Aplicatii Anul-3 Set 7 CECCAR

Aplicatii

1. Studiu de caz privind IAS 2.

Marfurile detinute de societatea ABC sunt inregistrate la costul de 5.000 lei. La

sfarsitul anului N, se estimeaza ca marfurile vor fi vandute la un pret de 4.500 lei, cos-

turile necesare cu vanzarea marfurilor fiind estimate la nivelul sumei de 500 lei. In anul

N+1, valoarea realizabila neta devine 4.700 lei.

Care sunt inregistrarile contabile care se impun, avand in vedere evolutia stocurilor?

La sfarsitul anului N, costul stocurilor este de 5.000 lei, iar valoarea realizabila neta este

de 4.000 lei (4.500 lei - 500 lei).

Inregistrarea deprecierii stocurilor :

607 = 371 1.000 lei

Cheltuieli privind marfurile Marfuri

Valoarea realizabila neta a devenit 4.700 lei, ceea ce inseamna ca trebuie sa reducem

cheltuielile recunoscute anterior cu suma de 700 lei.

Inregistrarea aprecierii stocurilor:

371 = 607 700 lei

Marfuri Cheltuieli privind marfurile


În anul N o societate a fost achiziţionat un echipament cu valoarea de 100.000 u.m.,

care este amortizat pe baza metodei de amortizare liniare de-a lungul perioadei de viaţă

utilă, estimată la 5 ani; din punct de vedere fiscal, durata de viaţă utilă este de 4 ani.

Determinati impozitul amanat aferent anul N.

Potrivit exemplului de mai sus, amortizarea contabilă anuală este de 100.000u.m. /5

ani = 20.000 u.m., iar cea fiscală 100.000u.m. /4 ani = 25.000 u.m.

La data de 31 decembrie N, situaţia imobilizării corporale este următoarea :

Baza contabila (100.000 u.m. – 20.000 u.m.) 80.000 u.m

Baza fiscala ( 100.000 u.m. – 25.000 u.m.) 75.000 u.m

Diferenta temporara impozabila 5.000 u.m.

Datoria totala cu impozitul amanat (5.000 x

16%)

800 u.m.

Datoria initiala cu impozitul amanat 0 u.m.

Cheltuiala cu impozit amanat 800 u.m.

Cheltuaiala cu impozitul pe profit amanat = Datorie de impozit amanat 800 u.m.


Hollier Inc. este o entitate diversificatã, care opereazã în cinci segmente de activitate şi

patru segmente geografice.

Urmatoarele informaţii financiare se referã la exercitiul financiar cu închidere la 31

decembrie 2009.

Date pe segmente de activitate (in mii USD).

Bere Bauturi Hoteluri Vânzare cu Ambalaje Total

Nealcoolice amanuntul

Venit total din vânzãri 2.249 1.244 4.894 3.815 7.552 19.754

-cãtre clienţi externi 809 543 4.029 3.021 5.211 13.613

-cãtre alte segmente 1.440 701 865 794 2.341 6.141

Rezultat pe segment 631 (131) 714 (401) 1.510 2.323

Active 4.977 3.475 5.253 1.072 8.258 23.035

Date pe segmente geografice (in mii USD)

Finlanda Franta Marea Britanie Australia Total

Venit total din vânzãri 7.111 1.371 3.451 7.821 19.754

-cãtre clienţi externi 6.841 1.000 2.164 3.608 13.613

-cãtre alte segmente 270 371 1.287 4.213 6.141

Rezultat pe segment 1.536 (478) 494 771 2.323

Active 9.231 5.001 3.667 5.136 23.035

Explicaţie:

Primul pas în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile ale entitãţii

este identificarea acelora care câstigã majoritatea veniturilor din vânzarile cãtre clienţii

externi.

Segmente % din vânzãrile la extern Se calificã?

De activitate:

Bere 809/2.249=36% Nu

Bãuturi nealcoolice 543/1.244 =44% Nu

Hoteluri 4.029/4.894 =82% Da

Vânzãri cu amanuntul 3.021/3.815=79% Da

Ambalaje 5.211/7.552=69% Da

Geografice:

Finlanda 6.841/7.111=96% Da

Franţa 1.000/1.371=73% Da

Marea Britanie 2.164/3.451=63% Da

Australia 3.608/7.821=46% Nu

Segmentele raportabile conform IAS 14- Raportarea pe segmente, sunt cele care

au îndeplinit prima conditie şi anume : majoritatea( mai mult de 50%) din veniturile sale

din vânzãri sunt câştigate la extern.

In cazul entitãţii Hollier Inc. segmentele raportabile sunt:

Segmentele de activitate : Hoteluri (82%),Vânzãri cu amanuntul (79%) şi Ambalaje

(69%).

Segmentele geografice : Finlanda(96%), Franta(73%), Marea Britanie(63%).

Pasul al doilea în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile este

garantarea ca pragurile de 10% pentru veniturile rezultate fie din vânzãri, fie din

rezultatul pe segment sau din active sunt îndeplinite de acele segmente care s-au calificat

la primul pas.

Pragurile sunt calculate dupã cum urmeazã:

Veniturile din vânzãri atât pentru segmentele de activitate cât şi pentru segmentele

geografice = 10% x 19.754 = 1.975 mii USD.

Rezultatul pe segment

-pentru segmentele de activitate =10% din maximul dintre (631+714+1.510)

sau(131+401)= 286 miiUSD

-pentru segmentele geografice = 10% din maximul dintre(1.536+494+771) sau (478) =

280 mii USD

Active atât pentru segmentele de activitate cât şi pentru segmentele geografice =10%x

23.035 =2.304 mii USD

Segmente Praguri care sunt atinse Se calificã?

