Tema an II Sem I - Aplicatii ceccar set 4

C.E.C.C.A.R. Filiala București, STAGIU - ANUL II SEMESTRUL I

Aplicații Anul II Semestrul I

Stanciu A. Alexandru – ValentinC.E.C.C.A.R. Filiala București, Stagiu – Anul II, Semestrul I

1


Aplicatii – Set No.4

Forma electronica la adresa [email protected] in fisier doc

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare.3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare.5. Studiu de caz privind veniturile financiare.6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.7. Studiu de caz privind IAS 18.8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale – reorganizare.14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale – faliment.15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea

contabila.17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea

reala.18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea

reevaluata.19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de

lichidare.20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile

permanente necesare exploatarii.21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea

substantial bruta.22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea

substantial neta.23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10).26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10).27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10).28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10).29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).

2

mailto:[email protected]


Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.

SC X SA inregistreaza plata in numerar a sumei de 200 lei, TVA 19%, pentru achizitionarea de sucuri si cafea consumate cu ocazia tratativelor purtate cu o delegatie a unui partener strain.

% = 5311 Casa in lei 23 600 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 20 000 4426 TVA deductibila 3 600

2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare.

La 25 noiembrie N, o întreprindere vinde unui client strãin produse în valoare de 10.000 euro. Contravaloarea produselor a fost decontatã la 25 decembrie N. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N, l euro = 3,9 lei, iar la 25 decembrie N, l euro = 4,0 lei.Sã se contabilizeze operatia de vânzare si încasarea creantelor.ss

în contabilitate se vor înregistra urmãtoarele:- la 25.1 l.N, vânzarea produselor (10.000 euro x 3,9 lei/euro):

Clienti = Venituri din 39.000 leivânzarea produselor

- la 25.12.N, încasarea creantei fatã de clienti (10.000 euro x 4 lei/euro)si recunoasterea diferentelor de curs valutar (10.000 euro x l leu/euro):Conturi curente = % 40.000 lei

la bãnci Clienti 39.000 leiVenituri din diferente de curs valutar 1.000 lei

3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.

SC Z SA inregistreaza produse finite distruse de calamitati in valoare de 400 u.m.

671 = 345 400 Cheltuieli extraordinare Produse finite

4.Studiu de caz privind veniturile de exploatare.

Se inregistreaza suma de 6000 lei, tva 19% ca redeventa cuvenita pentru concesionarea unui teren altei societati comerciale, pe anul in curs.

411 = % 7140 706 6000 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 4427 1140

3


5121 = 411 71405. Studiu de caz privind veniturile financiare.

La 25 noiembrie N, o întreprindere vinde unui client străin produse în valoare de 10.000 euro. Contravaloarea produselor a fost decontată la 25 decembrie N. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N, l euro = 3,9 lei, iar la 25 decembrie N, l euro = 4,0 lei.Să se contabilizeze operaţia de vânzare şi încasarea creanţelor.

în contabilitate se vor înregistra următoarele:- la 25.1 l.N, vânzarea produselor (10.000 euro x 3,9 lei/euro):

Clienţi = Venituri din 39.000 leivânzarea produselor

- la 25.12.N, încasarea creanţei faţă de clienţi (10.000 euro x 4 lei/euro)şi recunoaşterea diferenţelor de curs valutar (10.000 euro x l leu/euro):Conturi curente = % 40.000 lei

la bănci Clienţi 39.000 leiVenituri din diferenţe de curs valutar 1.000 lei

6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.

Inregistrarea in contabilitate a donatiei primite pentru activitati fara scop patrimonial in suma de 2.000 lei in baza contractului de donatie, indiferent daca aceste donatii se primesc de la persoane fizice sau juridice:

In numerar, in baza chitantei emise de dumneavoastra:

5311 Casa in lei = 7331 Venituri din donatii 2.000

Prin banca, in baza extrasului de cont:

5121 Conturi la banci in lei = 7331 Venituri din donatii 2.000

7. Studiu de caz privind IAS 18.

Pe data de 10 decembrie N, societatea X vinde mãrfuri în urmãtoarele conditii: pret de vânzare 70.000 u.m., costul mãrfurilor vândute 62.000 u.m. Creditul acordat nu depãseste duratele obisnuite de creditare. Sã se contabilizeze operatia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri”.

