Teoria Lui Rosler Încheiere IX A.D.XENOPOL

download Teoria Lui Rosler Încheiere IX A.D.XENOPOL

of 25

description

Teoria Lui Rosler Încheiere IX A.D.XENOPOL

Transcript of Teoria Lui Rosler Încheiere IX A.D.XENOPOL

  • :J: n c b. e e r e_

    .

    Toate faptele cercetate in acest studiu concurg a stabiliunul i acela adevr, imposibilitatea in care s'au gsit Daco-Romanii de a prsi patria lor, prin urmare struina nein-trerupt a locuinei lor la nordul Dunrei.

    Bosler cu ucenicii sei susin contrarul acestei tese, carepare cu toate aceste cea mai fireasc. Ei fac se plece toatpoporaia daco-roman din Dacia pentru a nu o pune s re-vin aici de cit o mie de ani mai trziu.

    Chiar de la inceput trebue luat aminte c dac se gseteun motif cel puin putincios, pentru a face pe Daco-Romanis-i prsasc .ara strebunilor lor, nu se gsete absolutnici unul pentru ai readuce inapoi, i aceasta ori la ce e-poc s'ar pune reintoarcerea lor in Dacia. Ei nu s'au pu-tut intoarce in intii secoli dup pretinsa lor fug, cci a-ceasta ar insemna a readuce pe fii Ia nvlirea dinaintea c-reia fugise prinii lor. i nu trebue uitat c pentru Europarsritean nvlirea se urmeaz inc lung timp dup ce eainceteaz in apus i c tocmai Dacia, eal' cu deosebire cm-pia moldo-valac, fu teatrul cel mai visitat de oardele po-poarelor nomade, dintre care cele de pe urm fur cele maicumplite, o alt ras de Maghiari de o cruzime i slbtciefr seamn in istorie, Peceneghii 950, Cumanii 1050 i Ta-tarii 1241. Teoria lui Rosier cu toate prefacerile ce au in-cercat in mnile el-lor Tomaschek i Hmfalvy, trebue numaide cit s pun reintrarea Romrtilor in Dacia in timpul st-

    -

  • pinirei unuia din aceste trei popoare asupra cmpiei de laDunrea de jos. Romnii ins pentru a fi readui in Daciasunt infoai ca un popor nomad de pstori, care posedauca avere numeroase turme de dobitoace; aezarea lor in mij-locul unor barbari eari nomazi, care priveau tocmai tur-mele ca bogia cea mai de dorit, era in toat puterea cu-vntului peste putin, cci ar fi insemnat ai aduce din bun pla-cul lor in gura lupului .

    . Nu era deci nici un motiv care s fi atras pe Romni inDacia. Afla-v'om poate altele care s-i fi silit fr voialor a prsi peninsula Balcanului unde se pretinde c ei tr-iau, pentru a cuta scpare in Dacia? Nite asemene se a-fl tot aa de puin. Emigrrile ctr nord care 'i au o-bria lor. in sudul Dunrei, precum acele ale Serbilor i ale Bulgarilor, i intimpl la o epoc mai apropiat de tim-pul nostru i 'i gsesc esplicarea in propirea nvlirei 0-tomane. Tot acestei nvliri atribue Rsler i mai cu ose-bire d-l Hunfalvy sporirea poporaiei romneti la nordul _Dunrei; dar aceast caus este inviderat fals, cci Otoma-nii apar in Europa ctr jumtatea veacului al XIV-lea 1356i tocmai 1365 sub Amurat 1 ei trec peste Balcani. In a-

    , cest timp ins poporaia romn era acum numeroas in Da-cia traian; statele Valahiei i al Moldovei erau acum infi-inate i susineau chiar cu mult energie I izbnd luptecontra crailor ungureti, Poporul romin venise deci in Da-oia inaintea nvlirei musulmane. Dac aceast eaus, sin-gura care ar fi putut pe deplin da sam despre o emigrarea Romnilor din peninsula Balcanilor in vechea Dacie, lip-sete, care alta ar putea-o inlocui? Asuprirea din partea im-priei bizantine nu poate fi.Jnvocat, cci aceast asuprireimpinge tocmai la rescoal pe Valachii i pe Bulgarii dinpeninsula Balcanului i 'i face s intemeeze un stat neatr-nat. Dac Valachii se reoolt, ei fac aceasta tocmai fiind c

    281

  • 282nu vroia s fug, ci s se mpotriveasc asuprirei. Ct despreprerea lui Rsler c tocmai cu prilejul acestei re scoale, Va-Iachii fur silii a trece de mai multe ori Dunrea, pentrua se pune in siguran i c in acest chip al' fi reinvatei drumul ctr vechea lor patrie, ea nu poate fi serioas, fi-ind c faptele pe care se razm nu sunt exacte. Vala-chii nu trecur de ct o singur dat Dunrea, la inceputulresvrtirei lor; mai pe urm, fiind tot-deauna invingtori,nu mai avur nevoe a o face. Apoi ar fi cu totul afar dincale ca Valachii s 'i prsasc ara lor de 'dincolo de Du-nre tocmai in momentul cnd dobndind neatrnarea, ei pu-teau s se bucure de toate drepturile, i aceasta, pentru amerge la Cumani i la Tatari care 'i ateptau pentru a'idespoia.

