Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

336
1TORIA- OMMILOK T A. D Xenopol. Ist ria RornAnilor Vol V. 1

description

Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Transcript of Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Page 1: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

1TORIA- OMMILOKT

A. D Xenopol. Ist ria RornAnilor Vol V. 1

Page 2: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Mihai Viteazul1 'ort ret de pm ul iene,

ç.

-

cum S.Cx.M.7

31\-C\'

'

Page 3: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

,

.1110,

A .4 4...° -

-

1-

eL,

-'.'-

A

t

loan Vodi cel CumplitIn moment ul ulf irnului atao in bAtiília de la Cahill

V

Page 4: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

TOM

11I Lin

t S. 92.7.

o

IiwiTiviitatADE

A. b. XE110FOLPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE

MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

E D ITI A Ill-a, revazut6 de autortnrijit i inut8 la curent de

I. VLADESCUCONFERENTIAR DE iSTORIA ROMANILOR LA UN1VERSITATEA D N BUCURE$T1

IYu sunt vremile sub arma omulul,ci bietul om sub vremi".

MIRON COSTIN.

VOLUMUL VEPOCA LUI MIHAI VITEAZUL

ED1TURA «CARTEA ROMANEASCA», BUCUREt..,zTI

Page 5: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Tri acest voluin se expune partea a doua a luplelor Ro-imbiilor contra Turcilor anume acele pentru recloblindireaneatArrirtrii pierdute, lupte tot ata de grelo ca §i acele dusepentru Ostrarea ei, *i care au fost povestite In cele douti vo-Jume precedente. Aceste rtiscoale ale Românilor din Moldova

Muntenia contra ameninrátoarei sttipâniri turce§ti ne ie§indla nici o izbilndti, aduserti o robire mai adâneä a lor sub aceasttist'ipAnire. Totui este de saml imprejurarea c'6 o intreprin-di re ata de indaizneatti a fost cel puIin incercatti, §i ea incu-nunti capetele color doi mari domnitori : loan eel Cumpla alMoldovei si mai ales Mihai Viteazul al Muntenici, eu gloriade eroi.

Insemnritatea covAriLoare a domniei lui Mihai ViPazulfz ce ÎUSrL ci acest volum este cuprins in cea mai mare partedi povestirea ei, Cu toatti prea seurta ei duran, o fulgeraresclipitoare filtre leagin §i mornika.

Page 6: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CAPUL V

DE LA 1011TEI LU1 PETRO HILES PHI LI MIRA! VITEIVIL1546-1593

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LAMIHAI VITEAZUL

1545-1593

1. DE LA M1RCEA CIOBANUL LA PETRU CERCET,

Mireea Ciobanul 1545-1554. In vesnicele imperecherifare domni i partidele boieresti, nu erà cu putintä, ca acestedin urmil sä se pästreze curate si neamestecate, in forma lorprimitivà de partizani ai Dräculestilor i ai Dänestilor ; cäciprecum vârtejul mestecä apele din bulboane, asa i furtunoa-sele sfAsieri dintre boieri amestecau elementele lor. Adeseoriun Bäsäräbesc va fi luat parte in un complot urzit de Dräcu-

precum se va fi intämplat i lucrul protivnic. Am vAzutapoi cum insusi domnii sunt nevoiti, pentru a luptà contraunor noi competitori, sA"si caute sprijimil In partidul protivnic.In sfärsit Turcii, hotäränd tot mai des si mai cu deadinsul nu-mirea domnilor, se intAmplà uneori ca domnul ränduit sg nufie pe placul nici chiar al partidului de care se tineà, ceca ceaveA de urmare o improtivire a celei mai mari pärti din boje-rime; aceasta cu atat mai mult cu cät, dela Teodosie inainte,1522, nu se perindä pe scaunul 1Munteniei cleat domnitori dinfamilia dräculeascti, cum sunt Radii (lela Afumati, Vladislav,Moisi, Vlad Innecatul, Vlad Vintilä, Radu Paisie i MirceaCiobanul. Competitorii din familia Basarab par'cä s'au stins,

ei apar sau numai sub formä de slabi pretendenti, cum esteace Laiot Basarab ce vine cu Stroia Pribeagul, sau celalalt

Page 7: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

12 1STO1IIA ROMANILOR

Basarab ucis la inceputul domniei lui Moisi ; sau stint domnitrecuti din partidul DrAcule§tilor inocel a BAsArribetilor, cumsunt Radu dela Afumati, i \lad Vintil, sau §ovratori futrearnAndouii, ca A1oisi1. Toate aceste imprejurAri trebuiactamestece partidele nun-Ilene.

Lucrurile acestea apar la luminrc ca deosebire sub domnialui NIircea Ciobanul, sub care se descompune Cu totul joculfiresc al partidelor muntene.

Mircea Ciobanul erà fiul lui Raclu cel Mare, dup5 cumreiesA aceasta din documentul lui cu data 1 Aprilie 1551, incare el vorbe§te de pArintele domniei mele rAposatul Radavoevod, feciorul Vladului voevod CAluggrul" 2; (lee' erà frateca Paisie. Mircea Ciobanul intrA in domnie pe la inceputul anutui1515, dupA cum se vede lucrul din socotelile Sibiului, in carese pomene§te de trimiterea unui sol al lui Mlrcea voevod laAlba Julia in 1 1 Martie 1515 3. Mircea Ciobanul care petreceàla Constantinopole, (1110 cum ne spune cronica lui Reicher-storf 4, sApase acolo prin bani pe fratele siu, i hotArAse pe TurcisA-1 maziliascA pe acesta §i surguniascil In Egipet,lui domnia. Reputatia lui Mircea de om ce s'ar fi dedat la obi-ceiurile Turcilor §i zvonul, de§i neindreptAtit, cà ar fi trecutla legea pAgAnA 3, fac domnia lui uricioasA chiar (lela inceput,

imping pe un mare numrcr de boieri din ambele particle sifie protivnici, lucru de care simtind Mircea, fire dupti cAt sevede sAngeroas5 §i rilzbuntitoare, in care prin atavizmu fierbeàiarA§i siingele aprig al strAmo§ilor si, Mihnea ce! Brat §i VladTepe, el face un mAcel In ace,ti boieri. Cronicarii munteni spun,cä ar fi cttzut capetele lui CoadA vornicul, a fratelui ski Radacomisul §i a altor 'Inca, muncindul intAi pentru avutie, panace au dat ce au avut ; dup5 aceea i-a omorAt". Cronicele tran-silvAnene, mArind lucrul prin indepArtare, vorbesc, una, aceaa lui Ostermayer, de 18 boieri mari ucii, anogAnd cà Mircea§i-ar fi inceput domnia ca un pa§A, iar Chronicon Fucsio-Lu-pino-Oltardium d'A" chiar ca jertfiti 200 de boieri 6 CA m'Acelula fost o realitate §i nu o poveste, se vede de pe aceea, cà in so-cotelile SAbiului se vede notatil, la 1 Sept. 15 16, cheltueala

Alai sus, vol. IV, p. 191 194 si 196.2 Nicolaescu, p. 14.

Hurmuzaki, XI, p. 859. In acelas an pune suirea lui Mircea In tronChron.-Fucsio-Lupino 011ardium, 1. c., I, p. 55 : 1515 in Valahiae a 'I urea missusfuit Alirsche Wayda, tyrannus crudelis".

In Papiu Ilarian, Tefaur de monumente, III, p. 110.Dragomir Mohamed c. Isabella 1553 spune ca Alircea nu era nici Turc,

nici Creslin". Dar dad,' ar fi fost Mahotnetan, tara nu l'ar fi primit, cum o Meuseca Mohamed Bey. Mai sus, 186, vol. IV, p. 252.

Opilanul 5i Cron. anonima In Mag. ist., I, p. 177 si IV, p. 272. Osier-rneyer in Deutsche Fundoruben, ed. Kemeny, p. 30 si 32. Chron. F. L. O., ed.Trauseli, p. 55.

Page 8: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA MIRCEA CU./MANDL LA NIHAU VITEAELL 13

lui loan Leteratu trimis la rege spre vesti m'äcelul boieri-lor intâmplat In Valahia' 7.

Boierii ce scAparä de moarte fugirä peste munti i tre-and doi ani, au strhns oaste ce au putut si au venit pe Pra-bova, intalnindu-se cu Mircea vodà la Peris ; acolo au avuträzboiu si a biruit Mircea vodä si au pierit ITdriste vistierul

Teodosie banul".Povestirea cronicilor muntene este Intärità de cronica

lui Ostermayer, care spune c'ä in 15 18 luna lui August, chtivAboieri din acei fugiti au adunat bani si au näimit vreo mie deSäcui, spre a n'äväli in Valahia, punându'si un tânär voevod,ca gând c'ä se va räsculà tara impotriva lui Mircea voevod" 8,Dar au fost ash de crunt loviti de Mircea, II-left au scäpat cugreu acei ce nu au cäzut. Boierii cei fugiti s'au adunat la Bräilasi au fost ademeniti de voevod cu jurämânt sà vinä la el, siapoi au fost cu femei i copii de poporul lui.

Din boierii ce au pierit la Peris, Udriste din Märgineni 9vistierul i Teodosie banul, se vede c'ä i boierii craiovesti erauprotivnici tiranului. Partidele muntene uitaserä rivalitatea ion,fatä cu acel ce voià sä le nimiciascä neamul. Dar acest domnitor,unealtà turceascä i dedat lor cu suflet cu tot, fusese impusde Turci. Se vede deci cum, sub apäsarea otomanä, se desfacejocul firesc al rivalitätei Dänestilor cu Dräculestii.

Boierii ins'ä nu se Msg. Cali mai rämäseserä nernAcelà-riti au scäpat iar in Tara Ungureaseä i n'au zäbovit si au strânsoaste i, impreunil cu Radu fratele lui Mircea, au venit In tat%

intimpinându-se cu. Mircea vodà la Mänesti, au biruit Raduvodà si pribegii si pre Mircea vodrt pânä la Giurgiu I-au gonitsi multi oameni de ai lui au pierit" lo.

Când Mircea ande cà s'au hotrirât sä vinä boierii asupralui, el serie judelui Brasovului ea' ce'i lasä sä vinä? La care ja-dele räspunzAnd c'á nu'i poate opri, Mircea ii intampinä : daracesti boieri au doar femei i copii pe care ai puteà sä pedep-

7 Harm., Doe., XI, p. 860. Alt doc. din 1552, Makin, II, t, p. 677, vorbetechiar de 1600 de boieri ucisi. (land pe unnatorii ca pribegiti in Transilvania (p.678): Radwl wayda, Dragyz Zpathayr, Radwl Lwgophoth, Stausul Postelnik,Stanisla Clwtzeyrii, Twdor Wyzther, Zwkwl Ztholnyk, Dragyonyr Zpathayr,Bayda Konlyz, Creczwn Paharnyk, Radwl Postelnyk. Iwan Wyzther, NagoPosteln.k, Myana Wyzlher, Bayda Zpathayr, Zthay Costholnyck (=poateStaico stolnic). Reicherctorf in Paphi, Tezaur, III, p. 140, spune in deobste cAboierii ne in Ill:11111S inciderent. in Transilvaniain contulere.

8 Osternieyer, I. e., P. 35-36 : auf dieser haben sie einern jungen Waydaaufgeworfen ea conditione, es wiirde alsdann das Landvolk bey falen mider denMirsche Wayda".

° Asa it numeste Osternieyer, I. c.. p. 32 : diese Boyaren nach Cron(Kronstadt Brasov) Kommen. als der 13ahr (larga inteleE.,fe Banul) Udrist Marcinen und Kado". Ar fi deci Banul Udrite de M5rgineni ce a pierit la Peris, siCoada ce fusese Oiat de inai innainte.

1° Cripitanul si (:ron. anon. citati.

Page 9: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

sesti cum se cuvine". IatA la ce mAsuri ingrozitoare se credeAcA se poate recurge pe atunci, i asemenea idei nu erau izvo-rAte numai din mintea tiranului, ci erau in obiceiurile timpuluin.

RAsturnarea lui Mircea vodil de Radu voevod este hita-rifa' si de socoteliie SAbiului 12 Si de cronica lui Ostermeyer,care adaogA însà cA s'a intors Mircea vodA cu multi TurciRadu a trebuit s'A fugA in Transilvania cu femee i copii" 13.

Acest Radu dusmanul lui Mircea este denumit de api-tanul, Radu Iiiai, incAt s'ar pAreA cA avem aface cu un altcompetitor, nu cu fratele lui Mircea, Radu Paisie. Dar maiintAi acest Radu este numit voevod, ceeace aratA csä a trebuitsA fi domnit sau sA fi fost fecior de domn ; apoi vre un Ilie alcArui fiu catA s'A fi fost acest Radu I1iai, nu s'a intAlnit in siruldomnilor munteni. In sfArsit comitele Natalis spune asemenea,In istoria timpului sAu, (1545 1581) deci contimporan cu eve-nementele, cA Mircea Voevodul Valahiei, pAndind prilejul,scoase pe Radu i uzurpA tara pentru sine. Radu cerit ajutorla Castald ca sA redobAndiascA 'scaunul, recuceri tara i intrAcu mare solemnitate in TArgoviste". Este invederat cA. Raduacel scos de Mircea, adec5 Radu Paisie, venì ind6rApt cu aju-torul lui Castald §it alungA pe Mircea la Giurgiu 14. DrAculestiise mAncau futre ei mai rAu de cum se indusmAniau cu BAsil-rAbestil.

"Cum spune ins5. Ostermeyer domnia aceasta a lui RaduPaisie fu foarte scurtA ; el fu rristurnat din non de frateleMircea 15.

In timpul domniei lui Mircea, episcopul NIartinuzzi de-semnase si mai lAmurit pozitia lui protivnicA Turcilor, inchisesepe Isabela in Alba Julia i vroià sà trAdeze Transilvania impe-rialilor. Poarta trebuind sA impedece ca once pret asemenea

11 Mircca Vod5 c. loan I3egner (Benkner) 5 Noemv. 1532. l'ami., Doc.,1, p. 295. Visteria lui Mircea. lbidem. p, 299 si 301.

" 22 NoemNrie 1352: Duobus bogieris famain de Myrche \Nayvoda pro-fligato afferentibus, bibalia 9 f... Ittem 24 misso Anthonio in Valachiam ad intel-ligendum certos rumores de profligacione Vavvodae, expense ir. 3". 1-Turin., XI,Doc. p. 863.

" Ostermeyer, 1. c., p. 51." Nicolaescu, 1. c., p. 242, 261, 266, numeste 5i D-sa pe acesl Radu,

Radu Ilie, dar fAra a aduce nici o dovadii. Prin turnare e zudarnicil cearta futred-nirC. Cogalniceanu 51 Nicolaescu asupra existentei unui Radu Voda Die ca domnseparat al Munteniei. Nicolaescu, O lamurire isloricti, 1912, p. 7.

" Alungarea lui Mircea de Radu, dupg socotelile Silbiului (nota 12), estedin 22 Noenivrie 1552. In 18 Decemmie 1532 Rada e domn (Hurm. Doc., XI,p. 864); la 31 August 1553 gilsim in aceleag socoteli Misso Anthonlo in Vala-chiam ad significandurn Radul \N'ay vodain alpibus penes Petersdorff profligatum".A domnit deci Radu Ilie de la 22 Noem. 1552 31 August 1553. In 20 Martie1553 el dd documentul. Exactitatea istorIcii este aici matematica. Ce piicatacest privaz ata de precis nu este amplia de fapte, ci ask de gol I

14 ISTORIA ROSIAN ILOR

Page 10: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA Dg LA MH10EA CIOBANUL LA MIHA.I VITEAZUL 15

aveà mare nevoie de a fi sigurg pe ajutorul domnilorromâni, Ea chiamg deci in anul 1550 pe ambii voevozi, Mirceaal Munteniei §i Ilie fiul lui Petra Rare§ al Moldovei, la Constan-tinopole, spre a se incredinta despre scopurile lor".

Nu §tim dacg domnii fgcurg acel drum la Constantino-pole. In once caz el ar fi fost zgdarnic, intru cgt ei fuseserg ca§-tigati de intrigile germane, §i la cel intgiu atac pornit de Turcicontra imperialilor, nu stgturä de loe la luptg, §i o rupserg defugg. Ambasadorul german Verantiu, care cuno§teà secretul,serie lui Neculai Olahul in 1550: Drept au lucrat Românii§i sunt de lgudat cg, sau prin bani cg§tigati, sau cuprin§i de iu-birea cre§ting, se inteleserg cu cgluggrul (Martinuzzi) ca sg'iconceadg de bung voie victoria, prefgcAndu-se a fugi" 17 Stráiniihiaserg insg la serioz fuga Românilor, dupg cum se vede aceastadin o depe§g a ambasadorului francez care ii trateazg de oameniru inarmati §i cu puting inimr 18.

Mircea Ciobanul este din aceastg pricing mazilit de Poartg111 1554, §i se dg tronul lui Pgtra§cu fiul lui Cgluggrul (Radu),deci fratele cu el §*1 cu Radu Paisie. Cu acest prilej, Turcii careveniserg sg iee pe Mircea, ard Bucure§tii i trec pe multi locui-tori Români in Grecia 19. Verantiu serie lui Ferdinand in Mqrt1554: S'a creat un voevod nou in Valahia, Patra§cu fiul luiCriluggrul. Mircea fusil este chemat la Poartg. Nu §tim cauzaacestei schimbgri. Totu§i ne temem cii lui Mircea i-a stricatprietenia Maiestgtei Voastre. Nu este insä de pus vreo credintgIn pretenia acestor Valahi. Sunt u§ori §i instrumente in m'Anaacestor bestii, dupg cum vreau sg deving i acei din Transil-vania. Turcii vrau numai sà cg§tige bani de la ei" 20, scrisoarecare pe lângg explicarea cgderei lui Mircea, caracterizeazg deminune adânca degradare in care domniile romgne cgzusergin ochii contimporani/or,

Mitrara (Petra al II-h.) eel Bun, 1554 1558, ea fiu allui Radu Cgluggrul §i frate cu Radu Paisie §i cu Alircea Cio-banal 21, apartinea tot familiei Drgcule§tilor, incgt vedem cgnorocul favorizA pe acest neam §i pe boierii din Muntenia Mare,ajungAnd la tron tot domni din partida lor. La suirea lui in

Ambasadorul francez din Conqantinopole d'Aramon ciará. Henric alII lea, din 24 Aprilie 1550, In Hurm., Doe. I Supl. I, p. 4.

Apud. Katona, Historia critica regum Hungariae, XXI, 2, p. 1160." De Salve, amb. Frantiei la Venetia, cSIrS Henric al II-lea din 2 Noein-

vrie 1553 In Hurm., Doc. I Supl., 1, p. 9.i' 1554. Hurni., Doc., II, 5, p. 175.20 Apud Katona, XXII. p. 556.

Dup5 unii Pritra5cu ar fi fiul lui Rada Paisie. Inscriptia de pe mornn1ntul lui spune numai Iw PatraRcu Noevod i domn a tontli Ungro-Vlahia, fiullui Iw Radu Voevod, mort in luna Deceinvrie 26, anul 1557 (Nicolaescu, I. c., p.211, si 2981, nu preeizea75 al cArui Radu erà fin : al lui CalugArtil san al lui Paisie.

Page 11: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

16 ISTORIA ROMANILOR

scaun, mai multi boieri, intre care si Stànil. Vornicul, fug laBrasov, nestihid ce'i poate asteptà. Patrascu trateaza insa cuei prin mai multi trimisi si'i hotar'äste sa se intoarca in tail 22.In deosebire insa de Mircea, Patrascu recheama pe boieri cugand bun, nu pentru razbuna impotriva lor, si el traestebine cu ei 'Ana la moartea lui ; de aceea cronicarii spun ca acestdomnitor a fost numit ce! Bun pentru bunatatile lui, dom-nind tara Para' vrajbi, fara morti i prazi"23.

Pe timpul lui Patrascu cel Bun se inchee tratatul tareFerdinand si Soliman, prin care cel intai se obligà a MA in pacepe Sigismund si pe muma lui Isabela. In zadar oferise Ferdi-dinand 150.000 de galbeni tribut anual pentru dreptul de apästrà Ardealul pe sama sa. Ferdinand insa nu se puteà impacaCu ideea ca sa cedeze pentru totdeauna Ardealul Turcilor ; deaceea el Ma_ greutati cand fu vorba de a aplica in realitatealucrurilor, tratatul scris pe Hale. Voevozii români sunt deciinvitati sà treaca muntii, spre a restitui in scaun pe reginaIsabela.

Patrascu trece in Ardeal cu 12.000 de oameni, iar Arde-lenii se lasa indata de imparatul, i jura in 12 Martie credintilre inei i fiului ei 24. Voevozii români iesa pana la Satu-MareîiTtru intimpinarea craiesei, care revenià in tara, i sunt da-ruiti de dansa inteun chip stralucit, ceeace nu'i impedica, dupaobiceiul de atunci, de a pradà Ardealul, la intoarcerea lor, inmodul cel mai crunt. Epitropul Petrovici murind, Turcii °ran-duiesc in locul lui pe Babak, pe care Isabela la inceput refuzaa'l primi. Voevozii insa se interpun ca mijlocitori, Ii impaca,

apoi le ajuta lor i Turcilor a lua Muncaciul de la Ferdinand 25.Patrascu trimisese dupä Isabela in Polonia, spre a o rea-

duce in Ardeal, pe vornicul Socol, boier din partida Craiovestilordupa cat se vede, neam de domn si care incepuse a unelti

In contra domniei lui Patrascu. Domnul II alesese, spre a in-deplini aceasta misiune, inadins, pentru a '1 indepartà macarun moment, si a inlaturà astfel un element ce ar fi putut pro-voca o turburare si o varsare de sange, lucru care, nu prea erain gustnl i caracterul lui Patrascu.

Socol insa se folosi de petrecerea lui intre Unguri, spreintocmi domnia la ei i, cum se intoarce inapoi pune sa otra-

viasca pe domnitorul sàu, in 24 Decemvrie 1557, si apucil pentruun moment stapanirea 01.6 26; este insa alungat de Turci

" Socotelile Brasovului, FItirm., Doc., XI, p. 792 : 13 Aprilie 1555 .,ve-nient ibus legatis Patrasco Wayvode qui aderant ut pacein fecerint cum Stanylla".

Cilpitanul In Mug. ist., I, p. 179.21 secuesti in Sincai, p. 319 ed. II.

Vezi izvoarele citate de Sincai, II, p. 320 321 ed. II.2° Siegler ap. Katona, XXII, 2, p. 1036, Fr. Forgacs, ibid., XXIII, p. 66.

Page 12: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA ISIIRCEA CIODANUL LA MISAI VITEAZIII. 17

care restabilesc iari in domnia Munteniei pe Mircea Cio-banul.

Minya Ciohanul a doua ow* 1558 1559. Alircea in-trAnd in Muntenia Cu o§tiri t5t5r5§ti care s5-1 pun5 in domnie,Socol care apucase a pune mAna pe vistieria t5rei, iesA Cu averearäpità§i cu familia lui in Ardeal, impreunA cu boierii olteni ceIinea cu el 27. De §i acest Socol este titluit numai de vornic,totui credem cà va fi fost vre o rudenie, poate vre un fiu na-tural al unui domn din partidul b5s5rAbesc, care tinuse scaunulmai inainte.

Socol I§i incredinteazà averile sale Ungurului FranciscKendy, iar el se duce la Constantinopole spre a cA§tigà domnia,§i anume ca ambasador al reginei Isabela 28 Kendy Insä carevoià s5 pun5 mana pe frumoasele comoare ilisate in pästrarealui, trimite pe un om al s5u dupà Socol la Constantinopole,care face ca el sil fie ucis de Turd 29. Femeea si copiii lui Socolcerurà dup5 aceea in zadar averea r5pit5 de Kendy, avere nue vorbä §i ea c4tigatä prin räpire din Muntenia de care Socol.

Se intalnesc uneori sfäri sociale, in care numai nedrep-tatea unuia poate r5zbunA nedreptatea celuilalt !

Impreung cu Socol fugise din Muntenia in Transilvaniaintreaga lui partidA. Mircea voind s5 pedepseasc5' pe fugani

pentru gAndurile lor du§mäne§ti in protiva lui, Ii ademene§tea se intoarce, f5g5duindu-le iertare sub cele mai strapice ju-r5minte, in care ne rnirärn cum oamenii timpului mai puteauaveà incredere, v5zAnd u§urinta cu care ele erau cAlcate30.EI intrebuinteazri ca unealtil a scopurilor sale pe acelcare fugise f5r5 temeiu de Inca lui PAtraru. Stànilà scrie boie-rilor pribegi, indemnAndu'i a se intoarce la domnul s5u, laMircea Vod5". Neizbutind nenorocitul Sfäni15 a convinge peboieri, el plrite§te cu capul ctizutul plan de räzbunare al hil-

Analek seene.gi in Sincai. II. p. 322. ecl. Il. Comp. Hum., Dor.. II, 1,p 359 : Socol ha portato la tutto el thesauro de Petrasko : CCCC In. ducati".

ocotelile Iirasm (dui, Ibidem, X I, p. 797. dan la 1 Ian. 1558 stirea motlei luiPAtraseu. Suirea lui Mircea de a dona °aril in scaim. lbidem, II, 1. p. 358. Un altdoc., Ibidem, spune : il populo non vole accetar llyrcze et che sono sole\ at i tutticon Fame in man et diccono che N nor per lor Signor Sonic) p. 318". p. 359ocolo e scampato in Fransihania".

" Socol catrii De la Yigne amb. francez din Constantinopole,pentru salv-conductul ce i l'a procurat, din Alai 1558' in Documente, I Su-

plement, 1, p. 12.39 De la Vigne c5tril episcopul d'Acqs din 22 lithe, Ibidem, p. 13.3° Regina Isabela c. De la Vigne din 10 Fevruarie 1558, ibidem. p. 12

,.nos ad mandaturn potentissimi imperatoris bajarones prolugos hortati sumustit in Transalpinum regrederentur, assicurantes (mod Myrche w oyvoda illos nonimpediret ; nuper quae etiam per litteras suns jurejurando Alyrche nobis promi-serat, et tamen intelligimus baynrone ad unum onmes atrocissima morte inte-remplos",

A. D. Xenopot. letona RomAnilor. Vol. V.

Page 13: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

18 IBTORIA ROMINILOR

mesitului de s'Auge, Mircea Ciobanul. Boierii, in loe de a se plecdlui Mircea, incearcd o noud loviturd, cand tocmai Mircea moarepe nea§teptate 31 Pribegiii venird totu§i spre a se lovi cu sotialui Mircea, Kiajna fiica lui Petru Rare§, care rdmdsese epitroapaminorului ei fiu, Petru Vodd pronumit Schiopul. Kiajna cuboierii ei furd bdtuti la Romdne§ti i fugird peste Dundre ; insdintorcandu-se In grabd cu ajutor turc,esc, invinserd la dindullor pe pribegi la Sdrpäte§ti, §i'i alungard iard§i peste muntii,de unde veniserä 82.

Petru al III-lea Sehiopul, 1559 1567. Odatd cu PetruSchiopul care era un copil numai de 12 ani, veni la putereMuntenia una din femeile cele mai de§tepte ce s'au perindatpe tronurile popoarelor, afta numai cd Imprejurdrile in carea trdit §i fdptuit fAcuserd sd infloriascd in sufletul ei contra-partea insu§irilor ce ne-am a§teptà sd regdsim in fiica lui PetraRare§ §i nepoata lui *tefan-cel-Mare. Apoi Kiajna, dupd at sevede, mo§tenise mai mult pdrtile rele ale caracterului marilorei ndscdtori §i anume ambitia neatioasd fdrd scopuri mdrete,talentul de intrigi i ghibàcia intoraturilor puse insd In slujbaunor interese mai mult personale, §i atrofiarea simtului moral,inviorat la antecesorii ei prin iubirea de tard. Kiajna era potrivitcu taceasta a ei stare sufleteasca, de o coruptie inspdimanta-toa-M, dupa' cum o caracterizazd Ioan Zapolia, principele Ar-dealului, In o scrisoare &are sultanul In care spune despre Kiajnacrt ar fi o femee prea u§oard Incunjurata de o droae de curte-zani, Romani §i Greci". Un raport al bailului venetian din anul1568 o calificd de meretrice publica.", iar altul din acela§i anspune ea' Kiajna ar fi de o coruptie monstruoasd ; cd ar punein lucrare asupra supu§ilor ei o nepilduitd tiranie §i ar fi dedatdla cele mai cumplite desfrândri"33. Cäderea ei morara insd nu'iatingeà numai corpul, ci ï sufletul ei. Pentru a induplec.4 pecumplitii stdpani ai tdrilor române, ea face pe unul dinei Turc. Din ceilalti doi ce'i duce la Constantinopole, cand cadeIn disgratie, coboard pe favoritul ei, Petru Schiopul, la rangulde paj In intovdrd§irea calare a sultanului, iar pe o fatal a ei otrimite In haremul acestuia 34. Tot pe ea o vom veded cà, atunci

3' Scrisoarea lui SIbnilS in I3ogdan, Doc. Fi Regeste, p. 231. Comp. CApi-tanul 5í Cron. ano/tima'. Mag. ist., I, p. 181 5i IV, p. 273.

33 Crtpitantil 5i Anon. romeinesc In May. ist., I, p. 182 5i IV, P. 274." Hurm., Doc., II, 1, p. 510 : mulier levissima". Ibidem, VIII, p. 132

madre publica meretrice". Ibidem, II, 1, p. 586 : infrenatae, monstruosaebidinis".

" Carol Rym c. Imp., 1576. Ibidem, p. 607. Ferrari, raport din 19 Fevr. 1571La signora Mirza voevoda di Valahia diede una sue filie vergine... qual signorora la tien per moglie et molto la amma", citat de N. lorga In An. Arad. rom.,

Page 14: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTEMA DE LA IfIRCEA CIOBAN1L LA MIFIAI IT/CAZI L 19

and vra sá punri pe odrasla ei in scaunul Moldovei, consimtela indoirea tributului.

Aceastà femee, inzestratà de naturri cu Insusiri as4 deprimejdioase, °data' urcatà, in realitate MOO ea, in scaunulMunteniei, fiul ei fiind minor si pe deasupra schilod si bicisnic,trebuià sà" caute a se mAntinek ca ori ce pret, si de aceea o sivedem supunându-se la toate injosirile, când erà vorba de anu scApà din mâni toiagul domniei. Kiajna era cu atAt maigreu de comb5tut cu eat, cum vom vedeb., ea introdusese oinnoire pritnejdioas6 in castigarea favoarei Turcilor, recurgfindca femee la femeile din haremurile sultanului si ale marilordregAtori ai Portei Otomane, pentru a atrage prin ele, bunaplAcere a meghistanilor din Constantinopole. Procedarea Kiajneiera cu atat mai nimeritg, ca cât sultanii ce se perindar4 pe vre-mea ei pe tronul otoman, Selim al II-lea (1566 1574) ì Amuratal III-lea (1574-1595) erau cu totul stApaniti de femei, si a-name cel dintai de sultana valideà si mama lui Amurat, Ve-netiana Nurbanu, iar cel din urmil de Venetiana Safigi.

Boierii cari dusnigniserà a-UR de mult pe Mircea Ciobanul,nu voiau sà'i ingadue ca odrasla si mai ales sotia lui 0' le fiest6pAnri i, crezfind c'ä vor puteà mai usor scilpà de o femeiesi de un copil, tree din nou din Ardeal in Muntenia, si bat peMirceaia." si pe boierii ce o sprijiniau, la sat la RomAnesti.Kiajna fuge peste Dur&e, de unde revenind cu oaste turceascriclistigatà prin bogate daruri, r5zbeste pe pribegi la .5erpAtesti.In lupta datà aici pieri Radu Clucerul. Nu trece însä mull,

inversunatii pribegi reintrà In tea', de astAdat6 prin pasulTurnului-ros, pe apa Oltului, dar la sat la Boiani sunt dinnou bàtuti i snopiti. Aici pier Stanciul al Bugiii, Matental Mara, Rada, VAlsan i altii. Cu toate cà de atunci luptelepar a fi incetat, grija despre pribegi mâncà necontenit mimaKiajnei, mai ales cA lucrurile se Indlciseril mai reu incA prin

fTe-9 4-eibens de mina lui Petru lsohioptil

Ilerlec, April 24 ztli

5"A".

11, toas XVIII. p. 5. Cf. Minn., Doe., II, 1. p. 711. Rueber c. Imp., 15 Mai1575 : Daczue dann seine INInetter... al1erl Mittel gebrauche Sy selbst ist samlitirer Tochter an die Porten erraiset hat die Tneliter dent Anturatli (sultan) ¡terhaidnischen Branch nneh vermidilet,

Page 15: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

planurile lui Iacob Eraclide Despotul, domnul Moldovei (15011503), care se gandià sA ocupe NIuntenia i, pentru aceasta,Indrumase o Incercare de c5sritorie cu sora lui Petra Schiopu135.

Vezi dotal scrisorl in Harm., Doc., II, 1, p. 429 51 410. Comp. Ano:?.rom. i Opitantil la amnia luí Petra Schiopul InMary. ist., IV I I.

90 I81'OR1 A ROM ANILOR

I

CI

Page 16: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

I&UNTENIA DB LA HIRCEA CIOBANUL IA MINAI VITHAZUL 21

Totusi sustinut de puternica Kiajna, Petru s'ar mai fi pututm5ntine In scaun, dacä muma lui nu s'ar fi indusmänit cu pro-teguitorul ei cel mai de seamil din Constantinopole, Greculbegat i cu mare trecere, aprovizionatorul tuturor palatelordin capita15, Alihail Cantacuzino /pronumit .Saitan-Ogiu (fin1satanei), pentru desteptächlinea invärtirea trebilor.

Mihail Cantacuzino petise pe Maria fiica Kiajnei i nuntase Meuse ; dar in drumul c5tre Anchialos resedinta bogatuluiGrec, o ceart5 izbucni fare noii c5siitoriti din care mirele aveàvärsta de 58 ani, iar mireasa 15, si Kiajna instiintatä prin oo grabnic5 stafet5 cA fata ei erà sg'si feed samA, trimite gonacidup5 ei care, ajungändu'i In drum, r5pesc fata cu toat5 zestreace o ducea cu ea si cu o bunti parte din lucrurile mirelui. Turciitrimit un firman lui Petru in care îi spun c5 unul din raieleleImpArAtiei mele spuindu-mi ca sore ta pe care i-o adusesi incäsgtorie a fost apoi desp5rtit5 cu siia de tine, chiar in TaraTurceasc5, îÇi scrisesem s4 impaci lucrul. Imi spui acumdup5 ordi»ul meu, ai trimis inapoi lui saitan-Oglu tot aurul

hainele ce d5ruise surorei tale la nunta sa i cA astfe/ lucrule impAcat. Bag6 de seam5 cá ori cum, nu te-ai purtat bine inaceastä afacere. Pentru ast5dat5 ti s'a iertat insä gresala"36.Dac5 sultanul iertase pe Petru, nu Meuse tot astfel i Saitan-Oglu, sotul ocArät care, g5sind mai multe motive de pAr5 contralui Petru, mai ales In vesnicile nelinisti ce le pricinuiau pribegii,face ca Petru s5 fie chemat la Constantinopol, chemare tot-deauna insotit5 de primejdii : dare de bani, mazilire, ha chiarmoarte. Petru se supune poruncei si vine la Poartä cu tri-butul si un dar de 100.000 de galbeni. Totusi este pus la inchi-seare. Kiajna alearg5 atunci dup5 el, mai luand cu dânsa dinbogatul tezaur al lui Mircea incà 130.000 de galbeni, pe läng5scule, juvaere, peste tot aproape jumAtate de milieu". TotuIfu insä In zadar, fat5 cu atotputernicia lui 5aitan-Oglu. Petrafu destituit i surgunit impreunA cu mama lui la Konieh, apoila Alep, uncle stät» 6 ani. In 1579 Kiajna fu v5zutä de c515-torul german Leonhardt Bauchwelfen, doctor In medicinä allocurilor sfinte din Ierusalim, care spune, in insemngrile luide c515torie, ea' a v5zut in Alep o b5tranA regin5 (1Ktinigin) aValahiei cu copiii ei, din care cel mai mic s'a nAscut dupà moarteabärbatului ei. Ea tráete acolo in o casä privatà si se intretinedin mica pensie ce i-o dau Turcii iii fiecare an. Este o femeecuminte care cuneaste hine limbile turc5 i arab5. Din aceastàpricin5 are ea o mare vaz5 la supusii din tara ei, i acestia au

" N. lorga dupa actele timpului in Introducere la Hurm., Doc., XI, p. VI.37 Albert de Wyss c. Imp. Maximilian al II-lea, 26 tunic 5i 26 Iulie 1518.

I [um., Doc., I1, 1, p. 583. 58 I. Cf. Iorga introducere la Hurm., vol. XI, p. X IX-X X.

Page 17: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

22 ISTORIA ROMANILOR

credinta cA Dumnezeu se va milostivi cu dânsa si le-o va däruidin nou, sau cel putin ii va trimite ca timpul o aunare" 38 .

Alexandra al III-lea 1567-1577. ,$i acesta este ilialui Mircea Ciobanul, insA nu cu Kiajna ci probabil un fiu dinflori avut de el innainte de a luà pe fiica lui Petru Hares.Alexandru erà de aceea si mult mai mare cleat fratele säu con-sangean, Petru. El erk insurat &And se urcA In tron si petrecuse10 ani In surgun la Alep. De aici se explia dusinänia lui cuPetru Schiopul, dusmgnie ce ar fi mai greu de priceput, dacAsi Alexandru ar fi fost fiul Kiajnei39.

Primul act al Domniei luí Alexandru fu un mäcel intreboierii partizani lui Schiopul. Acest mAcel InfAtisaeä un insemnatinteres istoric, prin aceea c'ä cronicarii care'l amintesc ne danlocul de unde erau cei mai multi din boierii Väiati. Iatà ce spuneCronica anonimil : Deci atunci boierii cati erau pribegi Inaau venit de s'au Inchinat toti la Alexandru Vodà. Dup'ä aceea,trecand douà luni, lar Alexandru Vod'ä a inceput de a tàiatmultime de boieri, anume Radu Logorátul de la Dr5goesti (Gorj),Mihnea de la Bädeni (Muscel) Stan Udriste Vistierul si Tudorde la Bucov (Prahova sau Teleorman) si Vlad al Caplei, PA-trascu si Calota si Stan fiul Deägutescului si Radu Stolniculde la Boldesti (Prahova sau Buzgu) si Radu fiul lui Socol Vor-nicul si altii in ziva de 1 Septemvrie".

Din numerarea boierilor ucisi, se vede csá unii din ei caRadu Stolnicul, Tudor si Mihnea erau din Muntenia-Mare,iar Radu Logeätul si Stan Udriste, din Oltenia. Nu mai luptauboierii acuma pentru a pune pe cutare sau cutare partizanal lor In scaun, si mai ales nu'si mai despärtiau taberile lor im-perechiate, dupä dunga Oltului, ci cu totii din toate Ortilesäriau sä'si apere, nu numai averea, dar si viata contra pa-costilor de domni pe care le plticeà Turcilor sill trimità pe capulRomânilor.

Lupta dintre Iránesti si Drkulesti incetase, si cu dänsaintrase In mormant viata politicA mai neatärnatà a Tärei-Ro-mânesti, °fiat ar fi fost de driunätoare acea rivalitate.

" Reysebuch des hayligen Landes, Franckfort am Mayn, 1609 reprodusde N. Bilneseu, Un poème en prose vulgaire relalif a Pièrre le Boileux de Valachie,1912, p. 8, nota 2. .

" Filiatia lui Alexandru. Vezi In lorga, An. Arad. rout., II, tom. XVIII,Alexandru I iu Basarab ; Alexandru al II-lea cel I3un. p 1 si urtn. Comp. In-troducere la Hurm., Doc.. vol. XI, p. XVII si urm. Dupà un hrisov din 22 Au-gust 1575, Arh. ist., I, 1, p. 49, s'ar 'Arch ca Alexandru nu era de loe fratelcJul Petru Schiopul de oarece acest din urink este eat ca fiul lui Mircea el in-susi fiu lui Hadu cel Mare pe cand Alexandru e fiul altui Mircea fiul lui Iiihnea,Alexandru al II lea si Petru erau frisk infriltill si Kiajnei li convenek sn i pri-veaseA pe amandoi de frati, Vezi Nicolaeseu, I. c., p. 81.

Page 18: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANDL LA /HIRAI VITEAZDL 23

Kiajna insg lucrà din surgunul ei la redobandirea scau-nului pierdut. Ambasadorul francez cauta sa o determine a'lda 30.000 de scuzi spre a da bacsisurile trebuitoare pentru resti-tuirea ei in Muntenia. Kiajna care nu aveà atunci bani, &kiltnumai 2.000 si friggdui ca va da restul cat mai curand 40 Sedescoperi insg in urma cà Kiajna fusese inselata de un om cese dgdit drept un trimis al ambasadorului francez ". Riajnarecurge atunci la alt mijloc. Prin relatiile ei cu Munteniaea unelteste o revolutie contra lui Alexandru al II-lea, ceea ceaduce pe domn a -Ma 17 boieri ai cgror capete sunt trimisePortei 42 Aceasta fapta compromite destul de mult domnialui Alexandru care, vgzand ca nu poate scapà de primejdioasacompetire a fratelui sau Petru, se hotaraste a se impga cu el

cu Kiajna si a cere pentru aceasta impreuna cu Petru, co-roana Moldovei, fggaduind Portei indoirea tributului, daca l'armazili pe Ion Voda cel Cumplit i i-ar da lui Petru SchiopulMoldova.

Sultanul dupg ce someaza pe loan Voda cel Cumplit ca,sau sa plätiasca el acel spor de tribut, sau sa lese scaunul inmanile lui Petru, intampinand improtivire din partea domnuluiMoldovei, da lui Petru steag de domnie in acea tara, si o oasteturceascrt ca sa o ice in st'á'panire. Petru Vodg, intemeiat peordinul sultanului, se asteptà ca boierimea moldovangiasrt innainte cu depling supunere. Alexandru se impreung cufratele sail la 5gpateni unde fac un ()spat strglucit. Ostirea mol-dovang sub vornicul Dumbravg, boier muntean refugit la curteamoldoveneasca, nu stim din ce pricing, loveste tabara domnito-rilor frati, prin surprindere, i gonete pe Petru Voda pang'la Braila, iar pe Alexandru pang. la Floci, dupa care Ioan Vodapune domn in Bucuresti pe unul Vintilà Vodg, probabil acelce mai domnise in Muntenia intre anii 1532-1534 u. Dupapatru zile insa Vintila este rasturnat de oastea lui Alexandru,care'l prinde taie impreunà cu totii sotii lui. Un documentde la Alexandru Vodg intareste spusele cronicarilor. Prin elAlexandru Voda fiul marelui Mircea, nepotul lui AIihnea"dgrueste niste mosii vel-vornicului Ivascu pentru cà prilejin-du-ni-se rgzboiu i batalie cu Moldovenii care venira asupracapului domniei mele cu insalaciunea i viclenia vorniculuiDumbravg, i fugind apoi acest Dumbravà vornicul in taraungureasca la Bator Istvan voevodul Ardealului, mers'au atuncirespectabilul dregator domnesc, jupan Ivascu, la Bator Istvan

" Nu trebue pusA legAturA aceastil cerera de bani a ambasadorulaifrancez Cu dorinta lui de a luA In cAsAtorie pe fata K.iajnei. Datele ambelor im-prejurki nu corcqpund.

" Carol Rym c. Imp., 23 Oct. 1570. Hum., Doe., II, 1, P. 607." Alt raport al aceluiasi din 7 Noemv. 1570. lbidem, P. 608.43 Veci \ 01. IV, P. 105.

Page 19: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

24 ISTORIA ROMINILOR

cu multa bätaie de cap si cheltuiala a scos pe vornicul Dum-brava de l'a adus la domniea mea ca pe un tradator al sul-tanului si al domniei mele 44.

Dupa cat se vede, toti boierii erau nemultamiti cu sis-temul de domnie al lui Alexandru. In 1576 patruzeci de boierirnerg la Constantinopole si se plang Portei pentru abuzurilefAcute de Alexandru. Ei îi aleg de proteguitor i staruitor peMehmet-Pasa, pe cand Alexandru aveà de sprijin pe Sinan-pasa, castigati bine inteles i unul i altul prin daruri de bani,Turcii randuiesc o ancheta in Valahia. Boierii stiind insà lace va iesi o asemenea masura, nu se multamesc cu ea, ci pre-tind ca Alexandru sa fie adus la Constantinopole. Sinan-pasaspre a pedepsi pe boierii ce nu se supuneau unei hotariri a sulta-nului, pune sä le dee un numar de bete. Ei frig nu se lasä,Cu toate cà batuti, se intorc a doua zi in si mai mare nurnar ladivanul turcesc, cerand din nou cu mare glas sa nu se faca cer-cetare, in Valahia, ci domnul sa fie adus la Constantinopole.Sultanul vazand sumetia lor, ordona ca parte din ei sa fie osiin-diti la galere, iar zece sa fie Incarcati cu lanturi i inapoiatiin Muntenia. Ancheta vine in tara ; dar dupa cum o prevazii-sera boierii, se face astfel ca sa iasä in favoarea lui Alexandru 45.Cateva luni dupa aceasta, Alexandru moare in vrasta destulde tanara, in Iulie 1577, lasand un copil de 11 ani, numit Milmeaca i bunul sau 46.

1Iihnea al II-lea, 1577 1583. Un competitor strain,medicul lombard Rosso, care vroia astfel sa"si intocmiascaoriginea Meat unul cu numele sau sa fi fost odata domnitorIn Muntenia", pune in primejdie prin staruintele sale suirealui Mihnea, fiul lui Alexandru al II-lea, in tronul tatalui sari.Rosso bine inteles cà sprijinia cererea lui prin faga'duinta unordaruri bogate i sporirea insemnata a tributului 47.

Vedem deci cum se desvoltase in chip fatal urmarile uneisuccesii la tron asà de putin garantata in contra incalcarilor.Cat timp radicarea domnilor pornise de la tara, cu tot spri-jinul ce'l putean cautà in armatele turcesti, predomnise vechiul

" Document din 1575 August in 22 In Arhioa isloricei, I, 1, p. 49." Vezi patru rapnarLe ale lui Giovanni Corraro c. dogele relath e la a-

ceast5 hnprejurare, until din 29 August, dou5 din 3 Sept. si al patrulea din 23Oct. 1576, Hum., Doc., IV, 2, p. 95-97. Comp. Ungnad, raport din 18 Iulie 1576In N. Iorga, Acte mi Frog., I, p. 118: Dise Tage seindt bis an die 70 oder 80 Wa-lachen in Divan kommen, uber den Alexander Weida zu clag".

4, Giovanni Corraro c. dogele, 8 Aug. 1577, Hum., Doc., IV, 2. p. 98:,.sia morto Alexandro Vaivoda di Valachia et il signor manda quel stendardo asuo figliulo, puto di 11 anni".

41 David Ungnad C. Imp5ratul, 1577. Hurrn., III, p. 4.

Page 20: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA. DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIIIAI VITEAZUL 25

principiu, c'ä nu poate incäpea in scaunul doinniei cleat numaicine se trage din vità de domn.

Acest principiu fu insä släbit in tärile române, prin ad-miterea fiilor naturali in rändul urmasilor la tron ; cäci careera garantia CA acel ce se pretindea fiul natural al unui domn,se trägea inteadevär din sangele lui; era de osul lui", cumzice cronicarul? In unele cazuri puteà fi oare care sigurantä,când urmase intre domn si mumä o convietuire mai indelungatä.Dar când intälnirea era intämplätoare, când adeseaori era destulca o femeie sä fi atras luarea aminte a domnuluí pentru a pre-tinde apoi lilsand rusinea la o parte &A odrasla ei 11 avusesese tatä. ! Cu un asemenea sistem intelegem cum si oameni cutotul sträini puteau pretinde la domnie, si dacä Rosso nu isbuti,a/0i mai fericiti ajunserä a pune firea lor de strgini pe tronultärilor române.

Alai trist incil decat aceastä pretentie a unui vânturà-tar'ä la un tron ronfänesc, este imprejurarea cä se gäsesc 7 Ro-.mâni cari sä sprijine näzuintele lui. Astfel nu se sfíau acesticopii ai -Wei a o vinde unui necunoscut, numai fiind cA le fä-gAduise slujbe si cäpätuialä ! Asa insä erau boierii romani. In-nainte de toate interesul personal sau acel al castei lor ; acelal tärei venià totdeauna la urmä. Ii vom vedeä plecând purureacapul in partea aceea de unde credeau c5 le vor veni foloase.Ei sfAsiau tara prin lupte vesnice pentru domnie, sustinandcAnd pe un candidat când pe altul, si stäruiau necontenit silli se impartä averea tärei, astigatä si pästratä cu sangele tu-turor. Indatil ce un domn refuzà de a indeplini nesätioaselelor pofte, se räzvrätiau importiva lui, 11 rästurnau si'l inlocuiattcu un altul care sil le facA pe plac. Cum vedeau c'ä nu pot izbutiea puterile lor proprii, se adresau la sträini, juruindu-le supu-nere, inchinare, toate injosirile, toate miseliile, numai pentrua'si multämi interesele lor personale. C'ä se intalnesc uneoriexceptii, acestea nu fac cum o spune adagiul, deck sä intäriascäregula.

Bunica lui Alihnea al II-lea träia ineä. Cum epitropisisepe copiii ei, asa epitropisi si pe nepot. Ea sfärmä la momentintriga organizatà de Rosso in Constantinopole, fäcând prinbogate daruri sä se recunoaseä pe medicul lombard de inse-lä tor, si sà fie osandit la galere, impreunä cu cei seapte Romanicare stäruiau pentru el".

Domnia luí Alihnea al II-lea si a Kiajnei era 'Msà foarteurätä in tarä. Pe la 1580 alti 60 de boieri se duc la Constanti-nopole, unde se jäluesc CA domnul lor ar fi pr.ea copil, si se roagä"

" David Ungnad c. impratul, 7 Tunic 1577, Harm., Doc., III, p. 4.Der Empiricus sonst medicus Rosso genant so urrib die Walachey an gehalten.i,.1- au f leneblang %.N ie man sa g,t zur Galeren veruhrtit sampt siben Walachen".

Page 21: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

26 ISTORIA ROMAINILOR

li se dee un altul. Alai multi competitori se ivirà de indatádin toate pärtile unde se gásiau adApostiti, din diversele oraseale Impárátiei Otomane, dintre care patru mai ales stáruiaucu mai mare infocare. Alai multi sorti dedt toti aveà unulPcItrqui, relegat pAná atunci In Cipru, care se dAdea dreptfiul lui Pátrascu-cel-Bun. Ambasadorul francez ing care stieàeh' adeväratul fiu al lui Pätrascu se afla la curtea regelui sáu,denuntá pe pretendentul din Cipru ca pe un insárator, ceeacese dovedeste in curand de adevárat, prin sosirea din Frantiaa adeváratului fiu al lui Varasen, care este gázduit la amba-sada francezá. Sultanul isi rezervá sä aleagä dintre ei, poatechiar cu acel fals impreuná, pe care va promite mai mare tributsi mai ales care'i va fá&lui lui insusi un mai mare dar 49. Cumande Kiajna de acest nou pericol, rápéde la Constantinopoleo solie incárcatá cu bogate daruri, i ca prin minune preten-dentii care státeau la tocme,a1ä, sunt aruncati in inchisoare5°.

Boierii vázand cá nu pot face nimic cu pArile, se hotá-l'Ase a recurge la violentá si se iiiscoalá, având In fruntea lorpe partizanii Básárábe§tilor din Alehedinti (Oltenia). Alihneainsá fi bate, §i ucide o mare parte din ei. Ceilalti alearg6 iaräsidin nou la Constantinopole, unde jàluirile lor bazate acuma pefapte, fac pe sultanul sà maziliaseá pe Alihnea. Aceasta insáse fácil, nu ata din pricina stáruintei boierilor munteni, catdin acea a curtei franceze care dorià, din motive pe care le vomexpune in curand, a vedeà In tronul muntean pe proteguitulei, Petru Cercel. Influenta Kiajnei ceda' de astádatá pasul ;insä chiar in cáderea ei fu mare, cáci trebui pentru a o invinge,puterile incordate ale unei mari impárátii.

Seria istorieli a rivalitiitei 'filtre Dràeuleti i Diine§ti.Rivalitatea filtre DrAcule§ti §i DAne§ti la inceput este curatpersonal6 §i domnii din cele douà partide se razinià pe rAndpe aceia§i sfetnici in divanurile lor. A§A gásim chiar pe la In-ceputul izbucnirei luptei pe Cojeo logofát in divanul lui Danal II-lea (BAsAräbesc) in un document din 1422, §i apoi gásimpe acela§ boier In divanul lui Vlad Dracul (Dráculesc) la 1432

Alai multe rapoarte veneliane d'Ore Alai 1580 5i Fevruarie 1581, lbid.,IV, 2, p. 110 5i urin. In raportul lid Paulo Contarini c. dogele din 4 Fevr 1581,p. 112, se spune : Li governi della Valachia et Bogdania, che prima si solevadare a benemeriti, hora son) dati a quelli che oferiscono maggior tributo et cheinnan7i tutto danno maggior donativo a sua Maesta".

5° Raportul citat In nota precedentfi a bailului venetian Paulo Contarinicatre dogele ne spune cA Mihnea avea Incil pe a lui marnil : Tutti quelli che pre-tendevano la signoria della Valachia et erano stati chiamati qui, son° stati messiin priggione, da che pare che quei figliuolo, che di presenti e a quel governo, siain miglior conditione de gli altri, havendo sua madre".

Page 22: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIRA) VITEAZUL 27

si tot astfel si pe Voico vornicul 51 De asemenea intálnim pejupän Alba, pronumit si Albu ce! Mare, boier inel din incun-jurimea lui Mircea cel Bätrân, constatat prin un documentdin 1445, ca boier in divanul aceluia§ Dan al II-lea (Bäsäräbesc)In documente din 1421 si 1424, In care divan stäteau si Cojeosi Voico. Dar acest Albu este atotputernic si sub domnia luiAlexandru Aldea (Dräculesc) si tot asä rämäne Albu si subVlad Dracul 52 Albu este ucis de Tepes contra cäruia se räs-culase 58. De asemenea afläin aceleasi nume de boieri In tagmalui Radu cel Frumos (Dräculesc), pe cari îi vedem trecândapoi in aceea a dusmanului si inlocuitorului su Laiot Ba-sarab. Ash pe Cazan Sahacov vistierul, In hrisoave din 22 Ia-nuarie 1471 si In Iulie 1467 si pe Neagoe al lui Radu vornicmare sub Radu cel Frumos (Drkulesc) In 1167, care devinelogorät In 1475 sub Laiot Basarab 54.

Mai gäsim pe marele boier Dragomir Manev sau a tutManea mai intaiu In divanul lui Radu ce! Frumos (Dräculesc)intre 1462-1472. El trece apoi In acel al lui Laiot Basarab(BAsäräbesc) cel impus de vointa lui Stefan cel Mare, in anii1475 si 1476. Rämäne si In divanul lui Basarab ce! 'rank (136-säräbesc) 1480, si trece dupd aceea in al lui Vlad Cälugärul(Drkulesc) in care rämäne In o bunä parte a domniei lui,probabil pänä la moarte". Apoi pe Staico, co-comisul lui Basa-rab ce! Tänär (Bäskäbesc) 1481, trecând in slujba lui VladCAlugärul (Drkulesc) sub care ajunge logofät si este amintitIn documente din. 1483, 1488, 1489, 1490, 1491, 1493, si 1494.El rämäne in aceeasi Insusire si sub Radu ce! Mare (Drkulesc),sub care regäsim In 1496, 1497, 1498, 1199 si 1501. Ulti-mul document in care apare Staico logorätul este din 1507 46.

Chiar dupà ce domnii din familia Basarab se pun in le-gAturi mai temeinice cu Oltenia, dela sfärsitul domniei lui Te-pelus innainte, MO se intálnesc boieri cari slujise sub Drä-culesti c6 se pleacä i B'äsäräbestilor, si niel eä se puteä altfel.Scaunul domniei erà in Muntenia-Mare ; In acest mediu tre-buiau sä träiaseä si sä fäptuiascá domnii, fkä cätare dacA eise trägeau din una sau din cealaltä familie rivalä. Domnitoriidin neamul Basarabilor nu'si puteau doar rkämh puterea nu-mai pe boierimea de peste Olt, pentru a domni in centrul Sta-tului intreg. Ei trebuiau deci sä caute a cAstiga si a atrage

Vezi Bogdan, Doc. i Rey., p. 208, 209.63 Bogdan, 1. c., p. 202, 17, 32, 37, 38, 23. Mai vezi §i pag. 206.63 Nicolaeseu, Documente slaoo rom., p. 14.u I3ogdan, 1. c., p. 214 5i 208.6, Bogdan, 1. c., p. 218, 208, 217, 18. 1..5p5dat In monografia Vlad Vodil

Chlugilrul in Cono. lit., XXXVI, 1907, p. 1148-151.66 I3ogdan, I. c., p. 221. Nicolaescu, I. c., 1, p. 6.

Page 23: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

la ei, ciliar (liare acei boieri ce luptasera In potriva lor Innaintede a ajunge In scaun.

De aceea intalnim bunaoara pe Cabila vistierul lui Raducel Mare (Draculesc), amintit in documente prin 1501, 1505§i 1507, care ramAne in aceea§ boierie sub Vladut (Draculesc)1511, §i devine mare vornic sub Neugoe Basarab (Brisarabesc).In o scrisoare catre Bra§oveui, el pomene§te cu vorbe bunede domind sau Basarab" 57. Tot a§à aflam pe Ilorval, inanespatar sub Milinea 1508 §i 1509, §i vistier sub Vladut (aman-doi Dräcule§ti), ca devine mare vistier sub Neagoe Basarab(Basaräbesc) 1512 1513, urcandu-se apoi sub acela§i domnitorla treapta de mare logofat 1514, 1516, 1521. El ramâne lusaIn aceea§i slujba dupa toate luptele ce urmasera mortei luiNeagoe Basarab §i'l aflarn tot logofat §i sub Radu de la Afu-mati 58. Apoi Serban, mare stolnic sub Radu de ln AfumatiIn 1523 §i chiar in 1526, dupa ce Radu trece prin casatorie catrepartidul basärabesc, este mare vornic pe timpul lui Vlad V(Draculesc) 1530, 1531, §i ajunge mare ban sub Radu Paisie(Draculesc) In 1535, 1538 §i 1539 59.

Dar ace§ti boieri singurateci cari treceau de la un domnla altul, nu caracterizeaza partidele boierimei muntene. Opo-zitia boiereasca contra domnilor din partida draculeasca seintrupeazä, de la atribuirea Olteniei de catre Tepelu§ lui LaiotBasarab, unita cu casatoria lui Tepelu§ cu o Pârvuleasca in-nainte 60, In marea familie cu acest nume din banatul Cra-iovei. Aceasta familie urmeaza de acolo mai departe un fel depolitica dinastica, alipita de familia Basarabilor, al carei numechiar §i'l insu§e§te, sau ti este dat de lume.

Sub acest nume nu trebue inteles, curat vorbind, numaifamilia parvuleasca, ci §i in deob§te boierimea din Oltenia,care se linea de casa lor §i urma In totul Indemnurile lor. Ace§tiboieri alcatuiau ceeace cronicarii numesc cealalta ceata deboieri" sau alt neam al lor" 81. Cat de mult -linea familia par-vuleasça la o viata autonoma a partei de tara in care traià,se vede de pe aceea ca atunci când se nume§te Vladut \Toda(1510 1511) care nu'i era pe plac, dar pe care imprejurarileo siliau sal primiasca, membrii ei inchee cu el o legatura cujuramânt, In care domnul §i familia pArvuleasca trateaza cadouà puteri, legandu-se mutual prin juraminte la respectareacredintei fágaduite 62. Apoi atunci cand boierii Craiovei pri-

" B ogd a n, /. c., p. 221 228.68 Bogclau, 1. c., p. 298, comp. 270. Nicolaescu, /. c., p. 37.59 Bogdan, /. c., P. 270-27755 Alai sus, Vol. IV, p. 137 138.e Alai sus, Vol. IV, p. 148" Alai sus, Vol. IV, P. 177.

98 ISTORIA R0MIN1LOR

Page 24: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

"MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANCL LA MIIIAI VITEAZUL 29

mesc pe Vladislav al 111-lea dupa" ce se opuseserä, ei mergde i se inchinil, ca o putere invinsä nu e vorbg, dar in sfarsitca o putere de sine stätätoare 63 La aceastä pozitie mai nea-lama tä a boierimei oltene corespunde i situatia intregei 01-tenii, privitä ca o parte deosebità de tara'. Ambele regiuni,Muntenia Abre i Oltenia, eran privite ca pärti de sine n'a"-tiltoare : de aceea §i Teodosie, cand fuge spre Oltenia, spunecà s'a dus in ceca parle a ldrei, din pricinä cd tara era MAB-cat6 dc par/ea cealaltd. Aluntenia Mare cuprinsä de boierii pri-begi si de cei din Buzäu ". De asemenea Nicolae Olahul spunecà impotriva lui Petru Paisie se ridicase un domn din par/ea

gandindu se de sigur la Oltenia, si acest protivnic eraun I3asarab 65. Din aceastä pozitie pe jumätate neatarnatàa Olteniei, si deci si a boierimei ei, se explicA näzuintele maimultor domnitori din familia drAculeascg de a si-o lega prinsimpatii i interes. Mai intäi chiar Tepelu§, cand vrea sà im-pace pe unchiul silu i sä impartä domnia Alunteniei cu el, dan-chei, (lupa' cum se vede, Banatul Olteniei, nu procedeazä pria.silnicie, cum ne-am astepta poate de la domnitorii acelui timpcare nu prea cunosteau hotarele dreptului, ci cauta' sá se ali-piascä de Parvulesti prin incuscrire. Alai tarziu Radu de la Afu-mati, pentru a domni mai linistit si a astampärà opozitia mareifamilii oltene, ieh in ca'sätorie pe o femeie din neamul bäsä-räbesc 66 Aloisi, la inceput dusman al Parvulestilor, se impacási se incuscreste la sfärsit cu ei 67. Vintilä iaräsi cauta' sä sepuna' bine cu Oltenii 66. Dac'ä boierimea olteanà nu ar fi ur-mat o politicá deosebitä, ce nevoie ar fi avut Dräculestii dea o cultiva asa de mult?

Ce era aceastä polilla? Ea se limpezeste de la incuscri-rea familiei pretendentilor coboratori din Dan I, Basarabii, cufamilia Parvuleascii, inauguratä prin cäsätoria lui Tepelu§ cuNeaga, sora fratilor Pârvulesti 69 De atunci innainte totdeaunaBasarabii vor gäsi un sprijin in strälucita familie olteanä. AsaParvulestii luptà mai intaiu pentru nepotul lor Neagoe Basa-rab, ceca ce le aduce dusmänia cea cumplità a lui Mihnea 7°.Acesta fiind inlocuit cu dräculescul VlAdut, ei uneltesc in as-cuas ridicarea lui Neagoe Basarab, ceca ce aduce o nouà pri-gonire si fuga Pârvulestilor impreunä Cu domnul lor peste Du-näre, de unde revenind cu ajutor turcesc pun mana pe pu-

" Alai sus, Vol. IV, p. 189.94 Alai sus, Vol. IV, p. 185.44 Mai sus, Vol. IV, p. 1'19." Alai sus, ol. IV, p. 138 5i 191." Alai sus, Vol. IV, p. 196." Alai sus, Vol. IV, p. 198.49 Mal sus, Vol. IV, p. 138." Mai sus, Vol. IV, p. 172.

Page 25: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

30 ISTORIA RObiANILOR

tere 71. Fiul lui Neagoe, Teodosie, este pus sub epitropia unuiPârvulesc, si cAnd este atacat de pribegi si de boierii Munte-niei Mari, din Buzau, el fuge spre Craiova, unde'i erà spriji-nul 72 La moartea lui Radu de la Afumati, draculesc si el,insa incuscrit Cu Pârvulestii, deci domn pe placul lor, ei opunlui Moisi, candidatul turcesc, pe fiul lui Neagoe Basarab " simai apoi in protiva lui Petru Paisie ei sprijinesc pe unul LaiotBasarab, 'competitor ce slujitt mai mult ca steag de impreunare,pe când adevaratul cap al miscarii erà Stroia Pribeagul ; darin once caz pentru a aduni pe Basarabesti in jurul rascoalei,trebuià numele unui Basarab 74.

Boierimea olteana in frunte cu Parvulestii sprijinesc decitotdeauna pe competitorii din familia Basarabilor, si cAnd eidau ajutorul lor unui domnitor din familia draculeasca, ci ofac numai atunci and, neavând un candidat al lor, ei voiescs'A combata pe un alt draculesc, mai urAt si mai urgisit de ei.AsA fac, bungoara, cand sprijinesc pe 1:Mica Radu In contralui Radu de la Afumati, innainte ca acest domnitor sa se fi In-cuscrit cu ei 75.

Precum inceputul desemnarii unei opozitii teritoriale aboierimei oltene in protiva boierimei Munteniei Mari, de lacandidatii de domnii, fusese opera familiei Pârvulestilor, asàsi descompunerea acestei injghebari politice se manifesta prinsovairile si innecarea finala a acestei opozitii in valul a tot cu-prinzator al silniciei otomane. In contra lui NIircea Ciobanulsi a lui Alexandru al II-lea, &AM si ucigatorii boierimei cugrámada, nu se mai rascoala numai Pârvulestii, ca dusmanifiresti al Draculestilor, ci intreaga boierime munteana ; cacinu mai el-à vorba de a pune pe cutare sau cutare domn pe tro-nul tarei, ci de a scapà de niste tirani uriciosi si sfingerosi carefaceau din boieri adevarate hecatombe.

Ungaria, tara aceea in care una din cele doua partidemuntene cauth sprijin contra celeilalte, dispärând in cucerireaturceasca, toti competitorii erau indreptati acuma spre a'siajunge scopul, la singura putere mare ce mai ramäsese in preajmaMunteniei, Poarta Otomana. Aceasta nu mai aveà deci inte-rese politice in Muntenia, si schimbarile de domni se faceaunumai din dorinta de castig banesc. Daca irisa Turcii numiau.in tron pe cine voiau ei si când le placeà s'o faca, este invederatca domnii nu mai cautau la partidele din tara pentru a obti-neà coroana, ci numai la puterea turceasca care o daruià cui

a Mai sus, Vol. IV, p. 178.72 Irá sus, Vol. IV, p. 165.73 Mal sus, Vol. IV, p. 195.74 Mal sus, Vol. IV, p. 198.n Mai sus, Vol. IV, p. 187.

Page 26: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIRAI VITEAZUL 31

si cum fi venia mai bine la socoteala. Aceasta schimbare in con-ditiile exterioare ale desfäsurärei rivalitätei se petreca tocmaiatunci cand i intämplarea, una din marile fauritoare ale eve-nementelor istorice, aduce stängerea reprezentantilor de samilai dinastiei Basarabilor, asa cä numai Draculestii îi mai aratanazuintele de domnie. Membrii aceleigi jamilii, Draculestii,emula deci la aceea§i palere, Turcii, sprijinirea relnnoitelor loranibijii. Bine inteles cà asemenea imprejurári adusera o desä-varsita zdruncinare In jocul partidelor muntene, care se inte-meia la inceput pe doug case de domnitori si pe douä puteriexterioare care s'a' le sprijine competirea. Domnii ne mai fiinddecät numiti de Turci i dupä dari de bani, inraurirea parti-delor muntene la innältarea lor in scaun fusese nimicitä. Turciineluand in privire decat interesul lor bänesc pentru inapartireadomniei, se intamplà ca domnul numit sà displacg tuturor bo-ierilor cari se uniau cu totii In contra lui, spre a scäpa de dansul.Legatura dintre partide i candidatii de domnii se sfaramase

rostul lor In viata politica a tárei incetAnd, trebuia ca elesà se descompuna i sa se stangä.

2. PETRU CERCEL1583-1585

Intrigue pentru fntronarea lui Cereel 76 Petru Cercelera fiul lui Pätrascu cel Bun, prin urmare tot din partida bo-ierilor Munteniei Mari. El rarasese in varsta de 17 ani la moar-tea tatälui ski, (ce fusese otravit de vornicul Socol), i cerusede la Sultanul Soliman tronul pärintesc. Acesta, irisa urmândsfaturilor vizirului celui mare, Mohamed Sokoli, proteguitorullui Mircea Ciobanul, dete domnia acestuia, i surguni pe Cercella Rodos, de unde apoi, dupa moartea lui Soliman, fu stramutatde urmasul sau Selim intai la Trapezunt, i apoi la Cipru 77.Petrecand el astfel o huna' parte din tinereta lui In Rässárit,

purtandu-se acolo printre Greci, Italieni i Turci, el invatamai multe limbi, Intre care mai ales pe cea italianä, pe care ocunostea atat de bine, inca chiar fact in ea 'liste versuri indestulde reusite 78.

Petru Cercel de cum ajunse In varstä mai coapta se gandia redobandi tronul parintesc; dar neavand averea trebuitoarepentru a putea räpune pe intriganta Kiajna, el Incearca sä punä

76 Compara studiul lui Gr. Tocilescu asupra lui Petra Cercel, publicat t'AMIn Columna lui Tratan din anui 1874, apoi in edilia separata. Bucuresti, 1876.

77 De Germigny amb. francez la Poarta catra regele Henric al 111-lea din1 Octonivrie 1579, Documente, T, Suplement, 1, p. 49.

7° Aceste versuri sunt pastrate in o carte veche, contimporana cu CercelStephano Guazzo, Dialogghi piacevoli, Venizia, 1586, p. 15 si urm.

Page 27: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

34 IBTORIA ROMINILOR

politica in slujba nilzuintelor sale, si sA facil astfel ca, prin mij-locirea jocul intereselor generale, s5 poat5 dobAndi tronul celmult dorit.

.Tocmai pe atunci politica francezit luase un zbor footlemare in trebile Rileiritului. Murind aniline Sigismund regelePoloniei, cel de pe tirmil dintre Iageloni, 1 lenric al 111-lea dkAnjou, fratele lui Carol al IX-lea regele Frantiei, este ales regeIn acea %ark Mud sprijinitä candidatura lui de Turci, prie-tenii cei mli buni ai Francezilor. IntAmplAndu-se ins5 ca trei

luni dupii intronarea regeluiIronic in Cracovia, s5 moar5fratele s5u, regele Frantiei, noulrege al Poloniei preferänd co-roana patriei sale firesti celei aunei tilri strAine, p5r5si trontil

v

1 1

1

Poloniei si plecri la Paris. ElAoi totusi sA treacg coroana le-pildat5 de el tot unui membrual familiei sale, fratelui sAu, du-cele de Alencon. Acesta ins5 re-

i ...'

fuziind, si in Polonia triumfandpartida lui Batori, principeleTransilvaniei, acesta fu ales rege

, I de Polonia 79.

I1 Frantiei de a'si creh in R5s5rit

Cercel cunoscand scopurile

t

I

t fqil un mare imperiu infeodat ei, se

duce la curtea francezA, in frun-r5li ,

E41 tea c5reia tocmai stAteà a tot.iv_

. . 4., puternica regin5 mumli, Cate-.,....._-.. rina de Medicis, o Italianc5, a

c5reia limb5 Cercel o mAnuià asAde bine. El apare in 1579 la Pa-ris, si intocmeste versiunea depo-

sed5rei lui de scaunul p5rintesc asà, Mat s5 o potriviasc5 cuideile si obiceiurile urmate In Statele apusene. El spune c5,fiind trimis de tAnilr copil, in vArstà de 10 ani la Constanti-nopole, dupä cum era obiceiul Iiirilor tributare ale ImpArAtieiOtomane, si intAmplAndu-se moarte pkintelui stiu, mai multioameni rAi care fuseser5 rânduiti de sultanul spre a ()Omnitara in timpul nevrAstniciei sale, se unir5 in contra lui spreal despoià. Tot Man' el se arlità atAt de devotat intereselorfranceze, bleat regina Caterina si regele Henric al 111-lea isipuser5 indat5 ochiul pe el, pentru a realizà planurile ion de

Petre Cereel

" Vezt 51 lonescu Ginn, Luclovic al XIV-lea ;I Cons!. Brditcouertnu, &nureti, 1884, p. 23.

Page 28: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIRA' VITEAZUL 88

dominare in Räskit. Regele Frantiei trimite, cu o scrisoareautografä cAtre sultanul, in ambasadä specialä pe magistrulpalatului, domnul de Germigny 80.

Cercel trimite tot atunci §i el marelui vizir Mehmet-pa§a,o scrisoare, in care fi fägklue§te urcarea tributului, §*1 lui In-su§i un dar de 200.000 de scuzi, care este cum zice de Germigny,adevärata doctorie cu care nesätioasa poftà a acestui bolnavpoate fi säturarl 81. Mehmet-pa§a bine inteles se prefäcil a opunegreutäti. El spuneä c principele ce ar fi recomandat de c'ätreregele Frantiei nu ar fi adeväratul §i legiuitul principe al Va-lahiei, ca acela care ockmue§te astäzi peste acea tarä; cà Cercelar puteä cu atät mai putin O. fie legiuit, cu cât tatäl säu FA-tra§cu avuEe de obiceiu 10-12 tiitoare ; cä insu§i acest Patra§cu,fost slug4 la un c'älugär, ar fi fost ales §i sustinut drept prin-cipe de ativä turburAtori, In contra adevkatilor mo§tenitoriai tronului, a§ezati acolo ilia* de pe timpul lui Rustan-pava 82,§i câte alte de aceste care nu aveau alt scop cleat de a trä-gänä lucrurile, Onä ce fägAduinta din scrisoarea lui Cercelar fi luat o formä sungtoare, dui:A sosirea lui in Constantinopole.

Greutätile puse de vizir erau cu a-tat mai fire§ti cuKiajna, simtind pericolul, venise ea singurä la Constantinc-pole. Asupra isprävilor ei, iatà ce ne spune o interesantä see-soare a ambasadorului francez : O vAduvA numitä Mirceoaiapune cele mai mari stäruinti pentru un nepot al ei bastard.Ea a fost nu de mult inchisä la Alep ; chematä insä in zileledin urmä de sultana, muma padi§ahului, au sosit aici Sâmbätäin 5 a lunei §i a fost gAzduitä in casa marelui vizir Ahmet, lasultana sotia lui. Domnul care se aflä in scaun §i pe care repo-satul vizir Mehmet 11 pusese, clä §i el din parte-i 150.000 descuzi marelui vizir, §*1 numita vAduvä, avänd favoarea sultaneimumg a Padi§ahului, care este acuma numità reginä, putemzice cg dispune de totul ; cki aceastä sultanä are, din cauzaintelepciune i ei, a§4 de mare influentä §i credit la Poartä, incät

" Regele Henric al 111-lea cAtrA sultanul Amurat din 2 Mal 1579 In Do-cumente, I, supl. 1, p. 48: Nous voulons bien que votre Hautesse sache, quel'un des plus grands et principaux plaisirs, satisfactions et contentemens quenous puissions recevoir de votre Hautesse est de voir le dit prince (Cercel) remiset réintégré". Aproape In aceeas cuprindere scrie Regele lui Mohamed Sokolimarele vizir, 21 Aprilie 1579, Hurm., Doc., XI, p. 96. Scrisoarea lui Cercel Cu ver-siunea nenorocirilor lui, din 1579 In N. Iorga Act. si Frag. I p. 29, Ceree1 eraIn Paris MO pela 1 Febr. 1579, de unde el scriA cardinaluiui Comendone cl :la sua Maesta Crestianissima ahraciato la mia causa molto ealdamento". El OAIn Paris plinA dupA Ianuarie 1580, cAnd pleacA la Constantinopole, trAind In totacest rAstimp din o pensie ce i-o dAdeA regele Frantic'. DouA scrisori ale lui Cerceldin 23 lunie 1579 II 18 Ianuarie 1580. Hurm., Doc., supl., I, p. 376-377. In 23Aprilie 1580 erA acum In Constantinopoie. Scrisoarea din aceft datA Ibidem , p. 378.

" De Germigny c. Henrie al III-lea din 26 Sept., 1579. Doc. I Supl. 1, p.48..2 De Germig,ny c. Herirle al III-lea din 10 Oct. 1579, 'Weal, p. 49.

D. A. Xenopol. [Morin Rornanilor. Vol. V.

Page 29: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

34 'STOMA 110MiNILOE

conduce aproape singura afacerile cele insemnate, ajutata nu-mai de Imparateasa femeia unica a Padisahului si de sultanafemeia vizirului Ahmet, fiica reposatului Rustan-pasa" 88.

De Germigny fagaduia. Caterinei de Medicis ca va staruisi el pe lânga regina muma spre a obtinek punerea lui CercelIn scaunul muntean. El si face un pas Insemnat In aceastapdvire, dobAndind de la sultan o scrisoare autografa catre re-gele säu, in care imparatul Otomanilor cere ca Petra Cercelsa fie trimis In acele päri, spre a fi onorat pe cat va fi prinputinta" 84. Se vede ca acest triumf al lui Germigny asupraKiajnei, sprijinita de femei si de marele vizir, provinea maiales din castigarea lui Scemisi-pasa, rudenie de aproape a In-susi sultanului 85 Acesta trimetand regelui Henric al 111-lea,o carte de libel% trecere pentru Cercel, regele creza cà si-auajuns scopul, i multämeste cálduros sultanului pentru ca ras-punsese la dorintele sale, de a pune pe Petru Cercel InnapoiIn scaunul parintesc, i II trimite catre Constantinopole, In-sarcinând pe unul Berthier Insoteasca pana In Valahia,spre a raportà regelui despre starea i guvernul acelei tad 86.

Cercel ajunge in VeneVa unde se ea ambasadorul francezDu Ferrer care primise instructii atat de la regele Henric alIII-lea cat si de la regina muma Caterina. Dupa recomandatiaambasadorului francez, Cercel este foarte bine primit de sig-noria venetianä. El povesteste consiliului toate binefacerile cele primise de la regele Frantiei, i capata de la guvernul vene-tian o corabie care sal duca la Raguza si suma de o mie degalbeni pentru cheltuiala. Primirea stralucita a lui Petru CercelIn Venetia, despre care nechibzuitul pretendent fac4 prea marezvon, desteapta Insa teama Turcilor i strica tot castigul pecare cu-atata truda Il dobandise de Germigny pana atunci.In o scrisoare a sa catre regele, ambasadorul Ii spune ca ceausuli-ar fu observat ca iepurii nu se prind cu doba i ca princi-pele Meuse foarte rau de a cantà victoria Innainte de a o ficastigat" 87 Anume atunci se planuia iarasi o liga in contraTurcilor sub protectia papei. De si recomandat de Francezi,prietenii nestramutati ai Pollei de pana atunci, totusi pri-mirea cea calduroasa facuta lui Cercel In Venetia si scrisorile

61 De Germigny c. Caterina de Medicis din 8 Dec. 1579, lbidem, p. 50.*4 Sultanul cAtre Henric al 111-lea din 15 Tulle 1580, Ibidem, p. 52.85 De Germigny c. Henric al III-lea din Dec. 1580, Ibidem, p. 52.84 Instrucple hit Henric al 111-lea catre Berthier, din 6 Ianuarie 1581,

Ibidem, p. 54: que le dit sécrétaire Berthier l'accompagne lusque au dit pays deVallaquie, pour après rapporter à leurs Majestés comma toutes choses y aurontassées et leur faire relation de l'estat et gouvernement de la dite province".

" Du Ferrer c. Henric al III-lea din 17 Martie 1581 ;i De Germigny c.I Ienric al III-lea din 15 Aprilie 1581, ibidem, p. 55-56.

Page 30: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

de recomandatie pe care se spuneà la Turci, ca le-ar fi dobanditde la papa ; apoi imprejurarea ca i tarul Moscovei se banuiaa fi in alianta, §i ca Valahia se aflà in apropiere de aceastádin urma tara 88, toate aceste racirà mult bunele dispozitii alePortei catre Petru §i compromiserä iara§i trebile lui.

Petru Cercel insa nu vedea de loc cat de rau li stateauafacerile. Orbit de mirajul apropiatei mariri, precum buciumasedin Venetia catre Poarta triumful lui, astfel acuma Il buciumb.din Constantinopole catre capitala Frantiei 89.

Kiajna vazand apropiindu-se pericolul, lucrase din ras-puteri spre a'l indepartà, §i intinsese chiar lui Corcel mai multecurse in calatoria lui, spre a'l face sa piara, de care capcaneacesta scapa ca prin minune 88.

Cum ven! Cercel la Constantinopole, dispozitiile se schim.-ball de °data iara§i in favoarea lui. Se a§teptau cu totii cael sa vinà cu grase prezenturi, §i nu vroiau sà1 sperie prino primire prea rece. Pe de alta parte 'MA, pentru a putea stoarcecat mai mult de la el, i se da raspuns cà trebile lui vor fipuse la cale, dupä ce Mihnea va fi platit tribu-tul §i alte sumepe care le datoria, ceca ce lash a intelege- o tragänare indestulde indelungata, timp in care lupta trare noul competitor §idomnul din scaun trebuia sá umple cu bani pungile tuturordregatorilor. De Germigny observa anume cà traganarea nu-mirei lui Petru Cercel se facea tocmai, pentru ca Turcii sapoata lua cat mai mult de la cela pe care voiau sä'l moan." 91.Dupa ce tributul de bani e raspuns, se mai iscode§te un noumotiv de amanare, din neraspunderea acelui al §oimilor 92.

Doi ani intregi Inca' se traganara negocierile pentru intro-narea lui Cercel, in care rastimp regele Frantiei trimise scri-sori, nu numai ambasadorului säu i sultanului, sultanei mume,marelui vizir, lui ciau§-ba§a, ci inca §i la alti dregatori ai Portei

al De Germ. clitre Henric ai 111-lea din 29 Aprilie 1581, ibidem, p. 56jusque à le soubconner d'intelligence pour raison de la ligue de laquelle j'ay cy-devant donné advis A V. M., et attendu que la Vallaquie est assez voisine de laMoscovie" (aceste cuvinte erau cifrate In depesa ambasadorului).

Vezi scrisoarea autografa a lui Cercel c. regele Frantiei din 13 Maiu1581, ibidem, p. 57: Dio lo faca che succeda anco 11 bono et desiderata fine nepotendo sperar manco vedenda il gran credito ch'ha L"Ill-mo signore Imb-resuo qua". Sosirea lui Petru 1n Constantinopole adeveritA si de raportul Jul PauloContarini c. dogele din 13 Martie 1581, Doc., Hurmuzachi, IV, 2, p. 112 si de unaltul al ambas. german Sinzendorff c. impAratul din 13 Maiu 1581, ibidem, III,p. 62.

De Germ. catr5 Henric al III-lea din 13 Maiu 1581, Documente. Suple-ment, I, p. 58: après avoir ledit Sr. prince couru fortune et danger par chemintie plusieurs ambuches que celluy qui jouist de l'etat (Michné) lui avoit dressées".

91 De Germ. ctitrA Henric al 111-lea din 10 Iunie 1581, ibidem, p. 59:désirant d'ailleurs de retirer le plus gull pourra de celluy qu'il prétend démettrede l'Estat".

" De Germ. c5tre Henric al 111-lea din 16 Sept. 1581, ibidern, p. 63.

MUNTENIA DE LA MIROEA CIOBANTJL LA MIRA' VITRAZUL 35

Page 31: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

36 ISTORIA ROMINILOR

stäruind necontenit cu cea mai mare cAldurä pentru restituireaiubitului su vär §i amic principele Valahiei" 99. In tot acesträstimp Kiajna vegheà asupra nepotului ei, a§a c4 ina la 6Iunie 1583, de Maisse, ambasadorul Frantiei pe lang6 repu-Mica venetian5, spunea a nu este nici o sperantä ca Petrusä fie restituit in principatul s5u, oricare ar fi frIgkluintele §i.cuvintele date de sultan §i marele vizir ambasadorului regesc,pentru a acel ce se af15 acuma pe tron este sustinut din toateputerile de muma sultanului, care are astäzi autoritate lang5fiul ei, cu atata mai mult cà acel din scaun are putinta de aface daruri, ceeace lipse§te celuilalt" 94.

Cu toate acestea Kiajna trebuia sä cedeze inriurirei Fran-tiei, a cäreia prietenie era de mare pret pentru sultanul, inteunmoment cand se vorbia iar5§i de o BO a Cre§tinätätei contraOtomanilor. Se trezise acuma, la apropierea primejdiei poatemai mult inchipuite decat reale, iar5§i simtimantul p5sträreiIn spiritul Turcilor, §i ei se puturä lep5.da Dakar un momentde degr5d6toarea lor coruptie, spre a se interesà de soarta In-tregului. 5i apoi pare c5 Cercel vroià §i el degeaba sä capetetronul?

Cercel fu investit cu demnitatea de domn in Iulie 1583,cand fu primit sä särute haina sultanului, §i la inceputul luiAugust plecg spre Valahia ".

Stäruinta regelui Frantiei pentru Cercel fusese din celemai c51duroase. Ce motiv ins5 putuse impinge pe regele aceleitAri, a pune un a§a de viu interes in slujba unui personaj atatde' sträin lui, §i despre adevárul pretentiilor aruia nu se putuseineredinta cleat din spusele lui trisu§i? Nu credem cA nimia!afabilitatea sa plinä de gratie, manierele sale elegante, cu-no§tintele sale intinse §i. variate, elocintal puternicA care dupämärturia unui contimporan lega §i. strângea in perpetuä ser-vitute ca printr'un lant inhnile celor ce'l ascultau, frumoaselelui poezii care §tieau sä" incante sufletul cel italian al Caterineide Medicis" 962 sä fi determinat pe Hernia al III-lea §i pe mumalui a'l lui sub scutul lor, §i. a interveni pe langà sultanul sprea'i innapoia tronul pärintesc. FArà indoial5 cä nu literatura,

$1 Regele Henric ai 111-lea clitrA de Germ. din 7 Iulie 1582, ibidem, p. 67:que mon cousin et bon ami le prince de la grande Valaquie". Acelag cAtrA sultanamumli 7 Iulie 1582, ibidem, p. 68: notre très cher et bon ami le prince de laGrande Vallaquie".

" De Maisse cAtrA Villeroi din 6 Iunie 1583, ibidem, p. 72." Ambasad. german. Preuner c. impAratul din 27 Iulie 1583, Hurra., Doc.,

III, p. 87: Der neue Princz aus der Walachay hat in gemelten Garten dem Sul-thano... vestem deosculirt, und soll innerhalb dreyer oder vier Tagen nach der Wa-lachay... verreisen', ComparA Francesco Moreshil c. dogele din 29 Iunie 1583,ibidem, IV, 2, p. 116 si de Maisse c. Henric al III-lea din 30 Aug. 1583, Suple-ment, I, p. 73, care vorbWe de Cercel ca de unul ce ar fi dobAndit scaunul.

" Gr. Tocilescu, Petru Cercel In Col. lui Tratan, 1874, p. 29.

Page 32: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA MIECEA C1OBANUL LA BOHAI VITEAZUL 37

ci politica a indemnat pe regele Frantiei sa imbrati§eze en atatacaldura cauza principelui muntean.

Am spus ca Francezii doriau Wi intemeeze o mai pu-ternica influenta in Rasarit, §i. planurile lor In Polonia ne pu-Mild fi realizate, Petru Cercel se arata tocmai in momentuldorit, spre a le da fiinta la Dunarea inferioara. Ca unul ce tre-hula sa bata in struna Francezilor, sa le maguliascä interesulspre a dobandi sprijinul lor, el le va fi spus multe asupra vii-toarelor sale scopuri. Este probabil ca le va fi pus in perspec-tiva intemeierea unui mare stat la Dunarea de jos sub protectiaFrantiei, prin cucerirea Moldovei §i a Transilvaniei, poate chiar§i a altor tari 97. In once caz de sigur fl va fi incredintat despreo politica du§mana casei de Habsburg, atat In Muntenia cat§i prin influenta lui, in Transilvania. Inteun cuvant, Cu toatecä nu suntem informati de nicaieri asupra felului planurilordesfa§urate de Cercel, Ma indoiala ca ele trebuiau &A favori-zeze inteun chip interesele politice ale Frantiei, pentru ca §iel sa fie favorizat inteun mod atat de vazut. Numai astfel seexplica pentru ce regele Frantiei insarcinase pe Berthier sastudieze starea Munteniei §i sa'i raporteze impresiile sale.

Sa nu credem insa ca protectia §i staruintele Frairtieiil scutira pe Cercel de a face uria§e cheltueli in Constanti-nopole. Urmand §i el exemplului Kiajnei, incepuse a umpleacu bani pe sultanele a tot puternice, dupä aceea pe viziri, ciau§i§i alti favoriti, §i cu toate cá el era sarac, de and steaua luise urcase pe cerul Imparatiei Otomane, speculantii se !ilea-madiau care de care al imprumuta cu bani pe procente neauzitde mari. In ziva de 15 August, and parasi Constantinopolea,el se inconjura de o pompa imparateasca : insotit de o sutade capegii imbracati de el cu o frumoasa *i bogata livrea, §iurmat de 400 de boieri care, de and vazusera ca norocul luise apropia, se ingramadiau in jurul lui, el strabata stradelecapitalei, aruncand poporului ce'l privea inminunat sume In-semnate de aur §i de argint, incat cum spune un contimporan :toate neamurile eran tarate cu violenta dupa el, la plecare,§i'l acoperiau cu iubire, credinta §i inchinaciuni, Cercel repre-zintand maiestatea unui imparat triumfator". Pentru a'§i facenumele sail stralucit §.1 iubit intre Romani, el rascumpara unmare numär de robi cre§tini, ce se aflau in manile Turcilor,fapta ce se raspandi in curand, prin depe§ile ambasadorilorputerilor, in tot Apusul european.

" Tot ash gtIndeste g Ionescu-Gion, Ludooie al XIV-lea $i Brancouanu,p. 28. Si Tocilescu revine mai jos asupra motiveior curat personale prin care elexplicI dinteuntili sprijinul dat de Henric lui Cercel, si aratil cauzele politice ce1mpingeau pe regele Frantiei, a sprijini tntreprimierea lui Cercel, Columna luiTraian, 1874, p. 53.

Page 33: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Domnia lui Cercel. Cercel ajungand stapanul Munte-niei, trimise fntai pe un boier al sau la curtea regelui de Frantia,ca sa duca proteguitorului sau viile sale multumiri pentru spri-jinul, Incununat cu izbanda, ce'l dobandise de la el. Acest am-basador trebuia sa treaca prin Venetia, §i spre a transmite §irepublicei semnele recuno§tintei sale.

Ocarmuirea lui la fnceput parea ca va apuci pe o calefnteleapta. El luase Impreung cu Berthier ilia pe alti Fran-cezi din Constantinopole, dupa cat se pare §i ni§te me§teri, cuajutorul carora Cercel puse sa se verse cateva tunuri din care

Inserip0a pe turnui lui Petru Corcel

a'au aflat o färamatura cu o inscriptie slavona care Insamna :a f kilt Ion Petru Voevod fiul lui Petru voevod, nepot Ra-dului voevod"8. Pune apoi sa repare manastirea Curtei deArge§, zide§te manastirea Mislea §i sfar§e§te ,mitropolia dinTargovi§tea, pe care se afla o inscriptie din 1585. Dar chiardaca Petru Cercel ar fi vrut sa se puna pe treaba, spre a radicastarea launtrica a tarei sale, pozitia lui nesigura §i saparea lacare era expus din partea lui 1V1ihnea nu'i ingaduiau asemeneIndeletniciri. Dupa obiceiul lor, Turcii retineau In Constan-

" In muzeul de antichildii din Bucuregli : Stvori Io Petru W. sin PetraskoW. ontlic Radul W". Aceastii inseriptie adevereste cA Plitraseu eel Bun ertt Huilui Radii CAlugrui. Mai sus, p. 15.

38 ISTORIA ROMANILOR

Page 34: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA MIROEA CIOBANUL LA MIHAI VITEAZUL 39

tinopole pe domnul depus, ca o vesnicg spaimg. mijloc destoarcere pentru cel din scaun. Cercel cunoscând uneltirile luiMihnea, trimite un om la Constantinopole, care prin parti-zanii sgi izbuteste a face ca Mihnea sg fie surgunit In Barbaría.Fiind Insg cg Cercel trecuse cu vederea pe puternicul beglerbegal Greciei care nu se infruptase si el din bacsisurile romgnesti,-acesta se puse indan la mijloc i readuse pe Mihnea din surgun.Apoi pentru rgzbung contra trimisului lui Cercel, Ii snr-neste o invinuire mincinoasg, cà ar fi comis o prgdgciune cuomor asupra unei femei si a doi copii din casa ex voevoduluiMihnea, ceea ce motiveazg arestarea i punerea lui la torturà ".

Astfel cu tot sprijinul Frantiei, Cercel simtià cg rivalulsgu are si el influentg i putere la Constantinopole, si el tre-built deci sà stee necontenit cu mânile pline spre a puteA com-bate pe competitorul ski. Pe lângg aceastg nevoie, Cercel maiera incunjurat si de creditorii acei ce'i usuraserg prin baniilor apucarea tronului, si se incgrcase hied i cu datoria tletTo-natului. Mihnea, de si fusese scutit de o parte din ea, 140.000de scuzi, prin stgruintele sultanei favorite Hazaqui care'l pro-teguià 100. Intelegem cà In asemene conditi, el trebui sg s'apucede scos bani ca once pret din tug, i cg domnia lui luà chiarde la Inceput un caracter jgfuitor. Aà cronicarii ne spun cgCercel ar fi pus birul curtei foarte mare si ar fi scos gostinape ei, 101.

Aceste stoarceri ale lui Cercel, unite cu nierea a trei boieri,cu care el inaugurg ocarmuirea lui, anume Mihailg vornicul,Gheorghità paharnicul i banul Craiovei Dobromir, provoachIn curand nemultgmiri cu domnia lui i tanguiri la Constan-tinopole, care veniau de minune In ajutorul intrigilor luiMihnea 1O2.Aceste aveau un joc cu ant mai usor, cu cât Petru, spre a fimai In siguranp, alesese ca loe de resedintg cetatea Targovisteai. nu Bucurestii, ceea ce displgca. Turcilor care bgnuiau cg

Cercel aveà de gAnd a fugi In Transilvania 1".

ss Vezi cele doué documente : Berthier cAtrA Henric al 111-lea din 9Aprilie 1585 si De Germ. cAtrA acelas din 22 Maiu 1534, In Documente, I, Suple-ment, I, p. 76 si 93.

100 De Germ. cAtrA Henric al III-lea din 21 Fevr. 1584, Ibidem, p. 74.201 Ctipitanul In Mag. ist., I, p. 220. Anon. TOM., ibidem, IV, p. 276.102 Berthier cAtre Henric al III-lea din 26 Martie 1585. Documente, I, Su-

plement, I, p. 92: Et quand aulx affaires de Monsieur le prince de Wallaquie, ellessemblent aller de jour à aultre détériorans par plainctes sur plainctes à sa Haul-tease de diverses parts sur ses déportements, si bien suscitées la plupart Tar arti-fices de ses compétiteurs".

Tot atunci vomicul Ivascu fugi. din Muntenia pentru a selipA de urgia luiCercel, la Petru Schiopu/ din Moldova, si Intiimplfindu-se sé moaré In pribegirealui, fu InmormAntat la manAstirea Bistrita de lAngA Piatra. Vezi inscriptia de pemorinAntul lui cu data de 1548 In Melchisedek, Not* istarice i arheologice de la48 de mdmIstiri t biserici antice din Moldova, Bucuresti, 1885, p. 62.

"3 Berthier cAtrA Henric al III-lea din 9 Aprilie 1585, ibidem, p. 93.

Page 35: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

40 18TORIA ROMLNILOR

Cercel erit sprijinit la Poarta mai ales de sultana Hazaqui,nu numai din c,auza daruirilor cu care o acoperia, dar si dinacea a rivalitatei acestei princese ambitioase cu beglerbegulGreciei, care 'Area ca voeste a atrage la el toata influenta a-supra sultanului. Ea inspira lui Cercel ideea de a veni la Con-stantinopole, spre a se indreptati de Invinuirile ce i se aduceau.Ambasadorul francez Mg, nestiind cum va iesi acea indrep-tAtire, si temandu-se de a nu se interpune pentru o persoanacompromisa, se tineà mai In rezerva In sprijinirea donmuluimuntean "4. Cercel astfel aproape parasit de puternicul luisprijin si Mat O. lupte numai cu propriile lui silinti, nu se maipun tinea In fata intrigilor lui Mihnea. Acesta anume faga-duise sultanului suma colosala de 600.000 de scuzi si 100.000beglerbegului Greciei, afar% de alte daruri potrivite celorlaltimari dregatori, Meat sultanul hotarfse mazilirea lui Cerce1106.

i Auzind despre depunerea lui, Petra Cercel se grabestea fugi in Transilvania, in ziva de 16 April 1585, luand cu sine4-500 de soldati ai sal si 43 de cara fncarcate cu bani, sculesi alte avutii, pe care le putuse aduna In scurtul timp al dom-niei lui "6, si care ne dau deplina idee despre ne mai pomenituljaf caruia ixebui sa se supuna Tara Munteneasca, pentru a putea,pe langa marile cheltueli la Constantinopole si plata uriesilorsale datorii, ilia sal procure o asù de insemnata avere la ie-sirea lui din principat bani albi pentru zile negre.

Astfel se curmase visul cel fantastic al regelui Henrical 111-lea, de a crea In Rasarit un Stat vasal Frantiei; se sfa-ramase de o putere fatala care domnia pe atunci Ma Impar-tire asupra Intregei acestei parti a lumei europene, coruptiacea rnai strasnica ce au putut vreodata sa manánce fiinta orne-neasca. Nu e vorba, nici Petru Cercel nu era tocrnai omul cear fi putut realiza gandul regelui francez. Era el doara Insusiprea fantast, prea usor Increzator In norocul sat' pe care'l bu-ciumase In toate partile Inca fnnainte de a fi pus mana pe el,pentru a indeplini un rol, pentru care s'ar fi cenit cu totul altefnsusiri. Dar chiar daca Cercel le ar fi avut, Inca izbutirea luitrebuià sa ramana mai mult decat problematica, de oareceel ar fi fost nevoit sa puna In lucrare o conceptie politica, Ino lume unde totul se inchina numai la bani ; sa fi incercat a

.4' Berthier cAtra Henric al ¡II-Tea, din 17 Aprilie 1585, ibídem p. 95.I" Berthier cAtr6 Henric al ¡II-lea, din 9 Aprilie 1585, itddem, p. 94.3" Berthier cAtrA Hernie al 111-lea, din 19 Aprilie 1585, ibidem, p. 96:

s'estant levé le soir avant le jour par luy assigné (pi fut le mardi XVI du present,avec tout son train de 4-500 soldats et quarante troys charriots chargesde deniers (du tribut et autres), meubles et autres facultez, qu'il auroit pu re-cueillir en ce brief temps, print la route de Transylvanie et a son lever fait tirertrois pieces d'artillerie conduites ensemble autre avec Soy"

Page 36: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTRNIA DE LA MDICEA 010BAN1JL LA M1HAI VITEAVUL 41

Introduce predominarea interesului general in o stare de lu-cruri ce nu recunostea dreptul de existenta &cat aproape nu-mai celui personal.

3. DE LA A DOUA DOMNIE A LUI MIIINEA AL II-leaLA MIHAI VITEAZUL

Mi!Inca al II-lea a doua oark 1585-1591. Dack' Mihneanelinistise si amarase domnia lui Cercel, apoi si acesta ii platiacuma cu dobanda indarapt nOcazurile suferite. Totusi neno-rocirile ce lovesc pe Cercel indata dupa iesirea lui din tara,mai intarzie pentru catva timp loviturile sale, lasand pe Mih-nea sa jafuiasca tara in o mai mare liniste si tihna, de cumo jafuise el.

Anume cum ajunge Cercel la Brasov, este oprit si bunu-rile Xi sunt sechestrate. Principele Transilvaniei adunä, afarade insemnatele sume pi-Mate de soldati, cu prilejul oprirei luiPetru, inca urmatoarele averi : bani in diverse monede in va-loare de 125.520 de galbeni, 722 de galbeni de aur, o pecetede aur in greutate de 240 de galbeni, un märgazitar mare pecare Cercel II purti in ureche si alte multe lucruri de pret 1°7.

Scapand, probabil prin fuga, din inchisoarea de la Brasov,Cercel se adaposti la un preot sas, Simion Massa, unde statùtrei zile. Descoperit alce, el fuge, urmarit de dusmani, si se as-cunde in gradina unui altui preot, de unde scapa in bordeiulunui tigan, care'l tine tainuit vreo cateva zile. De aice pleacala Holtoiu, apoi la Russbach, de unde vroià sa se duca la Fran-cisc Kendi, guvernatorul Transilvaniei. Pe drum, tradat deToma Cock, este dat pe mana magistratului orasului Medias,care'l trimite sub paza la Huszt, unde sta mai bine de doi aniIn o temnita umeda si murdara. El trimite de aici mai multiagenti ai sai in toate partile, spre a cere ajutor : pe un nobilfrancez ce se afla pe langa el, il trimite la papa, rugandu'l saintervina pe langh principele Transilvaniei, spre a'i recta liber-tatea. Papa scrie inteadevar lui *tefan Batori, ce era si regede Polonia, ca sa dee drumul din inchisoare lui Petru 108 Alttrimis al lui Cercel, Francesco Sivori, merge in Polonia, sprea mijloci scaparea stapanului sat'. El gaseste aici un sprijin,mai ales in nunciul apostolic, Hannibal de Capua, pe care'lroaga O. intervina in afacerea averilor sechestrate, stiind bine

114 Vezi inventarid delle robbe del fuggito Voywoda mandato per il Voy-woda di Transylvania a Sulthano, 21 Iunie 1585 in Hurm., Doc., III, p. 90. Asu-pra arestArei lui Petra la Bragov vez1 Berthier cdtrii regele Henric din 29 AprIlie1585, Documente, I, Suplement. 1, p, 96.

Hs Sixt al V-lea ciitr5 tetan Batorl din 21 Iunie 1586. Hurm., Doc., HI,pag. 92.

Page 37: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

42 VITORIA ROILUILOR

ca indata ce domnul salt ar pune rana pe ele, libertatea luiar fi mult mai usor de dobandit Cea mai mare parte dinaceste averi fusesera fug trimise de guvernatorul Ardealului,la Poarta, hick ele erau pierdute pentru totdeauna u°. Cercelstarue si pe lânga regele Frantiei, daca nu direct, cel putin catreambasadorii lui din Venetia ; Francezii insa des inctIntati cutotul de proteguitul lor, pentru sprijinul caruia ei se compro-miseserä atat de mult in ochii Portei, Ii arata o raceala foartemare. Astfel regele Henric pune sa scrie ambasadorului saltdin Constantinopol ca principele Valahiei Petru care fuseserestituit mai inainte in scaun, prin staruintile Maiestatii Salesi ale ambasadorului de Germigny, nu s'a purtat cum trebuià,fata cu oarecare bune i cinstite persoane, precum abatele Strosi,medicul Lacorde i altii, care i-au imprumutat banii lor lanevoile sale, afara de libertatile i favorurile ce le-au primitde la Maiestatea Sa si de la alte persoane hisemnate, fiindca el aavut destul timp i mijloace spre a'si plat' datoriile catre acelepersoane särmane. Abatele are de luat 2000 de scuzi si tot antamedicul Lacorde" Regele insarcineaza deci pe domnul deLancosme, noul salt ambasador la Constantinopol, sA ceara a seplàtì acele datorii din averea lui Cercel.

Agentii lui Petru Cercel, doi nobili români i unul francez,intorcându-se de la Roma cu scrisorile papei catre Batori, prinVenetia, arata Jae() convorbire avuta cu ambasadorul francez,de Maisse, sperantele lor de a izbuti sa scoata pe domnul lordin inchisoare, spunând ca la caz dill' scrisorile papei nu arsluji la nirnic, ei sunt hotariti a dobandi eliberarea lui prin ciau-sul din Constantinopol, caruia i'ar fagadui 5-6000 de scuzidin banii aflati la acei care'i retin. Ambasadorul lauda multambele cäi, temându-se ca ei sa nu recurga cumva si la inter-ventia regelui Frantiei". Agentii cercara pe ambasador, pentrua aflà ce parere aveà regele Frantiei asupra stapanului lor, lacare el le raspunse : ca nu ar aveà cunostinta despre modul

-cum judecà regele sau purtarea lui Petra; dar se auzise indestul,cA nenorocirea in care se gasià ti venise prim reul sau sfat i prinmarea cruzime pe care o aratase catre poporul lui". Ei se in-cereal% mult a dovedì ambasadorului ca Petru fusese calomniat,si de Maisse intelese din toatà vorba lor, ca vroiau sa afle daca.s'ar mai puteà slujì in interesul stapAnului Ior cu autoritatea

as Francesco Sivori cAtrA Hannibal de Capua, dih 1. Janie 1588, Ibidem,pag. 106

no Berthier citrA Henric al 111-lea, din 22 Iunie 1585. Documente, I, Su-plement, 19 Pag. 98.

ni Instructlile lui Henric al 111-lea, cAtrA Lancosine, 23 Sept. 1585, ibid.,pag. 99.

Page 38: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

muNTENIA DE JA MIROBA C1011ANUL LA MLUAI VITEAZUL 43

regelui Frantiei, lucru pentru care ambasadorul nu le detenici o sperantà 112

Vàzând Cercel toate incerckile sale de a scá'pà prin mij-lociri i stkuin-ti, date de gres, se hotkeste la un act desperat,anume sà fug6 din prinsoarea In care erà retinut. El fsi imple-teste din vestmintele sale sfasiate i alte materialuri o frail-ghie, cu ajutorul ckeia se dà jos pe fereastra fnchisorei, inteonoapte intunecoask Msind In patul lui o pApusà, care SA arnggiascg pe pAzitori mgcar ckva timp, pAn'd el se va fi Indepktat.Dup6 ce umbra' mai multe zile rAtAcind prin pkluri, ajungeInsfarsit la Kaschau, unde desfäinueste secretul ski lui IoanVeris. Acesta 11 trateazA cu onorurile cuvenite, trimite laimpkatul Germaniei. Aice MO el nu puta izbuti la nimic, dincauza stkei de Incordare in care se aflä Imperiul German cuacel Turcesc, care ambele sub masca unei pAci InOlkoare, aunor ambasade i daruri mutuale, erau Inteun adevkat rAz-boiu, insemnat chiar prin lupte indestul de mari si sAngeroase,cu toate cà." dupà fiecare din ele amândouà Statele Ii trimiteauscuze mutuale 113. Singura sperantà a lui Cercel nu puteà fideck In Frantia. Dar cum O se apropie de ea, pe care o ve-deA c6'I respinge? Nu'i rAmAneà deck o singur6 cale. Aceeade a cere mijlocirea papei spre a dobAndi putinta de a se Indrep-tAti fat6 cu vechiul cAu proteguitor. Prin scrisorile sfântuluipontifice atre Batori, am vAzut chiar cA Petru Cercel cApkaseoarecare sperante. Petru Cercel alergA deci la Roma. Aici eltrebuià sà castige favoarea marelui pontifice. Precum altà data'el Induplecase pe regele Frantei a'l sprijini, rägkluindu'i olAtire a influentei franceze In RAskit, astfel acum el hot5.rIpe pal:4 in favoarea sa, arkandu-se ca plin de rAvn4 si de a-prindere pentru biserica romanà. Astfel se prefkuse el carepapà IncA de pe cand erà inchis la Huszt, hick papa de peatunci chiar numià pe Cercel : bkbat catolic si unit cu Antulscaun". Cercel fàgàduì MI% indoialà plecarea poporului mun-tean sub autoritatea bisericei din Roma, ceca ce trebuiàconving papei, cu atAta mai mult cA tot pe atunci i In Mol-dova Catolicismul erà inteo minunat6 propAsire, prinministrului catolic al lui Petra Schiopul, Bartolomeu Brutti

III De Maisse clitrli Henric al 111-lea, din 15 Iulie 1586, ibidem, p. 100.Comp. de Villeroy clitrii de Maisse, din 2 Aug. 1586, ibid., p. 101 : Sa Majestétrouve bon que vous n'ayez donné espérance aux gens du prince de Vallaquiede tirer faveur d'Elle en ses affaires, car Elle est trAs mécontente de lui".

Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches, III,-p. 582.1" Tot ce spune Tocilescu (Col. lui Tr., 1874, p. 56), despze fAgkluinlele

lui Cercel catrè Papli, e pentru a tntri In liga contra Otomanilor provocat4 deSpania, este neexact. Pe la 1588. data petreceril lui Cercel la Roma, Spania erkIn pace cu Turcii, pe care o tpcheiase In 1580, ;1 care pill piing la moartea lui Filip

Page 39: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

44 I8TORIA ROMANILOR

CAtva timp dupa ajungerea lui Cercel la Roma, In Ia-nuarie 1588, dupa ce papa intervenise pentru el la fostulproteguitor, 11 videm mergAnd la Venetia, unde stArue§te per-sonal la ambasadorul francez, ca sa reintre In gratiile regelui,c,eea ce pana atunci §tim ca nu IndrAznise. El 11 roaga sa comu-nice regelui ca nici pierderea Statului §i a averilor sale, nicirelele pe care le-a suferit In Inchisoare, nu i'au dat atAta muncii§i atitta neplacere, ca §tirea cA ar fi pierdut favoarea protegui-torului ; cA regele a fost rau informat de cursul afacerilorsale, intAmplandu-i-se toata nenorocirea numai prin intrigeledu§manilor si care sunt totodata acei ai padi§ahului ; ca elroaga pe Maiestatea Sa sa trimita un ora de Incredere pe chel-tuiala lui, §i In cazul cAnd 11 va gad vinovat cat de putin, estegata a'§i duce capul spre a raspunde ; dar §i daca va descoperlca este o prigonire a du§manflor lui, placa a'l ajutà spreredobAndirea Statului sau" 115. El nu starua Insa sA se rein-toarca In Frantia, venindu'i ori §i cum greu a da iarA§i ochiicu fostul sau proteguitor. Atka numai vroiä, spre a'§i *boltiara§i vaza lnaintea sultanului, ca Ilona sa §tie cä regele Fran-tiei nu l'au parasit"116. Regele IntorcAndu'§i dupa staruintelepapei, favorurile asupra lui Petru, scríe iara§i lui Lancosmeambasadorul sal din Constantinopol : Am raspins 'Ana acumape principele Valahiei, dupa ce am aflat despre ajungerea saIn Italia, fiindca credeam cu siguranta ca el pierduse tot cre-ditul §i reputatia lui la Poarta Otomana. Acuma Insa and afludin potrivä' prin scrisorile voastre, §i recunosc ca este Inca oare-care speranta de a'l ridica din caderea luí, Ii yeti face cunoscutca voi aveä plAcerea de al recomanda din nou §i favorizi pecAt Imi va fi prin putinta. Veti Incepe deci a arunci temeliastaruintelor noastre, daca !ma credeti ca veti putea izbutl ;cad altfel n'a§ vroi ca numele meu sa fie Intrebuintat precumnici Interpunerea d-voastra." 117. Regele Frantiei mai era de-terminat §1 de alta Imprejurare a luà din non In mAnelesale cauza lui Cercel ; anume tot pe atunci un pretendent lacoroana Moldovei, Bogdan, catà a fi pus In tronul acestei tadtot prin Inriurirea Frantiei IncAt ea vroiä sA realizeze acumaprin doi, planul de a'§i Intemea ni§te State vasale In Rasarit,plan pe care mai fnainte ii Incredintase lui singur Petru Cercel.

al II-lea, in 1598. Zinkeisen, in Gesch. d. osm. Reischs, (III, p. 308), care raporteaziltoate andiruntimile, nu stie nimic despre aceasta liga. Mijlocul prin care Corcelcastigli pe papa fu fagaduinta intoarcerei Munteniei la Catolicism : singura favoarepe care Cercel o ceril de la papa, fu implicarea lui cu regeie Frantiei.

10 De Maisse c. Henric al 111-lea, din 28 Ianuarie 1688. Documente, I, Su-plement, 1, pag. 102.

us De Maisse cátrá Henric al III-lea, 4 Aprilie 1588, lbidem, p. 102au Heuric al 111-lea cätre Lancosme, 4 lunie 1588, Ibldem, p. 103.us Henric al 111-lea catre de Saucy, 24 Auest 1588, Ibidem, p. 103.

Page 40: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA M1RCEA ClOBANUL LA 11IRAI viTrAztm 40

Donmul mazilit lucrase insa si pe langä Poartg, pentrua obtineà iertarea sultanului. Aceasta nu se putea face MA bani,si tocmai acest mijloc lipsia lui Petru aproape cu degvarsire 119.Totusi el mai avea, din vechile sale commi, un diamant foartemare, In valoare de mai multe milioane, pe care'l trimise sa..1vada sultanul, caruia'i platit foarte mult, si mai rágaduindsi vizirului 200.000 de scuzi 124, pe care sperà numai cleat salgtisascg, de indat6 de va fi chemat la Constantinopole, izbutia dobandi aceastà favoare 121.

Precum canele pe lup, astfel pandise Mihnea toate acestelungi manopere ale lui Cercel, prin care se apropià ca vulturul,restrangand tot mai mult cercurile zborului su, de mult ray-nitul trou al Munteniei. Cand 11 vAzit in Constantinopol, nea-stAmparul lui Mihnea se preach. In o furie nebuna", ce se napustiasupra banilor sai, pe care li aruncà f'cirg a'i mai num'ara in saculdesfundat al 16comiei otomane.

Mihnea rägAdueste anume vizirului atatia bani cat vorputei duce 600 de cai, dac6 va ucide pe Petru vodg, si acestaeste aruncat In inchisoarea celor 7 turnuri. Pentru a sal*Petru, la randul sail, fagAdueste un milion de sechini, din care400.000 Indata, iar 600.000 'Ana In termin de 3 ani. Aceste eraufrig numai f6g6duinti, pe care la Poartà nu se puneà mare te-mei, cu a-Ma mai putin pe ale lui Cercel care, cazand iarAsiIn disgratie, pierduse creditul ce incepuse a se urea cu venirealui In Constantinopole. Mihnea numara' suma reara de 70.000de galbeni sultanului, 20.000 vizirului si 2.000 capigi-aghi,pentru care Petru Cercel este gâtuit si aruncat In mare, in Mart1590 122.

In jurul unei figuri cu o soarta a-tat de bantuita, carelupta o viat6 intreagA cu o indaratnicie ne mai pomenitg pentruobtinerea unui tron, nu se putea ca legenda s'a nu tese florile1nchipuirei. Se raspandi In curand in Europa asupra soarteilui Petru Cercel urmatoarea poveste : Fiind un om frumos cucorpul drept, bine proportionat si sprinten, statura mai multmare decat mijlocie, ochii vii si gratiosi, aratarea si miscArilemartiale, constitutia voinica si s'anAtoasa", el fAcii impresie

111 Giovanni Moro &Ara dogele, 22 Martie 1588. Hurm., Doc., 1V, 2, p.136: et il maggio impedimento che ha 6 perch6 si trova povero de danari".

1" Giovanni Moro catra dogele 19 Sept. 1588 si 1 Oct. 1588, lbidem, p.136, 137.

"1 Giovanni Moro catre dogele, 16 Maiu 1589, spune ca s'a dat ordin cii-pitanului flotei a-1 aduce pe Petni Vorlii din Venetia, lbidem, p. 139. Un alt raport,al lui de Maisse catra Henric al III-lea din 8 Tulle 1589, spune di Petru a sosit laPoarta. Hurm., Doc., I, Supl., 1, pag. 104.

1" Asupra ultimelor peripetii ale lui Cercel, vezi documentele din 16. 26Maiu, 6 Tunie, 21 Julie, 4 August, 2, 28 si 29 Seot., 28 Oct. si 11 Noemv. 1589,17 Ian., 17 Martie si 28 Aprilie 1590 In Hurrn., Doc., IV, 2, p. 139 150.

Page 41: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

46 IBTORIA ROMANILOR

asupra une surori a sultanului, care se mamará de el, si se ho-täri pune toatà influenta spre a'l scApà de la moarte. Seziceà c'ä atunci cAnd Cercel erà sä fie innecat, sora sultanuluiizbuti a'l substitui pe el, travestit, in locul marelui vizir, caretocmai el-A absent, si a pune sä innece o päpusä de lemn invest-mântatà in hainele lui Cercel, incAt norocosul favorit al su-rorei padisahului presezuse ceremoniei propriei sale innecgri.Numai dupä aceea, la a doua condamnare, fu innecat de a bi-nele. Oricine vede in aceastä istorisire un basm, ce nu poateaveä nimic real, si de aceea el si este reprodus numai de un izvorindepàrtat, din Transilvania, Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltar-dinum, pe când corespondenta atät de bogatà a timpului, .atätcea venetianä, cât i cea francez i germang nu pomenesc nimicdespre o asemenea minunatä imprejurare care, Mil indoialà,dacä s'ar fi intämplat, ar fi gäsit un räsunet in rapoartele am-.basadorilor 123.

Asupra domniei interne a lui Mihnea 'Yea', se stiea fost ceea ce trebuià sä fie, o domnie jäfuitoare. Cäpitanulapune 0 el ar mai fi adaos pe tarä un bir ce s'a zis n4-pastece aratä at de dreaptä erà consideratà aceastä dare inochii poporului, si au pus peste Rosii un bir foarte maresi peste megiasi g'äleatà de One i dijma din cinci stupi unul 124".

Stefan Bogdan sau Surdul, 1591-1592. Nici Mihneainsä, care avuse nespusa multämire de a vedeä pe rivalul sruicufundat in valurile märei, nu domni mult dupà moartea luiCercel. Stars de bani, nu mai era bun de nimic ; de aceia fuaru.ncat ca un notrebnic, i In locul lui se puse unul llie Voevod,despre care apune un document 0 erà mai innainte

aveà clugheana lui aice, i fusese numit, dänd 400.000 decoroane ca dar, jumätate indatá, iar restul f6gAduind a'l räs-punde pänä intr'un an". Acest Ilie mai este numit in alte do-cumente Bogdan si Stefan Bogdan, iar de cronicari StefanSurdul i erà fiul lui Iancu Vodà Sasul, fiul lui Petru Rare§ 125.

113 morjei lui Cercel vezi raportul lui Pezzen cätril arhiduceleErnest din 27 Martie 1590, In Hurm., Doc., III, p. 134. Nu frifelegem cum de To-cilescu a dat erezamant unei asemenea fabule (Col. hit Traian, 1874, P. 57).

lU Capitanul In Mag. ist., I, p. 220.Pezzen c. arhid. Ernest, 2 Martie 1591. Hurm., Dc., III, pag. 143:

Elias Veiwoda so nicht lengst ein Kiirschner gewest". Tot asa fi zice si HieronimoLippomano c. dogele, 16 Fevruarie 1591: il pellizzaro". Ibidem, IV, 2, p. 154.La cronicari poarta numele de Stefan Surdul 1591-1592 (din anul identic al urcarei In scaun se vede ca era aceeasi persoant3/4). Anon. rom. l Capitanul In Mag.ist., I, p. 222 si IV, p. 276. Numele de Stefan in loe de Ilie al cronicarilor se rep-seste i In documente. In 1594 Rudolf al II-lea, creand cli tot el domneste In Mun-tenia, II trimite o scrisoare sub adresa Stephan° Bogdan Hospodaro Valahlae",Hurm., Doc., III, P. 185; compara p. 186. Filnd scos de Alexandru al ¡II-tea dinscaun, el cere un ajutor dogelui de Venej,la prin o serisoare din 6 Mai 1593, prin care

Page 42: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIHAI VITIDAZUL 47

Mihnea dus la Constantinopol, dupa ce incearca In Warsa dobAndiasca scaunul Moldovei, trece la religia turceascaImpreuna cu un copil mai mare al lui. Cel mai mic, Radu, esteascuns de mama lui, §i trimis la muntele Atos. De aice el trecela Venetia, unde Invata carte greceasca §i latineasea. Duprice se face Turc, Mihnea crezAnd ca are mai multe drepturi labunavointa sultanului, Ii propune sà prefaca Muntenia In pa-plac, pe care sa i'o Incredinteze lui, iar pe .5tefan Bogdan sä'lstramute in Moldova 126.

.5tefan Surdul Insa nici nu apucase bine sa rasufle petronul Munteniei, când un alt competitor, de asta data Mol-dovan, fiul lui Bogdan i nepotul lui Alexandru Lapupeanu,unul Alexandru Bogdan, 11 Inlocue§te. Turcii Incepusera a numai luà In nici o bagare de seama coborirea din sangele dom-nitorilor indigeni, spre a Imparti demnitatea de principe. Pre-cum (Muse in 1574 tronul Moldovei lui Petru Schiopul, prin-cipe muntean, astfel acuma dau pe acel din Muntenia uneiodrasle moldovene§ti. Prea fericiti Inca dacä ei mentineau celputin domni cre§tini In fruntea tärilor române, §i nu numiaupa§i turce§ti In capul lor, ceea ce ar fi putut face cu atata maiu§or, cu cat puterea de impotrivire a acestor tari se stânseseaproape ca totul, i in afar-a Românii nu Intalniau in jurul lorcleat State care ascultau de buna voe sau de frica tot de pu-ternicii lor stä'pânitori. *tefan Bogdan cere ajutorul i al luiHenric al IV-lea §i subsemna cu litere grece§ti §i anume cu nu-mele de Die 127.

Alexandru al 111-lea, 1592-1593, vine In tron pe la Iunie1592. El el-A proteguitul regelui Frantiei Henric al IV-lea carestaruise In deosebite randuri i cu destila caldura spre a'l puneIn tronul Moldovei328. Neputând incapea acolo, el fu randuitIn pozitia Inca mai buna de domn in Muntenia. Walther spunedespre el : Alexandru palatinul Valahiei, de neam Moldovan,vestit prin strabunii sài, asupreA reu pe supu§ii lui, ingarnfat

se da drept ,,io Bogdan di Giancula legitimo suceesore nel principatodi Moldavia con la principesa Maria mia madre". Ibidem, III, 2, p. 3L Gianculaeste Iancu Sasul, fiul natural al lui Petru Pares, cu femeia curillarului Veiss Itirgdin Brasov (vezi vol. IV al acestei istorii. p. 356); iar Maria este Maria Paleo-loghina sotia Sasului (vezi mai jos Istoria Moldovei). Este curios ea Elias, Bogdan,Stefan Bogdan.sau Stefan Surdul (toate aceste nume inseamna una g aceeasi per-soana) era si el curalar, ca i bunicul sàu dupa lege Veiss Iörg

12, Pezzen c. arh. Ernest, 9 si 27 Aprilie 1591, Hurm., Doc., III, p. 147si 148. Documentul din 9 Aprilie vorbeste de : Beschneidung die heut abentsbeschelien soli".

Vezi douli scrisori ale lui din 1591 si Iorga, Acte f i frog., I. p. 40-41Asupra urcarei lui In scaun vezi Marco Zane catra dogele, 18 Iulie 1592.

Hurrn., Doc., IV, 2, pag. 162. Asupra staruintei lui Henric al IV-lea, in favoarealui, vezi un sir de documente In colectia franeeza, Suplement, I, p. 105-112.

Page 43: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

48 18T0fil A ROMANILOR

prin na§terea sa, mandrit prin norocul ce'i suridea, mai im-Mat inca prin fastul barbar al domniei, Meuse datorii pana lasuma de 10 povere de aur 129. Mara de aceasta, atatia Turciadusese in tara, care 0 panaad era destul de asuprita, incatei o priviau acuma ca pe o provincie cuceritii, storcand'o cuchipuri nouà de o cruzime mai mult cleat tiranica, 0 mai Ina-inte insu0 Turcilor necunoscute ; comiteau tot soiul de nedrep-tati asupra tuturor locuitorilor, navaliau in casele lor, fi des-poiau de averi, §i precum in alte locuri se Wit zeciuiall de lavite, a§à acuma ei iscodira un nou i blastamat obiceiu de alua al zecelea copil, afara de aceea, spre multami patimilelor câne§ti, mergeau pang acolo de a ru0nA femeile §i fetelein fata chiar a parintilor lor, i alte mari Ma de legi faceaucu cutezare §i fall de pedeapsa. Prin aceste violenti supu0iîi perdusera toatä speranta de a'§i mai ca§tiga vechea libertate".

Aceasta sporire a Turcilor in tàrile romane era o fatalaurmare a sistemului cumpararei domniei pe bani. Competi-torii, neavand de la inceput mijloace cu ce sa'0 multamiascalacomia asupritorilor lor, trebuiau sa se imprumute, i Turciigasisera in aceste daraveri un rnijloc minunat de a'0 a§eza eco-nomiile lor care le raportau, fata cu procentele cele exagerate

abuzurile comise la incasare, capitalul intreit i impatrit,adese ori in putine luni de zile. De 0 domnul pus cu sprijinullor era de obiceiu schimbat innainte de a se fi platit de datorii,ei §tieau cum sa scape de pierden, intru cat domnii urmatorierau priviti ca obligati de a raspunde datoriile predecesorilor,ceea ce faceau 0 de teama a nu'0 creea fare Turci chiar, peri-culo0 du0nani. Astfel se tot adunaserä necontenit Turci infarile romane, care, cum vom vedea mai la vale, umblau cuincasatorii därilor, supuuând pe oameni la torturi, spre a stoarceeu once pret banii ce li se datoriau. O asemenea sporire a ele-mentului turcesc in tarile romane era cu atata mai ingrijiteare,cu cat a§ezarea lor in ele putea sa se schimbe din vremelnicain statornica, i prin un contact direct cu proporatia romanas'A ademeniasca unele elemente, mai ales din straturile de sus,a trece la religia lor, cum se intamplase lucrul in Bulgaria 0Albania.

Jafurile asupritorilor ne mai putand fi suferite de locui-tori, mare parte din ei parasiau indeletnicirile productive aleunei munci, a careia cel mai bun venit 'era rapit de efirdul cor-biter flamanzi ce se abatuse asupra lor. Ei nu se mai ocupau

Povara erA de 1.000 de galbeni. Vezi douA documente venetlane din20 Iunie 1594 din care unul (Hurm., Doc., IV, 2, P. 179), spune di un colet desmaragde costA 25 some di moneta che sono scudi 25 calla" l celAlalt (ibidem,p. 182), recta acest prat cu 25 cariche" (Inctirclituri, povere). Comp. Valther,Brevis rerum ab Mili cele gestarum desertptio, In Papiu, Tezaur, I, p. 7

Page 44: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DA LA MIRCE.A CIOBANUL LA MIHAI VITEAAUL 49

de agricultura si de trebile casnice, ci se dadeau mai cu osebirela pradaciuni, navalind adeseori peste granitá in Transilvaniaca haiducí, spre a prada si a face la rändul lor toate nelegiui-rile 130.

Multi altii pe care mima lor nu'i lasa a se deda la o ase-menea viata fara capataiu, fugiau la munti i in paduri, sautreceau in vecine. Ceea ce sperià pe locuitori nu era doartributul regulat care era o mica sarcina, fata cu darurile extra-ordinare date de candidatii la tron pentru a se intrece unulpe altul in concurenta, astfel ea' bietul popor trebuia WO pa-räsasca i casa ì tara spre a cautà aiurea adapost i zilnicahranä" '31.

Färä indoiala ca Muntenia ajunsese mai rail decat pro-vinciile acele ce erau de a dreptul sub ocarmuirea turceasc'A.Mai ca ar fi fost un bine pentru nenorocitii ei locuitori, dacaar fi fost redusa in pasalac un bine dacà un popor insoarta luí ar trebui s'A considere numai prezentul i nu si vii-torul care contine adeseori surprinderi neasteptate. De si insäviata materialà a poporului erà zdrobita, totusi cea moralaintelectual'A, invalitg in coaja de piatra a unei religii intelenitesi a unei limbi neintelese, p'Astrà in acest învà1i chiar, nestins,samburele desvoltärei sale viitoare. Ce ar fi devenit oare poporulroman, daca Turcii ar fi patruns de pe atunci inca pana in mimalui, i ar fi expus la furtunoasele lor lovituri i samburele, pre-cum vanturase ei hoaspa ? Poate cà nervul sau ar fi fost frantpentru totdeauna, i astazi n'am mai putea asista la spornicalui desvoltare. Si cu toate aceste innainte de a &Adeà cu totulpoporul roman, trebuià sa mai ridice bratul in ambele lui tari,spre a cere ¡ilea de la soarta invoirea de a trai. Dona figuri in-semnate vor fi impinse la lumina din paturile neamului ro-m Inesc, care vor cautà iarasi cu sabia In mânä, ca in vremilece'e vechi, sa opriasc'ä deplina c'ädere : loan Voda cel Cumplit

Mihai Viteazul.Perioada istoriei Munteniei ce se intinde in aceasta ju-

matate de veac, de la 1546 pana la 1593, prezintä mai ales unfenomen vrednic de insemnat. Lupta pe care am constatat'o!Ana la 1546 ca exista intre cele doua mari partide cu bazeteritoriale, ale Draculestilor i Basarabestilor, se stinge cu in-cetul, luand cu dansa ultima suflare de viatä politica a Mun-teniei. FatA cu a tot puternicia Turcilor care se amesteca totmai mult in domeniile muntene, ori ce initiativa din partenpoporului inceteazà. Domnii fiind numiti de a dreptul de Poartä,nu mai simt nevoia de a se räz"Ama pe partidele launtrice, cí

Arhiducele Ernest cAtrA Weysz-pasa, 22 Fevr., 1580, Hum., Docum.,III, p. 47.

1111 Pezzen earl arhid. Ernest, 21 Sept. 1501, ibidem, p. 154.

A. D. Xenopol. istoria Eomanilor. Vol V. 4

Page 45: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

50 IBTORIA. ROMANILOR

numai trebuinta de a umpleà tot cu mai mare darnicie pungileTurcilor. De aice un sistem de jaf si de asuprire, cum mai rAun'a putut exista nici odata, nu numai In Odle române, dar nicila cele mai barbare poporatii ale globului. Boierii, daca se mairascoala si acuma, daca mai sunt pedepsiti si taiati de domni,aceasta nu se mai Intampla pentru sprijinirea interesului departida, ci pentru ace/ personal al lor. De aceea rAscoala caremai fnainte pornia In o statornica alternare, cand din tab5raBasarabestilor contra unui domn din partida DrAculestilor,arid dimpotriva, acuma ieà un caracter amestecat, si boieriise rascoala WI osebire de partid contra domniilor impuse desteáini.

Astfel Mircea Ciobanul din partidul DrAculestilor, estecombatut de Radu Paisie din aceeasi familie, care insa sa spri-jina' In mare parte si pe Bäsaräbesti. Diversitatea de intereseale acestor douà partide incetase, de oare ce una ajuta preten-tiile unui membru al celeilalte. Am vazut apoi cum boierii,ce se rascoala contra lui Alexandru al II-lea, stint din toatepartile Munteniei, 'Meat aici nu mai poate fi vorba de sculareaunei particle de boieri contra domnului ridicat de partida cea-lalta, ci de o nemultumire generala provocata in tar6 prim im-punerea domniei unui copil, condus de o mama desfranata siambitioasä. Tot ash vor fi fost si cei 40 de boieri ce'i Intalnim.In 1576 mergand la Constantinopole, spre a reclama contradestrabalarei domniei acelui nevrastnic, pus In capul Wei.Nici ei nu erau reprezentantii unui partid, si acei ai Intregeiclase boieresti. Acelasi caracter 11 are apoi si deputatia si maimare, trimisä de boieri In 1580 In contra domniei lui Mihneaal II-lea, In numa'rul impunator de 60 de insi. Intaia urmaredeci a amestecului Turcilor in trebile Munteniei fu stangereatotala a vietei sale politice, si Inlocuirea acesteia numai cu apa-rarea intereselor individuale, jafuite pe Intrecutele de domniiapasatoare.

A doua urmare nu mai putin insemnata fu ruinarea to-ted a ideei domniei, pastratà pana atunci numai celor din vitade domn. Am vazut cum primirea copiilor naturali intre odras-lele succesibile, fncurca tot mai malt sistemul urmgrei la tron.De la un timp Intalnim oameni ca vornicul Socol, al carui fn-rudire cu fostii domni nici nu mai apare de nicairi, sau ca me-dicul italian Rosso, care de sigur pretindeà numai a se coboridin ei, si cu toate aceste aspira la domnie, deschizand astfelmai tarzi11al e bätuta la fntroducerea domnilor straini In sfnul1ctarilor romane. Apoi vedem cum Turcii, calcând Inca odataprincipiul domniei, randuesc In Muntenia un domn moldovanprecum In Moldova randuisera pe unul muntean. Se distrugetot mai mult constiinta dreptului la domnie In Várile române,care fiind fail fndoiala dreptul cel mai Innalt, rasfrangeit co-

Page 46: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MUNTENIA DE LA MIRCEA CIOBANUL LA MIHAI VITEAZUL 51

rurnperea lui asupra intregului sistem al ocarmuirei de atunci.Dacà domnia se puteà cumpgrà, de ce nu s'ar fi putut cumpAràdregAtorille, favorurile, dreptatea si toate celelalte?

Intr'o asemenea stare de lucruri, toate relatiile socialese sAlbAticirà inteun grad neasetrMiat. Asuprirea domnuluiinstrginase pe boieri de dânsul ; asuprirea tAranului din parteaboierilor si a domnului indepgrtase inima luí de elementeleconduatoare. Ura si desbinarea inlocuiser6 fr5tia si solida-ritatea care singure m'Antin chitul societätilor. Fiecare vedeàIn superiorul su, nu un om care WI lumineze si s6'1 conduch', ciunul care sà'l prade, j6fuiascA si exploateze. Iubirea de %ark'trebuise sä" piar6 si ea, singura virtute care puteà sä" rAscum-pere intunerecul unor timpuri de barbarie si de neculturA. Desi lipsit4 de once desvoltare intelectualg care singurä pare aputeà insemnA progresul omenirei, Muntenia mergeh indgrAptpentru eft' pierdea din puterile sale morale care sunt substratulcelor intelectuale.

Via flacärà aruncatA mai intai de loan Vodg, apoi deMihai Viteazul pe intunecosul firmament al Orilor române,de si nu le putù zmulge din pràpastia in care cgzuserà, ar6tà"cel putin Românilor cA traiul neatarnat el-A totusi cu putintà ;zgudui inc6 odatà in ei nervul vietei gata a se stange, si rein-noi iargsi in sufletul lor speranta ce apunek. Popasul de si scurt,fu insemngtor, cgci el erà fäcut pe calea peirei.

Page 47: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ll

ISTORIA MOLDOVEIDE LA MOARTEA LUI PETRU RARE PANA LA A DOUA

DOMNIE A LUI ARON TIRANUL

1546 1593

1. DE LA ILIE BARES LA IACOB EBACLIDE DESPOTUL

De la moartea lui Stefan cel Mare pang la acea a lui PetruRare§ §i chiar Cava timp dincolo de ea, istoria Moldovei Mfg-ti§azg un mers mult mai neatarnat decat a Munteniei. Mai toatetratatele ei sunt Incheiete Intgi pe fatg, de la restituirea lui Rare§In scaun prin Soliman, cel putin In ascuns, In contra Turcilor,§i care Polonia tara pgstreazg tot acea pozitie respectan §ineatarnan pe care i-o asigurase tratatul lui Stefan din 1499.

Libertatea Moldovei primi cea intai loviturg prin desti-tuirea lui Rare§ de cgtre Soliman §i Inlocuirea lui cu StefanLgcustg, apoi §i mai mult Inca prin stgruintele puse de Rare§pe langä sultanul spre a'i Innapol tronul, prin care stgruintiMoidova 'MOO §i ea In vartejul coruptiei otomane ce trebuiàIn curand s'o atragg In prgpastia unde cgzuse Muntenia.

Ilk al II-lea, 1546-1551. La moartea lui Petru Rare§urmeaza la tron fiul au cel mai mare, Ilie, care se IncoroneazgIn ziva de 5 Septemvrie 1546 §i domne§te pang In anul 1551.Cum se sue In tron el §.1 prime§te de la regele Poloniei o solieprin care'i cere sg sloboadg pe trimisul Ali Vilamoschi, ce! re-tinut Ina de Petru Rare§. Ilie consimte la aceastg cerere, §iatunci regele Sigismund reinnoe§te tratatele existente IntrePolonia §i Moldova. In exemplarul aflat In Polonia se vedeca Ilie, Impreung cu fratii sgi Stefan §i Constantin, Intgrescprin jurgmant alianta cu Sigismund regele Poloniei §i fiul sauSigismund August, catre reprezentantul lor, loan de Tarnow,

Page 48: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTOBIA MOLDOVEI 53

castelanul de Cracovia, care si el intäreste prin jurämäntacelasi tratat"1. Conditiile principale ale acestei legäturi eran:Ilie s ail34 scripare sigurà in Polonia la caz de pericol,poatà iesì neretinut de aice când primejdia ar incetà. In contradusmanilor regelui, domnul i boierii moldoveni punätoate puterile i sä se dhiasc5 cu armatele regesti. Hotarele vechisà fie pästrate, iar Moldovenii sä se lepede de toate drepturileasupra Pocutiei. Negutitorii sä poatä merge liberi unde voravei trebuintä, dupà plata vämilor. Furii sä se pedepsaseä ;supusii pribegi sä nu fie primiti i sä fie extradati, i alte câtevà.Bazat pe acest tratat, Ilie cere in curänd dupà aceea, prin unsol al säu Abraham Banilovski, purtätor unei scrisori datatedin Iasi 9 Decemvrie 1546, sä'i extradee pe un pretendent lacoroana Moldovei, ce se ziceà fiu de domn. Regele îi räspundeinc6 in 31 Decemvrie aceluiasi an, cä tratatul l'ar obligà numaila aceea de a impiedecà pe supusii moldoveni refugiti in Po-.Ionia in intreprinderile ce ar putea indreptà asupra Värei, nuinsä al i exträdà 2, interpretare ce contraziceà de a dreptultextului tratatului.