De activitate:

Hoteluri Vânzãri, rezultat, active Da

Vânzãri cu amanuntul Vânzãri, rezultat Da

Ambalaje Vânzãri, rezultat, active Da

Geografice

Finlanda Vânzãri, rezultat, active Da

Franţa Rezultat,active Da

Marea Britanie Vânzãri,rezultat, active Da

Conform IAS 14- Raportarea pe segmente, segmentele raportabile care au îndeplinit

prima conditie, pentru a fi raportabile trebuie sã indeplineasca simultan o altã condiţie,

respectiv, veniturile sale din vânzãri sau rezultatul segmentului sau activele sale sã

reprezinte 10 % sau mai mult din valoarea totalã corespunzatoare tuturor segmentelor.

In cazul entitãţii Hollier Inc segmentele raportabile de activitate şi geografice identificate

la primul pas rãmân raportabile deoarece fiecare dintre acestea au cel puţin un element(

venit din vânzãri, rezultat pe segment sau active) care atinge pragul de 10%.

Pasul al treilea în identificarea segmentelor de activitate şi geografice raportabile ale

entitãţii constã în verificarea dacã veniturile externe totale , atribuibile segmentelor

raportabile , constituie cel putin 75% din venitul total consolidat al entitãţii.

Venit total din vânzãri externe =13.613 mii USD

Venitul extern al segmentelor de activitate raportabile este:

4.029 + 3.021 + 5.211 = 12.261 mii USD şi reprezintã 90% din venitul total din vânzãri

externe.

Venitul extern al segmentelor geografice raportabileeste : 6.841+1.000+2.164 = 10.005

mii USD şi reprezintã 73,5 % din venitul total din vânzãri externe şi deci mai putin de

75%.

Conform IAS 14-Raportarea pe segmente, dacã venitul total extern al segmentelor

raportabile constituie mai puţin de 75% din venitul total consolidat al entitãţii, trebuie

identificate segmente suplimentare ca segmente raportabile, chiar daca ele nu ating

pragurile, panã când cel putin 75% din totalul consolidat al entitãţii este inclus pe

segmente raportabile.

In cazul entitãţii Hollier Inc trebuie acum identificate segmente geografice

suplimentare ca segmente raportabile iar Australia, în baza acestei cerinţe, se calificã şi

ea ca segment geografic raportabil.

Segmentele raportabile ale entitãţii Hollier Inc. sunt urmatoarele:

Segmente de activitate: Hoteluri, Vânzãri cu amanuntul şi Ambalaje

Segmente geografice: Finlanda, Franta, Marea Britanie şi Australia.


O societate din industria metalurgica achizitioneaza un utilaj din import. Despre aceasta

tranzactie se cunosc urmatoarele date:

- pretul de cumparare al utilajului 10.000 EURO;

- cheltuieli cu montajul facturate de furnizor 2.000 EURO;

- costuri de amenajare a sectiei de productie in vederea montarii instalatiei (facturate de o

firma specializata) 5.000 lei;

- costuri cu instruirea personalului ce va manevra instalatia respectiva 2.500 lei;

- onorariul arhitectului 4.000 lei;

- costuri cu promovarea noilor produse ce vor fi obtinute cu ajutorul instalatiei 15.000 lei;

- pierderi initiale din exploatare obtinute inainte ca instalatia sa ajunga la parametrii

tehnici de operare 1.300 lei;

- costuri cu salariile personalului de conducere din societatea comerciala respectiva 1.600

lei;

- curs valutar 3,5 lei/EURO.

Evaluati si inregistrati costul de achizitie al instalatiei.

Element de cost Inclus in costul

de achizitie

Inclus in

cheltuielile

perioadei

Pret de cumparare

al instalatiei

10.000 EURO x

3,5 lei/EURO =

35.000 lei

Cheltuieli cu

montajul

2.000 x 3,5

lei/EURO =

7.000 lei

Costuri de

amenajare a sectiei

de productie

5.000 lei

Costuri cu

instruirea

personalului

2.500 lei

Onorariul

arhitectului

4.000 lei

Costuri cu

promovarea noilor

produse obtinute cu

ajutorul instalatiei

15.000 lei

Pierderi initiale din

exploatare

1.300 lei

Costuri cu salariile

personalului de

conducere

1.600 lei

TOTAL 51.000 lei 20.400 lei

Inregistrarea costului de achizitie presupune:

213 "Instalatii tehnice, mijloace 404 42.000 lei

de transport, animale si plantatii" "Furnizori de

imobilizari"

401 9.000 lei

"Furnizori"


Societatea de leasing X incheie un contract de leasing cu S.C. Jeanion Intertrans S.R.L.

dupa ce a parcurs toate etapele de intocmire. Contractul de leasing cuprinde urmatoarele

informatii :

costul de achiziţie al mijlocului d transport pentru societatea de leasing este de

10.000 EUR*4,20lei/€ =42.000lei;

durata de utilizare a bunului =7 ani;

durata contractului de leasing= 3ani(12 trimestre);

valoarea reziduală estimată=1.200 €;

valoarea unei rate fară TVA=920 €;

dabânda folosită pentru stabilirea ratelor 3% / trimestru ;

cursurile de schimb:

- la facturarea primei rate 1 € = 4,25 lei ;

- la vânzarea bunului, la expirarea contractului de leasing1 € = 4,50 lei;

valoarea recuperată de locatar este de 9158 € ;

in urma repartizării ratelor pe trimestru rezultă:

- dobânda totală =1882€, din care in primul trimestru =275€;

- diferenţa de rată=645 €.

