pe care razemendu-se, ei fatariau iubire ~i supunere catrii.imperatii vechi, pentru a putea eu atit mai u~or sa le pus-tieasca provinciele. Acestia perzend rabdarea ti atacara ; a-tunci ei 0 rupsera de fuga ~i se imprastiara prin Epir, Ma-cedonia, ear cei mai multi se asezara in Elada" '), Acestloc contine fara indoiala 0 aducere aminte a lui Kekavmenos.despre resboiul lui Traian in potriva Dacilor, luata dupa citse pare din cartile lui Dion. Se vede apoi ca el, stiind eaValachii sunt coboritori ai vechilor Romani, ~i gasindu-i inzilele sale impra~tieti in partile grecesti, a adaos de la den-sul lamurirea cea eu neputinta, ca Dacii fiind atacati de Ro-mani fugise toemai intr'acolo pe unde le venea atacul. Dacaacest loc ar putea sluji la ceva, apoi de sigur ca nu spre ada 0 "stl'ulucita intarire" teorielor d-lor Tomaschek ~i Rosler.

De altmintrelea D-l Tomaschek insusi, dupa obiceiul D-sale,nu are mare credinta in propriele sale gindiri. Dupa ce ahuciumat sus ~i tare stralucita sa descoperire eu Bessii ~istralucita confirmare a acestei stralucite dcscoperiri prin stra-tegul Kekavmenos, el sflrseste zicend : ea "poate s'ar puteasustine ca Dacii lui Aurelian sunt strabunii Valachilor Is-triei ~i ai Dunarei, pe cinel Bessii ar fi aeeiai Valachilordin Rodope ~i Pind, (( ceea ce ne readuce curat la teoria luiRosler,

IV

BISBRICA ROMINA DB RIT SLAV.

Din. cele spuse in eapitolul de maiinainte, ar esi deci ca

') "O\hot (~l m,c1Zot) '(ap dui'l ol ),q6p.I::'IOI. llc1xat y.al Bicrcrot;(rA~l)" ok ~p6't€p~') ~).:r,(j(cv "Co~ 6.avou~{ou 7t'o-ra!J.ou z.al 'tOll ~dou, cV'I~'I 7.c,aIJ'~'1 2:i~:X'1 y.cc/,oGp.I::'I,f.'I{}a 2:EP~Ot ap'tw~ Ory.oucrt'l,E'I oxupol~~;d o'J~~i~OlC; 1"o;;:nt;. To6'tOlC; {}C1.?F~uVtSC; Uit€jtp{"OV!~ ay.:1.7t"'i" xxl 006-i'W~t'l "p~:; dJ:; <ipx.w.nipou:; ~:xcrt),s~:;y.::dE~spx,6p.s'lot,W'I 0X,UPWIJ.c1-'CWI),·~(1;~'I'O:2<:; x.0)pa:; ,0'1 'POIJ.:xtWI ~'I 7tc1crn'1'1 Ihdplp y.al MaY.l::oo'lt~~~ as 7CASb'/E:~ :XV'tW'1 ~)x:I)Gc(') 't"/rl 'E)J,c(OCl. "

69

70

Rominii s'au putut tot at it de putin intoarce in Dacia pe citle ar fi stat prin putinta a 0 parasi. 'I'otusi daca se admiteca acest popor n'a parasit nici odata Dacia lui Traian, se ri-dica 0 greutate, care trebuie inainte de toate inlaturata. Sestie ca Ro-minii au imbr[t~o~at ritul slav sau bulgar in bise-rica 101' 1), ca limba bulgara sau veche slavona a fost in timpde veacuri atit in Transilvania cit ~i in principate limba 0-

ficiala ~i scrisa a Rominilor, Cum sa se lamureasca aceastaimprejurare, daca se admite ca Rominii nici odata n'au (re-cut Dunr=ea ?

Respunsul la aceasta intrebare se afia in faptul ca Bulga-ria se intindea, eel putin in vremile intaiului imperiu bulgar~i ~e ripa stinga a fluviului, asupra Moldovei, Valachiei ~iTransilvaniei. Se intelege interesul lui Rosler ~i a uceni-eiJor sei de a combate exis~en~a unei .Bulgarii dincoace deDunare. Se eautam deei a stabili pe date positive adeverulin aceasta intrebare, una din cele mai insemnate a incurea-tului proces pe care '1 desbatem in aceste file.

Bulgarii ocupau lit ineeput pamenturile asezate in regiunilcNiprului Fii lui Cubrat (+660) le parasira, ~i unul din ei,Asparuch, veni ell 0 parte din poporul seu, ~i se a~eza inValachi~, pe malurile Dunarei. Insa chiar in anul 678 el sescula ~i de aici ~i, trecend fiuviul, lua asezare pe ripa dreaptaa acestuia, in m' jlocul Slovenilor, care se scobortse aici incacu un veae mai inainte. Istoria nu spune daca Asparuchpastra in staptnirea sa ripa stinga a fluviului ; dar ea nici nuda cunoscut pe cineva care sa 0 fi oeupat in locul seu. Este prinurmare de erezut ca Asparuch ramase stapinul Valaehiei.

Sub domnia lui Crwn (802?-820) noi vedem pe autorii

1) Introdus ill Bulgaria prin disci pulii lui Methodius ~i Cyril petimpul regelui Bogor san Boris care lua din botcz numele de Mi-hail S[ 5, Vezi : Lci: Lege!', Methode et CyriIle, Paris, 1869 ..

bizantini facend 0 deosebire intre 0 Bulgarie de din-coace~i una de clincolo de Istru. A~a Nicefor Gregoras aduce ca re-geJe bulgar, prinzend 0 multime de familii d;"'!. Adrianopole,le stremuta in Bulgaria de dincolo de Istru (pentru noi de din-coace) ~i le a~eza acolo '). Aceste familii isbutira a scapa dinrobie sub domnia unnasului lui Crum, Mortagon, ceea ce a-rat'.\, ea inca sub acesta Valachia tot se tinea de regatul Bulgar.

In continuatorul Analelor fuldense se gaseste de ase-mene un loc care pomeneste despre intinderea stapinireiBulgariei la nordul Dunarei, Gasim intr'adevar aici sub a-anul 895 raportata urmatoarea imprejurare: "In acest anincheind Grecii pace cu Avarii care se numesc ~i Unguri, sesuparara pentru aceasta sotii 101' Bulgarii ~i facura 0 espe-ditie cont.ra Grecilor, pustiind toata regiunea pana aproapede Constautinopole. Cea ce Grecii vroind sa resbune, trimitnavile 101' in aparenta contra Avarilor, care'i transporta in re-lIutul Bulqarilor de dincolo de Dunii1'e unde transpcrt-ti atacaCl! putere )le Bulgari ~i ucid un mare nuu.er din ei. Auzind a-ceasta Bulgai ii cei din expeditie (contra Constantinopolei) seintorc in graba pentru a alunga pe dusmani ; dar luandu-sela lupta sunt din nOll batuti" ~).

71

') Nic. Greqoras, Bonn. p. 391: "Bc\))'iapta Zy.d{,}E.'1 'tot) "Icrpou'jww:).:;~. Comp. Leo Grammaticus, Bonn. p. 231.

') Muratori, Il, p. 575 apud Katona, Historia critica primorum HUll-gariae Ducum, Pestini, 1778, I, p. 164: nPacem ergo Graeci eo-dem anno (895) cum Avaris, qui dicuntur Ungari, facientes, quodcorurn concives Bulgari in pravum vertentes, hostili expeditionecontra eos insurgunt, et omnem regioncm illorum usque portr 11

Constantinopolitanam devastando insequntur. Quod ad ulciscen-dum Graeci astutia sua naves illorum contra Avaros mittunt aeeos in reqnum Bulqar,»: It ultra Dnnubiuni transponuni, Ubitranspositi, manu cum valida qeniem. Bulqarorum inqressi, maxi-

. mum partem caedendo neci tradiderunt. Hoc audicntes positi incxpeditione Bulgari cum omni festinatione, primum se libcrr "e ab: fcsto hoste recurrunt consertoque illico praelio, victi sunt."

