Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.12 A.D.XENOPOL

TORIA- OMAtIlLOR

T

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. XII

TOM

MAUI I LOH

eAmih rimumA. D. XENOVOL

FOST PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IABI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

(1847t 1920)

EDITIA III-a, revlizutli de autor

.Jiu sunt vremlle sub arma omulul,d bletul om sub vremr.

ti/RON COSTIN.

VOLUMUL XII

REVOLUTIA DIN 1848

EDITURA «CARTEA ROMANEASCA», BUCUREST188807. 980

In acest volum, al XII-lea al lucrArii, sunt cuprinse ma iales eforturile politice ale ppporului român pentru a se constituí-ca organizare neatarnatà, mai ales dela 1848 innainte. Bineinteles cá aceste n'azuinti se realizeazà numai in pàrtile lui mailibere, cAci, in acele cople§ite de Unguri §i de Nemti (Austriaci)dorintele lui de emancipare numai u§or licAresc pe cerul tutu-necat pentru a disp6rea iar in umbra din care Oskiserg.

Unirea, dorinta cea mai vie, a poporului roman §i. sin-gurul lui liman de seapare ajunge a fi infiripatà §i pus6 temelieunei spornice desvolta'ri pentru viitor prin alegerea lui Ale-xandru Cuza ca domn in ambele tAri române din poalele Car-patilor.

CAPUL I

REVOLUTIA DIN 1646

Anul 1848 aduce omare f ierbere tn Matefdrile locu lie de Romdni.

I

REVOLUTIA DIN ANUL 1848 IN ARDEAL')

Partida nationahl liberalfi ungureaseit Veacul al XVIII-leadusese o mare transformare in starea poporului roman dincetatea Carpatilor. Desvoltarea culturei ii deschisese mintea, §iideea originei romane apgruse pe orizontul intunecatei lui cu-getàii de pang atunci ca r'asAritul unui soare strAlucitor. Re-volutia din 1781 venind in ajutorul tintei filantropice, urm`áritede imp'gratul Iosif al II-lea, adusese o u§urare de fapt in stareaiobagilor §i chiar proclamarea in principiu a desfiintilrii §'árbirei.Tot ea apoi reintregise in con§tiinta poporului roman unitateainieresului national, ce pAruse zdruncinatà prin unirea uneipsárti din el cu biserica latinà. Poporul roman trezit la viatade sine, imboldit prin mketia originei sale §i. neeft'utând la des-binare,a confesionalA, se va sili de acum inainte s'a ajung6 arealiza de fapt starea la care avea drept, tint6 a ea'reia rostirecea d'intai se vede in cererea lui pentru drepturi formulatilIn 1791.

Tocmai insA in timpul cand natia românà ajunge la con-§tiinta drepturilor sale, se treze§te §i acea maghiarà din le-targia in care se afla, §i Vazandu-§i putinälatea fiintei sale, i4ipune in gand a o l'ati §i inki pe socoteala Romanilor. Se adaogedeci, pe langà asuprirea material:a, pericolul desnationalizArei,inteun moment tocmai cand poporul roman c6p6tase coll§ti-inta individualifatii sale deosebite. Lupta intreprinsA de el lainceput numai pentru egalizarea conditlei sale juridice, se com-

1 Pentru arest capitol ne-am folosit de scricrile lui Papiu Ilarian ¡Monanomdnilor In Dacia superioard o G. Baritiu, lkirfi alese de istoria Transiloaniei,-vol. II, care ne-au scutit In deobste de a mai recurge si la alte isvoare Intructit.1e contin reproduse In extenzo sau In extracte toate fAntitnele timpului.

10 ISTORIA ROMANILOR

plicà acuma Cu nspingerea incercärilor elementului dcmnitorde a-i atinge chiar fiinta lui etnieä, particulan. Pedeopartedeci poporul romän va fi silit sä atace pentru a dobändi, pede-alta sä se apere spre a pästra, §i ambele aceste tendinti fiindcombAtute de elementele domnitoare, se va incinge fare ele o-luptà pe vian §i pe moarte, din care revolutia din 1848 a fostnumai inceputul, iar urmarea dramei se desfä§un i asnziinnaintea ochilor no§tri. Cu un an mai inainte ca dieta Tran-silvaniei sä nsping6 suplica Românilor, cea din Ungaria votaIn 1790, ca limba maghiarä sä inlocuiascä pe cea latinä in afa-cerile àrii. Limba maghian insä era foarte putin cultivatä,säracä §i amestecan mai ales Cu slavona. Spre a se mai cunticeva de amestec, tot dieta honri invätarea ei in §coale, Matse poate sus-tine cu dreptul c'ä aceastä" limn' au inceput a se cultiva§i inavuti numai dela acel timp incoace. Tot in dieta din 1791din Transilvania, se ivi pentru prima °an in desbatere ideeaunirii Transilvaniei cu Ungaria, pe care impäratul insä o im-piedeeä de a ajunge la un rezultat 2

Dieta cea d'intai, cheman dupà perioada absolutismului,se adunä in 1825, §i ea este insemnatà prin ivirea unui bärbat,care cel întâi adu o formsä teoreticä, logicä §i stränsä inte-reselor poporului maghiar, anume comitele *tefan Szechenyi_Alai multi deputati aducând imputäri guvernului, c6 nu ar fidat curs votului dietei din 1790, privitor la invät6tura §i des-voltarea limbei maghiare, propuserä totodan spre ajungereamai deplinä a acestui tel, infiintarea unei academii ungure§ti_Reprezentantul Austriei innmpinând c'ä nu ar exista fondurile-trebuitoare pentru creiarea unui astfel de a§ezämänt, *tefanSzechenyi se scoalä sä ofere venitul säu intreg pe un an, 60.000'de fiorini, spre intemeierea academiei. Ca o scânteie electricäpropunerea lui Szechenyi treze§te entusiasmul adunärii ; se sub-scrie in un patrar de on suma indestul de insemnätoare de 250.000'de fiorini §i academia ungureaseä este creian ; cu ea insä sena§te §i intäre§te §i vaza §i innurirea lui Szechenyi asupra com-patriotilor säi. Patriotul ungur i§i desfä§un curând planul in-treg, din care infiintarea academiei era numai innia verig'ä alantului. Prevä'zätor §i inteligent, el intelese c'ä poporul un-guresc, mic la num'Ar §i deci slab in puteri, MI% razim, nicäiericleat in propria lui individualitate, trebuia sà caute cu oncepret a-§i spori num'Arul, §i era aproape gändirea c'ä lätirea luisä se facä pe socoteala celorlaltor natii conlocuitoare cu el peteritoriul patriei comune, §i anume a celor mai slabe din acele.popoare, a Slavilor §i mai ales a Românilor. Intälnind in ba-

2 Siebenbt1rger Bole din 9 August 1865, in Das alte und neue Kronstadt.II, p. 296, nota eitatft de Baritiu I. c., p., 525 Comp. p.532 si Papiu. I. c., II,-LXXXIV.