Cine puteà fi acel pretendent ? Nu credem cá altul cleatAlexandru Läpusneanu care, dupä Stefan fratele lui Ilie, vinetot din Polonia la scaunul Moldovei. Vom vedea mai tärziula domnia lui, al cui fiu era el, si de se titluià ca din vitä dom-neaseä.

Ilie intreprinde impreung cu Mircea Ciobanul o expeditieIn Transilvania din ordin turcesc, pentru a seäpà pe reginaIsabela de episcopul Martinuzzi care o inchisese in Alba Iulia.Intränd insg in fntelegere cu Martinuzzi i imperialii, Ilie sepreface a fugl innaintea armatelor germane, precum Meuse

Mircea Ciobanu13.Acest Ilie erà un om prea desfranat despre care Ureche

spune cä* având lâng6 sine sfetnici tineri turci, cu care zivapetreceà si se desmierdà, iar noaptea cu Turcoaice umbländ,de obiceele crestinesti s'a depärtat" 4. In 1 Maiu 1551 Ilie clädomnia fratelui säu Stefan, i se duce in Turcia la sultanul So-liman. Acesta Il primeste cu bunä vointä, i Ilie destäinuindul

Inventarium, p. 142: Elias palatinus Moldaviae, cum consiliariis afratribus suis Stephano et Constantino jure jurando confirmant foedus cum Si-gLsmundo et Sig. Augusto filio ejus ac regno Poloniae, per Joannem comitemde Tarnow castellanum Cracoviensem initum el ejusdem castellani juramentotirmatum". Prin urmare nu este vorba In acest act, cum crede Picot, Chroniqued'Ureche, p. 360 despre un jurAmant de vasalitate al lui Ilie càtrii regele Polon,ci de un juramant Ideal de ambele pewit pe actut de alianKi (joedus).

1 Inventariul reproduce astfel conditia privitoare la acest punct Fares,latrones in limitibus punirl debent : subditi projugi ab utrin que non susciptanhzrel extradantur jis quorum surd".

3 Mal sus, pag. 15.Ureche, In Letopiseqe, I, p. 173.

Page 49: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

54 ISTORIA ROBILNILOR

scopul venirei sale ar fi pentru a trece la religia mahome-danä, sultanul mult s'a bucurat de aceastä' hotärire a domnuluimoldovan, fiind c pan atunci înc, nici un priucipe asa desträlucit nu trecuse de bunä voia lui de la religia lui Hristosla acea a lui Mohamed. Când indeplini .ceremonia trecerei sale,ca nu cumva Turcii sä fie in indoialä asupra sinceritälei lui,el puse o cruce de lemn sub picioarele sale, pe care o scuipäde trei ori, si tot de atatea ori o räspinse cu piciorul" 5. Nu-mele ce'l primi fu acel de Mohamed si i se (Mil spre ocarmuiresangiacul Silistrei.

Stefan al VII-lea 1551-1552 era fratele lui lije. La ve-nirea lui in scaun, episcopal Martinuzzi alungase cu totul peIsabela din Transilvania, si ea se reträsese in Polonia. Ambi-tiosul prelat Insä, dupä ce se prefAcuse cá sprijinä intereseielui Ferdinand, pentru a scäpa de Isabela, tindeà acum sä semäntue si de impäratul. Acesta cäutà aliante in contra necre-dinciosului episcop. IncA din 30 Martie 1551, Ferdinand insär-cinase pe Toma de Nadasd ca sä ice intelegere cu consiliariisäi in ce mod ar puteà lurà, tratà i proceda, spre a atrageIn partea sa pe voevozii Mtmteniei i Moldovei" 6. In 28 De-cemvrie 1551 gäsim o scrisoare adresatä de Ferdinand lui Stefandomnul Moldovei, in care Il sfätueste roag4 a se purta astfelcgtre regatul sä'u i republica crestinä, dupä cum o cer apucä-turile strämosilor säi si marea bung vointä a regelui cätre el" 7.Stefan räspunde la aceastà ambasadä prin o scrisoare din 22Martie 1552, in care dupà ce expune impAratului (regelui Un-gariei) cauzele pentru care cäzuse in disgratia Turcilor, Ii aratäcà dusmanii cei cumpliti ai Crestinätätii sunt din nou gata dea näväli in Ungaria ; ea' el s'ar opune cu bucurie contra priga-nilor, dacA numai ar avea ceva bani, cu care sä'si poatä plätioastea de mercenari ; in sfärsit cä ar ruga pe rege sä'i restitueCetatea de Baltä din Transilvania, spre a aveà un loc de scäparela caz de pericol, pentru el si familia lui. Ferdinand, atins toc-mai in punctul cel delicat al banilor care nici odatä nu Meusebelsug in Imperiul German, räspunde lui Stefan In chip neho-

5 Orichovius ap. Diugosz, II, p. 1712. Trecerea tut Ilie la Mahomedanizmuse adevereste si de o notill scrisl In 1551 pe un Evangheliar de la Vorone( din 1 550,si care notitA mustrA pe Ilie pentru lepAdarea 1egei. I. Bogdan, Evangheltile dela Humor gi Voronel din 1743 gi 1550 In An. Acad. romilne, II, tom. XXIX, 1907,p. 656 (10). Comp. Cronica lui Eftimie In I. Bogdan, Vechile cronici moldovenegilp. 164 si Annales rerum Polonicarum sub a. 1551 : Elias Petri Mils, Machome-tismum amplexus" In N. Iorga, Acie i frag., I, p. 110. Alt doc, care adeverestetrecerea lui este din acelasi an, 10 Innie 1551, Hurm., Doc., II, 1, p. 263: El sig-nor moldavo el gnat 6 fatto turcho" (comp. 'Mein, II, 4, p. 564).

Ap. Katona, XXII, p. 21.Arh. id., II, p. 43.

Page 50: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI bb

tarât, spunându'i ca asupra acestei chestii ar trebui sa se in-teleaga cu locotiitorul ski. din Transilvania 8.

VazAnd Stefan di nu poate face nimic cu Germanii, seda in partea Turcilor, intra prin pasul Oituzului in Transil-vania, a§aza lagarul la Torianum, de unde trimite o trupade cavaleri amestecata din Turci i Moldoveni catre scaunelesecuqti, care prada cumplit localitatile a§ezate in aceasta re-giune ; tree dupa aceea mai departe, catre ora§ele sasqti, Sa-biul í Tarlau, carora le dau foc, rapind din ele o multime deoameni §i de dobitoace. Generalii lui Ferdinand, Castald §iBatori, adunând in graba oaste, se iau dupa armatele turce§i moldovene care vroiau sa treaca cu prada peste munti, leajung la poalele lor, le bat §i le ieau indarat cea mai mare partedin ele ce rOpisera 9. Expeditia lui Stefan avuse loc pe la Au-gust 1552 10.

Pentru a §terge numele cel eau al fratelui säu, i ca s'Anu presupuna cumva poporul cà i el ar fi gata a se da pe ur-mele lui, Stefan se purtà cu mare evlavie catre religia §i bise-ricile cre§tine. Totodata el pune A' se intoarca, fie prin blAn-dep.' §i fagadueli, fie prin silà, ereticii ce petreceau in Moldova.Fiindca Armenii se aratasera mai indaratnici, el îi supuse uneicrâncene prigoniri, ceeace impinse pe multi din ei sä parasascatara, spre mântui credinta u. Toate acestea le facea $tefan,pentru a rescumparà prin masca re/igiozitätei nenumaratOesale abuzuri, §i mai ales desfrânarile sale cele nesaturate careerau o ve§nica amenintare pentru onoarea celor mai nobilefemei. $i cum sa nu se fi supus toata lumea poftelor lui, cândcruzimea Intreceà ¡ilea desfranarea lui? Oamenilor celor mainevinovati /i se Mau nasurile §i urechile, li se scoteau ochii,

8 Ambasada lui Stefan §i rAspunsul ImpAratului, reproduse In Arh. isl.,1, 2, p. 152. Aeest important document conti e §i o pretioasA §tiintA privitoarela Petra Rare, (Vezi vol. IV, p. 326). Asupra lipsei de bani a Germanilor, vezi undocument din 1595 In Hurm., Doc., III, 2, p. 95': Sono venute in questa cortealeuni de Valachia con lettere del' loro principe all' imperatore, per domandareajuto et particolarmente danari; ma perche ricercano cosa della pale qui nons'abonda, incontrano qualche difficolta nelle loro richieste".

° Istvanfy, p. 322.l° Mai millte scrisori ale regelui Ferdinand cAtrA sora lui Maria, ocAnnui-

toarea TArilor de los 5i eAtrA Carol al V-lea, publicate In Magyar lörl(nelmt Emlékekcitate de Picot, Chronique d'Ureche, p. 369.

Ureche, Letopisele, I, p. 174. ExistA o plAngere asupra Armenilor dinjara Valachilor cintatA de Minas diaconul din Tokat" publicatil pentru IntAiaoarl de reposatul profesor de limbi orientale de la Universitatea din Petersburg,Batkanian, 5i a doua oarA mai complect5, In revista armeneascA Hanks Amsorea,ce apare la Viena In manAstirea Meehitari5tilor, anul 1888, p. 37 5i 62. DiaconulMirlas descrie In poema lui evenemente vdzute de el ca ochii lui In tara ces micAa Valachilor". NotiiA comunicatA de Griorie M. Buicliu, fost membru la Curteade Casarle. Cdnlarea de 'Wire a fost tradusA de Buicliu 5i publicatA In Bucure5ti,1895. Comp. Codex Bandinum In An. Acad. rom., II, tom. XVI, 1895, p. XCIX.

Page 51: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

56 MOBIL ROMINILOR

li se tAiau limba ; membrele lor erau hAcuite, sau le turna plumbtopit prin deschizAturile corpului12. Fa tA cu o asemenea tur-bare a domnului, oamenii fugiau cu grAmada din Moldova,nobilii treceau in Polonia, luAnd acolo slujbA militarrt. *tefancere in zadar, conform tractatelor, pe ace§ti boieri §i tAraniipribegi, spre a se sc.Alda apoi in sangele lor. Polonii, vAzAndnebune§tile lui apucAturi, se temeau ca Moldovenii, de des-perare, A nu se roage de Turci ca Al scape de el.

.Lefan du§mAnit de Poloni, se apropia la rAndul Au totmai mult de Turci, care care'l atrAgeau §i moravurile sale.Se rAspandise vestea, cu toate ingrijirile lui de a o impiedeca,cA el avea de gaud A lepede credinta cre§tinA §i A imbrAti§eze,ca §i fratele Au, religia mahomedang, (land Moldova cu totulTurcilor. El se incunjurase de cativa dregAtori turci, §i umblatotdeauna cu douA concubine turce, ceeace dAdea crezare celorce se zicea despre el.

Boierii rAma§i In tarA se inteleg cu acei fugiti In Polonia,§i cer ajutorul generalului Sieniavius care se afli pe atunci cuarmata aproape de Nistru, spre a ucide pe tiran §i a pune domnpe acel ce'l va vroi Polonia, unul Petru (care apoi iea numelede Alexandru) LApu§neanu, §i se afla mai de mult adApostitIn Polonia, §i pe care l'am vAzut cA incercase a pune mAna pedomnie hied dela suirea in tron a lui lije. *tefan f§i pusese Ingaud A ucidA §i pe ceilalti boieri, poftindu'i la o masA pentruo zi din Septemvrie. Conspiratia apucA innainte. Intr'o noapte*tefan se duse spre Prut, impreunA cu concubinele sale, sprea face o preumblare pe OM, §i dupl aceea, noaptea, se cul-case In un cort pe marginea riului, fiind pAzit de 17 in§i. Con-juratii tree apa §i cad deodatA asupra pAzitorilor, pe care fimAcelAresc ; dupA aceea pAtrund In cort. ,Stefan sare spAria'tdin somn, §i cAnd vede pericolul, el care omorAse pe atAtia,este apucat de o cumplitA fricA de moarte. Tot atat de la § pecAt era de crud, cade in genuchi inaintea rAzbunAtorilor, ru-gandu'i Al ierte, Ai aruiascA viata, oferindu-le tot aurulce'l avea pe lAngA el. Iertare insA nu se incApea, §i ultimile luicuvinte fi ie§irà pe gurA impreunA cu sAngele ce tipi din neagralui inimA 13.

IatA unde ajunsese urma§ii lui *tefan cel Mare I Dar flu-viile cele mai frumoase, aproape de vArsAtura lor, nu se pierdele adesea ori In nAmolite bAlti?

De §i boierii din tarA fAgAduiserA Polonilor §i celor pri-begi cA nu vor alege alt domn deck pe acel proteguit de Po-

" Olichovius de la care impnnoutiim aceste amAruntimi spune advcrsumos". Adaos la scrierea luí Dlugosz, vol. II, p. 1556.

I* In afarA de Ureche, vezi asupra uciderel lei 5tefan, un report al tutCastaldo c. Regele Maximilian, I, din 21 Oct., 1552, Hurm., Doc., II, 1, p. 293.

Page 52: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

18TORIA MALDOVEI

loni, totugi indatà ce sdiparä de tiran, se rsgândir i rädi-carà in scaun pe unul Joldea, cgruia logodirà pe Ruxandra,fiica lui Petru Rare i sora domnului ucis. Aceastä grabä aboierilor de a alege de sotie a domnului lor pe o faä de domn,lasä a intrevedeà in destul de Iknurit c Joidea erà un simpluboier, cäruia vroià sä'i dee un drept la domnie cel putin prinasätoria lui cu o fatà de sänge. Boierii plecarä cu domnul lorcel nou c'Atre Suceava, spre a s'ävärgi asätoria ca Ruxandra.

Când boierii pribegi ce erau in Polonia anal% despre moar-tea lui Stefan, ei proclamarä de domn pe Petra Stolnicul, eä-ruia Ii puserà nume de domnie Alexandra supranumit Lapug-neanu 14, dupä muma lui, o femeie din Ilipugna. Acesta ceriigi ajutorul lui Sieniavius, spre a luà scaunul In stàpänire. Ge-neralul polon ridicä. pe Alexandru la domnie in oragul Trebovla

pätrunse in Moldova, dupà incredintarea datä de boierii rä-inagi aici, c'ä vor primi de domn pe acela ce'l vor alege Polonii.Când intrarà in -Moldova pribegii, cu armata legascA, aflaràdeodatä c6 boierii din tarä pusese in capul lor pe Joldea, i cäacesta se indrept.i. spre Suceava, spre a se cäsätori cu fiica luiPetru Rareg. Un corp de Poloni sub conducerea vorniculuiMotoc, ajunse pe Joldea la Sipote, Il incunjurA i puse mânape el, färä vreo improtivire, i insemnându'l la nas, 11 trimiseintr'o mAnAstire 15 ViSt11 lui de domnie träise numai trei zile,gi in loe de coroanä se v6zil cu comanacul pe cap.

Alexandru al 1V-lea Läpugneanu, 1552-1561, ia.rtä bo-ierilor care aleseserä pe Joldea gi se impäcä cu ei. Dupä aceeaieà el in cAsätorie pe logodnica lui Joldea, Ruxandra, fAcandnunta in Suceava.

Alexandru se dä in un document drept fiul lui BogdanVoevod ; in altele, repetänd aceastä ar'ätare, adaugA cä e nepotullui Stefan Vodà ce! BAträn 16, ceea ce aratä c'á Bogdan tatälski nu poate fi decAt Incrucigatul, fiul lui Stefan cel Mare. 1.24-pugneanu este amintit sub numele ski de Petru ca fiul lui Bogdan,inteun document al acestuia din 1515, prin care dä mänäs-tirei Dobrovätul un sat pentru sufletele sânt reposatilor pà-rinti ai domniei mele, Stefan Vodä i mama mea doamna Maria

pentru sänätatea gi mäntuirea doamnei noastre Ruxandra

Aceast5 schimbare a numelui, la urcarea In scaun, se 1ntAlneste numaide vre-o douA ori in istoria RomAnilor. Istoria lui Buchholz, dA drept cauzA a ace-stei schimbAri de nume : Er wollte aber Alexander genannt werden, weil so jenergenannt wird wovon man sagt dass er der wahre und legitime Erbe sey". Hurm.Doc., II, 1, p. 315. Vezi si mal sus la Petru Paisie, vol. IV, p. 197.

15 Ureche, Letopisele, I, p. 176.15 Vezi un document din 1552, Arh. jet., 1, 1, p. 125. Alte trei documente

din 1554 si 1558 In Wickenhauser, Moldowitza, p. 81, 85.

Page 53: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

BS MORI?. ROMINILOR

si a copiilor domniei mele Ioan, 5tefan, Petru i Iliasi" n. A-ceastä concordan0 Intre arätärile tatälui §i acele ale fiuluipun mai pre sus de indoialä originea lui Petru Alexandru Lä-pusneanu, si explick cum de la moartea lui Petru Rares, elaspirà la trontil Moldovei, fiind prin spita lui cu drepturi egaleacelor ale fiilor lui Rares 18.

Un lucru trebuie s'A ne mire, constatAnd coborfirea LA-pusneanului din Bogdan fiul lui *tefan, anume imprejurareacä el ieà in cAsAtorie pe Ruxandra, fiica lui Petru Rares, caresi ea erà varà primal% cu el. Singura explicare posibilA a acesteic'älcäri atAt de grave a canoanelor, este cà Petru sä fi lost siel un copil natural al luí Bogdan, precum erau fàrä indoialàcei doi mai mari, Ioan si .5tefan, cAnd atunci biserica nu puteArecunoaste inrudirea 19 Pe MO acestea se stie cä nici PetruRare§ nu era frate cu Bogdan, ci näscut si el din nelegiuitäinsotire.

Cea dintai urmare a venirei lui Läpusneanu in tronulMoldovei fu ingenucherea din nou a tärei sub autoritatea po-lonä. IncA innainte de a intrA in Moldova, atunci cAnd fuseseproclamat prin Sieniavius de domn la Trebovla, el trebuisesä depunä un jurämänt impreunä cu toti boierii ce'l incunjurau,prin cari se obligä sà dee ascultare, credintä i sä trgiascA inpace cu regele polon : s'A aib'A de prieteni si dusmani pe aceiai regelui ; c4 la caz de ràzboae mai mari, insusi el sä ving inajutorul regelui cu 7000 de cäläri ; s'ä nu facg nici un tratatpublic färä stirea si invoirea Poloniei. Aceste fAgAduinti le in-täri prin un strajnic jurämänt, in care se spuneA cà dacà arc'Alch credinta, sä piar'ä ei toti impreunä cu copii, rudeniilesotiile lor, dupä care cu totii särutarà crucea in semn de con-

Arh. ist., 1, 1, p. 157. Aceea5i arAtare o repetA Intr'un alt documentdela el din 1513. Arh. ist., I, 2, p. 119. Pentru alte dovezi Nicolaescu, Doc.slaw romeine, p. 163.

1$ Iatil anume arborele lar genealogic :Stefan cel Mare

Bogdan Ineruci5atul Petru Rare§

Petru (Alexandru) LApu5neanu Ili& Stefan Ruxandra" Comp. vol. IV, p. 206 5i 217. A5A dar gre5e5te Cantemir cAnd spune

Stefan fiul lui Rare5, stingAndu-se fArit mo5tenitori, aceasta a fost originea cala-mitAtilor care nAvAlirA asupra Moldovei (Descriptio Moldaviae, p. 42). SAmAnta,del nelegiuità a dinastiei Mu5Ate5tilor, nu se stAnsese IncA, i calamitA/ile caredAdurA peste Moldova avurA de cauzA Imprejurilri mai complicate.

Page 54: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI

sfintire. Polonii se fericesc mult de aceastg reintrare a Mol-dovei sub a lor autoritate 20.

Indatg ce se urcg Alexandru pe tron, reinnoeste legg-tura ificutà innainte de a'l fi do/Audit, depundnd inchigareacgtre regele Sigismund August, in care spune : Eu Petru Ale-xandru domnul Moldovei, ales si intgrit de cgträ sacra Maies-tate, mä oblig a pgzi o pace vesnicg si a aduce credinta dato-ritä dupti chipul inchincirei, sacrei Sale MaiestAti, lui SigismundAugust, domnului meu prea milostiv" 21 Unde mai erà. acelprieten al nostru sincer iubit" care se obisnuise a reveni in-tr'un chip stereotip in tratatele dintre Moldova i Polonia,timp de jumgtate de veac? Si este de observat cg aceastà umi-litä inchinare la Poloni nu este numai urmarea urcgrei sale Intron cu ajutorul lor : cgci. i Petru Rare* datorise Inngltarealui in scaunul Moldovei tot sprijinului lesesc, cu toate acesteael pgstreazg demnitatea cuvenitä In relatille cu regatul vecin ;nu se injoseste, nu sgrutg mainile, nu mgrturiseste prin actelesale cg ar fi dobändit coroana numai de la sacra maiestate po-long. Cauza pentru care Moldova erà incà respectatà la venirealui Petru Rares, i nu mai erà asà la acea a LApusneanului,stg in faptul cg, pe vremurile lui Rares, amintirea lui Stefancel Mare erà incg vie in mintea Polonilor ; umbra lui prote-guià incà tara pe care viu o apäsase, pe când acuma, cu trecereatimpului, ea se indepgrtà meren si se pierdeA in zarea orizonului.

Aceastg supunere atas t de desgvarsità a /ui Lgpusneanucgtre Poloni, al cgror rege, Sigismund August, el-A fratele re-ginei Isabela a Ungariei, cea dusmänitg de Ferdinand, punereu pe domnul Moldovei cu Germanii. Generalul Castald stär-neste lui Alexandru un competitor in persoana unui Aron,despre care nu se stie nimic altceva cleat cg, neizbutind inincercarea Iui de a pune mána pe tronul iVroldovei, el rgmaseOng mai tärziu in Ungaria, unde trgià din o pensie ce'i fuseseincuviintatg, si care fu servitg, dupà moartea lui, vgduvei saleAna, pang la anul 1569 cAnd se pierd i urmele ei 22. VäzândFerdinand &A nu puteà rgsturnA pe Lgpusneanu, cautg a'l cäs-tigh prin blândetg, i pune pe voevozii instituiti de el in Tran-

Orichovius In Dlugosz, II, p. 1558. 3 Octomvrie 1552. Hurm.,1, Su p1., 2, p. 182; ,.ex quibus causis terre Valachiae in potestatem et superio-ritatem Vestroe Serenissimae majestatis Regiae devenit". Alt doc. din 15 Oct.1552, Ibid., p. 190 confine instrucliile lui Sigismund August asupra modului cumtrebue apArat4 Moldova.

ji Doghiel, I, p. 618: Ego Petrus Aiexander palatinus Moldaviae, a sacraMaestate electas et constitutus, me ad pacem perpetuam tuendam obligo, fidemquemore hommagiale debitam, sacrae regiae Maiestati Sigismundo Augusto, dominomeo clernentissimo".

22 Asupra acestui Aron, vezi diversele documente citate de Picot, Chroniqued'Ureche, p. 338, Intre care mal curioase sunt chitanfele pentru plata pOnsiel,descof ente de Hasdeu, in biblioteca din Budapesta.

Page 55: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

60 ISTORIA ROMINILOR

silvania, ca WO dee toata osteneala de a mentinea pe domniiromani in credinta lui" 23, Cu atata mai mult cu cat Turcii ho-trirasera restituirea Isabelei In scaunul unguresc. Läpusneanu,ca domn, numit de Poloni si nu de Turci, temandu-se a nu lepärea suspect, se hot'Araste a se purta in totul dorm cu do-rintile lor. In anul 1554 un ambasador turc este trimis in Po-lonia, care trece prin tàrile romane, i ordona domnilor lorsá stee gata a introduce iarasi in Ungaria pe Isabela si pe fiulei Sigismund" 24. Se vede &A Turcii aveau oare care indoialaasupra domnului moldovan, de vreme ce in 1555 este chematsa vinà grabnic la Constantinopole, i motivul acestei chemarieste aratat de oamenii timpului ca fiind dobandirea scaunuluiMoldovei prin sprijinul regelui polon si nu de la Turci" 25. A-cestia care vedeau ce venituri frumoase le curgeau din Valahia,doriau ca si Moldova, de la care pana acuma numai din candIn and se infruptasera cu daruri, sa ajunga cat mai curandIn pozitia surorei sale, si nu puteau suferi ca altii cleat ei sase foloseasca din stapanirea acelei tàri. Lapusneanu, pentru ascapà de primejdioasa vizita la Constantinopole, trimite acolocateva pungi de bani, ceca ce'l pune indata de minune cu totidemnitarii Portei Otomane. Lapusneanu cu toate acestea vroiàs'A se arate cat mai credincios catre Turci. Primind iarasi o soliedin partea dietei transilvane, favorabila lui Ferdinand, Ii daun rAspuns foarte mandru i amenintator, spunând ca, dadTransilvanenii nu vor readuce in tara pe Isabela si pe Sigis-mund, nu vor ramanea in acea tara nici cetate, nici comune,nici case, fiind ea sultanul a jurat s'A introduca pe regele loanIn domnia Transilvaniei chiar daca ar fi sä prefaca intreaga-tara in cenusa. Transilvanenii nu pot asteptà ajutor din nicio parte; Ferdinand nu este in stare sa'i apere, iar cu putereaMoldovei, Transilvania nu poate ineà piept ; cà in curand A-lexandru Voda va intrà in acea tar'A, nu noaptea, ci ziva In su-netul trâmbitelor si al tunurilor, iar daca vor urma sfatul luide a primi ind'Arapt pe fiul regelui loan, nu li se va intamplanimic" 26 Aceste toate le spuneà Lapusneanu, in insusirea luide sluga credincioasa a Turcilor si a Lesilor. Lapusneanuajuta apoi Turcilor a aduce din Polonia pe Isabela innapoi inscaunul Ungariei. Alexandru trece din Moldova prin Rodna,iar Pätrascu intra in Transilvania pe la Brasov si patrund

" Instructia lui Ferdinand cAtrA Kendi 5i Dobo, voevozi al Transilvaniei,1553, in Katona, XXII, p. 410.

14 Verantius In Katona, XXII, p. 575." Verantius i Zai, solii lui Ferdinand c. regele, 25 Oct. 1555, Monumento

Hungariae historica, scriptores, V, p. 121 : guod vojevodatum auspicio Poloniregis, non Turcae guaesiverit et obtinuerit".

" 1554, Alexandru L'1pu5neanu cAtre oratorii transilvIneni, Hurm Doc.,II, 5, pag. 178.

Page 56: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIAL MOLDOVEI 61

amandoi in Ungaria, mergand panä la Satu-Mare intru intim-pinarea ciiiesei" 27. Dupä aceea ambii domni români impacäpe Isabela cu noul tutor Babak, ajutä Turcilor a apArà Mun-caciul contra lui Ferdinand, 0 se intorc In tàrile lor incärcatide daruri 0 de präzi. Läpu§neanu izbutise asigura pozitiaindestul de bine, ca§tigand prin politica urmatä de el In Ar-deal, simpatiile atat ale Turcilor cat i acele ale Polonilor,.candel fu aruncat din scaun prin intrigile unui venetic sträin ce seoplo0se la curtea lui.

Acesta era unul Iacob Eraclid numit i Despotu128. Dinscriitorii contimporani aflärn cä el se näscuse cätre anul 1510In Creta, sau Samos 29, unde tatul säu era marinar. El inträde timpuriu in slujba unui nobil grec, Iacob Eraclide, care setitluià despot de Samos §i Paros ". Fiind inteligent, stäpanulsäu, ii dete oare care educatie, punandu'i drept dascäl pe loanLascaris, la care tanärul invätà filosofia i literatura 31 Stä-panul säu comanda In o§tirea lui Carol al V-lea un corp démercenari greci, in care inträ §i tanärul crescut de comandant.Proteguitorul säu trebuind sä urmeze pe Carol al V-lea In Belgia,Basilic, cäci acesta pare a fi fost numele originar al familieisale, merse 0 el acolo, unde stäpanul ski murind, Il adoptäpe patul säu de moarte §i'l institui mo§tenitorul &au 32. Basilic,punand mana pe hârtiile tatAlui säu adoptativ, se dAda dreptfin legiuit al lui, îi schimbA numele din loan In Iacob alipifamilia de Eraclide. El 10 insu0, dupà documentele fostuluisäu sfäpan, i drepturile pe care acesta le ca§tigase de la Carolal V-lea, anume de a purtà titlul de principe, de a creea doctori0 a incununa poeti, in sfar0t de a se slujì cu protonotari83.Noul Iacob Eraclide (Basilic), pentru a'0 da o origine 0 maistrAlucitä, intocmi o genealogie a familiei sale, pe care o co-

" Sigler ap. Katona, XXII, p. 813." In expunerea IntamplArilor lui Despot am urmat In mare parte pe E.

Picot," Chronique d'Ureche, p. 393'5i un.Viata lui Iacob alcAtuitti dupA scrisorile episcopului Oradiei, Forgach

consilierul regehti Ferdinand (1540-1582) 11 d Candia, lar Istvanfi, Samosuldrept patrle (Sincai, II, p. 327 328). Mal multe amAruntimi asupra originei luiDespot In Despot Vorld Eraclide de Burghele In Corm ¿iterare, XXXI, 1897, p.471 l urm. Cf. Emite Legrand. Deux vies de Jacques Basilicas.

Vita lacobi Des potae Moldavorum reguli descripta a Iohanne Sommer(directorul 5coalei Intiintate de Despot In Cotnari), Witebergae. Forgach de Gymes,Rerum Hungaricarum sui temporis corrunentariurn, 1788.

" Crusius, Turco Graecia, p. 248." Gratiani, De loanne Heraclide Despota Vallachorum principe libri tres,

pag. 7. De 5i tip6rit4 la 1759, contine o relatie contimporangt, Insà scrisgt dupiiauzite, autorul ei hind secretar al cardinalului legat papal din Polonia (Vezi Engel,Gesch. der Mo(dau. p. 197, nota y).

" Sommer, p. 2. Melanchton In o scrisoare a lui etitre Luther, din 1 Iunie1556, considerà pe Despot ca un adevArat coborttor al lui %cob Eraclides Prin-cipele de Samos 5i Paros. Vezi Emite Legrand, 1. c., p. 279.

Page 57: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

bori in linie dreaptA tocmai de la Heraclide Tleptolemos re-gele Iliriei cAntat de Omer in lijada, pentru a trece apoi, prinimpAratul Heracliu de Constantinopole i prin LazAr despotulSArbiei ITArAt de dAnsul nu se 5tie cum, tot in neamul Eracli-zilor, spre a ajunge la el si la fratele ski Dimitrie. AceastA ge-nealogie 34, care se ziceA a fi fost recunoscutA de Carol al V-lea,Ii dildeA si dreptul de a purtA titlul de Despot, care '1 aninAca al patrulea apelativ la numele s5u : lacob Basilic EraclideDespolul.

UrmAnd el tat'Alui sàu adoptiv nu numai in titlurile sale,ci i in insusirea de comandant al mercenarilor greci, el luptACu trupa lui in armatele lui Carol al V-lea contra lui Henrical II-lea regele Frantiei, trecù din prile de jos in Artois, sidistruse cu totul cetatea Thérouanne in Iunie 1552; htá apoiparte la asediul Hesdinului i in sfArsit ajunse innaintea ce-t'A[uei Renty, unde imp'Aratul fu Mint i alungat 35. Iacob He-radicle care luase parte la aceastA expeditie din Fran Va, des-crise el illSUO luptele in care el se bAtuse, In o scriere latinA carefu tradus'A i tipArità de multe ori in timpul sAn 36. In 1555Noemvrie 23, Iacob Basilic trimite din Bruxela lui Melan-chton, vestitul sprijinitor al doctrinelor lui Luther, o scrisoareIn care se tAngueste c'A nu ar fi primit de mult timp de la elnici cea mai micA vestire, de si el i-ar fi scris de douà sau de treiori ; cä se teme cA aceastA t'Acere s'A nu insemne cumva cAMelanchton, al lui fAcAtor de bine si prieten, s'A fi plAtit datorialumeascA ; Ii aratA at de multumit a fost cAnd a aflat el e totin viatA, i fericeste ziva aceea in care l'ar puteA revedeh. Seri-soarea aceasta spre a nu se pierde ca celelalte, i'o trimite prinFinzing, strAlucitul i invAtatul sfetnic al neinvinsului Cesar,comunicAndu'i totodatá si o scrisoare din partea rudeniei sale,prea mA'ritul domn al Doridei care venise acuma din Greciala impAratul, i ar dori si el sAl MCA cunostinta, auzindu'l peIacob povestind in toate zilele despre sublimele virtuti i faptebune ale lui Melancthon". In sfArsit II roagà sA salute pe preainteleptul intre urmasii lui Aclepsiade, Gaspar Peucer" §i sub-semnA aceastA interesantA scrisoare.Despota nenorocituluipustiitului Samos, care fu 'Me° vreme fericit i plin de lo-cuitori" 37.

" Reprodusa in Arh. ist., I, 1, p. 99." Vezi Histoire moderne par L. TodiCre, Paris, 1855, p. 195." De Morini quod Terouana meant atque Hedini expugnatione, deque

praelio apud Rentiacum el omnibus ad hunc usque diem vario eventu inter Caesa-rianos et Gallos gestis, brevis et vera narratto, Iacobo Basílico Marcheto DespotaSami authore Ahtwerpiae, 1555. E. Picot, dela care Imprumutam acest tithi alscrierei lui Despot, aduce sí mal multe traduce/1 franceze ale ei (Chron. d'U-reche, pag. 396).

" Crusius, Turco-Graecia, p. 356, reprodus 51 In Arh. ist., 1, 1, p. 13.

62 ISTORIA ROMANILOR

Page 58: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI 63

Scrisoarea (redactatà de autorul ei in greceste), ne aratäcá Iacob Basilic erà färà indoialà trecut la religia protestantä,frirä. de care nu am In telege pentru ce Il numeste pe Melan-chton fäcätorul de bine i prietenul srai, ale diruia virtutifapte bune le-ar povesti in toate zilele. Chiar Oral' aici credemcä Cu anevoie s'ar puteA gäsi o .existen tä mai zvânturatä cleataceea a lui Iacob Eraclide. Un grec protestant care combatecu Francezii in armatele Catolicului Carol al V-lea ! CAte cu-vinte at:Rea idei, ce par a se exclude una pe alta, intrunite cutoatele in persoana lui Despot.

In 1556 Iacob Basilic päräseste Bruxela si merge in Sa-xonia, la Wittenberg, unde fusese poftit de comitele Wolradde Mansfeld, i unde 11 intoväräseste rudenia sa, domnul Do-ridei Diasorinos. Aici ambii prieteni duceau o viatä plin'ä deindeletniciri intelectuale, cultivand literaturele latinä i gre-ceased', si purtând corespondentä cu brirbatii cei mai insemnatiai Reformei. Astfel se aflä o scrisoare a Protestantului IoachimCamerarius c`átre Iacob Diasorinos i Iacob Basilic din anul155638. In timpul petrecerei sale in 'Wittenberg, mai multipoeti îi dedicä poeme de laudä, i marchizul îi face pläcereaa'i incununa cu lauri 3°.

Dacg mai luäm in privire cA Basilic erà inzestrat cu oprivire impunnoare, de o staturà de si nu mare insä zdravänä

nervoasg ; cu pärul negru i limba deslegatä ; c'd aveà o dem-nitate innäscuth in toate miscärile sale, si cà vorbeä cu ceamai mare elegantä limbile greceascä, latiní, italianä, spaniolä

francezr 4°, pe lângä csá erà si bun matematic, atunci nu

88 Crusius, Turco-Graecta, p. 557. Hasdeu a sustinut intfun rAnds'ar afin la biblioteca din Geneva mai multe scrisori ale lui Iacob Eraclid cAtreMelanchton (Anal. Acad. rom., II Tom. III, 1, p. 21). Intr'o cAlAtorie a mea prinSvitera am cercetat toate manuscriptele de corespondentA din timpul Reforrnei,dar nu am gAsit nici o scrisoare a Despotului. Inrudirea lui Jacob Eraclide cuDiasorinos domnul Dortclei ar dovedi cA i el erA de origine RomAn din Grecia caacest din urmA, bine inteles, ambit grecizati. Diasorinos este numit domn al Doridei.florida este o regiune muntoasA din Elada, locuitA In mare parte din Vaiaht adecAde RomAni. Satele romAnesti de alce poartA astAzi numele de Vlahohoria.Alai mult IncA : numele Diasorinos, care nu are nici un Inteles In greceste, esteromAnesc i InseamnI muchea aceea de deal intoarsA cAtre soare (de-a-soarin)pe cAnd muchea despre apus se numeste de-a-chiare adecA de a-piere, de undesoarele piere, apune. Notita comunicatA de loan Caraglani. (Vezi si serierealui, Studii istorice asupra Itomtinilor din peninsula Balcanului, p. 127 si 135 asu-pra Doridei si a locuirei ei de RomAni).

Vezi in Picot, Chron. d'Ureche, p. 398, titlul a douI din acele poezii.Diasorinos scrie si un pamflet foarte violent in contra lui Mattheus Flaccus Illi-ricus, care atacase pe Melanchton si pe Grecii de care el se Incunjurà intre careell I Dtásorinos. Sathas, Documents inedits relalifs à l'histoire de la Gréce auillo yen-Age, IV, p. 9.

48 Leunclavius, Annales sultanorum otlunanidarum Francofurdi, 1596,p. 58. Vezi si o scrisoare a locoliitorului de ImpArat Ferdinand c. ep. Verantius,din 1559 Noemvrie In 22 In Mon. Hung. hist., scriptures, XIX, p. 103 : quum

Page 59: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

64 /STOMA ROVANILOR

ne vom mirà de impresia pe care enigmatica lui figura, ori-ginea lui data drept a§à de innalta §i ratacirile sale prin Eu-ropa intreaga, trebuiau sa o produca asupra contimporanilor.

Catre sfârsitul anului 1556, el pleca din Wittenberg mer-gaud prin Lubeck In Danemarca ; de aici trect in Svedia, apoi

4.enP %-ki4'71 Polonia. Electorul de Brandeburg,In Prusia §i ajunse in sfar§it in

fi daduse calduroase scrisori derecomandatie catre Nicolae Radzi-will, cancelarul Litvaniei §i palatinde Wilno4 . Acest personaj, fiindcapul partidului reformat din Po-lonia, Basilic se Imprieteni in cu-rând cu el, §i li destainui plann-rile pe care le a§ternuse Inca demult asupra domniei Moldovei.

Anume Basilic, intrand In relatiicu boierii moldoveni pribegiti lacurtea lui Sigismund al 111-lea dincauza asprimei lui Lapu§neanu,aflase despre 1mprejm area a dom-nul de atunci al Moldovei tineà incasatorie pe o princesa, ce dupavestita lui genealogie trebuià safie rudenie cu dânsul, anume pe/ Ruxandra fiica lui Petru Rare §ia Sarboaicei Elena. Probabil ca elintocmi partea genealogiei, princare stabileà inrudirea lui cu Ru-

xandra lui Lapu§neanu, dupsä ce'§i puse ochiul pe tara aces-tuia 42, Chiar dupa fantastica lui genealogie, Inca inrudirea luiIacob ea Ruxandra el-A cu putin mai Intemeiata cleat aceeaa tuturor oamenilor dupa Adam, de oare ce stirpele lor sedespartisera cu 4 generatii mai innainte, deci cu mai bine deun seco). Aventurieru/ nostru is,i cladi viitorul sail pe aceasta

Subsorieri de ale lui Despotpe Doc. din 1563

Graecam quam vernaculam habet, tum italicam et hispanicam et galleam etvalachicam linguam tam in Graecis quam in latinis eruditus". Comp. Sommer,p. 139. Ioannes Lasicius, Historia de ingressu Polonorum. Ap. Papiu, Tezaur,'IL p. 255: Rostochii (In orasul Rostok) mathemata docebat". Cf. Burghe/ea,1. c., p. 480-481. Nu fntelegem pentru ce d. Burghelea rAstoarna lucrurile punAndluptele en Despot dupA petrecerea lui In Wittenberg, cAnd datele spun dimpo-trivA. Coml. lit., p 470.

41 Graziani, p. 8." Vezi curioasa genealogie a lui Jacob Eraclide Despotul In A.rh. ist., I,

1, p. 99. Soria lui Petru Bares, SArboaica Elena, subsemnit In o scrisoare c. judeleBistrirei ; Ecaterina (al doilea al el nume) Des poth conjunx magnifiei domini PetriWayvode moldaviensis". Hurm., Doc., XV, 1, p. 393 (15 Sept. 1540). 5i Elenaerh din familia Despot

Page 60: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

18TORLA MOLDOVKI 65

a tat de subreda' temelie. i cu toate acestea visul ski se in-cleplini. .5i ce lucru oare ar fi fost peste putinta In aceletimpuri ?

lacob Eraclide cerit in curand voie de la Alexandru savina la curtea lui, unde fu primit foarte bine de domnu/ roman,si mai ales de sotia lui, ca care el se pretindeà inrudit. El sepuse Indata pe studiat tara, i incepn a invätà limba roma-neasca, intrand in legaturi Cu mai multi boieri, aratând o maremilostivire ca soarta poporului de jos, si (land a intelegear putea-o indrepta ; ca el ar sti sa scape Moldova de sub stä-panirea turceasca, si ate alte vorbe de acestea, menitedeschide drumul spre inima poporului 0. Alexandru simtindde uneltirile oaspelui säu, prin o scrisoare din Maiu 1560 catrevizirul Rustan pap, se plânse de Despot care s'ar laudàare multi In Moldova care fi vor da ajutor i ca va fi usor dea alunga pe acel nemernic si a ma face domn in acea Ora undema voi pune eu la cale cu Turcul ce! mare". Lapusneanu gasiIn curand mijlocul de a se mântui de el : otrava. Basilic insafu instiintat la timp de catre persoanele ale caror inima o cas-tigase, i el se Mai intr'o zi nevazut, dupa mai putin de un ande petrecere la curtea moldoveneasca In 1560 44. El trecii inTransilvania la Brasov, unde tipareste vestita lui genealogieprin care se sprijineà drepturile lui la tronul Moldoveiunde Sasii prietenii c,asei de Austria, primira cu placere pe unfost ostean al lui Carol al V-lea. Alexandru 11 urmareste, si'lcere de la loan Sigismund, caruia cum am vazut fi ajutase larecastigarea tronului. Despot fuge atunci la un nobil ungur,Albert Laski, personaj foarte ambitios i intreprinzator, pecare 'I ademeneste a'i sta In ajutor spre a dobandi domnia Mol-dovei. Laski Ii recomanda ca oameni de spada care ar puteà

ajute In intreprinderea lui, pe un Ungur, Anton. Szekelyisi pe un Francez din Burgonia, Roussel", i spre a procuralui Despot banii trebuitori, isi pune moiile amanet, pentrusuma de 10.000 de galbeni, cu care imprumuta pe aventurier,crezand ea va face o minunata afacere, indata ce el va devenidomnul Moldovei. Lumea contimporana lug insrt drept nebuniiIntreprinderea unor oameni privati, de a rasturna o domnie.Astfel Hubert Languet, serie lui Mordeisen, consilierul elec-torulti Saxoniei, in 5 Noemvrie 1560 ca acel nebunatec marchizlacob, Despotul Samosului, a adunat din Poloni si Unguri catevamii de calareti, si a fnduplicat si pe bietul Albert Laski, a'l fn-

43 Sommer, p. 9. Graziani, p. 12." Graziani, p. 13. Sommer, p. 9-10." In un hrisov din 1563 Desopt Vot15 se (15 de nepot al bitrimului Stefan

Voevod. GhibAneseu, lspisoace Zapise, 1, 1, p. 116. Repetat5 ariitarea iIa p. 116." Sommer, p. 11.

A, P. Xenopol. Istoila Ronalnilor. Vol. V.

Page 61: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

66 'STOMA ROMINLLOR

tovaräsi In prostie". Despot izbuteste procura i vro 9 tu-nuri 47.In tot decursul undid 1560, Despot care se adapostiseIn Transilvania, starueste la Imparatul Ferdinand pentru aobtinea ajutor spre rasturnarea voevodului moldovan, pone-grindu'l In toate modurile, anume cà ar fi un tiran crud pentruapararea caruia nimeni nu s'ar sculà In Moldova ; ca ar aveade gand a trece Moldova in stapanirea turceasca spre a'lpe el Despot de dreapta sa mostenire i cate altele de acelasife! 42. Despot se indatoreste a da lui Francisc Zay 15.000 defiorini aun, daca va izbuti sa determine pe Imparatul a'l ajutàsa dobandiasca tronul Moldovei 49.

Alexandru Lapusneanu vazandu-se amenintat, pune intalIn urmarire pe boierii compromisi, din care cei mai multi scapapeste granita, i merg sà sporiasca puterile lui Despot. AlexandruInsà starueste si la Poloni, carora erà credincios vasal, ca sanu invoiasca lui Despot trecerea prin Statul lor catre Moldova,

Regele da inteadevar ordin palatinului Rusiei Rosii, Di-mitrie Wisnowiecki, a Imprastià bandele aventurierului", Matacesta e nevoit srt fuga iaräsi la Brasov, unde 'Irma amenintatde a fi prins de loan Sigismund, scapä In Germania, la regeleFerdinand. Oamenii adunati de Despot se imp rastie sau ieauslujba' la loan Sigismund 51.

Domnul Moldovei multameste Polonilor pentru ajutoruldat, fäcându-le o nouà Inchinare In 1561 52, si totodata 'Men-nostiinteaza pe Turci, ca Ferdinand ar vrea sa pima DomnIn Moldova pe un coboritor al despotilor Serbiei".

Jacob Eraclide insa nu se dà ramas ; el castiga In favoarealui pe regele Ferdinand care era dusmanul lui Lapusneanu,de la restituirea Isabelei In scaun. Regele nu vrea insa ajutepe fata, i pastreaza expeditiei organizate de el tot un caracterprivat. Totusi da voie sa adune din imparatia lui oameni ar-mati i Ii dk si o suma de 8000 de fiorini ". Armata intrunitasub comanda lui Despot era vrednica de acel ce o conducei,compusà fiind toata din aventurieri si oameni fat% capataiu,adunati din lumea intreaga ; mai intaiu Laski, cu ajutorul ca-

47 Arh. ist., I, 2, p. 29. Forgach ap. Engel, Gesch. der Moldm, p. 196." Mai multe acte din 1560 In Hurm., Doc., II, 1, p. 368; mai ales, 373.45 1560. Ibidem, 11, 5, p. 473." Sommer, p. 12.

Languet cutre Mordeisen, 15 Fevruarie 1561, Arh. ist., I, 2, p. 30. LaaceastA loviturA se rapoartA documentul lui Alexandru din 1560 prin care dii-ruqte minfistirei RA5ca satul Popegii care a fost a Lupului biv Paharnie nepotTAutului i l'a pierdut la vremea vic/eniei sale, and s'a ridicat asupra capuluidomniel mele i cu alte viclend, and au pierit pentru vinovAtiile sale". IorgaStudii f i documente, VI, p. 56.

" Inventarium, p. 143." Extract venetian din 13 Iulie 1560, In Revista lui Tocilescu, III, p. 175." Ureche, Letopisete, I, p. 178.

Page 62: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

T8TORIA idOLDOVEI 67

ruja el organizase prima lui intreprindere, si care aveà de scapataverea lui intreaga din izbanda lui Despot ; apoi acei doi capi-tani care incercasera prima lovitura : Szekelyi i Roussel ; semai adausese Francezul Vileille i unul Petra Soldicki care a-clucea cu el 100 de Silezieni. Ca A ascundä si mai bine filtre-prinderea. Despot raspandeste vestea ea ar fi murit, facan-du-i-se si o ceremonie de ingropare. In acelas timp bandelelui trec Carpatii, si el se asteptà ca nemultumitii cu domnialui Alexandru A mai sporiasca inca rândurile sale. Mai multiboieri scrisesera imparatului Ferdinand, invinuind pe AlexandruLapusneanu de cele mai grozave cruzimi : cum unora le seo-teaochii, pe altii Ii spanzura, altora le täla capul, pe altii iaräsfi intapà, asa ca se tem sa nu fie cu totii starpiti. Se roaga decide Ferdinand sä ajute lui Despot, Domnul insulei Samosal Doridei sà le devina domn intru cat Jucrul e cu consimtimântultuturor" 55 Szekelyi i ca Laski se aruncä pe avan-garda luiLapusneanu, pusa sub comanda lui Motoc, si o rasipesc. Tre-buiau sà atace Reuma greul ostirei care stateà adapostita dupäSiretiu, si care de si micsurata prin refuzul militiilor, de aincalecà in oaste" 56, totusi puteà prea bine sa tina piept oardeide vântura-tara a lui Despot. Acesta trebuià cu once pret Aloviasca pe Lapusneanu innainte de a sosi ajutorul, dupa caredomnul trimisese la Munteni. Era insä aproape peste putintaa trece Siretiul, sub focal artileriei moldovene. Szekelyi atuncicherna pe Motoc la o intrevorbire, in care se spune c l'ar ficorupt i adus a tracia in lupta pe Läpusneanu. Acesta e batutla Verbia in 10 Noemvrie 1561, i fuge in spre josul tarei.157,

2. DE LA IACOB ERACLIDE DESPOTUL LA. IO.ANCEL CUMPLIT

Iaeob Eraelide Despotul, 1561-1363. Devenit stapanulMoldovei prin fuga lui Lapusneanu, aventurierul grec se in-drepta indata spre Suceava, punând mana pe cetatuie si pe toatebogatiile lui Alexandru. El umplù ca aur pe soldati, linisti peboieri prin cuvinte blande, si le fagaclui s'a le faca mai mult

" Anuales rerum polonicarum In N. Iorga, Ade i Frag., I, p. 111, .ad a.1561 : Albertus Laski Iacobum Heraclidem contra Alexandrum Valahiae (adecAMoldova) palatinum armata manu connivente Ferdinando deduxit". Comp. Hurm.Doc., II, 5, p. 476. Rousel fu trimis In solie la Ferdinand. Instructiile lui sunt serseIn frantuzeste. Hurm., Doc., II, 1, p. 403.

Boerii c. Ferdinand. 1560, Hurm., Doc., IV, 1, p. 385." Forgach ap. Engel, Gesch. der Moldau, p. 202. Ureche aratA si el a

zic unii cA si acolo stt fi fost rAzboiu ca hiclesug". El rAspinge aceastA pArerepunAnd cauza izbAnzei In aceea câ pu/Mi luptau ca mulli, si cei negata cu cei

Letopisde, 1, p. 178.

Page 63: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

68 I8TORIAL ROMANILOR

bine decAt ei înii ar fi poftit. In proclamatia lui din Suceava,el spune, pe lAngA multe altele, c'A s'a asezat in tara strAmo-silor sAi, de unde cu ajutorul vostru i cu acel al neinvinsuluiimpArat Ferdinand, domnul lui prea indurAtor, nAdAjduesteca in scurt timp sä dobAndiascA pArnAnturile Moldovei lui cele stApAnesc pAgAnii, adicA fluviul Dungrea, si nu numai acele,ci ine6 si Tara MunteneascA i toatä Grecia, si sA scoatA Mol-dova din jugul Turcilor, ceea ce ar fi prea- firesc a fi de doritde cAtre un neam de oameni valorosi i rAzboinici care se tragedin puternicii Romani care au fAcut sA tremure cAndva lumeainnaintea lor" 58.

InsuflAnd la toll sperantA, tara de sus i se inchinà toa tA.Fiind cà Alexandru tot se tineA prin pArtile de jos, DespotpleacA in contra lui, intAi spre Iai, apoi spre I Iuì. LApusneanuse coboarA pAnA la Chilia ; dar neputAndu-se mentineh niciaici, trece in Turcia si se duce la Constantinopole.

Turcii vAzAnd pe Alexandru tnnaintea lor, alungat dindomnie, unde slujise atAt de bine interesele lor, istiind maiales cA Despot fusese sprijinit in intreprinderea lui de regeleFerdinand, erau dispusi a da afar% pe uzurpator, si mai binedecAt a mai pune alt principe, pentru sustinerea cAruia sA fienevoiti a trimite ostiri, a preface Moldova in pasalAc69.

Iscusitul Grec stiti insA de indatA a indepArtà furtunace ameninth sA se spargA asupra eapului sAu. El trimite o scri-soare sultanului, putin timp dupg intrarea lui in Suceava, princare Ii aratä in eeea ce el fAcuse, nu fusese dusman aI sul-tanului, nici avusese scopul a'l lovi intru nimic, ci numai pentrua alungà pe tiranul Alexandru care pusese fArg drept stApAnirepe tara lui, Moldova ; i apoi cà nici, nu venise el din proprialui autoritafe, ci 'chemat de oamenii tArei, care nu mai puteausuferi marele tiranü, stoarceri i apAsäri ale zisului Alexandru ;cA ar fi gata nu nurnai a plAti acelasi tribut pe care '1 plAtiaLäpusneanu, dar cA ar vroi chiar sA'l máriascA". Despot atin-sese, prin aceastA propunere, pe care o pAstrase cu mestesugpentru sfArsitul misivei, coarda simtitoare a sultanului. DeindatA, cum spune ambasadorul francez, toatA pregAtirea fA-cutA de Turci contra lui Despot, se risipi In fum", i sultanulse grAbi a primi propunerile aventurierului, fixAnd el insusiurcarea tributului de la 30.000 la 50.000 de scuzi 60. In urmaacestei schimbAri In cugetul Padisahului, Läpusneanu fu sur-

" Hurm., Doc., II, 1, p. 416: con vol valenti homeni et genti bellicosadIscessi dall valorosi Romani quail hanno fatto tremer 11 mondo".

68 Pétrémol, ambasadorul Frantiei la Constantinopole cAtre Boislaillé,ambasadorul Frantiei din Venetia, 8 Decem. 1561. Hurm., Doc.,I, Supl. 1, p. 14.

" Pétrémol care Boistaillé, 15 Ian 1562, ibidem, p. 15. Comp. un extractvenetian din 15 Ian. 1562, Revista lui Tocilescu, III, p. 176 5i un rap'. al lui Belsiusc. Nlaximilian, 8 Aprilie 1562. Hurm., Doc., II, 1, p. 905.

Page 64: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI 69

gunit peste mare, cum aratA fiul sàu Bogdan in un doc. din1570 61 Fria indoia16 agentii lui Despot, dal% de sporireatributului pe care veniau s'o ofere cu anta amide, nu se vorfi prezentat cu mânile goale innaintea sultanului si a marilordregAtori. S'ar Oreà ins6 cà insusi ambasadorul Frantiei, carecritid pe Turci pentru obiceiul lor de a nu incuviinta nici o-cerere acelor ce o fäceau pan'a" ce nu aduceau vre un dar 62, fu-sese tämAiat de domnul cel nou, de oarece Il vedem la inceputfoarte rece fatá cu cererea lui Despot de a dobAndi protectiaFrantiei curând ins6 dui:4 aceea 11 affan raporttind regelui

d Despot, prin rarile sale virtuti, merità de a fi favo-*rizat de fie cine, i ea" hind pasnic stApAn al Moldovei, el poatefi privit ca mare si puternic doma in aceste pgrti" ".

Dupà ce se asigueä din partea sultanului i dstigA pro-tectia nmbasadorului Frantiei, Despot notifid tuturor regilorEuropei suirea lui In scaunul Moldovei. In exemplarul ce s'aregAsit adresat regelui Boemiei, Maximilian al II-lea, el spune :Cu ajutorul lui Dumnezeu si a prea puternicului impkat alRomanilor am ocupat Statul Moldovei, si am respins pe acelAlexandni care a fugit peste Dunk-e. Acuma am trinais solicAtre Impkatul turcesc ; destule i-am promis i i-am arAtatcredintA, i hnpArtind daruri la supusii lui care se .aflà locuind'pe lang6 margini, cu totii imi vroiesc binele i mA vor ajutàpe langg acel imp5rat", Mai adaug6 el un lucru insemnat anume,cà ar aveA Intelegere tainid cu boierii Statului muntean, cares'a legat dtre mine a trddà In mânile mele pe Petru (Schiopul)domnul Munteniei impreunA cu muma lui (Kiajna) si mi-aufggkluit domnia, numai dad va vroi Maiestatea Voastd

regelui loan (Sigismund al Transilvaniei) sä" inA ajute cuarmatA". El sfarseste spunând cà ar aveà de gând a da Mol-dova fratelui s'au Dimitrie, iar el s5. iee Valahia" ".

Pentru a multAmi boierilor ce'i ajutaserä la dobAndireadomniei, el ridid pe Motoc la rangul de vornic, ceea ce-reste si mai mult incá bAnuiala d acest boier ar fi trklat peLApusneanu in bätglia de la Verbia ; pe Stroici Il face logoral,pe Barnowski batman, i ca secretar se slujeste de un francez,Georges de Revelles, care slujise mai inainte si sub Alexandru

" GhibAnescu, Ispisoace vi Zapise, I, 1, p. 134 : Petra Aibota Logofit-ce a slujit inai tnnainte repaosatului pArintelui domniei mele Alexandra VodAin surgun pesie mare, cu dreptate i credintA".

Pétrémol cram Boistaillé, 1563, Ibidem, p. 17.Pétrémol cAtre Boistaillé, 15 Ian, 1562 Ibidern, p. 15.

Pétrémol &Are Boistaillé, 15 Aprilie 1562, Ibidem, p. 17." Doc. din Arhivele Vienei reprodus de E. Picot, Chron. d'Ureche

p. 112- 413.

Page 65: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

70 isTOR1A ROMANILOR

Ldpusneanu 66. Pe Laski cdutd ademeniascd prin decla-ratia pe care i'o trimise &Al recunoaste de urmas al On in dom-nia Moldovei 67.

Turcii insd impuseserd lui Despot, pe langà urcarea tri-butului, pe care el singur o oferise, i altd conditie, care nu preatrebuià sd convind aventurierului.. Ii ceruse anume prin ciausulcare îi dusese investitura ca sä sloboadd pe toti mercenariistrdini, spre a nu ingreuià tara, mai ales cd Despot pretinsesecd ea il chemase la ocarmuirea ei. Ii invoiau sd pdstreze numaipentru garda lui personald 300 de cavaleri si tot atatia pedes-trasi Unguri 68. In curand Despot trebuià sd. se ediascd de omäsurd cdreia se supusese poate cu prea mare grAbire, dar decare el ascultase cu atat mai usor, cu cfit nu aveà nici bani cuce pldti mercenarii, si nu vroia sd pund chiar de la inceput ddrimari pe popor, pentru a nu'si instrdinA simpatiile lui.

In curand pozitia lui Despot se ingreuie din cloud pricini :daraverile cu Laski, care Il pun in dusindnie cu fostul sdu

nemultämirea tàrei cu domnia lui.Datoria lui Despot cdtre nobilul ungur se urcase cu pro-

centele la vreo 20.000 de galbeni 69, pe care Despot nu fuseseIn stare sd pldtiascd, din cauza cheltuelilor celor mari fäcutecu cdpdtarea domniei. Pentru a asigurà insd pe Laski,duse ca amanet cetatea Hotinului. Dupd ce Despot nu se puteàpldti de creditorul säu, in loc de a'l imblOnzi, Il mai supArd canesocotintd incd prin o mä'surd, luatd chip in interesul tdrei,dar care nu avù alt efect decfit a se intoarce impotriva lui in-susi. El hotärdste anume a pedepsi fArà erutare pe toti cei cei-ar prinde cu vre o nelegiuire, färd deosebire de ar fi nobili,sau oameni de rând, incepand astfel a inaugurà prin aparentaneptirtinirei ocarmuirea tàrei Moldovei. Pentru a ardtà cu cadasprime Intelegeh sä se execute acest ordin, el puse in urmdrirepe insusi medicul lui Laski, pentru o crimd ce se bdnuià cd arfi fost comis'o, pedepsi cu moartea, cu toatd interventia

rugämintile fostului säu binefdator. Vroia sd se arate ne-impdcat cu prietenii, spre a putea fi cu a-Ma mai neinduplecatfa-0 cu dusmanii. Laski, vdzAndu-se respins, se hotdriräzbune, cerand banii i urcand pretentiile sale pfind la 80.006de galbeni. Pe de altd parte incepù a'l 'Ali la Constantinopole;lucru in care izbuti cu atata mai usor, cu cdt in acelasi timpDespot, cerând de la loan Sigismund innapoi ceatile vechi

" Sommer, p. 16 si 142. Istvanfi, p. 404. CA boierii moldoveni chemaserApe Despot, se vede din scrisoarea lui Sigisrnund August c. Stefan Tomsa, 13 Oct.1563, Hurm., Doc., I, supl. 2, p. 230: Despot n'aurait jamais eu la tentationde venir en Moldavie si vous ne l'y aviez pas appélé vous-mtimes".

" Din 15 Ian. 1563. Hurm., Doc., I, supl. 2, p. 223.S.mmer, p. 18-19.

" Graziani, p. 36.

Page 66: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MORI& 1dOLDOVEI 71

ale Moldovei, Cieeul si Cetatea de Ban', Sigismund se supärasesi el, unindu-se cu Laski pentru a acuzà. pe Despot la Soliman,ca ar urnià innainte vechea lui intelegere cu Ferdinand ; arumplea Moldova cu mercenari Nemti si Unguri si cate allelede aceeasi naturä'. Despot, de si nu tagaduià datoria, pretindeainsa ca Laski l'ar fi tradat, si ca trädator ar fi pierdut dreptulde a fi platit. Laski infuriat se hotaraste a scoate pe Despotdin scaunul Moldovei, in care pretindeà cà el il pusese, si seintelege pentru aceasta cu capul Cazacilor, Dimitrie Visnoviekicare combatuse si el alaturea cu Despot la intrarea lui in Mol-dova. Cazacul primeste, si ambii incep a face pregatirile derazboiu.

Tocmai in momentul and un pericol exterior se abateäasupra lui Despot, ocarmuirea acestuia nemultä'mise tara dinmai multe parti. Despot era protestant si ca atare trebuià sa'treaca, in oehii poporului si a boierilor, ca eretic. De si In apa-renta el recunosteä l'eligia ortodoxä', asistAnd la slujbele bise-ricesti, fare altele la sfintirea apei In ziva de Boboteaza ".si intretinea relatii foarte politicoase cu patriarhul de Constan.:tinopole 71, el totusi ramasese protestant, nu numai in jalmalui, dar chiar in purtare, batandu'si joc de preotii, calugariisi ceremoniile bisericei ortodoxe, chin In convorbirile salecu boierii, si savarsind in curtea sa liturghia dupa ritul pro-testant 72.

Protestantii, cunoscand plecarea lui Despot pentru dânsii,se grabesc a intinde in Moldova o propaganda a credintei lor.Ei cauta intai a lati Reforma intre Catolicii din Moldova, cecace se incercaserä de mai innainte, dar care acum le izbutestemai bine, fiind sprijiniti de domn. Arhiepiscopul din Lemberg,Solikovski, raporteaza cardinalului Montralto ca Despot a-lungand pe preotii catolici din Moldova, introduce luteranii" ".

Baronul de Ungnad care se statornicise la Urach In Wur-temberg si imbratisase Protestantismul, statea in relatii cureformatorul Primus Tuber si pusese sa tipariasca mai multecarti de religie protestanta in bimba croata si. slavona pentrua raspandi aceasta credinta In poporul salt. Ungnad trimitepe un om al sau, Wolfgang Schreiber, In Moldova, la Despot,pe care'l stidt ea' impartaseste credinta luterana spre a'í aratàtraducerile si tipariturile sale si a'l Indemnä sa'i trimitä nisteoameni invatati din Moldova care ar cunoaste limbele si ar

7' Lucru pentru care 11 mustra Sommer in una din elegiile lui, p. 86.7' Scrisoarea lui Despot cAtre Zygomalas ritorul bisericei patriarchale

In Crash's, Turco-Graecia, p. 247.?' Graziani, p. 29-31.7' Reprodus de I. Burghele (mai sus, p. 61, nota 29), insit cu o gresitA

indicatie a izvorului, Hurrn., Doc., III, No. 105, unde raportul nu se af14.

Page 67: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

72 18TORTA TIOMANTLOR

puta traduce artile sfinte in romäneste ; Rau clack preferksk'i trimitk lui Despot in Moldova, in tipografie procuratk dinPesta 74.

Schreiber se oprise in Transilvania cea dusmank lui Despot.CAnd yen! in Moldova el îi dAchl aerul de sol al impkratului,vorbind lui Despot, la audientà in care fu primit de politetk,de nevoia de a se insura cu o princesk germank, lucru ce nuputeä plkceä. lui Despot, acuma and fiind in scaunul Moldoveitrebuiä sk nu supere pe Turci. Despot pune deci pe Schreibersk'i dee in scris propunerile lui i apoi, pentru a'si face o fatkcu atät mai bunk la Turci, Il trimise cu acea scrisoare la Con-stantinopole, unde Schreiber fu retinut doi ani in Inchisoare 75.Fericit fu Schreiber a sapà numai cu inchisoarea aci me-moriul lui pe care Despot Il comunicase Portii contineä ur-mktoarele : 1) sá fie credincios Impgratului roman ; 2) sk seinsoare cu o principesk pereche cu el, de neam regesc asuprackrei chestii Schreiber cereä sk i se incuviinteze o audientásecretk in care probabil voià sk destkinuiasck numele princi-pesei si 3) îi propuse o aliantk cu principii crestini contra Turcilor.

Tot pe atunci insk pe and Despot ckutà prin Artfireanenorocitului Schreiber sk capete increderea Turcilor, el pri-mià altk ambasadk de la irnpkratul, ceca ce'l aratà ca fiindIn cele mai bune legkturi cu dänsul.

Despot urmä si el jocul cel dublu, nedespkrtit de poli-tica romkneasck a acelor timpuri, si care trebue sk o recunoas-tem ne a sapat de multe ori existenta. Se vede deci ch, de siDespot el-A un infocat protestant, el tina mai mult la tronuldeat la religia lui, i ck pentru a'si face fatk la sultanul casupus credincios, el nu stAta la gänduri de a jsártfi pe un core-ligionar, de altminteri nevinovat, si pe care nu avuse nici mkcarnevoia de a'l denuntä.

Despot care îi pusese in gänd sà reformeze i moravuriletkrei, vroià sà schimbe oränduielile ce le aflase privitoare ladespkrtenie. Acest obiceiu, tolerat in totdeauna de bisericaortodox6, ajunsese un adevkrat scandal. CAsktoriile se desfk-

" Scrisoarea lui Schreiber din 1562. Hurm., Doc., II, 1, p. 445: Despotsoll allain gelerte Personen zu lingnad schickhen, die khunten die Sprachen indas Walachisch transferiern". Emile Picot, Chronique d'Ureche, p. 423. PAn5la editia I-a a Istoriei RomAnilor din Dacia traian5, eri curentii credinta ca Schrei-ber vAnduse cartea protestantA t1p5rit5 In limbo romdnd, lucru despre care niciurm5 nu se af15 In documente.

" Aceasta a fost cauza tnchiderei lui Schreiber din partea lui Despot snu cum spune Crusius, Turco-Graecia, p. 492: captus fuerat... qoud pios librosa. d. Primo in schlavonicam linguam comersos qui hie (in Wittenberg) excude-bantnr... in illis locis (Moldova) distrahere voluisset". Asupra acestei chestii vezimai multe acte In Hurm., Doc., II, 1, p. 445-454. Schreiber nu t5g5dueste cl (15-duse aceste sfaturi ; se apAril IrisA spunAnd cA le driduse dup5 cererea boerilor luiDespot Vod.5. Amb. din Const. c. Ferdinand. 17 Fevr. 1563. Ibidem, p. 462 si 468.

Page 68: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

MORI& MOLDOVEI 73

ceau de biserica pentru motivele cele mai ware care deve-niau grele in ochii preotilor, numai prin banii de care eran in-soti te. Nemtii i Ungurii a§ezati in Moldova, luandu-se dup6oamenii de tara, se dAduserA i ei la aceste abuzuri. Despotaduse din Polonia pe un preot de ritul socinian, loan Lusinski,Il ridicA la rangul de episcop, insArcina" cu judecata proce-selor de cAsAtorie ce existau intre strAinii a§ezati in Moldova ;iar pe pAmanteni Ii luA in seama lui pentru a'i pedepsi, dacAar contraveni opririlor oranduite. Sommer ne spune ea' el erafoarte aspru in aceast5 privintA, i cA puse s'A taie capul deo-data la §ase in§i, care fiind despArtiti in contra oranduirilorsale, se insuraserA a doua oarA, invinovAtându'i de bigamie 78.Lusinski ca socinian erà insurat, i episcopul cel cu muieri"cu in Il numete cronicarul, scandaliza tot atat pe Moldoveni,pe cat 'Ii nemultAmià oprirea despArteniilor, abuz practicatde atata timp §i care devenise obiceiul pgmantului. Asuprachipului cum se desfaceau pe atunci cAsAtoriile, avem un cu-rioz document ceva posterior, din 1650, in care se raporteazAca o femeie Maria Mateiasca din StejArenii Moldovei scriebatului ei Mateiu ce §edea in Tara UngureascA, dandul §tire,,ca este beteaga i de casA nu e a tinere ; iar de'i va trebui fe-rneie lea o alta ; cA de (Musa sä fie iertat precum §i el sào ierte la randul lui ca. ea a bolnAvit". Deci deacum innainte,sfar§e.5te aceastA scrisoare interesantA, nici bArbat nu'mi maitrebue§te panà la moartea mea. lar tu de nu te vei putea tineitfnsuti ei un sot §i lAcue§te sAnAtos in veci; iar eu mA voiutineà aici in Moldova langA oamenii mei, panA cand voiu(existà), i vAd cä nu voiu custa mult, cat va vrea Dumnezeu.De aceea iti scriu i sA hii sAn'Atos, amin 177.

CA asà se indatinasersä hicrurile, se vede de pe obiceiulidentic din Transilvania cAci aci indatA ce un bArbat i§i des-pretuia femeia sau sotia bArbatul i voiau sA se desfacA, se du-ceau la oficialul locului i and 6 fiorini erau indatA slobozitide legAtura cAsAtoriei 78

AlAturea cu reformarea moravurilor, Ddspot, principe in-vatat §i care pretua luminile, se Ouch a innAltà cugetul popo-rului, a rAspandi i binefacerile instructiei. El infiintA o §coalAIn satul Coman, unde se afla o puternicA colonie de Sa§i pro-testanti, pe lang'A alti multe feluri de oameni ca Armeni, Evrei,Sarbi i Valahi 79, pe care §coalA o puse sub directia lui loanSommer care a scris biografia domnului sAu. El vroi sA maiaducA ca profesori in ea pe prietenul sAu Gaspar Peucer, ginerele

" Sommer, p. 26." N. lorga, Doc. Bisfrilei, I, p. 86." Cf. §i Hurm., Doc., XV, 1, p. 654." Raport c. Maximilian, 8 Aprilie 1362. Hurrn.. Doc., I, 1, p. 404.

Page 69: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

17 4 ISTORIA ROMAXILOR

lui Melanchton, pe care'l cunoscuse Inca de pe timpul petrecereisale in Tärile de Jos *i in Germania 88, precum *i pe un mate-matic din Cracovia Ioachim Rheticus, carora le trimise i banide calatorie ; dar ambii refuzara de a veni. La aceasta *coalätrebuia s'A fie adaosa *i o biblioteca. De i coala fusese infiin-tata in o comuna protestanta, *i deci avea aparenta de a fi fostmenita numai pentru locuitorii straini, totu*i *tim ca Despottrimitea in acea *coala copii din toate partile tärei, tinandulaici pe socoteala lui, Meat fara indoiala ea aceasta *coalä era*i ea un mijloc ascuns de propaganda luterana. Despot îi pu-sese in gAnd sa intoarca pe Moldoveni la religia protestanta,insa pe calea inceatä a convingerei *i nu pe acea brutala a im-punerei violente. Bine inteles cá boierimea i mai ales poporulprivia i aceasta incercare a lui Despot tot din punctul de ve-dere al ereziei i ca un a*ezamant pierzator de suflete 81.

Toate aceste lovituri, date religiei ortodoxe i a*eza-mintelor patronate de ea, îi gasira culmea, cand Despot, avandnevoie de bani, puse sa topiasca un policandru *i mai multeodoare de prin biserici, pentru procurà metalul trebuincios 82Astfel Despot voind sá crute poporul bane*te, II lovia in sim-timAntele sale cele mai scumpe, schimb care de sigur nu'i puteafolosi, Cu atata mai mult cà la sfar*it el fu -totu*i silit a recurgela impozite, anume atunci cand se vaza amenintat de atacullui Laski *i Wisnovieki. El ordona sa se iee eke un galbande casa. Daca pana acum Despot prin masurile sale i*i instrai-nase mai mult boierimea, prin aceasta dare el a tinse interesulpoporului de jos. Táranii se rasculara in contra lui, i erau salucida, lucru de care scapä ca prin minune. Hatmanul Barnovski*i un episcop, invinuiti de popor cii ei ar fi sfatuit pe Despotla acea masura 83, ajung in cel mai marepericol, cad poporul

" Mai sus, p. 62." latá importantul loc din Sommer privitor la scoala din Cotnari,

p. 29-30: Ncc Bibliotechae construendae cogitationem abiecerat quod prInci-pibus viris eam rein plurimuin ornamenti et dignitatis adfcrre haberet persua-sissimum. Scholam item in oppido Collanar quod Ierme a Saxonibus el Hungarishabitatur, erigere coeperat, collectis passim ex provincia pueris, quos docere, ali,vestiri ex suo curabat aerario, constiluto salts liberati magistris, pro ea discentiumpaucitate, stipendio, quo lempore et nos ad docendum illuc misse sumos-, sex mensibusprioribus aulam inter scribas secuti". Comp. 5i Graziani, p. 30: Commovit verovehementer quod Despot Lismaninum nescio quem doctrinae a Ioanne Calvinoinventae magistrum et alios eiusdem sectae homines in dicendo exarcitatos aPolonia acciverat. per quos his de rebus populos erudietur". Vezi 5i Istvanfi,pag. 427.

52 Ureche, Letopisele, I, p. 179. Istvanfi, p. 105. Monezile biltute de Despotprin un nearnt numit 5i el tot Wolfgang, poarta kgenda : Heraclides Despota,pater patriae, vindex et defensor libertatis patriae" san lohannes waiwoda,patronus Moldaviae". D. Sturza, Uebersicht der Miinzen und Medaillen des Far-stenthumes Romtinien, Wien, 1874, p. 32-39.

" Sommer, p. 35-37.

Page 70: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

18T0RIA MOLDOVEI 75

le cereh capetele, i numai cu Imare greutate puta fi astam-pärat, ceea ce de sigur insträinr-si pe acesti boieri de Despot,pentru slujba cAruia îi pusese in cumpänä vietile lor.

Astfel se atätà din toate pärtile focul sub picioarele tro-nului lui Despot, care trebuià s'A izbucniascä i sä-1 cuprindàin flacArile sale. *i pe cand el era dusmänit din läuntru si dinafarä, mai pierdea ina i simpatiile vecinilor, Mi% a puteapästrà mAcar pe acele ale Turcilor. Regele Ferdinand care'l

Monezi cu Iacob Despotul

ajutase pe sub mänä la intronarea lui, se vedeà acuma päräsitde el care trecuse in partea Turcilor, dupä cum o dovedise preabine cele petrecute cu Schreiber. Pe de alfa' parte el se puseseräu i cu loan Sigismund, din cauza reclamärei Ciceului si aCetätei de Baltà si din pricina unui amestec al säu nu e vorbä,impäciuitor in o räscoalä a Secuilor contra lui loan Sigis-mund 84. Cu Polonii nu staluse bine nici odatà, de oarece elrästurnase pe credinciosul lor, Alexandru Läpusneanu, i acumachiar era amenintat de unul din supusii lor, Cazacul Wisno-

AmAruntinii asupra ei in monografía d-lui Burghelea citate mai sus,p. 91, nota 29.

Page 71: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

76 ISTORIA ROMANILOR

vieki. Turcii incá nu puteau aveà mare incredere in Despot,ca unul ce pe domnia lui apásh pácatul originar al sprijinuluigerman ; apoi el erà sApat necontenit la Poartá prin loan Si-gismund prietenul i indatoritul lui Lápusneanu, precum side domnnl detronat el insusi care nu va fi stat in Constanti-nopole Cu bratele incrucisate. In 12 Martie loan Sigismundserie sultanului, rugandu'l s6 restitue pe LApusneanu in scau-nul din care fusese scos prin violentá de acel Despot care'l stá-paneste in dispretul intereselor otomane" 88, i sultanul incepechiar a face pregátiri pentru a da urmare rugámintii princi-pelui transilvan 88

Despot big, minte usoarà i caracter nepásátdr, nu vedeànimic, i cu toate acestea, cumplitá erh furtuna ce se apropiàde capul lui. Pe cand ori c:are altul s'ar fi ingrijit ghsl mij-loacele de scApare, el urmárià tocniai pe atunci un plan de a-sAtorie cu o nobilá polong, Christina fiica lui Martin Zborovski,castelanul Cracoviei. Pe lang6 amenintarea ce'i venià din par-tea lui, Laski, el trebuise sá cunoasck de pe mai multe semnecat de mult se instráinase tara de el.'"Am vázut cá poporul se'rásculase provocat de darea de un galbán pe casà. Mergandel inle.o.zi spre Galati, vroi cerce armata ce'l intovárásià,si puse s?t se sune alarma. Numai mercenarii Unguri se prea-tied de luptg, iar trupele moldovene fugirá in o IA:lure. In sfarsitepiscopul Lusinski perise otrávit de boieri 87.

Despot aveh pe langá el un soiu de caraghioz, un husarungur numit Telegecsi. Intr'o zi and el sta la masá cu Bar-novski, Strad, Motoc i doi episcopi, nebunul scoase sabiasi se fácii cá se rásteste asupra comesenilor lui Despot 88. Bo-ierii se prefácurá a rade de aceastá glumk dar pátrunserá in-telesul ei, si, raportana-fapta nebunulul la scopul stApanului,se gräbirá a ápuch innainte, pentru mantui vietile lora-.menintatk. Cu toate acestea, fa-0 cu nepásareq. lui Despot,nu credem c'á el sä" fi avut de gaud a se desface de acei cu aju-torul cárora dobandise tronul, i cá nebunul arátandu'i pe eica dusmani ascunsi, pátrunsese mai bine in inimile lor deckdomnul mai nebun cáruia slujià.

Nemultámirea cu domnia lui Despot trebuià sà izbuc-niasca lute° revolutie, cu prilejul intrárei lui Laski i Wisno-vieki in Moldova. In fruntea complotului se puse hatmanul*tefan Toma, om de mare inim'a' , cum spune Ureche. Bo-ierii, pentru a atrage si mai sigur pe Wisnovieki in tarK, Ii fá-

SIgismund cAtre Sultanul, document publicat de C. Exarhu In Col.lui Traian, 1874, p. 5.

11 Scrisoarea unui Grec renegat c5tre Despot din 29 Maiu 1563, Ibidem,pagina 9.

11 Sommer, p. 38-40.11 Sommer, p. 37.

Page 72: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

/8TORIA MOLDOVRI 77

gtiduiesc lui coroana, dacá vor scäpà de Despot, si fiind cg a-cesta auzind de scularea lui Laski asupra lui, Ii trimisese o soliecare incepuse a tratà impticarea fostilor prieteni, apoi boieriimoldoveni, temandu-se ca prin impgcarea lui Despot cu Laskisä nu se lepede i Cazacul de intreprindere, gräbesc intrarealui in Moldova, spunandu'i sg nu astepte sosirea lui Laski, cgcidacà acesta ar venì ar culege el toate onorurile, dandu'i astfela intelege cà cine va alerga mai curand in ajutorul lor, acelava dobandi coroana. Ambitiosul Cazac, neintelegänd cursa cei'o intindeau viclenii boieri c,are vroiau sti e slujascg de el nu-mai ca de un instrument pentru scopurile lor, primi propune-rea i intrg in Moldova.

In timp ce Toma atrggea astfel pe dusmanul lui DespotIn tart el Mtn-id pe de altg parte prietenie cgtre domnul sgU,instiintAndu'l despre preggtirile lui Wisnovieki de a intra loMoldova, si cà acesta chemase si pe T5tari in ajutorul sgu careerau gata a trece Nistrul. Toma propune atunci lui Despotca sg.'i dee mercenarii, Unguri, Poloni í Nemti pe care'i aveaIn slujbg, spre a lovi pe 'Mari; cg indatá ce tara ar fi scApatäde ei, respingerea lui Wisnovieki ar fi o treabA prea usoarg.Despot Vodg crezand cà aceste cuvinte sg.' lije de la inimä",Incredintazä lui Toma toatá cavaleria lui mercenarg, pgstrandlang6 el numai pedestrimea. Torna care trebuià sg fie pro-clamat domn, luand cu sine partea cea mai insemnatä a lefe-giilor lui Despot, îi imbatg i apoi Ii mgceläreste, unindu-sedupg aceea cu Stroici i cu Motoc pentru a porni asupra luiDespot 89.

Insä" Toma trebuià sg se desfacà si de Wisnovieki, dea cgrui ajutor nu mai avea nevoie, acuma and izbutise a de-sarma pe stäpanul säu. Trgdarea i insglarea fiind un mijlocmult mai indemânatec decat vitejia, abia räsuflat de aceeaindeplinità fatä cu domnul sgu, pune indatg in lucrare o altatot atat de neagrà si de uricioasä in contra bietului Cazac. DeCu sarg. Toma trimite lui Wisnovieki stire ca s5 astepte a douazi pe boieri care vor veni sti i se inchine, pen tru a pled apoicu totii asupra lui Despot. Wisnovieki inaintà Cu ostirea luiIn neoranduialg, nepreatitä, si asteptând sä intalniascg nisteprieteni, cand de odatä Toma a cgruia ostire gata de luptàera ascunsä prin o deasä ceatg, cade pe neasteptate asupraCazacilor, ii taie prinde mai pe toti, intre altii pe Insusi Wis-novieki care trimis la Constantinopole este ucis acolo 9°.

" Modul cum s'a savar5it acest mäcel i Iniàlarea mercenarilor, se deo-sebe5te la istoricii timpului. DouA versiuni, aceea a lui Bielschi 5i aceea a lui Pasz-kowski sunt reproduse de Ureche, Letopisete, I, p. 182; far a treia este don deGraziani, p. 45.

I° Pétrémol cutre Boistailld 13 Sept 5I 15 Oct. 1563. Documente, Suplement, 1.p. 18-19.

Page 73: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

78 VITORIA ROMINILOR

Despot auzind de tradarea boierilor, se Inchide In Su-ceava. Flasculatii inainte de a merge asupra lui, pun mana peTarp' Neamt, unde macelaresc un numar de soldati i lucra-tori straini; apoi ucid pe vaduva episcopului Lusinski, da-rama scoala din Cotnari, alungand pe Sommer care ratkestevreo trei luni prin paduri, inainte de a scapà In Transilvania ;prind pe o EWA* a lui Despot, pe care o avuse din o concubinagreaca, o ucid i trimit pe muma ei la manastire ; dau morteideasemenea pe toate femeile sau copii ostasilor celorcu Despot, si cate altele.

Toma dupa aceste izbanzi mai mult fericite cleat cm-.stite, pleaca In contra domnului spre Suceava care fiind bineaprovizionata, putù sa se impotriviasca un timp indestul deindelungat, mai ales ca Despot avea Inca pe langa dansul partedin garda lui ungureasca. Asediul tine, cu toata artileria adusade Toma spre a bate cetatea, timp de trei luni, i acesta va-zand ca lucrul se traganeaza, recurge iarasi la mijlocul salt fa-vorit, trklarea, spre ajunge tinta. Omul cel cu mare inima"al lui Ureche intra in vorba cu comandantul cetatei, Petru De-vai, ceea ce Despot aflând, 11 strapunge cu Insusi mana lui In-naintea armatei. Acest exemplu, in loc de a retineà trupa luiIn disciplina, o Impinge si mai mult Inca' a se arunca In bra-tele lui Toma, cu atat mai usor cu cat acesta capätase ajutor,de la loan Sigismund, un numar de Secui care ajutara multa stabili intelegerea intre Toma i garnizoana ce apara peDespot. Toma trebui sä se lege catre ostasii domnului prinjuramant cal va rasa slobozi, si de nume de viclenie sa se cu-'Itasca", adica sa nu fie priviti ca tradätori. Indata ce ei pri-mirä adeverinta" lui Toma, deschisera portile. Atunci DespotVodä, daca a vazut cà l'au viclenit toti boierii, i l'au parasittoti slujitorii, i tara s'a ridicat asupra lui, i nadejde de ajutorde unde va, de la prietenul sau Laski nu'i venia; asà vazandperirea sosita asupra capului säu, ¡mbracat domneste, a iesitafara din cetate mai sus de ea, la Areni, unde erà tara adunatä,sä se inchine Tomsei. Atunci Toma cu multe cuvinte l'au MUS-trat, aducandu'i aminte de multe lucruri fara de lege ce faceà,ca nu numai tara pustieste ci i bisericile desbracä, si de legeîi rade. Cu aceste cuvinte mustrandu'l Toma l'a lovit cu buz-duganul i indata oastea toata s'a lasat asupra luí, unde aco-perindu'l multimea, cu multe rane i'au sträpuns trupul. i asha fost sfarsitul lui Despot Voda" (5 Noemvrie 1563) 91.

" Ureche, Letopisele, I, p. 184. Comp. Leunclavius, Annales sultanortunothmanidarum, p. 58 gi Sommer, p. 54. Asupra revolutiei pornite contra lui Des-pot vezi tricA Pétrémo/ c. Boilstaillé din 5 Iulie 1563, Doc. I, Supt., 1, p. 18. Asupramortei sale, altA scrisoare a lui Pétrémol c. Boistaillé din 15 Noemvrie 1563,ibidem, p. 19, precum I Forgacs de Ghymes, De statu reipublicae Hungariae com-mentarii In Mon Hung. hist., script, XVI, p. 259, 51 Francisc Zay c. Ferdinand.1563. flurm., Doc., II, 1, p. 481.

Page 74: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Ori cAt ar fi de aventuroasrt viata §i domnia lui Despot,figura lui insuflA o adana simpatie. .

El aveà mai multe insu*iri care'l deosebesc in bine delumea cumplità in care trAià. Innainte de toate erà un om cult,

Tablou alegorie a elderei lui Despot (eontimporan)

care iubià ,5tiini.a §i lucrurile frumoase, i dacg i'ar fi fost data domni in lini0e pe scaunul Moldovei, poate cti ar fi ridicat'odin n5molul de intunerec, coruptie i barbarie In care zAceà.

aa Extract venetian din 7 Junte 1562 in Tocilescu, Revista, III, p. 176.

ISTORIA MOLDOVRI 79

Page 75: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

80 18TORIA ROMINILOR

Pe larva §coala din Cotnari, incercarea lui de a reforma mo-ravurile este vrednica de lauda. El apoi mai vroise sä inzestrezetara lui adoptivä cu un codice de legi, cu lucrarea crtruia in-sarcinase pe un Grec prieten al ski Incercarea lui de a

moraliza tara, nu putek fi inteleasa de ea care privisetoate masurile, i acele de ridicare a culturei, ca innoiri reli-gioase, ceea ce 'Ana la un punct era adevarat.

Mai adanc insa ne atinge, decat superioritatea minteisale, bunatatea inimei lui, unita cu o mare doza de curaj §i deindrazneala.. El credeit cà toti oamenii erau ca el ; cà ce aveauin inima rostiau §i din gura. Dupä ideile timpului de atunciel admitea sà rape§ti altuia dreptul ; tot deauna insa In-trebuinta lupta fäiä, Ii puneà viata In cumpana pentru aajunge la scop, i nici odatà nu a manuit el o span tradatoare.Cat de rau politic era el, i prin urmare cat de drept Ii era cu-getul, se vade§te din multe imprejurari. Astfel mai intai el des-tainue§te prea u§or scopul sau de a inlocui pe Lapu§neanu,pe cand traia la curtea lui, criticand oare cum domnia acestuia,§i. aratand ca el ar puteà face mai bine. Arata lui Ferdinand,scopul sau de a rasturna §i pe Petra din Muntenia, cand ni-mic nu'i garanta ca nu vor ajunge la urechile domnului ame-nintat, §i sa'§i adauge inca un du§man pe l'anga toti acei pe careii avea. In purtarea lui cu vecinii se arata cu totul nedibaci.Innainte de a fi bine a§ezat in scaun, el ridica pretentii asupracetatilor din Transilvania, facandu'§i un du§man din un prin-cipe pe care, crutat i cultivat, l'ar fi putut aveA de prieten.Pentru a face ca oranduelile lui sa fie respectate de tara, jig-ne§te pe Laski cu osandirea medicului sari. Apoi purtarea luicatre Turci este aproape copilareasca. In loc de a'i saturit cubani, el, dupä cheltuelele neaparate, restringe punga §i incepea indesi cu dovezile de sincerä' supunere, ca §i &and Turcii dupaacestea ar fi umblat.

Tot la o lipsa de spirit politic §i la curatenia caracteruluisau se poate raportà i increderea lui oarba In un element strain,pe c,are venise stripaniasca. El se supune imediat la ordinulsultanului de a'§i slobozi armata, cand, pastrata pe langa el, arfi fost un mij.loc minunat de a supune tara vointelor lui ; ar fiputut scoate biruri and i cate ar fi voit, farä ca nimenifi indraznit a se rasculà, de oarece vedem ca atata se temeauboierii de lefegii sträini, 'Meat §i de putinii soldati ce maisese lui Despot, se desfac prin tradare. Apoi el nu vede panä §iceea ce oaraghiosul sau intelesese, cá boierii ce'l incunjurau um-blau cu ganduri de viclenie. Pretutindeni oarba incredere, carepe cat ridica pe om pe atata coboarä' pe regent.

Astfeliu fu acest Despot vod'ä care, In efemera lui dom-nie, totu§i lasa o dunga pururea luminoasa In istoria mai vechea Ord Moldovei.

Page 76: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Alexandru Litpusiteanu a doua oara, 1563-1568. Lamoartea lui Despot, Moldova treca din revolutie in starea simai silnicA a rAzboiului civil ce se !name fare .5tefan Tomacandidatul boierilor la tronul Moldovei, i Alexandru L'Apus-neanu care'si dresese trebile la Constantinopole, i cApAtaseiar steag de domnie in Moldova. Izbanda aceasta II costasepe LApusneanu mai mult de 200.000 de galbeni din care sul-tana! Selim cApAtA singar mai bine de 50.000, vizirul tot atata,iar Miches (Evreul favorit), ca bacsis 10.000, MI% de ceilaltimai mici care au fost amestecati la aceastA afacere" 9a BoieriiinsA nu voiau cu nici un chip s'A primiascA pe L'Apusneanu pecare'l trAdaserA cAtre Despot, asteptandu-se din partea lui lao cumplitA rAzbunare. Sultanul trimitand cu Alexandru uncapigiu spre a'l pune in scaun, ordonA tot odatà tuturor san-djacilor de la margini, TAtarilor i TransilvAnenilor ca s'A ajutedomnului a intrà in tara lui. Toma insA cu poporul moldo-venesc, a cArui armatA, e depesA francezA o urea exagerat la100.000 de pedestri si 40.000 de cai, se opune la intrareapusneanului, cu atata mai usor cu eat, fiind timp de iarnA, (inluna Ianuarie 1564), DunArea i bAltile de pe malurile ei, pe ju-mAtate inghetate, fAceau peste putintA trecerea ei cu piciorul

ingreuià malt pe aceea cu luntrea. Sultanul vAzand opozitialui Toma, ordonA i beglerbegului Greciei sä treacA cu armataIn Moldova, spre a pune pe Alexandru in scaun. Toma insA nuvoià sä se mentinA in Moldova in contra vointei Turcilor, ci a-rAtand numai cA tare ar respinge pe Alexandru, cerea dela Turciscaunul pentru el. Toma trimite la sultan vre-o 40 de bioeri, caresg-i arate cA tara intreagA respinge pe Alexandru. Fiindc'A de ocam data nu se stia cu ce propuneri vin si cat cantAreau daru-rile ce aduceau, apoi sultanul ordonA suspendarea tuturor mA-surilor luate pentru reintroducerea lui Alexandru. VAzand insAcA ceeace ei ofereau era departe de a ajunge, necum de a intrecedarurile lui LApusneanu, toti boierii trimii sunt arunc,ati infiare, si mäsurile pentru reinstalarea lui Läpusneanu sunt im-pinse iarAsi cu mare grabA.

In timpul acestor tratäri, Petru Schiopul din 1VIunteniapentru a complAcea Turcilor si unchiului sAu LApusneanu (acArui sotie, Ruxanda, era sorA Cu muma lui Petru, Kiajna, am-bele fetele lui Petra Rares) atacA pe Toma, insA este bätut.Acesta trimisese si pe mai multi boieri care sA intampine peL'Apusneanu, spunà sA nu intre In tarA innainte de a veni

Pétrémol catre Boistaillé, 15 Oct. 1563, Suplement 1, p. 19. Si Cu toateaceste Lapusneanu avea la Turci Inca din tntaia lui domnie reputatia unui tiranjafuitor. Leunclaviug, Annales sultanorum oliunanidarum, p. 58, spune despre el :Erat tum (1561) eius regionis (Moldaviae) príncipes cum titulo Despota Alexanderob inauditam quandam irnmanitatem erga suos infamis". Dar Turcii nu Mau ladomnii tarllor romane decat ce greutate aveau puntrile cu care veniau Incarcati.

A. D. Xonopol. Istoria Romanilor. Vol. V. 6

ISTORIA MOLDOVEll 81

Page 77: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

82 ISTORIAOhaNILOR

räspunsul Sultanului, ca.ci Moldovenii nu ar vol aibä dedomn. Se zice cà Alexandru ar fi räspuns la aceastä solie : denu mä iubiti voi, eu va iubesc, si de nu ma vroiti voi, eu vavreau !" Solii lui Toma fiind insa aruncati in temnita de sulta-nul, Alexandru, sigur pe pozitia lui, innainteaza in Moldova, sus-tinut de armatele turcesti i tataresti, acoperind tara ca unroiu panä in Prut, pradând ì arzand". Toma, neputándu-seimpotrivi, fuge in Polonia, unde sultanul trimite pe Ibrahim dra-gomanul pentru a-1 cere. Polonii spre a face pe placul Turcilor,taie capul lui Toma 4. Impreunä cu Toma pierira Inca loanMotoc i Petra Spancioc 95.

Dupà uciderea lui Despot, Toma prinsese pe fratele a-doptiv al acestuia, Dimitrie, insenmase la nas. Cand Tomafugi In Polonia, un boier pentru a castigá favorurile lui Läpus-neanu, puse mana pe acel frate a mortului domn, si-1 aduse la-cel nou.

Läpusneanu insärcina cu räzbunarea lui pe cumplitaKiajna, in contra careia Despot uneltise tocmai, in scopul de aprocurà i fratelui salt un tron in tärile romane. Sommer nedescrie ingrozitoarea scenä de cTuzime bestiala comisa" de KiajnaCu prilejul uciderei prinsului. Dupä ce puse sa-i taie capul,ordora calaului aduca in ospatul, unde ea präznuià impre-unä cu boierii rapunerea ereticului, si puse sä-1 arunce sangerandpe masä intre tacamuri i pahare, iar ea sculándu-se in picioarescuipa in fata acelui cap rostogolit !" 96

Domnia a doua a lui LApusneanu, In sánge zamislità, insalve trebuià sä innoate pânä la capAtul ei. Mara de jertfelecazute sub cutitul Turcilor, Polonilor, si a Muntenilor, el maiucide dupä ce incape in scaun, intai pe boierul ce-i adusese peDimitrie, care se vede ca gresise cumplit lui Lapusneanu, den'a putut sa se eascumpere nici ca un dar asà de pretios ; apoipe Georges de Revelles, fostul sail secretar, care-1 Vac-lase sitrecuse la Despot. Astfel ii r'äzbuna Lapusneanu contra acelorace luasera parte activa la rasturnarea lui. Pe ceilalti boeri maiputin compromisi si care se opusesera numai la reinstalarea lui,se prefacft a-i iertà,1 dei Läpusneanu era din acele naturi ce nustiu sa uite; vroià kasse intareasca intai In pozitia redobandita.

Când se creza stäpan pe imprejurari, el pofti pe cei maiinsemnati din boieri la un pranz, si pe and ei inchinau la paharenavalirsä In sala banchetului mercenarii straini ca care Läpus-neanu se inconjurase, ne mai avand incredere In ostirea de tara,

" Urecite, Letopisele, I, p. 185 186. Comp. Pétrémol ciltrc Carol IX 5iDu Ferrer, 2 Ian., 11 Fevr. 5i 27 Maiu 1564. Doc., I Suplement, 1, p. 20-21.

" Istvanfi, p. 435. Ordinul de descApatinare a lui Tonta, Motoc 5i Span-cioc, testamentul lor scris In temnita din Lemberg 5i alte acte privitoare la a lorexecutie Ve71 in Hurm., Doc., I, supl. 1, p. 238. i urm.

" Soinmer, p. 58.

Page 78: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA NOLDOVEI 83

§i ii mAcelArirà pe un cap. CA-Ova numai apucar6 ssá sala pe fe-re§ti, de la randul al doilea, frangandu-§i picioarele. Cronicariispun ca in acea capcan6 sA fi pierit 47 de boieri. Cruzimea luiLApu§neanu inveninA mai mult inch' relatiile dintre domn §iboieri §i aruna. tara Moldovei in o viatA tot mai bAntuità §i maicriminalA. Trgdarea §.1 omorul, iatA cele doue hfide puteri carei§i vor disputà de acum innainte le§ul aproape descompus altärilor romAne. Dui:A atâtea vieti nimicite fAr5. scop, MI% castropirea sangelui lor s4 fi ingrA§at ogorul patriei, ne intreb6m,cum este cu putintà ca aceste tgri s4 mai existe astAzi? .51 cutoate acestea ele au trAit, and alte marl impArgtii, dinnainteacgrora adesea ori tremurau altà datA, au pierit sau se topesc subochii no§tri ! Pentru ce ? Cine ar fi in stare sA rAspundà cleatiUsu§i istoria ion?

LApu§neanu restituit in scaun de Turci, trebuià sä" le maipräteascA Mel §i in alt mod recuno§tinta datorità pentru re-intronarea lui. Ei ii cerur6 anume sA (Warne toate centileMoldovei, spre a nu mai aveà tara nici nu mijloc de impotrivirecontra capriciilor turce§ti, §i L6pupeanu umplând cetätile culemne le dAdù foc, cAci intáriturile lor erau, dupà cat se vede,In mare parte din lemn. 0 singueä cetate fu scoas6 din aceastàrânduialà, anume Hotinul, de care Turcii insu§i aveau nevoiespre a se apArà de Poloni. AceastA exceptie aduse in curAnd onouà nenorocire asupra Moidovei ; anume stabilirea unei garni-zoane turce§ti in ea, care repetà dela nord neorânduelile co-mise dela sud de garnizoana din Chilia, Cetatea AM' §i Ti-ghinea 97.

In legturA cu aceast6 dispositie trebue pusA §i strAmutareacapitalei dela Suceava la Ini. Nu e vorM Haidenstein ne spunedi LApu§neanu ar fi pArAsit Suceava, ca scaun de domnie, u-rand-o pentru trAdarea cAreia el càzuse jertfä 98. Dacg luArninsA in privire cele ce spune cronicarul Neculcea, a LApu§neanudela a doua lui domnie a inceput a se a§ezA mai cu temelie inscaun la Ia§i 99, cuvinte infärite §i prin argArile lui Matei Stri-kovski care, vizitând Moldova pe la 1575, spune el capitalaerà pe atunci in Iqi, unde fusese mutatà dupa moartea lui Des-por no, atunci vom admite pArerea mult mai intemeiat5, cATurcii obligarà pe LApu§neanu a-§i strAmutà re§edinta inteunora § care s6 nu fie a§a de aproape de Poloni §i a§a de departede ei.

"7 Ureche, Lelo pisete, I, p. 188. Comp. Eptscopul d'Acqs cAtre Carol alIX-lea, August 1571. Hurm., Doc., I, Supl. 1, p. 23. Vezi mai sus, vol. IV, p. 126.

98 Haidenstein ap. Engel, Gesch. der Moldau, p. 214: Sutzawam qoudtilde a Despota pulsus erat, tanquam infaustum locum detestatur". (1564).

" Neculcea, Letopisefr, II, p. 202.1°0 Arh. ist., II, p. 10.

Page 79: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

84 181r0111A ROMANILOR

Tot de aici se explica. pentru ce, mai tarziu, Ieremia Ivio-vila partizanul Polonilor resede iargsi In Suceava 19, precumsi pentru ce Turcii ordonara dela o vreme parasirea Targovisteide capital6 a Munteniei, si fnlocuirea ei cu Bucurestii pe timpullui Gh. Ghica In 1659. Am vazut apoi, cum Turcii banuiau luiPetru Cercel ea' sta. In Targoviste si nu In Bucuresti 102. Docu-mentele arata cA dela Lapusneanu fncoace, orasul Iasi este aceladintre care ele se dadeau de obiceiu, ca unul ce era resedintadomneascg. Numai exceptional documentele se alcatuiau si a-iurea cum se facea lucrul si cand Suceava era capitalk undese Intamplà sa se afle domnitorul si boierii, cand se alcatuià hri-sovu1103. Boierii fncep a se stramuta In noua capitalk si a-fizidi locuinte. Aqh Pan Carstea ve! Vornic de Tara de sus spunelute° int5ritura ca s'a scris actul dinnaintea mea, in curteamea din Iasi In anul 1601" 104.

Astfel se duceà bucata cu bucata neatarnarea Tärei Mol-dovenesti, si se tot intaria pe corpul ei obosit muntele ce piireanerAsturnabil al sta-panirei otomane. Cu fncetul se trasese aproapecu totul in Moldova din stapanirea mai mult nominala a Polo-niei, ca si Muntenia din aceea a Ungariei ; dar suzeranitateanumai de forma a acestor OA fusese Inlocuita cu jugul de fiersi de sange al salniciei otomane. Cu cat se fnfingea mai adânc cu-titul ei In corpul Românilor, cu atata se corumpea si se stricamai deplin caracterul lor. Din mimos devenea tradiitor, dinmandru tarator, din voinic miel. Inteadevär pAstraram exis-tenta ; ins5. cu ce preV Daca n'ar fi fost s6 refnviem la o viatAnational6 si neatarnatg, apoi mai bine A fi pierit de o mie deori, decat sA fi dus un traiu a-tat de rusinos 1

In 1568 Alexandru Lapusneanu cza greu bolnav si simtia sfarsitul i se apropià. El adun6 in jurul patului sAu pe boierii,episcopii si pe toata curtea lui si le arata. de mostenitor pe fiulski. Bogdan. Prin o reactiune fireascA sufletelor prea crancene,el cerii ca A fie calugarit, atunci cand 11 vor vedeà aproape dea-si di duhal. Cgzand Ilpusneanu in letargie, fncunjurimealui se grälì de a-1 mirui, punandu-i numele de Pahomie. lleve-

'P 1 Deserierea Moidovei de Fra Bernardo Quirini, 1599. Hum., Doc., III,p. 545: II signor Geremia Moghila nobile polono, che dimorava nella citta diSucchiavia metropolr.

102 Mai sus, p. 40. Vezi si un sir de scrisori ale lui Ieremia Movilh c. Poloniserse bate din Suceava. Ibidem, Supl., 2, 1, (la indice).

'63 Alex. 1.5pusn., Vaslui, 1561. Hurm., Doc., I, supl., 1, p. 220; Suceava,1558. Ibidem, p. 207, 209; 1559, Iasi p. 215; Despot din Suceava 1563, p. 224;Scrisorile lui Llipusneanu din a doua a lui domnie, Iasi, 1565, p. 242, 250, 254,258. JurAmfintul fiului shu Bogdan, 1569, Iasi, p. 265; roan Vodii ce l Cumplit,Iasi, 1572, 1573, p.271, 275. Unul dela Petru Schiopu, 1579, p. 291. De acitnnainteIasul devine regula.

1/14 GhibAnescu, Surele si Izvoade, II, p. 10.

Page 80: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI 85

nindu-si in simtiri, In acele moutente lucide care adese ori mailumineaz4 odat6 sufletul Inainte de deplina lui stângere, i aflAndel cà a fost chlugtirit, trite° intoarcere a gAndului shu c6tre urealui cea shngeroas6, el spuse amenintând ea" de se va sculà, vapopi si el pe multi". Boierii cum auzirà aceste cuvinte de eäuprevestitoare, se hotArIrà sA Impiedice cu once pret indeplinirealor, si &And otrav6 lui I_Apusneanu IL °moral% 105.

Boodan al IV-lea, 1568-1572. La moartea lui 1.1pus-neanu se urdt In scaun fiul WI Bogdan, care fiind in vArst6 nu-alai de 15 ani, fu epitropisit de muma lui Ruxandra pAnA In 1569,chnd ea moare In ziva de 12 Noemvrie 106.

DacA Upusneanu fusese partizanul i prietenul Polonilor,fiul säu Bogdan 1'1 intrecii nesfArsit In aceast6 privire. In 1569el subsemnä un tratat de Inchinare din cele mai injosite In fond

fornah". Prin el Bogdan se leag6 ca juràmânt cAtre Dumnezeusi &At-re toti sfintii a pAzi pacea, credinta i curAtenia de sufletMaiestätei Sale Regelui, prin oamenii i prin toate mijloacelesale ; a Orì in ajutorul Poloniei nu numai cand va fi chemat deRege, dar si child va fi chemat de hatmanii lui ; cA nu va facenici o faptA chiar clack' ar fi in interesul Orel Moldovei, farà in-voirea regelui polon, si ash mai departe indatoriri peste Inda-toriri, lipsind echivalentul unor leg6turi din partea Po-loniei 107.

Ce decklere uriassá in acest tratat, dac5. '1 asemàram cucele de innaintea lui Stefan ce! Mare, dupil victorioasa luptAdin Waffle Cosminului, prin tratatul din 1499 se sustrage cutotul de sub suzeranitatea polong. AtAt pe el, cht si pe Bogdan,5teränit6 i Petru Rare Ii numeerPolonii In toate actele pre-schimbate cu ei prietinul nostru cel sincer iubit". Stefan fiullui Rare§ pierde pentru inthia oarsä acest titlu, iar Läpusneanunumeste iaràsi pe regele polon domnul meu cel pica milostiv.Apoi In tratatele mai vechi se vorbeh pe MO' de alianta In contraTurcilor ; In acel cu Ilpusneanu se pgstreaiä asupra acesteichestiuni o prudentà tIicere ; in acesta al lui Bogdan al IV-lea

Data precis5 a mort.ei lui Liipusneanu nu este cunoscutii. In 22 August1568, fiul s5u I3ogdan da Ins5 un document. (Arh. ist., 1, 1, P. 126). Nu exist...Anici un fel de dovad5 cA i sotia lui L5pusneanu ar fi fost amestecatà In complotulpentru uciderea lui. Pictorul Aman a redat In chip minunat scena otr5virei lui I.5-pusneanu. Figura domnului este de o expresie puternicA.

10° Ureche, Lelopisele, T, p. 189. Scrisoarea cAlugArilor din manAstireaDochiar din Muntele Atos, prin care acestia multAmesc Ruxandrei pentru o dona-1e, si care este datatà din August 1570, n'o mai gAsise in Langlois, L -

mont Athos, p. 50 si 67.107 Doghiel, I, p. 619. Reprodus 5i de Hurm., Doc., I, upl., 2, p. 263.

Textul latin, Ibidern, VIII, p. 160 (2 Oct., 1569).

Page 81: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

86 ISTORIA ROBIÂNILOR

Turcii sunt anume exceptati din randul dusmanilor108. In sfarsitin tratatul lui Stefan ce! 1Vlare din 1499, aproape numai Poloniise obligan catre marele domn ; in cele urmatoare se Intalnesteo deplinä reciprocitate, pe cand acel Incheiat cu Bogdan esteplin numai de indatoriri din partea Moldovei.

Bogdan insa, In afara de relatiile politice, aveà o simpatiepersonalä pentru Poloni. El se inconjurà cu tineri Poloni care-itineau loc de sfetnici i cu care bätek halca toatà ziva i risipeàaverile in bancheturi i desfranäri. El îi promise surorile salela doi nobili Poloni, Gaspar Panievski, fiul starostelui din Zy-dacsow i Christofor Zborowski, fratele voevodului Cracoviei ;iar el Insusi pep pe fiica lui Tarlon purtAtorul steagului orasuluiLeopold. Toate aceste simpatii a-tat de vii pentru Poloni insufläboierilor grija a el ar puteà imbrätisàCatolicismul atre careel trebuià bine inteles sä fie plecat, spre a nu-§i supArà priete-nii109. Pentru a indepärtà acest prepus de-asupra sa, el, imitândpe Stefan Rates, incepit a prigoni pe Armeni, supunându-i lachinuri pentru a-i face säli lepede credinta i chiar luand viatala mai multi din ei 110.

Auzind insä Bogdan cä viitorul sau cumnat Zborovski eràplin de datorii, i cá ar cere o zestre mare spre a-i luà sora, elrefuzá sà i-o mai dee. Zborovski se hotäräste sä-si räzbune,lute° zi cand Bogdan trecuse, dupa obiceiul lui, Nistrul in Po-Ionia, insotit numai de doi päzitori, spre vizita logodnica,un servitor al lui Zborovski Il recunoaste i (land de stire sta-panului sau, acesta 11 prinde si-1 inchide in casa lui. Pentru a filiberat, Bogdan trebui sä se oblige a-i plat 6000 de galbenia garantà i alte sume impreunä cu cumnatul lui, Panievski.

In timpul oprirei domnului Moldovei in Polonia, boieriiputurä lucrà in contra lui. Ei facurà o tânguire catre PoartaOtomanä, care i ea era multämitä a indepärtà pe Bogdan, datas.4 Mel de masurä In bratele unei puteri sträine. Tronul Mol-dovei veni im mail-111e lui loan Armanul.

3. IOAN VODA CEL CUMPLIT1572-1574

Iiitiiilc eu Polonii. Acesta era un fiu natural al lui Ste-fan al V-lea ce! Tânär, nepotul lui Bogdan Incrucisatul, prinurmare si el un stränepot al lui Stefan ce! Mare, o odraslä Inde-partatä a acelui puternic trunchiu, dar care, dupä capriciile

118 Se spunea totu5i c, prin un articol secret, Bogdan ar fi primit ffigA-duinta unui ajutor de 14.000 de oameni contra Turcilor, Bielschi ap. Engel, Gesch.der Moldau, p. 215.

"9 Istvanfi, p. 514. Gorecki, Bellum looniae rn Papiu, Tezaur, III, p. 214.Theiner, Monumenla Poloniae, H, p. 762.

no Engel, Gesch. der Moldau, p. 215.

Page 82: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

'STORM MOLDOVEI 87

atavismului, se apropiè mai tare de el decat toate ramurile in-termediare 111. Porecla data lui de Armantil, precum numateUreche í vestitul diplomat §i istoric francez, contimporart,Hubert Languet 112, venea dela muma lui o Armanc6, sotia unuiSerpega, §i fiincà copii naturali sunt numiti de obiceiu dupàmuma lor, apoi §i loan devenì Armanul, dupà cum Petru, fiulnatural al lui *tefan .cel Mare, deveníse Rare§ §i Alexandru(Petru), fiul natural al luí Bogdan §í al unei L'Apu§nence, cgpä-tase numele de LApu§neanu 112.

Fiindcà tatgl lui loan, stefan cel Tânàr, muríse încà in1527, loan Vodà trebuia s'a fi fost de mai bine de 45 de ani cándse urcà pe tronul Moldovei in 1572. El cercase 'MA a pune mAnape el inc6 din 1561, cand Despot rAsturnase pe LApu§neanu ;dar magnatul polon Firlei &are care el se indreptase spre a cereajutor, dupg cum Despot /uase in sprijinul ski pe ungurtzl Laski,nu iiíspunse a§tepfärilor sale. loan pgrAsind Polonia, se retrasela Mohamed Gherei, sultanul Crimeei, care-i &Mt o recomanda-tie &are regele Poloniei, Sigismund August, in care Il rugafoarte mult sä bine voiascA a tinea in gratiile sale pe acel fiu dedomn din Moldova" 114. Neizbutind la nimica cu regele polon,loan trece in Germania, la impgratul Maximilian, unde itàslujbä in armatg. Un ciau§ turc venind la curtea imperialà pen-tru ni§te negocien, Ioan intrând in relatii cu el, §i acata spu-nandu-i csá numai prin Constantinopole se poate ajunge in Mol-dova, el Ortise§te §i Germania, §i se duce impreunA cu ceau§u/In capitala Imperiului Otoman 135. Rea§ezarea lui LApu§neanuIn domnie cerea insa' numai decat indepàrtarea lui loan din

ni intr'un document din 6 Martie 1571, publicat de Hasdeu In loan Vodileel Cumuli,. Bucuresti, 1st65, p. 229, loan Voda se numeste In douil randurilui Stefan Voda fiul lui Bogdan Voda". Cf. Lasicki, De ingressu Polonorum inValachiam In Papiu, III, p. 256: Itionia filius Stephani voevodae, e concubinaprognatus". 'rot asa 5i Annales rerum polonicarum sub anno 1572 in N. Iorga..Acle si Frag., I, p. 111. Vezi 51 un doc. din 1574 in Ghibiinescu, Ispisoace si Z«-pise, 1, 1, p. 142.

112 Ureche, Letopisete, I. p. 190. Languct dare duccle Saxoniei, 23 Tulle1574, Arh. ist., l 2, p. 30 : ,,Armenium illum qui eripuerat misero jiLt Vaivodae,quem audio superiore anno fusse apud V. C el ad Moscovita esse profectura".

Aceasta imprejurare a fost stabilitil pentru prima oar% de Hasdeu, carese Intemeiaza pe faptul ca fratele uterin al lui Ion, Alexandra Potcoavil, purtanumele armenese de Serpega (1. c., p. 225).

114 Dovezile ap. Hasdeu, 1. c., p. 7.1" Pétrémol e. Du Ferrer, 7 Aprilie 1565, Documente, I, Suplement. I, p.21

Le chaoux qui a apporté les nouvelles a amcné avec soy le frére du Despot quirégnait en Aloldavie, lequel s'est retiré et fuy de l'armée de Maxirnilien, et le bassal'avant cogneu lui a fait beaucoup de faveur, en attendant qu'il face entendreson- affaire au Grand Sultan". Pétreinol da din ne5tiinta pe loan drept fratele luiAlexandra Lapusneanu care doinnea In Moldova la 1565. Era o Inrudire naturalatare ei. Insa nu de frate. Alexandra fiind fiul natural al lui Bogdan Incrucisa ul,lar Loan Voda fiul lui Stefanitil, fiul aceluiasi Bogdan, deei fratele lui Uexandurineaz:i ca Lapu5neanu era unchiul lui loan.

Page 83: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

SS ISTORIA ROMINILOR

Constantinopole, si el fu surgunit la Rodos. Acest surgun ins6Ii MO un mare bine, dd. 11 puse in vazA ca pretendent oficialla coroana .Moldovei. Fiind inssä lipseau banii, WA de carenu puteà obtineà dorita domnie, el intreprinse un negot cupietre scumpe, care in RAsarit poate usor conduce pe omul pri-ceput la avutie, i astfel pe lângA dobAndirea unei insemnateaveri, el mai cApAtl intrare la toti marii dreOtori si la femeiledin haremul sultanului, ale c6ror autoritate fu totdeauna mareIn trebile turcesti 116. S'ar pilreA chiar cá loan, pentru a se in-troduce si mai bine in inimile Turcilor, luase obiceiuri maho-medane, precum Meuse innaintea lui Mircea domnul Munte-nieinl, cáci spune despre el marele vizir Mahomed Sokoli, intr'oscrisoare atre guvernorul Galitiei, cA precum Il credeau Cre-stinii a fi Crestin socoteau Turcii a fi Turc" 118. Tot as.4 deputin insä" ea si Milmea al II-lea, va fi imbrAtisat el religia ma-homedana 119.

Fiind cá tocmai pe atunci Turcii erau cu totul nemultgmitiCu domnia cea a-at de plecatA' Polonilor a lui Bogdan, loanincepa a reinoi pasii fácuti altá dat6 pentru dobAndirea tronuluiMoldovei. El cautà ins6 facA Innainte de toate un partidIn tará, i, cutreertind necontenit pe marginile Moldovei, el in-trà In legAturi cu mai multi boieri Moldoveni, intre care cu Ie-remia Golia Cerndulanul, care se hotArkg, In timp ce Bogdanerà retinut in Polonia de cAtre Zborovski, a IndreptA cAtrePoartä o tânguire contra domniei aceluia. Sustinut astfel detarà, usor Ii fa lui loan Vodà de a pune mâna pe scaun, bine In-teles nu WA mari cheltueli, de oarece bacsisurile se urcaser6la 220.000 de galbeni12°.

Boierii anume voind s6 prindà pe Bogdan spre a-1 dà Tur-cilor, acesta se griabeste a fugi in Polonia, lilsând locul sAu liberlui loan care-1 ocupà fArà a vArsà nici o picàturà de sAnge121.

11$ Gorecki, Descriptio belli "comae, voioodae, Valachiae In Papiu Ilarian,Tezaur de tnonumente istorice, III, p. 215: animum ad amplam et copiosornercaturam exercendum adjicit. Cujus magnitudine ac splendore non whin/ inpurpuratorum qui Bassae (id 1st capita) vocantur, notitiam pervenit, sed et ipshisSelymr. Tot astt spune i Thuanas (de Thou), Historiarum sui temporis, Franc-furti, 1610, II, p. 14: ampla ac nobili mercatura magnam sibi inter Tunas au-toritatem conciliaverat".

117 Mai SIM pag. 12.118 Document din 28 Iulie 1574. Arh. ist., I, 1, p. 45. Mehemet-pasa c. Mag-

natii Poloniei, Aug. 1574. Hurm., Doc., II, 1, p. 722 : Vosque scivistis quodChr1stianus fuerit sed nos etiam nesclvimus quod Turcha fuerit".

1" Hasdeu, 1. c. p. 14, crede c4 loan 1mbrAtisase Mohamedanizmul, ba-zAndu-se pe Mignot, Histoire de l'empire ottoman, II, p. 210: comme il s'étaitfait Turc pour plaire aux Tures".

1" Hurm., Doc., II, 1, p. 615 (13 Fevr. 1572).1" In Maiu 1572 Bogdan fugise acuma In polonia, de unde 'hired cer ex-

trAdarea lui. Sigismund eltre Sultanul, 11 Maiu 1572, Documente, I, Supl., 1, p. 24.in 22 Maiu loan Voda dà un hrisov. Arh. ist., I, 1, p. 133. Vezi si nota 123. El In-trase tu domnie 1ncA din Ian. 1572. Dou6 acte In Hurrn., Doc., II, 1, p. 615 si 616.

Page 84: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

1$1,01t1s. 4104,100vid

loan bmaintra ineunjurat de Turd, cure, (44 obiteitti lar,comiseril cruzimile cele mai marl lu locurile prin edit trteura,

fu Intimpinat Imitate de a infra In Iasi, ,,se until domniti",de mai multi boieri, intre care leremia CoÑi Gavel logoratul,DincA hatmanul, vistiernicul Razu, Lupui Strolei, i 1111t11 car-ciun, care-I introduserll cu akin In ores 1°.

Bogdan fugind in Polonia, ineredinta pata cetiitel I-Ioti-nului, singura ce mai rilmäsese In Am% dupti distrugerea Mot,-lalte de Läpusneanu, unui polon, Dobrovolski, cu cofitutitdacfi panil In trei luni nu-i va trimito ajutor, sl poatä da ettateaTurcilor123. El ajunge In Leopol la Inceputul lui Main, t$1ajutorul cumnatului su Panievski se pune pe adimat arm%spre a näväli in Moldova lat. Nobilii poloni se. grilbesc pe intre=cutele a da lui Bogdan ajutor, ceeace regele tolereaza, desivrek s. ià partea lui pe fata, spre a nu se stricA au Turcii. Ostireainsui triMisä de Poloni in Moldova, Bind prinsä de Turd si Mol=doveni la Hotin, asit ci ar fi trebuit +oath sui treaeä sub mot:Polonii se scuzarä dare Tumi, spunandu-le eä el nu ar fi sttutcä impiitatul se indepärtase de Bogdan, si cit primise in gratialui acuma pe Ioanm. Acest domn este apoi recunoscutde Poloni care b. restitue Hotinul, primesc jurämtinttil ski decredintä; si alungä pe Bogdan din Statul lar, Nefericitul domnrnazilit rätliceste mai mult timp prin Europa, WI in Transil-vania, de. unde 'Audi fl cer eu mare stäruinth si wide este mal-tratat; apoi In Austria dele care stärue In zadar rlupti *torpentru a reveal In scaun ; se duce mai pe urmä lu ducele Sax0-niei, si in sffirsit la Moscova, unde petrece mai multi ant

In timpul atacului Polonilor, loan \Total gland cusug pe boierul Ionami Zbierea, coborätor din o veche familiede pe timpul lui 5tefan cel Mare 97, care Work pentru Bogdansi partida polonä, fi tae capul chiar In ziva de Pasti, si-Ieue§te In vornicia Tärei de jos cu Dumbravil, boier pribegit dinMuntenia128, care boier Ii ajutä mult la prinderea armlet po=lone la Bain. Aceast6 pedeapsti ilcutä bite° zi mere, in contracanoanelor ce invoiau tilierea capului In am sfantil zl mare

Lasicki, Bigioria de ingressu Polonorant in Valahiam Run Deplanevoivoda eui successit Ivonla, 1572, Ili Pepin, MOW', III, p. 27 : lawn tibisedes voivodorum est, deducunt". Comp. Ureche, Lelopisete, 1, p, 101: pre perstul mare au venit In Iasi si au seztit In noun",

1" Doc. din 17 Aprilie 1572 In Arh, Ist,, I", p. 70,m In 3 Alai munielpalitatea din Leopol ceniphril Vitt pentrn pfiffiliet4

lui Bogdan. Arh. fat, I, 1, p. 88.Lasicki In Papiu, III, p. 208.

"6 Languet cutre chicele Saxoniel, 23 lulie 1574 In Afh: if§t I, 2. p. 30:(Vezi mai sus, nota 2), Ureche, LetOpiSeie, 1, p 101,

3'7 Nezi un hrisiv din 1481, Arh, IA, I, p,in Mai sus, p. 24.

Page 85: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

90 isToR1A

numai pentru acei ce ar fi violat morminte sau ar fi rApit fe-cioare, contribue a arunca §i pe loan VodA hula a ar fi eretic.

timp ce loan VodA se a§eazA in tronul Moldovei, moareSigismund August, ultimul rege polon din dinastia(7 Iulie 1572). Turcii se aratA foarte ingrijiti de alegerea nouluirege. Ei stAruiau s'A se aleagA un bAstina§ polon, unul din pala-tinii Regatului, mai ales George laslowicki, iar nu un principestrAin care ar putea deveni primej dios pentru stApAnirile tur-ce§ti : Moldova, Transilvania §i celelalte". AdAogiau Turcii cAdacA discordiile dintre voi v'ar impinge cAtre un domn strAincare s'A nu ne fie aliat, a-ti face ceva contra vointei noastre",cuvinte destul de insemnAtoare care dovedeau un amestec alTurcilor, mai mare de cum se cuvenek In afacerile unui StatstrAin 122. CAnd insA Turcii aflarA cA ¡litre candidatii strAini era

Francezul Henric de Anjou, fratele regelui Frantiei Carol alIX-lea, ei se impAcarà cu alegerea unui principe din o casA prie-tenA Portei de Atka tirnp, de oarece, dintre toate popoareleeuropene,. Francezii se arAtaserA pAnil acuma singurii prietenisinceri ai Turcilor. Nobilii poloni erau insA impArtiti in douàpartide din care una dorea s'A pun'A in capul Wei un principenational. Partidul francez cerea insA, ca pret pentru alegereacandidatului sprijinit de Turci, ca ace§tia sA consimtA ca regelefrancez din Polonia s'A aibA dreptul a numi pe domnii din Mol-dova, dupg cum se Meuse in vremile trecute, pe cAnd acum eiar fi numiti de Poarta Otomanii, care domni insA sA urmeze aplAti tributul atre PoartA in m'Asura actualA, fárá nici o redu-cere" 13O insusi la inceput, pentru a determina pe Polonila alegerea candidatului francez, le fAgAduiserà cA le vor da nunumai Moldova dar §i Valahia in stApAnire 131, ()fern prea marepentru a fi luatA in serios. Henric de Anjou avei ca instrumentprincipal al alegerei sale de rege pe vestitul Laski, care ca un nouWarwick fAcAtorul de regi", dupA ce pusese prin violentA peun Grec pe tronul Moldovei, acuma voia sA aducä prin alegereun Francez In acel al Poloniei. Henric Ii fAgAduise ca rAsplatA cA-iva da lui domnia Moldovei, ce trebuià dupA tratArile incepute,sä fie innapoiatA sub suprematia Poloniei132. Astfel deci poli-

1" Multe acte din Hurm., Doc., II, 1, p. 657 si urtn. I.ocurile citate, In acelde la pag. 662.

1" Regele Carol al IX-lea catre Episcopul d'Acqs, 17 Dec., 1572, Docu-mente, I, Suplement, 1, p. 26, Alte instructit ale lui Carol al IX-lea c. de I' Isle14 Oct. 1573, N. Iorga, Acte si Frog., I, P. 21.

iai Regele Carol al IX-lea catre Episcopul d'Acqs, 30 Noetny. 1572, ibid.I.anguet catre ducele de Saxonia, 31 Noemv. 1572. Arh. ist., I, 2, p. 30.

I.aski nu se stie de era Ungur sau Polon. Candidatul de acum la dornnia Mol-dovei era acelasi care ajutase cu 11 ani mai 1nnainte lui Despot la cucerireaMoldova Scrisoarea episcopului d'Acqs c. Carol al IX-lea din 19 Maitt 1574,Wocumente, I, Suplement, 1, p. 34) numeste si pc candidatul la tronul Moldovei :,,Albert Lasky palatin de Siradie".

Page 86: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA mOI,o0vRI 91

tica turco-franceza din Polonia atingea interesele domnuluiMoldovei, loan VodA, si el trebuià sa o combata.

Politica si diplomatia intrebuimtau pe atunci niste armemult mai necioplite decat astazi ; toatä arta consta in a inselàpe adversar, adese ori prin cele mai grosolane neadevAruri care,neputand fi controlate decat foarte tarziu, din pricina greu-tätei comunicatiilor, nu incetau de a avea efectul dorit. AstAzis'au subtiat, impreuna Cu moravurile i starea de civilizatiemestesugul politicei, si cu toate cA intreaga dibA'cie diplomaticAconstA, ca i atunci, in a circonvenì pe adversar, totusi neade-varurile patente nu mai sunt la locul lor, intre altele si din pri-

numeroasele mijloace de informatii inlesnesc contro-larea lor. Daca voim asA dar sa judecam dupa dreapta ei va-loare diplomatia lui loan VodA, trebue sa-i aplicam, nu mA-sura timpurilor noastre, ci aceea a vremurilor in care traià el.FArà indoiala ca i in croirea iscoadelor trebue pus o dibAcieoarecare, anume aceea care s'A le facá cu putinta de crezut, siIn aceastA privinta loan Voda se arata ca un meter deplin,ca un invAtAcel.

loan Voda cauta intai s'A fatariascA atat cu Turcii cat sicu Polonii o pintare prietinoasä care sá facä ca acesti din urmäsA nu cear'ä, cei dintai sA nu primeaseä schimbarea lui. El tri-mite douà solii, una la Poloni, in care le spune cá Turcii se pre-gateau a riavrili in tara lor, pentru a pune un capAt neintelegereiIn privinta alegerei regelui ; dar a el i-au determinat sa se lasede aceasta intreprinderem. Ioan cereA tot °data, ca multAmitaoarecum pentru slujba facuta, restituirea Pocutiei i aceea a a-verilor luí Stefan Toma, celui ucis in Polonia. Prin a douasolie el propune tot atunci Turcilor ea daca iar dA numai unajutor de 6000 de oameni, ar puteA sà supunA cu ajutorul Täta-rilor cu totul Polonia imparatiei Turcesti". Turcii insa care seasteptau ca prietenul lor, ducele de Anjou, sa fie ales rege inPolonia, nu invoese lui loan asemenea intreprindere, desi límultAmesc eälduros pentru bunele lui intentii "4. Dupa ce elIiasteme astfel la Turci si la Poloni arAtarea credintei, intre-prinde a surpà candidatura pretendentului francez la coroanaPoloniei, cu care impreuna cadei i aceea a lui Laski la tronulMoldovei.

El trebuià pentru aceasta sa caute a invrajbi pe Otomanícu Polonii, cand atunci nu ar mai fi putut avea nici un sort deizbanda in Polonia candidatura unui principe patronat de Turci.

Bielski, ap. Hasdeu, I, c. p. 52.Scrisoarea vizirului Mohamed dare guvernorui Galitiei In Arh. ist.,

I, 1, p. 43 si aceea catre ambasadorul Frantlei. lbidem, p. 152 (ambele din 1574).Scrisoarea lui loan prin care cere Pocutia si riíspunsul de traganare ai senatuluipolon din Aug. 1572 Hurrn., Doc., II, 1, p. 269.

Page 87: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

92 IBTORIA ROMANILOR

Fiind Insa ca Turcii erau mai lesne crezatori si mai usor destarnit la fapte räzboinice, loan Voda iscodeste cele mai marineadevaruri asupra purfärei Polonilor fata cu Turciii spre a-idetermina pe acestia la vre-un act de dusmanie. El parasteintre altele pe Poloni Turcilor di tot ar adaposti pe Bogdan inStatul lor, ceeace face pe Turci sa trimitá la moment o solieamenintatoare in Polonia, cerand extradarea domnului refu-giat. Desi Bogdan de mult nu se rnai afla in Polonia, si Poloniistiau prea bine aceasta, totusi, speriati de amenintärile Turci-lor, pun sa caute pe Bogdan in toate p'ärtile.

Tot odata domnul Moldovei instiinteaza pe Turci cà loance! Strasnic, tarul Moscovitilor, ar fi venit la Vilno, unde ar fifost prea bine primit de I.ituanieni, i ca ar fi de temut ca dietapolonä sä nu-1 proclame de rege. Asemenea veste, iscoditä foartela timp de Ioan Voda, era mai ales de naturà sà sperie pe Turcicare tocmai, din cauza fricei ce o aveau ca nu eumva tarulMoscovei sa fie ales in Polonia, sprijiniau candidatura princi-pelui franeez. Totusi chiar aceastä veste nu avii alt efect deckde a impinge pe Turci la pregatiri care In curand full parasite,cand ei se informara despre zadarnica lor teamals5. VazandIoan Voda ca nu izbuteste, prin Turci a surpa candidatura luiFIenric de Anjou, se intoarce catre Poloni, folosindu-se de sta.,ruintele Turcilor in favoarea acestui principe, pentru a desteptàIn Poloni simtimantul vredniciei, jignit prin amestecul ash derostit al Portei in o afacere atat de grava ca aceea a alegereimonarhului lor. Francezii care erau interesati intinde in-raurirea in Räsärit, cautau sa intareasca in Poloni plecareapentru Herirlo, fagaduindu-le ca, In caz de a'l alege, Franceziivor obtineh dela prietenii lor cei buni, Turcii, ca numirea dom-nilor in Muntenia si Moldova, sa fie Innapoiatä Poloniei, precuma avut-o in vremile vechi, bine inteles, MI% a se pagubi Turciide luarea tributului acestor dou'l provincii 436. Tureii c,are setemeau de alegerea unui principe vecin care si-ar fi mark pu-terea prin ocuparea Poloniei, tara pe atunci inca foarte insem--natä, cereau cu mari stäruinti-la Poloni ca, daca ei nu se potintelege asupra unui om de Ora, sa dee tronul numai candida-tului francez. In 10 Fevrnarie 1573 gasim pe loan Voda scriinddietei, in ceeace priveste alegerea regelui, ca Imparatul (sul-tanul) i-a poruncit de a recomanda gratiilor voastre ea' dacase poate alege monarhul dintre seniorii bastinasi, bine ar fi;

Episcopul de Acqs calre &wee de Anjou, Martie 1573, Documente, ISuplement, I, p. 30.

/se Instructiile lui Carol al IX-lea catre Montlic amb. In Polonia 6 Sept.1572. Hum., Doc., I, Supl., 1, p. 25. Carol al IX-lea catre episcopul d'Acqs amb.In Constantinopole, 17 Decem. 1572. lbidem. p. 36: -.que le rol établisse des Pa-latins au pays de Valachie (tnseamna Moldova) ainsi que cela &aft dans les tempspassés". Rym c. Imp. 31 Martie 1573. Ibídem, II, 1, p. 662.

Page 88: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

f8TORIA MOLDOVEI 93

iar clacg este a se alege unul dintre strgini, acesta nu poate fialtul cleat fratele regelui Frantier. Dieta polonä, neputândrgspunde unei asemenea cereri, incunjura lucrul spunAnd in22 Aprilie, 1573, ca deputatii Inca nu s'au inteles asupra per-soanei 187. Tot pe atunci, in Martie 1573, gäsim trei scrisori alelui Mohamed-pasa, din care una catre palatinul George Iaslo-wiscki, i alta catre acel al Podoliei Constantin Kuropat, princare sunt rugati a primi unul din ei coroana ; ca aceasta ar fivoinfa Innaltimei sale Cezarul (sultanul)". A treia scrisoareeste adresata dietei in care i se spune, ca nu este vointa sulta-nului ca sa se aleaga de rege un rauvoitor al imparatului turcesc,

voinfa sultanului este ca unul dintre voi Poloni sa fie ri-dicat la acea demnitate ; caci un strain ar putei sa fie pritnej-dios pentru Moldova, Transilvania si alte parti ale imparatier 138.Sultanul insusi scrie in aceeasi zi dietei polone cà stie ea s'aivit neintelegeri i invrajbiri intre voi dupä moartea regelui;ca., el, sultanul, nu socoate drept vrednic a fi ales un strain saufiul sau fratele unui rege strain i nealiat cu Poarta ; prin urmaresà bage bine de seama a nu alege ca rege pe cineva neplacutTurcilor 139.

Scrisoarea aceasta din urma fusese trimisa dietei prin unom al lui loan Vodg. Ea se pareh chiar lumei de atunci atât destranie, incat se banui cä ar fi fost iscoditg sau pläzmuita, fiede loan Voda fie de alti dusmani ai Poloniei.

Ea erg calculata asa ca, impunand din partea Turcilorpe IIenric de Anjou Polonilor, sä compromitä candidatura lui.De aceea i ambasadorul lui Ioan Voda insotise remiterea ei Cuurmatoarele cuvinte Veti vedeà din aceastä scrisoare ca sul-tanul va porunceste sä alegeti ca rege al vostru pe fratele regeluiFrantiei (lucru care, desi nu se spuneà anumit in scrisoare, re-ieseà insa din euvintele ca sa nu aleagá pe un principe neprietinPorte»; Sunteti destul de intelepti pentru a va pazi de a faceaceasta gresala caci daca sultanul vrea sà pung acolo pe prin-cipele francez, este pentru a face din el un mare dusman alCrestinatater. Arhiepiscopul de Valenta trimisul special al luiCarol al IX-lea in afacerea ulegerei fratelui salt, indata ce aflädespre aceastg scrisoare, se grabeste a instiintà pe toti palatiniiinnainte chiar ca actul &A le fi fost comunicat, ca el este un fals

Than Vocl:i c. dietil 1573. Hum., Doe., 1, Supt., 2, p. 275. Rilspunsulpag. 276.

Scrisorile, Ibidem, II, 1, p. 657 --660: nepuaquam voluutas CaesareaeCelsitudinis quispiam ex alieno regno adductus in autoritatem regiam elevetur;(NM imo noluntas C. C. est ut ex vobis idoneus aliquis ad regiam di&nitatemextollatur (p. 657) hancque esse ooluntatem C. C. et nostram vobis exposuimus"(pagina 664).

in lbidem, p. 862: neininem judicamus dignum regio officio qui sit alienus aut alieni infoederati Regis Mills nut tinter".

