48

cuvine un respuns serios. Cum? niste sermani fugari in gi-turile ~i prapastiile muntilor, care mai apoi devin in mare partepastori, sa puna pietre mormentale pe groapa mortilor lor,sau sa fie chemati a ocarmui imparatia Hunilor?!Pe scurt protivnicii staruintei Rominilor in Dacia Traiana

sustin tesa urmatoare : Dacii nu au fost romanizati ; Roma-nii au parasit Dacia la venirea barbarilor ; deci elementul ro-man a disparut eu totul din provincie. Find-ea astazi il intal-Dim in aceias tara intr'o gramada inchegata, trebue adus deundeva, caci din nouri nu s'a putut cobori ; de aici teoriareintoarcerei lor de peste Dunare, Toata aceasta cladire serazama pe 0 temelie cu totul putreda. Dacii nu au disparutdin Dacia; din potriva, ei au remas aici in mare numer ~iaufost cu totii romanizati. Poporatia se impartea fireste in doueclase; cea bogata alcatuita mai ales din Romanii veniti inDacia ~i din remasitele clasei aristocratice a poporului su-pus-~i cei saraci, gramada poporatiunei dace romanizate,coboritorii legionarilor romani nascuti in Dacia din femeilelocului ~i un numer de veterani romani. Daca este afara deindolala ca cei bogati fugira, cei saraci trebuira sa remma,pentru pricinele ce am aratat 1).

IlLRE1NTRAREA ROM1NlLOR IN DAGlA.

Am vezut ca parasirea Daciei de catra locuitorii ei, nueste de cit 0 ip:otes neindreptKfita-:-Tot a~a este ~i p;etinsareintoarcere a Romiuilor in acea tara, cares'ar fi petrecutdupa deosebitii autori cari 0 .sustin, in deosebite timpuri.

1) Ir-l Gaston Paris, Romania 1878 p. 618 zice in aceasta privire:"An reste avec la theorie de M, lung, ce ne serait que la lie dece peuple melange qui serait reste adherent au sol de la Dacie :belle succession a revendiquer pour les Roumains 1" Ni se pareca nu ar fi 0 necinste a se cobort spre pilda din teranul frances.

49

Rosler cu ucenicii sei readuc, dupa cum facea ~i Sulzer,pe Rornini din Moesia, in decursul secolului al XIII-lea, toe-mai pe cind Valachii transdanubieni se rescoala in potrivaimperatiei bizantine. Engel Ii reintoarce in Dacia traiana di-tra sec~lul al IX-le, pe cind Miklosiscb ii readuce tot dinMoesia, insa mult mai timpuriu, catra sfarsitul secolului 31V-lea, epoca navalirei Slovenilor in peninsula balcanica. Insftrsit Tomaschek le pune obarsia mai jos, in partile centraleale muntelui Haemus, vechea patrie a Bessilor, si-i aduce deacolo in Dacia catra jumatatea secolului al XII-lea.Vom incepe prin a analisa cea intai din aceste pareri, a-

ceea care face pe Romini sa revina din Moesia, Pentru eapoporul Romin se revina in Dacia din Moesia, trebueea el sa se fi aflat acolo la epoca cind se presupuneca au parasit'o, sau eel putin la 0 epoca anterioara, Insa

/

110ivom vedea ca aceasta 'nici odata nu s'a intimplat; ca e-lementul roman in tot-el'a-una a fost prea slab in Moesia,chiar pe vremile Romanilor; ea mai tarziu el a disparut cutotul ~i ca poporatiunile valache ce se intalnesc acolo inzilele noastre, sunt cu toatele faI'a esceptie, imigrate in tim-purile mai noue din Valachia, pentru a fugi de apasarea lacare erau expuse din partea ocarmuirii acestei teri. PutiniiRomini macedonieni ce se intilnesc in Bulgaria locuesc prinerase, indeletnicindu-se cu comerciul ~i sunt deci cu totiiimigrati nu de mult aice I).

') Kanite, Donaubulgarien und der Balkan, Leipzig, 1882, I, p. 69 :"am 'I'imok sind die walachischen Orte vorwiegend. In Prof. Bra-daska's Abhandlung und Karte erscheint das bulgariche Elemen,hier als das starkere. Dies ist jedoch unrichtig. Veschiedene Ursa-cben und namentlich das bauernfeindliclie Regiment del' walacbi-schen Bojaren begunstigten die Entstehung und rasche Zunahmeder rumanisohen Colonien anf dem bnlgarischen Donauufer." 'p. 64:"Cincaren, Griechen und Armenier liefern den kleinsten Bruchtheildel' Bevolkerung bulgarischer Stadte : es fehlt nul' selten in denHandelsstadten, erreicht aber in Westhulgarien niemals eine nen-nenswerthe Starke."

4

50

Din toate provinciile imperiului roman, cea mai seraca inincriptiuni este fara tagMuiala Moesia. Corpus inscriptionumlatinarum confine de abea cite-va pagini de insriptiuni cu-lese in acsasta tarn, pe clnd pentru ceJe-l-alte provincii aleimperiului, ele se numera cu miile. Poporatiunea care locuiain orasele sale cele mari, era mai ales de obarsie greaca ~ieste eunoscut ca pretutindenea unde acest element era pu-ternic, el nu lasa sa infloreasca elementul roman ').

Dar chiar cind acesta din urma ar fi avut 0 care-carevlaga, inca este vadit ca Moesia a fost expusa unei navuJiI'itot atit de selbatice ea ~i aceia indurata de Dacia. Mai a-les orasele, fiind darimate de barbari, locuitorii lor fugirapentru a gasi 0 scapare in partile mai retrase ale impelatiei,pe clnd saracii trebuira sa-~i adaposteasca viata lor, retra-gendu-se in muntii care margineau tara despre miaza-zi,Haemul sau Balcanul. In viata Sfintului Dimitrie se gasestepornenita aceasta fuga a poporatiunei oraselor Moesiei catramiaza-zi, pentru a afia 0 scapare in orasele intarite, ~i au-torii bizantini sunt plini de povestiri ale crudelor intamplaricarora fura expusi locuitorii Moesiei 2).DaI' apoi chiar imprejurarea ca toata peninsula balcanica

este plina de poporatiuni de obarsie slava, dovedeste cu pri-sosinta ca aceasta regiune era tinta catra, care tindeau toatenavalirile ~i ca prin urmare aiei trebuia sa fia mai simtita

') Kanitz, Idem IT, p. 120: "Grieehisehe Kaufieute balmten mit ein-gcfuhrten Waaren dort gleiehzeitig ihrer Sprache und ihren Got-tern den Weg, und die spater folgenden Romer vermochten dieseI ieht zu verdrangen. Selbst die nordlichen Balkan-Territoriennahm griechiche Cultur in so alleinigen Besitz, dass ieh wohl zahl-reiche grieehisehe, nul' selten aber lateinisehe Insebriten dort traf."

