APLICATII - STAGIU AN I - SEMESTRU I – 2013

Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului profesional in legatura cu urmatoarele aspecte:

1. Studiul de la caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale.

Se cunosc urmatoarele date despre Societatea comerciala “x”:

- Acorda angajatilor bilete de tratament din cheltuielile sociale in valoare de 300.000 lei.

- Fondul anual de salarii este de 50.000.000 lei

In cazul calculului impozitului pe profit, in conformitate cu prevederile articolului 21, alin. (3), lit. c) din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile sociale au deductibilitatea limitata, in limita unei cote de pana la 20%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabillilor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca.

In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichetele de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatilor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minorilor, ajutorarea copilor din scoli si centre de plasament.

Asadar, biletele de tratament si odihna pot fi incluse in fondul de cheltuieli sociale, pentru angajator, aceste cheltuieli fiind deductibile din impozitul pe profit in limita unei cote de pana la 2% din fondul de salarii.

In problema enuntata mai sus, cheltuielile cu biletele de tratament si odihna sunt deductibile in limita a 2% din fondul de salarii, ceea ce inseamna 50.000.000 lei * 2% = 1.000.000 lei. In acest caz, cheltuielile sociale sunt de 300.000 lei (1.000.000 lei > 300.000 lei), deci ne incadram in limite si aceasta categorie de cheltuieli este deductibila in intregime.

2. Studiul de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare.

Se cunosc urmatoarele date despre Societatea “x”:

- cheltuielile de cercetare in valoare de 240.000 lei;- profitul impozabil este de 360.000 lei.

Care este regimul fiscal al cheltuielilor de cercetare?

In capitolul 2 “Calculul profitului impozabil” din Codul Fiscal, articolul 19^1 mentioneaza stimulentele fiscale acordate pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, si anume:

a) deducerea suplimentara la calcului profitului impozabil, in proportie de 50% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati, deducerea personala se calculeaza trimestrial/anual. In cazul in care se realizeaza pierderea fiscala, aceasta se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutiv. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

b) aplicarea metodei de amortizare acelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare - dezvoltare.

Astfel, referitor la exemplul nostru, profitul impozabil va scadea cu 50% * 240.000 lei, respectiv 120.000 lei.

3. Studiul de caz privind regimul al indemnizatiei de deplasare – detasare.

O societate comerciala detine urmatoarele informatii:

- indemnizatia de deplasare acordata unui salariat este de 500 lei pentru 5 zile de deplasare.

Care este regimul fiscal al indemnizatiei de deplasare – detasare?

Potrivit art.21, alin.(3), lit.b) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe peioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru institutiile publice, este incadrata la cheltuieli cu deductibilitate limitata.

In conformitate cu art. 55, alin (4), lit.g) din Codul Fiscal, urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit.

g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate,

in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice.

In concluzie, cheltuiala cu indemnizatia de detasare este deductibila in limita a 5 * 2,5 * 13 lei, respectiv 162,5 lei.

4. Studiul de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor.

O societate comerciala achizitioneaza sandwich-uri pe care ulterior le distribuie prin automate. Sa se afle modalitatea de calcul in cazul perisabilitatii admise la receptia marfurilor (rezultata in timpul transportului), precum si in cazul perisabilitatii pe timpul depozitarii si a perisabilitatii la desfacere.

Referindu-ne la art. 21, alin (3), lit.d) din Codul Fiscal, perisabilitatile sunt deductibile la determinare profitului impozabil in limitele stabilite de organelle de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

Limitele maxime de perisabilitate care pot fi acordate marfurilor, sunt incadrate in Norma din 27.05.2004 privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri in procesul de comercializare.

Prin perisabilitati intelegem scazamintele care se produc in timpul transportului, manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese natural, cum sunt: uscarea, evaporarea, volatilizarea, pulverizarea, hidroliza, racire, inghetare, topire, oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau a vaselor in care sunt transportate, descompunerea, scurgerea, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie publica).

Nu constituie perisabilitati pierderile incluse in normele de consum tehnologic, precum si cele produse din alte cauze imputabile persoanelor vinovate sau cele determinate de cauze de forta majora.

Aceste perisabilitati se aproba de managerul, directorul sau administratorul persoanei juridice, dupa caz, la nivelul cantitatilor efectiv constatate ca pierderi naturale cu ocazia receptionarii marfurilor transportate, a inventarierii sau a predarii gestiunii, pana la limitele maxime prevazute.

Limitele maxime de perisabiliatate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.

Pierderile sau scaderile cantitative care depasesc normele de perisabilitate stabilite NU sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

Limitele admisibile de perisabilitate pentru produse alimentare sunt redate in Anexa 1 a normei mentionate. La punctul 45 din aceasta anexa este prevazuta grupa preparate culinare si semipreparate, ambalate in tavi, navete, cutii, casolete. In acest caz sunt acceptate perisabilitatile doar la desfacere cu amanuntul sau in alimentatia publica, iar coeficientul este de 0,45%. Stabilirea limitelor maxime de perisabilitate admise la desfacere se face la nivelul intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea coeficientului stabilit.

5. Studiul de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa.

Societatea “Y” acorda salariatilor sai tichete de masa in valoare de 1.000 lei. Care este regimul fiscal al cheltuielilor cu tichetele de masa?

Potrivit art.21, alin. (3), lit.e) si art.48, alin (5), litera f) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii, sunt cheltuieli deductibile, la calculul impozitului pe profit si a impozitului pe venit.

Tichetul de masa reprezinta suma de bani ce poate fi utilizata de salariat pentru achitarea mesei sau achizitionarea de produse alimentare, suma scutita de plata impozitului pe venit sub forma de salariu, si deductibila la calculul impozitului pe profit datorat de angajator.