Page 89: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ificut, fie de Bogdanul Moldovei, fie de alti dusmani. El aträgeaserioasa luare aminte cà, pentru un lucru de asa insemnätate,sultanul ar fi trimis un ceaus anume, i cá scrisoarea sultanuluitrebuia sä fie pecetluità cu pecetia de aur i inchisä in o pungäde aur, pe cfind aceea adusä de trimisul lui loan Vodá era as-ternutä pe härtie de ränd din Valahia sau din Polonia. Scrisoa-rea se fädi pierdutà, nu fa cetità in dietä i in curând nu se maivorbi de ea 140.

Tote silintele lui loan Von furà deci zadarnice. Dupäce interegnul tinuse mai bine de 9 luni, dela 7 Iulie 1572 OAla 16-Maiu 1573, dieta se rosti in aceà zi pentru candidatul fran-cez, i Henric de Anjou fu proclamat de rege al Poloniei. Fiindel insa in Frantia, de abia in 24 Fevruarie 1574 apucä in chipefectiv fränele guvernului polonez.

Luptele-lui loan eu Tureii. Pan4 atunci situatia in Mol-dova se schimbase de a totului tot. 0 luptä pe viatà sau pemoarte fusese intreprinsä de valorosul domn al Moldovei, cAreiael cäzii mai la urnià jertfä nemeritatä, iar Henric al III-lea,dupä trei luni de domnie, mergänd sä ocupe tronul francez, rä-mas liber prin moartea fratelui säu, Carol al IX-lea, candida-tura lui Laski la tronul Moldovei rärnase si ea färä nici un efect.

Mai innainte de a intra In expunerea celei de pe urmä luptepe care Moldova o mai incearca spre a redobändi neatarnareaei, trebue sä aruncAm o ochire asupra domniei interne a luiloan Vodä, care ne va explica i izbänzile sale neasteptatetragica lui cädere.

loan Von este arAtat de Ureche ca un mare tiran. Elspune despre nnsul cA arätändu-se groaznic sá iee spaima latati, nu de alta se apucä, ci de cazne groaznice i värsare de sane

atunci in ziva de Pasti a täiat pe Ionascu Zbierea si multecazne fAcea. ; asisderea mitropolitul Teofan n'ar fi iesit intreg,de n'ar fi fugit la munti. Ternnitele pline de cälugäri, i in groapäde viu a bägat pe Veveritä si pe popa Cozma si pe Molodet cä-lugärul ; de lege Ii radea, c4 in postul mare s'a insurat 141, Amobservat i aiurea cg asemenea invinuiri de cruzimi, puse decronieari in socoteala unor domni, trebue totdeauna cercetate

1" Me'moires de Choisnin In Buchon, Memolres sur l'histoire de France,tom. XII, auricle 1573, p. 721: le sultan les prie d'élire le frére du Rol de France.Cela troubla le diet sieur éveque (de Valence) parce que les autres competi-teurs eussent faite leur proffit de cette recommandation. Savait aussi ledictsieur que ce mot apposé sur la lettre de commandament irritait grandementla noblesse (tumeazik cuvintele solului lui loan Vodi). Incontinent le diet sieurde Valence fut adverty... il envoya par tous les palatinats afin de les prévenh'..,que ces lettres Relent fausses et falsifiées ou par le Bogdan ou par quelques autresennem is".

1" Ureche, in Lelopisete, I, p. 192.

94 ISTORIA ROMANILOR

Page 90: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

142 Lasicki, In Papiu, III, p. 257.

15TORIA NOLDOVEI 95

cu luare aminte, spre a vedea dad nu cumva patima sau inte-resul aristocratic al clasei din care de obiceiu fac parte cronicariiromâni, nu-i impinge la rastälmAcirea adevttrului. In cazul luiloan Voda, tocmai vom vedea, ea' teama este foarte indreptil-tita, i cí daca' vreun domn a fost nedrept judecat de cronicarii

apoi de sigur CA este Ioan Von.Nu ea am fagadui cruzimile comise de loan Voda' ; dar

ele erau ale timpului, si, fära a vorbi de Vlad Tepes, nici de 5te-fan cel Mare, chiar Neagoe Basarab nu famase cu mainile ne-patate de sange. Interesant este insa' de a sti din ce motiv ucideàloan Voda'. Era el o flail insetata de sange, dupà cum pare a'linfltisa cronicarul, sau cruzimile sale aveau un motiv de a fi ?Inraurirea polona' In Moldova prinsese adânci rklacini subdomnia lui L5pusneanu, si mai mult inca' sub aceea a lui Bogdan

boierimea se &Muse in mare numär In partida polona careavea de reprezentant al ideilor sale pe alungatul Bogdan. Multiboieri i calugäri tot de neam boieresc vor fi suspinat dupa in-departatul tam, i vor fi cautat a unelti felurite manopere, sprea rästurna pe loan Voda', si a readuce pe favoritul lor. Chiardela inceput vedem pe Ioan Vod5 Wild pe Ionascu Zbierea,pentru prepus cä tinea cu Polonii. Toate celelalte executii vorfi avut acelasi imbold, dei unele din ele puteà sA le maschezesub alte invinuiri, precum aceea atribuita vlAdic51 Gheorghe.Cat despre aratarea lui Ureche ca' l'ar fi bAgat de viu in foc,pentru cà ar fi avut avere, se vede de departe ca.' este numai orautacioas6 iscodire, caci fara Indoiala erau In Moldova boierimult mai bogati decat vladica Gheorghe, pe care loan Vodaar fi trebuit pe toti sA-i frigà spre a-i despoià, lucru de care insusiUreche nu aminteste nimic. Boierimea se stricase cu totul.Ncputand fi toatä cap5.tuita, partea ei ramas6 pe din afara

nemultumire cu domnul din scaun, de indata' ce se urea Inel, si boierii nedaruiti se puneau indatä pe lucru, umbland dupgrasturnäri. Tepes In Muntenia, Lapusneanu In Moldova, sangerasera cumplit nobilimea ; dar totusi ea nu-si parasise obiceiulinrAdkinat. Daca insä ea trantea cu usurinta pe domniiacei inzestrati cu energie o faceau sA präteasc6 scump vesniculei neastampar. Astfel unul era si loan Voda' care fu de o asprimenespusa cu boierii, voind sä faca sà piece neincovoiatul lor gru-maz sub mana a tot puternica a domniei. De aici se explicsá cru-zirrille neomenoase ale lui loan, fatà cu clasa aristocraticA atKrei. De aceea i Lasicki care, In insusirea lui de stra'in, nu aveanici un motiv a ponegri pe domnul moldovean, spune despreloan cà si pentru cea mai mica' vina' pedepsea cu moarte, ju-puia de viu, punea in tapa, scoteà ochii i diforma oamenii,taindu-le. urechile" 142 De asemenea aratà i Forgach, indicand

Page 91: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA ROMANILOR

ins6 motivul politic ce impinga pe loan la cruzimi, and spunedi pe cei nobili de mare autoritate, plecati mai ales lui Bogdani-au ucis" 143 De altfel prigonirea alugärilor este adeverit5.de insusi o scrisoare a lui Ioan Vod4 atre birAul de Bistrita,in care scrisoare ii vorbeste de rândul unui cAluggr anume To-fan, fost mitropolit si a altor patru chlugä'ri care au strAns multe

zeghi de aur i alti bani multi si au fugit cu toate acesteaaveri", rugAnd pe birAu ca s6 aseze oameni pe la toate intrhrileca sà-i prina i sà-i trimità in Moldova" 144.

In tot timpul cât loan Vodà se sileh prin sfortAri uriasesá se mentinA In tronul Moldovei, Bogdan LApusneanu nu incetiide a-1 säph. Bogdan aveh puternici sprijinitori intre care gAsimsi pe tarul Rusiei, loan Vasilievici, care insurase pe Bogdaninch' cu ativa ani mai inainte cu fata nobilului sgu, ducele Si-mion Rostoviensis ; iar acum, murindu-i sotia, marele duce alMoscovei Ii oferise mfina altei Rusoaice nobile, fata lui Teodorducele Mecislaviensis et Zeslaviensis, inrudit cu insusi tarul '45.

Se intelege a un domn ce dusmAna din principiu peboieri pentru nesupunerea lor, trebuià sä" caute sprijinul gu inalt element al -Orb, i fiindcà nu existà niel pe atunci o clasAburghez4 nationalA intre popor i boieri, apoi loan Vodà trebui

caute sprijinul in stratul de jos al societAtei, in rtArani.Desi nu ne-a Minas nici o stire despre purtarea prin care

el îi astig6 simpatiile 10046, totusi este invederat cA acestdomn a trebuit sà apere interesele clasei asuprite, si inc6 Cu omare cAldurg, pentru ca dui:A o ash scurt4 domnie, poporul säajungil a-1 iubi ash de mult. O cronicA turceascA spunePetru *chiopul fu pus pe tronul Moldovei, In mijlocul lacrimilorpoporului care regretà pe loan" 147 §i Gorecki aratà cà incea de pe urm'h" purtatä de el la Cahul, pedestrasii tineau peloan Vodà in mijlocul lor, i nu-1 nisau s4 treacä la alAreti,fiind foarte ingrijiti de viata lui, i temandu-se ca nu cumvhs6-1 insele boierii, i sà-1 dee de viu in rnAinile Turcilor, pentrucà pedestrimea, toli fdrani, aveau o deosebitei iubire $i credinidpentru Ioan Vodd' celasi lucru este arAtat, spre mai Minh

"1 Forgach,-ap. Hascleu, 1. c., p. 251.Scrisoarea lui loan in Nicolaescu, Doc. slavo-rom., p. 198.

1" loan Wasislievici c. Bogdan, Maiu 1574. Hum., Doc., II, I, p. 700.1" Toate cele spuse de Hasdeu In aceastA privintil 1. c., p. 35 yi urm. nu

sunt lns5 Intemeiate pe nici un izvor.141 Raportaa de Mignot, Hisloire de gempire -ottoman, Paris 1773, II, p.

215: Pierre fut placé sur le trone de Moldavie au milieu des larmes des peuplesqui regrettoient Ivan".

HO Gorecki In Papiu, III, p. 240: Pedites simi/i ratione ab equitibusremotos, quorum magnus numerus erat, disponit ; qui Ivoniam apud se retentumhaud patiuntur progredi, non mediocriter de vita ipsius, ne a primoribus deceptusvivus in potestatem Turcarum veneret, pertimescentes solum ad Kosacos Po-lonos eum interdum commeare patiuntur ; nam pedites, gens rustic% singularifide ac animo in Ivoniam fuere".

Page 92: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

confirmare, si de Paprocki149; iar Lasicki, dupà ce enumäräfelurile de pedeapsä cu care loan schingiuia pe jertfele sale,adaugä prin asemenea cruzimi inspirase poporului de josaldta fried qi iubire pentru dasul (dac4 in fricA poate incápeäiubire), incat nu numai cA-1 onora purtà groazä, dar ¡ilea'se si luptà pentru dânsul cu cea mai mare vitejie" 15°. Ce logicá ?Ioan Vodä sä fi ingrozit poporul de ¡os prin cruzimile aplicateasupra lui, §i tot acest popor sä-i fi räsplätit ca iubire neomeniilesale ! Ori cine vede in spusele lui Lasicki, constatarea a douàfapte deosebite, cruzimea netägAduitä a lui loan Vodà, i iu-birea pentru el a poporului de jos. Vroind sà le pura in legaturàuna cu alta, istoricul polon se incurcä, i insusi el prin paran-tezul ce-1 deschide, area' ea' nu are mare incredere in judecatace o rosteste. Dacà raporttim cruzimile lui loan, nu la poporulde jos, care nu le sufereA, ci la boierii care si le aträgeau prinpurtarea lor, de indatà figura lui loan ¡ese limpede í Innuritàdin aceastä märturie contrazicätoare, care aratä pe Ioan Vodäca pe un tiran iubit de poporul de jos.

Aceastä pozitie a lui fatà cu clasele poporuluicum am spus si mai sus, strälucitele luí izbänzi in luptele cuTurcii, i cäderea lui provenitä din trädare. Izbänzile le repurtilcu ajutorul poporului de jos ; trädarea Ii veni din partea celormari. Ce minunatä invätäturà pentru viitor !

Cu toate ea loan Vodä fusese pus in domnie prin Turci,Cu toate &A el se arätà cätre dänsii cu asa de mare credintadobändise multämirea i recunoasterea meritelor sale, fu deajuns ca sä propura cineva mai multi bani la Constantinopole,deck acei pe care îi dAdea loan, pentru ca fata Turcilor sä seintoarcA dela el. Acestia îi pierduserà cu totul drumul i cä-rarea. Ademenitoarea perdeà a banului le acopereà privirile,

intreaga politicA turceascA se prefäcuse in o mare masinä deprodus bani, nu insä pentru Statul turcesc, ci pentru dregätoriicare'l oarmuiau. Interesul colectiv al Statului päreà c4 se des-face in interesele private ale celor ce-1 conduceau. Cu toateacestea, fatà cu neunirea Statelor europene, Tur-cii nu nurnai ea' mânau mai departe putreda lor existentä, cierau Inca spaima popoarelor crestine. Tocmai pe atunci onouà nevoie de bani lovise in haznaua impäräteasc5 ; cäciTurcii pierduserä marea bätälie navalä dela Lepanto, care ni-micise aproape cu totul flota de räzboiu (1571), si le trebuiausume enorme pentru reconstituirea ei. Doamna Kiajna, vestita

149 Paprocki (In trad. german5) in Papiu, p. 282: Denn das Lan-volck wolte in nicht unter die Herrn lessen, weil es sich befurchte er möchte vonihnen verrathen werden".

20 Lasicki in Papiu, III, P. 258 : .,Hac tali feritate tantuin sui metutnamoremque (si modo in metu esse potuit amor) plebi incussit, ut ilium postea nonmodo honorarint horruerintque, veruin etiam fortiter pro eo depugnaverint".

A. D. Xonopoi. Istoria Romfinber. Vol. V.

ISTORIA MOLDOVEI 97

Page 93: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

98 ISTORIA ROMANILOR

intriganta din Muntenia, care tocmai pe atunci avea pe unuldin proteguitii sai, Alexandru al III-lea, pe tronuliar fiul ei, Petra, scos de acolo de Turci In 1567, traià din opensiune a sultanului In Constantinopole 151, ()fez% acestuia In-doirea tributului Moldovei, daca va fncuviinta domnia ei luiPetru 152.

Sultanul face cunoscut lui loan propunerile Kiajnei ce-randu-i sa le indeplineasca, daca voeste a mai pastra domnia ;iar de nu, sa o paraseasca i sa o lase lui Petru. loan Voda res-pinge cererea sultanului, (land raspuns ceausului trimis la el :spune snpanului tau ca banii pe care mi-i cere, fi voi Intrebiuntàspre a ridich ostiri care vor mantui pe poporul meu de stoarce-rile carora este expus" 163. Sultanul declara pe loan Vocla demazil, i da steag de domnie lui Petra *chiopul. Domnul Mol-dovei se hotaraste atunci sa se opuna Turcilor cu puterea, sprea scoate °data patria lui din ghiarele asupritorilor vesnic neg..turati. El aduna tara in jurul lui, i fi tine o cuvantare In careIi aran cum Turcii, fäcând toate pentru mitá, Ingreuiazasaracesc lumea ; ca de va vrea ea numai, cu inlesnire va hide-partà maim Turcilor ; ca.' pe Levi îi are spre sine plecati. Cazaciivor veni cum le va dà de stire, carora nici ()data nu le pot staTurcii impotriva. Numai tara Ii lipseste ; a de se va uni si eacu dansul, nici vor mai fndrasni Turcii sä trimita otiri, ci vorface nrii pe voie ; ca.' pe el sa nu-1 ailiä de vrajmas, ci ca pe unprieten si parinte. Dacä Meuse el cuiva -4reptate, tot pentruTurci fa'cuse, ca sa le intre In voie, umple ; dar nici nu i-aputut satura, i cate altele. Cu aceste cuvinte, fiecare cu räsunetIn inima tàrei, cad fiecare atingea o suferintä viu i adanc sim-

Ioan Voda umpland pe toti de nadejde, cu glasuri maristrigara cà langa dansul vor pieri cu totii 164. Se legara decicu jurämânt ca vor luptà pe moarte in contra tiranului Selim,

mai bine îi vor pierde toate, patrie, viata, femeile i scum-pii lor copii, decat sa paraseasca pe domnul lor" 155.

Cum se fntamplase aceasta minune, ca o tara decázuta,släbità prin lungile desbinari In care traise mai bine de o juma-tate de veac, care nu se putuse opune la cele cateva cete adunatede Laski pe mijloace private, sa. Indrasneasca acuma a fnfruntaiarài cumplita putere a Otomanilor ? Raspunsul este usor dedat, daca ne vom aminti ca temelia puterei armate a Moldovei,militiile nranesti, cei prosti dar multi", pe care un genial

15, Mai sus pag. 21.in Gorecki In Papiu, III, p. 215.

Mignot, II, p. 211: le Moldave répondit fièrement emploieraltcet argent A lever des troupes qui soustraieroient ses sujets it la vexation qu'onprétendoit exercer contre eux ; et 11 ordonna au Chiaoux de se retirer".

116 Ureche In Letopisele, I, p. 192-93.in_Croreckl In Papiu, III, p. 220.

Page 94: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI 99

scriitor romän îi pune in gura lui Läpupeanu, sustineau nu nu-mai din datorie, ci chiar din iubire i devotament pe loan Vodá.El gäsise secretul de a arunck In sanul masselor scânteia aceeadivinä care Oprinde in ele simtimantul solidaritätei pentru ocauzA comung ; care treze§te con§tiinta colectivä In fiinteleindividuale ; care face din turmä un popor. Acest secret Il po-sedà numai naturile cele mari §i geniale, in care poporul areincredere. Färä Incredere, färá credintä nu s'a fAcut nici odatälucruri mari in omenire, ì loan Vodä, chiar prin figura lui, eraun om care puteä sä inspire curajul acelor ai cäror inimä maistäteä la indoialä. El erà de o staturà urinä, o constitutievänoasä, o infäti§are bärbáteascä in care se vedeä cà fierbeputerea" 158.

Cum se hotäri la impotrivire, loan Vodà luä mäsura de atrimite familiile i averile la Hotin 157 §11 el mai mult de fonifácerii ajutor dela regele Henric de Anjou, care bine inteles trebuiksä refuze. Trei nobili poloni insä care erau de altä pärere, cA§ti-gati fiind de domnul Moldovei, ajutar5 lui loan. Regele fiindmustrat de sultan pentru acest ajutor, senatul Ii räspundepe loan 11 credea In bunele gratii ale Portei §i cA ràzboiul ii fu-sese declarat numai de voevodul Munteniei färä impärtä§ireaTurciei 158. Cazacii insä la care dänsul se Indreptä', venirà, deiintr'un numär prea mic pentru lupta uria§4 ce el-A sä se incingá.Nimic nu ne poate dà o ideie mai clará, despre märimea simti-mintelor eroului moldovan, deckt imprejurarea cá atunci candel váza pe Cazaci intrand in lagärul säu, ie§ind ca sä-i salute, itnäpädirà lacrimile de bucurie 159, Cu toate cä erà un om de ostaturà erculeanä, §i de o putere a§h de mare inckt inteuna dinbätäliile sale, trase singur un tun dupg el 160.

Vestea cä Petra Vodä intrase in hotarele Moldovei, apucäpe loan la un ospät dat de el iubitilor säi aliati, Cazacii. Elordonä indatä capului Cazacilor Sver.5evski §i vornicului Dum-brava' säineargá la iscoadä. Petru Vodá cu o armatä destul denumeroasá, compugraiiiTurci, Munteni §i Unguri i§i a§ezasecastrele sale la .Jil4te 161, unde punând o strajà de 400 de oameni,rämä§ita armatei, obositä de drum, se dädù odihnei, läsändu-sieau sá pascg pe camp. Avangarda lui loan surprinde strajaWirei du§mane, §i o mäceläre§te a§à incAt nici un singur om nu

254 Gorecki In Papiu, III, p. 215 : vir procerae staturae, facie decora oculisgracilibus quodarn modoque minacibus, toto corpore lacertosus, viribus pollens".

117 Hurm., Doc., II, 1, p 709.1" Gorecki, ibidem, p. 222.15, Senatul Poloniei care Selim 18 Sept. 1574. Hurm., Doc., IT, 1, P. 725160 Gorecki, ibidem, p. 244.

Vezi un document din arhiva Statului reprodus de Hasdeu, 1. c., p.88,care spune ca' batAlia s'a intAmplat, la vadul ce se zice Doamna langA satulJiliste".

Page 95: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

100 ISTORIA ROMAN1LOR

scapä, pen tru a duce vestea primejdiei, armatei ce odihneà.Sversevski trimite räspuns lui loan sä vinä at mai in grabg,cäci dusmauii nu s'ar asteptà sä fie atacati. Domnul sosestecade din trei latan i asupra ostirei neintocmite a lui Petra, fäcândIn ea un cumplit mAcel, din care numai cu greu scAparà Petru,candidatul la tronul Moldovei, i fratele säu Alexandru, domnulMunteniei. Cel intäi fugi la Bräila, iar a doilea la Floci, acestIn urmä mântuindu-se prin devotamentul a doi frati Golesti,vornicul Ivascu, ce fa numai ränit i clucerul Alba, care lasächiar viata pe câmpul de bätälie 162

Maud loan Vodä oastea aliatä längä Minnie, el intràCu toatä puterea lui in Tara Munteneasc'ä, atacând cetätileorasele, care nici dela naturä, nici de vre-o artä', nu erau intärite,täind i ucigand In tot drumul pe toti färä alegere de sex si devfirstä, i dänd foc satelor i oraselor. Se omoriau bätrâniicopii, se rusinau femeile, i fecioarele si se comiteau cruzimi detot felul" 163, räzbunând astfel loan dusmänia contra Mirce-stilor pe nevinovatul popor muntean. loan ajungänd Ora submunti, cätre Brasov, se coboarà apoi spre Bucuresti, unde punedomn pe unul Vintild Voclei 164, care insä este rästurnat i deca-pitat, dupä cum spune scrisoarea trimisä de Stefan Batori luiimpäratul dupä' 4 zile, de Alexandru al III-lea, care se reintoarcein scaun. loan insä nu avù timp sg-si sprijine proteguitul. Eltrebui sä mearg'ä la BrAila spre a prinde pe rivalul säu, i plec4In grabA din Bucuresti cätre acel oras, unde ajungänd, sorneazäpe comandantul turc predee pe Petru. Comandantul trimiseprhi patru soli un räspuns amenintätor. Ioan atunci cAlcanddreptul soliei, taie trimisilor nasurile, urechile i buzile, ordonäapoi ban cu cuie de fier pe o barnä innaltà cu picioarele insus si cu capul spre pämänt, si astfel Ii aruncarà soldatii lui loanla portile Bräilei. Dui:4 aceea dete ordin de asediul orasului,pe cáre Il luarä In curänd pedestrasii lui. Infricosat mäcel sefäch atunci In Turci ; curgeä p5.räu sangele In Dunäre din grä-mezile de morti ; copiii se räpeau dela sanul mamei lor, i intrevaete se omorau ; se pi:MA tot orasul i i se dete foc ; necumfiinti de om, dar nici un cAine mAcar nu scApà viu din mijloculflackilor si a ruinelor" 165. Cetätuia BrAilei Insä loan nu o putù

1" Ureche, Letopisele, I, P. 193. Gorecki In Papiu, III, p. 225. Vezi si do-cumentul citat mai sus din Hasdeu, I. c., p. 88, confirmat de raportul lui Ferrarodin 7 Maiu 1574. Hurm., Doc., XI, p. 87: il Vechio signor li asaltb da note ; elimesse in rota con gran mortalita, dove con pochi si salvono in Proilago (Braila)",si o stire din Viena Intareste izbanda. Ibidem, p. 88.

I" Gorecki in Papiu, III, p. 229.164 Acelasi probabil Cu domnul dintre anii 1532-1534. Vezi vol. IV, p. 196.

Un doc. din 3 Maiu 1574 pune aceasta batalie la Braila si arata dupa aceea ocu-parea Bucurestiului sedan Vais odarum transalpinarum" din parea lui VintilaVoda. Ibidem, II, 1, p. 682 scriqoarea lui Batori. Ibidem, p. 690.

iss Gorecki in Papiu, III, P. 229.

Page 96: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI 101

lua, din pricinä cà el fu chemat, precum vom veddi, de Sver-sevski, in contra unei ostiri turce de lang5 Tighina. El lasa decisi Braila precum lasase Bucurestii, i aimed spre Bugeac.

Astfel loan Voda era nevoit a parasi izbanzile sale totneisprävite, pentru a Intampina noui primejdii, i aceasta fituna din pricinile de capetenie ale caderei sale ; caci dusmaniinumai fmprastiati, nu zdrobiti, se reformau necontenit in urmalui, si.adaogandu-se peste cei ce soseau farä incetare, deveneaupe fiece zi mai numerosi, mai amenintatori. Anume loan Voda,cum aflase despre Inaintarea unei ostiri dusmane din ChiliaCetatea Alba', care alerga In ajutorul Bràilei, In numar de vre-o15.000 de oameni, trimisese Indata Mtn.' intampinarea ei peSversevski cu Cazacii i cu 8000 de calari romani. Sversevskifi loveste cu multa lndrasnealO, îi bate imprastie. Ramasiteleacestei ostiri scapa la Tighina, cetate turceasca, unde se MI-.preuna cu alte trupe turcesti si tataresti tabarâte in jurul cetà-tei. Sversevski atunci chiama Indata pe Ioan dela Braila, carevenind in cea mai mare graba, se uneste cu Cazacii, bat ostiriledin jurul Tighinei, i dupä aceea cetatea, unde ucid pe tnti.

cu femei cu tot, nelasand nici unul viu din atatacare o prada si o ard, luand din ea nesfarsite bogatii ; apoi un corpnou de Turci inaintând asupra lui Ioan Voda, Sversevski cerevoie dela domn sa meafga sa-1 risipeasca, si acesta Ii da 300ede pedestri, adeca militieni, tarani români, in ajutor. Sversevskiaseaza pe Romani fndaratul Cazacilor calari i ataca pe Turci.La inceput in curs de o orä lupta era In fndoiala. In sfarsit che-mati fiind la luptä Românii, acestia, oameni plini de vitejie intrup i suflet, Intarátati intocmai ca fiarele fndelung retinute,aleargO cu striate Infricosate in ajutorul Cazacilor. Atuncicalareti i pedestri, toti cu mare putere, se repezira din toatepartile In gloata turceascà si o desfacura. Turcii fntoarsera spa-tele, iar pedestrii Romani, iesindu-le In cale, taiau picioarele

strOpungeau pântecele cailor Turcilor. Cazaci numai trei pie-rira ; Romani o Rita. Atat de putin costa aceastä Insemnatastralucita victorie, pe care loan o privea din departare cu multabucurie. Selim, auzind din Constantinopole de izbanzile lui loan,Se turburà foarte, i temandu-se ca nu cumva sà piarda Moldova

sa fie gonit si din Grecia, lucru ce era sà i se intample, dacanu interveneà tradarea Cernäutanului, se rug& cu ai sal lui Dum-nezeu dupa datina i legea turceasca" 166

Pe langa rugaciunile catre IVIahomed, Turciiinsa preatirao expeditie mai insemnata contra lui loan Vodä, pe care vedeaucà nu-1 pot rapune cu usurinta ce vi-o inchipuisera. Sultanulordin sangiacilor dela Dunäre sä. intre In Moldova sub comanda

Gorecki In Papiu, III, p. 231-232: cum suis Deum more suo sup-plicabat".

Page 97: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

102 1STORTA ROWANTLOR

suprernA a beglerbegului Greciei, astfel &A ostirea turceascA seurea intrunità la aproape 100.000 de oameni, afarA de Muntenisub Petru VodA si de Tätari sub Adel Gherai, care mai aduceausi ei impreunA cel putin un contingent de 50.000 167 Marea os-tire turceascA se pune in miscare asupra Moldovei la 10 MaiplecAnd din Constantinopole, si la 11 Iunie abiA sosise la Adria-nopole. Ea erà sprijinitA de o puternicA flotA care ducea pro-viziile trebuitoare 168. Turcii isi arAtaserA toatA supgrarea lorIn un firman trimis voevodului Ardealului si celui muntean inMaiu 1574, in care le spuneA cA afurisitul (maledetto) voevodde Moldova cu alti afurisiti care se allá la el, au fAcut mare ne-ascultare si räzvrAtiri ; cA s'a dat ordin ca pAcAtosul af urisit(cattivo maledetto), impreunA cu blestematii (gli scelerati) carese tin de dAnsul sä fie pedepsiti" 169. Un document din 14 Iunie1574 spune &A loan VodA isi impArtise armata in trei : o partecontra TAtarilor, alta contra Turcilor, iar el insusi s'ar fi asezatla Iasi 170 loan Vodg, fatA cu indoita amenintare trebuià sAunneze planul firesc, impus chiar de imprejurAri, si pe care ino situatie asemAnAtoare 11 pusese in lucrare si Stefan cel Mare ;sá opreascA anume Cava timp pe Turci dela trecerea DunArei,spre a dobAndi rAgazul trebuitor ca sA se rApeadA si sA resping4pe Mari; apoi s'A cadA cu toate puterile asupra Turcilor. ElinsArcineazA deci pe cel mai bun prieten al sAu, hatmanul IeremiaGolia, cu care erà legat incA dela c'ApAtarea domniei, cu apAra-rea trecAtoarei DunArei, si el se pregAteste a lovi pe Mari.

Ieremia Golia erà alAturea cu Sversevski, omul cel maide incredere al lui loan. DupA ce-1 in.sotise adeseori in timpulcolindArilor sale pe laturile Moldovei, mijlocise intelegerea lui cuboierii, care-1 ceruserA domn dela PoartA. Lui ii incredintaseloan VodA pArcAlAbia cetätei Hotinului, punctul cel mai im-portant al Wei din spre Polonia ; ii d'Aruise mosii si ii scäpasesi viata in fundul unei bAtAlii. Pe lAngA aceste legAturi de inimási de interes, oan VodA mai adaugA incA si religia, punAndu-1sA jure, înnanLe de a-1 trimite spre Dunrire, pe Cruce si pe

In Baudui, Inventaire de l'hisloire genérale des Tures, Paris 1617. pag474: Cependant Seim jugeait, que le vaivode Ivon pourrait croistre A telleautorité et A un pouvoir si grand si on le laissoit poursuivre, qu'il serait par aprèsmalaisé de l'abaisser. Il mande au beglerbeg ou le général d'Europe d'employertoutes ses forces a dompter ce mutin. Celuy-ci arme ; sa levée fut d'enviroa100.000 combatans". Ap. Hasdeu, l. e., p. 130.

111 St. Batori c. Imp. 11 Iunie 1574, Hurm., Doc., II, 1, p. 705.111 Acelasi din 15 Mai, lbidem p. 700.'71 Ibidem, 706. NAvAlirea TAtarilor adeveritn de un doc. din 1581 care

spune a niste unce au fost pierdutc and au prAdat TAtarii toatA lara In zilelelui Ioan VodA. GhibAnescu, Surete si lzvoade, II p. 180. Alt doc. din 1606 aratAa femeia lui Bucium a fost luatA de TAtari and au padat ;ara Moldovei In zilelelui loan VodA". Ibidem, p. 183. Alt doc. asemenea din 1581. Ibidem, I, p. 45.

Page 98: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORTA moLnovEI 103

EN anghelie cä-i va fi credincios171. loan Voda, dupá ce trimisepe Golia catre Durare, se trase dela Tighina cätre Cahul sprePrut, spre a fi la o egala Indepärtare de 'Mari si de Turci.

Cu toate aceste masuri, Golia rämase tot ce era, fire devulpe skean. i tradatoare Imbracata In chip de om, i lucruInca si mai injositor, tradarea lui nu fi macar rasplatin cu oambitioasà marire, Cl cu bani, cumpäran i vandun ca o marfade taraba! Ce e drept suma erà cam Insemnata, anume de 30.000de galbeni. Pentru aceastä sumä, peste care i Se mai fagaduiitInca alta, Ieremia nu se sfii de a vinde pe domnul, prietinulbinefacatorul ski, a calca juramântul savarsit pe Cruce, si peEvanghelie, a deveni tr'ädator i sperjur tot °data% El lasa peTurci sá treaca Dunarea, i Instiinta pe Ioan ca ajunsese preatärziu, pentru a Impiedich pe dusmani dela trecerea fluviului,dar ca Turcii erau numai In numar de 30.000, cei mai multi ar-man nedisciplinan 172. Dui:a' ce-1 în,àlà, voià sa-1 i adoarma.

Prin aceasta veste, tot planul lui Ioan devenise cu nepu-thin'. El nu mai putea sa respinga. Inniu pe `Mari, ci trebuiàsä plece in contra Turcilor, cu primejdia de a fi prins apoi intredouà focuri. loan Insa vol A. se Incredinteze prin el insusi denumarul i puterea dusmanilor ; dar desi el singur tntreprinserecunoasterea, nu putù aflà nimic sigur asupra acestei Impreju-rah. Când ostasii venir'a' sa-1 intrebe de numärul paganilor,Ioan le raspunse Cu un laconizm adevarat antic : Ii vom socotiIn luptä !" 1. In seara de banlie trei boieri : vornicul Murgu,stolnicul Bilai i hatmanul Slàvilà fugira la Turci. Erau avangardatradatorilor.

Pe când armata turceascà numara cum am vazut mai binede 100.000 de oameni, aceea a lui loan Voda, se alcatuia In a-fall de cateva mii de oameni de gloan oaste In dobanda",cum D. zice Ureche, din vre-o 20.000 de pedestri si 10.000 de ca-lari. In tunuri 'Mg intrecea armata moldoveneasca pe acea tur-ceasca, 180 la 140 174.

Tradatorul Ieremia Golia Inca nu-si sfärsise infamul In-ceput. El fusese probabil castigat de Turci si de Munteni spre apredà pe Insusi loan viu sau mort In mainile lor. De. aceea 11vedem cu o fa drazneala ne mai pomenit'ä, revenind länga loan,

luand dela el comanda cavaleriei In lupta hotärätoare ce erasa se Inceapa. Atacul trebuià sa porneasca dela aripa stanga,-uncle se aflà cavaleria sub hatmanul Golia, care pe semne sperase

671 Hasdeu, 1. c., p. 134.Mignot, II, p. 212: Ce perfide mande A loan que les Turcs avalent

passé le Danube avant qu'il eut pu atteindre les rives de ce fleuve; qu'au resteleur armée montoit au plus A 30.000 hommes de mativoiscs troupes".

Fredro ap. Hagdeu, 1. c., p. 136.174 Gorecki In Papiu, III, p. 238, exagereazA dc sigur, urcAnd numgrul

Turcilor la 200.000.

Page 99: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

104 ISTORIA ROMÁNILLOR

cá va puteà dobAndi pe domn in mijlocul ei. Militiile, ca prinun instinct firesc maselor, presimtira trädarea pe care n'o in-telesese Ioan, al cäruia minte erà pe deplin cuprinsä de oran-duirea btã1iei, i nu läsarä pe loan sä iasä din randurile lor,spre a trece in acele ale cavaleriei 175. Dacä boierimea nu putaindeplini trädarea ei in toatà intinderea voitä, cel putin ea se-WI de cuvânt, i când se dete semnul atacului, boierii ce alc5-tuiau cälärimea, plecând steagul, puserä cusmele in suliti i tre-cur% la dusman 176.

Un fior de ingrozire cuprinse pe Moldoveni, când väzuräfloarea armatei lor, 13.000 de cäläri veteji, foarte bine inar-mati 377, mergänd sä sporeaseä rändurile pägâne. Trebuibätia, focul i mima lui loan, apre a impiedicA pedestrimea dea o rupe de fugg. In curAnd insä o strasnicA räzbunare puse ia-räsi la cale inimile zdruncinate ale Moldovenilor. Turcii neavändnici ei incredere in trädätori, Ii intoarserà inapoi in contra fra-tilor lor, impingändu-i dindärät i fäcându-si un scut din piep-turile lor, Ma vanzätorii nostri" strigä loan Vodä, ordonândca toate tunurile sä fie indreptate asupra lor. Mare parte din eipierirà, culegänd moartea, in loc de räsplatà pentru nevrednicalor purtare.

Dupà ce se stanse sirul trädätorilor, care impiedica peambele armate de a se ciocni, se incäerarä la luptd Turciioastea românä. Picau loviti deopotrivä Turcii i Romanii ;se intunecase soarele de pulberea i fumul tunurilor ; nici seauzeau nici se mai vedeau unii pe altii ; nici tunarii nu mai stiauIn cine îi indreptà tunurile" 178. Dela o vreme tusk Româniiinfranserà pe Turci, i incepurà goneaseä, Inca locuitoriiturci din Oblucita, väzänd cum Românii räzbiserä pe ai lor, sepregReau de fugä. Lipsind insä Românilor cavaleria spre aurmäri pe dusman, nu se puturà folosi de aceastä izbandà, carear fi putut deveni hotärätoare, dacà ar fi putut impfästià princavalerie pe cei räzbiti de pedestrime. Obositi insä de luptä,Românii pe cAt i Turcii se retraserà in dosul artileriei lor, sprea se odihni putin, când deodatà o ploaie repede i deasä se re-varsä asupra ambelor armate. Pulberea de tun fu muiatä de apä,

aceastä imprejurare pricinui Românilor cel niai mare räu,

17, Vezi locurife din Gorecki 5'1 Paprocki reproduse mai sus notele 148 5i 149.17, Asupra acestei tradAri vezi Sommaire de la vie de Selim 1574 in Hurm.

II, 1, P. 730: En cette guerre le Turc à diverses rencontres perdit beaucoup degens ; mais enfin vint à bout de ses ennemis, partie par valeur, partie par trahisonde sviecene (?).

171 Gorecki, I. c., III, p. 211 : Habit autem Czarnievicius (Golia Cer-n§utanul) fortissimorum equitum quibus praefuit tredecim millia, optime arinisinstructa".

IT, Gorecki, I. c., p. 2-12.

Page 100: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

cä'ci puterea lor In contra multimei Turcilor stäta cu deose-hire In tunuri, care acum nu le mai puteau sluji." 179

La reinceperea luptei, Românii lipsiti de artileria care fisprijinise atät de minunat In primul lor atac, IncepurA a gall,iar Turcii improspätändu-§i puterile din multimea lor, pe andRomânii rämäneau tot aceia, mai supravenind In sfär§it §i TA-tarii, Românii la andul lordädur djl i o rupserà de fugä.loan adunä cât pun din desfäcuta Iur ármatä, §i se retrase lasatul Roscanii, a§ezat In apropiere, unde se Ingropr In §an-

/oan nu fugi, dei Mr% indoialà ar fi putut-o face, cki elnu fusese Inconjurat ; calea pe la spate fi rämäsese liberà ; frigel spusese cà va ada capul säu unde va adeà capetele osta-§ilor", §i se that de cuvânt. loan Vodä nu erà. trädätor.

Turcii Il inconjuraeä §i incepurà a bate §anturile cu tunuri,färä sà poatä face mult räu Românilor. An' Imprejurare trebuiasä determine aderea lui loan ; anume satul in care se inchiseseerà lipsit cu totul de apà. In curând setea Incepii a munci peo§tenii lui. Pentru a §i-o alinA mäcar, fntru Cava, intindeau pe-tici de pänzä deasupra ierburilor, culegänd roua cu care f§iungeau buzele 199 Chiar §i acuma loan Vodà ar fi putut sapà..Cunosand prea bine limba turceasa, s'ar fi putut travestitrece necunoscut chiar prin lagärul pägan. El voiá fnsä ca unadevärat erou sä Impartä §i amarul, precum se bucurase deizbändà aläturea cu voinicii säi. Turcii necunoscând insä cum-päna Românilor, §i Nräzänd färia pozitiei lui Ioan, Ii trimiseràvorbitori, care sä-1 sfätuiascä sä se predee, Intru at la sfär§ittot nu ar putea sal:a din mäinile lor, fnconjurat fiind din toatepärtile. loan, care vedea pe fiece zi murind osta§ii sài In tor-turile setei, §i nu mai putea suferi o asemenea priveli§te, se ho-tärf sä se fnchine. Innainte Insil de a face acest pas, el Oraù sfatcu oastea lui, atät cu Cazacii cât i cu Românii, §i-i intrebä celi se Ora a fi mai cu cale : a se inchinà. Turcilor, sau deschiandportile castrelor sà meargá la o moarte sigurä, imprä§tiind eifn§ii pe at vor puta. omorul In randurile du§mane. Moarteasingurà, sfär§i el, va pune cal:JR tuturor acestor rele ; ea ne vascäpà corpurile de suferintä §i ochii de vederea atAtor lucrurinevrednice". Vocea lui se stinse Intr'un plâns innäbu§it. Cazacii§i cu Românii räspunserä Intr'un glas, cà daa este de pärere ea'se poate Increde In rägäduintele turce§ti, atunci sä se inchine,dei Turcul nu se tine nici odatä de cuvântul dat unui Ghiaur ;iar dacil se Indoe§te de credinta lor, atunci ei, neuitänd jurà-mäntul fkut lui loan, sunt mai bucuro§i a luptà pänä la moarte,cleat sá piará cu totii prin In§elkiunea Turcilor. loan se hotärt

179 Gorecki, III, 242, ibidem : sed maxim° detrimento Valachica turmentaaftecit quae cis magno adiumento contra omnem vim Turcarum fuere".

180 Fredro ap. fiasdeu, 1. c., p. 161.

ISTORIA MOLDOVRI 105

Page 101: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

106 ISTOR1A ROMANILOR

sA se inchine, dacá Turcii vor primi urmAtoarele conditii : Ro-mânii sá nu fie pedepsiti de vreun domn viitor pentru partici-parea lor la rázboiu. Cazacii sA fie lásati liberi a merge in taralor, §i el insusi sA fie dus neatins la impAratul turcesc. DupAcererea lui loan, Turcii jurará de sapte ori pe Coran, pAzireaacestei alcAtuiri. Turcii primir5, si loan trebuià sA se dee celdintaiu in mainile lor. Atunci incepa o scenA duioasA, aceea adespArtirei. RAmas bun trebuià sà-li ice domnul dela vitejiis'AL cu care impArtise päná atunci soarta schimbAtoare a cruntuluifäzboiu. O grea §i amará soartä má desparte acum de voi, vi-tejii mei ; vA intind dreapta mea vouá tuturor si fieste cAruia,si vg incredintez pe toti cA panA cand va mai rAmâneà o suflareIn acest corp muritor, de-a pururea cu recuno§tintä imi¡voiu aduceaminte de numele vostru. Auzind acestea Cazacii incepurà sAverse lacrimi, si plängänd si suspinând, fi prindeau dreapta sii-o sArutau cu totii. DupA ce Cazacii se depArtarà ca de vre-otrei lovituri, loan chemA din castre pe Români si de asemeneacu multe lacrAmi se despártirà de dan§ii. Aducându-si apoiaurul §i pietrele scumpe ce avea cu sine, se intoarse iar la Cazaci,§i impArti lor toate ale sale. DupA aceea descingand sabia, sedete prins in m'Infle Turcilor. Beglerbegul vorbi cu el multtimp, când deodatA prefAcAndu-se a fi fost ofensat prin nistecuvinte ale lui loan, 11 lovi cu hangerul in fatA si in päntece.Ienicerii se aruncará indatä asupra lui si-i täiará capul, iar cor-pul lui fù legat de cozile a douà cAmile care, gonite inteo partesi in alta, 11 rupserA in bucAti. Capul infipserd inteo sulit'ä,trupul i-1 sfäsiarA In mici bucAti, oasele lui le impArtirA intresine, iar in sängele lui incA cald isi inmuiarA sAbiile, rugändu-selui Dumnezeu ca sA le dee si lor Mima lui Ioan, si asemenea mAe-strie in rAzboiu (14 Iunie 1574) 181. JurAmântul odatA cálcat deTurci, In privirea lui loan, pentru ce erau sA-1 mai tinA fatA cuo§tirile sale? Se repezirá asupra lor sA le taie. Românii §i Cazaciise aruncarA atunci disperati in mijlocul dusmanilor si impArtindmoartea pe cAt puturA, pierirA pand la cel din urmA" 182 Astfeise sfärsi tragedia lui loan VodA.

"1 Cea mai minunata intrupare poetica a soartei eroului moldovan esteTragedia Ririei : Kiajna i loan Vocià cel Cumplit. Ultima edifie, 'así 1914.

2" Gorecki In Papiu, III, p. 245. Cuvintele puse In gura lui loan de isto-ricul polon nu pot fi acele rostite chiar de domn, pe care nimeni nu le-au pututculege. Ele pot fi fusa atribuite domnului moldovan, intru cat StarowolskiInstitizta rei militarts, Cracoviac, 1610, p. 168 (ap. Hasdeu, I. c., p. 126) spunedespre el : Ita Ivonia palatinus Valachiae et Mihail palatinus Moldaviae (au-torul face o transpozitie a prilor unde domnii loan ce! Cumplit i Mihai Vi-teazul) et nostra aetate Gustavus rex Sveciae sola suaviloquentta ac libertateadhibita numerosum exercitum in obedientia continuerunt". Un rezumat scurtdar intocmai consunator cu cele expuse din domnia lui loan VodA, vezi in Annalesrerum polonicarum sub anno 1574 ap. N. Iorga Acte i Frag. I, p. 112. 0 descrleredeosebita a eroicei lupte o da Stefan Batori c. Imp. 17 Iunie 1574, Hurm., Doc.,II, 1, p. 707.

Page 102: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI 107

Acest domn este cel de pe lima erou al Moldovei. Inca'unul trebuià sä mal rasarä din samânta Rom anilor i anume InMuntenia, si apoi sa se stinga in ele izvorul sufletelor mari. loanVoda. fù in stare sa trezeasca in inimile Moldovenilor, iarài aceldor de tara, incorporat In iubirea catre domnul lor. Prin farmeculfiintei sale, prin purtarea sa blânda i omenoasa fata cu poporulde jos, el castiga iubirea acestuia care stia cu obisnuita-i gene-rozitate sà rasplateasca simtimintele domnului, jertfindu-sepentru dansul. El vroi sa fie aspru cu boierii, spre a astamparacugetul lor schimbator i umblarea lor dupa noui domnii. Boieriiplecaral deocamdata capul sub mana lui de fier ; dar 11 pandirala momentul critic, (Mara' o lovitura din care nu se mai puttsculà, i lucru Ikea mai amar pentru Ioan, acela In care el pusesetoata increderea lui, acela pe care socoteà cà ani indelunga ti 11Meuse prieten, acela se puse tocmai in fruntea trädatorilor.

Este greu de a intalni in istorie o soartà mai dramaticacleat aceea a eroului moldovan. Arzand de iubirea moiei, 11vedem reinnoind vremuri ce pareau apuse pentru totdeauna,

scotand iar din poporul roman minuni de vitejie, dei acestanu mai era in intregimea lui ceeace fusese pe timpul lui Stefancel Mare, o clasa de proprietari ce-si aparau moiile lor, punandpiept pentru mosia cea mare. Izbanzile lui loan Voda sunt cuatat mai extraordinare cu cat sunt datorite personalitatei lui,a careia marime era simtità din instinct tocmai de cugetelesimple ale ostasilor de rand care nu puteau sa-1 inteleaga.bucurie se rasfrangea in vasta lui inimà, cand izbanzile urmauizbanzilor, In primele momente ale luptelor lui durerenespusa, câtà amaraciune i desnädajduire trebuira sa-1 cuprindacand vazii flamura mandrei sale cavalerii, ostirei sale celei maialese, plecându-se inaintea dusmanului Trebue sà fie cinevadomn, sà aiba data in raspunderea sa soarta unui popor intreg,soarta generatiilor viitoare, pentru a putea simti In inima largilebang produse de niste atari simtiminte 183.

1" Scrierea lui Hasdeu, loan Vocia cel Cumplit, Bucuresti 1865, eminentaprin multimea t noutatea izvoarelor consultate, si de care ne-am folosit In mareparte In lucrarea noastra, este cu totul exagerata atat in fond cat si In forma, Incat intiparirea ce-ti ramane dupa cetirea ei, este din cele mai ingreuietoare. Maiintai nu stim de unde a luat Hasdeu toate acele amaruntimi technice asupra or-dinei de Male urmata de loan Vodft in luptele sale. Gorecki, singurul izvor maiamarunt asupra lor, .nu confine cleat aratari cu totul generale, din care numaio Inchipuire silità poate scoate pana i planurile bataliilor lui loan Voda. Un isto-ric trehue sa se fereasca de a pune prea multa imaginatie in reconstituirea trecu-tului caci atunci el ne da icoanele propriei sale minti drept acele ale timpu/uiexpus. Apoi Hasdeu ne pare ca a vrut Inadins sa &easel in faptele eroului situniste Imprejurari analoage cu cele ce se petrecura In principate pe la 1862-64.De aceea pune stramutarea capitalei dela Suceava Ia last, pe timpul lui loan Von,cu toate ca nu poseda nici un singur izoor in aceasta privire I a loan Voda tre-buia tocmai sa se fi ferit de a-si apropia resedinta de Turci, In contra carora ri-dicase sabia. Din contra toate izvoarele ce exista strapoarta aceasta stramutare

Page 103: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

108 'STOMA ROMANILOR

4. DE LA PETRU SC1110PUL LA A DOUA DOMNIE A LIT!ARON TIRANUL

Petru al V-lea Sehioiiul, 1574-1579. Dupà rdpunerealui loan Vodä, Turcii i Tätarii se intind in Moldova si o pradd

In domnia a doua a lui Lapu5neanu (mai sus p. 109). Insa attic] cum ar fi pututlovi Ha5deu In Ie5eni, care depiangeau la 1864 pierduta lor capitaiii, 5i cum arfi putut arata ea Sueevenii nu faeura tot astfel eand loan Voda transfera re-sedinta la Ia5i" (p. 32-34). Mai vorbeste lia5deu 5i de o Improprietarire a Ti_ganilor, deci cu atat mai mutt a taranilor pe timpul lui loan Voda (p. 41 12),tot spre a putea aduce din vremurile trecute exemple pentru cele de fatA, ceamai fal56 din toate conceptille istorice. In sfar5it autorul exagereaza atat demult figura lui loan Vodil, bleat vrea sil faca din el cel mai inare om al timpului

Singurul om din toata Europa, carele In loe de a lasa pe preoti sil toedvietime, facea vietime din preoti Singurul orn In toata Europa care ghiel se-cretul democratiei! Singurul om din toata Europa care inerita coroana!" (pag.XXI). Exclamatiurd de cel mai rau gust bazate pe ni5te premise ce nu le justi-fica Yarn nimic, se Intalnese la fiece pas In scrierea lui Ha5deu, d. ex. : Putetijudeca cine fu loan Voda!" (p. 75) sau Inehipuiti-va acuma o oaste moldove-neasea sub un loan Von!" Ioan Voda din fata, loan Voda din dreapta, loanVoda din stangal" (p. 87). Aiurea voind sil ridice talentul strategic al eroului Inlupta de/a Jilistea, unde cum am vazut, el surprinsese o5tirea In soinn 5inepregatitd, 1ia5deu, pentru a prentampina Invinuirea de neglijenta ce se poateaduce o5tirei turco-muntene, de a se fi dat odihnel, fall a se Intarl cu 5an¡urIsau cara, vrea sa dovedeasca cil dupa toate principiile strategice ea (rebuilt sdroinuind in cdmp liber (p 90-91). Nu cumva dupil acelea51 principii, trebuia sa

doarina? Argunmetele aduse In aceasta privire sunt a5a de extraordinare, Incat trebuie cetite spre a erede ca au putut fi scrise. Doar numai una din isco-dirile lui Ha5deu sa le Intreaca, anume argumentare pentru a dovedistapanirea Moldovei asupra Pocutiei : Aeeasta mica provincie, pitulatanordul Moldovei tntre Prut 51 Nistru, forma In antichitate o parte a Daciei luiTraian, precum dovede5te nu numai pozitiunea sa geagraflea, ci ehiar numelecelor douft orase ale sale : Colomea adica Colonia romand si Snetin in veehimeNetindava" (if p. 52). Si apoi sil ne miram daca strainii 151 bat joc de istorio-grafia romana (Hunfalvy, Die Rumdnen und ihre Ansprliche, P. 80). Aiurea ga-sim ea Ioan Voda ghaeise pe Montecuculli!" (p. 03). Inteun euvant Hasdeuvoind sti hinalte pana la ceruri pe eroul sau, i-au Intuneeat adevaratele, indestulde stralucitele lui merite. Pacat ca nu si-a adus arninte, In loe de Confucius, pe care11 eiteaza la istoria lui Ioan Voda (p. 30), pe Voltaire care spune : Du sublimeau ridicule il n'y a qu'un pas". Acesta este fondul istoriei lui loan Voda ce) Cum-plit. Forma ei este potrivita cu fondul. Pretutindeni se Intalnese dectamatii pom-poase, fraze sforaitoare, 5i am numarat vre-o fret sule de punte de exclainatie.Pretutindeni aluziuni la timpurile actuate, care turbura lini5tea istorica, precumd. ex. ea : eamerile legislative nu fae un 2 Maiu 1" (p. 31) sau urmatoarea fe-nomenala comparatie: Aventurierul ne apare de odata milionar, ca cel inaiavut comerciant de pietre scumpe din capitala Tureiei, Intunecand prin bog-

luxul sail pe pa5a1e 5i pe agate 1 Faptul e tot atat de cert precum e cell cdd. T tired( sau d. Bossel posed cele mai frumoase fi cele mai scumpe case In Bucurefti" ISi cu toate acestea luerarea lui Hagleu are o valoare netagaduild : pune In lu-mina o suma de punete nouri, aduce multe izvoare neeunoscute la lumina caretrebue hisa culese precum grauntii de aur ce trebue sa-i speli Indelung din na-sipul raurilor.

Page 104: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI 109

cumplit, a§à ca partea ei de sud rämâne cu totul desgolita delocuitori. Oamenii fugind catre munti, §i neputânduli face se-ceripl *i strange fânatul, o foamete cumplita se incuibä In larka§à de mare, In cat Stricovski, secretarul ambasadorului polonTarnovski care merse In anul 1575 la Poarta Otomana, spre ase scuza despre amestecul Cazacilor in räscoala lui loan Voda,spune ea' in acea calatorie fura siliti a urma o cale extraordinarilprin Muntenia, Bulgaria, Sarbia §i stâncile Balcanilor, din cauzafoametei celei mari ce sfa§ia Moldova in 1574 §i 1575" 1. Inacela§i an Batori este ales de rege al Poloniei, dupa retragerealui I Ienric de Anjou, trecand din Transilvania prin Moldovapentru a merge in noua lui domnie, gasi Moldova prefäcutä incea mai mare parte In intinse pustietati i suferind de o a§a. lipsä,Meat voevodul Petru creza a-i face cel mai frumos dar, trimi-tându-i o pane de secara" 186.

Petru Schiopul, fiind un domn strain pentru Moldova,trebuià sà caute un sprijin In lark pe care4 i gasi In elementulboieresc. Ureche nu lipse§te a Insemna despre el, ca un lucru delauda, cà boierilor le era ca un parinte, §1 la mare cinste Ii tineà,§i din sfatul lor nu ie§ea" 186. Dimpotriva, taranii cautararespinga don-Una lui Petra. Ei primira ca lacrimi venirea luiIn scaun, §i chiar o parte din ei incercara &A se impotriveasca euputerea 187.

Aceastä nemultamire a poporului de rand cu domnia luiPetra Schiopul i§i gase§te in curand rasuflarea ei in o eascoalafacuta de un pretendent Nicoarti Potcoava, frate de pe mamacu loan \TWA' cel Oumplit, acel Serpega cu nume armenesc decare am pomenit mai sus. Acesta bazandu-se pe Cazacii cu carefratele sàu statuse In a§à de bune relatii, i pe poporul de randcare4 cherna, intra In Moldova §i Wand pe Petru Voda, Ii a-lunga din scaun in 10 Noemvrie 1577, scapand in Munteniala fratele su Alexandru. Potcoava, indata alearga la mijloculcunoscut pentru a capatà domnia dela Turci, sporirea tributului.Se vede ca ace§tia nu aveau incredere In fratele fostului lor du*-man, caci trimitând In Moldova mai multi pa,i din Silistria,

"4 Fragmente din Stricovski In Arh. ist., II, pag. 6-9.Languet c5tre ducele de Saxonia, 23 Martie 1576, in Arh. ist., I, 2, p. 30.

Un raport al lui Girolamo Lippomano cAtre dogele din 1575, Hurm., Doc. III. 2,p. 375, deserie astfel Moldova : Provincia che altre volte faceva 40 et 50 milia-cavalli e tiara cosi ruinata de queste ultine guerre fatte a mesi passatti, che sientarebbe a farne 26 mila convenendosi in alcuni luoghi caminare otto et dieci-giornate come per deserti, dove prima era fertile et popolatissima".

ito Ureche in Letopisele, I, p. 197."1 Alai sus p. 127. Cf. un extract venetian din 12 Iulie 1574 in Revista

luI Tocilescu, III, p. 179 : Aloldovenii nu voiesc pe voevodul Petru", ceea cenu se poate raporta decal- la poporul de joS.

Page 105: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

110 ISTORIA ROMANI LO R

Nicopoli, Vidin, §i Bender, precum §i oaste munteneascà, bati prind pe PotcoavA 0-1 ucid 188

Petru este rea§ezat in scaunul lui §ovMtor iar60 cu ajutorulTurcilor. De abià lug se reurcase el i un alt pretendent, Ale-xandra Potcoauti, vine iarg0 s-1 alunge cu acelea0 mijloace ca0 fratele s6u, Cazacii 0 poporul de jos. Amurat al 111-lea in-§tiinteaiä pe regele Poloniei c6 un frate al numitului tAlhar,alt tAlhar" ar fi venit cu ajutor din tara polon4 ca ssá destituepe supusul lui. Petru insà, alungat in Martie 1.578, dupA o lun'a",in Aprilie-este iarA0 reintegrat de Turci, care prind pe Alexandru0-1/ intapà 189 In August insà" acela an vine un al treilea frateal lui Nicoar5. 0 Alexandru, Constantin Polcoavd, care iarg0este alungat cu ajutor turoesc 199 De abià se mAntuise Petrude cei trei frati PotcoavA 0 se scoalà un alt pretendent, Petru,al doilea fiu al lui LApu§neanu, pentru atacul csäruia Mehmet-pa§a se tângue cu multà amArAciune 0 mustrare regelui polon1.91.In sfAr0t apare §i Laski care cereà 0 el a se introduce in domniaMoldovei 192.

Dup4 cum vedem pretendentii plouau asupra Moldovei,0 dacà ar fi sä" judeckn despre tarA, dupà multimea celor cenämiau la a ei stäpánire, mai mândrà nu s'ar pomeni pe lame.

Is, Asupra lui PotcoavA vezi un extract din 12 Decemvrie 1577 In Revista.Tocilescu. III, p. 180, unde PotcoavA este numit favorit al tarului Moscovei",cu care si loan VoclA stAtuse In legAturi (vezi un document din 1572 In Acta za-padnoii Rosii, Petersburg, 1848, vol. III). In 25 Noemvrie 1577 Petra se tinguestePortei pentru nAvAlirea Cazacilor, dar scuzl pe Batori, regele Poloniei, fiind cAnu ar aveii nici o putere asupra nobililor sAi. (David Ungnad c. ImpAratul, 25Noemvrie 1577, Hurm., Doc., III, p. 5). Prinsil din oastea lui PotcoavA spun cAei credeau ca domnul lor ar fi venit cu Invoirea ItmpAratului, cAci poporul de josl'ar fi cenit. (David Ungnad c. ImpAratal, 30 Decemvrie 1577, ibidem, p. 6). Unalt extract venetian din 27 Decemvrie 1577 (Revista, Tocilescu III, p. 180) spunecii : noul voevod erà favorizat de popor si de taral Moscovei". Un al treileadin 7 Ianuarie 1578 aratA crt Potcoavl oferi o noul sporire de tribut. Un al 4-leadin 15 Aprilie 11 aratA ca prins (Revista, Tocilescu, ibidem). PotcoavA este numit inlatineste : Podhova Ivoniae frater". Vezi annales rerum polonicarum, anno 1577-78ap. N. Iorga Acte si Frag., I, p. 114. 5tiri din Lemberg 1578. Ibidem, p. 120. PetruSchiopul numeste pe PotcoavA, Creju si pe Alexandra PotcoavA fratele lui Cretiu.Nicolaescu, Doc. slavo-rom., p. 272. Despre aceastA lovire a Cazacilor se pomenestesi In mai multe doc. interne. V. anal din 1588, Ghibanescu, Surele §i lzvoade,IX, pag. 53.

l" Amurat al 111-lea catre regele Poloniei, 10 Martie 1578, Hurm., Docu-mente, III, p. 10. Comp. David Ungnad cAtre ImpAratul din 14 Martie 1578, ibid.,p. 11, si 2, 4, 15 Aprilie 1578, Ibidem, p. 12.

0° Mohamed pasa cAtre regele Poloniei, 12 August 1578, Ibidem., p. 27.Alta din 3 Sept. 1578, In care cere dela regele polon capul pretendentului Petra.Ibidem, p. 37. RAspunsul regelui cAtre Mohamed pasa din 12 Sept. 1578.Ibidem, p. 37. Comp. Ureche, Lelopiseje, I, p. 200. Asílpra lui Constantin vezi undoc. din 6 Martie 1579. Hurm., Doc., I, Supl., 2, p. 289.

", Scrisoarea din 12 August 1578 Ibidem, III, p. 27. Asupra acestor nil-vAliri cazAcesti, vezi multe amAruntimi In N. Iorga, introducerea la vol. XI Hurm.pag. XXXIV si urm.

192 Sultanul atre regele Poloniei, 10 Sept. 1579, Ibidem, p. 47.

Page 106: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI 111

Si cu toate acestea ea fusese devastata tocmai prin aceste com-petiri violente in chipul cel mai neauzit. Nu mai era o tara vie

infloritoare-ca in vremile dinnainte. Peste frumoasa ei gradinatrecuse un orcan pustietor.

Poarta insa vazand vesnicile nevoi pe care i. le starneadomnia lui Petru, Il mazileste si-1 trimete in surgun la Alepo.In 25 Ianuarie 1580, Sinzendorff kesidentul imperial din Con-stantinopole, scrie imparatului : Petru este depus de Turcipentru bisnicia lui, arestat i trimis la Alepo. Ii lasa copiiifemeia aici in speranta cà va fi restabilit ; a vrut sá ofere sul-tanului prezenturi si bani" 193.

Ianeu (loan al II-lea) Sasul, 1579-1582, fiul natural allui Petru Flares, cu Säsoaica din Brasov, femeia lui Weiss Iörg.Am vazut la domnia lui Rares, cum Sasul afland cal este fiu dedomn, consimti sa fie exclus dela mostenirea parintelui

.aparent, çi pleca la Constantinopole, spre cerca noroculsi a dobandi domnia 194. Aici el se insurà cu o princesa de salveimparatesc, Maria Paleologu, originara din insula Rodos, si sepuse pe intrigi, pentru a rasturna pe Petru Schiopul. DoamnaKiajna, sora lui Iancu Sasul, vazand ca fiul sau, Petru Schiopulnu se mai putea mentinea in scaun, se hotari sá ajute frateluiei natural la capatarea domniei. Indata ce Sasul väzii pe Petrudepus, chemä in graba pe sora lui la Constantinopole195. EaIi deschide credite la bancherii din Galata, 04 recomanda cucaldura-\ sultanei validele care era cum am vazut in cele mai bunerelatii cu-doamna romana. O depesa a unui ambasador venetiandin 10 Fevruarie 1580, adauga, pe lang5 dovezile de favoruriaduse mai sus, ca sosind Kiajna in Constantinopole, i dorindsà faca o vizita sultanei, ea Ii trimise careta cu un chehaia al eisi mai multi eunuci" 196. Astfel Iancu fit pus In pozitie de a puteàstarui pentru dobandirea tronului moldovan. Asupra moduluicum el ajunse domn, ne spune Sinzendorff, inteo interesantadepesa din 17 Decemvrie 1579: Noul domn randuit de sultanin Moldova, numit loan, urmasul destituitului Petru, trece dreptfiul unui Petru fost domn in Moldova (Rares); cu toate acestea,

Depunerea lui Petru trebue sA se fi intAmplat pe la sfarsitul lui 1579.Gabriel Cavazza raporteazA dogelui in 8 Decemvrie 1579 O. bier/ parti il novoVaiwoda di Bogdania per andar al suo governo". Hurm., Doc., IV, 2, p. 108.

194 Vol. IV, p. 264. Comp. un document dela Jancu Sasul din 19 Mlle 1580(Arh. ist., I, 1, p. 127) in care vorbeste de pArintele domniei mele rAposatulPetru Voevod".

195 Gabriel Cavazza care dogele, 25 Ian. 1580, Hurm., Doc., IV, 2, p. 109:e stato chiemata la sorella del presente voivoda di Bogdania, che fu moglie diun Mirtola, voivoda di Vallachia et govern° quella provincia alcuni anni in nomedi un suo picolo figliulo".

199 Gabriel Cavazza ciitre dogele, 10 Fevruarie 1580. lbidem : et havendointesso la moglie di sua Magnificienzia che il glom° sequente la doveva andar allasua visita, Je mando in contro un cocchio con la sua chiecaja et enunchl a ievarla"

Page 107: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

112 LSTORIA ROMINILOR

eu m'a§ indol, §i a§ tinea mai curand pe Ioan drept un Neamtdin Transilvania, deck drept un Roman, caci vorbeste limbagermana rnai bine deck toate celelalte. Acest loan se zice safi dat Sultanului 80.000 de galbeni, 20.000 sultanei mume simarelui vizir Sinan pasa 50.000, afara de ceeace va trebui sale deà pe an. Au plecat astazi de aici cu comandantul care trebue

introduca In domnie" ISY. Aceste sume colosale, Iancu Vodale imprumuta de pe la aceia ce se indeletniceau cu asemeneadaraveri in Constantinopole, fare altele dela unul BartolomeoBruiii personaj intrigant de origine albaneza 198, care Insabratisase religia catolica, fusese intaiu in slujba Venetiei, apoiin aceea a Spaniei, i acum voia sa-si cerce norocul si in Moldova.El ajuta mult lui Sasul, nu numai prin bani, dar si prin staruintila dobandirea domniei, si este luat de Sasul Cu el In Moldova,numit general al cavaleriei si infanteriei sale, fnzestrat cu ve-niturile unui port (al Galatului ?) de o valoare de 3.000 de gal-.beni si cu mostenirea unui boier mare executat pentru tradare".Alai tarziu Brutti ajunge mare postelnic, curn 11 numeste U-reche 1". Vom vedea cum, ramânând el In tara, si In timpuldomniei a doua a lui Petru Schiopul, contribue mult la latirea

intarirea Catolicismului In Moldova.Creditorii lui Iancu Voclä trebuiau insa pia-tip. Cum ajunge

in tarä el se pune pe jafuri si desbracari, care nu stim zau dacaa putut vreodata sa mai fie intrecute in Moldova.

Asa, Ureche ne spune ca Iancu Sasul avea nespusa 15-comie de avere, pentru care pe multi a omork, si a izvoditobiceiu care n'a mai fost nici °clinical% in toata' tara, sa iee azecea din boj in toata tara". Tot asà ne arata si ambasadorulimperial Sinzendorlf, indata dupa apucarea domniei de catreIancu Sasul, In 25 Ianuarie 1580, ca : noul domnitor al Moldoveia §i inceput tiraniza supusii cu neomenie, fat% indoiala pen-tru a-si aduna iarasi banii däruiti pe aici, si pe care i-a fmpru-mutat spre ajungerea domniei" 200, apoi domnul trebuià, samai cheltuiasca mereu pentru mentinerea lui in scaun. Asa in17 Martie acelasi an, gasim pe Sasul trimitand la Constantino-pole 150 de cai foarte buni pentru calkorie" vizirtflui Sinan

197 Sinzendorff catre Imparatul, 7 Decemvrie 1759, Hurm., Doc., III, p.24. Acelasi lucru II rapoarta si de Germigny catre Caterina de atedicis, 8 Decemv.1579, Supt., I, p. 50.

Arhiepiscopul de Lemberg Solikowski catre papa Sixt al V-lea, 14 De-cemvrie 1588. Hurm., Doc., III, p. 119: Barlolomeus Brutti Albanus".

De Germigny catre Henric al 111-lea, 2 Iunie 1580. Supl. I, p. 51. Comp.Ureche, Letopisete, 1, p. 201.

800 Ureche In Lelopisefe, I, p. 201. Sinzendorff catre Imparatul, 25 Ianua-rie 1580, In Hurm., Doc., III, p. 25 : Der newe hinein in die Mo/dan geschicktesol beraidt waidlich mit seinen armen Undersassen tyrannisiern, one Zweifel damiter das Gelt wider zusammen kracze wasz er alhier verschenkht und zur Erlangungder Waydaschafft ausgeborgt".

Page 108: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI 113

pap 201. Cat de mari trebue sä* fi fost jafurile Sasului in Mol-dova, se vede de pe insemnata avere pe care o duce cu el dintail, la iesirea lui din domnie, dupà mai putin de trei ani deocarmuire, i cu toate insemnatele lui cheltueli ; anume o sunde carä ; din aceste patruzeci cu bani, pe cat adunase i contim-poranul sàu Petru Cercel in Muntenia, in o domnie atat descurn 222.

Se pare insA ca." atotputernicia Kiajnei se stricase Cu Sasuldupà suirea lui In scaun, probabil din pricinadaraverilornesti avute cu el la procurarea domniei. Un raportal ambasa-dorului german ne spune ca Sksul era in relatii dusmAnesti cuMihnea al Munteniei, c,are domnea acolo sub epitropia bunicAisale, care dusingnie nu se poate referi la copilul Mihnea, ci numaila fäcatoarea i desfacgtoarea domniilor române, bAtranaputernica Kiajna 203. De indata ce el pierduse sprijinul aceleiace-1 multase, in scaunul Moldovei, zilele domniei lui Ii erau nu-märate. Stiind el aceasta, i temandu-se a se duce, la caz demazilire, in pàrtile turcesti, el intra in corespondentà cu colonelulgerman Rueber din Transilvania, si-si cumpsárà mosii in comi-tatul de Zips, si anume castelul Kesmark, unde el transportào parte din comorile sale. Turcii aflând de aceste pasuri ale luiSasul, i temAndu-se ca s4 nu umple Moldova pe neasteptatecu Germani, care apoi ar fi greu de alungat de aici" 204, se ho-tArAsc a dà ascultare Kiajnei, si a mazili pe Iancu, spre a-I in-locui iarAsi cu fiul ei, Petru Schiopul.

Catastrofa care arunea pe Sasul de pe tron in surgunmormânt, fu gräbità incg i prin un eveniment lAuntric, anumeo fäscoalà a boierilor care nu mai puteau suferi jafurile lui. Infruntea miscArei se pun boierii Lilpusneni, care ridicandu-seimpotriva Sasului, îi alesera" de domn pe unul loan Lungul.Sasul insa trimise asupra lor pe Bucium vornicul cel mare si peBrutti postelnicul, care izbutira a razbi rezmerita la Babia.Wizand boierii c'd nu iese la nici un capAt cusàlnicia, apucaitpe o cale mult mai sigura' care rgsturnase de atatea ori domniileIn ambele %äri, anume aceea a pribegirei.

Din acesti boieri se inseamn6 cu deosebire familia Movi-lestilor i anume vlàdica Gheorghe, Vornicul Ieremia, Simion

221 Cavazza catre dogele, 17 Alartie 1580. Ibidem, IV, 2, p. 110.002 Preuner catre fmparatul, 29 Sept. 1582, ibidem, III, p. 81-82 : Das

Iancula Wayvoda Aloldaviae gewiss mit Weib und Kind sampt allem dem wasz erin Gelt und Gelts wehrt mit sich auf hundert Gutschy darunter die vierzig alleinnnt Geldt geladen sein sollen, seinen Weg nach Polen genommen". Alai sus, p. 40.

203 catre imparatul 31 Alartie 1582. Hurm.. Doc., III, p. 72: ,,alsvon dem Michne Valachen, der dem Iancola sonsten leindt ist".

204 Raportul arnbasadorului polon Dzerzek catre sultanul, 15 Ian. 1582,Ibidem, III, p. 71: ne ab improvisio Moldaviam Germanis impleat, qouos deludeejicere difficile erit". Comp. Preuner ciitre imparatul, 11 Noemvrie 1581, Ibidem,III, p. 67.

A. D. xenopol. Istoria nomanitorVol. V.

Page 109: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

114 ISTORIA ROMANILOR

parcalabul si Balica Hatmanul. Insalând pe domn ca vor sasfinteasca manastirea Sucevita, trecura cu tutii in Tara Le-seasca ; alti boieri apucara catre Muntenia, iar cativa din eimerser' la Constantinopole, aducând jalba la imparatie deräsipa ta ei2°S. Turcii care se prefaceau totdeauna a asculta cuintere emenea tânguiri, si FatáreaU o milostivire care trebuiasä le aduca iarasi groase foloase si bacsisuri, se hotarira a dafiinta gandului trezit in ei prin uneltirile,Kiajnei si purtareaIndoioasä a lui Iancu, trimitänd un capigiu in Moldova, caresä-1 prinda si sa-1 aduca viu sau mod la Constantinopole.

Sasul vroià sà.' scape in Ungaria, unde cum am vazut isipregatise adapostul Inca din timp. Se temea insa de tarani, cas'á nu-I prinda si sa razbune acuma, in caderea lui, neomenoa-sele jafuri faptuite de el in timpul domniei. El apnea deci prinPolonia, pentru a iesi la Kaschau ; este insà prins si dus laLemberg, unde, dupa ce i se iau toate avutiile, i se taie capul,In luna Iunie 1582 206. Papa necunoscand moartea acestui domncare, desi protestant, proteguise Catolicismul in Moldova,intervine in Fevruarie 1583, prin o scrisoare catre regele Fran-%lei in favoarea lui, ca sá stäruiasca la Turci a i se dà innapoidomnia Wei. Moldovei 207. Sotia lui Sasul, Maria Paleologu,ramase in Polonia, dobandind iertarea si mai apoi proteguirearegelui. Ea se apucä de negot, cumparand.marfuri din Turcia,spre a le vinde in Lemberg 208,

Petru Voda Schiopul a doua °ark 1502-1591. Cu cepret dobandise Petru Schiopul iertarea sultanului si reintronareasa In tara Moldovei? Nu numai ca sporise iarasi tributul cu10.000 de galbeni, si se indatorise a plat] toate datoriile lui IancuVoda ; dar apoi pe länga darurile in bani sultanului si mameilui, s'a mai obligat catre Sinan pasa si catre preceptorul sulta-nului, prin sprijinul carora mai cu osebire ajunsese la domnie,

2" Ureche In Lelopisele, I, p. 201-202, Preuner cAtre impAratul, 29 August1582. Hurm., Doc., III, p. 78 Dem Iancula soil sein libel verhalten, sonderlichdie grosse Tyranej und unerhörte crudelitet, so er mit den armen underthanenderen am n grosse anzall mit Klagen alherkomen getrieben, in ungnaden und umbdas Regiment gepracht haben".

Regele Poloniei cAtre sultanul, 18 Elute 1582 si raportul lui PreunercAtre impAratul, 23 Iunie, 1582, Ibidem, p. 73. Alt raport al lui Preuner din 12Octomvrie 1582, Ibid., p. 83. Mai vezi g un report al lui Girolamo Lippomano cA-tre dogele din 12 Ianuarie 1583 in care se spune cA Sasul fusese decapitat, Ibidem,III, 2, p. 16. Ordinul motivat al lui St. Batori regele Poloniei pentru decapitarealui Saud, 20 Sept. 1582. N. Iorga, Relalitle cu Lembergul, p. 54-56. Cercetareaaverilor lui se face dupl arAtarea graecae atque walachicae nationis homines",Ibidem, p. 57.

2°7 Papa Grigore al XIII-lea, cAtre regele Frantiei, 9 Fevruarie 1583. Hurm.,Doc., III, 2, p. 17 : catholicamque religionem opera dilecti filij Iani viriIn ea constituendam pertinet".

205 N. Iorga, Relariile cu Lembergul, p. 64, 66.

Page 110: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTOR1A MOLDOVgI 115

a le plat pana In termen de un 'an, o suma Msemnata de bani,dupä. cum -se spune pana la o strta de mii de galbeni ; de undese vede, adaoga rezidentul, cà i Petru ca i Iancu va fi silit,neajungAndu-i veniturile obisnuite, a recurge la apasari si latiranie" 2". Aiurea, mai adaugii acelasi rezident, ea' PetruInnainte de plecare, a Impartit pana la 80.000 de coroane, dincare o mare parte imprumutata pe un procent neauzit, 'Meatmulti cred ca chiar dacä ar ramaneà In linistitä stapânire a Weitimp de cativa ani, Inca nu ar puteà plati o asemenea surna', 210.

Bartolomeu Brutti, pe care l'am aflat ajutând lui Sasulla Intronare, cu mladierea cea cunoscuta oamenilor de felul sat!,ai caror tinta este de a parveni cu once pret, se leapada de InricnSasul, cu toate favorurile cu care acesta II Incarcase, de Indatace vede cä steaua lui incepuse a se clatinà pe cer, si trece in parteanoului luceafar ce acuma räsareà pe orizontul Moldovei. El spri-jina cu punga si influenta lui pe Petru Schiopul la dobAndireacea nouà a domniei, si se mentine astfel In acee.lai pozitie pre-cumpanitoare i atotputernica, de care se bucurase In timpulfostului domn. Sub Petru Schiopul Il vedem subsemnand Intr'unact din 5 Septemvrie 1587, mare camerar (clucer) al Moldovei, sicapitan de Lapusna" 211.

Acest Brutti îi dada silintele cele mai mari spre a Intarisi lati Catolicizmul In Moldova, plan urmarit pe atunci Intr'unstil de tot mare si care tinteà la catolicizarea Intregului Rasa-rit212. Biserica catolica de aici, neingrijita de un bun rastimp, dearhipastorul din Roma, daduse foarte Indarat din ceea ce eràIn vremurile vechi. Sasii i Ungurii aflatori In Moldova, la in-ceput erau de ritul catolic ; Insa de pe timpul lui Luther si maiales de sub domnia lui Iacob Heraclide Despotul, alungand-sepreotii, se introdusese ministri luterani" 213. Brutti intreprinsedeci curatirea parohiilor catolice de eretici, fiind sprijinit, Inaceastä lucrare de domnul Moldovei care aveà interesa se punebine cu Polonii si a cautà pentru scaunul sau i dobandirea ple-carei Papei catre el, caci stià ca Sf. parinte staruise la regeleFrantiei pentru restabilirea Sasului. Brutti cere dela arhiepis-copul din Polonia, de la nunciul papal din acea tara i in sfarsitdela insusi papa, ca trimita mai multi preoti catolici, mai alesdintre Iezuiti, cunoscatori de limba germana i ungureasca,

2" Preuner catre imparatul, 29 August 1582, Hurm., Doc., III, p. 78.210 Alt raport din 15 Sept. 1582, Ibidem, III, p. 80.

Brutti catre nunciul papal din Polonia, 5 Sept. 1587, ibidem, III, p. 96:gran camerier de Moldavia et capitano di Lapusna".

Asupra acestui plan vezi N. Iorga, Nichifor Dasccilul In An. Acad. rom..tom. XXVII, 1905, p. 14 (7).

2° Arldepiscopul Lembergului Solikowski catre cardinalul Montealto, 9Aprilie 1589, ibidem, III, p. 122. Papa raspunde lui Petru in 20 Maiu 1588, Ibldem.

2, p. 384.

Page 111: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

116 ISTORIA ROM.1.14ILOR

asigurand pe papa c vor primi cea mai bunä tratare in Moldova,a cärui principe este foarte bine dispus pentru cauza catolicä ;

domnul le va da orasul Cotnari, impoporat de Sasi si deUnguri, care are trei frumoase i vechi biserici catolice, po-seda un venit dela 4 500 de galbeni ; di se va putea intemeiàaici un seminar spre cresterea copiilor catolici" 214. Vecheaepiscopie a BacAului f ti iaräsi intocmità, i principele Ii därui unsat din apropiere locuit de Unguri catolici, numit Trebes (Tro-tus?), cuprinzätor de vre-o cincizeci de case, cu dou'ä vii i dou'amori, unde pärintii vor putea stà indemânatec i sluji lui Dum-nezeu" 215. Pe laugh' aceste favoruri i ingrijire date bisericeicatolice, Petru Schiopul se arätà foarte supus i respectuoscätre bulele papale. Dupà ce le citeh, se sculà in picioare, lesgrutà i apoi le &teeà la fruntea lui, ceeace dupil obiceiul tur-cesc insemnh c5-si pune capul la mijloc pentru indeplinirealor 216 Väzändu-1 Catolicii ash de bine dispus pentru Cl, Cu totiifac laudele cele mai mari ; numai cAt nu prea gäsind ce sä innalteIn el, lilac un merit din aceea cä a avut de predecesor pe stefancel Mare, care ar fi bätut pe Turci, i ar fi supus armelor salepe Poloni si pe Unguri" 217. Mintea Catolicilor se infierbAntasefoarte la vederea plecàreLlui Petru care interesele lor. Ei segândirä in curând mai departe, nu numai la depärtarea erezieidintre Sasi si Unguri, vechi inchingtori ai bisericei lor, ci lacastigarea chiar a poporului moldovenesc dare ritul lor. Unraport adresat nunciului papal din Polonia contine asupra acestorimprejuräri niste amkuntimi foarte interesante. Autorul sfAtu-este pe papa sä ice la inimä intoarcerea Moldovei la Catolicizmu ;cki principele mai innainte schismatic, a primit cu bunä' vo-intà pe preotii trimisi de Sanctitatea Sa, färä ca sà intampinevre-o impotrivire din partea clericilor sau a boierilor ; cA le-aträdat bisericile catolice din targ, dupä ce a izgonit din poporeniilor pe toti ereticii, nevroind sä mai sufere pe nici unul din ei.Principele este foarte dispus la ascultare cätre Sanctitatea Sa,

apkä eu multà cAldurà primatul SfAntului Petru si a ur-masilor säi, si nu numai principele aratà asemenea_plesäri,ci i mitropolitul i vlklicii säi. Mitropolitul nici este, ni-civrea sä fie supus patriarchului de Constantinopole, dincauza cklerei acestuia sub Turci si a uriciosului trafic ce se

"I Brutti dare nunciul papal din Polonia, 5 Septemvrie 1589, Hurin. III,p. 96 : potendo far un seminario et educar gli filiolli de questi catolici". Vezireproducerea relatiilor lui Rafael Skrznecki pentru silinlile lui Brutti de a 1511Calolicismul In Moldova, 1588. Arh. isl., I, 1, p. 174.

216 Brutti catre Hanibal de Capua, 1! Ianuarie 1588, Hurrn., Doc., III, p. 100.216 Ibidem.

Solikovski catre papa Sixt al V-lea, 26 Fevruarie 1588, Ibidem, p. 103euitts (Petri) ohm antecessor Stephanus et Turca divicto, et Poloniae ac Unga-riae regibus superatis, triumphum egerat Valachiac".

Page 112: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTOItIA31OLDOVEI 117

face cu acel scaun. De aceastä ocazie pe care o dä princi-pele trebue tras folos, §i aduse sau reintoarse acele ginticare credinta apostolíca". Ajunsa. Oda' aici inflädtrata inchi-puire a autorului memoriului nu se opre§te numai la intoarcereaMoldovei, ci intrevede §i pe acea a Valahiei inferioare (Munte-niei), a carui príncipe este nepotul de frate al lui Petra, domni-torul 1VIoldovei, ntiscut din o mama catolicá, care donm al Mun-teniei este mai avut §i mai puternic cleat insu§i Petru, §i esteläudat a-tat pentru alte virtuti cat §i mai ales pentru plecarea luiCare religia catolica Se mai poate sperá §i intoarceTenRu§ilorcare imparta§esc aceea§i lege cu Moldovenii, ca sä nu mai vorbescde Transilvania cea vecina., ce nu va puteà ramanea nemi§cataprin asemenea exemple. Pentru a indruma aceasta intoarcere,Ma nu este macar nevoie de multi bani, ci de 1000 sau 1200 descuzi pe an, pentru a infiinta in Moldova un seminariu pe timpulde 15 sau 20 de ani, spre invätatura tinerilor §i a preotilor caresà slujeasca in bísericile catolice, §i spre a atrage pe Moldovenila studiul literilor §i la ascultarea care scaunul apostolic. Dupàtrecerea tímpului insa, cand vor fi venit la aceasta ascultare,va trebui mantinut pe insu§i principele, apoi boierii, curteamilitarii in dreapta credintä §i ascultarea de scaunul apostolic,prin predicarea cuvântului lui Dumnezeu in bimba moldove-neasca". Mai adauga Inca autorul ca de §i principele ar fi dispusa dà acest ajutor din banii lui, nu poate sa o faca, fiínd foartestramtorat prin marele tribut ce-1 glate§te Turcilor, §i care seurea impreuna ca darurile extraordinare la 200.000 de galbeniungure§ti pe an ; apoi prin nevoia ce o are de a intretinek tot-deauna pana la 5000 de lefegii, spre paza sa proprie. In sfar§itmai plate§te §i grele camete de care totu§i a inceput a se man-tar 218.

Acest pretios document arata mijloacele pe care in tot-deauna bisericile apusene le-au pus in lucrare pentru a intoarcepe schismatici, §i anume pe Romani, la credinta imparta§ita deele. Infiintarea de §coli a preocupat totdeauna in primul randpe propagatorii acelor religii. AO pe timpul lui Iacob EraclideDespotul, a§a. §i acuma in proiectele croite pe vremile lui PetruSchiopul. Aà in Transilvania cand au voit sà intoarca pe Ro-mani fie la bisericile reformate, luterana sau calvina, fie la bí-serica romana, pe timpul unirei ca ea.

Aratarea cuprinsä in memoriul reprodus, Ca nu numaiprincipele era plecat &are Catolicizmu, ci insu§i mitropolitul §iepiscopii, de §i ne poate para. stranie §i nenteptata', este cutoate acestea conforma' cu adevarul. In 15 Octomvrie 1588gasim o scrisoare a lui Gh.Movila, mitropolitului Moldovei., carepapa Sixt al V-lea, in care Ii arata toata silinta ce §i-a pus'o

218 Memoriu adresat nunciului papal din Polonia, 1588, Ibidem III, p. 120.

Page 113: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

118 ISTORIA ROMANILOE

aläturea cu Brutti, pentru a curäti de eretici biserica roman'ädin Moldova ; cere iertare pentru a nu poate merge chiar atuncispre a sArutà picioarele prea sfântului pärinte, dar fi fAggduestecá o va face numai decat, de indatà ce timpurile vor invoi-o" 219In scrisoarea de recomandare a mitropolitului pentru solii s6i,Ieremia Movilà i llartolomeu Brutti, atre nunciul papal dinPolonia, arhipästorul Moldovei este hicA si mai 16murit. El spunereprezentantului scaunului apostolic ca sA-1 recomande eätreSanctitatea Sa ca pe cel mai asculator flu al bisericei cato-lice" 22°.

Aceastä plecare a mitropolitului chiar sub autoritateabisericei catolice se explicä numai prin relatiile cele stransedintre Movilesti i Petre Schiopul, care aduseserA, prin pribegirealor, pe domnul muntean In scaunul Moldovei. Totusi este sigurc4 numai clerul superior si boierii dreeitori aprobau aceastà po-liticA a domnului, atat de favorabilà bisericei catolice, cAci numaiatari elemente puteau sà jertfeascA interesul religios acelui

Poporul in deobste i clerul de jos va fi privit cu ochi rá'iaplecarea cercurilor conducRoare atre credinta streira. Darboierii i clerul lor superior, compus iaräsi indeobste tot dinodrasle boieresti, nu doarà din convingere religioasà se alipisergcätre Catolicizm. Amintim cu can inversunare combätuserà eipe Iacob Eraclide Despotul, pretextând cá ar primejdui credintastrAbung. Pe loan Vodà ce! Cumplit II invinuiau iaräsi cu mareamärkiune cà i ar fi bAtut joc de lege, insurandu-se in postulmare. Oare cum se face, de acurna In Petru Schiopul ei nu maivedeau nici o pilpastie, când Catolicizmul lucra din räsputeritocmai la surparea credintei celei vechi? 115.spunsul este totatat de usor de dat, pe cAt el este de injositor pentru caracterulelementelor de care e vorba. Eraclide Despotul i loan Vodà nucultivau pe boieri ; de aceea ei le descopereau toate neajunsurile.Petru Schiopul se frichina la ei ; de aceea ei erau gata a-siçi credin0 si lege, a se Inchina chiar i lui Antichrist, numaifiindcä interesele lor individuale erau ocrotite ! Asa a fost ma-jorita tea, imensa majoritate a boierilor romani din toate tim-purile !

Petru Schiopul, desi se punea bine cu Catolicii, nu 'Asa inpilrAsire cultivarea snpanilor säi, Turcii. La circoncizia fiuluisulta nului Mohamed In 1586, Petru trimise acestuia un dar con-

219 hlitropolitul Gh. Movilá catre Papa Sixt al V-lea, 15 Octomvrie 1588,lbidem, p. 111.

220 Mitropolitul Gh. Movilä catre nunciul papal din Polonia, 15 Octomvrie1588, Ibidem, III, p. 113 : ,.Rogo itaque R-mam celsitudinem vestram ut perlitteras suas me Suae Sanctitati commendet, ut Sua Sanctitas me dehinc pro obe-dientissimo filio sanctae ecelesiae catholicae habeat et agnoscat". Papa raspundemitropolitului i episcopului Romanului Grigorie In 5 Aprilie 1590. lauchand rdvnalor pentru hiserica romana, Ibidem, III, 2. p. 385.

Page 114: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

IBTORIA MOLDOVEI 119

stand din 6 cupe de argint impodobite cu figuri, 9 felegiane,cesti, 3 cane de smalt si un lighian de argint, toate frumosbogat lucrate. Petru hrOneà niste planuri Cu totul mari pe carevoià s'a le realizeze cu ajutorul Turcilor. El Wandeà anumese urce In locul lui Stefan Batori, mort in Decemvrie,_1586, pescaunul Poloniei. El fOgOduise anume 60 qe povere de aspribeglerbegului Greciei si 40 marelui vizir, precum i un tributinsemnAtor anual din Polonia, dacá sultanul i-ar procurà frondacelui regat. Mai fäggcluia Petru sá poarte i toate cheltuelile rOz-boiului ce ar fi de trebuintä a se face pentru intronarea lui. Turcii,tot ash de buni politici ca i domnul Moldovei, intraserà in vederilelui Petru, si se hotáraserà a incheià pacea cu Persia, spre a aveàmanile libere cAtre Polonia 221. Este in firea sufletelor mici deali hrOni iluziile cu planuri mari, fail a se gandi Mácar la mij-loacele lor de realizare. Polonia, dei redusa si ea aproape invasalitatea ImpArAtiei Otomane, totusi pAstrase Inca In manileei hotOrárea destinelor sale, si nu se putea cump'ärà tronul ei,numai la Constantinopole, nici chiar prin aur cantarit cu povaraprecum se cumpArau si se precupetiau acele ale tarilor romane.Candidatura lui Petru Schiopul, nesustinutà absolut de nimeneIn dieta Poloniei, trebuia sá rAmanä un simplu vis ce strabAtuseun moment prin creerii domnului moldovan, si de care se mo-lipsise o clipà i acei bolnavi de facomie ai nesOtiosilor Turci.Acestia trebuira sà se multämeascO a primi pe Sigismund deSvedia ca urmas al devotatului lor supus, Stefan Batori.

Multamità politicei sale de slugArie in afarA fatO cu Turciicu Polonii, si de tolerantá a tuturor abuzuri/or comise de cei

mari in contra celor mici in launtru, fatO cu boierii, Petru Schio-pul izbuti a se mantineà in tron un timp neobisnuit de lung,pentru acele vremuri de schimba'ri prOpOstuite ; sapte anijumätate. De aceea sä" se observe laudele cele nesfarsite pe careboierul cronicar Ureche le face despre meritele atestui domn.Mai intai aratà cO, la venirea lui in domnie, toti boierii 11 astep-tau cu dragoste, si nu fall cuvant, cad cei pribegiti in altede rOul lui Iancu Sasul indatä furà iargsi miluiti cu boieriile lor ;ca el erà un domn cum se cade, cu de toate podoabele catetrebuie unui om de cinste ; cA era boierilor ca un pArinte si lamare cinste Ii tinet si din sfatul lor nu iesek ; ; Ord era apOrare ;pre sAraci ; mânOstirile miluià i cu vecinii de prin pre-jur bine vietuià ; judecata cu blandeta i fàrà fatArie facea.Era domn bland ca o matc6 far5. ac" 222.

Tot gat de putin ca i boierii, se argtase Petru Schiopulatat de dispus in favoarea Catolicilor, din convingere religioasa.O fäcuse numai din interes politic, voind sg-si castige sprijinul

221 Un confident secret eiltre Evzing, 6 Fevruarie 1587, lbidem, III, p. 01.221 Ureche In Lelopisete, 1, p. . 04-205.

Page 115: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

120 18TORIA RoMASILou

Poloniei in o eventualg cädere in disgratia Turcilor. De indatäinsg ce el vgzii cg s'a prea innaintat in aceastg directie, i cà toc-mai ea poate sg-i pricinuiascg cgderea, el îi rgceste focul sgupentru cauza catolicg, i intorcându-se tocmai atunci patriarhulIeremia din Rusia cgtre Tarigrad prin Moldova, II primeste preabine, iar mitropolitul Gh. Movilg, urmând si el inspiratiilor dom-nului, subscrie impreung cu alti arhierei ortodoxi, hotgrireapentru infiintarea unei patriarhii In Rusia (1590)223.

Pgrgsirea sprijinului Catolicismului din partea lui PetruSchiopul, avù insä efectul de a arunchpe dusmanii sill in acehparte, si de a-i creeà in targ chiar ufi competitor in persoana lui.Stelan l'oevod, fiul lui Alexandru Voevod, probabil Potcoavä.In fruntea acestei partide dusmane aflgm pe mitropolitul Ata-nasie, urmasul lui Gheorghe Movilg in scaunul arhipAstoresc,si pe Grigorie episcopul de Roman, care trimit in 15 Iunie 1589o scrisoare cgtre papa Sixt al V-lea, in care i se thriguesc cuamärkiune" despre apgsgrile i sAlniciile pe care le suferetara Moldovei de la necuratii Turci, care le-au impus ca domnpe un venetic strgin care tine pe laugh' el oameni rgi : Turci,Greci, Unguri i Munteni, apgsând tara i locuitorii ei cufelurite nedreptgti. De aceea trimit ei pe acel fin de domn (5te-fan al lui Alexandru) cu acesti fii de boieri ca sà roage pe papa,a ordona regelur Poloniei, scape de sub jugul neomenos subtare stau incujbati, fgggduind papei la caz de izbAndä 50.000de galbenr 224. Dupg cht se vede insg jàluitorii insgrcinasergpe trimisii lor de a fäggclui papei oral si unirea bisericei moldo-venesti cu cea catolicg, rággcluintg ce nu voirg sg o pung inscrisoarea lor, spre a nu-i dà o prea mare tgrie, avand fgrg in-doialä in gh.'nd a nu se tineh de ea. Ash in rgspunsul papei lascrisoarea raportatg, Sixt al V-lea Ii sfAtueste de a stgrui inhotgrirea lor, de a nu se depArtà de sfânta bisericg catolicgromanä, si a pgstrà aceastä credintg statornic i nestrgmutat".Le spune tot odatil &A a cerut atat regelui Poloniei cht i impg-ratului roman, arhiducelui Ernest, cardinalului polon AndreiBaton i cancelarului aceleiasi tgri, loan Zamoischi, ca sä ajuteMoldovei a-si ajunge implinirea dorintelor 223.

Ce se Meuse cu marea prietenie dintre Catolici i PetruVon Schiopul? Ei cu papa in frunte, care Ong' acuma dusese

228 Istoria patriarhiei de patriarhul Dosoteiu In Melchisedek,islorice despre romiine din epoca de la linea veacului al XVI-lea qi ireepululcelui al XV II-lea, Bucuresti, 1881, p. 17.

"4 Stefan Voda, mitropolitul Sucevei Atanasie si episcopul RomanuluiGrigorie catre papa Sixt al V-lea, 15 Iunie 1589. Hurrn., Doc., III, p. 125.

225 Sixt al V-lea, catre mitropolitul Atanasie 51 episcopul Grigorie, 5 Aprilie1590, ibidem, III, p. 136, Tot acolo la pag. 135, 138 si 139 se afla cateva din Cri-sortie papei In interesul lui Stefan Voda. AllA scrisoare a papei cqtre ImparatulRudolf al II-lea, Ibidem, III, 2, p. 25.

Page 116: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

OSTORIA MOLDOVEI 121

cu domnul Moldovei niste relatii atat de prietenoase, sä'l pärä-seascä deodatä in favoarea unui pretendent? Schimbarea vadeveni inteleasä dacä luäm in consideratie, c Petru Schiopulpästrase neatinse legnurile sale cu Turcii, pe când noul preten-dent voià sä le rupà ; c'ä acesta fägkluià chiar unirea bisericeiromâne cu acea catolicä, pe când Petru märginise lucrarea luinumai la favorarea cultului ei ; i in sfärsit, lucru tot atatcumpenitor si pe malurile Tibrului ca si pe acele ale Bosforului,

In conclavul lui sfântul Petru ca i in serailiul sultanului, Ste-fan Vodà fägäduia papei la caz de izbandà 50.000 de galbeni, pecând Petru Vodä refuzase de a da ajutorul cel mic de una sin-gurä mie, cerut de Catolici, pentru intemeierea seminarului lordela Cotnari !

°data' insä cu acest pretendent, Stefan fiul lui Alexandru,se mai iveste inc6 un altul, càruia Pezzen, ambasadorul impe-rial, Ii dà numele de Despot.

Acesta ceruse intervenirea impAratului german in favoarealui. Rezidentul observä impAratului ea' nu toti cei ce se pretindfii de domn ar avea aceastä insusire, i ca s'ä nu se gräbeascä aajutà pe un om ce poate nu o meritä in nici o privire 226.

Chiar indatoririle luate de Petru Schiopul asupra lui lasuirea sa pe tronul Moldovei, fuseserä apreciate de contimporanica peste putintä de indeplinit, cänd deodatà Turcii intetiti prinstäruintele acelui Despot care le filgAduià sume fabuloase pen-tru dobandirea Moldovei 227, cer lui Petru Inca' o sporire de tribut.Petru Vodà nu puteà sä se indatoreascä la adilugirea därei re-gulate, intru cat aveà nevoie de toate mijloacele sale, spre aimpärti bacsisurile trebuitoare apgrArei pozitiei sale contraconcurentilor ce se iveau. In 1588 11 gäsim aproviziorfandu-secu postavuri dela Evreul Celibi pentru suma indestul de insem-natä de 150.000 de aspri. Tot pe atunci se vede si un alt evreu,David, fiul lui Rabi Abraam care declarä c'ä a fost plätit de sumacu care imprumutase pe Petru i pentru care i se amanetase maimulte proprietäti 228. Mai intalninrt pe atunci i alte Oneturicätre Greci i Tura tot de acest fel. In 1589 el trimite pe'BruttiincArcat cu bani la Constantinopole spre a combate pe candi-datul cel nou 229. De abia Insä fusese inläturat_Despot, când unalt pretendent se iveste, in persoana insusi al capu-chihaei dom-nului Moldovei, care (Area o jumätate de milion in aun pentrudomnia Wei 239. Nu se stie cum va fi inläturat Petru Schiopulacest nou pericol, când iatä Ca un altul räsare in dosul lui. In

22. Pezzen catre arhiducele Ernest, 14 Ianuarie 1590, Ibidein, III, p. 130.2,7 Lorenzo Bernardo catre dogele, 27 Iunie 1587, Ibidem, IV, 2, p. 133.

N. Iorga, Doc. noue relative la Petra Schiopul In An. Acad. rom., H,tout. XVIII 1808, p. 437 5i 451.

no Giovanni Moro catre dogele, 25 Maiu 1589, Hurin., IV, 2, p. 139.Hieronimo Lippman° catre dogele, 27 Octomvrie 1590, IV, 2, p. 153.

Page 117: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

122 MARTA ROMANILOR

Martie 1591 Mihnea Voda fiind mazilit din Muntenia, si inlo-cuit cu Stefan Surdul, el cauta sa dobandeasca domnia Moldo-vei 231. Nona spaima pentru Petru Voda, noui goane pe la Con-stantinopole i noui cheltueli ! Nu trecii insa nici o luna i altaspairra se abate asupra lui Petru Voda ; un alt pretendent Lazar,probabil vre-o odrasla din nesfarsitele Potcoave ce se napustiserade atatea ori asupra Moldovei, navaleste in Moldova cu ostirirusesti i cazacesti. Si de acesta tnsa scapa domnul moldovan232.

Pozitia devenise peste putinta de sustinut, sapat i atacatfiind din toate partile, i supt de Turci pana la sange ! Prin lunalui August 1591 Petru Vodä se ridica cu familia lui i cu ce aveamai de pret, i fuge in Germania. Ureche, apologistul lui Petru,atribue aceasta fuga a lui, refuzului ski de a mai urcà ¡ilea °datatributul tärei, nevoind zice cronicarul, sa iee asupra-si blestemulei. Ne vine greu a crede o asemenea märinimie din partea luiSchiopul, el care se urcase pentru prima oar% in tronul Moldoveitocmai prin o sporire de tribut, si care nu tncetase In tot timpuldomniei sale a intrece prin oferte pe toti_c_ompetitofii sai ; el Insfarsit, fiul doamnei Kiajnei, vestita experta irruaterie de cum-parari de dornnie. Apoi cum s'ar impacà aceasta marinimoasapurtare, cu staruintele sale la imparatul german, la Polonila papa de a-i mijloci iaräi i anume prin Turci, deci prin bani,reintoarcerea in scaunul Moldovei 233 ? Mai curand este de admiscà necontenitele sapari ale tronului säu prin numerosii preten-denti sä nu-i fi inspirat credinta ca Turcii nu-I mai vreau, i sanu se fi temut ca intr'o zi sa fie dus la Constantinopole, undeputeà sá piardä, nu numai tronul, dar Inca ceva la care tineàmai mult, viata lui. Petru Schiopul, dupa ce rataceste In zadarpe la mai multe curti europene, se opreste la Innsbruck, de undeface o ultima incercare prin mijlocirea Cantacuzinestilor ; darmoare de boala si de batranete dupa anul 1593234.

281 Hieronimo Lippomano catre dogele, 16 Martie 1591, Hurrn., Doc., IV,2, p. 155. Stefan luA chiar titlul de domn al Moldovei i ImprumutA 97.300 deaspri de la Aidin pap pentru a-si plAti domnia.

Stanislau Golski catre Petru Voda 12 Maiu 1591, Hurm., Doc., III, p.149. Ureche In Lelopfsele, I, p. 204. Islavala lui Lazar amintita Intr'un doc. din 1589prin care se cla slugei noastre Septelici armasul, un loc pustiu Fantana Caplenapentru ca a slujit Cu credintA cand s'a fost ridicat un talhar din tara Landiasca(?)si a venit cu acei tfilhari Cazad arnpra domniei mele si am rApus pe acel tMhar".GhibAnescu, Ispisoace i Zapise, I, 1, p. 177.

238 Vezi staruintele sale In mai multe rapoarte ale ambasadorilor puterilorstraine din anii 1591, 1592 si 1593, In Hurm., Doe., III, p. 152, 155, 158, 159, 162,163, 166, 167, 169, 170, 171, si 176 si IV, 2, p. 156. Mai vezi o cerera de mill siIndurare de o desgustatoare Injosire In care Petre Sehipul numeste pe regele polon,tatä, lar pe dansul se calificA de orfan In Hurrn., Doc. Supl., II, 1, pag 327.

Thomaso Contarini care dogele, 8 Octomvrie 1593, Hurm , Doc., III,2, p. 33 : Si ritrova presso l'altezza dell' Archiduca in Inspruch il principe Pietrodi Valachia, et essendo vecchio et indibposto, cu un solo figliudo di tenera eta".Asupra intervenirei deestuia vezi Vol. VI, §. Cantactizenisti.

Page 118: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA MOLDOVEI 1 23

Emanoil Aron, 1591-1593. Domnia Moldoveinand vacantä prin fuga lui Petru, se ivesc o sumä de concurenti,aterdisând care din care mai strasnic pentru dobändirea ei. Su-mele oferite pentru acest scop ajung la niste cifre ce ar pAreàfabuloase, dacA nu ar fi arätate de martori contimporani din ceimai vrednici de credintä. Mezatul rämäne asupra unui preten-dent pe care un document german 11 numeste Eman oil, iar altulvenetian din aceia.yi dala, i care nu puteà avek in vedere decktaceiasi persoanä, ti dà numele, pe care 11 are si in cronicarul U-reche, de Aron. Documentul german, ne spune Ca' acest preten-dent erà de rasä evreiascA" 236. Noi il vom numi, spre deosebirede Petru Aron, predecesorul lui stefan ce! Mare, cu ambele salenume : Emanoil Aron. El pretindeà cà ar fi f iu de domn, lucru ces'ar putek impäcà cu evreismul säu, dupä cum si la loan Vodäcel Cumplit, faptul cà erà fiu de domn nu impiedicA armeriismulsäu, anume dupà mumg-sa. Haidenstein, scriitor contimporanadaugg cà ar fi fost un randas de grajduri la un boier, i cä u-zurpase, nu se stie prin ce imprejurdri, titlul de boier 236. Oricarear fi originea i starea acestui pretendent, ceea ce este sigur suntfäggduintele sale de 400.000 de mii de galbeni sultanului, 50.000vizirului i 'Meg. alti 150.000 cätre mai multe personaje influente,din care o parte si ambasadorului englez care D. sprijinise i ga-rantase pentru el la mai multi giuvaergii, intre altii unuia Elman,care procurase pretendentului un inel de briliant de 11.000 siun colet de smaragde de 25.000 de galbeni, daruri pentru sul-tande haremului 237.

Pentru a intämpinù aceste i incä alte multe nenurnäratecheltueli, el este nevoit sà imprumute dela cämätarii din Con-stantinopole, care practican asemenea daraveri ea o meserieobisnuitä, dupg cum spun rapoartele contimporane, panä la unrnilion de galbeni cu procente neauzit de mari, care sumä nu tre-bue sà ne parà exageratà, dacä socotim si dobanzile_capitalizate

- Pe2.zen catie Arliiducele Ernest, 12 Septemvric 1591, Ibidem, III, p.5153mittels ist ainer mit namen Emanuel di Razza Hebraica durch des sulthani

hoggia, durch dent Mufti und fiirnemblich durch amen ansehnlichen luden Sa-lomon Tedeschi genant, waivoda in der Moldau worden". Comp. Leonardo catredogele din 12 Septemvrie 1591, Ibidem, IV, 2, p. 157: Il principato dopo moltaconcorenza e stato concesso a Aron, favorito dallo agente d'Inghiltera". Origineaevreeasca a lui Aron ar rasar din numele sau de Aron si din altul pe care 1-1 dapapa Cleinent al VIII-lea, In instructiile sale catre Alexandru Comuleo, trimissolie la Cazaci, 10 Noemvrie 1593, lbidem, III, 2, p. 38: Abraham, si mai carac-teristic evreesc. Se vede insa ca Aron era botezat i devenit Crestin, de oarece elridicii manastirea Aron Voda de langa Iasi. Ureche, Letopisete, I, p. 209. Comp.Melchisedek, :\Totile istorice si arheologice, p. 285.

-8. rngel, Gesch. der Moldazz, p.-233."7 Murind Elman, mostenitorii lui fac proces ambasadorului pentru plata.

Vezi mai multe acte relative la acest proces in Hurm. Doc. IV, 2, p. 177, 179, 182.

Page 119: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

124 ISTORIA RONIANILOR

de mai innainte, dupA cum se obisnuià 238, Mind ins4cà dispro-portia cea mare tare suma datA sultanului i aceea pe care oluase vizirul nemultrimise pe acest din urmA, apoi el stArni greu-tàì Aron, cAnd fù s'A piece cAtre Moldova. Candidatul izbutis'A infrAngA impotrivirea vizirului cu ajutorul sultanej validelecAreia padisahul Ii dAruise tot ce erà s'A iee dela pretendentulmoldovan 239. Astfel Emanoil Aron putù purcede din capitalaimperiului Turcesc spre a se repezi ca un lup flAmAnd asuprafArei ce asteptà cu cea mai mare ingrozire. Si inteadevAr cAaveà de ce ; impreunA cu el si ci ceausul Ce-1 intovArAseA, nAvA-Heft' in Moldova o droaie nesfArsitA de Turci, creditori de ai lui,care veneau spre luà din spinarea ticsálosului norod baniiimprumutati domnului. Creditorii temAndu-se de neplat'A,insoteau pe dabilari prin tinuturi, storcAnd prin cazne banii delalocuitori. VA'z'And Insä Aron cA nu va puteà izbuti a se plAti prinmijloacele obisnuite, orAndueste ca sA iee de tot omul cAti erauIn toatA tara, cAte un bou, si trimite pretutindeni Turci ca s'AstrAngA aceastA dare ne mai pomenità ce intreceù chiar pe aceeaimpusA de Iancu Sasul. Pentru a indeplini porunca in toatAasprimea ei, se luau dela acei ce aveau mai multi, si pentru aceice erau lipsii24°.

Domnul care inspAimAntase tara prin aceste jafuri ne-auzite, se InconjurA de o gardA de lefegii strAini, Unguri, pe careIiasezA chiar In palatul sAu, spre a-i avea Mt% incetare lAng5 el.Si mAsura era destul de inteleapt6; cAci in curAnd stoarcerilelui provocarA o räscoalà in tinuturile Orheiului si a L'Apusnei,care-si puserA In frunte pe un tAnAr principe numit Ionascu,cAruia Ii dàdurà i numele de Bogdan.

Aron innainte de a plecA contra rAsculatilor, pune sA taiepe trei boieri mari dela curtea lui, invinuindu-i cA ar fi in trite-legere cu rAzvrAtitorii, anume pe marele vornic Bucium, pe Lo-gofAtul BArlAdeanu, si pe vornicul Paos, numind In locul luiBArlAdeanu pe Ureche mare logofAt. Ostirile se intAlnirA dincolode Prut, pe afluentul Nistrului, RAutul, unde Aron bAtù perAzvrAtitori, prinse pe domnisor, Ii tàiè nasul, si-1 trimise inteo

238 Pe lang5 rapoartele citate mai sus, mai vezi i raportul lui LorenzoBernardo cfitre dogele, 16 Noemvrie 1591, ibidem, p. 158: E partito questo novoprincipe di Bogdania lasciando qui debito di un milion di oro, parte al gran signoreet alii grandi della Porta et parte a particolari, per robbe tolte n grossissimi in-teressi, et pero parte con lui un chiaus, il qual habbia da aFsister colla personasua fino che cavera da popoli almeno tanto, che sia pagata sua Alaesta et li prin-cipali di questo govern°. Hora pensino le Eccellenze Yostre a che termine diruina et disperatione sarano ridotte quelle misere gent dalle vite de quail fi-nalmente si havera da cavar questo e molt° altro denaro per questa causa".

2" Lorenzo Bernardo atre dogele, 2 Noemv. 1591. Columna lui Tralan1876, p. 286. Aceastà depe5A nu se afirt reprodus6 In Colectia documentelor Hur-muzaki. (Pentru ce?)

240 Ureche, Lelopisete, I, p. 206.

Page 120: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA DIOLDOVEZ 125

mânastire. Dupa aceea incepn o razbunare fioroasa, nu numaicontra acelora care4 combatitsera, dar §i in contra rudeniilorlor, fära deosebire de vinovati sau nevinovati, razbunare cuatät mai dorita de domn, ca eat confiscarea averilor, ce erà ourmare neaparata a pedepsei pentru tradare, multumeà nesfAr-§itele lui nevoi de bani 241. Intre jertfele cazute se numara §iBartolomeo Brutti, parat la principe cà ar intretineà o cores-pondenta du§maneasca lui, cu Polonli, Ora sprijinita cu o scri-soare inchipuitä ca factita din partea lui Bruttí catre Poloni,in scopul de a restabili pe fostul domn Petra Schiopul. Cauzaadevaratä a uciderei lui Brutti erà dorinta domnului de a scapade un creditor suparator, caruia Aron datoreà bani Inca' delasuirea luí in scaun 242.

Turcii toleran toate Meä de legile panä ce se intämplà vre-oilscoala ; ca turburarile puteau provoca arnestecul puterilorstraine §i. incurca pe Poartà in razboae. De aceea ea inazileAIn totdeauna pe domnul ce avea nenorocirea a provocA turbo-rari, cu toate cà ni§te asemenea erau stärnite tocmai prin nesatulei de bani, impingänd pe domn la jaful §i despoierea popo-rului.

Nu erau domnii at:At de Ili pe cAt Ii faceau Imprejurarile,§i insu§i Aron arata prin politica urmatä de el, ca ar fi fost bu-curos de a gasi un sprijin in contra Turcilor. AO el serie in douaränduri papei, spre a-1 incrediirtà despre simtimintele sale derespect Care religia catolica, declarandu-i ca-1 recunoa§te dreptadevaratul urma§ al lui Sf. Petru. Papa trimite la el pe un &Mu-gar, Don Alesso, caruia Aron Ii destainue§te chiar dorinta luide a vedeà formându-se o HO spre a alungh pe Otomani dinEuropa §i Constantinopole. Tot pe atunci relatiile Intre Turci§i imparatul german inasprindu-se din ce in ce, §.1 razboiul a§-teptându-se a izbucni din zi in zi, Aron trimite un sol la curteaacelui imparat, oferindu.i. toate slujbele sale, cu singura conditiede a gasi o scapare in imparatia Jui, &And s'ar intamplà sa fiealungat din Moldova. Imparatul consimte la cererile domnului,§i ambasadorul lui pleacä. din Praga incarcat cu daruri. Docu-mentul dela care imprumutam aceste §tiri, adauga cà aceastàpurtare nu ne-a parut nici ()data sincera; cad avem §tiinta. caAron adunase mari bogätii, §i cà el nu are alta dorinta decat aparäsi tara §i a se pone in siguranta, innainte ca barbarii In

Ureche, 1. c., confirmat prin raportul lui Marco Zane ciltre dogele din27 Iunie 1592. Hurm., Doc., IV, 2, p. 161 : Di Bogdania vi son avisi di qualcherivolutione per le gravezze et estorsini grandissime che patiscono quelle genti,essendo li populi tanto esausti che a pena possono contenersi in vita".

242 Marco Zane care dogele 18 Ittlie 5i 14 August 1592, Ibid., p. 162-163.Comp. Bielski In Ark ish, I. 1, p. 175.

Page 121: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

126 ISTORIA ROMINILOR

151comia loi s6-1 fi despoiat" 243. Pgrerea aceasta asunra lui Ema-noil Aron este nedreapn ; purtarea lui ulterioarg i rgscoala luiIn contra Turcilor algturea cu Mihai Viteazul, in timpul domnieisale a doua, o dovedesc.

Aron, hind, depus din pricina fgscoalei intamplate, plead'spre Constantinopole, insotit de rigvala de a editori cai e-1 into-vgr5*iser5 la venire, *i care mergeau i ei la Poartg, s5 stgruiascgnentru reintronarea lui, de oarece in scurtul timp cat statuse eldomn, nu putuse a le plgti datoriile, cu toate lgudabilele lui si-linti de a o lace 244.

In timpul mazilirei sale, se ivesc Meg doi pretendentiunul Alexandra sustinut de Ienicerii din Constantinopole, cg-rora le faggduise un mare bac*i* *i un altul Petra sustinut deCazaci, i care izbuti pentru un moment a pune mana pe Ia*i,*i a alungà de aici pe ceau*ul turc care mazilise pe Aron *i cgutàde trebile tgi ei pang la randuirea altui domn. Sultanul insgroagg pe Sigismund Batori sg alunge pe Petru, ceeace dom-nul Transilvaniei indepline*te prin Gaspar Sibrik 245, iar tro-nul Moldovei, fatg cu interesele cele mari bgne*ti ale Turcilorcreditori, este inapoiat lui Aron, care, mazilit in Iunie 1593, seintoarce in scaun dupg dou'a" luni, in Septemvrie aceluia*i an.

Domnia lui de a doua, in care el se rgscoalg In contra Tur-cilor, algturea cu Mihai Viteazul *i care tine pang' la 1595, vaafla expunerea ei In acea a istoriei eroului muntean.

Dacä priviin indärgt la perioada istoriei moldovene*ti stre-curan dela Petru Rare* pang la timpul la care am ajuns, gAsim

de*i Moldova se mAntinuse in o atarnare aproape deplingde stgpanirea turceascg pang la a doua domnie a lui Petru Rare*ea intrg de acolo tot mai malt in ivoiui supunerei otomane pangcand, sub Petra Schiopul, *i mai mult incg sub Aron Tiranul,ea ajunge in starea degradan i injosin in care o precedaseMuntenia. Intr'un chip fatal, neatarnarea odan pierdutg, su-punerea trebuià sg se prefacg in robie. Cu toate acestea am vgzutea Moldova îi pgstrase incg vechea ei vartute care se argn lalaming sub domnia lui loan Vodg cel Cumplit, and bArbAtiatgranului moldovan, sub conducerea unui cgpitan viteaz, pu-sese iarg*i in cumpang stgpanirea otomang. Aceea*i primejduirea ei era sg se reproducg, cu o i mai mare violentg, prin silintele

24, Instructione a 3I-re Visconti Vescovo di Cervia, mandato nunzio alTransilvano, document descoperit de V. A. Ureche in biblioteca din Madrid. Arh.ist , 1, 2, p. 151.

244 Ureche, Letopisejc, I, p. 207, conlirmat de raportul lui Marco Zane cAtiedot,ele, 13 Iulie 1592, Hum., Doc., IV, 2, p. 162.

246 joannis Decii Baronis, cornmentarium de rebus hungaricis in MonHungariae historica, scriptores XVII, p. 39.

Page 122: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTOR1A moLDOvEi 127

unui alt erou, Mihai Viteazul al Munteniei, la a eäruia istorietrebue sä. pAsim 24,6. Multe i mari fapte se vor säivarsi in scurtelecupe ale acestei domnii a cäreia mormânt stà asà de aproape deleagänul ei, i de aceea cu toatä scurtimea ei, cere o expunereash de intinsä ; 6.6 vremea se mä.soarà nu dupä muta ei lätime,ci dupá p6tura de fapte eárora slujeste de asternut.

Adaogim ca in domnia a doua a lui Petru Sttiopul s'a incheiat intreMoldova si Anglia un tratat de comert In 27 August 1588, prin ambasadorul re-ginei Elisabeta, Wiliam Harrebone, care treed Inadins spre acest scop pe la curtearrioldoveneasca. Tratatul a fost publicat In o colectie de acte diplomatice en-gleza facuta In 1599 de Hacklyit, II, p. 290. EI a fost descoperit si dat la luminapentru prima °ail In Romania de Th. Codrescu In vol. IV al Uricariului, p. 394.Prin acest tratat Petru Schiopul invoeste supusilor enalezi liberul comert In taralui, avand a plat' o vama de 3%.

Page 123: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CAPUL VI

DOMNIA LUI MIHAI VITEAZUL1593-1601

LUPTELE CU TURCII

1. M111AI OCUPA TRO.NUL

Starea tarilor romane. Caderea tarilor romAne sub Turciajunsese atat de jos Meat nu se puteà cobori mai tare. Se vorbeichiar prin Constantinopole despre hotararea luata de sultande a le preface in pasalacuri turcesti, dupa cum 11 sfatuise Mih-nea. Era lima invederat ea o asemenea masura trebuia, sa secesau cel putin sa reduca mult izvorul bacsisurilor primite deTurci, din aceste tari, si de aceea, vorba ramânea numai vorbri.Aceastä masura trebuia, dupà." gandul Turcilor, sa se indepii-neasca indatä ce voevozii actuali ai Moldovei i Valahiei îi vorfi platit tributul i (Wile extraordinare" 1. Fiind insà ca domniise schimbau Mfg incetare ; abià unul adusese ploconul, i jatacA alt datornic era In locul lui, asà cà domnii erau purui ea ac-tuali", apoi planul Turcilor se tot amana, fara a se mai punenici °data' in lucrare.

1 Pezzen c. Arh. Ernest, 23 Sept. 1591. Hurm., Doc., III, p. 154: undSultanus resolvirt sein so balt diser aus der Moldau und der Waywoda Valaehiaeir ordinarj tributt und extraordinarj zusagen völlig bezahlt alsdann in gemeltenzwein Ländern Beglerbegen und ein tiirggisch Regiment einczuseczen". Mai vezisi un alt raport al aceluiasi ambasador din 16 Noemvrie 1591. lbidem, p. 159.

Page 124: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Dei tärile romane nu puteau fi expuse pericolului uneiocarmuiri turce§ti care ar fi fost impotriva interesului ap5sa-torilor, totu0 starea /or ajunsese astfel ea existenta poporuluiera amenintatà. Dacà ar fi fost prefAcute In paplacuri, s'ar ficompromis viata moralil a poporului religia lui ar fi fost, dacilnu inlocuitil, cel putin ciuntitä* clasa innalrá a societätei ar fitrecut la Mahornedanizm §i ar fi deprins et' desavar§ire obice-iurile §i limba turceaseä, dupà cum se petrecuri lucrurile cuBulgarii i Albanezii starea lui economicà insä poporulroman ar fi lost crutat, ca supus direct al Portei, neavand eainteres a-1 aduce la sära'cie.

Astfel insà cum era considerat poporul roman, ea ni§teghiauri buni de exploatat, jafurile §i despoierea ajunseserà gatde departe, Meat amenintau sä" rApeascil cu totul poporului mij-loacele de traiu, §i expun4 a pieri de foame sau a fugi In alte

pentru a-§i mântui bantuita existenfä.Am vAzut inteadeva'r unde ajunseserà domniile romane.

Erau curat vandute celui ce da mai mult. Se grAmAdeau la cum-piirarea lor toti veneticii din lume, dându-se drept fii de domnf,titluri ce nu se cercetau de loe, de indatà ce erau insotite denumeroase pungi cu bani. Ace§ti pretendenti, cum observA uncontimporan, aveau putin de pierdut, càci ei puneau in cumpanAnumai sudoarea i sangele särmanului popor. DacA izbuteau aincApea in domnie, atunci stäteau In ea un rastimp oarecare,storcand poporul prin mijloacele cele mai tiranice, pentru ca,apoi, cand vor fi alungati, sa le rrimânä" cu ce lupta pentru aredobandi tronul, sau cel putin pentru a duce, in mazilirea lor,o viatà plälcutil" 3. Banii dati Turcilor, fiind luati pe imprumutcu camete care adeseori intreceau capitalul, creditorii Turci,tiind cat de riscate erau asemenea daraveri, insoteau totdeauna

pe domn In principat, spre a pune care de care mai intai manaPC banii adunati. Ei intoväiii.Fau pe dabilari prin tinuturi, §iscoteau band dela oameni, supunându-i la torturi cumplite ;apoi se luau, dela sumele incasate, la ceartà, cu hangerul Inman/i, ucigand pe stranOtori §i apoi màicel'arindu-se intre ei.Creditorii domnilor anteriori rtimâneau In tara pe /angil domniice veneau in urmA, §i care se legaserá a ra'spunde datoriile de-trona tului; creditorii mai vechi pretindeau ei a fi p15titidin banii ce intrau In vistierie, ca unii ce ar avea vechimea ; aceipersonali ai dommilui nou, cereau la rândul lor preferinta pratei,§i scenele crancene petrecute prin districte innaintea dabilarilor,

2 Pentru 13ulgari vezi Iirececk, Geschichle der Bulgaren, p. 393 : Einenchrisiliehen Adel gibt es jetzt in Bulgarien Meta Vide Boljarenfamilien /whendn Idam angenommen".

Pezzen ciltre Arhid. Ernest, 14 Ian. 1390. Hurin., Doc., III, p. 131.A. D. Xenopol. Istoria Romitnilor-- Vol V.

LUPTELX CU TUDOli 124

Page 125: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

130 ISTORIA RORIANILOR

se repetau in capital ä la usa visteriei. Cete, cete, umblau credi-torii diferitelor domnii in preajma hasnaIei publice, i cand soseàvre-o ladà cu bani, se repezeau a supra ei ca niste lupi flämanzi,sfasiindu-se intre ei, ucigandu-se, (land foc caselor unde se adä"-posteau i expunand intregul oras la pericolul nimicirei. Aceastàapäsare ne mai pomenità a Turcidor deveneà ingreuitoare maiales pentru domni i clasele conducätoare ; cäci skmanul popor,In fatalizmul s'äu mangaietor, îi ziceà : asa trebue sä fie".Domnii care mai ales nu mai putean bind a &Aura läcomia pà-ganä, cu toate jafurile lor, de abia izbuteau adunà un miccomând pentru zilele de urgie, trebuiau ea' fie cu deosebire ne-multämiti cu acest regim ingrozitor. Asa am vAzut cum PetruSchiopul mnsui, cel deprins la cumpärki i bacsisuri de mumalui, vestita mesterä in arta corumperei, doamna Kiajna, dela ovreme ne mai putand opune pungi tot proaspete numerosilorpretendenti ce se näpusteau asupra domniei lui, se hotkäste apäräsi scaunul mult iubit. Atat el cat i Sasul si Aron cautäsprijin la puterile catolice. Dar ce puteau face acestea, candinsusi impäratul Germaniei era tributar Impärätiei Turcesti ;cand Polonii c'äzuserà pânà imteatata sub Otornani, Meat sä-siprimeneascä regii dupà placul lor? Once sprijin exterior erazadarnic ; numai pe Turci se puteau räzärna domnii, i Turciicereau bani necontenit, färä incetare i färä. rägaz.

In lungul sir al domnitorilor neinsemnati ce se perindäpe tronul tkilor române, se intalnesc, in rari rästimpuri, cateo exceptie care sträluceste cu atat mai viu, cu cat mai negrueste fundul pe care se aratä.

Am väzut in Moldova figura eroicA a lui loan Vodl ce!Cumplit care opune ascutisul säbiei sale nesäturateiturcesti i ridicä pentru un moment iaräsi moralul tärei, ce Oreàpierdut pentru totdeauna.

O nouä flackä si mai vie era sä izbucneasc5 din Muntenia,un nou erou, cel de pe urmä., era sà arunce spada lui in cumpAnacu care Turcii cântäriau aurul tkilor române ; i apoi, dupà cesi el va fi dispärut de pe scena lumei, tärile acestea erau sä cadäiaräi fär'ä apkare in ghiarele räpitorilor. Acest de pe urmästrälucit product al vitejiei romanesti fu Mihai Viteazul.

Modul cum MilLai ajunge domn. Mihai al II-lea Viteazul4era fiul lui PAtrascu ce! Bun si fratele lui Petru Cercel, odraslädin marele i r'äzboinicul neam al Drkulestilor i coborator

Mihail I este fiul lui Mireea. Vol. III, p. 96.

Page 126: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELE CU TUBCII 131

direct al lui Mircea ce! BAträn §i Vlad Tepe§ 5. 1Vluma lui erà oGreacä, Theodora. a cäreia frate, lane Cantacuzino, a§ezat inMuntenia, se cäsätorise aici §i obtinuse mai multe dregätoriiinsemnate in timpul domniilor anterioare 6. Astfel el fusese subtatäl lui Mihai, PAtra§cu cel Bun, postelnic mare, sub PetraCercel, vistiernic mare, §i chiar ajunsese in domnia lui Mihneaal II-lea a fi ban de Craiova, §i capuchehaia in Constantinopole.Unchiul proteguind pe nepot in timpul bäniei sale, procurä. luiMihai isprävnicia judetului Mehedinti. Mai tärziu intre 1586 §i1590, intälnim pe Mihai ca agrintai, apoi ca stolnic. In sfär§it subAlexandru al III-lea, Mihai ajunge chiar la bänia Craiovei, cedatälui de unchiul säu. Iane erà ca toti Grecii un intrigant de frunte,cel mai mare trädätor ce a existat vreodatä pe pämänt", cum11 nume§te ambasadorul Pezzen. El ajunsese a fi capuchehaiaambelor täri române, 'Asti-And cu toate acestea dupä ordinulvizirului, pentru atva timp, posturile de ban al Craiovei inMuntenia, §i de mare vistiernic in Moldova, trecAndu-i prinmâni toate sumele enorme plätite de Mihnea al II-lea, pentruomorärea lui Cercel, §i acelea date de Petru Schiopul din Mol-

genealogia lui Mihai ViteazulMircea eel Batran, 1386-1418.

Vlad I Dracul, 1431-39; 1442-46.

Vlad al II-lea Tepj, 1456-1462; 1476.

Vlad al III-lea Caluigarul, 1481-94.

Vlad al IV-lea Vlädut, 1510-1512.

Radu Calugarul (preitendent).

Patraseu eel Bun, 1554-58.

Petru Cercel 1583-85. Mihai Viteazul 1593-1601.Vol. III, p. 84, 102; IV, p. 17, 140, 185; in acest vol. p. 15.

Walter. Brevis rerum ab illustrissimo Mihaele, Moldaviae Transalpinaesive Walachiae palatino gestarum descriptio In Papiu Ilarian, Tesaur de monumenteistorice, I, p. 9: Ad quod institutum certius obtinendum avuneulus (vel)matrisjrater gente Graecus qui et ipse antea dicto Bahni officio (ban de Craiova) funetuserat". Un raport venetian a lui Marco Zane c. dogele din 6 Sept. 1593 (Doc.-Harm., III, p. 457), face din eroare pe Mihaiu fiul lui Jane: essendo stato sos.tftuito un figliuolo che fu del Bano, agente di questo Voivoda (Alesandro)". Undoc. din 1679 spune ea ,,Mihaiu Voda s'a facut ruda eu Iane Banul and a statuta fi domn aici in tara", N. Iorga, Studii i doc., V. p. 305.

Page 127: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

132 VITORIA ROMANILOR

dova pentru respingerea competitorilor sai 7, bine Inteles nufara a se Infrupta si el din aurul ce curgek prin manile sale catrepungile turcesti. Dupa ce puse In Muntenia pe *tefan Surdul,si pe Alexandra al IV-lea, lane se gandi ca a venit timpul sa-siaducä aminte si de familia lui, de nepotul säu Mihai, caruiacedase, pe timpul lui Alexandru banatul Craiovei. El Incepitdeci a unelti la Poarta In favoarea rudeniei sale, spre a-i dàscaunul domniei, lucru in care izbuti cu ajutorul fratelui sailAndronic Cantacutino care spunea jute° scrisoare a lui catrePetru Schiopul ea el a pus pe Mihai domn in Muntenia a.

Mihai In acest timp pregateà spiritele In Ora pentru pri-mirea stapânirei sale. Desi asezat, el neam al Draculestilor Inanticul scaun al familiei Bäsarabestilor, banatul Craiovei, Insanul boierimei ce aparase alta datä cu atata Indä'ratnicie drep-turile acelei linii a familiei donmitoare, totusi izbutestecreea o puternicä partida care In ascuas dorea suirea lui in scau-nul Munteniei. *Um cä aceste doua mari partide ale Dracules-tilor i Basarabestilor se desfacusera cu timpul, sub apasarea tur-ceasca, 'Meat ele pierdusera constiinta interesului teritorialce alta data le desbinase. De aceea nu este mai extraordinaräsprijinirea lui Mihai de boierimea olteana, de cum fusese maiInnainte aceea a altor domni 9, cu atat mai mult ca Mihai prinocarmuirea Intocmita de el anume pe Intelepciune, aparà 01-tenia pe cat putea de jafurile i despoierea carora era expusa Mun-tenia Mare. Pe langa aceasta ocrotire a supusilor sai, el se aratajudecator drept In pricinile deferite autoritatei lui, bun si Indu-rator fatä cu cei ce-i gresiserä, darnic i generos dare totideosebire, 'Meat prin o atare purtare prea bine calculatä, elairase in curand inimile tuturor celor pe care Ii revoltà neomenia

cruzimile Moldovanului A/exandru Bogdan, a veneticuluistrain, dupa ideile de atunci, care sedeà pe scaunul Munteniei.

Atat apucaturile lui Mihai cat i uneltirile ce se urziau laConstantinopole trezira pe domn din nepäsarea lui. In i epezi-ciunea cu care se rostiau pe atunci judecatile, mai ales In materiede tradare, Mihai fu judecat i osandit, Innainte chiar de a sefi putut gandi pune viata la adapost. El RI wins i adus fn-naintea iftwiat care hotari numai cleat sä scape prinmoarte de acest Periculos. In ziva fixata pentruexecutare, Mihai fu scos din temnita i urmat de o multimeimensa, atrasa de amide sáu nume, fù Indreptat catre localosandei. In drumul sat/ el trecii pe langa biserica Alba, i, fiindpe vremea liturghiei, cera invoke sa se Inchine, ceeace ti se Incu-

7 Pezzen catre Arhid. Ernest, IA Ian. 1590. Hurm., .Doc., III, p. 131-132.Vezi mai jos, vol. VI, la cap. ,Alihaiu al 111-lea i Glzlcu1etii, unde se

vorbeste de Cantacuzinesti.Alai sus, bunAoara, Vol. IV, p. 196.

Page 128: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LTIPTELE CII TURC1I 133

Aici fAgAdui el sfAntului Neculai csa.' de-1 va mAntui, vaface o mAnAstire pe numele lui. Biserica fù ridicatà in urmA, siexista i astAzi, sub numele de Mihai Vodá.

CAlAul ce trebuià s'A loveascA pe Mihai erà un Tigan, fostrob al sAu, cgruia Mihai inteun rAnd Ii scApase viata. FiindTiganul cam ametit de bAuturA, si intimidat de figura cea im-punAtoare a jArtfei sale ; mintea lui apoi infierbAntatA fAcAnds'A-i aparA ingrozitoare omorArea fostului sAu stApAn i mAntuitorvietei, el lepAdA din mAini securea si o rupse de fugA. Un striatde bucurie isbucni din piepturile tuturor, si lumea bigotä a tim-pului nu lipsi a vedeA in aceastà imprejurare o vointA dumneze-iasa. Told boierii se duserA la domn rugarà s'A ierte pe Mihai.Dei domnul trebuià sA simtà cAt de mult cAstigase popularitatealui Mihai prin aceastA imprejurare, el RI nevoit s'A Meal boierilorpe voie, cu atät mai mult cA, cuprinsi de o team'A superstitioasänu se aflA nimeni care sA iee locul cAlAului. Petru Armanul (Or-rneny), ce a servit mai tArziu pe Mihai Viteazul ca general sidiplomat, si care istoriseste aceastà imprejurare dupA spusaunor martori oculari, o asemAneazA cu scena petrecutä IxitreMarius si Cimbrul care refuzA s'A taie pe distrugAtorul neamuluistilt 1°.

Desi in aparentá fusese iertat de Alexandru, Mihai stik cA,mai ales dupA.' cele intAmplate in ziva executArei, domnul nu pu-tea sA-] uite, si cA viata lui va fi totdeauna in pericol. El pArg-seste deci Mina -01teniei, in care Alexandru, pentru a-1 adormimai bine, il_restituise, i fuge in Transilvania, la Sigismund Ba-tori, domnul acelei trtri. VArul lui Sigismund, Ballazar, care eraIn bune relatii Cu Vizirul cel mare, Sinan-pasa, dä. lui Mihai orecomandatie cAtre acela si alta &are sir Eduard Burton, solulreginei Angliei Elisabeta, care aveA, din cauza stApAnei sale,mare vazA la Poart6.11. Mthai se duce la Constantinopole, uncleincepe a strtrui ftitis pentru cApAtarea domniei, sprijinit fiindde partida din Muntenia, care trimite, indatA dupA sosirea luiIn capitala Imperiului Oioman, o deputatie insArcinatA a duceplAngerile tArei contra domniei jAfuitoare a luí Alexandru. Spri-jinul cel mai puternic a lui Mihai erà Insá unchii sAi dupA mamä.,puternicii Greci, fratii Andronie i loan Cantacuzino din carecel intAiu erà in Constantinopole, lar cel de al doilea Ioan sepurtA prin l,àrile romAne unde incApuse la mari boieri, intAi inMoldova unde imbrAcase dregAtoria de mare vistiernic, apoi inMuntenia unde fusese rAnduit ban de Craiova. Ioan dA intái

" Petru Ormeny in BAlcesen, Mihaiu Vileazul, Ed. Academiei, Ducuresti,1878, p. 30. Editia Aeademiei, nu stim din ce priein5. nu reproduce noteleeescului. Scrierea se af15 redatà Impreunil cu notele In Revista Romducl,- 1861,ins5 numai pAn5 la sfiirsitul cArtei a II-a.

11 De aceea spune Bornamisso e5 Mimi primise mult bine de la Sigismundprin ajutorul lui ajunsese domn In Valabia". Hurm., Doc., XII, p. 858.

