Teoria Lui Rosler V A.D.XENOPOL

7/17/2019 Teoria Lui Rosler V A.D.XENOPOL

1/29

93

dincolo de Dunare in vremile statului Valacho-bulgar, nu este

de nevoe a inchipui

ea

ei sa

fi

fost foarte

num erosi

in Moe-

sia ~i apoi a esplica mai tirziu disparerea 101' din aceasta

ta1'a, punendu-i sa treaca Dunarea. Cei d'intei capi ai res-

coalei emu valachi ; cele d'intei lupte pentru resturnare a-

vura drept teatru muntele Haemus, patria Valachilor; ele-

men tu] bulgar, care era singurul mai cultivat, sfir~i prin a

predomni ~i statul valacho-bulgar se schimba pe nesimtite

in un stat curat bulgaresc.

Uit despre

ritul .

bulgar care se

intllneste

la Rominii de la

nordul Dunarei, el a fost introdus aici in vremurile inteiu-

lui stat bulgar, care '~i intindea stapinirea lui pana in Pa-

nonia. Nu este de nevoe a face pe Romini sa prim easca a-

cest rit la sudul Dunarei ~i chiar _legaturile bisericilor mol-

dovenesti

~i

m untenesti

eu scaunul arhiepiscopal din Ohrida,

arata ea Rominii n'au putut primi crestinismul bulgar de cit

la

nordul Dunarei,

in terile pe care ei le

ocupa

~i astazi.

Caci daca Rominii ar

fi

venit din Moesia dupa veacul al

XII-lea, ar trebui sa asculte de patriarchul de Trnowo ; daca

s'au reintors de mai jos din sudul Balcanilor

dupa 1018,

ei

ar trebui sa slujeasca in biserica 101' in limba greceasca ea

~i acei din Macedonia.

A

se admite insa ca

Romiui i

sa

fi

revenit mai inainte de secolul al X-lea in

Dacia ,

nu este de

loc nimerit, intru cit violenta navalirei, care se presupune ea

'i ar

fi

putut alunga din Dacia, staruia inca in toata fu-

ria ei.

v

ORONIOARI ~I ISTORlOI

Se mai intimpina impotriva

aflarei

Rominilor in Dacia Tra-

iana, tacerea absoluta pe care ar pazi-o asupra acestui fapt

toate izvoarele veacului de mijloc.

Chiar cind aceasta tacere ar fi intr'adever, in ca ea nu ar


2/29

94

dovedi

m m ic,

caci Dacia a fost

0

tar a care

rem ase,

pentru

a zice ast-fel, afara din miscarea istorica, Nefiind civilisata

~i lipsita de atingere cu popoare care cunosteau intrebuin-

tare a scrierei, se intelege usor cum se face ca isvoarele vea-

cului de mijloc nu pomenesc despre aflarea Rominilor in a-

ceasta regiune. Insa autorii bizantini contin destul de des a-

ratari care se

rapoarta catre

terile

asezate

la nordul

Duna-

rei, ~i deci firesc lucru ar fi ea ei sa vorbeasca despre Ro-

mini ca locuind in aceste parti, daca ei s'ar fi aflat pe aici.

Aceasta este foarte drept; insa trebue luat aminte ca nici

odata t,erile Daciei n'au avut in acest restimp un traiu nea-

tarnat, ci trecend fara incetare din manile unor barbari in

acele ale alto ra, primiau in tot-d'auna numele navalitorilor

Ast-fel Dacia fu numita succesiv Gotia, Hunia, Gepidia, A-

varia, Bulgaria, Cumania etc., ~i popoare care 0 locuiau, ori

de ce neam ar fi fost, i~i schimbau numele la fie-care schim-

bare de stapln,

~i

aceste nume sunt singurele cunoscute de

autorii bizantini. Ast-fel Paclwmeres ne pare a amesteca

Valachii din aceasta parte a Dunarei cu Scitii, de oare-ce

el observa ca imparatul Andronic s'ar teme c~ Valachii de

pe linga Constant.inopole sa nu vina in ajutorul Scitilor care

se asteptau se navaleasca-c-fiind trasi in partea

101

prin a-

semanarea vietuirei ~i doara ~i prin comunitatea singelui ~i

a

neamului .

1 ) Am

vezu t

mai sus ca Valaehii din muntele

Haemus cauta scapare la Scitii de pe ripa stinga a Dunarei 2 ) .

Se erede in deobste ea acesti Seiti ar fi Cumanii; dar s'ar

putea tot a~a de eu temeiu vedea in ei Valaehii, fiincl ca

este mai de crezut ca Valachii din Haemus sa fi eerut aju-

tor la cei din Dacia de cit la niste barbari ell care nu a-

veau nimie de impartit, Apoi sa se mai bage de seama. ca

I)

Pacbumere, Bonn. p. 430.

2 )

Nicetas Choniates,

Bonn. p. 488:

Ot OC mopt ,0'1 A c r a v

~c(p-

~ap:Jt 0 1

Ierpcv

~tCl~C (V ,Z < ;y .at '01< ; ~y.60ot< ; crufl'fL (~ a ,E< ; .


3/29

95

atunci cind B izantin ii nu num esc pe locuitorii asezati la no r-

dui Dunarei dupa num ele stapin itorilo r 101', ei i boteaza cu

porccle vechi, precum : Sciti , Geti, Daci, Tribali , e tc. A st-fe l

noi credem a regasi pe Rom ini in acest loc a lu i C antacu-

zen: dar Gefii de dincolo de Istru, care se slu jise cu ace-

leasi arm e ea ~ i Tatarii, ~ i care venise pentru a aju ta M isi-

enilor

1).

E ste cu atita mai putin afara din cale de a vedea pe scri-

ito rii bizantin i ca se indeletn icesc asa de putin cu Romtn ii

de dincoace de

Dunare,

cu cit

i

aflam pomen ind asa de rar

despre acei ce lo cuiau in in im a chiar a imperatiei 101'. Ast-

fel am vezu t m ai sus ca cea d 'in te iu pom enire a acestu i po-

por, ca rasa

deosebita,

purtand num ele de V alachi, cade in

anul 976, deci catre sflrsitul secolu lu i a l X-lea ~ i cu toate

acestea acela si Pachym eres, cita t m ai sus zice ca ei locu iau

linga m ahalale le C onstantinopole i. C it tim p V alachii nu jucara

nici un ro l in isto rie , ea nu se indeletn ici cu densii ; de in-

data ce ei incep

a

pune in cumpena soarta im perrL tie i bi-

zautine, se ved pe istoricii e i scotindu-i din uita rea in care 'i

parasise. N icetas C honiates vorbeste de ei m ai pe fie-care

fa ta. D -l

Iwnq

observa cu m ulta drepta te , ca V alachii care

locuesc asta-zi in A ustria , de ~ i alcatuesc a 12-a parte a

poporati ei im peratiei si lo cuesc

in tindere de pam en t de

2000 mile patrate, m ai nu sun t amintiti in istoria acestu i

stat pana la 1848 unde ei

incep

a se

areta 2) .

Intr'un cuvent, argumentul a silentio, nu dovedeste ab-

solu t n im ic. Indata ce incep a se afia documente sau scrieri

asupra Dacie i tr a iane, se ved in ele pom en iti R om in ii.

Dad\. deci, acesti a par a nu fi am intiti de isto rio ii veaculu i

de m ijloc, lu cru i~ i are esplicarea sa in im preju rarea ca den-

') Adeca Valachilor.

Caniacueenus,

Bonn. I. p. 465.

2 )

In istoria Austriei a profesorului

Krones

ei nu sunt pomeniti

de cit de vr'o 12 ori. Vezi

Iung

Romer und Romanen in den Do-

naulaendern, Innsbruck, 1877, p.

245.


4/29

96

~ii nu'i cunosteau, A se deduce de aici nefiintarea 101' pare

o incheiere cam pripita.

Dar este oare adeverat ca nici un isvor istoric pana in se-

colul al XII-lea sa nu pomeneasca pe Romini la nordul Du-

narei

?

Protivnicii staruintei Rominilor procedeaza in chipul

urmator pentru a intemeia aceasta axioma : Ori unde ei in-

tilnesc veri un loc care sa pomeneasca despre acest popor

ea locuind in Dacia traiana, ei it interpreteaza ~i '1 resucesc

pana ce scot din e1 uu inteles cu totul altul de cit acel

pe care '1 are in adever. Cind se intempla de dau peste is-

voare mai indaratnice, carora nu li s'ar putea aplica aceasta

operatiune, atunci declara isvorul insusi de mincinos. Ast-

fel se ajunge la incheierea dorita ca Rominii nu s'ar afla

in isvoarele, din care ei insii

i

alunga, Sistemul urmat de

protivnicii Rominilor este foarte indemanatec. Cind iutiluesc

dovezi conformc teoriei

101',

le primesc fara nici un control;

cind dau peste dovezi ce nu se impaca cu densa, cauta sa

scape de ele prin unul din mijloacele aratate. Cu

aseminea

metoda se poate proba ori-ce. Remine numai intrebarea daca

aceasta se chiama a face istorie.