') Vezi Pie, Abstammung del' Rumanen, p. 65. Comp. Eunapius.Exeerpta de legationibus, Bonn. p. 51; Malchtts, Idem, p. 95:Priscus, Idem, p. 171. Aeest din urma ziee despre orasul Naissos :"spl)fJ.O'l fJ.E'I

51violenta 101'. Precum am observat'o ~i mai sus, toata popora-tiunea de obarsie romana sau romanizata, care nu a parasittara, se adaposti in munte unde imbrati~a viata ciobaneasca,pe care 0 pastreaza in mare parte pan a azi. Nicairi la sudulBaJcanului Rominii n'au parasit, chiar astazi, cu totul viata 101"schimbatoare, pentru aceea asezata a plugarului. Acei care saupogorit in orase, sau apucat de meserii sau de negot ; darnumai foarte rar in aceste regiuni se intilnesc Valachiilucrind pamintul pentru a-~i scoate hrana din el. Din potriva, lanordul Dunarei ii gasim de timpuriu dedati la agricultura~i aceasta indeletnicire a devenit, pentru a zice a~a, natio-nala la densii. Aceasta deosebire in starea sociala ~i eco-nomica a Romlnilor de din-coace de Dunare ~i cei de dincola de Haemus, are insemnatatea ei pentru intrebarea pecare 0 tratam, dupa cum v'om vedea mai la vale.

Cercetarea autorilor bizantini, la care avem sa pasim, do-vedeste intr'un chip invederat, ca nu se gaseste nici 0 urmade Valachi intre Balcani ~i Dunare, ~i ea toate amintiriledespre acest popor se rapoarta la regiunile . muntoase de lasudul Haemului.

Teophylact ~i Theophasi povestesc ca generalii bizantiniMartinus ~i Comentiolus, vroind sa loveasca pe Avari in Tra-cia in anul 579, fura impiedecati de la aceasta prin 0 spaimacare intra in armata 101'. Caztnd sarcina de pe spetele u-nui catir, un soldat striga catra stapinul dobitocului in limbapatriei sale: "torna, torna fratre", ~i oastea, luind aceasta che-mare drept un strigat de spaima, 0 rupse de fuga. Theo-philact da 0 alta forma acestor vorbe, caci el zice "retorna". ')Aceste cuvinte sa tin fara indoiala de dialectul valach, eutoate ca se cleosebesc intru cit-va de limba vorbita astazi inacele parti ~i care ar suna: toarna, toama frate!

Cedrenus rapoarta ca in lupta capitenielor bulgare: David,

') Theophames, Chronographia, Bonn. I, p. 397: ,,'t"'ij 7tC('t"pw0 rpW'I'ij. "

52

Moisi, Aron ~i Samuil, in contra imperatului Constantinopo-lei Vasile al II-Ie, David fu ucis in Macedonia, intre Caste-ria ~i Prespa, de catra niste Valachi caletor! in 976 I).

Acelas imperat voind sa nimiceasca puterea Bulgarilor, fa-cea in toti anii cite 0 expeditie in inima terei 101', care seafla in regiunea Ohridei, in muntii Macedoniei. Samuil re-gele Bulgarilor, pentru a scapa de aceste loviri, care se in-ttmpla dupa 1013, intareste 0 trecatoare ce se af\a intreCleidion ~i l'.(p.6V(-),cnou 2). Numele acestui loc fiind de obir-sie valach, arata locuinta acestui popor in acei munti.

In 1019, dupa supunerea desevir~ita a Bulgarilor, impera-tul Vasile al Il-le, organizaza biserica acestei natiuni, la-sindu-i forma nationala, insa numind un arhiepiscop grec lascaunul Ohridei. Imperatul prin hrisovul dat cu acest prilej,dispune ea Valachii din int1'eaga Bulqarie sa fie supusi au-toritatii acestui archiepiscop 3). Din aceasta verba nehotaritude "Valachii intregei Bulgarii" s'au incercat a se deduce caacestia locuiau ~i in Moesia pana la Dunare, ceia-ce nu estede loc indreptatit, intru cit hrisovul putea, chiar vorbind deValahii intregei Bulgariei, sa nu se rapoarte de cit la par-tile locuite de ei, muntii acestei teri.

Ostirile bizantine sunt adese alcatuite din Valachi. Nu vomaminti aici de cit cuvintele Anei Comnenei, care zice canouele ridicari de armata ale lui Alexios, se alcatuiau dinBulgari ~i din "nomazi" numiti Valachi in limba poporului 4)

') G. Ced1"enus, Bonn. n, p. 435: "B),O(xw'l 61lrrw'l." CinmamuBonn. p. 260. spune despre Valachi ca ar fi vechi coboritori dinItalia : "Y..Ill 1l'~ l'ood B),cixw-) .WAW'l O}LEAO'l o'{ "tw-/ E~ 'ho(A10(~ 21-"':1'.l'.:1'1 "'J(Acd ElvlXt ),iYO'l"tlXt".

') G. Gedrenus, rr, p. 457. Campu-lung.') "X::t.l "tw') ,h& -r.d.crlX'I B:1uAYlXpllX-/ BAO(XG'J'I... 7I.p.a,) 1lE :X~"t~-I."

A c vedea citatiunea in Pie, Abstammung der Rumanen, p. G2nota 45 .) Anna Comnena, Bonn. I, p. 395: ,,6 .6crol oE bo Bo:)),ycipw'l XIX(

o.6crcl. "to'l -lo}Lcl1l1X010'1 SrAonc BAcixou.; 706"tc:J~ .~ 'loot-r~ "Io1X4\-/E~OE otciAcl'o"tO~.

