Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2014..

8/10/2019 Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2014..

http://slidepdf.com/reader/full/rezolvari-aplicatii-ceccar-semestrul-2-2014 1/29



Semestrul 2 Anul 2-2014 stagiar sistem colectiv, anul 2

CREANGA DOREL GEORGAN

2

C O N T A B I L I T A T E

1.Societatea Comercială „Transcom” SA a încasat în anul N subvenţii, în sumă de 30000 lei

pentru achiziţionarea de mijloace de transport şi în sumă de 20000 lei, pentru activitatea de transport

ca urmare a practicării unor tarife sub preţul normal, fiind suportate de la bugetul local. La sfârşitul

anului se constată că societatea mai are de încasat subvenţii de exploatare 4000 lei pentru care nu s-au

efectuat cheltuieli. Se încasează prin bancă.

Rezolvare:

a) Inregistrarea subventiei

445 = 4751 20.000 lei

b) Incasarea partial a subventiei

5121 = 445 20.000 lei

c) Trecerea subventiei la venituri

445 = 7411 16.000lei

d) Inregistrarea Subventiei neincasata

445 = 472 4.000 lei

e) Incasarea prin banca

5121 = 445 4.000 lei

2. Societatea Comercială „B” specializată în comerţul cu amănuntul deţine în stoc la începutul

anului mărfuri la preţul cu amănuntul în valoare de 200.000 lei. Adaosul comercial aferent mărfurilor





3

din stoc este de 50000 lei, iar TVA 38000 lei. În cursul perioadei de gestiune se achizi ţionează mărfuri

la preţul f ără TVA de 300.000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se

vând mărfuri în cursul lunii prin magazinul cu amănuntul în valoare de 420.000 lei, (inclusiv TVA). Se

descarcă gestiunea. Evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul.

Rezolvare:

1.Achizitie marfuri% = 401 372.000371 300.0004426 72.000

2.Inregistrare adaos371 = % 149.280378 60.000 300.000 x 20%

4428 89.280 372.000 x 24%c.

3.Vanzare marfuri5311 = % 420.000707 338.7004427 81.300

K= ( Si378+Rc378) / ( Si371+Rd371)–( Si4428+Rc4428) =(30000+60000) / (200.000+149.280) –(38.000+89.280)=40.54%=338700x40.54%=137308.98

4.Descarcare gestiune

% = 371 420.000607 201.391.02378 137.308.984428 81.300





4

371 :Si 200.000 378 : Si 50.000 4428 : Si 38.000300.000(+) 60.000 89280149.280

Rd 449.280 Rc 60.000 Rc :89.280

3. Societatea Comercială „Z” trimite, unui terţ, pentru recondiţionare materii prime în valoare

de 300.000 lei. Costurile generate de recondiţionare însumează 2.000 lei, TVA 24%. Contabilizaţi

operaţiile aferente.

Rezolvare:1. se trimit marfurile pe baza de Aviz de insotire a marfii:

351 = 301 300.000 lei2. se primesc marfurile reconditionate si factura pentru operatiunea de reconditionare:

301 = 351 100.000 lei301= 401 2.000 lei3. se achita prin banca datoria fata de furnizor:

401 = 5121 2.000 lei

5.Societatea Comercială „X” a primit de la un deponent mărfuri în consignaţie evaluate la 40.000, care se

vând în cursul lunii curente. Comisionul consignaţiei 20%. Contabilizaţi operaţiile aferente.

Rezolvare:

Varianta I – când deponentul nu este plătitor de TVA – persoană fizică particulară:





6

371

Mărfuri

%

462

Creditori diverşi

4428

TVA neexigibil

378

Diferenţe de preţ la mărfuri

49.920

40000

1920

8000

d) La sfârşitul lunii, descărcarea gestiunii unităţii cu valoarea mărfurilor vândute peconturile de bilanţ