72

Grecii deci pentru a'si resbuna de incursiunile Bulgarilor seprefac 'ca ataca pe Unguri ~i trecand Dunarea, chip in proti vaacestora, ajunsi pe malul nordic, se intorc odata contra Bulgari-101' pentru ea prin acest atac al imparatiei 101' la nordulfiu~ului sa'i sileasca, a parasi imperiul bizantin; deer nunumai ca imparatia bulgareasca se intindea la nordul Dunarii,ci era chiar aice un centru in destul de insemnat pentru ea Gre-cii atacandu'l sa sileasca pe Bulgari a alerga intr'a lui aparare,

Dar Bulgarii aveau sub staplnirea 101' ~i Transilvania, ceace reese din urrnatoarele imprejurari :

Suidas aduce ca acelasi Crum supuse domniei sale pc A-varii, care fusesera alungati din Panonia de catre Franci subCarol eel Mare I), ceea ce nu se poate raporta de cit la par-tile 'de llnga Tisa .

•Izbucnind apoi 0 dusmanie intre Bulgari ~i Franci, cea cepresupune 0 vecinatate intre aceste doue popoare, Bulgariinavaleso in Panonia in mai multe rinduri. Cu toate ca Ros-ler ~nu poate tagadui aceste fapte, el observa ca nu ar fide nevoe a se admitc fiintarea unei Bulgarii langa Tisapentru a se pricepe aceste navaliri, caci Bulgarii ar fiputut prea bine intra in Panonia prin sud ~i "nidiirea nus'ar intalni macar 0 pomenire ca Bulgarii sa fi fost veciniiresariteni ai Panoniei" 2). Totusi in aceleasi Annales fulden-ses, pe care Rosler le cunoaste ~i le citeaza se spune subanul 863: "Intre acestea regele, adunand armata sub Ras-tizen ducele Slavilor Moravi cu ajuiorul Bulqarilo« ce ueniaade la rasarit .... 3) Acest loc spune tocmai ceea ce Rosler

') Suidae, I, p. 1017: noon ,ou; 'A~dpSt; xa,dy.pa,:); :iP'"Ij'/ '~q;;,bl-

eo» oL au,ot Bout'Iapol. '~plS)-;'Ij(jc o~ Kps!-,. ,~UC; ,w'/ 'A~dF!tl'/

x1x!-'·a),w,ouC;" .') Rom. Stud. p. 203.3) Perte, Mon. Germ. J. p. 374: "Intel'l'a rex collecto exercitu spc-

de quidem quasi Rastizen, Marahensium Sclavorum ducem, cumauxilio Buloarorum, ab oriente »enicntium:"

73

nu gaseste in Analele fuldense, ca Bttlgarii erau vecmt~rasiir-iteni ai Panoniei, ~i daca Rosler a putut sustine ase-mene neadever vezut, este numai cit fiind-ca interesuI teseice apara, ~i pe care vroia cu ori-ce pre] sa 0 dovedeasca, l'aimpins pana ~i a Hi-sala 0 parte' texte ce nu se potriviau cudinsa. Oare aceasta este 0 lucrare vrednica de un istoric? Oareasa se intemeiaza adevarurile in ~tiin~a, prin tacerea cu vrointaa locurilor ce nu se impaca eu teoriile iubite? Nu este deadmis ca acest loc din Annales fuldenses sa fi fost intr'ade-vel' necunoscut lui Rosler ; caci mai intai unui invalat nu-ieste invoit a nu cunoaste toate izvoarele ce privesc la obiec-tuI cercetarilor sale; apoi el citeaza anul 823 ~i anul 892din acele anale; ear anul 863, pe care 'I trece sub tacere,se afia numai cit purine file la mi~loc intre ambele celelalte.Ni se pare ca 0 asemeuea descoperire in moduI lui Rosler,de a trata istoria ne indreptateste a sustinea ca el puneamai mult de cit patima in a~ezarea cercetarilor sale, ~i a-cest mai mult se numeste rea credinta, cu care stiinta nuse poate impaca precum nu se impaca ziua cu noaptea.

Vecinatatea resariteana a Bulgarilor cu Panonia este a-riitata ~i de Constantin Porphyrogeuitul, imperatul bizantin,care scrise catra 952 cartea pentru invetatura fiului sau, carepoarta in editiile mai noue in latineste titluI "de adminis-trando imperio" El spune asupra asezarei Ungurilor ea arfi marginiji "despre rasarit cu Bulgarii de care 'i despartet1uviul Istru care se mai numeste ~i Danubius; .din par-tea nordului se marginesc cu Pacinatii, din partea a-pusului cu Francii, ear dinspre sud cu Croatii" '). Aceasta

') Pag. 174: ,,7i:)'nutri~ou(n ok ,O\~ Tdp,.:n; ;:p~:; tJ.k'l ,:, a'IO:-

-;~),~,.:''ifI~EpO~ Ot Bo6),"(7.p~\, b ~ zed Oto:zwp[~c:t o:\J'to~:; b "Jcr-po.; b y..a~ .lC")00~lOt; )\c,6~c')o~ 7ro'tajJ.~c;, ~p~; OE 't~ ~6pc'.c') c1na't~t\)aY •.t't:lt, 7Cp~<;O£ 1'~ Ct.r~t'l..w:zPO\) 01 (J)pa),yot, -;tpc.c; as "C"c[J.c:crW.~Pt'I:''1 Ot :Xp0)~O:'Ot. ((

aratare a lui I'orfirogenitul pune intr'un chip invederat peBulgari ca locuitori ai Daciei Traiane, de vrerne ee Dunareaeste data ea margine despartitoare a Ungurilor de Bulgaricl'inspre rasarit, adeca in partea unde curge de la nord spresud de pe la Pesta pana la Tt-Severinului ~i Wiclin. E clrept caaceasta notita atit de precisa pare a fi tulburata prin ceace Porfirogenitul spune ceva mai in jos, anume ca Unguriiar loeui in regiunea riurilor Timesului, Muresului, Crisului~i a Tisei, adeca ei insii ar ocupa Transilvania, in care cu toateacestea cite-va rinduri mai la vale, Porfirogenitul pare a punepe Bulgari. Intr'adevar Ungurii fiincl arabti de Porfirogeni-tul ca loeuind de amhele parti a le Dunarii in cursul acesteia dela nord spre sud (Pesta-Orsova), de vreme ee el arata ca eioeupau Temisiana, Crisiana ~i eel putin 0 parte din Transil-vania, s'ar parea ca el face 0 incurcatura cand spune eutoate aceste ca Dunarea despartia spre rasdrit pe Ungaria deBulgaria. Incurcatura insa dispare daca bagain de sama caDunarea eurge tot de la Nord la Sud ~i la Turnu Severinu-lui pana la Widin ~i deci fiind ca Muntenia, nefiincl cuceritade Unguri, ramasese tot a Bulgarilor, Porfirogenitul putea cudrept cuvint sa spuna ca Dunarea despartia spre rasarit Un-garia de Bulgaria, iutelegand Muntenia sub aceasta denumire.

Staptnirea Bulgariei asupra Trausilvaniei reiesa insa sidin alt loc al Analelor fulclense, sub anul 892 uncle spun ea"Arnulf, regele Germanilor, trimise 0 solie catre Vladimir,regele Bulgarilor, rugandu'l a nu mai vinde sare Moravilor,"cu care avea resboiu I).

