CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI ȘI CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA

- FILIALA BUCUREȘTI -

APLICAȚII STAGIUAN I SEMESTRUL I 2014

BUCUREŞTIMAI 2014

1

1. Studiu de caz privind ambalajele.

Ambalajele pot fi tranzacționate sub două forme: ca și tranzacție definitivă – caz în care se întocmește factura cu TVA și ambalaje care circulă după principiul restituirii – caz în care nu se intocmește factura, documentul utilizat fiind avizul de insoțire a mărfii. În general, pe facturile emise care conțin marfă ambalată iar ambalajele urmează a fi restituite se specifică totalul de plată fără ambalaje, iar separat valoarea ambalajelor.

Pentru ambalajele nerestituite la termen de către client, furnizorul întocmește factura. Achiziția ambalajelor se înregistrează astfel: a) dacă ambalajele sunt achiziționate ca și stoc în vederea utilizării ulterioare:381   “Ambalaje”                =      401 “Furnizori”     

4426 “TVA deductibila”     =      401 “Furnizori”      - la momentul când se dau în folosinţă se înregistrează o cheltuială cu consumul de ambalaje:

608 “Cheltuieli privind ambalajele”   =   381 “Ambalaje”      b) dacă ambalajele se restituie furnizorului (factura fără TVA):

409.1 “Furnizori debitori-Ambalaje”      =      401 “Furnizori”  - când se restituie ambalajele, se înregistrează:

401  “Furnizori”    =    409.1 “Furnizori debitori-Ambalaje”    Livrarea ambalajelor: a) dacă ambalajele fac obiectul unei vânzări definitive:411 “ Clienți”      =    708   “Venituri din activități diverse”                              

411 “ Clienți”      =    4427 “TVA colectată”-  scoaterea din evidenta a ambalajelor vandute:

608 “Cheltuieli privind ambalajele”   =    381 “Ambalaje” b) dacă ambalajele se returnează:411  “Clienți”                              =     419.1 “Clienți creditori-Ambalaje”358  “Ambalaje aflate la terți”    =     381    “Ambalaje”           -  restituirea ambalajelor de catre client:419.1 “Clienți creditori-Ambalaje”  =     411  “Clienți”381    “Ambalaje”                             =     358  “Ambalaje aflate la terți”

Enunț:

Societatea comercială MORIES SRL achiziţionează ambalaje în valoare de 1.100 lei, TVA 24%; ulterior, ambalajele se expediază integral către terţi, cu produse finite evaluate la preţul de vânzare total de 8.500 lei, TVA 24%. De la unitatea terţă, K&K SRL se reprimesc, în sistemul restituirii directe, ambalaje goale în valoare de 750 lei, diferenţa de 350 lei reprezentând ambalaje care nu se mai restituie de către client.

Rezolvare: a) Achiziţia de ambalaje:% = 401 Furnizori 1.364 lei381 Ambalaje 1.100 lei4426 TVA deductibilă 264 lei

b) Vânzarea produselor finite şi a ambalajelor în sistem de restituire:

2

4111 Clienţi = % 11.640 lei 701 Venituri din vânzarea produselor finite 8.500 lei4427 TVA colectată 2.040 lei419 Clienţi - creditori 1.100 lei

c) Primirea ambalajelor goale:419 Clienţi – creditori = 4111 Clienţi 750 lei

d) Ambalajele nerestituite reprezintă o vânzare pentru care se întocmeşte o factură suplimentară:

419 Clienţi – creditori = 708 Venituri din activităţi diverse 350 lei 4111 Clienţi = 4427 TVA colectată 84 lei

e) Descărcarea gestiunii pentru ambalajele reţinute: 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 350 lei

2. Studiu de caz privind tranzacțiile cu reduceri comerciale și financiare.

Reducerile de preţ acordate clienţilor sau primite de la furnizori sunt reglementate din punct de vedere contabil, de ordinul 3055/2009 la articolul 51, unde se stipulează:

  Reducerile comerciale acordate de furnizor și înscrise pe factura de achiziție ajustează în sensul reducerii costul de achiziție al bunurilor.

Reducerile comerciale primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidențiază distinct în contabilitate (contul 609 “Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 “Reduceri comerciale acordate”), pe seama conturilor de terți.

Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:a) rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate și se practică asupra prețului de vânzare;b) remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă

cumpărătorul are un statut preferențial; șic) risturnele – sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor efectuate cu

același terț, în decursul unei perioade determinate. Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru

achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei

indiferent de perioada la care se referă (contul 767 “Venituri din sconturi obținute”). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”).

Astfel, reducerile de preţ pot fi de două tipuri şi anume: comerciale şi financiare. În categoria celor comerciale se încadrează: rabaturile, remizele şi risturnele. Acestea sunt reduceri care au ca scop stimularea vânzării cantitative a produselor companiei, pe seama scăderii veniturilor privind cifra de afaceri. Chiar dacă veniturile aferente unei vânzări scad, compania mizează pe creşterea numărulu de comenzi şi implicit a valorii totale a cifrei de afaceri.

Reducerea financiară, scontul, se oferă pentru plata înainte de termen a datoriilor şi are ca scop încasarea mai rapidă a creanţelor sau încasara acestora printr-un canal agreat în special de către furnizor. Spre exemplu: plata prin ordin de plată, în cazul în care furnizorul şi clientul au sediile în localităţi diferite şi pentru încasarea creanţei în numerar, furnizorul trebuie să cheltuiască prea mult ca tranzacţia respectivă să fie profitabilă.

3

Modalitatea de aplicare a celor 4 tipuri de reduceri este în cascadă, după cum urmează: rabatul, remiza, scontul şi risturnul.

Enunț:

Compania MORIES SRL livrează unui client produse finite la preţul de vânzare convenit de 10.000 lei + TVA (24%). Pe factură se înregistrează următoarele reduceri (pentru exemplificare se vor folosi toate tipurile de reduceri): un rabat de 2%, o remiză de 5% pentru volumul mare cumpărat, şi fiind sfârşit de perioadă, un risturn de 5%. Pentru achitarea înainte de scadenţă cu 15 zile a facturii, asigurată prin contract, furnizorul mai acordă un scont de 2%. Valoarea contabilă a produselor finite vândute este de 6.000 de lei.

Rezolvare:

A. Reducerile sunt inscrise pe factură:Rabat: 10.000 * 2% = 200 lei

Remiză: (10.000 – 200) * 5% = 9.800 * 5% = 490 lei Scont: (10.000 – 200 – 490) * 2% = 9.310 * 2% = 186,2 lei Risturn (10.000 – 200 – 490 – 186,2) * 5% = 9.123,8 * 5% = 456,19 Valoare facturată = (10.000 – 200 – 490 – 456,19) = 8.853,81

- livrarea produselor finite. Reducerile acordate se concretizează în reducerea veniturilor din vânzarea de produse finite: 4111 Clienți = % 10.536,03

    701 Venituri din vânzarea produselor finite 8.853,81     4427 TVA colectată 1.682,22

  - descărcarea gestiunii:

711 Variația stocurilor = 345 Produse finite 6.000

  - încasarea facturii, mai puţin scontul acordat, care se înregistrează pe cheltuieli

folosind contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”:% = 4111 Clienți 10.536,03

5121 Bănci   10.349,83667 Cheltuieli financiare   186,2

  - regularizara TVA aferentă scontului (186,2 * 0,24 / 1,24 = 36,04):

667 Cheltuieli financiare

= 4427 TVA colectată 36,04

 B. Reducerile se acordă ulterior facturării.O societate comercială vinde unui alt client aceeaşi cantitate de produse finite, la preţul de

10.000 de lei, însă acordă reducerile calculate mai sus ulterior datei facturării. - livrarea produselor finite şi facturarea la valoarea iniţială:

4111 Clienți = % 12.400 701 Venituri din vânzarea produselor finite 10.000 4427 TVA colectată 2.400

- acordarea de reduceri, ulterior facturării şi livrării, înregistrată ca o reducere a creanţei faţă de client (200 + 490 + 456,19), în contrapartidă cu creşterea contului special 709 “Reduceri comerciale acordate” :

4

709 Reduceri comerciale acordate

= 4111 Clienți 1.146,19

  - descărcarea gestiunii:

711 Variația stocurilor = 345 Produse finite 6.000

   - încasarea facturii, mai puţin scontul acordat:

% = 4111 Clienți 10.536,03

5121 Bănci   10.349,83 667 Cheltuieli financiare   186,2  - regularizara TVA aferentă scontului (186,2 * 0,24 / 1,24 = 36,04):

667 Cheltuieli financiare

= 4427 TVA colectată 36,04

3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.

Din punct de vedere contabil, conform pct. 56 alin. (2) din Ordinul nr. 3.055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene: 

"Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puțin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mișcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până lavaloarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere. Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie.  În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înțelege prețul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, și costurile estimate necesare vânzării ".

Provizioanele pentru deprecierea valorii stocurilor se calculeaza la închiderea exercitiului financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. La acest moment, potrivit IAS 2 "Contabilitatea stocurilor", stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost (valoarea contabila) si valoarea realizabila neta (valoarea de inventar). Astfel, potrivit principiului prudentei, atunci când costul stocurilor este mai mare decât valoarea realizabila neta, el trebuie diminuat pâna la nivelul valorii realizabile nete prin sistemul ajustarilor sau al provizioanelor pentru depreciere.

În principiu, deprecierea stocurilor este recunoscuta ca o cheltuiala potrivit principiului conectarii costurilor la venituri. Astfel, atunci când stocurile sunt vândute, valoarea oricarei diminuari a stocurilor pâna la valoarea realizabila neta si toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute în perioada în care are loc pierderea sau diminuarea.

În ceea ce privește TVA, la momentul constituirii ajustărilor privind deprecierea stocurilor, nu trebuie ajustată și TVA dedusă inițial. Nu există o corespondență între ajustări de stocuri prin intermediul clasei 39 (din punct de vedere contabil) si ajustarea TVA dedusă inițial. Ajustările contabile sunt provizorii și nu definitive, nu au legătură cu prevederile de TVA.

Enunț:

La 31.12.N valoarea contabilă a stocului de materii prime pentru societatea MORIES SRL este de 600.000 lei, iar valoarea de inventar este de 570.000 lei. La 31.12.N+1 valoarea contabilă a stocului de materii prime este 800.000 lei, iar valoarea de inventar este de 780.000 lei. La

5

sfarsitul anului N+2, materiile prime sunt inca in stoc la o valaore contabilă de 845.000 Lei si se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut la pretul de 810.000 lei, cheltuielile ocazionate de vanzare fiind de 18.000lei.

Să se evalueze stocurile la 31.12.N, 31.12.N+1, 31.12.N+2 în conformitate cu IAS 2 şi să se contabilizeze eventuala depreciere constatată.

