Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.7 A.D.XENOPOL

278
t T O 1 1 I i X ( j O M A N I L O A . D . X e n o p o l . T s t o r i a R o m a n i / o r . V o l . V I I .

description

Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.7 A.D.XENOPOL

Transcript of Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.7 A.D.XENOPOL

  • tTO 11 I iX(j OMAN I LO

    A. D. Xenopol. Tstoria Romani/or. Vol. VII.

  • 33.791 929.

    TOEIA

    Stt1tnILQIDE

    A. b. XEI10170LPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.

    MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

    EDITIA Ill-a, reirazuta de autorIngrijita si tinuta la curent de

    I. VLADESCUCONFERENTIAR DE ISTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

    Nu sunf vremlle sub cArma omulul,ci bIeful om sub vreml".

    MIRO/Y COSTIIY.

    VOLUMUL VIIDELA MATE! BASARAB I VASILE LUPU PANA LA BRANCOVANU

    1633 1689.

    ED1TURA CARTEA ROMANEASCA, BUCURE*T1

  • Cu acest volum, al VII-lea al Istoriei Romnilor din DaciaTraian'A, plin aproape numai cu fapte de culturil, inteAm inIstoria modern'A a RomAnilor, caracterizat6 prin predomnireagrecismului mai inti in cultur, curAnd apoi in intreaga viatpolitic i social:A a straturilor superioare. Grecismul se intro-duce ins'd chemat fiind de insisi Domnii romAni ca o urmarea infiltrrii acestui element in sAnul poporului romAn indi demai innainte si care acuma, dup urea lucrurilor, trebui s ias'Ala suprafa i s'A se manifesteze in intreag sfera activittii lor.In acest volum se atinge inceputul acestei manifestsri in afarilpe timpul domnitorilor dela 1633 1686, pentru ca apoi in vol.VIII s se urmeze mai departe prop'Asirea grecismului sub dom-nia lung" a lui Brancovanu i apoi s se arate culminarea a-cestei ineAuriri strAine de firea poporului romAn in epoca Fana-riotilor, care umple volumurile IX si X ale

  • CARTEA III

    ISTORIA MODERNAINFLUENTA GRECEASCA

    DELA MATE! BASARAB I VASILE LUPU PANA LAREVOLUTIA GRECEASCA

    1 633-1 821

  • WU IMA= BASARAB I VAS= LUPIT

    ISTORIA POLITICAA TARILOR ROMANE

    SUB MATEI BASARAB I VASILE LUPU1633 1654

    1, SPORIREA MAI DEPARTE A INRAURIREI GRECE$T1Plecarea lui Matei Basarab innapoi entre Greei. Att

    Matei Basarab cat i Vasile Lupu se suie in scaunele trilorromne in urma unei micri nationale fcut de boieri i depopor in contra Grecilor, dndu-se ambii drept capii acelei rez-merkte indreptat in potriva elementului strin. Am vzut peMatei Basarab luptnd in contra partidei greceti ce se refugiasein lagrul lui Radu Iliai, i cnd Matei ajunge la Constantine-pole, am vzut cum Grecii insceneaz in contra lui acea jluireteatral, prin care caut a'l compromite in ochii Turcilor. Boie-rii din Muntenia, partizanii lui Matei, crezand c inteadevrs'a sfarit cu predomnirea Grecilor in tar, se bucur foarte multde izbutirea lui la Constantinopole, i declar c dac Poartar vroi s mai rnduiascs in Valahia de acolo inainte pe vre unGrec din acei ce tresc in Turcia, (pe Radul ce au fost numitdata' domn sau altul din aceai starpe) 2, nu numai ei boieriidar chiar i intreaga poporatie ar prsi cu grmada tara is'ar aez aiure, att le este de nesuferit jugul cel tiranic alGrecilor"3. Turcii se temeau ca exemplul dat de Munteni

    Vezi mai sus, vol. VI. p. 24.2Radu era privit ca grec din cauza tatillui su Alexandru Coconul, fiul,

    nascut In pArtile greceti, al lui Radua Rudolf Sehmidt amb. germ c. impa'ratul 1 Fevr. 1633 in Eirdoxitis von

    Hurmuzaki. Fragmente zur Geschichte der Rumanen, II p. 94.

  • rscoala lor contra Grecilor, s'A nu fie imitat si de Moldoveniteam ce se indeplinete pu(in timp dupA aceasta prin r6scoala

    1STORIA ROADINILOR

    Matei Basarab

    1.1,1511M3Milmlionfi911511112,

    Hdres terre eiingenuosuelTruJola u rger IrILago,uLd Cogar eat s quovue tic tat_

    condus de Vasile Lupu contra lui Alexandru Coconul i a Gre-cilor si. Urmand Mainte politica ei de favoare pe cAt se pute

  • ISTORIA POLITICX SUB MATEE BASARAB I VASILE r.upu 11

    a elementului grecesc, Poarta nu vroeste s numeased pe Lupuin tronul Moldovei, dup cum refuzase la inceput s rnduiascdpe Matei Basarab In Muntenia, si trimete ca. domn In Moldovape Moisi Movil. In expeditia fAcutd ins de Abaza Pap contraPolonilor, Moldovenii insal pe Turci, iar Muntenii stau slabla luptd, pentru care Moisi Movil este scos, iar Matei Basarabscap de pericol punndu-si trebile la cale prin bani la pasa con-ductor al rsboiului. In locul lui Moisi Movil se pune In Mol-dova domn Vasile Lupu, tot prin mijlocirea lui Abaza Pasa.Pe cand Matei Basarab ajunge in scaun la Bucuresti in 10Mart 1633, Vasile Lupu ocupd tronul Moldovei dup Maiu 1634,cnd II prseste Movil 4. i Moldovenii dup rscoala contralui Alexandru Coconul i mkelrirea Grecilor, Jgduesc Porteiascultarea lor si plata exact a tributului, dac numai nu seva mai numi la domnia trei lor pe nici un Grec" 5.

    Este deci inviderat eft' rscoala Romnilor din ambele tdriluase de ast dat un caracter mai ascutit, i ea' izbutise aalungd pe domnii greci si pe incunjurimea lor din tdrile romne,si a incredinta ocArmuirea lor unor domni dela care erau in drepts se astepte c vor urma purtarea aceea prin care i cAsti-gaserd simpatiile poporului.

    Matei Basarab ins si mai cu sam Vasile Lupu se sluji-seed de miscarea nationald, in fruntea cdreia preau cd merg,numai spre deschide portile domniei. Csdci dacA aceasta putedfi dobandit pentru un moment prin combaterea Grecilor,trat nu puted fi ea in niel un chip fr sprijinul lor cel atot-puternic in Constantinopole. De aceea vedem in curnd pe ambiidomni romani, prdsind politica dusmand" Grecilor, patronatdde ei pentru a ajunge in scaune, i indrumand pe acea ur-matd si de predecesorii lor, de a se pune bine cu elementul cepredomni cu atAt mai puternic pe Turci, cu cdt ei se coboraupe povArnisul decklerei. O intoarcere a lui Matei ctre acestelement se vede intal pe calea religioas, cand in timpul celortrei ani de pace, ce trecur dela suirea lui in scaun pn lainceputul dusmniilor cu Vasile Lupu (1634 1637), el mi-lueste cu mai multe daruri mnstirile grecesti din Ierusalimsi din Sfntul Munte. CurAnd ins el se pleacA inc6 mai multcdtre Greci. ,,Si au venit, spune cronica, cu dnsul pribegii,Romanii i Grecii, care au fost boieri mari, i tuturor bine aflcut i Tried' pe unii i-a si boierit" 6. Documentul lui Matei din1639, prin care reied din mnile Grecilor mai multe mnstiri,a fost pAn acuma interpretat inteun sens prea patriotic asa

    Anon. ram. In Mag. ist., IV, p. 313 Pietro Foscurini Care dogeIe iii Hurtn.Doc., IV, 2. p. 477.

    5 Schmidt c. Imp. 18 Mai 1633 In Hurmuzaki Fragmente, III, p. 95.'Anon. ram. in Mag. istoric, IV, p. 321. Ciipitanul, Ibidem, I. p. 292.

  • c faca din Matei Basarab, i dupa urcarea lui in scaun, unreprezentant al romnismului si un prigonitor al Grecilor. latacare este cuprinsul i intelesul acestui document, redus la ade-varatele lui proportii. Domnul incepe prin a aminti miscareanationala care'l adusese la domnie spunnd apoi ca vroind arestatornici in scaun acelas neam basarabesc, spre gonirea deIn tara a strainilor i spre adunare mosnenilor, adusu-si-auaminte de noi, i ne au adus din tari strine, unde eram goniti

    pribegi de raul strainilor i ne aleser la domnie". Dupaasemene introducere, nu prea favorabila strainilor celor mi-luiti de el cu boierii cu cat-va timp mai inainte, domnul aratacum calugarii straini au supus mai multe manastiri ca metoacedaj nice altor manastiri din tara greceasca si dela Sfnta Gora,facandu-le hrisoave de inchinaciune fara de stirea sfatuluifr de voia soborului. Drept aceea, incheie documentul, noiMatei Voevod am tocmit cum acele sfinte lavre domnesti,care le-au inchinat acei domni i vldici straini pentru mitfara voia nimului i anume (urmeaza numele a 23 de manastiridin cele mai frumoase ale Tarei Romanesti) sa fie in pace de&Mug-aril straini, i sa aiba a fi pe sama tarei, cum au fostdin veac ; insa alegand afara acele manastiri macar domnesti,macar boieresti, pe care singuri ctitorii lor le-au inchinat si le-au supus metoace, acele sa fie supuse si sttatoare calugarilorstraini" 7. Acest hrisov nu trebue luat ca o masura de prigo-nire a calugarilor greci, caci videm c6 domnul le recunoastedrepturile asupra manastirilor regulat inchinate. El tinteste nu-mai cat a lovi abuzul, a scoate pe calugarii straini din manas-tirile ale cdror stpdnire o uzurpaserel far nici un drept i de carenu puteau sa se tanguiasc c ar fi deposedati. C Matei Basarabnu apucase o atare hotarire de cat silit, se vede de pe aceeaca data cu masura luata in contra abuzurilor calugarilor greci,el insusi cauta impace facnd mai multe danii manastirilordin Basarit. El era insa tinut prin pozitia lui fata cu partidanationala, sa loviasca macar cu dreptatea in man pe elementulgrecesc care se intorsese asa de curand dupa intronarea lui, laputere i inriurire in Tara Romneasca.

    Matei Basarab cauta la inceput s pastreze o cumpanintre partida nationala i acea greceasca. De una ava nevoe intar spre a domni in linite i a nu provoch pri catre Turci ;cealalt puta sal sprijineasca sau sape in Constantinopole,dupa cum era sal fie purtarea fa-0 cu dansa in Muntenia. Catde curand avu el nevoie de sprijinul Grecilor in capitata im-paratiei, se vede de pe aceea, ca in 1637, el face sa se taie nasulunui pretendent Leon Sin die, care ofera un mai mare haraciu

    7 Cricarul V, p. 317-336. Numele nulnastirilor au fost reprodusc In Vol.VI, p. 29.

    12 ISTORIA ROMINILOR

  • ISTORIA POLTTICA SUB MATEI BASARAB I VASILE LUPU 13

    pentru domnia Munteniei. Acest Leon S tridie nu este de cAtLeon Toma, de oare-ce ce se spune c el mai fusese odat domaIn Valahia, i alt domnitor cu numele de Leon nu intAlnim inaceast tar. Turcii au nerusinarea de a inscena urrnd'toareacomedie cu prilejul ciuntirei bietului pretendent : i se taienasul i urechele i Cu o besic6 in cap in loe de turban este plim-bat pe un asin prin stradele Constantinopolei, precedat de unstrig6tor care rostia c astfel s intmp1 acelora care pentrua dobandi principatul cearc sh' corump pe cei mari din ocAr-muire. Si cu toate aceste pentru a da aceasta.' lectie de morardcei mari fusese cump'Arati de Matei Basarab cu 3000 de reali,sumti mic6, potrivit cu valoarea pkItosului pretendent. Mainostim este incA c ei fac bani i cu nasul s6rmanului Leon,pe care'l vnd Agentilor domnului muntean, care se grnesc atrimite Dornntilui lor semnul disgratiei rivalului s'a'n 8

    De si Matei ave nevoie de sprijinul Grecilor in Constan-tinopole, pentru a se apk. contra pretendentilor la inceputuldomniei sale, este nevoit a nu se prea da cu totul in apele lor,intru ct trebuia s'A se fereasdt de a jigni partida na tionalA, carela urcarea lui in scaun, multsmise lui Dumnezeu de domn bun

    milostiv, c' au iznvit tara de r'dii i vejmasii Greci" '9. Denecia un document contimporan ne spune c Matei avel\ laConstantinopole intre Greci putini aderenti ; mai tnti tin cuLupu ; are ins." cati-va Turci care slujesc si lui Lupu, Dumnezeustie cgruia mai bine" le. -

    Cu cat ins6 sporiau nevoile lui Matei Basarab si mai alesacele bnesti fat cu nesAtioasa lcomie a Turcilor, cu atatadomnul se apleca tot mai mult chiar in ar'a", &Atea' elementulrpitor i pfuitor al Grecilor. In 1652 vistiernicul de atunciStroia, este arsta t ca prins cu furt din banii vistieriei, sAvArsitde el in unire cu Radu din FArcasi al doilea vistier i cu ca-msdrasul Tudor. Un document al timpului arat e s'ar fi Wisitintr'o zi o M'A din visterie, de cele pecetluite cu pecetea dom-neascs, spart i lipsind din ea 85 de pungi de bani a 500 delei. Se apucs de indat la ilspundere pe cei trei boieri sus a-r6ta ti ca dea sam despre purtarea vistieriei. Este curiosc documentul ne spune csa' boierii invocar ca mijloc de ap-rare, nu faptul c' furtul s'ar fi svrsit de altii, ci numaic ei nu'si pot da smile pe mai mult de trei ani in urrn. Di-vanul insilrcineaz6 pe mai multi bojen i mazili ca s le iee samadespre d'Afile adunate i despre cheltuelile M'ente, de banii da tipentru haraciu si de cei trimii la Tarigrad. Ei, neputAnd da

    Al oi si Conlarini eatie dogele, 29 Augt.W. 1637. Fltrm., loc., IV, 2. p493 Comp. Sclunidt c. Imp. 16 51 25 Oct. 1632 in Fraginettic. III. p. 92.

