Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL

7/23/2019 Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL

1/40

S tU d i i

CE'~t-Q, -;),tt-'wi11-~ei @ oinCi11~ ,iO Z ,

,~q;cia

gtaian

J f

Profesor d.e ;soria Romnilor la Utiversitatea

din

Iai.

. IAI.

Tipografia,Nf3.ioJ).ala strada

V.

Alexandri.

18 84. . ,, .: ,


2/40

nima lor ctr simimentele omeneti, soarta uuui popor su-

pus nu poate dup raiune s se schimbe tot in mai r cu

ct trece timpul, i dac o asemene stare de lucruri fiina in

Transilvania in nite vremuri barbare i crude, a venit tim-

pul ca ea s inceteze, ca triumful raiunei i a omeniei s

ajung predomnitor.

V I I

TOPONIMIA

Un argument i din cele mai hotritoarepe care pro-

tivnicii struinei Romnilor in Dacia cred a'l putea in-

voca in favoarea tesei lor, ar fi acel al lipsei, in rile

locuite astzi de Romni, a unor numiri geografi ce de obr-

ie roman sau dac. Intr'adevr se intimpin, i nu fr cu-

vent, c dac Romnii ar fi locuit in Dacia fr intrerumpere, a-

ceast ar ar fi trebuit s pstreze urmele unui asemene

fapt; cci un popor las in totdeauna intiprirea individua-

litei sale pe locurile care au dat adpostire traiului seu.

Dac deci Romnii n'ar fi prsit cu totul Dacia, la Ince-

putul nvlirei barbare, s'ar regsi in numirile geografice a

le rilor astzi locuite de ei, termini de obrie roman sau

dac, cea ce nu are loc. _Toate rile care au fost supuse

stpinirei romane au pastrat, pentru a zice ast fel, pecetea

romanisrei lor in denumirile geografi ce. Dac Dacia face

singur excepie de la o asemene regul, aceasta s'a .intm-

plat numai din pricin c este mai singura ar care a fost

cu totul prsit de Romani. De aceea i toate numirile ge-

ografice ce se afl in vechea Dacie sunt de obrie slav, ma-

ghiar sau german: terminii latini sau daci au fost cu to-

ii perdui, pentru c Dacia nu au pstrat pe nici unul din co-

pii sei, care s'i transmit posteritei 1 ) - ,

1)

Bosler,

Rom. Stud, p. 129. Hunfalvy, din Rumnen und ihre

Anspruche, p. 39.

7


3/40

76

Intimpinarea ar f i intr'adever grav, dac ar f i intemeet.

Noi am avut ins prilejul a desgoli sistemul urmat in espu-

nerea tesei lor de autorii pe care-i combatem, care const

tocmai in a trece sub tcere mprejurrile care ar putea s-i

contrazic, a supune textele, ce pot suferi operaiunea, unor

interpretri siluite, a se feri de ori ce apropiere din care ar

putea s reias adevrul. Ar f i oare aa de afar din cale

ca ei s

f i

procedat tot ast fel i in privina nomenclaturei

rei locuite de Romni, cu atta mai mult c ei nu o cu-

noteau dup ct se vede cu deamruntul, i c nu aveau de

grij a mprtie o asemine netiin, care' slujia .aa de bine

inta pe care o urmreau.

Rsler

sustine c nu exist in Transilvania i in Banat

- -

- -

nici un sing~tr ora

cu nume de

obrie rem n 1).

Aceast

susinere este cu totul fal, Numele romane sau dace au

fost pstrate la mai multe localiti pe care avem s le :e-

v

numeram.

. In Banat. la intrarea viei Temeului care deschide calea

prin muni

ctr

luntrul

rei,

se gsete astzi satul Tapa

sau

Tapia.

Tocmai aice au existat vechea localitate numit

Tapae de Dion i Iornandes

2 ) ,

unde Traian avu prima intl-

nire cu armatele

lui

'Decebal inainte de a intra in hotarele

Daciei. Este tiut c Traian in prima lui expediie ptrunse

etr

capitala Daciei prin Banat, i singura cale deschis pe

aice este valea Temeului. De la Tapae a trecut prin

Ber-

sob~m

i

Aixin

ctr Sarmizagethusa i in drumul de as-

. tzi de la Tapia

ctr

Grditea se

in tln ete

tocmai au-

entul 'I'emeului,

Brsaoa,

care fr indoial i a tras numele

de la vechea politice dac, aezat tocmai in regiunea pe

unde astzi curge riul cu acela nume.

') Rom Stud. p. 130.

2 )

Dia Casius LXVUI, 10. Iornandes 12: Quae patria (Dacia) in

corespectu Moesiae sita trans Danubium, corona montium cingitur

dnos tantum habens accessus, unum per Bontas alterum per Tapas .


4/40

77

Lng

C luiu ctr

nordul Transilvaniei se afl astzi satul Pa-

ta, i tabula lui Peutinger d ca staiune a 20-a pe drumul de

la

Cern a, lng

Dunrea, la

Porol is sum ,

cel de pe urm o-

ra la nordul Transilvaniei, numele de Patavissa sau Potaisa

care nu este alt ceva de ct Patavicus sau vicus Pata ').

Ct despre forma acestor doue nume, ea trebuia s rmn

neschimbat, cci dup regulele fonetice a le lim bei ro min e nu

putea primi nici o modificare. Compar: casacccasa, barba=

barba, capracccapra.

Satul Oigmu pe ripa dreapt a M ureului la nordul 0-

rtiei, nu este alt ceva de ct Zeugma lui Ptolemeu, for-

mat dup aceai lege care produse Cerna din Zerna. Loca-

litatea unde se afl astzi acest sat, corespunde cu aezarea

pe care-i o d Ptolomeu, de i acesta pune Zeugma lui ceva

mai aproape Tibiscum, de cum se afl astzi Cigmul. Dar

Ptolomeu nu visitase el singur Dacia, scriea dup alte lu-

crri mai vechi; apoi cartografi a veche era departe de a fi

precis.

Rucrul de astzi de lng Olt amint~te Rucconium al

aceluiai geograf, care pune in harta sa acest ora lng

Carpai i aproape de un riu.

Oraul Deva nu este de ct ~i unuia din numeroa-

sele orae dace a crora final era dava, probabil, dup

forma numelui de astzi, vechea Decidava Tot aa este cu

numile de astzi Daca, Daia care amintesc pe poporul de

batin a Daciei.

Vechea statiune de bi numit de Romani Ad-mediom era.

in tocmai aceai ce se regsete astzi sub numele de

Me-

kadia (in limbagiul poporan al Romnilor acelor pri Media).

enumeroase inscripiuni dedicate virtuei bine-fctoare a

apelor sale calde arat c aceste bi erau visitate nc de

1 )

Tabula lui Peutinqe, Comp. Akne?' una Miiller, Rom. In-

schr. in Dakien No. 708:

Potaissa.

2


5/40

78

Romani. ') Tabula lui Pentinger pune ins aceast staiune i-

mediat dup Oerna pe Dunre, ceea ce corespunde pe de-

plin cu aezarea ei actual, in ct este peste putin a nu

se admite aice o continuitate a denumirei. Se ridic ins in-

doeli asupra derivaiunei numelui romn din forma roman,

pe motivul c mediam ar f i trebuit s dee in rom nete forma

meaz, ca i in mediam diem=:meaz :zi, mediam noctem

meaz noapte. La aceasta intimpinm c nu se ie in bgare

de sam inriurirea pe care metatesa silabei ad a putut s

o pun in lucrare prin stremutarea din loc a accentului .

Ad-me-diam=-Me-d-diam, de unde prin contragere: Media,

Mehadia, Media.

In sfrit s amintim doue orae ale Valachiei a cror ele-

numire este datorit unor imprai romani care probabil le

intemeier, C aracal aa numit dup impratul Caracalla

2 )

i Tumu Severinului, dup unul elin cei doi Severi care dom-

nir in Roma. Partisanii cu ori ce pre a prsirei Daciei vroesc

s vad in acest de pe urm nume o amintire a tribului slav

') Akner und Mii,llet,

1. c. No. 19-42. No. 21: quod a longa in-

firmitate virtute aquarum numinis sui revocaverunt filiam No.

27: fontibus calidis, No. 31: ob restitutam valetudinem bo-

nam. Anonymus Ravennatis o numete: Me(lilas. Districtul li-

mitrof al Valachiei se numete: Mehedini.

2 )

Lng Caracal se afl ruinele unei ceti pe care poporul din

imprejurimi o numete Antina, nume pe care '1 credem derivat

din Antonina, in ct ast fel numele impratului Antoninus Cara-

calla s'ar fi mprit asupra oraului i a cetei zidite de dnsul.

.Revista tiinific din Iai Contimpuranul sub redacia d-lui

1.

Ndejde (anul 1884, p. 577) combate aceast derivaiune pe mo-

tivul c a urmat de n in latinete s'ar fi prefcut dup o lege

fonetic in romnete in i c deci Antonina ar fi trebuit s

dee astzi forma ntina, Untina, iar nici odata Antina. Ce se face

ins atunci cu

Anton

numele propriu derivat fr indoial de la

numele latin

Antoni~ts?

Trebue tiut anume c chiar in cazurile

unde se gsesc regule generale in formele limbistice, aceste nu se

aplic la numele proprii, care ne avnd inles, urmeaz unor re-

gule fonetice particulare.


6/40

79

al Severanilor, care in s n'au locuit nici odat in preajma

acelui ora ci in Dobrogia i in centrul Balcanilor. Mai este

de observat apoi i genetivul singurit al cuventului. In

s frit s'a descoperit in acel ora mai multe inscripiuni care

dovedesc c in acel loc a fost o aezare roman. Una din a-

ceste inscripiuni amintete chiar pe impratul Severus. In

timpurile din urm s'a dat tot aice peste un cimitiriu pen-

tru oameni sraci ').

In Moldova oraul

Suceava

amintete prea bine pe vechea

Sucidava pe lng aezarea ei pe carta lui Ptolomeu lng

Prutul superior, pentru c aceste doue imprejurri s fie da-

torite

in tm plrei, .

Trebue s mrturisim ins c numele de ome rmase din

perioada roman sunt puine in Dacia. Dac privim la Fran-

ia, Spania sau Italia gsim c numele de orae rmase de

la Romani sunt in numer insemnat i c fr indoial exista

in aceste eri o puternic tradiiune local, pe Cnd in Da-

cia ea nu este de ct slab representat, Cum s se esplice

acest fapt care nu se poate tgdui?

Noi credem c trebue atribuit caracterului deosebit al n-

vlirei

barbare in apusul Europei i in rsritul acestei pri

a lumei, cu deosebire in Dacia. In partea

apusan

a impe-

riului roman au nvlit numai popoarele germane, cel puin

numai aceste intr'un chip mai statornic. Hunii a trecut nu-

mai ct pe aice; Avarii. i Ungurii, de i a prdat une-ori

Germania, Frania i Italia, nu i-au ales in aceste eri lo-

cul slluin ei lor, ci in Panonia, in preajma Daciei. Po-

poarele germane ele

in si,

inainte de a se aeza in erile

apusene, trecuse prin acele de la rsrit, de unde venia

n-

rlirea, ~i lovindu-le pe aceste cu toat furia lor, i re var-

1 ) Akne1' ttnd MiillM' L c. No. 17-16: No. 14; t sev. Nu inele-

gem pe ce motiv d-l Mommsen declar aceast inspripie de apo-

crif C. 1. L. III, p. 12: videtur ficta propter nomen oppidi,


7/40

180

sase tot focul selbtciei lor asupra acestor pri I in pri-

mul loc asupra Daciei, i numai ct dup acea, rcorii i in-

duplecai ctr civilisaie, cei mai muli cretinisai in pr-

ile rsritului, treceau mai departe ctr Europa apusan.

