TEORIAlui

R03LERStuCli-i- a,~wpt-a, ~tat-t-\'1M,te,i- s\'O'WI--i11-i-tOt- 1-11-

illaci-a gt-a,i-a,na.

de

Profesor de Istoria Rominilor la Universitateadin Iaai ,

I A t;; I.TIPOGRAFIA NATIONALA. STRADA Y. ALEXANDRT.

1884.

R~MrNjWR DE PE~TEMUNfr,

Teoria Iui RosIer.

INTRODUCERE.

In afara de cercul nationalitatii noastre se urmeaza de unsir de ani 0 lupta indestul de vie, pe tarimul istoric, asu-pra unei imprejurari din viata Romlnilor, anurne asupra in-trebarii daca Rominii au parasit Dacia pe timpul imperatu-lui Aurelian, ~i parasind-o, cum se face de 'i intalnim astaziintr'un numer atM de insemnat dincoace de Dunare ?

Cu toate ca aceasta cearta intereseaza pe Romini intr'ungrad neasemenat, ea a gasit pana acurn putin resunet in si-nul lor, de vreme ce dintre istoricii nostri nurnai Petru Ma-ior 1) s'a indeletnicit cu deadinsul cu aceasta intrebare, iarcei-I-alti, ~i cand au atins'o, a facut aceasta numai in trea-cet, ~i totusi 0 atare controversa trebue sa ne miste ; cadeste vorba de insusi dreptul nostru de a trai pe pamlntulpe care '1 ocupam. ~tim ca nu dreptul hotaraste relatiunele

1) Istoria pentru inceputul Rominilor in Dacia, Buda, 1812, ~i adoua editie, Buda, 1837. Vezi ~i un studiu al nostru asupra c1lr!.iilui Rosier publicat ill Convorbiri Literare, an. 1875, p. 159 ~i urm.D-I Hasdeu a combatut pe Rosier, insa numai in mod ocasional;vezi Istoria critica a Romanilor, Bucuresti, 1875 ~i Columna luiTraian, 1882, No. 12.

6

dintre popoare, ci puterea, ~i ca deci nu de la demonstra-~iuni istorice va atarna alcatuirea statelor ; dar nu e mai pu-tin adeverat ca dreptul tot remane un element de care se~ine sama, ~i de aceea insusi acei ee-l calca in picioare totse indreapta catra dinsul, pentru a pune macar pe inchipu-ire a lui temelia pretentiilor lor. Puterea este un fapt, ~i eaatare repune adese-ori dreptul, care este 0 idee; dar ideeaintru aceasta bate fapta, ca cea d'intai i~i are radacinile salein constiinta omeneasca, ~i deci nu poate fi smulsa ~i perinici odata, pe cand fapta se sprijine numai cat in priva-zul timpului, ~i este peritoare in fiinta ei, ea ~i cadrul incare resare,

Este deci de cea mai mare insemnatate pentru Romini dea se interesa de aceasta intrebare, ~i a vedea daca ei nusunt decat niste venetici in terile ce le locuesc astazi. Uniiistorici ai nostri s'au grab it a primi fara cercetare teoria luiRosier. Ast-fel Eudoxiu de Hurmuealii, meritosul descoperi-tor al documentelor din arhivele austriace, spune in Frag-mentele sale asupra istoriei Hominilor ": "Poporatia Daciei-furetrasa in anul 271 d. Ch. din ordinul imparatului Aurelianpeste Dunare, pe ripa dreapta a fluviului, din causa indesi-rei navalirilor barbare. De atunci Dacia sluji timp indelun-gat ea drum de trecere pentru popoarele barbare care seindreptau din spre Nord ~i Nordost catra Dunarea, Cand a-poi se inalta in Moesia imparatia bulgara ~i prinse la pu-tere, i~i intinse in secolul al IX-le granitele sale ~i peste Va-lahia, impoporandu-o eu numerosi Romini, care din Haemus~i Macedonia emigrau bucurosi in frumoasele campii a le te-rii de la Dunarea, lucru la care 'i impingeau ~i desele pri-goniri pe care le sufereau din partea ocarmuirii bizantine." 1)

1) Eudaxiu van Hurmueaki Fragments zur Geschichte der RomanenBucuresti 1878, I, p. 185. De aceasi parere era ~i reposatul pro-fesor Al. Lambrior.

7

Oare asa sa fie intr'adever ? Teoria lui Rosler sa fie ea maipresus de indoiala, ~i Petrw Maior, care combatuse pe pre-decesorii lui Rosler in aceasta privire, s'o fi facut numai catimpins de fanatismul patriotic? Cum se face atunci de in-susi invetatii streini, ~i anume tocmai acei ce nu sunt inte-resati in causa, se declara in contra acestei teorii? Celebrulgeograf Kiepert observase Inca de mult ca argumentul prin-cipal care sta in potriva teoriei Rosleriane este imprejura-rea ca ncercul in care se vorbeste astazi limba romina din-coace de Dunare, cade tocmai pe hotareIe vechii provinciiDacia." I) Invetatii streini cari combat teoria lui Rosler, producin contra ei 0 serie de argumente, ce 0 sdruncina din teme-lie. Oare Rominii nu ar putea aduce ~i ei grauntele 10r pen-tru a spori lumina in intunecatul trecut al istoriei lor ?_Credca a sosit timpul ea ~i 0 pana romina sa-~i spuna parereasa in aceasta intrebare, una din cele mai grele, dar ~i dincele mai frumoase nu numai a istoriei noastre, dar in de-obste a intregei istoriografii.