Este un cronicar unguresc Anonymus Belae regis notar,

care pomeneste in chipul eel mai neindoelnic despre fiinta-

rea Romtnilor in Transilvania pe timpul cind Ungurii au cu-

cerit aceasta tara. El 'i arata chiar ea alcatuind un stat sub

un duce a 101' numit

Gelu

~i 'i da drept oamenii cei mai ti-

calo~i ai pamintului fHnd ca ar fi Valachi ~i Slavi, J ) Pen-

tru ea teoria lui Rosler sa poata rem inea, trebuia cu ori-ce

') Schwandtne1', Scriptores rerum hungaricarum Vindobonnae 1746,

I. p. 17: tunc Tuhutum-dum coepisset audire ab incolis boni-

tatem terrae ultra silvanae ubi Gelou quidam Blaccus dominium te-

nebat p. 18: et habitatores illius terrae viliores homines essent

totius mundi, quia essent

Blasii

et

Sclaoi

et dux eorum

Gelo u .

minus esset tenax . A. Thiel'1'Y, Attila, I1, p. 369 pune traiul a-

cestui notal' sub Bela 1 (1061-1063); Bosler il stramuta tocmai

sub Bela IV (1235-1240).


5/29

9

pre] inlaturata aceasta marturisire a notarului anonim. De

aceea ~i vedem ca Rosler i~i deschide chiar cariera de in-

vetat prin

0

critics nimicitoare a cronicarului unguresc

J ) .

Itosler se sileste mai ales a dovedi in aceasta scriere nesti-

inta fabuloasa a cronicarului ~i sistemul seu de a falsifica is-

toria in interesul gloriei maghiare. Sa cercetam mai cu de a-

maruntul aceste invinuiri,

Anonimus aduce pe Unguri din Scitia ; dar Regino, singu-

rul izvor pe care cronicarul l'ar fi avut inaintea ochilor ,

pune ea pricina a acestei parasiri a vechei lor patrii, pusti-

irea Ateluzului de catre Peceneghi, fapt intarit ~i prin ara-

tarile lui Constantin Porfirogenitul, care adauga ca Pecene-

ghii fura ajutati in aceasta intreprindere de catre

Bulgari.,

sub regele 101 Simeon 2 ) . Anonimus trece peste acest motiv

nu prea de fala, ~i atribue esirea Ungurilor din Scitia spo-

rirei peste masura a poporatiunei. Anonimus apoi schimba in

izbinzi perderile invederate suferite de Unguri, precum spre

esemplu acea din 955, unde oardele lor fura sfaramate de

catre Othon eel Mare in campi a de la Lech. In neunire cu

toate izvoarele veacului de mijloc, fara a scoate pe Regino,

Anonimus face pe Unguri sa manueasca sabia ~i numeste po-

poarcle care se slujiau cu arcul ~i cu sageata, marsave ~i ti-

caloase, cand este cunoscut ca tocmai Ungurii intrebuintau

aceasta arma, dupa cum faceau ~i Hunii strabunii 101'. Oind

el descrie ruinele vechii resedinti a lui Attila, le arata ca ar

f i

de peatra, pe cand Priscus, care vezuse aceasta capitala pe

timpul chiar cand traia intemeietorul ei, descrie ca fiind

de lemn. EaU \. in ceea ce priveste reaua credinta,

1 )

R Rosler. Zur Kritik del' altesten ungarischen Geschichte, Trop-

pan 1860. Reprodusa ~i adaosa in cap. IV a Rom. Stud.

') P 01 lJhY 1 . De adm. imp. Bonn. p. 173: ,, [1 .c1 'a a t 1'0 7 '(& ),t 'l ';'0'1

~U tJ.sW 'l

fL sd 1 'oiJ ~aO 'lAtw ; 1 'W 'I Po[Ja[wl dp I) '1 iucO 'iJ .a t y .a l Aa~cl 'l

aOctx'l, atc7 t'S[1 .ljIa1 'o 7 ':pOC ; 1 'oue; rra1 '~ t',aY .(1 'ac;, y .al [1 .d llu1 'w 'I W [1 .o -

9w 'I'I)O's 1 '0 ': Y .C


6/29

9

Cit pentru nestiinta lui ea nu ar reesi mai putin la lumina,

daca se pun in asemanare fabulele sale cu faptele istorice

dovedite intr'un chip neindoelnic, A~a el vorbeste despre un

duce al Kievului care s'ar fi supns Ungurilor cind acestia

trecura prin statul seu, cind este cunoscut ca pe vremile ve-

nirei Ungurilor in Panonia, nici macar nu fiinta un ducat ne-

atarnat al Kievului, caci acesta fusese intrunit eu acel al

Novgorodului sub puternica mina a lui Oleg, care nu era

om sa tremure inaintea unor fugari. Cucerirea Serbiei ~i

aceea a Croatiei de catre Unguri nu putea sa aiba loc la

intrarea Ungurilor in Panonia, fiind ca cea d'intai nu fu nici

odata cucerita de Unguri, care n'au trecut nici ctnd preste

riul Sava, ear a doua n'a fost supusa de Unguri de cit mult

mai tirziu. Anonimus nu pomeneste nimic despre Avari, care

trebuiau sa se afle Inca in Panonia de meaza-zi ; el nu cunoaste

apoi nici pe Gepizi care traiau inca in Dacia pe la anul 871. Tot

atit de necunoscetor este el despre sirul ducilor celor d'intai

ai Ungariei, caci el pune in fruntea 101 pe Almus care ar fi

fost nrmat de Zulta, pe cind Porfirogenitul arata ea eel d'in-

tai pe Arpad al carui fiu ~i urma~ ar fi fost Leonta.

Anonimus vorbeste ~i de un duce al Bulgarilor, Sala-

nus, ~i Rosler observa ca fiintarea unui ducat bulgar neatar-

nat pe ripa sttnga a Dunarei nu este cu putinta, fiind ca

chiar daca Bulgarii si-ar fi intins stapinirea ~i pe malul sting

al Dunarei, statul bulgar care se afla toemai pe atunci in

culmea inflorirei sale, n'ar fi -putut ingadui fiintarea unui stat

neatarnat bulgaresc, ci l'ar fi contopit in propria sa unitate.

Este netagaduit ca unele din aceste invinuiri sunt inte-

meate. Anonimus era fara indoiala tot atita de nestiutor pe

cit nu se sfia a infrange adevarul de indata ce el nu se im-

paca cu gloria maghiara, Dar critica lui Rosler merge prea

departe, de exemplu cind gaseste de vina lui Anonimus pen-

tru ce nu ar pomeni nimica despre Avari ~i Gepizi, care tre-


7/29

buia inca pe timpul venirei Ungurilor sa se

f i

aflat in Pa-

nonia. 0 asemene invinuire nu i s'ar putea face nici chiar

atunci cind el ar

f i

descris niste fapte contimpurane, cad un

cronicar nu este tinut sa arate toate faptele care ar putea sa

ne intereseze pe noi; el povesteste acele care lui ise pareau

de sama. Pentru Anonimus care traeste insa, dupa sustine-

rea lui Rosler, vr'o

300

de ani dupa venire a Ungurilor,

0

a-

semene invinuire nu are nici un inteles, El nu au pomenit de

Gepizi ~i de Avari pentru ca sau nu iau gasit amintiti in

cronicele anterioare intrebuintate de dinsul, sau pentru ca

traditiunea tacea asupra lor: Necunostinta apoi ce i se pune

in socoteala despre ~irul ducilor unguresti, este tot atit de

putin intemeeta, intru cat se aduce numai cit pe Porphiro-

genitul pentru a combate aratarile sale, ~i acesta, de ~i mai

apropiat de epoca emigrarei Ungurilor din Ateluza in Pano-

nia (952), totusi ea strein nu putea cunoaste cu atita exac-

titate istoria unui popor barbar, in cit s'ar putea intimpla ea

Anonimus sa aiba dreptate, sau chiar ea ambii sa se insele '),

Rosler mai banueste inca lui Anonimus ea ar vorbi despre

existenta unui duce rusesc in Kiev, cind este cunoscut ca la

898 uu asemene ducat nu era in fiinta, caci ar

f i

fost intru-

pat in clucatul lui Oleg din Nowgorod Dar daca n'a fost un

duce, a fost eel putin un eomandant al orasului eu care Un-

gurii s'au luptat, ~i acest popor nu era tinut sa se informeze

despre relatiunile politice ale popoarelor prin teritoriile ea-

rora trecea, in cit se lese traditiunei niste aratar precise a-

supra unor asemene imprejurari, Apoi pentru ee oare nu ar

f i

tolerat imperiul bulgar de peste Dunare existenta unor du-

cate vasale bulgare pe malul sting al fluviului? Ori cine vede

c a

toate aceste critici sunt siIite ~i fal'a indoiala ca daca

Rosler gaseste numai atlta de spus in potriva lui Anonimus,

') Comp,

Katona,

Historia Critica 1. p. 130. Cap.: Qno modo Be-

lae notarius cum Porphyrogenito conciliari potest.

