Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015

7/25/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015

1/40

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3

CREANGA DRE! GERGIAN

1

CORPUL EXPERILOR CONTABILI I A CONTABILILOR AUTORIZAI DIN ROMNIA

FILIALA CLUJ

SET DE EXERCIII, PROBLEME I STUDII DE CAZSEMESTRUL 2 ANUL 3 -2015

SEMESTRUL 2 ANUL

stagiar n sistem colectiv, anul 3

CREANGA DOREL GEORGIAN


2/40



2

C O N T A B I L I T A T E

1. n luna aprilie N, entitatea X (locatar) a ncheiat un contract de leasing operaional pe 5 ani

cuentitatea Y (locator), prin care a nchiriat o cldire. Din coninutul contractului reiese faptul

cvaloarea contabila construciei este de 600.000 lei, iar chiria lunareste de 20.000 lei, plus

TVA 24%. n luna mai N, locatarul a executat o serie de lucrri prin care a modernizat cldirea,

suportnd urmtoarele cheltuieli: consum de materiale 40.000 lei i cheltuieli cu fora de munc

12.000 lei. La nceputul lunii iunie N, lucrrile efectuate au fost recepionate n baza unui proces

verbal de recepie ntocmit la nivelul entitii. La sfritul contractului de nchiriere cldirea va fi

predat proprietarului, mpreun cu investiia realizat. Prezentai nregistrrile contabile

efectuate de societatea X.

Rezolvare:

Conform IAS 17 nregistrrile contabile sunt:

- n luna aprilie N se nregistreaz n extrabilanier valoarea de inventar a cldirii i valoareatotala chiriei aferentcontractului de leasing operational

Debit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei

Debit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 1.200.000 lei

- nreg. chiriei lunare aferente contractului de leasing operaional:

% = 401 24.800

612 20.000

4426 4.800 (20.000 * 24%)Concomitent, lunar:

Credit 8036 Redevene, locaii de gestiune, chirii i alte datorii asimilate 20.000 lei

- n luna mai N se inreg cheltuielile cu modernizarea cldirii:

231 = 404 52.000 lei (40.000 + 12.000)


3/40



3

- n luna iunie N se pune n funciune modernizarea efectuatla cldire:

212 = 231 52.000 lei

- amortizarea lunara cheltuielilor cu modernizarea cldirii pe durata rmasa contractului de

leasing (iunie N martie N+4):

6811 = 2812 52.000/58 luni = 896,55 lei

- la finalizarea contractului se predproprietarului investiia:

2812 = 212 52.000 lei

Concomitent, se scoate din extrabilanier valoarea cldirii:

Credit 8031 Imobilizri corporale luate cu chirie 600.000 lei.

2.La sfritul exerciiului N-1 se achiziioneazun utilaj al crui cost este de 820.000 lei,

amortizat liniar n 10 ani. La finele exerciiului N+1 valoarea recuperabileste de 660.000 lei, iarlasfritul exerciiului N+4 de 466.000 lei. Explicai care este tratamentul contabil al deprecierii

utilajului n conformitate cu IAS 36.

Rezolvare:

Cost 820.000 lei

Amortizare anual = 820.000 lei/ 10 ani 82.000 lei

Amortizare cumulatpe 2 ani (N si N+1) 164.000 lei

Valoare netcontabilla finele exerciiului N+1 656.000 lei (820.000 164.000) lei

Valoarea recuperabilla finele exerciiului N+1 660.000 lei

La finele N+1 utilajul nu este depreciat ntruct valoarea recuperabileste mai mare dect

valoarea netcontabil.

Amortizarea cumulatpe 3 ani ( N+2, N+3 si N+4) 246.000 lei

Valoare netcontabilla finele exerciiului N+4 410.000 lei (820.000 410.000)

La finele N+4 utilajul nu este depreciat ntruct valoarea recuperabileste mai mare dect

valoarea netcontabil. Deci, nu trebuie sse constituie nicio ajustare pentru depreciere.


4/40



4

3. Existindicii cun echipament tehnologic a crui valoare contabilneteste de 700.000 lei sadepreciat. Acesta face parte din aceeai UGN mpreuncu un teren, a crui valoare contabileste

de 200.000 lei i o cldire cu o valoare contabilnetde 1.100.000 lei. Valoarea de utilitate a

UGN este estimat la 1.400.000 lei, iar valoarea just net la 1.000.000 lei. Nu exist fond

comercial care poate fi ataat raional acestei UGN. S se determine i s se nregistreze n

contabilitate deprecierea echipamentului tehnologic n conformitate cu tratamentele specifice

IAS 36.

Rezolvare:

Conform IAS36 valoarea recuperabil a unui activ este definit ca fiind cea mai mare valoare

dintre valoarea justa unui activ minus costurile generate de vnzare i valoarea sa de utilizare.

Valoarea de utilitate a UGN = 1.400.000 lei.

Valoarea justneta UGN = 1.000.000 lei

Valoarea recuperabila UGN = max (1.400.000 lei; 1.000.000 lei) = 1.400.000 lei

Valoarea de utilitate a UGN = echipamentul tehnologic + teren + cldire1.400.000 lei = echipamentul tehnologic + 200.000 + 1.100.000

Valoarea recuperabila echipamentul tehnologic = 1.400.000 200.000 1.100.000 = 100.000

lei

Valoarea contabilneta echipamentului tehnologic = 700.000 lei

valoarea recuperabil< valoarea contabilnetceea ce determino depreciere a echipamentului

tehnologic in suma de 600.000 lei (700.000 100.000)

nregistrarea reducerii valorii contabile nete la nivelul valorii recuperabile este:

Chelt. cu pierderi din depreciere = Echipamente tehnologice 600.000 lei


5/40



5

4. n data de 15.06.2014, entitatea X a achiziionat i apus n funciune o instalaie pentru care se

cunosc urmtoarele informaii: pre facturat de furnizor 600.000 lei, taxe vamale 26.000 lei,

cheltuieli de transport pe parcurs extern i intern 16.000 lei, cheltuieli de instalare i asamblare

8.000 lei i cheltuieli de instruire a personalului n vederea utilizrii instalaiei 10.000 lei.

Entitatea a dat n folosinactivul n data de 26.06.2014 i a optat pentru o duratde utilizare de

3 ani, nsnu a luat o decizie cu privire la metoda de amortizare care ar trebui aleas. Astfel,

aceasta poate alege ntre metoda liniar, accelerat sau cea n funcie de numrul de uniti

produse, estimat la: 10.000 buc. n anul 2014; 50.000 buc. n anul 2015; 40.000 buc. n anul

2016; 20.000 buc. n anul 2017. n data de 14.01.2017, instalaia este vndutunui terla preulde vnzare de 280.000 lei, TVA 24%. Determinai valoarea la care activul trebuie prezentat n

situaiile financiare ntocmite, conform celor trei metode de amortizare i stabilii impactul

vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului 2017.