Rezolvare:a) Înregistrări la 31.12.N

- Provizionul necesar : 600.000 lei - 570.000 lei = 30.000 lei - Provizionul existent : 0 Lei6814 Cheltuieli de exploatare cu provizioanele = 391  Provizioane pentru 30.000 lei pentru deprecierea activelor circulante deprecierea materiilor prime

b) Înregistrări la 31.12.N+1, astfel:- Provizion necesar: 800.000 lei - 780.000 lei = 20.000 lei- Provizion existent: 30.000 lei- Diminuarea provizionului existent: 30.000 lei - 20.000 lei = 10.000 lei

391  Provizioane pentru  = 7814  Venituri din provizioane 10.000 leideprecierea materiilor prime pentru deprecierea activelor circulante

c) Înregistrări la 31.12.N+2, astfel:- Provizion necesar: 845.000 Lei - 810.000 lei - 18.000 lei = 17.000 lei- Provizion existent: 20.000 lei- Diminuarea provizionului existent: 20.000 lei - 17.000 lei = 3.000 lei

391  Provizioane pentru  = 7814  Venituri din provizioane 3.000 leideprecierea materiilor prime pentru deprecierea activelor circulante

4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.

a) Sistemul inventarului permanent În condițiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistreaza toate

operațiunile de intrare și iesire, ceea ce permite stabilirea și cunoasterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât și valoric.

Enunț:Societatea MORIES SRL detine la inceputul lunii Martie 2014 un stoc initial de marfuri in suma

de 7.000,00 lei si un stoc initial de materii prime in suma de 6.000,00 lei., în cursul lunii Martie 2014 au loc urmatoarele operatiuni:

- Achizitia de marfuri in valoare de 3.000,00 lei, TVA 24%;- Achizitia de materii prime in valoare de 4.000,00 lei, TVA 24%;- Vanzarea de marfuri la pretul de vanzare de 9.500,00 lei, cost de achizitie 5.550,00

lei;- Consumul de materii prime la costul de 2.500,00 lei.

La inventarierea de la sfarsitul lunii, stocurile finale faptice au fost: marfuri 4.700,00 lei si materii prime 7.800,00 lei. Stiind ca nu se aplica sistemul de TVA la Incasare, prezentati inregistrarile contabile, folosind metoda inventarului permanent.

Rezolvare:

Achizitia de marfuri:% = 401 3.720,00 lei

6

371 Funizori 3.000,00 lei Marfuri

4426 720,00 lei TVA deductibila

Achizitia de materii prime:% = 401 4.960,00 lei

301 Funizori 4.000,00 lei Materii prime

4426 960,00 lei TVA deductibila

Vanzarea de marfuri:4111 = % 11.780,00 lei

Clienti, analitic distinct 707 9.500,00 lei Venituri din vânzarea mărfurilor

4427 2.280,00 lei TVA colectata

Descarcarea gestiunii:

607 = 371 5.550,00 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri Consumul de materii prime:

601 = 301 2.500,00 lei Cheltuieli cu materiile prime Materii prime

Situatia in conturi:D 301

CD 371

CSi 6.000 2.500 Si 7.000 5.550

4.000   3.000    Sfd 7.500   Sfd 4.450

Diferente constatate la inventar pentru marfuri:Sold scriptic (sold final debitor) 4.450 leiSold faptic 4.700 lei

371 = 607 250,00 lei Marfuri Cheltuieli privind marfurile

Diferente constatate la inventar pentru materii prime:Sold scriptic (sold final debitor) 7.500 leiSold faptic 7.800 lei

301 = 601 300,00 lei Materii prime Cheltuieli cu materiile prime

b) Sistemul inventarului intermitent. Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate

pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. Entitatile care utilizeaza metoda inventarului intermitent efectueaza inventarierea

faptica a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai tarziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligatii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.

Metoda inventarului intermitent consta in faptul ca intrarile de stocuri nu se inregistreaza prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli. Stabilirea iesirilor de stocuri

7

in cursul perioadei are la baza inventarierea faptica a stocurilor la sfarsitul perioadei. Iesirile de stocuri se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale, la care se adauga valoarea intrarilor, si valoarea stocurilor la sfarsitul perioadei stabilite pe baza inventarului.

Enunț:

MORIES SRL detine la inceputul lunii februarie anul N un stoc initial de marfuri in suma de 7.000,00 lei si un stoc initial de materii prime in suma de 6.000,00 lei. In cursul lunii au loc urmatoarele operatiuni:

- Achizitia de marfuri in valoare de 3.000,00 lei, TVA 24%;- Achizitia de materii prime in valoare de 4.000,00 lei, TVA 24%;- Vanzarea de marfuri la pretul de vanzare de 9.500,00 lei, cost de achizitie

5.550,00 lei;- Consumul de materii prime la costul de 2.500,00 lei.

La inventarierea de la sfarsitul lunii, stocurile finale faptice au fost: marfuri 4.700,00 lei si materii prime 7.800,00 lei. Stiind ca nu se aplica sistemul de TVA la Incasare, prezentati inregistrarile contabile, folosind metoda inventarului intermitent.

Rezolvare: Achizitia de marfuri:

% = 401 3.720,00 lei 371 Funizor,analitic distinct 3.000,00 lei

Marfuri4426 720,00 lei

TVA deductibila Achizitia de materii prime:

% = 401 4.960,00 lei 301 Funizor,analitic distinct 4.000,00 lei

Materii prime4426 960,00 lei

TVA deductibila Vanzarea de marfuri:

4111 = % 11.780,00 lei Clienti, analitic distinct 707 9.500,00 lei

Venituri din vânzarea mărfurilor4427 2.280,00 lei

TVA colectata Iesirile de marfuri nu se inregistreaza. Acestea se determina la sfarsitul perioadei pe

baza relatiei:Iesiri = Sold initial + Intrari – Sold final stabilit la inventar.Iesiri = 7.000 + 3.000 – 4.700 = 5.300 lei

Consumul de materii prime nu se inregistreaza. Acestea se determina la sfarsitul perioadei pe baza relatiei:Iesiri = Sold initial + Intrari – Sold final stabilit la inventar.Iesiri = 6.000 + 4.000 – 7.800 = 2.200 lei

Anularea soldurilor initiale:- pentru materii prime:

601 = 301 6.000,00 lei

8

Cheltuieli cu materiile prime Materii prime- pentru marfuri:

607 = 371 7.000,00 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri Preluarea soldurilor finale:

- pentru materii prime:301 = 601 7.800,00 lei

Materii prime Cheltuieli cu materiile prime- pentru marfuri:

371 = 607 4.700,00 lei Marfuri Cheltuieli privind marfurile

5. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu.

La data intrarii in gestiune stocurile sunt evaluate la costul lor. Intrucat in cele mai multe cazuri stocurile provin din achizitii sau sunt realizate din productie proprie, costul acestora este reprezentat de costul de achizitie sau de costul de productie, dupa caz.

Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate cheltuielile afectate achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc in prezent.

Costul de achizitie al stocurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (daca intreprinderea nu le recupereaza ulterior de la autoritatle fiscale), costurile de transport, manipulare si alte costuri direct atribuibile achizitiei. Costul este diminuat cu eventualele reduceri de pret de care se beneficiaza, primite pe factura initiala. Taxa pe valoarea adaugată este inclusă in costul de achizitie doar daca nu este deductibila fiscal.

Deoarece in practica se utilizeaza termenul de discount, in vederea unei reprezentari corecte in contabilitate trebuie sa se analizeze cauza pentru care se acorda reducerea de pret. Scontul (reducere financiara) se acorda pentru a incuraja plata inainte de scadenta. Daca reducerea are alta cauza (defecte de calitate sau neconformitatea cu mentiunile contractului, vanzarea in cantitati mari, recompensarea clientilor fideli) atunci se contabilizeaza ca o reducere comerciala.

La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:

a) la cost de achizitie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;b) la cost de productie - pentru bunurile produse in entitate;c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii - pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social;d) la valoarea justa - pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.

Enunț:

a) Societatea MORIES SRL importa faina de la un furnizor extern, FORICHER, cu sediul in S.U.A., in urmatoarele conditii: pret de cumparare 1.400 dolari (include transportul si asigurarea pe parcurs extern), taxa vamala 10%, comision vamal 0.5%,TVA 24%.Cursul de schimb valutar aplicabil la data receptiei este de 3.60 lei/dolar. Cursul de schimb pentru calculul valorii in vama este de 3.50 lei/dolar. Pentru a aduce marfa in unitate,

9

Axxa SRL apeleaza la serviciile unei firme de transport intern, ROUTIER TRANSPORT SRL, de la care primeste o factura in valoare totala de 744 lei (tva inclus).

Rezolvare:

Calculul valorii in vama:

Pret de cumparare = 1.400 dolari*3.5lei/dolar 4.900,00 +taxa vamala = 10%*4.900 490,00 +comision vamal = 0.5%*4.900 24,50 = valoare in vama 5.414,50

TVA achitata in vama = 5.414,50*24%= 1,299,48 lei

Pret de cumparare = 1.400 dolari*3.6lei/dolar 5.040,00 +taxa vamala = 10%*4.900 490,00 +comision vamal = 0.5%*4.900 24,50 +cheltuieli de transport incluse in costul de achizitie atunci cand functia de aprovizionare este externalizata (exclusiv TVA =744*100/124 = 600 600,00 = Cost de achizitie 6.154,50

Enunț:

b) Pentru fabricarea a 600 buc. din produsul A, in cursul anului N s-au efectuat urmatoarelecheltuieli:

- cheltuieli directe.....................................2.320 lei,- cheltuieli indirecte...................................700 lei,

din care: cheltuieli fixe...............................400 lei, cheltuieli variabile........................300 lei

- cheltuieli generale.....................................600 lei,- cheltuieli de desfacere..............................100 lei.

Capacitatea normala de productie a societatii pentru produsul A este de 1.000 bucati.

Rezolvare:

1) Calculul regiei fixe recunoscuta drept cheltuiala a perioadei in exercitiul N (RFP).RFP = Cheltuieli fixe*(1-Nivelul real al activitatii/Nivelul normal al activitatii)RFP = 400 lei*(1-600 buc./1.000buc.) = 160 lei.

2) Calculul regiei fixe incorporabila in costul stocului (RFI).RFI = Regia fixa totala – RFPRFI = 400 lei – 160 lei = 240 lei.

3) Calculul costului de productie total (CPT): Cheltuieli directe...............................................2.320 lei+ cheltuieli indirecte fixe de productie....................240 lei+ cheltuieli indirecte de productie............................300 lei

10

= TOTAL COST DE PRODUCTIE 2.860 lei.

4) Calculul costului de productie unitar (CPU)CPU = 2.860lei/600 buc. = 4.77 lei/buc.

5) Calculul cheltuielilor neincorporabile in costul stocului: Cheltuieli generale de administratie......................600 lei+ cheltuieli de desfacere..........................................100 lei+ regia fixa de fabricatie recunoscuta ca o cheltuiala a perioadei..................................................160 lei

= TOTAL COSTURI ALE PERIOADEI 860 lei

Enunț:

c) Se aduce ca aport la capitalul social un mijloc fix evaluat la 13.500 lei:

Rezolvare:

2133 = 456 13.500,00 lei

Mijloace de transportDecontari cu actionarii/asociatii privind capitalul

1011 = 1012 13.500,00 lei Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat

Enunț:

d) Se primesc prin donatie materii prime evaluate la valoarea justa de 8.500 lei.