Tichetele de masa se distribuie lunar, angajatorul distribuie salariatului un numar de tichete de masa corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se face distribuirea. Salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate.

6. Studiul de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal.

Care este regimul fiscal al provizioanelor pentru clientii incerti?

In cele ce urmeaza, vom vedea ce tratament fiscal aplicam pentru o societate care nu va mai incasa clienti deoarece acestia se afla in insolventa. Mentionam ca nu este o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila in acest sens.

Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (contul 4118 “client incerti sau in litigiu” sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creante decat clientii).

In scopul prezentarii corecte in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza la valoarea probabila de incasat si se inregistreaza ajustari pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera, exclusiv TVA.

Tratamentul fiscal:

Din punct de vedere al impozitului pe profit, pentru creantele incerte se pot constitui provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal:

Conform art. 22 (1), lit. (c) din Codul Fiscal :

Provizioanele constituie in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 01 ianuarie 2005, 30% incepand ca data de 01 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabil, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g), si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1) sunt inregistrate dupa data de 01 ianuarie 2004;

2) sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 zile de la data scadentei;

3) nu sunt garantate de o alta persoana;

4) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

5) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

Conform art. 2 (2) lit. j):

Provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1) sunt inregistrate dupa data de 01 ianuarie 2007;2) creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de

deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

3) indeplinesc conditiile mentionate la pct. 3, 4 si 5 de mai sus.

Conform art. 21 (2), lit. n):

Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate este deductibila fiscal 100%, daca exista una din urmatoarele situatii:

1) procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;2) debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperate de la mostenitori;3) debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau

lichidat, fara succesor;4) debitorul inregistreaza dificultati majore care ii afecteaza intreg patrimoniul: rezulta din

situatii exceptionale determinate de calamitati naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare.

Cheltuiala cu pierderea inregistrata la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate de la un debitor pentru care nu a fost inchisa procedura de faliment, este deductibila fiscal, in limita maxima de 30% (daca a fost acoperita de un provizion care indeplineste conditiile mentionate anterior).

Din punct de vedere al TVA-ului, este permisa ajustarea bazei de impozitare, astfel:

Conform art. 138 (1), lit. d):

1. baza de impozitare a TVA se reduce un cazul in care contravaloarea bunurilor livrate/ serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului clientului;

2. este permisa numai in situatia in care data declararii falimentului beneficiarilor a intervenit dupa data de 01 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de aceasta data;

3. ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de inchidere a procedurii de insolventa;

Conform art. 159 (21):

1. furnizorii vor emite facturi cu valorile inscrise cu semnul minus, deoarece baza de impozitare se reduce;

2. in cazul declararii falimentului beneficiarilor nu exista obligatia transmiterii facturilor cu semnul minus catre acestia.

Exemplu:

1. Emiterea facturii catre beneficiar, TVA 24% 4111 = % 100.000 lei 70xx 80.645 lei 4427 19.355 lei

2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare, estimare incerta 100% si constituire provizion depreciere:

4118 = 411 100.000 lei 6814 = 491 100.000 lei

Provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%.

6841 deductibil = 30.000 lei 6814 nedeductibil = 70.000 lei

3. In cazul incasarii clientului incert:

5121 = 4118 100.000 lei 491 = 7814 100.000 lei

Diminuarea sau anularea provizionului se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul incasarii creante, proportional cu valoarea incasata:

7814 impozabil = 30.000 lei 7814 neimpozabil = 70.000 lei

4. Se decide, conform AGA, trecerea pe pierdere a creantelor:

654 = 4118 100.000 lei 491 = 7814 100.000 lei

Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri in cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli:

7814 impozabil = 30.000 lei

7814 neimpozabil = 70.000 lei

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea acoperita de provizionul constituit:

654 deductibil = 30.000 lei

654 nedeductibil = 70.000 lei

5. Conform hotararii judecatoresti definitive , se declara falimentul clientului potrivit Legii 85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:

654 = 4118 80.645 lei 4188 = 4427 - 19.355 lei 491 = 7814 100.000 lei

Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile 100%.

7814 impozabil = 30.000 lei

7814 neimpozabil = 70.000 lei.

NOTA : Recomandarea este aceea de a constitui provizionarea numai in cazurile in care acestea sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

7. Studiul de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile fiscal.

In cazul de executare silita, societatile sunt obligate la plata unor cheltuieli sau la cedarea unor bunuri pentru a acoperi daunele stabilite prin hotarare judecatoreasca. In cazul unei astfel de decizie, societatea “Alfa” trebuie sa plateasca daune la o cladire pierduta in instanta catre o persoana fizica. Vor avea aceste sume platite incadrarea de cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit?

Potrivit reglementarilor contabile, aprobate prin OMFP 3055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, in situatia in care existau informatii ca vor avea loc iesiri de resurse

(eventuale litigii), trebuiau constituite provizioanele la valoarea la care se estima ca se vor inregistra costurile stingerii obligatiei. Astfel, odata cu ramanerea definitive a hotararii judecatoresti, aceste provizioane (nedeductibile fiscal la data constituirii) se relua pe venituri (neimpozabile).

Exemplu:

Societatea comerciala “X” constituie provizioane pentru clientii neincasati ce au la momentul evaluarii (sfarsitul trimestrului) peste 90 zile depasire de la scadenta.

31.12.2011: Inregistrarea provizion in suma de 15.000 lei pt. o creanta de 19.000 lei ce are 95 zile depasire.