Inregistrari contabile pentru locatar (S.C. Jeanion Intertrans S.R.L.) :

1. Primirea bunului în leasing:

2133 = 167 42.000

2. Înregistrarea ratelor de plătit :

8036 = 46.368

3. Înregistrarea amortizării lunare:

6811 = 2813 500,15

Ca= 100/7=14,29% ;

Aa= 42000 * 14,29%= 6001,80 ;

Al = 6001,80/12 = 500,15

4. Primirea facturii pentru rata de leasing:

% = 401 4.430,84

167 2.709

666 1.155

665 46

4426 520,84

3.864 = 8036

5. Primirea facturii pentru valoarea reziduală :

% = 404 6.426

167 3.536,4

2133 1.863,6

4426 1.026


Un cabinet medical achizitioneaza pentru laborator un analizator automat in valoare de

51.000 lei pentru care se primeste o subventie guvernamentala de 30.000 lei. Durata de

amortizare este de 12 ani.

1) Achizitionare analizator:

2131 = 404 42.857 RON

Echipament tehnologic Furnizori de imobilizari

4426 = 404 8.143 RON

TVA deductibila Furnizori de imobilizari

2) Contabilizarea subventiei de primit:

445 = 131 30.000 RON

Subventii pentru investitii Subventii guvernamentale

3) Incasarea efectiva a subventiei:

512 = 445 30.000 RON

Conturi la banci Subventii

4) Amortizarea lunara a aparatului medical:

(51.000/12ani/12 luni = 354,17 RON)

6811 = 2813 354,17 RON

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, echipamentelor

privind amortizarile

5) Cota parte lunara a subventiei ce majoreaza veniturile:

(30.000/12/12 luni = 208,33 RON)

131 = 7584 208.33 RON

Subventii guvernamentale Venituri din subventii pentru investitii


Societatea româneasca A detine o filiala F în Franta. La sfârsitul exercitiului N,

bilantul si contul de profit si pierdere ale filialei F se prezinta astfel :

Bilantul filialei F la 31.12.N (în Euro)

Active Sume Capitaluri si datorii Sume

Imobilizari corporale 450.000 Capital social 270.000

Stoc de marfuri 150.000 Rezerve 180.000

Creante-clienti 250.000 Datorii 450.000

Disponibil 50.000

Total active 900.000 Total capitaluri si datorii 900.000

Contul de profit si pierdere al filialei F la 31.12.N (în Euro)

Elemente Sume

Venituri din vânzarea marfurilor 500.000

Cheltuieli cu marfurile (390.000)

Alte cheltuieli (80.000)

Rezultatul exercitiului 30.000

Informatii suplimentare :

- Filiala F a fost înfiintata la începutul exercitiului N-2;

- Rezervele la închiderea exercitiului N-1 convertite în lei sunt de 300.000 RON;

- În exercitiul N nu s-au distribuit dividende;

- Cursul de schimb a evoluat astfel în perioada de referinta :

Elemente Cursul în RON

La data constituirii filialei F (01.01.N-2) 3,3

La 31.12.N 3,5

Cursul mediu în exercitiul N 3,52

Conversia situatiilor financiare ale filialei F se va realiza astfel :

Contul de profit si pierdere al filialei F Sume

în Euro

Curs de

conversie

Sume

în RON

Venituri din vânzarea marfurilor 500.000 3,52 1.760.000

Cheltuieli cu marfurile (390.000) 3,52 (1.372.800)

Alte cheltuieli (80.000) 3,52 (281.600)

Rezultatul exercitiului 30.000 - 105.600

Bilantul filialei F Sume

în Euro

Curs de

conversie

Sume

în RON

Imobilizari corporale 450.000 3,5 1.575.000

Stoc de marfuri 150.000 3,5 525.000

Creante-clienti 250.000 3,5 875.000

Disponibil 50.000 3,5 175.000

Total active 900.000 - 3.150.000

Capital social 270.000 3,3 891.000

Rezerve 180.000 - 405.600

Rezerve din conversie - - 278.400

Datorii 450.000 3,5 1.575.000

Total capitaluri si datorii 900.000

Rezervele la sfârsitul exercitiului N sunt formate din :

- rezervele la închiderea exercitiului N-1 : 300.000 RON

- rezultatul exercitiului N : 105.600 RON

= Rezerve la închiderea exercitiului N 405.600 RON

Rezerva din conversie se calculeaza ca diferenta între total activ si elementele de

capitaluri si datorii obtinute dupa conversie.


O societate realizează prin efort propriu o construcţie ale cărei lucrări au început la

01.01.N. în scopul realizării construcţiei societatea contractează la data de 01.01 .N un

credit bancar pe termen de 4 ani în valoare de 1.000.000 lei cu o dobândă de 40% pe an.

Creditul se restituie în 4 rate anuale egale împreună cu dobânzile aferente. Până la

utilizarea efectivă a sumelor împrumutate, acestea au fost plasate pe piaţa de capital,

generând venituri financiare încasate astfel:

în N: 100.000 lei;

în N+l: 120.000 lei;

în N+2: 125.000 lei.

Lucrarea are o valoare totală de 3.000.000 lei. Consumurile înregistrate sunt următoarele:

în N: 800.000 lei;

în N+l: 1.200.000 lei;

în N+2: 1.000.000 lei.

Durata de utilizare a construcţiei este de 20 ani.

Valoarea reziduală a construcţiei este nulă.

Se utilizează regimul de amortizare linear.

Lucrarea se finalizează la 31.12.N+2. Calculul amortizării începe de la l ianuarie N+3.

Să se determine dobânzile capitalizabile în anul N+l în conformitate cu IAS 23 „Costurile

îndatorării".

Rezolvare:

Credit contractat la 01.01.N: 1.000.000 lei

Credit rambursat la sfârşitul exerciţiului N: 250.000 lei

Cheltuieli cu dobânzile recunoscute în N+l: 750.000 lei x 40% = 300.000 lei

Cheltuieli cu dobânzile capitalizabile în N+l: 300.000 lei - 120.000 lei = 180.000 lei


Societatea M a achiziţionat la data constituirii societăţii F 75% din acţiunile sale la costul

de 750.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea

operaţiilor reciproce se prezintă astfel:

Capital social 1.000.000

Pierderea exerciţiului (1.100.000)

Total capitaluri proprii (100.000)

În exerciţiul N+1 societatea F obţine un profit de 120.000 u.m.