Page 129: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

nepotului sail de soil, lui Mihai, bänia Craiovei ; dar dupà celepetrecute cu Alexandru al IV-lea vrea sä-i dee chiar dornnia si,sfäruind la Turci intru aceasta, obtina tronul pentru el 12

Recomandatiile si plangerile erau insa numai un mijlocde a pregati pe Turci pentru atacul decisiv ce trebuià sä se faca'cu punga in manä, cea mai strasnica arml ce a fost intrebuintatàvreodata in contra Otomanilor. Mihai urmand obiceiurilor sisistemului admis, ieà, mai ales pe garantia unchiului säu lane,400.000 de fiorini dela Turci, Greci si Evrei, cu carnatä tradi-tionala, din care da numaivizirului Sinan-pasa 200.000 de galbeni ;iar restul ii da sultanului, validelei, beglerbegului Greciei si laalti oameni influenti de la Poarta. Intre altele fägaclueste simedicului Evreu al lui Sinan-pasa 4.000 de talen, pentru careii da un inscris. In 1595 dupa rascoala lui Mihai, Evreul, lacomde bani, nu se teme a veni in Muntenia spre a cere plata datoriei.El este insä retinut ca prins de Mihai 13.

Astf el izbuti si Mihai Viteazul a obtineà domnia pe caleaobisnuita a darurilor si cumpararei. Dar nu infra in sistemullui de a o mentinea prin aceleasi mijloace. El voise numai sa-sideschida portile tronului Munteniei, pentru a puteà apoi arätàTurcilor, de pe inaltimea lui, ca Inca' mai traiau oameni in tarileromane. Alexandru se retrase la Constantinopole, de unde maitarziu pe cand norocul suradeà lui Mihai, el ne mai trägand IA-dejde de a se urea innapoi in tronul Munteniei, incepe a intrigacontra lui Ieremia Movilà domnul Moldovei, care pentru a seal:4de el, cumpará moartea lui dela Turci. Alexandru este ucis inDuminica Floriilor 1597 14.

La rästurnarea lui Alexandru mai contribuise inca o im-prejurare, anume intre creditorii lui erau si mai multi Ienicericare petreceau in Muntenia, comitand cate neorAmItieli,toate.Unul din.ei se intampla sa fie um in timpul un6i bunte pcutede er, de un soldat al domnului, de cale hiera simtindu-seatins intregul corp al Ienicerilor, cell' a lui destituire" 15

Mihai vine in Muntenia pe la Iulie 1593 16, fiind foarte bineprimit de pOporul intreg. Pe larva insusirile caracterului sauchiar si chipul lui erà ademenitor. De o statura proportionata, fire

22 Dovezile pentru interpunerea lui Andronie si loan In folosul lui Mihaivezi mai jos la vol. VI, Ceantatufine§tii.

23 Extrasele din analele lui Fugger, aus Coscha vom I 'Marty auno 1595.Hurm., Doc., III, p. 228. Pentru darurile date Turcilor vezi W. Bethlen, historiade rebus transilvanicis, V. p. 274-277.

14 Walter, 1. c., p. 10.22 Marco Zane c. dogele, 6 Sept, 1593. Hurm., Doc., III, p. 457.14 Un raport venetian din 9 lunie 1593. lbidem, p. 457, contine relatia

despre deputatia boierilor munteni contra lui Alexandru care era deci Inca domnIn acea tuna. Raportul din 6 Septemvrie 1593 (nota precedent.4) arata pe Alexan-dru ca Inlocuit. Balcescu, I. c., p, 32, cla. numal anul suirei WI Mihai In tron, 1593,nu ti luna.

.134 ISTORIA ROM 474IT OR

Page 130: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

vanjoasa si puternica, Cu o figura Ancadrata in o plinä barbaD-ea-gar-eu o privire impunätoare, era until din acele tipuri caredo-ye-40a prima vedere i las antic in suflet o nestearsä inti-pririre El era in toatä puterea lui and urea treptele tronuluimuntean, in varsta de 35 de ani, cand stim cà la moartea lui,in 1601, era de 42-43 de ani 18.

2. LEGATURILE PREGATITOARE RASCOALEI

Rfizboiul Intro Turd i Impiiratul Rudolf. .-:Tocmai peand Mihai puna mana pe tronul Munteniei, un nou razboiuse aprinda intre Turci i Austriaci, in care Mihai trebuià sä in-tervina cu atata energie. Dela cucerirea Ungariei prin bataliadela Mohaci (1526) si mai ales dela infiintarea pasalacului deBuda (1541) mai nu treca o zi fat% ca sa se intâmple ciocniri-dusmanesti intre Turci i Imparatia Germana. Turcii, cu firealor salbateca i pradatoare, nu se puteau retineà de a ravälipeste granitele lor si a duce pustierea in salmi imperiului; iarGermanii la rândul lor, spre a razbunk asemenea acte de vanda-lizm, nu scapau nici un prilej de a pradà si bate pe Turci.In forma pacea existà intre ambele imparatii; des' mai ales teagermana cautà in toate modurile sà imbuneze pe sultani, prinambasade i prezenturi, in dark' de täspunderea regulatä a tri-butului de 30.000 galbeni pe car6 marele Imp6rat al Romaniloreià obligat a-1 räispunde Osmanilor, Intre ambele State era ostare de efizboiu continul, rfizboiu mic, un soiu de guerilla,care amenintà pe fiece zi sa se schimbe in unul mare.

Cátre sfarsitul secolului al XVI-lea starea de incordareintre ambele imparatii ajunsese de tot insemnata. Se clädusergmai multe lupte intte armatele lor, incununate cu izbanzi deo-sebite, and in favoarea unei pàri, and in a celeilalte. Maiales dela venirea lui Sinan-pasa, dusmanul cel mai itiversunatal Nemtilor la viziratul cel mare, lucrurile luaserä o fatà cu totulrazboinicä. El WO fàrà incetare in ascuns pe Hasan-pasa,guvernatorul Bosniei, la navaliri in Imperiul german. Ambasa-dorul imperial, baronul de Krechwitz, se sileà din rfi'sputerilinisteasc4 pornirile, cand se intampla tocmai ca prin tradareaunui om al cancelariei germane, Sinan-pasa sá puna mana peo scrisoate a ambasadorului catre imparatul, in care acesta aratàca toata pricina relei intorsaturi ce o luase lucrurile In Constan-tinopole, veneà numai dela inversunata dusmanie a lui Sinanpasa in contra Crestinilor, opinând ca o indreptare s'ar puta.

11 Walter, /. C., p. 8; descriere corespunzhtoare cu portretul hit Mihai.Is Vezi legenda pe portretul lui de Sadeler, in fruntea volumului; por-

tretul e din 1601.

LTIPTELE CU TURCII 135

Page 131: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

136 ISTOR1t RONLINTT.OR

astepta numai dach l'ar putea cur5ti de viath pe biltriinul dinede Sinan pasa" 19. Ii poate cineva inchipul turbarea ce apucilpe vizir cand v'äzit insulta gAndul cel negru al Germanilorprivh-ea lui. El vroià sà arunce de indath pe ambasador in in-chisoare i sh declare rhzboiu Austriei. Sultanul insh opunan-du-se acestei mhsuri extreme, vizirul trebui sh se mai linisteasch,cand tocmai soseste alth veste si mai cumplith. Hasan-pasa,una din incursiile lui prhdhtoare in Germania, fusese mhcelhritimpreund cu mai bine de jumAtate din armata lui, vre-o 18.000de oameni, langh raul Culpa. Cum se rhspAndeste vestea infio-rAtoare in Constantinopole, cu toate ch Turcilor nu li se intAm-plase cleat ceca ce li se cuveneà, toath lumea, armatil i popor,incep a striga rhzbunare. Sinan-pasa se foloseste de momentpentru a sthrui intru indeplinirea gândului pe care kle---multcoceà, a unei lupte cu Germanii. In sfarsit douh sultane, care-sipierduserh copii in lupta dela Culpa, se arunch cu phrul despletitla picioarele sultanului, acesta ne mai putându-se impotriviatAtor stdruinti, rhzboiul contra Germaniei este hothrat inteunmare divan tinut duph cat se vede in Iulie 1593, tot pe atuncipe child Mihai fusese randuit domn in tronul Munteniei.

Imphratul Rudolf al II-lea vAzand de mai innainte clucrurile merg a rhzboiu in Constantinopole, convocase inch inanul 1592 un consiliu la Praga, care luase toate mhsurile tre-buitoare pentru a intampina lupta. Intre altele se hothrá'se a serecurge i la ajutoarele strhin6.

Starea Europei era, asa di nu se prea putea astepta unsprijin dela puterile mai putin interesate ale Apusului. Spaniacu toate eh bause pe Turci la Lepanto in 1571, se incurcase incrâncenut rhzboiu cu "'Idle de Jos, care tocmai pe atunci et-4In toath furia lui, mai complicându-se lupta cu aceea In contrareginei Angliei, Elisabeta, care si ea se aflà cu mânile legate dinaceeasi pricinh. In Frantia se desfhsurau pe atunci luptele dereligie, amestecate cu planurile ambitioase ale Guizilor, sprijinitide Filip al II-lea. Henric al IV-lea de abia urcat pe tronul fran-cez, 1589, avea altele de fAcut in propria lui tara, decat a chuthlauri indephrtati in luptele cu Turcii. 'Venetia urma, dela 1573,de and incheiase pacea cu Poarta, o politich de supunere fatade dansa, i cäuta necontenit sh imblânzeascà firea cea pornitha Turcilor prin cheltueli i daruri bogate. Inch in 1592 candambasadorul Bernardo phrhseste Constantinopolea, marele vizirFerhat-pasa, predecesorul lui Sinan-pasa, Il asigurh cit pana

19 Este nostimil expresia ce o Inirebuinteazil ambasadorul : es mare allesgut, wenn man nur den alten Mind, den Sinan Passa loinnte um's Leben prac-liciren". Seidl, Denktutirdige Gesandschall an die ottommanische Norte, Görlitz,1711, p. 21, citat de Zinkeisen, Gesch., des o.sm. Reiches, III, p. 588.

Page 132: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTIELECJ nazi! 137

ce va acopen ochii, nici Wald nu va permite ca sd sefacli vre-un rdu stdpanirilorsan supusilor republicei. In asemeneaconditii intelegem cum o ligd mai mare a Europei apusene Incontra Turcilor era peste putintd de intocmit.

Cu toate acestea, se Ricurd cel putin niste incercdri de asculAlEuropa contra Otomanilor. Insemnat este mai ales inaceaitil orivire memoriul înväatului episcop de I,esina PieIrc

1,4V/10440 ?

W!

Impiiratul Rudolf al II-lea

Cedolini, dare papa Clement al VIII-lea. in care se pune marevaloare pe o aliantil a impdratului crt tam' Moscovei, mai alespentru eà acesta nu nurnai cd ar puteir pune pe picior de era-boiu 200.000 de oameni de minunatd cavalerie i ar aveà unfoarte bun pule de artilerie, dar inert al stà prin limba i religialui in ca mai strAnsd legkuril cu cea mai mare parte din popo-ratia crestind a impdriltiei mahomedane din Europa si dinAzia" 2°.

2° Relatione die Mons. Pietro Ccdolini, per la ddessa contra il Turco Inz ta keisen, I/ I. p. 593. Comp, Ti. Djuvara. Cent profels4e parlage de la Tara-ale 1913.

(dama

C

4

I. A

Page 133: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

138 ISTORIA 11Q,MiNIL0R

Papa de si. gata ca iotdeauna a propovklui cruciata, con-tra Mahomedanilor, incotro puteä el s5 se indrepte In Europaapusean5, spre a o pune In miscare? De aceea Il vedem, pe el,capul Catolicismului, imbiind la aceastä sfänt5 lupt5 pe puterileortodoxe ale RAsAritului, care fiind deadreptul interesatecauzä, patea fi mai mare sperant5 de a le atrage In alianta Im-periului German.

Mihai lea parte. la liga anti-tureease5.-.-- Char in Noem-vrie 1593, putin timo') -dupl eleclararea lizboUllui, si afram pepapá trimitänd o circulará c5tre mai multe puteri r5s5.ritene,precum regelni Poloniei, lui Sigismund principele Transilvaniei,lui Andrei Batori cardinalul, Cazacilor i batmanului lor, luiAron Vod5. domnul Moldovei, i voevodului Munteniei, M'A a-idà numele, ceránd dela tuti sa sar5.' in ajutorul Crestin5t5teiamenintate.

DacA papa nu desemnà prin numele sAu pe voevodul Mun-teniei, ca pe acel al Moldovei, pe carel numeste Aron, aceastase intämplA clin pricinA cä" el nu stieä, "in repezile schimb5ri dedomn ce se petreceau In Muntenia, cä Mihai ocupase tronulacelei täri. Nestiinta papei era cu afat mai fireascA, Cu cat chiaro putere mai apropiatà i mai interesat5 de a cunoaste schim-b5ri1e intAmplate, ImpArAtia austriacA, stieä tot atät de putin,chiar la inceputul anului 1594, un an aproape dupA ce Mihai seurcas e in scaun, cA acest domn stäteà in fruntea Munteniei.Astfel in 3 Martie 1594 Osim cà scrisoarea trimisA de ImpAratulRudolf al II-leaÀomrrultii,Munteniei, poartA pe ea adresa : lui$telan Bogdan(gospodarul Moldovei, V alahiei, necunoscAnddeci lmpAratul, nirriumai mazilirea acelui domn, dar si. Inc5.pe acel ce mai urmase dup5. el, Alexandru al IV-lea, innaintede Mihai Viteazul

Invitarea trimis5 de papá, precum i scrisoarea imp5ra-tului Rudolf cAtre inchipuitul doma al Valachiei, *tefan Bogdansunt ins6 singurele urme despre incercarea de a se atrage in ligaanti-otoman5 si pe domnul Munteniei, pe cánd din protivA, cadomnul Moldovei corespondenta este foarte deas5, si o sumA deacte ne pun In cunostinta pasurilor tot mai innaintate Mentede domnul Moldovei al5turea cu Crestinii i in contra Turcilor-.

21 Scrisoarea lui Rudolf al H-lea c. Stefan Bogdan hospodaro Moldaviae-Valachiae" din 3 Martie 1594 In Hurm., Doc., III, p. 184. Tot acolo la p. 173-175,adresele catre ceilalti principi. Ca sa nu se creada ca Stefan Bogdan era numai oadresii gresita, aducem i instructiile date de Rudolf ambasadorului san Insarci-nat cu ducerea-scrisorilor, Iohan de Marini Raguseus, din 7 Martie 1594: Egre-gio Iohanni in terras Moldaviae Walachiae proficiscenti non solum ipsum hospo-darum sive Aronem, sive Stephanum Bogdanum, ad quos quidem ambos alterutronon praesente; literas.credentiales in eventum haber. Ibidem, p. 186.

Page 134: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LIIPTELE CET MICH 130

Aron Tiranul mazilit de sultan, dupà cum am väzut, inIunie 1593, fusese restituit in scaun, dupä stäruinta creditorilorsi in Septemvrie acelitiasi an. Dupä circulara papei datatä din8 Noemvrie 1593, gäsim o scrisoare a lui Valentin Praepostvaryadresatä lui Aron, in care îi raporteazä despre mersul räzboiuluiIn Ungaria, Il instiinteazä cä imperialii au bätut pe Turci laStuhlweissenburg, ceeace se intâmplase In 3 Noemvrie aceluiasian, sfauindu-1 in vederea>acestui rezultat strälucit, sà rämanäIn credintà atre impAratul, asigurându-1 cä vor veni In curandtimpuri mai fericite pentru el si tara lUi 22. Aron Vodä misc,atprin izbanzile Nemtilor, se hotäräste a face un pas cätre aliantagermanä., i räspunde lui Praepostvary cä lucrurile in Moldovastau asà c'ä impAratul turcesc face ce vroeste cu ea, si cà domnulnu este decfit tin ocarmuitor pus de el asupra Ord; c5. Aron seoferá bucuros a servi Majesfätei Sale, dar CA ea trebue sà inte-leagá cà ar vrea sá vorbeascä." mai multe, si nu poate, cäci ungreu lant II strAnge de gat ; cä el nu s'ar puteA intemeià pentrua face un pas ant de gray, numai pe scrisoarea unui insärcinatal impäratului, i cá acesta el insusi ar trebui scrie pentruca i dansul sä se poatä rosti cu sigurantä" 23. Praepostvary carecunosteA Moldova si Valahia prin sine insusi, càci cälätorisemai innainte in ele, odat'ä cu trimiterea räspunsului lui Aron,aratä impäratului de cat ajutor i-ar .puteà fi aceste douà täri ino luptä cu Tined; ostirile lor ar puteà präda Tara Turceascä.Ong atre Adrianopoli i cá Sinan-pasa ar fi nevoit sau a seIntoarce Mara, sau a merge in contra lor, päräsind räzboiulunguresc" 24

Aron Vodä insä, odatsä intrat in actiune, merge innainte.El trimite In 6 Fevruarie 1594 o scrisoare cgre Sigismund Ba-tori principele Transilvaniei, In care-I instiinteazA &á primisedela hanul tätäräsc un ordin al sultanului, de a dà Tätarilorcäläuzi, care sà-i scoatà prin Polonia, care Kaschau ; cá pentru aintArzià mgcar nävälirea, el stäruise pe Iâng6 Cazaci, ca la cazde a plecà Tätarii &are Moldova, ei sä-i atace pe din därät. Totaceastä veste o dä. Aron si in stiinta generalilor impärätesti dela marginea Ungariei 25. Arhiducele Matei multämeste lui Aronpentra tirile trimise, si-1 asigurà c'ä impärätia îi va pune toatesilintele spre a dobori pe dusmanul comun, si a face ca i Mol-dova sä scape de tirania lui si sä rämânä in pace si sigurantä 26.

55 Valentin Praepostvary c. Aron domnul Moldovei, 25 Decemvrie 1593.Hurrn., Doc., III, p. 176.

" Aron c. Praepostvary. 1 Ianuarie 1594. Ibidern, p. 177.Praepostvary c. Arhid. Matei, 3 Februarie 1594. Ibidem, p. 178.

5, Aron Vocll c. Sigismund Batori, 6 Fevr. 1594. Ibidem, p. 179. AronV0d5 c. generalit impärgtesti, 5 Fevruarie 1594, Ibidem, p. 180.

Arhiducele Matei c. Aron Vod5, 23 Fevruarie 1594. Ibidem, p. 182.

Page 135: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

140 isroRTA RomANtr-oft

In 6 Martie Aron primind un nou ordin dela sultanul ca nu numaisa invoiasca Marilor trecerea prin tara lui catre Ungaria, darinca aprovizioneze i cu graul trebuitor, domnul Moldoveitrimite de sarg aceasta stiinta lui Sigismund Batori, pe careinsa Il linisteste, spunandu-i cá Tatarii nu stint multi, fiindcácea mai mare parte a trebuit sa ramana acasa spre a apara taralor contra Cazacilor ; ca apoi chiar acei ce vin sunt gata nUmaila prada, iar cá nu tin Inaba la lupta, i ca ar trebui ata-cati mai ales atunci cand sunt pedestriti, trimitandu-si caii lapascut Curand dupá aceasta soseste in Moldova ambasadaformalá a imparatului Rudolf in persoana luí Ioan de MariniPauli Raguseus, care era insarcinat a merge gat la el cat si InMuntenia (la Stefan Bogdan?), care ultimil insäxcinare veinvedeà cä solul nu o indeplineste.

Pricina pentru care Mihai eta lasat oarecum dará dinalianta anti-ttu-ca, (scrisoarea catre Stefan Bogdan, fiind maimult Mental. de forma) este ca nici se stia ca.' el domneà In Mun-tenia, nici se presupuneà ceva din scopurile lui; ha din potrivafatä cu robirea desavarsita in care Muntenia cazuse sub Turci,nici papa nici imparatul nu puteau avea. incredere In domnulacelei taxi. Asa papa Clement in instructiile date solului &auAlexandra Comuleu, îi pune anume In vedere ca' in Valahianu s'ar sti cum stau lucrurile; cri cu putine luni mai inainte seOa in inchisorile din Camenita unul ce pretindea acel Statcare se dridea drept catolic. Oricum insa ar fi, nu ne pare bile-lept a se destainui acestei ginfi un secret de o aqet o insematate,dacd nu se va dobeindi vre-o hotardtd cunoVintel a scopurilor ei" 28.

Cat despre simtimintele imperialilor fata cu Mihai Vitea-zul, acestea se vad din urmatoarea imprejurare : Pe and am-basadorul, de Marini Raguseus, se intorceà dela Aron Voda,el intalni in Transilvania pe solii voevodului Mihai, de al earuinume atunci auzi pentru prima oara, si care soli fuseserade domnul Munteniei In Ardeal, tocmai in scopul de a incheiào alianta contra Turcilor. Raguzanul desbäta cu ei mai multelucruri anevoioase", si numai atunci cunoscand cá scopul luiMihai este in asa de mare armonie cu acel al injghebátorilorligei anti-otomane, se hotari Raguzanul sá treacrt muntii sprea vizità si pe domnul muntean. Si cu toate acestea, pana la asagrad mergea neincrederea In sinceritatea acestuia, ¡neat Raguazanul spune inteun raport al sau, ca' descoperind In urin5 ea-

-7 Aron Von c. Sig. Batori, 6 \Janie 1594. lbidem, p. 185. Corespondents!rare oanienii Curii imperiale 5i Aron al Moldovei este foarLe bogaia. Mai vezi)un 5ir de acte din 1594 in Hurm., Doc., XII, p. 8 5i urin.

21 Instructiile din 10 Noemvrie 1593, lbidem, III, 2, P. 36 40. In alteinstructii date de papa solului siu episcopului de Cervia din 1594. linden?, Ilf,2, p. 395, se apune: Col Vallacco non diede animo a don Alessandro d'allocearsi,giudicandolo troppo Unii0 et interessoto col Tuico".

Page 136: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELE CU TURCII 141

teva trädki, n'a mai mers in Valahia". SoIli lui Mihai cu carese intAlni Raguzanul in Ardeal, erau fratii Buzesti, despre careanonimul românesc aratä, cä au mers, Stroia in Moldova si RaduIn Transilvania, spre a cere prin ei ajutor contra Turcilor"29.

Aceasta imprefurares°, ridicci cu atilt mai mutt valoarea luiMihai Viteazul; amid pornirea sa ln contra Turcilor, ca o deter-minare ploprie a lui, neateirnatcl de sttiruintele strelinilor; al eanumai din inteimplare se inidini cu liga pltinuitei de Germani tncontra Turcilor, i ca Mihai ar fi intreprins'o §i sin gur, ca §i _loanVoda al Moldovei, chiar dace(' o miqcare mai generala in contraOtomanitor ar fi lipsit In vremile lui. Nu sunt deci exacte celesustinute de Bälcescu cä. solul papei la tarul Moscovei, CorneliuDrecona, fu trimis in Moldova si in Ardeal pentru a räsculà peprincipii lor In contra Turcilor ; iar la Mihai Ii spuse sä nu seducä, din pricina pozifiei sale critice, i fiindcä era sigur peintentille lui" 31. Cum ar fi putut fi sigur papa pe intentiile luiMihai, când am vkut cà atät marele pontifice cat si impä'ratulnici nu stiau numele, i credeau c5. tot stefan Bogdan lima scau-nu/ Munteniei?

Tratatul incheiat de impáratul Rudolf prin ambasadorulAIarini Pauli Raguzanul cu Aron, domnul Moldovei, prevedeaprimirea Moldovei In confederatia germanä, i apärarea eicontra Turcilor, iar la caz când doinnul ar fi fost i7gonit dinMoldova, sä gä'seaseä adilpostire in tärile românesti. Aron larandul lui se obligh a ajuth cu credintä pe impäratul in luptacontra pägänilor, i sä se sileascä: a surprinde toate secrete/emiscärilor turcesti, spre a le destäinui impäratului 32. Dupä cumvedem impäratul nu cereh dela Aron o participare activti lalupta contra Turcilor, ci numai cAt ajutorul säu ascuns, prindescoperirea misckilor turcelti, si de aceea prevedeà ipoteticnumai cat alungarea lui Aron din Statul säu, presupunându-seastfel cä panä la sfärsitul luptei, care se astepth bine intelesde Germani a iesi in favoarea lor, Aron va putek multumitilfáäriei credintei care Turci, pästrà cu invoirea lor scaunufMoldovei. Vom vedeh cá Mihai intelegeà cu totul altfe/ decátAron a scilpà de uricioasa stäpänire turceascä. El vroià sà ieeparte activä, hotärätoare la luptä, si el singur porneste actiuneaprin un ingrozitor mäcel fkut in contra lor. Aceastä imprelu-rare pune pe domnul Munteniei in o pozitie cu totul a parteIn lupta ce era sä se incingä, aratä nu ca pe Aron, un sim-plu instrument al politicei germane, ci ca un domn care mergea

22 Raportul lui loan de 3Iarini Pauli c. Rudolf al II-lea, 1594, lbidern111, p. 203. Anon, rom. in Mag. ist., IV, p. 277.

" Necunoseut4 pArui la editia I a a 1st. Rorruinitor (1&N).Baleeseu, p. 37.

32 Tratatul din. 1ti ..kugust 1594, in Hann., Doc., III, p. 193.

Page 137: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

142 MAUL ROILINILOR

calea lui neatarnata, §i se adaugeà numai cat curentului por-nit §i din Germania contra Impartitiei Turce§ti. Dad. §1 Aroniea mai tarziu o parte hotäratoare la lupta, aceasta se facenumai dupti inspirarea §i exemplul lui Mihai.

In timp ce Germanii dutau sa ca§tige pe domnul Moldovei,ei urmau cu aceeni staruinta silintile lor pe langa SigismundBatori, principele Transilvaniei. Acesta insa gäsì prilejul dea-§i innaltà pozitia prin o ataie alianta, cerand drept conditiea participarei sale, mana arhiducesei Maria, tiica arhiduceluiCato' din Gratz 33. Pentru a dobandi aceastä stralucita insotite,el cauta sa' capete §i sprijinul papei catre c,are trimite un am-basador In 1594. Solul arata' papei cä principele ski mai aveicu sine pe domnul muntenesc §i pe acel moldovenesc, care a-mandoi vor scoate In camp ca la 30.000 de cavalerie, afara depedestrime, §i- din care doi, acel al Moldovei, s'a §i sculat WO'shard contra Turcului, iar acel muntenesc intra in negocien i se-crete, hotärat a face tot astfel. Aceste doua provincii fiind tot-deauna foarte asuprite §i apasate de Turci, e de crezut ca vorface tot ce le va sta prin putinta, spre a scapi de peirea cea depe urma §i pentru a-§i implini dorinta de a teal In libertate" 34.

Sigismund Batori, insa avea de luptat cu o partida pro-tivnicä aliantei germane. De §i Turcii cereau o adilogire de tribut,partida protivnica rascoalei sustineà d., sub Turci, poporul sebucurase de libertatea religioasa ; cri ajutorul german era ne-sigur §i indepartat, pe and pericolul era nemijlocit, ceeacear fi fost adevarat, dad Mihai Viteazul nu s'ar fi hotarat sa'expuna' pieptul sat' ca scut de aparare, nu numai Transilva-niei, dar intregei cre§tinatati. Sigismund este nevoit sa taie pe§efii partidei protivnice Francisk Kendi, Ioan Porro, GrigorieLiterat §i altii, spre a face sa amuteasca intimpinarile ei (Sep-temvrie 1594).

Spusele lui Sigismund catre papa In privirea domnilorromâni erau numai in parte adevarate. E drept ca' a-tat Aroncat i Mihai erau porniti in contra Turcilor ; insa Aron, nu prinstarulntele principelui Transilvaniei, ci prin acele ale papei §iimparatului german, care ca§tigase la cauza Ion pe domnulMoldovei, odatti §i aláturea cu acel al Transilvaniei. Mihai insanu fusese ademenit de alianta pti-otomana de falosul principeal Ardealului, ci el, punându-§figand sa se rascoale, cautase a-lianta aceluia. De aceea §i vedem cri In tratatul ee se incheiein 5 Noemvrie 1594 intre Mihai Viteazul §i Sigismund Batoridomnul roman recunonte suprematia celui transilvanean, oconditie care nu intelegem cum s'ar fi putut impune lui Mihai,

33 Ciro Spontoni, Historia delta Transilvania, Venetia, 1638, p. 14.36 V. A. Ureche, Document din 1594, din biblioteca Madridului, Arh ist.,

1, 2, p. 150.

Page 138: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELE CU TURCH 143

In cazul cand Batori ar fi cerut sprijinul su in contra Turcilor,deci domnul Ardealului ar fi fost indatoritul lui Mihai, dar care

este u§oarA de pAtruns, de indatà ce Mihai Viteazul erà acelacare cäutà alianta lui Sigismund, aliantà care trebuià plAtitä." 35.De aceea Mihai Viteazul sustineà cu temeiu in memoriul sAucare imp'áratul, pe timpul nenorocirilor sale, c5. el fusese pri-cinuitorul ca voevozii Transilvaniei §i ai Moldovei s'A se devotezeimpAratului 36, §i Miron Costin ipune iarà§i Cu drept cuvântMihai Vod6 singur a näzuit dupà ajutor la Bator Jicmouddomnul Ardealului" 37.

Din expunerea de panà* aici rezult6 deci inteun chip ne-indoelnic. csá dei Germanii, având räzboiu cu Turcii incA deprin Iulie 1593, i§i cAutau aliati in Europa ràsäriteanA, ei nicinu §tieau milcar ce domn stAteà pe tronul Munteniei ; c'd ei ne-putând crede cA un principe ce erà pentru a zice astfel unidevärat pa0 turcesc, precum era acel al Munteniei, va lepàdàcu sinceritate cauza turceasa §i se va alipi pe langA Cre§tini,nici nu-1 cercetarà cu soliile lor ; ba chiar inch' dup5.' ce amba-sadorii germani se intAlnesc cu trimi§ii lui Mihai in Ardeal,se inteleg asupra rAscoalei, ei tot pAstreazä oarecare neincredere,ceeace-i opre§te de a vizità i pe principele Munteniei. MihaiInsà care-§i pusese in gAnd de cum ajunsese in scaun, sri scuturejugul turcesc, provoacà el pe Sigismund Batori, sä."-i dee ajutorcontra Turcilor, cerere de care folosindu-se principele transil-vrmean, impune lui Mihai Viteazul, pentru sprijinul fAgAduit,recunoa§terea suprematiei sale, prin care el pe de o parte seinfAti§à cu o mai mare vazA la incuscrirea cu impriratul, §i a-ducând acestuia un ajutor serios ca pret al mânei arhiducesei.

Räscoala lui Mihai Viteazul contra Turcilor nu este decidatoritä unei lmboldiri straine, ci este productul liberei sale ho-tliriri 38

De aceea domnul muntean nici nu cAtà m5.car la stai ealucrurilor din rAzboiul unguresc, cand se ridieä asupra Turcilor.

s6 De si textul tratatului din 5 Noemvrie 1594 nu ne-a fost plstrat, totusise vede din acel reinoit In 20 Maiu 1595, cA i acel dintii continea indatorirea

Vezi tratatul din 20 Maiu 1595, Hurm., Doc., III, p. 210: qui se nobis,relicta Turcarum perfidia, una cum totius illius regni ordinibus, jure jurandumobstringens, jam pridem subdiderat".

Memoriul din 17 lanuarie 1601, Ibidem, IV, 1, p. 230: sed et authorfui vaivodis Transilvaniae ac Moldaviae ut se eidem sacratissimae Maiestati ves-trae penitus devoverint".

Mirpn Costin, Letopise fe, I, p. 219.0 urnià a acestor pAreri vezi In scriitorul ungur Baronius in Monumenta

Hungariae historica, scriptores, XVII, p. 144: ,Praeerat eo tempore,,quo haecgerebantur Moldaviae quidam Aron, Transalpinis vero Michael Palatinus etmanu strenuus et prudentia rerumque experientia praestans. Hi parthn spontesua tot malorum et expilationem pertaesi, partim vero exemplo suasionibusqueprincipis Transsylvaniae adducti, a jugo Turcicae tyrannidis desciscere omninostatuere".

Page 139: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

144 VITORIA ROMANILOR

Departe ca tocmai atunci Germanii O. fi obtinut foloase in con-tra Otomanilor, ceeace ar fi putut incurajit rasvrritirea luivedem c ei sunt pretutindeni batuti de Turci, tocmai pe timpulca'nd Mihai Viteazul facea pasul hotarâtor, prin macelul Tur-ciIor din Muntenia (Noemvrie 1594). Asa Germanii fusesera res-pinsi cu mari pierden i de la inconjurarea Granului i in 29 Sep-temvrie 1594 vestita cetate Raab cade in mainile Otomanilorprin tradarea comandantului, comitele de Hardeck. Dupa aceeacade Papa in stapânirea Turceasc5, si vizirul indreptandu-se spreComorn, se gandea sà apuce iarài calea catre Viena.

Poporul din capitala Imparatiei Germane ingrozit depropasirea Turcilor, cautà puna avutiile In siguranta,zand mai ales miscarea cea inceatil a trupelor germane fata cupuhoiul acelor turcesti. apoi lipseau atatea din cele trebuitoarerazboiului, Meat chiar minitrii imparatului se gandeau la mij-locul de a incheià pacea mai curand, cleat la acela de a suslinearazboiul 39.

3. RASCOALA CONTRA TURCILOR

Maeelarirea Tureilor. Starea Munteniei ajunsese inteadevaringrozitoare. Creditorii Turci, cei mai multi fosti Ieniceri, oamenicruzi i barbari, pentru care nimica nu mai era sfant, umpluseraTara, i numai In Bucuresti erau vre-o 4.000. Mihai care ajunsesesi el prin bani In domnia Tärei Românesti, sporise inca numärullor. Cand el ven' intovarasit de dânsii in Targovistea, el OM petoti cei ce ramäsesera in tara dela domnii dinaintea lui, i trebuisà cada ca ei la invoilaa asupra platei tuturor datoriilor, ye carechip le contractase tara. Armeni, Greci, Evrei, gelepi turci,oameni de toate neamurile se atineau la imparteala lazilor Cubani ce sosiau la vistierie, cautând fiecare sa punä el intaimana pe ei. Creditorii Turci asezandu-se in Targovistea incepu-sera a-si face lilcasuri si meceturi, sau locuri de rugäciune, in-calcand astfel i in aceasta privint5 conditiile inchinarei,sfasiateIn toate celelalte. Ultima garantie contra coplesirei pagane a-.meninta sa ,dispara, si Insasi a poporului roman era pus5in primej die 4°.

" Zinlicisen, III, p. 596. Comp. raportul bailtiliii venetian din Praga, 15Noemvrie 1594, Hurm., Doc., JIl, 2, p. 58 : Et gill èl intrato tanto timore netpopoli per la memoria del passato, che in Viena ognuno attendeva a manometterte robe più importanti, etc." Alt rapoit din aceeasi zi (lbidetn, p. 50) simile ca ladiscordia della Germania, la tardith di questa natione, U maucamento di moltecose pare che necessitano Viinperatore et li ministri a procurare la pace". Vezisi pag. 61

40 Walter in Papiu, Terour, I, p. 10.

Page 140: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Lurnms cu TURCIT 145

Aprinzandu-se apoi ràzboiul Cu Ungaria, Turcii i§idin Muntenia baza operatiilor lor, slujindu-se mai ales de pu-tenle ei spre a face transporturile i a'§i aprovizionA armatelecu bate cele trebuitoare. Inteun rAnd Mihai primi ordinul dea trimite 300 de carA de transport. AbiA indeplinise aceastà po-

ii vine o alta pentru un numilr inc.A §i mai mare §i pen-tru plata tributului. CarAle ajungAnd in tabAra turceasa cevamai tátziu, de cum fusese poruncite, Sinan-pa§a, ordon'A ca oa-menii ce le aduseser6 sA fie uci*i, §i li se taie la toti capetele RirA

Pe lAngà aceste asupriri Ricute àrei, Mihai mai erà expus§i personal la atacurile i ocrtrile Turcilor. El erit asediat in palatulslit' de cAtre creditorii turci care îi cereau plata datoriilor cu ceamai mare sumetie. CAnd el le spuneà sä mai Wepte, nefiind in-chipuit, erà expus la batjocurile cele mai grosolane, care ar fi re-voltat .5i pe o inimA mai putin mAndrà ca aceea a lui

Totu§i domnul pentrac a aveA §i dreptaLea pe pitrtea luitrimise intA.i o tAnguire sultanului prin care arAtà fArA-de-legilece se fAptuiau in tarA" de Turci, §i se rugh pentru a lor indreptare.In loe de a se da ascultare cererilor lui Mihai, Turcii ordonA, silitiprin nevoile rrtzboiului, sporirea tributului tArilor romAne inch'cu cAte 30.000 de galbeni §i trimit o banclA de Ieniceri carepradli i jefue,te tara in chipul cel mai neomenos. Mihai se ho-tAr4te atunci, sA dee fiintà gAndului sAu, legAturile sale cu Si-gismund §i Aron fiind acum incheiate. Un complot intins atAlin tara RomAneascA cAt §i in Moldova, pusese ziva de 13 No-emvrie 1594, in care sA se clee semnalul eAsvrAtirei, ucigAnd peTurci lu toate pArtile tArei unde s'ar aflà. Mihai trimise poruncila Wile transilvane dela hotare ca sA intre in tarA, pe cAnd §i oceatà cleMoldoveni sub comanda hatmanului lui Aron ii veneAIn ajutor. Turcii din Bucure§ti, in nepAsarea lor, nu bAnuiaunimic, de ceca ce li se pregAteA, §i ummu turburArile lor : nici otrAdare din partea RomAnilor nu veni de*tepte. Intr'o zi cAndnlivAlirà din nou asupra palatului, Mihai le ie§i inainte, i vorbin-du-le cu multà blAnde(A, le arAtA cà dacA-I vor ucide pe el, vorpierde toatA datoria ce aveau de luat ; le arAtä insA un loc undear puteA gàsì bani de impArtit. Parte din Turci merserA acolo ;dar negrtsincl inclestui pentru a se plAti cu totii, fu de nevoie a seface o repartitic, pentru indeplinirea cAreia veni un Turcdela Giurgitt. Ali-Gian sfAr§ind implirtala §i ducAndu-se la co-nacul srtu, fu oprit in cale de un RomAn, cunoscut al lui, carezise Ali-Gian-Hogea, cAti ani, sunt de cAnd mAnAnc pAneasanen ta ? Sunt dotazeci de ani rrtspunse Turcul. DacA-i

4' Marco Zane c. dogele, 26 Fevruarie 1593, norm Doc.. IV, 2. p. 171Pentru bate a maruntimile la care nu I duccin (iON e zi, ne reedit' la seriereacorotiineioaA a Billeescului.

A. 1), Xenorol. Istoria Homlailor. Vc1 V. to

Page 141: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

146 ISTORa. ROMAN1LOR

a§à i zise RomAnul, spre recunostinta de palm i sarea ta ce ammAncat, voi s'A-ti spun uncuvAnt de'i vol sa ma asculti. Spune,zise Ali. Nu' stà aice adaogi Romanul pana la 3 sau 4 ceasUridupa amiaza, nu te opri nici la Giurgiu ; sileste-te sa treci la Rus-ciuk cat vei puteà mai curand. Dar pentru ce, raspunse Tur-cul? RomAnul farà a-i spune mai multe se departa'. IntorcAndca pu! i vazand pe Ali ca sta in cumpana de ceeace trebuiàfacA, Ii striga : lea sama, la ce ti-am spus". Turcur preum-blandu-se prin oras, baga de seana c'A e mai multa lume cleatalta dat'A, i banuind ceva eau, fara de a spune nimanuise urea in &Anita sa i lua in graba calea Giurgiului. Aceasta fusingura indiscretie, cinstita i masurata ce se facui despre tragicascena care se pregatia 42.

In acea zi fatala pentru Turcii din Wile romane Mihaiinstiinta ca sá villa la vistierie, unde erau sa fie platiti de datoriilelor. Turcii alergara cu gramada. Cum intrara in curte, Mihai pusesa o incunjure poporul din toate partile si dada foc casei. Turcii,voind sa scape de pojar, cadeau peste multimea infuriatA asupralor, care it omora fara erutare. Astfel mai bine de 2.000 de Turcifura ucisi in aceà groaznica macelarire.

Un raport venetian din 29 Noemvrie 1594 intareste inchip autentic spusele cronicarilor si ale istoricilor. El spuneAccidentul intamplat in Valachia i Bogdania s'a peti ecut inchipul urm'ator : Aron din Moldova cu Mihai din Valachia intelesicu Transilvanii i cu Polonii (?) au hotarat ca sa se ra.'scoale. Va-lacul chemancl la divan pe toti creditorii sub pretext de a vroiO. insemne fiecaruia pen tele lor de plata, au venit un mare numarde Turci, Greci i Evrei. I fact dee politele lor, i apoi laun semn dat îi treat pe toti prin ascutisul sabiei a 4.000 de oa-meni care incunjurau palatul. Cu acest mijloc si-au atras in par-tea lui o multime de oameni care särmanii erau siliti sa platiascamai pe fiece luna cate un tribut, astfel ca ramAneau lipsiti 'Anasi de panea de toate zilele, pentru care insa ieri (28 Noemvrie)fu hotarat razboiul contra Valachiei" 43.

FAT% indoiala c tra.'darea insotise acest act de'razbunare IDar oare aceasta cale piezisa i inselatoare nu era indreptatita

45 Balcescu. I. c., p. 50-51.4' Marco Venier c. dogele, 29 Noemvrie 1594. Hurm., Doc., III, p. 465.

Tot se rasuflase ceva din planul de rascoala al Romanilor, de oarece GheorgheSalathy scrie din Oradia Mare catre Palffy Inca din 20 Septemvrie 1594 ca Mol-dovenii i cu Muntenii ar fi Mat pe Turci, veste prea thnpurie, Ibidem., p. 193.Walter da din eroare anul 1593 ca data a rascoalei, Vezi Papiu, I. c., I, p. 15. Totask face si Sincai, II, p. 281. 0 scrisoare din 26 Noemv. 1594 zice ch chiar In acelceas vin oare care stiri ca Principele Valahiei, ar fi macelarit mai multe mii deTurci". N. Iorga, Acle i Frog., I, p. 129. sig. Batori c. Matei Imp. 23 Noembrie1594 spune ca dupa ce a face ca voevodul transalpin sa se lepede de Turci, va-zandu'l tot sovilitor manum aliquam militum nostroruin in provinciam illampedivimus quorum opera omnes Turci trucidati sunt". Hurm., Doc., XII, pag. 18.

Page 142: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTHLII CU TURCII 147

prin ne mai pomenitele jafuri ale Turcilor, si nu erà oare invoita se rilzburia prin o singuil nedreptate, sutele i miile de strAm-batäti comise pe fiece zi de un nenumArat sir de ani? 44. Toaterevolutiile contin In sine si un element pregAtitor, ascuns, careeste nedespärtit de ideea trädArei. Cu toate acestea cine va tä-gAdui legitimitatea revolutiilor cAarcutitul a ajuns la os? TrA-darea este tuicioasA numai in viata individualà, unde nici un in-teres nu poate fi atat de mare, nici chiar acel al vietii, pentru aindreptäti cälcarea credintei. In viata intinsä. a Statelor i po-poarelor, unde prin ea se poate scApà nu numai generatia exis-tenth', dar Incá i toate acele ce sunt ascunse in sfinul viitorului,scopul este atAt de märet, incat el scuzeazA, dacA nu chiar In-dreptAteste, mijlocul intrebuintat.

IntAiul pas era fäcut si cel mai greu, cäci acuma nu erà altàscäpare decAt lupta. Mihai catà deci sà se foloseaseA de primulmoment de tulburare a Turcilor, pentru a'i izgoni si din Giurgiu,acel cuib turcesc care, de pe timpul lui Mircea ce! B5trAn, fuseseca un ghimpe otrAvit in coastele Munteniei. El taie i aici pe totiTurcii care nu apucaserA sä scape peste Dunäre, cativa din eitrecAnd chiar innot intinsa rätime a fluviului.

Turcii simthl cAtä incurcAturà va aruncà aceastä neas-teptatA ilscoalä a prilor dela Dunäre, asupra räzboiului dinUngaria. Era deci de cel mai mare interes pentru ei de a o astAm-Ora, i fiindcA stiau c'd ea este fAptuirea unui om, apoi pe acestase silirä a-1 inlAturA, spre a o face sä inceteze. Turcii innainte dea intrebuintà puterea, vrurä s'A punä mAna pe Mihai, prin ajuto-rul unei partide din tail, care, ca i aceea din Transilvania, eraprotivnicA räscoalei. Cu toate cri i aceastä partidà din Munteniapretexta a se teme cä, sub papistasi, s'A nu piardA libertatealigioasil, de care se bucurase sub Turci, maimutArind astfel inintampinärile ei pe acele ale Transilvänenilor, in realitate easprijinea candidatura lui Stefan Bogdan, fostul domn al Munte-niei, care precedase in tron pe Alexandru al IV-lea.

Acest Stefan Bogdan fin/ lui Iancu Sasul si a Mariei Pa-leologu 45, cAutase incrt dela detronarea lui, necontenit a redo-bAndi scaunul pierdut. Sperantele liti crescurA bine inteles laräsvrätirea lui Mihai, si el incepuse a unelti printre beierii par-tizanii sài, in contra lui Mihai Viteazul. Un pasä turc, chematIn ascuns de boieri, vine in Bucuresti, prencAndu-se a nu sti ni-mic despre cele intâmplate cu mkelArirea Turcilor, i arätändcà voeste s'A petreac'A iarna in acel oras impreunA cu acei 2.000 de

" Aceeasi observatie o face si Brilcescu, p. 52: uciderea filcuta cu fuselaciune inteadevar, dar dreaptA i meritatli pentru toate suferintele ce Turciiaduseseril tarei".

45 Alai sus. p. 45 si 111. Pare a fi fost nascut in Brasov Inainte de insurarea1ui Sasu cu

Page 143: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

148TonlA ttomax¡rou

Turci ce-1 insoteau. Scopul su era de a insela si a prindepe Mihai. *iretenia Turcului era ins5 prea grosolanäi pentrua nu fi intrevilzun de ori i cine, cu ant mai mutt .de cu-getul cel destept al lui Mihai. Domnul stätea in palatul de lângä.Dâmbovita, iar Turcul se avezase in casa vistiernicului Dan, ceamai frumoasä si mai incäpätoare pe atunci din Bucuresti. Tur-cul dorind sä surprindä pe domn, se pretrial cà vroieste facào vizitä, i porni insotit de o mie de ostasi cAtre palatul domnului.Acesta simtind pericolul se retrase Watà in tabära Ardelenilor,ce er6 intocmin läng5 oras. Turcul, negäsind pe IVIihai, trimiseIn tabäräl sä-I intrebe pentru ce tine anta caste lem0 el? Mihaiii räspunse c'ä pentiu a prinde pe un pretendent de domnie, carear umblà rristoarne, i 61 nu ar puteA dà drumul ostenilor*16 nu le va Oral. Pasa Ii trimise räispuns cä-i va da a doua ziun butoiu de aur spre a-si pläti °stile care ar fi pAgubitoaie nrei.Mihai se hotäri illSrl ca chiar in noaptea aceea si punb." un capätacestui joc ipocrit. El pätrunse in ora i Manse cu foc si cu sabiepe Turcii ce erau aici. Turcii la lumina flikärilor care ardeauconacele lor, si la strigkele rrtzbuntitoare ale Românilor, se des-teptau ingroziti si pe jumätate imbräcati alergau sä se adune lapalatul Emirului, ru botäräre de a se apsárii pâtirt la moarte. Darael intampinä pe Mihai cu o pal te din ostire ; el inpresurase pa-latul i improscà cu douti. tunuri. In zadar se ispitirä Turciideschide drum printre ostasii Români spre a intrà in palat. Ro-mânii Ii imping innapoi i Ii ucid pe toti. Douä ziduri din palatse prävälesc de izbirile artileriei. Emirul in desperarea sa, pä-räsit cte once ajutor, începù a arunca pe feresti aurul si giuvae-rele sale, socotind ea' in vreme ce ostasii români se vor apucàde pradä, el va gäsi mijlocul de a fugi ; dar Mihai opreste pe so:A-

da-0 dela pradà, intärän spre nàvahà asupra palatului. RO-mânii nävälesc i ucid pe toti Turcii care scäpaserà din foc" 46.

. Primele lupte. Turcii vilzänd cat de rriu le iesise incer-carea de a prinde pe Mihai, se honrasc scoan cu puterea,sultanul numeste pe beglerbegul Greciei, Hasan-pasa, generaligimpentru lupta cu Muntenii si Moldovenii, având a merge asuprarrisculatilor cu o arman de 40. 000 de oameni41. Pasa trebuiAtot odatà si introdueä in Muntenia pe domnul cel nou ränduitde sultanul, pe Stefan Bogdan. Hasan-pasa trimite in contra Jul.Mihai pe Mustafa-pasa care este insä bätut In trei IntAlniri i ne-voit si se retragä indär'ät peste Dunäre 0. Tot pe atunci un corpde Tätari, nemultämit de Sinan-pasa generalisimul din Ungaria,

44 Baleeseu dupa Walter, 1. c., p. 54. Spusele lui Walter confirrnate prinraport al bailului venetian din Praga, 13 Dec., 1594. Hurrn., Doc., /II, 2, peg. 65.

47 Marco Venier c. dogele, 7 ¡anuncie 1595, Ibidem, IV, 2, p. 186.lbidem, 19 Fevruarie 1595, Ibidem, p. 187.

Page 144: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LITPTME CU TURCII 140

vroeste sä se intoarcä in Ora lor, trecAnd prin Muntenia din Or-tile Temisoarei ; Mihai le ¡ese inainte, îi bate sfärAmä, ucigAnddin ei 20.000 mai bine de jumiltate, luAndu-Ie toatä bogata pradAce o aduceau cu ei din Ungaria si liberAnd mai multe mil deCrestini 43. In acest timp Mustafa-pasa îi reformase aimata, siveneA iar cu indärätnicul pretendent Stefan Bogdan, apropiin-du-se de Dunäre. Mihai insä de astä datä nici nu-1 läsä a ajungela fluviu, ci trecAladu-1 pe ghiatä in luna lui Martie, loveste peTut ci cu asà furie, incAt Ii zdrobeste, färnAnAnd insusi Mustafa-pasa mort pe cAmpul de bätälie, iar Stefan Bogdan o rupe defugä, prea fericit csá putuse scApA teafär din cumplitul mäcel.AflAndu-se pe pämAnt turcesc, Mihai 11 pustiazä In lung si inlat, ajungând pAnä dincolo de Nicopoli 50

In acelasi timp Aron domnul Moldovei, duptt ce taie In bu-c4i pe patru ciausi turci, pe care sultanul avusese indräsnealaa-i trimite cu bani spre a-1 cumpArA51, repurtA izbAnzi nu maiputin fericite. El räspinge mai multe nävrtliri tätäresti, ieà dupgaceea Ismailul, Benderul i Chilia ; trece apoi si el Dunärea totpe ghiatrt, cuprinde Mäcinul si pune stäpAnire pe intreaga Do-.broge. Pustierea regiunilor cuptinse de Arori si cruzimile sävAr-site de el asupra Turcilor erau inspäimAntätoare : nici sex, nicivArstä, nu &eau iertare innaintea furiei lui, i cadavrele celorjertfiti erau läsate neingropate in prada fiarelor si a pAsrtrilor

Hassan-pasa creel atunci cä va fi mai fericit, punändu-seel insusi in capul frAnturilor de ostire rämase dela generalul &AuMustafa-pasa. LuAnd iar pe Stefan Bogdan in coada armateisale, pleacá spre Dunäre, este Insä si el bAtut curnplit i ucis im-preunti cu fiul hpului tätä.'resc ce-1 intoväräseA ; iar desperatulStefan Bogdan aleargrt iaräsi Indärät la Constantinopole53.

ImpreunAndu-si osthile, Mihai si cu Aron atacä. Brrtila,luAnd i aceastä ultimá cetate ce mai rämäiseserä In mAinile Tur-cilor 54. RomAnii stäpAni pe malurile Dunärei i putAnd trecefärá piedicrt in tärile Turcilor, le supun la o devastare continuä.

49 Altul din 20 Fevruarie 1595, Ibidem, p.188. Comp. un raport al bailuluidin Praga, 7 Martie 1595, lbidem, III, 2, p. 86 : Tatari volendo ritornare nel loropaese si retirano verso Temesvar". BAlcescu pare, dupil locurle unde pune luptelelui Mihai cu T5tarii lângìl Giurgiu, a i aduce din tara lar, L c., p. 59.

'9 Marco Venier c. dogele, 6 Martie 1595. Huno.. Doc., IV, 2, p. 189.Comp. analele lui Fuggei. 7 Martie 1595, lbidem, III, p. 229.

Analele lui Fugger, 16 Fevruarie 1595, Ibidem, p. 221.52 Marco Venier c. dogele 2 Aprilie 1595, lbidem, IV, 2, p. 193, Analele

lui Fugger, 10 Aprilie 1593, lbidem, III, p. 231.43 Scrisoarea lui Albagiula da Marco c. de Marin Ra4,ruseo, 28 Aprilie

1595, Ibidare, Ill. 2, p. 100. Un raport din Polonia 1595 enumerà cetatile turce.,tiMate 5i pustiite de Mihai : passo dal altra banda (a Dullard) et brugio Mecino,Silistria, nuscich, Svistovo, Nicopoli, Horagva (?), Vidino et tutte le vine al Da-nubio". Hurm., Doc., XII, p. 25. Cf. p. 48. Scrisoarea lui Aron c. Zamoislii cure-iarala izbkicile c. TAtarilor, Doc., I, Supl., 2, p. 341.

" Marco Venier c. doge/e, 5 Afaiu 1595. lbidem, IV, 2, p. 196.

Page 145: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

150 'STOMA ROMANILOR

si neintrerupta, inaintand In vârtejurile lor uneori 'Ana pestestramtorile Balcanilor 55. Adese ori sultanul tremurà in palatelesale de langa Bosfor.

Nenumarata era prada luata dela Turci. Un document dinacele timpuri spune c Haiducii si Valahii nostri merg imbracatitot in jder i cacom si nu due deloc lipsa de bani". Asupra mul-timei prazei ne mai spun alte relatii ca Transilvanii i Cazacii,dupa ce au silit pe femeile tatare sä-si MO ele insasi copiii i sa-imanance, au pustiit apoi mai mult de 50 de sate, rapind mai binede 16.000 de capete de vita'. Caii erau asa de iefteni ea' se vindeaudela 8-10 grositi unul. Un orasan din Brasov a cumpärat 50 deboj, 47 de vaci, si 44 de vitei, de un an pentru 100 de lei" 56.

Rascoala Romanilor se Meuse dela inceput cu o mare stras-nicie. Ca o furtun'a a tot distrug'ätoare se raspandise ea pe ma-lurile Dunarei, Orcanul dup'ä ce curatise tàrile române de jivinileturcesti, mergea sa le zdrobeasca in insusi culcusurile si cuiburilelor. Ceea ce mai ales insa incurci pe Turci era neputinta de aurma cu izbanda razboiul din Ungaria, pe cat timp lucrurileerau asa de turburate la Dunarea de jos. Inca la fnceputul raz-boiului Turcii îi aprovizionasera armata din Anatolia, cu za-harea din Wile romane i acuma le lipseau de toate. Un do-cument contimporan ne spune : Prin insträinarea acestor pro-vincii, Turcul vède scazand i Imputinandu-se ostirea care tre-buia sa mearga In Ungaria, de oarece era obisnuit a se sluji deoamenii acelei regiuni ca lucrätori i chiar ca trupe, rapià din eletoate proviziile i avea deschis'ä i sigura plutirea pe Dunare,lucru ce 'i era de cel mai mare ajutor in transportarea celor detrebuinta razboiului, care toate acestea au fost deodatä trun-chiate a". Nu numai operatiile r'äzboiului erau atinse prin ras-

65 Aceste nu sunt numai vorbe, Vezi Marco Venier c. dogele, 16 Iunie1595. Ibidem, IV, 2, P. 200: i Vallachi, passato il Danubio erano venuti a Bab§discosta cinque giornate solamente da Adrianopoli e l'havevano pressa et sacheg-giata". De aceea se rAspAndise nu färb temeiu, vestea c§ Rominii ar fi ajuns laAndrianopoli. Vezi Historia von der Empdrungen so sicht in lUnigreich Ungarn,auch in Sieberibilrgen,Moldau, in der bergischen. Walachag und anderen Oerten zu-getragen haben, Cain, 1596 (Bibl. Acad. Col. Sturza, No, 2921), p. 70: ,,Dielachen bekamen ferner Vestungen: Pandes (?) Nicopolis Kilii und Ribnic, babengar tief in Griechenland, und bis auf die 24 Meil von Constantinopel gestrayfft".Analele lui Fugger, 21 Ianuarie 1595, Hurrn., Doc., III, p. 223: Die Moldauerund Walachen haben das Land gar bis Drinopel verhärgt".

" Analele lui Fugger, 19 Martie si 7 Aprilie 1595, Ibidem. P. 230. VeziKurzer Bericht zvie alle Sachen in Siebenbtirgen dem Fiirsten Sigismund Batori

und ditcher' Verrathern anno 1594 liirgelaufen (ultima din mai multe brosuri le-gate impreunA sub No. 3140 a bibl. Acad. col. Sturza). La p. 9 d§ o variant§ :Dass ein Biirger von Kronstadt mir wohl bekannt 48 Ochsen, 42 Kiihe und 35jährige Kälber umb 100 Thaler gekauft".

67 Marco Zane c. dogele, 16 Ianuarie 1594. Hurrn., Doc., IV, 2, p. 175.Bailul venetian din Praga c. dogele, 25 Aprilie 1595, Ibidem, III, 2, p.

94. Comp. analele lui Fugger, 19 Martie 1595, Ibidem, III, p. 230.

Page 146: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELBCU TURCII 151

coala Romanilor, ci chiar i viata privata a poporului turcesc.Cele mai multe din obiectele de hrana pentru orasele mari aleimpäratiei erau luate din tarile române. Taindu-se deodatape neasteptate izvorul aprovizionarei lor, o scumpete ne mai po-menita se ivi in Constantinopole. Grau], carnea, se scumpira cu2/ i chiar pentru bani nu puteai gäsì, iar in Adrianopole se te-mean oamenii pan i de foamete. Imprejurarile se ingreuiauinch' i prin fuga poporatiei turcesti din pärtile dela Dunä're catrecentrul imparatiei, tocmai inteun timp cand i aceea de loc eraamenintata in existenta 659. Mai spun documentele timpuluicà Turcii au fost lipsiti nu numai de tributul anual al Valahiei,Moldovei si al TransiNaniei, care se ureà impreuna la un milion,dar si de cea mai mare parte din hrana Constantinopolei" ;Constantinopolea se va vedeà constrânsa de cea mai mare scum-pete de pane, carne, canepa pentru panza de corabii i alte lu-cruri care se importau din Valahia si Moldova". Adauga Palla-vicini ca din cele trei provincii Transilvania, Valahia si Moldovase aduceau lucruri de hranä la Constantinopole, grâne de toatesoiurile, vite si branzeturi, unt i alte laptarii, fructe de varäde iarna, prin o navigatie de 10-12 zile, pe Dunare i apoi peMarea Neagra, pana la aceastä mare cetate locuita de 400.000de suflete" 60.

Aceste imprejurari ne arata pe de o parte insemnatatea ceanespusa a stapanirei tarilor române pentru Imparatia Otomana,pe de alta ne lasa sá intrevedem cata confuzie i buimaceala, in-curcaturile aduse prin rascoala Romanilor, trebuira sá pricinu-iasca in mintea Turcilor. Ei cautau pe cat puteau sá ascundavestile sosite dela Durare ; dar tocmai aceasta fainuire a ade-varului il fäcea sa" apara si mai cumplit cand strabiltea la lumina.Ei iau apoi mai multe masuri ce nu putean avea alta explicatiedecat frica de care erau cuprinsi. Asa bunk' oara ordona ca totiArmenii, Albanezii, i chiar Grecii ce se asezasera in Constanti_

1. Masco Venier c. dogele, 19 Martie 1595. Ibidem, IV, 2, p. 192: Di sorteche qui 11 pane é carissimo et quel che é peggio non se ne trova per denari ; lacarne e a prezzo eccesivo ; il populo tumultua et si lamenta senza profito". Unalt raport din 2 Aprilie da ca preturi exorbitante oca de carne de vaca 14 aspri,chila de gran prost 100 de aspri, de cel bun 160. Ibid., p. 194. Un al treilea din18 Maiu spune ca navalesc oameni de la Dunarea ,ad accrescer la carestia, chesupera ogni credenza, vedendosi ducento quello che non vale venti". Ibidem, p.198. Un alt raport venetian din 12 Aprilie 1597, Ibidem, pag. 223, spune curatca la Valachia et Bogdania mantegono in tempo di pace la citta di C.onstanti-nopoli et l'essercito turchesco di vettovaglie, delle quali tutte al presente per 'causadella guerra vi e mancamento grandissimo".

" Pezzen c. Elector, 22 Fevr. 1595. Iorga, Acie f i Frog., I, p. 137;din C-pole, 3-5 Aprilie 1595. Hurm., Doc., XII, p. 38; altele din 5-7 Aprilie1595, Ibid., p. 39; lamuriri date cardinalului Pallavicini, 21 Mai 1595, Ibid., p. 49.

" Marco Venier c. dogele, 3 Iunie 1595, IV, 2, p. 204: Dei progressidi Vallachia et Bogdania nella ambiguita del vero che viene oecultato quantopia si pub".

Page 147: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

152 STORIA BOMANLIOR

nopole nurnai Cu 5 ani inainte, s'A paraseasca orasul62. Alai alesrusa se adeverea teama i buimaceala lot in faptul c nu stieaupe cine dintre pasi sá trimitä ctmtra lui Mihai, i lipsà de sir amasurilor lor crestea pe cat se raspandea vestea tórinai marerapropien i a Romanilor de capitala imparatiei. Vroind cu toateacestea s'A faca pe puternicul, sultanul se prefacea ca nu &esteoameni spre a-i randui ca pasi in Muntenia si Moldova 63, maimagulindu-se inca cu gandirea de a le preface in pasalâcuri, candinsusi Constantinopolea era in asa primejdie.

Turcii hotarara inteun mare divan tinut la Constantino-pole a pardsi de o cam data ribboiul unguresc §i a indreptà arma-tele lor contra Valahilor. Non! sultan Mohmed (10 Ianuarie 1595)surgunise indata ce se urcase in tron pe marele vizir Sinan-pasa

incredintase conducerea trebilor imparatiei rivalului san Fer-hat-pasa: Tot revolta lui Mihai determinase pe sultan la aceastaschimbare, intru cat Ferhat incredintase cà tarile române serevoltasera numai din ura ce o aveku contra lui Sinan, iar nuin contra Turcilor 64. Ferhat pregateste o mare expeditie contraTàrei Romanesti, i pleaca din Constantinopole catre Dunare.In timpul lipsei sale irisa, partizanii lui Sinan invinovatesc peFerhat de molaciune in adunarea i pregatirea armatei sale, siprovoac'A in mintea femeiaticului si molesitului sultan, teama uneiinfrangeri, ceeace aduce revocarea lui Ferhat i inlocuirea luiiarasi cu dusmanul san neimpacat Sinan-pnsa.

Sigismund Batori. In timp ce acest nour amenintätorinnaintà asupra Tarei Rornanesti, Sigismund Batori, in loe dea se pregati de lupta si a trimite lui Mihai toate ajutoarele de carear fi putut dispune, era foarte ocupat cu regularea pozitiei Tran-silvaniei fata Cu imperiul German, cu care era sa-1 uniasca nunumai legaturi politice, ci inca si una de incuscrire. Se gandiaapoi la mijlocul de a-si alipi in mod trainic t'Afile române ce i seinchinaseril de curand. Se Ondea la marire, cand poate se apro-pia sfarsitul tuturor, sub infioratorul chip al Otomanilor infuriati.

In. inimele mici interesele individuale au avut totdeaunapasul asupra celor mari i obstesti.

" Marco Venier c. dogele, 3 Aprilie 1595, IV, 2, p. 200.43 Marco Venier c. dogele, 2 Aprilie 1595, Ibidem, p. 193: appresso le

voce che i Vallada sempre pin s'approssimassero nelli contorni di Andrinopli,et che Anean insuperbito per li prosperi successi s'intitolava non pin VaiN odanta Re. concorendo da lui di ogni parte gran numero di soldati per la fama delsilo gran valore". Alt raport din 11 Iulie 1595. Ibidem, p. 203, adauge : ,,Ma la conFusione e tanta che non si trova ne mezzo ne principio alla partenza Sinandi altro capo per l'esercito".

" Marco Venier c. dogele, 2 Fevruarie 1595, IV, 2, p. 216 : che nonsan ebono mai levati quei principi da quest' obedientia commettendo rebellione.Ne a cio non fussero stati violentati d41 Sinan.

Page 148: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

7.111:4TRI.E c Urtrir 153

Sigismund Batori cereh urm5.toare1e conditii la legAturalui cu impAratul

1. CA dacä ar fi sä Incheie impilratul pacea eu Turcii sA nuse poatà face f5.ril consimtimântul amAndurora i In aceste tra-Mri sá fie cuprinsä.' nu numai Transilvania, ci ambelecare, duOvrointa principelui Ardealului, s'au substras acumrobia turceasc6.

13igismund Bator'

Impilratul, In InsuOre de rege al Ungariei, s1 laseTransilvania de sub juridictia sa §i garanteze deplina au-tonomic..

ImOratul sá consimtli. la Insotirea lui Batori cu una dinarhiducesele casei imperiale.

S6 depuná impsáratul la Kaschau 100.000 de fiorini pean pentru trebuintele ea'zboiului comun.

In cazul dud pierzzlndu-se ràzhoiul, Sigismund ar finevoit a pl'irá'si provincia lui, sA gAseascrt ad'Apostire in ImperiulGerman ". Alai urmead. dteva Ind de putinA insemraitate.

" Cohditiiie propuse de Sig. Batori, 1594, nurm., Doc., In, p. 190.

Valahii,din

sà-i

Page 149: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

154 18TORIA. ROMAXILOIt

Impäratul dA Q diploma' prin care recunoaste punctul celmai de searna al propunerilor, obligandu-se a purtà räzboiul con-tra Turcilor.; iar in cazul cand s'ar imp'Ach, sà cuprindä In paceatat Transilvania, cat i dependentele ei, Valahia si Moldova,care s'au lepklat de domnia turceascA. La randul sat' principeleTransilvaniei s'ä se oblige prin jurAmânt CA va merge si el contraTurcilor, i CA nu va incheià pacea cu dusmanul deck, cu consim-timantul imparatului.

Mai incuviinteaza imparatul, in insusirea sa de rege ungu-resc, deplina autonomie a principatului transilvAnean i dreptulde mostenire a familiei Batorestilor in linie coboratoale barba-

teasc'5 iar la caz de stangere a acestei unii, tara sa recadä la co-

roana Ungariei 66Impäratul cerhnd cooperarea lui Sigismund la r'äzboiul

contra Turcilor, punea pe principele transilvanean in dreptulde a face cererile at-Rate, si el erà nevoit sä i le incuviinteze.Ash ar fi trebuit sà stee lutTurile i cu Mihal Vireazul, in cazulcand el ar fi fost cercetat de Baton i provocat la ráscoala in con-tra Turcilor, mai ales ca Batori avhnd marelè interes de a se in-cuscri cu imparatul, ar li trehuit sà ceaeze si el multe domnuluimuntean, pentru a-1 *Ugh de aliat la liga anti-otoman5.

In loe de a aflà o asemenea stare de lucruri, in reinnoireatratatului incheiat de Sigismund Baton ctl Mihai Viteazul in20 Maiu 1595, intalnim -din potrivä niste conditii atAt de umili-toare 1,impuse de principele Ardealului domnului muntean, incat nevoia neaparata' a lui Mihai care Meuse Vasul hotaratorprin macelul Turcilor i celelalte lupte ale sale contra lor, neexplica cum de un asemenea tratat a putut fi primit de dänsul.Sigismund Batori face urmatoarea precuvAntare la textul con-ditiilor : cà noi ca principe al domniilor Transilvaniei, Moldoveisi Valahiei, spre a scoate domnia "noastra i Valahia din robiaturceasca, am ajutat cu puterile noastre pe respectabilul domnMihai voevod care parasind perfidia turceasca s'a supus nottä'MCA de mai inainte impreuna cu toate ordinele acelei regiuni,ia putut astfel prin ajutorul nostru aduca tara la dorita

libertate". Pentru a rasplati aceasta suprema binefacere se o-bligä Mihai la conditiile urmatoare :

Boierii impreuna cu Mihai Voevod se supun domnuluiIon Sigismund, declarändu-1 pe acesta de principele lor.

Fiind insa prea bunul principe nu poate totdeaunastee in aceastà tarä a Ion, apoi el le-a constituit un locotiitor als'Au, care sa fie lug de o limbä cu ei.

Darile se vor impune de dieta Transilvaniei, si de lumi-natul principe, luAnd parte la ea 12 boieri valahi, care vor aveàprecadere asupra boierilor moldoveni.

Diploma trnpAratului Rudolf din 1595, Ibidem, p. 218.

Page 150: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTRIA CU TUR011 155

Banii trebuitori domnului se vor fixà din veniturile läreitot de luminatul principe.

Toate actele ce se vor dà de voevod se -% or eliberà innumele principelui.

Nu se va puteà pronuntà nici o pedeapsä capital contraboierilor fär'ä §tirea principelui.

Religia ortodoxä va rilmânea neatinsä.Titlul ce va fi dat de Mihai Luminärei sale va fi : Prea

luminatul domn Sigismund, din mila lui Dumnezeu principeleTransilvaniei, Moldovei i Valachiei transalpine §i al sacruluiImperiu Roman, domnul prtrtilor regatului unguresc i comiteleSecuilor, domnul nostru prea milostio", iar Mihai va fi numit decätre Sigismund Respectabilul i magnificiul domn Mihail,voevodul noastre transalpine, credinciosul nostru iubit".

Sigiliul oficial al principatului Valahiei va fi al Luminäreisale.

Voevodul va face parte din consilierii Luminärei sale.Voevodul nu va puteà incheià nici un tratat färä in-

voirea Luminärei sale, 0 mai multe altele de aceia0 naturà 67.Boierii §i un episcop trimi0 de Mihai pentru a pune tra -

-Mile la cale, cereau : 1) ea Voevodul lor cu fiul su säl rilmänàin scaunul tärei ; 2) sà se lase boierii in slujbele i drepturile lor ;3) clerul sà urmeze inainte stäpAni averile §i 1) sä nu se apeseTara cu cereri mai mari pentru o§tire 68. Se vede di tratatul re-cunoscuse unele din cereri dar le restränsese in toate privirile.

Prin acest tratat este inviderat cá Mihai se punea sub odependentä de drept &Are principele Ardealului, mai mare decktacea in care Muntenia fusese sub Turci ; cäci sub ace§tia domnulnu fusese nici odatil considerat ca un locotiitor al sultanului,avuse dreptul de a incheià tratate, nu fAceä parte din consilieriisultanului ca un simplu nobil al impärätiei, Intrebuintase pro-priul säu sigil la intärirea actelor pe care le däduse tot deaunain numele säu propriu §i nu in acel al sultanului, putusepronuntà pedepse capitale fàrà autorizarea suzeranului, orän-duise singur därile, - care toate aceste drepturi erau nimiciteprin tratatul cu Transilväneanul.

Actele internationale, aceasta o §tià prea bine domnulMunteniei, nu au nici o valoare de indatä ce puterea nu vine sàle sprijine. Când puterea este mare, ea poate ineälca cele maisfinte drepturi ; unde ea lipse§te, nici o conditie scrisä pe !Artienu o ponte inlocui.

Pentru a scäpà de robia realci in care-1 tineau Turcii prinputerea lor, Mihai crezir eà poate sä se oblige la o rolde Inchipuild

67 Textul original latinesc din 0 Maiu 1595, Ibidem, III, p. 472. In 3 Iuniese incheie cu Moldova un tratat in aceeas coprindere, Ibidem, p. 477.

" Stiri din Alba Iulia i Casovia, 7 si 13 Maiu 1595, lbidem, XII, p. 205.

Page 151: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

156 'STOMA ROMINILOR

si mai mare Inca, care principele Ardealului, pe care insa stiàbine, ca °data ce el era sal scape de sub Turci, acela ce i-o impu-nea nu o va puteà mentinea. latà pentru ce Mihai primi un ase-menea tratat.

Sigismund insg, lu dorinta lui de a se infatisa imparatuluiIn chipai cel mai stralucit, vroià sà supuna pe domnii romanila o inchinare personala, pentru a putea arata astfel lumei, nunumai prin textele insirate pe baffle, ci prin fapte vazute, expusela ochii tuturor, cti si el pang atunci vasal turcesc si imparatesc,avea la randul sàu vasali ce-i aduceau inairtare. Inca innaintede incheierea tratatului, el chemase in 10 Aprilie la curtea lui peoevozii Munteniei i Moldovei, chip pentru a se sfatui despremrisurile de luat impotriva Turcilor. Domnii români intelegandplanurile lui Sigismund, pretexteaza pentru a nu raspunde pof-tirei, luptele lor in contra Turcilor. Sigismund cere atunci foartesuparat ca fiecare din ei sa trimita'. cate 12 boieri ; la caz contrarvor fi priviti ca rgsvratitori" 69 Pentru a infrange Msá mandria

nesupunerea voevozilor români, Sigismund se hotarasteräzbuna contra lui Aron Voda al Moldovei care era mai slab,spre a intimidà astfel si pe Mihai Viteazul, contra canna nu in-drazneà sá pasasca fatis.

Aron anume este scos din domnie dupà uneltirile princi-pelui transilvan, de &are garda sa de Unguri, a &And cap si bat-man era Stefan Razvan 70 care prinde pe Aron si-1 trada in mai-nile lui Sigismund. 1Vlotivul pe care Sigismund II punea innainte,spre a indreptati aceasta masura salnica, era a Aron Voda ar fiprimit niste scrisori dela Turci i ar fi stat In vorba cu Polonii,prietenii Turcilor, tradand cauza Crestingtatei 71. Atka este a-devgrat, ca venise la Aron patru Turd ca un ciaus in frunte, nuIn scopul de a-1 mazili cum spune documentul german, ceeacear fi fost cu totul nesocotit din partea loe, ci in acel de a-I co-rumpe ; dar ci Aron, punand ucidá pe toti 72, aratase tocmaiscopul sail de a lima cu Crestinii. Daca principele transilvangasise de cuviirrta a-1 scoate din scaun, el nu Meuse aceasta pen-tra tradarea de care nu putea fi invinuit Aron, ci numai -pentrua-1 pedepsi de refuzul sau de a se infatisa in persoana la curteanoului suzeran al tärilor romilne. crt Sigismund îi alesese pe

89 Analele lui Fugger, 10 Aprilie 1595, Ibidem, III, p. 231." Vezi o scrisoare a lui Stephanus Rezvan" c. Pezzen din 15 Aug. 1594,

prin care stgrueste in sensul dommilui säu, Aron, de a fi primit in gratia Impg-ratului, Hurm., Doc., XII. p. 7.

7' Relatia ambasadorilor moscoviti in Austria 1595, In Arh. Mt., II, p. 19.Speziano c. Baptist Doria, 21 Ian. 1595, Hurm., Doc., XII, p. 30. Cif eran numainfiscociri, §e vede din alt raport al lui Speziano in care vorbeste despre luptelelui Aran cu Turcii, 2 Martie 1595, XII, p. 33. Raportul lui Bongars, Alain 1595,prezintg lucrurile Indoelnic : le dict Transylvain s'est saisy de la personne d'Aron,que l'on soupconnait d'intelligence avec le grand Seigneur", Ibidem. p. 46.

72 Alai sus, nota 51,

Page 152: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELE Cl/ TURCII 157

Aron de jean, se explicil mai ales din faptul cà Aron era eauvrizut in tara lui, din pricina jafurilor sale anterioare, care du-seseril ptinii la Roma vestea avutiilor sale73, pentru care si fuseseel prins de garda lui, fart ca rara srt sar6 pentru el. Sigismundins6 nu se multumeste a fi lipsit pe Aron de scaunul lui. Dui-face 11 aruncá in inchisoare, umle un document ne spune eá se aflala 12 Main 1595 74, pune sä."-1 oteAveaseä, pentru care Mihai Vi-teazul, in memoriul sal, din 1601, care impiiratul Rudolf, spunec5. Aron fusese ucis prin venin, numai fiindcá vroià sit se supun5impaatului si nu lui Sigismund" ".

Sigismund Batori, erà cu atata mai doritor a pune mânape- Aron, cä odatà cu el dobAndea si intinsele lui bogAlii care Ilieran foarte trebuincioase in nevoia de bani in care-1 pusese

76.

Se spune cá Stefan RAzvan fusese nriscut din un tatii Tigansi o manA. Moldovancà. El intrase de tarair in armata poloná i,deosebindu-se printr'o vitejie neobisnuit6 in räzboinl cu Muscaliifu lidicat din simplu soldat la cele mai inane trepte ostAsesti,de craiul Poloniei, Stefan Batori. In urmil intorcandu-se in Mol-dova, intrà in slujba lui Aron Vod'A, care-i dete rangul de agii

trimise in Mafia 1593 sol la Sigismund Batori. Apoi RAzvanprimi comanda gardei de Unguri a lui Aron. El trase la sine dra-gostea acestor ostasi, i izbuti cu ajutorul lui Batori, a r'ästurnàpe domnul sàu,si a se urcà astfel in locu-i pe un tron de care seMeuse de altfel vrednic prin vitejia lui 77.

De si Sigismund scosese pe Aron din tronul Moldovei,pentru a dobandl dela itimasul pus de el, inchinarea personan,vrtzlind cá nu mai e timpul indeplini gusturile lui de msäretie,se multiimeste a cere i actim dela ambit voevozi tlimiterea a-celor 12 boieti. Mihai Viteazul viizand cà Sigismund si-a moderatpretentille, cerând numai o solie in loe de venirea lui in persoan5,se supune si el, trimiOnd ca i RAsvan solii ceruti, cu att'it mai

" Instrucila data lui Visconti, nunciul papal in Transilvania, Arh. ist.I, 2, p. 151.

74 Analcle lui Fugger, 12 Main 1595, Hum., Doc., III, p. 266. Aron fuseserästurnat pe la inceputul lui Maim Sliri muntene din 25 Main 1595. StephanRazvan era capitano generale di soldali di Aron; ma alla sua cattura convennecon i soldati del principe", XII, p. 50.

lbidem, IV, p. 230. Aron fu ucis in Main, 1597, Engel, Gesch. der Moldaa,pag. 239.

74 Analele lui Fugger, 12 Alain 1595, Ilurm., Doc., III, p. 237.77 Bglcescu, I. c., p. 92. Izvoarele pe care se interneiaza biogratia lui

van, vezl In publicarea luergrei lui Balcescu din Revista Romeincl, 1861, p. 475.Este curios cg documentele italiene dau lui Ruizvan numele de Giaslovechtz.Vezi bung °all Marco Venier c. dogele , 15 Septem. 1595. Hurm., Doc, IV, 2. p.205. D. Nicolaescu sustine cg Stefan Rgzvan ar fi fiul lui Petru Schiopul si-1ca ngscut la 1584, Doc. slavo-rom., p. 273. Dar atunci la 1595, cAnd ajunge domndin hatman, ar fi fost numai de 11 ani !

Page 153: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

168 ISTORLI1 RomkuLon

mult, cà fiind de aproape amenintat de Turci, aveA neapAratänevoie de ajutorul lui Batori.

De si am vAzut cA Mihai Viteazul primi tratatul incheiatCu Batan in 1595, totusi este greu de crezut cA Batori ar fi pututizbuti a face sA treacA toate conditiile lui, daca' Mihai liar fi ne-gociat singur. Tratatul fu incheiat insA tocmai prin solii lui, ur-mAtorii 13 boieri mitropolitul, Teofil episcopul RArnni-cului, Luca episcopul BuzAului, Mitrea vornic mare, vorniculHristea, logofetii Dimitrie, Preda §i Borcea, vistiernicul Dan,postelnicul Teodor, Radu Buzescu, Stamate clucerul

Credinta poporanA in reaua menire a numAlului 13 se in-deplini si de astä. datA. Mai multi boieri fui% cAstigati de Sigis-mund Batori pentru rAsturnarea lui Mihai Viteazul, iar altii ti-nAnd cu el, se n'Asea o mare vrajbA intre boieri care, in loc de asustineA Cu totii interesul domnului t'ata' cu strAinii, se luarà im-preuná la m'Aneare. Boierii credinciosi, multAmiti s'o scoatA lacapAt cum vor puteA, numai s'A mAntue pozitia domnului lor,iscálirA tratatul ce li se supuse, Mil a mai puteA desbate condi-tiile lui. AsA ne spune Anonimul romAnesc cà acesti boieri erautrimisi de Mil-mi Viteazul pentru tecmalA ; dar invrAjbitoruldiavol umblA in mijlocul lor, i ei se apucarA unii Cu altii maimult s'A faca' vrajbá decAt pace, cum s'A scoatA pe Mihai din tarA,iar ceilalti boieri ce se nevoiau s slujeascA domnului lor cu drep-tate, de neprieteni furA biruiti" 78.

Ahrt imprejurare care impinse pe Mihai Vodá sA primeascAtratatul incheiat de solii luí cu Batori, erà i aceea cA domnulArdealului fusese cercetat in mai multe rAnduri de Turci care-ifAgáduiau tot ce vroiA, numai sa.' se lase de legAtura Cu impA-ratul 79.

Ori cum insá se toemiser'A lucrurile in lAuntru, futre celetrei t'Ari, in afarai &are Turci, ele infAtisau un gAnd, acel al nea-tArnArei, si o inimá pliná de dorinta luptei, pentru a pune °dancapAt unei seculare injosiri.

4. EXPEDITIA LUI SINAN-PMA

Luptele dela Cálugfireni. Turcii, hotArAndu-se a se in-dreptA asupra Munteniei, isi puseser4 de astá dará.' cu deadinsulIn gAnd s'A prefacA t'Afile romAne in pasalAcuri, &Ad dei eraupiardà mult individual, din lipsa bacsisurilor, prin o asemeneam'Asura', rAscoala intAmplatA le erà prea periculoasA spre a nu segAndi odatá si la interesul Statului lor. Mai la urmA trebuià s'A

78 Mag. ist., IV, p. 28079 Raportul bailului venetian din Praga, 16 Maiu 1595. Flunn., Doc., III,

2, pag. 99.

Page 154: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELE CIJ TURCII 1541.1

le luceascA adevärul, ct dacA pozitia lor politicA ar fi zdruncinatä,ar trebui iee ziva Mina pentru totdeauna dela mänoaselefoloase in numkätoare. Numai cand ajungeà Turcilor cutitul laos, îi veneau in fire si=si aduceau aminte cà interesul coléctivtrebue sä meargA innain tea celui individual, fie si numai cat sprea-1 ocroti pe acesta. Sultanul, °data' cu trimiterea lui Ferhat-pasa,ränduise de beglerbeghi : In Muntenia pe Saturgi-Mohamed-pasasi In Moldo',.1a pe Giafer-pasa

Ferhat-pasa adunase la Dunäre vre-o 40. 000 de oameni 81*armatà micä dnpä sistemul turcesc, i aceastä trägAnare in adu-narea ostirilor fusese una din pricinile destituirii sale. Sinan-pasamai adunä. inc6 i alte otiri, luck intregul lor se va fi apropiatde 1e0.000.- Istoricii contimporani exagereazA färà indoialà nu-märul armatei turcesti urcându-1 la 150.000, unii chiar la 200.000.Fiindeä izvoarele turcesti aratà ele insäsi 70.000, credern.cA cifracea mai apropiatä de adevk este cea de 100.000 132

Pe Can& aceastä expeditie amenintAtoare Innaint4 asupraValahiei, Sigismund särbltorea mult dorita lui nuntá u fiicacasei de Austria si uita In petreceri iftári atät intertsul säucat si pe acel al impkatului cu care se incuscrise ; uità Tnsà maiales nespusa nevoie in care se OA Mihai Viteazul pe care doar

ca vasal cltre strälucirea lui de imprumut 9. Ba elmerge panä acolo cu ametirea lui, c pofteste. pe Mihai la main',ca i când domaul. Munteniei avea acum timpul sä-si miste pi-cioarele in cadentä, i nu-I astepta un dant mult mai eumplit,adeväratul dant al mortilor, pe malurile DunäreL Mihai totusiräspunse politetei prin o politetä, i trimfse lui Batori, soli cudaruii de nuntä, folosindu-se de acest prilej spre a repetà incä"o de pe urmä data' lui Batori cererea de ajutor. Numai aceletrupe transilvane care sprijiniseiä pe Mihai dela inceput subAlbert Kiraly, in räscoala lui contra Turcilor, se aflau pe laugh'el. Cand Mihai plecä din Bucuresti spre Dunäre, .el aveà numaivre-o 13.000 de oameni Cu el, din care 10.000 armatà de tail,2.000 de dkäbani din Ardeal, i vre-o 700 de cilläreti 84. Mai

°0 Stiri din C-pole, 6-7 Martie 1595, Hurm., Doc., XII, p. 34: dicendo-si che Sultan Mehemet non vuole che si siano pin Vaivodi cristiani in quelleprovincie".

81 Analele lut Fugger, 29 Iulie 1595, Ibidem, III, p. 241: Es solle auchgemelltem Ferrat-Bassa sein Volleckh, so bei 30 Inn 40-ajo stareckh an der Tho-naw gegen der Wallachey liegen lassen". Un raport al lui loan de Marini Raguseusc. Pezzen, 25 Martie 1595, tutte le forze_dellj exerciti turchescht si voltaronoverso Valahia et Moldavia".

81 Balcescu, Revista Romeinei, 1861, p. 643, unde sunt aratate si izvoarele.la El trimite numai In 2 Iulie 1595, o scrisoare catre arhid. Mateiu, ceran-

du-I grabnic ajutor pentru Valahia, cea amenintatä de navalirea turceasca, Hurm.,Doc., III, pag. 214.

14 Kurzer Bericht, etc. (vezi mal sus, nota 17). Brosura nepaginata ; la ILa 8-a gasim -urmatorul loe: Der Fiirst der Wallachay, Mihael genannt hat beyihm 10.000 Wallachen, 2.000 siebenbilrgische Trabanten, item 700 Pferde".

Page 155: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

adunAndu-se apoi ciaste de tara sculata in dobandil, se urdaarmata lui Mihai Viteazul la 16.000 de oameni, cu 'aire eraaproape peste putinta a se opune numerosilor navalitori.

Mihai dupd ce-si trhnite spre siguranta sotia si copiii laincearca intai a se opune la trecerea Dunarei, i izbuteste

7^.

Oh.

O 7 .`_

Ce. .1 01)3?

IN

, .

, ,T:k. re:

,

Arj

[1. i

°

tI.

a intarzià intrarea Turcilor in Muntenia timp aproape de o lunride zile. Aflând insä cä Turcii pusesera un corp din armata lortreaca Dimarea mai in sus, spre a-1 aplica pe la spate, si teman-riu-se a nu fi inconjurat, se retrage de la Dunare in sus pe drumulclintre Giurgiu i Bucuresti, si se °preste la Caluareni, unde ge-

100 TSTORT( RAVANTtoR

Sä'biu,

Page 156: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELID CU TUR011 161

niala lui privire descoperi de indatA locul cel mai potrivit pentrua sustina Cu putini atacul celor multi.

Drumul atre Bucuresti inainte de a ajunge la CAlugArenise restange intre doug clAmburi care desi putin Inalte, opu-neau o piedia dezvoltArei frontului unei armate, fiind pe atunciacoperite cu pAduri. Acele dAmburi se intind pe o lAtime Indestulde mare, spre a feri pe cei din dosul lor de o grabnia incunjurare.Pe partea nordicA spre Bucuresti, clAmburile se las6 iarAsitr'un ses prin care curgeaproape de piciorul lor pArAul Neajlovul,care taie deci drumul atre Bucuresti ce-1 trece pe un pod, peatunci indestul de Ingust. Apa Neajlovului in curgerea ei in-ceatA, formeazA tocmai aici niste bAlti i mocirle care apArAele asezarea acestui loc, de altfel cuprins inteo IntinsA ampiece Ora a nu puteA oferi nici o pozitie strategia. (Vezi planulalAturat).

Mihai VocIA tinfi un sfat cu capii armatei sale si cu tatiise rostirA pentru luptA, hotArire mare and ne gAndim cá unultrebuià sA lupte contra sapte i cà toatA armata lui Mihai nunumArA mai mult de 12 tunuri, pe and cea turceasa ava peste80; hotArire mare and ne gAndim cà acei ce o luaserà stiau preabine a merg la o moarte sigur5 ; hotArire frumoasA, cAci porniAnumai din curata imboldire a Implinirei datoriei.

De si drumul Turcilor era prin aca strAmtoare, pentru amerge dela Giurgiu atre Bucuresti, totusi Mihai se tema canu cumva ei sA a puce pe aiurea, spre a-1 1'1A pe din dArApt, pe undefiind locul .es i deschis, erà abso/ut peste putintA de a sustinabAtAlia. El se hotAri deci sA atragA pe Turci In aceastA cursA,provocAndu-i la luptA. O relatie a ambasadorului venetian lu-atA din gura medicului Moecato care se gAseA de fatA cu Ferhat-pasa la Constantinopole, cAnd imprejurArile furA povestite decAtre mai multi Turci sosirti de pe cAmpul de luptA" ne spunecA Crestinii adunaserA trupele lor la Strigonita85, loc departeca trei zile de Bucuresti, unde se intArirA. Un apitan al lui MihaiIi cerir 200 de cavaleri ca sA facA o recunoastere. Mihai Ii dete10-20.000 ( ?) de oameni, cu care apitanul plecà spre Turci

provocei a se lua dupei el i a-1 atacei. CApitanul se retrase pAnAla locul mocirlos uncle Crestinii stand ascunsi, ArirA deodatAasupra Turcilor lovirA cu mare furie. O multime de Turci seasvArlirA In laml apropiat, unde rAmaserA innecati i ingropatiin- mocil là; alt numAr mare fugi si selmprAstie ; multi pienrA,care de foc, care de fier, cu difeiite soiun de morti. Fu asprA

fina de dup6 amiaza pdn'd in sarà,§i stiurA bine Crestiniia se luptA pentru a zdrobi o atare multime. Sinan alergA innainte au-tAnd a restabili rAnduiala in armata lui ce apucase la fugA. El fuînsà trAntit jos de pe cal de o loviturA de lance, rAnindu-se la

Numele Cillug5reni1or In gura Turcilor.

A. D. Xenorol. Istoria RomaniIor. Vol V.

Page 157: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

162 iffrbRIA ROMAN-Iteat

obraz. El fi' aproape de a se inneca. in nAmolul unde calul sur-mase mort, si el insusi, dupà ce stAtii mutt timp zbAtandu-se In rià-mol, fu in sfArsit ajutat de un spahiu a se sui pe un alt cal, pentrumarelesAu noroc. Cavaleria toatA fU bAtutà i imprAstian ; trei be-glerbeghi rAmaserA morti i adjutantul lui Sinan-pa0 cAzh lovitde moarte. Dup4 ceea ce spune Moccato n'ar fi murit nici unul (I)din Crestini, din care se zice cä cea mai mare parte erau Unguri

Poloni (?). Acestia, pentru a spune adeVärul, au fost necon-

tenit in lupa). Oil in noapte, i numai aderea ei despArti,Ins6 ceca ce scàpà pe Turci de o complectà ruink fu supravenireaneasteptat6 a lui Hamza, beglerbegul Greciei, care plecase di-mineala dttre Ungaria, dar se intoarse indArApt" 86. Astiel se ra-

Marco Venier e. dogele, 15 Septemvrie 1595. Hurto., Doc., III, p. 487488. Comp. de Brèves c. Henric al IV-lea, 17 Sept. 1595. Doc. Supliment, I, p.113: sa esté toutes foys avec sy grand honte et perte qu'II serolt mealeur qu'IIfut à recommencer. Sinan a esté blessé au front d'un coup de dard lequel toutesfoys ne fait que couler et a perdu un dent". Dintre numeroasele relata germaneasupra luptel de la Cilugéreni, reproducem cuvintele uneia din ele : Historievon den Empárungen " (vezI titlul Intreg mal sus, pag. 71): Den ganzen Tagvon Morgen friihe an bis auf den Abend nat ihnen geschlagen, darInnen beyder-

Sinan Pa'a

Page 158: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTBLE CU Timm 163

porteaza trasaturile generale ale luptei din 13 August 1595. Dupaalte arnaruntimi reproduse de unii istorici §i documente, izbandaCre§tinilor n'ar fi fost a§à de wail. Astfel Waller ne spune eadura mai multe oare de lupta indoelnica, Turcii izbutirä a ras-pinge pe CrWini pan la un patrar de rnilá inlauntrul stramtoareitrecand chiar podul i luandu-le 10 tunuri. Armata lui Mihai seformeaza in un triunghiu peritru a se retrage in regula. Totu§iel §tià bine crt, daca va fi respinsa in §esul nordic §.1 Turcii vorizbuti a trece stramtoarea cu toata armata lor, el va fi incunjuratde multime §i va fi pierdut numai decat. Erà momentul candse cerea neaparat o mi§care eroica, o fapta mareata care sa cu-tremure inimile paganilor, §i sa' innalte pe acele ale Cre§tinilor.Atunci marinimosul ,Mihai, invocand ajutorul Mantuitorului,apnea in mana o secure militara §i se arunca in fruntea unui corpales in §intrile du§mane, love§te in piept pe unul din cäpitaniiTurci, taie pe altul in bucati, pe cand Albert Kiraly fulgea cutunurile drept in gloata cea mai deasä a du§manului §i o rare§teinfricopt. In zadar Ienicerii cearca a implini golurile ; caci in-data 200 de Transilvaneni §i tot atatia Cazaci, sub capitanul ro-man Cocea, se räped cu inver§unare asuprä-le. Turcii vazandu-seizbiti indarapt §i pierzand iara§i pozitia ca§tigata, se reforma dinnou dupa pod, punându-se apoi in fruntea lor insu§i batranulvizir, care vedea ea, dela pastrarea podului, atarna rezultatulluptei. Coloana turceasca se rapede turbata asupra o§tirei luiMihai, §i se incinge aici o lupta din cele mai in.ver§unate, din careinsa Románii iese invingatori, mai ales prin faptul cá vizirul,cäzand de pe cal, ai sái Il crezura mort, §i spa ima cuprinse tan-durile lor. Mihai Viteazul ocupa iara§i intreaga lui pozitie, §iredobande§te tunurile sale pierdute, iar noa p tea lasà izbandape partea domnului muntean" 89.

seits viel Volks umbkommen, ob nun wohl die Christen vom Feind zwei mahlzurtickgetrieben, haben sie durch frische Entsetzung sich wieder gewendet. Dasdritte mahl haben die Siebenbiirger mit solchem ernst angegriffen dass der Feinddie Flucht genommen, und der Briicke mit solcher Unordnung zugeeylet dasssie einander selbst in Gedriing hauffenweise iiber die Briicken hinunter gestossen,darunter viel ersoff en sein wie dann der ICriegsoberster Sinan Bassa samptnoch zwei Basschas iiber die Briicken in den Sumpf herunter gestossen und von denseinigen aus dem Koth gezogen und in ein Sessel in ihr Ltiger getragen worden".

" Walter In Papiu, I, p. 28. Comp, cele raportate la Venetia de ambasa-dorul venetian din Praga in 19 Sept. 1595, Hurm., Doc., III, 2, p. 133: ma es-send° stato il conflitto lungo quasi per il giorno intiero, et essendo stato una voltacomminciato et due volte redintegrato, inchinando la vittoria ora da un cantoora dall'altro. Si crede she gran numero sia mancato in ambedue gli eserciti".1351cescu culegAnd stiintele deosebite continute in numerosii scriitori asupra lupteide la CAluglireni, face un tablon incurcat al acestei lupte pe care 0 pune sä Unadou5 zile, ba chiar trei dacA socotim lupta de avangard5. Dacii ar fi tinut maimult de o al, Turcii s'ar fi priceput a trimite o armat5 care sA Inconjoare pe Mihaipe la spate. Ceea ce explic5. izbanda armatei lui Mihai, este faptul cA el atriisesein o curs5 pe Sinan Pala, prin acel cApitan trimis spre 'a-1 provoch. TeutsehlAnder

Page 159: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

164 ISToitIA ROMINILOR

Se zice c'ä doi cerbi imblänziti care ins*au pe Mihai intabka dela CAlugkeni, stäteau längä cortul domnului cand eràIn el, 11 urmau chiar in luptä., mergänd sau innainte sau tinAn-du-se de laturile lui, si pe care nu-i sperià nici bubuitul tunurilornici plesnirea bombelor, ci se ridicau numai in douä picioare pri-vind innaintea lor i luAnd partea lor din foc in timpul luptei, incontra naturei acestor vietoare 8g. Aceasta este singura notabländà in crâncenul concert dela Cälugäreni, i aceastä notribländä erà datà de animale si nu de omul infuriat.

Mihai bätuse pe Turci ; mai multe steaguri si mai ales celmare verde al lui Mohamed, pe care Sinan-pasa 11 desfäsurasela ultimul säu atac, cäzuserà In mânile lui, dei legea turceasaspunek ea* acel steag nu poate fi nici odatä pierdut 89. Efectulmoral al acestei victorii fu imens. Se vädise cä numai numäi ulmai puteä ceva pe partea Otomanilor ; cât despre valoarea lorräzboinicA, care altä datä fäceà sä se cutremure lumea, ea cäzusefoarte jos, de oarece o armatä atät de mick ca aceea a lui Mihaifusese in stare sä batä pe una de sapte ori mai mare. a Turcilor.Atata groazä insuflase in ei izbanda lui Mihai, Mat intämplän-du-se, In noaptea de dupä luptä, sä sarä o magazie cu praf, bu-buitul ei vki pe Turci In o ne mai pomenitä confuzie, crezändcà armata munteneasc6 iari Ii atacase. Apoi am Want rapoar-tele Turcilor fugi-ti de pe câmpul räzboiului, cä exagerau pänäInteatäta lucrurile, Mat spuneau eä din Cretini nici, unul n'arfi cäzut In luptä. Tocmai pe a tunci sultanul vroià sä dee o ser-bare In grädina lui Mohamed-pasa din Scutari, and deodatävestea din Muntenia rästurnä totul, umplir pe sultan si intreagacetate de cea mai grea supkare, aruncând doliul In loculnuitei veselii 90. Mai afländ sultanul alriturea cu vestea acesteiinfrangeri si despre cäderea Graniilui in mfinile Germanilor, se

nu crede In íntervenirea personalil a loa Mihai Viteazul, pe care o pune pe socotealaiscodirei admiratorilor tut. 51 o nume5te In Male de joc ein Heldenstiickchen".(Michael der Tapfere, Bukarest, p. 59). 0 asemenea actiune eroicA a cApitanilornu este de loc extraordinarA pentru acele timpuri, i dovada cea mai InvideratAeste Insu5i intervenirea personalgt a lui Sitian Pa5a In luptgt, ce aduce cliderea luíinmocirlgt 5i rfinirea lui. Pentru ce oare TeutschlAnder admite pentru Turc, ceeacedeneagA Rominului? A se cera o expunere mal amAruntitil a bAtAliei ne parelueru peste putintgt, af at% dacA vroim sl readem In Incurciturile lui BAleescu.

88 Walter In Papiu, I, p. 30.88 Relatia lui Stefan Tompa, fostul dragoman al lui Ferhat-pa5a. 3 Fevr.

1596. Hurrn., Doc., III, p. 274: auch des Mohamed grilnen Fahrten verlohren,und er Sinan verwunde in ainem Khott stekhen bliehen welchen der HassanBassa entsetzt dasz er selbst auch gefangen worden". Relatia Mercuralui luiSin i din Genova spune despre aceastil luptgt: Con non mai veduto valore sicontraposse in questo luogo il Valacho, onde come in un duriseimo scoglio s'in-fransero le schiere turchesche che forono costrette a retrocedere con iscorno". Vit-torio Sin, del Mercurio overe historia de' tempi correnti, V, p. 474.

88 Marco Venier c. dogele, 15 Sept. 1595, Hurm., Doc., IV, 2, p. 205.

Page 160: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELS CU TURCII 165

mähni atät de mult, 'Meat vroià radä barba, lucru delacare retinuri numai cuvintele de imbirbitare ale mamei sale".

Albert Kiraly cipitanul ungur ce insotise pe Mihai in luptadela Cälugäreni, recunoaste in o scrisoare citre Sigismund Ba-tori purtarea vitejeascä a domnului romin. El spune cicât priveste pe Mihai voevod trebuie sä-i dau toati lauda, cicieste un minunat, bun si viteaz otean, precum a dovedit-o cumâna, i cu fapta, nu in aparenti, ci cu toati ravna pentru cauzaCrestinititei, ash ea' Luminarea Voastr'ä Ii datoreste laudä sigratie" 92.

Mihai se duce spre munti. Este lesne de inteles c luptadela Cilugireni nu putek fi hotiratoare, càci Mihai nu puteàsustineà cu obositele sale trupe si a doua zi un atac in contraunor dusmani necontenit reimprospitati. Apoi mai erà teama ceamare ca nu cumva Turcii si-1 incunjure pe la.nord. Mihai se sfituideci din nou cu generalii sii sj_s_e_uni dupi oarecare impotrivire,mai mult de formti, cu ideia de a se retrage citre munti in dirni-neata urmitoare 93. Innainte de revirsatul zorilor armata luise pune in miscare citre Bucuresti, pe care Transilvänenii IIprädari, ..de oarece tot avea WA fie pridat de Turci" ". De acoloauzind ci Turcii yin asupra capitalei, Mihai pleaci spre Tirgo-viste, cetate mare dar fin k' intärituri" 95, unde simtind eh' niciaid nu va putea stà impotrivi, el provoaci pe locuitori la emi-grare, si se afundi el ins* mai in Iàuntru in munti in un locunde se vid ruinele cetitei lui Negru Vocli, care mai innainteera Intàuitii, iar dupi aceea o stricaseri Turcii" 96. Mihai se o-preste aici la satul Sloene51i 97. Parte din armata lui se retragedin castrele sale, mai ales Moldovenii, rechemati de Räzvan Vodicel amenintat de Poloni care vroiau si-1 inlocuiasci cu Ieremia

incat armata lui Mihai iarisi se imputinase. Sinan-pasa,cilcând pe urmele lui Mihai, ocupi Bucurestii, unde aseazi peSaturgi-Mohamed care trebuià si devini beglerbegul Munteniei,preficând in cetituie o ministire i intirind-o prin un santsipat in juru-i i umplut cu api 98. Innaintand apoi dupi Mihai

Relatia lui Tompa, citatl In nota 10: sey der tfirkische Kaiser soergriimbt, dasz cr ein schermeszer begert, sein Partt abzuccheren, das in seinmuetter trösten und zusprechen muszen".

92 Aug. 1595, Ibidem, XII, p. 98." De aceca panA la un punt, drept spune Frauz Iurkowitsch c. deputatii

Stiriei 13 Oct. 1595: Haben mit dem Sinan Wascha ein starkhes Treffen gethanund gedachten Sinan Wascha nit allerdings ant' s Haupt, gleichwohl ettlich TausendMann erlegt dass er sich hat miissen retirircn". Hurrn., Doc., XII, p. 120.

94 Walter in Papiu, I, p. 30.Ibidem, p. 31.

9 Ibidem." Anon. rom. in Mag. isl., IV, p. 283." Marco Venier c. dogele, 27 Sept. 1595, 1-lurrn Doc., IV; p. 206.

Page 161: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

166 isToRta. ROMINILOR

pänä. la Tárgoviste, pe care o &este desartá de locuitori, MALreste i acest oras, ande lasá o garnizoaná. precum 'Acuse si InBucuresti, i apoi pleacá si de aici spre a ajunge pe domnul ro-män. El vroià sä. infrang4 ostirea româná i apoi, cálcand pesteea, sá páltrundà In Ardeal, spre a se uni cu ostirea fiului sAu Mo-hamed ce operà In Ungaria 99 Sinan-pasa îi aseazá tabára pe olnnáltime de pe care se puteà vedea pe aceea a voevodului rornan.Mihai se feri de a se arunch In bátaie obsteascA cu dusmanul ;dai el fu neobosit a-i hártui armata i a-i cuprinde liniile de co-municatie i proviziile. Uneori Intärätà pe o ceatá. de Turci, otrAgea duplí sine In locuri grele, si neeunoscute de ei, unde o sil-rArrià cu inlesnire ; alte ori cutezà a izbi pe Turci chiar In tabáralor. Mai adese, piin gonacii lui cei cu cai usori, puneau mâna p6multi dusmani i dobandiau dela dânsii prad multà, cai ne-numärati si mai ales multe cámile100. Mihai fiind pe de allá partene atacabil In pozitia aleasä de el In munti, toate aceste Impreju-rári sporeau fárá incetare demoralizarea armatei turcesti, astfelcá mima ei era fräntä prin impotrivirea lui Mihai, când Sigis-mund Batori veni sä-i ajute a-i rápune si corpul.

Principele Ardealului se opri la Sas-Sebes o lunA Intreagáapre adunà ostirile sale. Numárul lor este de sigur mai exa-eerat incá deckt acel al ostirei lui Sinan-pasa. Bálcescu enumárädupá deosebitele sale izvoare 44.000 de Secui din care 16.000trebuiau sà rsämän5 In Ardeal spre fmtAmpinarea unei eventualenáváliri cazace sau polone ; 13.000 de nobili Unguri din Ardeal ;prusianul loan Veicher aduceà ca el 16.000 de cavaleri. Pe l'Anaaceste cifre impunätoare, gäsim prin un contrast neexplicabilnumai 80 de Cazaci din Polonia, 300 de Cazaci de ai lui Batori,800 de láncieri sub *tefan Boczkai, 1200 de archebuzieri pedestri5i 4000 pedestrasi pusi de natia sbiseascg, cAte o mie Imbrácati Inaltá." culoare. In total deci o arma-CA colosalá pentru puterileTransilvaniei, de 79.380 de oameni101. Dacá aceastá cifrá, ad-misà färrt critic6 de Bálcescu, ar fi adeválratä, atunci armata luiMihai Viteazul se pierdeà In ea ca un riusor Intr'un mare fluviu ;atunci i rolul lui Mihai la eliberarea tárei sale de coplesirea tur-ceascá cade la rändul al doilea, acolo unde vreau punä rela-tiile oficiale germane, pe când vom vedeá cà, dupá izvoarele ne-pártinitoare, tot el fu sufletul campaniei pänä la sfärsit, iarBatori mai mult pre5ideei deat c6nduceet expeditia.

Am vázut el Muntenia de abià putuse adunA u toatesfortárile lui Mihai Viteazul 16.000 de oameni. Apoi stefan Räz-

,Fessler, Geschichte der llagara, VII, p. 360.

160 BAlcescu In Revista Romdad, 1862, p. 86.1" lbidem, p. 88. SA se observe din aceastA enumerare, cA Ardealul singur

/ArA ajutorul cavalerilor prusienl pusese pe piclor o armatA de 80.000 de oameni,de oarece ce! 16.000 cavalert Impliniau numai golul 15sat prin cei 16.000 deSecui rAmasi spre para Transilvaniel.

Page 162: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELE CU TURCH 167

van aduce din nou in ajutorul lui ilihai numai 2.300 de pede-strasi. Fatä cu niste cifre a-tat de mici ale prilor române, con-tingentul Ardealului de 80.000 de oameni va Oreà f.rä indoialämeat cu mult peste valoarea lui efectivA. Nu credem ca el sä fifost nici mäcar de 50.000, cum spun analele lui Fugger cfl.: prin-cipele uostru (Sigismund Batori) au trecut cu mai bine de 50.000de oameni in Valachia, si se asteaptO zilele acestea o luptO intreel si Sinan-pasa. Desi dusmanul este evaluat la 100.000 de oamenitotusi ai nostri au o puternicà sperantO de izbAndä. Armata noas-trà ar fi fost inert mai numeroas5.; fiind ins6 cà Polonii au nä-vàlit in Moldova, au trebuit sä rOmânä 16.000 indArOpt" ln. Multmai de crezut este Walter care cuprinde totalul armatei duse deSigismund in ajutorul lui Mihai in 16.000 de oameni 103,cifrà po-trivitO pentru starea i poporatia tarei Ardealului de aceeaalfä'm pe Batori spunând in o scrisoare Ca' dup6 mintea sOná-toasà, fiecare poate luà in privire cà noi cu puterile noastre,cu acei 1500 de cAlAreti dati de impAratul nu eram pregAtiti pen-tru o a,sà. nOvOlire". Oare asà ar fi scris Batori dacA s'ar fi aflatIn fruntea a 100.000 de oameni impreun5. cu Muntenii? 04 So--cotind armata ce aveà Miltai, i cu ceca ce va mai fi adunat laun nurn`ár aproape egal, ajungem impreunä cu ajutorul adus deRázvan din non, la 32--34.000 de oameni cu vre-o 80 de tunuri.Armata lui Sinan-pasa fsárá indoia1ä cà pierduse din numärulsOu primordial, atät prin lupta dela COlugAreni, cât i prin ce-lelalte pricini de sadere a oricärei armate, ce stà pe picior derilzboiu mai ales in tarà dusmanä : dezertiile, lipsele, bolle simoartea violentO pe care armata lui Mihai nici °data' nu incetasea o räspandi in sirurile páganilor. In rezumat armata turceased_scOzuse In numOr pe eat i in vâxtute, iar aceea a Crestinilorsporise cel putin la indoit de cum fusese la CAlugAreni.

Apoi dac6 numai 16.000 de osteni crestini fuseserä in stares'ä rOpunà un nurrar inseptit de dusmani, erau sà piardà eiacuma, când un Crestin trebuià s5 ice cel mult doi Vägani pesama lui?

VOzánd Turcii cà armata transilvan6 indestul de nume-roasá si de hofárâtO la luptà se apropià, intrà in toti, dup5' cumse spune si se scrie, o mare spaim6 i incepurà unii din ei a face

Analele lui Fugger, 4 Octomvrie 1595, Hurm., Doc., III, p, 244.1" Walter in Papiu, I, p. 32. Un alt report din Praga, 24 Octonwrie 1595,

..lbidem, III, 2, p. 139, arath chiar anumit eh cifra armatei lui Batori erh exagerath :Le cose di quelle parte si sogliono avvisare et rappresentare pia grande di quelliche sono et tanta moltitudine di gente armata si stima che sia minore, et il numerodeli Siculi s'intende per avisi più slum' che potrevano essere 20.000 soldatr.

inteadevar de unde s'ar fi putut recruti 44.000 de Secui, child numhrul totalal poporatiei lor nu este mai mare asidzi de 200.000

1" Batori c. Marele duce de Toscana, 20 Noemv. 1595, Ibidenty P. 495:non ervamo bastevoli a tanta impressa".

Page 163: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

168 ISTORIA ROMANILOR

larmA i a se pregAti de fugA, zicAnd cA de si erA noapte,nu vroiau sA intArzie de a plecA i cl un bun numAr dintre Ieni-ceri, in contra ordinului generalului, se hotArAserA a se duce nu-mai decât, dup4 cum au si filcut, din care pricinA' Sinan cuno-scAnd cA in o asemenea neorAnduialA, nu se va puteA mAntineAIn acel loc, 11 pArAsi impreunA cu trupele lui, lAsAnd ca garnizoanAIn TArgoviste 4000 de oameni sub comanda lui Hasan-pasa" 1°5.Este inviderat cA efectele luptei dela CAlugAreni se arAtau a-cuma, si cA Turcii care fAcuserA acolo cunostinta Crestinilor,nu .vroiau s'A o reinoiascA aici sub munte cu puterile lor sporite

adause.Mihai, luAnd dupA aceea comanda efectivA a armatei aliate,

atacA TArgovistea 106, pentru a puteA mai bine rAzbi cetatea,ridicA dou6 movile ca niste turnuri de innalte, pe care asezAndtunurile ImproscA In Tur ci de sus, IncAt dupA trei zile de asediu,la 8 Oétomvrie, cetatea ft luatA, si Hassan-pasa comandantulgarnizoanei prins. InvingAtorii cAstigA 40 de tunuri, mult6 pul-here, pusti, sAbii i provizii pe mai bine de trei ani 107. AtAt deenergic luptase Mihai la luarea TArgovistei, incAt se rAspAndivestea c'ä ar fi murit 1°8. Se spuneA mai tArziu legenda cA dreptprevestire a acestei izbAnzi, o pajurA foarte mare se oprise pecortul lui Sigismund, lAsAndu-se a fi hrAnitA i chiar prins6 desoldati, si tot atunci apArt pe cer un alt semn extraordinar, omare cornett.* In spre rAsArit 1°9. Sinan-pasa auzind In Bucurestidespre cAderea TArgovistei vestea 11 turburA atAt de mult, IncAtse hotAräste a pArrisi i acest oras impreun'A cu cetatea ridicatAde el In mAnAstire, si a se retrage In grabA cAtre DunAre, undeajunge in mare neorAnduia15, pierzAndu-si pe drum carà cu praf.cAmile i alte lucruri. El îi aseazA lagärul sub zidurile Giur-giului "°.

Armata Oath' stA in TArgovistea pArai la 20 Octomvrie,asteptAnd proviantul ce trebuià sA vinA din Transilvania ; dupAaceea plea In grabA pe un drum mai scurt cAtre Bucuresti, -nudenegAsind pe Sinan-pasa, Il urmAreste la DunAre. Sinan InsA segrabise a trece fluviul cu parte din armata lui ; iarA o parte o

los Baport din Praga, 14 Noemvrie 1595, Ibidem, III, 2, p. 146.1" Walter in Papiu, 1, p. 33: Michael palatinas cum Germanis Ungaris,

Cosacis aliisque peditibus in acie, patriae libertatis recuperandae cupidissimepraecedit". Comp. Analele lui Fugger, 22 Oct. 1595, Hurm., Doc., III, p. 219.

2.7 Walter. 1. c. p. 33-34.%IS Analele lui Fugger, 22 Octomvrie 1595, 1. c., 111, p. 247 : ac Vaivoda

lfichael inter alios peryt".u" Ortellus redivivus el continualus, Niirnberg, 1665 (Bib!. Acad. col.

Sturza, No. 6601), p. 182. Tot aici vezi la pag. 183, o gravur5 care cat5 s5 repre-zinte asediul TArgovistei.

Asupra fugei in desordine a lui Sinan-pasa dela Bucuresti la Giurgiu,vezi Relation dessen so sich zwischen den Fiksten aus Siebenbiirgen verloff en,Hurrn., Doc., III, p. 251.

Page 164: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

lgsase in Giurgiu, spre apgrarea podului, pe care Turcul aveàde gaud sä treacg numeroasa pradä, mai ales in dobitoace, adu-natg din Muntenia. Mihai insà in fruntea cavaleriei muntenetransilvgnene ajunge la pod inainte ca sg fi putut trece Turciiprada dincolo de fluviu si loveste cu o mare furie corpul Igsatspre apgrarea podului. Turcii o iau la fugg peste el, si se incurcdIn nenumgratele vite i oi ce le umpleau de mai inainte. Mihaipune sä loveascg cu tunurile in pod si in fugarii ce se ngpusteaupe el, taie podul in doug si impinge pe Turcii ce se grAmgdeau lafugg, prin rupturg, in Dunäre. Spune Walter cg atät de multiTurci se innecarg, Megt bratul mai adânc al Dungrei de sub cetatese umpluse de cadavre, si ar fi putut sluji de punte trecgtorilorPe cand dintre aliati abia pierirg vre-o doug sute de oameni, maibine de 6.000 de Turci asternurä ca un vad prin apele fluviului.A doua zi armatele aliate asediazg Giurgiul iau dupg câtevazile de bgtaie, i astfel se pune cununa fericitei elibergri a rárilorromâne de jugul pggän, prin desgvarsita zdrobire a expeditieilui Sinan-pasa, bgtränetea lui fiind, cum spune un document,murd'grità prin o rusinoasg fugg" 112 Un ofiter toscan din oasteacresting., spune cg. la intrarea podului erà multg Invälmäsealg,fiind acolo mare parte din garda din dgrgpt cu tot pleanul de robi,animate i persoane". In tot timpul luptei Mihai erà in frunte,apoi Moldovenii, si la sfärsit, Ungurii cu Sigismund1:13.

Asupra rezultatului, fatal pentru Turci, a acestei expeditiine spune un document contimporan : Turcii au pierdut 22.000de morti, 150 de cgmile, un mare numgr de bivoli, mufti cai sialte animale de tras. Cine a vgzut cu ochii incg nu i-ar yen' a crede.In cetatea Targovistei s'a gäsit peste 3.500 de carg' de munitiiprovizii de rgzboiu. Nici un soldat din armata cresting n'a rgmasMeg a se impArtgsi din bogata pradg. Din Targovistea pang laBucut esti, pe o cale de 12 mile germane, nu puteai merge pe dru-mul inciumat de duhoarea cadavrelor. Duprt toate probabilitätileTurcii rm se vor sculà curänd din cgderea suferitg si nu vor maivizità mult timp Valahia"114.

-411 Walter In Papiu, I, p. 35. Analele lui Fugger, 51 Relation dessert, etc.,citata in nota precedenta, Doc., III, p. 252-253. S. Miclosch c. Electoral de Bran-denburg, 26 Oct. 1595, Iorga, .Acte si Fray., I, p. 149.

Ili Slid din Viena, 25 Noemv. 1595, Doc., XII, p. 183-185 sein Alter miteiner schmelichen Flucht besudelt".

113 Harm., Doc., XII, p. 79-91; la Targovi5te caminava nell, avan-guardie il Valaco", p. 81, la Giurgiu ,,andavan ii Valachi di avangardi", p. 86. In-frangerea Turcilor confirmata de scrisorile lui Visconti din 15 Oct. 5i 3 Noem. 1595.Ibidem, p. 121-127. Ruperea podului dupa un raport din Viena, 25 Noem. 1595,Ibidem, p. 184. Acelas lucra impreuna cu luarea Giurgiului in raportul italian din10 Noemv. 1595, Ibidem, VIII, p. 194. Vezi 5i Chronica Serbiae despotae Georaii,apud larga, Studii si doc., III, p. 4-5.

114 Relation dessen, Hurm., Doc., III, p. 253. Alta relatie a lui Tompa, da30.000 de morti 5i 150 de tunuri, p. 274. Call trebuiau sa fie raniti!

LUPTRILE CU TURCII 169

Page 165: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

17.0 1SWE1IA ROMANYLOR

Un raport venetian adaugri stirea c. sultanul Insusitoate cäpiteniile i poporu/ de jos alergarä la moschee, arätändo mare fricä pentru o ash de mare loviturà 115.

Raportul lui Sinan-pasa asupra soartei expeditiei sale In-tArqte încà i mai bine izvoarele analizate phnä aici, cu toatesilintele generalului turc de a acoperi Infrängerea suferitä.

El scrie din Giurgiu care Nessangi-pasa care trebuià sä.comunice scrisoarea sultanului VA va fi cunoscut cä noi, fiindajunsi cu victorioasa armatä In Tara Valabiei, blästämatulafurisitul Micali veni cu armata lui contra militiei muzulmane,pe care l'am lAtut cu ajutorul i favoarea Celui prea Innalt, acelblestemat o rupse de fugA ; dupä care ajungänd la Bucuresti,unde pentru a Ian./ armata am pus sä se ridice o cetate de parisi pämänt, i dupä ce am Pisat o garnizoanä, venirkn la orasulTärgovistea, unde iaräsi am pus sä. se zideascA o cetätuie ; darapropiindu-se iarna, i noi Mario/ multe drumuri prin zäpad6

Incepand a ne lipsi proviziile, nu am putut retineh armata destränsurä care se Imprästiè In toate pärtile. Pentru cä bleste-matul voevod de Transilvania, unindu-se cu afurisitul Micali,

oprindu-se la douä zile de orasul Brasov, ne-am sfätuit cu ge-neralii nostri ca lovim ; dar fiind cà mare parte din armatanoastrà fugise i locul unde acesti blästämati se Intkisersä erhfoarte greu, pietros i päduros, nu am putut sä-i atacäm, cu a-täta mai mult c'ä nici Tharii nu sosiserrt Ind.. Am repezit Insätrupe In toate pärtile care prinserä o nenumkatä multime derobi. Dupä aceea Ingreuindu-se iarna, am läsat o garnizoanä In.Tärgovistea si am piecat spre Bucuresti. Blästämatul voevod alTransilvaniei, care luase de sotie pe fata regelui Ungariei,ajutor dela socrul ski care-i dete 30.000(1) de ostasi, ceea ce Im-preunä cu armata sa ce o avea se fAcea la 66.000 de oameni. Eiveneau cu scopul de a ne apuch pe din däräpt ; Insä providenta.vra ca afurisitii srt vinä dupä ce noi plecaserAm din Tärgovisteape care ei o asediarà. Auzind aceasta am vrut sä ne Intoarcemspre a despresurà cetatea ; lush' fiind cä cea mai mare parte dinIeniceri se dusese i restul armatei erà Incurcat cu multimea ro-bilor si a animalelor, ne vroind sà mearg'ä Inteacolo, din aceastàpricinä cetatea fù luatä i credinciosii ce o pà..zeau suferirä. mar-tirul. Am gändit atunci sä ne Intärim In Bucuresti ; mnsá cea maimare parte a armatei fiind dusä, proviziile putine, iarna greaTätarii lipsind, nu am vrut sä. Incerc lupta acolo. Am crezut maibine &A ar fi -a scApà armata i artileria i m'arn Intäi it In cetateaGiurgiului u nde ne aflärn a cuma" 11 6.

115 Stiri din Venetia 21 Oct. 1595, Hurm., Doc., XII, p. 131.nd Scrisoarea lui Sinan-pasa c5tre Nessangi-pasa trim1s in traducere dé

Leonardo Donato c. dogele, 15 Noemviie 1595, Hurm., Doc., III, p. 492. Foartestranie este o 'tire ungureasc5, aceea a duhovnicului principelui Transilvaniacare spune c5 Michaele Waivoda ohm Walachiae, nunc vero Turca lacto" si

Page 166: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELE CU TURCII 171

Aceastá apárare a lui Sinan-pasa, pentru a indepärtà delael greaua ráspundere a pierderei expeditiei, este cea mai bunádovada de succesul strdlucit al armatelor crestine.

Sultanul nu se inselá prin acopeidrile lui Sinan-pasa,depuse din vizirat Incä inainte de a ajunge in Constantinopole 117 .TO.111§i intâmpländu-se sà moalà urmasul su putine zile dupáinstalare, bátilnul Sinan izbuteste prin bani a redobandi pentrua cincea oarà scaunul viziratului.

Rolul lui Mihai Viteazul rämase i acuma cand comandasuprem4 erà la principele Transilvaniei, tot acel de cápeteniehotárátor ; mai IntAi fiindeä el singur cunosteà locurile 118, decitrebuià sä se asculte sfatul s'Au In toate imprejurárile ; apoi fiindcá reputatia lui de mare general erà stabilia prin bätália delaCálugäreni, pe cand Sigismund Batori, principe inc5 War sineexperimentat, se multumeà ca onoarea de a se raportà toatela persoana lui, i lásá chiar el conducerea efectivá a ostirei celuimai priceput. Rapoartele oficiale germane din acele timpuri,vorbesc insä mai ales de principele transilvan, aducandu-i toatelaudele pentru izbárizile repurtate. Numai pe ici pe coleà, seaminteste de Mihai Viteazul. Rapoartele turcesti pomenesc dincontrà pretutindeni pe Michali Oglu, ca pe geniul eel ráti al Oto-manilor, insotindu-1 totdeauna de acele gingase epitete de afu-risit i blästámat care impodobeste indeobste stilul atát oficialcat si cel istoric al inchinátorilor lui Mohamed.

Intre a ceste dou6 serii de izvoare noi nu stain la indoialáa dà crezare acestor de pe urmá. Inteadevár Sinan-pasa trebuiàs6 stie mai bine cleat toti cui datorise el fnfrangerea sa, pe cándrapoartele oficiale germane erau tinute, chiar din pricina carac-terului lor, a atribui toate izbAnzile principelui Transilvaniei.Conform cu aceastá imprejurare i vedem csá mai toti istoriciitimpului atribue lui Mihai conducerea expeditiei i strálucitulrezultat al izbanzei repurtate, pe când actele unguresti Ildau luiBatori 119.

,,Waivoda Michael inter abso perilt". N. Iorga, Acte i Frag., I, p. 145-146. Des-pre neseriozitatea Indreptiltirilor lui Sinan-pasa face dovada contrazicerea de maimulte orl repetatii hare multimea dobitoacelor luate ca pradA i lipsa proviziilor

m Leonardo Donato si Marco Venier cdtre dogele, 29 Noemv. 1595, Ibid.IV, 2, pag. 208.

Analele lui Fugger care atribue de obicel toate izbânzile lui Sigismund,recunosc lui Mihai, aceastii fns-usire hotileitoare, 16 Martie 1596, III, p. 263: derWayda Michad wellichen dann dero Orthen und Gelegenheit vol bewusst".

m Cf. Hurm., Doc., XII, p. 64, 70, 79, 91, 119, 121, 129, 131, 149, 153,155, 171, 183, 191. Nu numai luptele date de la unirea lui Sigismund eu Mihai,dar si cele de mal innainte sunt date tot ca purtate de Unguri. Asit 1 izbanda dela Chhigareni-We atribulth tot ostirei transilvane. E drept cd Mihai avuse acoloajuto*,o math de Unguri sub cdpitanul Albert Kiraly, i aceasta ajungea pentruca Ungurii-sit-socoteasch victoria ca a lor. Tot ash fficuserl i cu 5befan cel Marela Racova, din prieina celor 300 ( I) de Secui ce Matias Corvin 11 trimise ea ajutor(Mal sus, vol. IV. p. 74-75). Mai vezi l douà reap' din Alba Iulia i Cassoviadin 7 si 13 Mai 1595. Hurm., Doc., XII, p. 205.

Page 167: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

172 ISTORIA ROMAMILOR

In sfär§it cea mai buná dovadg despre marele rol ce-1 avuseMihai in aceastä luptä, ne-o d insu*i Sigismund care, cand sedesparte de Mihai, lí aratg multe semne de .prietenie, multgmindlui Dumnezeu cg, impreung Cu el, le-au ajutat a scgpà de urgiaturceasc'ä 120.

5. INTAIMPLARILE DIN MOLDOVA $11 ULTIMELELUPTE CU TURCII

Rilzvan Inlocuit eu Ierernia Movilâ. In timpul ce acesteevenimente se petreceau In Muntenia, in Moldova se intamplào noug crizg a domniei, care pentru a fi inteleasg nevoiqte o o-chire asupra politicei polone, provocgtoarea ei.

Leggturile dintre Turci i Poloni erau pe atunci prietinoase,ceea ce tineà acum de mai bine de 70 de ani, i cancelarul polonZamoiski erà partizanul cel mai aprins al acestei prietenii. CuGermanii dincontrà Polonii se stricaserg dela alegerea regeluiuringtor lui *tefan Batori. Se luase anume la lupa. Sigismundal III-lea fiul regelui Svediei, cu Maximilian fratele ImpáratultiiRudolf, §i. acest din urmä fiind bätut, se alesese Sigismund derege,, spre marea multgmire a Portei Otomane. Mihai Viteazul,intrand in räzboi cu Turcii i, prin alianta lui cu Batori, princi-pele Ardealului i du§mänia lui cu Otomanii, devenind dela sinealiatul impgratului, trebuiä sg stee cu Polonii in relatii reci, dacänu chiar incordate.

Regéle polon fusese din aceastä pricing in zadar cercetatCu solii dela papa, pentru a fi ca§tigat la lupta contra necredin-cio§ilor. i impgratul, dupg declararea rgzboiului, cearcg.mai multà izbandg a detrage pe Sigismund dela legätura cu Tur-cii. El trimite la inceputul anului 1595 o ambasadg cgtre curteapolonk cgreia, pentru a-i dà o mai mare greutate, o insote§te cutrimi§i din Transilvania, Muntenia §i Moldova. Regele indreaptgambasada la dieta polonä, care, deschizändu-se in 7 Fevruarie,nume§te o comisie ce aveg sä cerceteze propunerile impAratului.Turcii, cum aud de asemenea stgruinti, fdped un sol la Poloni,§i. tratgrile cu impgratul se intrerup indatg, spre a nu se maireinnoi.

Polonii apoi trebuiau sg se indepärteze incg §i mai rnult deGermani qi de aliatii lor i sg plece cgtre Turci, *i din pricing cá.

120 Walter In Papiu, I, p. 36: Transylvaniae dux, multis ut hactenusita sub discessum usurpatis amicitiae indiciis palatino valedicens Deoque de totcaesis hostibus cum eodem grabas agens". Comp. Hammer, Histoire de l'empireolloman, trad. Doche7, Paris, 1845, II, p. 278-280. Zinkeisen, III, p. 599. Nuintelegenr cum- lata de- asemenea fapte pozitive s'a putut ivi, i Inca la istoricicontimporani, versiunea cA Mihai Viteazul ar fi tradat pe Unguri, aliandu-seSinan-pa5a U Vezi Ciro Spontoni, Istoria della Transilvania, Venelia, 1638, p. 39.

Page 168: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTHLE CU TLECII 173

tárile romane intrand, prin supunerea lor sub Batori, in aliarrtagermana, se desfaceau, dupa ideile polone, din legaturile de va-salitate catre Statul lor12'. Cu cat mai mult trebuira Poloniisimta substituirea autoritatei ungro-germane asupra Moldovei,In locul acelei pe care ei singuri se credeau in drept a o aveä, va-zand cá domnul Moldovei Aron este depus i luat prins din po-runca principelui Ardealului, cand pana atunci Polonii se ames-tecasera In domniile Moldovei. Cel simtom al nemultumii eicurtei polone cu un asemenea amestec, se vede in netrimitereaunei solii la nunta lui Batori. Polonii gasiau pentru acest actde nepoliteta o indreptatire in faptul depunerei lui Aron Vodä,fara consimtimantul regelui polon 122.

Polonii amenintând pe Razvan, acesta este nevoitrea duce in tara ajutorul dat de el lui Mihai Viteaztl in lupta delaCalugäreni. Polonii, pentru a-I insala, se prefac a s impaca cu el,

apoi Il ataca indata ce se in,depärtase ostirea moldoveneasca,trimisä de Razvan din nou in Muntenia in tabara dela Stoe-nesti 123. Ilazvan, dupa o mica lupta, este alu,ngat din Moldova,

Polonii introduc in Iasi pe Ieremia Movila, care in 22 August1595, face juramantul de credint'ä regelui polon, subsemnandIn Iasi un document, in care domnul se declara de sluga.' credin-cioasa.' i supusa regelui polon 124. Conditia cu care leremia fuseseintronat de Poloni In Moldova era 141sä ca el sa ramânä supusPortei otomane, urmand ca si mai inainte a rasliunde tributul,

Polonii se obligau a-i obtinea investitura dela isultan. Amba,sada Polonilor merge la Poartà insotita de un stl al Tätarilor-cu care Polonii trebuiau sa stee b,ine, de indata ce erau in legaturipi ietinoase eu Otomanii, i in 14 Decemvrie ea pleacá indaraptca steagul de domnie al lui Ierernia Movila125. Tot pe atuncimarele cancelar al Poloniei da.' o proclamatie in Moldova in care

Raport venetian din Praga, 18 Aprilie 1595. Hum!, Doc., III; 2, p.93: Poloni restarono anco malconti che li Valachi et Moldavis'accostassero all,Imperatore, come quelli che pretendmio che per vicinita'di confini et par ragionedi dominio debbano.quei paesi appartenere pia al reame di Polonia". Aceeasiideie cuprinsil si In raportul baililor din Constantinopole. Leonardo Donato siMarco Venier c. dogele, 2 Decem. 1595. Ibidem, IV, 2, P. 209. Inc4 din 10 Iunie1595, Ibidem, XII, p. 68, se spunea cA saria la rovina del mondo de vendosi oc-cupare le armi de Cristiani in altre impresse che contra al Turco".

Analele lui Fugger, 29 Octomvrie 1595, Ibidem, III, p. 248.Ibídem, 30 Sept., ibidem, p. 242.JurgmAntul din 22 August 1595, reprodus Hurm., Doc., III, p. 485.

Quare nos Hieremia Mohila famulum ac subdilum M-tis Suae et Regni cumsuccessoribus meis esse ac fieri cum universa Valachia profiteor". CuvAntarea luiZainoiski atre Moldoveni, In care le recomandA pe Ieremia Movila, Aug. 1595,Ibidem, XII, p. 99.

125 Leonardo Donato si Marco 'Winer c. dogele, 14 Decemvrie 1595, Ibid.,IV, 2, p. 210. Cu toate acestea, Polonii cAutaserà si acopere atacul Moldovei,sous ombre d'empescher le passage des Tatares". Ibidem, XII, p. 151. Mai multe,mai jos, la domnia lui Ieremia Movilà, Vol. VI, capul

Page 169: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

174 'STORM ROBilitilLOR

spune : ca regele l'a trimis in tara Cu armata lui, Crestini la Cres-tini si vecini la vecini, pentru a va asezh iarasi in starea voastrade mai innainte, rara, calcarea legaturilor pe care le aveti cu im-paratul turcesc. De aceea v'au asezat regele nu un principe In-.chipuit din Valahia, un Razvan, ci un hoier de shngele vostru,un om cinstit si de treaba, pe domnul Teremia Movila, avanddeplina incredere ca yeti fi multrunitori vfaiestatei sale pentru

Ieremia MovilA

aceasta favoare" 126 Papa Clement care lucrase pentru a aducela Mita liga in contra Turcilor, se supära pe Poloni pentru ame-stecul lar in Moldova, in favorul pagânilor, si mustra prin o scri-soare din Noemvrie 8 pe cancelarul Zamoischi 127.

Stefan Razvan, ornul lui Sigismund, nu intelegeh lila ase lash deposedat de tron Para luptä. El ieà dela suzeranul sau

". Analele luí Fugger, Ibidem, III, p. 256.is, Publican ibidem, III, p. 489. Mai multe scrisori ale Papel In aceastit

chestie In Hurm., Doc., XII, p. 162-166.

. . .

Page 170: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELE CU TURCII 175

principele Ardealului, vre-o 2.000 de osteni i inträ cu ei In Mol-dova, unde mai multi boieri dintre dusmanii lui Ierenaia i aiPolonilor li chemaserä prin scrisori. Ieremia fuge in Polonia, deuncle IntorcAndu-se cu ajutor armat, bate si prin6 pe lläzvan,pierind In bätälie i viteazul eäpitan ungur Albert K.h.aly careajutase lui Mihai Viteazul In lupta dela CAlugäreni 128. La Inceputvroiò numai cät sä-1 insemne la nas ; mai apoi Insä afländ descrisorile primite de el dela boieri i väzänd câ el aveà opartidä In tarä, dupä ce-1 supune la cazne infricosate, 11 dämortei prin apá, iar boierilor compromisi le taie capetele pe lalanuarie 1596 1294

Tot pe atunci Sigismund Batori se säturase de viata delagär, i doreä säsi relee odihna päräsità. In loe de a urmäri maideparte izbänzile incepute, de a trece Durfärea, a eliberà pe Bul-gari si a respinge pe Turci cel putin pänä la Balcani, dacà nudin Europa, contribuind astfel la. împlinirea unei dorinti gene-rale, de atätea ori visata, nici odatà ajunsä, el îi ieä ziva bungdela Mihai, Intorandu-se cu ostile In Ardeal. Asernenea hotä-räre i se impuneä Insä dintr'o altä pricinä. Oastea lui, compusädin lefegii, consumase toate mijloacele, Intre care si avutiileluate dela jertfa lui Aron dornnul Moldovei, si el se gäsek In ne-putintä de a o tinea mai mult timp pe picior de räzboiu. El pre-,textà cä Incurcäturile Moldovei cere grabnicul sän ajutor,läsä astfel pe Mihai a unnäri singur foloasele victoriei castigateImnreunä.

Primul atac al Moldovei DacA Insä Mihai ar fi urmat, sifärä ajutor, a se Impotrivi Turcilor, pentru un räzboiu ofensiv,el nu se simteä fndestul de tare, si ash. se Ma si el condus maideparte de sirul victoriilor sale. Si. cu toate acestea, ce minunatstäteau acuma lucrurile pentru o loviturà decisivä de dat putereiOtomanilor I Bulgarii trimiseserä soli In Muntenia si Ardeal spu-nând cà sunt hotäräti sä se räscoale In contra asupritorilor lor

arätând a. 30.000 de oameni stau bine armati In päduri, gatade a porni la lupt613°. Soarta Insá nu vrol ca aceastä dreaptä

128 Stiri din Cracovia, 29 Dec., 1595. Ibidem, XII, p. 202. Expunerea prin-derii lui Rhzvan. 4 Martie 1596. Ibidem, p. 237-238. Vezi si Ieremia Movilh c.Zamoiski, 26 Dec. 1598. Hurm., Doc., I, Supl., 2, p. 371.

", Marco Venier c. dogele, 22 Martie 1596, Ibidem, III, p. 505. Comp. unraport din Praga, 16 Ianuarie 1596, Ibidem, III, 2, p. 162. In 20 Ianuarie 1596Razvan era prins. Analele lui Fugger, Ibidem, III, p. 259.

