Rezolvari Aplicatii Set No4 Ceccar
-
Upload
dinulaurentiu -
Category
Documents
-
view
79 -
download
4
description
Transcript of Rezolvari Aplicatii Set No4 Ceccar
Aplicatii – Set No.4
Forma electronica la adresa [email protected] in fisier doc
Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:
1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare.3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare.5. Studiu de caz privind veniturile financiare.6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.7. Studiu de caz privind IAS 18.8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale – reorganizare.14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale – faliment.15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de
lichidare.20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile
permanente necesare exploatarii.21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial
bruta.22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial
neta.23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10).26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10).27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10).28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10).29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).
Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului profesional si rezolvarea aplicatei (fluxul informational).
1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.
Sa se efectueze înregistrările contabile, pentru următoarele tranzacţii:
a) lipsa unui echipament la inventar în valoare de 2.000 u.m., amortizat 20%;b) imputarea acesteia unui salariat la preţul de 2.200 u.m., TVA 24%;c) reţinerea din salariu a sumei;d) donarea de către un terţ a unui utilaj cu o valoare contabilă de 4.000 u.m., amortizat 80%;e) se primeşte un împrumut nerambursabil pentru achiziţionarea unui echipament în sumă de 4.000 u.m.;f) societatea încheie un contract cu o firmă de profil pentru executarea unor lucrări de desecare a unui
teren. Lucrările de amenajare sunt facturate la 4.000 u.m., TVA 24%.a) lipsă echipament la inventar % = 213 2.000
281 400
6583 1.600
b) imputare 4282 = % 2.728
7581 2.200
4427 528
c) reţinere din salarii 421 = 4282 2.618
d) donare utilaj % = 213 4.000
2813 3.200
6582 800
Dacă s-a depăşit cota admisă de donaţii se înregistrează TVA 635=4427
e) primire împrumut nerambursabil 5121 = 167 4.000
f) lucrări desecare executate de o firmă % = 404 4.960
211 4.000
4426 960
2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare
O societate comercială emite un pachet de 1.000 obligaţiuni cu valoare nominală şi preţ de rambursare de 25 lei, care se vând prin bancă la preţul de 20 lei/bucată. Rata dobânzii este de 10%. Obligaţiunile se răscumpără în numerar după 2 ani, la un preţ de 25 lei/bucată, apoi se anulează. Primele de rambursare se amortizează în două tranşe anuale egale. Toate decontările se fac în numerar.
Să se înregistreze în contabilitate operaţiile.
- emisiunea obligaţiunilor:
2
% = 161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 25.000 lei
512 Conturi curente la bănci 20.000 lei
169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 5.000 lei
- plata dobânzii la sfârşitul primului an (25.000 lei x 10%):666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.500 lei
- amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului l (5.000/2):
6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 2.500 lei
Cheltuieli financiare privind amortizarea
primelor de rambursare
a obligaţiunilor
- plata dobânzii la sfârşitul anului 2 (25.000 lei x 10%):666 Cheltuieli privind dobânzile = 512 Conturi curente la bănci 2.500 lei
- amortizarea primelor de rambursare la sfârşitul anului 2 (5.000 lei / 2 ani):
6868 = 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor 2.500 lei
Cheltuieli financiare privind amortizarea
primelor de rambursare a obligaţiunilor - răscumpărarea obligaţiunilor:
505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate = 512 Conturi curente la bănci 25.000 lei
- anularea obligaţiunilor:
161 împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni = 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate25.000 lei
3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.
Cum înregistrează în contabilitate o societate comercială următoarele operaţii economice:
a) se casează un calculator electronic integral amortizat a cărui valoare contabilă este de 15.000 lei;b) se primeşte cu titlu gratuit un alt calculator, evaluat la 20.000 lei, a cărui durată normală de
utilizare este de 4 ani, regimul de amortizare utilizat fiind cel linear;c) întreprinderea înregistrează amortizarea aferentă primului an de utilizare a noului calculator, după
care, din cauza unui incendiu, se contabilizează scoaterea acestuia din evidenţă.