De uncle putea Bulgaria sa esporte sare catre impcratiaMoravilor? de peste Dunare, din peninsula Balcanului, faraiudoiala ea nu, pentru cuventul cel forte firesc ca in aceasta

I) Perts, :VIoH.Germ. I p. J08: ,,(Arnulfus) missos etiam SllOS indead Bulgarios et regcm corum Laodarnur ad renovaudam pristi-Ham pacem, cum muueribus meuse Septembri transmisit et ner 'emptio salis inde TlJr 'awanis daretur exposcit."

parte de loe nu se af". oene de sare, afara de aeele cu to-f!I neinsemnate ale Bosniei, ast-fel ca ~i astazi, BulgariaSerbia ~i cele-Ialte teri transdunarene importeaza sarea dinValachia. Cum era dar eu putinta nu numai ca Bulgarii saexporteze sare, dar sa 0 transporte in 0 regiune a~a de in-departata ea Moravia, daca acea sare n'ar fi provenit dinsalinele Transilvaniei? D-I Hunfalvy 1) admite mai curend casa fi fost aceasta sare de cea marina, culeasa pe termurileMarei Negre ~i exportata tocmai in Moravia, lueru ce ne parepeste putintit ciud numai cit privim pe 0 harta nemesurata inde-partare a locurilor. Daca ar fi fost vorba de sare de mare, maiu~or si-ar fi adus'o Moravii de pe termurile Marei Baltice.

Apoi este cunoscut ca salinele Transilvaniei totdea-una auhranit terile apusene, cu deosebire Panonia. A~a pe timpulRomanilor, se stie ca sarea scoasa din ocnele Daciei se eo-bora pe riul Mures in Panonia, ~i acelas drum 0 vedem a-pucand ~i pe vremile 1ui Achtum, unul din cei d'intei capiunguri ai Transi1vaniei, If 07; dei in viata sf. Gerhardt sespune despre acest principe : "ca e1 i~i insusia pe nedrept sta-panirea asupra sarilor regesti care eoborau Muresul, asezindvami ~i pazitori in porturile acelui fluviu ~i pana in Tisa, ~isupuindu-Ie pe toate la dari" 2). Este invederat ca aceastacobortre a sarel pe Mutes se urma inca de mult timp ina-intea 1ui Achtum, de vreme ce Aehtum usurpa un drept 1'e-gesc, care fiinta de mai inainte. Vedem deci ca se apropiedata cind aflam lucrate salinele din Transilvania, de anul892 in care se pune de Analele fuldense solia eu eerereaca Bulgarii sa nu venda sare Moravilor, ~i deei este inve-derat, ca aceasta rugaciune nu putea avea in vedere alte sa-

1) Anspruclie p. 31. Contra Pie, Abstammung, p.73.2) Reprodusa in Katona, Historia critica, I, p. 134: ."Et usurpabat

(Achtum) sibi potestatem super sal eo regis descendeutes in Mo-rosio, constituens in pm ti..: 0 eiusdem flumnis usque ad 'I'isiamtributaries et custodes, corn lusitque omnia sub tribute."

75

1) Asupra acestui cronicar, a carol' spuse sunt banuite de protiv-nicii staruintii Rominilor, vezi mai jos: Cap. V. "Cronicari ~i is-torici. "

") Thurocz IT, cap.30 "Post haec movit exercitum super Kean du-cem Bulgarorum et Selavorum, quae gens loca, naturali situ mu-nitissirna, inhabitabat, uncle etiam multis laboribus et bellicis su-doribus praedictnm ducem vix tandem devicit et occidit, et ines-

76line de cit acele din Transilvania, care fiind in stapinireaBulgarilor, acestia puteau opri exportul sarii din ele.

Cronicele veacului de mijloc nu lipsesc insa de a raportaexistenta mai multor ducate bulgare in Dacia pe vremile na-valirei maghiare. A~a afara de Anomimus notal' 1) care a-minteste ducatele lui Salanus ~i Menumorut mai gasim 0 a-semene pomenire ~i in Thuroee, unul din izvoarele cele maivrednice de credinta in privinta istoriei poporului unguresc.El spune la domnia lui Stefan cel sfint regele Ungurilor des-pre luptele acestuia cu Kean ducele Bulgarilor, urmatoarele :"dupa acea a pornit armata sa in protiva lui Kean duceleBulgarilor ~i al Slavilor, care ginta ocupa niste locuri in-tarite prin natura pe care duce l'au batut ~i ucis numaicit dupa grele osteneli ~i sudori resboinice, ~i lua de la elnestimata multime de comori mai ales in aur seule ~i pietrepretioase.. Stefan aseza acolo, pe un mo~ al seu cu numeleZoltan, care dupa aeea mosteni aeele parfi transilvane ; si deaceea se ~i numeste in limba vulgara Erdely Zoltan" 2). A·cest Kean este deci inviderat un duce bulgar de dincoace deDunare, caci tara lui este aratata ca fiind asezata in munti,pentru care este descrisa ea intarita de natura; apoi se spuneanume ca ea facea parte din [ara numita mai apoi Erdely,Ardeal. Pe atunci Bulgarii de la Sudul Dunarei sustineau. ,lupte crancene eu Bizantinii care cucerise pe timpul impa-ratului Zimisces Bulgaria dunareana, si peste putini ani .erausa pearda catra Vasile Bulgaroctonul cu desavarsire neatar-narea 101' (1018). Principatul lui Kean, ea ~i acele ale lui

77Salanus ~i Menumorut, pomenite de Anonimus, care la ince-put crau fara. indoiala vasale putemicilor imparati bulgarifie peste Dunare, devenise aproape neatarnate, cand acestincepnt de viata libera fu strivit inca in leaganul seu decotropirea maghiara, Din averile luate, St. Stefan inzestramal multe biserici ~i mai ales pe acea din Alba, ~i fara indoialaca amintirea acestui resboiu se va fi pastIat de preoti,. eaunii ce erau datori sa pomeneasca in biserica atit pe glorio-suI donator cit ~i striilucitele sale fapte. Spusele lui Thuroczcapata prin aceasta 0 puternica intarire,

Aceasta stapinire a Bulgarilor la nordul Dunarei a avutde urmare ea, mult timp in epoca veacului de mijloc terileDaciei nu purtat numele de Bulgaria. A~a cronicarul persianFazel Ullah Raschid, despre (are D'Ohsson in Histoire desMongols arata ca a alcatuit scrierea sa dupa niste docu-mente oficiale care se afiau in arhivele Khanului Mongoli-101', spune la anul 1240 ca: "principii Mongolilor, trecuramuntii Galitiei, pentru a intra ill tara Bulgarilor ~i Unguri-101'; Orda care mergea spre dreapta, dupa ce a trecut tara a-cesta 'i esa inainte Bazaram-bam cu 0 armata dar e batut.Cadan ~i Buri au mers asupra Sasilor ~i 'i au invins in treibatalii. Bugek din tar a Sasilor trecu peste munti intrand laKaraulaghi ~i a batut popoarele ulaghice". Este inviderat casub numele de [ara Bulgarilor si a Ungurilor Raschid inte-lege Transilvania, caci el 0 arata ca fiind asezata indatadupa muntii Galitiei ~i inaintea tarei Oltului ~i a tarei Ka-raulaghilor in care trece apoi navalirea mongola, Aceastaaratare a lui Raschidcorespunde pe deplin cu faptele, in-tru cit am vezut mai sus ca in Transilvania erau mai multeducate bulgare crn:e fura nimicite tocmai pe timpul lui St.

timabilem copiam thesauroum et praecipue in auro et gemmisac pretiosis lapidibus, accipit ... Et locavit (Stefanus) ibi unum pro-avnm suum nomine Zoltan qui postea hereditavit illas partes trans-

silvanas ; et ideo vulgariter dici solet Erdeli Zoltan."