Analele lui Fugger, 19 Septemvrie 1595, Ibídem, III, p. 270: Ihre(Bulgaren) Gestanndter wartten dass Ihnen die hilf so Ihre Fr. G. durch denWallachischen Fiirsten schicken, sie mit guten haubtleuthen versehen thuenwelliche sie anfieren könnden, die weilen sie sich beraid in 30.000 starckh in Will,dern befinden". Comp. un raport venetian din Praga, 30 Mai 1595, Ibidem,2, p. 103: S'è anco intesso che fu mandato un huomo a quel príncipe dalli popolidi Bulgaria, offerendosi di combattere contro Turchi sin all'estremo lor potere".

Page 171: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

176 ISTORIA ROSIANILOR

izhanda sa incunune sfortarilor sale, ci 11 pastrrt pentru alte com-plicad in care trebuià ca puterile lui sa se paraduiasca in futre-prinderi nei4butite. Mihai Viteazul, intorandu-se dela Sud,spre Nord, intoarse fata dela norocul sau, care-I cherna catreConstantinopole. El îi gresi tinta, daca greseala 'se poate numifatalitatea cea oarb ì neinduplecata, care-i crol drumulasternit cararea.

Dupa ce Ieremia Movila îi asternir tronul prin sângele luiRazvan si al partizanilor sai, el incepe, ca vrednic su pus turcesc§i polon, a unelti impotriva lui Mihai Viteazu1131. El da anumeadápostire unui pretendent la coroana munteana, anume Radu,acelui din fiii lui Mihnea Turcitul, pe care muma lui 11 scapasede a trece la religia mahometana 132. Muma lui il dusese la Ra-guza, unde se aflà pe la inceputul lui 1596, fiind pe atunci invrasta ca de la 11-12 ani. Afland doamna cà Ieremiaa pus mana pe tronul Moldovei, ea alearga in graba la curtea lui,de unde incepe, cu ajutorul domnului Moldovei, a lucra pentrurasturnarea lui Mihai Viteazu1133.

Pe Muga' acest pericol cu care domnia lui Ieremiadevenea amenintátoare pentru Mihai Viteazul, ea mai impiedicape aliati dela luptele contra Turcilor, prin aceea c rasa libera'trecerea Tatarilor catre Muntenia si Transilvania si impiedica,impreuna cu Polonia, venirea Cazacilor, in ajutorul lui Mihai,pentru a-i spori puterile134.

Mihai, lasat in pace de Turci, nu puteà suferi un dusmanasa de inversunat si de primejdios in coastele sale, cu ata maimult cà tatul copilului pretendent, turcitul Mihnea, fusese van-duit sangiau la Nicopoli133.

Indata ce iesa din jadia, pe la inceputul lui Fevruarie, Mihaise repede asupra Tatarilor, pe care fi bate si ti imprastie 136; dupa

In Mai multe acte asupra legAturilor dintre Ieremia Movil, Poloni siTurci din 1595, Hurm., Doc., XII, p. 109 si urm. AtAta nu mai se desbAteit: obdie Pollacken die Moldaw fiir sich zu behalten oder undtermschein dieselbe denTiirggen wider zu subjugiren". Mateiu c. Maximilian, 3 Oct. 1595. Ibid., p. 115,

101 Mai sus, pag. 47.1*3 Marco Venier c. dogele, 27 Ianuarie 1596 (din eroare este InsA pusil

_data In josul ,documentului : 1595). La Ianuarie 1595 domneii IncA Aron VodA,care fu rAsturnat tocmai la Mai 1595, 5i Inlocuit Cu RAzvan, care domneste pAnAla Decemvrie 1595. Hurna., Doc., IV, 2, p. 215. Cf. alt raport al aceluiasi amba-sador din 10 Fevr. 1596 (aceeasi croare i aice), Ibidem, III, p. 504, si alte douiidin 3 si 9 Aprilie 1596, Ibidem, III, p. 506.

134 Raportul unui anonim din 14 Noemvrie 1595, Ibidem, p. 491, spunecA Polonit Cu intronarea lui Ieremia nu au vrut di aquistare la Moldavia per lacorona di Polonia. ma di mantinervi un Vaivoda tributario et dependente dalTurco, (Geremia) ha ottenuto la confirmatione dal Tartaro con eonditioni che nonmolesti la Moldavia, ma per essa possa havere il passo in Valachia et Transilva-nia". Impiedecarea trecerei Cazacilor : Potocki c. Zamolski, 19 Aprilie 1596, Hurra.Doc., I. Supl., 2, p. 384.

m Marco Venier c. dogele, 27 Ianuarie 1596, Ibidem, III, p. 502.134 Raportul lui Mareo Venier c. dogele, 10 Fevr. 1596, Ibidem, III, p. 504.

Page 172: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELE CIT TUROII 177

aceea pleacà contra lui Ieremia Movi15, spre a linisti astfel taralui din spre Nord, si a rAzbunä tot °data' moartea aliatului sAusi tovaräs de luptrt, Stefan Rravan ; nu mai putin spre a alungàde acolo pe pretendentul fiul lui Mihnea, care erà, in 1114'h-tilePolonilor si ale TAtarilor, o vesnicà amenintare pentru tronulsAu. El dridit pustierei intreaga MoldovA, bàth inteo lupt5 peIeremia alungti impreun5 cu proteguitul s5u, fiul lui Mitt-nea 1". Mihal veni atunci dupà cAt se vede 'Arta in Iasi, de oareceIeremia Movilà pArsási capitala lui i fug' in Polonia. Lucru carecaracterizeaz5 de minune felul politicei acelui timp, mult mai pefatà in perfidie, decAt in vremile noastre, este c5. Mihai nu sesfieste a cere ajutorul Polonilor chiar in luna când atac5 pe Mo-vi15., omul Polonilor chip pentru acopen i miscarea "8.

Mihai nu se putuse mäntineà mult timp In Moldova dinpricin5 c5. Tátarii atacarà Muntenia. In 5 Septemvrie 1596, ve-dem cà Mihai cere din TArgovistea ajutorul lui Batori contraTritarilor, trimitandu-i una dup5 alta vre-o cinci scrisori, atAtde grabnicrt Ii erà nevoia. Ieremia Movil5 se intoarse, bine inteles,indatrt dup5 iesirea lui Mihai din Moldova, si ajut5. TAtarilor laprrtdarea Munteniei "8.

Dup5' ce Mihai isbuteste a respinge pe 'Mari, el se opresteIn Targovistea, de unde se apucg de indreptat starea des-perat5 in care tara fusese aruncat5 prin nàvälirea tätärasc5rechiam5 innapoi pe nenorocitii locuitori ce erau impr5stiati

ascunsi prin v5g5unile muntilor ; pune sg rezideascA caseiecele d5râmate i sà reintocmeasc6 locurile cele pustiite ; imp5r-teste gratuit seminte pentru cultivarea pAmântului, pentruc5toate grânarele fiind prklate, bucatele i vinurile luate i risi-pite in cea mai mare parte a Värei, iar5 grânele si toate celetrebuincioase vietei, aduse fiind dela munte si din vecina Tran-silvanie, se vindeau foarte scump ; &it'd Moldova, stoars5 si eaprin rAsboaie, de abià se puteà indestulà pe sine ; apoi comer-ciul cu Turcia ()Heat era de samavolnic i p5gubitor, din cauzanesigurantei, se intrerupsese cu totul. Pe lâng5 aceste, Mihai maiaduce colonii din Bulgaria pentru a inlocui populatia disp5rutà,

trimete pe lefegii s5i peste Dunke sä prade, pentru a'i im-pedicA dela prrnlarea Masi a Ord sale, inlAturând tot odat5si molesirea armatei 14.

157 Venier catre dogele, 22 Martie 1596, Ibidem, p. 505. Inca dinDecemvrie 1595 Mihat avea de gaud sa faca aceasta expeditie despre care se siraspandise o veste antictpata. Raportul aceluias din 31 Decemvrie 1595, Ibidem,p. 498. Radu Mihnea fusese hotarft de Turci ca domn, cu toate ca ImbratisaseMahometanismuI. Huron., Doc., I, Supl., 2, p. 378.

ne 16 Martie 1596, Hurm., Doc., I, Supt., 2, P. 380.1" Scrisorile lui Mihai Viteazui catre Sig. Batori din 5, 6 Septemvrie 1596,

Ibiclem., III, p. 275-277.140 Walter in Papiu, I, p. 37.

A. D. Xenopol. Istorla Romanitor. Vol. V. 12

Page 173: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

18TORIA ROMAIIILOR

In.acest timp Turcii desperand de a puteà dobori pe 1VIihaiprin putere, recurg iarasi la mijlocul lor lavorit, desbinarea princoruptie. Dupá ce fac imparatului propuneri favorabile de pace,cu conditie de a parasi pe Mihai, dar sunt respinsi, se intorccatre Batori cäruia Ii fagaduesc sí incheie de indata pacea ca.el 141. daca se va 'epacta de domnul roman._ Isbutind irisa tota-LA de putin in Transilvania ca i in Germania, Turcii urzesccontra lui Mihai o nota rascoala in tara, bazata pe aceleasielemente care si la inceput incercasera rastoarne. Anumeintetesc pe mai mul ti boieri, in fruntea carora era. unul Dumitru_cel mai batran din sfetnicii domnului i Chesar logofatul cu un.fiu al sau. Conjuratia trebuià s'a' fie sustinuta si de un corp deTätari din Dobrogea. Motivul ce impingea pe boieri la rascoalkera tot acel vechiu, reimprospatat, cà prin alianta cu Cato-licii se vindeà tara papistasilor. Conspiratia fiind descoperita,Mihai taie pe capii ei, i dupa aceea, rapezindu-se contra Tà-tarilor Ii bate si pe acestia irnpra'stie dela hotarele tarei 142.

Turcii sunt nevoiti s'a recunoasca starea de fapt a nea-tarnarei Munteniei, i pentru a nu periclità mai mult timpinteresele razhoiului unguresc, Il redeschid catre sfarsitul anu-lui 1596 cu puteri noue. In 21 Septemvrie ei iau cetatea Erlau,

mai reu decat atata, armata imperiala este cumplit batutaIn campia dela Kerestes in zilele de 23-25 Octomvrie 1596..

Precum pierderile Turcilor in Valahia zdruncinasera inUngaria propasirea ostirilor muzulmane, astfel izbanda din.aceasta tara incuraja pe Turci a reinnoi atacul Munteniei. Acestedona State erau acuma legate prin o soarta comuna ; izbandaunuia era si a celuilalt i pierderea ce loveà pe unul aveà efectasupra amanduror. Auzind Turcii dela marginea Muntenieidespre stralucita isbanda dela Kerestes, se pun pe pradat inhotarele ei. Mihai pentru a pune o stavila acestor jafuri treceDunarea i asediaza Nicopoli143. Primind ins'ä aicea vestea in-toarcerei vizirului, Cicala-pasa, invingator din Ungaria, radicaasediul si trece innapoi fluviul.

Pe cand Mihai batea. Nicopoli, sandjacul de aicea, sprea dobandi mantuirea cetatei, fagadui lui-Mihai ca'l va impacacu sultanul, i Mihai care era nevoit s'A paräseasca asediul, se

411 In un raport al lui Marco Venier c. dogele din 9 Martie 1596, Hurm.,Doc., IV, 2, P. 218, cetim che se il Transilvano si astennira dalle cose di Vala-chia et di Bogdania, di prima gli sarit conceduta la pace". Comp. Socoli c. Sig.Batori, Aug. 1596. Ibidem, XII, p. 274.

142 Analele lui Fugger, 30 Oct. 1596. Hurm., .Doc., I H, p. 271. WalterIn Papiu, I, p. 37-38.

143 Stiri din 8 Sept. 1594 Ibidem, XII, p. 276: Voivoda di Vala-chia con 26 m. combatentti era passato il Danubio in Bulgaria contra Turchi4e.Cf. p. 279.

Page 174: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

LUPTELE CU TUROII 179

prefäcù a cedà rugAmintilor comandantului. Acesta se tinùde cuvant i mijloci la sultan pacea pentru Mihai Viteazul.

Padisahul de si trebuià s fie( inmandritrin strälucitavictoria din Ungaria, nu se aratä deloc--gred6 la propunerilesandjacului, ci imbrätisandu-le cu cäldurä, Ii multämeste pentruinteresul ce'l purtà trebilor impärätiei, i, setos de a vedea catmai curand energicul brat al lui Mihai Viteazul, pus In slujbalui contra Gerrnanilor, trimite lui Mihai Vodä o solie cäreiaMO a cesta nu'i da de o cam dat6 nici un rgspuns hotärator.

Boierii care incepuserä a se satura de vijelioasa domniea lui Mihai Viteazul, intrebuinteazA bunele relatii in care Mihaiinträ tot mai m,ult cu Turcii, spre a retuned iarki uneltirilecontra domnului lor. Ei schimbA insä acum tactica, i In locde a luà partea Turcilor contra puterei catolice, ce le-ar ame-nintà religia, ei se fac organul apärärei intereselor germanecontra elementului pägan, dovadà cat de adevärate erau Inambele cazuri temerile i 'Arlie lor.

Ei Invinuesc anume pe Mihai la Batori cg ar fi plecat aIncheii pace cu Turcii contra Crestinilor. Gaud ne gandim cummai tarziu Mihai fu jertfit tocmai de acesti Crestini, a c`árorapärare el o luase, mai c'ä am doll, sä'i fi venit In minte aceastahotärare ; sä fi adaus puterea bratului säu &Are acea a TurcilorInvinatori, sä fi izbit In Nemti izbanzi peste izbanzi, i sA'sifi implinit, sub suzeranitatea turceascA, visul cäruià vroi maitarziu a'i da fiintä sub suzeranitatea germanä.

VAzandu-se domnul invinovätit cA ar avea sà trädezeinteresele Crestinätàtei, el trimite indatà un sol la SigismundBatori, arAtandu'i cä va veni in curand In persoan'ä, cu foartemicä intoväräsire in Ardeal, pentru a'i explica purtarea sa,ceca ce si face, ajungand la Alba Iulia In 30 Decemvrie 1596.Batori Ii trimete innainte pe secretarul säu, Pancratiu Sennyei,cu 40 de träsuri de paradà o multime de nobili, panä la unsfert de mil6 din oras, cat puteà cu dragostea. Ast-fel cu cea mai mare pompà fu primit Mihai Vod6 In capitalaprincipilor Transilvaniei. A doua zi, cea din urmä a lunei luiDecemvrie, Batori trimise o sana de cäläreti /ui Mihai Vodaca sä'l Insotaseä la curtea sa. In ziva cea dintai a anului nou(1597) Mihai Vodä se duce cu mare solemnitate la biserick" ;pe urmä merge la principele Transilvaniei. scrisoare dinWeissenburg (Alba Iulia) spune cA i se Meuse toate curteni-:rile (cortanea) i a a fost tratat cu märetie. Venise si un ciausturc, de oarece trata si cu Turcii. Se dädura lui Mihai 6 paharede argint aurite 144. Astfel era acum tratat acel locotiitor" dinMuntenia al princepelui Batori, acel vasal al sail" care nuaveà voie nici mäcar sa"si anine propria pecete de hrisoavele

Iorga, Acte i Frog.. I, p. 153-154.

Page 175: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

180 ISTORIA ROMANILOIL

sale ! Mihai Viteazul, dupà ce arkase ce putuse §i dupà ce eres-cuse mult peste capul pretinsului sàu stApan, devenià acumagroaznic i ameninfátor, prin alianta putincioas5 ce i-o ofereauTurcii. Ajunsese domnul roman a fi vânat de douà puteri mari.Turcii i Imperiul German ce se ascundeA in dosul lui Batori.CIA de bine i§i räsbunase el pentru umilirile de alt5. dat5.

Dupä ce Mihai impacä mintea prepuelnic5 a lui Batori,asigurl c5 pacea propusä de Turci ii este trebuincioas5,

spre a cApAtà un rAgaz in r5stimpul aruia s5 se poat5 preg5tipentru noi isbänzi 145, el se intoarce in Muntenia.

Tocmai pe atunci papa Clement al VIII-lea trimitelui Mihai o scrisoare prin care'l imbrirbriteaz5 la luptà contrap5gänilor, läudändu-i mult vitejia i jertfele. Papa insä. nu'lMudase fär5 scop. Prin o a doua scrisoare II indeamná" sä treacäla biserica roman5 146,

Sigismund consimte la aceastd cerere. In inplegcrea stabilitg, in zivade 4 Ianuarie 1597, futre Sigismund Baton i domnul muntean In Alba Iulia,Hurra., Doc., III, p. 508, se spune : Interrogo, spune Batori, s'era espedientedi presente dissimulare col Turco sin a tanto che fossero raddunate le forze dellaChristinita a tempo nuovo? Fu concluso che era espediente et particolarmenteal Vaivoda che ha il paese aperto vicino all'inimico et con poca gente da guerra ;ma che ne'confini si doveva attendere alle scorrerie conforme a che s'e fatto peril passato".

Scrisorile Papei din 16 Aug. si 12 Oct. 1597 in Hui-m., Doc. , VIII, p. 199.

Page 176: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

II

iNTRUNIREA TARILOR ROMANE

I. SCIIIMBWILE DIN ARDEAL

liitiuia sehimbare de euget a lui Batori.Dela inceputulanului 1597 pAna la 1599 vuetul armelor ap:oape amutestedeasupra Munteniei, ceea ce da lui Mihai rägazu/ trebuitorspre incireptà toata cugetarea lui asupra daraverilor po-litice de la nordul t5rii lui ce se incurcara meren in acest räs-limp, si care trebuira apoi taiete tot cu ascutisul s5biei. Acestedaraveri erau toate determinate de o singur5 idee, stranieneasteptatä, ce strabatuse prin creierii nu prea sanatosi ai dom-nului Ardealului, anume aceea de a se lepädà de lume si demrfrile ei, de a se desparti atat de femeea lui cat si de co-roana ce o purta, si a se retrage ca un-pusnic in o viata mai&ann. Nemtii, totdeauna la panda" spre hotareleparatiei prin catea pasnica a negotierilor, aflara in curand degandul lui Batori, si puse indata totul In lucrare spre a'lIn el.

Vizita lui Batori la curtea imperiala din Praga, indepli-nit5 in luna lui Fevruarie 1597, nu avuse atata de scop lute-legerea in privirea Turcilor, cat punerea la cale a trecerei preisale care imparatu11. Tratatul definitiv cuprindea ca Sigis-mund Batori sa. dee Transilvania imparatului Rudolf, iar el

treaca in schimb ducatele de Oppeln i Ratibor din Silesiasi o pensie anuala' de 50.000 de scuzi ; apoi sa primeasca des-pärtenia de sotia lui care s5 pästreze ins5 titlul de principesaa Transilvaniei, si sä mijloceasca la papa dobándirea pentruel a rangulni de cardinal. Ba.tori ins5, indatä dupa intoarcerealui in Transilvania; incepe a se cal de conventia incheiatä,f5giiduElte domnia, pe care el tot erà hota"rit s'á o pár5seascg,

' Raport din Praga, 24 Fevruarie 1597, Hurm., Doc., III, 2, p. 231.

Page 177: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

182 IBTORIA RONAN ILO)/

de odata la mai multi nobili din Transilvania : lui Gaspar Cor-ni§, Stefan Boczkai i lui Stefan Jojica, acest din urma nobilmaghiar de vita romana. Imparatulaf14ind de aceste uneltiriale principelui, trimite la el o deputatie cbmpusa din MartinPete, episcopul Oradiei Mari §iAdam Gall Popel, care sal In-datoreasca a se tinea de tratatul 1ncheiat 2.

Aceastil schimbare de sfilpanire a Transilvaniei nu puteade loe sà convina lui Mihai. El ar fi primit bucuros ajutorulNemtilor contra Turcilor, Insa de departe, preferand sa aibalânga el un suzeran de puterea caruia nu avd. O. se teama ;care de §i 11 legase prin un strapic tratat, nu Indraznise nici()data a cere aplicarea lui. Cu alte cuvinte Mihai vroià O. sefoloseasca de lupta Cre§tinilor In contra Turcilor, spre a se eman-cipà eu totul de once stapanire, §i a dobandi libertatea i nea-tarnarea, dupa care nazuesc totdeauna sufletele mari. Sub-stituindu-se imparatul In locul lui Sigismund In domnia Ar-

pozitia lui Mihai se schimba cu totul. El primea devecin pe un domn puternic, un al doilea sultan, care ar fi In-locuit pe capul lui Mihai autorita tea pe care ar fiscuturat'o din par-tea Turcilor. El nu mantuià tara *i pe sine de reul robiei, cischirnba numai ,robia turceasca pe acea -germana. Stiea lug bineMihai cá nici aceasta nu avea sà fie mai wail cleat acea su-portata pana atunci ha chiar o Intrevedea el mai grea *i mainesuferita, din pricina prigonirilor religioase care trebuiau sainsoteasca numai decal domnia Catolicilor, i sa Inlocuiasca ast-fel neamestecul Turcilor In materie religioasa, de care Romaniise bucurasera pana atunci.

In asemenea conditii tntelegem u§or cum de Mihai Vi-teazul trebuia sä caute a Impiedica pe cat Ii era prin putinta,de §i fara a se compromite fata cu Imparatul, realizarea schim-bului planuit. De aceea afland despre gandul lui Batori, Incadela vizita fäcuta acestuia la, sfar§itul anului 1596, ceruse In-voirea de la acest principe ca sä fie intovara*it la Praga de banulMihalcea pentru a avea astfel din timp §tirile cele mai pozitiveasupra acestei Insemnate Imprejurari 8.

Mihai, pentru a zadarnici schimbul acum tocmit, 1ncura-jeaza §i el pe unul din cei trei nobili, carora rasgandindu-se,Batori le fagaduise Ardealul, anume pe Jojica. Acesta vazan-du-se impins de Baton i sprijinit de Mihai, Indrazne*tepune chiar pe fata candidatura lui i starue§te a'§i face parti-zani In dieta -Wei. Sigismund 1nsa, Induplecat prin Iezuiticomisarii imperiali a se Ili-lea de tocmala facuta, nu numai

Stephani Szamosközi, Rerum transaloanicarum pentas quinta In Mon.Hung. historia, scriptores, XXVIII, p. 6.

Un raport din 20 Martie 1597 aratd plecarea solului muntean N. Iorga,Acte f i Frog., I, p. 157.

Page 178: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRUNIREA tkalLon BoMANE 183

retrage sprijinul incuviintat de el lui Jojica, dar Inca si väzandca acesta, acuma pornit, fi nesocotià voiwta, fl pune la in-chisoare.

Mihai, ne mai avand atunci nici o speranta de a puteaImpiedica pe fmparatul ca sä ajunga stapanul Transilvaniei 4,gandindu-se la urmarile unui atare eveniment, se hotareste s'Aramada' mai bine in vasalitatea turceasca, pe care o sheà el calata cu un om energic, era sa pearda mult din pradalnica einatura. Domnul Munteniei fncepe deci a lucra pentru o luya-care cu sultanul, cel atat de greu lovit pana acuma de dánsul.El Intrebuinteaza ca staruitori pe ambasadorul Angliei si pedoi patriarhi, acel de Alexandria si Meletie Pigas loctiitorulcelui de Constantinopole care intrase In legatura cu domnulMunteniei Inca din Mai 1597. 0 corespondenta se fncinge atunciIntre locotenentul patriarhiei si domnul roman, ce era privi-ghiata cu mare luare aminte de sultanul care punea A' i se-tra-duca toate cartile primite si trimise, spre a puteà el si Cu divanulluà cunostinta de ele 5, dovadà ce mare Insemnatate dobandiseMihai In ochii Turcilor.

Pentru a nu destainui Irisa teama pe care u aveau de dom-nul roman si mai ales vázand ca" el umbla acuma dupa fm-.pacare, Turcii se faceau si ei greoi la propunerile luí, si fm-proasca pe ambasadorul englez ce le transmitea, cu cuvinterastite ca el ar trebui sa se amestece numai In trebile supu-silor lui ; ea' Valahul tinea acuma scaunul de trei ani silva puteà mentineà Inca alti trei ; dar ea fijad el tributar Porteisi atarnator de ea, tot va trebui la sí arsit sa"si iee pedeapsagreselilor sale" 3. Cu toata aceasta_mándra tinuta a Turcilor,-sultanul nu lipseste a trimite un capegiu la,Mihai, spre a allàconditiile Inchinarii, care capegiu avei--ordin a cerca si pe prin-cipele Transilvaniei In aceiasi privire, necunoscand dupa cumse vede Poarta, schimbarea de lucruri petrecuta In Ardea17.In acelasi timp 1V1ihai trimetea un sol al salí. la Poarta, care lusàavea ordin a nu se pleca prea adânc sub talpa Turcilor, ci a levorbi Inteun chip hotarâtor despre conditiile sub care domnul

4 In 11 Dec. 1597 gásim o staruinía pentru grabirea cesiunei, Hurm., Doc.,XII, pag. 327.

4 Vezi asupra interpunerei luí Meletie Plgas mai multe amaruntimi, dupiicorespondenía continuta In manuscriptul din Chalki, In Melchisedek, Relatiuniistorice despre tdrile romelne din epbca de la si dr§itul veacului al XVI-lea ;1 ince-putul celui al XV II-lea, l3ucuresti, 1882, p. 33. Comp. Meletie Pigas c. Mihai Voda,23 Mal ;i 21 Aug. 1597, Hurm., Doc., (in traducere din greceste), XIV, p. 106.Adauge Ibidem, IV, 2, p. 223, In care se spune ca patr. din Constantinopole facommunicare al Bailo che sí era scritto lettera a Michali Vaivoda facendolosapere che il signar lo ha tornato in grazia".

4 Girolamo Capello c. dogele, 17 Noemvrie 1597, Hurm., Doc., III, p. 516.7 Corespondenía dintre alihai si patriarh, de /a 31 Decemvrie 1597-11

Martie 1598, Ibidem, p. 518-521.

Page 179: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

184 MONA ROMINILOR

su era dispus a primi din nou suzeranitatea turceasca, anumesa se multameasca numai cu tributul, lasând la o parte toatecelelalte pretentii, de rezidire a cetatilor darâmate desau restituire a artileriei luata de la Turci. Vizirul, ofensat printonul cel aspru al solului muntean, vroià sal pedepseasa, andcapigiul säu intors din Valachia, lì spuse cá Mihai ar avea adu-nate puteri insemnate, ceeace Men pe vizir sa'si stapaneascamania". Mihai in acelasi timp, pentru a apasà. asupra Turcilorsi a le infrange indaratnicia, räspandise felurite vesti de planuride atac in contra lor, mai ales de navrtlire in Bulgaria 8. Mihaivazand cá nici asà nu poate infrange opunerea Portei, se hotii-raste sa puna in lucrare un inceput de supunere critre ea, ara-tându'i prin fapte ca doreste a intrà insasi sub scutul turcesc.El trimite in Mai 1598 un alt sol la Poarta cu 6.000 de galbenidin tribut, scuzandu-se ca n'au putut aduna mai mutt dinpricina säraciei i mizeriei Çárei, ruinatà i pustiitä prin ras-boaie, din care pricing' cea mai mare parte a poporatiei ar fifugit spre alte stripaniri" 9. Solii incredintasera pe Turcistapanul lor Mihai ar fi cu mima curata ; a se stricase cuTransilvanul i cä acesta chiar se hotarase a'si trece tara im-paratului, despartindu-se de sotia sa". Toate aceste insa nuputurri indeparta prepusurile Turcilor care voiau sa aibri semnemai mari si mai sigure ale supunerei sale" 1° Ce puteau sa fieaceste semne altceva, cleat bacsisurile i darurile farri de careTurcii nu'si putean nici macar inchipui domnia asupra tarilorromâne ? Tocmai insa de aceste vroià sa'i desvete Mihai.Cat de mult tineau Turcii la ele, se cunoaste de pe aceea, crivazand saräcia sumei cu care solul lui Mihai se prezentasenaintea lor, se necajisera pe el asà de cumplit inat vroiau sä'itaie capul 11 Puntul de neintelegere fiind deci atat de gray, erafiresc lucru ca tratarile indrumate cu Turcii ds'a nu iasä la niciun capat.

De i Mihai ar fi preferat a ramana sub suzeranita teaturceasc'ä cleat a trece sub cea germana, el intelegeà, ca unadevarat cap politic, sä pastreze fa-0 cu Turcii pozitia casti-gata, i sä nu arunce deodata in apä tot rodul stradanuirilorsale de pang atunci. Vazand cà asemenea lucru nu este cu pu-tinta de ajuns, iar ea pe de alta parte Transilvania trecuse catreimpäratul, el se hotaraste a primi ceeace fatala soarta il arunca

I Scrisori din Sept.Noemv. 1597. Iorga, Acte i Frag., I, p. 161-162..Doc., Hurm., 16 Mai 1598, III, p. 523. Inca din Ian. 1598 se Incepuser6

tratAri pentru tribut. Niste stiri din C-pole, 15 Ian. 1598, Ibidem, XII, p. 329,spun : il Valaco havendo mandato una lettera al patriarcha di C-pole, le havevascritto come vuol far pace et manda il suo tributo al gran signore".

10 Ibidem: III, p. 523 (16 Mai 1598): se non ne fa appariresegni maggioriel più aril".

Din 11 Iulie 1598, I bidem, p-. 523.

Page 180: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRUNIREA TÀR1LOR ROMINE 185

duph grumaji ; Suzeranitatea germanh. Pare ch Mihai Viteazulpresimtea cat trebuià ea sä'i fie de fatal, de se al-Ara atatacontra indeplinirei acestui eveniment.

In 17 Main 1598, Batori phrhseste Transilvania si se ducela Zaurin, trechnd pe acolo la Viena si apoi in Silezia, la novelesale principate. Trecerea lui Batori prin Austria produse unentuziasm preghtit de curte care tineà a acopen i uneltirilecu care Il despoiaserà de tron. Austriacii urcau panä in slavacerului aceasth lephdare mhrinimoasä a lui Sigismund de untron inthrit prin atatea isbAnzi strAlucite. Triumful lui Batoriasupra lui însui, ziceau ei, erà mai pre sus de biruintele ce panhatunci Ii impodobiserh viata; Toate artele se intrecurà spre a con-sfinti memoria acestui eveniment. Vestitul Sadeler, pictor im-prirAtesc, din porunca lui Rudolf, fAch portretul principeluiimpodobi cu figuri alegorice privitoare la abdicarea lui12.

Efectu/ acestei abdicgri, asupra Europei, fu din cele maineplAcute. Toath lumea dezaprobä perfidele uneltiri cu careAustria despoiase de coroanä pe un domn slab de minte,nimeni n'ar mai fi shrit acum In ajutorul unei puteri a-tat delacome care punea In liicrare mai multe mijloace piezise decatvartutea i bärbhtia, spre a'si läì hotarele.

De aceea erau numai visuri i mangaieri zadarnice cu-vintele ce Batori trimise lui Mihai la plecarea lui : ch el On-deste a lucrà mai mult pentru cauza crestinh, ducându-se inpersoang pe la principii Europei, spre a'i sculà in contra dus-manului comun i a'l zdrobi sau a'l sill cel putin ca sà incheecu Crestinii o pace folositoare lor, in care nici Muntenia nu era&a' fie uitatA.

Supunerea lui Milìai ernre Rudolf al II-lea. Toate acesteaerau vorbe frumoase. Mihai inssä nu se puteà inàlà. Transil-vania trecuse In maile impeiratului en Turcii el nu se puteòinfelege. Era deci nevoit sà primeasc6 pe capul shu suzerani-tatea germanh.

Mihai c'hutase inch dinaintea plech'rei lui Batori a se punebine cu noul sthpan al Transilvaniei, rhspunzAnd la solia tri-mis6 de imphratul, in persoana lui Marini Raguseus, prin oscrisoare din 16 Martie 159 in care roagh.' pe monarhul german

iee tara in protectie chci dacà ar fi inchlcath tara lui, s'ar

Balcescu, I. c., p. 270. Exista o relatie contimporana asuprn audientel-solemne data solilor Imparatesti In mainile carora Sigismund depuSa guvernulTransilvaniei. Batori este numit In ea : principele Ardealului, Munteniei odovei. Ea poarta titlul : ,Siebenbargische Zeitung, wahrhalles Bericht 'vetchesmassen der durchleuchtig hochgeboren FOrst und Her Sigismundus, FeIrst in Sieben-btirgen, Wallachey und Moldau, Graf der Zeckler, die Kaiserlichen abgesandie em-plan gen und angehöhrt, sein ganzes Land iThergeben. Gedruckt zu N0rnberg im 1598lanuar (Bibl. Acad. col. Sturza, No. 2898).

Page 181: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

186 IBTORIA ROMANILOR

puteh ca i altà tará sh fie turburath". Imphratul trimite peomul säu de incredere, doctorul Pezzen la Brasov ca sh se in-tAlneasch cu Mihai in persoanh. In 18 Aprilie Pezzen rapor-teazh imphratului niste pricini de intArziere a sosirei luiMjhai, mai ales shrlatorile Pastilor care ar sili pe Voevod shstee toath ziva in biserich", a$h ch poate va fi nevoit sh se duchel Pezzen in Muntenia, ceea ce ar intArzia mult rezultatul.Pezzen trimite din Brasov un cethtean de seamh ca sh intrebepe Voevod dach vine sau nu. Mihai lush care chzuse de pe calla vAn'Atoare si se rhnise, nu puteh veni. El incercase sh o fach ;dar din Bucuresti pAnh in TArgovistea suferise asa de mari du-.reri ch nu putuse merge mai departe. Mihai roagh pe Pezzensh Vila la dAnsul ; dar intovhrhsirea lui Pezzen Il sfhtueste canu cumvà sh treach granita, ch Mihai nu este ash de bolnavincAt sä nu poath veni 0. Din toate acestea reiesh ce sthruintimari erau puse de imphratul pe lArigh domnul romAn desprecare se ten-Leh sh nu rAmAnh in scopul lui cel dinthi de a se im-päca cu Turcii, de oare ce ajutor de la Transilvania, lipsith deprincipe, nu mai puteh 14 sperà, i inteadevAr dach chiar lucrulnu erà ash, purtarea lui Mihai cu amAnarea intAlnirei cu Pezzenputeh da loc la asemenea bAnueli, ch Mihai voià s'A se inteleaghCu Turcii, s'A cucereasch Ardealul pentru sine si sh devinà astfelun primejdios vecin al Imphräliei Germane15. Dar Mihai in-telegea numai sh trAghneze trathrile sale cu imphratul din cauzaacelor ce in acelas timp le urm'Arih. cu Turcii. El nu voià de locsh le ruph, si de aceea Il gäsim Inch in 12 Aprilie 1598, scriindunui oni al casei imphrhtesti, _loan Chiwa din Alba Iulia, pecare duphi cum se vede 11 cunosteh de mai inainte, rugAndu'lsä salute din partea lui pe comisarii imperiali, i sh'i intrebedach sä vinh la ei. Pentru a se face dorit, el adaugh lush cà arfi aflat cà sultanul are de gAnd sà plece in persoanh la räzboiu,

pentru a slAbi pe cat se poate pericolul ameninthtor, el Mihaiva chutà sh samene vrajbh intre hanul Thtarilor i imphratulturcesc" le. Pe cAnd lush Mihai Viteazul veneh innaintea im-päratului spre a se pune bine cu el, acesta care se vede a fi fostfoarte interesat de a dobAndi prietenia voevozilor romAni,scrie i lui Ieremia Movilh spre atrage la interesele sale. Crea-tura polonh care trebuià sà urmeze politica anti-germanh aproteguitorilor sài i sà tinà cu Poarta ", rhspunde impära-

" Hurm., Doc., XII, p. 338, 342-345.Ibidem, 23 Apr. 1598, p. 344: ja auch gar den Tiirggen das jalwlich

Tribut zugesagt das habe er darumben thuen miissen, weil er allein nicht mtichtigist sein Land zu defendiren, und von den Siebenbürger nimehr Hiilf gehabt".

16 Ibidem, p. 345, 27 Aprille 1598. Alta care repetli bAnuelile 3 Mai 1598,p. 348: Gott geb dass es vom Herzen so guet ging als vom Mundt aus".

" Mihai Vodli care loan Chywa, 12 Aprilie 1598, Hurm., Doc., III, p. 283.11 Doug. scrisori ale luí Uremia Movill atre traprtratul, din 23 Mai 1698,

Ibidem, p. 285.

Page 182: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRUNIREA Tantion ROMAINE 187

tului numai niste zadarnice complimente. Cätre Mihai se vedeca impdratul nu avuse trebuintä a se indreptà, de oare cefusese cercetat mai hmainte de soliile lui. IViihai Vodä aveainsà in gând ina dinnaintea cesiunei .Transilvaniei fäcutä deBatori atre curtea imperialä, de a reinnoi silintele puse de elsi altä datä in lucrare, spre a alunga din Moldova pe IeremiaMovilä. Se vede a comisarii impärä.lesti aflaserä de scopul dom-nului, and ei sosirà la Alba Julia, de oare ce se gräbesc a'i scrie,a nu ar fi acuma timpul de a cerch cevh contra. Moldovei, te-mându-se impAratul de o complicatie cu Polonii, and aveàräzboiul turcesc pe bratele sale. Mihai le räspunde din Ploesti,a el nu va intreprinde asemenea lucru din propria lui hot5.-tire, si va astepth pe aceea a Maiestätei sale ; cu toate acesteael crede cä bine ar fi a se alege neghina din grAul curat". Semai roagA apoi sh"i trimeatä bani, fiind cä martur i-ar fiDumnezeu, ch' nu poate pläti mai mult timp ostasii sài euvorbe" 18, ceea ce ne dä a intelege cä Mihai se alatuise incàde mai inainte cu impäratul, i primise de la acesta fägkluintade a fi ajutat cu bani.

Douä zile dupä trimiterea acestei scrisori, sosesc soliiimpäratului, Stefan Suhai episcopul Vaciului ssi Neculai Ist-vanfi, autorul istoriei Ungariei, la Mihai Viteazul, i primescdeclaratia lui de supunere in cuprinderea urmätoare :

Noi Mihail voevodul pärtilor transalpine ale regatuluiunguresc i sfetnic al sfintei cezäresti maiestäti, Eftimie ar-hiepiscopul Thrgovistei, Dimitrie vornicul, Andronic vistierul,Negru spätarul, Mirisläu logofnul, banul Calota, sfetniciiboierii nostri reprezentând toatä provincia Munteniei, därn instiinta tuturor celor cärora se cuvine urmätoarele : cri aceastätarà fiind mai mult de o sun' de ani sub jugul turcesc, am ho-tärät in vremea din urmä a o aduce iaräsi la starea ei cea dinthi,la unirea cu coroana ungureascä, a recunoaste de domn si derege al nostru legiuit pe Maiestatea sa regeasa, dupä cum secuvineh din vremuri vechi regilor Ungariei, si de a pune aceastätarä in clientela ei venia, implorând ajutorul i proteguireaMaiestätei sale cezäresti. Maiestatea sa a trimis pe prea strä-lucitii domni Stefan Suhai Episcopul Vaciului i Neculai Istvanfipalatinul regatului, comisarii Srij cu deplinä putere in Tran-silvania si Muntenia, spre a trath cu noi despre mocha i mij-loacele prin care noi am intrà in clientela Maiestätei sale, caresoli au venit la noi si au pus la cale aceastä afacere, intäritäprin jurämânt atht de noi câtsi de boierii nostri, innaintea res-

Mihai catre comisarli imperiali, 7 Iunie 1598. (Extractul pus In frunteadocumentului arata din eroare c scrisoarea ar fi adresata lui Andrei Bator', carela acea data nu era Inca principele Ardealului): ,,Nihilominus meum comsillumesset quod bonum esset zizania ex puro tritico evellere". Ibidem, p. 287.

Page 183: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

188 18TORIA ROMANILOft

pectabilului Eftimie Mitropolitul in biserica sfantului Neculaidin Targovistea, i anume in urmgtoarea cuprindere :

Maiestatea sa se leaga' ca pe cat timp va tinea r5zboiulturcesc, sa ne dee spre apgrarea tärei plata a 5000 de oamenipe care noi o am cerut. Domnii comisad ne-au f5gAduit ca vorstàrui ca impgratul sau sä trimità banii spre intretinerea lor,sau puh5 el insusi pe picior de rgzboiu, atat &glad catpedestri, i anume pe varg in intregime, pe iarn5 numai pejumAtate. Alai% de aceasta, avand Mihai nevoie absoluta deun ajutor mai mare, imp5ratul se indatoreste a i'l presta cuostile Ardealului si din alte pArti : asemenea i Mihai se leaga a sese sin sg respingg meren pe Turci din partea locului, si de amerge in ajutorul Transilvaniei si a pgrtilor vecine Ungarieicand nevoia o va cere.

Mihai i fiul sau Patrascit i toti urmasii lor in liniedreapta' bArba'teascA sà stäpaniasc5 Tara Româneaseä cu toateveniturile, drepturile i hotarele ei, ca vasali ai imperiului, MI%a präti vre un alt tribut, decat sa' dea in tot anul la imparAtieun dar de cinste dupä voià i aiegerea lor. Mosiile cump5ratede Mihai si de fiul ski cu banii tor sa' fie ale alor i sa' aib4 voiea face cu ele ori ce le va präcea.

Intamplanduse ca Mihai si Patrascu sIl moara' fa'r5mostenitori, Maiestatea sa impgratul sä aib5 a 'hind pe domnulce se va alege prin invoirea obsteasc5 a boierilor, statuturilor,

rândurilor tärei. Maiestatea sa va da domnului, ori care vafi, in Ungaria sau Transilvania, o cetate cu venituri indestulespre intretinerea lui.

F5critorii de rele i dezertorii care din Tara Roma-neasc5 ar trece in Transilvania si Ungaria sa se poatä prindeaduce innapoi.

Negustorii din Tara Româneasca vor aveà liber co-mertul cu Transilvania, Meg Insä a vsättima privilegiile ceta-tilor slobode din aceastä parte. In Tara Româneasca negotulva fi liber, prätind vama hotarata.

Religia si biserica romanA s'a' fie libere, ocrotite si nea-tinse de nimeni.

Solii ce domnul tärii va trimite la impgratul sau laarhiducele Maximilian, sa fie Indatä. primiti i tratati dupg cumtere cuviinta 19.

Câtà deosebire fare acest tratat i acel incheiat Cu Si-gismund Batori, de si acesta era fäcut cu un mare impgrat,

11 Pray, Dissedationes, p. 155. In Hurm., Dog., III, p. 287, se vede repro-. dus numai Inceputul tratatului rang la punctul 2. Vezi tot acolo p. 289, jurà-mantul lui Mihai din 9 Iunie 1598. Al boierilor din aceea0 zi, Ibidem, XII, p. 359.O scrisoare a lui Weisenberg, 18 Iunie 1598, vorbe§te de prestarea jurinnAntului,Iorga, Ade gi Frag., I, p. 165.

Page 184: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTItuNIREA TaRima ROmitlig 189

iar celälalt Cu un domn de aceiasi putere ! Si aici intalnim re-latii de vasalitate, Insa incunjurate de puternice garantii. Cauzaacestei deosebiri este usor de Inteles. De Batori avuse Mihainevoie spre a fi sprijinit in contra Turcilor, pe cand acuma Mihaiseapase aproape cu totul de Turci, iar impAratul erà mai alesin teresat a dobandi alianta lui

Oda-Ca cu solia lui Rudolf, Mihai primeste si o scrisoarede la papa, care stà in tot deauna la panda' pentru a intindeautoritatea lui asupra poporului roman, in care scrisoare ma-rele pontifice Ii spune, sA nu se indeparteze cumva de la cauzacretina", dar sa." se alipeaseä pe langa' impgratul german ; inMail de aceasta insa' sà lepede schisma cea primejdioasà, pri-cinuitoare a tuturor relelor, i sA se uniaseä din toatä" mima luicu biserica roman6". O asemenea misivà era de naturà a dadreptate boierilor care combneau alianta cu Catolicii, tocmaidin motive de propagand'a religioasà. Mihai pentru a iraturaasemenea bänueli, aratä dispretul sAu pentru scrisoarea papei,astupandu'si nasul la luarea ei din mainile trimisului, arà-tandu-se indignat cA dogmele religiei pe care el o recunosteà,erau hulite si reprobate de papa'. El serse deci inarApt papei,invitandu'l pe el a lepgda erorile italice si a se reintoarce insinul adev'gratilor Crestini 21. Astfel Mihai Viteazul autà sä"impace interesul s'au politic cu prefacaoriile de temen i de con-stiinfa* ale boierilor

Mihai, pentru, a indatora pe impAratul german, se inceareäa indruma o punere la cale a monarhului cu Tätarii. HanultAtaresc cerea 10.000 galbeni numai cat spre a infrà in tratAripentru incheiarea armistitiului ce trebuià srt mearga' inainteapacei. Fiind cà impgratul se afla si acuma ca tot deauna inlipsà de bani, apoi Mihai se imprumut6 el cu aceastä sumä de laniste negutitori din Brasov 22 Venind solii at'aresti nu stiaucei germani cum s'ä'i ice mai cu binisorul, spre a imblanzibatica lor fire, si a'i aduce la gândiri mai bune fata cu Cres-tinii. Germanii se Inteleg cu Mihai Viteazul ospAteze im-belsugat, innainte de a incepe tratarile, pentru a le mai domolipornirea in, vinul malvatEc, cel adus inadins din Brasovul Tran-silvaniei. Capul ambasadei faTäresti, Hasan-Aga, urcat adanc

20 Cat de mult se inseala istoricul ungur tefan Szamosktizi, Mon. Hung.historica,scriptores, XXVIII, p. 74, cand spune ca Mihai juravit in verba Rodolphiimperatoris eanden societatem, idem foedus, easdem pactorum conditiones cumCaesare se habiturum conservaturumque policitus est, quas cum SigismundoBatorio habuisset". Se vede deci cat e de preferat a serie istoria dupa documente,deck dupa cronicari i istorici. Daca nnmai pretutindene ar curge ele ask de bo-gate ca la domnia lui Mihai Viteazul I

Si Stephan Szamoskiizi, 1, c., p. 75.22 Nicolai Istwanffy catre Bartol Pezzen 10 Iunie 1598, Hurm., Doc., III,

pag. 289.

Page 185: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

190 MORI& 3102.LiNILOR

In viile domnului, incepe a multami lui Dumnezeu ca stäpa-nul sàu hanul a inceput a se apropii de cauza Crcstinilor i caaveà de gaud a'i aparà in contra Turcilor ; ca el era gata a primitoate cele ce i le-ar propune Mihai \Tod/ ; Ii aduc chiar amintesolii, inteun moment de sentimentalizmu, cum ea 'Mara

cu Ungurii ar fi de acelasi neam i sange, scitic, i ca ar ficonform cu dreptatea ca acei ce sunt nascuti din strabuni co-muni, sa aiba i aceleasi ganduri, si sa traiasca unii cu altiibuna intelegere i prietenie 23.

Ce insemna insa a tratk cu 'Mull? A scrie pe suprafataapei. *fleà acest popor ce este cuvantul _clat ;- avek el macar oidee despre ceea ce este starea de pace t Tratarile)incepute seevaporeaza odata cu fumul vinului din creerii lor ; toata aceapanzä prietinoasa ce se intinsese in ()chid lor, sub fermecatorulefect al bauturei, cazii de indata ce ei se desteptara. Firea lorsalbateca, lipsa lor de logica, care'i Meek sa nu Inteleaga celemai simple lucruri, pune iar stapanire pe ei, i cand se due TA-tarii de la curtea lui Mihai Viteazul, acesta pe cat i solii nemtiincep a trede cá pierduserä in zadar numai cei 10.000 de gal-beni, cu care cumparasera dreptul de a le putek vorbi. In 11Iulie Tatarii, crezand cä vor mai dobandi Inca un bacsis, ame-nintä Muntenia en pustierea. Poporul fuge la munti, iar MihaiViteazul cere de la comisarii imparatesti sal trimita in ajutorpe un general ungur vestit prin bravura lui, Moise Sekeli24.Nu stim ce efect va fi avut aceasta amenintare. Curand insadupa ea, probabil in urma unor noue daruri, negocierile cu TA-tarii sunt reluate. Arhiducele Maximilian scrie el insusi o scri-soare hanului, in care '1 imbie a se scula contra Turcilor 25.

In tot rastimpul acestor tratari, Mihai ceruse necontenitbani de la irnparatie, spre ostirele mercenare. Astfellu 6 Iulie el ceruse ajutorul banes@ de la comisarii impara-testi, spunandu-le &A nu are cum s'A se opuna dusmanului,caci nu poate plati pe ostenii lui care nu vroesc sá mearga

plata.Se temea chiar ca, vazand dusmanul i nefiind pia-titi, s'A nu se imprästie. Acuma chiar le ordonase a iesi dintr'unoras spre a merge intealtul ; dar ei nu ascultasera, ci se duseseraunde le fusese voia, pr'Adand tara in lung si in lat" 26 Cincizile dupá aceea, la 11 Iulie, el scrie acelorasi comisan i cá aravea mare necaz cu calaretii unguri, pentru cä nu vreau niciinteun mod a veni in lagar, daca nu li se vor da intai bani,lucru ce el nu avea. Daca s'ar intamplà ceva reu, nu el va fi

Stefan Szuhay i Nicolai Istwanffy care Wolfgang Rumff, 12 Iunie1598, Ibidem, pag. 292.

Mihai Vodd cdtre comisarii imperiali, 11 Julie 1598, Ibidem, p. 295.Arhid. Maximilian cdtre Hanul Tdtarilor. 17 Oct, 1598, Ibidem, p. 303.Mihai VodA cAtre comisarii imperiali, 6 Tulle 1598. Ibídem, p. 294.

Page 186: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTAIDNIREA TIR11.01i ROMINE 191

raspunzator"27. La 15 August gasim iara0 ca. Mihai starue,protesteaza, jura, solicita bard pentru 4.000 de oameni". Co-misarii imperiali din Transilvania se gasiau ei in0i in o deplinalipsa. Si ei scriau la aceia0 data imparatului ea nu pot micaarmata din loc, ne avand bani cu ce s'o pläteasca, din care cauzatara s'ar aflà in eel mai cumplit pericol, sub amenintarea ar-matelor du§mane" 28.In sfar0t abià la 1 Noemvrie Rudolf ras-punde lui Mihai §i'i spune cà i'au trimis o suma nu midi . prinni§te negustori. In aceea0 scrisoare ii multume§te din inima,pentru sincera ingrijire pe care el a avut'o, nu numai de inte-resul imparatului, ci 0 de al intregei Cre§tinatati. Cat despreprincipele Sigismund, adauga imparatul, el ne-au in§tiintatea n.e va trimite solii lui, 0 noi ii mteptam, innainte de a ho-tart ceva asupra acestei imprejurari. Dacà ar fi vorba de lucruriconforme cu dreptatea, eredem ca principele pe care nu noi l'amimping la schimbul fäcut, nu va avea a se plange" 29.

Rilsgandirea lui Batori. lata ce insemnau aceste cu-vinte :

Sigismmid Batori se caise in curand de päräsirea dom-niei. Dupa." primul moment de incantare pentru fapta lui ceaneasemanata, de a fi renuntat la maririle lurne§ti, el simti co-borandu-se in sufletul su o adanca amarkiune. Unde era pompaprinciara cu care era deprins ; unde vuetul taberilor militare,uncle onorurile date unui suveran ? Inchis in castelul sau dinRatibor, singur cu gandurile sale, el se prinse a dolì din ce ince mai viu pozitia lepadata de el Inteun moment de nebunie,§i se Ouch in curand la mijlocul de a recapatà tronul pierdut.El scrise unchiului sat' Stefan Boczkai, care 0 el erà prea ne-multumit ca, prin abdicarea nepotului sau, pierduse cu totulvaza §i insemnatatea sa in Transilvania. Hotararea prhicipeluide a se intoarce indarat il umplù de o nespusä. bucurie. El co-munica scrisoarea episcopului Naprasdi, de asemenea nemul-tumit cu guvernul imparatesc, care episcop statea in legaturacu capul Secuilor, Lupu Corni§. Cu totii raspunsera lui Batorica sa aiba Mina speranta, caci ei vor lucra pentru readucerealui in Transilvania. Sigismund cum primi vestea incurajätoare,nu qteptà mai mult timp, ci se §i ati de plecare, 0 in 20 Au-gust 1598 ajunse pe ascuns §i travestit la Cluj. 0§tirile tran-

22 Ibidem, 11 Iulie 1598, p. 295, publicatd Ina odatà de N. Iorga, Ibi-dem, XII, p. 373.

is Raport prezentat impftratului Rudolf II, 15 August 1598, Ibidem, III,pag. 302: Michael quoque Vaivodit Walachiae cum antea plures cursores, nunctres simul solennes legationes ad nos causa pecuniae expediverat. Instat, prote-statur, iurat, sollicitat pecuniam pro 4m. militum".

29 Impliratul Rudolf clitre Mihai Vodii, 1 Noemvrie 1598, Ibidem, pag.303-304.

Page 187: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

192 ISTORIA ROMANILOR

silvane comandate de Boczkai si Cornis se declara indata pen-tru Sigismund ; comisarii imperiali sunt pusi sub paza, i ast-fel Sigismund Batori ajunge din nou stäpanul Transilvaniei 30

In 28 August gasiin pe Marini Raguseus foarte ingrijitde reintoarcerea lui Batori si el nu stià cum WO rostiasca in-dignarea asupra unui om desfranat, calcator de credinta careIi bate joc de toata Crestinatatea si de Maiestatea sa ceza-reel. El sfatueste pe monarh sa fagaduiasca Secuilor restitui-rea libertatilor celor suprimate de Batoresti i sa-insarcinezepe Mihai Voevod ea tratarile cu acel popor vecin 32 Arhidu-cele Maximilian serie lui Mihai despre deplina incredere ceo are in el, fatä cu neasteptata intoarcere a lui Batori in Tran-silvania. De o cam data Mihai necrezand cà Batori se va puteàmantineà in Ardeal, cu toate ca ar fi preferat ca aiba din noude vecin, cleat pe puternicul imparat german, se preface a fiprotivnic lui Baton i raspunde lui *tefan Petnehazi, solul ar-hiducelui Maximilian, ca chiar daca imparatul ar recunoastereluarea tronului de Batori, el Mihai nu'l va primi iarasi dedomn al sau 33.

Imparatul primi vestea suparacioasa, indata dupa so-sirea lui Sigismund in Transilvania. Fiind Insà cà lupta Cu Turciireincepuse, el nu vroià sä proceada Cu violenta in contra luiBatori, care având acuma sortii de a fi ajutat de Poloni, ar fiincurcat pe imparatul, pe lAngä rasboiul cu Turcii, Inca' in douaaltele cu Polonii cu Ungurii din Transilvania.

Consiliul imperial intrebat de imparatul asupra greuta-tilor in care se afla monarchia, in räspunsul.dat in ziva de 4Noemvrie 1598, rosteste cu acest prilej asupra lui Mihai pare-rea cea mai favorabila : Cat se atinge de numitul voevod dinValahia, reiesa din toate relatiile primite panà acurna, cat si dinintreaga lui purtare, ca el este cu credinta i sinceritate catreM. V. si care intreaga Crestinatate, i ca el nu va lasà sa treacanici un prilej fara aratà devotamentul sau tot mai mare,dupà cum o märturiseste si pe Ltd, ea supunându-se odatàCu juramântul M. V. va tined credinta lui neclintita !Ana lasfarsit". Pe cat big sfetnicii sunt in parerile lor favorabili luiNlihai, pe gala sunt aspri asupra lui Sigismund Batori, opi-nand ea' ocara facuta.' de Transilvänean imparatului nu artrebui de loe iertata ; ca. Batori a atacat inteun chip atat degray autoritatea i reputatia imparatului, ca a atins'o i mic-sorat'o pana in ash. grad, 'Meat ar puteà avea urmari pericu-loase atat in -Wile sale de bastina cat si in Ungaria ; cà ar tre-

3° 13Alcescu, 1. c., p. 278.Hurm., Doc., XII, p. 381.

32 Ibidem, p. 388 (6 Sept. 1598).lbidem, p. 393 i 397 (25 Sept. 1598).

Page 188: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

INTRO/UREA 'ARMOR 110M.A.1E 193

bui lucrat In toate modurile pentru a pune mana cu putereasau Inteascuns pe persoana lui si a o starpi i'mpreuna cu par-tida lui". Pentru a se aduce la indeplinire aceastä mäsura silnicàcontra lui Batori, fratele Impäratului, Maximilian, erà de pa-rere a se instircinet pe voevodul Valahiei, ceca ce si consilieriiIncuviinteaza, spunând cà färä indoiala el ar puteà face multIn aceasta privire, i poate nu ar fi neplecat catre o asemeneaintreprindere; observa numai ea domnul muntean ar trebui.sa °Wnä in acest caz un ajutor serios In bani i oameni" 34.

Sfetnicii Impäratului se '1110lau mult, cand credeauvor putea Intrebuintà pe Mihai Vodä ca pe un instrument alpoliticei germane, pozitie pe care mima acestuia, aprinsa dupàneatarnare, nu a vroit nici °data sà o primeasca, si din carecautand sà scape mai tarziu, cand Incepuse a'l prinde In mre-jile ei, caza la sfarsit In peire.

Domnul Munteniei avea sä faca o executie In contra unuimembru din casa Batorestilor, Insa atunci cand interesulpropriu era sä fie primejduit de el, i nu acuma, cand rein-toarcerea lui Sigismund convenia lui Mihai din toate punctelede vedere. Politica lui Mihai Viteazul poate sä se fi poticnit inmulte finprejurari; avea insä un merit netiigaduit, acela de aurmtirl pro priul thu interes, qi de a nu fi numai un palid reflexal intereselor strdine.

Mihai trebuià sà lucreze cu dibAcie, pentru a apära pede oparte pe Batori Innaintea ImpAratului, spre a aduce ier-tarea lui despre pasul facut cu reapucarea scaunului Transilva-niei ; pe de alta, de a nu se strica cu 1mparatul prin sprijinireaunei afaceri foarte reu vazute la curtea Impäräteascä.

El vroeste Intâi sä rehnprospäteze titlurile sale la recu-nostinta lui Rudolf, arätandu-se aduros aparätor al inte-reselor germane, pentru ca apoi sä poata vorbi In favoarea luiSigismund, far% a se compromite.

Mihai 'incepe prin a atach din nou pe Turci, in Septemvrie1598, cu toate cà ei 11 lasau In pace ; trece Dunarea la Nicopoli

inseland intai pe Turci prin prefacerea unor tratki de pace,taie vre-o 3.000 din ei; dupä aceea loveste MO§ pe Ahmet, papde Silistra, care venia 'impotriva lui cu 13.000 de osteni, 11 bi-rueste, Ii Imprastie oastea ja tunurile i toate corturile. Sespune cà in aceasta invingere pap pierzandu-si chiar hainele

turbariul säu, Mihai Imbraca cu ele o baba batrana, pe care

Raportul consiliului Imp. c. Impöratul, 4 Noeinvrie, 1598, Harm.,Doc., III, p. 309: Dann ob gleichwol Ir fiirstliche Durchlaucht auf den Weydain der Walachej starckhe hoffnung sezen, und Ine allein zu diser execution zu-rehnen (?) fiir genuogsamb halten, er auch, hierbey unzweifelich vil thun khindteund villeicht zu thuen nit ungenaigt sein möchte, so gehört doch unb vorerzelterursachen willen noch vil zue und ist auf me Weyda allsz der auch selbst mit Volckhund Gelt erhalten werden miieste, bey weittem solche re,chnung mit zumachen".

A. D. Xenopol. Istorla klomanilor. Vol. V. 13

Page 189: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

194 18TORIA ROMANILOR

o preumblä prin tabilrà spre a'§i bate joc de Turci. Dup5 r5s-pingerea atacului turcesc, Mihai incepu a bate cetatea ; Turciise adunar5 din nou spre a o despresurà. Se dAdil iars5§i o IA--Mlle crâncensä intre Mihai i Turci, din care tot el ie§i inving6tor.In 5 Noemvrie armata lui Mihai se intoarse biruitoare de pesteDunä're, aducand Cu ea o nenumArat5 prad5 *i 16.000 de Cre§-tini eliberati de robia p5ganilor 36.

Tot odatà Mihai Viteazul reinnoe§te iarà§i uneltirelesale cu Bulgarii §i cu SArbii, spre a'i arunca §i pe ei asupra Im-p5fAtiei Mahomedane. Planul unor rAscoale ale Slavonilor depeste Dun5re incoltise in mintea lui Mihai de la primele luiizbanzi in contra Turcilor, §i am vAzut cum Bulgarii H. cerce-taser5 prin soliile lor, spunându'i cA mai bine de 30.000 deoameni ar stà gata in pgduri a§teptându'l. Domnul Munte-niei ins5 pArgsise aceste atat5ri ale popoarelor balcanice incontra Turcilor, in tot timpul at tinuserà incercArile sale dea reintrà sub suzeranitatea otomang, de teama cgderei sub aceaa Germanilor. Acuma insä vroind sà se pun5 iar bine cu im-pgratul, spre a putea sprijini pe Sigismund Batori §i a'l impAchcu Rudolf, avand sA rArnan5 acesta numai un sprijinitor maiindep5rtat de la care sà" trag5 foloase MA tearn5 de cotro-pire, Mihai Viteazul incepe iarà§i, a aduce pe tárâm uneltirilebulgare, atat de plAcute impAratului germa-n. In luna lui Sep-temvrie 1598, Mihai trecand Dungrea pe la Nicopoli, impingepe Bulgari §i pe SArbi a se rAsculà contra Turcilor, ceca ce arfi adus armata acestora din Ungaria, in cea mai mare cum-Odd, prin täierea liniei sale de retragere36. Turcii vAzand pe-ricolul, arunc6 un corp de Mari asupra Munteniei, ceea cesile§te pe Mihai a trece innapoi DunArea pentru a bate §i eft's-pinge n5v5Iirea tätäreaseä 37.

Toate aceste isbAnzi §i uneltiri ale lui Mihai Viteazulavur5 de efect a face pe Saturgi-Mohamed-pa§a care asediàpe atunci Oradia Mare, sà" se retragA spre Solnoc, stäbind multatacul In contra Ungariei §i dând iarg§i imperialilor pasul asu-pra armatelor otomane.

Imp5ratul incântat de eminentele slujbe aduse de MihaiViteazul ii trimete intAi o sumà de bani prin arhiducele Maxi-

u Balcescu, p. 290. Comp. asupra luptelor Cu Turcii $i un raport al luiGirolamo Capello c. dogele din 3 Octomv. 1598. Hurm., Doc., III, p 524: Rottadata da Michali Vaivoda ad Acmat Bassa. Timor dei Turchi che esso con l'ajutodei Bulgari possa penetrar fino in Andrinopoli". Comp. $tiri din C-pole, Oct. 1598,Ibidem, XII, p. 395. 0 scrisoare a solilor lui Mihai din Oct. 1598. Ibidem, p. 401egli passo et diedi il guasto a molto paese, ruppeli Turchi in tre lochi e s'impa-troniva di Widin. Silistria et Nicopoli". Alta la p. 402. 0 expunere mai pe largP, 408. Asupra luptei mai mari dela Nicopoli o scrisoare a lui Mihai din 16 Oct.p. 411, consunAtoare cu raportul lui Toldi Istfan, 29 Oct., p. 414.

" Raport din Praga, 21 Octomvrie 1598, Ibidem, III, 2, p. 298.117 Raport din Praga, 9 Noemvrie 1598, Ibidem, p. 300.

Page 190: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTELUNIREA TXRILOR R031ANE 193

mujan care spune bancherului Insärcinat cu remiterea politeieh' Mihai are mare nevoie de bani si acum mai ales trebuiementinut in bune dispozitii "38. Mihai cerând din nou bani,ImpAratul ti d'a' un ada os de 30.000 de fiorini peste suma cucare se indatorise a1 sprijini anual, si ti mai trimite Incä i altedaruri, precum intre altele douä carete Cu câte 6 cai 39.

In acest timp Batori pentru reintocmi pozitia ce oavusese mai innainte, trimite lui Mihai ca s'A reinnoiasd cuel vechile legAturi, bine inteles pe o bazA .cu totul alta deattratatul cel vrednic de räs din 1595. Mihai primi bucuros a-ceastà propunere. Domnul se ingrijià ca Sigismund, de teamaimpkatului, s'A nu se dee in partea Turcilor, când atunci Mihaicare nu putuse dobAndi pacea de la ei, ha chiar îi amkäsemai mult in contra'i prin izbAnzile de curând repurtate, ar fipierdut cu totul ori ce putere de impotrivire i ar fi expus färdapkare cumplitei lor rgzbunki, fiind atacat din dota pärti,din Transilvania si de peste Dun'gre; pe läng'ä cà reintoar-cerca lui Sigismund in Transilvania convenià in totul domnu-lui muntean, intru cât indepä'rtà de el temuta de dânsul. pro-tectie germanä.

DacA Mihai se apucase din nou de luptat contra Turcilor,o fkuse din douà pricini : intAi cum am vAzut, pentru a cäs-tiga increderea impäratului ; al doilea, pentru a inlaurà che-marea lui din partea Austriei, spre alungarea lui Batori, alun-gare care nu'i convenià de loc. Cä Nemtii se purtaserà cu acestgänd, am vAzut'o mai sus In raportul consiliului imperial ".Din expeditiile lui de peste Dunke aduse Mihai vre-o 60.000de Bulgari pe care îi ased in Muntenia 41, de unde provine po-poratia de originä bulgarä de pe malul muntenesc al Duarei.

Dupà ce Mihai Viteazul cAstigA pe de o parte simpatiileImpkatului, pe de alta primeste reinnoirea aliantei cu Batori,el se apucä de greaua problenfä de a impka. pe Sigismund cumonarhul german.

In 12 Noemvrie 1598 el serie impkatului Rudolf urmä-toarele

Stiu cà MaestAtei Voastre Và este cunoscut cà Sigis-mund Batori regele Transilvaniei s'a intors iar'ási In tara sa ;nu stiu insä ce Intelegere au avut mai innainte cu M. V. si ince relatii se aflä* acum cu Ea. Despre aceea sunt incredintatcà indatA ce a sosit In tad., tnate staturile au inclinat spre el,l'au primit din nou, l'au ImbrAtisat, l'au pus principe i i'au

3A Maximilian c. Geitzkoffer, 2 Oct. 1598, Ibidem, XII, p. 401. Alta, p. 403as Rapoarte din Praga, 1 Decemvrie 1598 5i 25 Ianuarie 1599, III, 2, pa.

303 si 306.4 0 3Iai sus, pag. 193.

5tiri din Venetia, 4 Dec. 1598, Hurm Doc.XII, p. 420.

Page 191: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

196 ISTORIA ROBIANILOR

arátat mult6 fidelitate i acum i se supun ca principelui lornici inteun chip nu vor sä se lepede de dänsul. Ba chiar i bo-ierii i toate straturile din tara mea, fiind ch. au fost tot dea-una uniti i intelesi intru toate cu Ardealul, prea sunt strAinide ideia rumperei legäturilor, si nici nu cred cä, deslipità de Ar-deal, Muntenia ar mai puteh sä rAman'A singurä sub protectiaCrestinätätei. De oare ce atht mai innainte cht si acum taramea se aflä sub protectia Ardealului, aceastà schimbare nu putinmä pune pe ghnduri, mai ales chnd vAd i supärarea ce M. V.aveti in privinta Ardealului, i mä gändesc la datoria mea csátreM. V. VAd tot °data' ce mare stricAciune ar urnià pentru Cres-tinAtate, dacvá gratioasa i pArinteasca ingrijire a M. V. s'arschimbh in mAnie. Si acuma asediarea Oradiei i groaznica pus-tiere a frumosului tinut din jurul ei s'a urmat numai din invrAj-birea celor dou6 pArti, dupä cum m'au asigurat un Turc nota-bil, prieten al meu, care invrAjbire dac'ä se va r'äspAndi mai de-parte i dac'd M. V. yeti rAzboi Ardealul i veti indrepth armacrestinä contra shngelui crestin, gAnditi-vA serios M.V. ce marestriaciune ar urmh pentru noi i slaba noastrA tarä. MA iertatiM. V., vA rog cu supunere, tineti in vedere strämtorkile unuiservitor ash de credincios, si cred c'd cu ajutorul lui Dumnezeuregele Ardealului cu noi d'impreunä nu putin am servit M. V.

intregei CrestinAtäti". DupA aceastä alduroas6 pledoarieIn favoarea lui Sigismund, Mihai aminteste impäratului iz-bänzile ce le-au repurtat principile Ardealului impreunA cudänsul in contra Turcilor i sfhrseste rughnd pe impäratulsá iee sub protectia de mai innainte pe regele ardelean dim-preunä cu tara lui, pentru cA rAzboind M. V. aceastä tarA,socotesc c'ä este peste putintA ca tara mea sA poatä rämäneascutitä de mari primejdii. MA rog cu supunere de iertare,a trebuit sá vä scriu asemenea lucruri; dar am scris din vointamea de bine care M. V. si cAtre Crestiratate" 42.

Aceastä misivä este alcAluitA cu multA dibäcie diplo-matieä. Fundamentul ei fiind adevärat, plecarea TransilvanieicAtre Batori mai mult decht atre stä'phrarea german5. 42, siacest adevAr fiind färA indoialA cunoscut ImpAratului, scri-soarea lui Mihai Viteazul aveà nespusul folos de a lovi pe im-pAratul tocmai unde Il dureh. Apoi legAturile dintre Munteniasi Ardeal erau arAtate inteadins mult mai strAnse si mai sim-patice de cum se aflau in adevär, apAsAndu-se cu mestesugasupra faptului c'd boierii, de a cAror vointA domnul munteantrebuià sA tinA seamA, ar don i mentinerea legAturilor cu acea tarà.Aceasta insemnh in cuvinte mai limpezi eft% la caz de atac al

41 Mihai VocIA c. Impgratul, 12 Noemvzie 1598, Ibidem, III, p. 312." Report despre Intoarcerea lui Sigismund Batori In Ardeal, 31 Aug,ust

1598, Ibidem, III, 2, p. 291.

Page 192: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRUNIREA TitRiLOR ROMINE 197

Transilvaniei din partea imparatului, Mihai s'ar putea vedeasilit prin boerimea lui, a lua partea lui Sigismund, si amenin-tarea ori cat de acoperitá era ea, nu putea lipsi de a nu aveaelect, acuma cand impkatul invatase a cunoaste cat pretuiàbra tul lui Mihai in cumpana rázboiului. Nu mai putin subtireeste si amintirea in treacát despre Turcul prietenul lui MihaiViteazul, care i'ar fi explicat pricinele pustiirei tinutului Ora-diei Mari. M,ihai vroià sa arate imparatului cá avea prieteni§i intre Turci, care fail indoiala la nevoie, putcau sá se inmul-teascä.

Impáratul se Mai a nu intelege in toatá adancimea eiscrisoarea lui Mihai, i ii raspunde in 26 Noemvrie cam altaceva cleat ceea ce Mihai Ii ceruse, anume ea' socotindu'l pedeplin devotat lui i cauzei crestine, se asteapta dela el a pástràCu credinfä tratatele ce'l leaga de impáratie, apárand cu ace-easi râvnà interesele comune, i Ii fagadueste ea la caz de pe-ricol Il va primi in adápost la Cassovia sau ori unde aiurea,chiar la Viena

Cu toate acestea, bunele relatii in care se allá Mihai Vi-teazul cu im.páratul Rudolf erau sá fíe mentinute, Mihai, pentrua mai slábi efectul misivei sale, asigurand pe Rudolf ea numaipe el vroeste a'l aveà de suzeran, iar impáratul trimetând mereubani lui Mihai si. fkandu-i prin aceasta cele mai mari inlesnirifata cu trupele sale de mercenari. Domnul muntean ramaneadeci tot cel mai eminent mijlocitor pentru impkarea lui Si-gismund cu imparatul german. Flea indoial5 ea Mihai ar fiizbutit a potoli pornirea impáratului contra principelui 1 ran-silvaniei si a readuce iarási unirea intre capetele acelea ce du-sesera pana atunci cu atata isbandá lupta in contra Turcilor,

i-ar fi rápezit iaräi, condusi de fulgerátoarea lui spada, incontra urgiilor pagane.

Asa ar fi fost lucrurile, dacà urea cea schimbátoare aprincipelui Ardealului care pareà a fi luat forma unei boalemintale, nu ar fi adus niste alte complicari care silirá pe Mihai

schimba cu totul linia de purtare ce o avuse pana acuma,si nu l'ar fi impins in o cale cu totul noua i pliná de primejdii.Anume principele Ardealului, de abià reurcat in tron, este ia-räsi apucat de un desgust pentru marirea lui, pe care pareào doreste numai spre a putea despretui, pentru ca mai pe urmä"depktat de dansa, iar sa o doreasca. De astä data insá sfetniciide care el ascultà ii insuflará ideea de a abdica in favoarea vä-rului sAu, Cardinalul Andrei Batori, care fusese surgunit de elinsusi in Polonia, unde trála pe langa cumnatul lor, cancelarulZamoischi. Cum afTà cardinalul ea in Transilvania Il asteaptáun tron, se grabi a arunca pálária de cardinal spre a apuch co-

RUCIOlf c. Mihai, 26 Noemvrie 1598, Ibidem, IIX, p. 317

Page 193: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

198 ISTORIA ROMANILOR

roana, Cu aceeasi cgldurg cu care várul sgu lepädà coroana inschimb pentru prarie. In Fevruarie 1599 Andrei Batori tra-vestit in haine de negustor intrg in Sgbiu.

Sigismund primi foarte bine pe cardinalul, Ii cera iertarepentru prigonirea cäreia II supusese altà datg, rugändu'l sg nupgstreze vre-o rea amintire despre timpurile trecute. Cum nuerà sà ierte in grabg cardinalul toate ocgrile suferite, când eleerau sterse acuma prin luciul unei coroane? Sigismund ceravgrului sgu sd'i dee in schimb pentru tronul Ardealului o pensiede 24.000 de scuzi pe an, apoi cetatea Bistrita cu pginântul eisi a zecea parte din venit, precum i alte câtevA localitgti maimici. Dupg aceea Sigismund merse sà propung dietei pe vgrulsgu de domn. Nobilii bucurosi a fi scäpat de stäpanirea aus-triacg se grgbesc a alege in Aprilie 1599 pe Andrei Batori derege al Transilvaniei 45.

Aceastd schirnbare si mai neasteptatii decat ceaprovoacg un sir de evenimente care se desfAstirarä cu iutealafulgerului sfärsindu-se cu un tegznet : moartea lui Nlihai.

2. CITCERIREA ARDEALULUI

Andrei Batori i Trawavania. Intronarea cardinalu-lui Andrei Batori in Transilvania trebuià s'A pericliteze atainteresele germane, cat si mai ales pe acele ale lui Mihai Viteazul,lovind in ambele pärti prin faptul &A el, fiind omul Polonilorreprezintà prin aceasta insusi predomnirea Turcilor asupra Da-ciei centrale. Cuibgrirea acestui instrument al siluirei vágäneIn mijlocul a doug State care, prin evenimentele petrecute pängatunci, se puserg in dusmgnie de moarte cu Otomanii trebuiàsg le ving peste m'Alfa' la amândoug. Mihai mai ales, prins deacum innainte 'filtre dou'ä focuri, i despgrtit de Batori tocmaide ajutorul i alianta germang, trebuià sä se simtä mai greulovit prin aceastg neasteptatg schimbare.

Domnul Munteniei de indatg ce se convinsese &A ame-nintgtoarea veste devenise un fapt indeplinit, trimite soli pestesoli la impgratul, expunându'i primejdia cea nesfärsitg in careincgpuse el si rara lui, prin suirea lui Andrei in scaunul Ardea-

Trecerea Transilvaniei catre Andreiu Batori se flici) filtre 12 si 19 Apr.1599, de oarece in unraport- din--12 Aprilie-soluivenetian din Praga nu cunoasleincà aceastA Imprejurare, iar In un altul din 19 spune : dopo haver sigillato leprecedenti, mi viene referto che il principe di Transilvania habbia concluso la re-nontia del suo stato certamente col cardinale Batori". Hurin., Doc., III., 2, p. 314.Acesta Incepuse Insfi probabil a se da drept principele tdrei incA inAintea lacheiereicesiunei formale. Vezi un raport al lui Girolamo Capello din Constantinopolee. dogele din 14 Alartie 1590, Ibidem, 1V, 2, p. 232.

Page 194: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

INTRUNTREA TARILOR ROM:ANE 199

lului46. Impilratul pus el insu§i in mare confuzie prin aceastänottä complicare a evenimentelor, ca omul greu lovit si carenu poate sä-si culeagA mintile, primeste la inceput Cu räcealàlanguirile lui Mihai 47. Solii domnului romän gäsirä insä mij-locul de al Traumà in curAnd la alte ganduri. Ei spun lui Ru-dolf cä domnul lor fncunjurat de dusmani din toate pärtile, aravea de gänd sä'si päräseascil tara, si cä, dacä impäratul nutrimete indatä ajutor de bani si arme, el s'ar ruga ca impäratul

insemne, potrivit cu rägärluintele date, locul din Germaniaunde s'ar putea retrage. Mai aran solii si o scrisoare a lui Fla-minius (?) pap atre Mihai, in care i se fägkluià o deplinàiertare din partea sultanului, dacä numai ar consimti sä i sesupunä 48. Mi§cat mai ales prin putinta unei aliante §i a dom-nului Munteniei cu Turcii, acuma când Ardealul era ca si pier-dut in mainile lor, impäratul se hotäreste sä nu päräseascä pealiaul säu, sri dä de o cam datrt 10.000 de galbeni, panä când

poatä inlesni Cu o sumä mai insemnatA49.Cardinalul, de i frunta§ al bisericei catolice, si trebuind

din punctul de vedere religios sä fie dusmanul pägänilor, eranevoit, din motive politice, sä tinä cu ei. Pozitia lui in Ardealera din cele mai nesigure. Poporul de jos din Secuime fl uriä camembru al familiei Batorestilor care le ruinase libertätileyechi50. Sa§ii protestanti nu puteau iubeasdi in insu§irealui de cardinal ; iar nobilii, de si 11 aleseserä, o fäcusera numaidinura contra Germanilor ; ca Polon trebuia sä le fie nesuferit.Capul nobilimei unguresti din Transilvania *tefan Boczkai,unchiul lui Sigismund Batori, pierzänd prin retragerea ne-potului influenta lui de mai innainte, i dusmänind aproapefiltis pe cardinalul, se expusese la ura si prigonirile acestuiacare li confiscase toate avutiile 31.

48 Raport din Praga, 31 Alai 1599. Hum., Doc., Ili, 2, p. 317.Ibidem, 19 lunie 1599, III. 2, p. 318.Rapoarte din Praga din 28 Iunie, 5 si 10 Iulie 1599, III, 2, p. 318-320.

AceastA scrisoare era probabil fal56, InchipuitA numai de Alihai spre a speria pelarparatul. De altmintrele nu este de Inteles cum Turcii care rAspinseserA stdruin-tole lui Siihai, dupil care acesta fi lovise din nou cu atAta putere, sa vinà ei a-cuma cu propuneri de pace, cAnd tocmai ei se intAriserA In tArile carpatine prinInlronarea lui Andrei. Stim si vom mai vedea cà scrisorile falle erau pe atunciunul din mijloacele cele mai obisnuite ale diplomatiei. Alai sus, p. 123

" Raport din 10 Julie 1599. Hurm., Doc., III, 2, p. 320."Familia Batori introdusese iobAgia i printre Secui, necunoRcutA pAnA

la doinnia pi in Transilvania. Vezi relatia lui Darahi din 1600. Ibidern, III, p. 431.Comp. Alernoriul episcopului Napragy, Ianuarie 1602, lbidem, IV, 1, p. 283. ApoiSecuii eran Indatoriti chip vechilc lor drepturi sA slujasc5 numai o lunA In ostire

leatà. La darea boilor, puteau sA aleagA boii ce voiau sA-i opreascA pentru ei,si alte cilteva pritilegii mai mArunte. Un doc. din 1552, Burrn., Doc., II, 5, p. 4.Altai din 1554, Midern, p. 199.

Rapoarte din Praga. 21 Aprilie si 10 Alai, Ibidem, III, 2, p. 315-316.

Page 195: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

200 ISTORIA ROMANILOR

Cardinalul §tiindu-se du§mänit innsäuntru de aproapetoatä tara, iar in afarä. de Germani, §i sprijinit numai de Po--loni, trebuià sá caute un razäni mai puternic, in anumerätia aceea ce era pe atunci in relatiile cele mai bune cu Statulpolon, Poarta Otomanä. Totu§i innainte de a procede fäti§ cuaceastä putere la un act de legäturà, el cautà sä'§i asigure su-punerea Munteniei Statul acela pe care §tiea cä mai ales poatesä'l indispunä in contra lui, prin o supunere sub Otomani. Car-dinalul Andrei trimite deci in Iunie 1599 o solie la Mihai Vi-teazul, spre a reinnoi leaturile acele ce uniserä Muntenia cAtreArdeal in timpul domniei värului säu.

Mihai Viteazul aveà motivele cele mai puternice pentrua räspinge inchinarea cerutä. Pe langä faptul csá Andrei, ca plecateätre Turci, trebuià sä devin'ä un pericol pentru dânsul, An-drei mai adäogise Ina indepktarea lui Mihai de el i prin in-cuscrirea lui cu Ieremia Movilà, cäsätorind pe un frate al säu,Iffiu, cu singura ha a domnului Moldovei, cu conditie ca lamoartea lui Ieremia, ginerele säu sá dobandeascä coroana a-celei täri 52 Ieremia Movilä era 'MA du§manul ce! mai Inver-§unat al lui Mihai, intrucat ucisese pe aliatul säu *tefan Räzvan§i fusese atacat in 1595 de Mihai, care'l alungase chiar pentruun moment din scaun in Polonia. Ieremia Movilà adäpostiseapoi la curtea lui pe acel copil, Radu fiul lui Mihnea Turcitulpretendent la tronul Munteniei, tron pe care acuma umblàs'ä'l dobandeascä pentru un frate al ski. Simion, trimitänd laPoartä o solie In aceastä afacere, care oferise sultanei mumepentru a o indemna la sprijinirea candidatului o caretä preafrumoasä cu 4 cai, pe längsá alte prezenturi ce mai fuseserä im-pktite la vizir §i la alti dregätori 53.

Cu toatà ura i dorinta de räzbunare ce fierbeà in mimalui Mihai, el se hotäri de o cam data' a o innällu§i, spre a puteàsurprinde increderea cardinalului, i indepärta mkar pentruCava timp izbucnirea du§mäniilor. Un rägaz Ii era neapkatmai intaiu spre a'§i asigurà mäcar intru Cava pozitia din partea

" Stephani Szamoskiisi, Rerum hungaricarum pentas quinta In Mon.Hung. hist. scriptores, XXVIII, p. 251: uti nempe Ieremias /Warn suam quamunicam habebat Ioanni Iffiu fratri cardinalis nuptum daret". Asupra acestei cA-siitorii mai multe acte, Ibidem, XII, p. 437 si urm.

Girolamo Capello c. dogele, 18 Aprille 1599, Ibidem., III, p. 525. Mihalel insusi rezumfi astfel pricinile dusmAniei sale contra lui Andrei Batori : ,,se-cundo, intellexisse se confederationen Polonorum, Transilvanorum et Molda-vorum factam esse. eo fine, ut interim dum imperatores armis contenderent,ipsi eventum belli expectarent, et sic alterutra pars victor foret, ipsi intact' per-manerent ; quo magis autem in lila confederatione persistere, ac ipsam etiam Va-lachiam in suas partes adducere potuissent, se tanquam illorum adversariumregno deturbare voluisse". Vezi Boczkai c. Barwitius, 16 Noemvrie 1599, Ibidemp a g. 353.

Page 196: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

TNTRUNIREA TXRILOR ROTTÂNE 201

Turcilor ; apoi mai ales spre a purie mai bine la cale intocmirilesale cu imparatul german.

Mihai deci se prefaca a primi propunerile lui Andrei, siIn 26 Iunie 1599 subsemn'ä un tratat de supunere i vasalitatecatre noul domn al Ardealului, iar boierii lui : Eftimie mitro-.politul, Vornicul Dimitrie, banul Mihalcea, logofatul Teodosie,Mirislau logofatul, banul Calotä, Radu clucerul, Preda pos-telnicul, comisul Radu, Stroia stolnicul, vistierul Andronic,armasul Saya, paharnicul erban, aga Leca si Pana vistie-rul, declarara printr'un act separat cavor fi cu aceeasi cre-dinta care Maiestatea Sa Andrei Batori, principele Ardealu-lui, Munteniei ì Moldovei, pe care o pa'strase lui Sigismund" 54.Mihai Viteazul jura innaintea solilor lui An.drei pe unul Dum-nezeu, Taal, Fiul i Duhul sfant, cà va fi cu aceiasi credint.a.catre Andrei cu care fusese catre fratele sau, de a aveà de prie-teni pe prietenii sai, de dusmani pe dusmani, si de a'l instiintàdespre toate uneltirile pornite in contra lui" 55. Mihai jurà cadeplina constiintd ca nu se tinca nici de un cuvânt al juraman-tului ; dar in aceste timpuri juramantul era o forma sacra,precum este si astazi cuvantul dat i chiar legaturile scrise intredomni si imparati.

Intre cinstea politica i cinstea privata au fost i va fitot deauna o prapastie I Ceca ce in una se numeste tradare,In cealalta poarta nurnele de necesitate politica ; insalaciunease numeste dibacie, iar despoierea este salutata cu titlul detriumf. i nici un popor nu a experimentat mai crud cleat acelroman amavul acestui adevar. De aceea sa nu invinuim pe Mihaicà atunci dud îi veni la indemana a insalat si el pe alii, caci

acestia tot cu gaud de tradare se apropiau de el. Dad. Mihaile-a plätit anticipat prin aceeasi moneda, aceasta a trebuits'o fad', spre a se pune in legitimä' apärare contra unor atacuriascunse care tindeau la peirea lui.

Andrei Batori cum pune mana pe actele de inchinareale lui Mihai, O. pe fata politica lui cea prieteneasca Turcilor,

trimite o ambasada la sultan prin care supune la randul luitarile Ardealului, Munteniei i Moldovei la inchinarea catrePoarta otomanä'. El cere prin actul de supunere, ca puterniculimparat sal intareasca ca domn ereditar in Ardeal, iar in cazde vacanta, sultanul sà confirme pe alesul tarei, si tot astfel sase urmeze i in Muntenia ; sa nu fie supus la dad neobisnuitealtele decat tributul; sa ierte Ardealul si Muntenia pentru 6ani de plata chiar si a tributului, si, dad sultanul va incheiàpace cu imparatul, sa fie cuprinsá i tara lui in ea. Despre Mun-tenia spune cum ca. ea fiind posesia noastra i afiându-se in

a Act din 26 Iunie 1599, Ibidem, p. 329.Alt act din 26 Iunie 1599, Ibidem p.331. Vezi p. 332, jurilmAntul boerilor.

Page 197: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

202 'STOMA ROMANILOR

mainele noastre §i fiind §i tara noastra intocmai ca Ardealul,In aceea§i stare sa ramana ; ca' tot Mihai Voda sä fie domn im-preuna cu fiul §i urma§ii sài, fiind sub supunerea noastra §iatarnand de noi, rämanand §i el bine inteles credincios puter-nicului imparat §i platind tributul impreuna cu noi" 56.

Pentru a'§i aparh pozitia §i fatA cu imparatul german,Andrei Baton îi propune mijlocirea pacei cu Turcii, vroindastfel s'A se faca folositor monarhiei germane prin imp acareaei cu sultanul. Tot pe atunci §i hanul tataresc schimbase po-litica in care parea ea vroia s'A alunece, prin alianta cretinacontra Turcilor, §i coborase §i el ajutorul sail la rangul unuimijlocitor. De sigur cà in sinceritatea acestor douà mijlocirinu va fi fost mare deosebire" 57.

Atat Mihai !ma cat §i imparatul Rudolf nu se lasaseraa fi in§elati de viclenile uneltiri ale cardinalului. Pe imparatvroià sal adoarma pentru a'i rapi Transilvania din 'Irani, Oracare trecand in partea Turcilor §i dand acestora o precumpe-nire foarte mare din pricina tàriei pozitiei sale 58, s'au trebuiasà puna in pericol rezultatul luptei, sau sá sileasca pe imparatla o pace daunatoare. Cat despre Mihai Viteazul, domnia car-dinalului in Transilvania insemna grabnica §i innelaturata Juipeire. Rudolf §i Mihai erau deci impin§i prin acela§ interes ase apropià unul de altul §i a lucià in contra cardinalului.

Planul eueeriri Ardealului. Lui Mihai insa, °data' cuintrarea lui Andrei in Ardeal, 11 strafulgerase prin minte o ideemareata, §i se §tie cat farmec pun in lucrare ideile insemnateasupra sufletelor mari. Le aprinde intru atata gandirea, N-eat la via lor lumina se ascunde tot restul in intunerec, impreunacu pericolele ce pot sä le incunjure. Aceasta idee erà de a se foloside pozifia lui de vasal al impäratului, pentru a cucerl, sub scu-tul lui, fara Ardealului, apoi §i Moldova, §i a intruni astfel in'persoana lui acea tripla coroand a (iirilor carpatine, cu care Ba-tore5tii incercasera aqi incunune fruntea. Si inteadevar, cumsa nu se fi inflacarat gandul eroului, la ideea cucerirei aceleimandre tAri? A§ezata ca o cununa de munti pe cre§tetul Da-

Instructiile cardinalului Andrei Batori date ambasadorilor lui pentruincheierea pacei cu Poarta 1599 (August sau Septemvrie), Ibidem, III, p. 320.Pe dosul exemplarelor din arbivele Vienei se vede Insemnat eu mana lui MihaiViteazul , ,rkt; TOHMIC &Molt Mimosa, 44 11804114 TSIN(CKS nmer)S nag* (ce-autrimes Batar Andhias la Imparatul turcesc pantru pace). Ca aceste conditiiajunsesera In Constantinopole In luna lud Septemvrie se vede din un raport allui Girolamo Capello dare dogele din 4 Septemvrie 1599, in care se vorbeste despretratarile de pace ale lui Andrei cat Turcii (Ibidem, p. 528).

67 Asupra interpunerii hanului tataresc pentru mijlocirea pSeel, vezi maimulte documente, Alders', III, p. 323 si urm.

66 Asa spuneau consilierii Imparatului in consultalia Ion din 4 Noemvrie,lbidem, p. 309: Denn das Land Siebenbiirgen an ime s,-lbst also beschaffendas es nit so gleich in stegraiff ru erobern zu vergmaltigen".

Page 198: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRUNIREA TXR11.071 ItOMANE 203

ciei, Transilvania alcgtue,te o cetate fireascg, apgratg aproapedin toate pgrtile, prin innalte piscuri, de ori ce loviturg din-.afarg. Numai prin cuprinderea ei Mihai putea sg'§i asigure li-bertatea §i neatArnarea pe care o dobAndise prin sfortgri uria§e ;dar care erà tot deauna periclitatg in deschisa Muntenie. Inm'aria lui, Transilvania care, prin t'Aria a§ezgrei ei pusese tot-deauna in lucrare o precumpenire asupra tgrilor române, chiar§i prin bicisnicii ei principi de pAng acuma, trebuià sh devingadevgrata lor stàpânà, indicatg chiar de naturg ca apgeatoarea vgilor Dungrei §i a Nistrului, Mihai Viteazul vàzù foarte binecg, fgrg Transilvania, ori re Stat românesc trebue sg rgrang caun arbore rgsgdit in nisip, de oare ce numai in falnicii ei muntiel puta sg"§i înfigà rgdgcinele sale, spre traiu indelungat, §iceea ce a väzut Mihai Viteazul rgmâne adevgrat pentru toatetimpurile. Cátä oreme poporul roincinese nu va stdpcini cefaleaCctrpafilor, leagdnul in care el a crescut §i s'a.desvoltat, peind alunciviala luí va fi biduld de Mate vcinturile.

Acela§ lucru s'a crezut in tot deauna §i de Unguri §i deaici provine ura lor cea neimpgcatg contra Românilor, andnumai se -gAndesc ch ace§tia ar putek ravni cetatea de munti.Intr'un document din 1551 comitele ungur Toma de Nadasdspune ch numai din Transilvania se poate redobAndi Ungaria ;dar acea targ odatg pierdutg §i ocupatg de Turci, nu va mai pu-teà fi redobandità de Ungaria" 59. Alt document merge ina maideparte, spunând a mai u§or se poate cuceri Ungaria dinTransilvania deat Transilvania din Ungaria ; cg pozitia Tran-silvaniei este a§à cg de la soarta ei atArrig acea a Moldovei,pirei-Române§ti, Poloniei, Moraviei §i Sileziei" 6°.

Lui Mihai oferindu-i-se un prilej a tât de favorabil, el intrgIn intelegere cu impgratul, al cgruia incunjurime am vgzut'oina de pe timpul intoarcerei lui Sigismund Batori in Tran-silvania, a se gândià la Mihai pentru a'l insgrcinà cu execu fiaIn contra principelui alator tratatului 61. Dacg insg chiar peSigismund se gAndise curtea imperialg a'l indepgrtà din Tran-silvania, cu atat mai mult trebuià srt se fi intgrit acest gâ.ndacuma, and nu o minte §ovgitoare, ci una hotgrât du§mangImpgrätiei conduca destinele Ardealului ? Incg din Aprilie1599 vedem pe Toma Vischer ch propune arhiducelui Maxi-milian sà insgrcineze pe Valah cu alungarea cardinaluluidin Ardeal. In 1 Maiu ggsim ch Mihai cere voia lui Batoritreacg prin Transilvania in ajutorul impgratului contra Tur-

" Hirrin., Doc., II, 4, p. 516.8" Hurm. II, 4. p. 533. Un raporL al lui Polo Minio, 1620 Hurta., VIII, p. 391

spune : La Transilvania 6 di sua natura fortissima, eireondata da aque, mon-tagne, con pochi ingressi, onde facilmente si puà defender. Moldavia et Valachigtsono in campagna aperta, senza fortezze o retirate. Vezi §i n'Id sus nota 58.

61 Mai, sus, p. 193.

Page 199: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

204 MORI!. ROMINILOR

cilor, ceca ce nu erà cleat un me§te§ug al domnitorului mun-tean pentru a ocupa tara cardinalului 62. In. Iulie 1599 domnulmuntean trimise o solie la Rudolf care li supuse planul cuce-rirei Ardealului in interesul casei de Austria 63. Impáratul apro-base ideea i rägkluise lui Mihai va trimite pe Basta in.ajutor 64. Domnul român voind ca imp6ratul sá determinetimpul expeditiei, Ii trimete o a doua solie in persoana lui PetruArmanul §i *tefan Petnehazi. Ace§ti doi soli ins5 inOlati desecretarul lui Mihai care'i intovär6§ià, §i erà cumpárat de Ba-tori, sunt adu§i a se intalni cu An.drei Batori in drumul lor dela Praga spre Muntenia, pentru ca acesta st ice cuno§tint5.de tratárile lui Mihai cu impáratul. Petnehazi surprins §i ne-putând altfel mistui scrisorile, le inghite, iar sotul sáu Armanulizbute§te a le ascunde. Intorcându-se solia la Mihai Viteazul,secretarul su scrie lui Baton cà, dupá cele ce a inteles el artrebul sá stee cu grijá mai ales din spre Germani, cäci ar fisigur ea' imraratul Roma nilor unelte§te ceva cu voevodul incontra principelui Andrei §i a Wei sale" 65. Mihai surprinzandscrisoarea secretarului sá.0 11 aresteafd, dar Il iart5 curand dupáaceea la stäruintele militarilor Unguri. In scrisoarea adusá dePetru Armanul, impáratul care insemnase terminul expeditiei,adá.ogeà cá ordonase lui Basta sá.' intre in Transilvania in aju-torul lui Mihai Viteazul. Basta §i innaintase spre granitele

and ie§indu'i innainte Gaspar Corni§, dupá intelegerea avut6Intre ei, Basta se trage inaràpt, inat terminul pus pentruexpeditie trecù, färà ca ea ea' fi putut luà fiintr 66.

Mihai Viteazul pentru a adoimi ins6 pe principele Ar-dealului, trimisese §i el In 1 Septemvrie o solie la Turci, spre

62 Ibidem, XII, p. 430 §i 431.53 Ibidem, p. 438-439.

Scrisoarea lui Mihai Voda catre Rudolf din 21 Dec. 1599. Ibidem, III, p.391: Ich da ich noch in der Walachei war, durch meine abgesante, den CormeniPeter und Ztoyka vistier Eur khays. M-tat mein Anschlag au, Siebenbiirgen zuwissen gethan und hiilf begert hab, darauf unns dann auch Eur Kkays. M-tatallergnedigst beanwortet, dass Eur khags. M-ttit mir den Georgen Basta wolltenzu Hüllt schikhen". Asupra timpului and a sosit solia lui Mihai la Rudolf, veziraportul lui loan Darahi, de dupa 10 Decemvrie 1599. Ibidem, p. 427: ,,Circa pri-m= augusti advenerunt legati Difihaelis Praga". Mihai propusese Intai Impara-tului el se Insarcineaza a utlide prin tradare pe cardinalul. Raport din Praga din31 Iulie 1599, Ibidem, III, 2, p. 321: un valaco mandato qui da Michael Voi-voda ha tratato con sua cesarea Maesta di levar la vita proditoriamente al dellocardinale. A questa offerta l'imperatore ha consentito". Mihai pe urmftf§i schimbaplanul i prepara un atac cu armele, care-i convene& mai bine din toate punctelede vedere. Tot pe atunci (August) Rabuss eri convins ca Transilvania nu va puteafi cucerita cleat de Basta fmpreuna cu Mihai. Ibidem, XII, p. 447. Alt raport carevorbe§te de un ordin secret dat lui Basta de a intr& In Ardeal Impreuna Cu Mihai,10 Aug., Ibidem, pag. 448.

Raportul luí Darahi, Ibidem, p. 427.66 Ibidem, p. 428: Verum cum nihil de gertnanico banderio audire po -

terat terminus que praelixas expeditionis a Mal-le sua praeterierat".

Page 200: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRuNtaite TXattott RomiNn 205

a aseza pacea Cu ei, care solie trebuià s propuna.' urmatoareleconditii : Marginea intre cele dotia State sa fie Dunarea, nea-vand dreptul Turcii a o trece fax% invoirea domriului, intrucat ei nu aveau ce cauth in Muntenia nici ca privati, niel in nu-mele sultanului; cá Mihai st plätiasca tributul su anual, insaCu iertarea celor 3 ani viitori, pentru ca tara fiind ruinata dom-nul nu aveh putinta, de a adunh bani de la popor 7. Mihai Vodaajungeh prin aceste propuneri la Constantinopole un scop in-doit : intai insela. pe Batori, facandu'l sa' creada crt infra pe deplinin apele lui ; pe de alta Tina' framântat de gandul cucerirei Ar-dealului, aveà interes a se asigurà din partea Turcilor, spre

aveh manile libere impotriva lui Andrei Batori, cu atatamai mult ca" i imparatul catre acest timppe la jumätatealui Octomvriereancepuse tratarile de pace cu Turcii68, totpentru a aveh libertatea de lucrare in contrh. lui Batori.

In timp ce Mihai Viteazul se prefaceà a tratà cu Turcii,el adunh mereu armatä pe care o concentrà chiar sub muntiiTransilvaniei. Pregatirea unor asemenea puteri era insà tocmaigreu de indreptatit, mai ales fata cu Andrei Batori care nu tre-buià sa fie cu totu,1 lipsit de presupusuri in privirea lui Mihai.In contra Turcilor domnul muntean nu puteà sa aiba nevoiede armatä, de oare ce trath cu ei ; in contra lui Ieremiatot atat de putin, intru cat trebuih sa fie asigurat din acea parteprin legatura lui cu cardinalul. Impotriva cui deci se pregatea.Mihai, i Inca cu o graba atat de pripita?

Mihai se temeh deci ca dintr'o zi in alta Andrei sa nu pa-trundil adevaratul säu gand, i atunci pregatindu-se de luptä,cheamand in ajutoru'i pe Poloni si pe domnul Moldovei, sa nufaca mult mai grea realizarea lui. De aceea Mihai cera necon-tenit invoirea impäratului, sa facá singur ceca ce nu putuse in-deplini cu ajutorul säu, iar impäratul care urnià tratarile cuTurcii, pe de o parte, si cu papa pentru Poloni pe de alta, incare deci intrà i cardinalul, tot amanà pe Mihai din zi in zi,fara a stabill nimic desavarsit. Vazand Mihai aceasta träga-nare aunatoare, trimite luí Rudolf o solie hotaratoare care

spuna ca lui Ii vine foarte greu ca stiu1a intreprindere con-tra Transilvaniei, pentru care el se aflä de un timp indestul delung la granita cu armata sa, i pentru care all naimit chiaroaste nouä, si au atras cu 15.000 de talen i si pe cei 3000 de Cazaci ce stateau mai innainte pe langa principele Andrei, sa fieash de mult amanata Mihai Voda apoi cereh lui Basta con-

" Girolamo Capella c. dogele, 4 Sept. 1599, Ibidem, III, p. 528.Gs Zinkeisen, III, p. 608-609.49 Raportul consiliului imperial, 4 Octomvrie 1599. Ibidem, III, p. 334

Dass nemblichen seinem herrn ganz schwAr und nachdengglichen falle, das diebewusste Impressa gegen Siebenbiirgen also lang verschoben werde".

Acesti cazaci li cApAtase Mihai de la Andrei, jurAndu-se cA are nevoe deei contra Turcilor. Raport din Praga, 28 FCNT. 1600. Hurm., Doc., III, 2, p. 345.

Page 201: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

206 ISTORIA ROM/tr.:H.0R

lucrarea lui la alungarea lui Batori". El sa jalueste impa-ratului ca Basta nici macar nu'i raspunde, ceea ce nu era ade-varat, §i adaoga apoi grava invinuire ea generalul Imparatuluiar fi fost cumpärat de cardinalul cu 7000 de galbeni, pentrucare sa roagà sa nu se dee nici o crezare raporturilor sale ;este pericol in Intärziere pentru a aduce hotarärea luatA la in-deplinire. Daca imparatul nu vrea sa mai intrebuinteze sluj-bele sale si trimita banii promisi anual, atunci liberezeun patent prin care sal deslege de juramantul fäcut, si In acesicaz s'ar da in partea Turcilor, care nu Inceteaza a'l rugh sa ofaca prin nenumarate ambasade, Aceasta solie fusese trimisrtla Viena in Septemvrie 1599, in acela§ timp pe când solii luiMihai se prefaceau a starui alaturea cu acei ai lui Batori spreincheierea pacei cu Turcii. In 4 Octomvrie gasirn asupra eiurmätoarea parere emisa de consiliul imperial, ea Wan-du-se in considerare si propunerile de pace ale Turcilorcaretocmai pe atunci se tra tau i acele ale lui Andrei, sä setrimeatä bani lui Mihai, spre a'l pune Ip pozi tie a astepta re-zultatul negocierilor ; cà In cazul cand aceste s'ar nimici, dui:acum este de temut, nu se va pierde ajutorul si devotamentullui ; iar In cazul ctind ar izbutì, sä fie cuprinsa si tara lui In paceaincheiata. Principalul este insd caVoevodul Valahiei sei fie men-tinut in credinfa 111. V.; caci este foarte de temut cà daca' elar auzi ca' M. V. stati in tratari de pace cu Turcii, si Cu cardi-nalul In astep tare si deasemenea In tratari, sá nu-si schimbegändurile i sa fie indemnat la defectiune, ceca ce chiar so-lul sail a lasat a se intelege In destul de ciar". Imparatul punepe aceasta parere rezolutia : Placet ; sei se vadd insei ca inbate chipurle Valahul sei fie menfinut. Poate ca i s'ar putea dadin banii papali si Infra cat va anticipà. SA se consulte si ca-mera" 71. Asa dar ajutorul lui Mihai era privit ca neapärat,Imparatul Insu§i spuneà ca el trebue mentinut In toate chipu-rile. Ca nu se grabià a trimite domnului ajutorul banesc, acestase explica usor, In starea de lipsä aproape continua de numerarIn care se aflau Germanii. Punga lor se deslega numai la marenevoie, când trebuia sà razbiascä pe du§man. Acuma erau Intratari cu el, si deci ii venek foarte greu Imparatului cu tot

70 Rasta c. Maximilian, 22 Mlle 1599, lbidem, XII, p. 442: Der Wallachhelt bei mir steyff an, ich solt le mil. dem Volkh ehist fortrucken; deme ich geant-wort und vertreissi". In 2 August gAsim o pregAtire a lui Basta de a veni In aju-torul lui Ahhai. lbidem, p. 496. Dar tot pu vine. In 7 Sept. altà pregAtirefàrá urmAri. Ibidem, p. 454.

Hotilrirea imphratului Rudolf pusil pe raportul consiliului citat, Ibi-dem, III, p. 338 : Placet. Alan sehe nur in albeg dahin das der N\ allach erhaltenwerde. Vielleleht khan man Ime von des Babsten gelt helffen und etbo antici-piren. Alan redi deswegen auch mil der Camera'. Mai multe acte In acela5 sens.Ibidem, XII., p. 465, 467.

Page 202: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

YNTRUNIREA TXRILOR ROMAINE 207

sfatul consiliului sgu, a mai jertfi bani numai spre a mentineape Mihai In aliantg. De aceea 11 vedem rostindu-se asupra ches-tiunei bänesti cu doarrt si poate.

Pozitia lui Mihai fatg cu Batori deveni insg in curändmai usoarg, prin urmätoarea Imprejurare : Cererile solilorlui Mihai, care ori and tratà cu Turcii nu vroià sä piardà foloa-sele cgstigate prin isbänzile sale, pgrând Turcilor prea sumete,ei se hotgraserg sg se desfacg de Mihai prin omor. Se prefac a'iprimi propunerile si'i trimit un ciaus cu buzduganul si cucala Tärgovistea. Cu el insg mergeä un omorator, Insä.rcinat arädica viata domnului muntean. Mihai descoperind uneltirea,mgcelgreste Intreaga ambasadg, ceea ce incordä iargsi rela-tiile intre Turci si domnul Munteniei 72. Mihai putând deci In-dreptgti adunarea ostirilor sale, prin teama de a nu fi atacatde Turci, nu lipseste a pune acest pretext innaintea lui Batori.

Cardinalul Msg.' vroind sg fie pe deplin luminat asuprascopurilor lui Mihai, il trimite In solie pe Pancratiu Senyey.Mihai pentru a ascunde solului marile lui preptiri adunatesub munti längä Ploesti, 11 primeste noaptea In ora § si tot noap-tea II §i trimite Indgrgpt. La tânguirile lui Batori, Mihai rgspundeprin mustrgri, cg de si el i'a jurat credintg impgratuluipreuná cu tot poporul sgu, domnul Ardealului tot ar aveàindoeli asupra scopurilor sale, jurându-se din nou ea scl ajungtisa'§i mdmince carnea qi s'et'qi bee seingele copilului sáu, dacg araveä cel mai mic gänd de trädare contra lui Andrei 7.Ii spunechiar cà aveà de scop sä"§i trimità pe fiul sgu Vätrascu la In-vätAturri In Ardeal, si cà ar rugà pe cardinalul &eased unbun dascgl de limba lating.

Cardinalul Andrei Batori mai ea' erà sg fie adormit prinprotestgrile Jui Mihai, când Ieremia Movilg Ii deschise ochiiasupra primejdiei grabnice ce II asteptà. Batori furios pentrutrildarea lui Mihai, trimite la el pe Czomortany, de astg datgcu dojäni i amenintäri, de care Mihai prefäcându-se a fi jignit,gäseste In sfärsit pretextul mult dorit spre a päsi la faptg.telegem cum In asemenea conditii, Mihai nu mai pu as-teptà nici un moment hotgrärea Impgratului, si cum el se ri-dicg peste munti, fàrà invoirea lui.

Mihai aveä lush' de luptat nu numai cu greutgtile exte-rioare, ci i cu acele ale adunärei unei numeroase armate, numai putin i cu lipsa de bani, pentru Indeplinirea gAndului sgu.

" Girolamo Capello atre dogele, 2 Octomvrie 1599. Ibidem, III, p. 529.De aceea In tratatul incheiat Intre Batori si Poarta Otornanil la 30 Octomvrie1599, se primeau toate conditiile cardinalului : eccetto nelia conditione dellaVallachia". Ibidem, p. 530.

"a Comisarii c. Impriratul, 15 Fevruarie 1600. Ibidem, XII, p. 709: Erhat den Cardinal auch geschworen dass er ihrn treu will sein, so Gott geb dass erseines Sohns Fleisch essen, und sein Blut trinken muesse".

Page 203: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

208 I8TORIA ROMINILOR

Si in lduntrul -Wei acest scop al sdu aveà numerosi protivnici.Mare parte din boieri, si cu deosebire fratii Buzesti erau in con-tra cuceririi Ardealului 74, temandu-se de urmarile unei asa demari indrdzneli. Aceasta partida atrage spre ea pe insus sotialui Mihai, doamna Stanca, care'l roaga cu lacrami si in ge-nunchi de a se lepdda de aceastd intreprindere, pe care pre-simtirea ei de femeie si sotie i'o arata ca trebuind sa se incheieca o soartd fatalä. Mihai insä rdmase neclintit. Pe langii asi-gurarea si. mdrirea pozitiei sale, el aveà de rdzbunat contraBatorestilor umilirea impusd lui atat prin tratatul cu Sigis-mund cat .si prin reinnoirea lui cu Andrei.

In 18 Octomvrie Mihai Viteazultrece in Ardeal prin pasul Buzdului.Un geniu favoritor lui Mihai, imp°.trivitor Ungurilor, ii facea totul lesne

: . de indeplinit. Drumurile nu erau in-,

V .4chise prin copaci rasturnati, nici apa-

/ rati de ostire ; el nu intalni nici o..

,, f. t piedicd care sd'l opreasca in cale, si

trech Alpii cu mai mare iuteald cleatiN!

p .___...7k';7 D zMIN. 4 . odinioara Anibal" 75. Pentru a asi-

gura pe cat se putea Muntenia con-.:

p --

, ,vi4 z

r T tra unei ndvaliri turcesti, el trimiseo ambasadd sultanului , care sd'ispunä cd Andrei a incheiat pacea ca

Doamna Stanca impardtia in contra Turcilor, si cd elSoga lid Mai Viteazul se duce spre a'l intoarce iardsi sub std-

pânirea otomand. In relatiile in caretocmai se aflau pe atunci Turcii cu Muntenia si Transilvania,bune cu aceasta din urind si rele cu cea dintaiu, o asemeneaversiune nu prea aveà sortii de a fi crezutd. Cine insa ar fiputut, in imprejurdrile de atunci, iscodi o alta ?

Lupta de la Seliellenberg.Mihai Viteazul alesese pasulBuzdului spre a trece in Transilvania, din cauza cd pe aid intraprintre Virile Secuilor si ale Sasilor, ambele popoare ce erau cudeosebire nemultumite de domnia lui Andrei.

Totusi pentru a fi mai sigur pe concursul Secuilor, Mihaiintrebuinteaza fatä cu ei urmatorul mestesug, spre a'i deter-mina sa villa in armata lui. Insdrcineaza pe un secretar al &auloan Daralli (care povesteste litcrul), sd inchipuiascd niste scri-

74 Paul Giorgio Raguzeo dare Rudolf, 16 Noenivrie 1599, Ibidem,p. 352: li Baroni Valachi e particolarmente li Buzesti hanno per male che ilVaivoda resta in questo paese (Transilv.) e che per se l'occupi; ma li haroni serhie greci (banul Alihalcea) sono molto contrari alla opiuione loro".

7. Bethlen ap. B:Sicescu, p. 346.

Page 204: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

INTRUNIRRA TXRILOR ROMXNE ?OA

son i In numele impgratului, prin care se (Ma Secuilor vechealor libertate i drepturile lor municipale (dupg cum le fuseseconcedate de fostii regi ai Ungariei, insg fusese nimicite de Ba-toresti), dacg ei s'ar ridicA impotriva cardinalului. Eu le-amfgcut, spune Darahi, i potrivit Impreung cu zugravul PetreArmanul pecetea i subscrierea dupg cum se cerea, i voevodulle-au dat unui Secui lefegiu al sgu, Stefan Hamar, om nestiu-tor de carte, care vgzänd pecetea i subsemngtura, a fost insär-cinat de Voevod sà le comunice confratilor sgi. Secuii au con-venit indatä la propunerea ce li se Meek, cu conditie de a se dg-rämä i doug cetgti ce se aflau In tara lor, si care le amenintaulibertgtile"". Mihai se opreste câteva zile la Brasov, pang ceSasii i Secuii fac jurgmânt Impgratului, in al cgrui nume Mihaivenea sà alunge pe Batori. Aici se mai adaug la armata lui incgvre-o 8.000 de oameni 77.

In 23 Octomvrie Mihai dä o proclamatie In care spunea venit sg ting pe locuitorii Ardealului In credinta impä-ratului i sä scoatä pe Andrei Batori din scaun, care pärgsindcredinta crestineascà vroià sg" dea Ardealul Turcilor". Dupäaceea trimite o solie la Batori, in care II spune cg nu aregaud sg verse sangele si cg.' numai, väzänd cà Batori, un car-dinal, tine cu Turcii, din ordinul M. S. impeiratului a venitreaducg la credinta atre el". Baton Ii rgspunde cg va sti el sgse butà cu un pgstor de vite, i cà refuzg de a jurà credintgImpgratului"78.

Intre acestea Mihai inaintase pang längg Sgbiu, mai spo-rindu'si armata in cale cu alti 6.000 de oameni, pe care îi adu-ceau Buzestii din Oltenia prin Pasul Turnului Rosu. Cardinalulsculg Ardealul la arme dupg vechiul obiceiu, Wand sg se poarteprin co mune o spadg sängerandg.

Asupra numrtrului ambelor armate arkgrile contimpu-ranilor se deosebesc foarte mult. Sunt isvoare care urcg armatalui Mihai Viteazul la 30.000 de oameni, ba unul chiar vorbe§tede 100.000, pe când acea a cardinalului este redusg la 8.000, deunii chiar la 5.000 79. Dacg lugm in privire cg la armata lui Mihaise adunaserg si 8.000 de Secui i Sasi din Transilvania, atunci

" Relatia lui Darahi, Ibidem, Ill, p. 431. Comp. un raport al lui Ungnadcatre Rudolf al II-lea. 14 Decemvrie 1600. Ibidem, IV, p. 206. In care spune 1m-paratului sa mi dea mare crezare serisorilor ce Mihai va arata Intru a lui apArare,Intru cat Mihai ar fi un mare 'nester In arta falsificarei, amintind cele petrecutecu falsificarea ordinului imperial catre Secui. Comp. mai sus, p. 200.

Raport despre expeditia lui Mihai In Ardea/, 6 Noemvrie 1599. Ibidem,III, p. 310.

" Ibidem." Raport despre expeditia lui Mihai VodA in Ardeal, G Noenwrie 1590,

lbidem, p. 340. Altul italian din 5 Noeinvrie lbidem, p. 315: dicendo questosuo prete che era sUato in cornpagnia di Michaele Vayvoda cento millia personemenate di Valachia, ma non e da creder che siano stati pill di tienta

A. D Xenopol. Istoria RomAnilor. Vol. V. 14

Page 205: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

210 MORI A ROMANILOR

putem admite cifra de 30.000 de oameni (lath' de majoritateaizvoarelor. Acestea insä, fiind mai toate de origine ungureascä,reduc pe cät se poate numilrul ostirilor lui Andrei. Istoriculfrancez- de Thou aratä insä acest numär ca de 25.000. Tot asàsocotesc Guerin, Orielius §i Bisselius. Isivanfi spune de asemeneacä numärul armatei fu aproape acelasi de ambele pärti 80.

Ambele armate se intAlnesc läng6 SAbiu aproape de satulSchellenberg, nume redat de cronicarii români prin Selimber.

Cardinalul inainte de a Incercà soarta armelor cautä säinsäle pe Mihai. Trimite anume la el pe nunciul papal Malas-pina, pe Moise Sekeli si pe Bogati care sä'i spunä cri ar fi or-dinul cel mai serios al impäratului ca Voevodul sä se retragA inValachia i sä. lese In pace Transilvania". Mihai insä cerand srivazä acel ordin, parlamentarii Ii räspund cri s'ar aflà in mAinilecardinalului. Atunci domnul le rgspunde cä ar avea el de la Ma-iestatea sa alt ordin In sin pe care ar vrea sä.'1 urmeze i sä arateastfel impäratului credinta atre el" 81. Malaspina isbuteste adobandl cel putin de la Mihaiu un armistitiu pentru ziva de27 Octomvrie, ceea ce erà cam nechibzuit din partea domnuluicäci dädea cardinalului putin-ta de a mai adunA ostiri. A douazi insä, In 28 Octomvrie armatele se ieau la luptä cu mare 'Myer-sunare de ambele pärti. La inceput un puternic atac al cava-leriei transilvane räzbi pe acea a lui Mihai, care dädit indäräptaträgänd dupà ea pedestrimea i carele cu tunuri, astfel cä putinlipsi ca victoria sil nu se piece in partea cardinalului. Mihai sim-tind insä importanta momentului, plätt i aici cu persoanalui, arunandu-se el insusi in välmäsagul luptei cu o nespusäbravurä i sumetie, in fruntea a 3.200 de Cazaci i Poloni cenu intraserà incä In foc, restabili bätälia i, pi ecum altri datà laalugäreni, i smulse pentru el victoria pe care mai cä o do-bandise armata dusmanä. Malaspina el insusi care erà In la-gärul lui Mihai, retinut de el aici spre a nu se destäinuì cardi-nalului intocmirile lui, de si dusmanul domnului mink', nu se

" BAlcescu, p. 358. Comp. raportul citat In Hurm., Doc., III, p. 319.O scrisoare a lui Sigismund Forgacs c. Pallfy, 20 Noemvrie 1599, Ibidem, III, p.357, spune c Andrel neingrijise a se pregAti de luptA wegen seines Bauchsorgesund dasz er nur dem Wolleben nachgangen". Totusi am vAzut a Andrei fuseseinformat in mai multe rAnduri de scopurile_ljd Mihai Viteazul, si mai ales si andse .tia dusmilnil 5i de Germani, nu putge 'Asa in aya de mare neingrijire trebilera'zboinice. Intre Marne cardinalului se gilsi mire altele o scrisoare in care spuneanec palatino Transalpinensi esse fidendum, certissimas enim practicas et machi-nationes cum imperatore romano instruant, ut ex improviso eundem inopinatoadoriri utrinque connentur". 'Vezi raportul secretarului lui Mihai VodA despre co-respondenta aflatA intre hArtiile cardinalului, Noemvrie 1599, Ibidem, p. 367.Toate arAtArile despre nepreetirea lui Andrei au fost scornite de LTnguri, spre aindulci bAtaia suferitA de ei de la pAstorul de vite".

" Dare de seamA despre intrarea lui Mfhai VodA in Ardeal, Noemvrie1599, lbidem, III, p. 363.

Page 206: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

11s1TRUNIREA TXRILOR ROISIA.NE 211

poate impiedecà de a admirà curajul cu care Mihai Viteazulrech*tigg. izbAncla compromisg 82.

Mihai a doua zi dupg victorie, Mea o proclamatie princare porunceh locuitorilor ca ori unde vor prinde pe Andrei Ba-tori aducà la el viu sau mort. Apoi se indreptg spre capi-tala tärei, Alba Julia. Locuitorii acestui ora* trimiserg o depu-

declarând cg se supun, si rugând pe Mihai ca sà nu deeprilzei un ora* in care erà sà resadg. Mihai le rgspunse cg el miintreprinsese rgzboiul spre a strich tara; cg a vrut numaiaducg pe locuitori la credinta cgtre im.pgratul; cg a vrutinfrângh." pe rgsvrAtitori i sg dee pacea *i linistea popoarelor.Pentru aceea el nu va face nici o smintealg locuitorilor Albei,nici tuturor celor ce vor recunoa.ste autoritatea sa ; ha incä elti va trata cu toate bungtgtile, pe cgt timp îi vor fi credinciosi.Locuitorii Albei, veseli de aceste rággduinti, iesirg intru IntAm-pirthrea lui Mihai, primirg cu cea mai mare pornpg in zivade 1 Noemvrie 1599 83.

Mihai purtà un calpac unguresc impodobit cu o fulieneagrg de pene de cocor, legan cu o coptg de aur ; o mantielungg albii de ingtasä tesutg cu fir, având pe laturi cusuti vul-turi de aur, o tunicg albg lungg, de aceeni materie, ciorapi demätisg albi cusuti cu pietre scumpe si cisme de sgftian gal-ben ; de bilu a-0mà o palg de Taban impodobitg cu aur si ru-bine. O ceatg de 10 lgutari urnià indatà dupg domn cântândcântece nationale. Opt seizi duceau de Irán opt cai acoperiti Cusele pretioase, lucrate in aun §i argint, caiii impodobiti la capcu pene mari. Apoi venià o multime de bojen i ofiteri strglu-

toti cilläri si o numeroasg trupg de solda ti. Liingg domn sepurtau steagurile lui Andrei Batori, luate in bgtglia de la Sgbiu.Ele erau desfgcute *i plecate spre pilmânt, in semn cg Ardealulerh supus. Astfel In mijlocul concertului trâmbittlor, tobelorsi altor instrumente, In sunetul clopotelor *i In vuetul tunurilorla care se uneau striggtele de bucurie ale poporului, intrg MihaiViteazul in capitala Ardealului"84.

In timpul ce Mihai intrà triumfgtor in Alba Iulia, AndreiBatori cä'uth sg'si mântue viata trechnd in Moldova, de undeaveh de gând a se duce innapoi in Polonia. El apucg pe la Se-

8 Itaportul lui Malaspina, 14 Noemvrie 1598, Ibidem, III, p. 513 MaMichele con grandisissima valore, e temerita, per il pericolo a che egli s'esposeracumandandosi son lagrime a 3.200 Cosacchi, Pollachi e a Siculi che non have-vano ancora investito l'esercito del cardmale, e revocando dalla fuga la cavalleriae la fanteria, poste tanto piu facilmente rimettersi quanto che li nostri non sepperoservirsi dell'occazione di seguir la vittoria, che haveanon gia quasi ottenuta".Incercarea lui Balcescu, 1. c., p. 369-376 de a deseric aceasta britalie in deose-bitele ei momente este tot asa de gresitA ca 5i acea a celei de la Clilugarent.

" Sigismund Forgacs c. Palffy, 20 Noemtrie 1599, Ibidem. III, p. 357.84 lialcescu, 1. c.. p. 379- 380.

Page 207: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ghi§oara csátre Odorheiul secuesc, tocmai prin locul cel mai pe-riculos pentru el, prin acel popor care Il urià de moarte §i caretrecu SP In Tff1.n A uph insA sperant6 in nobilii din natia Se-

212 ISTORIA RO MAN ILOR

cuilor, cgrorale Meuse bine jertfindu-le libert4ile t5.ranilor,§i punând pe ace§tia sub jugul iobàgiei. Apoi era calea cea maiapropiatil pentru a ie§i In Moldova. Nobilii In deob§te 11 si pri-mirA bine, Ii dAdurrA adApost si se oferir6 a'l conduce atre ho-

, I

Page 208: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

NTRUNIREA TXRILOR ROMANE 213

tarele Moldovei. El se travesti in haine täränesti §i apucä into-väräsit de o ceatä de nobili &are muntii peste care erà s treacä.Táranii Secui se luarä indatä dupà fugan, inchiserà potecilemuntilor cu arbori rästurnati in cale, si apoi cäzurà asupra lor,luAndu'i la goanä färä rägaz, Ii ajunser'ä §i'i mAceläriràmilà aproape pe toll. Andrei izbuti sä scape cu un credinciosal säu Mico, si läsAnd caii lor, nrea obositi spre a le puteà sluji,apucarä pe jos prin munti, ajungAnd csátre noapte la coliba unuipästor. Aici Andrei se opri pentru a se odihni, päzit fiindde tovaräsul säti Mico. Pästorii RomAni, care se &eau Inmunte, aflAnd cà acel adäpostit la coliba sotului lor erà An-drei Batori, In ura lor pentru domnia ungureascä si vroindfacA pe pläcerea domnului lor Mihai Vodä, in care puseseràsperanta spre imbunätätirea tristei lor soartä, nävälirä asupraprincipelui fugar si'l uciserà 85 Capul lui fu adus la Mihai 86care ordonä insä sä i se facä o stillucità ingropare, mergAnd elInsusi dupä earn]. mortuar 87

Cu o singurä sdravänä loviturä, Mihai cucerise Ardealul.Ori cätä era de strälucitä ca faptä militará, conditiile politiceIn care ea fusese cA§tigatä erau prea nehotäräte si nesigure,pentru ca ea sà poatä aveà trainicie. Mihai se dädeà nu e vorbädrept ornul i Insärcinatul impäratului, si cucerise ArdealulIn numele lui. Aceasta erà temelia politicä pe care domnul voià

85 Scrisoarea lui Forgacs c. Fairly, 20 Noemvrie 1599. Hum., Doc.,III, p. 358: Kombt also zu einem Feuer, wollt sich värrnen, und driiber ent-schlaft er ; stracks Kommen die Wallachen so salvo honore das Vieh gehult haben,finden ihne sammt den andern beim Feuer schlaffendt. Die schlugen mit demHackhen auf ihn zu, dass er sein Geist aufgeben muszen". Un extract din relatiaambacadori/or munteni din Noemvrie 1599, lbidem, p. 365, spune de asemenea :der cardinal von der Walachischen Bauern in den Gebiirgen gegen der Moldauerschlagen". Relatla lui Darahi, Ibidem, p. 430 arata ca Andrei deprehensus aValahis opilionibus ipse et Miko interemti sunt". Tot asä povesteste lucrurilesi Ortelius redivivus et continualus. Niirnberg, 1665 (Bibl. Acad. col. Sturza, No-0.604, pag. 10: Der Cardinal ward etliche Tage hernach sammt sieben der sei-nigen in der Flucht von den Walachen im Gebiirg erwischt, niedergehaun undsein Kopf dem Waywoden getragen". O notill din Tusnad In Magazin tar sieben-bilrg. Landeskunde, II, 1845, P. 463, scrisä de un contimporan, spune : gesternspatt schickt 1-Ir. Somloi Bathory Istvan hieher einen fiirnehmen vom Adel undbringt des Mihael Wayda schreiben des Inha/tes wär dass die Walachen den car-dinalen Bathory Andreas im Gebtirg angetroffen und ihn sammt 7 Personen soneben Ihm gewesen nidergehauen". Uciderea lui Andrei Batori se Intämplä Inziva de 5 Noemvrie 1599. Ibidem, p. 267. Mai vezi i Unverzagt c. Maximilian, 28Noeinv. 1599. Ibidem, XII, p. 516: den Cardinal die walachischen Bauern, in einem.Waldt erschlagen". Mai vezi i pag. 476, 477 si 487. Apoi Samosközy, 1. c., IV,iiag. 101 : Chron, fucsio-lupino-oltardinum, p. 149. Comp. Bälcescu, p. 340. PapitiIlarian, Isioria Rom. din Dacia superioará, p. 45, arata c omorAtorii ar fi fostSecui. E mult mai de crezut dupà numArul izvoarel3r cä fáranii romdni, in dorintalor de a skip dounnului /or, uciseserä pe CardinatuL

Forgaes c. Palffy, 20 Noemv. 1599. Hurm., Doc., III, p. 358 : der car-dinalen Kopf welchen ich mit augen gesehen".

" Aloisius Hadibrati c. Pezzen, 10 Dec. 1599, Ibidem, p. 377.

Page 209: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

214 ISTORIA ROMANI" OR

sg aseze cl5direa viitorului s'Au. Tocmai atare punt nu fuseseinsg de loe desbgtut i stabilit intre el si impgratul. Mai ales dinpartea aceluia in numele cAruia Mihai se dgdea cà lucreazg, nuintervenise nici un soiu de recunoastere a insusirei pe care vi-oluà Mihai Viteazul. Din nehotgrArea pozitiei domnului mun-tean la cucerirea Ardealului se vor desf5surà, ca un lant nein-trerupt, toate nenorocirile lui viitoare.

Mihai pretindeà, nu numai cà a cucerit Ardealul in nu-mele i spre folosul impäratului german, dar mai sustineà c5acestà i-ar fi cerut cu deadinsul asemenea expeditie i anumenu odatg, ci in 14 rânduri 88

Sì cercetgm pAnä intru cât era adevgratà afirmarea luiMihai.

Am v'a'zut cà intre impgratul Rudolf si Mihai Viteazul in-tervenise o intelegere asupra cucerirei Ardealului, si cà intr'untimp fusese chiar determinat de impAralul momentul cand in-treprinderea trebuià sg aibg loe; dar cg ea nu se putusedin priciná neconlucrArei lui Basta la timpul cerut 89 De atunciInsà pan5 la atacul lui Mihai, hot5r5rea impAratului se schim-.base, de oare ce incepuse iar a negocià pentru pace, si anumepe de o parte cu Turcii, pe de alta cu Polonii prin mijlocireapapei, si Rudolf apucase sg" räggeluiasc5 nunciului papal c5 p5n5la sfarsitul lunei lui Octomvrie, nu va intreprinde nimic con-tra cardinalului. De si imp5ratul adaugg in scrisoarea lui càti earhiducele Matei cà friggduinta in ce priveste pe Andrei Batori,se Meuse sub oarecare conditii, de care netinându-se el si dup5toate aparentele neavând nici m5car gAndul a le indeplini, s'arputeà cu temeiu scuzi/ ngvAlirea lui Mihaiu" 90, nu e mai putinadev5rat cg din chiar aceste de pe urmg vorbe, o prealabilAintelegere, mai mult incg un ordin al imp5ratului, dupg careMihai ar fi trecut Carpatii, este cu totul neadmisibil. Aiureaintr'o scrisoare a impilratului cgtre Stefan Boczkai, el spune deasemenea ea' am inteles c'ä sortii sunt aruncati de Valacul",

" Stefan Bocskai c. Impilratul, 16 Noemvrie 1599. Hurm., Doc., III, p.352 353 : ac tribus petontissimum de causis ad tentandum Transilvaniam ad-ductum esse primo, ex mandatu Maiestatis vestrae Sacrae seque de ys rebus quator-decim literas a Maiestate Vestra sacra habere". Tot asa spune Mihai catre nunciulpapal Malaspina, trimes de Andrei In tabara lui Mihai tnainte de Mane. Raportullui Malaspina, 14 Noemvrie 1599. Ibidem, p. 511 : che l'imperalore de Christianicon 14 lettere haveva ricercato e spinto a vindicar l'ingiurie che la Maesta suahaveva ricevuta dal cardinale". Mihai repeta aceasta afirmare tn mai multe ran-duri. Mai vezi, buna oarS, raportul asupra expeditiei lui, din 5 Noemv. 1599.Ibidem. p. 344 : Con il commandamento espresso della llaesta Cesarea ho ve-nuto". Vezi si mai sus, p. 204, solia lui Mihai catre Andl el.

99 Mai sus, p. 207.9, Rudolf al II-lea c. Arhid. Match', 5 Noemvrie 1599. Hurrn., Doc.,

p. 341 Der Finfall woll mit grundt entschuldigl werden khan".91 Rudolf al II lea C. Boczkai. 6 Noenavrie 1599, Ibidem, III. p. 317

Cum a Valacho jactqm esse -aleam intelligamus".

Page 210: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRUNIREA TIRILOR ROMANI?) 215

rostire ce iar nu se potriveste Cu o de mai innainte punere lacale 91; tot asa de putin ca i indoiala lui Basta dacä miscareaValacului a fost maturä sau nematurä" 92 Dacä mai adäogimla acestea si solia amenintiltoare a lui Mihai, pentru neconte-nita trägänare a Viutei Intreprinderi, atunci vom ajunge numaideck la incheierea ct Mihai, de si nu a lucrat contra scopului

dorintei impäratului german, nu a fost nici indemnat, niciautorizat prin o invoire anumità la cälcarea acestui pas insem-nnor ; eel putin nu in momentul când a fost fäcut.

Mihai insä nu numai cà cucerise Ardealul fär'ä invoireaimpäratului ; el îi iea, indatä dupä intrarea lui in capitala

titlul de voevodul Munteniei, sfetnicul prea säntei saleMaiestäti Cesaro-Crilesti, locotiitorul ei In Transilvania si cä-pitan general al armatelor sale din Transilvania de dincoacesi a pärlilor supuse ei"93. Acest titlu este inviderat insusitfàrà nici o invoire a impäratului. De si el i se vede incuviintatune ori chiar de autoritätile imperfale 94, lucrul se fäcu numaiIn urma politicei de fria.' si de nehotäräre urrnatä de la inceputde cätre curtea imperialä fatil cu Mihai Viteazul.

Purtarea lui Mihai, care trecea peste vointa i dispozi-tiile impäratului, trebuià sà provoace in Germania apretuirideosebite. Unii care vedeau lucrurile in bine, credeaucea mare a lui Mihai pentru slujba imperialä Il impinsese laacest pas.Intre altii insusi sfetnicul impäratului, David Un-gnad, spune intr'un raport cätre stäpAnul säu, ca.' s'a bucuratprea mult väzänd cli Mihai in actele lui se numeste locotiitorulMaiestätei sale si general al ostirilor sale, din care se poate de-duce o mare credintä i sinceritate ckre impäratul, i intea-devär cä meritil ea banii, toate onorurile i incä i alte mileimpärätesti, sà curgä cätre el, mult mai mult decat Sigismundcel cAlcritor de jueämänt" 95. Impäratul insä judeca lucrurilecu totul altfel. Cam la aceeasi clan cu scrisoarea lui Ungnadcare el si innainte de a o primi, el scria arhiducelui Matei :Mind cA lucrul s'au inceput si Valahul nu'l va läsà, este de ne-voie ca i din partea noasträ s ne folosim de toate prilejurile

99 Basta c. Imp., 31 Oct. 1599, Ibidem, XII, p. 477 : matura o immaturache sia statto la mossa del Valacco".

99 Vezi huni oarà scrisoarea lui Mihai c. Basta, 11 Noemvrie 1599 lbi-dem, III, p. 351 : Mihael Valachiae Transalpinae vaivoda, sacratissimae, Caes.Regiaeque Maiestatis eonsiliarius, per Transsylvaniam locumtenens et eiusdemMaestatis exercitus in Transsylvaniam eiusque ditionum partiumque ei subiec-tarum generalis capitanues".

94 Asa In adresa consiliului cameral etre Mihai, 3 Decenwrie 1599, Ibid.,p. 368: Illustrissimo ac Magnifico domino Michaeli Waywodae Valachiae Tran-salpinae, sacritissimae caesareae regiaeque Maiestatis consiliarius et in Tran-sylvania locumtenens, nee non exercitus generalis capitaneo domino nobis ob-servandissimo".

" David Ungnad c. imparatul, 6 Noetnvrie 1599, Ibidem, III, p. 348.

Page 211: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

216 ISTORIA ROMANII OR

s lucrãm cu mare bägare de seamä. Te rugäin ca s dai destire lui Basta sä meargä cu armaiä, at de numeroasä' vo puteà,la granita Transilvaniei, sub pretext cà ar vrea sà privighezepe Turci si pe 'Mari. Pe de altä parte trebue sä cäntäm a afIàdacä o parte din nobilime, sau cel putin Secuii i Saii, ar mergeIn partea noasträ. Tot odatä te rog sel ne slatue§ti cui am puledsei ne incredem, in cazul când Valacul ar vrea sä pdstreze steipd-peinirea Transilvania. Douä lucruri trebue mai ales luate Inbägare de seamä.' : Intäi sä se urinäreasc6 victoria, pentru caresä se trimeatä bani lui Mihai; al doilea sä ne gdndim, dupl. iz-Mudd, cum set elm fdrei o bund administrate" 96.

Sà därn -Wei o bunä administratie, insemna invideratc'ä sá o iee din mAinile lui Mihai. De aceea i doctorul Pezzen,ornul de Incredere al Impgratului, rued pe arhiducele Maximi-lian sä primeascä locul de guvernator al Ardealului i sä vinásä scoatä pe Mihai care nu Intelege de loc sá pAr'äseasa. tara 97.AO. dar, Imp'äratul acuma, dupei isbdndd, aprobà purtarealui Mihai, i ingrijià chiar sá i se dee bani, spre a puteà urmärilupta mai departe. Indatä insä ce rezultatul ar fi fost pe deplindobilndit, se gAndià sä arunce instrumentul intrebuintat, peMihai Vodà, Innapoi in Valahia i sä pästreze Transilvaniapentra sine, punând'o sub o band administra fie, adicá sub unagermanä. Acest scop al Impäratului erà deadreptul protivnicacelui urmärit de Mihai Viteazul care vroià tocmai sti intre-buinkze autoritatea imperiald ca paravan spre a acopen i cuce-rirea pentru deinsul a Transilvaniei. Fiecare din cei doi rivaliascunsi, In aparentä prieteni, se 0eà sä se foloseascA pe soco-teala celuilalt; fiecare cAutà sá frisele pe celälalt. Si cu toateaceste, de si se vânau unul pe altul Inteascuns, In formä. tre-buià sä." pästreze bunele relatii; cäci Mihai aveh neapäratä ne-voie de numele si de ajutorul Impäratului, spre a se mentina.In Transilvania ; iar acesta se temeh cá, nemultumind pe Mihai,ea' nu'l arunce in bratele Turcilor care tocmai pe atunci deve-nisei% iaräsi amenintätori.