99


8/29

aceste lipsuri, chiar in casul cand ar fi adevarate, inca nu

pot ridica lui Anonimus ori ce putere doveditoare, dupa cum

Rosler se incearca a sustinea:

Se poate insa intampla ea numele atit a ducelui romiu cit

~i a celor bulgari amintiti de Anonimus sa fie iscodite, fie

de dinsul, fie de traditiune, Este insa peste putinta de ad-

mis ca Anonimus sa fi iscodit ~i popoarele slave, bulgare

~i valache, care constituiau acele ducate.

Cu toate ca Anonimus pare a se apara de a fi urmat in

expunerea sa datele traditionale ~i spune ea si-ar

fi

scris

cronica dupa istoriografii de mai inainte,

1 )

noi credem ca nu

s'ar putea pune mare temiu pe aceasta pretentie a unui om

nestiutor care vroia sa treaca drept invetat, ~i care de ~i a

putut scoate cite-v a fapte de la un izvor de rnai inainte. to-

tosi culegea cele mai muIte din intamplarile povestite de

dinsul din bogatul cimp al traditiunei, Se poate observa ca

de cate ori povestirea sa urmeaza marele trasaturi ale tra-

ditiei nationale, ea contine adeverul ; amanuntimele pe care

el le adaoga pot fi false sau inchipuite ; ele insa nu pot res-

turna substanta traditiei insasi, eu atita mai rnult ca ea poate

fi adeverita ~i prin alte marturisiri eontimpurane eu notarul,

A~a Anonimus spune ca Ungurii venira din Scitia in Pa-

nonia trecend pe linga Kiev ~i intrara in aeea tara prin par-

tea de meaza-noapte, trecend peste muntii Carpati. Rosler,

care pare a gasi 0 placere deosebita de a arata de neade-

varate toate spusele notarului anonim, ~i care tine a dovedi

inca odata ca Bulgarii nu staptneau Valachia, face pe Un-

gurii cei alungati din tara 101' de catre Peceneghi ~i Bul-

1 ) Schwandtner L c. I, p. 2: Etsi tamen nobilissima gcns IInn-

gariae primordia suae generationis et fortia quaeque facta sua ex

falsis fabuli ?'usticoru1n vel a gan~llo cant [oculatorusn quasi

somniando audiret, valde indecorum et satis indecens esset,-Et

secundum traditiones dive?'sO?'u1nhisto1'iogmpkO?'u1n divinae gra-

tiae fultus auxilio.


9/29

gari, sa apuce calea sudica pentru a intra in Panonia, prin

Valachia ~i Banat. El zice in scrierea sa de capitenie : Daca

Ungurii ar fi putut in 892 sa intreprinda prin partea de

meaza noapte

espeditie in potriva Moravilor, ctti-va ani

dupa acea ei n'ar mai fi putut apuca aceiasi cale pentru a

cauta

alta

locuinta, In anul 892 Ungurii locuiau intre Nipru

~i Carpatii rasariteni ai Transilvaniei. Nici un popor puter-

nic nu-i im pedeca

de

a tr ece

prin Podolia ~i podisurile nor-

dice ale Carpatilor catre Ungaria. In 895 ei nu m ai locuiau

acolo, ci se stratnutasera ~i locuiau acuma regiunea asezata

intre

Aluta ~i Portile de fer. Cumplitii Peceneghi a

caror

putere 0 simtira in cea de pe urma a 101' supunere, i-ar fi

impedecat de a incunjura Carpatii ').

Acest loc desgoleste pe deplin sistemul aulorului in inte-

meierea teoriei sale, anume acela de a pune ea dovedit, lu-

crul care tocmai are nevoe de dovada. In 892 Ungurii ar fi

putut sa tr eaca prin Podo1ia pentru a intra in Ungaria prin

nordul acestei tari, caci nici un popor puternic nu le inchi-

dea aceasta cale. In 895 ei nu puteau s'o mai faca, Pentru

ce? ori cine s'ar astepta de a gasi pricina acestei impede-

eari

in un popor puternic care s'ar

fi

aseeo; in Podolia. In

locul acestei incheieri 1 gice, Rosler pune

alta anume ea

Ungurii n'ar mai fi locuit in Ateluzu, dar se asezasera in

01tenia, pentru a gasi ast fel in Peceneghi acel popor pu-

ternic de care are nevoie spre a impedeca pe Unguri de a

incunjura Carpatii. Eata deci pentru ce Rosler, ti stramuta in

Olteuia. Dar de unde ia Rosler aceasta locuinta a Ungurilor

in acea regiune? Care istoric al acelor timpuri i-o spune?

eata ceea ce a uitat sa ne arete. El sustine acest fapt fiind

c a arc nevoie de el din doua puncte de vedere: intaiu pen-

tru

a combate pe Anonimus ~i al doilea pentru a arata ca Un-

J ) Rom. stud. p. 198.


10/29

-1 02

gurii, putind trece libel' prin Valachia, aceasta nu era su-

pusa

Bulgarilor.

Intarirea spuselor notarului

i

vine dintr'o parte de unde ea

n'ar prea put ea

f

asteptata. Cronica rusasca atribuita lui Nestor

(scrisa catre

anul 1100)

contine

aratare identica cu acea

a lui Anonimus : Anii 6396, 6397, 6398, 6399, 6400, 6401,

.6402, 6403, 6404, 6405, 6406 (898). Ungurii

trecura

pe linga

Kiev, linga muntele care ~i astazi se numeste inca muntele

Ungurilor. Ajunsi la malurile Niprului ei asezara acolo COl'-

turile 101', caci ei erau nomazi precum sunt ~i astazi Polovzii.

Ei veniau de la rasarit ~i trecura niste munti inalti care s'au

numit muntii Unguresti

~i

Re apucara la lupta cu Valachii ~i

Slavii care Jocuiau in aceste Flri. J ) .

Este greu de crezut ca Anonimus sa

fi

cunoscut

cronica

lui Nestor ~i sa

fi

luat din ea arat area sa asupra drumului

urmat de Unguri. Aceasta

respundere deplina intr e Anoni-

nimus ~i cronicarul r).1S, da fara indoiala spuselor celui d'in-

.Uti

stralucita intarire ~i arata ca acolo unde n'avea in teres

a ascuncle adeverul, el i1 da la lumina. Rosler crede ca A-

nonimus n'a1' putea fi scapat nici chiar prin ajutorullui Nes-

tor.

2 )

Daca s'ar urma principiile de critica puse in lucrare

de Rosler, cind e verba de a nimici 0 dovada care vine in

sprijinul Rorntnilor, ar trebui sa ne lepadam pentru tot-dea-

una de incercarea de a intemeia adeveruri istorice. Noi ere-

dem ca aceasta potrivire deplina intre doua isvoare asa de

deosebite este cea mai bun a dovada a fiintarei unui fapt is-

toric,

~i

ea

Rosler

care stramuta pe Unguri fara nici 0 do-

vada in Oltenia, n'are dreptul de a invinui pe Anonimus cu

atita amaraciune, caci

~i

el ii urmeaza intocmai, iscodind fapte

1)

Chronique dite de Nestor, par Louis Lege ) , Paris 1884, Cap.

XIX, p. 19.

') Rom. Stud. p. 199.


11/29

3

acolo unde nu le afia potrivite cu dorintele sale, pentru a

sluji unei cause streine istoriei.

Este apoi de observat ca Porphirogenitul spune ca Un-

gurii ar fi parasit Ateluzul fiind impedecati de a'l reocupa,

de catre Peceneghi. Ungurii care atacase mai inainte pe Si-

mon regele Bulgarilor se indusmanise cu el. Ciud in 892

ceata resboinica a Ungurilor apuca ciitra apusul Europei pen-

tru a ajuta pe Arnulf contra lui 8wiatopluc, Bulgarii trimit

soli la Peceneghi ea sa atace familiile Ungurilor remase acasa

fiira aparare ~i pustiesc impreuna Ateluzul intr'un mod in-

grozitor, Oind se intorc Ungurii inapoi din expeditiunea 101',

unde avusera prilegiul a cunoaste intinderea ~imanosia cam-

piilor panonice, ei, gasind tara 101' prapadita, i~i culeg fami-

liile ~i averile 101' imprastiete de Bulgari ~i Peceneghi ~i se

stramuti; in Panonia. Pe unde au apucat? Chiar logica cea

mai elementara ne arata ca ei n'au putut urma alt drum

de cit acele pe care 'I cunosteau, de vreme ce s'au dus ear

catra Panonia, de unde tocmai ei se intorceau. Fiind insa ca

trebue sa ne inchipuim ca Bulgarii ~i cu Peceneghi nu vor

f i piirasit cu totul tara pustiita si cucerita de ei+-causa pen-

tru care Peceneghii locuiau in Ateluzu pe timpul lui Con-

stantin Porphirogenitul-apoi Ungurii nici nu putura sa se in-

cerce a strabate catra sud, ci apucara inapoi catrii Panonia.