REVOLUTIA DIN ANUL 1848 IN ARDEAL 11

ronul Neculai Wesselenyi, din Transilvania, un partizan al sco-purilor sale, ambii incepurá a le da pe fatá, prin scrieri, in careze proclama ca principiu suprem predomnirea ungurilor asupraSlavilor si a Románilor. Szechenyi ins5 vroia s'A ajungá la aceastá%inn' prin ademenirea elementelor de cotropit, anume &Anddrepturi tuturor acelor ce vor intra in sAnul natiunii maghiare.El combátea deci tendintele egoiste ale magnatil,or Unguri, care-tineau cu atáta scumpátate la privilegiile lor, sfätuindu-i prinintAia sa scriere, Hitel (creditul), ca s'á renunte la invechitelelor privilegii, sA nu mai tin6 in serbitute rusinátoare milioanede asemeni, sä.' se supun'A la plata contributiilor, i sá nu mailupte in contra reformelor pe care coroana ar vrea sá le introducá.Ungurii, orbiti de interesul personal, nu vázueä in propune-rile lui Szechenyi, decAt desfiintarea pozitiei lor de veacuri,nu interesul cel mare pentru care el lupta. Ei considerará apelullui drept opera unui nebun, i arserá cartea lui cu paradá inPesta. Un nobil Aureliu Dessewffy ráspunzAndu-i prin o bro--surd, Taglalat (analiza), Szechenyi, replica prin o a doua scriere,V ilag (lumina), inteun chip asa de victorios, incAt de acoloinnainte chiar nobilii sunt nevoiti sá iea doctrinele lui in bágarede seamA' 3. Tot pe atunci colegul i prietenul s'äu Wesselenyipublic'ä din parte-i o an' scriere, in care sustinea cá Maghiarii2u dreptul de a cere in schimb pentru favoarea centeniei, un-gurirea acelor ce aspirá la ea, ariltánd cá acest drept poate fidárait numai locuitorilor care sunt in stare a se nationalizaungui,si In special el prevedea CA' täranii in tara noastránumai sub acea conditie sá se impártáseascá din drepturilenationale i reprezentative, dacá se vor face Unguri inteadevár.Acest mod, adaoge Wesselenyi, nu este prea exclusiv nici con-strAngiltor. Singurà invätarea unei limbi se pune ca pret pentruun dar atát de máret. In ce másurA' ar incepe a se unguri cuincetul, cei ce acum nu vorbesc ungureste si nu sunt Unguri,in aceeas másurá ar c'äpáta i drepturi nationale" 4. Acesti doibárbati constituirá deci in Ungaria si Transilvania partida na-tionalá-liberalá ; nationan fiindcá tindea la maghiarizarea tu-turor nationalintilor ; liberalá fiindcá, drept mijloc spre a ajungela aceastá tint5, intrebuinta nada egalizárii drepturilor.

Pentru a se putea ins6 ajunge la efectuarea schimbuluipropus de Szechenyi, de a se da adecá cetätenia maghiarA acelor-ce ar lepäda nationalitatea bastinase i ar adopta pe cea ma-ghiará, trebuia pregátite popoarele, si puse in putinta de aAeprinde tot mai bine limba rasei domnitoare. Dietele at& dinUngaria lncepcind dela 1825 ccit §i din Transilvania dela 1834inainte, voteaza mai multe legi, care unniireau atare fintd. Asa se

Baritiu, I. c., I, p. 572.Papiu, /. c., II, p. XXV.

12 ISTORIA ROMAN1LOR

hotär4te intäi ca limba maghiarä sä fie intrebuintatà in toate-daraverele ocArmuitoare *i judecätore§ti, in corespondenta intre-autoritätile eclesiastice §i. cele civile, in redactarea tuturor ma-triculelor, in corespondenta oficialä dela regimentele gränitä-re§ti; in sfar§it se mai adaogt dispozitia cà niciun act sä nu aibävaloare in justitie, dacA nu va fi scris in limba maghiarä, §i. caIn toate §coalele din tarà limba predärii obiectelor sä' fie aceamaghiarä 5.

Mai mare pericol se ivi insä pentru nationalitätile cele-lalte, §i mai cu deosebire pentru cea romänä, din faptul c'ämai multi membri ai lor, liind primifi in / uncfii, in urma deprin-derii limbei maghi are, incepu in sdnul nationalitellilor insä# a.rand qi o plecare catre acea limbei, cu invätätura cäreia se despoiauinsä acei o intreprindeau ,yi de simtimeintul solidaritäyei cu pro-priul lor pop or. Elevii prin §coalä primiau cu placere ungurireanumelor. Romcinii incepurli a nu se crede civilizafi, dacä nu vor-beau bimba maghiarä ; ei iubeau cel puf in a-pi impestrila graiurlor cu cuvinte unguroti, substituite celor romcine§ti. Prolopopii.1i preolii cei mai de trunk iqi trimiteau telele la invätätura un-gureascä in Cluj. Damaschin Bojinca susfinea pe atunci in oscriere a lui din 1827, di Romänii infälepteqle se pun cu dili-gentli spre a invella bimba patriei ungure§ti, de a cäreia dulceafdqi sträinii se reipiau ; cä nenumärafi barbafi de nafiunea romeintivorbiau bimba patriei, cea ungureasca, nu mai puf in ca Unguriinäscur 6. Curtea episcopului ramón unit, Lemeny, semtina acurte ungureascä, atcit de intrebuinfatti era aceastä Umbel, §i in1830 la moartea episcopului loan Bob, viitorul episcop gnu-cuväntarea de ingropare in bimba maghiarä. Chiar in cetatea ro-mânismului, seminarul din Blaj, se introdusese limba maghiarà;studentii neavänd voie sä vorbeaseä române§te, chip pentru adeprinde latina, vorbiau mire ei ungureqte. Limba maghiarä ame-ninfa sub conducerea unguritului episcop Lemen y, sa se introducer'chiar in bisericä, acesta ceränd pela 1841 voie dela guvernul tran-silvan, a Lipari in bimba ungureascd ni§te ceirli liturgice traduse dinromänqte, §i tot pe atunci un Romcin f runtaq renegat se aräta caapärätor in focal al maghiarismului, in o gazetä ungureascä dinCluj, in contra susfinerilor nationale ale gazetei de Transit-vania 7.

Totu§i un avânt at'at de imbucurätor pentru Unguri tre-buia sä se stânjeneaseä din deosebite motive, intre care socotimea cele mai de seamä, intai schimbarea caracterului propa-gandei ungure§ti, din bländà §i ascunsä, in violentä §i rgsturra-toare, prin suplantarea lui Szechenyi de cätre Ludovic Kossuth,

a Ibidem, XXXV si XLII, Comp. I, p. 100.' Animadversio in disertationem hallesem auctore Damasceno Tb. Bozsinka,

027, citatA de Papiu, II, p. CVII.7 Papiu, I. c, I, p. 101-107.

REVOLT:71A DIN ANIIL 1848 IN ARDEAL 13

In conducerea politicg a poporului unguresc ; al doilea, faptuldesteptgrii constiintei nationale romAnesti, asupra pericolului ce-oastepta, pericol dat pe fatä tocmai prin propagarea violentg aideii maghiare, si al treilea prin imprejurarea cg Ungurii, cu catisi fAcea mai mult drum sistemul de maghiarizare violentg, lgsauIn pgrgsire impgrtAsirea multgmitelor rággduite : drepturile cetà-tenesti. Sistemul rece si calculator al lui Szechenyi, nu era debepotrivit cu firea aprinsg si pornità a poporului maghiar. Apoi ogeneratie nouä se ridicase, crescutg in ideile infierbAntate alemaghiarismului silnic ; ea vroia sg ajungg de indatg tinta intre-vgzutg de Szechenyi in indepgrtarea timpului ; vroia sà ma-ghiarizeze in 10 ani (1) natiile eterogene ; Szechenyi era lgsat inurmg ; metoda recomandatà de el nu mai ajungea poporului sgu,insetat de mgrire.