" Rudolf al II-lea c. Arhid. Matei, 5 Noemvrie 1599, Ibidem, p. 342:Wan sich etbo der Wallach desselben impatronirn solle". Alta din 17 Noemv.1599, Ibidem, XII, p. 504: vonniithen sein will das auf ein genuegsam Haubt undGubernatorn gedaeht, von uns hinein geordnet werde". Rabuss c. Maximilian,20 Noemv. 1599, lbidem, p. 509: und bis sich Ihre Majestät auf einem gewissenGubernator der in allweg von Haus Oesterreich genomben werden sollen, resolvirt".In pricirea ajutorului de dat lui Mihai, Imp, c. Arhid. Mateiu, 6 Noemv. 1599,lbidem, III, p. 349. Es werden Eur Lieb one Zweifel selbs betrachten, wie hochund viel daran gelegen, weilen der Wallach so weit in Siebenbiirgen kommendass man me nit verlasze, sondern euseristen Vermögen nach helfe".

" Pezzen c. Maximilian, 16 Fevr. 1600. Ibidem, XII, p. 712: und Eur-Fr. D. zu Annembung der siebenbiirgischen Gubernament bewegen und dispe-nieren sollen". Se vorbia si de Palffy ca guvernator. lbidem, p. 714. In once rsà nu fie Mihai. Ibidem, p. 736: Pezzen schreibt es ist gar nit gut noch ratbden Wallach Ringer in Siebenbiirgen zu lassen".

Page 212: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Lupta pus a pe acest täram intre denim') roman si impti-ratul german, trebuià sa devina in curand din ce in ce mai ros-tita. Mihai avea pentru el insusirile unei inim,i mari, insa cutoate aparentele ei de ghibacie si chiar de viclenie, prea bunapentru a puteà luptà cu machiavelismul intortochiat al caseide Austria. Nuniai cu puterea ar fi putut el räzbi si aice, cumsfärmase pana acuma piedicele cei statuserä. impotriva. Candaveà lima nevoie mai mare de putere, aceasta tocmai nu putnspoil, caci el singur fusese nevoit de 1mprejurari a astupà iz-vorul de unde ea putea curge maneas i imbelsugatä. *irulexpunerei ce urmeaza va aduce deslegarea acestor cuvinte,ce tot pareà deocamdata ca o ghicitoare. E vorba de Rom'Anildin Ardeal.

- 3. CUCERIREA MOLDOVE1

Intingele planuri ale lui Millai.Mihai Viteazul fusese ne-voit a rasturna pe Andrei Batori, pentru a preintimpina pla-nurile pe care acesta le urzia tm.preuna cu cuscrul &au IeremiaMovila, spre scoaterea lui din scaunul Munteniei. Dobandindacuma si Transilvania, Mihai trebuià sa mearga mai departespre a sdrobi pe dusmanii sai care, vazandu-se rapusi, tndoiraputerile spre a scapa de amenintätoarea lui figura. El nu seputea opri la jumätate de cale, ci trebuia sa calce pe ea pana lasfarsit, sau altfel toatä munca pusa de el 'Ana' atuncea era za-darnicità. Apoi Mihai intrase pe partia alunecoasa a cuceri-rilor, pe care stii. cand /e incepi, dar nici odata nu poti cunoasteunde au sa inceteze.

Mihai de o cam data isi pune ochiul pe Moldova, spre aalungà din ea pe Ieremia Movilä, dusmanul sau cel mai neim-pacat. El avusese acest gaud Inca innaintea de cucerirea Tra n-silvaniei, si. l'am vazut incercand Inca din 1596 alungarea luiIeremia. Nevoile razboiu/ui cu Turcii 11 facura insa sa nu poatada atunci scopului sail o implinire desavarsita, si Ieremia se In-toarse in scaun si mai pornit Inca in contra lui Mihai Viteazul".

Domnul muntean mai áratä inca odatà gandul salt dea supune Moldova innainte de cucerirea Ardealului, anume inAprilie 1598 99. In Iunie acelasi an, &inn o noua pornire a luiMihai asupra Moldovei, lucru despre care comisarii imperialicred ea ar fi primejdios, din motivu/ cunoscut di tmparatulfiind ocupat in rasboiul cu Turcii, nu ar puteà sa iee asupra'sialte incurcaturi. De aceea comisarii scriau lui Mihai (ei nu so-sisera ineä" langà domnul roman) SA stee linistit si sa nu intre-

" Mai sus, pag. 175" Mai sus, pag. 278.

INTRITNIREA TARILOR ROMANE 217

Page 213: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

prindA asà cevA 100. CurAnd dup6 aceea Mihai cautá iarásicapete invoirea unui atac al Moldovei, fácAnd s'A luciascá laochii Germanilor perspectiva unor ráscoale ale popoarelor eres-tine de peste Dunilre : Bulgari, Macedoneni, Greci, contra Tur-cilor mai tArziu, la 1 Octomvrie, g'Asim iar o solie a luiPetra Armanul trimisá tot pentru dobAndirea invoirei cuce-rirei Moldovei1°2. Pentru a adormi pe Poloni, Mihai caut'A a in-drumà incá de mai innainte relaii cu ei. Asù in 10 Octomvrie1598 gásim o scrisoare a lui Mihai atre Regele Sigismund princare intervine pentni eliberarea unui cAlugár Nikifor, dupàstáruinta patriarhului de Constantinopole, fágilduind regeluicá va fi tot deauna gata a'l sluji si a glorificA numele luiintea lumei intregi 103.

DacA insA Mihai voise sri scape de Ieremia Movilk inna-inte de a dobAndi, prin o strálucitá vietorie, stápAnirea

M'ea' indoialá cà acuma cAnd o avea, m'Ara in vazä si inputeri, nu el-A s'A mai sufere atitärile necontenite ale domnuluimoldovan. De aceea, indatá dupá cucerirea Ardealului se pre-gAte§te Mihai pentru acea a Moldovei.

Incá din 24 Noemvrie 1599, cAnd nu [recuse nici o lunAde la cuprinderea Transilvaniei, regele polon aflase de scopullui Mihai de a atacA Moldova i, prin o scrisoare c'Atre impä-ratul Rudolf se jáluise lui despre acest gAnd al omului 0'111°4.

Mihai se preface ca i cAnd ar don prea mult s'A viná co-misarii impárAtesti eArora s'A le predee Ardealul, fiind ea' el araveA in gAnd intreprinderi mai mari care ar fi spre gloria si fo-losul Maiest'Atei sale" 105. Pentru a mascA adeváratul te! al aces-tei intreprinderi care nu el-A alta decAt cucerirea Moldovei, MihaiVodá spuneà ea' scopul s'Au este de a pregáti o mare armatá de200.000 de oameni, cu care s'A treacá Dunárea i s'A'si aseze re-sedinta la Sofia, in mijolcul tárei dusmane, unde intelegerea ceo are cu Crestinii acelor párti i'ar aduce sub steaguri alte 200.000de oameni cu care ar puteA pune un capát veacului

Turcesti 106

,°0 Comisarii imperiali c. Mihai, 30 Iunie 1598, Hurrn., Doc., XII, p. 368.101 Alta din 3 Iulie 1598. Ibidem, p. 370.loI Ibidem, p. 397.103 Doc., I, Supl., 2, P. 483.

Ibidem, Hurm., Doc., XII, p. 513.10, di Marco catre Dr. Pezzen, 22 Decenivrie 1599, llurm., Doc.,

111, p. 397 : l'ill-mo V-da arde di desiderio perche prima siano qui l'ill-mo co-messari; acio in nome di sua M-ta posino ricever questo regno, poiche ill-mo V-dae molto desideroso di consegnarlo quanto prima, afine di poter lui ¡are impressedi magior importanza". Acest scop 11 rosteste Mihai In mai multe randuri. Veziactele de la p. 377, 398, 400 si 408, Ibidem.

100 Giovani Marini C. Dr. Pezzen, 22 Decemvrie 1599, Ibidem, III. p. 304.Comp. David Ungnad c. Rudolf al II-lea, 31 Decemvrie 1599, Ibidem, p. 408,,Er Michel w011e resignirn, cedirn und wider den Tiirhhen sich begeben".

218 MURTA ROMINILOR

Page 214: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

INTRUNIREA '14111LOR 110MANE 213

Pe cänd insil Mihai räspändeà vestea planurilor sale con-trà Turcilor, el aduna armata in Bistrita i in cetätile Transil-vaniei aproape de hotarele Moldovei 1O7. Luarea acestei OH dinmäinele lui Ieremia, devenià Cu atät mai neapäratA, Cu cât Si-gismund Batori care trecuse in Polonia in locul de cardinal ce'locupase fratele sàu, auzind de moartea lui, îi propusese a seintoarce iaräsi in tronul cel de dou5 ori päräsit de el, fiind ajutatIn aceastä intreprindere de cancelarul polon, Zamoisehi cum-natul sä'n. Mihai deci erà acum säpat de doi protivnici, Sigis-mund Batori pentru Transilvania i Ieremia Movilä." in inte-resul fratelui säu pentru Muntenia, si ambii acesti rivali litaseràMoldova ca baza operatiunilor lor. Trebuiä deci cu ori ce pretsä le surpe aceastil temelie, i apoi la nevoie sä meargA chiarmai departe, contra isvorului chiar de uncle se hräniau asemeneadusmAnii, regatul Poloniei. 1Viihai nu stieä ce vrea sil zicA opiedicä, nici pusese pänä acuma piciorul indArtit.

ImpAratul aft:A in curänd de adeväratele scopuri ale luiMihai, *i prin o scrisoare din 22 Decemvrie 1599,11 roagà cil,nefiind in acele timpuri interesul imp'ärilliei de a se incurcà inun räzboiu cu Polonii, sä."si indrepte mai bine expeditiile saleunde s'ar infätisä mai frumoase pfilejuri de isbändä, deck dea le linti asupra Moldovei 108. ImpAratul ingrijit peste mäsurilde planurile lui Mihai i cunosand ineä de la cucerirea Tran-silvaniei, di el nu preä pilräsiä gAndurile concepute, serie si co-misarilor säi de pe längA voevod cà s'ä se sileascä a'l Intoarcede la un atac al Moldovei, daeä cumva ar umblä cu un aseme-nea scop" 109 Dusmanii lui Mihai precum. te fan Boczkai cäutiisä arate cA apleearea Moldovenilor atre Poloni, dusmanii po-liticei imperiale, provineA tocmai din pricina ameninfärilorcArora ei s'ar simti expusi din partea voevodului rnuntean 110.

Mihai insà, care pänä atunci läsase sà pätrundä gAndulsgu numai in incunjurimea lui, ajungând aproape de rnomentulpunerei in lucrare, Il r6suflil si care mintile germane. In 31a-nuarie 1600 el spune lui Carlo Magno cA dacä i s'ar fi dat baniifágkluili, el ar fi acum stäpAnul Moldovei, intru cAt are intinseintelegeri cu locuitorii acestei luíri. Mihai cere apoi, prin o seri-soare trimissä imijära tului, voià de a cuceri Moldova pentruMaiestatea Sa imperialä, insä" in folosul säu, pentru care im-päratuIsä trimità un sol la regele Poloniei, care slä'i dee a inte-lege ch aceastä cucerire nu s'ar face spre dauna lui, cl In folosulintregei Crestintitäti". Consiliul imperial intrebat asupra acestei

1" Mihail Igartlio judeciaorul din Sziget c. pArcAlabul de Huzt desprepregatirile de rAzboiu ale lui Mihai, 21 Dccemvrie 1590, Doc., III, p 393.

1" Rudolf al II-lea cAtre Mihai Von, 22 Deceinvrie 1599, Ibidan, p. 397.1" Rudolf c. D. Ungnad si M. Zeckel, 24 Decenwrie 1599, Ibidem, p. 403." Stefan Boczkai care D-rus Barwitz, 30 Decenivrie 1599, Ibidem, p. 405.

Page 215: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

220 TSTORTA ROMAN1LOR

propuneri, i§i dà pdrerea cà avand impgratul destul i chiarprea mult de lucru in Jupta contra dusmanului creytinesc, nuar avea nici un motiv pentru a'si mai starnì noi dusmani, maiales asa de apropiati de granitele imperiului" Mihai vdzandgreutätile ce le intamping pe Jangä impkatul, se indreaptdCatre arhiducele Matei, la care ayeà o deosebità treceren2, pen-tru a'l convinge despre interesul cel mere ce l'ar avea impdeatiala cucerirea Moldovei, ardtandu-i mai ales ea' cuprinderea aceleitdri va fi cu atat mai timará., cu cal el are intelegere cu mai totilocuitorii acelei provincii, astfel cà indatd ce va apgrea in ho-tarde ei, cu totii vor trece in supunerea impAratului". Pentruaceasta se roagd trimità cat mai ourand ajutor de arme side bani, pentru a nu scdpà momentul priincios Mihai repetàcererea catre impáratul prin o scrisoare din 28 Aprilie 1600,Meya zile innainte de a pdsi peste munti in Moldova, cdutândsd'i dovediaseä inca odatd ea' lucreazd in interesul impärd-vei 114

Mihai insd nu se multdmi cu atata. El propuneà tundra-tului un plan si mai indrAznet, anume ca dupd ce cucerirea Mol-dovei s'ar indeplini fard vdrsare de sange, sà intreprindd peaceea a Podoliei, Litvaniei si a Rusiei (rosa), ha chiar sà supundautoritätei imperiale toate tárile dela Marea Caspieä para laBuda, Alba regará i Solnoc, numai el, Mihai, s'a' rdm.and dom-nul riului Timiului, adecd al Transilvaniei n5. Mihai anumese pusese incd de mai innainte in legdturi cu tarul Rusiei, BorisGodunov (1598-1605), uzurpatorul tronului rusesc dupd stan-gerea dinastiei lui Rurik, fdeand mai intai stkuinti pe längdel spre a fi ajutat in lupta contra Turcilor, i dupá ce primisede la tar semne inviderate ale bunelor sale präceri, anume icoanepentru biserici si o sumà de bani, Mihai venise cu a doua pro-punere, aceea de a ataca impreund Polonia. Iezuitul Lajcewskyspune anume in predica tinutd la moartea principelui LeonSapieha, c'ä acesta sfasiese legdturile vgtdmkoare dintre Boris

111 Prirerea consiliului imperial, 17 Ianuarie 1600, Ibidem, IV, 1, p. 15:ihine die verwilligung zuthuen die Moldau fiir die kays. Mat., doch zu seinerniizung anzugreiffen".

112 Ghiar cänd Mihai se duce la Praga, dupri nenorocirile luí, se spune cl ele stato molto acearrezzato (desmierdat) dal serenissimo Mattia". 25 Aprilie 1601,Ibidem, VIII, p. 213.

us Mihai VodA c. Arhid. Mateiu, Ianumie 16 0, IV, I, p. 17.114 Ibidem, XII, p. 873.115 Ungnad i Ziiggel c. Rudolf, 5 Aprilie 1600. IV, 1, lbidem. 38 : Welter

fuhrt er ein, er habe bey der Cronstadt uber 24.000 besoldter Mann gehabt, da-ma er die Moldau einnemben w.öllen, welches er ohne Blut vergiessen volziehenunndt die Podolia, Litau unndt Reissen herzubringen khännen, aber Eur Majes-tät haben Ims nit zugeben wällen". Comp. Journal de l'Esta( d'Orient In N. Iorga,Acte $i Fra., I, p. 46 5i Carlo Magno c. Maximilian, Hurm., Doc., XII, p. 661 (des-pre Podolia).

Page 216: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

itiTRUNIREA TARILOR RomANE 221

Godunov i principele romän Mihai carele, spre dauna Polo-niei uneltise o ligä tainicä cu Tarul ateágandu-1 in aliant'ä Cu con-ditie ea, izbind Polonia cu ajutorul Muscalilor, sá poatä caceniPolonia propriu zisä. iar Tarul sà apuce provinciile rutene"116.Tot despre aceastä uneltire a lui Mihai contra Poloniei vor-beste o scrisoare din 4 Iulie 1600, a lui Sigismund regele Polo-niei cätre Leon Sapieha in care se spune crt dup5. ce Mihai aluat Suceava prin capitulgie si a cuprins Soroca, a adus toatätara la jurämänt i la supunere si a ocupat toatä Moldova, elvroeste acuma sä se arunce i asupra Poloniei. Asemenea stirisunt foarte probabile i sosesc mereu din multe locuri. Acestdusman, de si se fäleste cu proteguirea impäratului german,recunoaste cu mima deschisä i leaturile sale cu ImpärätiaTurceascä, cáci scrie pe fall la unii de ai nostri cä sultanul i'adat steag asupra Moldovei i Tärei Românesti, ceea ce estemai gray este aerul silu de a aveà din partea sultanului invoire

asupra Poloniei, pentru care li rägädueste i tribut". In urnaacestora regele intreabd pe Sapieha dacá fatä ca lipsa debani in care s'ar aflà Polonia, nu ar fi bine amaneteze odoa-rele, pe care le-ar räscumpArà mai tärziu ca banii stransi de lapopor 117 Mihai gäsise sprijin contra Poloniei i in faptul cä Po-dolia, fiind ortodoxä i amenintatil de Catolicizm, asteptà peMihai ca pe un liberator 118

Pe längd tarul Rusiei, Mihai Vodsä cäutà sil mai stär-niascä contra Poloniei pe Cazacii Zaporojani, lntr'o scrisoarea hatmanului lor cältre Sigismund al III-lea ei cer iertare re-gelui pentru unelfirile la care se läsaserà a fi admeniti de dom-nul muntean care le spuse c'ä ar fi vrut clued in contrà Tur-cilor :Märturisim prea luminate i prea indurate rege, cá inadevär cam aceasta fusese in cugetul nostru in urma deselorscrisori c`átre noi, prin care Mihai Vodä ne rägäduia o leafbunä.... ca la niste oameni de oaste, asezati in o pustietate pepämäntul hanului tiltAresc, care nu argm, nici nu sem'AnAin. Asadar ne invoisem cu dânsul a merge contra vràjmasului santeicruci ; indatä insä ce am aflat cá gändul lui Mihai ascuns esteasupra Moldovei, am rupt in grabA ori ce legätur5119.

Vedem insä ce intinsä retea dusmanä vroià sà tese Mihai

Arh. ist., III, p. 52. Vezi si un doc. din Pilsen, 2u Noenvrie 1599, asn-pra conferintei ambasadorilor lui Mihai Viteazul cu acei ai tarului Moscovei, Ibid.,II, pag. 47.

n7 Arh. ist., III, pag. 35.1,9 Miron Costin, In Letopisete, I, p. 223.

Scrisoarea Hatmanului cAtre regele Poloniei din 22 Martie 1600 inRevista lui Hasdeu, Traian, 1869, p. 52. Cazacii Indrumaserà plecarea lor contraPolonilor prin o tilnguire critre regele in contra arendasilor -p5mAnturilor regesti.Vezi 1 Fevr. 1600, Hurm., Doc., 1, Supl., 2, p. 575. Comp. p. 586.

Page 217: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTOBIA ROMANILOR

in jurul Poloniei, spre a sdrobi prin ea chiar cuibul din careporniau in contra lui toate uneltirile protivnice.

Imparatul speriat de asemenea propuneri uriase ale luiMihai nu stia cum sal astampere, spre a nu se incurca inniste intreprinderi al cal-0r capat era peste putinn a se pre-ved& Pe Mihai insa Il apucase furia cuceririlor. Fan a se asi-gura despre stapanirea Transilvaniei pe care o stim vom maivedea cAt de nesigura statea sub picioarele lui, el se honrastesà treaca in Moldova, si in 4 Maiu 1600 el instiinteaza pe corni-sarii imparatesti, ca' 'asa', in timpul expeditiei sale in Moldova,pe banul Mihalcea si pe Lupul Cornis ca locotiitori ai sai in.Ardeal.

Cu repeziciunea fulgerului, particulara tuturor misa-rilor i honrarilor lui Mihai Viteazul, el trece muntii, cade asu-pra ostirei lui Ieremia, care, trecand mai toata de buna voiecatre clansul, Ieremia o rupe de fuga spre Hotin ande se in-chide12°. Mihai se ieà dupä el; dar nevoia de a se intoarce cu-rand in Ardeal il facii sa nu poata cuprinde nici acea cetate,nici cetatuia Sucevei, de unde Mihai se indrepta, curand dupaaceea, spre

.Cuprinderea Moldovei Si in contra Moldovanului pro-cede domnul muntean cu aceleasi mijloace viclene care eraunedespartite de politica acelor timpuri i putem adaogi, mu-tatis matandis, ale tuturor timpurilor. Putin timp innainte dea p4i peste muntii Rasaritului, spre a izbi pe Ieremiasi pe cand Mihai îi ayeà toata armata adunata Janga Bistrita,gata de plecare, el trimite o scrisoare regelui Poloniei in carese plánge ca ar fi inteles a fi pe nedreptul presupus ea' ar volsà nävaleascrt in Moldova ce se aflá acurna sub mana Maies-tatei sale, care lucru nici prin cuget nu i'ar fi trecut, martureste Dumnezeu", vrednica paralela la juramântul ca sa'si beesangele copilului sàu, daca ar avea de gand a irumpe in Ardeal,facut cu cateva zile innaintea acelei irumperi. Luand apoi elrolul de tanguitor, se jalueste ea' l'ar dusmani Ieremiarugand pe rege, spre a'l adormi mai bine, ca s'A impiedice peproteguitul sal] de la atare purtare121.

Cucerirea Moldovei se facuse aproape faeä. varsare desange. Spusele lui Mihai catre arhiducele Matei, ca locuitoriiMoldovei l'ar astepta spre a trece cu totii in partea

fusese adeverite prin faptele petrecute. Armata lui Ie-

129Mihai VocIA c. comisarii ImpgrAtesti, 4 si 6 Mai 1600. nurni., Doc., IV,1, p. 45, 46.

121 Scrisoarea lui Mihai Viteazul cAtre Regele Poloniei din 4 Fevruarie1600 In Traian, 1869, p. 40 (reprodusA sl In Hurrn., Doc., I, Supl., 2, p. 577). Altascrisoare cu cuprins aproape identic din 21 Martie 1600. Traían, p. 48.

Page 218: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

NTRUNIREA TIRILOR ROMANE 223

remia trecit mai toatä la Mihai §i putinii ce ramasesera langadomnul Moldovei, nici nu incercara o serioasa impotrivire 122.Aceasta trecere a Moldovenilor catre Mihai se Meuse mai alesdin pricina stoarcerilor carom ei fusesera supu§i din partealui Ieremia §i a soldatilor Poloni care erau in Moldova" 123. Multiboieri se grabird. a jurà credinta lui Mihai insä par-tizani ai lui Ieremia i a Polonilor fu gira impreuna cu el 124Mihái cucerise Moldova din fuga, fat% a avea insa speranta dea à putea mentineà, daca impäratul nu i'ar vent in ajutor. Elde aceea §i scrise comisarilor impärate§ti ca, pe langa gräbireaCu trimiterea banilor de care ar ave4 cea mai mare nevoie spre

plat armata, sà staruiasca ca imparatul sa indrepte oo§tire catre hotarele Poloniei prin_ Silezia, spre a impiedicApe Poloni de a navali asupra lui in Moldova. Regele Polonieiauzind de atacul planuit contra unei posesiuni pe care o credeàa lui, chiamä in graba dieta spre a'i cere mijloacele trebuitoarela impotrivire §i trimite dupa ajutor grabnic in Prusia 125. Mihaifäcuse cererea la imparatul Inca din ¡6 Maiu, când se aflà intabära langa Suceava, a careia cetate se silià in zadar sa o do-bAndiasca 126. In 5 Iunie gasim aceea§i staruinta repetatà catredoctorul Pezzen, cerand acuma Mihai ca comisarul extraordinaral imparatului sà trimita pe Basta spre a face o diversiune, incare timp el sä poata intocmi trebile in Moldova, sa aduca totpoporul la ascultare, stabileasca mai cu tarie autoritatea,

121 Douà scrisori ale lui Alihal c. Pezzen si c. comisan, datate din Iasi, 2Iunie 1600, Hum., Doc., IV, 1, p. 66-67. Un raport din 31 Alai 1600. Ibidem,XII, p. 930, spune : Gleich am Anfang sein 5.000 Walachen von Ieremia abge-fallen" (Walachen in gura Polonilor inseamnä Moldoveni cäci Polonii dicono allaAloldavia, Valachia, e alla Valachia, Moldavia". Ibidem, VIII, p. 217. Aloldoveniislujeau ca mercenari in armata lui Mihai, Ibidem, XII, p. 688.

123 Heidenstein In Engel, Gesch. der Walachey, p. 247.124 Girolamo Capello c. dogele, 27 Iunie 1600, Hurrn., Doc., IV, 2, p. 22:

Alicali e ricevuto dei Bogdani per loro principe, stanchi delle estorsiorni fatteloro da Geremia et dalli soldati polacchi che erano in quel paese". Alt raport din1 Iulie 1600, ibidem, p. 24: li Bogdani ribellatisi voltorono le armi in favor diAlichali et contra Hieremia". Cf. Curitise Beschreibung bon der Moldau und

allachey worinnen derselben Zustand und Beschafienheil, Braiichen, Lager, Staticund SchlOsser etc., 1699 (Bibl. Acad. Col. Sturza, No. 4329) sub cap. VIII: weilender moldauische waywoda leremia seine Unterthanen bisher sehr beschewret,von einem jeden monatlich einen ducaten genommen, und was er nur an Bahr-schaft zusammen gepresst alles in Polen gefiichtet, so wurden die Unterthanenihm aufzätzig und wollten lieber den Alihael zu ihrem Herrn haben", O apretuireniai rece a plectirei Aloidovenilor cätre Alihai, vezi in un raport din Praga din 5'tulle 1600, Hurm., Doc., III, 2, p. 355.

1" Sig. August c. Marchizul de Anspach, 30 Mai 1600, N. Tonga, Acie siFrag., I, p. 176 : ... requirimus, ut subditis quoque suis ducatus Prussiae, mandet,nobis necessario tempore non desint".

126 Un doc, de la Ieremia Movilä din 10 Aprilie 1603, GliilAnescu,soace si Zapise, I, 2, p. 18 : cänd s'a sculat acel talhar de Atihai Vodä cu Unguriisi Cu multe limbi asupra domniei mele 5i cänd m'au adus Caraiman vel Paharnic40.000 de galbeni de la Sultanul, ca ajutor contra domnului muntean".

Page 219: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

224 ISTORIA ROMINILOR

pentru ca apoi nu numai s. poatd sustinea lovitura dusmanilor,dar Inert sä o si respingä127.

Mihai trata pe Germani cam prea cavalereste. Stieà eh'Intreprinsese expeditia asupra Moldovei In contra vointei anu-mite a Impäratului, I cu toate acestea cereà ajutor de banichiar sprijinul armatelor Impärätesti spre ga'si asigurà noualui izbandä. Dad. Impäratul Incuviintase la sfarsit cucerireaTransilvaniei, aceasta o Meuse, pentru cui reusita lui Mihaiiese deodatà toate greutätile pe care Intoarcerea lui SigismundBaton i apoi Inlocuirea lui cu Andrei le adusese politicei im-periale. Izbanda stersese sau cum spuneau Nemtii scuzase"neascultarea. Domnul Muntean InteadevAr Meuse o mareslujbä Impäratului. Astfel- stäteau lucrurile cu cucerirea Mol-dovei. Mai Intai ImpAratul nu avea nici un drept í nici un in-teres In aceastä ; apoi atacul ei amenintà, In cazul cand arfi fost sprijinit de ImpAratul, cu un räsboiu neapdrat din par-tea Polonilor, care räsboiu, In starea nu prea Infloritoare Incare se aflà chiar atunci acel cu Turcii, devenia Indoit de ame-nintätor pentru Germani. Apoi dac6 Mihai In prima lui expe-ditie, putuse ascundä interesul säu sub aripele celor In10-rgte§ti, In aceasta de a doua o asemenea acoperire nu mai ellcu putintä, de si el repetà necontenit cä de aceea atacase pe Ie-remia pentru cui acesta i cu Sigismund Batori aveau de gaudsal scoatä din Transilvania, si &A nu putea sä m.eargä In contraTurcilor cat timp avea In spatele &Au niste dusmani atat deprimejdiosi; cA el lovise In Ieremia i tu. Poloni tot politica tur-ceasca." 128; era Invederat cä el vroise, prin cucerirea Moldovei,sä preintampine innainte de toate pericohil ce'l amenintà peel insiqi, §i numai ca Indreptalire puneà inainte interesul im-periului. De aceea comisarii imperiali nu Inceteaz6 nici dupäizbandä a'l mustra pentru nesocotita Intreprindere care ame--nintä pe ImpAratul cu un räzboiu din partea Polonilor. Ei scriului Mihai : Vä aduceti aminte ea' noi am desaprobat expeditiarnoldovanä, ca nu cumva din pricina ei sä se nascA un räzboiucu Polonii. Và rugärn deci sui nu proclamati cä aceastä cucerires'a fäcut In numele impäratului, despre care mcm i acuma pro-.testäm" 129 Mihai räspunde acestor protestäri, ca nu Impins

121 Mihai Vodà c. Pezzen, 5 Iunie 1600, ibidem, IV, 1, p. 67: ut dominusGeorgius Basta opportunitas et occasio rerum novandarum Polonis eripiatur, etc."

128 Mihai VodA cAtre comisan, 17 Iunie 1600. Ibidem, p. 75: Si enim hochoste post tergum relicto arma in Turcas convertissemus, quis non intelligit res nonmodo nostras sed et christianas ingruentibus alia parte cum Ieremia et Sigismundobarbaris, in maximum discrimen immo extremum exitium deduci potuisse ?"

Ungnad i Zeckel cfitre Mihai Vodrt, 29 Mai 1600, IV, 1, p. 63: nequeocupationem provinciae illius nomen suae Maiestatis divulget, de qua re et nuncprotestamur". ARA scrisoare din 7 Iunie, Ibidem, p. 70 : Sua caesarea MaiestasIn summam deliberationem trahet ut se hostilem Polonis ostendat, novoquebello se oneret, cum alioquin cum Turcis gravissimuin belluna incumbit".

Page 220: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRuNIREA TIR1L0li 110MA.NE 225

de dorinta de glorie si setea de domnie a cuprins el Moldova,ci atunci and a cunoscut cu sigurantä c Ieremia impreuna cuSigismund Batori, unindu-se cu dusmanii intregei Crestinil-täti, se sfatuiau ca cu ajutorul Turcilor si a TA tarilor sá cadaasupra noastra in Transilvania. Trebuia sau sá cuprind Mol-dova sau sá pierd si Transilvania, din care cauza nu ne putemmirà Indestul cum de purtarea noastra a putut trezi banuelilao.

Mihai insa neputand indeplini gandul sau de a lovi Po-lonia, de oare ce planurile sale de alianta impotriva ei cu tarulRusilor si cu Cazacii Zaporojani dadusera de gres, se gandestea acopen i macar intru catva lovitura data acelui regat prin cu-cerirea Moldovei, cautand sa'si indreptatiasca pasul Malt fatäca Sigismund al 111-lea. El Ii scrie deci in ziva de 21 Mai 1600,Inca de pe and se aflà in tara cucerita, cà trebuise vrand ne-vrand sa alerge la acele mijloace de care se slujesc oamenii vi-teji, and este pug in cumpana gloria si sanätatea lor, i a ela intrat in Moldova, nu pentru alt ceva, ci numai spre a fi servulregelui si al Statului polon". Regele Ii r5spunde in 8 Iulie 1600invitandu'l sà iasa at mai in graba din Moldova, si banuindu'ipentru atacul unei provincii regesti i unui domn proteguitde el".

Dar Mihai Viteazul sperà fara indoiala prea putin el insusi dela acest demers al sau pe lânga regele jignit. De aceea el se On-deste lar la mijloace constrângatoare i, intru at nu izbutisela nimic cu Rusii si Cazacii, se indreapta catre 'Mari, Re-gele Sigismund ingrijit de aceastä incercare a lui Mihai Viteazulpe lânga un popor tot deauna gata de prklalnice izbanzi, scriehanului in 6 Iulie 1600, aratandu'i cum Mihai Voda dommrlmuntenesc, dupa ce cucerise rnai deunazi Ardealul, devenindprin aceasta si mai sumet, se aruncase asupra Bogdaniei, fu-garind pe Ieremia Voda, i cugetà acuma chiar asupra rega-tului polon, laudandu-se cu simpatia hanului Marilor. Intreabádeci regele polon pe hanul, daca vroeste a mentinea mai departevechile legaturi de prietenie, sau daca se va 15sa a fi inselat decuvintele cele blánde, poate chiar de darurile ce i se dadeauacurna, dar care toate de sigur vor incetà, de indata ce se vorfi adunat mai multe tad sub sceptrul domnului muntean" 01.

Mihai ja tot °data' masuri pentru a castiga simpatiileMoldovenilor iertându-le darile, rägaduindu-le apkare contratuturor dusmanilor si mai ales amenintand, prin aspre pedepse,disciplina in armata lui, pentru a impiedea astfel prklaciunile

Mihai cAtre comisan, 17 Iunie, 1600, Ibidern, p. '75 : Uncle miran i satisnon possumus, quod perditorum quorundam sermones aliquam de integerrimafide atque constantia nostra apud Caesaream Maiestatem movere possint suspi-cionem".

Vezi aceste trel scrisori In Traian, 1869, p. 64, 100 si 112.

A. D. Xenopol. ¡atora nomanilor. Vol. V. 15

Page 221: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

226 'STOMA BOXINILOR

si despoierea poporului din partea mercenarilor sgi. Aceste mg-suri impacg pe poporul de rand cu stgpanirea cea noug ; darboierii moldoveni ii erau in mare parte protivnici si fuclisergpeste granitg, sau la Hotin langg Ieremia. Comisarii oliservginsà cg plecarea spre Mihai a straturilor de jos nu ar aveà nicio insemngtate 132, Fiind Msä cg o al acere foarte gravg Il rechemaIn Ardeal, anume intglnirea cu comisarul extraordinar, Pezzen,care venei sg reguleze pozitia lui Mihai fatg cu impgratul, apoi

el pgrgseste Moldova egtresfarsitul lui Iunie, Maud gu-

4? N ernul ei la patru boieri :_., Udrea, Andronic Cantacuzino,

-

Saya .5i Negru impreung cu o* LS armata de 6.000 de oameni

ill.S/ - ,..*- ' sub generalii Murgu §i oise

:--- ..ef1--t. e Sekeli §i se intoarce in AlbaJulia uncle intra in triumf in

.T. Y.f,. ziva de 1 Iulie.Si inteadevAr cg puteà celt putin pentru un moment sa

d ,6., p§ e a s c 6 co triumfgtor. Im-4ep e pins de imprejurgri el reali-zase unirea tuturor tgrilorZVO romane fan) singurg dom-

Peoetea lui Mihai Viteazul domnul celor 'lie, si putea sa se intitulezetrei ¡Itri roma.ne cu fala : domnul Ungrovla-

hiei intregi, al Ardealului sial Moldovei" 133. De si nu ant unirea tgrilor romane fu-sese tinta lui Mihai in cuceririle sale, si el le intreprinsesepe rand pentru a'si asigura pozitia lui de domn, al Muntenieifatal prin cucerirea Ardealului, apoi prin acea a Moldovei, to-tusi nu e mai pulin adevarat cd Mihai realizase, fie §i numaicdt pentru o clipa, unitatea politica a larilor romdne, fapt de o in-

COM. c. Imp., 27 Iunie 1600, Hurm., Doc., XII, p. 952: den ist kheinBestand".

IL. In documentul dat de el din Iasi In 1600 Iunie, prin care harazesternanastirei Bistrita zecimea albinelor din satele maniistiresti a judetului Neamt,Hasdeu, Arh. ist., I, 1, p. 117, a cetit rail data acestui document 1599 lane, intrucat se constata din toate documentele autentice contimporane cA Mihai Viteazulstatuse In Moldova numai In lunile Mai si Dude 1600. Mihal Viteazul printeunalt document din 7108 (1600) Mai in 29, in care se intituleaza tot domn pamantuluiValahiei, Ardealului i Moldovei, Intareste manastirei Agapia stapanirea proprie-tatei sale Negrestii. Acest document se afta In arhiva Statului, nepublicat. Titluleste dat lui Mihai si de subalternii lui. Parcalabul de Suceava jura ca va fi cre-dincios stapanitorului si domnului Ardealului, Tarei Romanesti si Moldover.Act romanesc, 29 Alai 1600, Hurm., Doc., XII, p. 951, nota 1. In convocarea dieteitransilvane. 12 'tine 1600, Mihai schimba titlul de domn al Ardealului in acel delocotiitor imparatese, Aldan, p. 964.

Page 222: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

INTRUNIRE4 01408 ROMINS 27

semniltate nemasurata, daca nu ca o fncoronare a nazuintelortrecute, ce nu tinsese nici °data In chip constiut catre Onire,de sigur ca o apucare Innainte a tintei pe care poporul roma.-nesc, ca i ori ce popor ce se afla In starea lui, trebuià sä o aibapentru viitor : aceea de a'§i intinde hotarele politice pad undese intind acele ale nalionalitalei sale- Aceasta este gloria cea maimandra a lui Mihai Vi-teazul, steaua care, a- 1-4.p 71717k tg-'prinsa de el In trecut,va kid tot deauna Inviitorul poporului ro- qr.° 1771 '17 tr yr77man, si a carei luminava fi pururea fmbinatacu figura lui Mihai. Estenetagaduit Insa ca Mi-

sufletul lui o adanca /11 0-1;4(Vi/r-4hai Viteazul simtia In

mandrie i multumirecand se \lei cu piciorul pe crestetul celor trei tari, i acestsimt maret reiesa Cu o deosebita putere din fnsemnarea pusade el pe un document In care sera : *i hotarul Ardealului,pc). hta ce arn pohtit : Moldova, Tara Roma' neaser,

Pasirea eroului muntean peste vointa anumita a Imp&ratului trebui sa sporeascA flied la curtea austriaca neincre-derea pe care In tot deauna o hranise In contra lui. Pentru a In-telege pe deplin pozitia lui Mihai fata cu Imparatul Germanin acest moment critic pentru el al istoriei sale, trebue sà cer-cetam seria relatillor cu Nemtii de la cuprinderea Transilvaniei.

De si cucerirea acestei àri fusese _Marta din propria fm,boldire a lui Mihai i fara a astepta ordinul Imparatului, ha fa.andu-1 pe acesta WO calce cuvântul dat catre papa si Cato-lici, totusi am vazut ca suzeranul lui Mihai era gata a scuza"Intreprinderea, In aparenta pentru ca nici Batori nu ar fi avutde gaud a se tinea de conditiile cuvenite, In realitate insa pen-tru ca era In folosul Germanilor. Prin ea frnparatul devenia de°data stapan al Ardealului, a caruia ocupare fi pricinuise atateanecazuri, i aceste Meg a vardt o picatura de salve si fara chiara raspunde lui Mihai toata suma fagaduita pentru Indeplinirsacucerirei. Nici se putek ca frnparatul sa nu fi fost pe deplin mul-Omit de o asa stralucita isbanda, dobandita cu asa de nefn-semnate jertfe.

Imparatul, de si satisfacut de modul cum se desfasuraseIntreprinderea lui Mihai, simtind bine ca daca domnul romanpusese In cumpana fntreaga lui pozitie, aceasta o Meuse nu dedragul Crestinatatei, precum Ii placea asa de mult lui Mihai ao repeta, cu atat mai putin de acel al curtei imperiale, ci In pro-

Page 223: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

228 ISTORIA 1101KANILOR

priul sau interes, chiar de la inceput aratase ingrij ire ca nu cumva Mihai Viteazul sa OM de gaud a pastrà Ardealul pentru el.Domnul roman a.veà fàrá indoiala acest scop. De si nu se poatebtnuì ca sa nu fi fost sincera plecarea lui catre imparatul si Cres-tini, intru cat prin o asemenea plecare el se Innaltase, el tineimult mai mult la pozitia astigata prin ascutisul sabiei, i arfi fost gata -de a jertfi totul, i imparat i Crestinatate, spre ao aparà.

Intreaga purtare a lui Mihai In Ardeal, dupa cucerirea lui,desvaleste ca el vroia sa devina stapanul real si efectiv al a-cestei tari, lasand imparatului numai suzeranitate nominala.Asa mai intai Mihai arata gandul ski de a parasi Munt,enia,in care vroia sa puna pe fiul salt ca donin, si el se stramuta inArdeal cu muma, femeie, copil i cu toate avutiile134.

Modul apoi cum Mihai cauta sà astige pentru el na-tiunile Ardealului Intareste acelas scop al lui. Am vazut cà Mihaiera sustinut de Sasi, ca unii ce erau partizanii imparatului,el venise sri cucereasca' Ardealul in numele aceluia. Pe Secui

alipise prin restituirea libertatilor lor. Ramânea dintre%Me politice ale Transilvaniei, Ungurii care formau nobilimeaacestei tan. Cat despre Romani, natia robita, despoiatri,sita de drepturi, vom vedeà mai tarziu 'care fura sperantele eila venirea domnului roman de peste munti, si cum el raspun-sese acestor asteptari.

Mihai si Ungurii.Pozitia lui Mihai Viteazul trebuià shfie grea tocmai fata cu Ungurii ; caci acestia dorisera tot deaunaneatarnarea chiar Inca de pe and Transilvania se aflasub stapanirea regatului unguresc. De and trecuse 'sub Turci,se ascutise in .ei tot mai mult dorinta 'de neatarnare, i apropi-indu-se acuma Germanii de dansii, ii apuca o tearna nemasu-surata' pentru pericolele atat nationale at i religioase ce'i as-teptau pe ei, Protestanti, sub domnia Catolicilor.

Spaima Ii cuprinse arid aflara despre '11001-area lui Si-gismund de a trece Transilvania imparatului Rudolf, si andveni Andrei Batori, acest principe desi Catalic i polonizat, totintalni o preferinta innaintea uricioasei stapâniri a casei Habs-burgilor. Cu cat mai malt trebuiau ei sa urasca si sa respingrtA) dominare germana imbracata in o haina româneasca? Sri

Kaportul lui Malaspina din 24 Noemvrie 1599, Ibidem, p. 512: e cheper do haveva condotta sua madre, moglie, figliuoli e tutti suoi attinenti, conanimo di non iniornar più nelfa sua provincia". El si lasA In Muntenia ca stApAnpe Hui ski PAtraseu sau Neculai Voevod, de la care au riimas mai multe doturmente. Neculai este acelas cu PAtrascu se vede din Hum., Doc., XII, p. 537:Der Patraschko des Mihael sohn der sich jetzt Nicola Waida nennt". Ibidern,p. 893: sein sohn Petraschko anderst Nicolaus genannt". Alt doc. care confirMAstrAmutarea lui Mihai cu sotie i copil In Ardeal, .Ibidem, p. 519.

Page 224: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

!NM:WIRRAL TIMOR ROYANE 229

primeasca ei de domn pe un membru al acelui popor, pe carese obisnuise de veacuri privi ca robul lor, aceasta le venihpeste fire 1 Si nu numai ca se simtiau loviti In mandria lorprin asemenea supunere, dar se temeau chiar de ea, caci seasteptau ca domnul roman sa vina in ajutorul conationa-lilor deslege din robia de veacuri in care ei zaceau In-catusati, i, sfaramându-le lanturile, cheme la viata liberacare trebuià sa desmostenea.sca pe nobilii Ardealului de anteascumpe drepturi

Ash credeau Ungurii Ardealului. Mihai, cum Intl% insaIn tara, urma o politica cu totul alta, La inceput, ce e drept,Mihai ne avand Incredere in Unguri, vroià sà puna in toatecen tile garnizoane germane, si unde nu puteà aduce GermaniIi inlocuiau cu Romani. Apoi el darueste mai multe mosii con-fiscate de la Ungurii ce nu voiau recunoasca autoritatea,boierilor lui as, i scuteste pe preotii români de iobagia "taraneasca 126. Pe multi dintre nobili ce'i stià protivnici ascunsi,precum pe Pancratiu Senyey, Gaspar Sibrik, Stefan Bodony,Moise .Sekely, Francisc Nagy si altii, fi trimite In Muntenia;aducand de acolo Munteni spre a'i pune In locurile lasate

-prin indepartarea lor 137. Pe Gaspar Cornis cu deosebire;pe care ram vazut mai sus intelegandu-se cu Basta, pentruca acesta sa nu ving in ajutorul lui Mihai, Il dusmäneste dom-nul cu inversunare, Il insulta chiar in mijlocul dietei,du'l tradator, i luandu'i comanda ce o aveà in armata tranksilvana, 11 inlocueste prin Moise Sekely, pe care'l iarta .0'1 Te-cheama din surgun 138 Pe al pi precum pe Csaky si pe Bornelmisa 11 inchide in Alba Iulia 139. Lui Boczkai celui mai mare-dintre nobilii Ardealului, in care chiar Imparatul aveà o deo:1sebita Incredere, rugandu'l sa iee parte alaturea cu Mihg lasupunerea tärei, Mihai Ii confisca mosiile, i dupa stäruintaimparatului abià se hotaraste.a'i restitui una din ele 1,40. MihaiInsa *tieà ca mama ocarmuitorului trebuie sa uniasca blandetea

"5 Paulo Giorgio Raguseo c. Rudolf al II-lea, 16 Noemv. 1509, Ibidetn.III, p. 351 : nella fortezza di Dieva ha messo a Valachi par custodirla, cosi fall;di tutte le altre, perche di Ungari non si fida".

11, Actul dietei din Alba Iulia, 20 Iulie 1600, reprodus del. Moldovanu In-studiul sail de Libar/alea cam/fluid in Transilvania In Arhivul lui Cipariu, p. 30.

", Stefan Boczkai c. Rudolf al II-lea, 16 Noemvrie 1599, Ibident, P. 35a.Sigm. Forgacs c. Palffy, 20 Noemv. 1599, Ibidem, p. 358: dasz er Wallachay mithungern als nemblich mit den Seniei Pangracz, Bodoni Istwan, Sibrickj und Ze-kel Moiseg'und andern.mehr ; SiebenbLrgen aber mit Wallachen beseciefi wolle".

14' David Ungnad c. Rudolf al 11-lea, 31 Decemv. 11599, Ibidem, pag. 407.ise Ibidem, pag. 408. .

"6 Vezi scrisoarea Impgratutui Rudolf al 1I-lea catre Boczkai rtigandu-1sit' se uneasca cu Mihai contra lui Batori, din 6 Noemvrie 1599, Ibidem, P347.-Dintre numeroasele cereri ale lui Boczkai c. Imparatul pentru restituirea Mosiilor

citam pe aceea din 16 Noemv. 1599, Ibidem, p. 353.

Page 225: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

2W JEITORIA. fliOMANILOR

cu asprimea, si pe cat el lovia pe acei protivnici, pe atata elmultamia pe acei ce i se aratau supusi. Astfel el darueste o mul-time de mosii acelora dintre Unguri care i se aratasera pie-

; numeste pe Moise Sekely comandant al armatei si facedii arhiepiscopul Naprazdi cancelarul su 1 Tot °data el Ina-poeste averile confiscate nobililor loan Zelech i Nicolai Se,nyey, pe care cere de la fmparatul recunoasca de generaliin armata Mihai deci urma fata cu nobilii Ardealuluisingura politica cu putinta, dat fiind sistemul sau de a'si in-temeia puterea pe supunerea lor, cautand sal fnspaimanteprin frica si atraga prin binefaceri. Daca n'au izbutit a'ialipi de el, aceasta a provenit din o cauza mai adânca, ura se-culara a Ungurilor in contra elementului romanesc, al carui re-prezentant era Mihai Viteazul, si care Impinse la sfarsit In po-triva lui chiar pe aceia pe care crezuse ca i'a castigat prin fa#vorurile cu care fi 1i/carcase. Ungurii nu putean ierta unuiman sa le fie stapan.

Mihai pentru a dobandi si mai mult Increderea Ungu,-rilor, urmeaza viclenelor lor sfaturi, de a Intinde stapanirealui asupra Transilvaniei astfel precum era din vechime, anumecuprinzand si comitatele de peste munti ale Solnocului, Crasnei

Maramuresului. El, nepatrunzfind gandul ascuns al nobi-lilor, care'l fmpingeau la aceasta cerere, spre a'l compromitefat./ Cu finpa'ratul, pretinde aceste comitate de la Rudolf, cu

staruinta care se explica numai prin faptul ca vroia prin do.bandirea lor, sa-si creeze un titlu de recunostinta natiei ma-ghiare, El declara comisarilor ca mai bine fsi va pierde capuldecal sa lese din mani acele comitate care se cuvineau Tran-silvaniei, dupa toate drepturile 148 De aceea el vroia O. fie re-prezintati i nobilii lor In dieta Transilvaniei i cere de la tus-trele comitatele cate o lista a nobililor care putean figura fndieta 1".. Imperialii, care aveau de gaud chiar a scoate pe Mihaidin Ardeal, cum ar fi putut ei sporeasca puterea? de aceeahare conditiile sub care Basta propunea a se numi pe viitorulvoevod al Ardealului, era i aceea ca el sa nu'si fntinda stapa-nirea lui asupra Crasnei si a Solnocu1ui145. Aceasta purtare alui Mihai Viteazul mentinea treze prepusurile pe care interesulcel prea fatis al sau la cucerirea Transilvaniei le adusese In min-tile Germanilor. Totusi pozitia dobAndita de Mai prin cu-cerirea facuta, era asa de Insemnata, IncAt curtea imperial/

la Sigm. Forgacs c. Pallffy, 20 Noemvrie 1599, Ibldem, p. 357.la Mihai VodA c. Rudolf al II-lea, 3 Decemvtie 1699, Ibidem, p. 369.

Comisarii c. Rudolf al II-lea, 31 Martie 1600, Ibidem, IV, p. 32.Cererea listei din comitatul Crasna, 4 Decemvrie 1599, Ibidem, III, p.

370; acelei din Solnoc, aceeasi datA, pag. 371.Propunerile WI Basta relative la viitoarea pr.ganizare a TranslIvaniel,

Noemvrie 1599, Ibidem, III, p. 366.

Page 226: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

NTRUNIREA TIBILOR ROMANE 231

crezit la inceput ca nu trebue intarâte, ci sa se poarte Cuel In chipul cel mai cuviincios, far% a Incetà bine inteles de a'lurmari In toate pasurile lui si de a privighià miscarile lui Cucea rn.ai mare bagare de seama.

Si intr'adevar cucerirea Ardealului era o izbanda insem-nata, mai ales pentru acele timpuri. Aceasta tail era privitanu numai ca greu, dar chiar peste putinta de luat §i anumechiar de Turci ce nu prea §tiau a da innapoi, and intalniaugreutati 146 Statele mici aveau pe a tunci alta valoare cleatastazi. OIanda puteà opune o impotrivire biruitoare marei mo-narhii spa niole, §i timpul nu era prea departe cand regele Sta-tului putin impoporat al Svediei era sa arunce spada sa birui-toare in cumpana unui rasboiu european. Domnul muntean,prin stralucita lui isbanda prin care cucerise o tara Intinsa',puternica prin pozitie si bogata prin comorile ei firesti, ell osingura lovitura, se urea de °data in mintea omenirei de atunci,In rândurilor marilor cuceritori. Vestea acestei izbanzi merseIn curand In cele patru parti ale Europei §i renumele lui ajungeaIn departare mult mai mare de cum era in apropiere, asemeneaecourilor clocotitoare ce raspund din adancul padurilor147.

Vroind sa nurniasca niste comisan i pe langa Mihai, Inaparenta spre a sta In legatura mai continua' cu el In privirealuptei impotriva Turcilor, in realitate Insa spre a'l puteaspiona mai usor, imparatul Rudolf insarcineaza cu aceastamisiune pe David Ungnad i Mihail Zeckel, pe care îistiàculi voevodului, din cauza ca ei Inca inainte de a fi fost ran-duiti pe lânga dansul, fusesera foarte favorabili in raporturilelor asupra lui. Am vazut anume cum David Ungnad, scriàparatului Inca din Noemvrie 1599, ca s'a bucurat mult va-zand cà Mihai, dupa stralucita lui victorie, se dä drept locutii-torul Impäratului si generalul o§tirilor sale, din care s'ar puteàdeduce marea lui credinta §i sinceritate" 148. Cat despre Zeckelyacesta ramase favorabil lui Mihai chiar §i dupa ce Ungnad In-cepù a'i banui curatenia intentiilor. Asa intre altele el singursprijini expeditia moldoveneasca 149. Pe acesti doi comisanipläcui lui Alihai impäratul se grabeste a'i rândui pe langà,domnul roman, insarcinandu'i, nu mai mult a cauta sal in-departeze din Transilvania, dupä cum avuse de scop la inceput,ci sa se inteleaga cu el asupra modului cum ar trebui intoc-mita ocarmuirea Transilvaniei; din cine ar trebui comppse

Raportul lui Malaspina din 14 Noeinvrie 1599, Ibidem, II, p. 513.iii Raportul citat din 11 Decemvrie 1599.148 Alai sus.'i' Mihail Zeckel c. Dr. Barwitz, 25 Decemvrie 1599, Ibidem, p. 403.no Rescriptul ImpAratului p, numirea comisarilor, 6 Decemvrie 1599,

_Ibielem, I). 372 und Ime dem Wayda, wie tvir es spuren, annemblich gesetzt",

Page 227: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

232f ISTORIA ROMANILOrt

garnizoanele, §i cum ar fi de apArat tara contra intamplArilorviitoare". Fiind cA impAratul auzise cA Mihai" ar dArui mosiiIn Transilvania, din care s'ar puteA trage felurite prepusuri,apoi comisarii mai aveau a cercetà cu multA silint6 §i dibAcie§i la ocaziile cele mai potrivite indoialA cA nu la prima au-dientA) pe voevodul, ore cum pentru curiozitatea voastrd, §i

läset sá infelearfa cd afi fi puqi de noi spre aceastä treabirCat de mult turburase mintile Germanilor meteorul apArutpe cerul popo'rului roman si cat se temeau ei de nAprasnica lui fire,reiesA din rapoartele i scriptele timpului. Pretutindeniniifl exclamAri ca ce-o vra Dumnezeu" sau Dcmnul sA neajute". Alte ori gAsim strigAtul nesilnic : ce vremuri pline deminuni !" §i a§a mai departe

Tot din aceastA pricira impAratul refuzA a da curs pro-,punerilor lui Basta, du§manul personal al domnului romancare dup6 cat se vede cereh indepArtarea lui Mihai din Ardeal,Intru cat, zicea impAratul, voevodul panA acuma nu s'aarAtat du§manul nostru, de §i unele din faptele lui ar pAreàcam indoelnice" 153

Si cu toate acestea, purtarea cea blajinA a Nemtilor fatAcu Mihai nu erà datoritA unei plecAri sincere a lor cAtre el, cinumai temerei de marile lui puteri *i mai ales de aceea, cA el A.nu se arunce In partea Turcilor, in cumpAna rAzboiului. De al-mintrelea adevAratul raport al impAratului german Cu dom-nul roman erà acela al unei lipse mari de incredere reciprocA.Aà impAratul insArcinA la urmA, prin instructiile sale, pe co-misan i vadA dacA nu cumva Mihai Vodá avea gandul ase impatronet in Transilvania ; jar Mihai pe de altà parte inde-pArtä pe comisan, cand fu sA. se %MA dieta la Alba Iulia, sprea nu aflà ei cele ce erau sA se petreacA aici154. 5i cum pu-teau sá aibà incredere unul In altul, cand impAratul trebuiàs'A cunoascA incercArile lui Mihai de a se impAch cu Turcii, iardomnutai trebuiau s'A'i fie cunoscutA dorinta impAratului dea'l vedea cat mai curand iesit din Transilvania ! De aceea ra-poartele timpuiui cuprind 'necontenite tanguiri ale lui Mihaicontra ocarmuirii imperiale, precum pe de altA parte repetatebAnuieli din partea acesteia aSupra gandurilor voevodului.

161 Instructiile comisarilor, 6 Decemvrie 1599, Ibidem, p. 375: gleichsamb-fiir sich selbst und unvermerkt, das Sy von unns, so veit instruirt und bevoll-mächtigt seyen zuvernehmen obligen".

153 Vezi !rare altele Iorga, Acte i Frag., I, p. 174.158 Rudolf al II-lea catre Arhid. Mateiu, 6 Decemvrie 1599, Ibidem, p. 373.15/ Instructiile citate, Ibidem, p. 374. Sigismund Forgach catre

20 Noemvrie 1599, 'Went, p. 358: ,,Was das ftirain ansehen hat, das er mich,herrn Ungnaden und des Pabsten Pottshafft heut, da gleich der Landtag angehenbollen, weggesch1ckt hat, damit wir nit wiszen und sehen sollen was darbei ge--achloszen wirdt".

Page 228: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRUNIREA TXRILOR ROMANE 233

Carol Magnul, inteun raport atre comisan, arat5 nemultu-mirile pe care le rostise Mihai Vod5 el trAdAtorii care asasi-neaz5 (sic) pe impAratul, ca Basta, Boczkai, Batori de Esched

Somlyo sunt acei ce sunt respectati i favorizati, iar eu care_am adaos ImpArAtia In marea mea daung, care mi-am p5rAsittara pentru a r5zbuna pe Maiestatea sa in contra revoltatilor,sunt cel oropsit"1-55.

Comisarii randuiti de impsäratul pe 14110 voevod sosescIn Transilvania In ziva de 10 Fevruarie 1600. In cea dintâi au-,dientà la Mihai, din 11 Fevruarie, ei sunt foarte bine primiti,

cand comisarii dau domnitorului scrisoarea imp5ratului, el-o sArutä si a duce la frunte. In audienta de tainà ce urm5 celei-oficiale, se atinse intrebarea pozitiei lui Mihai In Ardeal. AiciIndatii se ivir5 neäntelegeri sporite Incà si prin nevoia dea se VälmAci nemtasca comisarilor lui Mihm i romaneascaacestuia comisarilor impsáratului, care traducere Ins5 nici nuse fAcea direct ci prin mijlocirea unei a treia limbi, cea ma-ghiarA. PArea c'ä nu era indestulátor falsitatea pozitiei si arelatiilor, i cà trebuià s5 se mai adaoge fricà i acea a intele-.gerei gandurilor.

Mihai se prefäcii a se sup5rà cumplit, cand comisarii-spuserà c'ä banul Mihalcea ar fi raportat, In o solie a lui, cà dom-nul sàu doreste a rhaanea gavernator i stApan al Transilva-niei. Mihai intampin5 r5stit, cA dacà banul a spus aceasta, elnu este decat un bàtran nebun. Cu toate acestea In raportulacestei audiente comisarii bagä de sam6 c5 voevodul din pro-pria lui gurá repetase spusele pe care le descuviinta cu atatáputere in gura boierului s'äu, Mihai spune anume comisarilorcä vrea s'ä rgmaná guvernator i numai cuvântul de st6pan11 inlAtur5 pentru a nu le prea jigni urechile. Mihai Ins5 Ii red5Intelesul cand sustine cá el a cuprins tara in numele impgra-tului, de si mult mai putin cu ajutorul ski i c'ä el st5. tot Innumele Maiestätei sale In scaunul Aceeasi schimbarein rostire o Wänuiesc comisarii i soliilor trimise parià atuncide voevod impäratului, si din care nici una nu se potrivià cucealaltg" 157 De. aceea agentii imperiali erau de p'ärere eh' voe-vodul era un om viclean (ca si cand Nemtii ar fi fost altfel)

sugabAt care ar fi inselat pe Maiestatea sa cu juanainteleftigkluintele sale" 158

Cat de mult fi supArà pe Mihal impotrivirea Germanilorde a'i recunoaste Insusirea de gu'vernator al Transilvaniei se

135 26 Ian. 1600, Ibidem, XII, p. 650.ise Trei rapoarte ale comisarilor C. Imp., Hurm., Doc., XII, p. 687, 690 si

697. La aceasta din urma paginA se afla locul reprodug."7 COM. C. Imp., 29 Martie 1600, Ibidem, p. 812.1'8 Kunigsperg c. Arh. Match', 29 Martie 1600, Ibidem, ro- 815.

Page 229: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

234 ISTORIA ROMINILOB,

vede din o scena foarte nesilnica petrecuta fare Mihai si solidsáu Stoica Vistierul, intors tocmai atunci de la imparatul, scenafacuta inadins de voevod In fata comisarilor. Acestia raper-teazA cum Stoica ar fi adus la desnadejde (exacerbit) pe voe-vod, asà ca a devenit nebun i furios (Tholl und unsinigh) siIn furia lui (rabbia) a rostit ca mai bine ar fi pierdut Stoica osuta de capete cleat sä fi suferit o asemenea improscare. Cum,racnià Voevodul, el sá fie tradator si M. V. sa vree alungedin Transilvania cum se alunga o c... (eine Hure) si cum a alun-gat .Sigismund pe arhiducesa? Eu, urma el mai departe, amcucerit aceasta tara pentru imparatul, Tunand in joc trupul

viata mea, si avand cu'inine si pe sotia si pe copilul meu.Daca nenorocirea s'ar fi Mors spre mine, as fi pierit eu, sotia

copilul meu. M'A asteptam st fiu intampinat cu cinste, stea-guri imparatesti, cu scrisori i peceti, i ei vrau sá mt alungedin Transilvania! Aceasta nu se poate sa o vrea Dumnezeu.Nu ma voi lasa alungat, chiar de mi-asi pierde capul. Eu amluat aceasta arà cu sabia, si nu slujesc imparatului de frica

de buna voia ce o am catre Crestinatate. Imparatului tur-cesc i-am adus tot rani si rusinea cu putinta i acuma el i'mitrimite un cal si 15.000 de galbeni, steag, sabie i buzdugan,iar imparatul roman caruia i-am adus tara i oameni i pentrutare mi-am pus viata in primej die impreuna cu sotia i copilulmeu, 1ml trimete trei coli de hartie pline cu otrava, rusinebatjocura i vrea sa mà alunge" I Mihai se dadea In fata agen-tilor imparatesti ca domnul tarei ; spunek cà atunci candstapanul tarei este credincios, nu poate fi alungat ; ca el arede gánd sa'si pung copilul In Muntenia ; ca a ocarmuit bineValahia i ca va fi In stare sa ocarmuiasca si Transilvania" 159.Agentii lui Rudolf arata cä supararea lui Mihai pe banul Mi-halcea era numai prefäcuta, adaogand para ca atunci candMihai a trimis delegati la dieta ungureasca, cea convocata de.dansul, nu s'a Inteles cu comisarii asupra persoanelor ; c'A Mihaiar fi ocupat cetatile numai cu ostire valaha, sarba, cazacanu cu oaste imparäteasca 16O Fata cu asemenea fapte, nu ra-mane nici o indoiala ea Mihai vroià sa ramána stapanul Tran-silvaniei, pe cand, cum am vazut, Nemtii voiau sa multa-miasca lui Mihai pentru slujba adusä, i apoi pofteascasa iasa din tara.

Câtä neancredere era intre domnul roman si reprezen-tantii imparatului, se vede intre altele din faptul ca intalnindcomisarii In Fägaras pe Francisc Senyei intovarasit de un boierroman, ei nu vorbesc de afaceri cu Ungurul, precum pe de altaparte din mäsura luata de voevod de a pune tot deauna pe un

09 M. Székely C. Barvitius, Ibidem, XII, p. 703.118 COM. c. Imp., lbidem, p. 706.

Page 230: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRUNIREA TIRILOR RtIMANE 235

boier sa intovara§asca pe comisan i in c4latoriile lor, spre a'ispionà. Despre aceasta s jaluesc comisarii cà boierul ce leeste dat spre intovara'§ire e un adevarat ceau§ turcesc" 161.

Prin toate acestea Mihai i§i dadea tot mai mult pe fatagAndul de a se impatronet In Transilvania". Un raport al luiUngnad din 26 Ianuarie 1600 spune : Sa vedem ce va fi cucesiunea Transilvaniei. Lui Basta nu o va da voevodul, cadîi este destul de vrajma§. La inceput poate sà fi avut Mihaiduri mai bune. Vroià el singur sa ceara de la M. S. de guver-_nator pe arhiducele Maximilian. Ma tem insa ca §i-a schimbatparerile caci se Inamoreaza pe zi ce merge mai mult de tarr162.Ca o dovada a acestui gaud al lui Mihai, avem cererile !acutede el imparatului, anume pe lânga despagubirile pentru chel-tuelile facute cu supunerea Transilvaniei, dorinta ca imparatulsa'i dee acea tara pe mo§tenire §i sal faca principe de imperiucum fusese Sigismund ; ca M. S. sa nu poarte nici o grije de a'linnaltà la cinstea de rege, §i sä nu aiba nici o frica In aceastaprivire" 163.

Mihai Voda a§teptându-se la greutati din partea Ger-mnilor cautase Incä mai de mult pastreze o portita des-chisa catre Poarta Otomana, §i aceasta din doua pricini : intai-ca mijloc de aparare asupra negocierilor cu imparatul roman,

al doilea, ca o ultima scapare a situatiei sale, in cazul uneirupturi desavar§ite cu Nerntii. Turcii insa care invatasera acunoa§te cine era Mihai se aratasera tot mai plecati a se punebine cu el, plecare ce tinea §i ea pasul cu mersul suitor al ste-lei lui.

Inca innaintea luptei de la Schellenberg, Mihai primisede la poarta, prin Ibrahim-pa§a, un steag, dar el aratase Tur-tilor nemultämirea pentru curtenirea lor pe din LTA §i lovi-turile ce le primià pe din dos. La aceasta a lui tânguire, PoartaIi trimite o scrisoare pecetluita, continand explicari, pe lângacá sultanul Ii trimite doi cai, un buzdugan, o sabie, §i un caftanpentru dansul §i un altull pentru fiul sau ; iar sultana mamaadauga la aceste daruri Inca un cal, o sabie, un buzdugan §ipentru fiul s'Au ¡flea' un caftan §i alte lucruri din partea luí Ibra-him-pa§a marele vizir 164. Nemultamirea aratata la InceputTurcilor pentru fataria lor a dat de sigur na§tere versiunei caMihai ar fi arestat pe solii Turci §i i'ar fi trimis imparatului,

1" COM. c. Imp., 3 si 25 Martie 1600, Ibidem, p. 749 si 804.Ungnad c. Rabuss, 26 Ian. 1600, Ibidem, XII, p. 651: dann er verlIebt

sich von Tag je mehr je radar in das Landt".lis Rabuss c. Maximilian, 31 Ian. 1600, Ibidem, p. 659.in Solia lui Petru Armanul, Noemv. 1599, Hurm., Doc., XII, p. 477.

Page 231: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

236 IBTORTA ROMANILCIR

faya ce ar fi fost cu totu/ protivnica intereselor voevodului 165..Inteadevar cele petrecute acuna se repeta si In urma si nu Jasanici o indoiala asupra prietinoaselor relatii intretinute de Mihaicu Turcii. Un raport al lui Westemacker catre Maximilian spunecurat cà Mihai ar avea o intinsa corespondenta cu Turcii ; canu numai Turci de rand ar intrà In tara lui i ar iesi din ea cade la dansii de acasa, dar ca ceausii erau primiti de la Ibrahim-pasa catre care si Mihai trimite solii" 166 Stirea despreaceste bune relatii este infärita din Constantinopole prin n4tescrisori de la palat din 14 Noemvrie, din care aflam catot In zivaIn care a plecat solii lui Andrei Batori cu steag i caftan, ajun-sese i solii lui Mihai \roda cu 15 servitori si cu o scrisoare catresultanul In care îi spuneà ca primise de la marele vizir Ibra-him-pasa steagul i scufia i intarirea de catre sultan in dom-nia Munteniei167. Alte stiri din Constantinopole adaoga caMihai ar fi arätat plecarea lui de a reintrà in ascultarea sulta-nului, daca i se vor face conditii cinstite, i cá ar fi trimis chiarla poarta 15.000 de galbeni ca un inceput de tribut 168.

Dupa izbanda de la Schellenberg care avii In Constanti-nopole un räsunet urias, Turcii se pleacä si mai mult catre re-innoirea legaturilor cu Mihai. Acesta, pentru a nu pierde pri-/ejul, trimite sultanului o scrisoare cu pecetiile celor mai multisi mai mari din boierii sài, In care II spune ca, cucerind Tran-silvania cu spada lui, i'a venit i lui ceasul de a fi un liber sta-pan ; dar cu toate acestea ar fi gata sa incheie pacea cu sultanul,daca II va recunoaste pe el de domn al Transilvaniei, in con-ditiile lui Andrei Batori, si pe fiul sau de domn al Valachier16w

Aceste bune inceputuri se urmáresc si mai departe Intot timpul spinoaselor negocien i ale lui Mihai cu imparatul pen-tru stapanirea Transilvaniei. Vedem deci cum acei ce cauta ahnbuna pe domnitorul roman sunt tocmai fostii säi stapani careurmau l'ata cu el o cu totul alta purtare. Soliile turcesti se tinlant. Grasim una in 4 Fevruarie 1600, o alta In 7 Martie, o scri-soare a sultanului In 10 Martie, o solie mai numeroasa In 16Martie, pe aceasta din lima primita de Mihai cu o deosebitapompa, punând domnitorul pe solul turcesc la locul de cinste-care la Turci este in stanga, i intovarasindu'l la primire cutoata curtea sa. Alta solie turceasca vine la Mihai In 14 Aprilie1600 "°.

161 Relatia luí Bongars, Noemv. 1599, Ibidem, p. 481. Marin Raguseus c.Imp., 5 Noemv., 1599, Ibidem, p. 491.

14.3 5 Noemv. 1599. Ibidem, p. 487.1" Ibidem, p. 497.148 14 Noemv. 1599-. Ibidem, p. 500. Unverzagt c. Maximilian,

pag. 516.lo Girola= Capen° c. dogele, Ibidem, III, p. 533.170 Hurra.. .por., XII, p. 670, 762, 768, 783, 838. AmbaSada cea mare,

16 Kartie conPirmita prin o stire venetianS, p. 790.

Page 232: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Volurnul II, p. 196.

INTRUNIREA TARILOR ROMANE 237

A§a stAteau lucrurile cm. Nemtii si cu Turcii, cAnd Mihaise apucA de intreprinderea si mai primejdioas6 pentru el inprivirea legAturilor cu Nemtii, cucerirea Moldovei

Dacà pAnA atunci Mihai fusese tolerat în Ardeal mai multde teamà de impArAtia germanA, .prin cucerirea Moldoveicut, cum am vAzut, In potriva vomtei anumite a impAratului,Mihai se arAtA ca un element primej dios spre a fi ingAduit maideparte. Era inviderat cA el vroiA sA se slujeasd de protectiaimpAratului, spre indeplini ambitioasele sale planuri. Dela expeditia MoldoveneascA ce urmà in curAnd dupA arAtareapretentiilor sale asupra Solnocului, Crasnei si a Maramuresului,impAratul schinabA cu totul politica fatA cu Mihai, i aceastAintoarcere protivnicA a impAratului german, unità cu unel-tirile pornite In contra lui de clasa dominantA a Ardealului,arunc6 pe Mihai pe repedele povArnis al dderei din märireaunde tot repede Il urcase pripitul sAu noroc.

Pentru a intelege pe deplin soarta lui Mihai Viteazul siadevArata pricin'A peirei sale, trebue s'A cercetAm, innaintede a päsi la expunerea nenorocirilor lui, raporturile sale cu natiacea mai numeroas6 a Ardealului, Cu poporul cel de o vitä side un sAnge cu el ce locuià in cetatea de munti in care Mihaivroiá aseze cuibul.

4. VITEAZUL 51 ilomimi ARDEALULUI

Inräutätirea stärei Romfinilor sub Unguri. Am v'eautcum cucerirea maghiarA respectase la inceput drepturile po-porului RomAn in tara Ardealului, fiind cà acea cucerirenu avuse un caracter cotropitor ; cum l'Asase sá subziste mi-cele State existente in Ardeal, inlocuind in unele din ele dom-niile nationale prin dornnii unguresti, in altele insA läsAndu-lein fiintà i supunAndu-le numai unui drept de suprematie.

Supunerea politid a RomAnilor care alcAtuiau aproapetotalitatea poporatiei acelor State, fiind restrAns6 in marginiatAt de inguste, intelegem cum de starea lor socialà trebui s'Ase resimt6 prea pu-pu in primele timpuri ale cucerirei.

Cum am rezumat aiurea, starea RomAnilor la inceputuldderei lor sub Unguri, ei pAstraserA proprietatea pAmA.ntului/or, aveau o nobletà organizatA, locuiau in propriile lor tinu-turi, ocArmuite de voevozii si de knejii lor; daraverile lor seregulau dupà niste norme proprii ale obiceiurilor lor, luau partela adunArile sau dietele tinutele i provinciile, iar poporul dejos erà indatorit mai ales la prestarea slujbei armate si nu laalte slujbe de rAnd 171.

Page 233: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA Bomisnori

De la cucerirea maghiard pand la epoca lacare am ajunstrecuserd MO 700 de ani (900-1600), rdstimp urie§, in carepoporul Roman de peste munti fusese coborat treptat §i pe ne-simtite din starea de supus la acea de rob ; in care el pierdti unulcate unul toate drepturile sale 0 ajunse de raw' §i ocara uzur-patorilor.

Ne trage randul a reconstituì seria istoricd a acestei co-borki.

Cea intai §i cea mai grea §tirbire a pozitiei Românilordin Transilvania, fu pierderea nobilimei lor, nu prin faptul des-fiintdrei ei de care cuceritori, ci prin trecerea ei in randurile lor.Este cunoscut ct clasele superioare ale unei sociefáti supuse,sunt tot deauna mai expuse a fi smomite din randurile popo-rului din care fae parte §i a trece la acel domnitor, din pricinamultelor atingeri §i interese ce le leag'd de acesta, pe cand ele-mentul de jos, clasa tdranilor, rdmanand mai feritä de legd-turi cu stdpânirea strdind poate sd pdstreze mult mai lung timpcaracterul säu intreg §i neatins.

Este cu totul fal§ §i neistoric a se vedeh, In plecarea no-bilimei unui popor supus pentru acel stdpanitor, o lipsd de pa-triotism §i a atribui tdranului care 10 pdstreazd nationalitatea

religia lui in sinul domindrei strdine, o mai puternicd dozddin acel simtimant. Cdci ori cine intelege cd acest fenomen alabsorbirei clasei domnitoare a poporului supus de acel dom-nitor fiind ob§tesc172, trebue sd aibd §i o pricind generald carenu poate sd fie (lath' prin mdsura puterei simtimântului. Ade-vdrata explicare este cd clasele superioare au interesul de a trecela poporul sttipdn, pentru a apasetimpreund ea el pe acele de ¡os.Interesul individual este §i a fost tot deauna norma cea decdpitenie care a regulat daraverile omene§ti, i izbucnirile sim-timintelor nobile §i ale patriotismului, ni§te rari exceptii, adeseori ocärite cu numele de nebunii de care cei multi-care nu leinteleg. Nobilii români care aveau interes de a teal pe soco-teala täranului, gdsind folositor de a se inrolà in cadrele cuce-ritorilor pentru a puteh exploata §i rob' pe poporul de jos, nusatin% la ganduri spre a se hotdri la o atare schimbare, de &Ateori li se infdto§à cate un prilej potrivit. Ei intratr in legd-turi de cdsdtorie cu cuceritorii, pärdsinduli religia173, in cu-

1" AO se desnationalizase nobillmea bulgarA (Jirecek, Gesch. der Bulgarenp. 251) 5i cea sArbA (Sehafarjik, Gesch. der serbischen Litteratur, p. 46) trectindambele la poporul dominant al Turcilor. A5A se desnajionalizase nobilimea ro-maul din Basarabia devenind rusA l cea din Bucovina devenind germanA, pecand poporul a rAmas pretutindeni aproape neatins.

1" 1213, Fejer X, 3, p. 249 (reprodus 51 In Hurm., Doc., 1, p. 60) ; 1428citat de Hunfalvy Vlahoa Törtenemett ap. Bogdan An. Acad. rom. II, Tom. XXIV,1903, p. 19, nota 6; 1476 citat de T. V. PAcAtian, Istortograf I mid st istoriogral Inoi, 1904, p. 35; 1500 Pesty citat de L. Pic, Abstammung der Rurntium. Acela5i

Page 234: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

INTALTNIREA TIRIL011 ROMANE 239

rand si limba, si devenind cu incetul Maghiari, din Romanice fusesera pana atunci.

Asupra parasirei religiei care aveà de urmare fncuscrireacu stapanitorii i pierderea nobililor romani In sinul lor, avemmai multe dovezi. Un document din 1213 arata ca surorile demain roman sau slay, Anca si Sara daruiesc niste parti de mosiebisericei din Bihor pentru mantuirea sufletelor lox, Intru catar fi primit acum pentru Intaia oara lumina Evangheliei si aadevilrului intru Hristos". Alt document din 1_428 cere ca no-bilii i knezii din comitatele Severinului i Huniedoarei sa numai tina popi schismatici pe mosiile lor, i sa' boteze eopiii inreligia catolica. In anu11476 un document ne spune cà, preo-tul Thabiasi Ladislau dojania pe Romani, pentruca erau ere-tici, acusi ii spemzurà, acusi fi tr'ágea in tapd i toate ceste zises'au Intamplat dupa datina tarei". Altul din 1500 contine con-fiscarea mosiilor nobilului roman sau sarb (ortodox si el) Mi-haelis Kirkawycz de Tarnahe (nume schirrionosit pe ungu-reste), pentru cä, despretuind religia catolica, a trecut la sectaschismatica a Romanilor sau a Sarbilor". A doua confiscareeste acea a mosiei lui Mihai i Neculai, care mosii sunt &Amitede regele Vladislav nobililor Vladislav i Ludovic Fiat din Or-.menis.. Alt act din 1511 constata trecerea boierului romanfagäräsan, Mailat din Comana, de la ratacirele grecesti la ade-varata credinta". In timpul prigonirilor calvine, gasirn pe nobiliiromâni din Alemor trecand Cu gramada la Catolicizmu, pen-tru a nu'si pierde nemesugul i iosagul(nobilimea i pamantul).Un altul din 1547 confisca mosia boierului Bogdan pentru acelasrnotiv religios 174.

Astfel trecii pe nesimtite mare parte din noblimea românala poporul domnitor si se pot numara ca sutele familiile nobilemaghiare din Transilvania care sunt de origine romana. Amvazut aiurea cum familia cea stralucita a Corvinilor, care dadùchiar un rege in scaunul Ungariei era de obarsie romana'.Neculai Olahul, vestitul episcup de Agria, sfetnicul regelui Fer-dinand, se teigea din Muntenia din familia lui Vlad Tepes.Tani ski Stefan pribegise in Ungaria pe timpul acelui domn.Familia ungureasca Illacsdasi de Tincova se trage din RomAnul

an, Hurm., Doc., II, 2, p. 448 cf. p. 451 ; 1511 Ibidem, II, 3, p. 4: fidelis nosteregregius Stephanus Maylath de Zwnyogsze cubicularius et dispensatornoster (decinobil in functie pe lang4 rege) nobilis Maylady de Comana boeronis tenme Fogaras(boier rornAn din FAgara§), damnabili illi graecorum ritui pariter et errori renut-eiaret et ad obedientiam gremiumque einsdem sanctae matris ecclesiae rediret.Prigonirile calvine, Ath. M. Marinescu, Viaja si operile lui Petru Maior, p. 35 siAnaliza unet diplome a Id Racola i Cipariu, Acte si Frog., p. 301; 1547. Hurm.,Doc., 4, pag. 399.

174 Vol. II, p. 230.1" Mal sus, Vol. IV, Starea Europei Comp. scrisoarea lui Neculai Olahul

c. Scepperus in Mon. Hung. hiel. Vol. II, p. 17.

Page 235: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

240 ISTORIA ROMANILOR

Sturza, knez pe Caransebe§ pomenit in 1292; familia No pisa,Csura, Mari la §i Pripu se cobor din Romanii Dionisiu, Mihai,Vlad si Voicu, amintiti in 1404; Mud, Kenderesi, Szeresen,Rosca, Vlad-Nandra, Balo, Popartul §i Negomir se cobor dinRomânii Danciul, Costea, Saracin si alti pomeniti in 1454;Bacsa , Farcas , Lorincz, Sarban, Gruila, Reszila, Draghith,Stroia, Popa, Sferlea-Draguiu si Endres fi trag obar*ia din Ro-manii Ivu, Vlaicu, Draga si Barbu, amintiti in 1500 176. Totca de origina romana intalnim pe Dragli generalul armateiunguresti trimis de Vladislav pentru a impaca pe *tefan celMare cu Polonii inaintea luptei din 'Muffle Cosminului ; nobilulJojica, care vroia sa ajunga domn in Ardeal la retragerea luiSigismund Batori si familia Kendeli schimbata din Candea "7,precum si multe altele.

La inceput nobilimea romana se impotrivi si ea cat putacotropirei straine si elementele acele nesupuse, mai ales pe VA-ramul religios, preferara paraseasca mosia si sá treacamuntii in Muntenia si Moldova, pentru a intemeià ad i o Ilonaviata, cleat a'si vinde credinta stramoseasca pentru niste bu-nuri pieritoare. Aceasta emigrare insa a elementelor puternicedin nobilimea româna, a 046 sale celei mai vii si mai ener-gice, Ii släbi puterea de impotivire elementelor ramase i aruncamai cu grabire caderea lor in mrejile cotropitorilor. Daca panala descalecare, intalnim Inca, in Transilvania, o noblime ro-mâna numeroasa i puternica, de acolo innainte ea incepe ase stange. Cu toate cá i dincoace de acest eveniment se po-menesc adese ori nobili români in Transilvania, acestia vor fifost maghiarizati in cea mai mare parte, si anume cu atatamai mult, cu cat ne apropiem de timpurile mai noue.

Desvoltarea tot mai insemnata a diferentierei claselor so-ciale aduse si peste Carpati, ca in toate tärile europene, stri-carea din ce in ce mai pronuntata a conditiei taranilor. Ei ea-zura tot mai jos cu cat innaintara timpurile, pana ce ajun-sera in stare de serbi ai pä.'mântului. Proprietarii nobili, Sasisau Secui, pe locurile carora ei traiau, abuzau de autoritatea lorpentru a supune pe tarani la toate incalcarile pe care nesatul

1" Dovezile pentru aceste genealogii indicate de Hasdeu, Col. lui Tratan,1874, p. 126-128. Asupra familiei Kenderesi posedam un document special din1521 : noblli Kenderes filii quondam Danesul filii Olim Koszthae filil quondamJarul de Szallaspataka (Sälasul)" care cerea sa i se dea partea de avere a do.mime Anka (Anica) relictae qoundam Mihid Zerechen (Mihul sau Micul Saracin)filius videlicet qoundam Dionisii a M. Ghiorgy filii olim Kenderes, fall Diia, fill-dicti land", Intreaga genealogie a familiei Kenderes este romaneasc5: Un alt docurnent din 1519 arata ca numele romanesc al acestei familii era Candres. Colectialui Kemeny reprodusil de Transilvania, VII, 1874, p. 109 si 111.

177 Doc. 1456 din col. Kemeny, Ibidem, p. 41. Dragfi se cobora din Sas,domnul Moldovei. Vezi Picot, Genealogie de Bogdan In Revista lui Tocilescu, V.pag. 318.

Page 236: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

tNTRUKIRBIA. TIRILOR ROMANS 241

lor de cAstig Ii impingeà sä le facä. Mai ales apäsA asupra lorneinvoirea de strAmutare MIA* consimtimantul stäpAnului.Täranii apäsati pe atuncea in Transilvania erau parte Rorrani,parte Unguri, dupà cum si noblimea apAsnoare se impärteàsi ea intre aceste douä popoare.

Revolutiile Romanitor contra Ungurilor. Miscärile tä-ranilor contra claselor stäpanitoare ale Transilvaniei sunt vechi.Cea din-UM revolutie de care se face vorbä in izvoare este dinanul 1241, in timpul nävälirei Tätarilor cAnd se vorbeste despremulti tálhari care s'au ivit in tail", dar care ar putea fi maicuränd tärani revoltati din pricina mizeriei in care îi adusesetocmai nävälirea. In 1324 se pomeneste insä MI% indoialä des-pre o revoltä a täranilor contra nobililor "9. 0 alta mai binecunoscutà i Cu urmäri insemnate asupra viitoarei organizäripolitice a acelei Ori este acea din 1437. 0 imprejurare deo-sebitä stärneste cumplita turburare : anume arhiepiscopul ca-tolic al Transilvaniei Gheorghe Lepe, ne ridicand timp de treiani dijma pe care o percepea a-UR de la täranii catolici, Ungdri,câtsi de la cei ortodoxi, "9, cerii sä i se pläteasc6 de odatä in-treaga sumä, ceea ce täranii neputând indeplini din pricina in-semnatei cifre la care se urch datoria, arhiepiscopul arunc6 in-terdictul asupra lor, oprind slujbele indeplinite de bisericA insinul poporatiei. Oamenii muriau MI% a luà impärtäsania ; bo-tezuri i cununii nu se mai fäceau. Aceastä stare de lucruri carelova bine inteles de o cam datä numai in täranii Unguri, deoare ce biserica românä nu ascultà de arhiepiscopul catolic,Ii impinse la räscoalä. 'Nan' ce täranii se hotärärä imbn-nätäti soarta lor ca puterea, ei isi aduserä aminte, de toate su-

178 1241, Hung. Mon. hist., di plomataria XII, p. 282: 1324. Lexicon rei umTransilbanarum a comitelui Ioseph Kemeny In Transilvania lui Gh. Baritz, 1868,pag. 100.

Dupft canonul 53 al conciliului al IV-lea din Lateran, 1216 sub Inocentju-al 111-lea, Crestinii schismatici, adicA ortodoxi rAsAriteni nu erau tinuti a rfispundezecimele cAtre biserica latinA (vezi Cons itiorum (minim etc. Coloniae Agrippinae,1551, II, p. 960). In Transilvania Insil aceastrt scutire nu fu recunoscutA i RomkniilurA, probabil putin timp dupA SI. Stefan, obligati a contribui pentru sustinereabisericei catolice. In anul 1425 gAsim in o scrisoare a regelui Sigismund cAtreIsransilvAneni urmAtoru/ loe: Inter alia tamen vcstrae fidelitati appareri nondebit, quod nos instantibus ab haec satis ipsis vestris nunciis decimam Valachorumepiscopalium et eclesiasticorum exigere distulimus rationabilibus subsistentibus,his videlicet, quod episcopus banderium proprium, capitulum autem et alit viriecclesiastici certas summas pecuniarium ratione exercitus solvere et propter lilasexpedlendas eorum Valachos exactionari habent", Benkö, Mitcovia, II, p. 322).AceastA nedreaptk contributie impusk RomAnilor pentru sustinerea unei credintistrAine, fu suprimatA de regele Matei Corvin prin un decret din 1489: Schisma-tici ad solutionem decimae non adstringantur et neque per comites parochlalesinstar aliorum ad huiusmodi decimorum solutionem non compellantur". (Mai1.ist., p. Dacia, II, p. 160).

A. D. Xenopol. Istoria Roinftnilor. Vol. V. 16

Page 237: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

242 IBTORIA ROMA-PILO R

ferintele si mai ales de acele impuse lor de nobili, in cât mis-carea pornità in contra episcopului §i de fliranii unguri luä In-curând un caracter rnai general, intinzAndu-se si in contra no-bililor, atát din partea piranilor unguri cdt§i mai ales din parkaacelor malt mai numero0 de vifa romeinti.

Tätanii români i unguri se intrunesc In mare numär pemuntele Babolna si trimit de acolo o deputatie nobililor, pen-tru a le cere libertätile de care ei se bucurau pe vremurile ve-chilor regi ai Ungariei i cu deosebire acele incuviinfate lor deSlcintul Stäpânii insä mAceläresc pe trimisii poporului,ceca ce provoaed pe tärani a luà armele. Se dä o luptà crán-ceng, care rämáne nehotärätä. Nobilii väzánd c'á nu vor puteàbirui singuri pe tárani, se prefac a primi conditiile lor, si se in-cheie o armistare prin care täranii dobandesc intre altele voiàde a se puteà strämutà de pe o proprietate pe alta, dupà platadatoriilor. Nobilii consimt chiar a recunoaste táranilor un dreptde control asupra modului cum ar fi aduse la indeplinire con-ditiile împàcärii. Actul de impAcare se subscrie In ziva de 6lithe 1437 180.

Nobilii insä nu cedaserà täranilor decAt fiind cá nu avu-será de a se pregäti de luptä. Ei se folosesc deci de ar-mistarea Incheiatà, spre a adunA mijloace noue de impotri-vire, si se inteleg in luna lui Septemvrie aceluiasi an 1437 cuSecuii i Saii, incheind cu ei vestita unire numità a celor treinalii, care determinä, pänä in zilele noastre, constitutia ceamonstruoasä a Transilvaniei. Se vede &A aceastä intelegere setinù ascunsä, de oare ce chiar documentul redactat cu acestprilej nu se rosteste deckt intr'un chip ingälmat asupra sco-pului acestei uniri, care este arAtat ca fiind de a se ocupà cu

° Documentu reprodus intreg de Gh. Baritz In Transilvania, VI, 187:1,p. 42 43. (Fejcr, X, 7, 893 11 publica numai in parte. Tot asa 1 In Arhiv gip siebLandestsunde, 1874, p. 78): Quod nobiles viri Ladislaus filius Benedicti etPaulusMagnus de Vaidahaza, vexillifer universitatis regnicolarum Hungarorum et V ala-chorum, in bis partibus Transilvanie commorantium, tum pro eo quia reverenduspater Georgius Lepes episcopus suas decimas et (urmeaza ehestiunea dijmelurexpusa in text), dein quia a dominis terrestribus velut emtitii in gravem servitu-dinem Merint redac,i, cum enim de aliquorum possessionibus ad alia loca se-transferre voluissent, rebus et bonis eorum etiam omnibus spoliatis abire minimepermitterentur et omnibus eorum juribus libertatem privati penitus opressi etinsuportabilibus oneribus aggravati, pro reacquirendis et reoblittendis pristinis-libertatibus, per sonetos Reges cundis hujus regni Hungarorum incolis datis et con-cessis, maturo initoconosilio, in montem Babolna, missis nuntiis in dictis liberta-tibus sanctorum regum se conservan i et a jugo intolerabilis servitutis colla eorumexsolvi humillime et devote supplicarunt, qud litteras sancti Stephani regis autsuccesorum ejusdem in quibus libertates et statuta habentur ab imperiali maies-tati possent impetrare, censum annalum solvere, munera dare et servitia exhiberehoc modo teneantur tali obligatione ut si <rime partium praedietarum universi-tatum nobilium videlicet et regnicolacum in praemissis omnibus persistere nollet,fidefragus habeantur".

Page 238: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

INTRIINIRSA TilittLOR ROMINE 243

grelele imprejurgri ale acestor pgrti", Mg a se pomeni de tä-rani, prin nici un cuvAnt 181. Nobilii in urma acestei aliante re.luAnd inapoi libertgtile concedate,tgranii se rgscoalg din nou sise dg o mug luptg a direia rezultat fiind tot indoelnic, pgrtilese hotgresc a recurge la arbitrajul regelui. Pgrai atunci insänobilii reinnoesc leggturile lor cu Sasii si Secuii, mgrturisindpentru astg datg in chip respicat scopul aliantei. Fiecare dinpgrtile contractante se obligg a ajutà pe cealaltg la ne.voile sale,si anume nobilii pe Sasi si pe Secui contra Turcilor, cand s'arintâmptà sg ngvgliascg In tara lor, primind indeircIpt fagtidu-inia c'd Sa§ii le vor da sprijinul lor spre stdrpirea rdsvratirei bids-Mmatilor de prani 182. Nobilii cereau deci ajutorul Secuiloral Sasilor cu deosebire pentru inngbusirea revolutiei tgranilor-cad locuind mai ales pe mosiile nobililor, Ii expuneau perico-lului prin rgsvrätirile 1431.183.

Dar cine oare sg fie acesti nobili, de care vorbesc nu numaiaceste documente, dar pe care Il intAlnim la fie ce pas in actelevechi ale Transilvaniei? De obiceiu se vede in ei natia maghiarildin aceastg tug, care ar fi fost asà numitg, nu se prea stie pen-tru ce.

181 Documentul citat : Arduas causas harum partium tractaturi, inter-praedictos nobiles et Saxones et Siculos praefatam disposuimus unionem".

32 Ibidem: Nos Lorandus Lepes vice-vaivoda Transalpinas una cumbaronibus et nobilibus nee non Saxonibus potioribus septem sedium saxonicaliumet Siculis fuissemus congregati, inter caetera tractantibus uti protervia et rebelio-nem nefandissimorum rusticorum contritione et eradicatione, nec non Siculi contrainsultas Turcarum saevissimorum has defensare partes, coram nobis et baronibusuniversis nobiles et Saxones inter se ipsos talem fecerant unionem et fraternitatemquod dum et quando casa contingente praefati Turci has invadere partes, tune prae-fati nobiles in succursum Saxonum accelerare deben!, praedicti etiam Sazones contraaemulos seu inimicos nobilium signanter autem ad conterendctm nefandissimorumrusticorum proterviam, venire et accelerare debent, ad guod se partes sporde obliga-verunt juramento coram nobis". Blastemai" este traducerea lui Sincai (s. a. 1437)a terminului nepredissimi.

183 Fr. Teutsch care trateaza in deosebi aceasta chestiune a unirei celortrel natiuni din Transilvania sub titlul : Die Unionen der drei sttindischen Naito-nem in Siebenbtlrgen bis 1542, Arhiv. (Pr Siebenbdrgische Lcuides Kunde, p. 37-106,expune lucrurile sub totul alta fata de cum reiese din documente. El glisestedrept cauza a apropierei nobililor, Secuilor si Sasilor, nevoia de a se apara 1m-preuna contra navalirilor otomane, si nu vede In clauzula privitoare la Omnidecat ocaziunea cu care uniunea fa 1ncheiata : So musste Siebenburgen fursich selber sorgen und die Schwache des Reischs gegen den Einfall der Turkenwar der tiefre grund der die Volker der Ungern (des Adels), der Sekler und Sachsendazu trieb 1437 die erst6 bruderliche Union" zu schlissen. Die unmittelbareVeranlassung dazu gab der Aufstand der unterthanigen Bauern im selneb Iahre"(I. c., p. 45). Adevarata cauza a unirei celor trei natiuni sa fi fost deci aparareapatriei comune contra unui pericol exterior Patiotul Sas care se face aiciadvocatul Ungurilor, 1 bifiitiseaza aceasta &Banta despoltoare, menitii a raptune! clase Intregi de oameni de alta limba dreptul la existentii. nu se sfiestedorinta lui de a o Innatta, sii o asemene cu rascoala cantoanelor svif erene contratiraniel germane" (I. c., p. 15).

Page 239: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

244 PBTORIA ROMANILOB

DacA documentele ar fi vrut sA desemne pe natia ma-ghiarA ar fi numit'o Hungari, dupà cum denumeste pe Sasi,Saxones §i pe Secui, Siculi. CAnd este vorba de poporul ungu-resc pretutindeni el este amintit cu adevkatul sAu nume, in-tre altele chiar in documentul din 1437, se vorbeste de univer-sitatea Ungurilor §i a RomAnilor". fArA indoialA cA documen-tele care pomenesc despre uniunea celor trei natiuni nu potintelege sub nobili natia maghiarA, cu atAt mai putin cu cAtin contra acestei natii maghiare" se rAscoalA si fdranii unguri.Nu este deci vorba sub numele de nobili, despre natia nobililorcare ar fi identicA cu cea maghiarA, ci de clasa nobililor de °rice nationalitate din tara Transilvaniei : Ungurii, RomAnii, Ru-tenii, si tocmai fiindcA aceastA clasA nu formA un tot national,erà determinatI cu numele obstesc de nobili. Cu timpul totiacesti nobili, apartinAnd deosebitelor natii din Transilvania,se maghiarizeazA iar tAranii unguri fiind, la rAndul lor, absor-biti de RornAni, pe timpul lui Mihai Viteazul, expresia de nobilincepe a ajunge sinonimA cu acea de Ungur184.

Ian' de unde pi ovine si numele de unirea celor trei nalii"dat actului din 1437 si tuturor celor posterioare referitoare laaceeas imprejurare ; cAci se vede cA nobilii erau priviti- ca onatie, alAturea cu Secuii si Sasii.

Documentele analizate ne aratA deci cA clasa nobililorardeleni aveA interes a mentineà si spori apAsarea in care z'A-ceau tAranii acelei regiuni, ai cAror imensA majoritate era s'iatunci, ca si astAzi, de obArsie romAnA. In acest scop cense siobtinuse clasa privilegiatilor ajutorul celor dou'A natii asemeneapriveligiate ale Transilvaniei185.

S'A mai observAm cA tAranii protesteazA in contra incAl-csärilor pe care ei le sufereau, rezemAndu-se pe libertAtile carele fusese concedate de care vechii regi ai Ungariei si fac s'A seurce originea acestor libertAti la domnia SfAntului stefan (9971038), sub care si restul neatArnat al Transilvaniei fu supusUngariei. Documentul nu deosebeste care dintre Ora ni, Ro-mAnii sau Ungurii, obtinuserA de la SfAntul *tefan garantareaacestor libertAti. El zice din potrivA intr'un chip cu totul ge-neral vechile libertAti date si concese locuitorilor", raportAn-

184 In tot decursul veacului al XVII-lea se ggsesc Incg nobili V alahi maimult sau mai putin maghiarizati In Transilvania. Vezi colectia de documentea d-lui Aron Densusanu in Cohimna lui Traian pe 1882. CA erau la fnceput siOmni unguri se dovedeste alai% de acest document Ina si prin altele : bungoargunul din 1463 Hurm., Doc., II, 2, p. 146 care dispune ca iobagii toli sg fie indatoritila siujba militará Insg acei unquri sa fie InsArcinati cu paza Ifiuntricg a cetiitilor.

"5 Numai prin exceptie se Intalnesc doi nobili Mihael si David de Issuk,(probabil de origine RomAni) care iau partea tgranilor, pentru care regele li de-ciará de trAdgtori. Vezi un document din 1438 din col. Kemeny In TransilvaniaVI, 1873, p. 57 : qud semet 1437 rebellibus rusticis contra nobiles transilvanos.associaverint".

Page 240: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

NTRUN/REA TXRILOR ROMANI' 24.5

du-se la obstia tuturor tAranilor. Avem deci aici hick* o puter-nicA dovadA documental A despre aflarea Romanilor din Tran-silvania la cucerirea maghiarA, de oare ce regele ungur careo indeplinise, concedase acele drepturi locuitorilor aflati de elaici si care se vAd a fi fost cei mai multi Romani.

Sub domnia regelui Matei Corvin, care dupA cat se vede,nu uitase cu totul originea din care se trAgea, soarta tAranilor(Romanilor), se mai imbunAtAti. Ei furA scutiti de dijmA carebiserica romanA 196, si mai invoeste strAmutarea iobagilor depe mosiile nobililor in orasul Carasului si a Sebesului dup6 ce'sivor plAti teragiul si celelalte datorii 187 Nobilii jigniti prin mA-surile ocrotitoare luate de rege In folosul tgranilor se intrunescIn 1459 si hotArAsc a apArà cu puterea privilegiile stabilite prinunirea celor trei natii in contra ori cArui atac din afar% cat sidin 15untru 188 ei chiar. Nobilii fac o conjuratie contra lui Matei,care trebuià la vreme de nevoie sustinutA prin putere, si a cA-reia pricina era rApirea din partea regelui a privilegiilor conce-date lor de vechii regi ai Ungariei, dar nerecunoscute de Matei.si acest act deci, de si nu in chip vAdit, se refer% tot la miscA-rile tAranilor, care gäseau de astà-datA sprijinul drepturilorlor chiar In persoana regelui Ungariei199.

StApanitorii tärei Unguresti se incearcA in mai multeranduri a stavili fArA de legea ce cauta sä se inrAdticineze denobili, privitoare la impiedicarea tAranului de a se stra'mutade pe proprietatile lor, si a readuce iarAsi starea de mai inaintecare facea sa" game aceastA invoire de la plata feragiului, adecaa unei d'Ari de rescumpArare a acestei invoiri. Asa, incA CarolRobert ordonase nobililor printr'un decret din 1317 ca io-bagii care vor vroi a se strAmuta, s'A o poata face neimpede-cati, indatA ce ar fi dobandit invoirea ocarmuirei si si'ar fi pliititteragiul" 190 Matei Corvin reià cu mai mare energie aceast5indreptare a abuzului care se inrAdAcinase ilia si mai adanc',Ana la el, si era deci acuma mai greu de starpit. El spune in-tr'un decret din 1470 ea : Intru cat vechiul obiceiu al acestui

181iMai sus. nota 179. Acea 0 EC Atire esLe InsA revocata de urmasul lui Motel,Vladislav. Vezi un document din 1494 din colecLia Kemeny, reprodus de Tran-silvania. VII, 1874, p. 43.

1" 1458, Harm., Doc., II, 2, p. 112.1" 1459, lbidem, II, 2, p. 120."9 Document din 1467 in Arhin Inr sieb. Landeskunde, 1874, pag. 58:

qud ipsi visis ipsorum ac totius regni Hungariae oppresionibus, molestiis etaerumniis quibus ex diruitione et abolitione privilegiorum per divos reges Hun-gariae concessorum, per ipsum dominum Mathiam regem paene oppresis existantet usque ad ultimara devenissen desolationen. Et eiterum quod si contra poten-tiam regis fierat conflict us in campo se pugnaturos per conservandis praefataruntpartium Transilvanarum ac totius regni Hungariae libertatibus".

190 Din colectia comitelui Ioseph Kemeny reproduse de Transilvania, IV,1871, pag. 119.

Page 241: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

246 'STOMA BOMANILOR

-regat hotdrd§te ca ori care iobag §i'ar pldti teragiul i alte datoriiale sale, sd se poatä strAmuta ca toatä averea lui liber §i ne-Impiedicat, ordontim nobililor ca s nu mai pund stavild uneiasemenea strämutdri" 191. Mai ordond regele printr'un alt de-cret din 1471 ca iobagii din prunânturile nobililor sd se poatdmirth fdrd oprire pe pdmântul regesc199, dispozitie iard§i fa-vorabild tdranilor care eran mai putin expu§i la jafuri, pe pro-prietdtile rege§ti. Toate aceste mdsuri ale lui Matei Corvin,-explicd complotul urzit de nobili in contra lui.

In 1484, nici 50 de ani dupd marea mirare din 1437 onoud räscoald a tdranilor izbucne§te In Transilvania. RegeleMatei Corvin vdzAnd plägereä nobililor §i a Sa§ilor in contraturburdrilor pricinuite de Valahii ce stau pe pdrnânturile lor§i care cu mftna inarmatd atacd posesiile lor, le pustiesc prinpojajaruri i ucid in chipul cel mai crud pe multi nobili i cubate cei V alahii nici nu sunt chemaii nici neiscuft spre libertate,totu§i indrdznesc insurascd acest bun prin crime". Inarma acestor plângeri regele ordond o inndbu§ire cruntd a mi§-cärei 193.

O altä rdscoal'ä a tdranilor se intampld in 1512. Un soiude cruciatd fiind propovdcluitd in acel an in potriva Turcilorpoporul se adund in mare numdr sub steaguri, pentru a scdpaastfel de asupririle nobililor. Ace§tia, temându-se ca tdraniisä nu se substragd din robin in care'i tineau, incep a impiedechinrolarea lor in oaste, Ii silesc a se reintoarce la locuintele lor,

intrebuinteazd mijloace silnice in contra acelora care vroiausd se impotriveased. Tdranii adunati längä Pesta i avand de-conducdtoi pe un Secui Dosza, intorc armele pe care trebuiausd le indrepte in contra Turcilor, asupra stdpdnilor lor, mike-ldresc un mare numdr de nobili i umplu Ungaria cu foc §.1 cusAnge. Nobilii nu isbutesc decAt ca mare greutate i cu ajutorullui Zapolia Voevodul Ardealului, a indbu§i rdscoala i impunepedepse infrico§ate autorilor mirärei.

De pe nationalitatea conducdtorului rdscoalei, SecuiulDozsa 1", se vede cd i täranii Transilvaniei, deci i Româniise inrolaserä in armatä. Insä, chiar i fdrd participarea lor di-rect6195, incd rdscoala tdranilor din Ungaria trebuià sá aibd

Ibidem, VI, 1873, p. 237."1 Ibidem, p. 239.

Tanguirea nobililor si a Smilor 1484, Hurm., Doc., II, 2, p. 285 : et licetOlahi neo ad libertatem vocati nec ad libertatem nati".

us In proclamapa lui Doszaa din 1514. Hum., Doc., II, 3, p. 160 el spunecá este : 'aegis Hungariae tantum modi subditus et non dominorum". CA era Secuise vede dupl numele lui Georgio Zekel (Secuiul). Ibidem, Regele cere ajutorulnobililor pentru cA 'mobiles nostros opprimunt et interficiunt" (Ibidem, p. 163).

10:, Un doc. din 1515 aratA cum rAscoala din Ungaria se 141 si In Transil-vania, Hurm., Doc., II, 3, p. 235 cf..si p. 244.

Page 242: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

INTRI1N1RFA ITXRItOR RnmANE 247

asupra celor din Transilvania urmgri ingreuitoare. Nobiliihotäräsc dupg inngbusirea räscoalei, sd condamne la moartepe toti cgpitanii, sutasii i decurinii tgranilor, i dispun casä i piardg pentru vecie libertatea lor de a se mai puteà strg-mutà de pe o mosie pe alta, ci sä fie de a pururi sclavi agricoliai domnilor lor, adecg lipiti de pämänt In. Nobilii apgsändatilt de greu asupra tgranilor din Ungaria se temeau ca acestiasg nu caute in Transilvania, sub un regim mai putin aspru,alinarea suferintelor lor, i deci unificarä draconicele lor le-giuiri in toate tärile ce ascultau de coroana Sf. Stefan, pentruca tgranul sg nu poatg gäsi nicgiri o viatg mai putin asupritg._

Altä räscoalg pomenitä in documente este a ceea condusäde omul negru numit i Tarul Ivan, in contra cgruia luptg cumare energie autoritgtile din Ungaria si Transilvania. Sarb deorigine, el adunä, cum spun protivnicii lui, tillhari de natie-0 secta lui, arde locuintele nobililor, Ii ucide, intre altii pe ma-rele magnat Ladislav Czaky, tgindu-1 in patru bucäti i dänduzului public" pe femeea si pe copii lui, din care descriere sevede cg omul negru nu era un cap de tälhari, ci un rgzbungtoral poporului. Räscoala lui izbucnitä in Ungaria ca i aceia alui Dozsa, se lätise si in Transilvania, in tinutul Hategului.Teama cea mare el-A ca fiind In aceastg tara mai multi Valahide cum sunt Serbi in Ungaria i aceia fiind de aceiasi sectä caacesti din urmä, sg nuse molipseascg i Valahii si de aceia chearngvoevodul Petru Perenyi pe Ungurii din Transilvania la armecgci cand casa vecinului arde si a ta este primejduitg". Mi--carea Omului Negru fusese intrebuintatä ca arma politicg deFerdinand impgratul contra lui Zapolia. Omul Negru atraseIn rgscoalg pe trei tineri nebuni" : pe despotul Särbilor, peVlad cel Mare Rom Anul si pe Valentin Turcul. Rg'scoala fu lasfärsit ingbusitg 197.

Aceste incercgri de a indepgrtà de pe ei jugul neomenosal nobililor, rgmânând fàrà isbandg, pozitia Väranului se in-rgutgti din ce in ce mai mutt. Legi tot mai asupritoare se grg-mgdeau pe capul lui, 'Meat la sfärsit conditia lui ajunsese aproapeacea a unui paria, desmostenit de toate drepturile i supus laindatoririle cele mai ingreuitoare si cele mai nedrepte, numaispre a multImi poftele nesfärsite ale asupritorilor

Legile unguresti care consfintirg aceastä robie a tgra-nului sunt intai Jus tripartitum care puneà ca principiu cg tg-ranul nu poate pose& nimic afarg de plata pentru munca

ipe Vezi Decretum septimum al Regelui Vladislav al II-lea din 1514, Unregulament foarte amAruntit care umple In 70 de articole 20 de fete In 4 din Hum.,Doc., II, 3, p. 191-211.

"7 1527, Hurm., Doc., II, 3, p. 623 altul din acelal an 13 Martie 12 Apr.*6 Maiu Ibídem, XV, 1, p. 294-297. Locul citat In text la pag. 290 Mai vezi yi 4.Aug., pag. 298.

Page 243: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

248 ISTORIA ROMINFLOR

sa" 1198. Aceasta lege neomenoasa care cobora pe om la ran-gul rapindu'i cel mai sfant drept, acela de pro-prietate, fu promulgata intai In Ungaria In 1514 si apoi se fn-tinse i In Transilvania 199. Un sir fntreg de legi care pot slujidrept model cum omul poate ajunge a fi exploatat de semenelesau, fura promulgate In Transilvania de la 1540 pana la 165320,cele mai multe fnainte de epoca lui Mihai Viteazul, si repro-ducerea catorva din dispozitiunile lor pot sa ne dee o idee des-pre starea de degradare ne mai pomenita In care ajunseseraTaranii (Romani) din Transilvania : averea taranului mortfail testament, ceea ce se intampla mai totdeauna, din ne-stiinta lui de carte, s'A fie mostenita de nobil ; taranul sa nupoata sub nici un cuvant intentà stapanului sat] un proces ;marturia data de taran sa nu aiba nici o tarie, nici pentru nicicontra unui nobil 201 decret al lui Vladislav al II-lea or-dona ca toti taranii ce'si pierdusera libertatea sa fie pentru veciesupusi stapanirei netagaduite a nobililor. Un alt decret al luiVladislav pedepseste Cu pierderea manei drepte pe taranul cear fi fost surprins purtand arme. 0 dispozitie din 1545 a dieteidin Transilvania hotaraste o nona prigonire a factorilor de relesub care se fntelegeau Romanii ; mai dispune apoi CA de oare-ce Romanii traesc in casatorii facute Cu silnicie, iar nu In decele legale, sa fie de acum Innainte fridatorati sub pedeapsade moarte, a se casatori dupa ritul catolic 202. Alta dispozitie.din 1562, interzice Románilor desparteniile fnvoite de bisericaortodoxa, dupa obiceiul pamantului 293. Se vede deci cum se in-trebuintau miscarile de rasvratire ale Romanilor spre a'i apasà

bisericeste.ii Constitutiile aprobate, publicate In 1563, frisa puse in lu-crare cu mult timp fnnainte, prevedeau fare altele urmatoa-rele dispozitii : cà Romanii san cei de rit grecesc sunt suferitinumai cat provizoriu In regat pre cat le va placea principilor

regnicolilor ; ca de si natia romana nu se numara fare sta-turile àrei, nici religia ei nu este dintre cele recunoscute,

I" Verbiiczi, jus tripartitum (publicat In 1514), Paris HI, tit. 30 2, 8,Rusticus praeter.mercedem et praemium in terris domini sui quaesitum, ad pro-

prieta.tem nihil juris habet, sed totius terrae proprietas ad dominium terrestrem)ectat et pertinet". Acesta este textul compact din care s'a scurtat traza cuno-

seuth: rusticus praeter laboris mercedem et praemium nihil habet".log Memortalul reprczentantilor alegWorilor Romelni adunaii in Sabin in

1881, SAbiu, 1882., p. 17.Adunate sub titlul : Aprobutae Constilutiones Regni Transiloanicte el

Parlium flungariae eidem adnexarum. Comp. Memorialul citat, p. 21.201 Jus tripartium, Pars III, tit. 30, 31.to 1545, Hurm., Doc., II, 4, p. 381 : Valachi ritu romanae ecclesiae in

-sacro sancti matrimonio puellam sea mulierem desponsares; Contrarium facien-Ies capite puniantur". .

03 1552, Ibidem, II, 4, p. 685.

Page 244: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

iNTRUNIREA 'ARMOR ROMANE 249

Cu toate aceste ei sunt suferiti pentru olosul Statului 0. bi-serica lor este toleratà (sub niste conditii foarte grele caresunt enumerate); ett de si natia româng a fost primitä in Tran-silvania, numai pentru binele coman, ca toate acestea, netinAndsamä de umilita ei stare, indräzneste a impune fiilor patrieiunguresti respectarea särbätorilor lor cele mai sfinte. In sfArsitnumai Ungurii, Secuii i Sasii aveau dreptul a ocupà dregAtoriipublice 204

Altä nenorocire veni asupra Românilor din Banat anumeasezarea de colonii sárbesti in acea regiune, pentru a reintregipoporatia rärità prin pustiirile Turcilor. Acesti Sarbi erau foarteocrotiti de impäratii austriaci, i li se invoi o organizare bise-riceascà sub un episcop a cärui jurisdictie fu intinsä asupra tu-turor locuitorilor de legea ortodoxä. Românii intrarä sub a-ceastä. stäpanire bisericeasc6 sträin'ä si Väzurà cärtile lor na-tionale inläturate, iar slujba religioasä in bisericile lor sävär-'Ord In limba sâtteascä. Este primul pas de trecere de la apä-sarea materialä la cea intelectualà 205.

Raporturile eu SOL Mäsurile cele aspre luate de na-tiile domnitoare in contra Rom ânilor erau motivate de ac-tele de violentä pe care si acestia le comiteau asupra lor.ocuparea tärei lor de Unguri si mai apoi de Sasi, li se restrân-,-será locurile de pkune, ceea ce le ingusth mijloacele de traiu,cei mai multi din el fiind cresc'ätori de vite. Rom ânii nu vroiausä recunoaseä veneticilor acestora nici un soiu de drept asu-pra locurilor pe care din vechime, panä atunci liber le pku-nase cu vitele lor. Ei le introduceau deci cu sila In pämântu-rile ocupate de Sasi care vroiau sä infrâng6 aceste inalcAriprin confisari i pedepse. Românii räspundeau acestor sAl-nicii, prin däni de foc, Meat erà o stare de räzboiu statornicAintre Români i Sasi, ori ande se intalniau. Ash in 1431 Sasiiucid patru femei române, pentru a lovi cu atáta mai greu in

2" Asupra tuturor acestor dispoziii vezi Aron Densusanu, Principitleconstitujiunei maghiare, Iasi, 1886, unde se reproduce si indicarea izvoarelor.Aceastd apdsare ne mai auzith a Ron-Janitor din partea Ungurilor lace pe Un-gurul Kemeny, unul din rarii oameni din aceastd nape Cu privire dreaptd sijudecatd siindtoasg, sa spund cuvintele pe care Ungurli ar face bine sd. le me-diteze : dieses war also das Loos einer Nation die ha harten Kampf gegen dieUngarn, fechtend und blutend erlag. Dass diese Nation durch die im X-ten Jahr-hundert nur das druckende Recht des rohen Schwertes kennendem Ungarn hartunterjocht wurde, war der Finch demaliger Zeiten. Unter dem Schatten und denFriichten dieses grausamen Finches aber auch noch heute gemdchlich und herrischruhen und geniessen zu wollen, wiire entehrend I" Kemeny, Kenezen und Kene-ziate In Kurz, Magazin, 11, p. 324.

"5 Ath. M. Marinescu, V iala i operile tut Petra Maior i An, Acad. rom.pag. 35-37.

Page 245: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

250 ISTORIA ROMINILOR

Romani, omorându-le sotiile. In 1419 regele Sigismund pro-voaca pe nobili sà apere pe Sa§i de oamenii rAi" (Romanii)-care ar face incursii in tara lor in modul bandelor de hoti ; ra--pese, despoaie, schilodesc §i omoarg pe coloni§ti 206 In 1469regele Matei Corvin dispune ca mci un locuitor din FAggra§,nobil sau de rând, s'a' nu mai poaa duce vitele la pascut pe pa-manturile date Sa§ilor, in contra vointei comunitatei aces-I ora, ea putând recurge spre apArare pana' la aju toral voevo-dului Transilvaniei 207 In 1474 gasim un document care con-stata ca Romanii, izgortiti de Sa§i de pe ni§te teritorii pe carepäscuserà vitele panä atunci, aduc cu puterea turmelor lor in-dgrat, dar fiind rgspin§i de Sa§i, i§i razbunA, dandu-le foc lo-.cuintelor 208. Sa§ii Insá i§i intindeau necontenit stapanirile lor,retragand pe acele dle Romanilor. In 1504 Ii aflàm cumparândde la nobili comuna Lamne§, pentru cii locuitorii ei ar face multedaune Sa§ilor 209 Sa§ii obtineau stApanirea unor sate roma.neti prin cumparaturà de la legii unguri. A§a Matei Corvinvinde in 1467 Sa§ilor din Sibil' satul romanesc Re§inarii pen-int 250 de fiorini, sub cuvânt ea' acest sat fusese confiscat derege pentru clima trädilrei facutA de st'apanul lui, Petra Gereb(GrarbAu)21°. Alt sat Valea Rodnei se vede a fi fost darla Sa-§ilor din Bistrita. Tot apoi aflam dama §i tinutul intreg al FA-garaplui §i acel al Amla§ului Sa§ilor din Bra§ov ca despAgu-bire pentru daunele suferite de ei de la Romara211. Alaturi cucumparaturile, Sa§ii mai pun in practica sistemul de terori-zare. Astfel se unira cu nobilii (Unguti §i Români maghiari-zati) §i cu Sa§ii spre a desmo§teni pe natia romaneasca. Vin-deau chiar unii altora ceea ce nu era a lor, pentru a'§i constituidrepturi de proprietari asupra unor pämânturi, care din ve--chime fusesera nu a vanzatorilor nici a cumpäratorilor, pi acelor vanduti. In acela§ an 1504, regele Vladislav sparge co-muna romaneasca' Satul-nou din scattnul Miercuni pentrulusese reintocmita in dauna Sa§ilor care o destrusesera odata20.In 1548, un edict al lui Gheorghe episcopal Varadului regu-lamenteaza confisetrile §i pedepsele de aplicat Romanilor, incaz de vaaimare a proprietarilor Sa§i. Daca. Valacul räg'5-fa§an va voi a'§i duce oile in teritoriul saxon, sa nu o poata'face, filfa invoirea judetului (care bine inteles nici o data nu o

202 Din colectia Kemeny, reprodus de Transilvania, I, 1868, p. 212 4i 221.36. Hurrn., I, Doc., 2, p. 507.

207 Din eolectia Kemeny, lbidem, VI, 1873, p. 263.208 Ibidem, VII, 1874, p. 58.200 Hurm., Doc., II, 2, p. 527: Ladamos a nobilibus parata pe-

runia emerint.11 lbidem, p. 178. ... villam valachicalem Rosenara.222 Ibidem, p. 222.212 Revista Transilvania, XII, 1874, p. 59.

Page 246: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

NTRON1R6A TÀ111LOR tiostAms 251

dadeit). Daca le va Introduce fara o asemenea voie, sa i se iee4 oi de la o turma, lar; la caz de recidiva, 16. lar de va vol saopreasca oile cu mana armata, sau daca va da foc sau va amenintà cu darea de foc, sa fie pedepsit cu moartea In tara Sa.silor chiar, sau daca va fugi In Fagaras sa'si primeasca pedeapsaacolo" 213, Bine inteles cà Romartii nu se supuneau unor ase.menea dispozitii menite a intari despoierea de pasunele lor;ei urmau innainte a Introduce cu deasila turmele lor in pa-manturile pe care Sasii pusesera stapanire. Acestia sprijinitisi de autorita tea regeasca Ii pedepseau meren, lar Romaniiraspundeau mortei prin moarte, pedepselor prin pojar. Atatde mult se inmultisera dárile de foc in tara Sasilor, In cat seinflintase un tribunal sala-tu pentru judecarea incendiarilo1214..si se dadii voie Sasilor a urmari pe incendiad pana pe dome.niile nobililor 215. Un document din 1498 contine urmatoareatibiguire a Sasilor catre Vladislav regele Ungariei ca ei arsuferi de la Valahi daune i ocari man si nespuse, fiindcand cu focul, cand cu furtul, cand cu sabia, i daca Sasii pe-depsesc asemenea crime, urmasii sau fii sau nepotii acestorValahi ucisi cer de la. Sasi despagubire pentru mortile facute,ceea ce, daca li se tagadueste, recurg iarasi la pojaruri si orno-ruri 216.

Alipirea unor comune romanesti de teritoriile Sasiloraya de scop, mi numai latirea insasi a pamanturilor cotropi-torilor, ci inca i usurarea pentru ei a platei contributiilor, pecare le revatsau aproape in Intregimea lor pe spetele Roma?.nilor. Acestia se plang in mai multe randuri contra nedrepta.Olor impuse lor de Sasi, rara a gasi, bine in-teles, nici o ascul.-tare 217. Sa§ii alerg chiar la falsificad pentru asupraRomanilor Diste drepturi pe care nu le aveau. Un curios docu-ment din 1548, contine un fel de invoiala savârsita intre Ro.mani 1 Sasi, act care este adus de doi Sasi, loan Veres i PetreHaller, la episcopul Martinuzzi, epitropul lui loan Sigismund.Prin aceasta invoiala, incheiata chip. intre Românii din FAOra§ si Sasii din tara Barsei, se /loaran urmatoarele : 1) Va.lahul din Fagaras sa nu'si mai aduca oile pe locurile Sasilordecat In urma unei alcatuiri. 2) Daca ar .aduce oile sale ara

Magazin fr sieb. Landeskunde, II, 1845, p. 324. Reprodus-si In Hurm.,Doc., II, 4, p. 430. 0 hotArAre ceva posterioarA, din 1561 dispune ca iocuitoriiFAgArasului sA nu mai poatA paste vite In tinuturile sAsesti. Ibidem, II, 5, p. 502.

*3.4 Doc. din 1506 In colectia Kemeny, reprodus de Transilvania, VII,1874, pag. 71. Matei Corvin concede comunitAtei sAsesti din Agilita sit ridice furci,roate 1tepi spre pedeapsa Cu moarte a aprinzatorilor de case, etc. 1466. Hurrn..Doc., II, 2, 13- 172".

t" Doc. din 1511, Ibidein, VII, 1874, p. 94." Hurra., Doc., II, 2, p. 395.

311 Inteun doc. din 1508 gAsim o tAnguire a cAtorva cornune romanesti-contra SaSilor din Bistrita. Ibidem, VII 1874, P. 83.

Page 247: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

252 ISTORIA ICOMINILOR

voie s i se iee din 4 una. In caz de recidiva sa nu mai alba drep-tail de pgsitne, i dacg ar vol sa duca vitele ca puterea, sg fiedetinut la inchisoare sau chiar ucis, daca va vroi Sasul. 3) Dacgoile ar fi gasite facand daune, sa se pretuiasca dauna facutgdaca pastorul vrea sa'si iee oile cu puterea, sa fie prins i saaducg marturi pentru violenta incercata ; iar la caz de lipsa amarturilor sg jure Sasul cu 7 juratori d sg fie lids pgstorul.4) CAM un pastor ar fi amenintat cu focul pe vreun Sas, Sgifie ucis. Daca insa va fi fugit, citeze castelanul innainteajudecatorului din Fggaras, i dacg stapanul pgstorului nu vavroi sal dee fata, sä se ucida stapanul in locul lui, i ash maideparte, dispozitii draconice prezentate de falsificator ca pro-ductul unei invoeli, pe care Romanii, 'pentru a o iscaii, ar tre-bui sa fi fost lipsiti de minte. De aceea i aceasta pretinsa in-voialà nu se vede subsemnatil de nici unul din numerosiiboieri ai Fggarasului, care cu toate aceste ii at:lean prin acel act,sub numele de stapani ai pastmilor, capetele lor in mainileSasilor 219.

In mai multe randuri cele trei natiuni privilegiate aleTransilvaniei cer confirmarea situatiei lor de la imparatul Fer--dinand 219 In 1547 dieta Transilvaniei a celor trei nhtiuni parea resimti o Mustrare de constiinta i atribue nenorocirile Un-gariei, plangerilor iobagilor asupriti care s'ar ridich pana laeer sa cearg. rasbunane" 22°. Dieta invoieste taranilor libera stra-mutare insa cu .conditii as.h de grele, ch" invoirea devenià inse-latoare. Aceasta concesie insa, ori cat de restransa era., est.ertvocata in 1548.. Apoi taranii sunt din nou ,declarati liberi;In 1550 si iarasi pu§i in serbie in 1551 221.

O descriptie din 1554 stabileste o deosebire in favoareaiobagilor români, fata chiar cu iobagii unguri. Pe cand pen tru-osindirea unui Oran ungur se cereau 7 marturi, pentru Ro-man erau destul 3222. Starea disperata a Romanilor este 'mar-turisita de insasi au toritatile transilvane. Episcopul GeorgeMartinuzzi cotutorul lui loan Sigismund, fiul lui Zapolia, in-,stiinteaza in 1551 pe regele Ferdinand ca Turcii promit liber--tate de iobrigie tgranilor din Banat si din Transilvania, caretarani cred usor asemen.ea fagaduinti, intru cat noi tinena perustici in ash apasare Mat numai atata doara ca nu le rapimfemeile i copiii. De altfel comitem asupra lor tot felul de cru-

112 lbidem, VII, 1874, p. 144.at/ .Hurm., _Doe., II, 4, p. 297, 333, 335, si 660.'° p. 404-407: opressione colonorum quorum clamor ascendit

jugiter ante conspectum Dei".221 Vezi lbidem, p. 444, 466, 621, 690.

Ibidem, 5, p. 206: ,,r0sticorum Hungarorum... septem proborumtominum pronuntiari debeat... valahus Gurat ceva InspilimAntfitor t2

Page 248: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

INTRIINIREA TXRILOR ROMANIII 253

zimi" 222.i Cu toate aceste, in timpul ce stapanii ArdealuluiIi (Mclean seama de nedreptatile savarsite de ei fata Cu R6-

ei decretau ca fie care iobag sa fie indatorat a mergerasboiu 224

lata farg indoiala o stare de lucruri din care se pot tragepretioase deslusiri. Apoi oare se poate admite ca Românii asanumai din rautate sau spirit de nesupunere sa fi patruns faräincetare In teritoriile Sasilor? Dar apoi razbunarile prindare de foc, caruia Alt simtimant pot fi ele Atribuite cleat aceluial dreptätei incalcate, al despoierei de avutul lor? Se vede deeicá Romanii nu vroiau sa recunoaseä o stare de lucruri creataIn urmä, care schimba vechea lor pozitie in tala; ca protestauIn contra unor uzurpari nedrepte, precum protextau Saxoniiin contra spoliarei normane, sau precum Irlandezii contra ne-dreptatei seculare a stapánirei engleze. Cand vedem o Im-potrivire atat de inversunata a unui popor intreg in contraaltuia sà tim cd intre ei se desbate o intrebare istoricd iar nu zinacriminal?!; cà acel ce trebuie sa a judece nu este judecatorultribunalelor, ci constiinta omeneaseä, Noi vedem in acestelupte inversunate ale Romanilor in contra Sasilor Inca o -do-vad6 pe larva cele multe aduse papa aici, cà Românii fuseserajigniti in stapanirea pamântului Transilvaniei de veneticii Sasi,iar nu acestia de veneticii" Romani. Acei tarani transilva-,neni asupra carora se WA pe fie ce zi.mai greu jugul de fier alnobilimei, la inceput erau si de neam unguri, precum am vazut'oaceasta in revolutia din 1437 in Transilvania, i Inca acesti dinAnna trebuiau sa fi fost in destul de numerosi spre a indraznisa intreprinda o rascoala. Apasarea comuna In care ei traiaualaturea cu Romanii Ii impinsera facit sà dispara in sanulmajoritatei romanesti, tot asà precum nobilimea romana im-pined de interesul ei de clasa se contopi . in majoritatea no-bililor unguri. In curdnd stdturd fafil in fard in Transilvania cloudnalionalitd fi, in locul celar cloud clase ce existau mai innainte::Ungurii ca apdsdtori, Romeinii ca aptisafi. Atunci inteadevarlerminul de nobil deveni sinonim eu Ungur, precum acel derustic, oran, slujia cu deosebire pentru a insemna pe Roman.. Aceasta transformare era aproape indeplinita cand MihaiViteazul patrunse in A.rdeal.

Sperantele Romanilor In Mihai. De cum 11 lázur6apArAnd pe crestele muptilor 5i luandu'si falnic Sborul ssátt izban-Aitor catre capitala Ardealului, Românii simtirä, in intime-

123 Alartinuzzi c. Ferdinand 1551. Ibidem, II, 4, p. 605: cum`in tanta-oppressione rusticos teneamus ut excepto hoc uno quod uxores et liberi ill's noneripiantur oinnern crudelitaten in filos exerciamus",

2" 1554, lbidem, II, 5, p. 207.

Page 249: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

264 MORIA ROMA1911.0ir

ricuI desnklajduirei lor, lucind iara§i o raza de speranta. UI)domn roman din sangele §i din osul lor, venia sa cuprinda Tram.silvania. Era firesc lucru ca ei s se a§tepte a fi liberati din apa.sarea In care zaceau. Ei f§i 1nchipuiau ca Mihai venia sa sdro-i)lasca natia maghiara, du§mana lor de moarte, care de atataamar de ani le manci maduva §i le Riga sangele ; ca In sfar§itsunase §i pentru ei dulcea oara a desrohirer §i a razbunarei.Ei pornesc indat'a un mäcel In contra nohililor, care devinemai ales inffico§at dupa izbanda lui Mihai asupra hit BatoriBethlen spune asupra acestor turbarán i pricinuite de Romani ;Indata ce se lati vestea despre nefericita lupta de la Sabin,care ca un fulger strabatù toata tara, Romanii din Transilvaniafamed conspiratie, se unirá cu strAinii de aceeasi ginta §i In.cepica sa cutreere tara. Nicairi omul nu mai era sigur pe viatalui. Romanii din Transilvania fäcurä conspiratie, in crediniti cdau sd capete un domn din gintea lor, omorau ici §i colea, Ova-Han In casele nobililor, le jafuiau averile §i erau cu atat maicrânceni, cu eat mai fnnainte ei erau de regula condamnati lacele mai grele pedepse, daca se constata prin judecatä cä ar ficomis vre o crimá. Nici °data furcile, temnitele, securile can.ligele, §treangurile §i colturile stancilor Wait omorat mai multi

ca Romanir 225.Spusele istoricului sunt adeverite de mai multe docu-

mente contimporane. Un raport al lui Ungnad catre Imparatuldin 6 Noemvrie 1599, spune ca oamenii de rand dintre taranitineau partea lui Mihar, isi Incepura pretutindenea a ucide penobili" 226. Tot a§a arata §i Boczkai fnteo scrisoare catre con-silierul Barlitz din 7 Noernvrie acela§i an, ca aici este un nu.mar destul de mare de rustici sub arme ; ndviilesc in casele no-bailor 0 le dau foc, pe cei prin§i U omoara §i comit felurite §.1xieauzite talharii" 227. Sigmund Forgacs In o scrisoare catre PaWiadauga a s'ar fi resculat taranii contra stapanilor lor §i caSombori Istvan a fost ucis In fnsusi curtea lui precum §i unvechil Petre Decek, al nobilului Petru Husar, a fost iara§i ucisde iobagii sai si alti multi" 228. De asemenea arata §i Malas,

P5 W. Bethlen, Historia de rebus Transilvanicis, ed. II, IV, p. 128. A-proape ca aceleasi cuvinte 1 stefan Szamoskozi In Mon. Hung. hislorica, scrip-tores, XXVIII, p. 342.

sfg Din 6 Noemvrie 1599 ateva zile dupl intrarea lui Mihai In Alba-IuliaHurm., Doe III, p, 348: der gemain Mann undter der Pauerschafft soli aufsein gewest und uberal die vom Adl zu todt haben geschlagen".

"7 Din 7 Noemvrie 1599, Ibidem, p. 350: Hic non exigua rusticorumpars in armis est. nobilium domos invadunt ac comburant comprehensosque in-terficiunt, variaque ac inaudita latrocinia exercunt".

ps Din 20 Noemvrie 1599, Ibidem p. 358: ,,Item so sein die Pauern auchwider ihre Herrn aufrhurisch; der Sombori Istwan ist in seLn aigen Hof erschlageaworden, und andere mehr", Mihai VodA e. Bistrijeni 25 Noemvrie 1599, Ibidenh.XII, pag. 514.

Page 250: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

NTRUNIRICA TX.RILOR R0MAN113 255,

pina, nunciul papal ca taranii de pe alta parte, care s'al' reís-culat contra striptinilor lor §i i-au jafuit cu totul" 229 Si dac'ä Ma-laspina i cu Boczkai, erau dusmanii lui Mihai, Ungnad la aceaepoca era foarte bine dispus pentru el si tot prin acel raportlauda credinta lui catre imparatu1230. Mai amintim i uciderealui Andrei Batori de taranii Romani. Aceste raporturi concor-dante purcese de la prieteni pe cat si de la dusmanii lui Mihai,unite ca spusele istoricilor unguri adeveresc pe deplin o im-prejurare care este de cea mai mare insemnatate In istoriaeroului 'ornan.

Mihai irisa nu primi acest ajutor pe care i'l ofereau taraniiromani spre cucerirea Ardealului. El iea indata masurile celemai aspre spre a innabusi asemenea miscare 231, si'si intoarcefata de la Romanii ce voiau sal aduca plocon capul intregeinatii maghiare.

Cum se explica aceasta purtare a lui Mihai ? DomnulToman credea ca va putea sil induplece pe Unguri a'i primidomnia, tocmai prin apararea intereselor lor. Vom vedea cumMihai fusese nevoit sä jartfiasca clasei boieresti din Munté-,nia pe acea a taranilor, spre a ampara prin aceastä jertfiresprijinul boierilor in intreprinderile sale. El nu putea turna,deci, In Transilvania, decat o politica asemanatoare celei pusede el in lucrare in Muntenia. Nu putea el sä deslantuiasca InArdeal ceea ce linea incätusat In tara lui. Si aici era deci fin-pins a se sprijini pe nobili, catre care II atragea poate i ideeapreconceputa el In clasa lor resedea puterea. El vroià deci srtalunge din mintea nobililor Ardealului teama ce'i ingrozisemai mult, aruncarea din partea domnului roman asupra lora intäratatei taranimi. C'ä Ungurii se cutremurau de putinta uneiatari masuri se vede de pe aceea cä, dupa dieta din Alba Iulia.in care cu toate aceste Mihai jurase ca va respecta constitutiatarei, se raspandise vestea ea' domnul vrea sa taie pe toti Un-gurii, i ei atunci trimit la Mihai pe mitropolitul ortodox, Di,mitrie, ca Evanghelia in maini, spre a'l ruga sà nu faca .ase-menea urgie, dupa cum sfätnia logofritul Teodosie232.

Aceasta parere de si gresitä, a Ungurilor asupra unireilui Mihai ca taranii Ardealului se mai vede, irisa si din o scri-.soare din 15 Noenwrie 1599, a lui Zancowitz, ambasadorulregelui polon la cartea maghiara, catre stapanul san, In carescrisoare Ii spune : Ceea ce am aflat noi despre Transilvania

2" Din 14 Noemvrie 1590, I bidem, p. 514: contadini.parte, se bene non son mai stati liberi, e che però non possonoalcuna, si non ribellati da lor signori e gli !latino totalmente spo

222 Comp. mai sus, p. 202.Ungnad C. ImpAratul citat nota 55 urmea7.5 indatA

raportate acolo : aber der Michail halls allspald eingestffit und a2$3 Allanarla( din Bdigrad in Sineai, II, p. 435-436, ed.

anche dall'altreprendere liberta

gliati".

dupà envintelebgeschol

Page 251: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

256 ISTOBIA. Rom/limo/1

trimit D-lui subcancelar, ca s5 stiti M. V. Rega15 ce mare pojar-s'a aprins in vecinätatea regatului M.V., i un exernplu pe-riculos este ceeace face Mihai, dup5 cum ni se scrie, (land voieVäranilor Ardeleni a se sculà asupra nobililor, a'i prinde si

dimpreunA cu femeile i copiii lor impArti Litreei averea boiereascA cea risipità. Aceasta se resimte acuma laCazaci. Tgranii Margin* de pe aici si dintre munti sunt deasemenea dispusi la atare crime"3.

