1tCOMITETUL COMEMORARII GALATI

Omagiu

Yllhail Eminescu

CU PRILEJUL

A 20 ANI

DELA

MOARTEA SA

15 IANUARIE 1850

16 IUNIE 1889

16 IUNIE 1909

BUCURE$T1ATELIERELE GRAFICE SOCEC & CO., SOCIETATE ANONIMA

1909

www.digibuc.ro

COMITETUL COMEMORARII GALATI

Omagiu lui

)fihail EminescuCU PRILEJUL A 20 ANI DELA MOARTEA SA

-15 IANUARIE -1850 16 IUNIE -1889 16 IUNIE -1909

BUCT.JRETIATELIERELE GRAFICE SOCEC & Co., SOCIETATE ANONIMÄ

1909

www.digibuc.ro

Reproducerea articolelor inedite p; a clifeelor interziad.

Fiecare exemplar ea fi semnat de delegatul comitetului.

www.digibuc.ro

M. EMICIESCU(Dupa un portret din 1884-1885, executat de fotograful Nestor Heck din Iasi).

www.digibuc.ro

5LIME9RPa4,.

A. I). Xenopol, Cinste voud Gälä,tenilor 1

Comitetul de organizare, Apel pentru comemorarea poetului Eminescu 3kan Slavici, Eminescu-Omul 5M. Eminescu, Singurätate. Departe sunt de tine, poezii (autografe) 26Corneliu Botez, Viata poetului Mihail Eminescu (note biografice

inedite) 29I. L. Caragiale, In Nirvana 74A. Vlahuf à, Lui Eminescu, poezie 80Sofia IVdclejde, Cateva cuvinte 82Eminescu si «Familia»Eminescu, student la VienaN. A. Bogdan, Eminescu, redactor la «Curierul de Iasi» 86G. Pducescu, Eminescu, redactor la «Tirnpul». , 88Grigore i Teodor Goilav, Ipotesti, satul uncle a copildrit Eminescu . 91G. Panu, Prietinia Intre Creangä i Eminescrt 93Titu Maiorescu, Personalitatea lui Eminescu 96I. Gherea, Pesimismul lui Eminescu 99Calypso Corneliu Botez, Nedumerire 102Traian Demetrescu, Lui Eminescu, poezie 108.Riria, La mormânt, poezie 112Veronica Mide, Lui Eminescu, poezii 113

Lui 114Al. I. Hodo6 Mort 115G. Angelescu, Ultima verba, poezie 116Corneliu Botez, Busturile lui Eminescu 118Gr. Goilav, Inaugurarea bustului lui Eminescu din Botosani . 120I. Petun (Pincio), Eminescu la Botosani. . . . 123A., Solemnitatea desválirii bustului lui Eminescu, dela Dumbräveni 125Cincinat Pavelescu, La bustul lui Eminescu, poezie . . . . . . . 129Gr. Fortu, Din scrierile politice si literare ale lui Eminescu (CAteva

spicuiri) 131Eminescu i idealul national 138

www.digibuc.ro

IV

Pag.

R. Chendi, Creangä, *i Eminescu 139G. Manolescu, Eminescu, poezie 144Cdpitan Matei Eminescu, Memoriu asupra familiei gminescu 146M. Eminescu, Povestea codrului, poezie (autograf) 154Jean Bart, C. Calmuschi fi. G. Orleanu, Särmanul Dionis, adaptare

scenicd, dupe.' nuvela §i poeziile lui Eminescu 156M. Eminescu, Fdt-frumos din tei, poezie (autogral) .. .... . 186C'orneliu Botez, Icoane, cugetäri ,i fapte din viata lui Eminescu 189G. Scheletti, Ce te legeni, Codrule ! roman* muzicd 200Leon Gheorghe Nicoleanu, Paltonul lui Eminescu 202Corneliu Botez, Ilustratiile din volum 204Corneliu Botez, Fete calugare0i In familia lui Eminescu 206Cor. B., Diverse . 209Cor. B., Operile poetului Eminescu (bibbografie). Compozipnile mu-

zicale la versurile lui Eminescu 212

Ilustratiuni: Cele 4 portrete ale poetului Eminescu, G. Eminovici,tattil lui Eminescu ; lialuca Eminovici, mama lui Eminescu (2 por-trete). erban, Nicu, Iorgu, Aglaea $i cdpitanul M. Eminescu, fratiilui Eminescu Clopotnita veche cu cei 2 tei sdditi de Eminescu. Casapdrinteascd din Ipote§ti a lui Eminescu. Biserica din Ipoteeti cu mor-mintele párintilor lui Eminescu. Mormäntul lui Eminescu. VeronicaMicle Busturile lui Eminescu din Bucure0i, Boto§ani §i Dumbräveni.Vedere generalä a !solemniratei inaugurärii bustului din Dumbrd-veni Olimpiada Jurascu, starita mântistirei Agafton, mittuea lui Emi-nescu, cdlugärul Iachift Jurawu, motil lui Eminescu. Victor Eminescu,nepotul poetului

www.digibuc.ro

Cinste you'd Gälötenilor!

Mat cei dintai initiativa särbatorirei rnarelui geniunaponal al poeziel.

cerut mie, prietenul i unul din cei mai mari admi-ratori al lui Crninescu, sa scriu ceva pentru volurnul vostru.0 fac cu atät mai mare pläcere, cu cffl, prin acest frumos in-ceput, dovediti Ca' Galatul este nu nurnai un centru mare deviatä material& ci c I räsunetul celei intelectuale gäsqtein el UR puternic ecou. Dupä voi s'a dWeptat toatä !micaspre särbätorirea rnarelui poet.

Crninescu la a carui särDätorire e consfintit acest volurn,o fäcut sä se coboare, cel intäi la Pomäni, frurnosul in Minn-cimile cugetärii tilozofice. De accea, pe cAnd versurile altorpoeti, chiar l acele ale neintrecutului Alexandri, incäntä saufriduioFaa, ale lui Cminescu sguduie copleFsc, caci elerästoarnä muntele gändirei in marea inchipuirei. Eminescu,indreptând spre alte rärrnuri barca poeziei rornâne, a trebuitsä dea na$ere um coIi, care toanal dovedWe superiori-fatal mintei lui.

Dupa mine, märirnea unul orn nu este niciodatä absolutä,V nu este nid un Rotor Intre talent i geniu, cäci acest dinurrnä este nurnal un grad superior al talentului. Linde ince-teaza talentul i Incepe geniul, e tot w de greu de precizat,ca i and fnceteazä noaptea l incepe ziva.

Existä insä un miiloc de a rnäsura rnärimea relativä aoarnenilor de sarnä, anume, prin Intinderea inräuriril lor, pcdeoparte in spatiu, pe de alta In timp. In spatiu, valoarea lui

22819 1

www.digibuc.ro

2

Eminescu, ca poet ce a scris In limn rornânä, este märgi-nitä la hotarele nationalitätel noastre, precum e märginitäacea a oricarui poet din ()rice nape. l dad unii pläsrnuitoriai frumosului In poezie au dohändit o reputatie universal&aceasta s'a fäcut mai milt din pricinä, cä limba In care auscris era LIII instrument mai räspändit de IrnpärtäVrea cuge-tare!. De altfel poezia fUnd o Imbinare stränsä a fonclului cuforma, V din aceste douä numai cel dintäl fiind traductibil,fiecare poet trebue sä-V märgineascä adevärata i puternicalul Inräurire la hotarele, in care limbo lor este cuprinsä.

Dad Eminescu este insä; din punctul de vedere al in-tinclerei fa spapu, anal mic dedt Dante, decdt I3gron, decalGoethe, decät Victor Hugo, cauza este cä organul rostireigändirilor lui are o sferä de Intindere mult mal restränsä.Pentru cercul lui Ins& vffioarea lui Crninescu este tot a0 demare ca i acea a marilor poep ai lurnel.

In tirnp, nu putem Ind judeca de pe acum valoarea luiEminescu, intru Cat nurnal 20 ani ne despart de timpul, cândne-a päräsit, dar dupä efectul tot mai covärVtor pe care IIau spläzmuirile lui, noi credem CO el va starlOni Mate yea-curile, CM' se va mai vorbi pe pärnânt limbo româneasd.

FL D. Xenopol.

www.digibuc.ro

nPECtCu prilejul 1m plinirel a ZO ani aela moartea poetului Eminescu

La 16 Iunie a. c., se Implinesc 20 de ani dela moarteagenialului poet Eminescu, care a Incetat din viata In easa desdniltate a d-rului Sutu, In revarsatul zilei de 16 Iunie 1889,umpland de jale inimile Romanilor de pretutindeni. Cand ziva,biruitoare, se Ingand Inca cu Intunericul, acolo se stinged deveci, invdluit de umbra mortii eterne", luceafdrul care aeruncat o lumina atat de orbitoare pe orizonul artei romane.Acolo i-a fost dat, in suferinte cumplite, sd-vi Inchidd pe vecieochii, artistul cel mai desdvar§it, ganditorul cel mai profund§i sublim.

Cate nu s'au perindat in tam noastrd In curgerea acestor20 de ani. Cate noui talente nu s'au ardtat, ce progrese n'africut literatura romaneascd ridicatd de dansul la indltimi ne-asemuite, dar o pand atat de mdiastrd ca a lui nu s'a ardtat.

E o datorie, sd nu ldstim sa treacd ziva de 16 Iunie a. c.,fdrd ca acest eveniment sa fie comemorat de Intreaga tard,a carei glorie este poetul i de frunta§ii autorizati ai litera-turei noastre.

Se impune deci, sa se instituiascd de pe acum cornitete,alcdtuite din bärbatii no§tri cei mai de sand, la care sd seasocieze i tineretul universitar, pentru ca Eminescu sd fiecomemorat In modul cel mai impunator.

Un asemenea comitet compus din profesori, magistrati,publici§ti, etc., s'a instituit la Galati, dupd propunerea d-lui Corne-liu Botez, In ziva de 19 Martie a. c., In scopul Injghebdrei unui

www.digibuc.ro

4

festival artistic, care va fi, In acelasi timp, o apoteozare a luiEminescu si a literelor romane.

Comemorarea lui Eminescu, cu deosebit ceremonial, vatrebui facutd in toate orasele si chiar In cele mai mici targusoare.

S'ar puted stremge, cu acest prilej, un fond pentruridicarea unei statui marelui poet.

Cu convingerea cd aceastd propunere va aved räsunetuldorit de Intreaga Ord, ne adresdm tuturor : admiratori si con-tinuitori ai operei lui Eminescu, pentru ca, punandu-ne cu totiiin miscare, sd facem ca aniversarea zilei de 16 Iunie a. c.,cand se Implinesc 20 de ani dela moartea celui rnai mare siiubit poet national, sä fie särbdtoarea cea mai inältätoare agandirei si simtirei neamului nostru.

Rugdm pe toti acei ce posedd date necunoscute fried dinviatä si mai cu seamd din copildria lui Eminescu, sä bine-voiascd a ni le pune la dispozitiune, spre a fi publicate, 1m-preund cu numele celor ce ni le vor transmite, In volurnulfestiv ce se va tipari la Galati, cu ocaziunea acestei zile me-morabile.

Orice comunicdri se vor adresa d-lui Corneliu Botez, pre-sedinte de tribunal-Galati.

Comitetul de organizare.

www.digibuc.ro

Eminescu-omul

I

Eram in multe privinte foarte deosebiti unul de altul siam lost cu toate aceste buni, In mai multe randuri chiar ne-despartiti prieteni ; de aceea mi-a fost totdeauna greu sa v or-besc despre dansul, caci nu puteam s'o fac aceasta fara ca savorbesc si despre mine Insu-mi. Am tacut chiar si atunci candaltii, care-1 stiu numai din auzite si din putina lui scrisa, auspus despre dansul si ceeace nu-i adevarat, si n'am sa vorbescnici acum despre Eminescu, poetul, care traieste, ci despreomul, care a murit, sunt acum doua-zeci de ani.

Mie nu mi-a fost Mihail Eminescu poet, nici, In genere,scriitor, ci orn sufleteste apropiat, pe urma caruia am avut multezile de multumire senina, si povatuitor In cele literare. Ani dezile de-a randul nu am publicat nimic mai nainte de a-i fi cititsi lui ceeace am scris, caci multumirea mea era sa-1 vad peel citind cu multumire cele scrise de mine. Numai de tot rarse intampla insa, ca sa-mi citeasca si el ceeace scria, caci decele mai multe ori era rnahnit cand se uita 'n fata mea.Imiplacea scrisa lui, dar tineam la el si ma atingea dureros as-prirnea, cu care li judeca pe oameni, incat asi 11 voit, ca altulsa spuna ceeace spuned el.

Nu se putea impacd felul de a scrie al lui cu viata, pecare o avusem eu mai nainte de a ma fi imprietenit cu dansul.

Eminescu si eu ne-am Imprietenit in iarna anului 1869la Viena, unde ne urmam studiile universitare.

www.digibuc.ro

6

De§i tánär de abia doua-zeci de ani, el avuse pAna atuncio viata sbuciumatd, umblase ani de zile de a randul raslet caun copil perdut, se sbatuse pe la Sibiiu, pe la Blaj, pe la Beiu§i§i ca suflor la trupe calatoare In fel de fel de mizerii, cuno§tedIn toate amanuntele ei partea urata a vietii omene§ti §i eraoarecum copt inainte de vreme. Nu-§i urmase In mod regulatstudiile secundare, dar citise mult §i nu numai i§i facuse re-putatiunea literara, ci §tid totodata multa carte §i judeca cucapul lui. Cu deosebire largi if erau cuno§tintele in ceeaceprive§te literatura tuturor popoarelor, istoria universala §i cearomana indeosebi, filosofia tuturor timpurilor §i limbile clasice§i cea romana.

lard eu traisem In o lume strAmta §i nu §tiam nimic.Avusem o copilarie, .care acum, la vdrsta, la care mi-a

fost dat sa ajung, dupa desamagirile, prin care am trecut, §i'nimprejurarile, in care-mi petrec viata, mi se pare Inspaiman-tator de fericita.

Eram, alaturea cu o sora mai mare, singurul Mat la pa-rinti, oameni cu stare, frunta§i §tiuti de bine in lumea lor §ilegati fie prin inrud;re, fie prin prietenie, cum se zice, cu toatalumea. Ori-§i-unde ma duceam, dedeam peste o matu§a, colo pesteo veri§oara, ear in alta parte peste o find ori peste o prietena acasei §i eram intdmpinat cu dragoste §i purtat oarecum in palme.

Acasa ochii tuturora erau Indreptati asupra bunictlui meuadoptiv din partea tatei, un carbunar ramas din timpul lui Bo-naparte, care §i dupa 1860, orn trecut de §aptezeci de ani,pastrd cu sfintenie portul din tineretele sale, par lung impletitIn coada §i prins in pepten de baga, palarie cam inalta §i cuborduri late, gherve de postav masliniu cu pulpanele pana lagenunchi, bat lung cu mdnerul de argint §i pantofi cu cata-rama mare. Indata ce am ajuns sa umblu, ma lud de mdna§i ma duced la biserica, unde-§i avea locul in cea d'Antáiustrana dela dreapta §i tinea sa rosteasca in timpul slujbei crezul§i Taal nostru". Mangaierea batrânetelor lui era gandul, cdo sh iasa din mine carturar de frunte, §i-mi spuned serile po-ve§ti, MA invata mai tdrziu sa citesc Apostolul, ma purled sacitesc Alexandria, Isopia, §i alte carti de pe timpul acela, iarin urma, cand eram de zece ani, a staruit sa fiu hirotonit citet.

www.digibuc.ro

7

TatM meu, orn de o rard duiosie, ma aved numai pe minesi-mi faced toate voile, iard sord-mea, fiica lui, imi era ocro-titoare si Ind pdzia ca ochii din capul ei.

Era in lume o singurd fiinta, care n'avea sldbiciune pentrumine, mä tined de scurt si nu era niciodatä multumitd cu felulmeu de a fi, o femee vioaie si aspra, care toate le vedea sile Inteleged si pe care pand chiar s'l Tata bdtran" o stia defried, dar aceasta imi era mama, Avea insa si (Musa o slabi-ciune : tined sà aibd casa plind de copii si afard de sord-measi de mine a mai crescut incd sase copii, orfani de ale rudelornoastre. Isi Meuse deci randurile ei in ceeace priveste edu-catiunea, si unul din aceste era, ca ceeace-1 face pe orn inadevar orn nu e stiinta, ci deprinderea cu buna randuiald intoate si indrumarea spre lucrare necurmata. Dupd parerea eicartea nu pretuid nimic si numai ceeace invdtam sti fac puteasa-mi fie de folos. Cand dar altii se bucurau, ca Invät bine lascoald, ea ii lua in ras si-mi scoted la iveald pdcatele, mai cdnu-mi tin lucrurile in bund randuiala, mai cd nu pdstrez cu-ratenia, mai cd sunt pripit ca un ied, mai cd umblu de icipand colo fard de nici un rost, mai ca imi petrec timpul intrandavie. $i tot tranddvie era pentru dansa si cand md vededInfundat in vreo carte. Tined sa md vada alergand ori fdcandceva, croind vreun plan, puind la cale vreun lucru, incor-clan du-mi puterile, ca sd scot ceva la capat.

Era dar de tot putind cartea, pe care o stiam. Lasd cala scolile, unde am urnblat, prea multe nu se puteau invdta,dar tot asi fl invdtat cevd, dacd nu asi fi stiut, cd prin aceastanu-i faceam nici o bucurie si mamei, care-mi era mai presusde ceilalti. Dupd ce am terminat a saptea clasa de liceu, amrdmas acasa. Lasd ca parintii mei scapataserd, dar mama sieu eram de parerea cd pot sa mai invät si fard ca sa umblula scoald. In urna staruintelor celorlalti am trecut, ce-i drept,la sfarsitul anului examenul si am luat si diploma de maturi-tate, apoi m'am inscris la facultatea de drept a universitatiidin Pesta.

La Pesta am stat vre-o patru luni mai mult prin cafenele,apoi m'am intors jar acasd si nici nu mi-asi mai fi urmat stu-diile, dacd n'asi fi fost nevoit sa-mi fac anul de voluntariat.

www.digibuc.ro

8

Aveam, ca voluntar, dreptul de a alege localitatea, incare-mi fac anul, §i. am ales Viena, unde m'am inscris la uni-versitate pe anul al doilea.

AO am ajuns eu la Viena : am facut caldtoria pan'acolope cheltuiala imparatului, care m'a imbracat, mi-a dat add-post in o cazarmä, ma. hraniä §i-mi dedea voie sd-mi urmezinainte de ameaza-zi studiile la universitate §i sa fac numaidupa ameaza-zi esercitii militare.

Cazarma, In care stateam, se afla la departare de vreoopt chilometri dela palatul de atunci al universitatii. Inteunadin zile, capitanul meu, om bun ca toti oamenii, m'a intrebat,daca nu mi-e prea lung drumul, pe care am sa-1 fac In fiecarezi ducandu-md la universitate §i intorcandu-ma la cazarma.

I-am raspuns, ca sunt obicinuit a md scula de dimineata,tot o slabiciune a mamei, §i am destul timp sa fac cei opt chi-l ome tri.

»Dar cursurile tin pana la douasprezece, a'ntampinatel, §.1 n'ai timp sd te intorci la masa".

Peste cateva zile am fost dar transferat la alt regimentcare se afla in cazarma »Franz Iosef," atreia casa dela uni-versitate.

Aceste erau imprejurarile, in care ma afiam cand l'amcunoscut pe Eminescu. Dupa ce traisem timp de aproape doiani la tard §i md socoteam cel mai fericit orn in mijlocul ma-relui ora§, unde vedeam atatea multe lucruri frumoase §i numd simteam de loc strain, cdci, de§i nu prea puteam sd vor-besc cu nimeni in nemteasca mea de tot pocitd, eram Intam-pinat pretutindeni cu multd bundvointä.

Eminescu era inscris la facultatea de filozofie, dar il ve-deam regulat la interesantul curs de economie nationald a luiLorenz Stein, precum §i la cel de drept roman al lui Ihering,un tanar oachet;, cu fata curata §i rasa peste tot, cu un lungcldbat" banatanesc peste pletele negre, cu ochi marunti §ivisdtori §i totdeauna cu un zambet oarecum batjocoritor pebuze, un Albanez, imi ziceam, poate chiar un Persian.

Cateodata se plimba, printre lectiuni, pe coridor cu altitineri atunci mie necunoscuti. Erau Toader Nica §i IoanBechnitz, Ionitd Bumbac ori vreun alt bucovinean.

www.digibuc.ro

9

Desi trecuserd vreo doud luni decand ma aflam la Viena,singurul Roman de acolo, pe care-I $tiam, era Joan Hosanu,care studia medicina, El vened cateodata sa ma iee cu dansul,la masa. Prin el am facut cunostintd cu Eminescu i cu IoniàBumbac, care scrid si el versuri, si am luat masa impreund.

Mi-a rdmas viu Intiparita bucuria de a ma fi incredintat,ca Albanezul meu nu e Persian, ci Roman de ai nostri,timpul mesei am avut toti trei i mai ales eu o viud discu-tiune cu Eminescu, trick n'asi fi stat pand seara, dacd n'asi fifost nevoit sa mä prezint inainte de cloud la cazarmd.

La cazarma ne aflarn In aceasi sald treizeci si cinci devoluntari, studientiadunati de pe la toate scolile, din toate ta-rile si de toate neamurile, cei mai multi baieti voio$i, carele faceau toate val vartej. Fiindcd-mi facusem reputatiuneade om ordonat i iubitor de curdtenie, am fost insdrcinat decdtrd capitanul nostru sa port grijd de curdtenie si de bunaranduiald in dormitorul nostru, unde ni se fdceau i lectiunilede teorie. 0 viud ingrijare Ind cuprindea cand md gandeam,cd se'ntorc Meth, ctici in fie care clipa puted sa-mi vie in-spectiune. Af land lucrul acesta, Eminescu se uità mereu laceasornic deded zor sd plec, apoi m'a insotit pana lacazarmd pentru ca pe drum, sd urmdm discutiunea.

Se izbiau in noi arnandoi una de alta (loud lumi pornitedin aceasi obarsie, dar desfásurate fiecare in felul ei i unalarga i luminoasa, iar cealalta stramtd i neguroasa.

Il väd. par'cd, i acum uitandu-se din cand in cand spe-rios i scos din räbdare la mine.

Om de o veselie copildroasa, el radea cu toatä inima,incat ochii tuturora se'ndreptau asupra lui. In clipa urrnittoarese'ncrunta insd, se strambd ori îi intorced capul cu dispret.Cea mai mica contrazicere-1 irita ; muziea de cele mai multe oriIl supará ; wierätura-1 fäced sd se cutremure ; or si ce scartiiturd-1scoted din sdrite.

Si adeseori el imi zicea Taci, numai scartal I"El crescuse in Moldova, in Bucovina, la Sibiiu, la Blaj,

la Bucuresti si in multele lui cutreerdri mereu in mijlocul po-porului roman, citise cronicarii i multe carti bisericesti, cu-nosted literatura romand in toate fazele ei, i in acum destul

www.digibuc.ro

10

de lunga mea viatd n'am cunoscut orn stapdnit deopotrivd cudansul de gandul unitatii nationale si de pornirea de a se daIntreg pentru ridicarea nearnului rornanesc. Incantat de trecutulRomanilor si de marile lor destoinicii, el era starbit de pre-zentul dupa parerea lui urit, admirá pe batrdni si se uitd cuinsufletire in viitorul luminos. Ceeace noi numim sentimenta-litate nu exista pentru dansul. El n'avea slabiciuni pentru nimic.Toate porniau la dansul din convingere, i ceeace noi ceilaltifacem din iublre, el facea din hotdrire nestramutata, iara urase dedea la dansul ca dispret pe fata. Niciodata nu l'arn vazutpldngand si nu cred cà era in stare sa planga, iara cu indu-iosare numai despre murna lui l'arn auzit vorbind.

Eu imi petrecusem In mijlorul Romanilor dela siria rneanumai copilaria, iara mai tdrziu atilt la scoala, cat si afara descoald am trait in societatea rnaghiara, In care m'am simtittotdeauna bine, ba'n cele din urrna mai bine decat In cearornaneasca, de care ma instrainasem. Nu cunojearn nici tre-cutul poporului roman, nici literatura romana i vorbiain roma-neasca pe care o stiam din copilaria mea. Trecut ca o pasarevoioasa prin lume, aveam de pretutindeni reamintiri placute

vorbiam cu induiosare despre toti i despre toate, 'Jana chiardespre capitanul care ma transferase la cazarma Franz

Josef" ori despre caporalul, care la Impartirea bucatelor imi&idea voie sa-mi aleg dupa plac bucata de carne. Nu puteamdar nici sa inteleg, nici mai ales sa admit deosebirea, pe careo faceà el intre Romani i alti oameni. In gandul meu oameniitoti erau buni i vrednici de a fi iubiti, i dacd el tinea säma convinga ca judec gresit, eu tineam sa-1 conving cd puiniioameni, care sunt rai, sunt numai stricati.

Aceasta o admitea si el. Cel mai hotaritor gand al luiera, ca omul e din fire bun, ca odata oarnenii toti au fost bunisi cd idealul social e, ca iar sa se faca buni, curn au fost, daracum, in zilele noastre, cei mai multi sunt stricati i ca stri-caciunea s'a 'ntins si se va 'ntinde mereu cata vreme nu vafi bagat cineva cu un biciu cu pleasna de foc spaima 'n oameni.

Era pe-te putinta sa ajungem la Intelegere, i 'n vremece eu imi faceam exercitiile in curtea cea larga, el se plimbaprin fata cazarmii.

www.digibuc.ro

lialuca Eminovici, mama lui Eminescu(Dupà un portret in ulei, din tinerete)

www.digibuc.ro

11.

Pe la cinci apoi, dupa ce scapam, iar urmam discutiunea,fie plimbandu-ne prin apropiatul parc orasenesc, fie stand lao masa din coltul vre-unei cafenele mai dosnice.

Asa mi-1 aduc aminte din timpul acesta si ma cuprindesi acum, dupa patruzeci de ani, induiosarea cand sarfle audsunandu-se de retragere, caci tot ma mai vad intorcan-du-ma cu dansul la cazarma. Eu voiu fi fost atunci pentrudansul un interesant obiect de studiu, dar el pentru mineera un nesecat isvor de stiinta, de intelegere si de indrumari bune.

Ori si cat de multe si de mari ar fi fost deosebirile dintrenoi, erau cateva lucruri, care ne legau pentru toata viata.

Desi el nationalist in cel mai aspru inteles al cuvantuluisi foarte pornit spre intoleranta, iara cu mai mult ori maiputin cosmopolit, cunosteam amandoi si indeosebi eu chiar maimult decat dansul viata poporului roman in toate amanunteleei pline de farmec si eram deopotriva incantati de ea. Ziceameu, ca nu fac nici o deosebire intre Romani si alti oameni,dar stiam, ca intre popoarele, pe care le cunosteam din propriamea intuitiune, nu e nici unul, care se poate asemana cuRomanii in ceeace priveste bogatia vietii sufletesti si destoi-niciile de tot felul. Imi ramasese aceasta din timpul copilarieipetrecute intr'o lume, in care onz" era numai Romanul, iaraceilalti, fie Unguri, Svabi, Sarbi, $oacati ori Jidovi, erau socotitidaca nu spurcati, cam asa ceva.

Din aceasta convingere despre superioritatea poporuluiroman purcedea nestramutata noastra credinta In viitorul nea-mului romanesc si nazuinta de a lua parte la lucrarea urmataIn vederea lui.

Alt lucru care ne leg). era cultul trecutului, acelasi laamandoi, desi ganduflui sburà la Mircea, la Tepes, la Alexandrucel Bun si la stefan cel Mare, la Mihaiu Voda si la MateiBasarab, iara eu, care nu-i stiam pe acestia, imi reaminteampe Corvin, pe Zapolya, pe Bathory, pe Bethlen, pe Rakoczysi pe Tökölyi, si ne Intalneam numai in trecutul mai apropiat,cand vorba era de Horia si de Ian cu, pe care ii §tiam atat debine din timpul copilariei mele.

De acela§i spirit conservator eram patrunsi amandoi, §i

www.digibuc.ro

12

amandoi eram dinastici, el prin covingere, iard eu prin tradi-tiune familiard,

Eu crescusem apoi In bisericd, iard el cunosted la varstade doudzeci de ani nu numai InvdtAturile cuprinse Evangelii,ci i pe la ale lui Platon, pe ale JuI Confuciu, ZoroastruBuddha si puned religiositatea, ori si care ar fi ea, mai presusde toate.

Dacd asi fi cunoscut dar i eu lurnea, In care se sbAtusedAnsul, n'am mai fi avut de ce sä discutdm. Abia insa tdrziusi nurnai incetul cu incetul am ajuns sd md Incredintez, cd elaved dreptate cand imi spuned, cd e multd rAutate i1 lumesi cd stricAciunea se 'ntinde mereu. Zadarnice Ii erau silintelede a ma convinge, cd e lipsit de judecata cel ce pune temeiupe bunele porniri ale oamenilor si cd, vorba lui statornicd,buni sunt numai cei prosti ; trebuid sa mä isbesc, curn seisbise dAnsul, de toate i sa simt durerile, prin care trecuse el,pentruca sd-1 inteleg. El Imi spuned InsA, ca sunt prea lipsitde culturd pentruca sd I pot Intelege si-si dated silinta sama lumineze.

El lucrd pe timpul acela la traducerea operei lui Kantasupra ratiunii pure, era plin de Spinozza pc care-I citise decurAnd, si cited pe Fichte.

Tu, imi zise el Intr'una din zile, nu-ti perzi timpulcu acestia. Sa 'ncepi cu Schopenhauer, sâ treci apoi la Confuciusi la Buddha, sä mai citesti in urmd i cevd din dialoagelelui Platon i tii destul".

Dar, i-am raspuns ca orn cu minte, eu am sA mdprepar pentru primul examen de stat. tii, ca anul Intdiu n'aminvdtat nimic, iar acum Imi fac i serviciul militar : cum voiuputed trece examenul, dacd-mi perd timpul citind lucruri carenu-mi sunt de nici un folos?"

Ascultd-md pe mine, a stäruit el, o sA te preparimai usor fii mai bine pregAtit, dacd faci cum Iti spun eu".

Fiindca nu stiam destul de bine nici nemteste nici fran-tuzeste, am citit impreund mai !Maki Despre reideicina patratda principiului ratiunii suficiente", apoi, In frantuzeste, tra-ducerea dialoagelor lui Platon si din I:Orient pittoresque"ddri de seamd despre budhism i confucianism. Abia 'n urmft

www.digibuc.ro

13

am citit eu singur celelalte scrieri ale lui Schopenhauer, discu-tam tnereu cu Eminescu, care nici atunci nici mai tarziu nuadmitea vederile marelui filozof german decal In ceeace pri-ve0e principiile generale, ca lumea cea adevarata nu e cumo vedem noi, ca sufletul *e o fiinta neatarnatoare de trup 0ca tundamentul moralei e simtimantul de compatimire, totadevaruri vechi §i deapururea noua

AO a trecut iarna 0 primavara. Nu era zi fara ca sane'ntilnim, 0 toate oarele libere ni-le petreceam impreuna. Inurma staruintelor lui am inceput sa citesc romane;te, m'amdeprins incetul cu incetul cu rostirea literara a vorbelor §iam scris, cum zicea el, in §irieneasca mea, mai intaiu corne-dioara Fata de biree, apoi povestea Zina Zorilor" §iIn cele din urrna studiul Noi §i Maghiarii". De oare-ce eunu eram In stare sa scriu corect, el imi copia manuscriselefacand in ele corecturi cu multa discretiune §i le trimetea laConvorbiri literare", cu care avea legaturi.

Tot in urma staruintelor lui audiam amandoi regulat lacursul de anatomiea lui Hirse §i la cel de fiziologie al lui Brucke.

Pe la sfar0tul lunei Maiu mi-am cerut termin pentruexamenul de stat, apoi am plecat cu regimentul in tabara delaBrüek-a. d. L. ca sa iau parte la manevrele de acolo.

Eminescu a plecat §i el acasa, 0 abia la inceputul viito-rului an §colar ne-am revazut In irnprejurari cu totul schimbate.

In tabard suna Tagwache" in crapatul zorilor §i exer-citiile se urmau pana pe la ameaza-zi. Aveam dar dupa pranztimp liber, ca sa ma prepar pentru examen. Ni se mai dedeaapoi dupa manevrele mai obositoare i cite o zi de repaus.Mai erau durninecile 0 zilele de sarbatóri 1mi:di-ate:Ai. Eminescuavea dreptate : vreo doua saptarnani dupa intoarcerea mea dintabara m'am prezentat la examen 0 l'am trecut cu lauda,hint mi-a ramas timp sa ma prepar §i pentru examenul deofiter, pe care l'arn trecut In Septemvrie.

Eram foarte fericit, dar in ziva, cand am desbracat uni-forma 0 am fost nevoit sa parasesc cazarma, n'aveam nicicu ce sa ma imbrac, nici unde sa stau, nici ce sa mananc.Am plecat dar acasa, unde mama mea, care era de parerea,ca am invatat destul pusese la cale alegerea 'mea de notar.

www.digibuc.ro

14

Peste putin rn'am intors Insa iar la Viena. In vreme-ceErninescu-si deded silinta sd-mi gaseasca un fel de bursa,ceilalti prieteni din Viena mi-au gäsit o ocupatiune intr'uninstitut particular din Viena, unde pentru 40 fl. pe lurid aveamsa prepar doi bdieti maghiari, care nu stiau nenneste. In urmäluam 50 fl. ca sa prepar trei bdieti romäni, fratii Feraru dinCraiova. Le dedeam lectiuni si-i scoteam Duminecile sizilele de särbätori la plimbare prin oras ori prin imprejurimi.

Ne 'ntAlniam deci mai rar Eminescu si eu, dar tot lucramImpreund si nu o datä am petrecut zile 'ntregi plimbdnd bdietiiprin imprejurirnile Vienei.

IL

Pornind din gandul transcendental al stripanirii de sine,Schopenhauer deosebeste in orn caracter inteligibil si caracterempiric. Mie mi se pare deosebirea mai luminoasä, dacd vompune intrebarea asd : Cum vred ornul el Insusi sa fie si cumeste el In adevär sub stapanirea Imprejurarilor, in care trdieste?

E mai presus de toatä Indoiala, cd ornul cel adevärat ea$d, cum el insusi vred sä fie, si ca, räpusa de nevoi, firease stricd si se falsifieä.

Voi cercetn deci si eu, inainte de toate, cum void Eminescuel Insusi sä fie si nurnai apoi voi constatd, cum l'au stricatsi falsificat grelele nevoi, cu care a avut sä se lupte In scurtalui viatd.

In timpul, pe care l'a petrecut la Viena, el tined mult sdaibd locuintd comodd, largd, curatd, linistitä si luminoasd, säse 1mbrace curat si bine, sd-si aleaga mâncdrile dupd plac,sd furneze tigäri fine, sd-si gateasca el Insusi cafeaua deMocca si bed numai vinuri de calitated superioard ori apdcuratd. AO l'arn cunoscut eu, si tot asd si-1 vor fi aducAndaminte si cei fried 'n viatd, care au trait atunci in legdturimai apropiate cu dânsul.

Erd orn cu trebuinte putine, dar cu apucdturi boieresti,care stid sä sufere si sä rabde färd ca sä se plangd si respingedcu un fel de oroare tot ceeace i se päred vulgar, mijloacele,pe cari tatäl säu i le puned la dispozitiune, erau Indestulatoare

www.digibuc.ro

15

pentru traiul, pe care :4-1 dorid, cdci primid regulat cdte 18 20galbeni pe lurid, adeseori *i mai mult.

Pornirile lui erau insa atdt de vii, ?mat ii covir*iauputerea stapánirii de sine. .

El cited, Inainte de toate, mult *i cu o rapeziciune uimi-toare, nu vorbd cu vorbd, ci cuprinzand cu privirea fraze intregi.Erd deci in curent *i cu publicatiunile noud, *i cu cärtile vechice se gasiau pe la antiquari. In acela*i timp tined sä citeasa'n tihnd *i nu se duced pe la bibliotecile publice. Indatd darce prirnid ban ii de acasa, l*i cumpard arti *i timp de atevazile nu-1 mai vedea nimeni. 0 duced 'n cafele gatite de dansulla ma*ina de spirt *i 'n mezeluri cumparate 'n pripa. De*itined foarte mult la biblioteca lui, nevoia-1 siled sa inceapd avinde dintre cartile citite pe la antiquari *i ajunged 'n celedin urmd de nu mai aved nici cafea, petrecea zile intregi lardca sa mdriânce *i. cered ate o pituld" mai dela unul, maidela altul. Niciodatd nu hid notite, dar and primid banii deacasa, cel dântdiu gand ii erd sä-*i achite datoriile, *i erapeste putintd sd uite pe cineva.

Eu profit= de ocaziune *i md imprumutam dela dânsul pen-truca sä ma achit apoi dandu-i in fiecare zi ate 40-50 de creitari.

Poate ori*icine sa-si inchipuiascd, ce harababurd seproducea in locuinta lui in timpul zilelor, pe cari le petreceainchis in casd. Pentru el nu existd deosebirea, pecare o facemnoi ceilalti intre ziud *i noapte, ba una din slabiciunile luiera sa profite de lini*tea noptilor, *i sunt foarte multe noptile,pe cari eu, om altfel prozaic, le-am petrecut cu dansuli fieplimbandu-ne pe sträzile lini*tite, fie stand la masä de brad"*i luánd cdte o sorbiturd din cafeaua scursd dela ma*ina lui.

Nu mai ajunged nimeni sd-i dereticeasa *i sd-i matureprin casä, nici sa-i perie hainele ori sa-i curete ghetele. Räpusde oboseald, el dormed adeseori imbracat *i hainele i se jer-peliau, iar albitura rar premenitä *i neldutd i se fäced cocolo*.Barba si-o uitd nerasa *i, fiinda-1 supdrau tepii ei, lud briceagul*i, perdut In ganduri ori addricit In lecturd, *i-o scoted fir cufir, Mat ii rämdneau pete-pete 'n fatd.

Cdnd nu mai puted s'o clued a*A, schimbil locuinta, l*icumpard haine *i albituri noi, se räded *i iar se simted bine.

www.digibuc.ro

16

In iarna anului 1874, cand am venit la Ia§i, el era bi-bliotecar §i-am locuit cateva saptdmani impreund la Treisfetite,unde Samson Bodnarescu, atunci director al §colii normale,ii pusese la dispozipune o odae spatioasa.

Deoarece el ma considera ca fiind in gazda la dansul §ima tia, cd desordinea §i necurätenia ma indlau§e, avea multdpurtare de grija pentru pdstrarea bunei randueli §i pentru cu-rätenie. Aierisea mereu §i era 'n stare sä mäture i sa scuturepraful.

Seri le le petreceam adeseori cu Miron Pompiliu §i cuSamson Bodnarescu facand lectura ori discutiuni literare laDoamna Bur la, azi Doamna Poni, cateodatil, de tot rar, laDoamna Miele, pe care Eminescu o §tia Inca din timpul pe-trecut la Viena. El tined dar sti fie totdeauna spelcuit".

In urma dupa ce s'a mutat la Bucure§ti, ki aducea cumulta pldcere arninte de cele cateva saptamani, pe care le-ampetrecut sub acelea acoperamant, §i i-a fost villä multumireacand i-am oferit in cele din urmd o odaie cu chirie in lo-cuinta mea.

Prima lui locuintd la Bucure§ti a fost in strada Sperantei.Luase cu chirie o odaie spaPoasá cu antreu larg. Casa, careazi numai exista., era batraneasca, in mijlocul unei curti plinade verdeata, §i aved un frurnos cerdac a§ezat pe stalpi cioplip,facuta par'ca anume pentru dansul. Tocmai pentructi stetea.insd acasd mai bucuros decat ori §i unde, in curand a ajunsde nu mai era chip sa te mkti §i sa räsufli in locuinta lui.

In urma s'a mutat in apropiere, la Caimata, unde a gasitin nkte ruine vechi o odae boltitä, un fel de chilie cAlugäreascd,in care steteau aruncate una peste alta lazi, carp, manuscripte,ziare §i haine vechi.

Dupa ce n'a mai putut s'o duca aici, §i-a luat doud oddiin piata Sf. Constantin, una ca iatac de dormit, in care n'aveasä intre peste zi, iar alta un fel de birou, in care- i. avea bi-blioteca §i-§i petrecea. ziva. In curand insd a ajuns la fel celecloud oddi, §i el lucra in iatac §i dormea pe canapeaua dinbiurou.

Eminescu era foarte iubit nu numai de Junimkti, ci detop cei ce-1 cuno§teau personal, in deosebi de Lased'. Catargiu,

www.digibuc.ro

1.7

de Printul $tirbei, de Mihail Kogalniceanu, de Manolachi Cos-tachi si de alti oameni Insemnati, care-) pretuiau pentru §tiintalui, pentru judecata lui limpede, pentru firea lui deschisapentru purtarile luí totdeauna coreicte. Intre fruntasii Junimii

intre amicii mai apropiati era deci constanta preocupareade a-1 indruma spre o vietuire regulata i potrivita cu firealui distinsd.

Parerea generala era, ca trebue sa fie pus sub purtareade grije a cuiva, care are autoritate fata cu dansul.

Unul dintre oamenii, la care tinea mult, era Dr. Kremnitz,pe care-1 admira pentru devotamentul lui profesional i pentrubuna lui credinta. Dr. Kremnitz, o inima de aur, il rugase sa-idee Doamnei Mite Kremnitz lectiuni de limba romana i sta-ruia sa-1 induplec a priml o odaie frumoasa i izolata in lo-cuinta lui.

Da, imi zicea Eminescu, foarte bucuros, daca n'ar fila mijloc i Mite, care s'ar speria de desordinea pe care i-ofac In casa.

A prima insa peste catva timp oferta d-lui T. Maiorescu,care i-a pus la dispozitiune o Wale luminoasa i retrasdtinea sa-1 aiba in randul membrilor familiei sale.

Peste vreo doua saptamani a fugit insa.Ei, nu pot,mi-a zise Ma 'nabu;e bunavointa, de

care nu sunt in stare sa ma fac vrednic.Sunt destul de su-parator i pentru mine insu-mi ; de ce sa mai supar i pe alth 1?"

Adevarul era, prea Ii era greu sa se deprindd stapanin-du-se pe sine cu buna rancluiala, pe care o gasise in casa d-luiMaiorescu.

cu toate aceste in timpul celor cateva saptamani, pecare le-am petrecut impreuna la Treisfetite, viata ne era foarteregulata.

De I asta era alta, imi zicea el. Le faceam toatedin propriul nostru indemn pentru multumirea noastra".

De Sf. Gheorghe mi-am cautat deci o locuinta In careputeam sa-i inchiriez o odaie, i pand la imbolnavirea lui, timpde cativa ani, am stat sub acela§i acoperamant.

Nu mi-a facut nici odatd nici un fel de suparare, desi-1tineam de scurt.

22849 2

www.digibuc.ro

18

Um de o rara disciplinä intelectuala, el tinea sa fie dis-ciplinat si in practica vietii lui, se feria de escese, si ma fe-ricea pentru destoinicia mea de a face de regula numai ceeace eu insumi voiesc. Se bucura dar cand ii veneam prin sta.-ruintele mele prieteneste Inteajutor si nu se 'npotrivia. Boa laii era Insd, precum se vede, legàta . de o anumita varsta sinu i-a venit de odata, ci incetul cu incetul, si astfel ii era dince in ce mai greu sa se stapaneasca.

El fuma putin, dar bea multe cafele. Stiá, rd ele nu-ifac bine, dar le luà de cele mai multe ori Mrä ca sa-§i deaseama despre ceeace face. Era dar destul sa ridic degetulpentru ca sa stingd focul aprins la masina. ,

Bautor n'a fost Eminescu. Bea numai adimenit de prieteniicu cari stated de vorbd, putin cate putin, si numai vinuri usoare,curate si bune ! Vinul il facea vioiil, vesel, comunicativ sidoritor de a imbratisa si de a fetid pe toata lumea.

In ceeace priveste viata sexuala el era de o sobrietateextraordinard. Niciodata el nu vorbià despre femei decat avandin vedere partea ideala a fiintei lor si dispretuià pe oamenii,care alearga dupd ,,fuste" ori vorbesc despre afaceri scanda-loase. Slabiciunile lui erau cu desavarsire platonice, lucruridespre care se vorbeste numai cu un fel de religiozitate, sinumai adimenit si rapus putea el sa aiba si legaturi, care nusunt curate, cum erau in cele din urma cele cu Veronica Miele,despre care mi-a vorbit numai in ziva, cand a putut sa-mizica In sfarsit, am scapat !".

Pacatul lui cel mare si hotaritor era lipsa de randuialaIn traiul zilnic : cand se aseza la masa de 1 ucru, fie cd scria,fie cá cilia, nu manca zile Intregi si petrecea noptile In ne-dormire. Nu suferia de insomnie si avea multa pofta de mancare,cad era apoi In stare sa doarmd timp de douezeci si patru deceasuri intr'una si manca odata pentru trei insi. Uita insa samanance si nu se 'ndura sa doarma, desi parerea lui statornicaera ca cea mai placuta parte a vietii e cea petrecuta in somn,cand esti RIrä ca sd fii si sa simti dureri.

Dedeam lectiuni la scoala normala a societatii, la ,,AzilulElena Doamna" si la Institul Manliu. Sambetele dar si'n ajunulzilelor de sarbatori, cand nu aveam sa fiu la opt dimineata pe

www.digibuc.ro

19

catedra, steteam §i eu adeseori cu el §i discutam cestiuni degramatica, de pedagogie, de filozofie ori de istorie, intregi noptisenine, care nu se pot uità. De obiceiu Insa nu-1 lasam sästed, §i erd destul sa bat in perete pentru ca sa-§i stAngd lumd-narea, ori sa-1 intreb, cdnd mä intorceam acasa, dacd §i-a luatori nu masa, pentru ca sd se dual §i 'o ia.

In primavara anului 1883 insa el a inceput sä se indarat-niceasca §i nu mai eram nici eu tot cel de mai nainte. Su-feream de cativd ani acum de o hiperclorhidrie, ale carea simp-tome interpretate de medici drept manifestatiuni ale unei alteboli md chintfiau, md umplusera de ingrijare i ma facuseranerabdator. Nu mai aveam- dar masura de mai nainte nici inrelatiunile mele cu Erninescu §i ma supdram cateodatd pe el.

Obiceiul lui era, eä cited cu glas tare ceeace Ii placed,mai ales poeziile, §i faced multa galagie cdnd scrid, se plimbddeclamd, bateà cu pumnul in masa, era oarecum in harta culumea, la care se adresd.

Ii bateam in perete ; el stdngea lumAnarea §i se lini§teddar erd de rea credinta §i nu se culcd. Peste cdtvd timp, cdndcreded c'am adormit, aprinded din nou lampa §i iar inceped sabodoganeascd. Ma sculam atunci, ma duceam la el §i-1 rugamsa md lase sa dorm. Aceasta-1 räpuned, dar relatiunile dintrenoi erau din ce in ce mai incordate. Eu eram din ce in cemai stäruitor, iara el se faced tot mai indaratnic §i ziced incele din urtnd cd abuzez de afectiunile lui §i-1 terorizez

Acesta a fost pentru mine primul semn al bolii de nervicare-1 cuprinsese.

Doi dintre fratii lui periserd de acea§i boalä, iar al treilea,eel ce träise la Sibiiu §i la Temi§oara, cazuse acum bolnav§i se afla acasa.

. Mi s'a urit viata, ii scrisese batrdnul; fa ce faci §i vinode-1 ia, ca sa-1 duel in vreo casa de sandtate.

Eminescu a 'nceput sa caute bani de cheltuiala i s'a im-prumutat fard de §tire mea, ceeace mai inainte nu era instare sa faca, mai dela unul, mai dela altul. A adunat, pre-cum mi s'a spus mai tdrziu, vreo doud mii de lei, dar n'aplecat.

In timpul acesta a scris doina anume pentru inaugurarea

www.digibuc.ro

20

statuei lui stefan cel Mare, la care a si asistat In o stare su-fieteasca, prin care a pus pe Multi pe ganduri.

Dupa examene eu trebuid sa plec fara de Intdrziere laViena, ca sa consult medici, iar de acolo la Mile ce-mi vor firecomandat, si 'vorba erd ca, Erninescu sa plece si -el in Mol-dova, ca sa-si aducd fratele bolnav.

Cand erd insa sa-mi iau ramas bun dela dânsul, ela 'nceput sa-mi faca Imputari pline de amaraciune, ea profitde ocaziune, ca sa-1 parasesc /n niste Imprejurari atat degrele pentru el. In zadar ii spuneam, ca sunt altii, care tinla el si pot sa-i fie de mai mare ajutor decdt mine: el nu malasa sa plec.

Un singur mijloc imi I-Arndt-led, ca sa-I linistesc: sa-i cerun serviciu prietenesc, o dovada de dragoste.

Uite, i-am zis,am sa-'1 rog pe d-1 T. Maiorescu ce-vasi nu pot sa md auc acum pe la dansul: te rog sa-i duci unbilet din partea mea".

Rugam In bilet pe d-1 T. Maiorescu sa-1 observe binepe Eminescu, caci mie mi se pare greu bolnav.

&A prea tdrziu.La d-1 T. Maiorescu el s'a stapdnit, dar s'a dus apoi

sh iee o baie, ca sa-si potoleasca nervii, si dela baie a fostdus la casa de sanatate.

III.

Eminescu erd om de o vigoare trupeascd extraordinara,fiu adevarat al tatalui sau, care erà munte de orn si ca firegradina de frumusete, si ar fi putut sti ajungd cu puteri in-tregi la adanci bätrdnete, dac-ar fi avut oarecare purtare degrija pentru sine Insu-si si-ar fi fost 'Inca copil indrumat a-sistapani pornirile spre exces.

El erd insd lipsit cu desavarsire de ceeace In viata detoate zilele se numeste egoism, nu traid prin sine *II pentrusine, ci prin lumea, In care-si petreced viata, si pentru -ea.TrOpuintele, suferintele -si durerile, Intocrnai ca si rnultumirilelui individuale erau pentru dänsul lucruri nebagate'n seamä.Ceea ce-1 atinged pe el erau trebuintele, suferintele, durerile§i totdeauna rarele bucurii dle altora. De aceea ziced el, ca

www.digibuc.ro

21

multe dureri si putine placeri nu pentru, el, ci pentru lumeaoglindita 'a sufletul lui.

Nu 1-au inteles §i nu sunt in stare sa-i patrunda fireacei ce iau scrierile lui drept manifestare a fiintei lui individuale.

El niciodata nu s'a plans de neajunsurile propriei salevieti si niciodata nu a dat pe fata bucuria isvorita din pro-priile sale multumiri. Flamand, sdrantuit, lipsit de adapost sirabdand la ger el era acelasi ma senin si vesnic voios, pecare-1 ating numai mizerifle mai mici ale altora. Intreaga luipurtare de grija era deci numai pentru altii, care dupd pare-rea lui nu puteau sa gaseasca In sine Insi-si mangaierea, pecare o gasia el perzandu-se in privirea lumii ce-1 incunjura.Nenorocirea cea mare a vietii e, zicea el, sa fli mdrginitsa nu vezi cu ochii tai, sa stii putine, sa intelegi rau, sa ju-deci stramb, sa umbli orbecand prin o lume pentru tine pustiesi sa fii nevoit a cauta afara din tine compensatiuni pentrumunca grea a vietuirii. Lui nu ii trebuiau nici bogatii, nicipozitiune, nici trecere'n societate, caci se simtea fericit si farade ele, si din acest simtamant de fericire individuala porniamila lui catre cei multi si nemarginitul lui dispret fata cu ceice-si petrec viata 'n flecarii ori sporesc durerile omenesti.In intreaga lui scrisa nu este o singura nota de ura, si noi,care-1 stim in toate amanuntele vietii lui, am ramas adese-oriuimiti de firea lui ingaduitoare fata cu cei ce se faceau vred-nici de a fi uriti. Disprettd lui se dedea insa pe fata fara denici o teama si adese-ori si fara de mild si mai ales aceastafaced pe multi sa se fereasca de clansul.

Daca n'a fost egoist In intelesul comun al cuvantului,Inca mai putin a fost vanitos ori stapanit de ambitiune : por-nirea lui covarsitoare era arnorul propriu, §i nimic nu era inel mai presus de simtamantul de dignitate.

Ceeace li se poate erta altora, zicea el adese-ori, nupot sa-mi permit eu".

Eminescu nu era insa in stare sa mintal sa treaca cuvederea reaua credinta a altora, sa taca si atunci, cand eradator sa vorbeasca, sa maguleasca ori chiar sa lingu§eascape cineva §i 'n gandul lui cea mai invederata dovadd de iu-bire §i de stima era sa-i spui omului si 'n bine, si 'n rau ade-

www.digibuc.ro

22

varul verde'n fata. El era In stare sa se umileasca, st stdruie, sacerseascd pentru vre-un nevoia§: pentru sine in8u-si Insà cunici un pret. Vorba lui era vorb i anganjamentul luat dedansul era sfant. Niciodata el nu lud asupra sa sarcini, pentrucare nu se socotid indeajuns pregatit ori pe care nu erd gatasa le poarte cu toata inima.

Ori i cat de pornit ar fi fost i ori i cat de des s'ar fiperdut In ganduri, el nu uita niciodata sa-si faca datoria, eratotdeauna la locul lui i alergd dupa creditorii sai, dar contrapropriei sale convingeri nu lucrd cu nici un pret.

In mijlocul societatii, In care i-a fost dat sa-si petreacdviata, un asemenea orn nu puted sa facd carierd, nici sa-sicreeze pozitiune.

Cand oamenii au trebuinta de tine, ziced el adeseori,alearga sd te caute, sunt Insd foarte multumiti cand pot iar sascape de privirea ta patrunzatoare si de gura ta cea rea."