53Cantacuzin vorbeste de Valachii cari ar locui in muntele

Rodop I).Ciitra anul 1170 Veniamin de Tudela, pomeneste despre

Valachii in descrierea calatoriei sale catra Palestina. El iiintilneste in Tesalia, ~i spune, precum am vezut mai sus:"Valachia incepe la Zituni ai careia locuitori impoporeazamuntii. Aceasta rasa poarta numele de Valachi. Ei seamanapentru agerimea 101' cu caprele, se cobor din munti ~i pradape Greci. Nimene nu i-a putut apropia ~i ineRun rege nu arf in stare sa-i stapineasca" 2).Cronica care contine povestirea cruciatei a treia, pomeneste

despre 0 regiune Ilnga Tesalonic numita Flachia :I). Dupacit se vede este aceiasi pe care Nicetas Choniates, 0 nu-meste Valachia mare 4) ~i care este cunoscuta ~i de croni-cele imperiului latin din Constantinopole sub numele de Bla-chic, Blaquie la grant. In vechea Etolie ~i Aearnanie, seintindea Valachia mica, ear in epir Valachia superioard. 5).

Puna aici nu am intalnit nici 0 pomenire despre Valachiidin Moesia, Dar s'au aflat Valachi in Serbia. Mai multe do-cumente publicate de D-l Fr. Miklosisch, vorbesc de familiivalache daruite de eatra regii serbi unor manastiri. S'ar pu-tea seoate de aiee aflarea de Valachi dincoace de Balcani,Aceasta 0 ~i da a intelege d-l Htmfalvy, pe cind d-l Pie, de lacare d-sa imprumuta aceste fapte, atrage eu de adinsul lua-rea aminte ca acesti Valachi sunt cu totii de bastina "dinnordul Albaniei sau din partile cele mai sudice ale Serbiei,"

') Cantacuzenus, 1301111, I, p. 146.') Tafel, De Thessalonic. ap. usa, Rom. Stud. p. 108, nota 5.3) Ansbe/'tus, De expeditione Frederici, citat de d-l Hunfalvy.

Anspruche p. 65 nota l.

54

eeia ce-i stramuta in eentrul Balcanilor. Se intelege ca d-lHunfalvy se fereste de a arata ~i aceasta ingradire ').

Ne remine de lamurit 0 intrebare insemnatape care maiales se razama partisanii teoriei lui Rosier, anume acea pri-vitoare la fiintarea statului valacho-bulgar la sudul Dunarii.In deosebire de Slavisti, ei primese ca acest stat a fost in-temeiat ~i sustinut mai cu osebire prin opintelele natiuniivalaehe "care, zic ei, trebuia sa fie foarte numeroasa in Moe-sia". Cum se face insa ca ea in urma sa dispara de aiei?Cum sa se lamureasca acest fapt, ce pare atit de afara dineale, ca astaz! ea nu se mai gaseste mai de loe acolo, einda' trebuit sij. fie cind va prea numeroasa ~i puternica, pen-tru a infrunta ostirile bizantine ~i a pricinui aproape cHl.l'c-panarea imperatiei latine din Constantinopole'? Alta espliearenu pare eu putinta de cit de a pune pe Valachi sa treacaDunarea pe malul ei sting, unde incepem ai gasi indata duparescoala care dadu nastere statului valacho-bulgar.

Tarimul peutru limpezirea acestei intrebari a fost acumpregatit prin cereetarea a tot ce se afta pomenit despre Va-lachi in scriitorii bizantini ~i in eele-l-alte izvoare eontimpu-rane aeestora. Am vezut ca pana aici nicairi Valachii nu segasesc pomeniti ea loeuind in Moesia. Sa cercetam acumadaca Nieetas Choniates, eroniearul statuIui valacho-bulgar,sdruncina aratarile tuturor celor-l-alte izvoare pe care le-ampetrecut.

Imperatul Isaac Anghelul, vroincl sa se insoare de iznoava,ceru ~i obtinu mina fetei lui Bela al Ill-lea, regele Ungu-rilor, Avend el nevoie de multi bani pentru a'si serbatori ea-satoria, el impuse supusilor sei niste dari impovoratoare, care

') Hunfalos], Anspruche, p. 73. Pie, Abstammung. p. 56. - Nu a-daugim la cele expuse locurile din Cinnamus ~i din Choniates,pentru ea, dupa cum vom vcdea, cJe se rapoarta fara cea mai micaindoiala la Hominii de la uordul Dunarit.

55

apasau cu deosebire asupra oraselor din jurul Anchialei ~ipe "barbarii muntelui Haemus, care se numeau mai inainteMysieni ~i acuma Valachi" 1). 0 dovada, ca ace~fi Valachilocuiau intr'adever muntele Haemus, reesa intre altele dinfaptul, raportat de Nicetas, ca acesti barbari erau "aparatiprin niste castele iutarite, ridicate pe stinci prapastioase" ,care nu erau de cit intariturile cladite de Justinian in lan-tul Balcanilor, pentru a se opune navalirei barbare 2).

Deputatii trimisi de Valachi la Constantinopole, Petru ~iAsan, "doi frati din acea natiune" 3), cerura de la impera-tul sa le micsoreze darile ~i sa le impartasca proprietati inHaemus, care cereri fiind respinse ~i unul din frati fiindchiar palmuit de imperatul, ei se reintoarsera in sinul po-porului 101' pe care il atitara la rescoala. Valachii la ince-put stateau la ginduri, speriati de indrasneala intreprinderii ;da dipiteniiltl lor izbutira a-i hotarl priu un mestesug. Va-lachii resculati, se imprastie "pana in orasele indepartate deHaemus, de unde ei rapesc catimi insemnate de vite" 4). Deindata ce imperatul se arata, reintrau in cotloanele neum-blate ale muntilor lor. Totusi imperatul isbuti a-i scoate ~ide acolo, ~i atuncii barbarii constrinsi, cautara scapare inin vecina Scitie. Imperatul vrafui atunci prin toata Mysia ~iat' fi putut pune straji in toate satele 101' "care sunt foartenumeroase in Haemus" 5), mai toate asezate pe prapastii a-metitoare ~i inaltimii nfricosate: dar el nu facu nimica, ci

I) Nicetas Choniates, Ed. Bonn. 482: ",o6~Y.Cna ,OY Al(J.o'l ,6" a Q' 'M' 6' " , '>' B)'opoc; ,,:xpp:xpo:J;; ot r UIl'Ot 'itp ,EPO'I wYofJ.all'oV"to, VOYl OE ,axot'l.ly..),fto'l.oy,at. "

') Procopius, de aedificiis, Bonn. p. 304 si urm, unde numera vr'o84 cetatui ridicate in "Al(J.tfJ.oV"tov."

