Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.10 A.D.XENOPOL

TO 11 I iVj OMAN 1 LO R

A. D. Xenopol. Istoria Romnnilor. Vol. X.

38505. 930.

TOEIA

I LOH

it b. XerlOPOLPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IA51, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.

MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA

E DITI A Ill-a, revlizutti de autorIngrijitli si finuta la curent de

I. VLADESCUCONFERENTIAR DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Nu sunt vremlle sub arma omulul.cl Weft,/ om sub vreml".

MIRON COSTIN.

VOLUMUL XISTORIA TARILOR ROMANE DELA PACEA DE BUCURESTI

PANA LA RASTURNAREA FANARIOTILOR1812 1821

EDITURA «CARTEA ROMANEASCAs, BUCURESTI

CAPC1L IX

ISTOFIIA TARILOR ROMANX DE LA PACEA DYBUCUEETI PANA. LA RA.STURNAREA

FANARIOTILOB.181 2-1 821

ISTORIA TABILOR ROMANEDE LA 1812-1821 1

1. DOMNIILE LUI IOAN CARAGEA SI SCARLAT CALIMAH

Dupà incheierea pkei din 1812 si reintrarea stirbitelortari române aub stàpânirea Portei ansa râ.ndueste la domnieIn ele pe Ioan Caragea in Muntenia si pe Scarlat Calimah inMoldova.

Ioan Caragea in Muntenia, 1012-1819. Familia Carageaerà de origine fanariotà ca mai toate acele ce domniau in ta-rile române. Ea aveà ins6 ramifiairi atAt in ConstantinopolecAt si in Muntenia, unde niste vlsästare ale ei se asezase inc6de pe timpul lui Matei Basarab. Am v6zut anume cum agentiicei mai destoinici de intrigà ai lui Vasile Lupu contra dus-manului s6u domnul Munteniei, erau in Muntenia chiar, fraViCostea, Pavalache si Apostolache Caragea 2. Pe la 1715 intâlnimpe un postelnic, Caragea, trimis de domnul Munteniei de atunci,Stefan Cantacuzino, in Crimeea, spre a iscodi planurile ha-nului tsätArAsc eontra lui pe cAt si contra imp5ratului german 3.

Partea familiei r6mas6 in Constantinopole, se arunc'a" dupàobiceiul Fanariotilor, in intrigi i daraveri diplomatice, intrândmai intâi in postul nu prea insemnat de dragoman al amba-sadei olandeze, in care afräin pe un Caragea murind in 1710,

16sAnd mai multi copii din care unul ce erà si doctor inmedicia, aduce mai multe slujbe rezidentului german Dir-

MUNTENIA MOLDOVA

loan Caragea, 1812-1818 Scarlat Calirnah, 1812-1819Alexandru Sutu 1818-1821 Mihail Sutu 1819-1821.' G. CApitanul in Mag. ist. I, p. 297 Vol. IV al acestei istorii, p. 18.3 Lettera in cifra scritta da Nicolo Porta al Conte di Stainville, Bu-

curesti, 22 Dech. 1715 in Munn. Erg. IV, p. 87.

8 ISTORIA ROMANILOR

ling4. In 1741 intalnim pe un Caragea, poate pe doctorul, totIn insmire de prim dragoman al ambasadei olandeze5. In cu-rand insä trec membrii familiei Caragea, din dragomanatul am-basadorului olandez in acel al Portei otomane, i in 1765 in-tälnim pe un Caragea ce moare In aceastä insu§ire in Constan-tinopole, de epidemia ciumei ce bântul in acel an capitala In-pärätiei otomane. Ambasadorul austriac cu care el era foartelegat, deplänge mult pierderea lui, de oarece el posedând in-crederea sultanului, puteä sluji mult politicei germane. In loculcelui räpit de ciuma', sultanul rä.nduqte de dragoman pe tatAllui, in cAt tot un Caragea ocupä postul important de primdragoman al Portei otomane 6 Pe la 1782 gäsim iar un Ca-ragea, al cgrui nume de botez este de asta' datä cunoscutNeculai, in postul de dragoman al Portei, insa nu mai multca prietin al Austriei ci din potrivä duFnan al acestei puteri,

plecat mai curând spre Prusia §i Rusia. Acest Neculai Ca-ragea este ränduit cum am vAzut din postul de dragoman Inacela ce-i urma de obiceiu ca multAmita, de domn al uneiadin tärile romäne §i anume in Muntenia. unde domne§te dela1782-1783 7.

Acest Neculai Caragea aya trei fii; pe Iancu, uostacni§i Stefanachi. Iancu sau loan Caragea este acel ränduit indomnie in 1812; prin urmare el apartine ramurii grece*ti a a-cestei familii, §i nu odraslelor ei romanizate, venite in Munteniaincsá de pe la jumätatea veacului al XVII-le. Acest Iancu Ca-ragea erà intäi devotat lui Constantin Ipsilanti ; ruinat insäde el, devine du§manul säu cel mai inver§unat, §i intriga im-preunä cu fratii sai §i cu Ecaterina l'ata lui Scanavi contraRu§ilor, Moruze§tilor §i lui Ipsilanti, când fa sä se reinoiaseätratatul de aliantä intre Ru§i §i Poartä in 1805 8. Ioan Carageaajunge mai tärziu a fi numit dragoman 9 §i din aceastà dre-gatorie trece precum era obiceiul in acea de domn al unei tä'riromane.

S'ar pärea deci ea' loan Caragea, ar fi fost devotat in-tereselor franceze, in care caz nu am prea intelege cum deRu§ii, atot puternici dup'ä retragerea lui Napoleon din Moscova,putuse consimti la Intronarea unui domn neplAcut intereselor

Mai multe rapoarte a le lui Dirling din anul 1720, rezumate In Hurm.,Frg. IV, p. 236-237.

Consiliul de rAsboiu c. Penkler amb germ. din Constantinopole, 2 Noem.1741, Hurm., Frg., V, p. 103. Vezi si o scrisoare c. Penkler din 23 April 1745,Miden; p. 119.

Raportul lui Penkler din 1 Oct. 1765, ibidem p 232.n7 Ve/i vol. IX p. 185.

Ruffin c. Talleyrand, 21 Iurie 1805, Hurm., Doc., Supl., II, p. 312,$1 vol. IX p. 268.

Andréossy c. ducele de Bassano, 9 Sept., 1812, ibidem, p. 731.

lor. Ru§ii insA cuno§teau aluatul cel mlàdios din care era p1A-màdità firea fanariotà. Ei §tieau cá se dau totdeauna in parteacelui mai tare, §i ea' plecarea lor carà cutare sau cutare puterenu este rezultatul principiilor sau a simpatiilor, ci numai aunui calcul interesat. De aceea vom §i cunoa§te pe loan Caragea,acel ce intrigase in Constantinopole contra Rusiei §i in inte-resul Frantiei, ca du§manul cel mai inver§unat §i mai nepoli-ticos chiar al poporului francez.

Ion Caragea, Domnul Muntenia, 1812-1818StampA. Colectia Academiei RomAne

Numirea lui Caragea fu datorità insà mai ales lui HalatEffendi care primi dela domn mulVimita urie§6 de 8000 depungi sau 4,000,000 de lei, A§a cel putin il bAnuiau colegii s6i,ministrii sultanului §i acesta insu§ afland cA singur se infrup-tase cu atita dArnicie din banii muntene§ti, Halat perdu toat6inrAurirea ce o aveà la padi§ab §i cAzit in disgratie01 Iat6

.. Andréossy c. ducele d Bassano, 4 Ian. 1813, ibidem, p. 739

ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 18/2-/8219

10 ISTORIA ROMANILOR

deci cum se respecta conditia tratatului din 1802 inoità prinacel de Bucure§ti, de a nu se cere nici o platä pentru numireadomnilor. Obiceiul era prea inrAdAcinat ca s`á poafä. a fi smulsprin conditii in§irate pe /Artie. Era peste putintä de a impe-deca favorurile ; §i tot atat de peste pritintä. erà de a inlà-tura räsplAtirea lor. AtAta numai d acuma fäcându-se in se-cret, §i nu la lumina zilei ca in fericitele vremi a le vechimei,se dddea putinta numai celui mai influent a se folosi de ele.

CAnd Caragea vine In Bucure§ti In 24 Decemvrie 1812 'I,el gb.'se§te aice d.sptindite ve§tile cele mai favorabile despreinaintarea armatelor ruse§ti asupra lui Napoleon. Ledoulx con-sulul francez din Bucure§ti scrie lui Otto de Marloy ambasa-dorul francez la Viena, d au aflat ora§ul Bucure§ti plin debuletine ruse§ti, care ar corrtinea in fiece rând cele mai ri-ridicule absurditäti. Consulul de Rusia deprins, de mult timpa in§ela pe Greci §i pe Valahi, ii amete§te in toate zilele printot feliul de minciuni §l au parvenit a face pe incunjurimeadomnului s'5.' creadä d amiralul Tschitschakoff ar fi la Var-§ovia, iar generalul Kutuzoff la Königsberg"12. Consulul ru-sesc aveà interes a spori at mai mult vaza imp'ärà-tiei salespre a puteà apsäsa asupra domnului, §i a'l sili la plata uneirAmA§iti de datorii a Wei Muntene§ti, dtre amiralul Tschit-schakoff in sum6 de 2,000,000 de lei, §i din care dacà o scotea,consulul era sá se impsártà§asd cu o buna' parte 13.

Totu§i pâ.n'a la 1814 cand se restabilesc Burbonii pe tronulFrantiei, Caragea pAstreafd un soiu de neutralitate, care secrätinA cand in spre Franta când In spre Rusia, dupä schim-bRoarele ve§ti ale izbanzilor ràzboinice14, §i gat principelecAt §i boierii s'Ai aveau aceea§i consideratie gat pentru consululfrancez dt §i pentru acel austriac sau rusesc. Dela intronareains6 a lui Ludovic al XVIII-le, Caragea §tiind d restabilireaacestuia in tronul Frantei, erà in mare parte datorità Rusiei,care singurà erà de atunci inainte s'al determine §i soarta dom-nilor din fárile române, §tiind pe de altsä parte plkerea ce arpricinui-o curtei din Petersburg, dacà ar lovi §i deconsideranatiunea francezà., i§i schimbA de ()clatä purtarea sa fatà cusupu§ii acestei puteri, jertfindinteresele lor, tAgkluindu-le drep-tatea §i tratându-i in deob§te cu cel mai mare despret. In sfAr§itse insultà, nu §tim in ce mod pe insu§ consulul francez, care ra-

li I3arbier InsArcinatul de afaceri al consulatului francez din Bucuresti.C. Otto, 26 Dec. 1812, ibid ni, p. 700.

" Ledoulx c. Ott', 20 Ian. 1813, ibidem. p. 703." Ledoulx C. Otto, 8 Fevr. 1813, ibidem, p. 704." AmAruntimi In Ureche, Din domnia lu i Than Caragea, In An. Ac. Rom.

II, tom. XXII, 1910, p. 180 (40).

ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 1812 1821 11

porteazA aceasta gravA imprejurare ambasadorului din Con-stantinopol, iar acesta ii ordonà sä" protesteze §i sA pArbaseäcapitala Munteniei 15.

DacA 'MA domnul Munteniei se indepàrtä de Franta a-c6reia greutate scklea pe zi ce merge in cumpAna politicà aEuropei, el se apropia din protivA de puterile acele ce incepeaua juca un rol din ce in ce mai precumpenitor si mai ales deAustria, care aleganduli partea mijlocitoare a pAcei europene,puteà sà." devinA cu deosebire un sprijin pentru domnul Caragea.El cere dela principele de Metternich, atot puternicul ministrudela curtea Vienei sA-i recomande un personagiu politic cares5.1 Oda' in curent despre mersul politicei europene. Ministrul

Pecetea Munteniei In timpul lui Ion CarageaStampil. Colectia Arademiei PornAne

austriac se grAbe§te a rd'spunde la aceastà cerere, dându-i peD-1 de Gentz care devine corespondentul titular al lui Carageaasupra politicei generale a Europei. In tot decursul domnieilui Caragea el prime§te regulat corespondentile lui de Gentzcare'l tineau in curent cu intreb6rile cele mai delicate a le di-plomatiei. Metternich si Gentz considerau pe Caragea ca de-votat Portei otomane §i'l puneau mai ales in cuno§tintà despretoate mi§crile pe care Rusia le tintea asupra Portei otomane.

I. Ledoulx c. principele de Benevent ministrul af. strain°, 28 Iunie 1814.Ibidem, p. 751. Andréossy c. Talleyrand, 13 Sept. 1814, ibidem, p. 753. NielUreche In voluminoasa sa expunere a domniei lui Caragea nu cunoaste motivulInsultelor, 1. e.


Caragea desì cAutase a se pune bine cu Rusii maltratänd peFranceji, totusi !si baza domnia lui mai cu sama pe existentaPoirtei otomane, asa precum toti Grecii care puserä interesulpolitic deasupra acelui injosit momentan al räsplätilor bänestinu putuse niciodat'ä privi cu multämire ca Rusia O. devinästäpAna tärilor române, ceeace ar fi insämnat tot atäta casfärsitul in ele a stäpAnirei fanariote. .

In aceste timpuri insä de mare v'älmäsag pentru Europaapusanä, pricinuitä prin fästurnarea lui Napoleon si refntrareaEuropei in matca ei din revärsarea in care fusese cuprinsä paraatunci, Turcia este aproape ca i uitatä de dipolmatia europeanä.In zadar Poarta pune pe Caragea sá stäruiascä la d. de Gentzca sá fac'ä pe principele de Metternich a aduce in congresulde Viena chestiunea retrocedärei Basarabiei atre Poartà. DeGentz räspunde lui Caragea cä principele de Metternich estepe deplin convins c'ä once incercare de a face pe Rusia a fila-poi Portei teritoriul pe care alisa i l'a zmult In ultimul räs-boiu ar fi astäzi Mi% scop i tintä" 16

In privirea läuntricA inceputul domniei e insotit de ociumä cumplità rämasä vestitä sub numele de ciuma lui Ca-ragea, care fäcea cum spunea cronicarul bucuria cioclilor cenumai esiau de prin pivniti" 17 Apoi in 1815 Muntenia are desuferit niste prädäciuni care päreau ea' reinoesc timpurile luiPasvan-Oglu, din partea Turcilor din cetatea Ostrovului, carerevoltându-se contra Portei otomane, incurg in Muntenia sipradä cu mare vijälie judetele Mehedintii i Gorjul. Turcii te-mându-se ca Rusii sä nu regäsaseä iafäsi in asemenea prädäciuniun motiv de intervenire, trimit un pasä in Bucuresti cu ostire,care dupä obiceiul acelui timp si mai ales al Turcilor, pradätara tot atät de räu ca i acei de acAror jäfuiri vroiau s'A.* oapere 18. In afarà insä de aceste nenorociri cäzute din afarä,Caragea insusi este un domn lacom care ured foarte mult

asupra locuitorilor, i anume chiar din anii cei doi dintäiai domniei lui, când tara cu toate aceste era scutitä de tributcätre Poartä, dupä tratatul incheiat cu Rusia. Anume dela12 lei la douà luni (deci de 6 ori pe an) ce se luau de fiecarelude sau moda, pe vremile lui Constantin Ipsilanti in 1804, in1815 si 1816 sub Ioan Caragea gäsim därile urcate la aproapeIndoit, 22 de lei de ludä sau modà. E drept cri aceastä sporireerà motivatä prin scäderea späimäntätoare a numärului bir-nicilor care din 40.620 de lude se redusese pe timpul lui Caragea

1' De Gentz c. Caragea, Viena 7 Noemv. 1814 in Dépéclzes inálites daChevalier de Gentz aux hospodars de Valachie, 1813-1828, Paris, 1876, p. 120.

Asupra grozaviilor ei vezi descrierea minunati facutl de loan GhicaIn Scrisori c itre Vasile Alexandri, Bucuresti, 1884, p. 24 si urm.

16 Dionisie Eclesiarcul In Papiu, H, p. 233.

numai la 18.00019, fmputinarea pricinuita prin jaful cel feno-menal caruia tara fusese expusa pe timpul Rusilon Tara fiindastfeliu sparcuita i saracita, domnul este nevoit sa fntampineneaparatele ei nevoi prin fmprumuturi, pe care le contracteazade/a Greci Imbogatiti tot In tarile romane, si anume Impru-muta 420,000 de lei dela chir Gheorghe Sekelarie la care seadaog procentele pe timp de 8 luni, In suma de 37,800 de leiadeca aproape cate 12% pe an si agiul de 5% In suma de20,000 de lei ; apoi alti 223,650 de lei dela biv vel vistierulloan Mosh". Domnul este nevoit sa dee In venituriledoua din darile sale, dijmaritul si vinariciul ; spre a nu pierdefnsa suma reprezintata prin ele, o trece in datoriile vistierieicatre camara domneasca 21. Zilot Romanul spune deci ca a-cest domn In al doile an se desbraca de vicleana si lingusi-toarea piele a vulpei si se imbraca cu fiorelnicul si fricosul(infricosatul) cojoc lupesc si fncepa pe fata a hrapi si jafuitara In feliurite chipuri, Inca si sidosia, adeca iertarea dajdieide catre Poartä la fncheierea pacei cu Rusia, o calcá i scoasedajdii In tail mai fnainte de vreme" 22. Pentru a face pe boierisa taca, urma mai departe sistemul introdus tot mai fntinsde Fanarioti, de a-i scuti de cele mai multe dari §i de a re-varsa pe aceste tot mai mult asupra poporului de jos. Minda se raspunde Rusilor Inca un rest de datorie din vremile o-cupatiei, In suma de 1.508.150 de lei, boierii propusera dom-nului prin o anafora cà fiind o datorie obsteasca, am chib-zuit sa se cisluiasca Cu dreapta cumpenire pe toate stdrileadeca manastiri, neamuri, postelnicei, mazili, ruptasi, cumpa-nisti, negustori scutnici, poslusnici, bresle slujitoresti §i birnieicum §i preoti". Pe toate le fnsira af ard de boieri, care si ei nuerau cleat o stare a tarei, una din breslele privilegiate. O ne-dreptate de acela§ fel se face prin propunerea unei dari asupratarii Intregi, dar menitä a sluji la repararea podurilor capitalei.

Anaforaua p. ddjdii, 1804 Oct. 30. Condica de hrisoave ale lui C. lp-silanti In Papiu. Tesaur, II, p. 328; cf. alta a lui Caragea din 20 Mal 1814,Milan, p. 369. CAr/i slobode p. asezAmAntul din 1 Aug. 1814, ibidem, p. 369Lude sau mold (Lude in slay.= om), la Inceput 1nsemna pe contribuabil.Mai tArziu aplicat la o asociatie de 4 familii p. a rAspunde o dare. Vez! Wilkinson,Tableau historique de la Moldavie et de la Valachie, Paris, 1821, p. 55. In Mol-dova cuvAntal lude fnsamnA orn strAin scutit de contributie, scutelnic. Uri-cariul, VII, p. 72. VIII, p. 142, XI, p. 268 si XIV, p. 181. In Moldova aso-ciatia numitA lude In Muntenia, se numen cruce. Uricarul IV, p. 26.

10 Obstesc zapis de imprumutare dela chir Gheorghe Sekelarie, 1815,Noemvrie 19. Obstesc zapis de imprumutare dela dumnealui vistierul loan Mosh,1805 Decemv. 5. Papiu, II, p. 391 g 394. Agiul, termin ce se aria in acel timpeste In/eles In sensul de paguba ce zice cA are sA cerce Cu trasul poli/ilor dinalte"piete". lbidern, p 393.

Anaforaua pentru vinAriciu i dijmArit, 1813 lulie 4, si socoteala debanii ce /ara e datoare, 1816 Mai 10, ibidem, p. 305 si 399.

22 Zilot Romani'', p. 108.

ISTCPRIA TIRILOR ROMAND DELA 1812-1821 13

14 ISTORIA ROMAN1LOR

Baronul de Strogonoff ambasadorul rusesc din Constantinopoleopre§te ridicarea acestei dári ca una ce ar trebui a fi luatánumai dela proprietarii i chiria§ii imobilelor din Bucure§ti23:

Jafurile domnului ajunsea Insà in cuand la urechilePortei prin urmátoarea imprejurare. Caragea inlocui pe Bran-covanu vistiernicul numai dupá 6 luni de slujb6, cu Filipescu,care Ii stku timp de mai multi ani in ajutor la despoierea tkei.Filipescu era §i un jka§ de frunte, cumpárand dregkoria vis-tieriei dela domn cu mai multe sute de pungi de bani §.1 apoivAnand la andul säu boieriile celor ce dádeau mai mult.Fiind Ina cá se tntrodusese obiceiul abuziv imitat dela muca-remeaua turceascá ca a nu stee boierii mai mult de un an InslujM, apoi cumpárarea dregátoriilor ajunse un adevkat mezat,In care cel ce dklea mai mult §i deci fura mai puternic, era intotdeauna preferat. Se vede cá dela o vreme prietenia intredomn §i vistiernic se stricá, precum s'intâmpl'al mai totdeaunacând prefkuta prietenie ascunde o tovila§ie de interese, §iFilipescu care cuno§tea toate manoperile domnului sprechivernisi punga, incepu parasa la Poartä. Caragea sim-tind de aceste lucruri, surgune§te pe Filipescu la mo§ia lui,Bucovul, unde pune otaveascá. Jafurile lui Caragea i adregátorilor i boierilor lui aduserá o ascoalä a unor cete depanduri din Mehedinti §i Jiul de sus, care ascoalá imbinân-du-se cu padáciunile Turcilor devine foarte primejdioasà. Eraunul din revolutiei lui Tudor Vladimirescu 24.

In zadar cAutá Caragea a'§i face fatá cal% Turci de domnbun §i obläduitor neinteresat, ordonând ca a se inráture dela1817 inainte caale de sare i untul ce se cerea pentru cámaradomneasa. In zadar chiar págube§te el visteria Intr'un chipnesocotit, iertand inteun an mai mult de jumátate din birultkei, când am Väzut pe de ala parte &A.' era nevoit a se im-prumuta pentru a'§i inampina cheltuelile 25.

Caragea nu era doar au vázut de Poartá din pricina ja-furilor sale, ci din alt motiv pe care nu'l putea acopen i cu pre-fácutele sale dárnicii, Poarta fiind indatoritä prin tratatul euRu§ii a mántinea pe domni in scaun timp de 7 ani, ea vroiasà zklárniceasa atare conditie, prin retragerea voluntaa adomnului dupá 3 ani. lucru pe care Caragea Il promisese. Ca-ragea ins6 la sfAr§itul celor 3 ani, refua de a párási domnia,

u Anaforaua dumnealor velitilor boicri pentru plata proviantului, 1814,Mai in 28. Condica lui Caragea in Papiu, II, p. 368. Asupra jafurilor lui Ca-ragea vezi si loan Ghica, Scrisori c Irá Vasile Alexandri, 1884, p. 32. Dareap. poduri in Miltitz c. rege, 25 Apr. 1818 N. Iorga Acte fi Frg., II, p. 512.

Zilot RomAnul, p. 110-111. Revolutia pandurilor In Ilreche, 1. 4.(Nota 14 bis) p. 195 (55).

" Anaforaua ckimnealor vestitilor boieri pentru scAziimantul clAjctiilor,1817. Ian. 5, Condica lui Caragea, in Papiu Il, P. 357.

ceeace indispune pe Turci in contra lui in chipul cel mai deplin.C.AtTe acest motiv de adanca nemultimire a Portei cu purtarealui Caragea, adaogandu-se pretextul dorit al unei ocârmuirijäluitoare, intalegcm la ce pericol se expunea Caragea fatacu urea pornita a Turcilor. Chipul sangerand al lui GhicaMayrogheni incepu a-i turbura nelinistita constiinta' si in cu-r'and- teama de a suferi o pedeapsa, pe care 'Ana' la un punto meritase prin purtarea lui, dobandi in mintea-i o putere ant,de mare bleat 11 impinse sa fugal din scaun. El, se duse inteotar5 mai neutra si mai indiferenta fata cu pasiunile orientale,in Italia, unde trai o viatä placutä cu ajutorul bogatelor co-mori stoarse din sudorile Muntenilor. In o frumoasa metaforaeste imbracata aceasta fuga a lui, de Zilot Românul. El zice :in ce chip cand se apropie de ziuà incep a cânta cucosii si ji-ganiile temandu-se sa nu le apuce lumina zilei prin locuri pri-mejdioase pentru dansele, fug de se ascund in viziunii, intea-cest chip si Caragea petrecand ea in intunerecul noptei in ceicinci ani trecuti ai domniei lui, sloboda hiara nesatioasa,hra-pind din tara i fài i curmezis si dosis intru al seselea trice-!And a se lumina de ziva, adeca a se descoperi a le lui faptetoate, se temu nu atat de. mazilie, fiind cà sorocul de 7 ani aidomniei dupä trataturi se implinia, cat de capul lui, caci sim-tise ca Poarta are socoteala a'l pierde, Ii chivernisi scapareavietei prin fuga din scaun la alte curti straine cu toatä familia.Parasirea tronului de Caragea i retragerea lui in Austria fuprivita de Turci ca un delict invederat care motiva deci, chiardupa textul tratatelor, destituirea i inlocuirea lui. Baronulde Strogonoff intâmpinä insa cá delictul invederat nu poaterezulta cleat din o cercetare, cad el crede ca fuga lui Carageafusese datorita intrigilor l'auntrice i ca in orce caz pana la im-plinirea terminului de 7 ani nu se poate numi alt domnitor,ci trebue ca ocarmuirea sa fie condusa de un Caimacam. Lasfarsit si Rusia consimte la numirea lui Alexandru Sutu cuconditia ca anii care mai lipseau lui Caragea sa se adaoge laanii ce trebuia Sutu, de unde se vede cu can' sta.-ruintä tineau Rusii la respectarea tratatului care le asiguraamestecul in principate. 26

Mai contribue la fuga lui Caragea i amestecul sàu incarile eteriei grecesti care se desvoltau tot mai mult si careadaugeau !ilea in falsa pozitie in care el se afla fata cu Turcii 2.

" Zilot Romanul, p. 111. Mai multe rapoarte ale lui von Miltitz c. regeIn N. Iorga, Acle §i Frag., II, p. 525-536.

" Introducerea la Dépèches medites du chevalier de Geniz, p. VII, notafie voulant pas manqur à sa pa ole et redoutant non moins d'encourir ladisgrace du sultan que de se compromettre vis-i-avis de la Busie el de l'Hé-lairie, prit le parti de se soustraire par la fuite aux consequences de cettecomplication. II se réfugia en Italie cal il passa le reste de ses jours",

ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 1812-1821 15


Searlat Calimah In Moldova, 1812-1819. In acela§ timpcu ränduirea lui Caragea In Muntenia, se face si acea a lui Ca-limah In Moldova, care numit in 9 Sept. in Constantinopole,intrà In Iasi abia prin postul Cräciunului In 181228. Poartaceruse dela Calimah ca sä aibä o purtare cu deosebire bländafatä cu toti locuitorii Moldovei si mai ales cu boierii spre a-iimpAca despre cedarea Basarabiei cätre Rusi, si a-i fmpiedecade a se haini la dAnsii.

Rusia anume In timpul ocupatiei principatelor fäcuse peun nurnär insämnat de locuitori, cu deosebire din Moldova,sä se puna sub protectia rusascä, i consulii rusesti se folosisede imprejurare, spre a face averi insämnate din negutitoriaacestei protectii. Asa consulul din Bucuresti adunase o averede veo 300.000 de lei. De indatä ce Orne române reintraräsub obläduirea turceascä, Poarta luä mäsuri energice pentrua desfiinta atare incälcare a rivalei sale, ordonAnd sechestrulasupra averei tuturor supusilor s'O care adoptaserä protectiarusascä. Asemene mäsurä readuse o sumg de oameni la primalor stare, de raiele otomane29.

Se räspändise vestea futre boierii acei ce trecuse pe timpulRusilor in partea lor, cá i-ar astepta soarta Moruzestilor, sicä domnul Calimah aducea cu el firmanul pentru a lor descä-'Atinare. Cei mai multi se destkarä, parte din ei prefäcându-sea cAlltori prin Europa apusanA, parte cäutAnd pe fatä o scä-pare in Rusia. Calimah trebui sä-si dee mari silinti spre a im-piedeca sporirea emigrArei, i numai prin o purtare foarte blAndäIn tot decursul domniei lui, izbuti a mai linisti späimAntatelespirite 30.

Calimah avea insä de luptat cu greutätile ivite din execu-tarea tratatului de Bucuresti. Art. 7 prevedea ca locuitoriidin pärtile cedate sá aibä voie a se retrage in Turcia pänä intermenul de 18 luni, desfAcAndu-se insä de proprietätile lor.Boierii care nu puteau sä-si insträineze in pagubä mosiile, pre-ferarä .,sá se despartä fii de pärinti, frati si alte rudenii, tre-cAnd unii la acele de peste Prut moii, iar altii rämänänd din-coace 31. Täranii, din potriva, care nu aveau nimic de pierdut,

" DrAghici, II, p. 92. El fusese numit in Constantinopole pe la 4 Sep-temvrie acest an. Andréossy c. ducele de Bassano 9 Sept. 1812. Hurm. Doc.Supl. II, p. 731.° c. Otto, 1812; Andréossy c. ducele de Bassano 4 Ianuarle1813; Andréossy c. af. strAine 27 Fevr. 1813, ibidem, p. 701, 739 g 743.

DrAghici, II, p. 93.*1 Anaforaua asupra ponmcei pentru mosiile de peste Prut ca sA se des-

facA, 1815 Noemvrie 5, Uricarul, IV, p. 192. Comp. Andréossy c. ducele deBassano 23 lulle 1813. Hurm. Doc. Supl., H, p. 749: il est a présumer queles boyards seront forcés de fpasser de l'autre coté pour prévenir leur rulneet la Russle profftera de ce surcroit de populatinn".

1STORIA TARILOE ROMANIA DELA 1812-1821 17

temandu-se de ocarmuirea rusasca, dupa ceeace se aratase Incursul ocupatiunei Moldovei din 1812, vroiau sa se stramuteIn partea ramasa sub Turci. Ru§ii pentru a impiedeca atareemigrare, inchid granita Prutului sub pretext de ciuma, da-ramand insu§ podurile de peste rat' §i lasand'o inchisa chiar§i dup5 Incetarea molimei. Mai multe p5.rti din Moldova §i cudeosebire Ia§ii, care'§i trageau mai inainte mijloacele de exis-tentá din partea cedata, erau aproape sa fie expuse foameteiprin Inchiderea comunicatiei, §i numai prin staruinti energiceizbuti Calimah a dobandi invoirea introducerei proviziunilortrebuitoare 32. Mijlocul Intrebuintat fu acel al lui Caragea dinMuntenia, raua trátare a Francejilor 33.

Domnia lui Calimah nu samana cu acea a lui Caragea In pkri-virea ocarmuirei interne. Pe cat cealalt5 s'au argat jacd§a§i pagubitoare intereselor ob§tei, pe atat de ingrijitoare se vedea fi fost acea a lui Calimah. Pe cand l'am vazut pe Caragea In-casand banii tributului, de §i acesta fusese radicat pentru doiani de pe tara prin pacea din 1812, Calimah respecta aceastascutire §i. iarta locuitorilor birul cat timp tinu asidosia". Nu-mai pentru intampinarea platei lefilor dregatorilor se ieu cate15 parale la leu, In folosul casei rasurilor dupa analogia biruluice'l plateau locuitorii mai Inainte. Cu acest prilej se arata §iIn Moldova tendinta insamnata in Muntenia, de a se scuti totmai mult de OH clasa boiereasca. Facandu-se socoteala ve-nitului casei rasurilor esa 531.537 de lei, iar cheltuelele de In-tampinat 810.000 de lei. Golul de umplut In sum 5 de 278.463de lei, se hot5re§te a se ridica sub numele de lipsa casei r5su-rilor dela loatil fara, ca una ce era datoare a plati lefile sluj-ba§ilor ce se osteneau In interesul tuturor. Cand veni insà laenumerarea starilor tarei care trebuia sa contribuie la umple-rea acelui gol, se In§ira : mazilii, rupta§ii §i. ruptele vistieriei,jidovii, hrisovolitii §i negutitorii, iar boierii nu, care cu toateaceste dispuneau pe socoteala altora asemene oranduiri 34. Nu-mai la atata se Invoesc boierii a contribui cu suma de 10.000de lei pentru cheltuiala lazareturilor spre apararea de ciumaIn 1815. *i. inca aceasta contributie este oranduita pe cinurileboiere§ti dela agá In jos, asupra spátarilor, banilor, com4ilorcaminarilor, paharnicilor, sardarilor, stolnicilor, medelnicerilor,

" Mai multe rapoarte ale lui Fornetty c. Otto din Dec. 1812, 3 Ian., 22Fevr. si 9 April 1813, ibidem, p. 701, 702, 706 sl 708. In acest de pe urmA cetim :la communication du Pruth a entièrement cess6 pour empacher l'émigrationdes paysans qui ne veulent point vivre sous la domination de la Russie. Dejaquelques famitiies avaient réussi It passer de ce cote. En consequence tous lespouts sur le Pruth ont OAS levés".

" Fornetty e. Otto, 23 April 1813, Ledoulx c. principele de Beaevent28 Iunie 1814, ibidem, II, p. 708 si 751.

" Anatora din 1812 Iunie 21, Uricarul, III, p. 118,D. Xelopol. Istoria RomAnilor. Vol. t X.

18 'STOMA ROMANTLOR

clucerilor, sulgerilor, pitarilor, jitnicerilor, satrarilor i pe ju-matate din suma impusä acestora asupra jupaneselor vaduvea unor astfeliu de boieri, fiind deci scutiti chiar si de aceastadare, boierii cei mari precum logofetii, vornicii, postelnicii,hatmanii i vistiernicii 36. Darile In deobste erau insa In destulde ware, chiar daca lam in considerare uriasa zdruncinarece trebui sk se faca. In economia finantelor Moldovei, prin pier-derea a jumatate de tara. Suma totala a darilor ei, In afarade aeele ale domnului, se urca numai la suma de 1.260.000de lei, pe and ale Munteniei se urcau la 5.230.000,%r . indoiala cu mult mai mari In proportie deat intinderearelativa a Munteniei fata cu Moldova, de 2 ori, nu de 4 ori maimica decat dânsa. Calimah mai Incearca o reforma in interesulfiscului, dat care ee,e tot In favoarea boierilor. Anume domnuldispune ca scultelnici sa nu mai fie de loe scutiti de dari precunierau mai Inainte, and nu plateau, and nu-plateau deat douasferturi pe an, ci sa fie dati /a bir cu tara, ramânând ca boieriice-i posedase sà primeasa o despagubire In bani din visterie,pentru fiecare scutelnic cate 2 lei pe luna, din care boierulsa raspunda birul scutelnicilor. Boierii însà tot-deauna iscoditoriand era vorba de a-vi ocroti interesele lor, adusera laluminà alt asezamânt, acel al poslupicilor care inlocuiaupe desfiintatii scutelnici.

O singura dare desteptä protesnri din partea consu-lului rusesc, anume aceea de 1.250,000 de lei trebuitoare pentruacoperirea ramasitelor trecute, dare pe care Calimah o arataneapárata i compensan prin usurarile fácute la alte capitole.Aceasn protestare a Rusiei dà prilej Portei de a voi sa schimbepe Calimah inaintea înplinirei celor 7 ani de domnie, Incasupararea Rusilor fäcea jocul Turcilor dar Rusia nu se rasa

opreste i ridicarea &aril i destituirea domnului Inainte detimp 36.

Dei ocarmuirea lui Scarlat Calimah nu era de feliu aprovoca nemuttumiri, totusi In anul depe urma al domniei luise face In Iasi o räscoala, indestul de serioasa care aduce moarteamai multora din pricina inchidere orasului dinspre Tatarasii,cu o fringhie sub pretext de boala, In realitate spre a lua banidela cei ce treceau peste ea. Tataräsenii se revoln, trag do-potele i scoala tot norodul capitalei, care punand pe mitro-

Erisov. Si anafora din 1815 Sept. 22, Uricarul, IV, p. 121.8° Comp. Anaforaua boieriior Moldoveni e hrisovul lui Calimah din 1814

Mai 15 In Uricarul I, p. 24-42 Cu Anaforaua boierilor Munteniei 1 hriso-vul lui Cara gea din acelas an Mai 28 In Condica lui Caragea. Papiu, II, p 369-376.Chestia Cu darea p. rAmAsite. Vrzi In -rapoartele lui von Miltiz c. rege, 25 Apr.si 14 Sept. 1818 In N. Iorga Acte §i Frag., II, p. 513 si 524.

ISTORIA TAEILOR RODIANE DELA 1812-1821 19

polit In frunte merge la palat unde domnul aflând despre cauzarAscoalei, destituie pe boierii ce o provocase §i 'TM lini§teapoporului. 37.

Domniile lui Calimah §i Caragea mai au §i o fnsAmn6tateculturalà §i prin redactarea a dota condici de legiuri §i princrearea de §coli despre care se va vorbi mai la vale.

2. LEGIUTRILE LLI IOAN CARAGEA $1 SCARLATCALIMA!!

Nevoia unei codific6ri a dreptului lusese simtitä de maimulte ori In tkile române, §i am vAzut In Muntenia pe MateiuBasarab indeletnicindu-se cu o asemenea lucrare, iar In Mol-dova pe Vasile Lupu 38. Aceste incercgri nu isbutise a facepe popor sA se deprindA cu ascultarea de normele scrise, §idreptul obicinuielnic r6mgsese tot In picioare, fAcAnd sä seuite in curand legile acele promulgate pe hârtie. Pricina decApitenie a unei asemene neisbutiri stgea mai ales In naturaculegerilor fAcute, ce se Indeletniceau mai cu osebire cu dreptulpenal §i bisericeRc.

In decursul epocei fanariote intAlnim iarà§i incercAri delegiuiri, adecA de introducerea unor norme ob§te§ti care s'Aslujascg pentru regularea daraverilor omene§ti, §i anume deastà datà, pe tArámul dreptului propriu zis §i anume a celuipAn'a" acuma neatins decat in treacät de vechile /egislatii, adecAdreptul civil. Inc6 fnainte de legiuirile lui Caragea §i Calimahgàsim in Muntenia condica pravilniceascA a lui Alexandru Ipsi-lanti din 1780 §i in Moldova soboruicescul hrisov al lui AlexandruMavrocordat din 1785.

Cea d'in-Mi este o lucrare mai intinsà care are de scopa regula intregul domeniu al dreptului civil ; A doua, a lui Ma-vrocordat,tante§te numai la oranduirea cgorva punte speciale.

Hrisovul de punere In lucrare a condice' lui Ipsilantiredactat de banul EnAchità Väcàrescu, care tradusese §i textulgrecesc pe romane§te, ne spune ea' pe acea vreme judecAtilese hot6riau uneori dup6 pravilele Imp6r6te§ti adea. Vasilica-lele, alte ori d'II:4 obiceiul pgmântului. Dar cu toate acestenici pravilele nu se pä'ziau nici vechimea obiceiurilor nesmin-tite tineau ; ci cAnd ca pravilele stricau obiceiurile, cAnd iarg0cu obiceiurile se fmprotiveau pravilelor". Alexandru Ipsilanti,pentru a indepArta acest neajuns, spune O au strâns din pra-

81 DnIghici, II, p. 100 Comp. o serlsoare a luí Latir BucoveneanuArhim. Sofronie din S'atina, 1819 Ignie 23. Uricariul, VII, p. 73-86.

ss Vol VII, p. 137.

20 ISTOILIA ROMANILOB

vili cele ce sunt mai trebuincioase spre povata judecAtilor,iar din obiceiuri au ales cele mai adesa urmate in tarA, ase-mAnAndu-se oare§i cum cu pravilele" 39.

Condica pravilniceascA a lui Ipsilanti contine i dispozitiiprivitoare la procedurA, nu numai de acele consfintite prin or-ganizarea judecAtoreascA admis6 de obiceiul pAmAntului ci incA§i inoirile fAcute de voevod. In partea ei de fond este alcAtuitAIn deob§te dupA principiile dreptului roman, cuprinse in le-gile bizantine. Totu§i chiar aici se intAlnesc modificAri careprovin sau din obiceiul pAmAntului sau din pArerile domnuluicare se vede a fi avut o minte indestul de agerà in cuget'Arilejuridice. A§a in § 10 de sub capitolul pentru zestre", el spunecA intru cAt bArbatul dobAnde§te in proprietatea sa pe copiiiTiganilor de zestre, ca fond dotal, el sA fie dator a implini dinel la restituirea dotei lipsa intAmplatA, care mAcar cA esteImpotriva pravililor, care pravili zic apriat cà lipsa robilor spremuiere nun, dar am socotit domnia mea cA barbatul de nuva avea despre o parte mängAerea impArtA§irei rodului i desprealta grijA pentru scAderea ce se va intAmpla a Tiganilor cese cuprind in foaea de zestre, poate sA se leneveasc'ä spre a nucAuta de Tigani".

O altA modificare a pravililor ImpArAte§ti, datoritA obi-ceiului pAmAntului, este continut in § 1 al capitolului pentrumo§tenire" care glAsue§te impotriva legilor romane cA dupAce se va inzestra fata de pArintii ei, sA nu aibA nici de cum voiedupA moartea pArintilor ei sA intre in mo§tenirea lor, cu cuvAntca sA puie i zestrea ei la mijloc, ci sA rAmAnA multumitA cuzestrea ce va fi luat".

Legile bizantine i dreptul roman prescriau din potrivAcA dad. pArintele tnzestrandu-§i fata ar fi tocmit ca ea sA rA-mânA multAmitA Cu zestrea dat5 §i sA nu mai vie la mo§tenirealui, o atare tocmalti nu avea nici o tc7rie

Tot o noire a domnului legiuitor ne pare §i dispozitia(§ 3 de sub titlul pentru mo§tenire") prin care nurnai copiiide partea bArbAteascA aveau dreptul sA mo§teneascA mo§ia

Hrisovul de introam..cre ui pramlnicedtei condici tipArit In fnintea ra-eesteia. Editia origin' ni din 1780, Bucuresti, tipografia Mitropoliei. A doua editiescoasA de M. Bujoreanu In Colecliune de legiuirile vechi §i noue ale Romdniet.Reprodus hrisovul i In Istoria frrei Romeine§ti de Fratii Tunusli, p. 120-125.

'° pater suam dotans filiam pactus est ut dote pro se data, sit con-tenta, neque in hereditate ipsius parte.m habet, hoc pactum non valet, nequeprohibitur succedere patri intestato obeunti filia, dum dotem fratribus, qui inpotestate remanserant confert". Manuale legsum five Herabiblos cum appert-diciis et legibus agrariis Constantini Harmenopulis illustravit Gustavus Erriestu,Heimbach. Lipsiae, 1851, Lib. IV, Tit X de hire dotis. Manualul lui Arme-nopol a fost alcAtuit tnainte de 1320 cAnd moare autorul. Are si astAzi va-loare In pArtile grecesti.

ISTOBIA TARILOB ROMANE DELA 1812-1811 21

din care se tragea numele familiei, ramanand fetelor dreptulde a imparti cu fratii lor numai mo§iilec elelalte, intru cat amaratat ca la Romani in vremile vechi nu era cunoscuta o deo-sebire Intre mo§tenirea barbatilor §i a femeilor 41.

Nu se poate tagadui superioritatea condicei lui Ipsilantiasupra celor ale lui Mateiu Basarab i Vasile Lupu. Pe candacolo am intalnit numai legi biserice§ti i penale, aici gasimo condica civila, fara Indoiala o parte mult mai inaintata alegislatiei decat acea penala, cu care beep toate rudimenteleconceptiilor juridice. Apoi condica lui Ipsilanti contine §i oparte insamnata din obiceiul pamântului, pe cand acele a luiMateiu Basarab §i Vasile Lupu imprumutase dispozitii strainechiar i la regularea daraverilor plugarilor 42

Sobornicescul hrisov al lui Alexandru Mavrocordat, de§inu are fntinderea i Insamnatatea condicei lui Ipsilanti, totu§ieste §i el o legiuire §i nu un hrisov individual, dupa cum erauIn deob§te atare acte. El este dat asupra doua anaforale aledivanului din anul 1785, din care una oprea daniile facute depersoanele sarace celor bogate pe temeiu ca asemene acte ne-fire§ti nu ar fi deal ni§te vanzari ascunse, care ar fratura dreptulde protimis pe care rudele i coraza§ii l'ar putea avea la cazde vanzare pe fata ; de asemene oprea stipulatia prin care obiectulzalogit trebuia sa ramana In proprietatea creditorului, la cazde neplata a datoriei, fara intervenirea unei hotariri judeca-tore§ti. Mai dispune ca schimburile de mo§ii sa nu se poataface far% o prealabila cercetare a valoarei lor respective, totIn scopul de a fnlatura trecerea pe ascuns a proprietatilor dino mana in alta. A doua anafora era privitoare la Tigani, oran-duind mai mult regule mai omenoase In privirea stapá'nireilor, precum ea sa nu se faca despartire copiilor de parinti ; apoioprea cu desavar§ire casatoriile intre Tigani i Moldoveni, as-cutand aceasta oprire inteun chip nu prea Inàlept prin aceeacà copiii nascuti din atare casatorii sa ramana In partea tiga-neasca". Oprirea casatoriei fare robi §i Moldoveni era spri-jinita de anafora pe condica lui Armenopol titlul al XII-lea.

Atare legiuiri Insä sau speciale ca sobornicescul hrisovsau chiar mai generale, precum era condica lui Ipsilanti, erauprea scurte i aplicabile numai prin deducen la cazurile prac-tice, lucru foarte greu de ajuns In starea de atunci a cuno§tin-telor juridice. De aceea obiceiul pamântului tot ramanea nor-ma cea mai ob§te§te hotarltoare a daraverilor juridice §i dupaalcatuirea acestor noue legiuiri. Un hrisov din 1817 (Uricarul II,p. 5) spune : Domnia mea In puterea vechiului obiceiu al§i al pravilei, hotarlm a rapul (vrâncean) sa stapaneasca mc4ie

" Vol. VII, p. 91." Vol. VII, p. 141.

(muntii Vrancea)". Partea tiOneascA in Uricarul II, p. 72(sobornicescul hrisov) Comp. Manualul administrativ I, p. 49.

Pe lângA atare codific6ri se mai aplicau Ins i altegiuiri luate de a dreptul din izvoarele greco-romane, cAnd jude-cAtorii erau in stare sä o fug. Ma ne spune hrisovul de intro-ducere al condicei lui Calimah cä §i dupà Vasile Lupu, a cAruiacondicA cuprindea numai dispozitii penale, domnitorii se slu-jiau din nevoie §i de izvorul din care legile lui fusese extraseaded. de Vasilicale, novelele lui Iustinian43, Leon §i a celordupäl dan§ii imp5rati, de introducerea legilor lui Teofil Anti-cicensor, de legea greco-romanA §i in sfAr§it de manualul luiArmenopol ", din care imprejurare, adaoge hrisovul, i codullui Vasile Voevod ca unul ce era necomplect a rAmas de maimulti ani In nelucrare §i a devenit cu totul rar" 45. De asemeneIn Muntenia ne arat5 porunca domneascà de punere in lucrarea legiuirei lui Caragea cà tinându-se de trei intocmiri de pra-vili adec6 a obiceiurilor, a condicei lui Mateiu Basarab §i a Ro-manilor, urma a nu avea nici o praviI6, &Aid obiceiurile pre-fAcandu-se in multe chipuri, adesa se impotriveau pravililorromane, §i acestea iar5.0 unele fiind primitoare de dou'd tâl-cuiri §i altele cu totul impotrivitoare intre ele, surpau una pealta, incât dreptgtile tuturor apururea erau in primej die, cacum ar innota in noianuri de ape turburi ce se fdl'Azuesc demulte valuri impotrivitoare" 46 Nici legiuirea lui Ipsilanti, cuatata mai putin sobornicescul hrisov nu putuse insä* inlocuilipsa unei legislatii scrise, lipsä läsatá aproape intreagA in pri-virea dreptului civil, de codificArile lui Mateiu Basarab §i Va-si le Lupu.

Alexandru Moruzi Voevod intreprinsese el t6m5.'duireaacestei stAri de lucruri, insArcinând pe paharnicul Toma Caraa traduce in limba moldoveneascA Yiexabiblonul lui Armenopol,traducere. s'AvAr§it6 de el in 180447. Mai pe urmsä. Insà Moruzi

44 Numite Nearale In romAneste de la grecescul vz&O.ca=novellae. Asaspun boierii In anaforaua pe care o fac pentru arAtarea pravilelor dupA carese ocArmuia pAmAntul Moldovei din vechime: au Intrebuintat pravilele Im-pArAtesti ImpreunA cu legiuirile Nearate a le lui Iustinian si Leon".

44 In un hrisov al lui Alexandru Calimah din 1796, se vede aplicat Cap.3, § 5, din Armenopol. Erbiceanu. Istoria Mitropoliei Moldouei, p. 42. In o ana-fora din 1765 se vAd invocate mai multe texte din Armenopol. Cartea I ti-tlul 12 81, 83; cartea V, titbit 5 233. Uricarul, III, p. 45-53.

" Hrisov pentru promulgarea condicei lui Calimah tradus de pe orig.i-nalul grecesc, Ui icarul, IV, p. 303.

" Porunca de punere In lucrare a condicei lui Caragea, tradusA din gre-ce?te In Bujoreanu, Colecjiune de legiuirile Romdniei. Bucuresti, 1873, p. 42 1.

47 Manuscriptul original curat scris, gata de a fi tipArit al acestel tra-ducen, fomAnd un mare volum de 766 de pagini mare In 44, se aflA In biblio-teca d-lui T. Burada sub titlul de: Inddmanoasi adunare a pravilitor ce semime* 'EWIYA0S adunatA din toate pravilele cu alegere i In scurt i as1alcAtuitA de prea cinstitul piizitoriu a pravilelor i judecAtor al Tesalonitului


se rAsgandi cA hexabiblonul lui Arrnenopol nu ar putea constituiearte de legi, precum era de trebuinta t5rei Moldovei, i In-

Arcing tot pe Cara sà alatuiasc6 el un codice de legi atfit civilcftt *i penal dup5 metodul Institutelor, adecA a introducereilegilor de Teo fil A,ntici ce nsor. Cara sávar§i cartea int5i din aceastn'oug lucrare numit5 Pandecte In April 1806, dupà care ur-mând intrarea Rusilor, el fu Impedecat de a urma mai departe

muri putin timp dupà aceea.Ambii legiuitori al Munteniei §.1 al Moldovei, Intocmesc

cundicile lor de legi dup5 chipul celor bizantine care le slujesede model. Pe cand ins5 legiuirea lui Caragea este o compilatieniai de rând, aceea a lui Calimah, este In mai multe puncteo traducere a condicei civile austriace, ce contine i (Musa dreptulVasilicalelor. Dar condica lui Calimah contine §i multe dispo-zilii ce lipsesc din cea austriacg ce contine numai 1502 arti-cole pe cand legiuirea lui Calimah num5r5 2032. A§a bun5oartilicitatiile sunt luate dup5 obiceiul pAmântului. Legiuirea mol-doveneasc5 este mult mai deplinA §i mai bine Intocmitä deckcea munteneasc5. Asupra modului alatuirei condicei sale nespline insusi Calimah, cà la mai multe cArti a socotit de cu-viint5 a schimba orânduiala, aducând mijloace din noue con-dici europene§ti a cArora i metodul au Imbr5topt ca unul

i s'a pKrut cel mai nimerit" 49. AlcAtuitorii legiuirii scrisedup5 cererea nomnului In limba greceasc5, voiau s'o pun5§i pe române§te, ins6 nu se §tie din ce imprejur5ri nu putusessávarsi traducerea ei 49. De aceea in introducerea la traducerearomâná f5cut5 pe la 1833, sub ocArmuirea lui Kisseleff, decAtrA logorätul Constantin Sturza, se spune : c5 nefiind con-dica lui Calimah publicatà in limba national5 precum se cu-vine unei legiuiri, nu era in deob§te cunoscutà i int6leasA" 50Condica lui Caragea fusese pusà pe române§te inch.' din anul1819, precum se vede de pe InsAmnarea logofAtului ConstantinB515ceanu in fruntea acelei condici 91

Constantin Armenopol cel mai Intai Iran, judecatori, care acum Intai din lu-minata porunca prea Inaltatului i mult milostivului nost u stapan l domn

teatti Moldavia. Maria Sa Alexandru Constantin Moruzi VV, s'au talmacitlimba elineasca pre aceasta moldoveneasea de QUA Toma Cara pah. dandu-1

ajutor la limba moldoveneasca loan Duca sardar, Toma Duca si sulg. ConstantinNegre, 1er scriitor Neculai Diac la anul de la Hr. 1804 Mai In 10". In intro-ducere traduclitorii Intrebuinteaza trumoasa rostire cli au rds dit condica luiArmenopol din limba elineasca In cea moldoveneasca.

Hrisovul lui Calimah In Uricarul, IV, p. 307. Asupra Pandectelorvezi lucrarea lui Al. Papadopol Calimah.

" Notite publicate in Albina romaneasca pe 18531 p. 245,bc, Prelala la coda( Calimah, editia din 1862, p, VI.

BujoreaMi; 1. c., p. 430.

ISTORIA TARIIMR ITOMAIlt BELA 1812-1821 28


Cum se face de aceste cärti de legi flu% la inceput redac-tate in limba greceascA, cAnd am vAzut mai sus ch. AlexandruIpsilanti, Fanariot si el, scrisese condica lui In lhnba român'liar Alexandru Moruzi pusese pe Cara s5. traducä In românestepe Armenopol? Se vede cà tärile romAne se grecizase din cein ce mai tare, bine inteles in clasele lor superioare, acele cucare domnul venia In atingere. Calimah i Caragea, vAzandcA in incunjurimea lor se vorbeste greceste, Ii inchipuiau, InnepAs5toarea lor nestiint6, cà limba lor era pretutindene r6s-pAnditä la Români, i cà judeatori pe cAt i impricinati ar cu-noaste-o numai cleat. De aceea Calimah spune In hrisovulde promulgare : astfeliu s'a des'ävArsit acest al nostru codpoliticesc, alc'dtuit mai intAi trz obicinuita aici fri lard Umbelneoelineascd i apoi tradus in acea romaneasc6" 52, traducerecare precum am vAzut-o nu se indeplini pe timpul lui, si dincare pricin'ä In Moldova legiuirea lui Calimah fámase ca i ne-existentäpansa la 1833. Manolachi Deághici aratà asupra acesteiImprejurä'ri c'ä legiuirea lui Calimah nu se Intrebuinta la pri-cini, c'ä nu o intälegea mai nici unul din judeatorii cei vechi

nici se obicinuia a se pune paragrafuri in hofärki, Interne-indu-se diecii divanului, care scrieau c'Artile de judecatà ana-foralele mai mult pe obiceiul p'ämântului ca sà iee indreptare.Esind apoi inaintea domnului, el cerceta pricina dupà pra-vila sa s't aräta boierilor deosebirea unei hotArfri legiuite deacele fAcute färà nici un temeiu dupsa' simpla socotintà a ju-deatorilor"". La 1819 venind Mihaiu Sutu in domnia Mol-dovei, boierii care simtiau atAt binele unei legiuiri ca acea alui Calimah cât i piedica aplic6rei ei, fiind scrisä inteo limb6sträinä, spun prin o anafora &are domn cä aceastä condieds'au tipa'rit in limba greceascit precum este stiut In'ältimei tale;dar fiind neap5rafai trebuinVi de a se tip'äri si a se publicarisisi In bimba moldoveneaseä, rugnn pe in'ältimea ta ca sà deeporunc6 de a se UTAH atä Oda' acum s'au tälmäcit, fiind cala jumätate, si de a se urma tillmäcirea, care cu nelndoire valua sfarsirea sa panA se va tip'äri acea fälmäcitä"". MihaiuSutu insA r'ápit de vArtejul eteriei, avea altä ceva de lucru deafa se gândi sà punä pe romaneste legiuirile grecesti, si de aceeadorinta boierilor rämase nelndeplinitä. Domnii legiuitori fu-seserà ajutati In lucrarea lor de primii jurisconsulti ai *norromAne; logorätul Stefan Nistor Craioveanu In Muntenia iarIn Moldova o pleiadà intreag6 de oameni cunosc6tori de legica Anonia,...., grec de neam, Constantin Skeleti. Kristian

" Uricarul, IV, p. 308." Dritghici, II, p. 106." Anatora din 1819 Noembrie In Uricarul, IV, p. 210.

ISTORIA TARrLOR SOMANE DELA 1812-11 26

Flechtenmacher sas din Bra§ov ce fusese adus de boierii Las-carachi i Grigore Sturza ca Invàtätor pentru copii lor 0 maiales Andronachi Donici cel mai de seamA jurisconsult al acelortimpuri 56.

Logofkul Nistor pe care Caragea 11 de om iscusitIn §tiinta i praxa pravilelor fusese profesor la Academia gre-ceascà in anul 1816. La el invAtase bursierul de mai tarziu alMitropolitului Dionisie Lupu, Constantin Moroiu. Nistor ajut.1mult pe Caragea la alckuirea condicei lui, 56 cum pe de altàparte Andronachi Donici pe acel care dklu mai mare concursla aceea a lui Calimah. Andronachi Donici se preatea de maiinnainte pentru aceastà lucrare, tipkind in 1814 in Ia0, o Adunare cuprinzffloare in scurf din dirlile tin pärä1e.tilor pravile,menite a sluji pe de o parte pentru invàtAtura legilor iar pede alta de mare intrebuintare pentru un judecAtor fArà chiardup6 promulgarea condicei lui Calimah In 1817 pravila luiDonici tot se p6stra, cu a-tat mai mult cà legiuirea lui Calimahfiind redactatà numai in grece0e i de cei mai multijudeatori; vechili (avocati) i impricinati aplicau uneori textejuridice ce putea face numai din pravila lui Donici 57. AceastAintrebuintare se p6strà pan'al la introducerea condicilor noi in1865 care explicà publicarea unei a doua editii a pravilei luiDonici.

Scarlat Calimah ins6 adauge incA i alte legiuiri mai amA-runte la condica ob§teascA civilà a Moldovei. A§a el lutind inprivire dkApkiarea ce se aducea in averile orfanice0i, institue*zAmântul comisiilor epitropice0i, Cu ni0e organe de pri-vighere asupra averilor celor orbi de Orinti 58. Tot el mai in-fiintaz6 i postul de jurisconsult in Moldova, a ckuia cklerierau privigherea pkirei celor oranduite de domn prin pravilalui, asistarea la toate pricinile aduse inaintea divanului, dareade r6spunsuri In scris la intrebàrile pe care autoritAtile i le arface asupra intAlesului sau t6lcuirei legilor, arkarea lipselorsau imbunkAtirilor de fAcut in legiuirile existente. El era opritde a da consultatii juridice fetelor particulare. Era dupà cumse vede un soiu de consiliu de stat concentrat in o singur6 per-soanA. Cel intai jurisconsult al Moldovei fu stolnicul ConstantinScheliti, pe care documentul 11 nume§te bkbat erudit i expe-rient in legi. El avea leafa insemnAtoare de 400 de lei pe lun6,

55 Din istoria legislafiei moldouene de A. Papadopol Calimah, In Arhivadin Iasi, VII, 1896, p. 151.

Vezi Andrei Rlidulescu, Logo!' tul Stefan Nistor, In Revista de drept le-glsla:ie si jurisprundenfd , 1910, p. 7, 10, 11 si 12.

Prefata la ed. II-a a Pravilel lui Donici, edltatli de Constantin lido-ruzzi In 1858.

" grecesc din 1817 'urge pentru Iniiintarea lor, reprodus fntraducere de thicarul V. p. 25.

ISTORIA ROMANILOR

ftr nici o sddere, era numit pe viatä, primise odat6 cu dreatoria i rangul de boierie, de dminar, avea 21 de scutelnic

dreptul de a purta barb6 pentru ca venerabilitatea dre-Otoriei sale s6 fie rostitA i prin exteriorul su" 6°.

Calimah mai je i mg.suri administrative spre In'ältareabunei stAri a poporului. Astfel afarg de acele rAnduite pentrustarpirea ciumei, In care se vä'd poate pentru prima oar6 In-trebuintate mijloace de ap4rare contra lAtirei acestei cum-plite boli 60, el mai ingrijeste de reinnoirea i intretinerea po-durilor de lemn care aldtuiau pe atunci paveluirea capitalieiMoldovei 61, reguleaz6 modul intrebuintArei In comun a mo-siei incunjurnoare BArladului, cumpArat6 de orgseni 62, spO-reste veniturile episcopiei Husilor dAndu-i dreptul pe lâng6dijma din vii i livezi si la oarecare taxe asupra locuitorilordin vatra targului 66, restatorniceste intinderea imasului dinjurul Iai1or dup5 semnele vechi de hotare, desfiintând asu-pririle ce se fkeau locuitorilor din pricina pAsunatului vitelorlor 64, in sfarsit lucru ce poate pArea mai afar6 din cale pentruun domnitor fanariot, olindueste cà dreptul la cei 2 lei des-pAgubiri de scutelnici sI fie pàstrat numai boierilor pgmántenicu excluderea Grecilor 65. Domnul ins5 fiind nu de mult venitIn scaun, i boierii, stramtorati prin rApirea Basarabiei, ceilndanume dela domn acest drept, el crezu de cuviint6 a nu le eft's-pinge cererea, cu toate d era Indreptatà in potriva conatio-nalilor sei.

Astfeliu fu domnia acestor doi domni gemeni din neamulFanariotilor, adueand aminte, dacá nu prin alt6 ceva, cel putinprin timpul egal al zsábovirei lor in scaunele ri1or "'manesi prin. IncercArile lor identice de legiuiri, alte dou'ä domnii maivechi §i mai strglucite, ale lui Mateiu Basarab i Vasile Lupu.Si cu toate aceste câtà deosebire intre aceste douà epoce? Petimpul lui Basarab si a Lupului Orile române, dei deazutemult din antica lor vartute, totusi pbtrase mkar Ind o urrnAa vechei vrednicii, dovedità, dad nu prin lupte contra dus-manilor comuni, cel putin printr'o energicä si crancerià riva-litate 15.untrid, care dei ruina totusi afirma existenta lor.Acuma dzute trite° prea timpurie Vätilnetä sufereau numaicât inrAuririle Incunjurnoare, al% a dovedi prin nici o reac-

" Tidula domneascA din 1818 Ian. 1, In greceste, publicatA In traducererom. 9n Uneartel,, V, p. 396.

" Tidula domn eascA c. clucerul Alexandru Popovici Ureche din 1818Neemv. .13 uricarui, V, p. 191.

Hrisovul l anaforaua din 1815 Sept. 21, ibidem, p. 434.Hrisovul din 1816 August 20 ibidem, p. 199.

" Hrisovul din 1813 Iunie 13, ibídem, p. 1." Hrisovul din 1816 Maiu 4, ibidem, II. p. 22." Hrisovul l anaforaua din 1814 Aug. 9, ibidem, IV, p, 183.

tiune, CA viata tot mai licarea In sufletele lor. Pe timpul luiMateiu Basarab si Vasile Lupu &inn grecismul la fnceputulfrnplantarei sale In tarile romane, servind prin ura ce inspira,de treapta de fnaltare a domnilor In scaunele lor; simtimantulnational insa viu s'i luptand din rasputeri pentru raspingereaacestui element cotropitor. Sub Caragea si Calimah, dura unveac s'i jumatate de nefncetate fncalcari, aflam neamul grecescpe deplin fnradacinat In Wile romane, umflandu-si vitele fm-pletite si fncalcite din cele mai hranitoare sucuri ale Oman-tului romanesc, constiinta nationala fnadusita, ne mai ros-tindu-si fmpotrivirea In lumea.faptelor, ci protestand cel multIn domeniul cugetarei s'i al teoriei.

0 mare transformare se fndeplinise dela Mateiu Basarabsi Vasile Lupu pana la Ioan Caragea si Scarlat Calimah. Ele-mentul grecesc capatase in -Wile române pozitia acea tare pecare timpul o fntipareste tuturor stapanirilor. El credea cá aredreptul la dominarea si exploatarea poporului roman, ca ta-rile roma.ne sunt un nou pamânt menit a fntinde prea fngustapatrie a poporului grecesc modern, dupa cum coloniile celevechi latise puterea strabunilor sai. De aceea videm Mina oar5In sfera legiuirilor, ca pe cand Mateiu Basarab si grecitul,dacá nu chiar grecul Vasile Lupu intocmesc pravilile lor Inbimba romaneasca, loan Caragea si Scarlat Calimah cred CApot, ha ca trebuie chiar, sa le publice In bimba greceaseä.

Si cu toate aceste poporul roman nu murise. Sub apasareatot mai crunta se aduna si se concentra tot mai mult materiizbucnitoare si care aprinse la ciocnirea revolutiei grecesti,dadura foc unei lungi dare de lumina, ce straluci In adanculintunecimei ca un fulger ce spinteca negrul orizont. Constiintanationala se redestepta chiar sub domnia Grecilor din Fanar,si fmprejurarile politice ce intervenira la momentul favorabilschimba slabul pârau in un sivoiu de munte iute si pornit.

Ciocnirea se pregati In timpul ultimilor domnii ale Fa-narului, la a caror istorie avem sa pasim, pentru a scanteià apoiCu o putere covarsitoare In timpul eteriei grecesti din 1821.

3. ULTIMII DOALNI FANARIOTI

Alexandru Sulu In Muntenia, 1818-1821. Acesta esteran duit domn dupa fuga lui Caragea In urma staruintelor Ru-siei. Boierii care ceruse restabilirea domniilor pamantene sirecomandase chiar pe batranul Prescovanu din Craiova, vazandca Turcii trimit pe Alexandru Sulu, se grabesc a-I primi si amultami Portei pentru randuirea acestui domn bun, care asi-gurase linistea publica In timpul navalirei lui Pasvan-Oglu

ISTORIA TARILOR ROMAND DELA 1812-1821 27

28 IRTORIA ROMANILOR

adunase pe fugan, mijlocise a se 1mpaciui pe rasculatul pasaMeuse mai multe Imbunatatiri i ajutoare saracei raiele a

prea slä'vitului Devlet" 66.Indatä ce Sutu veni In scaun, el se puse pe cercetat man-

catoriile fäcute de predecesorul sau, spre a descoperi cat luaseel mai mult de cum 1i se cuvenea. Apoi pentru a multami Rusieidespre sprijinirea candidaturei sale, el cautä sa' lämureascäcat ramasese tara datoare Rusilor din ocuparea Munteniei Inanul 1812, dispunand dupà aceea confiscarea i vinderea

lui Caragea, Ciorogarla, spre a despägubi pe Rusi cu baniiprinsi din vanzarea ei, de oarece Caragea ramasese dator Oreidin jafurile sale 67.

Ocarmuirea de astadata a Sutului nu se deosebeste 1nsaprin nimic de acea a lui Caragea. *i el jäfuia tara cat Ii stateaprin putinta, mai ales ca presimtand izbucnirea revolutiei gre-cesti care putea primejduiasca tronul, se silea a adunaavutii cat mai in grabä spre asigura viitorul. In curandvestea abuzurilor sale ajunse in Constantinopole, i sultanuaIi trimise un ordin de a Inceta cu ele. Sutu prefacandu-se cl-nu el le-ar provoca, ci ispravnicii, &A la rândul lui un strasnicordin catra ei, ca sà starpeasca fara-de-legile ce se comiteauasupra poporului 68.

Sutu vroi sa mai adauga cateva noua ajutoare la veni-turile domnului, cerand pentru aceasta Invoirea ambasadoruluiRusiei din Constantinopole. Baronul Strogonoff Ii raspunseca consimte la cererile lui, cu conditie Insa ca reformele pro-iectate sà nu fie potrivnice drepturilor legitime ale boierilor

poporului 69. Raspunsul fiind echivalent cu un refuz, Sutuse gandi a-si mari starea punand mana chiar pe averile pri-vate de oarece acele publice nu ajungeau pentru a umplea cudestula grabire flamânda lui punga', si el Incearca de a depo-seda de mosia lor pe cetätenii din Targovistea, luandu-le prinsilnicie documentele. Targovistenii se revoltä i vin cu totiiIn Bucuresti, cand tocmai Voda Sulu moare. Divanul le Ina-poiaza hartiile care-i fusese remise de vaduva Sutului, i aqfeliuIi scapa cetatenii Targovistei mosia lor amenintata 70

Arz din condica arhivei statului No. 122, p. 340, reprodus de Ari-cescu, Istoria revoluliel romdne dela 1821, Craiova, 1874, I, p. 10.

47 Douit ordine ale luí Sutu c. divan din 26 Ianuarie si 26 Martie 1819,Condica Arhlvel, No. 96, p. 7 si 27, ibidem.

" Ordinul sultanului In Condica arhivei No. 123, p. 306: acele ale Jul SuluC. íspravnici In Condica No. 96, p. 19, 43 si 131 Aricescu, p. 11.

Scrlsoarea lui Strogonoff In Colson. De l'élat présent des princtpautés,Paris, 1839, p. 41.

10 Actul divanului din 18 Fevruarie 1821. Condica arhlvei No. 96, p. 195.Aricescu, p. 12. In deobste am urreat In expunerea domniei Sutului pe Ari-cescn care expune putinele stiinti ce se aflA asuprA-I dupA documentele origi-nale din arhiva statului.

Sutu simtise de mkiscarea eterista care pe timpul lui a-junsese insamnata. El era insa dintre acei Greci ce nu vroiausa-0 compromita pozitia prin o rascoala in contra Turcilor.El se opune deci pe at se poate miscarei eteriste, cu toate caIn aceasta opozitie el trebuia s pastreze ca Grec oarecare re-zerva. Deocamdata el crezii ca face mult in privirea ordinei,impurand tuturor autoritatilor A. nu mai ingaduie pe nimenea purta arme, precum nici a cumpara gloante si pral de purafara reivcqul stapemirii 71. Eteristii insa nu erau oameni a daindarapt inaintea unei piedeci pusa chiar de un Grec planu-rilor lor. Ei insarcinara pe Capitanul Iordache sa omoare peSutu. Bravul dar cinstitul capitan dei lua asupra-§i aceastamisiune uricioasa, nu putu sä o indeplineasca, i lAs4 sa'i cadapistolul din m'Aini in momentul câ.nd trebuia indrepteasupra lui Sutu 72. Aceastil imprejurare facu chiar de se amânäizbucnirea revolutiei ce fusese fixata pentru ziva de 20 Noem-brie 1820, intru cat nu era cu putinta ca ea sa-si faca loe inprincipate. când in fruntea tocmai a tarei mai apropiat6 deTurcia domnia trn principe dusman gandului eterist. Revo-lu tionarii se hotarasc atunci a intrebuinta veninul spre a in-latura atare piedeca, si pun pe medicul lui Sutu, Depalte, aotravi fântâneaua pe care o avea la brat 73. Domnul simtin-du-se rau, institue el singur o caimacamie care imediat dupamoartea lui, intamplatä in 18 Ianuarie 1821, trebuia sa fiepusa in fata cu revolutia.

Mihaiu Sutu In Moldova, 1819-1821. Dae5 AlexandruSutu fu potrivnic revolutiei grecesti, colegul si rudenia lui dinMoldova, Mihaiu Sutu, Ii dildu din potrivA un ajutor cu gatemai pretios cu eat miscarea incepAnd din Basarabia, aveacaute primul ei sprijin in Moldova. Inca inainte de izbucnireaei, Mihaiu Sutu vazand cä dregatorii ru§i ajuta intreprinderileGrecilor, §i deci 'asteptându,se ca ele sa gäseasca un razimIn Rusi, incepe a le favoriza si el, putin timp dupa intronarealui. In 15 Noembrie 1820 Ipsilanti trimite din Odesa, la Mi-haiu Sutu, pe generalul sat" Gheorghe Cantacuzino, care seintalne§te cu domnul la Sculeni pe malul Prutului, mijlocindRizu ministrul Sutului si eterist infocat intalegerea domnului

Condica arhivei No. 96, p. 29 si 126 In Aricescu, p. 12.72 Aricescu, I. c., I, p. 82.

DupA Laurençon. Nouvelles observations sur la Valachie, etc., suiviesd'un précis historique sur les evénéments qui se sont passes dans ces provincesen 1821, p. 60. (Asupm acestei scrieri, vezi Aricescu, I, p. XXIX). lije Fo-tino, Tudor Vladimtrescu si Alexandra Ipsilanti, traducere de Georgescu, Bu-curesti, 1874, p. 3, spune cA doctorul Cristari ar fi otrAvit pe Sutu tare chiamAIndatA pe Dr. Depalte amicul sAu dela Cralova, dar care sosi prea tArziu.

ISTODIA TAEILOR ROMAND DELA 1812-1821 29


Cu trimisul lui Ipsilanti 74. Solia avea de scop a determina peSutu sa invoiasca. lui Ipsilanti recrutarea de oameni i adu-narea de proviant din Moldova. Ipsilanti trimite dup5. aceeaIn /asi pe secretarul sàu Lassane, spre a ingriji de intereseleeteriei. Mihaiu Sutu a in toate modurile concurs lui Lassane,ordonând pretutindene adunarea de provizii, depunand in casaeteriei 130.000 de lei, si promitând a mai \Tana peste putintimp alti 100.000 75. El insarcineaza apoi pe unul Parisiadea forma o trupa de 300 de Bulgari si 200 de Greci pe speselesale 76 Mihaiu Sutu intcrveni chiar si pe cale diplomatica infavoarea eteriei ; el serie catra imparatul Alexandru si4 roagasä ice sub proteguirea lui o tara, care in diferite epoce a da-torit mântuirea ei ajutorului i indurkei lui. Indentificândinteresele Moldovei cu acele a le eteriei, Sutu adaoge apoiGrecii din Moldova au fost electrizati la aratarea lui Ipsilanticare se bizue mai ales pe sprijinul tarului ; ca. el Sutu va stala postul sau neclintit ca sa apere tara de periculul unei

turcesti, si se roaga la sfaxsit ca imOratul sa deie ordintrupelor din Basarabia sa treaca Prutul. Tot asa serie Sutu

catra compatriotul sat' Capodistria ministru de externe alRusiei, cerAndu-i sa staruiasca calduros pe lânga imparatulAlexandru, ca sá trimita lui Ipsilanti un ajutor arrnat. Maicere incá ca sa se roage de imparatul a-i incuviinta la caz denenorocire un adapost in Rusia 77.

Dupa ce Ipsilanti trece in Moldova in ziva de 20 Februarie1821, el nu sta in Iai cleat putin timp i pleaca in jos, spre amerge call Bucure§ti. Mihaiu Sutu se insarcineaza el atuncicu inrolarea oamenilor in armata, pe care o incepuse Ipsilanti 78.Boierii vazând acest amestec rätis al domnului lor in favoareaGrecilor, se ingrijesc de o navalire a Turcilor si o implicare aMoldovei in rasbunarea lor. Inca din 19 Fevruarie, inaintede a fi intrat Ipsilanti in tara ei se duc in gramada la domn,intrebAndu-1 ce are de gând sa faca in potopul ce se prabusiaasupra lor? Domnul le dà numai räspunsuri ingaimate. A douazi chiar, in acea a sosirei lui Ipsilanti, Sutu chiamà la curtepe mitropolit i ese din boierii fruntasi, i roaga intAi pe mi-tropolit apoi jura pe toti ca vor pastra taina ; dupa aceea lespune cA marl evenemente sunt in momentul de a izbucnica in niste imprejurari atAt de grele ar trebui ca boierii sa-ideje sprijinul lor, i cA toti boierii pot sa se razime pe el.Domnul

CDLÀ41110.1Y, Aoxip.ov icrcoptxòv 7tep ç1).kvIvveilç iercezvaaviato;, iv'A6tilvaL; 1859-61, I, p. 88.

" lbidem, p. 110." Ibidenr, p. 86.

Prokesch-Osten, Geschichte des Ablalls der Griechen vorn turkischenReich, ¡JI. p. 62-65.

Peste! c. KIsseleff, Uricarul, VIII, p. 379.

ISTORIA TARILOR ROMANE DELA 1812-1821 81

mArginind la atita numai desninuirile sale, frica incepe a cu-prinde pe toti. Cum sose§te Ipsilanti, omul lui, Caravia, ce fusese

Mihail Grigore Sulu, Domnul Moldovei 1819-1821. Desen de Louis DupreGolectia Aeademiei Romine

trimis de §efuf eteriei Incá de mai Inainte /a Galati impreunà Cu

32 ISTOBIA 110MANILOR

Ramadan ispravnicul, Grec din Galati, atacà pe cei 80 de ne-gutitori turci ce petreceau acolo, si-i mgcelgresc pe toti 79. Cindboierii auzirg despre aceastg groaznicg intgraplare, Intglesgrg.prgpastia In care vroia sg-i tgrascg. Sutu. Moldovenii tot maistAteau la ganduri fiindcg eteristii se lgudau cu sprijinul Rusiei.Dupg ce insg consulul rusesc dezaprobg pe fatà miscarea ete-risa, boierii incep a p'ärgsi pe domn, fugind Cu grAmada pestePrut sau in Bucovina. Sutu el insusi isi lug atunci de samg, sivgzu cg. fusese Insglat prin fgggduintele ajutorului rusesc, arg-tate ca asa de sigure de Alexandru Ipsilanti. El se hotgastesg pgrAseaseg calea cea primejdioasg pe care se alunecase si ase retrage in Rusia". El protesteazg chiar, pentru a-si putea aco-peri rgspunderea lui f atà cu Turcii, si a-si Ostra chiar un mij loode a reintra In gratia lor In cazul d'Id eteria nu ar izbuti, in oscrisoare Cala boieri, cg este nevoit sg pgrAseascg scaunul, ne-putindu-se impotrivi lui Ipsilanti, si nevroind a 'Ama cg se rgs-cula algturea cu el contra Portei otomane 81.

Astfeliu luarg sfarsit domniile lui Alexandru si a lui MihaiuSutu in tgrile române, una curmatg prin sfArsitul silnic, cealaltgretrggindu-se inaintea fricei, ambele Insg moarte pentru tot-deauna si ingropAnd cu ele si epoca fanariotg.

" Ibidem, p. 373. Comp. DrAghici 'stork Moldovet, pe 500 de ant, IIp. 114.

" Relatia serisA de Isteob Rizu asupra evenementelor din 1821. Erbi-ceanu, Istorta mitropoliet «Moldead, p. 139.

si Actresa lui M. Sula c. mitropolit 29 Martie 1821 # ibtdem, p. no.

II

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE

1. ETERIA GRECEASCA

Grecii care cgzuse sub Turci, mai ales dela cucerirea Con-stantinopolei, suportase totdeauna cu silg §i cu egspingere jugulsub care erau incujbati. Nici odatà nu-i pgrgsise speranta ca vaveni un timp cAnd vor putea redobändi pierduta libertate, cuatäta mai mult ea' politica marei impgrätii ruse§ti se argtase indeosebite fanduri favorabilg tintei urmärite de ei. Dintre cre-§tinii ortodoxi, pe simpatiile cgrora Rusia i§i intemeia mijloculsgu cel mai energic de surpare a impärgtiei mahomedane, niciunii nu se argtau cu drepturi atät de mari la sprijinul imperiuluimoscovit ca mo§tenitorii statului bizantin. Petru cel Mare, in-cepg'torul politicei de surpare a domniei ot omane, argtase pefatà &duffle sale favorabile Grecilor, când sub portretul sgugravat in Amsterdam pusese inscriptia : Petrus I Russo-G raeco-rum monarcha. El intreprinse rgsboiul din 1711, cu sigurantä ea' vacuceri Constantinopolea §i ea' oasele sale vor odihni acolo. Mailg'murit incg fu proiectul grecesc al impArgtesei Caterina a II-a,prin care tindea a restatornici impArgtia bizanting §i a intronaacolo pe nepotul ei Constantin, hränit inadins pentru acest scopcu laptele unor doice aduse din Grecia. In timpul rgzboiuluicare se sfär§i prin pacea dela Kuciuc-Kainargi, 1774, Grecii in-cercarg chiar o rgscoalg in Peloponez, care fu insg inecatà deTurci in sangele cel mai sciimp al räsculatilor 1.

De §i prin tratatul de Kainargi Rusia fu nevoitg a se lepgdade planurile asupra Constantinopolei, ceea ce fu pentru Greci omare dezâncântare, totu§i ei pgstrarg nu numai putin visurile§i sperantele lor. Ele se adaoserg in curând prin deosebitele re-

Poucqueville, Vryage dans la Grdce, Paris, 1824, p. 336 Gervinus In-surrec ion de la Grece, trad. franc., Paris, 1863, 1, p. 39.

A. D. Xenopol Istoria Etnntanilor. Vol. X. 3

volutii lAuntrice, care venirä pe rând sA izbeasa in ImpArAtiaMahomedanilor : Ali-Pasa din Ianina, Mehemet-Ali din Egipet,Pasvanoglu din Vidin i Vahabitii din Arabia. Mai puternic Ins6cleat aceste misari a le Turcilor 1nsusi, care cel mult ar fi condusla o schimbare a dinastiei domnitoare, dar nu ar fi rAsturnatchiar puterea otomank lovi In vaza Turcilor i Incuraja pe Greci.dobAndirea neatarnàrii din partea Muntenegrenilor In 17452,apoi autonomia administrativA obtinutà de Sarbi In urma rAs-coalei lor sprijinite de Rusi, prin tratatul de Bucurestimai mult Inc6 prin alegerea lui Milos de domn al SArbiei in 1817.Toate aceaste izbanzi reputate de crestini ridicau moralul Gre-cilor i Impingeau pe mai multi din ei la cAutarea mijloacelorde a-si sc6pa poporul de asuprirea In care zAcea.

Ac'el care dWu ce! IntAi seMnul miscArii ce nu trebuia s6 Mee-teze decat cu neatarnarea Greciei, fu Romanul macedonean gre-cizat Riga Vele41inliui3. Devenind secretarul lui Alexandru Ip-silanti, el 1nfiint6 tn Bucuresti pe la 1780, societatea amiciloritcapEcc TaW cpfX(.60 care avea de principiu : cpaoyeveta,,adecà trgiasc6 iubirea de taiä" 4. Ducandu-se la ConstantinopoleCu domnul dimisionat, el reveni in Muntenia In 1786 Cu Mavro-gheni, care-1 rAndui caimacam al Craiovei. Dup6 ce es6 si dinaceastà dregnorie, se apucà de lucrat pentru liberarea CrrecilorIntrAnd in corespondentà cu ministrul Kaunizt, care ins6 nu-1duse la nici un rezultat 5. Se astepta ca Rusii sà stipuleze cevapentru Greci in tratatul din 1792, dar si atare sperant6 a luirAmase de gres. El se convinse In curând cà Grecii trebuiau s6 serazime mai Intai pe ei 1nsii, i cAnd vestea revolutiei francezeajunse In Bucuresti in 1791, ideea lui Riga c6pAtà o nouA In-nrire. Riga care cunostea pe deplin bimba francezA, ii procuràdin Paris toate proclamatiile, scrierile i cântecele revolutionare,le traduce In greceste si le trimite la Viena spre a fi tipArite, in-troducandu-le apoi iargsi in Bucuresti ascunse prinlAzile cu mAr-furi, i ImpArtindu-le aici la toti partizanii libert6tei Greciei. Totde atunci dateaz6 i vestitul cântec de desteptare a poporuluiGrec, imitat dui-A Marseileza francezA 6. Riga era ajutat In silintele

Gervinus, I, p. 67.Originea romAngi a lui Riga doveditA de I. Caragiani, Studii istorice

asupra Romdnilor din peninsula Balcanilor, p. 263.Gion-Ionescu, Bucure.yli In timpul revolufiei lranceze, Revista noul, III,

p. 243.Ubicini, La grande carte de la Gréce par Rhigas, Revue de Géographie

de Ludovic Drapeyron, Paris, 1881, p. 247.El Incepe cu cuvintele :

/lent caRec niv 'EX)veov O Xateo; clçSóalS ; wiicA :Sculati copii ai ElenilorVremea gloriei a sosit; analog Inceputului Marseilezel :Allons enfants de la patrieLe jour de gloire est arrivé.

34 ISTORIA BOMANILOR

RASTURNAREA DOMNIIL011 FANARIOTE 35

lui de compatriotii sgi Turnavitu §i Perchaibos si de boieriiromâni cei mai Invätati ai timpului §i Infläcärati §i ei pentrucauza greceasc5 : Grigore Brancovanu, Dudescu, Scarlat Um-pineanu §i loan Cantacuzino 7.

Francejii eäutase, de indan ce guvernul republicei pusesemAna pe putere, dupd nierea capului lui Ludovic al XVI-le, sä.schimbe tot personalul ambasadorilor §i consulilor lor din Räsärit,insärcinând pe noii lor reprezentanti a se sili sä propage ade-väratele principii printre concetätenii lor stabiliti in acele climates.

Constantin Ipsilanti, Domnul Moldovei, 8 Martie 1799Iulie 1801Domnul Munteniei, 1 Septemvrie 1802August. OctomvrieNoemvrie 1806

Stampi. Colectia Academiei Romilne

Cei mai multi din Franceji a§Azati in Fräsärit, fiind negutitorisau profesori, prinlirä cu drag invätäturile agentilor, §i in curândorwle Turciei numärarà aproape tot anti republicani infocaticâti Franceji adäposteau in zidurile lor.

In Bucure§ti Insä si Iasi nu erau Inca Infiintate consulatefranceze, care dui:a cum am väzut se primesc de Turci dupàmulte stäruinti de abia in 1798. Cu toate aceste nici aici nulipsiau agentii voluntari ai propagärei principiilor revolutionare.

, Gion, 1. c., p. 245.. Memoriul lui Brugnère. si Olivier, 7 August 1793. Hum. Doc, &m!.,

II, p. 89.


Printre cei 25 de Francezi ce resideau In Bucure§ti se aflau §iproprietarii unei case de comert sub firma Magasin universel,anume Pellet §i Hortolan. Se vede c6 cetgtanul Hortolan ce§edea In Bucuresti, luase asuprg-i rolul desemnat agentilor ofi-ciali, de a rgspandi ideile republicane, §i cg el se ocupase mai multde imprg§tierea lor cleat de interesele lui comerciale, de oare cecasa ce reprezinta este nevoità In curand sg inchidg operatiileei. Hortolan ne spune lute° interesantg scrisoare cg spatarulprincipelui Alexandru Moruzi care ar avea un caracter cu totulrepublican §i fárg ceremonii, 11 primise de minune ; cg cu toatgmullimea supusilor ru§i ce s'ar afta In ora § nu este cleat un glaspentru republica francezà, cg oameni de mane Intai se ocupgde ea cu seriozitate si cauza noastrg enstigg pe fie ce zi prozeliti.Mai toti negutitorii din Ianina §i Albania stabiliti aice suntsanculoti §i au tradus drepturile omului, pe care cu totii le stiupe de rost. CAti-va mi-au cerut cântecele cele noue spre a fi traduseIn grece§te ; dar nu am Indrgznit a le da, spre a nu face sgvorbeascg de mine. Ei se interesazg mult de propg§irea Polonilor.Consulii strgini rgspAndind Inadins vestea cg tu (larie Descor-ches, ambasadorul republicei la Constantinopole) ai fi fost Inchis,a§ fi vrut sg fi fost tu martur chipului cum ei rgspingeau nistevesti atAt de absurde. S'ar fi intamplat un valma§ag, dacg supusiirusii cu care vorbeau nu ar fi cedat". Si dacg Hortolan lucra Inchip mai ascuns pentru rgspAndirea ideilor republicane, nu totatAt de cumpgtat va fi fost prietenul sgu Ruffray in momentelecand, stgpAnit de betia cgtrg care era aplecat, cAnta In gura marela Carmagnole, Ca-ira §i alte producen poetice a le sglbgtAcieijacobine 9.

Tot pe atunci la Iasi era ca secretar al principelui MihaiuSutu un grec Codrica care este atit de plecat care republicafrancezg, Mat cetgteanul Stamati, Grecul pe care republicavroia cu once pret al face consul In Odle romAne, cerea guver-nului din Paris si-i trimitg ca dar un exemnlar din Enciclo-pedie 1°. Iasii nrimise In sAnul lor pe mai multi Francezi din Rusiacare fusese obligati de guvernul acelei tgri a face un jurgmAntcontra republice;, intre altii pe Infocatul Lednulx care In oscrisoare a lui cgtrg. Descorches zice cg am preferat mizeriabunei mele stgri, si am pgrgsit teritoriul acestiii despot spre amg retrage la Iasi, capitala Moldovei, unde mg newt) cu dareade lectiuni. mima mea nu aspirg cleat la momentul and a§putea duce iarAsi pe copiii si pe sotia mea In stnul patriei, unde

e Hortolan c. DIscorches 15 Oct. 1793, ibtirn, Ti, n. 93. RIM-iv erasecretarul lui Al. Moruzi Descorches c. at. strline, 24 Decem. 1794, ibldem .p. 101.

le Raportul lul C. Stamati din Ianuarle 1794, ibidem, p. 113.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE 37

suntem gata a jurà pe altarul ei credintg Ong la ultima pia-turg de singe a fntregei noastre familii" 11

Vaza Frantiei sporind cu izbinzile cfstigate de republicKsi uneltirile acesteia contra Rusiei prin Polonia §i a Austi ieiprin Ungaria alegându-si Bucurestii ca centru de operatii, ideilerevolutionare sporind mereu si intgrindu-se, pgtrundeau totrnai adânc in grgmada de strgini ce se refugiau in capitala Mun-teniei.

Pe la anul 1798 Napoleon pregAtindu-se a ataca Egiptulsi temAndu-se de o opunere din partea Turciei, cu toate cg elIsi dAda toate silintele pentru a convinge pe Poartg, cg ar lu-crà in a ei interes, se gAndl a da acesteia de lucru, cu o rgscoalga Grecilor, si chiemg pe Riga la Venetia. De-i nu se cunoastenimic asupra convorbirei dintre Riga si viitorul impgrat,totusi este destul de insemngtor faptul cg indatg dupg intAl-nire sosesc In Bucuresti teancuri fntregi ale unui lanitest inlimba greacg tipgrit la Viena in tipografia lui Vendoti, princare sg fgcea un apel cglduros atre poporul grecesc sg se scoale,sg inceapg lupta, sg invingg sau sg moarg pentru libertate, sicare manifest sfArseste cu Marseileza lni Riga. T*it poate cinevAInchipui ce fierbere ngprasnicg stArni hare Grecii din Bucurestiatare provocare, ce dupg imprejurgrile in care venia, pgreainspiratg de omul fenomenal ce concentra tot mai mult inmAnile sale destinele Europei.

eodatg fnsg dupg aceastg veste atit de fmbucurgtoarepentru patriotiii Greci, vine o alta care fi deprimg tot pe atAtapeat cealaltà le ridicase mima. Riga fusese prins de autori-tgtile Austriace si predat pasei de Belgrad, care'l pusese la In-chisoare. Societatea amicilor din Bucuresti cautg sg-i dobAn-deascg eliberarea, ceeace impinge pe Turc a-1 ucide. NeputAn-du-1 dovedi spre a-1 duce la spanzurgtoare, fu impuscat. Sezice cg el cgzAnd ar fi rostit cuvintele asa mor gigantii, ceam sgingnat eu altii sg culeagA" 12. Si inteadevAr, dei miscareafu opritg pentru moment, ea se trezi din nou mai tArziu, Ongce izbucnI ca un puhoiu neoprit in anul 1821.

Un a't cglduros partizan al elibergrii Greciei fu ConstantinIpsilanti, fiul lui Alexandru, al acelui domn fanariot care seilustrase In Muntenia prin ockmuirea lui Inteleaptg *i Mari-jitoare de interesele poporului. Constantin isi pusese In mintede a infiinta, ca domn al Munteniei, o armatg româng, deocam-datg menitg a apgra tara de pustiirile lui Pasvan Oglu, darcare mai tArziu sg-i slujeascg spre indeplinirea scopurilor sale.Neizbutind cu acel prilej a obtinea fnvoirea sultanului, el rein-

" Ledoulx C. Descorches 27 Iunie, 1794, Ibldem, p. 98.1 Gervinus, I. c., p. 87.


cepe stkuintele sale cu acel al revoltei SArbilor, sprijinind pedeoparte miscarea lor prin transmiterea banilor si a armelotrusesti, pe de alta ceränd de la Turci voia de a intocrni o armatäpämänteasc6 spre a le veld lor in ajutor. Poarta insä, in loe dea asculta de cererile lui Ipsilanti, se d'ä in partea lui Napoleon,

destituie pe infocatul Grec din tronul Munteniei. Ipsilantise duce la Petersburg, unde impinge si mai mult pe Rusi laräsboiu contra Turcilor, care curAnd dupä aceea si este pornit,In 1806.

Ideea emancipkii poporului grec cuprinsese toatetile mai deosebite ale neamului intreg, dela bkbatii politiciOnà la invAtati. Celebrul Corais, filolog i MN/tat grec träitorla Paris, se ocupa, pe lAngä numeroasele editki de autori clasici,si de ideea mAntuirei poporrlui su, sustinAnd pkerea cä acti-vitatea intelectualà a Grecilor era semnul cel mai sigur al de-plinei lor regenerki. Si inteadevär 6;1 cultura mintei luase laGreci un zbor insämnat. PArkind ei discutiile gramaticale, re-toriee si teologice care constituise pAnä atunci fondul inv4A-turei lor, ei incepuse a se indeletnici cu studiul istoriei, filoso-fiei, dreptului i tiintelor politice, care dei le erau trebuitoaredin pricina posturilor ce multi din ei ocupau in impärätia oto-man A, dAdurà in curând i alte roade decAt acele practice pen-tru care erau intreprinse. La cultura si desteptarea inteligentefgrece contribuirä mai ales scoalele din tärile romäne, pe lärigAacele din Venetia si din insulele Märii Mediterane (mai alesCreta), cAt timp ele furà sub ocArmuirea venetiank cAci in im-periul mahomedan propriu zis nu se putea aproape de loe des-volta cultura greceasck

Grecii insä erau Incurajati si de intreaga Europä invä-tatä a scutura jugul turcesc. Profesorii i eruditii tuturor tärilornu vedeau in Grecii titnpului lor de ea coborAtorii acelor regiai cugetkii, din scrierile ckora ei supuseserA cea mai mareparte a cunostintelor lor, acelor modeluri de virtute si de patrio-tism pe care mäiastra lor panä le zugrAvise in träsäturi atAtde neperitoare.

Fatä cu atAtea înboldiri i incurajäri, i adAnc convinsia ortodoxa Rusie nu-i va päräsi la momentul hotkitor, cumnu era sä se nascä intre Greci tncercarea de a pune in lucraregändirile i nkuintele lor?

Ca mijloc de räscoalä, ei se sprijineau mai ales pe puter-nica rasä a armatolilor din tkile muntoase ale Turciei europene.Acesti armatoli sau cäpitani erau cu tofii de origine rorneinti,pe care Turcii incä dela prima lor intrare in Europa Ii gäsiseacätati pe värfurile muntilor, asezati in niste sate sau orasece päreau mai curAnd aninate de cer decAt asternute pe pg-mAnt, si care rämäsese cu locuinta In acele regiuni, ce Weal!


a nu puteà fi cglcate de picior omenesc, tocmai din pricinavglirii otomane ce relmprospAtà pe acele vechi dinaintea cg-rora ei se rgtrgsese. ace§ti armatoli pgstrase In vgggunilelor o neatArnare aproape depling de puterea turceascg ; darmulti din ei, supu§i Inraurirei poporului grecesc, In a cgror a-propiere trgiau, l§i schimbase nationalitatea din româng Ingreceascg, devenind cei mai buni patrioti greci i jgrtfinduliviata pentru cauza greceascg, precum am vgzut cg o MeuseRiga din Vele§tin 13. Pe laugh' ajutorul Românilor din preajmapropriei lor tgri, Grecii mai dispuneau §i de puterile principa-telor române de la Dungre, grecizate In mare parte §i pusesub ocArmuirea unor oameni din neamul lor, a§a cg revolutiagreceascg fu sustinutg mai ales pe umerele poporului romà-nesc i neatarnarea 'or rgsgri cu deosebire din sAngele Roma-nilor.

Revolutia Grecilor, productul rede§teptgrii lor intelee-tuale, Incepu prin desbateri literare i srar§i printeo mi§carepoliticg. In 1810 Mitropolitul Ungro-Vlahiei, Ignatie, intemeieIn 'Bucure§ti, unul din cele doug mari centruri ale ElenizmuluiIn Rgsgrit, o societate literarg, având de scop activarea cul-turei in poporul grecesc, §i in anul urmgtor incepe a se edita laViena revista lercurial lava' lat A6yecn `Eptinc, organulmivcgrii noue culturale a Grecilor. In 1814 se Infiinteazg InAtena societatea Filomuzelor care avea de scop crearea uneibiblioteci §i a unui muzeu precum §i a mai multor §coli, socie-tate ce-vi Os' sprijin In lumea fnvAtatà i chiar in acea politicg§i diplomaticg a Apusului.

Paralel cu atare intovArg§ire §tiintificg i literarg sgditàIn sAnul Greciei, se mai na§te o alta, acea numitg eteria (isacpcaasociatie), In cuprinsul ImpgrAtiei ruse§ti i anume In Odesa,Intemeiatà de unul Neculai Scufos din Arta §i anume pe bazefrancmasonice, cu statute §i organizare secretg. Scopul ei ergunirea armatg a tuturor cre§tinilor ImpgrAtiei turce§ti pentrua face sg izbândeascg crucea asupra semilunei". Eteria se ra-mificg In curând, cu deosebire printre Grecii tgrilor române,fare care am vgzut pe Mihail Sutu domnul Moldovei dedându-se.cu totul intereselor ei. Dupg aceea ea se intinde In Grecia, haIndrgzne§te chiar a Igti uneltirile sale In Constantihopole submâna autoritgtilor turce§ti.

Ajungerea lui Alexandru Ipsilanti In fruntea eterieideterming izbucnirea micàrii, In Fevruarie 1821. AlexandruIpsilanti era fiul lui Constantin, fostul domn al Munteniei.El-intrase de timpuriu In armata rusascg, i dupg ce pierduse

" Originea romAnA a armatolilqr 1 deci aproape a tuturor capllorboiului pentru neatArnare a Grecilor a fost pusA pentru prima oarA In luminA/n eminentele cercetAri ale d-lui loan Caragiani citate In nota 3 mal sus.


o manä In bàtglia dela Dresda, fusese fnaintat la rangulde maior. Noul cap al eteriei I§i pusese dela Inceput toatesperantele sale In ajutorul Rusiei, cu atAta mai mult O peatunci Grecul, comitele Ioan Capodistrias, era ministru deexterne al imperiului rusesc (1816-1822). Capodistrias fiindto tcdatà §i pre§edintele onorar al socientii Filomuzelor din

Alexandru Ipsi/anti $eful eteristilorEgreeiStampA. Colectia Academiel RomAne

Atena, se ràspandi In curând §tirea ea' el ar fi §i organizatorutsecret al Eteriei, ceea ce contribul nu putin la 16tirea mi§-cn.ei, IntrucAt toti Grecii credeau, cA ImpAratul rusesc era s Ile ajute In a lor intreprindere. Nu se poate tAgAdui ea' poporulru§ilor era cuprins de eele mai vii simpatii pentru cauza Gre-

1819.

BASTITIMAREA D0ISINUI,011 FANARIOTt 41

cilor, imparta§ind, dei din Cu tata alte motive, sentimentele-cese manifestau §i in apusul Europei pentru soarta Grecilor,§i insu§i imparatul Alexandru nu putea in fundul inimei luidecat sa compatimeasca pentru suferinetele lor. De aceea §1agentii ru§i nu se sfiau de loc a ajutà mi§carea Grecilor. A§a-comitele Capodistrias dei retinut prin pozitia lui ofician dea se rosti inteun chip hotarit pentru intreprinderea Grecilor,-§i care chiar printr'o scriere a lid, fi sfatuise sa fie prudenti, "declara totO eteristului Xantos ca se roaga lui Dumnezeupentru fericita ajungere a scopului comun u. De§i guvernulrusesc se vede silit tot din motive politice a trimite peste granitape agentii Grecilor, Perhaibos §i Galatis, el da cu toate aceastea-ordin consulului rusesc din Moldova, Pizani, de a le incuviintaproteguirea lui §i a le da bani, ca fiind ei membrii unei aso--ciatiuni al careia scop era sfarknarea jugului turcesc" 18. Totcu paspoarte ruse§ti se duc la Constantinopole Neculai Sulafratele lui Mihai, loan Schina cumnatul lui, fratii Hangerli §iprincipele Caragea. Tot din atare tolerare pentru Greci a Ru-§ilor se explicà imprejurarea cum de ei pastrau in slujba lor,In posturi politice, eteri§ti adeveriti, precum pe Leventie, dra-gomanul consulatului rusesc din la§i, §i consulul trebuindchiar sa lipseasca catva timp trebile cancelariei, pe atunci atiitde importante tocmai din pricina mi§carilor eteriste, ele l'amanpe manile Grecului 17 Dupa o asemenea purtare ingaduitoarea Ru*ilor fata cu intreprinderile eteriste, Grecii putean credeCu tot cuvantul ca mi§carea lor va fi sprijinita §i cu armateleImparatului. De aceea §i pusese ei in sigiliul eteriei literele A. K.care se credea ca inseamna A lexandru §i Capodistrias 18.

Cu toate acestea imparatul Rusiei era nevoit din motivepolitice superioare, sa eaute a retinea pe Greci dela o mivareturburatoare §i sa-i desanrobe oficial, in cazul când ei ar fi In..treprins-o. Anume imparatul Alexandru incheiease inca din1815 cu regele Prusiei §i cu imparatul Austriei, inca de pe candse aflase Impreuna in Paris, a§a numita d'anta alianta, acealegatura ipocrita care sub masca religiunei vroia sa apere abso-lutismul contra drentelor revendicari ale revolutiei. Intrucatdupa toate probabilitatile, Alexandru al Rusiei fusese propu-na'orul acestei legaturi, el nu putea acuma sa patronen o revo-lutie, ori unde ea s'ar fi ivit, fie chiar In contra urgisitilor7urci,din partea iubitului sau popor grecesc. Cu gata mai putin

" Observantions sur les moyens d'arnéliorer le sort des Grecs. Corfou, 9 fusil

" Gervinus, I, p. 164." Ibidem, p. 148." Aricescu Isloria revolu'iei romdne de la 1.E21. CzaIova 1874, I, p. 75" Lbicini, Lettres sur la Turquie. II, p. 94.

42 'STOMA ROMANILOR

putea invoi Alexandru rascoala in 1821, Cu cat in 1820 izbuc-nise miscki turburatoare in Spania si Italia, pe care le inabu-vise, conformandu-se sfintei aliante, Franta in Spania í Au-stria in Italia.

Trebuie deci fäcuta o deosebire hotkita, cand e vorbade rolul Rusilor in revolutia greceasca din 1821, intre acel priL:vat al poporului i chiar uneltirile dregkorilor tolerate de °car-muirea centrala i acel oficial al acestei ocarmuiri insusi. Dinpunctul intai de vedere, nu fail temeiu sa jeluiau Turcii des-pre partea ce avusese agentii rusii la revolta Grecilor, invinuin-du-i chiar cu deadinsul cá ei ar fi fost adevaratii autori ai ace-stei nenorocite afaceri" 19.

In actele oficiale ale timpului nu putem insa gasi nicicea mai mica indreptnire a unei atari invinuiri. ImparatulAlexandru descuviinteaza intreprinderea Grecilor inteo declara-tie solemna rostita in congresul dela Laibach, spunand ca voi-torii de rail invinuesc fara cuvant pe Rusia ca ar avea cugetkidusma'nesti asupra Porte 20,j comitele de Kiseleff arata caimparatul cugeta cá revolutia greceasca era tot atat de primej-dioasa pentru linistea obsteascsä ca i revolutia din apus. Maimult insa deck aceasta rostire imparateasca vorbesc faptelenetagaduite indeplinite d Rusi in contra misckii eteriste'.Imparatul raspunde prin Capodistrias inteun chip cu totuldesaprobator la scrisoarea lui Ipsilanti al. Tot el ordona ca Ip-silanti sa fie sters din cadrele armatei rusesti, ca generaluIWittgenstein sá nu iee nici o parte directa sau indirecta la tur-burarile ivite In principate, i ordona ca aceste dispozitii sa secomunice ambasadorului sat] din Constantinopole, spre a le daIn cunostinta Portei 22. Mihaiu Surtu domnitorul Moldovei, ce-rand apoi adapostire in Rusia, cand amestecul sáu In miscareaGrecilor era obsteste cunoscut, primeste un raspuns dojenitorIn care fare altele se spune ca nici odinioar6 aceasta vinovatarevoltarisire nu va putea sa cheme numele Rusiei intru *tor,

19 Depéches inédites du chevalier de Genlz aux hosp7dars de Valachie, pu-blides par le comte de Prokesch-Osten fils, Paris, 1877, II, p. 142.

is Si boierii moldoveni aveau cunostintA de declaratia lui Alexandrutr5geau din neamestecul Rusilor argumente In contra revolutiei grecesti. Vezio scrisoare a boierilor c. mitrop. Veniamin din 3 Iulle 1821, In Erbiceanu, ¡g-loria mitropoliei Moldovei ;i Sucevei, Bucuresti, 1888, P. 127. Adaoge GeneralulPi vet Kiselef I, de A. Papadopol Calimah In An. Ac. Rom., II, Tom. IX, 1886,p. 70.

" Scrisoarea lui Ipsilanti i rAspunsul lui Capodistrias In Prokesch-Osten,Geschichte des Abfalls der Griechen vom tiirVschen Reich, Wien 1868, III, p.61-67.Reprodusii In traducere de Aricescu, II, p. 102-107.

22 Document reprodus dupA Gazeta de Augsburg din 10 Maiu 121, deCodrescu, In Uricarul, VI, p. 33. Gazeta de Petersburg din 22 Septemvrie siLes Débats din 10 Septemvrie acelas an publicA decretul IndepArtArii lui lp-silanti din armata ruseascA Uricarul, ibidem, p. 34.

RASTURNARBA DOMNIILOR FANARIOTE 43

mai ales acuma cand partea cea de miazà-zi a Europei prive§teurmAnd una dupà alta din toate pArtile artirile cele de revo-lutie" 23. Consulul rusesc din Moldova someazA in 28 Fevruariepe Ipsilanti ca sA se retrag6 in Rusia §i sA nu mai turbure lini§-tea Portei 24. Tot el comunicA mitropolitului Veniamin carteade blestem zmuls6 de Turci de la patriarhul grec contra revo-lutiei grece*ti pe care mitropolitul ordonä sA se citeascA intoate bisericile 22. In sfAr§it indeamn6 pe Moldoveni in numeleImpAratului sà mentin6 supunerea c6tre legiuita stàpânitoare 26.

Intreprinderea lui Ipsilanti, pArAsità de Ru§i in voia in-nmpl'Arii, nu puteà sä aibà nici un sort de izbAnd5, càci cucele câteva mii de oameni adunati sub steagurile lui i cu1.500.000 de lei bani contribuiti de patriotii greci, din care ins6600.000 luati cu deasila dela vestitul banchier din Moldovadin aceste timpuri, Andrei Pavili 22, nu se putea rAsturna im-pArAtia otoman6.

Revolutia greceasc6 pornità deci f Al% timp, inteun mo-ment cAnd politica marilor puteri îi era a§a de potrivnieä, tre-buia, cu toat6 simpatia de care se bucura la popoarele europene,sà sfAr§easc inteo ¡canted tragodie, cum o nume§te In Maeçle joc vornicul Alexandru Beldiman. Bà'tuti la DrAgA§ani InMuntenia, sfärâmati des6var§it la Sculeni in Moldova , Gre-cii trebuir6 s6 sfar§easc5 in curând in române visul forde libertate, i dac6 el reinvie In Grecia ins4, aceasta fu da-torit in cea mai mare parte bratului energic al armatolilor ro-mâni ce intervenirà in lupta pentru ceca ce ei credeau a fi pa-tria lor. Evenimentele posterioare, de care nu avem a ne ocupaaici, aduserà prin tratatul dela Adrianopole recunoa§tereaneatarnkii Greciei i constituirea ei in regat, in 1829.

2. MILE ROILINE FATX CU REVOLUTIA GRECEASCA

Care fu purtarea Românilor fat6 Cu revolutia ce izbuc-nise in t'árile lor pentru interesul cauzei grece§ti?

Dac6 mi§carea Eteri§tilor ar fi fost sprijinità de Ru§i,precum pretindeau la inceput acei ce o conduceau, fàrà in,-doialà c'á §i Românii s'ar fi dat in partea ei, intrucat ar fi putut

Rii punsul reprezentantului Rusiei c. M. Sulu, din Martie 1821. Eii-biceanu, p. 112. Traducere veche.

" Erbiceanu, ibidem.Ibidem, p. 114. Ordinul mitropolitului pentru cetire, p. 116. In Cartea

de blestem cetim : si Insusi elciul (ambasadorul) Rusiei a dat Incredintarenici o stiintil sau ImpArtAsire are rosieneasca stApAnire In aceastii pricin20.-

" Proclamatia consuhllui rusesc din Iasi Pizani, dat41 din carantina dela Sculeni, 28. Martie 1821, ibidcm, p. 111.

2, O scrisoare a lui Pestel r. Kisselef, reprodus4 de Uricaru', VIII, p. 37&

44 ISTORIA BOMANILOB

spera sá scape de sub jugul turcesc alaturea cu Grecii. Romanalusa se convinsera In curAnd, ata din ve§tile venite de pestehotar, cât§i din faptele petrecute in tara, d. Rusia descuviintaIntreprinderea lui Ipsilanti ; ca chiar daca din unele impreju-rari petrecute mai inainte se parea ca Ru§ii vor sprijini mi§-carea, la momentul hotadtor imparatul nu vroi sa se amesteceIn turburarile iscate.

In asemenea conditiuni ar fi fost o nebunie ca Româniisa sprijine revolutia greceasca, §i de aceea chiar de la inceputgasim o mutuala neincredere intre Greci i boierii români.Ace§tia nu erau initiati in secretul conspiratiei i nici nu aveaude gand sa se rascoale contra Turcilor 28.

Ipsilanti cunoscand simtimintele Moldovenilor fata Cu.

scopurile.sale, i trateaza pe boieri cu totul altfeliu de cum arfi facut-o, daca s'ar fi a§teptat ca interesele Grecilor A. fie im-brati§ate de ei. El Ii primi in la§i cu o mândrie rece, dupa ce-if acuse sa a§tepte mult timp in anticamer5.29.

La inceput lusa Moldovenii trebuira sa se prefaca in futaGrecilor, care incicase inarmati o tara lipsita de once aparare.De aceia vedem pe Mitropolitul Veniamin incingand sabia luiIpsilanti in biserica Trei-Erarhilor 88, §.1 daruindu4 un soldatinarmat pe a sa cheltuiala, precum §i 4 telegari §i o suma de10.0000 de lei 31. Mai târiziu lusa, dupa plecarea lui Ipsilantidin Ia§i, acela§i mitropollt se roste§te contra revolutiei, dândurmare cererii consulului ruse.sc de a face sa se citeasca intoate bisericile anatema patriarhului contra intreprinderii ete-ri§tilor intoarcerea naitropolitului nu erà inca decAt sem-nul intoarcerii intregei OH.

inteadevAr ca Moldovenii aveau temeiuri puternice,de a nu merge alaturea cu rAscoala greceasca. Mai intaiu ei seexpuneau f ara nici un sort de izbAnda unei lupte cu Turcii, careputea aduce asupra capetelor lor cele mai cumplite nenorociriapoi adunAtura de toate neamurile ce se ingrAmAdise in jurullui Ipsilanti comitea, cu toate fAgaduintile lui de infranaress,.tot felul de nelegiuiri, incAt Moldovenii raspingând pe Grecidin sAnul lor scapau de douà rele de odat5, unul actual, pr5-daciunile i jafurile, i unul eventual, rgsbunarea turceascg.

11, Icuivvylç (paiip.tov, Aoltip.o; intopnav Isgpi Darivíris intecvaatdcoç,AO-kvatc, 1859C1, I, P. 90.

28 Gervinus, I, p. 185." 4)tktmev, p. 88. Ordinul trimes mitropolltului de locotenentnl lui

Ipsilanti Gheorghe Bal n, 26 Fevruarie 1821. Erbiceanu, p. 105.Scri orile de multiimire ale lui Ipsilanti c. mitrop. Veniamin din 28

Fevruarie 51. 12 Martie 1821, ibidem, p. 105-.106.82 Apostila mitropolitului pe cartea de blestem, ibidem, p. 76.28 Proclamatia lui Ipsilanti din 23 Fevruarie, Aricescu, II, p. 92, repro-

dusti In facsimil de N. Iorga, Studii Doc., VII, p. 84.

IikSTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE 45

Grecii anume instituise in cele mai insemnate din ora§eleMoldovei ocármuiri eteriste, cu scopul de a supune toate pu-tenle vii ale poporului interesului lor. In Ia§i, Ipsilanti lasa,dupa ce-1 parase§te, spre a se indrepta catre Bucure§ti, ca gu-vernator pe unul Pendedeca sub privigherea Trei-Sfetitanului,un arhimandrit grec, capul eteri§tilor din Moldova §i a unuidiacon grec, anume filosoful Stefan, om erudit ce venise inMoldova cu mult mai lnainte pentru Invatatura copiilor dela§coala domneasca, randuind agá de ora § pe alt dascal, Hriso-chefal §i ispravnic pe paharnicul Pomerul, administrand taracu sabia in mâni prin Mavrofori §i Arnauti 3'. In Boto§ani Pen-dedeca randuise de ispravnic pe Grigore Rizu, ajutat de doicomandanti eteri§ti, capitanul Bala§u §i capitanul Spiru. Ga-latii ti incredintase lui Caravia care savar§e§te, ca intaiul actal ocArmuirii sale, un macel tot a-tal de crud pe cat §i de in%scop asupra negutitorilor turci ce traiau aici 35.