%

607

Chelt. privind mărfurile

4428

TVA neexigibil

378


371 Mărfuri 49920

40000

1920

8000

e) Concomitent şi descărcarea gestiunii şi pe conturile de ordine şi evidenţă





7

8033

Valori materiale primite inpastrare sau custodie

40000

f) Închiderea conturilor

121

Profit şi pierdere

607

Chelt. privind mărfurile

40000

707

Venituri din vânzareamărfurilor

121

Profit şi pierdere

48000

g)

Achitarea drepturilor deponenţilor

462 5311 40000





8

Creditori diverşi Casa în lei

Varianta II – când deponentul este plătitor de TVA – persoană juridică:h) La primirea mărfurilor în consignaţie se stabileşte preţul de vânzare cu amănuntul astfel:- Preţ pretins de deponent şi acceptat – 40000- Comision 20% - 8000

48000

- Tva 24% - 11520- Preţul cu amănuntul - 59520

Veniturile din comision pot fi evidenţiate separat în contul 708 „Venituri din activităţi

diverse”

Vânzarea mărfurilor cu numerar

5311

Casa in lei

%

707

Venituri din vanzarea mf

708

Venituri din activităţi diverse

59520

40000

8000





9

4427

TVA colectat 11520

Încărcarea gestiunii pe conturile de bilanţ

371

Mărfuri

%

401

Furnizori

4428

TVA neexigibil

378


59520

40000

11520

8000





10

E V A L U A R E E C O N O M I C A S I F I N A N C I A R A A

I N T R E P R I N D E R I L O R

1. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã urmãtorul bilant economic:

imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente dinreevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000:

a) 140.000;

b) 150.000;

c) 780.000

Raspuns:

Valoarea patrimoniala de baza = 60.000-640.000 +400.000 + 300.000 + 20.000 = 140.000

Sau= 70.000+50.000+10.000+10.000 = 140.000

2. Evaluãrile pot fi:

a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe expertizã si diagnostic;

b) evaluãri contabile si evaluãri economice;

c) evaluãri pe bazã de acte normative.

Raspuns: a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe expertizã si diagnostic;

3. Obiectivul evaluãrii economice si financiare îl reprezintã:





11

a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a întreprinderilor;

b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor;

c) reevaluarea bunurilor din întreprindere, în vederea aducerii la inflatie.

Raspuns: ) b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor

4. Capacitatea beneficiarã se referã la:

a) beneficiul realizat în trecut;

b) un beneficiu viitor;

c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei.

Raspuns: b) un beneficiu viitor

5. Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula:

a) capitaluri permanente +/– diferentele din reevaluare;

b) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;

c) activul reevaluat corijat +/– total datorii.

Raspuns: b) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;





12

F I S C A L I T A T E

1. Pentru a aplica regula de simplificare a TVA doua persoane juridice trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:

a.~ furnizorul sa fie inregistrat ca fiind platitor de TVA

b.~cumparatorul sa indeplineasca plafonul minim de scutire de TVA

c.= ambele persoane juridice sa fie inregistrate ca fiind palatitoare de TVA

Raspuns: c.= ambele persoane juridice sa fie inregistrate ca fiind palatitoare de TVA

2. La finele perioadei contractului de leasing operational, utilizatorul devine:

a.~ proprietar de drept

b.~ proprietar de drept, dupa expirarea duratei de viata economica a bunului achizitionat

c.=proprietar, daca opteaza pentru cumpararea bunului

Raspuns: c.=proprietar, daca opteaza pentru cumpararea bunului

3 Pentru bunurile achizitionate prin leasing financiar, amortizarea acestora se deduce la:

a.~locatorb.= locatar

c.~50% la locator si 50% la locatar Raspuns: b.= locatar





13

4. Cota de impozitare a dividentelor cuvenite unei persoane fizice este de::

a.~10%

b.= 16%

c.~in functie de valoarea dividentelor (10% sau 16%)

Raspuns: b.= 16%

5. Metodele de evaluare a stocurilor la iesire sunt:

a.=metoda FIFO, metoda LIFO si metoda costului mediu ponderat

b.~ a + metoda NIFO

c.~b + metoda identificarii specifice si a costului standard

Raspuns: a.=metoda FIFO, metoda LIFO si metoda costului mediu ponderat





14

F U Z I U N I S I D I V I Z A R I D E I N T R E P R IN D E R I

1. Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două societăţi

este: Societatea A: capital social 75.000 lei împărţit în 7.500 de acţiuni, rezerve 50.000 lei, plusvaloarea

din reevaluarea imobilizărilor 25.000 lei. Societatea B: active diverse 100.000 lei, datorii 37.500 lei,

număr de acţiuni 10.000 de titluri.

Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis de societatea A dacă ea absoarbe pe B.

Rezolvare:

A BActiv net contabil = capital social+ Activ net contabil= active diverse–

plusvaloare din reevaluare+ reserve= Datorii= 100.000-37.500= 62.500

25.0000+50.000+20.000=95.000

Nr. acţiuni 7.500 acţiuniVMCA = 6.25 lei95.000/7.500=12.66

Numar de actiuni de ce trebuie emise= Valoare K A/VMC B62500/12.66= 4937 actiuni





15

2. Două societăţi comerciale A şi B care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două societăţi

este: Societatea A: capital social 30.000 lei împărţit în 3.000 de acţiuni, rezerve 20.000 lei, plusvaloarea

din reevaluarea imobilizărilor 10.000 lei. Societatea B: active diverse 40.000 lei, datorii 15.000 lei, număr

de acţiuni 4.000 de titluri.

Care este numărul de acţiuni ce trebuie emis de soc B dacă ea absoarbe soc A.

B AActiv net contabil= active diverse – Activ net contabil = capital social+

Datorii= 40.000-15.000= 25.000 plusvaloare din reevaluare+ reserve= 30.0000+10.000+20.000=60.000

Nr. acţiuni 4.000 acţiuniVMCB = 6.25 lei25000/4.000=6.25

Numar de actiuni de ce trebuie emise= Valoare K A/VMC B=60.000/6.25= 9.600 actiuni





16

A D M I N I S T R A R E A S I L I C H I D A R E A I N T R E P R I N D E R I L O R

1. Care sunt efectele decăderii din dreptul de a depune cerere de admitere a crean ţelor în cadrul proceduriireorganizării judiciare şi a falimentului, prevăzută de Legea nr. 85/2006?

Raspuns:

Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor pana

la expirarea termenului de 60 zile este decazut cat priveste creantele respective din urmatoarele drepturi

- dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor

- dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului

- dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspunderenelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fiifost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit raspunderea pt efectuareade plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand.

2. Identificaţi balanţa de verificare a unei firme pe care consideraţi că o supuneţi lichidării.

Parcurgeţi fazele contabile ale lichidării:

- inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor şi stabilirea precisă a datoriilor);

- valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vînzare: vor fi cel puţin trei categorii de imobilizări (amortizabile şineamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile, produse, mărfuri…), recuperări de creanţe (cu şi f ără acordarede reduceri comerciale/financiare);

- plata datoriilor: se poate opta pentru situaţia în care firma are destui bani pentru aceasta sau nu;

- stingerea unor conturi de provizioane şi a cel puţin unei categorii de ajustări pentru depreciere;

- închiderea capitalurilor proprii care includ cel puţin capital social (din aporturi şi din profituri nete), rezerva legală, rezervă din reevaluare şi rezultat reportat.

Se cere prezentarea calculelor şi a formulelor contabile aferente întregii operaţiuni de lichidare.





17

Rezolvare:

Se prezinta o SRL care doreste inchiderea societatii prin lichidare voluntara, va rog sa imi prezentati monografia

contabila in vederea intocmirii bilantului de lichidare pe zero tinand cont ca in balanta avem urmatoarele conturi:

1012 200 lei

106 40 lei117 sold debitor 5000

121 sold debitor 1000

4551 5860

5311 100

(avem venituri de 3000 lei-trebuie sa inregistram impozit pe micro)

Monografia este urmatoarea:1) decontarea capitalului social:

1012 = 456 200 lei

2) decontarea rezervei legale asupra asociatului:

1061 = 456 40 lei

Firma fiind microintreprindere, nu recalculeaza impozitul pe profit necalculat la constituirea rezervei legale.

