Set 5 Aplicatii Ceccar

1. Studiu de caz privind TVA deductibila

Societatea comercială Sonia SRL realizează următoarele operaţiuni:

- livrări de mărfuri la export 100.000 lei;

- livrări de mărfuri de la intern cu drept de deducere în valoare de 125.000lei, TVA 20%;

- livrari de mărfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fără drept dededucere în valoare de 25.000 lei;

- achiziţii de materii primeşi materiale consumabile de pe piaţa internă 75.000 lei, TVA 20%;

- achiziţie de materii prime din import 20.000 lei, taxa vamală 10%, TVA 20%.

Să se calculeze TVA deductibil, TVA colectat, TVA de dedus, TVA de plată sau de rambursat, după caz (la momentul achiziţiei nu se cunoaşte dacă materiile prime vor fi folosite la producerea de bunuri supuse TVA sau scutite deTVA, fărădrept de deducere).

Pas 1: determinarea TVA-ului deductibil şi de dedus.Pentru aceasta trebuie analizate operaţiunile pentru care se calculează TVA-ul deductibil,şi anume achiziţiile, respectiv operaţiunile care intră în calculul proratei TVAşi a TVA-ului de dedus.Printre aceste operaţiuni se aflăunele cu drept de deducere şi altele fără drept de deducere. Prin urmare este necesar să calculăm cât din TVA-ul posibil dededus (deductibil) este şi efectiv dedus. Pentru aceasta vom calcula prorataTVA(%) pe care o vom aplica TVA-ului deductibil , urmând a obţine un TVA de dedus proporţional cu totalul operaţiunilor cu drept de deducere în total operaţiuni efectuate.În baza de calcul a TVA-ului deductibil vor intra:

- achiziţii materii primeşi materiale consumabile de pe piaţa internă 75.000 lei;

- achiziţie materii prime din import 20.000 lei, taxa vamală 10%.

În ceea ce priveşte mărfurile achiziţionate prin import 20.000 lei, în calculul bazei de impozitare TVA intră valoarea acestor materii prime, inclusiv toate taxele aferente (mai puţin TVA, desigur) plătite. Prin urmare, valoarea luată în considerare va fi preţul materiei prime plus taxe vamale aferente:20.000 lei + 10% x 20.000 lei = 22.000 lei.Baza de impozitare a TVA deductibil va fi: 75.000 lei + 22.000 lei = 97.000 lei.TVA deductibil= 20% x 97.000 lei = 19.400 lei

Prorata = venituri din livrări supuse TVA / venituri din total livrări == (venituri din livrări de mărfuri la export 100.000 lei + venituri din livrări mărfuri de la intern cu drept de deducere în valoare de 125.000 lei) / (venituri din livrări de mărfuri la export 100.000 lei + venituri din

livrări mărfuri de la intern cu drept de deducere în valoare de 125.000 lei + venituri din livrări mărfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fără

drept de deducere în valoare de 25.000 lei) = 90% Prin urmare TVA de dedus va fi 90% x TVA deductibil = 90% x 19.400 lei = 17.460 lei

Pas 2: calcularea TVA-ului colectat

TVA-ul colectat este cel aferent tuturor livrărilor realizate de către contribuabil. Baza de calcul este valoarea livrărilor de mărfuri de la intern cu drept dededucere în valoare de 125.000 lei. Deci TVA colectată este 125.000 lei x 20% = 25.000 lei.

Pas 3: compararea sumelor reprezentând TVA de dedus si TVA colectat şi determinarea TVA-ului de plată sau de recuperat, după caz.

TVA colectată 25.000 lei

TVA de dedus 17.460 lei

TVA de plată(TVA colectată> TVA de dedus) =TVA colectată- TVA de dedus = 25.000 lei – 17.460 lei == 7.540 lei.