Originea acestei noue teorii nu este de cautat in dorintade a descoperi adeverul, ci cu totul in alte motive, care nu'siau locul in istorie. Ungurii si Sasii din Transilvania apasauin secolul trecut pe Romini intr'un chip cu totul neomenos,~i chiar astazi, daca nu le rapesc ea alta data mijloacele vie-tii fisice, vreau sa le ucida viata morala, sa le desfiintezenationalitatea, inlocuind-o cu cea ungureasca sau germana,Rominii vezendu-se apasat! protestau si protesta necontenitcontra unui asemenea sistem de ocarmuire ; ei i~i intemeiazaprotestarile 101' pe dreptul istoric, sustinend ca ar fi locui-torii cei mai vechi ai Transilvaniei, ca dreptul de cucerirepe care '~i intemeiaza apasatorii pretentiile 101', ar trebui safie parasit intr'un veac de lumini ~i de civilisatie ~). Lupta

') Lehrbuch der alten Geographie, Berlin 1878, p. 337.2) A~a in timpurile din urma in conferinta de la Sibiu, Vezi Me-

morialul representantilor alegetorilor Romini, Sibiu 1882.

8

intre apasatori ~i apasati fiind pusa pe terimul dreptului, ceid'intai cautara s'o curme chiar pe acest terlm, tagaduind Ro-minilor tocmai dreptul istoric invocat de acestia. De ~i as-taz! nu se mai poate lua Rominilor insusirea lor de poporlatin, coboritor din coloniile aduse de Romani in aceste parti,este lucru invederat ca mai multi scriitori romani marturi-sese in mod respicat ca colonistii romani au parasit Daciape timpul lui Aurelian. Prin unnare, daca astazi se gasescRornini locuitori in marginile foastei Dacii, ei trebue a fi re-venit cand-va de peste Dunare, din Moesia, unde 'i asezaseAurelian. Fiind verba de a readuce pe Romini de pesteDunare, scriitorii protivnici acestora se foloira de impreju-rarea ca nici un chronicar sau document nu ar pomeni in-tr'un chip lamurit despre existenta acestui popor in partilenordice ale Dunarii, inainte de veacul al XIII-lea, pentru acobori epoca reimigrarii Rominilor in Dacia traiana tocmaila inceputul acelui veac. Ungurii ~i Nemtii, fiind veni] i inTransilvania inaintea acelei epoce, eata ca ~i dreptul istoricvorbea in favoarea aeestora, ~i ast-fel se tae Rominilor, caripana acuma se mangaiau eel putin cu ideia ca li se facea 0

nedreptate, ~i aceasta de pe urma ancora de scapare, Ja-san du-se aruncati, ea 0 frunza batuta de vent, in voia in-tamplarii.

Nu e verba, sunt doi cronicari ai veacului de mijloc earipomenesc de Valachi in regiunile aceste, la venirea Unguri-lor, pe cari acestia ar fi fost nevoiti a'i bate ~i a'i supune,anume: Anonyrnus BeIIae regis notarius ~i Rusul Nest or. Fi-ind-ca eel din urma pomeneste despre Valachii gasiti de Un-guri in tara pe care ei 0 cuprinsesera, fa1'a a hotari anumelocul unde s'ar fi fost afland acesti Valachi, apoi protivniciistaruintei Rominilor in vechia Daeie interpreteaza ca Vala-chii lui Nestor a1' fi Francii imperatiei Carolingilor, eari cu-cerisera en 0 suta de ani mai inainte, pe timpul lui Ca1'~1

9

eel Mare, Panonla de la Avari. Cu Anonymus notar lucrulera mai greu ; el spune apriat rii Ungurii giisirii in Tran-silvania un stat romanesc sub un duce Gelu, pe care'I batura ~i-l supusera. Neputendu-se interpreta intelesul cu-vintelor lui Anonymus, ~i fiind-ca el era singurul care pome-nia fiira indoiala fiintarea Rominilor in Transilvania inainte

. de venirea Ungurilor, apoi el fu declarat de minciunos, chro-nica lui intreaga de fal~a ~i inchipuita, ~iastfel curatindu-si cam-pul, protivnicii Romlnilor radicara pe el maestrita lor cladire,

Cu toate ca ivirea ideii parasirei Daciei de Romani, ~i rein-toar~erea Rominilor in aceasta \ara dupa aproape 0 mie deani, nu este datorita cercetarii adeverului, ci unor uneltirireutacioase in potriva aeestui popor, eu tirupul ea a luat ea-racterul unei pareri ~tiintifice, ~i sub 0 atare forma se infa-to~aza ea astazi in istorie. Ast-fel va fi tratata ea ~i in a-acest studiu.