78Stefan ~i d" ; se putea u~ol' int+npla ea nuinele de taraB <-garilor sa nu se fi sters InCa de pe Transilvania in 1240,caci vom vedea in curind ca amintirea stapinirei bulgare inaceasta tara era' Ica vie in 123l.

In 0 scrisoare a regelui maghiar Bela IV catra papa Gre-gorie al IX, el ii spune ca de cit-va timp ar fi crescut foartemult poporatiuneas "in terram Zemram circa partes Bulgariae"adeca in tara Severinului din pal'tile Bulgariei, pe cind taraSeverinului care este bine cunoscuta dupa 0 diploma din1247 a aceluiasi rege, se intinde "usque ad fiuvium OItae" ~inu era deci alta ceva de cit OItenia de astazi, care purtape atunci Inca numele de Bulgaria.

Exista in Brasov 0 parte de oras numita de catra MaghiariBolgarszek adeca scaunul Bulgarilor, de ~i tocmai in aceastaparte nu se intilneste nici 0 urma de popor bulgaresc,

Apoi 0 mapa catalana din 1375 da Rominiei dunarene nu-mele corupt de Bulgaria, pe cind pentru Bulgaria propriuzisa pastreaza forma cea mai corecta de Bulgaria. Intr'undocument de la Mateiu Corvin gasim chiar pe Valachii dintara Barsei desemnati ca Bulgari ').

Pe langa aceste dovezi imprumutate de la d-l Hasdeu 2)mai adaugim inca urmatoarea : Chariuicius, cronicar vechiuunguresc, care traeste sub Coloman (1095-1114), spune unde-va ca pe timput lui Sf. Stefan s'ar fi asezat in Ungaria veninddin piirfile Bulqariei, 60 de familii de Peceneghi, natiunece este cunoscuta-a fi locuit in Valachia, ~i nici odata in Bul-garia propriu zisa. 3)

') "Bulgari in civitate nostra Brassoviensi et terra Bareza commoran-tes temporibus diversum Reg. re Hungariae praedecessorum nos-trorum de ovibus corum nunqi, m aliquos proventus quinquagesi-males solverint." (Columna lui 'I'raian, 1874, p. 127).

2) Istoria Critica, Ed. Il, p. 1J, 12 ~i 68. Domnul Hasdeu aduce a-ceste dovezi, ins a pentru un alt scop cl" e't pen tru a dovedi exis-tenta stapinirei bu! gare la nordul Dunar .

~) Katona, I-Iist. Crit. I. p. 277: "sexagiIl~a viri Bessorum quorum

Amintirea acestei staplniri a Bulgarilor . \ Transilvania ~iprin urmare in toata Dacia, se pastra indelung timp. Ast-feI citim ill un document din anul 1231: "ca mosia Boie,care se margineste cu mosia Sarnbata ~i care asiaz! se afj1\,in insasi tara Valachilor, fiind stapanita din timpuri mai vechide cit aminrirea omeneasca de catre mai marii, bunii ~i stra-bnnii lui Trulh, fusese alipita catra pamintul F'agr1ra~uluiinca din vremile pe cind. iara Volachilor era tara bulgiireasciietc. etc." J) Aceasta amintire care intrecea la 1231 memoriaoamenilor, se referea f~r{t indoiala la vremile intaiului im-periu bulgaresc, care fusese nimicit in 101S de catra Bizan-tini, ciud atunci inceta ~i domnia Bulgarilor pe malul stingal Dunarei, care este pomenita in document ea un fapt demult trecut.

Mai este apoi de luat aminte ca daca admitem ca Bulga-ria nu se intindea in vremile intaiului regat bulgaresc ~i peripa stinga a Dunarii, 0 nesfar~ita intindere de pament re-mine cu totul fara stapin ; caci catra sfirsitul veacului alIX-le (860) Ungurii locuiau inca in Ateluzn, intre Nipru ~iSiret, ear imperatia Moravilor nu se intindea din-colo deTisa. Tot locul mijlociu dintre aceste clone riuri raminea a-afara din ori-ce stapinire. Nu este oare firesc lucru dea admite ca regatul bulgar, care luase 0 intindere asa de

snperius mentiauem habuimus, cum univcrsu apparatu suo, vi-delicet auri et argenti copiositate multaque varietate ornamentorumcurribus ornatis de partibus Bulqariae egressi ad regem venirevoleutes termini Pauuoniorum apropinquaverunt." Besii de aicenu sunt poporul diu Tracia a d-lui Tomaschek, ci Peceueghii:Picenati, Piceni, Biseni, Bessi. '

') Teutsch ttnd Firnhaber, Urkundenbuch zur Geschichte Sieben-burgens, NI'. XLIX: "quod terram Boie, terrae Zumbuthel, con-termiuam et I1IIllC in terra Blachorum existentem, qualit.er eademterra a tempore humanam memoriam transeunte, per maiorcs, a-vos atavosque ipsins Truth possessa et a temporibus iam. quibusipsa terra Blachorum terra Bulqaroruni exstitisse fertu«, ad ip-sam terram F~jroe tenia [uerit" ....

79

80

insemnata la sudul Dunarii, in cit restringea chiar staptui-rea imparatiei r1i11 Constautinopole, se intindea ~i la nordulacestui fluviu in regiuni pe care le staplnise cind-va ~i carp.nu emu supuse unui alt domnitor? D-I Hunfalvy ne stiindce sa fara cu 'I'ransilvania, sustine ca in ace1 timp ea era"un teritoriu neutru pe care atit Maghiarii cit ~i Peceneghiiexercitau dreptul de vtnatoare, dar de la care Bulgarii e-rau inlaturati si pe care ei nici nu-l pretindeau." 1).

In sfirsit, sa mai adaogim 0 dupe urma dovada despre e-xistenta Bulgarilor la Nordul Dunarii. Lucru destul de neas-teptat, aceasta este insusi numele capitalei regatului ungu-resc, Pesia, care este de obarsie bulgaresc. Rosler de ~i re-cunoaste acest fapt, vrea sa-i micsoreze insemnatatea ara-tind ca "numele de Pesta nu ar dovedi alt-ceva, de cit afla-rea de popor bulgaresc pe ripa stinga a fiuviului ii Q).

Toate aceste temeiuri ne par ca dovedesc indestu1 fiin-[area unei Bulgarii dincoace de Dnnare, in timpu1 cit atinut intaiul imperiu bulgaresc. Istoria bisericei romine vaintari aceasta incheiere.

1) Anspruche, p, 33. Pare ca d-l Hunfalvy ar fi fost fata la into-meierea acestor drepturi !

") Rom. Stud. p. 205: "so ware damit hochstens ein Auftreten vonBulgaren im pannonischen TheiIe von Ungarn bczeugt-ein bul-garisches Reich daraus zu deduciren grenzt an Taschenspielerei.Cu toate aceste aiurea Rosler neaqii. aflarea de Bulgm'i de et sting aDuruirii, sustinend ca Slavii din aceste parti au fost de obarsieruteamii, pentru a dovedi ea Rominii n'mt l)utttt imprusnuia ele-meniul sloven al limbei lor de cU la sudul Dune/,1'ii p, 127: "Sla-wisches konnte die walachische sp-ache in sich aufuehmen wenndas romanische Yolk im nor den wie im siiden der Donau ge-vohnt hat ... Aber es waren doch wesentlich verschiedene Idiomedie im norden und im suden erklangen : nordlich wohnten dieRuthenen. .. im suden verbreiteten sich die bulgarischen Slaven. Hatsieh die walachische sprache ihr Scherflein slavisch im nord-lichen Lande beigeIegt so wird diese die un terscheidenden Ziige

Este de netagaduit ca Rominii erau crestini inca de petimpul stapinirei romane. Acest fapt este dovedit intr'un chipinvederat prin numeroasele denumiri de obarsie latina a u-nor uotiuni creatine, precum mai intai insusi numele de crestincare vine de la Jatinescul chrestianus ~i nu de la grecesculXP'·cr'nlX'los;; apoi piigin-paganus, blaerica=-basilica, botez-bap-tiso, Dumnezeu-Dominus Deus, sint-sanctus (alaturea cusfant-e-sfeti, slavon), inger-angeJus (linga el: Anghel, numebarbatesc ~i' Archangel), templa (parte a bisericii care des-parte altariul de public)-templum, altar-altar, cruce-crux ~i multe altele '): Ac"asta marturisire a limbei este in-tarita prin 0 novela a imparatului Justinian pe care 0 vomaduce mai la vale.