2. Studiu de caz privind TVA colectata












Prorata = venituri din livrări supuse TVA / venituri din total livrări == (venituri din livrări de mărfuri la export 100.000 lei + venituri din livrări mărfuri de la intern cu drept de deducere în valoare de 125.000 lei) / (venituri din livrări de mărfuri la export 100.000 lei + venituri din livrări mărfuri de la intern cu drept de deducere în valoare de 125.000 lei + venituri din livrări mărfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fără








3. Studiu de caz privind TVA de plata




















4. Studiu de caz privind TVA de recuperat








5. Studiu de caz privind TVA neexigibila

SC Sonia livreaza bunuri in cadrul unui contract cu plata in rate, la pret de vanzare 1.000 lei in data de 30 iunie N unui client al sau Alfa SRL. Costul marfurilor cedate este de 800 lei. Avansul este de 20%, restul urmand a fi incasat in 4 rate egale trimestriale. Rata dobanzii anuala este 40%, TVA 24%.

Societatea Sonia SRL intocmeste tabloul de rambursare a datoriei si de scadenta a ratelor, tinand cont de urmatoarele informatii:

- rata dobanzii trimestriala este 10% ( 40%/4 trimestre).

- rata trimestriala va fi de (1.000 lei - 20%*1.000)/4, adica 200 lei.

Tabloul de rambursare

.

Nr Data Rata TVA Dobanda Total rata Rest de rambursat

Avans

30.06.N 200 48 0 248 800 (1.000-200)

1 30.09.N 200 48 80 328 600 (800-200)

2 31.12.N 200 48 60 308 400

3 31.03.N+1 200 48 40 288 200

4 30.06.N+1 200 48 20 268 -

Total 1.000 240 200 1.440 -

1. Inregistrarea facturii initiale la data de 30 iunie N:

4111 = % 1.440 lei Total rate

Clienti 707 1.000 lei Pret vanzare

Venituri din vanzarea marfurilor

4427 48 lei TVA avans

TVA colectata

4428 192 lei TVA rate

TVA neexigibila

472 200 lei Dobanda

Venituri inregistrate in avans

2.Incasarea avansului la data de 30 iunie N:

5121 = 4111 248 lei

Conturi la banci in lei Clienti

3. Scadenta primei rate in data de 30 septembrie N:

4428 = 4427 48 lei

TVA neexigibil TVA colectat

472 = 766 80 lei

Venituri inregistrate in avans

Venituri din dobanzi

4. Incasarea primei rate in data de 30 septembrie N:

5121 = 4111 328 lei

Conturi la banci in lei Clienti

6. Studiu de caz privind regularizarea TVA

O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal deţine un hotel care a fost cumpărat în anul 2007 şi s-a dedus TVA de 6 milioane lei pentru cumpararea acestui imobil. În anul 2010, la parterul hotelului se amenajează un cazinou care ocupă 30% din suprafaţa clădirii. Activitatea de jocuri de noroc fiind scutită de TVA fără drept de deducere, persoana respectivă trebuie să ajusteze taxa dedusă iniţial, proporţional cu suprafaţa ocupată de cazinou.Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu începere de la 1 ianuarie 2007 şi până la finele anului 2026.

Ajustarea trebuie să se efectueze pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare,la schimbarea destinaţiei unei părţi din clădire, astfel:

- pentru 2007, 2008, 2009, persoana impozabilă nu ajustează taxa dedusă iniţial, aferentă acestor ani,care reprezintă 300.000 lei x 3 ani = 900.000 lei;

- pentru perioada rămasă 2010 - 2026 = 17 ani, taxa se ajustează astfel:

- 5.100.000 lei x 30% = 1.530.000 lei - taxa nedeductibilă, care se înscrie în decontul de TVA din perioada fiscală în care apare modificarea de destinaţie. În situaţia în care partea alocată cazinoului de30% din clădire se măreşte sau se micşorează, se fac ajustări suplimentare în plus sau în minus conform aceleiaşi proceduri.

4. Studiu de caz privind decontarile cu personalul, decontarile cu asigurarile si protectia sociala, veniturile de natura salariala, contributiile la asigurarile sociale, contributiile aferente concediilor si indemnizatiilor datorate de angajator, contributiile de asigurari pentru somaj, contributiile de asigurari pentru sanatate, contributiile de asigurari pentru risc si boli profesionale, contributiile de ITM

1. Se intocmeste statul de salarii al unei firme, cunoscand urmatoarele:

- salariul brut de incadrare include sporurile (de noapte, de conditii periculoase, etc.) acordate personalului;

- in conditiile a 21 de zile lucratoare in luna, numarul de ore corespunzator este de 170;