Rezolvare:

Costul de achiie a instalaiei = prefacturat de furnizor (600.000 lei) + taxe vamale (26.000

lei) + cheltuieli de transport pe parcurs extern i intern (16.000 lei) + cheltuieli de instalare i

asamblare (8.000 lei) +cheltuieli de instruire a personalului n vederea utilizrii instalaiei

(10.000 lei) = 660.000 lei

nregistrrile contabile conform OMFP 3055/2009 sunt:

- achiziia instalaiei la data de 15.06.2014:

2131 = % 660.000

404 600.000

446 26.000

401 34.000

a)METODA LINIAR:


6/40



6

- nregistrarea amortizrii liniare n anul 2014 (660.000/3 ani*6/12luni):

6811= 2813 110.000

Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2014

este 660.000 lei 110.000 lei = 550.000 lei

- nregistrarea amortizrii liniare n anul 2015 (660.000/3 ani):

6811 = 2813 220.000


este 660.000 lei (110.000 lei + 220.000 lei) = 330.000 lei

- nregistrarea amortizrii liniare n anul 2016 (660.000/3 ani):

6811 = 2813 220.000


este 660.000 lei (110.000 lei + 220.000 lei + 220.000) = 110.000 lei

- vnzarea instalaiei n 14.01.2017:

461 = % 347.200

7583 280.000

4427 67.200

- scoaterea din gestiune a instalaiei vndute:

% = 2131 660.0002813 550.000

6583 110.000

Impactul vnzrii instalaiei asupra rezultatului aferent anului 2017 se va reflecta n contul de

profit i pierdere, la poziia Alte venituri de exploatare printr-un ctig de 170.000 lei

(280.000 lei 110.000 lei) rezultat din aceasttranzacie.


7/40



7

b) METODA ACCELERAT:

- nregistrarea amortizrii accelerate n anul 2014 (660.000*50%):

6811 = 2813 330.000


este 660.000 lei 330.000 lei = 330.000 lei

- nregistrarea amortizrii accelerate n anul 2015 dupregimul liniar ((660.000-330.000)/2ani):

6811 = 2813 165.000



- nregistrarea amortizrii accelerate n anul 2016 ((660.000-330.000-165.000)/1 an):

6811 = 2813 165.000


este 660.000 lei (330.000 lei + 165.000 lei + 165.000) = 0 lei


461 = % 347.200

7583 280.000

4427 67.200


2813 = 2131 660.000


8/40



8



(280.000 lei 0 lei) rezultat din aceasttranzacie.

c) METODA N FUNCIE DE NUMRUL DE UNITI PRODUSE:

- nregistrarea amortizrii n anul 2014 (660.000/120.000 u.p * 10.000u.p.):

6811 = 2813 55.000

Valoarea la care activul trebuie prezentat n situaiile financiare ntocmite pentru anul 2014este 660.000 lei 55.000 lei = 605.000 lei

- nregistrarea amortizrii n anul 2015 (660.000/120.000 u.p * 50.000 u.p.):

6811 = 2813 275.000



-

nregistrarea amortizrii n anul 2016 (660.000/120.000 u.p * 40.000 u.p.):

6811 = 2813 220.000


este 660.000 lei (55.000 lei + 275.000 lei + 220.000 lei) = 110.000 lei


461 = % 347.200

7583 280.000

4427 67.200



9/40



9

% = 2131 660.000

2813 550.000

6583 110.000



(280.000 lei 110.000 lei) rezultat din aceasttranzacie.

5.O entitatea achiziioneazla data de 10.03.2014 o linie tehnologicla costul de 260.000 lei. Durata de

viautileste de 5 ani, iar metoda de amortizare folositeste cea liniar. La sfritul anului 2016 exist

indicii cactivul ar fi depreciat. Valoarea de pian acest moment pentru un activ similar, cu aceeai

vechime, este de 130.000 lei, iar costurile estimate a fi suportate n vederea cedrii acestuia sunt de

15.000 lei. Entitatea estimeazcpe durata de viautilrmasa activului va obine intrri de numerar

atribuibile acestuia, astfel: n 2014 de 66.000 lei; n 2015 de 58.000 lei; n 2016 de 34.000 lei. Rata de

actualizare utilizatpentru aceste fluxuri este de 10%. Stabilii dacla sfritul anului 2016 activul este

depreciat sau nu, n conformitate cu tratamentele contabile promovate de IAS 36.

Rezolvare:

- achiziia liniei tehnologice la 10.03.2014

Echipamente = Furnizori de imobilizri 260.000 lei

- amortizarea liniei tehnologice n anul 2014 (260.000 lei / 5 ani * 8/12 luni)

Cheltuieli cu amortizarea = Amortizarea 34.667 lei

Echipamentelor echipamentelor

- amortizarea liniei tehnologice n anul 2015 (260.000 lei / 5 ani)



10/40



10


- amortizarea liniei tehnologice n anul 2016 (260.000 lei / 5 ani)



Valoarea contabilnetla 31.12.2014 = 260.000 34.667 52.000 52.000 = 121.333 lei

Valoarea recuperabileste cea mai mare valoare dintre valoarea justminus costurile cedrii i valoarea

sa de utilizare.

Estimarea valorii de utilizare a liniei tehnologice n funcie de rata de actualizare de 10%:

An Flux de numerar (lei) Rata de actualizare Flux de numerar

actualizat (lei)

2014 66.000 1 / (1+10%)1 60.000

2015 58.000 1 / (1+10%)2 47.934

2016 34.000 1 / (1+10%)3 25.545

Total valoare de utilizare 133.479


11/40



11

F I S C A L I T A T E

1. O persoanimpozabilnregistratn scopuri de taxconform art. 153 din Codul fiscal achiziioneaz

un imobil, n valoare de 240.000 lei, frTVA, n anul 2007 n vederea desfurrii de operaiuni cu

drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat la data achiziionrii. n anul 2009

nchiriazn ntregime imobilul n regim de scutire de taxa pe valoarea adugat. n ce constajustarea

TVA n acest exemplu?

Rezolvare:

TVA aferent achizitiei = 240.000*19% = 45.600 lei

Ajustarea aferenta achizitiei dupa aderare 45600 : 20 = 2.280 lei

Pentru anii 2007 si 2008 nu ajusteaza TVA 2.280 * 2 = 4560 lei

Pentru anul 2009 45.600-4.560 = 41.040 : 18 = 2.280 lei se inscrie in decontul de TVA la

achizitii cu minus.