I

ISTORICUL lNTREBARII.

Cel intai scriitor strein care se indeletniceste mai cu deadin-sul Cll Rominii este loan 'I'hunmann; profesor de elocinta ~ide filosofie la Universitatea din Halle. El facu cunostinta filiide aproape cu un student romin din Macedonia ce se aflala acea Universitate, ~i studiind dialectul vorbit de poporulacelei provincii, fu condus a se ocupa ~i de istoria lui, cit~i de istoria popoarelor cu care el fusese in atingere. Resul-tatul unui a~a studiu fu publicarea unei carti asupra istorieipopoarelor resaritene I). El ajunge la incheierea ca Roma-nii din Macedonia sunt coboritorii coloniilor latine stabilite inaceste teri, in urma cucerirei 101' de Romani, in mijlocul po-

1) Thunmann, Untersuchungen uber die Geschichte der ostlichencuropaischen Volker, Leipzig 1774.

10

poratiunilor de neam trae, care le loeuiau ab antiquo. Pare-rea sa asupra RominiIor de dineoace de Dunare este urrna-toarea: "Ei sunt frati ai eelor din Macedonia, eoboritori dinTracii, eari sub numele de Ge~i ~i de Daci jucara un rol atatde insemnat. Sub stapinirea roman a ei i~i insusira limba ~iobiceiurile romane, ~i cind Caracalla le dadu dreptul de ee-tateni, ei luara numele de Romani u se poate admite eaimperatul Aurelian sa fi stramutat peste Dunare pe toti 10-cuitorii Daciei; fitra indoiala ca au mai ram as inca multiintr'o tara asa de mare ~i a~a de muntoasa, In timpul na-valirii Vandalilor, Gotilor, Hunilor, Gepizilor, Slavilor, Avari-10r ~i Bulgarilor, ei cautara mintuire in muntii lor, unde de-venira insa nomazi. Navalirea Ungurilor 'i gasi in Transil-vania ~i in Ungaria de dincoace de Dunare. Dar Valachii 0-

eupase inea de multa vreme Valachia ~i Moldova, ~i 'ei nuse stabilira pentru prima oara aeolo in decursul veacului alXIII-lea ~i al XIV-lea sub Radu Negru ~i Bogdan".

De la ivirea celor d'intai cercetari asupra Rominilor vedemca ideia cea sanatoasa, care priveste luerurile a~a cum auputut sa se petreaca in lumea reala, ~i nu ie de calauz nu-mai cat textele moarte tiparite pe hartie, i~i deschise ealea in~tiinta. Mai tot-cdata cu aratarea acestei pareri favorabilestaruintei Rominilor in Daeia Traiana, vedem esind la lu-mina ~i parerea protivnica, si, lucru caracteristic, pe candeea d'intai eurge din pana unui profesor din Halle, cea dea doua i~igaseste aparatorul ei intr'un Sas din Brasov.

Fr. los. Suleer, care implinia in Transilvania dregatoriade judecator, se ocupa ~i cu istoria, ~i el intreprinsea scrie istoria terilor locuite de Romini I). In insusi-rea sa de Sas, el impartasia toata ura conationalilor sei a-supra Rominilor, cuuostea pretentiunile aeestora ~i miseria

1). Gesehiehte des transalpinisehen Daciens, Wien 1781 (a se ve-vedea eu deosebire vol. IT §§ 101-114).

11

m care 'i adusese apasarea seculara a natiunilor privilegiate,i~i poate deci inchipui cine-va starea psihologica in care seafla Sulzer, cand intreprinse lucrarea sa. Totusi trebue sa mar ..turisim, spre onoarea lui Sulzer, ca daca patima sa i-a falsi-ficat l~tionamentul, el n'a ascuns in ~od constiut nici unfapt istoric, dupa cum au facut'o cei ce au imbratisat maitarziu parerile sale.

Sulzer este eel d'intai care -respinge in modul aratat maisus marturia lui Anonymus ~i a lui Nestor; apoi el sprijinecu urmatoarele argumente parerea ca Rominii s'au formatea popor din cola de Dunare, ~i ca au venit dincoace de a-cest fluviu prin veacnl al XIII-lea. Mai intai spune el, arfi greu de crezut ea Valachii sa fi suferit trecerea peste eia intregului curent al navalirii barbare, farii a primi in limba101' macar 0 urrna a acelei navaliri, Tot a~a de necrezut arfi ca poporul eel mai numeros, ~i care se pretinde a fi eelmai vechiu al Transilvaniei, sa IlU se arate in aceasta taraea 0 natiune, sa nu se bucure nici de libertate de constiinta,nici de drepturi civile, nici de proprietate, precum nici sepoate admite ea el sa fi perdut aseminea drepturi, daca le ar fiposedat cand-va, cu atat mai mult ca cele mai vechi docu-mente nu fac nici 0 pomenire de una ca aceasta. Apoi fi-ind ca trebne sa privim religia crestina a colonistilor ea per-duti\. in timpul potopului navalirei, fiintarea reIigiei ortodoxela Romini nu s'ar putea esplica in mijlocul unei poporatiunicatolice sau protestante, daca nu s'ar admite ca ei primiseaceasta religiune pe malul drept al Dunarii. In sfarsit Sul-zer mai invoaca identitatea limbei intre Rominii din Mace-donia ~i acei din Dacia, cari ar fi tot a~a de putin de in-teles, daca s'ar primi 0 desvoltare despartita a acestor doueramuri ale aceluiasi popor.