- primul salariat are in intretinere 1 copil (deducerea de baza este de 350 RON);

- ultimul salariat are in intretinere sotul invalid de gradul I si o bunica (deducerea de baza este de 450 RON ;)

- avansul este de 40% din salariul de incadrare, dar salariatii au la aceasta entitate functia de baza;

- angajatii nu au alte retineri (rate, chirii, garantii, etc.);

In aceste conditii, statul de salarii cuprinde urmatoarele date:

Nume si

prenume

Salar brut

de incadrare

Nr.ore lucrate in luna

Salar brut de

incadrare afe-

rent timpului efectiv lucrat

CAS

10.5%

Fond somaj

0.5%

CASS

5,5%

0 1 2 3 4 = 3 10.5%

5 = 1 0.5%

6 = 3 5.5%

1. Man Dana

400 170 400 42 2 22

2. Pop Ioana

580 180 614 64 3 34

3. Rus Ana 620 154 562 59 3 31

TOTAL 1.600 1.576 165 8 98

Deducere personala

Salariul impozabil

Impozit pe veniturile din salarii

Avans Rest de plata Semna-tura

7 8 = 3 – (4+5+6+

+7)

9= 8 16% 10 11 = 8 -9-10 +7

12

350 - 16 - 160 174

250 263 42 232 239

450 19 3 248 218

1.050 266 45 640 631

Impozitele patronale pentru acesti angajati sunt urmatoarele:

- contributia 20.8% CAS: 1.576 lei 20.8% = 328 lei

- contributie 0,85% concedii si indemnizatii: 1.576 lei 0,85% = 13 lei

- contributia 0.5% fond somaj: 1.576 lei 0.5 % = 8 lei

- contributia 0,25% fond de garantare pentru plata

creantelor salariale: 1.576 lei 0,25 % = 4 lei

- contributia 5.2% CASS: 1.576 lei 5.2% = 82 lei

- contributia 0,55% FAAMBP1[1]: 1.576 lei 0,55 % = 9 lei

- contributia 0,75% comision ITM: 1.576 lei 0,75 % = 12 lei (Comisionul ITM nu mai exista incepand cu 01.01.2011).

Pe baza datelor de mai sus se vor face inregistrarile contabile corespunzatoare.

In luna urmatoare se achita impozitele retinute pe destinatii si se platesc salariile nete.

Rezolvare:

1) Inregistrarea cheltuielilor salariale privind salariile brute aferente timpului lucrat cuvenite personalului:

641 „Cheltuielile cu salariile personalului'

= 421 „Personal – salarii datorate' 1.576

2) Inregistrarea retinerilor din salariile brute aferente timpului lucrat cuvenite personalului:

421 „Personal – salarii datorate' = %

4312 „Contributia personalului la asigurarile sociale”

956

165

1

4372 „Contributia personalului la ajutorul de somaj”

4314 „Contributia personalului la asigurarile sociale de sanatate”

444 „Impozitul pe veniturile de natura

salariilor”

425 „Avansuri acordate personalului”

8

98

45

640

3) Inregistrarea cheltuielilor firmei cu impozitele patronale:

6451 „Contributia unitatii la asigurarile sociale'

= 4311.01 „Contributia unitatii la asigurarile sociale'- analitic 20.8%

328

6451 „Contributia unitatii la asigurarile sociale'

= 4311.02 „Contributia unitatii la asigurarile sociale'- analitic 0,85%

13

6452 „Contributia unitatii la fondul de somaj'

= 4371 „Contributia unitatii la fondul de somaj'

8

6458 „Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala'

= 4381 „Alte datorii sociale' 4

6453 „Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate'

= 4313 „Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate'

82

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate'

= 447.01 „Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate' – analitic 0,55% FAAMBP

9

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate'

= 447.02 „Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate' – analitic 0,75% comision ITM

12

4) Inregistrarea achitarii in luna urmatoare a impozitelor retinute pe destinatii:

%

4311.01 „Contributia unitatii la asigurarile sociale' – analitic

=

=

5121 „Conturi la banci in lei'

5121 „Conturi la banci in lei'

772

328

20.8%

4311.02 „Contributia unitatii la

asigurarile sociale' – analitic

0,85%

4312 „Contributia personalului la asigurarile sociale'