2. S.C. Prodexp S.R.L., avnd ca obiect de activitate producia i comercializarea de

nclminte este nfiinat la data de 01 Aprilie 2005. Este nregistrat ca pltitor de TVA

trimestrial. n scopul ntocmirii decontului de TVA pentru perioada aprilie-iunie 2009, cunoatei

urmtoarele informaii:

a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de platn

sumde 3.000 lei, neachitat pnla data 25 iulie 2009;

b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziioneaz materii piele i cauciuc de la S.C. Braileanca

S.R.L., nregistratn scop de TVA n Romnia, n valoare de 15.000 lei frTVA. Factura este

emisn data de 14 aprilie 2009, cu plata la 30 de zile, conform contractului. Confruntndu-se cu

deficit de lichditi, S.C. Prodex S.R.L. achit la 14 mai 2009 doar 50% din valoarea facturii,


12/40



12

restul de 50% achitndu-l cu o ntrziere de 10 zile, perioad pentru care i se percepe o

penalitate, conform contractului comercial, de 0,5% pe zi din valoarea neachitata facturii;

c) la data de 15 Mai 2009 achiziioneazmrfuri de la S.C. ConArt S.R.L, nregistratn scop de

TVA n Romnia, n scopul revnzrii ctre populaie. Factura emis de ConArt prezint

urmtoarele informaii: 50 perechi pantofi la preunitar frTVA de 200 lei la care se acordun

discount de 10%. S.C. Prodexp S.R.L. vinde toate perechiile de pantofi n luna mai 2009 prin

magazinul propriu la prede vnzare cu amnuntul, inclusiv TVA, de 300 lei bucata;

d) pe data de 20 mai 2009 achiziioneaz un automobil n leasing financiar de la S.C.

ROMLEASE S.R.L., companie de leasing persoanjuridicromn, nregistratn scop de TVAn Romnia, cu prede catalog frTVA de 70.000 lei. La data achiziionrii achitavansul de

10% din valoarea mainii, pentru care primete facturde la S.C. ROMLEASE S.R.L. Restul de

90% este achitat n 63 de rate lunare egale, valoarea rezidualfiind zero. Rata de dobndanual

este de 12%. n luna iunie 2009, S.C. Prodex S.R.L. primete factura pentru prima rataferent

contractului de leasing, facturpe care o achitpe data de 15 iulie 2009, conform contractului.

e) pe data de 25 mai 2009 achiziioneazde la compania Societe, stabiliti nregistratn scop

de TVA n Frana, cizme de damn valoare de 3000 euro, care sunt transportate din Fran a n

Romnia (1 euro = 4 lei).

f) n luna aprilie, din producia realizat, S.C. Prodexp S.R.L. livreazctre societatea Francoise,

stabiliti nregistratn scop de TVA n Frana, produse finite n valoare de 25.000 lei

g) n luna iunie achiziioneazmateriale auxiliare pentru producie n valoare de 500 lei de la o

persoanfizicautorizat, nenregistratn scop de TVA.

h) la data de 27 Iunie 2009 livreaz ctre S.C. Victoria S.R.L., societate care beneficiaz de

aplicarea regimului special de scutire pentru ntreprinderi mici, produse finite n valoare de

10.000 lei prefrTVA.

i) n perioada aprilie-iunie 2009 primete i achitfacturile de energie electric, gaze i telefon n

valoare totalde 850 lei, inclusiv T.V.A.

Precizai:

a) TVA-ul aferent fiecrei dintre operaiunile de mai sus

b) valoarea TVA deductibili TVA colectataferente trimestrului II


13/40



13

c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009

d) Care dintre operaiunile de mai sus trebuie raportatn declaraia recapitulativi de ce?

Rezolvare:

a) 1) din decontul aferent ianuarie-martie 2009 exista TVA de plata -3.000 lei care este neachitat

pana la data de 25 iulie 2009 si pentru care o sa se instituie majorari si penalitati de plata.

2) 14 aprilie 2009 achizitioneaza materii prime si cauciuc de la SC Braileanca SRL% = 401 17.850

301 15.000

4426 2.850 (15.000 X 19 %)

- achitarea partiala a facturii la scadenta de 30 zile de 14 mai 2009.

401 = 5121 8.925

- achitarea diferentei cu plata de penalitati de 0.5 % pe zi

% = 5121 9.371

401 8.925

6581 446 (8.925 x 10 x 0.5 %)

3) 15 mai 2009 achizitioneaza marfuri de la SC Conart SRL

% = 401 10.710

371 9.000 [( 200 -20) x 50]

4426 1.710

- inregistrarea adaosului comercial si TVA neexigibila

371 = % 6.000378 3.605 [(252.1 -180) x 50]

4428 2.395 (19% x 300x 50)

- vanzarea pantofilor

5311 = % 15.000 (300 x 50)

707 12.605 (252.1 x 50)


14/40



14

4427 2.395

- descarcarea gestiunii pentru marfa vanduta

- calculam cota de adaos comercial aferent iesirilor din stoc

K = Si 378 + Rc 378/ ( Si 371+Rd 371) + (Si 4428 + Rc 4428)

Rc 707 x K

% = 371 15.000

607 9.000

378 3.605

4428 2.395

4) achizitionarea unui automobil in leasing

2133 =167 70.000

- Acordarea unui avans de 10 %

% = 404 8.330

167 7.000

4426 1.330

404 = 5121 8.330

Restul leasingului de plata este de 63.000

Dobanda de 12 % = 7.560

Total leasing 70.560

Rate lunare de 1.120

- Iunie primirea primei facturi:

% = 404 1.332,8

167 1.000

4426 190

666 120

4426 22,80

- Amortizarea din iunie

6811 = 2813 xxx


15/40



15

- In 15 iulie achitarea facturii

404 = 5121 1.332,80

5) achizitionarea din Franta de marfuri ( cizme) de la firma Societe inregistra in scopuri de TVA

in valoare de 3.000 Eur, curs valutar

1 eur= 4 lei

371 = 401 12.000 (3.000 eur x 4 lei/eur)

4426 = 4427 2.280 (12.000 X 19 % datorita faptului ca ambele firme sunt

inregistrate in scopuri de TVA, se poate aplica taxarea inversa)

6) livrarea de produse finite catre societatea Francoise din Franta, inregistrata in scopuri de TVA,deci se poate aplica taxarea inversa.

411 = 701 25.0004426 = 4427 4.750

- Descarcarea gestiunii de produsele finite obtinute711 = 345 25.000

7) Achizitionarea de materiale auxiliare necesare productie de la o persoana fiziza autorizataPFA neinregistrata in scop de TVA3021 = 401 500

8) Livrarea catre SC Victoria SRL produse finite in valoare de 10.000 lei411 = % 11.900

701 10.0004427 1.900

- Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute711 = 345 10.000

9) inregistrarea si achitarea facturiilor de energie electrica, gaze si telefon in valoare de 850 leiinclusiv TVA

% = 401 850605/612 7144426 136

b) valoarea TVA deductibila si TVA colectata aferente trim IID 4426 C D 4427 C


16/40



16

2.850 2.395

1.710 2.2801.330 4.750190 0 1.90022.80 11.3252.2804.750136 013.268,80

c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009% = 4426 13.268,804427 11.3254424 1.943,80

- Tinand cont de faptul ca la data de 25 iulie firma avea neachitat TVA de plata aferent trim I invaloare de 3.000 lei se va compensa suma TVA de recuperat din trim II cu cel din trim I

4423 = 4424 1943,80- Firma tot mai are TVA de plata in valoare de 1056.20 ( 3000- 1943.8), sold 4423.

d) care din operatiile de mai sus trebuie raportata in declaratia reapitulativa si de ce?