Pe cnd deci apusul Europei primi in sinul seu popoare

ce e drept barbare, dar capabile i chiar doritoare de a se

civiliza, Dacia fu copleit sau de aceste popoare la prima

AA/

lor ciocnire sau de altele de neam lfanic, cu neputin de

a se polei sau civilisa '), care nu veniau s se pun sub um-

bra culturei imperiului roman ci se

rpeziau

cu o furie ne

mai pomenit s sfrme i se pustieze tot ce le eia in cale.

Era barbaria in toat puterea cuventului, barbatia cea oarb

i in scut rasei, nu acea care provine numai ct din lipsa

unei culturi. Dnsa nu putea fi schimbat, precum nu poi

imblinzi firea lupului sau acea a tigrului.

Pe cnd in apusul Europei cei mai mai muli barbari se

furiase in imperiul roman, se rugase s fie primii in ar-

~atele sale i numai ct atunci

navli r

mai cu violen cnd

simir la spatele lor suflarea inciumat a Hunilor, in Dacia

nvlirea

avu tot deauna caracterul npustirei unor .imense

bande de hoi, care ddeau foc,

drm au,

pustiau, omorau,

pare c ar fi vrut s stng ori ce suflare pe pmnt. i a-

ceast nvlire nu inu ca pentru Europa apusan

VlO

doue

sute de ani, ci aproape

o mie

in ct, lucru ingrozitor de gndit,

peste

trei-zeci de generaii de oameni

nu mai putur hldul

in linite de reul barbarilor, care preau c curg din un izvor

ce nu vroia s mai sece. Hunii, Avarii, Bulgarii, Ungurii,

Pacinaii, Cumanii, Tatarii, afar de alte oarde mai mici, a

cror nume s'a confundat cu aceste lalte,

eat

pomelnicul cel

bogat i inflorit al neamurilor mongolice. i fie care din a-

ceste nvliri nu' era de ct reproducerea celei de mai ina-

1) Dac Ungurii s'au civilizat pn la un punt, 'aceasta o clatoresc

amestecului lor cu rase civilisabile: Slavii i Romnii.


8/40

inte, atta numai ct c in locul celor stui veniau altii tot

mai flmnzi. Nu ne a rmas descrieri contimpurane de ct

asupra celei de pe urm din aceste nvliri, acea a Tatari-

lor; dar dac unde-va se poate aplica zicerea latin ab uno

disce omnes apoi fr i ndo ia l c aice. Portretul Tatarilor

lasat de Arhidiaconul Thomas i care samn de minune cu

acel al Hunilor fcut cu atta mestrie de Marcellinus poate

s slujasc drept tip pentru toate rasele mongolice care au

venit asupra Daciei i descrierea scenelor de cruzime infi-

ortoare

pe care ei le fcur in Dacia drept icoan credin-

cioas a tuturor celor-lalte nvliri mongole.

Infoarea Tatarilor e ingrozitoare, cu mdularele scurte

i trunchi urile mari, faa lat i pielea alb

?);

obrajii lip-

sii de peri i nrile adnci, ochii mici i in deprtai unul

de altul, despreuesc hrana eu pne, se nutresc din crnuri

att proaspete ct i putrede, eal' drept butur amestec lapte

inchegat cu snge de cal '). Ct despre izbnzile pe care a-

cest cumplit neam de oameni le indeplini in Dacia, eat in

ce colori sunt ele descrise ele marturi oculari ai evenimen-

tului

i

care une ori sunt att de vii in ct las a ptrunde

chiar frumusei de stil prin barbara latini tate a veacului de

mijloc.

Cdeau oamenii gonii de Tatari in dreapta i in stnga

ca frunzele la vntul de iarn; cadavrele nenorociilor aco-

pereau drumurile, curgea sngele in iroae groase ca nite

riuri i minjiau pmntul nefericitei patrii

2 ) .

Atta era de

deas aruncarea sgeilor in ct mai c acopereau cu umbr

pe acei ce luptau, i sgeile ca lcustele sau omidele lipite

unele de altele sburau prin vzduh 3). Era o privelite in-

') Archidiaconus Tlunnas,

Historia pontificorum Salonitarum c.

XXXVIII in Schsountne, Scriptores, voI. III. Comp. Amm, Mar-

cell. XXXI. 2.

2 Alh. Thomas, c. XXXVII.

3 ) Roqeriu, MiserabiJe Carmen, c. XXVIII in Schwandtnel', voI. I.

8


9/40

18~

grozitoare de a vedea in timpul nopei o ctime att de mare

de cadavre omeneti, care zceau imprtiete ca lemnele sau

ca pietrele; dar aceast grozvie deveni o scpare pentru zilele

de mai apoi. Mai muli oameni ne indrsnind s fug in tim-

pul zilei, se

tvliau

in sngele celor mori i ascunztndu-se

intre cadavre, gseau ast fel cei vii lng cei mori scpare

i aprare '). Pe cmpii i pe drumuri zceau corpurile mul-

tor mori, unele cu capetele tete, altele

s fiete

in buci,

multe din ele arse in casele sau bisericele unde cutase a-

dpostire. Aceast nenorocire, aceast pedeaps i grozvie

inea cale de doue zile i tot pmntul era coperit cu snge.

i

zceau corpurile pe faa pmntului ca turmele la pscut

sau precum stau respndite in cariere frmturile de pia-

tr 2) , i aa mai departe, file intregi pline de aceste ta-

blouri unul mai infiortor de ct celalt i care de part~ de a

exagera spimenttoarea realitate erau in neputin a o re-

produce.

O asemene nvlire czind asupra poporaiunei daco-romaue,

deprins cu linitea i aprarea de care se bucura sub o-

blduirea roman, trebui s mping pe oameni la fug i a-

nume, cum am artat' o in mai multe ren duri , pe cei bogai a-

far din provincie, pe cei sraci in locurile tari, de care toc-

mai Dacia era aa de 'bogat, Nicire in apusul Europei nu

se vede ca poporaia s.~ fi fugit inaintea nvlirei. Din pro-

tiv moiile i oraele Romanilor se umpleau pre zi ce mer-

ge tot mai mult cu poporaie german. In Dacia totul fu

drmat, pustiit ; n~ rmase piatr peste peatr din frumoasele

orae a le Daciei i poporaia lor umplu lumea sau munii.

In nite asemine condiiuni de via create daco-romani-

lor, ar fi fost o adevrat minune ca s fi rmas in Dacia o

terminologie geografic care s fi pstrat pn astzi numele

) Arh. Thomas, c.

XXXVII.

) Roqerius, C. XXX.


10/40

183

vechilor rae, Aceste fur prefcute in cenu i nu se mai

ridicar; cci Romnii nu se puteau cobori

ca popor

din mun-

ii unde i adposteau existena, de vreme ce barbar ii ro-

iau necontenit la poalele lor. Paralel cu aceast peire a o-

raelor romane, mai gsim

disprut

inc i o alt parte,

poate mai insemnat chiar a vieei lor, care ar

fi

trebuit s

loveasc tot att de tare pe acei ce se miar de dispariiunea

numelor de orae, dar pe care, cu toate aceste, n'au bagat'o

de loc in sam. Aceasta este viaa de stat roman.

Daco-Romanii erau organizai in Dacia.n provincie roman,

precum erau organizai bun-oar locuitorii in Spania i Gal-

lia. Pe cnd' in aceste eri tradiiunea statului roman, numele

dregtorilor, limba oficial. i alte elemente ale vieei orga-

nisate rmn neatinse-'), ele

dispar din D acia pn la cea

ae pe

'urm rmi.

Nu exist la poporul

romn

nici un

singur aezmnt politic care ar fi fost mote~it de la Romani;

totul este la ei nou, totul

imbrac

forma slavon sub a c-

da inriurire s'a inchegat eari in Dacia viaa de stat.

Fiind c aceast imprejurare are insemntatea cea mai

mare pentru intrebarea pe care o tratm, v'om cuta s o do-

vedim prin cte-va cuvinte:

Lsnd

la o parte noiunile de stat ce se ineau de cen-

trul imperiului roman, precum acele de senat,

sena tor, p atri-

ciu, censor, coneul, impmt,-din

care numai aceasta din ur-

m s'a pastrat in contiina poporului, ins in haina mitic

a basmului,-se trecem la analisa elementelor politice pro-

vinciale i anume la acele ce se

constt

a fi existat in pro-

vincia Dacia, pentru a vedea rmas-au vre una elin ele inc

in memoria poporului romn?

Capul suprem, al provinciei Dacia a fost in tot timpul st-

') D-I

Fustel de Goulanges,

Histoire des institutions de l'ancienne

France, 1, p. 481, spune: La familIe merovingienne, devenue mai-

tresse de la Gaule, ne songea pas

a

detruire les institutions po-

litiques qu'elle

y

trouva etablies, Elle pretendit au contraire.


11/40

184

pinirei romane legatus Augusti,9, i s'a gsit in inscripiuni,

numele a 38 de aceti inali ocrmuitori, ast fel c nu-

mele i ideia de legatus trebuia. s tie intiprit in

mintea fie crui Daco-Roman. Tot att de insemnai e-

erau i procuratores Augusti,

in srcinai

cu strngerea con-

tribuiilor, care erau cte unul pentru fie care din cele trei

Dacii: Apulensis, Porolissensis i

Malvens i s ,

Inscripiunile ne

au pstrat numele a 15 procuratori din care 8 in Porolisum

i 6 Apulum, Aceti procuratores Augusti aveau i ei sub din-

qouoerne

it

la maniere romaine et continue l'empire.

Si nous

voulons nous faire une idee exacte de ces princes, il faut nous

re,

presenter des hommes qui parlent le latin, qui s'habillent it la

romaine, qui s'amusent it ecrire en latin, qui se plaisent surtout

a

sieger sur leul' pretoire

a

la facon des empereurs et

a

y dicter

des arrts: En conservant le titre de rois des Franes ils y ajou-

tent volontiers les titres tout romains de prince, de

patl ici

et

d'homme

illustl e.

Ils prenent les insignes imperieux, la couronne

d'or, le trone d'or, le sceptre, la chlamide et la tunique de pour-

pre. Ils ont une cour qu'ils appelIent comme les empereurs le

palais sacre. On leul' voit une suite de dignitaires et de courti-

sans qui s'appelent comtes, domestiques, chanceliers, referendaires-

cameriers, Tous ces noms sont romains ; toutes ces dignites sont

passees du palais des empereurs dans le palais des rois francs ,

p. 493: Les rois merovingiens, matres d'un tel pouvoir n'eu-

rent pas it chercher des moyens nouveaux pour gouverner les hom-

mes; ils userent de ceux dont l' empire romain s'etait servi. Les'

empereurs avaient organise une administration centrale et une ad-

ministration provinciale; les rois francs garderent Pune et l'au-

tre , p. 502: Le seul imp ot romain qui ait disparu est le chri-

sargyre. Le principal impot direct etait, comme du temps de I'empire

la contribution fonciere. Non seulement elle continua d'etre pereue

commme au temps des empereurs; mais encore elIe fut d'apres

les

m m es

registres de repartition qui avaient ete rediges par les

fonctionnaires imperiaux etc. Pretutindene continuitatea cea mai

deplin intre viaa roman i acea a statelor barbare. La Romni

din contra o intrerumpere complet.