Parte din Ungurii cei ramasi a casa spre paza familiilor, fu-

gise de atacul combinat al Bulgarilor ~i Peceneghilor in mun-

tii Moldovei sudice ; ei ramasera apoi aice, alcatuind natiunea

ecuilor, care sunt tot de rasa maghiara, de ~i limba 101' e

ceva mai barbara de cit a Unguriior propriu zisi. Singura

aceasta imprejurare explica cum se face de intalnim numai

cit aceasta parte din poporul maghiar asezat in munti, pe

etnd tot celalalt ocupa sesul. A~a dar lovirea Ateluzului de

Bulgari ~i Pecenegbi a avut doue urmari pentru natiunea

maghiara: parte din ea cauta un adapost in muntii Moldovei


12/29

-Secuii, cealalta parte, care revinea din expeditia in Pa-

nonia se intoarse pe ea lea pe unde venise eara~i in acea

tar} :. Din aceasta expunere a faptelor se vede intr'un chip

neindoelnic ca Ungurii nici odata n'au putut sa: ocupe Olte-

nia pentru a trece apoi de aice in Panonia,

Anonimus are deci deplina clreptate cind el pune pe Un-

gurisa intre in Panonia pe la nord ~i nu pe aiurea,

o patrundere a Ungurilor in Panonia prin sud era chiar

peste putinta din mai multe pricini : Intaiu, fiind ca Ungurii

nu

0

cunosteau, pe cind calea de la nord le era pe deplin cu-

noscuta, caci ei apucase in mai multe rinduri in espeditiile

lor in potriva apusului. A~a este de crezut ca insusi Rosler

nu gindea a aduce pe Unguri pe hotarele monarchiei france

in 862, facindu'i sa treaca strtmtorile Portilor de fer. Am

vezut mai sus ca chiar dinsul admite ca in 892 Ungurii ar

fi lovit Moravia venind de catre meaza-noapte Apoi ehiar

cind Ungurii, presupunendu-i asezati in Oltenia, ar fi vrut

sa treaca din Valachia in Panonja, pe acele timpuri nu era

nici

Q

cale des chi sa intre aceste doua egiuni, ~i aceasta eu

atit mai putin cind era vorba de stramutarea unui popor in-

treg.

A

vem asupra acestei imprejurari dovada invederata.

Istoricul bizantin Menandru, rapoarta ca Chaganul Avarilor

Baian, (care locuia in Panonia) vroind in 581 sa pedepseasca

pe Slavii care locuiau in Valachia, pentru ea acestia nu vro-

iau sa asculte de ordinile sale ~i sa-i plate as ca tributul, ~i

rugat tot odata

~i

de imparatul Mauriciu ca sa pedepsasca

pe Slavi pentru 0 invasiune a 101' in impariitia bizantina, tre-

ce Dunarea la Singiclunum, merge de a lungul ripei drepte

a fluviului pana in dreptul Schitiei (Dobrogia) ~i

I

trece i-

napoi pe malul nordic pentru a ajunge pe supusii sei res-

vratitori. ') Este insa invederat ca daca Baian ar fi putut

Menander, Bonn. p. 404. Comp. Pie, Abstammung der Ruma-

nen, p. 75.


13/29

trece de a dreptul din Panonia in Valachia, el nu ar fi

f t 1

cut acest incunjur.

Rosler, pentru a dovedi cum Anonimus turbura pretutin-

dene adeverul, pune intr'o necontenita asemenare spusele sale

eu acele ale eronicilor apusene. Aceasta metoda, de ~ifoarte

nimerita, nu poate conduee la resultate sigure de cit in pri-

virea istoriei e xte rio are a Ungurilor, atingerea 101 cu popoa-

rele apusului. Ea nu poate fi pus a in lucrare pentru istoria

inierioarii

a acestui popor, faptele petreeute la cucerirea Un-

gariei, pentru ea nici cronica apusana nu cunoaste aceste

fapte. Inductiunea trasa de Rosler ca Anonimus fiind prins

de mai muIte ori cu minciuna in spusele sale, nu ar putea

fi crezut niei odata, nu este logica, ~i apoi am vezut ca a

supra unui punet prea insemnat din istoria launtrica a Ungurilor,

ealea urmata de ei pentru a treee din Ateluzu in P anonia

Anonimus .chiar contine adeverul. El nu avea interes aiei de

a falsifica eele petrecute, ~i chiar nestiinta sa, facendu-l sa

priimeasca traditiunea ea temelia povestirei sale, da cuvin-

telor sale ~i mai multa erezare.

Marturisirea sa despre aflarea Rominilor in Transilvania,

ell toate fabulele de care el

0

inconjoara, sa nu contina ea

oare un fond de adever

?

Ce interes ar fi avut Anonimus a

iscodi fiintarea acestui popor?

Nu

se poate admite falsifica-

rea unui fapt istorie, de cit din 0 pricina care-care. Insa in

zadar s'ar cauta

0

asemenea in easul nostru. Rosler insa care

e pregatit asupra tuturor punctelor, deseopere in curend pri-

cina care ar

f i

impins pe Anonimus a iseodi fiintarea Romini-

lor in Transilvania pe vremile venirei Ungurilor. Gasind in

timpul seu (1235-1270) Romini in Transilvania, el trebuia

sa dea

0

esplieare a aflarei

101

in aceasta tara. $i ast-fel

inchipui el pe acest

POPOl

ea aflat in Transilvania de euce-

rirea maghiara. Eata originea fabulelor sale privitoare pe

Gelu. Cel mai bun respuns ce se poate opune unei aseme-

105


14/29

106

nea sustineri a fost facut de

d-l,

Tomaschek; pe cind era inea

protivnicuI Iui Rosler. Reproducem inca odata cuvintele sale

aduse si mai sus: Anonimus nu putea

f i

a~a de nepriceput

sa vrea a face sa creada pe compatriotii sei ca Valachii ar

fi niste locuitori vechi ai terei, clnd= dupa cum sustine Ros-

ler-ei abia ar fi fost intrat in ea cu 60 de ani mai inainte-

Nu, traditiunea mai veche de clt amintirea oamenilor ~i ere-

dinta obsteasca a timpului seu i arata ea atari pe Valachi

~i pe Slavi. Dad. ar f i putut privi pe Valachi, pe care

i

nu-

meste cei mai ticalosi dintre oameni, ca pe niste vagabonzi

noi veniti, de sigur ca el nu le-ar

fi

crutat ~i aceasta ocara.

Anonimus insa DU este singurul isvor al veacului de mijloc

care sa aminteasca fiintarea Rominilor in Transilvania. Da-

tele salesunt sprijinite ~i de alte eroniei contimporane sau

cu putin timp posterioare, a carol' credinta n'a fost niei 0

data

banuita,

A~a cronica intitulata De facto

Hunqariae

mag-

nae invento Rcrisa in 1237, incepe prin cuvinteIe: S'au ga-

sit in

fapte le Unqurilor erestini,

ca ar

f i

alta Ungarie mare,

de unde au esit 7 duci cu popoarele 101', care au venit in

tara ce asta-zi se numeste Ungaria, ear pe atunci se numea

pa.~ Une le

Romanilor,

pe care si-o alesese spre a o Iocui, dupa

ce au supus popoarele ce traiau atunci intr'insa.

1 )

Nu tre-

bue uitat ea ~i Anonimus vorbeste de anale pe care le-ar f i

avut sub ochii sei ~i reproduce din aceste anale tocmai fap-

tul raportat

~i

de cronica de mai sus; el spune: In anul

intruparei lui Dumnezeu 884 dupa CW In se spum e in cro ni-

1)

nlnventum est in gestis Hungarorum Christianorum, quod esset

alia Huugaria maior de qua VII duces cum populis suis egressi

fuerant qui venerunt in terram quae nunc Hungaria dicitur, tunc

vero diccbatur

pascua Romanorum,

quam inhabitandam prae ter-

ris ceterris elegerunt, subiectis sibi populis qui tunc habitabant.

Citata de Tomaschek in critica cartji lui Rosler, Zeitschr. fur

6

G 1 872.


15/29

7

ce le anale ,

sapte fete de capitenie au esit din tara Scitica

entre apus. ') Cronica anterioara consultata de Anonimus era

deci aceeasi pe care a avut'o in vedere ~i scrierea

de

Mag-

nae Hunqariae

invento. Anonimus aducend dintr'ensa poves-

tirea despre esirea Ungurilor din Scitia, este firesc lucru de

a admite ca el reproduce dupa acel isvor intreaga espunere

despre esirea 101 din vechea 101 patrie ~i asezarea 101 in

cea noua, cu atit mai mult

d

uvintele intrebuintate de din-

sul suna aproape in acelasi mod, vorbind ~i el despre pas-

torii Romanilor pe care 'i da ea Valachi: Pe care tara (a-

dica Panonia) locuiau Slavii, Bulgarii si Valachii sau pas-

torii Romanilor.