4313 „Contributia angajatoru-lui la asigurarile sociale de sa-natate'

%

4314 „Contributia personalului la asigurarile sociale de

sanatate'

4371 „Contributia unitatii la fondul de somaj'

4372 „Contributia personalului la ajutorul de somaj'

4381 „Alte datorii sociale'

444 „Impozitul pe veniturile de natura salariilor'

447.01 „Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate' – analitic 0,55% FAAMBP

447.02 „Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate' –

analitic 0,75% comision ITM

13

165

82

98

8

8

4

45

9

12

5) Achitarea salariilor nete in numerar:

421 „Personal – salarii datorate'

= 5311 „Casa in lei' 631

7. Studiu de caz privind decontarile cu asociatii si actionarii

Problema:

În vederea constituirii S.C. „DIO” S.R.L. conform contractului şi statutului societăţii se subscrie un capital social de 20.000.000 lei de către cei doi asociaţi în părţi egale. Jumătate din capitalul subscris se varsă în contul bancar al societăţii, iar restul se depune la caserie. După 6 luni asociaţii stabilesc majorarea capitalului social cu 10.000.000 lei, fiecare participând cu câte o sumă de 5.000.000 lei ce se încasează prin casieria societăţii.a)subscriere capital social de 20.000.000 lei:456 / = 1011 20.000.000 b)vărsarea capital în contul bancar al societăţii, 10.000.000 lei: 5121 = 456 10.000.000 c) transformare capital nevărsat în capital vărsat1011 = 1012 10.000.000 d) depunere de numerar la caserie, 10.000.000 lei5121 = 456 10.000.000 e) înregistrarea capitalului vărsat1011” = 1012 10.000.000f) subscrierea capital social de 10 000 000 lei456 = 1011 10.000.000 g) depunere de numerar la casierie, 10.000.000 lei5121 = 456 10.000.000 h) transformare capital nevărsat în capital vărsat1011 = 1012 10.000.000

8. Studiu de caz privind decontarile in cadrul grupului

Problema:

O societate comerciala „A” din cadrul unui grup acorda in anul N, unei alte societati „B” din cadrul grupului un ajutor financiar pentru 10.000.000.000 lei, cu o dobanda de 15% pe an, restituindu-se in anul N+1 suma de 7.000.000.000 lei din ajutorul acordat si dobanda cuvenita pentru anul N.

Operatiuni contabile:

1. contabilizarea acordarii ajutorului financiar intre cele doua societati

a. acordarea ajutorului financiar de catre societatea comerciala A, conform extrasului de cont:

------------------------------------------- x -------------------------------------------

4511 „Decontari in cadru grupului” = 5121 „Conturi la banci in lei”10.000.000.000

Analitic „B”

------------------------------------------- -------------------------------------------

b. primirea ajutorului financiar la societatea comerciala „B”, conform extrasului de cont

------------------------------------------- x -------------------------------------------

5121 „Conturi la banci in lei” = 4511 „Decontari in cadrul grupului” 10.000.000.000

Analitic „A”

------------------------------------------- -------------------------------------------

2. contabilizarea dobanzii calculate pentru ajutorul financiar:

(10.000.000.000 x 15% = 1.500.000.000 lei)

a. dreptul de a incasa dobanzi la societatea comerciala „A”:

------------------------------------------- x -------------------------------------------

4518 „Dobanzi aferente = 766 „Venituri din dobanzi”

decontarilor in cadrul grupului” 1.500.000.000

------------------------------------------- -------------------------------------------

b. obligatia de plata a dobanzii la societatea comerciala „B”

------------------------------------------- x -------------------------------------------

666 „Cheltuieli privind dobanzile” = 4518 „Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului”

1.500.000.000

------------------------------------------- -------------------------------------------

3. decontarea in exercitiul financiar N+1 a sumei partiale din ajutorul acordat si integral dobanda

a. achitarea partiala a obligatiei si integral dobanda, conform extrasului de cont, la societatea comerciala „B”:

------------------------------------------- x -------------------------------------------

% = 5121 „Conturi la banci in lei”8.500.000.000

4511 „Decontari in cadrul grupului” 7.000.000.000

Analitic „A”