    Dar unde putea oare s triasc o mas att de nsem-nat ca poporaia daco-roman la sudul Dunrei ? Am ve-zut c o asemene poporaie n'au locuit nici odat in Moesia.Ea n'ar fi putut deci imigra decit din regiunile azate lasudul Balcanilor. In acest caz ins cum s se esplice deose-birea care exista pn ctr jumtatea veacului al XVII-leintre limba liturghiei a Romnilor din Macedonia i acea acelor din Dacia, deosebire care se intindea pn la carac-terele cu care se scrieau aceste doue idiomuri-greceti i-bulgreti? Dac Rominii au venit in Dacia din rile ae-zate la sudul Balcanilor, ei ar trebui s fi slujit in bisericalor il). limba greceasc i nu in cea bulgreasc, i dac secearc a se esplica aflarea Iimbei bulgreti in biserica istatul daco-roman, prin imigrarea acestui popor din Bul-garia actual (vechea Moesie)-cea ce am vzut c nu este cuputin din causa lipsei de poporaiune romin in aceastar in toate epocele,-se mai d inc i peste o alt greu-tate, acea c Itomnii in acest caz ar fi trebuit s fi' fostsupui canonicete autoritei patriarchului statului valaho-

  • bulgar, care'i avea reedina in 'Irnowo, pe cnd noi aflmpe Romini ascultnd in toate timpurile de patriarchul deOhrida.In afar. de aceasta, limba Romnilor din Dacia, care nu

    infoaz nici un dialect, arat o deosebire indestul de in-semnat de acea vorbit de Romnii din Macedonia. Dacaceast diferenare a limbei romineti s'a fcut dup despr-

    . irea lor, limba RomniIor era inc in stare de formaiune cndei imigrar in Dacia. Ea ar fi putut da natere i la nordulDunrei la dialeete, intre nite provincie desprite prin muniinali precum sunt acele a le Daciei traiane, intre care co-municarea este grea i anevoioas. Dac nu intlnim aicenici un dialect, aceasta provine din pricin c aceast limbera format, cnd dup cum s pretinde, ei revenir in Dacia;dar atunci ea ar trebui se posed forme comune cu mace-dono-romtna, ceia ce nu este.

    Aceast teorie a imigraiunei Trasdunrene a Romnilor selovete deci din toate prile de nite greuti care nu potfi nici intr'un chip inlturate. Ea las ne-esplicate mai multefapte generale ale istoriei Romni1or, i noi credem c tocmai.in esplicarea unor asemene consideraiuni se afl piatra deincercare a ori-crei teorii istorice.

    Aceast prsire ins a Daciei de ctr poporaia sa eratot att de puin fireasc pe ct este cu neputin istoricete.Un popor, stabilit prsete el vre-odat ara sa? Chiarcnd bogaii ar putea se~o fac, cum ar putea s o intre-:prind clasa sarac i prin urmare numeroas a poporaiei ?Nici odat in tot cursul istoriei nu s'au intlnit un aseme-nea fapt i numai ct pentru Dacia cat s se afle o escep-ie de la legea care vrea ca singure poporale nomade s sestrmute inaintea unei nvliri, pe cnd cele aazate pleaccapul i se supun. Rominii in particular au fost expui chiarmai trziu in cursul istoriei -lor la nite nvliri care se re-

    283

  • 284petau intr'un chip periodic, acele ale Tatarilor, ast-fel ccu deosebire la ei s pot studia efectele unei nvliri asu-pra greului poporaiei, Ce fceau ei pentru a se feri deprimejdiile crora erau expui? prseau ei ara? nici dect. Ei cutau minturire in preajma locuinelor lor, in ad-posturile fireti ale munilor i pdurilor, i eiau de aieepentru a se re.-intoarce la locurile lor de indat ce ivoiultrecuse. Pentru ce s admitem c lucrurile s se fi petrecutalt-fel pe timpul Romanilor de ct cum s'ar intmpla ele inzilele noastre? Istoria omeneasc se compune din dou seriide fapte deosebite. Acele care se schimb necontenit, a-nume fenomenele inteligenei care se asamn din ce in cemai puin, potrivit cu propirea vremilor, i acele mai mult

    , stttoare, care s repeteaz subt aceiai form i care srapoart mai ales .la viaa sa moral, la simimintele i patimele sale. Efectele care sunt datorite acestor de pe urmputeri sufleteti se reproduc tot-dea-una in acela chip.

    De aceia pentru a ajunge la esplicarea acestei retrageria poporaiei daco-romane inaintea barbarilor cite presupu-neri ne-intemeiate nu trebue s admitem! Mai inti slbciu-nea elementului roman in Dacia care ar fi numarat abiacteva zecimi de mii de oameni, cnd noi am vzut tocmai con-trarul ; Iapoi lipsa de poporaie de batin, dac, pe care {sse fiputut hultui elementul cuceritor, presupunere pe care amvezut'o czlnd inaintea unor -fapte netgduite. Insfrit smai adauge c de i Dacia ar fi pastrat dup cucerire ormi din poporaia ei de batin, elementul roman ar firmas strin de dnsa; c nu s'ar fi amestecat cu ea. Daciinu s'ar fi romanizat i, cnd nvlirea se intimpl, colonitiise retraser fr a lasa nici o urm a existenei lor pe p-mntul provinciei. Noi am dovedit din protiv c elementulnaional dac dispru mai cu totul in acel a Romanilor, l-snd totui nite urme neterse ale existenei sale de alt