8) N. Ch, p. 482: "IU,po~ r; y.al 'Ad", OfJ'0I'E'IE'i~y.:t\,au,OIl'7tOPOl'"') N. Ch. p. 486. ,_ r " "" ') N. Ch, p. 487: IO'l.SlGS 'itOASll'l", at 'itOAAat fJ.S'1 IOlGl 'l.a'l)( ,0'1

A1fJo',."

56

se intoarse indarat, inselat prin rugaciunile de ertare ale Va-lachilor.

Asan, l~venind cu 0 trupa de SCiti, se hotari a restator-nici "imperiul Myseinilor ~i al Bulgarilor dupa cum fusese maiinainte" '). Luptele reincep cu mai multa inversunare ~i res-culatii repoarta mai multe izblnzi, care intaresc noul lor stat.

Descrierea pe care Nieetas 0 face despre Valachi, pe careii vezuse cu ochii sei, caci era secretarul imperatului ~i-l in-tovarasea adese-ori in expeditiile sale, se potriveste intocmaicu ace a a lui Veniamin din Tudela: "lmperatul gasi eetatuile~i satele intarite prin noue metereze, ear aparatorii 101' a-catati pe inaltimi dupa chipul cerbilor, sareau ea ~i caprelepreste prapastii si nu primiau nici 0 lupta fati~a" ").

Dupa moartea lui Asan, cad peri jertfa unui omor in 1196,fratele seu Petru oc1rmui inca un an statul eel nou, piinacazu ~i el sub cutitul unui alt ucigas, in 1197. Fratele 101'rnai mic loan (Ionita), care domni timp de 10 ani, urmariluptele in contra imperatiei bizantine, ~i aceste lupte se pe-tree tot-deauna in lYlacedonia si Tracia 3). Imperatia bizan-tina cazend in acest restimp in minele Latinilor, Ionita nuinceta cu dusmaniile in contra noilor stapini ai bizan] ului,~i chiar birui in 0 lupta pe imperatul Balduin de Flandra pecare 'I ~i prinse, 1205.

Ionita fiind ambitios ~i dorind sa dea puterii sale 0 con-sfintire legiuita, trimise papei 0 solie insarcinata a cere pen-tru din sul titlul de rege al Valachilor ~i Bulgarilor, Solia luinu putu patrunde in Italia, din pricina unui resboiu ce iz-bucnise intre Ungaria ~i impii1'ape. Papa insa luand pe alta

') N. Ch. p. 489: ,,:I.a1 -;'~'I "tW'l )luuw'I :I.:x1 "tW'l Boui,'(dpw'l 3;)-'IXCittex'J s~~ GU'Iit0:;crt'l w

cale cunostinta despre dorinta lui Ionita, ii trimise un legateu 0 bula, in care se cuprindea intre altele: "ca noi auzindca strabunii tei i~i trag obarsia din neamul urbei Roma, nepropusesem in ca de mult a te cerceta prin scrisori ~i soli".Ionita, in respunsul seu catra archipastorul catolic, multa-meste "prea puternicului Dumnezeu ca ne-au readus la amin-tirea singelui ~i a patriei noastre din care ne coborim". Incorespondenta care urma, Ionita este in tot deauna numit:"Caloioan dornnul Valachilor ~i al Bulgarilor," ~i tot acesttitlu 'i este dat ~i la incoronarea oficiala care are loc in ziuadn 8 Noembrie 1204 1).

Slavistii, in deosebire de autorii care tagaduesc Rominilorstaruinta in Dacia traiana, nu se impaca cu fiintarea unuistat valacho-bulgar de cea parte a Dunarei. Ei sustin ca a-cest stat precum ~i acel care fusese inaintea lui (sfaramatde Vasile Il, Bulgaroctonul in 1018) era curat bulgaresc ;ca elementul Valach nu juca nici un 1'01, ca dinastia asanianaera de obarsie bulgara, ~i tagaduiesc deci Romiuilor ori ceparte la resboiul pentru neatirnare intreprins in potriva im-peratiei bizantine catre sftrstul secolului al XII--lea. Slavistiisustin ca scrisoarea papei catra Caloioan nu era de cit uncompliment pe care vicleanul Bulgar nu lipsi de a si'l in-susi, pentru a'si castiga mai mult bine-vointa capului bi-sericei catolice. Cit despre scriitorii bizantini, ei ar fi inlo-cuit tot-d'a-una cu scop numele de Bulgar prin acel de Valach,pentru a putea astfel inadusi numele unui pop or pe care'I urau de moarte, D-l Pie se rosteste in aceasta privintain chipul urmator : "Expunerea deosebita a luptei pentru nea-tlrnarea Bulgarilor i~i gaseste explicarea in amestecarea nu-melor de Valach ~i de Bulgar la istoricii contimporani, ~ifiind ca in timpurile urmatoare numele Bulgarilor revinecara~i in onoare, ~i aceasi schimbare a numelui in izvoarele

1) Theine", MOll, Slav, merid, 1. p. 15-39,

57

58

apusene poate fi datorita inriurirei grecesti, apoi s'ar puteainduce 0 inlocuire voluntara a unui nume prin cel-lalt din par-tea politici1or din Bizan], care'si poate gasi exp1icarea in urapolitica ~i despretul national, ~i care cauta sa inlature cutotu1 uriciosu1 nume al Bulgarilor. Numai atunci clnd Bul-garia fu restatornicita in vechile sale margini, cind existentaei fu cunoscuta de toata lumea ~i cind chiar ajutorul ei fucerut in potriva imparatiei latine din Constantinopole, nuse mai facu nici 0 greutate a se recunoaste oficia1 numele,alta data atit de uricios al Bulgarilor" 1).Mai intai aceasta sustinere nu este intemeiata, caci Nice-

tas vorbeste in mai multe locuri de Bu1gari alaturea cu Va-lachii. Ast-fel am raportat mai sus un loc unde el zice caAsan vroia sa restabileasca imperatia Valachilor ~i a Bul-garilor. Aiure el pomeneste despre un episcop bulgar 2). Apoice folos ar fi putut isvorl pentru onoarea ~i gloria bizanti-nilor de a atribui caderile 101' Valachilor mai curend de citBulgarilor? In sflrsit ar fi destul de neinteles cum compli-mentele papei sa se potriveasca a~a de bine cu falsificatoriidin Contantinopole. Dar nici n'avem uevoe de a cerceta pu-terea acestor argumente, caci posedam 0 dovada positiva ~inerestumabila ca dinastia asaniana era de obirsie valacha,Nicetas Choniates povesteste anume ca in una din numeroa-sele lupte intemplate intre Valachi ~i Bizantini, "unul dintrepreotii prinsi pe cind era sa'l duca prisonier la Haemus, fi-ind ca cunostea limba Valachilor, se ruga de Asan, ea unulce era de aceasi limba cu el, sa'i dea drumul" 3).