'I'otusi daca este afara de ori -ce indoiala, ca Rominii eraucrestini inaintea venirei Bulgarilor si a asezarei 101' in Moe-sia, este tot atit de positiv ca ei imbrati~ara mai tirziu ritulsloven sau bulgar in biserica 101', unde cl tinu aproape de800 de ani (864-1640). Legaturile ce au fiintat intre bise-rica romina, atit in MoJdova cit ~i in Valachia 2) ~i acea aBulgariei, dovedesc ca introducerea acestui rit la Romini

des nordlichen Dialectes tragen; wenn in Suden so wird es diedel' sudlichen Sprache zeigen; nun aber erweist sich das slavis-che im Romanischen als slowenisch." Adeca flind c:a la nordulDunarei au locuit numai Ruteni nu ~i Sloveni apoi Rominii n'auputnt lua elementul sloven al Jimbei 101' de cit la sudul Dunarii ,caci Slovenii nu ar fi locuit nici odata la nordul fluviului. ~i cutoate aceste in locul raportat la inceputul acestei note admitepentru a esplica Pesta sa fi locuit Bulgari adeca Sloveni ac 010. Oareo asemene schimbare de argumente ~i pareri sa nu fie ~i ea 0

Taschenspielerei ?') Vezi asupra acestor cuvinte un studiu al d-Iui ai: Ghifu; Cn-

vinte crestine in limba romina, pnblicat in Columna lui Tr aian aD-Iui B. P. Hasdelt, 1882; Iulie, Septembre, Octombre ~i De-cembre.

') Acea din Transilvania a fost tot-dea-una supusa ierarchiei bi-sericei din Valachia.

6

81

82

n'a putut. sa se iutemple de ctt in timpul celui intaiu im-periu bulgar (680-1018) ~i ca Romtnii nu l'au putut primide cit la nordul Dunarei.

Crestinismul a fost introdus la Bulgari prin discipulii luiMetodiu ~i Constantin, cunoscut ~i sub numele de Ciril, petimpul regelui Bogor sau Boris (852-888), care lua prin bo-tez numele de Mihail. Acesti apostoli ai religiunei crestinein Bulgaria ~i in genere la Slavoni, intemeiara in aceastatara 0 biserica nationala, introducend Iimba bulgara in slujbadumnezeeasca ~i traducend pentru a ajunge asemene tint a,cartile sfiinte in limb a bulgara, care nu este alta de cit ve-chea slovena. Aceasta noua biserica attrna, prin obarsia sainsasi, de patriarchatul de Constantinopole; papii insa nu lip-sira de a 0 atrage catl'a ei, pana ce un sincd, tinut la Con-stantinopole la ineeputul anului 870, hotari ea Bulgarii sefie supusi patriarchatului de rasarit ').

Bogor, neputendu-se multami cu titlul de Kneaz, print,purtat de naintasii sei, lua acel de Tar, imperat, ~i fiind cadupa ideile timpului, un imperat nu era cu putinta fara unpatriarch llnga dinsul, arhiepiscopul bulgar fu inal~at la 3,-

cest rang. Intaia sa resedinta fu Preslaw ; dar ea se scbimbain curend impreuna eu capital a regatului, care fu unadupa alta: Sofia, Moglena Voden si Prespa 2). Dupa cuceri-rea Bulgariei dunarene prin imperatul Zimisces (969-976)regele bulgar Samuel, a carui putere se marginea mai ales inMacedonia, alese drept capitala a terei, orasul Ohrida, a~e-zat linga lacul cu acelasi nume, care deveni in acelasi timpresedinta patriarehului bulgar.

Cind regatul bulgar cazu sub mina puternica a imperatu-lui de Constantinopole Vasile Il, supranumit din pricina a-cestei cuceriri Bulgaroctonul, in 1018, acest imperat pastra

2) Ii1'icek, Geschichte del' Bulgaren, p. 157.') Idem, p. 190.

83

nentinarea bisericei bulgaresti, luind numai cit capului ei ti t-lul de patriarch ~i ne lasindu-i de cit pe acel de arhiepis-cop ') Acest arhiepiscopat nu intirzie cu toate acestea a ea-dea in minile Grecilor, care'l elenisara cu desavirsire. Nu seafia de cit doi patriarchi bulgari cu resedinta in Ohrida, Fi-lip catre anul 1000 ~i David 1015-1018. Imperatul VasileII numeste el insusi pe intaiul arhiepiscop grec in acest 0-

ras, loan de Dibra, 1019 2).Cind regatul bulgar fu restatornicit prin fratii Petru ~i A-

san, ea regat valacho-bulgar, ei alesera drept capitala Trnouio~i asezara aici un patriarch neatirnat de biserica din Con-stantinopole, 3) caci patriarchul din Ohrida fiind cu totul gre-cisat, Bu1garii nu'l mai priviau ea tinendu-se de natia lor.

Istoria mai de apoi a bisericei bulgaresti ne mai infato-sind vre-un interes pentru Iucrarea noastra, sa cercetam le-gaturile in care se gasia aceasta biserica cu acea a Romini-101' din Dacia.

Cele d'intai cunostinti positive care au ajuns pana la noiasupra biserieilor din 1\'1oldova ~i din Valachia, ni le aratiiea jiind supuse patriarchiei din Ohrida. Ast-fel cronieele m01-dovenesti spun ca Iuga domnul Moldovei (1375) trimise lapatriarchia din Ohrida pentru a eere "blagoslovenie" spre un-gerea Mitropolitului Teoctist 4). Aceasta suprematie a archie-piseopului de Ohrida, asupra bisericei moldovenesti, fiintainca pe timpul lui Stefan eel mare. Aeest domn, serie chiarin anul suirei sale pe tron, 1457, 0 scrisoare catre archie-piscopul de Ohrida in care il titlueste: "prea fericitul archie-pisco al Primei Iustiniane ~i a tuturor Bulgarilor, Serbilor~i terilor Daciei", Il instiinteaza despre moartea mitropoli-

J) li?'ecek, Geschichte del' Bulgaren, p. 202.2) Idem, p. 211 nota 1. Comp. p. 20l.3) Idem p. 226.') Letopisetele ~el'ei Moldovei de M. Coqiilniceanu, Iasi 1852, I p.

102 (Cronica lui Ureche).

tului Visarion si'l roaga sa'i trimita bine-cuventarea spre un-gerea unui altuia. Archiepiscopul in respunsul seu se nu-meste : "Dorotheiu, prin mila lui D-zeu arhiepiscop al Primeilustiniane, a tuturor Bulgarilor ~i a terilor de meaza-noapte."El cere ertare ca nu poate veni insusi spre a unge pe mi-tropolit, trimite domnului bine-cuventarea sa, poftindu'l asfinti pe noul titular eu ajutorul episcopilor terei ~i al mi-tropolitului Ungro- Valachiei, "fratele nostru intru Christos,domnul Macarie, fiind ca ~i el se ~inetot de eparchia noasira" ').