La 31.12.N+1 capitalurile proprii ale societăţii F după eliminarea operaţiilor reciproce se

prezintă astfel:

Capital social 1.000.000

Pierderea reportată (1.100.000)

Profitul exerciţiului 120.000

Total capitaluri proprii 20.000.

Piedrerea obţinută în exerciţiul N nu poate fi imputată intereselor minoritare peste cota

parte de revine minoritarilor din capitalul social F 25% x 1.000.000 = 250.000.

Capitaluri

proprii F

Valori 75%

Societatea

M

25%

Interese

minoritare

Capital

social

1.000.000 750.000 250.000

Pierderea

exerciţiului

(1.100.000) (850.000) (250.000)

Total

capitaluri

proprii

(100.000) (100.000) 0

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N

1.850.000 % = % 1.850.000

1.000.000

850.000

Capital

social

Rezultat

consolidat

Titluri de

participare

Pierderea

exerciţiului

750.000

1.100.000

La 31.12.N+1 capitalurile proprii F redevin pozitive. Partea intereselor minoritare din

rezultatul exerciţiului N+1 de 25% x 120.000=30.000 trebuie redusă cu pierderea

exerciţiului N suportată de grup 1.100.000 x 25% -250.000=25.000

Partajul capitalurilor proprii F şi eliminarea titlurilor F la 31.12.N+1

1.970.000 % = % 1.970.000

1.000.000

850.000

120.000

Capital

social

Rezervă

consolidată

Rezultatul

exerciţiului

Titluri de

participare

Pierderea

reportată

Interese

minoritare

Rezultat

consolidat

750.000

1.100.000

5.000

115.000


Se consideră o societate M care a participat la crearea societăţii F al cărei capital social a

fost de 300 u.m., şi deţine 20% din drepturile de vot, adică titluri de participare în valoare

de 60 u.m. Bilanţurile celor două societăţi înainte de consolidare se prezintă astfel:

BILANŢ M

ACTIV PASIV

Imobilizări financiare 60 Capital 600

Active circulante 1.940 Rezerve 200

Rezultat 100

Capital propriu 900

Datorii 1.100

Total activ 2.000 Total pasiv 2.000

BILANŢ F

ACTIV PASIV

Active circulante 1.000 Capital 300

Rezerve 100

Rezultat 50

Capital propriu 450

Datorii 550

Total activ 1.000 Total pasiv 1.000

Punerea în echivalenţă a bilanţului societăţii F va consta în substituirea valorii contabile a

titlurilor deţinute de societatea M (60), cu partea din capitalurile proprii ce-i sunt

echivalente din bilanţul societăţii F. Această parte este egală cu 20% x (300 + 100 + 50)

= 90. Din substituire rezultă automat o diferenţă de valoare a titlurilor (90-60=30), ce are

la bază două surse:

- prima se explică prin diferenţa de timp de la data achiziţiei titlurilor F şi exerciţiul în

care are loc consolidarea, ce are ca efect acumularea în această perioadă de timp de către

societatea F de rezerve în valoare de 100 u.m. Partea cei revine lui M este 20% x 100 =

20 u.m.;

- a doua sursă este cota parte din rezultatul exerciţiului ce-i revine lui M 20% x 50 = 10

u.m.

Noua valoare a titlurilor F este compusă din:

- cost de achiziţie (T.P. la F) 60 u.m.

cota parte a lui M din rezervele acumulate de F 20% x 100 = 20 u.m.

- cota parte a lui M din rezultatul exerciţiului societăţii F 20% x 50 = 10 u.m.

Total 90 u.m.

Contabil, substituirea cu noua valoare a titlurilor F (90) a valorii contabile iniţiale (60) va

apare într-un post nou în bilanţul consolidat denumit "Titluri puse în echivalenţă".

În contrapartidă, pentru a se respecta echilibrul balanţier între totalul activului şi totalul

pasivului consolidat, în pasiv se vor reflecta:

cota parte din rezultatul societăţii F ce revine societăţii M formând rezultatul consolidat;

cota parte din rezervele acumulate de F ce revine societăţii M şi vor forma rezervele

consolidate.

BILANŢ CONSOLIDAT

prin metoda punerii în echivalenţă

ACTIV PASIV

Titluri puse în echivalenţă 90 Capital social 600

(60+20+10) Rezerve consolidate 220

Alte active 1.940 (200+20)

Rezultat consolidat 110

(100+10)

Datorii 1.100

TOTAL 2.030 TOTAL 2.030


Societatea M a decis înfiinţarea unei asocieri în participaţie cu societatea A pentru

realizarea unei lucrări de prestări servicii. Fiecare societate deţine o cotă de participare de

50%. În exerciţiul N, societatea M înregistrează cheltuieli în contul asocierii de 500.000

u.m. şi facturează lucrarea beneficiarului la preţul de 800.000 u.m., TVA 19%.

Cheltuielile efectuate în contul asocierii în participaţie şi veniturile se transmit asociatului

A la sfârşitul fiecărui trimestru pe baza de decont în proporţia stabilită în contractul de

asociere. Înregistrările efectuate pentru această activitate controlată în comun sunt:

În contabilitatea societăţii M :

Înregistrarea cheltuielilor după natură:

Cheltuieli

= %

Stocuri

Datorii

Disponibilităţi

500.000

Facturarea lucrării beneficiarului:

Clienţi

= %

Venituri din

lucrări

executate

servicii

prestate

TVA

colectată

952.000

800.000

152.000

Transmiterea cotei de cheltuieli societăţii A

Decontări din

operaţii în

participaţie -

activ

= Cheltuieli

250.000

Transmiterea cotei de venituri societăţii A

Venituri din

lucrări executate

servicii prestate

= Decontări

din operaţii

în

participaţie-

pasiv

400.000

În contabilitatea societăţii A

Primirea cotei părţi din cheltuieli

Cheltuieli = Decontări 250.000

din operaţii

în

participaţie-

pasiv

Primirea cotei părţi din venituri

Decontări din

operaţii în

participaţie-activ

= Venituri din

lucrări

executate

servicii

prestate

400.000


SC Caley SA are pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 1999:

- Capital social:

Numarul actiunilor in circulatie la inceputul anului 1999 a fost de 4.000.000.