Administratia oranduita de Greci nu era decát organi-zarca unei pradaciuni sistematice a tarei. Drumurile se im-panau de eteristi, colindand satele dupa cal, arme §i hrana cestrangeau de pe la locuitori, In cat nu §tiau oamenii in tara lorunde s'ar adaposti, ca sä scape de pradaciuni §i de primejdiavietei, mult mai siguri fiind acei pe care vremile Ii apucara Infundul padurilor §i in munti, de cat prin orne §i sate. Toatalumea o rupea de fuga" 36

Cel intaiu care izbute§te a incunjura stra§nica paza cucare eteri§tii incinsese Ia§ii, tocmai spre a impedeca desgoli-rea lui, este vistiernicul Grigora§ Sturza. Dupa coborirea in josa lui Ipsilanti, imputinandu-se irisa strajile in la§i, o multimede alti boieri parasesc ora§ul, unii din ei trecand in Bucovina,altii in Basarabia 37. O seama din ei lusa mai inimo§i se ducIn jos, incotro mergeau §i eteri§tii, dând jalbi la pa§ii dela Dunare,§i rugandu-se a trimite o§tiri turce§ti In tara, spre a-i scapà defocul In care incapuse. Intre ace§tia se deosebea mai ales, printinta lui energica i nespaimântata, vornicul Tudor Bal§, ala-turca cu el mai fiind vornicul Ionita Sturza, spatarul PetracheSturza, boierii Cuza§ti, caminariul Iordache Ri§canu, cami-

Draghici, Istoria M-rdovet pe 500 de ani, II, p. 117." Ibidem, p. 120. Ge vinus, p. 184." Draghici, p. 118. Arittarea lui Draghld tntitrIta prin scrisoarea bofe-

rilor, catra pasa de Braila, fArà data, Erbiceanu, p. 99: Fuga Intilmplatti ffiraveste l Imprlistlerea de pretutindeni dele Focsani pana la lasi, a targurilora satelor de pe la drumuri din cauza fricei panice". Pendedeca roaga In 15Mai pe arhimandraul Giusca sa linisteasea pe Ieseni ea sti nu fuga, idem, p. 375.Mitropolitul linisteste pe locuitorii mal multor sate, despre trecerea caretelor

butcelor cu boierii fugar], 21 Martie, ibidem, p. 108." Vezi o scrsoare a boierilor din Basarabia, 20 Martie 1821, Erbiceanu

p. 108. Alta a celor din Bucovina, 2 Iunie, ibidem, p. 128.

46 ISTORIA ROMAN1LOR

nariul Cerchez $i sardariul Iancu Stavgr. Mergand o deputgtiedin ei la pa$a de Brgila, compusg din Tudor Bal$ $i arhimandri-tul Ghenadie Ruset, ei cad la intoarcere in mgnile Grecilor,$i numai ca prin minune scapà de a nu plgt1 cu sangele lor trg-darea fgcutà cgtre cauza greceascg prin chemarea Turcilor 38Deputgtia moldoveneascg ducea ca ea la pap de Brgila un arzcare Portg, in care se ruga sg se hgrgzeaseg Moldovenilorprin Malt vrednic de inchinkiune hatiprif, pronomiile obi-ceiurilor ce din vechi au avut norodul Moldovei, care dinIn vreme §i-au pierdut mai de tot fiinta lor, din intrebuintgrilecele rele ale domnilor greci, ce au fost orânduitj oblkluitoripgmantului", cerând ca sg se invoiascg Moldovei uringtoareledrepturi: luarea In stgpanire a mo$iilor mângstirilor inchinatesub in datorirea de a rgspunde embatietil egtre locurile sfinte ;purtarea trebilor inlguntrul tgrei sg fie incrdintatg boierilorpgmanteni, si In sffirsit sg se orAnduiascg domn dintre Oman-teni, precum $i capuchihaia din Constantinopole"".

Eteri§tii ca Ipsilanti In frunte aveau cel mai mare in-teres a nu spgimântà poporatia tkilor romane, fkg de ajutorulcgreia i se lua cu totul putinta impotrivirii. Ipsilanti crezandcg ockmuirea lui Pendedeca era de ving la pribegirea In masga locuitorior, trimite in Ia§i pe generalul sgu Gheorghe Canta-cuzino spre a lini§ti pe org§eni". Cantacuzino cum vine in ca-pitala Moldovei cautg sg imprg§tie temerile pgmântenilor, $iretrage lui Pendedeca ori-ce autoritate ochmuitoare 41.

Vgzând insg cg toate silintele lui de a insufla incredereMoldovenilor sunt zadarnice, si cà ace§tia au cerut ajutorulTurcilor, se trage din 14, chip pentru a nu expune °rapt gro-zgviilor unei lupte ; In realitate insg, fiindcg nu se credea in si-gurantg In sanul unei poporatii dumane 42.

In eurând insg opozitia Moldovenilor contra Grecilortrebuià sà ia o formg mai rostitg. InstiintAndu-se anume boletidin tara de sus prin vornicul Tudor Bal$, cg Turcii erauving in principate ca sä ban pe Greci, s'au Intalnit si ei la hotarcu acei din Cernguti, ce fugise mai inainte si unindu-se hatma-nul RAducanu Ruset vistiernicul Alecu Bal§ $i altii, au pus la

DrAghicl, II, p. 118-119, Boierii C. pasa de BrAila, fArA datA, Er-biceanu, p. 99.

39 V. A. Ureche, DocImenlele re'ative la anii 1820-1831. MemoriileAcademiei romAne, Torn. X, p. 306.

Proclamatia lui Ipsilanti din TArgovistea, 18 Mai 1821, Uricarul, VIp. 41.

41 Proclamatia lul Cantacuzino din Iasi, 25 Main, ibidem, V, p. 83. Or-dinul c. Pendedeca din lagArul dela Senca, 8 Iunie, ibidem, p. 85. Un alt ordinca sa nu se iee call locuitorilor din 23 Maiu, ibidem, p. 77.

Proclamatia lui Cantacuzino din 1 lunie, Uricarul, V, p. 81. Invinuf-rile aduse de el parnAnterdlor cli s'ar fi aliat cu Turcii, ibidem, p.,79 sl 84.

RASTIJRNAREA DOMNIILOR FANARIOTE 47

cale sá. ridice satele §i sá porneasa asupra Grecilor cu rásbo.iu,punându-i tare douà focuri, Ora vor curAti tara de ei. Por-nindu-se deci capii partidei moldovene, care erau cáminariul*tefanachi Gherghel §i paharnicul Istrati dela Zvorá§ti, auinceput a ridica pu§ca§ii §i locuitorii cu arme, prop6§ind totpe malul Siretului in jos, Ong s'au strans ca la 3.000 de oa-meni sub steagurile lor. In§tiintându-se Boto§ánenii de apro-prierea lui Gherghel §i a lui Istrati cu atata popor, s'au inarmat§i negutitorii cu oamenii boiere§ti de prin ográzi, §i mergfind laisprávnicie au luat administratia din mall-die Rizului, izgonin-du-1 din tárg §i. ránduind ockmuitor pe Varnav ; apoi au pusora§ul in apArare despre Greci, intárindu-1 cu stfäjii la toatedrumurile". Aceste inceputuri de rAscoalá pornite de boieri,nu au frig urmári mai serioase, din priciná cá táranii vázAnd cánu pot trage vre-un folos din asemenea mi§care, expunandu-senumai la pericole §i suferinti, pentru interesul boierilor, seimprá§tiará 43 .

Tot pe atunci aflám pe ispravnicul tinutului Neamtul,spátarul Sturza, indemnand pe locuitorii de sub ocarmuirealui a se räscula contra Grecilor. Din proclamatia datá de el, sevede di era pe deplin con§tiut de relele §i primejdiile adunatepe capul tárei lui, prin mi§carea eteristá. Dupà ce spátariularatá cum ace§ti fäcátori de rále, Greci, sub cuvânt de aliaduce in slobozenie patria §i fárile lor, ne-au robit pe noi, pri-cinuind in toatä starea nenumárate rele §.1 pátimiri cu feliuride silnicii §i prádáciuni, jacuri §i cruzimi, Mat spaima cuprin-zand pe toti, s'au spart sate, tárguri §i tinuturi intregi §i numárnenumárat de oameni s'au imprá§tiat, lásánd §i case §i averi ;cu un cuvânt tara intreagg s'au hrentuit ; Ora §i cei mai intkboieri, razimul tárii §i párinti a toatá ob§tia, au fost siliti a seimprg§tia, el adáugá cá.' peste toate aceste nenorociri, ne vedemingroziti de o alta §i mai mare §i mai inspgimântátoare §i carecu totul e nevindecatá, anume vom putea cádea in prepus &Ireprea puternicul nostru stápán, cà am fost hrániti in acela§i cu-get de rAzvrátiri, de buná vreme ce-i privim §i suferim intrutácere §i supunere". Spátarul Sturza §tiind apoi a ace§ti Ilisunt urgisiti de toti impáratii Europei §i prea puternicul nostrustápán ii are hotáráti sabiei", indeamná pe conceatenii sáisá nu peardá prilejul ce le-a mai rámas de scApare. Inarmatibratul vostru dela cel mai mic, incepand cu ori-ce fel de armeaveti : pu§c6, coasá, lance, topor §i sá inergem unde ne vom

" Aceasta imi pare adevAratul motiv al neurmArii revolutiei si nu lipsade mAncare arAtatii de DrAghici, II, p. 119-121, cel totdeauna pArtinitor bo-ierilor. NiAncare ar fi gAsit trupele tut Gherghel si Istrati, precum au giisit a-cele a lui Vladimirescu.


tntalni cu alti simpatrioti, i sä izgonim numai decat pe tal-harii acestia din pamantul nostru"."

Prin pana eloquenta a spatarului Sturza se rosteau lim-pede §i horarit cugetarile, temerile i constiinta mijlocului deinlaturare a primejdiei simtite In deobste de poporul roman.Se vede din ea ea revolutia greceasca era privitA de partea in-teligenta a poporului ca o imprejurare ce putea aduce asupralui urgia turceasca, i ca singurul chip de a o hilatura era ca tarasa arate cA nu este ImpArtasita la asemenea nebuneasca futre-prindere.

lata deci cum era privita In Moldova, unde ea se ivi In-tai, revolutia greceasca. SA cercetam cum se petrecura lucru-rile In Muntenia.

Aici protestarea apuca pe a cale deosebita sub condu-cerea unei insemnate figuri, acea a lui Tudor Vladimirescu.

A cesta era un fiu al poporului, nascut In comuna Vla-dimir, judetul Gorj futre anii 1770 1780 45.

El tnvatase putina carte la preotul din satul lui, mai tal.-ziu in Craiova. Dupa ce fusese calva timp ingrijitor la mosiaunui boier de peste Olt, Tudor intra intaii in insusirea de vAtafla plaiul Muntelui de sus, apoi se puse cu prilejul rasboiuluidintre Turcia si Rusia, dintre anii 1806 si 1812, in slujba ace-stei din urma, tnroland sub el mai multe sute de volintiri. Sevede ca Rusii facura sa i se dee un rang de boierie, intrucat11 aflam curand dupa 1812 aratat cu titlul de sluger. El maifu decorat i cu ordinul Vladimirului, i ridicat la rangul deparucic sau ofiter In armata ruseasca". Compromis in taraprin participarea lui cea energica la lupta in contra Turcilor,el trebui sa fuga la Viena, dupa incheierea paca. Intorcandu-semai tarziu In Muntenia, el devine In 1815 vatavul plaiului

Pana la aceasta vreme, Tudor adunase ceva avereanume o moara pe vadul Topolitei cumparata In 1808 si o altala Closani Muta de Tudor In 1820; apoi o casa cu vie in dealulGovorii, douà mari case si pravalii in Cernet, mosie i alte aca-returi la Vladimir, aceste din urma mostenite dela tatal sausi mai multa avere mobila, preteluite toate impreuna prin diata

" Proclamatiapublicatii dupl original de Th. Codrescu in Urtcaru XVp. 254.

" Numele de Vladimirescu ti vine de la locul na teril sale, de $1 tmpre-jurarea c5 a fost decorat Cu ordinul Vladimirului ar putea aduce si explicarealuí din u tirP1 nrelpi rum f,ce Genirus, T, p.

" Cronica revolutiei din 1821 de loan Dftrzeanu biv serdar in Trom-peta Carpa't'or, 1865, p. 1575, spune cA ar fi doblindit gradul de malor. VeziN. Iorga St-dli ;1 Doc., XII, p. 511.

A. D

. Xenopol. lstoria R

omA

nilorV

ol. X.

RA

STIJR

NA

RE

A D

OM

NIIL

OR

FAN

AR

IOT

E49

50 ISTORIA BOMA/11LOR

fAcutA de el pe la anul 1817, la suma de 12.350 de leí". Averealui vi-o mgrise ata prin prado dobandità dela Turci cAt i princomertul de boi In tara Ungureased.

Se vede cA Tudor desi se InMlase in rangurile boerimei,nu incetase de a simpatizA cu clasa din care !si trägeh obfirsia.El pästrase, cu toatà ridicarea lui, ura cea neimpAcafá ce fer-bea in Mima tAranilor contra asupritorilor lor, fácuse atatprin ocrotirea intereselor lor, In Insusirea lui de vgtaf de plai,cát i prip vitejiile sale In luptele Turcii, un renume intinsintre locuitorii Olteniei. Despre tinta lui rnandrä fatà cu boerii,-se raporteaz6 cA el mergand sà" vad4 adeseori pe prietenul sguUrdareanu, nu se punea nici odatà jos eát stätea eI, ci se preum-bla necontenit prin casà" spre a nu fi silit s'O se scoale dacA arveni cumva tveo putoare de ciocoi"481. Simtimintele sale c5treclasa privilegiatA le arato.' el Intr'o zi l'a masa episcopului Ilarionunul din personaj ele timpului cu care el era In leaturi, spunândeh' de va tal Ja Yace 12 perechi opinci din pielea a 12 boeridivaniti", vorb6cii atfit mai de crezut, &A el pierduse Cu putintimp mai inainte un proces la divan49.

Din aceste cfiteva trä's'Ituri caracteristice, Tudor ne apareinainte de revolutia la care el trebuia sà iee o parte atAt de in-semnatk ca un om din poporul de jos, ridicat prin meritele salela ranguri i onoruri : dar dei privilegiat, nu incetase de a urâclasa acestora, ci Imp6rtAsia inc6 in noua lui conditie simti-mintele poporatiei impilate contra taginei aphAtoare. El po-se,da oarecare culturg, adaos'd prin cAlätorille sale In Austria

In Rusia. Era cunoscut in toatä Oltenia cu reputatie de omviteaz, bun si indurnor. In privirea politick Tudor Vladi-mirescu trebuia sà dea o mare insemnkate poporului rusesc,sub a cAruia steaguri se 'Matase In gradele militare, si erà in-destul de priceput spre a vedea cà dei se bätuse cu Turcii, nuputea sA lea parte aräturea cu Grecii in contra lor, de indat6ce Rusia nu venea acestora in ajutor.

In aceste Meya trAs6turi, scoase din trecutul i caracte-rul lui Tudor, stà chela intregei sale purfäri In miscarea Infruntea &Arda se puse.

Dupà moartea lui Alexandru Sutu, domnul Munteniei,intamplatà cum s'a spus in ziva de 19 Fevruarie 1821, frânele

47 Diata lui Vladimirescu reprodusA de Aricescu, II, p. 14 'Comp. Iorgaibidem, VI, p. 512 o lorilipsis de toatA cheltuiala mosiei dela Closani, ibidentVII. p. 7: sApatul i ziditul erugei (canalul de curgere a apei. Eruga vinedela latinescul iriso) 1057 de lei zile de lucru 2114 cAte 20 de parale (111 deleu) ziva ; 120, 2 perechi pentru de la Vai-de-ei (?): 25 de lei iarbA de puscAcu care s'a spart piatra sub moari si pe eruga. Totalul cheltuelilor 1982 de lei.

Aricescu, I, p. 25 dupA spusele lui NitA Izvoranu din Severin.40 Ibidem, p. 36, dupA arAtlirile arhiereului Evantias Ioanichie, care se

afla i el la masa lui Ilarion.


,ocarmuirii fin% apucate de caimacämia cea instituita de domnIn prevederea mortei sale, alcatuita din 7 boieri din care unulgrec, postelnicul Rizu ; Turcii nu apucage sä randuiasca domnin Muntenia panä la izbucnirea micärii eteriste (20 Favrua-rie). Vazand ei atunci fuga hainului Mihai Sutil din Moldova,rânduesc domn In aceasta de pe urma tara, ce era mai pericli-tan prin izbucnirea In ea a revolutiei grece*ti, pe Scarlatxandru Calimah, ce mai fusese domn aici inaintea Sutului, insar-cinandu-1 dupa ce revolutia cuprinde i Valahia cu domnia0 In acea tara, i autorizandu-1 a se Inlocui in Moldova printr'uncaimacam, ceeace Calimah face In persoana lui *tefan Vogoride.Calimah insä neindraznind a calca nici In Muntenia In timpulfocului mi§carei, randuie§te i aici un alt caimacam anume peCostache Negri", care inlocue§te ocarmuirea celor 7 boieriinstituita de Alexandru utu. Puterea realä insa, de indata ceizbucnise turburärile, ceeace In Muntenia se intamplä din pri-cina lui Tudor putine zile dupa moartea Sutului, &CA-tea In ma-nile celor doi cäpitani ai gardei de Arnauti ai curtii Iordache0 Saya.

Cäminariul Saya era Grec, originar din insula Patmos§i slujise sub mai multi domni In garda de Arnsauti, trecanddin Muntenia in Moldova In 1801, unde Alexandru Sutu 11 facecap al ei, post in care ramâne cu intreruperi pana la oirea luiScarlat Calimah in anul 1819. Atunci trece iar In Munteniaunde ajunge, cand revine Alexandru Sutu domn In aceastä

capul cavaleriei de Arnauti. Saya era, ca i domnul subcare slujia, dintr'acei Greci ce nu intelegeau sa piarda foloaselede care se bucurase sub obläduirea turceasca pentru zadarnicevisuri de libertate. Vazand el ca Ru0i nu ajuta' lui Ipsilanti,se hotarà§te a sprijini pe noul domn 'India de Turci in Mun-tenia, Scarlat Calimah, §i toatä purtarea lui in timpul revolu-tiei, va fi intocmitä numai In vederea acestei tinte 51

Cu totul altfel capitanul Iordache Olimpiotul, care sehotärase a jertfl totul pentru scumpul ideal a liberarii Greciei.Mic de statura, de o fire slabanoaga, el ascundea sub o aparentacarcita o bravura din cele mai mari, de care d'adu probe atatinainte cat 0 In timpul luptei pentru neatarnare, §i moartealui cu arma in mana In manastirea Secului, pune pecetea erois-,mului pe bantuita lui viata. De un caracter nobil, el nu putùaduce la indeplinire Insarcinarea pusa asupra-i de comitetuleteri§tilor din Bucure§ti, de a °mod pe Alexandru Sutu, fnte-legand a manui numai arma cinstitä nu §i cea' tradatoare.

Firmanul Portii pentru rAnduirea lui Calimah In domnia ambelor tAriromAne din 25 April 1821, Erbiceanu, c., I). 377. RAnduirea lui Vogoride In1VIoldova din 21 Maiu, ibidem, p. 381.

Aricescu, I, 65.


Acest tip, unul din cele mai atrAg5toare ale revolutiei grecesti,nu era ins5. Grec, ci RomAn din muntele Olimpului. i el eracgpitan de Arn5uti 52

Cum moare Sutu, Tudor Vladimirescu pleacg cu vre-o25 de panduri peste Olt, spre a rAscula poporatia de acolo. ChiarIn proclamatia lui cea dintai din luna Ianuarie, putine zile dui-Aesirea lui din Bucuresti, el fncepe prin a intreba pe locuitoriic5tre care se Indreptà, cä 0115 cand vor suferi ei, yen i din ceneam ar fi, balaurii care i-au inghitit de vii, cApiteniile lor,ant cele bisericesti at si cele politicesti ; pAnA cand vor suferls5 le sug5 sAngele?" Adaugä apoi cA vechilul lui Dumnezeu,prea puternicul ImpArat, vroeste ca noi ca niste credinciosi ailui sA tr5im bine ; dar nu ne las6 r5u1 pus peste capetele noastre.Veniti dar fratilor cu totii; ca cu rgul s5 pierdem pe cei r6i, cas5 ne fie bine, si scl se aleagti din di oiteniile noastre, rari pot sit*fie buni, aceia sii fie ai nntri. Nu vá leneviti, ci siliti de venitiIn grabil cu totii, care aveti arme, cu arme, care nu, cu furcide fier sau cu 15nci. i iarki s5 stiti c5 nimeni dintre noi nu eslobod ca sA se ating5 mAcar de un grAunte de binele sau decasa vreunui negutitor, orkan sau Wan, sau de alt al vr'unuilocuitor cleat numai binele averile cele Mu agonisite ale ti-ranilor boieri sä se fdluiascii, inset ale cebra ce nu vor urmctnouti, precum suntem fägäduif i, numai ale acelora sti se ieepentru folosul de obqtie" 53.

Chiar din fulgerarea primului gând de rkviltire prinmintea lui Tudor se vede cA el tintea la reforma unor MA-de-legi de care suferea poporul, la rAsturnarea regimului politicnumai intrucat era autorul acelor suferinzi. Bevolutia luiavea un caracter social, nu unul politic, si de aceia nici in procla-matia amintit5,. precum nici In cele. mai multe din actele ema-nate dela el, nu se vede pomenit numele de Greci. Miscarea luiTudor era limping de aceeasi imboldire care sculase in 1784pe Românii din Ardeal, i dacä aici ea luase si un caracter na-tional, aceasta provenise din 1mprejurarea c5 in Ardeal, o deo-sebire nationa1á despArtia pe ap5s6tori de apAsati, pe când

52 Aricescu, I, p. 61. Vezi dovedirea romAnismului cApitanului lordache:in Caragiani, 1. c.

" Reprodusil de DArzeanu fn Trompeta C rp-tilor, 1868, p. 1575. 0 altAversiune a acestei proclamatil publicatA mai tArziu de A.bina Pindul i nu stim.dupli ce izvor, schimbii astfel una din frazele ei : Balaurii sunt, precum li cu-noastetI prea bine. Grerii i boierii nostri, atit partea bisericeascA cAt i ceapoliticeascA". Urtearul XII, p. 90. Noi bdnuim autenticitatea acestei de pe urmAversiuni g nu stAm la indoialA a primi de adevAratA pe acea datA de DArzeanu,cap de mast( la visterie in vremea tocmai a revolut i I In Arcinat anumqCu corespondenta celor 5 judete de peste Olt si cel mai fn stare de a-si procura.copii de pe toate numeroasele acte ale revolutiei, publicate in mult insAmnatulsAu memoriu.

EASTERNAREA DOMNIILOR FANARIOTE 53

In Muntenia ambele clase erau de aceea§i originä, de §i unadin ele fusese amestecatA cu elemente sträine.

Acest caracter social al revolutiei lui Tudor se vestisede mai inainte prin mi§c5ri premergätoare. Ele incepuserAintAi prin calea cea mai blajinA a em'grArilor. A§a din. Munte-nia pe at §i din Moldova am vàzut de mai multe ori cum esu-pririle §i nedreptätile impingiau pe -prat i a ckta mântuirealor peste botare, in Rusia, Bulgaria i Transilvania. Alt mij-loc pe care-1 imbräti§arà täranii dela .o vreme era de a se puneIn tärile române chiar, sub protectia Austriei, inscriindu-se casupu§i austriaci ". Nemultumirile täranilor proveneau dela.inckcarea lor la munc6 §i la d jrnA, din care tängAuiri mai multevin in judecata autoritätilor Ord. Se intelege cà täranii eraumai totdeauna dati rAma§i : alt neintelegiri veneau *din fal§amAsurRoare a pogoanelor de lucru; apoi dela dreptul de cAr-ciumä, dela folosirea pAdurilor. Numai prea rare ori cA§tigaufranii drepturile lor, cum au fost bungorg in procesul pentrumo§ia SlAtioara 55. Adesea ori ins6 reclamArile se rezolvau in

precum o suferirà täranii din Gherghita care primil'A Cate200 de toege pentru stricarea pàclurilor Mitropoliei 56. Se pome-nesc insä §i rAzvrAtiri tgrAne§ti când cutitul ajungea la os. Undocument vorbe*te de täranii pare nu -numai nu se supun laplata däjdiilor dar dau §i pilde rele celoaantilocuitori". Pe uniica ace§tia, Domuul Caraga dispune ca sA fie strAmutati prinalte sate indepärtate cale de §ase ceasuri ca sA nu mai poatàavea atingere unii cu alti" 57.

In Moldova de asemenea se na§te in anul 1805, intrerani o frAmantare care face pe Mitropolitul Moldovei VeniaminCostache sA se teamA de o rAscoal5 a lor ce devenia amen;t6-toare. TAranii refuzaser5 sI fac6 cele 12 zile legiuite ale boieres-cului. Un trimis la Sf. Petersburg al fostului mitrorolit IacobStamati, boierul V asile Medinescu, probabil tatäl aceluilaltVasile MAlinescu care impreun6 cu M. Kogälniceanu aparàIn divanul adhoc drepturile lAranilor, scrie uritnoarele :Mitropolilul Veniamin, asupra Intl% bärei ce i-o Muse Mitro-politul, cA in ce chip sA se urmeze la pricina dihoniei boerilorcu tAranii §i la picina nesupunerei tiranilor spr a implini da-toria lor cu lucrarea celor 12 zile boierescului"? MAlinescu,pentru a pune §i mai bine lucrul in luminä, lämure§te intreba-rea Mitropolitului a§a, cà amclia (lenea) §i aderea lucrAreipämantului §i de alta grija de reivolufie aceasta sunt cele douà

" Ui echo Societatea sub Caragea, An. Ae. Rxn., II, tom. XXIV: 1905-p. 51(36).

" Ibidem, p. 19-28 (1-18)." Ibidem, p. 40 (22).

Ibtdem, p. 36 (18).


sfarsituri ale intrebarei ce mi s'au pus inainte. lar fare an-sele in mijloc ticalosia sau caderea boierilor. Dar fac intrebarea :putease-va indreptà lucrarea painântului, numai cu sila, spreimplinirea celor 12 zile ale boierescului" ? Malinescu propuneMitropolitului mai multe masuri foarte drepte, de luat in favoa-rea taranilor, masuri pe care le vom cercetà mai la vale, candvom tratá despre ideile noue ce apar in mintile romanesti inaceste timpuri. Aici numai reproducem Inca o ultima cugetare.a lui Malinescu, care intäreste tot faptul existentei unor tendinterevolutionare in taranul roman, anume observatia, CA pentrua puteà intampinA toate urmarile cele rele, se cade a deschideun drum legiuit spre descoperirea vointelor si. a nevoilor a fie-ste-care stare de oameni ; cli Matti rtivolufia sti cuibdreste in ini-mele oarnenilor care nu au drum legiuit de a-si areita ahturilesi necazurile sale, ca o scdntee ce se tilinueste in cenuse" 58

In loc insa de a urnià sfaturile boierului patriot si cu ve-den i largi gasim pe Mitropolitul Veniamin unindu-se cu divanulsi ingreuind Inca si mai mult munca taranului, punând-o subapasatorul urbar al lui Moruzi din 1805, prin care se hotaresteca taranul sa indeplineasca, in cele 12 zile legiuite, un nart demunca asA de mare de nu se puteà savarsi nici inca in 40.

Mai gasim si alte urmerde revolte taranesti in 1819. Treisate ; Sarga, Stancesti si Aninisul 1 din Judetul Gorj se rasvra-tesc. In anaforaua boierilor catre &min, se spune ca acestesate striga cu obrasnicie ca toti se spargaluesc si se stramutadin silistele lor ; iar a clacul mai niult cleat a fost obiceiulinainte nu ne supunem, si fiindca am luat plirotorie ca nesupu-nerea si semetia aceasta o fac din invdful si indemnarea frun-tasilor satelor, nadajduind cu acest fel de tertipuri sa doban-deasca privilegii, ca sa le dee ski peinii mosiilor cele ce vor ei, dea--ceea an' urmare nu am putut face, ci am socotit cd pad nu sevor pedepsi ccite 1-6 fruntasi din fiecare sat, izbranire nu sepoate da la unele pricini ca acestea, nici intelegatori si cunos-catori pravilei pamantului nu vor fi" 59.

Alte sate anume Islazul, Racovicioara, Racovita, Moldo-venii si Verdea din jud. Romanati proprietatea banului Bran-coveanu se revolta de asemenea in 1820 si, lucru indestul de

" Prea interesanta corespondenn a lui MAlinescu, publican din neno-rocire numai In extracte, In sistoria Rointinilor, XI; 1900, p. 24-27 -de V. A.Ureche, care nu prea cruta hartia pentru o multime de documente fArA niel oInsemnAtate. Oricum ar fi InsA lucrul, trebue sA fim recunoscAtori lui Urecheca §i lui Codrescu cA priri publicatiile lar, atAt de expuse criticei In toate pri-virile, ne-au pAstrat o multime de documente importante, cum este fare altele-aceastA pretioasA corespondenn a lui Vasile MAlinescu cu Mitropolitul Veniamin.

0 Anaforaua boierilor clitre Alex. Sutu, 6 Iunie 1819. V. A. Ureche_I storia liomdnilor, XII, 1898, p. 267. ,

EASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE 55

straniu, raportul lui Gheorgache Filipescu vel-logofgt aratäea' aceasta revolutie fitsese puSä la cale de vamesul aceluijudet"6°

Dacg at fi sg dgm crezare unei §-Uri asà de afarg din cale,.ar trebui sg ne gändim la o rázbunare personalä a vamesului,contra banului Brincoveanu.

Mai ,afIgm apoi pe unul Ioan Bkbgtescu din judetulValcea os:andit la temnitä, pentru cg au,lucrat zavistie intrelocuitorii Satelor acelul juderl Acest Bgibgtescu, Imbolnävin-du-se grett in Inchisoare, este ertat de bsandg, dupä stgruintelelui Barbu Vácgrescu vistierul gl. .

Aceste imprejurki ne aratä deci seria istoricg din carea iesit reVolutia lui Tudor Vladimirescu si dacä ar fi sg urmg-rim aceastg serie in sus pang la originea ei, ne-am urca cu InceL-puturile ei la acele ale tgrilor tomâne.

Se explicg deci niiscarea tgrAnimii contra boerimii mun-tene, si acuma trebue sä cgutgm a ne da seama de elementalpersonal In aceastg revolutie, acel datorit conducgtorului ei..El se aratä favorabil unei pgrti din boerime pe care cautg sgo scoatg din tinta urgiei poporane. Ce lueru impingea pe Tudorla aceastg alegere? Ce Imprejurare II fgcea sg repete de malmulte ori In proclamatiile sale ca tgranii sg atace numalaverile boierilor tirani, cele eau agonisite, iar nu pe ale celorce vor merge algturea cu el? Chiar din proclamatia lui reesecg Tudor nu numai se aqtepta cg are sg ggseascà boieri ce vorsimpatiza cu miscarea lui, ci de mai lnainte ii cunostea, ctici seinfelesese cu ei. aci cum s'ar puteà de altfel explica rostireainsemnat din primiul act al revolutiunii sale, ca sg exceptezedin Invoirea de jaf, averile acelora din boieri care vor urtntrnouti, dupti cum suntem f'dgMuifi"?.

Intelegerea lui Tudor ca boierii nu aveau Insg acea In-sgmnare, ca el sg le fi slujit de instrument, dupg cum slujisesatele din Moldova, pornite de boierii ei asupra Grecilor. Tu-dor isi pgstra o pozitie bine determinatg fatg cu interesul boje-.rilor; el reprezenta pe acel al maselor si unirea cu boierii o %-case numai spre a da rgscoalei sale o mai mare greutate. Deaceea chiar In proclamatia lui se simte omul care vorbestedin propriul lui gand, si nu este reflexul unei cugetgri streine.Stiea el doarg ea' fgrg de ajutorul maselor, boierii nu pot facenimic, si de aceea el, capul acelor mase, se privea de conducgtoral miscgrii, Maud boerilor numai un rol de a doua mang strgmânând la a lui alegere, ca acei ce'l vor urma pe el, sg fie apg-rati de urgia multimii. El primise apoi dela boeri fgggduintade a stà algturea cu el, Incat Tudor printr'un atare sprijin al'

0 Raportul lui Filipescu, ibidem, p. 248.1 Actele din 1819, ibidem, p. 248.


boerilor nu perdea nimie din a lui neatarnare, i intarea numaipozitia lui de conducator al unei miscari de razvratire.

Boierii din partida nationala i fmpotrivitoare Grecilorcare se unise cu Tudor Vladimirescu erau : Grigore Baleanu,episcopul Ilarion, Filipescu Vulpe, Scarlat Gradisteanu, Ne-culai Vacarescu, Sc. Campineanu, Mihaita Filipescu, GngoreFilipescu, Stefan Balaceanu, mitropolitul Dionisie Lupualtii 62.

Tudor fug trebui s6 se convinga In curand, cat de greuera de a mentinea gandul lui rAsbutiàtor In cercul stramt Insam-nat prin a lui proclamatie, IndreptatA numai contra tira nilorboieri. Adunatura ce-1 fnconjura, pe fiece zi mai numeroasa,nu era alcatuita din oameni deprinsi cu ascultarea. Chiar pan-durii, acel chip de ostire ce fnlocuise pe vechii darabani i cà-larasi, desfiintati sub domnia Fanariotilor, care frisa nu maislujiau la apArarea Orel, ci numai ca paznici la prinderea ho-tilor, chiar plàeii pazitorii granitilor, oameni de o bravuraneasemanata, vanatorii de ursii de prin barloage, erau departede a se deosebi printr'o tinuta disciplinara; dar inca gr5madacea mult mai mare de tarani nkajiti, saraci, care sperau sa-sicastige viata, sg-si refaca averile din jaf si despoiere. Nu numaiatata ; chiar hotii din temnita fusese eliberati de acei insArci-nati de Tudor cu adunarea ostirilor i fnrolati In ele 63, ceeacenu putea decal sA coboare si mai jos nivelul moral si disciplinaral bandelor lui Tudor. Toata aceasta adunatura de elementeatat de deosebite era unita printr'un singur gaud i Imbolditade un singur interes, acel al jafuirei i anume nu numai a boie-rilor celor räi, precum spunea Tudor, ci a tuturor, si nu TM-mai a boeirilor, dar chiar si a locuitorilor, Impotriva vointeisale anumite. Era destul ca cineva sa poseada ceva avere, pen-tru ca oamenii lui Tudor sa o priveasca drept rtiu agonisild §isa o jefuiasca 64

Atare perspectiVä, unita cu scutirea de contributie pecare Tudor o Incuviinta tuturor celor ce veniau dupa el, Meusea se ingramadi In juru-i mai multe mii de oameni, ceea ce-1puse In curand In pozitie de a se Impotrivi cu izbanda tuturornfäsurilor luate de caimaeamia din Bucuresti spre a-i stampgramiscarea. Masele poporului aveau Incredere In Domnul Tudor,

Aricescu, I, P. 37. Eram deci douà tarafuri" (particle) de boieriInMuntenia, o nu cum crede G. Meitani Acti nea di plomaticl a E ropei In Prin-eipatele Ronulne, p. 7. GA aceag boieri cari ceruserA InnAbuslrea rAscoalei furAmal tArziu constrAnsi de Tudor sA-I apere.

" lbide;n, I, p. 37." Recordon L ettres sur la Valac. je, &rites de 1815-181, Faris, 1821,

p. 141 : beaucoup de partisans de Théodore Vladimiresco étaient amorcéspar l'appAt du pillage qu'ils pensaient pouvoir faire impunément sous leur nou-veau chef dont jis ne connoissaient point entièrement le caract6re et les intentions"

RA

STU

RN

AR

EA

DO

MN

IILO

R FA

NA

RIO

TE

57


cum il numeau ele, §i fatA Cu mi§carea ob§teascA, ce puteauface ispravnicii, a cArora trupe ele ins6-§i treceau la rAsculati 66.

Astfeliu ajunsese Tudor stApAn peste cele cinci judete dinOltenia, §i incepu sA se pregAteascA spre a veni la Bucure§ti.

Inainte de a o face, Tudor trebuià insA asigurelui politicA fatA cu puterile ce aveau asupra Munteniei

drepturi de amestec. El scrie lui Dervi§ paya, muhafizul Vidi-nului, o carte din partea a tot norodului Valahiei, in care sejAlue§te cum, domnii feirei dimpreund cu boierii greci i romdniunindu-se cu totii ne au prAdat §i ne au despoiat, incAt amrAmas numai cu sufletele rugandu-ne sA se trimitA jalba noa-strA cAtre prea puternica impkAtie, pentru ca sA se milosti-veasc5 asupra ticAlo§iei noastre §i s'A trimitA un om credinciosimpArAtesc s'A vinA aici in tarA la Bucure§ti, sA cerceteze s'A

vazA nevoile care le tragem de &are ace§ti lupi nemilostivi §i,s'A ne facA dreptate ; §i. iarA s'A fie §tiut inAltimei tale, cA ridi-carea noastrA ne este pentru altA ceva nici inteun chip, decAtnumai asupra boierilor care ne-au mâncat dreptAtile noastre"66.Tot astfel trebuià sA fi fost formula-CA §i tânguirea lui TudorcAtre impArA tia rusascA 67.

Acela§ motiv al fäscoalei este repetat de Tudor §i in toateInvinuirile ce el le aduce in scrisorile sale &are reprezentantii.ocarmuirii muntene. A§a in aceea trimisA clucerului ConstantinRalet, ispravnicul judetului Mehedinti. Tudor intrabA pe boieri :dacA nu le ajunge cát au prklat §i. despoiat pe ticAlo§ii tArani,pánA cfind au rAmas mai jos decAt mortii din mormânturi?CA norodul cel ars §i fript de boieri este amArát §i infocat a-supra lor" 68. In ala scrisoare a lui Tudor cAtre boierii divanitiel spune cA : de capul lui nici cum nu a plecat, fArA cat tot noro-dul ce! amArAt §i dosklit al acestei ticAloase tári, vázAnd cA AA-panirea sub care sunt incredintati i-au adus la acea mai desA--vár§itA prApAdenie §i ne mai putAnd suferl arzimea focului carele-au pus peste capete cu totii inteun gAnd s'au hotArit ca sAse scoale" 69. De asemenea In adresa lui cAtre zabetul dela Ro-manati, aratA cum toatá raiaoa impArAteascA dinteaceastAtarA, nemai putánd suferi prAzile §i jafurile ce li s'au f Acut de

" Asa bunAoarA ArnAutii din trupa lui Solomon. Aricescu, I, p. 29.JAluirea cAtrA Dervis pasa g arzul cAtrA Poartit in DArzeanu Trom-

peta, 1868, p. 1579, reprodusA g de Aricescu, II, p. 31.-32. O altA formularea tAnguirilor norodului, vezi in memoriul anonim asupra revolutiei din 1821publlcat in revista d-lui Gr. Tocilescu, II, P. 385.

" Aceasta nu s'a pAstrat ; este insA amintitA in o depesA a comitelul Ca-podistrias c. Pint din Fevruarie 1821, reprodusA de Prockesch-Osten, III, p. 58,-si de liricarul, II, p. 117.

4" Din 28 Ianuarie 1821 in DArzeanu, Trompeta, p. 1577, Aricescu, II,p. 47.

" Din 4 Fevruarie, DArzeanu, ideni,-Aricescu, p. 52.


cAtre mai marii lor, s'au sculat Impotrivgle 70 Tot asà declarATudor si bulibasilor (ofiterilor) boieresti, trimii asupra lui, cAeu fratilor i Cu cei de neamul meu nu m'am sculat ImpotrivaimpArAtiei, ci vAzAnd necazul s'Aracilor locuitori i obidindu-mAde suspinurile lor, i privind tirania in care-i tinea nemilosti-virea boierilor, n'am mai putut suferi si de o parte am jäluitla inaltul Devlet, iar despre altA parte pentru ca sA punemmAna pe boieri, ne-am sculat Cu armele" n. De nicAieri insAcugetarea lui Tudor nu reese mai limpede si mai eloquentAea din scrisoarea lui cAtre vornicul Neculai VAeAreseu, cel tri-mis de cAimAcamii din Bucuresti, pentru inAdusirea Cu oncepie a rAscoalei. RespingAnd invinuirea cA el ar fi pricinuitorulmiscArei, Tudor spune vornicului : ci pre semne dumneatapre nord, cu al cArui sAnge s'a hrAnit si s'a poleit tot neamulboieresc Il socotesti nimic, i numai pe jAfuitorì Ii numesti pattie,si cum nesocotiti cA pre mine mA categorisesc numai tagmafáfuitorilor, iar pe faluitori Ii categorisesc toate neamurile?Dar cum nu socotiti dumneavoastrA, c'A patria se cheamA noro-dul, iar nu tagma jefuitorilor i cer ca sA-mi arAti dumneatace impotrivire am arAtat eu asupra norodului? CA eu alt6 nusunt decAt numai un om luat de nordul cel amArAt i dosAditdin pricina jAfuitorilor, ea SA le fiu chivernisitor in treaba ce-rerei drepfAtilor, iar tagma jäluitorilor, del nu le place una caaceasta, a ridiéat arme de moarte asupra patrie1 si a ticAlosu-lui norod"72.

Din aceste deosebite i repetate rostiri se vede deci cumTudor, cu toatà intelegerea lui cu párte din boieri, mentineitneatins scopul miscArii sale, care erà de a indreptà fArA-de-leLgile sub care gemea incujbat poporul in Muntenia de cAtre aceipe care el Ii cuprindea sub denumirea de tagma jäluitorilor.Boierii îñsà care se deprinsese a nu vedea in despoierea tAranuluidecAt dreptul lor si care nu erau capabili 'de a se convinge cAapAsarea locuitorului ar puteA fi un pAcat si o nedreptate, con-siderAnd in r'Ascoala lui Tudor numai neorAnduelile comisede bandele lui tratau de tAlhari atAt pe sef cAt si pe a lui into-vArAsire i imputau lui Tudor cA invatA pre toti cu mic cu mareca s'A se scoale asupra boierilor, piarzA i .56 le iee averile 73.

E drept cA jafurile tot mai dese comise de bandele luiTudor drideau pAnA la un punct dreptate boierilor. Mai toticei ce-1 incunjurau i anume nu numai oamenii de rAnd, darchiar dintre cApitanii lui, erau cuprinsi de ideea cA acuma le-avenit, timpul sA se imbogAteascA, cA precum luase pAnA atunci

70 Aricescu, p. 77." Memoriul anonim In Revista Tocilescu, II, p. 386.

FArfi dath. DArzeanu, Trompeta, p. 2003. Aricescu, II, p. 74.71 Memoriul anonim In ReriRla lui Tocilescu, II, p. 384.


altii de la ei, asA acum trebuiau sà iee ei dela alt.ii. In fie-ce district se formau cete, parte de Sarbi i Bulgari, parte deateni armati unii cu puste, pistoale i sail luate dela proprie-tari, altii cu topoare, coase i lAnci, fAceau rechizitiuni de cai,arme si bani, despoind pe enTätori, pfuind chiar bisericile.Ochiul lor era mai ales tintit asupra proprietarilor i arendasi-lor" 74. Tudor vAzAnd c6 ostirea lui ameninta a se preface tri-te° bandà de hoti, Incepit a pedepsi cu asprime abaterile ei,ucigAnd pe mai multi din cgpitanii lui pe care Ti prindea cu ja-furi, Intre altii pe doi cgpitani bulgari, a cAror capete le trimiteboerilor ce fusese pr6dati de ei, si care se ad5postise In satulBucesti 75. In scrisoarea de Indreptare cu care Tudor fnsotestetrimiterea capetelor cApitanilor, el spune c6 de-i nu este dinsAnge evghenist, taus simte durerile celor evghenisti, cA cu-gctul ski nu a fost nici este a se urma unele ca acelea, cà a -Matpe acei doi, trimitându-le capetele, spre fneredintare, pe cares6 porunceasc'd a le pune la rAspântii spre pilda si a altora" 76

Multi din tovarAsii lui Tudor, vAzand màsurile luate deel spre a mentinea orânduiala fare ei, se desfac de ostirea luisi se apuc6 de prklat In voia lor In toate pktile. Tot asa facfrig i panduri ocArmuirii trimisi sub càpitanii IordacheFarmache spre a combate egsvràtirea lui 77. Tot pe atunciostirea eterist4 sub Ipsilanti intrAnd In hotarele Munteniei,se fncinge In toatI tara un foc cumplit, dinaintea ckuia fugedin toate pktile populatia fnsOimântatA 78.

Erà greu a se deosebi In vàlmà'sagul neorânduelii, tendin-tele deosebite ale elementelor pornite, si nu erà lucru prea afar6din cale ca rAscoala lui Tudor sA fie amestecatA cu aceea a Gre-cilor, de-si Tudor fsi dkluse toate silintele spre a arKtà tin telelui deosebite : acea a Grecilor de un caracter politic fndreptatAcontra st5pAnirei otomane ; a lui proprie, pornità contra boie-rilor jgfuitori, cu anume all-tare &A nu este Indreptat6 impotrivaoarmuirii turcesti.

Aricescu, I, p. 135, dupti memorlile lui DArzeanu l Cioranu.Vezi memoriul lui Iordache Otetelesanu, unul din boierli prAdati. Ari-

cescu, II, p. 77. Mai multe amAruntimi In 1%toria lui Tudor de Izvoranu,vista lui Tocilescu, II, p. 400.

" Din 3 Martie 1821, Aricescu, H, p. 89." DArzeanu, In Trompeta, p. 2008." AmAruntimi asupra prAddclunilor vezi In Aricescu, cap. : Desordinile

ArnAutilor si a Pandurilor, I, p. 134-142. Despre fuga locuitorilor vezi carteadivanului, r. vornicul Samurcas, 11 Fevruarie, ihidem, II, p. 73. Anaforauadivanului cAtrA Calimah 16 Fevruarie, ihidem, p. 67-72. Laurençon p. 87, spunedespre trupele lui Ipsilanti : Les bandes d'Arnautes d'Ipsilanti battaient lescampagnes et ramenaient chaque jour des troupeaux de boeufs, de moutons,de cochons et quantité de volaille de tous genre. Les pa ysans pilés maltraitésvovant leurs habitations ruin6es, leurs meubles brisés, leurs bes iaux devenusla proie de ces bandits, fuiient dans les bois et sur les montagnes avec leursfemmes et leurs enfants, trafnant aprés eux la misére et le clsespoir"..

RA

STU

RN

AR

EA

DO

MN

IILO

R FA

N R

IOT

E61

-441*, ,,,

c

t'-'-1M

S

Le

1.

'4e-%11

t'"

4Arp

o

;s

.

'S

.'

4

62 ISTOILIA ROMANILOR

Rusia ing care, din pricina indatorirei luate asupfäliprin sfânta alianta, fusese silitI s'a" descuvilinteze chiar revo-lutia greceasa, a areia tintà convenia tendintei generale apoliticei, sale, cum era ea sà primeasa pe acea a Vladimirescu-lui, care tocmai erà pornità numai dintr'un spitir de rAzvrg-tire contra unei legiuite ocarmuiri §i in tra cu a-at mai multIn prevederile acelei aliante?

ImpAratul Alexandru, ce fusese incuno§tiintat desprescopul micàrii Vladimirescului, din inri scrisoarea acestuia,trimite prin ministrul Capodistrias atre consulul rusesc Pinidin Bucure§ti, un ordin in care aratà a el nu vede in mirarealui Tudor cleat o funestà asemAnare cu evenimentele ce,prAvAlit Spania in cariera sangerandà a revolutiilor §i careatrag in acest minut asupra regatului ambelor Sicilii nenoro-cirile nedesp6rtite de serioase m'Asuri represive, poate chiarbiciul rkboiului". Impkatul aprobà mgsura luatà de consulcare somase pe Tudor a veni la Bucure§ti, §i declarà pe Vladi-mirescu degradat din rangul de ofiter ce-1 ocupa in armata ru-seasa, retràgandu-i §i ordinul Vladimirului cu care Il decorase ;ha chiar autoriz6 pe consul ca in cazul and rAscoala ar luà pro-portiuni amenintà toare,s6 indemne pe aimkami a cere ajuto-rul o§tirilor turce§ti, ceeace tocmai boierii, nepricepandu-sece s'a mai inceapg, pretinsese dela consulul imp'grAtesc 79.

Daa ins6 Ru§i1 aveau interes a inàbu§i mirarea lui Tu-dor, Turcii trebuiau s'd fie condu§1 de alte ganduri fat'd cu (Musa.Tudor in§tiintase cum am vAzut chiar dela inceput pe Poartàa nu tinte§te de loD a se r5scu1à alsáturea cu Grecii in contrastäpanirei, ci a protesta numai contra vitrigei ocarmuiri a Mun-teniei, care tocmai fiind in mânile Grecilor, protestul lui Tudortrebuia s6 apar6 ca indreptat impotriva lor. Tudor era decialiathl, nu du§manul Turcilor i ace§tia intglesese adevAratulcaracter al mirkli Românilor. Astfel pa§a de Vidin raporteazgsultamilui pricinile egscoalei, adgogand cà sunt adevgrate

" Nota din Fevruarie 1821 cAtrA consului Rusiei In Prokcsch-Osten, III)p. 58, Aricescu, II, p. 117. Vezi i o scrisoare a lui Pini c. Samurcas, caima-camul Cralovei In care Ii spune cl Intreprinderea lui Tudor este dcsaprobatAde ImpAratul, Lahovari Hdrtii vecht, Cono. lit., XX, p. 937. DacA Peste! c.Kisselef, firicaru1, VIII, p. 372, spune cà Pini s'ar fi Impotrivit la cererea bole-rilor, aceasta nu s'a putut In ample decAt Inainte ca el sA fi primit ordinulImpAratului. Cererea boierilor pentru Invoirea chiemArii Turcilor. Aricescu, IIp. 119. Un act diplomatic asupra negocierilor dintre Rusi i Turci din 1821spune di Rusia cerea chiar intervenirea armatelor otomane, dar pcntru aImpiedeca abaterile lor, pretindea ca ele sA fi Insotite de agentl rusesti (Vvort-getreuer Auszug aus den In dem Iahre 1821 zwischen Russland und der Pforteaufgekommenen Differenzen, Paalzow, AA tenstacke -air orientalischen Frage.Berlin, 1854, II, p. 1). Nu se poate pune deci nici un temeiu pc versiunea ce-umbla pe la 1821 cA Tudor ar fi fost Impins de Ru5i la rAscoalA, Memoriullui lzvoranu, Revista hit Tocilescu, II, p. 399.


plangerile lui Vladimirescu contra boierilor Parerea ob§tea-sca in Constantinopole era ca nu stateà nici o legatura faremi§carea lui Tudor §i acea a lui Ipsilanti, dintre care cea dinurma era intreprinsa de Greci i cea dintai in contra lor 81. To-tu§ se pare ca dupa intalnirea lui Tudor cu Ipsilanti, Turciiincepura a se indoi de scopurile Românului, intrucat se aflao nota' trimisa de guvernul turcesc caimacamului Moldovei,Stefan Vogoride, in care se spune despre Tudor cA ar fi un omeau ce ar fi ridicat steagul rascoalei, alaturea cu AlexandruIpsilanti i Mihai Sutu 82. In deob§tie insa Turcii, mai ales laInceputul rascoalei, erau convin§i de neimparta§irea la ea a Ro-

\Is ! f

Eteristi greet din armata lui Alexandru Ipsilanti. Gel din fag (stAnga) Cu pArulmare este Carabuli aghiotantul CApitanului Iordaki

GravurA in araml. Colectia Academlei RomAne

manilor. Dupa un moment apoi de indoiala, ei revin iar la con-vingerile lor, §i daca se intampla neorandueli, jafuri i neomeniicomise de o§tirile turce§ti in tàrile române, aceasta se fac detrupele lor, care nu ascultau de ordinele severe §i repetate de acruta raiaua imparateasca.

Dupa ce Tudor pune stapanire pe judetele de peste Oltel se pregate§te a plea spre Bucure§ti, unde adunarea popo-rului" trebuia sa a§tepte sosirea omului imparatesc cerut deel prin scrisoarea catre Poarta.

Apropierea lui de capitala insuflà o groaza nespusa celeimai mari parti din boierimea munteneasca §i chiar multor ora-§eni, groaz6 indestul de indreptatita, intrucat toate neoran-duelile comise de bandele inarmate ce cutreerau Muntenia eraupuse in socoteala lui Tudor, cu toate silintele sale de a le infrana.Fuga Bucure§tenilor era cu atata mai fireasca, cu cat tot pe

0 Raport din 13 Aprilie 1821, Erbiceanu, p. 373." Gervinus, I, p. 187.

Ordinul fArA datA in Erbiceanu, p. 97.

64 LSTORIA ROMANILOR

atunci §i Ipsilanti cobora din Moldova cAtre capitala Munte-niei. Dintre boierii ce se credeau amenintati, se gràbirä a punehotarul intre ei i tara lor, spälarul Brâncoveanu, banul Gri-gore Ghica, banul Barbu Väcäreseu, logorätul stefan Belu,vistiernicul loan Manu §i mai multi altii. Acei intele§i tiracu Tudor, anume vornicul Grigore Bàleanu, vornicul MihaiManu, vornicul Iordachi S15tineanu, logofitul Scarlat Gr5dk-teanu, vornicul Neculai Golescu logontul Fotachi *tirbeilogofätul Alexandru Filipescu, vornicul Alexandru Nenciulescu

altii päng la num'grul destul de insemnat de 56, rgmaserä.in Bucure§ti, futre ei ativa de origine greac5, de acei ce nu.vroiau s5 iee parte la revolutia lui Ipsilanti, precum M. Vilara,Dionisie Fotino istoricul §i Neculai Cataca tu.

Parte din popor v5zänd fuga boierilor se lua dup5 eiin curând drumul atre Bra§ov infälka un lung §ir de fugan,care pe intrecutele eäutau s'A apuce granita 83. Fuga f5candu-sepe un timp de zApad5, vânt i ploaie, pe drumuri desfunda te,pline de cae de hoti, bietii fugan i ktämpinau in goana lor relemai mari inc5 dedt acele de care se temeau a fi cuprin§iBucure§ti. Un documert contimporan, scrisoarea unuia E tanPopovici refugiat in Sibiu spune eh' cine ar putea s5 afle ce este,fiind multa' ameStecrtur5 de oameni? Cel mai räu este cg multecae de hotomani sunt cu cuvânt as ai unuia §i ai altuia §i. pecine intälnesc pe drumuri Ii falliese de arme, haine, cai. A ajuns.vremea cA cine se scoalä mai de dinainte, acela e mai mare" 84

Tudor cum se apropie de Bucure;ti, trimise inc6 din 8Martie o in;tiintare cätre poporul bucure;tean ca toe te stärilemari i mici s'A se alipeasc5 de mkcarea lui. Pänä la 16 ins5 cândajunsese in preajma capitalei, nici un rAspuns nu-i se fAcuse.El adu In acea zi o proclamatie in care spunea &A dela o vremeincoace dm u pricina unirei peiminfenilor boieri cu cei dará vremitrimi0 dmni cu totul s'au stricat dreprätile poporului, avän-du-le numai spre folosul lor". Invitä" deci pe toti a se uni cuob;tescul norod ; cAci acei ce vor urma astfel, nici cum nu vorr5mânea citi sau boieri sau ostaqi sau ori cine a fi, iar care seva impotrivl, in vialà se va c5i 88.

" Aricescu, I, p. 182. dupA DArzeanu. Comp. memoriul anonim In Re-vista Tocilescu, II, p. 387-390. PI

Recordon, p. 143. Scrisoarea din Sibiu In Iorga Studii §i Doc., VIII,p. 142.

" Aricescu, II, p. 121 spune cA publicA aceasti proclamatie dual °ti-ginalul p5strat de Cesar Boliac. O altA vers;une datA de Albina Pindului, re-produs5 In Uricarul, II, p. 52, pune In locul frazei din text cea mult mai ener-gic5 : din pricina mArsavei leg5turi a bolerilor p5mAntului Cu trimisii dupA vremlde clitre Poarta otomanA do.mnl greci. Noi credem cA versiunea Albinei a fostanume parafrazatA spre a potrivi mal bine rAscoala Vladimirescului cu idelle-noastre, cu atAt mai mult cA acea datli de Aricescu, ca luatA de pe original, se.

RASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE 65-Saya, desi avea sub el 2000 de Arnguti, nu se opune la

intrarea lui Tudor, ci se retrage numaidecat in Mitropolie care erahit:Arita, asteptand ca evenimentele sg-i dee putinta de a lucràdupg cum 11 povatuia interesul ski, sprijinirea lui Calimah 86

Dupg ce Tudor infra' in Bucuresti in fruntea unei trupede mai bine de 5000 de oameni, el dg in 20 Martie o a douaproclamatie, in care spune ca scopul sau este de a ocarmui pe toticei ce au incins arma din partea tot norodul, spre zdrobirea §iincetarea ori cgrui jaf si ori cgrei nedreptati ce au cercat pangacum, din pricina obladuitorilor domni ce au statut mai di-nainte ; ea' cea mai de temeiu hotgrire a lui este ca nici inteunchip SA nu inceteze din cererea dreptatilor tarii, fagaduindu-lea varsa salve impotriva oricgrui vrgjma§ ce se va argta calcaracelor dreptgti ; eu gti sind In Bucure§ti multi patrio fi boieri in-tru asemenea bune cugetari çu ale norodului asem'änate, amhotgrit ca un voitor de dreptati sa recunosc vremelnica sttipti-nire a tarii, supuindu-se toti cei ce au incins armele la legilesi pgmantestile obiceiuri ce li se vor argta de cgtre stapanireprin mine, dacti voi cunoaqte 01 sunt lute adev6r folositoare pa-friei qi de mare trebuinfti obstel norod _dui" . Ordong deci tuturorlocuitorilor a se supune ocarmuirei '§i cei care vor Arroi dintreei, sa. villa sub steaguri, cunoscand insa §i aceasta cg avetisa slujiti ca niste ostasi numai pentru dobandirea dreptatilorvoastre iar nu pentru vre-o folosire de bani". Pe mazili, bresle,companisti si strgini ti indeamna a-§i Will rgmgsitele tetra-miniei (4 luni) lui Ghenarie, iar pe birnici a istovi ramasitele dinFevruarie si Martie, Po talere 18 de lude ; ale diminiei lefilortot pe aceste luni Po talere 12 si 60 de bani de lude §i banii mezel-hanelei de primgvarg po talere 17 si 60 de bani de lude, si cutotii de once treaptg si oranduiala sa slujiti izbävitoarelor os-tiri ale 0'1.6, dupg cum se va orandul, cu dgri si cgraturi detrebuincioase zaharele". Excepteazg bineinteles dintre birnicipe toti acei ce veniau in oaste, avand a se scgdea sgtenii dinlude cu analoghia cislelor lor, iarg dupg ce veti istovi toateaceste ramgsaguri (rgmasite) spre Intampinarea trebuincioa-selor ale izbavirei, sä stiti fgrg indoialg ca mare usurinta are savi se faca', nu numai intru rgspunderea dajdiilor, ci si intru toatecelelalte dari si orândueli, cum si jafurile vor lipsi cu totul, siveti intelege insivg scgparea robiei intru care v'ati aflat pangacum" 87.

potrivqte aproape din cuvAnt In cuvAnt Cu traducerea germanfi contimparang,publicatA de Gozeta de Augsburg 28 Aprilie 1821, reprodusii de Uricarul, VI,p. 26. In ainbele aceste din urniii nu se anii cuvAntul de Greci.

" Iaurencon, p. 72-76." DArzeanu In Trempela, p. 2221, reprodusii ,i de Aricescu, II, p. 129-

A. D. Xenopol. hforia Rorrfinilor. Vol. X. 5


AceastA din urmA proclamatie a lui Tudor vAdeste In-telegerea lui cu bri3rii din partida nationalA, care de aceea nicinu fugirA din Bucuresti, precum o fkurA ceilalti. Alte acteinsA pornite chiar din tabAra boiereascA, intAresc si mai multatare intelegere, i fiindcA intreaga manifestare a acestui fapt se in-tamplA numai cdteva zile dupà intrarea lui Tudor In Bucurestieste invederat cA nu a pu tut interveni o tmpticare a lui TudorCu boierii, ci a trebuit sA existe o infelegere de mai inatn'e. Ade-vArate erau deci cuvintele lui Tudor din intaia lui proclamatie,cA avea fAgAduitA din partea unor boieri conlucrarea lor lamiscare. -

Am vAzut inteadevAr cA Tudor intrase in BucurestiIn 16 Martie, si 4 zile numai dupA aceea, in 20 a acelei luni, eldA proclamatia prin care declarA cA boierii patrioti i-au imbrA-tisat cauza. Chiar ilia din 18 Martie, adecA numai 2 zile dupAocuparea capitalei de Vladimirescu, boerii rAmasi aici trimito tAnguire cAtre cabinetul de Petersburg, in care ei cautA sAindreptAteascA rAscoala lui Tudor, spunând cA poporul impinsla desperare prin jafurile d3mnilor strd!ni, eei mai multi din con-tribuabilii Romaniei Mici turA siliti a se revolta, ne mai pu-tând nedreptAtile i neomenoasele cereri i plAti 88. In 23Martie boerii toti, in numAr de 56 dau lui Tudor o carte de ade-verire, prin care recunosc c6 pornirea dumnealui sulgeruluiTudor Vladimirescu nu este rA i vAtAmAtoare, nici in parteafiecAruia, nici patriei, ci folositoare i izbAvitoare, pe care capre unul de binele Ora voitor si de trebuint6 obstiei norodului1-am primit toatA politia Bucuresti cu drag si cu bratele des-chise, si-i fAgAduim sub jurrtmant cA nici odatA nu vom cugethImpotriva vietei si a cinstei lui"89.

Prin venirea lui Tudor in Bucuresti In mijlocul boierimeialiate cu el, miscarea pornia de dansul trebuià sA sufere o adAncAschimbare in al ei caracter. Ea nu se mai puteA mentinea ca rAs-coalA pornia in contra elementului boeresc pentru revendi-carea drepturilor poporului. intrucAt chiar boierii decorati deTudor cu numele de patrioti tot boieri erau, i dacA ei vroiausA sprijine miscarea lui Tudor, erau sA o facA pentru un interesal lor propriu §i nu numai dinteun simtimant de omenie cAtretAranii apAsati.

Acest interes era mai tntAi apArarea insusi a capetelorlor de urgia turceascA, arAtAnd cA mi,carea Românilor nuavea nimic comun cu acea a Grecilor. Se adAogea ins6 o a douaimprejurare care schimbA cu totul caractertil miscArei si-i dA-deA din unul social ce-1 avuse 0116 atunci unul politic si mai

Publicatit dupl original de Aricescu, II, p. 126.69 Dupil Condica _Arhivei Statului No. 93, ibidem, p. 132.


ales national : Hispingerea Grecilor din ca pul fdrilor romeine §irelsturnarea regimului lanctriot.

Am vazut cum Inca In tanguirea boierilor catre Rusiase atribuia pricina turburarei, jafurilor comise asupra popo-rului de catre domnii sträini. Acest gaud reese Inca §i mai lim-pede din jaiba trimisa de boieri In 27 Martie cgtre Poartg, undeei spun, ca dacg tara ti pierduse privilegiile ei §i daca papo-tul In desperarea /ui alergase la arme, aceasta o Meuse nu dinpricina boierilor pdmdnicni precum beinuià norcdul, ci din aceeaa oblgduitorilor domni ce au statut, cgrora din slgbiciunede nevoie trebuià sa ne plecam ; ca boierii ba§tina§i au fostliti acuma dupg datorie a asculta dreptele plângeri ale ticalo-sului norod". Boierii dei nu fndrazneau sa spuna gandul larpe fata, rugandu-se numai ca puternica fmpgratie sa se milos-stiveascd a le fnvoi sg facg despre el o aratare mai depling"",tutu§ din opozitia fare boierii pamanteni §i obladuitorii domnice au statut, care cu totii erau Greci, se vedea prea bine Imo-tro le mergea gandul.

Tudor el Insu§i i§i schimbg purtarea dupa noua fazacare intrase revolutia Inceputa de el. Proclamatia lui din 20Martie este semnul cel mai vazut al acestei prefaceri. Carulrevolutiei devenise acel al ocarmuirei boere§ti, omul anarbieitrebuià sá devina acel al ordinei. In loc de asmutare a poporuluiIn contra boierilor, el declara pe ace§tia de patrioti ; In loc descutire de dad el !ruble pe papar a-§i fndeplinl toate datoriiledupa vechiul obicei, punând numai in perspectiva o u§urare vii-toare. i In actele lui exterioare se simte ca un gaud nou fi ocuphmintea. El fnvata pe panduri sa spuna Turcilor, trimi§i In cer-cetare de pa§ii dungreni, ca se rasculase pcntru gcnirea Greci-lor din farei §i pentru u§urarea poporului de dajdiile cele multe§i grele" 91.

Atunci Tudor rosti pentru prima °all cu con§tiinta nu-mele de Grec In manifestgrile cugetgrei lui ; atunci §i pornirealui se fndreptg contra regimului strain. Cg tinta adevgrataa rgscoalei lui, Imbunatatirea soartei poporului de jos, se tutu-neca In gandul lui cine o va puteà tagadul? Dar cine §tie,poate ca In mintea lui Tudor lucise, odatg cu scbimbarea roluluisgu, speranta ademenitoare de a-§i inS1181 cu deadinsul titlulcu care 'Ana atunci poporul numai 11 salutase?

Ileprodusli dupa Condica Arhivei statului No. 123, p. 196, de Aricescu,p. 134.

Dupa spusa lul P. Poenariu, raposatul membru al Academiel romane,traducatorul carlilor grecesti ale Jul Tudor, Aricescu, I, p. 210-211 II, p. 139-de aceia se explica culn de von Miltitz c. rege 21 Ap. 1821 scrle cä Vladiml-msco prétend seulement éliberer la Valachie de la se vitude des Grécs", N. lorga,Ade §i Frag., II, p. 576.

68 ISTORIA BOMANTLOR

Miscarea lui Tudor, socia1,1 la inceput, fu trnpinsd de boeriicu care el se aliase pe teirdmul politic si national.

Schimbarea caracterului misearei lui Tudor trebuia insasa-1 puna In vadita dusmanie cu Ipsilanti. Acesta cobora catreBucuresti tocmai In timpul and Tudor ocupase orasul. El in-tra in capitala 9 zile dupa Tudor, in 25 Martie, oprindu-se inmahalaua Colentina, i gazduindu-se in casele lui Voda Ghica 92

Am vazut ca. Tudor dela fnceputul miscarei sale, IncaInainte de a fi lucrat alaturea cu boierii, rostise limpede gandulsat' fata cu puterile suzerane i proteguitoare, ca rascoala luinu tinteste la nimic contra puterii otomane. Cu atata mai multse legase el In acelas sens dupa ce intrase In Bucuresti i devenisecapul puterii executive in ocarmuirea boereasca. Cum s'ar fiputut el fntelege cu Ipsilanti, a caruia rascoala tindea tocmaila rasturnarea puterei turcesti? Desi trebuia sa fie convinsca fntre el si Grec apropierea era peste putinta, totus nevroindsa se incaere cu el acuma, and nici pozitia lui fatA cu puterilestraine nu era asigurata, i and o lupta cu Ipsilanti putei sa-iruineze mica ostire ce o adunase in jurul sail, se hotara sa-1 In-tampine cu destula curtenire. Cand Ipsilanti, venind catre Bui-curesti, poposl la satul Varasti, Tudor ordona ispravniculuide Ilfov ea sa-i pregateascil gazda i tain, ceeace ispravniculfndeplini prin zapciul plasei de Dambovita de jos, ConstantinIzvoranu, care ne raporteaza i'mprejurarea fn memoriul Matde el". Capii rascoalelor Romanilor i ai Grecilor trebuiau sa seintalneasca, si din cea dintai schimbare de vorbe era sa reeasaadanca divirgenta a scopurilor lor. Dei Telul convorbirei dintreGrec i Roman este redat In deosebite chipuri de deosebi teleizvoare, totusi este invederat ca intelesul vorbelor preschimbatenu poate fi altul cleat acela, ca Tudor trebuic sa fi spus luiIpsilanti ca fntrucat Rusii, de care Grecul se rase ca va fi aju-tat, ti dezaprobase chiar tntreprinderea, Românii nu puteausa-si primejduiasca interesele lor cele mai scumpe pentru revo-lutia greceasea, gandire cupring In cuvintele mai scurte, atri-buite poate cu drept cuvant laconismului lui Tudor ; ca InGrecia este locul Greeilor, iar In Romania acel al Romanilor" ".

" (11L/4ultov p. 112. Ille Fotino, Tudor Vladirnirescu ft Alexandratraducere de T. M. Georgescu, Bucuresti, 1874, P. 62." Memoriul lui Izvoranu In Revista lui Tocilescu, II, p. 402." Variantele asupra acestei convorbiri vezi reproduse dupA izvoarele

contimp rane de Aricescu, I, p. 201. FatA cu asemenea mIrturli 1 mai ales culogics lucrurilor, nu putem considera decAt ca apocrif st inventat de Greci pre-tinsul discurs al lui Tudor car Panduri si pe care Aricescu II, p. 51 si I,p. 139 pare a-1 da ca adevArat, prin care Tudor deciarA ostirei sale Ina Ma-inte de a veni la Bucuresti cAnd ded nici nu intrase in atingere Cu Grecii,cA rliscoala lui este din porunca tmpAratului rusesc I cA priveste nu nuMaila mAntuirea noastrA ci la a tntregului neam grecesc". Acest pretins dIscurs

aflA numal la scriitorul grec Ilie Fotino, I. c., p. 48.;


Dacg Tudor tntampina cu hotgrit gAnd de respingerepe revolutionarul grec, elementul grecesc din Bucuresti Il im-brAtisa dimpotrivg cu o mare cgldurg. Dascglii dela scoala dom-neascg organizarg o procesiune religioasg in care vestitul das-cgl C. Aristias, devenit mai tgrziu unul din sprijinitorii renas-terii Romanilor, purtg steagul, si care strgbgtu strgzile capi-talei spre marea spaimg a locuitorilor, care vedeau in ea numaio provocare a cumplitilor Turci 95. Cgpitanii Iordache i Sayatrecurg la Ipsilanti ; cel intAiu, Românul grecizat, cu toatgmima, luptând pAng la uring ca un erou pentru liberarea Gre-tilor ; cel al doilea, Grec adevgrat, numai de formg, rgmAnAnd

dupg aceia tot omul lui Calimah, domnul 'India de Turcipe ambele tgri române si care era un Fanariot potrivnic din in-teres de cgpgtuialg revolutiei pornite de propriul su popor.

Saya Insg trebuià sà se prefacg a fi mgcar deocamdatgtu Ipsilanti. El si Mal o slujbg insemnatg. Anume trgdgtorulcauzei grecesti slujI de instrument si trgdgrei ce puse un capAtvietei Vladimirescului. El pgstrase fuel pozitia intgritg delaIditroplie ; Tudor erà la Cotroceni, iar Ipsilanti la Colentina,incgt Bucurestii infgtisau atunci privelistea cea stranie de a fiadgpostul unei intreite revolutiuni, fiecare cu alt caracteralte scopuri, dusmgnindu-se In ascuns, dei in formg trgiau inpace 96.

Ipsilanti, dupg ce stgtu Meya zile la Bucuresti, se retrase,cAnd auzl despre venirea Turcilor, la Targoviste, spre a fi inteopozitie mai apgratg i inteun loc mai apropiat de granitg, peste-care sg poatà ggsi scgpare la caz de nevoie. Dar si Tudor funevoit sg pgrgseascg Bucurestii, aci cum am vgzut intglnirealui cu Ipsilanti 11 pusese tuteo luming cam indoioasg fatg cuTurcii ; apoi el trebuià sg iee in bAgare de seamg i sentimenteleunora din cgpitanii sgi, Bulgari i Sarbi, care credeau cg mis-carea lui Tudor el-A indreptatg In contra Turcilor, pe careurau din instinct si din dorinta de a procura neatarnarea t'A-mai depling popoarelor lor. Se mai temea in fine Tudor si deSaya omul lui Calimah, care trebuià sg-1 dusmgneascg, maiales dela alipirea lui cgtre boierii munteni care cereau tnlgtura-rea Fanariotilor i deci pe acea a lui Calimah, domnul cgruiaSaya Intelegea sg slujeascg. Tudor avea de gand sg treacg 01-tul spre a se Intgri in caz eventual in mängstirile din Munteniavnicg, pe care le cuprinsese incg dela inceputul rgscoalei. Cutoate acestea crezand el cg la sfArsit tot va izbuti a convingepe Turci cg nu este dusmanul ci aliatul lor In contra Grecilor,

Memoriul anonim in Revista iui Tocileseu, IT, p. 392, comp. Ariceseu1, p. 199, care culese stlintele sale din insusi gura lui Aristias. Mal vezi si IlieFotino, p. 71 si (1:41p.cov II, p. 134.

" Comp. Laurençon, p. 79.

70 ISTORIA. ROMANILOR

nu apucA In linie dreaptA cAtre Olt, ci se IndreptA cAtre Pitesti,sprea a puteA lovl pe Greci In coastA, la caz de fntelegere a luiCu Turcii. Inainte de a plecA din capita% Tudor puse pe boierisA subscrie un protest cAtre capetele Incoronate ce se aflau In-trunite pe atunci In congresul dela Laibach, contra fncAlcAreiMunteniei de Turci si a jafurilor comise de eteristi lute° tar&ce nu aveA nimic de ImpArtit cu dAnsii 97. Dupà aceia plecarACu totii, In ziva de 15 Maiu, i anume Tudor cAtre Pitesti, iarboerii spre hotarele Austriei, unde cAutarà adApost contra lo-viturei turcesti ce se astepta pe fiece zi.

Saya se folosi Indatà de retragerea lui Tudor In directiaarAtatA, spre a pArA gAndul aceluia lui Ipsilanti 98. Saya lucriastfel ca un meter In trebile intrigei ; cAuta sA scape de Tudorprin Ipsilanti ; pe acest din urmA erau sà-1 respingA Turcii,asa pe drumul curAtit de piedici era sA vinA Calimah In domnie,care el-A bine fnteles sA fncarce cu onoruri i binefaceri pe acelce-i fnlesnise calea. Ipsilanti nu stAtb la gAnduri pentru a pierdepe capul RomAnilor. Relatiile In care Tudor se aflA cu subal-ternii sAi fi fnlesni Indeplinirea tintei sale. Am vAzut curfa chiardela Inceput Tudor avuse de fnfrAnat abaterile ostasilor

acele abaten i nu fAcurA decAt sA sporeascA, cu toate asprele-pedepse impuse de Tudor celor ce le comiteau. CAnd Tudorajunse In Bucuresti, nedisciplinatele sale trupe comiserA osumA de jafuri, vAnzAnd apoi pe preturi de nimic obiectele prA-date. Laurençon ne spune cA el Insusi a cumpArat pentru 40-50,de lei saluri care valorau 1200-1500 99. Tudor pedepsea mere a--cu moartea pe toti cei ce-i prindea cu asemenea fapte ; dar fiecarepedeapsA instreinA mai mult de el pe cei rAmasi, a cAror gAndumbla tot dupA jaf i despoiere, cAci aceasta fusese singurgfmboldire care-i adunase In jurul lui Tudor, mai ales dacA luAm-In considerare a o bunK parte din pandurii lui erau Bulgari,SArbi i Albanezi, oameni strAini de tara si de interesele popo-rului, pe care se prefAceau a le apAra. Tocmai pe cAnd primej-dia se a propia de el, In drumul sAu cAtre Pitesti, Tudor maiprinzAnd pe cAtiva ostasi i cApitani cu fapte nelegiuite Ii dA-duse mortei si pe acestia. Ostirea lui fntreagA Incepuse a mur-murk semn cA simpatiile care o adunase In jurul sAu se stinsesecA nemultumirea fi luase locul, i cA dacA Tudor se mai menti-nea In fruntea ei, erà numai prin efectul deprinderei si a autori-tAtei cApAtate, a cArora ultime fArAmAturi amenintau a fi rA-pite de cruzimile lui Tudor cu proprii sAi tovarAsi.

97 Dupii sr-M.1411e lui P. Poenaru In Aricescu, I, p. 224."° Chiriac Popescu In RomAnul, 1862, No. 307; asupra motivului retra-

gerei lui Tudor cAtrA Pitesti vezi Laurençon, p. 92-93.Laurençon, p. 76: plusieurs Pandours m'offrirent pour 40 ou 50 pias-

tres des shalis qui en valaient bien 1200 A 1500, des bijoux des montres pour -rien".


Ipsilanti ins6rcin6 pe Iordache cu prinderea lui Tudoraducerea lui inaintea sa. Upitanul eterist ajungand in tab6ra

lui Tudor mai desprinsese pe ultimii Ofiteri ce mai tineau cu Vla-dimirescu, arAtându-le corespondenta lui cu Turcii, ceeace ho-ra pe toti s6 dee pe capul lor pe mana eteri§tilor. Iordache1u6 prins pe Tudor din mijlocul o§tirei sale, Mt% ea un singurglas sA se ridice pentru el 04 duse sub paz6 la Targovi§te. Tudor§tia ce-1 a§tepta aici. Se implinise gandul pe care deseori II ros-tise el in grelele incercAri prin care trecuse : a de cand s'aimbrkat cu cAnaa§a mortei, nu se mai temea de ea, ci o a§teptain fiece zi". Nu este probabil cA printr'o judecat6, fie chiar deformA, Tudor s6 fi fost osandit la moarte, intrucat modul cumel fu trecut peste hotarele vietei semAna mai mult pnui omorcleat unei osande. Du0 miezul noptii 11 scoaser4 afar6 dinMitropolie, indreptandu-se cu el afar% de §anturile cet6tei. A-jun0 lâng6 iazul unei mori, aici fl a§teptau doi Greci, Varnava

Parga, care trebuiau s6 indeplineasc6 sarcina de omoritori.Cand i se spuse s6-si facA ultima rug6ciune, Tudor vAzandu-iinarmati numai cu sAbii i pumnale ti intrebA cu durere :yeti mAcar un pistol". De abia sfar0se, i ca fiarele se repezirIasupra lui cei doi sicari, lovindu-I f6r6 alegere In toate pgrtilefgrA ca nici una din lovituri s6 curme nodul vietei. Corpul luiTudor era forfecat in bucAi 0 el tot incA rAsufla no.

Cu Tudor se stinse mirarea romaneasc6 0 In Muntenia,§i rAmase lupta incinsA numai fare disperatii Greci i infuriatiiTurci.

Figura acestui martir al nevoilor poporului de jos esteMI% indoial6 din cele mai interesante. E§it din sanul ski el avusela inceput in vedere mantuirea tAranului din robia boierului,f6r6 alegere dac5 acesta era Roman sau Grec. Luptand insAcontra ocarmuirii sub care gemea, el se rAsculase implicit contraregimului neomenos al domniei fanariote. Dela inceput insIVladimirescu intelesese cA rAscoala lui nu are nimic de ImpArtitcu aceea a Grecilor, i cA ar fi expus tara lui fArA nici un scoprasbun6rei turce§ti dacA ar fi luat parte la mirarea greceasc6.De asemenea el cAuta sà fereasc6 pe cat se putea mirarea luide abaten i nelegiuite, c6ci el dorea trainica indreptare a rele-lor, dela schimbarea stkei legale, iar nu numai momentan delapatimile rAsbunnoare. De indatä insA ce Vladimirescu incepea lucrà al6turea cu boierii, el inspirandu-se de interesul lor, dImiscArei sale un caracter mai rostit contra domniei fanariote,schimband tinta revolutiei sale din social6 in national4 i politicii.

Si era firesc lucru ca s6 fie astfel. Clasa boiereascg, miende degeneratA era ea, mai p'a'strase singurA con§tiinta,nationalit6tei romane de c5tre elementul grecesc.

"4. Vez! aminuntimile In. Aricescu, I, p. 242-257.

72 ISTORIA nom.A.Nrika

Aceasta opozitie a clasei boeresti contra Grecilor nu era<doar o izbucnire neasteptatg. Ea cocea de mult in inima ei i se.manifestase de molt in decursul timpurilor.

Recapitulgm pe scurt aceastg prea Insemnatä serie isto-ricg a cgreia rezultat conduce acum la emanciparea tgrilorromane de stApAnirea greceascg.

Lea dintai rostire a nemultumirei poporene, provocataprin apgsarea greceascg, se intampla in Muntenia sub domnialui Radu Mihnea, 1616 si de acolo rgscoalele se repetg. sub.Alexandru Ilia, 1618 si Leon Toma 1633, acest din urmargsturnat de capul partidului national, Matei Basarab. In Mol-dova intalnim de asemenea revolutii contra Grecilor pe timpullui Radu Mihnea, cel stramutat aici dupg rgscoala din Muntenia,.apoi sub Moise Movilg, ceeace aduce In scaun pe Vasile Lupu,"-chip reprezentant si el al partidului national. Dar Vasile Lupo:fiind el Insusi partizan al grecilor, este rasturnat printr'o nougirevoltà nationala sub Gh. Stefan. Mai tarziu ceva, in 1679, in-talnim in Moldova rgscoala cea primejdioasa pentru Greci alui MihalceaIâncu i Durac Sardarul, pornitg contra lidDuca Vodg in a doua lui Domnie "2.

Cu cat insg se intgreste elementul grecesc, cu atata scade-.

puterea de impotrivire a Romanilor, si pe timpul Fanariotilorse intalnesc din ce in ce mai putine rgscoale propriu zise, inlo-cuite fiind ele cu miscgri mai putin expungtoare ; comploturi

trgdari. Asa, pe langa desele pribegiri i pad la Constantino-pole, intglnim numai rgscoalele, dupg cat se vede nesangeroaseale boierilor contra lui Constantin Mavrocordat, cand cu 'Meer-cgrile lui de reformä', trgdarea boierilor contra lui Nicolae Ma-vrocordat, .pe care-1 dau in mana Nemtilor, si o rgscoalg a Ta-targsenilor contra lui Scarlat Calimah, care are insg un caracterco totul altul cleat o revolutie contra Grecilor 10. Opozitiacontra coplesitorilor strgini tot starneste, dar se retrage din do-meniul faptelor in cel intelectual, in cronicarii Tarilor Române,care incorporeaza in rostiri vi: puternica antipatie ce o sim-teau pentru Greci.

Partidul national injgheba t la Romani din reactiatot mai redesteptatà a poporului contra sta'panirilor strgine,.austriacg, ruseascg i greceasca, va repurta acuma la 1821 ceaintai a lui izbanda aducând izgonirea acestora din Irma i pu--nand iargs conducerea destinelor românesti in mana.... Totusmiscarea boierimii pentru revendicarea vietei 'lean:mate nuiar fi avut nici un rasunet, nici o insemngtate färä sprijinul mas-:selor care dà tuturor revolutiilor acea coloare energicg si ame-

3" Mal sus, vol. VI, p. 55.3" Ibidem, VII, p. 245.

Ibidern, vol. X P. 18.

ItASTURNAREA DOMNIILOR FANARIOTE 73

nintAtoare, frnbinatA totdeauna cu manifestArile puterei bru-tale. Ma revolutia lui Tudor Vladimirescu, cererile boierilorar fi fost puse la o parte precum se mai Meuse.

CAnd Turcii Ins6 vAzurA a un popor fntreg cerca resta-tornicirea vechei sale sari, ei se hotArisrA sA o Incuviinteze,_spArieti de rAscoala Grecilor §i nevoind sA mai provoace dupAinAdu§irea ei, o nouà turburare Intre RomAni pentru redobAn-(Ikea domniilor nationale. De altfel sà nu credem cà numaifaptul rIsculArei Grecilor ar fi fmpins pe Turci a le retrage In-crederea §i a fnlAtura regimul fanariot. RAmAsese doar destuiGreci credincio§i Portei, §i Turcii fncredintase domnia Mol-dovei, pArAsitA de Grecul tr6dAtor Mihai Sutu, unui altui GrecIn care aveau fncredere, Calimah, instituind de aimAcami InMoldova pe Grecul *tefan Vogoride §i In Muntenia pe GreculConstantin Negrea.

Numai teama de revolutia romAneasa care oprise tot-deauna pe Turci de a preface tArile romAne In pa§alAcuri, fiImpinse §i acum a asculta de dorintele lor. I§i aminteau doarTurcii ce puteau RomAnil and eran adu§i la desnAdAjduire,

atunci ace§tia culeserà roadele sAmAntelor bAtrAne sAditede marii domni ai trecutului lor.

De aceea- are ttVolutia lui Tudor Vladimirescu o Insem-'Mate atAt de mare in mi§carea de regenerare a poponilui romAn§i Cu drept cuvAnt se dateazA de la acea epocA o nouA perioadAa istoriei neamului romAnesc.

3. RESTABILIREA DOMNIILOR PAMANTENE

Coborfrea lui Ipsilanti atre Muntenia avuse acela§i efectasupra locuitorilor pe care 1-am fntAlnit In Moldova. Pretutin-deni oamenii o rupeau de fugA de frica zavergiilor, §i Ipsilantiauta In adar sA asigure lumea §i sA fmpiedice a ei risipire:

In 17 Martie Ina pe and se afla la Roman, Ipsilantiscrie Mitropolitului Ungro-Vlahiei cä rAu fac locuitorii Buz5u-lui §i a RAmnicului de fug, aci Wittgenstein a primit ordinde a conduce trupele ruse§ti la granitA 104, despre neadevAruIcAreia ve§ti nimene nu putea fi mai bine convins deat Insu§iIpsilanti.

A doua zi el scrie locuitorilor bucure§teni, sfAtuindu-ia nu avea nici o team6 §i a se Intoarce la aminele lor 1. Cu

Proelamatia lui Ipsilanti din Roman, 17 Martie 1821, Uricarul, VI.1). 38-

"6 Proelamatia din Mizil 18 Martie 1821, ibldem, p. 27. Blinuim o eroare¡In cetire9 datei, IntrucAt era greu, dacA nu imposibil, a ajunge de la Roman laMizil Intr'o zi.


toate atare incredintAri, jaful i despoiearea poporului mun-tean din partea eteri§tilor Intrecea incA, dac6 se puteà, pe ace/cAruia fusese expus, acel al Moldovei. Toate izvoarele timpu-lui se Intrec in a arAta desbrkarea cumplità a tkanilor i tar-govetilor din partea oardelor de vagabonzi, vfinturA taràoameni f6r6 cAp6tAi din care se alatuiau asa numitele o§tiriale lui Ipsilanti, cu singura exceptie a batalionului sacru, cor-pul Mavroforilor, compus din tineri greci plin de entusiazin.si care Intelegeau Inteadevk sA se jertfeascA pe altarul patriei.Tot res tul umbla numai dui:A jafuri i prAdkiuni, hind frisk.In deosebire de ceeace fkea Tudor, Invoiti de capul lor a comitetoate nelegiuirile, In speranta de alit Ingro§a rândurile primatare criminalà Ing6duire. Zavergii luau fkA seala §i fkäsocotealg, proviziuni Cate vroiau pentru oameni i cai, andIn schimb celor despoieti chitante, care stiau prea bine cg nu?vor fi niciodat6 plgtite. Pe lâng6 aprovizionare mai fkeau §irisipA din curatà rguta te, slobozind pu§ti i pistoale In butile-cu vin din care se imb5tase. Netemându-se nici de Dumnezeu,prAdau bisericile, land odoarele sfinte, desbrkand icoanelede argintul, aurul i pietrele scumpe cu care erau Im-podobite. Dar nu numai atentate la avere erau comise deaceste.bande sAlbatece i nedisciplinate. La cea mai micA impc.trivire loviau de moarte. Cfind se ImbAtau ucideau spredesmorti mânile. Femeile erau apoi expuse la tot felul de rAs

batjocurg. Un adevkat biciu al lui Dumnezeu se abAtuse pebiata tarà, i cum spune un autor contemporan, suferintele-Rolanilor din partea Grecilor pana nu le poate descrie 106. Fatii.cu asemenea sAlbAticii, Intelegem cum de locuitorii pArAseaucasele lor *i se Infundau Cu copii i femei in munti §i pAduri,lar cei cu dare de mânà treceau peste hotar, nedând nici o as-cultare minciunoaselor asigurki ale lui Ipsilanti.

Dar, dal% de batalionul sacru, adunà'tura de vagabonzi.ce se f5lia cu numele de ostire erà alc6tuitg In cea mai mareparte din oameni netrebnici §i fk6 de inim6 care la prima ve-ste a Inaint6rei Turcilor o rupserà de fug6 In toate pArtile. CA-pitanii lor apoi erau vecinic In ceart6, In urà i zavistie uniiasupra altora. Nici o tinut5, nici o disciplin6 ; pretutindeneao anarhie §i o desIgntuire ne mai pomenità a tuturor porniri-lor celor mai rele 107. Cum puteà o asemenea aduatull sA tinAmkar un moment piept cu organizata armatsä turceaseä?

In luna lui Mai, Turcii trecurà Dunà'rea pe trei puntedeodatA, la Galati, la Giurgiu i la Calafat in Oltenia, spre a In-

io Lauren9on, p. 89, care caracterizeazA astfeliu revolutia lui Ipsilanti .-Cette pré endue guerre n'était qu'un prétexte dont se colorait la rapine etJe brigandage",

102 Amilruntimi In Aricescu, I, p. 236-271.


cinge pe Greci din toate partile. Lupta aprinzandu-se mai alesIn orasele ce erau ocupate de Greci, ele fura expuse la prazi,ucideri, devastari si focuri, care pusera pe fuga si pe ultimiilocuitori ce mai ramasese in skull lor. Capitanul Saya, cumintrara Turcii in Bucuresti, merse sa li se inchine, tradand cauzaeteriei, pentru care pana atunci se prefacuse ca luptase, spre aputea dobori pe Tudor prin Ipsilanti. Acuma vroia sa piardape acesta prin Turci, spre a lasà astfel locul liber pentru intro-narea domnului sail.

De indata ce Turcii intrara in tarile române, o grozavienemai pomenita se abatu asupra lor. 0 scrisoare a lui Stan Po-povici din Sibiu din 1 Iunie 1821 ne-o descrie astfel : Panäunde sunt Turcii, taie oameni, muieri, copii, ce le iesa innainte,ard sate, orase, tot. De alta iarasi unde ajung hotomanii, des-poae oamenii 'Ana si de camasa, ard, pivnite sparg si butile cuvinuri le desfunda de cura vinurile si de intalnesc negutitoriori macar cine mai putini (sic) le ieau ce au, fi taie si ti aruncaIn ape sau gropi cu pieile goale. Ci numai Dumnezeu sa-si facaliana si sa. dee gaud bun imparatilor ca sa trimita o putere intara, a scapa de astfel de urgie Dumnezeiasca. Alta mantuirenu este si de va tineà multa vreme aceasta prapastie, vor samoara de foame acei ce au fugit pe aici (Sibiu), ca au scapatnumai cu viata, iar ce au avut in tara, case, acareturi, vite, bu-,cate, haine, toate le-auprapadit". Pe cand aceasta vijelie se aba-tea asupra intregei poporatii, aflana pe parintele Macarie canta-retul ca intrebA la Sibiu cat l'ar costa tiparirea a trei cartide cantari bisericesti ale caror slove si note le are gata ?". Acordbland rasunând in suiul aprigei furtunim.

In curAnd insa alte nenorociri ,mai mari, parasiri inaiinsemnate, erau sa loveasca in cauza Grecilor si sa o faca sacada. In zivade 7 Iunie se intampla ciocnirea hotaritoare fareintreaga armata lui Ipsilanti si Turcii, 60 se adunase panaatunci, langa oraselul Dragasani din judetul Valcea. Dei ar-mata greceasca era de trei orimai numeroasa decat acea a Tur-cilor, ea fu cu totul batuta, mai ales din pricina ca printr'o im-prejurare care pune intr'o trista lumina curajul capului eteriei,Alexandru Ipsilanti statu in tot timpul bataliei la o indepartarede 3 mile de locul unde se petrecea aproape de hotarul Orel,spre a nu fi primejduit prin neizbanda ostirei sale. El are insanerusinarea a insulta a doua zi printr'o proclamatie pe armatalui ¡riving, numind tradator nu numai pe Saya, care meritaacest nume, dar chiar si pe ceilatti capitani ai lui, care cel putinluptase si nu privise ca el 109. Dupa aceea arata lui Iordacheca ar avea de gaud &A treaca in Austria. In zadar protesta ini-

"I N. Iorga, Studii f i Doc., VII, p. 144 5I 149."9 Proclamatia In Uricaru, V, p. 35.

76 ISTORIA 110MANTLOR

mosul apitan contra uncí asemenea tradgri a unor oamenipe care mai ales Ipsilanti Ii vargse In peire. Iscodind feluritemanoperi care sg mai acopere rusinea fugei sale, el trecu granita,necinstind i numele grecesc i acel pe care fl purtà. El se refu-gig In Viena unde muri aproape In mizerie, in 1828. Conducereafmpotrivirei, ce erà acum atat de compromisg, nu pregetargtaus sg o iee cApitanii Iordache i Farmache, i acest din urmgtot RomAn din Macedonia no.

Putin timp dupg ce ostirea de cgpitenie a eteriei fusesebgtutg la Drgggsani, Turcii intrarg in Iai In ziva de 15 Iunie1821, In numgr de vr'o 3.000 de pedestri si 4.000 de tglgri, a-vând i vr'o opt tunuri. Eteristii de aici se trgsese incg de maifnainte la Stânca, dar ostirea lor, care numgra numai vr'o 700de oameni hotgrf ti, 1341 ceeace se intâmplase celei din Mun-tenia. Si ea fu pkgsitg de capii ei, Cantacuzino i Pendedeca,_care fugirg peste Prut in ajunul bgtgliei, pe când turma vaga--bonzilor umpleau luncile pe de marginea Prutului. Cu toateaceastg depling desorganizare a armatei, cei 700 de .bravi sehotgrfrg sg lupte, nu pentru a astigà, ceeace erà acuma cutotul peste putintg, dar cel putin pentru a nu atrage asupraIntregului lor popor hula ce o meritau conducgtorii lor. Incon-jurati de o putere de sapte ori mai mare inteo tabie ticgloasgde pgmânt, cu singurul tunisor al Moldovei, ei sustinurg o lupt-gdisperatg aproape de 6 ceasuri, sub focurile artileriei turcesticele necurmate, Ong s'au zdrobit de tot, mkelgrind pe cel diburmg Grec din tabie, i deci asa s'au incheiat Inceputul eterieiGrecilor din Moldova in ziva de 17 Iunie "

Starpirea eteriei din Moldova mai avu Ina un episodinteresant, ilustrat prin moartea inteadevk eroicg a celuimai bray cgpitan din armata eteristg, Iordache Olimpiotul.

Acesta fmpreung cu tovargsul ski Farmache, dui:a pier-derea bgtgliei dela Drgggsani, se indreptg cu cei ce scgpargdin mgcel cgtre Moldova, unde dupg mai multe rgaciri se adg-post la sffirsit in mântistirea Secu. A ici cu o micg trupg de 150de oameni el sustinù in contra turciIor un asediu de 15Farmache insg vgzând cg nu mai este nici o scgpare, i ademenitprin fgggduintele cancelarului consulului austriac Udritchi,ce InSolia pe Turci si care fi fAggduia o tratare onorabilg i tre-cerea lui in Austria, se hotArg sg se predee. Iordache insg, carestiea cum se tin Turcii de fgggduintele Mute Ghiaurilor, si careprefera o moarte bgrbgteascg streangului cglgului, dupg cecgutg In zadar sg convingg pe Farmache despre zgarniciasperantelor sale de scApare, fgcù un apel la mica trupg ce mai

"° Gervinus, 1, p. 203. Asupra romAnitá1i lui Farmache, vezi CaragianiaStudii istorice supra Ronulni or din peninsula Bale .nul

m Manolache Drlighiel, II, p. 124.


ramasese, ca cine vroeste sa ramâna sa moara Cu el? Zecese desfacura din gramada. Ei se Inchisera Impreung cu Iordachein clopotnita manastirei, i dupa ce Imprastiara cat puturä maimult moartea in randurile Turcilor i sfarsira gloantele puserafoc la butoiul de pral ce le mai ramasese i sarira cu totii in aer 112.

Inadusirea revolutiei grecesti prin trupele otomane aduseasupra locuitorilor din ambele tari romane cele mai crude sufe-rinti. Desi comandantii aveau ordine anumite de a nu se atingede Romani, despre a caror neparticipare la rascoala se convin-sese la sfarsit i ocarmuirea turceasca, totus cum ar fi pututopri conducatorii neoranduelile armatei, fiind data nedisciplinasoldatilor turci i ura lor nu numai contra Grecilor, dar in deob-stie In contra Ghiaurilor ? 113.

Chihaia Bei, capul ostirilor turcesti din Muntenia, carese slujise de tradatorul Saya spre a rapune mai usor.pe Ipsilanti,puse de-1 macelarl dupa izbanda dela Dragasani fmpreuna Cuintregul corp de armata ce avea sub el.

Pa§a, pentru a starpi cu totul acest element, pe care-1credea cà in ascuns simpatizeaza cu eteristii, promise ate 15lei de fiecare cap de Arnaut ce i s'ar aduce.

Cine poate povesti, exclama un martur ocular al see-nelor ingrozitoare provocate prin acea rasplata, cine poate po-vesti aceasta groaznica Intamplare si multa varsare de salvece s'a fault, stand lesurile de trupuri atat pre podurile cele maricat si pre uliti In toate partile, precum i jafurile fntamplatemai pela toate casele din Bucuresti, spargandu-se si multe bi-serici i tinând atare inversunare timp de trei zile, fiind marejale In politia Bucurestilor, fncat tot norodul se fnchisese prela banuri si pre la consulaturi, In zarva acestor nepomenite

ja/nice Intamplari" n4. Turcii, Infruptati dela acea data cu ja-furile i pradaciunile, nu mai fncetara de a le comite, cu toatepedepsele cele aspre impuse pentru a-i fnfranà dela ele. Scuzalor erà de Indata gasita : acei pradati, jafuiti, ucii, eran Grecisau le fusese aratati ca atare. Jidovii mai ales fsi facura o mese-rie din para oamenilor avuti ca eteristi 115.

'" (1)0,-qpcov p. 207. Laurençon, p. 199. Comp. o scrisoare a lui DimitrieSturza c. mitrop. Veniamin, 26 Noemvrie 1821. Erbiceanu, p. 178, si alta a ierom.Gberontie c. acelasi din 22 Noemvrie, ibidem, p. 175.

"3 Asa o relatie a Jul Isaia GiuscA arhimandritul c. mitrop. Veniamin18 Iulie 1821. Erbiceanu Istoria mitropoliei; p. 144, spune : Ienicerii fac

pasii nu le pot vent de bac". Vezi mai multe ordine ale sultanuluie. comandantii ostirilor turcesti ca locuitorii titrilor romAne a nu fie supArati.Aricescu, II, p. 44-48.

'" DArzeanu In Trompeta, p. 2857, Ilie Fotino, p. 146.11" Fapt arAtat de DrAghici, II, p. 126 pentru Moldova st de lzvoranu,

Revista Tocilescu, II, p. 405 pentru Muntenia, fntArit si de Laurenvon carespune, p. 92: Les Juifs servaient d'espions aux Tures et leur dénoncèrentbeaucoup d'individus qui furent mis A morr.

78 INTOR I A ROMANILOR

Pela Octomvrie dupa stingerea rascoalei, o§tireaceasca in loe de a se mic§ora, se mai adauge, trimitandu-sé laIa§i un corp de 6000, la Bucure§ti unul de 4000 §i altul la Craiovade 2000 de Manafi, soldati renumiti chiar fare Turci pentrucruzimea §i nedisciplina lor. Faradelegile comise de ei nici ca se,pot descrie, mai ales pentru a satura mar§avele lor pofte, pen-tru care nu crutau nici cea mai cruda varsta 116. In afara dejafurile comise de soidati, tärile române mai erau supuse §i lagrele contributii pentru intretinerea o§tirilor turce§ti, ca §icand inadu§irea eteriei grece§ti tot In interesul tarilor românear fi fost intreprinsa.. In Bucure§ti tainurile ce se luau de Turci:erau insemnate, §i numai porumb se consuma pe luna 2.200de chile §i lemne cate 6000 de cara', in timpul iernei din 1821-1822 pe care Turcii o petrecura In Muntenia. In Moldova'cererile erau Inca §i mai urcate : 7500 de chile de popu§oiu,40.000 de cara de lemne §i tot atatea de fan, 4.500 de oi §i 7.500de vaci, zaharea insumand in totul o cifra de trei milioane delei, ceruta de Turci ca provizie de iarnä, pe langa ca mai luase,dela intrarea lor in tara pana la caderea frigului, 120.000 de Chilede grau, cel mai mult fara plata de pela privati, a§a fare al-tele dela vistiernicul Alecu Bal§ 1.400 de chile, dela vornicufTudor Bal§ 800 de chile §i a§a mai departe 117.

Cänd se apropie insa timpul ridicarii o§tirilor din Bucu-re§ti (22 April) §i Ia§i (28 Iunie 1822), pradaciunile se indesara§i sporira inteun grad neauzit, de oarece Turcii nu vroiauiasa necapatuiti din Wile Ghiaurilor. Pentru a putea pradatot largul lor, fiarele salbatice ce purtau nume de o§tirirate§ti intrebuinteaza focul, pentru ca la inspaimântatoarealui lumina sa se poata deda jafului fara nici o oprire. Mai infiecare zi izbucnea cate un foc intr'o parte a Ia§ilor, §i tot a§a§i in Bucure§ti. Un martor ocular spune in 16 Decemvrie 1821,ca focurile in Ia§i care mai incetase de cateva zile, iara§i au.Inceput, adaogindu-se §i pradkiunile, mai vartos acum decand au Inceput a se ridich (*idle imparate§ti" 118rn mAnuti_rile, care devenise ca totd3auna adapostul averilor celor scapateprin fuga, fura jefuite pe Intrecutele de Turci, spre a räpi toc-mai comorile ce ascunieau. Astfel, eat% de Secul a caruia a Lacera oarecum indrepta tit prin adapostirea in el a rama§itilor

"° Mai multe amIruntitni In Aricescu, I, p. 325. Comp. Isaia arhhn. C.

paharnicul Constantin, 6 Iulie 1821, Erbiceanu, p. 130: o sutA de Turd anfost In SAnesti DuminicA ; rAzilic au fAcut In destul ; femei, fe e, cool'. s-au fAcutrAs". Vez! tot In Erbiceanu la p. 162, 167, 169, 201, 204 si 209 mai multeRite dovezi despre jafurile Turcilor.

117 Von Miltitz c. rege, 25 Apr. 1822. N. Iorga Ate fi Frag., II, p. 639.Aricescu, I, p 325 Arhlm. Leon Asachi c. mitrop. Veniamin, 15 De-.

emvrie 1821 In Erbi.ceanu, p. 187.


eteriei, mai full prgdate fgrà nici un motiv Slatina, RAsca, Vg-ratecul i Agapia 119. Ba Turcii se amestecg chiar in religia tg-rilor române, oprind toaca i clopotele pela biserici a cgrorsunet jignea auzul lor cel drept credincios 12°. Turcii tgggduiauinsg aceste grozgvii i ambasadorul englez Lord Strafford pentrua iesi din nedumerirea vestilor contrazicgtoare trimite o cerce-tare la Bucuresti care constan neorânduelile Ingrozitoare pecare Ienicerii le comit in Principate In despretul ordinelor Sul-tánului, precum si stoarcerile fgcute de pasi in unire cu caimaca-inii. Lordul Strafford mustrând pe Reis Effendi pentru contra-zicerile Intre asigurgrile Portei §i realita tea lucrurilor, dregg-torul turc nu se supgrg de loc i rgspunde cu un cinism neauzitcä dacg ar fi dat ordin public de retragere a trupelor turcestipe care le cunoastem mai bine cleat Excelenta-Voastrg, eles'ar fi putut opune sau mai rgu cleat a:Ma ar fi inecat tgrileIn foc i sAnge innainte de a le pgrgsl" 121.

Fan cu atare purtare barbarg i neomenoasg a Turcilor,Românii se vgzurg siliti, cu toan experienta de mai inaintedespre rodurile protectiunei rusesti, a intoarce cugetele lor

cgtre Rusia, asteptând dela ea izbgvirea lor din nenoro-eirile In care zAceau cufundati 122

Dar cel putin acuma Românii i dacg suferirg, plgtirgprin suferintele lor un bine nespus : mantuirea lor de coplesireafanarion i reintrarea domniilor lor in calea nationalg, pe caretrebuia In curAnd sg pgseascg intreaga lor desvoltare.

Am vgzut cum poporul român, si mai ales clasa cea maicultà a boierilor, se folosise de revolutia Grecilor spre a ceredela Turci reintroducerea domniilor pgmAntene ; si am argtattotodan cum energica sprijinire a acestei cereri prin revoltaVladimirescului silise pe TUrci a o incuviinta de astg datg ;dar pentru ca o atare ngzuintg sg iasg la luming, ea trebuiasg fie vie in sanul poporului român. Nu se trezi atunci pentruprima oarg ideea revendicgrii vietii nationale : ea existase Intot timpul domniei fanariote, de si se retrAsese Inaintea cople-sirei, tot mai mult din lumea practicg In aceea a cugenrii. Dacgsunt numai slabe urmele protestgrilor violente contra stgpg-

Paharn. Constantin c. mitrop. Venfamin, 16 Decemvrie, ibidern, p. 188.La PC°A datA s'a ridicat numai o parte din Turci ; cei mal multi rAmaserA InBucurestl si pAnA la datele indicate mai sus. Pentru Iasi vezi un doc. din11 Iunie 1822 care aminteste pe Turci In capitala Moldovei, ibidem, p. 207.

122 Pahar. Constantin c. mitrop. Veniamin 30 Decemvrie 1821, ibidem,p. 198.

121 Alta din 26 Decemvrie, ibidem, p. 194."a Iordache Roset Rosnovanu c. mitrop. Veniamin, 30 Septemvrie 1821,

ibidern, p. 157. Comp. si o tAnguire a locuitorilor din Muntenia c. constlul rusesc21 Iunie 1821. Uric rul, VI, p. 50.

80 1.819RIA. ItOMANILOR

nlrei Grecilor in decursul chiar al epocei fanariote, gasim digpotriva manifestate In destul de viu porniri potrivnice in gam-durile oamenilor, care numai aveau puterea trebuitoare sprea deslantul faptele. Opozitia teoretica contra elementului gre-cesc, pastrata in miparea literara nationala din decursul epoceifanariote, §i pe care o vom studia mai la vale, 10 aveà radacinaei, ca once mi§care literara, in simtimantul poporului intreg.

Pe cand in Muntenia biserica fusese cop1e0ta de GreciInca dela inceputul constituirei ei 125, in Moldova ea pastreazatu statornicie, chiar sub domnii fanarioti, principiul ca nu pu-teau fi arhipastori decat membrii clerului romanesc. De aceease 0 manifesta o opozitie in contra uzurparei tronului mitropo-litan de catre un Grec, in singura data cand o asemenea se in-tampla. Anume In timpul rasboiului dintre Ru0, AustriaciTurci in anii 1738-1739, mitropolitul Moldovei Anton ducan-du-se, la e0rea o§tilor, impreuna cu Ru0i, se alege in locul luiGrecul Nichifor spre acoperirea numelui de hainlac a lui An-ton". Soborul Moldovei Insä prevazuse ca conditie anumitala aceasta alegere, ca pe urma lui Nichifor sa vinä iara0 un pa-mantean. Nichifor insa, dupa ce statil catva timp mitropolitvrol sa \Tana scaunul unui altui Grec. Soborul atunci se opus:A.cu energie i alese in 1750 pe Iacob Putneanul, Roman de obar-0e, care facu sa se hotarasca printr'o carte soborniceasca din1752, ca de acolo tnainte sa nu se mai aleaga mitropolit strain 124.

Pe aceasta carte se intemeiaza apoi soborul pentru a respingeIn 1786 pe episcopul de Roman, care era Grec, dela scaunularhipastoresc, la care fusese desemnat de mitropolitul Leon,la moartea acestuia 125.

Din atari imprejurari reesa in chip lamurit ca con0iintanationall a poporului roman nu perise in epoca Fanariotilor ;ca din potriva ea tinand pasul cu rede§teptarea omenirei, careimpingea pana la Dunare valurile sale reinvietoare, se treziàtot mai mult Cu cat domnia fanariota parea ca se impläntamai adanc in sAnul ei. La 1821, tocmai cand erà sa se prilejeascAo imprejurare din cele mai priincioase pentru a ei manifestare,ea fierbea cu deosebita putere in mintea oamenilor, §i de aceeg

§i gas1 rostirea dela primul semnal al revolutiei grecqti, cau-tand sa faca inceputul prin reintroducerea domniilor Oman-tene.

Astfel, precum implantarea stapanirei fanariote fu unefect al unei lungi desvoltari anterioare i nu productul unorevenimente nomentane, §i rasturnarea ei fu provocata de o

1" Vol. III al acestel istorii, p. 194 si urtn."4 Erbiceanu, Istoria Mitropo iei, p. 24. Gavril Calimah pus mitropolit

lupa Jacob In 1758, de si greclzat, era Roman de neam frate Cu domnul IoanCalimah.

"4 Carte fdril datli In Erblceanu,/storia 21111ropo'ieCp. 38.


mi§care inceata dar necontenit propa§itoare a ideei nationale,care 1§i avea originea ei in desteptarea mintei româneSi prinmarele avant literar si cultural din veacul al XVII-le §i carefusese numai comprimat, nu inaclu§it, prin domnia Fanarului.

Manifestarea simtimantului national in sfera politicanu fu decat efectul cultivarei lui in sanul poporului §i al reac-tiunei lui contra unei forme culturale care-i primejduia existenta.Subs tratul lui trebuie deci cautat in cultura româneasca dinepoca Fanariotilor, si el va fi expus cand ne vom indeletnici.cu aceasta intrebare.

Nu numai !ma izvorul, din care trebuia sa iasa ca o bogatavana roditoare cererea fnapoerei domniilor pamantene, adunaseundele sale chiar in timpul stapanirei fanariote, ci insusi acea-sta \Tana ta§nise din cand in cand chiar in domnia greceasca.Asa Inca de pe timpul lui Mateiu Basarab, cand domnitorulpartidei nationale ajunse la carma tarii, boerii cerusera ca elsa fie intarit de Porta spunand cu hotartre ca nu vor maipriini de acolo innainte Grec sa le fie domn". Lucrul se repetala alegerea Brâncovanului cand boierii cer iarasi domn dinpamânt". Tot a§a urmeaza boerii cand cu incheierea pacii delaPassarovitz 1718 cand se roaga de Austriaci ca daca tara lor arfi sa ramana tot sub Turci, sa se prevada un tratat ca Voevodulpe viitor sa nu mai fie strein ci Roman 1. In urma pacei delaXuciuk-Kainargi In 1774, prevazandu-se prin art. 8 al trata-tului ca Românii sa se bucure de pozitia pe care o aveau petimpul lui Mahomet al IV-lea, Muntenii crezand ca li s'au tna-poit dreptul de a alege domni pamânteni aleg pe Stefan Pres-covanu din Craiova, cerand confirmarea lui §i de la Romantov.Generalul rus care §tiea ca Poarta nu intelesese astfel concesiafacuta Rusiei, le da un raspuns ingaimat. Boierii se gandescatunci sa trimita o deputatie la Constantinopole, pentru a ceredela ea confirmarea alesului ; dar nici unul nu indrazneste amerge in atare misiune si ei primesc dela Turci iara§ un domnfanariot, pe Alexandru Ipsilanti. Tot asa si cu prilejul incheieriipacii dela Si§tov, un raport venetian ne spune a tntrell-nerea ostirii austriace care ocupà Muntenia nu costa mai nimicape visteria tarii caci boerii si nobilii valahi o sustinura din daru-rile lor, in asteptarea de a fi eliberati de grelele stoarceri facutede principii greci. Boierii deci se Weptau la fnlaturarea Fana-rio tilor 127.

In timpul cand Napoleon ajunsese Prim-Consul, partidulnational din Muntenia compus din Scarlat Campineanu, Stir-

"° Mal sus, vol. VII, p. 9-10, 369 g vol. IK, p. 3 0.01 Enkel, Geschichle der Walachel, p. 36. Sulzer, Geschichle des Transal-

pinischen Dakien, II, p. 90 ol 364. KogAlniceanu, H (stoke de la Dqrle, Berlin.1856, p. 411. Asupra pAcei dela Sl§tov vezl Daniil Delius c. doge, 8 Mai 1790Hurm. Doc. IX, 2, P. 180.

A. D Xenopol. Istoria Rominilor Vol X. o


beiu, Grigore i Dimitrie Ghica, Neculai Dudescu i Vgcgrescurunit cu câtiva boeri moldoveni ; Catargiu, Sturza §i Beldiman,hotgrgsc sg cearg sprijinul stgpânului Frantei.

Ei trimit pe Neculai Dudescu la Paris, care nu izbute§te-la nimic, dar se ruineazà In prezenturi §i cheltueli nesgbuite,cauzg pentru care i se vinde toatg averea din Muntenia, 128 fa-cândui-se o pensie din care sg poatg trgl. Dar Napoleon se On--dia pe atunci sg. dea Principatele Austriei, pentru a interpuneaceastg ImpgrAtie Intre Poartg §i Rusia 129. Ce puteau sg fi ce--rut boerii, prin Dudescu, viitorului stgpAn al Europei ? Numaipresupuneri putem face, de oarece documentele sunt multe Inaceastg privire. Dacg lam un raport al lui St. Luce, consul'francez din Bucure§ti, din anul 1803, care spune, cg boieriisufer cu anevoie ca un Grec sg-i ocgrmuiascg i emigrarea lornecontenità este o vie dovadg a acestei Imprejurgri,18° amputeA fnchipui cä misiunea lui Dudescu fusese de a cguta sg re-dobandeascg dreptul la domnie al pgmântenilor.

Tendinta aceasta ca boierii bg§tina§i sg deving iarg§istgpâni In tgrile lor se vede sporind färà fncetare. A§a cfindcu fntronarea lui Constantin Ipsilanti, firmanul dat .cu acestprilej care fixase tot odatg domnia la 7 ani, Incuviintase boie-rilor români fntgietatea la numirea In slujbe asupra boerilorgreci care pot fi rAnduiti In dreggtorii numai prin exceptie.Domnii mai sunt Indatorati a pedepsi pe Grecii care vor face-tgrei vre-o supgrare §i a-i mazill" 131.