Fintarea acestei autoritati a archiepiscopului de Ohrida a-supra biserieei din Valaehia reiesa chiar din un documental patriarchiei de Constantinopole. Astfel catre 'anul 1390patriarehul Antoniu scrie lui Mircea I domnul Valacbiei ~i'i zice: ,,~i archiepiscopul vostru de la Ohrida au consimtitla aceasta ~i au dat bine-cuventarea sa; insa noi nu putemnici necunoaste nici schimba ceea ce intelepciunea sa a ga-sit cu cale" 2). In sfirsit Mateiu Vlastari care scriea catre1335 0 adunare de legi bizantine, zice ca Moldo-Valachiaera supusa Ohridienilor 3).

Patriarhul din Constantinopole era totusi departe de a re-cunoaste in tot dea-una scaunului Ohridei aceasta intinderea jurisdictiei sale. El cerea, dupf cit se vede in mai multe

I) Publicate pentru prima oara in Glasnic, organul literaturei ser-be, VII p. 177. Reprodus in Magazin istoric pentrn Dacia de Biil-cescu ~i Laurian, I, p. 277. Data 1456 sub care aceasta corespon-elenta este publicata in aceste doua colectiuni este gresita. Intr'-adevar data complecta tiparita este : 6964 luna April 20 indictio-nul IV -le. Aceasta este eu neputinta, caci indictionul al IV-le auinceput tocmai la 1 Septembre 1456 ~i s'au sfir~it la 31 August1457. Deci luna April n'a putut cadea de cit in 1857. Vezi EmilePicot, Chronique de Moldavie par Gregoire Ureche, Paris, 1878, p. 90.

2) Acta patriarchatus Constantinopolitani MCCCXV-MCCCCII Eel.Miklosich et Miiller, Wien, 1860, IT, P 230.

") Vezi Indreptarea legii, Ttrgovistea, 1652, p. 403: "asta sa scriein pravila lui Mateiu Vlastari, cum ca ~i Moldo-Valachia au fostsupusa Ohridenilor", apud Melchisedek, Chron. Rom. p. 44.

rinduri, a rapi. de la el puterea ce 0 avea asupra terilor 1'0-

mine, ~i amintirea uneia din aceste lupte au fost pastratachiar in arhivele Constantinopolei; caci cu toate ca scaunularhiepiscopal de la Ohrida a fost grecisat, el tot pastra fatacu acel din Constantinopole 0 oare-care neatirnare, care tre-buia sa jigneasca tendintele cotropitoare ale patriarcha-tului 1).

Catra sfirsitul veacului al XIV-lea patriarchul bisericei ra-saritene, luind ~tiinta ca biserica moldoveneasca cazuse incursele unui in~alator, 1'agara, care dindu-se drept patriarchsfintise un episcop in. tara, trimise mai multe fete bisericestisa vada cum stau lucrurile. Dornnul care ocirmuia in acesttimp in Moldova, respinse amestecul lor, cea ce impinse pepatriarch a face pe staptnul ~i a numi din propria lui auto-ritate drept mitropolit in Moldova pe un care-care Ieremia.Acesta insa fu alungatcu rusine. 2) Patriarchul trimise atuncipe mitropolitul din Mitelene ea sa aduca in orinduiala bi-serica moldoveneasca 3); dupa cit se vede nici acesta n'afost mai norocit ~i patriarchul vezend ca Moldovenii nu vroesca primi preoti streini in tara 101', numi atunci ca locotiitor,pana la alegerea canonica a unui mitropolit, pe un membrual clerului moldovan, protopopul Petru 4). Moldovenii cereauea patriarchul sa recunoasca legalitatea alegerei mitropolitu-lui losif, care fusese sfintit de catre acel din Galitia, dupa

1) Archiepiscopul Teophylact (1085-1107) scrie patriarchului deConstantinopole: "ee drept i~i insuseste patriarchul de Constanti-nopole de a se amesteca in trebile bulgaresti, cind acest poporare biserica sa autocetala ~i cind patriarehul n'au dobindit niciun privilegiu asupra ei ?" Istoria bisericei bulgaresti de M. S.Drinoo citat de Episcopul Ilomanului, Melcbisedek; in Cronica Ro-manului, Bucuresti, 1871, I, p. 53.

.!) Acta patr. Const. Il, p. 223.3) Idem, p. 266.') Idem, p. 241. Compara Emile Picot et Georqes Bengesco, Ale-

xandre le Bon prinee de Moldavie (1401-1433) Vienne 1882. p. 50.

86

cit se vede din pricina unei veduvii la scaunul Ohridei ')..Ei nu voira sa le se nimica din cere rile lor, ~i patriarchultrebui, pentru a obtine izbinda atit de mult dorita de el, aincuviinta ertarea mitropolitului losif, pe care '1 afurisise dela inceput, si'I recunoscu in insusirea lui, cu conditie ca ~iacesta sa se supuna suprematiei patriarchului.

Totusi aceste legaturi inchegate cu atita truda, nu tinuramult timp. lmperiul bizantin, amenintat in toate zilele maimult de catre Turci, cauta un sprijin in apusul Europei.loan Paleologul il ceru de la papa, care fagadui a starui peltnga curtile apusene, daca biserica rasariteanti s'ar supuneautoritatii sale. Patriarchul consimti la aceasta cerere ~i poftipe toti ceilalti capi ai bisericii rasaritene a lua parte la si-nodul de la Florenta, unde era sa fie desbatuta aceasta preainsemnata intrebare, Patriarchul de Ohrida, acel de Ipek(Serbia) ~i mitropolitul Valachiei nu dadura consimtimentullor. Patriarchul de Constantinopole trimise in Moldova peun calugar grec, Damian, care starui mult pe linga domnulte1ii pentru a face ea biserica moldoveneasca sa ia parte lasinod. Nu cunoastem la ce au esit aceste staruinte ; dar noigasim pe acelas Damian, representind Moldova ea mitropolitla intrunirea de la Florenta, Se pare ca patriarchul, reza-mindu-se pe autoritatea nou dobindita. asupra Moldovei, tri-mise pe acest personagiu sa represinte tara la sinod. Ade-veratii trimisi ai Moldovei potrivira sa ajunga la Constanti-nopole dupa plecarea imperatului ~i a patriarchului. "N'auafiat solii lui Alexandru Voda nici pe pa triarchul, nici pe im-peratul la Tarigrad, ci iar se intorceau neispravind nimica;

') AWi data videm din aceasi causa un mitropolit moldovan sfiu-tit de Arhicpiscopul de Ipek al Serbiei. (Lctop. T. p. 113). Dupacit se vede aceasta imprejurare face pe D-l Htmfalvy (Anspriichep. 125) sa sustina ca biserica Rominilor era supusa cauonicestcmitropolitului din Halici. Oare legaturile cu scaunul Ohridci ti e-ran necnnoscute sau le lasa inadins la 0 parte?

87

nu le au parut a fi eu eale; ci s'au dus la Ohrida unde, ga-sind pre episeopul de Ohrida ~i dand solia la densul, ca e-rau trimisi pentru invetatura legei, luat-au de aeolo ~i preoti~i earti serbesti de toata oranduiala bisericei" 1): Ast-fel re-intra Moldova sub atirnarea veehii sale suzerane spirituale,~i curend dupa aeeea Tureii, punend mina pe Constantino-pole, patriarehul acestui ora~ fu impedeeat de la restatorni-cirea autoritatei sale asupra terilor romine, care ramaserfsub atirnarea canonica a Ohridei pana la perderea autoeefa-liei sale, catre sfarsitul seeolului trecut, 1767. Ast-fel amvezut pe Stefan eel Mare cerend de la acest seaun bine-eu-ventarea mitropolitului seu.