4518 „Dobanzi aferente in 1.500.000.000

cadrul grupului”

------------------------------------------- -------------------------------------------

b. incasarea partiala a ajutorului financiar si a dobanzii calculate, conform extrasului de cont la societatea „A”:

------------------------------------------- x -------------------------------------------

5121 „Conturi la banci in lei” = % 8.500.000.000

4511 „Decontari in cadrul grupului” 7.000.000.000

Analitic „B”

4518 „Dobanzi aferente in 1.500.000.000

cadrul grupului”

9. Studiu de caz privind decontarile cu debitorii si creditorii diversi

Problema:

La o entitate patrimoniala se inregistreaza in contabilitatea proprie uramtoarele:

- dividende de incasat 7.000 lei de la o entitate la care se detin titluri de plasament- reactivare debite in valoare de 56.000 lei- acordarea catre un debitor a unui scont in suma de 750 lie- achizitionarea titlurilor de plasament in valoare de 4.000 lei achitate ulterior- diferente nefavorabile de curs valutar in valoare de 850 lei pentru o datorie in valuta

catre un furnizor extern- creante pentru concesiuni, chirii, locatii de gestiune, licente si alte drepturi similare in

suma de 50.000 lei- debitori prescrisi scosi din evidenta in suma de 300 lei- achitarea datoriilor fata de creditori in suma de 400 lei

Rezolvare:

- Inregistrare dividende461=762 7.000

- reactivare debite461=754 56.000

-inregistrare scont acordat

667=461 750

- achizitionare titluri de plasament503=462 750

- diferenta de curs665=462 850

- creante461=706 50.000

- debitori prescrisi654=461 300

- datorii462=5121 400

10. Studiu de caz privind deprecierea creantelor

Problema:

Deprecierea creantelor - clienti:

Cu ocazia inventarierii patrimoniului la sfarsitul anului se determina ca suma de 10.000 lei reprezentand creante de incasat de la clienti are probabilitatea de incasare este de 60%. In acest caz, pentru partea de 40% se inregistraza o ajustare pentru depreciere. In anul urmator, creanta se incaseaza, motiv pentru care ajustarea initiala nu mai are obiect si se anuleaza:

Inregistrarea ajustarii pentru depreciere

6814

Cheltuieli de exploatare privind

ajustarile pentru deprecierea activelor

circulante

491

Ajustari pentru deprecierea creantelor

- clienti

4.000 lei

Anularea ajustarii efectuate pentru depreciere

491

Ajustari pentru deprecierea creantelor

- clienti

7814

Venituri din ajustari pentru

deprecierea activelor circulante

4.000

Deprecierea creantelor - decontari in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii:

Dintr-un total de 25.000 lei reprezentand creante de incasat de la una din entitatile afiliate,

15.000 lei se estimeaza a nu se mai incasa. Din acest motiv se decide inregistrarea unei ajustari

pentru aceasta valoare. In exercitiul financiar urmator, se constata imposibilitea recuperarii

creantei, motiv pentru care ajustarea ramane fara obiect si se anuleaza.

Constituirea ajustarilor pe seama cheltuielilor

6864

Cheltuieli financiare privind ajustarile

pentru deprecierea activelor circulante

495

Ajustari pentru deprecierea creantelor-

decontări �ntre entităţile afiliate şi cu

acţionarii/asociaţii

15.000 lei

Anularea ajustarii la momentul constatarii imposibilitatii recuperarii creantei:

495


decontări �ntre entităţile afiliate şi cu

acţionarii/asociaţii

7864

Venituri din ajustari pentru pierderea

de valoare a activelor circulante

15.000 lei

Deprecierea creantelor - debitori diversi:

Ca urmare a vanzarii unui activ, se asteapta incasarea sumei de 20.000 lei. Dificultatile

financiare ale partenerului impun inregistrarea unei ajustari pentru o valoare egala cu 25% din

valoarea totala a creantei. In anul urmator, creanta se incaseaza pentru intreaga ei valoare si

ajustarea ramane fara obiect.