Cap-va ani dupa esirea cartii lui Sulzer, gasim acea teorieespusa din nou sub 0 alta forma de catre istoricul 1 Chr.

12En.gel, ~i anume iutai in Comentatia sa asupra espeditiilorlui Traian 1), ~i apoi in istoria Moldovei ~i a Valaehiei ~}

Ideile desvoltate de acest autor sunt urmatoarele : Impe-ratul Aurelian, vezind ca Dacia nu mai era de aparat con-tra navalirii Gotilor, retrase din ea legiunile, ~i le a~eza inMoesia, unde el crea doue Dacii noue, una langa rip a Du-narii (Dacia ripensis), alta mai in launtrul uscatului din par-tea Balcanilor (Daeia mediteranea). Romanii stramutati din-cola de Dunare suferira mai intai navalirea Slavilor, cari sestabilira in mijlocul 101', introducind in sinul nationalitatii101' elementul slavon, Mai tirziu fura supusi Bulgarilor, carierau originari (le la Wolga, ~i cari le impusera numele 101',

aeela de Valachi (WolochcxWolga). Bulgarii intinsera in cu-rend domnia 101' pe ripa stinga a Dunarii, supunind puterii101' Valachia propriu zisa, Banatul ~i Transilvania. Unul dinregii 101', Crurn, incepu a stramuta pe aceasta ripa un marenumer de familii Valaehe, ,,~i ast-fel in ve~a acest popor ia-ra~i drumul catra vechia sa patrie."

Singura deosebire intre Sulzer ~i Engel consta in aceea caacest din urma urea mai sus emigrarea Rominilor pe ripastinga a Dunarii (catra anul 813), ~i prin urmare nu estesilit a declara de inchipuita chronica Notarului anonym.

Fiind-ca acesti doi autori sustineau ea Rominil n'ar fi pu-tut dobindi elementul slavon, care intra pentru 0 parte in-semnata in alcatuirea nationalitatii 101', de cat la sudul Du-narii, caci Trausilvania n'ar fi fost nici o-data ocupata deSlavoni, apoi 0 asemenea gresita parere atrase ~i pe slavistiin cercetarea imprejurarii, ~i Scliafarik dovedi mai eu seamadin fiintarea de numeroase denumiri de origine slavona inTransilvania, precum ~i din repetitele marturisiri ale au-

1) I. Chr. Engel, Commentatio de esped. Traiani ad Danubinm eorigine Valachorum, Wien 1794.

') I. Chr. Engel, Geschichte der Moldau und Valachei, Halle 1804.

13

torilor- bizantini, ca aceasta tara fusese tot atat de coplesitade Slavoni in veacul al V-le al erei noastre, ea si regiunile de.dincolo de Dunare. Pare rea acestui invetat, impartasita ~ide alF slavisti, intre care citam pe Kopiiar, este ca "cele douetrunchiuri ale rasei Valache, atit acel de peste Dunare, cit~i acel de dincoace de fluviu, au 0 origina asemanatoare (nucomuna), fiind esite in acelas timp din amestecul Tracilor,Slavilor ~i Romanilor; de la veacul al VII pana la al X-le eistatura in muntii Daciei, ai Macedoniei, ai Tesaliei ai Alba-niei, ~i cand timpuri s mai linistira, ei se respandira in cam-piile invecinate." J rz;:-; »

Un alt invevk slav, domnul Miklosisch, se pleaca mai multcatre teoria lui Rosler. El crede ca Romanii din Dacia aufost en totii stramutati in Moesia de catra imperatul Aure-lian, ~i '~i pune apoi intrebarea cand ~i cum s'a intors eipentru a se aseza in terile in care stau astazi ? "Ne parede crezut ca pricina acestei intamplari trebue cantata in cu-cerirea terilor balcanice rasaritene de ciitra Slavoni pe lasfarsitul veacului al V-lea. Tot catra acest timp trebue pusa~i imigrarea Valachilor catra partile de Miaza-zi, caci limba101' fiind aceiasi, nu putem primi ca Valachii Macedoniei sase fi desvoltat despartit de acei ai Daciei." ')

Scrierea Sasului Robert Rosle« "Romaenische Studien" 3)dete 0 noua imboldire intrebarei asupra obarsiei Rominilor. Lafie-care rend al acestei Iucrari se ved resarind scopurile rau-tacioase ale autorului in privirea 101'. El incepe prin a arataparerile sale de reu ca s'ar fi incuviintat Rominilor, din pri-cina asezarii 101' geografice, 0 insemnatate politica mai marede cum li s'ar cuveni dupa numerul ~i moravurile 101'. El

J) Schafarik, Slavische AIterthiimer, deutsche Ausgabe, II p. 205.2) Miklosisch. Die slavischen Elemente im Rnmunischen. Wien 1862S) Romaenische Studien, Untersuchungen zur alteren Gcchichte Ro-

maeniens, Leipzig 1871. In aceste studii autorul intruneste ~i in-deplineste niste lucrari de mai inainte.