4118 = 411 15.000 lei

6814 = 491 15.000 lei

31.05.2012: Ccreanta depaseste 270 zile si inregistram dreptul de deducere de 30% din valoare:

6814 = 491 4.500 lei

8. Studiul de caz privind regimul fiscal al rezervelor.

Rezerva legala se constituie anual din profitul societatii si se inregistreaza in contul 1061 “Rezerve legale”.

Conform Legii 31/1990, art.183 - (1), din profitul societatii se va prelua, in fiecare an, cel putin 5% pentru formarea fondului de rezerva , pan ace acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Daca fondul de rezerva dupa constituire , s-a micsorat din orice cauza, va fi completat, cu respectarea prevederilor alin.(1).

Potrivit art. 22, lit. a) din Codul Fiscal, rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 55 aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare.

Normele metodologice ale acestui enunt, indica veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile dupa cum urmeaza:

“50. Cota de 5% reprezentand rezerva prevazuta la art. 22, alin. (1), lit. a) din Codul Fiscal se aplica asupra diferentei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, si totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, inregistrate in contabilitate .

Rezerva se calculeaza cumulat de la inceputul anului si este deductibila de la calculul profitului impozabil trimestrial sau annual, dupa caz”.

Pentru a intelege mai bine regimul fiscal al rezervelor, propunem spre rezolvare urmatoarea problema:

Despre Societatea “Gama” cunoastem urmatoarele date:

- este platitoare de impozit pe profit (16%);

- la 31.12.2011 capitalul social subscris si varsat este de 80.000 lei; venituri totale si impozabile = 260.000 lei; cheltuieli totale si deductibile fiscal de 215.000 lei

Sa se constituie rezerva legala conform limite maxime de deductibilitate admise, in conditiile in care AGA a hotarat constituirea integrala a rezervei legale.

Profit brut: 260.000 - 215.000 = 45.000 lei

45.000 * 5% = 2.250 lei

8.000 * 20% = 1.600 lei } 2.250 > 1.600 lei

Deduce faptul ca suma maxima admisa a rezervei legale este de 1.600 lei.

Impozitul pe profit anual datorat pentru anul 2011:

Profit impozabil = 45.000 - 1.600 = 43.400 lei

Impozit pe profit anual: 43.400 * 16% = 6.944 lei.

9. Studiul de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative

Conform art. 55, alin (1) din Legea 571/2003, sunt considerate venituri din salarii totale veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract de munca individual sau a unui statut special prevazut de lege, indifferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor, de forma sub care ele se acorda, inclusive indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Punctul 77 din Norma metodologica de aplicare a legii 571/2003 privind Codul Fiscal, in aplicarea art. 55, alin. (3) din Codul Fiscal prevede ca nu sunt considerate avantaje contributiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii, in limita a 400 de euro annual pe participant. Asadar, contributia la pensile facultative in suma de cel mult 400 de euro suportata de angajator nu constituie avantaj si nu se impoziteaza. Acest lucru inseamna ca venitul salarial nu suporta modificari fata de situatia anterioara acordarii acestui avantaj.

CAZ I: Angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 400 euro/an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 1.800 lei pentru cei 5 angajati care au aderat la un fond privat de pensii.

Suma de 1.800 lei inregistrata pe cheltuiala angajatorului va reprezenta cheltuiala deductibila la calculul impozitului pe profit. In ceea ce il priveste pe salariat, aceasta suma nu se include in venitul salarial in vederea impozitarii.

In concluzie, valoarea contributiilor la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajatii proprii nu este inclusa in baza de calcul a impozitului pe venit, in limita sumei de 400 de euro.

Suma deductibila total = 400 euro * 4,5 lei * 5 angajati = 9.000 lei.

CAZ II: Angajatorul plateste contravaloarea in lei a sumei de 500 de euro/ an la cursul de 4,5 lei, respectiv suma de 2250 lei pentru cei 5 angajati.

500>400 euro/an → suma depaseste limita sumei de 400 euro/an, respectiv contravaloarea in lei de 450 de lei. Cei 450 lei se includ in in venitul salarial in vederea impozitarii, si se vor suporta si toate contributiile sociale aferente salariilor.

10. Studiul de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare.

Conform art. 21, alin (3), lit. k), cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate sunt cheltuieli cu deductibilitate limitata, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

Facand referire la tratamentul fiscal al primelor de asiguare suportate de angajator inaintea incasarii sumei asigurate de catre salariat, mentionam ca sunt neimpozabile la nivelul salariatului sumele asigurate si orice alte drepturi acordate asiguratilor, din asigurarile de orice fel, potrivit legislatiei privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor.

Sumele reprezentand alte drepturi acordate asiguratilor, pot avea, printer altele, urmatoarele forme:

- rascumparari partiale in contul persoanei asigurate,- plati esalonate,- rente.

Se cunosc urmatoarele date ale Societatii “x” pentru anul 2011:

- venituri totale: 700.000 lei - cheltuieli totale: 570.000 lei

s-a inclus suma de 70.000 lei reprezentand prime de asigurare suportate de angajator pentru cei 10 angajati ai sai in anul 2011, respectiv 7.000 lei/angajat.

Pentru cursul de schimb: 1 euro = 4,5 lei

Suma deductibila = 250 euro * 4,5 lei * 10 angajati = 11.250 lei Suma nedeductibila = 70.000 – 11.250 = 58.750 lei.

11. Studiul de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii locuintelor de serviciu.

Conform Legii 114/1996 cu modificarile ulterioare, locuinta de serviciu se defineste ca fiind spatiul destinat angajatilor unei societati, acordat in conditiile contractului de munca. Locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul agentilor economici si se inchiriaza angajatilor conform contractului de munca.

Art. 21, alin (3), lit. e) din Codul Fiscal face referire la cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si reparatia locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%.