- Trebuie raportate in declaratie recapitulativa conform art.156 (4) din Codul fiscal pentruachiziitiile si livrariile intracomunitare.- Art. 1564. - (1) Fiecare persoana impozabila, inregistrata conform art. 153, trebuie saintocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a luniiurmatoare unui trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind livrarileintracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprindeurmatoarele informatii:a) suma totala a livrarilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei, in conditiile art. 143alin. (2) lit. a) si d) pe fiecare cumparator, pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in

trimestrul calendaristic respectiv;b) suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, prevazute laart. 1321 alin. (5) lit. b), efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate sautransportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat un cod T, si pentru careexigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv.(2) Fiecare persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA, conform art. 153 si 1531, trebuiesa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare unui


17/40



17

trimestru calendaristic, o declaratie recapitulativa privind achizitiile intracomunitare, conform

modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care va cuprinde urmatoarele informatii:a) suma totala a achizitiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor, pentru care aceastapersoana impozabila este obligata la plata taxei, conform art. 151, si pentru care exigibilitateataxei a intervenit in trimestrul calendaristic respectiv;b) suma totala a achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentrucare furnizorul a desemnat persoana impozabila beneficiara drept persoana obligata la platataxei, in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (1) lit. e).

3.Dai 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitat.Rezolvare:Conform articolului 21 din Legea 571/2003 completata si actualizata intra in categoriacheltuielilor cu deuctibilitate limita urmatoarele:a)cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintretotalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decatcheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;b)suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari inRomania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;c)cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;


18/40



18

E V A L U A R E A E C O N O M I C A A I N T R E P R I N D E RI I

1 . Cum se evalueaz creantele din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoareaacesteia?

Raspuns:

Creantele se evalueaza dupa inlaturarea din calcul a creantelor incerte, la valoareascriptica, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb BNR al monedei nationale din dinultima zi a lunii anterioare; cheltuielile in avans pot fi asimilate unui cont de creante, acestea

nefiind active fictive.

2.Cum se evalueaz disponibilittile din bilantul unei ntreprinderi pentru a determina valoareaacesteia?

Raspuns:

Disponibilitile din bilanse evalueazla val scriptica, cele in valuta se actualizeaza laraportul de schimb al monedei nationale din ultimazi a lunii anterioare

3.Cum se evalueaz imobilizrile necorporale ale unei ntreprinderi pentru determinarea valorii

acesteia?

Raspuns:

Imobilizarile necorporale nu se iau in caculul valorii ANC ele sunt considerate non-valori

cu exceptia chelt de cercetare dezv. care se materializeaza intr-un prototip sau produs.

4.Cum se evalueaz obligatiile din bilantul unei ntreprinderi pentru determinarea valoriiacesteia?

Raspuns:

Se evalueaza la valoarea scriptica iar cele in valuta se actualizeaza.

5.Care sunt situatiile n care este posibil evaluarea unei ntreprinderi n dificultate?

Valoarea unei intreprinderi in dificultate se poate aprecia se poate aprecia in trei situatii:

a) poate fi redresata;


19/40



19

b) dispune de un patrimoniu care dupa lichidare prezinta inca un active net pozitiv;

c) urmeaza a fi lichidata.


20/40



20

F I S C A L I T A T E

1. Metodele de amortizare a mijloacelor fixe intrate in patrimoniul unei entitati sunt:

a.=amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva

b.~ amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva + amortizarea

fiscala

Rspuns:a.=amortizarea liniara, amortizarea accelerata si amortizarea degresiva

2.. Amortizarea liniara, presupune aplicarea cotei de amortizare la valoarea de intrare a

mijlocului fix si anume:

a.=raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix

b.~ aplicand coeficientul de 1,5, daca durata de utilizare a mijlocului fix este intre 2-5

ani

c.~ambele variante sunt corecte

Rspuns:

a.=raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix

3.Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare TVA sunt:

a.~livrari de bunuri si prestari de servicii

b.~ livrari de bunuri si prestari de servicii + import de bunuri

c.= livrari de bunuri si prestari de servicii, import de bunuri + achizitii

intracomunitare de bunuri


21/40



21

Rspuns:

c.= livrari de bunuri si prestari de servicii, import de bunuri + achizitii

intracomunitare de bunuri

4.Evidenta TVA, se tine cu ajutorul urmatoarelor documente:

a.~jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari

b.~ jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari + registrul non-transferurilor

c.= jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari, registrul nontransferurilor+ registrul bunurilorprimite din alt stat membru

Rspuns:c.= jurnal pentru cumparari si jurnal pentru vanzari, registrul nontransferurilor+ registrul bunurilorprimite din alt stat membru

5.Declararea TVA, se face cu ajutorul urmatoarelor documente:

a.~decont TVA (formular 300)

b.~ decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301) + declaratie

recapitulativa (formular 390)

c.= decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301),

declaratie recapitulativa (formular 390) + declaratie semestriala (formular 394)

Rspuns:c.= decont TVA (formular 300), decont special de TVA ( formular 301), declaratie

recapitulativa (formular 390) + declaratie semestriala (formular 394).


22/40



22


23/40



23

F U Z I U N I S I D I V I Z A R I D E I N T R E P R I N D E R I

1. Dousocieti comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dousocieti se

prezintastfel:

Soc A: valoarea netde aport 96.000 lei, numr de aciuni 12.000, valoarea nominal12.000 lei/aciune.

Soc B: valoarea netde aport 80.000 lei, numr de aciuni 10.000, valoarea nominal10.000 lei/aciune.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dacea absoarbe societatea B.

Rezolvare:

A BActiv net contabil 96.000 lei Activ net contabil 80.000 leiNr. aciuni 12.000 aciuniVMCA =8 lei / aciune

Numr de aciuni ce trebuie emise =80.000/8 lei/actiune

= 10.000 aciuni

2. Dousocieti comerciale care nu au participaii reciproce fuzioneaz. Situaia celor dousocieti seprezint astfel: Societatea A: valoarea net de aport 72.000 lei, numr de aciuni 9.000, valoarea

nominal9.000 lei/aciune. Societatea B: valoarea netde aport 60.000 lei, numr de aciuni 7.500,

valoarea nominal7.500 lei/aciune.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emise de societatea A dacea absoarbe societatea B.

Rezolvare:

A B

Activ net contabil 72.000 lei Activ net contabil 60.000 leiNr. aciuni 9.000 aciuniVMCA =8 lei / aciune

Numr de aciuni ce trebuie emise =72.000/8 lei/actiune

= 9.000 aciuni


24/40



24

A D M I N I S T R A R E A S I L I C H I D A R E A I N T R E P R I N D E R I L O R

1. Creditoarea DGFP Satu Mare a solicitat deschiderea procedurii insolvenei prevzute de Legea nr.

85/2006, mpotriva debitoarei SC "A." SRL Satu Mare, invocnd o creancert, lichidi exigibiln

sum de 86.228 lei reprezentnd creane fiscale. Reprezentantul debitoarei a invocat excepia

necompetenei Tribunalului Satu Mare Secia comerciali de contencios administrativ n soluionarea

cererii, avndu-se n vedere schimbarea sediului societii sale n Bucureti, ulterior introducerii aciunii

la instan. Tribunalul Satu Mare - Secia comerciali de contencios administrativ, prin Sentina nr.