Reprezentant al acestei noui faze a desvoltgrii unguri-smului fu cum am spus Ludovic Kossuth, slovac ungurit, carelgsà in curAnd in umbrg pe initiatorul miscgrii. El isi atrgseseun renume prin un proces si o inchisoare suferitg, pentru pu-blicarea desbaterilor dietale din anul 1836. CgpAtAnd invoireadeschiderii unei gazete, el incepe a sustinea pgrerile sale inPesti Hirlap dela 1841 inainte. Kossuth era extrem in toateprivirile, färg s'A cunoascg nici piedicg nici margine planurilorsi ideilor sale. El incepe o combatere a inrAuririi germane, spu-nAnd pe fatä cg scopul final al ungurismului era de a se rumpedin monarhia austriacg. El aprinde tot mai mult mintea Ungu-rilor, fAcAndu-i s'A creadg cg popor mai mare nu este pe pgmAnt,nici limbg mai bogatà ca cea ungureasc'A, indemnAndu-i dinrgsputeri de a l'Ati cu toatà vigoarea nationalitatea lor, intre cele-lalte popoare conlocuitoare. Rgspingänd sistemul lui Szechenyi,de a nu buciuma in toate pgrtile scopul maghiarizgrii, ci de a-/indeplini in fAcere si pe nesimtite, el d'A pe fatg motivele ceimpingeau pe poporul sgu a-si impune urea celor de altg origine.El spune curat in ziarul säu, cä sau sg se topiascg toate natiiletgrii, si sg se facg din ele o natiune ungureascg mare si tare,sau Ungurii trebuie sg piarg" ; protesteazg in dieta, unde fuseseales membru, in contra numelui de Croatia si desemnarea de-putatilor acelei tgri ca deputati croati, spunAnd cä el nu cu-noaste o Croatie in tara Ungureascg, ci numai comitatele Agram,Veröcze, etc. Kossuth, apoi färg a lua seama cg cuvintele saleputeau fi intoarse ca o aring in contra insus scopului urmgritde el, exalta el si cu partizanii lui, in declamgrile cele mai aprinsesi mai pompoase, pretul pe care-1 punea pe limba si nationalitateapoporului sgu, spunAnd cg fgrti nationalitate yiata este deprisos", sau cg. atunci cAnd am pierde cuvintele limbii noastrenationale, ne-am pierde si sufletul ; a pierde nationalitatea estea muri ca popor ; pentru aceea nationalitatea si bimba este maiscumpg decAt libertatea, cgci libertatea pierdutg se poate re-

14 'STOMA ROMANILOR

ca§tiga, iar nationalitatea niciodatä. Nationalitatea este aceafisionomie cu care un popor se arata in sanul natiunilor ; ase-menea fisionomie individuala avem §i noi Ungurii §i pe aceastanu voim sa o pierdem, pentruca a o pierde inseamnä a muri" 8.

Apoi dacä a§a erau lucrurile, cu ce drept vroiau Unguriisa räpeasca dela alte popoare bunurile, pe care ei le praznuiaua§a de sus? Pentru ce pretindeau ei ca Românii, Croatii, Sarbii,Slovacii sa se desbrace de nationalitatile lor, spre a imbracape aceea ungureasca, cand o atare desbracare ei insa§i o consi-derau de crima, de sinucidere? Unde mai era logica, unde maiera consecventa, care nu poate fi infruntata a§a ;Cali§ nici chiarde interesata viatà politica ? Intelegem mai la urmä mijloculascuns §i piezi§ al lui Szechenyi de a fura, de a sfeterisi natio-nalitatile in folosul acelei maghiare ; politica lui Kossuth erainsa lipsità Ora §i de bunul simt cel mai elementar, deoarecetrezia el insu§i pe popoare a apara ca bunurile cele mai scumpe,in contra Ungurilor, tocmai acele elemente pe care ace§tia do-riau sa le cotropiasca in folosul lor.

Opozitia Romfinilor. In ce prive§te pe Romani, ei nuintärziara a descoperi tinta de care 'Ana atunci nu-§i (Museo 'impede seama, §i opusera indatä toate mijloacele de caredispuneau, spre a scapa pe poporul lor de primejdia nimicirei.Tocmai pe atunci ocarmuirea Transilvaniei, dorind sà aducaIn ajutorul ei in combaterea Ungurilor §i pe Romani, invoi luiOh. Barit scoaterea unei foi române§ti, Gazeta Transilvaniei,care aparu la Ianuarie 1839. Dupa ce in primele numere semargine§te a reproduce ,tiri politice din Europa, in numaruldin 5 Iunie gasim prima nota impotrivitoare Ungurilor, cuprilejul unor barfeli aduse de ziarul Erdelyi Hirado contra Ro-mânilor, privitoare la superstitiile absurde in care ei ar crede.Gazeta raspinge cu indignare atare imputare 9. Nicairi, spunePapiu Ilarian, n'a fost vre-odata un organ de publicitate maibine venit cleat Gazeta Transilvaniei, chiar atunci in mijloculnatiei române. Cad inteatat ingropasera acum Ungurii, cuconstitutia lor cea egoista, tot spiritul in Romani, §i atata friedsclaveasca bagasera in ei, cat ar fi crezut cineva ca nu poatesä se nasca vreodata un Roman, cu sfletul atat de mare, casa cuteze macar a vorbi de natia româna, sub coroana §i con-stitutia ungureasca' §i pe pamântul unguresc, §i ce e mai multsà aiba curajul de a apara in public, ca o natie ca aceasta aredrepturi egale cu acea ungureasca" 10. Dupsä ce prima incer-

Reproduse din cuvAntArile lui Kossuth si a lui Szemere, In Papiu, 1. c.II, p. LIII.

Gazeta Transilucutiei, 1839, p. 189." Papiu, I. c., I, p. 111.

REVOLIITIA DIN AND', 1848 IN ARDEAL 15

care izbutise färä perieul, deoarece guvernul transilvänean au-striac vedea cu pläcere aceastä mirare, Gazeta prinde inim6§i incepe a lovi din ce in ce mai fled de erutare in Unguri,revendicand drepturile Romanilor §i apärand cu energie In con-tra lor limba §i nationalitatea româng, perielitate prin apueä-turile Maghiarilor. Mai cu osebire infrunta Gazeta pe acei dinRomânii renegati care luau apArarea intereselor ungure§ti ; eaa mintia intre altele cuvintele lui Herder : cel ce iube§te maimult bimba sträin6 cleat sunetele cele dulci ale limbei mume,nu este vrednic de numele de om". La sustinerile Ungurilor,despre minunata fire a poporului maghiar, Gazeta opunea cu-getarea rece, dar adevAratä, eft' nici o natiune nu se poate pre-tinde constituità mai pre sus de o alta, §i dal era vorba desträbuni, de origine, apoi cu eat mai superioarä era acea a na-tiunei române, coboritoare din marele popor roman, decatUngurii, stränepotii salbatecelor oarde hunice §i avarice ? Lapretentiile Ungurilor eft' Românii ar fi ni§te venetici in tara ceo locuiau, Gazeta opunea continuitatea istoricA a neamului ro-mânese pe pämäntul Daciei, pe care tot acest neam o apAraseadeseori, chiar dupg ce incApuse sub stäpanirea maghiarä. Sipentru a vara ainäräciunea in sufletul Ungurilot, le aminteaprintre apärätorii Transilvaniei, pe längä Mihai Viteazul, pecare Ungurii II tratau de cap de banditi, ineä pe loan §i MateiCorvin, pe care Ungurii, cu toate probele cele mai invederate,se refuzau a-i recunoa§te ca de vitä romanä.

Pe lang6 aceastà opozitie ività in organele de publicitate,ea se mai aratä §i In consistoriul unit dela Bla§, unde am vAzutcum sub episcopia unguritului Lemeny maghiarismul propà§iseatat de mult. Dieta din Cluj din anul 1842 votase donä proiectede legi, in care se iäsfrangeau pe deplin doctrinele Kossuthiane,adieä indatorirea tuturor celor care doriau a purta vre-o dre-gätorie ca sä invete limba maghiarà panä In zece ani, dupäcare termin era sà fie introdusä färä exceptie In toate darave-rile publice. Proiectul insä mergea mai departe ; punea in pers-pectivä introducerea limbei maghiare §i. in biserica natiilor neungure§ti, numai putin In §coale, preväzând anume di §i. In§coala din Bla§, limba de propunere sä fie cea maghiarà. Cumse auzi In Bla§, despre acest proiect, Simeon Crainic directorulseminariului convoc6 corpul profesoral intreg, §i se Men unprotest in contra acelei plänuite legi. In el se spunea intre alteleea' dreptul natiei române, de a se sluji de limba ei in §coalä§i. bisericA, nu i se poate lita de nimine, MI% vätämarea perso-nalitätei sale nationale, ca nu In zece ani, dar nici In zece secolinu va asculta de o lege, care-i pregätea peirea nationalà ; caatare lege ar alâta inc6 mai tare ura care exista §i. panäatunci intre elementul roman §i acel unguresc, atatare ce arputea aduce resultate fatale. Tot odatä consistoriul pofte§te pe


episcopul roman unit, Lemeny, ca sä se tinä de canoane i s'Aapere interesele bisericei sale contra Intreprinderilor sträine 11.