Dac'ar mai lì putut sa trdiascd, el fara indoiala s'ar fiimpus in cele din urma. E putin ceeace a facut el In timpulscurtei i mereu sbuciurnatei lui vieti, i numai putini îi vorfi putand da searna despre ceeace am perdut noi prin stingereavietii lui sufletesti.

Stapanit de o neastArnparata sete de stiinta, el studiamereu, si nu era nici o ramurd de stiinta omeneasca, pe carenu tined s'o aprofundeze. Mereu se simtid om Inca neispravit,mereu îi deded silinta de a se desavirs'i sufleteste i boalal'a cuprins Inca In formatiune.

slim azi, cd boalele de felul celei ce i.-a intunecat lui su-fletul sunt trupesti i In cele mai multe cazuri curabile. Iideded si el insusi searnd despre aceasta, i sunt acurn cloud-zeci i cinci de ani, In ajunul plecarii mele la Sibiiu, vorbiarnadeseori cu inginerul Simtion, care-i deduse adapost In locuintasa, despre masurile de precautiune, pe cari prietenul nostrucomun are sa le iee In viitor.

Dupa ce a stat catva timp inteo casd de sanatate dinViena, unde mai ales In urma unei abstinente staruitoarevenit in fire, a petrecut cateva saptamâni cu prietenul nostruChibici-Rivneanu la Florenta, apoi s'a intors orn cu mintealimpede i cu deosebire chibzuit. Ne spuned, ca numai in urma

www.digibuc.ro

23

lipsei de cumpdtare s'a imbolndvit, si era incredintat, ca n'aredecat sd se fereascd de excese pentru ca sä-si pdstreze sand-tatea. Nu i-a intrat lui niciodatd si nu-i intra niciodata'n mintegandul, cd mizeria, amäräciunile ori emotiunile vii pot sä tur-bure mintea unui orn trupeste sanatos.

Amicii mei din Sibiiu, care-1 stiau din Viena si tineaumult la el nu numai ca scriitor, ci si ca orn lor totdeaunasimpatic, stdruiau sa-1 iau cu mine, cdci nicdiri nu putea sagäseasca o viatti atat de regulatd ca'n mijlocul lor. Il adimeniasi pe dansul gandul acesta; el insä totdeauna a fost lipsit devointä si cu atat mai mult se läsd acum in voia Intamplärii.

Es ist nicht de Mühe werth !" mi-a zis el intr'un rand.Om din mine tot n'o sa mai iasa! Prea sunt multi aceia, pecari i-am jignit spuind adevdrul, si dupd cele petrecute nu-miramane decat sd stau sfiicios inteun colt. Dan mai nainte,voind sd se apere, ziceau, cd sunt- räutdcios si cd exagerez,acum nu le va 11 greu sä mä prezinte drept un descreerat.

Ne find in stare sä iee o hotdrire, el a ramas si incetulcu incetul iar si-a perdut bunui cumpdt.

Dandu-mi azi seamd, ce eram eu sunt acum patruzeci deani, cand l'arn Intalnit la Viena, ce md facusem sunt acumdoudzeci si cinci de ani, cand ne-am despärtit, si ce-am ajunsazi, dupd o lucrare sufleteascd stäruitoare, sunt cuprins deadancd jale cand md gandesc, ce-ar fi ajuns pand azi el, carele veded toate cu ochi ageri, träia numai sufleteste si mereugandia, mereu studid, mereu se inaltd prin sine insusi.

Pe acest om ajuns la desdvirsire l'arn perdut inteinsul.si convingerea mea e, ca din vina noasträ l'arn perdut.

Pornit chiar din nastere spre excese, el aved mai multdecat altii nevoie de stapanire de sine, cad nici nu se poatecere, nici nu era cu putinta, ca altii sd aibd pentru el purtareade grija, daca el Insusi nu tined sa-si pund frau. Aà numaidin simtämant de datorie insd si din iubire catre sine insusiel nu puted sd-si incordezp puterile : ar fi trebuit s'o facd dedragul cuiva, fiindcd tine sd trdiascd sit sd-si pästreze toateputerile. El era insä chiar si la 1869, cand l'arn intalnit laViena, desgustat de viata si plictisit", cum ziced adeseori, desine insusi. Veded ori isi reamintid in fiecare clipä atatea lu-

www.digibuc.ro

24

cruri, care-I rasvratiau ori 11 umpleau de adanca durere, ¡matcea mai mare usurare pentru dansul era sa doarma ori sa sepearda 'n ganduri, ca sa nu-si mai dee seama despre cele cese petrec imprejurul lui. Ar f1 voit adeseori sa se potriveascacu lumea, din care se socotia osandit a face parte, dara firealui se 'mprotivea, si de aceea isi era sie mnsu-si nesuferit, osarcina pentru prietenii sai si-o pacoste pentru toti.

Nu merita sa fie traita viata, pe care pot s'o am eu!"era cel mai covarsitor dintre gandurile lui si aceaQta se dape fata cand Intr'un fel, cand Inealtul si'n scrierile lui. Acea-sta ii face pe multi sa creada, ca-si spun gandul adevaratcei ce-si dau silinta de a-1 prezenta drept pesimist, care le vedetoate In negru si exagereaza pacatele altfel mici ale oamenilor.

Nu e Insa aceasta decat un neadevar conventional nas-cocit de cei ce se simt atinsi de scrierile lui. Pesimist In In-telesul cinstit al cuvantului nu puteà sa fie omul, care era cu-prins de pietate fata cu bâtranii", totdeauna intelepti si buni,nici omul, care se Insufleteà pentru poporul despuiat si bat-jocorit de straini si de instrainati, nici mai ales omul, care selupta In toate clipele pentru biruinta binelui, despre care nuse Indoia niciodata. Urita afara din cale si nesuferita i separea numai faza trecatoare din viata poporului roman, In carei-a fost randuit sa traiasca.

Toate i se pareau spoiala si minciuna si miselie si ne-mernicie, si Intreaga fiinta i se rasvratea cand vedea furioasagoana dupa averi si dupa pozitiuni, In care cei rnai obraznicidedeau la o parte pe cei mai vrednici, cei slabi profitau deslabicitmile celor tari, cei tari abuzau de nevoile celor slabi sise treceau cu vederea toate pacatele, iara virtutea era luatadrept nebunie.

Asa vedeft el lumea, In mijlocul careia Isi petrecea viata : ceoare ar fi putut sa-I In demne a-si In corda puterile, ca s'o pastreze !?

Nu voi cerceta, daca si era In adevat lumea asa, cum elo vedeà, si daca azi dupa douazeci si cinci de ani, ea e maibttna ori tnai rea. Tiu numai sa fie stiut de toti oamenii de bunacredinta, ca el a fost foarte crutator In scrierile lui si a ridicatnumai un coltisor al valului de altmiriteri foarte subtire, careacoperea uraciunile societatii, In care-si petrecea viata.

www.digibuc.ro

25

Au zis altii lucruri si mai multe si mai grele si nu s'atinut searna de spusele lor. hi dadeau insa cei atinsi seamaca ceeace Eminescu zice are sa ramae si ca, citind scrisa lui,fli si nepoti vor judeca si vor fi cuprinsi de dispretul, care i-aIntunecat lui viata. De aceea a fost prezentat drept un fel dedusman al neamului omenesc, pe care atat de mult II iubea.

Stie fiecare dintre noi oamenii, care s'au facut urgisiti siau avut sa suferd prigoniri grele, pentruca si-au facut datoria(land pe fata miseliile, pe cari le fac altii.

Un cas concret si foarte luminos.Intr'una din zile intendentul unui internat a taiat o vita

bolnava si a luat dispozitiunea, ca carnea sd fie distribuita. S'aconstatat insa, ca vita suferise de dalac si astfel carnea nu afost distribuita. Medicul internatului Insa tiind sa-si faca datoria,nu s'a multumit cu atat, ci a facut raport autoritatii superioarecerand sa se ia masurile de dezinfectare, pe cari le cere legea.

E o lege pozitiva, care croieste pedepse aspre pentru ceice pun in consumatiune asemenea carne, ori nu fac dezinfec-tarea prescrisa. N'a fost Insa nimeni pedepsit, ci i s'a cerutmedicului constiincios demisiunea, pentruca a scris negru pealb adevarul, ca sa-1 afle si cei ce vin dupa noi.

Tot astfel si Eminescu a fost prezentat de cei atinsi deadevarurile spuse de el drept un pesitnist cu inima neagra,drept un smintit care In loc de a profita de bunavointa oamenilorcu mare trecere, care-1 Imbrdtisasera, lovia orbeste cand inteunulcand Intealtul si li se facea tuturora nesuferit.

Nu, asa nu a fost Eminescu nici ca orn, nici ca scriitor.Dispretul lui fata cu unii era manifestarea iubirii lui catre toti.

Daca e deci adevarat, ca ne aducern cu pietate amintede el si ca tinem sa-i ridicarn un monument, nu pentru elridicam monumentul acesta, ci pentru noi insi-ne si cei ceurmeaza dupa noi sa ne amintim In fiecare luptd pentrubiruinta binelui, In care el a sangerat, si sa urmam cu puteriunite lupta aceasta, spre care el a voit sa ne Indrumeze.

loan 5lauici.

www.digibuc.ro

26

:fed '33.33-f A 41 »Loa

rap fs.,

Ja 1,9 d

714./teLret,r4_,

(Autograf)

,

ret,.11.., tree_ p s.

e4.0 rtte, P

'DLO PA o ceAL C a r

5-fn,tpLA ner- Ile &iv;

of..

Ji0.-r», a ;1 J kt/ee./t ty,:a rI

C 04 Caa-ra....?

di.

Ui.0,a,recm.

oa.e try', t.4.-7-11..eitsL

CLii-A4e. L./A try

a C.Ct CiAd.,ELA-- it CI CA--

Uktn

JfCeins3

e 4 a c Fri: - svira

rQ9

ca..p'a poet!

1,4;4w; J

rvim II o adue4

et4 1.44 VYLLY-teliirwe r,te,r1"

.9.,e4t4 c,cre,;4. -

7ntus dAgaz !gr.% ')

C4 oil wt 4, for

Tr; er 1,,,r7,4 in,

q. at rr Ic

3) Aceasa, strof i euvintele §i mi-i ciudV din primul vers al strofeiultime sunt insemnate in manuscript eu un creion albastru. Ar pre e poetula avut intentiunea sl le elimineze ea nereuOte. De alttninteri ele nici nu figu-reazit In editiile d-lui T. Maiorescu, care a publicat aceast6 poezie, impreunii, cucelelalte asì. cum au Lost definitiv cizelate de poet. Co r . B.

www.digibuc.ro

27

CiA - date° trea

t z.4,A e not C1,71 thwit

3.14.71,1 tri44 tot Ser-re

eCL.ry a.0( ..ls,nef

ea , Ze1n.44; caJce

-49 Par 0 da - by( in,e

p.,,,,,ezzJ "cr.__ al - 14.4

0 C Co sAtá 44.1.-; rue

C4:44 a 4: em-m di th-e-mr.* .

ttaci' it imota.Fa

faK troienftet

c)i 4"vt , L4of Q d

Aptute Juml de Tom fi 'tar 1461;

fatec mi.nte 4,f4 mi , f sasi c4 /rye

Ofa gee:, de ass; i*n; pa.. 4, tiza,judvi fr c a i I. a f maid'

tnt;nti Ite Juliet cad in

dvttol (rep, t alige 1:n f4a°-rni tmat4

www.digibuc.ro

28

64 otej dete -; ipefaa Tow-4-6 /41

oft 00? CA 111 ey 043' hi "4.; "11444'T

n e /tarj rite;

O da.4i. 77, &rt. in ,Aotityst. c4.< Inftni 41.41.1.n* f/ tie;

4,A1,4.0.Thgno1m4

J.; h c et.; 114' a - Di; lutme elpoi

ItrWig a..ot-r-ca ft.; y .f.;

ern edyln and, vz:ef '

a444-e rem fut444"13:

ef4)

-KZ 14. kr i smr, ye.;

dl .

'f777 @sea .

www.digibuc.ro

tliata poetului mihail Eminescu')(Date biografice inedite)

Sumac: 1) Rolul biogra-filor i criticilor poetului Emmescu. II) FamiliaPoetului. Gheorghe i Raluca Eminovici, prinii postulai. Fratii poeimlui Erai-nescu. III) Data si loeul nasterei poetului. IV) Copilkia poetului Eminescu.Cei ani de coal i copillrie. Comunicarea D-rului A. Stefanovici. Fugalui Eminescu dela CernKuti. Copilria lui Eminescu in Ipotesti. Eminescudritvan. Eminescu i teii. V) Eminescu practicant la tribunalul judetului Boto-gani i slujbas la Comitetul permanent al aceluimi judet.VI) Poetul Ii deA-vitrgegte studiile. Ocupatiile sale ulterioare. VII) Boala poetului. EminescuSocietatea Botogitneanit. Concluziune.

Rolul biografilor §i criticilor poetului Eminescu

In Orile tnai inaintate in eulturg deck a noastrA, criticiiindeobste cereetgtorii vietii qi lucrArilor marilor scriitori i artistise intrec in a culege, panä la cele mai mici am6nunte, tot cese raporteag la viata acestora, incepând cu nasterea i copi-liiria bor.

1) Publicând datele coordonate de noi prin articolul de &tit, n'avempretentiunea de a fixá complect i definitiv icoans. vietei poetului, pe care cudrag 11 comemoritm; ele constitue mai mult un material de studiu adunat dinisvoare sigure, indispensabile aceluia care, Intemeindu-se pe aceste date, cum gipe acelea dejá cunoscute i care se vor mai putea .aduna, s'ar incumeti vre-odat s faca biografia exact4 ji complectg, a marelui poet.

Vezi i materialul adunat de noi sub titlul: Icoane, cugetiíri i faptedin -viata lui Emineseu, publicate tot in acest volum.

www.digibuc.ro

30

Copilaria poetului Eminescu n'a fost indeajuns cercetatä, decriticii i biografii lui. i totusi se gasesc mai cu seama in Botosanidestule persoane care cunosc aceasta copilarie foarte bogata in peri-petii. Unele din aceste persoane au fost eolegi de band, ai lui Emi-nescu din. cei d'intai ani de scoalá. Acestia n'au fost intrebati i ede regTetat, pentru c datele copiláriei poetului stint foarte impor-tante spre a se .cunoaste si a se urmärl astfel printr'un sir suceesivde fapte i imprejurari desvoltarea de mai târziu a personalitatiicelui mai mare poet al tarii noastre. Cad daca Eminescu, prinputernica sa individualitate i prin originalitatea conceptiilor salenu poate fi asemanat cu nici unul din predecesorii sau contemporaniisai, el poate fi comparat cu sine insusi in fazele succesive ale evo-lutiei lui de orn i adttnc cugetator. Pentru ca criticii s poata ca-racterizà pe Eminescu, Bunt deci tinuti a-1 urmarl in toate acestefaze, iar nu numai in unele luate la intâmplare.

Pentru a aveä integral pe Eminescu criticii trebue in-toarca' privirile spre trecutul poetului, spre copilaria lui §i acolofácând minutioase cercetari, Ii vor làmud destule puncte rana inprezent nedeslusite, vor prinde multe intelesuri i vor aveä putinta

fixeze in adevarata sa lumina personalitatea atat de covttrsi-toare a poetului, gasind ratiunea multora din tendintele si concep-tiile lui de mai târziu.

In intliul rand sunt de cercetat conditiile de ereditate, pentruciiin poet vorn gasi trasaturile fundarnentale ale parintilor a carorprelungire de personalitate oare-cum e poetul. Dela acestia a mos-tenit predispozitiile, din care se va desvalul fondul sau sufletesc,inalterabil in cauzele mai adânci ce-1 alcatuesc: bogata lui comoarrtde gândiri i simtiminte.

Eminescu, care era, un psicholog de o fineta neintrecuta, cuadmirabilul sau spirit de auto-analiza, face el insusi aplicarea acesteiconstatari la propria-i persoana, când zice iubitei lui:

Caci te iubeam cu ochi pägâniplini de suferinti"

Ce mi-i lsar ei din Varetni"Peirinfii din peirinfi"

(Pe 7âny plopii ftira eor).

www.digibuc.ro

31

Sau când zice de pesimismul säu:

nCe suflet trist mi-au daruitPlirin(ii din peirinri,

De-au incäput numai in el-Atitea suferintil

(Ce sujiet trist").

Sau and, insfArsit, tot de tristetea lui ziee:

Trist am fost i adânc, darei irist prin sine-mi,Nu de-ale astei lumi pätimiri i lacrä'mi.

(In metru antic").

Ne vom. sill deci a schitâ icoana pärintilor lui Eminescu sprea vedeä in ce mäsurä poetul se oglindeste in ea cn insusirile luisufletesti mai de apitenie; In urmä vom vorbl de copiläria lui.

II

Familia poetului Eminescu

Poetal Eminescu este fiul lui Gheorghe si al Raludti Emi-novici 1). Dap& comunicarea fäcutä de cäpitanul Matei Eminescu,fratele poetului, ziarului Pântäna Blanduziei", G. Eminovici,tatäl, ar fl nepot de flu al unui invalid ofiter de cavalerie dinoastea lui Carol XII-learegele Suediei, care scApand din catastrofa

1) Adevrtratul nume al tatglui poetului pare a fi Iminovici, iar nuEminovici, dupa cum se constatl din propria sa iscMitur g. cu slove cirilice pusIIn josul actului de nastere i botez al poetului si din decretul domnese prin carei s'a dat rangul de caminar.

In actul de vinzare a Ipote;tilor, din 1878, cUre Cr. Marinovici se iscillesteGh. Eminovici, cu litere latine, astfel:

Balsi, In corespondentile lui ii zicea tot Eminovici. Lumea li zicea GiLeor-¡jhie Erninòvici cu accentul pe liters o.

www.digibuc.ro

32

dela Pultava, se stabilise in orasul Suceava (Bucovina) pe lânga.familia baronului Mustata. In lipsä de documente insii, toate acesteafirmári räman simple asertiuni1).

E neindoios insa ca umul din fiii baronului Must*, Jean,bland pe vremuri cu arena mosia Dumbráveni judetul Botosani,a adus din Suceava la Dumbraveni, ea scriitoras, pe G. Eminovici,care ispravise scoala la dasalul Ionita din Suceava. In urma uneineintelegeri iscate intre boerul velit Bals2), proprietarul Dumbra-venilor si Baronul Mustafa, acesta din urmá päräseste Dumbrávenii;Eminovici infra atunci in serviciul lui Bals, ca administrator alaceleiasi mosii inpreuna cu Nästase Enacovici. (In acest senzFantana Blanduziei" No. 27 din 1889, dupá datele procurate deCapitanul Eminesen).

Eminovici pe aeea vreme mai lua in antrepriza accizul bauturi-lor spirtoase din Botosani, la care avu ea asoeiat pe un evreuNusam Cucos. Cu banii *tip:0 din aceastä afacere facii o casáin Botosani aläturi de casele lui Al. Enacovici, nude, ne seriecapitanul, cá s'a näseut poetul Eminescu, si unde loeuia mai multmama sa, cäci bätranul Eminovici era, dud la Ipotesti, când laDurnesti, o mosie de pe malul Prutului, ce luase In arena:, simai arare ori la Botosani.

Prin 1849 sau 1850 cumpara jumätate din mosia rázaseasa,Ipotestii, pamânt de arátura, si pädure in Intindere de 288 faleimoldovenesti 8) dela un oarecare Hurmuzache, cu pret de 4000 de gal-beni. Pentru plata pretului a vândut casele din Botosaui, ,si a mailuat 800 galbeni dela maica Fevronia, sora mamei poetului, iar 200de galbeni dela alta sorä a ei, Maria Mavrodin.

Cealalta jumiitate din Ipotesti era stapanith o *rime defratii Isäceseu si o pätrime de unul Ciofu.

') De altminteri fnsusi apitanul Eminescu, In memorial ce publicgm involumul de fatg, nu mai sustine aceasta origine a familiei sale despre tatg,argtând numai cg acesta era de loc din C4linesti. (Bucovina)

Mama poetului, ne eerie clipitanul Eminescu, spuneá, uneori copiilor, el'tatgl lor ar fi de originrb ruteang, ceace e mai probabil.

8) Bals, al cgrui adevirat nume e Bolus, era un orn cult si tipul aristo-cratului desXvirsit.

8) A se vedeá actul de viinzare autentificat si transcris la tribunalul Bo-Otani sub No. 86 din 10 Fevruarie 1878, prin care Eminovici si-a vInclut mosialui Cristachi Marinovici, proprietar din Botosani in care se arati intinderea mosiei.

www.digibuc.ro

33

Pe Ipotesti era o casá veche, pe care Eminovici, a dárâmat-orácând alta in local ei i o bisericit, care e i azi in fiinth si careapartinea lui Teodor Murgulet, rud5, cu fostul sapinitor al Ipo-testilor lui Eminovici, dela care. cum ne afirmä apitanul Eminescu,a cumpárat-o mama poetului.

Eminovizi stApâni movia vre-o 30 ani, Ora in anul 1878,când a vândut-o lui Cristad e Marinovict pe pret dc 8200 galbeniaustriaci, de oarece avea nevoie de bani spre a achith dota de 2000de galbeni constituità fiicei sale _Aglaia si asigurati in acea movie,cum reiese chiar din actul de vindere cumpârare. :nd Marinovicimostenitorii au scos mosia in vânzare, pentru itnpärteal.,, iar azi segáseste in stápânirea lui (3-. Isäcescu.

Pe Ipotestii lui Iminovici asa e denurnitá movia in tabelade Improprietärire s'au improprietàrit la 1864 sapte locuitori cucâte 2112 fálci, dupä cum lámureste tabela de improprietärh-e, afa-toare in comung.

Din actul sau de deces afiat de noi la pritatria comuneiCucoreni, de care tin Ipotevtii,. se constata cá Eminovici a muritla 19 Martie 1884, in vâxstä de 72 ani1) si a fost immormântatla Ipotesti. Moartea sa a provenit din cauza unei afectiuni genito-urinare, de care suferea de mai mult timp.

La 1840, G-. Eminovici se cásátoreste cu. Raluca, mama poetu-lui, o femee asezatá i blajiná, cea de a patra fiicit a stolniculuiVasile Iurascu, de loc din Joldesti2) si a Paraschivei Iurascu cuasezarea In Botosani.

Raluca Eminovici a incetat din viatá la 15 August 1876, invâxstá de 60 ani, fiind bolnavä de cancer, si a fost immormântatgde asemenea la Ipotesti.

G. Eminovici, tathl poetului Eminescu 3). Tatäl poetului era

Toate datele coprinse In acest studiu cu arItarea anului, lunei i zilei,au fost controlate personal de noi.

2) Localitatea unde a avut loc lupta dintre §tefan cel Mare i Petru AronVodl. Vezi memoriul cOpitanului Eminescu publicat in Fintana Blanduziei°No. 27/89, cum rti memoriul aceluimi publicat In volurnul de fatI.

2) Caracterizarea tatOlui i mamei poetului o facem dupl datele ce ne-a pro-eurat d-1 A. Hyneck din Botolani, Costache Cretu din Ipoteqti, fost jitar la mo§ialui G. Eminovici, tatll poetului rti a crtrui case. e la extremitatea dreapt 6. a satuluipe deal, peste o râpri, dinspre Cucoreni i altii, date controlate cu acele procuratede dpitanul Matei Eininescu, fratele poetului.

228 i9 3

www.digibuc.ro

34

un What in alt la stat, foate robust, gras, cu ochii verzui-albastrii,nas aquilin, fata, rumen i rotundä, cu musthti si puting barb5,rotunjitil de jur imprejur, la bätrânete cu pàrul alb, neplesuv;eu portul si exteriorul bine ingrijit. Era un caracter ferm, o fire

veserá in timpuri bune ca i grele,si originalä; vorbäre i plin de spiritmusator. Fumh, nu bea. Avea ta-lent de imitatie a vocei si a miscä-rilor: imità pe cepelegi, pe gângavi,pe boerii cu tabieturi i alte ase-menea ca o extremä iscusintA. Bätrâ-nul Eminovici era inzestrat eu o me-morie fenomenalá a numelor, datelor

4; etc., memorie pe care a rnostenit-opoetal. Cunostea in toate amánun-timile viata oamenilor insemnati dint.tra Moldovei (boeri i boerinasi),din care o parte s'a scurs mai in

Gheorghe Erninovici, tatuui lui urinä in Muntenia, impreun'ä cu In-Ernineseu.

treaga genealogie a neamului bor.Avea o colectie mare de scrieri românesti i cunostea aanc istoria

Avea daral vorbirei si un asa de mare mestesug de a istorisi,ch zile i nopti nu ti s'ar fi urit a-1 ascultà.

Avea un glas sonor, muzicaP) si se exprimh In cea mai curatáaleas6 limbä româneascá; concis in stil. Ii pläcea s povesteascä

intâmplári i aduceri aminte din trecut.Cunostea bine limbile: polonä, rusä i ruteanä i vorbea binisor

frantuzeste si nemtaste. Ii plAceau petrecerile, dar nu era pAtimasde chefuri. Era ceremonios, tráia bine sub toate raporturile si obis-nuia sâ-si invite rudele i prietenii la Ipotesti, unde-i primeaospätà bine mai ales la sArbátori mari, cum e la Pasti ori la Sf.(ìheorghe, când îi sárbátorea zina numelui. Ii ducea la bise-ricl, uncle ascultä slujba cu multá evlavie, cáci atât dânsul câtmama poetului erau religioi, nu lipseau Duminica i in zi de

1) Poetul Ent inescu avea un frurnos glas de tenor care, cum vedem, l-amostenit dela tatrd sìu, dimpreunil cu celelalte lnsuiri intelectuale.

www.digibuc.ro

35

sárbgtoare dela biseria §i se supuneau obiceiurilor religioase inmod strict 1).

La Ipote§ti, bgtrânul Eminovici avea gospodgrie moldoveneascg,de vremea veche, imbel§ugatg, casg boereasa cu eerdae, pitoreascg.

** *

G-. Eminovici erä, foarte violent, cicglitor §i sever cu bgetiilui §i de aceea copiii inclinau mai mult cgtre mama lor. Eminoviciades '11 bgtea §i In special pe Mihail, poetul, pe care 11 considera eacel mai rgu copil al au; tocmai târziu, and valoarea poetului ainceput a fi recunoscutg, §i-a schimbat sentimentele fatá de dânsul.

Ca dovadg de iuteala biargnului, citgm urmgtorul caz : In 1865,molia Cätgmgre§ti, vecing eu Ipote§ti, se gäsea in stgpgnirea cru-parului Abramovici. Toamna, Eminovici sapând 4 boi §i 3 cai peCgtgmgre§ti, i-au prins oamenii cruparului. Eminovici, insotit deshijitorii sgi, s'a dus sä-§i scoatg vitele. Evreii afigtori la arie, refu-zând sg le dea, Eminovici care era nstrapic boer" §i voinic, cg nuse temea de 5-6, le-a tras o bátae, de i-a stâns, §i-a umplut lumeaeu jidovi 2).

Se vede treaba cg Eminoviei adesea a avut de indurat nemul-tumiri din partea acestora, dupg cum reese dintr'o suplia datg dedânsul §i trecutg prin registrele prefecturii pe anul 1865 pentrupagubele ce i-au pricinuit jidovii din Cgtgmgre§ti".

Eminovici a fost ridicat din sulger la rangul de cgminar in1841 prin deeretul lui Mihail G-rigore Sturza voevod, deeret ce abinevoit a ni-1 pune la dispozitie Victor Emineseu, nepotul poetului.Iatg textul acestui decret:

1) In acest din urinA, senz, comu.nicarea in scris ce ne-a fitcut-o d-rnl Hyneckprin scrisoarea sa din 24 Martie a. c.

2) Din povestirile, intoemai redate, ale lui Costache Cretu, fost slujitor laEminovici.

www.digibuc.ro

36

)

____,./- ,--..7---,7-1 gs ..4, ;a--- ..,01. _ . __..... ----.....WP

----7.'<-.. ----'

--7.--- __-_-_-_;="--) fra '..--,,,:-_-__,_.444 ._.-_-_-_- , ,_ ,.,.- ',,----7---,.

.'. 4,.....,4,veil***_____---- -,......4,4,-..wi,

,--.. .4,-, _,---.-----7.------ ----, .s,'''.' .., __-:-_-::---__:::/

.

--...N__

....._'\,::._-_-___' _--..,-,. -- ___,,___

.

..,,:o a "Td, t,,., le: (../..:1,',/..ft tt

l .

4re tit,:- aLe e,...,.'i 0-et.fiitafr7letia, if ylegrT ,, ,;#;.''Ite, 9, le v L';(*--,4 ...pc,-rt".;), 4 ,. ..:'

Ave. Lrrra , (a.:./ tr..16,,-%(,;(C. ,2.7..4 '4 '),i'd 6)4, Lit (7-leted.rezrts 44. Z4

&6-4.' , '-'-) (7-°,. 4 ' 61'; . '!:' t,.91:., t-ii, 9-',441.2;"1:

sea. (et, ...e.ey ,,..'.4 a ,'. ,,,,,,7,, si; lie ,,,,,f,'. te1,741:i ie,f,,t ',

7,-)., 1/ .,,l- DTI '174_4 n i ( 7ir V ,7,117ve y ., .'T ":e 411. x CI i'A t, ;,-...

---;,\

40.e.'.Y1

-V9i-r-f:3 2 S;

-aft*.

www.digibuc.ro

37

Traducerea:

Cu mila lui DumnezeuNoi

Mihail Grigore Sturza, voevod, domnul tärii Mol(loN ei, du mnealuisulgerului Gheorghe Eminovnci,

Luând in bägare de seamh slujbele ce a seiviirsit patriei indiferite vremi, dar mai ales sub vremelniceasca carmuire'), noi gäsimde cuviintä a-i face cuvenita räsplätire si dar dupá, prerogativa ceavern, iatä prin acest al nostril domnesc decret ii härà'zirn rangulde caminar, dându-i dreptate a se iscäll §i a se face eunoscut enacest rang pentru care poruncim sfatului ca sä-1 treach prin acturileeirmuirei cu mogul de chminar.

Semnat, III. G. Sturza v. r.(L. S.)

No. 1.325 . 1841, Mai 12 zile.La 18 Octomvrie 1876 G. Etninovici a fost proclamat membru

al consiliului general (v. procesul-verbal al consiliului din acea zi.)Raluca Eminovici, mania poetului. Mama poetului era mai

malt mich la stat (scundä) oachesá, darrobusth, cu fruntea latä si en ochii ne-gri; o fiintá,' tgeuth, resemnatá, visätoare,cu un zâmbet dureros pe gurä, cu trä-säturi putin cam bärbäte§ti; evlavioasä§i inteleaptä, cum nu mai era alta.Mo§ Costache Cretu isi aduce bine aminte,cum dânsa ducea pe micul 11Iihail in-fäsat la bisericä in zilele de särbktori.Era un suflet plin de bunätate, de alt-fel ca si bärbatul ei, fatä de care eraplinä de adoratie si ascultare.

Poetul ca si ceilalti frati semánausufieteste §i la fizic mai mult cu mama,iar la destepthciune §i agerime cu tatälbor. Dintre frati, Iorgu, ofiterul, semiinhbine eu mama, iar Ilie eu tatäl.

In portretul mamei poetului, dintiuerete, aceasta seamánit bine atât en Italuca Eminovici.

1) Eminovici in realitate n'a fost niciodatg ',in serviciul statului. A. se vedeacu privire la acest decret cele relatate de clipitanul Eminescu in memoriul Au.

www.digibuc.ro

38

Iorgu, cât si cu poetul, dupa cum ne informeazil cApitanul Emi-nescu. (. Ilustratia).

Fratii poetului Eminescu. Din informatiile date de d-1 d-rArthur Hyneck din Botosani, amic al familiei, complectate cu aceledate de Cä,pitanul Eminescu, fratele poetului si de d-ra Sofia Täututot din Botosani, sotii G-heorghe si Raluca Eminovici au avut 10copii, dintre care 7 bäeti si 3 fete.

Bäetii, dupa vArstä, veneau cam in ordinea urnAtoare:1) Serban. A studiat medicina la Viena si la Erlangen in

Bavaria. Era un medic savant si mai ales remarcabil chirurg. Astfel,povesteste d-ra Täutu, intr'o scrisoare ce ne adreseazä, a operat peun frate al ei, pe care un câine II muscase atilt de grozav, in câtii spintecase buza cu des'ävarsire. Cusätura ce a fäcut d-rul erbanEminovici a fost atât de mäestritá, in cat n'a lásat nici o urmä.De asemenea Alexandru Väsescu, fost ministru, care avusese pe mamasa In cura lui Serban, spunea c5, in viata lui n'a intalnit un corncu culturä, mai vastä decât Serban.

Dupä atestärile apitanului Eminescu, Serban a murit de oftiala Berlin in 1874. D-ra Täutu, dupä informatii culese dela mamasa, prietinä a familiei, si dela alte rude ale lui, Serban, intors delaViena, s'a dus la Bucure,sti pentru examenul de libera practicä. Acolos'a irabolMvit de tifos si, cum organismul lui era släbit din cauzalipsei ce a dus tot titnpul cât a studiat, n'a putut rezista urmärilorboalei si a murit dupä scurt timp. Aceastä din urmä versinne nise pare mai putin probabilä. In privinta lipsei, erban, pe care d-raTäutu 1-a cunoscut, când era micä, istorisea, c5, de multe ori,fiind in Viena, era nevoit sä invete la lumina felinarelor. §i nu-ide mirare, dacä tinem socotealä de faptul c`a Gheorghe Eminovici,tatäl, foarte bun prieten cu tatäl d-rei Täutu, era un om foartesever cu copiii, mai ales cu Metii. El spunea totdeauna cä mun-ceste pentru fete; numai lor are sä, le lase avere.

Bäetilor nu le voi läsa nimic, cAci, dad. un Meat e bun, isiface singur avere, dac5, e räu, pierde si ceeace-a mostenit". A merslush% prea departe cu acest principiu, cäci ca studenti, fratii Emi-novici au fost aproape torturati1).

I) Emineseu, poetul, a fost seehestrat de Dzierszeek, pentru eg., fatal shu nu-iplItise gazda. (Memoriul d-lui $tefanovici).

www.digibuc.ro

FRATII POETULUI EMINESCU

erl)an Eminovici

Nicu Eminovici Iorgu Eminovici

www.digibuc.ro

39

2) /Vim. A studiat dreptul la Sibiu §i a exercitat citvatimp avocatura in Temi§oara, dupä cum ne afirma d-1 I. Slaviei.Era foarte inteligent §i invAtat. El s'a impurat la Ipote§ti la 9Martie 1884, uncle a fost immormintat. Era un om blind, manierat.Tatäl säu 1'1 certa adesea; el se inchidea atunci in camera lui §istätea abätut.

3) lorga. A studiat in Prusia; apoi a intrat in armatä, uncleprin cultura §i inteligenta lui s'a remarcat Inteatita, in cit pe la1868 69 a fost trimes la Berlin inteo misiune al cärui §ef erägeneralul G. Manu, pe atunci colonel §i din care fliceau parte:maiorul Cantili, maiorul Gorjan, locotenent Otetele§anu etc. IorguEminovici era insärcinat in special en o corespondentä a XL S. Pte-gelni eatre Bismark, san un membra al familiei M. Sale, nu-§i aducebine aminte cäpitanul Eminescu.

Tot atunci a fost autorizat sa asiste la manevrele armateigermane, dar fatalitatea, ne spune (l-ra Tautu, l'a urtnärit §i pedansul, cáci a räcit §i a murit de pneumonie. CApitanul Etninescuin* sustine c'ar fi citzut de pe cal §i din aceasta a murit la 29 Septem-brie 1873 in varstä de 29 ani §i a fost immormintat tot la Ipote§ti.

4) llie. A studiat medicina laA murit (le tifos in iarna anului1862 sau 1863, molipsindu-se la spi-talul militar dela soldati bolnavi.

5) Mateiu, in vâxsta de 53 de ani,fost elev al institutului politechnicdin Praga §i actualmente capitan inretragere in armata rominä; are 4copii din 2 cAsátorii. Cuipitanul ne-adat mult concurs la acest studiu asu-pra vietii poetului §i familiei lui.

6) Mihail, poetul.7) Vasile, mort in virstä de 1 an

§i jumätateDintre cele trei surori ale poetului,

Maria, a murit in virstä de 7 ani Aglaea Eminovici cgsätoritii Drogli.jumätate; Aylaea, cea mai in vâxstrt,

') Asupra exteriorului si caracterului copiilor lui Eminovici, vezi si me-moriul c6pitanului Eminescu, publicat separat in volumul de fat.I..

www.digibuc.ro

40

s'a näscut in Ipotesti si a fost cásätoritä in 1870 cu Ion Drogli,profesor de pedagogie la Cernäuti, mort la 7 Ianuarie 1871 si im-mormântat la Ipotesti; cu el a avut doi copii, azi ofiteri in armataaustriack

Dupä moartea lui Drogli, Aglaea s'a remäritat cu un ofiteraustriac: Gareis Edle von Döllitzsturm, ea care n'a avut copii.Ea a murit acum trei ani.

Henrietta, a treia sorä, a poetului, a murit de apoplexie cere-bralä '), in varstä de 32 ani, in Botosani, la 14 Octombrie 1889la câteva luni dupä moartea poetului. La varsta de 9..ani, pe cândtatäl sail, G. Eminovici, zidek casele din Ipotesti, in lipsa Orin-tilor, s'a dus de s'a culcat in casele noi, a cgror pereti, cum neistoriseste d-ra Tántu din Boto§ani, fiiud prOaspeti tencuiti, Hen-rietta a räcit §i s'a paralizat dela genunclii in jos, (lin care cauzäa rämas oloagá toatä viata. Ea a träit in Botosani, având cevàbani mosteniti dela pärinti. N'aveit absolut nici o culturä, dar eràplinä de multä imaginatie si de o inteligentk deosebitk Neputin-cioasä, cum erà,i ffirá nimeni la preajrna ei, care s'o ajute, ea amurit in mare mizerie. Intr'un sicriu ordinar de brad, rämäsiteleei pämänte§ti an fost duse de-adreptul la cimitir intr'o birjä cuun cal a lui loan Suceveanu din Botosani. Moartea ei a fost de-claratá la ofiterul stärii civile de un zugrav, Florian Cotuf si debirjarul Suceveann, nestiutä si nejelitä, de nimeni.

O bunä parte din membrii acestei famili isi au mormintelela Ipotesti, unde si azi se mai cunose; mormintele pärintilor suntde asemenea acolo, boltite si ingrädite cu un grilaj de fier (veziilustrati a).

III

Data §i locul nasterei poetului Eminescu

Asupra datei si locului na§terei poetului Eminescu, párerileau fost §i sunt incá impärtite.

In editia de lux a poeziilor lui Eminescu, din anul 1887,

1) Aceasta se constatit din insuqi actui slu de daces. Deci se Inqeall capi-tanul Eminescu, cand afirra. In memoriul su c6, Henrietta a murit de pneumonia.

www.digibuc.ro

Aglaea Drogli, ndscutit Eminovici, cu copiii

www.digibuc.ro

41

apgrutg sub ingrijirea d-lui T. L. Maiorescu, in editura librgrieiSocec, d. Maiorebcu, Maud notita biografia a poetuhii, aratä cäEminescu e ngscut la 20 Decembrie 1849, in satul Ipote§ti, lângäBoto§ani. Aceastg convingere, marele critic §i-a format-o din impre-jurarea, cg insu§i Erninescu a insemnat aceastg datg intr'un registrupästrat de d. Jacob Negruzzi, in care membrii societgtei literareJunimea" §i-au inscris data §i locul na§terei Mr. Dupg o zadarnicgescursiune fäcutä In anul 1892 in Ipote§ti, satul copiläriei luiEminescu, de &km d. N. Giurescu fost elevul d-lui Maiorescu,cl. G. Cerchez, pe atunci prefectul judetului Boto§ani, primeste oscrisoare din partea maicgi Agapia Gherghel, starita schitului Agaf-ton, nude träia o miltu§e a poetului, Fevronia Iura§cu, prip careIi face cunoscut cg maica Ferronia i-a comunicat, cä Eminescus'ar fi näscut in Boto§ani, cä a fost ea MAO fatà la botezulpoetului, care i s'a citit de preotul Dimitrie dela Uspenia.

Imediat d-1 Giurescu s'a dus la biserica Uspenia, uncle gäsindpe preotul Dimitrie, au räscolit impreung mitricile bisericei §i inadevär in mitrica partea I de naltere §i botezuri, a gäsit urmg-toarele rânduri.

Näscut la 15 Ghenarie 1850 din pärintii Gheorghe Eminovici,proprietar si botia sa Rah, ntiscutg Vasile Iuraseu, care prina bo-tezul in 21 Ghenarie, s'a nuniit Mihail, având na§ pe dumnealuistolnicul Iura§cu".

D-1 Kaioreseu, fatg de aceastä, constatare a d-lui Giurescu,a revenit asupra primei sale convingeri, opinând cá vechea insem-nare a lui Eminescu insu§i va fi fost rezultatul unei informatiuniinexacte a poetului, din partea párintilor.

D.1 Giurescu comunicând rezultatul cercetärilor sale intr'oscrisoare adresatä d-lui Negruzzi la 7 Mai 1892, ii mai aratg cg,mitricele se afig in bung pästrare a preotului Dimitrie dela suspomenita bisericä.

Cu ocaziunea inaugurgrei de cgtre d-1 Leon Ghika a bustuluilui Eminescu la Durnbrgveni, in vara anului 1902, o noug, versiunea circulat asupra locului na§terei poetului : ea' s'ar fi näscut inDumbräveni, chiar in locul unde a fost asezat bustul poetului §i pecare odinioarg ar fi existat casa, unde a locuit tatgl säu, care, prinacele vremuri era administratorul mo§iilor lui Bal§, proprietarulDumbrävenilor.

www.digibuc.ro

42

Aceastg versiune isi avea in parte sorgintea ei, probabil siin celp publicate de Fântâna Blanduziei" No. 27 din 16 Julie1889, care a afirmat a poetul s'a nitscut in Dumbräveni la 8Noembrie 1849, din care pricing a si fost botezat cu numele deMihail, pretinand cg tine asemenea datg dela Cgpitanul MateiEminescu, fratele poetului.

M'am hotgrit atunci a intreprinde eu insumi cercetgri sprea stabill in mod neindoios, care versiune e intemeiatg. Am intrebatoameni bgtrâni din Dumbrgveni si am constatat a Eminescu nicinu era ngscut in timpul când familia sa vietuia in Dumbraveni.Poetul Eminescu este chiar necunoscut acestor bgtrgni cari n'aucunosput cleat pe fratii mai mari ai acestuia, ngscuti in Duna-brgveni.

Mi-am indreptat apoi cercetgrile spre biserica Uspenia, caree catedrala orasului, unde slujeste si azi pgrintele Dimitrie Stamate,(pe care l'a cunoscut d. Giurescu) desì garbovit de adânci bgtrâ-nete, fiind in varstg de 95 ani. Numitul preot, care are Ina minteafoarte vioaie, ne-a declarat cg mitricile de ngscuti §i botezati, incare ar fi inscrisg nasterea poetului Eminescu nu se mai ggsesc inposesiunea zisei biserici, find de multi ani transportate d'impreungcu ale tuturor bisericelor din judet, la oficiul primäriei Botosani,a nu el e acela care a botezat pe poet, ci tatál sgu EconomulIon Stamate, care era si duhovnicul familiei Eminescu. PreotulDimitrie insg a asistat ci diacon la botez.

M'am dus imediat la oficiul stgrei civile a orasului.Ao am ggsit prea putine mitrice vechi, scrise cu slove cirilice

Examinându-le cu deamgnuntul, am dat peste câteva file purtândtitlul: Mitricile, Partea I, ngscuti pe anal 1850 a bisericei cuhramul Adormirea Maicei Domnului" din orasul Botosani.

Cum insg acest hram nu-i deck denumirea româneascg abisericei Uspenie, am inteles cg o intâmplare fericitg m'a puspe urmele actului de na§tere a poetului Eminescu. Descifrând acelefoi cari purtau in fruntea lor tipgrite cu litere cirilice cuvintele:Registru pentru nastere si botez pe anul 1850" am ggsit trecut laNo. 3, actul de nastere si botez a poetului Enainescu, purtând subrubricele respective, indicatiuni lämtirite cg Eminescu, in adevgr,s'a ngscut in orasul Botosani la 15 Ghenarie 1850 si a fost botezatla 21 Ghenarie acelas an, din párintii : Gheorghe Eminovici, Cgmi-

www.digibuc.ro

43

nar si sotia sa Ralu, Cäminäreasg, proprietari. Nas a fost Vasilelures= ') stolnic si Joan Iconomul pieotul ce 1-a botezat2).

Documentul gäsit e cu atât mai pretios, cu cett nu-i o simpläInsemnare fäcutä de preot, ci insusi actul original, care constatäin mod legal nasterea si botezul poetului si care poartá iscáliturilepärintilor, preotului si nasului ce 1-a botezat.

Am atras atentia oficiantului sfärei civile asupra insemnätäteiacestui act, povätuinda-1 a-1 pune la loc sigur spre a nu se rátAcìsau sustrage.

Toate aceste constatäri le-am cuprins intr'un articol: Undes'a nei scut poetul Eminescu?" publicat in Ateneul" din Botosani,din Fevruarie 1904, nurnär festiv.

** *

Gäsirea originalului actului de nastere al poetului aruncáMal indoialä luming complectá asupra datei si locului nasterei sale.Fatá de un act public cu date atât de precise si complecte, insem-narea fácutä de poet in registrul Junimei" pästrat de d. Negruzzi,ca si cea a tathlui poetului, eä acesta s'ar fi näscut la Ipote.sti,Oisitä intr'o psaltire veche rámasá dela dânsul, trebuese definitivinläturate.

Cu toate aceste netägáduite probe, d-1 Mihail N. Popeseu-Coliba.si, intr'o scrisoare adresatä d-lui Titu Maiorescu si publicatäin Convorbiri Literare" No. 11 din Noemvrie 1904, ea o complec-tare a notitelor anterioar apärute in aceasi revistä, reia cestiuneaincercându se a combate eele constatate de noi in Ateneul" dinBotosani.

Ocupatiunile nu ne-au ingAduit pânä in prezent sk' räspundemacestui articol. 0 facem acum.

D-I Popeseu-Colibasi, in sustinerea asertiunei a locul nastereipoetului e Ipotesti si nu Botosani, se Intemeiazá intre altele, tot pecele douä insemn'Ari ale tatälui si poetului.

Declaratinnea serisâ de ins* poetul Eminescu in registrul

1) Vasile Iurapu este taMl mamei poetului. Dinsa, de sigur, a locuit Intimpul nmterei poetului la pKrintele agu, care l'a qi botezat.

2) Deci nu e preotul Dimitrie, cum afirmase maica Fevronia.

www.digibuc.ro

44

,-.Tunimei", la care d-sa se refera, nu poate fi un argument con-vingator, de oarece poetul a putut prea bine sit, faca acea declara-pune, intemeindu-se pe insemnarea tatalui sau i, daca gresita einsemnarea tatalui, gresitä e si a poetului, care, n'a acut altadeal sa retina si s reproduca cele insemnate de acesta, MIL a-sida osteneala sá controleze o notitä, careia poetul, flre nepasatoarede ale sale, a putut sa nu-i acorde nici o importantä.

Intâmplärile din familia sa läsase de mic tot asa de ne-pasätor, ca si propriile Intâmplari din viata sa atât de feluritäravásita, atât de aventuroasa i pribeaga, pe care, in nespusa-i modestiecredea ea, nici criticii säi de mai târziu nu- si vor bate capul ea sao cerceteze cum a fost:

cand propriali viatei n'o stii singur pe de rost,nOr batá aIii capul ea sä afle cum a fost?

(Scrisoarea I")

Insemnarea tatalui de asemeni nu poate constitui un argumenthotáritor, dat find cä dânsul a avut 10 copii si e cu putintä sánu fi tinut bine minte, locul nasterei tuturor copiilor sáí. Aceasta,insemnare nu poartä iarasi aid o data spre a se putea controlà,daca n'a fost fäcutä la o epoca mult indepärtata de nasterea poe-tului, când amintirea se sterge i tatál poetului, fäcand-o, a pututsa se insele asupra datei exacte a locului nasterei. Tot ass, s'ainselat i clpitanul Matei Eminescu, când a afirmat FecnteineiBlanduziei" cá Etninescu s'a nascut la Dumbraveni, cum si maicaFevronia Iurascu, matusa poetului, când a relatat cá poetul a fostbotezat de preotul Dumitru, caci in realitate, cum se vede in actulde nastere i botez, a fost botezat de preotul Than, tatál preotuluiDumitru, care a asistat nurnai ca diacon la botez.

In tot cazul, notita tatalui poetului e vädit desmintita atât prindeclaratia pärintilor poetului, a preotului i nasului, care 1-a botezat,coprinsä in actul de nastere, cat i prin aceia a maicei Fevronia,facutä In 1891 si transmisa prefectului judetului Botosani prin maicaAgapia Gherghel, starita schitului Agafton, careia maica Fevroniai-a afirmat cá a fost farei la nasterea poetului intamplata in Bo-tosani; mai e desmintita si de nota scrisà ce ne-a inmânat-o preotulDumitru, care cuprinde marturia sa in acelasi senz; de comunicarea

www.digibuc.ro

45

scrisä ce ne-a fäcut-o cäpitanul Eminescu, cum §i de afirmatiaHenriettei, sora poetului, in scrisoarea din 10 Iunie 1888 adresatäd-nei Cornelia Emi lian, publicatä cu alte scHsori ale ei in colectia

araga.D-1 Popescu CoIibai d un al treilea argument tras din pre-

zumtiuni de fapt, care ni se pare §i mai putin temeinic.Cu atät mai mult, zice d-1 Popescu-Coliba§i, ziva de 15 lanuarie

1850 se poate crede ch: a fost ziva botezului, cu cat, calculatiä ma-tematice§te, cade intr'o Duminicä §i este tiut eh de obicein bote-zurile se fac särbätoarea. E lucru prea curios ca ziva de 21 Ianuariesä fi fost ziva de botez, pentru cá sunt numai cinci zile d'abiatrecute dela na§tere §i ce a§a grabá pe párinti sä-1 boteze indatátocmai intr'o S'âmbhtä.

In privinta locului na§terei e mai greu de afirmat. Totu§idin euvintele poetului cá s'a ngscut la Ipote§ti, unde era mo§ia ta-tälui säu, in timp ce actul de botez s'a gäsit in matricola de näscuti

bisericei Uspenia din Boto§ani, ar rezultà probabilitatea na§tereila Ipote§ti, aproape de Boto§ani ; iar pentru botezul copilului auvenit la ora§, mai ales ch, se gäseau tocmai in timpul särbáto-rilor Cräciunului, când §tiut este eh, se petrece mai bine la ora§,gäsind distractii mai variate acolo.

Pentru botez §i maica Fevronia, mátu§a poetului, a afirmatcä s'a sävär§it la biserica Uspenia, luând ea insgqi parte.

Ne Intrebäm, de ce s`g, fie mai plauzibil, cum socotea d-1 Po-pescu-Colibmi, ea mama poetului sä-1 fi näscut pe poet la Ipote§ti§i sh,-1 aduch. la Boto§ani, in mijlocul iernei, la o lung dupä na§tere,numai pentru plAcerea de a-I botezà? Oare nu e mai firesc de ad-mis cl mama poetului, persoanä cu dare de mânä, a venit dela Ipo-te§ti, unde nu putea avea ingrijirea medicalä necesará, in Boto§ani,la mama sa, Paraschiva Iura§cu, atât pentru na§tere cât qi pentrabotez?

Pe de altá parte, clack' motivul venirei la Boto§ani sunt tar-guelile in vederea shrbätorilor, cum crede d-1 Popescu-Colibmi, nue mai logic de admis ca mama poetului sá fi venit la Botoqani,nu duph, Cráciun, ci inaintea särbätorilor Cráciunului, atât pentrua na§te, cât §i pentru a petrece aceste sárbátori la mama ei, inaceastä localitate? Graba párintilor de a botezä copilul dupä cincizile §i care pare nexplicabilá d-lui Popescu-Colibmi, se poate §i

www.digibuc.ro

46

ea explia, fie prin imprejurarea a copilul va fi fost debil, din carecauzg adesea botezul se face mai repede, fie prin faptul prea lungeirderi a mamei la familia ei, pe când la Ipoteqti i§i läsase toatggospodgria §i ceilalti copii.

D-1 Popescu-Coliba§i, sub cuvânt cg botezurile se fac de re-gulg särbgtoarea, mai gäse§te neexplicabil de ce botezul poetului aa vut loc inteo Sâmbgtg. De aceea d-sa crede, contrariu celor cons-tate prin actul de na§tere §i botez, cg, de oarece ziva de 15 Ianuarie1850 a fost zi de Duminicg, apoi la acea datg a avut loe botezul,iar nu na§terea poetului.

Credem cg d-1 Popeseu-Coliba§i se in§alg, cgci dupg datini,botezurile se fac tocmai Sâtubb'Ag seara, sau intr'o zi spre sal.-bgtoare, iar Duminicile, sau sárbgtorile are loc cumetria pe careromânul o särbätore§te ceremonios 0 din belpg. De aceste da-tini, de sigur, au tinut socotealg qi pgrintii poetului, oameni cari,cum ne comunicg d-rul Hyneck, vechiu amic al familiei, ob-servau strict datinile §i practicile religioase, and 1-au botezat intr'oSam bgtä.

De altminteri discutia asupra datei botezului poetului e inutilgintrucgt stabilirea acestei date nu rezolvg chestiunea loeului na§tereipoetului.