510/F din 17 decembrie 2008, a admis excepia necompetenei Tribunalului Satu Mare i a declinat

competena soluionrii cauzei n favoarea Tribunalului Bucureti n raport de sediul actual al debitoarei

SC "A.A." SRL (fostSC "A." SRL Satu Mare).

ntrebare:

Analizai temeinicia soluiei pronunatde instan. Argumentai

Rezolvare:

Prin sentina comercialnr. 789 din 12 februarie 2009, Tribunalul Bucureti, secia a VII-a comercial, aadmis excepia de necompetenmaterial, invocatdin oficiu, a constatat competena de soluionare acauzei ca aparinnd Tribunalului Satu Mare.

n temeiul art. 21 C. proc. civ., a suspendat din oficiu soluionarea pricinii i a naintat dosarul nalteiCuri de Casaie i Justiie pentru soluionarea conflictului de competen.

nalta Curte constatcse afln faa unui conflict negativ de competenntre Tribunalul Satu Mare iTribunalul Bucureti cu privire la soluionarea cererii creditoarei D.G.F.P. Satu Mare privinddeschiderea procedurii insolvenei debitoarei SC A.A. SRL, n temeiul Legii nr. 85/2006, culteriorintroducerii aciunii la instandebitoarea i-a mutat sediul din Satu Mare n Bucureti.

Analiznd acest conflict negativ de competenprin prisma dispoziiilor art. 6 din Legea nr. 85/2006 i a

actelor dosarului, din care rezult c sediul debitoarei se afla n Satu Mare la momentul formulrii

cererii, loc n care s-a desfurat activitatea societii de la nfiinarea sa n anul 1992 i pnn prezent

unde s-au nscut datoriile acesteia, nalta Curte constatc, competena de soluionare a cauzei revine

Tribunalului Satu Mare.


25/40



25

Aa fiind, n conformitate cu prevederile art. 22 C. proc. civ., se stabilete competena de soluionare a

litigiului n favoarea Tribunalului Satu Mare, cruia i se va trimite dosarul.

2.Prin cererea nregistratla Tribunalul Suceava, creditoarea A.N.A.F. Bucureti, prin D.R.V. Iai, a

solicitat deschiderea procedurii insolvenei fade debitoarea SC "A.C." SRL Cmpulung Moldovenesc

pentru o creande 62.886 lei, stabilitpotrivit actelor constatatoare nr. 504 i 506/2001.Prin Sentina nr.

333 din 29.05.2007, Tribunalul Suceava a respins cererea, reinnd ccele doucreane prezentate de

creditor nu satisfac cerina de a fi exigibile fa de prevederile Ordonanei Guvernului nr. 92/2003,

republicat. mpotriva sentinei a declarat recurs creditoarea, artnd ca comunicat debitoarei titlurile

executorii la sediul declarat, acestea fiind primite i semnate de patron la data de 13.10.2001, astfel nct

creana satisface condiia de a fi exigibil.

ntrebare:

Analizai temeinicia cererii de recurs formulatde reclamant. Argumentai.

Raspuns:

Creanele n baza crora creditoarea D.G.V. a solicitat deschiderea procedurii insolvenei sunt datorii

vamale stabilite printr-un act constatator emis de acest organ ca urmare a ncheierii din oficiu a unui

regim suspensiv vamal, n baza art. 95 alin. 2 din Codul vamal.

Potrivit art. 158 alin. 3 din Codul vamal, acest act constatator este titlu executoriu din chiar momentul

emiterii, dispoziiile Codului de procedurfiscalinvocate de judectorul sindic neavnd aadar aplicare

n cauz, n virtutea caracterului special al normelor privitoare la creanele vamale coninute de Codul

vamal fade normele Codului fiscal i a Codului de procedurfiscal(specialia generalibus derogant).

n consecin, legnd exigibilitatea unei datorii vamale de prevederile general invocate ale Codului de

procedurfiscal, judectorul sindic a fcut o greitaplicare a legii, motiv de recurs prevzut de art. 304

pct. 9 Cod procedurcivil.


26/40



26

Ca urmare, constatnd ndeplinite condiiile stabilite de lege pentru deschiderea procedurii insolvenei,

curtea a admis recursul i a modificat hotrrea, n sensul admiterii cererii creditoarei, a dispus

deschiderea procedurii insolvenei fa de debitoare i a trimis cauza judectorului sindic pentru

continuarea procedurii prevzute de Legea nr. 85/2006.


27/40



27

S T U D I I D E F E Z A B I L I T A T E

1. n ce condiii, utiliznd indicele de profitabilitate, un proiect investiional este rentabil?

Raspuns:

Dinpunctde vedere economic, evaluarea investitiilor presupune compararea efortului investitional cuefec

tele obtinute. Practic, avem la dispozitie cativa indicatori:

Rata de rentabilitate a proiectului de investitii

Este un raport clar ntre efect si efort. Ca efect se poate considera profitul (brut sau net) saucash-flow-ul

(brut sau net) iar efortul este dat de cheltuielile de investitie.Aceasta rata de rentabilitate, daca este privita

n termeni de profit net trebuie sa fie mai maredecat rata minima acceptata de piata si eventual, sa fie

undeva peste media sectorului de activitatein care s-a facut investitia. Este evident faptul ca incidenta

timpului nu este luata n calcul iar referintele pentru ncadrarea proiectului n categoria de bun sau prost

sunt relative. Un altdezavantaj al acestui indicator este dat de faptul ca nu face legatura cu costul de

oportunitate al bunurilor ce se achizitioneaza sau al investitiilor imobilizate. In literatura de specialitate

se aratafaptul ca rata de rentabilitate a investitiilor se poate utiliza pentru evaluarea eficientei economice

ainvestitiilor la proiectele de amploare mica, cu durata de executie sub un an.

Randamentul economic al investitiilor

Orice investitie se executa intr-o perioada destul de redusa de timp in comparatie cu duratade viata

economica. Spre deosebire de indicatorul anterior aceasta presupune clar raportarea profitului net la

valoarea investitiei. Ca si formula de calcul finala avem:

randamentul economic = (profit total/investitie) 1Termenul de recuperare

Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune infunctiune) in care se

recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferatun proiect care asigura o


28/40



28

recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale.Acest indicator se poate calcula in mai multe

situatii, data fiind diversitatea tipurilor deinvestitii. De exemplu, pentru o investitie noua vom avea

raportul dintre:

valoarea investitiei si profitul mediu anual

Daca vorbim de o retehnologizare, raportul va deveni:

valoarea investitiei/(profitul nou obtinut-profitul vechi obtinut)

Practic, in acest al doilea caz vorbim despre plusul de profit obtinut dupa retehnologizare.