') Legatus Augusti pro praetore trium Daciarum, era titlul seu de-

plin. Vezi asupra irului i numelui lor

G oos,

Untersuchungen

uber die Innerverhaeltnisse der traianischen Dakiens in Arhi

1874, p. 139 ~. u.


12/40

ii mai muli ali procuratori mai m ic i, in src in ai cu strn-

gerea unor dri speciale, precum:

proeurator oiqesim ae here-

ditatum

(1135)

1), procuraior a cadueis,

averile fr stpn,

motenirile vacante (1622)

procurator vigesim ae liberta tum ,

darea pe sclavii liberai (1135),

procuraior ourariorum;

acel

ce strngea venitul minelor de aur (1312, 1313) i alii inc

a cror caracter e mai greu de precisat, Aceti ageni fis-

cali, perceptori de dri, fiind necontenit in atingere cu pu-

blicul, trebuia ca numele pe ct i fiina lor s fie foarte cu-

noscute poporaiei din Dacia.

- - -

Ambele aceste

dreg

orii att de pop~lare i de cunoscute

au perit din amintirea poporului r omn , Dar dac dregtoriile

generale ale provinciei au disprut, rmas-au cel puin acele

municipale, acele dregtorii mai apropiate de' popor prin in-

deletnicirile lor? Nici atta.

Centrul administrativ al municipiului sau coloniei romane

era in oraele Daciei ca i in acele ale intregului imperiu

o rd o d ec urio nu m

sau senatul municipal compus din un nu-

mer de

decuriones,

cum am zice astzi consiliul comunal al

oraului. Acest consiliu, care delibera i hotria asupra a-

facerilor comune alegea din sinul seu patru barbai in mu-

nicipii i doi in colonii, quattuorvit i i duum m :r i din care u-

nul

primus

era un soiu de primar, eal' ceilali un fel de a-

jutoare, ce conduceau

ocrmuirea

zilnic a daraverilor co-

munale. Att decurionii ct i duumvirii sau quatuorvirii sunt

pomenii in inscripiuni de nenumrate ori, in ct se vede c

numele lor era dintre acele care veneau mai des pe buzele

Daco-Romanilor. Tot aa ele populari erau in s i

defenso-

res

sau

pettroni

att a le oraelor ct i a le colegii lor, nite

protegiuitori i aprtori influeni ai intereselor acestora, care

se intlnesc iari la fie ce pas in monumentele epigrafice. Se

mai gsesc in sfrit in Dacia i ali magistrai att comu-

1 ) Numerile sunt acele a le inscripiunilor din C. I. L. III, pars. 1

185


13/40

186

nali ct i provinciali precum : curcdoree v-iarum inspectori ai

cilor publice, quaestores (casieri) praetores urbani i pe'regrini,

trib uni, triumviri aeri argenti flando jeriundo

(1459),

trium-

viri capiiales (1455), aediles, maqistr: cannabensium, prae-

fecti collegiorum, pagi (Aquensis), i alii muii a cror nume

au disprut pn la cel de pe urm din mintea i limba po-

porului rom n .

Mai extra-ordinar poa~ prea imprejurarea c i cuvin-

tele privitoare la orndueala armatei a. disprut din graiul

Rominilor. Armata roman se compunea din legitmi, ale i

cohorte. Numai aces de pe urm termin au' ajuns pn la

noi sub forma de curte, inse nu in inelesul de corp de armat ci

numai ct in un altul pe care'l avea i la Romani, acel de ograd

(Varo, de re rustica). Militarii activi purtau numele de milites gt'e-

garii; cei eii din slujb acel de~ani, cuvent care in limba

latin avea inelesul special de soldat liberat din armat dup

implinirea slujbei. Aceasta fiind de 25 de ani, inelegem c

mai toi cei ce eiau din armat erau inaintai in vrist. A-

cest cuvent s'a i pstrat la Romni in acel de btrn, care

insamn ins numai ct mare de ani, fr nici o amintire a

slujbei militare. S'au pstrat acest cuvnt i intr'un alt ineles

anume la moiile

rzeti

pentru a insemna un cmp de p-

mnt neimprit la care au dreptul mai muli simpartai, Aa

se zice c cutare

rzi

fat: parte dintr'un btrn. Aice s'a

pstrat amintirea asignaiunei de

pm nt

ce se ddea vete-

ranului la eirea sa din armat, lucru ce s'intmpl i in

Dacia de mai multe ori, precum ne o dovedesc mai multe

diplome militare date veteranilor din Dacia dup eirea lor

din slujb '). Numai atta

in s

ne a rmas din complexul no-

J ) Akner und. Miille1', Rom. Inschr. in Dakien, 865: Imperator

Caesar divi Nervae filius-equitibus et peditibus qui militaverunt

in

alis duabu et cohortibu decent

quae appeJlantur 1 civium R o-

manorum, et 1 Augusta Ituraeorum, etc.-et

sunt

i n

Dacia

sub

Decio 'I'erentio Scauriano

quinis et vicenis pltwibusve stipendiis


14/40

87

iunei de veteran, din care tocmai inelesul seu fundamental,

elementul militar, a disprut cu totul.

Pe lng capul armatei, care era de obiceiu legatul lui

August, mai erau c ofieri inferiori:

praefecti,

tribw~i, cen-

turiones, optiones. Apoi deosebite grade mai mici, precum:

decuriones, frumentarii, duplarii, cornicularii, tesserarii, be-

neficiarii, vexilat'ii etc. care toi acetia au disprut pn la

unul din memoria poporului

romn.

Tot aa au disprut i

numele drilor romane precum oiqesima, tributurn, portorium,

Ce s'au fcut cu toate aceste noiuni pe care fie care

Daco-Roman trebuia s le aib in mintea sa, care trebuia s

se afle in fie care moment in gura poporului din Dacia? Alt

respuns nu poate fi dat la aceast intrebare de ct c perzin-

du-se noiunile la care se referiau cuvintele aceste, cu tim-

pul au trebuit s dispar i ele, Se tese rdcina lor care

le inea vii in

contiina

poporului, i trebuia deci s se u-

suce i s se deslipeasc ca frunzele de pe un trunchiu mort,

Nvlirea barbarilor asupra Daciei avuse deci de efect de

a stnge cu totul viaa de stat roman, de a strpi ori ce soiu

de

aezm in te o rganiztoare

i de a arunca pe poporul daco-

roman eari in starea primiti v jn care se fac injghebrile

societilor. Daco-Romanii se duser in muni. Acolo redui

iari in cea mai mare parte la starea de pstori, ei

re c-

zur din inalta i complicata organisaiune de stat roman

in viaa

patriarchal,

in care uitar,

impreun

cu toate

noiunile ce se refereau la viaa organizat i cuvintele ce le

insemnau.

Aeast

dispariiune att de

complect

a ideilor pri-

emeritis, dimissis honesta missione, quorum nomina subscripta

sunt, ipsis liberis posterisque eorum civitatem dedit et connu-

bium cum uxoribus, quas t.unc habuissent cum est civitas eis data,

aut si qui caelibes essent, cum iis quas postea duxissent dumta-

xat singuli siogulis. Idem, 50: Titus Aelius Hadrianus Anto-

ninus Augustus Pius equitibus et peditibus qui militaverunt in

aUs III quae appellantur etc, et cohortibus X etc,-et sunt 'in

Dacia sub Statio Prisco .


15/40

88

vitoare la viaa statului este cea 'mai vie dovad c Romi-

-;ii a-; trit in muni

U r i

lung restimp dinviforoasa perioad

a .nzlirii, c deci ei prsise oraele din cmpii c aceste

s'au daramat i n'au fost reedificate i c impreun cu monu-

mentele se ingropar sub ruine i numirile lor, pe care astzi

trebue s le demormentm precum facem i cu drmtu-

rile lor.

Eat deci esplicat pe deplin pricina lipsei de nume de

ceti din Dacia. Ea nu putea fi ineleas fr faptul paralel

artat de noi, dispariiunea intregei viei de stat a poporu-

lui roman.

Viaa o rneasc se desvo lt tot-deauna in paralel cu a-

cea politic, Ct timp Romnii tris in muni ei fur lipsii

i de una i de alta. Cnd reincepur a injgheba viaa

01-

ganisat sub inriurirea Slavonilor, se intemeer, i oraele

noue, care in mare parte poart numiri slavone.

Dar dac numele de orae sunt' aa de puine, oare nu

v'om putea noi intlni alte rm ii de nume date de cei

vechi unor elemente geografice naturale precum munii sau

riurile ? O l. .

Asupra munilor observm ca R om fiiii ne-au lsat in ge-

nere foarte puine tiini. Muntele nu-i interesa pe ei, ba

chiar i respingea, i de sigur c Sviera cea astzi att de vi-

s itat era incunjurat cu mare ingrijire de Romani. Din toi

munii Daciei nu gsim pomenii in autorii vechi de ct nu-

mele generic al Carpailor care exist i astzi, dar care

din causa intinderei lanului lor pot tot att de puin ca i Du-

nrea 1), s aduc o dovad pentru struina Rominilor in

J )

D-l Hasdeu

deduce totui din numele romin al Danubiului,

DIt-

nrea un argument in favoarea continuitii Rominilor in Dacia:

Samonicus scriitor roman de dup Traian spune c in limba

trac

Danubius ar insemna ptwtto1' de nori. Albanejii numesc nourul

re ~i purttor se exprim in aceai limb prin dane, dene ; nu-

mele romtn Dunre, n'ar

fi

deci de cit vechiul trac: Dame-re. A-


16/40

vechea Dacie. . Carpaii se mai numeau ins i

C aucasus

i

o parte din ei purta numele, inrudit prin form, de Uo q oeo n w

sau

C auca.

Poate c de la acest de pe urm nume s se

trag numele de astzi a piscului

C ocon

din judeul Muscelul. ).

Alt fel st lucrul cu riurile, Aceste erau cunoscute de cei

vechi, care le intlniau foarte des in drumul lor, ast-fel c

au rmas mai multe amintiri despre ele in scrierile lor. Toate

aceste nume, tiind de obrie mai veche de ct Romanii, do-

vedesc pe de o parte, dup cum am artat'o mai sus, stru-

ina sub stpnirea roman a naiunei dace, care le dduse

la inceput. Pe de alta ins ele existnd i astzi, incercnd

numai ct modificrile schimbrilor limbistice operate in de-

cursul veacurilor la poporul ce au locuit pe rpile lor, tl'eble

numai de ct s admitem o continuitate neintrerupt a aces-

tei poporaii, cci o schimbare deplin a elementului ome-

nesc care venia in atingere cu aceste riuri, trebuia s . aib

drept rezultat neaprat schimbarea a ceea ce aparine omului

in fiina unui riu, numele seu. Acest fapt nu poate fi espli-

cat prin observaia fcut in treact de d-l

Hunfalvy

c ri-

urile ar avea o via ndrtnic i s'ar transmite uor de

la un popor la altul

2 ) .