Vanzarea marfurilor: 411 = 707 70.000 Clienti Venituri din vanzarea marfurilor

Descãrcarea din gestiune: 607 = 371 62.000

4


Chelt cu marfurile Marfuri

8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.

La 01.01.2008 firma A a imprumutat 15 mil. ron in vederea vederea finantarii productiei a doua active. Producerea lor a inceput dupa doi ani. Fodurile au fost utilizate astfel:

Activul A

La 01.01.2010 au fost utilizate 2 mil iar la 01.07.2010 au mai fost utilizate inca 3 milioane.

Activul B

La 01.01.2010 au fost utilizate 4 mil iar la 01.07.2010 au fost utilizate inca 6 mil.

Imprumutul a fost contractat la o rata de 10%.

Fondurile neutilizate pot fi valorificate la 9%.

Care sunt costurile indatorarii care pot fi capitalizate pentru fiecare activ?

Raspuns:

Activul A

Costurile indatorarii = 2 mil *10%* 6/12 + (2 mil+3mil)*10%*6/12 = 0.35 mil

Castigul obtinut din valorificarea temporara a surplusului = 3*9%*6/12 = 0.13 mil

Costul indatorarii care se poate capitaliza = 0.35 mil – 0.12 mil = 0.22 mil

Activul B

Costurile indatorarii: 4 mil *10%* 6/12 + (4 mil+6 mil)*10%*6/12 = 0.7 mil

Castigul obtinut din valorificarea surplusului : 6*9%*6/12 =0.27 mil

Costul indatorarii care se poate capitaliza = 0.7 mil – 0.27 mil = 0.43 mil

9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.

SC “VAOP” SA primeste sub forma de imprumut pe termen lung, suma de 5000$, la cursul de 3,31 lei/$, cu o dobanda de 200$ pe an. Dupa primul an se ramburseaza imprumutul si dobanda aferenta la cursul de 3,38 lei/$.

5


a) primire imprumut:

5124 = 167 16 550 (5000$*3,31Lei/$)

b) rambursare imprumut:

conform cursului de primire: 5 000$*3,31Lei/$ = 16 550conform cursului de la data achitarii 5000$*3,38Lei/$ = 16 900

5124 diferente nefavorabile

167 = 5124 16 550 lei

c) inregistrare diferente

665 = 167 350 lei

d) plata dobanzii

conform cursului de primire: 200$*3,31Lei/$ = 662conform cursului de la data achitarii 200$*3,38Lei/$ = 6765124 diferente nefavorabile

168 = 5124 662 lei

e) inregistare diferente

665 = 168 14 lei

10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.

Se consideră o societate consolidantă M care deţine 80 % dincapitalul social al societăţii consolidate F, adică 800 u.m. Între cele două societăţi nu existăoperaţii reciproce. Bilanţurile celor două societăţi înainte de consolidare se prezintă astfel:

Bilant M Activ Capitaluri proprii si datorii

Imobilizari corporale 10 000 Capital social 6 000Imobilizari financiare F 800 Rezerve 2 200Active circulante 9 200 Rezultat 1 000

Capitaluri proprii 9 200 Datorii 10 800 Total 20 000 20 000

6


Bilant F Activ Capitaluri proprii si datoriiImobilizari corporale 1 400 Capital social 1 000

Rezerve 100Active circulante 2 600 Rezultat 300

Capitaluri proprii 1 400 Datorii 2 600 Total 4 000 4 000

Imobilizarile financiare sunt titluri de participare detinute de M in capitalul social al societatii F.Bilantul consolidat al grupului dupa metoa integrarii globala va arata astfel:

Rezervele consolidate: 2.200 + 100x80% = 2280 Rezultatul consolidate: 1.000 + 300 x 80% = 240,Se observă că, în bilanţul consolidat, a fost eliminată în activ valoarea titlurilor de participare deţinute de M în F (800 u.m.), iar în pasiv s-a eliminat din capitalul social al lui F contravaloarea titlurilor de participare deţinute de M (800 u.m.), iar diferenţa de 20% ce aparţin acţionarilor din afara grupului, se regăseşte la „interese minoritare".Suma intereselor minoritare de 280 a fost obţinută adunând cota de participare la capitalurile proprii ale acţionarilor societăţii F din afara grupului, respectiv capital social1.000 x 20% = 200, cota de participare a aceloraşi acţionari la rezulatul societăţii F 300 x 20% = 60 şi rezerve 100 x 20% = 20, deci 200 + 60 + 20 = 280.În vederea exemplificării contului de rezultate consolidat conform metodei integrăriiglobale se consideră următoarele conturi de rezultate.

11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.

Se consideră o societate consolidantă M, care deţine 40% dincapitalul social al societăţii consolidate F, adică 400 u.m. Se presupune că nu au existatoperaţ i i rec iproce între societatea consol idantă ş i societa tea consol idată . Bi lanţur i lesocietăţii M şi F înainte de consolidare, se prezintă astfel

7


„Imobilizările financiare" F reprezintă titlurile de participare deţinute de Mîn capitalul social al lui F (1000 x 40% = 400).În bilanţul consolidat în „partea de activ", sunt preluate integral elementele din bilanţul consolidantei (mai puţin valoarea titlurilor de participare), iar elementele de activdin bilanţul consolidatei sunt preluate proporţional cu procentul de interes al consolidantei.În bilanţul consolidat prin integrare proporţională, în partea de pasiv apar elementele bilanţiere noi: rezerve consolidate, rezultat consolidat şi datorii consolidate, cu următorulconţinut: • rezervele consolidate reprezintă cota parte din rezervele acumulate de societateasupusă integrării ce revine grupului, din momentul în care societatea a intrat în perimetrulde consolidare, care se adaugă rezervelor societăţii consolidante; • rezultatul consolidat cuprinde pe lângă rezultatul societăţii consolidante şi cota parte conform procentului de interes din rezultatul filialei; • datoriile consolidate reprezintă datoriile consolidantei şi cota parte din datoriileconsolidatei conform procentului de interes

Interesele minoritare nu sunt reflectate în bilanţul consolidat prin metoda integrării proporţionale. Rezervele consolidate includ rezervele societăţii M de 2.200 la care adăugăm cota parte de 40% din rezervele societăţii F (100 x 40% = 40), obţinând2.240. Rezultatul consolidat a fost obţinut

8


prin adunarea la rezultatul societăţii M de 1000 acotei părţi din rezultatul obţinut de societatea F (300 x 40% = 120), deci 1.000 + 120 =1.120.La datoriile societăţii M de 10.800 s-a adunat 40% din datoriile societăţii F conform procentului de interes al societăţii M, deci 10.800 + 40% x 2.600 =11.840.Se observă că, în bilanţul consolidat, în partea de activ, s-au cumulat elementele deactiv ale lui M (mai puţin titlurile de participare) cu cota parte aferentă procentului deinteres al lui M în F din elementele bilanţiere de activ alelui F.Referitor la pasivul consolidat, se observă că acesta este format din elementele bilanţiere de pasiv ale lui M luate în totalitate şi din cota parte din elementele bilanţiere de pasiv ale lui F, aferentă intereselor grupului M în F, mai puţin capitalul social.Cota parte din capitalul social al filialei F, ce aparţine grupului M, este exclusă din bilanţul consolidat, întrucât în activ a fost exclusă valoarea titlurilor de participare deţinute de grup în filiala sa.