  • 285dat in elementul trac ce s regs ete inc astzi in limbaromn-Am vzut in adevr c elementul pretins albanez al lim-

    bei romneti nu poate fi esplicat prin singura vecintate apoporului albanez, i c chiar cnd Valahii de la sudul Du-nrei s'ar fi desvlit in apropierea Albanezilor, la sudul Bal-canilor, aceast imprejurare nu ar putea da sam dect deaflarea unor cuvinte imprumutate din vocabularul albanez inlimba romin, nu ins i .de inriurirea mult mai adnc carese ntinde la insui estura limbei romneti, Aprtorii i-migraiunei trans-dunrene trebue ei insusi s recurg la a-mestecul Romanilor cu un popor de obrie trac, altul de-ct Albanezii, Bessii, pentru a esplica acest' fenomen. Eirecunosc deci c elementul aa numit albanez al limbei 1'0-mne nu a fost mprumutat la Albanezii propriu zii prinnite legturi de vecintate intre acetia, i poporul roman,ci provine din amestecul altui popor de aceiai ras cu Al-banezii cu cuceritorii Romani. Dac lucrurile stau ast-fel a-tunci esplicarea ele'mentului,-numit fr cuvent albanez-vallimbei romneti, este gsit fr a. impune acestui popor c-ltoria Balcanilor. Este o rmi a Iimbei Dacilor care e-rau i ei un popor de ras trac.

    Ct despre elementele greceti vechi ce 's afl in limbaromn, am vzut c ele i gsesc esplicarea in aflarea u-

    _ nui mare numr de Greci adui din Azia minoar pentru acoloniza Dacia; tot aa, ar fi i pentru elementele celtice ce,s'ar putea descoperi in idiomul Romnilor din Dacia i carear proveni din coloniile tranplantate din Galia.

    Trebue observat c Rsleri cu ucenicii sei sunt silii. in faa 'faptelor positive lasate de istorie, a admite c popo-

    ratia roman. din Mcesia ea insi caut scapare in muniidi~ sudul acestei eri, Balcanii,pel;}tru a se feri de nvli-rea care acoperea toat peninsula. Ei fac s se coboare

  • 286Valahii Haemului, dup dnii. stirpea intregului neam, maiales din poporaia roman care imbro in acei muni viaade pstori. Ins, dac se gsete de nevoe a se admite oasemenea esplicare chiar pentru Valahii din sudul Dunrei,pentru ce nu s'ar admite ea de plano pentru acei de la nordulfluviul~i, dinduli-se i lor muntele (i anume Carpaii) c,a locde scapare, in loc de ai face s treac Dunrea pentru ascapa existena lor tot in muni?

    Toat aceasta estur de contraziceri i imposibiliti, frde care teoria lui Rosler nu ar putea exista, i are origi-nea intr'un singur fapt: spusele istoricilor romani asu-pra prsi rei Daciei. Noi am cercetat ins mai sus gradulde crezare ce se cuvine tuturor acestor izvoare care toatesunt copiete unul dup altul dintr'o expunere oficial intoc-mit dup ordinele i sub ochii imparatului Aurelian, careavea tot interesul a da prsirei unei provincii att de fru-moas un caracter mai puin compromitor. Dac aceti au-tori latini nu ar existat, sau n'ar fi povestit faptele in chi-pul cunoscut, aceast teorie nu ar fi vzut nict odat luminazilei, atta este ea in contra firei lucrurilor. Dat se poatejudeca despre seriositatea ei i despre trinicia temeliei pe careea s razrn, cnd s tie c aceasta nu este alt ceva dect un soiu de proclamaie oficial a imperiului roman.

    In tot cursul acestui studiu ne am silit a pune in lumincu deosebire un fapt insemnat, care face ca teoria lui Rosles fie fr s~op precum am vezut c este fr caus : acestaeste adpostirea poporaiei daco-romane, ce nu prsi Da-cia, in munii care incunjur aceast ar din toate prile.Acest fapt a fost observat pretutindene unde poporaia, o-bicinuit cu viaa linitit i pacinic a imperiului r?man, fuexpus la cele inti lovituri ale nvlirei barbare, care erautot odat cele mai violente. Ast-fel el se iutilnete in Alpi

  • ca I m Balcani; i Carpaii n'au putut .face escepie de laaceast regul. Retrai in munii lor, Rominii fur iutai deistorie, care nu vorbete de ei de ct atunci cnd vr'un marestat vine in atingere cu dnii. Eat esplicaia tcerei pecare o pstreaz asupra Romnilor scriitori veacului de mij-loc. Valachii din sudul Dunrei sunt pomenii de autorii bi-zantini i acei de la nordul fluviului de cronicarii i docu-mentele ungureti. Am vzut c unele din aceste amintiri seurc in destul de sus att pentru Romnii din Dacia ct ipentru acei din Pind. Cronica lui Anonymus notar, intritprin alte izvoare unguresti contimpurane, arat pe Romnica vechi locuitori ai Daciei; cronicarul rus Nestor i cnte-cul Nibelungenilor vin in sprijinul acestor mrturisiri. In sfr-it am vzut c documentele infoaz acest popor ca ae-zat, proprietar, constituit chiar in state, avnd o biseric 01'-ganisat i oare-care civilizaie. Studiul documentelor ne audescoperit ins un alt punt cu mult mai insemnat, anumec Romnii din Transilvania se bucurau in vremile mai vechi