Boerii din Bra§ov §i de aiurea din Transilvania fac unnou demers pe lângg Napoleon, trimitându-i o tAnguire printChampagny, ambasadorul lui din Viena. Suplica s'a pierdut

I" Dovada cea mal bunA a cAlAtoriel lui Dudescu la Paris pe I remile luiNapoleon cel Mare, nu este nici In P egnault, nid in scrierile lui Ion Ghica adusede Pompiliu Eliade, De l'influen, e française, p. 231; del sunt mArturii pos-terioare i In Insusi arAtarea lui Dudescu fAcutA lui Kreuchely consul prusian-din Bucuresti. Vezi Kreuchely c. Miltitz, 6 Ian. 1822 Hurm. Doc. V, p. 132Un seul voyage à Paris du temps oil Bonaparte y tenait encore son ménage,cott un logotete Dudesco la somme de 75000 ducats comme il me l'a de-claré lui meme". Comp, alte rapoarte ale aceluiasi c. acelas, din 15 si 29 Mai1822, ibidem, p. 182 si 220. Un document publicat de Ureche, Ist. Romdnilor,XI, p. 297, aratA cum s'a vAndut intreaga avere a Dudescului pentru datorii,dAndu-i-se o micA pensie. Mal este Ina o dovadA a cAlAtoriet Dudescului laNapoleon in memoriile lui Lagarde : Voyaie de Moscou et Vienne par Kieu, Odessa,Bu t ores!, Berm !Wadi, Paris 1824, p. 329-50, citat in N. Iorga, Fxtr.ils, InHurm. Doc mente, X, p. 549.

"° Memoriul lui Felix de Beaufour, 16 Ianuarie 1802, Hurm. Doc. Supt.I, 2, p. 209.

"0 Raportul lui S-te Luce din 30 Aprilie 1803, ibidem, p. 282. Nu esteexact insA cA boierii fugiserli de frica lui Ipsilante. Ei fugiserA din cauza Pas-vangiilor : Zilot Romenul, p. 81, Dionisie Ecleziarhul in Papiu, Tezatr,p. 203, Ruffin c. aff. streine, 26 Maiu 1802. Hurm. Doc. Supt., I, 2, p. 223.

121 Firmanul in Papiu, Term r, IL p. 307-314.


dar a ramas o urna a existentei ei In corespondenta lui Napo-leon I care raspunde cam rastit lui Champagny, ca nu tnte-lege ce vrau acel indivizi, i ca ei sa-i faca cunoscut ce ar puteàface pentru &Anse 132.

La moartea lui Alexandru Sutu In Muntenia, tnainteca Alexandru Ipsilanti sa fi facut pasul hotaritor, prin trecereaPrutului, o par te din boerii munteni voiau sa ceara restatorni-cirea domnilor pamânteni, pe când alta parte, acea legata ctiGrecii sustinea pe Fanarinti133.

In timpul rascoalei Grecilor sperantele pentru a obtineain sfArsit mult dorita inturnare la viata i ocarmuirea nationalatntinsera iarasi cu putere aripile lor. Boerii de si cu mult respectformuleaza catre Poarta cererile lor de reforme, aratând IntAnguirea ce o trimit nevinovatia lor In rascoala tntâmplata,

rugAndu-se ca sa le tntinda mAna cea puternica, miluindu-i'Cu punerea In buna rânduiala, ca sa vietuiasca sub umbrireapragului prea puternicei tmparatii In sAnul paceisa poata cu tnlesnire tmplinl toate datoriile catre puternica

hranitoarea Imparatie". Se mai roaga de sultan ca sa se mi-lostiveasca sa asculte glasurile nevinovatului norod i sa-i hara-zeasca prin alt vrednic de Inchinaciune hatiserif pronomiile

obiceiurile ce din vechi le-au avut, care din vreme In vremesi-au pierdut mai de tot fiinta lor cl;r1 tntrebtenf6rile celerele ale domnilor greci ce au fost oranduiti obladuitori panan-tului". In urma acestei fierbinti i umilite rugaminti, care tre-bue sa rasune cam straniu la urechile noastre, deprinse a vorbiun alt graiu cu statele ce ne Inconjoara, boierii astern tnsamna-tele lor cereri care sunt :

Sa fie despagubiti de daunele suferite din pricina revo-lutiei grecesti.

Grecii i Arnautii sa nu mai aiba vote a agonisi vre-oproprietate.

Sa se reintoarca moii1e mAnastirilor inchinate ocArmuiriipamântesti, care sa fie tndatorita a raspunde o suma ca embaticcatre locurile sfinte.

Sa se alcatuiasca pravile In limba patriei.Reprezentantii tarilor române la Poarta sa fie boeri ro-

mâni, i In sfársit punctul de capetenie :

Pompiliu Eliade, De l'Inflaen e franmtse, p. 234, spune di se vorbestede suplica boierilor In dosarul dela Arhivele naliona'e, din Paris, AF, IV, 204,No. 3869. RAspunsul lui Napoleon In Coresponden'a lul, VII, p. 669. ComparAValliant, L'empire c'est la p ,ix, Paris, 1856, p. 121.

in Laurençon, Nouvelles observ tions s la Valachte, 1822, p. 65. La p. 45Laurençon, care spune cl un boier I-ar fi arAtat cA tare ar don i un guvern n.-tional. Laurençon fusese adus profesor In Bucumti In 1819. Ureche, 1st. Rom.X, p. 3.6.

84 ISTC/ItlA ROMAN1L0li

Sil se ordnduiascd domni obldduilori n neamul boerilorromdni 134.

Rusia insa care doria sa reguleze pe cat se poate mai multea singura i f ara amestecul Portei soarta tärilor romanermustra printr'o nota din 22 Ianuarie pe divanurile lor pentrutanguirea trimisa catre Turci la care mustrare boerii raspundca ei nu au cerut dela Turci decat respectarea pronomiilorgarantate de insu§i Rusia prin tratatele ei cu Poarta, add ogdndnumai aceasta ca sd tie eliberafi de jugul lanarioi 133.

Mitropolitul Veniamin al Moldovei, care se refugiase lasatul Colincauti din Basarabia, aflând despre dojana Martade cabinetul rusesc divanului Moldovei pentru tanguirea tri-misa catre sultan, serie fratelui sau, vornicului Negel, bänuindboierilor ca s'ar fi nemultumit pe Rusia. Vornicul Negel cauta

lini§teasca pe fratele sau despre urmarile boerilor, spunandu-i-futre al tele ca sa nu se turbure ca au scris arz cerand lipsireadomnilor greci, de unde se vede ca mitropolitul mustrase pe-boeri i pentru acest punct. Anume Veniamin ce fusese camcompromis i ochii Turcilor prin imparta'§irea lui la inceputu-rile eteriei, pentru care §i fugise in Basarabia la venirea Tur-cilor, i§i pusese toate sperantele sale in Rusia, §i temandu-se canouile cereri ale boerilor catre Poarta s'A nu nemultumeascape cabinetul rusesc, L'anida boerilor chiar §i cererea restator-nicirei domniilor p5mântene 236.

Mitropolitul Veniamin, acel prelat atat de insemnat pen--tru contribuirea lui la rena§terea invatamantulni §i In deob§teciliar a culturei In Moldova, In politica' se gandise prea multla el §i prea putin la tara. La inceputul eteriei fusese cu Grecii,incingand sabia lui Ipsilanti ; dupa ce eteri§tii se .trag in jos,el urmeaza sfaturilor Rusiei i publica anatema patriarhuluicontra Grecilor. Apoi la venirea Turcilor, parase§te Moldova,spre a-vi pune persoana la adapost ; i in sfar§it nu vede ca nu-mai in restatornicia domniilor pamântene statea mantuireaneamului sau, ci de teama a nu displacea Rusiei, descuviinteazamarele act politic savar§it de boeri.

Dei mitropolitul Veniamin nu se invoia, boerii pribegidin Basarabia §i Bucovina, intelegand prea bine ca atunci sauniciodata era momeutul cel mai potrivit spre a redobandi auto-

l°1 Imi este cunoscut numai arzul boierilor moldoveni, Erbiceanu, 1st.p 214 Altil formulare a lui poate un al doilea mai amiiruntit, In

Urict.rul, VI, p. 123-134. Acel al boierilor munteni ti buie sA fi fost asilmAnAtor.lUvzvaptarcixby Coyby Iarilsi posedAm numai protestaren Moldovei,

Erbiceanu, 1. c., p. 202. Este nostimit 1mprejurarea cA aceastA protestare contradomniei grecesti este redactattl in greceste.

'°' RAspunsul lui Negel c. mitropolitul Veniamin din 1822. Erbiceanu1st. Mitrop., p. 233, Fratele sAu II mustrase l In alt rAnd pentru sprilinirea ete-riel altA scrisoare a lui Negel c. Veniamin tot din 1822, idem, p. 223.


nomia tgrilor romäne, se sfAtuesc fntre ei sg nu se multämeascgnumai cu arzul fgcut, §i sg trimitg o deputAtie la Constanti-nopole, care sg refnoiascg §i din viu graiu ruggmintile lor. ElInsgrcineazg deci pe vornicul Tudor Bal§ a merge la cgimgcamurMoldovei, *tefan Vogoride, spre a-i cere o scrisoare de recoman-datie cgtre seraschierul Silistrei, prin care trebuià sä se mijlo-etascg primirea deputgtiei la curtea sultanului. stefan Vogoridefiind Insg dintre Grecii cei rgma§i credincio§i Turcilor, sperasi prefacg In domnie cgimgcamia lui, §i piime§te deci foarte rgupe Tudor Bal§, expeduind seraschierului Silistrei, In locul uneiscrisori de recomgnduire, o pärg fmpotriva boerilor, In caregran cg ,,ei gändindu-se numai la interesul lor ar cere sg seorAnduiascg domn pe unul dintre ei, fgrg a eguta fntäi la In-Areptarea §i desfacerea celor fäcute, care cereri sunt numaide mgrirea ce au In capul lor". Mai Invinovgte§te apoi pe boerii-'cei mari al Moldovei §i tgrci Române§ti cg nu ar cunoa§testgpänirea §i cea peste mAsurg milA a devletului de care ei n'aufost multumiti §i au cglcat päinea ceeace au adus asupra lormänia lui Dumnezeu §i blestemul sultanului". Mai spune luiBal§ c6 nu este dat supu§ilor a se purtà Inteacest chip cu acestfel de teclifuri, §ezänd de ceca parte §i ceränd stgpänire dincoacedar el nu s'a unit la zisele mele, ci vgzänd pre sine-§i Cu frumosboiu lung §i gros §i cu o barbg foarte lungg, s'au socotit pe sinevrednic a chibzul once lucru §i a ocärmui pe altii" 187

Vornicul Bal§, om IndrAznet, cu toatg primirea cea de-saprobgtoare a lui Vogoride, se duce la seraschierul Silistreifmpreung cu aga Ioan Greceanu, cgminaruI Costa che Cerchez-§i Sgrdarul Iancu Stavgr, In contra cgrora pap fiind prevenitprin scrisoarea caimacamului, fi fntämping cu multg rgcealg,ceeace vgzänd boierii, .,fncepurg dupä cetirea jalbelor a-1 rugain numele patriei lor, care trebuià sg o cunoascg §i el, locurna§terii sale de maicg fiind Hotinul, cerändu-i sä le ajute casä dobändeascg mila sultanului pe care In genunchi o cer, §iacestea zicând au ing(nunehiat boierii pe care fi tinea In picioarede cum intrase". Seraschierul fnduiopt desigur prin fgggduintacâtorva pungi de bani f§i fntoarse inima care ei. El mijlocl laPoartg primirea deputgtiei, §i pestre trei luni trimise Incuviin-tare cgimgcamului ca sg meargg boerii la Constantinopole.5tefan Vogoride, care pusese In lucrare pungile cu bani sprea obtinea domnia dupä sistemul vechiu, merge päng acolo fnatfndrgzne§te a nu da In cuno§tinta boerilor chemarea lor la Con-stantinopole 188.

", AceastA scrisoare reprodusA de pe turceste In DrAghici, Mork Mor-dovei pe 500 de ani, H, p. 133.

lU DrAghici, H, p. 135-136.

86 LSTORIA ROMANI:LOB

Castigase apoi Vogoride i sprijinul catorva boerimanteni ; tare altii al lui Ionita Sturza Pomerul, al lui Codreanusi al unui visternic, probabil Sandulache. In cler avea sprijininteo creatura a lui, ieromonahul Meletie, facut de Vogl:wideepiscop de Roman printr'o hirotonie nelegala din Tarnova, Inlocul lui Gherasim, care se expatriase ca si mitropolitul Venia-mm, fugind in Bucovina. Meletie spre a-si usura ajungèreascopului, acuzase pe Gherasim cä ar fi eterist, Wand pentru adovedl aceasta, marturie de la locuitorii Romanului 139. Vor-'nicul Tudor Bals, care fusese cercat de Vogoride a fi castigatIn partea lui, prin fagaduinta postului de vistiernic cu slobodavoie de desbracat i jac", refuzase cu staruinta toate ademeni-

vroind s dovedeasca boerilor pribegi ca credinciospatriot este", Ii indemna cu mare zor a trimite la Poarta tan-guiri contra lui Vogoride, care amenintau iarasi cu pericolulunei noui rascoale 140. Vogoride la randul säu para ca haini .peboerii ce staruiau a ramanea afara de hotarele Çàrei, cu toateca Turcii fi rechemau la caminurile lor, ca ar fi haini, !neat ast-fel se incinsese o lupta energica intre boeri i caimacam delarestabilirea domniilor pamantene 141.

In Muntenia, rânduitul domn, Calimah, nu indrasnisesa vina spre a lua franele ocarmuirei, ci numise si acolo caimacampe Constantin Negri, care fu omorat de Turci in timpul tur-burarilor din Bucuresti 142, Mitropolitul Dionisie Lupu fugisi el in Brasov 148, impreuna cu o multime din boerii munteni,de unde incepura, ca i acei fugiti din Moldova, a face staruintipentru restatornicirea domniilor pamantene.

Pap de Silistra vazand ca nu mai vin boerii pe care ticeruse prin caimacamul spre a merge la Constantinopole, tri-mite o repetare a ordinului sail, pe care Vogoride este nevoita o da in cunostinta boerilor, si se pornesc atunci in deputatiecatre seraschierul Silistrei logofatul Ionita Sturza, vornieul

119 Canta c. mitrop. Veniamln 4 Oct. 1821 Erbiceanu, 1. c., p. 160 Buc.--sfinescu, c. Veniamin, ibidem, p. 208, Comp. Melchisedec Cronica Rommulat,II, p. 187.

I" Canta Veniamin 21 Oct. 1821, Erbiceanu, p. 167. Vezi li energicascrlsoare a lui Tudor Ball c. mitrop. Veniamin li boierli pribegi, 27 Fevruarle1822, ibidem, p. 211.

141 Scrlsoarea citata a lui Ball. Ordin de reintoarcerea Instrainanlor lalocurile loe din 12 Iunie 1821 de la pasa de Braila Erbiceanu, 1. c., p. 122.Firmanul sultanului pentru repartriarea locuitorilor Olteniei, 11 August 1821,publicat de I. Lahovaii In Conu. lit., XX, p. 939. Austria sprijinise cererlleTurciei, declarand Romanilor refugiati In Sibiu ca nu le va da nici un ajutor,ibidem, p. 942-944. Consulul Austriei Wolf ameninta chlar pe locuitorii fugindin Roman cu confiscarea averilor, 17 Iunie 1821, Erbiceanu, p. 123. Tot a§ftlocuitorii Iasilor, ibidem, p. 125 si 138.

141 Memoriul anonim In Revista Tocilescu, II, p. 387. DrAghici, Istorta Mol-,douei, II, p. 127.

I" Mitrop. Veniamin c. Mitrop. Dionisie Lupu, Erbiceanu, 1. c., p. 150.


Gheorghe Cuza, vornicul Iordache Rascanu, vornicul loanTautu, hatmanul Costache Cerchez i aga Greceanu, care suntfoarte bine primiti de pasa de Silistra, care le da chiar bani decheltuiala, i Impreunandu-se. aicea cu boerii munteni, anumebanul Grigore Ghica, banul Barbuceanu Vacarescu, vornicuINeculai Golescu, spatarul scarlat Mihailescu, clucerul MihaitaFilipescu, clucerul Filip i caminarul Iancu Cocorescu, plecaracatre Constantinopole. In tot drumul Ion, pana In capitala

boierii romani furà intampinati cu dragoste i cau-tare de catre poporatia i dregatorii turci, i Indata ce ajunseraIn Constantinopole, fura gazduiti prea bine si ospatati cu Im-belsugare. Vizita cea din-UM politica ce o facura fu la Reis Efendiunde seirufard colfurile macatutui de pe divo nul pe care §edea.Reis Efendi cerceta prin talmaci Intai pe Moldoveni apoi peMunteni despre rascoala Grecilor, i apoi le citi tânguirea, clan-du-le voie a mai adttogi once alte cereri vor mai gasi de facut.Dupa aceea boerii, se retrasera sdrutdnd iard§i colfurile maca-tu. lui. Bine fnteles ca nu lipsira cafelele i ciubucele eat la intrarecat si la esire, pentru care dadura toti boerii Inpreuna 39 de leibacsis cafegiului. A doua vizita fu la Ali-bei Hulubao-Nazar,caruia Ii sarutara parti mai apropiate de a lui persoana, poalaharnei §i chiar mdna, citind si el cererile a-tat ale Moldovenilorcat ale Muntenilor. Acestea le Mt% fnapoiate de vre-o dougori, spre a le preface nefiind formulate se vede in chip Slides tulde respectuos. Dupa mai multe zile de asteptare, deputatiimunteni i moldoveni capatara raspunsul mult dorit, cà sul-tanul au incuviinfat ca sd inapoiascd dorrnia pdmeintenilor, hold-rendu-se dupd aceea de domn In Moldova Ionild Sturra, iar trzMuntenia Grigore Ghica. Veni randul vizitelor de multumire,care trebuind sa fie facute la persoane Inca si mai falte, erauBA fie Insotite Inca desi mai multe Injosiri. Mersera boierii cutotii fntaiu la vizirul, dinaintea caruia dupà ce facura fret te-mcnete pänd la pdmänt, ingenunchind, au sdrulat colfurice maca-tului pe care qedea, §i Li se d'ddu ca tea, insd din picioare". De aicimersera la Chehaia-bei, Ii särutard poala i ezurà jos, bandiaräio'cafea. De aici mersera la Reis Efendi, care le facu cunos-cut oral ca li s'au Implicit dorinta, facându-se domni Oman-teni iar nu Greci, sfatuind pe boeri sa le fie credinciosiiubeasca pe domnul lor precum i domni sO iubeasca pe boeri

cu boerii dimpreuna sa ocarmueasca tara cu dreptate. Siaicea furà tratati cu nefnlaturata cafea, i luAndu-si zivaliuna sarutara colfurile macatului. Apoi la Seik-ul-Islamul,unde iaras sdrutard colfurile, §i care pofti pe domn sd qadd,iar boerii stdturd In picioare, band iaras cate o cafea,ascultând din nou o lectie de purtare in povetele acele date Ion0 de Reis Efendi. Dupa aceea plecara catre Moldova, fdrd a

88 ISTOSLA

fi d21 ochii cu sultanul care nu se cobordse mdcar a vedea qi avorbi cu aceia ce erau sd fie domnii Munteniei §i Moldovei 334.

Astfel ajunse la domnie loan Sandu Sturza In MoldovaGrigore Ghica In Muntenia. Se fntelege dela sine ca

variase domnia, de Mata ce se ivise ideea de domni pamânteni,fritrucat toti boefii cei mari puteau nazui la ea. A5a In Moldovavistiernicul Roznovanu avea o partida In destul de InsemnataIn care intrase vornicul Constantin Catargiu, vornicul Miclescu,-vornicul Calimah, vornicul Dimache, postelnicul Palade, vor-nicul Grigore Ghica, vornicul Iordache Ba15, vornicul Conachi,aga Petrachi Negrea, vornicul Plaghino i a1tii mai mici, maiatragand visternicul din cler pe acela5 episcop nou facut alRomanului, Meletie, cu fagaduinta de a-1 face mitropolit, iarMeletie fagadula sprijinul san i Roznovanului i lui Vogoride,numai sa iasil de unde va fi cada mitropolitana 145. In potriva-candidaturii vistiernicului lupta fina, In afara de Tudor Ba15,

vornicul Negel fratele mitropolitului Veniamin, spre a aparapozitia acestuia. Dupa cat se pare, Turcii, sparieti de revolutiagreceasca, nu umblara de asta data dupa bani ceeace fns6 nuImpiedica cheltueli fnsemnate cu dregatorii subalterni care nufntelegeau sa se lepede de acest izvor de caltig i pentru fntam-pinarea carora Domnitorii trebuira sa Imprumute mai multesute de mii de lei dela corporatia zarafilor din Constantinopole:

Turcii lucrara frisa fntelept luand tot In mana lorduirea Domnitorului, caci daca ar fi fost sa-i lase pe boeri 56aleaga pe domn, parerea ob5teasca era ca o atare alegere, nus'ar fi putut Indeplini fara varsare de salve, atat de ravnitorierau boerii dupa domnie

Perspectiva reintroducerei domniilor pamântene se fm-bina frisa In mintea mu:tor locuitori ai tarilor romane cu ideeaunei fndreptari a starei desperate In care se aflau. Revolutiafranceza care am vazut cat framântase i pusese In fierbereelementul grecesc din tarile române, nu putuse asa neatinssi pe o Mina parte din cel romanesc. Simpatizarea unora dinBoerii munteni pentru cauza greceasca era provocata mai alesnrin identitatea suferintelor sub jugul apasator al Turcilor.Daca frisa boerii cei mari se Ondean cu deosebire la reintoarleerea domniilor nationale In scopul de a se folosl ei din atare

"4 Descrierea cältor1ei boierilor la Constantinopole alclituitli de unul(Un boieri, nu se stie de cine, in Uric irul, V, p. 98-129. Reprodusil si de Dril-ghici, 1. e. Deput tia plecase la 25 Martie i domnii se asma In scaunele latla 20 Septemvrie. $ase luni tinuse cliAtoria, din care vre o 4 petrecute la Cons4tantinopole. Vogoride fusese scos din cAimAcAmie la 11 Iulie, Erbiceanu, p. 240.

46 Vornicul Negel c. mitrop. Veniamin, 12 Aprilie 1822. Erbiceanu, p. 223.Alta din 19 Aprilie, p. 229.

641 Vornicul Negel c. Veniamin 1822 fArA data lunarA, Erbiceanu, 1. c.,p. 228.


schimbare, boerii cei mai mici, negutitorii §i in deob§te ciernen-tul burghez, °Heat ar fi fost el de slab reprezentat in 01-Heromane, cguta sa se foloseasca §i el din mi§carea ce se prega-tea. De aceea ne spune Emile Gaudin consulul francez dinBucure§ti ca curtea era ingrijita de propa§irea revolutiei fran-ceze, mai ales din pricina marelui efect pe care l'ar exercitaasupra poporului mai de jos147. Din ace§ti partizani ai ideilorrevolutionare se recruta opozitia contra privilegiilor exclusiveale protipendadei (clasei intai a boierilor), Incurajati In Ia§ibuna °ail prin ajutorul pe care'l a§tepta dela ei candidatutla domnie vistiernicul Roznovanu. Ei Meuse chiar ni§te pon-turi, adica formulase pretentiile lor, 1ntre care se punea fare

. altele revendicarea unor drepturi din partea boerilor mici asupracelor mari, mi§carea adusese insa dela sine aceea*i cerere dinpartea poporului In deob§te asupra boerilor, cu a tat mai multca revolutia greceasca, ca once turburare violenta In maselepoporane, trezise In ele un duh de nesupunere §i de dorinti ne-tarmurite, care se manifestase cu atata putere pe calea practicaIn primele cereri ale Vladimirescului. Ace§ti boieri mici In sa-nul carora se dWepta mi§carea pentru prefacerea starei -Wei-erau tratati de novatori, Carvunari, iar mi§carea lor de carvu-narismos cum spune Ba4 In o scrisoare catre fratele su din-Cernauti din 23 Fevr. 1822 ca eu sunt pazit In cat cartile D-taledupa ce le cetesc le arunc apoi In soba. Acum m'am plirofori-sit de edrounarismos ce se alcatue§te, unde sunt multi : Andro-nachi Donici, Racovita, Val-nay, ... N. Miclescu, .... Gh. Cuzavornicu., Lascarachi §i Petrachi Sturza, N. Cerchez, DancuCananau §i altii In numar de 37 pan acum, afara de Brae§ti"14.

Astfel se fndruma pentru intaia oar% o mi§care de libe-ralism In -Wile române, §i este Insemnatoare Imprejurarea eaea se ivi °data cu mi§carea nationala, ca restatornicirea domnii-lor pamantene fu fmbinata cu revendicarile drepturilor popo-rului. Ambele curente, cel national §i cel liberal, precum lm-preuna se nascuse, ap trebuiau sa traiasca vecinic In unire.§i nedespartite, Impreuna sa can §i Impreuna sa se 1nalte..

"7 Emil Gaudin c. C. Stamati, 17 August 1750 (si, Hurm. Doc. Supl..111, p. n. 35.

"0 C. Erbiceanu, ¡si. Mitropoliei Moldorei, p. 210.

CRPUL X

REZULTATELE EPOCEI FANABIOTZ

I

STAREA POUTICA, ECONOMICA,FINANCIARA *I SOCIALA. A ROMANILOR

DIN PRINCIPATE

1. STAREA POLITICA

Relo urnifiri ale stAplinirei turee;Ii. StApânirea turcea-sca asupra tkilor române trecuse prin trei stadii, dela Inthia.ei manifestare Ora la asezarea ei desAvar§ità.

La fnceput ea fusese intampinatà cu lupte violente, cusabia in maul si cu sperantA din partea Românilor, de a re-dobandi libertatea pierdutA. Aceastä" tinutg energicA a popo-rului, se intalneste cAt timp el fusese cotropit numai de dinafarA, at timp fnc6 miezul su nu fusesa atins. Lupta fmpo-triva apAskei pàgane deveni fns6 mult mai greu de sprijinitde fndatA ce stApAnirea Turcilor asupra tkilor române lu it oform6 internA, de fnadtà ce elementul grecesc ce o reprezentà,fntkindu-se necontenit In ele, fncepu a tinde s6 supunA lui §icelor care fi trimiteau toate puterile vii ale natiunei romfine.

Stadiul IntAi, acel presurat de lupte si rAsvatiri contrafmpilkei Turcilor, se Incheie cu Mihai Viteazul, care ridiaultimul brat de erou contra coplesirei pggAne.

Dela Mihai Viteazul fnainte, Grecii, care si pânä la elprinsese adânci rklkini In tkile române, incep a rosti tot maicu putere tendintele lor de dominare. In puma perioadA a fn-tkirei elementului grecesc, Românii cred cA vor puteA scuturatot cu puterea aceastà Tuna si mai fngreuitoare manifestarea snpanirei turcesti, si fntreprind contra elementului cotro-pitor un sir 'le revolutii, care se intalnesc, de dup6 domnialui Mihai Viteazul, in Muntenia si In Moldova, atat fnainte cAt§i dui:a Matei Basarab si Vasile Lupu. Neamul Grecilor Insàesia totdeauna biruitor, fiind cA pe deoparte pozitia lui la Con-:stantinopole se fntkla pe fie ce zi, pe de alta fiinda rAdkinile

94 ISTORIA ROSIATTILOR

sale se fnfigeau tot mai adânc in mánosul pámânt al tárilorromäne.

Cu Inceputul veacului al XVIII-le lupta cea serioasá sienergic6 intre Greci i Romani au ajuns la capátul ei, i anumeCu Cápunerea totalá a elementului de bastiná. Dei Grecii nudevin mai iubiti fiindcA erau mai puternici, once miscare Insem-nätoare in contra lor Inceteazá, i unda fanariotá acopereInghite aproape cu to tul viata româneascá. Stápânirea Greci-lor este primita de Wile román ca ceva fatal si neapärat ;protestkile contra Incuibárei lor In inima poporului romfinja tot mai mult un caracter teoretic, i rar numai se mai fnre-gistreazá ate o asámáluire de ráscoalá, cu sfArsituri mai multglumete decAt serioase. Incepe epoca fanariotà.

Dupá ce am schitat In volumurile de mai fnainte atatlupta direct6 purtaa contra Otomanilor (Vol. al III-lea si arIV, V-lea), at i acea indirectá indreptatá Impotriva Grecilor,reprezentantilor Portei in tärile române (Vol. VII, VIII a), netrage randul a arka aice ce soartá era pástratá poporului ro-mân sub stápânirea nelmpArtitá a neamului fanariot.

Observám chiar dela pragul acestei cercetki cá, dacáepoca fanariotá fnseamná cea mai adâncá cädere a tárilor românesub stápânirea turceascá, ea inseamná tot odatá i perioadacea mai degradatá a stárei politice a tárilor române.

La fnceput, dup6 trádarea lui Cantemir, se párea cá Tur-cii vor schimba sistemul lor de a vinde pe bani tronurile ro-mânesti, cá trecuse pentru totdeauna timpii in care toti vene-ticii lumei puteau s6 se atiná la domniile române, acele tim-puri and ele se ofepeau spre plata rochiilor sultanelor din ha-rem, putând umblà dup6 ele toate neamurile, ca dupá lucrurnimárui : Nemti, Poloni, Italieni, Jidani 5i Tigani. In curândIns6 Turcii revin la sistemul exploatárei bánesti a scaunelorrománe, ca la ceva de care era peste fire a se despsärti. La fnceputinsá numárul oamenilor, In care Poarta socotea c'ä poate sà sefncreadá, fiind mic, ea introduce o noire foarte folositoarepentru punga dregátorilor turci, fárá a jártfi interesul politic-al impkátiei anume schimbarea i permutarea domnilor dinun scaun In altul, punându-i sà pláteascá aceastá schimbareca si o refnoire a domniei 1. Moldova, care erà mai mare si mai"bogatá la inceput cleat Muntenia, ajungAnd prin cumplitelevremi prin care trecuse In o stare mult mai rea cleat sora

Un raport al lui Devilleneuve amb. franc. la Poarté din 20 April 1735kapune cu prilejul schimbului de tron dintre Grigore Ghica i Const. Mavro-cordat, din acel an : Les ordres pour faire cet échange, ui jettera es prindans d'a ssi gr rules dépenses que sT s slimed tent à d'aItres, ont été signIfiésle 16 de ce inois". Hurm. Do. Sup ement, I, p. 486. Strilmutarea se numeape turceste peat Analiza lui At. Commen Ipsilanti fAcutil de C. ErbiceanupIn An. Ar. Rom., II, Tom. XIII. 1900, p. 15.

REZITLTATELID EPOCEI FANARIOTE 95

ei, domnul din Muntenia era nevoit sa dea necontenit spre a nufi transferat in tara vecina, iar acel din Moldova da necontenitspre a pune mana pe mai bogatul scaun al -Wei Muntenesti 2Turcii insa vazand ca la inceput concurenta era restrânsanumai fare familiile grecesti ale dragomanilor lor, Mavrocor-dat i Ghica, mai mentin la concurenta si pe familia romanaa Racovitestilor, cu toate ca Mihai Racovita dadusede plecare catre Rusia, si cu toate ca nici unul din membrii einu fusese dragoman al Portei. Mai tArziu, cand se spori concu-renta tare insusi familiile grecesti, acele românesti flu% cutotul inlaturate.

Nu se poate tagadui Turcilor o pricepere foarte mare Instiinta de a stoarce bani, i daca ar fi aratat ei aceeasi destoi-nicie in manuirea politicei lor, desigur ca nu ar fi ajuns acolounde ii vedem astazi.

Pâna la 1752 domniile fiind incredintate numai lui Ne-culai Mavrocordat i Racovita, apoi lui Constantin Mavro-cordat i Grigore Ghica, pe lânga care Racovita tot se mentine,intelegem cum, concurenta schiopatând, trebuia pusa per-mutarea in lucrare. De aceea am si vazut acele schimbari, carear fi hazlii, daca nu ar fi avut urmari atAt de triste pentru ta-rile in care se faceau, aducand pe Grigore Ghica de 2 ori Inscaunul Munteniei si de 3 ori in acel al Moldovei, iar pe Con-stantin Mavrocordat de 4 ori in tronul Moldovei si de 5 ori Inacel al Munteniei, ha chiar de 6 ori, daca socotim *i luna de domLnie dupa moartea tatalui sat'.

Dela 1752 inainte insa murind Grigore Ghica i lasandcopii, de asemenea murind i Mihai Racovita iaräi cu progeni-tura, in sfarsit mai adaogandu-se noi competitori cu familiaCalimah a careia intemeietor ocupase marea dragomanie, con-curenta incepe a se largl, i urmele acestei mai serioase aterdi-siri la mezatul tarilor romane se vadeste in sumele mai marice esau pentru dobandirea lor. Concurenta insa mentinAndu-seIn cereul oamenilor pe care Poarta Ii credea sinceri i devotatiinterselor ei, ea nu puteA aveA nici o teama, Meat astfel fmpacainteresul politic al imparatiei cu acel la care tineau nu mai putindregatorii ei, umplerea cu bani a caselor lor.

Dupa rasboiul din 1769-1774, purtat cu imparatia ru-sasca, Fanariotii incep din toate partile a se ivi pentru postulde dragoman, si in consecventa pentru acel de domni in

Neculcea In Letoplsefe, II, p. 419: tara Munteneascl filnd mal bogatAdecAt Moldova". Vezl si cronicul lul C. Dapontes in Erbiceanu, Cronictrit greetcare au scris despre Ronuint, Bucuresti, 1890, p. 9, unde Duca VodA, spunelui Ghica : Socote5ti pe Valahia mai jos decAt Moldova? Mal ales este malbunl, fiindcA produce mal multi bani sl are mal multe venituri". Tot asa spune

Enache CogAlniceanu, Letopisete, III, /3. 200: Tara RomAneascA cu ve-mituri mal marl".

96 ISTOBIA ROMANILOR

romäne. Intälnim pe Ipsilanti, Caragea, Sutu, Mavrogheni,Moruzi, Hangerli, amestecati cu odraslele celor de mai inainte,precum Calimah, Mavrocordat §i Ghica, si concurenta mer-gänd de minune, Turcii cred csä nu mai pot avea nici o teamgde a harecilui tgrile române precum o fgceau In timpurile defericitg memorie ale lui Petru Cercel, Iancu Sasul sau PetruSchiopul. Se intelege dela sine cg in timp de rgsboi Turcii bg-gau mai bine de seamg cui incredintau t.àrile române ; de indatàinsg ce pacea se asezà, ei lgsau iarg§i libere frânele nesgtioaseirlor lAcomii 3.

Acesta erà sistemul urmat de Turci in ränduirea domni-lor In Wile române, sistem vechiu, bun poate pentru timpu-rile de mgrire ale impgrAtiei otomane, cAnd biruind pe toti isiputea bate joc de toti ; nu insg pentru aceste de slgbiciune §idecgdere, in care ar fi trebuit sg se inconjure de tot ce aveàmai bun in impgrgtie spre a scgpà de furtuni pierdutul vas alstatului lor. Dar lucrul este asa §i nu se poate täggdui : Turciidupg o midi 5ovEre, se reintorsese in curänd la ideea lor pri-mordialg, cg dacg profetul le dAduse stgpânirea asupra tgrilorromâne, aceasta o Meuse mai ales spre a lor privatg imboggtire.

Este usor de inteleg cg sistemul vechiu al deselor schim-bgri de domni revenind la depling inflorire, ba putem zice, fatgcu inlocuirea lui momentang cu acel al permutgrilor, neince-tänd nici odatg, relele sub care Wile române gemuse In tre-cut se mentinurg intregi §i in epoca fanariotg. Boierii romänidin ambele tgri protestarg de mai multe ori In contra deselorschimbgri ale Domniei i Rusii cgutarg de asemenea sg le stg-vileascg prin tratatele lor, insg in zadar" 4.

Fiecare domn cum venia in tar'ä, incgrcat de datorii sidoritor nu numai de a se plgtl de ele, dar 'Meg de a mai adunäbani spre a se preggti la o noug cumpgrare cAnd ar fi mazilit,trebuia vrAnd nevränd sà jefuiascg tara. Se impuneau birurilec.le mai grele si toate impreung dijme,gosting, deseting, oierit,vgcgri t, prisgcgrit, vgdrgrit, vingriciu, pogongrit, fumgrit, §i

Vezi ce spune insusi Constantin Mavrocordat ambasadorului francer,Desalleurs, pe cAnd fiind surgunit, se refugiase In palatul ambasadei franceze.Desalleurs c. afacerile strAine, 20 Iulie 1753 fn Hurm. Doc. Supl., I, p. 632:11 me dit que la famille de Duca (? Ghica) et celle de Racovitz, les deux seules.qui, avec la sienne fussent en droit d'asTrirer aux principautés, étaient ¡trot-.tement unies pour le persécuter et l'éloigner de la concur ence ; que tous les.Grecs attachés A ce.; deux families etaient extrèmement His avec les ministres.de Russie et de Vienne et qu'animés par ces ministres, ils poussaient vivementla persécution ; qu'il la craindrait peu si les Turns avaient la guerre, son expé-Hence et sa fidélité ¿tan (onnues, Il se flalterait d'etre préféré, maigré toutes lescabales mais qu'en temps de p ix, la brigue et l'argent i'emporteraient plus fad-tement".

Unul din cele mal de seamil proteste este acel reprodus in Ml-.tropoiltului Filiret de N. Iorga In Conv. Liter:re, XXXV, 1905, p. 118.

liDZULTATELD DPOCEI FARARIOTE 97

egte altele neliumgrate, afarà de darea cea mare a sferturilor,care apgsa numai asupra táranilor si care fusese introdusg doarde Mavrocordati, In Indoitul scop, de a desfiinta toate (Wilecelelalte si de a arunca plata contributiilor numai pe spateleclasei muiicitoare. Tgranii ne mai putánd plàti sumele enormece li se cerca pe vitele lor, si care se urcau uneori la valoarealor fnsusi, le ucideau, and nu puteau sg le ascundk spre a nufi nevoiti s'A rgspundg darea ; de asemenea pentru a se mantulde fnmgrit, därgmau oamenii hornurile, unii chiar casele, si seadgposteau lar prin pgduri, ca In vremile preistorice.

Dar domnii erau foarte mesteri In arta despoierei. Eiimpuneau contributiile cele mai grele tocmai In momenteleand omul era mai legat de pgrantul ce-1 muncise, atva timpfnaintea strangerei recoltei. De fndatg ce darea era scrisg, seivea o droae de Greci cu pungile pline cu bani, algtorind dinsat In sat si cumpgrând dela oameni recolta fncg pe picioarepentru preturi de nimic, din care Insg numai o färAmg. intra Inmâna vánzgtorului, iar cea mai mare parte fn acea a dabilaruluice Insotea pe cumpgrgtori. Dacg vreunui tgran ti perise recolta,Grecul fndurgtor se oferea totusi a plgti pentru el percepto-rului suma d'ájdiei ce trebuia rgspunsg, legAnd pe Oran a-iInapoia banii din recolta anului viitor, astfel cà In putiniani tgranul se ggsia In cazul de a munci i asuda toatg viatasa pentru altii, putand abia a-si procura o pgatoasg hrang" 5.

Am vgzut la ce esise fncercgrile de reformg ale impozi-telor fgcute, cea din-I'M de Constantin Mavrocordat, cea de adoua de Alexandru Ipsilanti, de a suprima toate dgrile indi-recte ce se plgteau si de boeri si a se fnlocui prin patru sferturide bir ce se luau Insg numai dela tgrani. Ele avuse drept sin-gur efect de a adgogi darea directà a tgranilor, fgrg a-i scutide acele indirecte care furg reInfiintate de succesorii acelordomni, care mentinurg totus sferturile ca o foarte bung iscodire.

Urmarea deci a sistemului pus In lucrare de Turci asupradomniilor tgrilor române era stoarcerea i desbrAcarea pe In-trecutele a locuitorilor, IntAi de domn pentru el si pentru Turci,apoi de dreggtorii lui i in sfArsit de toatg acea puzderie de Grecicare se lipeau ca praful de fälpile lui, and pleca cgtre una dingrgdinile române.

Când ne mai amintim cä nici o chitantg nu constata da-rea fncasatg, fnat stgtea In voia dabilarului de a apuca de ate

Raicevici, Osservazioni storictie, naturali e politiche interno la Vnlachiae Mo'clavia. Napoli, 1788, p. 127-128. Contributiile apoi se 1ncasau adeseInainte de termin. Baronul de Tott. Mérnoires v r 'es Tur s et les T t res, Paris,1785. II, p. 29 spune : Quand je traversais la Moldavie je vis du collecteurspercevant la onzième capitation de l'année, quoiqu'on ne fut alors que dansle mots d'Octobre".

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. X. 7

98 ISTORIA ROMINILOR

ori li placea pa un om pentru plata darilor ; ca adesea ori ceeacenu se gasea la un datornic se lua dela cel dintai pe care se puneamana, si mai ales chinurile si schingiuirile ce se puneau In lu-crare pentru a face pe oameni sa dea banii, inchizand barbatisi femei prin cosare si inecându-i cu fumuri de gunoi si de ardei,nedându-le de mancare, legandu-i cu manile indarapt si batan-du-i cu bicile parka la moarte, sau tinandu-i cu picioarele goaleciasuri intregi in zapada geroasa" 6, atunci nu ne vom mira dacanenumarati oameni se destarau pe fiece an, pentru a cauta inalte regiuni mantuirea lor de asemenea chinuri ingrozitoare.

Fat% indoiala cá in timpul domniei fanariote se intalnescsi cativa domni care nu avura in vedere numai interesul per-sonal, ci se indeletnicira si cu binele norodului. Astfel este dom-nia insasi a celui intai Fanariot, care dacl fu aspru si crud inunele imprejurari, aceasta se intampla numai atunci cand aveade ap4rat interesele imp'ärätiei contra hainirei boierilor mun-teni. 13. altfel duce o purtare corecta, nelacoma si o ocarmuireinteleapta si prevazatoare. De asemenea pot sluji ca modele debuni administratori Aleaxandru Ipsilanti in Muntenia, Constan-tin Moruzi si Scarlat Calimah in Moldova. Mai amintim si pedomnul reformator Constantin Mavrocordat, cel putin In pri-virea scopurilor, daca nu a rezultatelor dobandite, precum siiubitorul de imbunatatiri Grigore Alexandru Ghica.

Alaturea eu acesti ca.tiva domni mai neinteresati si cuscopuri bune, marea multime este insa, precum am vazut-olacoma si jefuitoare, ceeace erà cu a-Ma mai firesc cu cat Inomenire in deobste naturile rele covarsesc pe cele bune, si maiales in un timp si un mediu atat de favorabil desvoltarei pati-melor egoiste. Dar chiar daca toti domnii fanarioti ar fi fostinsufletiti cu nobile ganduri, Inca sistemul in care erau prinsi iisilea sa apuce pe cai reprobate poate de intima lor natura. Sis-temul era mai rau decat -persoanele, si dacri Turcii nu ar fistrans de gat pe domni, mai multi din ei nu ar fi gâtuit pe po-por. De aceea in epoca fanariota noi nu vedem numai domniagreceasca, ci pe aceasta captusita cu acea turceasca, fara decare Fanariotii nici nu pot fi ganditi. Ca sistemul era vina decapetenie a relelor suferite de poporul roman, se vede din impre-jurarea cà chiar din domnii cei buni sunt nevoiti a jefui popo-rul, spre a se conforma nevoilor timpului. Asa am vazut pedomnul cel cu idei din epoca fanariota, Constantin Kavrocordat,ca contribue nu numai in contra vrointei lui la apas'area popo-rului prin creearea sferturilor, dar il oprima chiar in chip po-zitiv, scotând pe el greaua dare a vacaritului, si dand tocmaiatunci o boala in vite, spre a nu-si subtia venitul, la vacarit si

4 Dionisie Eclesiarhut tn Papiu, II, p. 193.


de pe vitele moarte, aceasta spre a puteA multumi pretentiilebAnesti ale Turcilor. De asemenea Alexandru Ipsilanti In tim-pul linistitei sale domnii de 8 ani In Muntenia (1774-1782),este silit spre a multumi cererile de bani ale Turcilor, de a scoateIn anul al 2-lea darea haraciului, desi acesta fusese iertat tà-rilor române prin tratatul dela Kuciuk-Kainargi 7.

Dela cele cateva exceptiuni din rAndul domnilor fana-rioti au rAmas in tgrile romAne unele inceputuri, care au fostduse mai departe de vremile mai noue si au Indrumat o schim-bare si o usurare in traiul locuitorilor. Asa dela Grigore Ghicadateazg primele IncercAri de a intemeia industria In Moldova,precum i podirea stradelor capitalei cu drugi de lemn 8; delaMoruzi acea a velnitelor care incepull a produce rachiul Intar6 In loc de a-1 importa din Polonia ; dela Ipsilanti dateazAprima incercare de a codifica legile civile, care Incercare a fostrelnoitA prin Scarlat Calimah In Moldova si Caragea In Munte-nia ; dela Grigore Ghica mai avem i aducerea al ei prin conducteIn Iasi, de care IncA asthzi se slujesc oràsenii pentru a In-destula trebuintele lor, i alte ateva.

Dac6 tragem bilantul Insä, Meg indoialà eft' cu toate apu-Muffle acestor câtiva domni exceptionali, el este cumplit Inpotriva epocei fanariote, i csá atari figuri mai deosebite aparnumai ca niste oaze In un pustiu intins si amar.

Astfel fiind tr6sAturile generale ale tabloulm cel infAti-seazà domnia fanarion, de aceea intAlnim la toate persoanelece au avut prilejul a vizita tärile române in decursul ei, o pre-tuire conform6 cu acea cuprins6 in rândurile de mai sus.

Mfirturisirile streinilor. Astfel abatele Boscovici, Inziarul cAl6toriei sale din Constantinopole in Polonia, expuneIn cuvintele urmAtoare Intip6rirea ce i-o lAsA privelistea tArilorromâne : Toti banii tArei merg In cheltuelile publice si maiales In cele tainice pe care le fac principii pentru a obtinea postulde domn si a se mentinea In el. Afarà de suma atAt de Insemnatàde bani ce iese din provincie pe aceastA cale, se mai scoate Inc6o Mime tot atett de mare cAstigatà sau stoarsA de ministriiprincipelui, si mai ales de Grecii ce sunt randuiti in deosebiteleslujbe. Acestia toti se grnesc a se folosi prin toate mijloaceleputincioase de locurile lor, spre a-si culege oarecurn viile, stiindbine cA schimbAndu-se domnul vor trebul cu toii sA treacA

Vol, IX, p. 52 si 174.De la care le vine numele de poduri; in Bucuresti Podul Mogosoaei,

In Iai Podul lui Ipsilanti. Podul verde, Podul ros. In 1793 Alexandru Mo-ruzi luii m5sura de a se impune 8 lei de trAsur5 ce intra in oras pentru podireastradelor. Vez! Ioseph Mikoscha, Reise eines Polen durch die Mo.dau nach derTurliel, Leipzig, 1793, p. 16.


trebile lor altora, care atArn6 de domnul cel nou". Acelasi ob-servator îi dà pkerea lui asupra tkilor romane cl ele ar cu-prinde tot ce poate face pe o -WA fericità, dac6 nu ar fi atatde apAsate prin dki ordinare i extraordinare in mii de chipuri,pe care Grecii le intrebuinteaz6 spre a desbrka poporul i a-1jupui" 9.

Raicevici ce a fost consul austriac in tärile române pe lasfArsitul veacului trecut, spune : ori ce domn aduce cu sineun mare numk de Greci, ckora le (1à posturile cele mai aducà-toare de cAstig. Multi din ei prin favoarea principelui contrac-teaz6 bogate cAssátorii i devin proprietari de pl'mânt. In uncuvânt Valahia si Moldova sunt adevkatul Peruviu al Greci-lor" 1°. Ziarul lui Frangopol adaogA cA Fanarul din Constan-tinopole este locuinta aceea ce se numeste nobilimea greac6care tiles-Le pe socoteala principilor Moldovei i Valahiei. Este

universitate de toate ticàloiile i nu este nici o limbl' atltde bcqatà pentru a reda numele a tot ce se comite aici". Am-basadorul prusian Seufft de Pilsach adaogà la acest tablou inc6urmAtoarele triiskuri : Grecii din Fanar nu au alt mijloc dea esi din tictilosia (avilissement) i sk6cia in care telesc cleataj.ungerea la domnia Trtrilor Române" u. Carra spune cA pe cAndera in Moldova ca preceptor al copiilorjui Grigore Ghica stoar-cerile nu ar mai fi cunoscut nici o margine" i ca rezultat alacestei dk/pAnki a tkilor române ne spune Bauer c6 : artre ul un lung sir de ani pentru a inapoia Valahiei vechea eistr5lucire, pentru a face ssá. reinvie atAtea orase altklatl im-poporate si infloritoare, pentru a reintocmi atAtea sate bogate

atAtea locuinti pustii, de a ckor triste urme se loveste pi-ciorul la fiece pas" 13. Pe lângI aceste despojen i oare cum regu-late poporul era dat in fie ce zi in prada celui intli Turc sausteäin ce stelbRea prin mijlocul lui. Mai multi eälltori ce tre-ceau prin tärile române se mirau mult de sistemul despoiereice exista in ele, de a se lua fled platà tot ce erà de nevoie, delalocuitori. Unul ne arat6 cA dejunurile i mesele, plantarea cor-purilor i darea cailor si a boilor se fAceau de locuitori fär6 nici

desplgubirels.'Altul se mill de obiceiul barbar ce ar fi in t6-

Giorna'e d'un vi Iggio dalConstantinopole in Polonia dell'abate RugierGiuseppe Boscovici, Bassan) 1784, p. 122 si 125,

10 RAicevicl. 0,-servazion1 storiche, naturali e politich& intorno la ValahiaMphiavirr. Nonni'. 178R, p. 164.

" 8 Dec. 1770 si 25 Iunie 1816 In N. Iorga Acte gi Doc., II, p. 150 si 504." Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valac'ie, Neuchatel, 1781." Bauer, Mémoires, hist. et glogr. sur la Valachie, annexé.: a l'histoire de

Carra, p. 232." Reise eines jungen R Issen von Wien ueber Jassy in der Crim und ein

aDsfilhr iches T gebuch des im Jahre 1793 von St. Petersburg nach Const nti-novel geschic4le r Issic .e Gesandschalt, Gotha, 1801 (Bibl. Arad. Col. Sturza.No. 2028), p. 98.


rile române de a prädà pentru slujba publicg 1111 nici o consi-deratie 0 Mil nici o platà tot ce se intfilne§te : boi, cai, care,luAndu-le toate pe neintrebatele dela locuitorii satelor 0 chiarai ora§elor. Fie care sat unde se sose§te e indatorit a da pro-viziile de mâncare 0 toti caii 0 boii trebuitori pcntru ziva urm5.-toare, 0. dacä nu-i are se iau din satele vecine In care s'au ex-pedia t ordinele de mai inainte. DacA se intälnesc treatori,li se iau caii, 0 dacä ace§tia pier, paguba e a celui cui apartirl,§i pentru trei cai ce piense in ziva de mai inainte nu se plätisenimic stäpanului lor. $i aceste silnicii se fac nu numai la trecereaambasadorilor cari sunt rari, dar fie care curier ce trece fie aldomnului care trimete de ace§tia pe toatä sAptämäna, fie al unuiprincipe sträin, comite acelegi abuzuri, 0 fiecare din ei e into-värä§it de un ienicer, cu drep tul de a lua calul orickui om in-tâlne§te In drum, dacä'l aflä mai bun cleat al säu, sau maiodihnit, 0 se duce cu el ca 0 cAnd l'ar fi cumpärat sau schim-bat de bunä. voe". Turcii din Vidin veneau in tinuturile depeste Olt pentru ca uncle vor gäsi grit' sä-1 aridice 0 sä-I duciila dan§ii §i unde gäseau oameni boere§ti ii b'äteau §i-i legau casä spue gill' unde este 5. Tot a§a se scoteau oamenii cu siladin casele lor spre a gäzdul in ele pe consulii sträini sau Pe altimusafiri ". Miserabilà stare a unei OH apäsate de Greci cuun despotism fär'ä nume", exclamä Boscovici?". Pänä la a§agrad nu respectau Fanariotii chiar §i simtirnintele cele maiginga§e ale poporului, cA unul din ei, Mihai Sutu, amaneteazäpentru o datorie de 30.000 de lei ce o aveä cAtre un neguti-tor arman Hogea Bogos Apicsade biserica din Herfa cu toateaverile ei, pe care apoi negutitorul, spre a-§i scoate banii, voe§tela rândul ski sä o vändä la sultan mezat 11 Pe längä a aceea§ibisericä mai fusese pusä amanet de acela§ domn la un neguti-tor sudit austriac Evs atie Pelin Pencovici, care lucru gäsin-du-se de Alexandru Moruzi cä ar fi nepravoslavnic §i färä cu-viintA §i urät a se vinde Mewl lui Dumnezeu", se scoate dinatare batjocurä prin däruirea ei &are Sf. Spiridon care plä-te§te in unire cu domnul suma ce apäsa asupra lui ". Intr'uncuvânt domnià in Tkile Romäne o samavolnicie färä de pä-reche 0 de pe atunci se aplich proverbul cine poate oase roade",spus de negutitorul $tefan Margulus cätre Dimitrie Aman, ne-gutitor macedonean, razänd totodatà de modul cum se aplicaulegile etc rly Byaxtav". !Chial. Tiganii erau - a§a de jupuiti

15 Boscovici, p. 108. Corespondenta lui Dim. Aman publ. de N. Iorgap. 69.

" Doc. din 1806 In Uricarul, X, p. 257." Boscovici, p. 109.il Acest prea interesant hrisov din 1804, Mai In 15, 1n. Uricarul, VIII,

p. 27-39.


de dregatorii domne§ti ispravnici, poslu§nici cgpitani, zapcii,vatafi de plaiu §i alti slujba§i" Meat Tiganii domne§ti fugiauIn alte tari §i mai ales In Austria 19.

Daca cercetam acuma cum suporta poporul roman atareregim al jafuitorilor : Turci, domni, Greci §i In deob§te a totce avea In mina o portiune din puterea ocIrmuitoare, va tre-bui sa despartim aceasta intrebare in douà parti, potrivitCu clas2le ppporului rorntn de care poate fi vorba : boieriisau clasa de jos a poporului.

Efectul ap5sfirii asupra poporului. Nu este nici o Indo-iala ca clasa muncitoare a urat In totdeauna elementul grecesc,mai intai din instinct, ca element strein, apoi fiind ca vedeaIn el pe exploatatorii ei cei mai neomeno0. Unde vedea Grectaranul §tia cà banul trebue sa-i iash' din punga, 11.161 ideea deGrec se identificase la el cu acea de desbracare 0 jgfuire. Deaceea In toate revolutiile mai mari Incercate de Români Main-tea epocei fanariote pentru a se mantul de Greci, clasa de josdadu totdeauna cu o deosebita ravng ajutor boierilor. Ba chiarIn tim.pul epocei fanariote, când boerii nu mai indrazneau sa sepuna in fruntea mi§cgrilor ce se mai incercau pe ici pe colea,poporul de jos tot se lasa a fi ademenit de ideea de a respingepe Greci.

Dar aceste raporturi ale tgranilor cu Fanariotii nu aveauvre-o mare Insemngtate ,§i este mai interesant a cerceta lea-turile acestora cu clasa politica, cu boerii ambelor provincii.

Elementul boeresc urja §i combätea pe Greci, la fnceputcn mi§cari violente §i turburatoare, In timpul epocei fanarioteCu mijloace mai damoi, precum pribegirea sau parile la Constan-tinopole. Opozitia se indrepta bineinteles in contra elemen-tului nou grecesc, introdus proaspgt din Constantinopole, ceeaceera firesc, intrucat multe elemente din acest neam intrând InIncuscrire cu boerii pamantului, iar altii romani7ându-se, ace--tia nu-i mai puteau privi ca oameni strgini de tara, ha adeseoriIi vedem luptând alaturea cu Românii ileac* contra venetici-lor streini.

Boerii §i mai ales reprezentantii lor cronicari urmau §iacum a aduce Grecilor cele doua Invinuiri pe care 0 mai fnaintede epoca fanariotilor le indreptasera asupra lor, anume ca boe-rii de tara nu ar mai incapea de rani lor la nici o pane §i al doileaca ar stoarce tarile de bani prin me§te§ugurile lor.

Asupra puntului celui din-Lai se poate insa constata ca §iIn timpul epocei fanariote, dregatoriile cele mari ale tarilor ro-

" Vez1 Corespondenja lui Dimitrie Aman, publicatd de N. Iorga, 1913pe. 8 Si 24.

REZULTATELE EIPOCEI FANARIOTE 103

mane rAnfäsese in mare parte tot pe mana boerilor bAstina§isi cA acei de origine greacä erau totdeauna reprezentati in di.van in o mid. minoritate. Asa chiar .Neculai Mavrocordat, pri-mul fanariot ce se urc6 pe un tron românesc, fsi alc6tueste marelesAu divan din boerii urmAtori : Ioan Buhu§ vel logof6t, NeculaiCostin vel vornic de tara de jos, loan Sturza vel vornic de tarade sus, Antioh Jora hatman, Ilie Catargiu ve! spAtar, GavrilMiclescu vel paharnic si Ilie Cantacuzino ve! vistiernic. Boerigreci are pe langä el numai pe Ramadan vel postelnic, Spandonieaminar si Sculi c6mgras 20. In a doua lui domnie intalnim§i pe Grecul Manolache Hurmuzache comis mare 21 Mihai Raco-vit6 domn roman din epoca fanariot6, despre care cronicarulspune cA adusese cativa Greci cu sine care I-au adus la stri-cä'ciune", primeste numai pe doi din ei in divanul tgrei,pe Constantin Ipsilanti vel postelnic, pe Dimitrie Macri vel ban,iar pe un al treilea Grec Panaiote face ve! arma Boeriiceilalti ai lui Mihai Racovità erau : Ilie Catargi ve! logoalt,Lupu Costache vel vornic de tara de jos, loan Sturza vel vornicde tara de sus, Dumitrascu Racovit6 batman, loan Pala de velsp6tar, Constantin Ruset ve! paharnic, Con.stantin Costa cheve! vistiernic, Costandache cumnatul domnului ve! stolnic,Iordache Cantacuzino Deleanul vel comis "s.

Grigore Ghica cel intai domn al Moldovei cu acest nume,care era si el Grec, de oarece cronicarul Neculai Mustea, spunedespre el c6 prea lesne au invAtat limba moldovenease624"pune de asemenea boeri pe Românii Gavril Miclescu Mare logo-

Darie Donici vel vornic de tara de sus, Constantin Costachehatman, Sandu Sturza spä'tar, Iordache Cantacuzino ve! ban,Toader Palade ve! vistiernic ; iar Greci numai pe ConstantinIpsilanti vel postelnic si pe cumnatul sAu Andronache Vlastocomis 25. *1 asa mai departe la toti domnii fanarioti, i numaiprin exceptiune de se intalnesc in unele divanuri de odat5 cate5 boeri Greci, precum sub Grigore Alexandru Ghica (17641767) in Moldova, &And se aflau deodatA alAturea cu boerii mol-

" Necul:ea in Letopirete, II, n. 327. At. Comnen Ipsilanti.I bidem, p. 373. Familia Hurmuzache la oilg'nea ei grecearca a deve-

nit prin romanizarea ei unul din stalpii natioralitatei romAne. In Muntenia am1ntAlnit acelas lucru pe o scara Inca mult mai mare In fami la Cantacuzinestilor.

a' At. Conrien Ipsilanti 1. c. N. 439 spune cA la Racovita mai erA siloan Ipsilanti aga.

" iludern. p. 387 si 399. Rusetestii la 1nceput Greet, d'n Cuna-restilor, venird in Moldova de pe timpul lui Vasile Lupu. se romfinizase. Fost-au

Costaneache Greg?" Letopisete III, p. 81." Neculeea In Letopisefe, II, p. 402. Vezi o. expunere met amtinunlita

a acestrr imprejurari in. P. RAscanu. Lef ile fl renituriie boerilor Moldonet fn1776. Document de la Gr. A. Ghiea ,voeuccl. TEZii dc licenta, Iasi, 1887. pXXIIIXXX.


doveni, postelnicul talasache, stolnicul Firali, comisul Sul-geropol, cAmAra§ul Panaiotachi i cAminarul Panaiodor 26. Cutoate acestea pe timpul fanariotilor veneau multi Greci inromâne, §i nu sunt neintemeiate plângerile cronicarilor asupranecontenitei adAogiri a acestui element, §i dacA ei chiar in acestrAstimp nu ocupau cea mai covAr§itoare parte din boeriilecele mari ale statelor române, ei se introdusese in un marenumAr de posturi mai mici, i anume mai ales in acele prin carese strecurau daraverile bAne§ti, precum ispravniciile de pe latinuturi, ins'Arcinate cu strAngerea dArilor §i cu adunarea pro-viziilor cerute de Turci pe preturi reduse §i cu alte multe daraveriaducAtoare de ca§tig 27 In aceste posturi mai mici, dar din carese puteau trage mai mari foloase, se grAmAde'au Grecii ce veneaudupA domni, precum pe de altA parte ei luau in intreprinderevAmile, ocnele i chiar unele dAri indirecte când erau scoaseIn vAnzare 28. Tot ei apoi speculau pe tArani cum am vAzut cucumpArarea timpurie a recoltei, plAtindu-le datoriile cAtre vi-sterie ; ei imprumutau pe domni cu banii trebuitori pentrucAp Atarea tronului §i a§a mai departe.

Erà obiceiu, mai ales In Muntenia, ca sA se numeascA injudete cAte doi ispravnici, unul chip pentru ocarmuire i finantecelAlalt pentru judecAti, in realitate insA unul Român i altulGrec. A§a alAturi ca Clucerul Socolianu care pAnA a f ostispravnic 30 de ani in §ir, 22 la VAlcea, 7 la Gorj, §i 1 la Roma-nati, gAsim pe rând Greci : Constantinidis, Iuchi, Parteponis,Mavrodoglu, Chrisoscoleos Stefan, toti cu titluri de boieriromâni 2).

CA dregAtoriile tinutale erau mai cu deosebire ocupate deGreci, ne-o spune mai intai Boscovici, care intAlni la intrarealui In Moldova in Galati un cArmuitor Grec, §i la e§irea dintarA la CernAuti gAse§te de asemenea ca staroste de CernA-uti pe boerul Grec, de origine francezA, Milu 30 Potrivit cuaceste fapte raportate de Boscovici, ne spune §i Neculcea laDomnia lui Grigore Ghica In Moldova 1727-1733, cA toate

" tn. CogAlniceanu In Letopisele, III. p. 261,Raicevic. p. 153 spune c rija principalii a ispravnicilor este Inca-

sarea dontributfilor si procurarea provizillor cerute de Poartil. Tot asa siThornton. Etat actuel de la Turgute, traduit par ." Pails, 1812, II, p. 499.

" Lahovary, Hdrtii Vecht in Cono. literare XXVI 1893, p. 571.Vezi curia era luatA In Intreprindere darea untului din Judet(le Olteniei

de Wm. Aman en alti tovarAsi, Greci si RomAni, cum si darea VinAriciuluivAmile. Coresp. lui Dim. Aman, de N. Imga p. 11, 28 si 80.

11° 13oseoVic, Giornale. p. 127 si 153. Comp. p. 91: ,,I,a Moldavia unaprOvindia tutta' christiana, guvernata thun principe greco, seelto dalla Porta,il qua&'lia piu gran parte dei suoi off iciali parimente Greci" In 1798 gAsimpe un Grec Armagu pArcAlab la Galati, Urirarul, XI, p. 118.

RFIZULTATELD EPOCEI FANARIOTE 106

dregAtoriile dela margine tot Greci le tineau" 31.. Tot ap aratàEnache CogAiniceanu cA Scarlat Ghica aveA pela tinuturi

tot oameni greci" 32. Lauren çon adaoge cà in judete erau pre-tutindeni cate doi ispravnici, unul Roman §i cellalt Grec33.Arzmagzarul (tanguirea) boerilor Moldovei din 1822 prin carecer restituirea domnilor pAmanteni, spune intre altele cA celemai mari §i mai c4tigoase boerii *i cele mai multe ispilvnicii

celelalte slujbe ale tärei le popreau Grecii" ".Dad. Grecii impAnase tArile romane pe din jos de unde

mai ales izvora s'Amanta banilor, §i gura pe unde ei erau vArsatiIn lacomele ale Turcilor pungi, tot sub paza lor erà. Am vAzutcA postelnicia adicA ministerul trebilor din afarà era tot deaunape mana unui Grec 35, Ind dinaintea epocei Fanariotilor, i intimpul lor de sigur c'ä lucrul nu putea sá urmeze cleat totastfel. De§i postul de mare vistiernic era in deob§te incredintatunui Roman, al doilea vistiernic, care conducea in realitatevistieria, era totdeauna un Grec 36. Mai important este ingcA agentii domnului din Constantinopole erau recrutati totdintre fanarioti37. Intre ace§tia i postelnicul grec se ferbeauinsA afacerile bAnesti menite a sprijinl §i a intArl domnia, §i.aceste afaceri erau tratate chiar in secret de toti ceilalti boeri 38,!neat daraverile bAne§ti a tkilor romane erau Mate in intre-gimea lor pe mana strAinilor : domnul cu postelnicul, vistier-nicul §i capuchehaii sAi de sus, ispravnicii, zapcii, creditoriiexploatatorii de jos. Ne intreldm ce mai rAmanea din tad inpropria ei ingrijire, mai ales cand §tim cà vechea ocarmuire nuera decat o exploataie bAneasd a locuitorilor ? Doarà indepli-nirea poruncilor ce veneau din partea elementului domnitor.De aceea i boerii cei mai cu vad erau totdeauna postelniciisau capuchehaii, precum era Ramadan sub Neculai Mavro-cordat, care era mai ales si mai la cinste cleat toti", i capu-chehaia Stavarache sub Calimah §i Stefan RacovitA despre careStavarache cronicarul spune cA era ca al doilea domn" 39. Boe-rul muntean Hagi Stan Ziam biv postelnic spune in o scrisoare

Lelopisefele, II p. 413 si III, p.240 Tinuturile de margine crau ;Soroca, Fäkiul, Covurluiul i Tecuciul. Hrisovul Gr. Mika din 1728 in Uricarul,I, p. 47.

Lelopisefele III, p. 240. Comp. p. 217." Nouvelles obrervalions, p. 15.14 Uricarul, VI p. 127." Wurnul VIII, p, 136.

. Sa Laurencon, p. 17.Vezi o I stA de mat multi capuoiteliai greci din epoca fanariotil In P.

pfi§canu, op. cif., p. XXVIXXVII.Ra'cev ch. Osservazioni, p. 151-152.Neculcea In Lelopisete, II, p. 326; En. CogAlniceanu, ibidem, III, p. 244.

106 I8TORIA ROMANILOR

din 1786 a postelnicia o aveau numai aproape boerii greci,fiind la Tarigrad cea mai cinstitA boerie i aici In tarä cu toatAputerea" 43.

IatA deci adeveritA pe deplin tAnguirea cronicarilor, cAGrecii ar lua pAnea din gura Romanilor i ar schimba obiceiu-rile Wei.

De aceea sA nu ne mirAm dacA fntAlnim In tot decursulepocei fanariote acea rivalitate nelmpAcatA fntre RomAniGrecii proaspgt veniti din Constantinopole. Am vAzut In cursulexpunerei istoriei domniilor fanariote de .cAte ori boerii pAmAn-teni cAutau sA dAuneze Grecilor, fie prin plAngeri aduse la Poartäcontra asupritoarei lor ocArmuiri, fie prin pribegire din tarAcare s'A documenteze Portei acelas lucru, de oarece acuma numai fndr'Azniau a recurge la mijloace de silnicie.

Grecii fns6 pe lAng6 jaful asupra -Wei mai zAdAreau peboeri prin mai multe acte pe cAt de violente pe atAt de batjo-coritoare. La fnceput gAsim chiar sAnge vArsat de domnii fana-rioti, si mai multi boeri pier In Muntenia, jertfa fnchinärei lorcAtre Nemti In timpul räsboiului acestora cu Turcii din 17161718. AceastA asprime era Ing oare cum fnteleasA In timpulunui rAsboi 41 CurAnd frig dupA aceasta fanariotii fncepa nu mai pune sub cutit pe acei ce se rAsculau, In care rezervänu se poate vedea altAceva decAt constiinta cA färA nici un dreptse fntroduceau ei In domniile acestor täri, cki cAt despre cru-zime n'avem decAt sA ne amintim pe acele sälbatece comisede Mavrogheni, chip pentru a infrAna tAlhAriile i fnselAtoriiledin Bucuresti. AfarA de moarte insA cAte alte necazuri i fn-josiri !Asa Mavrodordat bate cu biciul la scar'A ca pe Tigani pedoi boeri mari ai Moldovei, slugerul Gavril Costache i postel-nicul IonitA Neniul, pentru a rAsbuna ocara unui Grec, pe careei lndrAsnise a'l fmbrAca In suman, spre a-si bate joc de el. 42Gheorghe Mitrea vistiernicul, sub invinuirea fals6 cA si-ar fifnsusit bani obstesti, este fnchis la Seimeni, legat cu frAnghiisI se pun pustile cele mari (tunurile) peste el 43. Sub loan Ma-vrocordat, fiindcA nu se aflau In vistierie banii trebuitori sprea pläti mucarelul domniei, dupA care tocmai un mare Turc seostenise din Constantinopole, boierii Sandu Sturza si AndreiRuset logofeti, Manolache Costache i Sandu Racovitä vornici,Teodor Paladi spAtar, Lupu stolnic si mai multi altii sunt dusi

a° Jorge, Sludii si Do-., VIII, p. 12.Cel de pe urmA boier ucis este spAtarul IonitA Cuza, spAnzurat Cu mare

grAbire nepricestuit, tncAltat, tmbrAcat si nu se stie dacA cu adevAr" Necul-cea, II, p. 390 de un domn romAn d n epoca fanariotA Mihatu Racovitli, lit1718 tu timpul rgsbotului cu Nemtti.

Neculcea, In Letopise;e, II, p. 326." ibidem p. 327.

REZULTATELF1 EPOCEI EANARIOTE 107

la Beilic unde pa§a conacea, fnchi§i §i amenintati cu pierdereavietei, daca nu vor raspunde banii pang a doua zi, ceeace nnmitiiboerii sunt nevoiti sa faca din averile lor ". Grigore Ghica batepe Constantin Bal§ medelnicerul la talpi si cronicarul adaugaca acest domn Meuse obiceiul de a bate pe boieri la talpi tur-ce§te" 45.

Am mai putea aduna ilicá multe de aceste asprimi su-ferite de boerii romani dela domnii fanarioti, din care, alatureacu pornirea totdeauna gata a boerimei pamântene catre pad§i destarare, se vede usor ca tarile române fusese inteadevarcople§ite de Grecii fanarului, dar nu inadusite, a viata ce'Area ca amortise la suprafata, se mai mica inca in adâncurilefiintei lor. De aceea nu ne vom mira daca Cu toata apasareasecuiara a elementului grecesc, fu destul numai sa se faca o §tir-bitura in muntele ce acoperea elementul comprimat, pentru caacesta sa izbucneasca ca un vulcan de mult incatu§at §i sa aruncedeparte de el coaja straina.

Fanariotii simtind adeseori puterea elementului boeresc,se sileau insa §i al (*fig& prin blandete, nu numai a-1 infranaprin asprime §i de aceasta nevoie neaparata pentru linistealor se §i convinsera tot mai mult cu cat inainta epoca fanariota.Am vazut ca Mavrocordatii vroise sa deschidá era fanariotaprin o politick' democratica, cautand sa-si intemeieze putereape poporul de jos, in loe de stratul nesigur si §ovaitor al boerilor.A§a Meuse Neculai Mavrocordat, a§a mai ales fiul salt Constan-tin, prin planuitele sale reforme in favoarea taranilor. In cu-ra.nd insa ei in§il se convinsera ca zadarnice erau incercarilelor, si cä elementul boeresc neputând fi suprimat, trebuia pecat se puteà ca§tigat. Fanariotii urmatori Mavrocordatilorse silira, pe cat le permiteau grelele nevoi de bani in care se aflaua cruta pe boeri dela unele dari indirecte, sau de a le da inapoi,sub forma de mile domnesti, pe cele luate precum face bunk' oaraMateiu Ghica §i apoi Hangerli cu acel vacarit cumplit, care deipierdu pe tarani, imbogati pe boeri. *i Bauer ne spue di boeriierau adese ori scutiti de dari 46. Din aceste repetate scutiri sin-guratice boerii isi formara in curand pretentia la un drept de afi aparati de dajdii. In anaforaua indreptata catre domnitorulloan Sandu Sturza din anul 1827 boerii cer dela domn, ca sa le

44 En. CogAlniceanu, ibidem, III, p. 204." Neculcea, ibidem, II, p. 441." Mémoires, p. 265: Las boyards sont tous exempts de vinarit et de

dismar't et paient l'oierit sur le mèrne pled que les ecclés ast'ques, ancienne-ment tous les trois ans, plus tard tous les ans, m-is exempt& souvent de lap-le". Fanar oti nu lipsiau insA de a impodobi rApitoarea lor ocArmuire Cu pr'n-cipli econom ce. Ei sustineau cA este bine a se inteti poporul la muncA prin greledArl, spre a impiedeca a lui lenevire. Zallony, Ess^i, p. 54). Munea boiereascimi prea vroiau Fanariotii s'o trezascA did ea tintea numai la rtisturnAri.


intAreascA privilegiile de care s'au bucurat in toate timpurile,§i falsificAnd istoria inteun chip vAdit, indrknesc a spune aneamul baeresc si toti boefir, dup6 drept6tile cele din inceputlegiuite si in urmA dobAndite dela o invechime a anilor, pentrujertfire, au fost si sunt osebiti §i in veci vor rAmânea sub acestpronomion de a nu fi nici od:nioarcl supdrafi Cu nici un lei dedare 0 indatorirt sub once cuveint, nume §i inchipuire; càci nunumai persoanele lor slobode de toate d5ri1e, dar incA si casetesi dobitoacele lor toste §i viile si livezile ca ponAt nu au sd deeoceirmuirei nimic, nici supuse la vre un fel de plan, precumdin invechime s'au si legiuit" 47. Tot fanariotii au introdus sis-stemul vanz6rei boerilor pe bani la oameni din popor. Cel in-tAi cunoscut ca aducând aceastA innoire este Matei Gheno desprecare At. Comnen Ipsilanti spune c5. a creat prin postelniculgu Alexandru Sutil in timp de 3 luni, in Bucuresti, 30 de Stol-nici, 20 de paharnici si 30 de serdari dintre oamenii prosti sinestiutori" 48.

Politica externii a Fanariotilor. Dup6 ce am schitatsistemul de ocArmuire turceascà cAptusin cu cea greceascIn tArile române si am arAtat cum Fanariotii erau priviti atAtde tara nepoliticá en si de cea politick ne fämâne de atinsinc6 o insemnat6 intrebare pentru a caracteriza pe deplin siste-mul de ocArmuire al elementului fanariot, anume conducereapoliticei exterioare a impArAtiei turcesti care-i incäpuse pe mAni,si urmgrile ce o asemenea conducere le avu asupra soartei IA-rilor române.

Fanariotii ajunserà sA punà in mAinile lor conducereapoliticei externe a Portei prin urmgtoarele imprejurAri. TurciiIn tendinta lor de stàpânire numai prin putere, tendint6 ce semostenise din generatie in generatie, nu se indeletniceau cuinv5tAtura limbilor strAine. Dup6 scAderea energiei lor primi-tive : puterea turceascA venind ins6 in leg6turi cu acele euro-pene, ea fu silità a prim' unul dupg altul ambasadori dela deo-sebitele puteri crestine, care ne stiind nici ei limbile Mahome-danilor, trebuir6 g se slujeascä de tAlmaci49. Grecii aflati inConstantinopole practicase de mult aceastà meserie in darave-rile comerciale ale Turcilor, si ei se arAtar6 gata de a mijloci§i acele politice. Cel intAi dragoman oficial oarecum al Porteiotomane este Panaite Nicusia in 1669, dupà moartea cAruia ob-tinu marele dragomanat Alexandru Mavrocordat Exaporitul,care stiu sA dee acestui post, prin canalul csáruia se lucra maiales politica din afar% a Turcilor, rolul ce i se cuvenea, acela

47 Uricarul, II, p. 198.ii 1. c. mai sus (p. 42 nota 52), p. 478.1 Zallony, Essai, p. 14-17.

REZULTATELE EPOCEI FANARIOTE 109

de a-fi alaturea cu marele vizirat dregatoria cea mai Insemnataa curtei otomane. De atunci Inainte politica exterioara a Impa-ratiei turcesti fu monopolizata de Grecii din Constantinopole,care cautau sà obtina prin toate mijloacele postul de dragoman,spre a trece apoi din el, ca multumita pentru slujbele aduse,In domnfile romane. Aice tradslerand ei deprinderile din postulce ocupase, se indeletniceau mai departe cu politica exterioara,trimitând iscoadele lor la toate curtile europene, ceeace-i puneaIn putinta de a transmite Portei totdeauna vestile cele mai nouasi cele mai sigure. Un raport venetian ne spune anume ca dom-nitorii din Moldova si din Muntenia sustin pe Insasi a lor chel-tuiala corespondenti la toate curtile vecine i Inca la unele delanord, pentru a informa Poarta despre toate noutatile. Ei Intretincorespondentii lor prin necontenite trimiteri de 'Mari ca curen,expunând Turcilor dei nu totdeauna si'n chip temeinic, fap-tele i presupunerile politice pe care le culeg din deosebiteleparti, cu mult mai Inainte ca tirile sa ajunga la Poarta prinministrii MOO" 5°. Alt raport francez atrage luarea aminteasupra faptului ca cele douà curti din Moldova si Valahia exer-cita o mare InrOurire asupra guvernului turcesc prin aceeasunt posturile cele mai Innaintate si mai bine luminate ale Im-paratiei Otomane" 51.

Inainte de a intra In cercetarea felului politicei externea Fanariotilor, trebue sa facem o bagare de seama care ne va ex-plica Intreaga lor purtare fata cu Imparatia ce avea naivitateaa le Increde conducerea intereselor ei celor mai de seama.

Nu trebue sà uitam anume ca Fanariotii erau de altarasa i credinta decat stapânii carora slujeau, ha ca erau chiarcoboratorii generatiei zdrobite prin cucerirea otomana, eisupusi unei stapaniri straine si barbare, si ca In inima lor traiaInsa puternica si vie amintirea trecutului lor liber si de sine sta-tator. Silit plecase elementul grecesc grumajii sub stapanireaotomana i acuma cauta cel putin sa se foloseasca din supune-rea lor. Pentru ce ar fi lucrat Fanariotii cu sinceritate la ma-rirea i intemeierea Imparatiei turcesti? Doar spre a o asezasi mai trainic pe capetele lor. Ei nu erau deci legati prin nicio fibra a inimei catre stapanii lor, ci numai calculele interesu-lui fi impingea sa le presteze neapäratele lor slujbe. Interesulacesta care putea fi altul, pentru un neam desmostenit de taralui, urgisit In a lui Inchinare, despretuit In a lui fiinta, cleatacel element, fara patrie si el, al banului. De aceea sa nu ne mi-

5° Girolamo Giustiniani c. do e 17 Marne 1769 Hunn. Doc. IX, 2, p. 67.Exemple N. Barti agentul lui Caragea la Viena care scrie gréceste, Iorga, &LIM§i Doc., VIII, p. 57.

5' Pasant c. Talleyrsnd 1 Oct. 1808 Hurm. Doc. XVI, p. 761.

110 MORI& BOMANILOR

rgm dacg vedem pe Fanarioti trAdand pe fntrecutele monar-hia mahomedang, si anume pentru rgsplata aceea pe care ne-amobicinuit a o privi ca cea mai injositg, banul, cu atAta mai multcänd ei aveau fnaintea lor exemplul Turcilor chiar, care si eivindeau propria lor lard iargs tot pentru bani.

Sunt pozitiuni nenorocite in viata individualg ca i Inistoria popoarelor, In care fmprejurgrile imping la fapte degrg-clgtoare. Fanariotii erau pusi prin situatia lor in mijlocul impe-riului otoman, In o asemenea stare, cg trebuia ca notiunileonoarei, constiintei, credintei In toate ale lor ramificgri sä sefristrgineze de a lor constiintg, si ei sä deving niste oameni egoisti,calculatori, mesteri In arta de a Insgla, doritori de castig si soco-tind cea mai degrAdAtoare faptg omeneascg, trAdarea, o nimicglängg luciul aurului.

Istoria are menirea de a fntelege si a explica trecutul.Toate faptele omenesti fsi au cheia lor si toate Indatà ce le-amfnteles ne par cg asa au trebuit sri fie, si zadarnice sunt plan-gerile sau mustrgrile unor fapte acuma Indeplinite nu e vorbade a lumea prin istorie, ci de a Intelege cele ce au fost. Suntpopoare tntregi care trgesc din prgaciuni. Oare numai lipsurimorale b. Imping la aceasta, si nu mai curând pricini economice?De asemenea ar fi cu totul neistoric a imputa caracterului per-sonal al Fanariotilor, tegdarea necontenit reimprospgtatà a in-tereselor turcesti, precum si jaful pus In lucrare de ei asupratgrilor române. Dacg eran trgdgtori trebuiau ä fie aya, cgci nuputeau lucra pentru ei sau neamul lor decgt trAdand pe Turci ;dacg jefuiau tänile române trebuiau sti o facti, de oarece si eierau jAfuiti de Turci, si dacg Turcii eran lacomi de bani, iarg§trebuiau sei fie aya tntrucat viata lor era intocmitg prin funda-mentala ei constitutie, a träi pe socoteala altora, si ne mai avândacuma virtutea a fásbi prin arme pe statele de o potrivg lor,jgfuiau pe fntrecutele pe acele pe care nenorocirea le aruncaseIn a lor stgpânire. Apoi Turcii uitau asa de lesne.... ci erg aco-perit cu luciul aurului. Asa cunosteam din vremuri mai vechicum Grigore Ghica domnul Munteniei, dupg ce trgdg pe TurciIn bäTälia dela Leva este iertat prin stgruintele fnsotite de baniale dragomanului Panaite Nicusia 52 Apoi am vgzut cum Tur-cii dei destitue pe Mihai Racovitg din a doua lui domnie InMoldova sub bgnuialg de plecare a lui cgtre Rusi, ducandu-1Incgrcat de fiere la Constantinopole, iartg putin timp klupgaceea si'l Insgrcineazg cu o noug flomnie tot in goldova 5.3J Cutoate cg Turcii taie pe Alexandru Ghica dragomanul lor pentrutrAdarea fgcutg de el in timpul rgsboiului din 1738-1739, fiii

" Mal sus volumul VII, p. 197.Volumul VIII, p. 90 0 Vol. IX p. 37.

REZUVPATELE EPOCEI FANARIOTE 111

lui ce ar fi trebuit sg rgmâng urgisiti din cauza faptei pgrinte-lui lor, se reaflg in favoruri §i capgtg domnii in tgrile române.Mihai Sutu este disgratiat and fuge in Rusia, dupg aceea iertat§i investit lar cu dragomAnia, apoi cu domnia. Fratii Moru-ze§ti prin§i de asemenea cu uneltiri viclene, sunt surguniti, apoirechemati din surgun §i investiti ca domni §i dragomani, ha unuldin ei este chiar numit conduator al negocierilor in delicateledaraveri dela Bucure§ti, §i numai dupg a doua lui tildare i setaie capul ".

Apoi and vedem pe Turci atAt de nepgsgtori de pro-priile lor interese, incredintandu-le din nou unor oameni pecare fi §tiau §i-i dovedise de trgatori, sg ne mirgm cà sgmântaacestora Incoltea necontenit din nou ? Tau dela o vreme Poartase convinse cà familiile grece§ti incepuse a gravita atre Rusia,pricepAnd InsfAr§it §i ei ceeace nu mai era acuma de mult timpun secret pentru nimene. Ei luarg mgsura de a nu mai incredintaposturile de dragoman §i domni in Odie române decat la patrufamilii grece§ti, pe care ea el credea cu deosebire devotate in-tereselor impgrAtiei, anume acele a lui Scarlat Calimah, Ale-xandru Sutu, Mihail Sutu §i Alexandru Moruzi 55.

Tocmai Insg and Turcii crezuse cà §i-au asigurat slujbelecredincioase ale celor patru familii privilegiate ; tocmai andacestea credeau. a au monopolizat bogatele venituri ale tgrilorromâne, trebuia sg se intâmple catastrofa care sg pung un ca-pgt Intregei comedii.

Dar sg' intrgm In cercetarea politicei exterioare a neamu-lui fanariot. Ori in ce parte vom urnigri atare politia sprijinitgde. dragomanii §i domnii fanarioti, nu vom afla alfa' ceva deattntrebuintarea ei la apgrarea propriilor lor interese.

Alexandru Ghica dragomanul Portei in unire cu fratelesgu domnul Moldovei, Grigore, In timpul rgsboiului TurcilorCu Ru§ii din 1738, lucreazg In contra intereselor turce§ti §i numaiIn vederea de a-§i Ostra neatinse pozitiile lor ceeace deseo-perindu-se de Turci, ei taie capul dragomanului, lar Grigorescapg de moarte numai prin un dar de 100.000 de lei 56.

Am vgzut apoi cum Grigore Ghica pentru a-§i face numebun la Turci, fal§ificg ve§tile politice ce le transmitea Porteiotomane, privitoare la rgsboiul incins filtre Austriaci §i Ru§ipe de o parte, Svedeji Francezi de alta, colorgnd astfel In-§tiintgrile sale Inat ele sA fie Intotdeauna plgcute Turcilor,f Al% a ata dacg ruin asemenea schimbare a situatiei adevgrate

64 Vol. IX p. 284.55 Regulare ImpArliteascA pentru st?ezarea celor patru familii grece§ti ce

au a domni pe rAnd In Moldo-RomAnia, hrisov tradus din grece5te In &jeans!I, p. 107.

as Vol. IX p. 63


a pArtilor rAsboitoare nu fAcea Turcilor o slujbA din cele mairele ; dar tinta lui erA de a se pune bine cu Poarta ca s'A-0 pA-streze domnia.

Tot acel Ghica dup6 ce este mazilit §i se duce la Constan-tinopole devine cel mai aprins sprijinitor al intereselor svedeze§i prusiene, care tindeau la invrAjbirea Turcilor Cu Rusia 0Austria, pentru ca Svedia sA poatA rAsbunA cAderea lui Carol alXII-lea, iar Prusia sA se IntindA pe socoteala Austriei. Ghica f At%a se ocupa deloc dacA interesele streine ce reprezinta erau saunu folositoare puterei pe care o slujia, se Meuse organul lor,numai fiindcA prin mijlocirea puterilor nordice spera s'A-0 pro-cure iar un tron in tArile romAne. Si cA numai atare mobil 0nu alte consideratii dictau a lui purtare, se vede de pe aceeacA indatA ce el simte cA Poarta nu intrA de loe In vederile Pru-siei §i a Svediei, ci din potrivA se apropie de Rusia, el pArAse§tepe acele puteri §i cautà sA'0 ajung6 scopul umblAnd &à in§elepe Constantin Mavrocordat domnul Moldovei sfAtuindu-1 aurma el politica pArAsitA de dAnsul, spre a compromite peacel domn in ochii Portei 57.

DacA mai tArziu gAsim pe fiii lui Grigore Ghica, ScarlatMatei, partizani ai Austriei iar pe Constantin Mavrocordat

0 Constantin RacovitA ai Francezilor, Prusienilor i Polonilor 59,atare alipire a domnilor fanarioti de interesele unor puteri anu-mite nu se face doar din pricinA cA ei ar fi fost atra0 cAtre eleprin deosebirea principiilor 0 a unei linii de purtare politickci numai din aceea cA fiecare putere ii avea Grecul ei la Con-stantinopole, pe care'l mentinea alipit de interesele ei prin re-petate bac§i§uri i fAgAdueli de sprijin In dobAndirea rAvnitelorposturi de dragoman sau domni ai tArilor romAne.

Si prea fericiti erau Turcii &And jocul purtat de Fanarioticu politica exterioarA a impArAtiei lor le aducea numai greutAtice se puteau descurca, 0 nu be pricinuia pierden i nevindeca-bile. Adese ori ins6 Fanariotii vindeau chiar interesele realeale Imp'Artiei ce reprezintau i trAdarea lor se rezolva de astAclan In pierden i uria§e pentru Poarta otomank bucAti intregide teritoriu ce se deslipeau de corpul ei i mergeau sA se adaogecAtre intinderea dumanilor ei. A§a luceafArul Fanariotilor,Alexandru Mavrocordat Exaporitul vinde pentru bani AustrieiIn pacea de Carlovitz 1699, insemnata pentru Turci provinciea Transilvaniei, cu toate cA, dupA bazele tratatului de pace,starea ocupAtiei militare ei nu ar fi trebuit s'A o piardA 59. DacANeculai Mavrocordat se aratA din potrivA in tot decursul vieteilui credincios Turcilor, nu tot a§a urmeazA §i fratele sAu loan

" Ibidem, p. 89.Ibidem, p. 116.

" Vol. VIII, p. 45.

REZULTATELE DPOCEI FANARIOTE 113

care, dupà ce in§alà pe boerii munteni luAndu-le 400 de pungispre a face pe Turci sà nu cedeze Oltenia Nerntilor, dO acestoraconcursul sOu cel mai eälduros spre a le ajuta sO pun6 mânape acea regiune §i cere dela Nemti invoirea de a se putea re-trage in Austria la caz de disgratie ". Dragomanul DimitrieMoruzi insOrcinat cu negocierile dela Bucure§ti, vinde Ru§ilorBasarabia când o intArziere numai de ateva zile ar fi pus peTurci in pozitie de a putea cere ei ceva dela Ru§i, din cauza in-du§mAnirei acestora cu Napoleon cel Mare, §i chiar GrigoreAlexandru Ghica, dac6 nu au vandut Bucovina, desigur c6 aucompromis apArarea ei prin neghibacea lui alipire de Rusia,pe lang4 c6 din scrisorile lui cAtre rg§luitoarea Moldovei, se vedec6 el tinea mai mult la domnia lui pe tara chiar §tirbitO cleatla ferirea Moldovei de ciuntirea ce i se fAcea.

Nu se poate deci tággdul cà, dac6 in privirea ocArmuiriilAuntrice Fanariotii n'au fAcut cleat a continua trecutul cutoate relele, nedreptátile §i jafurile lui, politica lor externA,trAdOtoare cAtre Turci, avû pentru tärile române efectul de ale desmembra dupà ce le despoiese.

2. STAREA ECONOMICA

Regimul tureese. Starea economieä a unei täri va atarnaIn mare parte dela leg6turile de daraveri in care ea se af16 cutOrile celelalte. Ea va fi cu atat mai inapoiatA cu cAt va aveamai puling atingere cu viata celorlaltor tOri. Munca national5ca §i cea individuará nu capOtO o valoare mai spornicA, cleatatunci cand'poate fi preschimbatO pentru productele altei munci ;aci in lumea material6 ca §i in cea intelectualà, scanteia pro-gresului nu rOsare decAt din atingerea §i frecarea elementelordeosebite. O lark' deci care va fi inchis6 comertului exterior,va li lipsitO de cel mai puternic izvor de inavutire, §i tocmai inacest punct suferiau mult tärile române in epoca de care neocupAm.

Comertul exterior al tOrilor române se restrAnsese mult,sub stApanirea turceascA, din ceeace erà in vremile mai vechi 61.Calea mOrii fiind inchis6 tOrilor române prin cucerirea porturilorlor prin Turci, comertul granelor cu statele maritime italienese stânse, i Turcii confiscar5 In folosul lor toate izvoarele deproductie ale tOrilor romOne. Ei considerau aceste tOri ca Ke-krul (granariul) ImpArAtiei I or.

Poarta otomanä pretindea intaiu s6-§i indestuleze trebuinteleei, §i numai dac6 mai rOmânea ceva locuitorilor, sA fie ,vbInici a

" Vol. IX p." \T cap. Starea Economic&

A. D. Xenopol. Morin Rominilor. Vol. X-


vinde §i In alte pärti. Pe fiecare an veniau cumpärälori greci cufirman dela Poartä pentru a cumpära 5-600,000 de oi, a arorcarne este dintre toate mai pe placul Turcilor, plätindu-le, binefnteles, In puterea firmanului atAta cAtle convenea. Daca principelese opunea, de Indatä erA denuntat a unelte§te o räscoalä cu Ru§iisau cu Nemtii. Capanlfii amestecati din Turci §i Greci, veneaudupä negutitorii de oi, §i cumpkau cu acela§i sistem brAnza, untul,säul, mierea, carnea afumatà, pe preturile ce le plkea sä. dee.Si erà foarte primej dios a ascunde bucatele, cäci Turcii trimi-teau adeseori ca mijloc de iscoadà negutätori de alt neam caresä nu parä emisari de ai lor O. care dAdeau preturi bune. Atuncitnsä vai de täri dacg sä vändä ce ascunsese de vänzare

. . . . turceasa 62. Tot a§A §i Lajii. Ace§tia erau un fel denegutiltori sui generis din Trapezunt, toti fo§ti Ieniceri, §i cumfi caracterizeazg consulul austriac Raicevici, cea mai obrazniacanalie ce se poate fnchipui, In stare de a comite tot felul de ne-orIndueli, fäcändu-§i o glorie din ucidere §i trädare"63. Speculaumai ales gräne, pe care le cumpärau iar5§i pe preturile ce leconvenia. Toti ace§ti negutkori speciali§ti se asemänau fntr'unpunct, acela a In loe de a cumpka dela produatori fi dezbrä-cau de productele lor. Adeseori mai aduceau ca poclon In larkciuma dupà ei.

Daa Galatul §i BrAila Infäto§au oarecare mi§care aceastaprovenia din negutitoria impusä poporului romän, §i nu din odesvoltare comercialà a acestor douà orw. Prin ele nu se mij-locea nici un comert liber eu niminea, Marea Neagrä fiind peatunci un lac turcesc, fnchis coräbiilor tuturor natiunilor, nunumai celor de räsboiu, dar §i celor de negot. AO Bräila estedescrisä ca un port turcesc In care ar veni multe cake cu gräne,care apoi se Incara spre Constantinopole. De asemenea Gala tiisun t arätati ca un port fndestul de mare, In care s'ar afla totdeaunamulte vase 64.

Totu§i Galatii erau departe de a avea fntinderea §i fnsemnä-tatea pe care o au astäzi. Ba de and tärile romAne cäzuse subregimul turcesc, desigur a acel pert pierduse din ceea ce fusesemai fnainte, bunä oarà pe timpul lui Ivancu Rotislavovici, pecAnd mijlocea comertul cu Mesembria. De cAnd fnsä Turcii su-grumase fmpreunä cu domniile *i toate arteriile de viatä ale ¡A-rilor romäne, Galatii (si Bräila) azuse la rolul unor locuri defnnarcare pentru negutitore§tele prädäciuni ale Turcilor. A§aIezuitul Philipp d'Avril, care a vizitat Moldova pela 1692, nu-

" N. lorga, Sludii si Dor., VI, p. 501." Raicevich, Osservazioni, p. 115, 120 $ 122." Boscovich, Giornale, p. 91. Un raport din 1813 al amb. prusi-n spnne :

Tandis que le despotisme turc pise sur see sujets en les forgant de vendreleurs productions ...pour Constantinople.

REZULTATELE ZPOCEI FANABIOTE 115

mete Galatii un orgsel mic asgzat pe Dungrea"", si tot ash 11caracterizazg Jules de Hagemeister, Cu ati-va ani inainte de aincepe inflorirea lui. El spune despre Galati cg ar continea nu-mai 12,000 de locuitori, dar ulitele sale strAmte, glodoasemurdare reamintesc pururea obarsia sa turceascg" 66. Dela des-chiderea mgrei Negre prin tractatul dela Adrianopole, 1829, 0apoi dela declararea Galatilor de porto-franc In 1834, orasul sedesvoltg cu o mare repejune. Pe cAnd In 1836 nu numgracleat 1450 de case, 10 oteluri, 2 banchieri, 43 comercianti si 14samsari, in 1841 el numgrg 2882 de case, 32 oteluri, 8 bancheri,62 de comercianti si 31 de samsari ". Dar Galatii tot sufereaudin princina greutAtei plutirei pe Dungre. Iatà ce spune Ha-gemeister asupra acestui punct : Intrarea Dungrei din niareeste destul de grea. Fiind malul ingrei foarte jos, ngsipurile adu-se de vanturi umplu uneori gura Sulinei, ceeace sileste chiar pecorgliile mai usoare a descgrca o parte din sarcina lor. Iatg pentruce caicele ce stationeazg la gurile fluviului iau uneori Ong la1.000 de lei turcesti pentru transportarea unei singure inarcgturi.Incovhieturile Dungrei invoind rareori plutirea cu vânt, foarteadese corgbiile sunt suite in susul apei prin tragerea cuoperatie care cere prea multe brate ; apoi fiind cä toate ngvilece plutesc pe Dungre sunt presupuse infectate de epidemii, nule este invoit a se tinea aproape de coastele Basarabiei, Moldo-vei sau Munteniei, care sunt mai joase si mai putin pietroasecleat coasta turceascg ; afarg numai dacg este pe ele chi e unpgzitor sanitar". 08 Toate aceste piedici au fost inlgturate de laasgzarea comisiunei europene prevgzutg prin tractatul de Parisdin 1856.

Intreaga desvoltare a porturilor dungrene roingne dateazgdeci din vremuri de tot apropiate i in tot timpul epocei fana-riote aceste insemnate centre mijlocitoare ale comertului româneran ca i neexistente din pricinile ce am argtat.

Cu toate piedicile puse de Turci comertului thrilor române,acesta nu taceta de a fi Insemngtor cgtre regiunile acele ce aveaunevoie de productele naturale, at:At de bune si de frumoase, cecresteau pe bogatele lor ogoare. Grgul nu se putea exporta peuscat din pricina greutgtii transportului, i apoi el nu era cerutde statele continentului european, mult mai putin poporate peatunci, i producand atatea grâne cAte se cereau de consumatialor lguntricg. De aceea agricultura erh foarte putin intinsg,

Phillippe d'Avril, Voyage en divers dais d'Europe et d'Asie, In PapluHarlan, Tesaur de monumente, III, p. 192.

1° Jules de Hagemeister, Mémoires sar le ronunerce des ports de la nowoselle Russie, de la Moldavie et de la i alact.te, Odessa, 1835, P. 80.

s, N. S utzo. Notions statistigues sur la Moldavie, Jassy 1849, p. 144, .

Hagemeister, I. c., p. 74.


toti calatorii se mira de putinatatea p5mAntu1ui cultivat dinMoldova *i Muntenia 69. Cu a-at mai mult se exportau insa

vitele §i caii din tAril române, ace§ti din urma mai ales din Moldova,pastrânduli pâna tArziu in epoca fanariota reputatia lor cea dinvechi stabilita. Vitele cornute erau de- o nespusa frumuseta, a§a eaele loviau atentia calatorilor ce se intâmpla sa le vaza -pascând Inlibertate in grasele pa§uni din batrânele paduri. A§a Boscovicine spune ca treand prin codrul dela Bordea catre Ia§i, ramaseInminunat de marimea i frumuseta arborilor, prin care circulano multime de vite, a caror marime, grosime i putere extraordi-nail nu se mai satura a admira. Caii vestiti de buni, mai ales priniuteala lor, erau cautati pentru cavaleria u§oara din Austria,Prusia, Germania, Polonia, Transilvania §i, lucru destul de curios,chiar §i de Imperiul Mahomedan, care cu toate acestea posedaregina rasei, acea araba ". Bine inteles &are aceasta din urmapiata erau expeduiti tot dupa sistemul cunoscut al vânzarii silite,ba uneori chiar impunând färá alta forma tarilor romane o dareIn cai. Numarul cailor exportati catre tärile cumparatoarevaria intre 6-20.000 pe an, pretul lor fiind de la 13-35 lei.

Boii §i vacile se exportau din Moldova catre Polonia prinmijlocirea negutitorilor armeni, de unde apoi treceau in Silezia,Mora,via i Brandenburg. Din Muntenia prin Bosnia cAtre Ve-netia ; apoi In Ungaria §i Transilvidria. NumArul capetelor ex-

Boscovich, Giorna'e, p. 113. Chiar Polonii trimiteau boj la. p§s^utIn Moldova. Un r port al lui Fotosk c. amb. prusian Stiibsch, N. Iorga In An.Ac. Rom., II, tom., XXXII, 1910, p. 52 (4).

Raicevich, Osservazioni, p. 84 si 124. Del Chiaro, S .11e moderne rivo-luzioni della Valac .ia, p. 5. Cerra, Histoire, p. 122. Bauer, Mémoires, p. 241.Un cAlAtor, Joseph Bohrer, Bemer ungen auf einer Reise von der t r isci.enGr nze iiber die Bu ovine, d rch Ost r nd West-Galizien, Schlesien t nd M ten,nach Wien, Wien, 1802, (Bibl. Academiei, col. Sturza, No. 4118), p. 55, carea vizitat tärile romAne pe la Inceputul secolului nostru, spune cA Austria arcumpAra cea mai mare parte din caii de remontA din Bucovina si Moldova.Call moldovenesti Isi pAstrase In tot timpul vechia lor reputatie. Amintim celece spune Blaise de Vigenère. La des ription du royaume de Pologne et paris ad-ja ents, Paris, 1573, p. XXXIX verso : la plus grande richesse qu'ils ayentsont les chevaux, bons ex ellement et de grande I aleine". Reischersdorff InChorogronhia Tronsolnanine, 1550, p. 28 spune : eadem uoque regio alit in-signes equos". Vezi l Ciiriase Beschreibung vorf der Moldau und Vallacheyetc. 1699, (Bibl. Acad. col. Sturza, No. 4.329), cap. XI: Wie denn dieses Land(Moldau) schtine Pferde zielet". Acte pentru procurarea cailer de remontA dinpartea Prusiei In N. Iorga, Studii 4i Doc., II, p. 135, 148, 152, 154, 158, 160,196, 200, 202. La aceste din urmA pagini raportul lui Diez c. rege; C'est -ainsique les Autrichiens, les Hollandais et tous les (sic) tirent annuellementdes milliers de chevaux sars aucun emptchement". Din ^ untenia nu se cum-pArA cal parce qu'ils sont trop petits et trop faibles", ibidem, p. 204. De a-teea aflAm pe Constantin Brancovanu rAspunzAnd lui lordache Cantacuzinocare-i ceruse trimitA un cal bun, cA nu i se mal IntAmplA cal ca acela,cad i caii.tAril s'au sfArsit acum, de nici noi nu avem de treabA, ci tot pecal turcesti umblAm". Doc. Cantacuzini or, ed. N. Iorga, p. 168.

REZULTATELE DPOCEI FANARIOTE 117

portate pe an ajungea dela 20-40,000, dar pretul unei parechide boi gra0 era dela 25-30 de lei 71.

Berbecii batuti i oile erau vindute mai cu osebire in Turcia,din pticitil gtAtului deosebit al Turcilor pentru carnea de oaie.Putini numai, ca la 100.000, se vindeau pe apucatele in Tran-silvania. Pe cand Turcii nu plateau decat cel mult un leu de oaiesau herbece, Ungurii dadeau de la 15/2-21A fiorini 72 de bucata ;dar pe atunci nu mergeau lucrurile dupa legile concurentei,ci dupa legea celui mai tare.

In afara de animale, române mai exportau productede ale acestora, precum branza, unt, seu, carne afumata, toateacestea impreuna cu mierea de la albine pe care Turcii o gustaufoarte, iar'60 pe preturi de nimic in Constantinopol. Ceara parteera luata de Turci, parte se exporta inspre alte tari 78.

Lemnele fiind mai trebuitoare Turcilor, care obicinuesca construi casele lor din acest material, nu puteau produce niciun folos tarilor române. Din potriva ele trageau ca§tig din van-zarea sarii, din care trimiteau pe fiecare an in Polonia cate10.000 de droburi de cate 100 de ocale fiecare 74. Vinul de a-semenea se exporta, 0 anume acel din podgoriile Inca de peatunci renumite dela Odobe§ti, catre Ucraina, ajungand celmai bun pana la tndepartata Moscova ; acel din Valahia catreTransilvania 0 Ungaria.

Evreii din Brodi in Polonia mai cumparau din Moldovapana la 200.000 de piei de iepure pe an, cate 50 de lei suta 75.

Un calator olandez de pe la star0tul veacului al XVI-leamai adaoga pe lânga ace§ti straini ce mijloceau cea mai mareparte din comertul tarilor române, pe Saxoni (probabil din Tran-silvania) §i pe Raguzani 76.

" Asupra comertului boilor vezi aceleasi izvoare.72 Fiorinul valora 90 de aspri, leul 120. Vezi regulamentul monezilor

din 1719 fAcut in Constantinopole in Hurm. Doc., VI, p. 285.Mémoire de Croix 1670 in N. lorga, Acte i Frag., I, p. 82: quoy qu'il en

vienne quantité au Serail, 40.000 livres de cire jaune, 60.000 livres de miel".Un alt raport venetian ibidem, I, p.....din 1607 : il miele del quale si i onsumigran quantité alla Porte perche si inpopera alli minestre (supa) quasi in tuttili cibi et nelli vorbetti".

71 Asupra rerei vez!: Raicevich, p. 87 si 124; Carra, p. 184 Comp. Pey-sonnet, S r le commerce de la Mer Noire, Paris, 1787, II, p. 185: La clre estle plus considérable article du commerce de sortie de Valachie, elle est de bellequalité et la quantité en est immense".

" Cara. p. 184.Carra, p. 181; Bauer, p. 241; Raicevich, p, 124.

78 Korte, be nopte en nette Beschri ving von den Koningrtil en Hungarien,Dcem, tien en Marea mit den Vacstendommen Zuvenbergen, Walachien MoldaviertBulg rien, etc. Amsterdam 1687 (Bibl. Arad. col. Sturza, No. 2916), p. 48":De voornaamesté Handel die bey de Inwonders des Landes mit de ArmeniersJooden, Saxen, Hungaren en Raguzanern wert gedrieven, bestaat in Koorn,Wijn, Wac s, Honing, Huiden, Vellen. Leer, Erten, Boonen en Botter dat doorde zelve voor dat meeste gedeelte na Constantinopolen wert gebracht".

118 18TORIA BOMANILOIt

Din ambele tad române se mai exportau mascuri, linatagae §i barsana §i pe§te sarat 77.

Daca ne gandim ca fata Cu un comert de export destul deinsemnat, acel de import era cu totul slab, marginindu-se aproapela procurarea obiectelor de lux pentru desfätarea celor bogati,atunci vom intelege de unde izvoriau, ca din o fan-ILIA Ma fund,necontenit averile in Wile române, cu toate ca. Turcii, domnii§i. Grecii faceau tot ce le statea prin putinta pentru a le saraci.

Comertul launtric al tarilor române care tot aducea unbun ca§tig In mainele acelora care-I practica era in cea maimare parte In mainele strainilor ; Nemti, Armeni, cati-vaEvrei §i. mai ales Greci. A§a in corespondenta lui DimitrieAman (tatäl pictorului Teodor Aman) negutitor de origineMacedonean ins'a grecizat se \Tad In toate partile inparta§indu-sela trebi negutitore§ti pe cat §i la Intreprinderi publice aproapenumai greci. In afar% de Aman, gasim pe greci.

Dupa cum am vazut, productia de capitenie a tarilor ro-mane nu se ca§tiga din cultura pamantului, ci din cealalta lu-crare ingemanata a agriculturei, cre§terea vitelor. Toti strainiicare vizitara Muntenia §i Moldova in decursul veacului trecut,lauda inteun glas bogatia §i. frumuseta pa§unelor lor, iar In pri-virea pamântului cultivat cu totii 11 arata ca necuprinzand decalo mica' parte din intregul teritoriu. A§a Carra ne spune despreMoldova ea abia a 40-a parte din pamantul ei ar fi supus plugului 78Tot a§a spune §i. lordul Baltimore In descrierea unei calatoriifacute de el prin Moldova in anul 1764, ea ar fi trecut delaGalati pang la Hotin mai mult prin parnânturi nelucra te 7°.Si poate ca nici atata nu s'ar fi cultivat, daca nu ar fi trebuit ase indestula Turcii cu provizii de grail, pe care vai de OH dacan'ar fi fost in stare sa-1 procure.

Turcii consumau cel putin cate 300,000 de chile de grailpe an 8°. In afarä de acest grau cultivat cam cu de-a sila pentruTurci, tarile române mai samanau gilt' sau malaiu, cat le trebuiàpentru consumatia lor interna. In timpul Fanariotilor se des-voltà insa cultura unei none plante ce se introdusese intai InMuntenia, din vremea domniei lui Sarban Cantacuzino (16781688), anume acea a porumbului sau popu§oiului, cultura ce selat-e§te apoi §i in Moldova §i ajunge de pela jumatatea veaculuial XVIII-le a inlocui tot mai mult malaiul §i graul in hrana popo-rului de rand in ambele OH române. lata ce spune, asupra In-troducerei acestei noui plante, dupa cum se §tie de provenient5americana, Genealogia Cantaenzine§tilor : In doinnia lui Ser-

7, Corespondenta lui Dim. Aman, publicatA de N. lorga." Raicevich, p. 124." Carra, p. 173.'° ReprodusA In Ark. Isl., I, p. 184.

RBZULTATELE EPOCEI FANARIOTE 119

ban Vodg atradus'intaiu In tara Româneascg de au sgmgnat po-rumb, ce-i zic Moldovenii popu§oiu, cu care mare ajutor estetgrei ant spre hrana norodului celui prost cAt §i spre hranadobitoacelori, §i mai mult ajutor in vremea nerodirei grauluisau mglaiului" 81 Del Chiaro, care scrie pela 1718, spune cgcultura porumbului, care s'a Introdus ni de mull in aceastgprovincie a luat un mare avânt din pricina uprintei culturei*i a sigurantei recoltelor"

Conform cu aceste argtäri mai ggsim pe cronicarul Ne-culai Mustea insämnind In timpul domniei a treia a lui MihaiuRacovitg in Moldova (1716-1727) scumpetea obiectelor dehrang prin pretul mertei de malaiu, care ar fi ajuns la sumaneauzità incg de 10 lei 83. i alt cronicar, Alexandru Amiras, caredescrie anul de imbelpgare ce urmg celui de foamete din dom-nia lui Racovitg, mAsoarg de asemenea tot in mglaiu aceastgImbel§ugare. El spune cg : cine a sgmgnat un sac de mglaiua luat 100 de saci, iar mai putin de 50 nimene n'a luat" 84. Hranade cgpitenie era deci Meg pe la jumgtatea veacului al XVIII-lemglaiul, nu popu§oiul.

Cultura acestei plante In tärile române nu este deci a§Ade veche precum s'ar putea crede in primul moment. De abiape la sfâr§itul veacului trecut ea ajunge a constitui hranaob§teascg a tg'ranului 88.

Numirul poporatioi. Potrivit cu indeletnicirea mai multpgstoreascg a poporului român, ggsim numgrul locuitorilordin tgrile sale necomparabil de mic fatà cu intinderea i mgno§ialor. In acel timp când tgrile celelalte europene erau ele insg§ideparte de a fi poporate In desimea in care le ggsim astgzi, Mun-tenia §i Moldova tot apgreau strginilor ce treceau prin ele cafoarte putin impoporate. A§a Bauer observg cg Muntenia §iMoldova ar putea hrgni cu u§urintg un numgr de 5 sau 6 orimai mare de locuitori 86.

Boscovich, p. 124. In 1819 se exportA grAu in Transilvania in timpulunel lipse de acolo, dar cu invoirea Portei. Hurm. Doc., X, p. 10.

Genealogia 0.ntaeuzinilor (vezi titlul intreg in vol. VII, p. 168, nota49) p. 312.

" Del Chiaro. p. 56.Letopisetele, 1H, p. 76.

" Ibidem, p. 126. CA mAlaiu nu insamnA cumva popusoi, se vede dinurmlitorul loc al lui Enache Cogölniceanu, ibidem, III, p. 220: Pe unde sepunea lAcusta rAmAnea loc negru, sau grAu de era, sau mAlalu, sau popusoi,san pAdure.

'1 Pe la 1793 ne spune Reise der russisch.lenisrrliehen wserrocienlicien.Ges-ndschaft an die ottom nise`e P orle im Jahn 1793, Pot-rsburg 1803, (Bihl.Arad, col. Sturza, No. 4504), p. 81 : der Kukuruz wAchst f berali und bildeteinen Hauptartikel Mr die Nahrung der Bevölkerung.


Cifra acestor locuitori nu se poate stabili cu preciziune dinpricina lipsei unei numArAri oficiale a poporatiei t'Arilor romane.Din datele deosebite Ins6 lAsate de izvoarele timpului, se Vaputea determina cu o destulA aproximatie la cat se urca aceastApoporatie, si se va vedea ce micA era ea In raport cu ce este astAzi,de §i chiar in timpurile noastre suntem departe de a fi ajuns lanumArul acela pe care intinderea tArilor romane 1-ar putea cu-prinde.

Carra socote§te numArul total al contribuabililor tArilorromane la 170.000, §i anume 70.000 pentru Moldova si 100.000pentru Muntenia, iar acel al locuitorilor, evident prea jos, la500.000 pentru ambele tAri romane 87; cAci este cunoscut a sepune In de comun 5 suflete la o familie, i apoi pe lang6 contri-buabili mai erau in epoca fanariotA si multi scutiti de dAjdii.Raportul ambasadei rusesti din 1793 d'A Moldovei 250.000 delocuitori i Munteniei 500.000 88 Raicevici crede cA ambele tAriromAne ar hrAni un milion de oameni. Tot la atata urcA §i Thorn-ton In 1812 poporatia ambelor principate 89. La ceva mai mults'ar urca numArul poporatiei dupA. chipul de recensiment gentde Constanin. Mavrocordat In Muntenia cu prilejul prefacereidArilor In anul 1745, cand atunci ar fi ImpArtit 147.000 de pecetide contribuabuli dela visterie 9°, ceeace ridicA numArul locuito-rilor Munteniei, ImpreunA cu acei scutiti, la 800.000 de oameni,si de unde ar urma cA pentru ambele tAri poporatia sA fi atinscifra de ce! putin 1.300.000 de oameni.