2 )

Anonimus deci in privirea aflarei Romi-

nilor in Transilvania, nu face de cit sa reproduca un izvor

anterior, ceea ce'l pune afara din cearta intreprinsa asupra a-

deverului acestei notite Archidiaconul Thomas in Istoria pon-

tificilor din Salona ~i Spalato scrisa catra 1266, zice ca Un-

gurii venira in Panonia ~i dupa ce ucisera locuitorii acelei

regiuni, ~i pe

0

parte din ei ii redusera in sclavie, s'au a-

~ezat in acel oimp=-aceasta regiune se zice ca din vechime

a fost pafiune le

Romanilor.

3) In sfirsit Simon

Keea

zice in

cronica sa, scrisa catra 1285; Valachii care fura pastorii

~i

colonii

Romanilor

ramenend de buna voia

101

in Pano-

nia.

4 )

Termenii deci de Valachi 1 de pastorii Romanilor

') Anno dominicae iucarnationis D CCLXXXIIII sicut in anal

t:

bus continetur cronicis,

septem principales personae egressi sunt

de terra Scitica versus occidentem. Sduoandtner I. c. 1, p. 6.

') Quam ten-am inhabitabant Slavi, Bulgari et Blaehi ac pastores

Romanorum.

Bchnoamdtne r,

I. c. p. 8.

3 )

lnterfectis namque incolis regionis illius, aliisque in servitudi-

nem redactis posuernnt se in planitie ilia-haec regio dicitur an-

tiquitus fuisse pascua ROlnanonm~ . Thomas cwchicliaconi spola-

tens is,

Historia Salonitarum politificum atque Spalatensium.

Sch-

wandtne'l' I. c. III p. 349.

') Blalds, qui Romanorum fuere pastores et coloni, remanentibus

sponte in Pannonia . Eel. Endlicher p. 37.


16/29

108

(de unde numele terei de pasunele Romanilor) sunt intrebu-

intati rnra osebire unul pentru altul, spre a insemna aceasi

poporatiune,

~i

acest term en este cu atita mai potrivit cu

cit Valachii fusese redusi prin imprejurarile espuse m ai sus

la starea de pastori.

Rosler dovedeste pe Anonimus de fals in toate partile is-

toriei sale care se rapoarta la atingerea Ungurilor cu natiu-

ni1e apusene, unde am vezut ca el avea interes a ascunde

adeverul. 0 asemanare de acelasi fel facuta cu alte izvoare

indigene in privirea faptelor launtrice ale istoriei unguresti,

intareste din potriva spusele sale in chipul eel mai vedit ;

ce trebui dedus de aici ? Nimic alt ceva, dupe cum credem

noi, de clt ca Anonimus nu este cu mult mai nestiutor nici

mai fal~ de cit cele mai multe din cronicele veacului de mij-

loc, ca el nu ascundea adeverul de cit acolo unde era inte-

resat a face, ~i ca prin urmare aratarile sale in privirea

Valachilor, intemeindu-se pe traditiune ~i chiar pe niste

cronici mai vechi, ele trebue sa fie privite ea vrednice de

credinta,

Cronica atribuita lui Nestor, pe care am gasit'o mai sus

intarind spusele lui Anonimus in ceea ce priveste calea ur-

mata de Unguri pentru a veni din Ateluzu in Panonia, a-

minteste pomenirea fiicuta de acesta despre aflarea Romini-

101' in Transilvania ~i anume la sosirea Ungurilor in a-

ceasta tarii. Reproducem in intregul seu locul uncle el

espune aceasta imprejurare : Ullgurii trecura pe linga

Kiev, ltnga muntele care ~i astazi se numeste inca mun-

tele Ungurilor. Ajunsi la malurile Niprului ei asezara a-

cola corturile 101', caci ei erau nomazi precum sunt ~i

astazi Polovzii. Ei veneau de la rasarit ; ei trecura niste munti

inalti care s'au numit muntii unguresti ~i se apucara la lupta

cu Valachii ~i Slavii care traiau in aceste tcri; caci mai

intai se a~ezase Slavii aice; apoi venira Valachii care supusera


17/29

pamintul Slavonilor; apoi Ungurii alungind pe Valachi ~i cu-

cerind aceasta fara, se asezara aice cu Slavonii dupa ce i

supusera : de aice vine numele terii de Ungaria ').

Nestor repeteaza aceste cuvinte in doue alte locuri. A~a

capul al Ill-lea contine vorbele urmatoare : Valachii venind

la Slavii Dunarei, asezandu-se in mij\ocul lor ~i factndu-le

silnicie, acesti Slavi se dusera sa s'aseze pe Vistula ~i luara

numele de Lechi 2 ) .

El revine asupra acestei teme in capul al VIII-lea al cro-

nicei sale: Atunci venira Ungurii albi ~i mostenira tara Sla-

vonilor, dupa ce alungara pe Valachi care 0 aveau luata de

mai inainte 3 ).

Chiar cind acest de pe urma loc ar

fi

res-

pins ea interpolat, totusi nu este mai putin sigur ca Nestor

vorbeste de Valachi in mai multe rinduri ~i este vorba a se

~ti ce popor intelege el sub aceasta denumire. Se intelege

c a nu poate

fi

de cit un popor de vita latina, caci Slavonii

pastreaza aceasta numire in deosebi pentru popoarele aces-

tei rase 4) .

Rosler pe care acest Ioc tl incurca deopotriva cit ~i Ano-

nimus, ~i care nu putea declara de falsificator ~i pe croni-

carul rusesc, gasi un mijloc destul de ghibaciu de a inter-

preta acest loc ast-fel ca sa'l faca de tot neIovitor pentru

teoria sa, El sustine ca Valachii Iui Nestor nu sunt de cit

-Francii imperiuIui Carlovingian ~i Rosler sustine aceasta

tesa in aparenta cu toata seriositatea. El se rosteste asu-

') Nestor, par Louis

Lege,',

Cap, XIX, p 19,

1)

Idem, p, 4,

8 ) Idem, d. 8, Parte a sabliniata, neaflindu-se de cit in doue ma-

nuscripte, este presupusa a fi fost interpolata de catra copisti

D-l

Frame

Miklosisch au lasat'o afara din editiunea sa a croni-

carului rus, Viena 1860,

4 )

Mal'tin Cromer

de origine et rebus gestis Polonorum Cap. XII:

nPolonorum atque Slavonum lingua non modo hi populi, verum e-

tiam omnes qui sunt Italici generis Vlassi et Vlossi dicuntur, quod

ipsum etiam argumento est Italicam hanc gentem esse.

109-


18/29

no

pra acestui punt in chipu1 urmator: Va1achii lui Anonimus

notar, locuesc in Ungaria resariteana, tara asezata pe ripa

stinga a Tisei; acei ai lui Nestor trebue se fie cautati pc

partea opusa, in vechea Panonie Valachii lui Anonimus sunt

poporul acela pe care ~i noi modernii il cuprindem sub acest

nume; Valachii 1ui Nestor sunt Francii imperiului Carlovin-

gienilor. f?i aceasta deosebire insemnata n'a fost descoperita

pana astaz Ceea ce s'a presupus in tot-dea-una si cu drept

cuvent este ca Valachii lui Nestor n'ar putea fi Rominii de

astazi, Schlozer 'i tinea drept Italieni. Fraehn din potriva

presupunea ca tara Valachilor lui Nestor ar fi fost Francia.

Daca se observa ca la el Gallicanii sau Galitii, adeca Spa-

niolii din nordul Spaniei sunt numiti indata llnga Valachi, se

va gasi 0 noua intarire a acestui adever, Daca deci Francii

sunt numiti Va1achi in tota1itatea popoarelor care faceau

parte din imperatia 101',atunci se intelege de la sine ca Ger-

manii Franciei rasaritene sunt ~i ei cuprinsi sub acest nume ').

Mai iataiu nu intelegem de unde iea Rosler deosebirea

intre Valachii 1ui Nestor care ar trebui cautat din dreapta

Tisei ~l acei ai lui Anonimus care ar fi de a stinga ei. Este

cunoscut ca Ungurii au cucerit intai Transilvania, chiar atunci

cind ei au pasit peste Carpati, ~i ca numai cit mai tirziu au

intins ei domnia 101'asupra Panoniei, anume dupa moartea

1ui Sviatop1uk in timpu1 resboiului civil ce au izbucnit intre

fii acestuia Moimir ~i Zentobo1ch, 896-898, Data cuceririi

Transilvaniei ~i a Panoniei nu se potriveste in tocmai in de-

osebitii cronicari ~i istorici. Anonimus 0 pune in

894,

Const.

Porphirogenitul in 896 ~i continuatoru1 analelor fu1dense in

898. S'a1' putea impaca aceste deosebite aratar aplicindu-se

data adusa de Anonimus la cucerirea Transivaniei ~i celealta

la acea a Panoniei. 2).

') Rom. Stud. p. 80.

') Vezi ~i Katona Hist. Crit. ducum, p. 186 ~. u.