Constituirea ajustarilor pe seama cheltuielilor

6814

Chelt. de exploatare privind ajustarile

pentru deprecierea activelor circulante

496


debitori diversi

5.000 lei

Anularea ajustarii

496


debitori diversi

7814

Venituri din ajustari pentru

deprecierea activelor circulante

5.000 lei

11. Studiu de caz privind cheltuielile in avans si venituirile in avans

Problema:

Se achita in numerar primele de asigurare auto pentru exercitiul financiar urmator, in suma de 300 lei:

471 Cheltuieli inregistrate in avans

=

5311Casa in lei

300 lei

Editura ALFA Press incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele aferente anului viitor in suma de 1.000 lei plus TVA 24%, conform facturilor emise si a ordinelor de plata.

http://www.tva.infotva.ro/?cs=300508

http://www.universulfinanciar.ro/?cs=300508

Emiterea facturilor:

4111 Clienti

= 472 Venituri inregistrate in avans

1.000 lei

4111 Clienti

= 4427 TVA colectata

240 lei

Incasarea facturilor :

5121 Conturi la banci in lei

= 4111 Clienti

1.240 lei

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al pierderilor fiscale din exercitiile financiare precedente.

Problema:

S.C. “X” S.A. inregistreaza in cursul exercitiului financiar “N” cheltuieli totale de 2.500.000 lei si venituri totale de 4.500.000 lei. Cifra de afaceri a intreprinderii in cadrul exercitiului financiar curebt este de 4.000.000 lei. In categoria cheltuielilor au fost realizate urmatoarele cheltuieli particulare:

- cheltuieli cu protocolul 55.000 lei, valoare fara TVA;

- cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului 2.500 lei;

- cheltuieli privind penalitatile contractuale conform contractelor comerciale inchiate 8.000 lei;

- cheltuieli cu sponsorizarile 10.000 lei;

- cheltuieli privind constituirea unei ajustari de valoare privind imobilizarile corporale 4.000 lei;

- cheltuieli privind provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor 3.500 lei;

- cheltuieli privind TVA nedeductibila aferente proratei TVA (mai mica de 100%) 500 lei;

- cheltuieli cu scaderea din gestiune a unui stoc de marfa distrus ca urmare a unei calamitati naturale, stocul de marfa nefiind asigurat 3.600 lei.

Capitalul social al intreprinderii este de 1.000.000 lei, iar pana la 31.12.N intreprinderea a constituit rezerva legala in valoare de 160.000 lei.

In categoria veniturilor s-au inregistrat urmatoarele categorii particulare:

- venituri din participatii (dividende) 50.000 lei;- venituri din reluarea unei ajustari de valoarea privind stocurile 4.000 lei;- venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii

judecatoresti definitive si irevocabile 2.000 lei;- venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.

Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei, din care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.

Fluxul informational contabil privind impozitul pe profit este urmatorul:

a. contabilizarea inchiderii conturilor de cheltuieli:Cont debitor Cont creditor Valoare

121 ./.

6 - cheltuieli

2.500.000

2.500.000

b. contabilizarea inchiderii conturilor de venituri:Cont debitor Cont creditor Valoare

./.

7 - venituri

121 4.500.000

4.500.000

c. determinarea rezultatului contabil al exercitiului:Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale

Rezultatul contabil = 4.500.000 – 2.500.000 = 2.000.000 lei.

d. calculul si contabilizarea rezervei legale:Rezerva legale = Rezultatul contabil * 5%

Rezerva legala = 2.000.000 * 5% = 100.000 lei

Intreprinderea nu poate sa constituie aceasta valoare, deoarece aceasta are deja constituita din exercitiile financiare anterioare valoarea de 160.000 lei. Valoarea maxima deductibila a rezervei legale este de 20% din capitalul social subscris si varsat, adica 200.000 lei. Diferenta deductibila pe care o poate constitui intreprinderea este de 40.000 lei.