    I

    de mult mai multe drepturi de ct in timpurile din urm, cei posedau o noble, care au disprut cu totul astzi in si-nul poporului cuceritor, Maghiarii; c ei erau ocrmuii dupnormele unui drept obicinuelnic val ac, care era recunoscutde statul unguresc; c mai trziu Romnii fiind pe fie ce zimai greu apsai de ctr naiunile privilegiate a le Tran-silvaniei, ei se rescular in mai multe rnduri pentru a scu-tura jugul de fer care le czuse dup gt, i c aceste res-coaIe nbuite in foc i in singe, ingreuier tot mai multsoarta Romnilor, care devenir cu timpul adevaraii iloi aiMaghiarilor i Nemilor. Dar dac poporaia romin ar fifost imigrat in Dacia dup venirea Nemilor i a Unguri-lor, ar fi lucru firesc de a o 'gsi la inceputul existenei salein Transilvania lipsit de drepturi i supus bunului plac'al stpnilor sei, i de a o vedea apoi emancipindu-se ince-

    287

  • 288tul cu incetul, precum s'a petrecut aceasta cu toate popo-raiile imigrate in eri streine, precum Evreii i iganii,Contrarul restoarn insi raiunea ; cci cum este cu putinca la inceputul imigrrei Romnilor s-i aflm ascultind devoevozii lor, posedind o nobilime numeroas i puternic,lund parte la adunrile -erei i c toate aceste drepturi sle fi perdut in curgerea timpului? Apsarea din ce in cemai grea in care czur Romnii se esplic din potriv inchip foarte firesc, dac se privete poporul romn ca -supusprin arme in loc de a fi imigrat, i istoria poate cita maimulte esemple in care un popor supus, care la inceput ps-tra inc oare-care drepturi, le perdu mai trziu pentru a c-dea fa cu poporul cuceritor in o adevarat sclvie .

    . Romnii deci n'au fost nici-odat nomazi in Dacia traian,afar de clasa cea tot mai restrins a pstorilor. Limba lordovedete aceasta ntr'un chip inviderat, cci mai muli ter-mini privit ori la agricultur sunt de obrie latin i acei ceau fost adau~ mai in urm sunt fr escepie slavoni, pe cndnu se afl nici unul singur maghiar sau nemesc. Din protivUngurii au imprumutat de la Romni cte-va cuvinte ating-toare de agricultur. Aceasta dovedete c Romnii au lo-cuit in comun cu Slavonii un timp indelungat inaintea ve-nirea Ungurilor in ar. Dar agricultura este indeletnicireacea mai plcut a Romnilor, creia ei se dedau in toate -rile locuite de ei la nordul Dunrei. Aceast indeletnicireins presupune numai de ct proprietatea pmntului. Dacse admite c Romnii venir in Dacia dup ce alte popoare apu-case aice posesiune a pmntului, al' trebui s'i aflm practicndori-ce alt soiu de indeletniciri de ct acele agricole, precum co-merciul sau industria, ramuri pe care le-am gsit din protiv cutotul prsite de ei, i lasate streinilor, pe cind la Valachii dinsudul Balcanilor tocmai aceste sunt indeletnicirile cele mai cu-tate. i agricultura este neingrijit de ei. Dac Romnii a-

  • 289jungnd in Dacia, au gsit pmntul imprit intre acei ce-locupaser de mai inainte, ne intrebm cum ar fi putut ei a-junge in stpnirea pmintutui, fr de care cu toate acesteagricultura este peste putin? Prin deposedarea vechilorlocuitori? Dar aceasta nu s'ar fi putut pune in lucrare de ctnumai de un popor cuceritor i nu de ctr unul ce se fu-ria in ar pentru a'i ceretori existena, dup cum vra i-potesa roslerian. Ctr aceasta se mai adauge inc i im-prejurarea c Romnii, introducndu-se treptat i grupe innite regiuni ocupate de Slavoni, nu ar fi putut nici odats'i desnaionaliseze pe acetia, cci o lege general, for-mulat de noi, cere in asemene caz ca poporul imigrat s a-doapt.e naionalitatea acelui in sinul cruia se aaz i a-ceast lege nu se schimb de ct atunci cnd poporul imigranteste un popor cuceritor ce are deplin contiin despre indi-vidualitatea sa. i vra s'o impun celui cucerit.

    Dintre barbarii care copleit Dacia singurii care info-sau oare-care inrudire cu Romnii erau Slavonii, pe cnd cei-lali erau mai toi de obrie mongol. Aceti de pe urmapoi, cu singura escepie a Ungurilor de la 955 inainte, a-veau i! obiceiuri nomade, ceia ce-i impiedec de a se a-mesteca cu poporaia romin. Slavonii, din protiv se aa-zar statornic in mijlocul Bominilor i se amestecar cu ei,ceia ce explic desnaionalizarea lor.

    Aceti Slavoni erau de obrie sloven i deci nu este denevoe a cuta explicarea elementului sloven a limbei rom-neti la sudul Dunrei, cnd se gsete acel popor' respnditpe toat ripa stng a fluviului. Este cunoscut c limba ungu-reasc cuprinde i ea un mare numr de cuvinte de obrie slove-.n ; clar fiind c Maghiarii nu au locuit nici-odat de ct ripanordic a Dunrei, cum s'ar putea esplica aceast inriurirea Slovenilor asupra Maghiarilor, dac nu s'ar fi aflat Sloveniin Panonia i in Dacia? Acest element sloven al limbei 1'0-

    19

  • 290

    mneti primi puteri noue, cnd Bulgarii, care devenise i eiSloveni in urma azrii lor in Moesia, intinser stpnirealor pe vechia Dacie traian, Aceasta esplic tot odat iintroducerea ritului bulgresc la Romnii de pe malul stng alDunrei. O asemene imprejurare trebui s sporeasc inriu-rirea elementului sloven asupra celui romnesc, cu att maimult c limba bisericei, devenind ne-aparat i acea a statu ..lui, ea se impuse in toate relaiile oficiale.