19/29

111

Nestor face m capul al II-Iea

enumerate a popoarelor

din rasa jafetica: Waregii, Suedezii, Normanii, Gotii, Rusii,

Englezii, Spaniolii (Galitzani), Valachii (Volochi), Romanii

(Rimlieni, romineste vechiu, Rimleni) Germanii (Nerntzi), Kor-

liazii, Venetianii (Veneditzky), Francii (Friagovie) . ') El cu-

noaste deci tot atit de bine pe Franci ea ~i pe Romani, ~i

nu putea deci, sa numeasca imperiul Francilor Carlovingiani

cu termenul de Valachi, ci ar

f i

intrebuintat acel de Fria-

govie, sau de Rimliani, caci acest imperiu purta de la 800 ~i

titlul de imperiu roman. Cit despre rindul in care sunt ex-

puse aceste popoare, de unde Rosler vrea sa traga un argu-

ment pentru asezarea 101 geografica ~i intelege sub Valachi

pe Italieni, observam ca Nestor nu urmeaza in expunerea

lui nici asezarea geografica nici asemanarea nationala , asa el

sare de la Rusi la Englezi, pentru a trece de la acestia la

Spanioli peste Franci, pe care nu-i acluce de cit la sfirsit

dupa ce au pomenit pe Valachi, Romani, Nemti ~i Venetiani.

Neounoscend el asezarea popoarelor dupa cum era in reali-

tate, el arata numai numele 101 care lovise urechile sale. 1-

talienii nici nu fiintau ea popor pe vremile lui Nestor, ~i

poporatiunile de capetenie ale Italiei in aeest timp erau toe-

mai Venetienii ~i Romanii pe care Nestor 'i cunoaste ~i 'i

numeste eu numiri deosebite.

1)

Nestor par

Leqer,

Cap. I, p. 2. In acest cap. enumerarea este

precedata de urmatorul lor: linga marea Varegilor locuesc Va-

regii pana la rasarit catra mostenirea lui Sem, ~i spre apus ei se

intinc1 pana la tara Englejilor ~i a Valachilor, Aceasti; aratare

face pe domnul Leger sa inteleaga sub Valachii din acest loc al

lui Nestor pe

Italieni

(Vezi Idem, p. 391). Insa atunci cum sa

se inteleaga spusele Iui Nestor care arata ca Varegii adeca Scan-

dinavii (Idem, p. 385) ar atinge spre apus pana la tara Engleji-

lor ~i a Valachilor? Suedia sa se margineasca spre apus cu Ita-

lia

Se vede deci cit de confuse erau cunostintele geografice a

le lui Nestor, ~i deci ce valoare se poate pune pe sirul enume-

rarei sale.


20/29

1 )

A Thierry

Attila,

n

p. 215.

2

Daca este adeverat ca Carol eel Mare cucerise Panonia a-

supra Avarilor in 797, oare aceste parti nu schimbase sta-

pinul 101 in decursul seculului care trecuse, ~i ascultau ele

in 898 tot de imperatia Francilor? Situatia terilor duna-

rene se schimbase mult de la moarteaIui Carol eel Mare ~i

nimicirea desavirsita a imperiului avar. Acuma confederatia

Slavilor Marahani sau Moravi stapinea de pe inaltimea unde

ea intemeiase scaunul puterii sale, sesurile de la norduI Du-

narii ~i tinea in cumpana Francia rasarlteana, Carol. eel Mare

nu avuse drept urmasi de cit niste principi slabi care nu

~tiura sa duca greutatea toiagului seu imperatesc, sau niste

copii ambitiosi a carol' imparecheri rupsera imperatia in bu-

cati . ') Imperiul roman apoi fiinta catra sfrrsitul' veacului

al IX-lea tot atlt de putin ea ~i regatul Francilor. Cel in-

tai incetase de a mai fi cu Carol eel Gros in 887 ~i nu fusese

inca reinfiintat in legatura cu Germania prin Othon eel Mare

(962). El fusese inlocuit in partea sa rasariteana tocmai prin acest

regat al Germaniei in' persoana lui Arnulf din Carnitia. Un-

de se gaseste oare in aceasta stare de lucruri eel mai slab

motiv care sa

f

facut pe Nestor a pomeni pe Francii impe-

riului carlovegian cu numele de Valachi?

Nestor apoi zice respicat ~i in mai multe rinduri ca

Va-

lahii se a?ezase in mijlocul Slavonilor;

el pare deci a fi fost

bine stiutor asupra acestei imprejurari, Nu e verba numai

cit de

0

stapinire a Valachilor asupra terilor cazute mai a-

poi sub Unguri, dar de

0

navalire a ValachiIor

ea popor

in

aceste teri, de

colonisare a Valachilor asezata aici in urma

unei cuceriri. Francii insa nici odata n'au venit ca popor sa

se. aseze in Panonia. Carol eel Mare orinduise aici ctte-va

comitate, ocirmuite de Franci; dar coloniile pe care el le

trimise aici erau de obirsie germana, ridicate din Bavaria

sau slavone, aduse din Carnitia, Numerul 101 asezat aid de-


21/29

veni insemnat ~i ast-fel se dadu nastere in jurul Vienei ~i

a muntelui Comagene unui simbure de poporatiune teu-

tonica

1).

Cum dara sa esplicam intr'un chip logic ~i potrivit cu fap-

tele istorice cunoscute tesa sprijinita de Nestor, ca Valachii

lovira pe Slavoni ~i se asezara in mijlocul 101', ca mai tirziu

Ungurii venira peste dinsii ~i supusera domniei 101' pe Va-

lachi ~i pe Slavi?

Trebue luat aminte ca nu putem cere prea multa logica si

precisiune cronicarilor veacului de mijloc, ~i ca tocmai nazu-

inta noastra de a esplica faptele aduse de dinsii potrivit cu

cunostintele -~Ioastre actuale, poate sa le dea un inteles pie-

zi~ ~i sa induca in eroare asupra adeveratului 101' inteles.

Faptul adus de Nestor ea Slavonii alungati de pe malurile

Dunarii de catra Valachi, se asazara pe acele ale Vistulei

sub numele de Lechi, este una din acele gicitori neesplica-

bile, care i~i are obirsia in cunostintele incurcate, legendele

sau traditiunile fara temeiu, unite cu stirile mai mult sau

mai putin sigure a le cronicarului rusesc. Rosler care ga-

seste tot atit de putin esplicarea acestei relatiuni, admite ea

a putut fiinta printre Slavoni 0 traditio care punea in lega-

tura emigrarea Slavonilor catra nord cu cucerirea Panoniei

2).

S'ar putea lua spusele lui Nestor drept 0 intunecata a-

mintire a cucerirei romane ~i a efectului ce aceasta cucerire

trebui sa'l aiba asupra popoarelor sarmatice care locuia in

Dacia alaturea cu Dacii

3 ).

Valachii lui Nestor nu pot deci

t i de clt Rominii Transilvaniei, caci Ungurii au cucerit chiar de

') Thiel-ry,

Attila, I1, p. 194.

') Rom. Stud. p. 3I.

3 ) Aceasi parere este reprodusa ~i de

Dlugosz

Historia polo-

nica I, 1122: Stephano Moldaviae Woiewodae apud Wa-

lachos mortuo, quorum maiores et aboriginarii de Italiae re-

gno pulsi (genus et natio Volscorum esse fuisse creduntur) ve-

teribus dominis et colonis Ruthenis, primum sub doli deinde abun-

8

i 3


22/29

114

la inceput Transilvania, ~i deci Valachii lui Nestor, cari nu

pot fi in nici un chip Francii lui Carol cel Mare, trebue sa

fie numai decit poporul romanesc, Noue ni se pare ca Schlo-

zer are pe deplin dreptate cind zice ca : ace~ti Va-

lachi ai lui Nestor nu sunt alt ceva de cit acei pe care ~i as-

ta-zi 'i cunoastem sub acest nume ; cu ctt me indeletnicesc

mai mult cu cronicele rusesti, cu atita me incredintez pe fie

ce zi despre acest fapt ~i retrag deci cele ce am spus mai

sus '). Nu sunt nici Romani, nici Bulgari, nici Franci, dar

chiar Valachi coboritori din vechiul ~i marele popor al Tra-

cilor, Dacilor ~i Getilor, cari au inca ~i asta-zi limba

101

deosebita

~i

traesc in numer de mai muIte milioane, de ~i

apasati in Moldova, Valachia ~i TransiIvania 2) . De aceeasi

parere este ~i uItimul traducator ~i comentator al lui Nestor,

cl-I Louis Leger, 3)

Marturisirea lui Anonimus ca VaIachii s'ar fi aflat ill Tran-

nsilvania la venirea Ungurilor, capata intarire ~i dintr'o aIta

parte, Inca mai neasteptata de cit cronica rusasca, In po-

emul german Nibelungen se gasesc pomeniti Valachii prin-

tre popoarele care venira sa feliciteze pe Attila en prilejul

casatoriei sale cu Crimhilda (cintul 22):

von vi maneger sprache sah man Uf den wegen

vor Ezelen riten vil manegen kuonen degen

kristen und heiden vil manec witiu schar

da si ir frowen funden, si fuoren vroelichen dar.

dante in dies multitudine per violentiam expulsis, illam occupa-

runt in Ruthenorumque ritus et mores quo facilior proveniret occu-

patio a propriis degenerantes transmigrarunt.