Uber die Abstamung del' Rumaenen, p. 87. Comp. Iirecek Ges-chichte del' Bulgareu, p. 225.N. Cli. p. 389; a se vedea ~i mai sus, pagina 56.

, r ,. ,

N. Cli. p. 617: ,,1'0";'1::o~ '1.Xt 1'W'I 0::lpuai,w1'w'l ";'t; tcpEW'I St;";'C'I AlfJ.::l'1 C

Nicetas spune deci. ca acest preot ruga pe Asan in limbavalacha, ~i arata causa acestei intimplari in faptul ca Asanera deaceasi limba Este tot atit de putin indoios ca prinsul vroiasa predispuna pe Asan ill favoarea lui, indreptiudu-se-catre din-suI in limba acestuia, ~i aceasta marturisire facuta de Nicetasfara nici un scop ~i fara macar a'i da 0 insemnatate deosebita,imputerniceste cu atita mai mult adeverul ei. Credemca prinaceasta dovada se hotareste pe deplin obarsia valacha a ea-pilor rescoalei valacho-bulgare.Cu toate aceste, noi suntem departe de a da Valachilor

de cea parte" de Dunare rolul precumpenitor pe care Roslersustine ea l'ar fi avut, Cu toate ca intemeietorii noului stat~i regii dinastiei asaniane erau de obarsie valacha, clasa su-perioara a poporului pe care erau chiemati a ocirmui erade nationalitate bulgara ; tot a~a era ~i eu limba cultivata,cu biserica ~i indeobste cu toate elementele civilizatoare,Rosler zice ca in aceasta rescoala "Bulgarii infato~au maimult bratul, puterea brutala, ear Valachii capul sau inteli-genta". ') Noi credem ca mai curend inversul este adeverat,Se intelege de la sine ca in mijlocul unei societati bulgare=-caci regii dinastiei asaniane parasira in curend muntele,unde locuiau Valachii, ~i se cobortra in cimpia ocupata deBulgari-dinastia pe ctt ~i cele cite-va familii valache, careurmara pe capul 101', perdura in curend nationalitatea 101'~i luara pe acea a mijlocului unde ei se asezasera. Valachiijucase un 1'01 stralucit in timpul luptei pentru neatirnare,Cind trebui sa se organiseze statui, Bulgarii incepura a datonul. Daca nu ne inselam, ni se pare chiar a descoperi 0opositie in potriva acestei dinastii din partea poporului bulgar,cit timp ea nu fu deplin bulgarizata, A~a stim ca toti fratii,

'I.

60care deschisera noua dinastie, perira jertfa un or omoruri po-litice a carora autori erau, dupa cit se vede Bulgari I). Inurma rolul Valachilor se sterse din ce in ce mai mult; nuse mai ved aratindu-se de cit in luptele pe care noul stat a-yea de sustinut, In timp de pace, ei i~i urmau vieata 101'retrasa in strtmtorile Balcanilor, ~i daca unii din ei se co-borau in ora~e pentru a lua parte la viata politica, ei emuabsorbiti de eleinentul domnitor ~i trecsau drept Bulgari.

Tot de aici se lamureste ~i cum se face ca in monumen-tele slave, capii statului Valacho-bulgar nu poarta titlul derege ai Valachilor ~i ai Bulgarilor ~i ea acest titlu nu sevede aparand de cit in monumentele latine ~). Domnii tineausa impace elementul domnitor ~i nu vroia sa dee pricina u-nei opositiuni firesti, in potriva unei dinastii straine.

Eata cum se poate esplica nasterea statului valacho-bul-gal', fara a se silui nici textele nici faptele, dandu-ne seamaatit de precumpenirea Valachilor in intaile momente a fiin-tarei sale, cit ~i de mistuirea 101' ulterioara de pe scena po-litica.

Istoria Rominilor a avut nefericirea de a fi tratata panaacum mai ales de . straini, ~i faptele aratate pan a aid, cudeosebire aceasta din unna, arata metoda urmata de ei inexpunerea trecutului 101'. Interesul care 'i leaga de popoareledin care fac parte, fal~itica judecata 101', ~i adese ori mergechiar mai departe, impingendu-i a lasa la 0 parte sau a fal-sifica chiar faptele asupra carora ei trebue sa judece. A so-sit timpul de a restatornici aceste fapte ast-fel dupa cum elereesa din izvoarele ce le contin, ~i de a le da 0 talcuire fi-reasca ~i rationala.

Protivnicii staruintei Rominilor ill Dacia Traiana, crezendea afia un argument neresturnabil pentru trebuintele 101', in

I) Eudoxi1t de Htwlnuzaki, I. c. p. 29, 46 ~i 75.') Iirecek, Geschichte del', Bulgaren, p. 382. Pie, Abstammung, p. 86,

61existenta unui stat valacho-bulgar la sudul Dunarii, sustinin potriva Slavistilor ca Valachii au jucat rolul principal inaceasta rescoala a celor doue popoare aliate in con-tra imparatiei bizantine, marturisesc nationalitatea valachaa capilor resvratirei ~i trateaza in deobste aceasta intrebaredupa dorintele Rominilor. Dacii ei insa concedeaza Romini-nilor un 1'01 a~a de stralucit de cea parte a Dunarii, accastao fac numai cit pentru a le putea tagadui cu atita mai u-~or aflarea 101' pe malul sting al fluviului; caci daca Rominii e-rau aWi data atit de numerosi in peninsula Balcanului, incit mai ca le stat~ in putinta resturnarea imperatiilor carese succedau la Co~stantinopole, ~i daca astazi numerul loreste atit de redus in acele parti, este invederat ca ei autrebuit sa emigreze de acolo; ~i anume unde? fara indoialaca acolo unde nu-i gasim pe cit timp ei inflorise dincolo deDunare, ~i unde ei nu intirzie a se arata ~i a se constitui instate, de indata ce dispar din istoria imperatiei bizantine ').Slavistii din potriva, care se arata in deobste dispusi a

admite staruirea Rominilor fara intrerumpere la Nordul Du-natii, incepend de la colonisare, cer pentru natiunea 101' 0-noarea de fi scuturat jugul Bizantului ~i tagaduesc Romini-lor ori ce soiu de impartasire la intemeierea regatului bul-gar, ea pret pentru a zice ast-fel, a ingaduirii fiintarei 101' inDacia. Cine nu vede in acest chip de a trata istoria, apara-rea unor interese cu totul altele de cit acele ale adeverului?