Conchidem, cg, in fata actului original al nWerei poetului,nu trebue sg mai ezitgm de a admite eg adeväratul loc al na§terei eora§ul Boto§ani, unde poetul i§i are ridicat §i bustul sgu in piatadin fata roalei Markian. D-1 T. Maiorescu, in ale sale Critice"vol. III, 1908. pag. 133, e de aceea§i pgrere, cu toate cg d-sa, andui-a exprimat aceastg convingere, nu aveg cuno§tintg de origina-lul actalui gäsit mai târziu de noi, ci s'a intemeiat numai pecele constatate de N. Giurescu.

Reproducem mai jos in intregime acest important documentpentru edificarea celor interesati:

www.digibuc.ro

Extras din registrul pentru na§tere §i botez pe anul 1850.

R..2>cs

to;_.

=o6

Datanasterei

Zivaos

g

Databotezului

SEXUL NUMELEcarele s'rtudat pruncu-ne

. lui la botez

NUMELESI PRONUMELE

starea sau meseriapärintilor prun-

Culti

POLITIAsau SATUL

unde s'andscut prun-

Cul

Numele siPronunaelenasului sau

a nmei

Iscaliturile:a preotului, a naului

si a pärintiloras

Ziva g

0

coc.)a).

CD

co1

0.0

.;.. .

cis

e)4

cd0oE.

N

ooA

r..,

cd

o44.,. MAIL

D. Gheorghe !mina-vicl (sic) caminar,cu sotia sa Ralu,

proprietari,

s) loan IconomD. Vasil. s) Vasile lurascu

stolnic, am fost nasIn orasul lurascu s) G IminoviciSANI caminar130TO sto lnic. s) Raluca Iminovicl

caminareasti,

ROMANIAGREFA TRIBUNALULUI BOTOANI

Copia prezentit fiind scoash Intocmai din registrul mitricilor partea I, na.scuti pe anul 1850 a bisericei cuhramul Adormirea Maicei Domnului (Uspenia) din orasul Botosani, prezentat de D-1 Corneliu Botez cu petitiareg. No. 24744/903, se legalizeazil.

No. 30735, 1907 Noembrie 27. Grefier, G. Calino.

www.digibuc.ro

48

IV

Copiläria poetului Eminescu

Cei d'intai ani de §coalli §i eopirárie.Mieul Mihail era ofire cu totul nedisciplinatâ §i neascultätoare. Párintii lui in dorintade a-i da o crWere §i o instructiune mai ingrijitá ca §i. celorlaltifrati ai sái, l-a trimis dela varsta de 6 ani, la CernAuti, unde a fâcutmai intAi cursurile primare; aceasta explicâ, cum poetul de copileuno§tea limba germang 1). De altminteri Eminovici, care avea o mareadmiratie pentru nemti, crescuse pe toti eopiii de mici eu profesorde gerrnantt, in casà.

Dupä ce a terminat cursul primar, l-a inscris la liceul din()ern Auti 2) uncle bâtranul Eminovici trimesese pe rând pe ceilaltifrati mai mari ai poetului, erban, Nicu, Die §i Iorgu.

tefan Wolf directorul liceului, când a vázut pe micul Mihai,a exclamat: io acesta e tot un Eminovici" !

Poetul Eminescu de mic era foarte iubitor de istoria neamului.In §coalá toatä vremea, in loc sá-§i urmeze lectiile, citea pe aseunsscrieri de literaturg §i mai ales de istorie românä. Colegii 11 puneaude multe ori sä, le istoriseascá §i lor ceeace citea; une ori il sileauchiar la aceasta3). Rezultatul, se intelege, era mai mult note rele lainvâtáturâ. Era totu§i iubit §i apreciat de Aron Pumnul profesorde limba românä, sub inriurirea cáruia §i-a schimbat numele inEininescu, qi de cel de istorie, Lewinski, un profesor de multá va-loare, care mai târziu a trecut la liceul Maria Tereza (Theresianum)din Viena.

La CernAuti, Eminescu a fost coleg de §coalá cu B. Missir,

1) Profesorul de nemtelte al poetului era, ne spune D-1 Ilyneek, un oareeareScarlat Woiacek de Voinski. Acesta ii eerea sg, spunK regulele in românecIte, darpoetal le spunea in Demtegte, ale de bine cunoltea aceastA, limbX.

2) Poetul Emineseu, dupa cum ne eomunica fratele sau, egpitanu1 M. Emi-nescu, a frequentat la Boto&ani clasa a III-a Gimnaziall. Era printre elevii me-dioeri, la limba latinI ins6 era eel Intel. A avut urmKtorii profesori: Pe Paulini,de latina; G. PIdure de matematici, C. Savinescu de §tiintele naturale, P. Meteyde franeez6 rti Tintescu de istorie.

8) D-rul Hyneck ne-a comunicat eg, convolarii care se glseau eu poetul laace* gazdX, il bXteau uneori eu pernele ea sa-1 faca sA, povesteascii, arta de multle p16cea 86-1 aseulte.

www.digibuc.ro

49

fostul Ministru, doctor A. Manea, Em. Manea, Iohan IVIanea, Gri-gore Goilav, B. Goilav §i Dr. Arthur Hyneck din Boto§ani, iar cuacesta din urmä, era coleg de bancä. El, ne spune D-1 Hyneck,stätea in gazdä cu D-rul A. Stefanovici din Boto lam!, li ineä cucâtiva elevi la un oarecare Dzierszeck, de unde frequentau liceul,care n'avea internat. Dzierszeck, ne istorise§te D-rul Hyneck, i§iavea easa in mijlocul unei griidini, iar midi elevi, ee tinea in gazdäse furi§au noaptea din casä §i-i furan fructele din gilding, pânäcând Dzierszeck, punându-se la pândä, i-a prins. Atunci ei de ciudäse sculau noaptea, §i ducându-se la fereastra lui, pentru a '1 necäji§i speria, strigau eu glas surd ea dintr'o pivnitä, : pani Dzierszeck!pânä ce acesta e§ia din casä, iar atunci ei fugeau.

Printre ace§tia era §i micul Eminescu, cam singur a povestitD-rului Hyneck chipul cum il sperian pe Dzierszeck1).

** *

Comunicarea D-rului A. *tefanovici.Iu legäturit cu eele scrisemai sus relative la felul de train al §colarului Eminescu la Cer-nguti, iatii, ce ne comunicä, prin intermediul amicului nostru D-1Grigore Goilav, D-rul A. Stefanovici din Boto§ani, care, urmândliceul la CernAuti, a stat impreunä cu Eminescu la acea§i gazdä:

La Cerniiuti eu si eu fratele men Constantin, care trle§teazi ca pensionar in Viena, am luat in Septembrie 1861 locuintäla un domn Dzierszeck, care era antreprenor de birji §i. tinea ingazdà §i copii de roalà. Intre altii, el avea pe atunci in cost"§i pe elevill de licen Mihail Eminovici2), ai eärui frati, Ilie §i

erban, de§i urmau §coalele tot in Cernäuti, totu§i nu erau cu elimpreunii, fiind, mai cu seamä Serban, foarte violenti §i bätäu§i.

Casa in care §edea gazda noasträ, astázi nu mai fiinteazä; inlocul ei stä niiireMa clädire a Universitätii din. Cernäuti. Pe atunciins& casa era inconjurath de o intinsii grädinii de pomi roditori,iar in fund grädina se hotärea, printr'un zaplaz imbricat cu butucide vitä de vie, en local unei covälii.

1) V. qi varianta data de D-rul §tefanovici, pag. 55.2) In adevar, ne comunica D-1 Gr. Goilav, sub acest nume eunqteam ti eu

pe M. Emineseu, pe cind eram elev la acelati licen; Eminovici, care &yea oarec are faima in toata Foals, era cu o clasa mai jos decât D-1 §tefanovici (las-e ut In 1845). qi eu vre-o trei clase mai sus decit mine.

22849 4

www.digibuc.ro

50

Pe cand noi, itiIalti, Duminicile si n ceasurile slobode chiara zilelor de scoall, mergeam adese ori s batem mingea pe campulintins de exercitii din dosul grádinii publice, numit pe atuncea lapulverthurm" (pulberitrie) si care loc azi e cu totul ocupat de osuburbie cu case si gradinite sistem cottage", Eminescu, care dealtfel era un elev de mijloc, elev de trecere, cum s'ar zice, pre-fera sä, stea acasii §i s citeasca felurite carti, care se gáseau inbiblioteca liceului, ca: »Hoffmann's Erzählungen", »der fliegendeHollander", Bianca" etc.; iar când ne intorceam seara acasâ, elavea obiceiul de a ne povestl din cele cetite. 0 facea aceasta §irugat fiind de noi, si de teama de a sta singur pe seal% In odaialui, caci era foarte superstitios §.1 se temea grozav de stafli. Noi,ca bäeii, ne-am folosit de aceastä Imprejurare §i iata cum.

Noi fraii, amândoi locuiarn inteo odae deosebit ä. de a luiEminovici, odae care avea o fereastra eu gratii de fer, ce dädeain gradina. Ne indeletniceam cu prinderea päsärilor. Intre altele seprinse In colivia noastra §i o ciocanitoare, care insa, pan& a punenoi mâna pe ea, färämase cura si zburase. Sfatuindu-ne, ce e defacut, pentru a nu scäpa pe viitor asemenea pasare, facuram o co-livie de lemn de soc, dar nici aceasta nu rezistä. ciocului puternical ciocänitoarei. Ne sfatul cineva s faeem o colivie dintr'un bostan(dowleac 1) mare, scobit pe dinlauntru si al cärui capac avea sit' cadiipeste pasäre, când ea ar fi intrat inlauntru. Aceasta imprejurarene insuflá gandul de a face dintr'un dovleac scobit un cap de mort,deschizând drept ochi doug orbite, altâ borta drept nas §i täindu-iin partea de jos §i o gura cu dintii rânjiti. Asezând inläuntru olumânare aprinsâ, el avea un chip destul de fioros, mai ales cândunul din noi, tnválit intr'o prostire (ceraf albä, ti ridica cu bratele in -tinse deasupra capului, dându-i astfel infati§area unei stafii supra-omenWl de 'Mahe, din ale carei giulgiuri albe ochii scânteiau sinistru,dintre dintii rânjiti, par'ca wan numai scântei. Ca aceasta narnait speriam pe Eminescu, asa cä el se temea si mai mult a sta sin-gur qi venea senile la noi sá ne tie de urit cu povestirile sale 2).

Despre acest bostan glurit, cu luminare", pomenelte Insuqi Eminescuintr'un Inceput de schitX auto-biogratica Suvenir din copillrie", (V. Il. Chendiin ,,Opere complecte de M. Eminescu I, 1902 pag. XVI).

2) Comunicarea Doctorului tefanovici In privinta acestui fel de viatitlui Eminescu ea polar In Cerniiuti ni-o confirma d-nul Ion ahin din comuna

www.digibuc.ro

51

Eminescu insä se plänse gazdei, cá casa era necuratá §i noap-tea bântuitä de stafii. Pentru a se Incredintà de adevár, DzierszeekIrani intr'o searä sä doarmá in camera noastrá. I§i fumase omul tu-tunul din ciubucul säu cel lung §i in cele din urmä aip1. Cândsimtirärn noi cá adormise de-a binele, de odaa dintr'un scrin, ceera in camera noastrá, se ridicit o namilä mnaltá inNuratá in giul-giuri albe, cu ()chi de foc, clántánind din dinti. In aceia§i clipázurntLiau lugubru i geamurile ferestrei: eu o sfoarà legatä de clampaferestrei, care nu era inchisá bine, unul din noi trägea geamurile

fileeau acel zgonaot ce te cutremurâ, iar un glas tnábuit ci-neva vorbea intr'un pahar ce-1 ap4,0a pe buze, care pärea a venl

Epureni jud. F1ciu, fost coleg cu Eminescu, printr'o scrisoare, din care extragemurmittoarele: Casa unde Eminescu stItea in gazdg, se ggseâ in str. sf. Treimepeste drum de biserica cu acelae nume, In dosul UniversitAtei. Casa apartineabicericei; incperi1e ei serviserg, odinioarg ca chilii pentru c1ugri, iar In vremeacand fh locuitg, de Dzierszeek aceste chilii erau ocupate de elevii ce Dzierszecktinea in gazd i anume: doi frati Stefanovici, doi flati Dasehiewicz fii de preot,Eminescu i Ion Sahin.

De mic copil Eminescu aveâ darul de a spune povegti, In schimb eraslab la Matematici. Pentru o terna ee-i fâcea Constantin Stefanolici, actual pro-fesor de Matematici la gcoala reala superioarg din Cernluti, Eminescu spunelcele mai frumoase i lungi povegti.

Câteodatg, elevii 11 puneau cu de a sila sit le istoriseascit. Eminescu era-timid gi se supunea, iar când se 'mpotrivea, veneau noaptea In odaia lui pe cânddormel, II aeopereau capul cu plapoma, i prefleanduli glasul II bâteau fâ-cându-1 sit creadâ cit sunt duhurile rele. In 4semenea stare, cu glasul schimbati-au poruncit odatg, sit cumpere eartea: 0 ntie gi una de nopti din care apoi tiobligau slt le povesteascit.

Bietul poet din aceasa pricing, câpâtase chiar friguri gi nu e de mirarecA a incereat sit fugg, din Cernguti.

Firea zvânturatg, a acestor elevi nu se mIrginea numai ael. Pe hingit toatel'au Invg,tat sit joace gi cgrti: ferber cu gantel i fitrit, pe kreitari.

Conducâtorul jocului de arti era un oarecare Lozinski. Surpringi de gazdit,.acesta i-a dus Intr'un beciu crismg, In ulita jidoveaseit cu firma La cocogulrogu". Jocul se fâceit in fund, intio hrublt flrg., feregti, unde elevii impreung. cuErninescu gedeau pis un poloboc rgsturnat, la lumina unei lumânitri de seu pusitIntenn cartof mare.

Lozinski, mai mare decât ei i abil la joe, In Intelegere i cu jidovul,le luit totdeauna banii, ba chiar gi lucruri ca: straie, arti vecbi, gi a luat gi4lela Eminescu un al turcese pentru gât ee i-1 trimesese In cursul unei iernimama lui.

www.digibuc.ro

52

din depärtare, din grádink spunea cu un ton cavernos: Dzierszeck,iapa-ti pere 'n grajd" 9.

Delteptat din somn, birjarul cu ciubucul in pang., era

fuga afark inträ in grádiná, dar dá tocmai de ferarul de alá-turi, care prin intuneric aatat intr'un porn, furà merele gazdeinoastre.

Oricum fie, Eminescu mereu citind §i având mai cu seamátragere de inimä pentru istorie, s'a cultivat el insmi mai malt deat din §coalg, ale cárei diseiplini ca matematiei, §tiinti, etc., nu-1prea aträgeau ; astfel i§i desválea el tot mai mult darul säu nara-tiv, cu care ne fermeca in seril4 lungi de iarnä.

Ineetând exeursiunile noastre din pricina frigului, prinsem ane indeletniei en darea pe ghiatä. A mers §i Emineseu odatii cunoi, dar a cäzut ma de räu, in at a le§inat, §i noi, speriati eau,abia l'arn putut aduce iar in fire.

De atunci n'a mai mers cu noi.Nu era fire tocmai evlavioask Daminicile eram obligati toti

elevii a ne adunä la liceu: aici ni se citea catalogul, ni se tinea ocuvântare de atre catihetul Kalinowski (Citlinescu) cuvântare nu-midi, exhortae" §i apoi eram porniti in gremio" la catedralá ;Eminescu insä de multe ori pe drum se fácea neväzut, ize511, zi-ceam noi. Cu atât mai nelipsit era insä la redute (baluri maseate),qi la teatru, care-§i avea locul in sala otelului Moldavia" din str.Lembergului, (azi Euxemberger str.). Mai cu seamá and trupa ro-mânä a lui Fanny Tardini cu cei doi Vlädiceseu isi fäcea stagiuneain Ceram-0, noi eram nelipsiti; bine inteles neavând rnipoace de apláti locurile, ne strecuram in salä abia dela actul al doilea, prin-tre publicul ee e§ise in antraet, färá bilete de control, ceeace insä .nu ne impedica de a ne desfátit, mai ales de comicul Comino, dacare Eminescu flicea mare haz.

In §coalá Eminescu adorà mai cu deosehire pe Aron sau Arune,cum i§i zicea, Pumnul, profesor de limba românk care in afarä(le artile didactice, ne da de citit multe poezii de Alecsandri. Lamoartea lui Pumnul s'a recitat intre altele o poezie de ocazie a lui.Erainescu 2).

1) V. 0 varianta data de d-nul Hyneek, pag. 52. .

2) V. aeeasta poezie reprodusa in noul volum de poezii a lui Emineseu, ed..

www.digibuc.ro

53

In Mai 1862 din pricina hranei proasteasa, bungoarg, lacina de sear& nu aveam deeât crupe de pgpusoi fierte eu laptenoi ne-am mutat dela Dzierszeck, uncle iarna ne grämgdise pe totielevii Intr'o singurg camerä mai mgrisoarg, pentru a economisl in-cglzitul. Emineseu insg, pe care d. Dzierszeck II opri, ca uiloy deoareee tatgl sgu nu plgtise eostul" pentru dânsul la tiinp, a rg-mas acolo ').

De atunci l'arn perdut din vedere. M tg.zin am auzit cgfErninescu a ajuns din treaptii in treaptg t mallos; se fácuse su-fleur la o trupg de teatru cglgtoare si ineele din urmg ajunsese ran-das la Galati, uncle a fost gásit cu volurnul poeziilfr lui Schiller"In buzunarul paltonului sgu ferfenitit. ka unul el fäcuse tot lieeulla Cernguti, el cunostea bine limba gerni-ang si Zutorii ei clasici.

De altfel noi stiam (lela dânsul, cä matirelui era carn ori-ginalg", si dupg pgrerea mea, genialitate lui era mostenitg delaea; dar si psihoza ce s'a maniffstat la el ai tkrziu si care l'a rg-pus in eele din urmg, trebue attibuitg nJ unor boli contractate,cum s'a zis, ci aceleiasi ereditäti, e fatalg, ce s'a dat pefatg In fPlurite moduri si la frati si surorile sale 2).

Fuga lui Eminescu dela Cernauti.-- Emineseu nemultumit deroadele ce culegea in scoalg, cat si de felul de hrang ce i se dà-dea la gazdg, unde se ggseà in pensiune, fugi din scoalg.

Dânsul plecg pe jos pAng la Mihgileni; cum insg nu puteatrece granita fgrg bilet de liberg circulatie, s'a pitit in dosul uneiadin harabalele mari de märfuri, care eirculau prin targ in acele

Minerva 1909 pag. 7. Poezia a fost publicat rt. intr'o brour5. datatil Ianuarie 1866gi

Lateremioarele invaqueceilor gimnacsiwiti de'n Cernaeuti la mormintulpriu iubitului tor profesor Arune Pumnul: e iseìUit, JI. Eminesen, privatist.

Cum vedem, poetul schimbat numele in Emineseu, dupil moartealui Pumnul.

Eminovici platea cu greu sau de loc pensionul pentru Mihai, iar Dzier-szeck se plangea adesea de aceasta.

2) Dintr'o nouA, comunicare ce ne-a filcut d-rul A. Stefanovici din Boto-gani, care a avut sub cura sa timp de o luna pe poet. cum gi pe Henrietta soraacestuia, extragem urmXtoarele eu privire la psihoza poetului : Nervositatea mamei..violenta gi irascibilitatea fratilor, sinueiderea unnia din ei, inchipuirile suroriisale Henrietta, toate denotii o stare psihopaticI, de care n'a sclipat niei Emi-..neseu".

www.digibuc.ro

54

vremi i astfel trech granita färä, sä, fie observat. De ad o pornitot pe jos pná la Ipotesti, cuo ajunse, tatia sän ti admi-nisträ o sdrav&a, corectie st-1 expedg din nou la scoalg, dar nuspre bucuria directorului ei Wolf.

Când micul Mihai ajuns la Ipotesti, ne eerie apitanul Emi-nescu, nu venl dea-dreptu4 aeasä, ei se tot invartea pe lâng un

cu pere a eculai Isäcescu, megiesul päxintilor poetului.Maica Fevroniai iitus lui, era la Ipotesti; bhtrfinul Eminovici lipseaca de obicei, d casä. äxul era pe o was* drept fn fata caselorpärintesti, la -o 150-2 i metri depärtare.

Maica ronial vgz d copilul, zise sorei ei Ia, te nag., Ra-lucä, cum samit, bäetul ela u Mihai" ; abea sfârsi si se si po-men1 cu o babä, Arei sat ti zicea baba Prodämeasa, care venì

spuse cá acel bileat e chiarel a dat sá fugá, darCopilul fneepu s& tipeSeara venind acasá tatäl

Mihai. A trimis indatá aducg;vizitiu, Vasile Rusu (rus si era).

a, când II aduse in brate eu sila.ui l'a ascuns, cáci se temea sá nu-1

batä i tocmai a doua zi, I cu binisorul, fi spuse intâmplarea 1).Tatäl säu l'a judecat, zicând : atâta treabá am, Ralucil

acum trebue srt plec la CernAuti, stt due pe tâlharul ista la scoara".A doua zi a si plecat cu el la Cernäuti.

Eminescu a fugit in dou& rânduri din Cernfiuti. (Jând a fugitintâia oar& era fn elasa a doua primará. Când a fugit a dona oarg,tatäl sAu, voind s&-1 ducá din non la scoalá tot in Oernämti, Emi-nescu incercrt sá scape cu fuga. Bátrânul a prins a striga la oamenis& alerge cálári dup& dânsul, c& altfel il scapä. Atunci slujitoriiCostache Cretu, care ne-a povestit intâmplarea, Vasile a Dasalitei

Toader Rusu, alergând dupá el, l'au ajuns i prins departe desat, in deal, pe soseaua national& ce duce la Botosani. Eminescuspunea De ce nu má läsati sá merg unde stiu?" Oamenii intim-pinau Haide Indärät, cuconasule, la boer acas&, sá te dea tot laCernáuti, cá nu-i chip altfel". Etninescu replica. La ce sá mä deala CernAuti, cá eu sunt Invätat qi fárii Cernituti".

Acasá l'a t,inut toe& ziva legat. El spunea tatálui sän : Dece mä legi degeaba, cáci u tiu s& mä desleg".

1) Din povestirile d-rui Hyneck. V. i memoriul eXpitanului Emineseu, pu-bli cat in Fantelna Blanduziei No. 27 din 1889.

www.digibuc.ro

55

Cum vedem Eminescu de mic copil nu se impäca cu rostulunei invátitturi regulate; el nu se de loc nici cu familiasa i chiar se ferea de dija.

* *

Copilria lui Eminescu in Ipote;i.Eminescu de mie copilavea o fire care contrasta cu a celorlalti copi e ama sa. Dânsulavea apucâturi posnase i bizare, cum er e a dispä'zea deacasä in mod ciudat ate o Aptäming a se eintoarce iar.

Dintre ispriivile acute de'llân.ku se poves e i urmátoarele:Odatit fiind de 6 ani, a prins tleat un dad de giste din

curtea lui Bals Dumbräveanu si a fäci un pure in mijlocul curtei,din care ca:uzä a mâncat dela tátál sä str icä bittae').

Joaca micului Mihai era sä prinda piidure 2-3 serpipe care-i unea de vii intr'un ,tos i deasupra o eiträmidäCând venea tatál sttu ti spun a Hai A-0 arät o pasäre". Ilducea la nue, de nude scotea varpele, pá lind astfel pre WM säu 2).

Eminescu de mie copil n täte a vorbil en bäetii din sat;de joacä, eu ei nici vorbä. Nici cu fratii lui nu se punea la joacitsau la vorbä, i umbla tot deauna singur i pe jos. Fratii lui Mihaidin potrivit, umblau pe movie citläri. Poetului insä nu-i pläcea,ba i 'Idea de ei, and ti vedea cálitri. Nu era vorbitret de felulsitu, dar and vorbea cu oamenii, spunea de va fi ploae sau vânt,le dadea sfaturi sit pun& sau nu pe arie, i oamenii ti ascultauciici incepuserit a crede in sfaturile lui.

Eminescu umbla totdeauna hoinar, cu cite o carte in buzunar;hointirind asa, inânca uneori cite un eovrig la 2-3 zile. Zadarniceerau incercitrile párintilor de a-1 gäsi i aduce la masá.

Poetul de mie copil iubea codrii i singurittatea. Vara, mainu dormea acasá, ei pe sub hambare, ori se infundit in päduriledin imprejurimile Ipotestilor, pe care le cutreerit to, lung si lat.Aei ascultà nesátios eiripitul blind al pásárelelor, zvonul dulce alizvoarelor, in noptile instelate, imbátat de farmecul lunei eare-sistrecurà, razele ei mângitioase prin frunzisul täinuit.

t) Comunicare ficutri, de apitanul Etninescu care tine aceasti inamplarede la mama sa.

2) Din povestirile lui Costache Cretu.

www.digibuc.ro

56

Când mai târziu, atras de viata zbuciumath de oras, e ne-voit s. plece din Ipotesti, poetul regreth, amar anii copilärieiluipetrecuti in pädure, acolo unde ghsit izvorul inspiratiilor luiAnte, din cea mai fragedh vitrstl, dar nu mai râvneste s'o revadá,duph ce odath s'a instreinat de dânsa, chci se teme cit n'o va maiintelege:

i chiar de m'asi intoarce'nt ege n'o ma'. pot,

6,Unde. sti copilhrie,;Cu prea ta cu tot?

(,0 Rantiii").

Micul Mihai NinunlVe thranii de pe Ipotestii, atât de dragipoetului, prin apuchtult(ui ciudate, prin istetimea i nviitátura lui.

Scrisoare, cum scria ovestea Costache Cretu, delacare tinem aceste amintir nimeni p lume nu mai scria; CuconulGrigori Chiritä, dând pes sensori e ale lui, spunea chtre oameni,c. numai Dumnezeu din c oate scrie ca acel bhiatu.

Eminescu nazdriivan. Oamenii din sat ziceau cit copilul acestatrebuie sh fie nhzdrävan, alt nimica nu-i. Si acum, imi istoriseaCostache Cretu, se tine minte de unii din sat urmatoarea intâmplarecu dânsul: intr'o varh. tathl lui Eminescu a voit sä scoath la treerat;Eminescu privind cerul, l'a oprit, zicânel, sh nu fach asta, ch aresh, vie un puhoin asa de mare, in at are sit ia näsada (snopii)de pe arie. In adevär, a doua zi a clzut o ploae asa de mare, &ILinotau caii pang in brâu i atunci au inceput oamenii sh, creadhch el este näzdrävan 1).

Eminescu Când Eminescu urmä in scoalá la Cernhuti,duph ce a fugit de acolo si a venit acash, cu mane lui a sadit doui

Comunicând acest episod din vista poetului d-lui G. T. Kirileann impreungcu altele, intr'o serie de serisori ce i-am adresat spre a le utiliza cu competintasa recunoscubl, in scopul intoemirei unei biografii complecte a poetului,care biografie e de regretat c n'a dat'o Ina. la lurning,, imi eerie intre altele :Informatia cu prezicerea -vremei mi-a explicat de ce Eminescu, pe dad redactaCurierul de Iagi" fIcea notite in ziar despre intunecimele de luiiYs i le descriaamânuntit mersul, calificându-le cu epitetul de interesante petreceri".

www.digibuc.ro

Clopotnita veche din Ipotesti, cu cei 2 tei saditi de Eminescu

www.digibuc.ro

57

tei tineri, cari acum sunt copaci batrni in dosul eurtei boierestidin Ipotesti, lânga biserica. Intre ei 1) si-a flicut un scrânciob si spuneatatalui sau, c acolo, intre tei, are Ali faca el viitorimea.

De aci reese vadit, c dragostea poetului pentru tei, nu e efectulunei inrâuriri straine exercitata asupra sufletului lui si e departede a-si avea izvorul in poezia veche germanä, cum s'a crezut deunii. Dragostea de tei era in el insusi. In dragostea aceasta el a sifost crescut. In satele noastre i in datinele noastre, teiul este unsimbol. Cu el impodobeste românul stâlpii caselor, stalpii portilor,usile bisericei la Duminica Mare si nu-i flacku sau fath care s'a,nu se intoarca dela bisericä in acea zi cu creanga de tei in mânä.

Sentimentul acesta al poetului fata de acelasi sentiment ce In-tâlnim literatura germanä, nu-i deck o coincidenta si deci pre-supunerea contrarä trebue inlaturata.

Iar dad, poetul e romantic e pentru cá romantismul escut in el, dupa cum si-1 revendica poetul insusi si tine A. fie stiut:

Nu 'nvaluiti a mea gândireNici cu stil carat §i antic,Toate au fost de o potriva,Eu rátnân ce-am fost : romantic2).

V

Eminescu practicant la tribunalul judefului Botosanislujbas la Comitetul permanent al aceluiasi judet.

Parintii poetului, vazand cg, nu e chip a-1 md uplica sá urmezecursurile liceului din Cernauti, Il hotarasc a se face practicanClatribunalul din Botosani, in dorinta de a-i face o barierá judecato-reasca, intru cat pe acea vreme nu se cerea nici o conditie spre aocupa functiuni judecatoresti, asa cá cineva, incepând dela simplu

Episod relatat de Costache Cretu. Acelti tei impreunI cu mormintelemembrilor familiei lui Eminescu, au fost dati in pgstrarea lui G. IsIcescu cumpl-rg,torul Ipote§tilor, care, dupa cani ne asigurX primarul comunei i insuqi IsIcescu,prin o scrisoare a semnat de primirea lor.

2) Din poezia Eu nu cred nici in Iehova" publicattl in Postume" ed. Mi-nerva, pag. 57.

www.digibuc.ro

58

scriitor, puteè, sä, ajungä, la cele mai inalte trepte judecktoresti, dacilfäcea practic& i dobândea pe aceastá cale pregátirea trebuitoare.

Cercetând in arhivele vechi ale tribunalului, am Obit petitinneacopilului Mihai, care la vârsta de 14 ani solicit& a fi primit ea prac-ticant la tribunal in urmätorii termeni;

No. 11.657Dos. No. 3.976

Domnule Presedinte

Avénd dorintia de a servi In cancelaria onorabilului tribunalla care Domnia-voastrei presidafi, ve rog sei, bine-voili a më pre-numera intre practicanfii.

Credêndft, domnule Presedinte cei, 'mi veft approba cerereamea,vë rogii bine-voi0 a primi assigurarea profundului meu respectií.

Mihaf Eminovici.864 Octombrie in 5.

Fiind admis ea practicant, lucra la aeeeasi masá cu acum de-cedatul poet Grigore Lazu si se indeletniceau impreuná mai muha discuta literaturä si a face versuri, decât sá deprind& lucrárilegrefei. Lazu purta plete lungi ; Eminescu Ii spunea adesea râzând,cá talentul poetic al lui Lazu stá in pletele lui lungi.

Dupg, scurt timp Eminescu este numit copist la Condtetulpermanent al judetului Botosani, in arhivele eäruia am gäsit multeconcepte scrise de mans, poetului, ceeace dewed cá in cancelariese punea mult pret pe mestesugul lui de a compune.

Ca functionar, prin hárnicia i istetimea lui a atras imediat*area de seam& a mai marilor

Il prinde ipsä, din nou dorul de due& si de invátáturá.Dupá indemnul lui §erban, fratele mai mare al poetului, care

pe atunci era student in anul al II-lea la univesitatea din Erlangensi care musträ pe pärinti, cä lash' un talent ea Mihai sá rámânäingropat intre actele plietisitoare i putin instructive ale unui judet,mai eu seam& in acele vremuri pärintii se hotäririi, a& dea dinnou pe poet la invät&turä ea sä-si desävarseascg, studiile.

1) In acest sens i memoriul eXpitanului Eminescu publicat In FantitnaBlanduziei" No. 28 din 1889.

www.digibuc.ro

59

Acest gând insä era, cum voin arata indati, dorinta arzätoarea insusi poetului, aci iatä in ce termeni se exprimit dânsul, cittrepresedintele Comitetului permanent, prin demisiunea ce si-a dat-ola 5 Martie 1865 din postul ce oeupa la judet:

No. 188

Domnule Prefedinte,

Avénd dorinfia de a urma studiile colleyiale la gymnasiulplenariu din Bucovina, mg v`éd constrins de a abdica indeitorirelorquerute de la personalul postului de scriitoriii, que 'l am occupatpanii acum la cancelaria diriyeatei de Dmv.

Pe asemenea considerente, ed rog Domnule Presedinte del,accorda demissia 0 a reyula fi eliberarea salariului cuvenit, miepe luna Februare in, suma de clod, sute cinci elect lei cursul te-saurulul, quei ci prev'ed necessitatea aquésta din nial multe punte devedere, quare essercitii o mare influenfii asupra interesselor mellefi quare negligeate nu ned vo?: putea feri de ore quare conse-quente relle.

1141 buni, v'e. roga Anal odatii Domnule Prefedinte de a re-gula de urgenp indeplinirea quererei melle fi de a primi fi cuaquéstä occasii; assigurarea profundului respect, que vg conserv fivei, voiii conserva pentru per petuitate.

M. G. Eminovicz.

1865 Mart in 5 gale.

D-néei salle

D-lui President all Comitetului permanent a tonsiliulul judefande Botosani.

Poetul era asa de ner6bdsátor sà plece in sträingtate spre a-sicontinua studiile, in cilt nici nu mai a.steaptä primirea salariului, ciprin petitia adresatii presedintelui consiliului judetian la 7 Martie1865, gAsitii de noi in arhiva judetulni, il roagii sà-i incredintezesalariul fratelui siiu §erban.

Petitiunea serisà frumos de dânsul, grásueste astfel :

www.digibuc.ro

60

No. 199. Dos. lit. s.

Domnule Presedinte!

In consideratiö guö circonstanfiele nu-mi permitti de a meindelunga presenta mea in Romania 1) va rog Domnule Presidentde a da in nrimirea fratolut mei erban Eminovici salariul cu-venit mie pe luna Februarie an. cur. in sumä de doua sute cincideci lei cursul tesaurulut pentru guare va adeveri i in condicaeliberara; onorarelor.

Primitt D-le Presedinte assigurarea prea osebitel mele consi-derafiuni.

Mich. Gh. Eminovici 2).

In josul acestei petitii se giseste urmlitoarea atestare:

In puterea celor ma sus declarate am primit salariul frateluimat Mihail Eminovici pe luna Februarie 1865; l'am subsemnat totodatä condica de primire i pentru incredinrare m sub-semnez.

Eminovici.

Am reprodus aceste petiìi ntocmai cu ortografia pe care aintrebuintat-o mnsui poetul.

Còpiile acestor trei petitii le-am remis d-lui Titu Maiorescu,care le-a comunicat Academiei ln sedinta dela 3 Decembrie 1904.

D-1 D. Sturdza, secretarul general al Academiei, prin adresaNo. II, 7.795 din 11 Decembrie 1904 ne-a fäcut cunoscut, cä, a ru-gat pe d-1 Presedinte al tribunalului i pe d-1 Prefect al judetuluia dgrui Academiei originalele acestor petitii.

Poetul, ca copist si practicant n'a stat In Botosani decat 6 luni ,,zi cuzi numareind", cum el Insusi s'a exprimat si a tinut sit se stie Inteo polemicl asa publicat5. In Curierul de Iasi" No. 3 si 8 din 1877, cu privire la miscareaintefectualg a Botosanilor din acea vreme, In care pretindea a nu se ermine afl cuprins.

2) Aceast6 iscAliturg e cu floare (parafa').

www.digibuc.ro

61

VI

Poetul 41 desivar§este studiile. Ocupatiunile lui ulterioare 9.

Cu toate A poetul Eminescu isi manifestase dorinta., de a sereinscrie la gimnaziul plenar din Cernauti, dânsul este trimis sä-sicomplecteze studiile la Sibiu si la Blaj.

Fire dornica de libertate, neastanaparatä si nedisciplinata, nureuseste sit se conforme nici de aceasta datá regimului scolar carei se párea prea riguros si nesuferit. Dupa, vre-o trei ani, tatál sause pomeneste ca i se inapoiaza de posta gropul de bani ce ii tri-metea lunar, pentrucä poetul disparuse iaräsi din scoalä fárá sä i sepoata da de urma.

Dupä câtva timp Eminescu fu regasit ca sufleur in trupa ra-posatului Pascaly, care pe atunci se afla la Botosani; dânsul maifusese sulleur si in trupa artistului Carageale2) si a mai umblat si cutrupa d-nei Fanny Tardini prin Romania si Transilvania.

Eminescu nu mai era acum copil. Prin inteligenta sa vie, primintinsele sale cunostinte literare, contrastând eu apucaturile lui de-zordonate si bizare, incepu sa atraga atentiunea si sä minuneze pecei din jurul sau.

Literatul nostru Carageale a avut prilejul sä cunoascä pentruintala oará pe poet, care pe acea vreme avea 19-20 ani, când segäsea intr'o trupa de actori aflätoare la Bucuresti.

Extrem de interesantá e icoana lui Emineseu asa cum o zugra-veste pana maesträ a lui Caragiale, asupra cäruia poetul prin fe-lul sau de trai si prin solida sa invätäturä läsase o adâncä impre-siune:

Era, scrie Caragiale, o frumusete 1 0 flgurá clasica, incadratäcu niste plete mari negre; o frunte inalta si seninä; niste ochi marila aceste ferestre ale sufletului se vedea ca cineva este inlauntru ;un zâmbet bland si adânc melancolic. Avea aerul unui sfint Omar

1) Acest capitol e mai mutt o condensare a datelor cuprinse in memoriulCApitanului Eminescn publicat in Fdnana Blanduziei din 1889. Le-am redat acispre a da luerlrii noastre expresiunea unui tot.

2) Carageale flind la Giurgiu, prin 1866-67 l'a gitsit pe Eminent' lucrandca hamal in port; l'a luat de acolo de l'a toemit sufleur. V. D. Teleor Eminescuintim" colectia Lumen".

www.digibuc.ro

62

coborit dintr'o veche icoanA, un copil predestinat durerii, pe chipulelruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare".

MA recomand Mihail Emineseu.Asa l'am cunoscut eu" 1).

Reinarcabila inteligentA a lui Eminescu i admirabilnl sAu ta-lent poetic atrage tot mai mult biigarea de seamä a unui eere res-trAns de cunoscätori ai literaturei. Prietenii i admiratorii poetuluiîi pun silintele pe lAngA pärintele acestuia ea sä-1 trimitg, din nouin strAinAtate pentru desAvArsirea studiilor.

In toamna anului 1869, poetul dupä ce cApiitä asigurarea ta-tAlui sAu va da un ajutor de ate 18 galbeni pe lunä i toatecele trebuitoare, pleacA in Viena unde se inserie la facultatea deflozofie.

In toamna anului 1870, pe &and se gAsea in al Il-lea an destudiu, apäru In Convorbiri Literare" frumoasa poezie Epigonii",care fAcu mare zgomot in eercurile literare rominesti.

In acest rAstimp, Eminescu publica in aceiasi revistä i altepoezii de inaltä valoare literarA, cari au contribuit sit atragä totmai malt atentiunea oamenilor culti asupra sa i in special a d-luiTitu Maiorescu. Acesta, eu superioru-i spirit de observatie, prevAzucel dintAiu eà Eminescu va fi o glorie a literaturii noastre; profe-¡ia s'a implinit cu prisosintà, cAci mai tArziu Erninescu fäcu do-vada depliná a strälucitorului sAu geniu poetic.

Einineseu, imbolnävindu-se greu, e nevoit intrerupe iarAsistu di i le.

Vindecrindu-se, clausal ascultA de sfaturile unor prieteni si seduse pentru complectarea studiilor la Iena, dupA ce Ii asigurà pelAngä suma ce i se da lunar de acasä i un ajntor bAnesc din par-tea cercului Junimea" al arui membrn mult apreciat era.

Dupä o sedere de un an la Iena i alt an la Berlin, in anul1872 se intoarce in tará, iar la 1874 fiind ministru al instructiuniipublice d-1 Titu Maiorescu, i se 'neredinteazA postul de revizor §colar,apoi acela de director al bibliotecii din Iasi si profesor la liceulnou pâná in anul 1876, &And fu indepärtat din functiune.

Inzestrat ca admirabile insusiri (le polemist qi ziarist, Emi-

1) V. articolul lui Caragiale In Nirvana" seris cu prilejul mortii poetului.gi reprodus din cauza frumusetii lui, in acest volum.

www.digibuc.ro

63

nescu intrk ea redactor la ziarul conservator Timpul. Conducândaceastk, foae dela 1877-1883, dânsul i§i formeazk destui vr`ajm*din pricina stilului sku ironic §i muKátor gi a vehementii cu careaborda chestiunile arzktoare la ordinea zilei.

In 1883 are loc la Ia§i inaugurarea statuei lui tefan-cel-Mare.Cu acest prilej Erninescu compune admirabila sa doinä De la Nis-tru peln'la Tisa" care când fu cititä la Junimea" a produs ade-várate tunete de aplauze.

0 lunk dup.& aceea nebunia intuneck geniala lui minte.

VII

Boa la poetulul Eminescu

Dupk, o vim& dusk in chip cu totul dezordonat, plink de frk-mântäri §i amärk'ciuni nesfâilite, Eminescu fu lovit de cruda boalka nebbniei care 1-a chinuit atât de mult kii de care neputkndu-setämädul, a trebnit sä se stinget in zorii zilei de 16 Iunie 1889, ineasa de skattate a d-rului §utu din Bucureqti.

Cea dintki manifestare a boalei poetului a fost In 1883.D-1 Titu Maiorescu luk atunci inItiativa pentru strângerea

unui fond cu care Eminescu a putut H internat in institutul dealienati din Döbling, lângä Viena, de unde peste câtva timp poetulie§i vindecat gi intreprinse o cälktorie in Italia.

In 1886, pe când poetul ocupa un loe la biblioteca Univer-sitátei din Iaqi, boala i-a revenit a doua bark' §i a fost internat deprietenii ski in casa de sänk"tate din Târgul Neamt, unde a statdin toamnii §i pink in primivara anului 1887, când fugi i) In Bo-tovani la Henrietta, sora lui, sub Ingrijirea ckreiaa a stat pan&in 1888.

In acela§i timp, in scop de a-I ajutora, se alcktui la Ia§i cuconcursul elevilor coalei artelor frumoase, un comitet de doamne

1) Eminescu nu putea suferi viata de spital. Când poetul lnainte de a minia fost internat In casa de sfinAtate a d-rului §utu, Henrietta series d-nei Emi-lian: Ala sunt de supâratt, ineât nu iltin ce sit fac sag scap din spital, aciItiu bine ch. el se supâr g. peste firea omeneaseK, când Ili vine in fire ti se vedeIn spital". (Colectia §araga pag. 120).

www.digibuc.ro

64

si domnisoare, in frunte cu d-rele Cornelia Emilian si L. A.Weitzseker eleva la acea scoalä.

Cu sumele coleetate de acest comitet i cu acele realizate dincâteva concerte, reprezentatii teatrale i alte ajutoare ale prietinilor

admiratorilor poetului 1), Henriettaputu preintâmpina cheltuelile nece-sare pentru eäutarea poetului, greumistuit de boall.

Henrietta 2), din scrisorile saletânguitoare, exagerate adeseori, adre-sate D-nei Cornelia Emilian in timpulboalei poetului, serisori publicateintr'un volum de libräria §aragane apare. ca un suflet superior, adânepâtruns de suferintele poetului, ren-tru care avea o deosebità afectiune.Cu toate cà ea insttsi era oloagsg, depicioare si suferindg, veghia zinoapte la ,cilpätâiul neferieitului säu

si incerea prin ingrijiri de tot felul BA redea sánátatea, enfrate

Henrietta Eminescu.

pretul propriei ei sänätäti.Bunul Dr. Isak care, tot timpul cât poetul a fost bolnav la

Botosani, egutat in chipul eel mai neobosit i desinteresat, nustia ce sä mai fad, spre a-i restabili moralul i sän'atatea.

Eminescu suferea de niste räni la pieioare si se pliingea cáavea rank' si in cap. Tratamentul sgu consista in unsori, in iod de.bAut, frictiuni de mercur i altele.

Totalul sumelor colectate de comitetul de ajutor din Iagi, atinsese sumade 2.671 lei 35 cani, cu care poetul a putut fi ckutat la Botogani gi la Hall. Ce-lelalte comitete ce se formau eu destul sgomot spre a pune in evidentk numeleorganizatorilor au dat un rezultat aproape nul. Formarea unor asemenea eomitetefArk voia i tirea poetului mai mutt enervan pe poet, din cauza abuzului ce sefleea eu numele lui gi a lipsei lor de seriozitate. (V. Serisorile Henriettei, pag. 46gi Diverse" Coleetia Saraga pag. 103 gi urm).

2) Henrietta, degi lipsitk de mice culturk, era foarte talentatk, Mee& ehiarversuri; un spirit original, fire veselk gi plink de humor, interesantk tn diseutie,isbucnia adeseori ea gi poetul intr'un hohot de ris neexplicabil pentru cei d'im-prejur in primul moment, pang a nu le explica idea ce-o stkpinea gi care era.totdeauna foarte originalk.

www.digibuc.ro

65

De 4 ani, scria Henrietta D-nei Emilian, este el nebun nu-mai din sifilis incarnat ee este in corpul sAu".

In urma tratamentului prescris de D-rul Isak, care speramult in vindecare, starea poetului se imbunà'diteste 9 simtitor; poetulface chiar cateva poezii, cari au fost reproduse in volumul editatde D-1 V. Mortun.

Eminescu in timpul boalel la Botogani.

In Iu lie acela§i an, contrar consiliilor D-rului Isak, poetul futrimis, in tovilrii§ia D-rnlui Focp, sg, fad, o cull de Via la Hall,

9 D-rul leak a avut de luptat mult gi cu pe.imismul poetului, pe care-Iconsidera ea o mare nenorocire pentru di,nsul; din pricin6 cg, poetul, in boalalui, nu creclea in efectul meclicamentelor, progresul in bine, cum Insugi D-rul omIrturisea, merges mult mai incet. Poetul totugi aratg, mult& rectmogtintri acestuinobil suflet pentru interesul gi dragobtea cu care-I criuta, cum na mai ficut-oin Tiata sa cn aIti pacienti. (V. Colectia araga pag. 18 gi 80).

2289 5

www.digibuc.ro

66

care nu-i fheurá nici un efeet, ba dimpotrivk i-an vAthmat sä-nittatea.

Gratie insh curei prescrise de D-rul Isak, poetul incepu sh sesimth din nou bine.

In Decembrie 1887 poetul incepu a face diminetile preumblAri,dar fiind lipsit de vointk nu putu evita contactul a etttor-va ad-miratori locali ; ace§tia '1 imbiau la mâncare §i bäuturh, ceeaceIi fheea poetului mult rhu, spre mâhnirea Henriettei, ingrijoratäcontinuu pentru säntitatea inch atât de nbredh a poetului.

In scrisoarea pe care Henrietta la 20 Ianuarie 1888, o adre-seazh D-nei Emilian, il scrie e poetul de bun este eu totul bun;lucreazh; chiar asth noapte a lucrat pang la ora 12, dar atttta-inumai de el. Chiar de se imbrach curat, numai prin sthruinth sespal5".

Poetul, mirat de atâta atentie din partea familiei Emilian,ftiure§te o poezie intitulath Recunovti744", dedicata D-nei CorneliaEmilian, pe care-§i propusese s i-o dea când aceasta, cum MO,-duise, va veni la Boto§ani In timpul vacantei, dar pe care, dupacum se va vedea din o scrisoare a Henriettei, se pare eh' nu i-amai dat-o.

Shnhtatea poetului se amelioreazä din ce in ce mai mult;Henrietta e bucuroash de rezultatele obtinute §i de aseultarea §iafeetiunea ce i-o arata poetul pentru devotamentul ei.

Stiu acuma cum sh fac, scria Henrietta D-nei Emilian la1 Aprilie 1888, ea Mihai s. merite stima prin purtare, cum merithprin talent. Sincer §i din inina vh asigur, scuinph mink ch boalamea a de§teptat pe Mihai ea din somn §i a prins minte, gândin-du-se, ce va face, dach m'ar pierde pe mine".

Plecarea poetului la Bucure§ti. Henrietta crezuse stt poathindupleca pe poet sh se aeze definitiv pentru restul vietii, intr'ocash ce plänuia s5 cumpere pentrit clânsul cu ajutorul comitetului

D-ne §i D-re din Ia§i.In potriva acestei sperante Fi spre marea-i deziluzie, pe la

inceputul lui Aprilie 1888, Eminescu, sub vraja dragei sale, Ve-ronica Miele, pleach la Bucure§ti.

Henrietta, intr'un §ir de scrisori i§i arath D-nei Emilian totaljalea sulletului shu prieinuitä de despiirtirea ei de poet. G-ândurinegre o cuprind, cum §i o adânch Indoialh asupra adeväratelor cauze

www.digibuc.ro

f

67

ce au determinat pe Veronica sä-1 momeascä pentru a-1 aduce incapitalä.

Henrietta socoate ca o nenorocire legáturile poetalni cu dânsa,legáturi Mk de puternice. 'Mat dupä credinta ei, numai moarteaar fi putut A le desfacä.

Ceea (le preocupá pe Henrietta e vecinic grija de sänátatea poe-tului. Durerea mea, scria dânsa D-nei Emilian, este numai boalalni; dad. 1-ar iubi, cum zice ea, n'as avea nici o grirá. Dar eu nuo cred, cáci eine iubeste adevärat, intai ingrijeste persoana iubità,dar nu vine sä-1 ia ingrp de altii1).

In ce priveste poezia Recunostinta" pe care poetul o fäcuseD-nei Emilian, dar nu apuease A, i-o dea, Henrietta le exprimäindoiala a va mai fi datä la luming," flindeä am väzut-o indrä-citä (Veronica), când a eitit serierile lui Mihai cele din urea, zi-când eu un zâmbet Inätor in râs: to, facere de bine pänä la tine,Mihai, n'a fost poetizate.

El insá a räspuns linistit, eä asa a fost inspirat2)".Plecarea imprudentá a poetului in Bueuresti inainte de a-si

fi isprävit cura i-a fost fatalá adeverindu-se astfel presimtirile bieteilui surori; Henrktta.

Dupá câteva luni de sedere in Bucuresti poetului ii reveniboala, de aceastä datä cu furie si dânsul este internat in casa desánAtate a D-rului uttt din Bucuresti, unde in zorii zilei de 16lunie 1889, in suferinti amare poetul isi dadu obstescul sfarsit.

Henrietta, bolnavá si pAräsitä, sdrobitä de dureri morale sicoplesitä de mizerie, dupá scurt timp, incetä si ea din viath in Bo-tosani, fárá ea nimeni sá stie si sä verse o laerämä In urma ei.

Astfel s'au stins aceste douä mari suflete, unul sublim pringeniul säu poetic, celäialt prin sentimentul de devotament si jertfáfräteaseä.

** *

Eminescu §1 societatea Boto§rmeanii.Henrietta adesea, inserisorile ei cätre D-na Emilian se plängek in felurite chipuri contranepäsärii, räutátii si fanfaronadei botosánenilor, in timpul sederii

1) Colectia §araga pag. 96.2) Idem, pag. 98.

www.digibuc.ro

68

poetului in Boto§ani, asupra dirora pärea cä boala poetului nufäcuse destulá impresiune.

Invinuirea era numai in parte intemeiaa, pentrueä Ili in Bo-tosani se gäseau oameni de inimii pe care ii mi§case mane neno-rocirea poetului.

Acestia au alatuit un comitet si ca coneursul trupei fratilorVlAdicescu au dat o serbare, al cä'rei beneficiu in sumä de 700 leia fost incredintat d-lui Em. Leonescu profesor la liceu si casierul uneisocietäti de economie din localitate spre a-i remite lunar poetului.

Eminescu venea regulat la I a fiecärei luni la zisa societatesi cu o atitudine foarte umilitä isi cerea ajutorul de 100 lei lunardând adeverintä de primire ').

In 1887, intr'un moment când boala poetului luase proportiicu totul grave, Eminescu a mai obtinut o subventie dela consiliulgeneral de judet in urma intervenirei persoanelor de seamä dinaceiasi localitate, cari au adresat presedintelui consiliului judeteano petitie colectivä prin care se imortalizau meritele poetului.

Am gäsit acea petitie in archivele judetului. Din ea se poatevedea starea de intristätoare decadentä a poetului mistuit de boalä.Ea cuprindea strigátul de alarrná menit a avea un ecou profundin 0,11 pentru perderea celui mai ilustru fiu al ei, (lei Eminescu'Area sä nu mai aibá scApare.

latá cuprinsul acelei petitiuni :

Domnule Presedinte,Domnilor consilieri,

Ceteifeanicl ilustru, beirbatul virtuos, poetul suav fi neimitat:Mikan Eminescu, se arid de cedeva sec' pteimeini in orasul nostru,in casa surorei sale D-ra Enrieta Eminescu. Illultii, lume, aicea,cunoalte sufeeinfele extreme de care e atinsei sora poetului f i pufinis'au gcindit pima la ce semn prezenta neprquitului oaspe apaseiclin aceaste-,:, cauzei, existenfa acestei flinfi. Lipsitei, aproape definitivde libertatea pasului, ea vede eu durere cet-i e peste putinrei aprodiga spre u4,itrarea scumpului ei frate toatei ingrijirea de carel'ar ineonjura, dacci pe leingd boglitia afeefiunilor ce o leagei defratele seiu, s'ar simti inteiritei si de vigoarea set:n(700i. Inchipuiti-veio sord, devotatei si iubitoare, pironitä pe niste picioare artificialecurs de 10 zile si 10 nop0 inaintea unei figuri perdute fi mute,

11 31arturisirea Insfili a D-lui Em. Leonescu profesor pensionar Botovaii.

www.digibuc.ro

69

dinaintea unui frate ce refuza a manca, ce nu articuleaza o sin-gura silaba9 i vqi avea icoana stafiitodre a celor ce se petrec incasa bunei D-re Henrieta Eminescul . . .

Daca aceasta scena ar cuprinde figura unui muncitor de randnu .figura rnonumentald a unui barbat care a depus o cununa

pururea verde pe fruntea acestei ospitaliere fari, tot4i societateaar trebui intinda o mama protectoare, un ajutor.