O evaluare mai precis6 a ei se aflA pentru timpul ocu-patiei germane, mAcar pentru cele 5 judete de peste Olt. Amvkut 91 cà numärul sufletelor din Oltenia, dupA statisticile ger-mane, se urca anroape la 200.000. Socotind celelalte 12 judeteale Munteniei mari la un numAr numai Indoit de poporatie,IntrucAt Oltenia a fost totdeanna mai deas6 In oameni decAtMuntenia mare, aflAm 600,000 de suflete ca numAr al locui-torilor Valahiei in timpul epocei fanariote, §i tot aceastA cifrAreies6 ca mijlocie a datelor Mate de deosebitii scriitori ; ?neatne putem onri la ea fArA tearra de a sta departe de adevAr.Moldova, fiind mai putin locuitA, va fi avut fntre 400-500.000de oamlni, In eat poplratia totalA a tArilor romAne se va fiurcat la 1.000.000-1.100.000 de oameni, adicA de 7 ori mai

In Bauer, 11Vmoires, p. 230.'11 Cerra, Histoire, p. 172.

Reise der russischen Gesandschaft citatA In nota 23, p. 112 st 119Dapontes In C ta ogul istortc al Romettor, Erbiceanu, Cron. Greet, p. 179, spunea pe vremea lui adecA pe la jumfitatea veacului al XVIII-lea ar trAi In Mun-tenia numai 70.000 de familii.

" Rai cvich, p. 209. Thornton. Etat Gaud de la Tvr(ute traduit parParis, 1812, II, p. 412.

" Vol. IK 82.

REZULTATELE EPOCEI PANARIOTE 121

puf in dean asttizi. Acelasi rezultat fl dobAndim, dacA cercetälmnumArul locuitorilor oraselor. Asa lasii aveau pe la 1793 la14.000 de locuitori, adicA a sasea parte din ceeace au azi 92

Sunt mai multe urme cä poporatia tàrilor romane, de cAndcu Inceputul jafurilor si al regimului neomenos introdus odatACu atotputernicia Turcilor, scAzuse si se Imputinase. Despreaceasta stau dovezi vii In multimea de sate ruinate prin rAs-boae i pustieri si care nu se mai ridicarA din cenusile lor. AsaInc6 Montalbanus, care viziteaz6 tärile române dupà cumpli-tele vremuri ale lui Mihai Viteazul In Muntenia si ale Movi-lestilor In Moldova, cam pe la 1620, spline din Intipàrirea cei-o lAsase aspectul nenorocit al tärilor române, cä. mai inainteCu 50 de ani, Tara RomaneascA, afar% de cet6ti i orase, nu-mä.'ra mai bine de 4000 de sate ; iar Moldova cu mult mai multe.Acuma Insà, din pricina multelor rAsboae si a deselor ràsvrà-tiri ale pricipilor i indigenilor, atat sunt de pustiite acestetAri, !flat abia le-a mai rAmas jum6tate din locuitorii lor" ".Aceiasi observalle e fäcut6 de Bauer pentru epoca fana-riotà si dânsa nu mai putin destrugnoare de familii i gos-podArii ca i cumplitele vremuri ce o precedase. Ar trebuiun lung sir de ani, zice el, spre a fnapoiA Valahiei vecheà eistrAtucire, pentru a reinvia atâtea orase altAdatà fmpoporate

Infloritoare, pentru a restabili atfitea bogate sate si atAtealocuinti acuma pustii, pe care stràbAtând tara le fntalnesti lafie ce pas ca niste triste r5mAsite" ". Poporatia fiind astfeltrated, se destAra mereu, strAmutându-se din Moldova pesteNistru In guverdämântul Chersonului, unde se aflà i astàzi onumeroas4 multime de Români ; din Muntenia, In Serbia siBulgaria, ale cArora maluri dudärene sunt pline de ei 95.

Pricina de cApetenie care Impingea pe Români la destA-rare erà lipsa de statornicie In asAzarea arilor, Constantin Ra-covitä domnul Moldovei (1756-1757) trimitând niste boieri lalocuitorli fugiti spre a-i Intreba de pricina pribegirei lor, ve-nind dela ei trei preoti si 4-5 oameni din cei mai de ispravAau arsátat cà tot temeinl stricAciunei lor este din pricina vre-melnicei rieslári, adicti nesiiind i netiind hoitirdi ce sti dee birpe an, si de aceea s'au sirtimutai si s'au dus in ttiri sirtiine" ".

" Vol. IX 65.".Tancoigne c. Montmor, ncy Noembr. 1822. Hurm. Doc. XVI, p. 1078

socoteste ceva mai malt, 1.186 000 de oameni pentru Muntenia. E drept di eldA ateasta stire pentru anul 1t.22. Bucurestii numarau 65.000 de suflete.

Montalbanus, De Turccrum moribus sommenlarius citat de Papiu I'a-rian In Tesaur, II, p. 143.

" Bauer, p. 232." Asupra Romanilor din guvern. Chersonului vezi Burada In Convorbirl

¡iterare, XVII, p. 281. Asupra celor din Bulgaria Rita ce alce Keunitz, Donau-


Inainte de a merge mal departe §i a analiza starea eco-,namicA a tArildr romane in timpul epocei fanariote, sA rezu-mAm stiintele adunate pAnA aice. Pe o intindere imensg depAmAnt, prevAzut cu toate bogAtiile pe care natura poate sale eispandeascA asupra lui, trAia o poporatie rail care sed3letnicea mai ales cu cresterea vitelor i a albinelor trA-g3a hrala ei mai mult din dArnicia roadelor firesti deat dina o-nntui incordat6 muncA. Desfacerea productelor castigate cuind-sturá usurintä pe mAnosul pAmant al Orilor romAne eraingreuiatA prin regimul economic impus lor de puterea stg-panitoare, Neat numai ce scApa din ghiarele rApitorilor sauproductele de care ei nu aveau nevoie puteau fi preschimbatein bani in Wile vecine. Pentru trebuintile de atunci frisk careerau prea mici in ceeace priveste consumatia Mintecä si caresporeau numai prin jafurile Turcilor, a domnilor si a acelor desub ei, se ved3 cà veniturile tArilor romane eran indestu1A-toare, ba chiar prisoselnice, deoarece cu toate prAdAciunile, de-.

stoarcerile si jafurile cele mai neomenoase, locuitoriierau totdeauna in stare de a face fatA la ori ce cereri noi.

Valoarea obiectelor In o asemenea stare ecdnemicàcreat6 tArilor romAne prin productia i relatiunile lor cu statelevecine, cum era traiul poporatiei lor? Ce raport era Yntre va-lorile d3osebitelor obiecte trebuitoare. vietei si cum ti puteitsatisface omul nevoile sale?

Si In Wile romAne ca i in Iumea intreag4 i in toatetimpurile se adeverea legea econnmicg, care spune ea' inteostare inapoiat6 a societ4ei pretul obiectelor de hran6 i muncaomului sunt slab plAtite, pe and din protivA productele in-dustriale au preturi foarte mari. Condicile vistieriei Moldoveine aratà prin numeroase si interesante date care era raportultare aceste dou6 clase de valori.

Pentru a putea stabili o asKmAnare tare costul deosebi-telor obiecte din epoca Fanariotilor, trebue sA4 raporam lao unitate statornic6, pentru care luAm ca normA pretul ocaleide fAinA de grAu pentru valorile mai mici i acel al chilei degrAu pentru cele mai mari 97.

balGrrien mid der Bal. art, Leipzig, 1882, 1, p. 63; Verschiedene Ursachen undnamentlich das bauernfeindliche Regiment der wallachischen Bojaren begins-tigen die Entstehung und rasche Zunahme der rumlinischon .Colonien auf dentbulgarischen Donauufer".

Hrisov din 1756, In Uricarul, I, p. 1C3.


Mina de gran valorà pe atunci 7 bani vechi oca. Rapor-Mud la acest pret acel al altor obiecte de hrana, aflAm urmfi-torul tablou :

Preful obiectelordupli condici In

bani vechl

Mina de popu§oi, oca . 1

Carnea de vac6 . 15Sarea 4Untul 30Mina. 9

Curca 30Ouale pentru 20 . . . 3

Raportul lapreful Mid

de grill

1/iv24/T

41/29'T41/93''i

AsemAnând pretul de astki al acestor deosebite obiecteeu pretul tot de astAzi al falnei, vom afla, luand ca mijlociepretul fainei de gilt' de calitatea a 2-a, 50 bani noi oca :

Preful actual al Raportul Cuobiectelor In lei preful Mild

ai ban' not de gran

nina de pApu§oi, oca -- 15 isCarnea de vac5.. 29 1 2Sarea 2 2

'Li- 8'h

Untul 99

Mina 22 1 50 3Curca 99 5 )9 10Ouäle, pentru 20 29 1 99 2

Aceasa asemànare ne arata ca toate obiectele de hranaerau mai eftine cleat astki raportate la aceea§i mkurà, va-barca ocki de fain4 de grau, afarà de carnea, ce avea peatunci, ca §i azi,o valoare egala" in raport cu acea a fa'inei degrau, adia. de 2 ori acea valoare. Acest obiect de consumatiefiind autat i in stainàtate pe atunci, prin exportul vitelor,se explicà cum de era indestul de scUmp, dac5.-1 comparAmCu untul, gä'inile, curcile, (male, Mina de pg.pu§oi etc.

Dac4 din potriva cerceam pretul bkAniilor importate,atunci vedem indatà cum preturile devin din potrivA enormde mari in asem4nare cu acele actuale, raportate tot la aceea§imAsurg, oca de fainA.


Pretul dupacondic: In lei vi

bani vechi

Raportul Cupretul fainei

de grim

Masline, oca 9 2 45 61/2

Orezul ,, 42 6Untuldelemn bun, oca 117Cafeaua, oca 1 ib 27Zaharul, oca 1 70 27 98

Ast5.zi aceleasi obiecte ar valora fatá Cu pretul unei ocade flinA de gilt' :

Preturile de Raportul euastizi In lei pretul fiiineigi hani noi de grauMasline, oca 24

Orezul, oca 'Y5 11/2Untuldelemn, oca q8Cafeaua, oca 5 6b 11Zaharul, oca 1 50 3

Nic5.eri nu reese mai ciar deosebirea nemAsurat4 fareobiectele de hra 5 aduse din afar5 cleat la zah5r, care peatunci costa oca cAt 27 de oc5. de MIA si astAzi nu costa'cleat pretul a 3; erà deci de 9 ori mai scump.

Aceeasi scumpete mare se va puteà observa si la obiec-tele industriale procurate tot de tAri strAine, intrucat indu-stria din tarà nu alcAtuia un obiect de comert, ci slujea lamultumirea trebuintelor casnice. Pentru valnrile in deob§te

Preturi ceva deosebite pentru Muntenia. 0 condia domneasa dinArhiva Statului adusA de N. I. Anghelescu, Tarilul vrmal f i Hui lucrurilordin 1776, 1907, p. 18. Mai notAm urtnAtoarele preturi care pot di ne dee o ideedespre valoarea banilor din acel timp : Eliad Manasse vestitul ascAl grec dela Academia din Bucuresti In piste InsemnAri din 1762 pe o carte a lui aratAa la 15 Mai a inceput a se nutri la mine fiul boierului Constantin LAzgreanupentru 3 lei pe lun j 1762 Alai e am Invoit cu Hagi Geoni Balitoglu pentxunepotul sAu Dimitrie sA se nutriascli la mine pentru 50 de leiloe an. Un bu-cAtar pe an 20 de lei §i nimic a la ; Nastasia baba bucAtAreasa 1 leu pe lund;barbiertil pe an 9 lei sii vie la casa mea sA mA bArbiereascA", spillAtoreasa1 y2 lei pe an. Birba(ii culli greci §i Romdni, de Const. Erbiceanu In An. Ac.Rom., II, tom. XXVII, 1905, p. 162 (22).


mari, trebue luat drept termin de comparatie pretul unei chilede grau, care pe la sfarsitul veacului trecut valora 6 lei :

LAsand la o parte obiectele acele a càror valoare nu sepoate determina cu precizie, constatälm numai Imprejurarca cepoate pä'rea extraordinarà pentru timpurile noastre, cà o bu-catà de panzà" de Olanda costa cat 10 chile de grail, cand aziIn mijlociu ar putea costa cat trei ; oca de cofeturi era totatat de scumpà ca si o chilä" de grail, de asemenea oca depraf de puscá, iar geamuri nu puteai cump'ära mai mult denouà pentru valoarea unei chile de grau, pe cand azi poti cum-Ora 50.

Din aceste cateva date pretioase pAstrate de sAmile vis-tieriei Moldovei putem fncheia cu sigurantà cà traiul simpluoarecum animalic, al omului era usor si lesnicios ; dar cà eltrebuia sA dee o mare parte din munca produA de el, de In-dat6 ce doreà sà-si ridice viata din laugasul de toate zilele.

Valoarea banilor. Rana' acum am vAzut toate cifrele,aduse pentru a reda preturile tuturor obiectelor de consumatieIn Orile române, Insemnate prin moneda leului vechi. Lrulajunsese de pe atunci o unitate monetarg fnchipuitA, fArA re-prezentare realk cam era si In timpurile din urmA fnainteaintroducerei sistemului monetar nou, dud se spunea a irmi-licul umb16 14 lei sau galbenul 37 lei, fAr4 A existe o moned5divizionarà de valoarca unui leu.

Aceastà unitate monetarà este cunoscutg. si In timpurilenoastre, dei merge mereu spre uitare ; ea valoreaz6 astAziaproximativ a treia parte din leul non sau franca!, adia. 33de bani noi. Dac6 am crede cA si pe timpurile de care ne o-cunAm, veacul trecut, leul vechiu avea aceiasi valoare ca siastIizi, am fncä'pea In cea mai mare gresalA si am fnchide cu

Preful dupi con-dici In lei 0 bani

vechlRaportul lechila de grit'

0 blan6 de samur . . . 500 830 him-1à de singeap . . . 150 25

Un ceasornic de aur.. . .100120/

1720

150 25Un ceasornic cu lant . . 250 420 bucatà párizA de Olanda 60 101 1/2 carate diamant . . . 100 170 ocA de cofeturi . . . . 6 1

0 ocA de praf de puscA 5 1

Geamul 70 1/9


totul putinta de a pAtrunde In adevAratele valori indicate deacele timpuri.

Banul nu este decAt un mAsuntor al valorei, mAsun-tor nu e vorbA ce are o valoare intrinsed, in cat odan cufunctia lui de a mAsura valoare, el poate fi dat i in schkabpentru ea. Nu e mai putin adevArat insA cà moneda in sinenu are o valoare absolun, ci cA aceasta se schimb6 dupA tim-puri i imprejurAri. DacA moneda este un mAsurAtor de minuneal valorilor unui timp, pentru douà epoce deosebite ea pierdeaceastA insusire, i trebuie ea 1nsä0 m6suratA Cu altà ceva,spre a se judeca despre schimbarea operan in valoarea eiinternA. Cu alte cuvinte valoarea de curnp'A'rAturA a monedeise schimbA cu timpul. si este invederat cA cu aceeasi Mimede argint sau de aur bAtun in forma rotundA a monedei secumpArau alte cAtimi de aceleasi obiecte pe timpul Romani-lor, in Veacul de Mijloc, in epoca fanarion i astAzi.

Unde sA gAsim insä la rAndul sAu mAsurAtorul comun alvalorei monedei, adicà acel element mai constant inch' in va-loarea lui decAt aurul i argintul?

Am puteA mai la urmA sA luàm once lucru ca elementde m'Asurare, bunAoarA pretul unui ceasornic, i raportAnd lael toate celelalte nevoi ale vietei sA le judedm ca eftine sauca scumpe. AceastA intrebuintare insA a unui lucru rar dintr'otan ca element de mAsurare al valorei ar fi ceva gresit ; cAcinu fiecare individ stie ce este un ceasornic, nici ii d'A seamade valoarea lui. IntAia cerintA este deci ca lucrul luat dreptmAsurAtor al valorei s'A fie cunoscift obsteste, a cAruia oste-nealà de producere sA fie usor aprecian de oricine. AstAzi Inunele comitate engleze, costul unei mAsuri de fier, s'ar puteAfoarte bine sà fie luat ca mAsurAtor al valorilor si Cu multmai nimerit chiar decAt pretul cerealelor, care sunt pentru po-pulatia Anglei niste lucruri ce se cumptird §i nu se produc, decia dror eftinAtate sau scumpete relativA va fi mAsuran dupAcAstigul ce-1 dA indeletnicirea sa obicinuin. In -Pile romAneinsä, unde agricultura este si a fost In totdeauna munca po-porului, nu putem g6s1 alt mäsurAtor mai bun al valorilor unortimpuri deosebite decAt pretul grAnelor, al fAine,i sou al dr-nei ; de vreme ce poporul producAnd de aceste lucruri, stie cevaloare trebue s'A le dee, cAtA mund a pus el, In pregAtirealor, i deci poate sà pretuiascA dacà e scump sau eftin ceeacei se (15. In schimb. Elementul statornic al m6surei valorei vafi deci munca, adic5 preful lucrurilor produse de munca generalda unui popor.

RAmAne acum sA lAmurim pentru ce nu lurm ca norm5pretul fAinei de pApusoi, ci pe acel al grAului, al fAinei de grAusi al cArnei.

REZULTATELD EPOCEI FANAIIIOTE 127

Mina de päpusoi pentru timpurile din care clateazAmile Moldovei sfärsitul secolului trecut ajunsese pe atuncitemelia hranei locuitorilor, i anume a clasei productive, atäranilor. Este insá de observat eä ei produceau si tot ei oconsumau Inca ea nu aved o valoare de schimb. Putinele cum-päräturi ce se fäceau prin orap pentru hrana clasei mai dejos, nu pot fi luate in bägare de seamä. Päpusoiul nu se ex-porti de loc, nici mäcar care Constantinopole, incät pretullui nefiind d-terminat de nici o piatä de cl-sfacere läuntricänici de una din afarä, intelegem cum acest pret trebula sä fieCu totul atArrator de intämplare, si mai ales din lipsa con-curentPi, foarte neinsemnat.

Gräul, carnea si Mina de grill aveau din potrivä chiarIn tarä o valoare de schimb, prin faptul cä fiind produse de câmperau consumate de orase apoi erau vändute si peste hotare'Mat aveau o valoare de schimb. Ele singure deei pot alcä-tui elementul de temelie al misoristei valorei In tärile române.

In sämile Muldovei dintre anii 1786-1796, pretul mij-lociu al unei chile de gritu era de 6 lei ; oca dc fäinä de gräucosta 7 bani, iar oca de carne de vacä 15 bani. Prin urmare cuo bacatä de un galben de aur (6 lei) puteai cumpära atuncio chin.' de gräu, 100 oca de fäinä sau 48 ocale de carne. A-stä7i nu poti cumpära Cu aceiasi monedä cleat 1/4 chilä de gräucare in mijlociu costä 4 galbeni ; de asemenea nu poti plätidecat 24 oca de fäinä sau 12 ocä de carne. Prin urmare putereade cumpäräturi a galbenului la sfärsitul veacului trecut era de4 ori mai mare decAt astäzi, de oarece cu un galben puteaicumpära pe atunci de 4 ori atätea obiecte de acele luate dreptmäsurätor comun al valorilor unor timpuri deosebite.

Pentru a stabili insä valoarea adeväratä a banilor de a-tunci, exprimatä in monezi actuale, nu este indestul a constatanumai aceastä putere mai mare de cumpäräturä a galbenului,ci mai trebue tinut seamä si de o al-IA insemnatà prefacere, a-nume de raportul necontenit schimbätor fare aur i argint

anume tare moneda de aur, galbenul, i cea de argint, leul.Am väzut cä pe vremile Brancovanului, galbenul cel

care avea curs mai obisnuit in tärile române, anume unghiulsau galbenul unguresc, valoara 11/1 lei sau talen. Cu timpulinsä adäogirea necontenitä a argintului pe pietele monetareeuropene, mai apoi i in Räsärit aduse scäderea necontenità avalorei lcului in raport cu galbänul. Asa pe timpul asboiuluidin 1736-1739, Neculcea ne spune cä galbänul unguresc va-lora 4 lei ; la 1775 el ajunsese la 4 lei si 8 creitari 1°°; in 1786

Cronograful lui Dionisie Eclesiarhul In Tezaurul de monumente altut Papiu Ilarian, II, p. 106: galbAnul olandez valora pe atunci ceva mal mult,4 lei 15 creitari o ace', de Venetia 4 lei 20 Cr. Mai tftrziu galbiinul austriac


valora 5 lei, In 1796,7 lei, In 1802,8, in 1821 15 101, in sfärsit pevremea regulamentului organic 311A si mai tärziu 37 de lei 1O2.

Aceastä scädere a banilor de argint i adAogire a galb5nilornu a sc5pat de a fi observatä de contemporani. Asa In anaforauadin 1802 se IndreptAteste urcarea birului nrei i prin sccidereabanilor de argint i addogirea galbentlor care scAdere sau adäo-gire se socoteste la aliveri In pretul mArfurilor ce vin depeste hotar to ate fn aceastä tar% al treile", adea o treime 103.Dionisie Eclesiarhul aratä cA la data cand seria el, 1815, baniis'ar fi suit la pret, stambulul 8 lei, misirul 7 lei, funducliul 11lei si cei mai mici asemenea s'au ridicat la pret, si de ce mergetoate se suie din zi In 7i, si panA cand nu se stie. Bine tntelescA o asemenea scädere a banilor fatä cu puterea lor de cumpà-rAturà prtrea lumei contimporane ca scumpire a obiectelor,de aceea acelasi Dionisie adaogA aiurea c5. scumpetea se totinaltà cu mare pret din zi In zi la toate celea, mai värtosbanii (adec5 cei de aur) se ridicà tot cu adaos" I04. Scrisoareagreceasc6 de Instiintarea sosirei sale a lui Alexandru Moruziatre Divanul Moldovei din 7 Noemvrie 1802 vorbeste de ase-menea de adäogirea cheltuelilor (din pricina scumpetei lucrurilor)provenite din stricarea monedelorl°5 (de argint).

sau unguresc Ii acel olandez erau privite ca una si aceiasi monedA. In Ma-nualul administrativ intAlnim adeseori denumirea de galb-n austro-olandez,d. e., II, p. 143.

", N. Sutzo. Notions slatistiques sur la Moldavie, p. 132 si &Smile vis-lieriei Moldovei.

" Regulamentul Organic dispune prin art. 81 a : pretul tuturor mone-delor de aur sau de argint ce vor intra In Moldova se va statornici dupA alor de sine curatA i adevAratA valoare, potrivit cu acea a galbAnului de 0-landa care cuprinde 60 de grAunte de aur i 69/a5 grAunte de aliaj in pret de31 % lei galbAnul sau 12 sorocoveti, dupà cursul de astAzi a galbAnului si a soro-covAtului. De aid Inainte incep In Moldova cele douA cursuri : al vistierieial pietei dintalu pistr( ail In totdeauna nartul fixat pun Regulament de31 % lei galbAnul ; iar cel de al doilea urmAnd inainte depretiarea argintului,ajunge intAiu la 35 si apoi In 1848 la 37 de lei galbAnul. La fixarea cursuluivistieriei prin Regulamentul Organic, acesta fusese luat dupA cursul pietei dinacel timp, si de aceea fu impus ca obligatoriu. In 1852 leul suferind In piatfto depretiare i mal mare (galbAnul ajunsese 37 de lei), dupA tAnguirea obstiilorcursul vistieriei rAmase impus numai in daraverile cu statul, lAsAndu-se celorprivati deplina libertate. Vezi jurnalul sfatului administrativ extraordinar din19 Noemvrie 1852 In Manualul administrativ, II. p. 194. In vremurile vechidin potrivA gAsim argintul mai scump ca aurul sau leul In valoare mai mare cagalbinul. Leunclavius, Annales Sullanorum Othomanidorum, p. 116-118, ne spunecif coroana de aur valora 52 de aspri. sultaninul si zechinul (galbAnul) venetian54 de aspri, iar leul de argint 60 de aspri si fiorinul german, tot de argint, 56de aspri.

"4 Uricariul, I, p. 5. Comp. o alta din 1814, ibídem, I, p. 35."4 Papiu Ilarian, Tesctur, II, p. 224 si 234.

Publicat in o traducere veche in C. Erbiceanu, Istoria Mitropoliei.Moldovei, Rucuresti 1888, p. 69.

REZIII/TATELE EPOCEI FANARIOTE 129

Moneda tarilor romAne sufereA deci o indoita depreciaredin pricina inmultirei ei, mai intAi aurul el insu§i se depreciafatä cu obiectele, apoi argintul, care se producea in o cAtimemult mai mare decAt aurul se deprecia el insu§i fata cu aurul.incAt pentru a patrunde in adevarata valoare a banilor de atunci§i a o exprima in moneda actuala, trebue sa tinem seama deaceasta indoitä depreciare a instrumentului de schimb. Galba-nul de astazi nu mai poate cumpara decAt 1/4 de chilä de grAu,§i el cuprinde 37 de lei, pe cAnd galbenul pe atunci putea cum-Ora o chilä de grAu intreaga §i cuprindea numai 6 lei. Monedade atunci avea deci o putere de cumpäratura de 4 x 6=24 deori mai mare decAt astäzi ; cu alte cuvinte leul vechiu de atuncivalora oil 24 de lei vechi de astdzi, adze& cdt 8 lei noi1".

Dar pen 1..ru a nu gre§i cumva in ni§te calcule in care pu-tinta eroarei este a§a de aproape, sa reducem cu a treia parteaces t rezultat §i s'A primim c5 leul vechi de atunci raspundeala 16 lei vechi de astazi sau la ceva mai mult peste 5 lei noi1".Sa refacem acuma, dupa ce am aratat care erA adevarata va-loare a banilor cu 100 de ani in urmä, sumele aflate §i care nepareau a§a de mici. Rezultatul exprimat in moneda actualäva fi :

Prin urmare veniturile generale ale ambelor tari romAnese urcau la aproape 30.000.000 de lei noi, din care aproape juma-tate intra in punga Turcilor, iar restul slujea mai ales pentru acapätul pe domn. De aceea de sigur nu exagereaza Zalony cAndspune ca fiecare domn din Wile romAne se ducea din domniecu cel putin 10.000.000 de franci, chiar daca nu domnise decAt2 ani ln.

Direct ne d5m mor sam5 de acest raport. Chila de grAu costa re atunci6 lei vechi. ast5zi 50 de franci: deci un leu vechiu de atunci--=-8 franci sau24 lei vechi de acum. Greutatea se Neste numai cAnd considerAm bucata deaur, galbänul. cu care pe atunci se putea cump5ra o chil5, lar ast5zi mural 14de chil5, 51 s'ar pàrea deci cA moneda avert pe atunci numai de 4 ori putereade cump5r5tur5 de astitzi. Tocmai atare greutate s'a Incercat a se 15muri princonsideratiile din text.

107 Pe timpul lui Brancovanu chila de grAu valorAnd numal 11/, lt1 amg5sit c5 valoarea leului vechiu era pe atunci aproximativ 16 lei rci. VolumulVIII, p. 170, nota 45.

,a, Essai sur les Phanariotes. p. 64.

A. D. Xenopol. l,to,ia RomAnilor. Vol. X. 9

Veniturile Moldovei in 1796 erau, in fr. .. .. 4.614.485Veniturile Domnului sau lista lui civilà.. .. 4.500.000Veniturile totale ale Moldovei 11 015 100Venitul total al Wei Muntene§ti 17 750 000Turcii luau numai din venit Orel Mold 3.779.000Turcii luau din Muntenia din venit. total . . 7.647.000


Daca ham in consideratie ca Romania astazi, Cu o puterede productie cel putin de 50 de ori mai mare, nu are un bugetcleat de 500.000.000 adica de 16 ori mai mare decat in veacul tre-cut, atunci nu mai se poate face o idee despre jaful i despoereacarora erau supuse tarile romane din partea domnilor fanarioti.

Indelungatele veacuri de nedreptati §i suferinti pe carele petrecuse poporul roman ar fi trebuit dela o vreme seca-tuiasca puterile, sa faca din el o turmh' de proletari, reducacel putin la starea cea mizerabila in care se aflau fratii sai dinTransilvania.

Faptul insa cà fiecare domn putea reinoi cu folos jafurilepredecesorilor sài, ca Turcii puteau sà impunä pe fntrecuteledari i angarii noted peste cele vechi, ne arata cà poporul asupracaruia asemenea despoiere sistematica se punea In lucrare, eraun popor ce avea de unde sa raspunda greutatile cu care eraapasat. i inteadevar, daca cercetam starea taranului in pri-virea economica, vom afla sub o aparenta de saracie exterioara,o buna stare materiala care ne va pune in uimire.

Buna stare a poporului. 0 anafora din anul 1805 princare boierii cer de la domnul de atunci al Moldovei, AlexandraMoruzi, ca sa reguleze din nou raporturile lor cu taranii, nearata intre altele §i ce sunt datori a da stapanii catre taraniia§ezati pe mo§iile lor, spunandu-se cà proprietarul este inda-torit de obiceiu a pune la dispozitia plugarului : 8 MI6 frun-taplui pentru 16 vite, 6 Mci mijloca§ului pentru 12 vite §i 3Mid coda§ului pentru 6 vite 1O9. lata far% lndoiala o bogatie invite care astazi nu se mai intalne§te la taranul roman, i viteleformand atunci articolul de capetenie de export al tärei, fnte-legem cum posesiunea unor vite atat de numeroase trebuia saaduca buna stare §i indemanarea In casa taranului.

Cu toate acestea, nich'eri In lume nu se fntalnea o popo-ratie in aparenth', mai lipsit'a de cele trebuitoare zilnicului traidecal In Muntenia §i Moldova. Casele lor erau In Munteniamai adeseaori bordeie subterane, in ,Moldova constituite dinpareti de nuele unse cu lut, far% garduri, fara puturi, f ärä gra-dina no.

aceste locuinte mizerabile se aflau inert de obiceiu de-parte de drumurile mari, care erau aproape lipsite de a§ezari

Uricarul, IT, p. 136.1" Carra. p. 172 Comp. si Voyage en divers itals d'Europe et d'Asie en-

trepris pour ddcouvrir un nouveau chemin lt la Chine, contenant plusieurs remar-ques rurieuses de physi ue de gi)graphie d'hydrographie et d'histoire, Paris 1639,par Ph. Avril de la Compagnie de ..Tésus (col. Sturza n, 3853), p. 2892: ,.tousceux qui ne demeurent pas dans quelqUes vines de défense sont contraints dese fake des loges sous terre pour éviter la fureur de ces ennemls implacablesdu nom chrétien". Se afl l In Tesaurul lui Papiu Ilarian.

REZITLTATELE EPOCEI FANARIOTE 131

omene§ti in tot lungul lor, deoarece pe drumurile mari pe undese purtau oamenii ocarmuirei, ace§tia puneau in lucrare o ra§-luire sistema tica a tututor obiectelor de care aveau nevoe, faranici o despggubire pentru acel dela care le implineau 111.

Agricultura se fgcea de taran numai strict atata pe catavea nevoie, §tiind bine ca nici pe aceasta nu va fi stapan, §ica i-o va rap' ocarmuirea sau satelitii ei. Toata bogatia taranu-lui, vitele lui, erau Infundate la vremea darilor In creerii munti-lor, in paduri §i vagaune neumblate, de unde numai puteauscapa de ghiara rapitorilor. Aceasta Imprejurare se cuno§teade ocarmuire ; de aceea când nu gasea la casa omului avere In-destulatoare spre a implini dajdia impusa, se tortura individulpana ce declara unde-§i avea ascunsa averea, adica vitele lui.Dar cu toate siluirile, schingiuirile §i caznele oamenilor ordinei,taranii tot izbuteau a scapa din mainile lor cea mai Mina partedin averea lor, §i apoi aceasta avere de sine mi§catoare se re-producea a§a de u§or ca, de§i, distrusa Inteun an prin executiadarilor, ea se refacea in curand pe grasele pa§uni ce stateaula indemana tuturor. Tot de aicea se explica §i des-Waffle oa-menilor din Muntenia §i Moldova. Daca ei fugeau, o faceau maiales spre a-§i pune averea, adica vitele la adapost. Daca nu arfi avut nimic ce pierde, pentru ce ar fi fugit?

Muntenia §i Moldova ne oferà deci §i In epoca Fanario-tilor, ca §i In acea ce o precedase imediat, tabloul unor tgri culocuituri instariti, peste care se ngpusteau pe tntrecutele han-dele de hoti care sub numele de Turci, domni §i Greci se sileausa-i despoaie §i sa-i desbrace.

Ian cum era tara §i cum era ocarmuirea acelor timpuri.Daca Insa ocarmuirea se muncea cu gandul cum sa ja-

fuiasca mai bine pe ocarmuitii ei, bine inteles ca nu-i ramaneanici timpul, nici mijloacele de a se ingrijI de buna stare ma te-riala a poporului. In intreaga Intindere a tgrilor române nu seafla un pod sistema tic, §i numai unde era peste putinta de atrece apele prin vad, se Intalnea cate un pod umbla tor 112 Dru-murile erau a§a cum le croise nevoile primitive. In ora§elechiar, de re§edinta de care domnii tot trebuiau sa se Ingrijeascaca de capitalele lor, stradele principale eran acoperite cu ni§te'Arne In curmezi§ care le dadeau chipul unor poduri. Cand plouamult, barnele se desprindeau §i pluteau pe noroiu ca pe o garla

Boscovich, Giornale, p. 108. CAlAtorul spune tot acolo di un misionarvenind din Rusia cu mai multi negutlitori mari. Wert un mare fncunjur, sprea ocoli drumurile Mari si apAra cArutele i call lor de a fi luate in slujbadomneascA.

Ioseph Bohrer Bemerkungen auf einer Reise von der lOrkischen Granze.(vezi nota 9). Boscovich, p. 112, ne apune cfi mergAnd cAtre Vasluiu, trecuapa BArladului prin vad, sprijinindu-i trAsura un oarecare numAr de tArani.


de lav'ä. Sub aceste Wile se adunau toate murdäriile i toateinfectiile. Adeseori animalele moarte putreziau sub ele18.

Intelege oricine cum in -asemenea conditii igienice, boalelemolipsitoare trebuiau sh se in tinz'ä in largul lor, si o descrierea ciumei din 1821, fäcutä de un martor ocular, va Incheia Inchipul cel mai potrivit aceastä expunere a stkei economice a.tglor române.

Ciuma se lätise In Iai, casele eran inchise ; numai Inogrki ardeau movile de gunoi aprinse, spre afumarea tuturorlucrurilor ce se introduceau. Pe stradà, fiecare chuta sh se ferea-sch de celhlalt, adese ori inteun chip de tot comic, spre a MIA-tura atingerile, si pe figuri se vedea expresia abaterei, a grijeisi a fricei, Numai de departe vorbeau cunoscutii unii cu altii,comunicAndu-si vesti despre cium'ä i ingrozändu-se mutualcu o secreth plkere lhuntricä, exageränd inadins lucrurile. Foarteneplkutä erà singurätatea pe stradele, cele de obiceiu asa defrecventate. Ceca ce producea intipkirea cea mai respinghtoare,eran carele de obicei injugate cu boj care duceau mortii, bol-navii sau pe cei presupusi molipsiti cAtre mânhstirea I-Ilincea.Din partea superioarà a orasului aceste transporturi trebuiausä treacä pe Ulita Mare. Un arnkt chlärea Inainte si nu aveanevoe sà strige de dou'ä ori ca oamenii sh se fereasch. Seriozi-tatea cgrhusilor care se apucau pentru bani de o daraverä asade primejdioasä, mai totdeauna eran beti, flamurile rosii

negre ce fälfhiau pe carä, rosata cea inchisä i arzAndà a bol-navilor, expresia cea extraordinarä i groaza din fata celor mo-lipsiti i lacrhmile thcute ale celor ce intov'ärhseau pe mortisau pe cei ce trebuiau sä moarä, pe läng6 care adesea ori cânelecredincios mergeh in -Were toate aceste sunt lucruri ce nusunt fäcute pentru a inspira veselia"114.

3. STARE% FINANCIARA

Am väzut ch' tinta intreagh a politicei turcesti, urmathfath' cu tkile romane, rhmase i in epoca fanariotä ceeace fusese1nainte, anume stoarcerea lor bäneascä, si cà domnitorii fana-rioti, uneltele Turcilor intru Indeplinirea acestei tinte, nu puteanchiar dacä ar fi vroit, sá urmeze alth purtare ; dar Incà fiindei Inii impinsi de nevoile lor bhnesti a adäogi jafurile lor laacele a le sthpanilor ce-i trimeteau I

us Reise eines jungen Russen. (Vezi mai sus, p. 100, nota 14), p. 103.Podirea strAzilor cu lema incepuse tnnaintea epocei Fanariotilor. Vezi ... 1672reprodus de N. Iorga In Art. Ac. Rom., II, tom. XXXII, 1910, p. 53 (19).

"4 Kosmali, Harmlose Bemerkungen au/ einer Reise Ober Petersburg, MoskauKiew nach Jassy, Berlin 1822 (Bibl. Acad. col. Sturza No. 4144, p. 122).

RDZULTATELE EPOCEI FANARIOTE 133

Daca cercetarea stárei politice *i economice a doveditaceasta teza in chip ob§tesc, aceea a starei financiare va adaogiputerea lamuritoare a cifrelor la expunerea mizeriilor aceluitimp.

Vom lua de baza la schitarea &t'ami financiare a tarilorromane, tara Moldovei, despre care posedam cuno§tinti maiamänuntite, prin aflarea catorva condici ale vistieriei de veni-turile §i cheltuelile tarei, indeplinind apoi expunerea §i cuno§tiin-tele ce ne-au ramas prin scriitorii timpului asupra Munteniein5.

Toate condicile vistieriei Moldovei sunt scrise in limbaromana curan. §i rara de gre§eli, de unde se vede ca tiitorullor a fost Roman. L'anga fiecare total ¡lisa se vede o insemnareIn limba greaca, care reproduce in cuvinte suma ara-tata incifre, §i provine de sigur dela domnul grec ce ocarmuia tara 116.

Lucru ce poate parea cu atata mai neinteles, cu cat acestecondici sunt depe la sfar§itul epocei fanariote, este lipsa aproapetotala a termenilor de origine greceasca ce ele infati§eaza, fiindpline dinpotriva dela un capat la altul de cuvinte de origineturceascä, care ingreuie uneori intelesul lor, prin faptulunele din aceste cuvinte au cazut chiar la Turci astazi in deso-bi§nuinta i a nu se mai poate §ti ce ele inseamná. Explicareaacestei imprejurari ne-ar parea a consta in aceea ca partea ofi-ciara' a limbei fiind strabatuta de cuvinte turce§ti din vremurivechi, de pe cand Grecii inca nu putuse impune inraurirea lortarilor romane, ea ramase tot astfel i in epoca fanariota. In-raurirea greceasca, venita mai tarziu, se marginl la partile maiputin intelenite a le limbei, patrunse In organismul ei cel viu,iar nu in acel mort §i prafuit din cancelariile domne§ti. AcesteOstra terminologia introdusä din vremile vechi care aveapentru sine autoritatea timpului i aceea a respectului catreputerea suzerana. Aa suntem siguri ca poporul de rand nu vafi intrebuintat, pentru cuvantul de zile de lucru" acela deghiuzdelic" de la turcescul ghiuz" zi, i ca clasei grecitefi va fi placut mai bine vr'un cuvânt grecesc corespunzator.

Daca insk' terminologia condicilor e turceasca, rafuialadatorilor §i luaturilor mai a am putea spune ca este modernaprin talentul cel foarte vadit de echilibrare pe care'l aran. Maitoate cheltuelile acoper veniturile pana la o para, *i numai de

Condicele vistierlel Moldovei s'au gAsit fn arhivele palatului admi-nistrativ din Iasi cu prilejul arderei acelul palat In anul 1880. Ele sunt In nu-mAr de 9 continAnd sAmile anilor 1777, 1786, 1795, 1796 1797 §1 1798 (acestepatru din urmA legate ImpreunA) alte douA condiculi din 1797 si 1798 §I unadin 1804. Ele se aflA acuma depuse la biblioteca Academiei. Expunerea dintext este scoasA din o lucrare a mea publicatA In Revista lui Gr. TocilescuFinan tele In epoca Fanariofilor, I, p. 45-73.

ni Asemene insemnAri lipsesc la condica lui Grigore Ghic a din 1774-77'probabil fiind cfi domnul stiea romfineste.


doua ori Intalnim cate un prisos ramas In casa statului. Despreun neajuns, ceeace se nume§te astazi un deficit, nu putea fivorba, Intrucat pungile contribuabililor erau In totdeauna ladispozitia ocarmuirei, §i la amenintarea unei lipse se scotea onoua contributie.

Veniturile tarilor romane erau de 4 categorii : 1) venitu-rile Orel, 2) veniturile domnului ; 3) veniturile doamnei §i 4)casa rasurilor pentru plata lefilor dregatoriilor §i a pensiilor.

Sistemul darilor pe atunci era lasat ca §i mai fnainte, labunul plac al domnitorului, care orcinduia dajdiile dupa ne-voile, adeseori dupa bunul sau plac. Dei cativa domnitori fa-naroiti, fntelegand cat de pierzator de averi §i de gospodariitrebuia sa fie un asemenea sistem, se fncercase a-1 fnlocul cu odeterminare de mai fnainte hotarfta a darilor de pia-tit, fnsu§iautorii acestor fnoiri trebuira sa se lepede de ele, fata cu nevoileneaparate de bani In care fi punea lacomia turceasca, precumam vazut-o Nina oara la domnia lui Constantin Mavrocordat 117.Cu fncetul tot fnmultindu-se §ferturile In Muntenia §i Moldova,fara a se scadea !ma nartul sumelor fmplinite, ha uneori chiaradaogandu-se In chip simtitor, se ajunge In Muntenia la 12 #er-turf pe an, iar In Moldova la 7, plus ni§te alte dari care sub altedenumiri fmbracau fnteo singura data de 5 §i chiar de 10 oricifra unui §fert.

Condicile vistieriei moldovene ne arata ca aceste §fer-turi se scoteau astfel : la Noemvrie §fertul I-iu ; al II-le laApril al anului urmator, al III-le la Mai, al IV-le la Iunie,al V-le la Iulie, al VI-le la Septembrie §i al VII-le la Octom-brie. Lunile August, Decembrie, Ianuarie, Februarie §i Martiepar deci a fi fost scutite de dari. Ele erau Inteadevar scutite de§ferturi ; dar bani se luau §i fnca cu gramada, Imbracandu-sedarea cu un alt nume. In August se scotea ajutorinta devara, dare ca mult mai Insemnata decal aceea a §fer-tului, de oarece pe and §fertul umbla fntre 36-50.000 de leipentru toate tinuturile Moldovei, ajutorinta de vara se urcadela 200-300.000 de lei. Cat despre cele 4 luni de iarna ele eraufntrebuintate pentru a jupoia pe popor in chipul cel mai crunt,luandui-se de °data sub numele de ajutorinta de iarna, valoareaa 10 §ferturi, dela 400-500.000 de lei. In anul 1798 neajungandInsa nici §ferturi, nici ajutorinta a acopen i nevoile tarei, se mairidica In luna lui Mai pe lAnga §fertul obicinuit o dare numitaajutor, In suma de 163.000 de lei.

Aceste dad ale §ferturilor, ajutorintei, ajutorului, §i cumle mai numesc, se impuneau de visteriefn sume pe de-a fntreguiasupra satelor, lasand apoi pe locuitori sa-§i sub-Imparta ei

"7 Vol. IX, p. 79: De Bauer, Mémoires, p. 301.


sumele de pl6tit, dup6 puterile fieckuia, adec6 s6 se cisluiascdintre ei.

Bine intele a asemen ea dare directA era luat6 numaidela tArani si a boerii erau scutiti de rAspunderea ei. A douadare directà era aceea a mazililbr §i ruptaqilor. Mazilii eranprecum am vAzut aiurea coboritorii acelor boieri care rAmAseseM'a slujbe; ei erau supusi la o dare direcM care ins6 nu eracislui0, ci impus6 fie-cAruia pe cap in chip personal. Rupta§iisau ruptele vistieriei erau oamenii strlini care ase7findu-seIn tul filceau toemealà (ruptoare de unde numele de rupta.,i)pentru catimea dkilor ce trehuiau stri ràspund6 vistieriei. Dareaambelor acestor clase de birnici se rAspundea In 6 sferturi, Inloe de 7, fiind supusi pe langil ele si la ajutorinta de val% si deiarnA 118.

A treia clas6 de contribuabili supusi arel directe, de ase-menea dupà sumi fixate in chip individual, erau negutitorii,care rilspundeau sumele cu care erau incArca ti, in dota termine :unul la SI. Gheorghe si altul la Sf. Dumitru. .

Veniturile tArei In Mo:dova erau, in cifre, urmUoarele

1" Asupra mazililor, veztvolumul VI, p. 1r3 sl mal jos sub No. 3. Pentrurup'asi hrisovul din 1812, UrIcaral, XIV, p. 232. Adaogl un doc. din 1674 Chi-b5nestu Ispisoace sl Zapise, III, 2, p. 155 a at4 cum Domnul a socotlt ascoate un sat din cislA s -a face ca el Mi den cu rupta : 24 de galbanl Inteunani, 12 la Siete Gaeorghe $i 12 la Siete Dundto,"

pentru anul 1796Lei Bani

Sfertul al II-le, April 1796 21.995 31Mazili si ruptasi, darea I-ia 3.369 81Negutitori, SI. Gheorghe

al III-le, Mai 5fertul

8.59141.907 97

Mazili si ruptasi, darea a II-a 3.353 77Sfertul al IV-le, Iunie 42.004 17Sfertul al V-le, Iulie 38.388 86Mazili si ruptasi, darea a III-a . 3.344 22Mutorinta de var5., August . . . 289.723 74Mazili si ruptasi la ajutor, de varà 8.356 605fertul al VI-le, Septemvrie . 42.654 12Mazili si ruptasi darea a IV-a 3.345 110*fertul al VII-le, Octomvrie . 42.779 6Mazili si ruptasi, darea a V-a 3,350 103Negutitorii, Sf. Dimitrie 11.807 50Vertul I-iu, Noemvrie 1797 42.223 16Mazili si ruptasi, darea a VI-a . 3.345 103Ajutorinta de iarnA, Diacemvrie . 504.003 60Mazili si ruptasi la ajutor. de iarn5 . 16.171 118

Total . . 1.150.656 23


Din aceastä sumä se scad banii scutelnicilor, aded a acelors'äteni birnici, care nu präteau darea ditfä stat, de si erau tre-cuti in catasti§ele visteriei, ci fäspundeau darea dtre boieri,fiind scutili (de unde numele lor) de darea la ocàrmuire, !noirefäcutà de Constantin Mavrocordat cand cu incercarea lui de adesrobi pe tärani.119 Sdzandu-se suma scutelnicilor care seurca pentru anul 1796 la 226.759 lei, 91 bani, elmâne pentrucheltuiala Wei 922. 897 lei, 52 bani.

Veniturile domnului esiau din arile indirecte insAmnateCu cuvântul turcesc de rusumaturi, si pe care le pläteau bine114'6les si boierii. Pentru anul 1777 Carra ni le (16 In urmàtoarele

Tinând samä' de sporul ce se va fi urmat i in acest venitIn rästimpul de 19 ani, pänä.' la 1796, putem socoti venitul dom-nului din acest an la o suing egalä' cu acel al venituluidacà nu mai mare 120.

Cu toatà aceasrä parte insämnatä pe care domnul o incasadin veniturile generale sub numele special de venituri domne§ti,el mai subtrAgea ind mai multe zeci de mii de lei din baniiatribuiti pentru intimpinarea nevoilor tärei, precum vom vedeala expunerea cheltuelelor.

Venitul special, al doamnei in Moldova, era acela pe care '1trägea din judetul Botosanilor, §i care se va fi urcat la 30.000de lei.

U. vol. IX, p. 86. Vezl i alte condici de socoteli Cu cifre ceva deose-bite din cauza timpului de cAnd dateazii. Cea din 1818 pub!. de Ureche InAn. Ac. Rom. II, tom. IX 1886, p. 30; altele din 1786 pub!. de N, Iorga InStudii si Doc. VI, p. 183 si un. De alfel ele constata aceeasi stare.

In 1802 venitul tarei se urcase la 1.716 613 lei, (Hrisov al luiConstantin Monizzi din 1802 In Ur carul. 1 p. 8). Acel al domnului ajunsesepe la 1810 la cifra de 1.190.000 de lei. Fotino, II p. 391). Totusi acest adaosnu province din o sporire a avullei árilor, cl numai cat din schimbarea va-loarei rnonedelor. Este straniu de a nu se Intalni nici la veniturile istieriei,nici la cele ale domnului, ccndeiul cel icarte insemnat ce provenea din Ibi-za' ea dregatoriilor. Asa bunfi oara boeria de aga se vindea cu 2000 de galbeni,aceea de spatar cu 3000, lar aceea de vistiernic cu 25:.0.(00 de galbeni,locurile mai jos In proportie. Ledoubc c. Campogny 15 Dec. 1820, Hurm. Doc.XVI. p. 885.

sume :Lei

Vinäritul dela Odobe§ti 140.00031 de la celelalte podgorii 100.000

Oierit si vkärit 200.000Dare pe cai 30.000Desetina pe stupi 30.000Vämi 200.000Ocne 100.000

Total 800.000

REZIII/TATELE, EPOCEI FANARIOTE 137

In afarà de aceste trei clase de venituri, mai era i acel alcasei reisurilor care se alcátuia din un adaos de 14 parate la leula Intregul venit al Wei si care slujià a se rAndui din el lefiTeboierilor pe lAngá alte venituri de care se bucurau, cAt si a se dao despágubire celor care nu puteau Inc5pea la vreo dregátoriese aflau In lipsá. Acest venit *fusese atribuit unei case a parte,MT% de amestec cu celelalte, de cátrà Constantin Moruzi InMoldova, care prin hrisovul sAu din 1779, orAndueste ca acestvenit sá nu aibA nici un amestec cu celelalte venituri, nicise numeascà' venit al vistieriei, nici sá se strAngá la visteriadomneascA, ci se numeasc6 ghenicos, strAngAndu-se In deo-sebità casá in sfAnta mitropolie, sub epitropia domniilor salevel logofát, vel vornic, vel spátar i vel han, care vor fi dupAvremi ; cA nimene din cei ce au slujit sA nu rAmAná páguba§ deosteneala lui, s'a fäcut aceastä °Wake a casei rásurilor, i cAndnu ar ajunge a se da deplin fieste-csáruia, sá se scoatà Ina unsfert pentru neajunsul lefilor" 121.

InsumAnd toate veniturile Orei Moldovei, avem In cifrerotunde :

SA cercetám veniturile Munteniei. Pentru aceastApAstrate de Bauer In memoriile sale se referá la o datA

anterioafá cu 30 de ani acelor culese pentru Moldova, anume laanii 1766 si 1767. De aceea de si tara Munteniei era mai bogatàsi mai impoporat6 decAt Moldova, veniturile ei generale se aflàpentru acel timp mai mici decAt acele ale Moldovei din anul 1796.Spre a stabili deci o asemánare fare veniturile ambelor tAri,va trebui sá urcsám cifrele dárilor muntene, luAnd de cAláuz Inaceastá urcare sumele veniturilor tárei Muntenesti din anul 1817,pentru care timp ele au fost Ostrate de istoricul grec Fotino.

Veniturile tä'rei In Muntenia constau din cele 12 sferturi,plus mai multe pocloane i ajutorinti ; din §ferturile iarAsi Innumár de 12 ale mazililor i ruptasilor plus pocloane iajuto-rintele lor ; din darea preotilor, pocloanele mánástirilor, boierilor

111 Publicat de KogAlniceanu In ArhiucCrointneasca, II. p. 115. (145i

Lei

Venitul tärei 923.000Venitul domnului 900.000Venituldoamnei 30.000Casa rásurilor 323.000Scuteinicii dati boierilor . 227.000

Total . 2.403.000

138 I8TORIA ROMANILOR

*i slujitorilor. Ele se urcau pentru anul 1767,impreunä cu baniis cutelnicil or. la suma totala de 1.310.000 lei

Acele a le domnului, provenind ca*i in Moldova din darile indirecte, se urcaula cifra de 865.000

Venitul doamnei, din Tiganii carespalau aurul di rauri *i din darea de 5 leipe cap de Tigan ursar 40.110

Casa rasurilor 458.500Total . . 2.673.500

Urcand aceastà cifra, data de Bauer pentru anul 1767, celputin cu 1/e, pentru anul 1796, avem ca cifra totala a veniturilorMunteniei pentru acest an : 3.564.000 de lei pe and acea a Mol-dovei se urca la 2.403.000. Aceea*i proportieintervenitul ambe/ort6ri este data *i de Thornton, care-si culegea stirile sale cevainainte de 1812, evaluind el in chipul urmator veniturile Mun-teniei si ale Moldovei :

Aceste cifre corespund sporiului ce a trebuit s5. se faca de/a1796 0115 la 1812, dar care provinea nu din o adaogire a produ-cerei tärei ci tot din depreciarea valoarei leului constatatamai sus 122.

122. Thornton, Etat actuel de la Turquie traduit par, % Paris 1812, II, p. 501.Comp. Raicevici Osserra-toni. p. 182. Alti autori dau cifre cam deosebite. Asa BnuerMernotres, p. 301 dA venitul domnului pentru 1767 numai la 600 mil de lei totasa 11 evalueazA i Fotino, II. 321. Nu posedAm pentru Muntenia exactitatea unorcondici oficiale, cu toate cA si in Moldova avem de aceste nu mai pentru venituriletArei nu pentru acele ale domnului, in totul msA cífrele date de scriitori pentruMuntenia nu vor fi depArl ate de adevAt. Asa Fotino ne dA pentru ant.1 1817, cavenituri domnestl cifra de 237 000 de lei, nattit al clacl luArn In bAgare de seamAanul pentru care este &AA.

Minter/la Mol dova

Birul 2 200 000 1.775.000Mazili si bresle . . . . 200.000 25.000Familii din Trans. . . . 140.000Mine de sare . . 300.000 300.000\rand 200.000 200.000Pasiuni 280.000 170.000Albine 70.000 120.000Vin 60.000 200.000Tutun 60.000 50.000Casa rasurilor 770.000 321.000

4.280.000 3.161.000

BEZIIINATELD EPOCEI PANABIOTE 139

Daca insa veniturile unei tari pot A ne arate pana la unpunct puterea ei de productie, cheltuielele ei ne vor face sa-pa-trundem mult mai adAnc in intreaga ei stare politica §i financiara,deoarece se va vedea la ce se intrebuintau banii luati din spi-narea norodului. Condicile Moldovei ne arata inteun chip carenu mai lash' nici un soiu de indoiala, cä starea inspaimantatoarede robire In care Wile romane cazuse fata cu Turcii, constatatapentru Muntenia din condicile vistieriei lui Constantin Bran-covanu, se mantinuse pe deplin, daca nu spori chiar pe vremileFanariotilor. Ambele aceste documente, despartite prin un veacintreg, !ma constatand o stare de lucruri asa de asamanatoare,intaresc parerea ca In privirea neomenosului jaf caruia erauexpuse Wile roná.' ne, epoca Fanariotilor nu s'au Mat mai pejos de vremile anterioare.

Cifrele continute in condici ne arata cum aproape tot ve-nitul Orei nu intra decat In pungile turce§ti, fie ale statului,fi a le privatilor, §i lamuririle ce le tnsotesc ne pun adese oriIn mirare cand vedem 'Ana la ce grad dc umilire poate sa ajungaun popor ce nu mai are con§tiinta de sine. Condica pe 1796 nearata ca cheltuite urmatoarele sume :

67.944 Harciu1123 tarei60.000 Bairam pe§che* 12443.832 Polite din Tarigrad platite in tara 12523.463 Politi paltite la Tarigrad10.000 Manseturi a mai multor pa§i4.365 Ramazamlic-bairamlic trimis la Bender5.777 Daruri la Turci 126

846 China p. transportul unor tunuri3.553 Repararea unui hambar la Isaccea9.737 Catarguri si doage trimise la Tarigrad

27.465 Menzilu1127715 Conacile 128500 Evmiiaua 122

1.600 Cheltuiala Beilicului (conacul din Ia§i)3.000 Mansetul lui Hasan pap6.538 Givergileaua 1"

1". Tributul.1". Darul peste-tribuna sarbatoarea turceascii a Bairamului.1". Bard imprumutati de capuchehal in intereseie domnului sau ale titre' .ItS. Daruri.117. Postlle intrebuintate In ',Moldova pentru corespondenta Turcilor cu

Benderul. Hotinul, Cetatea Alba.1". Gazdutrea Turcilor ce veniau prin tara.119 Cuvantui insamna pinta zilnicii. Nu se poate sti hull cum era Matta.1". Silitra ce se trimitea din Moldova in Constantinopole pentru tabricarea

pulberii de tun.

140 ISTOBIA BOMANILOR

3.034 Zahereaua Isaccei2.000 Cheltuiala carattilui acelei zaherele2.752 Daruri la Turci al 2-le rand

900 Evmiiaua al 2-le rand1.324 Conacele3.927 Beilicul

106.816 Bani gata la Tarigrad in al doile rand38.850 Politi din Tarigrad platite in tara

195.718 Zahereaua : miere, grail, orz si fan5.000 Manseturile lui Hassan pasa4,619 Ramazamlic-bairamlac al 2-le rand7.300 Daruri la Turci al 3-le rand9,744 Tocmitul unui hambar la Isaccea1.800 Evmiiaua al 3-le rand2,878 Musafirii turci

615.828 total.Asa dar din 900.000 de lei care constituiau venittil tarei,

600.000 adeca 2/3 erau absorbiti prin cheltuielele cu Turcii, siaceste erau acele facute oare cum in interesul tarei, domnul maiadapandu-le setea lor cea uscata de bani si cu cea mai mare partedin propriile sale venituri. S'ar insala fried cine-va daca ar credeca macar restul de 300.000 de lei se cheltuia in folosul tarei.Lipsind aproape cu totul ostirea, care mai absorbea unele sumipe vremea Brancovanului, domnul mai intrebuinta venituriletarei la intimpinarea urmatoarelor cheltueli, de o natura cutotul personala, si care nu pot intra in nici o legatura cu stareaobstiei : Camara qospod, adeca aprovizionarea ei cu de ale man-carei ; curlea qosp. od, adeca prevederea ei cu lemne, grijitul sicuratitul palaiului etc. ; qrajdiul, adeca aprovizionarea lui cu fanorz, ovas si altele trelAtitoare cailor ; Pird ria, aprovizionareaei cu Mina, drojdii si unelte pentru coptul painei ; ciubucceria,prevederea acestei pentru acele timpuri insamnate institutiuni cuciubucile, narghilelele si tutunul trebuitor ; Callanele ce se Impartau la boieri atkt la tntrarea domnului in scaun at si la alteImprejurari ; Botezurile 0 cununiile fäcute de domn, tot pe chel-tuiala statului ; stirbeitorile, cheltuelele facute cu preoti, luminaritamaie etc. la sarbatorile cele mari ; daruri la creqtini cutia mi-lelor si nostimul condeiu de daruri la obraze tiute, pe care nuconvenia domnului sa le zica pe nume. Cheltuielele care in apa-renta se faceau pentru tall eran marginite la cateva zecimiide mii de lei, anume pentru Lipcani 181 calareti de Tarigrad. Is-ciohadarie 182 cei trimisi cu trebi, tntretinerea capuchihailor

1" Corp de TAtar1 tr1m1s1 cu si atete.j" Un feliu de jandarmi.


dela Bender, Hotin, Cetatea Alba' i cheltuielele de tot nein-samnate ale gramaticilor. Observam insa ca chiar i acestecheltueli, pretinse facute in intersul tarei, tot Turcilor le slujiau,pentru a purta stafetele lor, a mijloci ordinile suveranului si afntretinea in tara.' o politie oarecare ce erà de nevoie pentru aputea mai u§or despoia pe popor, Impedicandu4 de a-si lua lumeaIn cap si a fugi in codri sau peste granita.

Nici un condeiu nu se vede trecut care sa fi avut de scopvreo Imbunatatire materiala sau moraba a .01.6 sau poporului,precum drumuri, poduri si altele. Bisericile numai se folosiaumacar intru Cava din veniturile statului, prin cheltuielele pentruserbatori i pomajanii 183 pe lânga ca* ele aveau veniturile lor celeinsamnatoare. Trebuiau niste Intamplari cu totul afara dinranduiala lucrurilor, precum ciuma din 1797, pentru a scoate pestat adeca pe domn din nepasarea In care statea fata cu interesulpublic si a-I face sa cheltuiasca cu lazareturile" bolnavilor sumade 6351 de lei. De altfeliu toate cheltuielele au in vedere numaisi numai interese personale ale Turcilor, domnului si boierilor.Statul erà pe atunci considerat ca o intinsa companie de ex-ploatare ; poporul ca o turma de oi, dela care culegi roadele,färà a-ti da altà osteneala, cleat de a le rasa sä pasca pe campii.

Mara de aceste cheltuieli obicinuite, Poarta mai supunea.tärile romOne la altele extraordinare, decateori aveA vre'o nevoiepe care stia ca ele o pot indeplini. Asa in sama pe 1797 gasim ocorabie facuta prin ingrijirea si cheltuiala Moldovei, §i care costao suma egala cu aceea a tributului pe un an, 66.552 de lei. Altadata, In sama pe 1798, intalnim un numar de 350 de cai cumparatide tara si trimisi pe socoteala ei la Constantinopole, pentru carese dau 53.624 de lei. In acelas an Turcii mai cer Intocmirea a douahambare la Bender, pentru care se cheltueste suma de 42,717lei si se mai trimite tot odata si o catime fnsemnatrde oi, carecosta pe tail 75.000 de lei.

Aceste insa toate nu erau nimic fata cu greutä'tile ce ca-deau pe bietele tari In doua fmprejurari : cand se schimba dom-nul, ceeace din nenorocire se repeta aproape la cate trei anicand Poarta se afla in rasboiu. Domnul mazil se fncarca cu toatacurtea si averea lui In o multime de cal% mocanesti, harabalesi caruti si se fndrepta catre Constantinopole, pe cand cel nounumit f§i trimitea tot pe cheltuiala tarei, mai putinedar mai mulfä intovarasire de simpatrioti in tara unde era ran-duit. Unul cu zimbetul pe buza, celalalt cu lacrimile in ochidar nici acesta nu-si lua pentru tot deauna ramas bun dela tara,pe care nä'dajduia cu ajutorul Domnului s'o revada iarasi incurand sub picioarele sale, bizuindu-se pe pungile de bani ce le

138 Pomene.

142 ISTORIA &OMANI:LOB

asezase in fundul harabalelor, cheia de aur cu care descuia intotdeauna portile ce dticeau la domnia vreuneia din OdleromAne. I"

A doua imprejurare malt mai impovorAtoare tag ce seabAtea asupra acestor tAri erA atunci cAnd Poarta avea vreunrAsbau cu o putere vecinA. Pe lang6 facerea podurilor, cereri ne-numArate de salahori pentu intocmirea cetAtilor si de carA pentrutransportul celor trebuitoare ostirei, pe MAO proviziuni ce seluau atunci din tar6 fArA nici m6car acea ridicull despAgubire.plAtite de Turci in vremile ordinare, ei mai cereau si bani sunAtoripentru intimpinarea cheltuelei ostirilor. AO in sama din 1804gAsim condeiul insemnAtor de 1.050.000 de lei, banii imdatu1ui.135ce a fost tara datoare sA deje spre plata lefilor ostirilor impArA-testi ce au fost la tara RomAneasa, dup6 sfAntul hati-hUmaium§i (Ilia osebia si vrednic6 de inchinAciune impArAteascA po-runcA". Si s6 se noteze c6 aceast6 contributie la cheltuiala ostireitntrebuintat6 In asa numitA rAspingere a bandelor lui Pasvan-Oglu, se cere dela Moldova, ce nu fasese intru'nimic amestecatA,nici activ nici pasiv, in acea daravere.

Adese ori domnii, spre a indeplini cererile turcesti impu-neau tArei contributii in naturA, ce nu erau de loc cuprinse IndArile ce se ridicau. Aceasta se intAmpla mai ales cu zahareauape care locuitorii o dAdeau mai totdeauna fArA a primi vre'oplatA, ha incA o si cArau pAn1 la local trebuincios. Asa in samape 1786 IntAlnim de mai multe ori insemngri ca aceste :

287.059 ocA fAin6 si 2.609 merte orz, ce s'au trimis CurAnduial6 de pe la tinuturi si nu s'au plätit locuitorilor, fiindclse rAnduise in ajutorinta si n'au apucat ispravnicii a o !AM".

1037 mertA, 7 dimerlii orz ce sau trimis cu rAnduialàintre aceste 8 luni cAte 1297 dimerlii pe lunK, dupA sineturilece s'au luat si nu s'au pltifit locuitorilor".

13.101 oi ce s'au trimis dela Codrul Vaslui, si rAnduin-du-se in ajutorinta, n'au apucat a se Will locuitorilor".

Bez cele ce s'au luat dela locuitori si nu s'au plätitbez cele ce s'au luat dela bsAcAlii din tArgul Iasi si iartiqi nus'au plate 136

Nu au apucat a se plAti" pentru aceste timpuri, al-m5cit MI% incunjur, vra sI zieá cä nu s'au plAtit niciodatA ; do-vada cea mai burl este a nicAierea nu se vede trecutà vreo sum6 pentru plata acestor lucruri, cu care simile s'A fie seg.-zute. DacA unul din ele fusese rAnduit a se plAti din ajuto-rint6 si aceasta se incasase intreag5, trebuia numai cleat casuma acelei dAri sä infAtoseze un prisos, anume acel economisit

4. Pentru strilmutarea lui Mihalu Sups afIlim cheltulti 50.701 lel.1". Alutor."4. Condlca vistleriel Moldovel pe 1796.

REZULTATELB EPOCEI FANARTOTE 143

prin nefiinta unei asemenea cheltueli. Totu§i la sfär§itul rA-fuelei întâlniin ca rämä§itä tot acele 000,000 caracteristice, iarprisosul ce puteä sä rämänà se infunda in nenumäratele politide Tarigrad a eäror fiintä i platä nu erau controlate de ni-mene.

Asemenea cheltuieli pot insä pärea serioase ; ele aveaude tintä a alina nevoia cea vecinicä de bani a statului turcesc.Ceace insä este revoltätor sunt darurile la Turci i cheltuielilenesfär§ite fäcute cu musafirii, conacele, transporturile Tur-cilor ce treceau prin tärile romäne, i care nu aveau alt temeide a fi cleat In deprinderile lor cele jäfuitoare. Tärile românese inchinase ca state unui altui stat, nu persoanelor privatedin acest stat ; totu§i aceste se folosiau comparativ mai multpentru nevoile lor casnice din stäpanirea tärilor inchinate, decAtinsu§i oarmuirea de care se tineau.

Transcriem aici un capitol intreg de darurile la Turcialte cAteva cheltueli stranii, pentru a vedeä la ce grad de robieajunsese tärile române fatä cu Turcii. Este imprumutat dincondica visteriei Moldovei pe 1786:

Lei

512 Chihaelei Mariei Sale Malek-pa§a, dupä izvod454 Daruri ce sau dat lui Timicai Märza dupà izvod87 Haznatariului lui Ismail Bina Emeni, insä :

29 lei 60 bani un postav57 60 o blanä sängeap

98 Un ciasornic de aur lui Tutungi Emin aga505 Daruri ce sau dat lui Ismail Bina Emeni

Daruri ce sau dat lui Kipru Emeni, :20 lei o tabachere de tilde

5 o oca tabac330 Daruri ce s'a dat lui Ismail Bina Emeni, insä :

140 lei o blanä cacom100 un giar60 doug citarele30 o ghitie

10 La doi oameni a M. S. Hotin Muhafezi100 Lui proin Hotin Defterdar353 Lui Halil Ismail Bina Emeni, trig :

96 lei o blanä de cacom126 un ghimesit de hindie In dungi

31 o ghitie87 un giar75 un duluci-zor

100 un ciasornic de aur

144 ISTOBIA. somiNmos

16 Un postav omului lui Suleiman Efendi666 Cele ce s'a dat mutului prea inglt. vizir, insg :

468 lei un contgs de samur120 ceasornic de aur78 3 postaje la 3 oameni ai lui

14 Un postav ciohodarului lui Bina Emeni250 Un ceasor. cu lant chihaelei lui Mehmet pasa15 La doi 'Mari ai lui Timircai MArza25 Unui Tgtar al M. S. Seraschier pap

1000 Boccea-pehasi lui Isacce Ambari Emeni120 Lui Hagi-Mehmet aga venind cu un armgsar101 Muhurdariului M. S. Ahmet-pasa, venind cu haremul

M. S.50 Lui Harem-chehazsi al M. S.

100 Unui tgtar viind pentru trimiterea cherestelei15 Unei turcoaice Fetme, ce are o pricing

1800 Lui Omer aga. cihodar al lui Beilic Efendi150 Omului slgvitului Selirn aga, venind cu un armg_sar si

2 cai.

Si asa mai departe pomelnice de aceste pe file intregi.Pentru a trece cu vederea darul dat fivlui lui Timircai Mgrza,persoang ce nu stim nici mgcar dacg era in varstg, precumsi ch31tuiala de intretinere datg Turcoaicei ce aveg o pricingin Moldova, minunat este darul de 666 de lei fácut mutuluiprea inaltatului vizir, adecg caraghiosului ce insotia pe vizirsi 11 inveselea ; numai putin nostime sunt darurile fgcute slu-gilor care duc armgsarii pasilor sau celor ce conduceau hare-murile Mgriilor lor ? Biata Moldova (si tot asa si tara Mun-teneascg) ajunsese a plgti din casa statului pang si slugile sicaraghiojii Turcilor. Apoi ce sg" zicem despre ingrijirea statuluide a procura blgni, tabacheri, tutun si tabac pentru diferitiiEmeni si Efendi ce ne onorau cu vizitele lor ?

Darurile se dgdeau insg nu numai atunci când Româniicereau ceva dela Turci, ci lucru mai curios si atunci cAnd,dung ordinile lor, Românii le adeau ceva. Asa in sama pe.1777, se vede o suing de 200 de lei pentru o blang nurcgce s'au cumpgrat de s'au dat d-sale Emieta vizir Ciohodar ceau venit la Galafi dupd zahltrea".

Asupra Munteniei dei nu posedäm amgnuntimele ce leam dat despre Moldova, chiar in cazul cAnd le am avek elenu ar face deal sg. reproducg tabloul desgustAtor ce reiesg dinsgmile Moldovei, si pe care l'am cunoscut ca existand si in Mun-tenia pe timpul Brancovanului.

REZULTATELE BPOCEI FANARIOTE 146

Bauer ne arat6 ca cheltuite din veniturile Munteniei pe1767 de 2.020.000 de lei 137 urmAtoarele sume :

Cheltueli pentru Turci Lei

Tributul §i. cheltuiala c'äpàt'ärei domniei 917.313Plata Ienic..rilor din centile dunärene 153.540Pl'äti In socoteala vechilor datorii a domn 145.195Dobänzile acelor datorii 4.275Daruri hanului §i paplelor 34.146Daruri in bräni, stofe, ceasornice Turcilor 84.010Conacele turce§ti 19.063Daruri pa§alelor spre a impiedeca pe negutitorii Turci

dela abuzuri 12.898Salariile lui divan Efendisi §i ale be§liilor . 7.528Daruri in timpul Ramazanului 40.246Cheltueli cu strAini insämnati afrätori In Bucure§ti 6.235Chelt. trimiterei banilor In Constantinopol . . . 730Daruri la Cadii vecini care judeeä procesele futreTurci §i cre§tini 796Zahareaua de primAvarà §i de toamn'ä Impreung Cu

cheltuelile fäcute pentru luarea adeverintei . . 60.000Cheltuiala casei domne§ti in Constantinopole când s'au

fäcut noua domnie 43.578Totalul cheltuielelor pentru Turci. . . . 1.529.553

CheltueliLei

Pensiile boierilor §i a vkluvilor 56.766Daruri de Pa§ti §i de CrAciun la boieri, v5.duve, etc. 5.947Masa domnului s'i chaltuielele mbunte ale palatului 21.907Alte cheltuieli ale curtei 8.663Cheltuiala celor douà biserici ale curtei. 10.854Cheltuiala comi§iei (grajdiurilor) 3.675Salarul marelui vistier i celorlalti din vistierie . 7.825Caftane 505Cheltuiala Lipcanilor *i altor cureni 7.491Bilete de scu tire de dAri138 64.386

Totalul cheltuielelor din tarA. . . 188.429

1". Cifra de mal sus, p. 138, data ca venit al Munteniel, pe 1767 de2.673 50 de lei cuprindea l banii scutelnicilor, casa rasurilor §I venitul doamnei.

"a. Bauer, ne spune ca bilete de sculire se dadeau :ScutelnicilorAcelor tnsarcinati cu cumpararea oilor pentru Constandinopole.Acelor ce duceau lemne de Incalzit la curte.Plaiesilor care paziau trecatorile Carpatilor.

A. D. Xenopol. Istoria Ronalnilor. Vol. X. 10

146 'STOMA BOMANIL011

Din venitul total al -Wei Muntene§ti, care atingea cifrade 2.020.000 de lei, se cheltuise deci 1.717.982, mai rAmanandd§tig curat al domnului 302.018 lei, in dark' de veniturile dom-ne§ti, iar proportia banilor cheltuiti in interesul Turcilor §i aceidati la nevoile domniei §i ale Ord era de 8 la 1

Dupà cele artitate pAnà alce, putem s6 ne facem o ideedespre regimul politic §i financiar aruia erau supuse Odle ro-mane. Domnul, autoritatea supremä in stat nu era cleat oumalt1 oarbrt §i ascultrttoare in mânile Turcilor. Ei Il intre-buintau mai ales pentru a stoarce bani sau valori dela popor,cäci aceasta era aproape singurul mijloc pentru Turci de a s..tfolosi din stApanirea tärilor roman.% neputând lua pe locuitoriilor in armatg, ca unii ce nu erau Musulmani. D5rile, la careeran supuse tArile romane, nu eran statornicite odara' pentrutotdeauna ; de aice izvorul celor mai vajnici încälcäri. CandTurcii aveau nevoie de ceva, ei ordonau domnilor §i ace§tiatrebuiau sä asculte ; dacA nu Ii puneau viata lor in cumpkfä.Dacà venitarile obicinuite ale tárei nu ajungeau spre intam-pinarea cheltuelei cerute, se scotea indatà o daj die nou6, flrAa lua in bagare de seamà dad se lovià prin ea in teresele lo-cuitorilor. Sistemul urmat pentru Turci era aplicat §i de domnIn propriul sgu folos. Dacä cheltuise mai mult pentru dpAtareadomniei §i veniturile domne§ti existente nu puneau in perspec-tivà o grabincä indestulare, sau dacä pozitia lui era cam §o-vAitoare la Constantinopole, atunci el recurgea la scoaterea vreu-nei noue cl6ri asupra tärei, pentru care lua un nume din bogatulvocabular rAmas din vremile trecute.

Oamenii sunt din urea lor indldtori ai drepti trilor al-tora ; trebuie scutul cl aspru legilor §i al puter..ti publice pentrua stavili nesAtioasa lor pornire ; lar dud acesta lipse§te §i inlocul lui se pune bunul plac al individului, atunci intelegemu§or cum abuzul poate deveni lege. In asemene stare se aflauRom'anii in vremea Fanariotilor ; §i de aceea amintirea ceaplinà de uit% §i de amAr'äciune, lAsatà de acea epoa, nu estedatorit6 unui glas m'arit prin ecoul ra'sunsätor al timpului, eleste numai reproducerea sl6bitA, prin Indep`ártare, a tristei rea-MAU.

i. SOCIETATEA I MORAVURILE 139.

Supunerea sub cei mai mari. Aph'sarea turceascA, unitlCu apriga vânare a scaunelor române din partea competito-rilor tot mai numero§i ce se ingrAm'adeau spre a lor doban-dire, trebui inc6 de mult s6 fad' o adâna §tirbire in moravu-

lU t introducere la scrierile lui C. Negruzzi de V. Alexandri, re-produsti o In Cony. ¡iterare, VI, 1892 p. 1 i urm.

REZIIIMATELE EPOCEI FANARIOTE 147

rile simple dar cinstite ale oamenilor vechi. Semnul cel maivazut al acestei stirbiri se destáinueste In calcarea juramintelorcelor mai sfinte, care, fncepuse In tarile romane °data cu de-strabalatura vietei politice. 14°. Acest sistem al corumperei mo-rale este cu atata mai caracteristic cu cat vremile fiind reli-gioase, numai o adânca destrabalare putea sa Impinga pe oa-menii ce aveau inca o puternica credinta, a lua In desert nu-mele Domnului Dumnezeului lor.

Epoca fanariota nu puteà decat sa fmpinga mai depai tedecaderea morala, caci pe Muga pricinile vechi se mai adausesealtele noi care trebuia sa faca pe oameni si mai ipocriti, maitaratori mai lasi si mai fnjositi. Anume pe tanga stapanireastraina ce apasa de departe asupra tarilor romane, sa adauseseo alta tot straina, fiica i reprezentanta a celei d'intai, care sefncuibase, chiar In sanul lor.

Del prin el Insusi elementul grecesc nu avea nici o pu-tere, el devenià cumplit i Infricosator prin autoritatea ce omp rumuta dela acel care-1 trimitea. Inaintea lui deci cata sase fnchine cel romanesc ca i fnaintea Turcilor a-tot-puternici,fnchinare fusa silita i fatarnica, care se fama numai cat spreocrotirea interesului individual.

Intelegem cum o asemene situatie prin ea singura tre-buia sa contribue a falsifica purtarea si a schimonosi carac-terele. Dar elementul fnsusi ce incorpora in Odie romane pu-terea cea cumplita a Otomanilor adica Grecii fanarioti era Inaceiasi pozitie fatá cu acesti ai sai stapani. Si aici regasim oura seculara, care se ascundeà sub masca ipocrita a Ingrijireide trebile Otomanilor, iaräi In singurul scop al apararei pro-priilor interese. Turcii inspirau Grecilor ura i frica, i erau tra-dati de ei in toate imprejurarile ; Grecii Insuflau Româniloraceleasi simtiminte, i culegeau dela dansii aceleasi roade.

Domnii, capetele tárilor române, dadeau exemplul ace-stei purtári lipsite de once demnitate fata cu Turcii. Pentrua capata domnia eran In stare sa se supuna la toate fnjosirile.

Inaintea fiecarui pase se purtau todeauna in chipul celmai tarator. Raicevici ne spune ca principii ar fi nemulta-miti cand le vine In vizita cate un pasa, caci sunt nevoiti sacheltuiasca mult cu primirea i darurile ce trebuie sa-i dee ;apoi trebuie s'A se fnjoseasca fata cu el. Abia 11 vad si se coborgrabnic de pe cal, se apropie de el cu multa supunere spreai saruta poala hainei, i merg fnaintea lui pe jos pana lagazda. Ajunsi aici, ei nu sed fnnaintea lui (leen dupa repetateinvitad". 141 Dar nu numai fata cu Turcii mari Romanii tre-

140 Asupra calcArit jurdmintelor, vezi mai sus vol. VII p. 114.14, Raicevtch Osservaziont intorno la Valachia e Moldavia, Neapoll, 1788,

p. 175. Diez. c. rege 27 Martte 1786: Les hospodars se prosternent devant


buiau sa plece capul. Pana i cei mai mici, pare cä toti turciitrebuiau respectati. Ava Constantin Mavrocordat da o cartede volnicie lui Hotsai Salahar sà mearga la Hui sa prindape Mehterbrat Hotsai, pe Mustafa a Targiului vi pe doi turciLaji ce venise de curând dela Bugeag i puncindu-i in fiere cubuniltaie sa-i duca la Bender, de vreme ce sunt zolemgii cadea seama de rautatile lor". Chiar punerea in fiere a talharilorturci trebuia sa se faca cu bunatate 1142

Umilirea era simtita ca atare ; nu era ceva normal vioarecum intelegandu-se dela sine ; era privita ca ceeace era inrealitate i atunci ca in toate timpurile, o degradare vi o in-josire, vi ca toate acestea vira spinarei se pleca, buzele se ali-peau sfiicios de poala antereului puternicului Turc, numainumai spre a nu pierde pozitia i cavtigurile materiale legate dedansa. Dar nu numai in aceasta pricina, ci vi din teama depedepse brutale se -Watt Greci i Romani inaintea Turcilor.In 1752 Dragomanul Ghica este batut cu toiagul pentru caintalnind pe un pava, se multumise a-1 salutà dupa' moda tur-ceasca punand mana la piept vi nu se coborise de pe cal insemn de adevarat respect" 143.1

Pe cat insa erau de umiliti vi de taratori domnii fata cuTurcii, pe atata se purtau de mareti i mandri fata ca paman-tenii, care aratau lor aceiavi supunere i aceiavi purtare nevred-nica de oameni, pe care domnul o avea catre stäpaniiDomnul care se repezia ca un picior ava de ager catre scaracalului vre-unui pava, in aparatmentele sale nu mai puteà mergesingar, ci, cum ne spune Zallony, era dus de subsuori de doisau mai multi boeri, care-I ridicau cu atata putere incat de-abiapicioarele lui mai atingeau pamântul, i ava trece el din unapartament In altul. In care inlocuevte metaniile ce le invarteade obiceiu hare degete ca un lung ciubuc oferit de alti boericare-i dusese coada caftanului'.144

Cândevià In public, domnul mergea totdeauna cu capulplecat ava ca barbia atinga pieptul, cu ochii pe jumatate

tintiti drept inainte, prefacAndu-se a nu auzi vi a nuvedeà, spre a nu raspunde cererilor ce-i se faceau, invartindca o mâna mecanica viragul de metanii, iar ca alta tot atatde putin inteligenta rascolind prin buzunar nivte bani de aur" 145

des Chgmbellans du Sultan et tlennet l'étrAn A un pa cha lorsqu'il monte a cheval".Condlca de obiceiuri a Jul Gheorgache 1762 Lelopisele, III, p. 323; CAnd vineun pasA cu 3 Wiwi, merge Domnul de-i sArutA picioruP..

Condica de porunci a lui Const. Mavrocordat Bibl. Ac. Rom. No. 237,D. 30.

Zallony, Essai sur les Phanarioles, Alarseille, 1824, p. 34.Ibidem, p. 42.

'" Anton Diedo c. Doge, 1752, Hum. Doc. IX, 2, p. 3.

REZULTATELE BPOCEI FANARIOTE 149

Aceasta purtare injosita si taratoare cu cei mai mari,brutala si grosolana fata Cu cei mici, era imitata in toate stra-turile societatei, pornind deIa vizir catre sultanul, care singurnu se inchina la nimeni decal lui Alah, la pasi catre vizir, ladomnii tarilor catre pasi si vizir, la boeri, la oameni de casaacestora si pana chiar la slugile care fi serveau si care si elevroiau sa faca pe marele, in raport cu altele dela case mai mici.

Bauer ne spune ca. cei mari, curtezanii sunt lasi tail-tori inaintea superiorilor lor, nesuferit de mândri Cu acei maide jos. Banii ii fac sa comita once; ei sunt intriganti meste-sugiti, lipitori nemiloase ale poporului, apasatori ai celor slabiaspri cu supusii si tirani in casele lor". 140 Raicevici adauge caaceasta manie de a face pe marele apucase pe timpul lui petoata societatea bucuresteana. Toti boerii ant acei cu, catsi acei faral slujbe, se tineau datori a merge in fiecare dimi-neata la curte, spre a-si pierde timpul stand la vorba in vre-osala'. Ei nu indrazniau insa sa' ceara audienta, ci se preum-blau mereu pe langa usa deschisa a camerei domnului, pentruca el sa-i vada si sa le zica A intre. Cand putea sa-i sarutemana sau genunchii era lucru mare, ha erau fericiti chiar candii batea, numai sa se apropie de sfanta lui persoana. Fusesefnsa la curte ! Vazuse pe domn, poate chiar vorbise cu el ; eralucru mare ! Aceasta boala, adauge Raicevici, se comunicasesi negutitorilor care §i ei isi neingrijeau de interesele lor sprea se apropia de oasele sfinte. Chiar si slugile sunt apucate deidei deosebitoare. si se mandreau de a apartinea unor boericare mere la curte, fiind in stare a parasi pe stapanii ce nuar vizita palatul". Si cu toate acestea, boierii se socotiau asade mandri. Ei credeau ca's oameni fAra pereche in lume sica lor li se cuvine dreptul suprem sa stapâneasca asupra su-pusilor pe care-i trateaza ca pe niste câni".147

Deosebirea rangurilor. Boierimea in veacul al XVIII-lease impartia tot in acele trei clase care subsistau din vechimeIn tarile romane. Deosebirile de rang insa se hotarise cu maimare tarie, *i niste norme fixe si nestramutate regulan rapor-turile sociale intre deosebitele ei clase.

In clasa intai, care purta numele grecesc de protipendase numarau acei cu titlurile de logofeti, vornici, hatmani, po-stelnici si agi148. Din aceasta clash' se alegeau sfetnicii sau mi-

1" Bauer, p. 234.1" Raicevich, p. 173. Cf. Reise durch einen Theft Ungarns, Siebenbürgens,

der Moldau und Bukovina im lahre 1805 von Grafen Vincenz Batthyant, Pest,1811, p. 102.

", In Muntenia, In locul hatmanului era marele spatar si In fruntealor se aclAoga, ca cel mai mare In rang, banul,

150 LSTORIA ROMILNILOR

nistrii principelui, pre§edintii divanului domnesc, comandatiimilitiei cata mai ramasese in -Wile romane.

Clasa a doua era formata din spatari, bani, comisi, pa-harnici, stolnici, mult mai numeroasa cleat clasa intai, era mar-ginita In drepturile sale la Imbracarea posturilor de dieci devistierie adica dregatori in ministerul finantelor, care se puteaurca dupa protectie, mai mult decat dupa merit, pana la po-sturile cele mai InaIte din acesta ramura, MIA a putea insatrece mai niciodata peste pragul care-i despartia de protipen-dada.

Clasa a treia erau cinurile adica rangurile mici : slugeriisatrarii, medelnicerii, portarii, care dadeau din desele lor ran-duri scriitorii din toate cancelariile domnesti, precum si alecelor tinutale.

Intre aceste clase se stabilise niste regule cu atat mai pre-cize pentru deosebirea rangurilor, cu cat fiind cu totii boieris'ar fi putut mai usor intampla amestecuri. Asa bunaoara unboieranas de clasa a treia saruta poala antereului unuia dinclasa intai ; boierul de starea a doua Ii saruta mana, iar ceide rang egal din clasa Intai se sarutau pe barbe. Cel mic staIn picioare cu giubeaua stransa la piept si inteo posturaumilita dinaintea unui boier mare ; acel ceva mai caftanit sepunea cu sfiala pe un colt de scaun, iar cei egali in rang sta.-teau alaturi pe divan cu picioarele sub ei. Cel mic Indreptan-du-se catre puternicul zilei ii zicea : milostive stapane, mariata, luminarea ta, sau cu cuvintele grecesti : evghenestate, ec-lambrotate, la care magnatul raspundea cu : arhonda, fraticasau mon cher. Cel mai slab scriea celui pogorat cu harzobuldin cer : sarutându-ti talpile sunt al mariei tale prea plecatsi supus rob, si primea ca raspuns un simplu : al d-tale gata.

Pe langa aceste deosebiri care se aratau In raporturile din-tre ranguri, mai erau si altele menite a documenta In chipabsolut Inaltimea acestora : a*a marimea slicurilor care la boeriicei de clasa intai atingea niste proportiuni uriese, dreptul dea purta barbe, de a se inchina Intai la icoane in biserica sia lua neat% fnaintea celorlalti, dreptul de a fi ras pe cap §i laceafa de barbier-basa, acel de a fi ridicat de subsuori candurcau scarile palatului, favoarea de a lua dulceti, a bea cafeasi ciubuc la curte, In sfarsit dreptul excluziv de a se preumblaIn carete cu patru cai numite faleturi. Toate aceste preroga-tive ale clasei intai, faceau sa apara aceasta treapta de oa-meni ca niste semi-zei care se invarteau In jurul zeului Olim-pului ce statea pe tronul romanesc. 149. Cum puteau fi tratate

1" Toatil aceastil schitare a deosebirilor rangurilor este tinprumutatii,In parte chiar textual, din minunata Introducere la scrlerlle lut Constantin Ne-gruzzl de Vaslle Alexandri, tIplirit5 la Inceputul volumuiul I al acestor scrierl

REZULTATELE FROCEI FANARIOTE 151

celelalte clase ale societatii de o boierime atat de infumuratae u§or de priceput. Un om de afaceri politice de origine francezSerichon de pe lânga Domnitorul Moldovei Constantin Raco-vita, se temea ca tatal sau, negutitor din Constantinopole,nu villa cumva sa se aseze fn Moldova. El sustinii rugaminteace o Ikea. Desalleurs ambasadorul Frantiei pentru a retineàpe tatäl säu In capitala imperiului Otoman, cu cuvintele urma-toare : Boierii greci fiind Inantati de ei insi§i §i de boieriilelor, privesc cu mult despret pe negutitorii ce se afla in tara,facandu-i sa stee Innain tea lor cu capul descoperit färà a-ipune sä ada. Inchipuiti-va, adaoge. . . . . , daca tatal meu arvent aici ca negutitor si ar fi supus la asemene tratare, catar mic§ura aceasta putinul credit de care ma bucur atat laboierii greci cat §.1 la cei de tara, precum §i la principele fnsu§ ;a§ fi nevoit sa mà retrag" 150. De aceea ga'sim pe oamenii aceluitimp fugand de Indeletnicirile productive ale negotului. Unboier spune despre fiul sau : sa-i dau ca face negustorie ; darel cere ispravnicie sa jafueasca, sà bata, sà fie cu pompa", 151prejudecata ce se mentine §i astazi cu toata schimbarea vre-milor.

Boieriile titulare. Am vazut aiurea cum boierimea de-venise, din simpli nobili care imparta§eau alaturea cu domnulprimejdioasa onoare a apararei Orel, tot mai mult o cla4a dedregatori, §i cum mai ales istovirea mo§iilor domne§ti din carese rasplätea In vremile vechi vitejia pe ampul de razboiu,trnpinsese pe boeri tot mai mult catre dregatoriile statului 152.In timpul epocei fanariote se opera o nouà transformare In boie-rimea româna, Inaintea de a fi rapita de vartejul civilizatiei.Din dregatorii ce ajunsese boeriile pana catre inceputul vea-cului al XVIII-lea. ele devenira In cea mai mare parte ni§tetitluri, care insa nu eran niste goale deosebiri, ci procuran celorfmparta§iti cu ele foloase insemnate, intai prin scutelnici, soiulde pensie ce se dada tuturor boierilor, chiar §i acelor ce nuIncapeau In vre-o dregatorie ; apoi prin u§urarea tot mai ros-tita de impozite cu cat se apropie epoca fanariota de sfar§itulei (care u§urare devine o scutire deplina in veacul nostru prindispozitiile regulamentului organic) ; numai putin prin dreptulexclusiv de a ocupa dregatorii potrivite cu rangul boieriei, dea nu fi pedepsiti cu pedepsele infamante ale oamenilor de rand

in editla lui Socec, Bucuresti, 1872. De si tabloul schitat de Alexandri se re-ferA la timpul de dup5 1821. el trebue s6 fie cu &Ma mai adevilrat pentru vre-mile anterioare.

150 Serichon c. Desalleurs, 20 Tulle 1732. I. C. Filiti. Scrisori francezedin veacul al XVIII, p. 59. Comp. p. 93.

in N. Iorga, Sludii t Doc., VIII, p. 28."' Vol. VI, p. 97.

162 ISTOBIA. ROMANILOR

pe lângä" onorurile i distinctiile alipite din obiceiu de cinurilede boierie dupà inaltimea lor.

Prefacerea dregatoriilor in titluri trebue sä ne-o gandimIn chipul urmä'tor : Se intampla adese ori, mai ales in nisteschimbari asa de repezi in domnie ca acele ce se petreceau intarile române, ca unii boieri sä fie scosi din dregaloriile lorsà fie inlocuiti cu altii. tim frig c boierul ce fusese in odregAtorie aveà dreptul sá poartä" parka la moarte titlul boierieisale ; de aceea intalnim chiar in vremuri mai vechi pe lângavel vornici, vel logofeti, vel postenlici, si pe alti purtand nu-mele de biv-vel vornici (adeca fosti mari vornici) biv-vel lo-gofeti, biv-vel postelnici. Asa dar pentru boierii esiti din dre-gatorii, numele pästrat al acesteia constituia pentru el un simplu

Deja un timp se introduse acea ¡noire de a se incuviintaasemenea titluri si la boieri ce nu fusese in dregalorii. Cä uniidin ei purtau insa numai titluri si nu erau dregnori se cunoastede pe numarul lor, mai mare decat al dregatorilor cunoscuti deacel fel. Asa inteun document din 1782 dela Alexandru Ma-vrocordat intalnim cinci vel vornici, anume pe boierii stefanSturza, Lascar Ruset, Gheorghe Ghica, Atanasie Ramadan siIancu Caragea.153

Un alt document din 1803 dela Alexandru Moruzi estemai caracteristic ; el enum'ara intre boierii incredinta-

tori pe Constantin Bals vel vornic de tara de sus, pe Constan-tin Paladi iarài vel vornic de tara de sus si pe Lupu Bals totvel vornic de tara de sus. 154. Este invederat cA nefiind cleato singurA tara de sus, numai unul din acesti trei era intea-devAr dregator in acea insusire, iar ceilalti erau numai nistepurtatori de titluri.

Pentru logofat la inceput intalnim in ambele tari cateun singar mare logorat. In timpurile mai noua gasim gat inMuntenia cat si in Moldova cate un logorat pentru tara de sus

altul pentru tara de jos.155 In anul 1785, mai intalnim inMoldova un al treilea vel logofat fara' atributiune specialà, pelang5 cei doi logofeti de tara de sus si de tara de Jos 156.

"5 Uricarul, II; p. 42. Vezi i alt document tar cu cinc! "vel vornicid'n 1785, ibidem, p. 267. SA vede cl tntroducerea boierilor cu titl uri se flica1ntre anii 1755-1782, de oare ce In 1755 in un document de la Mateiu GhicaIntfilnim numa doi vel vornici, unul de tara de jos si altul de tara de sus, duplivechiul obiceiu, Uricarui, V, p. 172.

1" Uricarul, III, V, p. 172.Pentru Muntenia vez! Fotino, II, p. 275; pentru Moldova, un do-

cument din 1781. Uricarul II, p. 267. Comp. alte douA documente din 1804,ibidem, I, 169 si 207.

1" Uricarul, II, p. 50: Dimitrie Sturza vel logoflit de tara de jos, Ne-culai Rosset ve! logof At de tara de sus, Iordachi Canta ve! logofAt".

RBZULTATELD DPOCEI FANARIOTE 153

Cu Inceputul veacului nostru vedem boieriile titulare In-florind pe deplin si numärul tithirilor de acela§ fel dat boie-rilor nu se mai poate Impäca de loc cu ideea ca ei cu totiisä fi fost dreatori. Asa o anafora din 1802 Indreptatà de boiericä.'tre Alexandru Moruzi poartä subsemnätura a 7 logofeti, 8vornici si 4 vistiernici 157. O alta anafora din 1802 este subsem-nata de asemenea de 9 logofeti, 8 vornici si 2 vistiernici 1".In 1805 Intalnim Intr'un document 4 logofeti, 3 vornici s'i 2vistiernici si inteun altul 5 logofeti, 8 vornici si 3 vistiernici,lar In un al treilea 6 logofeti, 7 vornici, 2 vistiernici si 2 me -delniceri 159. In 1806 gäsim iaräsi 4 logofeti, 6 vornici si 3vistiernici 160.

Titlurile de boierie ne mai fiind acuma alipite de drega-torii, ele se puteau dobandi cu mult mai mare usurintä, si Incoruptia ingrozitoare In care putreziau tárile române, nu puteafi lucru de mirare ca titlurile sä fi e fost Intrebuintate de stäpâniilor ca un mijloc de speculà, spre a face bani si cu acest chip.Asa ne si spune cronica patriotä a lui Zilot Romanul, la domnialui Alexandru Vodä Sutu, a nu era mai ciudat sä vezi a fäceasi boieri cu un nou obiceiu, adecà cu pitace date celor ce se boiereaucuprinzAtoare el cutare dupà slujbele sale sau dupä alta mijlo-cire se suia la treapta cutare, care pitace ajunsese mai la urmäde vindea si pe bani si era destulä °cal% cAci le lua toate masca-ralele si oamenii netrebnici 161. Potrivit cu aceste aratäri ale do-cumentelor spune si Raicevici ca este de necrezut cat de mare enumärul titratilor, din pricinä cA principii, sau prin favoaresau pentru bani, confera pe fie ce zi titluri de nobletà persoanelorcare le cer. Omul cel mai de rand poate fi nobilizat, daca dà numaibani, si adese ori hamali sau geambasi de cai prefäcuti In nobilise trateazAunii pe altii cu epitetul de cinstiti boieri" 162. Iar Atha-nasie Comnen Ipsilanti adaoge ca Mateiu Ghica sosind la Bucu-resti M'en In timp de 3 luni : 30 de stolnici, 20 de paharnici si50 de särdari dintre prosti, fäcând sä piara' vistieria sferturilece mai Inainte se luau dela ei163.

O listä a tuturor boierilor Moldovei din anul 1810 aratä3 logofeti de tara de jos, 2 log. de tara de sus, 8 vornici de tarade jos, 4 de tara de sus ; 2 vornici ai obstiei, 2 hälmani, 3 vistier-nici, 3 postelnici, 2 agi, 27 de spätari, 23 de bani, 10 comisi,27 de cäminari, 22 de paharnici, 31 de särdari, 30 de stolnici, 33

157 Uricarul, I, p. 4.1" Ibidem, I, p. 24."" lbidem, IV, p. 194; II, p. 139, 144. Numarut boerilor subsemnati

corespundea cele mai adeseorl Cu InsilmnAtatea actulul.160 Ibidem, IV, p. 109.161 Zilot Romanul, Ed. Hasdeu, Bucures'1,-1888.102 Raicevici, p. 163.11 Tic linde Tip, 6.4)CLY. p. 367

154 ISTORIA. .ROMANILOR

de medelniceri, 20 de cluceri, 41 de sulgeri, 29 de pitan, 29 jit-niceri, 38 de satrari, gall de boierinasii ca ftori logofat, ftorivist. treti log. polcovnicei, postelnicei 164. Era si un numar defeciori de boieri ce n'au apucat pana acuma a se cinsti cu nume

de boierie", adeca nobili Ma functii nici titluri. Intre eiaflam nume ca Krupensld, Sturza, Donici, Cananau, Ruset,Negri, Miclescu, Iamandi, Greceanu.

Paralel cu aceasta nouä prefacere a boierimei din o clasa dedregatori in una purtatoare de titluri, coboritorii acelor boiericare nu mai apucase a In tra in dregatorii, adeca a boierilor ma-zili, mai fac Inca un pas In caderea lor din treapta boierimeicatre acea taraneasca.

In epocele anterioare am väzut ca se vorbea tntotdeaunade boierii mazili, caracterizandu-se acestia prin Imprejurareaca ar plati dajdiile catre vistierie" 365, adica darea directa abirului, deosebindu-se de tarani numai prin faptul ca. nu ras-pundeau asemenea dare dupa sistemul cislei. Cu timpul Insa, sicu deosebire in decursul epocei fanariote, legatura dintre boerisi mazili se rupse cu totul, si acesti din urma nu mai erau privitica niste membri ai clasei boieresti. Inteadevar am vazut capentru a fi boier trebuia sa. porti un titlu. Nobleta nu mai existaprin ea fnsasi, ci numai In legatura cu titlurile de boierie, adecade dregatorie. Mazilii carora tocmai asemenea titluri le lipsiau,trebuiau numai decat sau sa caute a le dobandi, spre a se urcaiarasi in scara boierimei, sau ne mai putandu-le ajunge, se co-borau din asa numita clasä a mazililor In acea a- taranilor.

Astfel asezam5.ntul pentru birul Moldovei din 1802 deo-sebeste starea boiereasca, negutatoreasca, bisericeasca si ma-zileasca" 166. Mazilii cad nu numai in conditia mosnenilor sau ra-zasilor, dar chiar mai jos, acolo unde cazuse si multi razasi,adeca In aceea a clacasilor, impunIndu-li-se cisluirea darei ca sibirnicilor de rand. Mazilii reclamând contra unui asemeneaabuz, Alexandru Moruzi, prin un hrisov al sau din 1803 dispuneca cisia intre mazili pentru banii dajdiilor nici odinioara sa nufie, dupa cum nici pana acuma n'au avut obiceiu a se cislui, cifieste-care mazil dupa cum va fi asazat in tabla vistieriei asasa-si plateasca banii dajdiilor ; iar care din mazili nu se vormultami a-si plati banii dajdiilor cum vor fi asazati si vor cere

Ili Lista cu numele tuturora In Radu Rosetti, Arhtva sengtorilor dinChifiau, Memoriul III, p. 57 (17) Feclorli de boieri, ibidem, p. 65 (25).

1.' Uricarul, I, p. 47 si XIV. p. 237 Comp. vol. VI al acestel istorii,p. 1 03. In vechime mazilii nu ascultau dealt de poruncile domnesti, lar nu deacele ale ispravnicilor. Urirarul, XV, p. 307.

1" Ibidrm, I, p. 7. Bauer, p. 266, defineste Maziiii : On appelle ains11 es descendants des boyards qui ne sont pas en place. Constantin Mavrocordatochoisit d'entre eux les descendants de la premi6re et de la seconde classe eten orma une classe A part sous le nom de Neamuri.


sA se cislueascA cu ceilalti ateni, poruncim domnia mea d-salevel vistiernicului, pe unii ca aceia ce vor cere cisla, IndatA sAse scoatA din tabla mazililor qi sA se dee la bir cu tara, ca sA secisluiascA, §i niciodatA sA nu mai fie pu§i fri orInduiala ma-zililor" 1". Care erà conditia socialA a mazililor la Inceputulveacului nostru, se poate vedea depe aceea cA erau fnsArcinaticu paza cirezilor de vite ale negutitorilor de peste varA, §i IntoamnA le duc la salhanale, unde §ed Ora le isprAvesc de tAiat,precum §.1 la alte slujbe de rAnd 168.

IatA deci ce transformAri suferise boierimea romAnA Indecursul veacurilor. La origine clasA de nobili, fndatoriti laprestarea slujbei militare, multAmiti numai cu titlul lor de nobili§i nerAvnind ImbrAcarea dregAtoriilor publice, dobAndind camultAmitA a vitejiei lor rAsboinice fntinse mo§ii din pAmAnturiledomne§ti. ErA epoca nobletei fArA slujbe §i fArà titluri.

Mai tArziu, cu peirea puterei militare a tArilor romAne,cu care merge paralel fngustarea tot mai mare §i la sfAr§it stAn-gerea pAmAnturilor domne§ti, nobilii se aruna tot mai multpe dregAtorii §i se deosebesc In douà clase : de boieri cu boierii§i de boieri mazili. CAtrA sfAr§itul epocei fanariote o alt6 trans-formare se operA In tagma boiereascA. Domnii greci vAzAndcA sprijinul lor cel mai puternic fl pot avea numai In clasa aceasta,fnmultesc mereu rAndurile ei, dar ne mai gAsind locuri unde sA-ia§eze, le ImpArtesc numai titluri In loc de dregAtorii, care tit-luri InsA erau §i cele fmbinate cu o multime de foloase. Clasaboierilor mazili, fntrA In aceastA perioadA iarA§i In rAndul tAra-nilor, din care e§ise la urma urmelor fntreaga boierime. AcumacoborAtorii marilor familii romAne purtau sumanul §i opinca Inpicioare, iar In locul lor se fnAltau familii strAine, venite sA sedesfAteze In averile adeseori rApite dela ei, In tara care, dacAmai exista, datorea aceasta numai sAngelui vArst de strAbuniilor. Dar cine poate cAuta dreptatea In istorie 1

Traiul boierilor. Cum trAia partea oare-cum mai cultAa poporului romAn, clasa boiereascA? Fie care din boieri vroindsA facg pe marele, §i anume acei deopotrivg sA se fntunece uniipe altii, iar acei mai mici sA ajungA pe cAt se poate pe acei maimari, apoi lupta pe acest tArAm In o societate InapoiatA In cul-turA neputAndu-se fndeplini decAt In sfera materialA, fntAlegemcum fntrecerea mutualA a boierilor trebuia sA se facA numai pecalea desfA§urArei exterioare a avutiilor, adecA pe aceea a pompei,a fastului §i a luxului.

," Uricarul, IV, p. 81.1" Ibidem, IV, p. 86 Comp. p. 80: , Ispravnici1 f innturilor sti nu fie

volnici de sine a rAndul pe mazilli niel la o slulbd mal mica".

156 Ifirl'ORIA ROMANILOR

De aceia si toti observatorii straini ai moravurilor noastredin epoca fanarion noteaza nazuinta dupa lux ca trasatura decapatenie din viata boerimei romane. Stralucirea se rasfata,nu atat in exteriorul sau interiorul locuintelor, cat mai ales inhainele cele peste masura de bogate, in giuvaerurile cele rare siscumpe, in trasurile cele elegante aduse din Viena, in caii ceifrumosi, imbracamintea vezeteilor, numarul enorm al servito-rilor, care, de si fiind robi Tigani nu eran platiti cu leafa, darnu mai putin costau prin intretinerea lor. Raicevici ne spuneca cheltuiala cea mai mare se facea pentru postavuri fine, stofestraine si mai ales blanuri 169. El mai adauge ca fiecare familiese crede obligata a-si reinnoi imbracamintea la Pasti, la Craciunsi la Inaltare, din care pricina multi din cei mai putin inchipuitise ruineazal". Nu trebue deci sa ne miram de cele ce ara IA Zal-lony, ea unii boeri ar avea inchise in haine, valori pana la 150.000de franci 111. Bine inteles ca daca barbatii ei insasi puteau, dupasistemul imbrac'ämintei de atunci, sa fie luxosi in haine, cu catmai mult trebuiau sa-i intreaca femeile. Principele de Ligne, carefusese trimis de Imparatul Iosif al II-lea al Austriei in Moldovacu un corp de armata', in timpul rasboiului din 1788-1792, des-crie astfel imbracamintea boieroaicelor moldovene, si anume nucostumurile lor de paradä, ci asa cum erau in cash' la ele : Fe-mei pline de gratii mai toate din Constantinopole si de familiivechi grecesti, "2 sed in nepasare pe divanuri cu capul aruncatde tot inapoi sau razimat pe un brat de alabastru. Barbatii carele fac vizite stau mai de tot culcati pe langa ele. 0 fusta foarteusoarä, scurta si stramta abia le acopere gratioasele forme si otesatura de gaz desemneaza de minune frumoasele rotunzimiale sanurilor. Ele poarta pe cap o stofa neagrä sau rosie ca focul,stralucitoare de diamanturi, cu care este impodobit felul acestade turban sau de boneta. Margaritare de cea mai frumoasaalbeata impodobesc gatul si bratele lor ; cateodata acestea suntacoperite cu retele de gaz garnite cu sechini sau jumatati de gal-beni ; am vazut Uneori si pana la 3000 de acestia pe acelas ves-mânt. Celelalte haine ale lor sunt facute din stofe cusuté cu aursi cu argint, cu margini de blanuri pretioase, precum si ves-mantul boerilor care nu se deosebeste de acel al Turcilor cleatprin caciula pe. care o pun deasupra unei chitii rosii si care sea-mana cu turbanul. Femeile boierilor tin In totdeauna in mâniea si sultanele un fel de metanii de diamanturi, de margari-

1" Ralcevich, p. 122.17. Raicevich, p. 258. Tot aici spune el despre tntroducerea mole! trA-

surilor de Viena, cu totil tntrecAndu-se care va avea pe cele mai frumoase.Zallony, p. 50.

l'i Boieroaicele romAne avAnd toatA deprinderea de a vorbl grece§te.principele de Ligne le luase pe toate drept Grece.

REZULTATELE EPOCEI FANARIOTE Ib7

tare, de mkgean, de lapislazuli, de agat sau de lemn rar, carele slujesc spre.a-§i tinea cumpaul §i le pästreaza agerimea de-getelor, ale ckor unghii sunt colorate cu carmin, mai facandulicum se spune din numkarea boabelor §i un feliu de graiu tainicpentru iubirile lor" 173.

Uneori dorinta de a intuneca pe celelalte mergea eatde departe, incat unele boierese nu se sfiiau a pune in umbraprin bogatia giuvaerurilor lor chiar pe doamna princepelui.Atunci insa 1ndata le venea pedeapsa. Ele erau departate decurte, Oda cand doamna i§i comanda la Viena sau la Parisalte giuvaeruri §i. mai de pret. Iubirea luxului cuprinsese ca oadevarata epidemie pe oamenii bogati din Wile romane, §ideveni una din pricinile de capetenie de stoarcere §i. jaluire apoporului 174. Importul marfurilor straine sporind prin adao-girea luxului, e§irea banilor din Wile romane apuca acuma aceastanoua cale, tocmai in ajunul momentului cand trebuia sa ince-teze ravarsarea lor In pungile turce§ti. Desfa§urarea luxuluiin tkile romane intretinu deci aceea scurgere a avutiilor &arepktile straine, care impiedech §i de atunci tnainte formareade economii ; ba dinpotriva introduse ruina in gospodarii. Raice-vici ne spune cà luxul activa mult importul In Muntenia§i Moldova, Introducandu-se din Rusia blanuri de j der, cacom,vulpe, samur *i altele ; din Asia prin negutitori greci, stofe dematase simple sau cusute cu aur §i argint ; din Lipsca posta-vuri §i catifele: ornice §i giuvaeruri din Frantia, Anglia §i Olanda.175Comunicarea cu Apusul, mai ales cu marele centru comercial alLipscal, fkandu-se tot prin negutitori greci, care mergeau infiecare an de§i procurau marfurile trebuitoare, ace§ti neguta-tori adoptara de la un timp intrebuintarea hainelor nemte§tiIn locul acelor orientale, care pe incetul apoi 10 famed' drumulIn clasa boiereasca 176 i desbracara astfel societatea româneascade ve§mântul orientului, inainte de a-i curati §i interiorul eide obiceiurile §i deprinderile lui. Alte mijloace de traiu luxoserau grädinile impodobite cu arbori straini crescuti in florkiicum erdu acele ale lui Filaret Episcopul Ramnicului177, saumancari §i bauturi din strainatate cum facea boierul BarbuceanuStirbeiu pela 1784. Acest Stirbeiu este §i poate cel Intaiu boierroman care a mers la MI straine §i anume la Carlaspot (Karlsbad)descriind In interesante scrisori calatoria lui, poftirile ce le-a

Scrisoarea principelui de Ligne ciltre marchiza de Coigny din 1 Oct.1788 reprodusli in txaducere rominA In Mag. 1st. pentru Dacia, IV, p. 366.

1" Zallony, p. 70. Numai calpace albe (un soiu de cope r i§ al capului).1" Raicevich, p. 133. WO171 Bohrer, (Mal sus, p. 347, nota 8), p. 17.171 din scrisorile lui Filaret 1791 in Con/film:it la Istoria tile-

ralurii romtine de N. Iorga In An. Ac. Rom., II, Tom. XXIX, 1906, p. 11.


primit la Pesta, Viena si Praga, si mai ales minunata lui petre-cere la Mile unde se dusese i despre care spune ca asa traiun'a trait el de cand e" iar aim ea adaoga cà adevarat este fe-ricita viata sa traiasca cineva i inteaceste locuri" 178.

Mai obisnuiau cucoanele a tinea pe brate cani mici de totflocosi si este nostima scrisoarea unui boier din Craiova care

cere pentfu Muemuzel Vacarescu", doi cani de asa fel delanegutitorul Hagi Pop din Sibiu 178. Apoi mai aduceau din stra-inatate i muieri practicoase care sa aiba stiinta a face toaletasi a ingriji pentru haine, saplatorie i rochii" 180

Petreeed, Societatea 'Malta a acestui timp fiind boganteav1nd nevoie de a munci spre a trai, trebuia sa-si caute

desfatarea In jocuri i petreceri ; dar ce sarace erau acestea,cat de mult trebuia sa apere uratul asupra oamenilor aceluitimp I

Una din petrecerile cele mai obicinuite erà preumblareaIn trasuri, la deal si la vale, pe strade/e oraselor si mai ales alecapitalelor. Un calator Kosmali, care a trecut prin Iai In 1822,ne spune cà, In timp de uscaciune noroiul se preface In praf,care starnit de vant sau de copitele cailor se ridica In non ne-strabatuti. Ar crede cineva &A el ar trebui sà impiedece pe damede a esi din casa. Nu este insa astfel. La zile de sarbatoare si Du-minicile ele se preumbla oare fntregi In trasurile lor deschise,pana ce praful acopere a-tat sulimanul celor date pe obraz, catsi pe acele ce din Intamplare mai pastreaza fata lor fireasca,cu un colorit nu prea ademenitor. Cu toate acestea este placutde privit la lungul sir de trasuri fnhamate cu cai frumosi, tre-cand In pas una.dupa alta". In Bucuresti aceste preumblari erauimbinate cu o petrecere foarte stranie. Laurenvon ne spune anu-me ca marele ton este de a merge dupa masa la Herestrau(Kilistri), iaz la jumatate de milä de oras, unde este foarte lamoda a se scuipa in iaz spre a face roate pe ap'A. Nu ar crede-ocineva adaega Francezul, dar e asa" 181. Cand erà noroiu, bo-erii aveau alta petrecere : puneau pe Tiganii ler de pe capra sadea biciu cailor, spre a-i face sa sara, i s'A stropeasca din cappang In picioare pe lienorocitii treated, care Inotau pan'A Ingenunchi In noroiu, si care adese-ori se simtiau onorati de a-ceasta Mae de joc, i salutau cu un sarut manile" pe acei ce-iumpleau de -Una.

"'I Un boier Olean la Karlsbad, 1792 de N. Iorga. In An. Ac. Rom.,IL tom. XXIX, 1906, P. 7-10.

17$ Iorga, Siudil gi Doc., VIII, p. 49.in Ibidem, p. 55. Asupra lux ului vezi 0 D. Russo, Din corespondenfa

Doarnnei Ana Racooil ei, 1911.'" Laureneon, p. 37.

REZIIIRATELE EPOCEI FANARIOTE 159

Domnul §i boierii nu ie§eau niciodata pe jos, ceeace ar ficonstituit cea mai mare injosire. Intr'un rand Romanzov gene-ralul rus propune lui Ghica a face o preumblare pe jos prinora § la care Domnul Ii raspunse : Cum, dar ce ar zice supu§iimei daca ar vedea pe suveranul lor mergand pe jos 1" 182.