12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.

se consideră societatea M care deţine de la înfiinţareasocietăţii F, 30% din capitalul acesteia, de 1.000 U.M. Societatea F va fi cuprinsă înconsolidare prin metoda punerii în echivalenţă. Rezervele lui F sunt de 60 U.M. şireprezintă profitul anilor anteriori nedistribuit, iar profitul exerciţiului curent este de 120U.M. Conform metodei substituţiei vom substitui titlurile în valoare de 300 u.m. din bilanţul societăţii M cu cota parte din capitalurile proprii ale lui F ce revin societăţii M:

Deci în bilanţul consolidat al societăţii M la activ apare postul de „titluri puse înechivalenţă" la valoarea de 1.180 x 30% = 354 u.m., în locul valorii titlurilor la cost deachiziţie de 300 u.m. Diferenţa dintre valoarea de subscriere de 300 u.m. reprezintă parteasocietăţii M în rezervele şi profitul societăţii F (354 -300 = 54), adică partea din rezerve 18u.m., şi partea din profit 36 u.m., care vor majora capitalurile proprii ale societăţii M.

13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale – reorganizare.

Cum se reflecta in contabilitate reorganizarea unei firme?

Societatile comerciale care se reorganizeaza si care detin actiuni/parti sociale una in capitalul social al celeilalte, procedeaza la anularea acestora la valoarea contabila, pe seama elementelor de capitaluri proprii. Elementele de capitaluri proprii pe seama carora se face anularea se stabilesc conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor.

In cazul in care nu exista elemente de capitaluri proprii suficiente sa acopere contravaloarea actiunilor/partilor sociale detinute, diferenta se suporta pe seama cheltuielilor sau pe seama contului 1491 "Pierderi rezultate din reorganizari si legate de anularea titlurilor detinute".

9


Pierderea reflectata in contul 1491 "Pierderi rezultate din reorganizari si legate de anularea titlurilor detinute" se acopera din profit sau din alte elemente de capital propriu, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor /asociatilor.

Pentru identificarea sumelor corespunzatoare elementelor transferate cu ocazia reorganizarii societatilor comerciale, conturile sintetice din planul de conturi se vor dezvolta pe conturi analitice, conform reglementarilor contabile aplicabile, daca este cazul.

Societatile comerciale care fuzioneaza/se divizeaza si care au inregistrat pierdere contabila reportata vor stipula in documentele de fuziune/divizare incheiate intre parti modalitatea de acoperire a pierderii sau vor mentiona faptul ca aceasta se transfera catre societatile comerciale implicate in reorganizare.

Societatile comerciale care se reorganizeaza vor lua masurile necesare pentru respectarea prevederilor legale cu privire la pastrarea si arhivarea documentelor justificative si a registrelor de contabilitate.

In acest sens, societatea comerciala/societatile comerciale care a/au preluat elemente de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii de la alte societati comerciale, in urma operatiunilor de reorganizare, poarta raspunderea pentru pastrarea si arhivarea documentelor si registrelor contabile apartinand societatilor comerciale predatoare, corespunzatoare elementelor preluate.

In proiectul de fuziune sau divizare trebuie sa se prevada entitatea care raspunde de pastrarea si arhivarea documentelor justificative si a registrelor de contabilitate ale societatii comerciale care isi inceteaza existenta.

14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale – faliment.

Ce va cuprinde notificarea intrării în faliment?a) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila;b) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestorac) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidate 15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.

Presupunem ca societatile M, A si B controleaza in comun societatea F. Fiecare societate detine 30% din titlurile societatii F. Diferenta de 10% din titluri este detinuta de persoane fizice.

Societatea M a achizitionat titlurile detinute la societatea F cu pretul de 6.000 u.m.

In cursul exercitiului N intre societatile M si F se deruleaza urmatoarele operatiuni:

10


-societatea M acorda un imprumut pe termen lung societatii F, in suma de 3.000 u.m.;

-societatea M livreaza marfuri societatii F in valoare de 800 u.m., vandute integral de catre societatea F, dar neachitate de aceasta pana la inchiderea exercitiului N.