Invetatul domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir, explica in-tr'un alt chip 0birsia suprematiei spirituale a Ohridei asu-pra biserieilor romine de la nordul Dunarei, El ziee ca mi-tropolia din Moldova atirna de la ineeputul ei pana la sino-dul de la Florenta, de patriarchul de la Constantino-pole, dar ca mitropolitul aeestei [eri, impreuna eu pa-triarchul resaritului, rostindu-se in aeest sinod pentru u-nirea eu biserica catolica, unire respinsa de cea mai mareparte a biserieei ortodoxe, mitropolitul moldovan nu indrasnia se mai reintoarce la scaunul seu. Arehiepiseopul din E-fesa trimise atunci in loeul seu in Moldova un archidiacon,ordonindu'i a primi sfintirea de la arhiepiscopul de Ohrida,~i de atunci pana la ineeputul veaeului XVII-lea Moldoveniiremasera sub atirnarea Ohridei 2). Domnul nu face de clt a

1) Letopisitele F!rei Moldovei, de M. Cogiilniceanlt I, p. 106.nota.

') Operile principelui Dimitrie Cantemi1', tiparite de societatea a-cademica romtna, Tom. I, Descriptio Moldaviac, Bucuresti, 1872,p. 144. Aceasta parere este imparta~ita de catre d-l Golubinsky,profesor la Universitatea din .i\Ioscva, in cartea sa; Kratkii ocercistorii pravoslavnik tirkvei Bolgarskoi, Serbscoi, Rumanskoi, ili.'IIoldovlalfskoi,1871, tradusii in l'ollline~te de d-I I. Oaracicooeanu. ;Privire sClirta asupra istoriei bisericesti romina-ortodoxa, Iasi, 1879.

88

reproduce in aceasta espunere, continutul unei scrisori a pa-triarchului bizantin, trimisa lui Vasile Lupu (1634-1654),~i pe care el 0 da in intregul ei. Este invederat insa cascaunul din Constantinopole, avend interes a atrage din noubiserica moldoveneasca sub atirnarea sa, iscodi aceasta fa-bula pentru a ariita domnului ea, supunendu-se patriarchuluidin Constantinopole, n'ar face de cit a restatornici 0 vechestare de lucruri care fiintase in toate timpurile si care nufusese turburata de cit in urma sinodului de la Florenta decatra pseudo-patriarchul Mitrofan

Ca aceasta parere nu este de ctt 0 iscoada se vede dininsusi actele patriarchatului de Constantinopole, reproduse denoi mai sus, ~i care sunt cu mult mai vechi de clt sinodulde la Florenta,

Sa tragem acum urmarile ce izvorasc din aceste fapte.Daca admitem ca Rominii sa fi imbratisat crestinismul bul-

garesc dincolo de Dunare, in peninsula balcanica, atunci nuse pot esplica mai multe fapte. netagaduite. Mai intai esireaValachilor transdunareni presupusa ea inceputa pe la 1185trebui sa se prelungeasca indestul de mult timp, ~i chiarRosler admite ca ea urma ~i deveni mai numeroasa pe vre-mile navalirii turcesti (dupa 1356) I). Insa in tot acest timpRominii din cea parte ~ Dunarii erau supusi autoritatii re-ligioase a patriarchului de Trnowo. Cum se face atunci caindata ce ei trec Dunarea sa'i vedem intorcendu-se la ve-chiul lor patriarch din Ohrida, care perise, pentru a ziceast-fel, pentru natiunea bulgareasca in cufundarea intaiuluiseu stat?

Apoi la Romiuii din Macedonia, 'I'esalia ~i Pind, ~i in de-

1) Rom. Stud. p. 116. "Unter den ethnographischen Veraenderungenwelche sich im GefoIge derselben (Osmanischen Machtentfaltung)volIzogen, erscheint uns keine bedeutender aIs del' Ruckgang desromaenischen Elementes auf del' Halbinsel, bewirkt durch Anfsau-gung und Auswanderung."

~b~te. ~ toti Rominii sud-balcanici, slujba religioasa se facein limba greaca ~i nu in cea slavona, precum aceasta avuloc mult timp la Rominii de la nordul Dunarii.

Aceasta deosebire in limba predicarei este tot atit de pu-tin de inteles daca admitem ca Rominii sa fi revenit in Da-cia din partile centrale ale Hemului, de unde vroeste sa-ireaduca d-l Tomaschek, ~i aceasta, ori-care ar fiesplicarea ces'ar da presentei limbei grecesti in biserica macedonica a Ro-minilor : sau ca admitem ca ei de la inceput sa fi saver~itslujba religioasa in aceasta limba, sau ca sa ne inchipuim capatriarchia din Ohrida greciztndu-se, inlatura incetul cu in-cetul limba bulgareasca de mai inainte ~i 0 inlocui cu ceagreceasca.

Daca deci Rominii au trecut Dunarea inainte de data in-semnata de RosIer venind din jos de Balcani, ei ar trebuisa slujeasca sau sa fi slujit cind-va ~i dincoace de Dunarein limba greceasca,

Aceasta deosebire in limba liturghiei esplica ~i acea carese afla intre caracterele cu care sunt scrise ambele dialecteromine. Acel din Macedonia intrebuinteaza alfabetul grecesc,pe cind acel din Dacia se slujia pana in vremile din urmacu literile cirilice, pe care le-au parasit apoi pentru a intro-duce caracterele latine, Tot din aceasta inriurire trebue de-dusa aflarea unui numer mult mai mare de cuvinte slavonein dialectul daco-romin de cit in acel al Macedoniei, careeste din potriva plin de cuvinte grecesti.

Pana acum insa supunerea bisericei romine catre patriar-chia din Ohrida, pastrindu-se ritul bulgar la nordul Duna-rei, pare a remine 0 ghicitoare nedescurcata, Pentru a 0 es-plica va trebui sa ne urcam mai sus, pana la 0 novela aimperatului Justinian.

Patriarchatul din Ohrida, sub forma sa bulgara, avu untraiu prea scurt, pentru a se admite ca in timpul fiintareisale sa fi putut introduce crestinismul slavon pe ripa stinga

89

90

a Dunarei, eu atit mai mult ea intemeierea seaunului aeesteipatriarehii in Ohrida cade in vremile imperatului Zimisces,.care supuse prin arme Bulgaria dunareana, in cit era chiarimpedecata de asi intinde autoritatea pe malul nordic al flu-viului, intru cit tara mijlocie dintre Balcani ~i Dunare ea-zuse sub stapinire dusmana.

Patriarchia din Ohrida a purtat insa in tot-d'auna titlul depatriarchie sau archiepiscopie a Primei Jusiiniane. A~a Archie-piscopul din Ohrida care ia parte in 1256 la sinodul dinConstantinopole, se intituleaza : "smeritul monaeh loan ~i cumila lui Dumnezeu archiepiscop al Primei Jusiiniane ~i atoata Bulgaria." I).

In decursul secolului al XV-lea acest archiepiscop portatitlul de: archiepiscop al Primei Justiniane, al tuturor Bul-garilor ~i al terilor. de meaza-noapte" 2). El pastreaza acesttitlu ~i in decursul secolului al XVI-lea: "PrilYmila Iui Dum-nezeu archiepiscop al Primei Justiniane ~i patriarch al Bul-gariei, Serbiei, Macedoniei, Albaniei, Bosniei ~i Ungro- Vala-ehiei" S). Patriarchul din Constantinopole cind se indreaptacatre acel din Ohrida il numeste : "prea fericitul archiepls-cop al Primei Justiniane, Ohrida ~i a toata Bulgaria."