Pe când Szechenyi sustinea cä in viata privatä, in scoalà§i bisericä, sä se lese natiilor nemaghiare libera Intrebuintarea limbei lor, impunându-le pe cea ungureasa. numai In dara-verile publice. Kossuth si cu Wesselenyi, care se despärtiseasupra acestui punt de vechiul säu prieten, vroiau sà introducälimba maghiarä i In sanctuarul vietei private a popoarelor con-locuitoare. Pe cand Szechenyi vroia o ungurire mai mult deformä a elementelor neunguresti, Kossuth tindea sä ajung6 lao maghiarizare a inimei însäi, i se Intälege usor, din deose-birea acestor douä tinte, pentru ce poporul maghiar trecuseIn partea lui Kossuth si päräsise pe Szechenyi.

Intre proiectele cele mai caracteristice ce umblau pe atunciprin mintea Ungurilor, este i acel a azilelor de copii asa nu-mitele Kisdedovuti, un soiu de grädini fröbeliane, in care copiide Romani trebuiau sä fie crescuti din varsta cea mai fragedà,sub Ingrijirea unor Invätätori i inväTätoare maghiari12, pro-iect ce, precum se stie, a fost prefäcut in lege abia in timpurilenoastre. Astfel cu cat inaintà timpul, cu atata Ungurii räpitide ideile kossuthiane, impingeau cu once pret la maghiarizareacat mai grabnicg a popoarelor de altà ginte, provocându-le peaceste, Sasi, Croati, Sarbi, Slovaci i Romani la improtiviredin ce In ce mai Indäräptnic6 in contra atentatului pus In lu-crare de elementul domnitor asupra natiilor conlocuitoare. Pen-tru Romani, am vAzut cä tocmai pand la 1848, desvoltareaculturei le si mntárise ideile nationale, i Intre aceste douä ten-dinte atilt de protivnica trebuia sä se Intample o ciocnire.

Am väzut aiurea cum Iosif al II-lea folosindu-se de mis-carea violentä a revolutiei lui Horia, piin un decret din 21August 1785, desfiintase i in Transilvania iobägia, adicA Im-piedicarea liberei strämutäri. Aceastä mäsurà insä trebuia, pen-tru a intra in practicä, sä fie Incuviintatä si de dieta Wei,

aceasta nu se arAta de loe dispusä a o primi, mai ales dupgo revolutie care /Anse atata sange de al nobilimei. ImpäratulLeopold al II-lea propune In dieta din 1790 Intocmirea unuiurbariu, adicá a unei legi care sä reguleze repoartele fare pro-prietari i tärani, recunoasterea ridicgrei serbirei iobagilor, des-fiintarea pedepselor trupesti aplicate lor i recunoasterea drep-tului lor de a dispune de averea castigatä prin muncä. Dietarecunoscu täranilor dreptul de liberà strämutare, tot lnsä In

Protestul In Papiu, I, p. 246: fatemur autem sincere non tantum postdecem annos sed neque post decem saecula bno nullo unquam tempore, nos,nationemque nostram lege obligan i posse, quae moribus ac religiositate periculuntac obicem, nationalitatl vero ruinam parat ac interitum".

Papiu, 1, P. 202.


felul aceluia care mai tärziu fu concedat prin regulamentul or-ganic täranilor moldoveni si munteni, fare altele indatorindu-ia-si pläti toate datoriile si de a pune oameni in locul lor. Catdespre urbariu el rämase sä se reguleze la dietele urmätoare.0 comisie, intocmi un proiect de urbariu, care trebuia sä vinäin desbatere In dieta din 1810. In acest proiect se spunea intrealtele cä urbariul va fi legal, numai dacä prin el nu se vorvälärna nici-de-cum prerogativele nobiliare, dacä conservändu-seintregi si neatinse drepturile nobililor, nu se vor apäsa acestiacu nici o greutate" ; cu alte cuvinte, dacä se va preface in legeo stare de fapt nedreaptä, pe care tocmai urbariul ar fi tre-buit sä o prefac.ä. Täranii insä reveniau necontenit cu plän-geri contra asuprirei lor din partea nobililor, si cAnd impäratulFrancisc I trece in 1817 prin Transilvania täranii ii ese si luiinainte ca si lui Iosif al II-lea, dändu-i cu miile suplici si tan-guiri. Sub regimul absolutistic ce se intäri insä in Austria dupäincheierea Sfintei Aliante, (1815), guvernul austriac se gändia introduce urbariul pe cale autoritarg, si pentru a se puteaindeplini luerul, trebuiau fäeut intAi niste cercetäri preliminare.Proprietarii unguri speriati de asemene introduce silitä a urba-riului, räspändirä intrigi si neadeväruri prin sate, cA comisiuneaimperialä venise spre a cerceta intinderea pämäntului lucratde iobagi in scopul de a-i supune la däri potrivit cu märimeaogoarelor, ceeace impulse pe Omni a täinui si micsora intinde-rea pämäntului cultivat de ei, si pe care tocmai urbariul plä-nuit avea de scop a-1 läsa In a lor plinä* proprietate. IncercareaocArmuirei austriace trebui insä sä r'ämänà neindeplinità, dinpricina turburärilor revolutionare ivite in Italia s'i Spania, ur-mate curänd dupà aceea de revolutia greceascä si de lupta intreTurci si Rusi, sfärsità prin pacea din Adrianopole in 1829. Putintimp dupà linistirea lucrurilor europene, intrebarea urbariuluirevine iar deasupra apei ; si in 1831 se räspandi chiar vesteaunei räscoale noue a Romänilor In contra magnatilor in scopul<le a dobändi °data' usurarea nesuferitei lor pozitii. Desi aceastäveste era numai o scorniturà pentru acel moment, ivirea einu aratä mai putin starea psicologicA a asupritorilot Unguri,care vedeau necontenit inaintea ochilor lor spectrul revolutiei,si in fie ce Romän un Horia reinviat.

In dieta chematà din nou in Transilvania, in anul 1834,guvernul propuse iaräsi alcAtuirea unui urbariu, si aceastä in-teresare atät de ravnitoare a ocarmuirei austriace de soartatäranului romän, se explicä, nu doar din consideralii de omenie,ci curat numai din interesul cel foarte real pe care II avea ladescAtusarea täranului din lanturile iobagiei, care-1 ferecau atätde tare de interesul stäpanilor de mosii, Meat Statul numaiputea trage dela el aproape niel un folos. Se mai temea apoiguvernul austriac cä cele ce se zvonise in 1831 dupe o räscoalä

A. D. Xeoopol. Istorla Românilor. Vol. XII. a


a tAranilor sA nu devinA o realitate 13 *i dieta din 1834 §iacea din 1842 InläturarA insä propunerile impAratului, numindcomisiuni pentru studiarea lor, ceeace era acela§ lucru ca otrAgAnare a lor pausa la nesfAr§itele.