') Boster, 1. c. p. 114: "Hier (in 'I'hessalien) in der Rhodope mus-sen sie bis in die Zeit der ethnographischen Umgestaltung derI-Ialbinsel durch die Osmanen, sehr zahlreich gewesen sein." Dardaca Valachii erau numerosi in Rodop, este aceasta un temeiupentru a-i gasi in numer mare in Moesia ? Apoi daca impntinarealor in aeeste regiuni este pusa in legatura cu emigrarea Turcilorin Europa (dupa 1356), cum se esplica aratarea lor atit de nume-roasa la aceasta epoca in Transilvania, ~i iu Valachia, unde al-catuise chiar state? Dupa cum am SPl1S'O ~i mai sus, Rosler nici ,nu ~tie ce vroeste sa stabileasca.

62Analisa autorilor bizantini ~i mai ales acea a lui Chonia-

tes, care se indeletniceste mai mult eu Valachii, dovedestecu totul alt ce-va de cit spusele Slavilor sau ale Nemtilor.Valachii nu traiau in aeeste timpuri de cit in Balcani ~i inramificarile 101'; ei lipseau eu desaversire din Moesia, de undeRosler ~i cu ueenicii sei voesc ai readuee in Dacia traiana,In Balcani se gasesc asezarile 101' cele mai numeroase; aicichiar par ei a fi parasit viata 101' nomada ~i a se fi apucatmacar intru cit-va ~i de agricultura, caci imperatul pune focla claile lor de griu; ') aici sunt loviti in mai multe rinduride catre armatele imperiale, care nu-i pot. ajunge din pricinaagerimei piciorului 101' prin prapastiile muntilor. In afara deHaemus,-Tesalia, Epirul, Acarnania, Etolia, toate teri demunte, asezate la sudul Balcanilor, adapostesc aceasta rasavomica ~i nelmbllnzita ; nici un scriitor bizantin nu-i pome-neste in Moesia, ~i chiar in timpul lui Ionita, luptele care seincinsese intre acest rege ~i imperatii de Constantinopol au ne-contenit de teatru Traeia ~i Macedonia. .

In fata unor asemenea fapte invederate, cum se poate oareabusa de numele de Mysieni, dat de autorii greci Valachilor,care in limbagiul 101' arhaic, este tot una eu acel de Traci 2),pentru a admite ca Valachii locuiau in Moesia propriu zisa,asezata intre Haemus ~i Dunarea, Bulgaria actual a, a'i co-bori aici din remasitele poporatiunei romane, redusa la sta.rea de ciobani ~i in sfirsit a scoate din ei eele 10,000,000 deRomini care locuesc astazi in vechia Dacie traiana ?

Ni se pare eel putin mai rational de a nu pune un popor

') N. Ch, p. 487: n7C'lJpl ~E 1'C~ O'l)tJ,wvilX~'1'wV )1.~p7CW'17C~pa~oV~."2) In vechime numele de Thracia se intindea aproape la toata

peninsula balcanica : ".~ ~e lap BOU)'Iapta y.lXl IXU1'O

intreg s{t intreprinza asemeni preumblari, ~i ea faptul insusi caRominii ocupa astazi inca tocmai aceasi tal'a pe care 0 stapa-niau strebunii lor, vorbeste in favoarea staruintii 101' la Dunare.Daca Rominii rtpei stingi a Dunarii ar fi venit aici din

Moesia, ar trebui sa se gaseasca ~i astazi macar niste urmea acestii poporatii in tara de unde se pretinde ca ei au ve-nit; caci un popor nu emigreaza nici odata eu totul din 0tara, ~i numai doara pentru Romini a vrut sa se gasasea 0exeptie de la aceasta regula. Rominii care locuiesc astaz! in Bul-garia (cea nou intocmita), au venit eu toFi aici din parte asttnga a Dunarii, in vremile epocei fanariote, sau pe timpulregulamentului organic, pentru a fugi de incalcarile de totsoiul pe care le sufereau. Era acelas fenomen care se repro-duce in zilele noastre cu Romtnii din Ungaria, care emi-greaza in Rominia; dar nu se afia nici un singur Romin caresa nu fie ba~tina~ din vechile principate, ~i nici ~tnul nueste vechiu locuitor al acestei regiuni. Aceasta observa-tie a fost facuta odata de Kanite, adincul cunoscator al et-nografiei balcanice, care spune: "ca nu se afla nici un sin-gur sat Valach dincolo de doua mile la ripa dreapta a Du-narei, ~i asezarile Valachilor de aceasta parte fiuviului apar-tin, ea ~i acele de linga Timok, pentru cea mai mare parteacestui secoI '), "Apoi ce nevoe ar fi impins pe VaIachi a trece Dunarea in

cei dintai ani ai infiintarei statului valacho-bulgar ? Rosler~i Hunfalvy sustin ca Valachii, fiind siliti in vremile lupteipentru neatimare, a trece de mai multe ori Dunarea, pentrua gasi 0 scspare la Cumani, se obicinuira cu ineetul a pa-rasi vechia lor patrie ~i a se a~eza in MoIdo-Valachia, deunde apoi trecura in Transilvania ~i in terile unguresti 2).

') Citat de Iwnq, Die Anfange del' Rumanen, in Zeitschr. fur O. G.1876, p. 4. Comp. mai sus p. 49, nota.

2) Am reprodus mai sus cuvintele lui Rosler. Vezi p. 14.