Potrivit anexei nr. 1 din Legea locuintei nr. 114/1996, pentru o singura persoana, suprafata construibila maximum admisa este de 58 mp.

Societatea “Alfa” inregistreaza in 2012 cheltuieli cu intretinerea unei locuinte de serviciu in valoare de 20.000 lei.

Suprafata construita este de 90 de mp.

Suprafata recunoscuta = (58 mp * 10%*58 mp) = 63,8 mp

Cheltuiala deductibila fiscal = 20.000 lei * 63,8 mp = 12.760 lei.

12. Studiul de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu aflat in locuinta proprietate personala.

Potrivit prevederilor Codului Fiscal si a normelor metodologice de aplicare, cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu social aflat in locuinta proprietate personal a unei persoane fizice folosita si in scop personal sunt deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii comerciale in baza contractelor incheiate intre parti in acest scop.

Deductibilitatea acestor cheltuieli la determinarea impozitului pe profit se calculeaza in limita suprafetelor puse la dispozitia societatii comerciale in baza contractelor incheiat intre parti. In acest sens, cheltuielile de functionare intretinere si reparatii aferente sediului aflat in locuinta proprietate personal a unei persoane fizice sunt deductibile in limita determinate de raportul dintre baza suprafetei pusa la dispozitia contribuabilului si suprafata totala a locuintei.

Cheltuielile cu utilitatile sunt deductibile pe baza contractelor incheiate de proprietar cu furnizorul de servicii.

Sediul social al S.C. X S.R.L. se afla in apartamentul proprietate personala a unei persoane fizice. Contractul de inchiriere este incheiat pe o suprafata din acesta de 70 mp., intreaga suprafata a aparatamentului fiind de 200 mp. Cheltuielile de functionare si intretinere sunt de 1.600 lei.

Cheltuielile de functionare si intretinere sunt deductibile in baza raportului dintre:

Cheltuiala deductibila fiscal = 0,35 * 1.600 lei = 560 lei.

13. Studiul de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu combustibilul.

In luna mai 2012, Societatea “Beta” inregistreaza cheltuieli cu combustibilul in valoare de 400 de lei.

Incepand cu 01.07.2012 cheltuielile privind combustibilul, in cazul vehiculelor destinate transportului rutier de persoane, care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii de productie, au o deductibilitate limitata la calculul impozitului pe venit si impozitului pe profit. Aceste cheltuieli se vor deduce limitat in proportie de 50% din valoarea acestora, diferenta ramanand nedeductibila:

Astfel:

Cheltuielile cu combustibilul deductibil: 400 lei * 50% = 200 lei

si,

Cheltuielile cu combustibilul nedeductibil = 400 lei *50% = 200 lei

14. Studiul de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.

Conform art. 23, alin. (1) din Codul Fiscal, cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste 1 an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capitalul imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste 1 an, potrivit clauzelor contractuale.

Cheltuielile deductibile cu dobanda sunt limitate la

- nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si

- nivelul ratei dobanzii anuale de 9% pentru imprumuturile in valuta.

Valoarea cheltuielilor cu dobanzile care depaseste nivelul de deductibilitate de mai sus este nedeductibila, fara sa mai fie luata in calcul in perioadele urmatoare:

In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este de peste 3, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar, aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare, sunt nedeductibile. Acestea se raporteaza in perioada urmatoare in conditiile alin (1) pana la deductibilitatea integrala a acestora.

Exemplu:

La data de 31.12.2010, societatea “Beta” dispunea de capitaluri proprii in valoare de 400.000 lei si un imprumut bancar contractat pe 3 ani in suma de 360.000 lei.

La data de 16.02.2011, societatea a fost creditata de societatea-mama cu suma de 600.000 lei, imprumutul urmand a fi rambursat in 5 ani, cu o rata a dobanzii de 5%.

La 31.03.2011, capitalurile proprii erau de 300.000 lei.

Cheltuielile cu dobanda vor fi deductible fiscal?

Cheltuielile cu dobanda aferenta imprumutului bancar de 360.000 lei sunt integral deductibile fiscal. Creditul respectiv nu a fost luat in considerare la determinarea gradului de indatorare.

→ gradul de indatorare < 3 si rata dobanzii este de 5%, cheltuielile cu dobanda aferente creditului obtinut de la societatea-mama , vor fi deductibile la determinarea profitului impozabil aferent primului trimestru al anului 2011.

15. Studiul de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs valutar.

Din punct de vedere fiscal, veniturile sau cheltuielile din diferentele de curs valutar sunt luate in calcul la determinarea venitului impozabil, potrivit prevederilor din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

In cazul in care diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda potrivit alin (1), art. 23 din Codul Fiscal, deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.

Diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in contabilitate in rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii rezervelor din reevaluare la casarea sau cedarea activelor in situatia in care au fost deductibil din profitul impozabil.

Diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta, inregistrate in evidenta contabila a rezultatului reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii, cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare si dezvoltare si a mijloacelor fixe de natura obiectrlor de inventar care a fost inregistrata in rezultatul reportat.

Exemplu:

La data de 01.12.2011, s-au facturat clientilor externi produse in valoare de 10.000 euro. Data la care se incaseaza suma este de 01.03.2012.