Rezolvare:

301=

7582 8.500,00 lei

Materii prime Venituri din donatii primite

6. Studiu de caz privind imobilizarile necorporale in curs de executtie.

Enunț: Societatea MORIES SRL incheie un contract cu societatea K&K SRL in vederea

relizararii unui soft de gestiune. In vederea demararii relizarii programului informatic, societatea MORIES SRL primeste factura de avans in valoare de 3.000 lei, TVA 24% pe care o achita. In prima luna primeste o factura in valoare de 20.000 lei, TVA 24%, iar luna urmatoare in urma finalizarii programului, primeste factura pentru valoarea de 15.000 lei, TVA 24%. Ulterior, dupa finalizarea programului de gestiune, societatea MORIES SRL achita datoria catre furnizori si receptioneaza programul informatic de gestiune. Durata de utilizare a programului informatic este de 3 ani. Nici una din cele doua societati NU aplica sistemul de TVA la incasare.

Rezolvare:

11

a) Primirea facturii de avans in valoare de 3.000 lei, Tva 24% si achitarea acesteia :% = 404 3.720 lei

234 Furnizori de imobilizari 3.000 lei Avansuri acordate pentru

imobilizari necorporale4426 720 lei

TVA deductibila

404 = 5121 3.720 lei Furnizori de imobilizari Conturi la banci in lei

b) Primirea primei facturi in valoare de 20.000 lei, TVA 24%:

% = 404 24.800 lei

233Furnizori de imobilizari 20.000 lei

Imobilizari necorporale in curs de executie

4426 4.800 lei TVA deductibila

c) Primirea celei de-a doua facturi in valoare de 15.000 lei, TVA 24% cu ocazia finalizarii programului informatic:

% = 404 18.600 lei 233 Furnizori de imobilizari 15.000 lei

Imobilizari necorporale in curs de executie

4426 3.600 lei TVA deductibila

d) Se achita datoria catre furnizor, cu retinerea avansului platit si se receptioneaza programul informatic:Din valoarea totala a costului realizarii programului informatic (43.400 lei, TVA inclus),

societatea MORIES SRL scade avansul platit de 3.720 lei. 404 = % 43.400 lei

Furnizori de imobilizari 234 3.000 lei

Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale 4426 720 lei TVA deductibila 5121 39.680 lei Conturi la banci in lei

Cu aceasta ocazie se receptioneaza programul informatic realizat prin intermediul societatii K&K SRL:

208 = 233 35.000 lei

12

Alte imobilizări necorporale

Imobilizari necorporale in curs de executie

e) Amotizarea lunara = 972,22 lei (35.000 lei/36 luni):

6811 = 2808 972,22 lei Cheltuieli de exploatare privind

amortizarea imobilizarilorAmortizarea altor imobilizări

necorporale

7. Studiu de caz privind imobilizarile corporale in curs de executie.

Enunț:

MAISON SRL construieste in regie proprie o cladire pe care o incepe la data de 01.01.N si o finalizeaza la data de 31.12.N+1.

In anul N cheltuielile inregistrate in legatura cu constructia au fost:- materii prime 165.000 lei;- salarii 125.000 lei;- amortizari 145.000 lei;- cheltuieli indirecte repartizate 105.000 lei;- cheltuieli generale de administratie 60.000 lei.

In anul N+1, cheltuielile inregistrate in legatura cu constructia au fost:- materii prime 150.000 lei;- salarii 130.000 lei;- amortizari 155.000 lei;- cheltuieli indirecte repartizate 125.000 lei;- cheltuieli generale de administratie 65.000 lei.

Rezolvare:

a) Costul de productie in anul N: Materii prime 165.000 lei+ salarii 125.000 lei+ amortizari 145.000 lei+ cheltuieli indirecte repartizate 105.000 lei

= Total cost de productie in anul N 540.000 lei

231 = 722 540.000 lei

Imobilizari corporale in curs de executie

Venituri din productia de imobilizari corporale

Cheltuielile efectuate sunt inregistrate dupa natura in contul de profit si pierdere.

b) Costul de productie in anul N+1: Materii prime 150.000 lei+ salarii 130.000 lei+ amortizari 155.000 lei+ cheltuieli indirecte repartizate 125.000 lei

= Total cost de productie in anul N 560.000 lei

13

231 = 722 560.000 lei

Imobilizari corporale in curs de executie

Venituri din productia de imobilizari corporale

Cheltuielile efectuate sunt inregistrate dupa natura in contul de profit si pierdere.

c) Receptia cladirii la cost de productie = 540.000 lei + 560.000 lei.212 = 231 1.100.000 lei

Constructii Imobilizari corporale in curs de executie

8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu.

La data iesirii din entitate sau la darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad dingestiune la valoarea lor de intrare sau la valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate (deexemplu, valoarea reevaluata pentru imobilizarile corporale care au fost reevaluate sau valoareajusta pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piata reglementata).

Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta la data constatarii lipsei acestora.

La scoaterea din evidenta a activelor, se reiau la venituri ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.

Metode de evaluare a stocului la iesirea din patrimoniu: Metoda costului mediu ponderat (CMP); Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO)ș Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO); Metoda costului standard.

a). Metoda costului mediu ponderat (CMP): Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a

stocului initial (Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus cantitatile intrate (qi):

CMP =Si + Vi

qs + qi Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:

Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare. Actualizarea periodica a costului unitar mediu ponderat fie lunar, fie la alte

perioade, care in principiu sa nu depaseasca durata medie de stocare.

b). Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO): Potrivit acestei metode, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primului lot intrat, iar pe masura epuizarii lotului, stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator in ordine cronologica. Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea intrarii loturilor in gestiune.

c). Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO) Potrivit acestei metode, iesirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat, iar dupa epuizarea lotului, cantitatile iesite vor fi evaluate la costul lotului anterior.

14

Prin aceasta metoda iesirile se estimeaza la valoarea de intrare in ordinea inversa intrarii loturilor in gestiune. d). Metoda costului standard Potrivit acestei metode, intreprinderile in cadrul contabilitatii interne de gestiune, pot sa determine costurile si preturile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. In cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de inregistrare, cu ajutorul carora se evalueaza  si inregistreaza intrarile si iesirile. Diferentele dintre costul de inregistrare si costurile efective de achizitie sau de productie se evidentiaza in conturi distincte. Intre costurile de achizitie si costul standard au fost inregistrate diferente care au fost evidentiate distinct. Aceste diferente se repartizeaza la sfarsitul lunii asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferentelor de pret, aceasta calculandu-se prin inmultirea valorii bunurilor iesite cu coeficientul calculat.  Indiferent de metoda de contabilitate adoptata pentru evidenta stocurilor, evaluarea lor reprezinta o problema a carei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor.

Enunț:

Situatia stocurilor de materii prime in cursul lunii octombrie este urmatoarea: 01.10 – sold initial 15 buc.*2 lei/buc.; 05.10 – intrari 25 buc.*3 lei/buc.; 10.10 – intrari 30 buc.*3.5 lei/buc.; 20.10 – intrari 40 buc.*4 lei/buc.; 30.10 – intrari 5 buc.*4.5 lei/buc.; 18.10 – iesiri 50 buc.; 25.10. – iesiri 50 buc.

Rezolvare: La iesirea din gestiune se utilizeaza metoda CMP calculat dupa fiecare receptie. Metoda

costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecarui element pe baza medieiponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei. Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie. Perioada de calcul nu trebuie sa depaseasca durata medie de stocare.

a) Valoarea iesirilor din 18.10:01.10 – stoc initial 15 buc.*2 lei/buc.05.10 – intrari 25 buc.*3 lei/buc.10.10 – intrari 30 buc.*3.5 lei/buc.18.10 – iesiri 50 buc*?

Cele 50 buc. vor iesi la un cost mediu ponderat egal cu:

CMP1 =(15 buc.*2 lei/buc. + 25 buc.*3 lei/buc. + 30 buc.*3.5 lei/buc.)

=3.000 lei/buc15 buc. + 25 buc. + 30 buc.

In stoc vor ramane 70 – 50 = 20 buc., evaluate la CMP1 = 3.000 lei/buc.

b) Valoarea iesirilor din 25.10:18.10 – stoc ramas 20 buc.*3 lei/buc.20.10 – intrari 40 buc.*4 lei/buc.25.10 – iesiri 50buc*?

Cele 50 buc. ies la un cost mediu ponderat de :

15

CMP2 =(20 buc.*3 lei/buc. + 40 buc.*4 lei/buc. )

=3.6667 lei/buc20 buc. + 40 buc.

In stoc raman 60 – 50= 10 buc., evaluate la CMP 2 = 3.6667 lei/buc.

c) Valoarea stocului final:25.10 – stoc ramas 10 buc*3.6667 lei/buc. 36.67 lei30.10 + intrari 5 buc.*4.5 lei/buc. 22.5 lei

= Stoc final 59.17 lei.

9. Studiu de caz privind productia in curs de executie aferenta stocurilor.

Productia în curs de executie reprezinta productia neterminata la sfârsitul lunii ce se gaseste în diferite stadii fizice de realizare.            Productia în curs de executie se determina prin inventarierea efectuata la sfârsitul perioadei de gestiune folosind metode tehnice de constatare a gradului sau a stadiului de efectuare a operatiunilor tehnologice si evaluarea acestuia la costurile de productie.            Pentru urmarirea si înregistrarea în contabilitate a productiei în curs de executie se foloseste contul 331 "Produse în curs de executie". Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta produselor în curs de executie (produse care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevazute în procesul tehnologic). Este cont de active circulante materiale cu functiecontabila de activ.            În debitul acestui cont se înregistreaza valoarea la cost de productie a stocului de produse în curs de executie la sfârsitul perioadei stabilite pe baza de inventar prin creditul contului 711 "Variatia stocurilor".            În creditul contului 331 "Produse în curs de executie" se înregistreaza scaderea din gestiune a valorii productiei în curs de executie la începutul perioadei urmatoare prin debitul contului 711 "Variatia stocurilor".            Soldul debitor al contului reprezinta valoarea la cost de productie a produselor aflate în curs de executie la sfârsitul perioadei de gestiune.