    Mai trziu venir i Ungurii, care nu se putur uni cu mai niciunul din popoarele supuse de dnii, din pricina adinceideosebiri a rasei lor, ctr care se adause in curend i de-osebirea de religiune, dup ce Ungurii primit Catolicismul.Aceasta ins nu impiedic o inriurire-ce e drept cu totulexterioar-a limbei ungureti asupra celei romneti i viceversa, ceia ce se vede in imprumuturile mutuale pe care a-ceste doue limbi i le-au fcut in vocabularul lor. Limbauugureasc conine cuvinte romneti, luate att de a dreptuldin acest idiom ct i de la cel sloven prin mijlocirea sa. Limbaromin numr la rndul ei in destul de multe cuvinte deobrie ungureasc. Acest element unguresc al limbei 1'0-mneti exist in toat intinderea Daciei, in toate provin-ciele locuite astzi de Romni, pn pe malurile Nistruluiale Dunrei sau ale Mrei Negre, in Dobrogia. Ins fiind cUngurii nu au trecut nici-odat Carpaii de ct doar in gru-pe foarte mici (precum acei ce locuesc astzi in inutul Ba-cului), atare universalitate a elementului unguresc in limbaromin de dincoace de Dunrea ar rmnea rleesplicabil dacs'ar admite c poporul romnesc, venind de dincolo de Dunrea,s'ar fi oprit in mare parte in cmpia care se intinde la pi-cioarele Carpailor. Cci cum ar fi putut Ungurii, care nus'au aazat acelei o dat in afar de Carpai, se inriureascasupra unei poporaii romiue care ar fi fost subtras dela atingerea cu dnii? Romnii au trebuit s primasc e-

  • lementul unguresc in munii Transilvaniei, unde nvlireamaghiar i ajunse. Fiind necontenit respini de ctr acea-sta, ei s coborir ctr cmpia moldo-valac, pe care o im-poporar in curnd, ducend cu ei terminii de obrie ma-ghiar pe care i imprumutase de la stpnii lor.

    Tot acestei desvoltri comune a Romnilor in Carpai estede atribuit i unitatea cea extraordinar a limbei romneti,care nu posed nici un dialect la nordul Dunrei. Cci dacRomnii s'ar fi stabilit de la nceput de ambele pri alemunilor, cele doue grupe ale acestui popor care n'ar mai fi fost inatingere regulat, ar fi trebuit numai dect s fi dat natere la do-ue dialecte deosebite, cu att mai mult c partizanii teoriei luiRosler sunt nevoii de a admite c limba Romnilor, la venirea lorin Dacia, era inc in stare de formaiune, spre a putea ast-felesplica desvoltarea ei ulterioar' deosebit la nordul Dun-rei i la sudul Balcanilor, care ddu natere celor doudialecte, cel macedono-c-i cel daco-romn. .

    . Locuina indelungat a Rominilor in Carpai d sam i des-pre faptul insamnat de noi c toat terminologia munteluiin Transilvania i in rile vecine, este rornneasc; c inPartea cea mai inalt a trei ea contine cel mult cite-va e-. , ,lemente slavone, care se esplic prin faptul c Sarmaii,popor de origin slavon, fur gsii de Daco-Romani in, ,munii unde ei cutar adpostire ; c terminii maghiari saugermani nu incep dect in cmpie, intlnindu-se cu deosebirela orae i la sate. inuturile ocupate de Secui fac singureexepie de la o asemene regul; dar noi am cercetat cauza a-cestei imprejurri i am gsit c aceste inuturi erau i elela inceput locuite de o numeroas poporaie romn, carefr indoial era mai veche' in ar de ct Secuii, dar c a-tare poporaie romn fu in decursul timpurilor absorbitde elementul unguresc, care maghiariz nu numai ct popo-raia romneasc ci i terminologia muntelui.

    291

  • 292

    Unirea mai strns a Romnilor cu Slavonii este doveditprin mai multe fapte caracteristicc. Mai inti Slavii sunt a-ceia care au inriurit pn la un punct terminologia munte-lui; al doilea: Maghiarii au imprumutat mai multe cuvintede la Slavoni, in forma pe care le-o dduse Romnii; al trei-lea: terminologia agricol a Romnilor, care este in parte la-tineasc, nu au fcut imprumuturi de ct la Slavoni i nu auluat nici un singur cuvent de la Maghiari, pe cnd din con-tra acetia au imbogit limba lor cu mai multe cuvinte sla-vone i romne privitoare la agricultur; insfrit in gurapoporului r?mn s'au pstrat numirile geografice de obr-ie slav date de acest popor, care a disprut. Unireamai strns a Romnilor cu Slavii dovedete c aceste douepopoare au trebuit s aib o comunitate de existen pepmentul Daciei, i fiind c este in de obte recunoscut cSlavii au venit in Dacia inaintea Maghiarilor, rezult dinchiar o atare imprejurare c Romnii care sunt cei mai deaproape motenitori -ai Slavonilor, sunt cel puin mai vechide ct popoarele ce au venit in Dacia dup aceti din urm.