    9 Anon. rom. in Alag. ist., 1V. p. 320." Sehmidt c. Imp. 20 Augnst 1613. Hurm., Doc., IV, p. 671 672.

  • 11 18T0RIA ROMANILOR

    aceast sam'a, au fost adeveriti de furi i ar fi trebuit sO-ipiard capetele i s plOteasc din averea lor ese bani dreptunul dup legea de atunci, dacA domnul nu s'ar fi milostivit ii-ar fi iertat, osandindu-i numai cat la pierderea slujbelor, culegOtur de mare blOstOm a nu li se mai incuviinta asemeneslujbe de nimine in viitor, domn fie, mitropolit fie, episcop,ori-ce boier mare va fi, ori strOin, ori d'ai trei ".

    Acest document este cam greu de inteles. Intr'adevr boieriiinvinuiti erau manuitorii banilor publici ; deci ce nevoie ar fiavut ei, ca nite furi de rand a sparge lada, spre a lua banii,cand puteau s. i-i insuasc" inteun chip mai putin compro-mittor. Dar dac' s'ar spune ca" fusese nevoiti s'a sparg6 ladaspre a fura, fijad CO ea fusese pecetluitO cu pecetea domneasc,ce nevoe mai era a le lua socoteal despre purtarea vistieriei,despre incastiri i cheltueli, cand lipsa era v5.ditO ca fcutprintr'un furt?.

    Noi bnuim c documentul ascunde cu totul altO ceva.Matei Basarab avea nevoie de bani mu1i, spre a-i intretineamimeroas lui armat i apre a intimpina cheltuelele domniei,i se vede a dregnorii romani ce-i ave insOrcinati cu vistierianu prea duceau trebile dup placul domnului. Se gsia pe atuncipe lang curtea lui, un grec, Ghinea Tircalas adee Olarul, deorigine din Rumelia, unde fusese de meserie lOcOtar. StrOmu-tndu-se ins" in Muntenia se avezase in sat la BrAt4ani pe OltIn judetul Romangi, cOsOtorindu-se aici. Acesta incetior preascuns ca un diavol cerca pre Matei Vod. zicandu-i : de ti-e voiasO faci bani vistier mare i vei cunoate mult folos.Matei Basarab nu indrOznia a lua Mr% nici o pricinO dregOtoriacea insemnat a vistieriei dela un Roman i a o da unui Grec,spre a nu lovi in partida nationar, i de aceea inscenO el aceacomedie cu furtul banilor, care am Vzut'o ca se prezinn inteunchip aa de ciudat in documegul lui Matei Basarab. Aceastane explic6 cum se face de cei trei boeri chip prini cu furtiagulbanilor, sunt iertati de Matei, d'aruindu-li nu numai viga,dar i ieridndu' i de reslituirea banilor, o generozitate carear fi cu totul neinteleasO in cazul cand ei ar fi fost inteadeVrvinovati. Matei Basarab ins prefOcandu-se c s'au prins boieriiromani cu furtul banilor, putea cu mai mare obraz se dee vis-tieria unui Grec. Ian' care ne pare adevOratul inteles a aceluienigmatic document. Vom vede cum a rOspuns Tucala atep-tOrilor domnului i chiar le-a intrecut. Aici trebuia s'a atingemnumai progresul inraurirei greceti chiar sub domnia, in apa-rent atg de dispus in favoarea partidei nationale, a lui MateiBasarab.

    Hrisov din 1652 In Mag. isi., I. p. 126-130. Adaoge Anon. roin. In Marl;si., IV, p.365.

  • ISTORIA POLITIO SUB MATE! BASARAB 1 VASILE LUPU 15

    Se constat apoi in afar de Tucalas care apare tarziuIn domnia lui Matei Basarab cativa alti Greci tritori in Mun-tenia pe timpul lui. Asa In 1638 gsim in o scrisoare Care ju-dele Brasovului prin care Matei Basarab cere o scutire de vam,subsemnat unul Koc[upiaK, loan Cmrasul fie ca Gree,fie ca Roman subsemnand greceste i alt scrisoare in 1652subsemnat de Alcpc;)n; KOCI1EpCGC/tg 12 In 1642 gsim un zapis dinFloresti judetul Dolj in care se Vad iscliti ea marturi GreciiAItip; Xoyo01.-cy,a Tia,.a.:y4 In 1648 gsim iarsi iscliti in unzapis de vanzare, pe lang6 mai multi boieri romni i cativaGreci : Kcpcg Bocp,icrrq, lyvoa Po irtio; I6.Ao. In o scri-soare din 1643 M. Basarab se jlueste lui Racoti cA s'ar fi opritomul lui grecul negdfdtor lane.

    Mai tarziu ceva in 1665 gsim deasemenea Intre aseboieri care hotrau niste vii i .pe -doi Greci Pair.o; licotaStiplsi 1740-rj;. Nfxo).

    Plecarea lui Vasile Lupu ciltre Greci. Cat despre VasileLupu, el insusi trgandu-si originea din prtile grecesti, se a-runcase indat dup urcarea lui in scaun in bratele compatrio-tilor si cu mult mai putina' rezerv cleat domnul Munteniei,lepdand cu totul masca patriotic cu care Se acoperise sprea ajunge la domnie. Vasile Lupu trecea drept Albanez in ochiicontimporanilor. Patriarhul Dosofteiu al Ierusalimului ne spuneins in precuvantarea la cartea in contra Calvinilor scris deMeletie Serigos i tiprit in Bucuresti cu cheltuiala lui Bran-covanu in 1680, c Vasile Lupu se trgea din arnutescul satIn Misia, aszat pe Mi.-nova, Vindu-si inceputul neamuluidin Macedonia 13 Sub numele de arnutescul sat din Misia peTarnova nu poate fi inteles cleat Arbnasul, sat locuit de Ma-cedo-Romni veniti aici din orasul Elbasan (Arbnas) din Al-bania 14. De aceea adauge mitropolitul Dosofteiu c Lupatinea inceputul su din Macedonia. Lupu deci ar putea fi deobarsie Macedo-Roman, Ins bine inteles grecizat. Tani sunumit Neculai vel Aga era nscut in acel sat si veni impreuncu fiul su Vasile in trile romane, oprindu-se pe la anii1600 1610 intai in Muntenia, unde murind, fu ingropat in obiseric6 din Targovistea. Vasile ajungand dup aceia in Aloldovala domnie, in timpul impcrei sale cu Matei Basarab, ctr. anii1644 1645 impodobeste mult acea bisericA, pentru poleirea

    '21638. N. lorga, Studii si Doc., X. p. 56; (1652. Ibidem, p. 97); 1612, Ibi-dem, V. p. 298; 1648, Ibidem, p. 183 ; 1665, Ibidem, p. 302; 1643 Hurin., Doc.,XV, 2, p. 1110

    Reprodus de Uricarinl VII. p. 39. Ath. Coninen Ipsilanti (Extractedin el In Al. Papadopol-Calimah, Analele Acad. Rom. II. Toni. II, p. 497 spuneca. Vasile Vorl era din patria din Epir si CS tatill situ fusese irascut in Aloscopolie.

    Vezi asupra acestui sat . .

  • ISTORIA ROMA N IL OR

    l'asile Lupu

    ILLUSTRISSIMUS ATCZ C ELSISSIMU3 PRINCEPSAC DOMINUS, DOMINUS BASILIU S D. G

    TERRARUNI PRINCEPS ETCAbrahm vanVenerveldt rm. ,lhen (cod!, Cum pmvIre, S it M** GeJam M DC LI

  • [STOMA POLITICX SUB MATE' BASARAB SI VASILE LUPI" 17

    Tuclosea Dortinila lu I V:oile I two

    A. L. Xeropc,1 Istor. ko,iiijIlor 2VW SIl.

  • 18 ISTORIA ROMANTIOR

    crucilor careia numai, cheltueste 700 de galbeni. In inscriptiapus deasupra usei, Vasile Lupu spune c in acest sfant hramal Invierei Domnului i Mantuitorului nostru Lsus Hristos,mai Ina-inte zidit de Statea negutitorulo fost astrucat corpul Laposatuluiprintelui meu Neculae vel Ag" 15 De si nu se cunoaste cuma ajuns Vasile Lupu in rndul boierilor mo)doveni, se stie cel era vistier inch' pe timpul lui Gaspar Gratiani, i c atunciand se puse in fruntea rascoalei pornite contra lui AlexandruCoconul, era vornic 16.

    Desi insa boierit i statator de un timp indelungat inMoldo'va, Vasile Lupu pastrase caracterul ski strain si mai aleslimba lui cea de bastina, greceasca, o vorbi foarte bine. Astfelne spline Paul de Aleppo, secretarul patriarhului Macarie dinAlexandria, ea stapanul su vizitnd pe Vasile Voda, ramaseraei singuri in o camera aproape de o coil, in care timp beiularata patriarhului simtimintele sale de iubire i veneratie.Patriarchul ne-stiind romaneste, este invederat ca a trebuitse urMeze convorbirea in limba greaca. Aceste ntlniri in patruochi ale lui Vasile Lupu cu patriarhul, se repetara in mai multernduri, si Paul de Aleppo mai adaoge c Vasile V-oda ave oadanca cunostint a autorilor vechi 17, ceea ce in gura unui omdin partile grecesti nu se poate referi de cat la autorii eleni.Vasile Lupu era deci nu numai cunoscator al limbei grecesti o-bisnuite pe timpul lui, dar ave i cunostinti literare in autorii

    ai antichitatei. De aceea Il i gasim corespondnd cu per-soane din Constantinopole in limba greceasca 18, prin scrisori,credem, serse de el insusi in aceasta limba, intru cat de altfellimba diplomaiei orientale era pe atunci cea italian, i intre-buintarea celei grecesti ar fi ceva neobisnuit. Nu numai atata ;dar se constata ca in casa lui Lupu se vorbi si se seria grecestedeoarece fata lui cea vestita prin frumuseta ei subsamna ingreceste Poiyapg. un zapis de imprumut 100 de galbenidela egumenul din Galata. Insus Lupu iscalia adeseori in bo-ierie cu litere grecesti : Xown-X p.apeXs 136pvcx. El rostia gresitlimba .romana pana la batrnete 19 Daca Vasile Lupu puteatrece drept boier de tara in ochii nobilimei, poporul de josprivea tot ca strain ; i in timpul rascoalei pornite de el contralui Alexandru Voda, ne spune Miron Costin, CA pe Vasilevornicul antiine cd este si el unul din Greci, au svarlit unul

    Reprodusii de A. Papadopol-Calirnah in scricrea sa asupra lui StefanGheorghe Voevod, aomnul Moldovei, Bucuregi 1886, p. 34.

    16 Vol. VI, X. p. 75 51 84. Cariera lut Lupu-inaintc de domnie a fost schi-!Etta de N. Iorga In An. Acad. Rom. II. Tom XXXVI, 1913, p. 209 (3) i urm.'7 CillAtoria arhidiaconului Paul de Aleppo, 5i Arh. ist., 1, 2, p. 64 5i (18.18 Vezi o scrisoare a Lupului adresatil in 16.15 lui Grillo In Constantino-pole, In grece51e. Hurrn., Do,

    ., IV, 2, p. 539Reprodus de V. A. Ureche in Conoorbmi Liferare, XXIII, 1888 p. 96-1,i de lorga, Sludii i Doc., XI, p. 114 5i IV p.30 31.

  • 1STORIA POLITICX. SUB MATRI BASARAB SI VABILE I.UPU 19

    un os si l'au lovit in cap, de care lovitur au suferit mult.vreme Vasile vornicul" 20.

    Mai mult nc decat Matei Basarab, Vasile Lupu se fo-losi numai de -curentul anti-grecesc spre a pune mna pe domnie,intorcandu'si, indat dup ce o dobandi, iarsi fata ctre ele-mentul pentru care Om% de interes, imprtsia chiar firestisimpatii. In tot timpill domniei sale si in toate imprejurrile itgsim inconjurat i slujit de Greci. Am vzut cele ce spune re-zidentul Schmidt, despre multimea sprijinitorilor sai Greci dinConstantinopole, despre care ambasadorul adaoge aiurea c5. elinsusi nu ar fi in bune relatii cu ei, fiind foarte mndri i flosi" 0'.Dintre acestia Lupul ave pe unul, foarte bogat, numit Dumi-trache, in dregtoria de capuchehaia 22.