Enunț:

Societatea MORIES SRL, specializata in productia ciocolatei relaizeaza urmatoarele operatiuni:

a) la începutul exerciţiului se continuă procesul de fabricaţie pentru producţia în curs de execuţie evaluată la 60.000 lei;

b) se obţin 5.000 bucăţi de produse finite, evaluate la preţul standard unitar de 20 lei/buc,costul efectiv fiind de 22 lei/bucată;

c) se vând produse finite la preţul de vânzare total de 90.000 lei, TVA 19%. Preţul de înregistrare al producţiei vândute este de 75.000 lei, iar coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ este de 6%.

d) la sfârşitul perioadei producţia în curs are valoarea de 5.000 lei;

Rezolvare:

a) Producţia în curs de execuţie la începutul lunii:711 Variaţia stocurilor = 331 Produse în curs de execuţie 60.000 lei

b) Produsele finite obţinute la preţ prestabilit: 5.000 buc. x 20 lei/buc. = 100.000 lei:

16

345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 100.000 leiCostul efectiv este de 5.000 buc. x 22 lei/buc. = 110.000 lei, iar diferenţele de preţ nefavorabile sunt de 10.000 lei:

348 Diferenţe de preţ la produce = 711 Variaţia stocurilor 10.000 lei

c) Preţul de vânzare:4111 Clienţi = % 107.100 lei

701 Venituri din vânzarea produselor finite 90.000 lei 4427 TVA colectată 17.100 lei

e) Descărcarea gestiunii cu costul standard: 711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 75.000 lei

e) Diferenţe de preţ: 75.000 x 6% = 4.500 lei: 711 Variaţia stocurilor = 348 Diferenţe de preţ la produse 4.500 lei

f) Productia in curs de executie la sfarsitul lunii:331 Produse în curs de execuţie = 711 Variaţia stocurilor 5.000 lei

10. Studiu de caz privind contabilizarea tranzactiilor in sistem second-hand.

Pentru bunurile second - hand se poate aplica regimul special prevazut la art 152^2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Persoana impozabila revanzatoare va aplica regimul special pentru livrarile de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, altele decat operele de arta livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care exista obligatia colectarii taxei, bunuri pe care le-a achizitionat din interiorul Comunitatii, de la unul dintre urmatorii furnizori: a) o persoana neimpozabila; b) o persoana impozabila, in masura in care livrarea efectuata de respectiva persoana impozabila este scutita de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. g); c) o intreprindere mica, in masura in care achizitia respectiva se refera la bunuri de capital; d) o persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea de catre aceasta a fost supusa taxei in regim special.

In acest sens, persoana impozabila revanzatoare este persoana impozabila care, incursul desfasurarii activitatii economice, achizitioneaza sau importa bunuri second-hand si/sau opere de arta, obiecte de colectie sau antichitati in scopul revanzarii, indiferent daca respectiva persoana impozabila actioneaza in nume propriu sau in numele altei persoane in cadrul unui contract de comision la cumparare sau vanzare. Bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite in starea in care se afla sau dupa efectuarea unor reparatii, altele decat operele de arta, obiectele de colectie sau antichitatile, pietrele pretioase si alte bunuri prevazute in norme. Regimul special nu se aplica pentru: a) livrarile efectuate de o persoana impozabila revanzatoare pentru bunurile achizitionate in interiorul Comunitatii de la persoane care au beneficiat de scutire de taxa, conform art. 142 alin. (1) lit. a) si e)-g) si art. 143 alin. (1) lit. h)-m), la cumparare, la achizitia intracomunitara sau la importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei;

17

b) livrarea intracomunitara de catre o persoana impozabila revanzatoare de mijloace de transport noi scutite de taxa, conform art. 143 alin. (2) lit. b). Daca se aplica regimul special de taxare se va aplica TVA la marja de profit. Marja profitului este diferenta dintre pretul de vanzare aplicat de persoana impozabila revanzatoare si pretul de cumparare, in care: 1. pretul de vanzare constituie suma obtinuta de persoana impozabila revanzatoare de la cumparator sau de la un tert, inclusiv subventiile direct legate de aceasta tranzactie, impozitele, obligatiile de plata, taxele si alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare, transport si asigurare, percepute de persoana impozabila revanzatoare cumparatorului, cu exceptia reducerilor de pret; 2. pretul de cumparare reprezinta tot ce constituie suma obtinuta, conform definitiei pretului de vanzare, de furnizor, de la persoana impozabila revanzatoare. Persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie taxa aferenta livrarilor de bunuri supuse regimului special, in mod distinct, in facturile emise clientilor. Persoanele impozabile nu au dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru bunuri care au fost sau urmeaza sa fie achizitionate de la persoana impozabila revanzatoare, in masura in care livrarea acestor bunuri de catre persoana impozabila revanzatoare este supusa regimului special. Persoana impozabila revanzatoare care aplica regimul special trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii: a) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care trebuie sa depuna decontul de taxa, conform art. 156>1 si 156>2; b) sa tina evidenta operatiunilor pentru care se aplica regimul special. Persoana impozabila revanzatoare care efectueaza atat operatiuni supuse regimului normal de taxa, cat si regimului special, trebuie sa indeplineasca urmatoarele obligatii: a) sa tina evidente separate pentru operatiunile supuse fiecarui regim; b) sa stabileasca taxa colectata in cadrul regimului special pentru fiecare perioada fiscala in care trebuie sa depuna decontul de taxa, conform art. 156>1 si 156>2. In acest sens, punctul 64 din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca persoana impozabila revanzatoare va indeplini urmatoarele obligatii: a) va tine un jurnal special de cumparari in care se inscriu toate bunurile supuse regimului special; b) va tine un jurnal special de vanzari in care se inscriu toate bunurile livrate in regim special; c) va tine un registru comparativ care permite sa se stabileasca, la finele fiecarei perioade fiscale, alta decat ultima perioada fiscala a anului calendaristic, totalul bazei de impozitare pentru livrarile efectuate in respectiva perioada fiscala si, dupa caz, taxa colectata; d) va tine evidenta separata pentru stocurile de bunuri supuse regimului special; e) va emite o factura prin autofacturare catre fiecare furnizor de la care achizitioneaza bunuri supuse regimului special si care nu este obligat sa emita o factura. La factura se anexeaza declaratia furnizorului care confirma ca acesta nu a beneficiat de nicio scutire sau rambursare a taxei pentru cumpararea, importul sau achizitia intracomunitara de bunuri livrate de persoana impozabila revanzatoare. Factura emisa prin autofacturare trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: 1. numarul de ordine si data emiterii facturii; 2. data achizitiei si numarul cu care a fost inregistrata in jurnalul special de cumparari

18

prevazut la lit. a) sau data primirii bunurilor; 3. numele si adresa partilor; 4. codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile revanzatoare; 5. descrierea si cantitatea de bunuri cumparate sau primite; 6. pretul de cumparare, care se inscrie in factura la momentul cumpararii pentru bunurile in regim de consignatie.

Enunț:

Se achizitioneaza 1.500 kg haine la pretul de 55 lei/kg. In baza procesului verbal rezulta 30.000 buc., la pretul de 2,75 lei/buc. (1.500 kg*55 lei/kg = 82.500 lei: 30.000 buc).

Rezolvare:

371=

401 82.500 lei Marfuri Furnizori

Cand se introduce NIR-ul, intrarea va fi de 30.000 buc. la pretul de 2,75 lei/buc. (pret furnizor) si pretul de vanzare de 5 lei/buc. (pret de vanzare cu amanuntul).

371 = 378 67.500 lei

Marfuri Diferente de pret la marfuri [(5 lei/buc. - 2,75 lei/buc.) * 30.000 buc.)]

Achizitie marfa din import:371 = %

Marfuri 401.01Furnizori/analitic distinct

446Alte impozite taxe si varsaminte asimilate

- Plata in vama privind taxa vamala si TVA:% = 5121

446 Conturi la banci in leiAlte impozite taxe si varsaminte asimilate

4426TVA deductibila

Achizitie marfa intracomunitara:371 = 401

Marfuri Furnizori← - taxare inversa:

4426 = 4427TVA deductibila TVA colectata

Inregistrare adaos comercial371 = 378

Marfuri Diferente de pret la marfuriInregistrare discount marfuri in rosu (cu diferenta de pret rezultata in urma aplicarii

discountului):

19

371 = 378Marfuri Diferente de pret la marfuri

Vanzare pe baza bonului emis de casa de marcat5311 = %

Casa in lei 707Venituri din vanzarea marfurilor

4427TVA colectata*

TVA colectata se determina fie conform regimului normal, fie conform regimului special pentru achizitiile din interiorul comunitatii, nu si pentru import.

Descarcarea gestiunii de marfa vanduta:

607 = 371 Pret de achizitie

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

378 = 371 Adaos comercial

Diferente de pret la marfuri Marfuri

11. Studiu de caz privind tranzactiile in regim de consignatie.

Enunț:

In luna Martie 2014, entitatea PARK EXPERT DTL primeste in regim de consignatie biciclete in valoare de 50.000 lei de la entitatea MORIES SRL. La entitatea MORIES SRL, valoarea contabila a marfurilor este de 40.000 lei, aceasta practicand un comision de 25%. Comisionul perceput de PARK EXPERT SRL este de 10% din preţul deponentului. Contractul este valabil in perioada Martie-Octombrie 2014 si prevede ca stocul nevandut la 30.09.2014 se va returna deponentului. Deponentul percepe o penalizare de 0,5% din valoarea marfurilor ramase nevandute.

In cursul anului 2014, entitatea PARK EXPERT SRL vinde marfurile primite, astfel:- Iunie vanzari in valoare de 10.000 lei- Iulie vanzări in valoare de 15.000 lei- August vanzări in valoare de 5.000 lei- Septembrie vanzări in valoare de 15.000 lei- sfarsit Septembrie retur marfuri in valoare de 5.000 lei

Rezolvare:

Inregistrarea operaţiunilor la intreprinderea PARK EXPERT SRL (consignatar)

a) In luna Martie 2014 - se inregistreaza, extracontabil, in contul 8039 "Alte valori in afara bilantului" marfuri primite in consignatie in valoare de 50.000 lei:

Debit cont 8039 "Alte valori in afara bilantului" 50.000 lei.

b) Inregistrarea vanzarii marfurilor primite in regim de consignatie:

20

Iunie 2014:- vanzarea marfurilor la pretul cu amanuntul de 11.000 lei, cu un adaos

comercial de 10% (10.000+ 10.000*10% = 11.000 lei). 5311 = 707 11.000 lei

Casa in lei Venituri din vanzarea marfurilor- primirea facturii de la deponent in valoare de 10.000 lei.

371 = 401 10.000 lei Marfuri Furnizori- scaderea din evidenta, la pretul de cumparare, a marfurilor vandute in regim

de consignatie:607 = 371 10.000 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri- extracontabil, in Creditul contului 8039” Alte valori in afara bilantului":

8039 "Alte valori in afara bilantului” 10.000 lei.

Iulie 2014:- vanzarea marfurilor la pretul cu amanuntul de 16.500 lei, cu un adaos

comercial de 10% (15.000+ 15.000*10% = 11.000 lei).

5311 = 707 16.500 lei Casa in lei Venituri din vanzarea marfurilor

- primirea facturii de la deponent in valoare de 15.000 lei.371 = 401 15.000 lei

Marfuri Furnizori- scaderea din evidenta, la pretul de cumparare, a marfurilor vandute in regim

de consignatie:607 = 371 15.000 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri- extracontabil, in Creditul contului 8039” Alte valori in afara bilantului":

8039 "Alte valori in afara bilantului” 15.000 lei.