Valoarea actualizata neta (VAN sau net present value NPV)reprezinta, din ce in ce mai mult, un criteriu esential in departajarea proiectelor de investitii.Astfel, daca

prin procedee de actualizare se aduc in prezent toate cheltuielile, veniturile, profitulviitor si se compara

intre ele, aceasta inseamna practic aplicarea regulii VAN.Formula de calcul a valorii actualizate nete

este:Valoarea actualizata se calculeaza in momentul initial al investitiei; se actualizeaza toatesumele

obtenabile in viitor pentru a da o masura reala si pentru a permitecomparabilitatea acestor sume. Fireste

ca, din punct de vedere teoretic, se poate face actualizarea in orice moment de pe axatimpului; utilizarea

momentului 0 este conventionala.Valoarea viitoare neta (VVN) reprezinta suma, la o data viitoare, a

cash-flow-urilor viitoare si a cheltuielilor investitionale. Practic, este vorba de VAN capitalizata la un

anumitmoment din viitor.Apar aici o serie de probleme. Astfel, fundamentarea ratei de actualizare este

foarteimportanta.In mod normal aceasta ar trebui sa fie data de o rata de referinta egala, in conditii de

piata perfecta, cu costul capitalurilor permanente sau cu un cost de oportunitate (o estimare a unei ratede

rentabilitate viitoare). Conducatorii intreprinderilor au de ales intre investirea fondurilor disponibile sau

restituirea lor catre actionari si /sau creditori daca nu le pot asigura acestora o ratacel putin egala cu

transpunerea in termeni de rentabilitate a costurilor de oportunitate pentru acestia.Daca valoarea

actualizata neta este mai mare decat zero aceasta inseamna ca totalitateacash-flowurilor viitoare vor

putea acoperi cheltuiala initiala; restul (valoarea VAN) se constituie caun supraprofit. La VAN zero

rezulta o remunerare a creditorilor si actionarilor in integralitate;din contra intreprinderea nu mai

beneficiaza de nici un reziduu de rentabilitate; ea a actionat


29/40



29

gratuit, fara nici o remunerare proprie (sub forma unui disponibil pentru autofinantari ulterioare).Daca

VAN este mai mica decat 0 proiectul se respinge, motivul fiind dat de faptul ca profiturileviitoare nu

acopera cheltuielile.Criteriul VAN conduce la ideea ca, dintre o serie de proiecte de investitii, se alege

acelacare are o valoare actualizata neta maxima. Totusi, exista situatii cand se accepta un proiect cuVAN

negativ, el constituind o premisa necesara pentru un alt proiect cu un VAN semnificativ.Criteriul VAN

are o importanta deosebita in orice evaluare a unui proiect de investitii.Avantajul major al metodei esteacela ca odata estimate cash-flow-urile viitoare si cunoscand,evident, cheltuiala investitionala initiala,

calculele sunt foarte usor de facut. Este o metoda rapida sieficienta.Valoarea actualizata neta presupune

ca actionarul este concomitent si managerulintreprinderii care cauta sa-i mareasca acesteia valoarea

de piata (practic averea sa, ca actionar);daca el a cedat insa atributele sale manageriale unui tert, acesta

din urma poate avea uncomportament diferit.Pentru criticii metodei se poate aduce argumentul conform

caruia, dacadoresti sa demolezi ceva este normal sa fii pregatit sa inlocuiesti acel ceva cu o entitate

maivaloroasa, ori, se pare ca in lumea financiara de astazi nu s-a gasit un instrument de analiza maifiabil

decat VAN.

Rata interna de rentabilitate


30/40



30

Ca definitie, rata interna de rentabilitate (RIR) este acea valoare care, utilizata ca rata deactualizare in

calculul VAN, conduce la VAN = 0, respectiv la o valoare egala a cheltuielilor investitionale si a sumei

fluxurilor financiare actualizate generate de proiect.Astfel, RIR rezulta din ecuatia:sau, daca proiectul nu

incumba o valoare reziduala, iar cheltuielile investitionale se fac o singuradata, la inceputul primului

an:Deci, rata interna de rentabilitate egalizeaza valoarea prezenta a intrarilor de fonduri cuvaloarea

actuala a iesirilor de fonduri. Modalitatea de calcul este aceeasi cu cea de la VAN; acolose cunostea rata

de actualizare si se determina VAN iar aici se presupune VAN = 0 si se incearcadeterminarea ratei de

actualizare.

Rata interna de rentabilitate se calculeaza prin tatonari succesive, dand valori din ce in cemai apropiate

de valoarea ratei de actualizare, pana cand VAN = 0.Interpretarea ratei interne de rentabilitate este

extrem de simpla. Daca ea este superioaracostului capitalurilor permanente, atunci proiectul este

acceptat; daca RIR este mai mica decat ratade rentabilitate ceruta de capitalurile permanente atunci

proiectul este respins.Intre mai multe proiecte se selecteaza, in conditiile in care decizia se face doar

dupacriteriul RIR, acel proiect ce asigura maxim RIR.Daca fluxurile considerate la iesiri nu sunt

constante in timp, atunci se fac tatonarisuccesive pana la determinarea unei RIR acceptabile.Practic, atat


31/40



31

calculul RIR cat si cel al VAN se fondeaza pe aceleasi date si pe aceleasiipoteze.Ipoteza cea mai

realista este aceea ca, odata generate fondurile de iesire ale unui proiectde investitii, acestea se

reinvestesc la o rata a dobanzii egala cu costul capitalurilor permanente.Astfel, daca aceste cash-flow-uri

se utilizeaza pentru rambursarea datoriilor sau pentru platadividendelor, la fel ca si pentru investitii in noi

proiecte, ele vor fi remunerate la costul capitalului.O alta varianta ar fi plasarea lor la o rata fara risc pe

piata monetara sau financiara (certificate detezaur, obligatiuni de stat, etc).


32/40



32

A N A L I Z A D I A G N O S T I C A I N T R E P R I N D E R I I

1.O intreprindere produce anual un numar de 5.000 de produse la un pret de 40 u.m. Intreprinderea inregistreaza

cheltuieli cu materii prime si materiale in valoare de 60.000 u.m., cheltuieli de personal de 80.000 u.m. din care

90% reprezinta salariile personalului direct productive, cheltuieli cu utilitati si chirii in cuantum de 5.000 u.m.,

cheltuieli cu amortizarea de 4.000 u.m. si cheltuieli cu dobanzi de 5.000 u.m.. Sa se calculeze si sa se

interpreteze pragul de rentabilitate financiar si operational exprimat in unitati fizice si valorice si nivelul

rezultatului de exploatare si curent la o crestere la 5.500 a numarului de produse vandute.

Rezolvare:

q = 5.000 buc.

p.u. = 40 u.m.

ch. mat. prime = 60.000 u.m.

ch. personalul = 80.000 u.m. 90 % = 72.000 u.m.

ch. variabile- 10 % = 8.000 u.m. ch. fixech. utiliti i chirii = 5.000 u.m.

ch. amortizare = 4.000 u.m.

ch. cu dobnzi = 5.000 u.m.

Pragul de rentabilitate operaional se referdoar la active de exploatare, de aceea nu aminclus i la ch. fixe

dobnzile.

Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000= 17.000 u.m.

Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000u.m.

Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m.Q n punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) =

17.000/ (40 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc.

Cifra de afaceri n punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m


33/40



33

.Pragul de rentabilitate financiar se calculeaz incluznd n cheltuielile fixe i dobnzile.Qc financiar = (CF+

dobnzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 26,40) = 22.000 /13,6 =1617,65 u.m.

Cifra de afaceri n punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.

Deci pentru a produce profit n activitatea de exploatare trebuie vndut 1.250 buc. de produse i vnzrile trebuie

sating50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind icheltuielile financiare, trebuie vndute 1.618 buc.

produse s-a atins o vnzare de 64.706u.m. Sub aceste vnzri unitatea va iei n pierdere.

O cretere a nr. de produse vndute de la 5.000 buc. ar avea o influennegativasupracheltuielilor variabile

totale, astfel:

CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m.

CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rmn neschimbate.

Profitul din exploatare = 5.500 x 40 (17.000 + 145.200) = 220.000 162.200 = 57.800u.m.

Profitul curent se calculeazincluznd cheltuielile variabile n cheltuielile fixe.

Profitul curent = 5.500 x 40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800u.m.Deci la o vnzare de 5.500 buc. produse (aceast cantitate fiind peste cantitatea din prestarea de

operaiuni financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. iun profit curent de 52.800

u.m.

2. Sa se calculeze fiuxul de numerar disponibil pentru actionari in cazul unei intreprinderi despre care se

cunosc urmatoarele : cifra de afaceri 10.000 u.m., cheltuieli materiale 4.500 u.m., cheltuieli salariale

4.000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m. cheltuieli cu dobanzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m.

cumparari de mujloace fixe pe parcursul anului 1.000 u.m., venituri din vanzarea mijloacelor fixe 500

u.m., cresterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la inceputul anului 1.000 u.m., datorii

financiare la sfarsitul anului 1.200 u.m.


34/40



34

Rezolvare:

Conform IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie

Se foloseste metoda directa:

Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante Sf) - Plati

catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000Flux

de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe)

=500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit).

Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-1200=-

200CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de

investitii+Fluxde numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300.


35/40



35

O R G A N I Z A R E A C O N T R O L U L U I I N T E R N

1.Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de produse i producie n curs de

execuie?

Rspuns:

Stocurile sunt bunuri materiale din catergoria activelor ciculante care au diverse destinatii inprocesul de productie si de distributie: vanzare, prelucrare in vederea unei vanzari ulterioare, consumpentru realizarea de servicii, lucrari etc.In categoria stocurilor sunt cuprinse:[2]

Marfurile sunt bunuri cumparate cu scopul expres de a fi revandute, de regula in starea incare se afla. Devin marfuri alte bunuri cum ar fi materiile prime, materiale, inclusiv cele denatura obiectelor de inventar carora li se schimba destinatia fiind vandute ca atare, precum siprodusele finite transferate la magazinele proprii ale aintreprinderii producatoare;

Materiile prime respectiv bunuri, de regula obtinute prin cumparare, destinate consumuluiproductiv, prelucrarii in intreprindere si care se regasesc substantial in produsele realizate deintreprindere;

Materiale consumabile sunt bunuri cumparate sau rezultate din prelucrarile dinintreprindere care s econsuma in procesul de productie sau de distributie dar nu se regasesc

substantial in produsele realizate; Materiale de natura obiectelor de inventar sunt bunuri care servesc productia si

distributia, de regula mai multe cicluri de fabricatie, dar care nu sunt mijloace fixe pentruca au o valoare mai mica decat limita legala sau au o durata de utilizare mai mica decat operioada contabila. Din punct de vedere contabil sunt considerate obiecte de inventarechipamentele de lucru si protectie, care nu au o valoare mai mare decat limita prevazutade lege;

Produsele sunt bunuri rezultate dintr-un proces de prelucrare partial sau integral dinintreprindere. La randul lor produsele pot fi semifabricate, produse finite sau produse

reziduale;Stocurile ce rezulta in urma unui proces de productie se regasesc in institutie sub forma

productiei in curs de executie (productiei neterminate), produselor finite, semifabricatelor sau produselorreziduale. [3]

Productia in curs de executie este productia care in cursul lunii nu a parcurs toate fazeleprocesului tehnologic si utilizarea sa ca atare nu este posibila. Productia in curs de executie se determinaprin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a


36/40



36

gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costul

de productie.

2.Care sunt particularitile inventarierii stocurilor de mrfuri i de ambalaje din gestiunile

comerciale?

Rspuns:Listele cu sorturile de produse, mrfuri, ambalaje si alte valori materiale care ntrunesc conditiile decompensare datoritriscului de confuzie se aprobanual de ctre administratori, ordonatorii de creditesau persoana care are obligaia gestionrii i servesc pentru uz intern n cadrul entitilor respective.

3.Care sunt particularitile inventarierii mijlocelor bneti i a celorlalte valori gestionate

n casierie?

Rspuns:

O prima particularitate care opereaza in acest caz este data de periodicitatea operatiunilor. Potrivit

normelor in vigoare, gestiunea casei se verifica inopinat, cel putin o data pe luna, de catre conducatorul

compartimentului financiar-contabil, de catre inlocuitorul legal sau de drept al acestuia sau de o alta

persoana desemnata in scris de catre unitate.

In cazul particular al societatilor comerciale care au cenzori, inspectia lunara a casei se fac de catre

acestia, care vor urmari existenta titlurilor si a valorilor ce apartin intreprinderii, dar si pe cele care sunt

proprietatea tertilor.

O alta particularitate este aceea ca revizia casei nu se poate limita la stabilirea integritatii numerarului

si a celorlalte valori, aceasta trebuind sa fie extinsa si asupra repectarii disciplinei de casa. Ca tehnica de

realizare, controlul inopinat al trezoreriei se va concretiza intr-un proces verbal si prin semnarea

registrului de casa pe fila cu inregistrarile din ziua controlului.

Rezultatele inventarierii se vor stabili pe baza datelor inscrise in monetarul casei si in listele de

inventariere care consemneaza celelalte valori din casierie. Valorile efectiv inventariate se compara cu

soldurile scriptice din evidenta operativa a casieriei (respectiv registrul de casa), si cu cele de

contabilitate (fisele conturilor).


37/40



37

Se impune si precizarea ca, potrivit normelor in vigoare, in cazul inventarierilor prilejuite de

inchiderea exercitiului financiar, disponibilitatile in lei si in valuta din casieriile unitatilor se inventariaza

in ultima zi lucratoare din an, dupa inregistrarea tuturor operatiunilor de incasari si plati care privesc

exercitiul respectiv.

In cazul neconcordantelor intre valorile efectiv inventariate si cele inregistrate in evidenta operativa a

casieriei sau in contabilitate, se trece obligatoriu la verificarea analitica a documentelor de incasari si

plati pentru a se identifica eventualele erori de inregistrare. In final, plusurile sau minusurile de inventar

se mentioneaza in procesul verbal cu indicarea cauzelor care le-au generat si a eventualilor vinovati.