63

64Mai intai aceasta nu este exact. Valachii nu au trecut Du-narea de ctt 0 singura data, la inceputuI rescoalei. In urrna,fiind tot deauna invingatori, nu mai avura nevoe a 0 face.Apoi cum sa ne putem inchipui ca Valachii sa fi parasit tara101' tocmai in momentul cind intemeind un stat neatirnat, eiputeau sa se bucure de toate drepturile lor, ~i in cescop '( pentru a merge la Cumani, care nu vor fi fost multcivilizati de cit Gotii, inaintea carora Rosler face sa fuga incea mai mare graba pe locuitorii Daciei! Dar esirea din Moe-sia, ne fiind facuta in urma unui ordin imperatesc ca aceadin Dacia, trebui sa tina mai mult timp, ~i eata Rominii 1'e-venind in Dacia in timpul celei mai cumplite a tuturor na-valirilor, acea a Tatarilor (1241). Rosler prevede intimpina-rea ~i cauta sa 0 inlature observind : "ca Mongolul care pus-tii Ungaria in chipul eel mai neomenos pare a fi crutat Cu-mania oriental a, Valachia ~i Moldova ; la ei nu era un im-periu de resturnat, nu erau comori de pradat" '), Ca ~i cindbarbarii a1' avea drept tel in pradaciunile 101' resturnareastatelor ~i nu averile individuaIe, ~i care alte bunuri puteaufi mai dorite de ei, de clt turmele pastorilor romini, din carebarbarii in viata lor nomada puteau sa-~i agonisasca traiul?Varianta propusa de Miklosisch, ea Rominii ar fi trecut din

Moesia in Dacia traiana in vremile navalirii Slovenilor (sfir-situl veacului al V-lea) are impotriva sa pe linga temeiurilece se opun ipotezei Iui Rosler, inca ~i imprejurarea ea 810-venii se intinsese in acelas timp de ambele parti ale Duna-rii, ~i ca deci Rominii n'ar fi putut scapa de ei trecendfluviul.

DomnuI W. Tomaschek este iscoditorul unei alte teorii,care se abate intru cit-va de la acea a lui Rosler, nu numaictt prin data cind d-sa readuce pe Romini in Dacia traiana,dar Inca ~i in privirea regiunei unde d-sa pune inchegarea

') Rom. Stud. p. 117.

65acestui popor. El nu'l readuce in Dacia, din Moesia, undenu'l poate afia; dar n gaseste mai jos, in p~rtile centraleale Haemului, unde locuia in timpurile vechi poporul trac alBessilor. "Pentru a da peste strabunii Rominilor, nu este delipsa a alerga la colonistii Daciei, ~i tot atit de putintrebue sa ne ingrijim de parasirea acestei provincii ~i destramutarea cetatenilor daco-romani in Dacia aureliana-vcaciacesti noi veniti, sa fi fost nurnerosi sau ba, nu facura altceva de clt a adaugi numerul teranilor traci. V'om gasi insudul Dunarii, pe toata gran ita Iliricului ~i a Macedoniei, unpopor romanisat care este in destul de intins ~i insernnat,pentru a da nastere intregului popor al Valachilor" '),

Aceasta obarsie singura ar putea esplica tot ce se pare afi 0 gicitoare in caracterul poporului romin. Poporul Bessi-lor romanisat, despartindu-se in doue ramuri, din care unulemigra catra Dacia traiana ~i eel-alt catra sud, in Tesalia ~iregiunile alaturate, da chea identitatii (?) limbagiului Romini-101' din Macedonia i acelor din Dacia. Poporul Bessilor, fi-ind de obarsie traca, infatosarea de elemente albaneze inliniba Rominilor de la nordul Dunarii i~i gaseste esplicareaei fireasca, D-l Tomaschek se leapada deci de parerile pe carele sutinuse mai inainte in privirea aeestor doue intrebari ~igaseste ca elementul albanez al limbei romtne nu si-ar maiputea gasi esplicarea in fiintarea de numeroase colonii iliri-ene pe pamentul vechii Dacii, caci acuma "ar fi silit a mar-turisi ca elementele streine in limba daco-romina, ar aveaun caracter prea modern (bizantin din veacul de mijloc) caren'ar fi putut petrunde in acest idion de ctt la. sudul Dunariiin epoca post-romana sau romanica."

Eata pentru ce el lasa sa cada ~i esplicarea ce 0 dadeamai inainte despre identitatea dialectelor romlne, pe care 0numea pe atunci "pretinsa-identitate", anume: "ca romanisa-

') Critica lui Iu.ng in Zeitschr. fill' O. G. 1877, p. 447.5

1) Zeitschrift fill' O. G. 1877, p. 449.') Zur walachischen Frage in Zeitschrift fur O. G. 1876, p. 342. D-l

Tomaschek pretinde ca d-sa ar fi atras pentru intaia oara luareaaminte asupra acestui loc. Aceasta nu este exact. El era cunos-cut inca lui Sincai care'l reproduce in chronica sa sub am ' 1172Vezi Chronica Romlnilor, Ia~i, 1853, p. 219.

3) W. Tomaschek, Zur Kunde del' Hamus-Halbinsel, Wien, 1882, p. 50.

66

rea lucrind asupra unor base, nationale asemanatoare, trebuiasa produca, chiar in regiuni despartite in mod geografic, a-proape aceleasi efecte". ')

Insa fiind-ca d-l Tomaschek el insusi, in timpul cind corn-batea teoria lui Rosier, atrasese luarea aminte asupra unuiloc din Nicetas Choniates, in care acest istoric pomenesteValachi prin partile Galitiei inca in anul 1164, Q) apoi eleste nevoit a mai urea Cll citi-va ani data pretinsei reintraria Rominilor in Dacia traiana, ~i 0 pune intre anii 1074--1144, "in care timp ambele maluri ale Dunarii ascultau deacelas staptn". 3) Chiar daca ambele maluri ale fluviului arfi fost supuse aceleiasi stapiniri, noi nu vedem nici un motivcare sa fi impins pe Bessii d-lui Tomaschek a'si parasi tara,-~i este de luat aminte ca in istorie, ea ~i in toata sferalucrarei omenesti, faptele sunt in tot d'a-una determinateprin motive. D-I Tomaschek insa uita tocma de a gasi unmotiv care sa esplice macar intru cit-va emigratiunea unuipopor intreg. Dara sustinerea acestui istoric nu este nici macaradeverata, Cele doue ripi ale Dunarei fusesera supuse ace-luiasi staptn, dupa cum vom vedea-o mai jos, in timpul fiin-tarei primului stat bulgar, nimicit in 1018 de Vasile al Il-leaBulgaractonul, imperatul Constantinopolei. De aici inainte a-ceasta staplnire fu impartita intre Bizantinii (mai tarziu Va-laho-Bulgai .ij care comandau pe ripa dreapta, ~i Cumanii carese intinsese pe cea stinga, ~i nici ca mai poate fi vorba deo staptnire comuna pe ambele maluri ale fluviului..