- Optiuni:

Pe data de 1 iulie 1999 au fost exercitate optiuni de cumparare a 1.000.000 actiuni

comune la 80$ /actiune

- Profitul net:

Societatea a inregistrat un profit al perioadei de 25.000.000 $.

- Presupuneri:

Pretul mediu de piata pentru actiunile comune pentru exercitiul financiar incheiat la 31

decembrie 1999 a fost de 100 $. Pretul de inchidere al pietei la data de 31 decembrie

1999 a fost de 110 $.

Calcularea RPA:

1.Media ponderata a actiunilor

- Media ponderata a act.(1 ianuarie – 30 iunie) 4.000.000 x 6 / 12 = 2.000.000

- Exercitarea optiunilor la 1 iulie 1.000.000

- Media ponderata a act (31 iulie – 31 decembrie) 5.000.000 x 6 / 12 = 2.500.000

Media ponderata a nr. de actiuni 4.500.000

2. Calculul RPA – de baza

RPA - DE BAZA= Profit net / Media ponderata a numarului de actiuni

RPA – de baza = 25.000.000 / 4.500.000 = 5,55

3. Calculul RPA DILUAT

Profit net (nu a suferit nici o modificare) 25.000.000$

Media ponderata a nr. de actiuni: (1.000.000 x 80/ 100) = 800.000 actiuni

Actiuni emise fara contraprestatie: (1.000.000 – 800.000) x 6/12 = 100.000 actiuni

RPA diluat = 25.000.000 / (4.500.000 + 100.000) = 5,44


Societatea ABC deţine un soft în valoare de 30.000 u.m. achiziţionat în anul N. La

sfârşitul anului N+1, valoarea recuperabilă este de 15.000 u.m., iar amortizarea cumulată,

de 12.000 u.m. La sfârşitul anului N+2, valoarea recuperabilă devine 12.000 u.m., ştiind

că durata de viaţă utilă nu se modifică şi amortizarea anului N+2 a fost de 3.000 u.m.

Dacă activul nu ar fi fost depreciat, amortizarea cumulate până la sfârşitul anului N+2 ar

fi fost de 18.000 u.m. Analizaţi efectele variaţiilor de valoare conform IAS 36

„Deprecierea activelor".

Valoarea ramasa neamortizata dupa 2 ani = 30.000 – 12.000 = 18.000

Valoarea recuperabila = 15.000. Societatea va inregistra un provizion de 3.000.

681”Cheltiueli de exploatare privind amortizarile si provizioanele” = 212 “Cladiri” 3.000

Dupa inca un an valoarea valoarea recuperabila devine 12.000 iar amortizarea inregistrata

cumulat pana in acest an ar fi fost de 18.000 daca nu s-ar fi depreciat softul.

Valoarea ramasa ar fi fost la sfarsitul anului N+2 de 30.000 – 18.000 = 12.000.

Valoarea neta contabila in N+2 = 12.000 – 3.000 = 9.000.

Reluarea deprecierii = 12.000 – 9.000 = 3.000. Deci provizionul va fi reluat asupra unui

venit.

212 “Cladiri” = 781 “Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare” 3.000


Intreprinderea ABC este parte parata intr-un proces privind daune provocate de folosirea

necorespunzatoare a unui teren care ar fi afectat vecinatatile

Partea adversa solicita daune-interese in valoare de 100.000.000 lei. Cheltuielile de

judecata in cazul pierderii litigiului ar reprezenta inca 10% din aceasta suma.

Propriile cheltuieli pentru aparare in acest proces (onorarii avocatiale, expertize etc.) se

ridica la 25.000.000 lei.

La finele perioadei de raportare, se va inregistra un provizion legat de acest litigiu:

6812 Cheltuieli de exploatare = 1511 Provizioane 135.000.000 lei

privind provizioanele pentru litigii pentru riscuri si cheltuieli

In cursul anului urmator, se achita 12.000.000 lei in contul onorariilor avocatiale pentru

acest litigiu:

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti = 401 Furnizori 12.000.000 lei

Concomitent, se stinge partea corespunzatoare din provizionul creat:

1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 12.000.000 lei

riscuri si cheltuieli

15. Studiu de caz privind operatiuni scutite in interiorul tarii – TVA.

Un club sportiv organizeaza activitati sportive. Participarea la aceste activitati

este rezervata exclusiv membrilor ce platesc un abonament anual. Clubul sportiv

gestioneaza si un bar in interiorul salilor de sport, unde membrii clubului pot sa consume

bauturi. O data pe an, clubul organizeaza un dineu special la care toata lumea poate veni

si consuma (chiar si cei ce nu sunt membri ai clubului). Aceasta activitate este organizata

in vederea colectarii de fonduri. Regulamentul clubului sportiv prevede ca acesta nu

poate sa realizeze profit, orice eventual profit neputand fi repartizat administratorilor ci

re-investit in club. In cazul incetarii activitatii, orice activ (inclusiv banii) vor merge in

contul unei asociatii de caritate recunoscute ca atare de Guvernul Romaniei. In acest caz,

se aplica urmatorul tratament de TVA:

a) Clubul sportiv poate fi considerat fara scop patrimonial.

b) Prestarea de catre organizatia fara scop patrimonial a unor servicii legate de

activitati sportive sau educatia fizica este scutita de TVA fara drept de deducere.Rezulta

ca abonamentele platite de membrii clubului sunt scutite de TVA (art. 141, alin. (1), lit. j)

din Codul Fiscal).