Pana la expirarea contractului in perioada August – Septembrie 2014, in functie de valoarea vanduta in fiecare luna, pentru marfa vanduta in regim de consignatie se vor efectua inregistrari contabile similare cu cele mai sus prezentate pentru lunile Iunie – Iulie 2014.

c) La sfarsitul lunii Septembrie 2014, la expirarea contractului, entitatea PARK EXPERT SRL a ramas cu marfuri pe stoc in valoare de 5.000 lei (50.000 lei-10.000 lei-15.000 lei-5.000 lei-15.000 lei):

- Inregistrarea returului de marfuri, extracontabil in Creditul contului 8039 “Alte valori in afara bilantului":

8039 "Alte valori in afara bilantului” 5.000 lei.- Inregistrarea penalizarii, facturate de deponent pentru marfurile nevandute in

valoare de 25 lei (5.000 lei*0.5%):6588 = 401 25 lei

Alte cheltuieli de exploatare Furnizori

Inregistrarea operaţiunilor la intreprinderea Elit SRL (deponent):

21

Datorita faptului ca deponentul pastreaza riscurile semnificative legate de bunurile depuse spre a fi vandute in regim de consignatie, face ca acesta sa le evidentieze intr-un cont bilantier, contul 357”Marfuri aflate la terti”.

a) Pe baza documentelor care atesta transferul marfurilor in regim de consignatie se evidentiaza valoarea totala a marfurilor predate la consignatar:

357 = 371 40.000 lei Marfuri aflate la terti Marfuri

b) Inregistrarea vanzarii marfurilor transmise in regim de consignatie:

Iunie 2014: Se emite factura pentru marfurile vandute ca urmare a situatiei vanzarilor

facute de consignatar si se recunosc veniturile din vanzare:4111 = 707 10.000 lei

Clienti Venituri din vanzarea marfurilor Se descarca din gestiune marfurile vandute de consignatar si facturate acestuia

7.500 lei = (10.000 lei – 10.000 lei*25%):607 = 357 7.500 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri aflate la terti

Iulie 2014: Se emite factura pentru marfurile vandute ca urmare a situatiei vanzarilor

facute de consignatar si se recunosc veniturile din vanzare:4111 = 707 15.000 lei

Clienti Venituri din vanzarea marfurilor Se descarca din gestiune marfurile vandute de consignatar si facturate acestuia

11.250 lei = (15.000 lei – 15.000 lei*25%):607 = 357 11.250 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri aflate la tertiIn lunile urmatoare, August – Septembrie 2014, pentru marfa vanduta de consignatar,

deponentul va efectua inregistrarile contabile similare cu cele din lunile Iunie - Iulie.c) La sfarsitul lunii Septembrie 2014, la expirarea contractului, se inregistreaza returul

marfurilor nevandute de catre entitatea PARK EXPERT SRL in valoare de 5.000 lei si penalizarea facturata catre consignatar in valoare de 25 lei pentru marfa nevanduta:

Retur marfa 3.750 lei (5.000 lei – 5.000 lei*25%)371 = 357 5.000 lei

Marfuri Marfuri aflate la terti Inregistrarea veniturilor din penalizari facturate consignatarului potrivit

prevederilor contractuale:4111 = 758 25 lei

Clienti Alte venituri din exploatare

12. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de amanet.

Enunț:

In anul N, societatea L (casa de amanet) incheie un contract cu o persoana fizica in baza caruia ii imprumuta acesteia suma de 10 000 lei pe 6 luni. Obiectu gajului il reprezinta 2 bijuterii din aur. Dupa sase luni daca

22

persoana fizica nu ramburseaza imprumutul, iar bijuteriile trec in proprietatea casei de amanet, care le va vinde ca marfuri prin aplicarea uni adaos de 10%, TVA 24%. Marfurile sunt evidentiate la pret cu amanuntul. Comision casei de amanet este de 10%.

Rezolvare:

Acordarea imprumutului: 2678 Alte creante imobilizate = 5311 Casa in lei 10 000 lei Contul 2678 se utilizeaza in vederea reflectarii naturii financiare a creantei insa la sfarsitul anului, partea scadenta sub un an va fi prezentata la creante in cadrul activelor circulante conform prevederilor OMFP nr. 3055/2009.

Bunurile in regim de amanet sunt evidentiate doar in afara bilantului:

8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie = 10 000 lei

Dupa 6 luni casa de amanet inregistreaza intrarea in gestiune a bijuteriilor retinute:

371 Marfuri = % 13 640 lei

2678 Alte creante imobilizate 10 000 lei 378 Diferente de prêt la marfuri 1 000 lei

4428 TVA neexigibila 2 640 lei

In afara bilantului se inregistreaza: 8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie 10 000 lei

In cazul in care persoana fizica ramburseaza imprumutul la scadenta se vor face urmatoarele

inregistrari contabile: 5311 Casa in lei = %

11 000 lei 2678 Alte creante imobilizate

10 000 lei 704 Venituri din servicii

prestate 1 000 lei Si in afara bilantului se inregistreaza:

8033 Valori materiale primite in pastrare sau in custodie 10 000 lei

Casa de amanet are obligatia completarii registrului de evidenta a metalelor pretioase, asa cum este prevazut in OMFP nr. 1.809/2004.

Din punct de vedere al TVA Potrivit prevederilor art. 147 din Legea nr. 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere este persoana impozabila cu regimmixt. Potrivit prevederilor pct. 35 alin. (3) din Norme imprumuturile acordate de casele de amanet sunt operatiuni scutite conform prevederilor art. 141 alin. (2) lit. a) pct.

23

Operatiunea de livrare de bunuri second - hand de catre casele de amanet sub regimul special prevazut la art. 152^2 este o operatiune taxabila. Casele de amanet sunt persoane impozabile cu regim mixt, care isi exercita dreptul de deducere conform art 147 dinCodul fiscal . Bijuteriile ramase in proprietatea unei case de amanet se incadreaza in categoria bunurilor second-hand si se aplica prevederile art. 152^2 din Codul fiscal si ale pct. 64 din normele de aplicare a Codului fiscal aprobate prin HG nr. 44/2004 cu modificarile si completarile ulterioare. Daca se aplica regimul special, la emiterea facturii, persoana impozabila revanzatoare nu are dreptul sa inscrie, in mod distinct, suma TVA colectata.

Potrivit art. 152^2 alin (7) se poate opta pentru aplicarea regimului normal de TVA.

13. Studiu de caz privind tranzactiile la o casa de schimb valutar.

Casele de schimb valutar pot incepe efectuarea operatiunilor de schimb valutar, printr-un numar nelimitat de puncte de schimb valutar, daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) au primit autorizatia emisă de Banca Nationalaa Romaniei; b) li s-a atribuit codul statistic de catre Banca Nationala a Romaniei pentru fiecare punct de schimb valutar; c) au inscris codul statistic pe stampila punctului de schimb valutar.

La sediul fiecarui punct de schimb valutar vor fi afisate la loc vizibil fotocopia scrisorii Bancii Nationale a Romaniei - Directia reglementare si autorizare de atribuire a codului statistic, precum si programul zilnic de functionare ce trebuie respectat.

Operatiunile de vanzare/cumparare pentru persoane fizice se fac pe baza de document de identitate legal valabil. Se interzice inscrierea in documentul de identitate de mentiuni privind efectuarea operatiunilor de schimb valutar.

Casele de schimb valutar isi stabilesc in mod liber cursurile de schimb valutar, atat cele de cumparare, cat si cele de vanzare.

Listele cursurilor de schimb de vanzare/cumparare pentru valutele cotate si substitute de numerar, semnate de persoanele imputernicite, purtand stampila acestora, vor fi afisate la loc vizibil, pe perioada programului zilnic de lucru, urmand ca la sfarsitul zilei de lucru sa fie anexate la registrul tranzactiilor.

Entitatile intocmesc buletine de schimb valutar sau bonuri fiscale (pentru schimb valutar), potrivit prevederilor legale aplicabile.

Buletinele de schimb valutar, documente cu regim special, se intocmesc in doua exemplare:

- un exemplar fiind inmanat clientului, - al doilea exemplar fiind atasat la registrul tranzactiilor.

Pentru fiecare tranzactie se vor intocmi bonuri fiscale (pentru schimb valutar) sau buletine de schimb valutar, dupa caz, care trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente:

- denumirea emitentului; adresa emitentului; codul statistic al punctului de schimb valutar; data emiterii; seria si numarul buletinului de schimb valutar/bonului fiscal (pentru schimb

valutar); numele şi prenumele clientului;

24

tara clientului; categoria rezident/nerezident; documentul de identitate al clientului: tip, serie, numar; rezident/nerezident; suma incasata de la client (valute cotate/moneda nationala); cursul de schimb valutar; suma plătită clientului (valute cotate/moneda naţionala); semnătura casierului; stampila punctului de schimb valutar.

Pe perioada cand tehnica de calcul (aparatele de marcat electronice fiscale, calculatoarele) nu functioneaza din cauze obiective, entitatile prevazute la art. 1 vor emite buletine de schimb valutar, in conditiile prevazute de prezenta norma, prin oricare alte mijloace de editare. La remedierea defectiunii, aceste buletine de schimb valutar vor fi preluate in memoria aparatelor de marcat electronice fiscale/calculatoarelor, dupa caz, cu efectuarea mentiunii "preluat in baza de date" pe buletinele de schimb valutar respective.

La solicitarea clientului, entitatile vor inscrie pe versoul bonului fiscal (pentru schimb valutar) sau al buletinului de schimb valutar, dupa caz, seriile si numerele bancnotelor vandute acestuia.

Entitatile prevazute la art. 1 şi 2 vor tine un registru zilnic al tranzactiilor, in care vor fi evidentiate cumpararile si vanzarile de valute cotate, pe feluri de valute cotate, si sumele in moneda nationala platite/incasate sau, dupa caz, transferate.

Numai personalul angajat al entitatilor are dreptul sa efectueze operatiuni de schimb valutar.

Se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) din Codul fiscal si operatiunile desfasurate de casa de schimb valutar.

Enunț:

La o casa de schimb valutar se efectueaza in luna Aprilie 2014 urmatoarele operatii de vanzare/cumparare valuta de la/catre persoane fizice. (cursurile la euro nu corespund cu realitatea):01.12.2010 : Sold casa lei 3.00001.12.2010: Sold casa euro 1.50001.12.2010: Curs BNR 4,25

15.12.2010 : Curs BNR 4.3515.12.2010 : Curs Cumparare euro 4,05 lei/€,15.12.2010: Curs Vanzare euro 4,56 lei/€,

31.12.2010: Curs BNR 4,40

Un client cumpara 2.000 euro la cursul afisat de 4,56 lei /€ casa de schimb vinde euroUn client vinde 1.500 euro la curs afisat de 4,05 lei/€, casa de schimb cumpara euro

25

Rezolvare:

5134 = 5311 6.075 lei (1.500 euro*4,05 lei/eur) Casa in valuta Casa in lei

5134 = 708 450 lei (4.35 lei/eur curs BNR -

Casa in valuta Venituri diverse4.05 lei/eur curs afisat la cumparare euro)

Conform legislatiei la venituri se va inregistra numai suma ce reprezinta comisionul casei de schimb valutar la momentul tranzactiei.