Cursul valutar se prezinta altfel:

la data facturarii = 4,09 lei/euro la 31.12.2011 BNR = 4,15 lei/euro la 01.03.2012 BNR = 4,3 lei/euro

Reflectarea in contabilitate in 2011 a creantei:

411 = 701 40.900 lei (10.000 euro * 4,09 lei/euro)

Reflectarea in contabilitate la sfarsitul anului 2011 a creantei in valuta evaluate la cursul BNR la 31.12.2011

10.000 euro * 4,15 lei/euro = 41.500 –

40.900

Diferenta favorabila 600 lei

411 = 477 600 lei

01.03.2012: Incasare creanta (10.000 euro * 4,3 lei/euro = 43.000 lei),

43.000 – 41.500 = 1.500 lei

5124 = % 43.000 lei

411 41.500 lei

765 1.500 lei

16. Studiul de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.

Efectuarea periodica a inventarierii patrimoniului persoanelor fizice si juridice este obligatoriu pentru confirmarea veridicitatii si atenticitatii datelor contabilitatii si a rapoartelor financiare.

Inventarierea este un ansamblu de operatiuni prin care se constata existenta tuturor elementelor patrimoniale, in expresie cantitativ valorica sau numai valorica, dupa caz:

In cazul in care la inventariere se constata un minus, aceasta cheltuiala este nedeductibila la determinarea impzitului pe profit, conform art. 21, alin (4), lit. c) din Codul Fisccal, daca stocul nu a fost asigurat.

In cazul in care stocul a fost asigurat, cheltuiala este deductbila fiscal.

In cazul in care se efectueaza o imputatie, valoarea imputatiei se efectueaza la costul de inlocuire a stocului la care se adauga TVA, conform OMFP 2861/2009 privind inventarierea. In acest caz cheltuiala cu stocul de marfa este nedeductibila fiscal, iar venitul este neimpozabil, conform art. 20, lit. c) din Codul Fiscal.

Exemplu:

La inventariere se constata un minus de marfuri de 150 lei care se imputa gestionarului la valoarea de 170 lei, plus TVA. Suma se incaseaza ulterior in numerar. Stocul nu este asigurat.

711 = 371 150 lei

4282 = % 210,8 lei

7581 170 lei

4427 40,8 lei

Activele constatate minus in gestiune se scot din evidenta la data constatarii lipsei acesteia, iar cheltuiala nu este deductibila fiscal la calculul impozitului pe profit deoarece nu a fost asigurata.

Minusurile de inventar se inregistreaza astfel

- pe seama cheluielilor, dupa natural lor;- in sarcina celor vinovati, prin recuperare directa.

17. Studiul de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor.

Conform prevederilor art. 21, alin. (4), lit. d), cheltuielile cu TVA aferenta buburilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Societatea comerciala “Afin” achizitioneaza pentru angajatii sai cate o uniforma. Costul fiecarei uniforme este de 100 lei, plus TVA. Fiecare angajat in parte suporta 30% din costul uniformei.

Inregistrarea uniformelor:

% = 401 124 lei

303 100 lei

4426 24 lei

Uniformele sunt date in folosinta; fiecare angajat plateste 30% * 100 lei = 30 lei plus TVA

461 = % 37,2 lei

7588 30 lei

4427 7,2 lei

Scoaterea din gestiune a uniformelor

603 = 303 100 lei

18. Studiul de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea actionarilor.

Conform art. 21, alin. (4), lit e) din Codul Fiscal, cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii, nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Sunt considerate cheltuieli facute in favoarea participantilor, urmatoarele:

a) cheltuieli cu amortizarea, intretinerea si repararea mijloacelor de transport utilizate de catre participant, in favoarea acestora;

b) bunurile, marfurile si serviciile acordate participantilor, precum si lucrarile executate in favoarea acestora;

c) cheltuielile cu chiria si intretinerea spatiilor puse la dispozitia acestora;d) alte cheltuieli in favoarea acestora.

Societatea comerciala “Gama” ii plateste actionarului sau chiria pe luna octombrie 2012 in valoare de 5.000 lei, fara TVA.

Cheltuielile nu sunt deductibile pentru societate si vor fi tratate ca dividende pentru actionar.

Actionarul datoreaza impozitul aferent de 16%.

5.000 lei * 24% = 1.200 lei (TVA)

Inregistrare factura de chirie

% = 401 6.200 lei

612 5.000 lei

4426 1.200 lei

Plata facturilor de chirie

401 = 5121 6.200 lei

Inregistrarea pe cheltuieli a TVA dedus pentru chiria platita asociatului

635 = 4427 1.200 lei

Stabilirea impozitului pe dividende: 6.200 lei * 16% = 992 lei

6588 = 446 992 lei

Suma de 992 lei trebuie retinuta de la asociat.

19. Studiul de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza un document justificativ.

Conform art. 21, alin. (4), lit f) din Codul Fiscal, cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caza, potrivit normelor, nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Inregistrarile in evidenta contabila se fac chronologic si systematic, pe baza inscrisurilor ce dobandesc calitatea de document justificativ care angajeaza raspunderea presoanelor care l-au intocmit, conform reglementarilor contabile in vigoare.

Exemplu:

Societatea “Alfa” vinde in luna martie marfuri catre societatea “Beta” fara factura la pretul de 30.000 lei, TVA 24%, cost de productie 20.000 lei. In momentul intocmirii facturii, valoarea este de 25.000 lei.

Societatea Beta Societatea Alfa

Primirea facturii- Stornarea inregistrarii efectuate la

achizitie

% = 408 37.200 lei 371 30.000 lei 4428 7.200 lei

Inregistrarea facturii

% = 401 31.000 lei 371 25.000 lei 4426 6.000 lei

- Stornarea inregistrarii efectuate la vanzare

418 = % 37.200 lei 707 30.000 lei 4428 7.200 lei

Inregistrarea facturii

411 = % 31.000 lei 707 25.000 lei 4427 6.000 lei

20. Studiul de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor neimpozabile.

In conformitate cu prevederile art. 21, alin.(4), lit. i) din Codul Fiscal, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, cu exceptia celor prevazute la art.20, lit.c).