a) Casarea unui calculator complet amortizat:
2813 = 2131 15.000 lei
3
Amortizarea Echipamente
instalaţiilor, tehnologice
mijloacelor de transport, (maşini, utilaje si
animalelor şi plantaţiilor instalaţii de lucru)
b) Primirea calculatorului cu titlu gratuit:
2131 = 4753 20.000 lei
Echipamente Donaţii
Tehnologice pentru investiţii
(maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)
c) Amortizarea anuală: 20.000 lei / 4 ani = 5.000 lei/an:
6811 = 2813 5.000 lei
Cheltuieli Amortizarea
de exploatare instalaţiilor,
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor şi plantaţiilor
Şi transferul subvenţiei:
4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri din donaţii primite 5.000 lei
d) Scoaterea calculatorului din evidenţă din cauza incendiului:
% = 2131 20.000 lei
2813 Echipamente 5.000 lei
Amortizarea tehnologice
instalaţiilor, (maşini, utilaje şi
mijloacelor de transport, instalaţii de lucru)animalelor şi plantaţiilor
671 15.000 leiCheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare
4
Şi transferul subvenţiei pentru sold:
4753 Donaţii pentru investiţii = 7582 Venituri
4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare.
La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mărfuri la preţul de vânzare de 1.000 lei, TVA 24%, în baza avizului de însoţire; costul mărfurilor vândute 800 lei. După o săptămână se întocmeşte şi se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un preţ de l .200 lei, TVA 24%.
Să se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioară a facturii.
1. Vânzarea de mărfuri în baza avizului de însoţire:
418 = % 1.240
Clienţi- 707 1.000
facturi de întocmit Venituri din
vânzarea mărfurilor
4428 240
TVA neexigibilă
2. Descărcarea de gestiune:
607 = 371 800
Cheltuieli Mărfuri
privind mărfurile
3. După o săptămână se întocmeşte şi se înregistrează factura:
4111 = 418 1.240
Clienţi Clienţi -
facturi de întocmit
4428 = 4427 240
TVA neexigibilă TVA colectată
4111 % 248
5
Clienţi 707 200
Venituri din vânzarea mărfurilor
4427 48
TVA colectată
5. Studiu de caz privind veniturile financiare.
Sa se innregistreze următoarele tranzacţii :
- se vând 1.000 acţiuni (interese de participare) la preţul de vânzare de 4 u.m./actiune; costul de achiziţie al acţiunilor este de l u.m./acţiune;
- se încasează contravaloarea titlurilor vândute;- se achiziţionează 1.000 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de 0,5 u.m./acţiune;- se vând 500 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0,7 u.m./acţiune; costul de achiziţie al
acţiunilor este de 0,5 u.m./actiune;- se vând 400 acţiuni (titluri de plasament) la preţul de vânzare de 0,4 u.m./actiune; costul de achiziţie al
acţiunilor este de 0,5 u.m./actiune.
Vânzarea a 1.000 de acţiuni reprezentând interese de participare, la preţul de 4 u.m. Acestea au fost achiziţionate la preţul de l u.m.:
461 = 7611 4.000
Debitori diverşi Venituri din
titluri de participare
6641 = 263 1.000
Cheltuieli Interese
privind imobilizările de participare
financiare cedate
- încasarea intereselor de participare vândute:
5121 = 461 4.000
Conturi la bănci Debitori diverşi
- se achiziţionează 1.000 de acţiuni reprezentând titluri de plasament la preţul de 0,5 u.m.:
6
5081 = 462 500
Alte titluri Creditori diverşi
de plasament
- se vând 500 de titluri de plasament la preţul de 0,7 u.m.:
5121 % 350
Conturi la bănci 5081 250
Alte titluri de plasament
7642 100
Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate
- se vând 400 de titluri de plasament la preţul de 0,4 u.m.:
% = 5081 200
5121 Alte titluri de plasament 160
Conturi la bănci
6642 40
Pierderi din investiţii financiare pe termen scurt cedate
6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.
Inregistrarea in contabilitate a donatiei primite pentru activitati fara scop patrimonial in suma de 2.000 lei in baza contractului de donatie, indiferent daca aceste donatii se primesc de la persoane fizice sau juridice:
In numerar, in baza chitantei emise de dumneavoastra:
5311 Casa in lei = 7331 Venituri din donatii 2.000
Prin banca, in baza extrasului de cont:
5121 Conturi la banci in lei = 7331 Venituri din donatii 2.000
7
7. Studiu de caz privind IAS 18.
Societatea ALFA vinde societãţii BETA un stoc de marfã în urmãtoarele condiţii: preţul de vânzare 150.000 lei achitabili dupã 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dacã plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacã se aplicã prevederile IAS 18?