Aiure d-sa mai adauge apoi c nu-

mele Prutului i a Siretului erau necunoscute pe timpul Roma-

nilor i puteau deci cu atta mai puin s fie transmise prin

ceas t veche insemnare a Dunriiccpurttoare de nori a fost ps-

trat in zictoarea poporan:

bat-te Dunrea,

i la Daci jur-

mntul cel mai sacru se fcea cu solemnitatea Mutului apei din

Dunrea, in ct clctorul jurmntului e l . pedepsit prin baterea

Dunctrii. Numele Dunare ins nu poate fi de obrie albanez,

de vreme ce nici odat Albanezii n'au locuit lng Dunrea. Sau

nu cum-va se va zice c Romnii plecnd peste Balcani sub Au-

relian, vor

fi

dus cu dnii numele dacic al Dunrei, pe care nu

l'au mai uitat de atunci, ast-fel c tocmai peste 1000 de ani l vor

fi readus indrt in Dacia (Istoria Critic, p. 293).

1 Hasdeu, Ist. Crit. p. 282.

2 ) Anspruche, p. 39.

89


17/40

190

coloniti romani (care dup cum am vzut nici odata nu s'au

aflat in asemene regiuni), sau prin staiuni militare '). Si-

retiul

i Prutul necunoscute pe timpul Romanilor; cnd sunt

pomenite in c de Herodot i apoi pentru ce oare numele

acestor riuri n'ar f i fost ele transmise posteritii prin sta-

iuni militare, cnel tocmai intreitul val al lui Traian elin Ba-

sarabia se intindea pe malurile lor?

Trebue apoi luat aminte c nu numai cursurile ele ap de

oare care insemntate au pstrat vechiul lor nume; dar chiar

cte

-va

elin cele cu totul mici, att in volum ct i in lungime,

nite pre a cror maluri erau locuite ele la izvor pn la

gura lor de aceai poporaie, i a cror nume al'

f i

trebuit

s se schimbe cu att mai uor c nu era nevoe de mari

prefaceri etnice operate pe malurile lor, pentru a inlocui nu-

mirile lor prin altele aparintoare noilor locuitori. Cum se

poate ins ca Maghiarii i Slavii s

f i

cunoscut vechile nu-

miri ale riurilor Daciei, dac ele nu le-al' f i fost transmise

prin o poporaie ele batin, care le pstrase ca o motenire

strmoasc q ?

Incepnd cu partea rsritean a Daciei, Moldova intlnim

intiu riul

Prut

a crui nume este raportat pentru prima

oar ele Herodot sub forma greceasc

IIl)pio~ .

Forma contrac-

tat

rem n

care se intlnete astzi in gura poporului ce

locuete pe malurile sale,

Prut,

se afl amintit inc de Con-

stantin Porphyrogenitul, 952, care numete acest curs de

ap Bpoiho< ; 3 ) .

Indat dup acest riu curge al doilea mare afluent al Du-

) Ibid,

p. 43.

') Tomaschek

Zeitschrift fur

O .

G. 1872, p. 450: SeIbst dis we-

nigen Spurem der Nomenclatur Iassen sich nul' durch ein langes

Fortbestehen einer autochtonen Bevolkerung ezkIren. Haben sich

in Moesien, der cinzigen Heimat der Rumaenen nach Rosler 's An-

sicht, deren mehr -erhalten ? Nein l.

3

He1'odot IV, 48. Const, Porphqr. de adm. imp. Bonn. p. 171.


18/40

nrii Siretiul. J>_tolomeu l numete

'Ic :: paIJo< ;;

Ammianus, Ge-

rasus si

C onst,

Porphirogenitul i d chiar numele ce l

poart i astzi U pe o


19/40

92

derea insa a vocalii ou intre ), i r se efectuase inc de pe

timpul Romanilor, de oare ce o inscripiune d acestui riu

numele de Alt-inus

1).

Jiul reproduce astzi numai ct intia silab din numele

seu cel vechiu :

Gil-lJit

dup cum ne a fost pstrat acesta

de Geograful Ravenat i Iornandes

2 ) .

lYlott'ul,

i trage numele seu de la vechiul ora dac

A-

mutria,

care era probabil i numele acelui riu. Oraul dis-

prnd, a rmas numai riul cu numele seu cel vechiu. Sta-

iunea

Amutria

esto aratat pe tab. Peut. ca a doua dup

Drobetis (Turnu Severinului) i riul Motru de astzi curge

nu departe de acest ora spre nord-ost.

In sfrit dintre riurile Valachiei mai citm pe

Lotrul,

riu-

le ce se vars in dreapta Oltului, Iing pasul Turnului

ro,

i care'i trage fr nici o indoial numele seu de la oraul

dac

Arutela,

care se afl trecut pe Tab. Peut. ca a 9-a sta-

iune pe calea roman ce ducea de la Drobetis (Turnu-Se-

verinului) prin pasul Turnului ro ctr Apulum (Karlsburg)

i distana destul de insemnat intre Motru (Amutria), a 2-a

staiune pe aceast cale, i Lotrul (Arutela) las pe deplin

lor pentru 7 staiuni intermediare, mai ales dac lum in

privire ca numerul total al staiunilor intre Drobetis i A-

pulum erau 15.

1) P to to meo. III, 8.

Akne1

und

Miille1 ,

Romische Inscriften in Da-

kien, Anhang No. 28: quam Drusus pater alpibus belIo patefac-

tis derivavit, munit ab

Altino

usque ad flumen Danuvium, O alt

inscripiune aduce numele de

Ahttum. Ibid

No. 17: ad Alutum

flumen secus mont. Caucasus''. (Carpaii).

2 )

Iornamdes

XXII.

Geoqr. Raven.

IV, 14. D-I

Hasdeu

Ist. Critic

Lp. 283 combate apropierea aceasta pe temeiul c Iornandes ar

inelege sub

Gilpit

un riu al Transilvaniei. D-sa dovedete prin

deduciuni filologice c rdcina acestui nume este Sil=riu, pro-

totip tracic. D-sa apropie de acest nume doue alte riuri ale Ol-

teniei

Jaleul=Sal=riu

i

GilOltul=Sil-Q1t

in care Orte-brav in

limbile arice (Ortoman). Conclusiunea d-sale este identic cu a

noastr c Jiul este un nume vechiu.


20/40

Transilvania care alctuia centrul provinciei romane, ps-

treaz i ea un numr din numirile vechi a le riurilor sale.

Toate arterele sale principale de ap sunt i astzi insem-

nate cu numiri antice i cte-va din cele mici infoeaz i

ele aceai particularitate.

Riul cel mai mare al Transilvaniei i cel mai mare dintre

toate afluentele Danubiului,

Tisa,

purta in vechime un nume

ce nu a suferit aproape nici o schimbare:

J'ysia,

numit i

P arth iscue

i confundat une-ori de cei vechi cu Timeul :

Tibisia, Tibiscus

1

Printre tributarii cei mai insemnai ai Tisei gsim incepind

dinspre gurile ei:

C 1.iul

numit de cei vechi

G risia

sau

Grissia

2 )_ ; M ureul

numit inc de Herodot

Mdpt


21/40

194'

de la co lon ia rom an Zern a, ~ R au JJ.ierna 1). Acest nu-

m e nu poate s lu ji d rep t rlo v l-d c Dac ii ar fi fo s t Slav i, dup

cum vroesc Slav i tii ; fo rm a lu i in s, ca acea a unu i cuv n t

d in fam ilia lim bilo r ari ce, aprop i indu-se de l imbele s lave, el

a lua t cu tim pul prin a tingerea popo ru lu i rom n eu Slavon i i,

form a in rud it a lim bei aces to r d in urm.

Pen tru a

sfri

cu num ele geografi ce rm ase d in peri o ada

roman, m ai am in tim n ite denum iri care de i nu sun t. con -

inu te in izvoarele vech i, po art to tu in .s in e in si dovada

ant ich i tii lo r. Aces te num e sun t de o rig in e la tin; dar cu-

v in tele la tin e de la care sun t deri v ate au d ispru t d in lim -

ba o bic in uit a 'poporulu i , rrnnn d ele a lip ite num ai c t ca

num e proprii, fr ineles , de n ite elem en te geografi ce. A s t-

fel sun t:

Vulca n ,

num ele pasului celu i m ai apusan ce con -

duce d in Valach ia in T ran s ilv an ia i a unu i sa t ce se afl

in apropierea acelu i pas , care num e pe tim pul R om an ilo r in -

s emna una d in zeitile

pgine.

Acum a aces t cuv n t nu se m ai

afl in gra iu l popo r an . Dac l gs im alip it de n ite ele-

m en tegeografice, aceas t a lip ire trebue s dateze d in peri-

o ada rom an, cc i nu es te cu pu tin ca R om n ii s'l f i dat

pasulu i i sa tu lu i, in ipoteza unei in to arceri a lo r de pes te

Dunrea , pes te o m ie de an i, ele v rem e ce, n e m ai av ndu 'l

in lim b, n 'av eau de unde s'l d ee. T o t aa e i cu L ap i-

tea,

num ele unu i m un te p ietro s ce v ine de la lap is , cuv n t

ce de asem ene au d ispru t d in lim ba popo rului. N u m ai

puin i cu num ele m~mtel~ti Crcstianilor care conin e cuv n -

tu l c retin in fo rm m ai apropia t de latin ete de c t acel

c omun , cretin, dup legea num elo r propri i c are ps treaz

aice argumenteaz in contra derivrei lui din Ampelum, Numele

ung. este in s format elin originarul rom n ,

Ompoiu,

care dup

toate regulele limbei

rom in e,

deriv din Ampelum. Comp. bellum~

resboiu; alliume-aiu, usturoiu.

1 Digestae,

De censibus 1

8.

Tab. Peut.

P toto m eu,

nr

8.


22/40

mai trainic forma lor primitiv de ct acele ale graiului o-

bicinuit.

Mai amintim in sfrit numele oselei vechi romane care

trece din Oltenia prin pasul Turnului ro i care se numete

i astzi in gura poporului:

Calea Ttaianultf.; ')

de asemene

un es pe care Ungurii l numesc

Keresetes,

iar Romnii

Pra-

tul lui Traian.

Aceste denumiri ar

rmnea

neesplicabile dac

nu am admite struina poporaiei daco romane.

Rominii

in s

au pstrat nu numai numiri rmase de la cei

vechi. Terminologia lor geografic mai in foaz iuc i al-

tele pe care le au lsat in ara lor popoarele barbare ce au

nvlit peste dinsa i care nu s'ar putea afla la dnii dac

ei n'ar fi locuit in Dacia pe timpul cnd aceste popoare s'au

revrsat peste ea. Aceste nume rmase din noianul

n-

vlirilor, samn cu acele scoici petrificate ce se regsesc

astzi in straturile pmntului i din care geologii

reinviaz

lumi. Ast-fel Goii au lsat numele lor unui munte

Gotul

i unui riu ce izvorete elin el:

lJreul Gotului

precum i u-

nui sat,

Goteti 2 ) .