In earl de preumblari mai treceau boierii vremea §i cuvizitele, in care cucoanele primeau musafirii intinse pe diva-nuri, iar boierii, stand turce§te cu picioarele indoite sub ei183,§i apoi cu balurile care luase un mare avant mai ales dela in-trarea Ru§ilor in tgrile române, in timpul rasboiului din 1769-74.In aceste baluri date de generalii ru§i §i inapoiate de boieriiromâni, se introdusera din ce in ce mai mult modele §i obiceiurilenoue, care pe incetul schimbara cu tot felul vechilor desfatari.Unde se mai auzea acuma de acele hore sau de brauri urie§e,conduse de cate un vornic sau postelnic, in care boieri §i ju-panese se prindeau in dant afarg' prin ograda curtei domne§ti,e§ind chiar pe stradele invecinate? 184 Daca se mai jucau dan-turile nationale, se fgcea mai mult spre a multami curiozitateaofiterilor ru§i, care la randul lor tnvatau pe Romani poloneze,cadriluri §i alte danturi europene183. Miloradovici, unul din co-mandantii ru§i din timpul rasboiului dintre 1806 1812, a-Mase daduse in petreceri, incat neingrija cu totul de trebile rg'sboiului,§i cerea dela Petersburg sa i se trimita maistri de dant, care sginvete pasurile pe boieroaicele muntene, in loc de arme cu caresà rapuna pe Turci186.

La mesele ce sa dadeau adese-ori prin casele marilor boierise parasise de asemene vechiul obiceiu ca femeile se ma'nâncea parte, ci ambele sexe benchetuiau impreuna. O multime deslugi aparau pe musafiri de suparatoarele mu§ti ; dupa fiecarefel de bucate se vg'rsa apa de trandafiri pe manile musafirilorde catre tinerile roabe, iar altele ingrijau necontenit sa arda incolturile sglei de mâncare felurite mirodenii.

Se mai reinnoiau apoi din cand In cand §i reprezentatiilede gimnastica §i de circuri venite insg' acuma nu mai mult dinRasarit, ci din Apus. A§a pela 1793 circul Ma tthieu (Mica re-

Kosmali (Mal sus la acest vniu-n, p. 132, nota 114), Comp. Dorad'Istrla, Gli Alinnesi in Rtimenia, p. 317.

I" Adam Reale Voyage en Allemagne, en Pologne, en Moldavie et en Tur-guie, traduit do l'Anglais par M. Aug. Paris 18, p. 1818. Reise eines ¡ungen Rus-sen, p. 4 Comp. scrisoarea principelul de Ligne.

1" Mal sus, vol. VI I p. 174.lI Reise eines lawn Rass,n (Mal sus la aeeQt volu-n, p. 100 nota 14),

p. 91. Reise de russisch, ausserordenl 1.h.n Gesands-hifl. (st.i sns n. 119 nota 86)p. 94 sl 127, unde se spune cá un bol2er tinea o bane& de cart'. Comp. vol.VIII, p. 171.

"4 Adam Reale, p. 23.


prezentatii foarte itale 187 Mai intAlnim i spectacole teatraledate de o trupä germanA, a cärei limbà Insä nu era inteleasAaproape de nimene, precum i altele italiene, probabil, de opere ;tot pe atunci afläm si pe mai multi diletanti, bojen i boieroaiceromäne, jucAnd in traducen grecesti mai multe bucäti dramatice,precum Saul de Alfieri si Brutus de Voltaire, jucate in 1819 si1820188. Tot pe atunci boierul Bals traducea Zaira lui Voltairespre a sluji la acelas scop 188. Pe längä cälätoria lui Stirbeiu laKarlsbad, mai intednim i alte cAl'Atorii la Paris fAcute de boierulDudescu, dupä at se vede in interese politice, in care cAl'Atorieinsä Dudescu cheltueste asa de mult, dupä cum am väzut c'Ase mineaz'A cu desävärsire. Mai mult insä chIcAt cälätoriile careerau foarte rari . . . . jocul de crirti . . . . boieresti. A5aIn 1793 gäsim pe. un tatä am'Arit cà fiul s'Auil särkise cu c'Artile" 190La asa grad ajunsese aceastä patimä cA" Domnitorul Ioan Ca-ragea gäsii de cuviintä a infiinta Casa Evgheni§tilor care aveade scop epitropisirea feeiorilor de boieri ca impiedice de apierde averile läsate de pArinti.191 Jocul care mai ales mAncaaverile boierimzi erà Caisul, care cum spune Caragea stängealocuitorii" 192.

O viatä atAt de lipsità de once lucrare sl plinä de atAtaträndävie trebuia sä desfacä viata de familie i sä favorizezemult moravurile usoare, mai ales sub grozava sete de bani,care muncea toate clasele societätei. Raicevici ne spune cA ga-lanteria domneste intre femei care iubesc viata nelucrätoarede a fitoatä ziva numai In vizite. Principele de Ligne se mira cutoate acestea cum se puteau deda femeile la asemnea abatenicAnd erau incunjurate de atAtia servitori, care nu le läsau sin-gure nici un moment, piedecä insä prea usor de inläturat prinbani sau poruncä. Moravurile fiind asa de desträlälate, intele-gem cum de nu se mai clevetia nimenea unul pe altul, i cä faptatrebuia sä fie foarte scandaloasä spre a da loe la vorbe asupra ei. 193

Cu deosebire in timpul venirei Rusilor, moravurile boieroaicelorromäne ajunsese o adeväratä rusine.

Dar dacA femeile erau foarte depravate, ele slujiau numaide mijloc de petrecere, WA a se bucura la barbati de nici o con-

"7 Reise der russ. ausserorod. Gesandschaf I, p. 97.Bibliografie greceasa din epoca fanariotA, adunate de Gh. Sion Ghe-

rel In Revista lui Gr. Tocilescu, II, p. 246. Pentru trupele germane si italiene,vezi Recordon, p. 92, Laurençon, p. 36.

1" Bohrer, p. 3.19° Iorga, S udii l Doc., VII, p. 27.1" Ureche, Societatea sub Car agea In An. Ac. Rom., II, tom XXII, 1901,

p. 102 (84).192 Ibidem, p. 112, (94).1" Raicevich, p. 257. Scrisoarea principelui de Ligne, In Mag. Isl., ;V ,

p. 365.

REZIJLTATELE EPOCEI FAN ARIOTE 161

sideratie. In atare privire moravurile orientale nu fusese schim-bate. Un cglgtor ungur, comitele Vincenz de Batthyani, caretrece prin Moldova in 1805, spune c la o masg datg de un boierdin Botosani, nimene nu vorbea cu femeile, care simptom tristal stgrei sociale se intglneste in toatà Moldova 194.

Se inte/ege cä in o asemenea stare a societgtei superioare,cea de jos nu putea sg fie altfeliu. Asa ne spun cglgtorii ce autrecut prin tgrile române, cg in crgsme se obisnuia a se tineafete tinere, care servind sg i ademeneascg pe musterii. Raicevicispune in chip sententios cg mai toatg crasma e un lupanar 196.Numgrul prostituatelor era peste seamä de mare. Se propu-sese ca ele sg fie supuse unei dgri a cgreia venit se calcula a fide 100.000 de lei pe an. Despgrtirile curgeau gArlä i pentrumotivul cel mai de rgs, mai ales in 'Malta societate 196. Aceastäconrupere a moravurilor de familie nu erà insg decat una dinverigile intinsei coruptiuni ce cuprindea ca un lant nedescurcat1ntreaga societate româneascg, i anume cu atAta mai multCu cat se inglta dela baza piramidei cgtre crestetul ei.

Pang la ce grad de pierdere a vredniciei ajunEese clasaboerilor români ne poate argta intgi imprejurarea raportatgla domnia lui Neculai Mavrocordat, când bcerii divanului cumitropolitul in frunte tac de frica domnului stiintele lor in pro-cesul egumenului de Hangu cu visterniceasa Maria Cantacuzino,and dreptatea Mfg ca sg o ain reprezentantului patriarhuluide Alexandria ; apoi incg si mai mult in tggada fgcurg de mi-tropolit i episcopi inaintea lui Racovitg, despre märturisirilefgcute inaintea lui Mavrocordat, rgmânând mai mu1t ca nistecopii prinsi cu minciuni cleat ca niste oameni copti i conducg-tori de popoare. Nu mai putin caracteristic este si celglaltfapt petrecut sub Grigore Ghica, când fu strgmutat in Mol-dova din Muntenia, si care furios pe rivalul sgu ConstantinMavrocordat pentru sgparea i strgmutarea lui din tronul Mun-teniei In acel al Moldovei, ordong bcerilor moldoveni care toc-mai subsemnase o mgrturie pentru Constantin Mavrocordatcg fuEese domn bun si nu luase nimic din tug peste obiceiu,sg dee de Indatg, sub amenintarea capului, alte mgrturii Incare sg-1 argte pe Mavrocordat ca pe un domn spgrggtor detarg. Bietii boeri simleau adânc rusinea unei asemerlea deziceri,si se mirau cu ce obraz vor tgggdul astgzi ceeace afirmase eri.

Reise durch einen Theil Ungarns. Siebenbiirgens, der Moldau Fund Bu-kovina im Jahre 1805 vom Grafen Vincenz Batthyard, Pest, 1811, p. 111; dieFrauen unterhielt Niemand was in der ganzen Moldau gewöhnlich is' , ein traurlgesSymptom", cf. p. 120: , Das schöne Geschlecht 1st hier fast orlen a 11sch behan-d It. Die Welber kommen in Gesellschaft ohne jeclosh wie bel uns einer Huldi-ung zu geniessen".

" Reicevici, ibid. Cf. Del Chlaro, p. 21.li° iireche, I. c., p. 113 (95).

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor Vol. X It


Sub amenintarea pierderei vietei insä, obrazul lor trebui säro§easeä §i furà nevoiti sä subsemneze o a doua mArturie directprotivnic4 celei intAi197.

Dacä insä aici putem scuza pänä la un punct pe boeri §iarunca vina nemoralitätei comise pe absolutizmul domnilor,cum vom putea oare privi aceastälaltà faptä, din cele mai in-fame pe care poate sà le comitä un om §i un tarä, fAcutä de unuldin frunta§ii boierimei muntene. Pe timpul ocupatiei ruse§tidin 1806-1812 venind in Bucure§ti generalul rus Miloradovici,Fe spuneä cá acel boier Ii vänduse pe propria lui copilà sprea dobändi postul de pre§edinte al divanului, §i a putea apoidespoia tara pe intrecutele. Isprävile lui devin atät de vädite'Meat mai multi boeri se jeluesc impäratului rusesc, care dupào cercetare fäcutà, ordonä surgunirea lui la Ecaterinoslav, cutoate cä el se oferise a desp'ägubi tara cu 120.000 §i apoichiar cu 150.000 de lei 198.

Mai gäsim atunci §i un alt tovarà§ vrednic al acelui boer,bärbatul unei nepoate a lui Varlam, vice-prezidentul divanu-lui §i vistiernic. Anume venind in locul lui Miloradovici gene-ralul Cutuzoff, un bätran de vre-o 70 de ani, acesta vede in unbal dat in onoarea sa pe nepoata lui Varlam, sotia unuia Gu-liano §i cere dela Varla sä" i-o prezinte. Se spunea a adoua zi Guliano dusese el insu§i pe femeia lui §i o lAsase iarä§In iatacul lui Cutuzoff 199 Varlam era mare vistier §i pos tulsäu pu tea fi pierdut !

Ne amintim de scena cumplitä in fond, dei hazlie in formäde pe timpul lui Hangerli in care boierii invitati de cApitan-pa§ace era in Bucure§ti sä vinä la bal cu so tiile lor, presupunândscopurile infame ale Turcilor, aduc in locul acelora, femei destränsurà din Bucure§ti, imbräcate §i recomandate de boieroaicemtmtene 200.

Pänä la a§a grad ajunsese intunecarea simtului moralIn oamenii acelui timp, incät ei nu se mai sfiau a märturisi pefatà jafurile lor, socotindu-le ca ceva firesc §i nu ca o faptä ne-

"7 Vol, IX p. 17 si 53.198 Vezi Memoriile lui Langeron In Documente privitoare la Istoria

Suplementul, vol. III, p. 139. Le boyard C. Ph. profita de cette impardonable faiblesse de Miloradovitsch, lui prostitua sa fille, s'empara de saconfiance, surprit par lui celle de Michelson, réussit a rendre Ipsilanti suspect,et enfin à l'éloigner, brouilla Michelson avec lui et fit deposer et persécuter Var-lamme". Adaoge Langeron inteo notd Cette jeune personne, par ses gua-lités aimables ne méritait pas alors cretre victime de cet infame calcul de sonpere ; mais jeune et sans experience, elle ajouta foi trop légèrement à la pro-messe que lui donna solenellement Miloradovitsch de répouser, promesse qu'iloublia en quitant Bucarest".

Memoriile lui Langeron,800 Vol. IX p. 228, p. 317.

REZULTATELEI EPOI FANARIOTE 163

legiuitä, ce ar trebui ascunsa. Boscovici ne spune despre comi-sarul dat spre a-I intovgrasi in calgtoria lui prin Muntenia, sicare era un tângr Grec iubitor de vorbg', ca Ii marturisi cu o marefrancheta, cà principele neständ in scaun cleat prea putin timpsi and atäta de mult spre a-I dobändi, el mai inni i apoi Greciice-1 intovarasesc trebuiau sa caute bani prin toate mijloacele,jefuind, i despoind pe cine le cad in mâni

De aceea, fatg cu o asemenea stare a societatei ce reese dintoate partile, nu credem ca sa fie exagerat inspäimântatorultablou ce-1 arunca despre Muntenia generalul comite de Lan-geron, ofiter francez in serviciul, rusesc, si care tablou trebuiesa se potriveasca din cuvânt in cuvânt i asupra Moldovei.Chiar daca aceste spuse erau numai iscoade, Inca ele suntcaracteris Lice pentru starea morala a unei societati In care elese putea ivi. Nici o descriere nu poate sg se apropie de ade-var, cand cauti s'g argti cine erau dregatorii Munteniei. Peste-masura nemoralitatii ha chiar a fara-de-legilor lor este tota-tat de intristatoare pe at si de respinggtoare pentru omenire.Mai inräuriti de Grecii Fanarului, din care chiar un marenumar s'a asezat in Bucuresti, multi boeri munteni audeprins injosirea, lacomia, cruzimea si devotamentul lorpentru Turci. Cuvintele de ordine, dreptate, cinste, curateniesunt adeseori uitate in Muntenia. Toate dregatoriile se cumparaadica se plateste dreptul de a comite in ele toate crimele fargpedeapsa. Fiecare loc imbogateste in putin timp pe acela ce-1obtine, si la sfärsitul unui an trebue sa-1 paraseasca i sa-1 treacqunui alLuia. i acesta este Inca unul din abuzurile acestei ocAr-muiri monstruoase ea un individ nu ramâne nici °data' mai multde un an in o dregatorie oarecare ; atunci vine la Bucure§tise dedee la un lux tot atät de Meg fräu pe cat si de rau gust, risi-peste in curând roadele prgaciunilor sale si dupa doi ani de ne-lucrare. cumpg'rg din nou un loc, se imbogateste iarài, pentrua reincepe din capg' t aceiasi viata. Jata cercul vitios al traiuluiboerilor din Muntenia. Prg'daciunile, furturile, cruzimile drega-torilor munteni nu sunt nici secrete nici mgcar colorate prin unpretext oarecare 202. Tara este impa'rtita in Tinuturi, ockmuitede un dregator numit ca in Rusia ispravnic. Aceste locuri au otaxa mai mare sau mai mica, dupa ceeace ele pot aduce boierilor,care le plgtesc membrilor divanului. Ace.5ti ispravnici suntdespoti in jurisdictia lor, si nu Ee tem nici oda LA de vre-o an-chetä, pe care stiu totdeauna sa o inlgture, Ora teama de vre-opedeapsg, totdeauna inconjurata prin venalitatea superiorilorlor. Ei iau, fara ru§ine fara taina, dela fiecare taran

20' flosLovid p. 109.202 Acest punct este confirmat prin spusele lui Boscovici despre aratiirile

tandrului comisar. Nota precedentA.


scule, vite, bani. Fiecare familie trebue sä pläteascA, divanuluicapitatie oarecare. Ispravnicul o indoeste, impätreste, inze-

ceste, Birk' a fi indreptätit la aceasta prin nici o lege, prin niciporuneä, i imparte suma räpità cu membrii divanului. Dac5

täranul indräzneste sä se opunä acestor stoarceri neomenoase,sau a se plange impotriva lor, el este inchis, bAtut i chinuitcu niste cazne ingrozitoare, in care adesaori îi dà sufletul, sauprin o rafinare de cruzime a cäläilor säi, el vede torturând inain-tea lui pe femeia i copii säi. Cea mai micg dreatorie de is-pravnic aduce dela 7-8000 de galbeni pe an. Capul politieiBucurestilor se numeste agä. Adese ori el este proteguitorultälharilor, täinuitorul furturilor, i aceastä cinstità slujbäaduce pe an un venit dela 15-20.000 de galbeni203. SpätarulIntreVne o militie de Arnäuti pentru a urmäri i prinde pehotii de drumuri mari i päduri ; acesti Arnäuti fac trisä ei M-OO me3tesugul talhäriei, impärtind castigul lor cu spätarul,care adunä astfeliu pe an Ora la 15.000 de galbeni. In sfärsitdivanul, compus din un vistiernic, care este cel mai intai membrual lui, si de trei sau palm sfetnici, primeste pe fatà o platà delafiecare dregätor, i astfel vistiernicul îi face un venit de 3040.000 de galbeni pe an. De aici provine cAutarea deosebità aacestui loc. 2" Un alt Francez de seamä sintetizeaz1 in cuvin-tele urmätoare acesatä cumplitä decädere moralà : viciile decare sufere poporul romá'n provin din lunga apäsare sub carea träit ; din ea se explicA plecarea lui spre betie, lenea lui : lipsade leg6turi firesti ale inimei, i aceea a ideilor morale, corupe-rea moravurilor. Ce alt caracter se putea insä formit inteunpopor care de mai mult da un veac trecit dela ocArmuirea Dom-nilor Fanarioti la ocupaliile rusesti. Mai ales clasa superioaràpierduse sub raportul moral ; in ea domnea o coruptie obsteascA

depravare putre 16 care nici nu avea scuza patimilor nicisemnele de fudulie si de injosire imprumutate dela Fanar,mai ales ideea cea nenorocità ea' läcomia fericitä era o martoràjalnicä de de3toinicie si de superioritate de spirit. Insusireapämäntului si a... pärea cà era sá intäreascA aceastä stare ne-norocitä. S'ar pärea cà aici este un principiu de slä-bire care räpeste fructelor gustul, florilor parfumul, fiareiorsälbäticia, osmenilor energia i activitatea. Rasele animalelorsunt slabe, lemnul plin de umezealà si gata de a putrezi. Bine-inteles cA aceste matehne firesti ar puteà fi inläturate de munca

"3 Arnintim cele spuse de Zaliony, p. 84 cá prIncipele Insusl nu Impie-decl pe tlranl de a prAda pe bated yang ce presupune cgi au adunat avutil In-sananate. Atuncl Winne potera prinde, spre a lua In folosul sdu cele ce 0-seste la el.

"a Menlrille generalulul comIte de LangeronynDocumentele priv1toarela istoria RomIntlor, Suplement, III, p. 182.

REZIIIMATELB EPOCEI PANAHIOTE 166

omeneascA, dar unde s'o gäse§ti? Aceastà coruptie nu era de locinfranatA prin aparenta de mare religiozitate a timpului. Re-ligia se mentinea mai mult prin un obicei Invechit fncat nu sepoate spune cA practicile religioase, ca posturile, mergerea labiseric, icoanele prin case, miluirea cleruhii de care se foloseamai mult cel grecesc, spovedania *i Impktà§ania practicatede toat6 lumea erau ni§te arkki numai ipocrite. Toate acesteforme erau crezute ca neapkate pentru mântuirea sufletului :dar ele se desfkuserà cu totul de pe fntovkA§irea lor moralà decare erau prinse In religia cre§tinA. PAn6 acolo mergea bigotis-mul norodului hick oamenii erau chiar siliti a merge la biseric6.A§a gAsim In gal% de Mavrogheni care luase asemenea mAsurinumai spre ali arka stril§nicia, §i. pe Alexandru Ipsilantidin Muntenia ordonánd preotului din satul Albeni §i pkcAla-bului judetului sà facA un jug de lemn la biseric6 §i cine nu vamerge la biseric6, sà ail:A preotul voia §i puterea de a-i punefn.jug, iar cine nu se va supune, sA fie dat pe mAna cApitanului,spre a i se da cea mai mare pedeapsr 205

In toat6 societatea tkilor române, §i mai ales In straturileei superioare, o religiositate exterioarä i. In fond o coruptie In-sOimântkoare, care mkina ca §i. carii mAduva moralà a Intre-gului corp, iatà tabloul ce ni-1 InfAti§eazA §i din acest punct devedere epoca fanariotA.

"6 1orga, Studti f i Doc., VI, p. 490 1 496.

II

INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCAFANARIOVA

1. ISTORICUI. SCOALELOR

Invätämântul grecesc inceph. In tkile române, cum Mee-puse §i acel slavon, prin predarea scrierei §i a cetirei de atrecMugärii greci, ce se adApostiau tot mai numero§i prin mânà-stiri, ucenicilor ce se aflau in ele. Acest metod de invà't5turà,pe cale mai mult privat4, se mentine §i mai tarziu, dupà in-fiintarea scoalelor regulate, prin dasealii greci privati, ce predaulimba lor §i cuno§tintele legate de dânsa prin casele boierilor,pregnind astfeliu pe copii la intelegerea cursurilor fAcute in §coliIn limba greceaseä. Astf zliu Cantemir ne spune c5. Vasile Albanula deschis manbtirile sale eälugärilor greci, pentru ca sA ill-y* pe fiii boierilor limba §i. §tiinta greceasc6 1. De ace§ti das-c5.1i privati intAlnim in tot decursul epocei fanariote antureacu acei ce predau inv6tAturile lor de pe catedrele §coalelor,§i mai ales in ilstimpurile destul de dese când §coalele eraudesorganizate din pricina greufätei imprejurArilor prin care tre-ceau deosebitele domnii2.

Cea intAi §coalA regulatà din Wile române in care sepredau cursuri de limba greac6, pare a fi fost acea infiintatàde Vasile Lupu in Trei-Erarhi, in primul loc pentru invAtAturalimbei slavone, dar despre care, Cantemir spune, &A Vasile Vodàar fi intemeiat cel intAi o §coalà greceasccl in Ia§i, raportânddupà ea se vede la intreaga institutiune caracterul unei pàrti

' Descr. Moldovei, p. 153.2 Mar pentru s1Ar5itul epoco f..r. u Mc i e spune Laurençon, p. 33 : Les

premiers négociants (Lipscani) ainsi que les banquiers sont Grecs ; de mémeles maltres de langue qui s'y trouvent en grand nombre, les boyards en ayant touschez eux pour enseigner dés le bas Age la langue grecque A leurs enfants".

INVATAMANTUL G-RECESC IN EPOCA FANARIOTA 167

din invATáturile ce se predau in ea la inceput, sau acel pe care§coala Il aveA fArA indoialA pe timpul lui. In ori ce caz chiardac6 la origine in §coala lui Vasile Lupu nu se va fi invAtatgrece§te, mAnAstirea in care ea se afla, Trei-Erarhii, fiind in-chinatà sfAntului Munte, §i grecizAndu-se in curAnd, cAlugAriislavoni ce erau in ea furà alungati §i inlocuiti cu aluggri greci.Un document din 1656 dela Gheorghe stefan, urma§ lui VasileLupu, spune cA nu de mult acum nici un folos bun nu s'aufAcut dupre acel a§ez5mAnt, cAci dupà aceea dascAlii slavonis'au izgonit dela *mAnAstire §i in locul lor s'au adus din taraGreceasck care c4lugAri nici un folos de invAtAturA pAmAntu-lui nostru nu t SA vede &A sfApAnii mAngstirei cu pri-lejul tulburArilor petrecute la sfAr§itul domniei ArbAna§ului, vorfi schimbat impreun'A cu cAlugArii §i limba invAtAturei caredeveni cea greceasck §i despre care Gle3rghe *tefan, crescutIn ideile vechi ale slavonismului, jueecà eft' nu ar fi nici de urfolos spre invAVAturA.

Dei nu se poate urmsári mai de aproape soarta §coaleilui Lupu dela aceA datà Main te, o gAsim existAnd pe timpullui Antioh Cantemir, 1705-1707, care &A un hrisov din 1706,prin care impune o dare de 1320 de galbeni pe an asupra mä-nästirilor §i anume 720 celor libere §i. 600 celor trichinate, dincare 1200 s6 fie dati in vistierie, iar 120 sA fie hgr6ziti §coaleiIn fiecare an, spre a fi de folos locuitorilor tgrei Moldovei lainvätAtura copiilor de boieri §i mai ales a copiilor sAraci carevor vroi sA invete" 4 . Suma insA neinsemnat6 de 120 de galbenine aratà cà hrisovul lui Antioh erà mai mult o falA §i cà coalanu puteà sà se afle in o stare infloritoare.

Ori cum sA fi fost insä §coala domneascA in fAstimpuldintre Vasile Lupu §i Fanarioti, dascAli priVati se intAlnescnecontenit in Moldova. A§a sub Constantin Cantemir (16851693) pe Ieremia Cacavela invAtAnd carte pe insu§i copii dom-nului. Tot a§a dascAl privat erà §i Neculai Cheramevs, caremoare in Ia§i in 1672, §i este inmormAntat in biserica sfin-tilor Apostoli (BArboiu) din Ia§i.

In Bucure§ti de§1 §coala greceascA se infiinteazA ceva maitArziu decAt in Moldova, sub domnia lui *Arban Cantacuzino,ea apare inc6 dela inceput mai deplin organizatà decAt aceadin Ia§i. Sevastos Chimenitul ce fusese &seal viitorului patriarhal Ierusalimului, Hrisant Notara, deschide pentru intAia§i dat6asemene §coalA in capitala Munteniei intitulAndu-se de intAiulprofesor al fi-ondistiriului (colegiului) Ungro-Valahiei. Pe lAng6

3 Uricarul, III, p. 279. Vezi i Volumul VII al acestei istorli, p. 21 nota 26.' Hrisov reprodus In traducere francezA In Jl dinoire el paces juslilica-

lives pour les couvents cledas, Constantinople, 1868, p. 20-24.

el mai tntAlnim, pe timpul Brancovanului, de sigur tot cadascAl la acea scoalä, pe Ieremia Cacavela, pe care apoi tl ve-dem trecAnd In Moldova pentru a InvAta pa copii lui ConstantinCantemir 5.

Aceste sunt Inceputurile scoalelor grecesti Meg din perioadace precedeazti pe acea a Fanariotilor. SA cercetArn ce devenir6asemenea asäzruninte sub regimul domniei lor.

Neculai Mavrocordat care deschide In tärile romAne erafanariotä, se Ingrijeste i c l in th'i. de tntemeierea mai spornicäa inVAtämAntului grecesc, i anume tntocmind In Iai, undedomnia tl aduse la tnceput, scoala domneasc'A cu propria luicheltuialä. CAnd el se strAmutà In Muntenia, la 1716, este pro-babil cA el aflA aici scoala greceascA, ce fusese atAt de bineIngrijitA sub domnia Brancovanului, Inteo stare Infloritoare,deoarece gAsim pe panegiristul lui Mavrocordat, cá dup6 ce-1laudà pentru tntemeierea scoalei din Iasi, In privirea asezA-mintelor fAcute de el In Muntenia, pomeneste numai de ospi-tiuri i spitaluri In care chiar moartea sA fie silitA a teal",iar despre intocmirea unei scoli In Bucuresti, ca acea din Iasi,nu spune nimic, ceeace de sigur nu ar fi lipsit a arAtà In cazulcAnd ar fi avut loc 6...--Axinte Uricarul adaoge cá Mavrocordatar fi tnfiintat In Iasi nu numai scoalA, ci si o tipografie, a-ducAnd mesteri tiparnici de slove grecesti i slovenesti, si aufAcut case bune la sf. Saya, si au gezat tipografia acolo, In-cepAnd In scurt6 vreme a si tipäri cärti. Adus-a i dascAli decarte elineascä i unul de cartea cea de obstie greceascä si undascäl ca sA Inv* carte sloveneasc4 i altul sA Invete pe intelesmoldoveneste, si au rAnduit dascälilor platA ca s'A iee pe andin veniturile domnesti, si au fAcut testamenturi cu mare bles-tem i legAturi ca s'A fie stAtAtoare i neclAtite acele socoteli ;

acele scoale i tipografii le-au dat In sama prea fericituluipatriarh de Ierusalim Dosoteiu, care venise In Moldova spre

cerceta mAnAstirile, ca sä fie purtätor de grijà i chiver-nisitor, i cAnd se va duce din tail, sA le poarte de grijA epi-tropii sfintiei sale, pe care Ii orAnduise din egumenii mAnitsti-rilor ce sunt Inchinate la sf. MormAnt i dintr'altii de pe laalte pätii" 7.

Volumul \ III, p. 210Nicolai Mavrocordati laudatio in Legrand Généalogie des Mavrocor-

dato de Constantinople, Paris, 1886, p. 34 : fundasti in MoidaNia litterum so-minaria ut sapientia tuts stipendi1s viveret". Despre Muntenia spure muralc5 ar fi Intemeiat : pauperibus xenodochia ut miserum hospes esset, aegrisnosocomih ut mortem ipsam vivere cogeres".

Axinte Uricarul, Domnia a doua a lui Neculai vod5 Mavrocordat InLetopiseje, II, p. 179. I panegiricul lui Mavrocordat, Legrand, l. c., p. 85.vorbeste de limba slavonit; duo quoque fundavit gymnasia grecae linguaealterum et alterum illyrieae".

168 ISTOBIA 11OMANIL013

INVATAMANTIIL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA 169

coala din Bucuresti avea dupa. fratii Tunusli de asemenetrei profesori pentru limba greceasca, din care doi pentru gre-ceasca veche i unul pentru apla. Chiar dela inceput inc6 subBrancovanu intalnim in ea pe Sevastos i Cacavela, ambiiprofesori de limba elenica. Cursurile slavonesti insa erau despar-tite in Bucuresti de acele grecesti. Pe cand aceste se tineauIn incaperile dela sf. Saya, acele slavone erau urmate in depen-dintele bisericei sf. Gheorghe vechiu din Bucuresti. i la cursulde slavonie din Bucuresti erau doi profesori, unul mai mare

altul mai mic 8.Dupa cat se vede sub domnia lacoma i destrabalata a

lui Mihaiu Racovita (1716-1727) in Moldova scoala domneascase desorganiza, deoarece domnul avea de cheltuit banii pentrualte lucruri cleat pentru scoli. Ele full reorganizate de Gri-gore Ghica, despre care ne spune cronicarul Moldovei, AlexandruAmiras, ca in al doile an al domniei lui prin mijlocul lui Hri-sant patriarhul de Ierusalim aflandu-se aice la Moldova, auasezat scoalele de invatatura pentru carte in oras in Iai, cucheltuiala sa : scoalä elineasc'ä, greceasca i moldoveneasca cu(laser& invatati, din care seoale nu numai cat saracii ce nu a-veau cu ce plati invatatura, ci i feciorii boierilor celor mari

mici i ai tuturor de obstie au esit invatati, i inca si dinalte täri veniau copii saraci de invatau, dintre care nu putingpomana i-au ramas, de vreme ce nici la o tara nu era maiproastä invatatura cleat la Moldova". Insemnata este spusacronicarului cá invatau la scoala domneasca i copii saraci, cenu aveau cu ce plati invatatura, prin urmare era nu numai oscoala pentru clasele inane ale societatei, ci i pentru poporulde rand. Aceasta marturisire este adeverita si de hrisovul insusal lui Grigore Ghica, dat in a treia lui domnie in Moldova,In anul 1748, si care spune ca neobicinuindu-se mai dinaintevreme a se lima scoala de invatatura, era multa prostie, cadesl cei puternici i bogati cu puterea lor tineau dascali pentrucopii lor, totusi nici ei eu invatatura cea desavarsita nu seprocopseau, ramanand cei mai multi tot neinv.Itati, iar prostimeaCu totul se all'd lipsitei de podoaba fruArdturei" 9. Sub aceastaprostime trebuie inteles, ca si mai tärziu, fiii de negutitori,mazili sau straini, Greci saraci, iar nu acei de tarani, care erauprimiti numai In scoalele de carte româneasca, trebuitoare

a 'stork( Tdrei Rom:Inc...51i de fratii Tunusli, trad. de Gh. Sion Bucuresti.1863, p. 45.

° Alexandru Amiras In Letopisefe, III, p. 162. Vez! si N. Mustea, ibidem,III, p. 32. Hrisovul lui Ghica din 1748 si Uricarul, I, p. 58. In aceastA scoallreorganizatii a invAtat l istoricul grec de mai tArziu Athanaste Comnen Ip-silanti. Vezi scrierea lui (citAm mal sus, Vol. IX p. 33 nota 69 P. 465. NotAmcA Grecii veniau In scoalele din principatele romAne pentru a InvAtA greceste.


spre a deveni preoti in sate1°. Mai adaoge hrisovul amintitcA dascälii scoalei domnesti aveau urmAtoarele lefi : cel mareelinesc 360 de lei pe an, al doile 120, acel slavonesc 130 si a-cel romAnesc 100 de lei. Veniturile din care se plAteau acestelefuri i alte ale scoalei cheltuieli eran orAnduite de GrigoreGhica s'A se tragä din birul de un galben pe un an impus preo-tilor, singurul pe care-I plA teau si anume in favoa rea scoalelor.

Dupà mazilirea lui Grigore Ghica, venind in 1733 in Mol-dova Constantin Mavrocordat, acest domn care erà invAtat ca

tatAl sAu si mai ales aveA o foarte bogatA bibliotecA pentruacele timpuri, de peste 1000 de volumurill, se ingrijeste de scoalade slavonie, (asa se numeau scoalele romAnesti de preotie, deiIn cele mai multe nu se va mai fi invAtat limba slavonA) dinIasi, ce se afla pe atunci despärtitä, ca i cea din Bucuresti,de scoala greceascA. El dispune prin un hrisov al sAu din 1734,cA mitropolitul sà aibä" a purta de grirá i necontenitA cer-cetare asupra dascälilor, ca sá punA nevointä asupra ucenicilorsái invete precum se cade si procopseascA, cri cei ce sevor face preoti dintre dAnsii sA fie invätati i pedepsifi. sA poatAciti orAnduiala bisericei dupsä cum se cuvine, i pentru uceniciidala arndndou'd §colile, cei care se vor sili la invAtAturA i vorfi sAraci, lipsiti de cele trebuincioase, bled sA aib6 de grijAmitropolitul a-i ocroti i a-i chivernisi de cele ce vor trebul,pre unii cu leafA, pre altii cu imbrAcAmintea, pre altii cu hranapentru ca sA nu se lase de invAtAturA din aceA pricinr 12.AceastA ingrijire a lui Constantin Mavrocordat pentru scoalelede preotie se explicA usor cAnd vedem cri domnul pe de al-CAparte ja mAsuri energice pentru a cultiva pe preoti, a-i facesA Inv* carte, deoarece multi din ei intrau in aceastA tagmAfàrá a-si insusi mAcar pregAtirea neapAratà a cetitului artilorbisericesti. Cronicarul Enache CogAlniceanu ne spune anumecA acest domn frAmAnta in tot chipul pe preotii dela orasesi dela sate. Poruncit-au de au adus i cArti pe inteles, rornA-nesti, din tara RomAneascA, cAci in Moldova nu se aflau Evan-

" Asupra acestui punct insemnat aducem o dovada mai tarzie, hrisoNullui Alexandru Ipsilanti din Muntenia, 1776: Erbiceanu Cronicarii Greci, p. XVIIunde se spune : iar acesti copii sä fie ai bunilor patrioti de ai boierilorce se numesc maziliti. sau i straini saraci, dar nici de cum de ai plugarilorsau taranilor ; iar copii comerciantilor sau a breslasilor sa tnvete numai gramatica".

Hurm. Doc. Supl. I, I, P. 655 une bibliothèque magnifique et abondante". Cf. Daponte op. Erbiceanu, Cronicarii Greci. p. 193.

" Hrisovul lui Constantin Mavrocordat din 1734 publicat de C. Erbiceanu In Istoria mitropoliei Moldovei si Sucevei, Bucuresti, 1888, p. 13. Pe-depsi de la a invata. Grecii trivatau mai ales prin batae. Apropiecuvantul nclut, dula naukasloveneste Invatatura.

Invatatura slavona mind pe Romani. cum In greceste li pedepsi. NCIcultura ce am luat dela aceste doua popoare

INV.A.TA.MANTIIL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA 171

ghelii, Apostoli si Liturghii, (land porunca mitropolitului acelecarti s'A le ceteasca pe inteles pe la biserici ; mai poruncinddomnul mitropolitului si episeopilor sa faca tipografie fiestecare in eparhia lui ca sA se tipAreasca carti pe inteles ; decare nu putem scrie cata fried trageau bietii preoti, &A se a-pucase la batranete s'A invete carte 18 Cu toatA ingrijirea luiMavrocordat pentru scoli, el le fact un ran, desfiintand dareape preoti si dispunand ca scoalele sa' fie intretinute din veni-turile obstesti ale vistieriei, care intrebuintate in cheltueli maineaparate, lasau scoalele in parasire. Grigore Ghica, cand re-vine in domnia a treia in Moldova, reintroduce prin hrisovulsau din 1748, birul preotilor, mai adaogand ca din banii ce eraus'A prisoseasca peste plata lefilor s'A se intretin'A scolarii sri-raci, cAtre care scop si patriarhul Ierusalimului contribuie dinveniturile manastiresti, insa lucru caracteristic numai cu 100de lei ".

In Muntenia Constantin Mavrocordat in a treia lui domnie,1735-1741, reorganizeaza scoala greceasca Wand s'A se predeeIn ea pe langa cursurile obisnuite, eline, grecesti, slavone siromane inca si altele anume : italiene si turcesti 15, vroinddupa cat se vede a räspandi instructia aceea ce se cerca deladragomanii Constantinopolei. Constantin Mavrocordat vreas'a de,e o desvoltare deosebita studiului limbei grecesti, dispu-nand prin un hrisov din 1745 ca numai aceia A poata imbracadregatorii publice, care vor avea cunostinta acestei limbi 16Tot el mai trimite in a patra lui domnie in Muntenia, 12 fecioride boeri la Venetia, in scoala greceasca de acolo, la invatatura 17.

Se vede insa cà scoalele domnesti nu infloriau, cu toatemasurile luate de deosebitii domni de pana acum in a lor fa-voare si ceeace le lipsea nu erau a-Ma dascali procopsiti, sauveniturile trebuitoare, ci numarul ucenicilor in cursurile prin-eipale, acele superioare, care era foarte rest-Ails ; si acest rAucata su-1 indrepte masurile luate de Ioan Calimah om invAtatsi de origine roman, in Moldova (1758-1761), prin un hrisoval sau din 1758. Dupa ce domnul spune ca si politiceste si bi-sericeste de folos este invatatura iar mai ales cea elineasca, de

" Lelopisefele, III, p. 198." Doc. din 1748 In Uricarul, I, p. 58-64. 0 dovadA cA scolarii erau

ajutati se aflA pe o carte pAstratA si astAzi in bibl. Seminariului Veniamin dinIasi, anume pe Flavii Ariani Nicodemiensis graece,text grecesc ce a servit inscoalii. Un scolar insamnA pe ea in greceste : am luat 3 galbeni dela pArin-tele meu si 2 dela afulorinfa f coa lei, care au f Acut 5. 1801 Martie 15. Xenopolsi Erbiceanu. ScIrbarea scolara dela la0, Iasi 1888, p. 390 No. 24.

" Tunusli, p. 188." Reproducem In Traian, 1869, No. 29 si de Misail in Bulelinul in-

sfrucliunei publice, 1865-66, p. 51.17 Genealogia familiei Canlacuzinilor, original, p. 138.


unde ca dintr'un izvor celelalte toate au e§it, adaoge cä s'auinteresat de starea §coalelor din capitala Moldovei, §i au rän-duit o cercetare care sä se facä de care Iacov mitropolitul Mol-dovei, §.1 marele dascäl Kritia Kaisi care se afla pe atunci inIa§i, poate ca dascäl al copiilor domnului. Cercetarea aduce carezultat, cä §coala domneascä s'ar aflà in proastä §i rea stare,insä nu din pricina dascälilor ci din alte douà : innia cà uceniciicum deprindeau ceva carte, päräseau §coala inainte de a fi sä-vär§it studiile, ceeace desgolea cursurile superioare ; apoi con-curenn pe care §coalele private tinute de dascälii caselor boe-re§ti o fäcea celei domne§ti. Se propun deci ca mijloc de indrep-tare douà mäsuri, anume ¡LIVE ca ucenicii sä nu poatä päräsi§coala domneascä, decAt dupä sävär§irea cursului de §ase ani,§i a doua, ca sä se impunä invätätorilor privati a da lectii numaiIn casele unde vor fi alcgtuiti, färä a avea Invoke a tinea §coalä§i cu alti bäeti. Se vede cä cursurile erau din potrivä foartefrecventate in pärtile lor elementare, de pe aceea cä mitropolitulcere sä se sporeasc6 leafa dasc'älului al treilea de grece§te (adecäde apla), cäci ar avea multä ostenealä pentru multimea uce-nicilor. Lipsa deci de inväncei pe care acela§ raport I' aratäca existand In clasele mai inalte, se explicä de acolo cä ele eraupäräsite de cea mai mare parte din elevii säraci, care nu aveaunevoe de cuno§tintele ce se predau In ele §i mai ales de limbaelinä, iar cei bogati autau o Invätäturä mai Ingrijità la das-cälii privati. Acest hrisov interesant mai contine §tirea cä Intarà adecä in afar'ä de Ia§i, erau §coli moldovene§ti §i slavo-ne§ti, menite pentru Invätätura slujbei religioase, trebuitoareformärei de preoti ; §i domnitorul Ioan Calimah rändue§techiar sä se mai Infiinteze o atare §coalä §i in mänästirea Putna,unde s'ar afla un dascäl prea destoinic spre aceastä treabä 18.

Tot el mai deschide §i o §coalä In Boto§ani, d upä cererea orä-§enilor, la Inceput probabil numai ca §coalä de slovenie §i ro-mânie, care care vom vedea c6 se adaog mai tärziu, de cätreGrigore A. Ghica, §i cursuri eline§ti §i grece§ti".

Nävälirea arma telor ruse§ti In tärile române, In 1769face ca §coalele grece§ti ssä se inchiclä pentru tot timpul at autinut ocupatia ruseascä. Dupà ce insä Rusia ia mäsuri pentruIncorporarea principatelor in imperiul säu2°, mitropolitul Ga-vril Calimah dorind sä vadä redeschise cursurile invätäturilor,trimite In April 1771, o adresä eätre feldmare§alul Romanzov,In care îi spune, cum in anul 1770 din intamplarea vremilor§i din boala ciumei imprä§tiindu-se ant dascälii eat §i ucenicii,

Uriearul, I, p. 64 71." Alt hrisov dela loan Calimah din 1758, ibidem, II, p. 51." Vol. IX p. 128.

INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANAR1OTA 173

au ramas §coalele fara lucrare neputand a se scoate nici baniidela preoti tot pentru aceste pricini". Tara Moldovei fiind fusaintrata, in urma ocuparei ei de catre armatele ruse§ti, a juraman-tului prestat de toate treptele poporului §i a organizarei cerutede boeri, cu totul sub obladuirea Rusiei, mitropolitul ceredela comandantul trupelor ruse§ti un ajutor banesc spre intre-tinerea §coalelor in lipsa incasarei contributiilor preote§ti. Feld-mare§alul in raspunsul sail se fere§te de a atinge cererea mi-tropolitului, spunându-i numai ca el nu ar vroi sa intre in cer-ce tare asupra insemnatatei limbei grece§ti pentru invatatura.Nu numai atata, dar RuOi prefacuse casa Academiei, in localunde se tinea divanul boerilor, *i mitropolitul se roaga atuncide generalul rus ca cel putin sa se restitue casa §coalei, putându-seintrebuinta spre adunarile divanului casele atator boeri 21

Dupa incetarea du§maniilor §coalele din ambele capitalese reinfiinteaza pe acelea0 baze ca §i mai inainte in privireainvatäturilor, dar incunjurandu-le de mai multe masuri spre ale asigura existenta. In Moldova Grigore Ghica rändue§te in-tai o epitropie asupra §coalelor sub pre§ediirtia marelui vistier-nic, care sa aiba de grija a strange tot venitul din care trebuiausa se intretina §coaleleo Acea domneasca era pusa sub directiasuprema a marelui dascal al filosofice§tilor patimi" care tre-buia sa se aleaga de catre domn §i. mitropolit. El aveà dreptula numi pe toti dascalii inferiori §i sà le oranduiasca lefile §iobiectele ce aveau de predat. Tot el avea de ales §i de hotaritnumarul §i. persoanele ucenicilor intretinuti pe socoteala domniei.Dascalii de pe la tinuturi aveau sa fie ale§i de epitropi §i totidascalii aveau dreptul la caz de neplata a lefilor lor sa reclameIn justitie pe epitropii §coalelor. Mai orandue§te hrisovul ca ni-meni dintre ucenici sä nu se suie nici la o cinste daca nu vaposeda atestatul de savär§irea cursului, iar acei dintre ei ce vordobandi un asemenea testimoniu vor fi considerati de domnIn cinstea lor indata dupa boeri (in caz cand nu ar fi din aceastaclasa) §i li se fagaduia a-i boieri dupa averea procopselei lor".De asemenea mai indemna Domnul §i pe mitropolit ca sa nu maisfinteasca de preoti decat pe acei ce vor poseda atestate dela§coalele preote§ti de savar§irea invataturei 22.

Grigore Al. Ghica late§te i prin tinuturi invatatura lim-bei eline§ti §i a celei grece§ti, ce pana atunci fusese marginitanumai in capitalä. El infiinteaza la coala din Boto§ani pe längacursurile preote§t; ce se predau in bimba romana, §i doua altelepentru eline§te §i greceasca moderna. De asemenea infiinteaza

" Vezi aceste trei documente In Arhiva Romffneasc6 a Iu1 M. CogAl-niceanu, Iasi, 1860, I, p. 231-236.

22 Acest InsAmnat hrisov din 15 Noemvrle 1775 in Uricarul, I, p. 71-76.

In Galati, In manastirea Mavromolu, cursuri grecesti pe langaacele moldovenesti, ce existau de mai ¡main te23. Aflam apoi caexista un dascal din Ramnicul Valcei la scaunul episcopieiunde din vechime fusese In tipografie 24

Domnul insa Ingrijeste si de scoala romaneasca biseri-ceasca din Iasi dela Sfantul Neculai, unde se Invata carteromaneasca i antarile bisericesti, dând-o si pe aceasta subingrijirea epitropiei. Prin un hrisov din 1776, randueste celordoi dascali dela aceasta scoala, anume Gheorghe biv (fost) is-pravnic de aprozi, dascalul de cantäri, i Gheorghe Evloghiebiv izbasa, acel de carte, precum i vatafului mai multe foloasepe langa lefile ce le aveau, anume cate 4 liuzi scutelnici i unulvatafului, apoi tustrei impreuna sa' aiba scosi din dare la vremeadesetinei cate 300 de stupi, la vremea vadraritului cate 400de vedre de vin si la acea a gostinei 100 de oi 26 Dela aceastäscoala de preotie i psaltichie ne-a ramas un program al orelor

cursurilor din 181426.Grigore Ghica muta scoala domneasca din manastirea

Sf. Saya In niste case zidite anume pentru ea de langa mitro-polie, pe un loe cumparat de mitropolitul Gavril, catre care semai adaoge spre a-1 largi o bucata de loe din acel al bisericei sf.Gheorghe (vechea mitropolie)27. Dela el inainte scoala gre-ceasca domneasca din Iasi poarta numele de Academie. Exis-tenta ei este acum Inainte, mai asigurata prin atribuirea regu-lata i trecuta In obiceiul pamantului, de a fi intretinuta atatea cat iscoalele episcopale de pe la episcopii de limba elineasca

moldoveneasca, precum i acele preotesti slavone-romanesau române curat de prin restul Orel, din birul impus preotilorIn suma de 4 lei pe an plus 4 arale la leu rasura, pentru ostenealaprotopopilor tnsarcinati cu strängerea (Mr& Cu toate acestemasuri de Indestulare materiala a trebuintelor scoalelor, elesufereau de o lipsa ce cu greu putea fi inlaturata, anume acelepreotesti nu gaseau dascali romani destoinici care sa invete

" Vezi hrisovul dela Gr. A. Ghica din 1765, Uricarul I, p. 113, CA seInvAtA i romaneste in coala din Mavromolu, vezi un hrisov din 1803 asuprael dela Alexandru Moruzi 1803. Uricarul I, p. 117.

" Mai multe acte publicate de G. I. Lahovary In Cony. literare, XXIII,1889, p. 385.

" Hrisov din 1776 Mai In Uricarul, VII, p. 52." Se aflA reprodus la sfArsitul Vol. X al Uricarului." Un hrisov al lui Alexandru Calimah de 1796 C. Erbiceanu, Isl. Mi-

trop., p. 41-42 spune am vAzut domnia mea un hrisov din 1766 Oct. delafericitul Mtn.' pomenire domn Grigorie Al. Ghica Voevod pentru punerea lacale a Academiei de aice din orasul Iasii, care aratA cA s'au zidit din temelielAngA mitropolie prin a d-sale cheltuialA". Sub Calimah urmasul lui Ghicase mai lArgeste prin cumpArAturi locul Academiei. Vezi un act de cumpArAturila unui loc pentru scoala din 1767 In C. Erbiceanu, Istoria Mitro poliei, p. 73.


INVATAMANTIIL GRECESiC IN EPOCA FANARIOTA 175

pe ucenici, inckt raportul mitropolitului Iacov Stamate (17921803) spunea c venitul acesta dupg starea scoalelor de acum

dupä lipsa dasceililor care este afará, poate fi de ajuns" 28.Numärul bursierilor in scoala domneascä se hotärise a fi de 24care primeau leall pe lunä, unii 10, altii 5 lei. Acesti interni pu-teau s sadä ease ani in scoalä, trebuind sà iasä dupä aceeasau invätati, sau netnvätati pentru lenevirea lor". Se fäceaudouà cercetäri (examene) pe an, dându-se celor mai bunidaruri (premii). 5coala avea doctorul ei care cäuta pe uceniciibolnavi. Nici ucenici, nici dascäli nu puteau fi supusi la bir,nici la oprealä ; iar acei ce fAceau abaten i erau judecati de boeriiepitropi. Se afla si o bibliotecä pentru pästrarea cAreia era rän-duit un epistat sau päzitor pi cärtilor care räspundea Cu leafalui de lipsa vre unui volum. Negutitorii de märfuri sträine adu-ceau i cärti (libran i nu erau) i erau datori sä dee câte un exem-plar gratis bibliotecei academice, iar pentru crtrtile scumpeli se räspundea pretul pe jumätate 29

In Muntenia invätämäntul este reintocmit in 1776 de cä-tre Alexandru Ipsilanti. El gäseste anume in Bucuresti scoaladomneascä având numai doi dascäli, unul de gramaticA i unulde stiinti, i dispune ca ea sä fie inzestratä cu nou6 profesori,doi de gramaticä, doi de matemateci din care unul sä predea

istoria, unul de stiintele fizice, unul de teologie i trei pentrulimbile latinä, francezä i italianä. Se vor intretinea pe soco-teala statului 75 de studenti säraci cate 15 de fiecare din cele5 clase in care erau imp'ärtite cursurile. In scoalä nu puteau in-tra fiii plugarilor tärani, cärora li este datà agricultura si pä-storia ca ocupatie obligRoare", iar copii de negutitori s'A fieprimiti numai la invätarea gramaticei. Hrisovul mai dispuneinfiintarea a douà scoli inferioare de greceste, una in Craiovasi alta in Buzäu, unde se inväta numai gramatica, si a cärorucenici puteau apoi trece la scoala domneasc'ä din Bucuresti,precum i instituirea de dascäli de limba tärei si de cea slavonäin toate oräselele, pentru formarea de preoti 3°. 5i in Bucurestise afla o bibliotec6 in palatul mitropolitului, despre care nespune Raicevici c'ä dei bogan in cArti grecesti, latine i franceze,nu prea era cercetatä, deoarece era prada pulberei si a insec-telor 31.

La 1803 se mai infiinteazä scoli de limba elineasc5 si ro-mâneaseä dará de Galati, Botosani i episcopii, inc6 la Focsani,

28 Raport nedatat In Uricarul, III. p. 12-22." Raportul citat.'° Vezi acest hrisov. insAmnat i pentru modul predArei materiilor, repro-

dus dupA Ath. Comnen Ipsilanti (vezi vol. IX p. 33 nota 69) P. 527 si 529.Vezi i Const. Erbiceanu, Cronicarii grcci, p. XVII.

Raicovici, p. 245, nota.

176 ISTORIA ROMANILOU

BArlad §i Chi§inAu §i se urcA numArul bursierilor dela Academiadin Ia§i la 40, cheltuindu-se in totul pentru hrana lor 3500 delei pe an 32. In anul urmAtor se infiinteag o §coalA mai inalt6de preoti, romAneascA, in mAnAstirea Socola de 1AngA Ia§i, strA-mutAndu-se maicele de aicea in mAnAstirea Agapia, §i care poartAnumele de §coalA de catehesie §i este originea seminarului delaSocola. Tot in timpul domniei fanariote se mai infiinteag §icursurile de inginerie practic5 in limba romAnA, §i anume in Ia§i,predate de Gh. Asachi inc6 din 1813 iar in Bucure§ti de Gh.LazAr In 181633.

DacA aruncAm acuma o ochire indArAt asupra istoriculuiscoalelor in timpurile Fanariotilor, observAm intAi cA centrelede culturA grece§ti infiintate in Odle romAne inc6 dinain-tea introducerei domniei principilor greci, nu sunt niciodatA arzate in chip statornic, ci supuse ca toate lucrurileIn tArile romAne la schimbAri §i str'AmutAri, care acuma inAlta§i inzestrà invAtAmAntul grecesc, acuma iarA§ II afunda §i intu-neca. Chiar dupA ce Grigore A. Ghica §i Alexandru Ipsilantiwag pe baze mai trainice acest invAtAmAnt, inc6 el rAmAnesovAitor din pricina ocupArilor repetate ale tArilor romAne deo§tirile ruse§ti care nu se ingrij eau de ale §coalelor.

Cu toatA aceastA existentA intreruptA, invAtAmAntul gre-cese se mentinu in tärile romAne, §i reinflorirea lui dup6 fiececatastrof A Ii dAdea tot noue puteri §i imboldiri. Apoi pe lâng5.§c3alele domne§ti din Bucure§ti §i Ia§i, lucrau poate Cumai mare efect dascAlii privati ce fnvAtau pe copii boerilorcartea greceascg, §i singuri chiar Ii puneau in stare de a urmacu succes cursurile mai inalte din Academie, care fiind predateIn bimba greceascA, ba une-ori chiar In cea elinA, nu puteau fintelese de RomAni pAnA ce nu-§i Insu§ise bimba In care trebuiaus'A le asculte.

Este deci netAgAduit cA inrAurirea socialA pus6 in lucrarede elementul grecesc §i care cerea ca modA §i bun ton cuno§tiintalimbei domnitorului, fAcea din invAtAmAntul limbei grece§tio nevoe neapAratI a societätei acelui timp, §i din acest punctde vedere au insemnAtate §coalele in care el era predat.

Am schitat pAnA aici istoria exterioarA a invAtAmAntuluigrecesc in tArile romAne. Ne rAmAne acuma spre a-1 putea ju-deca §i a pretui, s'A analizAm natura §i caracterul lui, s'A cerce-tAm ce obiecte se invAtau §i cu ce metodA erau ele predate, cine

" Hrisov. dela Alex. Moruzi din 1803 Mal In 24, Uricarul, 111, p. 22." Hrisovul de tntemeiere a scoalei din Socola din 1804, Uricarul, III,

p. 37. Hrisovul tut Scarlat Calimah din 1814 Iunie In 20, aidem, III, p. 46spune a, In metnIstirea Socola de lAngl Iasi s'au asezat scoalA pentru cate-hesie acelor ce vor sä primeascl darul preotiei. Vom reveni asupra acestor depe urmii scroll la capltolul culturel romftnesti In epoca Fanariotilor.

INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA 177

erau profesorii §i elevii. Astfeliu ne vom da seamA despre gradulde MrAndre ce 1-a putut avea acest invWmant asupra minteiacelor dintre Români ce se puteau adApa din el.

2. INVATAMINTUL GRECESC

O cercetare a cktilor §i manuscriptelor rAmase de la das-c5lii greci din epoca Fanariotilor ne va da putinta de a afla cuce soiu de cuno§tinti se Indeletniceau ace§ti reprezentanti aiculturei grece§ti §i deci cam ce InvAtAturi rAspandeau §coalelelor In Odle române 34.

In primul loe se Ingrij eau Grecii de predarea limbelor§i mai ales a acelei grece§ti, atAt nouà cat i veche, sau mai binezis a limbei e§ite sub pana inv6tatilor din arhaizarea limbeivorbite. Gramatica ocupa locul cel dintAi In preocupkile di-dactice, predandu-se cursurile ei dujA manuale prelucrate deautori germani, precum aceea a lui Iacob Willeri din Lipsca1749, sau dupà autori greci, bun6 oarA aceea a lui Sguduri ti-pkit6 la Venetia In 1763, sau a lui Teodoru din Bucure§ti 1768sau a lui Teodor Gazi iar4 din Venetia 1769, sau o prescurtare,mai lesnicioas6 a acestei din urmI lucrat6 de C. Caraion, dincare se aflà mai multe editii, tare allele una ingrijità de Po-lizoi Contos i tipkitä in Buda In 1787. Polizoi avea Ins6 §i uncurs al s'Au propriu tipkit in Viena la 1800. Pentru sintax6 seurma cu deosebire acea a lui Lecapen precum *i alta maisintaxul gramaticei la cele opt pkti ale vorbirei de AlexandruBizantm135. Studiul limbei eline se fAcea prin mijlocirea aceleigrecWi noue, mai ales prin dese §i repetate traducen din elinAIn apla. Astfel un manuscript din 1788 contine versiuni de ase-menea naturA ; un altul din Bucure§ti 1815, traducen In apladin epistolele lui Sinesiu, din Libaniu despre drep turlle de mo§-tenire In favoarea Elenei, din Isocrat, Si. Athanasie, Lucian

alti autori IncL Un al treilea caet, nedatat, cuprinde pe langAepistolele lui Teofil Coridaleu, interpretki din eliiA In apla dindiscursurile lui Grigore Nazianzul *i a lui Grigore Teologul,

54 Pretioasele notite continute In acest capitol sunt aproape toate da-torIte neobositei activitAti a lui Constantin Erbiceanu fost profesor la semi-narul Veniamin din Iasi si la facultatea de teologie din Bucurestl care prinintinsele sale cHcetárt dssmormIntá aceastA parte cultural A atát de insAmnatlidin epoca f inarlotA C. E. a inceput publicarea descoperirilor sale In Revista tee-loqicd din Iasi I apoi le-a comolectat in o suml de alte publicatii citato I maltnainte. Le-am oránduit si completat el si cu mine In publicatia noastrA Sdr-barea scolard din Iasi, 1888.

Xenopol si Erbiceanu, Sárbarea scolará dela Iasi, acte si documente,Iasi, 1888. Cap. I, abecedare si gramatici. epistolare. p. 351 l urm., No. 5,13, 17, 23, 28, 30, 34, 38 si p. 405. No. 64.

A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor. VoL X. 12

din Olintiacele lui Demosten, din discursul marelui Vasile atretineri si altele incä 36. Se gäsesc chiar traducen i juxta-liniare.Asa sentintele lui Caton traduse din latinä In greaca anticà demonahul Planudie si interpretate in apla prin ränduri grecestiserse sub acele eline, cuvant la cuvant. Tot asa se gäsesc inter-pretate si rapsodiile B §i Y din Omer. Un alt manuscript maivoluminos care poartä titlul de : inceputul temelor la verburileactive de forma intai, teme apla", contine versiuni juxta-liniare,In greceasca modernä din Isocrat, fäcute de elevul DimitrieBar:tocea cu data 1763; altele din Lucian iaräsi juxta-bniarede Gavril Ierodiaconul Atenianul din 1784: In sfArsit meta-frase In apla din Plutarc de Neofit Peloponezianu ". In scoaladin Bucure§ti afläin de asemenea interpretäri In apla din Aris-totel despre virtuti si vicii, inchinate lui Constantin Brän-coveanul de Sevastos Chimenitul In 1692; altele din GrigoreTeologul fäcute de elevul Mateiu Cretulescu ; poeziile lui Par-tenie interpretate juxta liniar ; mai multe discursuri precumla arätarea Domnului, la botez, sau cum trebuie sä fie episco-pul, interpretare iaräsi juxta-liniar de Sevastos ; o culegere defrase eline din 75 de scriitori, carte cum spune titlul foartetrebuitoare si folositoare nu numai celor mai inaintati dintrestudenti, dar si acelor ce au luat o educatie mai inaltä" : maimulte caiete legate la un loc a mai multor elevi, ceca ce se cu-noa§te de pe deosebirea scrisoarei, continând parafraze dinsf. loan Damaschin, Libaniu, Erodian si altii ; mai multe caetede teme din care unele scrise ca modele de cätre profesor, bun'äoarä de Neofit Peloponezianul in anul 1785 In limba greacävorbitä 38.

Retorica sau arta de a alcAtul cuvântäri, una din indelet-nicirile cele mai favorite ale decäzutei stiinti grecesti, care cäutasä inlocuiascä prin regule lipsa inspiratiei si a firescului talent,era studiatä In scoalele din Bucuresti §i Ia§i, ca o compliniremai Inaltä a studiilor gramaticale. S'a gäsit printre cärtile simanuscriptele de studiu din scoalele ambelor capitale aletärilor române, un numär insemnat de lucrki referitoarela retoricä. Astfel o introducere In arta retoricei, o retorieäunitä cu un curs de logic5, cea din-UM de Anastasä Papa-Vasilopol ce-si fäcuse studiile In Italia, si fiind profesor in 1704la Tärnova In Tesalia, tradusese aceastä retoricä din limbalatinä ; o Invätäturä introductivä in arta retoricei, impärtitäIn zece sectiuni de Anastase Gordiu ieromonahul in 1658, pre-scrisä in douä ränduri in tärile romtme, In 1768 in Cärpinis si In

" Ibidem, p. 355, No. 19, p. 356, No. 25, p. 358, No. 37.Ibulem, p. 351 No. 2 0 3, p. 358 No. 41.

" Ibiaem. p. 395 No. 15, p. 396 No. 18, 21,p. 398 No.311,p. 406. No. 69.


INVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FAN kRIOTA 179

1774 probabil in Ia§i, unde s'au afiat exemplarul, care invap-tura introductiva se intrebuinIa i in Bucure§ti ; un rezumatde arta retoricei de Alexandru Exaporitul, urmata de alt cursde retorica de ierodiaconul Macarie, trebuitoare mai ales predi-catorilor, traduse din limba latina. Ambele aceste cursuri suntredactate in forma de intrebki i raspunsuri intre profesor§i invatacel, insemnându-se intrebarile prin 8 (8c8cfccrxcaoq)

raspunsurile prin p. (ita0.7Trilg .§colar). Retorica lui Macarie seintrebuinta §i in §coala din BucurWi. Era §i un soiu de retoric5deosebita, numita inalbitoare", care avea dupa cat se vede maiales in vedere sofismele i arta de a face sa treaca minciuna dreptadevk, Inälbirid toate lucrurile. Cel mai raspandit manual eraacel alcatuit de Anastasie Papa-Vasilopol din Ianina, din cares'a reaflat un exemplar la Ia§i §i altul la .ducure,ti 39.

In legatura cu retorica dar §i cu filosofia, i alcatuindoarecum trecerea dela studiul limbei la acel filosofic, era lo-gica, care se vede ea' se cultiva ca mare staruinta, daca judecämdupa numeroasele manuscripte §i carti de logica ce se Intal-nesc. Dintre cele mai insemnate vom enumera ; tratatul delogica al ieromonahului Nectarie din Mitilene din 1710;un metod conducä'tor la logica lui Aristotel de preotul Sguduridin Ianina, autorul §i a gramaticei mai sus amintita ; logica,alcatuita bine inteles tot dupa Aristotel, de Ion Forneu dinAgrafa, dupä acea latina a lui Inecciu ; vestitele comentariicercetari la logica lui Aristotel de marele dascal al veacului alXVIII-lea Teofil Coridaleu, tipkite in Venetia. In Bucure§tiintAlnim pe langa unele din manualele aflate *i la Ia§i, tried oalta introducere in logica compusa de dascalul Metodiu dinIanina 4°.

Din'filozofia propriu zisa' s'a regasit comentariile lui Cori-daleu la cartea lui Aristotel despre suflet ; metafizica dupa ceivechi §1 cei noi compusa de Petru Psalida din Ianina in 1798;psihologia a aceluia§i dascäl din 1795; metafizica dupa filosofiinoi, mai ales dupa Baumeister, tradusa in limba elena cu multeadausuri de loan Forneu din Agrafa .Exemplarul aflat in Ia§ipoarta pe el data de 1801 ca insemnarea, ca acum a fost pentruintaia data prescrisa §1 bine corectata in §coala domneasca gre-ceasca din Moldova Daciei" ; conducatorul In filosofie a luiCoridaleu ; metafizica unui dascal vestit ale acelor timpuriEvghenie Bulgaris ; istoria rationala a filosofiei i filosofia mo-rala, aceasta din urma cuprinzand urmatoarele pkti : 1) idei

" Ibidem, p. 360 No. 5, p. 363 No. 17, (cf. Ei48.ccp vso3),Vvvim) (fekókoTíctp. 441), p. 364 No. 19, p. 404 No. 62, p. 364 No. 20, p. 400 No. 39, p. 360No. 6, p. 406 No. 75.

" Ibidem, p. 359 No. 359 No. 2 §i 3, p. 403 No. 56, p. 363 No. 17, p. 364No. 21, p. 401 No. 48.

introductive ; 2) elementele morale : a) sufletul, b) corpul,faptele morale, d) virtutile i viciile ; 3) fericirea absolutAfrumosul, b) binele absolut, c) atributele binelui absolut ;

4) mijloacele de a ajunge la fericirea adevAratA ; a) yva,91 accvtbvconsilii, c) lupta pentru bine. Autorul se vede eh' cunoaste des-

voltarea filosoficA a veacului al XVIII-lea din Germania siFrantia, precum cu deamAnuntul filosofii greci si pe clasiciilatini i greci pe care fi citeazA la tot momentul. In scoala dinBucuresti IntAlnim de asemenea metafizica lui Baumeister,

anume spunAndu-se cA acel filosof german astAzi cu totaluitat, ar fi fost profesor la gimnaziul din Görlitz. Prelucrareacare se InvAta In scoala din Bucuresti era alta decAt acea Intre-buintatA In Iai, anume o traducere a lui Dimitrie NeculaiDarvari 41.

DupA ce elevii terminau toate aceste InvAtAturi, simati cu toate cunostintele trebuitoare pentru a putea binescrie, erau invAtati a alcatui epistole asupra deosebitelor ma-terii, si nu numai de acele de corespondent6 obicinuitA. Era oare-cum punerea In practicA a cunostintelor teoretice dobAndite, oaplicare a log,icei i retoricei care nu-si prea putea gAsi intrebuin-tarea In libera vorbire si de aceea era pusA In scrisoare. SA nu nemirAm deci de luarea aminte ce se da epistolelor In InvAtAmAn-tul grecesc. Cei mai mari dascAli greci alcAtuise modele de epi-stolare care erau studiate i comentate cu aceeasi rAvnA cu carese studiau i comentau clasicii greci. Asa gAsim pe un dascAldin Bucuresti, Diamandi, scriind observAri la epistolele preaInteleptului Neofit Sinesiu din Peloponez In anul 1753, si o ex-plicare In limba apla a acelorasi epistole, precum i niste Insem-nAri la o altA culegere de epistole celebre ale lui Coridaleu, fA-cute de un dascAl originar din Dristra, chir Teodor, 'care muriIn Bucuresti In 1788. Se aflA ins6 i manuscriptul elinesc alepistolelor lui Sinesiu cu data de 1805 Bucuresti ; nu mai putin

acel al tipurilor epistolare ale prea tnteleptului Coridaleu 42.Pe lAng6 limbile greacA i elinA care se InvAtau prin

cursurile arAtate, se mai studiau in scoalele grecesti i limbelelatinA i francezA. Se gAsesc fare mai multe manuale care slu-jeau la InvAtAtura limbei latine, i Eutropii breviarium histo-riae romanae cu traducerea greceascA, tipArit In Iena In 1723;Palaefati, de incredibilibus, culegere de mituri din poetii latini,servind de text pentru traducere In limba greacA ; colloquiaLangiana de Curiis, Brasov 1802, din care text latin se fkeauinterpretki In apla, precum se vede din insAmnArile fkute

" 'Helm, p. 359 No. 4, 7a, 7b, p. 401 No. 45, p. 361 No. 9, 10, 11,p. 363 No. 18, p. 394, No. 12.

" Ibidem, p. 352 No. 6 7a, 76, p. 356, No. 25, p. 358, No. 37.

180 'STOMA ROMAN1L011


printre randuri. Ca lexicon slujia acel al lui Schrevellius greco-latin §i latino-grec. S'au mai aflat un manuscript din 1740 demetricA §i gramatick In care se aflg mai multe lectii scrise lati-neste cu traducerea greceascg, precum §i o gramaticg greco-.latir ex variis collecta a Gheorghio Demetrio", alcgtuitgpartea lating In paralel cu acea greacg, spre a fnlesnl fnvgt6-ceilor greci studiul limbei latine, precum §i o gramaticg latingscrisg latineste : supplementum in universam grammaticamlinguae latinae. Limba lating se fnvAta bine fnteles §i ea prinmijlocirea acelei grecesti noue. a unii din dascglii greci §tiaulatineste, se vede de pe deosebite traducen i Men-Le de ei dinaceastg limbg. Asa ggsim Theatrum politicum, nu stim al cgruiaautor, despre datinele principilor, tradus din limba latingin limba noastrg apla de cgtre cel mai mic fntre predicatori,preoti, Ioan Avramiu In Bucuresti" 1716, §i traducerea maternaticei scrise In limba lating de Christian Wolf, fkutg de dasalulNeculai Cercel, ambii traducgtori Români de origine ".

Pentru studiul limbei franceze gAsim o gramaticg a acesteilimbi cu text latin, intitulatá grammatica gallica brevis et f a-cilis, tipgritg In Var§ovia In 1763; apoi les principes genérauxet raisonnés dela grammaire française par Restaut, Paris 1737;o altä gramaticg a limbei franceze cu text grecesc de Vendoti,Viena. In scoala din Bucuresti fntglnim manuscriptul In limbafrancezg al unui profesor grec care adea lectii In aceastA limbg,§i care manuscript cuprinde diferite exemple culese din autoriifrancezi clasici. In un alt manuscript al mitropolitului Filaret,se vkl mai multe extrase In limba francezg culese din deose-biti autori, privitoare la istoria bisericei. Unul Panaghiot cu-lege iarilsi mai multe sentinti din autori greci, latini §i francezisub titlul de culegere admirabile lucratá si scris6 de mine fn-sumi In timpul studiului trecut" ".

Mai amintim si un lexicon foarte curios In mai multelimbi, si anume cuvintele elenice explicate prin apla, lating,italiang, francezg, persiang §1 turceasck lucrat de Luca dela Roc-cas In Constantinopole fntre anii 1769 1780, si a ckui ma-nuscript original, plin de sterskuri si corecturi, umple 9 vo-lumuri, si se allá la biblioteca din Ia§i, adus la §coala dom-neascg de aicea de cgtre vre-un profesor din Rgskit ".

Alkurea cu limbile se mai predau In scoalele domnestiqi §tiintele numite pe atunci epistimuri.

" Ibidem, p. 352 No. 4, p. 363 No. 9, p. 356 No. 24, p. 358 No. 39 i41, p. 366, No. 6, p. 390 No. 22, p. 407 No. 79, p. 4(8 No. 84.

" Ibidem, p. 353-355 No. 11, 7, 21, p. 405 No. 68, p. 409, No. 87." 'Wen?, p. 354 No. 15.


Mai intAi se invgta matematicg. Se ggsesc printre cktilede scoalg' : o aritmeticg in leggturg cu geografia prelucrate demarele dascgl Nichifor Teotochis, la care el adause si o expli-care a logaritmelor dupg. Gassendi ; Trigonometria tradusä dinacea lating a Englezului Scotus ; tratatul introductiv in ele-mentele matematicei de -Germanul Christian Wolf, tradus deNeculai Cercel si pus in rAnduialg de (elevull Ilie Neculai Ruset,In Moldova Daciei, in scoala elenicà de stiinti, in anul 1801,cuprinzAnd aritmetica, logaritmele, geometria si trigonometria,pe unde cerea trebuinta cu figuri explicative. Se mai aflg unrezumat al Geometriei lui Vlod, tradus din francezà in gre-ceased de loan Forneu din Agrafa ; mai multe aritmetici deDimitrie Panaiotatul Govdela, din care una tipgritg in 1818;elementele Geometriei lui Euclid si elemente de algebrg ¡litrealtele unul al aceluiasi Govdela, care se intituleazg pe el :doctor in artele libere si in filosofie". In sfArsit se ggsesc maimulte exemplare ale unui tratat de cosmografie, intitulat : In-terpretgri sau memorii sinoptice in tratatul despre ceriu a lute-leptului Coridaleu ce a fost arhiereu in Naupact si Arta 46.

Dintre celelalte stiinti se invgta intAi geografia, a ckuiastudiu 1-am ggsit imbinat cu acel al matematicei ; apoi un tratatdespre cele geograf ice si sferice de Hrisant Notara profesorulcopiilor lui Neculai Mavrocordat, mai tArziu patriarh de Ieru-salim, scris in Bucuresti pentru fiul lui Neculai, Scarlat, si. tipg-rit in Paris in 1716. Exemplarul s'au aflat la Iasi, dgruit deArghira sotia lui Toma din Castoria scoalei domnesti de aici.Se mai aflg elemente de geografie adunate din vechi si noi,expuse dui:A. Nichifor Teotochis, precum si tratate de geogra-fie pentru cunostinta tkilor romAne, unul tradus din Bauer,mémoires historiques et géographiques sur la Valachie sub ti-tlul : descrierea Valahiei cuprinzAnd pozitia, feliul ocArmui-rei, veniturile anuale si cheltuielele, cu enumerarea tinuturilorsi a satelor ei, acum IntAi tradusg din frantuzeste in limba noa-strà greceascg apla si imprimatg In tipografia dela Cismea, laizVorul maicei domnului, pe timpul prea ingltatului domn Ne-culai Petru Mavrogheni Voevod, Bucuresti 1789 Iunie 17 laDimitrie tipograful". Alt tratat de geografie al tuturor tkilorlocuite de RomAni aste acel al lui Dimitrie Philipid, tipgrit inLipsca in 1816. S'a mai gäsit in bastile mitropoliei din Iasi,prin urmare apartinAnd scoalei domnesti si itinerarul la To-bolsk In Siberia si descrierea riurilor ei, tradus din ruseste in

" lbidem, p. 365 No. 1, 2. 4, p. 366, No. 6, p. 368, No. 10, 12, p. 367,No. 8, p. 368, No. 9, 11, p. 389, No. 16.

INVATAMANTIIL GRECDSC IN EPOCA FANARIOTA 183

limba greacg la anul 1693 de tntreprinzgtorul autor al aceleicglgtorii, Neculai Spatarul Milescu 47.

Fizica se studia de asemene, dacg judecgm dupg aflareaunui manuscript de acusticg §i a unuia despre meteori §i altetra Late de fizicg in deob§tie, precum i scara capitulilor dintomul I al fizicei lui Nichifor Teotochis 48.

S'a mai reggsit oarecare tratate de medicing, cartea luiloan Dominic Santorinul despre friguri tipgritg In Venetia in1745, interpretarea la aforismele lui Hipocrat fgcutg in limbaapla de Balan din Ianina, precum 0 un manuscript de medi-cing practicg care contine 0 un lexicon de plante medicinaleIn patru limbi : elinä, italianä, turcg i greacg modernä 4° S'amai aflat 0 un tratat latinesc de istoria naturalg urmat de ointroducere In istoria universalg 50.

Scoalele domne§ti din Bucure§ti i Ia0 nu erau menitea da numai mireni, ci i clerici invgtati pentru ocuparea lo-curilor mai inalte de prin bisericg ; de aceea se invgta In ele§i teologia, pe längg cg precum am v'äzut chiar invgtgmântulprofan erg adeseori atins de religie. Ca urmare ale unui in-vgtgmânt religios special s'a ggsit In caetul unui §colar dinanul 1709, pe Iâng6 Olintiacele lui Demosten traduse in apla,

canoanele na§terei domnului ; apoi o sfgtuire foarte simplgdar trebuincioasg §i indemnare frgteascg cgtre incepgtori carevroesc sg se facg preoti", evident o scriere religioasg menitgpentru acei ce imbrgto§au atare carierg, tnsg nu pentru preotiiromâni ci pentru acei greci, deoarece sfAtuirea e scrisg in gre-ce§te. S'a mai ggsit cartea in deob§tie cunoscutg ca manualde scoalg : interpretärile In teologie ale lui Damaschin din 1781legile rituale, engomiul prea invgtatului mitropolit al Euehai-telor la cei trei intre sfintii pgriatii no§tri dascgli ecumeniciVasile cel Mare, Grigore Teologul §i Ioan Crisostom, carte deasemene cunoscutä ca manual §colar, 0 care cuprinde pe lânggtextul original §i o traducere In apla. Tot cgrti de *coalg erau

cuvintele sfântului Grigore Teologul, apologeticul fugireiPont al lui Grigore Nazianzul §i interpretgrile din a doua cartea apocalipsului §i altele mai multe 51 In §coala din Bucurqti

" Ibidem, p. 369 p. 373, No. 12, p. 369 No. 5. CataloEul din lucrareaeitat6 aice, (16 ,.descrierea Valahiei" drept o lucrare original6indicAnd cl ar5-tarea traducerei ei din frantuzeste s'ar fi fAcut numai spre a o recomanda".O comparatie amAruntitA cu memoriile lui Bauer ne convinse cfi este intr'adevAro traducere a lor, p. 372, No. 6, p. 368 No. 1.

Ibidem, p. 373 No. 7-11." Ibidem, p. 369 No. 3, 4, p. 373 No. 13.5° Ibidem, p. 373 No. 14.

Ibidem, p. 376 No. 8. 12. p. 377 No. 15, 17, p. 378 No. 20, p. 379No. 23, 26 si 27.

184 ISTOSIA ROMANIGOR

gäsim un manual al dascälului Doroteiu cätre ucenicii säi desprepost ; altul despre unele nedumeriri §i deslegäri alcätuit deZaharia §i care slujeh de asemene drept carte de §coalä ; sen-tintele distinse ale lui Grigore Teologul, carte pe care au in-vätat Matei Cretulescu §i care pe lang6 subscrierea lui gre-ceascä mai adaoge cu litere cirilice luna Octomvrie ; un manualde introducere In deasa comunicare din 1772; expunerea cre-dintei fericitului Ghenadie Scolarul patriarhul Constantinopo-lei ; un manuscript despre erezii, un altul despre sfintele si-noade ; un rezumat al sfintelor canoane de Constantin Harme-nopol i chte mai multe5.

Dupä aceste rämä§iti läsate de indeletnicirele a-tat ale§colarilor cht §i ale profesorilor, i dacä am admite cä toatemateriile din care s'au gäsit urme se invätau cu seriozitate,ar rezulta atunci färä indoialä cä academiile grece§ti erau ni§teputernice foculare de culturä. Inteadevär programul lor ar cu-prinde In a§a caz urmätoarele obiecte indestul de numeroase§i de Insämnate : limbile elenä, greacä modernä, franceiälatinä (uneori i cea italianä i chiar cea turceascä) ; retorica,filosofia i anume logica, metafizica, morala, istoria filosofiei.Apoi din matematici, aritmetica, algebra, geometria, trigono-metria i logaritmele, pe lAngä fizicä, meteorologie, geografie.notiuni de medicinä i teologie.

Sä supunem insä invätämantul grecesc unei cercetäri maiamäruntite, spre a ne convinge care din aceste studii erauacele mai de seamä, acele ce se urmäreau cu tot dinadinsul,

dacä altele din ele nu sunt numai aparente.Este invederat ch" studiul limbei grece§ti i anume a celei

moderne erà partea cea mai realizabilä a programului *coalelordomne§ti i deci i cea mai realizatä, aceasta cu atata maimult cu cât§colarii cei mai multi veniau pregätiti In cuno§tintaei dela dascälii privati tinuti in casele boiere§ti, sau pentrucopii de Greci, din practicarea acestei limbi In casa pärinteascä.

Cu toate aceste metoda predärei erh a§a de defectuoasä !neatcopiii i§i pierdeau mai tot timpul eat II petreceau in coalhcu invätarea ei, reprezentatä prin acea a gramaticei. Este cu-noscut cä In timpul veacului de mijloc Grecii s'au indeletnicitnumai Cu studiul limbei lor, främantându-1 §i intinzAndu-1 In-tr'un chip Cu totul abnorm, a§a cä el se pierdu in ni§te aml-runte, in deosebiri preh subtiri §i o multime de megäituri, caresfäramä numai frumosul arbore al limbei, färä a culege mäcarroadele ce le-ar puteh da. Se'ntelege cä invätämantul grecescdin tärile romane nu se puteh deosebi de acel ob§te§te urmatde toti Grecii in ori §i ce tarä ei se aflau. Panä la ce grad de

" Ibidem. p. 392 No. 6, 11, 17, 23, 25, 27, 29.

INVATAMANT13L GRECESC IN EPOCA FANARIOTA 185

pedantism ajunsese studiul limbei grece, ne dau dovadg lu-crgrile gramaticale alcgtuite de Greci asupra limbei lor. Rai-cevici ne spune ca unul din dascglii de pe timpul sgu din Mun-tenia avuse talentul de a scrie un volum tri quarto asupra uneia patra pgrti din gramatica greacg' a lui Teodor Gazi, §i spu-sele lui Raicevici se adeveresc prin faptul aflgrei manuscrip-tului intre cgrtile mitropoliei din Ia§i 53. Un alt autor, de sigurtot un dascgl de limbg, scrie un volum de mai bine de 500de pagini despre cele relative la particula tc" ". De aceea §ihrisovul fnsu§i al lui Alexandru Ipsilanti prevede ca obiect destudiu de cgpitenie In curs de noug ani de zile numai pe acelal limbei, iar §tiintele sg se illy* la stIr§it In cei trei ani cemai rgmâneau spre a sgvA.r§i cursul. El hotgre§te anume caelevii IncepAtori sg se exercite trei ani Inteuna numai la gra-maticg, apoi sg' se facg fnceput §i la limba lating, dupg care&A se exerciteze Impreung timp de trei ani In limbile greacg§i lating, ocupandu-se cu cei mai renumiti scriitori din fiecare.Dupg fndeplinirea celor §ase ani, In urmg trei ani sg se dedeedimineata la poeticg §i la retoricg (adicg tot la studiul limbei)Cu exercitii grece §i latine, §i mai ales la studiul moralei luiAristotel". Dupg ace§ti noug ani de preggtiri limbistice, intraupentru restul de trei ani In studiul §tiintelor 55. Asemene In-tgrziere In InvAtAtura limbei nu puteà proveni deegt din rgutateàmetoadei de predare Intrebuintatg, §i pe care mitropolitul Iacovo caracterizeazg In colori destul de vii, In raportul ski asupramersului fnvgtgmântului timpului sgu (1792-1803) cand spunecg Ong acum In §coalele noastre se Invgla cu numiri §i cucanoane §i cu multime de cuvinte, InsgrcinAnd mintea uceni-cilor §i poruncindu-le acele numai date lor sg citeascg §i capapagalii sg le illy* pe de rost, nimica cu totul §tiind saufntelegAnd din cele ce Invatg, din care pricing mai §i zece §idoisprezece ani imbgtrânesc In gramaticg ucenicii" 56. Acestraport este fnsg preg Insemnat prin ideile sgngtoase pe carele cuprinde asupra fnvglgturii In deob§te. Mitropolitul Iacoveste fnsu§ de pgrere ca Invgginântul sg nu porneascg cufntunecarea dela cele ne§tiute la cele §tiute" ci din potrivil delacele cunoscute la cele necunoscute. Dascglii trebue sg se sco-boare la priceperea §colarilor ca sg se poatà sg-1 tnteleagg

" Iiaicevic1 Osservazioni, p. 212: Comp. Xenopol §i Erbiceanu, Sárba-rea ;colart7 din Iasi, p. 357 No. 30.

" -MO .reilv 7tpbt SI" ibid(77/, p. 357 No. 31." ErInceanu licnicorii greei. p. XVIIIXIX." Raportul mitropolitului Iacov In Uri(arul, III, p. 1E-16. Ar crede

cineva a Mitropolitul lacov cuno.scuse Emile al lut POUSECIIU. Fetialozri estecontimporan Cu el. Dar pentru a avea idei slInnoase trame de a avca o mintebine cump?InIti1 ft filril a Imprumuta dela altii.

fAcAndu-se, cum zice Mitropolitul, si ei ca ucenici IncepAtori".Vorba daseälului 'sä porneascA din cuget nu din carte" casä dea InvAtAturi mai multe vietei. La traducen i s'A se urmA-riascA mai mult intelesul sau noima" decAt vorbele. Iacov ede pArere sä se dee o mai mare intindere epistimurilor adicAstiintilor cAci o academie WA epistimuri e ca o casA Mil fe-resti". Este destul de straniu ca Mitropolitul sA recomandeIn lipsa unui dasc51 de epistimuri elin, un filosof de altA limb6paradosind pe limba frantuzeascä".

Critica InvAt'AmAntului fanariot de Mitropolitul Stamatine dovedeste, c'A Raicevici nu va fi exagerat mult starea lu-crurilor cAnd spune c6 modernii doctori greci sunt In deobsteloarte nestiutori si nu se ocupä -Wan' viata lor cleat cu m6-runtisuri gramaticale, färä nici o vApsea de stiintä, de litera-tut% frumoasä sau de gust ales" 57. Constantin MavrocordatvAzAnd Intärzierea copiilor In Invät'Atura gramaticei puse pemedicul säu, Constantin Caraion, sä alatuiascä o gramaticAgreceascA scurt6 si usoarä 58 Domnul grec gändindu-se foartedrept, eft' scolarii romAni ar puteä mai user deprinde grama-tica greceascA, dacA ar cunoaste IntAi pe acea a limbei lor,ins'Arcineaz'A pe Dimitri Eustatievici dascAl din Brasov careInvAtase In Kiew, ca &A alcAtuiascA o gramatieä romAneascA.Brasovanu izbuti sà scrie cea d'IntAi gramaticA a limbei ro-mäne In 1757 Inteun chip asa de deplin, ¡mkt Incercarea luiii face cea mai mare onoare. Se vede Inssá cà lucrarea lui Bra-sovanu rAmase tärä de nici un efect, deoarece pe läng6 c'ä nuse dAda tiparului, dupä cum se plAnuise, apoi s'a II-multi t preaputin prin copiare, asa c'ä asfäzi nu ni s'a pAstrat cleat dou6exemplare 59.

Del indeletnicirea cea atAt de am'Anuntitä cu limba sigramatica aveä de tintä cu deosebire Invätarea limbei vechi,numai prea putini erau acei ce ajungeau sA si-o Insuseascg cu

" Raicevi I. p. 242.0 E148.a, NeoekVv-rptil cpao),oTia, p. 557 Xenopol si Erbiceanu Siirbarea,

p. 354 No. 17." IatA titlul acestei prime gramatici romAnesti gAsitA de C. Erbiceanu

care a dAruit pretiosul exemplar Academiei RomAne : Intru marirea sf inletcei de o fiinfd Idcdloare de viafei si nedespdrfitä Troifii a Taldlui, Fiului si sf in-lului Duh, gramatica romdneascd alierosita prea milostivului doma qi obldduitora timid Ungro-Vlahia, domnul loan Constantin Neculai Voevod, acum Midi iz-vodild prin Dimitrie Eustatie Brasovanul, metod prea folositor si prea trebuincios,intdrit cu pilde prea jolositoare asezald In ordnduiald dreaptd si izvordtd In Bul-garia Brasovului in anul 1756 Septemvrie 1. Ve7i Xenopol si Erbiceanu 1. c.,p. 251 No. 1 Dimitri Eustatievici spune dedicatia etre domn ca precum vointaInAltimei tale de mult fiind spre aducerea Intru fiintA pre acest metod In dia-lectul romfinesc" adAogAnd e ,.domnul ar avea de scop a o da tipArirei". Ma-vrocordat perzAnd tronul In anul 1758, gramatica lui D. E. rAmase uitatA. Aldoilca exemplar se aflA tot In biblioteca Acad. Rom.


INVATAMANTUL GIIECEqC IN EPOCA FANABIOTA 187

desavarsire. Cei mai multi care aveau alta ceva de fäcut inviata decat de cetit autorii elini, nu se vor fi dedat la studiuei cu sirguinta trebuitoare, si apoi odata bancile scoalei pa-rasite, se lepadau de once indeletnicire cu &Lisa. Folosul realcu care se alegeau elevii din studiul limbei grecesti era cuno--tinta In destul de temeinica' a limbei moderne, cu atata maimult ca ea fiind si acea a predarei, si limba vorbita In socie-tatea mai culta, ei puteau sa o deprinda mai cu inlesnire sidin zilnica intrebuintare. De aceea am vazut ca cei mai multiscolari parasiau scoala dupa putini ani de studiu, ne vroindsa asculte cursurile superioare care se margineau mai mult lapredarea limbei eline.

Cat despre limbile celelalte, nu credem ca progresul in elesa fi fost asa de simtitor. In adevar am vazut ca dupa hrisovullui Ipsilanti limba latina' se Invatà numai In filstimpul de treiani, si alti trei mai mult incidental,.de si far% indoiala ca trebuiasa fie mai grea pentru ucenici cleat cea greaca limba lor oarecum fireascä. Daca se intalnesc cativa dascali care traduceaucarti din latineste, acestia erau de aceia ce-si Muse studiilemai inalte prin Italia, si numai prin exceptie vor fi fost ei pro-ductul scoalelor domnesti din Iasi sau Bucuresti. Dela cunostiin-tele catorva exceptiuni nu se poate trage nici o incheiere asupraobstimei invatäceilor. Nu e vorbä atat hrisovul lui Ipsilantiat si raportul mitropolitului Iacov contin parerea cam greu deinteles, ca In cazul cand profesorul de stiinti nu ar putea tineacursul sau in greceste, sa-1 predee In latineste sau in limba fran-ceza, ceeace pare a presupune ca elevii posedau in destul aceste&WA limbi, spre a puteà urma cursurile de stiinti In ele. Noi cre-dem ca o asemene parere este cu neputinta de sustinut. In-teadevar limbile franceza si italiana se studiau inc'ä mai putintimp decat cea latina, anume numai (lima mesele In curs de treiani pltimii din cei nouà consacrati studiilor literare. Cum vroimca in acesti trei ani de studii, afara de unele exceptii, sa'si fiInsusit elevii asa de bine acele doua limbi si sa devina asa detari incat sa poata asculta cursurile In ele" 6°. Observatori vred-nici de credinta ne arata tocmai slabiciunea acestei parti a In-vatamântului. Asa Carra ne spune ca tinerii boieri menitipentru slujbele publice fie la curtea gospodarului, fie In judete,isi dau oarecare osteneala pentru a invata turceste, latineste,franceza si italiana ; dar foarte putini din ei 4i insuqesc 4ntrucdtva limbile strdine". Recordon adaoge ca studiile tinerilorbaieti se marginesc a-i pune sa invete, dela vrasta de opt anipana la dou5-zeci, greceasca moderna si In deobste inca onrecare cunoVinfi a grecestei vechi, a francezei, de geografie si arit-

" Cum suslirc C. Lrbiceanu Cronicarii greci. p. XX \\ I.


metier Noi credem cg. atat dispozitia din hrisovul lui Ip-silanti câtsi pgrerea identicg a mitropolitului Iacov erau numaio aiurare pedagogicg, precum nu este de mirare de a se IntAlniIn aceste timpari atfit de fnapoiete in pi incipiile unui Invgtg-mânt rational.

CA t despre tiinti, desi ele se inv:Itau in academiile gre-cesti din tgrile române, nu credem cà sg se fi ajuns prin ele laun mare rezultat. O singurg dovadg, insg aceea hotgritoare, dindomeniul matematicei, vroim sà aducem. Am vgzut cà se gg-sesc urmele unor cursuri din aceastg stiintg ce ar pgrea depline :aritmeticg, algebrg, geometrie, trigonometrie i logaritmi. FatgCu un asemene studiu ar trebui färg indoialg sg intglnim ingi-neri hotarnici In epoca fanariotg. Toate documentele insg dehotgrnicii care sunt In destul de numeroase nu contin pomeni-rea unor astfel de oameni de stiintg Intrebuintati la milsurareasau stAlpirea moiilor, dei nevoia unor asemene nu va fi lipsitIn desde certe pentru hotare care umplu analele judecgtorestimai vechi ale principatelor române.Si dovada cea mai bung cgingineri hotarnici n'au existat In timpul Fanariotilor, esteinfiintarea unor scoli Cu cursuri românesti pentru producerealor, in ambele tgri, aproape de capgtul acelei epoce : a lui AsakiIn Iasi, a lui Lazgr In Bucuresti.

Deaceea i elevii scoalelor domnesti din Iasi si din Bucu-resti nu prea erau invgtati in sfera stiintelor, cel putin dacgjudecgm dupg atestarea unor càlàtorj. Unul din ei ChristophWilhelm Liideke, care trece prin Odle române in 1764, spunecg trggAnd la gazdg la o mângstire din Moldova, fu ospgtataice cgteva zile destul de bine. Sara dupg cing venind vorbade poezie, eu spuseiu cä In Anglia ar fi fost poeti insmnati,la care observatie cgluggrii incepurg a rAde cu mare haz, rgs-punzAnd cri bimba englezg ar fi asa de asprg si de nedestoinicg,incât nu s'ar potrivi de loe pentru poezie. Ei vorbeau greceste,latineste i italieneste. Mai intrebarg dacg Anglia ar fi In Londrasau Londra in Anglia, pgrAndu -le a fi cu totul nepgsgtori asupraacestei imprejurgri" 62 Aceastg pretioasg mgrturisire nearatg intgi ca strginul intalnise tocmai elevi din cei mai buniai academiei iesene, deoarece ei stiau sg apretuiascg frumu-setele poeziei i vorbiau chiar pe lângg greceste Ina i limbilelating si italiang. Ce soiu erà insg cultura lar literarg, i cg nu

" Carra, Histoire, p. 187. Recordon, Lellres sur la Valachte, p. 108." Ettckreise zu Land von Constanlinopol durch Romanien, Bulgarien, Wal-

lachey, Moldau, Pohlert und Deutschland nach England in? lahre 1764 von Chris-toph Wilhelm Lilieke, alipità la vol. II al scrierei aceluiasi c515tor. Besehrei-bung des litrleschen Reichs, Leipzig, 1780, II, p. 215 : Sie sprachen griechischlatein und italienisch. Sie fragten mich ob England in London oder LondonIn England lage, und schienen sehr gleichgfiltig darob zu sein".

INVATAMANTUL &RECESO IN EPOCA FANARIOTA 189

posedau de loc si una stiintificg se vede depe aceea cà ei impArtä-siau prejuditiile grecesti asupra monopolului darului poeticpgstrat numai limbei lor, apoi din adänca nestiintg geograficgde care dAdeau adeverire, fàrà chiar a se ruina de clama, ceamai bung dovadä a lipsei desävärsità de invätgmant stiin tific.In rezumat invätämântul academiilor grecesti din tgrile românese indeletnicia mai ales cu studiul limbei grecesti, singura in-vätäturg mai temeinia, pe cand celelalte erau mai mult de formgsau de podoabg. Chiar insä din acest invätämänt al limbei,numai putini se alegeau Cu o cunostintg mai adancitä a limbeientice, iar cei mai multi se folosiau numai cu atäta, cg la esirealor din scoalä mänuiau indestul de bine greceasca moderng. Cao complinire a acestei invätäturi se mai indeletniceau acci cese dedau carierei religioase, i cu studiul mai mult sau mai putinamäruntit al teologiei. Scrierile mai noue grecesti intinzändu-senumai in aceastä sferä, intälegem cum mintile trecute prin scoa-lele grecesti trebuiau sg rg'mânä tot indestul de intälenite in ne-stiintä, cu toatg invätätura mai mult formalg primità in ele.

Aceasta insä poate indreptäti pänä la un punct spuselelui Raicevici, cä dascglii greci ar fi fost in deob§te oameni ne-stiutori, si mai ales este foarte adeväratä partea a doua a mg'r-turisirei sale, cg näcäjiau pe copii numai cu amäruntimile gra-maticale. Dei cativa din ei precum Sevastos Chimenitul, IeremiaCacavela, Paisie Ligaridis, loan Comnen, Gheorghe Trapezuntul,Lazar Scriba, Iliad Manasse, Dimitrie Procopie, Iosif Misiodax,Lambru Fotiade, Neculai Cercel i altii incg se constatä a fifost oameni indestul de inviltati pentru timpul in care trglau,unii din ei cunoscand mai multe limbi, altii fiind doctori inmedicing' i invätati prin universitätile italiene, totusi cu totmeritul profesorilor, sistemul invätäturilor, concentrat mai alesasupra limbei, gramaticei, retoricei, logicei i scrierilor lui Aristo-tel, deci in deobste un studiu mai mult formal, care preggteanumai mintea pentru primirea notiunilor, färä ca aceste sä ise aducg, nu putea sä o Imboggtascä, cu cunostinti adeväratfolositoare ; erà un soiu de invätämänt ce sämäna foarte multca acel sec si färä vlagä al scolasticei veacului de mijloc din Apu-sul Europei. De aceeasi rämase el tot atat de putin roditor Indomeniul intelectual ca i främintärile seolasticilor.

Asupra elevilor acdemiilor domne4i s'aik pästrat mai multenotite in materialul rämas dela ele, din care se 'pato t,rage oarecaretricheieri interesante. De aceea le vom aminti : Pe breviariul luiEutropiu cu traducerea greceasa din 1724, se vede subsemnat,

" Asupra acestora vezi enumerarea mai multor profesora greci din acaedemiile Iasilor si a Bucurestilor In C. Erbiceanu, Crorticarii ved, p. XX W

urm. i In Bärbafii culti greci 1 romeini de C. Erbiceanu, in An. 41e., Rom.II, tom XXVII, 1905.


nu se stie la ce datà, unul Donici, probabil elevul boier romance a studiat pe acea carte. Alte subsemnkuri românestise vkl pe gramatica lui Iacob Willeri, apartinand dupàcum se vede elevilor ce Invälase pe ea, fiind cunoscut obiceiulscolarilor de a-si Insemna numele pe cktile lar. Pe gramtica /uiTeodor Gazi din 1760 gäsim insemnarea nostim6 fkut5 In limbagreceascA : Profesorul Constantin este foarte onorabil si nobil ;dar pofteste foarte tare pe cele frumoase si-i plac petrecerile",inviderat o satirà fäcut6 de vre'un elev strengar la adresa pro-fesorului. Se gAseste pe un alt exemplar al aceleasi gramaticiiscälit cu litere grecesti numele romanesc de Gheorghe Lupu,si pe un al treilea, acel grecesc de Alexandru Cromidi. Pe ogramatic6 a lui Sguduri, se ceteste printe o grAmada de subsem-ngturi nedescifrabile aceea a unui elev roman Gheorghiu. Pecoperta introducerei In gramatica lui Teodor, de Neofit ierodia-conul, datatA din Bucuresti, 1768, se afM Insemnarea greceasa :La 1786 Iunie In 10 am Inceput a patra parte din Teodor pentruelevii ce Invkau la mine" 64 Un abecedar arab contine notitaIn greceste : ckticica prezin0 este si a mea Andronic Donici si alui Neculai Stratilat, si li s'au (Bruit In 1780 August In 13 de pro-fesorul lor, domnul loan Aluriu din Tarnova" 65, dovadà evi-denta c5 acesti doi eleví, din care unul cu sigurantà fin de boier,urmase cursuri grecesti, nu stim private sau publice, si cà stiaugreceste. Tipurile epistolare a le lui Teofil Coridaleu poartasubsemn5tura unui elev grec Csinastit, a unui roman NeculaiSterániu si a unui al treile, ce poate fi sau Grec sau Roman, Mk-gkit, cu data 1819. Intr'un exemplar al lui Arian Aka urmà-toarea insAmnare In limba greceasa. : cat imi esti de iubit,prietene Vasile Caramfil mie Gheorghe Mihail Siastítul din pro-vincia Geciei 1813, grec de neam, crestin, de religie ortodox6" 66.Atare declarare de príetenie nu poate proveni deck dela un elevdeoarece mai Inainte In scoalele grecesti (de unde apoi se in-troduse si In acele românesti) erà obiceiul ca elevii s'a-si scrieunul altuia asa numite bilete de amicitie. 0 cu/egere de sentintidin Venetia 1703 poartà pe ea Insemnarea : am fost eu Gheor-ghe Lazu student d-lui Ieremia ieromonahul In 1814, FevruarieIn 10". Pe comentariile la cartea lui Aristotel despre suflet aflä'mmai multe Insemnki, din care rezultá cA un elev al lui Toma dinCastoria sfarsise de studiat comentariile In 1755; c5 Toma dinCastoria era daseal In Iasi unde primise si boieria de al doilelogofk, si cá murind el, Arghira sotia lui dkuise acea carte Im-

' Xenopol 5i F.rbiceanu 1. c., p. 351, No. 4, 5, 8 10.5 Ibidem, p. 354, No. 16. Acest Andronic Donici este vestitul pravilist

moldovan Andronache Donici.66 Ibidem, 355 No. 18 51 36.

preuna Cu altele care faceau parte din biblioteca barbatuluiei, §coalei domne§ti din Ia§i 67. Prefata §i scara metafizicei luiForneu dupa BAumeister, despre care se spune ca au fost pres-crisà in scoala domneasca din Moldova Daciei, se vede a fi fostcopiata de un elev roman Rosseti care subscrie. Pe un exemp aral aritmeticei lui Govdela tipa'ritá in Iasi la 1818, se vad insamnaticati-va studenti greci precum : D. Dioghenide, P. Calinichid dinBalchida, Rigas Lusanghel §i C. Bacaloglu §i cati-va români :N. Carp, St. Margarit, D. Neculau, P. Antoniu, V. Constantiniu,C. Radu, C. loan, I. Vernescu. Pe un volum In folio care cuprindecuvintele §i epistolele lui Isocrat se vad subsemnati in grece§teurmatorii elevii : Emanoil Cromidi, Mateiu ban, .Emanoil Cona-chi, Dimitrie Croniadi, Vasile al II-le vistier, Vasile Roset, Ma-teiu Cantacuzino, Ghoerghe Bal§, Ienacache Canta vistiernic,Gheorghe Bal§ vel-vistiernic, Manolache Moldovanu, $tefan Bal§Dimitrie Ghica. Se vede ca unii din elevi I§i dadeau titluri deboieri dupa parintii lor 88. gramatica greceasca dedicata luiGh. Moruzi poartä subsemnati in grece§te urmatorii elevi ; Voi-nescu, Manolache Catargiu, Vasile Vasilescu, Costache Conachi,un Calimah a earui nume de botez nu se poate descurca, Paleo-logu, Athanasie, Gheorghe Varnav ; dupa aceste, urmatoareainsamnare in romane§te : aceasta carte este a mea dreapta,daruita de &are un prietin Alecu Hristodor. (Subscris) Andro-nache Donici" (pravilistul) 66. Se vede de pe o curioasa notitaromaneasca pusa pe o carte gresceasca, descrierea sfintita amuntelui Sinai, cum °data' cu copii de boieri se apucau de in-vatatura §i acei ai oamenilor de jos : Aceasta carte este a luiDinu Blanariul si am luat'o ca sá cetesc pe ea, §.1 iarasi amdat-o la d-lui sa nu popreasca fiind lucru strain acesta, 1803. Siatunei au inceput a inv5ta §i cucona§ii a d-sale slugeriului loanCarp ; insa §i un copil anume Grigore a preotului Gheorghe delaprapadoamna Paraschiva" 70. Pe un manuscript de ritual bise-ricesc din 1815, se citeste : Gheorghe Lalopol student, de originedin Macedonia. Mineele lunei lui Noemvrie se vad scrise in gre-ce§te cu o sued de greseli, dovadä ca au fost copiate de un elev(roman), ce nu stiea limba greaca 71. Se mai aflä cu data din1818 Septemvrie, niste note scrise in grece§te dela dascalulEconomu, pe care note se allá iscalitura lui Alexandru RosettiIn grece§te si române§te. Ele cuprind un lexicon elenic cu ex-plicarea cuvintelor in apla ; apoi mai multe notite de literatura,

" Ibidem, p. 359, No. 4. Comp, No. 10 0 p. 365 No. 1, p. 369 No. 2.68 Ibidem, p. 388. No. 10." Ibidem, p. 389, No. 20." Ibidem, p. 377, No. 13." Ibidem, p. 378, No. 19 0 379, No. 25.

INVATAMANTEL GRECESC IN EPOCA l'ANARIOTA 191

" Ibidem,78 Ibidem,74 Ibidem,

y Kw% loccOpp44,5Vernamin din te

'STOMA ROM ANILOR

cate-va pagini frantuzeste i cate-va romaneste, adaose nctelorde elevul Rosetti, care se vede din aceasta cu ce se ocupa, sitotodata cà avea de profesor peEconomu '72 . Mai amintim i tra-ducerile din elina In apla aratate ca acute de elevul DimitrieBartocea. 73 .

Dela scoala din Bucuresti ne au ramas urmatoarele no-tile prea interesante : Mai fntai pe Tomul Bucuriei imprimatIn Ramnic pe timpul lui Constantin Brancovanu, se afla dupamarca Wei, cinci poezii grecesti In hexametre, la adresa dom-nului, facute de studentii scoalei domnesti din Bucurestii Un-gro-Vlahiei 74 . Atare poezii de lauda CAVA domnul muntean semai Intilnesc la 1nceputul unei marturisiri ortodoxe tipariteIn Snagov In 1699 si daruite de Hrisant Notara patriarhulIerusalimului scoalei noue elenice din Iasul Moldovei In 1724.In tesaurul de gramatic'ä a lui Caraion, tiparit In 1797 In Bucu-resti se ceteste In lista prenumerantilor, la rubrica studentilor,urmatoarele nume românesti : Ioan Stoica, Dimitrie Ghica, Cons-tantin Gradisteanu, Alexandru Comaneanu, Ioan Carlova, ManoilFurca, Manoil Voicu si altii mai multi. Pe sentintele exortativeale lui Caton Romanul, gasim fnsamnarea facuta in Bucuresti deelevii scoalei de acolo, care doresc dascalului lor Arcadie san'ä-tate i sa ne predee nousä supusilor sai discipuli i altora multor

celelalte stiinti ce ne lipsesc, literare i filosofice". Intr'un ma-nuscript de teme elenice se afla mai multe compozitii de laudaear:4 beizadelele Vlaho-Bogdaniei, care laude par a fi fost alcatuitede elevii scoalei domnesti din Bucuresti ; Intre altele earl Neculaisi Constantin Mavrocordat 75. Pe un manuscript Sntitulat : ce estemetafizica i cu ce se ocupa, se vad In sirul textului grecesc cu-vinte romanesti scrise cu litere cirilice, i suma de jucarii cucondeiul, de unde se vede ca pe cand le dicta profesorul, eleviise jucau adese-ori, scriind prin intervale ce le trecea prin cap. Semai Oa un manuscript de cuvinte compuse de prea Intalentul

prea fnvatatul, cel mai minunat profesor Sevastos din Tra-pezunta, pronuntate de c4trà unii din scolarii lui iubiti". Unuldin ele rostite la nasterea domnului, altul la Pasti, un al treileeste o cuvântare politica dela o primire oficial a si care poartafnsemnarea In grece#te a lui Sevastos : 1697 s'au pronuntatde mine la 29 August In ziva taerei capului Sf. loan". Un al4-le tot de primire este adnotat : pronuntat la 5 Iulie 1697 de*arban fiul marelui vistier (elevul lui Sevastos), In ziva Sf.

P. 3S6, NO. 5.p, 358, No. 41.

No. 4 : cot ho rooxoupecríto ris 'Oorrpo0),oluaç avagv-4)=0,0 (student1). Cartea se afla In biblioteca seminaruluist.

No. 41. p. 300, No. 21, p. 351. No. 3,p. 393,No. 5.

/NVATAMANTUL GRECESO IN EPOCA FANARIOTA 193

Atanasie in sala domneascA dupà liturghie" ; apoi inc6 alte cu-vinte de laudä cAtre Constantin Brancovanu 76 Alt manuscripta sentintelor lui Grigore Teologul poartà pe el subsemnarea gre-ceaseä a lui Matei Kretulescu din 1725 si dupg ea, insemarealunei Octomvrie In române§te cu litere cirilice. Ni§te interpre-täri la intäia olintiacA a lui Demosten poartä urmätoarea In-semnare In greceste : 77. Finitul celor douà rapsodii terminateIn anul mântuirei 1784 In Octomvrie, ziva Mercuri in BucurestiiValahiei In timpul profesorului prea invätatului domn Tudor,pe când era domnitor prea inältimea sa D. D. Mihail Sutu Voe-vod, si s'au scris de lama lui Ghitä adecä Gheorghiu din Bucu-resti" inviderat un elev care prescrisese discursurile.Pagina intAia precuvântärei la cartea despre suflet a lui Coridaleu, poartäpe ea insemnarea : din a le lui Eliad Manase 1768 Mai in 3";apoi mai jos : 1744 Noemvrie 26 am inceput tratatul despresuflet si am terminat studierea lui In anul mäntuirei 1745 la22 Noemvrie in Bucuresti, proprietatea §i osteneala mea, Dia-mant Petala ce se rice si Vritu din Tärnovul Larisei" un studentgrec care invätase acel tratat la scoala din Bucuresti.

Din aceste notiti räzlete reesä cu inviderare cä scolariiacademiilor din Iasi si din Bucuresti erau in parte fiii de boieriromâni ; c'ä afarli de ei mai erau multi copii de Greci si cä pe längäaceste douä clase se mai adäpau une ori la invätäturi §i oamenidin clasele mai de jos ale societätei 78.

Erau insä si scoale românesti, acele de preotie In care seInväta cetitul si scrisul, cetitul anume din psaltire precum si cân-tärile bisericesti. DacA In unele din ele se predä gramatica, aceastäinvä't'äturä se dädea In greceste, ceeace erà tot deauna primitcu silä de copiii de români. Gäsim in aceastä privire un fapt ca-racteristic, anume copilul Gheorhge fuge in Ardeal dela una dinaceste scoale de preotie cu cursuri si de greceste, pentrucä nufusese trimis sä Invete greceste ci numai cântärile românesti" 79.Aceste scoale românesti se tineau pela mänästiri ; una este amin-titä la Domnita Bälasa 80.

Ca mijloace de invätäturä erau pe lângä cärtile de scoaläsi biblioteci mai cuprinzätoare, precum aceea a lui Neculai Ma-vrocordat sporite si adaose de fiul säu Constantin. Altä biblio-

" Ibidem p. 395, No. 13, 16." lbidem, p. 396 No. 17, p. 399, No. 36, p. 401 No. 45."I Conform cu acest rezultat ggsim pe Recordon, Lettres sur.la Valachte.

spunfind despre scoala din Bucuresti de pe la 1815: l'école publique de Bu-carest compte A peu pi-6s 300 &oilers dont un grand nombre sont &rangerset la plupart de ces derniers Grecs".

'1 Iosif episcop de Arges c. Hagi Pop din Sibiu 20 Tulle 1796 In N.Iorga, Scrisort bisericesti in An. Ae. Rom., II, tom. XXVIII, 1906, p. 223 (31).

8° Scrisoarea din 23 Aprilie 1799 ibidem, p. 218 (36).

A. D. Xenopol. lstoria RomAnilor. Vol. X. 13


teca este amintita in scoala din Sf. Saya, cum si la manastirileMargineanu si Horezul 81.

3. REZULTATELE CULTUREI GRECEFTI

Cultura greceasca reprezintata prin scoli, biserica si modatrebuia In curand sä dobandeasca precumpenirea In sanul po-porului roman. Clasa, mai Inalta a societatei, umpluta In toatepartile de elemente grecesti incepe a se da dupa chipu aces-tora, a le imita apucaturile si obiceiurie si a le vorbl limba.Si daca cultura greceasca indrumase stapânirea ei inca dinvremile anterioare domniei fanariote, cu cal mai mult trebuiasa devina acum covarsitoare, cand toate puterile vii a le popo-rului erau puse In slujba elementului grecesc? Toata clasa boe-reasca parte barbateasca pe cal si femeiasca, era tinuta, dacavroia sa-si tina vaza, sa cunoasca limba stapanilor si de aceeaaproape toti oamenii mai de sama din tarile minarle cunosteausi vorbeau aceasta limba. Asa Carra ne spne ca greceascavulgar% este limba mai poleita a curtei gospodarilor si a gu-vernatorilor tinutali" 82, si Laurençon adaoge ca In societateacea mai Mina se vorbeste greceste sau alte limbi straine" 83.Despre sexul femeesc, care nu puteA invatà In scoalele pu-blice, stim ca toata Invatatura ce i se da era de a sti vorbi,ceti si serie greceasca moderna ". Potrivit cu asemenea ara-OH si IntMnim In deobste pe boerii timpului cunoscand limbagreceasca, bine inteles cea moderna, pe cand cunostiinta celeivechi este mult mai rara. Astfel mai multi din cronicarii nostrimai noi stiu limba greceasca, precum Neculai Canta care po-seda o gramatica greceasca, purtand insemnat de mana lui Ingreceste ca volumul era in a lui stapanire 85. De asemenea siEnache Cogalniceanu, dupa ce pune In romaneste, pe un manus-cript grecesc despre legile nuntei, insemnarea cum ca aceastaMacla mi-a clarui t-o mie Dimitrie Caracu in 1798 April 21,adaog,e locul unde se afla, si subsemnatura lui In greceste :acc:3po8p6p,n (mahalaua Pera din ConstRntinopole, astfel nu-mita de Greci) Itobv0; Kcortgclvo; 86. Tot asa stiea grece-ste si Andronache Donici pravilistu Moldovei ; 111e Rosetti fiulmarelui vornic Neculai, caruia dascalul grec Anastase

" V31. IX p. 95. Scrisoarea lui CantacuzIno c. patr. din Constantinopole18 Apr. 1714 Lahovary 4n Cona. lilercuT, XXVI, 1892, p. 1074. Comp. alte scri-sori a lui C. Brancovanu, ibidem, p. 843.