Cont debitor Cont creditor Valoare

121 1061 40.000

e. determinarea rezultatului fiscal al exercitiului:Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + cheltuieli nedeductibile – venituri neimpozbile

Cheltuielile nedeductibile sunt urmatoarele:

- Cheltuielile cu protocolul care depasesc limitele legale: 14.000 lei;- TVA aferenta depasirii cheltuielilor cu protocolul: 3.360 lei;- Cheltuielile cu amenzile si penalitatile catre autoritatile statului: 2.500 lei;- Cheltuieli cu sponsorizarea: 10.000 lei;- Cheltuieli privind constituirea unei ajustari de depreciere a imobilizarilor corporale:

4.000 lei;- Cheltuieli privind stocul de marfa distrus prin calamitati naturale: 3.600 lei;- Pierderea contabila din exercitiului precedent: 200.000 lei;Total cheltuieli nedeductibile: 237.460 lei

Procedura este urmatoarea:

- determinarea bazei de impozitare si a cheltuielilor cu protocolul: (2.000.000 + 55.000) * 2% = 41.000 lei;

- determinarea cheltuielilor de protocol nedeductibile: 55.000 – 41.000 = 14.000 lei;- TVA aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile: 14.000 * 24% = 3.360 lei.

Veniturile neimpozabile si alte reduceri ale bazei de impozitare a impozitului pe profit sunt:

- veniturile din participatii: 50.000 lei;- veniturile din reluarea unei ajustari privind stocurile: 4.000 lei;- pierderea fiscala din exercitiile financiare anterioare: 70.000 lei;- rezerva legala constituita in exercitiului financiar curent: 40.000 lei;Total venituri neimpozabile si alte reduceri din baza de impozitare: 164.000 lei

Rezultatul fiscal = 2.000.000 + 237.460 – 164.000

Rezultatul fiscal = 2.073.460 lei

f. calculul si contabilizarea impozitului pe profit:Impozit pe profit = Profit impozabil * 16%

Impozit pe profit = 2.073.460 * 16% = 331.754 lei.

Cheltuielile cu sponsorizarile sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil, dar facilitatea fiscala acordata intreprinderilor consta in faptul ca valoarea acestor cheltuieli se scad din impozitul pe profit cu conditia ca ele sa nu depaseasca minim 20% din valoarea impozitului pe profit sau 3‰ din cifra de afaceri.

Calcule financiare :

valoarea financiara 1: impozit pe profit * 20% = 331.754 * 20% = 66.351 lei; valoarea financiara 2: cifra de afaceri * 3‰ = 4.000.000 * 3‰ = 12.000 lei.

Valarea cu care impozitul pe profit va fi redusa este de 10.000 lei, deoarece sponsorizarile realizate de catre intreprindere nu depasesc limitele impuse de acesti indicatori. Daca valoarea

sponsorizarilor ar fi fost de 25.000 lei, reducerea impozitului era de 12.000 lei, limita minima rezultata din calculele financiare anterioare.

Contabilizarea impozitului pe profit este:


691 441 321.754

Concomitent


121 691 321.754

g. determinarea profitului net:Rezultat net = Rezultat contabil – Impozit pe profit – Rezerva legala

Rezultat net = 2.000.000 – 321.754 – 40.000 = 1.638.246 lei

Aceasta valoare a rezultatului net este contabilizata la 31.12.N si evidentiata in situatiile financiare ale acestui exercitiu financiare astfel:


129 117 1.638.246

In cursul exercitiului financiar urmator fluxul informational contabil este urmatorul:

a. inchiderea contului 121 pentru a reflecta corect veniturilor si cheltuielile exercitiului financiar respectiv:


121 129 1.638.246

b. contabilizarea repartitiilor din profitul net, tinand cont ca intreprinderea are de finantat o pierdere din exercitiile anterioare in valoare de 270.000 lei. In acest sens din valoarea

profitului net se va finanta in primul rand aceasta valoare, iar ceea ce ramane va fi supusa altor repartitii: dividende, alte rezerve, etc. Valoarea care trebuie suspusa repartitiilor este de 1.638.246 – 270.000 = 1.368.246 lei.


117 ./.

457

1068

1.368.246

1.000.000

368.246

13. Studiu de caz privind accizele la bauturi spirtoase, bere, vin si tutun

Problema bauturi spirtoase:

O societate comercială produce în anul 2011 o cantitate de coniac de 150 hectolitri. Concentraţia alcoolică a coniacului este 35%. Acciza unitară este stabilităla 280 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?

Rezolvare:

Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentratia alcoolică x acciza unitară x cursul de schimb.

Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 4.35 lei/euro == 63.945 lei.