Aceste cheltuieli sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, cu exceptia celor privind:

venituri din dividende care nu au cheltuieli aferente;

venituri din reducerea sau anularea provizionului pentru care nu s-a acordat deducere;

venituri din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.

Societatea X a inregistrat in anul 2012 urmatoarele venituri:

- venituri din vanzarea de produse: 400.000 lei;

- venituri din provizioane de buna executie: 30.000 lei;

- venituri din provizioane pentru litigii: 10.000 lei;

- venituri din dividende primite de la o persoana juridica romana: 60.00 lei;

- venituri din ajustari pentru deprecierea creantelor clientilor: 80.000lei.

Total venituri = 580.000 lei.

Total venituri neimpozabile = Venituri din provizioane pentru litigii + Venituri din dividende primite de la o persoana juridica romana = 10.000 lei + 60.000 lei = 70.000 lei

21. Studiul de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si management.

Conform art.21, alin.(4), lit. m) din Codul Fiscal, cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte, nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, trebuie sa se indeplineasca cumulative urmatoarele conditii:

serviciile trebuie sa fie efectiv prestate, sa fie executate in baza unui contract incheiat intre parti sau in baza oricarei forme contractuale prevazute de lege; justificarea prestarii efective se efectueaza prin: lucrari, procese verbale de receptive, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte material corespunzatoare;

contribuabilul trebuie sa dovedeasca necesitatea efectuarii cheltuielilor prin specificul activitatilor desfasurate.

Societatea Y primeste de la un furnizor o factura in valoare de 15.000 lei, reprezentand servicii de consultanta. Cu furnizorul respectiv nu exista nici un contract incheiat, iar factura nu este insotita de nici o anexa sau detaliere a serviciilor prestate.

Din punct de vedere fiscal, cheltuiala de 15.000 lei este considerate nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

22. Studiul de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele neincasate.

In conformitate cu art. 21, alin.(2), lit. n) din Codul Fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;

2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperate de la mostenitori;

3. debitorul este dizolvat, in cazul societatilor cu raspunderel limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara successor;

4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile: pierderile inregistrate la scadenta din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea acoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate.

In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obiligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz.

Societatea Alfa produce si vinde produse finite catre sociatetea Beta. Valoarea facturii este de 60.000 lei, plus TVA.

Intocmirea facturii:

411 = % 74.400 lei

707 60.000 lei

4427 14.400 lei

Deoarece riscul de incasare este mare, se constituie provizion pentru creanta incerta de 100% din valoarea facturii:

4118 = 411 74.400 lei

6814 = 491 74.400 lei

In cazul in care Beta achita factura, se anuleaza provizionul prin trecerea acestuia pe venituri:

5121 = 4118 74.400 lei

491 = 7814 74.400 lei

In cazul constituirii de provizioane pentru clientii incerti, contribuabilul are dreptul la deducerea acestora numai in conformitate cu prevederile Codului Fiscal.

7814 impozabil = 30% * 74.400 lei = 22.320 lei

7814 neimpozabil = 70% * 74.400 lei = 52.080 lei

23. Studiul de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.

Conform art. 21, alin.(4), lit. p) din Codul Fiscal, cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate protrivit legii,…., scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente in limita minima precizata mai jos:

1. 3 la mine din cifra de afaceri;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.

Aceste cheltuieli nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

Conform Legii 32/1994 privind sponsorizarea, in functie de scopul pentru care se acorda si de obligatiile asumate de parti in cadrul unei astfel de tranzactii, in sensul sponsorizarii, se intalnesc doua mari categorii de copntracte:

a) Contractul de sponsorizare este actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrative desfasurate de catre una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii.

b) Contractul de mecenat este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica, denumita mecena, transfera fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta, dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre o persoana fizica, cu activitate filantropica cu character umanitar pentru desfasurarea unor activitati in domeniile: cultural, artistic, stiintific sau medico-sanitar.

Conditii legale privind sponsorizarea:

Pentru a beneficia de credit fiscal, contribuabilul trebuie sa acorde sponsorizarea cu respectarea conditiilor prevazute in Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea. Conform legii, modul de incheiere a contractelor este: forma scrisa pentru sponsorizarea, cu specificarea obiectului, precum si valorii si duratei sponsorizarii, la care se adauga drepturile si obligatiile partilor.

Societatea Alfa este platitoare de impozit pe profit si incheie un contract de sponsorizare conform legii sponsorizarii, in calitate de sponsor in valoarea de 4.000 lei pentru un azil de batrani.

La sfarsitul trimestrului II, societatea prezinta urmatoarea sirtuatie financiara:

- venituri din vanzarea marfurilor = 850.000 lei

- venituri financiare = 4.000 lei

- cifra de afaceri = 850.000 lei.

- cheltuieli privind marfurile = 650.000 lei

- cheltuieli cu personalul = 65.000 lei

- alte cheltuieli de exploatare = 8.000 lei, din care :

cheltuieli cu sponsorizarea = 4.000 lei.

Total cheltuieli = 727.000 lei

Impozitul pe profit = 854.000 – 727.000 + 4.000 = 131.000 lei

Profit impozabil = 131.000 * 16% = 20.960 lei

3%o * CA = 2.550 lei

20% * impozit pe profit = 4.192 lei

Creditul fiscal de sponsorizare = min(4.000; 2.550; 4.192) = 2.550 lei

Acest credit fiscal micsoreaza valoarea impozitului pe profit datorat in trimestrul II cu 2.550 lei.

131.000 lei – 2.550 lei = 128.450 lei impozit pe profit datorat.