14 •nu se teme de a intalni la cititorii germam invinuirea ca arurmari scopuri poIitice in studiile sale; "alt-fel este insa lu-crul cu Rominii, ai caror ochi deprinsi cu intunerecul apu-caturilor nationale, nu pot suporta nici cea mai mica razade lumina, ce ar cadea din afara asupra lor, ~i unde strica-rea cea mai intinsa a moravurilor respandeste tot feIul deneincrederi." '} Dupa niste asemenea apretuiri asupra popo-rului, cu a caruia istorie voeste a se indeletnici, el intreprindea trezi din nou teoria lui Sulzer ~i Engel, fara a pomeniinsa nicaeri de numele lor, spre a-si da meritul descoperire iunei idei, ce in adever era vechie de aproape 100 de ani 2)Rosler mai apropie inca timpul reintrarii Rominilor in Da-cia traiana ; el sustine ca Rominii trecura pentru intaiasidata Dunarea in timpulluptelor intreprinse de Valachi in unirecu Bulgarii in potriva imperatilor bizantini (sfarsitul veacu-lui al XII-le). "Adese-ori siliti de It cauta 0 scapare pemalul sting al Dunarii, Valachii nu intarziara a se incre-dinta despre foloasele ce le infiito$au pentru viata 101' de pas-tori, campiile intinse ale Munteniei, ~i mai multe familii, maimulte obstii satesti alesera mai degraba a~ezarea pe malulnordic al fluviului de cat espunerea la jaful ~i resboiul ce dom-neau in vechia 101' tara" 3). Cu toate ca Rosler i~i sustinetesa eu 0 neinduplecata hotarire, ceea ee'l impinge la 0 mul-time de talmaciri false, de inchipuiri silite, de etimologii pesteputinta, nu i se poate tagadui 0 mare ~tiinta in desvelirea

') Ibid. p. VIII.2) Se pretinde de catra prietenii lui Rosler ea acesta n'ar fi cu-

noscut scrierile predecesorilor sei, Pentru un invatat ea Rosler,greu de crezut I Compara Iung, Rorner und Romanen in den Do-naulandern, Insbruck 1877 p. 237: "dass Roesler das Buch sei-nes Vorgangers nicht kaunte, als er gleichwohl uber den Gegen-stand sehrieb, mochte ieh ihm keineswegs zum Lobe anrechnenwie das einige seiner Freunde thun, um post festum noch glei,chsam eine Art Priori tat fill' ihn zu retten".

3) Rom. Stud. p. 117.

temeiurilor sale, ~i cu deosebire un talent insemnat in a-mestecarea adeverului cu falsul, ast-fel ea sa le contopiascaintr'un tot nedescurcat.

Carte a sa, care trata 0 intrebare oare cum noua in ~tiintaistorica (scrierile lui Sulzer ~i Engel fiind aproape uitate), a-trase in curend numerosi impartasitori ai parerilor sale. Lip-sind 0 teorie protivnica, care sa fie sprijinita cu aceiasi cal-dura, ~i pe un tot asa de bogat material stiintific, cei maimulti imbrati~ara ipotesa lui, ea ceva mai presus de indoiala ;ea patrunse in cartile de istorie ale popoarelor interesate ao sustine ; profesorii ~i invetatoriiTransilvaniei ~i ai Unga-riei 0 predara de pe inaltimea catedrelor 101', ~i Rominii sevezura ast-fel de 0 data deposedati ~i in teorie, precum eraude mult in practica, de drepturile ce le aveau asupra insa-si te-rei 101', spre marea multamire a protivnicilor, cari le tagadu-iau impreuna cu intaietatea in regiunea Carpatilor, drep-tul de a fiinta ~i resufla libel' pe pamentul stramosilor 101'.