    Divanul lui Lupu, care la inceput er alatuit din boiriromni, este prefAcut pe rand, asa c' in 1652 g'sim in el 8 Greci

    numai 3 romni. Grecii erau : Gh. Ghica, Vornicul Trii dejos, Toma Cantacuzino al Trii de sus, Stamate postelnicul,Alexantlru paharnicnl, Iordache Cantacuzino vistiernicul, Gheqr-ghe hatmanul i Enache Comisul, iar cei trei Romani erau :Gheorghe Stefan Logortul, Constantin Ciogolea sptarul i frh-tele acestuia Petrascu Ciogolea stotnicul 23. Boierii romani eraudeprtati prin judete iar centrul trii, Iasul era pstrat stri-nilor. Tot pe atunci intalnim i alti boieri greci la curtea lui Lupu.Asa- In un zapis din 1639 a unui egumen grec, Dionisie, estescris in intregul lui in greceste i insotit de alte dous subsem-'Atari grecesti si una turcease. Un alt zapis din 1640 intritde doul subsemnAturi grecesti. In un altul din 1648 gsim

    intre maturi dou nume grecesti : 06.110c rcptv aoXCap (fostsulger) i 1C-rjprpoc-7i (martur) 24.

    Sprijinirea domniei lui Vasile Vod, mai ales pe Greciidin Constantinopole, trebui saduc dup dansa nurnai decat favoarea brin toate modurile, primirea lor in taratarea lor in dregtoriile ei ; apoi druirea fr incetare a m-nstirilor grecesti. De aceia Vasile Lupu, se intrece in inchinareamnstirilor moldovenesti ctr acele ale Grecilor din Rsrit.Patriarhul grec din Constantinopole, Atanasie Patelarie, fiind

    "Letopisefele, I. p. 295.21 Schmidt cAtre Ferdinand. Noenivrie 1643. Hurm., Doc., IV, p. 601.22 Schmidt c. d'Asquier, 9 Fevr. 1637 si Dr. Scorgadi e. Schmidt 11 De-

    cemv. 1644. Hurmuzacki, Fragmente, III, p. 102 si 111.23 Ioan Tanoviceanu, ROsturncrea lui Vasile Lupu In Ana/ele Acad. Rom.

    II, Tom. XXVI, 1901 p. 121. Toma Cantacuzino vorbia stricat romkne5te. Veziun autograf al lui In Arhioa SI. Spiridon din Iali, Bode0.1. 1, 5. citat de Tanovi-viceanu p. 8.

    2 1639 Schitanescu, Ispisoace qi zapi4e, II, 1. p. 185 ; 1640, ibidem, p.2-14; 1618, Ibidem II, 2. p. 63.

  • mazilit de Turci, caut scApare'langti domnul Moldovei, cadat Nifon lng Radu al IV-le al Munteniei. Domnul

    -

    IF';

    ;'..

    '"-

    - t

    .

    IINMointikti

    :mowAvikfioAtixos'',u82iFixRADzii1461.:

    skiigruu.sssinkpAL,Tm,visit N-m.p.t. uvu 1Fast- 416

    Maria, Inca lui V. Lupu cstoril cu lanusz Radziwil magnat liluan

    le;'Ik' .%:'

    ; Erb

    n'''!

    rueLe mtuilistirea Sf. Neculai din Galati, si mai tArziu refuel,-pAnd Patelarie In scaun, Vasile 1.upu inchinA acea

    e

    20 1STORIA ROMA N I LO R

    mn6stire

  • ISTORI A POLITICA. SUB MATEI BASABA B I VASII E LUPU 21

    clugrilor din muntele Sinai. Cu acest prilej Patelarie laudIn o scrisoare a lui ctre Vasile Lupu pe acest Domn c ar aveAvistieria deschis ctre cei cari roag i c precum apa Ni-lului adap tara Egiptului, ava i Lupu a pltit toate datoriilenenumrate ale SfAntului MorinAnt vi acuma lupt s fac'Amai mare mil 25. Tot Vasile VodA inchin mnstirea Sf. Gheor-ghe clugrilor din muntele Sinai, Barnovski j Sf. Saya, pa-triarhului de Ierusalim, SfAnta Paraschiva de lng Sf. Saya(deosebit de Sf. Vinere) muntelui Sinai ; in sfrvit marea vi fru-moasa mnstire Trei-Erarhi cea zidit de el, cAlugrilor dinmuntele Atos, de oare-ce aflm chiar pe urmavul su Gheorghe*tefan spunAnd In anul 1656, doi ani dup suirea lui in scaun,In locul rmas liber prin fuga lui Vasile Lupu, c dasclii slavoniaduvi de Lupu in mnstirea Trei-Erarhii au fost izgoniti dinea vi inlocuiti cu altii din Grecia, care alugri greci de nici unfolos nu ar fi pentru invltur. Comunitatea Atosului ridicdin temelie turnul clopotnitei in 1804 1806 pe ruinele aceluiridicat de Vasile Lupu 26 Acest domn ajut vi pe patriarhia deConstantinopole, a-vi plti o parte din datorie i anume 28.000de ruble, pentru care patriarhul Ii invoevte aducerea moavtelorSfintei Paraschiva din Constantinopole la Iavi, unde domnulle avaz in un sicriu de argint, in mnstirea Trei-Erarhilor,trimitndu-i patriarhul aceast bun comoar prin trei prefericiti mitropoliti, chir Ioanichie al Iracliei, chir Partenie alAdrianopolei i chiar Teofan Paleonpatron" 27 Cu drept cuvAntse intituleazA Vasile Lupu in inscriptia de pe sicriu rAvnitor

    aprtor al sAntei evsevii rsritene", c'Aci 11 vedem amestecatIn toate daraverile bisericilor grecevti. Ava and moare Teofanpatriarhul Ierusalimului, innainte de moarte insrcineaz pePartenie patriarhul Constantinopolei vi pe Vasile Lupu de a-i

    Paul de Aleppo In Arh. isl., I, 2, p..59. Comp. studiul lui A. PapadopolCalimah asupra lui Atanasie Patelarie, in Convorbiri literare, XXIII, p. 1015si XXIV, p. 30, unde A. P. C. i indreaptil spusele neexacte ale lui Paul de Aleppo.(Vezi mai ales p. 39).

    2' Melchisedek. NNW istorice si arheologice adunaie de pe la 48 de tal-ndstiri si bicerici antici din Moldova, Bucuresti 1885, p. 171. Documentul1656 in Uricarul III. p. 179. 0 dovad directa' a inchinrei Trei-Erarldlor deVasile Lupa care muntele slant, se all In un document nou al patriarhului deConstantinopole, din 1842, Uricarul, IX, p. 49 in care patriarhul vorbeste des-pre sfnta domneasc i stavro pigeascA mnstire din Iasi. Trei-Erarchii in-chinatd celar 20 de innstiri din sfntul musite de fericitul intru pomentre cti-torul ei Vasile Voevod." Vezi i Dapontes In C. Erbiceanu, Cron lean t Greet ceau scris despre romdni In epoca Fanariofilor, Bucuresti 1890, p. 96: maniis-tirea Trei-Erarchi afierositti comunittii SI. Munte".

    Inscriplia amintitoare a aducerei moastelor In Me/chisedek I. c. p. 171si scrisoarea sinodal' a arhimandritilor i egumenilor din Constantinopole ciltre-tarn] Moscovei din 10 Dec. 1641 si care aminteste binefacerile lui Vasi/e Voda,lbidem, p. 207. Vezi i Melchisedek, Viala si minunile SI. Paraschivei, Bucure5ti,1889, p. 51,

  • alege drept urma un vrednic pastor. De i erau mai multi con-curenti in 11.skit, Vasile Vod6 izbutete, bine inteles nu OA.'cheltueal, a face s se aleag egumenul mnstirei Galata, in-chinat sf. mormnt, Grecul Paisie de patriarh al Ierusalimului,fiind fat la sntirea lui in biserica din Trei-Erarchi, dal% declerul din tar, i exarhul mitropolitului Larisei, chir Grigorie,i Laurentiu al Casandrei, precum i un delegat al patriarhieidin Constantinopole 28 Cnd se depune patriarhul Partenie,imputndu-i-se de Turci iubire de argint i se alege in locu-ialtul tot cu numele de Partenie, noul ales se indatorete, pentrua cumpr demnitatea lui dela Turci care speculau nu mai putinCu mitra patriarhal decAt cu domniile romne, cu sumi insem-nate in Constantinopole. Vasile Lupu ajut patriarhului in a-ceast.' afacere, pltind 42.000 de efinci, iar restul 0116 la 120.0001.1 imprumut patriarhul dela Turci i dela Evrei 29

    In biserica moldoveneasc, Vasile Lupu favorete ltireagrecismului. Afar de inchinarea mngstirilor pmntene atracele din RsArit, care sporia necontenit numerul i. inriurireaelugrilor greci, mai aflAm CA' Vasile Vod introduce c61u-gAri strini adea. greci i pe la cele-lalte mngstiri ale Wei,pentru ca s invete pe fiii boierilor limba i tiinta greceasc ;el mai dispune ca la biserica catedral, de unde apoi se comu-nicA exemplul i la cele-lalte, s se cnte la o stranA in grecete,iar slujba sfintei liturghii s se fac pe jumtate in aceastlucru ce videm petrecndu-se i in Muntenia 30. Cu prilejul si-nodului tinut la Iai in 1642, se tip'rete o filad, care cuprindehotArirea sfintilor pArinti. Aceast.' filad este tip6rit in gre-cete continnd i scrisoarea sinodului &are Vasile Lupu incare-i i multumete pentru acea tipArire31.

    Aceast6 favorizare ant de rostit a clerului grec aducei o manifestare poetic6 din partea lui Atanasie fost patriarhecumenic, (Patelarie de sigur), nite stihuri eroicoelegiace scriseIn 1643 in cinstea lui Vasile Lupu in care autorul ridic, in stilulumflat al deczutei muze greceti pAn6 la ceruri binefacerilede cari se bucurasell bisericile i clericii greci. Intre altele cetimin ele eft' Vasile Vod este minunea firei care a intrecut uorprin faptele sale toate faptele muritorilor, ridicnd cu drag

    " Document din Muravieff, ap. Melchisedek, Notili. p. 200." Alt document din Muraviefi ap. Melchisedek, Notife, p. 200. Tot atunei

    dArueste I,upu patriarhiei de lerusalim mosia Hlincea de lfinga Iasi. Vezi undocument de la patr. Ter. Hrizant, din 1724 in Uricariul XI, p. 360 si 363.

    3 Cantemir. Deser. Mold., p. 170 confirmat prin Paul de Aleppo Arh. ist.I. 2. P. 70 si 98. Cantemir adauge cii i scoala Infiintat de Vasile Lupu ar fi fostgreceasciL ceca ce insa vom vedea cii este neexact. Mai jos cap. Introducerea lim-bui romelne in biseried, note.

    31 Filada se alu in Emile legrand. Bibliothque hellnique, III, 1895.Comp. Erbiceanu in Revista Teologied, I, 1883, p. 4, II, 1884.

    99 1STORIA 1(01114NILOR

  • ISTORIA POLITICA SUB MATE! RASA RAB I VASIL0 LUPU 23

    -

    '

    a' .= A as

    4-.."

    - 4 !.7

    t.1

    Ion Vodil, fiul lui Vasile Lupu

    ,==

    =,

  • 24 ISTORIA ROMINILOR

    inim povara Sfntului 1V1unte i prea vestitului arhiereu alIerusalimului, Teofan, se roag6 la Gel de sus, impreun cu p-rintii ce se aflti la mormntul luminat de faca Dumnezeuluicelui intrupat, pentru c Voevodul s'a arkat stalp al patriar-hiei care vi-a gsit libertatea, cki dac acea minune nu s'ar fiartat nu s'ar fi vzut din patriarhie nici piatr peste piatr" 32.

    Dar nu numai biseria greceas er favorizat de VasileLupu, ci in deobte toate elementele acestei rase cotropitoare,ceea ce aduse la sfrit desbinarea trei de el i trecerea ei inpartea lui Gheorghe Stefan. Acesta er flu/ lui Dumitracu StefanCeaurul fost staroste de Putna i logoft mare la trei domni.Gheorghe Stefan urc i el treptele boieriilor pan ce ajungelogoft mare sub Vasile Lupu. Gheorghe Stefan er dup ar-tarea lui Miron Costin un om deplin, cap intreg, fire adnccat pot zice cs nasc i in Moldova oameni. La invtturile so-hilor, a cktilor la rspunsuri, am auzit pre multi mrturisinds hi covarind pre Vasile Von" 33. Paul de Aleppo' d ea pri-cin a rscoalei Moldovenilor in favoarea competitorului lui Va-sile Vod, tinprejurarea c Vasile era. Grec de natere i de o-rigine, i fkuse toti curtenii i ofiterii si din Greci; indeprtandpe Moldoveni pe care'i lua in rs i'i despretui, astfel e'i re-dusese la cea mai mare mizerie i degradare. Gheorghe Stefandin contra atrsese in partea lui pe toti oamenii cei mai insmnati,care urau. foarte mult pe VasiIe i pe nobilii si dimpreun cuto ti Grecii lor". Grecii rsplteau lui Vasile Lupu aceast pre-ferint a elementului lor, vrsanduli chiar sangele pentru el ;de aceesa armata lui Lupu er compus mai ales din negutitorigreci" 34. Si din alte prti aveni intkirea acestor imprejurri.Astfel Constantin Cpitanul ne spune c Vasile Lupu, s slujiaIn uneltirile sale contra lui Ma-Lei Basarab, de trei hoieri grecidela curtea acestuia, fratii Costea Pavalache i Apostolache Cara-gea 35, i intre boierii afltori la curtea lui Vasile Lupu, MironCostin enumer pe Grecii Scull i Iacomi vataji de aproZi i peHristodul cminarul 36.