Situatiile financiare simplificate ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta astfel:

Bilantul societatii M

ACTIV PASIV

Terenuri

Constructii

Titluri de participare

Imprumuturi acordate pe termen lung

Creante-clienti

Disponibilitati

20.000

10.000

6.000

3.000

1.500

500

Capital social

Rezerve

Rezultat

Furnizori

25.000

6.000

2.000

8.000

TOTAL ACTIV 41.000 TOTAL PASIV 41.000

Contul de profit si pierderi al societatii M

Venituri totaleCheltuieli totale

100.00098.000

Rezultat 2.000

Bilantul societatii F

ACTIV PASIV

Terenuri

Constructii

Creante-clienti

Disponibilitati

17.500

5.000

1.000

1.500

Capital social

Rezerve

Rezultat

Datorii pe termen lung

Furnizori

18.000

2.000

1.000

3.000

1.000TOTAL ACTIV 25.000 TOTAL PASIV 25.000

11


Contul de profit si pierderi al societatii F

Venituri totaleCheltuieli totale

60.00059.000

Rezultat 1.000

I. Parcurgerea etapelor de consolidare a bilantului.

a). Cumularea posturilor din bilantul societatii M in procent de 100% si a posturilor din bilantul societatii F in procent de 30%

Post bilantier Societatea M(100%)

Societatea F(30%)

TOTAL

Terenuri

Constructii

Titluri de participare

Imprumuturi acordate pe termen lung

Creante clienti

Disponibilitati

20.000

10.000

6.000

000

1.500

500

5.250

1.500

-

-

300

450

25.250

11.500

6.000

000

1.800

950Total activ 41.000 7.500 48.500Capital social

Rezerve

Rezultat

Datorii pe termen lung

Furnizori

25.000

6.000

2.000

-

8.000

5.400

600

300

900

300

30.400

6.600

2.300

900

8.300Total pasiv 41.000 7.500 48.500

b). Eliminarea operatiilor reciproce

1). Eliminarea imprumutului acordat societatii F de catre societatea M, conform procentajului de integrare:

Datorii pe termen lung = Imprumuturi acordate pe termen lung 900 (30%*3.000)

2). Eliminarea sumei nedecontate din operatiunea de vanzare/cumparare a marfurilor, conform procentajului de integrare:

12


Furnizori = Clienti 240 (30%*800)

c). Eliminarea titlurilor detinute de societatea M in F:

- calculul diferentei de achizitie:

(+) Costul de achizitie a titlurilor 6.000

(-) Valoarea justa a titlurilor achizitionate 5.400

(=) Fond comercial 600

3). Contabilizarea fondului comercial:

Fond comercial = Titluri de participare 600

4). Eliminarea participatiilor detinute de M in F

Capital social = Titluri de participare 5.400 (6.000-600)

16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.

Ce întelegeti prin valoarea patrimonialã a unei întreprinderi?

Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil. Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul exigibil).

17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.

În ce constã metoda substractivã de calcul a activului net corijat?

Metoda substractiva = se identifica obiectul evaluat cu unul/unele obiecte identice, pentru care exista date privind tranzactii recente.

18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.

Cum se determina valoarea activului net reevaluat?

ANR se determină pornind de la valorile contabile corectate lainflaţie şi ţinând seama de eroziunea monetară

19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare

Cum se determina activul net de lichidare?

13


Activul net de lichidare se determină pe baza activului net contabil care se corectează astfel: se adaugă plus valoarea asupraelementelor de activ corporale si necorporale, se scade minusvaloa-rea elementelor de activ corporale si necorporale determinate pe bază de valori lichidative, se scad costurile de lichidare (costuri dedezafectare, costuri de funcţionare pe perioada lichidării), se scadeeventualul impozit (sau alte obligaţii fiscale) asupra plusvalorii, dacăacestea exced asupra pierderilor din lichidare.

20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente necesare exploatarii.

În ce constã metoda remunerãrii capitalurilor permanente necesare exploatãrii?