Sold final la sfarsitul zilei: Sold casa lei : 3.000 lei + 8.700 + 420 - 6.075 = 6.045 leiSold casa euro : 1500 € - 2000 € + 1500 € = 1000 €Sold casa euro echivalent lei: 6.375 - 8.700 + 6.075 + 450 = 4.200 leiSold casa euro 30.04.2014 : 1000€ * curs BNR 4,40 = 4.400 lei30.04.2014 La finalul lunii/anului se face reevalurarea la curs BNR al soldului din casa

valuta (devize) astfel:

5134 = 765 200 lei (4.400 lei - 4.200 lei) Casa in valuta Diferente de curs valutar

14. Studiu de caz privind importul de stocuri.

Enunț:

Societatea MAISON importa marfuri in conditii CIF, valoarea marfurilor fiind de 8000$, taxa vamala de 10%, comision vamal de 0.5%, accizele 40%, TVA 24, cursul de schimb la data vamuirii fiind de 3.5 lei/$.

Rezolvare:

- Valoarea externa CIF: 8 000$ * 3.5 lei/$ = 28 000 lei- Taxa vamala: 28 000 lei * 10% = 2 800 lei- Comision vamal: 28 000 lei * 0.5% = 140 lei- Accize: (28 000 lei + 2 800 lei + 140 lei) * 40% = 30 940 *

40% = 12 376 lei- TVA: (28 000 lei + 2 800 lei + 140 lei + 12 376 lei) * 24% =

43 316 lei * 24% = 10 395.84 lei

Achizitia de marfuri de la extern in comision pe baza de factura:

371 Marfuri = % 53 711.84 lei401 Furnizori 28 000 lei446.1 Taxa vamala 2 800 lei446.2 Accize 12 376 lei446.3 TVA 10 395.84

lei447 Fonduri speciale – taxe 140 leisi varsaminte asimilate

26

Plata taxelor datorate in vama: % = 5121 Conturi la banci in lei 25 711.84 lei 446.1 Taxa vamala 2 800 lei 446.2 Accize 12 376 lei 446.3 TVA 10 395.84 lei 447 Fonduri speciale 140 lei

taxe si varsaminte asimilate

15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.

Enunț:

Pentru un export de mărfuri ce are loc la data de 10.12.2013 se cunosc următoarele informaţii:• preţul de vânzare total 5.000 $;• costul mărfurilor vândute 13.500 lei;• la data de 12.12.2013 se încasează de la clientul extern suma de 3.000 $;• la data de 10.01.2014 se încasează suma de 2.000 $;• cursurile de schimb au evoluat astfel:

10.12.2013 12.12.2013

31.12.2013 10.01.20143,3 lei/$ 3,5 lei/$ 3,6 lei/$ 3,45 lei/$

Rezolvare:

Vânzarea de mărfuri (10.12.2013):4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 16.500 (5.000 $ x 3,3 lei/$)

Descărcarea de gestiune:607 Cheltuieli cu mărfurile = 371 Mărfuri 13.500

Încasarea sumei de 3.000 $ (12.12):5124 Conturi la bănci în valută = % 10.500 (3.000 $ x 3,5 lei/$)

4111 Clienţi 9.900 (3.000 $ x 3,3 lei/$) 765 Venituri din 600 (3.000 $ x(3,5 lei-3,3 lei)) diferenţe de curs valutar

La 31.12.N - Actualizarea creanţelor în devize la cursul de închidere:Sold neactualizat = 2.000 $ x 3,3 lei/$ = 6.600 leiSold actualizat = 2.000 $ x 3,6 lei/$ = 7.200 leiCâştig nerealizat din diferenţe de curs = 7.200 - 6.600 = 600 lei

4111 Clienţi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 600 lei Încasarea sumei de 2.000 $ la 10.01.2014:

27

% = 4111 Clienţi 7.200 (2.000 $ x 3,6 lei/$) 5124 Conturi la bănci în valută 6.900 (2.000 $ x 3,45 lei/$) 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 300 (2.000$ x(3,6 lei/$-3,45lei/$)

16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzactiilor pe baza de comision.

Enunț: Societatea K&K SRL actioneaza ca intermediar. Aceasta revinde bunurile in numele vanzatorului, pe baza de comision. Societatea a primit bunuri in valoare de 10 000 lei pe care le revinde cu un comision de 10%, adica la 11 000 lei. Redati inregistrarea contabila a venitului inregistrat de societatea K&K SRL.

Rezolvare:

Conform OMFP 3055/2009 sumele colectate de o entitate in numele unor terte parti, inclusiv in cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial incheiate potrivit legii, nu reprezinta venit din activitatea curenta, chiar daca din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata persoanele care actioneaza in nume propriu sunt considerate cumparatori revanzatori. In aceasta situatie, veniturile din activitatea curenta sunt reprezentate de comisionul deintermediere. Facturarea comisionului de intermediere: 4111 Clienti = % 1 240 lei 704 Venituri din servicii prestate 1 000 lei

4427 TVA colectata 240 lei

17. Studiu de caz privind stocurile in curs de aprivizionare.

Enunț:

Societatea MORIES SRL detine materii prime in valoare de 10 000 lei si marfuri in valoare de 5 000 lei pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile dar care sunt in curs de aprovizionare. Prezentati inregistrarile contabile ce trebuie facute pentru bunurile in curs de aprovizionare precum si pe cele care trebuie facute in momentul in care se incheie procesul de aprovizionare.

Rezolvare:

Detinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise. In aplicarea acestui principiu este necesar sa se asigure:

28

a) Receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in entitate si inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consignatie se receptioneaza si inregistreaza distinct ca intrari in gestiune. In contabilitate, valoarea acestor bunuri se inregistreaza in conturi in afara bilantului;

b)In situatia unor decalaje intre aprovizionarea si receptia bunurilor care se dovedesc a fi in mod cert in proprietatea entitatii, se procedeaza astfel: - bunurile sosite fara factura se inregistreaza ca intrari in gestiune atat la locul de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza receptiei si a documentelor insotitoare; - bunurile sosite si nereceptionate se inregistreaza distinct in contabilitate ca intrare in gestiune;

In cazul unor decalaje intre vanzarea si livrarea bunurilor, acestea se inregistreaza ca iesiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: - bunurile vandute si nelivrate se inregistreaza distinct in gestiune, iar in contabilitate in conturi in afara bilantului; - bunurile livrate, dar nefacturate, se inregistreaza ca iesiri din gestiune atat la locurile de depozitare, cat si in contabilitate, pe baza documentelor care confirma iesirea din gestiunepotrivit legii; - bunurile aprovizionate sau vandute cu clauze privind dreptul de proprietate se inregistreaza la intrari si, respectiv, la iesiri, atat in gestiune, cat si in contabilitate, potrivit contractelor incheiate.

Inregistrarea valorii materiilor prime cumparate, pentru care s-au transferat

riscurile si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 10.000 lei: 321 = 401 10.000Materii prime in curs de aprovizionare Furnizori

Inregistrarea valorii materiilor prime cumparate, pentru care s-a incheiat

procesul de aprovizionare la o valoare de 5.000 lei: 301 = 321 10.000 Materii prime Materii prime in curs de aprovizionare

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-au transferat riscurile

si beneficiile aferente, dar care sunt in curs de aprovizionare la o valoare de 5.000 lei: 327 = 401 5.000Marfuri in curs de aprovizionare Furnizori

Inregistrarea valorii marfurilor cumparate, pentru care s-a incheiat procesul de

aprovizionare la o valoare de 5.000 lei:

29

371 = 327 5.000 Marfuri Marfuri in curs de aprovizionare

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terti.

Enunț:

Societatea MORIES SRL a trimis spre prelucrare la terti materiale consumabile in valoare de 50 000 lei conform avizului de insotire. Se primesc de la terti obiecte de inventar in valoare de 55 000 lei, costul prelucrarii 5 000 lei, TVA 24%. Prezentati inregistrarile contabile.

Rezolvare:

Evidentierea materialelor consumabile trimise spre prelucrare la terti: 351 Materii si materiale aflate la terti = 3021 Materiale auxiliare 50 000 lei

Primirea obiectelor de inventar de la terti (conform avizului, facturii si notei

de receptie): 303 Obiecte de inventar = 351 Materii si materiale aflate la terti 50 000 lei

Inregistrare factura pentru diferenta stocului de obiecte de inventar

achizitionate: % = 401 Furnizori 6 200 lei 303 Obiecte de inventar 5 000 lei

4426 TVA deductibila 1 200 lei

19. Studiu de caz privind stocurile aflate in custodie la terti.

Enunț:

Societatea MAISON SRL cumpara, pe baza de factura, de la societatea K&K SRL marfuri in valoare totala de 80.000 lei, pe care o lasa in custodia societatii K&K SRL, pe o durata de 30 zile, din cauza lipsei spatiului de depozitare. La expirarea perioadei, bunurile sunt aduse in gestiunea societatii MAISON SRL, intocmindu-se nota de primire, receptie si constatare de diferente. Pentru societatea K&K SRL, acestea reprezinta marfuri achizitionate la un cost de 60.000 lei. Nici una din cele doua societati NU aplica sistemul de TVA la incasare.

Rezolvare:

Inregistrarile contabile efectuate de MAISON SRL:

30

a). inregistrarea marfurilor procurate de la K&K SRL, pe baza de factura, dar ramasa in

custodia acesteia, la costul total:

%=

401 99.200 lei

357 Furnizori 80.000 lei

Marfuri aflate la terti

4426 19.200 lei

TVA deductibila

b). plata facturii:

401 = 5121

99.200 lei

FurnizoriConturi la banci in

lei

c). aducerea in gestiune a marfurilor achizitionate, platite si lasate in custodia societatii

K&K SRL:371 = 357 80.000 lei

Marfuri Marfuri aflate la terti

Inregistrarile contabile efectuate de K&K SRL:

a). vanzarea de marfa la pretul de vanzare 80,000 lei:

4111= %

99.200 lei

Clienti 707 80.000 lei

Venituri din vanzarea marfurilor

4427 19.200 lei

TVA colectata

b). descarcarea gestiunii de marfa vanduta, la costul de achizitie 60.000 lei:

607=

371 60.000 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

31

c). incasarea contravalorii aferente marfurilor vandute:5121 = 4111 99.200 lei

Conturi la banci in lei Clienti

d). inregistrarea marfurilor vandute si incasate, ramase in custodie:Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie

80.000 lei

e). la expirarea perioadei contractuale (30 zile) are loc scoaterea marfurilor din custodie:

Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 80.000 lei

20. Studiu de caz privind vanzarile de stocuri prin cedarea de comision.

Enunț:

Societatea K&K SRL primeste de la o persoana fizica bunuri spre vanzare, in regim de consignatie, in valoare de 30.000 lei, comision 15%, TVA 24% din valoarea comisionului. Dupa vanzarea marfurilor catre populatie, K&K SRL face plata catre deponent. Contabilitatea este organizata sub forma unor servicii de vanzare contra unui comision.

Rezolvare:

a) Primirea marfurilor in regim de consignatie:

Debit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie30.000 lei

b) Vanzarea marfurilor:

5311= %

35.580 lei

Casa in lei 462 30.000 lei

Creditori diversi

704 4.500 lei

Venituri din servicii prestate

4427 1.080

32

lei TVA colectata

c) Plata deponentului:

462 = 5121 30.000 lei Creditori diversi Conturi la banci in lei

d) Scoterea din evidenta a marfurilor vandute:

Credit 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 30.000 lei

21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.