Inregistrarile efectuate de ALFA sunt urmatoarele:
- daca incasarea se face pe loc :
5121 = 707 147.000
- daca incasarea are loc in 60 de zile:
411 = 707 147.000 si
dupa 60 de zile:
411 = 766 3.000
5121 = 411 150.000
In contabilitatea societatii BETA se inregistreaza :
- daca plata se efectueaza pe loc :
371 = 5121 147.000
- daca plata se face in 60 de zile:
371 = 401 147.000
si dupa 60 de zile :
666 = 401 3.000
401 = 5121 150.000
8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.
Pentru finanţarea unui program de extindere a capacităţii de producţie aflat în curs de derulare, societatea S.C. Alfa S.A. a contractat la data de 1 octombrie 2009 un împrumut bancar pe termen lung, în valoare de 3.500.000 lei, la o rată a dobânzii de 8%, rambursabil într-o perioadă de 3 ani.
Programul este finalizat şi recepţionat la data de 31 octombrie 2010, la o valoare de 2.800.000 lei, exclusiv cheltuielile cu dobânzile.
8
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor de extindere a capacităţii de producţie în raport cu împrumutul contractat – anii 2009 – 2010 (în sumă totală)
Cheltuielile ocazionate de extinderea capacităţii de producţie sunt colectate după natură în cursul perioadei, astfel:
6xx Conturi de cheltuieli = % 2.800.000 lei
2xx Conturi de imobilizări
3xx Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
4xx Conturi de terţi
Şi 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie = 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 2.800.000 lei
Capitalizarea costurilor îndatorării
Potrivit reglementărilor contabile, costurile îndatorării pot fi incluse în costurile de producţie ale unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, în măsura în care sunt legate de perioada de producţie, respectiv pentru perioada 1 octombrie 2009 – 31 octombrie 2010.
Dobânda totală care se poate capitaliza este de 303.333 lei, calculată astfel:
În cursul anului 2009:
3.500.000 lei x 8% x 3 luni/12 luni = 70.000 lei
În cursul anului 2010:
3.500.000 lei x 8% x 10 luni/12 luni = 233.333 lei
- Înregistrarea în contabilitate a dobânzii totale capitalizate:
231 Imobilizări corporale în curs de execuţie = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 303.333 lei
- Recepţionarea la data de 31 octombrie 2010, a imobilizărilor în curs de execuţie:
212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 3.103.333 lei
Notă:
9
După finalizarea construcţiei (31 octombrie 2010), dobânda se recunoaşte ca şi cheltuială a perioadei, întrucât nu este legată de perioada de construcţie:
666 Cheltuieli privind dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.
Pe 15 noiembrie N, societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5.000 euro. Plata furnizorilor se efectuează pe 5 februarie N+1. Societatea X îşi închide conturile, în fiecare an, la 31 decembrie. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie:
- la 15 noiembrie N: 3,9 lei/euro;- la 31 decembrie N: 4,01 lei/euro;- la 5 februarie N+l: 4,0 lei/euro.
Să se contabilizeze operaţia de achiziţie, evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei.
Rezolvare:
în contabilitatea societăţii X vor avea loc următoarele înregistrări:
- la 15 noiembrie N, cumpărarea stocului de materii prime (5.000 euro x 3,9 lei/euro):
Materii prime = Furnizori 19.500 lei
- la 31 decembrie N, datorii furnizori = 5.000 euro x 4,01 lei/euro = 20.050 lei şi recunoaşterea pierderii din diferenţe de curs valutar (5.000 euro x 0,11 lei/euro):
Cheltuieli din = Furnizori 550 lei
diferenţe de curs valutar
- la 5 februarie N+l, plata furnizorului (5.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe de curs valutar (5.000 euro x 0,01 lei/euro):
Furnizori (19.500 lei + 550 lei) = % 20.050 lei
Conturi curente la bănci 20.000 lei
Venituri din diferenţe de curs valutar 50 lei
Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs valutar de 550 lei -50 lei = 500 lei. Din punct de vedere contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs corespunzătoare:
- exerciţiul N, cu o pierdere din diferenţe de curs de 550 lei;- exerciţiul N+l, cu un câştig din diferenţe de curs de 50 lei.