'). Nestor, R.ussische Amalen in ihrer slavonischen Grundsprachc

von L. A. von Schloeer, Gott, 1805, 11, p. 30, unde el crede ca

Valachii lui Nestor ar fi Italieni. Bosler (v. m. sus, p. 110) c.iteaza

numai cit parerea cea d'intaiu a lui Sehlozer

j

pe aceasta de a

doua, prin care Schlozer revine asupra ei, 0 trece sub tacere.

2 )

Idem, III p. 144.

3 ) Nestor par

Lege?

p. 391. Numai dt Valachii din cap. I sustine

ca ar fi Italienii dar ~i aceasta fara cuviut j vezi mai sus, p. Ill, nota.


23/29

115

van Riuzen und van Kriechcn reit da vil manec man

Poltincn. und Vlctchen den sah man ebene gan

ir pfert und ros diu guoten da si mit kreften riten

swaz si site habeten del' wart vil wenec iht vermiten

van dem lande uz Kyeven reit ouch da manec man

und die wilden Pescenaere, da wart des vil getan,

mit dem bogen schiezen zen vogeln die da flugen

ir pfile si vil sere mit kraft unz an din wende zugen

Der

herzoq Ra1nunc ueer Vlachen

lant

mit siebenhundert man en, kom et fur si gerant

sam die wilden vogele s o sah map. si warn etc. etc.

Poemul Nibelungenilor a fost turnat in forma acea in care

il posedam noi astazi di,tra sfirsitul secolului al Xll-lea, 1190

~i manuscriptele cele mai vechi ce ne au pastrat aceasta re-

dactiune sunt dintre anii 1210-1225. Acest poem insa ne-

fiind de cit intrunirea cantecelor singuratice ce se aflau de

mai nainte in gura barzilor germani, este invederat ca par-

tile din care el s'a alcatuit, trebuie sa fie mult mai vechi.

Astazi nu mai suntem in stare a deosebi data precisa a in-

corporarei in intregul seu a deosebitelor sale episoade. Infa-

to~area Peceneghilor ~i a Polonilor la curtea lui Attila este

un anachronism invederat, adaos prin vre un cantare] de

mai tirziu. Oare tot astfel s'a petrecut lucrurile cu Ro-

minii? Fost-au ei introdusi in poem in acelas timp cu po-

poarele in tovara~ia carora i impreuneaza poemul in forma

sa actuala? sau sunt ei contimporani a aratarei lui Attila in-

8u~i in cercul cinturilor germane, fara indoiala una din par-

tile cele mai vechi ale epopeei. In nehotarirea in care ne pune

aceasta intrebare, trebue sa cautam data cea de pe urma cind

a putut intra Rominii in poemul Nibelungenilor. Este afara

de indoiala ca chiar daca am presupune rasaritul Europei cu

totul necunoscut Germanilor, cruciatele au trebuit

sa-i

puna

in cuno~tinta mai apropiata cu etnografia Europei rasaritene,


24/29

116

~i este de crezut ca aceasta noua cunostinta impinse pe unul

din cintaretii mai de apoi ai poemului a imbogati nomencla-

tura natiunilor care se infato~aza la curtea lui Attila. In tim-

pul carei cruciate insa a putut spiritul german sa dobtndeasca

aceste noue cunostinte

?

Para indoiala ca in timpul celei in-

tai (1096) sau cel mult in celei a doua (1146), caci cell.

a treia, condusa de imperatul Frideric Barba-rosa, (1188-1190)

este prea apropieta de data redactiunii definitive a poemului.

Apropierea Valachilor ~i a Polonezilor indegeteaza veci-

natate a acestor popoare; de asemine cu tara Kievului ~i

Peceneghii, Clt despre Rusi ~i Greci acestea sunt popoarele

cele mai indepartate, care nu lipsira nici ele a veni sa curteneas-

ca pe Attila. Ducele

Ramunc al fiirii valace

nu este alta de

cit numele poporului

Romin,

dat capului seu. Germanii aud

tot deauna sunetele nasale, care lipsesc in limba

101',

ea ~i

cand ar fi urmat de un

g

sau

c.

A~a in dictionarul conver-

satiunii a lui Meyer 1875 gasim pronuntarea numelor fran-

ceze sftrsite in

an, on

aratate pe nemteste prin

ang, ong,

spre exemplu:

Florian

(sprich: Floriang);

flacon

(spr: fla-

congu

Melun

(spr: Melung). de asemenea ~i numele de

Ro-

min,

care este cu totul nasal, a devenit in transcrierea ger-

mana

Ramunc.

Acest nume pe care Nibelungen il dau capului

natiunei Valache, nu se ala de cit la nordul Dunarei ; Rominii

din peninsula Balcanilor se numesc tot deauna pe sine

Armini.

Aceste trei isvoare atit de deosebite concurgtnd intr'un

chip asa de deplin a dovedi fiintarea Rominilor la nordul

Dunarii inaintea secolului al XIII, arata ca lipsa absoluta de

pomenire a acestui pOpOl' ea locuind in Dacia pana la

acest secol nu se ala de clt in mintea acelora ce au

interes a nu'l afla aicea.

Sa trecem la autorii bizantini:

Oinnamus

in epitomele sale raporteaza faptul urmator, care


25/29

s'ar fi petrecut pe timpul imparatului Manoil Comnen, in a-

nul 1161: In una din numeroasele sale expeditii in protiva

Ungurilor, pentru a putea mai u~or infringe pe dusmanii

sei, imperatul ordona ca ei sa fie loviti din trei parF de 0

data: El trimise pe Alexios cu

0

mare armata contra Du-

narii, prefacindu-se ca ar voi sa loveasca pe Unguri iara~i

prin locurile obicinuite. Leon Batate cu

armata tot a~a de

puternica, care numera mai ales un numer insernnat de Va-

lachi care se sic a.fi colonie iiolicd, fu irimis pentru a. cadea

supra Unqwrilor din

0

alta parte, despre Marea Neagra,

pe unde ei nu jusese nici

0

data lovipi.

Conformcu acest plan

Alexios ajunse la Dunare ~i sparia necontenit pe Unguri,

prefaclndu-se ca ar vrea sa treaca fiuviul, in timp ce Batate

caztnd asupra

101

din partile de catra Marea neagra, pustii

totuJ in calea sa, ucigind un mare numar de oameni, ~i

luind tot pe atlta in robie ~i se intoarse inapoi incarcat cu

prazi,

Imperatul vroind insa sa dea Ungurilor ~i

0

a treia

lovitura, trimise inca

armata care inainta mai catra nord

in directiunea 'I'auro-Scitiei sub conducerea lui Lamparda ~i

. I .

T Petralifa.

1 )

Rosler care citeaza numai partea subliniata

2 )

pentru a-i putea da, astfel dislipita, intelesul ce

i

con-

vine, sustine ca Valachii lui Cinnamus erau din peninsula

Balcanului, carora singur imparatul putea sa le ordone sa ia

parte la lupta, caci el n'ar fi avut nici un drept a face a

') Cinnamus,

Epitome, Bonn. p. 260: 'A ),t~to'l fJ.E 'I o 'tpo( teu(J .lXat'l

all.1X7COAAO\t;E7Ct'to'1 Icrpov g7CcJ .7CSMet:fla t'l E Il.7 C Ut~ ac'/' t(t O U 'I'IO t~ w t;

h 'tW ' l aU'I~ {}o'l y .1X1re cD,t 'l IXU'tOt~E7C I.'te l-~as'tlXtxop(W 'I' A t-o'l't 1X aE 'tW IX

BIX'd't~ ' J 'I E 7C (x ) Jat'l E 'tEpW & S'I a'tpd'tw ll'lX E7tlXiO fJ 'S'IO 'l (X/..AO 'te

cruX'IO 'lxO( l h Y .lXtBMxw 'I 7 tO AU 'I O (J.tA o'l, O t 'tW 'l E~ 'hIXA(IXt; a 7CO tMt

d),O( shoct At-Y O 'I'tlXt, EX 1 W '1 'PO t; 1 0 1%~( ' IC[ y,O (AOU (J.E 'IC[;to'i'tc[

XW p{W '1 E fJ .~O (), t'l E xD,EU E 'I sl< ; 1 '~ '1 OU 'l'ltx~'I, O .'J .S'I ouad< ; 'OU ~E -

O: 1 OU7 t1X'i't0< ; O (lw 'Io< ; E7C60plXfJ.e1 OU 1O t< ;

tc.

I)

Rom. stud. p. 85.