Numele a trebuit s rmn neschimbat

dup analogia lui tot elin ioius. Numele slav al Ialomiei este

amintit ca es is tn d in erile noastre inc ele prin veacul al

VII-lea. Ialomia este aceai ca Ialoviae-Ialovca i Theo-

phylact, scriitor bizantin mort la 040, o amintete in Vala-

chia sub numele de

'H ) ,t6 o ;xto ;

3 ) .

In Dobrogia exist un mic

p r u ,

care poart astazi numele ele

Peceneaga

4 ) i Cinna-

) lung,

Die romanichen Landschaften des rom. Reiches, p. 379

nota 2. Duru], Histoire des Romains IV, p. 256, nota 2. De la

Berqe,

Essai sur le regne de Trajau, p. 49.

Iqna Lenk von

Trauenfeld, Siebenburgens Geographischer Le-

xicon, Wien 1839, s. v. '

3 )

Theophylact, Bonn. p. 257. Cornp. Theophanus t 817, Bonn 1,

p. 423. Chronicon budense p. 329, o numete Iloncha sau Iloucha

4 )

Vezi Harta Romniei publicat de Flemming la Glogau.

95


23/40

96

m us amin tete c pe tim pu l lu i ex is tau in Valach ia n ite muni

in care se retrsese Pecen egh ii i care se num eau TD\ cu C p f I C

as tzi riu l i inu tu l

T eleo rm a nu lui .

De la C um an i a r-

m as asem ene o m ulim e de num e, precum :

C o m o m ; C o m a n a ,

Comarna, Comarnicul, Comneti, etc . C u m an ii

in s

s e n u-

meau i

U zi

i au lsa t i d up aces t num e al-lo r u rm e in

m unii C arpai, unde gs im prul

U zulv..i

i prul

O ituzultti ~ .

N u se po ate tgd u i' c cele m a i m u lte d in o raele

Da-:

c iei p recum i o m are parte d in sa te, a fo s t in tem eete d e

alte popo are de c t d e R om n i i anum e in iIL tiu l lo c d e

Slavon i, in a l do ile d e M agh ia ri i de N em i. E sp lic aiun ea a-

ces tu i fap t reede in im preju rarea de m ai m u lte o ri in sem -

nat de no i c popo raia daco-rom an, care nu prs i ara ,

caut scp are in m uni, unde gs i adpo s tire in prot iva ntre-

p rind erilo r po po arelo r n om ade.

Eat

pen tru ce nu ar f i afar d in ca le de a nu gs i n ic i o urin

a po po raiu nei ro m ne in c m pie, ceea ce nu se i n t mp l ; cc i

') Tomasdiek. Zeitschr. fur o G.1872, p. 149: Ein Thei der ostlichen

Karpathen worin sich der Petsc henegische Hospodar Lazar zurukzog

hiess T D ,ou 0 W O I (Cinammus, Bonn. p. 196) und don selben

turkischen Namen Teleorman fuhrt der walachische district; die

Stadt Iassy errinert au das einstige dasein der Petschenegenhorde

Iasy-lmban zwischen den Sarat und Burat. Cu acest prilej a-

mintim c originea numelui Iasilor de la un pretins municipium

Dacorum Iassiorum este o iscodi re neintemeet. Inscripiunea ce

a dat natere acestei credin i (Aknej'

und.

MiJ,llej' No. 157) pome-

nete tu praef. M. Dacorum Iassiorum. Un praefectus municipii

este ceva neobicinuit; e vorba de

praefectus

militusn dacoru/ll

Lassiorum,

adec prefectul

militaj'ilm' Iasigi din cmpia Tisci,

care nu au comun cu Iaii de ct o asemnare a numelui.

~) Pentru diversele nume lsate de Cumani, vezi

Fruneescu,

Dic-

ionar topografic al Romniei, Bucureti 1872 i pentru Transil-

vania acel al lui Trauenfeld, Despre Uzi vezi Cerenus, Bonn,

II, p . 582: ,, 1 0

't 'w v

O~~W'l e 0 1 o < ; = Y E I O C ; : l . c d 0 0 1 0 < ; ~ : I . I ) 6 lX O V

. : l .O ( l

't 'W 'I

I I c ( ~ l l o ( > ,w I

EU IS 'l2 ~ 'I 'iO P0 'l

12 > , , : x l

7 tO AU 7 \) \ I)O Ev 't'iO PO .


24/40

97

am descoperit c te-v a rm ii de pun turi lo cu ite care au

pstrat n um irile cele vech i.

Ex is t cu to a te aces te un m arenum er de sa te care poart

num e de obrie rom neasc, i la rndu l lo r fu r p ref-

cu te de M agh iari i N em i pen tru a le d a dup lim ba lo r. A -

sem ene num e dovedesc dec i c aces te s ate dato res c in tem eerea

lo r R o rr. nilor i c M agh iarii i N em ii sun t aezai in ele

la o dat po sterio ar.

R o s ler, dup s is tem ul lu i de a aduce num ai acele fap te

care v in in sprijin u l teo riei s a le i de a trece sub tcere pe

acele ce se im pro tiv es c , susin e c nu ar ex is ta in T ran s il-

van ia i B anat n ic i un s ingu r o ra sau sa t d e num e rom i-

nesc d in obrie. A s t-fel

Alba Iulia

nu es te dec t traduce-

rea m agh iaru lu i Fejerv ar s au a germanulu i W eis senbu rg, Va-

sarhely d ev ine pe rom nete

Osorheiu ;

U jvar,:

Uioara ;

Som -

lyd , Simleu; R egen , Reqin ; 'Ha tzag , Haeg; C lausenburg,

Cluiu;

Enyed ,

Aiucl;

Schs sburg ,

Seqhioara ;

Las lo ,

Lsleu ;

H o ldv ilag ,

Holclgelag;

Udvarhe ly ,

Odorheia ;

Kira ly halm a,

Cri-

httltna; Fo ldva r, Feldioora ; Szep lak , Siplac; H ahnenbach ,

H am bac, etc . ') ,

A lturea cu im itarea fo rm at de R om n i dup numele un -

gureti i n emeti, .s punem fo rm aiun i in v erse in care e-

lemen tuL de ob rie rom nesc a su ferit o po triv ire ctr dia-

lec tele s trein e.

Romn

Crpini

Daia

Rece

Toprcea

Gali ,

Scel (Sticel)

Tili~a

Valea

') Rom, Stud, p, 131,

Maghia1'

Kerpenyes

Dalya

Recse

Toporcza

Galyis

Szecsel

Teliska

Valya

German

Rtsch

Tschapert~ch

Galisch

Telischen

Vallendorf


25/40

~ 198

-

Mndra

Mundra

Srata Serata

Buia

Bolya Bel

Vladeni Vledeny Vladein

Reiuar

Reinar

Reschinar

-

Porceti Porcsesd

Portscheschti

Cmp. lui

Neagu Kampolnyak

. Porumbak

Porumbk,

Bornbach

Gunoasa Kaynosza

Vulcan Volkany

Wolkendorf

Rucr

Rukur Ruckendorf

Adrian

Adorian

Buzeu

Badsa Bodsau ').

etc. etc.

etc.

Se

cunoate

uor c popoarele streine au imitat pe Romni

in formaiunea acestor nume, de pe faptul c pe cnd unele din

ele in limba romn insamn ceva, in limbele germane i ma-

ghiare, ele perd cu totul o asemene

insuire.

Aa Rece, Car-

pini, Scel (sticel. sat mic), Mndra, Reinar, Porceti etc.

Altele au evident o form

ronineasc

care sun Cu totul

strein in limbele celelalte, precum: Toprcea, Vldeni, Buia;

altele in sfrit au o obrie veche, dup cum am vezut-o mai

sus: Buzeu, Vulcan, R ucr.

N li este tot- deauna uor de a se adeveri care au fost limba

originar ce au dat natere numelui i care din numiri nu

sunt de ct imitaiuni posterioare. Aa spre exemplu cum

s'ar putea spune c~.re din cele trei numiri ale Pasului Tur-

nului l'O este .cea originar?

Pasul Turnului ro, Verestorny-Passus, Rothenturmpass.

In unele cazuri in s putem determina succesiunea denumiri-

') Pentru toate aceste nume i altele ce vor mai veni in urm

consult dicionarul lui Trauenfeld, apoi Bielte, Handbuch der

Landeskunde Siebenbnrgens, Hermaunstadt, 1857.

Romin. Maghiar. German.


26/40

lo r, anum e atun c i c n d im ita re a cade in unu l d in cazurile de

m ai su s .

Ex i s t un exemplu c las ic desp re mod u l cum U ngurii au s ch im-

ba t num irile v ech i rom neti in a ltele ungureti, pe care a cuma

invaii lo r le s us in cu to t dead in su l c ele ar fi c ele m ai v ech i.

. Anum e am vezu t m ai su s c num e le riuorului

'Oernct

es te

v ech iu . U ngurii il n um esc acum a Egriig sau Eger-ztgy in care

Egcr

in sam n m es teacn ear

'ugy=ap,

preu . Eger-ugy in -

s amn dec i preu l m esteacnulu i s au preu l n egru , acelai in e-

les ca i

Cerna,

num e s lav adap tat la vech iullJ iern a i c are i el

v ra s e zic negru. Es te in s in v idera t c nume le Cerna es te

cel m ai v e ch iu i c num ele unguresc nu es te de c t un so iu

de tran scr ipiune po s terio ar

1).

Eat la ce se reduc aseriunile cele m ai ca tegorice a le lu i

R sier, care cu to a te numir i le r omn eti, ca re sar in o ch i

cu su tele la cea d in ti p riv ire arunca t pe o hart, are

cu raju l a su sin ea c nu s 'a r a fla in T ran s ilv an ia i B ana t

n i c i o s in gur lo ca lita te cu num e de batin rom nesc I

C e e d reptadese o ri trebue m ult luare am in te pentru a .

d escoperi n umi rile rom neti sub ha in a lo r german sau m a-

ghiar, m ai ales c n d sun t sc rise cu o rtografia part icular a-

ces to r doue lim bi. A s t-fel un o ch iu nedeprin s ar pu tea uo r

lua d rep t germ ane n um iri ca aoes te: V ladein , B ornbach , B od -

1 ) D-l. Hunjalvy, Anspruche, p. 106 recunoate acest fapt, dar il esplic

in felul el-sale: Der slavische Name Cerna der von der friiheren

slavischen Bovolkeruug herkam, wurde unter elen ungrischen Be-

sitzeru zu Ege1 -ugy d. h. Erlenbach (Eger=Erle, Ugy=Waser,

Bach); denn Erlenbach und Schvartzbach sind hufig identisch.

Nun

ersclieinea die Walachen,

tlenen.

das slav'ische nicht

fremd

2Oa1 ,mit

denen sicl die etuiaiqen. slaoischen. Ueberreste ve1'einigten, 'uncl clie

alte slaoische Benennunq uiurde erneuert. Auf diese Weise haben

sich die slavischen Flussnamen auch neben den Ugrischen in Sieben-

burgcn durch die Walachen erhalten. Dac ins Valachii au

venit

dup

Unguri, pentru ce ar fi imprumutat ei numele de la

Slavi i nu de la Unguri?

99


27/40

200

sau , R uck endo rf, i d rep t m agh iare - urmtoarele: Vo l k any ,

Kerpen y es , Galy s , Szes cel.