10
10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.
Societatea M, societate mama, are 2 filiale A si B. Societatea M detine:
3000 actiuni la A VN = 1000 lei/act.
VC = 1400 lei/act.
2000 actiuni la B VN = 1200 lei/act.
VC = 1500 lei/act.
VN – valoarea nominala, VC – valoarea contabila
Societatea A are un capital social de 4500 actiuni × 1000 lei/act. VN
Societatea B are un capital social de 3000 actiuni × 1200 lei/act. VN
Bilanturile celor trei societati, dupa ajustari, conform regulilor de consolidare se prezinta astfel:
Bilant M/lei
Indicatori Sume
A. Active diverse 11600000
B. Titluri la A (3000 act. × 1400 lei/act)
Titluri la B (2000 act. × 1500 lei/act.)
4200000
3000000
C. Total active 18800000
D. Datorii diverse
Datorii la societatea A
Datorii la societatea B
7226000
74000
200000
E. Capital si rezerve (activ net)
1. Capital social
2. Rezerve
3. Rezultat
11300000
8500000
2200000
600000
11
Bilant A l
Indicatori Sume
A. Active diverse 8800000
B. Creante fata de M 74000
C. Total active 8874000
D. Datorii diverse 1800000
E. Capital si rezerve (activ net)
1. Capital social
2. Rezerve
3. Rezultat
7074000
4500000
2214000
360000
Bilant B/ lei
Indicatori Sume
A. Active diverse 5000000
B. Terenuri (cumparate de la M) 3400000
C. Creante fata de M 200000
D. Total active 8600000
E. Datorii diverse 2420000
E. Capital si rezerve (activ net)
1. Capital social
2. Rezerve
3. Rezultat
6180000
3600000
2100000
480000
In aceste conditii, societatea M detine:
2/3 din titlurile lui A = 3000 actiuni / 4500 actiuni
2/3 din titlurile lui B = 2000 actiuni / 3000 actiuni
12
Prin urmare, pentru consolidare se aplica metoda integrarii globale, M exercitand control exclusiv asupra societatilor A si B (deoarece detine mai mult de 50% din actiuni).
Evaluarea titlurilor si evaluarea rezultatelor
Elemente Bilantul lui A Bilantul lui B
Total Partea ce revine societatii mama M (2/3)
Partea ce revine interesului minoritar (in afara grupului) (1/3)
Total Partea ce revine societatii mama M (2/3)
Partea ce revine interesului minoritar (in afara grupului) (1/3)
Capital
Rezerve
4500000
2214000
6714000
4476000 2238000 3600000
2100000
5700000
3800000 1900000
Titluri A
Titluri B
Diferente din consolidare
4200000
x
276000
x
3000000
800000
Rezultat 360000 240000 120000 480000 320000 160000
Din cele calculate si prezentate rezulta:
a) o plusvaloare de consolidare de 1076000 lei rezultata din diferentele de consolidare de 276000 + 800000. Aceasta plusvaloare se adauga la rezultatul societatii M in cadrul rezervelor consolidate;
b) sume in afara grupului reprezentand 4418000 lei, formate din:
- sume din capital si rezerve 2238000 + 1900000 = 4138000 lei
- sume din rezultatul financiar 120000 + 160000 = 280000 lei
c) rezultatul consolidat este de 560000 lei, format din ce ii revine societatii mama M din rezultat: 320000 + 240000 = 560000 lei; restul de 280000 lei ramane in afara grupului.
Efectuarea de cumulari si eliminari din bilant
ACTIVE M A B Cumulat Corectii Valori consolidate
Active diverse
11600000 8800000 8400000 28800000 - 28800000
13
Titluri la A 4200000 - - 4200000 - 4200000 0
Titluri la B 3000000 - - 3000000 - 3000000 0
Creante - 74000 200000 274000 - 274000 0
Total 28800000
DATORII M A B Cumulat Corectii Valori consolidate
Datorii 7500000 1800000 2420000 11720000 - 274000 11446000
Total 11446000
CAPITALURI PROPRII
M A B Cumulat Corectii Valori consolidate
Capital social 8500000 4500000 3600000 16600000 - 8100000 8500000
Rezerve 2200000 2214000 2100000 6514000 - 4314000 2200000
Plusvaloare de consolidare
1076000 1076000
Rezultat 600000 360000 480000 1440000 - 1440000
In afara grupului 4138000 4138000
Total 17354000
Intocmirea bilantului consolidat
Bilant consolidat /lei
Indicatori Sume
A. Active diverse 28800000
B. Datorii 11446000
C. Total active – Datorii (A – B) 17354000
D. Capital si rezerve
1. Capital social
13216000
8500000
14
2. Rezerve (2200000 + 1076000)
3. Rezultat
3276000
1440000
E. Interes minoritar in capitalul propriu 4138000
11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.