AbiA dieta din 1846 se ocupà cu aceastA Intrebare, spe-riati fiind nobilii pe de oparte de scenele de mAceluri petrecuteIn Galitia din partea tAranilor rAsculati asupra nobililor, pe dealta de amenintarea guvernului de a introduce pe cale admini-strativA un urbariu provizoriu. Totu§i urbariul votat numaide nobili nu putea fi decAt codificarea §i imbrAcarea abuzuluisecular In form'A de lege. InteadevAr nobilii se folosirA de fal-§ele arAtAri ale truanilor din 1819 14, pentru a le ingusta pà-mAnturile ce ei le concedau §i ind. §i aceastA concesie se facecu dreptul domnului de a sili pe t'Aran a lua In schimb altpAmAnt pentru acel ce l'ar avea, adicA bine inteles mai rAu pemai bun. Pentru acest pAmAnt concedat tAranului, el trebuias'A lucreze o zi pe sAptAmAnA cu vita sau 2 cu bratele, adic652 sau 104 zile pe an, pe care domnul putAndu-le cere toatein timp de varA, l'Asa tAranului zilele de iarnA, pe care nu leputea intrebuinta la nimic ; apoi domnul mai avea voie ca latimp de lucru grabnic, s'A poatà Indoi zilele de lucru pe s'Ap-tAmAn'A, ceeace lAsa totdeauna facultate stApAnului de a asupripe t'Arani. Pe lAng6 aceste indatoriri de munck in schimbulpArnAntului, tAranul mai trebuia sA se invoiascA tot In zile demunc6 cu proprietarul pentru o sumA de alte nevoi, de acArorindeplinire nobilii se considerau scutiti tocmai prin desfiintareaiobAgiei; astfel era dreptul de a lua lemne din p6durea proprie-tAtei de a tinea cArciume, mAcelArii, mori ; dreptul de vAnt,pAscuit, de pAserArit, de piafa', de tArguri, de vamä, etc.15. Inafarà de aceste prestatii In muncg mai erau indatoriti tAraniia da domnilor p5mAnte§ti zecimea din toatA recolta lor, pealocurea nona, adicA a noua parte. Nobilii unguri se Ondeanins6 §i la lucruri mici ; I§i aduceau aminte de timpul fericitc And t'Arancele jumuleau de puf pentru ei &Vele lor propriispre a face stApAnilor perine §i saltele, pentru dulcea lor odihnA.Se prevAzurA deci prin un articul, cA tAranul s'A fie indatorita da pe an domnului dou6 ggini, doi pui §i zece oug. Mai eradator a-i duce cAte un stAnjen de lemne §i a-i face Cate douàcArAturi pe an. IatA legea fatalA care zugrumA cu totul pe Ora-nul romAn, de oarece aproape toatà munca lui era rApità de

13 Baritiu I, p. 583." Baritiu I, p. 645 arata deosebirca cea mare futre pamantul concedat

(aranilor de urbariul Ungariei si acel al Transilvaniei. Acel din Ungaria dadutaranilor 25-50 jug5re (1600 st. CI) pamant ; acel din Transilvania dela 14 20.Mata declarase cei mai multi ce posedau In 1819, pe cand In realitate ei avusemai Inainte dela 30-40 jugare.

" Papiu, I, p. 187.

REVOLTJTIA DIN ANUL 1848 IN ARDEAL 19

domn, in schimb pentru o fäeämäturä de pämänt, de pe carenici mäcar nu'si putea scoate hrana. La auzul votärei unei legiatät de asupritoare, o miscare se Mai in toatà poporatia ru-ralä, semnul inainte mergätor al revolutiei ce trebuia sä iz-bucneascrt putin timp dupà aceea. Raporturile Românilor cuUnguri in Ardeal explicä in destul izbucnirea miscärei din anul1848. In clasa cultà teama pentru distrugerea nationalitäteiromâne prin mäsurile de maghiarizare tot mai aprigi si maiamenintätoare ; in poporul de jos, din nefericire nu prea instare a intelege primejdia nationalà, atingerea interesului in-dividual prin ingustarea mijloacelor de hran'ä, fatà cu o men-tinere aproape neschimbatä a indatoririlor de munc'ä, iatàcele douà pricini care, lucrând in acelas sens, aruncarä in bra-tele unei alteia clasa cea de jos si pe acea cultä a poporuluiromän. Ambele trebuiau sä lupte spre a impune Ungurilorrespectarea vietei intelectuale si materiale a poporului romän.

Dac'd insä era indestul stof explozibil In Ungaria si Tran-silvania spre a provoca o revolutie contra absolutismului un-guresc, scânteia ce-1 aprinse nu fu decat o aschie din acea sä-ritä in Franta in ziva de 23 Fevruarie 1848. Dupà ce in 13Martie Vienezii imiteaiä pe Francezi, curând dupà aceea izbuc-neste si in Ungaria revolutia in contra Austriei, din care apoise desface revolutia popoarelor tiranizate de Unguri in contraacestora intre .altele si aceea a poporului romän, cu care vroima ne indeletnici.

Revolutia din 1848 care se läti aproape asupra intregeiEurope, MA un caracter deosebit dupä popoarele in sänul cä-rora ea se desfäsueä. In Franta ea se colora de tendintele so-cialiste care frärnântau pe marea multime a lucrAtorilor dinParis ; in Italia ea avu drept tintä räspingerea stäpânirei strä-Me pentru a constitui apoi intregimea tärei ; In Germania deasemenea se desvoltarä, pe lângä cerintele dupä libertate, aceledupà unitate, sträns legate impreung ; in Austria din potrivästat compus din deosebite nationalitäti, adunate Impreunä inmod nefiresc, sub suprematia istoricA a unei minoritäti nume-rice, revolutia tinse la desfacerea acestei monarhii in tot atäteapärti câte popoare o alcAtuiau, si acelas lucru se repetä pe adoua treaptä in Ungaria, tarä care reclamând dela Austria drep-tul liberei ocArmuiri, nu vroia sä conceadä aceeasi prerogativäpopoarelor inglotite sub a ei stäpânire, intre care era si poporulromän.

Luerurile din Transilvania. Iat6 geneza revolutiei Ro-mânilor contra Ungurilor, intamplatà in 1848.

Tendintele de dominare si de maghiarizare din parteaUngurilor a tuturor popoarelor conlocuitoare ii punea inteopozitie de tot fal0 fatä cu principiile pe care revolutia lor con-


tra Austriei ii silia sà le proclame. Ei cereau autonomia §i nea-tárnarea fatä cu monarhia austriacä, insä numai in interesullor, §i spre a putea zugruma mai in voie incA celelalte natio-nalitäti pe. care desvoltarea istoricä le alipise mai larg sau maistrâns de destinele lor. Departe de a recunoa§te §i popoarelorsupuse lor emanciparea §i egalitatea fatä cu ei, pe care ei lecereau fatä cu Austria, Ungurii urmand inainte a sustinea teo-riile iubite, proclarnau cu aceea§i lini§te sufleteascA existentanumai a Ungurilor in sanul Ungariei, tägkluind nationalità-tilor conlocuitoare nu numai dreptul la participarea egalä sauproportionalà in viata statului lor, dar chiar §i aparenta uneiexistenti deosebite de acea a Maghiarilor ; cu alte cuvinte Un-gurii urmäriau, in revolutia lor, deslipirea de Austria, tocmaiIn scopul de a putea inklu§i mai fail impotrivire pe toate po-poarele de altà gintä cuprinse In ceeace se numea in de comunTara Ungureascä.