3) se face o creditare firma pentru suma de 171 lei, pentru a avea bani in casa pentru plata impozitului micro(suma a fost obtinuta prin incercari succesive):

5311 = 4551 171 lei





18

4) inchidere cont 4451 pe baza unei decizii a asociatului (asociatilor) prin care stabileste (stabilesc) ca renunta la

creanta lor fata de societate:

4551 = 7588 5860 lei+171 lei = 6031 lei

Aceasta datorie a firmei se inchide prin venit, pentru respectarea principiului necompensarii intre elemente de

activ cu elemente de pasiv, prevazut la punctul 45 alin. (1) din reglementarile contabile aprobate prin OMFP

3055/2009.

La alin. (2) al aceluiasi punct se arata:

"(2) Toate creantele si datoriile trebuie inregistrate distinct in contabilitate, pe baza de documente justificative.

Eventualele compensari intre creante si datorii fata de aceeasi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale

pot fi inregistrate numai dupa contabilizarea veniturilor si cheltuielilor corespunzatoare."

4) inchidere cont 7588:

7588 = 121 6031 lei

5) inregistrare impozit micro: 3%*(6031+3000) = 271 lei:

698 = 4418 271 lei.

6) se inchide 698:

121 = 698 271 lei.

7) se plateste prin foaie de varsamint, la Trezorerie, impozitul micro:4418 = 5311 271 lei.

Rezulta sold la casa (5311) si la 4418 zero.





19

8) contul 121 prezinta sold creditor de 4760 lei. Se acopera partial din pierderea precedenta, inregistrata in debit

117:

121 = 117 4760 lei.

9) se deconteaza asupra asociatului diferenta de pierdere de acoperit (practic, se suporta de asociat):

456 = 117 240 lei (5000 lei - 4760 lei).

In acest moment, toate conturile au solduri zero. Asociatul (asociatii) nu au primit nimic peste suma de 200 lei

reprezentind capital social, ca urmare nu vor fi impozitati conform art. 66 alin. (8) din codul fiscal. Dimpotriva, ei

au suportat pierderea ramasa de 240 lei a firmei.

Baza legala:

- OMFP 1376/2004 privind pentru aprobarea Normelor metodologice privind reflectarea in contabilitate a

principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragereasau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora





20

S T U D I I D E F E Z A B I L I T A T E

1. La nivel strategic, ce presupune o investiţie de dezvoltare?

Raspuns:

STUDIILE DE FEZABILITATE sunt, de obicei, asociate cercetărilor de marketing şi conjunctură economică, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale, prognozelor la nivelulramurilor de producţie materiale şi al economiei nationale.

Elaborarea şi folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la întocmirea ofertelor pentru realizarea deobiective de investiţii în străinatate, precum şi la elaborarea propunerilor de colaborare cu alte ţări încadrul unor societăţi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor de fezabilitate îl constituie obţinerea deinformaţii asupra mărimii efortului de investiţii, a rezultatelor economice probabile, precum şi asupraprincipalelor probleme în legatură cu realizarea obiectivelor de investiţii:

achiziţionarea de licenţe;

credite externe şi condiţii de rambursare; obţinerea de materii prime din import;

posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia;

eficienţa fondurilor investite

Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in studiul deoportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existenţa acestei trepte intre studiul defezabilitate şi cel de oportunitate se impune atunci cand informaţiile oferite de ultimul sunt insuficiente ca

volum şi nivel de fundamentare. Principalele informaţii pe care trebuie să le ofere un studiu deprefezabilitate sunt:

- dacă oferta de investiţii este in mod cert eficientă, astfel ca decizia de investiţii să se poată lua imediatf ără a mai fi necesare alte studii;





21

- dacă concluziile rezultate pe baza informaţiilor culese justifică o analiză detailată printr un studiu defezabilitate;

- dacă anumite aspecte ale proiectului de investiţii, care sunt esenţiale pentru fezabilitatea sa, ar trebuiaprofundate prin studii funcţionale sau studii suport,