Botofanii, care dupa veacuri ra veni cu certitudine necontes-tabila sa recupereze onoarea ca satul Ipoteftii din apropriereaorafului au dat naftere omului genial, are azi dreptul i datorianemarginita de a pasi, în fata sa i cm lacrimile în ochi a-i zice.

Copil al nostrul Product din sangele acestor locuril Nu voimca viitorul si arunce asuprä-ne välul ruginei i un oprobriu färamargeni. 4ti fala noastra i nu te-orn paräsi."

Dar d-v, Domnule Presedinte2) i D-lor Consilieri, trebue samai ftifi ca un consiliu medical compus din D-rii Atefanovici,Hyneck i Haynal au fixat ieri 26 Mai c. conducerea imediata apacientului la stabilimentul Breslauer din Viena.

Deci un ajutor tarziu va fi numai un pretext in ochii tuturora.Amintindu-va aceasta Out& datorie, subsemnafii ne intemeem

pe credinfa di ea nu este dorinfa noastra particulara, ca aceastadorinp este a orafului intreg Ø ca D-v. erafi in afteptarea uneiasemenea propuneri pentru a o executa, imediat.

Primifi etc.Urmeaza 60 de iscalituri.

27 Mai 1887.

Petitia de mai sus a cet&tenilor a fost pus& in discutia con-siliului judetian in sedinta dela 14 Iunie 1887. In consiliu s'auridicat glasuri impotriva ajutorului cerut. S'a obiectat intre altelec& poetul e prea mare pentru judet", deci ar trebui ajutetara; c judetul are nevoe de cäzärmi i prin urmare ar fl inco-red" s. se ajute poetul, ca s'ar crea un precedent, de oare-ce,acorandu-se acest ajutor lui Eminescu, ar putea pretinde ajutoare

alte persoane, (care ne find prea mari . . . . pentru judet, seintelege ca nu li s'ar fl putut refuza).

Aceasta stare deprimata a poetului o confirmii Henrietta Eminescu cu-prima de sand, desnadejduire prin scrisoarea sa, purtand aceiali data a petitiei,adresata D-nei Emilian (V. Colectia *araga pag. 7).

2) Preqedintele Consiliului judetian era Die Ciolac, acum decedat.

www.digibuc.ro

70

In sfâr§it dupg o lung& diseutie, s'a votat un ajntor de eate120 lei lunar din Iu lie qi pang la 1 Aprilie 18881).

In budgetul veniturilor i cheltuelilor Consiliului General al

1) Ca document al starii culturale de atunci care ditinuegte Inca ea.

gi de putina pricepere gi Myna ce pun indeobgte oamenii Arii noastre, atunci Ande vorba de a ne cruta marele noastre figuri culturale amenintate fn Magi exis-tenta lor, gasim interesant a da in extenso desbaterile urmate:

D-1 C. Leca. D-lor, e destul sit se pronunte numele lui Ernineecu ea fiecare romiin s sirn durerea lui i A doreasA mai repede insanatogirea lui. Insitcererea sa a gregit calea, caci bugetul judetului este menit numai pentrii trebu-intele serviciulni public judetian, Ad Tor veni momenta And se vor ISrezentaasemenea cereri dela persoane care au servit direct judetului gi nu o sit se poatarefuza. D-1 Eminescu este yrea mare pentru judet, did el a servit tara. i decidin acest punct de vedere, cred c consiliul daA ar aAta dorinta a ea Minis-terul din mijloacele Statului dea ye viata un ajutor, nu ar face rau; eiteialt-fet von:, crea un precedent. Pentru ceAteanul, literatul Emineseu s'au facutsubscriptinni de catre amicii i cunoscutii sai. Când ni se cere cazdrme care sedaritma, pentru aceasta A alergitm la imprumuturi, i banii afectati pentru ase-menea cheltueli pin g. la finele anului financiar dam in ajutoare, aceasta arfi incorect; deci proptin a se interveni prin d-1 Prefect la Minister.

D-1 Manea. Daca este a se da ajutor D-lui Eminescu, apoi aeeasta trebuesa se dea At se poate mai de graba, dei opiniunile sunt impitrtite, unii sustinândA nu sunt mijloace i altii c s'ar face un precedent. Totugi trebue A vedemA motival cererei sale de ajutor este spre a-i veni in ajutor cu o suma spre alirestabili sanatatea, caci el cere o miA portiune, prin urmare s venim gi noicu obolul nostru cat de mic i pentru care fondul jucletului este suficient. Dacaar cere pentru toaA ;intretinerea, atunci ai fl in contra, insit, dael cera numaia-1 ajuta, atunci nu este locul a-1 refuza, caci la apelul facut eatre toata lumeacred c i noi vom Aspunde da, pentru un astfel de mic ajutor, devi bugetulare multe sumi fictive.

D-1 Pre;redinte. Nu este fictiv bugetul, exci a fost votat de jude i facutde insugi D-ToastA.

D-1 Manea. Nu contest, insit nu cred cit se va incasa tocmai dap/ bugetdaca ni se afirmo, a se va incasn, apoi atuncea mai mult avam mijloace gi

apoi din bugetul ordinar vad cit s'au dat ajutoare la mai multe persoane, decistint de parere ca A se voteze o suma cât de modiA pentra ajutorul lui Emi-nescu; tot odata vas rog, Domnule Pregedinte, a bine voi a nu pune aga aspreadmonitiuni unui mernbru al consiliului judetian i va. mai rog ca A nu fiuintrerupt.

D-1 Smelt. Sunt de opiniune din contra cu. D-1 Leca. lust* D-1 Leca azis c Eminescu a Jost un emin,ent barbel, fi ca nu avem mijloace; apoi eu ered.ca noi dam mitcar zilnicele mijloace de trai; ping Si va da tara, sa-i damnoi, sa-i inlesnim viata pâna i-o va inlesni tars.

www.digibuc.ro

judetului Botoqani din 1888-1889 gásim la cheltueli facultative"Cap. XI Incris ajutorul de 1200 lei dat poetului Eminescu carese aflá gray bolnav".

Din acest ajator i s'a ordonantat suma de 1000 lei, cu ordo-nano, No. 613 din 24 Ianuarie 1889, pe 10 luni. Restul de 200lei Wit se constatc ct s'a ordouantat.

In raportul Comishinii budgetare prezentat Consiliulni judetian§edinta dela 10 11Iartie 1889, gásim c raportarul Ion G. 4p5.-

teanu a opinat s5. nu se mai dea poetului, ajutorul de 1200 leitrecuti in proectul de budget al anului urmátor, pe motiv de ne-ajungerea veniturilor i pentru-c 5. poetului i ear fi fäcgt o pensiunede chtre stat. In consecintä, aceastá stunä a fost scoasá din suma

D-1 Savineseu. D-1 Menem zice ct este a se da, din contra ea erect ege sun-tent rugqi a da, iar nu ordonati. Noi Tom da, deal, vom fi in stare a da. In catprivete cuvintele de sunai &five, apoi (lecit nu se vor incase multe dint miniva fi cauza incendiului, care a mic§orat zecimile jucletiene, iarl pentru poetul Erni-neseu, propun a se da precomptinit, nu odatil eat U trebuie, ei dupl mijloacelebudgetului, i pentru aceasta en vie contitetul cu o propunere i noi vom, discnta.

D-1 Lem. Inspund d-lui Manea, care e de opiniune opusá, cum &I nu tre-hue; o sit vit arIt rezoanele sumele din buget sunt afectate i des-tinate pentru judet. Dacg, din imprejurXri nu se vor incase, atuncl nu o sit pu-tern face, dar neavand de unde da i mai cu seen-a cand vedeti ell, cade casa penoi, cand n'avern localuri de cazarme, subprefecturi, fcoli., etc. mai mntdi sil noocuplint de ele. In principiu sunt de a se da ajutor d-lui Eminescu, în«í ail nuse precipiteze, propun a se Man pentru edintele dela toaning, sit ne luIm un an-gajament a stitrui la &at vie in ajutor i cit acelali sentiment mlpe mine, insX vgd trebuintele in alt mod.

D-1 Presedinte. Ministerul a redus imprumutul de 400.000 qi deci exce-dentul este in realitate, 1.76 rog daril, a nu «tam bugetul.

D-1 1?u8ti. E de pr.:etas a ne formaliza de procedurd, sit liisku la o partecertele i sti venim la ajutorul cerut de Emineseu; sA, nu mai discutiim calitXtilelui, ei s1-1 ajutAan pang II va ajuta tara. Noi suntem datori ca conjudeteni a-1ajuta, fiind fiul judetului, citci dacg, vom merge pe urmele §tiintei, apoi omenireaintreagil trebue sti-1 ajute.

Statul nu poate dealt tocmai la toanang sit voteze, cand se va aduna ca-mera; cind boala este acutl, nu poate a0e_pta, deci el cere un ajutor prompt gifind, crt consiIiul judetean e in sesiune, el a cerut bine ajutorul i cred a esteo datorie umanli('!) a nu-1 Ilse, ci a-1, ajuta pe eta Torn putea. Sit nu umblant eufictiuni, cum cit bugetele sunt precise, etc. cIci un mu este mai scump deck bu-getele, omul trebue preferat easarmelor ì easelor. Propun dart a se fixa sumadupli puterea judetului i Sil nu ne teirguint asupra ei.

D-1 Savineseu. Eu i d-1 Leca, am fost totdeauna contra ajutoarelor. Acuma

www.digibuc.ro

72

totalg a ajutoarelor, acordate in acelayi timp unor persoane obscure,iar Consiliul JudetianPresedinti fiind Casian Leca si prefect Q.Hermezia cu inima usoarg a aprobat acel raport. La 3 luni dupgaceasta, Eminescu se stinge in casa de s'Angtate a Doctorului §utudin Bucuresti.

** 4

Concluziune. Trebue sg märturisim, cu durere, cg societatearomgneascg n'a ajuns nici astgzi la acel grad de desvoltare cultu-Tall necesarg pentru a da tot respectul si a inconjura (le toatiidragostea cuvenitg pe marii nostri artisti si scriitori. Nu li se arataacestora destulg stimg, nici incurajare in timpul vietii, iar dupg

ca o exceptiune voiu vota pentru Emineseu, flindca Emineacu e un om mare gitrebue a-i da, macar a judetul nu are sume fixate pentru acest eaz.

D-1 Prefect Th. Boldur-Lilteacu. D-le pregedinte, d-lor membri, iau eu-vintul cu ezitatiune, exci Imi impune o datorie ca A fac un apel catre d-v, casa. nu ajunga discutiunile la un diapozon erdin de animatiune. Agi consilia a selass A diseute flecare membru bugetul, cilci un budget in cateva momente poatedeveni fictiv gi atunei darn a zice a e fletiv, nu e un euvânt Mk de greu. careA NI faca pe d-v atal de impacienti. Va. rog A nu se produca desbinari pentrua putea duce la un flnit demn gedintele consiliului; d-1 Leca a zis ca. recunoagtemeritele lui Eminescu, ca taunt prea mari gi mijloacele noastre prea mici, zicândtot odata a Eminescu e o idealitate, dar eu cred di acea idealitate find prefl-cuta in carne Iii ciolane trebue A manânce, trebue dar a-i veni In ajutor. Ideeade a cere dela guvern este buna gi o adopt gi eu, Insi zic : ea o pensiune nu seposte da, dar un ajutor dz. Nu se poate agtepta pin g. la seziunea de toamna aconsiliului, este de datoria judetului a nu Amine indiferent la strigatul de du-rere. Propun a-i da spre ali alina macar o parte din durerile sale. Nu trebuead fim aurzi fi muri iii nu trebue ail riimânem in intuncric.

D-1 Prefedinte. Propun a-i da ea ajutor 1.500 lei apre a-gi scapa Anatateade-o camdata, rugând pe onor, reprezentant al guvernului a starui sa.-1 ajute giguvernul.

D-1 Prefect. D-lor, judetul sub forma de dorinti sau desiderat poate ceresingur dela guvern gi deci nu este necesitate de Prefect.

Se suspends gedinta pentru câteva momente.D-1 Arapu se prezinta la gedinta.Se redeschide gedinta gi se continua, disentiunea asupra ajutorului lui Eminescu.D-1 Silvineacu. Propun a-i da cite 100 lei pe lung, Incepand In luna Iulie.D-1 Prefedinte. Eiuroul propune 120 lei lunar Incepand cu luna Iulie gi

ping la 1 Aprilie 1888.Se voteaza aceasta propunere a biuroului li se primegte cu majoritate de

14 voturi pentru gi o abtinere.

www.digibuc.ro

73

moarte, nid UIl semn nu vädeste recunostinta i venaratia ce suntemdatori s. le pästräm. Ne lipseste cultul mortilor.

Intr'un articol publicat in Viitorul" din 29 Martie 1909,sub titlul : Cum stim s. venerärn amintirea oamenilor nostri mari"iat ä. ce aerie D. N. Lupu de un alt poet al nostru, Bolintineanu,al cgrui bust, ridicat In satul Bolintinul din Vale, nu este nicipänä azi inaugurat:

Dar ceea ce este un sacrilegiu, este faptul cä rmqiÇile ne-peritoare ale omului, craniul, cateva oase ale picioarelor i met-nelor, dupa ce au fost scoase din mormantul lor de veci cu intenfiapoate de a fi afezate sub soclul statuei, au fast puse în o cutie delemn i apzate in podul bisericei, printre alte ustensile, la, discre-tin rozeitoarelor locuitoare a ace/or re9iuni, care se vor gräbi anu läsa nimic din cel ce a fost Bolintineanu i acolo stau decâtiva ani !

Dacä, n'asi fi väzut cu ochii mei aceste ucruri, dacä n'asifi urcat eu singur podul bisericei, clack n'asi fi väzut ochiimati ai acelui ce-mi povestea i aräta acestea, n'asi fi crezut c.suntem atat de nedemni !"

Ceea ce. s'a intämplat eu Bolintineanu, nu trebue sä se maibarn ple.

Eminescu, cea mai mare podoabä a literaturei noastre, spe-räm c va avea o alit', soartà. El s'a stans de tânitr, dar va vetuifn veci de veci.

Tara, redesteptatii, de aci fnainte fl va glorifica de-apururi,dupä cum noi ce sincerg, simtire fl glorificrtm astäzi i, dupä cur-gerea 20 de ani de la tragica lui moarte, Ingenunchem cu pie-tate fnaintea amintirei aceluia care inatiseazä mândria noasträ deneam i este expresiunea cea mai inaltà, cea mai sublimä a cuge-tärii i simtirii românesti.

lunie 1909.Corneliu Botez.

www.digibuc.ro

In 111RUFilln

Sunt peste douazeci de ani de atunci.Locuiam inteo casa, uncle trasese in gazda un actor, vara

director de teatru in provincie. Stagiunea migrärii actorilorse sfar§ise : era loamna, i aceste pasari calätoare se "intor-ceau pe la cuiburile lor.

Vazandu-mä ea citeam inteuna, actorul imi zise cu unfel de manclrie

«Iti place sa te ocupi cu literatura... Am §i eu un baiatin trupa care cite§te mult; este foarte invätat, §tie nernte§te,§i are mare talent '. face poezii; ne-a fäcut cateva cupleteminunâte. Eu crez cä ti-ar face placere tA-1 cuno§ti».

si-mi povesti cum gäsise inteun otel din Giurgiu peacel baiat care slujea in cuhe §i. la grajd culcat in fan

citind in gura mare pe Schil1e14.In ieslele grajdului, la à parte, era un giamantan

biblioteca bäiatului pEn cu carti nemte§ti.'Badatul era foarte bland, de treabä, ni aveh nid un

vitiu. Era, strain de departe, zicea el, dar nu voia, sa spunäde unde. Se vedea bine a fl copil de oameni, ajuns aci dincine §tie ce imprejurare.

Actorul îi propuse sà-1 ia sutler cu §apte galbeni pelund, §i baiatul primi cu bucurie. I§i luase biblioteca i acumase aflà In Bucure§ti.

Seara trebuia sä vie la directorul lui astfel puteamsa-1 vaz.

Eram foarte curios sä-1 cunosc. Nu §tiu pentru ce, imi

www.digibuc.ro

75

inchipuiarn pe tânärul aventurar ca pe o finth extraordi-nail, un erou, un viitor om mare.

In inchipuirea mea, vazAndu-1 in revoltd fath cu prac-tica vietii comune, gäseam ea dispretul lui pentru disciplinasocialá e o dovadd, cum ea omul acesta trebue sh fle supsdintr'un tipar de lux, nu din acela din care se extrag exem-plarele stereotipe cu miile de duzine.

M. Emineseu, la 20 de mil.

D4 fn genere teoria dela care plecam eu ca sä ghndescastfel cá adia, un orn mare trebue in toate sd fie ca ne-oamenii erh pripitä, poate chiar de loc intemeiatA, in spetainsh s'a adeverit et' prisos. 1

Tândrul sosi.

www.digibuc.ro

76

Era o frumusete ! 0 flgurä clasica incadratd de nisteplete marl negre; o frunte inaltd i senind; niste ochi mari

la aceste ferestre ale sufletului sa vedea cd cineva esteinduntru; un zimbet bland i adânc melancolic. Avea aerulunui sfânt tândr coborit dintr'o veche icoand, un copil pre-clestinat durerii, pe chipul cáruia se vedea scrisul unor chi-nuri viitoare.

«MA recomand, Mihail Eminescu».AO 1-am cunoscut eu.Câtà fllozofle n'am depanat impreund toatä noaptea acea

cu nepregetul varstei de saptesprezece ani!Ce entuziasm! Ce veselie!Hotdrit, inchipuirea nu md inselase... Era un copil mi-

nunat.Intr'o noapte iià pusese in curentul literaturii germane,

de care era incantat.«Dacd place ash de mult poezia, trebue sà í scrii,

i-am zis... Am aflat eu cd dumneata ai i scris.Da, am scris.Atunci, i mie-mi place poezia, dOsi nu pot scrie,

fli bun si arata-mi i mie o poezie de d-ta.»Eminescu s'a executat numai decdt. Era o bucatä dedi-

catä unei actrite, de care el era foarte inarnorat... D'abiamai tiu minte. $tiu atata cá era vorba de strälucirea si

unui rege asirian nenorocit de o pasiune contrariatä...cam asa ceva.

Poezia aceasta imi pare chi s'a i publicat prin 68 sau 69in Familia din Pesta 1).

A doua zi seara ne-arn intalnit iaräsi. Dar peste zi onemultumire intima intervenise. Actrita fusese foarte puOn

Aceastit poezie, care poartii ca titlu : Amorul unei marmoreaa fost in adevár publicatii in Familia" la 19 Septemvrie 1868. Ea e re-produsii In noua editie a poeziilor lui Eminescu, publicate sub IngrijireaD-lui I. Scurtu in institutul de editurti ,,Minerva" 1909 pag. 33, impreunácu poezia La o artista" publicatá in acelasi volum pag. 30. Mai veziInca o poezie tot La o. artistä", fiträ indoialit tot actrita de care porne-neste Carageale, reprodusä in Postume" ed. Minerva, pdg. 30.

Cor. B.

www.digibuc.ro

77

miscata de mahnirea regelui asirian. Eminescu erh de astädata tacut si posomorit, vorbea foarte putin si contradictiail MO.. In zadar 1-am rugat sa-mi mai arate vreo poezie sausa mi-o citeasca tot pe aceea care o cunosteam. A plecat sase culce de vreme, si dirninea0, la amiazi, (And m'am dusla el, 1-am gdsit tot dormind.

L-am sculat. Se dusese acuma supararea, ha erh chiarmai vesel ca alaltaieri. Am petrecut toata ziva razand, mi-avorbit despre India anticd, despre Daci, despre $tefan-cel-Mare, si mi-a cântat cloina.

Ii trecuse ciuda regelui asirian si acum se bucurh inliniste de avutiile si strdlucirea lui.

Asa 1-am cunoscut atuncea, asa a ramas pana in celedin urma momente bune : vesel si trist; comunicativ si ur-suz; bland si aspru; multumindu-se cu nimica si nemultumittotdeauna de toate; aci de o abstinenta de pustnie, aci apeilacom de plâcerile vietii; fugind de oameni si cautandu-i; ne-pdsator ca un batran stoic si iritabil ca o fati ner wash'.Ciudata amesticatura! fericita pentru artist, nenorocitapentru orn !

Primavara urmätoare a plecat cu o trupa ambulant:6de teatru prin Moldova. Am asteptat toamna pe Eminescuin zadar trupa s'a intors fdra dânsul.

Parintele lui, de fel din Botosani, 1-a regasit pe excen-tricul fugar si mai cu binele, mai cu deasila, 1-a luat acasa sid'acolo 1-a trimis la Viena.

Am vazut mai thrziu Ideal pierdut tn noaptea uneilumi ce nu mai este..." Eminescu isi tinea fagdduiala : co-pilul crastea oar mare.

Mai in urmä, 1-arn intalnit tot aici pe Eminescu cuun frate al lui, ofiter. Plecau amândoi in strdinatate, el laViena, celalalt la Berlin.

Militarul erà frate mai mare ; tot ash de frumos, debland si de ciudat o izbiteare asemdnare in toate.

Acela a mers la Berlin; in cateva luni a speriat Aca-demia milliard, cu talentele-i si a dat un examen care 1-afacut pe rnaresalul Moltke sa se intereseze foarte de aproapede soarta lui, hotarit sä-1 ia pe Mug& dansul. Ca sa-si inco-

www.digibuc.ro

78

roneze succesul, militarul s'a dus acasd i, färä, sä lese macaro vorbd, s'a impuscat ').

Peste mai multd vreme, cand am vorbit cu Eminescude trista imprejurare a militarului, el mi-a rdspuns

«Mai bine! ala era mai cuminte ca noi!»Peste câtiva ani a venit in Bucuresti tata lui Eminescu.

Era un bdtrân foarte drágut, glumet si original. FIcuse obund afacere i vet-Ilse cumpere fiului haine i ciasornic

sä-i dee «din viatd» o sutá de galbeni, partea lui de mos-tenire din averea pdrinteascd.

L-am intrebat atunci pe Eminescu, dacd muma lui trd-este. Mama murise, dar, dupd acrul posomorit cu care mi-ardspuns, am inteles CA de moartea ei se legau niste amintirimai crude cleat ca de o moarte normalä, nu numai dure-roase, dar i nepldcute.

Am aflat apoi cal o sorb.' a lui, care-I iubea foarte, träiàretrasd inteo mändstire: biata fata era paralizatd din co-pildrie.

Si au fost oameni, nu de rand, oameni de seamd, cdrorale-a pläcut sà facd sau sä lase a se crede eä nenorocirea luiErninescu a fost cauzatä de vitiu.

Era, in adevär, un orn dezordonat, dar nici de cum vitios.In lumea asta, multimea celor de rand crede cd placerilemateriale ale vietii sunt privilegiul lor excluziv i cä oameniirari nu au voe sa aibd i ei defecte.

Avea un temperament de o excesivd neegalitate, i cando pasiune fi apuca, era o torturd nepomenità. Am fost demulteori confidentul lui.

Cu desävirsire lipsit de manierele comune, succesul iiscdpa foarte aclesea.... Atunci era o sbuciumare teribild, oincordare a sirntirii, un acces de gelozie, cari läsau sd seintrevazd destul de clar felul, cum acest om superior trebuiasá sfirseascd.

Când ostenea bine de acel cutremur, se inchidea in odaia

1) Singurul frate care s'a sinucis a fost Nicu; acesta fuse', a fostavocet, nu militar.

Cor. B.

www.digibuc.ro

79

lui, dormea dus i peste doub, trei zile se arAtA iar linistitca Luceafdrul lui nemuritor i rece."

Acum incepea cu verva lui stralucitá sa-mi predicebudismul, i sa-mi calla Nirvana, tinta supremä a lui Buda-Cakiamuni.

0 asa fncordare, un asa acces a avut in ultimele mo-mente bune : acela a fost semnalul sfìritului. Dupd cutremur,el nu s'a mai inchis in odaie sä se culce i sä mai facA cefdcea mai nainte Luceafärul. A pornit inainte, tot inainte,Vaud ce a cdzut sub loviturile vräjrnasului pe care-1 purtain sanu-i Ind, din sanul maicii sale. Copil al unei rase no-bile si bdtrane, in el se petrecea lupta decizivá intre flacaracelei mai fnalte vieti i germenul distrugerii finale a raseigeniul cu nebunia.

Lupta a fost groaznicd. Incercarea, drumul cAtre Nir-vana a fost tot asà, de dureroasä cat si de stralucità.

In capul cel mai bolnav, cea mai lurninoasA inteligentdcel mai mahnit suflet, in trupul cel mai trudit Si dacd amplans cand 1-au asezat prietenii i vrAjmasii, admiratorii

invidiosil', sub «teiul sfant», n'am plans de moartea lui;am plans de truda vietii, de cate suferise aceastA iritabilänaturà dela imprejurari, dela oameni, dela ea inski.

Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit i de foarne.Da, dar nu s'a incovoiat niciodatA: erA un om dintr'o bu-catd si nu dintr'una care se gäseste pe toate carArile.

Generatii intregi or sa suie cu pompä dealul care ducela Serban-Voda, dupg ce vor fi umplut cu nimicul lor ovreme, i o bucatd din care sA scoli un alt Eminescu nu seva mal gds1 poate.

SA doarmd in pace necäjitul suflet IFerventul budist este acuma fericil : el s'a Intors in

Nirvana asa de frumos cantatd, atat de mult doritäpentru dansul prea tarziu, prea de vrerne pentru noi.

I. L. raragiale.1869, Iunie 18.

www.digibuc.ro

LUI EMME5CU

Tot mai citesc mdiastra-ti carteDe0 o $tiu pe din afard:Par'cd urmánd $irul de sloveCe-a tale gcinduri semeinard,

Md duo tot mai af and cu minteaIn lumile de frumuseti,Le-au isvorit, eterni luceferi,Din noaplea tristei tale vieti,..

,5i te 'nteleg Le simt aproape,Cu aceea0 suferinid 'n MN,Cu ochiul ganditor i galeSätul de in& nica-ti viald.

A, nu md mir cd fi se dete0 zodie ateit de tristd,Cd sbuciumat de-atettea patimiRavneti pe cei ce nu existd,

i cd potop de negre ganduriSe sträng i fi se sbal sub frunte:Pe veci intunecatti nouriSunt fratii vtirfului de munte !

0, dacd genial, ce scoaseCa din adtincul unei mari,Din fundul inimei zdrobiteComoara asta de cetntdri,

www.digibuc.ro

Nu te-ar fi ars svácnindu-ti teimplaDe flacarile 'ncibuqiteCe-fi luminau ale geindiriiImpdrdili nekirmurite,

..5'i de-ar fi fost ldsat, prin lumeSd treci ca orice orn de rand,Ce lesne-ai fi pus frau durerii..1 rdsvreititului tdu geincl !

.5i Mt dp lard de pdsareAi fi privit atunci la toatpMizeriilp 'n care lurneaUrsitd-i pururea sd 'nnoate ! ..

Dar ti-a fost dat sei fii de-asupraAcestor inimi seci i strämte

tu sd 'nduri toatä durereaPe care lumea n'o mai simte.

Sa pleingi tu pleinsul tuturora...Din zbuciumul eternei lupteSet smulgi fulgerdtoare versuri,Buccifi din inima ta rupte...

S'aprinzi in bolta vremii astriDin sborul tristului tdu gând...Vdpae ! .. Ce-o sd-i pese lumiiCd tu te rnistui lumincind?

MI. Ulahutä.

22849

81

www.digibuc.ro

Câteua cuuinte

Religia in totdeauna, chiar avand obiceiuri grozavesangeroase, in miezul ei a intrupat binele i morala cea

mai innaltd a vremei, imbracand in forme tot mai potriviteun cuprins din ce in ce mai desävar§it.

Numele intemeietorilor de religii trece prin veacuri; slä-virea amintirei lor are darul de-a trezi in inimi näzuintaspre binele propoveduit de ei.

Dar arta e o ramurä din arborele stub& al religiei,odinioarä de cdpetenie, astäzi despärtitä i pdrand ca areraddcini deosebite.

In zilele noastre ea incheagä sentimente innalte, zgudueinimile cele mai reci la povetele religiei. Serbarea amin-

tirei artitilor mari ai unei natii invioreazä din nou puterealor de vrajä, dä o insufletire nouä operelor, i innaltä sufle-tele norodului mereu supuse ispitelor.

Opera artistului cat e incd noud, are adeseori in ea to-.nun i nuante, idei i aluzii, cari lovesc crud pe unii, apasäori asupresc pe dar vremea maeastra indulce§te peunele, dà uitärei pe altele; tot ce era in artist, legat de omanä de pämant, se präbute In Mare tenebrarum"opera ni se aratd in luminä, tot mai curatä, vrednich sá neinchinäm ei ca unui «Crez».

Cu atat mai mult, cu cat Eminescu a näzuit sá scrieinteo limbä inteleasä dela «Nistru pan' la Tisa», limbá me-nità, a sluji la fntemeerea unitatii culturale.

Fie-ne aceastä serbare imbold la desävarirea opereiincepute.

Sofia fleidepe.

www.digibuc.ro

Eminescu si Familia"

In vechea revistä literarä Familia" din Oradea-Mare, Emi-noinescu §i-a publicat primele incerchri literare la anul 1866, inetate de 16 ani. Directorul acelei reviste, d. Iosif Vulcan, astäzimembru al Academiei Române, vfizánd talentul tânhrului poet, 1-aincurajat printr'o notith favorabilit push in chlaiul poeziei, §i i-aschimbat totodath numele din Eminovici in Emineseu. lath cum d.Vulcan se pronuntä, asupra acestora.

Mi-aduc §i acum aminte scrie D. Vulcan in Familia"din 25 Iunie 1889 cum intr'o dimineath de Februarie primii oscrisoare din Bucovina in care un tânär duph cum serie de16 ani, imi trimetea ni§te incerchri literare. Erâ tânhrul MichailEminovici. Armonia versurilor §i figurele-i plastice, considerândstarea noasträ literarh, de atunci §i in deosebi etatea fanärii a au-torului, 1115, surprinserit §i deschisei cu pilicere coloanele mele acestuinou talent §i poet cu viitor.

In entusiasmul meu, gràbii sà prezint in numärul ccl maide aproape publicului cititor pe Eminesca, cu urmhtoarea noth re-dactionalä: ,,deschidem cu bucurie coloanele foii noastre acestui junenumai de 16 ani, care cu primele sale incerchri poetice ne-a sur-prins plficut". In acela§ an §i fn cei trei urmätori, cititorii Fa-miliei" avurä apoi ocasie a cunoa§te 15,murit lira noului talent.

De atunci a trecut un timp indelung. Junele de 16 ani s'atot urcat, a devenit un luceafär al literaturei noastre, care a dato nouà directie poeziei române".

www.digibuc.ro

Eminescu student la Uienp

In Revista Po Utica din Suceava eerie (la, 1889) un eoleg-de universitate al lui Eminescu, urmgtoarele despre nefericitul poet

In anii 1869, 1870, 1871 a petrecut Eminescu in Viena, cer-cetând ea student extraordinar prelectiunile dela universitate.

De pe timpul acesta ne aducem aminte ce impresiune ferme-cgtoare fäcea limba admirabilg a rgposatului asupra noastrg, and.vorbea in §edintele socieatilor studentilor români In Viena.

Pe timpul acesta a intrat Eminescu in leggtuil cu Junimea".din Iasi, §i ne aducem aminte ce bucurie i-a racut darul domnuluiIacob Negruzzi care, dup5, ce a fost publicat in Convorbiri Li-

. terare" niste poesii ale lui Eminescu, i-a trimis ca dar operile luiSchopenhauer.

Fiecare din noi 11 tina pentru tout& atitudinea lui, pentru.pgrerile sale care le exprimh la discutiunile provenitoare asupradiferitelor materii, de un original".

Emineseu and scrià, se inchidea in casa §i nu-i pgreh, binedaa vena yre un cunoseut la dânsul. Daeg ins5', intra, accsta,intrebb, brusc : La ce-ai venit ?" Respectivul nu puteä s5, petreaamult la poet §i din cauz c atmosfera in locuinta lui Eminescu.erit, infernalg, ccì lai fi pläeeu prea malt cafeaua neagrä, §i andlac* masina functiona färg intrerupere. Mirosul cafelei, al spir-tului de la masing, impreung ca fumul tutunului care umplea casa,cu o ceatg de nu puteai veda obiectele cele mai aproape din casg,

pe fieeare curând dela Eminescu.Adese-ori 1-am väzut in aceastä situatinne umblând neintre-

rupt prin cask' si cântând. Data ii intrebam, ee euget5, and can*,

www.digibuc.ro

85

imi râ'spundea: Mh'i, sä, stii, când sunt melodiile vesele, gândescpoezie, iarl daca sunt marsuri, atunci gandese istorie".

Renuntk la mâncare, dacO avea numai cafea neagrá. Lucrulprincipal ce-1 fâcea când primea banii de acash, er it. a-si curnpOràcafea si tutun pentru oarecare timp. Când il vedeam cl merge pestradä cu o fatá sinistrâ, smolit la fatuí . stiam cO nu are cafea sinici bani.

In locurile de intâlnire ale studentilor nu-1 vedeam adeseori ;când nu erit acasá eau la universitate, 11 aflam dup5, prânz de sigurintr'o cafenea necercatil de studentii români cu Litterarische Blätter"ale lui Rudolf Gotschall in mâng.

Párásind Viena, nu 1-am mai viizut.

0 r-.

www.digibuc.ro

Eminescill redactor la Curierul de Iasi."1)

Pe la anul 1876, cdnd &dal dela putere guvernul con-servator al d-lui Cdatargiu, Eminescu, care se alb, pe atuncirevizor scolar al judetelor Iasi si Vaslui, fa fn cea mai maregrabä Inlocuit; sarguitorul si talentatul revizor si poet ftlizbit prin aceasta chiar in existenta lui zilnica, cdci Erni-nescu n'aved nicio altd resursä de trai decât produsul cree-rului si a penei sale.

llamas fdrä nicio ocupatie, in neputintd de a-si plaidcel putin o casä si masd regulatd, el mai adesea se adäpostedpe la amicii sdi binevoitori, cari fi deschideau casele bor.

Cdtiva membri din «Junimea» cautarà sä dea cevd mij-loace de trai lui Eminescu, care fncd de pe atunci incepusea strfflucl prin talentul sau. I se gäsl, cu mare greu, postulde redactor-administrator si corector chiar, la foaia publica-tiilor oficiale a Curtii de apel din Iasi, intitulatd pe atunci«Curierul de Iasi», post, des1 triplu In Indatoriri, dar plätitcu respectabila sumd de 100 lei. Abià peste cdteva luni

daca nu pare-mi-se peste un an el obtiml un spor deleafd de 50 lei. adecd in total 150 lei.

Las altora grija de a descrie chipul, cum Eminescu aputut sd-si ducä viata cu niste asemenea remunerdri maimult decAt modeste pentru el; las altora grija sd gaseasca deaici, sau din altd parte, pornirea curentului fatal de idei pe-simiste ce l-au coplesit atat de tare pând 'n cele din urmdmom en te.

1) Din Familia din Oradea Mare, 1890.

www.digibuc.ro

87

Voiu spune nurnai cd, in timpul de aproape doi ani câta redactat partea neofIcialä a «Curierului de Iasi», el a scrisacolo o suma de articole, atât literare, artistice, cat si de ac-tualitate. Intre ele, dupä cum am niai arätat prin o biblio-grafie in «Era Nouä» din Iasi, Eminescu a scris douä gin-gase nuvele intitulate : «La aniversarä» si «Cesara» ; ambelesunt nesemnate; dar cei ce au fost in contact cu el, in sta-bilimentul Tipograflei Nationale, uncle se tipareä, «Curierul deIasi», márturisesc cä sunt ale lui proprii, si 6", numai dinmodestia sa nu le-a semnat ; de altmintrelea stilul säu incäusor se poate recunoaste in ele. Un frumos articol relativla tragica moarte a ofiterului cazacesc Kosminski (care s'ajunghiat pe peronul garei din Ia§i, cu prilejul trecerei taruluipe acolo), a fAcut o adâncd impresie in toti cititorii aceluijurnal, si Inca si astäzi se pastreazä amintirea acelor cuvintecälduroase cu cari Eminescu plângea sfarsitul acelui neno-rocit, ce se presupuneä a fi un fiu de-al tarului Alexandrual II-lea.

Mai sunt in «Curierul de Iasi», mai multe critici tea-trale, studii economice-politice, polemice, etc., datorite totpenei lui Eminescu.

Dela 1878 Eminescu fa chemat la Bucuresti, unde i seincredintä redactiunea ziarului politic «Timpul».

H. 19. Bogdan.

www.digibuc.ro

Eminescu, redactor la Timpul"1)

Eminescu in momentul de fatä dotnneste peste literaturanoasträ. Oricine are o inspiratiune poeticd, oricine vrea säpotriveasca douä rime, simte inräurirea predominatoare a luiEminescu, era sä zicem jugul lui. Si acela este mai burl intretoti, care se apropie mai mult de felul de a spune al lui Emi-nescu.

Cu Eminescu poezia noasträ intrà inteo era nouä : värstacopildriei se sfarseste si incepe värsta bärbätiel. Nimanuinu mai este ingaduit de acum inainte sä vorbeascä de ghio-cei si de viorele, färä sä ascunzä sub flori ascutisul unei idei.Intre Eminescu si cei mai multi din poetil nostri este aceastädeosebire, ca, pe chid ceilalti ne amuzä si ne incântd, Emi-nescu ne fermeca si ne subjugä. $i jugul ce ne pune nu putemsa-1 lepädam.

Nicioclatá un suveran n'a stápânit asa de bine poporullui, niciodata un cApitan n'a fost atAt de ascultat de trupelelui, precum stApâneste Eminescu literatura românä, precumeste el ascultat de scriitorii cari se ridicA ! Omul acesta blajin,care fugea de lume, a devenit un tiran cäruia se supun totiRomânii.

Eminescu este un mare poet ; dar el nu este numai poet,el este si prozator distins. Aceastä parte a lui este cu totula partidului conservator si a ziarului Timpul. Mai bine de odecenie el a onorat Timpul cu colaborarea lui.

1) Prefatà la volumul de articole politice din anii 1880.1881 alelui Eminescu, publicate fn volum In 1896 i reproduse din Timput.

www.digibuc.ro

89

El a contribuit in mod puternic ca 85, rastoarne guvernulliberal si s'a aduca o noua stare de lucruri.

El a sustinut, a comentat, a ilustrat cu condeiul lui, in-treg programul partidului conservator.

Onoare muncei si talentului ! Aceasta ideie democratic&care reform& Intreg programul partidului conservator, Et fostaparata, sustinuta, proclamatä eu o staruinta si cu un talentde care el singur era capabil.

Ne rasuna Inca in urechi versul elocinte cu care biciuiape cel ce vaneaza castigul tar& muncä si onoarea MIA talent.

Nimeni n'a fost mai mare protivnic al frazei goale sial etichetei färä continut. Nimeni n'a combätut mai cu putereelementele parasite care se strecoara In politica.

Nationalitatea romaneasca a gasit intr'Insul, nu un apa-rator, ci un apostol. Ideea conservarii si desvoltärii neamuluiromanesc ajunsese la el o religiune, al careia, se dedase pu-tin cate putin. a se considera ca ministru.

Dela Nistru ptin'la TisaTot Rometnul pleinsu-mi-s'a ...

N'ar zice cineva ca, e vorba de un ministru caruia seadreseaza plangerile intregului neam romanesc, contra strai-nismului cotropitor ?

El a sustinut Inca toate cele-l'alte idei cari fac parte dinprogramul partidului conservator : libertatea cuvantului si apresei cu märginirea lor in judecata juratilor, libertatea con-stiintei cu precadere data cultului national, libertatea munceiindulcitä prin cele doua idei conservatoare, deoparte protec-tiunea muncei nationale si de alta protectiunea elementelorcelor slabe ale populatiunei romanesti si in srarsit respectuldreptului in general si in special respectul proprietatii.

Mai departe el a sustinut sufragiul restrans si impartireaalegatorilor In multe colegii, nu numai ca conditiune a inde-pendentei alegerilor, dar mai ales pentru ca munca si talentulsa predomneasca in cgnducerea afacerilor publice.

Acestea sunt ideile fundamentale care formeaza progra-mul partidului conservator si nici-odata aceste idei n'au fost

www.digibuc.ro

90

sustinute cu mai mult talent, cu mai multa adura, cti maimulta convingere.

Cad nimeni n'ar fi fac.ut pe Erninescu sa sustie o ideecare nu era a lui i cand cineva Ii facea vreo observatiune, elraspundea cu semetie : «altul o sa ma mnvete pe mine, cum sasustiu interesele neamului meu ?»

Ca poet fara seaman, ca prozator distins Eminescu este,daca nu cea mai mare, dar de sigur una din cele mai marifiguri ale literaturei noastre.

5r. Paucescu.

www.digibuc.ro

Casa parinteascti, a lui Eminescu, din Ipote§ti

www.digibuc.ro

IPOTESTI(Satul unde a copilirit poetul Eminescu)

La un ceas clepärtare de târgul Botosani, cam o buildfugä de cal, dupà ce dincolo de Catdmäresti, cArmind sprestAnga, päräsesti soseaua lui Mihalache Sturza, ochiul calâto-rului da de o vale retras6 si linistitd, departe de ochii lumei,incununatä pe strâmtul ei orizont de dealuri päduroase.

In aceastà singuraticd asegturd, stä tupilat, uitat par'cAde lume, satul Ipotesti, loc de sfântä, arnintire pentru neamulnostru. Opreste-ti cu evlavie, trecdtorule, pasul tâu aicea sipriveste induiosat la acele pajisti, pe cari le-a cdlcat, invremea copiláriei lui, acela care aveh sä, fie cel mai adânccAntaret al neamului : este mosioara sa parinteasca.

Câteva case umile de tard, ale locuitorilor ce-si duc aiciin ticnä traiul, pe care nu-1 tulbura nici sbuciumul orasuluiläsat in urma, nici miscarea mai vioae a satelor mai maride dupä, dealurile d'imprejur, ca Dumhrävenii, Cucorenii,Calinestii si altele, cu lanurile lor intinse, velnitele lor sgo-motoase : ca puii de potârniche acele cäsute se ingrämäclescsi se räslâtesc in jurul tupilatei lor mame ....

Curtea, careia de modest:4, ce este numai poreclä de casäboereascä nu-i poti hdraz1, pare a fi mai mult o casä degospodar de taré, a vreunui räzds mai cuprins, cm dare demânä. Gospod6ria toatà e adunatA in jurul acestor case vechicu cerdac de lernn in fatä; peste un prilaz treci mai la dealinteun loc ingradit ca un ceair; in mijlocul lui, mai spreun zaplaz inchinat de vremuri, se inalta doi teil).

1) V. Ilustratia, data la articohil ,Viata poetului M. Erninescu".

www.digibuc.ro

92

Teii cei sfinti, ce i-a sädit odinioara o mând sfântä decopil, mânä spulberata acum, a aceluia care de dougzeci deani îi doarme somnul lui de veci. Intre acesti cloi tei, co-pilul, pe a cärui frunte särutul geniului depusese razele uneinemuriri plätitä cu atatea suferinti, îi tbiurise scrânciobul,spulberat si el de vremuri, despre care buzele lui copilärestiingânau, ca acolo «are sa-si facä viitorimea lui».

lar printre ramurile teilor, pe cari primävara näscandamijeste foi fragede, lucitoare ca smaralde sub särutul infier-bântat al soarelui, se zdreste intrarea unei antice clopotnitede lemn: päreti de scânduri de brad inrosite de rugina vre-murilor. Aripele faltainde ale päsärilor plutitoare in juru-i,boarea linä ce adie printre ele, face Pare-cä sä tremure insunete tainice clopotele strävechi : amintiri din trecut.

In urma acestei turle de lemn se intinde pleostitd, custresini Inalte I cernite de ploi 1 omdt, biserica de lemn,care da mai-mai sä cad i ea la pamant : acel pämânt insanul cäruia dorm somnul cel din urmA, in mormatul lorinconjurat de grAtil i impodobit cc flori de lard, acei ceau dat lumei române pe marele ei Mihail Eminescu: «Coleazac r'AmWtele robilor lui Dumnezeu, Gheorghe 1 Ralita Emi-novici, In somnul cel de veci».

Iar peste tot, in Wald luminoasä A soarelui de amiazä,in pacea singurateca ce stapAneste, in tacerea molcomä dim-prejur, pluteste nesfarsita melancolie, pe care atilt de duios acântat-o poetul. $i iärä doará, duhul lui atras de amintireavremilOr in care zbuciumul i chinul vietii sale zaceb, Incainväluit in negura viitorului, cântà adesea addpostul aCestorlocuri de odihnä ce ne fnaltä sufletul in amintirea lui.

Mai adesea poate se avant& el in aceste meleaguri td-cute, deck chiar In preajma falnicelor monumente ce si le-auridicat epigonii, fle in mijlocul zgomotului orasului vecin, fieIn umbrele gradinilor din apropiere, ale Dumbrävenilor.

Bolopni, 20 Aprilie 1909.Grigore pi Teodior Goilau.

o

www.digibuc.ro

Biserica din Ipotesti cu mormeintul parintilor lui Eminescu

www.digibuc.ro

Prietenia Intre Creangel i Eminescu1)

Din cele intai zile s'a stabilit mare prietenie fntre Creanghsi Eminescu, sau mai drept Eminescu a fost cuprins deodathde o mare dragoste pentru Creangh.

Eminescu aveh, cum am spus, o culturd cu totul decarte. Cu toate aceste, dach limbagiul si ideile erau sträine,ramtisese Insh la dansul un fond aproape inconstient de as-piratii si de nhzuinti nationale. Creangà a trebuit prin urmaresh-I captiveze imediat, cáci el reprezenta pentru Eminescutipul romanului simplu, natural, nefalsificat de ideile si cul-tura tnodernä.

Eminescu ca sh poath gdsi un tip de roman vechiu, isiplimbase eroul, Sarnzanul Dionis, prin veacul lui Alexandrucel Bun, si ca sä poath aveh inaintea lui case vechi s'i cer-dacuri largi si cu obiceiuri bätrane, trebuih sa, le inventezetCreangh, cu tipul shu de ¡Aran imbracat in haine nemtestisi cu toate expresiile archaice care-i prestirau vorbirea, repetII realizh visul lui Eminescu.

Leghtura se stabili astfel, incat pe urmh mai nimeneanu mai väzil pe Eminescu MA' Creangá si pe Creatigh färäEminescu; amandoi veneau la Junimea, atnandoi eseau delaJunimea.

Noi cestilalti ne duceam dupä Junimea cAteodath, pe lacafenelele cele mai cu vazä ale ic-.Lului. Eminescu ne-a ur-mat uneori, Insä nu cu mare pläcere. Indatä ce cunosca pe

1) Din Anrintiri dela «Junimean din Ia$i.

www.digibuc.ro

94

Creangä, el se izola cu totul de noi, dandu-se in societateaaceluia numai.

Ce faceau ei ? Unde se duceau ? Ce vorbeau oare, zile,nopti intregi ?

Ce faceau i unde se duceau, tiu. Plecau amandoise infundau pe la vre-un cra4mar din Tatara0, Pacurari sauNicolina, adica prin partile exterioare ale ora§ului. Acolo nuse puneau pe MLA, cum se pretindea, sau cum se crede,

cad multi cred ca aceasta ar fi ruinat sanatatea lui Emi-nescu 0 a lui Creanga, nu; ei se ptmeau sa traiasca oviata care le placea lor, viata sirnpla i primitiva. Era oplacere pentru ei ca sa se wze inteo odae din fundul uneicr4me, pe laviti de lemn, cu bratele rezemate de o masamurdara, serviti de un baetel naiv.

Ce falceau ei ? Drept masa sau dejün, cereau sa le frigao bucata de pastrama, mai mancau carnati cu usturoiuvai de lume cum erau preparati, ordonau ca sa li se aducäo canal de vin, de calitatea cum s'ar fi intamplat, i dupace mancau pastrama, apoi, inaintea unui pahar de vin, sta-teau toata noaptea, daca cr4marul le da voe. and cra--marul vroià sa inchida, ei plecau in alta parte a ora§ului,unde §tiau ca localul sta. deschis panä, In ziva, §i vorbiau, vor-biau, vorbiau, vorbiau, dar §i beau.

Ce vorbiau intre ei ? Nu §tiu. Eminescu i Creanga rarprimeau câte un al treilea in intimitatea lor, dar imi inchipuice trebuiau sa vorbeasca. Creanga istorisind pove§ti din ba-trani 0 dela tail, Eminescu fdcand teorii metafizice i croindvisuri cum ar trebul sa fie poporul roman. Se intelegeau,cum se zice, ca gasca cu rata ; ii uneau acelea0 aspiratii.

Cateodata fntrebam pe Eminescu :Ce vorbe5ti tu tot timpul cu Creanga ?

El zambia, i cu acea privire \raga i ratacita, care-iera caracteristica, raspundea in mod evaziv :

Vorbim i noi ce ne trece prin minte !Si at:Ma tot.Cateodata Creanga i Eminescu dispareau cate trei-patru

zile; nu se tià ce au devenit. In timpul acesta ei e0au dinora$ pe jos, cutreerau Galata cu targuorul, treceau in spre

www.digibuc.ro

95

bariera Päcurarilor, fäceau inconjurul pe la Copou 0 Aro-neanu, dormiau pe o lavitä la vre-un han sau la vre-o cr4md.mâncau ce gäsiau, *i erau fericiti.

Câteodatä ii indemnam sä, meargä pe la cr4me1e noastreboere§ti; mai totdeauna refuzau.

Nu, nu mergem; preferdm sä ne ducem la chir Cos-tache cra§marul, dela Nicolina. Sä vezi ce pastramä minu-natd are l Cer, adaugä Creangä, sä-mi aducd pe un hârb destrachina vre-o trei carbuni si-mi pun eu singur pastramape dânOi de se frige. Apoi este bäetul Ghitä, care e un drac0 jumatate ! Vinu-i cam turbure 0 cam acr*r, dar bun.*i stärn de vorbä pänä in ziuä. Nu-i a0, Eminescule?

Eminescu, Cu figura plind de multurnire, zambea.Apoi amandoi plecau ca oamenii cei mai fericiti din lume.

B. Panu.

0 J

www.digibuc.ro

Personalitotca lui Eminescu 9(FRAGMENT)

Care a fost personalitatea poetului? Viata lui externii e sim-plä de povestit 0 nu credem ea in tot decursul ei sä fi avut vreointâmplare din afarä o inriturire mai insemnatá asupra lui. Ce afost 0 ce a devenit Eminescu, este rezultatul geniului säu inAs-cut, care era prea puternic in a sa proprie fiintä, luck sá-1 fi abil-tut vreun contact cu lumea dela drumul sä'u firese. Ar fi fostcrescut Eminescu in România sau in Fran0 0 nu in Austria 0in Germania; ar fi mo0enit sau ar fi agonisit el mai multä saumai putinä avere; ar fi fost a§ezat in hierarhia statului la o pozi-tie mai inaltä; ar fi intâlnit in via0, lui sentimental& 'orice altefiguri omenWi: Eminescu rämâneä acela0, soarta lui nu s'ar fischimbat...

ki, mai departe:Cea ce caracterizeazA mai intli de toate personalitatea lui

Eminescu, este o * de covir0toare inteligentä, ajutatä de o me-morie, areia nimic din cele ce-0 intipärise vreo odatá nu-i maiscapà, (nici chiar in epoca alienatiei declarate), in eitt lumea, incare tráià el dupä firea lui 0 färá nici o silá, era aproape exeluzivlumea ideilor generale ce §i le insu0se qi le aveit pururea la inde-mânä. In acemi proportie tot ce era caz individual, intâmplareexterng, conventie socialá, avere sau neavere, rang sau nivelareob0easeä, §i chiar soarta externä, a persoanei sale ea persoanä, ii

') Din Etninescu fi yocziile lui", studiu publicat in Critice" Vol. III ed.Minerva 1908.

www.digibuc.ro

97

erau indiferente. A vorbi. de mizeria material& a lui Einineseu in-semneazä a intrebuintà o expresie nepotrivitä, ea individualitatea lui

pe care el cel dintâiu ar fi respins-o. Cât i-a trebuit lui Emineseuca s tr&iaseg in acceptiunea material& a euvântului, a avut el tot-deauna. Grijile existentei nu 1-au cuprins niciodatä, in vremea pu-terilor lui intelectuale; data nu castigii, singur, il sustineh tatálsäu si-1 ajutau amicii: Iar recunoasterile publice le-a despretuittotdeauna.

Dacá a inebunit Erninescu, cauza este excluziv interná, esteinäseutit, este ereditará

IIEminescu este un om al timpului modern, cultura lui

stá la nivelul culturei europene de ast&zi. Cu neobositalui stáruintä, de a cetl, de a studià, de a cunoaste, el îi inzestrà6,1.6 preget memoria cu operile insemnate din literatura antic& simodernä. Cunosator al filozofiei, in special a lui Platon, Kant siSchopenhauer, si nu mai putin al credintelor religioase, mai alescelei crestine si Buddhaiste, admirator al Vedelor, pasionat pentruoperile poetice din toate timpurile, posedând §tiinta celor publicateOn& astäzi din istoria i limba româng: el aflà in comoara'ideilorast-fel culese materialul concret, de unde s&-si formeze inalta ab-stractiune, care in poeziile lui ne deschide ash de des orizontul färä,margini al gândirei omenesti. Clci cum A' ajungi la o privire

dacá nu ai in cunostintele tale treptele sucesive, care A, teridiee pânä, la, ea? Tocmai ele dau lui Eminescu cuprinsul precisin acele versuri caracteristice, in care se intrupeazg profunda luiemotiune asupra inceputurilor lumii, asupra vietei omului, asuprasoartei poporului român.