Dieta din 1848, chematà in Ungaria, fu apucatä de eve-nementele revolutiei, §i partida liberalà-nationalä, cu KossuthIn frunte, propuse indatà constituirea unui minister deosebitpentru Ungaria, chiar §i in privirea eásboiului, a finantelor §ia politicei externe, §i constituirea Ungariei ca stat neatárnatde Austria sub arhiducele Stefan, incat regele, adicä impätatulAustriei, mai pästra o putere numai nominalä. Constitutia vo-tatä In grabä de dietä §i consfintitä de impärat in ziRa de 11Aprilie, sub apäsarea evenementelor din Viena, nu amintia prinnici un cuvânt de existentä celorlaltor nationalitäti. Ea cunoa§tenumai o Ungarie §i un popor, pe acel unguresc. Regele e un-guresc, tara ungureascä, toate popoarele tkei sunt ungure§ti,ministerul unguresc, constitutiunea ungureascA, legile ungure§ti,garda nationalä §i toatä militia ungureaseä, colorile nationaleungure§ti §i limba tárei ungureaseá" 16. Si spiritul acestei con-stitu tii in aparenta liberalä (care desfiinia privilegiile aristocra-Aiei §i punea un capät robotului, adic6 muncei silite a täranului),se dà pe fatà mai ales fatà cu Românii, in dispozitiile privitoare,la unirea Transilvaniei cu tara Ungureascä. Un numär de 69deputati ai Transilvaniei trebuiau sä" fie primiti in dieta ungu-reascA, care deputati erau sä fie impärtiti fare Maghiari, Secui§i Sa§i deci §i constitutia liberalà a Ungurilor din 1848 nu sedeosebia intru nimic in privirea Românilor de acea veche in-temeiatrt pe uniunea celor 3 natii. Poporul românesc rämâneatot in afarà de once viatà politicA in tara lui, in care el aveaimensa majoritate 1 Tot aceastä constitutie formuleaz4 o foartedraconicä lege de presä, supunand ziarele la o cautiune de10.000 de fiorini §i prevkand pedepse foarte aspre contra e-ditärei unor ziare necautionate, contra tipkirei unor cArti a-

" Papiu, II, p. 15.


nonime sau fan numele §i locuinta tipografului. De sigur capartida liberala care triumfa cu Ungaria nu era sa se temetocmai de libertatea tiparului, §i daca se luau astfel de masurise facea numai in vederea nationalintilor de alta fire, lucruce reiesa cu deosebire din pedeapsa de 4 ani de inchisoare §i3000 de fiorini amenda impusa aceluia ce ar agita contra per-fectei uninti a statului unguresc 17 Apoi cum puteau deose-bitele nationalinti din Ungaria sa recunoasca o constitutie aintregei OH, fäcuta chip in numele libertatii, insa fan a lorparticipare §i numai de catre elementul domnitor?

Dintre aceste nationalinti, doua erau inteo pozitie po-Rica mai buna cleat Românii care nu aveau absolut nici undrept, care nu erau recunoscuti nici inteun chip ca elementpolitic in statul maghiar ; acestea erau Croatii §i Särbii. Croatiipastrase Inca individualitatea lor istorica, personifican in func-tiunea banului lor, care se denumia in totdeauna de imparatTocmai in ajunul anului 1818 fusese numit in aceasta dregato-rie Francisc Iellachich, om de o mare van §i popularitate laCroati. In vederea acestei imprejunri §i temându-se Ungurii eaplanurile lor sa nu intämpine o impotrivire mai ales in Croatia,mai scazuse dupa izbucnirea revolutiei lor, tonul in dietá, iKossuth insu§, care mai inainte nici vroia sa auda de numelede Croàtia, acuma proclama sus §i tare ea' Ungurii vroesc sarespecte nationalitatea croan 18.

Särbii, dei erau lipsiti ca §i Romanii de un cap polite,gasin un conduc'ätor in mitropolitul, mai apoi in patriarhullor Raiacici, proteständ contra nimicirei nationalitätei lor. Princonstitutia din 11 Aprilie, ei 1§i delimiteazil un teritoriu al lor,pe care'l denumesc de särbesc, §i aleg chiar de Voevod al lorpe colonelul Suplica. Ei dau o proclamatie in 18 Mai in carespun ca, dei nu au de loe scopul de a se rupe de coroanaUngariei §i de casa Austriei, totu§i revendica dreptul lor de ateal ca natie deosebin, cu limba §i a§azamintele ei. Unguriinevroind sa recunoasca Särbilor nici un soiu de drepturi, por-nesc in contra lor o arman §i se ciocnesc cu Särbii, facând sacurga întâiul sänge din imperecherile interne, provocate prinpolitica ungureasa cea tot ant de nedreapta pe at §i lipsinde simt sanatos.

In Transilvania imprejunrile trebuiau sa fie mai com-plicate, din pricina amestecului mai mare de interese potriv-nice intre deosebitele popoare ce o locuiau : Secuii, Sa§ii, Un-gurii §i Românii. Ungurii §i parte din Secui, adoptan ins:Ianconstitutia maghian, silin pe guvernator, comitele Teleki, saarboreze stindardul unguresc, semnul primirei unirei, §i se con-

" Baritiu, II, p. 24. Papiu II, p. 22." Papiu, II, p. 24-30.


stituirà pretutindene in garde nationale, impiedicAnd pe Romanide a lua chiar 0 o singurA armA din depozitele publice, Sa§iiingrijiti pe deoparte de tinuta amenintatoare a Romanilor, leconced drepturile, pAna atunci cu snruinta refuzate, in teri-toriul sAsesc, anume acela de a fi ale§i ca membri in consiliilecomunale romAno-sAse§ti, de a putea invAta meserii, 0 popii lora primi pA'mAnturile trebuitoare care, la caz de lipsà, s'A fieinlocuite prin lefi 19; pe de altà parte Sa§ii se temeau de unireaTransilvaniei cu Ungaria 0 nu vroia s'A primeasca deslipireade Austria, ca buni Germani ce erau. DacA insa la Sa§i se ame--steca §i simpatille de rasa in tinerea cu Austria germang, popoareleslave 0 romane erau impinse cAtre aceea§i politica din in te-resul lor cel mai l'Amurit, impotrivirea contra unor tendinti deabsorbire §i desfiintare a nationalitAtilor lor, care nu ar fi cu-noscut nici o margine, cand Ungurii desfAcuti de Austria nuar fi fost impiedicati de nimeni in nAzuintele lor cotropitoare.Aparentele concesiuni, pe cari Ungurii se aratau plecati a leface Croatilor, erau numai o vremelniCA in§elAtorie. Vroiauanume sa sdrobiaseá inniu nationalitatile celelalte, RomAnii,Sa§ii, SArbii, Slovacii cu ajutorul Croatilor, §i apoi sa se intoarcAasupra acestora, spre a le lua inapoi cele ce se prefAcusera cale conced.

Mi§carea RomAnilor fu cu ant mai insemnat'A cti cat laei lipsia 0 un guvernator national ca Iellachich care sA punAmi§carea anti-ungureasca in legaturA cu tronul austriac, lipsiachiar 0 ca la SArbi un cap bisericesc patriot, care sa tinA loculcelui politic ; caci episcopii RomAnilor parte s'au abatut delacauza nationalA, parte n'au avut mima ca s'A ocupe strAlucitapozitie de conducAtor al ei" Era intre frunta§ii boierimei ionun barbat de seamg, Andrei de *aguna, ales ins'A prea de curandIn aceastA inaln demnitate pentru a fi avut rAgazul trebuitors'A-§i fAureascA vaza 0. autoritatea trebuitoare unui conducAtorde popor ". Dar in curAnd *aguna 1'0 arata destoinicia in eve-nimentele care urmarA.

Dar dacA lipsia Romanilor un cap oficial, ei simtiau viatalor amenintan, 0 deci se sculara toti ca un singur om. Primej-dia cea mare era unirea Transilvaniei cu Ungaria, cerutà cuo energie infrico§an de elementul stApAnitor 0 care unire deiera !Au vAzuta chiar de unii aristocrati ai Transilvaniei, nuindrasniau s'o comban de fricA. Pentru partea din poporulromanesc ce-§i pretuia nationalitatea, unirea cu Ungaria eratot anta ca 0 moartea ei ; pentru masele inculte aceasta unire

" Concesiunile fAcute Romanilor de Sasi reproduse de Gazela Transilva-niei, 1848, No. 27, vezi si in Papiu, II, p. 272.

" Papiu, II, p. 55. Saguna fusese ales in 2 Dec. 1847 si confirmat in 5Fevr. 1848. I. Lupas, Mitropolitul Andrei aguna, 1909, p. 60.


era sä intareasca pe nobili, pe Unguri, §i deci apasarea secu-lara a lor asupra Romanilor, a§a de bine documentata prinurbariul din 1847.