Enunț:

La inventarierea de sfarsit de an la societatea MORIES SRL se constata urmatoarele plusuri.• Un utilaj nu era inregistrat in contabilitate – suma de 5 000 lei;• Materii prime – suma de 2 000 lei;• Produse finite – suma de 500 lei• Investitii financiare pe termen scurt – suma de 1 000 lei• Casa in lei – suma de 20 lei

Rezolvare:

Daca in urma inventarierii stocurilor se constata un plus de gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea justa, iar tratamentul fiscal va fi ca pentru un venit impozabil, deoarece nu este scutit expres de art. 20 din Codul fiscal.

Plusuri de inventar la active imobilizate, la valoarea de inventar:

2131 Alte imobilizari necorporale = 4754 Plusuri de inventar de natura imobilizarilor 5000 lei

Plusuri de stocuri cumparate: 301 Materii prime = 601 Chelt. cu materiile prime 2 000 lei

Plusuri inregistrate la produsele finite obtinute; 345 Produse finite = 711 Ven. aferente costului productiei in curs de executie 500 lei

Plusuri de investitii financiare pe termen scurt: 506 Investitii financiare pe T.S. = 768 Alte venituri financiare 1 000 lei

Plusuri constatate la inventarierea casieriei: 5311 Casa in lei = 7588 Alte venituri din exploatare 20 lei

33

22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.

1. Bunurile constatate lipsa din gestiune, neimputabile

Enunț:

Se achizitioneaza marfuri in valoare de 15.000 lei + TVA 24% (200 buc. x 75 lei/buc.). Cu ocazia inventarierii (comparandu-se datele constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico-operativa - fisele de magazine - si din contabilitate) se constata 6 bucati lipsa la inventar, marfa neimputabila.

Rezolvare:

inregistrarea diminuarii stocului scriptic, conform rezultatelor inventarierii - in baza listei de inventariere:

607_9 = 371 450,00 (6 x 75) inregistrare ajustare TVA aferenta:

635_9 = 4426 108,00 (450,00 x 24%)

NOTA! Daca la achizitie nu s-ar fi dedus TVA pentru aceste bunuri, nu mai trebuia sa se faca ajustare. Pentru marfurile achizitionate cu taxare inversa, chiar daca nu se plateste TVA in urma taxarii inverse, se deduce si se colecteaza TVA, deci se face ajustare.

2. Bunurile constatate lipsa din gestiune, imputabile

Enunț:

Se achizitioneaza marfuri in valoare de 15.000 lei + TVA 24% (200 buc. x 75lei/buc).Cu ocazia inventarierii se constata 10 bucati lipsa la inventar, marfa imputabila gestionarului. Imputatia se face la valoarea de inlocuire de 100 lei/buc.

Rezolvare:

Conform pct. 53 alin. (6) lit. d) din Norma metodologica de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, in cazul bunurilor lipsa din gestiune care sunt imputate, se efectueaza ajustarea taxei, sumele imputate nefiind considerate contravaloarea unor operatiuni in sfera de aplicare a TVA. Cheltuiala cu scoaterea din gestiune si cea generata de ajustarea TVA sunt deductibile deoarece suma imputata reprezinta un venit impozabil.

inregistrarea diminuarii stocului scriptic, conform rezultatelor inventarierii - in baza listei de inventariere:

607_1 = 371 750,00 (10 x 75)635_1 = 4426 180,00

inregistrarea sumei imputate gestionarului:4282 = 7588_1 1.000,00

NOTA: Daca la achizitie nu s-ar fi dedus TVA pentru aceste bunuri, nu mai trebuia sa se faca ajustare.

34

In cazul in care minusul se datoreaza unor calamitati naturale, pe debit se va folosi contul 671 "Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare", iar pentru minusurile neimputabile si pentru cele constatate peste normele legale imputabile se datoreaza TVA.

Aceasta cheltuiala este nedeductibila pentru determinarea impozitului pe profit, conform art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal, daca stocul nu a fost asigurat (in cazul in care stocul este asigurat, cheltuiala este deductibila fiscal). In cazul imputarii, valoarea imputatiei se aplica la valoarea de inlocuire a stocului la care se adauga TVA, conform prevederilor O.M.F.P. nr. 2.861/2009, cheltuiala cu stocul de marfa fiind nedeductibila fiscal, iar venitul este neimpozabil, conform art. 20 lit. c) din Codul fiscal.

Se ajusteaza TVA dedusa iar cheltuielile cu scoaterea din gestiune si TVA aferenta sunt

nedeductibile (daca nu au fost incheiate contracte de asigurare).

23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de scoatere din evidenta contabila.

Enunț: O societate care comercializeaza fructe suporta o pierdere datorita degradarii a unei parti din aceastea pe parcursul transportului de 5.000 lei din totalul cantitatii aprovizionate in valoare de 420.000 lei. Diferenta ramasa a fost vanduta la un pret de 570.000 lei

Rezolvare:

Nu se fac ajustari ale taxei deductibile daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente;

se face dovada ca bunurile au fost distruse. In schimb, cheltuiala cu scoaterea din gestiune este nedeductibila daca nu au fost incheiate contracte de asigurare.NOTA: Daca la achizitie nu s-a dedus TVA pentru aceste bunuri, nu mai trebuie sa se faca ajustare.Pentru lipsa constatata la receptie datorata degradarii pe parcursul transportului se intocmeste un referat in vederea explicarii cauzelor distrugerii produselor pe parcursul transportului (se considera ca autocamionul a derapat si in incercarea de a redresa masina, cateva produse s-au imprastiat pe carosabil). Documente anexate : proces verbal constatare de la Politie sosita la locul accidentului, poze, marturii scrise ale martorilor)

Inregistrarea pierderii:

607 = 371

5.000 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

24. Studiu de caz privind stocurile produse ca urmare a unor cauze de forta majora.

Enunț:

35

Societatea ALMA SRL obtine din productie proprie : semifabricate in valoare de 2.500 lei, produse finite in valoare de 1.500 lei si produse reziduale in valoare de 400 lei care au fost distruse intr-un incendiu (lista de inventariere, proces verbal de constatare).

Rezolvare:

Inregistrarea contabila este urmatoarea:

671= %

4.400 lei

Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare 341

2.500 lei

Semifabricate

345 1.500 lei

Produse finite

346 400 lei

Produse reziduale

25. Studiu de caz privind emiterea, achizitia si utilizarea tichetelor de masa.

Enunț:

Societatea ALBATROS SA achizitioneaza 60 de carnete a cate 20 de tichete de masa la valoarea nominala de 9 lei/tichet. Costul imprimatelor este de 500 lei, TVA 24%. Societatea a acordat efectiv 50 de carnete, restul de 10 fiind returnate la emitent.

Rezolvare:

a) Achizitia tichetelor de masa:

Valoarea tichetelor de masa = 60 carnete*20 tichete/carnet*9 lei/tichet = 10.800 lei.Costul imprimatelor = 500 lei.TVA = 24%*500 lei = 120 lei

% =401

11.420 lei

5328 Furnizori 10.800 lei

Alte valori

628 500 lei

Alte cheltuieli cu serviciile executate de

36

terti

4426 120 lei

TVA deductibila

b) Acordarea tichetelor de masa:

Valoarea tichetelor de masa acordate = 50 carnete*20 tichete/carnet*9 lei/tichet = 9.000 lei

642=

5328 9.000 lei

Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor

Alte valori

c) Returnarea tichetelor de masa:

461 = 5328 1.800 lei

Debitori diversi Alte valoriImpozitul pe salariu corespunzator tichetelor de masa este retinut

salariatilor:

421=

444 1.440 lei

Personal - salarii datorate

Impozitul pe venituri de natura salariilor

26. Studiu de caz privind decontarile cu furnizorii si clientii.

Enunț:

La data 25 Martie 2014 societatea ALMA SRL achita furnizorul de marfuri in numerar pentru suma de 4000 lei. La data de 29 Martie 2014 societatea Alpha vinde marfuri in valoare de 10 000 lei pe credit comercial, in baza avizului de insotire a marfii. La data de 03 Aprilie 2014 societatea intocmeste factura pentu marfurile vandute in valoare de 9 000 lei, TVA 24% si incaseaza valoarea de la client in contul de la banca. Aratati care sunt inregistrarile contabile ce trebuie facute.

Rezolvare:

Achitarea furnizorului in numerar: 401 Furnizori = 5311 Casa in lei 4 000 lei

Livrarea marfurilor pe baza de aviz de insotire a marfii: 418 Clienti – facturi de intocmit = % 12 400 lei

37

707 Venit din vz. marfa 10 000 lei 4428 TVA neexigibila 2 400 lei

Inregistrarea facturii: 418 Clienti – facturi de intocmit = % (12

400 lei) 707 Venit din vz. marfa (10 000 lei)

4428 TVA neexigibila (2 400 lei) 4111 Clienti = % 11 160 lei 707 Venit din vz. marfa 9 000 lei 4427 TVA colectata 2 160 lei

Incasare factura emisa client: 5121 Conturi la banca in lei = 4111 Clienti 11 160 lei

27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit si de platit.

Enunț:

Societatea Omega avalizeaza un bilet la ordin emis de societatea Alpha in favoarea societatii Beta, in valoare nominal de 30 000 lei, cu scadenta la 90 zile. La data scadentei societatea Alpha, emitentul, efectueaza plata catre societatea Beta, iar societatea Omega scoate din evidenta angajamentul acordat societatii Alpha.

Rezolvare:

Inregistrarea emiterii biletului la ordin de catre Alpha in favoarea lui Beta:

401 Furnizori/Beta = 403 Efecte de platit 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Beta a pimirii biletului la ordin: 413 Efecte de primit de la client = 4111 Clienti/Alpha 30 000 lei

Inregistrarea avalizarii titlului in contabilitatea societatii Omega: Debit 8011 Giruri si garantii acordate 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Alpha, la scadenta, a platii contravalorii efectului

comercial: 403 Efecte de platit = 5121 Conturi la banci in lei 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Beta a incasarii biletului la ordin, la scadenta:

5113 Efecte de incasat = 413 Efecte de primit de la clienti 30 000 lei

38

5121 Conturi la banci in lei = 5113 Efecte de incasat 30 000 lei

Inregistrarea in contabilitatea societatii Omega a incetarii angajamentului sau de catre

societatea Alpha: Credit 8011 Giruri si garantii acordate 30 000 lei

28. Studiu de caz privind evaluarea crentelor si datorilor in lei si in valuta la sfarsitul exercitiului financiar.

Enunț:

La 01.12.2013 societatea GRETZEL are in contul curent un disponibil de 15 000€,evidentiati la un curs valutar de 4.2282 lei/€. • In 05.12.2013 se face plata unui furnizor: 5 000€ la un curs de schimb valutar de 4.2077 lei/€ (datoria este inregistrata la un curs valutar de 4.2377 lei/€);• In 11.12.2013 are loc incasarea unui client 3 000€ la un curs de schimb valutar de 4.1383 lei/€ (creanta este inregistrata la un curs de 4.2477 lei/€);• Pe 21.12.2013 are loc rambursare unui credit bancar pe termen scurt: 3 500€ la un curs de schimb valutar de 4.1440 lei/€ (creditul este inregistrat la un curs de 4.1281lei/€).• Pe 31.12.2013 cursul BNR este de 4.3197 lei/€. Prezentati inregisrarile contabile.