117


26/29

118

ceasta pentru Valachii de aceasta parte a Dunarii, daca ei

s'ar fi aflat aici. 0 analisa acestui loc in intregul seu, ne va

descoperi cu totul alt ceva. Ungaria trebuia sa fie lovita din

trei parti de

data: prin locurile obicinuite, din partea Ma-

rei n.egre ~i prin 'I'auro-Scitia, Locurile obicinuite sunt prin

sud, trecind Dunarea ~i Sava, pe unde in nenumarate rinduri

vedem pe Bizantini resboindu-se cu Ungurii '). Tauro-Scitia

nu este alt-ceva de cit GaliFa.~) Partea dinspre Marea

Neagra trebuia deci sa se afle intre aceste doua puncte ex-

treme, ~i fiind ca dupa cum arata Cinnamus lovirea trebuia

sa vina din spre Marea neagra, este invederat ca el avea

in vedere Moldova ~i trecetorile Carpatilor din aceste parti

(buna oara pasul Oituzului), pe unde Ungurii nu fusese nici

odata loviti. Insa tocmai in aceasta armata se afla multimea

cea mare de Valachi. Ei se alipira deci de la sine pe linga

armata lui Batate, pentru a combate pe Unguri care silise pe

mare parte din acest popor, prin cucerirea Transilvaniei, a

se cobori pe laturile exterioare ale Carpatilor, lucru pe care

vedem ca '1 fac ~i mai tirziu,

Cum se poate atunci trage din acest loc intelesul pe care

Rosler vrea sa'l scoata din el, ca Valachii de care e verba

ar fi fost acei ce locuiau la Bieia; Anchialos prin jurul Con-

stantinopolei in praima Marii negre? Pentru ca corpul Jui

Batate sa vina din acele regiuni, ar fi trebuit sa treaca ~iel Du-

narea, ~i Cinnamus zice respicat tocmai din potriva cind a-

rata cii acel ce lovea pe Unguri la Dunarea era: Alexios, ~i cii

deci cele-lalte doua expeditii erau la nor dul fluviului. Al

treilea corp de armata a lui Lamparda, fiind tocmai in Ga-

litia, unde se putea gasi alt loc pentru a ataca pe Unguri,

~i anume din spre partile Marii negre, de cit in Moldova? 3 )

') Cinnamus

p. 12, 119, 131, 217, 222, 239 etc.

2 ) Ibidem p. 115:

x a 1 , x

ra)'[1'~ lC; xwpac; TauptO'x~O~y.~


27/29

Mai sus (p. 72) am gasit pe Rosler trecind sub tacere un loe

insemnat pentru deseoperirea adeverului in intrebarea cu care

ne indeletnicim. Aici il vedem eiuntind un altul pentru a scoa-

te din el un inteles eu totul deosebit de acela pe care '1are

intr'adever. Daca era convins de dreptatea tesei sale, erau

oare de lipsa atare mijloace pentru a

0

intemeia?

Un aIt auter bizantin, contimporan lui Cinnamus, acelasi

Nicetas Choniates pe care ram intrebuintat mai sus pentru

a limpezi intrebarea statului valacho-bulgar, ne-a pastrat 0

aratare inca mai precisa asupra aflarii Rominilor la nordul

Dunarii, tocmai pentru epoca in care ea este tagaduita. Sevas-

tocratul Andronic Comnen, fiind inchis pentru ea uneltise

rescoala in contra nepotului seu imperatului Manoil Comnen a-

junse a scapa din inchisoare (1167) ~ivoi se fuga in Galitia ; nel

intrase acum in hotarele acestei tari ~i se credea ajuns in un

loc de scapare, cind fu apucat de catra niste Valachi, care prinse-

so limba despre fuga lui, ~i '1 inapoira la imparatul I) . 0 in-

ierpretare

este aici cu neputinta ; nici macar nu se poate in-

telege sub numele de

rc() ,h~C J;

orasul Galati, caci Nicetas

vorbeste de

hotarele

acestui loc: ,W 'I n e ; rCJ;A[ '~ 'r ,< ; opiw l ),CJ;~6-

iJ.m; ,

~i autorii bizantini pun

rC J;)Jt~ C X

intre partile Rusiei

mici, IJ.ly,pa

P W u t =

Nefiind insa cu putinta de a se desface de

crede ca acesti Valachi fura Oltenii, care in legatura cu Bizantinii

cucerira Fagara~ul. Mai intai nu este adeverat ca din aceasta parte

Ungurii sa nu

fi

fost nici odata loviti ; apoi Marea Neagra este

prea indepartata de trecatoarea Turnului Ros pentru ea sa

fi

pu-

tut sluji lui Cinnamus de indrepttare a puntului de unde venea

Leon Batate.

1 ) Nicetas Choniates,

Bonn. p. 171:

Ix)),'

O ,C : rcu (JC :l[ J .ai' lc l'l Ix-

;,cl'l.c'l 'A 'Iopo 'ItY .ce; w


28/29

2

Nicetas in chipul indemanatic precum se urmeaza cu Anonimus,

d-l

Hunfalvy

nu gaseste in acest loc alt-ceva de cit

,,0

do-

vada ca imigrarea Valachilor de aceasta parte a Dunarei, la

Cumani, incepuse inca inaintea epocei lui Petru si Asan ').

Aiurea el sustine tot cu atita convingere: ca ar fi afara din

indoiala ca acesti Valachi nu sunt locuitori vechi din Galitia,

coboritori ai coloniilor romane

2) .

Nu cumva ar fi oare si

acestia Franci de ai lui Carol eel Mare riitaciti pana aicea

?

Nicetas spune ca Andronic fu prius indata dupa ce trecu

hotarele Galitiei. Daca am putea determina pana unde se

intindeau aceste hotare, din parte a Moldovei, am gasi cu

aproximatie locurile pe unde haladuiau Valachii. Un docu-

ment din 1134 ne da mijlocul a

0

face. In acest document

se vede un principe al Berladului Ivancu Rotislavovici atir-

nator de tronul Galitiei , care orindueste negotul principatu-

lui seu ~i da numele a trei erase ce s'ar afla in el: Tecu-

ciu, Berlad ~iGalati.

3 )

Acest principat al Barladului fiind va-

sal al celui de Galitia, trebuia sa'i fie ve~in e intindea

/~

dupa toate probabilitatile pana din sus de 00. Hotarele

Galitiei in Moldova erau deci in aceasi regiune. Nu este vorba

deci precum crede d-l

Tomasche k

de Rominii care ar locui llnga

Nistru in Galitia, ci de Rominii din Moldova asezati aproape in

aceleasi locuri pe unde gasim ca au trecut armata lui Batat-

zes in Transilvania, insotita fiind ea de multime mare de

Romini. Aceste doua notite se sprijin deci una pe alta.

') Ethnographie Ungarns p. 348. Roster nn cunostca acest loc,

sau cea ce este mai de crezut l'a trecut sub tacere. Vezi mai su

S

p. 17, nota 2.

') Die Rumanen und ihre Anspruche, p. 80.

S ) Acest pretios document este proprietatea D-Iui Antioch Cante-

mir Rolsky din Podolia ruseasca, El a fost publicat pentru intaia

oara de d.

Hasdeu

in foia Instructiunea publica, 1860, No. 1. Corn-

para Roeler, Rom. stud. p. 323 nota 3 ~i Pie, Ueber die Abstam-

mung der Rumanen, p. 107, nota 15.


29/29

Cit despre Kekavmenos, pe care l'am analisat mai sus, el

nu contine niste date in destnl de lamurite pentru a fi in-

trebuintat cu folos.

DOOUMENTELE

Cum se face insa de Rominii nu sunt pomeniti eel putin

in documentele care se rapoarta la Transilvania inainte de

veacul al XIII-lea? La aceasta intrebare pusa de protivnicii

staruintii Rominilor in Dacia, vom respunde printr'o alta. Se

afia oare multe documente asupra Transilvaniei inaintea a-

cestui veac? Cel mai vechiu este din 1165 ~i chiar al 5-lea

din sirul lor contine

dovada invederata despre aflarea po-

porului nostru in Transilvania.

Acest document este din anul 1197 ~i porneste de la re-

gele Emerich, care darueste

0

stapinire bisericii sf. Martin

de Orod; documentul arata intre altele ~i hotarele acelei po-

sesiuni in modul urmator : are deci de margins in parte a

meridionala

Fequ e tj e e ;

de aici merge pe drumul eel mare la

Hegesho lmu ),

Acest cuvent de pe urma contine dovada de

care e vorba. El este alcatuit din doue parti : cea d'intaiu

ungureasca: Heges, de la Hegy, munte, deal; a doua romina,

holmu=deal, forma dubla aspirata din

cu lme ,

de la latines-

cul

cu lmen;

deal 2).

') Teuiscli und Firnhaber

Urkundenbuch zur Geschichte Sieben-

biirgens, Wien 1857, p: 6: in meridionali parte habent metam

super

Feqeutee,

deinde protenditur per magnam viam ad

He-

gesholntu .

') Sunt mai multe 'localitati cu acest nume in Romania:

Holmu

sat

in judo Romanului, com. Vovriestii ;

Holma

sat in judo Iasi, com.

Hoisestii ;

Holmu.

in judo Vaslui, corn. Dragusesti, (vezi

Fruneesca

dictionar topografic al Romaniei, Bucuresti 1872). In Transilva-

nia aflam satele:

Crihalma, Cohalmu.

Rominii din Transilvania

au cuventul

liilmu,

radicatura, movila. Compara

lat.

culmen,

iial.

l21

Teoria Lui Rosler V A.D.XENOPOL

Documents

Transcript of Teoria Lui Rosler V A.D.XENOPOL