Nu intarzie insa a se ivi 0 reactiune ; invetatii straini eiinsii simtira cat de neintemeiata era teoria lui Rosler. Celintai care se rosti improtiva ei fu d. W Tomaschek, profesorla Universitatea din Graz, in 0 dare de sama amanuntita a-supra cartii lui Rosler. 1) Acest invetat atrasese inca mai i-nainte luarea aminte asupra imprejurarei ea nu trebue nu-mai de cat a se induce impreuna-desvalirea a Rominilordin Macedonia cu acei din Dacia din 0 "pretinsa identitate"

. a limbilor 101'; ea asemenarile acestor done dialecte se potprea usor esplica din identitatea elementelor care concur-sera la alcatuirea popoarelor ce le vorbesc. 2)

Domnul Tomaschek insa nu remase credincios parerilorsale; el se apropie mai tarziu de teoria lui Rosler. In 0 dare

J) Zeitschrift fur oesterreichische Gymnasien 1872 p. 141-157.') Brumalia et Rosalia de acelasi in Sitzungsberichte del' Wiener

Akademie 1868 p. 402.

15

16

de sama asupra cartii d-lui lung: "RomeI' und Romanenin den Donaulandern", D-sa sustine, improtiva ideilor saledemaiinainte.caidentitatert demonstraid a limbei Daco-Ho-minilor cu aceea a Rominilor din Macedonia, 11 impedecade a primi parerea ca ei sa se fi putut desvali intr'un chipseparat; ~asingura deosebire care 'I desparte de Rosler esteca acesta pune obarsia natiunii rornanesti in Moesia pe candel, Tomaschek, 0 gaseste in rornanisarea poporului Bessilor,care ar f trait in regiunea centrala a muntilor Balcani, deunde apoi Rominii s'ar fi indreptat catl'a doue parti, spreNord in Dacia traiana, spre Sud in Pind ~i Tesalia. ')

Aceasta intoarcere a d-lui Tomaschek catra teoria luiRosler este cu -totul proaspata. Inca in 1876 d-sa 'i eraprotivnic. Intr'un articol intitulat "Zur walachischen Frage"d. Tomaschek, lamurind un loc din Cinnamus, care vorbestede niste Vlahi in anul 1167, ~i pe care Rcsler '1 potrivestetot la Rominii din Sudul Dunarii, indreapta catrii acesta ur-matoarele renduri : "Critica negativa cu tot spiritul cheltuitintru sprijinirea ei, totusi are partile sale slabe, ~i fara 'in-doiala, se vor gasi inca temeiuri in contra teoriei lui Rosler,pe care nu le vor putea resturna toate silintele sofisticei " 2)Cum se face de d-l Tomaschek care inca in 1876 se indoiafoarte mult despre identitatea limbilor Macedono ~i Daco-romina, primeste in 1877 aceasta identitate ea demonstrata,cand in acest restimp nu aparuse nici 0 Iucrare a~a de in-semnata asupra acestei materii care sa'l fi hotarit a'si schimbaparerea ? aceasta remane 0 ghicitoare. Nu e vorba, d-sa nespune ca dupa 0 mai serioasa cercetare a acestor limbi, s'aconvins despre identitatea 101', pe care l'a inceput 0 pusesela indoiala, Atunci d-saai-a esprimat intaia parere cu u~u-rinta, ~i un invetat care a facut odata un asemenea pecat

') Zeitschrift fur oester. Gymn. 1877 p. 445.2) Ibid. 1876 p. 345.

nu ~tim pentru ce, nu l'ar face ~l in alte rinduri. D-l To-maschek ne va da deci voia a nu da 0 mare luare amintespuselor d-sale, de vreme ce ele sunt in stare de a se schimbade astazi pana maine, fara ea alte isvoare sau cercetari sa'lfi impins la schimbarea parerei sale, ?i numai cit fiind-ca in-taia~i data nu luase in destul de serioasa cercetare materia-lul adunat.

TonuI scrierilor d-lui Tomaschek asupra Rominilor este a-poi aproape identic cu acel a lui Rosler. f;li d-sa vadeste unsimtiment neprietenos catra obiectul cercetarilor sale, carese vede cu deosebire in cea de pe urma a sa scriere asu-pm aeestei intrebari, aparuta in 1882 '). Aici d. Tomaschek spri-jine din nou parerea d-sale despre obarsia Romtnilor dinpoporul Bessilor. Este cunoscuta plecarea autorilor dupa i-dei originale, ~i d-l Tomaschek, crezend ca a gasit 0 ideienoua, pentru care se pot aduce vr'o done, trei texte ~i in-scriptiuni, se grabeste a trambita urbi et orbi descoperirea sa,reuegand cele spuse de d-sa cu un an inainte, ba chiar eom-batendu-si propriele pareri eu 0 inversunare de tot hazlie.Fiind insa ca d-sa singur aratase, ea 0 descoperire propriea sa, ca ar fi gasit pe Romini pomeniti de Nichet.as Choniatesinca in anul 1164 in stinga Dunarii 2), apoi este nevoit saurce ceva mai sus epoca emigrarii Rominilor de peste fluviuin Dacia. D-sa 0 pune intre anii 1074 ~i 1144 (admirati pre-cisiunea cronologica l), in care restimp "ambii termi ai Duna-rii ar fi ascultat de acelasi staptn."