Gestiunea barului nu este, in principiu, scutita de TVA. La fel dineul organizat anual.

Totusi, asa cum s-a mentionat mai sus, scutirea ar putea fi tolerata pentru bar daca sunt

primiti numai membrii organizatiei fara scop patrimonial si daca veniturile sunt

neglijabile. Referitor la dineul anual, acesta ar putea fi scutit fara drept de deducere in

baza art. 141, alin. (1), lit. m) din Codul Fiscal, potrivit careia este scutita o prestare de

servicii efectuata de o persoana ale carei operatiuni sunt scutite in conditiile art. 141, alin.

(1), lit. k) din Codul Fiscal, pentru evenimentele destinate colectarii de ajutoare

financiare si organizate in beneficiul exclusiv al acestora, cu conditia ca aceste scutiri sa

nu duca la distorsiuni concurentiale.

16. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru importuri si achizitii

intracomunitare.

O persoana impozabila din Italia infiinteaza o reprezentanta in Romania care

implicit nu realizeaza operatiuni taxabile. Aceasta persoana impozabila ar avea dreptul la

deducerea integrala a TVA si ar fi inregistrata in baza art. 153 din Codul Fiscal daca ar fi

necesara inregistrarea in Romania. Aceasta persoana impozabila cumpara mobilier in

Italia, care este transportat in Romania. Achizitia intracomunitara efectuata in Romania

este scutita de TVA in masura in care persoana impozabila din Italia ar fi avut dreptul la

rambursarea TVA in Romania achitata pentru achizitia intracomunitara in baza art. 146,

alin. (1), lit. a) din Codul Fiscal.

17. Studiu de caz privind operatiuni scutite pentru exporturi si livrari

intracomunitare.

A vinde bunuri situate in Romania catre B; B re-vinde bunurile lui C; C re-vinde

aceleasi bunuri lui D, toate acestea fara ca bunurile sa fie transportate efectiv.Ulterior, D

re-vinde bunurile societatii E care este stabilita in afara Comunitatii si solicita societatii A

sau B sau C sa livreze bunurile in strainatate lui E. In acest caz, numai vanzarea efectuata

de D catre E este scutita cu drept de deducere, deoarece aceasta este vanzarea ce

presupune transportul efectiv al bunurilor (care in acest caz este efectuat de A sau B sau

C in contul lui D) in timp ce livrarile efectuate de A catre B, de B catre C si de C catre D

au toate loc in Romania, conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. c) din Codul Fiscal si

sunt supuse TVA (cu conditia indeplinirii celorlalte cerinte).

18. Studiu de caz privind traficul international de bunuri.

A) A ii vinde bunuri lui B care le plaseaza intr-un antrepozit TVA. Operatiunea A - B

poate constitui un import efectuat de B, o achizitie intracomunitara efectuata de B sau o

livrare efectuata de A lui B cu scutire de taxa pentru ca bunurile se plaseaza de catre B

intr-un antrepozit TVA. Aceasta scutire se acorda provizoriu.

B) Y efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui B. Aceasta

operatiune este provizoriu scutita de taxa.

C) B vinde bunurile supuse transformarii lui C, iar bunurile raman in acelasi regim.

Livrarea B - C este provizoriu scutita de taxa, insa transforma scutirea aferenta plasarii

bunurilor de catre B in cadrul regimului in scutire definitiva (import efectuat de B,

achizitie intracomunitara de catre B sau livrare de la A catre B), ca si prestarea de servicii

efectuata de Y lui B.

D) C vinde bunurile lui D, iar acestea raman in regim de antrepozit TVA. Livrarea C - D

este scutita provizoriu de taxa, dar transforma scutirea aferenta livrarii de bunuri de catre

B lui C in scutire definitiva.

E) Z efectueaza o prestare de servicii in legatura cu bunurile, in contul lui D. Aceasta

operatiune este provizoriu scutita de taxa.

F) D vinde bunuri lui E, iar acestea parasesc regimul in cadrul acestei vanzari. Aceasta

livrare poate fi una taxabila in Romania sau o livrare intracomunitara ori un export scutit

de taxa.

Aceasta livrare transforma scutirile provizorii acordate pentru livrarea de catre C lui D in

scutiri definitive, ca si prestarea de servicii de catre Z lui D.

b) posibila prestare/posibilele prestari de servicii in legatura cu aceste bunuri in

beneficiul cumparatorului/proprietarului anterior sau in perioada in care bunurile se aflau

in acest regim.

19. Studiu de caz privind transportul international si intracomunitar de

bunuri.

A si B sunt stabilite in Romania iar C este stabilit in strainatate. A vinde bunuri catre

B, iar B re-vinde bunurile catre C. In cazul in care bunurile sunt efectiv transportate in

afara Romaniei de A in numele si in contul sau (documentele de export sunt intocmite pe

numele sau), atunci vanzarea efectuata de A catre B este vanzarea ce presupune

transportul bunurilor in strainatate. Conform prevederilor art. 129, alin. (1), lit. a) din

Codul Fiscal, livrarea bunurilor are loc in Romania si se supune TVA in Romania.

Totusi, livrarea respectiva este scutita cu drept de deducere deoarece furnizorul

transporta bunurile din Romania catre o destinatie din afara Comunitatii Europene

(documentele vamale sunt intocmite pe numele sau). Vanzarea dintre B si C este o

vanzare fara transport, care are loc acolo unde bunurile sunt puse la dispozitia

cumparatorului, adica in tara lui C (art. 129 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal). Locul livrarii

este in afara Romaniei si ca tare nu este supusa TVA in Romania.