Adunarea din 131a§. Mi§carea izbucni in ziva de 25-Martie 1848 §i anume in mai multe puncte deodata : in Bla§prin o consfatuire tainica 21 In 0§orhei tinerimea se intrunispre a asculta citirea unei proclamatii a§ternute de SimionBarnut, profesor la seminarul din Bla§ 22, care proclamatiepuse un capat §ovairilor de 'Ana' atunci in mintea Românilorasupra primirei sau respingerei unirei. Bknut punea cu dreptcuvânt inainte de toate ca principiu suprem recunoa§terea na-tionalitatei române, de care Ungurii nici nu vroiau sa §tie, §iintrucat principiul national nu putea deck sä fie periclitatmai mult inca prin unirea cu Ungurii, despre o tratare a uneiasemenea intrebki nu ar putea fi vorba deck atunci cand Ro-mânii ar putea-o face ca natiune libera cu natie libera. Pro-clamatia lui Barnut aduse pe Romani la con§tiinta adevarataa trebuintelor §i interesului lor. Se arkara de indata mintelorm.ai luminate, cat de zklarnice erau argumentele aduse pangatunci de acei ce sprijinisera unirea : a adica prin ea poporulromânesc din Transilvania s'ar face una cu acel din Ungaria§i Ca' s'ar intinde §i la Transilvania desfiintarea iobagiei. Toatedispareau inaintea acelei idei mai covar§itoare, a peirei natio-nalitätei române, care ar deveni neaparata prin unirea Tran-silvaniei cu Ungaria. Tinerimea romana din 0§orhei, ca AvramIancu cancelistul in frunte, hotari ca pentru Dumineca Tomei, sase afle cu totii in Bla§, in jurul profesorilor de acolo, frunta§iiinteligentei române. Vestea, acestei adunari a poporului ras-pandita prin sute de proclamatii scrise de mâna §i redactatede bucovineanul Arum Pumnul, in intregul Ardeal, umplu debucurie toatä suflarea româneasca. Toti se a§teptau dela ea lalucruri mari : inteligenta la mântuirea de suprematia maghiara ;poporul de rand la scuturarea iobagiei ingreuieta inca, in loc.de a fi u§urata, prin urbariul din 1847. Pe cat insa se bucurauRomânii, pe atata se temeau §i se incruntau Ungurii de adu-narea româneasca. Masurile cele mai aspre, proclamarea stkeide asediu, amenintarea celor ce vor merge la adunare cu pu-nerea in tapä, iata mijloacele draconice, prin care Ungurii vroiausa opriasca avântul poporului roman. cu toate acestea Un-gurii, Secuii §i chiar Sa§ii cei potrivnici unirei tineau adunkiin toate partile. Lor le era insa permis, deoarece erau natiunirecunoscute ; Românilor insa nu ; dovada ca §i acuma in mij-locul zbieratelor Ungurilor dupa libertate, se gandeau la &Lisa

11131cAtianu, Carlea de Aur, I, p. 252.n Ibidem, p. 250.

24 ISTORIA ROMANLLOR

doar numai pentru ei. Neputând impiedica insä intrunirea uneiadunäri, Mr% pericolul de a provoca lucrul de care tocmai setemeau dela tinerea ei, revolutia, guvernul transilvänean cautàprin intermediarul episcopului unit Lemeny, partizanul Ungu-rilor, ca sä se adune un sinod In locul unei adunäri nationale.Inteligenta românä cunoscând insä plecarea atre Unguri aepiscopului si a celor mai multi din protopopi, luptä din ea's-puteri ca sä se inä o adunare a poporului In care mai ales säfie reprezentati numerosi delegati sätesti. La sfArsit guvernulfu silit sä cedeze i invoi intrunirea unei adunäri nationale, a-poporului Romän In Blas, insä pentru a zädärnici preatirilefäcute, si a face pe o multime de oameni säraci sä vinä in zadarpanil la Blas, invoirea fu datä pentru alt termen decat acelhotArât de Dumineca Tomei, anume pentru 3 15 Maiu. Pe dealtä parte insä neputându-se Impiedica sosirea celor mai multidelegaki pentru Dumineca Tomei, schimbarea termenului aduseRomânilor, slujba cea minunalä c'ä ei tinurg douä adunäri Inloe de una, din care cea din Dumineca Tomei fu o pregätirepentru cea-mare dela 3/15 Mai. Inc5 la adunarea din DuminecaTomei mai multi oratori arätarti multimei scopul pentru carefusese chematri. Noi ne-am adunat, frati Români, ca sä därnde stire celorlalte natii din taril, care au domnit pânä astäzipeste noi pe nedreptul, cä serbi mai mult nu vrem sä fim, civrem sä fim liberi; noi nu vroim sà domnim peste altii; darnici nu vom mai suferi, noi cei mai numerosi i cei mai vechilocuitori ai tärii ca sä se mai facä vre-o lege in aceastä a noastràtarä färä area noastrr. Sc vede deci modul ghibaciu cumondueätorii miscärii cäutau sä uniaseä dtre ei masele popo-

rului, apäsAnd mai ales asupra nevoiei celei mai simlite de ele,Inläturarea serbirei. Totusi atât de bine stiuse agentii condu-cgtori sà prelucreze masele, *Mat, lucru la care ne-am puteamai cu greu astepta, ele riispunserà in totul la ideile lor, i Inprivirea curat politicä a chestiunei. Când reprezentantii Ungu-rilor venirà In rnijlocul Romfmilor adunall, pentru a-i imbiasä se retragä, urmând a se tinca adunarea cea invoitä de gu-vern la 15 Main, i spunându-le in Ire altele cà Ungurii vroiaubinele Romfmilor, cA iobägia se va sterge, cäci se va uni TaraArdealului cu cea ungureascA, i atunci Românii vor fi asemeneUngurilor, din toate pärtile se auzirà Intre grupele de täranisunAnd vorbele : nu ne vindem tara, nu vrem sà tim despreunirea cu Tara Ungureaseä pe care vreau sä o fac5 domnii färästirea Romfinilor ; vrem inainte de toate sä fim liberi in taranoasträ ; ca särbi nu putem face invoieli cu täri sträine ; dupàce vom fi o natie liberà, vom vedea apoi cu cine avem a ne uni ;iobagi insä juräm nu vom mai fi, ori vor sterge domnii iobagiaori nu". Nu ne unim prinä nu e r'ädicatà natia romanii la acelrang politic, de care au desbräcat-o natia maghiarà, sas.ä.

REVOLDTIA DIN ANIIL 1848 IN ARDEAL 26

:secuiascr ". Mai ales o idee insemnatg, care trebuia sä ali-peascg si mai mult pe masele poporane de conducgtori pAtrun-sese in ele, anume teama cg dacg ar primi unirea cu UngariaUngurii devenind atunci mult mai puternici i in Transilvaniaar putea sà intgreascg asupra lor iobggia, pe care acuma seoferiau sg o steargg. Aceasta fu ideea care uni mai ales trite()singurg vointg grgmezile poporului, ce se gandeau bine intelesmai mult la interesul lor privat, cu inteligenta romiing, careavea privirile sale atintite mai cu deosebire asupra eauzeilionale.

Adunarea Rom5nilor la Blaj, 3 Mai 1848.Copie fotograficA dupa" un tablou in ulei de pictotul Petcu.

Colectia Academiei Române.