Cumanii, neam selbatic ~i barbar, incep a coprinde regiu-

G7nile Moldovei ~i ale Valachiei in 1050, tocmai in epoca incare D-l Tornaschek vrea sa faca pe Bessi a trece Dunarea.Observatia pe care 0 face cu acest prilej, spre a'si +idrep-H'tti parerea, adeca: "ca nomazii Turci aveau indestule dohi-toace mari ~i mici, ca erau lacomi de bani ~i ca i~i indrep-tau annele mai ales in contra Grecilor, pe ctnd legaturile lorcu Valachii trebuiau sa fie prietinoase," aminteste prea deadreptul observatia lui Bosler, pentru a fi luata in bagare desama 1).

Dar daca d-l Tomaschek pune in secolul al XI-lea rein-toarcerea Rominilor in Dacia, el ar trebui dupa cum facSulzer, Rosler ~i Hunfslvy sa respinga marturisirea lui A-nonimus notal', cronicarului unguresc, care vorbeste de Rominiea aflindu-se in Dacia la venirea Ungurilor (898). D-I To-maschek ins{l luase apararea lui Anonimus notal', pe cindera protivnic teoriei lui Rosler, ?bservind cu multa dreptateea: "Anonimus nu putea fi a~a de nepriceput in cit sa fi vrut .sa incredinteze pe compatriotii sei ca Valachii ar fi fost nistelocuitori vechi ai tcreL cind toata lumea din jurul seu ar fitrebuit sa stie ca acest popor=-dupa cum pretinde RosIer-nu era mai vechiu in tara de clt de 60 ani. Nu! Traditiu-nea mai vechie de cit memoria oamenilor arata ea popoarestravechi pe VaIachi ~i pe Slavi. Daca ar fi putut num~i citprivi pe Valachi ea niste vagabonzi noi veniti, apoi el, care-itrateaza de cei mai netrebnici oameni, nu le-ar fi crutat nici

1 .

aceasta ocara" 2).Ne-arn astepta ea D-l 'I'omaschek sa revina ~i asupra a-

cestei pareri, aratind ca s'a gresit din 0 ne-deplina cercetarea faptelor privitoare la 'ea=-scuza c-im indoelnica pentru uninvetat ; - dar din potriva il vedem C~l ~i acuma se mln-

') Zur Kunde d er Haemus-Halbinsel, p. 50. Vezi mai sus p. 64.2) W. Tomaschek, Critica car~ii lni Rosler in Zeitschr. fur O. G.

1872, p. 152.

68dreste eu nimerirea aeestei observatii, complimentrnd ~i peD-I lung ca: .,rlupa exemplul sou ar lua de marturie pe A-nonimus notal', ca inca in seeolul al XIII-lea nimeni nu gin-dea sa vada in Valaehi niste ernigrati veniti de curend" ').~i eu toate aeestea D-I Tomaschek insusi pune data reintrii-rei Rominilor in Dacia in seeolul al XII-lea!! Cum sa se im-pace aeeste lucruri nu intelegem. Atita ne miram cum deD-l Tomaschek n'are mai multa inima in arararea parerilorsale, si, aruncind imp re una eu tot ee n, spus mai inainte ~ipe Anonimus in balta, sa se lnhame la carul eel inciirrat eueruditiune, al teoriei Rosleriane,

Deseoperirea facuta in timpul din urma a unui nou izvorbizantin, notele strategice a unui despot din Constantinopole,un care-care KE:Y'~Ufl.t/:j

69pe care razemendu-se, ei fata1'iau iubire si supunere catl'aimperatii vechi, pentru a putea cu atit mai u~or sa le pus-tieasca provinciele. Acestia perzend rabdarea ii atacara ; a-tunci ei 0 rupsera de fuga ~i se imprastiara prin Epir, Ma-cedonia, ear cei mai multi se asezara in Elada" 1). Acestloc contine fara indoiala 0 aducere aminte a lui Kekavmenosdespre resboiul lui Traian in potriva Dacilor, luata dupa citse pare din cartile lui Dion. Se vede apoi ca el, stiind caValachii sunt coboritori ai vecbilor Romani, ~i gasindu-i inzilele sale imprastieti in pal'tile grecesti, a adaos de la den-sul lamurirea cea cu neputinta, ca Dacii fiind atacati de Ro-mani fugise tocmai intr'acolo pe unde le venea atacul. Dacaacest loc ar putea sluji la ceva, apoi de sigur ca nu spre ada 0 "stl'iilucita intarire" teorielor d-lor Tomaschek ~i Rosler.

De altmintrelea D-l Tomaschek insusi, dupa obiceiul D-saIe,nn are mare credinja in propriele sale gindiri. Dupa ce ahuciumat sus ~i tare stralucita sa descoperire eu Bessii ~istralucita confirmare a acestei stralucite dcscoperiri prin stra-teguI Kekavmenos, el sftrseste zicend : ca "poate s'ar puteasustine ca Dacii lui Aurelian sunt strabunii Valachilor Is-triei ~i ai Dunarei, pe cinel Bessii ar fi acei ai ValachiIordill Rodope ~i Pind," ceea ce ne readuce curat la teoria luiRosler.

IV

BISERICA ROMINA DE RIT SLAV.

Din cele spuse in capitolul de mai .inainte, ar e~i eleci ca

1) "Ot)'t"Ot (~\ m,a;:Ot) 'Yap et(Jt'l 0\ ),qop.e'lOt ~&l'.CXtl'.at BtO"O"ot;i;)1.~U'I o~ 7.pO'tepC'I 7.):~IJ[c'1 't00 ~CX'IOU~tOU7.o'tcxIJ.ou 1.cxl 'tou' Ioaou, cv'1:;'1 7.~";(P':-'1 ~i~:.t1 y.ClI,00p.E'I, '&'1{J.cx Iotp~ot cxp'ttw~ orY.OuO"t'l,E'I ox,upol