20. Studiu de caz privind regimul special al TVA aferent agentiilor de

turism.

O societate de intermediere in turism vinde bilete in valoare de 10.000 lei, inclusive

TVA. Valoarea serviciilor de transport, cazare, alimentatie publica aferente excursiei sunt

de 5.000 lei, fara TVA.

Comisionul agentiei (baza de impozitare a TVA aferenta comisionului) este 10.000

– 5.000 x 1,24 = 3.800 lei. TVA aferent comisionului este 3.800 x 24/124 = 735,48 lei.

Factura emisa de agentia de turism va fi pentru suma globala de 10,000 lei, fara a se

inscrie distinct TVA, facandu-se mentiunea TVA inclusa.

21. Studiu de caz privind regimurile special pentru tranzactiile cu bunuri

second-hand; opera de arta si antichitati.

Un agent economic care are ca obiect de activitate vanzarea de bunuri second-hand

achizitioneaza de la o persoana fizica un obiect in valoare de 7.000 lei. Marja de profit

adaugata de agentul economic este de 10%. Marja de profit realizata de agentul economic

va fi 7.000 x 10% = 700 lei, care reprezinta chiar baza de impozitare a TVA colectata

(700 x 24% = 168 lei). Pretul de vanzare cu amanuntul este 7.868 lei.

22. Studiu de caz privind regimul deducerilor TVA.

O unitate realizeaza urmatoarele operatiuni :

- livrari de marfa in Romania, cota TVA 24%, 1.240 lei ;

- livrari de marfa la export, 500 lei ;

- livrari de marfa in Romania, scutite de TVA, fara drept de deducere, 400 lei ;

- cumparari de marfa din Romania, cota TVA 24%, 1.800 lei ;

Determinarea TVA de plata :

Pro Rata = (livrari supuse TVA / total livrari) x 100 = (1.240 + 500)/(1.240 + 500 + 400)

= 55.41%

TVA colectata = 1.240 x 24% = 297.60 lei

TVA deductibila = 1.800 x 24% = 432 lei

TVA de dedus = 432 x 55.41% = 239.37 lei

TVA de plata = 297.60 – 239.37 = 58.23 lei

Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus se trece pe costuri.

23. Studiu de caz privind masurile de simplificare privind TVA.

Societatea Alfa vinde catre societatea Beta, ambele inregistrate in scopuri de TVA,

deseuri in valoare de 1,000 lei. Tranzactia se desfasoara pe teritoriul Romaniei.

Furnizorul va emite factura fara TVA si numai cu mentiunea “TVA inversa” .

Beneficiarul calculeaza TVA aferenta acestei achizitii, o inscrie in Decontul de TVA, atat

ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila (240 lei). Plata facturii se va face la nivelul

valorii fara TVA.

24. Studiu de caz privind obligatiile platitorilor inregistrati in scopuri de

TVA.

Societatea Alfa, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza materii prime in

valoare de 10.000 lei plus TVA. In cursul lunii se livreaza produse finite la pretul de

vanzare de 30.000 lei plus TVA. Pretul de inregistrare al produselor vandute este de

21.000 lei. La sfarsitul lunii se face regularizarea TVA.

Achizitionarea de materii prime :

% = 401 'Furnizorii'' 12.400

301 'Materii prime'' 10.000

4426'TVA deductibila'' 2.400

Livrarea de produse finite :

4111 'Clienti'' = % 37.200

701 'Venituri din 30.000

vanzarea produselor finite''

4427'TVA colectata'' 7.200

Scoaterea din evidenta aproduselor vandute:

711 'Variatia stocurilor'' = 345 'Produse finite 21.000

Regularizarea TVA la sfarsitul lunii:

4427 'TVA colectata'' = % 7.200

4426 'TVA deductibila'' 2.400

4423 'TVA de plata'' 4.800

Achitarea TVA de plata cu ordin de plata:

4423 'TVA de plata = 5121 'Conturi la banci in lei'' 4.800

Obligatiile societati Alfa :

A. Inregistarea la organele fiscale in calitate de platitor de TVA, scop in care trebuie sa

depuna la organul fiscal teritorial, declaratie de inregistare fiscala, in termen de 15 zile de

la infiintare. Acelasi termen de 15 zile opereaza si in cazul declaratiei de mentiuni privind

trecerea de la regimul de scutire la cel de platitor de TVA, precum si scoaterii din

evidenta ca platitor de TVA.

B. Intocmirea documentelor fiscale constand in emiterea facturii fiscale, formular cu

regim special, care se intocmeste la livrarea produselor si marfurilor, executarea

lucrarilor si prestarea serviciilor pe baza dispozitiei de livrare, avizul de insotire a marfii

sau a altor documente care atesta executarera lucrarilor sau prestarea serviciilor.

C. Documentele pe baza carora se face inregistrarea TVA

Documente justificative pe baza carora se fac inregistrarile , in conturile de TVA, sunt

urmatoarele:

- dispozitia de livrare;

- avizul de insotire a marfii;

- factura fiscala;

- jurnalul pentru cumparari;

- jurnalul pentru vanzari;

- borderou de vanzare;

D. Decontarea taxei pe valoarea adaugata

Platititorul de TVA trebuie:

1) Sa achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit lunar sau trimestrial, pana la data

de 25 a lunii urmatoare ori a primei luni din trimestru ;

2) Sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor din import definitiv, la organul

vamal, conform regimului in vigoare privind plata taxelor vamale.

25. Studiu de caz privind obligatiile persoanelor din grupul celor 3

neplatitori de TVA.