" Cura Hisloire, p. 196."1 Laurervm, Nouvelles obseravalions sur la Valachie, p. 22." Recordon, Lelires sur la Valachie, p. 112." Xenopol si Erbtceanu, Set:tarea scolarh dela 'así, p. 357, No. 34.is Ibidem, p. 375 No. 5.

INVATAMANT1TL GRECIDSC IN EPOCA FANARIOTA 195

scrie in 1798 o scrisoare greceascA. Acest Ilie Rosettiera acel ce prescrisese i pusese In rAnduialA cursul de matema-ticA tradus de Cercel 87. Tot pe atunci IntAlnim pe unul teanbanu care scrie in greceste o epistolA adresatA, nu se vede cui,In care se enumera titlurile mai multor cArti, pe care alcAtui-torul scrisoarei ce le cerea dela acel care care era IndreptatA.De altfel cum se Intelege usor, corespondenta Intre Grecii dinprile RomAne se urmA In greceste chiar atunci cAnd ea se purtAtare fetele din dreatorii i pentru trebi ale tArei. Asa intreagacorespondent6 a Domnitorului Munteniei Ioan Caragea

este scrisA In greceste 88.

Pe volumul I din Concordantiae graecae din 1718 se aflànotita In limba greacA : din ale lui Constantin Zagorianul" 89.

In 1799 gNsim pe postelnicui Constantin RacovitA dAnd mAnA-stirei Sf. Spiridon un act de exoflisire In limba greacA 90 In1821 Gheorghe Pascanu rAspunde In limba greacA unuia dincaimacamii tArei Moldovei, ca sA-1 ierte dacA nu poate adunarAspunsurile boerilor fugiti In Bucovina asupra intoarcereilor In Moldova, de oarece ei ar fi ImprAstieti 91 SpAtarul Cantatrite() scrisoare cAtre mitropolitul Veniamin dig 1821 Noem-brie 1, prin care îi descrie jafurile comise de Turci In Moldova,amestecA cuvinte i fraze grecesti In o limb6 de altmintreleabunA romAneascA, arAtAnd astfel stiinta lui In idmioil de modAa timpului 92 Scrisoarea boerilor moldoveni Indrep tatA din Cer-nAuti cAtre reprezentantul Rusiei din 1822 este redactatA Ingreceste. De sigur nevroind a o serie romAneste, limn ce ar fifost neInteleas6 imputernicitului Rusiei, ei o dAdurA pe aceadin limbile strAine ce le stAtea mai usor la condeiu, pe a cea gre-ceasc5.98. Iordache Bals trimete In 1812, o scrisoare cAtre mi-tropolitul Veniamin In care, pe lAngA data lunarA seris6 In gre-ceste, mai ini ercaleazA In fraze grecesti In cursul cuvintelorromAnesti 94. Mrtropolitul Veniamin era un bun cunoscAtor allimbei grecesti.

°, Mai sus, p. 181.p" StIrbarea scolard, p. 361 No. 8. Comp. Corespondenta lui Dim. Aman.

ed. N. Iorga, p. 29-32." Ibidem, p. 386, No. 2,

Uricariul, XII, p. 357.92 C. Erbiceanu, Istorta Mitropoliei Moldovei, p. 128." Ibidem, p. 171: Se aflA cuvintele sevas (respect) sl ergnomosine (re-

cunostint6). Iat:A bura oarA un exemplu de stilul romAnesc al spatarului : E-vropa se fndeletniceste cu chitele l nimerele l noi am ohosit In pAtImiri si prii-dgcluni". El pune In greceste uringtoarea frazA : v npagittívonisv &nb rhvp.rrptorgrrec sob X6zoo (Dac3 asteptAm dela cumpatarea lupului mAntuirea).

Ibidem, p. 202.°4 Ibidem, n. 207. Ii doreste sA petreacii nostul mare troleta; xa&Evaitepov

Ivapaymov %fro 3i epttispov n vszp6Iv l trciamoccv (sanAtos ca fiecarem, iar sfintele trei zile a le invieret) le vom face la Ta.si".

196 D3TORLI. ROIIANILOR

De asemenea In Muntenia toatA clasa superioarà a socie-tAtei era grecizatà ; ha, dacA se poate, din pricina bisericei maitare Ina cleat in Moldova. In afarà de persoanele ce le amaflat cunoscAnd limba greacà pe timpul lui Brancovanu ",0 din care cele mai multe ajunserà cu viatà 0 in epoca fana-riotA, mai dAm inc6 drept exemple despre cunoa§terea acelei limbipe Grigore Brancovanu, care d6rue§te in 10 Martie 1812 iubituluisAu v6r Alexandru Mavrocordat", un manual de legi tradus depaharnicul Mihail Fotinopol din Hio pe limba apla ; apoi tra-duce el din latinA in elin6 cursul de filosofie a lui Heineccius,pus mai tarziu pe romAne.5te de Eufrosin Poteca ; mitropolitulGrigore al Munteniei, discipolul lui Veniamin Costache, care-0Meuse educatia in epoca Fanariotilor, duce cu el In Munteniamai multe ctirti grecqti aruite lui de superiorul sàu, Veniamin96.Boerii VAcke*ti §tiau Cu totii grece§te. De asemenea §tiaugrece§te, i unii chiar eline§te, boerii : banul Grigore BAleanu,care a lAsat mai multe manuscripte de traducen i din grece*te,Constantin CAmpineanu, banul Radu Golescu 0 fii sài Neculai,Gheorghe 0 Constantin, toti cunosatori ai limbilor grece§ti,modernA pe at §i antia ; Scarlat GrAdi§teanu 0 fratele sàu*Arban Gheorghe Hotineanu care traduce in grece§te peAhil In Cipru de Metastasio, precum In deob§te toatà boe-rim ea ambelor OH romAne, din care cei anume insemnati nusunt cleat o slab5. spicuire 97. Cltre sfAr0tul epocei fanariote,domnita Ralu fata cea mai micA a domnitorului MuntenieiIoan Caragea, persoan6 cu gusturi artistice, care admira 0 cul-tiva muzica lui Mozart 0 a lui Beethoven 0 era hr6nit6 cuscrierele lui Goethe 0 Schiller, se apuc6 de infiintat cu concur-sul cAtorva tineri 0 tinere din societatea boereascA un teatru inapartamentele ei, unde se reprezenta in limba greceasc6 tra-gedii traduse din deosebiti autori moderni, precum Orest allui Alijen, Moartea f iilor lui Brutus de Voltaire 0 ateva idileprecum Danhnis qi Ch/oe.Mai tArziu domnita puse sA se zidiascA unteatru la Ci§meaua ro0e in coltul str6zei Victoriei 0 a FântAnei,cu scen6, staluri 0 mai multe rAnduri de loje, teatru ars in 1825.Ea trimise pe Aristias la Paris ca sà studieze pe vestitul Talma0 pAnA s1 poatA intemeia teatrul grecesc, aduse din Viena otrupà germanA care reprezinta opere 0 drame 0 in care era,

" Vol. VIII p. 244.u Xenopol 51 Eit&elnu, p. 383. No. 3, p. 403, No. 53." Minna VAcrirettilor veil A. L 0-1obeszu, Poetii Vác4rot1 din Revista

Rfundnel 1836, p. 489. Asupra celorlilli vezi I. HeliAda RIdulescu, Echitibraltntre ant:teze. BucureW 1859. p. 76.

INVATAMANTIIL ORECESC IN E.POCA. FANARIOTi 197

vestita DaIly, cântäreatä i tragedianä de un mare merita acelor timpuri 98.

Asezämäntul care reprezinta mai cu deosebire cultura,biserica, era de asemenea grecizatà, i anume in toate acelelocasuri sfinte care prin inchinare incäpuse In mAinile cälugä-rilor greci. Ddr chiar i autoritätile centrale, mitropolia i epis-.copiile se greciase si ele in Muntenia, pe cAnd in Moldova eleputurä sä se mentinea ceva mai neatinse de curentul ce cople-¢ise intreag6 targ.

In Muntenia slavonismul este päräsit in chip oficial siIn biserica central ä de mitropolitul Teodosie, (1659-1669) 99.

Wästurnat insä din scaunul mitropolitan de Grigore Ghicainlocuit cu Grecul Dionosie, acesta intrebuinteaz6 toate

trei limbile la ceremonia hirotonisirei lui, anume simbolul cre-dintei se aflä transcris in limba greacä i slavonä, iar confesiu-nea traditiei bisericei in greceste i româneste "°. Dupä rein-stalarea lui Teodosie (1675-1708), sub erban Cantacuzino, el sesileste iarà¢i a mentine românismul in bisericä, i toate actelede alegere ale episcopilor ce se fäcurä pe timpul lui sunt scriseIn romaneste , iar simbolul credintei ce se rostea de ei la a lorhirotonosire in acel tradus de el in romaneste. La 1709 murindTeodosie se alege Antim Ivireanu, tipograful cel vestit al Bran-covanului, la scaunul mitropolitan, care dei de origine sträin

spirjinind grecismu, numai putin se interesa si de bisericaromâneascä, intre alta punand de a doua oarä in românestetextul crezului pe care-1 rosti In aceastä limbä la a lui sfintireIn anul 17091°1. *i sub Antim (1709-1716) se aflä toate ac-tele de alegere scrise i rostite In limba românä, ceeace se ur-meazä tot asa si sub Mitrofan (1716-1720), Daniil (17201732) ¢i *tefan (1732 1734), toti trei de origine românä. Chiar-când vine mitropolit, Grecul Neofit, in 1738 strämutat in Mun-tenia din scaunul Mirelor, incä actele hirotoniei lui sunt scriseromäneste, desi fárà indoialä cä va fi rostit crezu in bimba

1 Vezi loan (Mica, Scrisori catre V asile Ale randri, Bucuriti, 1884p. 37. Tragediíle ucate sub patronajul domnitei Rain au fost tipArite mai Mr-z1u, la 1820. Vezi Bibliografía greceascii dela sf5r$itul epocei fanarlote adu-nata de Gh. Sion Gherei In Revista lui Gr. Tocilescu II, p. 426. T. T. BuradaI nceputul teatrului In Moldova, In Arhinct din Iasi 1905, p. 58 spune cli pe la anul1814 s'ar fi jucat in greceste de ciitre niste tineri boieri, Moartea lui Cesar deVoltaire $1 Brutus de Alfieri, ar5tare nesprijinItA pe niel o atestare contim-poran5. Como. asupra teatrului grecesc dela 1nceputul veac. al XIX-lea, Ra-miro Orti7, Per la-- del teatro Alf ieriono In Rumania .1911, p. 6 $1 nrm.

9* Condica sdnta a mitropoliei Ungro-VIaleei publicati de arhiereul Ghe-madie Eniceanu, Bucure$U, 1886, p. 24.

1°0 lbidem, p. 41.Ibidem, p. 100.

198 ISTORIA ROMANIL011

greacd "2. Dela acest mitropolit Inainte biserica munteanA segrecizeazA tot mai mult In pArtile ei mai Make. De cate ori seIntampla sA vinA cate un Grec In fruntea mitropoliei Ungro-Vlahiei sau In acea a vreunei episcopii, ceremonia hirotonisireisi mai ales partea ei cea mai de seamA, rostirea crezului §i a con-fesiunei traditiei bisericei, se fäceau In grece§te, precum tottri aceastä limbA se redacta si actul de alegere. Cand Romaniiocupau scaunele pAstoresti, aceste acte se fAceau In romaneste.Adese ori InsA chiar episcopi romani rostesc rugele sacramen-tale In greceste si actul hiritoniei lor este scris In greceste. AsabunAoarA Metodie episcopul BuzAului 1741, Grigore episcopulRamnicului 1748, Cosma episcopul Buzäului 1764, Parfenieal Râmnicului 1764, toti Romani fac toate actele hirotonieilor In româneste "3; pe cand Rafail episcopul BuzAului 1757,Dosoteiu Filitis a BuzAului 1786, Filaret mitropolitul 1752,Dosoteiu Fiats ca mitropolit 1753, si mitropolitii Ignatie 1810§i Nectarie 1813, toti Greci, sAvarsesc acele acte in limba gre-ceascA "4. Dar si episcopul Filaret al BuzAului 1748, mitropo-litul Grigore 1760 *i Constantin episcopul BuzAului, dei Ro-mani, rostesc Inchinarea In limba greacA 105, iar Chesarie epis-copul Ramnicului 1774 spune In greceste crezul si confesiunea,iar actul sAu de alegere este scris In romane§te1(6.

Biserica moldoveneascA este departe de a fi asa de gre-cizatA ca acea a Munteniei. 0 singurA datA in decursultraregei ei istorii se urcA un mitropolit grec pe scaunul arhipAs-toresc ; anume mitropolitul roman Anton ducandu-se cu RusiiIn anul 1739, dup6 rAsboiul terminat prin pacea de Belgrad,se aduse pe scaunul mitropolitan al Moldovei si Sucevei peGrecul Nichifor nu cA doar nu se afla la acea vreme vreunuldin episcopii tärei vrednic de pAstoria mitropoliei, ci mai val.-tos ca sä acopere numele ce de hainire al lui Antonie". Gre-cul insA fu urcat in scaun, cu aceastA tocmealA ca dupAdansul alt strein sA nu mai fie, apucandu-se cA el va alege peurma lui pe unul din episcopii pAmânteni, ca sA nu se striceobiceiul lArei. lar dacA l'au supus varsta bAtranetelor, de auslAbit din fire, fiind Indemnat de oamenii slii, s'au apucat ca sAla o surnä de bani dela unul din strAini, Grec, care se cerca sAtricapä la mitropolie. Ci stand ImpotrivA, apArandu-se cu obi-ceiul Ord si cu tocmeala ce avusese cu proin mitropolitul Niehifor, s'au scApat scaunul de alti strAini". Soborul MoldoveiIn conforrnitate cu aceste temeiuri hotArAste In 1752, sub

241 1bidem, p. 127. Scris este simbolul In condicA In limbit rornAnit. r.1" Ibidem, p. 132,IN Ibidem, p. 169,206 lbidem, p. 144,is Ibidem, p. 194.

155,215,148,

175,253,282.

188.275, 356.

INVATAMANTUL ORECERC IN EPOCA FANARIOTA 199

mitropolitul Iacob, ca din pAmânteni sA se aleagA mitropolit,iar strAini nici odat6s nu se primeascA" 107.

Cu toatA atare hAtArire, in 1758, odatà cu suirea lui IoanCalimah in tronul Moldovei, se urcA in acel arhipAstoresc fra-tele domnului, Gavril Calimah, fost mitropolit al Tesalonicului,care desl de origine romanA ca i fratele sàu, erà de sigur cutotul grecizat, pricin6 i pentru care el este privit ca al doilemitropolit stràin in Moldova 109 In 1786, la moartea mitropo-litului Gavril Calimah, o seam6 de boieri partizani ai Greci-lor erau sä punà ca mitropolit pe egumenul dela mAnAstireaBarnovski, Iacob, Grec de neam dar cei mai multi dintre boieriprotesteazA at'at la domn cAt si la PoartA in contra acesteiincAlcAri al obiceiului p6mAntului, arAtAnd cum o singurà datànumai, la hainirea lui Anton, s'ar fi ales mitropolit grec, insAIn conditiile arnate de mai sus a actului sobornicesc din 1752,a cAruia inteles boierii 11 reproduc in protestul lor, cerand deladomn ca sA nu incuviinteze atare rânduire 109 Intervenind insAtocmai atunci ocupatia ruseascA, in rAsboiul dintre 1788-1792,Rusia aseazA mitropolit in Moldova pe Ambrosie, arhiepiscopulde Pultava, punând astfel cu puterea un Rus in fruntea mi-tropoliei 110

Printre episcopii Moldovei iarAsi intAlnim un singur Grec,si anume Iacov, la scaunul Romanului, unde st6 insA numai7 luni, murind de o boal6 naprasnia in 1786. Modul cumacest eälugAr strAin au incAput in tronul episcopal este in-teresant de cercetat, cAci va oferi o vrednicA parale16 pe a-ramial bisericesc a celor ce se petreceau pe acel politic in timpulepocei Fanariotilor. Iacov erà arhimandrit al mAnAstirei Bar-novski din Iasi, si la moartea mitropolitului Gavril, impins depatriarhia de Constantinopole, care doreA sA reduc5 si MoldovaIn aceeasi stare de supunere in care se afla Muntenia, si dedomnul de atunci Alexandru Mavrocordat al II-lea Firariul(1783-1786), cautà sA punA mâna pe mitropolia Moldovei. Pu-ternica impotrivire a clerului si a boierilor pAmAnteni 11 im-pedicA cum am vAzut de a-si ajunge tinta. Se abate atunciasupra episcopiei de Roman, pe care izbuteste a o dobAndi cutoat6 impotrivirea boierilor. Ins6 cu ce pret ajunsese Iacov acAlca in picioare asegmantul Ord 1 Chiar acei ce-1 sprijinise,precum domnul Mavrocordat, domnita Sultana oita lui, ativa

1" Actul sinodal fAcut la Ia51 In 1752 Ianuarle 1 In C. ErbIceanu, Is-loria mi1rop91iel Moldovei ;i Sucenei, Bucuressl, 1888, p. 24 reprodus sl de Uri-caral, II, p: 241.

1" Arhiereul Filaret Scriban, lstoria bisericeascd a Ronulnilor, Ia51, 1871,pag. 170.

ErbIceanu, Ist. mltr., p. 38. ,11° Scrlban, Isl. bis, p. 170.

boieri influenti, apliand sistemul cunoscut al jefuirei, storsesede bani pe lacomul episcop. Domnul fi luase suma uriasa de50,000 de lei, and venitul Intreg al episcopiei nu erà deatde 7,500. Darurile Mute domnitei erau In bani de 7,500 delei, bez un inel de smarald de 1,000 de lei si o floare dediamant". Apoi alte daruri la deosebite persoane influente,precum spatarului Caragea 12.000, portarului Nicodim 2.000 sialte sumi potrivite tuturor celor mai mici, care contribuise fie-

numai cu ascultarea lor la Intronarea episcopului. Ce icoanaminunata In mic a celor ce In mare se petreceau la Constanti-nopole "II Nu putina batae de cap casuna divanului regulareaacestei triste mosteniri lasate de efemera trecere a Grecului pescaunul episcopiei Romanului.

Cu toate cä In mitropolia Moldovei i In episcopia Ro-manului Grecii nu patrunsera deat Intr'un singur rand, in-rIurirea grecizarei bisericei moldovene fsi afla rasunet In con-dica mitropoliei iesene. Astfel desi singurul mitropolit grec arMoldovei, Nichifor, scrie actul dimisionarei sale, din 1750 Oc-tomvrie 7, In limba romana, vazand a nu-si poate vinde scau-nul unui altui Grec i roaga prin el pe domn sä faca dinparnânteni mitropolit dupa cum este drept" in acelas an segaseste actul de hirotonie al lui Iacov scris in condica IntaiIn greceste, Insa färà subsemnaturi, i dupa aceea redat in tra-ducere româna cu semnaturile pastorilor bisericesti. Tot dinacel an se mai afla i actul de hirotonie al lui Dosoteiu episcop-de Radauti scris iarài, In douà limbi, cu subsemnaturile totpe textul românesc. Actul de alegere al lui Inocentiu, episcopurHusilor din 1752, este scris romaneste numai, cu toate cahiereii iscaliti In el sunt aproape toti Greci. Tot asa roma-neste sunt redactate actele de alegere ale mitropolitului ti-tular al Sevastiei, la care se randuieste un egumen grec delamAnastirea Golia, i acel al mitropolitului Sinadiei, hirotonisitiIn Iasi dupa ordinul patriarhului. Actul de hirotonie insa allui Gavril Calimah, din 1758, este iarasi scris In greceste cutraducere romana

Cu toate cà i biserica moldoveneasca resimtise Inraurireagrecizarei incunjuratoare, precum nu se puta altfel, totusi In-strainarea ei erà departe de a fi asa de deplina ca aceea aMunteniei, care se prefacuse cum am vazut In partile ei su-perioare aproape cu totul dupa chipul grecesc. Un documentfoarte curios intareste neatarnarea, pe care tot deauna mitro-polia i episcopiile moldovene, au pastrat-o fata cu elementurgrecesc. Prin el arhimandritul i egumenul bisericei Sf. Neculai

Meleldsec.ee, Chron. Romanului, II, p. 113-138, care aduc3 toatedoeumentele.

200 It3TOBIA ItOMANILOR


.<zis §i Papauti) din Botosani, recunoaste ca a primit egumeniaacelei manastiri dela patriarhia de Antiohia ckeia era Inchinata,se declara' de membru nedeslipit al acelei patriarhii, i renuntdla drepiul de a cere vreodalti rangul de episcop in Moldova. Atarerenuntare, bine inteles ca a trebuit sa-i fie impusa de domn,dupa obiceiul Ord, de oarece, de§I Roman, devenise egumenal unei manastiri Inchinate 112 Paralel cu atare neatarnare maimare a bisericei moldovene de predominarea elementului gre--cesc In tara chiar, intalnim si o pozitie a ei mai liberä fatacu patriarhia de Constantinopole, deck cum stateà bisericamunteana. Inteun arz catre Poarta din 1786 gasim pe boieriaratand ca am apucat de la p'ärintii i stramo§ii nostri canu s'au -Intamplat sa astepte voia dela patriarhie ca sa poatadomnul i parnantul alege mitropolit" 113. In Muntenia din contraalegerea mitropolitului se faceà totdeauna cu Invoirea patriar-huluin4.

In rezumat rezultatul cel mai lamurit al culturei grecestiasupra poporului roman, era grecizarea societatei mai inaltereprezintata prin cler i boieri, dupa cum se vede lucrul dinobiceiul de a subsemna numele pe greceW primit de o mul-time de fete din tagma boiereasca ; Nfx61czog DITcpyxo9dvo;,Pocivacc Xocpcacepcto;, rpny6pto; rxtxce, bowircpon ARcevtg, E),syxnAovasaxa, NcxoXciK Tpinsoc, EXivn xovziacc rouSiaxcc, Eticpavo;Iffisigxo;, (Bibeseu) Zp.apávacc Moopyo:6ávxce Eatpep pa6x, Oop.a;ilpcalavoq, ircEnce tnq Twv nocruov, (Toma Bratianu Ingrijitorulpostelor), Nfx6Xo:0Ç Pcoolitog, Kowncottvo; OTTEteXtcrávog, Kovn.Kavtaxo47)vel. hooívvrx .11qp7tatrig (Stirbei) B6pvo*, Tp. licadavecrxog,KO)VaT. Hpo:116? (Brailoi) E-c6XvixK, AXgavSpo; Nsv4ouXiaxoq, EXivnlIpcaon, Ktovcrc. 317ca?,o4avou (Balaceanu) trgy6pcoc rpaSso-rcivog(Gradi§teanu), rp. 4I3E.XcrnecrxK, AouVev3pa no4opavxcc, (Put ureanu),Itocívvng EXcacvtivo; I. roXiaxK, AXLEavapog Navz;ob (Nenciu) ; Totasa gasim scrisoarea unor boieri români In 1822 subsemnatagreceste Etiapeopa KoXcp6olta. Tot grece*te iscaleste Icafreck IIpay-x06cevxa Mizavigacc, ysvm.avn lIciXacc (Salta Brancovanu bäneasa,nascuta Ba1s)115. Toate aceste ne arata ca aproape toataboierimea munteana' vorbià §i scria grece§te. Cunostintaintrebuintarea limbei grecesti era pretuita ca acea a uneilimbi mai nobila, mai culta, i aduceà lepadarea idiomuluinational, ca unul ce nu ar fi destoinic a reproduce idei maideosebite si bun numai pentru mijlocirea nevoilor de rand.

Acest dicument precum sj toate acele raportate asupra mitropolieiMoldovei, In Condica strintei a MIldwei needitii In arhiva mitropolici din Ia51.

"e Arzul din 23 Martle 1786 In Erbiceanu, Istoria mitropoliei Moldovel,p. 39.

114 Condica sfdrald a mitro pollei Ungro-Vlahiei, passim.10 N. forge, Studit fi Doc., VIII, p. 39-77. Adaoge IX, p. 122 Vol.

X p. 41.

202 ISTOBIA ROMANIL011

Aceasta era parerea in primul loc a dascalilor si carturarilorgreci, din care unul Lazaris Tingala serie chiar un tratat,dedicat lui Scarlat fiul lui Neculai Mavrocordat, in carecalla s6 dovedeasca ca limba elina este cea mai destoinicapentru Snvatarea stiintelor, cerând ca ea sà nu fie inlocuitaCu alta limba in principatul Valahiei, mai ales nu cu cearomána, si combate chiar greceasca moderna ca organ depredare 116 Dar si intre oamenii tarilor, si anume dintre ceimai luminati, intalnim care se potrivesc in idei cu dascaliigreci, si care chiar nu stim prin ce procedare a mintei lor, aiu-rite de grecism, merg pana acolo a considerà limba greceascaca limba fireasca a poporului roma'n. Cum ar puteà fi altfelinteleasa tânguirea mitropolitului Iacov Stamate (1792-1803),care deplangand modul nepedagogic al predarei limbei grecesti,arata cum ucenicii mai zece si doisprezece ani imbtranescin gramatica, in vreme &And neamurile Europei, tot aceastalimba, mticar de le qi este strdinei, ca pre una ce le este foartetrebuitoare a-UR mai cu inlesnire o invata de cat noi, incâtIn cinci ani pre cei mai adânci singrafi prea cu amaruntul fiinteleg" m. Vra sä 7ica Românilor bimba greceasca nu le erastraina l

De altfel aceasta cultura a poporului grecesc trebuià säramána stearpá si far% rodire in sfera cugetarei, de cAt doarIn putinele exceptiuni ce strabateau mai departe catre clasi-cismu. Inteadevar bimba greceasca modernä, aceea care maiales se introducea prin scoli si se raspândea prin practica intarile romane era si ea saraca in idei, afarä de cat in aceIefail spor ale cunostintilor teologice. Aproape ca si slavonismuIea intunech mintea si nu o destalina, si aveà asupra poporuluiroman numai efectul negativ, de a impedeca prelucrarea pro-priei lui limbi, singura in care el putea rasadi, cultiva si cu-lege cámpul manos al gAndirei. Nu se poate câtusi de putinasemana studiul limbei grecesti din tarile române, cu al celorclasice din Apusul Europei. Aice limbile straine erau 7emisli-toare de idei, pe când limba greceasca moderna din Munteniasi Moldova invalea numai cu o patura straina pustiul ce selateà peste orizontul lor intelectual. De aceea nu se observanicairi in tarile române efectele constatate in apusul Europeica datorite studiului clasicitatei, si mai ales productul sail celmai de sama, spiritul de critica, fiinca lipsia izvorul din care

Tratat aflat de C. Erbiceanu, In bibliotcca seminariului din 1:Lcure5ti, Xenopol 51 Erbiceanu Sertarea f co lar6, p. 40'7, No. 80. CAt de mult erapretuit acel ce oven condefas nu numal romAnesc dar 51 grecesc", se vedeclin mal multe scrlsori ale timpului. Vezi doull din ele In N. Iorga, ContribultiIcz Istoria literaturti Rcnulne, In An. Ac. Rcm., II, tcm XXII, 1904, p. 15 II 26

"7 Flaportul mitropolltulul lacov II despre 5coale in Urirarul, III, p. 16

INVATAMANTUL GRECESO IN EPOCA FANARIOTA 203

el ar fi putut s5-si iee obArsia. La rAsturnarea regimului fa-nariot mintea poporului românesc erà tot atât de inapoiatà,cugetarea lui tot atAt de neputincioas5 ca i la introducerealui in Odle române, si a trebuit culturei nationale s5 incecipdlar dela primele elemente spre a-si face cale c6tre regiunile su-perioare.

In apusul Europei cAnd au trecut popoarele de la lim-bile clasice la cultura nationaI5, capitalul de idei astigat dincele d'intAi fit numai turnat In formele acestei de pe urmA,mintea inaint5 mai departe ; nu trebui s5 reinceap5 din capAta lega firul cunostintilor. La Români cAnd dispAru cultura fa-nariot5 nu rdmase nimic pe urmele el, i poporul trebui iars5 inceapà a sloveni incurcata carte a culturei, trebui s5 lu-creze Meet i treptat la formarea ideilor sale, iar scoalele cele Infiint5 nu fur5, ca in Apusul Europei, o continuare a uni-versitAtilor clasice, ci trebuirà s6 inceapc1 iarei# cu clasele ele-mentare.

Cele cateva exceptiuni de oameni inv5tati, ce se intalnescsi in epoca Fanariotilor, nu dovedesc nimic, intru cAt talentesiau intamplat totdeauna s5 se iveasc5 In omenire 118.

4. CULTURA APUSEANA

In timpul epocei fanariote se face un mare pas in apro-pierea mintii românesti de cultura apusului. Aceste atingeriincepuseeä, inc5 cu mult timp innainte prin relatiile politicemai ales cu Venetia prin atingerea cu Sasii din Tran-silvania reprezentanti i ei m5car pan5 la un punct ai aceleiculturi ; apoi prin comertul cu mai multe centre din apus ; numai putin prin apusenii ce se str5mutau din când In când Intàrile romane ca oameni politici, medici, lucrAtori, etc., bauneori chiar ca Domni cum a fost Iacob Eraclid Despotul,Gaspar Gratiani, apoi prin Domnite ca Marioara Vallarga sotialui ; sotiile lui Alexandru cel Bun si a lui Alexandru Basarab.Petru Cercel prin c515toriile lui in Franta, Petru Schiopul prinpetrecerea lui la Innsbruck adusese iarAs raza apusean5 sprea lumina r5sAritul (contrazicere In cuvinte unuiToate aceste atingeri erau Ins5 sporadice i intâmpliitoare ;nu erau rodul unei imboldiri statornice care singurà poate danastere unei serii istorice.

Aceasta Incepit atunci când Românii vor lega cu apusulincheggri trainice i lucru la care poate nu ne am puteA astepth

Intocmai de aceeasi pArere este si D. Russo, Elenismul in Romdnia,1912, p. 65, Cu toate cA aratii InsemnAtatea Influentei culturii blzantine asupraRomAnilor. AceastA influentA nu evil InsA efecte desteptAtoare.

204 ISTORIA ROMANII.OR

cele Intai leaturi de acest fel, si anume cu Franta, full in-cepute pentru Tdrile Române prin grecii Fanarului.

S'ar pdrea la o privire mai pe deasupra cd. Indreptareapoporului roman cdtre aceea a capului gintei latine ar fi da-torità afiniatei de neam si mai ales trezirei constiintei salede rasd latind. Dacd ar fi asa, ar trebui ca partea Romanilorde peste munti, unde tocmai atare constiintd a luat zborulei cel mai puternic, si s'au implantat mai adanc In fiinta po-porului, sd Infdtiseze pornirea cea mai rostitd cdtre culturafrancezd. Este Insä cunoscut cdt de putin rdspanditd este a-tare culturd la Românii de peste munti, si deci dacd intalnimo atare plecare numai la Românii din principatele duarene,este invederat cd ea trebuie atribuità unei altei pricini de catdesvoltdrei constiintei sale de popor de origine latind no.

Grecii Constantinopolitani erau Impinsi prin MAO po-zitia lor de mijlocitori intre Turci si popoarele Europei, a In-vdtà limbile si a unora si a altora. Ei totdeauna slujise defdlmaci In daraverile dintre stdanii lor si oamenii Apusuluice veneau prin Rdsdrit. In curând Insd Turcii intrand In le-gaud si politice s'i nu numai dusmdnesti cu Europa, avurdnevoie de a se Intelege asupra insemnatelor daraveri ce de-curgeau din atare relatiuni. Ina. din 1555 gdsim pe un bailvenetian pdrandu-i foarte rdu cd ar trebut sd trateze prin mij-locirea altora si nu deadreptul niste afaceri atat de insdmnate 120

Prea fericiti erau Venetienii când Intälneau oameni credin-ciosi ca Teodor Paleologu ca sd nu-i Insele In Válmdcirea con-vorbirilor sau scrisorilor 121. Dupd Venetieni, si alte puteri acre-ditard ambasadori statornici pe längd sultan ; asa Franta In1536, când trimite acolo pe primul sdu reprezentant, Jean delaForet ; Anglia In 1588 pe William Harrebone ; apoi Olanda,Polonia, imperiul german si mai tärziu Rusia. Relatiile diplo-matice cu Europa land intinderi tot mai mari, insemndtateatälmacilor deveni tot mai rostitä, pänd ce un Grec iscusit,Panaite Nicusia, stiu sd facd din postul de dragoman unul din.cele mai de seamd ale Portei otomane. Dupd moartea lui,Intamplatd in 1673, un alt Grec tot atät de talentat, AlexandruMavrocordat Exaporitul, stiu a se ardta a-tat de neapdrat Tur-cilor, bleat toatd politica lor externd se strecura pe mânile lui.Dela el postul de mare dragoman dobändi rolul cel mai in-semnat In conducerea relatiilor externe a le ImpArdtiei maho-

"9 Aceasta teza care anume este primita de toata lumea ca un adevarce s'a inteles dela sine, a fost Intaia °ail pusa in lumina de mine In o confe-rintli, Influenti francezd tn Romania, 1887.

" Zinkeisen, Gesch. des osm. Reichs, III, p. 831 si 835."1 Zinkeisen, III, p. 837.

INVATAMANTIIL GRECE6C IN EPOCA FANARIOTA 206

medane, §i dragomanii fncepurg, cu fiul ski Neculai, a primica multAmitg a indeplinirei credincioase a postului lor, tronu-rile tgrilor române.

Locul de dragoman fndatorind pe acei ce-1 ocupa la studiullimbei diplomatice, la inceput, cat timp italiana Indeplinea acestrol, Grecii ce se preggteau pentru dragomanat, I§i Insu§iau pelangä limbile orientale §i pe aceasta mai ales din cele apusene.Ma Neculai Mavrocordat Intre celelalte bogate ale lui cuno§tintinumgra §i pe acea a limbei italiene 112. Grigore Ghica, care In-locue§te pe Neculai Mavrocordat in dragomanat, §tia de ase-mene mai cu deosebire limba italiang, de care se slujia In co-respondentg Is. In tot timpul predomnirei limbei italiene vedempe Greci Indreptându-se c'ätrà Italia, spre a-§i Hirgi cercul In-vgtgturilor. Aa fgcuse Alexandru §i Neculai MavrocOrdat, pre-cum §i In deob§te toti profesorii greci, precum Simion Cavasilascare studiazg In Padova, Teofil Coridaleul In Roma §i Piza, LeonAlatios, Elias, Miniatis, Vincentios Damados, Nichifor Teo-tokis, Trifon din Mezovo, Sevastos Leontiadis, toti InvátatiIn universitatea din Padova 124.

tre sfär§itul veacului al XVII-lea fug limba francezäse substitue in diplomatie celei italiene, §i preggtirea Grecilorpentru posturile de dragomani ja fndatg o noug Indreptare, In-torcand silintile ei cgtre studiul noului organ de transmitere acugetgrilor politice. Dadi Alexandru §i Neculai Mavrocordat In-vgtase limba francezg mai mult din nevoie culturalg, Constantinfiul lui Neculai o aplicg la daraverile politice 1=5. Dragomaniide pe vremile lui Alexandru Ghica, Ioan Calimah §i altii cunosc§i limba francezg §i o Intrebuintazg la tratgrile lor ; iar de acolofnainte toti dragomanii, §i prin urmare toti principii Odle ro-mâne, In care ei se prefäceau, cuno§teau aceastg. limbg1-26. Ei seslujesc Intotdeauna de seceretari francezi. A§a In 1761 GrigoreCalimah domnul Moldovei are un secretar francez a cgrui numenu ne-a fost pgstrat ; sub Grigore Ghica &fin In aceia§i targ casecretar pe unul dela Roche care rgmâne in atare fnsu§ire §i In a

122 Vol. IX p. 11."" Vezi o scrisoare adresat6 de el ca domn al Moldovei catre amb. rus

Nepluef. in italieneste, Doc. col. Hurm., Supl., I, p. 526.124 Chassiotis, L'insiruclion publique chez les Grecs, Paris, 1881, p. 35, 49,

54, 57, 76, 77.Vezi scrisoarea francez6 adresatit de Const. Mavrocordat atre car-

dinalul Fleury in 30 August 1740 si pe care o credem scris6 de el InEn31. Hurm.Doc. Supl., I, p. 559. Mai vezi o alt6 c6tre acelasi prin care ti multiimeste pentrutrimiterea catalogului bibliotecei nationale. ibidrm, p. 563.

"' Despre urmAtorii domni fanariotí, fosti dragoman', avem dovezi a-numite de cunostinta limbei franceze, Constantin Ipsilanti Hurm, Doc. Supl,.II, p. 281. Constantin Moruzzi, Mihail Sutu, ibidrrn. p. 112. Alexandru Ma-vrocordat domn In Moldova dela 1783-1785 Togaç, Btot zaraipot, VI,p. 185 loan Caragea l Alexandru Sutu corespund In frantuzeste Cu cavalerul

doua domnie a lui Grigore Calimah, Trimis fiind dela Roche caagent la Viena, Ii ie locul un alt francez Nagy §i ca al _doileasecretar, un Provansal numit Simian127. In 1872 sub domnialui Neculai Caragea intAlnim pe dela Roche ca secretar in Mun-tenia ajutat de Tissandier, al doilea secretar. Tot ca secretanimai intAlnim pe Darosoy sub Alexandru Mavrocordat al II-leaFirariul in Moldova (1783-1786; pe Martinot adus de Calimahca profesor de matematici §1 apoi intrebuintat de AlexandruIpsilanti ea secretar in dragomAnia lui. (1796-1797). ChiarConstantin Ipsilanti domnul Munteniei, prietenul Ru§ilor intimpul revolutiei intAmplate in Franta, §i deci du§manul acesteiputeri intrebuinteazA ca secretar pe un aventurier italian fran-tuzit, care '§i dAdea numele §i titlul de Gas pari conte de Belleval,§i care ddvine chiar ministru al trebilor din afarà. Grecii dinslujba principilor §i a dragomanilor sunt ale§i mai cu deosebiredin cei ce §tiu frantuze§te. A§a intAlnim in 1807 ca agent luiAlexandru Moruzi fostul principe al Moldovei (1802-1806) peun Grec albanez, Ioan Ghica, din familia Ghicule§tilor care serostia foarte bine in limba franceiä 129.

Potrivit cu asemenea schimbare a limbei diplomatice §i ve-dem pe dascalii greci indeletnicindu-se cu cuno§tinta limbei fran-ceze. Astfeliu Gheorghe din Bizant traduce in 1750 scrierea luiMontesquieu : considérations sur les causes dela grandeur et dela&cadence des Romains ; Doroteu din Hios directorul colegiuluidin Const. erà invkat in §coalele franceze ; Iosif Misiodax pro-fesor la Ia§i in 1765 traduce aritmetica lui la Caille, iar in 1780Ionas Spermotis profesor la Ambelachia traduce algebra ace-luias autor francez. Atanasie Psalidas, profesor la Ianina pe la1755, vorbea frantuze§te, i Otr6 acela§ timp fratii Zosima faco donatie colegiului din Ianina in scopul de a se plki un profesorde limba francez6. In 1815 Jules David este numit profesorde francezI la colegiul din Hios. Incä din 1782 vestitul editor alautorilor vechi, Adamantius Coray, se stabile§te In Paris pentrua putea sI se devoteze in totul scopului vietei lui, publicareavechilor autori elini 129.

de Gentz. Prokesch-Osten, Depiches inédites des chevalier de Gentz aux hospo-daps de Valachie, Paris 1876, Tom. I. Dimitrie Moruzzi delegatul turcesc lapacea de Bucuresti. Hurm. Doc. Supt., II. p. 588. Mihaiu Su f i (mal jos nota 140).Alexandru Moruzzi despre care OlugNrul englez Adam Reale. Voyage en Al-lemagne, Pologne, en Moldanie, Turq tie, traduit par Paris, 1818, p. 18,spune c 1-ar fi vorbit frantuzeste Grigore Calimlh case de si vorbea italianasi franceza, numal din motive de etichetd se Intelege cu Boscovici prin tal-maciu. Boscovich Giornale, p. 237.

Hurm. Doc., Supl., I, p. 725, 734, 754, 774, 872.l'a Hurrn. Doc. Supt., II, p. 14, 17, 49, 134, 177, 271, 274, 277, 371.ne Ghassiotis, 1. c., p. 39, 41, 48, 51, 63, 100.

206 ISTORIA ROMANILOB

INVATAMANTIII, GRECESC IN EPOCA FANARIOTA 207

Domnii fanarioti care fusese dragomani si care isi pregä-teau copiii pentru inaperea in acel post, poarta prin care seajungea la domniile române, trebuiau cu atät mai mult s5-i in-z6streze cu cuno§tinta limbei diplomatice. De aceea ei se In-grijiau totdeauna a ava profesori francezi in casele lor 1", sprea da copiilor lor cresterea cea mai potrivit5 pentru imbrAcareaposturilor diplomatice din imp5r5tia otoman5131. Ienache 175-arescu ne spune despre fii lui Alexandru Ipsilanti din Muntenia(1775-1782) a aveau ei dascali europeni de limba frantuzasa,oameni vrednici de laudà si impodobiti cu mult5 §tiint5" 132.

Exemplul curtilor fanariote fu in curând urmat de boie-rimea t5rilor române. Nevoia celor d'intäi deveni modà §i bunton pentru cea din urm5 si astfeliu cuno§tinta limbei francezedeveni in curând pe längä acea a celei grecesti una din cerinteleneapArate ale civilizatiei fanariote. Profesorii de frantuzesteIncepur'ä a fi autati, si multi francezi emigrati din pricina re-volutiei celei mari g'äsir5 un mijloc de existent5 din lectiile cedkleau prin casele domnesti §i boiere§ti.

Astfel intälnim pe Clemaron, institutorul copiilor lui Mo-ruzi in Moldova pe Martinot, cel adus de Calimah ca profesorcare (16 lectiuni §i copiilor logofAtului Manu, dela care apoi re-clam6 prin judecat5 suma de 924 de lei, datoriti lui pentru lectiisi arti procurate elevilor si, intre care se vorbeste de primulvolum al matematicei lui Bossu ; pe un emigrant francez pre-tinsul marchiz Beaupoil cl? St. Aulaire, care se intrecea cu comi-tele Gaspari de Belleval in incuviintarea unul atre altul a ti-tlurilor lor de nobletA, cu atäta mai dulci pe buzele lor cu atde sigur erau uzurpate ; pe la 1794 intälnim dänd lectii prin Ia§i,pe Jacrs Ledoulx care p5r5sise Rusia cea desnot5, unde sereträsese intäi spre a se strämuta la Iasi" ; in 1796 pe doi fratiTrecourt, profesori la Ia§i, unul in casa domnului, celalaltIn acea a unui boier. Emigratii francezi mai ales acei izgonitidin Rusia gAsiau ocunatii in Iasi si Bucuresti. Laurencon, Re-cordon, Colson, Mondville, dAdeau lectiuni de francez5 pelainceputul veacului in Bucuresti, si la 1806 and vin Rusii, g5sescmai multi tineri si fete de boieri vorbind frantuzeste. In 1780gAsim pe grdarul Barbu Stirbei mare boier din Oltenia cerändnegutitorului hagi Pop din Sibiu s5-i caute un dasal de fran-

1" rovaac B4pc iscepaa))XXor. I, p. 125.181 Raportul lui Mariage c. relatiunile externe 14 'tine 1811. Hurm. Doe,

Supt., II, p. 587: Ces princes ou beys rcçiivent toujours une éducation soignée.Telle est la volonté de la Porte, étant destinés A remplfr les postes secondairesde la diplomatique turque, dont en naiad ils sont les véritables agents, A de-venir, prémiers dragomans, et enfin A parvenir aux principautés de Valachieet de Moldavie".

no Istoria frnpffrdfiel otomane In Papiu, Tesaur, II, p. 287.

208 ISTORIA 11,0MANILOR

tuzeste pentru copiii lui3-38. In Moldova gasim pela 1796 deCad) d3 Lille, refugiat din Rusia, castigand suma insamnatoarede 400 de lei pe luna cu lectii de franceza 134. Se mai gasesc me-dici francezi precum Mazeret, medicul lui Alexandru Ipsilanti,0 chiar bucatari din aceeasi natiune precum Louis EtienneMaynard chef de cuisine de son altesse le prince de Valachie(Ipsilanti)" 135. Boierii imitând pe principi, tineau si ei pe in-trecutele preceptori francezi in casele lor ; acei care nu gasiau deacqtia, se ajutau ca Greci sau alte neamuri, care (Mean si eicum puteau lectii de frantuzeste, ceeace face pe Laurençon samustre pe acei parinti nesocotiti care prefereau unui adevaratFrancez care-si cunostea treaba, un Grec, Italian sau Neamtcare numai strica si nu invata limba copiilor"136. Dar apoi chiarFrancezii insisi care dadeau lectii nu erau cu totii oameni des-toinici, cum spune, un raport al lui Martin catre Champagnydin 27 Sept. 1810 : Francezii care sunt in Iasi sunt cei mai multiinstitutori ; dar fiindca multi dintre ei nu s'au apucat de aceastatreaba decht din intamplare le lipseste mult ca sa aiba destoiniciatrebuitoare. Altii sunt slugi sau bucatari 1". Atare indeletnicireindestul de serioasa cu liMba franceza, fact' de ea incepu a fivorbita in societate, si cartile franceze, ademenitoare si prin formalor, gIsira cetitori printre boierii romani. Carra ne spuneca pe timpul sau (1775-1777), pe lanä limba greceasca semai vorbea 51 italiana si franceza, ca operile lui Voltaire s'ar aflaIn iretinile cator-va tineri boieri, si ca patriarhul Constantino-polei ar fi amenintat cu mania ceriului pe acei ce ar ceti pe fi-losoful francez" 138. Pe la 1793 gasim pe boierul muntean BarbuStirbei plangandu-se cà nu are garete. S'ar parea ca e vorba degazete franceze, dar se vede din alta serisoare a lui in care spunelui Hagi Pop din Sibiu ca daca nu e cu putinta gazeturi ita-lienesti, imi vii trimite tot nemtesti" ca erau germane 1. Unziar, Le spectateur de Nord din Decemvrie 1801, spune ca pecand Frantia devinea barbara, erau tari barbare care devineau

"I Scrtsoarea lui $tirbei In Conlribufii la Islorla Invlif6manlulut, In An.Ac. Rom., II, tom., XXIX, 1906, P. 34 (2).

"4 loan Gbica, Scrisori c. Alesandri, p. 202. Comp. Cado de Lille c. afa-cerile str5lne, 20 August 1796. Hurm. Doc. Supl., III, p. 437.

"5 Ibidem, Su p/., II, p. 98, 219, 250, 265, 273, 296. Pentru Maynard,vezl, ibidem, p. 7. Comp. Laurerç)n, p. 24. Alt bucritar Louis, Hum.,Doc., X, p. 48.

'5' Hurm. Doc., XVI, p. 874. Cf. si Fornetty c. Richelieu 3 Ian. 1817N. Iorga, Doc. Calimah, I, p. 371. Negutitori francezi lipsiau In Moklova, ibidemp. 374: ,.il ne se trouve dans la province aucun negociant franvais et il tee-xiste presque aucun rapport commercial avec la France".

"5 N. Iorga, Sludii §i Doc., VIII, p. 27 si 37." Laurcç )n, p. 35.1" Carra, Histoire, p. 197.

INVATAMANTUL ORECESC IN BPOCA FANARIOTA. 209

franceze. Curtea din Bucuresti juca toate feliurile de jocuri despirit in limba francez6 si chiar gospodarul (Mihail Sutu) crescut-de un Francez, prieten al Francezilor, vorbindu-le limba aproapetot asa de bine ca si ei, incunjurat de o jumAtate de dregAtorioameni din aceastà natie, destArati din care el si-a fOcut socie-tatea intimA, le dà exemplul amestecului cugetOrei si a moraleipanA si in cele mai copila'resti petreceri" 140. Rai cevi ci, consulaustriac din principate pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea,aratà a limba francez6 ar fi in mare vagi, si ar fi si femeicare ar vorbi-o" 141. Asupra acestei din urmá imprejurAriadauge si Recordon, a fetele acele ce trec drept a avea ocrestere mai bunà ar vorbi si putin frantuzeste 142. Episcopulde Minnie Chesarie care stiea frantuzeste o exceptie in tagmabisericeaseg,cere dela negutitorul Hagi Pop s'A-i procure delaViena, dela Venetia sau de unde o fi, vestita carte ce se numestepe frantuzeste Dictionnaire encgcloTedique adecA lexicon careeste despArtit in mai multe tomuri unde se cuprinde toate in-vAtOturile in alfaviton", (adecO dup6 alfabet). Acest episcopmai primia si gazete franceze ca Mercure litteraire et politique§it Mercure histori que et nolitquie preeum si cartea lui Carra,Histoire de la Moldavie et de la Valachiem. Marele CAmAra§ Iancuscrie In 1791 o serisoare in frantuzeste ; postelnicul Mann subsemnOinteun act frantuzeste : Démétrius de Manu postelnik" In1799. In 1803 SAftita Dudescu scrie agentului imperial francezo scrisoare in aceastA limbä 144. Un cOliltor care a trecut pelasfarsitul epocei fanariote prin Ia4, ne povesteste urmAtoareahazlie imprejurare. DupO ce constatO cA daeO a nu face nimicapoate fi privit ca o parte din fericire, apoi Mil Indoial6 cA deaceasta se bucurA boieresele moldovene, si cO toatA ocupatialor este de a rAsfoi de eand in cand cate un roman francez. Intr'ozi luai, in o cas6 unde obicinuiam a m'A duce, o carte in mani ;era o parte din Corrina doamnei de Stael. Deschizandu-o daupeste mai multe note fAcute pe marainO. CercetOndu-le observa prea iubitul Oswald nu aflase In ochii cetitoarei aceeasi gratieca tnaintea acelor orbiti ai eroinei romanului. Mai pretutindeneunde el apArea si sminea ceva, sau stAtea chiar mut, era salutatpe margine ea un 6)c)v (dobitoc), sau ca un ricScces (mapar) sialte de aceste epitete. La locul unde el respunde principelui deCastelforte, la observArile acestuia &A ar pierde ill% erutare pe

140 Citat de En gel Gesch. der Walachey.141 Raicevich, Osservazioni, p. 215."" Ilecordon, Lellres, p. 112.14' N. Iorga, Scrisori bisericesli, in An. Ac. Rom., II tom. XXVIII

1906, p. 193 (11), 195 (13), 0 196 (14).144 DupA hArtii necatologate din Bibl. Ac. Rom. citate de N. Iorga

in Isloria lit. rom. In sec. al XVIII-lea, II, p. 32 0 37.A. D. Xenoi.ol. Istoria Romitoilor. Vol. X. 14


nenorocita lui prieting : vous me trouvez done bien coupablemon prince" ggsim exclamarea mai caracteristicg : ritaccpexspatocp6pe (magar incornorat). Râsul cglgtorului aduse intrebgridin parte doamnei la care se afla, si se incinsg o convorbire in-teresantg asupra Corrinei si a amorului, cAnd tocmai intrg bgr-batul doamnei cu un alt boier. De indatg discutia noastrg lugsfArsit, cgci barbatii cred cg nu este de demnitatea lor de a ascultavorbele femeilor. Boierii lepgdarg pantofii lor cei galbeni si seasgzarg pe divan. Aceastg darng fusese crescutg in Fanarul Con-stantinopolei i trgise mai mult timp acolo"

Aceastg povestire a minteosului cglgtor ne aratà inteunchip viu amestecul culturei grecesti cu acea francezg in timpulFanariotilor, precum i starea Meg' primitivg a simtimântelorce miscau inimele oamenilor. Dacg adgogim la cunostinta lim-belor grecesti si franceze ceva muzicg, mai ales cAntarea dinpiano, atunci vom aveA icoana culturei sexului femeesc din aceaepocg 1.46. Tot asa aflgin pe Marieta Cantacuzino fiica vgduveiEca terina Cantacuzino näscutg Palade, posedând Main te de1821 o micg bibliotecg in care intálnin cgrtile nu prea evlavioaseca La vie ct les amours du chevalier de Faublas 14 volumes, L'artd'aimer d'Ovide, Anténor en G, èce, i altele de invgfAturg cale petit , l'ornement de la mémoire, 2 vol. din Coursd'eueN pour la ieunesse, le petit trésor, ateva gramaticinare 147. In 1809 ggsim pe unul Gheorghitä Deäggnescu Ispravnicde judet cg cere dela Hagi Pop un dascAl sau o dAscglitg care sgstie a cânta cu clavirul. In 1802-1804 intAlnim o copilg a luiConstantin Varlam pusg in Closterul Ursulinelor din Sibiu sidespre care pgrintii aratg multumire de progresele fgcute In bim-ba nemtascg nu tot asa de cele Melee in bimba francezg. ZoitaBrgiloi scrie In 1813 tot privitor la Closterul din Sibiu cg denu va fi dascgl frantuzesc, numai pentru bimba nemtascg, nuse pot -I:Ara copiii acolo". In 1810 Dumitru Bibescu cere un dascglde frantuzeste pentru fiul ski. Constantin Negruzzi vestitulscriitor moldovean invatg innainte de 1821 la dascgli grecifrancezi din tail, iar romAneste la singurul dascgl dela Socolade atunci Ienache 148. In 1802 cgminarul Manole Vardala primiA

lU Kosmali, p. 228-235. Ceva mal inainte alt calator allase o biblio-teca de romane, fara lndoiala franceze, la un boer din Botosanf, Bohrer. p. 2.

144 Asupra culturei musicale Recordon, p. 112 ne spune a les Miestouchent du piano", lar Laureron, p. 85 adauge ca les demoiselles qui s'éta-isnt élevées à la hauteur d'une quadrille ou d'une valse se croyaient dejé musi-ciennes".

1" N. Iorga Isl. Lit. Rom. In sec. XVIII-lea, II, p. 48 observa ii D-sacaracterul erotic si scolastic" al acestei adunilri de carti.

14, Iorga, Scrisori bisericestt (mal sus nota 144), p. 34, 38, 46, 50. AdaogeInceputurile literare ale lui Const. Negruzzi de Icccb Negin2zi in An. Ac. Rom.,II, tom. XXXV, 1909, p. 2.


Le journal de Francfort, Notizia del Mundo, §i Spectateur du Nordiarg In 1803 postelnicul Manu primia i el Le spectateur, Le journallateraire. Iordache Slgtineanu priimià si el Le spectateur. Mai-erau cetite de deosebite fete Le Mercure de France, L'abeille duNord, Il Redattore italiano 0 o gazetg nemteascg Pester undOfener Zeitung.

Dupg cum la stängerea slavonismului traducerile de cgrtipgrgsesc originalele slavone pentru a se indrepth la cele gre-cesti, asa acuma traducerile din greceste scad necontenit Ong ceapun cu totul, fiind inlocuite cu acele din limba francezg. Seriatraducerilor franceze a cgreia bibliografie s'ar puteA intocml,incepit dupg cat se pare cu aceea a Cugettirilor comitelui deOxenstierne, pus g pe romäneste in 1750 de unul Dumitrachescriitor care s'ar puteä 'Meg numai sg fi copiat lucrarea altuia.Traducerile din greceste inceteazg cu totul dupg 1821. Preface-rile din ambele limbi greceascA i francezä merserg un timpparallel unul coborându-se celglalt urcându-se Ong ce curentulfrancez se substitui cu totul celui grecesc, un exemplu din celemai frumoase si mai caracteristice de desfgsurare a seriilor is-torice 149.

Lazgr cand trece in Muntenia la 1816 ggseste cg limbafrancezg ar fi cu totul la modg intre boieri", si Wilkinson aratgcg ziarele franceze se introdusese in tkile române 150. In 1804ziarul clerical si antirevolutionar le Courrier de Londres" re-clactat de abatele Calonne erà foarte cetit in Bucuresti 151. Boie-rii insg nemultgmiti numai cu invgtgtura dobänditg de odraslelelor In Mile romane dela institutorii francezi, bleep trimitecopiii in tgrile apusene i cu deosebire In Frantia, pentru a cu-lege chiar dela izvor roadele invAtkurei mai inalte. Laurençonne spune cg de ctitiva ani câteva familii Ii trimit copiii lor instrgingtate spre face studiile" Tot asa aratg i Becordon,-cg sunt pgrinti care se hotArgsc a se despgrti de copiii lor petimp de mai multi ani, trimitindu-i sg facg lungi cglgtorii im-preung cu preceptorii lor, si sg-si urmeze studiile lor in cele maibune universitki ale Frantei, Germaniei i Italiei", dupg cumam vgzut mai sus 152 Tot pe atunci tntälnim In Iasi cel intäiu

Inlocuirca traducerilor din slavonie cu cele din greceste, vezi vol. VIII.Cu'tu-a Greceascii. Enumerarea ultimelor cArti traduse din greceste si a colorIntai traducen din frantuzesti, vezi in N. Iorga, Isl. Lit. Rom. In sec. XVIII-lea,II, p. 444 si urm. `"

,s° P. Poenariu, Gheorghe Laz6r, Bucurestl, 1871, p. 25. Wilkinson. Ta-bleau histor; Tie de la Moldavie el de la Valachie, traduit par,.." Paris, 1821 p. 137

15t St.-Luce c. generalul Brune 3 Martie 1804, in Hurm. Doc. Supt., IT,p. 296: M. le consul de Russie m'a preté pour quelques instants quelques,numéros d'un nouveau journal gui se propage beaucoup à Bucarest ; c'est le courierde Londres par l'abbé Callone. C'est le journal le plus abominable qui. ait étéfait depuis la création du monde".

Laurer.vm, p. 29; Recordon, p. 110. Mal sus. (Rev. francez5, p. XXIII).

212 ISTOBIA BOMANILOR

pension francez de nobila fata", a D-lui i D-nei Germont incare se invaa limba franceza, greceasca i italianâ, muzica, . .

piano, canto si harf a, dantul. desemnul, a coase si a broda" 159Moravurile i obiceiurile se prefacura sub iboldirea ideilor

noue cu o mare repejiune, i agentii transformatori de c6piteniefur% femeile. Daca' babatii rnnâneau mai stationari in privireacostumuluil femeile devenir% in curand In gateala lor niste c6piiale elegantelor Parisului. Se preumblau In calesti de Viena, segateau dupa ultimele instructii ale marsandei i coaforului, bineinteles ca , mergeau in libertate la baluriunde jucau poloneze, valsuri i cadriluri ; vorbiau cat mai binefrantuzeste i italieneste. Casele odinioara aproape goale demobile dupa felul turcesc, se impodobiau cu mesute, canapele,oglinzi de perete aduse de negutitori din vechiturile vieneze ;mesele fura servite dupa' moda apusean, intrebuintandu-sefurculitele in loc de degete. Si barbatii dela o vreme se hotartrasá imbrace fracul schimbandu-se astfel i exteriorul dupAcum se prefacuse constientul sufletului 1.

Din faptele adunate mai sus reiese cu invederare ca in-troducerea culturei franceze la poporul roman din principateledunarene este datorit5 exemplului domnilor fanarioti si alGrecilor ce dadeau tonul i determinau moda in tarile romane,De aceea, cum am observat, cultura francez6 se implânta' numaila acea parte din poporul roman ce fu supus6 inraurirei grecesti,si nu la truncliiul de peste munti ce r- rna'sese ferit de atinge-rea cu ea 155.Aceastà intamplare a limbii si culturii franceze Insanul poporului roman, datorifá numai st6panirii grecesti, estecel mai mare si mai insemnat rezultat al epocei fanariote. Ur-raffle cele bune ale acestei inraiiriri a marei noastre surori la-tine asupra mintii si mai tarziu i asupra corpului poporuluiroman sunt asa de covarsitoare incat se poate zice ca nu amplait prea scump prin chinurile unui veac intreg, dreptul nostrude viata izvorat din a tingerea cu Franta.

Demoeratizarea fnlii(rtmiintului. Un alt efect al cultureifanariote, care nu se refer% insa la indreptarea ei, ci la rhpan-direa In straturile societaei, este, de si din un alt puct devedere, nu mai putin insgmnat.

Anume sistemul scoalelor grecesti era asa intocmit cadeschidea portile lor in deobste tuturor locuitorilor din orase,

"3 Din domnia lui Catimah, de V. A. Urechea In An. Ac. Rom., II,tom. XXII, 1901, p. 775 (47).

Acest tablou Imprumutat din Iorga. Isl. lit. Rom. In sec. XVIII-lea,II, p. 47 si 49 unde sunt citate toate isvoarele din care este Incbegat.

'" 'Wilkinson In locul raportat in nota 61 atribue tär temeiu origineaInrAurirei franceze atingerei RomAnilor cu ofiterii rusi in timpul ocupatiei prim-

1NVATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA 213

fär deosebire de clase sociale. Numai t6ranii erau In totul in-depàrtati dela ele dupg cum am vAzut a o spune anumit hri-sovul lui Alexandru Ipsilanti 156. Dar si tAranii putean incApeaIn ele ca fii de preoti, astfeliu cà invàtàmântul fanariot are ne-ng6duit un caracter democratic, care contrasteaz6 inteunchip puternic cu organizarea socientei de atunci, intemeiatàpe deosebirea claselor si pe privilegii. $tim cá Ina pe timpullui Iacob Eraclide Despotul, la scoala infiintatà de el In Cotnari,se tntretineau pe socoteala domnului o sumà de copii culesidin toate pä'rtile tilrei 157 Intre acestia vor fi fost atá't copii deboeri cât i de ai oamenilor mai de jos. In once caz, boeri sauplebe, trebuiau sà fi fost sriraci, si de aceea dispusese domnulajutorarea lor. Vedem deci cum in prima scoalA mai inalt6 In-temeiat6 In tärile române, se primesc copii din toate straturilesociale. E de crezut cä i In scoala lui Vasile Lupu din Trei-Erarhi i In acea a lui Matei Basarab din Thrgoviste, se pri-meau elevi din toate clasele societ4ei. DacA Insà pentru aceste§coli suntem redusi la presupuneri, acele intocmite de domniifanariotii nu las6 nici o indoiaM asupra straturilor din care serecruta poporatia lor. Fanariotii erau cu a tâta mai mult tinutfa nu inchide rrispAndirea luminilor oamenilor de rAnd, cä et In-susi se tr5geau In de comun din Oturi neinsemnate, ap6tând*vaz6 i putere numai prin inVdt5tura ce le descbideadrumul eiitre dragomanat i domnie. Ei erau tinuti sà sprijineelementul grecesc, ori din ce treap0 sociará el s'ar fi ridicatsi de aceea scoalele domne§ti erau cercetate, pe lângA un nu-mAr de fii de boeri, de o pronortie insemnatà de strAini din caremarea majoritate eran Greci158.Nu se poate t6gAdui cà traditiap5strat6 din vremiile scoalelor grece face ca la 1828, and seinfiinta §coala Vasilian6 In Iai i aceea dela Sf. Saya In Bucu-curesti, s6 se inteleag6 oarecum dela sine a poporatia lor tre-buia sA fie culeas6 nu numai din clasa boereasa i ci din acea aoamenilor mai de jos.

Rezultatul culturei grecesti In domeniul pur teoretic arinteligentei fu mic in privirea introducerei ideilor nou6 In min-tile românesti; asemenea idei neavând de unde fi culese dinlimba greaa nouL aproape singura cunostintA mai temeiniace se dobAndea in scoalele grecesti. Mare ins6 i pliná de urmArfnecalculbilea fu indreptarea mintei românesti c6tre cultura-

cipatelor, Cu atilt mal mult cA dintre acestia numai cei cu totul superiori cu-nosteau limba francezit. Rusii au contribuit mult la introducerea modelorsi danturilor europene. Potemkin adusese dame elegante din Petersburg pentru-a destepth gustul moldovencelor. Langeron In Hurm. Doc. Supl., 1, 3, p. 92._

1" Mai sus, p. 175.", Vol. V, p. 73."' Vezi locul din Recordon citat la p. 193, nota 78.

214 ISTORIA ItOMANILOIt

franceza i democratizarea invatamântului, care aduse dupasine Cu o repej une ne mai pomenita acea a intregei societati.

Prin aceste doua parghii noua de desvoltare indrumatepoporul roman prin stapanirea fanariota, ea a mai rascumpa-

rat intrucatva relele cele uriase ingramadite pe capul lui prinapasarea politick economica si financiara i prin destrabalareamoravurilor care lasara in adâncul sau ataca rele, la a caroratamaduire va lucra din rasputeri epoca regenerkei.

Dorul de emancipare. Trebue sa amintim insa si o altaimboldire insemnata venita dela Greci in mintile Romanilor,anume dorinta de emancipare, de libertate din jugul strain,adica tocmai din acel al Grecilor, dorinta ce nu era 4:leca o imi-tare fireasca a purtkii Grecilor fata cu Turcii. Era natural caRomânii carturari sà aplice teoriile patriotice pe care dascaliigreci le raspandisera intre invataceii lor in folosul propriuluilor popor. Nu va fi ramas fära efect exemplul dascalului Ghe-nadie care, cand explica in Academia Domneasca din Bucu-resti marimea vechei Elade, punea sa incue usile i apoi (M'idzbor liber inflackarei sale, arata cum vechea muma intelectuala_a omenirei era coroana popoarelor pe cand strálucea pentru-ea roadele libertatii, si cum a ajuns de rasul neamurilor si des-pretuita de cand cazuse sub jugul sclaviei. Mata se mira des-criind sperantele glorioase considera te pe atunci ca o crima,ea vocea lui era innecata In lacrami, iar entuziasmul tinerilorascultatori ridicat la cel mai inalt grad, irumpea in aplause de-tunatoare" 159

Aceste exemple de iubire de tara raspandite pe Ornan-tul si in lumea romaneasca nu o puteà lasa rece si nesimtitoare.,,Invatand greceste generatiile dela inceputul veacului al XIX-leaau prins a simtl româneste. Gaina a clocit i condus puii de ratacare au lasat pe vitriga mama' pe malul baltii" 160.

Alte !adulad apusene. Atingerea cu apusul nu se mar-gini numai la Frantia, ba s'ar puteà parea chiar foarte straniuca Românii sa fi skit peste t'afile intemediare pentru a merge sase imprumute ideile i apucaturile tocmai pe malurile Senei,daca aceasta anomalie nu si ar gasi explicatia ei istorica foartepreciza i lamurita. Aceasta atingere cu lumea mai civilizataprin mergerea Romanilor in sinul ei Incepuse inca' de mai in-nainte, i anume catre apusul mai apropiat, pana a nu se duceInca si in indepartata Frantie. Asa allana pe episcopul Ramni-

C. Erbiceanu Protosinghelul Naum Rimniceanu, 1900, p. 19.140 Din Domnia lut Calimah de V. A. Ureche In An. Ac. Rom., II, tom.

XXIII, 1901, p. 226 (18).

INVITAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA 215

cului trimitand pela 1750 pe Gfi. Ramniceanu la Viena care sefntoarse Cu invatatura de carte latineasca §i este boierit cu §a-traria la 1756 de catre Constantin Mavrocordat161. Pe MOgazetele germane amintite mai sus, pe langa cre§terea unorfete la Ursulinele din centrul german al Sibiului, gasim bunaoar% ca Beizadea Alexandru Mavrocordat (Firariul) pela 1768era un bun cunoscator nu numai al limbii franceze ci §i al celeigermane §i ca el erà chiar casatorit cu o germana din Strass-burg. Mai allarn apoi pe Vasile Rati din Bucovina care invatasela Viena *i se intorsese liber cugetator fratii Sturza din carecel mai mare Scarlat studiase doi ani In Lipsca §i fntors fnapoiIn Ia§i ridicase aici o casa in stil apusan ; Alexandru Ghencanepotul episcopului de Roman invatase in Saxonia 162. Pela1800 aflam pe Ioan Ca nanau, invatând la Berlin cu scopul dea se perfectiona In limba germana. El sta in gazda la pastorul

10. Intre anii 1804-1813 &inn pe GheorgheAsachi invatand in Lemberg, Viena i apoi in Roma, iar in 1809aflarn pe Costache §i Grigore Cantacuzino invatând la Viena. 1"Apusul se apropià tot mai tare de tarile române dela Dunäre

atragere din partea acestorurma. Locuitorii lor tindeau tot mai mult lumineze mintilela soarele intelectual ce stralucea tot mai tare acolo unde celfizic apune, i in acest puternic §ivoiu In care intrase cugeturromanesc, cele mai puternice unde pentru Romanii din princi-pate erau acele ale civilizatiei franceze care venia sa inviorezepe Latinii dela Dunare. La inceput altoirea acestor doua ficea§a de apropiata prin rasa amândorora fusese facuta de o mânastrainä. Curand insa ea se intari §i se chitui mai bine cand con-*tiinta identitatii de neam veni sa aduca la putere covar§itoareainraurire franceza in *He române, inra'urire ce nu s'a mai pututstange cu toate schimbärile intamplate vietii politice §i culturale.

5. IDEILE REVOLUTIEI FRANCEZE

Tot pe calea inriuririi grecWi se introduc §i cele intafidei ale marei mi§cari ce zgudul Franta la sfar§itul veaculufal XVIII-le care idei apoi se stramuta dela sine in o tara incare limba franceza era cunoscuta §i care trebuiau sa le schimbesuflet i corp Pana aici am stabilit o serie de fapte cari au

161 HOW vechi de G. I. Lahovary In Cono. lit. XXII, 18, p. 2L3.N. Iorga, Isl. lit. rm. In sec. XVIII-lea, II, p. 31 si 27.

ISS Mal multe acte din 1800-1803 in N. Iorga Acte f i Documente, p. 3f3,377 si 379.

Pentru Assachi mai Jos, p. 297 Pentru Cantacuzinesti, Documenteleftunajet Cantacuzino, ed. N. Iorga, p. 230.


condus la Inchegarea partidului national In TMle Române. In'timpul ce aceast6 serie Isi desfAsurà inelele, o alta veni s6 sealtoeasc6 pe (Musa §i sh deschidä mai largi orizoane minteiregenerate a poporului romAn. Aceastà nouà serie se refer'la ideile Revolutiei franceze, cari introduser6 In cugetarea Ro-manilor principiul de libertate si mai ales acel de egalitate cetrebuiau sh fndrepte mintile chtre clasa Impilath a poporuluide jos. i In vremuri mai vechi intAlnim asemeni porniri ge-neroase ; dar ele sunt datorite Imboldirilor Intamplhtoare alesimtimântului, §i nu celor statornice ale conceptiilor intelec-tuale. Acuma, dimpotrivh miscarea altruisth se Intrupeazh Inidei cari cuprind mintile §i sufletele din ce in ce mai mult.

Aceasth nouh Indrumare a cugetelor rhpe§te pe cei ade-meniti de ea, chtre alchtuirea unui partid nou care contra-steazh tot mai mult, cu randurile acelora ce rhmhseserh inte-leniti In vechile deprinderi. Viata politich a poporului romAnf§i l'ale§te valul; fluviul ce o purtà se desface In mai multebrate, asemenea apelor ce se apropie de mare.

Noua alcAtuire mintalh erà productul unei adieri ce ajun-sese Ora la noi, din uraganul deslAntuit departe In Apus demarea Revolutie francezh.

Ne trage randul a urm'äri fncoltirea §i desvoltarea acestoridei nou6 In sAnul poporului român, pentru a vedeA cum s'aIndrumat din ele desphrtirea vietei politice romane In cele douhmari partide istorice, !litre care ea se frAmânth §i astAzi : par-tidele cunoscute mai tArziu sub numele de cel conservator §icel liberal.

Greeii si Revolutia franeezä. FrAmântarea gAndului pil-rhsise, In Franta, domeniul ideal al frumosului §i se coborfse,dela jumhtatea veacului al XVIII-lea fnnainte, in mhruntaelevietei de toate zilele, spre a supune unei aspre critici, normeleduph cari acesth viath se conduceh §i a IndrumA deshvar§itaei prefacere.

Intâile raze ale unei asemenea Indrumki se rh'spAndirA§i in pride Române din scrierile filosofilor francezi, cari pg-trunserh In ele pe la sfar§itul veacului al XVIII-lea. Asa scrie-rile lui Voltaire erau cum am vhzut, cunoscute In Principate.

Nu mai putin se introdusese In Thrile Române i catevaexemnlare din Encictopedia francezd. Anume, agentul francezdin prile Romane, grecul Consta ntin Stamati, cere dela Mi-nistrul de externe al Frantei, Le Brun, ca sä trimith aceasthcarte compatriotului sh'u Codrica, secretarul principelui MihaiSutu 165.

i" Raportul lid C. Stamati din Ianuarie 1795, Hurm. Doc., Supl., I, 2,p. 113.


Un al doilea exemplar este adus de negostorul francezVincent Pech pentru Principele Ipsilanti care nevoind sa pia--teasca pretul acestei carti, din cauza ca pe vasul pe care ve-nise se furase cateva volume, negustorul e nevoit sà reclame-plata la Poarta 166.

In gall de acest indemn scris catre ideile noua asupraorganizarei vietei, Romanii mai vin In atingere vie cu ele, pede o parte prin numerosii Greci din Wile lor, cari simpatizauCu ideile revolutionare franceze, In speranta propriei lor man-tuiri ; pe de alta prin acea a Francezilor Insäi cari, delauciderea lui Ludovic al XVI-lea i predomnirea Iacobinilor re-publicani, fusesera aruncati ca sfaramaturile dintr'un vulcan'rpana in lndepartatul Rasarit.

Cu privire la cei dintai, la Greci, observam ca Revo-lutia franceza' avuse, ca cel dintai al ei efect, In peninsula Bal-canica si in Principate, de a destepte i, pana la un punctoarecare, de a moralizA natia greceasca ; caci ea pusese Gre-eilor un scop. Pana atunci singura lor nazuinta era de a treceDunarea pentru a face avere, daca se puteh, la curtile Gos-podarilor. Acuma o Inflacarare, o dorinta de a fnvatà, de a fifolositor, pune stäpanire pe minti, si o idee rasare In fundul'tuturor constiintilor, acea de pa trie 167.

Grecii anume se cutremurara dela un capat la altulraspanditului lor neam, la auzul marei miscari ce izbucnise InParis. Bucurestii i Iasul erau de mult centre insemnate alegrecizmului, cu prilejul nouei Insufletiri, tot In ele se con-centra mai cu seama miscarea Grecilor. Sufletul ei Insä eraun Aroman grecizat, Riga Velestinliul, ash precum intreagRevolulia greceasca din 1821 fit condusa i sprijinita de Ar-matolii aromâni din muntii Pindului.

Ca Riga a fast Roman se vede intai din numele sau deorigina: Veletinliul, adica din Velestin, sat din Tesalia de-lânga Volos, i anume din provincia aromâneascri Vlachia adoua (BXcex(cclj aínepcc) 168.

El se subscrià Mcg BEXecrccvXfjc dupa cum se vede aceastadin lucrarea sa cea mai de seama : Marea hariti a Greciei,OHM' la Viena In 1797169, prin care el voià sa arate compa-triotilor sai i strainatatei, pana unde se Intindea neamul sla-vitului popor al Grecilor, de care si Riga ca i toti Aromânii

1" Ruffin c. Talleyrand 11 Noembrie 1802, Ibidem, p. 249.1" Pompiliu Eliade. De l'influence franfaise sur l'esprit public en Rou-

manie. Paris 1898, P. 201, comp. Gervinus. Insurrection el Régénération de la Grace,Trad. frarcaise par Minsen et Sgonta, Paris, 1863, p. 107.

166 Heuzey, Mission archdologigue de Macédoine, p. 451.I" Ubicini, La grande carte de la Gréce", par Rhigas In La Revue de

Glographie a lui Ludovic Drapeyron, VIII, 1881, p. 241-253.

218 1STORIA ROMANILOR

acelui timp, credea cg. se tine. Grecii Ii prefäcuserg numelelui in Pyc â Oepatoc, dela numele antic al Velestinului :Npezt.. Familia lui Riga era venita in Velestin dintr'un alt sataroman, Bgiasa si aceastä famine poarta çi supranumele deTriqinli, care in aromâneste inseamng funie de par de capra.Un frate al lui Riga se numea Ibu Riga Trusing, i prinmare insust Riga trebuià sri poarte acestg poreclä aromâneascillm.

Riga ii alese ca centru de actiune Muntenia, fiindcg peatunci Tririle Române eran singurele regiuni mai apropiate,unde Grecii puteau rgsuflà mai in voie. Se spune despre Riga,ca dupri ce ar fi fost secretarul lui Alexandru Ipsilanti in Con-stantinopole, ar fi venit apoi in Muntenia pe la 1787, unde arfi devenit secretarul boierului Brancovanu, i in urmá acelal domnitorului Mavrogheni care l'ar fi randuit ispravnic laCraiova. In deobste viata lui Riga este foarte putin cunos-cuta, i datele asupra ei sunt raportate numai de singurulbiograf, Perrhaibos, dar nesprijinite de nici un document.

Asa se mai spune ca Riga ar fi avut o intrevedere CuNapoleon in Venetia si cä ar fi urmat apoi un schimb de scri-sori tare ei ; dar nu s'a pgstrat din ele nici una, si in Cores-pondenta lui Napoleon cel Mare nu se face nici o vorbg desprerevolutionarul Grec 171.

Totusi sunt unele fapte netAggduite, din cari reies6 caRiga a fost indrumgtorul Revolutiei grecesti din 1821. Acestaruling : intäi din tiparirea marei hgrti a Greciei in anul 1797in Tipografia lui François Miiller in Viena 172; apoi dela Rigane-a rgmas o culegere de poezii patriotice tipgrite in Iasi la1814 sub titlul iiporxa "Aaticacc 173. Inteaceste poezii se inseamngintâi vestita Marselieza greceascg, care incepe cu cuvintele

170 Aceste notiti asupra nationalintei lui Riga, le-am luat din scriereacolegului meu, profesorul I. Caragianl, de origina Aroman, scriere intitulan ;Studii istorice asupra Romanilor din peninsula Balcanied, carte ce fncepuse ase tipari, dar s'a oprit la coala X-a g nu a fost pusa in vanzare. E o lucrareadmirabila, plinfi de stiri surprinzatoare asupra marelui rol jucat de Armatoliiarmani in Revolutia greceasca. si este plicat ca nepasarea publicului nostru afiicut cu neputinta publicarea ei care trebuea sa cuprinda vreo 60 de coale.

171 Cat de putin sigure sunt datele asupra lui Riga, se vede din studiullui Ubicini citat mai sus (nota 7) care. dupa ce raporteaza o multime de stirIasupra lui Riga le da, aproape pe toste, ca Indoeinice.

1" Titlul hNrtpi lui Riga sfAs-sie cu cuviniele : Xam Tav EXX41vov-mac pae),Nytov 'F.gccriX61 7tap (13ptzvaoticc MiPsy Ino Bay.

Gion-Ionescu, Istoria BucureWlor, p. 607. Culegerea poezillor lui Riganu am putut-o aria nici in biblioteca din Iasi, nici In aceea a Academiei Ro-mane. Existenta ci este Insa aratatii de Papadopol Calimah In articolul sauHarta Moldova lira-aid de Riga 1797, articol publicat in Convorbirt literareXVII, 1884, p. 326.

INVATAMANTIIL GREXESO IN EPOCA PANARIOTA 219

Aefke nctrae; c@v 'EntvcovCO xaccpbg q; Sgrp; -X0ev(Sculati fii ai ElenilorTimpul gloriei a sosit).

O altà izbucnire poeticA a lui Riga este chemarea cAtre-poporul grecesc, un fe! de De§teapt6-te Romtine".

(Dam /Lou utirccaptaycatAoCao; vet pzceic 6); 7t6TETeo" v rixpu)v MovcrouXvicvwvTi jg `EXXecaog t@v topcivvwv ?(lubitii mei compatriotiParià cad vom fi noi totiSclavii cruntilor OsmaniAi Eladei cruzi tirani ?)

In culegerea poeziilor lui Riga se ggsesc multe Indem-nuri de acestea, spre ridicarea poporului grecesc. El erà apoiIn leaturà cu Francezi cunoscuti ca inflkkati Jacobini, pre-cum : Emile Gaudin, secretarul ambasadorului francez din Con-stantinopole 174; cu Marie Descorches primul ambasador al re-.gimului teroarei; cu Hortolan negustor francez din Bucure§tidin tagma Jacobinilor i cu altii IncA. In sfar§it Riga fntemeiasefn Bucure§ti prima societate pregAtitoare a mi§cArei revolutio-nare Tatptot Taw cpacov, (Eteria prietenilor), in care fä-ceau parte nu numai Greci, dar §i Bulgari, Albanezi, Români

chiar vestitul pa§6 revolutionar Pasvantoglu 174.

SfAr§itul lui Riga pune pecetea pe activitatea lui revo-lutionarà. Trecând el prin Triest cu ni§te proclamatii revolu-tionare pentru crqtinii din Turcia, este prins de guvernulaustriac §i predat Turcilor, cari pun sA spAnzure pe tovarl§iilui Riga. Când fi veil' rândul, el trântl prin o puternieá lo-viturà pe Ode la pà'mânt i lupt6 cu atAta energie, fnat Turciifueá nevoiti Impute. Se zice c6 fnainte de a'§i da sufletul,el ar fi rostit cuvintele : A§a mor gigantii ; ce am semAnaeu, altii vor culege". Lui Riga i s'a pus o statue uria§e InAtena, Innaintea Universitiltei, unde se mai aflà §i statua altuimartir al revolutiei grece§ti, patriarhul Grigorie. Este destulde curios de notat, cà ambele statui au fost ridicate cu chel-tuiala unui Aromân bogat din Cairo, numit Averof originardin comuna aromanA Arminciul (Metzowo) de pe Pind.

in Emile Gaudin, Du soulivement de la Griete el des provinces chriliennesde la Thrquie d'Europe, Paris 1822, p. 25.

175 in art. citat, mai sus, nota 1E9, dà chiar textul unor scrisorEale lui Riga cAtre Pasvantoglu ; dar pune In Indoialà autenticttatea lor.

Efectul intetirilor lui Riga se vkii intAiu in anul 1795,cAnd Greci din Principate IncepurA a unelti o rAscoalà contra'Turcilor, sub conducerea ascuns6 a principelui Alexandru Ma-vrocordat176. Apoi cAtre sfarsitul lui 1797, pe când Riga seaflà la Viena unde tipkeh Marea HartA a Greciei, un ma-nifest tipkit in greceasca vulgai% si care se spunea cA venisedin armata lui Pasvantoglu, a fost imOrtit In Valachia. Elcontinek un apel la popor i tabloul vechei libert6ti a Greciei.Poarta care pusese mAna pe cAteva exemplare, descoperise ea'aceastA proclamatie fusese tip`dritA In Viena. Ea ceril deci

Austriei sh' aresteze pe cei 3-4 Greci cari sedeau-acolo, ceeace se si fkii indat6" 177. Intre cei arestatti eràRiga care pl6t1 cu viata a lui indrknea16. Tot atunci Han-gerliu descoperea, c6 In Bucuresti unul Turnavitul, Grec supusfrancez, care apkase interesele republicei pe când ea nu aveA"fric6 reprezentanti In Principate, aveà corespondentà in VienaCu fkkorii de proclamatii 178.

In tot timpul Muntenia si Moldova erau vizitate de Grecifuseser6 sau InvAtaserà in Paris, cum este burfäoar6 acel

de care vorbeste S-te Luce inteun raport al s'Au si care in-trebat de el, de unde aveA dreptul a purta rozeta legiunei de-onoare, ii rAspunse cA el invAtase la Fontainebleau si c6 totielevii acelei scoale aveau acest drept. Consulul adaoge : cA maimulti Greci compatrioti ai s6i stabiliti in Bucuresti il cunos-cuser5. In Paris, unde erà in slujba lui Ali-Efendi. S-te Lucemai spune, cA Grecii ce se intorc din Paris se dau drept a--genti ai guvernului" 179.

Este invederat cä asemenea purt'Ari ale Grecilor fare Parissi capitalele Tkilor Române, ideile vânturate de ei nu puteaurAmAneA Mt% inriurire asupra incunjurimei românesti, in careele se r6spAndeau 18°.

1" C. Stamati c. Comitetul salutei publice, 6 Iunie 1796 Hurm., Doc.Supl., I, 3, P. 426: Le vice consul russe fit arr8ter il y a 15 mois (deci in1795) à Iassy, en plein jour, le citoyen franclis Durosoy avec sa famme, quiallait a Constantinople pour communiquer au citoyen Descorches un projetde conjuration et de révolte que des Grecs, dirigés par le Prince AlexandreMavrocordato, formaient contre l'Empire Ottoman". Denuntarea lui Durosoyvezi Ibidem. Supl., I, 2, p. 134.

1" Flury c. Af. striiine, 14 Tan. 1798, Ibidem, I, 3, p. 484.11° E. Gaudin (In scrierea citatA In nota 174), p. 21.1" S-t Luce c. Talleyrand, 13 August, 1805. Hurm., Doc., Supt., I, 2

p. 318-319.is° Kreuchely c. Miltitz din 1822, Hurm., Doc., X, p. 198, spune foarte

cA Les Grecs et par eux les Valaques commencérent a .parler politiquel'époque de la Révolution franclise".


INVILTAMANTIIL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA 221

Reprezentantii franeezi al ideilor noue. Mai insemnatàfricA deal atingerea Grecilor celor molipsiti de furia revolu-tionark erà acea a insusi agentilor Frantiei celei noue.

Dupà" ce guvernul republican pune mAna pe putere inFranta, prin desc6p6tânarea regelui, se apueä de organizat oreprezentatie diplomatieä potrivit6 cu noua stare de lucruri.Destitue deci pe ambasadorul regalist din Constantinopole,Choiseul-Gouffier, i 11 inlocueste cu cetàteanul Semonville careschimlA tot personalul ce'l inconjurà sau stAteh sub ordinelelui. Republica, una si nedespArtitk cereh dela agentii ei mari

mici, ca sä culeagk in Wile pe unde erau acreditati, no-tiuni privitoare la comert, arte, agriculturk la istoria naturalkla medicin6 i chiar la politick in care s'ar puteA amestecàMCA' a desteptà luarea aminte sau a provoch gelozia. Ei maitrebuiau sà" cerceteze plecMile principilor In privirea Revolu-tiei franceze i A adune cunostintele trebuitoare asupra na-turei guvernelor si a mijloacelor de intrebuintat, spre a izbutiIn negocierile ce ar fi A intreprindk In sfArsit ei erau datorisà propage adev6ratele principii printre concetKtenii francezi,stabiliti in aceste climate" 181.

Bineinteles cä propaganda nu se puteà mkgini numai incercul concetAtenilor francezi i a ea trebueh sà treacA si lanationalii in Anul cArora acestia Ii petreceau viata, Cu atAtmai mult c'd ideile de libertate i egalitate proclamate de Re-volutia franceA erau atat de ademenitoare, pentru toate su-fletele insetate dupA aceste neperitoare bunuri. Deaceea i in-

curAnd dup6 schimbarea reprezentatiei Frantei din R6-Arit, manifesOri de simpatie pentru Republica franceA pie-cate chiar din Anul poporului român.

Pe atunci se stabilise in Bucuresti cea dintâi casA de negotfrancezil sub firma flortotan et Pellet, niste republicani convinsicari Outau sà strecoare mai mult ideile revolutionare cleatmKrfurile prävàliei lor.

In o scrisoare a cet4eanului Hortolan clitre cetAteanulDescorches, scrisoare care poart'd in fruntea ei deviza Sancu-lotilor : Liberté, égalité ou la mort" si este datatA dupà ca-lendarul republican : le 27 vendémiaire an 2 dela Républiquefrancaise une et indivisible", infocatul republican francez dinBucuresti, aduce urmqoarele stiri desigur cam exagerateasupra plecArei locuitorilor din Bucuresti cnre Revolutia fran-ceA, dar cari stiri totusi trebue A contin6 un Ambure de a-dev6r : Cu toatA multimea supusilor si a proteguitilor rusi cese aflA In Bucuresti, nu este cleat un glas pentru Republica,

"I Memoriul naturalistilor Brugnères si Olivier, 7 August 1793. Hunn.Doc., Supt., I, 2, p. 89.

222 ISTORIA ROMANTL011.

franeez. Oameni din rangurile cele mai de sus se ocupà seriosde ea, si cauza noastrà cAstigg pe fiece zi noi aderenti.toti negustorii din Ianina si Albania stabiliti aici sunt San-culoti. Cativa mi-au cerut cântecele pe care ei voesc a le tra-duce in grece§te. Nu am indr6znit a le da, spre a nu face sAse vorbeascrt de mine. Ei sunt desnklgjduiti c6 nu le pot aveà.SA le dau oare? Ei se ntereseazä mult si de progresele Polo-nilor. FIrà a te cunoaste, centene Descorches, toti, In deob-stie toti vorbesc de tine si, cAnd se intAmpl6 sA audà ate ovorb6 care sà'ti fie protivnic6, a§ vreà s6 fi fost tu singurmartor cu cAtà pornire ei rAsping asemenea clevetiri absurde.Intr'un rAnd ei puserà atAta aldur6 in desbateri, cä dac6 su-pusii rusi nu ar fi lAsat'o mai pe jos, s'ar fi intAmplat vre-o-

Poate sá te miri de aceasta ; dar nu e mai putin ade-vkat, cA asa stau lucrurile. Si acesti oanemi sunt stabiliti sibogati, ei nu caut6 a face vuet ; dar ei sunt neinduplecati cande vorba de republic6 si de tine. Sp6tarul, ruda principelui cee si vizirul acestei tki, m'a primit cu cea mai mare dragoste,si caracterul sAu republican 11 fcì sä lese indatá la o partetoate ceremoniile" 182. Dacä aceast6 scrisoare vorbeste mai multde Greci si dovedeste inc6 odat6 at de mult parunseserà laei ideile revolutionare, ea totusi las6 a se intelege, ca si oamenidin cei mai sus pusi, adic6 boierii români, impArMseau simpa-tiile de care vorbeste. Intre acesti boieri unul este chiar anumear5tat, cki Satarul de care e vorba i despre care Hortolancare nu'i d6 riumele, se laud6, c6 lAsase indat6 la o parte bate'ceremoniile adia se filise cu el, cum se tuià Hortolan cu su-periorul s6u cetMeanul ambasador Descorches, nu erà alt cinevadecAt marele i invAtatul boier român Enache V5cArescu

CAtre acelasi timp prin 1794, un alt republican fnflAckat,alungat din Rusia, trecuse in Iasi, unde da lectii. Jacques Le-doulx in o scrisoare cAtre cet4eanul Descorches isi face pro-fesia de credinte de adevkat republican si declar6 ambasa-dorului, cA e gata a jurà credint6 pe altarul patriei 'Anil laultima pic6turà a Angelui intregei sale famili"18'. Un astferde profesor nu se poate s6 nu fi spus nimic elevilor lui, desprecel mai scump ideal al sufletului sAu.

" Hortolan cAtre Marie Descorches, 15 Oct. 1793, Ibidem, p. 94."a Cunoastem cine era SpAtarul acelui an 1793, din mal multe docu-

mente din domnia lui Al. Moruzzi Voivod In Muntenia 1793-1796. Vezi anumecloud pitace domnesti adresate : Cinstit 1 credinciosului boierul domniei meleEnache V6ciirescu vel Spiitar i Const. Filipescu biv vel Vistier". V. A. Ureche,Documente inedite din Domnia lut Al. C. Moruzzt W., Bucuresti, 1895, p. 270-21.

'" Ledoulx c. Descorches, 24 Iulie 1783. Hurm., Doc., su pi., I, 2. p. 98_

INVATAMANTUL ORECESC IN EPOCA PANARIOTA 223

Un alt raport francez acel al lui Parrant, vice-consul dinIasi, Cu atAt mai vrednic de crezut cu cht e mai moderat inrostiri, spune c§ ori cum ar fi lucrurile, iubirea pentru Rusinu e obsteascA, dIci ei au fAcut i nemultumiti i inselati. Estechiar de bAgat de seam§, eh' Revolutia francez§ pentru micaparte de boieri cari pot rationA nu este cu totul lipsità defarmec. Ei iubesc s§ le vorbesti de ea si nu se pot impiedechde a o aprobh in parte si de a admira cel putin minunele s§-vArsite de (Musa. Cu timpul mai ales tineretul urmand inaintestudiile la care a inceput s§ se dedeh, nu rAmane indoial§, c§priincipiile franceze nu vor pune in sfârsit i aici in lucrareadulcea i binefilc§toarea lor lumin§" 1c/5.

Analiza psihologic§ a acestui document ne va dovedl c§el este ros tirea celui mai sfant adevAr, cAci ne putem usor in-chipul boierii din Moldova, in traiul lor cel inchis, trebueaus§ asculte cu insetare povestirile faptelor eroice militare, pe at

sc,enele cumplite petrecute in Paris, mai ales cand erau co-lorate cu exagerarea fireasc6 unor oameni ca infocatul patriot1,edoulx ; i c§ acesti boieri, des1 nu puteau aprobh toate fap-tele revolutiei, admirau pe unele din ele. Erà tot asa de fi-resc c§ boierii cei tineri a c§ror minte erà tocmai deschis§,prin profesorii francezi, spre apretuirea unor asemenea fapte, s§fie tot mai incântati de izbanzile revolutionare si mai aplecatia se inchina lor.

Tot pe atunci alt agent al Republicei, Flury, serie mini-strului francez, c§ va adunA in curând pe toti noii cetlifenifrancezi 136 §1, sub drapelul tricolor, fi va pune s§ jure iubireeitre tara lor, urà pentru regalitate si once soiu de tiranie.Le va aduce tot odat§ la cunostint§ adevAratele datorii aleunui republican cAtre patria si guvernul s§u" 1.i acesta sef§ceà in Muntenia, sub ochii unui despot si ai unui tiran dincei mai netArmuriti. Cu o asemenea propagand§, -cum s§ nu semolipseasc§ i Romanii de ideile noue

Apoi Francezii f§cuser§ din Bucuresti si Iasi niste centre,din cari s§ aprind§ revolutia pe de o parte in Polonia pentrua paralizh pe Rusi, de alta in Ungaria pentru a stApAnl peAustriaci. Instructiile consulului francez C. Stamate spune 1§-

'86 lui Parrant asupra obde3ti a Moldovel, 11 Iu'ie 1718,Midem, p 181, Adluge un raport de m-i tIrz'u al 1u Martin e. Champagny,27 Sept. 180. In care cetIm : ,,T.es Fran9lis que se trcuvent à I ssv snnt pourla plupart insiltiTt trs ; mal comme beauccup d'entre eux ne le sort que pardrconstance, il s'en faut Lien qu'lls aient tous la rapacité requi3e". Rap. cons.francrz Bibi. Acrd. Tot asa spnne l Fo-netty c. RI-hellou, 3 Tan. 1817:,,TI est pcu de Franpis en Moldavie. La plupart se livrent à l'Instrulion".Midem.

"4. Watt strainl, mai ales Greci, ce se puneau sub protntla Frantel.l"'. Flury catre Afacerl'e sWine, 1 Martie 1708, Midem, I, 3, p. 495

224 ISTORIA ROMANILOB

murit, cä titlul du de consul ar fi numai In aparentä, pentrua masch adeväratul lui caracter, i cä tinta de dpetenie a luieste de a näscocl prin toate mijloacele Incurdturi AustrieiRusiei, uneltind §i fächnd sä rodeascä in provinciile /or mär-ginase germenii de nemultumire care au existat i existä contradespotismului istovitor a acestor douä curti imperiale" 188.

De aceea i capitalele Moldovei i a Munteniei deveni-serä Polonilor ce pe atunci fuseserà sfâ siati prin a3-a §i ultima impärtire a tärei lor. O colonie intreag6 de Po-loni, in frunte cu generalul Dombrovsky, erau refugiti In Bu-cure§ti, unde chiar agentii francezi erau nevoiti a le mai In-frânh pornirile, pentru a nu gräll prea tare lucrurile. Tot a§h.trebueh Stamate sä caute a se purtà i cu Ungaria 189.

Culmea Inraurirei Republicei franceze si a ideilor noue seajunse insä pe vremile Directorului, dud Flury este trimis ininsusire de consul general al Frantei In Bucuresti. Si a lui In-särcinare este mai mult politicä cleat comerciará. Ca i lui Sta-mate, i se puneh ca Insärcinare de a uneltl §i a face sä ro-deascä germenii de nemultumire pe care ti stieh cä existä Incontra monarhiilor vecine" 19°, ceeace erh cu atht mai trebuitorpentru Frantia, cu cât starea de räzboiu in care se afla cuAustria *i Rusia o Impieded de a aveà reprezentanti In acestefinpärätii, i ei trebueau sä fie Inlocuiti cu consulii din Prin-cipate. Flury trebueh mai ales sä sprijine revendicArile Polo-nilor, arätAndu-le adhncile päreri de räu ale Republicei fran-ceze pentru distrugerea statului lor. Mai trebueh sä provoaceneliniste in Ungaria pentru a släbi pe Austria 191. De aceea se

Infiinteazä atunci un vice-consulat in Iai, In care se nu-mqte ca titular pe chibzuitul Parrant 192.

Victoriile lui Napoleon cu strälucita lui campanie din ItaliaIncheerea päcei dela Campo-Formio In 1797, aduce culmea

strälucirei Frantei republicane, In Principatele Romane. Pri-cinuindu-se un neajuns din partea ocärmuirei muntenesti unuiproteguit al Frantiei, Flury cei e i obtine indatä cea mai strä-lucitä reparatie. Capul gardei princiare care aresta se pe pro-teguitul francez, trebui sä vinä la consulat sä cearä iertareapoi fu dat afarä din slujbä, iar banii 250 de lei full resti-tuiti nedreptätitului 193 Un alt supus ce nici mäcar nu erà Fran-

Instructiile din 15 Fevruarie 1796, Ibidem, I, 3, p. 411 : Le citoyenStamate dolt se considdrer comme un Writable agent politique, dont le titrede consul général ne dolt servir qu'à voiler sa Writable destination, aux gens.auxquels il est inutile d'en confier l'objet".

ill Ibidem, p. 412.n° Af. strAine c. Flury, 24 Ian. 1797. Ibidem, I, 3, p. 457.III instructiile lui Flury, 27 Fevruarie 1797, Ibidem, p. 462.

Delacroix c. Flury, 29 Martie 1797, Ibidem, p. 467.111 Flury c. Af. strAine, 14 Ian. 1798. Ibidem, p. 484.


tez, ci un Grec din Insula Corfu, fiind supärat In negotul säuprin fnchiderea prav51iei, Flury cere §i obtine tot atat de grabnicpedepsirea lui Cafegi-ba§a care fnchisese dughiana, §i consulultrimite pe oamenii lui sä o redeschidà In numele Republiceifranceze 1".

Flury avand a merge In audientä solemnä la pala t, ladomnitorul Hangerliu, hotär'd§te el singur ceremonialul cu careurma sä fie primit. Principele consimte cu cea mai mare bu-navointä la toate onorurile cerute de consulul francez, §i Inziva de 24 Mai 1798 acesta merge frisotit de secretraul säu laPalat, In careta domneascA, Incunjurat de garda Palatului §ide o multime de boieri caläri. Consulul fit Introdus In salatronului, unde domnitorul fl a§tepta §i unde se arzaserA lang6tron dou'ä jilturi pentru consul §i secretarul sä.u. Gaud consululinfra, domnul f§i descoperl capul. Ajuns l'anga domn, Flury fidadfi beratul Portei pentru recunoa§terea lui §i scrisorile salede acreditare dela guvernul francez. Principele cetl aceste douàacte, apoi consulul rostl o cuvantare la care domnul rAspunse.Dupä aceea acoperindu-se, convorbl cu cei doi Francezi. Con-sulul ft, recondus acasa la el cu acela§ ceremonial ca §i la ve-nire 155.

Flury se gande§te, cat de folositor ar fi pentru Frantade a äveà un corespondent exact §i credincios §i In Craiova ;dar nevoind sa Intindä prea mult coarda cheltuelelor, el stä-rue§te pe langä Hangerliu, sa fncredinteze unei persoane de-votate Francezilor locul de medic al principelui la Craiova, carear Indeplinl §i pe acel de viceconsul francez. Flury roagä peministrul de externe al Frantei sA-i trimita pentru acel agentun ceasornic de aur cu lant ; mai cere alte douä ceasornice §ianume dela fabrica Lépine care ar fi foarte pretuitä In Bu-cure§ti, §i anume unul pentru marele C6mAra§ care, spune con-sulul, conducea relatiile externe, altul pentru un medic ce sebucura de o mare vazA in toatä tara §i care a Ingrijit gratuitde cetätenii Polonezi care se duceau In Italia la armata Di-rectorului 166 Credem ca se fn§a15 consulul francez cand vorbe§tede camära§ cä ar fi condus relatiile externe §i vra sK spunäpostelnic care pe atunci era Iordache Sutu. Medicul de carevorbe§te ca de o fata cu mare Inraurire este vestitul doctor alacelor timpuri Constantin Caracas 197.

Flury c. Af. strAine, 9 Martie 1798. Ibidem, p. 494."3 Flury c. Talleyrand, 14 Mai 1798 si descrierea audientei din 1798.

Ibidem, p. 503 si 563.19, Flury c. Talleyrand, 9 Tulle 1798. Ibidem, I, 3, p. 530.", Pentru Iordache Stitt' ca postelnic vez! Ureche, 1st. Romdnilor, vol. VIII,

1894, p. 426 Hrlsov dela Hangerliu. Pentru Constantin Caraca§. Ibidem, p. 46sI 175. Asupra acestui doctor vezi §i studiul lui Ionescu-Gion In Portrete is-torice, Bucttrestl, 1894.

A. D. Xenopol. Istoria RornAnllor. Vol X. 35

226 IBTORIA ROMANILOR

Flury ins6 Intinde relatiile sale prietinoase §i. la intreagaboierime munteang. Consulul §i secretarul sAu Dubois de Saint-Maurice fac vizite la cea mai mare §i mai respectatá parte aboierilor din Bucure§ti, care cu totii le Intorc vizitele §i suntapoi poftiti de consul la o mask Le mai dá §i o petrecere desará, la care boierii vin, §i anume, spre mai mare cinste a con-sululului, ca femeile lor, ceeace sup'ärá (fait fumet) mult peconsulii rus §i austriac care nu izbutiserá niciodatá a aduce laei vre o boieroaicà romAná, cu toate c'A erau Insurati.

Dui:4 Pa§ti, adauge consulul francez, am fost pof titi latoate mo§iile boierilor §i la o vAnátoare pe mo§ia marelui boierBrAncovanu, IntAiul in aceastá tar5.198.

Aceste repetate sárbátoriri ale reprezentantilor Frantiei nupáreau cá prevestesc o catastrofk in care influenta francezátrebueà a se intuneca pentru &Rya timp, §i de sigur a. niciFlury, nici secretarul s'Au, nici vice-consulul Parrant din Ia§inu se a§teptau ca dela mese, dela baluri §i dela vAnátori, sáfie disgatiati de domnitor, prin§i, legati §i trimi§i la Constan-tinopole In inchisoarea celor §apte turnan i 199.

HotArlrea n'Aprasnic6 a lui Napoleon de a atacA Egiptul,prin Octomvrie 1798, explich In destul acest schimb al van-tului politic ; cAci cu toate silintele diplomatiei franceze de aconvinge pe Turci, cá. atacul Egiptului se Meuse In interesullor, Turcii nu voirá sá asculte de ele §i declarará rázboiu Fran-tei, Ingropand pentru moment In a lor dumánie §i. toate a-rátárile exterioare de prietenie ale RomAnilor cftre agentiiFrantei dela ei.

Se intelege cá. Incetarea relatiilor diplomatice nu au stalls§i ideile nUcute din a tingerea revolutionarilor francezi ca Prin-cipatele RomAne, §i cA aceste idei urmará fnainte a cloci subspuzk dupá cum mai Inainte luminaserá din flácári. Dar ra-porturile cu Franta se Imbunátátirá din nou In 1802. Pe noifug nu ne Intereseazá legáturile politice dintre Poarta Otoman4§i nici chiar acele dintre domnii Principatelor cu primul consulapoi dela 1804 fnainte, cu Impáratul Napoleon, §i care avuráurmarea cea mai fated asupra soartei Moldovei : pierderea Ba-sarabiei 20.

Lucrurile pe cari cAutäm s'A le punem In luminá sunt ra-porturile l'Auntrice tare boieri singura clash' pe atunci In-

1°, Fragment de scrisoare nesubsemnata, dar care e de sigur a lui Du-bois de Saint-Maurice ciltre un prieten, 23 Fevruarie 1798. Hurm., Doc., supl.

pag. 171.1°' Mai multe acte din 1798, privitoare la disgratia Francezilor. Midem,

p. 539-562. Compara istoricul arestarei lui Parrant, I, 2, p. 234-239,Asupra acestui punct, ca noi am pierdut Basarabia din cauza politicei

schirnbatoare a lui Napoleon, care lucru a tost pus pentru Intala °era In luminAde mine, vezi Isloria Romdnilor din Dacia Traiand, IX, p. 270-296.


semnatä in Tärile Romäne, 0 ideile franceze, reprezentateprin agentii Frantei din ele, sau culese de Românii din capi-tala acestei täri.

Dupä restabilirea bunelor relatii intre Turci §i Francezi,vaza lor cre§te iar.ä0 in Muntenia 0 Moldova, mai ales subinriurirea cea covär0toare a numelui lui Napoleon care se in-coroneaz6 ca impArat 0 apoi cA§tigA seria cea mare de izbänziincepute cu zdrobirea Austrei 0 a Rusiei la Austerlitz, 0 sfär-Ote cu incorata luptä cu Rusia, din care iesä pacea nea0ep-tatä dela Tilsit.

Ca un semn väzut al recâ§tigärei vazei de cAtre Francezin dà dovada audienta cea särbätoreascA a consulului francezS-te Luce la principele Ipsilanti in 1803, cu care imprejurareboierii partizani a-i Frantei full foarte multumiti de a se in-grämädi iar50 in jurul reprezentantului Frantei, tntrecAndu-seIn protestäri de prietenie pentru Francezi 0 pentru ambasa-dorul lor" 201, cum fusese 0 pe timpul lui Flury. Mai multiboieri partizani ai Frantiei intre care Constantin Ghica, sim-tind politica cea cu douä fete a lui Constantin Ipsilanti domnulMunteniei cel devotat Ru0lor 0 du§man al Francezilor, cerdela ambasadorul francez din Constantinopole invoirea guver-nului de a se strämutà cu familiile 0 toate averile lor, In Frantia.Ministrul de externe al Frantei räspunde generalului Le Brun,0 dacä acei 'ce doresc sä se a§eze in Franta se bucurä de multäconsideratie 0 dacA au averea,este firesc lucru ca noi sä nearätäm gata a-i primi" 202. Boierii nu dädurä urmare cugetu-lui lor ; dar simpatiele lor pentru Francezi, se dau la luminä,cu prilejul nouei stricäri a relatiilor dintre Ru0 0 Francezi,cand Ipsilanti oprind pe boieri de a mai vizità pe S-te Luce,mai multi boieri nu tin samä de aceastä poruncä 0 sunt ma-ziliti din slujbele lor pentru neascultare"22.

Se intelege a dupä ce Ru0i declarä räzboiu Turcilor 0ocupä Principatele, precum 0 In tot timpul räzboiului din 18061812, apoi dupà aceea in timpul campaniei lui Napoleon inRusia 0 mai apoi, sub inrirurirea cäderei Frantei, zdrobit'ä de

"' Relativ la S-t Luce si asupra audien/ei lui, 30 Aprilic 1a3 Burnt.,Doc., Supl., 1, 2, P. 281. Intr'un report ceva mai posterior cairn : Dans iclasse des boyards, il y en a quelques uns qui sont non seulernent amis, maisentthousiastes du nom framis et qui sont wets A se jeter dans les bras d'unepuissance protectrice plus désintéréssée que celle que les tient aujourd'hui entutelle. C'est it coup du' le plus petit nombre que se trouve maintenant attachéa la Russie, dont la domination n'est rien moins qu'aimable". Rapport deParrant, Jassy, 1 Nov. 1805. Rapoarte consulare franceze. Manuscris InBibl.Academia.

2" Generalul Brune c. Talleyrand, 23 Oct. 1803 si raspunsul ministrululcatre ambasador din 20 Decemvrie 1803. Munn., Doc., supl., I, 2, p. 289 §i 292

s" Brune c. Talleyrand, 15 Aprilie 1804, Ibidem, p. 298.

228 ISTORIA 11031.11NILOR

aliati, pozitia oficialg. a Francezilor fù zdruncinaa in TkileRomane. De aceea nu trebue sá ne mir6m dacá gAsim pe boieri§ovAind in simpatiile lor dtre Franta, cki primejdia ruseascaId fkd sá se destepte din visurile lor sentimentale dtre rea-litatea lucrurilor. Indatà dupá manifestkile de simpa tie ar5.-tate Francezilor cu atAta voiciune, gAsim pe consulul Rein-hardt din Ia§i scriind ministrului sAu, d. pe dud Grecii artind. la Franta, boierii romani ar fi toti Rusi". Mai adaogeconsulul d un boier tAnk din acei ce se ar6tased. mai Inainteca Infocat partizan ai Frantei, i-ar fi spus limpede §i lärnuritd. dad. Napoleon vine la noi, vom fi cu dânsul, dupà cumsuntem acum cu impkatul Rusiei. Toti cei ce vor yen). la noivor fi bineveniti, cki trebue sá ne gAndim la siguranta noastrási a familiilor noastre dud Rusii vor fi sä" intre ; cki dadRusia isi pierde inriurirea, Turcii ne vor MA capul, in cazuldad protectia Frantiei nu poate tnlocul pe aceea a Rusiei".Consulul incheiä deci, cu tot cuvântul, cä nu vom puteA avekad partizani dedt prin putinta de a le face bine squ rlu" 204.

Ori cum ar fi stat ins6 lucrurile cu arUarea silitä sau ne-chibzuin a simOmintelor Românilor fa0 cu Francezii, ideilesArranate de ei dela intffile atingei ale spiritului revolutionarCu RomAnii sporirI inteuna, prin cunostinta tot mai rAspan-ditA a limbei franceze tare Români, care inlesnd cetirea ck-tilor, si dela un timp prin chTátoriile unor boieri §i prin tri-miterea tinerilor RomAni in Paris la inv60tur6.

Dintre aceste dlItorii amintim int5i pe aceea a boieruluiNeculai Dudescu la Paris in anul 1893 pentru a cere probabillui Napoleon restatornicirea domniilor pArnantene ; apoi pe aceeaa lui Iordache Catargiu 2".

Dintre studenti gAsim intai pe Gheorghe Bogdan careinvatA dreptul la Paris tot prin 1803. Acest Bogdan erà f5.7.5indoia15 fiul boierului invgat cu acela§ nume, despre care Carrane spune In 1777, ch' ar fi un om minunat prin elocventa sa §icunostinta limbilor strZline". Biografia lui Asachi adoage diacest Gh. Bogdan fu cel intiliu boier moldovean care a trecutpeste marginile tkei, de oarece el refuzase a scoate slicul innainteaDomnitorului, care-i trimise r5spunsul di i-1 va scoate impreunàcu capul. El s'a dus intai la Paris unde s'a apuca t, cum am vlizutde studiat jurisprundenta si apoi la Roma unde a si muri t 2". In

"4 Reinhardt c. Talleyrand, 16 Aug., 24 Sept., 1 *i 26 Oct., 9. Nov.1806. Raporturi consulare franceze, Bibl. Acad.

1" Mal sus, p. 42 sl 43.144 Rally c. Talleyrand 12 Martie 1803 in Hurm. Doc. Supl., II, p. 255:

M Georges Bogdan noble moldave, venu id pour raison de sauté et poury &tidier la litrisprundence se plaint d'un vol consIdérable qu'on lui a fait Al'hotel d'irlande". Cf. Carra, Histoire, p. 189. Biografia lui Asachl In Nuseleleislorice ale Romdnlel, 1867.

11/VATAMANTUL GRECESC IN EPOCA FANARIOTA 229

1806 intalnim un alt fiu de boier Furnaraki. Ceva mai tarziugasim tot acolo pe Petre Manega care trece In 1818 bacalaureatulIn litere la Sorbona ; pe Gh. Bibescu care ¡ea o inscriptie la dreptIn 1819; pe Barbu tirbeiu care iea trei inscriptii in 1819 si1820 207, pe Barbul Catargiu care, batut la falanga de GrigoreGhica (1822-28) pentru ca daduse cu cutitul In un rival al san,se duce la Paris spre a invata pictura, ceeace insa na !but ;Neculai Rosnovea din Moldova, numit vistiernic de Mihai $utu,

favorabil Eteriei catre care fusese atras de grecul MinosMinard bibliotecar la Institutul Frantiei208. Romanii care stu-diaza aiurea In Apus sunt Gh. Asaki, la Roma In 1804 202. loanCananau la Berlin in 1801, pe care Constantin Ipsilanti Il sfa-tueste O. se aplice la studii at:At In interesul säu propriu catpentru a deveni cand-va folositor tarei lui 21°. Alt fiu de boiercare invatà la Viena este poetul loan Vacarescu 211. SpatarulNeculai Brailoiu capatase in 1822 voea sa-si trimita copiii inluminata Europa ca sa studieze, cum spune spatarul in o scri-soare greceasca, stiintele in limbile straine. Negutitorul HagiPop din Sibiu Ii recomanda ca cea mai buna scoala Academiadin Viena. Cel mai mare din fiii lui Brailoiu ineepuse a invatafranceza depe eand familia lui se refugiase in Sibiu din cauzaEteristilor. Copiii erau s5 invete amândoi matematica, filosofia,limbile germanl., franceza si italianä. Brailoiu intreaba pe PopCAE l'ar costa asezarea copiilor sai la invatatura 212.