Poetul e din nastere, färil indoialg. Dar ceeace e din na§terela adevgratul poet, nu e dispozitia pentru forma goal& a ritmuluisi a rimei, ei nemárginita iubire a tot ce este cugetare i simtireomeneasa, pentru ea din perceperea lor acumulat& sä, se desprinds&ideea emotional& spre a se infAtisà, in forma frumosului.

Acel coprins ideal al culturei omenesti nu era la Eminescuun simplu material de eruditie str&init, ci era primit i asimilatin chiar individualitatea lui intelectualL Deprins astfel cu cerce-tarea adevArului, sincer mai intâiu de toate, poeziile lui sunt su-

22849 7

www.digibuc.ro

98

biectiv adevarate nu numai atunci, and exprima o intuitie a na-turei sub forma deseriptiva, o simtire de amor uneori Vesela, ade-sea ori melancolia, ci i atunci când tree marginea lirismului in-dividual si îmbr4ieaz i reprezintâ un simtitnânt national sauumani tar.

De aci se explia in mare parte adânca impresie ce a pro-dus-o opera lui asupra tutulor. i ei au simtit in felul kr ceacea simtit Eminescu, in emotiunea lui Ii regasesc emotiunea lor ;numai a el ii rezuma pe toti si are mai ales darul de a deschidemiscarei sufletesti cea mai claa expresie, ash in at glasul lui, des-teptând rasunetul in inima lor, le da totdeauna cuvântul ce sin-guri nu 1-ar fi gash. Aceasta sapare a suferintei mute prin far-mecul exprimarii este bine facerea, ce o revarsá poetul de geniuasupra oamenilor ce-1 aseultä, poezia lui devine o parte integrantita sufletului kr, si el traeste do acum inainte in viata poporului sau.

* *

Pe at se poate omeneste preyed* literatura poetica rominava incepe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui, si forma

nationale, care si-a gasit in poetul Eminescu cea mai fru-moasa infáptuire pana astazi, va fi punctul de plecare pentru toatadezvoltarea viitoare a vestmântului cugetarei românesti.

Titu maiorescu.

www.digibuc.ro

Pesimismul lui minescuI)(FRAGMENT)

Eminescu a fost pesimist. Ce fel de pesimist ori deceptionista fost Erninescu, care e pesimismului lui e care-i sunt cauzele. lath lu-ertiri, cari neaphrat trebuesc pricepute, (lack' dorim sh intelegempe poet si ereatiunea lui. In privinta cauzelot pesimismului, aeumain urmit, au inceput a se respiadi niste phreri cu totul gresite $icari vin din nestudiarea mai adiincith a creatiunei lui Eminescu.Unii zie: Prieina pesimismului poetului nostru este filozofia pesi-misth a veacului, Schopenhanerianismul. CAI de gresith e aceasth, ph-rere, pot sä inteleagh acei 6e au citit articolul nostru: Deeeptio-nismul in literatura românh. Cei cari sunt de aceasth piirere, nuvhd pare ez, prin explicarea lor, nu explich nimiea? Nu vhd ehfae numai ea intrebarea sh fie altfel push? Si anume: De ce filozofiaSchopenhauerianh a inriurit ash de mult asUpra creatiunei lui Emi-nescu? Pe and Eminesen invilth in Germania marele filozof pe-simist murise, in schimb trhih si whir, dela tribuna alt invatat,alt filoof, care a fAcut mare sgomot in Germania, prin propagandasa optimisth, prin violenta-i ne mai pomenith inpotriva pesimismulnilui Schopenhauer si Hartmann. Vorbim de E. Thihring. Cum darmortul Schopenhauer a avut mai mare inriurire asupra lui Emi-riesen, deck viul Dtihring, despre care fie zis in treacht, Emineseuvoroeh -en rnuh respect?

Altii, en mult mai mare iparenth de adeviir, dan urmiitoareaexplicatie cauzelor pesimismului lui Eminescu. Aceasth cauzii ar fi

9 Din Studii Critice de I. Gherea (C. Dobrogeanu).

www.digibuc.ro

100

caraeterul intim al poetului insu-si : sämânta nebuniei, boala fizio-logieä si psiho1ogic5, mostenitä care mai apoi a facut sä se declarenebunia la poet, tot ea l'a fäcut pesimist. Pesimismul lui Erninescu,dupä aceastit explicare, are iädäcini adânci organice: fond ul primal poetului, dad, putem s6, ne exprimiim astfel, e pesimist. Bineinteles, dad, fondul prim ar fi fost pesimist, acest pesimism s'ar fimanifestat in orice conditie ar fi trait; s'ar fi manifestat sub alteforme, dar tot ea pesimism cu fond. Aceastä, din urmit párere ca-pita §i mai multä aparenfl de adevár prin moartea tragicA a poe-tului la casa de nebuni. Totusi párerea e gre§it6, cum vom vedekanalizând pesimismul lui Eminescu.

mai departe:Eminescu era bun, bland, iubitor ; fondul prim al caracterului sáu

a fost mai curand optimismul §i idealismul, decât pesimismul. Acel-care va pátrunde si va sin* adânc creatiunea poetului, va pricepetotodatá, catá dreptate avem. Idealizarea trecutului, cum am maispus, a fost o urmare a pesimismului, dar a unui pesimism sui-generis, special lui Eminescu, care in fondul lui prim a fost idealistin toatä puterea euvântului. Altmintrealea nici nu s'ar explich asaidealizare: »A fi? Nebunie qi tristä si goalá" Dar »a fi" euprindein sine nu numai viata de astázi or cea viitoare, ci si toatä viataomenirei, ci viata universului intreg. Fiind atât de vast acest »a 6"cuprizând toatá viata in general, cu atata mai mult acest a fi"va cuprinde viata cea de care se invrednieirà cronicarii si rapsozii",o viat5, de care ne desparte abia o clid dacá ham in sam6, cursulvremei in total. E vádit lucru cä, din punctul de vedere a pesimis-mului, viata despre cari vorbese cronicarii si rapsozii" e deopo-trivá cu cea de astki CI nebunie i tristä, si ar fitrebuit sá o priveaseá un poet pesimist consequent ; dar Eminescun'a fost consequent, §i n'a fost pentrud, aveä un mare fond deidealism, de bunátate, blândete, simt de armonie si simpatie naiver-salá, aeest sentiment idealistic cerd, o viatá sociall pentru a ficheltuit in zugrävirea ei. Neputând cheltui acest idealism pentruviata socialä prezentá, pe care o urk nici pentru ceaviitoare, pe care n'opricepek el s'a intors îndárât si a scäldat viata socialá trecutä in idealis-mul lui, fácând-o blândk bung, mare, armonioas6, ajungind aceastäzugrävire ate odatä la curatá naivitate. Aà e de pill* când face genii,pe Cichindeal, Mumuleanu, Mareseanu. E foarte caracteristia in acea-

www.digibuc.ro

101

stá privint& Satira a treia. Nu numai Mircea e bland, bun ...aceasta se pricepe, dar idealistic& §i armonica e natura toatä, ideal§i armonie e visul sultanului, frumoasa Malcatum, Baiazit insu-§ichiar. Dar mai caracteristicá decât toate acestea e descrierea räzbo-iului. E un rázboi in care, nu mimai nu se %I'd capete trtiete delatrunchiuri, picioare §i mâni rupte, dar nu e nici o picItur& de singein toat& aceastä vijelie pe care-o mânä Mircea §i care vine, vine,vine". Nici o piditurg de singe ! Acest räzboi mai curând ne faceimpresie de o trântä mare, zgomotoasä, flcutä pentru petrecere.Atat de mare era nevoia de a idealizä la Eminescu! In scurt, iatä,adev&rul adevärat, fondul prim a lui Eminescu e o doz& mare §icovâx§itoare de idealism ; iár pesimismul care, ca filozofie §i casentiment str&bate toat& creatiunea poetului, dându-i de multeori o coloare mix. de intunecatä, acest pesimism e rezultatul infiuenteimijlocului social, in intelesul larg al cuvântului.

I. aherea.

c o

www.digibuc.ro

Nedurnerire

A fost Emineseu un nep/sâtor pentru Intimp %rile vietiiexterne ? A fost Eminescu ninaccesibil until intens sentiment defericire sau de nenorocire"? A fost Erninescu nun indiferent"?

Am citit de atâtea ori aceste aprecieri ale d-lui Maiorescu 1)asupra lui Erninescu, dar ea cat le-am citit mai malt, nedumerireamea a crescut.

E ash de greu sâ se Inse1e d-1 Maiorescu pe de-o parte si

cu toate acestea, citind si râscitind versurile poetului, Intrebareami-a rámas vesnic aceasi : sil fie oare un indiferent poetul, care fiindcel mai adânc eugetätor, nu gäseste adevárul decât In inirra:

E menirea-mi: adevärulNuma'n inimâ EA-1 caut" 2)

Un indiferent acela, care ne spune:

Da cä. iubesti fárá sä speriDe-a fi 'nteles vreodatä,Zadarnic e senin in cerPe viata ta intunecatit"?3)

Un indiferent poetul, care ar vrea sá sfárme cer si pámânt,luná si sori, universul întreg si cu el sâ se distruga pe sine-însusi,numai pentru ca A' sfärme indoeala din sufletul iubitei:

9 Critice". Vol. III peg. 117 ili arm.2) De vorbiti". Postume.3) Dad, iubertti"... Postume.

www.digibuc.ro

Nu te iubesc? ziel, crudoce zici iti pare-o §agg...Nu te iubesc atât ct tiu ca 8 iubesc,S1 store din oceane amgrgciunea 'ntreaggSi intr'o piegturg s'o beau sg 'nebunesc ?

Si and inintea aceasta. ce are puterea aee-o are numaiDomnul"

Din chaosul uitgrii s'alung pe-o clipg somnul

Sä ridic o lume mai mare, mai sening,Precum a fost odatg a raiului gräding",

Când aceastg cugetare se intuneeä, se sfärmä in convingereaiubita lui:

In loc de a fi nn soave al astei lumi intregiTu frai ucizi Ondirea, dici nu rug intelegi" 2).

sg fie oarea numai un njoe de imagini"?

Am blestemat viata in insusi al ei miez,Ci tu, intrând in visu-mi, te binecuvintez" 3).

Ne-o spune oare poetul numai pentru plä'cerea antitezei"?Sä fie oare numai pentru o satisfacere intelectualä, prin jocuri

de imagini, isbucnirea poetului in blesteme contra acelea, care i-apânguirit prin nestatornicie sfintenia unor clipe ea acelea" :

Cum ai putut a-ti bate joc. . . .

De dulei petreceri la un loeDin ceasuri ea aeele? 4).

singurele clipe pentru care, spune poetul i in alte versuri, viatameritg fi trgitg, elipe pe care poetul le confundg eu tnsuíi arta,en Dumnezeu, din care face religia vietii

Dar care-i acel DuinnezeuIn stare sg te ierte" ? 5)

tTn roman" Postume.2) ,,Nu m tntelegi".

Cine4) Cum ai putut"9 Cum ai putut?"

www.digibuc.ro

104

inchee poetul si sä. fie in aceastä isbucnire o simplä melancolieimpersonalä", sä fie o simplä seninätate abstracth' " singurele stäri,de care d-1 Maiorescu il crede capabil pe poet?

N'a iubit Eminescu nici odatä o anumitä, fiintä in carne si oase,iubeh un prototip nerealizabil" zice d-1 Maiorescu, femeeaideeam zice noi.

Dar nu-i o singurg, poezie de iubire si prea arare-ori cântäEminescu altceva in care sä nu gäsim expresii de ash realitate,luck sä fie imposibil de conceput, cit ele au fost adresate altcuivadeck unei fiinti aevea:

Duph, ce atka vremeLa olaltä n'am vorbit,

Lasä-mä. Ali plâng de milásärut a tale mini

Mânusite, ce acurkiDe atitea säptämâni? 1)

lubita lui e vesnic un copil drägut", graiul ei când blind sicând ostil"

Fácea singurätatea-mi sgomotoasäCum e cu sgomot luna lui April 2)

Sunt toate acestea, credem, evocäri ale unei actualitäti sensibile,nu imagini abstracte desprinse dela o inchipuire.

Cä Eminescu a fost in autarea acelei flinti, care sä intrupezeaspiratiile sufletului lui atit de nemäsurat de complex, nu-i ceva ceputeh fi altfel c'h Eminescu a avut necontenite amägiri, aceastae, cred, si mai usor de inteles.

Omul de geniu fiind cea mai inaltä dezvoltare a puterilor su-fletesti, pe care fiecine dintre noi le posedä, si In iubire omul degeniu va urmh aceeasi cale, pe care o urmeazä omenirea in genere,bine inteles in proportiile in care-i ingklue puterea geniului lui.

CA Eminescu a avut desamägiri, care l'au tras din ce in cemai mult in sfera luceferilor nemuritori si reci" e ash de natural,zic fatä cu märimea idealului lui; dar at de mari si de sgudui-toare au fost pentru poet aeele desamágiri, o intelegem din pute-

1) Durol, ce atâta vreme", Postume.2) Mte tertine".Postume.

www.digibuc.ro

1.05

rea cu care poetul isbucneate in opera lui, ceeace dovedeate cgatt cât poetul crezuse cg ai-a ggsit intruperea idealului, el s'abucurat, a iubit cu toatg puterea clocotitoare a sufletului lui, dupgcum a suferit tot atât de adânc in urmg.

de ce ar puta iubì Eminescu patria, cum nimeni n'a iubit-omai mult, mai sfânt; de ce s'ar scobori din melancolia lui imper-sonalg", din seningtatea lui abstraetà" pentru a chemit en cea maide pe urmg putere a patimii Pe TePe/ Vodg sg facg dreptate, saua blestema pe streini indrAgi-i-ar ciorile i spânzurgtorile", ai n'araveh puterea sg iubeascg, nici sg doreascg mgcar un tovarga sufle-tului lui?

Nu e cel putin nelogic a negit lui Eminescu orice putere desimtire eroticg, când el nu vede totul deal prin iubire; când dacu dragg inimg tnsài nemurirea pentru o clipg de iubire:"reia-mi al nemurirei nimb i pentru toate dg-mi in schimb oclipg de iubire". Cum sg vedem in Eminescu un intelectual intran-sigent, cind opera lui incheagg intreaga lume a simtirei celei maiadânci i celei mai sublime? Ar fi sg admitem in Eminescu un sufletincomplect, in locul unei harpe eoliene.

0 anumitg femee n'a iubit Eminescu niciodatg," spune D-1Maiorescu ; n'a pronuntat niciodatg vreun nume, nu s'a tânguit niciodatg de vreun neajuns de dragoste, nici s'a bucurat vreodatg de ea,spun altii amici ai lui deci n'a suferit Eminescu, eoncluzialogicg.

Ce fel ai cât iubeate pe D-zeu, bigotul nu ne-o spune; o vedemdin faptele lui: el Ii revarsg prisosul sufletului in ruggciuni pre-tutindeni peste tot vede un templu. Poetul revgrsat pri-sosul iubirii pretutindeni In opera lui prin fel i fel de versurisguduitoare. Hârtia pare a se fi bucurat de mai multg incredere,decât acei amici ; aceqtia ai-a desvelit sufletul intreg i aidoma.de ingltgtoare e iubirea acestui poet, cât de sublimg i sfântg e pentruel fiinta adoratg 1

Nu existg atentie delicatg, nu e jertfg, pe care sg n'o facgacest suflet chinuit de dragoste.

In genere iubita e frumoasg §i Doamne, cum ar puteà fialtfel ; dar chiar când nu-i frumoasg (in De ce sg mori tu")poetul nu-i face o ving din aceasta. Ce-i de ving : Dacg fata-ti euritg, pe când anii aunt de foc"? Ea devine frumoasg prin simtire,

www.digibuc.ro

106

cáci tft . efti v.umai suflet, esti ea inger ill fidel, ce pe cel care iu-baste ar veghea 'n eternitate".

Iubita poetului insá e frumoasä ash cum numai Eminescupoate BA conceapa frumusetea dar aceasta frumusete e'nehegatain forme vesnic fine, diafane: subtirateca copi1ä", ochii aunt pro-funzi ea vesnicia i ea sulietu-ti senin", degetele strävezii", toatepar'eá anume pentru a puteh fi strabatute de razele sufletului ei,pe care poetul 1'1 urmareste prin aceasta, pavaza diafanä.

Si in fata acestor versuri nedumerire i mai mare mästäpâneste, egei eel de-al doilea critic al nostru, D-1 Gherea, conchideed Eminescu nu adora in femee decat forma si-1 comparä cuChevet, cea mai brutala figura rätacita in lumea poetilor, carenu gaseste ceara femeei deck: Que m'importe ton coeur? Quem'importe ton 'Arne? Je n'aime que ta forme et ne veux que tachair! 1)

Acest poet dulee i delicat in iubire pitna la eterizarea sim-turilbrChipul tau frumos, privesc intreg, eu atilt folos edm'aleg" care nu eere iubitei deck Sä, 'nghenunchez ash,ea la icoana" ; 2) care-i spune eh' o ador, o cant, cam cântá harfape o sfântä" 3), care nu vrea decal De-al genei tale tremur gân-direa ed mi-o prind" 4) si ea suprema räsplätire nu vrea pas-treze deal Durerea esti draga" 5) sau Sa-mi razirn a meafrunte de zidurile goal; atinse de umbra dulce a frumusetiitale" 6) acest Emineseu, zie, sä nu fi apreciind in femee decatforma?

Forme frumoase, at:Ala tot. Je ne veux que ta chair" parea zice roiul de pierde-varä" rásucindu-si mustata; je n'aime queta forme" pare a raspunde poetul, impreuna eu Chevet": e sentintad-lui Gherea.

Comparatiile se sugereaza, intr'adevar, dar greu e de explicat,cum de s'a putut apropih in mintea d-lui G-herea sublimul Emineseueu ultrabrutalul Chevet. Doara, prin contrast si atunci Emineseu nu

Gherea Studii Critice" pag. 150.2) Renuntare". Postume.3) ,.Unda spum5".4) Renuntare".9 Idem.6) Idem.

www.digibuc.ro

107

mai vede in femee numai forma. De altfel, cat de bine ne spunepoetul tnsui, ce vede in fernee, când zice:

Miscai zimbind a tale rosii buze,optind ¡fleet, ca'n vis la dulci cuvinte.

Urechea mea pandeä sä le auzä,Abia 'ntelese, pline de'nteles,Cum ascultau poetii vechi de muzä

A vorbii tale lamurä de miere,Al gândurilor visMorul chaos,Al täu surfs, precurn ta acere,

Pätruns-au toate limpede'n cântare-miCeind al tau suflet mie l'ai adaus" 1).

Dar cum sä gäseaseä d-1 Gherea, cä Eminescu iubeste iii fe-mee sufletul ei, când in acele cuvinte abea 'ntelese, dar pline de'nteles" poetul nu lärnureste, dacit iubita Ii fagadueâ cä va muncicu el de-avalma; nu-i spune, nu-i dä dovadä chiar cä iubitastie sä tie sus steagul pe care-s scrise cele mai Inalte cerinte aleviitorului omenirei, cá va stl sä inalte acest steag i sä--1 poartesingurä la nevoe" 2), cum zice D-1 Gherea, nu-i spune mai alesin versuri, cä se pricepe i cä tine la muncá, la *fig etc. etc?

In fata pärerilor atât de deosebite ale celor mai mari criticice avem, ce märet räspunde mnsui poetul in versurile:

17Ne'nteles rämâne gândul

Ce-ti sträbate cânturile:Sboará vesnic, ingânându-1

Valurile, vânturile".(Dintre sate de eatarge").

Calypso ('ornelia Botez.Galati, 24 Maiu 1909.

') Tertine".2) Gherea Studii Critice" pag. 172.

www.digibuc.ro

LUI EfTlINE5CUCu prilejul martei sale

tnai e4ti, !... away& ow() zainj,otegc-i, cvs,titte

Cwpvittoe necupzinut aim, 9 etliafa-ry fz,nnte!2wpa CI4414, 1,11, via4a, a foA etevnu-ti, aor, :

Ft,,, Omani, tt,t, Oottni, m,t,t teiwe patt,9,a,toz, !

Oat, vatit wf can9 va '6ate, In 9 az6ovItaOto2evii e pa o-a,13va41 o ;alteaz,na ;

yam o oa-ti cante c fwatnatut tziA,

nin cantat, 214,fce OviA

ean0 snoavtea-fi tn cprAi Oe pfanlevi. fazaCn twIne-afatuzi, : 144, vecinicite-tI 1att4!

go-atn, Intore atuncea, Inca tnutt... apoi, tni-a4n :

ea foazta. Otem.uvi,ve% oftiaz Dltoavt,ea 2codti4 !

Doztni ! Feo,Aa ta. o 'ncape nfl. tiet CoC.flt. ae.ce,-a, Ittcaput viara nn univer Oe 9,8mOnvi, L.

0 1 aoztni, m,v6 Oacea face 2in a, veci&i,, wort,

&tom poet, cazi. nutnai. rentz44, c4 tno4i eti tnort 1(,Sensitive") Traian Demetrescu.

www.digibuc.ro

ANAIL EgINEscu

-4.15 IdliEURII.850-15 ItIKIE1889

REVERSE MCI SCANTEI

A TOT STIOTOAREA,

MormánLul lui Eminescu dela Cimilirul Be llu din Bucureli

www.digibuc.ro

LA moRmfturr

Poeta

Am venit sa-mi plec iar gandul la mormantul unde esti !Doua zeci de ani trecut-au de cand tu te odihnesti.Tara plange dupa tine, insemnand cu negri sortiZiva care-a fost menita sa te numere 'ntre morti.Zbor luceferii pe raze dela cer catre pamant;Dar lumina lor cea rece nu 'ncalzeste al tau mormant.Picaturi de amintire curg din ganduri cate vrei;Dar din nepasarea tarnei, ce stii tu din plansul ei ?Caci nu ai dorit din lume, decat lacrimi dela tei.

Ti s'a pus spre umbra teiul; dar nu vrea sa infrunzeasca.I s'a 'ncredintat prea iute ramasita pamanteasca,Sau nimic din ce dorit-ai nu a fost sa se 'mplineasca...Ai lasat in lume dorul tau bogat in mari avanturi;Iar pe noi, plangand cu jale, pagubiti de-a tale canturi...Ravnitor pan' si destinul de-a gandirei tale-izbanda,Hotari In floarea vrastei dintre noi sa te desprinda ;Caci vedea ca al tau geniu lumea 'ntreaga-o sa coprinda...Anii curg cu nepasare, tarna pe mormant asaza,Insa amintirea-ti scumpa intre noi mereu veghiaza,Si va spune totdeauna neamului intreg roman,Ca ai fost al cugetarei neinvins, maret stcipetn, !

www.digibuc.ro

110

E la sul

Curga ani cu suteleS'astupe mormintele.Mortii nu s'or turbura;Lumea n'or mai supara...Planga pietrele de-or vrea !Tremure luceferii,Sa mangaie teferii...Cei cu inimi stanjenite,Cate tarnile 'negrite,De uitare vestejite !.Aici e locasul lor,Fara patimi, fara dor ;Leacul suferintelor...

Poate teiul sil tot creasca,Far' de jale sa umbreascaRamasita pamanteasca;Caci manunchile de floriCe-aruncati arare ori,Plang cd lacrimi pan' la Dori;Nu pe-al mortilor Was,Dail Mang pe cei rarnasi I ..Cei eu inimi ce mai santRataciti sus pe pamant,Coborlti-va 'n morrnant;Cad ael 'n, tovärt4ieFacern einste la mo$e,Noi cei du# pe vwiele !

Din lumea voastra apusa, nepasatoare, rece,Cercati spre noi, rafnasii gandiri marete-a trece.Din tilde 'negrite de zilele batraneSimtirile apuse ne fie iat stapane,

www.digibuc.ro

111

Ni-s sufletele grele de-a soartei incercari,Si trista prozd a vietei ne saca-ori-ce puteri,Luceferi §i cu stele din vasta lor orbitaPe muritorii teferi ii iarta de ispita...Cinstiti pamântul tarii acolo unde stati,Cum luminat-ati ceru-i ad cand va aflati...

Rarite-s rdndurile-acum,Caci v'ati grabit cam multi la drum.Ramas-au multe locuri goaleDin cre§tete §i pána'n poale.De aceea ne-amintim mereuDe tine §i drag cdntul tdu.Triste crangurile plâng,Inimele se tot stâng;CantUrile se tot strang.Caci durerea-apasätoareS'a fdcut nemuritoare.Vesnicia Mereu wed ;Alte 'n loc nu vrea sci facd,Cdci puterea-i se tot pleacd.

GlasulPlangd toate cdte-or vrea;Tama n'or mai Intrupd;Goluri n'or mai astupd.S'ar tot na§te la nevoiPrecum le-am cântat §i noi.Jalea mare va tot roadeIn sarmanele horoade,Si le-a roade pan' la os.Relele fdr' de folos;Ccici in lume, din gánclireS'a fcicut tot cimitire,Mortii tnimii sd 'nsire...Rdndurile s'au rdrit;Pamantul a 'mbatrdnit ;

www.digibuc.ro

112

Trebue Intinerit.Cine sa-1 Intinereascd,Când copiii 'n loc sa creased,Incep ca sa 'mbatraneasca 1..01 lasati neturburatiPe acei din cArd plecati..Ei nimic nu mai doresc,Ci etern se odihnesc.

Po eta

Am venit cam de departe sa sarut al tau mormânt.De gdndirea mea legata-i asta mdria de pamdrit.Nu voi ca sd-ti turbur pacea ce atdta ai dorit,Nici sa-ti redestept durerea ce cu tine-a adormit.Cdei In haosul de lupte si nevoile crescande,Dorul linistei eterne mult adesea ne cuprinde.

Viorele 'n cruce-albastra si-un manunchiu de liliacAm adus des-dimineata la mormântul tdu sarac.Cand plecat-am Insa fruntea peste ferul negru, rece,Am gdndit ca 'n asta lume totul vine, totul trece" ;Si mi-am zis cum cd uitarea poate totul ca sa sece.Caci vdzut-am cu durere, printre gropi, de flori poene,Pe-un mormeint, uitat aproape, feicand strajd buruene.Ca sa-ti spun la gdnduri iardsi, cum Iti mai spuneam odataCand sedeam pe bancd singuri In padurea fermecata,Am venit cu drag la tine, desi dus esti cam departe,Sei te 'nireb ce-i vepiicia care astcizi ne desparte ?Sci te 'ntreb de 'n astä lume, a trai nu-i de prisos,i de moartea timpurie nu e mull mai cu folos?

Cdci trdirn acelect$i timpuri innegrite de dureri,Scuturcind cu greu din veacuri, scurte clipe de placeri.

Cel putin de a ta viata secerat-a fost In floare,Slava ce o inconjoara o facii nemuritoare.La-1 tau nume se Inchind sufletele cu mult drag,Caci ramas-ai pentru veacuri, mdndrul poeziei steag1

- Riria.

www.digibuc.ro

VERONICA MICLE

(Nriseut5 in NIstind (Transibania) la 1850 in Simbraa Pa.ltelui;moartil la 4 Auzust 1889, la Minristirea Neamtului).

www.digibuc.ro

LUI EMINESCU

61)avf 'naft cvC pizantiaei oefaut nun atea4Ran?' aceA caeo 2e fiata ve4,4, rtf, cat ae mica mt..nt,&get tu. 'n a cazui ntinte 1,1414tVZI-It e 2aqteali (3,C,

d tafl. 9ewi,n peAa veacuti sat' nta nea-va patnant.

2or-elti a Inca in (Aye &in imtize ran' 'fa, tine

8a. ajunci, inect eoavrei a oavta. ta te9,,

Cunt ea. fac ! ean eii ci,nveci, nti cuncoc atat ae une,eana mazzata ta pinta poate niei n'o tn4efe.

%4i tu, pfanecWei. nine ! rz.aDa eoz0

nuntai 11, Oepaztaze can2 can2 eel te vvivaec,neavtoza tnariz4 tate .04 fiu fan' fa peal wf ntavtii

ca pe-o 4nin41.144 '14, Cain& te-a?ot,, ea. te

Veronica

22849

www.digibuc.ro

«cc n'ar da un mort din groapa pentr'un rAsAI It de lunA 1»zis tu, si eu atuncea, când pe-a dorului (wipe,

Dusi de al lubirli farnwc, prIvInd cerul irnpreunä,Nol visam eternitatea in durata unel cilpe.

«Ce n'ar da un mort din groapà pentru-o Jerbie de razilmCe din lunä se coboarà sl pâmântui II atinge;SA mal sirntà inc-odatä fruntea cà 1-o lumineazaSi cà 'n pleptui säu viata cu aidurà se rasfrAnge!

Sigur, nol credem cà dânsul ar schimba cu bucurieA sa liniste eternä, pacea lui nestrAmutatä.Pentru-o razä dela lunä, pentru-o dulce nebunle,Pentru-o clipä de lubire din viata de-altä-datä.

ins6 clIpa de lubire sboarä, sboarä Mr' de urm6in locul el amarui si pustlui ne rArnâne;

Ah! sl ca sA porti povara unui chln ce nu se cum.&Tu cu rnoartea ta in suflet te tArAstl de azi pe mâne.

Daa-ar da un mort din groapà pentr'un räsàrlt de lunäA sa 11nite eternA, eu as da de voe bunäToate razele de lunâ, toate razele din soare36 te pot Oa pe tine, sà-rni slmt sufletui a-ml [mare!

Bucurefti, 16128 Innie 1899. Veronica micle.t 4 August 1899

www.digibuc.ro

MORT!Feintema Blonauziei")

IRtLeurtil lioapte i 'rt pustiu--'ui-teloru glee

Cp lurrie s'a stirs1?uza.erii au rguTtae...

fe irteuerrt irttr'urt sicriucpm-rpara a e gArtairi,Täuci rgarlgirteatliiiturtecatei firi.

Ifoetul irtorte zace

spre el pleeaterrtirtte ?

piepturile ibueiunlatesurtt?

Tfoetul net art,I[il purterri 11-1 Ettuttalt...

oetul irtort(pu pulbere=-1 acoperitrt

rustsirAi,

lurcte s'a etirte,Ifuzaerii au rtaitaa..

g.euritl., '11 rtoapte Eustlu-'-arlebrul glee.

191. I. Hoaop.

www.digibuc.ro

CILTIPIFI VERBFI

FIÒ aamiratores

Uitat de lwnea voastrd, in luinea nefiinfelDormeam viseind un inger cu chip trandafiriu;In ochii arsi de doruri o lacrimd-a cdinteiPdrea cd lumineazd al inimei pustiu.

Marmoreele brate, plcipeinde, rugdtoareDin haina prinsd-n falduri se desvcileau tweet;Se-nsenina vezduhnl ! ... Poesis zina-floareVenea ca set /Wingate pe-al ei iubit poet.

Dorinti, dureri, in suflet tmi amortise toate,Zdrobil de fericire streingeam la pieptul meuChiar aerul in care cu-ateita voluptatePlutea minune dulce tot ce iubisem eu.

Uitasem orice rele; de lumea voastrd heidd,In care rcitdcit-am nebun, neinteles,Eram asa departe! Puteau acum sci reideiTo fi infelepfii vostri de-al geniului ales.

Credeam, o vecinicie eel voiu trdi in tihnd,Purtat prin miscdtoare stanci freinte de-al meu dor,Mai sus, mereu mai sus spre lumi pline de odihnd,De farmec, de lumind, cântare si amor.

www.digibuc.ro

Buslul lui Eminescu din Bucures1i

www.digibuc.ro

1.1.7

Dar glas duios mei cheamd. Ce dulce-i mcingkiereaAcelor ce-nteles-au al vietii mele rosi!In al lor cuget numai, iubirea i durereaDin ceintecele mele gdsit-a addpost.

Cu toate cd-al meu suflet nemuritor 0 receUrd0e orice pompd, t0 ride de orice gandAl omenirii, care, haind, -i0 petreceViata-n grele patimi i rdutdti pe rcind,

Din lumea neflintei, pe-a dorului aripd,Ldseind nemdrginirea cere0ilor splendori,Vrafit de voi, prieteni, cu drag cobor o clipaIn lumea-n care astdzi eu am admirátori.

George Fingelescu.Galati.

www.digibuc.ro

Busturile Poetului Eminescu

Poetul Emineseu are in prezent patru busturi, trei de bronzsi unul de gips. Busturile de bronz Bunt: cel din Botosani (1890),din DumbrAveni (1902) si unul in Bucureti, asezat pe un piedestalde marmorá, in grädina din fata Ateneului Rotnân.

Ne-am adresat la cancelaria Ateneului, D-lui secretar Sean-cescu pentru a ne da informatiuni asupra datei si Imprejurárilor,in care acest din urmä bust a fost asezat in gradina Ateneului.Ne-a ráspuns, a ash l'a apucat acolo', färá A ne poatá dit vre-oaltá deslusire.

Din cât am putut eulege, bustul a fost asezat acolo intr'onoapte de ativa literati, dintre cari facea parte si sensitivul TraianDemetrescu, ell ingáduinta... politiei. Lucrul a fost usor de inde-plinit, de oarece Scarlat Oriiscu, pe acea vreme director al politieiCapita lei, om de litere si dânsul, flicea parte din originalul complot.

D-1 Clpitan M. Eminescu ne comunia pe de altá parte abustul ar fi fácut de fostul primar al Capita lei, Pake Protopopeseu.

Bustul dupä cum ne-au informat câtiva sculptori, cari auluerári in Atenen, a fost executaede sculptorul I. Georgeseu, acelasicare a executat 0 bustul din Botosani.

Al patrulea bust, de gips, se aft tot la Ateneu, in sala dejos, cum intri la stânga. Acest bust, cel dintiti care s'a 1 idicatpoetului Eminescu, a fost exeeutat in 1889 de sculptorul FilipMarinescu, din initiativa subsemnatului, pe and eram student indrept, si a altor admiratori ai poetului grupati in jurul dispgruteireviste România Literará".

www.digibuc.ro

119

Pentru strângerea fondului trebuitor a avut loc un festivalla teatrul Dacia, in seara zilei de 10 Noembrie 1889, cu urmatorulmic program:

1) Cuvântarea subsemnatului asupra vietei poetului.2) Comedia Nobleta §i poporul" de Molière, jucatä de D-1

Moru cu concursul altor arti§ti.Subsemnatul a mai intocmit o bro§ur6 ocazionalâ, prin care

fâceam apologia poetului, care s'a vândut de asemenea pentru aco-perirea cheltuelilor bustului.

Am predat aeest bust, prinos modest l'a celor mai calde sim-timinte desvälite in sufletele curate al unor tineri, Ateneului Românin persoana pre§edintelui sâu C. Exarcu.

Cornelk! Botez.

www.digibuc.ro

INAUGURAREA BUSTULUI POETULUI EIAINESCU DELA BOTOSAM

(REMINISCENTE)

Bustul poetului Eminescu din Botoani, turnat in bronz0 pe soclu de marmura, a fost ridicat acolo din initiativastudentilor universitari din Bucure0i 0 Ia0. Solemnitateadesvelirii bustului s'a facut in ziva de 11 Septembrie 1880 cuprilejul congresului al XI-lea al studentilor universitari. Fon-durile ridicarii acelui bust in piata Markian s'au strâns prinsubscriptie publica etc. Intre altele Ateneul din Botc;§ani la5 Mai 1890 a organizat o seratä artistica literara la al cäreidesavar0t succes atat moral cat 0 material au contrihuit, pelängd persoanele intelectuale din Boto0ani, 0 cativa studenti.

La inaugurarea bustului lui Eminescu atat studentii eeni,cat 0 cei bucure0eni au avut invitatii lor. Presa 0 revisteleau avut ca reprezentanti pe : D-1 N. Tine (Revista literarä)Radulescu-Niger (revista tinerirnea); D. Teleor (Constitutio-nalul); S. Petreanu (Romanul), I. Th. Florescu (Nationalul),N. A. Bogdan (Era nouä din Ia0) §i altii al caror nume imiscapa.

In ziva inaugurärii, de dimineata, toate autoritatile, li-ceul, Ateneul, etc. s'au adunat pe piata Markian. D-1 V. Late§,student in medicina, care luase initiativa acestui monument,intr'un discurs foarte mult aplaudat a predat Comunei Bo--04mi, monumentul, de pe care au cazut atunci panzele ce-1acopereau, in uralele entusiaste ale miilor de asistenti.

A. Carp, ajutor de primar, a multumit de primire prin-Ir'un discurs, apoi s'au tinut timp de 3i/2 ceasuri discur-

www.digibuc.ro

Bustul lui Eminescu din Botosani (1800

www.digibuc.ro

121

suri infläcärate. Studentii C. Vasiliu si Teodor, s'au distinsprin interpretarea operilor lui Erninescu, mai cu seamä a poe-melor, «Glossa» si «Imparat si Proletar».

Inscriptiile säpate pe mormânt sunt:

POETULUI

MIHAIL EM1NESCU180-1889

STUDENTII UNIVERSITARI ROMANIBUCURESTI-JA51

OMAGIU *I ADMIRATIUNE

Aceastä inscriptie e säpatA pe soclul de marmurá albd,in fatá, iar in dosul piedestalului e gravata strofa I din«Glossa».

Vreme trece. vreme vine,Toate-s vechi si nouä toate,Ce e räu si ce e bine,Tu te 'ntreabä si socoate ;Nu spera si nu ai teama:Ce e val, ca valul trece;

De te'ndeamna, de te cheamä,Tu rämäi la toate rece.

Pe bustul poetului, mai e gravat numele turndtorului,L. Martin fondeur-Paris.

Monumentul e inconjurat de brazi si de tei, dar dealtfel e neingrijit.

Un pergament cu numele comitetului de initiativd, aautorului bustului, cu data inaugurärei, este ingropat in te-melia piedestalului.

Ziaristii cari au insotit pe studenti la aceastä serbarea lor, au scos un numár festiv «Eminescu, ziar comemorativ,Septembrie 1890". Acest nurnär coprinde, «Glossa» poezie deM. Eminescu. Necrolog lui Eminescu de B. P. Hasdeu. «LuiEminescu» poezie de A. Vldbutä. Geniu si nefericire, poeziede N. Beldiceanu. Poetul Eminescu, criticä de T. Maiorescu.«Lui... X» poezie de Veronica Miele. «In Nirvana» de I. L.Caragiale; Mai am un singur dor; Sonet; Melancolie, poeziide Eminescu, aceste trei din urma cu o criticä de J. Gherea.

www.digibuc.ro

122

0 biografie a lui Eminescu, iscalitä L., 0 alte notite bio-grafice.

Cu aceastä ocazie s'a scos de câtre ziari0.i 0 o foaie demultumire botoOnenilor, la care au colaborat: Gr. Ventura,Eug. Vaian, D. Teleor, G. Adarnescu, Jiquidi i altii.

Foaia purtä numele «Gazeta gazetarilor» consacratäaproape in intregime lui Eminescu').

erigore 5ollau.Botosani.

1) Din aceastä foaie s'a reprodus in acest volum «Paltonul lui Emi-nescu» de L. Nicoleanu.

www.digibuc.ro

Eminescu la Botoani(In anul 1886)

lubite prietene.

Intr'o zi frumoasä de primävarä, pe cand pomii prindsa infloreasa se räspAndise in Botoani vestea, ca poetul Emi-nescu s'a intors dela mänästirea Neamtului 0 cá e pe deplinsánátos.

Fiecare se gräbea sa-1 vada. L'arn vazut 0 eu pentruintAia oarä intr'un colt de strada, strangänd cu multä cäldurdmaim. lui Scipione Bädescu.

Era voinic 0 vioiu. Färä barbä, färä mustäti, päreäfoarte tändr 0 parcä nu-mi venea a crede, cA acesta e omul,ca. acesta e poetul, care a suferit aata.

Räspundea zimbind 0 fuma cu multi pofta un capdt detigara.

Purta imbrdedminte de orn nevoia§. Strae groase de0ac de0 era cald in cap o pälärie 'Malta, neagrä 0 veche,

Poetul râclea! era sänätos, vesel, multumit. Cate odatäse plimba pe stradä, intovär4it de biata lui sord, care-1 iubeaatilt de mult. Dânsa era bolnavd de picioare 0 mergea foarteanevoe sprijinindu-se de el....

Din cand in cAnd se opreau in fata vre-unei prävälii 0rugau sä li se aducä un scaun. Poposeau.

DAnsa era ca 0 el de naltä, cu fata searbädd, bolnävi-cioasä, ochii ei de o &lama suferintd catau trist, dar dulce

era dulce 0 privirea 0 zimbetul ei. . ..,

www.digibuc.ro

124

Une ori Il stäpânea o adâncA melancolie. lca incetrar; capul mereu läsat in jos.

Ii pläcea sá ráthiceascä prin locuri pärdsite, sä nu-1 in-soteascA nimeni. Se furisa in singur'A.atea aleelor din gradinaVArnav 1). Se oprea in loc i asculta cântecul pdsärilor.. apoise pleca de culegea cäräbusi, fi punea pe pahnd i stAtea cumâna intinsä, pând ce ei îi luau sborul, in vrerne ce dea-supra lui tremurau linistit florile albe, pe cari el atât de multle iubise, i cädeau molcom peste dânsul, cadeau lacrirneleprimáverei...

Intr'o zi ploioasa de toamná, poetul Imbracat fntr'unpalton terfelit I cu aceeasi pälarie in cap, cu care venisedela mänästirea Neamtului se invârtea jur imprejurulcasei de economie. ErA foarte nelinitiL Trebuia sä intre inlä-untru pentru a primi, pare-mi-se, oare-care sumd de bani.

A stat mult in ploae. De câteva ori a dat sä intre... Decâteva ori s'a intors dela usA

Nu mult dupA aceia auzii, cA poetul a plecat la Bucu-resti, de unde nu s'a mai intors

Câteva luni dela moartea poetului, inteo dimineatä, pestrada teatrului din Botosani, se scoteau in vânzare câtevalucruri o canapea, vre-o dou6 sofale i niscaiva cärti. Eramobilierul lui Eminescu. Nefericita lui sorä murise si ea, siacuma aceste cateva lucruri, toate vechi, toate härbuite, grdiaulumei de shräcia, de mizeria In care au trait cei, care le-auavut

canapeaua sotalele erau de culoare rosie:Noaptea potoht i vAndt arde focal in ctiminDintr'un colt pe-o sofa rose eu fit fata lui privescPetn'ce mintea Imi adoarme, genile-mi clipesc;Luminarea-i stitnsd'n cask somnu-i cald, molatec, lin.

22 Ianuarie 1895. Pincio (I. Faun).

G rAdina publica din Boto§ani.

www.digibuc.ro

Solemnitatea desvelirei bustului lui Eminescu dela Dumbraveni ')

Duminia 14 Iulie 1902, a avut loc, la DumbrOveni, desvelireabustului marelui nostru poet Mihail Eininescu, ridicat de d. LeonGhika, proprietarul domeniului dela Dumbräveni si fost deputat,poet apreciat in cercurile literare franceze.

Bustul oper5, de artä a sculptmului Oscar Späthe are oinMtime de aproape 2 m. 50 si este fficut de bronz, asezat pe unsoclu de piaträ. Bustul este admirabil executat ea arta, ca ex re-gime si perfecta asemAnare. Persoane, cari au cunoscut bine pemarele nostru poet, ne-au asigurat a este unul din busturile celemai bine reusite ale lui Eminescu.

Bustul este situat in parcul dela Dumbräveni, in fata splen-didului castel al proprietarlilui si in fata casei unde s'a näscut Emi-nescu, pe care d. Leon Ghika a restaurat-o ell mult gust artistic

Bustul are ca inscriptie pe o parte data nasterei si morteinefericitului nostru poet: 15 Ianuarie 1850--15 lunie 1889 ; iar trifatä se aflä gravatä, ultirna strofä din poezia: Valurilf ! Vein-turile! :

Ne'nteles reunane getndul,Ce-ti stretbate cânturile,Sboaret vesnic, IngAnându-1Valurile 1 Vetnturile !

La aceastg, frumoasä sOrbátoare artistieá si unica Omit acumla noi in tail, a asistat o multime de lume din imprejurimile Dum-brävenilor, precum si nurneroase persoane din tará si din tOrilevecine.

1) Din Conservatorul, Marti 16 Iulie 1902.

www.digibuc.ro

126

La orele 11 se incepe solemnitatea printr'o slujba religioasaoficiat& de preotul Vasile Gheorghin din Dumbraveni, asistat de cor.

Dap& terminarea serviciului divin, poetul Cincinat Pavelescua recitat o oda compusa de d-sa, in memoria lui Eminescu, odacare a fost foarte mult aplaudata.

D. N. N. Vlaieu depune o coroana cu urmatoarea inscriptie:Geileifenii, nemuritoeului poet romcla Emineseu1).

Dup& aceea eite§te o telegram& primita din partea gälätenilor.Felicia pe d. Leon Ghika pentrn nobila sa initiativä, urând

ca exemplul d-sale A' fie imitat.D. C. N. Bour cite§te o poezie ocazionalä in memoria lui

Emi neseu.D. Beidulesca, delegat din partea Convorbirilor literare", aduce

elogii lui Eminescu, care a intru pat a§à di Malt gandirea romit-neasca, transportând peste granita faima tarii.

D-sa relevä faptul ca acum, cu ocazia catastrofei dela Ve-netia, dintre toate poeziile, a lui Eminescu a fost gäsitä cea maisplendida si a fost tradusä §i reprodusä, de multe ziare si revistestraine; d-sa inchee aducând omagiile sale d-lui Leon Ghika pentrunobila sa initiativä.

D. Morariu, student la Cernauti, spune eä inaltatoarea ser-bare de azi desteaptä gânduri märete bucovinenilor. D-sa adaugaca a tinut sa vie la aceasta serbare, fiindca Eminescu a studiatBucovina, a cântat-o si imortalizat-o. Depune, in numele celor treisocietati cult urale, omagiul s&u marelui maestru al limbei românesi fermecátorul poet.

D. Berariu, redactor la Desteptarea" din Cernauti, spuneca comoara cugetärii marelui Eminescu a taiat brazda largit alimbii românesti. Erninescu a avut in viat& soarta vermelur §idup& moarte geniul sau va strábate secolele.

,La aceasta frumoasa movie româneascä, untie la inceputulsecolului 19 a luptat cu barbatie un Costache Bals, pentru pas-trarea limbei §i graiului stramosesc, d. Leon Ghika, boer neao§,continua traditia inceputii.

La marginea Bucovinei, d. Leon Ghica, a pus bustul marelui

1) Aceast6 coroanit se glselte la picioarele bustului din DumbrIveni, reprodusin acest volum.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

127

§i neasemä'natului poet roman, care a cântat cu atata caldura du-rerile gi aspiratiunile bucovinenilor prin frumoasa sa Doing."

D. Petre Greiclifteanu se urea langa bustul lui Eminescuzice, cu glas tare §i emotionat: Dati-mi voie 85, ma sprijin deaceasta statue a marelui poet roman pe care 11 sárbätorim eu totii,a poetului roman prin excelenta, multumita nu numai versurilorsale, ci gi inimei sale care a cuprins Romania intreaga, qi fr sti

cereetez treeutul, s. m inspir dela dânsul, cad profet este poetuldar, inspirat dela dánsul, sä, fad inainte-mi viitorul tarii acesteia

a§à. cum se arata ochilor mei.Vorbesc in numele meu personal, fära nicio calitate oficialä,

§i ca nimeui sti. fie legat prin cuvântarea mea.Amin cativa ani, eu ocazia desvelirii statuei lui Stefan-cel-

Mare, constatam c lipsesc câteva pietre dela coroana marelui Domnal Moldovei i graind tot ca particular, manifestam surprindereainimei care erà i este suspinul inimei intregei Românii, ea acelepietre scumpe si reià locul lor natural.

Azi insä, and un ministru al monarchiei vecine, Vlasies,cuteaza in contra legei nationalitätilor domnitoare in Ora lui,propunit ca ol maghiarizarea tuturor nationalitätilor de sub coroanalui Sf. Stefan, ca sá ajungit la 40 milioane maghiari, permis credeä-mi este mie, simplu cetatean roman, uzând de drepturile recu-noseute mie de lege §i Constitutiune, §i intrucat nicio jignirenicio turburare nu vom sá aduc statului vecin, sà prevad ea in-tr'un viitor mult mai apropiat decât ati puteä crede, vom fi 12milioane de români la olalta.

tineretea mea cea mai frageda, am jucat Hora UnireiMoldovei cu Muntenia; Dumnezeu ne va ajutä sá jucam impreunticu totii marea 11(1111 a unirei tutulor Românilor.

Neamul meu se trage dela Alba-Iulia, §i (Iona sentimente1§i im part inima mea, dragostea nemärginitii ce am pentru fetitamea §i dragostea ce am dare tara.

Aceste doua iubiri le confund intr'una singurti i sunt convinscà pronia cereascä ma va invrednicl sá sarut cununia fetitei melein Alba-Iulia, in tará la noi.

Ceeace Mihai Viteazul, Domnul roman d'inaintea cartlia M.S. Regele a primit, 20 ani consecutiv, defilarea armatei sale, arealizat pentru o chi* e peste putinta ea Carol I de Hohenzollern,

www.digibuc.ro

128

A nu indeplineascit pentru vecie. E peste putintá ca Romania, fiicamândrá, hi Romei, sá nil devie falnica stancá care sá reziste tutulorcompetitiunilor neamurilor diverse care ar tinde A, návilleasch asupraorientului european.

Pentru aceasta Roinânia trebue sä stea liberit si independentape Carpati si aceasta va fi I

D. Leon Ghilea multumeste d-lui Petru Grádisteanu si tuturorasistentilor pentru participarea lor si spitne cä, nu si-a fácut cleatdatoria dare nemuritorul poet.

D. St. O. losif a compus cu aceastá ocazie o odit care a fostpusrt pe note de d. L. Tempea din Ardeal si care a fost execntatá debáetii dela ambele scoale din Dumbräveni, instruiti in mod admirabil.

S'a mai cântat pentru prima oar& un mars al poetului Emi-nescu, o marsiliezá românti intitultä La arnie! pusá M muzicttde un compozitor francez pe spesele d-lui Leon Ghika si care, poate,va deven1 marsul national al României.

Reproducem acl prima strofa din aceastá superb& poezie:

Auzi ! Departe strigti slabii,Si asupritii catre noi,E glasul blândei Basarabii,Ajunsa 'n ziva de apoi.E sora noastra cea mezina,Gemand sub cnutul de Calmuc.Lecatä, 'n lanturi e-a ei mama,De treang tarind-o ei o due.Murit-au? Poate numai doarme,VEtteaptet moartea dela, cairn.La arme! La arme lLa arme dar Români !Frati Romani! La arme ILa arme dar Romani f

Cantarea acestei poezii a starnit aplauze furtunoase si nesfâr-site de entusiasm.

In mijlocul unei mari animatiuni s'a sfttrsit aceastá solemni-tate care va rämâne adânc intipáritá In inima fiecärui asistent; laurrná toti au fost fotografiati. (V. Ilnstratia).

R.

www.digibuc.ro

LE9 BUSTUL WI EMIllESCLIDin Parcul Dumbraueni

Peidure, ningi câteud frunzePe fruntea-i de aramei rece...Tu ce rdmai neperitoareCa geniul, când tatul trece!

Zi uântului sei-i cemte doineBe dragoste sau haiducestiPoetului ce-a fast mândriaGemairei noastre romemesti.

5i glasul lui sei fie dukerfldcar In lumea nefiinfei,5d-si uite lungile lui chinuriRcest copil al suferintei!

liatura cel putin mai blemdeiCa umbra tragicd sd fie19 celui ce 'n eterne versuriR prins, eterna Poezie.

5i stelele din golul sereiPiceind In ¡uml lui scemtei5d-i pare.' cd iubirea moartdil meingele cu ochii ei!

22819

www.digibuc.ro

130

lar cemò In serile ele toamnelUa reíseirl 8intre poteciBel laia inimei lui 8oammiCu maini subtiri si brate reci!

in ora tainicel si calmelCem8 ceata scuturei vestmemtu-iSi luna 'n cimitir veghiazeiin loc 8e canòelä mormôntu-i.

Ve cemò o trestie, un nufeirUn tei, aminte-a8uceltorIle'nfelegemò poate ce sufeirPoetii mari In uiata lor,

Priuindu-i chipul Intre frunzeUri: flit 8'01 bronzului uestmemtSi Intrebemd mirati ce cattiSub lurid, mortii 8in mormeint,

Fltunci In noptile albastreCein8 lumea infra' si petrece.Luceafeirul" o sa-1 priueascel,Cum stei: nemuritor si rece!

fincinat Pauelescu.

www.digibuc.ro

Dela inaugurarea bustului lui Eminescu din Dumbraveni (19021

www.digibuc.ro

DIN SCR1ERILE POLITICE I LITERARE ALE LU1 EM1NESCU ')

(Cfiteva spicuiri)

Cercetând articolele i manuscrisele lui Eminescu, pe cari lestrânge d. I. Scurtu inteun prim volum, ai iinpresia unui nou.unui alt Eminescu: cântäretul maestra al iubirei, al naturei si alvremilor apuse, e aol gânditorul profund i scrutätorul flu al vieteiomenesti.

Culture le. Vorbind de cultura noasträ, Eminescu constatä cudurere cfit de stràin i rece e aceastä culturit de importalie areiafi lipseste esentialul: legAtura ca sufletul poporului, a eäruia eflo-rescentä fireaseä ar trebul sä fie. La noi e ca la nimeni, cAci lanoi se incredinteazá conducerea trebilor publice mai ales celor careqi-au fi . Lit studiile umanistice" in sträiniitate, nitându-se cä tocmaiacestora le lipsesc: priceperea si simtul imprejurärilor istorice dela noi".

Stiut este, de pildá, cä 'n nici o tarä din Europa, omul carea fäcut studiile umanistice in sträinä'tate, nu este admis in viatapublica a poporului deck ca mari restrictiuni".