Intreprinderea mica Beta SRL depaseste plafonul în martie 2008, ea va fi obligata

la plata TVA în Romånia pentru toate achizitiile sale intracomunitare efectuate din

momentul depasirii plafonului (martie 2008), precum si pentru cele efectuate pe tot

parcursul anului 2009. Daca plafonul este depasit în 2009, aceasta va fi obligata la plata

TVA în Romånia pentru toate achiziziile sale intracomunitare efectuate inclusiv în 2010.

Daca, în 2009, plafonul nu este depasit, în 2010 nu va plati TVA pentru achizitiile pentru

care se încadreaza sub plafon. Daca foloseste codul de înregistrare în scopuri de TVA, se

va considera ca a optat pentru taxarea achizitiilor intracomunitare se si se aplica aceleasi

reguli.

Obligatiile societati Beta SRL :

- sa informeze autoritatile fiscale cu privire la depasirea plafonului pentru achizitii

intracomunitare sau exercitarea optiunii pentru taxarea în Romania a achizitiilor

intracomunitare;

- sa solicite înregistrarea în scopuri de TVA;

Codul de înregistrare acordat pentru achizitii intracomunitare este valabil numai pentru

operatiuni intracomunitare (este valabil în VIES), dar nu confera calitatea de persoana

înregistrata normal în scopuri de TVA în Romania.

- sa tina evidenta tuturor achizitiilor sale intracomunitare, atat a celor impozabile, cat si a

celorlalte;

- sa depuna decontul special de TVA pentru luna în care a efectuat aceste achizitii

intracomunitare taxabile si pentru perioadele urmatoare în care este obligat sa plateasca

TVA în Romania pentru achizitiile intracomunitare;

- sa plateasca efectiv TVA-ul datorat pentru aceste achizitii intracomunitare pana la data

de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care taxa devine exigibila;

- sa comunice codul sau de înregistrare în scopuri de TVA furnizorilor din alte State

Membre.

Aceasta regula se aplica pe perioada în care este obligat la plata TVA în Romania pentru

achizitiile sale intracomunitare.

26. Studiu de caz privind obligatiile neplatitorilor de TVA.

Societatea Gama SRL, neinregistrata in scopuri de TVA, a deposit plafonul pentru

achizitii intracomunitare de 10.000 euro in luna august 2010. Se consideră că societatea

realizează o operaţiune impozabilă în România şi va fi obligată:

- să solicite înregistrarea în scopuri de TVA pentru achiziţii intracomunitare de bunuri

conform art. 153.1 din Codul fiscal, înainte de efectuarea achiziţiei;

- să depună formularul 301 „Decont special de TVA” prin care va declara TVA aferentă

- să plătească TVA aferentă ;

- să depună formularul 390 „Declaraţie recapitulativă” pentru luna calendaristică în care

a luat naştere exigibilitatea TVA ;

- să se înregistreze în Registrul operatorilor intracomunitari.

27. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din activitati independente.

O persoana fizica a obtinut in cursul anului 2011 venituri din drepturi de autor

privind operele literare in valoare de 2.000 lei. Acesta nu obtine alte categorii de venituri

supuse contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, deci va datora si contributia in

cuantum de 5.5%, adica 2.000 x 5.5% = 110 lei. Cheltuielile forfetare sunt de 2.000 x

40% = 800 lei.

Venitul net = 2.000 – 800 – 110 = 1.090 lei.

Impozitul pe venit = 1.090 x 16% = 174.4 lei

28. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din cedarea folosintei

bunurilor.

O persoana fizica inchiriaza unei firme un apartament incepand cu data de 1

ianuarie pana pe data de 31 decembrie, stabilind prin contract o chirie lunara de 1.000 lei.

Pentru a determina impozitul pe care il plateste in cursul anului sunb forma de plati

anticipate, vom face o estimare a venitului net si apoi vom impozita rezultatul obtinut.

Venit brut = 12 x 1.000 = 12.000 lei

Cheltuieli forfetare = 25% x 12.000 = 3.000 lei

Venit net estimate = 12.000 – 3.000 = 9.000 lei

Impozit anticipat = 9.000 x 16% = 1.440 lei

Acest impozit va fi platit in patru rate egale (de 360 lei), scadente pe datele de 15

ale ultimelor luni ale fiecarui trimestru.

29. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din investitii.

O societate comerciala distribuie dividende aferente anului 2010 in suma de

30.000 lei. Actionari ai societatii comerciale sunt 2 persoane, prima avand o participare

de 60%, iar cea de-a doua, de 40%. Primul actionar ridica dividendele pe data de 15 iulie

2011, iar cea de-a doua persoana nu isi ridica dividendele pana la sfarsitul anului.

Pentru dividendele ridicate pe primul actionar, in valoare bruta de 18.000 lei,

impozitul datorat de el este de 18.000 x 16% = 2.880 lei. Acest impozit trebuie calculat,

retinut si virat la bugetul de stat de catre societatea comerciala pe data ridicarii

dividendului. Dividendul ridicat de primul actionar este 18.000 – 2.880 = 15.120 lei.

Deoarece cel de-al doilea actionar nu a ridicat dividendele pana la sfarsitul

anului, agentul economic trebuie sa calculeze, retina si vireze la bugetul de stat pana pe

data de 31 decembrie 2012 impozitul pe dividende aferent. Acest impozit este datorat de

al doilea actionar, el fiind suportat din dividendul brut. Impozitul = 12.000 x 16% = 1.920

lei.

30. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor lichidarea unei persoane

juridice.

Se lichideaza o persoana comerciala care are o persoana fizica ca asociat unic.

Aportul la capitalul social al persoanei juridice a fost de 200 lei. Ca urmare a lichidarii

societatii, asociatului ii revine, dupa plata datoriilor firmei, suma de 5.000 lei. In acest

caz se va percepe un impozit egal cu (5.000 – 200) x 16% = 768 lei.

Aplicatii Anul-3 Set 7 CECCAR

Documents

Transcript of Aplicatii Anul-3 Set 7 CECCAR