    Grecii fiind atta de favorati in Moldova i chiar in Mun-tenia, irrtelegem cum de numrul lor trebuia s creased necon-tenit, in cat Paul de Aleppo nu exagereazA intru nimic candspune c in Muntenia er pe cnd el a vizitat'o la moartea luiMatei Basarab o urdie nenumrat de preoti i diaconistrini(adic6 Greci), care se ingrmdiau pe la inmormntri". Ba el

    " Poiemul lui Atanasie reprodus de Murnu in Hurm., Doer, XIV,p. 339 si urm.

    "Letopisefele, I, .p. 356.Paul de Aleppo in Arh. ist., I, 2, p. 74-75 si 81.

    " May. ist. I, p. 297. Am va"zut mai sus KoceaSteig iscAlit in un zapisdin 1642. Vezi nota 12.

    "Letopisetple, I, p. 299 si 313.

  • ISTORIA POLITICX SUB MATEI BASARAB ST VASILE J UPU 25

    chiar petrecnd necontenit in mijlocul Grecilor, pe care i in-tlnea in toate pgrtile, mai ales in clerul cu care el venia maides in atingere, pute s susting in bung credintg c majoritateapoporului in Moldova i tara Romneascg i toti negutitoriisunt Greci, aa c arhidiaconut g si in acesle fri mi/ local de ase pert ectiona mult in conversafia greceascd 37. Nici c se poatemai puternicg zugrgvire a insemngtgtei elementului grecesc inTdrile-romne, pe timpul domnilor care venise chip spre a'l rgs-turna, cleat asemene naivg mgrturisire a scriitorului arab !

    Nu trebue deci s ne mire al-MI-He unui altui misionar'catolic, Remondi, care spune in raportul ski din 1636 cg. Iaular fi reedinta obinuitd a unui principe grec 38, CUM it consi-dera el pe cel ce stgtea pe atunci in scaun, anume Vasile Lupu.Tot aa afldm pe ambasadorul olandez din Constantinopol a-rdtnd in 1640, de astg (lard pe ambii domni, Matei Basarab

    Vasile Lupu, ca Greet de rand pui in o stdpnire atAt dedesgvaritg asupra bietilor Tor supqi Greer , aa c ambasa-dorul olandez nu numai pe principi dar i pe poporulasupra cgrora domniau ca de neam grecesc39.

    Reactia nationald incercatg. de boieri in contra domniilorlui Leon Toma i Alexandru Coconut, care adusese in frunteaTgrilor romne pe Matei Basarab i Vasile Lupu, nu izbutisede loc in tendinta principalg care o provocase. In zadar se scu-turase poporul romn, pentru a arunca parazitii ce se ngpustisepe corpul sgu. Ei infipsese in el ascrrtitele bou flci i se tineaude dnsul ca lipitoarea ce a mucat de curdnd. Apoi dupg fie-ceacces, urma in chip fatal o perioadd de apatie, in care jivinilese intocmiau i mai indgmgnatec in, cuibul lor de clocire. Poporulroman se redetepta iargi ; urmau noue accese, noue sbuciumri.Lupta Ms era zadarnicg. Grecii incglecase atAt de bine tgrileromne, incat cu toate opintelile sAlbaticului fugar, el trebuimai la urrng se se dgmoliascd i s primiascd in tgcere frgul incapul sdu. Vom expune incg i aceste de pe urmd lupte ale uneifiirrte ce nit vra s moarg contra fatalitgtei ce vroi sd o zdro-biased. Apoi dupg aceste ultime sfortgri, poporul romn parea se lepdd de viatd ; o tdcere adncg incepe a se face in jurullui, i din cadavrul &au descompus samgnd ca se va forma onoug existentg, o odrasld greceaseci. De odat sun trimbilaredestepOrei i mortul reinvie, incepe a se sbate, se scoalg in

    37 Paul de Aleppo 1. c. p. 96 si 102. Conform cu aceste ariltri gisim in1639 un zapis al popii Grigore psaltul-Grec nu se stie din ce mAnAstire princare se anunta la proprietatea mosii Docolina intrucAt isi primi hani ind5rApt,zapis scris greceste, GhibAnescu. Ispisoace si zapise, II, 1, p. 185.

    38 N. Iorga, Ac1 i Frag. I, p. 79 : Chernato Iassi dove ordinarmentesuole residere il principe di detta provincia di natione Greco".

    39 Idem, Studii 0 Doc., IV, p. 224.

  • 26 l 'con IA ROMANILOR

    picioare, pentru a reintregi lupta cu puteri mai odihnite in timpulmortei aparente, de cat in un repaus linitit i firesc.

    Precumpenirea Grecilor in timpul lui IVIatei BasarabVasile- Lupu ne arata insa cum inriurirea greceasca a urcattreptele succesive care au dus-o la puterea ei cea a tot covar-sitoare. Cu niste asemene radacini, epoca fanariot nu mai apareca o imprejurare anormala in viata poporului roman, ci ca des-voltarea fireasca a unui fenomen social si politic. Iata pentruce am pus inceputul perioadei moderne a istoriei noastre deladomniile lui Matei Basarab i Vasile Lupu innainte ; caci delaei dateaza intemeierea mai cu putere a inriurirei grecesti. Parteasuperioara a gandirei poporane lua de acum inainte forma are-ceasca in locul lepadatei forme slavone. Tot in o cugetareintr'un graiu strain ramase imbracat gandirea romneasc ;aceasta din timpurile cele mai vechi ale istoriei, noastre panala pragul veacului in care traim, dud i gandirea poporului isilit forma ei fireasca de exprimare. Din punctu/ acesta de vedere,exprimarea cugetarii, care ne pare a fi cel mai insemnat feno-men intelectual in via ta poporului roman, am determinat im-partirile istoriei sale in .perioade. Acea medie sau predomnireaslavismului, acea moderna sau predomnirea grecismului, i aceacontimporana cu. triumful romnismului.

    2. LITTELE IXTRE lIATEI BASARAB I VASILE LUPU(Intiiiul rilnd 1637-1640)

    Intilile rivaIiti. La inceputul carierei sale Vasile Lupuse pusese rau cu Grecii, ca i Matei Basarab ; caci si el contri-buise la cumplitul mace], in care intre altii perise Batiste Vevelli

    tovarasii si. Prin urmare era firesc lucru ca i Vasile Lupus fi fost dusmanit de Grecii din Constantinopole, care'l iubiraapoi atat de mult, cand cunoscura adevarata lui fire. Era laConstantinopole un Grec mai ales puternic si influent care ju-rase peirea dusmanilor neamului sau, anume Celebi Curt, acelape care l'am vazut pornind pe Grecele i Turcoaicele din Cons-tantinopole in contra lui Matei Basarab, cand acesta merseseacolo spre lua investitura 40. I,upu daduse vizirului 40,000de talen, si Curt i luase ziva buna dela cele pamntesti,sand astfel pe domnii romni in pace despre rasbunarea lui.Matei Basarab insa fiind in rele relatii cu Lupu, refuza de ainnapoia Lupului jumatatea din suma intrebuintat in interescomun 4'. Aceste rele rela tii incepusera inca de pe cand Bar-

    'Vol. VI p. 49." Raportul lui Rudolf Schmidt catre Ferdinand, 20 August 1613. Hurrn.,loe, IV, p. 673.

  • 1STORIA POLITICA SUB MATEI ISASARAB SI VASiLE LUPU 27

    novski fusese chemat din Polonia la Poart, in urma rocosireiboierilor moldoveni. Vasile Lupu ins care rAsculase tara, incontra lu Alexandru, in propriul ski interes i nu in acel alfostului domn, se vede c' er bsrmit a vroi s preasc6 pe Bar-novski la Turci, pentru prea marea lui plecare cAtre Lesi. CndBarnovski trecu pe la Matei Basarab, impreun cu boierii ce-Iintovkgsiau la Constantinpole, Vasile Lupu se feri de a mergela curtea domnului muntean, temndu-se a nu fi prit de a-cesta ctre pretendentul la coroana Moldovei, i ceru lui Bar-novski voie a se intoarece in Moldova, pretextnd vorcevi Grecii pentru rscularea norodului asupra lor ; Lupu cal-culase foarte intlept. Intalnindu-se Barnovski cu Matei Ba-sarab, domnul Munteniei Ii destinueste toate gndurile lui Lupu

    atunci Barnovski trimite dup' el s-1 prind, ins Lupu scapprin fug6 42. Dusmnia mai veche ; improspkat prin refuzulimprtsirei lui Matei la cheltuiala fcut pentru uciderea luiCelebi Curt, unit si cu ambitia i dorinta de inkire si de inl-tare a trufasului Arbsnas, explic. In destul pornirea lui cea neo-prit asupra domnului Munteniei.

    Imprejurkile exterioare trebuiau in curnd s dee cursacestui sim-timnt. Anume dup moartea lui Bethlen Gabor in-tamplat in 1630, se alege de principe al Transilvaniei GheorgheRacoti, care MO la inceput nu este recunoscut nici de sultanulnici de impratul, ne avnd nici unul nici altul incredere in el.Mai tArziu Raco-ti se impac6 cu Germania prin un tratat, care'lpune bine inteles si mai fli cu Turcii, Svedezii care purtau a-tunci cu Germanii rsboiul pentru apkarea protestantismului,spre a slbi pe dusmanii lor, intrigau la Constantinopole spreinlocuire lui Gheorghe Racoti prin Moise Sekeli. Turcii cedndacestor struinti trimit chiar o armat contra principelui tran-silvan, care ins este btut de el la Salonta, asa c Turcii suntobligati a recunoaste pe Racoti de domn, cu conditia prtei unuitribut de 40.000 de talen i pe an. Impkatul Ferdinand, de sialiatul lui Racoti, nu indrknise s-i dee sprijinul sucontra Turcilor, temndu-se de a se incurca in o lupt i cuacesti cnd avea pe bratele sale greul eAsboiu ce a primit nu-mele de rAsboiul de 30 de ani 43.

    Matei Basarab voind sprijine domnia si pe alt trincleat pe alunecoasa favoare a Osmaniilor, gndi s" tntreascpropria lui pozitie incheind un tratat de aliant cu Racoti, incare Matei Basarab arat c6 a avut cu Mkia sa Racoti Giorgiutocmalil i legtuf5 despre tinerea vecinttei, e voeste acumaa reinnoi si a intki acea legatirs indatorindu-se a da lui Racoti6000 de talen i pe an zeciiiiala oilor Transilvaniei ce pase n Mun-

    12 Miron Coslin In Letopisete, I. p. 267.Zinkcisen Geseldelde des Osm. 1?elehes IV, p. 466.

  • 28 !STORM. ROMANILOR

    tenia si pe langa acesti bani si un cal turcesc cu scarile de ar-gint i abaioara de sirma i alt cal fugar bun" 44. Ni s'a mai pas-trat despre aceste legaturi intre domnul Munteniei i acel alA rdealului i juramantul de credint facut de armata lui MateiBasarab atat domnului ei cat i aliatului sari principele Racotiin ziva de 24 Iulie 1635 : Noi toti slujitorii Tara Rumanesti,capitanii, iuzbaii, ceausii, vatajaii i tuti cetasii, calarimepedestrime, juramu-ne pre numele lui Dumnezeu si pre SfantaEvanghelie si pre Sfnta prea curata Maria si pre toti Sfintiilui Dumnezeu, cum noi vom fi cu toata credinta mariei sale dom-nului nostru, lui loan Matei Basarab Voevod, care este cu milalui Dumnezeu domn tarei noastre Rumanesti : pe langa aceastaimpreuna cu domnul nostru si Mariei sale lui Racoti Gheorghecu mila lui Dumnezeu biruitor mare al Ardealului si a o partedin tara Ungureasca i Secuilor 5pan, cum noi nici inteun chip

    nici inteun mod (sic) nici ariei sale nici coconilor vrajmasinu vom fi" 45.

    Prin aceasta legatura cu Domnul Ardealului Matei in-druma insa plecarea sa catra politica germana. El trimite cu-rand dupa aceea o solie la imparatul, dela care primeste mill-tamiri i fagaduinta a'i trimite si el o solie spre a pune la calelegaturi mai temeinice 46. In acelasi timp Matei starueste pelanga rezidentul Schmidt ca sa puna cuvnt la caimacamulspre a-1 scuti de indatorirea de a merge in ajutorul Turcilor contralui Racoti, pe care Poarta Il dusmania, fiindu-i tara cu total

    saraca, din pricina marelui tribut si a multelor chel-tueli facute" 47. In anul urmatror, 1636 luna lui Main, gasim oalta solie a lui Matei catr imparatul Ferdinand, in care domnulroman roaga pe imparatul sa-i incuviinteze sprijinul sau, caciIn Turci nu ar avea. incredere ; ca el e gata de a se rascul incaz de amenintare, dar ca se roaga a i se incuviint un ajutorde cel putin 3,000 de oameni care sa-i villa pe ascuns la timp.In cazul cand ar pierde domnia, cere dela imparatul asi-gure un adapost in Germania, si ca imparatul s staruiasca laRacqi ca sa-i fie cu adevarat prietin" 48. Ferdinand in urmaacestei propuneri mai atise a dornnului muntean, desi nu in-drazneste a primi toate puntele, de tearna ca nu curnva Turcii,aflnd, sa se strice cu el, totusi ne vroind sa piarda cu totul a-lianta lui Matei, care putea deveni foarte pretioasa la vremede nevoie, serie ndat dou scrisori, una lui Racoti si alta re-

    Iorga, Sludii qi Doc. IV, p. 26. Accasta legatura este adeverita de unact posterior al fiului lui G. Racoti, din anul 1650. Ibidem, p. 28.