Prin metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii valoarea unei intreprinderi este egala cu capitalurile necesare crearii unei intreprinderi similare cu intreprinderea de evaluat.

21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta.

În ce constã metoda remunerãrii valorii substantiale brute?

Metoda remunerarii valorii substantiale brute consta in reevaluarea activului net in ipoteza continuitatii activitatii, la care se adauga valoarea bunurilor folosite de întreprindere fara a fi proprietatea acestora, si din care se scade valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.).

22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta.

Relatia ‘Valoarea substantiala bruta – Datorii totale’ reprezinta:a) valoarea substantiala netab) valoarea substantiala redusac) valoarea substantiala bruta

23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale

În cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca oimobilizare necorporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost înregistrata lavaloarea contabila. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia înregistrata:a) la costul sau; b) la valoarea contabila;c) la valoarea justa.

Conform IAS 38 Imobilizari necorporale, o imobilizare necorporala trebuie evaluata initial la cost. Dupa recunoasterea initiala, o imobilizare necorporala va fi evaluata la valoarea reevaluata

14


ca fiind valoarea sa justa la data reevaluarii minus orice amortizare ulterioara acumulata si orice pierdere din depreciere acumulata ulterior. O imobilizare necorporala cu durata de viata nedeterminata nu va fi amortizata,dar ea trebuie testata, cel putin anual, pentru depreciere conform IAS 36 Deprecierea activelor, care spune ca o pierdere din depreciere trebuie recunoscuta ori de cate ori valoarea contabila depaseste valoarea recuperabila, adica valoarea care ar trebui recuperata prin folosirea sau vanzarea activului. O pierdere din depreciere va fi recunoscuta imediat in profitul sau pierderea perioadei.

24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale

Când verificaţi amortizarea imobilizărilor corporale vă asiguraţi că: a) Planul de amortizare este acelaşi ca în anul precedent;b) Planul de amortizare contabilă e diferit de planul de amortizare fiscală;c) Au fost corect aplicate normele de amortizare prevăzute în reglenentările în vigoare

25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare

Prezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare

1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat. 2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata. 3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare. 4.Verificarea intrarilor de investitii financiare.5. Verificarea iesirilor de investitii financiare.

26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor

Prezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare

1. Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent si anterior. 2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele neobisnuite. 3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante. 4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior. 5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.

27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor

15


Enumerati 3 riscuri de frauda pe care auditorul trebuie sa le ia in considerare in ceea ce priveste creantele fata de terti.

a) unitatea poate inregistra vanzari fictiveb) deturnare de numerar dacă acelaşi angajat încasează concomitent facturile de la clienţi şi

actualizează şi jurnalul de vânzăric) acordarea de reduceri comerciale şi financiare neautorizate.

28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an

Obiectivele de audit cu privire la datoriile pe termen scurt:- toti creditorii au fost inclusi în situatiile financiare si existã în mod real la data bilantului;- datoriile au fost calculate astfel încât cheltuielile sunt înregistrate potrivit cu serviciile prestate;- au fost constituite provizioane adecvate în legãturã cu soldurile debitoare ale creditorilor si pentru eventuale pierderi rezultate din tranzactiile de cumpãrare;- datoriile preliminate si alti creditori inclusi în bilant reprezintã obligatii viitoare sau sume de plãtit.

29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an

Tabloul de finanţareSe bazează pe următoarele clasificări:

a) Clasificarea elementelor patrimoniale în utilizări şi resurseb) Diferenţierea utilizărilor şi resurselor în stabile şi temporare

Din ce categorie face parte rambursarea de datorii pe termen mediu si lung?

Rambursarea de datorii pe termen mediu si lung face parte din categoria utilizărilor temporare.

31. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt

Analiza detaliată a portofoliului de investiţii este inclusa in:

a) Notele ataşate situaţiilor financiareb) Bilantc) Contul de profit si pierdere

16

Tema an II Sem I - Aplicatii ceccar set 4

Documents

Transcript of Tema an II Sem I - Aplicatii ceccar set 4