24. Studiul de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal.

Potrivit Legii nr. 571/2003 – Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 21, alin.(4), lit. r), cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

O societate comerciala primeste de la un furnizor o factura in valoare de 1.000 lei. In urma unor verificari, s-a constatat ca respectivul furnizor figureaza pe site-ul ANAF ca si contrbuabil inactiv. Care este regimul fiscal al acestor cheltuieli ?

Cheltuielile inregistrate in evidenta contabila care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv, nu sunt deductibile la calculul impozitului pe profit => cheltuieli totale nedeductibile = 1.000 lei.

25. Studiul de caz privind regimul fiscal al cotizatiilor catre organizatiile profesionale.

Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, sunt considerate cheltuieli deductibile urmatoarele ( art. 21, alin.(2), lit. g) si m)):

g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

m) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

Pe langa aceste prevederu din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, se mentioneaza ca taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. 2, lit. g) si m), sunt considerate nedeductibile la calculul impozitului pe profit.

Societatea Gama, platitoare de impozit pe profit, achita in anul 2012 o cotizatie obligatorie catre CECCAR de 15.000 lei. Cursul de schimb folosit este de 1 euro = 4,5 lei. Plafonul maxim pentru taxe si impozite este de:

4.000 euro * 4,5 = 18.000 lei

=> cotizatia pentru CECCAR de 15.000 lei este integral deductibila (15.000 lei< 18.000 lei).

26. Studiul de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea contabila si fiscala.

In conformitate cu prevederile art. 7, alin.(1), pct. 33, lit. c) din Legea 371/2003 privind Codul Fiscal, pentru mijloace fixe amortizabile si terenuri – costul de achizitie, de productie sau valoarea de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrarii in patrimonial contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii, dupa caz, reprezinta valoarea fiscala. In valoarea fiscala se includ si reevaluarile contabile efectuate potrivit legii.

In conformitate cu prevederile art. 24, alin.(15) din Codul Fiscal, castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a mijloacelor fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala.

O societate comerciala achizitioneaza un utilaj in 15.06.2008 de la un furnizor, la pretul de 200.000 lei. Durata de amortizare conform H.G. 2139/2004 este de 8 ani, dar societatea intentioneaza sa il utilizeze doar 3 ani. Metoda de amortizarea folosita de societate este cea liniara. Societatea vinde utilajul la 30.04.2010, la valoarea de 30.000 lei.

Amortizarea contabila anuala = 200.000/3 = 66.666 lei

Amortizarea contabila lunara = 66.666/12 = 5.555 lei

Amortizarea fiscala anuala = 200.000/8 = 25.000 lei

Amortizarea fiscala lunara = 25.000/12 = 2.083 lei

An

Amortizare contabila Amortizare fiscala

Anuala Valoare ramasa Anuala Valoare ramasa

1. 2008 66.666 133.334 25.000 175.0002. 2009 66.666 66.668 25.000 150.0003. 2010 66.668 0 25.000 125.0004. 2011 25.000 100.0005. 2012 25.000 75.0006. 2013 25.000 50.0007. 2014 25.000 25.0008. 2015 25.000 0

An 2008 : inregistrare amortizare contabila:

66.666 * 6/12 = 33.333 lei

Implicatii fiscale pentru 2008 :

Cheltuieli nedeductibile cu amortizarea contabila = 33.333 lei

Deduceri fiscale privind amortizarea 2008 = 33.333 lei * 6/12 = 16.666,5 lei

In 2009 se inregistreaza amortizarea contabila de 66.666 lei.

La 30.04.2010 : inregistrare contabila de = 4* 5.555 lei = 22.220 lei

Deduceri fiscal privind amortizarea pentru cele 4 luni din 2010 : 25.000 * 4/12 = 8.333,33 lei.

27. Studiul de caz privind regimul fiscal al provizioanelor de garantii de buna executie.

Potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 22, alin. (1), contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol:

lit. b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate in cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie in perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute in contractele incheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazute in tariful lucrarilor executate ori serviciile prestate.

O societate comerciala inregistreaza o garantie de buna executie unui client in valoare de 20.000 lei. Care este regimul fiscal al provizioanelor de ganratii de buna executie acordata clientului?

Inregistrare garantie de buna executie acordata unui client:

2678 = 411 20.000 lei

Constituire provizion:

6812 = 1512 20.000 lei

Din punct de vedere fiscal, aceasta cheltuiala este deuctibila la calculul impozitului pe profit, potrivit art. 22, alin.(1), lit. b) din Codul Fiscal.

Societatea recunoaste acest provizion pe durata existentei a perioadei de garantie. La finalizarea perioadei si la data incasarii, societatea va inregistra reluarea acestui provizion in venituri.

1512 = 7812 20.000 lei

Acest venit este impozabil la determinarea impozitului pe profit.

28. Studiul de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilor-insolventa.

Din punct de vedere fiscal, conform Codului Fiscal, sunt deductibile provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 01 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 01 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 01 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabil si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1) sunt inregistrate dupa data de 01 ianuarie 2004;

2) sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 zile de la data scadentei;

3) nu sunt garantate de o alta persoana;

4) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

5) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

Conform art. 2 (2) lit. j):

Provizioanele constituite in limita unui procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

4) sunt inregistrate dupa data de 01 ianuarie 2007;5) creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de

deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

6) indeplinesc conditiile mentionate la pct. 3, 4 si 5 de mai sus.

Societatea X vinde catre societatea Y un utilaj in valoare de 35.000 lei, plus TVA, in luna februarie 2012. Factura ramane neincasata pana in decembrie 2012 cand societatea X este anuntata ca s-a inceput procedura de insolventa.