    ".Cclumna lui Traian, 1884 p. 216."Ferdinand catre Matei Basarab 23 Sept. 1635. Hurm. Doc., IV, p. 168." Matei Basarab catre Schtnidt, 8 Sept. 1635, ibidem. p. 604, (din eroare

    este trecut acest document la anul 1625, and nu domnea Matei Basarab).48 Ibidem p, 623.

  • ISTORIA POLITICA SUR MATEI BASA R AB SI VA SIL LCPC 29

    gelui Poloniei, in care Ii roagA s intretin bune relatii cu dommilMunteniei 49. In sfrsit in 1637 gsim o scrisoare a impratuluicAtr Matei, in care ii reinnoeste fgcluintele de prietenie 50.

    Toate aceste trtari si oferiri de aliantA ale lui Matei Ba-sarab cAtre Nem-ti nu puteau fi cu totul ascunse de Poart, simai ales ambasadele mutuale erau prea bttoare la ochi sprea rmnea tinuite. Apoi cererea lui Matei liasarab de a fi scu titde participare la expeditia contra lui Racoti arunc grele b-nueli contra domnului muntean ; cu att mai mult Ca' VasileLupu gsise prilej de a'si rsbuna improtriva rivalului sau, de-nuntnd Portii purtarea lui 31.

    Sprijinirea lui V. Lupu Poartil. Bnuelile se schimbin siguraht despre hainirea lui Matei Basarab, cnd vizirulMohamed venind la Bunke contra Tatarilor. cu care Turciiaveau rsboi si invitnd pe voevozii Munteniei i Moldoveia'l intovrsi in expeditie, Matei Basarab vine pn la marginea-Wei sale si de acolo porneste pe un sardar al su, iar el se pre-face bolnav, de frie ca s nu incap cumva in rnnile Turcilor" 32.Vizirul Mohamed cldu atunci ascultare lui N'asile Lupu, careoferea pe sub mn mari daruri, pentru a face pe un fiu alsu domn in Valahia si a aduce astfel ambele tri sub putereacasei sale, si'i invoi atacul Munteniei. Proteguitorul ins al luiMatei Basarab, Rusnamaghi, art sultanului o scrisoare dinparte poporului Trei Romnesti, care fgkluia credinta dom-nului lor, se rugau pentru mentinerea lui in scaun, luda bunalui ocArmuire i lu rspunderea ori crei greseli a lui, ceca cevznd sultanul ordon vizirului s nu intrebuinteze putereacontra Munteniei 53. Vasile Lupu, care se grbise de inda LA ada fiint gndului ski de rsbunare, apucase a intra in Mun teniacu 30.000 de lupfatori, inainte de a vein ordinul de oprire asultanului si se dcluse la multe jafuri i prdciuni, pe careMatei vroia s le rstoarcA cu ajutorul lui Racoti 54. Iertarealui Matei de Turci se Meuse si din pricin c ei erau pe atunciIn rsboiu cu Perii, chiar in acel timp suferiser in Asia nisleinfrngeri care fceau de nevoie s aib liniste in Europa 55.

    " Scrisorile impAratului din 15 Alai, ibidem, p. 624." Scrisoarea ImpAratului din 31 Mart. 1637, ibidern, p. 623.5' Schmidt c. Imp. 1 Ian. 1637 In Hurrnuzacki. Fragmente, ID, p. 101." Atiron Costin In Letapisete, I. p. 276. Bantu cMre Dogele, 12 Dec. 1637.

    Hurm., Doc., VFJI, p. 466.fece comparire una lettera dei populi della medeshna Provin

    tia che promettevano per la fede del loro Principe". Comp. asupra du5mAnii Tur-cilor contra lui Matei Basarab St. Erdel' c. Bistrileni. Hurm., Doc., XV. 2. p.1040 Impratul (iureesc) nu vrea s-1 supere pe Voclil Mate], ci vrea s dendornma fiului domnulut Moldovei".

    Contaran Care dogele 12 Decernvrie 1637. Hurra., Doc., IV, 2,p. 494-495.

    5' Pacea cu Per,ii se Inchee tocmai In 1639.

  • 30 IS CORLA ROMA.NILOR

    Apoi si de teama lui Matei care adunase o tabr de 12.000 deoameni la Targoviste, nu departe de hotarele Ardealului. Alaiales se temeau Turcii s nu piard tributul a ckui plat seapropiase si de aceea a imbrcat pielea de vulpe si a lsat peDomn in pace, intrindu-1 in domnia lui i iertndu-i greselile,ca unele ce ar fi fost crezute din pricina clevetirei dusmanilor s- isi nu chiar fcute din ascultare" 56. Desi Vasile Lupu este silits asculte de ordinul sultanului i s se intoarc6 indrt numaidup o pustiere a Munteniei, el sufere totusi o infrngere inretragerea lui, fiind lovit de 1V1unteni ajutati de Transilvnenisub Kemeny Ianos ". Poarta incurcat pe de o parte in Asiape de alta vzAnd legtura intre Matei Basarab i Racoti, pecare invtase a'l cunoaste la Salonta, trimite o nousa confirmareIn domnie lui Matei, ceea ce aduse si pe acea a lui Vasile Lupu,cutnd mcar cu acest mijloc mai despoaie de o sum6 debani. Confirmarea lui Matei este dobndit mai ales prin st-ruhttele proteguitorului su dela Constantinopole, Rusnama-ghi 58. Aceasta fu ins ultima indatorire pe care marele Turco fcu domnului muntean. Curnd dup acea el moare, lsandpe Matei in nu pirtin ingrijire, intru cat se stiea necontenitspat la Poart de Vasile Lupu i de oamenii acestuia. Domnulmuntean trebuia numai decat s"si caute un nou sprijin. Ctrsfrsitul anului 1638 Matei trimite un agent al s6u la Constan-tinopole spre a'i gsi un non proteguitor, printre acei ce pe a-tunci se bucurau de favoarea sultanului. Caimacamul ins` nudA voie agentului domnului muntean a se indrepta la altcineva,oferindu-se el insusi spre aceast treab, impins de dorintaa cAstiga multele prezenturi pe care Matei le ddea partizanilorsi59.

    Cu prilejul acestei afaceri domnul intr tot odat In in-l,elegere i ca Venetienii, spre intri si mai mult pozitia incon tra Turcilor. Republica Adriaticei er tocmai in momentulde a rupe cu Turcii din pricina pedepsei dat de ei la Valona

    6,1637. lorga, Studii i Doc., IV, p. 204.57 Vezi povestirea acestei lupte de Insusi generalul ungur In 5incai III.

    p. 31. Comp. dou5 scrisori ale principelui Racoli cAtre consiliul imperial i pasade Buda. (4 Decemvrie 1638) Hum., Doc., IV, p. 635 si 638. Comp. si MironCostin In Letopisefe I p. 278. Inteun document Inca nepublicat din col. Acude-miei, Pachet No. XX, doc. No. 39 din anul 1635 (7143) Decemvrie 16, gisim peMatei Basarab scutind pe vierii mAnistirei Snagovului de toate dajdiile si man-catuirile ce vor Is peste an In tarit, precum si de birul moldovenese. Aceasta ar indicacti Vasile Lupu mai atacase odatil pe Matei Basarab Inainte de acea dat5 i c5doinnul Munteniei rAscumpArase pacea impunAnd locuitorilor birul moldovenescpentru rAspunderea rAscumpArArei.

    " Aloisi Contarini ctr dogele, 3 Iulie 1638. Hurm., Doc., IV, 2 p. 497,si alta din 22 Oct. 1638, IbidPm, p. 499.

    " ARA scrisoare a lui Contarini din 18 Decernvrie 1638 lbidem, p. 500 Cf.alt raport din 10 Dec. 1638. Ibidem, VIII, p. 474.

  • ISTORIA. POLITICA. SUB MATEL BASARAIS SI VASILE LUPU 31

    In 1638 piratilor Barbareti de sub autoritatea Portei, fapt ceatrasese arestarea bailului. Matei Basarab fagaduise lui Con-tarini a face o puternica diversiune in cazul unei lupte, atacanddin Muntenia pe Turci cu 40.000 de oameni, mai adauganddomnul roman c ar fi in bune legaturi cu regele Poloniei cateacare se obliga a transmite corespondenta Venetiei, ca era deasemene in raporturi prietinoase cu imparatul german, dela carear fi primit nu de mult prin un trimis, Luca Trapovan, un colancu o cruce de diamante prea frumoasa. Ambasadorul venetianrecomand cu multa caldura dogelui propunerile lui Matei, carear putea aduce cel mai mare folos republicei in cazul unui ras-boiu cu Turcii6. Tot pe atunci, probabil dupa cererea lui Matei,Gh. Racoti inchee un tratat cu V. Lupu prin care se indato-rete a-1 protegui contra dumanilor i a-1 pune sub protectiaimparatului Germaniei, cu conditia insa ca Lupu sa nu mai atacepe Matei Mea' invoirea lui Racoti 61,

    In 1639 Turcii sfarind lupta cu Peqii prin incheiereaunei paci, pot sa-i intoarca iari luarea aminte asupra poli-ticei europene, i s'A reinnoiasca si1ine1e lor pentru a scapa deMatei Basarab, ale carui intariri i legaturi cu popoarele vecinedeveneau pe fie ce zi mai primejdioase. Vasile Lupu care eravecinic la panda spre a d'alma lui Matei, se ofera indata ca in-strument al politicei turceti. El se pune intai bine cu TurciiIn chestia casatorii lui de a doua cara care urmnd sa se facacu o circaziana trebui s'a obtina invoirea Portii, pentru ob0-nerea. carei V. Lupu cheltue*te 50.000 de talen i 62. Bailul serieIn 10 Octomvrie 1630 ca din Valahia au sosit scrisori in careprincipele acelei OH se atata foarte ingrijit despre adunareade trupe ce aude c s'ar face in Moldova, al carei voevod s'auoferit in mai multe randuri a alunga pe acel din Valachia dinscaunul sau, pentru a pune acolo pe unul din fii si ; ca daca'pana astazi Turcii nu i-au pre dat ascultare, aceasta a fost nu-mai din pricina ea ';erau ocupati in alte pri. Acuma se credec Turcii prin o intelegere tainica, vor da drumul Moldovanuluispre a apas. pe Valac, ca unul ce acesta a dat mai multe semnede necredinta, stand in cea mai strnsa unire cu Transilvaneanuli cu imparatu163.

    Sultanul trimite chiar, spre a motiva executia din partealui Lupu in contra lui Mateiu, un ordin Otra' acesta de a prasiprincipatul de huna' voie, aratndu-i ca daca ar face-o ii vacatiga gratia sultanului ; ea era obiceiul ca domnii sa fie schim-

    ".Scrisoarea Iui Contarini din 12 Februaric 1639 IbidemIV. 2, p. 501." 1638. N. Jorge, Studii si doc., IV, p. 209. Cf. salveonductul dat de Lupti

    solilor lui Racoli, 18 Oct. 1628. Ibtclem, IX: p. 18.02 Flailul catre dogcle, 28 Sept. 1639. Hurni., Doc., VIII p. 481.67+ Contarini catre dogele Ibidern, IV. 2. p. 505.

  • 32 ISTORIA. ROMINILOR

    bati la fie-care trei ani i cg el stAtuse epte". In acelas timpse irimite un ceau in Moldova, care sg confirme aice in domniepe fiul lui Lupu, de oarece tatgl sgu era s'A fie strginutat in Va-lahia, pentru a uni aceste doug principate sub familia sa. Lupupromisese sultanului 5C0.000 de reali, i sporirea tributului am-,belor tgri la 300.CCO de reali din 200.000 la care se urca atunci.Lgcomia pentru o sumg aA de mare de bani, impinsese maiales pe Turci la hotgrirea luatg de ei, pe PAngg vechiul lor prepus,ce el-A nu e vorbg in destul de indreptgtit, c Matei BasarabstA in leggturi ascunse cu Polonii, Transilvgnenii i cu impgratul.In caz cAnd Valahul care este foarte iubit de tara lui, ar re-fuza cederea principatului, el va fi constrAns cu puterea" 64.

    Matei refuzg de a ei din domnie i se preggtete cu mij-loace insemnate a sprijin rgscoala lui ; pentru a cAtiga insgtimp, el trimise din parteA intregei nobilimi i a poporuluiun arz (tAnguire carg Poart6), in care cereA cu stgruintg case lese domnia lui Matei, oferindu-se a plgt cele fgggduite deLupu. Se spuneh chiar in Constantinopole cg Matei pusesetaie capul ceauului ce adusese scrisoarea de destituire, dar mi-

    turci nici nu pomeneau de atare imprejurare ".Am vgzut cg sprijinul impgratului, pe care mai ales tre-

    buia sg se intemeieze Matei in cazul unei ruperi a sale cu Turcii,er cu totul nesigur, din pricina incuraturilor in care Germaniase afla de prin rgsboiul de 30 de ani, care tocmai pe atuncise desfgura in toat violenta lui. Matei Basarab era cu atAtamai amenintat, cu cAt caimacanul, pe care l'am vgzut mai susoferindu-se ca proteguitorul lui, fusese cumpgrat de Vasile Lupucu un dar de 100.000 de reali, spre a ingla i rgsturnA pe Matei.