Se consideră o societate consolidantă M, care deţine 40% din capitalul social al societăţii consolidate F, adică 400 u.m. Se presupune că nu au existat opera ţ i i rec iproce în t re soc ie ta tea consol idan tă ş i soc ie ta tea consol ida tă . Bi l an ţur i le societăţii M şi F înainte de consolidare, se prezintă astfel
„Imobilizările financiare" F reprezintă titlurile de participare deţinute de M în capitalul social al lui F (1000 x 40% = 400). În bilanţul consolidat în „partea de activ", sunt preluate integral elementele din bilanţul consolidantei (mai puţin valoarea titlurilor de participare), iar elementele de active din bilanţul consolidatei sunt preluate proporţional cu procentul de interes al consolidantei. În bilanţul consolidat prin integrare proporţională, în partea de pasiv apar elementele bilanţiere noi: rezerve consolidate, rezultat consolidat şi datorii consolidate, cu următorul conţinut:
• rezervele consolidate reprezintă cota parte din rezervele acumulate de societatea supusă integrării ce revine grupului, din momentul în care societatea a intrat în perimetrul de consolidare, care se adaugă rezervelor societăţii consolidante;
• rezultatul consolidat cuprinde pe lângă rezultatul societăţii consolidante şi cota parte conform procentului de interes din rezultatul filialei;
15
• datoriile consolidate reprezintă datoriile consolidantei şi cota parte din datoriile consolidatei conform procentului de interes
Interesele minoritare nu sunt reflectate în bilanţul consolidat prin metoda integrării proporţionale. Rezervele consolidate includ rezervele societăţii M de 2.200 la care adăugăm cota parte de 40% din rezervele societăţii F (100 x 40% = 40), obţinând2.240.
Rezultatul consolidat a fost obţinut prin adunarea la rezultatul societăţii M de 1000 a cotei părţi din rezultatul obţinut de societatea F (300 x 40% = 120), deci 1.000 + 120 =1.120.
La datoriile societăţii M de 10.800 s-a adunat 40% din datoriile societăţii F conform procentului de interes al societăţii M, deci 10.800 + 40% x 2.600 =11.840.
Se observă că, în bilanţul consolidat, în partea de activ, s-au cumulat elementele de activ ale lui M (mai puţin titlurile de participare) cu cota parte aferentă procentului de interes al lui M în F din elementele bilanţiere de activ ale lui F.
Referitor la pasivul consolidat, se observă că acesta este format din elementele bilanţiere de pasiv ale lui M luate în totalitate şi din cota parte din elementele bilanţiere de pasiv ale lui F, aferentă intereselor grupului M în F, mai puţin capitalul social.
Cota parte din capitalul social al filialei F, ce aparţine grupului M, este exclusă din bilanţul consolidat, întrucât în activ a fost exclusă valoarea titlurilor de participare deţinute de grup în filiala sa.
12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.
Se consideră societatea M care deţine de la înfiinţarea societăţii F, 30% din capitalul acesteia, de 1.000 U.M. Societatea F va fi cuprinsă în consolidare prin metoda punerii în echivalenţă. Rezervele lui F sunt de 60 U.M. şi reprezintă profitul anilor anteriori nedistribuit, iar profitul exerciţiului curent este de 120
16
U.M. Conform metodei substituţiei vom substitui titlurile în valoare de 300 u.m. din bilanţul societăţii M cu cota parte din capitalurile proprii ale lui F ce revin societăţii M:
Deci în bilanţul consolidat al societăţii M la activ apare postul de „titluri puse înechivalenţă" la valoarea de 1.180 x 30% = 354 u.m., în locul valorii titlurilor la cost de achiziţie de 300 u.m. Diferenţa dintre valoarea de subscriere de 300 u.m. reprezintă partea societăţii M în rezervele şi profitul societăţii F (354 -300 = 54), adică partea din rezerve 18 u.m., şi partea din profit 36 u.m., care vor majora capitalurile proprii ale societăţii M.