Problema bere:

O societate comercială importăîn anul 2011 o cantitate de 500 butoaie de bere a 500 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este 5,6 grade, iar numărul de grade Platoeste 3. Acciza unitară este 0,6 euro / hectolitru grad Plato2, iar cursul de schimb este 1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?

Rezolvare:

Cantitatea de bere = 500 x 500 = 250.000 litri = 2.500 hectolitri.

Formula de calcul a accizei este: acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Platox acciza unitară x cursul de schimb.Acciza = 2.500 x 3 x 0,6 x 4.35 = 19.575 lei.

Problema tutun:

Un agent economic produce în anul 2011 20.000 pachete ţigarete a 20 ţigarete fiecare. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de agentul economic este 3 lei/pachet. Acciza reprezintă 5,73 euro / 1.000 ţigarete +31%. Cursul de schimb este 1 euro = 4.35 lei. Să se determine acciza pe care trebuie să o achite agentul economic.

Rezolvare:

Acciza care trebuie calculată în cazul ţigaretelor este formată dindouă componente,respectiv acciza specifică şi acciza ad valorem.A = A1 + A2, unde:

- A1 =acciza specifică;

-A2 = acciza ad valorem.

Vom determina mai întâi acciza specifică

:A1 = Q x K x Cs, unde:

- Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 ţigarete;

-K = acciza unitarăla 1000 ţigarete;

-Cs = cursul de schimb.A = (20.000 x 20)/1.000 x 5,73 x 4.35 = 9.970 lei.

A2 = Bi x 31%, unde:

- Bi = baza de impozitareBaza de impozitare este dată de valoarea ţigaretelor la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de producător.Valoarea la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat x cantitatea = 3 x 10.000 == 30.000 lei. Acciza ad valorem = 30.000x 31% = 9.300 lei.

Problema vin:

O societate comercială produce pentru comercializare în anul 2011 ocantitate de 60.000 sticle de vin liniştit a 0,7 litri fiecare şi acordă sub formă de dividende acţionarilor 500 de sticle de vin a 0,7 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a vinului este 12 grade. Cursul de schimb este 1 euro = 4.35 lei. Care este valoarea accizei?Dar care era nivelul acesteia dacă firma producea în plus şi 10.000 sticle devin spumos la un litru fiecare? Concentraţia alcoolicăeste de 15 grade.

Rezolvare:

Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată,cât şi pentru cantitatea acordată sub formă de dividende acţionarilor în cazul vinului liniştit deoarece acciza este 0.

14. Studiu de caz privind intocmirea si prezentarea declaratiei 101

Problema:

In decursul anului 2011 societatea X a inregistrat urmatoarele elemente:- venituri din vanzarea marfurilor 100.000 leivenituri din dividende de la o societate romana 2.000 lei- cheltuieli cu marfurile 30.000 lei- cheltuieli cu servicii prestate de terti 10.000 lei- cheltuieli cu amortizarea 10.000 - cheltuieli de protocol 1.500 lei- cheltuieli cu salariile 4.000 lei- cheltuieli cu amenzile catre autoritatile romane 4.000 lei

- cheltuieli cu impozitul pe profit 3.650 leiCapitalul social este de 100.000 lei. Rezerva legala deja constituita este de 20.00 lei. Nu sunt pierderi de recuperat din anii precedenti.

Rezolvare:

Total venituri: 102.000 leiVenituri impozabile: 100.000 lei

Total cheltuieli 63.150 lei din care nedeductibile 8.310 lei alcatuite din:- cheltuilei cu impozitul pe profit 3.650 lei- cheltuieli cu amenzile 4.000 lei- cheltuieli de protocol nedeductibile 1.500 lei -840 lei = 660 lei Impozit pe profit datorat 45.160 lei * 16% = 7.226 lei

1. Impozit pe profit anual 7.226

1.1 Impozit aferent baruri de noapte 0

1.2 Impozit aferent altor activitati 7.226

2. Impozit datorat 7.226

3. Impozit in urma inspectiei fiscale

0

4. Impozit declarat in Declaratia 100

3.650

5. Diferenta de impozit datorat 3.576

6. Diferenta de impozit de recuperat

0

691 = 441 3.576

Set 5 Aplicatii Ceccar

Documents

Transcript of Set 5 Aplicatii Ceccar