    VgzAndu-se serios amenintat, domnul Munteniei declargTurcilor, cg se va supune vrointei lor, cu o singurg conditie,aceea ca Valahia sg nu fie datg lui Lupu, cerere eare este sub-scrisg de aproape toti boierii Tgrei Munteneti 66. Lupu ins6izbutind a cAtig in favoarea lui i pe Mohamed, paa de Si-listra, dAnd i lui 100.000 de reali, acesta adauge 'Afile sale laacele existente in contra lui Matei, i cererea acestuia este res-pinsg. Paa din Silistra precum i ceilalti din oraele dungrene,hanul tgtgresc i principele Transilvaniei capgt ordine de aporn in contra principelui muntean, i Vasile Lupu crezAnd cti

    Alta din 13 Noemvrie 1639, Ibidem, p. 506."Alta din 20 NOCITIVrie 1639, Ibidem, 508. Aceastil tAiere a Turcului

    este adeveritti de un raport olandez, 26 Noemvrie 1639. Iorga, Sladii si doc., IV,). 211. Aceste troj doc, au fost reproduse a doua oard in vol. VIII Hurm., 444 si481 ca multe altele, dovada de putina Ingrijire cu care s'a tipilrit colectia do-cumenlelor priviloare la Isloria Romdnilor.

    "Nota din 20 Deeemvrie 1639, Hunn., Doc., IV. 2. p. 508.

  • ISTORIA POLITICA SUB MATE]. BASARAB I VASILM LUPU 33

    de ast dat s'a sfrsit veacul protivnicului su, pleac din noucu armata in contra lui 67.

    Domnul Moldovei er att de sigur pe izbnd, In at In-troneaz6 In toat forma pe fiul su In scaunul Moldovei, isi jarmas bun dela tar si porneste cu toat curtea si averile luispre a ocupa tronul Munteniei. El este Ins cumplit btut dedomnul muntean la Ojo geni pe Prahova 68 Matei trimite bogataprad rcut dela cavaleria turceasc, ce ajutase pe Vasile Lupu,Turcilor insisi, prefcndu-se a. se arta cel mai supus om alsultanului, spunnd c i acum e dispus a prsi scaunul, si a'lda omului celui mai de rind ; dar Moldovanului s'a opus si seva opune pn la ultima lui suflare, ca la dusmanul suTurcii singind c au a face cu un domn ce intelege a-si aprapozitia lui la vreme de nevoie cu sabia In mn, intorc iarsiasprimea pe blndet, si trimit doi ciausi in Muntenia si Moldovacare s duc reintrirea ambilor principi rivali 69. Astfel in luptesi sfasieri mutuale, trecuse 6 ani din domnia lui Matei Basarab

    Vasile Lupu, slbindu-se trile lor in folosul asuprirei co-mune. Dela 1640 inainte urmeaz o nou faz In relatiile am-bilor domni, in care dusmnia, de si clocea mai departe perz-toarele ei uneltiri, nu putu strbate in afar intr'un chip ash deviu din mai multe pricini pe care vroim a le expune.

    Matei Basarab innoete In 14 Mai 1639 tratatul su dealiant cu George Racoti, trimitnd la el o ambasad alctuirdin Teofil Mitropolitul Ungro-Vlahie, vornicul Hrizea, vistier-nicul Radu, clucerul Buzinca, stolnicul Socol, paharnicul Vucina

    logofetii Mare si Saya. Tratatul este intrit si de congrega0aobsteasc a celor trei natii 7.

    3. PERIOADA DE LINI$TE 1640 1652Tratirile lui Lupu pentru Azov. Pentru a intelege re-

    latiile Trilor Romne dela 1640 inainte trebue raportate im-prejufrile celor vecine ; cci despre ambele aceste tri este a-devrat cele ce spune foarte bine Miron Costin despre Moldova

    " Schmidt c. Imp. 26 Noembrie 1 si 22 Decenwrie 1639. 1 Ianuarie 1640In Hurmuzaki Fragmente, III, p. 112.

    " Miron Costin In Letopiseje I. p. 279. Lupta s'a intAmpIat In Decemvrie.Cronica din Mediasi, in sieb. Landeshunde III, 1858, p. 89 : Hoc annovoyvoda transalpinus voyvodam Moldaviensem in terram transalpinam venientemforte manu proiligavit, magna cum Moldaviae et Tartarorum adjunctorum clademense Decembre. Cronica Insh d gresit anul 1638, intrucilt toate celelalte is-voare pun 1639.

    Aloisi Contarini atre dogele scrisoarea din 20 Decal-II/lie 1639 Hurm.,Doc., IV, 2, p. 510.

    " Iorga, Studii *i Doc., IV. p. 217 si 220.A. D. Xenopol. lstoria Romfinilor. Vol. VII. 3

  • 34 ISTOR1A ROMNILOR

    ca fiind o tal-6 mic, nici un lucru singur de sine fr adunareamestecare cu alte tri n'a fcut" ".

    Relatiile intre Turci i Germani eran to t pacinice, dinpricina c Germanii erau ocupati cu rsboiul de 30 de ani, iarTurcii dela 1639 inainte, desi sfarsiser rsboiul cu Persia, in-eepuse un altul cu Venetia. In 1642 Turcii i Nemtii reinnoescla Szon tratatul din 1606 dela Sitvatorok, prelungind pacea pe20 de ani.

    Gheorghe Racoti principele Transilvaniei trise pAn a-tunci in bune intelegeri cu impratul, impunnd ambii Turcilorrespectarea p`acei, i ajutnd lui Matei Basarab a- se mentinein vazA cea mare dobAndit la Turci prin a lui vitejie. Pe atunciins6 se amestecase Frantia in rsboiul sfAsiitor dintre Protes-tantii si Catolicii germani. Richelieu dlduse acestui amestecun caracter cu totul politic, i vroi s'A se folosasc de desbin-rile Germaniei, spre a mri puterea Frantei. Marele ministru vzuindat instimnatul folos ce se putea trage din principele prote-stant, asezat in cealalr coast a Germaniei, de indat ce el arpute fi cAstigat pentru liga anti-catolic. Incli din 1638 Frantiainclieiese un tratat cu Racoti, prin care ea se obliga a sprijinipe domn la Poart, i a-i da un ajutor bnesc de 120,000 de scuzipe an. In 1639 dela 1-laye este trimis in ambasad anumit lasultanul, ca s6 snruiasc a dobAndi pentru Racoti invoirea dea se rsboi cu Imp'ratul, fr a fi privit ca chisman de Poart 72.

    ani dup aceasta, in, 1643, gsim alt tratat incheiet deRacoti, cu Tortenson, generalul svedez inspirat de politica fran-cez, in care Racoti se ob1ig4 el de a dobAndi invoirea Porteiiar Suedia i Franta se leag a sprijini atari struinti. Racoti

    incepe rsboiul cu impratul in 1643, si ct timp merge bineeste lsat in pace, ha chiar incurajat pe ascuns de Turci, careerau in totdeauna gata de a face l'U Nemtilor. De indat insce norocul armelor pilrsi pe principele transilvan, Turcii nevroinds6 se compromit pentru un domn ce in loe de a le fi de folospute s'a' le aduc daune, schimbil purtarea lor fat cu ansul.Ei refuz intAi de a-i incuviinta stpnirea pe cele 6 comitatedin pasakicul de Buda, care apartinuser Transilvaniei de petimpul lui Zapolia ; opresc apoi pe principii romni, de a maisprijin pe Racoti cu ajutorul lor armat i in sfarsit impiedecchiar pe Racoti, de a se mai osti contra impratului. RacotiIns impins de Svedeji, si de Francezi trece peste ordinele Portei,

    reinnoeste in 1645 tratatul incheiat cu acele puteri, in caretotusi se prevedea, ca in cazul cnd Racoti ar fi amenintatPoart6 pentru lupta lui cu impratul, el s'O' se poat impka cuele. In 1616 Racoti reincepe rhboiul ; Turcii ins amenintindu'l,

    71 Lelopisefele, I, p. 292." Vezi citatele in Ionescu Gion, ilrdncoueana i LII(1017iC al XIV-1 ca p. 59.

  • 'STOMA. POLITICA SUB MATE( BASARAB SI VASILE LUPU 35

    Raco0 este nevoit s incheie la Linz, pace cu impratul, in 16Septemvrie acelasi an. Turcii multmiti de aceast supunerea lui Racoti la ordinile lor, ii iart 1000 de galbeni din tribut.Murind in 13 Octomvrie 1618 Gheorghe Racoti, ii urmeaz4 fiulsu Gheorghe al II-le Racoti care reinoeste tratatele sale depace atat cu Turcii cAt i cu Nemtii 73.

    Pan tla epoca child Racoti devine dusinanul Nemtilor,politica lui Matei Basarab urmase o linie sigur de purtare. Sesilise a se mentinea pe tron nu numai prin banii imprtiti pela dregiltorii turci, unde era lsat in urm de dknicia lui VasileLupu, ci mai ales prin razimul ce'l dobndise la puterile cres-tine, Transilvania, Venetia, Polonia si Austria, toate dusmaneactuale sau eventuale ale Turciei. Apoi el artase acesteiabratul su putea mult la vreme de nevoie i c dispunea de oinsemnat ostire de mercenari. Cu alte cuvinte el se impuseseTurcilor care se temeau SA.' nu rsar din el un al doilea MihaiViteazul. Racoti ins. sprijinul cel mai apropiet al luipunndu-se in dusmnie cu Neartii, pe care politica turceasccerea pe alunci aib de prietini din pricina disboiului cuVenetia ; desbinarea deci introducandu-se intre cei doi aliati aisi, din care cel mai slab era mai apropiet de el si cel mai in-deprtat mai tare, intelegern ce perturbare au trebuit s" aducasemenea imprejurki in politica urmat pana." acum de domnutmuntean.

    La inceput ins pozitia lui fu usurat prin incetarea deo cam dat a dusmniilor lui Vasile Lupu, care astAmpr a a-prinsului Albanez i Oseste explicarea, nu atata in moarteafiului stm, pentru care el dorise dobandirea tronului Tkei Bo-manesti 74 cat mai ales in aceea ch puterile sale, zdrobite dedou ori, cerean rgaz spre a lor intremare ; apoi imprejul 'A-rlie politice in care fu complicat Vasile Lupu il impedecar pentrucatva timp de a urm'ari, pe fat si pe calea faptelor, gAndulsu dusmnesc contra domnului muntean.

    Anume curand dupti moartea fiului su, in Noemvrie 1640,Lupul este inskeinat de Poart, cii o misiune care dac Ii re-usea, era pun, dup" cum credea el, asa de bine cu ea, Malts nu-i mai poat refuza nimic, si deci visul ski de aur, rsbu-narea in contra dusmanului su de moarte, era s fie indeplinit.

    " Zinkeisen, 1V, p. 5:-)8." loan fiul lui I.upu moare in 1640. Schmid c. imp., 11, Oct. 1619. Hurrn.

    Frg., Ill, p. 118 : .,Der S01111 des Moldauerftrsten Lupul verscheidet in der tur-kisehen Rezidenz und sein Leichnam ird in die Moldau l ertiagcn". lv n sedusese la Constantinopol ca ostatic, dar 15i pentru a se chuta de ruptura unuibrat, ruptura ce-i pricinui moartea (Raport venetian din Aug. 1640 in Hurm.,Doc., VIII, p. 495). comp. amb. olandez ciare state 10 Noemv. 1640. lorgaSludii

    Doc., 1V, p. 226, td o filch a lui V. Lupu fusese datil ostalech la Poarla.p. 235.

  • 36 1STORTA RuMANILOR

    Anume pe la 1640 izbucneste un rsboiu intre Turci i Cazaci,in care acest popor compus in mare parte din pirati, prda coas-tele imprtiei otomane i amenint adese ori cu corbiile salechiar capitala ei. Er de neaprat pentru Turci s le sfrmecuibul din care plecau toate expeditiile lor, cetatea i portulAzovului, pe marea cu acelas nume. Poarta stiind pe Lupu inbune legturi cu tarul Moscovitilor, mai ales din cauza intere-selor religioase comune Intre ambele tri, Il insrcineaz6 a struipe Mug tarul rusesc ca s nu dee ajutor Cazacilor in contraTurcilor. Lupu trimite ducelui Moscovei o solie care Ii fg-dueste o sum de lucruri, st la Moscova o iarn intreag, do-bandind la urm, dup multe struinti, o scrisoare prin .areducele cerea un armistitiu intre Turci i Cazaci, pentru a putepune la cale o cesiune voluntar a acelui port ctr Turci, dinpartea Cazacilor. Turcii ins nu primesc armistitiul, ternndu-seca propunerea Rusilor s nu ascund numai o prelungire, incare timp Cazacii s se poat mai bine pregni, i s intriasemai puternic cetatea amenintat. Boierul moldovan, venit cuscrisoarea, se intorce indrpt la Moseova, pe cnd Turcii inaintaucu armata in contra Azovului, iar Vasile Lupu izbuteste in sfr-sit a face pe Rusi s refuze ajutorul lor Cazacilor, ceea ce silestepe acesti din urm a ced Azovul Turcilor.

    Solul lui Vasile Lupu intrebuintase, pentru a determinape tar la acest pas insemnat, mai ales argumentul c Turcii arfi gata s dee un decret prin care s ordoane mcelrirea dinimprtia turceasc a tuturor inehintorilor ritului ortodox, alcror cap si proteguitor firesc ar fi principile Moscovei, din carepricin ar fi de datoria acestuia de a prsi aprarea unor

    pentru a inltur o asa de mare primej die coreligiona-rilor

    Vestea triumfului diplomatic al lui Vasile Lupu aduseo mare bucurie in Constantinopole, dndu-se un mare meritcredintei i prudentei Lupului, pentru c6 condusese cu attaghibcie o afacere de o ash. important. Moscovitul pricepu,ins prea trziu, marea gresal ce Meuse" 75.