Fiind deci pus, prin politica urmata' de el, in nevoia dea se sprijinì pe nobilimea transilvanA, Mihai trebuià sà cautea inlAtuià formarea in jurul numelui s5u a unei asemenea le-gende, i tocmai fiind c5 era Roman, trebuia sA impiedece peRomani a scuturà lanturile robiei. De altfel am v5zut cum MihaiViteazul dAduse inapoi Secuilor libertAtile räpite de la ei defamilia Batorestilor. Dar acestia îi pierduserá privilegiile lorde un timp indestul de scurt; apoi ei erau putini, i incà nu ro-biti ca Romanii cu totul de nobilii Ardealului. Liberarea lorjignia pe cate-va individualiati, nu pe o clas5 intreag5 234Faptul insA c5 Mihai Viteazul nu Impiedicà de loc pe Secui,de a comite acte de silnicie contra nobililor lor, ne dovedestepe deplin ca.' nu teama de neoranduieli i dorinta de a mentineaordinea retinuse pe Mibai de la destäntuirea Romanilor; c5nu motive administrative ci numai de acele politice 11 fAcuser5sä opriasc5 pe Romani. El vroia sá atrag5 simpatiile nobilimei,

credek cfi cel mai sigur mijloc era tocmai de a'i mantui deprimejdia cea mai mare, rAzbunarea tAranilor, care stAtea Inmainele lui de a o aruncà asupra lor.

cu toate aceste unde era singura bazA pe care Mihaiar fi putut inn5lta in Ardeal o trainicA st5panire? Invederatc5, numai in acel popor roman de la care cuceritorul fericit in-torcea privirile. O urias5' putere ascuns5 z'alcea in acele mili-oane de suflete inl'antuite i am'arate prin un jug secular. Dacácumplità fusese apArarea i ingenunchiarea lor, cu cat mai cum-plit5 trebuia sa' fie destinderea i ridicarea lor in picioare? Ceasteptau ei? Un semn de la Mihai. i intreg Ardealul era la ge,nunchile lui. Starpind pe Unguri i (land libertatea Românilor,ar fi inraturat elementul dusmAnesc pe care nici o concesie inlume nu putca srel imbuneze, i 11 inlocuia cu un altul prieten

iubitor care ar fi unit la simpatia sangelui i plecarea recu-nostintei; ar fi privit la Mihai ca la un Dumnezeu i ar fi jertfitlui cu drag si lepAdare, intreaga sa fiintA. Indat5 dupá cucerrire, cui incredinteazä Mihai paza cerätilor Ardealului? Ro-mânilor de pe lang6 el. Dovad'a" deci ea' increderea cea mai mare

Aceast5 scrisoare=se aflA publicatà in revista d-lui Ha5deu, Traian, 1869,pag. 32.

234 Mai sus, p. 214. Comp. 1341ceseu, 1. c., p. 400.

Page 252: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

fbITRUNIREA TX MOB ROMANE 257

tot in neamul si in poporul sail erà silit sa o puna, si totusi desiratiunea il indemnA la o as4 purtare, nevoile momentului 11sileau sa se abata de la ea, si aceste erau cele hotarâtoare.

Cu imparatul german nu ar fi avut de descurcat intre-bari mai grele cleat acele in care'l complicase cucerirea Ar-dealului, caci Neintii erau cumplit de porniti in contrà Ungu-rilor pentru indoita lor &Mare, mai intai prin intoarcerea catreSigismund Batori la reintrarea lui in Ardeal, apoi prin aceacatre cardinalul Andrei. Mihai fug, prin sprijinul Romanilorar fi capatat o bazd pozitivei, o put= proprie a lui, mare si ne-rasturnabila ; ar li intemeiat steipdnirea lui pe gran itul neperitoral simiimeintului unui popor §i nu numai pe veintul schimbdtoral combinafillor politice.

Fara putere nu se intemeiaza si nu se mentin impara-tiile. Mihai o aveA la indemâna, dar imprejurarile il sileau anu se sluji de ea; ha el trebui s'o innabuse, spre a lasà jocul libernobilimei pentru viitoarele ei tradari235. Asa insa hotaraseraputerile istorice innaintea carora trebuie sa se plece vointeleomenesti, cum se pleaca spicele de gilt' sub suflarea vantului.De aceea asemenea cugetare de pareri de rau sub pana isto-ricului nu slujesc la alta ceva deat la aratarea mai deplinä aputerei fatalitatei.

1" Judecata cea aspra a lui BdIcescu asupra lui Mihai Viteazul (p. 402) :astfel Mihai trddase misia sa In Ardeal si merita a cddea", face o vind moralddin ceca ce era numai o frildn/uire fatall a Imprejurdrilor.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. V. 17

Page 253: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

III

CADEREA LUI MIHAI VITEAZUL

1. ILISCOALA ARDELEXILOR

Dusmilnia lui Mihai Viteazul. Cucerirea Moldovei In-.credintase pe Germani, cA Mihai aveA de gänd sà urmeze o po-liticà neatArnatil, sä"si croiasert o puternicA domnie sub scutulcasei de Austria, ceea ce nu l'ar fi impiedicat la vreme de ne-voie a se anima in bratele Turcilor. Din un ajutor pe care im-päratul crezuse dobAndise in contra puterei otomane in per-soana lui Mihai, Ii räsärea acuma un pericol eventual, tocmaispre acea parte ata de gravä a intereselor germane. Mihai de-venise primej dios, i trebuià ca curtea germanä sà caute cuori ce pret a se desbärà de el. Vechea neincredere in Valah,care îi intoväräsise in totdeauna o hräniserà in sufletul lor con-tra domnului romän, si astf el suzeranul acestuia unindu-secu elementul politic de cäpetenie al Transilvaniei, care Os-trase in mäinele sale, din ingäduirea lui Mihai, toatä putereace o avuse si mai innainte, se sculà contra eroului munteanacea furtunä care trebuià rästoarne de odatà din culmeagloriei in fundul präpastiei.

Orb norocul la sui i alunecos a stare pe loe; grabnicsi de sttrg pornitor la coborir 1 Astf el fu soartà lui Mihai Vi-teazul. Dula ce am schitat norocul lui, sä imbrAcAm pana cujale pentru a descrie ale lui nenorociri.

Chiar in timpul relatiilor celor mai bune cu Nemtii, nulipsiserà ponegririle si prtrile contra lui Mihai din parteatorva dusmani ai sài, persona/i mai mult deat politici.Mihai Viteazul 1§i instrttinase pe marele nobil ungur din Tran-silvania, Stefan Boczkai, confiscându'i averile, pentru cä seopunea a'i recunoaste domnia, ca unul ce el insusi avuse pre-tentii la tronul Transilvaniei in timpul abdicärei lui Sigismund

Miron Costin In Lelopisele, I, p. 330.

Page 254: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Batori. Indatá dui:A victoria lui Mihai de la Schellenberg, Im-pAratul scriind lui Boczkai ca sA'si uniascA puterile cu ale luiMihai spre a aduce Transilvania sub st5pAnirea german5,gurul îi r5spunde cá s'au apropiat cu armatele de hotareleTransilvaniei si au ajuns la Cluj ; c5 aici s'ar aflà cea mai mareparte din nobilii Arde,alului, care toti ar asteptà cu mare ne-rAbdare ca imp5ratul sá trimit5 pe o persoanä de Innalt5 au-toritate din palatul säu, spre a lua ocarmuirea tkei" 2. Bocz-kai nu voia deci sá recunoasc5. pe Mihai de domn al Transit-vaniei, ceea ce impinse pe acesta a'i confisca averile. De aicio ur5. nelnduplecat5. Intre nobilul ungur i domnul roman. In16 Noemvrie 1599 Boczkai trimite un raport Imp5ratului Incare enumärä toate faptele lui Mihai, care ar fi de naturri apune In Indoial5 buna lui credintä, anume cä ar fi primit ju-r5mantul tkei, uzurpand Insusirea de locotiitor Impk5tesc ;c5 pe Secui, dkuindu'i cu libertatea, i'ar fi pus sä jure ascul-tare, nu numai ImpAratului ci i fiului su Petru ; c5. au Inceputa impArti mosii nobililor ce ar tinea cu el ; cA convocase pentrudieta din Transilvania si pe nobilii din tinutul Crasnei de afarädin hotarele tärei ; cá trimesese In Valahia pe mai multi nobilice nu vroiau s5 se supun5 lui; c5. Secuii fäsculandu-se contranobililor lor, ar fi comis In provincia lor cele mai cumplite prä-dkiuni i pustieri", i cate altele asemenea. Acest tablou com-pus numai din faptele acele ce puteau fi Interpretate In contralui Mihai, Boczkaiil Inchee rugand pe Impäratul Incá odatà dea trimite pe omul säu, care s5'i ocroteascA, ori cine ar fi acesta" 3.Odatä cu aceast5. scrisoare In care Boczkai se prefkea a se In-grip numai de interesul Impäratului, el trimite o alta c5.tre con-silierul Ioan Barvitius, In care se vede cal motivul parilor In-dreptate contra lui Mihai era despoierea de mosiile sale prindomnul roman. Amestecand Inteun chip cam straniu interesulImp5rätiei en al säu personal, el spune cá stiind pe voevodulcá n5välise In Transilvania pentru sprijinirea interesului Ma-iest5tei Voastre, i crezandu'l sincer In apucgturile sale Impin-geam pe toti s5 meargä cAtre el. In contra tuturor asteptkiloraverile mele Ins5., afarà de o singurl mosie, nu mi-au fost res-tituite". Dui:a aceea revenind la tema lui favorità, adaogägrija cea dintâi ar trebui Indreptatä asupra ocarmuirei Tran-

2 Rudolf al II-lea catre St. Boczkai, 6 Noemvrie 1599 g Boczkai catreloan Barvitius, 7 Noemvrie 1599, Hurrn. Doc., III, p. 347 si 350.

3 Bocskat catre Rudolf al II-lea, 16 Noemvrie 1599, ibidem, p. 352. Dintremasurile luate de M. V. pentru a organizh Transilvania sub autoritati din Mun-tenia, intalnim numai o slaba Incercare pe taramul bisericesc cand el numestepe arhimandritul Gheorghe de la Tismana episcop la Muncaez in Maramures,adica la unul din acele comitate marginase asupra carora M. V. Intindea preten-pile sale, dupd cucerirea Ardealului. Doc. din 1662 rezumat de N. Iorga in Cony.¿iterare XXXV, 1901, p. 811.

CX DERMA LUI MIHAI VITEAZUL 259

Page 255: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

260 ISTORIA ROMINILOR

silvaniei" 4. VazAnd insa nobilul ungur ca nu isbuteste numai cuacele mijloace, recurge la calomnie, imputAnd lui Mihai Vitea-zul ca ar tolerà Mharii.le, cruzimile si devastarile cele maicumplite, ca insusi el ar comite cele mai strasnice crime, ne-retinându-se de la nici o femee cinstita, siluind chiar copile de10 ani"5. InformAndu-se de scopul lui Mihai Veda de a atachMoldova, si pentru a pon.egri si mai tare purtarea lui Mihai Ino chestie unde stia cä" el nu va puteà dobâncli aprobarea imp5.-ratului, Boczkai r5sturnAnd adevarata stare a lucrurilm, spuneca Mihai, care ar exercità o tiranie atAt de cumplita In Tran-silvania, ar fi dat pe fata planul sau de a atach Moldova, ceeace ar fi impins pe Moldoveni sub proteguirea Polonilor, careacuma ar amenintà. Transilvania" 8, pe cAnd stim ca Poloniisi cu proteguitul lor Ieremia Movila sapând tocmai domnialui Mihai, provocasera pe domnul muntean a'i atach..

Pe când acest dusman neimpgcat al lui Mihai Viteezul seridich in Transilvania, un al doilea trimis din afara aici, nun-ciul papal Malaspina lucrà In acelas chip spre compromiterealui Mihai in ochii imparatului. Cauzele care impinsese pe Ma-laspina a fi in contra lui Mihai sunt usor de patruns. El erAnunciul papei, si Andrei Batori fusese cardinal. Malaspina cre-deà cà are de rasbunat contra lui Mihai moartea fratelui sauIntru Hristos. Apoi el, ca preot catolic, trebuià sa vada cu ochiraj introducerea unui domn schismatic In o tara ce trebuià pas-tratä Catolicismului. Ne mai aducem aminte de modul putinrespectuos cum tratase Mihai Viteazul bulele trimise de papala el in Muntenia 7. In sfhrsit Malaspina mai fusese retinut Inprinsoare de catre domn in tot timpul luptei de la Schellen-berg, pentru a careia amAnare el venise In corturile lui. Ma-laspina se pune In curAnd in intelegeie cu Boczkai spre a In-negri pe cAt se puteà pe Mihai. Astfel scrisoarea trimisa deBoczkai imparatului, a careia cuprins a fost reprodus mai susfusese redactata de Ungur in intelegere cu nunciul care erabolnav" 8. Tot asà este si acea trimisa In aceeasi zi lui Bar-vitius 9.

In raportul lu; Malaspina insusi asupra luptei de la Sabiucatre cardinalul San-Giorgio, nunciul papal, dupa ce poves-teste toate imprelurarile acelei lupte, la care el asistase fiindretinut In lagarul lui Mihai, arata cum voevodul inceph a daruimosii la Valahi si a pune In lucrare toste acele acte de ocilr-

Boczkai catre Barvitius. 16 Noemvrie 1599, ibidem, p. 355.6 Boczkai catre Barvitius, 23 Decemvrie 1599, ibidem, p. 401.6 Boczkai catre Barvitius, 30 Decemvrie 1599, ibidem, p. 405.7 Mai sus, p. 175.

Boczkai catre Rudolf al II-lea, ibidem, p. 352.9 Ibidem: postea cum... Malaspina nuntio apostolico de praesenti rerum

statu collocutus sum".

Page 256: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CADEREA LUI MIRA! VITEAZUL 261

=tire pe care poate s le faca un principe suveran. Malaspinapentru a incercA pe Mihai, 11 intrebase dacà vreA s'A stApAniascAIn Transilvania armat sau nearmat si s'o ocArmuiasc5. dupa.sistemul turcesc sau valah, sau sá o lase in deprinderile de OA,atunci, statuindu'l a se intelege cu dAnsul asupra tuturor a-cestor puncte care ar trebui desbatute cu Maiestatea sa impa-ratul i Cu sanctitatea sa papa. Malespina e de pArere caImparatul ar trebui sa caute a se folosi indat5 de impreju-rAri, clack' vrea s5 pastreze st5pAnirea Transilvaniei; caci dacatara va ramA.neA a luí Mihai, in curAnd ea va trece sub mAnaturcilor" 10.

Mihai banuind pe nunciul de protivnic 11 chiema tuna-intea sa, mustrAndu'l cu cuvinte foarte aspre pentru c scrieA_lui Basta si imp5ratului ca el Mihai, ar fi tradator ; cA ar fifacut pace cu Turcii si cu cardinalul, adaogAnd cá daca nu arfi retinut prin oare care consideratii, ar urmA altfel fatà cu el "11.

Un al treilea personaj care dusmanià pe Mihai Viteazul,care trebuià sa ailYa" asupra soartei lui o fatala InrAurire et*

4Gheorghe Basta. Acest general austriac, de origine italian, in-trase In legAturi cu Mihai prin mijlocirea imparatului, atunci.cAnd imparatul, hotä.rind impreuna cu Mihai atacul Transit,.vaniei, trimisese pe Basta cu ostirea lui catre marginele tArei,pre a sprijini lovitura RomAnului. Am vazut insA cum ge-

neralul imp5ratului, dupa intelegerea avuta cu Gaspar Cornis-se retrage indarapt, ceea ce face pe Mihai s'A scape momentulpotrivit pentru sAvArsirea atacului. Mihai, jute si la r'ázbunare.ca In toate apucaturile sale, invinovAteste Inteun chip cu totulnesocotit pe Basta, ca ar fi luat de la cardinalul Andrei 7000

galbeni, spre a se retrage de la hotarele Transilvaniei".Aceste relatii stabilite intre Mihai si Basta, incá innainte de-a se cunoaste, sunt r5 dacinele din care se va desvoltà neim-p5.cata lor dusmAnie care se sfArseste cu drama sAngeroasa din,câmpia de la Turda. DupA ce Mihai Voda cuprinde Ardealul,Basta considerAnd tara ca dusmana, o prad5. Mihai atunci ti tri-mite o scrisoare ascutita In care Ii spune ca. intrucAt Ardealula fost cuprins pentru Maiestatea sa, si el singur s'a asezat Inel, nu s'ar cuveni ca regiunea sa fie acum pustiit5 ; &A nu cereacuma ajutorul magnificentei sale, intru cAt nu l'a dat atuncicând a trebuit"13. Basta fiind intrebat apoi de Imparatul asu-pra viitoarei organizari a Ardealului, se face a nici a nu sti cAMihai l'ar fi ocupat, i insira mai multe conditii asupra voe-

Raportul lui alalaspina, 14 Noemvrie 1599, ibidem, p. 515.11 Raport anonim despre expeditia lui Mihai Voda In Ardeal 5 Noemvrie

1599. Ibidem, pag. 345.Mihai catre Rudolf al II-lea, 21 Decemvrie 1599, ibidem, p. 391.Mihai catre Basta, 11 Noemvrie 1599, ibidem, pag. 351.

Page 257: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

262 ISTORIA ROMANTLOR

vodului ce ar fi a se ruun114. Mihai la randul su paria pe Basta,cA ar tima In secret cu Batorestii, la care invinuire Basta nicimi se coboara a raspunde. Intrebat de mai multe ori despreparerea lui asupra lui Mihai, el fl judeca ca dispus la tildare*i la sfarsit serie doctorului Pezzen : Cred ca am scris alteteisale cu Indestulare despre opinia pe care o am asupra Vala-hului. Si acuma sunt tot de acea parere, de si s'ar puteh sa ma_tusen Basta frisa spre a nu lash s'a' se creadá ca rivalitatea lui cuMihai Viteazul ar putea sá aduca daune Imparatiei, serie totodata lui Pezzen ca au aflat despre Sigismund Batori, ca.ar veni cu puteri Insemnate asupra Ardealului; cá pentru a feritara de cotropirea lesasca, ar fi gata a se duce In ajutorul voe-vodului, cand va fi vorba de a o apara; dar ca nu'i va da niciun sprijin la cucerirea Moldovei, nevroind sa fncurce pe Ma-iestatea sa intr'un nou rázboiu" 16. Basta ponegrind pe Mihaila Imparatul ca ar fi incheiat pacea cu Turcii, Mihai spune co-plisarilor ca Scrisorile prin care Basta povestia asemenea min-(aura, ar merita sa'i fie tintuite In frunte" 16. In sfarsit Bastasoineaza chiar intr'un rand de a dreptul pe Mihai sa para-seaserk; Ardealul, ceca ce duce relatiile lor la culmea Incorda-reiei BaSta serie Imparatului In 20 Martie despre obrazniciaYalaahulUi" (insolniza, mai la vale superbia), care este lucre-diagati ca Maiestatea Voastra l'ati Intárit In stapanirea tarei*jitar° na pr putea fi alungat cima cu puterea.Prin o alta scri-carseLtee impa'ratul din 22 Martie Basta cere un adaos de 200()

dehaaidebi ostirea lui de 10.000 pentru a pedepsi pe acestharbariRÚÇIOÇ Erit fara indoiala o mare gresala din partea lui Mihai

V1teazial4 de fa fi provocat de la Inceput dusmania unui generaliRsemaatli où n'are trecere la curtea imperiala, spunand fm-PAtatulai carBasta ar fi luat 7000 de galbeni, spre a nu atacaPß ca r &Rala, culatata mai mult ca Mihai trebuise s'A fie mul-tUrditteletreffizuiilui Basta de a'i veal in ajutor, ceea ce'i (M'use-prilcjal de, ti,; curiehi Transilvania cu propriile lui puteri.Tot asade clAultAtoaseiiir erat>si provocarea la dusmanie a lui Boczkai,pq cata ar i trehuit, sa.:1 cultive, °data ce el vroià sá castige peUnguriolIe asemenea clara chibzuinta purtarea lui de tot asprafa%ei xnarele nunniu aPpapei, cu atat mai mult ca ocara cei'oeitace lanaintea kumei era Intemeiata mai mult pe ba-nueli,,asa ca Malaspina na trimise scrisoarea lui cea banuitoare

" Ibidem. pag. 366.Bagta cltrendr.113ez2eit, 23? Deeemvrie 1599. Ibidern, p. 901.

at Raportul tomigasilbro,St April1e4600, ibidem, IV, 1, p. 39. Vezi si o scri-soare din Weisenburg 11 Aprilie 1600. N. Iorga Arte 5i Frag., I, p. 171.

17 Mihai VoclAicAtite Bastar, Fevnuarié 1600, ibidem, p. 22; 20 Martie,ibidem, XII, p. 794; 2 Martieip. 7911. i si,'

Page 258: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

UDEREA LUZ MInAI VITEAZUL 263

deat dupa 5 Noemvrie, ziva in care el fusese mustrat deMihai 18,

Toate aceste greseli ale domnului roman, proveniau dinurea lui cea prea pornita care, unita cu o mare si patrunzatoareinteligenta, era hunà pentru general, dar care era in daunaomului politic, si daa politica lui Mihai Viteazul se aratä indestul de bine conclusa, cat timp ea era iesita din sfat, in-telepciunea ei poate fi datorita In mare parte oamenilor deseama i dibaci ce inconjurau pe voevod, pe and de indatace el intervenea personal in desbateri, caracterul sau cel aprig

neoprit incura mai mult itele ei decat le desalca.

Arestarea comisarilor. O imprejurare inca mai multgrava veni sà sporiasca numarul dusmanilor lui Mihai, In tim-pul expeditiei Mate In Moldova. Mihai asteptà cu mare ne-rabdare pe ambasadorul extraordinar al lui Rudolf, doctorulBartolomeus Pezzen care trebuià sá vina spre a regula desrt-varsit pozitia lui Mihai in Transilvania; tot oclatá era sal aducabanii datoriti de Imparatul, de care bani Mihai aya cea maimare nevoie spre plati trupele cu care erà s'A navAleasca,In Moldova, si despre care trupe se temea cá nefiind de multindestulate, vor refuza a'l urmà. El serie deci lui Pezzen s'Aviná at mai curand In Ardeal, caci numai intarzierea lui arface a mai tragana cu indeplinirea unei izbanzi ata de folo-sitoare ". Pentru a'i grabi sosirea, Mihai Ii mai spune, cá iTurcii s'ar pregati de atac 2°. Ar crede cineva cetind aceste cu-vinte in scrisorile lui Mihai, a el nu cunostea de loc hotarireade a nu'i invoi cuprindere,a Moldovei. Mihai Insà ayeà aerulde a intelege mai bine deat imparatul interesele acestuia.

Pe cand el era in Moldova, se vesteste despre o apropiatasosire a lui Pezzen, care ar fi ajuns in Satu-Mare. Mihai l'Asasetaspuns a daca ambasadorul ar veni in lipsa lui, adua la elori unde se va ea 21, indemnând pe comisarii imparatesti saliasa intru întâmpinare22. Comisarii pleaca din Alba-Julia catreCluj, spre a se apropia de doctorul Pezzen care trebuià sà intrede la Satu-Mare in Transilvania, si in Cluj ei îi Intoemesc otrasura, spre a urcà mai spre nordintru Intampinarea amba-sadorului. De odata, dupa o para a unuia Grigorie Chesarulsi a judeca."torului din Cluj, a cei doi comisan i ar vol s'a' fuga.din Transilvania, ei sunt opriti In ziva de 23 Maiu a iesi din

18 In 5 Noemvrie este mustrat de Mihai i in 14 raportul contra lui. Malsus, notele 10 si 11.

19 Mihai Vodil catre Pezzen, 28 Aprilie 1600. Hurm., Doc., IV, 1, p. 43.10 Mihai Vodil catre Pezzen, 7 Maiu 1600, ibidem, p. 47.

Mthai Vocia catre Comisan, 20 Maiu 1600, de lAngli Hotin,pag. 51.

2s Mihai l'oda catre Comisan, 7 Maiu 1600, ibidem, p. 47.

Page 259: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

264 MOB TA RomANItort

ora§ul Clujului de chtre logofhtul Theodosie, comandantul gar-nizoanei de aici; iar dach ar vreà sh se Intoarch la Bra§ov laMihai Viteazul, le dh voie a o face, insotiti de trei servitori care-nu erau decal ni§te phzitori mascati 23 Cu alte cuvinte comisariierau arestati §i pu§i sub pazh. Ce imprejurare putuse oare sà.motiveze o mhsurh atAt de primejdioash? Nici nu se poategAndi ca comisarii sh fi avut in gand a fugi din Transilvania,chci niel o pricinh nu'i Impinge& la aceasta. Fusese tot deaunabine tratati §i considerati de Mihai care, de §i une ori le vorbiàcam aspru, lush avea tot deauna grija de a se scuzà chtre ei,cu necazurile sale 24. E drept eh Mihai Intreprinsese cucerireaMoldovei In contra protesthrilor anumite ale comisarilor ; daraceasth abatere a lui Mihai de la vointa imphratului Inch nuprovocase ruperea relatiilor Intre imperiu §i domnul român,care sh fi explicat retragerea, §i inch prin fugti, a comisarilor_

Este Invederat ch vina ce li se pune.à in samh erà ab-surdh. Sau eh arestarea shvAr§ith de logofhtul Theodosie seMeuse pentru o alth fapth a comisarilor, sau ea trebuie pushpe nesocotinta lui. Documentele phstrate nu invoesc decal:aceasth de pe urmh explicare, de oare ce, dach arestarea comi-sarilor ar fi fost motivath prin descoperirea vre unui complot,.nu am vedeA pe banul Mihalcea, locotiitorul lui Mihai Viteazul,&And chiar a doua zi duph arestare, In 14 Maiu, ordinul de eli-berare §i scuzandu-se chtre comisad eh logorátul Theodosiear fi un om simplu, nepurtat prin curti, care nu ar cunoa§teregulele bunei cuviinti §i respectul ce se cuvine solilor 25. Co-misarii cu toate aceste scuze se ghsesc foarte jigniti prin o ase-menea Inchlcare a dreptului gintilor. Ei 1§i vhrsh focul prin ostra§nich ocarh data logofhtului In o scrisoare a lor chtre banuiMihalcea, in care numesc pe Theodosie un dobitoc indrhznet,ne§tiutor, thrhnos, care a fhcut cea mai mare necinste Maiesthteisale cezhre§ti §i o ru§ine ne mai pomenith domnului voevod, lar-ambasadei noastre un dispret §i o daunh prea gre,a §i nerepa-

drept care numitul logofht ar merità o pedeapsh exem-plarà §i o mie de §treanguri ; ch Maiestatea sa va simtit aceasth,ofensh, ilustrul voevod va pierde inarele shu nume §i cred;t.pe lângh Maiestatea sa §i pe laugh toti principii Cre§tinhatei§i pe rang doctorul Pezzen, vh'zând ei o astf el de tratare din

" Ungnad i Zekel cAtre Mihai, 23 Maiu 1600 si aceiasi:cAtre banul Mi-halcea, 25 Maiu 1600, ibidem, p. 53 si 59. Alt. doc. asupra aceleiasi chestii din 12Maiu 1600, ibidem, XII, p. 904. Nici In grAdinA nu aveau voie Comisarli sA iasA.Ibidem, pag. 921.

" Ungnad i Zekel cAtre Rudolf al II-lea, 5 Aprilie 1600, ibidem, p. 38..Banul Mihalcea cAtre comisan, 24 Maiu 1600, ibidem, p. 57. Altd scri-

soare a aceluiasi cAtre comisan i din 26 Maiu 1600, ibidem, p. 61: cum vero inpauca vel nulla regna peragravit neque adeo in aulis Caesarum Principumquesit versatus".

Page 260: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CXDEREA LIJE MIFIAI VITEAZUL 265

partea acelui mojic, täränos, dobitoc i nerusinat logofät" 26.Banul Mihalcea care trebuià s'a' se simtä si el improscat prinasemenea epitete josnice date unui subaltern al s'Al', nu facenici o observatie solilor, ceeace fárá indoialä n'ar fi lipsit, Incazul când ei ar fi fost surprinsi cu oare care uneltiri, ci le cerede a doua oarä scuze pentru nedreptatea i ocara ce li se Meu-será 27. Este invederat eä un limbagiu atät de sumet din par-tea comisarilor i atät de bländ din partea ocArmuirei lui Mihai,-aratä cä nu ei fuseserä cei gresiti, ci aceasta din urmä. Apoiciliar Mihai Vodà când aude despre arestarea comisarilor, letrimite din Iasi, In 24 Iunie, o scrisoare de scuze In care le spunecà acest act de ocarä a fost fäcut fàrà ordinul i färä stirea lui,lägAduindu-le cá indatà ce se va intoarce va pedepsi cu asprimeo asemenea purtare28. Mihai mai face apoi si o mustrare di-rectä banului Mihalcea 28.

Din toate aceste reiesä inviderat crt logofaul Theodosie,om simplu si nu prea purtat in treburile ocarmuirei, vázAndpärile aduse contra comisarilor eä ar vroi sä fugà, ceca ce puteàsä creada', intru cAt ei tocmiserä o träsurä panä la Satul-Mare,crezii cá aceasta ar aduce domnului säu o mare nenorocire, pe-care vrit s'o impiedice, punând la oprealà pe comisan.

Acestia insä nu se multumirä cu ocara datà logoMtuluiArestarea noastrà protivnicà dreptului gintilor, adaug el, Ino scrisoare aire banul Mihalcea, este de atribuit parte dom-nului logorät, parte magnificentei voastre; ha ea pricinueste-chiar ilustrului voevod o scädere din strälueirea numelui säudâ ad chiar motiv intregei Crestinätäti a se indoi de stator-nicia i sinceritatea lui"". inteadevär din acest fatal mo-ment, comisarii care pänä atunci sprijiniserä pe Mihai fatä.-cu impäratul, sau cel putin nu'i fuseserä. dusmani, Incep a loviIn el prin rapoartele lor, gräbind catastrofa ce se apropià cupasi

Dacä cercetäm corespondenta comisarilor cu impäratulinnainte de aceastä intamplare, o gäsim cu toate observärilelor asupra scopurilor lui Mihai, indestul de bine dispusä In fa-voarea domnitorului. Asa ei stäruiesc mult ca sà i se trimitäajutorul In bani, cel de ata-tea ori zadarnic promis, descriindIn culorile cele mai vii nevoia in care se aflä Mihai de a'si pläti.armata. Anume la sMrsitul lui August 1599 impäratul da-toda lui Mihai 75.000 de talen. Petru Armanul fiind trimis

" David Ungnad catre banul Mihalcea, 26 Mala 1600, ibídem, pag. 58:,,questo logofetto un bufalo indiscreto, ignorante, rustico.., da quel villano, ru-stico, capraro, impudente logofetto".

" Mihalcea catre comisan, 26 Maiu 1600, ibidem, p. 61.29 Mihai Voda catre comisan, 24 Iunie 1600, ex Jassvasae, ibidem, P. 79." Nlihai Voda catre banul Mihalcea, Iunie 1600, ibidem, pag. 81.6° Comisarii catre bond Mihalcea, 6 Iunie 1600, ibidem, p. 68.

Page 261: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

266 1STORIA ROMANILOR

de domn la impAratul dup5 bani, cu ordin anumit de a nu seintoarce f árà ei, impkatul nedându'i nici acuma, solul luiViteazul se temea s5 se arate innaintea sta'panului sau, sprea nu plali prin moarte neindeplinirea inskcinkei. Mihaiame-nintase pe comisan i cA le va trimite dup5 gat pe Cazacii si Hai-ducii sAi, ca sá sufere i ei cele ce le suferià el de la dansii In fiecare zi. Cu putin timp innainte de a iesi Ungnad din Alba-Julia,.fusese martur la o scen5 de tumult fkun de lefegii lui Mihai,care, rAsculindu-se, na'vAlir5 in palat, In cat numai cu mare-greutate puturà fi linistiti de dansul 31. Impkatul 111sá era antde lipsit de bani in cat nu trimetea de cheltuial5 propriilorcomisan i care i se fäluiesc Intr'un rand c5 nu aveau ce sa mä-nânce. Ungnad In deosebi care uria foarte mult pe Ungurii dinTransilvania, cAci Intre ei, cum spune el, ar fi mult turcizmubastardat i adulterat ; ei nu au nici o credinn i nici o pietateIn fie care din ei stand ascuns cate un Sigismund Batori, sefericeste csä le-a trimis Dumnezeu In persoana lui Mihai un ju-decator drept care sail pedepseasc5, prin varga lui de fier, o-brAznicia, tâlháriile i desfrankile Românilor, Grecilor, Sk-bilor, Cazador, Ungurilor si Turcilor. El ocupà toate caste-lele lor cu Romani, Sarbi i Bulgari" 32 Comisarii raportau cucredinn impkatului tânguirile lui Mihai, cá ar aveà o fru-moas5 i aleas5 arman i ar tinea-o acuma de 5 ani, cà nepri-mind nici un ajutor de la Maiestatea sa, au stat de geaba toaniarna i acuma c4 se reincepe vremea frumoas5 stA tot ast-fel, stricand numai tara si mâncând toate, despre care se ri-dica' fárá incetare plangeri i sup'ärki de la poporul de la ;ins5 de la Maiestatea sa nu vine nimic, nici un ajutor, nici bani,nici mangaiere, nici maicar un ra'spuns la numeroasele salesolii; CA pe de alt5 parte Turcii, Polonii i Moldovenii Il chiama'la ei, rägAduindu'i nrile ce le are in snpanire, numai dac5 arvrea s5 primeasc5 proteguirea lor ; dar el nu vrea s5 se inde-pkteze de Maiestatea sa ca'ruia i'a jurat ()data credint5" 33.Daca' insä' comisarii prin acest raport sprijiniau cererile lui Mi-hai Viteazul, ei pe de alt5 parte, tot pentru a nu se turburaarmonia intre stäpanul lor i domnul roman, se temeau de ho-tkirea lui Mihai de a nu rash odan cu capul In afara' de st5.-panirea lui comitatele mkginase ale Ungariei, i îi clkleautoate silintele pentru a Impiedeca pe Mihai de a'si trimite ar-mata spre ele, ca s4 nu se apuce de pä'r Mihai i cu Basta, lu-cru de care sa.' pAzeasc5 Dumnezeu, did Majestatea Voastrà

11 David Ungnad cltre Rudolf, II, 3 5i 4 Ianuarie 1600. ibid., IV, 1, p. 6._32 Rapoitul aceluia5i din 8 Ianuarie 1600, ibidem, p. 12: weill Eur Ala-

jestät gesante selbst an der täglichen Zehrung und Notturfft mangel leiden"-Ungnad c5tre Rabuss, 26 Ianuarie 1600 ibidem XII, p. 651.

" Raportul comisarilor din 31 Martie 1600, ibidem, p. 29.

Page 262: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CIDEREA. LUI MIHAI VITEAZUL 267

ar trebui s'A plätiascg faptele lor"34. Pe acest ton se urmeazäcorespondenta comisarilor cu impäratul asupra purtgrei luiMihai Viteazul. De si comisarii nu mai incuviinteazä mai multedin faptele lui si mai ales expeditia contra Moldovei, ei cautàtotusi a mentinea pe Mihai pe cAt in ascuitare dar pe atataIn favoarea impgratului, cu toate cà in rapoartele lor ei se in-doesc despre sincerile scopuri ale voevoduluj romän. Ba chiarindirect ei apb.r5 pozitia voevodului in Tranrilvania repetândMCA comentar in rapoarlele lor, tânguirile lui Mihai cà im-pgratul ar avea destul tàri in stäpanire i pentru ce nu s'arlgsb. lui Transilvania, pe care a cucerit'o cu sabia si sAngelesäu ?"35.

De indatä Msg.' ce comisarii furà loviti de guvernul voe--vodului prin arestarea lor, ei schimbarä tonul rapoartelor lor.Atinsi in onoare, presupusi ei, oameni nobili i reprezentantiiunui mare impärat, ea' ar fi putut fugi ca niste vânturà-targ,incep a cätà cu alti ochi la politica lui Mihai Viteazul, in so-coteala ckuia trebuiau sà pura la urma urmelor rusineatitä. Pe en panà acuma vä'zuse purtarea domnului in *-Vie ei cele bune, pe atAta de aici inainte vor fi loviti mai alesde cele periculoase interesului german. Prin o lucrare psiholo-gia usoarg de inteIes se schimbase dispozitia spiritului lor cgtreMihai Viteazul. De aceea i ggsim CA in cel 'MVO raport al luiUngnad trimis impä'ratului dupg arestarea lui, el spune : cgdespre Transilvania si Valachia vor intalni tratArile de pacemari greurAti, mai ales fiind cà Maiestatea Voastrg incg nupoate sti cum stä cu Mihai Voevod in privirea Transilvaniei,

dacg el se va lgsà de nedreapta lui pretenfie §i va vroi sä sesupunä Maiestgtei Voastre. Nu se poate pune temei pe neu-tralitate ; cgci Transilvania trebue sg. fie apkatä sau cu pu-tere de Maiestatea Voastrg, sau trebue sg. cadä in tributul tur-cesc, steind de o cam datd in discrefia §i la bunul plac al lui MihaiVodd incotro el se va intoarce dupti gustul §i intenfitle sale. DacgTransilvania pläteste Turcilor tribut, atunci va cädeà nu nu-mai in proteguirea ci i in totala lor supunere, si in cazul uneiräzboiu intre Maiestatea voastrà i Turcia, yeti vedeA si peTransilvania ca si mai innainte mergAnd in contra MaiestäteiVoastre cu poporul ei, i and toate ajutorurile de räzboiu dus-manului. Acest punct insti trebue sd rilmdnd in suspensie pad

a' Raportul cornisarilor din 3 Aprilie 1600, ibidem, p. 36. Comp. Raportullui D. Ungnad catre Rudolf al II-lea, 9 Ianuarie 1600, ibidem, p. 14: Gott ver-hiet das der Michal und Her Basta, dem der Michal ohne das zum ublisten gewo-gen ist nicht ein ander in das haar fallen, dessen Eur Maj. Handlungen endgelteninueszten".

Raportul comisarilor din 31 Martie 1600, ibidem, p, 30. Acel din 3 Apr.1600, ibidem, pag. 34.

Page 263: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

268 TSTORIA ROMANILAR

vor ie§i la un coat cu Mihai" 36 Ungnad punea in acest ra-port pentru intaia oara in prepus scopurile domnului munteanIn privirea raporturilor lui ca Turcii, aratând astfel mai la-murit imparatului unde statea pericolul domniei voevoduluiasupra Transilvaniei.

Doetorul Pezzen. Dispozitiile in contra lui Mihai spo-rira si mai mult dui:A intalnirea comisarilor cu doctorul PezzenIn Satul-Mare unde Ii esisera impreuna cu banul Mihalceasi doi Unguri, deputati ai dietei, intru intampinare. Amba-sadorul extraordinar a caruia sosire era asteptata cu atitanerabdare de Mihai Viteazul, pentru a'i aduce banii trebuitorila plata ostirilor sale, venià spre a pune la cale cu totul altaafacere decat aceea de a umplea goala visterie a domnului ro-man, si de sigur cà ar fi fost in interesul lui Mihai Viteazul dea intarzia si nu de a grabi sosirea lui Pezzen. Incà de mai in-nainte acest personaj lasase a intrevedeà dispozitiile sale fatäca voevodul in o scrisoare pe care i'o trimesese Inca din Aprilie,In care incepea prin a-i spune ca hotararile hiate de Mihai arputea sä"1 duca la peire, daca nu se va lasa de ele si nu se va su-pune cu totul imparatului". Ii mai cerea doctorul, prin aceascrisoare, ca sà trimita pentru catva timp pe fiul sau la Alaiestatea sa, ceca ce supara pe Mihai la culme, vazand cà i secereau acuma ostateci, i cat de putina incredere aveau NemtiiIn el. Aceasta scrisoare mai fiind inca si ran interpretata luiMihai, intelegem cum chiar de pe atunci el trebuià sa fie pornitcontra ambasadorului extraordinar 37 care si el, la randul sau,aveh asà de putina Incredere in Mihai, ca puma sa se retina.ca ostateci Banul Mihalcea i alti doi boieri ce iesisera intruintampinarea lui la Satu-Mare, pana la intoarcerea lui din Ardeal.lata cum se apropiau acuma solul imparatesc i domnul roman.

Cu toate aceste Mihai, strans de gat de trebuinta banilor,pe care credea ca o va indestula sosirea lui Pezzen, trece pestetoate aceste consideratii, si grabeste pe cat poate venirea amba-sadorului. Nevoile momentului, neaparate i neinduplecate,

" David Ungnad care Rudolf al II-lea, 19 Iunie 1600, ibid., IV, 1, p. 77Sibenbiirgen welches zwar noch inn des Michael Vaivoda Discretion und will-khur steht, wohin er sich ex possesso und ex profess° wenden will.., und muss dieser-Punkht dieser Zeit in suspenso, bis man mit dem Michal daraus khombt, beruhen".

37 Raportul comisarilor din 3 Aprilie 1600. ibidem, IV, 1, p. 35: des herrndr. Peczczen brieff an Mihaltsch ist im gar depravirter vertulmatscht worden,unndt glauben wier nit dasz er Mihaltsch selbst es recht verstanden hab ; denn esist hoch und verniinftig gestält, Sonderlich hatt del' herr Peczcz ihme die heiligeivarheit im eingang geschrieben, dasz des herrn Weida resolutionen im selbstzu endtlichen seinem verderben gereichen werden, wo er nit darvon abstehct,tmudt sicir Euer-Majestät gänzlich unterwirfft. Den Punct inn des herrn Peezczenschreiben dasz er sein Sohn auf ein Zeit an Euer Majestät hoff schiken solle, hatter ubell unndt mit verschimpfung aufgenumben, sehr unndt viel dariiber gelacht"...

Page 264: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CIDERS* LU/ MIHAI V1TEAZUL 269

intunecau mintea de altfel desteaptä a lui Mihal. Nici un pe-ricol nu puteh fi mai mare pentru moment decat lipsa banilor,care'l punea In neputintà de a pästrà mai mult timp oastealui de lefegii, tocmai acuma cand prin cucerirea Moldoveialungarea lui Ieremia zädgrise ash de rhiu pe Poloni si pe totidusmanii säi, De aceea Mihai, in dorinta lui nespusä de a'siindestulà ostirea, credeh intre dorin i sperantà este oash de stransä legh..turg I c Pezzen Ii va aduce banii numaidecat. Despre cele ce i-ar fi putut cere In schimb ambasadoruiextraordinar, se gandià Mihai numai In al doilea rand, sauera sigur cà prin vorbe pompoase despre credinta sa care im-päratul i Crestingtate va puteh adormi temerile Nemtilorpentru apucäturile lui Mihai i spunea tuturora care puteà sä'laudä cá Pezzen aducg bani, iar nu scrisori; cá altfel arieì lucrurile la rg.u. Cum spuneau Germanii Mihai astepth pePezzen ca pe un ofiter plätitor" 38

Pezzen ajunsese In Satu-Mare insä färä bani, care ar fitrebuit sá fie acuma sositi afle Pezzen acolo; darvistieria impäräteascä nu se prea gräbise a'i trimite,pentruläzile ei erau tot deauna goale. Pezzen scria impäratului cumchi nu a gäsit banii i va trebui sà se duchi la voevod iar färämonedg, ceea ce ar atrage iaräsi insulte Maiestätei Voastredin panca barbarului39. Totu§i Pezzen se hotäräste sá meargäla Mihai pentru a pune la cale pozitia lui in Transilvania, adecäde a cerch, dacä se poate, facä sà päräseasc6 tara cu bunäpace; Pezzen insä se convinsese de mai innainte de zgarniciaacestei incerari, de oare ce atat cei doi Unguri veniti cu co-misarii i cu Mihalcea innaintea ambasadorului extraordinar,pe cat si informatiile culese de comisan i in Transilvania, numai putin i acele venite doctorului Pezzen, concurgeau a sta-bili hotärarea lui Mihai, de a nu cedà cu nici un pret Ardea/u1impgratului, si nu mai era In aceastä privire absolut nici osperantä 4°.

Mihai primi pe ambasador cu ura In suflet, cand Intre-bandu'l de bani el Ii spuse cà nu au sosit. Totusi pentru a'l man-

a'l adorml, se hotgri intre ambasador i domnul romanca acesta sá trimitä soli la Praga, spre a se intocmi in scris

U 7 Iunie 1600, ibidem, XII, p. 937: ein Zahlmeister Officier".Verschimpfung an Euer K. M. Hoheit bel den Barbaren". Pezzen cAtre

ImpArat, 6 Iunie 1600. Ibidem, XII, p. 935.4° Ungnad, Zekel i Pezzen cAtre ImpAratul, 5 Lille 1600, ibidem, IV, pag. 84:

Weil aber obgemelte Gezandte auf mein doctor Pezzen persz6nlichebefindung mit dem Waida starkh gedrungehn und ein hofnung gemacht es moehtemit meiner gegenwart doch ausser der Cessittt die durchaus nicht zuverhonen, weszfruchtbarlichs in dem ubrigen vernichtet, haben wir uns dahin Resolvírt es kommenun herein werde wolle, so sagt der Woyda, er sey Herr in Siebenbiirgen und habdas Land fiir sich eingenommen".

Page 265: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

270 ISTOR1A ROMANILOR

conditiile privitoare la ocArmuirea Transilvaniei 41; iar atdespre bani, punctul tocmai care interesA pe Mihai in gradulcel mai mare de o cam dat'A mai mult chiar decAt recunoas-terea lui de locotiitor impArAtesc rAmAneA ca impAratul sAdetermine timpul cAnd trebuiA sAl fie numArati; cu alte cu-vinte ambasada lui Pezzen care Mihai, care lAsA toate lucru-rile s'ai se reguleze in urmA nu aveA nici un scop ; si inteadevArcA tinta venirei doctorului in Ardeal erà cu totul alta, dupiicum vom dovedi-o in curAnd.

Intre acestea Banul Mihalcea, retinut ca ostatec de co-misan i pAnA la intoarcerea lui Pezzen, intrA trite() furie ne maipomenitA cAnd intelese rolul ce i se impuneA, si uitAnd cA tre-buià si acuma s'A nu ice masca prieteniei de pe obrazul sAu,rosteste inteun moment de indignare cuvintele cele mai grelela adresa Nemtilor, CA dacA impAratul nu va cedà dorintelorlui Mihai, va vedea unde va ajunge Casovia, Viena si Praga",and astf el a intelege, el ministrul domnului, cA stApAnul s'Ause va aruncA in partea Turcilor, si mai adAogAnd incA cum cAtoti boierii vor retina. pe Mihai de la cedarea Transilvanieiatre impAratul 41

CA Mihai el insusi nu se asteptà la mare lucru din solialui Pezzen, si cA vroia numai s'A dobAndiascA banii, pe care credeaprea ca mare inlesnire cA doctorul ii va aduce, se vede si peaceea c'A el in acelas timp urna inn.ainte tratArile sale cu Turcii,trimitAnd chiar pe cAnd asteptA vizita lui Pezzen, o solie laConstantinopole 42.

41 Ungnad si Zeckel catre Rudolf al II-lea, 6 Iulie 1600, ibidem, IV, 1, p. 87.Punerea la cale hare Pezzen si Mihai fusese numai orala. Erà sa fie IntocmitaIn scris de solli lui Mihail la curtea Imparatului, pe care desfasurarea tmprejura-rilor nu-i mai duse acolo. De aceea nu se gaseste, In documentele timpului, nielun act scris asupra acestei Insemnate daraveri. Din raporturi care amintesc deea, aflam numai atata ca a fost aratata In text. Asti In unul al lui Thoracominusdin 13 August 1600, ibidem, p. 104, se spune : Tractationem quae cum ill-modomino Pezzio per ill-m dominum Vaivodam conclusa erat, f ere in omnibus ar-ticulis mutatam esse". In o scrisoare a comisarilor catre Mihai Voda din 19 August,ibidem, p. 108, gasim : ita in posteriori tractatione eum ill-ma dominiatione vestraconventum esse ut absoluta et per suam Maiestatem confirmata tractione tandemde certa summa pecuniae ill-mae dominiationi vestrae certo et definito temporepraestandae". In sfarsit In o alta scrisoare a lor catre Mihai din 30 August, ibidem,pag. 118, se adauga crt : conventionis statum hunc pottissimum fuisse, ill-s do-minus Pezzius affirmavit, ut compositis, interventu legatorum ill-mae dominationesvestrae in aula sacrae Caesareae Majestatis potioribus de possidenda, adminis-tranda el gubernanda Transilvania articulis, tandem etiam de pecuniae summa,praefixis distinctis terminis, certi aliquid ratique statueretur".

" Girolamo Capello catre dogele, 12 August 1600, ibidem, IV, 2, p. 26:Ii giorni passati gionse qui un uomo del Tartaro, che conduse su una personnamandata da Micali suo padrone per trattazione di pace?. Daca socotim timpultrebuitor pentru mergerea solului la Constantinopole, vom vedea ca trimiterealui cade tocmai In timpul tratarilor cu Pezzen, In Iulie. Insemnata este si scri-soarea lui Mustaf a Cadiul din Segedin care spune ca pasa din Temisoara ar fi fosttrimis la Mihai pentru tratan". 27 Maiu 1600. XII, p. 922.

Page 266: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CXDEREA LUI 1IHAI VITEAZUL 271

Corespondenta ce urmeazA dup5. iesirea lui Pezzen dinTransilvania a-tat cu el cat i cu comisarii impArAtesti ce nu semai intorc In ea, ar pArea, la prima vedere, cà intAreste Impä-carea s'AvarsitA, i cà Mihai r'Amaneà ca si mai Innainte omulImpAratului. Mihai cere mereu bani de la comisan i cat si de laBasta chiar, pe care'l mai roagä In deosebite randuri sà pleceasupra Polonilor, spre a'i impiedech de a ataca Ardealul. Inuna din aceste scrisori gAsim chiar din partea lui Mihai o revAr-sare prietinoasA &Ore generalul german, spunandu'i cà nu maiare in contra lui nici o inimA rea i îi cere ca si el sà uite totulsi sä. se jertfiascA ambii spre binele comun 43, un simtimant careIn acel moment era desigur sincer din partea lui Mihai Vitea-zul, cAci, dad. Mihai aveh vre-un cusur, era acel al unei inimitot deauna prea pe fatà.

Comisarii i chiar Basta îi rAspund inteuna cA ieau toatemAsurile trebuitoare spre a Impiedeca atacul Polonilor ; cAvor trimite bani in curand, numai cat sal mai aibA putinä rAb-dare, in cat din aceastA corespondentA pare a reesi inteun chipinvederat, o reintoarcere a vechilor bune relatii ale comisarilorcu Mihai Viteazul, o inläturare din partea Germanilor a tutu-ror prepusurilor insuflate lor prin purtarea domnului si rein-trarea lui in bunele gratii ale curtei de Austria.

Toate aceste insA erau numai niste manopere a adormi peeroul roman, care si ash nu veghià cu IndestulA trezire asuprapozitiei periculoase in care se Oh. Sub picioarele lui se adunasetot mai arzande si mai incordate lavele unui vulcan ce ame-nintau inghitA in cumplita lor isbucnire.

Ungurii nu puteau avea incredere In Mihai si de aceeaAlois Radibrad spune unui arhiduce Inch' din 29 Noemvrie 1599,o lunA numai dupä cucerirea Transilvaniei, cA dacA MihaiVodal rAmâne in guvernul acestei tAri, sA m'A creadA AltetaVoastrà cA se va naste o mare buimAcealai i amestecare,nu má indoiesc, chiar o r'AscoalA, pentru cá tara nu va fi mul-lumita." i ImpAcatA de a fi ocarmuitA de acest principe".

Se rAspandise intre Unguri vestea cä Valahul îi pro-pune dupä. ordinul ImpAratului, a -EAU in bucAti pe nobilii, sper-jun i rAsvraititori cotra M. S. 44. ToatA aceastai Incordare erasA atâte o revolutie Intinsä asuprà intregei OH de care trebuiàs'A se sfarme toate planurile voevodului. Elementele cele maideosebite, atat acele dusmane pe fafá lui Mihai cat i hcele cefAtAriau supunere i prietenie, erau sA se uneascA lute° sin-guril sfortare care sA smulgA Ardealul din mana Valahului,spre a'l da de o cam data' In acea a Neamtului. Ori cat uriauUngurii pe Nemti, tot mai urati le erau Românii. Gandul de

" Mihai care Basta, 8 August 1600, XII, p. 993." Ibidem, XII, p. 520 §i 779.

Page 267: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

272 IBTORIA ROMANILOR

a fi st4aniti de un membru al poporului pe care se Invltasea'l privi In timp de secoli ca menit numai cat spre o degrAdg-toare robie, li se 01.4 ceva neauzit, peste putintà. Cum seputea suferi rusinea ca un valah s stkaan.eascA o provinciede nobilA, exclamg Malaspina In unul din rapoartele sale" 49 I

De la o vreme de si cam tarziu, Mihai Maui cg era In-conjurat de trAdAtori, cAci inteun rand el scrie comisarilor

ar fi vrut sà le trimeatà pe lang5. boierii säi i doi Transil-vàneni, dar nu o putek face, cAci ar fi auzit din toate parfileIi vor trädà, si nu se poate increde In ei" 46.Când trimite pebanul Mihalcea A intovkAsascà pe comisarii ce iesiau intruintampinarea lui Pezzen, le d5. i doi Unguri cu ei, care Insätrebuiau sà stee necontenit pe lângg. Mihalcea, si nu aveau voiesa' vorbiasa cu comisarii°. i InteadevAr Ungurii, de si ceimai multi tratati foarte bine de Mihai Viteazul, se sileau Intoate modurile compromn, Innainte de a se rgscula fAtiscontra lui. Astfel am vgzut cum ei se prenceau cA arca Mihai nu numai sá r5.manA in Transilvania, dar incA sá dom-niasck afar6 in Ungaria, a-tata ar fi ei de Atui de ocirmiureagermana', neputand rArnanea mai mult timp sub casa aus-triacr. Comisarii observA asupra acestei vesti, c6 ,,dei asalucru nu ar fi de necrezut din partea TransilvAnenilor si a ea-torva din Ungaria de sus, totusi s'ar pArea iscodità mai mult indauna Voevodului, spre a'l instrAina de Germani i a'l punerAu cu ei" 48. De aceia Ungurii intetesc pe Mihai a cere numaidecat stApanirea comitatelor mArginase din afara Ardealului.Ei stiau Ca% Impingand pe Mihai la asemenea cerere de la Ger-mani, l'ar compromite in ochii lor 49. De aici se explicA st6ru-inta cea lipsità de ori ce mAsurA a lui Mihai, pentru sfäpani-rea numitelor comitate. El credeà cà prin dobandirea acelorprirti va multAmi nä'zuintele Ungurilor si'si va creiea un titlula recunostinta lor. Nici In aceastä* privire Mihai Viteazul nu

" Raportul lui Malaspina, 14 Noemvrie 1599, ibidem, III, p. 514: ,,quantognominiosa cosa sarebbe, se un Valaco dominasse una provincia cosi nobilecome questa".

" Raportul comisarilor din 31 Martie 1600, IV, 1, P. 31: Er wölleneben sein zwen gesanten Boyarn auch zwen Sibenbiirger schikhen, das set da-rumben verbliben die well er allerlei von irer verratterej gehört hab und kheinemrecht trauen dörffen".

" Raportul comisari!or, 1 Tulle 1600, IV, 1, p. 83 : die zwen Siben-biirger dirf fen von dem Michaltscni nit khumben und mit uns reden".

Raportul comisarilor din 29 Martie 1600, IV, 1, 13. 2i: Das ist Hunvon den Sibenbiirgern und etlichen mit inen correspondirenden ober Ungarnnicht gar unglaublich, aber auch nicht mit rechten Treuen gegen den Waiaa,s )ndern allein von inen dahin angesehen das sy in von Ener Majestiit separi-ren und abalienyrn möchten".

Ungnad i Zeckel cAtre Rudolf al II-lea, 3 Aprilie 1600, ibidem, p. 34.

Page 268: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

aDEREA LUI MIHAI VITEAZUL 273

latelesese ca era jucat. Mihai deci, de §i nu patrunsese in totuljocul Ungurilor, simtise c ei 11 tildan.

Cum sa se explice lusa atunci purtarea contrazicatoarea eroului? Pe de o parte neincredere in Unguri, de alta lasa-rea armatei moldovene sub comanda lui Moise Sekeli, si acea a"Transilvaniei sub Gaspar Sibrik " ; patrunderea in unele puncteprin uneltirele intinse de dusmanii sài, in altele orbire i calereIn lanturile lor ? Mihai incepuse a pierde cumpatul in acestvalmasag de imboldiri opuse. El simtea prin instinct ca.' Nemth

Ungurii vroiau surpe, si cu toate acestea in Nemti si Un-_guri trebuià sa'§i caute sprijinul salí; caci Turcii erau buni nu-mi de sparietoare. *tia el ca, dupa toate cele ce l'Acuse, o im-pacare cu ei nu putea fi decat inchipuita. Mihai s'ar fi pututmai la urma rezema pe armata luí, cu ajutorul careia el des-legase cele mai grele incurcaturi ale vietei sale ; dar aici se lo-.va de alta greutate : lipsa banilor, pentru aflarea carora eranevoit sal recurga tot la Nemti. In o asemenea stare incurcataa afacerilor lui, sä ne miran-1 daca sovaia, dac'ä puterea lui numai era limpede si bine lamurita? Lui Mihai Ii lipsia un punctde sprijin pe care sa se poata razarna spre a ridich lumea cegravita in jurul lui. Acest punct l'ar fi putut afla inteun singurelement, poporul romcin din Ardeal; dar la el tocmai nu se gdn-dise nici o data'.

De mult planuith revolutie contra lui Mihai Viteazulasteptase sosirea doctorului Pezzen la Alba Iulia, spre a se dape Uta. Cei doi Unguri veniti intru intimpinarea lui Pezzen,impreuna cu banul Mihalcea si comisarii, ajungand la Satu--Mare, §i ne mai putând fi paziti de a vorbi cu reprezentantiiimparatului, dupà cum fusesera in timpul calatoriei, spun in as-cuns acestora, ca in toate partile tara ar fi gata a se rasculacontra lui Mihai ; ca daca s'ar trimite numai o mic'ä ostire spreCluj, toata provincia s'ar ridica, asa ca imparatul ar puteà preausor sa puna mana pe ea 51.

Nu poate fi nici o indoiala ca doctorul Pezzen, prin u-neltirile puse de el in lucrare in Ardeal provocase izbucnireaacestei miscari, pentru a scapà prin ea de domnul roman.

Aceasta mai intai se dovedeste din faptul cal comisarii-dupa iesirea lor la Satu-Mare infra intampinarea doctorului

50 Ungnad i Zeckel aire Stefan Csaki, 23 August 1600, IV, 1, p. 115.Ungnad, Zeckel i Pezzen cAtre Rudolf al II-lea din 5 lulie 1600, ibidem,

p. 85: Vie die zween ungrischen Gesandten in gehaimben und aller orten unszaneezeigt wiirdet, wann nur Eur Khayserliche Majestiit ein geringe anzal Volkhsgegen diser granizen beisamten hetten, und auf ein solchen fall nach Clausemburgrucken liessen, wurde es im ganzen landt ein aufstandt und ein beifallen verur-.sachen, und dadurch Eur Khayserlichen Majestät desz Landts sich volkömblichimpatrociniren mögen".

A. D. Xenopol. Istorla Romftnilor. Vol. V.

Page 269: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

274 ISTORIA ROMINILOR

Pezzen, nu se mai intorc indarapt. Ramanerea lor in Ungariase intelegeà Inca pentru timpul cat tinù ambasada lui Pezzen,daca nu spre alt scop, cel putin spre a tinea de urát (?) pe ba-nul Mihalcea, ce ramasese ea ostatec in manile Nemtilor,la intoarcerea lui Pezzen. Dar dupa ce acesta se intorsese inAustria, intelegandu-se in aparenta cu Mihai Voda, pentru ceurmeaza comisarii a ramaneà afara de hotarele Transilvaniei?Nu putea sa fie numai spre a'§i raslagna de arestarea suferita,caei ei erau reprezentantii imparatului, §i nu puteau aseultànumai de motive personale. Indepartarea lor din Transilva-nia, trebuià deci sä fi fost urmarea unui ordin mai innalt.

Inteadevar aflam cä aceasta indepartare a cornisa-rilor germani fusese propusa lui Mihai de Pezzen, sub pre-textul de a in§ela pe du§mani, prin aparenta unor stricari arelatiilor intre Mihai §i imparatul. Comisarii se prefac a finiti de aceasta intocmire fa.'cuta de Mihai cu ambasadorul extra-ordinar, i scriu lui Mihai cá ei nu sunt vinovati, daca nu maipot ven! in Transilvania, §il roaga sa nu rastalmaceasca aceasta.a lor lipsa in sensul calomniilor ce li se pun in socoteala" 52.

Nemtii aplicase innalta §coala a politicei de machiave-lism §i in§elatorie, spre a circonveni pe Mihai. Domnul roman,cu toata de§teptaciunea fireasea a mintei lui, ametit cum el&el de greutatea pozitiei sale, stapanit apoi de ganduri §i de te-men i mari, nu patrunse acest joc, care tocmai fiind prea subtirear fi putut sal puná in banuieli ; caci ce inteles aveau scuzelecomisarilor, cand dr. Pezzen aleatuise cu el ramanerea lor inafara de Ardeal ?

Apoi nu trebuià sal pima in mirare Imprejurarea ea Nemtiipe care Ii tiuse tot deauna ingrijiti asupra scopurilor sale, canu cumva el sa vree a se impatrona in Transilvania, pe cand elhied nu aratase asemenea gand, acuma cand Il desvälise pe fata,spunand cum am vazut comisarilor, c'A imparatul ar aveà unimperiu intins i pentru ce nu i-ar lasà. lui Transilvania53, nutrebuià zicem s5.1 loviasca prea lesnea aderare a guvernuluigerman la cererile lui? Dovada insa scristi a uneltirilor ger-mane ne-o d'A urmatoarea misiva a lui Francisc Alardi, careraporteaza catre comisarii impara.'te§ti modul cum se pornise

" Scrisoarea comisarilor cAtre Mihai Vod5, 25 Julia 1600, ibidem, p. 88 rmussarium et consultum visum. et ita inter lil-m dom-m V-ram et ¡II-m d-numPezzium conclusum fuerit, ut nos ambo ad deludendos hostes impediendos que nocivos...conatus illorum hoc tempore in Transilvaniam non redeamus... Quin imoravimus recta iterum in Transilvaniam reditum nostrum parare ...nisi nos abinstituto nostro deliberatio et conclusio ill-mae dois V-rae cum ill-o d-no Pezziofacta revocasset, de quo solemniter, videlicet quod reditus noster in Transilvaniampper nos non steterit, protestamur... denuo que obnixe orantes ne hanc (invitis nobis).absentiam nostram malignorum calumnqs, in synistram partem rapt, neque hone-stam nostram famam falsis delationibus proscindi patiatur".

Mai sus, pag. 248.

Page 270: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CXDER1CA LU1 MIRAI VITEAZUG 275

miscarea revolutionarh : Imi aduc aminte, ilustri domni,pe când eram la Satu-Mare, unde se aflà i doctorul Pezzen,domniile voastre ati tratat cu mine cu mare gravitate, indem-nându-ne a fi cu credinth, intreaga provincie chtre imphratul,

a privi pe Maiestatea sa ca pe domnul nostru legiuit i preasfânt. Si. noi rhspunzänd ch am fi dispusi a o face cu cea maimare tragere de inimh, dach nu am fi ingroziti prin nespusacruzime a voevodului, care prin militarii sài imprhstieti pre-tutindenea, nu numai cá ne ameninth viata noastrh, dar nuar fi crutat nici pe acea a femeilor i copiilor nostri. Atuncidomniile voastre ati rhspuns cá intreaga provincie ar putealot deauna sti se opund i sá strice unui om. Aceastä Indemnare adomniilor voastre, Intiphrind'o adânc In sufletul meu, am crezutde cuviinth a o impärthsi mai multor ch.pitenii ale tärei, si deatunci nimic n'a fost schpat din vedere pentru a inthri rändulnostru de a ne plech sub scutul Maiestätei voastre. Toatä no-bilimea i toate cethtile aleargh in tabere, recunoscând de domnal lor pe Maiestatea sa imphratul, ha chiar çi lefegii voevodului,Ungurii cálári i pedestri, trecurá toti la noi" ". Ash dar comi-sari i imbiau pe nobili la revolth inch de pe când se aflau in Satu-Mare, si doctorul Pezzen, când se apropiase de Mihai si tratasecu el despre recunoasterea însuirii lui de guvernator al Tran-silvaniei, purtà in sinul shu &KM trAdh.'rei, pe care 11 imphr-thsise de mai innainte nobililor Ardealului. In afarh de scri-soarea lui Alardi, intelegerea nobilimei maghiare cu ochrmui-rea imphrhteasch mai reiese si din cererile de multhmith pe carenobilii Stefan Ciaki, Mihai/ Lukarfusii, Georgio Zaluskii, Ste-fan Chiritel, Iohan Biari, Gabriel Ladislau, Christoforu Jalus-

Matheum Perusy, Petrius Ficior i Petru Aisyg o cer dela imphratul duph rhpunerea lui Mihai la Mirhslhu 55.

Rilscoala Ungurilor. Nu trecuse luna de child Pezzenphrhsise Ardealul, i rhscoala isbucnià de odath in toate phr-

Cel inthi care dädfi semnul inceputului fu generalul inshr-cinat de Mihai Viteazul cu paza Moldovei, Moise Sekeli. Pen-tru a pune rhscoala in miscare, el phrhseste postul shu färà voialui Mihai, i acesta amenintandu'l cu pedeapsh 56, el fuge im-preunh cu alti nobili anume : Stefan Ukutievici, Ioan Petki,loan Niacaro, Francisc i Stefan Horvat, loan Nagi Levai siGabriel Török, si trece pe la Hust in Polonia. Mihai Viteazulvhzänd aceasth pribegire, procede la inceput cu asprime i taie

" Scrisoarea lui Francisc Alardi cdtre comisan, 6 Seplemvrie 1600, IV,1, p. 124 : tum ill-mae Dom-es V-strae prooinciam inleyram uni homini sempreresislere el nocere posse, responderunt".

" Cererile de multumire de dupg Seplemvrie 1600, ibidem, XII, p. 10501053. Pentru Giegy, p. 1091.

56 Ungnad cdtre Rudolf al II-lea, 21 August 1600, ibidem, p. 111.

Page 271: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

276 IBTORIA ROMANILOR

alti 5 nobili : pe Farka§Cornis, Mihai Zemere, Gheorghe Niutodi,Francisc Farca§ si Benedek Tombatfalvi, ceca ce grabeste Inaaprinderea rascoalei57. Altor nobili Unguri le confisca averileprecum lui *tefan Kakos (Cucos) pentru cá arata banueli asu-pra scopurilor lui Mihai. Mosiile lui Kakos sunt restituite dupaordinul comisarilor si acel al lui Basta, ceea ce avii pe de o partedrept rezultat scäderea autoritatei voevodului si deci incura-jarea mai departe a Ungurilor la tradare, pe de alta inveninarasi mai rau raporturile lui Mihai cu Basta 58. Lui *tefan BodonyMihai Ii luase un castel 59. In acela§ timp pe cand Sekeli trecaIn Polonia pe la Hust, Gaspar Sibric, al doilea cap al armateilui Mihai fugea catre Arad. Comisarii se prefac a deplânge peMihai pentru nenorocirile ce l'ar lovi. Ei ii area' cum de multInca Il sf à tuise sa nu hraniasca acesti serpi la sanul sau ; sà nule incredinteze importantele comande cu care erannati ea; Mihai nu'i ascultase 6°. Cat de perfida era aceasta nou'aincercare a comisarilor de a adormi pe Mihai asupra impar-tasirei imperialilor la revolutia pornita in contra lui, se veee-din adresa acelorasi comisan i catre dieta Transilvaniei poste-rioarcl numai cu ceileva zile acelei in care ei deplargeau pe dom-nul roman, unde de asemenea deplâng adminisfrarea cea voi-lenta a Tramilvaniei", adaogand cá indreptarea ei este maiales treaba generalului Basta, dar cá se pot rezema si pe aju-torul lor tot deauna gata ai sta spre slujba. 81. Este invederatca sau comisarii tineau la Mihai in contra Ungurilor, pe care-

numeau qerpi hrtinili la scinul lui Mihai, sau cu UngurifIn contra violentei ocdrmuiri a voevodului. Amandoua aceste-protestari nu putean fi adevarate in acela§ timp, si care dindoua erà acea curata, credem cá dupa cele expuse pana aici,nu mai are nevoie de a fi aratata.

In tot acest rastimp, pe and rascoala se urzia in ascunsMihai ceruse necontenit bani de la comisan, primind la fie cai edata raspunsul cá imparatul n'ar fi determinat Inca timpu-rile in care urma sä i se faca platile si sa mai aiba putina rab-dare. Intr'un rand insa Mihai trimitand o cerere mai amenin-nintatoare, comisarii scriu care imparatul, ca., de si ei trebuiesá umble tot amânând pe Mihai Voda cu ajutorul de banide oameni paná la desavarsita hotarare a imparatului si laintervenirea generalului Basta, totusi in cazul unui pericol ex-

57 $tefan Bathori catre David Ungnad, 21 August 1600, ibidem, p. 113_Doi din ei fusese ucisi de Secuil de rand. Ace5tia Insa fiind partizanii lui Mihairtot lui i se punea moartea lor la socoteala.

" Kakas care imparatul pe la 1600, ibidem, XII, p. 1055." Statele Ardealului catre imparat, 22 Noemvrie 1660, XII, p. 1089.'° Comisarii catre Stefan Csaky, 23 August 1600, IV, 1, p. 115." C.omisarii catre dieta Transilvaniei, 5 Septemvrie 1600, IV, 1, p. 121,

Page 272: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CXDFIRIM LU MMAI viTEAzin 277

trem vor trimite ceva bani lui Mihai 62, aceasta tot spre a'lfacesà creada ea Nemtii nu erau amestecati in miscare.

Nemtii hotaraserä deci sa ajute cu puterea Ungurilorsa trimita pe Basta in contra lui Mihai. Ei vroiau insa, pana

la desavarsirea pregatirilor acestuia, s'a mai momiasca pe Mi-hai Viteazul cu speranta unui ajutor german contra revolu-tiei ce'l inconjurà. Lui Mihai cu cat sporià primejdia, cu atati se intunecau vederile si el credeh. caci erh impins sa creada---cà Germanii tot cu el tin, la care avea de dovada,poate in con-tra insusi banuielilor sale, scrisorile comisarilor. Trebuie sa fifost cineva in o mare cumpana, in care poate säl piarda tot cea agonisit prin cea mai strasnica incordare, pentru a sti cu cataputere se aninä mintea de cele mai mici carlige ale speranteicum ea fuge de tot ce poate sá o sfarâme si se tine numaiacele imprejurari, ori cat ar fi ele de iluzorii, care pot sa o in-tariasca. In ash pozitie se aflà Mihai Viteazul, i de aceea nutrebue banuim ch.' a putut fi ash de groaznic inselat. Nu ne-dibáciei ci nenorocirilor lui este de atribuit asemenea aiurare_

Ca Mihai nu mai stià ce face, se vede de pe hotarirea luatade el in aceste critice momente de a trimite pe stefan Csaki,spre a ocupa cu putere comitatele marginase ale Ungariei, spe-rand prin aceasta a impach pe Unguri, ca'nd el stieâ bine ca oasemenea masura trebuià sa supere pe curtea imperiala, de lacare tocmai spell ajutor contra revolutiei Ungurilor 63.

Stefan Csaki, ultimul general ungur ce mai ramaseselanga Mihai, 1'1 paraseste si el, si lucru mai gray inca, hindIn legatura cu Secuii, provoaca si pe acest popor ce 'Ana atuncftinuse cu Mihai, a se deslipi cel putin in parte de el. In 5 Sep-temvrie Csaki atata pe Secui la rascoala, fagaduindu-le men-tinerea libertatilor lor, pentru a sc'äpa de mizeria de nelegiui-rile ce au cázut pe capul nostru". Este de observat ea in toataaceasta proclamatie, nici odat'l nu este amintit numele luiMihai Vodá., de si erà indreptata numai in contra lid 64. Totatunci paraseste pe Mihai si o trupa. de 700 de Cazaci, pe carenu'i praise de mult, i pe cand astfel toate se naruiau in jurui

62 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 21 August, 1600, ibidem, p. 114: Wirmuesse so wall mit der Volkhs als gelts hülff vertrtistung gewatsamb un prcrastinando, bis auf Eur Majestät allergnädigste schlus-resolution, so woll alsder herr Vicegeneral Velt obrist furgehen. Besorgend doch inn einer gahlingeneiseristen noth, werden wir unerwarth Eur Majestät resolution, vor den wir dochuns auf das allereiserist hietten wollen, mit etwas gelts im beystehen muessen".

63 Comisarii catre Mihai Vodä, 30 August 1600, ibidem, p. 119: Quodvero ill-ma d-tio V-tra dominum Stefanum Csaky certis cum cohortibus versusZilagy et exteriores partes expediverit, hoc unicum est, ut veremur, quod suaincaesarem Maiestatem tamivam res, pendente adhuc compositionem, sane intem-pestiva, maxime offendere, Pragae salutarem tractationem per multum impedire-protrahere. sinistras suspitiones movere".

" Proclamatia Mr Stefan Csaky, 5 Septemvrie 1600, ibidem, p. 122.

Page 273: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

278 ISTORIA ItOMINILOR

sä.u, el aude despre Poloni cä yin asupra Moldovei i Transil-vaniei cu Sigismund Baton i Ieremia Movilä.

Toate primejdiile nAv6liau de °datá asupra lui MihaiVodä si din läuntru si din afarä. Naturä mitá pe improtivire,el trebuia sá lupte, i luptá pentru a pastra pozitia castigata,chiar in contra Germanilor. proteguitorilor säi. Innainte insäde a expune intamplärile acestei epoce hotärâtoare din viataeroului roman, sä cäutam a ne da samä mai lämurit desprepricinele care impinsese la revoltä pe poporatiile Ardealului.

Cauzele Käscoalei Ardelenilor. Deosebitele elemente carealatuiau aceste poporatii se desbinarä de Mihai din mo-tive deosebite. Sa§ii care tinuserä cu el cat timp fusese privitde Germani ca ornul lor, incepuserà a'l päräsi, potrivit cu eman-ciparea lui de sub epitropia germanä, si acuma vazandu'l dus-mtmit in ascun.s de Nemti, îi intoarserà gandul de la ansul.Nobilii cum am väzut urau pe Mihai ca unul ce era Valah.Deprinsi a un i si a despretui natia romana in iobagii lorrani, le venià ciudá a'si *cà sumetele i trufasele lor capetesub o stäpanire româneasca'" 65. Se mai temeau apoi cL odatäce Alihai ar implânta in chip trainic domnia lui in Ardeal,nu'si aducä aminte cá era Roman, i sä ocrotiascä pe Bernardiacelei OH contra asuprirei Ungurilor. Nu e vorn ca Unguriiurau aproape tot atata i dominarea germana." ; dar ei vroiau säintrebuinteze cu dibAcie puterea impa.'ratului spre a zdrobi pe

apoi sä se scuture de Nemti, trecand In partea luiSigismund Batori, care doria sä se intoareä din nou in tronulpe care'l lepädase, panä acum de cloud' ori. Revolta Ungurilortransilväneni contra lui Mihai Viteazul este foarte inteleasä :era protestarea corpului politic al Värei contra unei stäpaniriurge de el.

Ar fi fost un singur mijloc de a scäpa din toate aceste.greutäti, din toate aceste primejdii. Liberarea poporului ro-man i aruncarea lui in. capul räscoalei nobiliare. Pe langaprecum am väzut i vom vedeà-o, Mihai nu credea ca.' trebueintrebuintat aceastä cumplita' armä, apoi acuma chiar chemareaRomanilor ar fi fost mai grea ; Cad pe langà destncantarea pecare avusese sä o sufere täranii Ardealului din purtarea lui Mihaicä'tre ei, se mai indepärtasera inimile lor de dansul si din pri-cina jafului si a nelegiuirilor cärora ei mai cu seamä fuseseraexpusi din partea ostirilor sale mercenare, compuse din lefegiidin cele mai deosebite nation.alitäti, Raportul lui Malaspinaspune cá armata lui Mihai Viteazul se compunelt din Albanezi,Sarbi, Unguri, Cazaci i Valahi 66, !neat, cum observä un is-toric ungur al acestor timpuri, vedeai luptand Unguri contra

I' Balcescu, 1. c., p. 451.86 Raportul lui Malaspina, 14 Noemvrie 1599, ibidem, III, p. 513.

Page 274: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Ungurilor pentru cucerirea Transilvaniet. Pe lAng5 acestea maierau tot cu leaftt Moldoveni i Secui. Se vede deci cà numaio micA parte a ostirei sale el-A compus5. din Munteni, i anumeIn afarà de Meya roate de popor mai de rAnd, boierimi a alare, care trebuiA s'A slujeascA In arma-CA fArà platä. Aceasta ei AIn numgr de 1400 de cavaleri 67, fiind bine inteles si ea ames-tecatä cu elemente sträine. Lefegiii trebuiau plätiti i m5su-rAndu-si curajul i energia la lupta tot deauna potrivit cu su-mele ce Ji se num'Arau, Mihai Viteazul erà in necontenitä ne-voie de bani, ceca ce este usor de inteles cAnd aflttm c5 el tre-buià s'A plAteasc5 in timpuri normale 98.000 de talen i pe lun5._ostitilor, care sum5 se adAogià ina in timpul expeditiilor 68.De aceea corespondenta lui cu Germanii are drept teamä fun-damentalä ajutorul b5nesc, pe care ins5 i Nemtii se Wisiau incea mai mare greutate a'l fAspunde din pricina s5rAciei vis-tieriei lor, mai in urm5 si a scopurilor lor de a se mAntui de voe-vod. De aceea 11 vedem pe Mihai indreptAndu-se cu cereri debani pAn5 si la regele Spaniei. Vom veda. cum Mihai ne fiindajutat cu bani din partea impAratului i trebuind cu ori ce pretsà'i pl5teascà ostirea, recurge la d5ri neauzit de grele asu-pra täranilor din Muntenia, pe care ei neputAndu-le plá'ti,despoaie de proprietAtile lor, ceea ce se fAcii. sub domnia luipe o scarà ne mai pomenit5 69. De o cam dan, ceca ce ne inte-reseaz5 sunt urmArile nepltitei regulate a lefurilor asupra pur-tArei ostenilor lui Mihai fatä cu poporatia tArei cuceritä. A-ceastA mutare erà din cele mai crunte si mai brutale. Chiar incazul cAnd Mihai ar fi plátit regulat leafa osprilor sale, Metí_niste oameni nedisciplinati, care stiau c'A viata lor este necort-tenit in cump5.n5 i deci doriau s5. se bucure de ea pe cAt se pu-teA mai mult, erau impinsi de la sine a comite tot felul de neo-rAnduieli ; dar apoi cAnd lefile nu li se prAteau adese ori tim-puri indelungate? Cu ce s'A träiascsA ei, &Ad pe atunci ocArmu-irea nu se intere4à de nimic din cele trebuitoare unei ostiri ;le plAtià leafa si ei trebuiau s5 se ingrijeascà de intretinerealor. Pentru a puteA subveni nevoilor lor, nu le r5mAneacale decAt prada i jaful, pe care le si exercitau in aceeasi mä-sur5 in tara dusmanà ca i in cea prietin5. Aceste prAd'Aciunifácute cu oare care team5 i mäsurà cAnd lefile erau plAtite,trebuiau sA devin5 cu totul desordonate cAnd plata lipsik. Sol-datii atunci aveau dreptul de a piada.

67 Ibidem, p. 511 : Onde io passai al esereito di Michele e fui rincontrato-prima da cento lance, poi da esso Michele da 1400 cavalli in circa".

Radibratti c5tre Pezzen, 22 Decemvrie 1599, ibidem, p. 399.60 Mihai cerea si din Transilvania bani l provizii ins6 pe cale legalii prin

autorit'ati. Asa dala Bistrita pe and se afiA in Moldova cere provizii spunfind caostasii lui mor de Mame. Hurm., Doc., XII, p. 900.

CXDEREA LUI MIHAI VITEAZIIL 279

Page 275: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

280 ISTORIA RomINIton

Corespondenta timpului revine In nenumärate rAnduri-asupra neorAnduelilor i scandalelor comise de trupele lui Mihai,mai ales din pricina neplAtirei lefilor. Un raport al comisarilor-din 5 Fevruarie 1600 spune despre 1000 de cavaleri ai lui Mihai

bietii oameni din popor sunt foarte ingreuiati, cAci cava-lerii iau toate de geaba, fArA platA sau plAtind foarte putin 76.Un alt document ne aratA pe militarii lui Mihai prAdAndpAinea din piatA si tot ce mai aveau de mAncare, chiar i prA-väliile In care negustorii i locuitorii depuseserä lucrurile lor-cele mai de pret nu scAparA de aceastà urgie 71. Un altul adaugAcA haiducii nu stiu s'A trAiascA f Ail a prädA"72. In un rAspunsal lui Pezzen cAti e imp'Aratul trimis din Transilvania, amba-sadorul lui Rudolf aratä cA locuitorii tArei merg cersind; no-Mil au ascuas grAul, sArAcie i mizerie mai mare nu am vAzutnici la supusii Turci din Serbia si Bulgaria unde lucrurile cutoate aceste stau cel mai reu" 73 Comisarii bagA de seam6 cAaceastA dArApAnare a tArei ar fi putut fi inläturatA prin o maibunA orAnduialA, anume dacA voevodul ar fi luat mAsuri capretutindeni unde ostirea a fost imprästiatA sA fi avut preve-derea ca soldatii s'A nu despoaie poporul in chip samavolnic,luAnd de la sine vin, orz, grAu de geaba ; dacA ar fi orAnduito tax6 pentru intretinerea ostirei din care sA se plAtiascA celede nevoie 74.

Ceca ce erà mai hotäritor, Mihai insusi mArturiseste a--ceste prAdAciuni, pentru a scoate din ele, un argument maimalt pentru nevoia ajutorului bAnesc din partea impAratului.Comisarii in 3l Martie 1600 reproduc tAnguirile lui Mihai cA_ar fi asteptat 6 ani ajutor In Valahia, care nu i'a venit, precumnici banii nici odatä la timpul rägAduit ; CA el s'a mentinutca toate acestea cat a putut, stricemd qi prädcind Jara cu armaia1ui"75. Aiurea Mihai adaugA &A el ar aveA in mare pAcat de-care va fi rAspunzAtoare Maiestatea VoastrA, anume cA a pus-tiat tara cu atAta oaste neplätitA, cA nu mai stie unde va iesifärA bani. In Muntenia iaräsi nu se gAseste nimic ; si acolo totul-e stricat" 76.

Hum., Doc., XII, p. 677." Din 14 Aprilie 1600. Ibidem, p. 838.

Ibidem, VIII, p. 219: per che esser Aiduchi che nonsamo viver esugaTubari".

" Din 30 Aprille 1600, p. 874. Alta : In tail nu ar fi ce mancti", p. 851.Ibidem, p. 754. Alt doc. 22 Martie 1600. Ibidem, p. 797: all suoi soldati

ha permesso che faccino a volunta loro ciò che li piace, e perro si fanno verso ledonne et donzelle cose che non sano grate".

" Ibidem, IV, 1, p. 31. Mihai repeta aceasta Maguire In un raport catre.comisari din 5 Aprilie 1660. Ibidem, p. 38.

74 Ibidem, XII, p. 753. Das er dies Land mit sovil unbetzalten Khriegs-volkh so gar verderbt und verödet; er wiss nicht wo er darmit ohne Gelt hin soltni der Wallachey find er nilits es sey schon alles verderbt".

Page 276: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

"D17,71EA 1.urITAI VITE4Zirr, 281

Daca insa Mihai insu§i marturise.a ca nu poate trage niciun ban din Muntenia, tot a§a de greu era de a se scoate cevadin Ardeal de oarece un document din 10 Aprilie spune ca "cele4000 de talen i pe care le incuviinteaza Bra§ovul lui Mihai nuputuse fi adunati, din cauza ca poporul de la tara se apara deplata lui prin daunele suferite de la armata" 77. De aceea §iMihai Voda se temea a§a de mult de intrarea Moldovenilor,Polonilor §i Marilor in Ardeal, caci daca Sigismun.d Batoriar fi intrat in Ora, poporul de jos ar fi trecut la Sigismund §il'ar fi parasit pe dánsul 78 In afarä de devastarea tärei, soldatiilui Mihai comiteau adevarate rascoale contra domnului, pentrua obtinea plata lefurilor. Intr'un rand se pornesc contra luirpätrund in palat, §i dupa ce fac cele mai mari scandaluri, Mihaiizbute§te abià cu mare greu a'i lini§ti 79 De aceea se pune Mihaiinteo furie a§a de cumplita, and dupa o lunga a§teptare, im-plinindu-se terminul banilor faigaduiti ace§tia totu§i nu so-siau. Maiestatea Voastra, scriu intr-un rand comisarii, nupoate crede cata teama §i frica incercam noi in aceasta Indo-iala ucigatoare, §i mai ales Petru Armanul, care este atat desuparat Mat mai ca este adus la desnadejduire, a§teptandu-sede la domnul sail la cea de pe urma disgratie §i chial la o stra§-nica moarte pentru intarzierea §i lipsa prezentului §i a banilor" 8°.

Este invederat crt ni§te trupe atat de nedisciplinate nuputeau crutà Transilvania mai mult cleat Valachia, §i ea pur-tarea lor brutala, cruzimele §i jafurile lor trebuiau sa nemul-tamiasca pe toata lumea §i mai ales pe poporul de jos, expuscu deosebire neoránduelilor lor. Un raport allui Thoracominusdin 13 August 1600, spune asupra acestor imprejurari, ca lo-cuitorii au fost atat de infuriati printirania militarilor in cateste detemut ca sa nu se nasca de aici un razboiu intern. Ati-tan* §i turburata in gradul cel de pe urma a fost multimea maiales prin daramarea frumosului §i marelui ora § Hunyad, in-tamplata in zilele acestea cu foc §i cu sabie. Locuitorii ne maiputând suferi siluirile de tot felul carora erau expuse fetele §inevestele lor, se rasculara §i ucisera vr'o 50 de pedestri. Ceta-tenii apucand innainte cu jaluirea pentru crimele suferite, fu-sesera iertati de voevod cand de °data la 6 ale curentei luniAugust, ei fura inconjurati de 2000 de militari Cazad i §i Va-lachi, §i 50 de cetateni furá dati mortei, a§a ca nici copiii chiar

77 Comisarii eötre fmpAratul. Ibidem, XII, p. 830.ig 22 Aprilie 1600, ibidem, XV, p. 860: Da Sigisniundus inn das Land

einfallen thött so dörfft das siebenbürgerisch Landvolkh dem Sigismundo allesbei und von ihm abfallen". Alta identicA, p. 855.

" David Ungnad chtre Rudolf al II-lea, 3 si 4 Ianuarie 1600, ibidem,1, pag. 6.

4° Raportul eomisarilor din 3 Ianuarie 1600, ibidem, pag. 5.

Page 277: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

282 1STORIA ROMINILOR

nu full iertati; punând apoi foe ora§ului, din 300 de case niciuna nu rämase in picioare" 81. Asemenea executie färà jude-catä a unui ora § intreg, nu putea saintariasca simpatiile pentru

Viteazul. De §i fara indoiala ca nu el o ordonase, hanici chiar o incuviintase, fu nevoit Cu toate aceste sa priveascala ea fara a puteà pedepsi, de oare ce de altfel, daca Mihai arfi vrut sá puna. la oränduialä pe trupele sale, el ar fi fost de indatäparasit de ele. Si tocmai atunci nu era momentul ca Mihaiprovoace o asemenea slabile a puterilor lui. Singurul ski spri-jin real in Transilvania îi era o§tirea. El trebuià deci, Cu ori cepret sal ierte toate abaterile §i chiar crimele, caci nu aveà baniCu ce sa o platiaseä.

Fiindca Mihai Viteazul cauta in toate modurile sa nunemultumiasca pe nobilii Ardealului, de aceea el infrana pe catviteà pradäciunile militiilor sale indreptate asupra nobili-lor, läsandu-le deplina voie a le comite asupra poporului dejos 82, pentru care raporturile comisarilor ne aduc destuleplan-geri ale täranilor. Militiile nedisciplinate ale lui Mihai faceaudeci un indoit ràu domnului : intai Ii instraina i deslipea deel poporatia româna a tarei, singura ce ar fi putut sa'i dee unadevarat sprijin, §i faceà pe nobili sa se foloseasca de despo-ierea la care era expus poporul §i care impiedecà sau con-cura jafurile lor spre a ridich tipetele lor in contra lui Mihai,

aräta domnia lui in Transilvania ca o calamitate publica, §ia acoperi interesul lor de clasa contra domnului roman, cu mascacelui ob§tesc.De altfel insu§i organizarea de atunci a armatelor,bazata mai aies pe lefegii, a duceà neaparat dupa sine asemenea ne-oränduieli. Sunt cunoscute cumplitele pradaciuni comise de han-dele lui Wallenstein in timpul razboiului de 30 de ani, §i chiardespre o§tirile ardelene, am väzut mai sus cum ele prada Bu-cure§tii, sub pretext ca tot trebuià sá fie pradati de Turci, de

ele venise in o tara prietena, in ajutorul lui Mihai. Apoi chiar-o§tirea lui Basta, dup.' lupta de la Mirislau, sub pretext caar pradà averile Românilor, Sarbilor §i a Grecilor din Alba

comit o pea d'aciune ingrozitoare in acest ora § 83.

Thoracominus ciltre comisari, 13 August 1600, ibidem, IV, 1, P. 104." O scrisoare din Viena cAtre solul elvetian, 22 Ianuarie 1600, spune:

,,non credo che esso si potesse sostentare in quella provincia, contro la voluntitdell'imperatore, havendo ludo it popolo contro, et a volersi buttar della banda del'Turcho, egli sa bene le burle che sogliono fare i Turchi alli homeni che li hanno-offesi come ha fatto luí et necessariamente bisogna che egli dipenda da uno diquesti doi potentati, poiche con le forze di quelle due provintie, quando anc ha-vesse i Ponoli bene alien verso di lui non poDia resistere", ibidem, III, 2,p. 310.

Ungnad ciltre Rudolf al II-lea, 21 Septemvrie 1600, ibidem, IV, 1, p..137. Mai sus, pag. 151.

Page 278: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

eXDFREA LU1 b1IHAI V1TEAZUL 2S3

2. MIRI$LAUBasta §i Miiai. Statele Transilvaniei stiau Insä cA erà

greu a lupta contra lui Millai, numai cu puterile lor, cäci os-tirile lui, cu toatà defectiunea nobililor, Sasilor si o parte dinSecui, erau înc. impunAtoare. Prin o adresä din 6 Septemvrieele cer de la comisarii impäratesti intervenirea armatà a Ger-martiei In contra voevodului roman. Avem, se spune in aceaadresä, Cazad i gata a apArà interesele noastre (cei 700 care sedesbinase de Mihai); nu mai este nici un corp de armatà un-gureascä callare sau pedesträ, care sá nu fi trecut la noi ;o hulaparte din. Secuime de asemenea e cu noi, astfel cá pentru a aduceprovincia in partea Maiestätei sale, nu ne trebue nimic altadecat ajutoarele fä'gkluite nouà de domniile voastre. Trimite-ti-le deci in cea mai mare gräbire i noi vom fi gata la toatäascultarea, ca unii ce nu dorim altä ceva de cat a scäpà de jugulprea crudului tiran.Dac'ä Insá, ceca ce Dumnezeu fereasck ce-rerea noastrrt ar fi respinsä, protestäm innaintea lui Dumnezeusi a oamenilor eá nu vom fi noi vinovati dacà provincia nu taadea in marine Maiestätei Sale". Aceastä de pe urrnä frazà.continea o amenintare, a cäreia gaud Il dä pe fatä istoricul un-gur Bethlen, anume cá s'ar vedea nevoiti sau a cherna peSigismund Batori ce este la hotar cu oaste puternicä., sau a cereajutorul sultanului turcesc" 84. Tot aceastä rug'ärninte, cä. Bastasä. Innainteze cu trupele sale In contra lui Mihai spre a'l scoatedin Transilvania, o face si trimisul nobililor cätre comisariiimpärätesti85. Spre intarirea supunerei lor cätre ImpAratul, sta-turile Ardealului Ii jurä In forma solemná credintä In ziva de7 Septemvrie 1600 86.

Basta si inträ indatä cu armata in Transilvania apucand.spre Turda, unde curand dup5. aceea 1'1 urmeaz6 si comisariiimpärätesti care stätuserà pânä atunci in Satu-Mare. MihaiViteazul pentru a gsa'sì ceva bani de care aveà o nevoie neinlä-turabilä, trimisese niste boi in Ungaria spre vanzare. Acestiboisurit sechestrati de Nemti In ziva de 8 Septemvrie 87. Atunciabià Mihai deschise ochii i väzir. c'a* i Nemtii trebuiau sä fieIn. joc, Nemtii ceilalti, dupä pärerea lui nu si impäratulBasta ajungand la Turda îi uneste puterile sale cu acele alenobilimei si serie arhiducelui Matei in 14 Septemvrie, ea." mainesau cel putin poimaine vom plecà cu ostirea in contra Vala-hului care stä dincolo de Alba-Julia cu putini oameni. Indatä

85 Staturile Transilvaniei c5tre comisan, 6 Septemvrie 1600, ibidem, 1,p. 123. Comp. Balcescu, p. 471.

85 Francini Alardi c6tre comisan, 6 Septemvrie 1600, ibidem, p. 124 1V, 1.Ibidem, pag. 125.

" Comisarii c5tre oficiul comercial, 8 S eptemvrie 1600, ibidem, p. 127.

Page 279: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

284 ISTORIA ROMANILOR

ce'! VOM goal din tarä vom atacà Temisoara spre a detragepe Turci de la asediu Canisei. Este sigur ck numitul valac atrimis dupä ajutor la pap din Temisoara" 88

Aceasta va fi de acum innainte imputarea de cäpeteniece se va face lui Mihai Viteazul, anume cá vroià sä se spunä'Turcilor i deci sä le dee tara cuceritä de la Andrei Batori, rä-pind-o impäratului. Inteadevär cà Mihai erà pus prin insusipolitica lui ce nu tineà samá de ordinele impärätesti, in nevoia-de a'si cAutà la vreme de pericol un ajutor in taberile turcesti.Asa l'am väzut tratând cu Turcii indatä dui:4 cucerirea Tran-silvaniei, In acelasi timp pe când fäcea impäratului cele maieálduroase protestäri de supunere si de sinceritate; de ase-menea l'am väzut trimitänd iaräsi soli la Turci In timpul chiarcand tratà cu dr. Pezzen 89.

De si tratärile lui Mihai cu Turcii nu isbutiserà la nimic,totusi el stiind c5. In impärätia mahomedanä i cei mai micipot mult, c'äutase cel putin pentru castigà libertatea de_actiune In Transilvania si mai apoi In Moldova, sä se puná binecu pasii märginasi, spre a nu fi stingherit In intreprinderilesale. Astfel el trimite Pasilor din Temisoara si de pe la DunäreIn mai multe ränduri prezenturi i elibereazà pe mai multi pecare 'Ii aveà prinsi din expeditiile anterioare, ceea ce nu lip-seste a'i fi pus In sarcinä de räu voitorii sài 9°

Pasii räspund arätärilor sale de prietesug, trimitändu-imai multe daruri, pe care Mihai le primeste, spunând Nem-

c5. aceasta ar face-o numai spre a inselà pe Turci. Asupra_acestor daruri si a ceremoniei primirei lor, ne spune un izvor_al timpului, cä." Mihai a primit in public si pe ambasadordarurile stäpanului säu : un iatagan persan strälucitor de aur

de pietre scumpe pe care trimisul Turc 1'1 inmânä el insusilui Mihai ; doue steaguri roii, apte cai, un soim prea frumosimpodobit cu surguciuri de cucori si mai multe alte lucruripe care Palatinul ing5.dui sá fie duse innaintea lui dupä obi-ceiul Turcilor, cinste care nu puteà decAt sà nemultumeaseäpe impärat" °liar dacá nu vor fi fost lucrurile intocmaiasà, astfel le merse vestea i pentru compromitere i svonu-rile ajung. Altä dat5. Pezzen scria Banului Mihalcea c5. voevo-(Jul a iesit insusi &Mare intru intämpinarea ceausului, cá l'a In-tovärtisit aläturea, arätändu-i mare cinste i &And tuturor aintelege cá el recunoaste pe impäratul turcesc drept stäpAnul-drept al tärei i ca nu mai cinsteste i respecteazti pe M. V." 92

" Basta ditre arhiducele Matei, 14 Septenwrie 1600, ibidem, p. 132." Mai sus, pag. 218 si 233.vil Mihai Voda cAtre arhiducele Matei, Ianuarie 1600, Harm , doc., IV., p. 17.

Comisarii cAtre Rudolf al II-lea, 3 Aprilie 1600, ibid., p. 31. Cf. Journalde l'Etal d'Orienl, 1659 In N. Iorga, Acle qi Frag., I, p. 45.

°, 31 Maiu 1600, ibidem, XII, p. 926.

Page 280: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CÀDEREA LUI MIF1AI V1TEAZUL 285

_Mai fall insA de cat aceste relatiuni prietenoase cu dusmaniiimpä'ratului, d'aunara' creditului lui Mihai fatA cu Nerntii lau-clele sale necontenite repetate despre ofertele cele ademenitoarece i le fa'ceau Turcii, spre a'l atrage In partea lor. Adese ori dudnu primià ajutoarele la care impäratul se indatorise, el spunekcomisarilor cä ambasadorii turci i'ar oferì cea mai stralucitapozitie, sfäpanirea pe Valahia, Transilvania, si Moldova sipe deasupra i banii i-ar fi de nevoie, dacá numai ar devenicredincios i supus lor 93. De si Mihai asigurà totdeauna pe comisanicà el respinge asemenea propuneri care ar fi spre dauna Cres-tiantei, i cu toate cui Insusi comisarii nu le prea dadeau

totusi nu e mai putin adevArat cui aceste laude necon-tenite, intova'llsite de relatii binevoitoare intre Turci i Mi-

puteau de la o vreme s'a aducä In bAnuialà sinceritatealuí dtre imp6ratul, si mai ales puteau sui slujeasd drept o ar-ma' cumplità In mana dusmanilor, spre a'l compromite fata'cu Germanii. Teama cui Mihai, dupà ce se va infäri, sa' nu sepiece in contra Nemtilor i ssä se dee iarài sub Turci, dud a-tunci imp`áfatia germana.' ar fi fost pierduta, impinse pe im-periali a da mana cu Ungurii in contra domnului roman. Pe.aceastà tem'a.' se si tese de acuma innainte motivele pornireiNemtilor contra lui Mihai. Ungnad cauta' s'a intäriasd pe im-priratul In contra domnului, dupà intrarea lui Basta in Tran-silvania, si raporteaza cui Mihai cere mai mult cleat sigur aju-torul Turcilor, mai ales al Pasei din Temisoara care este fra-tele sail de cruce.

Mihai se hotari intai se innabuse revolutia cu puterea,ucisepe nobilii pe care Ii putù prinde dintre trkratori, pe mai multiIndoelnici Ii retinù in inchisoare, arse douà orase sAsesti, Grossin Klein Schenk, mkel'Ari poporatia din Tuis, o milà departe deAlba Julia, impreun'a cu femei i copii i altele mai multe.

Acuma ar fi fost momentul sau nici ()data.' ca Mihai Salalerge la Romanii Ardealului. Dacá ar fi incercat'o, e probabil

cu toate nemultumirile provocate de Mihai In tär'änime, eal'ar fi urmat. Ca o nbiluc5. ar fi pierit nobilimea Ardealului,sillihai ar fi devenit inteadevilr st'apanul cucerirei sale, stApanprin sine insusi si nu din ingaduirea imp6ratului german. A-ceasta era cu atat mai usor cu cat pe atunci Turcii repurtaserlmai multe izbanzi stealucite in contra Nemtilor, luaserà ce-fátile Bobocsa, Siklos, Bolondvar si mai ales marea cetate Ca-nisa a dreia impresurare Nemtii voiau s'o inlkure tocmaiprinteun atac asupra ceatei Temisoarei, dupà ce ar fi respinsPC Mihai din Transilvania 94 Sta'pan pe situatia internA a Weicucerite de el, avand un sprijin puternic intr'un element ce s'ar

Comisarii care Rudolf al II-lea, 5 Aprilie 1600, IV, 1, p. 40." Zinkeisen, III, p, 609. Alai sus, pag. 265.

Page 281: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

2R6 ISTORI A ROMANI' r oR

fi devotat lui pana In maruntae, Mihai nu ar mai fi avut nevoiea sovai necontenit Intre vasalitatea turceasca fi. acea germanaspre a'si gasi cumpana politica, nu ar mai fi avut nevoie WOfaca la Turci o vaza cu biruintele sale asupra Ungurilor, si saarate acestora si Nemtilor ca sperietoare prietenia turceasca,ci rezemat, pe baza larga si puternica a unui popor de acelasineam, ar fi ocupat o pozitie precumpanitoare Intre ambele Im-parätii, si ar fi putut intemeia Inteadevar o trainica stapânire.

Daca nu ar fi zadarnic de a avea pareri de rau, pentru lu-cruri ce nu au fost si deci nici ar fi putut sa nu fie, MA Indoiallcà acest moment din viata eroului roman, ar trebui sa ne in-spire cea mai adânca durere.

Chiar daca' Mihai ar fi cazut si In urma revolutiei Ora-nesti, cel putin si-ar fi croit In sinul focului atat cuprinzatorun mormânt vrednic de glorioasa lui carierä, §i nu ar fi pieritucis miseleste In campia de la Turda !

Asa insa a fost sa fie ! iata rostirea neImpacata a ist o-riei, si dovada ca asa a fost sa fie, este cá ash a fost !

Mihai care cercase sá domoliasca rascoala prin cruzimi, In locde a urma Innainte pe calea violentei, dupa ce vede ca miscarealuase proportii Insemnate, recurse iarasi la blandeta spre aImpaca pe nobilii rasculati, iarasi o gresala, caci blândeteaacuma insemna slabiciune, si era sa Incurajeze mai mult Inca.desfacerea de el. Trimite dupa. Moise Sekeli pe mai multi nobili,care sal fagaduiasca gratia si iertarea, si o multime de favorurinumai sa se Intoarca Indarat 95. Dupa ce nobilii se constituie intab ere, Mihai trimite mai multe solii la ei, Insarcinate fare allelea le spune ca cu cea mai mare parere de ralu a aflat cá nobilimeas'a turburat, de oare care larma rasvratitoare, care-i ar pune lasama ganduri mincinoase si nelegiuite ; el ia de martur pe Dum-nezeu si pe sfinti ea' n'are nimic mai scump ca sangele nobi-lilor ; nimic nu are mai la Wind fará numai de a peistrei legilelor cele vechi §i ale patriei si a rasplati fiecaruia dupa meritelesale" tn.

Ash dar si acuma Mihai fägaduia nobililor pastrarea con-stitutiei neomenoase a Transilvaniei, care jartfea imensa majo-ritate, adicä poporul roman, unei minoritati privilegiate. Niciprin gaud nu'i trecea macar ca, cel putin acuma, sosise momenturIn care, sfarâmand o nedreptate secular% sa'si Intariasca petrainica temelie a aceleasi riatii plasmuirea datoritä. Indrazneleisi geniului sau.

Solia lui Mihai neizbutind la nimic, el trimite o a douacerere de impacare catre nobili prin doi iezuiti predicatori, careO. le spuna : ca daca el sau soldatii lui au facut vre o greseala,

" Georgiu Georgfalusy cAtre comisad, 20 August 1600. Hurm., Doc,, p. 111_" 1351cescu, pag. 474.

Page 282: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

s'o arate pe fata i fará sfiala; sal incredinteze ea prin caintalor i milostivirea sa, aceasta rascoalà se va putea ispasi prin-tr'o vesnica uitare". Gaud acesti deputati sosira la tabara no-bililor, ei nu full nici primiti, nici ascultati97.

In timp ce Mihai faceä aceste incercari zadarnice de a re-castiga inimele nobililor, care nici odata nu batusera pentru el,Basta innainta catre tabara lor i in 13 ale lunei Septemvrieajunse la Cluj, cu cat se latia vestea sosirei generalului german,eu atat desfacerea tarei de Mihai Viteazul luà proportii maimari; armata lui se micsorà prin tradari necontenite care spo-riau numarul armatelor dusmane.

Basta odihni o zi °stile sale la Cluj si pleac'ä dupà aceeainteun singur mar s Ora la tabara nobililor, departe de orasca vre o dou'l mile. Watá ce el ajunse in mijlocul rasculatilor,izbucni din piepturile tuturor un strigat lung de bucurie. Ca-piteniile unguresti Ii dildura indata comanda suprema asupratuturor puterilor lor, ce se urcau la 20.000 de oameni, cu ar-mata lui Basta impreuna la vr'o 30-35.000

Lupta futre Basta si Mihai.Mihai afland ca Basta avenit in lagärul nobililor, mai incearca Inca o ultima solie, in-sarcinata a spune generalului cá n.0 ar aveà dreptul atace,neffiind autorizat de imparatul a o fac,e 98 Se vede ca. Mihaimai pastrase Inca o ultimil speranta, anume cii imptiratul nu arfi amestecat in miscarea indreptatä in contra lui. i aceastäincercare fu respinsa insa ca si celelalte. Mihai se hotari la lupta.Se zice cii in ajunul zilei in care erà sii iasa din Alba-Iulia,ar fi visat ca o groaznica furtuna ridicata depe la Turda s'arfi spart infricosat deasupra Albei, i cii el ins* fusese isbit deun traznet. Mihai speriat sari din pat si chema de indata pe.capitanii sai, intre care mai ramasese si cativa Unguri cre-dinciosi, Pancratie Senyey i stefan Bodoni, spuntindu-le visul,-din care el trase prevestirea nenorocirei ce era sä'l loviasca 99.De a fost vre odata un vis profetic, farkindoiala ca fu acela.

A doua zi Mihai, ridicand tabära de la Alba-Iulia, deteporunca armatei sale sa se aseze de la vale de orasul Aiud, in,campia numita Tinod. aceeasi vreme Basta dupa ce deteiarasi o zi de repaos ostilor sale, obosite de iutimea cu care ve-niserä la Turda, in 16 Septemvrie, impreunà cu oastea nobi-lilor, ridica tabara de la Kerestes si merse de o aseza trite°campie udarà de raul Muresului. De aici in dimineata viitoare17 Septemvrie, randuindu-si armata de bataie, por' impreunäLU toate incarcarile spre Aiud, cu ga.nd a Mari in sus numita

97 134Icescu, pag. 487,9b lbidem, pag. 489.99 B5lcescu, pag. 491.

CXDEREA LUI M1HAI VITEAZUL 287

Page 283: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

288 ISTORIA ROMANILOR

cam* Tinod ; dar afland ca Mihai l'a intrecut in ocupareaacelui loe, se opri lAnga satul Miri5lau" 100.

Armata lui Mihai Viteazul, care §i ea cu toate defectiilenumara aproape la vr'o 22.000de oameni101, fusese asezata deiscusitul ei conducator Intr'un /oc tare prin asezarea lui si careera aproape peste putinta de siluit. In frunte era aparat prinrapa adanca a unui parau ; de a dreapta prin o padure ocolitaea Insasi de cursul Muresului, de a stanga prin niste dea/uriale caror poteci Mihai le Intari cu tunuri. Tot astfel era Intarit

malul Inman al rapei ce marginea fruntea ostirei lui Mihai 102.Domnul roman, afland ca Basta s'ar indrepta asupra satuluiMiryau, trimise innainte o avan-garda de vre'o 2000 de °a-men' care fura Insa MO. de Basta si reFpinsi peste Mures fatabara lui Mihai. Cu toata aceasta isbanda incepatoare, Bastanu vrol sa incerce lupta In acea zi, din pricina pozitiei celeiprea tari a armatei lui Mihai. Apoi Basta era nelinistit, teman-du-se de rezultatul luptei cu un general asà de iscusit ca Mihai,mai ales cal stià ca se lupta cu disperare. De aceea spunegeneralul austriac in o scrisoare posterioara izbanzei lui a terog sa crezi ca am cu noscut prea bine primejdia pe care aminfruntaeo de a ha armele contra numitului valah i ca Dum-nezeu a voit sa apere drepturile cele bune ale Maiestatei sale" 103.

Eroul intra In aceasta lupta cu inima i cu gandul Impar-tit ?litre necaz i datorie; nu se indemna la ea cu tot sufletul lui,ca In luptele de mai innainte. Tocmai acuma cand era sa se-hotarasca soarta existentei sale, era chinuit de un Wand, carenouä ni se va parea neinteles pentru o minte politicg. Anumeel nu era Inca sigur daca Imparatul Insusi autorizase pe Bastaa infra cu oastea In Ardeal, sau daca generalul lucrase numaidupa. cererea Ungurilor. Era ultima gandire care insa acuma, Inloe de a'l imboldi, Ii paraliza toate puterile. Mihai se temea (I)ca batandu-se cu Basta sa nu se bata tocmai cu imparatul,atunci In ce pozitie se punea el cu acela in numele caruia ju-rase de atatea ori 1 Numai dispozitia aceasta de spirit explicamarea greseala comisa de Mihai In conducerea bataliei careaduse pierderea i desavaqi caderea si ruina lui.

Anume Basta vazand ca Mihai nu poate fi scos cu pu-terea din minunata pozitie ce si-o luase, se prefacii a se retrage-indarapt, i Insela pe Mihai a se lua dupa el, si a parasi adapos-tul su pentru campia liberä, unde sortii izbanzei se plecau pe.partea Germanilor.

100 Hum., doc., IV, p. 491-492.,01 Ibidem, p. 505. Comp. Ungnad cAtre Rudolf al II-lea, Septemv.

IV, 1, p. 146: der Iesuiter... den Waida auch iiber 20.000 schAczen".Vezi planul allturat.

It" Basta cAtre un necunoscut, 5-8 Oct. 1600, Ibidem, XII, p. 1057.

Page 284: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

Acestia ridicand tabAra de la MirisIgu, se retraserà spreDesiu. Mihai care se astepth O fie lovit, vede a doua zi campiagoalà innaintea lui. ,,Unde fuge cAinele de Italian, zice el; nustie el cA In tot locul 11 voi ajunge?". Si indati, pArAsind ase-zarea lui cea atat de sigur6, se pune la goanA dupA dusuiPniCu o mare fwie si nu cu mai putinA neorânduialà. Bastaspre a inselh si mai bine pe Mihai, si a'l face a crede in o grab-

A-A RApA adAncA in dosul zAreia stAMibai Viteazul.

PAdure lAngA malul Muresului.C Satul MirislAu.D Dealuri pAduroase apArAnd pozitia

lui Mihai din stinga.Pod peste rApA.

F RAul Muresul.

CIDEBEA LDI MIBAI VITIDAZDL 289

BATALIA DE LA MIRI LAUduph planul facut de COntimporanu

ACHILLE TARDUCCI1600

Calea de la MirislAu la Alba lulia.II Asezarea lui Mibai Viteazul In tina

de 17 Septemvrie.I Asezarea lui Basta In ziva de 17 Sept.

StrAmutarea lui Milla' Viteazul In lanade 18 Seotemvrie.

M Asezarea Jul Basta In ziva de 18 Sep-temvrie.

nic5 räzbunare, domolià Mi% incetare retragerea trupelor sale,pentru a face pe Mihai, sA se gr5biascA pe at puteA spre a'l

A. D. Nenopol. latoria RoznAnilor. Vol. V. is

Page 285: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

290 STORib, aoxImu. o

ajunge. mima Italianului" salta de bucurie, cand vazii c5dupä calarime ies din lagar i carutele de artilerie româneasca.De ()data Irish% dupa ce trecuse Basta din satul MirisMu, pecâmpia ce se Intinde spre Desiu, el se opri pe loc. Mihai vazandaceasta miscare, bäuuì abia atunci cä fusese Inselat, i Intrebä.pe Andrei Barcsai ce era langa el : Ce gandesti cà vor dusmanii?

Vor sa dee batillie räspunse Ungurul". Atunci cuprinsiiarasi de nehotaratul sau gaud spuse : Sa facem pace cu dansiidomnule Barcsai". E cam tarziu acuma stralucite doamne

fu raspunsul lui puneti platosa, randueste soldatii deMahe si sà ne progatim de lupta" 104

Duptt aceasta mare gresala de a parasi o pozitie a-tatde minunata, Mihai mai filch o a doua, ne asezand tunurilesale cu o paza in.destulatoare, in cat ele fin% aproape toate luatede dusman de la inceputul luptei, i indreptate si ele contra ar-matei sale. Fulgerata de °data din 80 de tunuri i neavand cuce räspunde unui foc ash de omorator, ostirea lui Mihai incepita se clatina, Intai aripa stanga, dupa ea cea dreapta si In sfArsitcentrul, care se puse pe fuga Cu toate eroicele i desperatelesilinti ale lui Mihai si a generaliloi sai de a opri catastrofa 10.

Mat de neasteptata p'ärea lui Mihai aceasta pierderecare mina, printr'o singura lovitura, intreaga cladire cu atatatrivia ridicata de el, in cat de si o vedeh cu ochii, nu puteà sa ocreada. Cu toate cà dusmanii se apropiau sä-1 Impresoare el nuse puteà smulge din acel loe fatal si s caute In fu0 scapareaunei vieti de acum zdrobite. La sfarsit insa trebui A. se hotarasca.Innainte Irish' de a o face el porunci aduca steagul tarei. Aceststeag, foarte vechiu i privit de Romani ca sfant, era de damascalb, avand zugravit un corb pe un camp verde, purtand In cioco cruce rosie Indoita. Mihai puse de'l scoase de pre lancea de careera atarnat si stindardul tarei el infasurând, cätre sin II strangeinapoi catand", cum spune Bolintineanu In frumoasa lui baladam.

Zilele cele negre, zilele amä'raciunei incepusera pentru Mi-hai Viteazul cu pierderea de la Mirisläu. Pana acuma el luptasepentru a ajunge, pentru a triunafa ; de acolea Innainte silintahii va avea de tinta a'l retineh pe povarnisul caderei, cedevenià pe fiecare zi mai prap6stios. Vulturul falnic ce'si

104 1341cescu, pag. 503.looO descriere a acestei bätälii fAcut5 de un martur ocular tusolit4 de un

plan al locului (din care am extras pe al nostru), vezi In Incusso delle fattionioccorse nell'Ongaria vicino a Vacia nel 11IDCV II el la Battagia (sic) falla in Tran-silvania contra il Vallaco nel 1600, descritta da Achille Tarducci in Venetia AMC!(In Biblioteca Academiei col. Sturza, No. 3032). ReprodusA 5i de Hurra., doc.,XII, pag. 1037.

100 Miliai scapdnd stindardul de Bolintineanu. Balcescu, p. 511. Un ra-port al lui Ungnad cAtre Rudolf al II-lea, din 21 Soptemwie 1600, Hurm., Doc.,IV, p. 138, spune : ,.und hat alsbalt selbst bevolhen sein haubtfanen von derstangen herab zureissen welliches cine grossen kleinmuetigkheit ( !?) Gewest ist".

Page 286: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CIDEREA LUI MIRAI virEezim 291

incordase zborul peste innaltele cuhm ale Carpatilor, lovitde moarte, c5zuse la pAmänt. Se mai svArcoli el Incä cdtvatimp innainte de a pieri cu totul; luptele lui insà vor fi toatezadarnice sfortki contra unei nemiloase soarte, care. amenintàsä."1 coboare mai jos chiar de at cum incepuse, dac5 moarteanu l'ar fi sapat de suprema rusine, de a ajunge, din mandrudomnitor, dinnaintea aruia tremurase lumea r5s5.ritean5,unelta ascultgtoare a impäratului german. Cat amar a trebuitsä." rabusasa In pieptul s5u aceastä naturà märeatä, croitàpe domnie, când se \Trail trântit din innAltimea pe care sta,cu piciorul pe crestetul Daciei, iarAsi in umbra din care iesise?Mihai, naturà nervoasà, i iritabilá plängea ca un copil neno-rocirea sa, i apoi trecea la o furie necumpAtat5., pentru r5-sufià iarási obositii nervi intr'un nou siroiu de lacrimi107. Toateins5 erau in zadar. Ce s7ntämplase nu puteà fi schimbat.Mihaipierduse Ardealul i cu el impreun6 toatà pozitia dobändit5pâlia" atunci I

Mihai se retrage dupà lupt5. la Filgäras, unde s'osind si fiulsr-at P5trascu cu ajutor din Muntenia, pe care in zadar Il as-teptase innaintea luptei de la Mirilàu, armata lui se urcä ia-rAsi. la 16.000 de oameni. Apoi iese din castelul F5g5rasului,mergând la Brasov 08. Muncit de gändul cà luptase contraimpAratului, Miltai trimite lui Basta o scrisoare in care cautäsä." se curete de invinuirile ce i se aduceau, i cA nu el ar fi fostpricina celor intâmplate. Basta Ii r5spunde cà dupà cele ce'siaduce aminte, puterea lui n'a corespuns de loc dorintelorimpAratului; cá dupà ce strälucirea ta ai cuprins Transilvaniacu armele, sub auspiciile Maiesatei sale, imi amintesc c'ä aifost invitat mai MUM prin soli, apoi prin comisan, in sfArsitprin prea strAlucitul domn Pezzen ca sä innapoiesti Transil-vania impriratului, ceea ce strsdlucirea ta nici odatà n'ai con-sin-4U a face. Din potrivà ai ap5sat libertatea Statului si a no-bilimei, ai ordonat a se duce la ostmclà pe mai multi bá'rbatifruntasi ai tárci, ai violat legile i drepturile ei ai turburatcumplit aceastá provincie a Maiest5tei sale prin stoarceri, pr5-d5ciunile militarilor, omoruri i däri de foc". Dupä aceastrtstrasnic5 invinuire a purtArei lui Mihai in Ardeal, Basta îi pro-pune pentru a puta incepe tratArile de impkare cerute de

1" Ungnad catre Rudolf al II-lea, 14 Septemvrie 1600, ibidem, p. 133:und obfiill nicht was wo und wie er daran ist, ein weill weine er; ein weil fulminirer". Aceasta o spune comisarul despre necázurile suferite de Afiliai fnnainte dolupta ; Cu cat mai mutt va fi fost altf el dui-A ea?

1" Ungnad catre Rudolf al II-lea, 3-8 Octomvr. 1600, ibidem, IV, 1p. 139. Basta catre un necunoscut. 3-8 Oct., 1600, ibidem, XII, p. 1057: leVallaque aprés avoir abRndonné.le chateau de Fogaras et en ayant sauvé le plusbeau et le ineilleur, s'est retiré vers les 'montagnes de la Valaquie par de laCorona".

Page 287: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

292 VITORIA ROMINILOR

Mihai prin scrisoarea cAtre dansul, ca el sä trimeaa pe sotia,fiul, fiica i muma lui ImpreunA cu toate averile sale In Shbiuca ostateci, dandu'i euvantul säu cel mai sfant ert nu li se vaintamplà nimic dusm5nese. Conditia sine qua non a Inche-ierei p5cei ar fi fug ca Mihai s5 jure el si boierii sAi cu cea maimare credintà impkatului c5 se va duce Innapoi in Valachia

c5 va innapoia tunurile pe care le luase din FAg5ras 1O9. Mihaicerea FAg5rasul, Gherghiul i Vetsch precum i s5 se mentinalibertatea Secuilor, vroind mKear astfel sA mai pAstreze o a-m5sit5 de inaurire in Transilvania 11°.

In timpul acestor tratAri, Basta inainta fàrä Incetare a-supra lui Mihai spre a'l sili sau la primirea conditiilor propuse,sau la o lupa neega15. Ungurii frig ce trklasea pe Mihai, te-mandu-se de o azbunare a lui, In caz de impAcare intre Mihai§i Basta, c5utau s5 punä" maim pe Mihai prin mijlocul favorita acelui timp, tadarea. Stefan Csaki scrie lui Baba Novae,generalului celui mai de frunte al lui Mihai Viteazul, rugan-du-I s5 pAr5sease5 pe domnul s5u, impreunA cu c5pitaniif5g5duindu-le tuturor multumiri Insemnate, si mai ales aceluice va aduce pe Mihai Viteazul fie de viu fie ori cum" (nu In-dazniau sà zicá mort) In mainile Ardelenilor, fi juruiau unsat bun de 500 de iobagi m.

Ungurii vroiau anume sä scape nu numai de Mihai, cisi de Nemti, i sá aducà chiar pe Sigismund Batori In Ardeal ;vroiau s5 intrebuinteze pe uriciosii Nemti numai spre a scApàde mai uriciosul Roman. Mihai, cunoscand aceste scopuri aleTransilvAnenilor, perfizi i faa cu Nemtii, exprim5 acestoraprin soliile sale tocmai aceleasi temen i de care erau cuprinsi

ei. El le spune c5 Transilvänenii vor tinea greu coloarea,§i cà Germanii singuri vor putea cu anevoie intampina pute-rile unite ale Ardealului i Polonilor. El tag5.na ins5 necon-tenit lndeplinirea conditiei principale ale trat5rilor de a'si tri-mite familia ea ostatic5. la Säbiu, stiind cA atunei va Ine6peaf àrä impotrivire In voia Nemtilor 112,

Mihai Ins5 trebuia sä fie silit de al-a imprejurare a p5r5siTransilvania. Anume Polonii afland de aderea lui la Mirisräu, in-trasea In Moldova restituind In seaun pe Ieremia Movi15, cugandul de a indeplini de astädat5 dorinta lor de atatia ani, de

Conditiile din 2 Oct. 1600, ibidem, XII, p 1056. Ace1ea5i conditii suntpuse lui Mihai de staturile Ardealului In inielegere cu Basta. Staturile Transit-vaniei cAtre Mihai Vod5, 25 Septemvrie 1600. lbidem, IV, p, 141.

U0 Ungnad cAtre Rudolf II-lea, 30 Septemvrie 1600, ibidern, p. 147: Sohielt er die Cronstadt und den driten Thaill inn 7 biirgen unter seiner Joch, derwe-gen die begern durchaus nicht zu willigen".

in Stefan Csaky care Baba Novae 5i c6pita1lii lui Mihai, 1 Octomvrie 1600,hidem, pag 149.

us Ungnad catre Rudolf al II-lea, 6 Octomv. 1600, ibidem, p. 153-154.

Page 288: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

r XDHREA LOT M1HAI VITHAZt7T, 293

a aduce toate Odle române sub proteguirea lor, i anume res-tituind in scaunul Ardealului pe Sigismund Baton i fnlocuindIn Muntenia pe Mihai cu Simion MovilA, fratele lui Ieremia.In 2 Octomvrie armatele polone ajunseserA la Trotus ne, peunde Sigismund Batori ave A de gAnd sA treacA muntii prinpasul Oituzului.

Mihai totusi fsi dA aerul a se pune cererilor imperialilorde a pArAsi Transilvania, si nu nevoiei de a'si apArA proprialui tarA, pentru a puteA dobAndi astf el un ajutor cu care sA a-pere mAcar ceea ce'i mai rAmAsese din fntinsa lui domnie. Prinmai multe scrisori el fnstiinteazA pe Basta si pe comisan i cAtrece muntii in Valachia, plAngAndu-se In una din ele cA se stA-rueste atAta, spre a'l ajutA, asupra conditiei ca trimeatAfamilia lui ca ostatec, din care s'ar vedeA cA reprezentantii fm-pAratului pretuesc mai mult o asemenea garantie decAt jurA-mAntul fAcut de el, si cer asemenea lucru ca i cAnd ar fi unprins i ar trebui sA se rescumpere". Mihai apoi, prin aceastAscrisoare, reduce cererea lui de ajutor mAcar la 1000 de Un-guri, cAci singur el cu armata lui nu ar fi In stare a se opune Tur-cilof, TAtarilor i Polonilor, cu atAta mai mult cA lefegii lui ne-fiind plAtiti l'ar pArAsi pe fie ce zi. Aceasta am cAstigat-o,sfArseste el, cu devotamentul meu. Nu trebuiau grAbite lu-crurile asA de tare. SA mi se fi arAtat numai ordinul MaiestAteisale, si m'as fi supus fArA a spune un cuvAnt. InsA eu m'arn In-temeiat numai pe tratarea cu doctorul Pezzen, pe scrisoarea

vorbele lui, spunAnd cA le face din ordinul MaiestAtei sale §im'am Indreptat dupA ele" 14. *i InteadevAr cA In aceastA pri..vire, Mihai dupA cum stAteau lucrurile, aveA pe deplin drep-tate. ImpAratul se Intelesese ca el prin ambasadorul s'Au, sprea trimite delegati care sA punA la cale modul cum aveA sA ocAr-muiascA, i In loc de a'l ajuth in contra rAscoalei nobililor, vedepe Basta mergAnd In sprijinul lor ! Mihai neputAnd crede ea'trAdarea s'A fi pornit de asà de sus, atribuise numai uneltirilordusmanului sAu personal, generalului Basta, pornirea In contralui a ostirilor ImpArAte,sti. Mihai nu intelese cA ImpAratulsusi vroiA s'A se desfacA de el; inconjurat de trAdAtori el nu aflasegAndul ascuns cu care Pezzen venise In Ardeal. In aceastA pri-vire pAtrunderea domnului dAduse de gres ; dar ori cine ar fiputut fi fnselat si mai ales Mihai Viteazul care auca nevoie, pen-tru meintuirea lui, sá creada in sinceritatea impei ratului. De aceea

1/4 In 3 Octomvrie 1600, scrie Saya Teifikealv catre Basta : Cancellariumpolonicum una cum Sigismundo principe et Ieremia Moldaviae voivoda univer-soque exercitu ad oppidum Talros continia videlicet Transilvaniae heri pervenisse" ;ibidem, p. 149.

114 Mihai Voda clare Basta, '7 Octomvrie 1600, IV, 1, p. 155-156.

Page 289: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

294 ISTORIA ROSIANILOR

Mihai socotise cA In cAmpia de la Mirisräu el se lovise nu cu omulimpäratului, ci numai cu unelta rAscoalei Ardealului.

De si Mihai spunea cri innaintea unui ordin al impAra-tului ar fi plecat capul, nu stim dad el care nu se supuse nieiodatä acestor ordine, chiar in chestiuni mai mici, ar fi consimtit

jertfi intreaga lui pozitie pentru hatärul lui Rudolf. Cre-dem cä dacA o asemenea cerere i s'ar fi fAcut, el s'ar fi aruncatmai curAnd In bratele Turcilor, cAtre care tot deauna isitrase o portitä deschisA, prin tratArile sale pururea reinoite.Impäratul stiind prea bine aceasta, nici se bizuise a'i cerepärAsirea Ardealului de bunA voie, ci intrebuintase revolutia

trädarea spre a'l scoate din el.

Lupta eu Polonil. Polonii inträ curAnd dupä aceast aIn Muntenia si iau orasul Buz'Au ; iar Mihai innaintAnd contralor se aseazA ca tabära 1äng5 pArAul Cricovului, trei sau patrumile mai spre nord de oras 115. El cere de aici In mai multe rändurigrabnic ajutor de la Nemti, care insA, de si ar fi vrut sä deade teama Polonilor, erau impiedecati de Unguri care refuzaucu stäruintA ori ce legAturi cu domnul Munteniei. Astfel Ungnadspune inteun raport al säu din 12 Octomvrie, cA el e de pArere anu pgrAsi cu totul pe Mihai, ci de al mentineA ca dusman al Tur-cilor pe cat se va putek mai mult in Valachia, cu sfat i ajutor ;cAci dacA Turcii ar ocupà Valachia, atunci i Transilvania arstA In cel mai mare pericol" 116De aceeasi pArere era si Basta,care impotriva aparentelor i rostirilor sale nu pare a fi fostindemnat in purtarea lui de ura personalà, ci mai mult de ra-tiuni politice. El spune in o scrisoare cA "intru ea se aude caPolonii i cu Sigismund ar voi sA ocupe Transilvania, nu ar fi fArAcale a se incuviintà ajutorul cerut de Valac, pentru a luptA.contra Polonilor ; dar Transilväneni nu vor cu nici un pret s'Aaib'A de tovaräsi pe voevod i noi nu putem sä'i nemultumim"117.Si consiliul de räzboiu in Noemvrie 1600, douä luni dupA luptadela Mirisläu, opina cA Innainte de toate Mihai VodA tre-buie sä fie mentinut in devotiune dupä cererea lui, prin toatecäile si mijloacele" 11e. impAratul erà de aceeasi pärere 119.Din aceastä nevoie a Austriei de a se apärà contra Polonilorse va explich intoarcerea iaräsi a ImpAratului care Mihai. DuptiizbAnda Polonilor de la Teleajeni, imparatul se arAtA foartenemultumit CA nu se ajotase Mihai, mustränd pe Mihai, mus-tränd pe comisan i pentru aceastà psárA-ire a voevodultti mai

1" Mihai Vodri catre Basta, 12 Octomvrie 1600, ibidem, IV, 1, p. 161.Ungnad ditre Rudolf al II-lea, 12 Octomvrie 1600. idibem, p. 162.

117 Scrisoarea citata mai sus, nota 103 (p. 288).coresp. de rAzboiu, 4 Noemvrie 1600, ibidern, XII, p. 1077 : der Michhael

Vevda auf alle Mittl und Weg, in devotion erhalten werden solle.Ibidem, p. 1078.

Page 290: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CXDEREA LUI lETHAl VITEAZUL 245

eles cä Impäratul Nit de pärere ct el nu trebuie impins la unc t disperat' '120.

Transilvänenii 'MO.' nu vroia cu nici un pret o apropiereintre Mihai i Germani, pentru cä doriau sä scape si de acestia,spunând cà Dumnezeu i-au scäpat de un drac i le-au trimiszne dupä gát 121. In sfArsit Mihai väzándu-se In rnare pericoldin partea Polonilor care erau mai tari deat el, se hotärästen trimite pe fiul sàu ostatec la Basta, spre a dobAndi In sfarsitajutorul cerut. Fiul lui Mihai ajunge In Transilvania insotit

vistierul Stoica, In ziva de 16 Octomvrie. Ungnad care '1primeste, spune despre el cA erà un copil ea de vr'o 14 ani,cà avea ochii plini de lacrämi and apArii dinn.aintea lui; cà in-trebAndu-1 cum Ii este, copilul räspunse eä nu are niei o teamä,cäci nu ar aveä nici un dusman ; cä dacA tatäl &Au a comis vre-ovinä, sä'si poarte pedeapsa ; eä el este frr totul plecat Impära-tului. Stoica insä era. prea Ingrijit, cAci i se spusese cä au sä fieornorâti, lucru despre care îi linisteste comisarul implirätese.Curand dupä aceea soseste i sotia lui Mihai impreunä cu mumalui in trei carete trase de 18 cai de o rail frumusete 122. cumnjunge innaintea lui Ungnad, incepe a blestemA cu lacrimi pebärbatul ei, spunánd cri nu ar fi o mirare sä'l fi inghitit pä-mântul, dupà o viatà plinä de färil de legi, i cä ea i-a prezisTheft' de mult peirea.

Pänti i familia lui Mihai se lepäda de el ! i Cu toate a-ceste Cu cât greu se deslipise Mihai de sosia i copilul säu ! Nu-rnai in ultimul moment, and väzili CA nu mai este nici o spe-rantä de scäpare, dacä nu va primi si aceastä dureroasä con-ditie, de si cu mima Impietrità prin nenorociri, cleat sotiacopilul, in care cu toate aceste suferintele näscätorului ar fitrebuit srt sporiasa simpatia pentru el.

Si cu toate aceste, chiar ultima jertfä a lui Mihai, se aratäa fi zadarnicä. Germanii având cu ei putinä. armatä i aceeaneplätità, iar Ungurii refuzand sä meargä, ajutorul cerut deMihai nu'i poate fi trimes 123, §i el este läsat sà lupte contraPolonilor cu propriile lui puteri.

12° Ungnad ciltre Rudolt al II-lea, 14-15 Octomvrie 1600. ibidcm, p. 168die Siebenbtirger alle sein mit dem höchsten Zimider, dasz man im Michal hulfschikhen soil. iha in der gemain sein vir inn dem verdacht allsz forderten wir denMihal herein ins Land damit 'ir mit seiner hulff sie, die Sibenbtirgen, desto besserzu Eur Majestiit Gehorsamb zwingen möchten". Comp. Ungnad cötre Fludolfal II-lea, 12 Oct. 1600, ibidem, p. 146 : Gott hab Inen von einem Teufel geholfenund 10 wider auf den hals geschikht".

121 Impöratul cötre comisan, 10 Noerovrie 1600: ibidem. XII,. p. 1080.Ungnad cötre Budolf al II-lea, 17 Oct. 1000, IV, 1, p. 171.-Comp. altul

din 23 Oct., ibidem, p. 182.na Ungnad cötre Rudolf al II-jea, 14 OctotnN rie 1600, ibidem, IV, 1, p. 169.

Comp. altul din 16 Octomvrie ibidem, p. 170.

Page 291: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

296 1STORIA ROMAN1L011

Silit sä primeasck bkfälia in ziva de 20 Octomvrie 1600,el i§i a§eazA armata langA raid Teleajenu, intre Ploe§ti §i Buzäu,unde cu tot avantajul unei bune pozitii, este bktut din pricinainsemnatei precumpeniri numerice a du§manului. Infrange-rea lui este deplina; arrnata lui cu totul mAcelArità sau imprk§-tiatà ; tot lagkrul, bagaj ele §i artileria lui Mihai precum §i 95de steaguri cad in mainile Polonilor 124.

Mihai o rupe de fugA spre Craiova, pentru a pune °Au'intre el §i acei ce'l urmkriau. Ckderile repetate ale domnuluitreziserk insà iar uneltirile boierilor protivnici. Cand ajunge inCraiova descopere ad i o conspiratie care tindea la rksturnarealui. Cuprins de o furie cumplitk, el prinde casele intregi aleboierilor rkzvrktitori §i'i ucide cu femei i copii, rksbunând Insangele lor toate suferintele i amilrAciunele cu care soarta IIadäpa 125.

Intre aceste Zamoiski ajunge in Targovi§te, unde punedomn pe Simion Movilk, fratele lui Ierernia. Mai multi boieriintre care §i vestitii frail Radu i Stroia Buzescu, vin §i i seinchinA 126.

Mihai insk al cArui mijloace de impotrivire Ora cá nu vorsä mai sleiasck, strange o nouk armatà, in care se adunk o mul-time de oameni nemultumiti cu purtarea i jafurile Polonilor.Dui:a ce bate o trupà de Turci ce venea In ajutorul Le.,ilor,Mihai atack pe Simion, este insk iark§i bAtut In ziva de 21 No-emvrie.

Norocul sku cel mai statornic, acel al armelor, Il pArk-sise. Ce putea face Mihai Viteazul?

Gonit din Transilvania, din Moldova, din Valahia chiarel nu mai aveà nici un loe de adkpost, nici o cask unde sá nu seascundk un trkdritor, nici un pat unde poatá odihni capul.Trebuià sà fugk. Uncle insk? El se hotkri atunci la pasul celmai indrkznet din Intreaga sa carierk ; sk nu pribegeasa cafugar prin tkrile strkine, ci sá meargA tot ca domn la Insu§iimpAratul Rudolf, cktre care el nu se §tia a fi gre*it, de §i fusesepedepsit atat de grav. Era ultima crack de care se puteà apucanenorocitul erou. Cu energia sklbateck o omului ce nu vroqtesá piará, se prinse de ea.

114 Asupra luptei 0 a rezultatului ei vezi Stefan Csaky càtre Basta, 21Octomvrie l Zamoiski care Basta, 23 Octomvrie 1600, ibidem, p. 177 51 188.

Gheorghe Borbel cAtre St. Csàky, 1600, ibidem, p. 209: der Wayda sey!nit seinem schreiber,einem Halmas, auf Craliowa, zugezogen, und babe viel

sampt Weib unnd Kindt niederhauen lassen".126 Cfipitanul In Mag. ist., 1, p. 237.

Page 292: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

OÀDERFGA LUI MIRA! VITICAMIL 297

3. GURU*LAUAlihai la Praga. Mihai luAnd hotarArea de a se ida-

tosa Innaintea. Imparatului, spre a indreptati purtarea luia se araa ca jertfa unei nentelegeri, pleca din Craiova pentrua merge la Praga, unde se afta Imparatul Rudolf al II-lea. Eltreca prin pasul Vulcanului n Banat, si de acolo apuca spreLugoj unde'si spori Inca' IntovArasirea lui, care 'la In curandaspectul unei mici armate. Fiind ca se temea sa nu fie retinut InUngaria, el cumpara de la Gaspar Cornis care resedeà In AlbaIulia, Cu un dar de 2000 de galbeni voià de a trece pe granitaTransilvaniei. Totusi Mihai este Intampinat cu dusmAnie Inmai multe locuri, precum de catre locuitorii din Deva, careIndreapta tunurile asupralui. Mai multe scrisori trimise de Tran-silvaneni locuitorilor diñ Cornosbania cauta sa'i rascoale Incontra lui. Garnizoanele din Lippa i Ieno se ieau chiar o bu-cata de drum dupa el ; dar sunt respinse de trupele lui Mihai.In 6 Decemvrie Mihai serie lui Paul Niary, rugandu'l sà spunaoamenilor de pe mosiile lui, pe care avea sà treacà sa nu'l In-tAmpine ca dumanie de oare ce el se duce la frnparatul unde'a fost chemat ca el nu a putut ramânea In Valahia nu atAt dincauza Turcilor cal din acea a Polonilor; cà Niary stie cà Tran-silvanenii sunt asa de porniti contra lui &A daca gäsesc pe vr'unom de a lui, ti omoara numai decAt. De aceea se roaga de Niarysa spuna la toti sa nu se sperie de sosirea lui; ca el vrea numaibinele tärei i vrea numai sä caTatoreasca la acel cäruia estelegat prin juilmAnt"121. La 11 Decemvrie el trece. prin Ora-dia Mare 19, *i In Ianuarie1601 ajunge la Viena. Aici el roagape Carolus Magnus, pe doctorul Pezzen si pe Lichtensteinnu se dee nici un r5spuns solilor transilvani, Orla nu va vorbiel singur cu Imparatu1129.