Rezolvare:

Plata furnizor 05 decembrie 2013 401 Furnizori = % 21 188.50 lei 5124 Conturi la banci in valuta 21 038.50 lei 765 Venit din dif. curs valutar 150 lei

Incasare client 11 decembrie 2013 % = 4111 Clienti 12 743.10 lei 5124 Conturi la banci in valuta 12 414.90 lei

665 Chelt. din dif. de curs valutar 328.20 lei

Rambursare credit 21 decembrie 2013 % = 5124 Conturi la banci in valuta 14 504.00 lei 5191 Credite bancare pe termen scurt 14 448.35 lei 665 Chelt. din dif. de curs valutar 55.65 lei

Sold € 5124 la 31.12.2013 15 000€ - 5 000€ + 3 000€ - 3 500€ = 9 500€

39

Sold lei 5124 la 31.12.2013 64 423 lei – 21 038.50 lei + 12 414.90 lei – 14 448.35 lei = 41 351.05 lei

Valoarea in lei a celor 9 500€ la curs de inchidere de 4.3197 = 41 037.15 lei

665 Chelt. din dif. de curs valutar = 5124 Ct. la banci in valuta 313.90 lei

29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.

Enunț:

La societatea ARCSYS SRL exista urmatoarea situatie in conturi la data de 30.06.2011:• Venituri din exploatare: 250 000 lei• Cheltuieli din exploatare: 100 000 lei• Venituri financiare: 15 000 lei• Cheltuieili financiare: 5 000 lei• Venituri extraordinare: 7500 lei• Dividende primite de la o alta persoana juridica romana: 15 000 lei• Amenzi si penalitati in relatiile cu institutiile statului: 1500 lei• Chelt. 50% nedeductibile cu combustibilul: 500 lei

Rezolvare:

Profit impozabil = rezultat contabil – deduceri + cheltuieli nedeductibile Profit impozabil = (250 000 lei – 100 000 lei) + (15 000 lei – 5 000 lei) + (7500 lei – 0 lei)– 15 000 lei + (1500 lei + 500 lei) Profit impozabil = 154 500 lei

Impozit de plata = 154 500 lei * 16% = 24 720 lei

Constituire obligatiei de plata: 691 Chelt. cu impozit/profit = 4411 Impozit/profit 24 720 lei Inchidere cont de cheltuieli 121 Profit/pierdere = 691 Chelt. cu impozit/profit 24 720 lei

Virarea obligatiei de plata 4411 Impozit/profit = 5121 Conturi la banci in lei 24 720

lei

30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.

Enunț:

40

Prezentati monografía contabila referitor la efectuarea de cheltuieli de protocol in valoare de 1000 Lei inclusiv TVA, conform situatiilor de mai jos.

Rezolvare:

Tratamentul TVA al bunurilor si serviciilor acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol este modificat substantial. Una din motivatii pentru aceasta schimbare radicala a fost deconectarea colectarii de TVA de profitabilitatea contribuabilului, aspect ce ar trebui sa ramana neutru din perspectiva TVA.

In cazul protocolului in bunuri: Nu vor fi asimilate livrarilor cu plata cadourile oferite in cadrul actiunilor de protocol daca valoarea fiecarui cadou oferit este de maxim 100 lei. Cadoul poate cuprinde unul sau mai multe bunuri acordate gratuit (anterior, constituia livrare depasirea de plafon calculat pentru impozitul pe profit).Suma depasirilor de plafon aferente unei perioade fiscale va constitui livrare de bunuri cu plata pentru care se autocolecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiei bunurilor respective. Se considera ca livrarea de bunuri are loc in ultima zi lucratoare a perioadei fiscale in care au fost acordate bunurile gratuit si a fost depasit plafonul (anterior, perioada in care trebuiau depuse situatiile financiare). Persoana impozabila emite autofactura (lunar sau trimestrial, in functie de frecventa cu care se depune decontul de TVA!) in care inscrie valoarea depasirilor de plafon si taxa colectata si declara livrarea in decontul de TVA aferent perioadei fiscale in care a acordat bunurile gratuit in cadrul actiunilor de protocol si a depasit plafonul.

In cazul protocolului in servicii: Dispare plafonarea protocolului in servicii, insa este introdusa o conditie de fond, respectiv ca actiunile de protocol sa fie realizate in scopuri legate de activitatea economica a persoanei impozabile. Putem deduce ca daca nu se poate proba (cu suficienta) legatura cu activitatea economica a persoanei impozabile, atunci, pentru actiunea de protocol, se va autocolecta TVA. In acest sens, apare necesitatea unei documentari corespunzatoare a actiunii.

Masa la restaurant: livrare de bunuri sau prestare de servicii?Conform pct. 142 din Norma metodologica de aplicare a Titlului IV din Codul fiscal, atat serviciile de restaurant, cat si cele de catering sunt caracterizate printr-un complex de activitati in care predomina serviciile, iar furnizarea de hrana si/sau de bauturi este doar o componenta. Serviciile de restaurant constau in furnizarea, la locatia prestatorului, de hrana preparata sau nepreparata si/sau bauturi pentru consum uman, insotite de suficiente servicii aferente care sa permita consumul imediat, in timp ce serviciile de catering constau in aceleasi activitati, desfasurate insa in afara locatiei prestatorului.

41

Tinand cont de situatiile de mai sus, vom vedea cum intocmim monografia contabila.

1) a) Achizitie bunuri cafea, apa, 1.000 lei inclusiv TVA, pentru consum angajati.

Din punct de vedere al impozitului pe venit contravaloarea hranei si altor produse acordate gratuit angajatilor este considerata avantaj si asimilata salariilor in vederea impunerii, in conformitate cu prevederile art. 55 alin. (3) lit. din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

Conform pct. 109 drepturile salariale acordate in natura, precum si a vantajele acordate angajatilor se evalueaza conform pct. 74-76 si se impoziteaza in luna in care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor in natura primite de angajat se vor anexa la statul de plata.

Asadar, contravaloarea produselor precum cafeaua, apa,  oferite angajatilor se include in veniturile din salarii si se impoziteaza conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal , in luna in care sunt primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii avantajului in natura primit de angajati se vor anexa la statul de plata.

Cafeaua, apa  acordata gratuit salariatilor nu este prevazuta printre exceptiile de la plata contributiilor sociale, generale sau specifice. In consecinta, contravaloarea acesteia va intra in baza de calcul al contributiilor sociale.

Din punct de vedere impozit profit:

Conform art. 21 alin. (4) lit. l) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III. Pe de alta parte, cheltuielile incluse in veniturile salariale si impozitate conform art. 57 din Codul fiscal sunt deductibile la determinarea profitului impozabil.

Ca atare, contravaloarea produselor (cafea, apa ) oferite angajatilor, inclusa in veniturile salariale si impozitata, este deductibila la determinarea profitului impozabil.

Din punct de vedere TVA:

Potrivit prevederilor art . 128 alin. 4 lit.  b) constituie livrare de bunuri  preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate

42

sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

Nu constituie livrare de bunuri potrivit alin  8 lit e) al aceluiasi articol acordarea in mod gratuit de bunuri in scop de reclama sau in scopul stimularii vanzarilor sau, mai general, in scopuri legate de desfasurarea activitatii economice, in conditiile stabilite prin norme.

Potrivit prevederilor din norme,  bunurile acordate in mod gratuit pentru scopuri legate de desfasurarea activitatii economice a persoanei impozabile cuprind bunurile oferite cu titlu gratuit, altele decat cele prevazute la lit. a) sau b), pentru care persoana impozabila poate face dovada ca sunt strans legate de desfasurarea activitatii sale economice.

In aceasta categorie se cuprind, fara a se limita la acestea, bunurile pe care persoana impozabila le acorda gratuit angajatilor sai si care sunt legate de desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt, de exemplu: masa calda pentru mineri, echipamentul de protectie si uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportata de angajati, materiale igienico-sanitare in vederea prevenirii imbolnavirilor. Nu se incadreaza in aceasta categorie orice gratuitati acordate propriilor angajati sau altor persoane, daca nu exista nicio legatura cu desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura.

In aceste conditii apreciez ca  bunuri achizitionate constand in apa, cafea etc acordate salariatilor in mod gratuit constituie livrare de bunuri catre sine si se va colecta TVA la nivelul taxei deduse.

 a) Primirea facturii    %= 401  1.000 lei3028       806 lei4426       194 lei b) Consum bunuri6028=3028  806 lei b) inregistrarea TVA635 analitic TVA protocol = 4427 194 lei

b) In situatia in care aceste bunuri sunt acordate clientilor, bunurile se vor inregistra in contul 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate" . Regimul TVA va fi  cel mentionat mai sus,  iar in privinta cheltuielilor acestea vor fi deductibile limitat conform prevederilor art. 21 alin. (3)  lit a ) din Codul fiscal.

43

a) Primirea facturii    %= 401  1.000 lei623       806 lei4426       194 lei b) inregistrarea TVA635 analitic TVA protocol = 4427 194 leiPentru TVA colectata  se va intocmi autofactura, conform art. 155 alin. (7) Cod fiscal ,  doar in scop de TVA.

2)     Cadouri acordate partenerilor de afaceri:

Achizitie cadou in suma de 250 lei cu TVA in suma de 60 lei, pentru un singur client.  1)    inregistrari contabile : % = 401   310 lei623        250  lei4426         60 lei2)    La sfarsitul lunii se va stabili depasire  plafon :- TVA deductibila pentru valoare cadou  100 lei= 24 lei- TVA nedeductibila pentru valoare cadou  150 lei=36 lei- TVA colectat                 = 36 lei

Inregistrarea TVA colectata pentru protocolul ce depaseste plafonul:

635 / analitic TVA protocol = 4427 36 leiDe asemenea, pentru suma de 36  lei se va intocmi autofactura, conform art. 155 alin. (7) Cod fiscal doar in scop de TVA.

3) Mese cu partenerii pentru care nu se justifica acordarea acestora in scopuri legate de activitatea economica a companiei

Potrivit prevederilor art 129 alin 4 lit b) din Codul fiscal sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata, serviciile prestate in mod gratuit de catre o persoana impozabila pentru uzul propriu sau al personalului acesteia ori pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice.

Operatiunile de la art 129 alin (4) sunt considerate ca fiind prestari de servicii efectuate catre sine si va trebui sa colectati TVA la nivelul celei deduse.

Inregistrari contabile:

a) factura primita:% = 401

44

6234426b) inregistrare TVA colectata la nivelul celei deduse.635 / analitic TVA protocol = 4427

Pentru TVA colectata  se va intocmi autofactura, conform art. 155 alin. (7) Cod fiscal doar in scop de TVA.In situatia in care perioada de raportare conform vectorului fiscal este trimestrul calendaristic, TVA colectata se va efectua in ultima zi din trimestru.

***

45