- dacă se poate hotări in această fază că ideea de proiect nu este atrăgătoare, deci se

impune renunţarea la aceasta şi intreruperea cercetării. Reţinem că structura studiului de prefezabilitateeste obligatoriu aceeaşi cu cea a studiului de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este documentul care asigură informaţii fundamentate

pentru luarea deciziei de investiţii. In cadrul studiului sunt definite şi analizate elementele esenţiale alefabricării produsului avut invedere şi diversele procedee de producţie utilizate. Pentru declanşareaelaborării studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil să fie stabilite dimensionarea şi amplasarea optimă a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii prime, de costuri de investiţii şi de producţie.Calculele economice şi analiza eficienţei trebuie să evidenţieze clar dacă proiectul este viabil, eficient ori,dimpotrivă, neeficient, astfel incat să se poată lua decizia de admitere sau respingere a proiectului. Studiul

de fezabilitate este, aşadar, documentul care permite să se ajungă la o decizie de investiţie.





22

A N A L I Z A D I A G N O S T I C A I N T R E P R I N D E R I I

1. O întreprindere produce anual un număr de 5000 de produse la un preţ unitar de 40 u.m.

î ntreprinderea înregistrează cheltuieli cu materii prime şi materiale în valoare de 60000 u.m.,

cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezintă salariile personalului direct productiv,cheltuieli cu utilităţi şi chirii în cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. şicheltuieli cu dobânzi de 5000 u.m. să se calculeze şi să se interpreteze pragul de rentabilitatefinanciar şi operaţional exprimat în unităţi fizice şi valorice şi nivelul rezultatului de exploatare şicurent aşteptatla o creştere la 5500 a numărului de produse vândute.

Rezolvare:

q = 5.000 buc.

p.u. = 40 u.m.ch.

mat. prime = 60.000 u.m.ch.

personalul = 80.000 u.m. – 90 % = 72.000 u.mch. variabile

- 10 % = 8.000 u.m. ch. Fixe

ch. utilităţi şi chirii = 5.000 u.m.

ch. amortizare = 4.000 u.m.

ch. cu dobânzi = 5.000 u.m.

Pragul de rentabilitate operaţional se referă doar la active de exploatare, de aceea nu aminclus şila ch. fixe dobânzile.

Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000=17.000 u.m.





23

Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000u.m.

Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m.

Q în punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) = 17.000/ (40 – 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc.

Cifra de afaceri în punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m.

Pragul de rentabilitate financiar se calculează incluzând în cheltuielile fixe şi dobânzile.

Qc financiar = (CF+ dobânzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 – 26,40) = 22.000 /13,6=1617,65 u.m.

Cifra de afaceri în punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m.

Deci pentru a produce profit în activitatea de exploatare trebuie vândut 1.250 buc. de produse şivânzările trebuie să atingă 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind şicheltuielilefinanciare, trebuie vândute 1.618 buc. produse s-a atins o vânzare de 64.706u.m. Sub acestevânzări unitatea va ieşi în pierdere.

O creştere a nr. de produse vândute de la 5.000 buc. ar avea o influenţă negativă asupracheltuielilor variabile totale, astfel:

CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m.

CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rămân neschimbate.

Profitul din exploatare = 5.500 x 40 – (17.000 + 145.200) = 220.000 – 162.200 = 57.800u.m.

Profitul curent se calculează incluzând cheltuielile variabile în cheltuielile fixe.Profitul curent =5.500 x 40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800u.m.

Deci la o vânzare de 5.500 buc. produse (această cantitate fiind peste cantitatea din prestarea deoperaţiuni financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. şiun profit curent de52.800 u.m.





24

2. În cadrul activelor lichide se includ:

a) titlurile de participare

b) avansurile de trezorerie;

c) actiuni detinute in scopuri speculative

Raspuns: b) avansurile de trezorerie;





25

O R G A N I Z A R E A A U D I T U L U I I N T E R N Ş I C O N T R O L U L I N T E R N

1. Care sunt particularităţile inventarierii stocurilor de produse şi producţie în curs de

execuţie?