Si totusi, invadarea qi apoi latirea acestei culturi strä'inede spoialtt, asä de repede cum s'a fäcut, trebue sit mai aibä'cauzii mai ales a scepticismul" nostru fatä de tot soiul deinnoiri, s'ar fl opus si acestor innoiri; aceastä altä cauzä e i maiadâne. i mai dureroasä: clasa noasträ cultä, in cea mai mareparte nu este româneascä. Grecii i Bulgarii asezati in târgurilenoastre, si-au trimis feciorii la Paris si acestia s'au intors ca tineriromini". Si câtä obida trebue s fi fost in sufletul poetului, ca säopting ask de rásvrätit : Orice canalie care a deprins trei buchiifrantuzesti la Paris, aspirä de a se face acì in tara cel putin mi-nistru".

1) M. Eminescu Scrieri politice ti literate" Vol. I (1870-1857) Minerva1905.Bucuretti.

www.digibuc.ro

132

Aceeasi culturl falsä, face adeväxate ravagii in sufletul tine-retului nostru, care se lash', a crede a cultura cea adevärat ii. si cin-stitä s'ar identifick cu Därâmarea oriclrei autoritgiti dumnezeestisi omenesti". Si citeazgi. cazul unui domn copist" care declarà cl,el nu poate primi observatii desi era vorba de o obsevatie dreaptgi,ficutl cu multl politeti de un superior al d-lui Copist` ; inurmä., copistul isi dii dimisia si trimite ri, martori judeditorului cuobservati a.

Si Eminescu inchee: Se 'telege cl niciodatä nu ne-am fiocupat cittusi de putin de gradiositäti de copist, dacl d-sa si mar-torii n'ar fi studenti la Universitate, dad, acestea n'ar fi pentrunoi un semn al vremilor, ce ne asteaptä".

In altä parte, ingrijitoarea stare de pseudoculturä si dezorientarea tineretului in special, li aminteste de comparatia acestui tineretcu ciresile carora grädinarul, grAbit, le suce/ cozile pentru a secoace inainte de vreme.

** *

Ca revizor scolar Eminescu are rapoarte in cari constatä ciladevArata si unica pricinä pentru care sltenii nu-si trimit totdeaunaeopiii la scoalä e seircicia; In sate de räzäsi, toti copiii urmeazä lascoalà, la orice depärtare ar fi ea. Concluzia : leacul nu stä inobligativitatea cu avertismente si amenzi, ci in imbunätätirea stäreieconomice.

Vorbind de päcatele si lipsurile scoalei, revizorul-poet 1si ex-priml credinta el: Scoala va fi buna, &and popa va fi bun, dareamicA, subprefectii oameni ca sg, stie administratie, finante si eco-nomie politicl, invätätorii pedagogi, pe când adicà va fi si scoalawall, statul stat si omul orn, precum e in toatl lumea, iar nucum e la noi".

Pinà atunci, scoalele jud. Vasluiu, d. ex. sunt: cele mai buneposibile precum lumea lui Leibnitz cu toatä mizeria si nimicniciaei vldità, este cea mai bunä lume posibilà, aci posibilitate siexistentà sunt identice si ceeace e posibil existii".

Fiindcl, spunea in rapoartele lui tot adevärul, care doare,fsi aträsese persecutia prefectului de Iasi si prin aceasta un aviz alConsiliului permanent pentruca nu si-ar inspectà scoalele destul dedes ; la aceasta räspunde Eminescu printr'un Protest in contra unuiaviz al Consiliului Permanent" in care arAtând, netemeinicia acesteiobservatii, insirä toatii sumedenia sarcinilor unui revizor din vremeaaceea si cere s5, i se arate si lui un alt revizor, care ar fi fäcutmai mult deck dânsul, amintind el: Fiindcl, legile timpului siale spatiului sunt apriorice si nu sufár nici o discutiune, de aceeavg yeti convinge cä indatorirea de a inspecti scoalele din 15 in

www.digibuc.ro

133

15 zile este o iMposibilitate, asupra egreia n'a insistat nici chiarMinistrul, care a emis ordinul respectiv".

** *

Literare. Vorbind de literatura noastrg de eri, a bätrânilor",fatg de cea moderng, poetul se resimte de ngzuintele sufletului luiindrà%git de lucrurile si vremile care au fost odatg; la aceastä sim-tire, adgogänd si constatarea de fapt, cg cultura noastrg modernäe o importatie sträing, el, poetul nostru eel mai de seamg, ne inär-turiseste cg in mijlocul seriitorilor nostri de eri, se simte bine sicomod ca Intr'o cameril ineglzitg", iar in mijlocul celor moderni,ca intr'o eamerg rece goat& in care ar fi murit eineva". Ca oadevgratg anomalie II izbeste li psa de leggturg fireaseg intre culturasi literatura noastrg:

Cultura claselor privilegiate eel putin e eu mult asupra lite-raturii Orel lor, dar e strginä; literatura e nationalg, dar e inurma culturii. Popor de contraste e o frazg.

0 chestiune care 11 preocupä foarte mult si asupra cgreia,tocmai pentru aceasta, revine foarte adesea, e aceea a teatrului.'Teatrul e o scoalä si de aceea nu se poate indeajuns indigng inpotriva pieselor cu cuprins imoral : pe care", zice poetul, eu, sgam o putere, le-as pune sub priveghierea tribunalului corectional..."

In acelas sens, declarg a sant mult mai de preferat pieseleeu puting valoare esteticg, in cari hie& eea eticg ar fi absolutg.Admite ckiar caracterul vulgar In dramele nationale: onest, bunsi drept ea litera evangheliei, .... numai corupt A, nu fie" cgci :adeseori e mai de preferat apa cea vie, curatg, proaspgtä, careconstitue o conditiune neapáratg a vietei, iliaintea chiar a parfu-matelor vinuri ale orientului 1).

** *

Politico. Dintre chestiunile politice, il preoeupg in eel mai inaltgrad viata politic& a Românilor din Ardeal, pentru cari a scris ar-ticole de o logicg atat de limpede si de o energie atât de vajnieäsi necrutgtoare, inegt e un Ocat c& ele nu se glsesc mai la hide-mina tuturor cititorilor de carte româneascg.

Constatând mai intai binele netäggduit §i nemgrginit pe careUngurii II fac fratilor de dincolo ea persecutiile lor, declarg cg eo mare släbiciune cii Românii isi cer, isi cersesc" dela Unguridrepturile cari :.... ,,ni se cuvin si cari trebue sä ni le lugm pealtg cale".

I) Aceste constaari ne amintese foarte deaproape repertoriul teatrelornoastre de varg, §i in parte Eti a celorlalte, ea piese in cari imoralitatea pare sg.fl ajuns la rangul de conditie dramatieL

www.digibuc.ro

134

De adresat ar trebul s5, se adreseze Rornânii de dincolo numaiMonarchului, care e dator s5 asculte natiunile. Ott de dumps egindul c& Românii sunt aserviti dincolo, unui popor care nu ni-isuperior prin nimic, cAci când e vorba de limba lor: ...ar trebulsA le fie rusine de ea", si tot ash le stA superioritatea lor cu

legislatia, arta etc....

Sociale. Creftinismul. Pentru cugetAtorul-poet, crestinisinule o religie cu atât mai superioarA, eu atât mai sublima, eu cât s'aadresat mai mult celor umili i slabi, iar iertarea pe care ea ointinde asupra tuturor pAcatelor noastre, dovedeste cea mai adânc&

cea mai dreapt6 pricepere a lucrurilor omenesti : Crestinism !religiune a säracilor si a nenorocitilor, a femeilor perdute (fiindcAatätea ademeniri le ineonjurä din partea celor bogati), tu estifloarea rAsAritä din sArAciinea imperiului roman, rAsAritä din sclavii,ce existau spre batjocurit stApânilor lor, din oamenii Me& drept,din oameni cari siliti erau sA-si nAimeasc& bratele cu orice pretspre a nu murl de foame. E atâta martiriu in &Aden& fiecAreifemei sArace, atâta martiriu in furtul celor ce-1 comit de nevoiesi atâta orbire-sacrilegiu in cei ce-i condamnA. Nu invoc siábi-,,ciunea de inimA, nici mila nimAnui I Ceeace invoc este dreptatedin insäsi imprejurArile acestea, este dreptul ce-1 au acesti oamenila existentA, un drept normal prin aceea cA existi, i inaposibili-tatea de al exers& (almintrelea) dealt In modul in car9-1 exersA.0, judecAtori orbi ai slAbiciunilor omene.sti, de ce i voi nu repre-zintati deck o clasá de oameni!

Si nu scapä prilejul de a pune in lumina conceptiei prinexcelentä altruistfi, a crestinismului, conceptia strâmt-egoisa a unoranumite clase de indivizi, si vedeti cu ce puternicii, cu ce inversu-natä si caustic& antiteza: Fiecare clas& omeneascii ti are logicasa, o logicA exclusivA, teribilA, cumplitä. Acesti dandij avuti, cariimpart banii lor la chelneri si en greu si-ar intinde mâna sprea da ceva celui särac. Ar chem& sergentul de ulitä ca sA-1 puesä-1 inchidá. Imoraliei cer dela altii moralitate, lenei, ei pretinddela altii sä lucre, stupizi, ei pretind dela altii ca sA fie cuminti.Cum sä numim acea ming, ironicA, en care acesti oameni 41 râdde moralk de catonism, de autorii cari predicä imperativul categoric?

* *

Chestiunea evreiasca. E de o vitall insemnAtate, pentru el,nesfArsita chestiune evreiascA i e de mare interes pentru noi sAvedem aceastA chestiune In lumina unei minti as& de alese.

Evreii In genere: CI semintie, care eistigit toate drepturilefärä sacrificii i muncá, e c,ea evreiascl. La orice popor drepturile

www.digibuc.ro

135

publice si private au fost rezultatul unei munci seculare si a unorsacrificii insemnate" ....

El (Evreul) reprezintä concurenta nesänätoasä a muncei rele,superficiale, cu munca dreapth. si temeinicä .. Eftin si rau" edeviza evreului pang ce ruineazä pe lucrátorul crestin, scump siräu" e deviza lui, când rärnâne stâpânul pietei ...

Un autor francez, al cárui nume nu-1 mai tinem minte, aarMat cä din cele mai sângeroase sacrificii ale omenirii, neamulcare s'a folosit mai mult, flea, sä risce nimic, au fost Evreii"

Ask find ei pe deoparte, iar pe dealt& parte drepturile si liber-tätile unei clase, ale unui popor, fiind firesti numai atunci cândele sunt rezultatul unei munci pozitive, al unei sfortäri si de foartemulte ori al unor jertfe, evreii, (tau cum sunt, n'au dreptul siiceará drepturi.

i când la aceste consideratii generale se mai adaugá si altele,particulare evreilor dela noi, ca acea nenorocitá agitatie prin presaeuropeaná in favoarea evreilor dela noi si impotriva persecutorilorromâni", atunci simplele si generalele constatäri de rece gânditor,devin indignare si inversunare de fiu al neamului lui de plugari sipástori, cari cu o Intreagl viatá de muncá nu pot prinde cu minteaexistenta unui neam care nicgeri nu face altceva deck precupe-teste lucru stgin", produsul muncei altuia: Evreii fac din jurna-

listica europeang ceea ce au fäcut din bäuturile spirtoase lanoiotravä ...

Prin ce munch, sau sacrificii qi-a cistigat dreptul de a aspiràla egalitate cu ceatenii statului român? Ei au luptat cu Turcii,Tätarii, Polonii si Ungurii? Lor li-au pus Turcii, când au infrânttractatele vechi, capul in poale? Prin munca kr s'a ridieat vazaacestei täri, s'a desgropat din inváluirile trecutului aceastii. limbh?Prin unul din ei si-a câstigat neamul românesc un loc la soare? Decând rachiul este un element de civilizatie? Cine nu-si varsäsângele pentru petecul sttu de pámânt strämosesc, poate sä precu-peteascä inainte chibrituri si vacs ... si culmineazä cu. urmätoareainläntuire logicá, de o neobisnuitä energie: De aceea vom rezumitjudecata in forma unni fetva al eicului-Islam zicând:

Legea zice, cit cine conspirä cu sträinii in contra institu-tiunilor tárei si a poporului in mijlocul cäruia träeste, este unträdätor. Meritä un trädätor drepturi?

Nu.Dar, o pricepere atât de multilaterall si o minte atât de

limpede nu putek privi lucrurile dintr'o singurä lature, ci le luminksi le cuprindek din toate punctele de vedere, incât concluziile lorsä se impunä cu toatá necesitatea evidentei : in aceastä chestiuneevreiaseä, ne avem si noi pácatele noastre, partea noastrá de räs-pundere; si isi au qi ei victimile kr.

www.digibuc.ro

136

G-oana noasträ dupä functii e urmath de golurile in meste-suguri si in comert, iar aceste goluri trebue sä, ghseasch, ... de nuo suplinire, cel putin un surogat in mesterii qi negutitorii rai,pe cari sträiniitatea fi svarle din sanul ei ca pe niste elementennetrebuincioase".

Regulanientul organic a desfiintat breslele i ulterioare reformeliberale imping tineretul spre functii.

lath' cu o singurh trhshturä, de condeiu, pe functionari i boalafunctionarismului: Astfel s'a inmultit rusinea de munch i prole-tariatul eondeiului, aceastä, clash vesnie nenorocith, condamnatä, lacelibat si la mizerie, luptând prin urh, intrigi, calomnii i vielesugpentru pânea amara a budgetului i inecand cu o rara obräznicienorice munch spiritualä. adevArath, orice merit adevhrat.

Cu ca,th' amäräciune, apoi, loveste el in golul formelor pecare, in graba de a ne civilizà err orice pret le-am luat de undeam gäsit, si cum le-am ghsit in dauna progresului normal, shnätos.

E prea firese, ca in tara reputatiilor usurpate, a jurnalistilorfärä carte, administratorilor färä, 4tiintä, profesorilor färä elevi,ocademicianilor etc., intr'o arä unde aproape toti reprezinth numaiforma goalä, a culturei nici de cum cuprinsul, evreii cari samAnhin superficialitatea muncii cu generatia actualh din Romania, ch-lärind pe fraze umanitare i egalitare, pe care le-au invätat delannoi, sà cearä dreptnri egale cu noi".

OHM de putini ar ti evreii, cari, prin valoarea kr personaläse deosebesc de marea majoritate neproductivh i coruptibilä, Emi-neseu distinge totusi prin foartP dese reveniri asupra lorcomphtimeste, eä i ei trebue sà sufere ponoasele celor multi si rhi :

Adhugim din nou, eä ne pare rhu de acei relativ putini,nchiar dach s'ar eompune din 2-3000, eari s'au identificat cu aceasthtart), si totusi trebue sh se vadri in aceleasi conditii de drept publiccu imigrantii mai proaspetí ; ne pare rhu de evreri spanioli" carin'au nimie cornun cu cei poloni,dar fiecare poate pricepe, eäintr'o arrnie stráinä, care se apropie de noi, nimeni nu va eäuth

deosebeasch pe putinii amici, ce i-ar putek aveh acea armie. §iEvreii stint o armie economicá, o rash de asociati naturali contra atot ce nu e evren."

Si in altá parte, mai energic si mai categoric:Cà sunt i evrei, ce meritä egala indreptätirecine o contestä?

»Dar noi nu suntem Sabaot, care voià pentru un drept sá cruteSodorna, nu putem, pentru numhrul mhrginit de Evrei folositoritärei, sh däm depline drepturi sutelor de mii de venetici Repro-ductivi, eari 'n ultima linie trhese din precupetirea muncii, ba avietii poporului nostru.

Solutia? Ar fi poate aceasta: sá plece toti cei rhi i sh rhmanacei 2-3000 cari fiind oameni de treabh i cu dragoste de tara noasträ,

www.digibuc.ro

137

ar fi un element folositor;sau Inca : vorbind numai românosteunindu-se prin casatorii: pânä atunci insa natia va simt1 ca peceva strain in corpul ei, ca pe un parazit care usuel maduva stra.-vechiului stejar".

Plece 99 procente in America sa-si castige acolo prin muncaproductiva prtnea de toate zilele i atunci cu cei ce vor rämâneanne vom impäch usor, dar ping atuncea sä mai fie Inca sapte aliante,ca cea universala, care a& conspire ca ufile inchise, in contranatiei rornânesti, noi vorn sti sa, le aratäna totdeauna lungul nasuluiaci nu ne späriem nici de injuraturile presei jidovesti nici dedeclamatiile oratorilor idealiti, pe câtia vreme e vorba de exis-tenta poporului nostru."

intreb unde sä te opresti cu spicuirea intr'un lan cuatâta bogMie de rod, cu atata frurnusete de culori, cu atâta adierede viatä ?

Aläturând aceasta opera unica, lângä toate publicatiile bune(läsând sumedenia celor slabe) ce apar astazi prin multele revistesi volume, ti se lämureste ca o evidenta, fireasca ee mare si ce izolataopera s'a faptuit acum câteva decenii, de cea mai aleasa gândireromâneascä.

Pentru a da numai o infatisare de incheere acestor culegerifficute in treacat i far& nici un gând de sihtema, transcriem urma-

Joarele rânduri, serise de poet cu prilejul serbärilor dela Putna (1871):De aceea, dacä serbarea intru memoria lui_ §tefan va aveâ.

Insemnatate, aceea ar fi o dovada mai mult cum-ca ea a fostneuprinsa in sufletul poporului românese, i s'a realizat pentru c'atrebuit sa se realiseze, dacä va trece insa neinsemnata, atunciva fi o dovada cum el a fost expresiunea unor vointe individualenecrescute din samburele ideilor prezentului".

Schimbând aci euvintele tefan eel Mare" prin M. Emi-nescu", aceste rânduri finale pot servi de räspuns acelor scepticide azi, cari au primit cu neincredere initiativa Gälatenilor pentrusarbatorirea unei glorii nationale ea aceea care se chiama MihailEminescu.

Gr. Fortu.

www.digibuc.ro

Eminescu i Idea Iul national')

«Schimbati opiniunea publica, dati-i o altd directiune,rdscoliti geniul national spiritul propriu §i caracteristic alpoporului din adâncurile In care doarme, faceti o uria...ä.reactiune moralä, o revolutiune de idei, in care idea romtinesc ,

sä, fle mai mare decât uman, genial, frumos, in fine fiti români,români §i iar români».

«0 ! nu trebue oameni multi pentru asta... Spiritul publiceste fapta putinor oameni. 0 singura frunte unsä, cu mirul luiDumnezeu e in stare sä farme oceanul cugetärilor omene§ti,o singurä, volburä, giganticA, care sä, se inalte din fundul abi-,sului marii pand sus in nourii gAnditori din cerul luceará-rului ce se nume4te geniu».

1) Din «Geniu pustiu» roman de tinerete al lui Eminescu, desco-petit de curtInd si tipilrit In editura institutului graft «Minerva» dinBucuresti.

www.digibuc.ro

Creangei i Eminescu

Au trait impreund un 5ir de ani in cea mai des'avAr5itaprietenie. Biograffi lor, 5i in deosebi d. Panu in «Amintirile»sale despre «Junimea», 5tiu sä povesteascd multe amdnuntedespre legdtura dintre dan5ii, provenità (Jin o perfectd inru-dire sufleteascd. Acum, când o casd de editurd nationald punela dispozitia publicului operele complete ale ambilor scriitori '),nu va fl poate de prisos sd reproducem catevä din aceleamdnunte 5i sa insistdm putin asupra acestei inrudiri.

S'au cunoscut probabil intre anii 1874 5i 1876 In casardposatului Bodndrescu, zice d-1 Goro vei 2) 5i in curdnddupd ce se cunosc, Eminescu introduce pe Creangd in cercul«Junimei» 5i. prin aceasta 5i in literaturA.

Mud atunci Creangà nu scrisese cleat literaturd didac-ticd, impreund cu alti institutori. Faptul ed. dupd. intrarea sala «Junimea» a publicat seria de pove5ti, inceputá cu «Soacracu trei nurori», dà inteadevar de presu pus cd acel talent afost descoperit de Eminescu 5i cd, mai cu seamd la indemnullui a continuat a scrie.

«Creangd zice autorul anonim al unui articol come-morativ 8) a fost descoperit de Eminescu. Dupd, ce s'a rds-popit 5i a rdmas numai institutor, vent in contact cu Eminescu,

2) Institutul tipografic «Minerva» a editat. dupti Eminescu, peCreangil, In o editie complecta.

2) Afirmatia d-lui Gorovei, (din «Sezlitoarea», V. p. 193) ca Eminescu§i Creangá s'ar fi cunoscut Intre anii 1866-1867 nu ni se pare verosimild.

2). «Era Nouit» din 7 Ianuarie 1890.

www.digibuc.ro

140

pe cand acesta era revizor scolar in judetul Iasi, deci pe la1874. Piatra pretioasd, care sedea ascunsA in pulberea scoaleiprimare, a strälucit ochilor pätrunzAtori ai revizorului poet.Cine stie cat iubea Eminescu poporul roman, cel ne-atins Incade valurile civilizatiei, fsi poate da seama cum a trebuit sápretuiasca Eminescu un talent cu totul neinfluentat de acelevaluri. De aci prietenia intre Creangä i Eminescu. Sub in-demnul acestuia, Creanga s'a incercat sa scrie».

Contrar afIrmatiunei, cä Creanga n'a fost introdus deEminescu 1), admitem pärerile citate ale anonirnului biograf,cu atat mai ales cä interesul lui Eminescu pentru Creangd,pe timpul in care acesta era institutor, rezultA si din acteleoflciale, in care revizorul Eminescu recomanda cu cbildurdcdrtile scolare ale lui Creangd ca find excelente.

Nu este insa mai putin adevärat cA prietenia deplinAintre ei nu se stabili decat in urma intalnirilor in cercul«Junimei».

«Legätura se stabill astfel zice d-1 Panu 2) in cat peurmä mai nirnenea nu mai váza pe Eminescu fArA CreangA

pe Creangá färä Erninescu; arnandoi veneau la «Junimea»amandoi eseau.

Ce faceau i unde se duceau«Plecau amandoi si se infundau pe la vre-un crasmar

din pärtile exterioare ale orasului. Acolo nu se puneaupe bäut, cum se pretindea, sau cum se crede cAci multicred ca. aceasta ar fl ruinat sänätatea si a lui Eminescusi a lui Creangd; nu, ei se puneau sg, trdiasca vialacare le placea lor, viata simpld i primitivA. Era o pld-cere pentru ei ca sa, se aseze inteo odaie din fundul uneicrasrne, pe laviti de lemn, cu bratele rezemate de o masämurdarä... Creangd, istorisind povesti din batrani si delatard, Eminescu croind visuri, cum ar trebui sA fie poporulroman...»

Si prietenia aceasta a durat pänä la sfarsitul vietii lor.«In dosul casei sale, mos Creang6 aveh un cerdac lat, aco-

Vezi intro allele i «Prefata» d-lui Gr. Alexandrescu, pag. 7.2) «SiiptámAnan 1902, No. 21, p. 190.

www.digibuc.ro

141

prit de stre0nA; Acolo spunea el §edea Eminescu zileintregt, toldnit pe o saltea, cu ochii pironiti pe dealul Ciri-cului ; acolo a scris el Doina ,»).

Care erau motivele psihologice ale acestei legaturi ?Judecând pe Eminescu prin prisma unilaterala a pesi-

mismului, prietenia dintre cei doi scriitori s'ar päreh para-doxald. Lumea erh obicinuitA sA §tie, cd Eminescu cel inzestratcu o culturA apuseanA considerabilà, admiratorul Nirvanei,victima mediului social 0 mai nu §tiu ce ... n'are ce cAuthin tovArkia optimistului, veselului 0 seninului CreangA.

Excesul de teorii, lipsa de date biografic,e 0 de cunoa.5terea materialului literar facuse multimea sa considere in cei doimari scriitori români douA firi eterogene, cu idealuri 0 direc-tiuni estetice opuse.

Adevárul insA este tocmai contrarul. Firile aceste se do-vedesc din ce in ce mai omogene, mai ales in obAr0a bor.Un Or de trAsäturi comune din lumea lor de cugetare iiune0e.

Din schitele biografice rezultd mai intâiu cA amândoipAstraserä o bunä parte din firea primitivA a tAranului mol-dovean.

Nationalismul acesta local, atAt de caracteristic pentrumulti scriitori moldoveni, se manifestä intre allele 0 in ge-lozia pentru limba locald, o gelozie cu atht mai intemeiatA,cu cAt limba scriitorilor moldoveni contimporani este de obogätie superioarà 0 amândoi se servesc pAnä 0 de forme0 cuvinte absolut dialectale, pe care rewsc a le populariza.

Amândoi aveau o orientare deplinA in literatura popu-lard. Eminescu ce-i drept, cetise 0 culesese mai multä 0anume din toate regiunile locuite de români, cAci idealul sauaveh orizonturi mai largi. In tot ce a cules insd Eminescuvedea mai mult elemente de studiu 0 de inspiratie poeticd,un priiej de a pune in practicd principiul atât de clar con-ceput in mintea sa, cd orice poet trebue sA se incalzeascA lavatra strAmwasca a literaturei populare. Creanga insA nuadunh anume material de studiu, ci il prelucra de-adreptul,

1) Artur Gorovei. «ezeitoarea», loc citat.

www.digibuc.ro

142

fie din auzite, fie din memoria sa, fdra a trece mult margi-nile strictei povestiri populare, dar dându-i cu toate asteanota sa personalä, poleiala frazei si umorul.

In felul de prelucrare a materialului popular Creanghinteadevar nu are multi semeni in literatura universalh. Cáciel nu este nici un simplu copist de povesti ca toti cei ce, infrunte cu fratii Grimm, s'au pus munca grea in serviciulstiintei, nici nu este un falsificator al spirituIui poporului, caMusaeus si multi dintre romanticii germani, sau ca erte-mi-se comparatia un Pop-Reteganul din Ardeal, ci rämâneIn acelas timp si artist in puterea cuvântului, poet fära ainventa, fära a adhoga dela sine deal simtul cald si meste-sugul limbei armonioase.

find vorba de povesti nu vorn uith nici faptul ch,chiar si acea ramurd a literaturei populare nescrise, in careumorul burlesc si anecdotele fdrä, perdea prepondereazd, leera bine cunoscuta ambilor scriitori. Manuscrisele lui Emi-nescu bâjbâe de glume populare. de asemenea si ale luiCreangh 9. in povestile tipdrite nota burleasca nu o intâlniminsh decât foarte discret accentuath in scena din pädure, deo fineth extraordinard, dintre Mos Nichifor si evreica.

Ceeace ii lega mai strans erà färä indoialä o intelegeredesä vârsitá asupra conditiilor de vialá si culturä nationald.Nu nationalismul de bâlciu si de stradh, de care e capabilorice aventurier politic, ci cultivarea ideilor fundamentale deconservare etnich, a traditiilor mostenite, a tot ce constituecaracterul puritan de rash, iatä ce-i preocupà In acele lungiintAlniri, de cari ne povestesc biografii.

in cadrul acestor con vingeri inträ natural mai intâilimba si literatura lor, pe care o faceau in sensul acesta, in-terpretând gândirea si simtirea poporului ; intrd si dragostealor imensh pentrU trecut si nädejdea inteun viitor mai bun,dar intrá mai ales excluzivismul de rash, sovinismul nationalpe care II nutreau de o potrivd.

Amândoi erau inflächrati adversari ai straturilor destrdini, cari amenintä cu falsificare cornplecta spiritul national

1) Vezi Teodorescu-Kirileanu, articolul din «Sezáltoarea» V.

www.digibuc.ro

1.43

in toate 0 amândoi combateau cosmopolitismul. Ca 0 Emi-nescu, ale cdrui filipice In potriva elementelor strAine suntdestul de cunoscute, «Creangd zice d. Panu era un natio-nalist fanatic, un du§man neimpAcat al Evreilor, un iubitoral neamului 0 toate discursurile sale erau pe asemenea terna»...

Toate aceste laolaltA : pästrarea pOrtii mai bune din fireade tOran; dragostea de patrie; poporanismul in limba 0 lite-ratura ; adoratia trecutului ; culturä pationala pe toatA linia ;escluzivism fatA de sträini 0 wvinism national intransigenttoate aceste sunt legaturile suflete0i dintre Creangä, 0 Emi-nescu, legAturi cari ar trebul sä uneascä pe toti scriitorii ro-mâni de valoare.

,Preludii". Hanle Chen8i.

www.digibuc.ro

C II) I 0 C 5 e CJTUA MEMORIA ROIAANORUM GLORIA

aol uor trece cum trecura,51 ca tloe D'or mal ri ;Geoll marl 01 le dau ueacurl,Deacurl geolu te-or Durr)1.

5tapâoea5ca ImparaVlbumi oespus QemärgIDlte,ale tale uer5url 5flote5uot comorl Depretuite.

51 filo3ofia 'otreaga'GU 71) uersurl o 1b5urrAaratásod olrDlcolciaGrecatoare-a a5tel lurr)l.

0e-al c(iotat e-o'rAelepciuoeGreu 'acurna de ra5pur)5,Oacl 7r) tloe fei 5cgr)teea5pirltulul Depätru05.

51 al mer5 cu 'Dci)lpulrealodarat cu rDll de ueacurl,Ciode 1)C.1 ga5eal 01rDlca

2lo a torDurllor bracurl

www.digibuc.ro

145

Desgustat de acea5ta lumeputâod 5a te'Dleleaga;

trait ID tloe TD5u11,

creat o lume 'otreaga:

De 'del nelblele5e,De 51 5uot cu Totele5,O filo3ofie adâocaee dip ueacurl al cule5.

Râurl de câotarl maestreta ger)lala mlotecâotat ulaculul asta;

lilacurl le-or câr)ta 'oalote

creat forme dluiDef+-)elaocollce cae5t amor 51 dulo5le51mte 'otrâo5ele copila.

espd ml5terio5 reuar5abuoa, dulcea ei uapae,re-a el fala 'oggodurata,eum 5ta 51r)gura 'r) odae.

a uor trece cum trecura,ca floe n'or mal r,

GeD11 marl DI le dau ueacuri,1..)eacurl geolu te-or Duml.

a. manolescuMirosloveVi-Suceava.

22849 10

www.digibuc.ro

Plemoriu asupra familiei Eminescu(Comunicare feicutil D-lui Cornen Botez)

Scumpe Amice,Ca urmare cärtei po0ale anterioarä acestei saisori, iatä

desl4ri1e ce le pot da :Am fost 10 frati 0 surori.1. *erban a studiat medicina la Viena 0 la Erlangen in

Bavaria. In Viena ca student in ultimul an, tinea de casaunui medic renumit pe atunci, anume Opolzer. A murit deoftic5, in Berlin, unde se dusese sä se caute in 1874.

2. Nicu. A studiat dreptul; caracter bland, traiä pelângä tata; foarte bolnävicios. S'a impmcat in Ipote0i curânddup5, moartea tatei, din cauz5, de boalä.

3. Iorgu. Semänä la fatA cu mama. El-A inalt, brun-alb ;a fost trimis la Berlin ca sub-locotenent, atmat cu serviciulla o companie de infanterie. Dintr'o cázaturä de pe cal, la omanevrà in Brandemburg, a zäcut doi ani §i i s'a trasmoartea. A murit la 1873.

4. Ilie. Studia medicina in *cohla lui Davila, semänàcu tata; blond, cu ochi albmtri. A murit la 1862 sau 1863 detifos prin molipsire dela bolnavi.

5. Marghioala, a murit in vArstä de 7 ani, innainte d'am5, na§te eu.

6. Mihaiu (poetul).7. Aglaia. Cäsatoritä la 1870 cu I. Drogli, profesor de

pedagogie din Cernauti ; a avut doi bäeti. Drogli murind, s'a

www.digibuc.ro

147

remdritat cu un oflter austriac, Von Gareiss ; cu acesta n'aavut copii. A murit acum trei ani.

8. Harieta (Henrietta) a ologit la varsta de 5 ani si nus'a mai indreptat, a murit la 1890 de pneumonie.

9. Matei. Ne stim. Sunt stabilit definitiv in Severin,Cdpitan in retragere, pensionar.

10. Vasile. A murit mic de 1' 2 ani, venea dupä mine ;abia imi aduc aminte de el.

Deci am fost zece.*

* *

Tata. Era de loc din Cdlinesti, din Bucovina, satIângd Suceava. A invätat carte in Suceava, 3 clase, la unanume dascalul Ionitd. Un Baron Mustatd din Cernauti(necasatorit) luand Dumbrdvenii in arendd dela Bals (tatalui Constantin 0 bunul lui MO, care a murit nebun), a adus0 pe tata scriitor, si dupd expirarea arenddrei, Mustatd s'astabilit in Botosani (biserica Vovidenia e ziditä de el, in mij-locul ei, e si ingropat);iar tata a rdmas la Bals, care mu-rind si el, sub flul sdu Constantin poreclit tähältoc (ConstantinBal§ DumbrAveanu Tdbältoc, fiindcd, era scurt si gros) aajuns administratorul Dumbrdvenilor. Acest Bals mai aveain Basarabia un frate, care avea acolo rnosiile : Cahulul sauFrumoasa, Tomaiul si Mingirul. Acesta murind de holerä incdneinsurat, a fost mostenit tot de Constantin.

Bálusestii erau cloud, neamuri, cari nu se rubideau inde ei, Bal§ Dumbrdveanu, a cdrui familie s'a stins,--0 Bal§Frideric Lungu (sernänd cu Frideric cel Mare si era orn Malt)originali din Darabani, si din tulpina cdruia, sunt toti Bdlu-§estii de azi.

Din personalul lui Bals, (dacd te intereseazd) fäcea parte :Intendent general, advocat si consilier intim (Hoffrath) eraConstantin Hurmuzaki, cunoscutul om politic (fratele istori-cului Doxaki), care avea 2.000 de galbeni leafá pe an, Ena-covici, tata advocatului din Botosani, a lui Alecu, senator saudeputat actualmente; era seful guardei. Tatál lui Siriteanu ,),

1) Victor Siriteanu, fost prevdinte de tribunal la Botovtni.Cor. B.

www.digibuc.ro

148

fost magistrat, nu stiu pe la ce Curte, erà frizer si barbier.Tatal locotenentului Hakman era stahlmaistru (seful grajdu-rilor). Sotir Zamilropol, fecior in casä; Karl Hein era sefulvelnitei. Doctor de casä era Holtztreger, sträbunul coleguluiD-tale, Alexandru Frank, tot prezident prin Moldova. Mamatatei lui Alexandru Frank, era fata D-rului Holtztreger sisorä cu mama D-rului Hynek din Botosani. Tatal meu eraadministrator pe Dumbráveni, avea intretinerea si 250 degalbeni leafd pe an. In colo sute de slujbasi mai mici.

Catesi patru mosiile lui Bals, Durnbrävenii, Cahulul,Tomaiul si Mingirul, aveau o suprafatà de 68.000 de fälci(sease-zeci si opt de mii). 200.000 de pogoane, sau 100.000de hectare.

Bals in titlurile sale, adaugh totdeauna «si proprietara 68.000 de Zilch).

Bals, avea mare släbiciune de cai, ca si Alex. Marghi-loman; avea rasA curat arabä. A murit, relativ orn tindr, dedalac (cArbune); fäcut la ceafä si prin molipsire dela cal.

Luase de sotie pe o artista dela teatrul imperial dinViena, cu care a avut un singur copil, pe Muti, care a muritnebun in DumbrAveni, la o virstä inaintatA, peste 60 de ani.

Tata avea ochi albastri; caracter foarte violent, dar inschimb foarte bun la suflet. Avea o putere herculianá sivorbea bine ru1ene0e 0 rusege.

Mai avea o memorie uimitoare; numai din contactulcu Bals, Hurmuzaki, invAtase bine nemteste si binisor fran-tuzeste. Cunostea aproape toatA Moldova. De exemplu : De-1intrebai, cine-i cutare apoi spunea nu numai cine-i, darcine era tatd-sAu, a cui fat& era marra-sa etc.

Scria, nu caligraflc, dar foarte lizibil, si stilul era scurtsi concis; caracter ferm, nelingusitor, rezolva imediat ces-tiunea si de aceea il iubia Bals. Avea o mare aversiunecontra grecilor, nu stiu, din propria lui con vingere, sau flindcdBals nu-i putea suferi pe greci.

*

* *

Mama era a 4-a fatä a stolnicului Vasile Iurasca din satulJoldestii, si a Paraschivei, näscutd Dontu. Acest Dontu era un

www.digibuc.ro

149

muscal, dacä, nu cumva cazac. Numele lui adevArat era AlexaPotloff ') fugit, nu stiu pentru ce caz politic, din Rusia, i pripäsitpe malul Siretului, nu departe de Saraflnesti, unde, deghizat inhaine de tAran, se ocupà cu prisaca (stupinä) i venise cubani multi din Rusia. Vorbea bine nemteste, frantuzeste, po-loneste, dar nu se da pe fatä, trAia incognito. Si-a luat camenajerA pe lâng5, el pe o fatA din SarafInesti, anume Ca-trina, flica unui täran, Ion Brehuescu, cu care, trAind in con-cubinaj, a fäcut pe bunia-mea. Mai târziu, Catrina, desimult mai tinArá decat Dontu, a murit de holerA inaintea lui,

venind Vasile Iurascd arendas pe acolo, s'a amorezat de fataDontului, Paraschiva, si a luat-o in cäsAtorie. L'a umplut Dontude bani. Ca «zestre» a mai luat IurascA inch' cloud mosii inarendl Venind muscalii la 1828, si in drumul lor trecând odivizie, brigadä sau regiment, pe la Sarafinesti, i poposindacolo, ofiterimea arogantA a intrat in curte i in case, incisme i plini de praf, tärà sA intrebe, fdrA nimic. La ve-derea lor, copiii : mama, care era numai de vr'o 6 ani, maicaFebronia, Olimpiada, o altà sorA SAftica, au Inceput sà tipe

s'au ascuns pe sub paturi ; Iurasca era pe mosie, iar bu-nicA-mea, in dosul caselor la o bucAtArie. A venit atunci laea o servitoare, Maria, tigancA roabA : «s4ri cucoand, cA aunAvalit muscalii si au speriat copiii». Paraschiva era o femeevoluminoasd, 'naltA i groasä., cu sAnge rece, nu &idea niciodatA lucrului p importantä, mai mare decât o avea ; s'a duslinistitä sus. iar muscalii au intAmpinat'o arogant. Atunci ainceput dAnsa a le vorbi ruseste. A .1! &trap! au räspunsmuscalii i s'au descoperit, si care de care era mai delicatin vorbA. Curând veni i Iurasca dela amp i le-a intins masä.

Cu aceste trupe era si un intendent (general de inten-dentA) care le insotea pentru aprovizionare, 0 care se numeaJeltuhin (mama II pronunta cu accentul pe u nu pe i) cevor fi vorbit ei ruseste cu bunicA-mea, nu stiu, cAci pe corn-batanti i-a imbätat IurascA, Krupp, si-au adormit morti ; numai

Dontu era porecla ce i-o diiduse locuitorii in mijlocul diroraporeclit pe care el §i-o insuOse pentru a se perde numele ade-

vitrat ; iscitlea Alexa Dontu.

www.digibuc.ro

1.50

Jeltuhin a ramas treaz, si dupà ce toti s'au linistit, a trimistrAsura si a adus pe Dontu, care, cAnd s'a intâlnit cu Jeltuhin,s'au imbrâtisat si sdrutat, si la amândoi li s'au umplut ochiide lacrämi, dupä care s'au inchis amândoi tainic Inteo ca-merA si au convorbit pânä la zha. Ce legaturä va fl fostIntre ei, nici mama nu stia s5, ne spunit.

Dupà tractatul dela Adrianopoli, muscalii,la intoarcere,strecurându-se tot pe la noi, a venit Jeltuhin iar pe la Sa-rafinesti cu daruri.

Clipitanul Matei Eminescu, fratele poetului Eminescu

Dontului i-a adus patru valuri de pânzbi de borangic,lui Iurascil care era vânätor pasionat, o puscii cu douà tevi,de Damasc, Paraschivei o alisidä de aur1) care ajunsese lamama, si la rânclul ei a dat-o Aglaii in zestre. Spunea

') Alesida provenita dela Jeltuhin era de aur masiv, facea vreo150-200 galbeni §i de cate ori o punea mama la gat, amintea ca eadusa din Tarigrad i data mamei sale de generalul Jeltuhin.

www.digibuc.ro

151

mama, cd Dontu purta barbd i plete, si era alb ca iarnade bdtran i cd sedea vara la umbra unui plop pe malulSiretului, numai in cAmase de borangic, dela Jeltuhin, Loculunde a fost stupina lui, se numeste i azi «Vadul Donfalui».

Paraschiva Iurascä a murit dinteun accident : Wandcaii vant, au rdsturnat trAsura si ea:, in cAdere, lovindu-secu tampla dreaptd de o rddäcinA, a murit pe loc.

Iurascd era orn mdrunt, dar bine legat; c'am naiv, c'amprostut, cum am zice. Iurdscestii erau de loc din Hotin, si autrecut Prutul doi frati, din care unul s'a stabilit in tara desus si altul in tara de jos.

Taal unui Iurascd, fost rnembru la Curtea din Galati,mort subit mais acum vr'o 15-20 de ani, era vär primarcu mama. Mama era femeie mdruntä, dar robustd, brund-albd., la fatd Ii semdna Iorgu perfect, si putin i Mihaiu, inadevdr foarte evlavioasd, i harnicd. Nu sta, cum nu std apacare curge. Sarcasticd ca i tata, dacA nu cumva dela el s'ofi invAtat, sau el de la ea. Avea pretentli de nobletä NA detata, zicand cA Iurdscestii, stralunii ei, au fost boieri de I-aordine, Tata n'o contrazicea, decal Ii object& cd la dreptvorbind, mai nobil a fost Dontu cleat Iuräscestii.

Numele ei adevdrat era Raresa. Raluca era un fel dedezmerdaturd. Foarte greu prindea urd pe cineva, dar odatdprinsä, prinsä era. and tinea la orn sau femee, tinea, darsi and Ii ura, urati erau pentru vecinicie.

Din viata tatei îi voiu spune douA imprejurdri, una decare radea Mihaiu cu mare poftA, i alta cam drasticA. SAle luäm pe rand.

Pe cand tata era la Bals, acesta mijloceste i i se ddboeria de Sulger. Dupd moartea lui Bals, tata intervine pentruavansare, i Mihaiu Vodd Sturdza, printeun decret ') din lunaMaiu 1841, face CAminar. Obiceiul era cd dupd boerie, cejboerit sA ceard audientd la Domn, si multurneascd. Asaa facut si tata.

V. acest decret reprodus In studiul C. Botez « Viafa luiEminescun.

www.digibuc.ro

1 52

Ei, ce-i?" au lost vorbele cu care l'a intAmpinat MihaiuSturdza.

SA trAe0i, Maria Ta, am venit sä multumesc pentruboerie, räspunse tata.

Prin ce cârciume te-i tdväll de-acu inainte ? Il intrebdSturdza.

atAta a fost audienta. $i nu era tata betiv, niciputea sA bea mult, cdci se imbolnävea, cum am fost toti,afard de Mihaiu. Se vede cd au fost unii, cari dupd ce'i-a boerit, se täväleau prfn cArcime i necinsteau boeria,vorbele lui Mihaiu Sturdza erau un fel de moralA.

CAnd ne-a istorisit-o tata, s'a pus Mihaiu pe-un rAs, denu'l mai puteam opri.

Trecând la a doua, cea drasticd, afacerea se petreci) astfel.:In Botoani era un grec romanizat, anume Costake

Caraieni ; fusese el fdclier (luminArar) impreund cu tatAl ge-neralului Pilat, grec i acesta, mai pe urmd i Wan, 0precum pe atunci religia era la mare vazA i luminArile decearA foarte cautate, fAcuse Costake Caraieni parale bune,intrerupsese negotul. Avea patru fete. Pe cea mai mare amäritat-o dupA Cal:§a, mama fratilor Cap$a din Boto$ani. Pecea de-a doua, Zoica, dupd un grec mo0er, Macri Apostol,iar când a venit rândul celei de-a treia Valerice, s'a pre-zentat ca pretendent, prin interventia tatei, Ioan Frank, tatulprezidentului Alexandru Frank.

Inter venirea tatei era justificatd, chici mama lui JoanFrank, era fata Doctorului Holtztreger, doctorul de casg, alui Bal§. Mergând deci, tata in petit la Caraieni, acesta i-aráspuns cd-i dà fata lui Frank, îi dd i bani sA deschidAfarmacie, cAci era farmacist de meserie, dar cu condiie, casä tread, dela catolicism la ortodoxism.

Deci trebuia Frank sd se boteze a doua oarà §i na§prin forta lucrului, tata.

Cum pe atunci starea civild era la popi, tata a trecutpeste protoierie, i s'a dus de-a dreptul la un vlddica, anumeChesarie Rdsmeritd (fost el 0 loc-tiitor de Mitropolit al Mol-dovei). Acesta Ii spuse cA, pentru ca sA aprobe botezarea,sa-i dea tata 100 de galbeni.

www.digibuc.ro

153

Ferm, cum era tata, i-a räspuns cu indignare, ca nu dänici un ban, 0 pe Frank tot are sä-1 boteze.

Zis 0 facut. A luat pe Frank in träsura, 1-a adus fn Ipote0i0 acolo a pus pe popa bisericei, an urne Popa Vasile, 0 a botezatpe Frank ; s'a dus pe urmä la Caraieni §i s'a fácut nunta.

Biserica din Ipote0i era proprietatea mamei, o cum-phrase mama cu 250 de galbeni dela un anume Murgulet.

Dar pe urmd, face Vlädica jalbä la Domnie, ridicä pepopa Vasile In flare 0-1 duce la protoerie, iar contra tateiiese decret sa-1 ducá trei luni la mânástirea de cälugäri Vo-rona, drept pedeapsà.

L'a ridicat 0 l'a 0 dus, 0 numai prin interventia am-basadei ruse0i s'a revocat decretul, dupa ce a stat vr'o 6sAptämäni acolo. L-a trimis la mânästire pentru ca boeriinu se inchideau in aresturi.

. Dar 0 recunoscätor a fast Frank ; Ong la moarte tata,n'a avut un prieten mai intim ca pe Frank.

Ambasada ruseascä a intervenit, pentru cä Bals ca pro-prietar in Basarabia, avea titluri de noblete ruse0i, Sovetnic0 Cavaler. Sovetnic va sa zica «Consilier», Hoff rat cum zic nemtii.$i la consulatul rusesc intervenise Bälu§oaia de§1 Bal* murise

=* *

Exterior §i caractere$erban. Oache ca un tigan, constitutie debilä, staturd

mai sus de mijlocie, vindicativ.Nicu. $aten, ochi caprii, maladiv, bun la suflet, sta-

turä mai jos de mijlocie.lorgu. 'Nalt, par, mustag negre, ochi cáprii, pielea

albá, sombru ; când ridea, se schimba vremea.Hie. Blond, 'nalt, vesel, ochi alba0ri, mare talent la

desemn.Aglaia. Satenä, inaltà; ochi cäprii.Harieta. $atenà rowatd, ochii cdpri ; inaltd.

Bine cu mama semänä Iorgu 0 ceva Mihaiu. Cu tata, numaiIlie. Ceilalti, un fel de amestecaturä i dela tata 0 dela mama.

Capitan mate Eminescu.T.-Severin, 14 Aprilie 1909.

0 CI

www.digibuc.ro

154

ernte4 a co 01.4,444.;

co etra

Oreamuni: gniZ t4 eJLeae,

e7;04 t:uffm4009" mja-,

84,44) Znic-7

=44,4 jamt 4,

tf Z. po.. a 42

Aree 17144rue

ef e.t.a env; .1 NS 1'1441mi9

f A utografl

ez,h

,ya.f-rna

1

fe4 fern' , CL Vt. c4m0f*:,

0, ar,et r ret4

" "

4i nr;

Of» 'i: iii4n ry.m. cor.V.

norca f,. i44.1itea

a

a.C Clswic naCra

(70 tag-, 1144,v1i0 e.4 - A in4,1

ect ca. .taplia

eia" aca 44 p ;

Anigndri 40me_,/

Zu4 Jire/Ì. OWX c`dc'

tt2W a44

levrt-ml

airdefrpe., - WA, Vdt-

efeca frOlt-9-Ca - liVAte

te;e1: VT9'n

Za. If de.

cire-; re Ohl /Sebp /1 la-,.4,44 , gem 4 4t-rlin.,

et Awl' 44,41,4

www.digibuc.ro

155

Lad, gJpgq

0(.../. 4 Sati

Jinivn/ -

ne/.1114.01.;

ea4; 27:14.4 et es:73 owl.; Items'n Jinl,e44,4 ca

44;ntc...4.. de pftwU

tea ftxma: .

fo.

as-froi

1SoL.Ji Nitluaia -110,rwtil

CA*Pvl ViAaCLO.:)

Co of ortacki de facr.

ejm 4 act: c 'fttr jo

de obrej e.

tiff .`finitierea.

www.digibuc.ro

SARPIFINUL DIONISPOEIVIA SCENICA IN 5 TABLOURI

Scoas i adaptal pentru scena din nuvela Sltmanul Dionis" i poeziile luiMihail Ernineseu

de Jean Bart, C. Calmuschi *i G. Orleanupentru festivalul dat in Galati la 14 lunie 1909, cu ocazia aniverslrii a XX-a

dela moartea poetului.

PERSOANELE:

ScIrmanul Dionie Dan. TaalMaria Un doctorMaestrul Rubin anticarul Un inger

Riven Cor de 'ingeri

TABLOUL I

17n interior sitrIciteios inteo casa mare pArlisitl. Pe peretii ruinati se vldurmele siroaelor de ploaie si pete de mucigaiu. In fund o u i douli ferestre cueercevelele curbate sub presiunea zidurilor veehi i cu gratiile rupte i Indoite.In dreapta un pat format din câteva scâncluri asezate pe citpriori, acoperite cuo saltea de paie i o plapoing rosie veche. Inaintea patului o mast de lemn mur-dad., en o garafl pe ea in gâtul elreia e un caplt de lumetnare de seu, cu ekti,brosuri, ziare, hârtii in dezordine. In coltul din stânga, spre fund, un maldlremare de c/rti vechi. In fund ¡titre usa i fereastra din stânga, portretul romantical unui afar de 18 ani, in mlrime natural, pitril la brâ,u. Lângl masl un scamde paie desfundat. Peste tot cea mai mare mizerie i dezordine.

La ridicarea cortinei scena e in intuneric, având numai efect de lung, prinferestre. In seena nu e nimeni.

DIONISimbrlcat eu un palton vechiu, cu o cciu1 trasl pe urechi. Toatit tinuta

lui denoth, o mare mizerie)

Cine stie, dac5, nu trgim intr'o lume microscopicA, si nu-mai aptura ochilor nostri ne face s'o vedem, in märimea in careo vedem! Presupunând lumea redusft. la un bob de mug i rapor-

www.digibuc.ro

157

turile de timp la o piegturg de vreme, secolii din iatoria acesteilumi microscopice ar fi clipite, i in aceste clipite oamenii ar lucrktot atit §i ar eugetà tot atât, ea in evii nostri.

In faptg, lumea-i visul sufletului nostru. Nu existg nici timp,nici spatiu. Trecutul si viitorul e in suiletul nostru, ea pgdureainteun sâmburel de ghindg, si infinitul asemenea ea reflectarea ce-rului instelat intr'un sâmbure de roug. Dad. lumea este un vis,de ee n'am p'utek sg coordongm §irul fenomenelor sale, cum voimnoi Nu-i adevgrat, cg existä un treeut! Cauzele fenomenelor, con-secutive pentru noi, existä si lucreazg simultan! Sg trgesc in vremealui Mircea eel bgtrân sau a lui Alexandru cel bun este oare absolutimposibil? Dacg asi putek i eu sá mg pierd in infinitatea sufletuluimeu ping in acea fazg a emanatiunei lui, care se numeste epoca.lui Alexandru eel bun ... i cu toate acestea

(0 raza de lunl, azind asupra portretului 11 distrage din meditarea filozoficl,se duce in fats lui, Il privelte sXrutg,).

Bung sara tatg. (Reflectie) Ce frumos a fost tata! si eu§tiu deck din spusele mamei!

Ce frumosi ochi!Ochii nu-i ask Dionis, ochii tgi, imi zicei mama. Pm-

mosi au inmgrmurit ochii lui in negurile gândirii mele, precum arrgminea prin nori, pe bolta intunecoasg, doug, mimai doug stelevinete!

'apoi mg la, in brate, biata mamg, mg sgruth §i má desmierdi.Dar consumatg de lipsg, s'a stins si ea! In delirul ei, ea imi trasemina si o ascunse in sin, lângg inimá, s'o incglzeascg un simbolal vietii ei intregi?

(In meditatie, reamintire).0, man* dulce mamg, din negura de vremi,Pe freamátul de frunze la tine tu má chemilDe-asupra criptei negre a sfântului mormântSe scuturg salcâmii de toamng §i de vânt,Se bat ineet din ramuri, inging glasul tguMereu se vor tot bate, tu vei dormi. mereu!

(Urn orologiu in depIrtare bate ora 12. Dionis se oprette, ascu[t btai1e i la.ultima lovitur zice):

Se bate miezul noptei in clopotul de-aramgsomnul, vames vietei, nu vrea sg-mi ieie vamg.

Pe cgi bgtute-adesea vrea moartea sit mg poarte,S'asemgn inteolaltg viatg i cu moarte .

Ci cumpgna gândirei nici azi nu se mai schimbg,Cgci intre amândoug stg neelintita limbá !

(Trage un chibrit i apriude capXtul de luminare).A, garafg pântecoasg doar de §fesnic mai e bung ...

festilul lumângrii sfiritind seul arde

www.digibuc.ro

158

§i 'n aceastg sgrgcie te inspirg, antä, barde !Ban n'am niai vgzut de-un secol, vin n'am mai baut de o lung IUn regat pentr'o tigarg, s'umplu norii de zgpadg,Cu himere!... Dar, de unde !