    In sfrit s amintim o. de pe urm imprejurare care do-vedete in modul cel mai neindoelnic existena primiti v apoporului romin in Carpai, anume coborirea acestui popor,impins de nvlire a ungureasc, ctr cmpia moldo-valac,coborire ce este nu numai ct in deobte admis de tradiianaional a Romni1or, dar se gsete inc intrit prin do-cumente autentice. Din protiv nu se gsete nici cea maimic amintire in toate tradiiile naionale despre o imigrare .transdunrean, afar de cea privitoare la colonisarea Dacieide impratul Traian, care nu poate fi ins nici odat ames-tecat cu reimigrarea poporului rornn in Dacia, pe care te-oria lui Rosler o arat c ar fi avut loc in veacul al XII-le.Cronicele rei, care raporteaz ambele aceste -tradiii in fi-in asupra obiriei poporaiei Moldovei i a Valachiei, deose-

  • besc intr'un chip lmurit i precis doue desclecri, una f-cut de Romani sub impratul Traian, venind bine inelesprin sud i trecnd peste Dunre, cealalt. pus in socotealalui Radu Negru i Bogdan Drago, care vine de la nord i'i are obria in munii Transilvaniei i ai Maramureului.Aceast coborire a statelor romne din partea ridicat a -rei este inc intrit prin preteniile pe care Ungurii le aumanifestat in tot-deauna asupra unui drept de stpnire inMoldova i Valahia, pretenii ce ar rmnea neinelese in ca-zul cnd obria poporaiei i a statelor romneti ar trebui sfie cutat pe malurile Dunrei, In aceast ipotes ar trebui sgsim Valahia mai cu osebire, pus sub autoritatea regatu-lui bulgresc} care tocmai la epoca constituirei statului 1'0-mn era in culmea puterei sale i care deci al' fi trebuit spstreze supremaia asupra unui stat eit din sinul seu, dupcum susine Rosler.Pentru toate aceste temeiuri teoria lui Rosler nu poate fi

    sprijinit cu temeiu. Eat pentru ce acei care o susin aufost nevoii a recurge la mijloace nedemne de tiin pentrua stabili cea ce ei numesc adevrul. I-am v~zut punnd in lu-crare toate mijloacele sofisticei celei mai ghibace cnd estevorba de a combate dovezile cele mai inviderate care. arresturna tesa pe care o susin, i primind din potriv frnici. un control mrturisirile care 'i vin in ajutor; i-am aflatciuntind locuri din autori, pentru a scoate din ele un inelescu totul altul de ct acel ce'l au in realitate, sau chiar tre-cnd sub tcere documente sau acte importante. Ei tgduescapoi faptele cele mai inviderate precum presena Slove-nilor pe malul nordic al Dunrei sau acea a elementu-lui romn in limba maghiar, pentru a putea apoi deduce dinasemene premise incheeri potrivite cu dorinele lor. Acestchip de a procede nu este acel al unor invai care au descop stabilirea. adevrului ci acel a unor advocai ce au deaprat o caus. Este a degrada tiina cnd ea este pus

    .293

  • 294

    in slujba altor interese de ct acele ale adevrului i cea cene au lovit mai mult in studiul faptelor expuse nu au fost a-tta rezultatele la care au ajuns contrazictorii notri ct me-toda ntrebuinat intru intemeerea lor. tim c sunt muli in-vai de bun credin care au admis aceast teorie pe re-numele tiinific a celor ce au pus'o inainte. S sperm cacest studiu i va desamgi i 'i va face s 00 reintoarnela adevrul istoric, care este simplu ca tot ce este firesc.

    Romnii deci n'au prsit nici odat Dacia traian ; ei potfi inert lung timp martirizai de Unguri, i vor avea incpoate mult vreme de suferit jugul lor apstor. Aceastans nu le poate rpi dreptul de a protesta contra asuprito-rilor lor, nici sperana c se va ridica odat o zi asupra Da-ciei, cnd aceast ar va ti reintrat in stpnirea adevrai-lor sei copii, a celor ce pot invoca in favoarea lor dreptulistoric.

    -----. ---..._--

  • Tabla analitic a materiilorpag.

    Introducere . 51 Istoricul Intrebrei 9

    Ioan Thunmann, 1774 p. 9. FI'. los. Sulzer intemeetorul te-oriei prsirei Daciei de Romani, 1781 p. 10. 1. Chr. En-gel, 1794. Slavitii : Schafarik, Kopitar, Miklosisch p. 12.Robert Rosler i Romniche Studien 1871 p. 13. W. Tomas-chek, pn la 1876 protivnicul teoriei lui Rosler, dc la 1877o adopt; romanisarea Bessilor p. 15. Bidermann, Iuliuslung, protivnicul teoriei rosleriane p. 18. Ladislaus Pic ase-mene. Paul Hunfalvy ; Ungurii cei mai vechi locuitori aitransilvaniei p. 19.

    II Prsirea Daciei 21Spusele autorilor romani: Vopicus, Rufus, Eutropius i gra-dul lor de crezare p. 21, Moesia, unde colonitii cat a firetrai, mai devastat de ct Dacia p. 23. Rosler readuce peRomni din Moesia p. 24. Esplicarea spuselor autorilor ro-mani p. 25. Generalii sftuesc pe Hadrian s nu prsascDacia pentru a nu lsa o sum de Romani in prada barba-rilor p. 26. Dacia devastat inainte de 270, nu fusese p-rsit p. 27.

    Rmas'au Daci in Dacia? p. 29. Inscripiunile caro amintescnume dace p. 31. Autorii vechi care pomenesc despre Daciin Dacia dup cucerirea roman p. 34. Sistemul urmat de Ro-mani pentru a desnaionaliza popoarele p. 36. Influena or-ganizrei militare p. 38. Scurtul timp al romanisrei pro-vinciilor p. 40.