Ideile de libertate si de egalitate raspândite de inraurireaFranceza in Moldova si Muntenia trebuia de la un tinip saincolteasea i sa dea rcade, itera cea dintai in care ele searatara In forma unui partid politic este Moldova, dupa cumvom vedea-o In volumul urmator.

Asupra tuturor acestora, vezi Pompiliu Fliade, Histoire de l'Espritpublic en Roumante, p. 221, 254, dup5 condicele scoalelor din Faris.

218 Ion Ghica, Srrisori cake Vasile Alesandri, 4914, p. No. 78.1" Mai Fui, p. 25."° C. Ipsilanti C. Armasul loan Getniinft, student la Berlin, 11 Iunie 1801

in N. Iorga Acte ;i Documente, II, p. 228. Mgrturia pastorului Hauchesornegazda lui CAnAn5u, Octomvrie 1802: Arrivé en 1800 Septemvrie pour se per-iectionner dans la langue allemande". Ibidem, p. 374. Mai vezi 1 memoriul luiClin5r0u, 17 Fevr. 1803. Ibidem, p. 377 si o scrisoare a lid Haugwitz, 21 Fe-vrnarie 1E03. Ibidem, p. 379.

211 Albina Romdneascá, 1829, p. 182.III N. Iorga, Studii si Doc., VIII, p. 63.

CAPUL XI

CULTURA ROMINXASCA. IN VKACULAL XVIII-LKA

MISCAREA CULTURALA IN TRANSILVANIA

1. UNIREA BISERICEI ROMANE DIN TRANSILVANIACU ACEA CAT OLICA.

Veacul al XVIII-lea a ckuia istorie am urmgrit-o in %Arneromane de lang6 Dunke, infsäti§azh i pentru acea din centrulCarpatilor un interes deosebit, prin incerckile poporului romAnde a sc6pa din lanturile din ce in ce mai ingreuietoare ale stà-panirei maghiare. Fiindcä rezultatul acelor silinti fu un insemnatavânt cultural al poporului român, ce deveni in curAnd bunulcomun al intregului neam de aceea ne vom indeletnici cu mi§-chrile shvAr§ite de poporul român din Ardeal in decursul acestuiveac, in care el, dei mort politice§te, 1:1ä semn de o puterniankuintà c6tre viatà, prin o frumoash inflorire a mintei sale.Astfel prin leatura intelectual6 dintre deosebitele grupe alepoporului român se afirmh inch odath unitatea fiintei lui, careamAne tot una §i nedesOrtitA in domeniul gAndirei, de§i corpulti este imbucMAtit prin o vitrigri soarth'.

Revolutiile repetate intreprinse de Românii r6masi subst6panirea maghiaA spre a scutura jugul de fier ce le chzuseduph gat, nu avurA alt efect idea t de a-1 ingreuia pe zi ce merge,beat Românii ajunserA la silr§it in o deplinA robie fat6 cu na-tiunile privilegiate ale Ardealului. Cea depe urm`á a lor mi§care,incunjurat6 poate de mai multà sperantA, ca una ce nu mai erhrä'zmatA numai pe propriile lor puteri, fusese fkut6 de ei, cAndMihaiu Viteazul apkuse in zarea Transilvaniei ; i aceasta ins6In zklar, precum am vkut-o la locul

Bisericile natiunilor privilegiate nu intArziarii ff,i ele de aadgogi jugul lor atr6 acel politic §i economic sub care zhceanatiunea romAneascA, i anume tot In scopul de stoarcere ma-

' Vol. V, p. 253 §1 urn'.

terialg, precum a tins Intotdeauna stgpanirea bisericeascg.Pentru a-si ajunge scopul, trebuia sg detragg pe poporul romandela religia lui strgbung si sg-1 alipeascg de confesiunile lor. Ro-manii si mai ales clerul lor, momit prin fAggduintele unor usu-rgri ale nevoilor, sale, se lasg a fi ademenit cel putin In parte deasemene nadg. Dad. Insg atat trecerea Romanilor cgtre alte con-fesiuni cat si foloasele izvorate pentru ei din o asemene treceresunt lucruri secundare In desvoltarea poporului roman, atinge-rea Românilor cu bisericile apusene aduse pentru ei un rezultatfnsgmnat, anume adaose capitolul lor cultural, le deschise siImboggti mintea, care crescu si se desvoltg tocmai sub fmbol-direa fncercgrilor de reforme religioase 2

La fnceput catolicismul fntrebuintà arma brutalg a prigo-nirei pentru a sili pe Romani sg-si lepede credinta strgbung, sisilniciile puse In lucrare de biserica lating asupra poporuluiroman fl silirg sg. pgrAseascg. Transilvania In doug grupe mari,cari merserg sg Intemeieze peste munti, In campie, statele Mun-teniei si Moldovei 3. Dacg o parte din nobilimea romang cgutàmantuirea prin fugg, acei rgmasi sub stgpanirea maghiarg trebuirgsg-si lepede credinta, prefgcandu-se fntai In catolici, dupgaceea InMaghiari, si astfel poporul roman fu descApgtinat ; clasa lui su-perioarg trecu pe nesimtite la poporul domnitor, rgmanandneschimbat numai stratul de jos, tgranii si nobilimea inferioarg,care trebuirg Insg sg plgteascg pgstrarea credintei lor cu ceamai strasnicg robie.

Biserica lating, dupg ce inghitise nobleta romang, s'ar fiapucat fgrg fndoealg si de clasa de jos, dacg nu ar fi fost ea In-sgsi fnghititg In Transilvania prin miscarea reformatoare. Darsi confesiunile ce fnlocuirg catolicismul pgstrarg tendintele lui ;cea luterang, fmpgrtgsità mai ales de Sasi. in chip mai liberal,pe calea convingerei si a InvAtgturei prin fnsusi acea a dogmelorreligioase redate In limba romAnneascg 4. Cu totul altfel Calvinii.Prin o afinitate fireascg, aceastg doctring netolerantg se alipi denetoleranta natiune maghiarg si Intgrità astfel prin a ei hultuirefncepu a fndrepta asupra poporului roman o lucrare violentg deIntoarcere la credintele noug, asemgngtoare acelei patronate maifnainte de catolicism.

2 DuiLic numeroasele scrieri asupra IntrebArei unirei BomAnilor cu bise-rica romanti, nici una nu este asa de complect6 ea monografia lui Eudoxiu deHurmusaki. Geschichte der romilnischen Kirche in Siebenbilrgen, continutA InFragmente zur Geschichte der Rumilnen, II. Bucharest, 1881, si pe care am ur-mat-o In mare parte In expunerea noastrA.

3 Vol. III, p. 82 si urm.' Biserica luteranA se ImpArti IntAi dupA natiuni In douti pArtl la 1557.

Sasii aleserl de superintendent pe Martin Hebler lar Ungurii pe Francisc David.Vezi Benkti, Transilvania, II, p. 128. DespArtirea ce era la fnceputul admi-nistrativA devine In curAnd dogmaticti Ungurii tinbrtitosAnd calvinismul.


MIt3CABEA CIIIMURALÀ IN TRANSILVANIA 236

Astfel dieta din 1556 decreteazg stgrpirea tuturor invg-tAturilor ce ar fi contra doctrinelor reformate i calvine si seimpune poporului roman pe unul popa Gheorghe, renegat roman,ca episcop superintendent calvinesc. Dieta din 1568 provoacg pedomnul tärei, loan Sigismund, a infrana pe Românii ce nu arvrea sg asculte de episcopul romanesc de legea calving, i arurma tot pe vechii lor preoti. Dieta din 1588 prescrie ca episcopiide rit grecesc sg nu poatä face vizitatiuni pe mosia nimgnui,ceeace insemna a scoate pe preotii romani de sub privighereaepiscopilor ortodoxi. In dieta din Octomvrie 1600, dupg cgderealui Mihaiu Viteazul, se dispune ca nici un popg romanesc sg numai poatg intra in Transilvania. Aceastg rgstrangere i prigonirea cultului ortodox, celui de nimene apgrat, trebuie sä ne mireCu atAt mai putin, cu cat chiar acel catolic era declarat ca su-primat, bisericele catolice ruinate, inchinarea dupre acel ritinvoitg numai In lguntrul familiilor, i lucru care explieä toateaceste ingsuri, averile bisericesti secularizate si confiscate infavoarea principelui si a capilor reformei (dietele din 16071610)5.

Paralel cu asemnne persecutii intalnim i incercgri deusurare a pozitiei clerului roman. Gavril Batori in 1609 dispunelibera strgmutare a membrilor clerului românese ; Gavril Be-thlen In 1614 scuteste pe preotii ortodoxi din tinutul FIggra-sului de dijmele campului si a vitelor. In 1659 mitropolitul SayaBrancovici care fOcuse principelui Acatius Barcsai insemnateservicii politice, obtine intinderea acestor scutiri asupra In-tregului cler romanese din Transilvania, bine inteles numai fatäcu fiscul, nu cu stgpânii mosiilor. Mihail Apafi, tot dupg stg-ruintele lui Brancovici, intinde scutirea si mai departe, delapgmanturile clericilor la acele ale bisericilor. Toate aceste scu-tiri erau insg mai mult pe hârtie si de ochii lumei In realitatestatele Transilvaniei care si-ar fi vgzut ingustate veniturileprin asemene mäsuri, se ingrijiau ea ele sä nu fie niciodatg adusela indeplinire 6.

Cand s'intAmpla cate un,mitropolit roman care sg Incercea lupta contra calvinizgrei bisericei ortodoxe, el era de indatäurgisit i pedepsit in chipul cel mai gray. Asa in 1638 se suie pesacunul arhipästoresc vrednicul mLropoli. lije Jorisi, venit dinMuntenia la principele Gheorghe Racoti cu o recomandatiedin partea lui Mateiu Basarab, prietenul principelui Ardealului.Luand la serioz rolul de arhipgstor al bisricei ortodoxe, el cautg

Vez! Gheorghe Baritiu. Par fi alese din Isioria Transiloaniei, 1. Sibtu.1889, p. 130-136.

Ved toate aceste scuttri cu arAtarea izvoarelor In Hurmuzaki, Pr oI, p. 4 §I urm.

236 ISTOEIA ROMANIL011,

sa se opung propagandei calvine ; dar este destituit,§i Inca de cine?de Insu§ sinodul preotilor romani In 1643 7.

Sinodul alege In locul lui pe , lefan Simionovici, tot atatde supus pe cat de aprig fusese predecesorul sau. Prin actulsau de alegere i se impunea serviciul Dumnezeesc In limba ro-mana, in icopul de a rupe biserica ortodoxa din Transilvaniadin legaturile cu celelalte din ta rile vecine ; apoi Introducereacatehismului calvinesc ; darea imparta§eniei la copiii dela 14ani Inainte ; neInchinarea la icoane etc. Catre aceste conditiiimpuse bisericei romane§ti, se mai adauge de Apafi In 1689alte 4, care-i suprima Cu totul once autonomie, §i fac din bisericaromâna o dependenta a celei calvine, din mitropolitul românesco sluga ascultatoare a superintendentului calvin. Intre alte seprevede ca episcopul romanesc sà atarne de acel ortodox alTransilvaniei (a§a se numea superintendentul), nu numai Inordinatiunea preotilor sau In destituirea celor nevrednici, Invizitarile eclesiastice §i In hotarlrea chestiunilor celor grele, darchiar §i In convocarea §i conducerea sinoadelor. Dui:A Inchi-derea acestora, sa compara mitropolitul in persoana cu cativamembri In sinodul calvin, unde sa se iee In serioasa revizuiretoate hotarkile luate §i unde sà aiba mitropolitul prilejul ainvatd mai bine preceptele adevaratei religiuni" (adeca a celeicalvine) 9.

Biserica romana mai cearca Inca °data impotrivirea contraapasarei calvine In persoana mitropolitului Saya Brancovici(1656-1680) care este §i el destituit, tot prin sinodul preotilorromani, aruncat In Inchisoare, batut pana la sange i averealui confiscata. Scapa numai cu mare greu de urgia in care cazuse,prin staruinta domnului Munteniei, 5'árban Cantaczuino, prie-tenul lui Apafi. Cronicarul ungur Cserei spune ca Brancoviciar fi fost ucis In bataen. Iosif Budai care urmeaza lui Brancovicidela 1680-1682 recunoa§te chiar pe fat'a principiile calvinismului.

Urmarile unei stari de atare silnicie contra bisericei or-todoxe a Românilor sunt u§or de intrevOzut. Preotii româniadoptan, sau se prefaceau ca adopta, confesiunea calvinä, pentrua scapa de prigonire, mai ales In bogatele In poporatie romanatinuturi ale Fagära§ului §i Huniedoarei.

Numai slujba bisericeasca mai pastrase caracterul ei orien-tal, spre a in§ala poporul. Se repeta §i In Transilvania sub re-gimul liberului examen acela§ fenomen pe care-1 Intalnim sub

Vezi diplomul lui Gheorghe I Bacoti din acel an In $incal, Ill, p. 37-40.Originalul it.tinesc in Gipariu, Arh., p. 611.

I Hurmuzaki, Frag., II, p. 12. Papiu Harkin, Istoria Romdnilor din Daciasuperhard, Viena, 1852, I, p. 52 crede f5rä cuvfint cd impunerea limbei ro-mane se Idcea cu scopul de a produce eresuri Intre Romlini".

°win, Arhio.. p. 632. Reproduse i in Acte ;I fragmente, p. 67.'I Apud Sincai, III. p. 131.

MISCAREA CULTURALA IN TRANSILVANIA 237

fanatismul turcesc, csá anume o sam6 de popor f§i psár5sia re-ligia spre a adopta pe acea a asupritorilor

CurAnd dui:4 moartea lui Iosif Budai, ultimul mitropolitromAno-calvin, Transilvania Incape, dela 1688 fnainte, sub pu-terca Austriei, care o cuprinde In marele rAsboiu purtat de ligasfAnt5 contra Impräiei otomane, d§tigAndu-o deAvar§it prinpacea de Carlovitz In 1699. Catolicii dorind sà fnnrease6 bi-serica lor, se gAndirà la sporirea numArului InchinUorilor, ca

asigure o majoritate §i prin ea dominatiunea In tail" 12,ceeace se puteà face numai prin cA§tigarea elementului românesc.Cardinalul Colonici, archiepiscopul Ungariei Incepe campaniaIn 1692 §i aduce mai bine de douà sute de preoti romAni la unireaCu biserica romanA. Iezuitul Sent-Ivani se IncearcA A dove-deaseg, In o scriere a lui, identitatea aproape deplin6 a confe-siunilor ortodoxe §i catolice.

Confesiunile reformate, temandu-se ca prin restabilireacatolicismului, ele A nu fie nevoite a restitui toate averile se-cularizate 13, se silesc In toate modurile a combate planul ca-tolicilor de a Intki credinta lor prin 16tire Intre Români, §i fneepun sistem de terorizare din cele mai cumplite spre a Impedecaintinderea unirei, tratand cu mare tiranie pe preotii romAnice se declarau pentru unire, aruncându-i In fnchisoare, Mitân-du-i §i alungându-i din parochii §i retinându-le fe-melle §i copiii In iobagie" v.

Imp6ratul, pentru a nu-§i fnstilina simpatiile majoritAtiistatelor politice ale Transilvaniei, lasA preotilor români liberaalegere a confesiunei la care vroiau A se alipeas&ä. Catoliciifncep atunci la rândul lor a prigoni pe toti acei dintre Românicare aril-tau tendinta de a se ilia duph' alte confesiuni. Iezuitiimai ales nu admiteau nici o erutare, astfel c'ä preotii români eransupu§i la prigoniri din douà Orti, ne§tiind In cotro s5-§i cautemântuirea 13.

Mitropolitul Teofil (1692.-1697) cA§tigat, prin fäg'Aduin-tele Iezuitilor, chiam'ä In Fevruarie 1697 un sinod ob§tesc alclerului român din Transilvania, care In 21 Martie subsemngactul de unire. Clerul român primia cele 4 puncte dogmatice,

Bariliu, I. c., p. 149." Ibidem, p. 205.

lbidem, p. 127." Vezi tanguirile -mitropolitulut Athanasie la Viena 1701 In Rifles Sym-

bolae ad illustrandam historiam eclisiae orientalis in terris coronae SI. Stephani,Oeniponte, 1885, I p. 276.

" CronicaruI ungur Mihail Cseret in Cronica lui 1661-1771 spune afarea ar fi vlizut la comitele Stefan Apor o scrisoare a Imparatului catre gene-ralul Rabutin In care fi spunea sa nu lee In bagare de samii edictul sliu de to-leranta. Vezi Hurm., Frag., 11, p. 28.

238 ISTORIA BOIMANILOR

deosebite de credinta ortodoxa, ale catolicilor anume : primatulpapei, credinta mn purgatoriu, impartasania cu pane nedospita

purcederea sfântului duh din Ta tal si din Fiul, i cerca inschimb : impartäsirea clerului roman la privilegiile catolicilor :In fiecare sat unde este biserica s5 fie si o casa de locuinta pentrupreot si, al treilea, supunerea preotului numai supraveghereiepiscopului, nu si a ocarmuirei politice 18

Targul era cam straniu. Preotii români vindeau ce nu leapartinea, credinta poporului, pentru foloase recunoscute lor ;dar preotii erau oameni I

Urmasul lui Teofil, Atanasie Anghel (1697 1714) A.-varseste opera inceputa de predecesorul sau. In zadar la hirotonialui in Bucuresti, patriarhul Ierusalimului Dosoteiu cauta sa-1Intäreasca contra propagandei catolice, dandu-i o instructiuneprin care se sileste a-1 pune in atarnarea bisericei grecesti 17. Cumse intoarce in Transilvania el paraseste jocul ipocrit, trebuitorpentru a dobandi sfintirea din partea pristavilor bisericei orto-doxe, si se apuca cu cea mai mare ravna de lucrat pentru unire..Sinodul convocat de el in 1698 subscrie si el actul pentru unire ;dar aderentii nefiind indestul de numerosi, mitropolitul Atana-sie mai convoaca unul in 1700, la care iau parte 54 de protopopisi 1563 de preoti care subscriu actul de unire 18.

In toate confirmarile unirei din partea imparatului seprevedea filtre altele si un articol prin care se prima si pe mi-renii uniti in randul cetatenilor Transilvaniei, declarandu-i numai mult ca pana acuma numai de suferinti in tara, ci d'andu-ledrepturi i declarandu-i in stare a se bucura dé toate legileLi se mai punea in perspectiva si adaparea cu luminile invata-turei ca re le lipsise aproape cu desavarsire pana in acel moment ".

Dei stipulatiile privitoare la mireni nu erau asa de pre-cise ca acele ce se refereau la cler, totusi reesia tinta guvernuluiaustriac de a. egaliza cu incetul natiunea romana Cu celelalte,pana atunci singurele stapane i folosite ale Ardealului.

Se intalege cata nesfarsita spaima a trebuit sa introducaasemenea dispozitii in popoarele domnitoare. Ele si protesteazacu cea mai mare energie contra unirei Românilor si a drepturilorce li se incuviintau, sustinand ea poporul roman nu este cuprinsde religiune ci numai de superstitie, este foarte barbar i gata

'Y Vezi actele sinodului din 1697 In Nilles, 1. c., I, p. 170.'Y Reprodusli de Cipariu, Acte fi fragmente, p. 240.1S Actele sinodului din 1698 in Nilles, I. c., I, p. 200 si urm.. ; acele ale

sinodului din 1700, tbidem, p. 245." Art. HT a diplomei imperiale din 1701 Martie In 19 In Nilles, I, p. 295;

etiam saeculares inter status computentur capacesque legum patriarum ac uni-versum beneficiorum non ut hactenus solum tolerati". Asupra dreptului dea vizita scoalele, ved punctul 3 din rezolutia cardinalului Kollonich din 7 Fe-vruarie 1700, ibidem, p. 239.

MISCAREA CUIRUSALA IN TRANSILVANIA 239

la toate relele, ca nu va fi de nici un folos religiei catolice, sischimbarea facuta. va pricinui numai cat rasturnarea legilor OrdArdealului si aruncarea sarcinelor de pe spatele preotimei romanepe acele ale celorlalte natiuni i provocarea principilor vecinice Impartasesc ratacirile grecesti" 2° Aiurea se temeau natiuniledomnitoare ca poporul roman barbar si producator de copiisa nu se Inane spre a rasturna pe celelalte natiuni, ceeace desigur se punea In lucrare prin cultivarea si emanciparea lui" 21.

BineInteles ca natiunea si mai ales biserica româneascatrebuia sa plateasca favorurile de care atata se temeau popoa-rele privilegiate ale Ardealului, prin o deplina Incatusare, Inlanturile catolicismului, prin jertfirea netarmuita a fntregeisale autonomii. Asa In locul superintendentului calvin era in-stituit un causarum generalis auditor, un soiu de epitrop almitropolitului, care se numea totdeauna dintre me§terii Tezuitisi care nu rasa pe arhipastor sa faca niel un pas fara fnvoirea lui 22.

Cu acest resultat i cu Instrainarea credintei lor se aleseraIn curand Romanii. Nu fu astfel si cu drepturile ce li se Incu-viintase, care ramasera numai serse pe hartie, fntru cat guvernulArdealului care statea tot In manile dietei, alcatuita In mareaei majoritate din reprezentanti ai confesiunilor reformate §inatiunilor privilegiate, se refuza sa le dee fiinta.

Unirea Insa fusese departe de a fi primita de Intreg po-porul romanesc. Din Maramure§ se ivi o impotrivire foarteenergica In persoana preotului Circa Dosoteiu de Gambutzcare fu aspru prigonit de Episcopul Atanasie si trebui sa seadaposteasca la niste biserici reformate, dusmane a Catolicis-mului si care preferau ca Romanii s ramâna schisma tici cleatsa treaca la catolicism. 23 In deosebite puncte ale Transilvanieise aratara miscari protivnice ei, precum In Brasov, unde negu-titorii ortodoxi de acolo temandu-se a nu-si pierde comertullor In partile Rasaritului, ridicara o protestare foarte energicacontra catolicizarei bisericei romane. Mai era ea combatuta §ide Dosoteiu episcopul Maramuresului si de clomnul Munteniei

Raportul guvernului Ardealului c. Leopold In chestiunea nespoporAreIWei 16 Tulle 1699 in Hurm. Doc. V, p. 536.

" Zieglauer, Stichsisches Nationalarhin reprodus de Baritiu. p. 209 nota :ne barbara et prolifica ista natio ad aliorum nationum eversionem suo temporeinsolescat".

Vezi Instructio theologt Graecorum imitorum din partea arhiepiscopu-lui Ungariei cardinalul Kollonich, Nilles, I, p. 309 si diplomul Impiirlitesc din19 Martie 1701, ibidem, p. 295.

Comunicarea lui loan Puscariu loan Circa de Gambutz in An. Ac. Rom.,II tom XXIII, p. 177. Comp. Ath. M. Marinescu, Viaja si operele lui PrinzMaior in An. Ac. Rom., V, 2. P. 177.

Brancovanu ". Toate aceste elemente pro tivnice unirei eranftntetite la lupa de cIta nobleta maghiarà, multumin de a g5siIn Insus poporul romAnesc dusmani ai propriei sale emancipgri.

r

- r-

.

f

`.;!,=

s*:

,r»r

° ,J. .N , s

OFPir "

y

,

-

°.' 4

6 '" 5%

Eptscopul IoanYnocenlii Klcin de SzadReprodirere din Catedrala grecocat,lici roman& din Blaj

Fotograile. Cileclia Academ:el Romine.

" Unirea trecuse chiar munfil t glisise sprijinitor In episcopul Minn&cului Ilarion care fu destituit de un sinod adunat In Bucurelti. Vezi Clparle.Aele _it fragmentes p. 228.

240 I8TORIA ROMANLLOR

MISCARRA CITLTURALL IN TRANSILVANIA 241

Aceste nemulturniri cu siluirile religioase, hultuindu-sepe o stare desperata, pe care unirea nu o lecuise de loc, turburaseatat de tare spiritele, !neat o revolutie era aproape de a izbucni,mai ales c6 dupä moartea mitropolitului Atanasie Anghel,biserica romana din Transilvania inc6pu sub conducerea pro-vizorie a rectorului Iezuitilor, care nu mai pAstreaza nici oma.surä in siluirea constiintelor.

Inocentiu Micu (Klein) suindu-se pe scaunul mitropo-litan (1730-1751) isi pune in gaud a realiza unirea pe ambeleei parti, adec6 a o Ilspandi pe cat mai mult intre Romani ; dara cere tot °data cu staruintI si energie punerea in lucrare a drep-turilor corespunzatoare. El incepe prin el o propaganda per-sonara, mergand el ¡MU§ din comuna. in comuna, cutand saindeparteze temerile pentru latinizarea slujbei bisericesti, careIn starea de neculturä a poporului roman speria mult mai multcleat acea a dogmelor, si asigurand pe toti ca drepturile MO-duite celor uniti vor fi incuviintate. El izbuteste in curand aaduce vre-o 600 de clerici sov6itori iarasi la hotarirea de a primimentinerea unirei.

Intamplandu-se sa moarà Carol al VI-le, la suirea in trona Mariei Terezei (1740) cu prilejul cererei de reinoire a privile-giilor, Inocentiu Micu pretinde si incuviintarea acelor drepturi,care fuscse totdeauna recunoscute de toate documentele ante-rioare, dar nu fusese niciodata aplicate, mai ales acele tocmaice loviau in interesele seniorilor teritoriali precum : neinvoireade a trata pe fiii preotilor ca sarbi de cAtre stApanii mosiilor ;primirea Românilor uniti in functiunile bisericesti si civile dupachipul celorlaltor natiuni ale Ardealului ; episcopul unit al F5g6-rasului s'a iee parte ca membru in dieta Transilvaniei, si nobiliiacelor regiuni in numAr de vre-o 700 s6 aiba dreptul a fi numitiIn dreatoriile superioare, precum in cApitanatele tinutale inFAgkas si chiar si la trei scaune judecUoresti In tribunaleleregesti ; ca trei mireni si trei clerici uniti, desemnati de mitro-politul, s6 ice parte in dieta Transilvaniei si sI se pedepseaseäcu amend6 de 100 de fiorini indepartarea intentionat6 a co-piilor de Romani dela scoalele trei25.

t 5 Plangerile lui Micu rezumate in Hurm., Frag. II, p. 108 si urm. Unadin ele, acea In care asemAneazii drepturile RomAnilor cu acele Cu mult maisuperioare ale Evreilor, din 25 Noeinvrie 1743 in Hurm. Doc., VI, p. 567,In care cetim Intre altele : ,.hunc clerum nationemque valachicam graeci ritusunitam ab hoc jugo despotic° per benignam decisionem eximere et consolatansreddere dignaretur ; quia si iterum ad status id est adversarios nostros re in-fecta remiterer, nihil aliud pro consolatione supermanere contingeret, quam uthanc per adversarios non scio quibus excogitatis, confucatis et sinistre factisinformationibus, sume oppresam causam ad Deum vivum cum omnibus meisappelem". Intr'un alt protest reprodus de I. Moldovanu, Acle sinodale, Blab1869, II, p. 88, chiar exclam6 in desperare : lieu I miseram nostram nullibi

D. A. Xenopol. Istoria Romlinilor Vol. X. 16

242 ISTORIA ROMANI,LOR

Episcopul Micu sustinand drepturile Romanilor uniti spri-jinea pe acele ale lntregei naliuni ran-dine despre care se a§teptaca va trece toata la unire, in cazul cand se vor recunoa§te cere-rile lui. Deaceea In numeroasele sale proteste episcopul vorbe-§te de m1/ilium valacd, uitand chiar uneori a o mai insoti de de-terminativul de rit greco-catolic", caci calda 0 vasta lui gandireimbrato§ase intreg poporul românesc, pe care prin unire vroia0-1 scoatä din rândul robilor catre vrednicia omeneasca. Dela1437, de mai bine de 300 de ani, nu rasunase atare cuvinte laurechile poporului roman. De trei veacuri uitase el a mai rosticererea lui, incremenitoare pentru natiile privilegiate ale Ar-dealului, ca 0 el are dreptul a trai in Transilvania, 0 a lua partela conducerea soartei ei ca a patra nafiune sidpiinitoare. Acestglas ridicat pentru intaia oara dupa o atat de lunga amortirede episcopul Micu, deveni de atunci inainte crezul politic alpoporului roman, 0 toate revolutiile, toata viata lui de mai peurma, in jurul lui se invartesc.

Imparateasa comunicand dietei cererile episcopului, unstrigat de indignare porne§te din randurile ei, la vederea cute-zantei episcopului romanesc de a cere nu numai egalizarea na-tiunei sale cu acele privilegiate ale Ardealului, dar 'Ana 0 parti-ciparea ei la ocarmuirea suprema. Dieta raspunde tmparatesei,ca plebea romana, de0 §ezatoare in tail din vremuri vechiatat din pricina constitutiei sale fisice cat 0 din acea a tendintilorsale 0 Inca din alte motive mai puternice, nu ar fi vrednica a fiinzestrata cu privilegii nationale. Schimbatoare 0 in% de tal,ar cutriera ea ambele tad vecine, Valahia 0 Moldova, lei:Man-du-se acolo de unirea jurata aici, 0 la care ar tinea numai cunumele, intrucat credinta ei tot catre Rasarit se pleaca. Deaceea0 principii Ardealului nici °data nu au inzestrat natiunea ro-mana cu privilegii, ci au declarat-o numai de tolerata in tara.Pierderile de oameni incercate de natiunile recepte prin batalii,navaliri 0 pustieri, au fost inteadevar implinite prin colonizariaduse din tarile romane ; dar aceste se aazara in Ardeal cu con-ditia anumita ca sa fie §arbi domnilor pamantului, sa sufere toatetngradirile legale 0 sa stee aici numai atata timp. cat le-ar placearegnicolilor a-i suferi" 26.

Ioan Micu mergand la dieta in momentul tocmai candse deshatea aceasta chestiune, 0 comunicandu-i Inca un protest

fors in Europa auditam sortem". Voluminoasa colectie uo documente privitoarela unire a Iezuitului Nilles nu reproduce nici unul din cele 24 de proteste alelui Micu, de 0 le au avut prin milni 0 le aminte5te, II, p. 512.

" Supplicatio statuum Transilvaniae ad imperatricem contra Valachos,1744, reprodusA In extract de Hurm. Frog. II, p. 119. Comp. loan V. Russu,Compendiu de Isforia Transilvaniei, Sibiu, 1861, p. 377.

MISCAREA CITI/TURALA IN TRANSILVANIA 243

mai aprins, eri aproape sa fie aruncat pe fereasrta 27 Impa-rateasa nevroind sa provoace o prea adanca nemultumirerändurile protestantilor Transilvaniei, In momentul cand Fri-deric al II-le regele Prusiei reinoia atacul Austriei prin al doilearazboi silezic in August 1744, consimte la o tmpacare cu dieta,prin care in forma sa se recunoasca Romanii ca cetateni legaliai Wei ; in realitate Insà sa ramana tot In conditia de mai inainteIntrucat nobilii lor trebuiau sa se contopiasca Cu nobilii celor-laltor natiuni, iar Romanii plebei sa nu fie primiti in aceastacomunitate i sa nu poatá constitui o a patra natiune recunoscutä ;cu alte cuvinte sa urmeze inainte a fi exploatati i stor0 in fo-losul popoarelor privilegiate cu toata unirea lor cu biserica ro-mana 28 Mitropolitul Micu fusese invins, i toata straduinta luide 14 ani (1730-1744) ramase zadarnica. El izbutise numai cata apasa unirea mai tare pe capetele Romanilor, fat% a le procura§i u§urarile corespunzatoare.

Statele Transilvaniei invingatoare vroiau rasbuneacuma contra lui Micu ; Il acuzara la Viena de toate turburarileintamplate, 0 el, citat a se Infato§a fuge la Roma.

Din toat'a mirarea pentu unire se folosise cel mult clerulIn unele priviri, fiind mai putin obijduit cleat inainte. Poporulroman, 0 mai ales cel de jos ramase in starea de pan/ atunci.Dar preotii singuri fara popor nu puteau ei la nici un capat ;caci in comunele ce se deslipiau de unire, se alegeau de indatapreoti ortodoxi, i cei uniti rama0 MI% poporeni erau expu0a peri de foame 29. Aceasta se 0 intampla. Vazänd Romanii caunirea nu le aducea nici o imbunatatire in soarta lor cea amarata,ei incep a se lep HA de dânsa cu gramada. Catolicii atuncirecurg la masuri silnice, intre care 0 acea a unei preumblar-militare a mai multor regimente puse sub comanda generalulu-baron de Bucov §i insotita de o numeroasä artilerie 3° . Maiimpune apoi o taxa speciala asupra Romanilor neuniti 31, eau-tand, prin atare mijloace silnice, constranga acuma cu pu-

Baritiu, p. 417.18 Al VI-lea articol al legei din 1744, rezumat de Hurmuzaki, Frag., II

p. 124.Brevis Valachorum Transylvaniam incolentium historia in qua populi

valachici in Transylvania status civilis et ecclesiasticus, profani item ac sacriritus, praecique vero Unionis CUM Romano-Calholicis inde ab anno 1698 ad-tentatae et ad praesens us q.ie tempus magno nisi variis modis procuratea, momentaenarrantur ac exhibentur, auctore Petro Bod de Felso-Tsernaton verbi Deo ministro.Manuscript litografiat In bibl. Acad. No. 5539, p. 508 ;Facta est investigatio,quod et qui essent uniti, non uniti? Pluribus in pagis ne unus quidem in-ventus, nonnullis unus et alter ex consanguineis poparum et alia necessitatejuncti".

PS Bod, I. c., p. 519: fortnidinem ut injicerent Valachis millites pie-rumque tormentis instructi cireumcursabant provinciam".

31 Bod, p. 540: Valachos non unitos eo titulo quod sint non unit' aDyonisio impositam esse taxam".


terea, dupà ce nu izbutise a-i in§Ala prin mincinoase ademeniri.Atare mAsuri nedrepte §i silnice provoacA o puternicA emigrarea elementului romAnesc cAtre Muntenia §i cAtre Moldova, undecel putin con§tiinta lor el-A sA fie lAsatA in pace ; ba cAtiva dinfrunta§ii mi§cArei anti-unioniste se duc pang la Petersburg, sprea cere dela impArAteasa Caterina a II-a apkarea religiei orto-doxe.

ImpArAteasa Maria Tereza ingrijitA de despoporarea -Wei,cautA sA inlAture cel putin motivul religios, §i recunoa§te con-fesiunea ortodoxA din Transilvania, numind un mitropolit orto-dox (neunit) pe lAngA acel unit al Orel, numind la 1783 pe Ghe-deon Nekitici de cel intAi mitropolit ortodox al Transilvaniei,dupà 84 de ani de lipsA al unui atare cap bisericesc.

Micu fusese urmat in episcopia unitä de Atanasie Rednic,om pe atAt de blajin §i supus pe cAt fusese de aprig §i neindu-plecat predecesorul sAu. In vederea acestor insu§iri §i fusese eldenumit de episcop, cu toate 0 obtinuse numai 9 voturi insinod contra lui Grigore Maior, clericul romAn cel mai populardin Ardeal, care obtinuse un numAr de 90. Grigore Maior fAcAndopozitie lui Rednic fu inchis in Muncaciu. Totu§i mai tArziuscapA §i apoi ajunge chiar mitropolit. Grigore Maior vrea sA calceOra la un punct mkar pe urmele marelui sAu predecesor, §idA mari silinti pentru rAspAndirea unirei, stAruind insA totodatAa se incuviinta RomAnilor §i drepturile corAspunzAtoare. Adese-ori el arAta prea neascuns simtimAntele sale de milA §i indurarecAtre RomAnii asupriti. Asemene purtare nefiind plAcutà au-toritAtilor transilvAnene, mai ales fatA cu mi§carea ce incepusea se produce tare RomAni, aduce demisionarea lui, fArA indoialAsilitA, din mitropolie in 1782 32.

RomAnii din Transilvania incercase in toate modurile ascApa de soarta neomenoasI in care ii tinca stApAnirea maghiarA.Dui:A repetite revolutii intreprinse in deosebite timpuri, totdeaunainsA pentru acela§ motiv, ei cAutase mAntuirea de asuprire invAnzarea con§tiintei lor. Ne reu§indu-le nici acest mijloc des-perat, ei se hotArirà sA recurgA iarA§i la violentA, ceeace aduserevolutia din 1784.

2. REVOLUTIA LUI HORA

In 1780 murind Maria Tereza, fiul ei Iosif al II-lea jasingur in mAnA conducerea statului, asupra ckuia impArtisein timp de zece ani puterea cu mama lui. Acest monarh, unul din

"I Se crede ca Grígore Maior ar 11 luat o parte activa la revolutia luíHoria. Asupra acestei imprejuraii nu exista níci un document Gh. Baritiu. I. c.,p. 515 spune numaí aka di demisionarea lul Grigore Maior, trebue sti 11 avutsi alte cauze necunoscute pelml anima".

IIISCAREA CULTURAL/ IN TRANSILVANIA 245

sufletele cele mari ce au stätut pe tronurile popoarelor, vroiasä realizeze pe calea reformelor douä idei pentru care in Franta,trebui sä se verse siroae intregi de sänge pretios, anume : to-leranta religioasä i egalizarea conditiilor claselor sociale. Cumja in mäini conducerea impärätiei, el dä in 1781 vestitul edictde tolerantä, dupà care confesiunea religioasä nu mai puteAfi o piedicä pentru imbräcarea unei dreatorii, i prin care sedeschise i Românilor putinta de a ocupa functiuni publice. Elmai prefäcu i därile, impunând o contributie asupra pämän-tului, care atingea tocmai pe nobili, i in sfärsit vroeste sä in-läture pretutindene särbirea täranului, rusinea veacului incare träim", cum obicinuia sä zicä.

Incä de pe câ rid erà coregent cu mama lui, intreprinse oalätorie prin statele austriace, spre a cunoaste prin el insusstarea socialä a locuitorilor, i vizitä in 1773 si Transilvania.Intränd pela Sibiu, viitorul impärat incunjurà Ardealul intreg,incepand dela Hateg mergänd peste Brasov la Bistrita si Rod-na, pentru a se intoarce la Sibiu prin Gherla, Cluj si Turdasi a pleca apoi prin Maramures cätre Galitia. In tot parcursulcälätoriei sale fu intampinat mai ales de Romäni iobagi, care setineau in genunchi dealungul drumurilor, intinzind jalbe atreregent, din care el adunä pänä la cifra uriasä de 19.000. Iosifcautä sä mängäe i sä insufle sperantä nenorocitului popor,oprindu-se la fiecare, luändu-i tänguirea i adeseori vorbindatre el si câte un cuvânt in limba romänä ".

In 1780 Iosif al II-lea ajungänd impärat, pe lâng'ä celelaltereforme insemnate introduse de el, decreteazä i desfintarea io-bAgiei i anume in Boemia in 1781, in Galitia i Lodomeria in1783. Nobilimea ungarà nemultämitä cu impäratul, fiindcärefuzase de a jura respectarea constitutiei unguresti i transil-vane ordonase introducerea limbei 'germane In cancelarieleunguresti in locul celei latine, opune o impotrivire mai puternicAdealt pe aiurea incereärilor lui Iosif de a se atinge de drepturileei asupra serbilor pärnântului. Impsdratul spre s-si da bine samade imprejurilri, intreprinde o a doua cálätorie in TransilvaniaIn anul 1783, fäcand i acuma inconjurul Orel, ca i in acea in-deplinitä cu 10 ani mai inainte. Convingändu-se el de greutätilece ar Intämpina o imediatä desrobire a täranilor in Ardeal. el semultämeste a le usura intrucAtva starea prin un decret din 16August 1783, prin care li se invoieste a se insura färä a cerevoia stäpânului, i opreste pe acesta de a mai scoate pe.iobag

Cllatoria regentului Iosif din 1773; rezumatii dupi povestirea el de&are Heidendorf, tAImaiuI pentru romlineste ce-1 Insotia, publicatii In Maga-zin fiar siebentargische Landeskunde, XVIII, p. 445-495.


din casa ce locuia fara sentintä judecnoreasca m. Se 1ntälegecaL de mult trebuira sá fie ridica te inimile Roma nilor, prin inte-resul ce imparatul 11 arata pentru soarta lor, si in sperantelece Incoltira pentru ei din asemene mä'suri, luate de capul statului,sta pricina de capitenie a izbucnirei revolutiei.

Si intreadevar ca stofa care sa se aprinda era adunata ogramadita de veacuri In sufletul poporului roman. Starea ceacumplirá In care am aflat pe tärani zacand In Ardeal pe timpuland Mihaiu Viteazulil cucerise, se inraurá tise Inca, daca se pittea 35.

FIFA' de legue impuse thranilor proveneau din doua i7voare,apasarea guvernului i aceea a stapanilor

Taranii trebuiau sa intretina pe spetele lor toate garni-zoanele germane din tara, fiind expusi si la pradaciunile unormercenari nedisciplinati. Apoi toti dregatorii statului, neavandnici o leafa hot4r5ta pana la anul 1730, traiau numai din amenzile

jafuirea poporului 36.Cu mutt mai grele, inmultite i nesuferite erau asupririle

carora erau expusi taranii din partea domnilor teritoriali. Acestiaaveau intai asupra taranilor jurisdictia suprema, atat pentrua-i scoate depe mosii cat i pentru a-i bate, inchide, i chiarpedepsi cu moartea 31. Stapanul fiind i judecätor al taranului,acesta era oprit a reclama in contra lui. Robia economica In-trecea Inca pe acea juridica. Iobagul trebuia sa munceasca deja4-6 zile pe saptamana stapanului sàu, chiar si In zilele de sarba-toare ortodoxa, nerespectate de religiile recepte ale Transilvaniei.Daca se inmultia familia iobagului, toti Meta ce-puteau muncieran luati deavalma cu tatal la lucrul boierului ; adese-ori erautinuti inteuna in locuri departate cate 3-4 saptamani, asa canu mai putea griji de nimic In propria lor gospodarie. Femeilefetele iobagului erau tntrebuintate la curte la tors sau la tesutsau chiar i la slujbe de rand. Dupa ce aproape tot timpulteanului era rapit de nobil, el mai era supus t la o suma de dajdiicatre stapan. Ii dadea In bani pe an cate 2 fiorini 33 de crucen,un stanjin de lemne si o cofa de unt ; unii din iobagi erau In-datoriti a cumpara vin de al boierului pentru 25 de fiorinia-1 plan numai decat, fie bun sau rau. La nasterea unui pruneboieresc fiecare iobag era dator a aduce plocon cate o gaina ;

84 Baritiu, I. c., p. 472."Vol. V, p. 237.88 Barltiu, p. 476.si N. Densusanu. Revoluilunea tul Horia in Transilvania i Ungaria.

Bucuresti, 1884, p. 63, aduce patentul lui Iosit al II-lea din 1785 DecemsrrleIn 12 care destiintazil abia acest drept nemburat : ,,Jure gladii hactenus perguoscungue privatos exercito dehinc penitus abrogato".

MISCAREA CIII/IIIRALA. IN TRANSILVANIA 247

la Past doug coaste afumate de pore sau o gaina ; la Sf. Ggeorgheun miel gras ; la Craciun o OM §i 10 ma ; vara cate doi pui,douà masuri de °vas, 200 de culbeci §i o bucata de ra§ina. Dinpescuitul facut de iobagi domnul lua din doi pe*ti unul. La vfinatnu avea voie sä umble, caci nu putea purta arma, sub pedeapsade a pierde mana dreapta. Iobagii erau datori sa cumpere carneadela vitele cazute ale boierului ; preotii erau datori sa iernezecainii lui de vanat ; la podurile domnului sa plateasca vamachiar i cand se purtau prin trebile lui ; nu puteau macineMina nici chiar acasa, ci numai la moara stapanului platindu-io taxa pe masura ; gunoiul dela vitele lor trebuiau sa-1 care peogoarele domnului. Femeile iobagilor pe langa ea cultivau canepa

inul stapanului pana ce-1 prefaceau In panza, mai eran da-oare all duce la timpul cuvenit ga§tele In curtea boierului ca sale smulga acolo i sil ramana boierului penele i puful i catede aceste impuneri care ar fi ridicule, daca nu s'ar fi prefacut Inlacrimi de salve pentru nenoronitul taran.

Pe lânga asuprire Românul erh dispreturt i batjocoritIn toate modurile. Natiunea româna era declarata numai detolerata In Ardeal, cat timp le va placea popoarelor privile-giate ; preotii ei erau batuti ca i simplii iobagi, i acqtia eraumai jos pu§i cleat iobagii singuri 39. Se Intalneau de sigur tareRomani oameni care sil simta insulta poate chiar mai ascutitcleat asuprirea.

5i cum puneau nobilii asemene drepturi In lucrare, se do-vede§te din serisoarea Impara tesei Maria Tereza trimisti guver-natorului Trark ilvaniei, cu prilejul cal5toriei fiului ei, prin careIi cere sil curete drumurile de cadavrele celor uci§i prin §treang,roata i apa, §i care erau lasate sil putrezeasca de a lunguldrumurilor, spre spaima calatorilor 40

Pe unde era statul proprietor, se arendau mo§iile la no-bili care exercitau asupra iobagilor statului acelea§i abu7uricomise de privati asupra §arbilor lar. De aci se explica cunade revolutia izbucni tocmai fare taranii din muntii Abrudului,localita tea minelor de aur, de pe ni§te proririetati ale statuluiaustriac. Ace§ti tarani trebuiau sil fie cu atat mai simtitori laap4sari, cu cat ei, apasati de munti, traisera totdeauna o viatamai libera §i mai ales nu intrasera niciodata in iobagia no-

' Vezi Baritiu, p. 475-478 si p. 484,3° Monumental comitialia regni Transilvaniae, I, p. 520, anno 1554: nemo

rusticorum Hungarorum nisi vera passione septem proborum hominum, Vala-chus autem tribus puniri debeat" ap. Densusanu, 1. c., p. 65.

4° Scrisoarea din 11 Mai 1773: cadavera omnium delinquentium laqueo-rota, aut vera morte traditorum, non sine horrore et aversione in viis publicisitinerantium conspectul expositorum, statim et indillate ammoveantur ac inhu-mentur" ap. Densusanu, p. 97.

248 I8TORrA. ROMANI:LOB

bililor. Ei fuseserg pururi tkani ai Coroanei, fndatoriti numaila dad ware In naturà, ca piei de vulpi, de jderi, mierealtele. Dela o vreme Insä li se schimbase arile in bani careadAugindu-se mereu, le ingreuiar5 starea i se 1uä apoi dreptulde ckcium5 ca un drept regalian i ckciumile incepur5 a fiarendate la oameni.T5ranii la inceput sparserà ni§te buti, v5r-sAnd lautura, ceeace li aduse pedepsirea cu grele amende. TA-ranii se plang de mai multe ori la Viena contra acestei

trimit chiar In trei randuri deput5tii pAn5 in capitalaAustriei, In anii 1779, 1780 §i 1782. Intre ace§ti deputati In-Minim §i pe Neculai Ursu Horia viitorul cap al revolutiei.Pentru a tntelege pAn5 la ce grad ajunsese cutitul la osul t5-ranului, amintim cà deputatii, oameni cu desevAr§ire skmani

representanti ai unor comune ruinate, Mew-5 totdeaunal'Atoria la Viena §i indArk pe jos, punând 4 sApt5mAni la dus§i tot atatea la fntors. Impkatul trimitea mereu ordine careockmuirea local5 ca sà indrepte fk5 de legue; dar repeta-tele tanguiri ale locuitorilor ne are-IA cAt erau ele de brigateIn sam5. In 1783 1784 Neculai Ursu merge pentru a patraoar5 la Viena §i este primit in audient5 de impriratul, caredup5 ce ascultà plângerile lui, dà ordine severe ca s5 ince-teze numai cleat toate prigonirile indreptate improliva Ro-mânilor. Tot atunci Impkatul, dorind s5 sporeasc5 numkulregimentelor din Transilvania, orb ndue§te sri se facg o nouà re-crutare de gr5niceri.

Tkanii credeau ea' prefkuti In osta§i-gr5niceri vor saipade iob5gie, dupä cum se mAntuise acei ce fntrase In cele dou5regimente create pentru tritaia oar5. in 1761, care c5pkaseràp5m5nt in proprietate, fusese liberati de indatoririle iobagiale§i de jurisdictia seniorilor, indatoriti fiind numai la serviciulmilitar i la paza granitelor.

De cum e§i ordinul de recrutare in Transilvania, o mul-time de tkani alergarà s5 se inscrie. In putin timp furl tre-cuti prin registrele armatei locuitorii a 81 de comune romä-ne§ti. Tkanii fncepurà a se 15uda in toate prirtile 0 de acumafnainte vor scApa de nobili, cri ei vreau sri sluj eascri numaipAratului i cri dac5 nobilii ar vroi sri se impotriveasc5 vor §tiei ce s5 fac5 numai sri capete arme la mâni.

Nobilimea transilvan5 auzind de aceste amenintki, vro-e§te intai sA impedece pe iobagi cu b5täi i inchi3ori sri numeargà la recrutare. Vkind ling 0 nu poate izbuti, cere delabaronul Brukental, guvernatorul civil al Ar.dealului, ca s5 in-tervin5 la autoritritile militare, spre a conteni cu recrutarea.Dupà o fritelegere a guvernatorului civil cu comandantul mi-litar, baronul Preisz, recrutarea este oprit5 §i nu numai atata,

MISCAREA CIII/ITRALA IN TRANSILVANIA 249

se publica prin toate comunele cà i acea fgcutg pang acumerà nulg, intrucat nu fusese ordonatà de impgratul.

Speranta de scgpare ce lucise un moment pe orizontulIntunecat al vietei tgranului roman, se stangea ; dar limanultntrevgzut de el scormonise Incg odatg adanc in sufletul luidorinta, de atatea ori trezitg, de a scutura de pe grumaji in-josirea i ru§inea secular.

Niculae Ursu zis Horia, cipetenia Romani! or din Transilvania clue s'a revoltatcontra Ungurilor in 1784.

Grayly& In anima din timpul acela. Cotectia Academiei Romine.

In asemenea stare sufleteascg a poporului romanesc, cu-vintele lui Horia care-I Intetià necontenit la rilscoalg, trebuiausg aibg un rgsunet deosebit. El spunea cà Impgratul 11 ¡mbiasesg sfgrame cu puterea lanturile iobggiei, Intrucht nobilii arrefuza a se supune ordinilor lui. Spre incredintarea acestorvorbe argtà Horia o cruce de aur i un pergament pe carepretindea cg i le Muse Impgratul 41.

41 Toate acestea eran iscodiri de ale lui Horla, spre a hotiirt pe tiirani.El eumplirase crucea i pergamentul dela un anticar din Viena si este inve-


Revolutia porni din satul Mesteacanul din comitatul Za-randului, a caruia locuitori mergand sub conducerea lui Criancatre Alba Julia spre a fi Inseri§i ca militari si a li se da arme,ucisera pe doi subprefecti ce vroiau sa aresteze pe capul lor.l'arana adunandu-se dupa aceasta fapta la biserica din Curechiu,Crian le spune, ca tntru cat nobilii s'ar opune ca ei sa capetearme, sà porneasca cu totii in contra nobililor pe care sa-i

Clowat tovarA5u1 lid Hola, care s'a revoltat contra Ungulior In 1734.Colectia Academia! RomAne.

§tearga de pe fata pamantului, ne avand nici o frica desprepartea Imparatului care ar Invoi aceasta n'asura.

Taranii °data porniti, se revarsa ca o lava asupra nobi-limei transilvane, putand °data i ei sa-§i dea liber avant do-

derat cii seful statului nu putea sA Incurajeze o revolutie In proprlile lui tAri.Vom vedea cum se acreditA mai tArziu si de nobleta maghiarl, legendaImpAratul la propunerea lui Horia de a sflirAma co putere lanturile lobAgiei,1-ar fi spus : ,,Thut ihr das l" Un nobil Ribiczei din Zarand aran, InsA tocmaiIn 1830, cA i s'ar fi raportat aceastii imprejurare de cAtre cApitanul Sedierdin regimentul Carol de Toscana, cApitan ce era la Viena in timpul audienteilui Horia, de si nu spune cA sA fi fost fatii la audientA. Densusanu, p. 111 Ba-ritiu, p. 480.

MISCAREA CUIREFRALL IN TRANSILVANIA 251

rului lor secular de rasbunare, taie i ucid, ard i pustiesc, pradadistrug, raspandind groaza cea mai cumplita in toti nobilii

Ardealului ; i latindu-se tot mai mult din cuibul din care por-nise, cuprind intreg comitatul Zarandului, apoi acel al Hunie-doarei ; strabate dupä aceea In regiunile invecinate ale comi-tatelor Albei j Clujului din Transilvania, 0 In comitatul Ara-dului. Cu toata furia lor deslantuita, taranii pastreaza o cum-patare morala vrednica de Insemnat, fata cu femeile nobililormaghiari. Nu le siluiau, nuli bateau joc de ele, ci le botezau

dupa aceea le cununau cu deasila cu iobagi romani, ascu-tind Insa aceastà masura adeseori prin nevoirea femeilor no-bile de a se duce dupa ucigatorii parintilor sau a sotilor lor 42-Tot atat de caracteristica este alta imprejurare. De0 Romaniiucideau In furia lor pe tot nobilul ce le e0à. Inainte, execu-tiile cu sange rece a celor prin0 din valma§agul luptei nu sefaceau niciodata de Romani, ci totdeauna de catre Tigani. Chiar§i in turbarea cea mai netarmurita, Romanul Ii pastra inas-cuta lui nobleta.

Tinuta armatei imperiale fata cu revolutia romaneascatrebuia sà o incurajeze, In loc de a o infrana, §i sà intareascaIn mintea tuturor, Romani adresori cat i Unguri loviti, ideeaca imparatul nu o reproba. Nobilii snopiti cer apararea ocar-muirei civile, i baronul Brukental chiama spre a o putek In-cuviinta ajutorul armatei. Imparatul Insa care §tiea cat de a-dese ori se abuzase de sprijinul o§tirei numai spre ocro Ureaintereselor nobiliare, impusese anume baronului Preisz ca sanu intervina In nici o afacere din Transilvania decat In urmaunui ordin anumit al sfatului de rasboi din Viena. Intemeiatpe aceasta oprire, baronul Preisz refuza intervenirea armatei,cu toate groaznicele scene ce se petreceau sub ochii sai. Taraniisorb din aceasta pasivitate a puterei militare nouà incurajarespre a urma mai departe rasbunarea Inceputa iar in inimileUngurilor pätrunde frica §i groaza cä vor fi cu totii macela-riti, fara ca ocarmuirea sà ia a lor aparare.

Totu0 i nobilii se Inarmara dupa vechiul obicei al tareidar neindraznind sa atace ei trupele cele mari de Romani dinmunti, 1§i rasbuna In mod tot atat de sangeros, dar cu maimare nedreptate, asupra fie carui täran, vinovat sau nu, cele cadea In ma ni.

Astfel Transilvania Intreaga erà aprinsa de un rasboiu destarpire intre doua ponoare ; mace! Ingrozitor de rase, fareasu. pritori §i asupriti.

12 Astf el nobila Caterina Csiesar este maritatrduph Teodor Clesu, soldatlicentiat care dupA actele oficiale se vede di ncisese pe bArbatul si pe copiiiDensu§anu, p. 167..

252 IBTORIA ROMANI:LOB

ImpAratul Iosif al II-lea declarase chiar atunci rgsboiuOlandei pentru libera navigare pe ilia *elda (Escaut). tireadcspre r5scoalA Inteun moment asa de critic li surprinse Inchipul eel mai neplAcut. La inceput el c1à ordin foarte aspru

Xt 4

;.

eIre ,1

"

; 1111

rg E. A

.

,,t=1 :',r . ,

".

_

- ,

J. !.

7 " j

. tiC 't z

at'0 b'

Gheorghe Caws din Giirpenis, care s'a revoltat contra Ungurllor tn. 1784.Colectia Academic' Romine.

spre a se InAdusi miscarea, trimiterea mai multor corpuri dearmat6 si un premiu de 300 de galbeni pentru prinderea celortrei capi ai miscArei : Horia, Closca i Crian. Primind InadupI aceea rapoarte despre cruzimile sAvarsite de nobili asupra


taranilor nevinovati i cugetand asupra adevaratelor priciniale rascoalei, el revoaca masurile luate, desaproba executiile su-mare savarsite in contra taranilor, numeste obraznicie ordinuldat de Brukental pentru inarmarea nobilimei, intrucat acestaera un drept excluziv impäratesc, i dispune publicarea uneiamnistii ob§testi, din care sunt scosi numai capii r5svratirei.

Imparatul dorind insa sä cunoasca adevaratele cauzeale mirarei i tiind ca dela nobletea Transilvaniei nu va puteaafla nimic adevarat, insarcineaza pe comitele Iancovitz, guver-natorul Banatului cu cercetarea imprejurarilor. In instructiacare el, imparatul spunea ca cu toate ordinele sale cele maisevere nu a putut niciodata sä afle adevarul, ocarmuirea Ar-dealului ascunzandu-i in totdeauna lucrurile : ca comisiunile In-sarcinate a face dreptate taranilor s'au multumit a-i maltrata,spre a inadu§i plângerile lor, acoperind fail de legile functio-narilor singur5 inlaturarea iobagiei, apasare ce desonoreazaomenirea, ar fi In stare a readuce iaräi tara la ordine i laliniste

De cu totul alta parere erau nobilii Transilvaniei. Ei sus-tineau in memoriile si petitiele lor, ca plebea româna nu arecomtiinta de ce este drept i echitabil, ca cresterea ei e inrau-tatita ; principiile religiei crestine necunoscute atat ei cat sipreotilor eL Parintii nostri cunoscand natura acestei plebe aujudecat ca numai prin pedepsele cele mai aspre o poate aducela ascultare. Domnii pamantesti aveau dreptul sabiei asuprasupusilor lor, i numai cu astfel de lege a fost cu putinta sane bucuram In cursul multor veacuri de cea mai dulce pace.Slabirea acestei autoritati au provocat pe Virani la rascoala.Se speria mai ales nobilimea Ardealului, cand gandea ca re-volutia se puteà intinde i in celelalte parti ale Ungariei, lo-cuite de Romani, i apoi adauge ea, cat de mare este numarulRomanilor In Moldova, Muntenia si mai in tot Iliricul? Nuse va putea spera o indreptare radicala daca nu se vor pedepsicomunele dupa vechiul drept, daca nu se va procede dupatoata asprimea legilor contra capilor, pentru cà atat de duraeste ginta Romanilor, incat numai prin pedeapsa cu moarteau putut fi inspaimântati.

In conformitate cu asemene principii nobilii deci propu-neau ca mijloc pentru a face sa inceteze revolutia, ca armatasa capete autorizarea a interveni fara ordin expres, i in caz

.3 Rescriptul lui Iosif al 11-lea din 19 Noenwrie 1784 : vor;iiilich abermuss das allem Ansehen nach noch immer bestehende Iobapiat smelt es sichauf die Personen erstreckel, wenn hierin Meiner so nachdracklichen Befehleungeachtet die Abstellung cines die Mensehheit so Fehr et t hreden Drutices gleich-wohl nicht erfolget ware, umvercaglieh beseiliget werden. SO wie es wider Leibei-genschall in alien ilbrigen Erblanden geschehen ist". Denmanu, p. 312.

2M ISTORIA ROMANILOR

and tAranii nu ar vroi sA se lini§teasa, sA nu mai proceadAnumai defensiv ci sA-i omoare, sA-i taie §i sA-i pustiasa MAerutare. RAsculatii prin§i pAnA acuma s6 fie cu totii pedepsiti

Piinderea lui Horia §i Clo§ca.Gravurii in aram5 din timpul acela

Coleciia Academiei Romilne

Cu moarte, casele rgslete de prin munti sA se pustiasa §i sAse a§eze RomAnii in sate impreunA ; apoi sA se adune armele

MISCAREA. CIII/ITSRALA IN TRANSILVANIA 255

si sà se pedepseasca cu moarte pe toti taranii ce le vor purti.La caz de izbucnire a revolutiei In vre-o comuna, sa se pedep-seasca Cu moarte pe preoti, pe jurati si pe primar.

Asa intelegeau Ungurii sa stampere miscarea pornita.Atare destainuiri f acute insa intr'un moment de sinceritate.zmulsa prin groaza de moarte, sunt niste documente foarte pre-tioase ; ele ne arata fondul gandirei unguresti asupra Romanilordin Ardeal, si apoi sa ne miram daca Românii au cautat sale plateasca cu foc si cu sabie 1

Comitele Iancowitz ademenit si el la o purtare Nanafata cu rasculatii, incearca toate mijloacele pentru a-i linisti.Vazand insa ca nu izbuteste, ordona inaintarea trupelor. Dui:amai multe lupte partiale cu rezultat indoelnic, se da una maimare la Mihaileni unde taranii, fiind batuti, se desmoralizeaza.Horia el insusi isi desface trupa si fuge de se ascunde in opadure, Scoraetul, nu departe de omuz. Aice insa este tradatde 7 tarani romani, ademeniti la aceasta fapta prin premiulde 300 galbeni pus asupra capiteniilor rascoalei. Ceilalti doicapitani sunt prinsi si ei. Crian isi pune singur capat zi-lelor, iar Horia si Closca pier franti cu roata, dela picioare Insus, in ziva de 28 Fevruarie 1785 in capitala Ardealului".

Lui Closca ii daidura vr'o 20 de lovituri 'Ana WO deasufletul ; cu Horia mersera mai repede ; dupà ce la prima In-vartitura ii fransera fluerul drept, ii detera o lovitura de moarteasupra pieptului. Mai mult de 600 de Omni fura adusi sprea fi fata la aceasta executiune.

Astfel se sfarsi impreuna cu zilele capitanilor si revolutiaRomanilor din Transilvania, pornita in 1784 ca si in 1437, In1514 si 1599 tot In contra unei impil4ri seculare, ca o prote-stare pecetluita cu salve In contra uzurparei unor sfinte drep-turi. Natiunea romana, desmostenita de pamantul si de taraei, aruncata in lanturile robiei celei mai degradatoare, se sculaIn rastimpuri, ca un singur om, pentru a-si libera trupul sisufletul din jugul in care era prinsa. Totusi din incercarile re-petate ale Romanilor, acea din 1784 ava pentru ei urmari maifericite. Martir al unei sfinte cauze, sangele lui Horia nu curseIn zadar. Iosif al II-lea, Imparatul acela in numele caruia oa-sele lui Horia fusese frante, dar care in fundul inimei sale sim-patiza cu taranul roman, desfiintà prin un decret din 22 Au-gust 1785 iobagia personala in Transilvania. Dar acest decretnu IA aplicat, cum se Intamplase totdeauna lucrul cu decreteleusuratoare ale starei taranilor romani care treceau prin °car-

44 Sentinteie tnttoratoare una asupra corpulul mort al lui Crisanu, cea-laltit asupra celor doi cApítanl rfimasi In viatii vezi in Densnsanu, pag. 446.gi urm.


muirea maghiarg a Transilvaniei. De aceea ggsim In 1790 unmanuscript al Impgratului Leopold atre Dieta Ardealului,carerescript la punctul 5 spune cg nefiind pAng acum In Tran-silvania nici un urbar stAtgtor si hotgrit, comitele sg aratestatelor tgrei ca sg se facg chiar In aceastg sesiune un urbarprin care sg se 1n1gture servitutea iobagialg a colonilor (Ora-nilor români) si sg li se dee libera dispozitie a drepturilor Mgpagube acelor ale proprietarilor de mosii si sg se ia mAsuriprin care sg se linbungateascg soarta tgranilor" 45.

Care au fost caracterul acestei revolutiuni? Mai 1naintede toate ea seamgng cu antemeratoarele ei, revolutiile vechiale elementului tgrgnesc din Transilvania ; erh o revolutie so-cialg care tindea a rgspinge apgsarea neomenoasg Mug denobili asupra iobagilor. Fiind fusä cg nobilii erau cu totii Un-guri, apoi revolutia fsi puse ca tintg stArpirea tuturor Unguri-lor din Ardeal. De aceea si revolutionarii nu porniau decAtcontra nobililor teritoriali, tiranii lor, si crutau toate mosiilesi proprietgtile 1mpgratului si ale supusiilor ce at'Arnau de-adreptul de el". Intreaga tat% era sg fie ocArmuitg numai dedreggtori de nationalitate romang sau germang. Noblimea tre-buih sà fie desfiintatg ; toatg lumea erà sg fie supusg contri-butiilor si pgmânturile nobililor erau sg fie ImpArtite fntre tä-rani47. Aceastg din urrng cerere aveh un temei istoric si nuunul socialist. Tgranii se considerau ca despoiati pe nedreptulde proprietAtile lor, de pgsunele, muntii si pgdurile lor. Einici acuma nu cereau drepturi noi, ci numai restatornicireaunei stgri de lucruri ce fusese odatg.

Prin faptul fnsusi cg revolutia se petreceh fare doug po-poare ea lug, si un caracter national. Prin botezul ortodox Ro-mhnii nu urmg.'reau o tintg religioasg, ci gAndeau sg facgprin el Inceputul de romanizare a Ungurilor, de oarece Ro-mAnii credeau cg schimbAndu-le religia si starea socialg, ii voralipi de natiunea lor. De aceea pe femei, iargsi botezate, lemgritau dupg tgrani, le Imbrgcau In haine românesti, le inter-ziceau a vorbi ungureste, nu le mai Invoiau sg-si aminteascgcg au fost doamne nobile si au avut iobag-i, le sileau sg umbledesculte si le Indatoriau la tndeplinirea tuturor lucrgrilor cas-nice si agricole.

Se intAlnesc si idei politice, adicg de rgsturnarea guver-nului transilvan si de inlocuirea lui cu unul românesc In re-

" Rescriptul ui Leopold 3 Dec. 1790, ibident, p. 186: subate servitutelobagionali colonorum in fundis dominorum terrestrium".

" Raport francez al unui martur ocular 4 Dec. 1784, Hurm. Doc. IX,2, p. 134.

" Vezi ultimatul lui Hora cltre noble%a din comitatul Huniedoarei ap.Densusanu, p. 197.

MISCAREA CULTURALA IN TRANSTLVANIA 257

-volutia din 1784. A§a Clo§ca i Crian ,declara inaintea popo-rului din comuna Mogo§ul, cá dupa t e vor nimici pe totiUngurii, intreaga tara va fi ocarmuita numai de functionariromani numiti de Horia i Clora 48. Horia pare a fi aviit seo.pul de a lua puterea suprema asupra Românilor. Cantecele po-porane suna cam tot a§a Pan' a fost Horia 'mptirat, domniinu s'au descultat" §-1 pan' Horia a 'mix-ire-flit, domnii ail man-cat din blid". Taranii aveau cuno§tinta ca tara e a lor, i spu-neau ca tara aceasta este a Romanilor, i dacá vor capatiarme in mâni vor alunga pe -toti Ungurii". Florea Cozma dinGarbau spusese nobilului ungur Szent-Pali t Tara aceasta e anoastra ; a voastra e 'tara ungureasca §i in scurta vreme o sava scoatem noi de aici" 48 vrednica paralela la vorbele Vladi-mirescului spuse Grecilor din tarile romfine5°.

Unirea Românilor cu biserica romana tot adusese o des-binare in nationalitatea lor. Revolutia pornita de taranii români

ambele tabere, fárä deosebire de confesiune, arata poporuluiroman Ca el are de aparat interese comune, mai mari inca decatacele dogmatice, biserice§ti. Revolutia inchega deci iara'§i uni-tatea morala i etnica a poporului roman, amenintata de a fisfâ§iata prin unire, i aici sta rnai ales marea ei insemnatate.Unirea ceruse prin valoro§ii ei reprezentanti recuno§terea po-porului roman, tntru ccit ar trece la unire, a drepturilor de care sebucurau cetatenii 'Ana atunci privilegiati ai Ardealului.Revolutiapuse pecetea ei de sange pe aceasta cerere a unitilor, revende-candu-o insa pentru intregul popor roman. Astfel ajunse acestpopor la reinvierea con§tiintei drepturilor sale, ca natiune,nu numai ca secta. Nu fiindca ar fi imbrato§at religia catolicacerca el acuma o egala Indreptatire, i vanzanduli con§tiintacauta s'a cumpere dreptul de a teal omene§te in vechea sa patrie,ci fiindcal era §i el locuitor i cetatean al acelei

Rostirea cea mai insemnata a acestei noi faze a vieteinationale la Romanii Ardeleni se da' pe fata in vestita lor tan-guire pentru drepturi din anul 1791 subscrisa de ambii lor epis-copi cel unit Ioan Bob §i cel ortodox Gherasim A damovici.

La aceasta impacare a cugetului romanesc contribuirachiar §i protopopii uniti care fiind mai culti decat cei neuniti,cu cumpatul i harnicia lor §tergand urgia dintre cele doua

4P Declaratia lui Al. Kendi date vice-colonelului Kray'lAbrue. 5.1an. 1755:unlcum et praecipum propositum habentes ut Hunguros et rnagno hoc prin-clpatu Transilvaniae eliminaret et ipsi dominarentur" sp. rensusanu, prig. 149.Vezi 1 interogatorul preotului Gavril Sularu, Abrud, 26 Decernvrie 17£4 :hic principatus ab officialibus duntaxat valahicae nationis, per duceslioria etKloska denominandis admlnistraretur", ibidfm, p. 150,.

4' Vezi citatele In Densusanu, pag. 467.5° Mai sus, p. 68.

A. D. Xenopol:lstoria Roranilor. Vol.nQ 17

268 ISTORIA ItOMANILOR

credinti (unita §i neunitA) care mai inainte se credea a fi netn-vinsl, lar acuma nu numai a nu se goniau, nu se batjocuriauunii pe altii, ci Incà cu purtare fr6teascA cätre °lain." 51 Prinaceast6 suplia natiunea romdat intreagt cerea reintegrarea eiIn rAndurile corpurilor politice ale Wei felrel deosebire de con-fesiune, incuviintandu-se tuturor membrilor ei toate acele drepturide care se bucurau membrii celorlaltor nationaliati, §i temeiuljuridic al acestei cereri erà cà Roranii erau cei mai vechi locui-tori ai tärei, cà ei se bucurase cand-va de toate acele drepturi,de care fusese despoieti prin urgia vremilor 52. ImOratul comu-nic6 in 18 Mai 1791 Dietei Transilvane petitia RomAnilor spu-and In rescriptul sä'u cà natia valacà ar cere prin rugnninteace-i Meuse ca sk fie declaratà §i ea la natie regnicolar6 Inzestratàcu toate drepturile civile" cerAnd dietei s6 propun5. &At maicurand darea conceateniei Românilor, uzul liber al religiei §iputinta unei culturi mai Ingrijite". Dieta rAspunse ImpAratuluiIn 20 Mai In limba maghiar6, §i nu In cea latin6 ce se intrebuintapretutindeni In statul Austriac, cä mare a fost surprinderea pecare a produs-o In inimile lor un rescript regal atAt de nea§teptat ;c6 In ce prive§te cuprinsul, dieta a voit IntAi sà tie dac6 aceapetitie a fost Melia cu consimtà'mâtul preotimii, §i tntrebandpe episcopul român unit care se aflà In dietà, acesta le-a spusea' s'a invoit ca Romanii, f6rá s6 formeze o a patra natie, sà" sebucure de drepturile celor trei recunoscute ; dar a In ce prive§testilul, sunt in petitie multe locuri cu care nu s'a Invoit. Mai co-munic6 dieta imp6ratului a nu poate la. In privire cererea Luide a se ocupà cu pozitia Românilor Intrucht dieta a amanatdesbaterile §1 s'a disolvat, cu alte cuvinte refuzul ei de a se supunecererilor impAratului 58.

Impkatul repet6 Invitarea c5.tre Diet5. In 28 Iunie acela§an, invitare ce provoacA de astá datà un rAspuns al ei foarte lungmotivat, din 19 August 1791.

Pentru a tMà argumentul istoric asupra cAruia starnisefoarte mult Supplex Libellus Valachorum, Dieta fägà'due§teRomânilor coborirea lor din Romani, ceeace nu s'ar putea do-

51 Petra Maior, Istoria bisericei romdne, citatfi de Marienescu (I. C. malsns, p. 240 nota 24), p. 51.

Supplex libellus Valachorum Transilvaniae jura tribus receptis natio-nibus corrununia postliminio sibi adseri postulantium, cum notis historico-criticis,1. C. E. der civis transilvanus. Claudiopoll, 1791. Suplica a fost lucrata deMehes fiul yrrotopopului din Cluj, de ambit episcopi si de oculistul Molnar, poatesi de Samuil Itlein. Baritiu, I, p. 543. Cf. N. lorga, Isl. lit. rom. In sec. alXVIII-lea, II, p. 263.

Rescriptul din 1791 si rrtspunsul Dietei in Rural. Doc., IX, 2, p. 213 214Not5m cj. Supplex libellus subsemnat si de Ion Bob episcopul unit se cereanumit ca natia romang sä figureze ca a 4-a natie regnicolarA. Prin urmareloan Bob s'a dezis de fria and l'au Intrebat furiosil magbiari ; iar acestia aufalsificat lucrurile si raportul lor atre ImpAratul.

MISCAREA CITLTURALA IN TRANSILVANIA

-vedi prin nici un document. Ea sustine ca Românii ar fi ni§tevenetici (advenae) adunati din provinciile margina§e, care vi-aua§ezat aici sala§luinta. E destul de curios inca argumentulintai ca Romanii nobili care imparta§esc una din cele 4 religiidomnitoare au intocmai acelea§i drepturi §i aceea§i situati e ca §inobilii unguri. Dieta chiar se folose§te de aratarile Libelului cufamiliile ar fi de origine ro-mana pentru a sprijini aceasta mentinere. Ba raspunsul mergechiar mai departe. El se lepada pana la un punct de cele spusela inceput pentru tagaduirea dreptului istoric al Românilor,explicând prezenta acestor nobili Români prin aflarea unei po-poratii vechi române§ti la venirea Ungurilor. Cat despre iobagi,dieta sustine a sunt multi Unguri intre dan§ii §i ace§tia suntsupu§i indatoririlor cunoscute catre stapanii mo§iilor. A cestmijloc de a argumenta ca ar fi intre nobilii maghiari §i Roma ni,iar intre iobagii români *i unguri, tindea la excluderea putinteide a se incuviinta natiei minarle pozitia de a 4-a natie a Ardealului.A§a credeau Unguril ca au scapat de groaznica perspectiva de anu se mai hräni din munca §1 sudoarta poporului roman 54 .

Dieta respinge suplica mai ales pe motivul ca poporulroman ata cat se allá in aceasta tara, nici decum nu este co-lonie straveche a Romei, ci cati se allá sunt venetici, adunatura,fugiti incoace din t'afile vecine 55". Tata deci motivul politiccare impinse de atunci natiunile Ardealului a tagadui Rom âni-lor staruinta in vechea lor patrie, idee pe care mai tarziu imbra-cand-o in o forma §tiintifica, §tiura sa-i dea aparenta unei discutilistorice.

3. CULTURA ROMANEASCA IN ARDEAL

UrmArile cele rele ale Unirii. Am vazut ca silintele Mentade Români, pentru a imbunatati soarta lor in Ardeal, fi impinseseatat la unirea cu biserica romana cal §i la revolutia din 1784.Ambele aceste mi§cari avura cate un rezultat priincios pentru ei ;prin cea din-LE cel putin o parte din clerul lor, acel ce trecu launire, putu sa se adape la luminile apusului ; prin cea de a douase suprima' iobagia din toata intinderea Transilvaniei.

Daca insa aceste concesiuni incuviintate Românilor nu-iscuti de indata de toate impilarile, a§a precum cu greu se des-radacineaza apucaturile strambatatii, In o alta indreptare Ro-mânii dobandira un folos real din ambele lor mi§cari, anume InLvoirea §i deci putinta de a se cultiva §i ei, de a se deda la studiul§tiintei, a artelor §i a meseriilor, prin care luara §i ei rand intre

" Ibidem, p. 238-242." Baritiu, 1. c., p. 541.


popoarele producatoare de idei, i putura puna bogatullor ingeniu in slujba civilizatiei. Aici sta rezultatul cel mare alcelor doua evenimente expuse din istoria Romanilor ardeleni ;

cand vom vedea cum cultura dobandita de ei inrauri asupraacelor din tärile romane, atunci vom intelege cum mi§carile stu-diate pana aici ale poporului roman din Transilvania privesc, DUnumai istoria unei provincii romane§ti, ci pe aceea a intreguluineam.

In vremile mai vechi poporul roman nu poseda in Ardealalte focare de invatatura de cat §coalele de preotie, in care setnvata limba slavona trebuitoare slujbei biserice§ti. Introducerealimbei romane in biserica Marta intai de protestanti, apoi decalvini, nu fu insotita de creare de §coli pentru invatarea ei,de oarece in o rezolutie a ocarmuirei transilvane din 26 Septem-vrie 1699, gasim Inca dispozitia, ca acei dintre Romani ce vroeausa devina preoti, trebuiau sa treaca un examen dinaintea uneicomisii, la care sa iee parte §i preoti din religia aceea cu care Ro-manii ar vroi sa se uniasca ; dar di neexistcind aproape §coli pentrua se putea preqati, sei Inv* candidalii in qcoalele acelor con fe-siuni cu care ar fi sel se uneascti 56. Insa chiar in anul urmator1700, Catolicii care adusese la indeplinire unirea cu ei a uneipàrti din biserica ortodoxa, se ingrijesc a da clerului bisericeiunite o invatatura mai deosebita. Cardinalul Colonici arhiepis-copul Ungariei, intemeind o §coala in abatia santului Gotard,dispune prin actul sat' de intemeiere, ca sa se primeasca in eala studii, i tinerimea nascuta din parinti schismatici sau eretici,Valahi sau Sârbi57. Se vede ¡ma ca se luase masuri §i de a seinvata indeob§te Românii in limba lor, de oarece mitropolitulAtanasie Anghel alcatuqte pune sa tipareasca un bucvariu(alfabet) pentru Romanii uniti, pe care insa Catolicii nu-1priviau ca de tot corect in partea lui religioasa 58. Se mai tiparise§i un catehism din care iara§i ratacirile fusese starpite, §i se im-partise fara plata, retragandu-se un antil care iara§i contineaabaten i dogmatice 59. Mitropolitul Atanasie mai era indorit a

SI Resolutio regii gubernil Transilvaniae, 26 Septembris anno'1699 inNilles, I. r., (mal sus, p. 237 nota 1 1) I, p. 236: quoniam (Valachi)prorsus scholam habent, studeat et disceat in schola ejusdem relicionis cumqua se univerit". Reprodus in traducere romAnti Incui dinainte In Cipariu. Arte

tragmeplP. p. 84." Diploma lui Leopold innOratul care IntAreste fundatinnea Cardina-

lului, din 8 Septemvrie 1700, Nilles, I, p. 367 in quo (collegio) juventutisab haereticis schismaticis, Valadhis aut Rascianis patribus ortae, tum in pie-tate tun in literis erudiendae praecique ratio habeatur".

51 Scrisoarea lui Gabriel Copi c. Cirdinalul 4 Martie 1701, Nilles t, p. 263repertos a se errores plures et contra fidem et unionem in libro alphabeticaquem D. ep. Athanasius edi curavit".

" Iuramentum ep. Athanasii, 7 Aprilis 1701, ibidem, p. 283.


infiinn in Alba Iulia o scoala romano-latina, In care sa predeaprofesori cunoscatori de limbele romane i latina ". Rescriptulimperial care confirma aceasta noua oranduire, adaoge ca ar donica asemene scoli sa se infiinteze nu numai in Alba Iulia, dar Inca§i in Hateg i Fagaras 61 Pela 1718 1720 gasim aceste scolicaum infiintate, precum si o alta in Brasov, primindu-se in elecopii din toate natiile Transilvaniei : Greci, Romani si Sasi. Un-gurii nu le cercetau, fiind luterani sau calvini. Boierii din Mun-tenia insa, dorind sa dea copiilor lor o invatatura mai ingrijin,li trimeteau peste munti In scoalele iezuitice 62.

Mult facu pentru scoalele românesti, de caracter unit bineinteles, vrednicul episcop Inocentiu Micu, aparatorul nationali-tatei romane. El cere i dobandeste dela imparatul voia de a in-fiinta pe langa manastirea din mitropolie si un seminar, pentrucresterea i invatatura copiilor saraci. Spre a dobandi ins5 veni-turile trebuitoare intru sustinerea unui atare asanmant, el obtineschimbul domeniului metropolitan dela Gherla i Sambata dintara Oltului, pe acel al Blajului, care producea 6.000 de fiorini-pe an, indoit ca celalt. Din acest venit pastreaza pentru el numaijumatate, iar cealalta jumatate o intrebuintaza astfel : 1.200de fiorini pentru intretinerea a 11 calugari din care doi dascali,700 de fiorini pentru 20 de invatacei ai seminariului si 972 defiorini pentru trei stipendisti de trimis la Roma la invatatura,iar restul de 128 pentru drumul lor ". Spre a se putea ridica

manastirei si ale scoalei, un sobor intrunit in Blaj hota-reste In ziva de 26 Ianuarie 1738, ca clerul sa contribue la chel-tuielele trebuitoare, cu 25.000 de fiorini ".

Asfel full puse temeliile stralucitei i rodnicei scoale dinBlaj, care insa nu se deschise cleat in 1754. coala din Blaj fuseseprecedata in 1736 de infiintarea unei alteia in Banat, prin preotulDiaconovici Loga venit acolo la Verset din Muntenia, Meat esteinteresant de constatat ca primele inceputuri de scoala roma-neasca de peste munti sunt datorite unei tmboldiri muntene 65.

Inca dinainte Iezuitii, pentru a a Lrage mai curand pe Ro-mani la unire, dupa cum la primise in scoalele lor din Alba Iuliasi de aiurea, asa Ii trimisese i la Roma, spre a, in_vata teologia,

unul din cei dintai Romani care merse in cetatea vecinica

Ibidem, p. 285: Ut schola valachico-latina Albae erigatur, sat aganiMagistros scholarum eligam calientes linguam valachicam et latinam".

" Diploma lui Leopold din 1701, ibidem, p. 298 : EL ut unitorum filiimajus incrementum scientiae valeant haurire. desideramus ut Albae, Hatzeg etin Fogaras opuidis, scholas instituant".

" Nilles, I, p. 455.Din ¡atora bisericeasca a episcopulul Samoll Micu, reprodusA In Ci-

pariu, flete qi fragmente, p. 53-56.Ibidem, p. 95.

" At. Marenescu (I. c. mai sus', pag. 240 nota 24), p. 41.


spre a se adApa cu invAtAturile teologice au fost loan Pataki;7nitropolitul ce urmeaz'á In scaun lui Atansie Anghel, §i care erà un.om ce-§i iubea poporul §i vroia sA4 ridice din starea degradatàIn care se afla. Pataki fusese trimis cu cheltuiala iezuitului He-venesius infai la §coala din Cluj, apoi de aici la Viena §i la Roma;.§i dobAndise ce! Intai dintre Români doctoratul In teologie 66.

Dela infiintarea stipendiilor lui Micu, trimiterea la Roma eràIncununare obicinuit6 a studiilor, pentru cei mai destoinici

.din ucenici.Ce! intai Român stipendist trimis la Roma de episcopul

Mica fu Petru Aron din Bistra In 1743; dupà" el se mai duserä-Grigore (Gavril) Maior, Silvestru (Simion) Caliani i Petru lacov 67.

Petra Aron fu rAnduit la intoarcerea lui dela inv5.t6turi vicariugeneral al mitropoliei, §i la e§irea lui Micu, obtinu scaunul mi-tropolitan In 1752. Acesta deschise cursul InvAt'áturilor la se-minarul din Blaj, In temeiul unui rescript imp'ärkesc, In anal1754 68 In curfind §coala inflori cu putere ; peste 300 de InvälAcei

cercetau, §i mai ales studiul limbei latine erà foarte binegrijit. Se adunase §i o bibliotec6 de vr'o 300 de volumuri, maiales latine§ti, din care 182 din biblioteca lui Pataki §i 72 din aceaa lui Micu 69.

Tot pe atunci se mai intAlnesc ca Români inv6tatiAlexandru Rednic de origine nobil din satul Giule§tii din Mara-mure§, care cAlugArindu-se capAt6 numele de Atanasie, §i de-vine mai pe urm5. mitropolit. El invAtase la Viena filosofia §iteologia 70; Gerontie Cotorea din satul Totoiu In comitatul Albei,Invàtat In teologie din Sâmb6ta Mare In Ungaria n, ManaseNeagoe profesor de sintaxá la seminariul din Blaj, invAtat inacea§i §coal6 ca §i Cotorea fl; cglug6rul Isaia care InvAtase laKiev limbile slave, §i tradusese vedeniile sfântului Grigore ".Pela 1760 se infiinIaz5. In Blaj §i o tipografie cu litere cirilice,sub povAtuirea unui tipograf Sandu din Moldova, ineat se vederepetAndu-se §i acuma imprumutarea me§terilor tipografi Inlitere cirilice din tärile române, spre inAtarea Ardelenilor, pecare am intalnit-o In vremile vechi 74.

" Nilles, I, P. 87. Comp. XCV i Cipariu. Acte ft fragmente, p. 241. Caprecedent cultural mal vechiu not6m pe un inviltAcel romän Gheorghe Baistalcare In anul 1619 trecil la catolicism pentru a putea invAtti In Collegium Ger-manicum et hungaricum. N. Iorga, Scrisori ardelene ci maramure-§ene, p. 235.

Cipariu. Acte i fragmente, p. 96." Actele pentru deschiderea scoalei din Blaj, ibidem, p. 217-224.

Ibidem, p. 106 si 224." Ibidem, p. 99 g 101.7t Ibidem, p. 101.71 Ibidem, p. 105." Ibidem, p. 107.71 Ibidem, p. 109. Vezi vol. al VII-lea al acestei istorii, p.' 68.

MISCAREA CULTITRALL IN TRANSILVANIA 263

De§i studiile se intemeiase in Blaj, tot urmau inainte ase trimite tineri aspiranti la preotie sau calugkie in §coalele ca-tolice. A§a in 1773 mitropolitul Grigore Maior trimite la §coaladin Sambata Mare pe Ioan Bob §i pe unul Geti, din care celdintai ajunge mai pe urma mitropolit 75 Tot pe atunci infiin-taza Maria Tereza un seminar in Viena, pentru 50 de clerici delegea greceasca, in care aveau loc §i 9 stipendi§ti români dinArdeal. De acolo au inceput mai ales tare Romani a se inmultipreotii cei invatati §i iscusiti" 76.

Studiile cele mari istorice. Din numkul necontenitcrescator al Românilor ce incepuse sa se dedeie invAtaturilor,trebuia dela o vreme A se aleaga ni§te cugete mai deosebitecare s'A reverse asupra poporului lor roadele §tiintilor adunatede ei. Cel intai care nu Ostra numai pentru el luminile dobandite,ci aducandu-§i aminte de poporul ski, vroi sa i le imparta§asca§i lui, fu Samoil Micu, sau Klein, nepotul lui Inocentiu, trimisIn anul 1766 impreuna cu *tefan Pop la Viena in Colegiul Pas-maneic, unde invata timp de §ase ani, filosofia §i teologia, §ise intoarce ca profesor de morala §i etica la seminarul din Blaj ".Micu serse o multime de lucrki, cele mai multe biserice§ti,care au ramas netiparite ; dar §i cateva de o mare insemnatatepentru desvoltarea mintei §i a simtimantului national al po-.porului roman. A§a in limba latina o scurta Noti fa asupra Isto-riei Romdnilor, dela originea lor pana la veacul al XVII-le;In acela§ idiom Elementele limbei daco-romane, care sunt apoicomplectate de incai, §i in care textele române sunt scrise cu literelatine ; anoi in romane§te Istoria politicti §i bisericeasc4 a Ro-mdnilor din Ardeal, dupa care Petru Maior alcatui in mare partepe a sa, §i Istoria Romdnilor din Ardeal, din Tara Romclneascli§i Molodva cu inteimpldrile Domnilor, in care serien i el aparape de o parte originea romana a Romanilor, pe de alta stkuintalor in Dacia-Traiana. El mai puse temelia cea mai de seamala alcaturirea Dictionarului romdn, latin, unguresc §i german,care mai tarziu se tipki in Buda 79. Cu toate ca Samoil Micupare a fi incepatorul In Ardeal al istoriei erudite, §i reflexive aRomanilor, el totu§ a avut cati-va predecesori in aceasta cale.A§a in 1743 Petru Bod serie Brevis Valachorum Transilvaniamincolentiiim historia, In care autorul apara originea romana a

75 Cipariu, Acte $i fragmente, p. 132." Ibidem, p. 131." Itridem, p. 115, 122 ?1 125.78 Papiu Ilarian, Viaja lui Gheorghe .5incai, Bucure§ti, 1869, p. 15 Ath.

Manían Marienescu, Viaja lui Petru Maior, Bucuregi, 1883, p. 38, comp. ArunePumnul, Lepturariu romdnesc, Viena, 1864, IV, p. 21. Istoria Romdnilor Inlimba romana fu tiparita In Buda In 1806.


Valahilor. Scrierea Insä nu fu tipäritä. Pe timpul episcopatuluiIli Grigore Maior, un cleric din Blaj, al cArui nume nu s'a päs-trat, alcätueste un tratat De ortu el pro gressu conversione Va-lahorum episcopis ibim arhiepiscopis el metro politis eorum, Incare pe ling6 chestia religioasä de care se ocupà, trateazg sidespre originea românä a poporului românesc. In 1746 GeronteCatina apärä aceeasi origine In cartea sa Despre schismaticiaGrecilor, spunänd c5. fiind noi sänge adevärat al Rämlenilorcu cAt ca strämosii nostri In vremea Impäratului Traian de acolos'ar fi trimis In pärtile acestea" 79.

Ceilalti doi fruntasi ai culturei românesti din Ardeal,Gheorghe $incai §i Petru Maior flu% trimisi la Roma In anul 1774de mitropolitul Grigore Maior. Si ei ca si Micu se ocuparä maimult cu desbaterea trecutului Românilor, depät cu fnvätäturilepentru care fusese trimisi, si dupà ce se intorc, mintea lor räpitàcätre fnältarea neamului, fi deteägea dela indeletnicirile lor bi-sericesti, Meat simtindu-se nedestoinici pentru menirea cAlugä-reasc6 si neputänd suferi purtarea absolutä a mitropolituluiIoan Bob, cerurä si obtinurä demiterea lor din mänästirea Bla-j ului 80.

Si at de putin se läsase a fi cuprinsä mintea lui Sincaide ideile catolice si iezuitice In mijlocul cärora crescuse, se vededepe deplina lui libertate de cugetare In trebile bisericesti. Desprescopurile pristavilor bisericei catolice asupra Românilor se ros-teste färä fncunjur, cà ar fi numai spre a-si umplea pungile lor,iar el sä rämänä robul acelora pe care i-a stäpânit cândva strä-bunii lui 81 Arätänd organizarea Iezuitilor, a cäreia secrete lecunoscuse de cAnd fusese la Roma bibliotecar In colegiul de pro-paganda fide, el spune cä.' fntre ei se alegeau oameni sau bogati,sau iscusiti, sau frumosi, acesti de pe urmä pentru a izbuti läng6femei" 82. Dei cucernic crestin Sincai fsi bate joc de fnsälätoriileclericale, vinä ele ori de unde, din Apus sau din Räsärit, precumbunäoarä de neläsarea pätrunderei nici a päskilor mäcar desex femeiesc In mänästirile muntelui Atos, 93 sau de indulgentilevändute de patriarhul Dosoteiu al Ierusalimului, din care si tatulsäu, Ioan Sincai, cumpgrase una cu 40 de lei, spre a i se pune pepiept cand va muri, ceeace fiul säu a se face nu ingädui, stiindbine c6 darul lui Dumnezeu nu sepoate vinde pe bani" ".

" N. Torga. Isl. lit. com. In sec. al XVIII-lea, IT, p. 177." Actul de demisiune a lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior

si German Peterlachi din 19 Ianuarie 1784 in Papiu, Viaja lui $incai, p. 89_1, $incai, Cronica Rortulnilor, Iasi 1853, II, p. 214." Ibidem, p. 306.A, Ibidem, III, p. 160." Ibidem, 197-198.

MISCAREA tULTURALA IN TRANSILVANIA. 265

Tot a§a de liber cugetAtor se araa *incai In .privireaunirei bisericei romane cu acea catolicA. El aratà toate nelegiu-irile, in§elItoriile §i prigonirile puse in lucrare de capii Catolicis-mului sprea impinge pe Romam ali leprida In parte religia strà-mo§eascI :c6 acele patru punturi necumva le §tiu Romanii ceipro§ti §i neinvatati, dar chiar dintre Orturari multi nu le int6leg,ci numai pleve vorbesc ; cA unirea numai popilor au folosit, caace§tià au dobandit putin6 scutintA, iar poporul roman au slujitnumai Catolicilor spre a invinge pe calvini" . El mai aratà apoiceeace era un mare curaj chiar a inchipul numai cat pe timpullui a cei mai multi nobili unguri din Transilvania erau de o-bar§ie RomanA ; apasA apoi pe t6rani cu mare aprindere des-criind mi§eleasca lor stare in toat6 a ei goliciune ".

*incai nu era deci o minte croit6 pentru supunerea oarb6ce se cere elementului clerical. Spirit neatarnat, inzestrat Cucriteriul cuno§tintei, el nu puteà rAmanea in bisericA, cu toatec6 prin ea, ajunsese a se lumina, ci §tiind nAravurile pope§ti"se lepAd6 de a lor tagm6. Menirea lui era o alta: malta lui cu-getare, puterea sa de gandire era sl o punA in slujba unei cauzeIna §i mai sfinte, desgroparea istoriei unui popor uitat §i a-pArarea vremurilor sale trecute contra criticei §i a hulei celorde fatà.

Cunoscand el insemnälatea limbei pentru existenta unuipopor, el prelucrà §i inavuti Elementele limbei daco-romcIne iz-vodite de prietenul sa'u Samoil Micu, in care scriere ea §i acestdin urm6, Sincai s6 sile§te a cuedti limba roman6 de terminiide obar§ie nelatinä, pentru a o readuce la cur6tenia ei delainceput. El intreprinsese tusk o lucrare mult mai insemnatà :expunerea an pe an a intamplArilor vietei poporului roman depe vremile Dacilor panà in acele in care el tilia 87, §i anumenu ca o simplä povestire, ci pe baza izvoarelor, pe care le ci-teazA in totdeauna, supunandu-le adese-ori unei judicioase cri-tici. Pentru timpul lui §i ¡litre Romani, o asemene oper6, deo conceptie tot atat de vastk' pe cat §i de temeinick este oadevArata" minune.

De§1 cronica lui $incai nu vAza lumina zilei In intregi-mea ei decat in 1853, cand fa editatà in Ia§i dupA indemnul§i cu cheltuelile domnitorului Grigore Ghica, totu§i pkti dinea apAruse Ina de pe timpul lui in Transilvania, ca adaos la

0 lbidem, II, p. 136. Comp. Papiu Ilarian, Viaja tut 6ireca1." Ibidem, II, p. 135." Sincai ajunse cu scrierea numai pinA la anul 1773. El Insl plAnuise

a o urma panl la 1808, anul in care 1ncepuse a se tipAri. Titlul sub care a-pare In alindarul pe anii dela Hristos 1807-1809, Buda, este: Chronica Ro-mdnitor care tncepe din anul 86 dripei nasterea domnului Hristos si se va sá-vdrsi In anul 1808 in carele au tnceput a se tipári".


calindarele din anii 1808 §i 1809, când fll oprita de a urmamai departe de catre censura, ce se spune a fi rostit urma-toarea sentina asupra ei : ca lucrarea ar fi demna de foc iarautorul de tapa" 88

0 a doua Incercare de a publica cronica lui *incai fù fa-cuta de mitropolitul Veniamin in 1843 sub domnia lui MihaiSturza in Moldova, aparand atunci din tipografia mitropolieivolumul I, anii 86 pfina la 999 dupa Hristos, sub privighereaarhimandritului Gherman Vida inspectorul zisei tipografii 88.

Lucrarea lui incai fü insa cunoscuta de o multime deRomani invatati ai acelor timpuri, incat fara indoiala ideilecuprinse In ea avura un rasunet In mintea insatata de cuno-§tinti a contimporanilor lui din care pricina *incai §i trecea inacele vremi drept un om fenomenal.

Un lucru reiesa mai cu deosebire din lucrarea lui *incai,care caracterizeaza §i schita mai scurta a lui Samoil Micu, a-nume a el se indeletnice§te cu istoria intregului popor roman,nu cu acea a unei provincii. Obiectul cercetarilor lui *incaieste neamul romanesc §i. nu atata -Wile de el locuite. Din a-cest punct de vedere, scrierea lui *incai este un pas inaintefacut catre introlocarea poporului roman inteun singur trup.Dupa ce putinta introlocarei Romanilor in o singura cugetarese (Muse prin introducerea limbei romane in biserica, §i prinindegetarea din partea marilor scriitori ai veacului al XVII-leaa unei obar§ii comune, venea acum §incai care dadea acesteiidei o aplicare, deocamdata In domemul inteligentei, intrunindIn cercetarea lui soarta Intregului popor românesc, chiar §i aacelui din Macedonia 90, §i Indrumand astfel mintea lui delaunirea povestirei faptelor la acea a indeplinirei lor, dela istoriela viata reala.

Daca prin chipul cum Sincai concepe istoria poporuluiroman se faceà un pas inainte in ideea unitatii neamului ro-manesc el reinviaza §i Intare§te pe de alta parte celelalte idelcare-i slujise de temelie. Amaruntita lui cercetare pune In olumina mult mai vie de cum o facuse predecesorii sai, scriitoriiromani de pe taramul istoric, originea romana a poporului roman.Aceasta origine recunoscuta altadata de scriitorii straini, acumde cand Romanii insu§i incepuse sa o revendice, gasia contra-

11° ,,Opusigne, auctor patibulo dignus". Vezi Papiu Harlan. Viaja lui$incai, p. 27. Asupra tipArirei cronicei In alindare vezi, ibidem, p. 23.

1° Se aflA un exemplar din aceastA editie foarte rarA In Bibl. Academiei,col. Gh. Popescu, N-ro 661.

'° Scrisoarea lui 5incai atre Engel In Engel, Neuere Geschichle der Walachey, p. 84-92.

MI$CAREA CULTURALA. IN TRANSILVANIA 267

zicatori ", j trebul deci ca istoricii Ardealului sä o sustina cuo putere i un excluzivism, care de§1 mai mult patriotic decat§tiintific, fù singur In stare a atrage luarea aminte a celor ne-partinitori asupra parerei aparate de ei, §i a o face la sfar§itsa triumfe. Petru Maior, de§1 insufletit de acelea§i simtiri ca

Sincai §i Klein, procede pe o alta cale pentru a le da in-trupare. Nu povtste§te ca Klein, nici nu invoaca expunerea luiIn reproducerea integrala a documentelor ca Sincai. Ca un istoricmodern, el citeaza, critica, analizeaza . . . i precizeaza izvoa-rele scotand din ele tot miezul interesant pentru istoria nea-mului säu. Cat de minunata este analiza absolut noua §i ne-facutà de nimeni pan6 la el a vestitului loe din Flavius Vopi-scus, care raporteaza . de coloni§ti §i cat de bine reduce elIn pulbere toate isvoadele curtizanului lui Aurelian ". Ca §i

Petru Maior nu se sfie§te a sustinea doua pkeri con-trazicatoare, pentru a sprijini originea romana curata §i nea-mestecata a poporului roman : pe de o parte a toti Dacii s'auretras Inaintea Romanilor ; pe de alta ca Daco-Romanii nu aue§it din Dacia la venirea barbarilor. Pentru a dovedi staruintaRomanilor In Dacia in timpul nav6lirei barbarilor, ei cauta §ireg6sese pe Romani sub toate numirile acelora, sub Sciti §iTribali, sub Daci §i sub Goti, sub Pacinati §i sub Cumani, §icu toate aceste se silesc de a-i ferl pe cat pot de amestec cuei, §i cand sunt nevoiti sa recunoasca inriurirea slava, ei vor-;bese de peingeírirea neamului românesc" 93.

A-tat Micu cat §i Sincai §i Petru Maior i§i dau apoi celemai mari silinti, spre a spala pe Romani de ru#nea de a fifost supu§i altor popoare, ar6tand bunaoar6 ca daca Unguriiau robit pe Românii Ardealului, aceasta au facut-o calcand le-gaturile sub care Românii primise stapanirea ungureasca ;Intre statele române ale Moldovei §i Munteniei §i acele vecineale Ungariei §i Poloniei nu a fost relatiuni de supunere §i va-salitate, ci de &Ian-0 ; silinti de lauda pentru acele timpuride injosire ale neamului romanesc, §i care aveau de scop a treziiar in el simtimantul vredniciei pierdute, de a-1 scutura din

" Un critic anonim din Viena combate In cloud randuri Istoria lui PetryMaior. Sulzer In Gesch. des transalpinischen Dakien, Wien, 1781 (III, p. 156)spune despre gramatica lui M1cu-5inca1 ca nu ar merge ca sa se sale limbaromana cu litere latine'. In 1823 apare In Halle o brosura : Erweis dass dieWalachen nicht römischer Abkunft sind, atribuita lui Eder. Sustinerea originetromane a Romanilor de scriitorii straini, vezi mal sus, vol. I. p. 216.

" Vezi vol. III, p.....Caracterul de polemist al lui Maior se vede si dincearta lui cu Kopitar. Vezi Animadversiones de Petru Maior 1814 contra ar-ticolului din Wiener Litteratur Zeitung. El revine cu o a doua critica Reflexiones1815 si lnchee cu o a treia Contemplatio 1816.

" Petru Maior, Istoria pentru inceputul Romdnilor In Dacia, editia din1832, p. 174.


amorteala in care era cuprins, de a-1 aduce iar la viata liber6mandra.

Astazi nu inai avem nevoie de atari rasuciri ale adevkuluifiindca ne-am sculat iara§i din morti §i am reinviat la o viatacon§tiut6 : din potriva trebue sa ne cunoa§tem trecutul a§acum el a fost, spre a ne sili pe cat se poate a nu-i mai sa-mana in partile sale cele rele ; a pune cat mai curând cea maimare indepartare !litre ceeace eram i ceeace suntem. i apoice ru§ine este de a fi fost impilat, nedreptatit, martirizatcalcat in picioare? Au doara singuri noi in Europa am fostrobiti sau redu§i in vasalitate? Ungurii insa§i, care cauta sase mandreasca cu supunerea neamului romanesc, nu a fost eisupu§i Turcilor, i mai ru Inca &cat noi, fiind Ungaria re-dug in pa§arac timp aproape de doua veacuri? Marele i pu-ternic imperiu german nu a fost §i el tributarul Portei? Angliaapoi a fost vasala Frantei, Prusia Poloniei, i aceasta de peurma tara a dispkut chiar in mormântul sapat de altele cealtadata tremurau inaintea ei.

In asemene suiri i eoborki ale neamurilor omene§ti, inaceasta privire mareata a leganarei cumpenei istoriei, minteaomului poate invata cat de fatale sunt evolutiile istorice, mimalui poate sa se cutremure de spaima, gandirea lui sa fie im-ping la cugetari mkete, nici and insa sä i se arunce in obrazsangele ru§inei, caci nu sunt vremile sub carma omului cibietul om sub vremi".

Pe langa imbarbatarea poporului roman prin aratareaunui trecut cu atata mai gloris cu cat era mai indepartat, scri-itorii cei mari ai Ardealului mai aplica Inca un ridicator pu-ternic la inaltarea neamului românesc, derivat tot din originealui romana. Acesta era luat tot din lumea simtimintelor, a-nume ruqinea de a fi cclzut coa de ¡os, Mud neamul se coboriadin o a§a de meindrei ()Mule. Simtimantul ru§inarei, cel maiputernic din toate mijloacele pedagogice, era pus in lucrare deacei mari invatatori asupra marelui copil ce-1 aveau inaintealor, poporul roman, spre a-1 imboldi astfel din launtru catremunca pe taramul culturei. A§a Petru Maior spune in cu-vantul inainte al istoriei pentru lnceputul Romdnilor In Dacia",ca vazand Românii din ce vita stralucita sunt prasiti, totisa se indemne stramo§ilor sai intru omenie i in bunacuviintaa le urrna". Sincai exclama in mai multe locuri ale croniceisale, cum neamul romanesc, uitanduli vita §i sä'mânta, gemesub jugul altor neamuri" 94. Tot a§a i Samoil Micu in introdu-cerea la Istoria Romdnilor spune ca : mult este a fi nascutRoman, cum invatam dela insu§i Paval apostolul, carele macar

" Sincai, Chronica Romffnilor, 11 p. 214.


cg era din sämäntä Jidov, tot se läuda si cinste f§i tine4 afncai cu numirea este näscut Roman, si cu adevärat a se nastedin sange roman mult este" 96.

Odat'ä Imboldirea datä toti ceilalti scriitori ardeleni carecAlcarà pe urmele celor trei fruntasi, fAcurà din aceste fnvä-täturi catehismul renasterei Romanilor. Toti pe intrecutelefndemnau pe poporul românesc a-si lumina mintea, a se trudipe ogorul culturei, singurul mijloc prin care ar puteà sä seemancipeze de sub jugul sträin.

Asa gäsim pe Molnar oculistul, scriind pe la 1788 o Gra-matted germano-româng si pe la 1799, o Retorted Romdnd. Elmai traduce si o parte din Millet, Histoire Universelle, In pre-fata cäreia el emite cel intäi pärerea cA limba romänä trebueImbogAtitä cu cuvinte imprumutate dela marea noasträ limbglatinä. Radu Tempea care dä deasemenea la lumina' o Gra-matted Romdat In 1797 in precuvantarea cäreia se vede ten-dinta de a aplica asupra limbei rornânesti principiile marilorfnvätätori, de a readuce viata noasträ la asämänare cu cearomanä : care lucru ca greu va fi, spune el, a aduce limbaaceasta in curätenia si originalul ei, adicä In 1imba veche rärn-leneanä, cäci de ar aduce-o cineva, In curätenie, ar fi tocmailatineasc6 sau italieneasca" 96 Iorgoviei din Banat In Observa-,fiile sale de limbd romemeased, tipärite In Buda In 1799, rostesteMamie principia a limba si natia cu acela§ pas pä'§esc", siIntreprinde si el o curätire a limbei românesti de sträinismelece fi innäbusiau geniul. Cumplitä Infruntare avù de intampinatIorgovici pentru fntrebuintarea literilor latine in scrierea românäprecum si pentru sprijinirea pärerei cä Românii veniserä InWile dela Dunke sub conducerea lui Traian si csá ar fi in elemai vchi locuitori decat Ungurii 97.

Fabulele lui Tichindeal nu sunt numai o traducere a cu-legerei lui Obrodovici profesorul de frantuzeste din Tärile Ro-mane, care el fnsu§ tradusese din Esop pe limba sarbeaseä.Ele sunt amestecate cu cestiuni care agitau pe atunci socie-tatea si natia româneascä ; el a destäinuit o sumedenie de du-ren i ale poporului, a propoveduit desteptarea nationalä, corn-bätänd desbinarea si Indemnand pe frati la iubire, starnindrävna la lucru, invocând descendeata noastrà latinä si inspi-ränd tuturora credinta neclintitä a triumfului In viitor. Deaceease explic6 succesul aproape extraordinar al acestui volum de

" Istoria Romdnilor tip6rit5 In Ruda 1806, In precuvAntare care se atltireprodus5, afarA de fraza final:i. si In Adele si fraomentele lui Cipariu. p. 138.

" Reprodusl Papiu Ilarian, Viaja lui $incai, p. 73. Comp. N. Iorgais/. lit. rom. In sec. XVIII-lea, II, p. 290.

9, Iosif Vulcan. Dimitrie Cichindeal, discurs de receptie In Ac. Rom.1893, p. 8.


fabule traduse, si deaceea Eliade a spus despre ele ca vor fipentru Romani pentru totdeauna tablele legei aduse din pu-stiu" 98.

Dupa Tichindeal aflam pe unul ... Gherghel ot Ciokoticidin Maramures care tipareste cu cheltuiala unui aroman dinClisura In Macedonia, a lui Const. Darvari, care era; avuitorde mai multe case In Viena si .. . zelos spre cultura Romananatiei sale" (sic) In anul 1819 un cod al manierelor eleganteInsemnat mai Intai pentru ca fntrebuinteaza literile latine ;apoi prin cugetkile serioase si inspirate de un adânc foc deneam,precum Inteun loe unde Gherghel esclama : fncepatori asa demareti cum sunt stramosii stramosilor nostri, nemernicilor stra-nepoti ai lor, Romanii din Dachia Veche 1" si de asemeni fm-boldiri e Okla carticica 99.

Alt lucrator In campul ideei nationale pe tarâmul limbeiInca mai cuminte si mai Intelept chiar deckt &Kalil cei marieste Budai Deleanu. Pe langa epopeea lui comica de multavaloare, Tiganiada, Budai a mai scris §i. Temeiurile gramaticeiromdneqti In 1812 care Insa nu s'au tipkit, si un dictionarromanesc-nemtesc pentru tiparirea calla el capata In 1818fnvoirea cenzurei. Introducerea istorica la acel dictionar estefoarte fnsemnata'. Budai Deleanu aratä In ea cum bimba ro-maneasca e compusa din mai multe elemente slavone, grecesti,unguresti, albaneze ; dar ca elementul de capetenie al ei estecel roman. Cuvintele straine desl nu sunt neapärate sunt bunepentru a varia vorbirea. Ai crede ca Budai Deleanu este unfilolog din zilele noastre si nu un adept al fnfocatei scoale la-tiniste. Dar el adoage ca pentru Imbogatirea limbii, precumGrecilor le este slobod In lipsele sale, sa Imprumute dela limbaelineasca, si Sarbilor si Rusilor dela limba slavoneasca cea din-carti (vechea slav'ä) asa si noi toata cadinta avem a ne ajutacu limba latineasca cea desavarsita, ha si din surorile limbeinoastre, cea italieneasca, cea frantuzeasca si cea spanioleasca "Q.

Din sanul acestor Invatati ardeleni iesl In 1795 planul u-nei Sccieldfi filosoficesti a neamului romdnesc, care se puse Inlegatura cu Enache Vacarescu din Muntenia. Societatea voiasa scoata o publicatie periodica sub titlul Vestiri filosoficoti,care A. raspandeasca Invataturile care ascnt puterea mintii caO. putem cugeth In adevar luminat despre cele ceresti vazute

" Iosif Vulcan, op. cit. In nota precedentA.J° Extractele din aceasta carte publicate de Pumnul In L..pturariu. Comp.

N. Iorga, Ist. lit, rom. in sec. XVIII-Iea, II, p. 261.i°° Asupra lui Budai Deleanu, vezi N. Iorga, Ist, lit. rom. In sec. XVIII-lea.

II, p. 298 §i 310.

MISCAREA CITINURALI IN TRANSILVANIA 27l

si nevhute alcatuirei". Erau sa iasa cate dona coale pe sap-tImana. Daca initiatorii cautasera intovarasirea Bucurestilor,o facuseM in asteptarea unei bogate prenumerari a celor preacinstiti si de innalt neam arhonzi". Se vede irisa ca acesti dinurma nu se prea grabira Cu sprijinirea intreprinderei, si anumecum darea celor 15 fiorini nemtesti ceruti inainte, din carecauza Vestirile nu iesira nici societatea nu se putù mentineAm.

Intrunind inteo singura cugetare renasterea Romanilor§i unirea lor fabulistul Tichindeal serie in 1814: Ce dulceatasi privire ar fi a vedea asa mare numar de Romani in Banat,Ungaria, Ardeal, Romania, Moldavia si Bucovina, a se iubescca fratii si se omenesc" si apoi : sa fim noi toti Românii una ;nu este aici Grec sau Latin, unit sau neunit ; una trebue sa fienatia romaneasca. Mintea, manita natie daco-romaneasca inMoldova, in Ardeal si tara Romaneasca, mintea 1 cand te veilumina cu invatatura, cu luminatele fapte bune te vei uni, maialma natie pe pamant nu va fi tnaintea ta" 1°2. Unele carticontin indemnari tot atat de insemnatoare. A83 una cu titlulstraniu de Ardtarea despre starea acestor noui intrcducere (sic)colastice§ti institiliri ale fdrei romdneqii, sdrbe§fi O grece0i, Buda

1813, care carte cuprinde tare altele o chemare catre Romani,mladita nobila ale (sic) vestitilor Romani din Banat sau Un-gana, si ori unde va aflati, ca s'A ajute (sic) fondul scoalelorbanatene". Aceasta carticica mai contine si un fel de De§teaptd-teRomdne :

Din somn sculati-va°data desteptati-va.

Alta carticica Jucdria norocului sau Istorisire pentru prin-cipul Meqnicoff, tálniticild pe limba romdneascd de Lazar Asaki,1816, contine indemnul : Ma rog sa bine-voiti a nu da cutezara(sic) catre mai multe osteneli a talmacirei ithicestilor (moralelor)carti, cu care indeletnicindu-se iubitorii de cetire, patriofii limbeiromeineqii, scl se Indemne a fi urmdtorii stramo§ilor sdi Romani,a cdror mdrefe tapie pcind astild e loará lumea In dreptate suntläudate". Unul Petrovici care traduce o Pedagogie si o MetodicaIn 1816, si dupa multe staruinte pentru a o puteà Upad, esteajutat de directoriul scoalelor banatene, Neculai Popovici,pune in dedicatia ce i-o face, ca : neputand aflà pe nimeneacaruia, fiindu-i Cultura iubitei natii românesti de inima, lipita,sa-mi dea mana de ajutor, incepui a cumpeni pe toli iubitoriide culturd nafionald, nadajduind ca vom da de unul, si cu adevarat

In Ingiintarea societigli In anexa III-a a Viefei tia 6inca( de Papiu, p. 83'101 InviltAtura dela fabula 154 §i post-scriptul scrierilor 1 ui TichindeaT

tipArlte de Eliad In Bucure§ti, 1838.