    Izbnda domnului moldovan Ii ddu ins cele mai marisperante. El cere dela Turci confirmarea pe viat in domnia Mol-dovei, si se pune in corespondent pe de alt parte ce paa ccse intorce dela luarea in stpnire a Azovului, pentru a'l deter-mina a-i sta in ajutor la alungarea lui Matei 13asarab. Spre adobAndi invoirea trebuincioas intru acest scop si dela Poart,trimite vizirului un dar de 10,000 reali in bani si 4.000 in bl-nuri frumoase. Vizirului ins nu-i pre convinea a rasa lui Lupumeritul de a fi procurat Azovul Turcilor, merit ce intuneca. pe

    " Del Mercurio overo historia de tempi corenti di Vittorio Sin, Gen.,,va,1619, II. p. 866-867.

  • ISTORIA POLITICA SUB MATEI BASARAB I VASiLE LUPU 37

    al su propriu. Cu tot darul primit dela Lupu el micsureazpartea acestuia in izbnda dobndit, artnd sultanuluiceea ce ar fi adus Azovul in mnile lor, nu fuseser struintelelui Lupu, ci inaintarea armatei turcesti. Sultanul, tutors in-curnd dela entuziasmul seu pentru slujbele fcute de domnulMoldovei, Ii refuzA toate cererile fcute (1643) 76.

    poate cineva inchipui furia aprinsului Albanez, cndse vAzu astfel inselat de Turci, crora le Meuse o slujb atatde insemnat ! In primul moment Lupu vroia s se lepedede Turci, s se impace cu Matei i s' se arunce in bratele im-pratului. Rezidentul german Schmidt aflnd despre suprarealui Lupu pe Turci, caut indat s pun mna pe el, spre a'ltrage in partea impratului, i scrie medicului domnului, unDanez Scogardi care invlase medecina in Italia, ca s struepe lng6 stpAnul su s primiasc arbitrajul impratului inchestia impc'rei sale cu domnul muntean, cu atta mai multc certele sale cu el adeau numai prilej Turcilor de a-i jftiipe amndoi 77. Lupu mai afl inc i vestea intristtoarePoarta ar fi confirmat din non in scaun pe rivalul su, MateiBasarab. Confirmarea Il costase pe domnul Munteniei peste100,000 de reali, din care 60,000 sultanului bani imprumutatidela insusi vizirul Mustafa-pasa, care ii luase ca dokindd sumaenorm de 40,000 de reali 78. Cu toate aceste Lupu, dup o maicoapt chibzuint, gseste e tot el- mai bine a rmnea cuTurcii, deckt a se da in partea impratului, care fiind in vechilegturi cu Matei Basarab, fr indoial c er s prtiniascAmai mult acestuia cleat unui prietin nou i inc neincercat.De aceea, dup ateva soviri, se intoarce la Turci.

    Vasile Lupu avea cu a-tat mai bune motive de a nu seimpka cu Matei Basarab, c aliatul acestuia, Gheorghe Racoti,intrnd cum am vzut in legtur cu Svedezii i Francezii, dus-manii impratului, i deci ai Turcilor care pe atunci trlau inpace cu acest din urm, Turcii erau s'd se supere a-Cat pe Racati

    76 cAtre Ferdinand III. 20 August 1643. Hurm., Doc., IV, p. 671Comp. trei serisori, una a lui Girolamo Trevisano din 12 Mart. 1642 5i dou alelui Angelo Alesandri din 29 April 5i 19 Mai acelas an. Ibidem, IV. 2, p. 515-517.Mai vezi 5i Hurmuzaki Fragmente, III, p. 128-130. Tadeu Viro c. dogele 4 Oct.1642. Hurm., Doc., VIII, p 507. Lupulo che pretendeva la Valachia in premiodela recuperatione di Assaco (Azov) perderne tormai la speranza per che volevail vizir tal acquisto fasse attributo al timer dell'armi inrcheschi, non agline al denaro del -Moldova.

    77 Schmidt c. d'Asquier 8 Sept. 1662 5i c. Imp. 25 Fevr. 1617. Hurmuza-ki, Fragmente III, p. 120 5i 133, Scogardi intrase in slujha lui V. Lupu In 1641ca lealit de 1500 de reali pe an 5i un dar la inceput de 300 de reali, afaril de Intre-Linerea .5i cheltuiala domnului. Scogarch c. Contarini 12 Oct. 1641, Hurm.,VIII p. 502.

    78 Dr. Scogardi c. Schmidt, 5 Fevr. 1643, Ibidem, p. 133.

  • 38 ISTORIA ROMANILOR

    cat si pe Matei, incat Vasile Lupu gasia noria mijloace de unel-tire contra rivalului su, pe care nu le lasa neexploatate.

    El serie Portei in 14 Ianuarie. 1643 ca : ea a putut s seconvinga de sinceritatea sa inca de pe timpul lui Gratiani, candacesta facuse alianta cu Polonii, iar el, Lupu nevroind sa seuneasca cu ceilalti boeri, fusese ars pe piept cu un fer ros. Fu-gind apoi de Moisi Movila in Polonia, a fost arestat i numaicu greu a putut scapa ; si pe Barnovski jurat dusman al imp-ratiei otomane chemandu'l din Polonia, l'a predat pe mnileimparatiei. Fiind numit domn, a impcat pe sultanul Amuratcu Polonii, i acuma de curand a izbutit Cu multa truda si multecheltueli a face ca Azovul sa fie redat Turcilor rara de rasboiu.Lupu fagaduia tot data ea va starni pe Cazaci ca s ajute mus-calilor contra Polonilor cu care Poarta se afla in lupta. DespreTransilvania adauge domnul Diloldovei c ar fi upara treaba,de oare-ce ea ar pute fi ataca-CA de odata din mai multe partide pasa din Temisoara, 'Mari, Moldova si Muntenia, aceastadin urmal bine inteles In cazul cand s'ar da lui Vasile Lupu sitara lui Matei, cu atat mai mult cal mai bine de a treia partea poporatiei transilvane fiind Romani, fagacluindu-le libertateaar putea fi rasculati Mea intarziere contri Ungurilor, astfelc avand ei un rashoiu i afara si a casa nu vor n ai sti incotrosa se intoarca. Matei din potriva ar fi cu totul in ,tujba Un-gurilor si a Polonilor, avand incredere in ei i adapostindu-sila dnsii toate comorite sale" 79.

    In timpul tocmai cand Lupu crede ca a gasit mijloculcel mai bun pentru a surp pe Matei in 1613, am vazut ea Poartaincepuse a se pleca catea' politica lui Racoti, care castigand incontra Nemtilor cate-va izbanzi, apucaturile lui placeau Turcilor.OLomanii, de si ei singuri nu vroiau s'A apara ca dusmani ai Nem-tilor, erau muttmiti ca ei s fie bauti de un principe vasallar. Prin urmare purtarea lui Racoti fiind pe placul Turcilor, Lupunu putu izbuti la nirnic cu 'radie pornite in contra lui Mateiea ar fi in contra imparatului, ceca ce nu er nici chiar adevarat,precum vom vede mai la vale. Lupu i inchipuise prieteniace unea pe Turci cu imparatul Germaniei inteun chip mult maipresus de ceca ce era inteadevar, adeca teama momentana aTurcilor de a-1 ave de dusman. Scopurile ascunse ale Turcilorcontra Nemtilor merg l'usa atat de departe inca in 1644 vizirul,castigat de Svedezi si de Francezi, da chiar ordin fltis voevo-

    ;9 N'asile Lupu c. marele vizir 14 lanuarie 1613 Hurin., Doc., IV, p. 669.Acceda quod in Transilvania plus quam LerLia esL pars valachorum, quibuspromissa libertate, eos contra Hungaros, sine mora incitabo, ae sic domi forisquebellum habebunt, nec quo se vertere deleant scient". Aceastil scrisoare e sur-prinsa de Polom cari o transmit epLcopului de Agria spre a o arilta lui I.upu ;;ia vadea ce afea va face asupra lui descoperirea planurilor sale asupra Transil-

    Vezi Ferdinand e. episc. de Agria, 16 Ianuarie 1643, ideal. p. 670.

  • ISTORIA POLITICA SUB MATEI BASARAB 4I VASILE LUPU 39

    zilor romni s ajute principelui Transilvaniei contra Germa-nilor.

    Acest ordin nu pute conveni pentru momentul acela niciunuia din domnii rornni. Lui Matei Basarab nu, cAci el cutaseIn totdeauna, Mil a supra pe Racoti, s-si pstreze prieteniaegat cu Nemtii. El scrie bun aril. in 21 Maiu 1642 o scrisoare

    foarte devotat ctr Ferdinand III 8. In 1643 pe cnd MateiBasarab er ru amenintat de a fi depus, el strueste la imp-ratul pentru ajutor, destinuindu-i o sumil de imprejueiri pri-vitoare la relatiile Turcilor si ale lui Racoti cu Svedezii si Fran-cezii ; dar impratul Ii rspunde numai cu vorbe bune, nefiindcontra prerei consiliului aulic, de a trimite pe cineva la domnulmuntean, numai s fie in secret si s trateze cu el inteun chipcu totul general 81. Matei Basarab pstrnd deci, cu toat dus-mnia lui Racoti, bunele sale relatii cu guvernul german, in-telegem cum de ordinul Portei, de a ajuta pe domnul Transil-vaniei contra Germanilor, nu se pute de loc mpca cu vederile

    tendintele lui.

    Politica polonil a lui Lulu]. Vasile Lupu pe de alt partese pusese bine cu Polonii, cu care el fusese indusmnit la urcarealui in scaun, din pricin ea' rsturnase pe partizanul devotat alPolonilor, Moisi Movil. Totusi Vasile Lupu avnd interes a seimpch. cu Polonii pentru a puteh da deplin curs gustului sude rsbunare contra domnului muntean, se sileste mai intAia face s se incheie pace intre Turci i Poloni, lucru in care elizbuteste chiar In anul suirei sale in scaun 1634. Curnd dupaceea el restrnge incA apropierea sa de Poloni, incheind cudnsii i leg6turi de incuscrire, mritndu-si una din fete dupgeneralul Koniecpolski pe alta iarsi dup Radzivil ducele Lit-vaniei. Pentru invoirea aeestor astorii, care nu preh conve-neau Turcilor din punct de vedere politic, Vasile Lupu izbutestes le inchid ochii prin frumoase i bogate daruri 82. Polonii,cu care Vasile Lupu intretinea legturi att de prietinoase, erauins in buni termini cu Nemtii, incAt nici lui Vasile Lupu nu-iconvinea ordinul de a merge in ajutorul lui Racoti in contraprietinilor prietenilor si. De aceea 11 vedem c dup ctva timpel recheam5 cei 1000 de clreti trimii in ajutorul lui Racoti,pentru care fapr rezidentul Ii mulfameste.

    80 Ibidem IV. p. 661." Raporturile palatinului Ungariei 3i a consiliului aulic din 1643, asupra

    scrisorifor iui Matei, lbidem p. 677-680.82 Dr. Scogardi c. Schmidt, 27 Sept. 1644. Hurmuzacki, Fragmente,

    p. 139. Comp. Miron Costin In Letopisete, I, p. 284. 0 serie IntreagA de scrisoriprivitoate la cAsMoria Mariei fiicei lui Lupu Cu Radzwill, Hurm., Doc., supl.3, p. 4 0 urm.

  • 40 ISTORIA ROMANILOR

    Astfel stand trebile din cauza politicei celei de tot sugu-bete a Turcilor, care se prefceau In aparenta a tral bine cuNemii,si pe sub mn Ii combateau, impingnd insa aceastAcombatere numai Oda' acolo Oda unde vedeau ca norocul su-ride instrumentului intrebuintat, i retragandu-se cu intelep-ciune de indata ce vedeau c roata se intorcea ; pe de alta parteputerile crestine punndu-se ele insesi in desbinare, 'Meat nuse mai pute sti cu cine sa tina, intelegem pozitia cea greh incare erau pusi domnii romni. Ne mai avand un razim sigurnici in Turci nici in Crestini, din punctul de vedere politic, eitrebuiau s caute ali asigura tronurile pe calea cealalta, a co-ruptiei, totdeauna deschisa in imparatia turceasca.

    Lupu, i far aceasta, se mentinuse 'Ana acuma mai alesprin grasele bacsisuri cu care hranise nesatul de avere al Tur-cilor. El ave castigati in Constantinopole o suma de Turci mari,Cassumaga, Maimar-pasa, Regepp-aga, precum si o multime deGreci influenti, care toti trebuiau platiti bine si des, spre a nunit dela o plata la alta pe proteguitul lor. Unii din ei aveauchiar cate o leafa fixa i un tain de lum'Anari, carne si alte lu-cruri de mancare din Moldova. Lupu mai plate apoi o pensieex-voevodului Alexandru Coconul, spre a nu mai umbla dupadomnie, ceea ce nu'l impedeca 'Ms de cand in cand ai calchcuvntul dat. Multi bani primi mai cu sama ambasadorul olan-dez, Cornelius Haga, until din oamenii principali de afaceri aiLupului. Dupa plecarea aceluia, Lupu vre sa'si alipiasca pe unitalian ce avea oarecare trecere, Grillo nu numai prin bani, ciinca i prin o casatorie, fara a cata macar la cat se injose elIn ochii contimporanilor prin o atare incuscrire 83 La Pastide anul nou se trimitea tuturor acestor staruitori, cate un darextra ordinar de 6000 de talen, pe langa ca Lupu tineh in Mol-dova pe toate rudeniile lor in slujbe insemnate civile i mili-tare 84.