    Clasa bogat a prsit Dacia, cea srac s'a retras la munip. 41. Unde spun cronicarii c se retrgea poporul rominfugnd de nvlirile posterioare p. 42. Poporaia roman seretrase, pretutindene pe unde nvlirea fusese violent, in

  • 296'pag.

    muni p. 44. Un popor aezat nu fuge inaintea unei nv-liri p. 46.

    III Reimigrarea Bomtutlor in Daclea 48Deosebitele teorii in aceast 'privin: Sulzer i Rosler, En-gel, Miklosisch, Tomaschek. Teoria lui Sulzer-Roaler: Rei-migrarea din Moesia p. 49. Lipsa de Romni de obrie ve-che in Bulgaria p. 50. Analiza autorilor bizantini relativla regiunile de peste Dunre locuite de Romni in veaculde mijloc p. 5l.

    Chestiunea imperiului valacho-bulgar 54. Roslerienii susinc elementul valac juca rolul principal in, el; slavitii spri-jin c imperiul era bulgresc curat p. 60. Adevratul carac-ter al imperiului valacho-bulgar p. 62. Romnii nu se pu-teau intoarce in Dacia in timpul imperiului valacho-bul-gal' p. 63.

    Varianta d-Iui Miklosisch. Teoria d-lui Tomaschek ; contra-zicerile acestui autor cu sine insui ; neseriozitatea preri-lor sale p. 64. Strategul bizantin KEXo:uflAvoc; p. 68.

    IV Biserica romn de rit slav. 69Cum se face de Romnii au avut ritul bulgresc in bisericalor, dac ei nu s'au dus peste Dunrea? p. 70. Imperiulnti bulgresc se intindea i pe malul stng al' Dunrei ;dovedirea acestui fapt p. 7l.

    Romnii erau cretini inc din timpul Romanilor; dovadalimbistic p 81. Istoria crestinismului la Bulgari p. 82.Bisericele din Muntenia i Moldova supuse in vremile celemai vechi patriarhului din Ohrida. Incercrile celui din Con-stantinopole de a pune stpnire pe ele p. 84. Imprejura-rea c bisericele romne au fost supuse Ohridei restoarnteoria lui Rosler p. 88. Esplicarea originei supremaiei Oh-ridei asupra bisericilor romne. Prima Justiniana i novelaXI p. 90.

    V Cronicari i istorici 93Argumentul dedus din tcerea scriitorilor veacului de mijloc p.

    94. Archaisarea numelui Romnilor in scriitorii bizantini p. 94.Sistemul urmat de adversarii continuitii pentru a susineac Romnii n'ar fi pomenii de izvoarele veacului de mijloc.p. 96. Anonimus Belae regis notarius ; intimpinrile adver-sarilor i critica lor p. 97.Cronic ele contimpurane lui Anonimus care pomenesc afiarea

  • 297pag.

    Romnilor in Transilvania la venirea Ungurilor p. 106. Nes----tor sprijine spusele lni Anonimus p. 108. Valachii lui Nes-tor sunt ei Francii imperinlui carlovingian sau Romnii dela Dunrea? p. 110. Nibelungenlied pomenete despre Ro-mni p. 114. -

    Locul din Cinnamus relativ la Romnii de la .nordul Dun-rei (1162). Reua credin pus de Rosler in interpretarealui p. 116. Locul din Nicetas Choniates, 1167- p. 119. L-murirea regiunei unde aceti autori pun pe Romni, dcdusdin documentul lui Rotislavovici din 1434 p. 120. -

    VI Documentele, 121Cel inti document in care sunt pomenii Romnii in Tran-silvania este din 1197. Analisa cuvntului Heqesholmu p.121. Documentzle din 1211, 1222, 1223, 1224 i 1252 p. 12p.~n alisa- documentului din 1247 p. 127. Documentul din 1234i fixarea regiunei t~nde se intindea episcopatul Cumanilorp. 128. Argumentul d-lui Hunfalvy dedus din documentulde la 1293 p. 130. D-I Hunfalvy omite importantul docu-ment din 1260 p. 123. Documentul despre Negril i Rado- ~mir pomenii in timpul sfntului Stefan p. 133. Intinderearegiunei indicate in documente ca locuit de Romni p. 134.

    Starea social a Romnilor dup documente. Romnii au fosttot dea una popor agricol; dovada limbistic p. 135. Rom-nii aveau o biseric organizat.; doc. din 1234 p. 139. Ro-mnii cunoteau alfabetul i inva pe Secui a scrie p. 140.Condiia social a Romnilor dup importantul doc. din1247 p. 141. -

  • 298

    I pag.neri a Rominilor prin Unguri; nu in cazul unei imigrri p.173. Dreptul istoric al Rominilor p. 174.VII Toponimia. 175

    Importana argumentului dedus din pretinsa lips de numirigeografice vechi in rile romine p. 175. Numiri de oraepstrate de la cei vechi p. 176. Pentru ce sunt foarte pu-ine numiri de orae pstrate p. 179. Violenta nvlirei silipe popor s le prsasc, retrgindu-se in muni p. 180. Pa-ralel cu dispariiunea oraelor dispare complect i viaa destat roman, care in apusul Europei e pe deplin pastratp. 183. Rmii de numiri vechi la formaiuni naturale :puine la muni; multe la riuri p. 188. Numiri rmase dela barbari p. 196.