13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale – reorganizare.
Societatile comerciale care se reorganizeaza si care detin actiuni/parti sociale una in capitalul social al celeilalte, procedeaza la anularea acestora la valoarea contabila, pe seama elementelor de capitaluri proprii. Elementele de capitaluri proprii pe seama carora se face anularea se stabilesc conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor.
In cazul in care nu exista elemente de capitaluri proprii suficiente sa acopere contravaloarea actiunilor/partilor sociale detinute, diferenta se suporta pe seama cheltuielilor sau pe seama contului 1491 "Pierderi rezultate din reorganizari si legate de anularea titlurilor detinute".
Pierderea reflectata in contul 1491 "Pierderi rezultate din reorganizari si legate de anularea titlurilor detinute" se acopera din profit sau din alte elemente de capital propriu, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor.
Pentru identificarea sumelor corespunzatoare elementelor transferate cu ocazia reorganizarii societatilor comerciale, conturile sintetice din planul de conturi se vor dezvolta pe conturi analitice, conform reglementarilor contabile aplicabile, daca este cazul.
Societatile comerciale care fuzioneaza/se divizeaza si care au inregistrat pierdere contabila reportata vor stipula in documentele de fuziune/divizare incheiate intre parti modalitatea de acoperire a pierderii sau vor mentiona faptul ca aceasta se transfera catre societatile comerciale implicate in reorganizare.
Societatile comerciale care se reorganizeaza vor lua masurile necesare pentru respectarea prevederilor legale cu privire la pastrarea si arhivarea documentelor justificative si a registrelor de contabilitate.
In acest sens, societatea comerciala/societatile comerciale care a/au preluat elemente de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii de la alte societati comerciale, in urma operatiunilor de reorganizare,
17
poarta raspunderea pentru pastrarea si arhivarea documentelor si registrelor contabile apartinand societatilor comerciale predatoare, corespunzatoare elementelor preluate.
In proiectul de fuziune sau divizare trebuie sa se prevada entitatea care raspunde de pastrarea si arhivarea documentelor justificative si a registrelor de contabilitate ale societatii comerciale care isi inceteaza existenta.
14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale – faliment.
Ce va cuprinde notificarea intrării în faliment?
a) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;b) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestora
c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor,
d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidate
15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.
Presupunem ca societatile M, A si B controleaza in comun societatea F. Fiecare societate detine 30% din
titlurile societatii F. Diferenta de 10% din titluri este detinuta de persoane fizice.
Societatea M a achizitionat titlurile detinute la societatea F cu pretul de 6.000 u.m.
In cursul exercitiului N intre societatile M si F se deruleaza urmatoarele operatiuni:
-societatea M acorda un imprumut pe termen lung societatii F, in suma de 3.000 u.m.;
-societatea M livreaza marfuri societatii F in valoare de 800 u.m., vandute integral de
catre societatea F, dar neachitate de aceasta pana la inchiderea exercitiului N.
Situatiile financiare simplificate ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta astfel:
Bilantul societatii M
18
ACTIV PASIV
Terenuri
Constructii
Titluri de participare
Imprumuturi acordate pe termen lung
Creante-clienti
Disponibilitati
20.000
10.000
6.000
3.000
1.500
500
Capital social
Rezerve
Rezultat
Furnizori
25.000
6.000
2.000
8.000
TOTAL ACTIV 41.000 TOTAL PASIV 41.000
Contul de profit si pierderi al societatii M
Venituri totale
Cheltuieli totale
100.000
98.000Rezultat 2.000
Bilantul societatii F
ACTIV PASIV
Terenuri
Constructii
Creante-clienti
Disponibilitati
17.500
5.000
1.000
1.500
Capital social
Rezerve
Rezultat
Datorii pe termen lung
Furnizori
18.000
2.000
1.000
3.000
1.000TOTAL ACTIV 25.000 TOTAL PASIV 25.000
Contul de profit si pierderi al societatii F
Venituri totale
Cheltuieli totale
60.000
59.000Rezultat 1.000
19
I. Parcurgerea etapelor de consolidare a bilantului.
a). Cumularea posturilor din bilantul societatii M in procent de 100% si a posturilor din
bilantul societatii F in procent de 30%
Post bilantier Societatea M
(100%)
Societatea F
(30%)
TOTAL
Terenuri
Constructii
Titluri de participare
Imprumuturi acordate pe termen lung
Creante clienti
Disponibilitati
20.000
10.000
6.000
000
1.500
500
5.250
1.500
-
-
300
450
25.250
11.500
6.000
000
1.800
950Total activ 41.000 7.500 48.500Capital social
Rezerve
Rezultat
Datorii pe termen lung
Furnizori
25.000
6.000
2.000
-
8.000
5.400
600
300
900
300
30.400
6.600
2.300
900
8.300Total pasiv 41.000 7.500 48.500
b). Eliminarea operatiilor reciproce
1). Eliminarea imprumutului acordat societatii F de catre societatea M, conform
procentajului de integrare:
Datorii pe termen lung = Imprumuturi acordate pe termen lung 900 (30%*3.000)
2). Eliminarea sumei nedecontate din operatiunea de vanzare/cumparare a marfurilor,
conform procentajului de integrare:
Furnizori = Clienti 240 (30%*800)
20
c). Eliminarea titlurilor detinute de societatea M in F:
- calculul diferentei de achizitie:
(+) Costul de achizitie a titlurilor 6.000
(-) Valoarea justa a titlurilor achizitionate 5.400
(=) Fond comercial 600
3). Contabilizarea fondului comercial:
Fond comercial = Titluri de participare 600
4). Eliminarea participatiilor detinute de M in F
Capital social = Titluri de participare 5.400 (6.000-600)
16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.
Ce întelegeti prin valoarea patrimonialã a unei întreprinderi?
Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil. Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul exigibil).
17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.
În ce constã metoda substractivã de calcul a activului net corijat?
Metoda substractiva = se identifica obiectul evaluat cu unul/unele obiecte identice, pentru care exista date privind tranzactii recente.
18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.
Cum se determina valoarea activului net reevaluat?
ANR se determină pornind de la valorile contabile corectate la inflaţie şi ţinând seama de eroziunea
monetară.
21
19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de
lichidare
Cum se determina activul net de lichidare?
Activul net de lichidare se determină pe baza activului net contabil care se corectează astfel: se adaugă plus valoarea asupra elementelor de activ corporale si necorporale, se scade minusvaloarea elementelor de activ corporale si necorporale determinate pe bază de valori lichidative, se scad costurile de lichidare (costuri dedezafectare, costuri de funcţionare pe perioada lichidării), se scade eventualul impozit (sau alte obligaţii fiscale) asupra plusvalorii, dacă acestea exced asupra pierderilor din lichidare.
20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente necesare exploatarii.
Bilanţul la 31.12.200N se prezintă astfel:Activ PasivImobilizări corporale 1.600 Capital social 2.000Fond Fond comerţ 250 Diferenţe de reevaluare 550Stocuri 300 Obligaţii financiare (t.P.) 500Creanţe 500 Furnizori + credite 200Disponibilităţi 600 3.250 3.250
Necesarul de fond de rulment (NFR) 600- Profit net previzional 500/an- Planul de finanţare se prezintă astfel:12345Investiţii 200 - 200 - 200NFR - 100 - 100 -Rambursări împrumut 100 200 200 - - _ Mijloace necesare 300 300 400 100 200-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;-Renta de goodwill va fi actualizată la rata de 12%.Evaluarea se face în două etape: evaluarea elementelor corpo¬rale şi evaluarea elementelor necorporale.Evaluarea elementelor corporale:Activ corporal (net) 3.000Datorii 700Valoarea eleni, corporale 2.300Evaluarea elementelor necorporale: Calculul CPNE:Imobilizări corporale nete l .600NFR 600
22
CPNE = 2.200 In funcţie de elementele cifrate din planul de finanţare, masa CPNE va evolua în 5 ani astfel: 0 1 2 3 4 5CPNE la început an 2.200 2.200 2.500 2.900 3.000 3.200Mijloace necesare - 300 300 400 100 200CPNE la sfârşit an 2.200 2.500 2.800 3.300 3.100 3.400Remunerarea CPNE(15%) _ 375 420 495 465 510Profit previzional net - 500 500 500 500 500Superbeneficiu - + 125 + 80 + 5 + 35 -10Superbeneficiu actualizat la 12% - 111 64 3 22 -5
21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta.
Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000; imobilizãri 8.000; stocuri 20.000; creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente din reevaluare 14.000; disponibilitãti 500; obligatii nefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 10.000
VALOAREA SUBSTANTIALA BRUTA (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC +Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedate tertilor - Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune
VSB = 8000 + 20000+15000 + 500 + 10.000 = 53.500
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
Ex.2 Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de 75.000mii lei. Care este valoarea substantialã brutã a întreprinderii ?
VSB = 425.000 + 105.000 – 75.000 = 455.000 mii lei
23
22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta.
Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiarã este de 1.000 mii lei, iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Determinati valoarea întreprinderii prin metoda practicienilor.Valoarea întreprinderii se determină ca medie simplă sau ponderată a unei valori patrimoniale (ANC) şi una prin rentabilitate unde:Vg - valoarea intreprinderiiANC - activ net corectatCB - capacitatea beneficiarai - rata dobanziiVg = (8000 + 1000/30%)/2 = 5666,67 lei
23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale
În cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca oimobilizare necorporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost înregistrata lavaloarea contabila. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia înregistrata:
a) la costul sau;
b) la valoarea contabila;
c) la valoarea justa.
Conform IAS 38 Imobilizari necorporale, o imobilizare necorporala trebuie evaluata initial la cost. Dupa recunoasterea initiala, o imobilizare necorporala va fi evaluata la valoarea reevaluata ca fiind valoarea sa justa la data reevaluarii minus orice amortizare ulterioara acumulata si orice pierdere din depreciere acumulata ulterior. O imobilizare necorporala cu durata de viata nedeterminata nu va fi amortizata,dar ea trebuie testata, cel putin anual, pentru depreciere conform IAS 36 Deprecierea activelor, care spune ca o pierdere din depreciere trebuie recunoscuta ori de cate ori valoarea contabila depaseste valoarea recuperabila, adica valoarea care ar trebui recuperata prin folosirea sau vanzarea activului. O pierdere din depreciere va fi recunoscuta imediat in profitul sau pierderea perioadei.
24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale
Când verificaţi amortizarea imobilizărilor corporale vă asiguraţi că:
a) Planul de amortizare este acelaşi ca în anul precedent;
24
b) Planul de amortizare contabilă e diferit de planul de amortizare fiscală;
c) Au fost corect aplicate normele de amortizare prevăzute în reglenentările în vigoare
25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare
Prezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare
1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat.
2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata.
3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare.
4.Verificarea intrarilor de investitii financiare.
5. Verificarea iesirilor de investitii financiare.
26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor
Prezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare
1. Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent si anterior.
2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele neobisnuite.
3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante.
4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior.
5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.
25
27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor
Enumerati 3 riscuri de frauda pe care auditorul trebuie sa le ia in considerare in ceea ce priveste creantele fata de terti.
a) unitatea poate inregistra vanzari fictiveb) deturnare de numerar dacă acelaşi angajat încasează concomitent facturile de la clienţi şi
actualizează şi jurnalul de vânzăric) acordarea de reduceri comerciale şi financiare neautorizate.
28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an
Obiectivele de audit cu privire la datoriile pe termen scurt:
- toti creditorii au fost inclusi în situatiile financiare si existã în mod real la data bilantului;
- datoriile au fost calculate astfel încât cheltuielile sunt înregistrate potrivit cu serviciile prestate;
- au fost constituite provizioane adecvate în legãturã cu soldurile debitoare ale creditorilor si pentru eventuale pierderi rezultate din tranzactiile de cumpãrare;
- datoriile preliminate si alti creditori inclusi în bilant reprezintã obligatii viitoare sau sume de plãtit.
29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an
Tabloul de finanţare
Se bazează pe următoarele clasificări:
a) Clasificarea elementelor patrimoniale în utilizări şi resurseb) Diferenţierea utilizărilor şi resurselor în stabile şi temporare
Din ce categorie face parte rambursarea de datorii pe termen mediu si lung?
Rambursarea de datorii pe termen mediu si lung face parte din categoria utilizărilor temporare.
30.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt
Analiza detaliată a portofoliului de investiţii este inclusa in:
a) Notele ataşate situaţiilor financiareb) Bilantc) Contul de profit si pierdere
26