(Ref cu desgust)A, de ate ori voit-am, ea sä spanzur lira 'n cuiu

un eapät poeziei ì pustiului sá pui .Dar atuncia greeri, soareci cu Nor mgruntul mersReaduc melancolia-mi, iarg ea se face vers!

(Pauzli. Se duce la vraful de clirti qi cautit In el citind titlurile qi arunctindu-lecite una).

Glossarium mediae et infimae latinitatis De cultu femi-narum Carmen apologeticum De viribus haerbarum De La-niis et Phitonicis mulieribus per Ulricum Molitoris CorneliusAgrippa De magia naturalis" Architecturae cosmicae sive astro-nomiae geocentricae compendium ....

(La aceasta din urmg se opreqte, o ia, se duce la mass i se ageaz1).Cine stie, dacg in cartea aceasta despre a lumei orânduialä

dumnezeiasa, dupä cum toate pentru pämânt se aratg a fi ziditede cgtre indurgtorul Dumnezeu, cu constelatiuni zugrgvite in ros

calcule geometrice fäcute dupg o inchipuitä i misticg sistemä,cine stie dad, pe pagina aceasta intre multimea de cercuri ce seintretaie cu un ghem de fire rosii: cine stie dad, aici nu e semnulce-i in stare a te transpune in adAncimile sufletasti, in lumi carise formeazg aevia ask cum le dorim, in spatii luminate de un al-bastru umed i euregtor

in clondir se stinge elpetehil de luming!Cum nu pot sg dorm incaltea somn al gAndului odinä!

kLumânarea se stinge, Dionis se apaz1 cu scaunul la o fereastrit din fundcontinul, a citl la lumina lunei; apoi, lAsind cartes pe genunchi).

Da, sub fruntea noasträ e lumea! De ce numai spatiu I Dece nu timpul, trecutul 1 ... (Privind din nou In carte cu multi{ atentie)Liniile semnului astrologic din carte se miseä ea niste serpi de ¡g-rated Dad prin puterea lor a pea sä trgesc in vremea lui Ale-xandra eel bun! Da! De ce nu? ... De oarece in fapt lumeae numai visul sufletului nustru! Da 1 ... In vremea lui Alexandrucel bun,

Cel ditgtor de lege, asezgtor de datini,Luming din luminä, Musatin din Musatini !

(In vremea aceasta se aude din fund romanta din Lohengrin cintatS dingura i piano, apoi Maria spare In alb, In luminli misticii, la geamul din fundal casei de pesbe drum, aeS cum e descrisit In nuvela poetului. Dionis Amine

in extaz, apoi dtip o pauzg, in reverie):

Apari sá dai taming areatelor feresti,Sfi vád In templu-i zing eu farmeee eeresti;

www.digibuc.ro

159

Prin vremea trecgtoare luceste prea curatUn chip tgiat de daltg de-apururi adorat,

eu ochii in lacrime ferbinti0, marmurg, ai niilg de-a mele ruggminti!

Oa iarna cea etern g. a nordului polarSe 'ntinde amortirea in sufletu-mi amar;Nimic nu lumineazg astei pustietgti;Doar sloiurile par'cg's mine de eetgti,Plutind de aspru viscol al mortei cei de veciTu ramurg 'nfloritg pe visul meu te pleci,

te cobori, divino, pgtrunsg de-al meu glas,Mai miindrg, tot mai mândrg la fiecare pas ....

Dacg visez... m. tine lii vis privindu-mi drept,0, marmurg, ai mi1, sg nu mg mai destept!...

(Maria dispare inainte de sfirsitul ultimelor doul versuri, in timp ce Dionisincetul ea ineetul eade In somn).

SFIR§ITUL TABLOULUI I

TABLOUL Il

0 chilie heingrijitit inclitcatit en rafturi pline de arti, boreane, blsici maride stielit, etc.. iar pe polite, sunt cranii de oameni si in paseri inpMate. La dreaptao masa mare de lemn pe care sunt deschise mai multe in-folio, manuscripts, hiirtiidesordine i un lampadar cu o luminare de cearg. aprinsI. 0 usg., amnia in fund,

RUBIN(Bittriin de o antica frumusete, eu fruntea inalt6 plesuvl, cu barbs hingi.

avind pe erestet un fes mie, asamenea iarmueei evreisti, iar restuleste in felul veehilor rabini E astfel la masii cu spatele la u, cofon-

dat in citirea unor vechi arti).

La 'nceput pe eand fiinta nu eri, nici nefiintg,Pe dad totul erit lipsg de viatg i vointg,Când nu s'ascundeh nimica, de si tot erá aseuns,and pgtruns de sine insusi, odihnià cel nepätruns...Fù prgpastie? Genung? Fù noian intins de apg?...N'a fost lume priceputg i nici minte s'o priceapg,aci erg un intuneric ca o mare fgrg razg...Dar nici de vgzut nu fuse si nici ochin care s'o vazg;Umbra celor neflcute nu 'ncepuse a se desface§i in sine impitcatg stápinià eterna pftee.

www.digibuc.ro

160

DAN(Dionis incarnat in Dan, eMugar foarte tânar, aproape inberb, imbracat

In rasa de Oise qi eu comanac, dupa ce a batut de cite-va ori in timpul mono-logului lui Rubin, fitra a-1 fl putut distrage din meditatia lui, se furipazit in odae

0 eta l'ing l. uqii admirându-1.)

Iata-1 iar batrânul dascal cu-a lui haing roast in coate,Intr'un calcul flog, capat tot socoate §i. socoate ;Uscativ ma cum este, gârbovit §i de nimic,Universul fara margeni e in degetul lui mie,Caci sub frunte-i viitorul qi trecutul se incheaga .. .Noapte-adânc'a vesticiei el in qirnri o desleagt i . . .

RUBIN(Intoreandu-se incidental iti observind pe Dan).

Ei ! Tu eSi tilde? Ce te aduce iar pe la mine?

DAN

Ah, Maistre Rubin -- eartea ta intr'adevar minunatii este.Maestre, voi ajunge oare A' pricep vre-odatii adâncimea ta?

RUBIN

Adâneimea mea, tu o ai in tine, numai inca nedescoperitä.Crezi c'ai pricepe ceeace zic, &Ica n'ai fi de firea mea? Crezi ca,te-aS fi ales de discipol al meu, de nu te §tiam vrednic qi adânc?Tu esi ea o vioarti in care sunt inchise toate cântarile, numai eletrebuese trezite de o mina maiastra, S mina ce te va trezi iniiun-trul tau, sunt eu?

DAN

Ai avut dreptate pe deplin Maestre! Azi stint incredintat catvremea nemarginitä este faptura a nemuritorului nostru suflet.

Da, da! ... am trait in viitor. Iti spun sigur acum: am douioameni cu totul deosibiti in mine unul calugarul Dan, care vor-bese eu tine §i traeste in vremurile de astazi, in zilele Domnuluinostru Alexandru-Voda; altul ea numele de Dionis, fn care m'amvisat mirean, traind peste cinci sute de ani de acurn inainte. Par'ciise fäceau alte vremi, alti oameni ! Ce lume strainä ! Ce limbM Par'caerà a noastrii, dar Ora strainii, alta!

RUBIN

Mai poti sa te indoesi oare ca sufletul tau din inceputuli lumeiqi ping acum a racut lunga eilkorie prin mii de corpuri, din careazi n'a mai ramas deck praf?

www.digibuc.ro

161

DAN

Atunei acela§ suflet omenesc alâtore§te din veac in veac sinumai moartea-1 face A' trite a a mai tráit când-va?

RUBIN

De sigur! . .. In sir poti A' te pui in viatä tuturor insilorcari au pricinuit fiinta ta, si in a tuturor, a aror fiintä vei prici-nul-o tu.

De aceea oamenii au simtire intunecatâ pentru pästrarea simgrirea neamulni bor. Sunt tot ei, cei cari reinoesc in strânepoti.Cati oameni sunt intr'un singur om? ... Tot atâti câte stele suntcuprinse inteo piaturg de rouä sub eerul limpede al noptei. Sidacâ a-i mgrl acea picâturä s'é, te poti uit à. in adâncul ei, ai re-vedeh toate miile de stele ale cerului, fiecare o lume, ficcare eutári qi popoare, fiecare ea istoria evilor ei scrisá pe ea un uni-vers intr'o piaturá trecátoare.

DAN(A parte, sculându-se de pe scaun)

Ce adânc e evreul acesta I ...(tare)

Dacá in aceastâ searg Maestre, asi incerch A mä due intr'unspatiu zidit cu totul dupä voia mea? .

RUBIN

Vei putea-o ... cáci 11 ai in tine, in sufletul Mu nemuritor,nesfârsit in adâncimea lui.

In cartea asta care ti-am dat-o, stau inchise toate tainelestiintei lui Zaroastru, marelui Zaroastru, care faceà ea stelele sâ semute din loc, in adâncul grai si socoteala combinatá a cifrelor lui.

DAN

Stint Ineredintat Maestre, in privinta vremei, dar nemärgi-nirea spatiul?

RUBIN

Tot ea vremea, bucatâ cu bucatá poti fi in orice loe dorit.Ai vázut c5, in orn e un sir nesfârsit de oameni. Din acest sirlasá pe unul sá-ti tie locul, pe catá vreme vreme rei lipsi din el.

DAN

Cum? Pe clue ali puteò. A. las?

2289 11

www.digibuc.ro

1.62

RUBIN

Omul cel vesnic, din care 'Isar tot §irul de oameni treatori,11 are fiecare lingh sine in orice moment il vezi, de si nu-1 potiprinde cu mina este umbra ta.

DAN

Cum ? Umbra mea poate atni Pe local acì pe phmânt ?

RUBIN

De sigur. Pentru o bucath de vreme vh puteti schimbh firele.Tu poti sh dai umbrei tale toatä firea ta trechtoare de a fi, eadh, firea ei cea vecinich. Capeti astfel chiar o bucatä din a totpu-ternicia lui Dumnezea, vointele P se realizeazh dupit giindirea ta ...se Intelege Implinind formulele, cáci formulele sunt vecinice ca sicuvintele lui Dumnezeu pe care el le-a rostit la facerea lumei, for-mule, pe care le ai toate scrise in cartea ce ti-am împrumutat-o.

DAN

Cum ? E cu putinth oare ?RUBIN

Se Intelege. Desehide eartea si numärä foile. La a sapteafoaie opreste-te.

DAN(Numitrand foile).

Fila a saptea. Aici sunt zugrilvite o multime de luni §i cer-curi care se taie 1ntre ele. Ash's de multe, parcá ar fi un ghem defire rosii sau un painjinis zugrivit cu singe.

RUBIN

Acolo e semnul ce e in stare de-a te transpune in adâncimilesufletesti, in lumi care se formeazá aevia ash cum tu le dore§ti.Pune degetul in centrul cercului si urmäreste i'atrebärile liniilor rosii.

(Dan en clegetul in mijlocul cercului urmilreFlte cu ochii atintiti liniile rolii).Gânde§te-te eh lumea nu-i deck visul suiletului nostru, eh,

nu existá nici timp, nici spatiu treeutul si viitorul e In sufletulau ca pädurea intr'un simbure de ghindä, si infinitul asemenea eareflectarea cerului instelat 1ntr'un strop de mug,. Ce vezi si cesimti acuma?

DAN

Liniile au ineeput sit se miste. lath se invirtesc din ce in cemai repede. Aetna tot päinjinisul de linii rosii se misch si se lär-geste complect.

www.digibuc.ro

Intoaree inch' qapte foi.

RUBIN

DAN

1.63

Simt cum se desparte fiinta mea in doua. 0 parte eternäuna treatoare.

Simt bratele mele pierind in aer i cäpätând puteri uria§e;simt cum deslipindu-se atomele greoaie ale ereierului meu, minteadevine elarä ea o bucaa de soare.

RUBIN

Ridicä-te i vino lâng5, mine.(Dan se scoa1 g. de pe scaun gi se apropie de Rubin; in acest moment din perete

apare umbra nn orn care se asearngnI perfect en Dan).Priveoe!... E umbra ta. Apropiinduli fiinta ta, ea a devenit

om de rand, nitând eu desävär§ire trecutul. Iar tu ai devenit etern,a tot oiutor §i cu ajutorul cArtii a tot puternie.

DAN(ArAtând cutre umbra care eti, nemivatli).

Acesta dar e condamnat existenta pe pämânt inlocul meu ?

RUBIN

Da! El va rämânea ael, in loeul au, in imprejuarile tale,eu amicii ti, intoemai cum ai fost tu ping acum. Iar tu intre-prinzi o chlätorie eu iubita ta ea tot, in mice parte a universuluiti-ar pläcea. Aeolo vei tràì un secol §i ti se va Oreà o zi.

Ba poti lta §i pämântul ea tine färg sà te supere.11 prefaci intr'un märgäritar ca toartà anini de salba iu-

bitei tale; §i crede-mä, e5, de mii de mii de ori mai miei, numaiproportiile dintre ei sà rämäe aceleaqi, oamenii s'or erede tot gitde mari ea azi.

DAN

A.tuncia, Maestre, va trebul s ne despktim pentru totdeauna ?

RUBIN

De sigur fiule! aci in spatiile dorite, ziva va fi secol §iegad te vei intoarce nu vei mai gäsi pe Rubin, ei un alt ora, analogea mine, care poate nu te va mai eunomte, poate va fi perduttainele Invätäturei lui qi va fi om ea toti oamenii.

www.digibuc.ro

164

DAN'(Sitruta, mans lui Rubin. care-I 1inbratiseaz1).

Te las dar, bätrAnul meu daseM, tu care mi-ai luminat minteasi m'ai cMuzit pe cärarea fritunecoasä a tainelor lumei acestia.

RUBIN

Du-te finle! . Invätäturä nu-ti mai dau, &Ad e de prisos. Deazi inainte nu mai ai nevoe de mine. Dar numai un cuvânt maiam. Vei fi bAgat de seamii, cA dacil citesti insir cartea ce ti-amdat-o, nu intelegi nimic.

Insä ori de unde vei incepe rAsfoind, tot la a saptea filä, olimpezire dumnezeasel e in fiecare

Asta e o tainá pe care nici eu n'o pricep. Si se zice cá unuiom incredintat de fiinta lui Dumnezeu, nici nu-d poate yen" inminte cugetul ascuns in aceasta numárAtoare.

Se zice cá diavolului inainte de cAdere, i-ar fi plesnit in minteacesstä obscurii idee si de atunci a cäzut.

De ti-ar veal in minte s*A tii sá risipesti toate din prejuru-ti,timp i spatiu fug din sufletul tAu i rAmân asemenea unei crengiuscate din care vremea asemenea a fugit.

DAN

Itämäi cu bine Maestre. (Ese)

RUBIN

Adio! Adio !(singur, ride si qes strain)*

}Tali 1... Incá un suilet nimicit cu totul! Mult a trebuit pängI-am prins in lat pe acest cälugár evlavios, dar în sfArsit...

totusi are sä-1 nimiceaseá bätrAnul meu dusman!I-am spus cá nu-i poate veni in minte gAndirea táinuitá de

numgrätoarea, artei? trebue sä-i vie... Trebue sä-i vie... Mie de cemi-a venit ? Pentru cá a trebuit vie!

SFIR§ITUL TABLOULUI II

www.digibuc.ro

165

TABLOUL III

Pare splendid cu brazi 0 stejari bgtrâni. in fund, spre stfinga, se vede oparte dintr'un castel, eu 110 ferestre areuite. Una din uqi dg pe un balcon, pe acgruia astrete se ridic g. de jos roze Inflorite de Siras Iti liane albastre. Balconulare scarg ee coboarg jos in pare. Lingg eastel spre fundul scenei un lac eu trestiiqi plante aquatice. La marginea lacului o luntre cu lopeti. Castelul se perde Instings, In brazi mari.

Luming de lung..MARIA

(Din balcon)Iar singuricA...

Mi-e dor, asa 1-mi este dor, 'hick mi-e fricA !Ah, iarAsi toate ochind de dupa horn,Am sg, ascult din codri, duiosul glas de corn.Atunci Prichici motanul Meet are A' toarcA;Prichici, motanul harnic 0 dragul mamei ... (sperioasg) pare&S'aude jos la poartä eti, bate la ... nu ... nu e ...0, lunA dintre dealuri cat de frumos se sueSi sufletul mi-1 umple de jale mare, mare!Asi vreA acum prin eodri sA rAticesc Ware,Un an Intreg acasä sä nu mA mai intorn,SA-mi sune peste virfuri duiosul glas de corn...

(Pauzlt)

Mama-mi zice: Fatit, Inchide usi, feresti,Ades yin sburätorii cei falnici din povestiSi pot A' te eapiascA, te due departe in lume.

(IndgrItnic)O las' ea, vie maing! Dar nu! Aceste's glume 1

Si zice mama: Foarte frumosi sunt la vorbire,Ei au cuvinte cari te umplu de rApire,Dar zice mama, dad, te vor cuprinde bine,Din cap Iti Scoate ochii si sAngele din vine",

Asi toate-acestea 's vorbe 1 .. . Imi par niste povesti!Mai OH, adevärate pot fi; sä te gindesti 1

(Ineepe ali despleti pXrul)Si despletitul Asta ! Ce lung e de'l desfac!Cum e, ... sä, mi-1 acoper ea flori de liliac . . .

(Se arleazit pe seaun, unelte mainele)Cindat. Dela o vreme nimica nu-mi mai place,MA supgrA tot lucrul si voiu sg-mi dea pace;Ci singurg 'n odae sA mA inchid si lenes,SA pot visit intr'una . . . la Impäratul Penes!

(Pauzg)

www.digibuc.ro

166

Sâ-mi seoatit ochii mie? Indata mä bocesc.0, ochii mei sârmanii, dar eu, eu, vii, iubesc!

(Se aude cornul in radure)0, tu räsunX numai si sufletu-mi rapeste,Simt inima in pieptu-mi cum tremurä si ereste.Dar eine esti, pierdute corn blând si mânetios?Cum vestrie suni si vesnic räsuni tot mai frumos!

(In reverie recitativ)Peste vârfuri trece luna.Codru-si bate frunza lin,Dintre ramuri de arinMângâiosul corn rasunii,Rätacit, nemângâiet,Ca un suflet fâra parte,Mai departe, mai departe,Mai Meet, tot mai illeet.

(Cornul Mee)De ce taci, and fermecataInima-mi spre tine Intorn?Mai suna-vei dulce cornPentru mine vreodatä?

(Ea rgmine in lumina lunei s'i 'qi despleteitte visgtoare piirul.Se aude un glas Meet dintre culise)

Mario!GLASUL

MARIA

Aud? Para-i un glas care mg, cheamtt.SA strig pe mama, darà ...

Mi s'a parut!

GLASUL

Mario, A n'ai teamä!

MARIA

GLASUL

Copilä, inger al mângtlierei,Tu n'ascultai ... ei, bine, eu vin, a nu te superiAsa-i a nu strigi?

MARIA

0, glas dulce, fericelSI nu riíspund nimica, A. vM ce va mai zice ...

www.digibuc.ro

167

GLASUL

Tu floare dintre codri i stea pe aceste v.i ...

MARIA

E sburätor de sigur!(Voegte sli se retragX din balcon, pe cand Dan apare)

Ah!

DAN(Apare in costum de cavaler)

Nu fugi, stäi, stAi !

MARIA

SA tip, sä se treziascA toti cei de prinprejur....(Tinându-ii minele la ochi, se nit/ pe furie)

Dar, de-oi 00,, el piere. Neat, si ... nu nai 'ndur...DAN

Erta-mg-vei, tu oare, cA eu am cutezatS'A viu acuma noaptea i tu te-ai supärat?Dar vezi cá ingenuche, eu cad 'naintea ta;Si de ti-oi spune oare de ce, mA vei iertà?0, nu privl inláturi, asupra mea priveste;Pot eu sperit? 0, farmee, o farmee, má räpe,ste !Tu esti asa de albA, ca floarea de eires

soarta mea te pune in calea mea sä esi;SA treci ea o usoarA ergiasä din povesti,C'o singurä privire sg-mi spui ce dulce esti,Ce dulce esti! Din vremuri eu te visez mereu,Tu gingasä mireasä a sufletului meu 1Cu pustierea viete-mi de atuncia eu má cert

'ntind ca dup'o umbra cu dreapta in desert.0 spune-mi, spune numai, cá moartea mea nu vrei!...Degeabá imi au ochii atAta milk In ei!

MARIA

0, ce frumos se roagä, de si nu-1 inteleg,Ca dintr'o aiurare nimica nu aleg.

DAN

0, tu esti Dumnezeul i viata vietei mele,Tu 'mi esti in lumea asta ca soarele prin stele,

www.digibuc.ro

168

Cu 'n zâmbet, cu o vorbä, aratä-mi o a taPe mama n'am iubit-o cat te iubesc copila

MARIA

Särmanul, cine stie, de and e mort!

DAN

Cum esti!Nu ai atâta milt la mine sä privesti?Ia-ti mane, ta cea scum pa de pe-ochisoriiNu-ti fie-atat de teamä, cit suntem singurei,

eu nu-ti fac nimica, imi esti asa de dragâ!

MARIA

Sä-mi scoatä ochii, ochii, sä nu vtd viata Intreagá !(Dan se urc2i pe scat% In balcon)

DAN

Ia mâna de la friinte, te rog ash, de mult.antoarce capul spre el qi lasii mina jos. El Ii sgrua mina, ea vreá

a'a tragii, el n'o

MARIA

Ai pus mâna pe mine . acusi tip.

DAN

Te ascult,St-mi spui o vorba numai tu, sit nu-mi spui nimic? I

(Tinând-o de ming, coboarit in pare)Priveste-mä incaltea, de ce mäcar un pic.

MARIA(se uit cu sfiialg qi MO)

0, ce frumos i tank., päcat, dar cum te cheamá?

Nu mä cunosti?

DAN

MARIA

0, Dane, dar tu nu porti maramä,Pe ochii? Rogu-te, spune-mi, tu ai murit de mult?

www.digibuc.ro

169

DAN

Ciudat, Doamne, viseazA? Ce ai?... S'ascult, s'ascult...Dar nu stint mort.

MARIA(Zambind)

Aa e, vezi, ai tAgAduit!Ei, bine, te 'ntreb altfel, de Inuit ai adormit?

DAN

Doarme, de sigur, doarme! Dar spune-mi mie dragA,Visezi frumos acuma?

MARIA

Visez, da, (ofteaz1t) noaptea intreagA!DA-mi mAna... Ii e sete? ... Ca sA trAe§ti o noapte

Ii trebue mult sAnge sa bei?

DAN

Ce taint 'n aste §oapte!A adormit; de spaimA nu, crede zburAtorSau vre-un strigoi, o Doamne!

MARIA

Tu n'o s. mA omoriCu totul? MA la§i mncà sà mai trAesc o zi?

DAN

Nu §tiu s'o las sA doarmA, sA-i zic a se tree'?0, capul men!.. AscultA, nu voiu sà te omor,Dar cine sà indurg s'omoare a§h odor!

MARIA

Nu, nu, ce vrei atuncia? Viu mai aproape, a§à,spune-mi la ureche.

WIsT

(Se apropie de (lama i vorbalte arnuiit)

Ce voi? Dar ee n'a§i vra!A§i vra sti am pAmântul intreg in stkpAnire,De vorba mea s'asculte supusa omenire;

www.digibuc.ro

1.70

SA am palate multe, grAdini, comori, cetiiti,In aur sA, luciascA impovrâtu-mi jet ;Tot ce IncântA ochii cu mii de frumuseti,Tot ce pAmântul are si marea mai de pret,Griimad5 sA steit toate la mine in comori;SA tree prin ele mândru, puternic, zâmbitor,SA fiu frumos ca ziva, stitpân al lumei intregi,Nemuritor ea Hill si un soare printre regi,Si raze sA resfire din fruntea mea coroanA;Apoi sit cad 'nainte-ti ask, (ingenunehe) ca la icoanA,Si arätându-ti toatit averea ark' siamii,kli zic: Ia-le pe toate, dar si pe mine ia-m"

(Maria ofteaa adiineiCa robul cel din urmA sA fiu pe lângA tine,Doar sA mA 'nbete vesnic cerestile lumineDin ochii .0,1. Cum sfintii privese pe Dumnezeu,LAsa-mA-vei, Mario, sA te privesc meren?Percluta pentru mine, zâmbind numai A treci,Si eu sl-mi stiu osânda, cA, te iubesc pe veci .. .In veci dup'a ta umbrA en bratele sii, 'ntind,De-al genei tale tremur nädejdea sá mi-o prind;Zimbirea gurei tale sl fie al meu crez ;Purtând in suflet moarte, tu vesel sA mg vezi;Fii bine cuvântatá si fericitA tu,Copil cu pár de aur, ce mintea mi-o pierdu.Veninu-amArAciunei si-a vietei pustiireNimic nu stii aláturi cu dulcea ta zâmbire.Ia-ti mâna dela frunte . .. cum, plângi? . . .

MARIA

Nu, nu stiu cum,La ce-ai venit aicia, ce cauti tu acum?Ca &A mä furi? Ce poate o fatA de nimic?

DAN

Zi, zi vorbeste numai (a parte) Ea nu stie ce zic,Ea nu mä intelege pe mine, nici pe sine.Ce bine-i AA 1

MARIA

Nebunul ce vrà. el dela mine?

DAN

Ce vrau, o, mai intrebi, o, eu te vrau pe tine.

www.digibuc.ro

MARIA

Pe mine? Stint a mamei . .

DAN

Fii, eu nu zie nimic,SA fii a mamei, darA, sA fii si-a mea un pie!

A ta, a ta cum asta?

Eu te iubesc.

Ce spui?

MARIA

DAN

iubesti

MARIA

Ei, bine,

DAN

Mario, iti dai tu sama'n tine,

MARIA

N'ai vrà tu oare spun cá te iubesc?

DAN

0, inger, nu 'ntelege E'n vis InebunescDe fericire numai .

strânge in brate)

Dar ce-i Mario I

MARIA

Ah, lasA-mA in pace!

DAN

MARIA

Nu stiu, dar ce pot oare face?Eu stiu numai atâta, crt-i rAu, e foarte rgu.

DAN

Mario!

1.71

www.digibuc.ro

472

MARIA

Nu, nu, pleacä!

Mario? Suferi, suferi?

DAN

Dar cum sa-ti multumescl

MARIA

Ai vra sâ te uräse?

DAN

Vrai sit má' duc, ei, bine, mä duc ...MARIA

Te du.

DAN

Copilà,Asi vrea s6 stiu atâta, de mine nu ti-e milâ?$i de mit due, nu ai tu ve-un dor ca sä mi-1 spui?Tu poruncelte numai.

MARIA

Nu spune nimânuil

DAN

MA duc l Ce dragii-mi esti tu, dar eu, eu tie oare?

MARIA

Si tu mie.

Dar cat?

DAN

MARIA

Ce'ntrebi?

DAN

(Iqi deschide bratele)

Ah 1

www.digibuc.ro

MARIA(Se aruneli. In bratele lui)

DAN

Iubito, de-i a* vino atunci eu mine 'n lume!

MARIA

Unde?DAN

Tare, tarel

Os

Unde? Ori-unde. Vom trba a§à, de fericiti acolo unde vomfi, neturburati de nimeni, tu pentru mine, eu pentru tine. Din vi-smile noastre vom zidi castele, din eugetarile noastre vom adâncìmari en mii de indoite oglinzi, din zilele noastre veacuri de feri-eire §i. de amor...

0, vin, odorul meu nespus§i lumea ta o lasä,

Eu sunt lueeafárul de sus,lar tu sä-mi fii mireasa.

0, vin in parul tau balaiuS'anin cununi de stele,

Pe 'ntinse ceruri A,' rasaiMai mândrä decit ele.

Cine-i acolo?

MARIA(TresIrind li nitinda-se In vag)

DAN

Umbra ta; ea va ramilna pe pamânt in loeul tau.

MARIA(Transfignrati)

0, ce libera §i upara ma shut! Nici-o durere, nici-o sufe-rinta in piept. 0, iti multumesc 1 Si ce frumos imi pari tu acuma...Par'ea e§ti altul, par'ca e§ti din altä lume!

DAN

Vino cu mine, vino prin oltiri de stele, prin aril de raze,pAna ce departe de acest painânt neaorocit §i negru, il vom Ili*pentru ea A, nu ne mai avern in minte cleat .pe noi!

www.digibuc.ro

1.74

MARIA(Transported, fi incunjurít gitul cu bratele)

Haidem, dar(Astfel imbrKtifati, Dan o acopere cu mantaua lui i pornese, in timp ce cortina

se lad ineet).

SFAMITUL TABLOULUI III

TABLOUL IV

Un peisagiu fantastic in alm, planed. In fund stand suprapuse de formemkimi deosebite. Printre aceste stitrici se dreste in planul cel mai departat

colonada unui mket castel. Pe stand sunt piticuri de coped cu frunze mari ; eise arcuesc formand bolti i boschete naturale. Printre stand serpueste un izvor, cesare din cascadit in caseadg, iar la picioarele stancilor formeazA un lac, pe carecreste lotus si plante cu fiori aquatice. In stinga pe planul II, o mare poard in-chid, afezad piezi, deasupra dreia sta un mare triunghiu cabalistic, ce se ilu-minead, la intervale, schimband colorile. Peste tot in scenli sunt copaci infloritisi plante mari. Pe jos pajiste inverzitit i preskad cu flori.

La ridicarea cortinii totul e invgluit intr'o lumin albastrIt feerid. Dan siMaria apar intr'o barta pe lac, in costumele din tabloul III.

MARIA(Urmand dialogal inceput).

MX uimesti, (lag nu mântui0, ce floros de dulce de pe buza ta cuvântu-i!CAA de sus ridici acuma in gAndirea ta pe-o roabA,Când durerea ta din suflet este singura-mi podoabä.

cu foeul bland din glasu-ti, tu mä don i mA cutremuri,De imi pare o poveste de amor din alte vremuri.Visurile tale toate, ochiul eau atit de tristu-ilCu-a lui umed-adâncime toatX mintea mea o mistui.

mie ochii negri, nu privi en ei in lAturi,CAci de noaptea lor cea dulce vesnic n'o sà mX mai skuri.

orbi privind

.DAN

0, ascultä numa 'ncoace,Cum la vorbil mii de valuri stau cu stele prooroace.Codrii negrii aiureasX i izvoarele albastrePovestese ele 'n de ele numai dragostele noastre;

luceferii ce tremur' ash reci prin negri ceteni,Tot, pAmântul, lacul, cerul, toate, toate ni's prieteni.

www.digibuc.ro

175

Te-al privl o vepicie in cununa ta de raze,Pe când mâna ta cea alb& pärul galben II neteaza.

MARIA

Ai puteit A, lepezi cârma §i lopetile sa lepezi,Dupä, propria lor voie sä ne duck unde repezi;Caci ori-unde numai ele ar dorl ca sä ne poarte,Pretutindeni fericire, de e viatk de e moarte.

(Se scoboarX arnindoi din luntre qi vin in scenK).

DAN

Vin darkCgci ochiu-ti e viata §i parg$i sufletu-ti blândä magie,

Ce 'nvie.

SI' 'nvii viiSi stânca de care '§i râd timpii§i tot ce mai e 'n nesimtire

In fire.

Tu e§ti simtirilor surora gemene,Sufletul lor;

Regele citerei trebni sa-ti sernene,Ca vis cu dor.

In tine vede-se cg e in ceruriUn Dumnezen,

Purtând simetria vi-a ei misteruriIn gândul tau.

MARIA

Unde mi-a fost inceputul? Cine sunt §i ce am sa flu1)?Unde ne-am oprit aicia, in vgzduhul strgveziu?Tu a toate §tiutorul, spirit, oaspe tainuit,Tu ce mg deslegi din lanturi, ...in ce lume-am pribegit?Pe pgmântul file& vlagä, eine-i cel ce te-a trimis$i 'n acel loca§ de tarnä, prin ce tain'ai stat inchis?

DAN

Pe când nu erg moarte, nimic nemuritor,Nici sâmburul luminei de viata datgtor,

1) Din Veronica Miele.

www.digibuc.ro

176

Nu exà azi, nici mâni, nici eri, nici totdeauna,Cáci unul erau toate i totul era una ;Pe când pämântul, cerul, vrtzd uhul, lumea toatäEran din rândul celor ce n'au fost niciodatitEl singur zeu stAtut'a 'nainte de-a fi zeiiSi din noian de ape puteri a dat scânteii.El e, ce-mi dete ochii s yid lumina zilei,El inima-mi umplut-a cu farmecele milei.

(Luind-o do mân i arAtandu-i In spatii).

Si acum uitä-te. Vezi tu acel punct ce abia clipeste In ne-rnArginirea vâzduhului ? Acolo e pärnântul pe care Yarn Orbit,bulgare negru i neinsemnat. E ceva infricosätor, cite crime auputut sâ se petreacii, pe acel atom, pierdut in nemärginirea lumei !flrimäturile acelui bulgilre se numese im perii, infusorii nevitzutide ochii lumei se nurnesc imparati i milioane de alte infusoriicoaci in acel punct pe supusii ... Si cif& prefacere pe el ! Citeridiciri in mai putin de o cli pa si la aceiasi clipá cite cideri, pecari toate ti le pot reinvià!

. Codrii de secoli, oceane de popoareS'au intors cu repegiune ea gandurile ce zboarä.

Vezi Iordanul, care udi cânlpii verzii Palestine?Dintre vii eu struguri de-aux se ridic mindre coline,Pe Sion märetul templu, o minune, il privim ;Codri de mäslin s'amestec intre lunci de dafin verde,Chidron scaldä 'n umbra-i clarä erburi maxi, s'apoi se pierdeIn cetatea ce 'n väi doarme miticul Ierusalim.Dar priveste judecata de sälcii plingâtoareCântäretii Ii aniná harfa lar tremuritoare,Si popor i regi si preuti ingropati's sub ruine,Pe Sion templul se sparge, niai-un arc nu se mai tine;Azi grämezi mari sunt de piaträ in cetatea cea de eri,Codrii cad din vârf de munte si Libanul pustieste,Jidovimea risipitá iati earn se rittâceste .

In pustiu se 'naltä 'n soare desfrunzitii palmieri.

0 vezi Grecia ferice, verde, rästerind din mare,Cu-a ei munti trägând lumina pe-a lor crestet de ninsoare,Cerul ei adâne, albastru, transparent nemárginit.Din colan de dealuri nalte se intind vaete pline,Ce purtând dumbrAvi de laur i izvoare aristalineNan in mare, curg la munte, ca o mantit de granitDar Orfeu si-arunci harfa si 'n eternâ murmuire0 urmä ademenitá toat-a Greciei gandixe ;

www.digibuc.ro

177

De-atunci marea 'nfloratg de sublima ei durereIn imagini de tglazuri spune a G-reciei cgdere.

Iatg, cum apare Roma in uimita omenire!Gânduri mari cu sori in haos e puternica-i gândire,$i ce zice-i zis pe veacuri, e etern, nemuritor;Iar popoarele-0 indreaptä a lor suflete märete,A lor fapte seculare, uriwle lor viete,Dupg cgi prescrise-odatä de gândire-ästui popor ...Roma arde 0 furtuna chinuind in ea se scaldg,Si främântä valuri ro§ii marea tulburg 0 caldg,$i aruncg 'n loc de spume nori de fum, scântei §i vânt,Si In nunta ei grozavii turnuri negre ea aprinde,Si fáciiile uria§e cgtre stele le intinde ...Evul arde Roma este oceanicu-i mormânt!

Colo Dunärea bätrâng, liberä, *ndräsneatä, mareC'un murmur rostogolgte a ei valuri gânditoare,Ce miqcându-se adormite merg In marea de amar.

MARIA

Am läsat acestea toate? $i plecând de pe pgmânt 1)Din uitare vom reincepe altg viatä, alt avant?Despärtiti pe vepicie de 'nveli§uri peritoare,Ne vom bucurà de alte fericiri ... nemuritoare?

DAN

Da, Mario, ne vom bucurg aici pe vepicie de toate fericirilenemuritoare. Vrai tu s'auzi glasul Ingerilor?

Se Rude in culise un cor de ingeri).

MARIA

0, ce frumos e!

DAN

Vezi tu, Mario, cum ce voesc ea, se implineste in dipä.

MARIA

Când ploug toate grânele cresc; când Dumnezen vrea, tu gân-de0i ceeace gindese ingerii.

(Corul ingerilor se apropie. Un inger intr h. in see*.

1) Din 'Veronica Miele.

22849 12

www.digibuc.ro

178

DAN

Mai am o singurii, dorintg, ce nu mi s'a implinit incä. Vezitu poarta cea mare deasupra citreia arde ochiul de foe? Aeolo-idomnul lui Dumnezeu. Mario a§ vol sä, vgd fata lui Dumnezeu.

(Maria se cutremur1).

UN iNGER(intand in scena).

De ce cauti ceeace nu se poate? De ce vrei s5, scoti din aramgsunetul aurului? Nu-i cu putintä!

DAN

Dar eu voi s5.-1 vAd pe Dumnezeu!

ÎNGERUL

Dacg nu-1 ai cu tine, nu existä pentru tine §i'n zadar 11 cauti.(Intrl un grup de Ingeri, cari cântA iti danseazh. In jurul Muriel tli al lui Dan).

DAN(frlimântat de gânduri alit a se preocupl de Ingeri).

... Asta-i tntrebarea, enigma ce pgtrundea fiinta mea. Oarese mi§c5, lumea, cum voesc eu!

(Ochiul de foc strIlucelte mai puternic ca ori and de lumina rotie Danstrângând pe Maria la el qi privirile spre ochiul de foe).

Mario, oare Mr& sä, §tiu, nu sunt eu Insu-mi Dumne ....(In acest moment se aude un sunet urial de clopot. Se deelântueste

o stratnia furtung cu trknete qi fulgere. Vuelte tot vgaduhul. Dan Inspli-mântat, se retrage umilindu-se, micipandu-se qi dispare lacet cu trupul, absorbit

in neant, esclamând):0, gAnd nefericit!

MARIA(desprina din bratele lui, strigg desnâdlijduiti)

Dane, ce m'ai &cut pe mine!

UN GLAS(dinlfiuntrul domnului lui Dumnezeu, riisunâ lugubru)

Nefericite! Ce-ai fndrAznit a cugetà!

SFARVTUL TABLOULUI IV

www.digibuc.ro

179

TABLOUL V

Decorul din tabloul I, in lumina soarelui de dimineatA.

DIONIS(La fereastrA, cum a rAmas la sfArsitul tabloului I, toropit Ina de vis).

... Intunerecul devine lini§tit, negru-mort, fära sunet, fáralumina! ...

(Se trezeste cu greu, deschide cartea si se uitli in ea).

Se lumineazä! MA scobor 1 Cad! M'apropin de pamânt! Lu-mina! Lumina! ...

(Se ridicit de pe scaun, cartea-i cade jos, se freselt la ochi, cautA imprejur).

Lumina! A fost vis? A fost realitate de soiul visionar ea toatiirealitatea omeneasca?La fereastra de peste drum din fund se aratA Maria, cum e descrisA in partea

finalA a nuvelei poetului, apoi dispare. Dionis o vede si Amine extaziat).

Ea! Maria! Din nou 1 Ce eaufa? Cum prive§te I Ali! Inimami se bate cu tärie! ... Inteleg ! ... 0 iubesel ... La ee mi-a maitrebuit §i asta! ... Nu e destul mizeria in care am trait, eel putino mizerie, färl dorinti! ... Si prima mea doriniii si poate ul-tima nerealizabila! ... Sufletul meu se cutremurá la gândirea,eh' nu va puteit scutura greutatea acestui amor ! ... Speranta? ...Eu nu pot aveâ! ... Speranta e o simtire, pe care n'am avut'onieiodatä. Are sa se nasek ea oare odatii cu amorul?! ...

(Pauzit lungit, reflectie. Maria reapare la fereastrA).

Atitt de frageda te-asameniCu floarea alba de cire§$i ca un inger dintre oameniIn ealea vietii mele esi.

Din incretirea albii rochiiRasai ea marmura in locS'atárnä sufletu-mi de ochii,Cei plini de laerimi si noroc.

0, vis ferice de iubire,Mireasä blind& din pove§ti,Nu mai zâmbl. 1 ... A ta zâmbireMi-aratä eat de dulee esti.

(Maria dispare din nou).

www.digibuc.ro

180

Te duci... 0 am inteles prea bine,Sä nu mg, tin de pasul tau,Pierdutä ve§nic pentru mine,Mireasa sufletului meu!

C. te-am zärit, e a mea vinave§nic n'o s. mi-o ert,

Spg,0-voi visul de luming,,Tinzându-mi dreapta in de§ert 1

(Pau.z i reflectie).Si cu toate acestea, totu§i o sperantä dureros de dulee imi

amete§te sufletul! . Dacä m'ar iubl? . .. Ea 1 . Toatg, lumea,toatä viata e cuprinsg, in acest cuvânt? Ce e viata? ... 0 oil laugh'ea ar plátl mai mult deck toatg, viata! Citä intensivä, dureroasg,,fail de nume fericire intr'o oil de amor! i cum i-a§ vorbi I Citenumiri care de care mai indrägite, mai MI% de 'nteles, mai nepo-menite, n'ar izvort de pe buzele mele pentru un suris al ei! Unsuris in trecere ... umbra unei fericite cugetgri!

(Pauzit).Inamorat in ea? ... Asta ar fi putin! Nu In ea, in fie ce gin-

dire a ei, in fie ce pas, in fie ce zâmbet, un inmiit amor I Dum-nezeu de a§ fi a§ uità universul spre a cAutà un altul in ochii ei !...Cum o iubesc ! ... De m'ar dispretul a§ iubl dispretul ei; o ideede urä a ei ar fi cuprinsul amorului meu cit a,;1 tráli

.(Reflectie, Incepe divagarea).E trist, ca nimeni sä te §tie,Dar 4i mai trist sg, zici mereu,CA te-a pätruns nimicnicieDe0 ai fost ca Dumnezeu

In viata lumei ace§tie,Ce-i Párg, capit i 'nceput,In tom& neagra ve§nicie0 clipá numai te-am avut!

De-atunci te chem din intunericSi amintirea ta desmierd,Pin' ce räsai un vis himeric,Abia rgsai qi iar te pierd!

Ca la un svon ce lin adieUrechea tin mereu, ascult...Tot mai puting. armonie...Pustiu din ce in ce mai mult!

(Cade jos lginat. Asupra ultirnelor versuri reapare tn fereastrit Maria, carevznd pe Dionis cznd, rig un tipitt, la care aleargit ling, ea la fereastrit tat5,1 ei).

www.digibuc.ro

181.

MARIA(Catre Mtn ei)

Vezi, acolo-i tânrul.... in casa eea pustie de peste drum ...l'am vgzut cgand ca mort pe podele... Cine OR, daeg n'a §i murit!Aleargg, tatg, poate Ina nu-i prea târziu!(Dispar toti dela geam. Peste putin yin in seerdi tatted Mariei qi un doctor bltran,

cari il ridia OA due in pat; doctorul II deegoleqte pieptul gig aecultg.).

rhiDOCTORUL

Cât p'aciljerà sg i se rupg o via, a inimei. Pare foarte sen-sibil. 0 bucurie: mare l'ar omort. Nici nu trebue sg-1 trezim mgcar ...

DIONIS(In pat in delir)

. . . i mi-a trecut prin minte acea idee neferieitg din cartealui Zoroastru, pe care Rubin o creda ell neputintg in capul unuiorn. Pe când eu Dan am colindat lumile, umbra mea, iat-o, umbramea a rgmas neclintitg. (In infervale apasg mina pe inimg.. In acelart timpintrg Riven, vanzgtoruI de clirti cu un paehet de arti vechi la subeioarg. Dionieluindu-1 drept Rubin, urmeazg In delir).

... Ah, ce pustia, Maestre, de când a-i rant sg-ti crease& per-ciuni! . .. De and porti caftan jidovese! ...

RIVEN(Netezinduli barbs)

Vai de mine, Domnule, de mult, de and mg tin minte! Darmai vgzut altfel vreodatg lângg Curtea veche?

DIONIS

Lânv,g Curtea veche!... Lângg Curtea veche e Riven, vânzg-tortil de arti, iar nu D-ta, Maestre Rubin !

RIVEN(Se uitlt lung la el)

D-tale nu tie-e bine, Domnule!

DIONIS

Eu mor, Maestre. Uitg-te in masa mea, aeolo-s memoriileumbrei mele, a umbrei, care o vezi in perete, serise pe die& vremeam eglátorit prin spatii.

www.digibuc.ro

182

RIVEN(Se uitit lung la bolnav i clgtinind din cap).

Umbra cea a D-tale? E un portret, care-ti searnitnä.

DIONIS

Maestre Rubin, te-ai prostit räu, de când nu ne-am väzut;ori eu am devenit o fiintä superioarä magistrului men! ... Se poate§i astal...(Riven scotoce&te in adtarul mesei, de unde scoate pachete de hartiilegate cu atIt 0 le aratit tatitlui Mariei, in timp ce doctorul se duce din nou

Iâng bolnav gi-i cautit pulsul).

De and il cuno§ti?

TATIL MARIEI(Catre Riven)

RIVEN

De mult. El cumpärä' dela mine cárti, tot din cele mai vechitot de acelea pe cari nu le mai puteam vinde nimänui. Eu singur

le eumpáram cu toptanul; biblioteci risipite ale oamenilor bätrâni,ai aror clironomi mi le vindeau pe nu pret de nimica; ca hârtienumai.

In asemenea arti el räscolià cu un fel de patimg. §i-rni cum-pärä pe cele mai fárii de Inte les. Aeurn, asemenea aveam câtevavechituri §i venisem sä i le arät ... El mi le-ar fi cumpfirat desigur Acum, insä §'apoi nici nu mai mi zice jupâne Riven,ci Maestre Rubin! Dumnezeu §tie cum s'au scrântit toate celecapul bietului orn.

DIONIS(mereu in delir)

Sant nebuni oatnenii ace§tia! i Maestrul Rubin §i-a e§it cudesävär§ire din minti!... Nu-1 mai cunosc!

(Pauzg.; oarecare agitatie la bolnav).

A, ha, eu am murit §i Rabin a venit ca medicii sä-mi vindäcorpul! Are drept! Prin schimbärile Drin care am trecut, corpulmeu trebue sä fi devenit fenomenal! bar oare-s doctori, ace§ti doi?Imi pare cä seamänä eu satana amândoi . . Ori e un orn despärtitIn douä arátá'xi bätrâne, cri care-§i petrece §iretul Rubin pe soco-teala mea 0 jumätate cu pär, o jumätate flat, pär I ... Una imipiphe pulsul, cealaltá se uitá la umbra mea spänzuratä in perete.

www.digibuc.ro

183

DOCTORUL

A, portretul ii turburA mai räu mintea; 1uati portretul.

DIONIS(In timp ce Riven gi tatAl Mariei desprind portretul).

Uitit-te, acum imi desprind umbra si-o dau lui Rubin! Bravo,Maestre Rubin, dracii tâi sunt mesteri in desprinsul umbrelor dinperete ... e plesuvul are A' ma ià pe mine! ... Bravo, bravo!

(Bate din palme, retzind, gi eliutand a se ridic& In sus).

DOCTORUL(Clare tatIl Mariei)

Are friguri, e in delir! Nu trebue A-1 mai asiiin in casaaceasta pustie. Sármanul tâniir, aici toate-i grâbesc nebunia I (CatreRiven) Rämâi Riven lângii dânsul pia, când noi ii vom gási unloc mai bun, care s6.-i strecoare un pic de liniste in minte-ai zdrun-cinath.

(Ese impreunl cu taMl Mariei).

DIONIS

Iatrt-le, (uitindu-se la cei cari plead) cá plead, cele douä jumátátisi mA, lasil jidovului chinuitor de suflete!

(Aceste zise en resignare dureroasl, recade eu capul pe perna gi amine Inin nemigcare, intins eu fata in sus. Riven in picioare lingit pat se nit4 lung gi

induiolat la Dioms).

MARIA(Intr ii. repede cu ochii spre patul lui Dionis).

Am fugit de-acasii! Nu putcam sh. mai astept, gal sAl vád,(Se apropie de patul lui Dionis). Sármanul! Dar, daeá s'ar trezi I Atunci,oh, atunci! (Ingenuneheaz1 langii, patul lui). Dormi, dormi I

(Riven nedumerit se furigeazg en portretul gi clirtile).

Mario!

DIONIS(Intrezgrind-o)

MARIA

Taci, nuli este ertat sit vorbesti. (Dionis se migcit, ea'l opregte).Nu te scull, nu trebue sgi, te misti I

www.digibuc.ro

184

DIONIS(In reverie)

Tu nici nu stii, a ta apropiereCum inima-mi de-aditne o linisteste,Ca rasarirea stelei in tacere.

MARIA

Sä pot intinde mâna, s'o pun pe fruntea ta,...Incetul la o parte suvitele le-as dà,Selling' A. ramitie, curata ea un crin,Icoanä' de inbire la care A' ma 'nchin!

DIONIS(Urmând reveria).

Ideal, pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai este,Lume, ce gitridià in basme i vorbià in poezii,0, te vad, te-aud, te euget, attar& si duke vesteDintr'un cer cu alte raiuri, cu)alte stele, eu alti zei.

(SRibeste si plangItor).Cu fata spre perete, m5. lasa prin straini,S. 'nghete sub pleoape a ochilor lumini,Si când se va intoarce pamântul in pamint.Au cine au sa, stie de unde-s, eine sant!

MARIA

Sterge-ti lacrima din gene, lasa-ti ochii tai senini,Si nici urma sa nu fie, ea-i fi plâns ori c. suspini.

DIONIS(Ii pune o nainS, pe cap, iar en cealaltit ruing. il aduce mans ei la sin.

In reverie, cu totul transportat)

Ah, eerut-am dela zodii,De l'al sortei mele faurAle sinului tau rodiiSi-al tau cap scaldat in aur;Cu-ale tale mini de cearäFruntea-mi rece sà desmierzi,Fata alba parul galben

'ndärätnicii ochi verzi.

Si-astazi tu de buna voieFericitä 'n brate cazi-mi,Capul tau scaldat in aurDe-al meu umiir tu il razemi.

www.digibuc.ro

Astäzi tu de bunk' voieImi intinzi dulcea ta gurii,Soarta mi le-a dat pe toateCu asupra de mäsurä.

MARIA

0, iubite 'nconjura-voi cu-al meu brat al täu grumaz 1)§i lipi-voi a mea fatä de-arzätorul täu obraz,Ah, iubite, multe nume mângäioase iti pästrez,Visul vietii mele este, ca ferice sh te väz ...

(Dionis Incepe ali rAt.Iel privirea. Maria observli).De ce 'ntorci tu ochii 'n lgturi de cuvântul mat gonit?Nici visezi cât poti in lume tu sii fii de fericit.

DIONIS(Reveninduli un moment).

A, te simt a-rai esti aproape si te väd si te'nteleg,Din särmana noasträ viatä am durà roman intreg ....

(Dionis incepe a halucini, crescendo).Nu mai cant, ce sä caut! E acelas cântec Techi,Setea lini§tei eterne care-mi sung la urechi.Dar organele's sfärmate si 'n strigäri iregulareVechiul cintec mai pätrunde cum in nopti izvorul sare,P'ici pe colo mai sträbate câte-o voce mai curata,Dintr'un Carmen saeculare" ce-1 visaiu §i eu odatä!

(Incepe agonia. Dionis foarte agitat, cant& sit se ridice).Dar tot quell si strigä, scapärä si rupt räsunä,Se impinge turmiltoasä §i sälbatecä pe strunil,Si prin gându-mi trece vântul, capu-mi arde pustiit,Aspra ... rece ... sunk' cintul... cel etern neisprävit.

(Din ce tri ce mai stins, cade pe pernfa).Unde-s sirurile clare din viatil-mi A le spun ...Ah, organele's sarmate ... si maestrul ... e nebun ....

(Maria plânge cu disperare pe petal lui. Cortina cede).

SFIRSIT

9 Din Veronica Miele.

185

www.digibuc.ro

186

("IA grancut co" elm 44.6p:

eiC egt tu

ea7e::

-144- eau.' L 144.efL, e.e, "674

1'44

uet.

at nu.,

-

r

g cgiae

4 m... cil R4 efL:

,t-071 it.eacw. vtnar.

lar.4

do4

kAutograf)

aat.(tend% As

rc..ah ce."- dep._

1e474d rt.ire;,t cAL2-

eclia co-1 za

e7; qua *77.4-)1'

Ted7f..el pu.L t--)

fza

rf6

4,,i4

1.44-

GAT 'er 44,a "zeta

44; .se afrat"

&ham

ftr-f-j.4m.4

f4 tCa4

C..ee

da,

www.digibuc.ro

el: 11 he codu,

.let te.44L4 Guara

4inde.-4-rom cat

.1.1' 044.

PreeZer

41.& Zteare

Vu4 agi.ta4-,

4.11 ea.? our.

oeh, Mtn. .Ae U44'

ft" 496 u"; fe""j"cgs; th j;,

Cirri de

It&-rn5 0

"ra, 4,7 cluAt.o.Ar'

c)aftz4 ceae:...412

. f

aGo,' a'rer3vd tag

LÇÇleua)

awy.:411.3

siTu 427oo

, felmcc;,t' or.

ate 21. defel.lgo

A uleata arn4y-

07:ed

cf,p;r ifeta,

(44, ditteneze;

la Jo af;4,1

toro; 4

afAivi4;4do...

a o tnarat.

187

raz.. dvaa-,

hp, 4.00.,144 CZ' J1 -2

cadg-

e* ef ci- n dpv-'

exi;,,151"

COL &feet att.e"

14.t.msrwtut CL <tee&

0.; arocrwt

e,4."44t.efa

Zy slat inagr-

www.digibuc.ro

188

'arine- 444 ce-g3;

e/rifretitaa. lOgIa ite 04cia-'

4-04 ,c441arc osers--

Pe2 11 da°

17L4A.Cca ZA 4 4714itt14434,.". .-§

an 61. 4-Cite

16t 062C1Ct fr3;

0.»Ler.' iZZ411141-eL441 14.. fficra;,.