Raspuns: Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru

depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile f ără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor sediminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere. Fac obiectulevaluării şi stocurile în curs de execuţie. Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul devânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desf ăşurării normale a activităţii, minus costurileestimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz. Bunurileaflate în ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj, acest lucru urmând a fi men ţionat şi în listele deinventariere respective. La lichidele a căror cantitate efectivă nu se poate stabili prin transvazare şi

măsurare, conţinutul vaselor – stabilit în funcţie de volum, densitate, compoziţie etc. – se verifică prinscoaterea de probe din aceste vase, ţinându-se seama de densitate, compoziţie şi de alte caracteristici alelichidelor, care se constată fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de laborator, după caz.

Materialele de masă ca: ciment, oţel beton, produse de carieră şi balastieră, produse agricole şi alte materialesimilare, ale căror cântărire şi măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradareabunurilor respective, se pot inventaria pe bază de calcule tehnice. În listele de inventariere a materialelorprevăzute la alineatele precedente se menţionează modul în care s-a f ăcut inventarierea, precum şi dateletehnice care au stat la baza calculelor respective.

Înainte de începerea inventarierii produselor în curs de execuţie şi a semifabricatelor din producţiaproprie, este necesar: să se predea la magazii şi la depozite, pe baza documentelor, toate produsele şisemifabricatele a căror prelucrare a fost terminată; să se colecteze din secţii sau ateliere toate produselereziduale şi deşeurile, întocmindu-se documentele de constatare; să se întocmească documentele deconstatare şi să se clarifice situaţia semifabricatelor a căror utilizare este îndoielnică.





26

În cazul produselor în curs de execuţie se inventariază atât produsele care nu au trecut prin toate fazele(stadiile) prelucrării impuse de procesul tehnologic de producţie, cât şi produsele care, deşi au fostterminate, nu au trecut toate probele de recepţionare tehnică sau nu au fost completate cu toate piesele şiaccesoriile lor

Inventarierea se efectuează, de asemenea, pentru lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate.

2. Care sunt particularităţile inventarierii stocurilor de mărfuri şi de ambalaje din gestiunile comerciale?

Raspuns: Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentrudepreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile f ără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor sediminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere. Fac obiectulevaluării şi stocurile în curs de execuţie. Prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul devânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desf ăşurării normale a activităţii, minus costurileestimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz. Bunurileaflate în ambalaje originale intacte se desfac prin sondaj, acest lucru urmând a fi men ţionat şi în listele deinventariere respective. La lichidele a căror cantitate efectivă nu se poate stabili prin transvazare şimăsurare, conţinutul vaselor – stabilit în funcţie de volum, densitate, compoziţie etc. – se verifică prinscoaterea de probe din aceste vase, ţinându-se seama de densitate, compoziţie şi de alte caracteristici alelichidelor, care se constată fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de laborator, după caz.

Materialele de masă ca: ciment, oţel beton, produse de carieră şi balastieră, produse agricole şi alte materialesimilare, ale căror cântărire şi măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradareabunurilor respective, se pot inventaria pe bază de calcule tehnice. În listele de inventariere a materialelor

prevăzute la alineatele precedente se menţionează modul în care s-a f ăcut inventarierea, precum şi dateletehnice care au stat la baza calculelor respective.





27

3 Care sunt particularităţile inventarierii mijlocelor băneşti şi a celorlalte valori gestionate în casierie?

Raspuns:

A U D I TU L S T A T U T A R S I A L T E M I S I U N I D E A U D I T S IC E R T I F I C A R E

1. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.

Raspuns: Unele informaţii şi documente primite sau analizate în cursul diferitelor etape ale misiunii potfi folosite pe toată durata mandatului. Ele nu au deci nevoie să fie cercetate în fiecare an. Clasarea lor într-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioară după aducerea sa la zi.Dosarul permanent permite deci evitarea repetării în fiecare an a unor lucrări şi transmiterea de la unexerciţiu la altul a elementelor de recunoaştere a intreprinderii.Elementele caracteristice continutede dosarul permanent sunt:a) fisa de prezentare;b) scurt istoric al intreprinderii;c) organigrame;

d) situatiile financiare ale ultimelor exercitii;e) note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc;f) note asupra statutului;g) procese verbale ale CA si AGA;h) lista actionarilor sau asociatilor;i) structura grupului; j) contracte, asigurari.