Proectul lui Mihai, arhiducele Matei iea pe domn sub scutulsau si Ii da 4000 de florini bani de Intretinere. Mihai serie impsa-ratului In 6 Fevruarie 1601 pentru a'i cere o audienta. Impà-ratul refuza IntAi rugamintea Voevodului, pe urmà Insa II pri-meste, anume tocmai la I Martie 1601. Intrat la ImparatulMihai Ii gruta Juana uitAndu-se. la el, cum spune un martoral scenei, cu ochi rai; apoi rara a vorbi, se retrase dupa obi-ceiul turcesc pAna la mijlocul camerei asteptand ca imparatul

porunceasca a vorbi, ceca ce faca prin mijlocirea unui tal-maciu. El aveà multe de spus pentru a se desvinovali i a'sioferi slujbele sale., dar se spune &A el vorbi numai putine cuvinte

2" Memorialul lui Mihai, 17 Ianuarie 1601, ibidem, IV, 1, (p. 230-237),pag. 236. Scrisoare satre Nyari 6 Dec., 1600. Ibidem, XII, p 1105.

"8 Scrlsoarea lui Nyari din 12 Decemvrie 1600, IV, 1, p. 204.Trei scrisori ale lui Mihai catre acele persoane din 12 Ianuarie 1601,

ibidem, IV, 1, P. 225-227.

Page 293: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

298 ISTORIA ROMiNILOR

Intru cat el trimisese imprtratului o desvinovatire scris6 a§à.numitul Illemorand el preferà a nu incurcà lucrurile prin vorbetálmAcite care §tià Thu ExperientA cA pot conduce tocmai laneintelegere 130.

.00 Anal catre Rudolf al II lea, 6 Fevruarie 1600, ibidem, IV, 1, p. 211.Amb. venetian din Viena catre dogele, 5 Martie 1601, ibidem, VIII, p. 200.

o

Po

o

-

o

s

L

o

o

Page 294: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CADEREA LUI VITEAZut. 299

Memorandul lui Mihai contine o apärare cam meste-sugità a intregei sale purfAri. El incepe prin a arätà cA numaidupä stäruinta lui se hotärAserä Principii Ardealului i ai Mol-dovei, Sigismund Batori si Aron, sä se devoteze cauzei impe-Hale, combätänd dupà aceea cu cea mai mare rAvnä pe dus-manii Crestinätätei, Turcii. Cri ara lui fiind aproape de Con-stantinopole capitala Impärätiei Otomane, ar fi putut duceIn ea o viatä Iinitità, dacä iubirea sa pentru CrestinAtate nul'ar fi rupt din acea impärAtie. In luptele in contra lor a re-purtat multe triumfuri strälucite, de si nu au lipsit aceia caresä se mAndreasch cu taptele mete i s'A'mi räpeascA favoareaMaiestätei voastre" 131. CAnd Sigismund trece de bunä voialui Transilvania &Are impAratul, Mihai se bucurà nu putin,sperAnd cri arhiducele Maximilian ce erà sri domneasa in aceatarä, erà s'A'i stee in ajutor In marea luptä ce o intreprinsesecontra necredinciosilor. Sigismund ins'ä intorcAndu-se indä-rApt, TransilvAnenii uitAnd jurämAntul ce-1 fäcuse, trec innapoi-la el, trAdAnd astfel pentru prima oarà interesele imperiale.Pentru ce oare nu s'au revoltat nobilii in favoarea Maiestäteivoastre in contra lui Sigismund, dup'ä cum a fäcut'o, acum Incontra mea?" A doua lor trAdare a fost cAnd a introdus in Ar-deal pe Andrei Batori in locul frAtAne-säu. Nobilii prin consim-tärnAntul lor unanim au ales pe cardinal de rege, i In daunaImpAratului se supuserA Polonilor. Mihai insA netinAnd seamA desoliile TransilvAnenilor, Polonilor si a Turcilor care ceruràmai multe randuri de la el lepädarea de impAratul, rämase ne-clintit in credinta lui. Aceastà imprejurare. mà aduse ca sä"räzbun ocara suferità de Maiestatea voasträ i cu armata mea sänävAlesc din insärcinarea si bun'Avointa MaiestAtei voastre inacei dusmani räpun cu puterea, de si n'am fost ajutatde Basta, pe care M. V. Il InsArcinase a-mi da sprijinul säu inaceastA intreprindere. Am silit pe Transilväneni sA se lege ia-räsi prin jurämAnt atre credinta Maiestätei voastre, iar pro-vincia am ocArmuit'o in numele Maiestätei voastre, nu in almeu, neIndepArtAndu-mil nici cAt negru sub unghie de la celeincheiate cu doctorul Pezzen" 132 TrecAnd la explicarea cucc-rirei Moldovei, Mihai aratà cA Transilvänenii dorind sä facäpace cu Turcii, s'au folosit de tratärile sale inchipuite cu dus<manul, fäcute numai in scopul de a'rinselà, pentru ca ei s5 in-tre cu ei in vorbe serioase. ThAnd ei maida urm'A cA tratArilelui Mihai fuseserä numai de form'A, se hotArkä scoatä, casä nu mai aiVA Innaintea lor nici o piedicä spre a se da In bra-tele necredinciosilor, i unindu-se cu Sigismund Batm i i cu

1St Memorialul luì ilihai Voclil Care Imp:T:11111 Rudolf al II-fea, ibidern,IV, 1, pag,. 231.

iss Ibidern, IV, 1. p, 232.

Page 295: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

300 ISToniA ROmIN1L011

Polonii 11 amenintau din Moldova, ceea ce'l impinse a loviaceasta tarà, i a o cuprinde, silind'o sd se supuna tot sub au-toritatea imparatului. Transilvanenii totu§i staruira in per-fidia lor. Moise Sekeli §i altii pribegirä in Polonia cu scop dea aduce pe Sigismund innapoi §i a rapi Transilvania din mainilesale, §i prin aceasta din acele ale imparatului. Nobilimea tran-silvanä se intruni in castre a§teptand pe Sigismund din Polonia ;dar el intarzie de a veni. Mihai care in acest rastimp 1§i adu-nase armata spre a lovi pe la spate pe Ibrahim pa§a ce inna-inta asupra Ungariei, ceruse ca nobilii ce s-e adunasera in lagarlanga Turda, sa porniasca in expeditia proectata contra necre-dincio§ilor impreuna cu el. Ei însà, dandu-§i atunci pe fatatradatorul lor gand, Ii räispunsera ca nici °data nu se vor bateCu Turcii. Trecand un rästimp oare care, am cerut de la Basta,ca saimi dee ajutorul trebuincios, care s'a §i oferit a mi'! aduce ;dar pe cand el vroià sa intre in Transilvania, armata Transil-vanenilor Ii inchise drumul pe unde trebuià sa villa la mine §iei schimbandu'§i sfatul §i intelegerea avutä. cu Polonii ceruraajutorul lui Basta, nu fiind ca era credincio§i, ci din pricina canedispunand de ajutorul lui Sigismund, care intarzia prea mult,nu se credeau in stare s'a lupte Cu mine. AO dar unindu'§i ar-matele la Turda, Basta §i Ardelenii plecara in contra mea. Amaflat despre aceasta unire numai atunci and i-am vazut in-naintea ochilor. De §i m'am silit in toate modurile ca sa im-pedec varsarea sangelui cre§tinesc, ei nu mi-au dat alt raspunscleat sa ies din Transilvania. Ne putandu-ma convinge in alcui nume ocupau ei Transilvania, n'am putut a ma retrage Inchip ru§inos, ne vazand mai ales nici un ordin al Maiestateivoastre, caruia m'a§ fi supus fail a zice nici un cuvant.zandu-ma silit a luptà contra Cre§tinilor, lucru la care nu eramobi§nuit, nu am luptat in modul acela cum eram deprins a oface cu du§manii naturali, inflacarand pe ai mei la lupta prinvorba §i exemplu ; ci mi§cat de mila §i ca s'A nu se verse sangenevinovat, nu am sustinut prima lovitura dupa cum imi eraobiceiul, ci m'arn retras, nu fiind ca a§ fi fost mai slab in pu-tere sau ca mi-ar fi lipsit Mima, dar fiind ca imi era groaza amanji cu sange cre§tinesc sabia ce Muse mai innainte a-tatasange de al du§manilor. Aceasta lupta intre mine §i Transil-vaneni, ajutati de Basta dada Turcilor prilejul a pune manape Cani§a" 133. Mai departe expune memorialul, cum Mihai, de

lovit de un general imparatesc, totu§i vazand cá Polonii ame-ninta a infra din Moldova, au of erit lui Basta ajutorul sau pen-till a scapà tara imparatului. Fiind insa ca insu§i Valahia afost curan.d dupa aceea atacata de Poloni, el ceruse in repetiteranduri ajutorul lui Basta, fara a'l dobandi, §i astfel a pierdut

ThI Memorialul, p. ibidem, IV, 1, 234-236.

Page 296: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

lupta si in contra Polonilor. In niste pericule atat de mari,nu mi-au rämas nici un alt mijloc de scapare, de cat a alergala Maiestatea voastra careia i-am fost tot deauna credincios,spre a implorà gratia si bunavointa ei" 134.

Acest document este conceput asa ca sal punä. pe MihaiIn cea mai favorabila 'unlink' innaintea imparatului. Pretu-tindene domnul este aratat ca jertfa credintei sale nesteämu-tate catre Imperiul German. Dusmania lui cea neimpacatáIn contra Tuycilor, a fost mai la urma pricina nenorocirilorsale, ca una ce nu era impartasita de nobilii Ardealului, caredin cauza cd ar fi vrut s'd inchee pace cu Turcii, nu puteau suferipe Mihai, §i uneltisera intai scoaterea lui prin Poloni si Si-gismun.d, apoi prin generalul Basta. Ca apararea lui Mihai nuse pute.i face cleat pe acest taram a priceput-o In curänd au-torul acestui document; pe care'l banuim a fi tradus din roma-neste, si clack' nu scris, de sigur insil inspirat in partile luí de c'ä-petenie de insusi Mihai Viteazul. Ca apararea nu pururea eraconforma cu adevarul se va puteà usor vedea, asemanând sus-tinerile lui cu cele expuse de noi mai innainte. Vroim sa adäo-gim o singura dovada : Mihai apune ca de aceea ar fi pierdutel lupta de la Mirislan, fiind ea' n'ar fi vrut Wi manjeascà cusänge crestinesc sabia lui ce Muse cu atata imbelsugare peacel al dusmanilor, fraza fara indoiala frumoasa si bine rasu-cita. Este oare insa adevaratul motiv ce l'a impiedecat pe Mihaide a luptà cum era obisnuit? Dar atunci cum se face ca putuseda de tot in armata cardinalului Andrei Batori si in acea a luileremia Movila, tot asà de Crestini ca si Basta si nobilii. Tran-silvaniei, ha chiar Ieremia Movila, crestin ortodox? Am aratatnoi adevaratul motiv ce tulburase pe Mihai Viteazul, in acealupta nenorocita ; era teama ca nu cumva sa lupte in contra im-paratului, proteguitorului sat' de pana acuma, in care caz oricum ea ar fi iesit, tot 11 puneä in o pozitie falsk fall cu Ger-manii. Temerile lui Mihai erau de naturä" politica, nu religioasa,nici sentimentala.

Dar chiar daca memorandul lui Mihai ar fi fost redactat deun cap mai petrecut prin trebile diplomatice deck acel al au-torului sau, oare de la o asemenea aparare atarna soarta voevo-dului roman? Fail Indoiala ca nu. *i nici domnul nu puseseatata temei pe dansa, pe cat pe imprejurarile Transilvaniei,care erau sa aduca in curand pe Rudolf in pozitia de a recurgeiarasi la bratul eroului. Imparatul simtise aceasta indata dupklupta de la Mirislau, dupa care Ungurii, scapand de Mihai Vi-teazul, intoarsera indatä silintele lor spre a scapà acuma deNemti. De aceea imparatul insusi ceruse de la Mihai acea in-

1114 Ibidem, IV, 1, p. 235.

CXDBREA LUI MIHAI VITEAZUL 301

Page 297: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

302 'STOMA It031XMLOR

dreptatire a purtarei sale, semnul inainte mergator al rein-toarcerei lui in bunele sale gratii138.

De altfel afara de imparatul si la Praga ca si in Tran-silvania aceeasi neincredere stapAneà relatiile dintre MihaiNemti. Ambasadorul Venetiei spune inteun raport ca Va-lacul urmeaza mai departe treat-He sale. La 10 Martie a fostchemat la consiliu unde statii cat va timp ; dar dupà cat in-Ielesei din schimele i cuvintele lui, nu prea iesise multumit,dupa cum am cunoscut prea bine saptamana trecutä cand avenit sà mà vada. De si in fata lui Carol Magnul care'l into-vat-Asia necontenit din ordinul M. S., el insa spunea ca de redo-bandit Muntenia i-ar fi usor, intru cat l'ar asteptà o armatala intrarea in tara; dar ea in Transilvania nu ar puteà facenimic flea ajutorul M. S.; dupa aceea esind Carol Magnulspuse In taina luand sama sa nu fie surprins de Carol Magnulea ar aveà sa-mi spuna multe lucruri, dar cà nu poate din pri-cina lui" 136.

Ungurii Germanii i Mihai. Noblimea ungureasca dinTransilvania fusese in tot deauna in marea ei majoritate pro-tivnica Nemtilor, de si partida germana gasise din cand incand in acea tara cati-va impartasitori. Asà am vazut ca' chiaratunci cand Sigismund Batori vroise sa se dee in partea Ger-manilor, ametit de visul sail de marire, prin dobandirea ma-nei Arhiducesei Maria, o mare parte din nobilii Ardealului seopusese vointei lui, i numai exemplul cumplit facut cu capiimiscarei, o impiedica de a nu se intinde si deveni. generalä.Motivul pe care tot deauna Il invocau nobilii Ardealului, pen-tru a indreptati opozitia lor contra unei uniri cu casa de Aus-tria, et-A ea sub Turci Transilvania se bucurase de libertateareligioasa ce trebuià sa fie periclitata sub stapânirea germana 137.Cand Sigismund Batori vroi sa se lepede de domnia Transil-vaniei, mai multi nobili se ivira de candidati in locul lui i inpotriva Nemtilor, i trebui ca Sigismund sà puna pe capite-niile lor la inchisoare spre a-i aduce la ascultare138. Apoi andSigismund se intbarce4nnapoi in Ardeal Sash se opun la inceputnoului juramant de credinta cerut de la ei, fiind ca nu ar fifost deslegati de juramântul fcut catre imparatul. Nobilimeainsa nu are asemenea mustrari de constiinta, ci trece In graba'si cu grìnridi h vechittl ei domn. In sfArF,sit and vPiti Andrei.

Alemorialul, ibidem, IV, 1, p. 230 : Intellexi ex litteris Sacrat-mae M-tisV-trae statum mei infortunii et deturbationis non satis constare, Unde benignea me requirit ut de omnibus punctis el articulis rerum gestarum el uncle hoc tantummalum samuserit exordium eandem cerlificem el abunde informem".

Amb. Venetiei cAtre Dogele, 11 Alartie 1601, ibidem, VIII. p. 210.In Mai sus, pag. 128.

$ Alai sus, pag. 168.

Page 298: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

eADEREA 1,11I M1HAI VITEAZUL 303

de i acesta erk catolic i erii sà supuna Transilvania politice'polone i religiei impartasite de el totusi nobilii preferä si a-ceasta pozitie, mult uricioasei domnii austriace. Inteuri cu-vânt seria faptelor ne arata cà stapânirea germana erà cu totulrespinsä de nobilimea ungureasca, si pana unde mergeà uràsi indepartarea ei de Germani, se vede de pe aceea cà ea pre-f era a stà sub autoritatea Turcilor, care nici ea nu crutà färàde legile, deat a trece sub acea a Nemtilor.

Daca lusa Ungurii urau pe Nenati, ei urgisiau pe MihaiViteazul, pe V alacul care se ridicase oare cum din sanul ioba-gilor lor, spre a le purie genunchii pe grumaji. Unirea nobili-lor cu politica germana in contra lui Mihai nu pute&i aveà altscop decat mântuirea Ardealului de domnia acestuia, care erädin pricinele aratate, rnai utin ì mai.temun decAt acea aimparatului german. De ad provin toate acele semne de su-punere, juramintele de credinta catre imparatul facute de no-bili, numai spre a dobandi ajutorul lui Basta 139, pe care'l pri-mese precum si pe comisad cu pocnituri de bucurie i felici-tad de noroc in Alba-Julia 140 Toata aceasta fatarnica plecarea Ardelenilor catre Nemti trebuià sa se rezolve in fum, indatace se dobändi izbanda dorita, alungarea din tara a domnuluirolan.

La isbucnirea rascoalei nobililor, mai multi din ei, futrecare si Moise Sekeli, pribegisera in Polonia Muga SigismundBatori. Am väzut cum acesta, din momentul ce auzi de moarteafratelui sau, îi pusese in gänd s'A reintre in tara cu ajutorullui Movilä si al Polonilor uniti cu Moldovenii, ceca ce moti-veaza expeditia lui Mihai in contra Moldovei. De o cam dataPolonii stau 1inititi, dupa detronarea lui Ieremia Movilä prinMihai Viteazul, spaimântati de scopurile de vasta dusmanieurzite de Mihai in contra lor i nevrand sä-1 mai eidarasca.Cu cat vad lusa crescând agitarile nobililor contra domnuluiromân, cu anta incepe a se mica din. nou, si mai ales dupace Moise Sekeli ajunge in Polonia, cancelarul Zamoiski cunos-când el starea cea cu totul nesigura a lui Mihai in Ardeal, sehonraste, a pune din nou pe Ieremia In Moldova, si a cerc.arestituirea lui Sigismund in Transilvania cu ajutorul nobili-lor rasculati 141.

Daca nobilii din Ardeal se prefaceau a primi supunereacatre Germani, Moise Seke/i erà nevoit a se aratà impreuna

no Adresa din 7 Septemvrie kStaturilor Transilvaniei catre comisan, princare ti Incredinleaza despre alipirea ion catre imparatul. Hurm., doe., IV, 1, p. 125.

/40 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 21 Sept. 1600, ibidem, IV, 1, pag. 137.m In 21 Aug,ust, Moise Sekeli fuge din Transilvania, Miden', IV, 1, p. 115.

la 22 Septemvrie innainte de a fi aflat Polonii despre caderea luí Mihai la Mi-rislau, ei si intrase in Moldova, ibidem, p. 138. Pe la 30 Septemvrie aiunsese acumala Trotu in dreptul pasului Oituzului, ibidem, p. 146.

Page 299: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

304 MOM ItORIANILOR

cu Sigismund Batori partizan al politicei polone, i acest dinurmA trimite chiar mai multe scrisori din Ardeal, prin carestkruià ca nobilii sk se deje iarksi in partea lui 1.

De o cam data lucrurile cu Mihai nefiind trick deskvAr-site, si mai ales temându-se mult nobilii Ardealului ca impà-ratul, aflând despre scopul lui Batori de a reluk Transilvaniacu ajutorul Polonilor, sk nu se impace cu Mihai spre a luptàIn contra aceluia, i astfel sk'l readuck iarksi pe V alahul in Tran-silvania, se roagg mult de cancelarul Zamoiski sk nu intre cuostire in Ardeal 1. Mai multe din trupele ce se desfAcuserk deMihai Viteazul nu vroiau tusk EA jure creclintä impAratului,

umblau amânând din zi in zi prestarea jurämantului; hacateva din ele trecuserk chiar peste pasul Oituzului in laggrullui Zamoiski, i juraserk credintà lui Batori 1". Comisarii setemeau de nkvklirea lui Sigismund, contra ckreia ar fi vrutceark ajutorul lui Mihai; de altà parte frisk ei se loviau de opo-zitia nobilimei Ardealului contra rechemArei domnului romfin,

apoi chiar in el nu prea aveau incredere, din pricink ck prinpurtarea Germanilor fatk cu el, 11 credeau aruncat in brateleTurcilor. Erau ask de ineurcati incat nu stiau ce sk mai inceapkcAci de vinea Valachia lu. mainile sau ale Turcilor sau ale Po-lonilor, Transilvania nu mai putea fi nici odatk linistità" 145.

Pe cAnd nenorocirile se grkbiau a Cadet\ una dupà altape capul lui Mihai, Transilvania se desfAcek tot mai mult deimpAratul. In 13 Octomvrie 1600 Ungnad aratk ck i s'a ra-portat crt in toate pArtile au izbucnit tipete de mare bucu-rie si o mare dorintk ca Sigismund sk se intoarck la oar-muirea tkrei 146. Apoi, pe cand Mihai perdek lupta de la Telea-jenul, in Transilvania nobilii, dui:A uneltirile lui Moise Sekeli,umblau sk Oak o congregatie in care sk se hotkrasck soartaacestei tkri147, proclamând in ea pe Batori iarksi de principeal Ardealului. In zadar se incearck comisarii a face ca in aceaadunare sk fie chemati i ei. Dup6 ce ea se intruneste Mk par-ticiparea comisarilor, se iveste chiar o discutie clack trebuiesk fie primit in ea un delegat impArktesc 148 Atkt de neatarnatde impAratul vroia sk hotttrasck aceastk dietá soarta Transil-vaniei. Fiind ck nobilil izbutiserk a atrage in partea lor un nu-mkr Insannat de Secui, si parte din ostirele mercenare get.-

142 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 27 Septeinvrie 1600, ibidem, p. 142.us Staturile Transilvaniei catre Sigismund Batori, I Octomvrie 16114),

¡went, Iv, 1, p. 152.144 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 12 Octomvrie 1600, ibidem, IV, 1. p. 163.146 Ungnad catre Rudolf al II-lea, 16 Octomvrie, ibidem, IV, 1, P. 170u. Lingnad catre Imparat, 13 Octomvrte 1600, ibblem, XII, p. 1061.ui Ungnail catre Rudolf al II-lea, 18 Octomvrie ibidem, IV, 1. p. 174.144 lingnad catre Rudolf al II-lea, 19 Octomvrie ibidem, IV, 1, p. 191.

Page 300: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CIDEBEA LUI 91IFIAI V1TEAZUL 305

mane ne fiind plätite vroind sä se retragä 149, apoi pozitia co-misarilor si a generalului Basta, In tara indusmanità lor, de-venia pe fie ce zi tot mai nesigurà. Ei nu mai erau de loe res-pectatí In Ardeal ci tratati cu desconsiderare 150. Ei observaucA s'a läsat frânele prea lungi si când vor vol sä le scurteze vafi prea tärziu 151 Inteun cuvânt aproape intreaga nobilime aArdealului trecuse In partea lui Sigismund Batori, si se 'lude-pärtase de Nemti. Acestia crezuserk cA va aflà In Unguri numaiun instrument spre a scApà de stäpänirea lui Mihai Viteazul;ei fusese insä Inselati i Intrebuintati de nobilii unguri numaica o uneltk spre a se mäntui de domnul romän. PAcklitoriifuseserä" pkcäliti.

CARitoria lui Mihai Viteazul la Impäratul Rudolf grAbi incädesfacerea Transilvaniei de supunerea imperialà. De pe pri-mirea ce i se falcuse in Viena, presirntiau Ungurii cä Mihai vafi iertat de impäratul, si se temeau ca sà nu'l trimità iaräsi caguvernator al Transilvaniei, pe CADA pe de altk parte, am väzutcà uneltirile tot mai fätise ale Ungurilor pentru SigismundBatori, erau sà impingri pe impAratul a intinde m'Ana lui Mihai.Astf el din neincrederea mutualä a Nemtilor i Ung,urilor, seretntocmi pentru un moment zdruncinata pozitie a erouluimuntean.

Moise Sekeli, partizanul lui BaFta, cAstigä In curând pe*tefan Csaki, singurul apärätor ce mai rämäsese dintre Unguripentru politica germanä, i convocând din nou dieta la Cluj,In 21 Ianuarie 1601, aratä nobilimei ck Impkratul a primit cumari onoruri pe Millai Viteazul, ceea ce nu era incA adevAratla acea datä, de oare ce Mihai nu dobändi audienta la Impk-ratuI deckt dupä 1 Martie 152; cl el va fi trimis inapoi In Tran-silvania, spre a duce la pieire intreaga nobilime a Ardealului.Fiind cà Sasii se desfäcuserä i ei de 1Millai Viteazul, si se temeaude räsbunarea luí, apoi toatä dieta se hotäräste a alege, In 3Fevruarie 1601 de principe pe Sigismund Batori, care astept4In Moldova rezultatul stkruintelor sale153.

Se trimiserä aici 300 de oameni care sk conducä pe noulales in scaunul säu. Sigismund se aflà In Botosani, unde stkteàsub apärarea unei garnizoane de Poloni. El venì de aci prinBistrita la Cluj, unde fu primit cu mare pompà in ziva de 27Martie, i asezat pentru a treia oark In tronul Ardealului. Batoritrimite de ludan cu consimtämintul dietei o solie la sultancare sà ofere pacea. Dieta are insk sumetia sä trimeatà un am-

". Ibldem, p. 192. Comp. In altul din 24 Oct., 1600, ibidem, IV, 1, p. 186.21. Raportul aceluiasi din 30 OCtOMVIie ,IV, 1, p. 194.

Doc. citat In nota 116: jetzt im Anfang den zaumb gar zu lang".UI MI sus, pag. 280.

Bartolomeu Somogy Oltra NIihai Voda, 23 ISfartie 1606, Hurm., doc..IV, 1, p. 244.

A. D. Reaopol. Istoria Ro ranilor. Vol. V. sq

Page 301: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

basador si la impäratul german, pe Stefan Kakas, insärcinatexplice cele petrecute de curänd in Transilvania154.Basta si comisarii väzänd aceastä trädare fAtis5 a Ungu-

rilor, se retrag din Ardeal, i trec iaräsi In postul lor de obser-vatie in Satu-Mare 155. Mihai erà. räzbunat. Ungurii cärora NerntiiIl jertfiserä, le dädeau acuma cu piciorul. Câtà nesfärsitä bucuriese va fi eämädit In pieptul säu la aceastä veste I Avuse decidreptate, când acuzase pe Unguri de trädätori care impäratul,

nici nu sperase el cA urmarea imprejurArilor sä'i dee asàde curând dreptate. Mai ales trebue sh."1 fi multumit faptul c6acei care'l sc5paserg mai mult, comisarii si mai ales Basta,fuseserà dati rAma§i. Ei comb5tuserà pe un om credincios,cum sustineä Mihai, pentru a da ajutorul lor unor trädätori ;jertfise pe un adevärat prieten pentru a sprijini niste dusmani.Mihai erà. räzbunat I ImpAratul se hotäräste a zmulge pentrua treia call Transilvania din mâna Batorestilor, i Intrebuin-teazA iaräsi pe Mihai spre acest scop ; 1'1 numeste iaräsi guver-nator al tärei, dä suma insemnätoare de 100.000 de gal-beni, spre intocmi o nota armatà. Mihai InsärcineazA in-datà pe mai multi credinciosi ai lui din Transilvania ca Eä'iadune oaste, ceea ce ei se gräbesc a face 156 Asupra grabei os-tenilor de a räspunde la chemarea lui Mihai, un raport ne spunec5. Mihai trimisese bani la hotar pentru a Ini-olà cât rnai multioameni din Transilvania. Toti se intreceau a'l sluji cu maregrab5., nu numai pentru credinta ce aveh. In el, dar i din ne-satul de pradà la care se asteptau. $i in Valahia aveA 3000 desoldati i ei tot sporeau ingrämädindu-se" 157. Totusi Impä-ratul ne mai având in Mihai deplinä incredere, Ii asociazä peBasta, spre a indeplini recucerirea Ardealului, trimite laKaschau sä se impace cu generalul prin mijlocirea lui Ferdi-nand de Gonzaga comandantul trupelor din acel loc. Mihai sitcu Basta se intAlnesc la masa lui Gonzaga srsi dau mAna insemnul uitärei tuturor dusmäniilor.

Impilearea lui Mutai eu Basta. Usor erà a scoate dingurä asemenea cuvinte, greu insä de a sterge din inimi shnti-mintele la care se referiau. Cum puteà Mihai sà uite cá lui BastaIi datora el nevoia in care se gäsa, de a'sireincepe cariera zdro-bitä, si Basta nu puteà ertà lui Mihai, cà acesta si nu el fusesenumit guvernator al Ardealului. Dusmànii vechi, un proas-pete fierbeau in inimele lor in momentul când Ii d5deau drep-

184 serlsoare de acreditare a lui Kakas, din 11 Fevruarie 1601, ibidem,IV, pag. 241.

135 Scrisoarca citatil In nota :53 alai sus.Scrisoarea lui Nicolaus Zolyonil cAtre Mihal Vodri, clin 29 Martie 1601.

lbidem, IV, 1, p. 2-19.0, Am). venetian ciltre dogele, 25 Iunie 1601, ibidem, VIII, p. 216.

306 I3TORIA ROMANILOR

Page 302: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

tele, si de sigur cg relatiile lor viitoare erau s fie determinatede simtimintele ce se miscau in adâncul fiintei lor, si nu de for-mulele goale de politetä schimbate la masa tätarnicei impgari.

Sigismund Batori, auzind de preggtirile ce se fäceau incontra lui, i temandu-se mai ales de Mihai Viteazul, cautgcompromità innaintea lui Basta si a lui Gonzaga, trimitdn-du-le piste scrisori ale lui Mihai, pe care acesta l'ar fi indreptateitre diferite persoane, din care s'ar dovedi ea' el ar aveh sco-puri trgolgtoare, fatä cu imperiul german 158. De la prima ioncetire se vede insg csa ele nu erau cleat o grosolanä falsificarecare tinea a aruncà discordia fare cei doi generali insgrcinaticu combaterea lui Batori. In una din ele, adresatil chiar de Mihai

4.1

CADEREA LUi MIHA1 VITELIZUL 301

Din isdliturile lui Mihai Viteazul

Viteazul &are boierii sgi :.Udrea Bipsoi banul, Negrea SarpeStoichità postelnicul, din Muntenia, dupä ce in-

cepe prin a spune &A a incheiat cu sacratisimul impgrat o COIF-ventie despre toate cele, si cg a dobandit si un numgr de militari ca sá reocupe Transilvania, Moldova si Valahia, schimbäde 9datä tonul urmand mai departe, cg el nu mai poate stain aceastä impärtitie, in mijlocul oamenilor nestiutori i ne-buni care'l inconjurg si care nu sunt de nici o treabg. Impg-pgratul este un om de o stiintg de ränd i fgrg. mgsurg ; de ase-mene si fratii lui impreung ca familiile lor. Eu am pgtrunstoate lucrurile pe aid, am observat toate moravurile ì apucg-turile lor ; mostenirile i provinciile lor le-am vizitat. Ei hustiu nimio din cele ce ar aveà nevoie, si astfel deci nu sunt denici o treabg. Dar eu umbländ prin aceste locuri primejdioase,mg rog hi Dumnezeu ca s mg elibereze de aici i sg pun iargsi

li Sigismund 13atori catre Basta, 15 Billie 1601. ibidem, IV, 1, p. 255.

Page 303: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

308 ISTORIA RObLINILOR

mana pe Transilvania cu cele douä principate, Moldova si Va-lahia, si O. ma pot pune sub aripa si proteguirea imparatuluiTurcilor, care straluceste peste tot pamantul" 159. Mai in-LEtrebue A. ne mire cum de Mihai Viteazul, care cu gata trudtdobandise iertarea si favoarea Imparatului, aveit Indraznealaa serie chiar din tara nemteasca o atare scrisoare catre nisteboieri aflatori sub stapanirea dusmanului sau, Simion Movilasi s'a huliasca In ea atat de rail pe imparatul si pe toata curtealui; apoi apretuirile lui Mihai Viteazul asupra ignorantei sia stiintei de rand a imparatului si a sfetnicilor sai este de totnostima, cand vom vedea ca Mihai el Insusi numai prin sti-inta nu se prea deosebià.

O a doua scrisoare in-chipuita de Sigismund Ba-

f fh)(>4d i

acel Ibrahim Pasa, despreca Indreptata de el catre

tori, tot pe socoteala luiMihai Viteazul, este data

care Ungnad spunea altadata a parea a fi chiarfratele sau de cruce, si In

care domnul fi of era deadreptul supunerea aceea ara-tatà prinscrisoarea catre boieri 160.

Basta raspunde Irisa foarte rece lui Sigismund Batori, d.hotarirea asupra acestor scrisori, se cuvine imparatului, In cazulcand ele ar proveni Inteadevar de la voevodul roman ; a Ba-tori lusa ar face bine a iesi din Ardeal, pe care'l detine contratuturor legilor dumnezeesti si omenesti"161. Basta era chiardupa cat se vede In relatii destul de bune cu Mihai. In o scri-soare a lui catre Donado, el spune ca : Noi suntem ceva maiputin de 10.000 si avand cele mai bune corespondente cu Va-lacul, suntem dupa cum cred uniti. Va urma de aici un bunefect si sperez ca Dumnezeu va favoriza dreapta cauza. a M.S. 162, Toma Cauriolo spune apoi ca dupa intrunirea armatelorlui Basta si Mihai, ei se vizitau si Valacul arata vointa lui dea se supune in toate la prudenta si experienta domnului Basta" 1".

Guru.slau si moartea lui Mihai Viteazul. Neizbutindprin intriga, Batori se hotari sa cerce soarta armelor. Catre

Din iscaliturile lui Mihai Viteazul

otii

Mihai Voda catre boierii citati In text, 1 Maiu 1601, ibidem, IV, 1, p. 249'" Mihat Voda catre Ibrahim pasa, 1601, ibidem, IV, 1, p. 278.'" Basta catre Sigismund Batori, 19 Iunie, 1601, ibidem, IV, 1, p. 257

Tuteo alta scrisoare a lui Basta catre Arhid. Matei din 20 Iunie 1601, ibideMs P-258, Basta repeta Indoelile sale : le quali (lettere) se siano cose inventae da Tran-stIvani o no, non lo posso sapere".

l'a Basta catre Duodo amb. venetian 9 Iulie 1601, ibidem, VIII, p. 217.1" T. Caurich catre Donado, 9 pi 16 Iulie 1601, ibidem, VIII, p. 218 si 220.

Page 304: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

jumätatea lui Iulie, el adunase vr'o 20.000 de oameni si stagata de luptä, asteptând armatele intrunite ale lui Mihai §iBasta, ce ajungeau impreunä la acela§ numär 164. Pentru a in-läturà ajutorul turcesc care puteà st intäriascA mult armataTransilvänenilor, Mihai recurge si el iarAsi la me§tesugul scri-sorilor fal§e, cel mai adese ori intrebuintat In diplomatia a-celui timp. Inchipuie anume niste scrisori din partea lui Si-gismund Batori, pe care le trimite care pap din Temisoara,spunandu'i ca sa ¡ase ajutorul cerut de el pentru timpuri maitärzii, avänd el acurna indestule trupe In contra lui Mihai siBasta, si trimitändul ca multumitä' pentru preggtirea de a'/ajutà, caeva daruri. Pe cat insä de nedibace fusese scrisorilepfäsmuite de Batori pentru a ponegri pe Mihai, pe a-at de bineinchipuite fuseserà acele alatuite de domnul romän care iz-but/ sä impiedice prin ele sosirea ajutorului turcesc, asteptatde Batori cu cea mai mare nergbdare. CAnd Batori anti despremanopera lui Mihai, erà prea tärziu, càci generalii se hotäri-sea a'l ataca numai cleat, tocmai in prevederea acestei des-coperiri.

Rätälia se dädn. In ziva de 3 August 1601, si anume längäsatul Guruqläu spre nord-vest de Cluj. Tunurile Transilvä-nenilor fiind asezate pe deal, bAteau prea sus, inckt ghiulelelelor treceau peste capetele soldatilor lui Mihai si Basta, pe &Andartileria acestora bätea In plin In armata lui Batori. Aceastàimprejurare hotäri soarta zilei. Ardelenii sunt cu totulsi o rup de fugä, läsänd In mâinile imperialilor 54 de tunuri130 de steaguri. Sigismund Batori fuge peste pasul Rodnei inMoldova, unde se opreste de o cam datà la mänästirea Neam-tului, silindu-se a chemä de aici pe Poloni si pe Turci In contraimpäratului. Arnbii generali ocup5 apoi Clujul, pe care'l pe-depsesc, impunându'i hrana ostirei pe timp de trei luni. Totastfel urmeazA i cu Bistrita i cu alte orase. Transilvaniaeste tratatä ca tarä cuceritA ; cu deosebire Mihai Viteazul tiräzbunä curnplit contra Transilvänenilor pentru uciderea ge-neralilor säi, si mai ales aceia a lui Baba Novae.

Indatä dupä victorie ura dintre Basta si Mihai care fusesestamOratà atva timp prin pericolul comun, Incepù iaräsi aaprinde discordia intre ei, fiecare tr5gänd In partea sa meritulizbänzei.

De si bätälia fusese a§tigatti prin cooperarea ambilorei capi, Basta si Mihail65, totusi Basta, in insusirea lui de co-

'" Bartol. Pezzen cAtre Rudolf al II-lea, 14 Iulie 0 o noti/il din Kaschaudin 10 Iulie 1601. ibidem, IV, 1, p. 260. Alta din 16 Iulie, p. 261.

Arhid. Mathias 12 August 1601, ibidem, XII, p. 1215, spune c4 Bastatrimis bucuroase ve.5ti : das nemblich den dritten diess Monats er imd der

Michael Waida dem Sig. Bathori ein Schlacht geliefert... solle Feind gar zerstrbrt(sic). Asa serie i Imp. /ui Mibal, 17 Aug., ibidem, p. 1217.

CADEREA. LUI M1HAI V1TEAZUL 309

Page 305: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

310 'STORM ROMANIWR

ma ndant suprem 166, cerând lui Mihai steagurile rapite de ladusman, spre a le trimite impreuna cu ale sale imp'äratului.Mihai refuza a le da, si le trimite el singur lui Rudolf, in numarde 62 (din 130 rapite in totul) impreuna cu o scrisoare, in carese recomanda bunei vointe imperiale 167. Stramutându-se laga-rul langa Turda, acest oras se intampla de arde. Basta Ii aruncaindata prepusul asupra lui Mihai care ar fi vrut sà rasbune com-plotul facut aid in contra lui de nobilimea Transilvaniei,mustra ca asprime, spunându'i cá ara, iiind cuprinsa' de ar-matele imperiale, nu s'ar cuveni sa fie ruinata in acest chip,Se mai intampla Inca de Gaspar Corni i Pancratiu Senyei,partizanii imparatului, care zaceau in inchisoare, scapAnd dinea dup'á lupta de la Guruslau, pe cand se duceau spre lagarullui Basta, s'ä fie surprinsi de o trupa. de Romani din oastea luiMihai, unul din ei ucis, celalalt greu ranit. Basta cere indatade la Mihai ca sà i se predee pe comandantul acelei trupe, cecace Mihai refuza, fiind dusman.ul nobililor in chestie. Toate a-ceste certe amarau pe fie ce zi mai mult pe cei doi generali u-nul asupra altuia i inveninau iarasi tot mai eau relatiile dintreei. Basta insa nu puteà suferi o idee : aceea cà ca toata cooperarealui la recucerirea Transilvaniei din 111AI-tile lui Batori, tot Mihaiaparea in ochii lumei ca cel ce repurtase aceasta isband6168.Reputatia lui Mihai Viteazul intunech pe aceea, mare si ea,a generalului imparatesc. Apoi °data actiunea militara' star-sita, Mihai trebuià s ramana guvernator civil al Transilva-niei i sa." capete precumpenirea. Basta se gaud' atunci ca in-läturand pe Roman, pute.4 face usor sa'i cada. lui In mainiocarmuirea tar& Indata ce acest gaud strafulgera prin mintealid Basta, zilele lui Mihai fura numarate.

Prilejul cautat de Basta spre a se mântui de Mihai Vi-teazul, nu intarzie mult timp de a se ivi. Se mai atribuiau luiMihai si alte fapte : ca el ar urma'ri niste scopuri deosebite de

166 Ca Basta avea comanda suprema se vede de pe ordinul dat lui Mihaicu o zi fnainte de hatalie de a ocupi un loc, ceeace Mihai executa. Basta scrieArhid. Matei, In 30 Iulie 1601, ibidem, IV, p. 263: ho fatto movero il valaco conle sue genti a una mezza lega discosto da qui". Alt raport spune ca Mihai fuseqepus sub comanda lui Basta care trebuia sil fie generalul conducator In afacereaTransilvaniei. Amb. Ven. catre Dogele, 2 Aprilie 1601. Ibidem, VIII, p. 212 : IIValaco ha scritto una lettera al signor Basta sotto il commando del quale doverastare se cosi il signor Basta dovendo lui essere il generale di questa impressa diTransilvania et il Valaco assisterlo con le forze che havera".

"87 Mihai catre Rudolf al II-lea, 4 August 1601, IV, 1, p. 256.1°, Intr'o scrisoare a lui Sebastian Lubomirski, castelanul de Biecz catre

regele Sigismund, din 15 Iunie 1601, In care fi cere ajutor In contra unei navaliriposibile a lui Mihaiu In Polonia, dupa batalla de la Guruslau, cetim : ,.Ori cumse va Intampla. noi ne temem ca acest Mihai sa nu navaleasca In Polonia, cad sebucura de toata puterea si autoritatea din partea M. S. Imparatului, liind singurbatman, de si Basta si Gonzaga nu stiu daca nu-i sunt cumva ostili". Traian,1869, pag. 152.

Page 306: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CIDEREA 17/TEAZUL 311

ale lui Basta ; c. s'ar fi apropiat de Secui si de putinii pärtasi ailui Sigismund Batori ce mai rämäseserä in tail; c5 se alipisechiar de Turci; ch voeste sä nimiceascA oastea lui Basta si sirämänä el patronul Transilvaniei. Cätre aceste invinuiri as-cunse aduse lui Mihai se adaug5 o ceartà fätisti de la niste tu-nuri rämase neimpártite dupä isbAnda comunä de la GuruslAusi de la care ambii generali se ImpArecheaz5 foarte aspru. Infierbinteala desbaterii se vede cä Mihai rostise grele cuvintecätre oamenii lui Basta care veniserä s'51 cearà tunurile; cäel va rämän.ea Principe si cap iar nu numai un tovar'äs mai mical generalului austriac ; ea' el nu ar recunoaste nu numai auto-ritatea lui Basta dar nici mäcar pe aceea a impäratului cu-vinte care, fiind daVal urea cea pornit5 a lui Mihai, s'ar puteàsä le fi rostit. Basta auzind toate aceste rapoarte si mai alesvorbele sumete ale lui Mihai fatä cu insärcinatii si, trimitepe un ealpitari de Valoni, Iacob Beauri, insotit de 20 de soldatibine inarmati i urmati de vre'o 300 de infanteristi 0..100 deeáläreti, care se duserä eat mai pe ascuns la cortul liti Mihai.Ajungänd, c5pitanu1 stärui (per instanze) pe längA voevodmearg5 la Basta ca sà trateze chestia gravä a pleeärei lui cätreValahia. Voevodul refuzä de a'l urnià pe Beauri, sub cuvântcà trebuie sà se pregäteaseä de drum. C5pitanu1 spuse atuncilui Mihai eä este arestat din ordinul generalului Basta si alM. S. impäratului. Mihai Maud o miscare pentru a luà sabiace erà atärnatä in perete, fu apucat innainte de cäpitanul careaveä ordinul de a'l ucide in caz de impotrivire, i lovit cu o su-lip in inimä. In acelasi timp un Neamt ce erà pregait pentruaceasta Ii dete o loviturà de sabie peste grumaz asù c5.'i ros-togoli capul la pämänt, iar compAniile cäpitanului slobozirä maimulte focuri in ceea ce mai erau in cortul luí Miliai, care seumplu in o clip5 de morti. Muse cum frumos spune croni-carul ca un copaciu, pentru ea' nu se imprilegise sabia lui ceaiute in viteaza lui .mänä" 169.

,g9 Asupra mortei lui Miltai Viteazul toate izvoarele consunA in ce pri-veste cauzele si trimiterea lui Beauri. Vezi buna oarà Ortelius red ivivus el con-linuatus, Niirenberg, 1665, p. 290-291. Un document posterior numai cu 15zile uciderei, de,scoperit de N. Ionescu In Berna, An. Acad.,rom., 1881, p. 85. Ger-manii si Ungurii sustin cA Mihai ar fi ranit pe cativa ostasi. Gaspar Ens, Rerumhungariearum historia, Coloniae Agrippinae, 1604, p. 412 si Curiöse Beschreiburtgvon der Moldau und Vallachey, etc. 1669 sub cap. IX hiebe nach dem deutschenHauptmann". Tot asa i dintre istoricii vielei lui Mihai. Bisselun Mihael Valla-chien Woytoode In Papiu Tesaur, I, p. 168 si Thuanus, Historiarum sui temporis,ibidem, I, p. 246. Stavrinos in poema asupra lui Mihai Viteazul apune ea' Mihainu s'ar fi apàrat de loc. Alte doua povestiri anonime asupra uciderei lui Mihai,din 18 si 19 August 1601. Hurm., Doc., XII, p. 1218-19. Insemnatà istoricesteeste imprejurarea ea Beauri avea ordin de la Basta ca sa ucidd pe Mihai In cazde impotrivire la arestare. Spinolli nunciul papal catre Papa 4 Sept. 1601, ibidem,VIII, p. 224 si amb, Ven. catre Dogele, 3 Sept. 1601, ibidem, p. 227 : con ordine

Page 307: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

312 38T0RI4 ROMiNILOR

Basta bine inteles inf5tosa lucrurile altfel de cum ele sepetrecuseeä. El reveni la scrisorile acele trimise lui de Sig;smundBatori si despre care atunci arnase indoia15, pretinzand esa acuma,dupä o nouti cercetare si noi dovezi, se convinsese a eran in-teadev5r ale lui Mihai, serse de banul Mihalcea ; cii. astfeldescoperindu-se trrtdarea voevodului, Basta vroise s5 se asi-gure de persoana lui; dar &A opunandu-se fusese UCiS 170,

Astfel pieri eroul roman, cu sabia in manti, apArandu'siviata contra celor ce vroiau s'A i'o rApeasa, precum !si apI-rase pozitia in contra celor ce vroiau sà i'o surpe moarten5praznicA si viforoasO ca intreaga lui carierri.

4. C.ARACTERLT LUI IIIIIIAI VITEAZUL 1 POLITICA L'U

Ideea unirei Romanilor. Grabnic si ner5bdtitor, ful-ger5tor in miscArile sale, din aceastà pricinti insA dese ori pripitsi neprecugetat, iata' t'asura de cApitenie a acestui suflet invesnic neastampOr. Intreaga politicA a lui Mihai Viteazul se re-simte de aceastä plecare spre faptä, innainte chiar ca ea sil fifost pregatit5 si asiguratä spre isband5. Asa il vedem revol-tanda-se In contra Turcilor si suportand periculoasa expeditiea lui Sinan Pasa, innainte de a'i fi sosit ajutoarele ardelene simoldovenesti. 'adata dupO ce cuprinde Ardealul, el nu se ocupáa'si aseza si intemeià domnia in aceasta tarà, spre a'si intocmiastfel o trainia temelie pentru viitoarele sale isbanzi, ci pleacàIn contra lui Ieremia Movilà, cu toate ea si imptiratul pe alami sprijin se intemeia, 11 oprise de la acest pas. .In lupta dela MirislAu, el nu se gandeste cil retragerea lui Basta ar puteàascunde o capcan5, si iesti din neatacabila lui pozitie, spre ase expune in camp liber unei primejdioase infrangeri. Stimbine &A la toate aceste grabnice apuc5turi ale domnului romanse pot giisi expliciiri si indrepatiri care tot deauna insotescfaptele omenesti, ori cat ar fi ele de gresite si de nechibzuite.Nu e mai putin adevtirat cg dac5 Mihai Viteazul ar fi pututavea mai mult5 cumpAnire in hotArarile sale, si a nu le pune

ad fin capitano vallone che dovesse farlo prigione a nome di sua Maestit, et sevolesse far resistenza che louccidesse". Adaogil Anon. rom., In Mag. ist., IXV,pag. 303.

17. Basta cAtre Arhiducele Matei, 23 August 1601, Hurm Doc., IV, 1, p.266: e dal'essermi io in Claudiopoli assicurato che le letere intercette mandategla da Sigismundo s'ano state veramente sue, scritte dal Ban Mihalce, fui forzatocercar d'assicurarnif de la persona sua ; ma egli volendosi deffendere fu amazzato".Toti scriitoril Ungurl gi Germani sustin aceastii Invinuire In contra lui Mihai.Cilt de logicA InsA este ea se vede ce pe formularea el, de exemplu In Gaspar Ens,p. 412, unde spune tuteo singurA frazA : Voivoda licet quum antea tum in hocmaximo praelio (la Goroslav) Caesari sortem et i Metan operam navArit, frandu-ente tamen cum Turcis, Tartaris, et Polonis, consilia agebat 1"

Page 308: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CADERSA LUI MIBAI VITYLAZI,IL 313

in lucrare deck dupa o mai coapta cugetare, clack firea lui ceaharnica la faptà nu l'ar fi Impins fara de voia lui a lovi inaintede a gandi, lucrurile ar fi putut luà alta Intorsatura. Dar acestecugetäri sunt mai mult niste Intors'Aturi stilistice, caci estetot atat de zadarnic de a critich felul de a fi al unei persona-litati, cum e nepotrivit a o face fata de desfasurarea fatala aevenementelor.

Din aceste pricini ins'A istoria i viata eroului romanse desvolta ca o repezeciune ne mai pomenita ; Inceputul esteasà de aproape de sfarsitul ei, leaganul asa de aproape de mor-

. mant. Si Cu toate aceste In scurta clipita a celor 8 ani, ce In-grarnadire de fapte aruncate unele peste altele, ce materialimens pentru istoric, nu mai putin pentru psiholog ! Timpulneavand cleat o valoare relativa, masurata nu prin muta curgerea valului sau, ci prin faptele purtate de el, se explica de aici In-semnatatea doinniei acestui mare suflet al neamului romanesc.Cat e de mare se poate judech din o singura consideratie. Pecand un lung sir de precedesori ai sai nu sunt cleat niste jucariiIn mainile Imparatiilor vecine, ale Turcilor, Ungurilor sau Ger-manilor, Mihai Viteazul cum apare pe scena, determinä el §i-rul imprejurdrilor, concentreazd asupra lui privirele lumei po-litice, devine un factor insemnat in evolutiunea istoric6 a timpuluistiu. Din lut poporul roman devenise iar om, atins de degetuldatator de viata al acestui erou. De aceea Mihai Voda estenumit vestit chiar de contimporanii säi 171.

Care a fost gandul In Slujba caruia Mihai puse marimeaneprecugetarea lui?

La Inceputul carierei sale el vroià sà scape tara Munte-neasca de Ingrozitoarea Ingenunchiere in care cazuse fag cu Im-paratia Otomanä ; gaud mare si nobil, ca.ci nazuià In cotro atins toate sufletele mari, de la robie spre libertate. Aceeasi re-volta contra asuprirei, care impinsese pe Mircea-cel-Batransi pe 5tefan-cel-Mare, a combate de mai Innainte domnia tur-ceasca, pe Vlad Tepes si pe loan Vodä cel Cumplit a cautà sa oscuture dupa ce cazuse pe grumajii nenorocitelor tAri, îi Meusedrum si In marea mima a lui Mihai Viteazul, i aceasta ideea lui, sprijinita pe o energie fara saman, Il pun alaturea cu figu-rile cele mari care au contribuit la darapanarea cumplitei pu-ten i turcesti. Am vazut cA ideea rascoalei lui Mihai In contraTurcilor nu'i fusese Insuflata de principii vecini ; ca. el se duses'A le-o propuna, jertfindu'si onoarea lui chiar, prin un tratatInjositor fata cu starpitura de Sigismund Batori, i primind astfelo alta robie Insa numai Inchipuita si pe hartie pentrua scapa de una realà, Inlipta In sangele si carnea poporului sau.

"1 Polo Minio cntre Dogele, 1620, Hum., Doc., VIII, p. 391: Et horavive Petrasco /iglio de lamoso Michael Vaivoda".

Page 309: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

ISTORIA R0111ANiL0R-

Daeä ar.fi lost dat lui Mihai sg rgman6 pe Iângä aceasth ideeprimordial.; dacg si-ar fi pus puterile toate in combatereaTurcilor, apoi supunându-si popoarele din peninsulaBalcanului, el ar fi ajuns departe, si undele Bosforului ar fivgzut poate rgsfrAngändu-se In valurile lor sclipirile coifurilorromânesti. Acest vis nu este doar numai o resfrângere a inchi-puirei vremurilor noastre. El erà visat chiar de pe atunci. A$hMitropolitul Mateiu al Mirdei in cronica lui rimatà spune ch.noi (Grecii) ngifájduiam cà Mihai va scoate coroana bizan-ting cu sabia si cà ne-o va da-o flour 172

Cum am spus'o si mai sus, menirea lui Mihai, noroculsi viitorul sgu erau in spre sud si nu in spre nord, In cotrointoarse fatalul sàu destin. El fu nevoit IBsà de la un timp apgräsi politica sa anti-turceascg., cci chimbgrile intdmplatein fgri/e vecine, amenintau tot atata pozitia lui de domn, peCat o amenintaserg pang acuma Turcii cei infuriati.

Nevoia de a'si apgrà domnia contra scopurilor rgsturng.-toare ale lui Andrei Batori si a cuscrului acestuia, feremia Mo-vilg, II impinsese peste Muntii Ardealului si de aici peste aceiai Nloldovei. Mihai nu aveh constiinta cà, cucerind acesteel uneste inteun singur corp poporul românesc, i numai noiastgzi, vgzand realizat pentru o clipg de Mihai acest vis altimpului nostru, punem in acel lut pRismuit de Mihaidirea care'l insufleteste; noi credem cg Mihai a realizatunirea, fiind cà a. intocmit cadrul in care ea trebue sg se in-fgptuiascg, fie inteun timp indepärtat. Cà Mihai nu avehIn gAnd sà uniasch tàrile romane, sä" facg un singur tot din natiaromâneascg, se vede din o suing de consideratii. Mai intai tim-purile de atunci nu stiau ce vrea sà zicg popoare si interese po-porane. Dinastiile i regii îi impgrtiau lumea ; popoarele setälau si se forfecau Meà a fi intrebate, pentru interesele cutgruisau cuVirui monarh. Apoi Mihai Viteazul nu tinsese nici°deà la unificarea ocArmuirei acelor trei state, ce le pusese subel ; dovadg cg el trece in Ardeal impreung cu toatg familia siaverile lui, peïräsind Munten ia, In care .vroià sg pung domnpe f iul stiu Piitragu. De asemenea dupg ce cucereste Moldova,el se gandeste In curand a inlocui ocArmuirea provizorie ce ointocmise aici in numele sgu, prin domnia unui .. tef an f iul luiPeiru (Schiopu, cel mort in Innsbruck) 173,si de aceea stgruià

Papiu, Tezaur, I, p= 373.1" Postelnicul Stoica catre Mihail Sekely, 7 Maiu 1600, Hurm., Doc., IV, 1,

p. 48. CA era vorba de acest fin al lui Petru Schiopul vezi Mihai Vocia catre bnpa-ratul, 9 Aprilie 1600, ibidem, XII, p. 824 si Comisarii catre imparatul, p. 826:Des altten Petter Waida aus der M-oldau Sohn sonoch zu Isprukh ist mit NamenIstwan". (Mai sus, pag. 107).

Page 310: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

aDEREA LUI MIHA1 VITEALUL 315

Mihai atat de energic pe länga imparatul ca sa'i lase lui dom-nia Ardealului. Asä dar atat de putin se gändia Mihai la unireaRomânilor, Inca nici nu concepeà, dupa vremile de atunci,unificarea administrativa a tarilor romäne, ci numai intocmirealor sub niste domni supusi i ascultatori de el, dupa sistemul feo-dal ce Inca tot nu se desradacinase din mintea oamenilor. Ace-lai fusese urmat si de Mircea-cel-Baträn, care când de-tronase pe Iuga II-lea, nu anexase Moldova, ci pusese in eape partizanul sat', Alexandru-cel-Bun; tot asa si de Stefan-cel-Mare care inlocuise pe Badu ce! Frumos, nu prin o oeär-muire moldoveneasca ci prin un domn muntean devotat luí,Laiot Basarab ; apoi pe acesta când Ii deveni necredincios prinTepelus si la o noua tradare pe acest din urma prin Vlad Ca-lugarul.

In sfärsit dovada cea mai inviderata cà lui Mihai nicii-a trecut prin minte ideea unirei, este imprejurarea ca el nuelibereaza, când pune mâna pe Ardeal, pe poporul românescdin robia In care'l tineau nobilii acelei tad, ci din conträ ieamasuri ca el sa ramâna in aceeasi stare, garantând nobililorpastrarea neomenoasei ei constitutii. Apoi ce f el de unire intreRomani vroià sá realizeze Mihai Viteazul, daca el lasä in taracea de capetenie, in care doria sà domneascti el insu5i poporatiaromâneasca fàr drepturi, supusa in robia cea mai degrada-toare catre niste popoare de alt neam i de alt sange cu el?

Mihai Viteazul trebuià sa sfarâme de la nord pericolulcare'l amenintase de la sud, puterea turceasc'ä, In prietenii 0-tomanilor, Andrei Batori, Ieremia Movila" si Polonii. De aceeaam vazut cá Mihai nu se multumià numai cu cucerirea Mol-dovei i cá tindea ehiar de a intreprinde pe acea a Polonieipentru care si íntrase In legaturi cu tarul Rusiei, Boris Go-dunov. Apoi cucerirea Poloniei tot in gändurile de unire atarilor române poate fi subsumatä?

Este fail indoiala o tendintä foarte fireasca de a cautàdeparte in timpuri radacinile unor idei mari, intru cat ne vinegreu a crede ca un arbore a-UR de urias sa-si gäseascä spriji-nul sau numai In paturile superioare ale pamântului.

Ideia unirei este inteadevar un product al desvoltäreinoastre, insä nu a celei politice ci a celei culturale care tocmaiIn timpurile noastre coborându-se in viata poporului, dadùdin ea roade politice. Trebui mai intai ca poporul romändobandeasca conViinfa unillifei neamului säu, spre a se gändila intruparea ha in un síngur corp, si aceastä. constiinta esteun product al miscarei culturale, inceputa cu introducerealimbei romane in biserica i Stat si care îi gaseste rostirea eilamurita In insemnatii scriitori ai veacului al XVII-lea. Ea nupoate fi cantata in timpurile de. viald necon#iuld ale popo-

Page 311: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

316 I8TORIA ROMANILOR

rului roman, niel pe vremea lui Mircea, nici pe acele ale luiStefan, nici chiar pe acele ale lui Mihai 174.

Cu toate acestea constiinta ca Muntenii si Moldoveniierau acelas neam rilsarit din identitatea limbei si a religiei, nuera cu totul straina timpului de atunci. Ba ea era chiar pusa catemelie unor cereri politice. Asa cand boierii Dan vistierniculsi Vintila Clucerul care se dau drept reprezentantii boierimeimuntene, cer de la regele Poloniei Sigismund al II-lea ca salmantuie de voevodul Mihai si sa ice tara lor sub protectia Po-loniei, cum este si acea a Moldovei, punandu-le domn pe fra-tele lui Ieremia Movila, Simion, intre motivele pe care boieriiIsi sprijina rugamintea este si acela di toti suntem de aceeasilimba si de aceeasi credinta si de aceea In vremile vechi gos-podarul moldovan devenia gospodar muntean si gospodarulmuntean gospodar moldovan" 175.

Mihai cautà deci In cucerirea Ardealului si apoi a Mol-dovei, singurele pe care din mult mai vastul sail plan putù sa leaduca la Indeplinire, apararea si Intarirea pozitiei sale, nu uni-rea Romanilor ; si tocmai faptul ca el In aceasta mare intre-prindere nu putù sa se gandeasca la poporul roman explicglipsa izbandirei lui.

Intoarcerea de la Turci asupra Cretinilor. Cut timpMihai lupta In contra Turcilor avei in partea lui shntimantulintregului eau popor, care pe atunci alcatuia chiar grosul ar-matei lui, si era cu mima toata spre isbanda intreprindereisale. Apoi ajutorul ce'i venia fie din partea Moldovei, fie chiardin parte Ardealului sau a Germanilor erh sincer si fara gaudascuns, Intru cat lupta pe care o Intreprinse era o nevoie sim-tita de toate puterile ce luau parte la ea. Ea aveh rasunet Intoate inimele, dela acele rásfatate In palate pana la acele as-tun.se In colibe. Mihai Viteazul putea O. se arate poporuluimuntean si moldovenesc ca aparatorul drepturilor sale impi-late, Crestinilor In deobste ca acel al intereselor lor celor maisfinte. De aceea Mihai Viteazul, sustinut de puternicul simti-mânt al popoarelor, faca minuni In lupta dusa Improtiva Ma-homedanilor, si sub conducerea si imbarbatarea lui, ostirilealiate putura zdrobi acele urdii nenumarate, care pareau cavor nimici si inghiti Muntenia intai, Crestinatatea In urrna.

Cand Insa primejdia se mai indepartase din spre sud,ea se Intoarse din spre nord, In persoana lui Andrei Batori si

174 Vom expune In vol. VII rAdAcinele si gcneza ideei unirei Romilnilor In-un singur corp politic si In vol. XIII seria tntreagA a genezei acestei idei.

1" 1598 data cea mai probabilA a acelui act nedatat. Hurm., Doc. I,Supt., 2, pag. 487.

Page 312: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CADEREA LUI M1HAI VITEAZUL 317

Ieremia Maya', sustinuti de Poloni, i sili pe Mihai Viteazulsa intre in lupta cu Ungurii Ardealului, starea lucrurilor seschimba de a totului tot. El nu mai lupta acuma in unire cucrestinii contra unor necredinciosi, ci contra acestor Crestiniins*, care'i statusera pana acuma de sprijin. Ajutorul de maiinnainte i se -Ma de odat6, si el trebuia sa se razime numai pepropriile lui puteri.

Este invederat ca spre a izbuti si in aceasta parte a in-treprinderilor sale, era nevoit Wi sporeasca mijloacele sale delupta, trunultiasca numarul armatei sale, de oare ce prinajutoare din afara ea nu puta sà mai fie adaugita. Mihaiin.deplini aceasta. cerina neaparata a nouelor sale planuri ; darpentru a imita armatele pe care trebuia s6 le combata, el adauseIn chip insemnator numarul lefegiilor sai, reducand sau MaudIn parasire elementul bastinas al ostirilor sale. Pe and izbandade la Calugareni fusese repurtata cu o armata alcatuita in mareparte din oameni de tail, in acele cu care el treat peste muntielementul de capetenie Il alcatuia trupele naimitem. Ase-mene ostasi ins'a nu mai slujiau precum calarasii, ostirea ceamai de seamà a tkilor romane, cu painea i burduful de branzäaduse de acas6177., ci pentru lefi grase care nu erau prea scumpe,and ne gandim la ceca ce ostasii vindeau pentru ele ; sangele

viata lor.Pentru a intrebuinta asemenea puteri militare, Mihai

avea nevoie de bani, caci daca nu le platia ele refuzau sa se bata,In cat astf el rezultatul unei inederari anima de la bunul lorplac. Apoi indata ce intrau in foc, luna lor era considerata ca

778 Asupra compunerei armatei lui 'What In decurbul anului 1594, vezi do-cumentul citat mai jos nota 8. In toate luptele sale de peste munfi, ostirea ro-maneascli este numai o mica minoritate. Vezi /mina ()ark scrisoarea unui anonimcatre hanul Tatarilor, Aug. 1598, care spime ca armata Impfiratului, a regeluiTransilvaniei si a lui Mihai domnul Munteniei se compunea ex Hungaris, Ger-manis, Croatis, Rails, Gnus, Hispanis, Vallonibus alysque nationibus". Hurrn.,Doc., III, p. 297). loan Darahi care vazuse cu ochii sai armata lui Mihai VodaInaintea luptei lui cu Batori, o descrie astfel In relatia lui din 1599 (ibidem,p. 431)Equite,s Hungaros 1100 habebat, pedites 1000, Rascianorum (Sarbi) ego militum,Cozacorum, Moldaviensium, non scio, sed certum est guod solos stipendiarioseguites el pedites viginti ter mille. Praeter istos liberos Handones 8000 habebat,pulcherrimum item Rosonum (Ro)ii sau curtenii roman» ut ipsi vocant, exerci-tum, universitas Boeronum, Machokas (?) etiam aliquot mine._ In Transylvaniarursum agiles Siculos". Tot asa si raportul lui Malaspina din 14 Noemvrie 1599(ibidem, p. 513) spune ca armata lui Mihai Viteazul ascendeva a 48 in 50combattenti tra quali 27 m. in circa erano gente scelta d' Albanesi, Rasciant, Un-gari, Cosachi, e Valachi," Ca Haiducii erau i el platiti, vezi David Ungnad careRudolf al II-lea, 3 si 4 Ianuarie 1600, ibidem, IV, 1, p. 6: So werde uns der Mi-chal allspald die Khossakhen und Hayduggen auf den halsz schikhen ; wir werdendarnach woll erfahren was er Michal fiir ungestiembe insolenz mit dem Kriegs-volkh aussten mtiss, warm im das gelt von Eur Mayestat so lange zeit ausbleibt".

177 Vol. IV, p. 316 si urrn.

Page 313: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

318 VITORIA ROMINILOR

ceea ce indoia cheltuiala 178. De aceea am väzutin tot decursul vietei sale, Mihai avii de luptat mai ales cu rte-voia neinduplecata a banilor, ce nu'i mai läsa rägaz niciSubtirele ajutoare pe care le primeà de la impäratul se risi-peau ca fumul la vAnt, când le räspandeà In desele ränduriale lefegiilor sui, i el trebuia, abia o sumä primità i cheltuitàsä se gAndeascä la alta nou'd care sä o inlocuiaseä. Fie care cA-15ret se plätià cu 5 lei pe lunä, fiecare pedestras cu 3-4 lei, sicând ne gAndim ea' mercenarii lui Mihai intreceau adese oricifra de 20.000 ne inspäimântäm de sumele uriase ce trebuiausä'l coste intretinerea lor. Un document ne spune c mercenariicostau pe Mihai 98.000 de lei pe 1U115.. 179 Leul pe atunci aveao valoare mult mai mare cleat astäzi. Cu el se puteà cum-pärà o chilà de grâti. Lefile pe care Mihai trebuià ssä le dee os-tasilor säi reprezentau deci valoare a 98.000 de chile de gräupe lurid cel putin, i cu toate cá absolut vorbind valoarea uneichile de gill.' va fi fost mai mic6 cleat astázi, totusi asemeneaevaluare ne lasä sä intrevedem enormitatea sumelor cheltuite,potrivit cu puterile de producere ale Munteniei de atunci I"Nu e vorba imensele sumi mai inainte inghitite de Turci,cetaserà odatil cu revolta lui Mihai; dar eco nomia fä'cutä erarisipitä pe Intreitele cu intretinerea armatei.

Despoierea iranilor. De la cine puteh sä'si tragà MihaiViteazul asemenea InsemnAtoare catirni de bani?

17, Kurzer Berichl wie alle Sachen in Siebenbiirgen zwischen dem FiirsienSigi.smund Balori und ellichen Verriithern anno 1591 (Ultima dinmai multe brosuri legate finpreuna sub No. 3410 g colectiei Sturza din Bibl. Acad.Brosurcl nepaqinalci); la pag. a 8-a gasim urmatorul loe: Der Furst der Wal-lachey, Mihael gennant hat bey ihm 10.000 Wallachen, 2000 siebenbiirgischeTrabanten; item 700 Pferde welche er richtig bezahlt, und giebt auf eines 5 Tha-ler, auf einem Trabanten 3 Thaler, und auf 100 Personen alle Tage einen ocliscn, Sooft sie aber mit dem Feinde zu thun haben so ist das Monat aus, und die richtigeBezahlung vorhanden. Allein was die Beut antrifft, miissen sie alles dem Fiirstengeben, welcher pro arbitrio, einein jeden nachdem er sich dapffer verhalten, damitverehrt". Aratarea compunerei armatei, mai mult din Romani, se ref era la luptelecu Turcii din 1594. Un raport din 4 Tanuarie 1597 spune de asemene : i cavalli acinque talan i il mese, et i fanti a qoattro, computate in essi le provisioni de Ca-pitani et officiali". Hurm.. Doc., II!, p. 508.

"b Aloisius Badibrati catre Dr. Pezzen, 22 Decemvrie 1599, ibidem, III,pag. 399: Se V. S. Ill-ma vol sapere quanti denari spende questo V-da per pagarli soi soldati sina hora li andava ogni mese talen i 98 m."

10G timpul lui Mihai Viteazul nu am putut descoperi nicairi pretulchilei de grail. Von' vedea.Insii ca pe cel al lui Brancoveanu, (vol. VII) 100 deani mai tarziu, acest pret era de iy, lei sau un galben. Tinand seama de Impre-jurarea ca cu cat ne apropiem, cu atat grâul creste In pret putem admite pentruvremile lui Mihai pretul unei chile de grail un leu. Admitand pentru valoareaabsoluta a chilei de grail y2 din valoarea ei de astazi, adeca 25 de lei, Inca avemcheltuiala lunara de 2.400.000 de lei noi, In bani de ai nostri, un budget anumepentru cheltueli.

Page 314: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

anituP:ALiii AtiliA I VITEAZI.I. 31

Elementul boieresc trebuià crutat, cu atata mai multcit-cat Mihai, lipsind din Muntenia, o ilscoa1ä in contra lui eràmult mai usoarà i puteà rgstoarne baza pe care se inte-meià toatà puterea lui, domnia acelei täri. Am vAzut doar inc5.din 1594 cum doi boieri munteni Dan Vistiernicul i VintilàClucerul cereau in nume/e intregei boerimi de la regele polon,inlocuirea lui Mihai prin fratele lui Ieremia Movirä 181.

Asupra Ardealului iarási nu putea arunca, chiar de laintrarea lui, d'Ari ingreuitoare, spre a nu'si instr'äina simpatiilelocuitorilor, de oare ce chiar contributia ce fu nevoit sil o pudä.de 2 florini pe casä, trezi protestäri i nernultumiri. Mihai cerede mai multe ori bani de la orasele transilvane. Asa bunä.' oaràde la Mieni in 28 Aprilie 1600, 7000 de aspri C'Aci are marenevoie de bani" 182 Pe cine deci trebuià s'A arunce Mihai Vi-teazul, toatá povara nevoilor sale Unesti? Nu r'ämânea altelement bun de supus contributiei deck täranii ce mai fámà-sese liberi din Muntenia, care având Incà moiile lor, puteaufi supusi la ad mai insemnkoare, Mil a se teme din partealor la vre-o miseare de neascultare. Acest mijloc Il i ap1ic6 Mi-hai Viteazul pe o scar'ä foarte intins5, mai ales dacri judec'amdup6 faptul intristätor dar nerägkluit, da' mai toate documen-tele cunoscutd .asupra domniei lui Mihai se refeeä la desba-carea mosnenaor de propriet5tile lor. Mai toate constatà faptulc`á domnul, p4ntru implini golul, tot deauna deschis alvistieriei lui, ' iniauneà mosnenilor niste d'äri asa de mari, incAt acestia, plan./ a le plä'ti, îi vindeau moiile egtre boieri,sau ele erau luate domnesti impreunä cu locuitorii lor.

Nici nu se implinise un an de la suirea lui in, scaun i vedempe Mihai Viteazul, In 12 Ianuarie 1594 incasand de la un boier,caaäritul oilor si al boilor pentru niste s'äteni knezi (mosnenisau liberi) pe .care ti da ca proprietatea boierului ce prätise dri-rile ei ;'iar in 28 Maiu acelasi an repetà operatia cu kneziidin Ortesti pe care îi d'a banului Mihalcea fot ca despägubirepentru plata unui bir greu care neputând fi patit de tAranifusese rilspuns de ban pentru ei. In 1595 satul l'intava estede asemenea despoiat de proprietatea mosnenilor s'E i dAruitboierului Särbu fost stolnic mare, pentru a'l desOgubi de plataa 15.000 de fiorini räspunsi domnului pentru o dare tärgneascsä183.

In hrisovul cel mare al Buzestilor care contine intgrireastäpAnirei a sute de sate Osim mai multe din ele cri se va' n-duser6 vecine pe timpul /ni Mi/mi Voevod (Vi eazul). A.74 mco. -

181 Citat mai sus, p. 296. Comparà Hurna., Doc., I, sapl., II, p. 551, 554.,82 Ifridem, XII, pag. 872.18; 1594 Ian. si Martie reproduse in extracte de N. Iorga Istoria tal Mihai

Vileazul In Cono. LUerare, XXXI, 1902, p. 986 si 988; 1595 reprodus de Iorga,ibiclem, XXXV, 1901, p. 810.

Page 315: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

320 BTO RI A ROMAN moil

nenii din satul Curtitestii Bratului de pe Mostistea din jud.Ilfovul pentru cà acesti silteni au fost toti liberi proprietarimosneni cu mojjJe lor incà de mai innainte vreme, de prin zi-lele altor hätrâni domni; apoi dui:4 aceia, and au fost in zi-lele r5posatuluiMihail Voevod la a nul 7104 (1596), lar acesti de maisus zisi oameni dansii de a lor bunA voie i frä nici o siI auvenit la jupan Radu Clucerul Buzescu si s'au vAndut a fi vecini

cu toti f lor i cu toate pgrtile lor de mosie drept asprigali bani de argint hash' : (urmeazà numele a 108 s'ateni Cu deo-sebite intinderi de pAmânt i preturi corespunzkoare).

u

.

Floi ¡ca fiica lui Mihai Viteazullnainte de miritia

Tot ask pat si sAtenii din FAureii Popei pe Mostistealjud.Ilfov care and au fost in zilele r6posatului Mihail Voevodla anul 7102 (1594) dânsii v5zAnd atAtea nevoi i greunti pen-tru biruri, pentru a nu au avut cu ce se plAti de greuUitile lorau venit la banul Radul clucerul Buzescu fost pe atunci marespAtar de a lor bunA voie de s'au vândut a'i fi vecini dânsii cu totifii lor i cu toate p6rtile lor de mosie din FAurei drept aspri galibani de argint, ins6 (urmeazg enumerarea a vr'o 200 de mosnenicm deosebite intinderi si deosebite preturi).

Tot ask se petrecuserà lucrurile, vAnzAndu-se vecini petimpul lui Mihail VodA pentru a se plgti de biniri si greutAti

L3.jf-// -;, .1

.

Page 316: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CiDEREA LW MIHAI VITEAZUL 321

mosnenii din satul Ddrapnali, Vianul pentru care Buzescuplätise birul (70.000 de aspri), Urluianii din Teleorman si al-tele 184.

Alte hrisoave ne aratä cum domnul luh el singurca domnesti, intrebuintându-le apoi In folosul säu. Astfel

un hrisov de la Radu Mihnea din 1613 contine expunerea ju-deeätei pornite de mosnenii Bälaur, Moraicu, popa Plesu, Stä-nilä, Lupu stolnicul, Man i altii contra lui Preda postelni-cul, ginerele lui Mihai Viteazul si contra sotiei lui Florica, Iiicadomnului, pentru satul Apele Vii. Obiectul acestui proces erh cAMihai Viteazul le-a fAcut siluire acestor kneji mai sus zisi,de le-a aruncat lor aspri 50.000, de le-a luat lor mosiile i i-afäcut vecini, pe vremea cánd a fost Mihail Voevod aproapede iesirea lui din 01.4, Innaintea lui Simion Voc.15. (Movilà)".Mosnenii vin la Simion Movilá in timpul scurtei sale domnii dinMuntenia, si'si räscumpärä satul cu 70.000 de aspri, reintrandIn a lui stäpAnire, chnd de odatà Preda Postelnicul ginerele luiMih.ai Viteazul, scoate o carte a socrului säu Mihail Voevod

zice cä i'au dat socrul ski lui acel sat Apele vii ca zestre",si tulburà pe rh'zäsi In stäpânirea incuviintatä lor asupra ve-chei lor mosii, de Simion Vodä Räzä.ii pornind atunci päräIn contra lui Preda, Radu Mihnea hotäräste pricina In 1613,In sensul cil nu ar fi nici Cu o dreptate si inch' mult päcat säfie acesti knezi i cu aspri dati i ei sä fie robi" and ascultareastf el cererei lor, lucru Indestul de extraordinar In acele vre-muri, si care se explicä numai prin rebele relatii In care se alláfamilia lui Mihai Viteazul cu Radu Mihnea 185.

.Alt document tot de la Radu Mihnea din Iulie 1614 dá oporuncä megiesilor Mierlei, Hamza, Mänäilä i Balea i tuturor

"4 Vezi hrisovul cel mare al Buzestilor In rev. Tinermea romcinii, 1, 1898,pag. 110-126.

"5 Magazinul istoric, II, p. 265. Si cu toate aceste, in alt document din1608, Aprilie 20, dela Radii Serban, prin care spune ca dMveste acest sat ApeleVII Simei sotiei stolnicului Stroia, spre a multumi pe vaduva pentru rnoarteasotului ei In o luptil contra Tatarilor arata ca locuitorii acelui sat fusese knejidar s'au vandut ei tnsii de blind voia lor lui Mihai Voder. In documentul lui RaduAlihnea, se spune liisa ciar ca 3Iihai Voda fa'cuse siluire aeestor kneji i le-auaruncat aspri 50.000 si le-au luat rnosiile de i-au teicut vecini". lath deci ce cre-dinta se poate pune pe cuvintele stereotipe cele intalnim In documentele de vânztiride mosii ea s'a facut vanzarea de Nina vote. Alai afltim din documental lui RaduSerban veni la domnia mea doamna Florica, fata lui 31thai Vodk vrandsl'si ice inapoi satul, si s'a dus acolo la sus zisul sat, fara itirea domniei wide dea facut multa paguba oamenilor 5i a ucis toate oile jupanitei Simei stoluicesei.Dar domnia mea nu rÙ sa dee doamnei Floricai satul Apele Vii". Traian, 1860,p. 332. Alt sat al Florictii dat In aceleasi conditii ca si Apele VII este Rucarul carese rescumpara de rurnitni pe bani gata dela jupaneasa Buica 5i jupaneasa Ilineafetele doamnei Floricii, cum serie hrisovul de rtiscump5ratura dela Alatei Basarabdin 18 Fevruarie 16. Ariceseu, Istoria Uunpulungului, II, p. 87.

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. V 11

Page 317: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

322 ISTORIA ROmANILOR

fratilor lor de mosie ca tot satul Gäojanii lui Oancea s5 fie allor, de oare ce ei au fost toti oameni knezi ca vecini inch; de maiinnainte vreme. In zilele lui Mihai Vodii mosnenii cei patruimpreunA cu neamurile lor se Wind domnului ca sill fie vecini.Acesti vecini sunt drtruiti de Rack Milmea boieruluiblasemare Portar. Dar ei voesc srt se rescumpere de vecinAtate, do-vad5 cà fusese redusi in aceast5 stare peste vointa lor i ei se

rescumprtrrt cu invoirea doinnului, ca sA fie iar knezi pe oci-

p.

.:'

:'_,Florica fiica lui Mihai Viteazul

Dupi mAritiq

nele lor i sí mi aibrt sup5rare de la nimene. Alt document din18 Itdie 1623 de la Radu Mihnea intAreste fratilor V15(114 siStaicu fiii lui Tudosie mare logofrit, cinci sate intregi SlAti-oara, Fotestii, Popestii, Fumotesti i Negreanii, care fuseserrtbate megiesesti si se vAnduseril vecini, de bund voia lor lui Tu-dosie pe vremea lui Mihai Viteazul. Ei au fost knezi de mos-tenire dar s'au micsorat si au srirricit i n'au mai fost in staresá poarte nevoile lor". Alt document din 22 Maiu de la Alexan-dru Coconul aratrt eum 14 rnegiesi din Glupani care fuseserAmai innainte knezi cu °chicle lor, se valid vecini lui Mihai Vodil

Page 318: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

aDEREA LUI MIRA! VITEAZUL 323

-ei i ocinele lor. Serban Vodsá Ii arueste lui Costin Slugerul.Satenii oferà lui Costea 330 de galbeni ca ssá scape de vecinie".Costea neprimind oferta, Alexandru Coconul ieà el baniielibereazà" vecinii; dar dup'd multe alte peripetii, fug pesteDunke si prin dare de alti bani ajung cu mare greunticapete slobozenia 186.

Alt document din acelas an, contine intririrea flcutdde Alexandru Coconul a cumpärAturei satului Voevoda dinpartea lui Apostol vel paharnic al Ortilor de mosie a lui Bejancu feciorii lui cu partea lor de ocinA drept 3000 de aspri pen-tru crt acesti oameni au fost boieri cu ocinele lor, iar clind afost in zilele r5posatului Mihai Voevod s'au fost vandut vecinidomnesti lui Mihail Voeved"187.

Un hrisov al lui Alexandru fiul lui Masi domnul Tárei-Românesti, dä satul Sarisoara unor mosneni spunând a a-tunci and a fost in zilele lui Mihail Voevod, acest sat a azutIn multe n'a"p'ästi de biruri si n'a putut s'a" le plriteasc6 apoi dup5.aceea Mihail Voevod singur a luat acest sat Sarisoara pe samadomnier. Mosnenii se plAng lui Simion Movilil care judeandu'ia slobozit iar pe acei mosneni ca A. fie knezi cu ocinele lorprecum au fost si mai innainte vreme. Dar numai scurti anise bucurrt acesti Mosneni de redobandita lor libertate.

istoviti tocmai prin cheltuelile prea mari fkute pentru re-apaarea mosiei ei sunt nevoiti In 1629 sil se vandri rumânipentru tot deauna lui Nicolae Vistieru1188.

Aceeasi imprejurare rrtsare dinteun alt document maicurios, care mai este insemnat si prin aceea cà con-tine o In-semnare autograrci a lui Mihai Viteazul. Prin acest document,din 1 Fevrttarie 1596, Mihai Viteazul îi intsa'reste lui insusi pro-prietatea Statului Sarlanul pe care l'ar fi cumpeirat de la totisAtenii, anume : de la Stancu si de la Manea si de la Dan si dela Dupcea si de la toara' ceata lor, si de la Staicul si de la loan

de la Stoica si de la Prodan si de la toate cetele lor, 5i de laDumitru si de la Neacsul si de la Stefan si de la Albot'.1 si de laDan si de la toate cetele lor, toate pArtile lor, drept 40.000 deaspri, de bunA voia lor". In josul documentului se vede scrisde mâna insusi a ha Mihai Vodri urmRoarea insemnare : JoanMihailVoevod dat'am eu cärtile lor de mosie si ale mele de s'au

184 Aceste 3 documente In Arhiva Statului, analizate de I. Bogdan In co-inunicarea lui Despre Cne:ii romiini In Analele Acad. rom., II, tom. XXVI,-1903.

1" Documentele din Acad. rom., pacliet XVIII, 111.lorga, Studii si doc., v, p. 437, 1616, ibidem, p. 438. Vezi la p. 438-441

gnat multe documente prin care alte Medici (mosneni, kneji) cu mosiile lor din-Sefiripara se viind rurnani aceluias Isiecula Vistierul.

Page 319: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

324 J8TORIA RONIANILOR

descump5rat (rescumpilrat) satul Surlanul §i in' a (mi-a) datB0.000 de aspri in Belgrad (Alba-Iulia). Bltistilmat §i proclet

rt . ..

( e-,- - - .1 4- ' riVr41 '-'","1"'",1",,T.,".1--114...i ' ., -I ..,... .,.... . . 7;wir .,1 .:. iir_:_........:4..: ...-- ,-...........c....t., ,3

' ..7.-2-: .47'. "

t

- .

:.

...'

.vs ,1

-4.

:".

N

Page 320: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CADERA LEI MIHAI V1TEAzUL 325

srt fie de 318 oteti i de mine cine va sparge pomana mea (saupomana, amin?) 189.

Care sä fie intelesul acestui hrisov? Este invederat cáclomnul restitue actul säu de cumpäräturà mosnenilor ce'ivanduserä mosia, i pentru a da o mai mare garantie acesteirestituiri, insamnä insusi cu mana sa reintoarcerea satuluitare vechii si stäpanitori. Insemnarea se vede cá a fost fa-cutä in Belgrad sau Alba-Iulia, prin urmare cel mai timpuriuIn 1599 Noemvrie 1, când Mihai calca' pentru Intaia mea ininsusire de cuceritor in capitala Ardealului 19°, adecà aproapepatru ani dupà cumpärätura savarsitä de Mihai. Dar oare inadevar sä fi cumpärat domnul mosia Surlanul de la mosneni?Pe la 1 Fevruarie 1596, data actului de cumpäratura, Mihaisävärsise toemai marea sa luptä cu Turcii, gonindu-i pesteDunäre ca ajutorul Ardelenilor si al Moldovenilor, luase Giur-giul, Nicopoli, Vidinul, si se aplica la data documentului,raspinga o nävälire a Tätarilor si sà atace pe Ieremia Movila'.In asemenea imprejuräri, cand Mihai cheltuise ata-La de mult curespingerea nävälirei turcesti, si se pregalia a intampina pe-rico/ele ce'l amenintau de la nord, fiind data i lipsa lui vesnic4de bani, ne vine greu a crede cvá Mihai sä fi dispus de suma de40.000 de aspri spre a ~Ora o mosie, mai ales cd nici sbuciu-märile in care se aflà cu respingerea dusmanilor nu'i vor fi in-voit a se indeletnici cu daraverile sale prívate. Noi credemsub aceastà pretinsä cumpäräturá se ascundea o räpire a sa-tului räzäsilor, asemenea acelei petrecute cu mosia Apele VE.Alihai aruncase acest bir asupra Surlanului de 40.000 de aspri.Neputându-1 plàtì, mosnenii îi vânduserä mosia pentru aceasumä lui Mihai, i domnul inchipui un contract de cumpärä-turä, in care pretul platit era datoria mosnenilor care domn,izvorâtä din neplata birului. Mosnenii vazandu-se saraciti deaverea lor i eäzuti in- starea de vecini, pun*maná.' de la man.àaduna' para catre para timp de patru ani, i cand ajung a in-deplini suma indoitä acelei datorite de 40.000 adicä 80.000 deaspri, se duc dupä Mihai in Alba Julia, cad innaintea /uiroagA sti' t faca ca ei pomand, sä le inapoiascä mosia, dandu'ipentru ea 80.000 de aspri in locul celor datoriti de 40.000. Mihaicare tocmai pe cand era in Ardeal se afià in cea mai mare nevoiede bani, primeste cu bucurie acest plocon neasteptat, si le iría-

11,2 Revista pentra istorie, archeologie filologie a lui Gr, Tocilescu, IV,p. 512: Pe cdnd Tocilescu celeste ma mai, lar eu mi-a, un anonim criticAndarnbele noastre piíreri in Conlimporanul d-lui loan Niadejde. V. p. 119, observ.4

dreptul eh sernnul deasupra lui ma este mai emana o aruncilturA de condeiu.decistt litera i, In fond deci interpretarea anonimului din Contimporctnut con-cordâ cu a mea.

196 Mai sus, pag. 198.191, Mai sus, pag. 160-161.

Page 321: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

326 ISToRie ROMAN1LOR

poie.ste mosia, insemnand pe documentul de cumparatura,ca' mosnenii îi descumparasera" adica. îi recumparasera 192--

dela el satul Surlanului.Imprejurarea cá Mihai Viteazul zice c i-a %tut pomana

cu razesii, restinduindtt-le mosia, nu este cleat prea fireasca..Inteadevar cri räzäii trebuira sa roage pe Mihai cu baniimanä ca sa'si faca pomana sa le dee innapoi ocina parinteascit.Cat despre aceea csa documentul de cumparatura arata ca mos-nenii ar fi vandut satul lor de blind voie, aceasta era o simplaformula, care putea ascunde foarte usor o salnicie. Unde s'amai vazut vre odata razasi români care sa'si vanda de bunavoia lor moiile strabune, pentru a le preface in bani. Apoi dacale-ar fi vandut de buna voie, pentru ce dadeau acuma pe ele-indoitul pret, spre a le cumpara indarapt? Si cu toate acestetemeiuri pline de greutate, s'a gasit interpretatori care sa sus-tina di nu taranii ar fi dat lui Mihai Viteazul 80.000 aspri, pen-tru descumptirarea moiei, ci cri Mihai Viteazu le-ar mai fipe ltingli mosie incei si suma arlitatd. Se pretinde cä acesti mos-neni urmasera pe domnul larei si pe stapanul lor feodal in ex-peditia din Ardeal, se deosebiseril poate prin vitejia lor pecâmpul de lupta i primisera de la generosul i viteazuldomn, drept rasplata a serviciilor lor, nu numai mosia cei-o vândusera mai innainte, dar inca 80.000 de aspri pe dea-supra (11). Daca cele cinci randuri serse de Miltai Viteazutne dastainue putina deprindere ce aveà de a serie romaneascacu mana sa cea aspra i vartoasa, mai usor fiindu-i a invartisabia decat de a tinea condeiul, ele ne dau in acelas timp o do-vada stralucita de simtimintele generoase si democratice ale-principelui, pe care istoricii naoderni, incepand cu Balcescu, s'auobisnuit a ni'l prezenta ca apasator al taranului, ca destruga-tor al institutiilor democratice ale tarei, ca pe acela care a in--trodus si a consfintit iobagia sau sarbirea taranului roman" 193-

O asemenea interpretare este tot ce poate fi mai silit simai indepartat de adevar. Mihai Viteazul sa fi dat la veo IGinsi o recompensa atat de stralucitä, mosia lor pe care ei i-o van-dusera i pentru care primisera odata 40.000 de aspri, si pesteacesta ina. 80.000! Dar de unde aceasta' darnicie a luiand tot pe atunci Il vedem amenintand pe comisarii impa-ratesti ca la caz cand nu i se vor raspunde indata cei 30.000

1b2 Guväntul descupilrat este format dupfi analogia lui desfricut, desb.ltut,desvAtat, etc., Cf. o scrisoare din 1635 a birAului din Bistrita, Iorga, Doc., BistriteiII, p. 5, spune : Petru furAnd multe unelte In sat lei* sA tie spanzurat. St6pfinutsfiu 11 descumpärd scotAndu-1 de la streang". Vezi mai jos, vol. IV, cap. Obiceintplimeattului, londut drepluitii, nota 8; alt doc. din 1601, Aug. 4 (Hurm., Doc., XV,..2, rag. 784-: ,,au fost sg-l-spanzure-care stilpAnul salt s'au milostivit pre feciorub

l'au descumpArat de la domnie cu ptatd mare".113 in Gr. Tocilescu in Revista, 1. c.

Page 322: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CXDEREA LUI MIHAI VITEAZUL 827

de talen i datoriti, le va trimite duph gât pe Cazaci si pe Hai-duci, i atunci numai vor vedeà ei chth obräznicie trebue shsufere de la ei 194 . Mihai dar care erà atAt de stramtorat debani si la acea clan ca in tot deauna, sil fi impins generozitateapanh a da la chtiva din ostasii shi 80.000 de aspri ca recompenshpentru vitejia Ion, peste o mosie intreagh ce le-o däruih.? Daratunci ce ar fi zis miile celelalte de lefegii, care ar fi avut drep-tul a pretinde o rhsplath analoagh? De unde ar fi luat Mihai mi-lioanele trebuitoare pentru a impäch gelozia i nemultumirilearmatei sale? Prin o asemenea dhrnicie incuviintath numai lao micà ceath din soldatii shi, fiind datä lipsa de disciplinh atimpului, Mihai se puneà in cumpänh de a fi sdrobit de o re-volutie a propriei sale armate, impreura cu toti acei pe careel îi favorase 199.

Tot ash trebue inteles i documentul lui Ioan Constantin$erban Voevod, fArh (lath, cuprinzhnd o judecath dintre maimulte fete, pentru satul Micsunestii din judetul Ilfovului, Incare se spune intre altele eh acest sat Micsunestii, a fost me-gies de mosia lor inch de mai innainte vreme. lar child a fostIn zilele räposatului Mihail Voevod, ei s'au fost vändut rumanidomnesti lui Mihai Vodh si tot au fost rumani pe sama dom-neasch". Ch nici aici nu poate fi vorba de o vAnzare de bunhvoie, care in acest document nici mhcar se invoach, se vede dinistoria lui posterioarà si a incerchrilor repetite Mute de aceirumâni spre redobetndi proprietatea i libertatea pierduth.Asa ne spune documentul eh reposatul Mihai Voevod, a dh-ruit acest sat Micsunestii lui Vasile Leca comisul pentru dreaptalui slujbh, iar Leca §i'a Vicut pomand cu ddnqii de le-au invoitsei se resctunpere pre bani gala i a rhmas Micsenestii iar me-

Apoi child a fost in zilele rhposatului SimionVodh, acestdomn probabil nevroind sà tinä samh de dania fäctrth de fostulsäu dusman unui om al shu i deci nici de rescumpiirarea fh-cuth de mosneni de la Leca comisul, privind 'Irish de bunà luareasatului pe sama domniei de Mihai Vodh. därueste el satul Mic-senestii lui Grhiula chpitanul. Mosnenii Irish, de si pierduseraodath banii dati lui Leca, se rescumpärà a doua oarä de la Ghiulape timpul lui Radu Mihnea. $i and 11 vedem luptând ca atätastatornicie in contra despoierei de proprietatea lor, sh mai stärnun moment mhcar la îndoialà, c 5." numai de blind voie nu fu-sese vAnzarea satului care Mihai Viteazul? Aceste douä räs-cumphrhri însà indatoriserà pe mo.sneni phnh in grumazi. Ei

155 Vezi mai sus, p. 297 nota In fine, reprodus documeaul din 3 Ian. 1000."5 G. Popovici primeste o tAlcuire mijlocie anume cá siitenii din Surlanul

fi-ar fi vandut de nevoe mosia lui Mihai Viteazul, pe care o rfiscumpkrá apoi cupret fndoit. Subtle hied putin vina domnitorului, In/Aturand si/uirea, dar nu mult.

Vezi Cony. lit., XV, 1886, p. 1065.

Page 323: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

328 18Tome, ROMINILOR

nu mai puturrt sä. se mai desbatä din datoriile contractate 196furä nevoiti mai la urmä. sä'si vandà mosia definitiv, Si de

astä dat'ä inteadevär de bunä voie, adicti cel putin constrinsinumai de nevoile lor si nu de o siluire exterioarg, lui Neculavistierul drept 400 de galbeni, de la care apoi inainte Micse-nestii rilmâne in stare de rumänie 197.

Innaintea bätäliei de la Teleajenu, in 2 Sept. 1600 gäsimpe Mihai Viteazul recunoscand in un document din locul undes'a dat lupta, c'ä a gresit cand a pedepsit pe unul Antonie Gramanu stim pentru ce prepus al domnului, luAndu-i toatä. averea.In momentul când erà sá intre in focul ce puteà surpe siultima scAndurà de scäpare, domnul muntean revine asupranedreptätei infäptuite fatá cu un om pe care-1 recunoscusede nevinovat si spune c5 m'am temut, domnia mea, de bles-temul lui si al fiilor lui pentru marea säräcie ce i-am fAcutm'am gändit intorc pagaba i prada ce i-am luat in bani

lucruri scumpe, si neavând de unde sá i le intorc cäci le-amimpärtit *i le-am risipit, deci afländu-mä acum domnia mea,in gura Teleajenului ca s5 duc räzboiu cu Lesii i cu Moldo-venii si cu Tätarii, mituit-am pe Antonie Grama cu acestesate Flocestii din Sabar i Budeanca din Clinesti i H'ärästi,Scrovistea din judetul Vlasca, ca plätesc domnia mea pa-guba lui i sä nu sufär blestemul lui, nici fiul domniei meleNicula Voevod. Si de va da bunul Dumnezeu sà zdrobesc pevriljmasii mei îi voi face atunci i hrisov".

Satele amintite spuna. Mihai Vod5. c'ä le-am fost cum-Ora domnia mea de la megiesii ce au fost mosneni cu mosiile

anume eu bani gata din vistieria domniei mele ftirà nicio silä, cäci s'au vändut de bunä voia lor" 198

Mihai Viteazul pentru a desp'ägubi pe Anton Grama dedespoierea pe care i-o Meuse i despre care nedreptate se cäliàacuma in fata cumpenei celei mari a vietei lui, nu priveste canedreaptà despägubirea lui Grama cu averea luatä de el chipprin cumpäräturà de la mosneni; càci cumpärarea unor sateçlin vistieria tärei nu puteà aveà alt inteles decât luarea lor cadomnesti, din pricina neplätei därilor. Datoriile care vistierieerau privite ca bani buni ai ei luarea unui sat in plata acestordatorii ca pret al pretinsei cump'ärtituri. Cu alte cuvinte MihaiViteazul acoperise o nedreptate noue prin una mai veche carenici nu putea fi privitil ca nelegiuitä intru'ctIt erà sävärsitti con-tra unor mosneni ce nu putuser5 pläti därile.

Altä vänzare de mosneni atre Mihai Vodà intälnim lasatul BAicoiu. Prin acest document din 1610 Ianuarie in 7, Radu

"6 Comp. N. Iorga, In Cony. ¡iterare, XXXVII, 1903, p. 706.Doeumentul publicat de Papiu Ilarian In Tesaur, I, p. 387.

"6 Vezi documentul publkat de Il. Bogdan, In Priscovul Sturza, p. 167.

Page 324: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CXDEREA LUZ MIHAI VITEXRUI 329

Serban d'a.' o poruncA ca s'A fie satul BAlcoiu a boierilor PAtravcuvi a fiului sAu Vintilà partea ce au avut desbatese cAtA se vaalege, pentru ca satul Beiicoiu au lost ocuneni slobozi apoi me-gioii din sat dig au lost s'au veindut reiposatului Mihail Voevod.DupA aceea Manole logofAtul vi Neculcea logofAtul vi-au avutmovii la Ploevti. Aà dar a cumpArat Mihai Voevod satul

vi a vrut s'A facA ora v in satul Ploievti; iar Man°le logo-FRO i Nicolae logoMtul, frati ai lui PAtraveu, n'au vrutvAnzti pArtile lor de movie rAposatului Mihail Voevod pe bani,vi au fAcut tocmealA cu rAposatul Mihail Voevod, de au schimbatBAicoiul cu satul Ploevti199, i ava dar Mihai Viteazul vroinds'A facA' ora v din satul Ploievti sà cumpere movia de la aceice o stApAniau, logofetii Manole i Necula, i ei nevroind sA-vivAndA movia pe bani, Mihai le dA in schimb satul BAicoiu pecare'l cumpeirase de la movneni. SA se observe cA din acest do-cument reiese deosebirea in purtarea lui Mihai Vod'A cu boierii,de aceea ce o aveà fatA cu VAranii. Acestora din urmà le

fArà intrebe. De boieri nu se atinge i respectA ce-rerile lor, dAndu-le movii in schimb, pentru movia pe care nu vroisesil i-o vAndA pe bani2".

Alt document de la Constantin BrAncoveanu din 1695,intArevte lui Neculai banul stApAnirea lui pe satul CApoteasca

Burciuleasa, de lAngA Balta ABA in judetul RAmnicului SA-rat, pentru cA aceste movii sunt ale lor bAtrAne i drepie ocinede movtenire de la movii i strAmovii lor de mai innainte vreme,vi tot le-a tinut movii i pgrintii lor cu bunA pace pang' in zilelerilposatului Mihail Voevod. De atunci 111ihail Voevod au impre-surat aceste moqii §i s'au linut pie sama domneascei pAnA in zi-lele reiposatului Radu Voda cel Beitrein; bar dupA aceea cAnd alost atunci Damian cApitanul tatul lui Neculai banul, vi a fostriiscumpeírat aceste movii de la Radu Vodri, cu bani gata 16.000de aspri" 201

Aceste sate stApAnite cu bunA pace pAnil la Mihai VodA,impresurate apoi de acesta i finute pe sama domniei mind ce le

iu Documentul se aflii In pilstrarea d-lui V. A. Ureche nepublicat, care abine voit sA mi-1 comunice. Un altul din 1618 de la Radu VodA fiul lui Mihnea

nepotul lid Alexandru tot din bogata colectie a lui Ureche, pomeneste si el deschimbul facut de Mihal Vodi1 a satului afticoi pe P/oesti, eAnd l'a facut MihaiVoc15 tArg. Ploesti datoresc deci constituirea lor ea oral ha Mlhai Viteazul.

200 Aeeasta nu Inseamna Insà* cA pe unii boieri dusmani luí sti nu-i fi tratatea si pe rilzesi. Am vilzut ce face cu Anton Gram. Allá despoiere a.unor boieride mosia lor este adeveritil prin doc. din 1662 dela Radul Vodil In care se spunedespre satul Vlàdaia c5 a fost cumpArat de Radu Banal Vercescul de la rnegiesiisatului, anume Ion faroslav si Nieoara si dela toti fralii lor mici de mai Innaintevreme In zilele rilposatului Alexandra W. cu 30.000 de aspre; iar dupii aceeaMihail W. s'a pus in spinarea acesior mai sus pomeniii boieri de a hrapit salul 1716-4aia. lard nici un ban si de atunci tot a fost pe sama domneasa". Acad. rom., III,pag. 131.

201 Condica logoleliei lui Brancoveanu, needitatA In Arhiva Stalului, p. 145.

Page 325: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

330 ISTORIA ROMINILOR

rescump'ara mo5tenitorii vechilor proprietari, nu pot fi decâtniste mosii confiscate de Mihai Viteazul pentru neplata unorbiruri, dupa analogia celorlalte sate Mate de el domnesti pen-tru acelas motiv.

Alt document de la Brâncoveanu din 1710, este Inca simai lamurit. Domnul ne spune In el ca. mosia Mocestii fusese-din vremuri vechi a lui Udrea biv vel arma i ca a fost cum-Oran de la mosnenii urrnasii lui de catre Mihai Vocla cu bard"din vistieria farei. Mosnenii vin Insa innaintea lui Gavril Mo-ghila (1618 1620), cu multa rugaciune ca sa le dele voie saltrascumpere mo5ia, 5i a kicut tocmeala de au dal 60.000 de aspribani gala 5i 5i-au rascumparat mo5ia, i banii ce au luat de ladansii raposatul Gavril Moghilä, el i-a bagat in visteria tare'fiind dati iar din visteria Ord. Ilina fica lui Patrascu Vodanepoata lui Mihai Viteazul, socotind mosia ca In familia ei, ramasade la Nina/ ei o dà prinun hrisov manästirei Coma na, egume-nul acelei manastiri trage la judecata pe Mihalcea stolnicul,Pärvul vistierul, i Dragomir capitanul, i Iordache camarasul,Radu ciausul, za slujitori, i Patru pârciilabul, i Nicula Burducamostean din Mocesti, zicand cà mosia este danie manastirei-Constantin Brancoveanu hotaraste cri doamna Ilina n'a avutnici o treaba ca sa inchine acea mosie manastirei Comaneirfiind cumparata cu bani din visteria Orei i rascumparatade mosneni de la Gavril Moghila Voevod, si a ramas Daniaegumenul de la manastirea Comanei de judecata dinnainteadomniei mele In divan" 202.

$i deci repetam observarea cà daca ar fi fost o vanzare debun'ä voie din partea mosn.enilor, ce nevoie ar fi avut acestia aveni dupa cativa ani, rascumpere mosia cu multe rugä-ciuni de la un urmas al lui Mihai Vite,azu/, Gavrila ?Apoi mai curioaza este imprejurarea cà Mihai Viteazul, aratacà ar fi cumparat Mocestii ca bani din visteria Värei. Ce Intelesva fi avut aceasta pe atunci saca formula, nu putem determinadin lipsa de alte isvoare de comparatie. Poate Oreà cu atatmai straniu aceasta aratare, cà Statul i nu domnul ar fi cum-parat aceasta mosie, cu cat pe atunci deosebirea Intre avereadomneasca i acea a Statului era necunoscuta, nu numai lanoi, ci chiar In apusul Europei. Pentru chestiunea Insä de care-ne ocupam, aratarea aceasta dovedeste intr'un chip inviderat,ca mosia fusese confiscatei pentru neplata darilor catre vistieria,

In sfarsit mai aducem un document, cel mai greu de in-terpretat i de Inteles din toate cele raportate pana aici, dar ca re-de cele de mai Inainte, nu credem cà poate fi altfel talcuit de-

202 Document din condica episcopiei Buz5u1ui, p. 157 extras de D-I B. Ior-gulescu, 5i publicat In Arhiva socieldlei 51iintilice din lafi, Anul I, 1889, p. 116.

Page 326: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CXDEREA LUI MIIIAI VITEAZUL 331

cat tot ca mascarea unei descoperiri a averei unor mosneni_Prin acest document din 1604 Aprilie 12, Radu Voda drt ,,sattilCostesti mrmastirei Bistrita pentru cà a cumparat acest maisus zis sat raposatul Mihail voevod de la toti inegiesii din sat,anume de la Miclea cu ceata lui, si de la VOjCU Cu ceata lui de laBarbu cu ceata lui si de la Popa cu ceata lui si de la OpreaMosoaei cu ceata lui, drept 42.000 aspri gata, si s'au vandutei insii de a lor buna voie raposatului Mihail Voevodnici o silrt de catre domnia sa, i s'au inchinat ei a fi vecini inveci (in textul slavon vecinic y veaki) 243. lar (WO aceea repo-satul Mihail Voevod au adaugat la santa manastire mai suszisa sat Costestii, spre a fi sautei Manastiri de intarire. Insetcand a cumparat raposatul Mihail Voevod acest mai sus zissat a fost atunci la iesirea lui dintru aceasta Ora, si a fost intromulta stramptorare i scarba din toate partite qi tntru impu-linarea am/lei de monedd, §i dupa aceea cugetând a intari maisus zisa manastire i dintre acea putinä avere ce o aveà dornniasa in monedä, i pentru lefile á unor ostasi ce au fost atuncilângà domnia so, a intrebat domnia lui pre toti ostasii aceia,care vor ca sà lase partile lor de leafa sà cumpere acel sat ces'a zis mai sus, ca A. fie pentru Dumnezeu la santa manas-tire si pentru poinenirea domniei sale. lar acei ostasi toti atun-cea cu glas mare au zis O. fie dupa gasirea lui cu cale sivoia domniei sale. Si pentru neputinta domniei sale, si de atatanevoie ce a avut a fost sezut catva timp cm acei ostasi insanta manastire, atunci cand a cumparat mai sus zisul sat, iaracei vecini care a fost proprietari, ei au zis ca sa'i scoata rapo-satul Mihai Voevod din bir si din toate mancrttoriile si preaceea le-au fost asezämântul lor. Apoi atunci au luat acestimegiasi banii ce sunt mai sus zisi, i s'au inchinat a fi ve-cini". Drept aceea i Radu Voevod lasa satul Costestii liber debir§i de toate dajdiile spre a fi de folos mana'stirei Bistrita 2".

Mai intai un lucru ne loveste cand cetirn acest enigmaticdocument. Cum se poate cà Mihai Viteazul, in momentul canddupa lupta de la Teleajenul era nevoit sà päräseasca tara, pecand era in cea mai mare stramptoare de bani, ceea ce reiesedin insusi documentul, care reproducand fara indoiala covin-

203 si In Muntenia se IntAlneste terminol de vecin pe lângà acel de ru-man, vezi vol. II, p. 61. Papiu traduce eau cuvantul slay vecinu, mend, prin ve-cinici, este redarea notinuei romanesti netraductibill me in prin insu§ acest cuvant

textul slav.Publicat de Papiu Ilarian, In Tezaur, I, p. 391. Un doc. din 1600 datat

din Alba Iulia, aratii cum veniseiii In Ardeal doi oanieni din Muntenia de Cordunsi Undrias de Carcova sa se jeluiascA cà vistiernicul Nicola le aruncase un bir

sA le ice ocina si a luat'o". Mihai porunceste marelui Yonne sA cercetezepricina. N. Iorga, Cdteva documente, in An. Acad. rout II, tom. XXVIII, 1906,pag. 113 (13).

Page 327: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

832 IBTORIA, ROMMULOR

tele lui Mihai insusi, spune cä domnul erà intru imputinareaavutiei de monedä, sä s'apuce de cumpärat mosii pe bani gatapentru o suma indestul de insemnätoare de 42.000 de aspri, si-sii le dä'ruiasca la mänästiri? Mai stranie se aratà insä invoireacerutä' de Mihai VocIA de la ostasii säi, de a le relined o parte dinMile lor spre al face si pe ei sä se impärtäseasc6 din pomanaclomnului. Apoi dacsä Mihai recurgea la un asemenea mijlocneobisnuit de a milui mänästirea, färä indoialà cä o rácea f iind cei.nu aveet cu ce sa plateasca leafa lntreagel asiaqilor sai, i neavândel cu ce le präti leafa, cu atât mai putin puteau sä-i rämânä banipentru a cumpära mosii. In ori ce caz chiar dacA am presupuneril, Mihai sà fi plätit mosnenilor partea lui din pret, el nu leputù räspunde aceea cu care se impärtäsau lefegii lui, si dinaceastä nedeplinä räspundere a pretului din partea unui domnbälut si care erà nevoit sä päräseascä tara, incä se vede c'ä nu-mai de bunä voie n'a putut fi vänzarea fäcutà de rdzäsi a mo-siei lor c'ätre Mihai Viteazul.

Apoi dacä Mihai si Cu ostasii säi aveau un motiv de a cum-pärà mosii spre a face o danie mänästirei, mosnenii nu ave4unici unul de a o vinde si a'si pierde libertatea. Din toate punc,tele de vedere vänzarea trebuie sä fi fost si aici sin-LA.

Aceasta odatä admis, explicarea rationalä a straniuluidocument nu poate fi cleat urmätoarea : Mihai Viteazul eràdator lefegiilor Siä' cu o sumä pe care el nu o putea räspunde,f iind lntru o mare impulinare a avufiei de moneda. Pentru a de-terminù pe ostenii säi sä.' renunte la o parte din pia-Ca', el faceun apel la simtimântul lor, religios, si le propune ca sä'i lesececa ce le datorià, spre a cumpära impreunä un sat mänästireiBistrita, intru pomenirea si a sufletelor lor. Trupa consimte.Mihai atunci arunc5 asupra satului un bir corespunz5tor sun-leiCu care se alcätuise cu ostasii säi a cumpArà satul, si acestaneputândul rilcpunde, este luat domnesc si apoi däruit Ira-nästirei. Prin asemenea, in ori ce caz, dibace operatie, domnulisbuteste a se pläti de armata lui, economisind o bunä parte din-clatorie, CA mosnenii trebuirä sä präteascA iscusinta lui MihaiViteazul, nu ne mai poate pune in mirare, dupä numeroaseledovezi ingrämädite asupra acestui punct.

Din aceste deosebite documente se constatä deci cä Mihai-Viteazul, in nevoia lui nespusä de bani, alergA adesea ori la des-bräcarea täranului. i In imprejurärlle in care se aflä el, tre-buià sä o facil. De indatil ce isi alcä'tuià greul ostirilor sale dintrupe numeroase, care trebuiau plätite cu ori ce pret, el nu maiputeä fi stäpanit de nici o altä consideratie, si pentru a cäpilthbani, erà In stare sä se apuce de ori ce mijloc. Neindrilzaindsil loviascä in obstimea boierilor, care ar fi protestat, ha chiars'ar fi ridicat in contra lui, el se. lasil asupra täranilor, acel

Page 328: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

lut inform, fArA glas i Mil drepturi, care sufereh in t'Acere totfelul je nedreptAti. Am vAzut mai sus, cum Mihai ViteazutmArturiseste singur cä Valachia fusese asa de despoiatA eä nuerà cu putintA a mai scoate nimic din ea 205.

Dar Mihai Viteazul merge mai departe In aceastA privire.Nevoia lui de a stà bine cu boierii Il sileh sà le invoiascA a pune inlucrare, alAturea cu el, cea mai cumplitA desbrAcAtorie a tii-ranilor. Am vAzut mai sus familia Buzestilor stApAnind 128 de-mosii, i cAti alti1 vor fi avut tot pe atAtea, despre care isto-ria nu ne spune nimic !"6. Vitrigele timpuri prin care trecusepoporul romAn coborAser6 o sumA foarte mare de oameni inrAndul tAranilor supusi. Cu trecerea timpului raportul lor desupunere e ingreuie din ce in ce, si proprietarii pe mosiilecArora ei st'Ateau, rAstrAngeau, tot mereu lanturile atArn'A-rei lor. Exploatarea muncei lor In folosul stApAnului mergeasporind. TAranii pentru a scApà din ghiarele asupritorilor,fugeau de pe mosiile lor pe acele ale unor stApAni mai indurAtorimai ales de pe mosiile boieresti pe acele mAnAstiresti. AceastAfug5 pAgubeh atAt pe stat prin ingreuierea incasArei dArilorcAt si pe tArani prin sporirea pártei lor contributive la cislA ; darmai ales pe boieri ale cAror pAmAnturi se desgoliau. De aceeaboierii luarA de la un timp obiceiul de a readuce cu putereape omul fugit la mosia de pe care era. Cu timpul acest abuzcApAtA caracterul unui drept, care deveni o parte intregitoaredin obiceiul pilmAntului 207. Totusi se iveau multe protestanidin toate pArtile In contra unei asemenea fArá-de-lege ce tindes'A se vesniceascil. Boierii care aveau interes de a o intAri pe cAtputeau mai mult zmulseserä de la Mihai Viteazul care cum am vA-zut nu puteh sA li se opunri, recunortsterea ei, prin un asezAmAntce aveA. In contra obiceiului timpului, deprins numai cu asezäriindividuale, caracterul unei dispozitii obstesti. Prin un hrisoval sAu, din care s'a ptistrat o amintire in altul posterior de laRadu Mihnea, Mihai Viteazul dispuneh : care pe unde va fi.acela s6 lie rumdn vequic, unde se va afle 208, consfintind astf el

Alai sus, pag. 232.2^, Aceastil cAdere a mosnenilor In sArbie din pricina greutiltei dAjdiilor,.

prin'vfinzarea lor cAtre boieri, se intelege a nu este un fapt ce se intalneste numaisub Alihai Viteazul. Sub el insil apAsarea e mai vajnicA j prAbusirea rAzesiloreste mai repede. Vezi mai multe doc. O vAnzare de rAzesi In L Bogdan, PriscooutSturza, p. 159 si urm.

201 Alai multe Mal jos, la capitolul Starea Viranilor.2,4 Hrisovul lui Radu Mihnea, din 1617, in Mag. ist., II, p. 277. Rapor-

tAnd aceste cuvintc. Radu Alihnea adaugA, cA : n'am vrut domnia mea sa stricasezilmantul lui Alihai Vodd"-. Acest asezAmAnt este cunoscut In timpurile urinA-toare sub numele de legal:u-a lui Mi/jai Vodd, i pomenit sub acest nume In maimulte documente. Asa de exemplu in unul din 1699 a lui Const. Brancoveanu(Condica logolefiei), p. 438: cA i-au apucat legAtura lui Alihai Voda, acolo Insat". Altul din 189-1, ibidem, p. 37, aratd cd egumennl Tismanei parea pe niste

CXDEREA LDI AIHAI VITICAZIII. 383

Page 329: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

384 ISTORIA ROMANIL011

printr'un asezlimânt formal robia täranului. Mihai intäresteaceastä masuril in tratatul lui cu Sigismund Batori din 1595in care se spune cA eolonii i rumânii (iobagiones) care vorfugi de pe mosiile domnilor lor, sä se restituie indatä"adicg. särbii fugiti din ambele Çuíri, Muntenia si Ardealul, sä-fie inapoiati stäpanilor lor. Aceastä dispozitie este repetatä intratatul lui Sigismund cu Moldova 202 Mihai Viteazul prinpolitica lui, era deci nevoit a impinge multi Virani in rAndu-rile särbilor, si pe acestia Ii lega de lantul lor pentru vecie.lar noi care trilim in timpuri de libertate, ne vine sä. musträm-cut asprime pe marele erou pentru atare parte a lueritrei saleistorice, si arätäm ch.' pe cat erà de mare general si viteazotean, pe atAta erà de räu ochrmuitor i nedrept stilpan.

Acela lush' ce este deprins cu fatalitatea evenimenteloristorice, nu va vedek in purtarea lui Mihai Viteazul care täranidealt venga neapäratä, de care se legau ca un lant, neintreruptbate celelalte fapte ale sale. Mihai Viteazul fu impins de im-prejurgri, chiar de la inceput fruit' de voia lui, la cucerirea Ar-dealului. Pentru a o indeplini aveh nevoie intai de prieteniaboierilor Munteni, apoi de o armatä de inercen.ari, ambelecereri ce nu putean fi indeplinite decht cu jertfirea täranuluimuntean. Si el Il jertfi. Ash cereh in chip neinduplecat com-plexul imprejurilrilor acelor timpuri de urgie, si de sigur cri inapgsarea täranului roman, ele sunt mult mai de vinil cleatdomnul ce o executa., instrument neconstiut al unei evolutiuniistoriee.

Politiea protivnieil poporului de jos eauza ciiderii lui Mi-.Purtarea lui Mihai Viteazul fatä cu tgranii munteni,

II sin sà urmeze aceeasi indepärtare si 1aà cu cei din Ardeal;trici este usor de inteles eä, dacil el restrAnsese lanturile run&niei muntene, nu putea sà stabileascä pe acele ale iobagilortlin Ardeal. Nu puteh sä o facä, mai inthiu fiind cà boieri insii

in Muntenia, pentru care tocmai Mihai jertfise pe Omni deacolo, nu ar ii asistat in liniste la o rgscoalä a täränimei ardelene,In contra nobililor Ungttri, care ar fi aprins in cut-And o miscare

ecini de rumani. spunand ca sunt rumani din legiltura lui Mihai Vodil". Un altreilea din 1710, ibidem, p. 915, vorbeste de ni5te Rumani, pe care i-ar fi apucatlegatura lui Mihai In sat in Filiasi". Un al 4 lea din 1608, spune Socol clucerulot Cornateni pretindea ni5te rumani ca ai lui Incii din legatura lui Mihai Viteazul".Partea de stare a lui Constantin Cantacuzino In Buciumul lui Cesar 13oliac, 1863,p. 128. Daca Mihai Viteazul a intarit robia taranului, fara drept i se atribue luiinfroducerea ei. Sarbirea tfiranului era mai vcche, clupil cum vom vedea-o maijos In eapitolul Slarea triranilor. Un doc. mold. care si el Intilre5le Inteun chipobstesc siirbirea taranului este acel al lui Gh. Ghica din 1658 care dIspune asupravecinilor unor sate ca ,,nime niciliuri sil, nu ra5chire". Ghibanescu, Surele §i lz-voade, IX, P. 153.

"1) lIurrn., Doc., III, 1, p. 475,

Page 330: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

CÀDIEREA LUI MIHAT VITEAZUL 335

aeela§ fel in tosi fratii lor de robie 21° ; apoi Mihai Viteazulcare se sprijineh In Muntenia pe elementul boieresc, cum ar fiputut el cliutà razimul su peste munti In elementul poporuluide jos? Si In Transilvania el trebuia caute proptelele in-clasa politich a Wei, in nobilii ei, care nu'i dhdurh niciodatho ascultare pornith din inimh. El fu deci nevoit §i ad sh lase inparasire tocmai pe acel element In care singur, ar fi putut gà'sìsprijinul potrivit pentru indeplinirea uria§elor sale rlanuri; sä"rhspingh pe Omni care se ofereau a'i aduce, lute° mare de sange,Ardealul la picioarele lui, §i oprindu'i de la ori ce abatere contra

inhbu§e iar in sufletele lor speranta ce incoltise;stei arunce iar in desnhdhj duke, instrhinandu'§i inimele lor.

Nedrept este deci Billcescu cand exclamh cu privireJa aceste fapte ale eroului muntean : Noi care robiserhm pefratii nWri, thranii din tara romaneasch §i phstrasem in robiaUngurilor pe acei din Ardeal, mai meritam noi oare atuncimilrimea i fericirea?" El adaugh cà Mihai nu pricepti nici

data pe popor, §i cà numai in popor era adevhrata lui putele,adevhratul shu sprijin, ei chuth cand in nobilime, cand inc§tirile mercenare, cand in ocrotirea Austriei 1" 211, Este u§orde a spune asthzi, cand poporul In universalitatea lui a do-.bandit o uria§il precumphnire, cä trebuie sh'ti cauti razi-mul In popor. Dar pe atunci ce era poporul §i unde era el?Nici nu existà; de oare ce nu, avea mai mare valoare deckurmele de vite ce se duc la tilietoare, de oare ce erà pri-vit numai ca o massä bunh de despoiat §i de aruncat In mhcelh-riile razboaielor, Parr' a'l intrebh nici dacil nici cand vroiete-flee din tributul banilor sau din acel al sangelui. Mihai Viteazultrebuià sa se razime pe thrani §i sä respingh pe nobili? Avu-sese el doar exemplul cald inch, acel al lui loan Vodd cel Cum-plit, care incercase aceasth nebunie, §i plgtise cu corpul lui ruptmn patru phrti, instrhinarea nobilimei §i alipirea lui prea stransiide poporul de jos. Planul lui Mihai Viteazul nu s'ar fi pututrealiza deck cu o conditie, aceea de a jelly pretutindeni elemen-

boieresc, a deskinful pe ¡aran, a'si adund o51iri1e din poporul.sdu i a proclainet unirea tuturor Romdnilor. Veacul lui erh inchnecopt pentru asemenea idei. Mihai deci concepuse o hicrare,pentrit care vremile In care trilià nu erau fiicute.

S'a obipuit in tot deauna a se considerà pe Mihai Vi-teazul ca pe atat de slab politic, pe eat erà de mare general,-§i ehderea lui se atribuie mai mult nedestoiniciei cu care el M-I-Arta firele

ti n Am vilzut mai )os, p. 237, cum ambasadorul polon se temea de liltireaanisarei tiíranilor Ardealului peste hotarele Ord.

m 13:11ceseu, 1. c., p. 168 5i 513.

Page 331: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

336 ISTORIA ROMANILOR

Atka se poate spune cä lipsa lui de cultura ingreuia hamai mult, Inca, falsifica adese ori relatiile lui diploinatice.Domnul Munteniei stia din limbile straine numai putina tur-ceased pe care o invatase din practica in timpul cat fusese os-tatic la Turci dat de fratele sau mai mare Petru CerceI212. Deaceea Mihai se roagä inteun rand sal trimita comisarii catmai curand indarä'pt pe secretarul turc, caci fara el nu ar puteàserie nimic 213. Malaspina spune despre Voevod caeste om fail carte; abia stie sà serie in limba lui si nu cunoastealte graiuri decat româneste si turceste" 214 Mihai trebuià decisa se slujeasca de talmaci i fiind ca' nu avea tot deauna la in-demänä de acei care sa traduca din nemteste in româneste,intrebuintà adeseaori cate doi din care unul traduceà din nem-teste in altrt limba, ungureasca sau sarbeasca, si al doilea tal-maceà încà odata spusele din aceasta limba In romaneste saunemteste. Ce putea sà iasa din asemene strecurare a gandurilordin graiu in graiu, se poate usor intelege. De mai multe origasim prin documentele observatii asupra relei sau gresiteitälmaciri care juvenilià raporturile si acolo unde nu ar fi fostloc de suparari 215. Cu toate greutatile ce trebuià sa' isvorascapentru el din aceste imprejurari, Mihai conduse politica pecat se puteà de bine si daca el nu iesi la un capat cauza este maimult In lucruri cleat in omul incurcat in ele.

Inteadevär, de indata ce Mihai isi puse in gand s'a cu-cereasc5. Ardealul i apoi Moldova si s'a' intemeieze astfel o mare

212 Fr. Morosini cAtre dogele 29 Iunie 1583. Hurm., Doc., IV, 2, P. 116un altro Chiaus ha expedito in Cipro per condur qui il fratello di questo che-dovera haver il stato (Petru Cercel, mai sus, p ) per tenerlo in questa cittacomme ostagio". Comisarii ciltre ImpAratul 9 Aprilie 1600, ibidem, XII, p. 829 :der Her Waida hab mit Schweinpekhen turkisch geredt".

Mihai Voda &are Basta, 14 Octomvrie 1600. lbidem, IV, 1, p. 167.214 Raportul lui Malaspina, 14 Noenwrie 1599, ibidem, III, p. 515 : huomo

senza lettere di modo che a pena sa scrivere il suo nome". Malaspina exagereaza.Mihai scrià romilneste, vezi mai sus, p Vezi si adunare de imbunatiltiri alelui Mihai Viteazul In Iorga Sludii i doc., IV, p. 14. Un anonim atre Napragi,Maiu 1600, ibidem, IV, 1, p. 49 Ego cum vaivoda si valachicum idioma scirenoplimeconvenirem".

2" Comisarii care Rudolf, 31 Martie 1600, ibidem, IV, 1, p. 29 se jillue2cde modul gresit cum s'a redat spusele lor Voevodului. Scrisoarea lui Pezzen cAtreMihalcea ràu tradusa Vocvodului (mai sus p. 339). Zeckel, ibidem, XV, p. 1701Diese Punkht hat uns der Stoica Vist, razisch (sarbeste) dis ich Zaggel versteheaus dem Walachischen vertulmatsch. Das khumbt uns nun so depravato uncorrupto sensu fur das wir aus etlichen Punckhten den rechten verstand gar nich`gewunen khinnen". In unele cazuri cred nevoia a se traduce prin patru linbi.Comisarii care Pezzen. 24 Iunie 1600, ihiden, XII, 9, p. 949: und des Herrn1Vaida Schreiben inn originali in Wallachischer Sprach mit sich gebracht unddasselbige wellisch (italiene5te) mundlich vertulmatsch und hernach ungrisclischriftlich vertulmatschten lassen, welches wir in das Latein". Ce mai r6manea d nIntelesul primitiv din aceastà strecurare prin patru graiuri? De sigur un Intelesexagerat.

Page 332: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

01 !NORMA LUI ELEA! VITEAZUL 337

puternic6 domnie, el erà tinut facil din Turci si din Ger-mani douà contraponderi care sil se neutralizeze mutual.

El ittà deci asupriisi rolul de a apárà interesele impára-tului contra dominatiei polone i turcesti in Ardeal, sedrept credincios lupliitor i, prin slujbele lor eminente, smulsela inceput chiar increderea acelui monarc. Scopul sim însà ne-fiind de a cticeri Ardealul pentru Nemti, ci pentru dânsul, eltrebuià sá caute a se mentineh aici la vreme de nevoic, chiarsi in contra impáratului. Unde puteà el grisi un sprijin eventualcontra Germanilor, aitirea de chi. In Turci? El cautá deci areInnoi legimturile cu Turcii ; insa sim se observe cil toate tratilrilevroeste sil le facil pc baza foloaselor dobandite prin victoriilesale, arátandu-se In aceastil privire adevärat cap politic, in-tru cal nu mid sí piardd pozifia celytigald. De si pe aceasthbazii erh priÇinim sperantd de a se imphca cu Turcii, ncgocierilecu ei aduceau alt efect, care avii, In bine pe cat si in reu, o In-rhurire atht de hothrâtoare asupra soartei domnului román;erh un minunat mijloc de apásare asupra Nemtilor.

Mihai Viteazul criuth deci fatá cu Impáratul, dup6 ceIi arátase cât puteh bratul s6u In slujba intereselor germane,

sileascá, prin teama unei evolutii spre parten págânilora'i concede cererile sale. Asupra Turcilor, cunoscand el chtsporise vaza In ochii lor, prin eroicele sale isbanzi, se silealucreze astfel incht putinta unei impticári cu ei sim rárnaná pu-rurea deschisii, bine inteles cu conditia neapáratá a pristráreipozitiei dobAndite.

Ne intrebrun in ce erh gresitá politica lui Mihai Viteazulsi care minte ar fi putut iscodi una mai bung, fiind date impre-jueärile In care Mptuià? Dar se va intimpinA, cum a putut eloare s6 fie Inselat inteun chip atat de viidit de Unguri si deNemti, fimrim sä o priceapà, si deci chiar dacá lui Mihai Viteazulnu'i lipsea dibhcia, Il da de gres pátrunderea politicá. Am vázutIns6 cum Mihai Viteazul bánuih credinta Ungurilor sili, i chiarpe Nemti Ii presupuneh cim nu umblau cu o ash de mare sfin-tenie, pricira pentru care el fáceh tot deauna mare paradá in-naintea lor de propuneri/e Turcilor.

Dar ce puteà face Mihai decat sim lucreze cu aceste ele-mente, ori cht de nesigure, ori at de sugubete se arátau ? Elnu se pu tea mentineh In Transilvania decat Cu invoirea Ungu-rilor, si de imptiratul aveà nevoie ca sim impuná mai mult dus-manllor simi, arnându-le cá.' in dosul lar státeau Imperiul Ger-man, si sim poatá purth cu vorba ostirea lui, când Ii lipseau mij-loacele de a'i ráspunde plata la timp. i aici deci tot nevoia, frn-prejurkile neinduplecate explic'ä lucrarea lui Mihai, nu nepsá-trunderea i neprevederea lui. Cu cht apoi sporiau greutátile,prin o procedare psihologicá fireascá, el se acáth de ceca ce'iputeh da mácar o umbrá de sperantA, si se sileh a crede ceca

A. D. Xenopol. Istoria Rorninilor. Vol. V. 22,

Page 333: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

388 18TORIA. ROMINILOR

ce mintea lui mai rece îi arata a fi o zadarnica inselare. AshIn ultimul moment ideea aceea cà Basta nu proceda In contralui din ordin imparatesc.

Mihai Viteazul intreprinsese toernai un lucru peste pu-Until de realizat; intemeierea unei pulen, nu pe o bazd reald,ci pe combinaiii politice. Ori cat ar fi fost aceste de dibaee, nupe ele se pot innalta cladirile istorice, si Statele nu se creiazasi nu se mentin daca' nu sunt asezate pe temelia de granitpu terei fizice. Daca Ar fi dispus de ea, j ocul politic ar fi crizu tde Indata In al doilea rand, i ar fi puLut cel niult ajitta saustânjeni mersul lucrurilor, iar nu sa'l determia. Larga baza aunui popor pe care sa se poata razimit puterea lipsia luiMihai. Acela pe care el ar fi putut sa'si clädeasca marea luiconceptie, poporul roman, In maseie sale cele adanei i puter-nice, trebuia sa fie lasat la o parte de Mimi din combinatiilesale; din protriva, apasat i jertfit unor minoritati privelegiateIn Muntenia boierilor, In Transilvania magnatilor Unguri.acest popor raspins de la sufletul lui, raspundea lui Mihai prinrascoala si nepasare. Intre popor i Mihai era o prapastie, sipe aceasta prapastie, acoperita numai prin un miraj Inselator,Mihai Intreprinsese sa'si Innalte cladirea. De Indatil ce ea deve-nise prea grett, trebuia sä se prabuseasca I

Ca Mihai a facut greseli provenite mai ales din pornitalui fire, si ca aceste sporiau cu cat pozitia lui devenia mai ne-sigura, cine ar;iputea-o tagadui? Dar care om politic a fostferit de ele? Aceste insa au putut sa grabiascil numai sosireacatas trofei, nu s'a o determine; 06 cam/ temelia e siinlitoasase pot usorl.Indrepta greselile in cladire; cand insà taramulinsusi ce o susline e sovhitor, atunci nici o propteh nu o maiponte Intari. Mihai V iteazul ar fi trebuit sd innalle Statul romei-nesc, realizad de el in intreaga'i rofogolire, pe temelia unirei nea-mului romdnesc. Aceasta insa erà cu neputinta pentru Lim-purile In care traia, necoapte pentru asemenea conceptii; In-treprinsese o lucrare mai mare deck puterile de care dispuneit,si de aceea a azut. Cum spune frumos Miron Costin : Nestiu-toare ficaa omeneasca de cele ce vor sa fie pe urma; ca pentruun lucru- sau dou6 ce i se prilejise pe voie, bietul om purcededapanat i incepe lucruri peste puterile sale §i acolo 10 gäse§tepieirea" 216

Ito Miron Coslin, opere compleete, de A. tireche, 1, p. 41J.

Page 334: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

TABLA DE 1v1ATERIE

Pagina

GuyAnt tnainte 9Capal V. Dela moartea lul Petra Bares pat la itlihai Viteazul 1546-1953. 11

I. Muntenia dala Mircea Ciobanul la Mihai V iteazul, 1545-1593 11

Dela Mircea Ciobanul la Petru Cereal 11

Mircea Ciobanul 1545-1554 11P5trascu (Petra al II-lea) cel Bun, 1554-1558 15

Mircea Ciobanul a doua oarA, 1558-1559 17

Petra al III-lea Schiopul, 1559-1567 18Alexandra al III-lea, 1567-1577 22Mihnea al II-lea, 1577-1583 24Seria istoricd a rivalitAtei Intre DrAculesti i DAnesti 26

Petra Cereal, 1583-1585 31Intrigile pentru Intronarea lui Cereal 31Domnia lui Cereal 38

Dala a doua domnie a lui Mihnea al II-lea la Mihai Viteazul 41Mihnea al II-lea a doua °ark 1585-1591 41

Stefan Bogdan sau Surdul, 1591-1592 46Alexandra al 111-lea, 1592-1593 47

Istoria Moldovei dala moartea lui Petra Rare¡ pand la a doaa climatea tut Aron Tiranul, 1546-1593 52

Dela Pie Bares la Iacob Eraclide Despotul 52

me al II-lea, 1546-1551 52Stefan al VII-lea, 1551-1552 54

Alexandra al IV-lea LApusneanu, 1552-1561 57

Dela lacob Eraclide Despotul la loan VociA cel Cumplit 67

Iacob Eraclide despotul, 1561-1563 87Alexandra Lilpusneanu a doua oarii, 1563-1568 81

I3ogdan al IV-lea, 1568-1572 85loan Vod5 cel Cumplit, 1572-1574 86

Intrigile cu Polonil 86Luptele lui loan cu Turcii I I 94

Page 335: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

340 ISTORIA RoMANILOR

Pagina

4. Dela Petru Schiopul la a doua domnie a lui Aron Tiranul 108Petru al V-lea Schiopul, 1574-1579 108Tamil (loan al II-leal Sasul, 1579-1582 111Petru VodA Schiopul a doua oarA, 1582-1591 114Emanoil Aron, 1591-1593 7 123

Caput VI. Doninia lul Mihal Viteazul, 1593-1601 128I. Luptele cu Turcii 1281. Mihai ocupA tronul 128

Starea tArilor romAne 128Modal cum Mihai ajunge donut 130

2. LegAturile pregAtitoare rAscoalei 135RAzboiul fare Turd i bupAratul Rudolf 135Mihai lea parte la liga anti-turceascA 138

3. Räscoala contra Tureilor 144MAcelArirea Turcilor 144Primele lupte 148Sigisinund Batori 152

4. Expeditia lui Sinan-Pa5a 158Luptele dela CAlugAreni 158Mihai se duce spre munti 165

5. IntAmplArile din Moldova si ultimele lupte cu Turcii 172RAzvan inlocuit cu Ieremia MovilA 172Primul atac al Moldovel 175

II. Intrunirea fdrilor ronulne 1811. Schimbitrile din Ardeal 181

IntAla schimbare de cuget al lui Batori 181Supunerea lui Mihai care Rudolf al II-lea 185RAsgAndirea lui Batori 191

2. Cucerlrea Ardea/ului 198Andrei Baton i Transilvania 198Planul cucerirei Ardealului 202Lupta dela Schellenb erg 208

3. Cucerirea Moldovei 217Intinsele planuri ale lui Mihai 217Cuprinderea Moldovel 222Mihai i Ungurii 228

4. Mihai Viteazulksi RomAnil Ardealului 237InrAutAtirea stilrei RomAnilor sub Unguri 237Revolutiile Romanilor contra Ungurilor 241.Raporturile cu Sasii 249Sperantele Romanilor in Mihal 253

III. Celderea lui Mihai Viteazul 2581. RAscoala Ardelenilor 258

DusmAnia lui Mihai Viteazul 258Arestarea comisarilor 263Doctoral Pezzen ...... , , , . , ........ 268

Page 336: Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.5 A.D.XENOPOL

TABLA DE MATERIE 341

Pagina

Miscoala Ungurilor 275Cauzele Miscoalei Ardelenilor 278

Mirislau 283Basta si Mibal 283Lupta filtre Basta sí Mlhal 287Lupta cu Polonii 294

Guruslau 297Mihai la Praga 297Unguril, Germanil si Mihai 302Impdcarea lui Mihai cu Basta 306GuruslAu l moartea lui Milíai Viteazul 308

Caracterul luí Mihai Viteazul l politica luí 312Ideea unirei HornAnilor 312Intoarcerea dela Turci asupra Crestinilor 316Despoierea pranilor 318Politica prothnica poporului de jos caliza caderii lui Mfilai 334