272 ISTGRIA ROMANILOB

nädejdea mea nu fu de§artA, cáci te-am ggsit pe D-ta, care demai multi ani prin ostenelile intru plAm6direa bunului de comun§i al patriei, ti le-ai §tiut agonisi D-ta e§ti cel dintäicare ai alergat, gata fiind a da ajutor unui nafionalist" 103

Scriitorii Ardealului dkluse prin cercetkile i indemnurilelor o puternicä imboldire culturei poporului romanesc. Ceeaceei se silise a pune cu deosebire in luminA ex* originea romanä apoporului romän, impkechiatä cu imbierea nepotilor de a seurca iarà§i la virtutea strnunilor. Ideea romana, nervul cel maiputernic al intregei noastre desvoltki, iat6 opera lor cea maide seamä. Sustinutà cu o mare energie, adese ori chiar cu neso-cotinta adevkului §i a §tiinteii ei avurä marele merit de a o puneIn deplinA lumin6, i atät de adänc pätrunse aceastA convingereIn mintile Ardelenilor, bleat nici astäzi nu se pot lepkia cu totulde exagerkile ei.

Hultuit6 pe mintea romaneascà care §i in principate in-cepuse a se trezi la luminA i a ridica fruntea, panä atunci afun-datä in noianul grecismului, aceastä idee mäntuitoare deveniridickorul cel mai puternic al culturei: neamului românesc,pkghia cea mai spornic6 a civilizkei sale.

E straniu s6 nu se gAseascä in Ardeal cäntece haiduce§ticum vom aflà de acestea in tkile române, cáci doar §i acoloimpilarea i nedreptatea sugrumau viata sneanului §i el aveäcuvAnt sä-§i reverse focul sufletului in versuri de revoltà. Edrept cA in Ardeal ama'rä'ciunea se revksase in o mare mi§caresängeroask care §i fusese cantat6 §i de popor in cantecele in-chinate lui Horia. "4 CrAsim. ins6 multe plängeri asupra vieteide catana, adecA pentru luarea la oaste, afarA de cele de dorcare se intalnesc in toate tkile locuite de Români.

. Poezii reflexive, ins6 de caracter popular, se intAlnescmai multe in Ardeal unde ckturarii s'au tinut totdeauna maiaproape de poporul din care iesiser6 i aceste poezii fku te pentrumassA, slujiau la hrana lui intelectualk fiind cetite de toti cei ceputeau s'o fac6 i ascultate chiar *i de ne0iutori de carte. EledevenirA dei un puternic mijloc de culturà al poporului, co-boränd in . . mai de jos ideile desfä§urate de mariitin/Mori ai Românilor de peste munti.

1" Aceste notite sunt luate din V. A. Ureche, I. c., p. 438. Comp. Ser-barea qcolara dela la$i de A. D. Xenopol si C. Erbiceanu. Terrninul de natio-nalist este pentru a doua oar5IntAlnit aici.

104 N. Densuseanu, Revofulia lui Horia.

II

CULTURA ROMINEASCA. IN TABILEROMANE

1. IN MUNTENIA

In deosebire de cultura slavon, care gAsind spiritul ro-mânesc in stare de amortire si nedesteptat, se intinse si cuprinseaproape toate sferele manifesfárei lui, acea greceascà care sesuprapuse lui, dup6 ce se trezise la coWiinta de sine in veaculal XVII-lea, nu-I mai putu coplesi in intregimea lui. Cultura,gandirea §i limba greceascA se introduserà in zilnica intrebuin-tare a claselor superioare ale societätei, deveni limba saloanelorsi a schimbului de idei mai inane, cuprinse slujba bisericeascAIn mAnAstirile §i bisericile bogate, deveni organul propunereiIn scoalele domne§ti §i In cele mai mari de prin tinuturi §i searàtà uneori chiar in uricile domnesti precum si in câteva pro-ducen literare.

In multe ins6 si insemnate pArti ale vietei poporului romAncugetarea si limba româneasc6 rAmaserA in putere. A§a in bi-sericele s'Arace de pe la sate §i orase §i in scoalele corespunzAtoarede preotie 1, in documentele oficiale, in actele private §i mai cuosebire in scrierile istorice, in care mai ales se oglindea constiintanationalitätei, si care eämân si in decursul veacului al XVIII-leaceeace apAruse in al XVII-lea, : apà'rAtoarele con§tiute ale nea-mului romanesc.

1 Recordon. Lellres sur la Valachie, p. 315, spune despre acole scoi': Lesenfants des basses classes des villes ainsi quej ceux des campagnes vont A desespeces d'écoles qui se tiennent le plus souvent It la porte des églises. Ils y ap-prennent it lire et it écrire le valaque". In scoalele mici din °rase se InvAtaIndeobste romaneste si greceste. Asa protosinghelul Naum Ramniceann apuneca In copilAria luí a InvAtat la Bucurestí greceste si romAneste". Cuudnlareade primire In Ac. Rom, a lui C. Erbiceanu, 1900, p. 9.

A. D. Xenorol. Istoria Románilor. Vol. X. 18


Sg cercetgin aceste manifestAri, in care mai ales se oglin-deste gandirea romaneasca. Limba româneascg urmg inaintea se mentinea in biserica tgrilor dungrene, fiind cum am vgzutsprijinitg existenta ei, de nevoie, chiar de domnii fanarioti 20 sumg insemnatà de cgrti bisericesti romgnesti vgzurg luminaIn decursul veacului al XVIII-le, in care tipografiile din NeamtIn Moldova si din Wamnic in Muntenia lucrarg pe intrecutelesi aproape neintrerupt la inzestrarea bisericei române Cu toatecgrtile trebuitoare slujbei.

Urmand inainte activitatea literal% bisericeascg care 41luase avantul depe timpul insemnatilor mitropoliti din timpuiBrancovanului : Stefan, Teodosie si Antim Ivireanul, se traducmereu cgrti bisericesti, complectandu-se tot mai mult cele tre-buitoare slujbei românesti. Asa Daniil mitropolitul (1720-1732)traduce o parte din Triod si anume cea mai insemnatg, randuialasgptgmânei patimilor, care se tipgreste cu cheltuiala preotuluiNeculai dela biserica sf. Neculai din Prund din Bucuresti, si seImparte gratuit pe la bisericia, si tot pe atunci se tipgreste altTriod in episcopia RAmnicului sub ingrijirea episcopului Da-maschin care il si \ tglmgcise 4. In 1750 episcopul lifimniculuiGrigore tipgreste Octoihul, tradus de mai inainte de episcopulDamaschin si de arhimandritul Ghenadie dela Cozia 5. Ajuns maitgrziu mitropolit (1760-1787), Grigore, devine in mijloculculturei grecesti a timpului, un far pentru românism, impreungcu mai multi ucenici ai sgi rAvnitori, precum Cosma episcop deBuzgu, si mai tarziu mitropolit, care pune sä se tipgreascg. dum-nezeestele si sfintele Liturghii ale lui loan Zlataust, ale lui Vasilece! Mare si a Prezdesceniei" in tipografia episcopiei, in anul1769 6. Chesarie si dupg el Filaret episcopi de Ramnic, se apucgde tradus din elineste cArti biser,icesti, precum Evanghelia 1760,Apostolul si invgtgturi pentru spovedanie 1760, Triodul sauslujba postului mare 1761, Cazania si cuvintele sf. Simeon Te-salonicul 1765, Psaltirea 1767. Penticostarul 1768, Liturghia1780 si altele incg. Cea mai insemnatg lucrare a mitropolituluiGrigore a fost traducerea celor 12 Minee, adecg slujbele sfintilordin toate zilele anului, si care alcgtuesc in totul 12 mari volumuriIn folio, tipgrite toate in tipografia Râmnicului, de ucenicii luiGrigore, si anume sub ingrijirea episcopului Chesarie, pentruMineele pe lunile dela Octomvrie pang la Aprilie ; iar dupgmoartea lui, sub aceea a lui Filaret. pentru acele dela Aprilie

' Vezi vol. IX p. 88.Condica staid a mitropo/iet Ungro-Valahiei, Bueuregi, 1886, I, p. 119.

6 Xenopol 0 Erbleennu, Sárbarea ;colará dela la;i, p. 331, No. 11.5 Condice milropoliet, p. 187-188.6 Xenopol 0 Erblceanu, Sarbarea feolard dela Icqi, p. 333, No. 20.

CULTURA ROMANEASCA IN TARILE ROMANE 276

Ora la Septemvrie. 7 Dupà ispràvirea Mineelor in 1781, Filareta mai publicat : Cazania adec5 cuvinte de citit in bisericA laskb5tori §i. Duminici 1781, Molitvelnicul sau carte de rugkiunipreote§ti la deosebite slujbe religioase publice §i private 178ZCuvintele sfântului Teodor Suditul, Catavasieriul, (cântkiInainte de a se Incepe liturghia, dup5. utrenie) Psaltirea, Cazaniadin nou §i Evanghelia 1784, Penticostarul 1785, o nouà editiea Mineelor 8 §i Triodul 1786, Liturghia, slujba sfântului StelianIn 1787 §i. altele mai multe 8.

Motropolitul Dosoteiu Filitis (1793-1810), dei de originedin Ianina, însrt românizat, pune sä" se traduc5 Chiriacodromiul.El dispune prin testamentul s5u ca sà se cumpere mo§ia Lungu-letul, din venitul ckeia sà se trimità tineri la inv6t5turà dincare s'au folosit multi doritori de Inv5t5turi din acele vremuri" lo.

In 1811 se traduce §i tipkete a doua oarà Octoihul, intipografia episcopiei Ramnicului 11 Inrdeptându-se tglmkireade Iosif episcopul A rgeplui.

Dar nu numai ckti de religie propriu zisà se puneau peromane§te, ci i studii asupra bisericei. A§a arhimandritul Ma-carie al marAstirei Bistrita traduce la anul 1787 In limba românà,voluminoasa Istorie bisericeascA a lui Teodoret, care se Inde-letnice§te cu cele dinni timpuri ale bisericei cre§tine 12.

Dacà asemenea scrieri i tipsärituri biserice§ti contri-buiau a sprijini i rAspAndi In sanul poporului cugetarea roma-neasc5 In forma trainic5 a gândirei inchegate In scrisoare, alteproductiuni ne vor arAta &a, pe lâng5 pästrarea graiului, mairsásfrAng inc5 din ele §i simtimantul national. El ce pärea c5trebue sá fie fost cu totul inl6turat sub apäsarea domniei strAine,se arat5 viu i puternic, manifestandu-se pecat erà cu putint5,tocmai ca o reactiune contra acelei apAski. A§a dac6 cercet5mIntal cronicarii munteni care scriu In decursul veacului al XVII-leaIn limba romAnA, §i nu sunt cleat oglindirea credincioasà a

AmAntintimi asupra tip5ririi mineclor In N. Iorga, Scrisori bisericestlIn An. Ac. Rom., II, tom XXVIII, 1906. P. 191 (9).

a Asupra acestel a doua editie a mlneelor ved o corespondent& IntreHagi Constantin Pop negutitorul 5Ibian 1 Iosif egumenul de Arges, In N. Torga(1.c. nota 7 mai sus), p. 204 (22) si o scrisoare a WI Dosoteiu Filitis in N.Iorga, Contribuliuni In An. Ac. Rom., II, tom XXIX, 1906, p. 9.

Condica slelnia, p. 197. Schife biograjice din viaja mitropolitului Ungro-Viahiei, Filaret al II-lea, 1752 ;i ale altor persoane bisericeqt1 de episcopul Mel-chisedek, Bucuresti, 1887 passim. Asupra Insemnatelor introducen scrise deeditorii Mineelor, vom reveni mai jos. Asupra activitltii literare religioase a luiFilaret, vezi i Alexandra Moruzzi de V. A. Ureche, In Cono. literare, XXVIII1892, p. 620.

" Condica mitropoliei, p. 285 Ti 341.11 Xenopol Erbiceanu, I. c., p. 336, No. 46." Manuscriptul descoperit de C. Erbiceanu este un in-folio de 1112 pagini.

Vezi Bizerica ortodoxa romanei anul XII-lea, 1889, No. X, p. 673..

276 ISTORIA BOMANTLOR

gandirilor poporului asupra imprejurkilor prin care trecea,gAsim buraoar6 in istoria t5rei Românesti dela 1689 incoacefragment scris dup6 at se vede pe timpul lui $tefan Cantacuzino(1714-1716), constiinta deplinA §i treaz6 privitoare la stApA-nirile strAine sub care Muntenia fusese in mai multe rAnduri,aci cronicarul vorbeste inteun loe despre teama ce aveau boieriipartizanii Brancovanului, ca nu cumva Turcii s6 nu-i primeasadomnia §i s6 rAnduiasa domn strifin in Muntenia, pe and eidoriau s6 aibä" domn din peimeint. In arzul pe care acesti boieriil trimit atre Poartà, ei spun curat a iau pe Brancovanu peseama lor, a str6in nu pohtim, a am avut mai inainte strgini§i multà pagub6 au fácut Ord". Vorbind mai apoi cronicarul desolia trimis6 de Brancovanu la impäratul german, aratà a auprimit-o cu cinste ca pre niste Români din tara RomâneascA,nu ca pre altii din alte Väri, §i le-au dat gazdà in Beciu", din carecuvinte se vede a cronicarul se mAndreste cu neamul s6u, cavrednic de a primi cinste chiar §i dela imp'grati. Cronicarul areidei asupra intereselor obstesti pe care le pune deasupra celorindividuale, spunând a cel ce gAndeste sà-si rescumpere patriadin robia tieáneascA, intAi trebue s6 caute folosul cel de obste ;iar a incepe cineva lucrul autând numai folos osebit, §i nu deobste, ceara pe urnA mail" 12. Este invederat a atare cuvintenu puteau izvori din pana cronicarului, dacA el nu ar fi reflectatla tara lui, si a atunci and au scris cuvântul de patrie, la patrialui s'a gAndit. Cronicarul Radu Greceanu vorbeste chiar inteunloc de telpizia sau blestAm'Atia cea greceasa" 14. Cronica luiRadu Popescu, de§i scrig româneste, nu este deat apologiadomniei lui Neculai, ha chiar a lui Ioan Mavrocordat, alatuit6intocmai ca §i retoricele istorii ale Grecilor, färà nici o nkuint'ädup6 adev6r, ci numai in scopul de a tnAlta si l'Auda. Si RaduPopescu ava un motiv prea puternic de a vedeà in NeculaeMavrocordat, nu pe domnul strgin, ci pe binefgatorul ski per-sonal, intruat fusese totdeauna in favoare la el, si fusese chiarridicat in timpul domniei lui la rangul de mare vornic, dui:16cum el singur ne arat6. Nu e vorbA, Popescu simtindu-si vinacaut6 s6 o inlAture, spunând in un loc c6 a pomeni toate bu-nMtile prea deplin ate ava domnul nu m6 lag obiceiulistoriei, pentru ca s6 nu dau bänuialà de colachie, care romfi-neste se chiamA ciocoinicie" 15. Ori cine Insá ve ceti istoria luiPopescu, nu va puteà, cu toat6 valoarea netä'Oduità" a primuluidomn grec, face altfel, cleat s6 arunce asupra Popescului tocmaibAnuiala de care el se temeà.

" Mag. ist., V, p. 94, 97, 100, 105." N. Torga, Note de pe manuscrisul original al Cronicei Greceanului In

An. Ac. Rom. II, tom XXI, p. 7.15 Mag. ist., IV, p. 128 si 147.

CULTURA ROMANEASCA IN TARIM) ROMANE 277

Daca insa cronicarii inceputului timpurilor fanariote sunt,In Muntenia, cam saraci in rnanifestarea i deci in intarirea, prinrasfrangerea lui, a s'amtimantului national, cu atata mai puternicrasare el din acei ai sfarsitului acelei epoce, care strglucescprin o puternica protestare in contra injosirei tarei si a incalcareistraine. Dionisie Eclesiarcul care povesteste intamplarile Mun-teniei dela 1764 pana la 1815, apasa mai ales asupra nenorocilorcarora tara lui fu expusa in acest rastimp, descriind nu numaifaptele domnilor sau rasboaiele intâmplate pe corpul Mun-teniei ci i suferintele incercate de ea din aceste doug siruride imprejurari. Desi retinut in rostirile lui, dei nu declamamai niciodata, se cunoaste ca tablourile zugravite de el pornescdin o pana' muiata in otrava durerei, ca cele ce sunt scrise demana sunt i simtite de inima lui. Pe cat de lingusitor este RaduPopescu, care nu gaseste in toate faptele lui Neculai Mavrocordatnici un singur punct negru, pe atata de drept i nepa'rtinitor inraportarea evenimentelor este Dionisie. Daca el lauda domnia luiAlexandru Ipsilanti, stim ca o face cu drept cuv ant, precum totconform cu adevarul sunt expuse faptele asupritoare ale domniilorlui Mavrogheni, Alexandru Moruzi i Hangerli. Am vazut laexpunerea acestor domnii ca dela el avem pretioasele stiri asupramodului barbar cu care se incasau dgrile de pe la oameni, asuprachipului ascuns cum boierimea erg scutita de ele, asupra sceneirevoltatoare a simtului moral petrecuta' tare capitan-pasa

boieroaicele române, i cate alte notiti de mare pret. Far% In-doiala ca citirea unei asemene serien i din partea oamenilor tim-pului, trebuià sà trezeasca In ei compatimirea pentru suferintele,rusinea i ocarile poporului din care faceau parte, si dorinta de ale vedeg inlaturate i schimbate In bine tocmai elementeleprimordiale ale simtimântului iubirei de tara 16

Daca' insa Dionisie Eclesiarhul nu mica mai mult obiectivprin descrierea vie si amaruntita a evenementelor dureroasece loviau in poporul muntean, alt cronicar, cu ceva posteriorlui, cunoscut sub pseudonimul de Zilot Românul, adauge pelânga icoane tot atat de credincioase ale unei desperate stari,o imbracare elocventa a cugetgrei, care te mica pana In adânculinimei si te revolta In contra unor barbarii impuse Ora nici oumbra de dreptate unui popor asuprit i martin Toata cronicalui dela un capat la altul este inspirata de un singur gand, pro-testarea in contra stapanirei straine, protestare care se resfiracand in cugetari de precizie stilistica care te pune in uimire, candIn versuri Inca si mai expresive. In deosebire de Dionisie Ecle-siarhul, el nu vede nici in Rusi limanul scaparei, i descrie pur-

" Cronogralui lui Dionisie Ecicsiarhu, este publicat de Papiu IlariuIn Tesaurul de monumente isforice, H, p. 161-234.

278 ISTORIA BOMASILOR

tarea lor silnica i abuzurile ocarmuirei lor cu nu mai putin focdecat acele ale armatelor turcesti sau ale domnilor din Fanar.I s'ar putea gasi poate ceva patima In cugetarile sale ; atare neajunsera irisa un merit pentru un timp de urgie, cand binele erà asade rar i 1'6111 regula obsteasca. Nu erh pe atunci timpul de a alegeadevarul, dar nici acel de a uita, fata cu binele intâmplatorexceptional, garla raului necontenit curgatoare. Trebuia dinpotriva imprimat in mintea generatiei timpului urgisirea cum-plitului prezent i nazuinta dupa a lui indreptare. Tocmai acesteinevoi atat de ascutite a acelor vtemuri corespunde cu prisosintacronica lui Zilot Romanul, fara tagada celui mai de seama cro-nicar al tarei Muntenesti 17.

In afara de cronicari, intersul pentru tara i neam i deciCugetarea nationala, mai reiesa si din o scriere geografica, unfel de paralela pentru Muntenia, a descrierii Moldovei a luiDimitrie Cantemir aflata numai in manuscris. Dupa o scurtaintroducere istorica in care vorbeste de Dachi, de Traian, decolonizarea romana cu mult norod din Italia", arata apoi caMoldovenii ar numi Munteni pe locuitorii Tarei Românesti,ca toti locuitorii s'ar numi inca pe ei înii Români pentrucadupa biruinta ce a facut-o Traian asupra Dachilor a läsat ostiromane pe aceste locuri", dupa aceea vorbeste de bimba sarbeascadin biserica, i cIrtile Romanilor. Despre locuitori spune cà suntde lauda, de iscusirea mintii cea deobs te dar a fiind lipsiti deprocopseala invataturii ei stau indärapt din lipsirea mestesu-gurilor iar nu din grosimea mintilor". Deplange nestatorniciain care traeste tara. Despre scoale arata ca sunt numai trei elinesti ;sunt iscoale romanesti dar lipsite de carti, nu numai de meste-sugul gramaticei, filosofiei si altor epistimii, ci si de citirea

. . . . invatatura a sfintilor Parinti, cà numai cei ce invatatlineste inteleg. Limba ce o vorbesc Românii este cea latineasca

italieneasca stricata. Dei sunt cuvinte deosebite filtre Transil-vaneni i cei din tara Româneasca, i intre acestia i Moldoveni,limba lor, este precum i ei izvoreste din Italieni si din Romani".Descrierea mai contine oarecare stiri asupra negotului, a ho-tarelor, a Domniei, a dregatorilor i altele.

Insemnate insa sunt in ea punctele ce ating nationalitatearidicarea neamului romanesc, care dovedesc ca un foc launtric

ardea gandirea celui ce a scris-o. is

" Cronica lui Zilot Romdnul a fost publicath de Hasdeu In Columna luiTratan pe 1883; apol In edltie separatà, Bucuresti, 1884. Genealogia Cantacu-zinestilor scrls1 de Mihai Cantacuzino este mai mult o istorie de familie,numai arare ori lea caracterul de cronicA, iar Istoria Imparatiel Otomane deEnache Vdcdrescu, o lucrare de istorie universalA ce numal arare orla trage In-tamplgri romAnesti.

18 AceastA descriere geograticA a 'j'Arel Ronninesti a fost tipáritA In 1901

CULTURA ILOMANEASCA IN TARILE ROMANE 270

Daca ne intoarcem acum la scriitorii biserice§ti, &irape cativa din ei trecand cu gandul lor peste sfera religioasa,§i atingand §i in struna rasunatoare a patriotismului, ceeacefac bine inteles alunecandu-se §i ei pe taramul istoriei, izvorulcel mai manos al acelui frumos simtimânt. In primul loc sacitam pe Chesarie episcopul Ramnicului (1773 1782), care in-grijind a se tipari cele douasprezece Minee traduse de mitro-politul Grigore, imbogati pe fiecare din ele cu cate o prefataoriginala, in care desbate deosebite intrebari ce-i veneau subcondeiu. In prefata Mineului pe Noemvrie, tiparita in ailul 1778episcopul Chesarie arunca o repede ochire asupra istoriei po-porului roman. El o imparte in patru perioade : 1) perioadaante-romana; 2) epoca rasboaelor dela cucerirea romana panala Radu Negru, 3) epoca 7idirei manastirilor dela Radu Negrupana la Matei Basarab, §i 4) epoca traducerei cartilor biserice§tidela acest domn pana in vremile lui. El lauda foarte ocarmuireainteleapta a lui Alexandru Ipsilanti, aratand cate rane aletrecutului ea vroià sä tamaduiasca. Chesarie revine asupra isto-riei in prefata pe luna Ianuarie tiparita in 1779, aratand aicecum linia neamului romanesc din vechi se trage din slavituineam al Romanilor, a caror s'aya a stralucit pana unde vi-auintis qi soarele razele. lar dela intemeierea Dakiei curge istoriaei prin rapi §i pietre ascunse, avand tarmurile ei fara limanuriasemanându-se stapanirea ei cu apele cele ce dimineata panàla o vreme curg in sus, iar dela vreme i§i intorc curgerea lorIn jos (fluxul §i refluxul). Intru astfel de grabnice mutari s'auaruncat soarta l'Arel Romane§ti" 19.

Mai insemnat §i. mai bogat decat episcopul Ramniculuiaflarn pe un simplu protosinghel Naum Rdmniceanu, care des-volta in tot timpul vietei sale 1764-1839 o spornica activitateMerara §i didactica. Cu toa te ca-§i dobandi cultura mai su-perioara in academia greceasca din Bucure§ti, §i ajunse sa m'a-muiasca aproape tot a§a de bine pana greceasca ca §i pe acearomaneasca, totu§i el se folosi de cuno§tintele sale numai sprea le intoarce in favoarea neamului sal'. Cugetarile asupra luireiesa foarte limpezi din o nota pe care el o pune pe unul dinmanuscriptele sale grece§ti : Propedeuticele gramaticale scriseinainte de 1812. El spune aici ca domnii fanarioti, prin fap-tele lor cele diavole§ti. incetul cu incetul ne-au supus cu totulcererilor lor, ne-au impopulat (sic) necazului, ne-au slabit bratul

de N. Iorga in Studii gi Doc., III, p. 46-54. Ea se crede cA a fost scrisApe timpul Fanariotilor.

i° Schife biograf ice din viafa mitropolitului Ungro-Vlaidet, Filaret, II deepiscopul Melchisedek, p. 20, 25; comp., p. 31.

280 ISTORIA ROMANTLOR

armelor, ne-au racit dragostea patriei si cu un cuvant cu totulne au adus mai ram deckt pe noroadele cele din Africa si dinAmerica. Prea vechii strabunii nostri prin biruinta noul neau castigat slobozenia ; iar noi am adus tara la cea mai reastare si tiranie. Ah! Dachie 1 Dachie 1 fii tai prang si suspina cami pom ce ingradire n'are ; cine trece pe cale rumpe si te lasade ¡ale 1" 20. Ramniceanu scrie intre alte multe carti de con-tinut didactic, atat romaneste cat si greceste, si un cronic alRomânilor dela 1764 1810 in limba greceasca. Desl acestcronic este mai mult un fel de cronologie a evenimentelor, MI%comentare, se vede uneori patrunzand din recea expunere aevenimentelor, accente de durere asupra suferintilor poporului 21.Simtimantele lui insa care trebuiau sa fie moderate in o scrieremenita a fi pusà in manile Grecilor, isi gasesc deplina lor rasu-flare atunci and, rasculandu-se Grecii, Romanii scapa de ei.In anul 1821 Naum Ramniceanu isi da drumul intregei saleun i contra poporului grecesc, cu a-Ma mai mult ca se ameste-cau si motive personale in manifestarea acestui simtimant, men-tinerea cu toate meritele lui netagaduite in rangul inferior deprotosinghel, in tot timpul stapânirei grecesti, mentinere ex-plicabila numai prin faptul ca ocarmuirea, cunoscandu-i cu-getele, nu vroià sa-1 inainteze. El intituleaza deci pe cea dintaipoezie a lui, scrisa in timpul eteriei, ranguirea -Wei Vala-chiei asupra jafului si darapanarei ce i-au facut strainii talhariGreci". El caracterizeaza foarte just revolutia greceasca ca ozavera fara rost numai sa ne jafuiasca, tara O. o prapadeasca",Anticipand strigatul apocalipfic al lui Muresanu, el canta unde-va - Romani ticalosi si nevrednici, pana cand asa nemernici,sa traiti si chinuiti, nu va desteptati °data' ?" 22 Si asa mai de-parte in toate poeziile f acute de el cu prilejul revolutiei gre-ce§ti, se arata infocat patriot si minte desteapta, precum fu-sese de sigur si inainte de cate ori se infatisa prilejul de a semanifesta.

Omul care a sustinut mai mult cugetarea romananeascaIn ultimul period al domniei fanariote" este insa banu EnacheVacarescu. El se cobora din o familie a careia origini legendale urea pana la descalecarea Munteniei, dar care exista fat%indoiala de pe timpul lui Patrascu cel Bun si a fiului sail Mi-hai Viteazul, si pierda mai multi din membrii ei jertfe ale cru-zimilor timpului. Asa Enache Vacarescu, bunul aceluia ce stra-luci in epoca Fanariotilor, fratele vitrig al sotiei lui ConstantinBrancovanu, perl impreuna cu domnul sub sabia calaului In

" Vezi C. Erbiceanu, Cronicari greci, care au scris despre Romelni In epocafanariold, Rucure5ti, 1890, p. XLVI.

21 .kbidem, p. 266, 274, 276.22 Ibidem, p. LIX, LXII, LXIII.

CIITLTBRA 1LOMANEASCA IN l'ARME ROMANE 281

Constantinopole. Fiul acestui *tefan Vkgrescu cgzii si el jertfaotrAvii mestecate din porunca lui Constantin Racovitg domnultkei Muntenesti In 1761, care nu puteà suferi urea mAndrg

Impotrivirea Vgarestilor la jafurile orânduite de el. Nepot,fiu al acestor doi martiri este banul Engchitg Vkgrescu. El

primi o crestere foarte ingrijitg, fnvgtand limba greceascgcea dila dela vestitul dascgl al acelor vremuri, Neofit Cavso-calivitul, i latineste dela un german numit Weber, mai Invg-tand i limbile italiang, francezg i tura, aceasta din urmg inConstantinopole. Inzestrat cu bogate cunostinti si mai ales po-sedând cu deplingtate limba eling, el njutg lui Alexandru Ipsi-lanti 1774-1782 la fntocmirea legiuirei sale, extrggfind-o dinacea bizanting, punând-o pe româneste i scriind la ea si fru-moasa precuvântare a domnului cgtre norodul Munteniei.

Vgcgrescu serie Insg j minunate versuri In limba românápe teme mai ales amoroase, i In 1787 o Gramatier romcineascii,lucrare cu totul originara*, de oarece nu cunostea nici pe aceaa lid Brasovanu, nici pe acele eu cati-va ani anterioare a lescriitorilor ardeleni 23.

In precuvântarea acestei gramatici, pe care el singur ocrede a fi cea dintai scrisg pe limba româneascg, se mili cumse poate ca in timp de 1681 de ani dela cucerirea Daciei deTraian fmpgratul Romanilor, sg nu se fi gKsit nimene care sggrijascg sg cuprindg starea limbei prin mijlocul vreunei gra-matici i sà adune termenii filosofici prin vreun dictionar, casg poatà tglmgci cu fnlesnire cgrtile de stiintg In limba ro-mâneascg, i sg nu mai pung In asa ostenealg pe locuitoriiacestor eparhii, ce vor pofti sg fie stiutori de stiinfg si de filo-sofie, ca sä fnvete altä limbg strging fritru care se atlg aceastea.De am ckleA In ving, urmeazg modestul autor, cki am fAcut,un om plin de amathie i nestiintg, aceastg Indrgznealg, sgscot acest fel de carte In vgzalg, desvinovAtirea fmi este iubireapatriei, a vecingtgtii si a Românilor ce vorbesc aceastg limbg".Adaoge fnc'g Vgcgrescu, cg mg aflu In osârdie ca sg aduc,de voi aveg viatg, si un dictionar la videre ; lar de nu mg voifnvrednici, las clironomie si pe tii mei cei trupesti si pe fii mei

" lata titiul deplin al gramaticei VAarescului : Observalii scu bdguride seamd asupra regulelor fi ordnduelilor gramaticei romdnegli, adunate f i al-cdtuite acum Intdi de dumnealui lenache Vdcdrescu cel de acum dicheofilax bi-sericei cei mari a Rdsdritului ci mare vistier al principatutui Valachiei. Se hd-rdzeste de tnsusi la prea cinstitul, sfinfitul de Dumnezeu iubitor episcop sfintelepiscopii Rdmnicului Kir Filaret. Tipdrite cu porunca si blagoslovenia slinfietsale, acum tn domnia prea tnvdtatului f i prea luminatului principe a batel Ungro-Vlachii Nicolae Maorogheni Voevod, in arhieria slinfitului si dlesului de Dum-nezeu mitro polit ;i arhiepiscop a fdrei Kir Grigorie la 1787 In tipografia slinteiepiscopii a Rdmnicului de Gheorghe Popa Constandin tip. Rdmniceanu" Comp.mai sus, Gramatica Brasovanului, p. 641; acele de peste Carpa% p. 717 si 722.


cei gramaticesti ca sä clironomisasc4 dragostea, rävna i silintamea cea pentru binele, cinstea i folosul simpatriotilor si apatriei" càci, adaoge Väcärescu, gramatica aceasta este in limbapatriei noastre . in care cuvântäm marelui Dumnezeu preas-16vindu-1 intru inchinäciunea Toitei cea de o fiintä incare pästräm vietuirea aceasta vremelnicä i nädäjduim do-bandirea acelei statornicii nestrkluite a o astiga

Si aceastä gândire o . VAcärescu i in frumoaselenepretuitele sale versuri

Urmasilor mei VAcäres tiLas vouà mostenireCresterea limbei românestisi-a patriei iubire.

Pe timpul domniei lui Mavrogheni, VAcärescu temändu-sea nu fi priceput de cumplitul domn, pe care-1 lira deconsi-dera, ti cere voie sä se retragä peste Durfäre in cetatea Nico-poli, unde la ad6post de lumestele furtuni ale intamplärilorsi de multele feluri de räsboae ce des6varsit au turburat toatálinistea patriei mele, unde i despre o parte afländu-mä lipsitde toate trecerile de vreme cele veselitoare de suflet i afundatIn valurile intristArilor, i pentru patimele ce suf6r iubitii meisimpatrioti, m'am indemnat a scrie o adunare istorieä a preaputernicilor impArAti otomani" 25.

Pe lâng6 toate aceste manifesfäri insemnätoare ale cul-turei nationale se adauge atre sfärsitul epocei fanariote o alta*Mea' si mai de seamä, anume crearea unei scoli de inginerie

agrimensurA cu cursuri romanesti. Imprejurarea este cuatäta mai vrednicA de amintire cu cat, precum am Väzut, limbaromânsá se privea ca nedestoinic6 pentru invàtäturi mai inalte,

cu deosebire pentru acele ale stiintilor i erà intrebuintatänumai pentru predarea cunostintelor cu totul elementare a lescrisului i cetitului in scoalele de preotie 26.

Atare scoalà se infiintä in 1818 27 in Bucuresti dup6 exem-

" Partea finala nu se afla In volumul tiparit el nunigi In manuscrisuloriginal al Gramaticei care se ala In Acad, Rom.

" Toste §tiintele asupra lui Enache Vacarescu sunt luate din articolullui A. I. Odobescu, Poetii Vacdresti In Revista romdna,1861, p. 481-531. I5-torta prea puternicilor tmparaft otomant tncepandu-se (a scris) In vremea prealuminatului tmparat sultan Abdul Hamid veleatul 1202 §i mantuitorului 1788 InNicopoli al Bulgariei, s'a sjarsit In suele prea puternicului impárat. Selim al treileala veleat 1794 §i 1208 tn luna lui ival" s'a publicat de Papiu in Tesaur, vol. II.

" Mai sus, p. 201." Anaforaua boierilor randuiti a face alegerea dascalilor acestei coale

este din 1817, 15 Dec. Data primita pana acuma la 1816 este ded gresita.N. Iorga, Carti f i scriitori Romani in An. Ac. Rom. Il, tom XXIX, 1906,p. 187 (23).

CULTURA .TtOM.ANRASCA IN TiltILD BOMANE 283

plul celei dela Iasi intemeiata de G. Asachi, prin invatatul Roi-man din Transilvania, Gheorghe. Lazar.

Trebuinta unei asemene scoli speciale se ivi din pricinaurmatoare. Cu cat se Invechiau si se prefaceau stapanirile mo-siilor, cu a-Ma se nasteà mai mult trebuinta de a le stalpidelimita inteun chip mai precis, si atare operatie dadea nas-tere la o suma de procese incurcate care nu se puteau des-bate in cunostinta, decat de oameni ce ar fi unit stiinta ce-tirei vechilor hrisoave cu acea a masurarei pamantului duparegulele stiintei, si cunoasterea terminologiei nationale a tnsem-narei hotarelor 28. Este invederat ca atari indeletniciri nu Seputeau impreuna cleat In mintea Rom anilor, si nu in aceaa

carora citirea si tntelegerea vechilor hrisoave trebuià safie In deobste o piedica de neinvins.

In Moldova se infiintase o atare scoala prin Gh. Asakicu trei ani mai tnainte, si Gheorghe Lazar fiind tocmai peatunci rgspins din un concurs la un scaun de episcop, pentrumotivul cà ar fi preà invatat si ar aveà idei prea inaintate,adanc jignit prin nemeritata lui cadere, se hotari sa-si Ora-seasca tara si sä tread. in Muntenia pentru a deschide acoloo scoala ca acea ce se afla In Iasi. El propuse deci planulepitropiei de atunci a scoalelor, ce era compusa din mitropo-litul Dionisie Lupu, banul Constantin Balaceanu, vornicul Ior-dache Golescii si logofatul legist Stefan Nistor. Banul Bala-ceanu care era cel mai influent din boierii ce alcatuiau eforia,Cu toate ca Golescu si Nistor 11 intreceau cu mult In invata-tura, nu se dumerea insa sa Inteleaga cum s'ar puteà predastiintele in limba romaneasca. Lazar cauta convingaca stiinta este, ca j adevarul, una si aceiasi In toate limbile;numai sà tie cineva a o expune pe inteles. Batranul boier Insavroi sa se convinga, si supuse pe Lazar la o incercare, a-nume ca el sa masoare un loc al lui, spre a vedeà daca ma4soristea lui Lazar s-ar potrivi cu acea a unui inginer neamtfacuta mai Inainte. Incercarea esind In favoarea lui Lazar, in-fiintarea scoalei Ii fu invoita, si ebria cerù incuviintarea dom4neasca ca scoala sa se deschida in Incaperile mânastirei sf. Sayadin Bucuresti, care fusese anume zidite pentru scoala Inca deConstantin Brancovanu. Dup'ä multe greutati, provenite din

'8 Decitt de matt nevoie era cunostinta acestei terminologii, In deobstenetraductibilA, se vede din aceea cà Grecit reoroduceau cu termini romAnestiscrisi greceste natiunile el. Asa scrieau : Igito5pat, Mutt Koopwro5pat, etc.Vezi Inv6Vitura practic6 pentru a mäsura tntinderea c6mpului, traducere din carteagermanA a geometrului Ogrey din Hanovra, 1798 Xenopol i Erbiceanu In Sar-barea ;colard, p. 366, No. 5. Aceastit carte greceascA de mAsoriste a pAinfintuluidovedeste cit se Incercase i coalele grecesti a produce ingineri dar nu isbutiseant din slAbiciunea InvAtAturei matematice cat g din necunostinta limbei rometne,


faptul cg acele inc6peri erau ocupate parte de cAlugki greciparte de garda princiarà a ArnAutilor si Särbilor, care locuiauacolo cu familiile lor, Lazk putu in sfärsit sä-si inceapä cur-surile sale. Cei dintai auzitori ai lui fin% mare parte de invä-tkeii dela scoalele bisericesti românesti din Bucuresti : delaUdricani, dela sí. Gheorghe si dela Coltea ; apoi präväliasi deprin oras, scriitori de pe la cancelarii si putini din elevii, chiarunii profesori, din scoala greceascä. Intre acestia erau : PetrachePoenaru, Simion Marcovici, Eufrosin Poteca, Pandeli, CostachiMoroiu si Christian Tell, a cärui pärinte, negutitorul AlexandruTell cunoscuse In Transilvania atät pe Laz'är eat si pe altibärbati invätati ai acelei täri, precum pe Molnar, Tempea, Ior-govici, si care luAnd pe fiul säu de la scoala greceascä si d'an-du-I in acea a lui Lazär, indemnä si pe altii la aceeasi mä-surà, aducAnd astfel la cursurile acestuia scolari mai Instarea-1 intelege29. Mergea lumea la lectiile lui Lazk si-1 ascultaca pe un profet. Propunea foarte popular, uneori era vesel siglumet, si'n lectiile sale presärk felurite anecdote si oameniimergeau incântati la scoalä 3° Lazk cäutà mai mult decatde matematici si de agrimensurä, sä insufle elevilor lui plkereade a auzl tratändu-se in limba româneascä tot felul de cuno-stinti, iar mai tnainte de toate sä le inspire simtul national,sä fie trufasi de numele de Romän. Asa vorbind Lazär serimbla prin diferite regiuni ale stiintei semänând in caleacunostintilor istorice si geografice descrierile cele mai curioase.CAnd vorbea de nationalitatea Romanilor, aräta marele fapteale strAmosilor lor, fAceà sä cunoascä luptele si virtutile pa-triotice ale bärbatilor care au ilustrat natia, unii cu eroismullor ca Mihai Viteazul, Stefan cel Mare, Vlad si Mircea cei min-t*, altii prin avântul ce au dat limbei române in culturä,ca Väckestii, Petru Maior, Sincai si alti apostoli ai regene-rärei Romanilor".

Cum csá. Laz'är a cäutat sä räsädiascä in mintea Romä-nilor din Muntenia ideile desvoltate de invätatii de peste munti ;cä el s'a fäcut si in Bucuresti apostolul ideei romane, se cu-noaste din cuvântarea tinutà de el la sfintirea mitropolituluiDionisiu Lupu in anul 1819. Infocatul patriot exclamsä in ea :oare când s'ar ridica duhul din tarina (Romanilor) si ar privlpeste stränepotii marelui Cezar, slävitul Aureliu si inaltului Traianoare in ziva de azi mai cunoaste i-ar ? Negresit i-ar cäuta Inpalaturile cele rnari impärätesti si i-ar afla In vizuinile si bor-deiele cele mai proaste si incenusate ; i-ar cäutà in scaunul

" Comp. Ion Ghica Scrisori cdtre V.'itlexandri, p. 50."-Vezi si o scrisoare desnre Gh. Laz5r care contine amintirile lui Ate-

xandru Ten, tatll lui Christian Tell elevul lui LazIr, In Cony. ¡iterare, XXXVI.1902, p. 1145.


puterei i i-ar afla amarati sub jugul prostimei ; i-ar cauta pros-luminati, *i cum i-ar afla? rupti, goi, amarati i ase-

manati dobitoacelor, de tot cazuti In prapastie, bine gatiti spreslujba vrajma§ilor omenirei, rapitorilor casei pgrinte§ti. Ajungglacrimile patriei, ajunga jugul robiei, vreme este acum sa seridice din tarina samintile cazutilor sai stranepoti ; aducereaaminte de marirea stramo§easca cere mantuirea lor". Din acestecuvinte reiesa ideea romana In toata rodnica ei formulare, caun ridicator puternic pentru Români din decaderea In care seaflau. Ba Lazar nu se teme chiar de a merge atat de departeIn focul cuvântarei sale, Incat sa atinga pe strainii, care cutoate aceste pe atunci erau atot puternici In tarile romane.*coala lui Lazar tinu cinci ani, pAna când evenimentele din1821 pusera un capat existentei ei, iar Lazar se retrase inapoiIn satul sau de na§tere, Avrig, unde muri doi ani dupa aceea

Alaturea cu Lazar frig luptau pentru inobilarea limbeiromâne §i mai ales pentru rgsturnarea prejudetului ca nu s'arputeà inväta In ea cuno§tintile mai Inalte, Eufrosin Poteca §iPetru Poenaru, care ambii fiind numiti pe rand dascali la§coala greceasca din Bucure§ti (cel de pe urma chiar In anulcand vine Lazar) predau obiectele invalaturei in limba româng,iar nu In cea greceasca, facand pe elevii lor sa propa§asca multmai repede In cuno§tintile lor32.

De§1 nu se poate sustinea ca Lazar sa fi trezit pentruprima oara la Romanii din Muntenia con§tiinta nationala, pecare am constatat-o cà nu incetase nici °data a exista In mm-tea lor, ha chiar, se intarise tot mai mult cu cat propa§ia a-pasarea straina, totu§i nu se poate tagadul cà ideile raspanditeprin spornica lui activitate au intarit Inca acesta con§tiintai-au dat o forma mai limpede §i mai precisa, acea In care eafusese Intrupata de scriitorii ardeleni.

p. IN M OLD OVA

*i In Moldova bimba româna, cu toate cà rastransa maicu deosebire la bisericile sarace, se mentine ca limba liturgica

Asupra activitAtai lui Gheorghe LazAr vezi discursul de receptie al luiPetru Poenaru In Academia Rwlná; Analele socielát:i academiei romdne, IV,1872, p. 111 i urm. Comp. loan Heliade RAdulescu, Viata lui Lazár In Cu-rierul de ambe sew 1839.

31 Pe timpul lui Caragea epitropia scoalelor compusn din mitropolitulNectarie, Grigore Brancovanu, Constantin BMAceanu si Dimitrie Moscu, pro-pune pentru invAtarea limbei latine In scoala greceascii de profesor pe unul La-dislav Erdeliotul, despre care spune anaforaua epitropiei din 17 Oct. 1817. (Uri-cariul X, p. 441) cA mal vartos acest dascal fiind din pArtile Transilvaniel, are1iirfä qi de limba rurrudneascá cu rare un pWin ajutor pogee a da ucenicilor

a paea mal In grabA a le face once talma iri spre intelegtre".

286 ISTOBIA ItOMAINITIAM

neintrerupta in tot decursul epocei fanariote. In tot acest rastimpse intalnesc talmaciri romanesti, facute bine inteles acuma numai /milt dupa originale slavone, ci dupa acele grecesti sau eline.

Un carturar care mai pastreaza producen i din limbileslave este Bartolomeu Mazareanul egumen intai 61 manastiriiPutna apoi al Solcai. Mazareanul da el insu§ o lista a traducerilorsale la sfarsitul unui letopiset al -Wei Moldovei alcatuit de eldup6 Ureche, Costin si Neculcea in 1773. Mazareanul incepuseactivitatea lui de traducator inca din 1755 cu punerea pe ro-mâneste cu o scriere cu titlul grecesc tradus 6ins6 tot din ruseste

Cat despre traducerile din greceste, Inca pe timpul luiNeculai Mavrocordat, se traduce psaltirea lui David cu talcu-irea fiecarui psalm, cu pascalie pe 197 de ani, care traducere seinchina domnului, insa nu se tipareste cleat in 1743 de catreDuta Sotiriovici tipograf din Tasos in orasul Iasi, pe vremeadomniei a doua a lui Constantin Mavrocordat in Moldova. In-semnatul elenist Iacov Putneanul mitropolitul Moldovei, unuldin barbatii cei mai ravnitori pentru ridicarea bisericei, tradu-ce mai multe carti elinesti de religie In timpul arhipastoriei sale(1750-1758). Dintre numeroasele sale tiparituri insemnamTarnosania tiparita de acelasi Sotiriovici in Iai in 1752 subdomnia lui Constantin Racovita ; Sinopsis adeca adunare demulta invatatura 1756; Liturghia tiparita cu cheltuiala tot amitropolitului Iacov pe timpul domniei lui loan Calimah. Subacelas domn mai tipareste urmasul lui Iacov, mitropolitul Gavril,Ceaslovul prin tipograful mitropoliei Grigorie S taicovici inanul 1763. In 1766 tot mitropolitul Gavril pune s6 se tipareascaIndteptarea pacatosilor cum se Cade sa se ispoveduiasca ; in 1772un alt ceaslov in tipografia lui Mihail Stralvenski. In 1782 &in-/pe un calugar Ilarion din manastirea Neamtului traducand dinlimba elina Exaimeronul, care insa nu s'a tiparit, ci a ramaspastrat numai ca manuscript. In 1785, un an inaintea morteilui, mitropolitul Gavril mai tipareste Enhologhionul sau

La 1794 &inn un ciaslov mare tiparit de protoiereulstapânilor Moldovei, Valahiei si a Basarabiei" Mihail Sfrial-bratki in tipografia lui din Dub6sari. Mirtopolitul Iacov al II-leaStamati, iarasi unul din marii sprijinitori ai culturei bisericesti(1792-1803), pune intai pe episcopul de Hotin, Amfilochie,sa. alcatuiasca o geografie pentru propasirea studiului episti-milor ce-i stateau mult la inima 84. Amfilochie in urma acestui

" Arhimandritul Bartolomeu Mdzàreanul de Dimitrie Dan In An. Ac.Rom. H, tom XXXIII, 1911, p. 252 (10) I 283 (411. Comp. N. Iorga 1st, lit.rom. in sec. XVJIIlea, II, p. 537.

" Mai sus, p. 1P5.

CULTURA BOMANEASCA IN TARE ROMANE 287

indemn pune pe romäne§te Geografia lui Bouffier in 1795. Ellasä la o parte geografia matematia i adaoge cAtevA §tiri pri-vitoare la Moldova, precum o listä de produsele streine ce inträIn tarà si o cronologie a Domnilor ei, 35. Pune s6 se tipkeascamai multe arti religioase, din care insemnäm una de polemicädogmatic6 : Infruntarea Jidovilor asupra legei si a obiceiurilorlor, cu dovediri din sfänta scriptuA, In anul 1803. In män6stireaNeamtului, unul din focolarele cele mai insemnate de culturàbisericeaseä, cAlugkii Gherontie i Grigore traduc TAlcuireala cele patru Evanghelii a lui Teofilact arhiepiscopul Bulgariei§i o tipkesc in Iasi la 1805. In anul urmAtor 1806 mitropolitulVeniamin, care desvoltä o insemnatä activitate culturalà,atät pe färâmul bisericesc ckt §i pe acel al scoalelor, pune sA setraducg Credinta provoslavnicA a lui Damaschin, una din celemai räspandite ckti de scoalà bisericesti in tipografia mitro-poliei din Iasi. Tot aice tiVäreste el In 1807 TAlcuirea celor 7taine. In 1808 se tipAreste in Iai Datoria si st5pAnirea Blago-cinilor §i protopopilor din timpul exarhului Gavril. Ocupändu-seMoldova de armatele Rusilor, gäsim tipäritä in 1809, de sigurdin indemnul lor, o carte de rugkiuni românesti §i molebine(te-deumuri) ce se cantau la prilejuri pentru impäratul Rusiei.Un cAlugär cunoscätor al limbei ruse§ti i grecesti traduce vietilesfintilor, cu alegere din ambile limbi, si o tipkeste in mAngstireaNeamtului in 1811. Tot aice se mai tälmkeste Chiriacodro-miul lui Nichifor Teotokis si se (1à in tipar in acelas an. In 1812se intoarce Veniamin i reincepe lucrarea intrerupfä. El pune säse tipäreasc6 cele Nouà cantki din psaltire, askate dupà rän-duiala tipicului bisericesc, cum se cetesc in sfântul i marelepost si peste an in zile proaste i la praznice domne§ti, lasi 1815;o culegere de invsätäturi bisericesti cuprinzänd Adunarea pescurt a Dumnezeestilor dogme ale credintei, alatuitä de preainteleptul Athanasie dela Paros ; Intrebärile i rAspunsurileteologice ale lui Athanasie ce! Mare ; Istoria pentru imp'árechiereacea pentru purcedarea sfântului Duh de arhiepiscopul Novo-gradului, Teofil Procopovici i Cuvântul pentru purcedereasfântului Duh al ieromonahului Macarie Macri. Toate acestelucrki, traduse din elineste de episcopul Iosif al Argesului, sunttipärite de mitropolitul Veniamin in man6stirea Neamtului,In 1816. In acelasi an iesä din aceiasi tipografie, tot sub ingrijirealui Veniamin, Intrebätoarele rAspunsuri adunate din sfäntascripturà cu octoih de canoane, Apologia adec6 cuvânt impotriva

" N. Iorga ¡si. lit. rom. 'In sec. XVIII-lea II, p. 389. Titlul Geografielui Amfilochie este : De obste Gheograf te pe timba moldoveneascd, scoasd din Gheo-gratia fui Bufieru. Pentru pArerea d-lui Iorga, cä Mitrop. lacov ar fi avut amestecIn traducerea geografiel, pare a vorbi de principil pedagogice a luí Amfi-lochie cu Mitropolitul : dela cele §tiute la cele ne§tiute".

288 I8TORIA ItOMANILOR

socotelelor celor Ma D-zeu, tradus de Gherontie 38. In 1718 es1tot din teascurile tipografiei din manastiriea Neamtului, Tfilcuireape scurt talmacità din cea pe larg elineasa a lui Calixt Xantopolla antifoanele celor 8 glasuri, facuta de staritul manastirei ChirSilvestru, dupA Indemnul lui Veniamin. Staritii Silvestru 0Ilariu rnai tiparesc in aceea§i man'astire In anul 1818, Noultestament precum 0 Cuvintele 0 InvaVaturile lui Efrem Sirul0 in acela§ timp lucra 0 tipografia mitropoliei din Ia§i, scotAndla lumina' Adoleschia filoteos sau indeletnicirea iubitoare deD-zeu, tradusa de arhiepiscopul Evghenie Bulgarul 0 Carteafolositoare de suflet tradusa din eline§te de mitropolitul Venia-min, ambele In 1819. Pe langa aceste tip'ärituri care raspandeaucuno§tinta invätaturei religioase In clerul românesc, o multimede alte lucrki fkute iar de mitropolitul Veniamin insu§, saudupa indemnul lui, r6maserä netipkite 0 se pastreazA asta'ziIncá in manuscripte prin bibliotecile seminariului Veniamin sauale universitätei de Ia§i 37

Aceasta spornica producere pe fáramul limbei române§tiavea de efect intkirea gandirei proprii a poporului roman, Insape cale mai mult indirectä 0 instinctiva, pe când bate 'acestescrieri biserice§ti nu rostesc prin nici o vorb6 plecarea ckreneam. Tot ce se gke§te in acest rastimp ca cugetare politicà serefer% numai la provoslavnica Rusie 0 se pune ca temei ocaralui Napoleon al Frantiei, pe care-I porecliau in batjocura RA-parte (protivnicul lui Bun6-parte.Buona-parte) deasemeni aceaa lui Voltaire ; deci cultura 0 inraurirea franceza care stapaniauCu toate acestea tot mai mult Cu puterea ei cov'ar§itoare mintearom'aneasc 38.

Daca' însä glasul cultural ob§tesc pärea ca nu resfrangeiubirea de tarà acel al unui mare reprezentant al ei, MitropolitulVeniamin implinea aceastä lips'ä cu autoritate. In prefata Isto-riei Scripturii Noului Testament din anul 1824, Mitropolitulocupandu-se cu neologismele, rezolvA aceastà problem'ä tot camIn sensul lui Budai Deleanu spun'and ca' daca nu se va Innapoià(adeca restitul) limbeii romane cuvintele uitate sau pNrasite carese pastreaza parte prin cktile §i documentele vechi, parte ingura poporului, 0 dacsá nu se vor intrebuinta acestea In loculcelor stralne, precum au fkut toate natiile ce au voit a se cultiva

" Sc mai tipAre$te, dupg aceiasi traducere o editie In Bucuresti Ini1815Xenopol si Erbiceanu, l. c., p. 390, No. 71 imp., p. 338 No. 55.

" Asupra tuturor acestor arti si manuscripte, care au fost adunate dindeosebite biblioteci eta publice at $1 private la expozitia ce au Insotit sgrbareaImplinirel a jumnate de veac a Infiintarei InvAtilmantului superior In Moldovatoate notitele continute In text fiind luate de pe originalele ant Ins5si, yea.'Xenopol si Erbiceanu, Seirbarea seolarti dela lasi, 1885, cap. XVIII, arti blse-ricesti, p. 330 si urm.

" N. Iorga, Isl. lit. roan. tn ser. XVIII-lea II, p. 398.


(sic) apoi se va impresura graiul national (poate acest cuvânteste intrebuintat aici pentru intäia oat%) din an in an pAnA ceva lipsi cu totul, si prin aceasta va pieri natia româneascg, precumau pierit toate natiile ce si-au pArAsit limba b"".

Nu trebue sä uitäni de a aminti a insusi domnii greciingrijiau de cultura bisericeaseä sub forma ei româng, precumam arätat-o mai sus.

Dacä insä biserica moldoveneascsá ne aratà in deobsteun fel de nepAsare fatà cu neamul românesc, istoriografia Mol-dovei rämäne si inainte ceeace fusese in veacul al XVII-lea,reprezentanta ideilor nationale si a protestärei contra coplesireisträine. Pecând insä in Muntenia constiinta nationalä se resfrangeIn istoria tkei mai puternic care sfärsitul epocei fanariote,precum se vede aceasta din eminentele serien i ale lui DionisieEclesiarhul si Zilot Românul, in Moldova protestarea este multmai energicä la inceput si slneste cu ck se inrädäcineaz6 maimult domnia greceascä, si protestarea aceasta inceteazä cu totul()clan' cu istoriografia ei cu Enache Cogälniceanu, in anul 1774.

Nu este de mirare daeä domnia lui Neculai Mavrocordata gäsit aproape numai apologist intre cronicarii români. El-Ao domnie asa de deosebit'ä de ceeace fusese cele de mai inainte,luck cei mai multi cronicari uifá c'ä e Grec, pentru a-si amintinumai bun'ätätile lui, mai ales din domnia cea d'intai. Asa Ne-culai Costin care aratä la domniile lui Duca si Cantacuzino c5erau Greci, nu aminteste atare imprejurare pentru NeculaiMavrocordat " ; ci gäseste pentru el nmnai cuvinte de laudà,spunand c'ä erau veseli toti pämäntenii, multämind lui Dumnezeucà le au trimis domn bun si milostiv" 41. Axinte Uricariul totIn sensul acela serie si domnia adoua a lui Neculai Mavrocordat.Si erà firesc lucru sä nu se intalneasc6 opozitie in cronicariitimpului contra domniei primului Fanariot, intruck am väzutpanä la ce grad se deosebea in bine ockmuirea lui de aceea adomnilor de mai inainte 42. Cu loan Neculcea insä care serieIn Om eopeä fanariotä, dupà 1743, pänä uncle ajunge cu con-deiul, d'Am peste cea mai crâncenä opozitie teoreticA pe careo intälnim In deobste in tkile române contra Grecilor. Neculceaeste departe de a fi cel mai Invkat din cronicarii moldoveni ;din potrivä el este cel mai putin ckturar din toti ; dar cum spune

" Reprodus citatul, ibidem, p. 406.'° Neculai Costin In Letopiseje, II, p. 5, 11, 78-99." Ibidem, p. 99.4' Cronica lui Axinte Uricarul care expune numal domnia a II-a a lui

Neculai Mavrocordat este publicatd In Letopisejele Wei Moldovei de M. CoOl-niceanu, 1852 II, p. 133-192. A doua domnie a lui Mavrocordat vezi vol. IXp. 9; MUM In vol. VIII, p. 91.

D. A. Xenopol. lstoria RoinAnilor. Vol. X. 19


el In precuvântare, nu i-au trebuit istorii sträine sä ceteascksi sä serie, a erau serse in mima lui" 43.

$i Inteadevär Neculcea scrie nu numai cu mintea ci §i cuinima. Pretutindene o simti largä si deschisä bätänd pentrupoporul lui ; pretutindene intalnesti accente duioase, tânguiri siplängeri asupra stärei desperate a tärei, asupra suferintilor po-porului ; pretutindene protestäri energice impotriva impiläreisträine, impotriva Grecilor ce se incuibau tot mai tare In sinulpatriei lui. *i sä nu se creadà cä Neculcea erà impins numai de opätimasä pornire la hulirea acelui neam. Când intalneste Grecide treabg, li recunoaste insusirile. Asa despre Iordache Canta-cuzino spune cà mAcar cA erà Grec, om sträin dar erà om bun".Deasemene la domnia lui Grigore Ghica exclamä : Un domnsträin si catà mira' au arkat" l Despre Neculai Mavrocordat,deasemene, dei aratä c6 erà foarte mândru §i nu primeà s'Avorbeascä cu el, si c'ä nestiind moldoveneste erà lucru prea cunäcaz si boierilor si tärei, nu lipseste totusi a märturisi c'ä prinnfäsurile lui cele intelepte ar fi umplut tara de oameni, dacAdomnia lui cea d'intäi n'ar fi tinut asa de scurt. Tot de asemenela domnia lui de a doua fericeste Moldova cä In mijlocul greutà-%flor ce venise asupra ei, prin hainirea lui Cantemir, a venit ladomnie Neculai Vodä ; ea' de venea alt domn mai prost, ar fifost prea räu de Moldova", arätänd dupä aceea cu de amäruntultoate faptele bune ale domnului grec 44. *i dacä pe loan Neculceanu-1 aluneca ura spre nedrepte huliri, nici recunostinta nu-1ademenea spre laude nemeritate. Asa cu toate a fusese ridicatdin hätmänie la rangul de vornic mare de cAtre Grigore Ghica,el nu lipseste a critica domnia lui, mai ales in privirea därilorcelor grele pe care le impusese poporului, atribuind aceste asu-priri mai cu deosebire firei vesele si usoare a domnului, care seläsa a fi condus de ativa curtizani greci si moldoveni ce-i aveape läng6 el 45. Neculcea asa dar se vede a fi fost peca se poate denepärtinitor, si el urma färà a-1 cunoaste principiul pus de Ciceropentru cel ce manueste pana lui Clio, cA istoria s'ä nu indräz-neascä a spune neadevärul, dar nici sä se teamä de adevär 46.Când deci dela un astfel de om auzim tänguiri si plängeri asuprastärei pe care o aveà inaintea ochilor, sä fim siguri cà ele erauadevärata reproducere a realitätei, iar nu zädarnice declamäri.Ei bine Neculcea vede in sporirea necontenità a elementuluigrecesc un perico! pentru Oil, insemnänd totdeauna cu bAgare

" Lelo pisefele II, p. 194." Ibidem, p. 213, 326-327, 377 5i 408." Ibidem, p. 407 si 412." Ne qui falsi audeat, ne quid veri non audeat historia. Cícero, De oral,

II, p. 15.

CULTURA ROMANEASCA IN TARILD ROMANE 291

de sama adaogirea lui °I. Dar el cuno§tea ca inmultirea GrecilorIn Moldova este fatala neialaturabila, §i ce frumos imbraca elaceasta cugetare I A§a socotesc eu cu urea mea aceasta porasta :cand a vrea Dumnezeu s'A faca s'A nu fie rugina pe fier i TurciIn Tarigrad i lupii sà nu manance vite in lume, atunci poatenu vor fi nici Greci In Moldova i in tara Munteneasca. Focul 11stangi, apa o ieze§ti §i o abati in alta parte, vantul cand bate tedai in laturi inteun adapost, soarele intra In nouri, noaptea cuintunecimea ei trece §1 se face iar luminá, iar de Grec sa scapinu e cu putinta" 48

Firea lacoma de caltig a Grecului o zugrave§te minunatNeculcea aiurea, unde spune ca mai bune slugi ca Grecii nueste alt neam pe pamant, irisa pana cand este st'Apanul in cinste§i in putere ; iar cat se slabe§te sau se imputineaza cinstea sta-panului indata 11 lasa i alearga dupa altul" 49. Fiind deci Greciiatat de lacomi de bani, cum s'A nu suga ei tara straina in care seincuibau, i pentru care nu puteau aveà nici o simpatie, nici odurere ? Aceasta gandire hranita In Neculcea prin jafurile repetatepe care le avea Inaintea ochilor i unita cu con§tiinta lui despreneputinta de a inlatura pricina ce le aducea, face pe cronicarsa mustre pe poporul sàu cu cuvintele amare, ca Moldoveniinu s'ar mai s'Atura de domni ; iar acum de cand au statut domnistraini, le ajunge de nu le vine i alt amar §i mai cumplit. Ca-puchihaile fiind Greci, cat zic a au cheltuit a-tata le dau §i n'aregura cineva s'A zica ceva. Turcii ce vin tot cu velacoaze, ceasornicede aur, fuzai, cai cu har§ale i rafturi, sute de lei, mii dughi ledau ; 1700 pana la 1900 de pungi de bani se ie din tara' acum, iarmai inainte mai mult de 400 sau 500 nu se lua, i altfel era taraintemeiata ca acum. Oh, oh, oh, ! vai, vai, vai de tara! ce vremicumplite au ajuns i la ce cumpana au cazut I" 5°.

Dupa ce descrie cu mare desgust viata desfranata a dom-nului Grec Dimitra§co Cantacuzino, arata ca de batran ce eradinti in gura nu avea ; dimineata fi incleia de-i punea in gura,iar sara Ii descleia cu uncrob §i-i puma pe masa, §i carne intoate posturile cu Turcii impreuna manca ! Oh ! oh ! oh ! sa-raca tara' a Moldovei, ce nenorocire de stapan ca aceasta aiavut ! Ce sorti de viata ti-a cazut ? Cum a mai ramas om traitorIn tine ? De mare mirare este cu a-Mea spurcaciuni de obiceiurice se trag pana azi In tine" 91. Cand Neculcea vedea, §i nu farsa

47 Asa la domnia luí Mihaiu RacovitA, spune cA venirA cAtiva Grecicu el, ca Grigore Ghica Bdusese multi, lar sub Constantin Mavrocordat mal a-dAogAndu-se si altii se fAcurA o grAmadA". Lelopisetele II, p. 387, 413 §1 415.

44 Ibidem, p. 253.49 Ibidem, p. 302.

Ibidem, p. 417.1 Ibidem, p. 249.

cuvant, in Greci peirea Ord lui, sà ne miram oare ca el in deobsteIi uraste ? Deaceea bunaoara cu ce gust descrie el rusinea facutilde Flonodr armasul Grecului Mavrodin paharnicul, care batut

desbräcat, au fost pus pe un cal cu fata spre coada calului,pe care o tina in mana drept frau, i preumblat asa pe ulitileIaiului52.

Neculcea personifica In el simtimântul de raspingere WitIn sufletul poporului roman contra elementului grecesc, i itpersonifica cu o putere si o coloare foarte vie. El este insasingurul cronicar din Moldova in care acest simtimânt se in-fatisaza inteun chip asa de ascutit, precum l'am intalnit in Mun-tenia in Zilot Romanul. Tot asa de inaltatoare pentru sufletuiromanesc este si alta' scriere a lui Neculcea : O samd de cuyinte,culegere de legende eroice din trecutul Moldovei, ca aceea aaprodului Purice, a altarului Manastirii Putna, fuga lui PetruRares, i altele.

Desi nu asa de elocvent in rostiri ca loan Neculcea, mairece si mai cumpatat in gandiri, totusi i Neculai Mustea aratacontra Grecilor un cuget improtivitor. El inseamna pretutindenedespre domni daca erau pämânteni sau sträini. Asa despre Dumi-trascu Cantacuzino, Antonie Ruset, Gheorghe Duca spunesunt Greci tarigradeni, pecand pe Constantin Cantemir Il In-seamna, oarecum spre lauda lui, cà ar fi pamântean din parintiilui. Cu toate aceste si Mustea este drept fata cu Grecii, i candintalneste dintre ei oameni cum secade, nu lipseste a o insemnà.Asa despre Antonie Ruset spune cà era Grec tarigradean insabun si milostiv", aratând i faptele lui cele de seama 53. i Musteasimte nenorocirile lui, si pana lui se incalzeste cand descriegrozaviile navalirilor Mare sau asupririle i cruzimile lui Duca,sau suferintele pricinuite prin scoaterea darei celei ingreuie-toare a vacaritului 54. El a tribue nenorocirile Moldovei, dupäcum era inadevar, deselor schimb'äri de domni, care umbleteale boierilor fail cale si nesocotire erau, nesocotind ei ca totspre caderea si spre slabiciunea tarei erau toate rocositurileasupra domnului lor" Amaraciunea cronicarului contra Gre-cilor izbucneste deodata la domnia tocmai a lui Neculai Mavro-cordat, caruia am vazut cà chiar loan Neculcea Ii cunoastemeritele. Dup'l Mustea, Mavrocordat ar fi fost nu numai mandrucu pamântenii, neimblânzit si strain de urea moldoneneascr,ceeace arata cronicari. dar ar fi fost i asupritor. ceeaceam vazut ca nu este adevarat. Pornirea cronicarului in con trftlui Neculai Voda si a Grecilor lui, se vede mai ales din un loc

" Ibidem, p. 252." Letopisetele, III, p. 20, 26." lbidem, p. 18, 22, 28, 71, etc.3° Ibidem, p. 41.

2112 18TORTA ROMANILOR


unde cu ascutisul ironiei vroeste sa loveasca in ei. Mustea spune.anum c Mavrocordat a venit in Moldova cu o multime deGreci cAt ramasese Fanarul pustiu §i numai muierile lor ramäseseacolo ; iar Grec umblai mult Oda' dai peste unul" 5C. Musteaimputa lui Mavrocordat cä s'ar fi slujit numai de Greci in domnialui, având boieri români numai de forma, ca toti banii din tara sestrangeau prin zapcii greci, cà omul sau cel mai de incredereera poghibala spurcata de spandoni", i cu ce gust descrie elrocosirea Wei in contra acestuia la plecarea lui Mavrocordatdin ea 1 La domnia lui Mihaiu Racovita cronicarul ara LA cumacesta scosese vacarit numai pe boieri, dupa sfatul Grecilor.erau pe MO el ; s'au facut ca sa calce pre boierii de tara precian

obiceiul lor" 67Cronica anonima a tarei Moldovei (1662-1723) care a

fost tradusa in greceste de catre biv-vel sulgerul AlexandruAmiras in anul 1729 din porunca lui Grigore Ghica, este scrisadeasemene de un om cu iubire de tara, deoarece la cele ateva.cuvinte asupra domniei lui Mihaiu Racovita spune despre domn.ca el-A din neam vechiu din boieri de tarri, om Intelept, ne maret

cinstitor, apropiat de catre toti boierii i arata catre patria sadragoste" 58 Con§tiinta nationala insa scade puternic la acestcronicar ; domnii greci nu sunt alesi din cei români, i cu toate

despre Ghica spune cà ne§tiind moldovene§te care lucrumai greu nu poate fi când nu stie domnul limba Wei unde este" 59,

11 lauda dealtfel in toate chipurile arata ca un model de imitat.Spatarul loan Canta care descrie evenementele Moldovei

dela 1741 pAna la 1769, banue§te si el domnilor adaogirea ele-mentului grecesc, precum lui Matei Ghica despre care spuneca adusese multime de Greci cu dânsul". Lui Constantin Ra-eovita Ii imputa cà nestiind viclesugul Grecilor" au scosvacaritul pe tara, care bani din aceasta dajde i-au mancatGrecii fara nici o dreptate". Vacaritul legAndu-se apoi Cu bles-tem arhieresc, Grecii Il desleaga prin mijlocirea patriarhului,sub domnia lui Scarlat Ghica. Pe Grigore Alexandru GhicaIi lauda fiind cà Greci nu adusese multi", si in deob§te intot cursul cronicei sale, care este foarte pe scurt insamnata,el atinteste necontenit ochiul sau asupra Grecilor, marginindu-seInsä la observatiile raportate, i Meg a insoti expunerea luide plângeri sau lacramari in feliul acelora ale lui Neculcea 60.

La ultimul cronicar moldovan din epoca fanariota, caremerge cu cinci ani mai departe decAt Canta (1733-1774), E-

" Ibidem, p. 45." Ibidem. p. 79." Ibidem, p. 102."" Ibidem, p. 151." Ibidem, p. 181, 182, 183, 187.

294 1STORIA ROMANILOR

nache Cogalniceanu, se pare a opozitia contra Grecilor, cetocmai pe acel timp se aprindei mai viu in Muntenia, ar atipicu totul in Moldova. Acest cronicar povesteste mai multe farade legi ale domnilor fanarioti, precum jaful facut asupra boie-rilor de Ioan Mavrocordat, and acestia plàtirä pentru el mu-carelul, impunerea de dari urie§e pe popor facute de GrigoreGhica in a doua lui domnie §i. altele de aceste 61, fara a aratanici un soiu de indignare pentru asemene fapte, ci le povestesteca niste imprejurari ce s'ar fi cuvenit sa fie. Numai inteurtrand aratà el oare care pornire sufleteasca, anume asupra luiConstantin Mavrocordat, i atunci insa din punt de vedere boie-resc i nu national, anume cà ar fi dat prea mare volnicietaranilor 62 Departe de a exclama ca.' mai curand ar lipsi ru-gina de pe fier cleat Grecii din Moldova, el gaseste preà fi-resc lucru cà Grigore Ghica sa fi pus ispravnici si din Greci,.de oarece adusese multi cu el 63 Daca vreodata Cogalniceanuputa sa-si arate si parerile lui asupra neamului strain, apoifaiä indoiala cä aceasta trebuia s'o faca cu prilejul povestireipribegirei in masa a boierilor pe timpul lui Constantin Raco-vita, pribegire intreprinsa de raul ministrilor Greci ai domnului,Stavarache i Enache ". Cu toate aceste el nu-si manifesteazasimtimintile prin nici un cuvant, fiinda ele erau strainesufletul sau instrainat.

Astfel istoriografia moldoveneasca', care ridicase atilt desus simtimantul national sub condeiul lui Ioan Neculcea, a-j unge a dispareà la sfar§it, ca acele rauri din pustiurile Africeisi se inghit de aldura nasipului. Tot ca un cronicar trebuieprivit, Insa pentru partile istoriei contimporane cu el, si Ma-nolache Draghici care scrise Istoria Moldoviei pe 500 de ani.Desi tiparità In 1856, ea a fost de sigur cunoscuta' cel putinde prietenii i cunoscutii sai. Draghici este inca aprins de iubirede tara, inat da' o vrednica pereche lui Zilot Romanul i Dio-nisie Eclesiarhul.

Inältarea simtimântului national, este insa sustinuta inMoldova prin alte creatiuni literare, de o valoare cu atat maimare, cu cat ele alatuesc monumente neperitoare a le cuge-tärei si limbei poporului roman. In primul loc este vestitul Ne-crolog al lui Stefan cel Mare, un fel de cuvânt de ingropare almarelui domn, alatuit de un autor necunoscut, insa fnvederat nula moartea lui, ci ca o tarzie aducere aminte in veacul alXVIII-lea. Intre alte rostiri care indegeteaza atare timp ca pe

" Ibidem, p. 213 §i 218.Ibidem, p. 197-198.

" Ibidem, p. 217." Ibidem, p. 228.

CULTURA ROMANEASCA IN VIRILE ROMANE 295

acel ce a dat nastere necrologului, amintim pe urmAtoarea ; In-susi i peind azi tara aceasta cu dreptele lui asAzAri se tine".Aiurea vorbind de putinta de asuprire a domnului, spune despreel au nu poate omorA, nu poate jeful, nu poate asupri, nu poatenecAji Mil de fricA i cu atAta mai amar cu cAt nici a te jAluin'ai cui?" Atare cuvinte nu s'ar puteA potrivi pentru vremimai noue de cAt veacul al XVIII-lea. CuvAntul de idee, pe care-IgAsim in acest necrolog, ne aratA ins6 cá el nu poate data nicidin veacul al XVII-lea, cAnd atare termin nu se intAlneste.Laudele aprinse a le celui mai mare domn al poporului romAnporniau trig' din un cuget insufletit de iubirea de tara, care-sirostea inminunarea lui pentru marele erou prin niste accentepotrivite cu insemnAtatea subiectului tratat. i cA autorul isid'A seam6 de deosebirea intre timpul in care scriea i acel deglorie pe care-I sArbAtoria, se vede de pe imprejurarea cA elapas6 asupra faptului cA *tefan cel viteaz i biruitor erà voe-vod pAmAntean, opunAnd fArA indoialA meritele bAstinasului,domnilor strAini pe care-i aveà sub ochi. Pentru a puteA ju-deca cAt de inAltAtoare a constiintei nationale trebuià sA fieo atare apretuire a marelui erou al neamului romAnesc, re-producem numai peroratiunea acestui minunat monument deelocventà romAnA Acest viteaz nebiruit, acest domn vestitacest stApAnitor puternic, au doarA tArnA va s'A se facA? Intr'a-cest mormAnt s'A se inchizA toate vredniciile lui? Acest trupcarele cu armele fulgerà peste vrAjmasi i ca un trAsnet Ii o-boria, ce? acum pe nAsAlie f'ArA de miscare, ggtit spre putre-june si mAncarea viermilor ! O ceas groznic ! StAncA primej-dioasA de care toti ne lovim, unde nAdejdele noastre cele dulcipentru puterea noastrA se sfarmA i norocirea cade ; moartenemilostivA care pe toti ne cernesti, ne rumpi intAi inimile,rApind pre fii, pre fratii, pre pArintii nostri, si mai pre urmAsi pre noi ne ingropi in pAmAnt ! ViatA amAgitoare, care neindulcesti toate simtirile ca mai cu amar sA te pierdem"

O alt6 lucrare ce se aflA in toate condicile aflate, copiatAalAturea cu Necrologul lui *tefan, si care este WA indoialà

Acest Islecrolco a lost publicat pentru prima oar5 de M. CogAlnicearnIn Arhiva romdneascd, 1, p. 29-57, comunicat fiindu-i de C. Eurmuzaki care IextrAsese din o condia In care se aflau i alte lucran, serse toate de aceea,imAnA, precum Cuvdntul unui jdran Otre boieri, Cumin' pentru radare, Cons-pondenià mire doi strdini asupra obiceiurilor rcm6nes1i i mal multe acte pri-vitoare la ocupatia rusascA din 1769. Atare condicA s'a reaflat In mai multe copii,reproducAnd aceleasi texte, insA cu oare care variante In continutul lor.

Acest cuvAnt s'a atribuit de unii lui Vartolomeu MAzAreanul, care scrisesesi o Istorie a lui Stefan cel mare dupA tireche. N. Iorga, Istoria lui Stefan celMare, p. 301 si Isl. lit. rom. In sec. XVIII-lea, I, p. 541. Hasdeu, Ateneul Romdn,I, 1861, p. 202 atribue acest cuvAnt logontului Grigoras. Ovid DensusianuViaja noud, 1909, p. 278 crede cA este un falsificat mai nou. In ce interes?

din aceeasi. epoca (sffirsitul veacului al XVIII-lea) este asa nu-maul euv6nt al unui taran catre boieri", alcatuit de sigurde veun boier din partida nationala In scopul de a biciui peGreci i pe oamenii acei ce le imbrateseau apucaturile. TemaInchipuitului /Aran este ca sprijinul boierilor este In tarani,deci ar trebui sa le Intinda o mana de ajutor, spre a-i scoatedin adânca mizerie In care s'ar afla. Aratä ca asa erau lucru-rile din vechi, cand boierii nu-si petreceau viata In ocaratalene, nici umblau dupä porturi muieresti, nici se Intreceau dea-si face case mari. Ei aparau tara i poporul i erau vrednicisa se numeasca boieri ; acum Insa niste venetici Ii supun, catrecare cu marl se lingusesc si se cuceresc, lasând poporul sa sepedepsasca In amare chinuri". Tot cu o apasare i ca o do-cintä de largire a culturii romanesti trebue privit frumosul ra-port al Mitropolitului Iacov Stamati (1793 1803) farä datä,catre Domnitorul Tarei Moldovei asupra starei scoalelor. Mi-tropolitul se aran In el om Invatat i doritor de a facesainfloreasca limba moldoveneasca. El expune niste principii pe-dagogice care par Imprumutate din Rousseau si Pestalozzi, bu-naoara ca Innaintarea cunostiintelor trebue sà meargä de lacele stiute la cele nestiute, apoi ca nu este bine a se Ingreuiàmintea ucenicilor cu multime aceasta minte trebueodihnin caci cand mai putin osteneste mintea, atunci dupaodihna se arata mai mare si mai puternica. Apoi Mitropolituldupa ce lauda limba elineasca arata i nevoia cunostiintei celeilatinesti care poate slujI mai ales spre Indreptarea i impodo-birea limbei moldovenesti.

Opozitia literan contra Grecilor Imbraca apoi o notiaforma, ace4 a a criticei starei de lucruri existente. In 1803divanul Moldovei se vede adanc miscat prin o asemene criticaanonima, trimisa dupa cat se vede domnului insus, prin careun nemultumit cu regimul acelor timpuri face4 pomenire a-ratatoare de un cuget a nesupunerei frantuzesti, cutezAnd a zice

atre stapanire cuvinte de Ingrozire, cu chipul acesta ca denu se va implini fan prelungire vointele lor, se vor ridica cutotii". Divanul propune sa se Incunostiinteze Imparatia despreatare Imprejurare, ca nucumva s'A presupuie cA." atare miscariviclene ar fi pornite din parteà tarei". Domnul hotaraste prinrezolutia pusa pe anafora ca netrebnicul izvoditor scarbav-nicei scrisori purtatoare de ocarnica barfire sa se pedepseascadupa masura cugetarei sale", hotarare care probabil nu fit a-dusa la Implinire, din pricina nedescoperirei autorului aceluipamflet 67

" Anatoraua din 1801 Martie 29 si Hrisovul din Aprilie acelas an inUricarul, III, p. 57-64.


CULTURA ROMANEA9CA IN TARILE ROMANE_

CA si in Moldova opozitia in contra Grecilor se mentineaIn domeniul intelectual, se vede. de pe aceea c5. indatà dupäcAderea lor se ivesc impotriv6-le satire pline de urà si de venin,asemenea celor intocmite in Muntenia de protosinghelul NaumRâmniceanu. Cea mai insemnatg, si care s'a pAstrat in intre-gimea ei, este asa numita jalnicà tragodie a vornicului Alexan-dru Beldiman 68 care dei foarte slab6 ca conceptie poetickeste insemnatà ca protestare a simtimântului national, desrän-Wit in toatA libertatea lui contra de mult urgisitilor Greci. Elinseamn6 ziva in care Ipsilanti intr6 in Iasi, ca inceputul o-sandei 01.6 si n6cazul cel amar" ; jeleste chiar pe Turcii ceiucisi si pfädati de Greci, care cu at priviau folosul cu a-Mase iutiau". El ocAr5ste pe Greci in toate chipurile, aràtândcum veniti goi in haine proaste, in abale imbrkati, dui:4 ceau fkut stare si toti s'au imboatit, in sAnul patriei noastreei int6i au pus cutit". Dar Beldiman se arat6 tot atAt de ne-IncrezAtor si fatà cu poporul român, cand spune inteun versca arma noastrà fiind plugul, de la noi ce asteapt6?". Totdeaceea Beldiman are ochiul inchis asupra r6scoalei lui TudorVladimirescu, hulind si despretuind pe acest ap'är6tor al Ora-nilor. Al doile poet mai insemnat al acelor timpuri este Cost acheKonache care ins6 nu contribue cleat doarà prin ceca &A scrieromanul la redesteptarea neamului, cAci poeziile lui sunt toateerotice iar nu nationale.

In afarà ins6 de producerile literare spiritul national .semai manifesteaz6 la Moldoveni si pe alte &Ai. Asa pe langA§coalelele de preotie românesti ce au existat totdeauna in timpulFanariotilor pentru formarea preotilor trebuitori la slujba bi-sericilor s6race, se infiinteaz6 c6tre sfarsitul stäpânirei grecestidou6 centre mai mari de cultur5. romaneascà. Seminariul Ve-niamin dela Socola si scoala de inginerie a lui Gheorghe A saki.

Scoala din mAn6stirea Socola de lâng'ä Iasi, fu infiiintatála inceput tot ca o scoal6 de preotie, ins6 mai inaltà de atcelelalte scoli de asemenea naturà in fiintä" Oral' atunci. Ea sipoartà numele de scoala de catehezie, In hrisovul s`du de in-temeiere din anul 1804, sub domnia lui Alexandru Moruzi 66MAn5stirea Socola fusese la inceput infiintan pentru maici inc5la 1571, de Sultana fiica Olugkitä a lui Alexandru Mpus-neanu 70 Strnnutându-se maicile de aice in mAn5stirea Agapiasi prefäcându-se Socola in mânà'stire de cglugäri, a si fost in-zestrat6 cu scoala de catehezie. Deosebirea intre scoala aceasta

" Titlui ei adev5rat este : Elena sau falnicele scene prilefile In Moldovadin mivedirile Grecilor la anul 1821.

" Reprodus de C. Erbiceanu, Isforicul seminarului Veniamin din md-asiirea Socola, Iasi. 1885, p. 30.

70 Melchisedek, Chron. Romanului, I, p. 197.


si celelalte scoale de preotie consta in aceea ca in ea se invAtasi gramatica 71. Cei Intai dasc5li la aceasta scoalà au fost Con-stantin Enachi si un càlug5r Ioi172. In 1806 Moldova fiind o-cupat5 de Rusi, seminarul se desorganizeaz5, fondurile fiindluate de ocarmuirea ruseascA, cu atat mai muit cA si mitro-politul Veniamin, intemeietorul lui, se retrase la 1808 din scaun,15sand locul lui Gavril B6nulescu. Mid se intoarce In mitropolieIn 1812, cea dintai grij5 ce o avù fù de a reintocmi iarAsi alui creatiune, sporind-o Ins6 si adAogind-o. Programul studiilorse imbogati, pe langä cele bisericesti, cu gramatica, aritmetica,istoria lumei, filosofia si limba latin5, dui:4 cum se vede a-ceastà din o cuvatarea rostit5 de elevii seminariului la anuI1815 In fata mitropolitului Veniamin 78. La 1813 se tine o is-pitire (examen) la care stau de fata ant mitropolitul cat sidomnitorul Scarlat Calimah, cu care prilej dascA/ii rostesc maimulte cuvantäri in limba romanA. La Cra'ciun dasc5lii rosteseiarAsi o cuvantare in româneste, care inteo limba' greoae siIntortochien, sArbeazä totusi faptul c5 s'au invrednicit, ca siun Moldovan sali poatà deschide gura In limba sa, s5 grAiasc5de figuri siloghismitice§ti, sA indrazneasc5 a se despol'alui, saua vorbl In a sa limbà de a sa credint5". In o alta' cuvântarerostit5 de elevi catre mitropolit, la serbarea invierei, ei adaog,pe langà multumirile profesorilor, pe ale lor, spunând c5. noiucenicii nu avem altä gAtire rAspl'atitoare, decat cânta'm vre-dniciile mArirei voastre si bunele scoposuri, Igsand In aducereaminte si fiilor nostri, cA niminea altul fricA n'au fost pan5 Inveacul nostru carele s5 fi poleit mai mult neamul romanescCu folosul stiintelor". Tot pe atunci, 1814 existà si o alt5 scoal5normaliceasc5." la biserica sf. Neculai cel Domnesc sub Inv5-tatorii Cristea Macarie si Constantin Psaltul. Avea dou5 clasesi se Inv5ta In ea fn romeineste, cetirea, scrierea, ortoepia, gra-matica, talcuirea religiei, simbolul si canfárile bisericesti. Eràdeci o scoal5 asemAnatoare celei dela Socola, poate ceva maiinferioara'. Calimah o 'Mt5reste si pe aceasta 74.

Atare necontenit5 sporire a constiintei nationale, intsárit5tocmai prin InvAtAmantul In limba tärei, merse curand maideparte. Ea incepù a se Rand' la inceputurile neamului românesc,la Romani, pe care cu fal5 l'i amintea, punând deci mintea po-porului moldovan pe partia cea roditoare De care umblase Invremuri mai vechi scriitorii s5i din veacul al XVII-lea, iar in cele

71 G h. Asaki, Cveslia hum:MU:ref publice, p. 9.7* Erbiceanu 1. c., p. 34 care citeaz6 dipticul seminarului.71 Ibidem, p. 37.74 Din domnia lui Calimah, de V. A. Ureche, In An. Ac. Rom. II, tom,

XXIII, 1901, p. 229 (41) Ureche reproduce si orariul claselor din 24 Ianuar1814. Comp., p. 231 (43) hrisovul de miluire al lui Calimah.

CULTURA ROMANEASCA IN TARILE nomANE 299

mai noue marii apostoli ai romanismului in tara de peste munti.Un scolar spune intr'o cuvântare : Pentru ca macar sa se fideghinat aceasta ramura (Romani» din Romul cel mai slavital neamului românesc, macar ca ratacirea sa 11 pavatula ajungela aceastà tara a Dachilor, insa dupä cum se zice cà vita devie are sa invie, in acele ce se ating de a lor voinicie, ei aufost spaima si groaza stapaniilor megiesite in a se apara presine. Pre Polojani nu plugari ci taratori plugului de a ara, s5samene ghinda spre pomenire i-au supus, si pana' astazi se vadcopaci In Bucovina, Dumbrava rosa se chiama" 75. In acestlimbagiu greoiu si nedestoinic dascalul Enache rostià prin guraelevului sau o mare idee : imbinarea originei romane cu vi-tejia strabunilor nostri proprii.

In anul 1813 era sa villa mitropolitului Veniamin un a-jutor insemnat in sprijinirea miscarei de regenerare catre careel se devotase. Gheorghe Asaki se intoarce in acest an delainvataturile pe care le Meuse in tari straine sili pune silintilealaturea cu acele ale lui Veniamin, pentru a indruma poporuImoldovenesc pe calea culturei.

Gheorghe Asaki era fiul lui Leon sau Lazar Asaki, preotcarturar, invatat dupa cat se vede In scoalele grecesti, si de-prins a pretui binefacerile invataturei. Si Leon Asaki era car-turar si produsese doua lucrari : Juctiria Norocului §i BordeiuiIndian a lui Berardin de St. Pierre. In prefata acestei din urmatraducen i scrisa In 1821 Leon Asaki arata cum limba romanas'a urzit din cea latina inteo epoca cu acea italianä, franceza,spaniola si portugheza. Dupa cursul celor mai mult de o miede ani vedem astazi treziti si pe Romani, cu multa opintealasarguindu-se In toate trei tari a-si aduce limba la cazuta (cu-venita) ei stare. Saracia limbei se poate tarnadui imprumutânddela maica limbii noastre, si a le alcatul (cuvintele) dupa ca-racterul ei, iar unele cuvinte ale innoi din cartile cele vechiale Romanilor".m. Tatal lui Gheorgbe fiind deci o minte des-chisa catre cultura si vroind sa' dea fiului sat' o cultura Incamai temeinica cleat acea ce o dobandise el, se stramuta laLemberg pentru a aseza pe fiul sail la invatatura In scoalelede acolo. Tanärul A saki incepù studiile sale la varsta de gani, si le duse cu aka izbanda in cat la acea de 17 doban-dise titlul mult ravnit de doctor In filosofie. El se aplicase eudeosebire la studiul matematicilor teoretice si practice, la artaingineriei si arhitecturei. El ridica planul Lembergului si zidio mare cash' in suburbiul Haliciu. La 1804 Gheorghe Asaki seintoarse In Iasi si Mil un plan dupa care se zidira casele

" Toate aceste discursuri reproduse de Erbiceanu I. c., p. 40 si urm.74 N. Iorga, Isl. lit. rom. in sec. XVIII-Iea, II, p. 513.

300 ISTORIA flONIANILOEL

principesei Elena Sturza Pastravanu langa sf. Neculai cel sarac(astazi proprietatea d-lui V. Skuly). Imbolnavindu-se curanddui:4 aceea, se duse iar in strainatate dupa sfatul unui medicgerman, Walter, pentru a schimba clima, unde insa el se apneadin nou de invatatura. In 1805 el studià matematicile la Vienasi se ocupa si Cu pictura. In 1806 intrand Rusii in principate,tatul salt ii serie sa revina in tara, unde i se oferea un postIn corpul de ingineri al armatei rusesti, cu gradul de locote-nent. Tanarul Asaki limà nu primeste propunerea, de si eraademenitoare, si se apuca de studii clasice, iar in 1809 se ho-taraste a merge la Roma 77. Aice serie el prima lui poezie Inlimba romana, Oda la Tibru, care contine intre alte frumoaseversuri si pe aceste doua. neasemanate ;

Un Roman al Daciei vine la stramosi ca sA saruteTama de pe a lor morminte i sa 'nvete-a lor virtute ;

iarAi ideea originei romane, care in once parte poporul romansapa ogorul culturei, rasarea ca o planta puna de rodire.

Introducandu-se in tara in 1813, gaseste aici domn peScarlat Calimah, dela care cere invoirea a deschide in scoaladomneasca din Iasi un curs de inginerie i hotarnicie in limbaromcinä, asa ca sa poata forma oameni speciali in aceasta ramura.Anume pe atunci se simtise in Moldova nevoia de a se face fa-dicari de planuri de mosii cu mestesugul geometricesc, intocmaidupa starea locului" cum spunea hotarnicia din 1815 78. Propune-rea lui Asaki raspunzand la o trebuintä reala, fiind neaparatanevoie de ingineri hotarnici români care sa uniasca perangastiinta trebuitoare i putinta cetirei vechilor documente, fuprimita de domn i astfel in 1814, se incepe cursul acestei materiilanga scoala greceasca, care tocmai pe atunci era in deplinainflorire. Relatia istorica asupra scoalelor nationale, infatosataa examenul din 1838, spune asupra infiintarei acestui curs : Ne-

voia de a aveà ingineri pamanteni pentru necontenitele hotara-turi ale mosiilor, a fost indemnat pe domnitorul Scarlat Calimab,de fericita aducere aminte, de a asaza pe langa scoala elineascao catedra de invatatura acestui ram d-I Gh. Asaki intaiaoar'äa paradosit In limba nationala, la 1814, un curs de matematicateoretica i aplicatie practicä, geodezie i arhitectura, din careIn 1819 au esit cativa tineri, care si acum plinesc lucrar deinginerie" ". Elevii lui Asaki erau mai toti fii de boieri ; Intre

" 'Volga autobiograficd a lui Gh. Asachi, Iasi, 1863, reeditatà de frati$araga In 1890, II tmpArtita cu prilejul desvelirei statuei marelui om.

7° Iorga, Doc. Calimahi, I, p. 526.Bulelinul foalei oficiale a Moldorei, pe anul 1838, No. 55. Asaki fusese

numit In 15 Noemv. 1813. Adaos likrar la Albina romaneascá. Ian. 1861. p. 9-


a4ii erà insu§i fiul domnului Alexandru Calimah. Din clasa dejos erau numai Petru Asaki nepotul profesorului, un NeamtOsvald Scarlat §i Daniil Skavinski 88 poetul care i§i caracteri-zaza el insu§ chipul prin urmatoarele doua nostime versuri :

Daniil Skavinski cel mititel la fapturaPe care-i placu naturei a-I lucrà 'n miniatura.

Asaki pentru a-§i putea face cursul, alcatui in romane§teun manual complet de matematica : aritmetica, algebra', geo-metrie, trigonometrie §i geodezie, din care s'au tip 'grit mai tarziunumai cele trei d'intai. In urma unui examen public facut inlimba romana in 18 Iunie 1818, mai multi tineri capataravoirea de a practica arta ingineriei, intrucare Fotaki Ghetu caredobandi oarecare renume in aceasta profesiune, §i Osvald Scarlal*coala lui Asaki fiind a§ezatà in localul chiar al Académieigrece§ti, de§tepta ura grecilor §i parile contra profesorului romandin partea marelui dascal chiar de epistimuri, Dimitrie PanaiotiGordela incepura a curge catre Scarlat Calimah care Msà aveàbuna minte de a nu le luà in seama 81. A§a ea §coala i§i ajunse re-zultatul tintit de ea de a forma inginerii de care tara avea nevoie.Dar °data acest el indeplinit, ea fu desfiintata necrezandu-seca ar fi de nevoie a se inmulti pe fiecare an numarul inginerilorhotarnici. Pe langa rezultatul practic dat de dânsa, ea contribuisea departa prejudetul cel atat de daunator limbei romane§ti,ca nu ar fi destoinica pentru predarea inaltelor invataturi.

Tot Asaki face §i prima incercare de a reprezenta o piesade teatru in limba romana, prin persoane din inalta societate,acele care 1§i gasiau o petrecere in reprezentarea tregediilorIn limba greaca. El alcatue§te un fel de idila dupa Florian, Mirtil§i Hloe, jucata de D-na ubin n. Ghica, printul Ghica §i D-1Constantin Sturza 82, dandu-se reprezentatia in salonul luiConstantin Ghica. Incercarea ramase insa fàrà urmari, §i tea-trul roman propriu zis nu lua na§tere decal mult mai tarziu.

Tot pe atunci boierul invatat in legi Andronache Donicicare invatase in §coala greceasca 83, dar se indeletnicise in deosebi§i cu limba latinà i cu studiul legilor, scrie un manual pentruInvatarea legilor, tiparit In 1814, in vremea legiuitorului Moldovei,

a° Cvestea lnvlä1urei publice, p. 11, nota, clA numele tuturor elevilorlui Asaki.

" AmAnuntele luptei In N. Iorga, Isl. lit. rom. In sec. X VIII-lea, II, V. 518." T. Burada. Studii asupra conservatorului 'Harmonic 4romatic, p. 4.

A dintdi incercare de a pune pe romaneste o pies4 de teatru caria Insii nu fujucata este traducerea dramei L' Achille in Scio de Metastasio, traducerejLcutide Iordache SlAtinelnu i publicat5 in Sibiu in 1797. Ribliogralia ráliitineascáveche de I. Bianu si N. Hodes II, No. 611.

Dovezile mai sus, p. 190.

302 ISTORIA ROIIANILOR

domnul Scarlat Calimah, cu sprijinul mitropolitului Veniamin,In tipografia mitropoliei. Scrierea lui Andronache Donici 84este alcatuita In chip practic, aa ca se slujeasca §i de calauzajudecatorilor in aflarea capitolelor corespunzatoare din pra-vilile Imp'ärate§ti. In introducerea lucrarei sale, Donici expuneIn prescurtare istoria dreptului ; trece dupa aceea la expunereadreptului natural, i arata insfar§it scopul ce l'au urmatit Inalcatuirea ei, "spunand c s'au sarguit cu multa stradanie aintocmi aceasta carte, precat au fost prin putintä, spre a se In-telege mai cu lesnire talcuirea pravililor, spre a se afla puse Inranduiala toate pricinile, adaogand i obiceiurile cele aprobaluitea parnantului Moldovei, i subsemnand sarguitorul pentrupatrie Andronache Donici".

Chiar In anul ce preceda mi§carea revolutionara, mitro-politul Veniamin i cu Gheorghe Asaki, ambii Inpufletiti de ceamai vie dorinta pentru rede§teptarea i Inavutirea mintei po-porului roman, se sfatuesc asupra mijloacelor de a aduce semi-narul dela Socola la o mai Mina Inflorire. Dei reIntemeiat la1812, el mergea foarte greu, a§a ca. in 1820 pe langa §tiintile bi-serice§ti se preda In el numai gramatica de catra un dascal,dupa sistemul lui Radu Tempea 86. Veniamin Î Cu Asaki I§iasociaza pe vornicul Mihaiu Sturza, cel mai Invatat dintre tineriiboieri ai acelui timp, i ei Impreuna cad peste o idee care trebuiasà aiba urmarile cele mai roditoare asupra culturei poporuluiromanesc din principate, anume aceea de a aduce profesori ro-mani din Transilvania, de oarece In Moldova era greu de a segasi oameni destoinici pentru atare treaba. 86 Cei patru profesoriadu§i de Asaki din Transilvania fura : loan Costea pentru re-torica i poetica, loan Manfi pentru limba latinà, Vasile Fabiansau Bob pentru teologie i doctorul In filosofie i medicina VasilePopp, unul din Românii cei mai invätati de peste Carpati, caruiafu Incredintata pe langa profesarea mai multor obiecte i directiaseminariului. La Inceputul lui Noemvrie 1820, Asaki veni In

" Adunare cuprinzdloare pe scurt din Millie tmpdr6testilor pravile spreinlesnirea celor ce se tndeletnicesc tram trunItalura lor alcdtuild cu osteneala siosdrdie de boierul Moldovei Andronache Doniei, Iasi, 1814. Cartea lui Andro-nache Donici nu este deci o lege, ci un studiu. Se allá IncA o carte mai vechede Inv5tare a legilor, acea scrisA pe timpul ocupatiei rusesti din 1769A774,din ordinul ImparAtesei Ecaterina, Intitulatà Inveildtura a traits stdpdnitoarei ma-riri Ecaterina al II-lea pe timpul ocupagei armelor rusesti prin graful Rumanfoutipdrit6 mitro politul Gavril si teilmäcild de Toma al II-lea logofeit, 1777 August14". Se allá In bibl. rAmasA dela G. Erbiceanu.

II Gh. Missal! In Buletinul instructiunei publice, 1860, p. 172.." Chestut fnmItiturei publice, p. 12. Inc6 din 1815 mitropolitul Yenta-

min.vroise sfi aducA la seminarul Socolei pe un Inv5tat din Lemberg, Budai,rugand prin o scrisoare pe tatul lui Gtt. Asaki protoiereul Lazgr Asakievici, cese afla pe atunci tot In Lemberg, a vedea ce matimA poate sA parodosascA Inscoala Socolei I In ce limbi, l cu ce s'ar multAmi". Uricarul VII, p. 60.


la§i cu profesorii gi 81 Atare sprijinire a culturei romane dinprincipate cu Romani de peste munti care se indrum6 In Mun-tenia prin Gheorghe Lazar, in Moldova prin profesorii adu§i deGheorghe Asaki, intki Inca ideile pe care se intemeia reinviereanationalitatii române, mai ales a apa'sarea grecismului trebuias'a loviasc6 mult pe fnvAtatii transilvsáneni, nedeprin§i cu ea. A§aVasile Popp reflectând la revolutia greceascA, care izgoni fnapoipe dascalii ardeleni, afara de Vasile Fabian care r6mase in Moldovaspune c5.: Tarintele Veniamin, mitropolitul Moldovei si MihaiuSturza inspectorul §coalelor au lucrat cu mari jertfe ca s6 stator-niceaseä limba roman6 In patria lor. Nu numai profesori tran-.silv6neni au chemat la sine, dar si mAn6stirea Socola cu toate-veniturile ei muzelor o au fnchinat. Si bat'Ar cA locuiau acelemuze la câmp (pentrua In politie se rasfatau cele str6ine), to tu§imari roduri ar fi adus, dac'd acea nefericitA revolutie, a caruiaurme si pana astAzi se vAd In Moldova, nu le ar fi alungat dindulcea lor odihnsá" 88.

Dei fncercarea de a reinvià cultura româneasa In prin-cipate prin ajutorul acelei de peste hotare, se zdrobi In ambeletki de furia revolutiei deslàntuite In 1821, ideea eamase, §ifiind reinnoitä" mai tArziu In vremuri mai linistite, adause ateäizvorul ce fncepuse a picura in tkile române, unda mai bogatà,ce vuia cu putere dincolo peste munti.

Con§tiinta nationala a poporului roman fusese deci co-plesitd, nu ing ucis6 nici Innu§itsa* de cultura fanariotà. Trezirea-spiritului romanesc din veacul al XVII-lea se perpetuase prino lung6 serie istorica, ce cAnd apgrea mai la suprafatà, când-sP retrAgea mai spre fund, Ora ce indur6toarele vremuri ri-dicar6 depe sanul Várilor române, apAsarea st6pAnirei stràine.Atunci veni *) poporul românesc In apele lui adevkate §i epocaromânismului fsi deschidea insrar§it calea, dupà secoli fungi dehistrAinare a gAndirei române*ti .

" Buletinul instrucfiunei publice pe 1865-1866, p. 174 1'8. Comp.Oaresi care trawl din ninfa ráposatului pharnic Vasi1e Fabian sau Bob in Fnaiapentru minte, 1840, No. 31.-34.

83 In disertalia dela Ineeputul psaltirei lot Pralea citat:i de d-I Erbi--ceanu, I. c., p. 52.

TRANSLATIO TESTAMENTI PIE DEFUNCTAEPRINCIPISSAE PAGONAE CANTACUZENAE

Cum ego me vidissem in hae aegritudine valde infirmam,verebar ne sit haec ultima hora temporalis meae vitae in hocvano mundo, destinavi existens adhuc in sana mente ac con-sidera tione scribendum hoc testamentum curare, ut notum sit,ubi el quid alicubi remansit. Ne consequantur post meumobitum, cum res innotae essent, lites, neque fiat injuria alicui,sic ergo secundum meam conscientiam significo :

In primis hoc dico, consulo, admoneo, obtestor, jubeo etsub interdictione omitto inobedientem meae postremae volun-tati.

Meis filiis Rudolfo et Constantino cum illorum a Deo datafamilia ut semper vivant christefideliter in fraterna unione etcharitate, similique modo consulant ac mandarent suis adhae-rentibus atque descendentibus, siquidem unjo ac chantas fra-terna aedificat et auget domos ac familias. Itaque consequenterprout aio, habebant meam maternam benedictionem, quam totaex anima illis do a Deoque supplico.

Primo mea debita haec sunt : sexcenti floreni (600 fl.)hungarici quos accepi a D-no Paulo Coronense mercatore cuipro pignore meum argentum in mea necessitate dedi et obli-gationem pro eorum interesse, sicut scriptum est, illud argentumnominatim, quod sacerdoti Eustathio protopresbytero Eccle-siae Bulgarensis coronensis notum est.

Secundo debeo sexcentos florenos D-nae comitissae Te-lekianae, cui pro pignore duos agrifundos dedi qui jacent inTransilvania trans Alutam, sine alio interusurio, quemadmo-dum et mea obligatio sonat.

Tertio ac postremo mutuo accepi a mea nuru Anna, uxoremei filii Constantini Cantacuzeni quatuor millia florenorum ger-manicorum, cui meam obligationem dedi sine interesse. Notumsit et hoc, quod aurea crux Constantiniani ordinis adamantibusatque rubinis ornata una cum memorato argento sit qua pig-

TESTAMENTUL PRINCIPESEI PAGONA CANTACUZINO 305

nus et onmes sub meo sigillo obsigillata Coremse remisi in ma-nibus protopresbyteri Eustathii quatuor cistas cum tela et va-sibus stannensis et ahensis meo sigillo sigillatas (so der Satzim akt).

In nostro pago Reese adhuc existentes res prout notumest, remissae sunt apud inspectorem, siquidem mei filii pos-sesores sunt, jatas paucas res reperire et asquirere poterunt.

Remanet unum aureum repetitum horologium una cumaurea catena in Viennae. Reliqui in pago Reese aliquam cistamcum tela aliisque rebus obsigillatam, quam Coronam ad proto-presbyterum Eustathium deportandam curavit. Itaque ut meadebita persolvantur jubeo meum filium Constantinum solli-citare apud suam Majestatem ut notae restantiae meae pen-sionis persolvantur sicque pignora redimi poterit. A c ille promea anima, obstrictus sit eleimosynas dare quemadmodum etjussi. Insuper omitto ac mando meo filio Constantino post menmobitum ut curam habeat in mea famulitia, quae mihi fideliterservierunt utpote Bucor, Catherinam et Stancam puellam etc.,ne illis molestias inferat, ac si voluerint in pagum Reese redereassistat eis, ut co pervenire possint.

Propter pagos in Valahia existentes mei filii qua legitimipossessores sicut parentes unanimiter et simul possideant.

Litteras quas maxima cum supplicatione scrip si proptermeam pensionem ut quartales restantiae a Sua Majestate per-solvantur ad liberationem meorum debitorum faciat Sua Ma-j estas misericordiam ut quotannis bis mille florenorum nominepensionis meis filiis eorumque liberis concedatur, propter me-rita Cantacuzenae domus, porrigat meus filius Suae Majestati,incumbatque ut definiatur hace res. Eosque sub magna male-dictiOne relinquo, qui se meae huic sententiae opponerent, ob-sequentes vero benedictionem Dei et meam in aeternum con-sequitur.

Pagona principessa CantacuzinaL. S.Translata fuit Vienae 9 Ianuarii 746.

Asarias ieromonachus sancti La presente scrittura osiasepulchri et confesor attestor. testamente dettatomi dalla

sudetta signora principessal'ho scritto Iio Vladislasde Malaesco.

Parthenius Paulovicz praepositus patriarchalis ac paro-hus Viennensis ecclesiae Graecorum, attestor quod testamen-t= per me a verbo ad verbum translatum est ex originaliValachici idiomatis.

O. A. Xenopol. Istoria Romanilor. Vo X. 20


(Autentificat de notarul Theophilus Heroldt. Autentificarea notatului certificat6 de assesorul C. R. al mitropoliei Vienei).

Collationirt und mit dem hierortigen Akte gleichlautendbefunden.

Wien den 20 April 1881.Edmund Widlitzka

ICanzlei Arhivs Director des Reichs-Kriegs-Ministerium.

Traducerea Testamentului bine credincioasei defuncte, principesei PiunaCantacuzino.

Vizindu-mi In aceasti boali foarte slibiti l temindu-mi ca si nu miajungi ultimul ceas al vietei pimintesti, m'am hotirlt, fiind Ina In Intregimeamintei mele sA scriu acest testament, ca si fie cunoscut ce si unde Imi stintaverile mele. Ca si nu se nasci dup moarte, din nestlinta lucrurilor, proceseSi sit se faci cuiva nedreptate. Asa dar dispun dupi con5tiinta mea urmitoarele :

Mai Intii aceasta o zic, povituesc, sfituesc, mit rog I poroncesc l las;sub blestem spre ascultarea vointei mele celei de pe urmi.

CA fill mei Radu si Constantin cu familiile date for de Dumnezeu sittrillasci tot deauna crestine5te i Inteo unire fraterni i iubire, Intireascicasele i familiile. A5a dar dupi cum spun, MI aibi a mea materni binecuvintarc.pe care le-o dau din toati mima.

Mai Intii datoriile mete sunt urmitoarele : 600 de fiorini unguresti pecare i-am primit dela d-1 Pavel negutitor din Brasov 5i canna ca amanet i-amdepus a mea argintirie la nevoile mete 5i cu Indatorire de procente dupi cumeste scris. acea ar,gintArie anume care este cunoscuti preotului Eustatiu delabiserica Scheilor din Brasov.

Al doilea am de dat 600 de fiorini comitesei Teleki ciruia ca amanet 1-amdat doui mo511 care sunt In Transilvania dincolo de Olt, firi dobAndA,cum suni sinetul meu.

Al treilea 5i cel de pe urmi am primit Imprumut dela a mea not% sosiafiului meu Constantin Cantacuzino, patru mii de fiorini nemtesti, cireia i-amdat sinetul meu firi dobindi. SA mai fie cunoscut i aceasta cA crucea ordi-nului Constantinian, Impodobitii cu diamante g rubine Impreuni cu amintita ar-gintirie si fie ca amanet, i toate lucrurile pecetluite cu pecetea mea le-amtrimis la Brasov in miinile preotului Eustatie i patru lizi cu pinzArie si vasede cositor i de arami pecetluite cu a mea pecete (asa fraza In act).

In satul nostru Rece lucrurile ce mai sunt dupi cum este cunoscutsunt Incredintate inspectorului, dupi cum fii mei au In posesiune, asa vor puteagist L dobindi acele patine lucruri.

Mal rimine un ceasornic de aur cu un Ian% tot de aur In Viena.Am mal litsat In satul Rece o ladi ca pânzárii i alte lucruri, pecetluite,

pe care am Ingrijit a o transporta la protopopul Eustatie la Brasov. A5a darpentru a se Witt datoriile mete ardan ca fiul meu Constantin si soliciteze laMaiestatea Sa plata rimA5itelor pensiunei mete 51 asa si se poati riscumpiraamaneturile. 5i el si fie Indatorit a da de sufletul meu pomani precum amporoncit. Atará de aceasta mai ordon si dispun ca fiul meu Constantin sil ScIngrijasci dupi moartea mea de slugile ce 'Watt servit ca credinti, de Bu-cur, Catinea 5i copila Stanca, etc. ca si nu li se Intimple supArAri 51 daci arvrea si se intoardi In satul Rece si le vini In ajutor spre nceasta.

Penh% sable existente In Valahia fiii mei ca leghliti stlipini si le stipi-neasci fmpreunii si In comun.

TESTAMENTUL PRINCIPESEI PAGONA. CANTACUZ1NO 307

Scrisoarea pe care co ruari rug5minti am scris-o pentru pensia mea, catrimestrele restante sA se plAtiascfi de M. S. spre achitarea datoriilor mete slsA facA M. S. milA ca In ficcare an s5 deje ate o pensle de 2000 de florinifillor mei si copiilor Ion, pentru meritele casei Cantacuzinesti, sA o deie fiulmeu Maiestfitei Sale, si s5 slleascä ca acest lucro sA se fac5. Las mare blestAmcontra acelora ce se vor opune acestei a mele vointi, iar binecuvAntare aceiorce o vor asculta.

Pduna principesd Cantacuzino

A fost tradusii din originalul roman (care s'a pierdut) la Viena in 9 Ianuarie 1746.

TABLA ILUSTRATIILOR

Pagina

Ion Caragea Domnul Muntemet 1812-1818 . . 9Pecetea Munteniei pe timpul lui Ion Caragea 11Mihail Grigorie Sutu Domnul Mold vei 1819-1821 31Constantin Ipsilanti Domnul Moldovei 1799-1801 si al Munteniei 1802-1806 35klexandru Ipsilanti, seful etens* tilor greci 40Slugerul Tudor Vladimirescu 49Lupta eteristilor greci, sub comanda chminarului Saxa contra Turcilor in

Bucuresti, la 19 August 1821 57I.upta celor 97 eteristi greci contra 1500 de Turci in manAstirea Slatina

la 25 si 26 lane 1821 61

Eteristi greci din armata lui Alexandra Ipsilanti 63Episcopal loan Inocentiu Klein de Szad 240Niculae Ursu zis Hcria 249Closca tovaräsul lui Horia 250

Gheorghe Crisan 252Prinderea lui Horia j Closca 254

TABLA DE MATERIE

Pagina

Capul IX. Istorialor Romfine dela pacen de Bueuresti palui la rIts-turnarea Fanarlottlor 1812-1821 5

I. I storia Tárilor romdne dela 1822-1821 7Domniile lui loan Caragea i Scarlat Calimah 7

loan Caragea In Muntenia, 1812-1819 7Legiuirile lui loan Caragea i Scarlat Calimah 19Ultimii Domni Fanarioti 27

Alexandru Sulu In Muntenia 1818-1821 . 27

Mihail Sutu In Moldova 1819-1821 29

Rásturnarea Domniilor Fanariotp 33Eteria greceasca 33Tarile romane fata Cu revolutia greceasca 43Restabilirea Domniilor pamantene 73

Caput X. Ilezultatele Epoeal Fanarlote 90I. Starea politicii, economicá, tinanciará si sociald a Romdnilor din Princi pale 93

1. Starea politica 93Rete urmari ale stapanirei turcesti 93

Marturisirile streinilor. 99Efectul apasarii asupra poporului 102

Politica externa a Fanariotilor 1089. Starea economica 113

Regimul turcesc 113Numarul poporatiei . 119

Valoarea obiectelor 122

Valoarea banilor 125Buna stare a poporului 130

3. Starea financiara 132Societatea i Moravurile 146

Supunerea sub cei mai mari 146

Deosebirea rangurilor. 149

Boeriile titulare 151

Traiul boierilor 155Petreceri 158


Pagina

11. Invdlanulntut grecesc In epoca lanariolci 166Istoricul scoalelor 166

InvAtAmAntul grecesc 177Rezultatele culturei grecesti 194

Cultura apuseanA 203Democratizarea InvAtamAntului 212Dorul de emancipare 214Alte InrAuriri aNsene 214

'delle revolutiei Vaneeze 215Grecii si Revolutia francesa 216

ta.pul XI. Cultura Romineasei In veaeul al XVIII-Ie I 232I. Miscarea culturalà trt Transilvania 233

Unirea bisericei romAne din Transilvania cu acea catUicl 233Revolutia lui Hori 244

Cultura romAneascd In Ardeal 259

UrmArile cele rele ale Unirei 259

Studiile cele marl istorice 263

11. Cultura rorndneasca In Tattle Rorraine 273

In Muntenia 273

In Moldova 285Translatio testamenti pie defunctae principissae Pagone Can tacuzenae 304

Traducerea Testamentului bine credincioasei defuncte principesciP5una Cantacuzino 306

Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.10 A.D.XENOPOL

Documents

Transcript of Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.10 A.D.XENOPOL