Emiterea facturii:

411 = % 43.400 lei

707 35.000 lei

4427 8.400 lei

Incertitudinea incasarii:

4118 = 411 43.400 lei

Ajustarea valorii creantei ca urmare a riscului de neincasare:

6814 = 491 43.400 lei

Daca societatea Y achita factura, societatea X reia provizionul la venituri:

411 = 4118 43.400 lei

5121 = 411 43.400 lei

491 = 7814 43.400 lei

In cazul in care se finalizeaza insolventa, se inregistreaza o pierdere:

491 = 7814 43.400 lei

% = 4118 43.400 lei

654 35.000 lei

4426 8.400 lei

29. Studiul de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru deprecierea clientilor-vechime.

In Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, se trateaza creantele neincasate sub 2 aspecte: cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate si cele inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate.

Cheltuielile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, potrivit art. 21, alin. (2), lit. n) din Codul Fiscal sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

- Procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;- Debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperate de la mostenitori;

- Debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara successor;

- Debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intregul patrimoniu.

Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate sunt deductibile doar pentru partea acoperita de provizionul constituit potrivit Codului Fiscal. Sunt cheltuieli deductibile provizioanele constituite in limita unui procentaj de 30%, incepand cu data de 01 Ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili care indeplinesc cumulative urmatoarele conditii:

- Sunt inregistrate dupa data de 01 Ianuarie 2004;- Sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;- Nu sunt garantate de alta persoana;- Sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;- Au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

Diferentierea dintre provizionul pentru deprecierea creantelor si provizionul pentru litigii, prezentat anterior este facuta de recunoasterea de catre client/debitor a datoriei.

Societatea “x” vinde marfuri catre societatea “y” in valoare de 50.000 lei, plus TVA. Societatea “y” intra in incapacitate de plata prin procedura de faliment.

Inregistrare factura de vanzare a marfurilor de catre societatea “x”:

4111 = % 62.000 lei

707 50.000 lei

4427 12.000 lei

Inregistrare ajustare pentru deprecierea creantei:

6814 = 491 62.000 lei

Pronuntarea falimentului societatii “y”; societatea “x” face urmatoare inregistrare:

654 = 4118 62.000 lei

Societatea “x” scoate din gestiune clientul:

% = 4118 62.000 lei

654 50.000 lei

4426 12.000 lei

Se anuleaza provizionul constituit

491 = 7814 62.000 lei

Venitul astfel constituit reprezinta venit neimpozabil la calculul impozitului pe profit intrucat cheltuiala cu ajutarea provizionului a fost nedeductibila fiscal la constituire, sau daca a fost deductibila doar 30% atunci in mod corespunzator si 30% din venit este impozabil, iar 70% este neimpozabil.

Scoaterea din gestiune a clientilor pe baza de hotarare AGA:

654 = 4118 50.000 lei

Ajustare TVA:

4426 = 4118 12.000 lei

Anularea provizionului:

491 = 7814 62.000 lei

30. Studiul de caz rivind regimul fiscal al contractului de fiducie.

In conformitate cu prevederile art. 25^1, alin. (1) din Codul Fiscal, in cazul contractelor de fiducie incheiate conform dispozitiilor Codului Civil, in care constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli:

a) Transferal masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer impozabil in intelesul prezentului titlu;

b) Fiduciarul va conduce o evidenta contabila separate pentru masa patrimoniala fiduciara si va transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile rezultate din administrarea patrimoniului conform contarctului;

c) Valoarea fiscal a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de fiduciar, este egala cu valoarea fiscal pe care acestea au avut-o la constituitor;

d) Amortizarea fiscal pentru orice active amortizabil prevazut in masa patrimoniala fiduciara se determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferal nu ar fi avut loc.

In cazul contarctului de fiducie, incheiat conform dispozitiilor Codului Civil, in care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituirea catre fiduciar sunt considerate cheltuieli nedeductibile.

Fiducia este operatiunea juridica prin care unul sau mai multi constituitori transfera drepturi reale, drepturi de creante, garantii sau alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente sau viitoare, catre unul sau mai multi fiduciar care le exercita cu un scop determinat, in folosul unuia sau mai multor beneficiari.

Societatea “Alfa” transfera la 01.01.2012 catre societatea “Gama” un portofoliu de creante clienti de 1.000 u.m. cu titlu de garantie in beneficiul lui “Beta”. La 31.12.2012, contarctul de fiducie este lichidat.

“Alfa” (constituitor), “Gama” (fiduciar), “Beta” (beneficiar).

Riscul de credit asociat creantelor este suportat de fiducie, adica beneficiarul suporta pierderea daca valoarea creantelor scade → cheltuieli nedeductibile.

01.01.2012: Societatea constituitoare “Alfa”

6585 = 4111 1.000 u.m.

Transferul elementelor

2677 = 7585 1.000 u.m.

Creante = fonduri fiduciare 1.000 u.m.

La beneficiarul garantiei, operatia se inregistreaza in afara bilantului

Debit 802 = Angajamente primite 1.000 u.m.

In contabilitatea fiduciei se inregistreaza incasarea creantelor

Conturi la banci = creante 1.000 u.m.

31.12.2012 Lichidarea fiduciei

Fonduri fiduciare = conturi la banci in lei 1.000 u.m.

La “Alfa”: lichidarea fiduciei

5121 = 7587x 1.000 u.m.

6587x = 2677 1.000 u.m.

La beneficiarul garantiei: Reducerea elementului in afara bilantului

Credit 802 = Angajamente Primite 1.000 u.m.

Cerinte : fiecare studio de caz va fi alcatuit din : enunt compus conform rationamentului profesional si rezolvarea aplicatiei (fluxul informational).