T erm ino lo gia o raelo r i sa telo r cu to a te aces te nu poate

aduce n ic i o lum in in ches t iunea care ne o cup, afar bin e in -

eles d e n um irile de obrie veche pe care le am raportat

m ai sus . T o a te n um ele m agh iare, germ an e c t i cele ro m-

neti

m ai noue nu po t do ved i a lt-cev a de c t c cu tare s au

cu tare lo ca lita te au fo s t in tem eia t ele cu tare popo r i ele a

.

arta pn la un pun t succes iunea s tra tur i lor ele popo ra i e

care au ven it s se aeze unu l dup altu l in acel lo c . N u se

po ate in s eleduce elin aceas t imprejura re n ic i un argumen t

pro sau co n tra

in titii aezrei

une ia d in cele trei rase

prin c ipa le in ara

insi.

Pentru -a gs i aces t argum en t in nom enc latura erei, un

argum en t to t a tt d e pu tern ic ca i acel ce decurge d in n u-

m irile v ech i, trebue s n e u rcm - in partea cea in a lt a m uu-

telui, s s tud im num irile pe care l po art s ch eletu l

rei ;

cc i d up cum am artat'o in m ai mu l te rnduri, m un ii C ar-

pai adpostir pe popo ru l rom in in con t ra pericolelor nv-

lirei. A ceti m uni care aprase ad ese-o ri pe Dac i con tra a-

tacu rilo r popoarelo r v ec in e, d evenir

in c

oda t scparea lo -

cuitor i lor

rei

aternu te la poa lele lo r, acum a

in s

pentru

un res tim p m ult m ai lung , in d ecu rsu l cru ia ei cercetar

to a te in fundturile, s e su ir pe toa te p is cur i le, se adpar

impreun cu turm ele la to a te iv o~ ele lo r. Atunc i cpta t

Daco -R om an ii o cunotin aa dedepl in a munte lu i; a tun ci d-

du r ei num iri pn i la cele m ai m ic i acc iden te a le

tr-

m ulu i, asem enea Sv ierilo r, care i ei

adpostise

s ub zp ezile

m u n ilo r, libertatea i n ea trn are a lor . U n popo r n u lo cuete

n ic i o da t d e bun vo ie, mun tele un de- v iaa es te in to t-dea-

un a m ai -grea; num ai s ilit v in e s

'i

cear oc rotire pentru

ps trarea ex is tenei sa le.

C u to a te aces te un s c riito r n eam , c ita t i aprobat ele Ros-


28/40

201

ler, observ despre Rominii care Iocuesc munii Biharului

(intre Transilvania i Ungaria): c s'ar gsi cu greu in

munii Alpi un ran care s nu cunoasc numirile munilor,

vilor, rpi lor ; 'in Bihar aveam tot deauoa de luptat cu

neti-

ina cluzi lor, chiar cnd acestia erau pstori care vin in

fie-care an la punele din aceti muni. Aceast netiin

este fr indo ial productul nepsre i pentru propria lor pa-

trie i arat prin urmare lipsa unui sentiment naional. Lo-

cuitorul Alpilor nu se mai obosete a luda frumusea ctm-

peniilor sale; el nu mai inceteaz in esplicri i enumerri

a tuturor numirilor. Nici o urm a unei asemenea insuiri

nu se

in tln ete

in Bihar; nepstor i fr interes, cunoscnd

de abia piscurilef cele mai apropiate, deplin netiutor de tot

ce se afl la oare care ndeprtare , cluzul merge pe lng

tine, ne avend sim de ct pentru butelc , Din acest loc a

el-lui Schrtjidl deduce 'Rsler argumentul urmtor: Oare ast-

fel s'ar arta Valachul cnd el s'ar simi ca vechiul

cetan

al acestui pmnt, cnd acesta nu i'ar fi intr'adever o pa-

trie nou i inc nu pe deplin cunoscut? ').

Att cltorul ct i istoricul uit un fapt foarte firesc, c

nici odat omul de munte nu apreuete frumusea rei

pe care o are necontenit sub ochii sei, i c inflacrarea de care

par cuprini

cluzii

svierani trebue pus in socoteala intere-

sului lor profesional, cea ce nu poate avea loc in Bihar, care

fiind foarte rar visitat, profesiunea de cluz este cu totul

necunoscut i prin urmare i insuirile acele care o deose-

besc. Ct despre observaia c Romnii n'ar avea sim de

ct pentru butelc, nu ne miar atta facerea ei de cltor,

ct aprobarea ei de istoric.

S cercetm mai cu deamruntul nomenclatura muntelui

') Aclolph Schrnicll, Das Bthargebirge in.Rosler Rom. Stud. p. 142.


29/40

202

in erile locuite de

Romin i,

incepnd cu Transilvania, ar incun-

jurat mai din toate prile cu muni care ajung mai pretutin-

dene la mari

nlimi

i care inchid intre ei un podi, el in-

su indestul ele inalt.

Plecnd de la marginea apusan sudic a erei, de la ho-

tarele Banatului gsim muntele cel mai inalt purtnd numele

de Vetflltl Pietrei 1 ) in jurul cruia se adun piscurile ur-

mtoare de a doua mn:

Mgura, Muntele mic, Poiana Ned-

iei, Dealul neqru, Scc'irioam, Nedja, Dealul galben, Ne-

ooiul, Dealul prc'ielor.

Riuleele i

torentele

care ud aceste

dealuri poart numirile: Bistra Morttlui, Lpunicul, Fene-

ul, R'iul alb, Hicleg'ul.

Afar de Feneul '(pe ungurete strlucitor) i Hidegul (pe

ung, rece) toate numele acestei regiuni sunt ro mneti ; cte-

va din ele slavone.

Basenul Jiului superior, riu ce isvorete din Transilvania,

cuprinde urmtoarele nume ele muni i cursuri de ap. Pis-

curi inalte: Rtesatui, Lancicul, Vc'itful la boi, Sigleul1Jwre,

Straja.

Piscuri mai mici:

Verfnl

R ade,

Verjttl Sekerilor, Dea-

lul Slauei, BirlogelttZ, Iaraqul, Tulia, Zanoqa, Deou piscu-

lui, Nedja Boresculai; Gidomanul, Godianal, Stna,

Frumoasa,

Dealul Arcanului, D. Pleului, D. Piua, D. Muncehtl, D. S-

rtura.

Ape:

Izvorul la Cuie, Valea mare, V. Laearului,

Prul neqru, Zanoqa, PriiuL PrisloZJttlui, V.' Bilagulni, V.

Bradei, Tulia. JJIit'liasa, Scorua, Braja; Criuadia, Ani-

noasa.

Toate numirile acestei regiuni sunt romne sau slavone, a-

fara poate de Sigleitl. Numai ct in partea esului spre nord,

se intlnesc cte-va pre cu numiri unguresti.

Regiunea ce se intinde intre Jiu i Olt este percurs de

puternicul lan al

Parinqului

a crui piscuri mai inalte sunt:

J) Toate aceste denumiri. a fost luate din harta statului major au-

striac. Compar dicionarul lui Trauenfeld i Geografia lui Bicltz


30/40

Capra, Cura, Cindrelttl, Piatra alb, Vo~nagu,l, Reinul,

Tihul, P resbea ,

ear elin cele mai joase, toate cu numiri

romneti, insemnm:

Muncelttl, Secul,Ppua, Dealul Urclei,

Ciobamtl, Taiarca: Robul, Serbotele, F r w m o a s a, Oasa, Ostia-

gttl, Vrfttl rece, Trnova, Nedelcttl, Gncioora, D. Zirn-

brului, Moldoviul, Plaiul

D rqnesei,

Pietrosul, Gorga-

mtl.

Dintre riuri eari sunt cele mai multe cu numiri

1 0-

mne, cte-va slavone, eal' maghiare sau germane nu se g-

sete nici unul:

Vedea ipotttlui, V. Sidului, Riul boalei,

Stirniasa, Fetia, Voeoodul, Izvorul Bulnhti, Iz. Caparinu-

ltti, Iz. Kozicanulni, Iz. Baruului, Iz. Balindru, Iz. Furnica,

Sadtd, Saclttrelttl, Lotrioara, Riul Vaclttlui, Iz. Floarei.-

Aceast lips de nume ungureti sau germane este cu a-

tta mai insemnat de ct la poalele Pairingului spre nord se

gsetepoporaiune maghiar i german, i multe din satele

esului poart numiri streine. Elementele naturale ins sunt

numite chiar in apropierea satelor maghiare i germane, cu

numiri romneti. Ast-fel lng oraul

Miihlbach,

pe ungure-

te

Sebe;

intilnim dealurile numite

Vlaicu

i

Yerjttl P leei.

Spre rsrit de Olt pn in drepturile Braovului, o-

ra aezat in un es ce intr adnc in munte i care sam-

n a despri lanul meridional al Carpailor de acel ce s'in-

tinde la rsritul rei, se ridic munii Fgc'iranlui a c-

rora piscuri mai inalte se chiam:

Clbucetui, Swn, Nego-

ittl, Buteanul, Vcarea, B wdieia oui, Racovianul, Ppua, Co-

pttl, O sticul, Boldooitea, C om arnicul, Masgewa, Verfu.l Cra-

iului, Boia.

Pentru munii mai puin ridicai, toi cu nu-

miri romneti (cte-va slavone) citm:

Grohoittl, Pleaa,

JIIIgurct,Ulanul, Mormentul, Calngra,

Zanoq a,

Gnsanii,

F o ioara, C ioca nui, SUZGt,P retina , Cpina. C rem en ea , Bol-

dana, Prislopul, Leota, Sciura, Grina, P ietricica, Crp-

tura.

Dintre pre vom enumera:

Buiul,

T op oloqul,

Ar-

paful, Barsa jientltti,. Birsa lui Bucur, Birsa Groetuhti.

Dintre aceste nume verful Craiului se numete pe nem-

203


31/40

204

ete :

Knigstein;

dar est.e inviderat. c numele german nu

este de ct o traducere a celui romlnesc, intru ct el este cu

totul isolat, pe cnd toate celelalte piscuri sunt numite chiar

de Germani cu numele lor romneti. De asemene i cu Birsa

numit pe nemete:

Barsenluss

i care poart in primele

documente ale Transilvaniei, numele de Borza, dnd numele

seu inutului prin care curge terra Borza. Observm aice

c numele acestui riu exist i in munte, incunjurat acolo

exclusiv de numiri romineti, unde fie care elin cele tre,i ra-

muri, care intrunite dau natere

Brsei,

poart pe lng nu-

mele generic de Birsa i un detenninativ curat romnesc.

Este deci mai firesc lucru de a admite c numele dat riului

de R om n i in munte s'a coborit in vale, unde a fost adoptat

de Germanii aezai acolo, de ct. c el s fi luat natere in

cmp din gura Germanilor i apoi s se fi urcat la munte

intre Romni.

Intre ara Birsei i riul Buzeu se intlnesc urmtoarele

piscuri inalte:

B ucecea, C resti anul .

mare,

G rohoti ul,

Ttarul,

O iuoa.

Afar de acest din urm, care poart un nume un-

guresc (-tiuc), pentru c este aproape de inutul Secuilor,

toi ceilali sunt romneti, cea ce se observ i la piscurile

secundare:

Hobota, Poiana creat, Strunga, Obrie ; Piatra

mare, Qntcrul, Cpina porculu i, C lbucetul, Roa, Kisiga,

Musia, Verf~tl Twrcul~, Ruca, D obromira, Boia.