D-I profesor Bidermann de la Universitatea din Graz pro-pune 0 teorie noua in privirea -obarsiei Rominilor, care ineaeste inrudita cu aceea a lui Rosler. El face sa se nasca a-cest popor tot peste Dunare, ~i da 0 obarsie comuna tuturor

1) Zur Kunde der Hanius-Halbinsel, Wien 1882.') Aceasta nn este esact. Locul din Nichetas fusese cunoscut inca

lui ~incai; vezi ,Chronica Rominilor sub anul 1172, p. 219.• 2~UniversitgLss "Loom Bhga- Sl8IUI _

!BIBlIO~TECA ~NTRA~.. O~ 6, ;~r. mv. 1\ ' 20

•18

Rominilor, atit celor din Dacia cit ~l celor din Macedonia;dar el i pogcara nu din Traci romanisati, ci din un elementcelto-liguric, care ar fi fost foarte numeros in aceste parti;deosebitele ramuri ale acestei rase, s'ar fi imprastiat apoimai tirziu. ')

Doi alti inviitati, mai statornici in parerile lor, cari com-bat teoria Iui Rosler, sunt d. lulius lung ~i d. Ios. Ladis-laus Pie, ambii profesori la Universitatea din Praga.

D. lun.Q este autoruI mai multor scrieri insemnate in pri-vinta Rominilor 2): d-sa '~i pune ca tinta sa dovedeasca caRomanii tratasera Dacia intr'un chip deosebit de cele-l-alteprovincii ; ei voira sa faca din aceasta tara 0 stavila de a-parare contra barbarilor, pe cand pe de alta parte mineleiei de sare ~i de aur atrageau un numer nesfarsit de ceta-teni romani, in cat elementuI roman se Imulti aice intr'unmod cu totuI afara din cale. D. lung primeste ~i d-sa inde-partarea Romanilor din provincie, cand Aurelian retrase le-giunile; d-sa insa adaoge ca "masa poporului dac, care nucunoscuse de cit greutatile, nu ~i folosul staptnirei romane,remase pe loc, platind noilor domni birul pe care'1 platisecelor vechi, ~i ne pastrand ea amintire din epoca romana decat clialectul seu, parintele limbei romine de astazi."

Tesa d-lui lung, desvalita cu multa putere, intalni insa 0

opunere aproapo obsteasca, ~i teoria lui Rosler paru a pastrainca isbanda in aceasta lupta incordata asupra obarsiei po-porului romin. Ast-fel, afara de d-l Tomaschek s'a mai ros-

') Die Romanen und ihre Verbreitung in Oesterreich, Graz, 1877.2) Die Anfange del' Romaenen in Zeitschrift fur Oester. Gymn.

1876. - Roemer und Romanen in den Donaulaendern, Innsbruck1877.-Die romanischen Landschaften der roemischen Reichs, Inns-bruck 1881 p. 314-381.

tit inca in potriva lui lung ~i pentru Rosler d. Gaston Pa-ris ') ~i d. Schwicker), acest din urma Ungur.

Cel-alt autor care sprijina staruinta Rominilor in Dacialui Trajan este cl. 10s. Lad, Pie 3). El iea eu drept cuventin bagare de sama ca daca Romanii ar fi trebuit sa para-seasca Dacia in vremile navalirei barbare, ei n'ar fi putut gasiniei 0 scapare in Moesia, de vreme ee aceasta din urma afost tot a~a de devastata ea ~i Daeia de eatra barbarii navali-tori, D-I Pie apoi se sileste a descoperi in documentele mainoue urmele vechi ale Rominilor din Dacia, 0 metoda dineele mai nemerite, intru cit pune fapta positiva in locul i-poteselor.

Ne ramlne de pomenit inca un nume, pentru a incheia ~i-rul autorilor care s'au indeletnicit cu chestiunea romina. Esteacel al d-lui Paul Hunfalvy, membru al Academiei unguresti.Dintre mai multe scrieri 'ale acestui domn asupra Rominilornoi vom alege numai doue care se indeletnicesc eu dinadin-sul de aceasta chestiune .. Cea mai veche este Etnografia Un-gariei 4).

Autorul espune intr'insa ideile urmatoare : Cind au ocupatUngurii Ungaria, ei n'au gasit locuind aici de cit pe Slavoni,care disparura mai pe urma, fiind absorbiti de elementul roma-nesc, a caruia aratare in Transilvania ~i Ungaria este multmai tirzie. Rutenii nu s'au putut cobori in aceste parti decit dupa intemeierea dinastiei lui Rurik, care dadu unei pal'ti

') In Romania, re~ueil consacre it I'etude des langues et des litte-ratures Romanes, 7 eme annee 1878 p. 608 et suiv. Un alt autorfrances care primeste teoria lui Rosler este C. de la Berqe, Es-sai sur le regne de Trajan, Paris 1877 p. 48.

2) Das Ausland, Ueberschau del' neuesten Forschungen auf dem Ge-biet del' Natur-Erd-und Volkerkunde, Stuttgard, 1877, No. 39,1878, ~o. 10 ~i 1879, No. 12 ~i 15.