    Oraele i satele zidite de Maghiari i Nemi i acele inte-rneete de Romini p. 197. Terminologia oraelor i satelor,afar de cele cte-va vechi, nu pot hotri intrebarea. Im-portana terminologiei muntelui p. 200.

    Expunerea nomenclaturei munilor Carpai din rile locuitede Romni p. 201. Marginea Banatului. Basenul Jiului p. 202.Intre Jiu i Olt. De la Olt la Braov p. 203. Intre ara Birsei iBuzeu p. 204. Intre Buzeu i Bistria. inuturile Secuilor;desnaionalizarea Romnilor. Maghiarisarea terminologieimuntelui p. 205. Intre Bistria iDorna p. 206. Munii nor-dici. Munii Biharului i ai VIghiesei. Munii Banatuluip. 207. Munii Maramureului. Carpaii moldoveneti p. 208.

    Munii i riurile principale poart numiri romneti saudace p. 209, imposibilitatea impcrei acestei imprejurricu teoria lui Rosler p. 210. Numirile slave, rmase de lapoporul slavon disprut, tresc in gura Rominilor p. 213.

    Limba.VIII 214Cele doue argumente ale adversarilor deduse din limba

    Rominilor p .. 214. Cercetarea pretinsei identiti intre limbaDaco-Romnilor i acea a Macedo-Rominilor. Argumenteled-lui Hunfalvy p. 215. Elementele lor latine deosebite p.221. Gramatica i vocalismul p. 223. Esplicarea asemnreiacestor doue limbi. Dup teoria lui Rosler al' trebui s e-xiste astzi dialecte i la nordul Dunrei, cea ce nu se aflp.224.

    Elementul elin in limba romn p. 228. Coloniile aduse de

  • Traian din Asia Minoar p. 229. Argumentul d-lui Hun-falvy de dus din cuvntul biseric P: 230 Argumentul d-luTomaschek din elementele latine cretine a le limbei 1'0-mne p. 231.

    Elementul pretins albanez p. 233. Acest element au inri-urit constituiunea limbei romne. nu numai ct vocabularulseu. Confusia d-lui Hunfalvy in aceast privin p. 234. E-lementul albanez este acel trc ; dovezile filologice a led-lui Hasdeu p. 235.

    Elementul slavon este acel sloven sau bulgar. Reua credina lui Rosler care tgduete s se fi aflat Sioveni pe ripa nor-dic a Dunrei p. 238. Dovedirea acestui fapt din autoriibizantini p. 239. Argumentul lui Rosler dedus din presenade cuvinte uralo-finice (vechi bulgare) in limba romin. Eti-mologiile lui cele extra-ordinara p. 241. Lipsa de elementromnesc in limba bulgar p. 244.

    Argumentul lui Rosler dedusdin lipsa elementului gotic inlimba romin p. 244. Esplicarea lipsei. acestui element p.245. Lipsa elementului. gepidic p. 246.

    Argumentul d-lui Hunfalvy dedus din lipsa de element ro-mnesc in limba maghiar p. 27. Falitatea susinerei sale.Analisa elementelor romneti din limba maghiar p. 249.Cretinismul introdus inti la Unguri prin Romni. Cuvinteslavone din limba maghiar luate din romnete p. 254.Cum se face de elementul maghiar in limba romin se aflla toi Romnii de la nordul Dunrei p. 255.

    IX Argumeute generale. 257Indeletnicirea naional a Romnilor, agricultura, neesplica-bil in teoria lui Rosler p. 257. Tot aa de puin neleasdesnaionalizarea Slavonilor prin Romni, dac acetia ar fiimigrat peste dnii de dincolo de Dunre p. 264. Tradii-unile desclicrei statelor romne din munii Transilvanieip. 268. Tradiiunea muntean p. 269. Tradiiunea moldove-neasc. Documentele ce o confirm p. 273. Rosler in faafaptului desclicrei p. 275. Cte migraiunei a le Romini-lor sunt de nevoie in teoria lui Rosler p. 279.Iucheere. . 280

    299

  • E ::e .A. T .A.p. 72 rndul 18 scoate -pe carep_ 120

    "19 in loc de Tecuci cetete Berlad

    ~_ 180 8 "tiranic

    "turamic

    p_ 188 21 "Rornnii Romanii

  • De acelai autor.

    Desocietatum publicanorusr; bistoria ac natura judiciali,.Dissertatio inauguralisBerolini ] 8'70 schade.

    Ouvntarc {esti'v rostit la serbarea naional pe )1101'-mntul lui Stefan cel Mare in 1,5/27 August 1871 Iai Tipo-grafia Junim&i.- ' ,

    , _. ;s ~

    CronQlogi~J(~ionat, a istoriei universale prelucrat cu pri-J' . . ',l ,,'vire ~a.. exam(3lle~e .de hacahiuriat.--;-IaiI 8213 IGoldner.'Resboewle dti'n,trr/Rui i' T~ir,ciiinriurrtli 10l:,aupra eri"

    ',' l' 10.1" r,olnne, ? vol,-:;-:Iai 1880 Goldner. - .' ,.,.Istoria ttnivet's,aZpartea l. Jstoria auti. pentru gimnasii

    ~.i licee.-Iai .1881 Daniil.Studii e~onomic~-Oraiova Hi82 Samitca."l;toria Romnil09; pentru clasele primare.c-Ed, V-a Bucu-

    > - .,

    reti i883 Socec. ~Programul cursului de Istoria Rornlnilnr inut