2. Structura dosarului exerciţiului – exemplu

Raspuns: Dosarul exerciţiului este bine să fie împărţit pe secţiuni (părţi) pentru a uşura utilizarea sa. În general sefoloseşte o împărţire în 10 secţiuni (părţi) simbolizate de la A la J, astfel:- EA (dosarul exerciţiului, Secţiunea A) intitulată “Acceptarea misiunii”;- EB (dosarul exerciţiului, Secţiunea B) intitulată “Sinteza misiunii şi rapoarte”;- EC (dosarul exerciţiului, Secţiunea C) intitulată “Orientare şi planificare”;- ED (dosarul exerciţiului, Secţiunea D) intitulată “Evaluarea riscului legat de control”;





28

- EE (dosarul exerciţiului, Secţiunea E) intitulată “Controale substantive”;- EF (dosarul exerciţiului, Secţiunea F) intitulată “Utilizarea lucrărilor altor profesionişti”;- EG (dosarul exerciţiului, Secţiunea G) intitulată “Verificări şi informaţii specifice”;- EH (dosarul exerciţiului, Secţiunea H) intitulată “Lucrările de sfârşit de misiune”;- EI (dosarul exerciţiului, Secţiunea I) intitulată “Intervenţii cerute prin reglementări diverse”;- EJ (dosarul exerciţiului, Secţiunea J) intitulată “Controlul conturilor consolidate”.

3. Rolul şi importanţa dosarului permanent.

Raspuns: Dosarul permanent se organizează în secţiuni (părţi) care uşurează clasarea documentelor şiconsultarea lor. Fiecare secţiune poate fi materializată printr-un despărţitor comportând un sumar alconţinutului. Ţinerea la zi se efectuează pe sumar, indicând data introducerii documentului.Dosarul permanent se subdivide în sapte secţiuni pentru a facilita lectura şi controlul din parteaorganismului profesional, după cum urmează:- PA (dosarul permanent, Secţiunea A) intitulată “Generalităţi”;- PB (dosarul permanent, Secţiunea B) intitulată “Documente privind controlul intern”;- PC (dosarul permanent, Secţiunea C) intitulată “Situaţii financiare şi rapoarte privind exerciţiileprecedente”;

- PD (dosarul permanent, Secţiunea D) intitulată “Analize permanente”;- PE (dosarul permanent, Secţiunea E) intitulată “Fiscal şi social”;- PF (dosarul permanent, Secţiunea F) intitulată “Juridice”;- PG (dosarul permanent, Secţiunea G) intitulată “Intervenţii externi”;

4. Structura dosarului permanent- exemplu

Raspuns:

5. . Elementele de bază ale raportului de audit într-o misiune de audit statutar

Raspuns: Raportul unei misiuni de audit de bază trebuie să conţină în mod obligatoriu următoareleelemente de bază:- titlul – recomandat sa se foloseasca titlul de “Raportul auditorului independent” pentru a-l distinge derapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;- destinatarul – raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.





29

- paragraful introductiv – cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate;- responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare – raportul trebuie sa precizeze ca cei dinconducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare inconformitate cu cadrul general aplicabil;- responsabilitatea auditorului – raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este saexprime o opinie asupra situatiilor financiare;- paragraful opiniei – raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile

financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintelecontabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; acest paragraph poate aveaurmatoarele forme:

♣ opinia fara rezerve (curata);

♣ opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;

♣ opinia cu reserve;

♣ imposibilitatea exprimarii unei opinii;

♣ opinia defavorabila.- alte responsabilitati de raportare – daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuieprezentate intr-o sectiune separata a raportului, care urmeaza dupa paragraful opiniei;- semnătura auditorului – raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita desemnatura auditorului;- data raportului – raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;- adresa auditorului – raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.

Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2014..

Documents

Transcript of Rezolvari Aplicatii CECCAR Semestrul 2-2014..