3) In scricrea sa: Die Abstammung der Rumaenen, Leipzig 18804) Ethnographie Ungarn's ubertragen von Prof. H. Schwicker, Buda

Pest 1877.

i9

20

din SIavoni numeIe de Rusi, de unde se trage acel de Ru-tean. Serbii, de ~i au putut sa se afle in Ungaria ea 10-

cuitori singuratici inca din vremile navalirii 101' in Europameridionala, nu se inmultira in aceasta tara de cit de la in-tinderea Turcilor in peninsula Balcanului ; tot asa este ~i cuSlovacii, al caror numer spori in Ungaria dupa resboiul Hu-sitilor. Germanii sunt cunoscuti ea mai noui in teriIe ungu-resti de cit Ungurii. Incheierea este ca Slavii, singuruI po-por ce ar putea Ra se certe cu Ungurii de la intaietatea a-sezarii in tara, fiind disparuti in sinuI Rominilor, care suntveniti mai tirziu, Ungurii sunt, dupa dreptul istoric, singuriistapanitori legitimi ai terilor in care se afia ei Iocuind im-preuna cu toate celelaIte popoare. Metoda intrebuintata ded-l Hunfalvy, care este de a adrnite de adevarate toate ipo-teseIe care plac scopului ce urmareste, ar fi putut stabili tota~a de usor ca Ungurii sunt cei d'intai locuitori ai Europei.

Aceasta teorie, a careia tendinta politica n'are nevoe de afi dovedita, este tratata in deosebi in ceea ce priveste peRomini cu toate amanuntimile inchipuite, in cea de pe urmascriere a d-Iui Hunfalvy: "Rominii ~i pretentiile 101''' '), Dupacum se vede chiar din titlul ce'l poarta, lucrarea d-lui Hun-faIvy este 0 seriere de aetualitate politica, provocata dupa cit .se vede de congresul Rominilor Transilvaniei, tinut la Sibiuin Mai 1881, in care acestia, rezamandu-se pe dreptul 101' iR-toric, cer din nou autonomia Transilvaniei, amenintata eu to-tul de a fi maghiarisata, de cind a fost incorporata regatu-Iui unguresc. Condus de Rosler, pe care'I intrece· in multepunte, d-l HunfaIvy se sileste de a dovedi neintemeiarea ba-sei istorlce, pe care Rominii i~i razema drepturile 101' a-supra TransiIvaniei, ~i prin urmare zadarnicia acestor drep-turi insusi. Autorul respinge chiar un spectru mult mai a-menintator : regatuI daco-romin al viitorului. Cartea d-Iui

') Die Rumaenen und ihre Anspruche, Wien 1883.

~l

Hunfalvy are deci un scop afara din sine insusi, acela de asluji _unui interes politic. Ce lucru poate insa mai mult tur-.bura expunerea adeverului de cat ingrijirea de un interesactual?

II

P ARASIREA DAGIEI.

Du a ca.Dacia cucerita de--Traian, remase ub stapinireaRomanilor, timp de.1.§..Lde ani., ea fu parasita lie. catra .impe-ratul Aurelian, care nu mai putea apiira imperiul in potriva na-valirei Gotilor. I.§..tQ.ricii Romani- cari amintesc aceasta para-sire a provinciei 0 infiiti~aza ea deplina . .As.td:e.I JIJff!liu§ Vo-piscus zice, ca nu numai ~giunile fura. etrase din Dacia,dar~i locuitorii, cari fura asazati in Moesia 1). Sextu,s Rufusarata acela~ lllcru cu cuv' maiscurte,.. anume ca Romaniiar fi fost ~mlltaJi din Dacia, care fusese perduta pe tim-pul imperatului Galienus 2). In sfirsit, Eutropius adaoga cacolonistii ce au fost retrasi din Dacia erau din orase ~i dela tar a : ,,(Aurelian) parasi Dacia vezend Iliricul ~i Moesiapustiite ~i ne mai putend'o apera, ear pe Romanii, adusi dinorasele ~i ogoarele Daciei, i-au asezat in mijlocul Moesiei,pe care 0 numi Dacia ~i care astazi desparte cele doueMoesii." 3)

') Aurelian, c. 39: "Quum vastatum lllyricum ac Moesiam deper-ditam videret, provinciam trans Danubium Daciam a Trajano con-stitutam, sublato exercitu et provincialibus reliquit, desperans eamposse retineri: abductosque ex ea populos in Moesiam collocavitappellavitque suam Daciam, quae nunc duas Moesias dividit."

2) Breviariurn c. 8: "Dacia Gallieno imperatore ammissa est; et perAurelianum translatis exinde Romanis duae Daciae in regionibusMoesiae ac Dardaniae factae sunt."

3) Hist. ram. 9, 15: "Provinciam Daciam, quam Trajanus ultra Da-nubium fecerat intermisit, vastato omni Illyrico et Moesia, despe-rans earn posse retineri: abductosque Romanos ex urbibus et a-gt'is Daciae in media Moesia collocavit, appellavitque eam Daciam,