Riuleele

principale din aceti muni sunt: Azuga, Doftana, Valea lui

Balan, Bueeul. Numai ct in cmpii din imprejurimile Brao-

vului intlnim pre cu nume germane, precum: Weiden,

Enrich.

De la rul Buzeului inainte, Carpa'ii, care se intinsese spre

rsrit, apuc de odat inspre nord, formnd un arc de cerc

aproape de o deplin regularitate, a cruia convexitate este

intoars ctr Marea neagr. Oltul care i. are' izvorul mai

la nord, scald picioarele acestui lan i pe ingusta lui vale, a-


32/40

dese ori pn adnc in fundul munilor, locuete o ras

particular de Unguri, Secuii. ') Aceast poporaiune ungu-

reasc fiind destul de compact izbuti a desnationaliza ea pe

Romni, lucru ce mai nicire aiure nu se intmpl; de aceia

se nimerete adese-ori de a intlni in scaunele secueti sate

intregi de Romni care i-au uitat. cu totul limba lor i vor-

besc ungurete; cnd inse 'i intrlbi ce sunt ei? ii respund

c Vlahi adec Romni. Se va 'inelege deci uor cum se face

de terminologia muntelui in aceast parte a Transilvaniei s'a

maghiarisat i ea, i c un mare numr de piscuri, i de

pre, care purtau fr

indo ial

in vremile vechi numiri ro-

mneti, sunt desemnate astzi cu termini unguresti. Totui

chiar in aceast regiune se gsete maghiarisat mai cu deo-

sebire partea cea mai apropiat de vale, pe cnd partea cea

mai central a pastrat in mare parte inc terminologia 10-

mneasc

Aa intre Buzeu i Oitui gsim pe coastelele ce se pr-

vlesc nspre Olt piscurile urmtoare cu numiri ungureti :

lanovanyoshavas, Budoslcut, Iakobhaoas i multe altele; de

asemene i ruri care poart numiri ca: Zaqon, Seipkes,

Martonos etc. Mai adnc in munte spre grania Moldovei

gsim numiri de

obrie

romn precum: Penteleu, Muata,

Gherghi1~l, Voiclreelul, Ruskelul, Culmea Cozii, Mgura Ca-

inului.

Ct

despre }'iuri afar de Bueeu i Olt a cror nu-

me antic s'a stabilit mai sus, intilnim pe lng multe nu-

miri unguresti i urmtoarele ro m ne : Bisca, Heraqa, Ghiar-

ca, Tiliuea, Lipa, Cosa, Caimtl. Dar se gsesc urme

de numiri ro mneti chiar in partea magiarisat a erei, cel

mai sigur semn c numirile unguresti s'au suprapus celor

romlne i le-au inlocuit. Ast-fel gsim intre piscurile inalte

ale acestei regiuni:

Kooasnaipilis,

maghiarisare evident a nu-

melui romino-slavon de Vrfnl Cooasnei.

') Asupra orignei lor, vezi mai sus p. 103.

205


33/40

206

C u c t n e u rcam ctr izv oarele O ltu lu i cu a tta s e inmu les c

num irile ungures ti i res trng m ai adnc in m un te pe cele rom -

n eti. B a in d rep tu l judeu lu i B aculu i ele trec chiar i in m un ii

Moldove i . A s t-fel in tre O ituz i T ro tu gs im p iscuri le inalte:

Szolloshe,qy, Biidoshegy, Nagysandor,

aces t de pe urm num it i

d e R om n i dup num ele unguresc : anclrul mare. i a ic e

ins

in tln im num iri

ro m neti

as cun se in ves tminte

ungu-

reti, ca re arat c aces te sun t m ai vech i; a s t-fel gs im m un-

tele i rul Tatros, care nu es te a lt cev a de ci Trotttul

(pe s lav on ete repede) i

Gyrgei Szeg,

rornnescul

Gherghiu,l.

In tre T ro tu i B is trita se gsete aceiai repartitie a nu -

m elo r rom i n e i

ungures ti. C tr T ran s lv an ia : Na.qy JIagy-

mas, Fe7cete Haoumas, Jltlezohavas, Hoshaoas (pe romnete :

Hohuul) Ciudomir; ctr

grania M o ldovei d in

protiv

Lpoul.

R urile c are se scurg in sp re O lt poart cele m ai

m ulte n um iri ungureti ; acele care se cobo r in M o ldova , nu -

m e s lave sau rom neti:

Domuk, Oorbul ; Bicaeul

poart un

num e unguresc .

ara lo cu it de frrntura n aiunei ungures ti, Secui i ,

se s frete ln g ru l B is tria , pe rpa d reap t a creia se

gsesc

in c

m uni care se num esc :

Bukhaoae, Kosereshaoos

Mezvesz, Oros ,Biik. Pe m alu l n o rd ic al ru lu i in cep eari

a p redom ni num irile ro m ne. Pn la Do rna se gsesc p iscu-

rile inalte: Dealul negru, Izvorul All:manului, Petrosul, Str-

nioara

i prin tre in lim ele m ai m ic i:

Priporui Condrei; Po-

eana Stampei, Bucoara. Dealul Lokureilor, Peatra Dornii,

Pietrile roii, Dealul lat, Glodul, Tilvul, Cica, Leorda. Pe

ic i co lo in s e cte un num e fo rm at d in ungurete:

Dealul

Mogotdt (ung . ?nogo ina l t) . C a pre v 'om c ita ; Tiha,

Tihua, Sriorul, Drqoioasa, Grinieul.

Purcegnd de la Do rn a lanu l C arpailo r ie o in drep tare

apusan, in ch iz n d T ran s ilv an ia d in partea N ordu lu i i in tin -


34/40

zind ramiflcrile sale in muntosul inut

m rgina

al Mara-

mureului. Numele tuturor munilor, mari i mici, fr

nici o escepie, sunt de obrie romin. Intre piscurile inalte

vom cita:

Mnncelnl, Blsineasa, Ineul, Vrfld omului, Su-

Mrzelul,

Goqoa ,

ibleul, Gutimd.

Intre cele mai mici enu-

merm: Dealul Breeii, V1lnl Laz~tlui, Mgura Cataramei ;

V. lui Dan, Poeana btrn, Obria Rebrii, Brusturul, Cior-

cnul, Prislopul, Plescua, Bora, V. ro, Lncua , Crlibaba

Rodna, Rabla, Birla, SC01ia, Secui.

Dintre prie vom a-

minti: Strimba, tta, Rebra, Iloa, Tena, Kerzul Runcul,

Mara, Slatina, Blasa.

Cteva prie care se cobor in vale

poart nume unguresti: Seaeear, Kapolnac.

Din partea apusan Transilvania

in foaz

de asemene

nite lanuri de muni destul de ridicai, cu toate c nu SUI~t

aa de nestrbtui c~ acei care o inchid dinspre cele-I-alte

puncte cardinale. Lanul principal dintre

C ri

i

M ure

nu-

mit lanul

Vlghiesei

i a

Bihartdui,

arat pretutindene nume

ro m neti , amestecate ca de obiceiu, cu cteva n~miri sla-

vone. Ast-fel insemnm piscurile: Osliava, Vrvora, Mun-

celul, Mgttra Priei, Cciulata, Meseul, Calota, RcUicelul,

Bogdanul; Chelcelul, Baratcui, Gorqoata, Sigtd, Crbuna-

rui, Corabia, Piatra lui Arad, Rotunda, Gina, D ealul ti~t-

beiultti, Dial. cioculu i; Vulcanul, Blmi'reasct, Neqrileasa, D im -

bul, Detunaia

i altele nenumrate. Ct despre cursurile de

ap ne vom mrgini a cita urmtoarele: lada, C alota , Bisca,

Samettl

(vechiul Samus)

Sicul, Micttl.

Prsind Transilvania i ptrunzind in Ungaria proprie, g-

sim c munii acestei eri ce se afl in dreapta Tisei infe-

rioare, in Banat, poart cu toii numiri romneti. Ast-fel in-

tlnim in aceast regiune piscurile urmtoare:

Culmea Ferii,

Cttl. Bobului, Oracol ro, Peatra Nedei; Gesna, Ouca, Semeni-

eul, Vrful Socul'ui, V. Bruniorult, V.

Nemanului,

Cucu-

ioara, Coprivttl, Oiclovaciul, Gal'ul, O m esnicu l, Tilva Fra-

27


35/40

2 8

sinului, Moul, Pregeta, Sviniacea, Iuoernaia, Belcoveul,

Bregletele, Moldovica Balonul, Teul inalt, Demonul, Hauitul,

Plestra, Pleava, Oumtna, Solonul,

P o n o r u l,

Stupat'iul, Doclina

Glaoa.

Numai

cteva

dealuri mai mici de pe poalele

lanu-

lui, poart nume ungureti. Tot aa cu riurile.

In Maramure gsim lanurile

Lstagului,

a

Olirnamtl'ui,

a

Viforlatul~,

a

Rodnei,

cu piscurile :

ibleul. Heniul, }J{a-

maiul, Ineul, Biscaia, Olimamd,

O uorul;

Iza, Suhrzelttl,

.Gali~:i, Verfureasa, Bebra, Orlibaba, Vi1'ul, Saiul,

Oiri-

bucul,

Dintre riuri v'om cita:

Iza, Apa, Cisla, Trica, io-

prea,

Lapisea, Trcuul, Agttl mare, Vizul.

Acest de pe

urm preu nu'i trage numele de la ungurescul viz=ap ci

de la Slavonul

viz,

un soiu de pete. .

V'om cerceta i Carpaii moldoveneti, nu in privirea nu-

melor unguresti, care lipsesc aproape cu totul, dar pentru a

demonstra c proporiunea de numiri slavone este departe

de a

f i

aa de puternic dup cum se admite de obiceiu.

Eat numele piscurilor de cpitenie :

Olbucul, Runcul, Ne-

mira

(u),

Obrjesc~tl

(s),

Lapo'Ul Mict'uul, olintM'oiul,

Dermoza, Alclctmaul

(u),

Ghime~tl,

(u),

Toro,glejul, iule-

ul, Pltiniul, Drgoina

(s),

Olimanul, Bucciniul. Barul,

Ciumerna, Oltita

(s),

B~tnu.l, Lcuul, Butucii

(s),

Gorut

(s),

Hrtanul, Rareul, l'arniele (8 ) , Grebenii (8 ) , (Jlifele, C-

rboiul, Bc'irnantl

(s),

Gboaia, Verdele, Grinieul, lludacul,

Cretiorul, Dobreanul (8) , Mgura

(s),

Strimba, Tisarul,

Geamalu,z, Oiahl-ul, Orpiniul, Stnioora

(s). S amintim

i cele mai insemnatedin nenumratele pre care se coboar

pe coastele lor:

Lipa, Cernica

(s),

Pscari~tl,-Slnicul

(s),

Oae1-

ceul

(u ) ,

Nemira

(u ) ,

BMzc'iu,ii,

C iobam aul,

Oc'irunta, Sula,

Aghipt'oasa, Cioqhieul, Tirhoaul.