4.,;....4.-A-"ft

www.digibuc.ro

Icoane, cugeta"ri 0 fapte din viata lui Eminesce)

Eminescu ca exterior ei caracter2). Eminescu era de staturgmijlocie, vinjos, cu fata brung albg, cu ochii cgprii inchi§i, capgrul negru ca corbul; piciorul §i mâinile mici ca qi ale mameisale; dintii regulati, de culoare gälbue; &And ridea, ridea cu marepoftg, As sincer. Picioral la scobitura tâlpii era plin (plattfuss),dar nu-1 jena de loe la mers. Era foarte pgros pe pulpele §i celede sus §i cele de jos, de credeai eg-i omul lui Darvin. Iarna purtaegeiulg de astrahan, dreaptg, nu tugueatg (dacicg).

Pälgria lui favoritg era semi-jobenul. Mergea totdeauna pri-vind in pgmint, ea eapul putin aplecat in jos §i mai totdeauna gin-ditor. Ii plgcea singurgtatea. Somnul ii era neregulat, aci cetea decu searg ping rgsgrea soarele, aci dormea de cu searg ping la amiazg§i uneori ping la 1-2 p. m. Cânta frumos din gull, ea §i mamasa §i sora lui Henrietta. Facea mare haz §i chiar imita in bgtaede joc pe dascálii cari serveau la biserieg, lucru care supgrà pemama lui; earn contesta tatglui sgu origina de român carat, mameiinsg nu. Fgcra abus de excitante, ca tutun, cafele, etc. Alcooluritari nu bea. Inbea mult pe tgrani, simpatiza pe ardeleni §i uragrozav pe greci §i pe unguri §i mai mult pe evrei. De ace§tia dinurnaä i§i bgtea joc §i spunea, eg evreu inteligent nu existg ; evrei§ireti sunt toti, zicea el, dar vielqugul nu-i inteligenta adevAratg,ci relativh.

Din originalitc4ile lui Eminescu5). De mic ii pläca sg recite

1) Culese de noi dela cei ce an trAit In preajma poetului.2) Din comunickile apitanului Eminescu.3) Din amintirile d-nei Profira MisiUnescu, ruda cu poetul, 0 a altor per-

soane, comunicare fleut6 de D-ra S. nutu din Botolani.

www.digibuc.ro

190

versuri si tatAl sku il luk in zeflemek, numindu-1 poetul" 9. N'aveaabsolut nici o aplieare pentru studii. Când trebuia Ali pregh,-teasch, lectiile, el se suit& pe cash., spunând a numai acolo poateinvAth.

VAzând taal sau, cä' nu merge, 1-a trimis la Cernäuti, darduph. 3 zile, vine vierul dela Ipotesti spunând, egi cuconasul a venitpe jos Inapoi si s'a ascuns la vie. L'a adus la liceu in Botosani,dar a fugit si de aid cu trupa lui Pascali. Dupa ce s'a säturat§i de teatra, s'a dus sä studieze la Viena, dar n'a stat mult, spu-nând cii sgomotul träsurilor pe pavaj ii stria urechile" si a plecatla Berlin.

Când s'a intors dela Berlin, D-na Profira Misilanescu 1-aghsit la Proflra Marrodin, má,tuqa lui, sand en paltouul in cash.si bkandu-se peste piept; spun* egi i se pare, eh are un junghiu.D-na Misihänescu ii zise sh se Ingrijeasa, dar el ii rAspunse rizAnd:Eu am fost, sunt # voiu fl". Aladatä il gAseste citind o carte,

cu mare atentie. Terminând cititul, el Intrebit foarte gray pe D-naMisihk'nescu: ;Path. Profirä, ce crezi eh eitesc eu?", vreo cartede filozofle" i-a räspuns ea; el frisk pe acelasi ton gray 'i rAspundeeil citeste etiehetele curtilor impäräte§ti".

Chiar de pe atunci, in toate discutiile lui, spun* cà el nuadmite egalitatea, ci chiar absolutismul. Cu toate ch, toti fratii luierau eulti si inteligenti, el totusi se deosebea de ei si 'i lak inzeflemea.

Toti membrii acestei farnilii au fost extrem de inteligenti,dar aveau ceva anormal in ei, nu erau ea toaa lumea.

Din Mangle lui Eminescu ca copil 2). Eminescu # faguriide miere. Pe când era Eminescu in liceul din Cernäuti, area pro-fesor de religie pe chlughrul Benjanim Iliutä. Acesta tinea in gazdAfärä nici o plaa bgeti de Oran sAraci. Acestia erau in numfir devre-o 27 si cu totii dormeau intr'o camergt si in bucätärie, nu pepaturi, ci jos pe scânduri pe niste laieere asternute unele Mug/ al-tele ,,ca scrumbiile intr'un poloboe".

In mijlocul eamerii era o mash, lungä, in capul chreia §edea

1) Dichter (poet) a scris Eli Eminesen, In declaratia sa de Inscriere in gim-naziul din Cernsuti, la punetele ce vrea a fie".

2) Comunieare fleutit noult de I. §ahin.Cor. B.

www.digibuc.ro

191

Popa", eum il poreclise biletii ; el impärtia cafes bäetilor cetindziva romane frantuzeeti, iar seara acaftistul sau vietile sfintilor siavand totdeauna o linie latä sau un harapnic cu trei curele, decare adesea se servea din bel§ug.

Cu tot harapnicul insä, la popa Iliutä mergeau zilnic multihäeti de pe la alte gazde, intre care ei Eminescu impreunä, cuautorul acestei comunichri eu care era coleg de clasá, pentru a sejueà ea biletii ce stkeau in gazdá la el.

Intr'o Duminieä Sabin 0 cu Eminescu s'au dus la un MetHódovansky, in gazdä la Popa Iliutàs'au jucat eta s'au jucat 0seara au intrat in odae". Popa, care era din imtimplare bine dis-pus, a vroit sä impart& la bketi faguri de miere. Se aduce o puti-nick cu fagtri, fiecare bäiat f5i intindeä lingura, popa i-o umpleb,ei a§à mai departe. Pentruca sä nu dea mult in lingurá, lua acaf-tistul 0 cetea in timpul ek umblà cu lingura in putinä, a5à luckfäcându-se di nu bagä de seamä, dädeà bgetilor lingurile mai multderrte. Hódowansky, care erà eel mai eiret dintre bgeti, folosin-du-se de faptul eä, popa nici nu se uità la lingurá, luá un polonic,ii táie coada, scurtând-o ea la linguri, ei-1 intinse popei sä-i dea miere.

Acesta a värit polonieul in putinä, dar cfind sä-1 scoatä, abägat de seam& eit-i prea greu 0 atunci uitändu-se ei descoperindineeläciunea, a asvärlit cu polonieul in Hódowansky; acesta, carese aetepta, a fugit si lingura a nemerit pe Eminescu drept in cap,astfel eä, mierea i-a curs toatá pe obraz.

Eminegcu vigitiu. Unul din jocurile obienuite la care parti-ciph Eminescu &And era la Cernäuti, erit de-a poeta", &lied, casurugii. La acest joe luau parte pe ling& Emineseu, colegul luiSahin, care ne comunieä faptul, doi frati Griboski, fii de preot deMAIO Cernituti ei un oarecare Miholski, adieä 4 eai inaintasi 0 unvizitiu.

La acest joc, Sahin erà totdeauna vizitiu, fratii Griboskiinaintasi, iar Emineseu eu Mihaloski rota0.

Intr'nna din zile Emineseu numai vrol A. meargá la ham ; el vrusit fie vizitiu. Sabin ei cu unul dintre Griboski s'au satuit atuncisit-i facá ceva lui Eminescu, ea sä-i treack pofta de a mai fi vizitiu.

Träsura erà flcutá de bäetii dela Burlä 1), care o lucraserä

1) Mtn fostului profesor Emit din Iaqi. El tinea multi WO in gazdt.

www.digibuc.ro

192

in schimbul unei dimirlii de mere. Erk fAcutä din scânduri, cu ooi§te cu cruce. Hamurile erau din sfoarg, §i häturile de asemenea §ierau puse in gura la cai. Cel mai stra§nic cal erit until din Gri-boski, Visarion, care erà §i eel mai voinic, iar preumblarea eràspre dealul Viilor (Veinberg), pe ulita Franzensgasse".

Etninescu, ea vizitiu, i-a inhamat cu multi trudii §i luândbiciul §i häturile in !Wang a pornit-o la drum.

La o intorsäturä insä ceilalti au rupt-o la fuga, rásturnândpe vizitinl Eminescu sub un pod dela o inältime de vre-o 3 metri.S'a umplut bietul vizitiu de glod §i abia l'au scos de sub pod doibileti, fratii Vajucki.

De atunci n'a mai vroit sk' fie vizitiu tusk' de jucat tot se jack.Eminescu ri pianista Dawson 1). Emineseu, pe când qedek

intr'o mansardä a caselor lby Succesori" din Ia§i Ewa de vecing,in acela§ gang, u§sa in u§ä, o pianistä anume D-ra Dawson o en-glezoaieä bltrânä si sentimentalä,, care toatä ziva cânta muzieäclasich' §i se acompania singurä eu vocea la piane.

Eminescu, care obi§nuia di nu iasä zile intregi din casä, erkosândit sä, asculte cât e ziva de lung, vocea pitighiatä §i miorläi-toare a bätrânei pianiste.

Din zorii zilei D-ra Dawson, deschidek ferestrile §i uqa, §i

Eminescu erà trezit de prelungile tirade: Aaaa . . . O000 . . .

cari se repetau din ce in ce mai fortissine.Pe lângä usa poetului se oplolise un biet dine, care teal&

din mila proletarilor ce stäteau in acela§ gang eu Eminescu.Pânii, §i dobitocul ciulea nervos urechile, trezit des de dimi-

neat& de muzica D-rei Dawson.Eminescu observä cum câinile cascä prelung §i i'§i manifestä

supärarea saotând un látrat mânios.Faptul acesta a sugerat lui Emineseu o räzbunare impotriva

turbulentei sale vecine.Dupii, o ostenealä de cateva zile, cáinele erk dresat pentru

rázbunare: indatá ce d-ra Dawson incepeà sä cânte, Eminescu des-chideit §i el usa mansardei sale qi cu un baston-baghetä in mângdirijia pe cäinile sau, care dupä ce se puneb, psluj", incepeà sii,-1

latre dupá tactul muzieei.

1) Comunicaxe fleutg. de V. Seinteie.

www.digibuc.ro

193

ScbelTh.ia bietul dine, eä-ti venea sä apuci câmpii i duetuldintre vocea de contraltá a d-rei Dawson si ainile tenor, a acestordoug, voei atit de muzicale, puteau disperk i pe eel mai profundwagnerian.

Enervatà, d-ra Dawson, incetit sh dine i inchideit usa dis-peratä de infiorátoarele urlete ale câinelui.

lar la Sf. Gheorghe, Eminescu a scäpat de clasica sa vecina.Geneza, poeziilor lui Eminescu. Mu lte din inspiratiile lui

Eminescu i au isvorul in intampläri legate de copilária sa. petre-cutä la Ipotesti ; asa cäpitanul M. Emineseu, fratele poetului, po-vesteste eg, poetul, And era mie se ducea n budtgrie qi flicea pur-celusi pe päreti eu cärbunele. Pe acesti purcelusi Ii descrie Emi-neseu, când in poema sa Min" zice:

Pe euptorul uns eu hum i pe corovii pKretiZugritvit-au c'un arbune eopilagul eel istetPurcelugi eu eoada sfredel i eu bete'n loe de la*Cum mai bine i se gede unni purcelug de treabiL

Geneza, poemei Cain"1).Pe când Eminescu era slujba4 la Iasi,unde locuia impreunä cu Bodnäreseu in niste chilii a cAlugárilorgreci din fundul curtei bisericii Trei-Ierarhi, a venit la familia sain Ipotesti. Cu aceastii ocaziune s'a dus i la schitul Agafton dinjudetul Botosani, unde era eillugäritä mätusa sa, maica FevroniaIurascu 2). Aceasta, inteo searä, a fäeut sezkoare de tors lânä, lacare au venit mai multe alugärite. Una din ele, anume Zanaida, aspus povestea lui Cälin. Poetul a ascultat-ol a luat notite i apoia versificat subieetul.

Genera. poeziei Feit frumos din tei". Pe dad Bals stä-pinea Dumbrävenii, a luat in cásätorie pe o cântäreatä germanádela teatrul imperial din Viena. Aceasta a adus la Dumbráveni peo nepoati a sa, domnisoarä, spre a-i tine de urât. Nepoata, o firezvaphiatä, se indrági nebuneste de un (Aran, chelar al velnitilor dinDumbrilveni, care era de o rará frumusete, fiul lui Gheorghe Ho-doroabiL din Veresti de pe Domeniul Dumbrävenilor. Nemtoaica

i) Dela capitanul Eminescu.2) Poetul, in tineretea sa, venea adesea la Agafton, unde erau alugiirite

mlitutteie sale, maieele Fevronia gi Olimpiada. Acestea il iubeau mult li ajutaucu bani ina de mie gi-i tlieeau haine de giac lucrate chiar de ele. Poate de aceeaOmni a fost gi mai arziu haina de preferintl a poetului.

22849 13

www.digibuc.ro

194

fin% dela mätuáa sa, Bgluvaia, suma de 300 de galbeni i se in-elese en frumosul flgegu ea sg fugg impreung. Cum dânsa cunoáteabine eglgria, inteo zi foarte de dimineatg a poruncit sg-i pungvaua pe cal un arrngsar arab negru la Or prefgcându-se

pleacä in cavalcadg, s'a dus la Vere§ti. Acolo o aátepta Hodo-roabg lâug apa Sucevei, la granitg. Dgdu drumul calului ca sgse due& unde o vrea, iar ea impreung cu Hodoroabg, rani find inacel timp scitzut, trecù granita cu invoirea grgnicerilor, care nu lefgcurg nici-o impotrivire.

Calul, dupg ce a gonit cAt a gonit, aa cg din negru se fg-cuse alb de spume, s'a tutors acasg singur qi a inceput a nechezala poarta castelului, sg-i dea drumul la grajd.

Bgtrânul Eminovici, tatgl poetului, cum 11 vgzu, i§i inchi pul caa trântit jos pe stgpâna lui ái indatg impäng in toate pgrtile oameniicurtii ea sg o caute. El insuái apucl spre Vereáti; dar acolo 11 intâm-ping un tgran, care ti zise, sg n'o mai caute de geaba, pentrucg nemtoaicaa trecut cordonul (granita) eu feciorul lui Hodoroabg. Poetul auzinddela tatAl sgu naratiunea acestei intâmplgri, i venind cu aeesta §ifratele sgu, cgpitanul Matei Eminescu, la Dumbräveni, prin 1864,a fgcut versul :

La castel in poartg calulSta a doua zi in spume,Dar frumoasa lui saplingA rgmas pierdutit in lume.

Plecând din Dumbrgveni la Ipote,áti, poetul scrise cu cretgacest vers pe poarta castelului ; dar tatäl sgu a pus de l'a -áters,sg nu se supere Bgluáoaia, dupg cum ne eomunicg insuái egpitanulEminescu, dela care tinem povestirea acestei intâmplgri ái care aauzit-o de mai multe ori dela pgrintii Ai.

Modestia lui Eminescu. Eminescu era de o modestie färgseamgn, ori de câte ori era vorba de persoana lui, dar de-o modestiedemng.

Când se ggsea bolnav, eu greu tl hotgra sora sa Henrietta sgfacá scrisori de multgmire persoanelor care-I ajutau. Dicta scrisorisurorii sale, dar o punea pe dânsa sg le iscgleascg, ea §i când arfost din partea ei, ceeace punea uneori pe sora sa intr'o situatiecam jenantg.

,,Oricare scrisoare, scria Henrietta d-rei Emilian, binefgcgtoarea

www.digibuc.ro

195

poetului, este seriA de dânsul; m5, iseäleste, zicându-mi A n'are curajde a purta cu d-voasträ coresponden0, A la rândul lui nu stie cuee v'ar putea reeompensa buniltatea d-voastA dare el" 1).

Aceastä modestie si-a aratat-o Emineseu in toate ocaziile vietiilui si chiar pentru operile lui literare, pe care au trebuit prieteniiAi sX le adune in volum 0 A le tipilreasA.

1111'crinimia lui Eminescu2). Intre beAriile frequentate deEmineseu in tirnpul din urm5, la Bucuresti, era si eunoseuta grä-din& la Purcel". Aei Teni odat5, un cersetor, a Arui particulari-tate era o chelie compleetg. Intimând mâna 0 spre Eminescu,acesta 10 seoase imediat prilgria, i-o dete eersetorului, zicândn-i:Tine, mb' piaria asta 0-0 aeoperg eapul, eu am pir de ajuns ! ..."

cersetorul plea, fericit de primirea darului neasteptat.Eminescu fi, vemturatorii de vorbe8). D-nul I. B., profesor

de limba roman& in Bucovina, fusese unul dintre eunoscutii luiEminescu la Viena. D-nul B. avea insg sllibiciunea multora, de aplictisi pe amicii siii ea pledoarii lungi asupra celor mai neinsem-nate chestiuni.

Intâlnindu-1 odatii, pe Emineseu singur inteo cafenea, incepii,dupg obiceiul Au, sii-i tia. discursuri plicticoase. Eminescu ea Ase mantne de el, isi scoase frumusel cAciula de pe cap, o puse pemaA Mug% B. 0 zicând : Acura mai vorbeste §i Aeiulei mele ..."pLiisi pe plieticos.

§i. de-atunei profesorul B. este dusman din prineipiu d. lui Emi-neseu ; cine-i aminteste de intAmplarea eu Aciula, risA a Adea indisgratia lui. Noi risAm. .

Eminescu fi, preful banului. Banul in ochii lui Emineseun'avea nici un pret. El, dragá d-A, scria Henrietta d-rei Emilian,nu stie nici odatá pe ee &A banii 0 nici nu pune valoare pe greu-t4ile ce le poate intâmpina And nu-i are' 4). .

Iar in alta serisoare trimiA de aeeeasi d-soarei Emilian, iisera, : 'apoi curioasá naturá are, seumpä mamä. Pitn'6, a nu-iveni in mânit banii scrisi mai sus, avea 20 franci din banii dela

1) V. eoleetia to,raga, pag. 6, 57 qi 125.2) Mihail Emineseu", numgr eomemorativ din 15 Iunie 1889.8) ,,Mihail Emineseu", numgr eomemorativ din l. Iunie 1899.') V. eoleetia §araga, pag. 37,

www.digibuc.ro

196

Mille si nu i-a cheltuit, Insa cum are mai multi, apoi are un felde- patimä, de a-i nimici, par'ca banul ar produce un ru nemär-ginitului sau talent" 9.

Eminescu compozitorul Schelettil). Era pe vremea, cândaparuse Cc te legeni Codrule"3) pus in muzica de nemuritorulGeorge Scheletti. I1 aflam la magazinul nostru de arte i muzica din

unde marele poet venia zilnic. Melancolic din fire, Eminescuvine spre mine ca niciodata foarte voios si ma roagil sa-i cant dinvioara ,Ce te legeni Codrule". I 1-am cântat de mai multe oride-a rândul fara sa-si dea vre-o Were asupra muzicei. Inteunadin zile, numai ce-1 aud: cc bine m'a inteles Scheletti, minunata.'poezie mnzicalä" (eine prachtige musikalische Dichtkunst").

Eminescu i spiritul clasic4). Intr'o zi, Eminescu ma gäsestefäcând corectura la o roman* ce o trimesesem la Lipsca, la tipar.

Victor Eminescu, nepotul lui Etninescu, publicist.

Se apropie i citeste titlul: Yre" Romantä, cuvinte deS. Dorian (pseudonimul meu).

MA roaga sa-i cant melodia cu vioara, pe cand el cetek cuvintele.

1) V. eolectia *araga, pag. 124.2) Din amintirile lui I. Kauffman-Galati, care find in Tali, a cunoscut pe

Eminescu.

2) V. aceasa bucat4 muzicalg. reprodusg. In volumul de fatX.4) Din arnintirile lui I. Kauffman-Galati.

www.digibuc.ro

197

Dupa cé termina, 11 intrebai : Cum gasesti poezia, maestre?"Cu vesnicul lui auras bland imi raspunde: Bung, da-da, buna" siimediat adaoga in nemteste: Wo der Geist der Altmeister sichspfiren lasst muss es gut sein!" (acolo unde transpira spiritulmaestrilor elasici, trebue A, fie bine).

Marturisesc asteizi, ca Y re" era o reminescentii din Goethe".Jobenul lui Eminescu'). Am spus ca Eminescu purta semi-

joben. Când era redactor la Timpul" purtà une-ori joben intreg,dar numai atunci când venea Veronica Miele dela Iasi. Prieteniisai, Teodor Nica, Chibici, Slavici, Burghelea, cum 11 vedeau cujoben, ii strigau : A venit Veionica!"

Sinceritatea lui Eminescu. Erninescu, ca gazetar erh, expre-siunea sineeritat,ii celei mai pure. Când in 1877 armata românaa trecut Dunarea, dânsul a publicat in Tim pul" un articol preafrumos, prin care redestepth gloria strabuna. Acest articol insa,scris In vreme de opozitie, nu fù pe placul unuia din leaderii con-servatori, cu care avù un serios conflict. Din cauza acestei since-ritati poetul isi creia dusmani chiar in rândurile conservatorilor.Era sustinut totusi de d. Titn Maioreseu si raposatii general Flo-rescu, Paucescu, Brailoiu si Manolache Kostaki Epureanu, cari ilaprecian 2).

Eminescu # Costake Rosetti8). Eminescu aveà o mare aver-shine contra regretatului Costake Rosetti. Versurile:

Iar de-asupra tuturora oastea sg qi-o recunoasegiti aruncg pocitura hulbucatii ochi de hroascl".

erau indreptate contra acestui personaj politic. Eminescu zicea caRosetti de 40 de ani otraveste tara cu minciuni. Din aceasta cauzaRosetti ii luase groaza §i trimese dupa el sa-I intrebe ce voe§te sii-idea, ca A, nu mai scrie la Timpul". Eminescu i-a raspuns, ca-i ceresecretariatul ambasadei dela Roma, dar ea ramâne tot reactionar.

Pe Ioan Bratianu 11 combatea politiceste, dar nu-I urà; pefratele sail Dumitru chiar il simpatizà.

Ceasornicul lui Eminescu4). Pe la inceputul lui Iulie 1881,

1) Auzitg dela Victor Eminescu.9) Din comunicgrile cgpitanului Eminescu.s) Dela acelal.4) Dela Victor Eminescu, din amintirile mamei sale.

www.digibuc.ro

198

Gh. Eminovici, tatál poetului, a venit la Bueuresti ea 86', vada pepoet, care se gäseh fa eapitalä. Cu aceastä ocaziune, a, cumpáratsi däruit poetului un ceas de aur cu lant, care l'a costat 40 degalbeni. Acest eeas, cu toate lipsurile pe care le-a indurat poetul,l'a p6'strat cu sfintenie si a fost g6'sit la moartea sa.

Caetele lui Emine8cu1). La moartea lui Eminescu s'au &itdouit eaete, groase de douä degete, unul lung cam de 30 cm., lat.de 20 cm. si altul lung eam de 26 em. si lat de 18 em. Caeteleerau legate in marochin si fieeare previtzut eu doua broaste cu ochee; erau nescrise. In ele poetul ave6, de gâ,nd Ali aerie pe caratluerärile.

Din serisorile Henriettei, sora poetului catre d-na CorneliaEmilian, editate de libräria *araga, reese eä in 1888, poetul afiân-du-se bolnav la Botosani, sub ingrijirea sorei sale, plänuià sa-siprescrie poeziile spre a le publieâ in o a III-a editie. Probabil eä.caetele erau destinate pentru aceasta, dar poetul imbolnävindu-sedin nou nu si-a mai putut realizit scopul.

Eminescu superstifios 2). Pe când Eminescu studià la liceuldin Ceratuti, elevii Constantin si Al. Stefanovici eu care stetea laaeeeasi gazdä posedând o biblie veehe (Biblische Gesehichte AltesTestament) ee se predà in clasa II-a gimnazialä urmatä de poetau voit sä o vândä lui Eminescu, dar cereau pe ea un pret preamare. Fatä de refuzul lui Eminescu, numitii recurserä la o stra-tagemä,: l'au luat sä doarmä impreunii, eu ei in aceiasi odaie saumai bine zis chilie, in care dupä spusa unora s'ar fi spânzurat uncal ugär. Stiindu-1 timid si superstitios, au legat de fereastra, la carese zice cA s'a spanzurat alugärul, o sfoar6, de care trägand, zoräiauferestrele. Seara, Eminescu s'a culeat eu Constantin Stefanovici, iarAlexandra a rgmas singer la pat. Dupa ce stinserä lumina si Emineseuatipi putin, Alexandra trase de sfoarä si fereastra incepù a zängäni.Constantin, viiránd capul sub plapornh, ineeph sit sperie pe Eminesencl vine duhul cálugárului. Spre a-1 amági mai bine, Alexandraineepà sä vorbeascä intr'o cab,' desartä, pe care o pusese mai inaintelingä pat: Eminowicz, Eminmeicz. warum, kaufst du nicht Bibli-sche Geschichte ?

11 Dela acels+2) Comunicare facutli, de Ion illiin din Epureni, fost coleg de clasit cu Eminescu.

www.digibuc.ro

199

Alexandra la, apoi sfepicul in care era lumânarea stinshinceph a-1 bate cu dânsul peste plapomä.

Eminescu speriat i clänthnind din dinti, fIghdui s. cumperecartea.

_Ermines= fri turnurelel). Eminescu venih zilnic in magazinulnostra de arte i muzich din Iasi. Vorbeh malt nemteste i vepicdespre poetii celebri germani, pe cari Ii släveh.

Intr'o zi, când boala i se agravase, 11 vhd intrând busna spremine si strigând: Rettung, die wollen mich umbringen" (ajutor,vor s m, nimiceasch). In adevhr o multime de insi stationau infata magazinului din strada Lh'pusneanu i discutau cu aprinderecele intâmplate. Ce erà?

In ultimul timp, Eminescu aveh. mania de a apuch cucoanelede turnuri erà moda tarnurilor cu toath partea lor de ridieol.Poetul fceà aceasta inconstient i iesencile nu se suphrau pe dânsul ;evitau insä pe cât le erà ca putinth', astfel de scene.

Trecuse insh un stráin ca sotia sa i Eminescu, färä multäprecautie, o apucase pe doamnä de turnurä. Sotul, indignat, aler-gase duph, poet, care s'a °,refugiat la noi. Duph patine explicatii,streanul cerut scuze."

Creerul lui Emineecu. La autopsia cadavrului lui Eminescu,flcutá, in urma dorintei D-lui Titu Maiorescu, s'a constatat chcreerul poetului avea o greutate de 1400 grame, cu toate ch: era instare de inmueare (ramolitie).

Emisferul stâng singur cânthrea 595 gr., iar cel drept 555gr., fix/ cerebel.

Aceasth grentate de 1400 grame, e unich in felul ei. Creerulliti Schiller cânthrea cu câteva grame mai malt.

Corneliu Hotez.

') Dela I. Kauffman-Galati.

www.digibuc.ro

bu111

Ibiblb

www.digibuc.ro

hII

1 it

iiii

laI1ß

Ili

ill. i

"fl'

ih'

Im

riii

i1E

11--

17i

uq,

l'I:

1 Iii

Illi

igui

i1

11 a

ill

1111

1

Id

101

'II

ela

,hi

tin wi1

111

pi,

gm.

iiiiti

ll

ilil hi

li m IIIII

Ilion

iilir I

Pil'

1111

Huh

hi

III UI

111 rhl li Ii

www.digibuc.ro

('altonul lui Eminesce

lama grea ca in 1888, cam arare s'a vazut. Troienelede cu vreme au pus pe gânduri pe acela cari n'aveau lemnesau paltoane.

Era un frig umed, cam pe la inceputul lui Octomvrie.Intr'o sear* alergarn spre casa, pe bulevardul Elisaveta, inBucureti, ne privind nici la dreapta, nici la stanga, de teamaca nu cumva sa ma opreasca un prieten cu palton in drum.

Mi-erà frig de tot, inteo haina foarte compromisa de vara.Deodata un orn Malt, spatos, mi se pune in cale:

Niculene, stai!Ma uit bine: Eminescu.

Ce faci, coane Mihalache?Ma duc sa beau o bere la Gheorghe.Ai dat de capital?Am doi franci, Fixule; mâncam un crenvirst?

Apoi privi mai bine la mine:Dar de ce tremuri a§a? 0 sa, raceti. Copil mai WI,

sä-ti la4i paltonul acasa!N'am avut ce lasa, cad n'am palton. $i apoi, me-

tere, e drept ea n'a venit vremea. Dumnezeu 0.-a pierdutcontabilitatea.

Pacat cà nu e.3ti acolo, ea' ai incurca-o i mai rau.Brrrr! Tremuram al dracului.Hai la o bere!

1) Din Gazeta Gazetarilor, apärutä la Botovtni cu prilejul desveliriibustului din acea localitate.

www.digibuc.ro

203

Intram. Acolo Eminescu ma face mai intai sa-i admirpaltonul. O coloare cafenie spalacita; Ii venea NIA, la pi-cioare i larg de-ar mai fl incaput, unul comod inteinsul.

N'ai parale ca sa-ti cumperi un palton, vad eu, Fi-xule, sau le cheltueti pe drumul negustorului de haineIa asculta, là ca mine. Vezi ce palton bun?

Nu prea prea!Ba e bun, ca-mi tine cald. L'arn luat pe 13 franci

dela hala vechiturilor. Te duc i pe tine sal-0 iei. Sa vii manecu paralele, ma gäse§ti la Inion, mergem amandoi la jidan.

Cei doi franci ai lui Eminescu i vre-o 70 de bani aimei platisera cheful de bere §i de crenvir§ti cu hrean.

Când sa e*im, Eminescu, vazandu-ma tremurand cavarga:

Unde stai, Nieolene?Departe, in Tirchile§ti, cu Magion.

. O sa ingheti pan& acolo.Nu! Merg repede.Nu se poate. Nu vezi cum ploua de subtire §i de

rece? te duc eu pana acasd. Te in velesc cu prisosul palto-nului meu!

Lasa-ma, coane Mihalache. Cum o sa mergi panala dracu cu mine?

Eminescu suferea de picioare in vremea aceea,mergeh foarte greu.

Vrand-nevrand, m'a invelit in paltonul de 13 lei §i m'adus, incet-incet, pang acasa, cu toate protestarile mele.

Despartindu-ne, imi zise:Am dat 13 lei pe palton. Ne-a invent pe amandoi.

Prin urmare ma costa numai 6 lei §i jumatate ILeon Gheorghe Nicoleanu.

www.digibuc.ro

Ilustrafile òin uolumPortretele lul Emineseu. Poetul Eminescu s'a fotografiat de patru

ori. Intdia oará, cánd erà student la Viena, In varstä de 20 ani. A douaoarti s'a fotografiat prin anii 1879 1880. Originalul acestui portret, care-icel mai reusit, se gäseste in posesiunea d-lui A. C. Cuza. O reproducerea acestei fotografli o dam Intre pag. 154 155. A treia oard, poetul s'afotograflat prin anii 1834 1885 la fotograful Nestor Heck din Ia§i,mai mult fiirä voia sa, printeo stratagemd, a d-lui A. C. Cuza §i altiprieteni ai stii. Aceastii fotografle ce ne-a procurat-o d-1 G. TheodorescuKirileanu se gase§te In fruntea acestui volum. A patra i cea din urmä fo-tografie e cea scoasa In Noemvrie 1887 la Boto§ani In timpul când poetulse aflä acolo bolnav sub Ingrijirea surorei sale Henrietta. Aceastift foto-grade e reprodusd In volum la pag. 55 o cldm numai ca curiozitate sprea se cunoaste toate portretele poetuluit

Acest portret este cel mai putin reusit OPortretele mamei poetului. Mama poetului s'a fotografiat de doud

ori, odatil In Boto§ani Impreund cu fiica sa Aglaea, când s'a fotografiatla acela§ fotograf (Otto Bielig) i tatäl poetului Impreund cu fiul situMatei, si a doua oard s'a fotografiat In Viena sau Praga la anul 1870,când s'a fotografiat separat §i poetul, In vársta de 19 ani.

In volumul de fatii dam o reproducers a mamei poetului dupáo fotografia scoasti in Boto§ani.

Mai cliim o reproducere intre pag. 8-9 dupd un portret In ulei amamei poetului, pe când erà In värstii de 24-25 ani.

Acest portret In ulei a fost executat In 1840 de catre un pictorgerman, pe vremea când G. Eminovici, tatal poetului, se gtisett ca ad-minstrator la mosia Dumbriiveni a boerului Bal§.

Acest pictor, al cilrui nume nu l'am putut OA, de loc din Vienaa stat cam un an In Dumbrtiveni, In care interval a umplut casa luiBals, cu picturi bine reusite. L'a pictat pe Bals pe sotia sa si pe Const.Hurmuzachi intendentul stim general. A mai facut cele sapte minuniale lumei, portretul tarului Alexandru I si a lui Soult, maresal a luiNapoleon I. Cu aceastá ocazie a mai fhicut pentru suma de 30 de gal-beni i portretul mamei poetului, care pe acea vreme erd, de o marefrumusete. Portretul e In márime de 0,35 c. m. In lungime si de vre-o0,28 c. m. latul. Spunea G. Eminovici copiilor &di cd, a reusit mai binemama lor pentru 30 de galbeni, deal Bals si Balusoaea care pliitisepictorului cdte 150 de galbeni.

9 V. pe larg Portretele lut Eminescun de I. Scurtu, 1903.

www.digibuc.ro

M. EMINESCU

(Dup A. o fotografie din anii 1879-1880)

www.digibuc.ro

205

In vremea când mama poetului fticut acest tablou, n'aveitdeal pe erban, pe Nicu i pe Iorgu.

Cum se poate obser %TA din reproducerea noastrii de pe acest ta-blou, mama poetului, care In acest portret seamána cu poetul, elegantImbracata, la gât cu alisida datä de generalulul Jeltuchin a se vedeitasupra acestui punct Interesantul memoriu complect al cäpitanului Emi-nescu cu cercei grei In urechi i cu inele scumpe In degete, juvae-ruri date de bunicul ei, Dontu. (v. ace1asi memoriu).

Portretul In ulei, dupd, moartea mamei poetului, a trecut In po-sesiunea matusei lui, maica Fevronia Jurascu. Dela aceasta a trecut lanepoata ei, maica Xenia Velizariu, aflätoare In viatá la Agafton, cäreiai-a läsat prin testament tot avutul ei.

Dela maica Xenia portretul a trecut In posesiunea avocatului M.Mavrodin din Iasi, nepot de viir al maicii Xenia.

D-I Mavrodin a bine-voit a ne da o reproducere fotograficti, aportretului pentru volumul nostru comemorativ.

Portretul lui G. Eminovici fatal poetului, din 1866-1867, si al luiIorgu, fratele lui, din 1870, ni le-a procurat cäpitanul Eminescu.

Portretele din 1870 ale lui &rban, Nicu, al Aglaei 0 Henrietta E-minescu ni le-a pus la dispozitie maica Xenia Velizariu, %Tara cu poetul,prin intermediul amicului nostru d-1 Gr. Goilav, caruia ne-am adresat a nile procurà dela numita maick dupä indicatiile date de capitanulEminescu.Tot d-lui Goilav avem a-i multuml i pentru osteneala de a ne fl pro-curat prin fotograful I. Bielig din Botosani cele trei vederi luate dinIpotesti, dupá indicatiile noastre, cum si fotograffile busturilor din Bo-tosani i Dumbräveni,

Portretul Aglaei Eminescu din 1870 la vretsta de 18 ani al maiceiOtimpiada Jurascu mittusa poetului fotografiatá ca staritä dupii, 1884 sial calugárului lachift Jurascu ne-au fost procurate de d-na Emma Brülldin Iasi pfin intermediul fratelui sau M. Mavrodin, rude cu poetul.

Vedeera inaugurärei bustului din Dumbräveni a fost reprodusädupti o fotografie datä de noi i fäcuta de fotograful I. Bielig din Bo-tosani cu ocazia inaugurärei bustului. De asemenea ne-am procurat prinfotograful Oppelt, vederea bustului din Bucuresti si a mormantului poe-tului.

Autografele poeziilor lui Eminescu reproduse In acest volum le-amobtinut dela d-na Jeanetta Leibovici, fiica lui Elias $araga din Iasi, carele-a primit dela Gheorghe Butman, un zetuitor dela «Convorbiri literare»pe vremea, când poetul ii pubiicà acolo bucätile sale literare. Numitad-ná, cu multá bunä-vointä, ne-a pus la dispozitie manuscrisele In ches-tiune. Le adrestim tuturor aci vine- noastre multumiri.

rorneliu Botez.0 0

I) In volum am dat toate portretele fratilor lut Erninescu, afar& de Ilié, Mar-ghloala tif Vasile care n'au fost nicIodatit fotograflatI.

www.digibuc.ro

Fete calugare0 In familia lui Eminescu

In familia lui Eminescu se ggsesc numeroase fete cgluggresti,frati si surori ai mamei poetului.

Aceasta ar putea explicâ intru cátva misticismul din operile sale.E isbitor faptul cg multe din poeziile lui Eminescu si din

nuvele, ea Cezara, cuprind chipuri si deserieri ale vietii mângsti-resti acute intiun stil captivant.

Criticii poetului, de bung seamg, ar avea ceva de zis asupraacestei particulariati a operii poetului, nerelevatg ping astgzi. Cre-dem deci util pentru biografii sai ca, odatl cu portretele maiceiOlimpiada si. a cáluggrului Iachift, fratii mamei lui Eminescu, sttdgm si câteva notite biografice a acestei apropiate ramuri din fa-milia sa.

_Maim Olintpiada Jump= este fiica lui Vasile si al Paras-chivei Jurascu, deci sot% cu mama poetului Eminescu. Sotii Iu-raseu au avut, curn ne informeazg cgpitanul Emineseu, trei bgetilorgu, Ca linic si Iachift acesti dai din urmg egluggri si sease fete:Fevronia, Olimpiada, Sofia, care a murit de tângrg, Marghioala,Safta si Raluca, toate azi decedate.

Cele dintai trei au fost cglugärite la mängstirea Agafton, ju-detul Botosani. Safta a lgsat o fiicg, Xenia, care si dânsa e cglu-ggritg la Agafton.

Maica Fevronia, la bgtránete s'a flent schivnia si a katnumele de Sofia.

www.digibuc.ro

207

Toate surorile Iura§cu,.-miitu§ele poetului, erau inteligente;dar cea mai inteligentâ §i distinsä.,, cum ne scrie d-ra S. Muftidin Boto§ani, a fost maica Olimpiada, fostä staritá la Agafton;dânsa a murit de bâtrânete, inaintea maicei Fevronia.

Maica Olimpiada Iurascu. CgaugIrul Jachift Iurascu, moqul luiEminescu.

Ceilugärul Jachift Jurafcu. Jachift e numele säu de eâlugä-rie. Malt de statue& i voinic, inteligent, sutlet bun §i nobil, lumet,cu zimbetul pururi pe buze. Jachift a fost arhimandrit la Socola.Cillugär doar de formA, pentrucâ nu stätea la mânästire, se ocupitcu agricultura, având o mo§ie in arendá, prin tinutul Ia§ului, intovârA§ie cu un oarecare Mandrea din Ia§i.

VitnAtor pasionat, ea §i tatál sgu, nu ie§ea niciodatá la câmpfárá puqcá i avea o sunlit de clini prepelieari §i copoi.

www.digibuc.ro

208

Imbr Ael, rasa alugärescg doar când venea la oraq, altfel um-bla civil, purtând in cap, vara, piarie de panama cu bordurilemari. Vorbeä putin frantuzeste si nemteqte. Poza in nobil din nas-tere si mergeh totdeauna in träsurä cu patru cai inaintasi.

Fuma, desi suferea de astmä, boalä de care a si murit campe la 18861).

Fotografia ce &Am dateazä de prin anii 1872-1878.

ror. B.

1) Dupa datele proeurate de eXpitanul M. Emineeen.

www.digibuc.ro

DIUERSE0 medalie comemorativil pentru poetul Eminescu. Apel.Comitetul

de organizare a comemorarii poetului Eminescu din Galati, in urma oferteilibrarjei Ei,raga din Iasi transmisa prin D-1 Magistrat George Angelescu,membru al Comitetului, a hotarit baterea unei medalii comemorative inamintirea celor 20 de ani de la moartea poetului.

In acest scop s'a lansat un apel.Medalia cornemorativit va fi d.e 40 mm. i va coprinde :a) pe verso, chipul poetului cu inscriptia Erni,nescu, 1850-1889-1909.b) pe revers : o ramura de lauri i o lirà cu urmätoarea strofti

din poezia La steam":

Icoana stelei ce-a muritIncet pe cer se sue,Eri pe cAnd nu s'a grit,Azi o vedern si nu e

Chipul poetului va purta pe cap o cunund de laur, dupii cum elinsusi exprimat dorinta In una din poeziile sale :

VoM, cand mi-or duce ingerii giPalicla-mi umbg in albul munte,

pui ennuna pe a mea fruntepui lira sub dipgkii 1).

Medaliile vor fi batute in bronz aurit, argintat, aurit fin, argintatantic, bronz oxidat, argint i aur curat.

Preturile vor fi : 1, 2.50, 20 si 200 lei.Prisosul provenit (lin vanzarea acestor niedalii, se va depune la

fondul ce se va strange pentru Inallarca unei stalui marelui poet.Pentru orice trimitere de bani, corespondentä etc., se va adresa

D-lui August Fralila, profesor si senator-Galati, casierul comitetului.

Presa 1 apelul nostru pentru comemorarea poetului Eminescu.Apelul nostru pet-111.0 comemorarea celui mai strälucit poet al neamuluia avut räsunetul cuvenit In Intreaga presä.

1) Poezie dedicatK, Arnicului T. J." si publicaa in ,,Proz i versuri"editate de V. G. Mortun.

22849 14

www.digibuc.ro

210

Ideia noastrd de a se adunit printr'un sir de festivaluri, fondul netcesar pentru ridicarea unei impuniitoare poetului Eminescu a fostsustinutá cu cäldurä atat de ziare cat si de revistele Noua Revista Ro-manO, Viata RomaneascO, Semanalorul, Dundrea de jos, etc.

Festivalurile organizate pentru comemorarea poetului Eminescu.Cel dintai festival. La 9 Aprile a. c., a avut loc la Ateneul Romandin Bucuresti un festival cu platá organizat de D-1 I. Scurtu, In scopulstrangerii unui prim fond pentru statuia lui Eminescu. A asistat unpublic ales.

Al doilea festival. Dummied 24 Aprilie 1909, Societatea coraläArta si Mundt" a serbat aniversarea a 20 ani de la moartea lui MihailEminescu.

S'a depus o coroand pe bustul din gräclina Ateneului, s'au tinutcetteva cuveintäri si s'au cântat romante cu versurile lui Eminescu.

Aniversarea mortii lui Eminescu la Sibiu. Bevista Luceafarul"din Sibiu No. 9 din 1 Maili a. c , anuntá cá cu prilejul comemoräriimortii lui Eminescu, va trichina un numar special memoriei lui Eminescu,publi and fotografii inedite i mai multe articole.

Festivalul din 1a0. La 15 Aprilie a. cor. s'au intrunit la Uni-versitate d-nii A. D. Xenopol, dr. Bogdan, Dragomir Hurmuzescu, Simio-nescu si dr. Cosmovici, profesori universitari, discutand asupra chipuluicum s'ar putea comemora mai impundtor aniversarea a 20 de ani delamoartea lui Eminescu.

Pe langii solemnitatea religioasä i serbärile artistice ce se vororganizà, e vorba sä se facgi i un pelerinagiu la Dumbraveni, undo seafla bustul poetului.

La 28 Aprilie a. cor. a avut loc o nouti intrunire a profesorilor,in sala senatului universitar.

S'a decis ca la 14 Iunie sä se organizeze la Teatrul National unfestival artistic, la care se vor recita sr din operile lui Eminescu.

S'a hotarit sä se intervinä la Mitropolitul Moldovei ca sa oficiezela Mitropolie un parastas pentru odihna sufletului marelui poet.

In dupd amiaza zilei de 14 Iunie d. prof. Al. D. Xenopol va tineo conferintä despre Eminescu.

Soc. «Bucovina» va trimite o delegatie.

Festivalul din Botopni. Orasul natal a lui Eminescu nu s-aläsat mai pre jos. Un comitet s'a instituit In acea localitate spre a sar-bätori ma, cum se cuvine pe marele poet. Se va reprezenta intre altele

piesa «Sarmanul .Dionis».De asemenea poetul va fi comemorat la Sinaia §i in intreaga Buco-

vina. Speram cä pilda va fi urmatä si de alte orase.

www.digibuc.ro

211.

Festivalul din Focsani.Initiativa comemorárii mortii lui EminescuIn acea localitate au luat-o d-nii T. Iordtinescu si D. Dimiu, primul di-rector, iar al doilea profesor al liceului Unirea.

In acest scop, d-lor au lansat un apel.Deocamdatä s'a stabilit urmatorul program :1) Disertatie literarä asuprit. lui Eminescu, tinutä de d. Dimiu.2) Recitäri din poeziile marelui poet, fäcute de d-ne í d-ni din

societatea focsäneanä.3) Se va pune In sceni Luceafärul sau din Leis".4\ Soc. filarmonicä Dorna Vrancele" va cantà bucätile lui Emi-

nescu, puse pe muzicd.

Comemorarea poetului Eminescu la Galati. Festival artistic si voluntfestiv. Duminicd 14 lunie a. c., se va comemorà ad moartea lui Emi-nescu, dupä urmatorul program : Dimineafa, la ora 10, parastas la ca-tedralä si douá cuvántäri, una de d-1 Gr. Forfu, profesor, si a doua deun delegat al studentimei universitare. Seara va fi un festival artistic cuurmätorul program : I) Diserta(iune asupra vietei lui Eminescu de S.Mehedinli, profesor universitar si Director al revistei ,,Convorbiri Literare" ;II) La arme" cuvinte de Eminescu si muzica de Ed. Caudetla, compusäpentru festivalul nostru, cor cu acompaniament de orhesträ; III) Stir-manut Dionis", adaptare scenicä dupä nuvela cu acest nume i poeziilelui Eminescu, de jean Bart, C. Calmusehi i G. Orleanu; IV) Coruri cuversurile lui Eminescu, de Al. Filloreanu, diverse produdiuni muzicale,executate de corul Sf. Episcopii a DuntIrei de jos sub conducerea d-luiM. Iládulescu, recitäri din versurile lui Eminescu, etc.

Produsul festivalului, ca si al volumului de favi, publicat sub Ingrijirea d-lui Corneliu Botez, se va vársa la fondul pentru monumentullui Eminescu.

www.digibuc.ro

Operele poetului Eminescu

Creclem interesant pentru bibliografia roming de a enumgrir diferitele editiiin care au apgrut operile poetului Erninescu:1. Paean", in editura libritriei Socec, eu o prefatg, de d-1 T. Maiorescu, datatg

Deeemvrie 1883. 0 a dons editie publicatg in 1885 tot sub ingrijirea cl-luiT. Maioreseu (lg. si portretul In miniaturI a poetului, care se fotografiasein 1879-1880 pentru un grup jubilar al membrilor Junimii". Aeeastaepuizatg; au apgrut si alte editii.

2. Prozii §i. Versuri", 13,0, 1890, editor V. G. Mortun, cu portretul poetului lavârsta de 20 de ani.

3. Poezii complecte", editate de fratii §araga, Iasi, 1893, eu o prefatg, de A.D. Xenopol, dataa Fevruarie 1893.

Acest volum a apgrut in mai bine de 15.000 de exemplare.4. Poezii", editate de libraria Alcalay, Bueuresti, In colectia popularg, a Bib lio-

tecei pentru toti", cu o prefatri de apitanul M. Emineseu.0 a doua editie, cu o prefatg, de I. SInclulescu, datatg, Fevruarie

1907, editie cu grepli de tot soiul. Are portretul poetului din 1879-1880.5. Eminesce. Scrieri politice, 1880-1881, en o prefats, de G. Pguceseu, apg-

rutg in editura librgriei E. Graeve & Co., 1896 (3 editiuni).6. Opere complecte", literatura popularrt, vol. I, ed. de institutul Minerva, Bu-

eure0i, cu o prefatg de Il. Chendi, Mai 1902.7. Scrieri politice §i literare", vol. I, 1870-1877, ed. Minerva, Bucureqti, 1905,

eu o prefatit de I. Scurtu.8, Poezii", editie criticg dupg manuscrisele poetului, en o prefatii de I. Seurtu,

ed. Minerva, 1908.9. Nuvele", ed. Saraga, Iasi, 1893.

10. Diverse", cu o prefatg de I. L. Caragiale, ed. §araga, Iasi 1893.11. Postume", ed. Minerva, cu o prefatg de Nerva Hodos, datatg, 8 Aprilie 1902.12. Poesii postume" (mai compleete), cu o prefatg de Il. Chendi, datatg 5 Au-

gust 1905, ed. Minerva.13. Genin patio", ed. Minerva 1904, cu o prefatit de I. Scurtu.14. Proza literarii", editie popularg, dupg izvoare, eu o introducere de I. Scurtu,

Septemvrie 1908, ed. Minerva.

www.digibuc.ro

213

15. Henriette ì Mihail Eminescne, scrisori cAtre Cornelia Emilian. Colectia*amp-1mi, cu o prefatA de Cornelia Emilian din 17 Martie 1893.

16. Povet2ti i Nnvelee, editie popularu a Bibliotecei pentru toti, Alcalay-Bu-cureilti.

17. Bogdan Dragoe, drama istoricl ed.. librAriei L. Alcalay-Bucurelti, precu-vAntare de Iulius Dragomirescu, 1906.

18. Inbire-Dnreree, scrisori intre Veronica Miele i Mihail Eminescu (6 scrisoriale Vironicui gi 1 a lui Eminescu) cu o prefatit de Nicu V. Baboianu.

19. liaise, comedie anticA inteun act in versuri.20. Prong", colectia Sfetea LibrAria coalelor" 1908.21. ,,Poésies", trad. en francais par M-elle My ller Verghy.22. Gedichtee, trad. in limba germanu de Taconita.23. Der Abendsterne, traducere in limbs, germanu.

Manuscripte.

42 de volume qi volurnale duruite Academiei Romane de d-1 T. L. Maioreseu, cunote, copieri din a/1i sau manuscrise, felurite insemnuri qi acte ale poetului,planuri, schite, poezii publicate de el insuqi i lucrAri inedite cele maimulte cu variante.

Compozitiuni Muzicale la versuri de M. Eminescu.

1. La armee, cor cu acompaniament de orchestrA, muzica de Ed. Caudel la,bucatl compusA pentru festivalul Eminescu. din Galati dela 14 Iunie 1909.

2. "La armee, Studentilor universitari. Cor mixt, muzica de Die Sibianu,compusit pentru acelali festival 1)

3. ,,La armee, de Danilciu, §ef de muzia.4. La arm", de un compoZitor francez, (al curui nume ne scapA), eintaa la

inaugurarea bustului lui Eminescu din DumbrAveni, 1902.5. IIn chip tliat de daltie, muzia de Dem. S. Triisculescu, dedicatA princi-

pelui qi principesei B. A. *tirbey, oferitl pentru festivalul nostru.6. Ritgi..cinnea, MuzicA, de L. Tempea.7 Ce te legini codrulee, muziel de G-. Scheletti8. De ce nn-mi viie, muzicA de C. Decker..

9. Pe lane): plopii fiirg sor, de lance Filip.10 . "Despirtire", de C. Decker..11. Te dud", de Ent. Drossino.12. "S'a dns amend", de Tschaicovsky.13. Ai dug ramnri bat In geam", de Ercole Piff eri.14. Serenadä" (sextet), (duet cu acornp. de cor mut). Cuvintele de V. Hu go,

(traducere de M. Eminescu). Muzica de: Al. Pillar eanu.

1) Accastl compozitie ne-a fost oferiti pentru festival. Regretlin a nu s'a pututexecuta, de oarece primisem rnai dinainte o compozitie cu acelas subiect dela d. Ed. Caudella.

www.digibuc.ro

214

15. Mândrnta", (hora), (pentru cor mixt cu acomp. de piano). Poezie populargde .21(ihail Eninescu. Muzica de: Al. Filloreanu.

16. Doina Codrulni", (Codrule codrutule ?) pentru cor mixt cu acomp. de piano)Cuvintele de Mihail Eminescu. Muzica de: Al. Filloreanu.

17. Stelele'n cer", (elegie) (pentru cor mixt cu acomp. de piano. Cuvintele de:Mihail Eminescu. Muzica de Al. Filloreanu.

18. Codrule Codrutule", (revedere), Cuvintele de: Mihail Eminescu. Muzicade: Al. Filloreanu.

19. Ai dad, ramnri bat in geam", de Arthur Bratsch20. Ii}i daca ramuri bat in geam", de Sc. Cocorescu.21. Somnoroase pisirele", de Dinien G. A.22. De ce nu-mi vii", de Taneu Filip.23. Somnoroase pisirele", de Cat% de Flondor.24. La mijloc de codru des", de N. lonescu.25. Vino 'n codru la isvorul", de Dem. Popescu.26. Inger de pazil", de G. Porumbescu.27. lität de fragedä", de Roteanu.28. Mai am en singer dor", de Oscar Spirescu.29. Peste virfari", de Oscar Spirescu30. Mid o sä vii", de .Em. Drossino.31. Atit de fragedi", de acelafi.32. Durere", idem.33. Cam ai putut",idem. 1 manuserise.34. In fereastri" idem.35. Despre mare", idem.

C. B.

www.digibuc.ro

PRETUL 3 LEI

Se vinde pentru monumentul poetului Eminescu.

www.digibuc.ro