Archiepiscopul Primei J ustiniane este pornenit pentru in-taia~i data in novela a XI-a a imperatului Justinian din a-nul 535, indreptata catre capul bisericei din acel oras, a ea-ruia a~ezare era unde-va pe malurile Dunarei. Imperatul prinaceasta lege, orandueste caderile ei ~i arata jregiunile asu-pra carora era sa se intinda jurisdictia acestei episcopii. In-tre altele el zice: "Fiincl ca acuma, cu ajutorul lui Dumne-zeu, ast-fel s'a marit republica noastra, in cit ambele maluriale Dunarei sa fie pline de cetatile noastre ~i atit Vimina-

') Golttbinsky citat de Melchiseclec, Chronica Romanului, p. 54.2) Vezi mai sus p. 84.3) Melchiseclek, ibid. p. 55.

91

ciul cit ~i Recidua ~i Literata care sunt peste Dunare, safie earasi supuse autoritatei noastre, am gasit de cuviintaetc." Acest loc arata ca jurisdictia archiepiscopului PrimeiJustiniane se intindea ~i pe ripa stinga a Dunarei ~i ca decise aflau crestini ~i in aceste parti ').

Bulgarii asezindu-se in Moesia, pusera mina pe archiepis-copatul Primei Justiniane ~i facura din el un scaun bulga-resc, care pastnl vechiul seu titlu sub noua sa stapinire.Am aratat mai sus, ea patriarchatul din Ohrida nu fiinta informa sa bulgara de cit foarte putin timp (20 sau 30 de ani)~i ca in acest restimp era chiar impedecat de a intinde au-toritatea sa pe rip a stinga a Dunarei, Pentru a esplica su-punerea bisericei Rominilor sub scaunul episcopal din Ohrida,trebue admis ea aceasta archiepiscopie n'a facut de cit a

mo~teni drepturile cele vechi pe care archiepiscopia primeiJustiniane le avea pe ripa st:ingii a Duna'rei, drepturi carese intinsera tot mai mult, cu propasirea puterei bulgarestiasupra terilor asezate la nor dul fiuviului. Cind Bulgarii cu-prinsera Moesia ~i a~ezara aci un patriarch bulgar in ve-chiul scaun al Primei Justiniane, ei introdusera crestinismul

') Nov. XI: "Imp. Justinianus A. Castelliano viro beatissimo, Ar-hiepiscopo primae Justinianae : "cllpientes ut primae Justinianaepatriae nostrae pro tempera sacrosanctus antistes, non solum me-tropolitanus sed etiam arhiepiscopus fiat et caeterae provinciaesub eius sint auctoritate, id est tam ipsa mediterranea Dacia quamDacia ripensis nec non Mysia secunda, Dardania etPraevalitana pro-vincia et secunda Macedonia et pars secundae etiam Pannoniae, quaein Bacensi est civitate.s=Quum igitur in praesenti den auctore itanostra respublica aucta est ut utraque ripa Danubii iam nostriscivitatibus frequentetur, et tarn Vimiuacium quam Recidua et Li-terata, quae trans Danubium sunt, nostrae iterum ditioni subiectaesint, necesarium duximus etc." In timpul dominatiunei romane ~i a-celei a Gepizilor, Dacia avea episcopi. Vezi scrisoarea papei Eu-geniu catre Tutund chaganul Avarilor in care il invita a res-tatornici acele episcopii. Epist, Eugenii papae ad Tutundum Ava-rerum Chaganum a. 826 in Thie1'1'Y, Attila, Paris 1855. II p. 204.

92bulgar in toate regiunile supuse eparchiei sale precum ~i inacele ce le supusera in urma autoritatii 101', deci ~i asuprateriIor romine de la nordul Dunarei. Acest archiepiscopatschimba apoi de mai multe ori resedinta sa, pastriud insapretutindeni autoritatea sa spirituala asupra terilor puse subjurisdictia sa. El se opri in sfirsit la Ohrida, unde perdu incurend caracterul seu bulgaresc ~i 0 parte din neatirnareasa. Terile romine, care fusese supuse in timp de veacuri au-toritatei sale, nu incetara cu toate acestea a 'i 0 recunoastechiar si acum, cind era decazut din vechea sa stralucire.

In timpul reintemeierii puterii bulgaresti la sudul Duna-rei sub forma ei valacho-bulgara, terile romine de la nor-duI fluviului erau cazute acuma sub alte staptniri, ast-fel cade asta data statuI bulgaresc s'a oprit la Dunare. Unguriicucerise acum Transilvania, in timp ce Moldova ~i Valachiasufereau staptnirea Cumanilor. Eata pentru ce gasim ca au-toritatea patriarchului de Trnowo nu trece fluviul ') ~i po-poarele care locuiau pe ripa stinga, de ~i supuse politicestela niste puteri streine, erau libere in privirea religioasa ~iputeau sa'~i urmeze legaturile 101' cu capul bisericei 101', careresedea tot la Ohrida.

Rominii deci n'au putut sa reviuadin Moesia, fiind ca einu s'au aflat nici odata acolo. Pentru a intelege rolul 101'

J) D. Hunfalvy (Anspruche p. 28) ad mite fiintarea unei Bulgariidiucoace de Dunare in vremea intaiului stat bulgaresc ; 0 neagainsa pentru timpul urmator. Pentru a scCipa insa Transilvania, elrestringc aceasta stapinire a Bulgarilor pe ripa, stinga a Dunareila partile care invecineaza gurile sale. Noi credem ca d-sa aredreptate in ceea-ce priveste timpul cind a fiintat aceasta stiipi-nire ; caci daca statul valacho-bulgar ar fi avut suprematie pemalnl sting al Dunarei, ar trebui sa gasim pe Romini supusi pa-triarchului de Trnowo, cea-ce nu se vede. Cit despre restringe-rea locala a acestei stapmiri, am vezut mai sus ca ea se intindeatocmai asupra Transilvaniei ~i prin partile Tisei, unde insusi Ros-ler nu poate taglidui a recunoaste cel putin fiintarea poporuluibulgar. (Rom. Stud. p. 205).

dincolo de Dunare in vremile statului Valacho-bulgar, nu estede nevoe a inchipui ea ei sa fi fost foarte numerosi in ,,1\'1oe-sia" ~i apoi a esplica mai tirziu disparerea 101' din aceastatara, punendu-i sa treaca Dunarea. Cei d'intei capi ai res-coalei erau valachi; cele d'intei lupte pentru resturnare a-vura drept teatru muntele Haemus, patria Valachilor; ele-mentul bulgar, care era singurul mai cultivat, sfir~i prin apredomni ~i statul valacho-bulgar se schimba pe nesimtitein un stat curat bulgaresc.

Uit despre ritul bulgar care se inttlneste la Rominii de lanordul Dunarei, el a fost introdus aid in vremurile inteiu-lui stat bulgar, care '~i intindea stapinirea lui pana in Pa-nonia. Nu este de nevoe a face pe Romini sa primeasca a-cest rit la sudul Dunarei ~i chiar .legaturile bisericilor mol-dovenesti ~i muntenesti eu scaunul arhiepiscopal din Ohrida,arata ca Rominii n'au putut primi crestinismul bulgar de citla nordul Dunarei, in terile pe care ei le ocupa ~i astaai.Caci daca Rominii ar fi venit din Moesia dupa veacul alXII-lea, ar trebui sa asculte de patriarchul de Trnowo; dacas'au reintors de mai jos din sudul Balcanilor dupa 1018, eiar trebui sa slujeasca in biserica 101' in limba greceasca ea~i acei din Macedonia. A se admite insa ca Rominii sa firevenit mai inainte de secolul al X-lea in Dacia, nu este deloc nimerit, intru cit violenta navalirei, care se presupune ca'i ar fi putut alunga din Dacia, staruia inca in toata fu-ria ei.

vCRONICARI ~I ISTORICI.

Se mai intimpina impotriva aflarei Rominilor in Dacia Tra-iana, tacerea absoluta pe care ar pazi-o asupra acestui fapttoate izvoarele veacului de mijloc.

Chiar cind aceasta tacere ar fi intr'adever, in ca ea nu ar

93