(u),

Bolohnuid, Ana 8 ,

Ticoul

(u),

Pisirigul, Frntw'a, Cencera, Pnticul, Voi-

na

(s),

uia, Tiia

(s),

Suha

(s),

Frumosul, Dreptul,

Largul, Galul, Haita, Scafa, Serisciorul, Valea ars,

P -


36/40

210

acele ce au intiprit (i aceasta numai in parte) - individuali-

tatea lor, vilor i cmpului? '

Pentru a esplica aceast anomalie ar trebui admis c Ro-

mnii venind in Dacia, nu gsir cmpia potrivit pentru tre-

buinele lor i urcar muntele unde 'i aazar .locuina lor

obicinuit, i chiar s'ar putea gsi i un temeiu pentru o a-

semene presupunere in imprejurarea c Romnii ar

fi

fost, a-

tunci cnd venir de peste Dunre, un popor de pstori. Dar

mai intiu pstorii nu stau pe munte de ct in timpul verei .

ei l prsesc earna, cnd ar deveni primejdios pentru tur-

mele lor. Chiar astzi, se ved pstorii transilvaneni cutnd

o adpostire contra greutilor ernei din Carpai, in cmpiile

de dincolo de Dunre. Muntele nu poate fi o aezare sta-

tornic pentru pstori de ct atunci cnd nu pot face alt-fel.

Apoi noi gsim pe Romni

aprind

in cmpie tocmai la ince-

putul veacului al XlII-le, pe timpul chiar cnd ei trebuia s

fi venit in Dacia de peste Dunrea, i numru l lor crete

necontenit pn ce ei ajung a alctui state. Cum ins s se es-

plice aceast artare a Romnilor in cmpie, dac in acelai

timp trebue ca ei s fi implut muntele cu poporul lor?

Cnd un popor ocup o ar, el incepe prin a da nume e-

lementelor natur ei

in cu nju rto are ;

munii, riurile, pdurile

vile i, alte formaiuni a le pmntului sunt primile lucruri

pe care le individualizaz. Ast-fel se orienteaz el in ara

lui dac este autochton, sau in cea strein dac este imi-

grat. Viaa

vagabond

nu inceteaz de odat pentru a se

schimba in o via aezat. Poporul deci ie posesiune de

ara lui mai intiu intr' un chip generic, inainte de a

o ocupa ICU deamruntul, de a o impri in prticele, de a

stabili in, ea proprietatea individual,' care este de obiceiu

con t impuran cu intemeerea oraelor i a satelor. Ast-fel pen-

tru esemplu gsim pe Unguri inc lung timp dup ocuparea

Panoniei, ducnd o via. prdtoare i nestatornic. In tot


37/40

timpul ct ine viaa nomad locuina poporului este carul i

cortul m ictor, Nu pot s se rdice orae i sate i deci

nici numiri particulare pentru nite asemenea. ara cu toate

aceste este percurs in toa,te sensurile : fie care element, mai

nti cele principale, mai trziu i cele de a doua mn, pri-

mesc numiri deosebite. Ast-fel poporul pune stpnire inte-

lectual pe ara sa, prin botezul pe care l d tuturor ele-

mentelor sale fireti. Cum i ar putea cine-va mcar inchi-

pai c Ungurii i cu Nemii aezlndu-se in o ar cu totul

pustie, s nu fi dat ei numele inalilor sei muni care le in-

chideau orizonul, riurilor sale celor mari cu cursul lung i

cotit, i s atepte se vin Romnii care s i invee pe dn-

ii cum s le numeasc? Ar fi deci dup firea lucrurilor c,

dac Ungurii i Nemii ar fi fost cei d'inti locuitori ai Da-

ciei, s se

gsasc

mcar numele celor mai insemnai muni

i celor mai mari ape de obrie

ungureasc

sau german

Le gsim din protivromneti sau dace. Cetrebue oare dedus

din o asemene imprejurare dac nu conclusiunea c atunci

cnd nvlitorii ocupar Dacia, ei nu mai aveau nevoe s

numeasc munii i rurile, cci aceste nume existau a-

cum in gura poporului care sttuse inaintea lor pe acest col

de pmnt, i pe care nume ei nu fcur dect s le reproduc.

Poporaiunea cea nou care se

az

in cmpie ddu numiri

noue creaiunilor sale, oraelor i satelor pe care le ridic

din toate prile. Dar Rominii coborndu-se i ei din munii

lor, parte se aezar in localitile intemeete de strini, parte

ridicar ei singuri asemene aezri. Fie-care popor ddea-

cuibului intemeiat de dnsul, un nume luat din limba sa i a-

cest nume era apoi schimbat, adese-ori schimosit de popoa-

rele ce se aezau in urm in el. Ast-fel lu natere acea

terminologie

trilimbic

a erilor

romne

de sub domnia ungu-

reasc care astzi in multe cazuri este nedescurcabil,

Noii venii se aezau

ins

de obiceiu

incmpii,

pe cnd


38/40

2 2

muntele rmnea reservat cu deosebire Romnilor, care '110-

cuiesc. chiar i astzi. Acesta trebuia' deci s pstreze mai

multe urme a poporului pe care '1 adpostea; de aceea in-

tlnim in munte aa de multe nume romneti. In deobte

se poate observa o regul destul de statornic in imprirea

numirilor geografice; anume munii cei inali i riurile cele

mari poart mai toate nume

ro m neti ;

piscurile secundare

precum i apele de a doua mn, sunt de asemene in mare

parte

r omneti,

Munii i apele nu poart numiri ungu-

l~eti de ct .in apropierea cmpului, sau, elin cause particu-

lare, in inuturile locuite de Secui. Oraele poart in cea mai

~are parte nume streine; satele sunt aproape pe jumtate

cu nume

r omneti,

pe jumtate cu nume streine.

Ct

des-

p e numele slavone, ele sunt amestecate mai de aproape cu

acele

romneti.

Cte-va piscuri inalte, multe mai mici i

numeroase riuri de a eloua mn poart numiri slavone .

. Aceast legtur mai intim intre numele

ro m neti

i a-

cele slavone s'ar esplica in chipul cel mai firesc

admind

c

vechiul popor al Sarmailor care locuia Dacia i era de obrie

s lavon,

se retrsese in muni inaintea cucerirei romane, unde

'1 urm in curnd poporaia roman in si, in timpul nvli-

rilor. Ast-fel elementul slavon s'ar fi contopit in sinul na-

ionalitei noastre chiar ele la prima sa inchegare ca popor

i venirea Slavouilor in veacul al V-le, ar fi dat numai cit

noue puteri unei inriuriri care se afla chiar la rdcina na-

ionalitei noastre. 1)

,:):. C Sarmaii ocupau munii Transilvaniei, vezi: Ammianus Mar-

celinus XXXI, 4 : Atanaricus paria pertimescens abscessit ad Cau-

calandensem locum altitudine silvarum inacessum et montium cum

suis omnibus declinavit, Sa1'matis inde extrueis , Mai muli au-

tori vechi pomenesc pe Sarmai intre cei dinti nvlitori in Da-

cia.Spa1tian,

Hadrian5. Sarmatae bellum inferebant.

Dio Cassius,

LXXII, 15, numete pe Commod Sarmaticul . Herodiam, VII 2

d acela titlu lui ~aximian:


39/40

o

de pe urm observaie la care ne impinge studiul nomencla-

turei. Slavii care au dat un adaos aa de insemnat de numiri

rilor locuite de Romni, au disprut cu totul, fiind absor-

bii mai cu sam de elementul romnesc i

int roducnd

in po-

porul lor acea puternic dos de elementul slavon care'i d

caracterul seu deosebit de fraii sei din apusul Europei. A-

cest fapt se dovedete cu deosebire prin imprejurarea cu to-

tul insemnat c

pretutindenea numirile date de Slavoni tu-

turor elementelor

qeooraice,

omeneti pe

ci

i naiurole, s'au

pstrat in tot-deauna in gura popor'ul'uiromn, pe cnd Maghiarii

i Nemii intrebuinaz numiri deosebite pentru aceleai e-

lemente, Ast-fel gsim c Romnii au pastrat numirile ur-

mtoare slavone, alturea cu acele date de Maghiari sau

Germani:

Pentru un mare numr de nume, sate, ape i muni, care au nu-

mai numiri slavone, aceste au fost pstrate chiar

I

in Iim-

bele cele-I-alte

in forma in care le-a dat'o Romnii

i in a-

ceast form le -au imprumutat cele-I-alte popoare a le Tran-

silvaniei.

Numai

ct

nevoile ortografiei pot s deie acestor numiri

in

limbele strine ce le-au imprumutat un caracter oare cu'm

strin. Aa spre esemplu Germanii au fcut din

Vldeni

nume care vin de la numele propriu slavon

Vlad

sau

Vla-

dislav, Vladein;

Ungurii au schimbat numele slavon al mun-

Romn (Slavon)

Belgrad

Ocna

Bran

Cetatea de Balt

Sbenia

Gerla

Ortia

Plea

Grditea

Maghim

Karoli Fejervar

Vizakna

Torczvar

Kukullorvar

Gorgeny-Soakna

Szamos Ujvar

Szaszvaros

Uvecsiir

Varhely

2 3

German

Karlsburg

Salzburg

Torzburg

Kokelburg

Salzhau

Armenierstadt

Broos


40/40

telui Vrful Cooosnei in KovasnaispiUs, acel al riului Trotu

.in Tatros. Tot aa au prefcut aceste popoare numele vechi

Vulcan in Volkany J i Wolkendorj, Buzeu in Boclza i Bod-

sau, Ompoiu in Ompoly etc.

Slavii au fost fr indoial mai' vechi locuitori ai Daciei

de ct Ungurii sau Nemii. Gsind astzi numele lsate de ei

in gura Rominilor i nu in acea a Maghiarilor sau Nemilor,

este inviderat c poporul slav, care au disprut, a fost in a-

tingere in primul loc cu Romnii, pentru a transmite aces-

tora asemene denumiri, de unde urmeaz ins neaprat c

i Romnii au trebuit s fie in aceast ar inaintea popoa-

relor imigrate. Romnii deci constatndu-se a fi fost contimpu-

rani cu Slavonii in Dacia, nu ~e mai gsete nici un mo-

tiv pentru a-i aduce de aiure in aceast ar. Prin urmare

ei sunt locuitori de batin i nu imigra i.

-Videm deci cum studiul nomenclaturei confirm intr'un chil'

neindoelnic adevrul tesei noastre.

VI n

LIMBA

Nu avem scopul de a trta ex professo chestiunea limbei

romneti in raporturile sale cu teoria Roslerian, subiect

care ar cere nite desvoltri prea amrunte. Ne va fi de

ajuns ins,pentru a completa i in aceast privire cadrul

studiilor noastre, de a cerceta numai ct intr'un chip gene-

ral deosebitele intimpinri pe care protivnicii continuitii

Romnilor in Dacia le trag din limba vorbit astzi de acest

popor, lsnd studiul amrunit al prii filologice

limbitilor

de profesiune.

Argumentele deduse din limba Romnilor improtiva stru-

inei lor in Dacia traian, sunt de doue feliuri: mai inti se

invoac identitate a li~bei Daco-Romnilor cu acea a Romi-

nilor din Macedonia, identitate care nu s'ar putea esplica

Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL

Documents

Transcript of Teoria Lui Rosler VII Toponimia A.D.XENOPOL