    Matei vazand daraverile politice atat de incurcate, se ho-tareste si el a deslega baerile pungei sale, de care er cam eco-nom in asemanare Cu Vasile Lupu, i d sultanului 40,000 dereali, iar vizirului 20,000 si alte sumi mai mici dregatorilor maimarunti, pentru care este iarasi confirmat in domnie. VasileLupu pentru a nu ramanea mai jos, lucru de care foarte a seferi Il sfatuiau proteguitorii si, trimite si el cate 22,000 de realisultanului i vizirului, i primeste si el confirmarea incuviin-tan' lui Matei 85. Vizirul insa gaseste in curand mijlocul de amai stoarce inca' alti bani dela Matei Basarab, anume prefa-

    " Schmidt c.. d'Asquier 13 Sept 16-12 in Hurm., Frg.11I. p. 130." Schmidt, e. Imp. 20 August 1643. Doc. Hurrn. IV, p. 672." Giovanni Soranzo, ditre dogele 26 Ianuarie 1643. Hurni., Doc., IV, 2

    p. 523.

  • 'STOMA POLIT1CA. SUB MATEI BABA RAI3 SI VASILE LUPU 41

    candu-se a da ascultare pretentilor unuia Bogdan, aspirant latronul Munteniei, ceea ce face pe Matei Basarab sa-i mai tri-mata inca 40,000 de reali pentru inlturarea lui.

    In anul 1644 un ceaus venind in Muntenia, pentru a ri-dica tributul, raporteaz la intoarcerea lui, ca" ar fi vazut langaMatei Basarab un numar foarte insamnat de ostire. SultanulIl trimite indata indarpt, spre a cere socoteala lui Matei pentruadunarea atator trupe. Alte sumi insa .17AI-sate in punga trimi-sului, il fac s schimbe raportul de a totului tot 88.

    Matei Basarab vazand napustirea tot mai deasa a Tur-cilor asupra vistieriei sale, crede sa punti un capat acestor des-poieri, dnd o suma mai.mare de bani pentru a dobandi confir-marea pe viata, lucru ce ne pune in mirare, cand Mateiu tre-buia s stie prea bine cat pretuiau fagaduintele Turcilor. Elda sultanului 50,000 de reali si 20,000 lui Cazlar-aga, pe atuncifoarte influent, crezand ca poate lasa la oparte pe vizir, careIi luase pana atunci atatea sume. Acesta insa se supara pe MateiIl combate, si cu toate fagaduintele sultanului, confirmara ise incuviintaza numai pe termenul de un an 87, i la implinireaacestuia Turcii cer noue prezenturi pentru o nou intarire.

    Domnii romni vazandu-se atat de rau jafuiti, par pentruun monent a uit rivalitile lor, si se impaca chiar in anul 164445, in care gram pe Lupu numind pe domnul Munteniei, fra-tele nostru Matei" in o scrisoare catra agentul sau din Constan-tinopole 88. Tot atunci trimite Vasile Lupu in solie la Matei Ba-sarab pe mitropolitul Varlam, cand acesta descopere la cum-natul domnului, boierul Udriste Nasturel, catehismul calvinesc.In acelas an reintocmeste Vasile Lupu, mnastirea cea din Tar-govestea unAe fusese ingropat tata! sau.

    Pe aturici se planuia o liga mare in contra Turcilor, pro-vocata de Venetia, care er s lupte cu ei dela posesiunea in-sulei Candia. La ea trebuiau s iee parte toate popoarele cre-stifle, si mai ales Transilvania, Moldova si Valahia, din cauzajafurilor carora sunt supuse aceste tari, spre a multmi lacomiaTurcilor", cum observa ambasadorul Venetiei 89. Cat de serioasainsa er aceast liga se vede de pe aceea c nici una din pu-terile cele mari, ce trebuiau s iee parte la ea, nu vroira s"iprimeasa conducerea, care RI oferita in sfarsit lui Matei Ba-sarab. Solul papal Pejacevich ce umbla in aceasta treaba, spuneea reintineri de bucurie venerabilul ha-trail", la auzul propu-nerei ce i se facea. El se grabi insa prea curand a primi aceasta

    " Alta din 2 fanuarie 1644, Ibidern p. 529." Alta din 19 Ianuarie 1645, Ibidem p.534 5i alta din 15 Ian. 1646, p. 543." Scrisoarea lui I.upu din 24 Noemv. 1645, Ibidem, p. 540. cf. Dr. Sco-

    gardi c. Schmidt in Decembrie 1644. Hurmuzaki, Fragmente. p. 141.s' Scrisoarea lui Soranzo din 25 Mart 1646. Hurrn., Doc , IV, 2, p. 546

  • 42 ISTORIA ROMINILOR

    onoare, de oare-ce liga ea"m'annd pe hrtie, 11 expuse la perico-lele unci false pozitii ; liga inteadev5r nu se pune in lucrare.Germania si Polonia refuzAnd a lua la ea parte ftis" 99.

    In curnd Matei Basarab simti urm'Arile purnyei sale ne-socotite. Turcii anume, spre rsbuna in protiva lui pentruscopul ce'l avuse, de si ei nsi stieau c nu putea conduce lanimic, se prefac a da ascultare altor pretendenti, i anume a-celui Alexandru pensionat de Vasile Lupu. Un fost rob al acestuifost domn, ajungnd al doile vizir prin una din acele favorurinprasnice, atAt de obisnuite in via-ta Orientului, i devenindloarte bogat, propune fostului s'Au st5pAn a'l imprumut cusumele trebuincioase spre dobAndirea domniei, bine inteles cuprocente ce intreceau capitalul imprumutat Pentru a tragepe marele vizir in parte lor, ei Ii dest6inuesc a fi descoperitc averea actualului voevod s'ar urca la 1.500.000 de reali. Prie-tenii lui Matei Basarab Il instiintaz ins'a de indat despre pri-mejdia ce'l ameninta srtuesc reinnoiasc6 investitura 91.Sume insemnate VAL-sate la Constantinopole scap si de astdata' pozitia lui Matei. Nu trecuse ins6 de cAt cte-va luni,un nou pericol si mai mare vine asupra ambilor principii, anumeei sunt chemati la Constantinopole. Asemene vizit6 in capitalaimperiului otoman, fiind tot deauna insotit de primejduireavietei, trebuia inrturat5 pe Cat er cu putintit Matei Basarabse scuzaz c. fiind bAtrn, nu ar pute intreprinde o atare c'-laorie ; i dadi sultanul vrea s'a."1 inlocueascA, s'o facA, insti nucu un principe domnitor se gAnde la Lupu cnd atuncis'ar opune 92. Mai la urnf chemarea er tot numai o manoperpentru a stoarce bani. Domnii scap" de ea, dnd fiecare cAte30.000 de reali 93. Agentul muntean este ins b5.tut de vizirulpentru c' nu aprovizionase seraiul cu carne de oae, si este a-runcat in inchisoare. Pentru eliberarea lui, vizirul &hid mij-locul de a cAstiga de iznoavsA, cere dela Matei Basarab 47.000de reali, pe care domnul de as-CA data' neavnd de unde a-i rAs-punde, fiind stors de bani prin neincetatele jafuri repetate in-tea-LA-tea rnduri, bietul capuchehaia r'mne inc." mult timpla inchisoare, pn ce Matei adunnd bani putt s-si scapeboierul 94.

    Dae Ins pni acuma complicatele relatiuni politice, alempriilor vecine impedecaser reinceperea dusmniilor intre

    " (.ion Brancoranu i Ludovic al XIV-lea. p. 94-100." Scrisoarea lui Soranzo din 14 Fevruarie 1646 Hurm., Doc.. IV, 2. p. 573."Reniger c. Imp., 3 Aprn 1650 In Hurmuzaki, Fragmente. IV, p. 153." Realul era 1/, d( let'. Un raport venetian din 6 Februarie 1659 Hurm.,

    Doc., V, 2. p. 59), spune cA 100 de pungi ar face 500.000 de reali: asa dar ale5.000 de reali punga, care conlinea In lei 500.

    " Schmidt c. Imp., 29 Aug. 1689 Reniger c. imp., 25 Hoemvrie 1694. Hur-muzacki, Fragmente, III, p. 148-150.

  • ISTORIA POLITICA SUB MATE! BASARAB BI VASILE LUFC 43

    domnii romni, de aice inainte alte piedeci se mai opun trialvr'o ati-va ani reimprosptrei lor, fr ca acest rstimp de pace

    tare ambele domnii s le adua la constiinta intere-reselor lor comune ; fr ca domnii s se conving6 ea' sfAsierealor nu folosia de cat strinilor. Atka de departe eri pe atunciidea unirei de mintea Romnilor, in at desi domnii lor aprauIn acelas moment pe trmul religios interese comune, ei seluptau intre ei cu cea mai mare invresunare, destrugind cor-purile ale cror suflete le ocrotiau.

    Am vzut a pe la 1645 Racoti reinnoise legturile saleCu puterile protestante contra impratului german 95. Tot inacel an Turcii reincep cu mai mare inversunare luptele lor cuVenetienii, pentru stpnirea insemnatei insule a Cretei in cataveau i ei mai mare nevoie de prietinia Nemtilor. Pe de altilparte Racoti, fiind btut in ate-va intlniri dinnaintea aceluian, Poarta gsia periculos de a'l sustinea, cAci ar fi trebuit incurnd sprijine i cu armatele sale, ceeace ar fi compromispacea cu imprtia german. Din aceste pricini prietenia Porteipentru Gerrnani devenise pe atunci foarte pronuntat.

    Vasile Lupu stiind deci &A a dusmni pe Racoti, in acesteimprejurri er a sluji intereselor Portei, pune in cunostiintarepe vizir despre reinnoirea tractatului dintre Francezi i Sve-dezi cu Racoti. Vizirul Ii rspunde in Februarie 1645, clia pregtit 50,000 de Tatari pentru primvar, i invit pe dom-nii Munteniei i Moldovei, s fie gata si aprovizionati, spre aduce impreun cu Ttarii pe noul principe al Ardealului, MoiseSekely, in acea tar% 96. Vasile Lupu se pune in intelegere i cudusmanii lui Racoti din Transilvania, Intre altii cu episcopul deAgria, pentru a rsturna cu atka mai usor pe principele ne-plcut Turcilor 97. Rezidentul imeperial din Constantinopolemultmeste clduros lui Lupu pentru slujbele sale, si s roag6de impratul ca s trimit o multmire domnului moldovan.Acesta cere ins impreun cu Matei Basarab (care urma inaintepolitica lui prietinoas Nemtilor i deci dusman lui Racoti),dela impratul ca s fie asigurati de cheltuelele ce vor face intrucombaterea lui Racoti 98 Se intelege dela sine cum o atare po-litic6 exterioar identic, trebuia s impedece reinnoirea dus-mniilor Tare domnii romni, de oarece ei nu mai puteau gsi

    " Mai sus, p. 32." Scrisoarea lui Lupu i r5spunsul marelui vizir din luna Ianuarie 1645,

    Hurm., Doe., IV, p. 697. Comp. Greifenclau c. Imp., 27 Martie 1645. Fragmente,III, p. 143.

    97 Episcopul de Agria cAtre palatinul Ungariei, 14 April 1645. Hum,Doe., IV, p. 698.

    " Fiaportul cancelariei aulice ungare care impAratul, 22 Oct. 1645, Ibi-dem, p. 699 si rezolulia impAratuiui, Ibidem, p. 701 Comp. Greifenclau c. Imp.1 Iunie 1645. Fragmente. I II, p. 144 115.

  • 44 ISTORIA ROMA.N1LOtt

    un sprijin exterior al uneltirilor lor. Lupu este ins, ca mainou castigat la lupta contra lui Racoti, cu deosebire curtenitde impratul, care i trimite niste daruri pentru care domnulMoldovei multmeste in 26 Ianuarie 1646 rezidentului din Con-stantinopole, Greifenklau de Volrath 99.

    PrdAciunile Tharilor in Moldova. Dusmnia lui Lupucu. Racoti i plecarea lui sub politica turceasc trebuia s aducAasupra Moldovei, cea mai mare calamitate. Anume am vzutc sultanul dduse ordin ca 50.000 de 'Mari s mearg asupraTransilvaniei. Ei trebuind s treac prin Moldova, nvlireaslbatecelor hoarde, care nu stieau s fac deosebire 'Mire dus-man si aliat, era s expun Moldova unei pustieri, a creia gro-zvii erau cunoscute locuitorilor din loviturile de mai inainte.Tara cum ande de venirea Ttarilor se bejneste la munti si lapduri ; boierii i trimit familiile la adposturi, cu atat maimult c solii pe care domnii romni Ii trimeseser la hanul T-tarilor, spre a se imbuna cu el si a fell intru cat se putea.lor de jafuri i pustieri, fuseser arestati ; in ct .dup cum sevedea. Ttarii veniau in contra Moldovei chiar ca dusmani, sprea indreptAi astfel si mai bine neomenoasa lor purtare. VasileVod considera ins. expeditia Ttarilor, ca indreptat mai alc.sin contra Moldovei, pentru care el se jlueste cu mare amrciunecar capuchehaiul su i eatr venetianul Grillo "0. Dup cAtsuna vestea, sultanul vroi, prin Ttari, s Scoat din scaunnu numai pe Racoti ci si pe domnii romnii, care se prea in--temeiese in domniile lor, si de aceea fuseser tratati cu asprimesolii trimisi de ei la hanul Ttarilor 101. Acestia ins in loe de aataca Trile Romne si Transilvania, dup cum erau ordonutide Turci, se revars asupra Moscovei, ceeace aduce aproape iz-bucnirea unui rsboiu intre Turci i Muscali. Vasile Lupu spiea se pune bine cu sultanul, intervine inch' odat i izbuteste apotoli incoidarea, ceea ce aduce ca multumit din partea Porteireintrirea lui in domnie i imbrcarea lui cu caftan102. DesiTtarii se intorseser asupra M