Pentru baterile de la disciplina de casa vor fi propuse sau aplicate sanctiuni disciplinare sau

administrative, iar pentru lipsurile de numerar sau alte valori se vor adopta masurile legale de recuperare,

putandu-se sesiza concomitent (atunci cand este cazul) si organele de cercetare sau de urmarire penala.

Controlul integritatii mijloacelor banesti dintr-o unitate patrimoniala nu poate fi limitat la

inventarierea gestiunii de casa. El trebuie sa vizeze si sumele incredinatate in diverse scopuri unei

persoane imputernicite sau titularilor de avansuri. Cu alte cuvinte, organul de control insarcinat cu

aceasta misiune are obligatia de a verifica exceptia faptica a numerarului aflat asupra mandatarilor,achizitorilor, incasatorilor, casieriilor platitoare, etc.

De regula inventarierea se realizeaza anual insa, la gestiunile unde se vehiculeaza importante

mijloace banesti, se impune ca intre doua inventarieri consecutive sa se efectueaza controale inopinate

asupra numerarului rezultat din incasari.

Se realizeaza astfel o inventariere a disponibilitatilor banesti, a cecurilor, a cambiilor, a biletelor la

ordin si a celorlalte valori din casieria unitatii patrimoniale se inventariaza cel putin o data pe luna inconformitate cu reglementarile de casa emise de BNR.

Aceasta obligatie revine compartimentului financiar-contabil, iar in cazul societatilor comerciale

atributiile de control inopinat al casei revin cenzorilor care fac inspectia lunara a casieriei si verifica

titlurile sau valorile.


38/40



38

Ca masuri de pregatire a efectuarii inventarierii propriu-zise, conducerea unitatii trebuie sa aiba in

vedere aducerea la zi a evidentelor tehnico-operative, tinute la gestiune, a contabilitatii acestora, iar

comisia de inventariere trebuie sa sigileze spatiile gestiunii, sa ia declaratii scrise de la gestionari, sa

vizeze documentele de evidenta operativa la nivelul ultimei inregistrari si sa ridice numerarul nedepus la

casierie si documentele nepredate la contabilitate.

Pentru disponibilitatile aflate in conturi la banci, creante, datorii si orice alte decontari, inventarierea

consta de fapt intr-o minutioasa verificare a sumelor ce constituie soldurile conturilor care le reflecta si,

eventual, confruntarea acestora cu documentele externe (extrase de cont, punctaje, confirmari)[13].

Stabilirea pagubelor si prejudiciilor este o operatiune complexa, care are ca punct de plecare

constatarea prejudiciilor si consemnarea lor in documentele oficiale, continua cu evaluarea si se incheie

cu eventuale regularizari.

In cazul in care se constata neconcordanta intre soldul scriptic si cel faptic, verificarea se extinde

asupra documentelor de casa, pentru a se identifica eventualele erori de inregistrare sau alte cauze care

au influentat soldul de numerar. Se intocmeste un proces verbal. Daca se constata lipsuri efective de

numerar sau alte valori, se iau masuri de recuperare imediata a pagubelor in sarcina celor vinovati sau

prin sesizarea organelor de urmarire penala, dupa caz.


39/40



39

A U D I T U L S T A T U T A R S I AL T E MISIUNI DE AUDIT SI CERTIFICARE

1. Rolul i importana dosarului exerciiului.

Raspuns:

Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni si permite ansamblarea tuturor lucrrilor de

audit respectiv de la organizarea misiunii de audit pana la formularea opiniei si redactarea raportului.

2.Structura dosarului exerciiului exemplu

Raspuns:

Dosarul exerciiului este impartit in 10 sectiuni : - EA - Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exerciiului,

Seciunea B) intitulatSinteza misiunii i rapoarte; - EC () intitulatOrientare i planificare; - ED ()

intitulat Evaluarea riscului legat de control; - EE () intitulat Controale substantive;

- EF () intitulat Utilizarea lucrrilor altor profesioniti;- EG () intitulat Verificri i informaii

specifice;- EH () intitulat Lucrrile de sfrit de misiune; - EI () intitulatIntervenii cerute prin

regulament; - EJ () intitulatControlul conturilor consolidate.

3. Rolul i importana dosarului permanent.

Raspuns:

Dosarul permanent permite evitarea repetrii anuale a unor lucrri i transmiterea de la un exerciiu la

altul a elementelor de cunoatere a intreprinderii.Ptr a-si indeplini rolul de informare dosarul permanent

trebuie sa fie tinut la zi, sa elimine informatii perimate si sa nu contina documente voluminoase ale

intreprinderii.

4.Structura dosarului permanent- exemplu

Raspuns:

Dosarul permanent se subdivide n sapte seciuni pentru a facilita lectura i controlul din partea

organismului profesional, dup cum urmeaz:

- PA (dosarul permanent, Seciunea A) intitulatGeneraliti;- PB () intitulat Documente privind


40/40

Semestrul II Anul 3-2015 stagiar sistem colectiv, anul 3 40

controlul intern;- PC () Situaii financiare i rapoarte privind exerciiile precedente;- PD () intitulat

Analize permanente;- PE () intitulat Fiscal i social;- PF () intitulat Juridice;

- PG () intitulatIntervenienti externi;

5.. Elementele de bazale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar

Raspuns:

Raportul unei misiuni de audit de baztrebuie sconin n mod obligatoriu urmtoarele elemente de

baz:

- titlul recomandat sa se foloseasca titlul de Raportul auditorului independent pentru a-l distinge derapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;

- destinatarul raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.

- paragraful introductiv cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;

- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare raportul trebuie sa precizeze ca cei din

conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in

conformitate cu cadrul general aplicabil;

- responsabilitatea auditorului raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este sa

exprime o opinie asupra situatiilor financiare;

- paragraful opiniei poate avea urmatoarele forme: opinia fara rezerve (curata); opinia fara reserve,

dar cu paragraph de observatii; opinia cu reserve; imposibilitatea exprimarii unei opinii; opinia

defavorabila.

- alte responsabilitati de raportare daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuie

prezentate intr-o sectiune separata a raportului

- semntura auditorului raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita de

semnatura auditorului;

- data raportului raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;

- adresa auditorului raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.

Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015

Documents

Transcript of Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2015

aplicatii ceccar 2012

Set 5 Aplicatii Ceccar

Rezolvari Aplicatii_Set 3_ Ceccar

Aplicatii CECCAR set nr. 6

Aplicatii an III Sem 1 CeccaR

Rezolvari Probleme CECCAR I

Aplicatii Anul-3 Set 7 CECCAR

Rezolvari CECCAR AN1

Aplicatii Ceccar 2015

Rezolvari Aplicatii Set No4 Ceccar

69335464 Rezolvari Probleme Stagiu EC Ceccar

Rezolvari Ceccar Miha

aplicatii ceccar set2an1sem1

Rezolvari aplicatii

Aplicatii Set 3 CECCAR

rezolvari-CECCAR (Autosaved)

proiect ceccar- aplicatii sem 2

Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2013.pdf

Aplicatii CECCAR

Set 6 Aplicatii CECCAR