Tocmai pe cand se rostiau cuvAntgrile din partea con-ducgtorilor &Are popor, prin care cgutau sg intgreascd in el,odatg cu apgrarea drepturilor sale, reinvierea constiintei na-tionale, sosi Simion Bgrnut, bgrbatul dela care am vgzut cgplecase toatA miscarea antiunionistg. El este primit cu un en-tusiasm nedescriptibil. Tgranii deshamg caii i trag eitrgsura lui piing in piata Blaului, cu toate cg Bilrnut le spuneacg nu era acum timpul a se injuga ca vitele, cg destul robise eipanä acuma i cg le venise timpul de a fi oameni liberi. Bgrnut.insä ca om întelept, stiind puterea pe care o avea asupra popo-

.Papiu, II, p. 137. Textul In PilcAtianu, ibidem p.257.

na-

In§ii


rului, imbie sà rämänä lini§tit, si urmeze inaintea Cu munca-cAtre boieri pänä §Arbirea a fi desfäcutà pe o cale legalàroagä s'ä se ducä deocamdatä acasä, spre a reveni la 3/15 Maiu,ziva adunärei celei mari. Poporul care refuzase ascultare atätcomisarilor unguri cAt i episcopului ce-1 rugase in acel sens,ascultà de glasul lui Bärnut si se imprà§tie. In rästimpul delaDumineca Tomei pänä la 3/15 Maiu, Ungurii lucrarä din räs-puteri pentru a impiedica adunarea cea mare. Arma intrebuin-tatà de ei era mai ales ponegrirea i calomnia conducätorilormirärei, pe care Ii arätau de oameni cumpärati de Sa§i, pentrua lucra in contra unirei. Li se mai imputa apoi cà ar fi agentiruse§ti, sau cä ar favoriza ideea contopirei tuturor tärilor ro-mäne inteo singurä unitate sub stäpänirea Austriei, tendintareconstituirei Daciei vechi, de atunci stigmatizatà de Unguri-Cu epitetul de daco-românism. Cele d'intAiu imputäri erau curatedäscociri menite a ponegri mirarea RomAnilor. CAt despreaceasta de pe urmä a tendintilor daco-romane, ele de§i puteausä existe de pe atunci in adAncul mintei unor RomAni, maideparte tintitori Cu gändurile lor, nu apäruse nicgiri la luminä,-ca rostire a cugetelor romane§ti. i inteadeVär partida libe-ralä din principate avea indestul de lucru sà lupte in contraprotectoratului rusesc, iar cea din Ardeal contra absolutismu-lui maghiar, pentru a se gAndi la planuri mai indepärtate. Lucruinsä curios si cam neasteptat, planul unui stat daco-romAnsub oblAduirea Austriei, räsäri in capul Sa§ilor din Ardeal, tot-ca un mijloc de a combate unirea cu Ungaria, fiind convinsiSa§ii cä nationalitatea germanä va putea subsista längA ceadaco-romadä, §i se va putea desvolta la tot mai mare grad dedesävär§ire politicä, intelectualà i religioasä i incà pe temelienationalà germanä ; pe &And läng6 nationalitatea ungureascänumai poate subsista de aci inainte nici o altä nationalitate,WA a se lepäda de sine insä-si" 24. Un räu mai mare fäceau insäcauzei nationale a RomAnilor, sustinerile unor RomAni parte-cumpärati de Unguri, parte chiar cu gänd curat care urmaumai departe a sprijini unirea, punând mai ales in luminä fo-loasele ce ar rezulta pentru tärani, din egalizarea conditiei lor,

acea a täranilor din Ungaria, prin desfiintarea iobagiei. Dinfericire pentru poporul romän fruntasii inteligentei si a cultureiromAne din Ardeal, Bärnut, Buteanu, Iancu, Cipariu, Bran,Laurian se plecase cu totii spre pärerea protivnidi unirei §iizbutise a face sä pätrundä convingerea lor i In masele popo-rane, mai als prin mijlocirea ideei arnate mai sus, c6 dup'ä unire

" Brosura pastorului sas Roth asupra foloaselor Intemeierei unui statdaco-roman editatà anonim sub titlul : Von der Union und nebenbei ein Wortfiber eine mögliche daco-romanische Monarchie unter Oesterreich's Krone, Mai 1848.1-lermannstadt. Extracte din ea In Papiu, II, p. 179-186.

REVOLUTIA DIN ANIIL 1848 IN ARDEAL 27

Ungurii, devenind mai tari, vor reintroduce iobagia momentandesfiintata. Izbanda ideei nationale asupra acelei unionistese vazu mai ales din imprejurarea ca Organul Luminärei, allui Timotei Cipariu din Blas, care pAna la Dumineca Tomeiaparase cauza unirei, dup.-a acea zi paraseste aceasta idee sidevine unul din cei mai focosi sprijinitori ai interesului national.

Guvernul unguresc vroia cel putin sa desparta adunareaRomânilor in dou'a tabere, acea a unitilor si a neunitilor, mic-sorand astfel insemnatatea lor. Romanii insa care la 1791 re-clamase impreuna chiar prin organul episcopilor lor, fara a catala desbinarea confesionala, erau sa cate ei acuma la dansa, candorganul protestarei nu mai erau capii religiosi, ci insusi poporulce! chinuit? Aice se \rant Inca ()data Ca unirea cu biserica Ro-mei daca nu adusese poporului roman nici o alinare a suferin-telor, Insa nici nu aruncase sämânta discordiei fare ei. Dacaerau deosebiti In confesiune, erau tot una in suferinti, si nu eravorba acuma de dobandirea cerului pe cea lume si de scapareade iadul din aceasta depe pamânt.

Adunarea deci se intruni alcatuita din Românii veniti.cu merinde in spate" din toate partile tarei, in frunte cu preotiilor sau cu tinerii agitatori cari parcusese tara chemând pe totpoporul la Blas, locul mantuirei. Cu o pornire neopritä, careiaIn zadar cautau Ungurii a-i pune piedici, incepurä sa curgädin toate partile gramezi de oameni din ce in ce mai numeroasecatre locul intalnirei.

Numarul celor adunati era insemnat, peste 40.000 desuflete. Neputand incäpea lumea la sedinti, necum in bisericàcum era dorinta guvernului, dar nici macar in piata Blasului,se hotart ca ele sa se tina pe campia din apropierea orasului,care lua de atunci numele de Campia Libertatei. Dei propor-tiile adunarei din 3 15 Maiu intrecea pe inzecitele pe acele aleadunarei din Dumineca Tomei, totusi ordinea cea mai exem-plara predomni si aice si nu fu turburatä un singur moment,dovedind deci cat de zadarnica era din acest punct de vedereteama Ungurilor, despre apucaturile unui popor necult 6 nds'ar vedea in asa de mare numar. Românii in marea lor majo-ri Late erau neculti in adevar, in sensul posedärei de cunostinti,pentrucä regimul neomenos sub care zacuse le impiedicasesistematic dobandirea lor ; daca ei insa nu le posedau, erauplecati &are ele, pentruca erau odraslele unui popor civilizat,care lasase ca mostenire in sangele lor apucaturile culturale.Ca't se deosebiau ei de Ungurii, cei pretinsi cultivati, la carenici-o adunare nu se putea tine fat% capete frânte si pericolulexistentei? Ceeace mentinea inadevär rânduiala in adunarileomenesti este disciplina morala, stapanirea de sine si cugetuldrept, insusiri ce se regaseau in chip mai desvoltat la cobora-torii Romanilor decat la acei ai Hunilor si Avarilor. Gene-


ralul Schiirter care asista la rugaciunea facuta de episco-pul neunit, Andrei Saguna, pentru imparatul, la deschiderea§edintei din 3 15 Mai, marturise§te ca adunare de popor atatde numeroasa §i totu§i condusa' cu atata randuiala, §i care sadocumenteze atata cultura §i seriozitate, atat entusiasm nobil,n'a vazut Inca in toata Europa" 25.

Cuvântarea lui Bilrnut. In o adunare atat de nu-meroasa se aflau MI% indoiala §i reprezentarrti romani aiideilor maghiare §i cu deosebire de acei ce sustineau uni-rea cu Ungaria. In cuvântarea rostita de Simion Barnut,In Biserica din Bla§, in intrunirea pregatitoare ce precedadeschiderea adunarii, §i anume in ziva de 2 Mai 1848,el aduse argumente atat de convingatoare, incat partizaniiunirei amutira pentru tot restul decursului adunarei, temandu-semai ales a nu provoca in contra lor furia poporului. In acest dis-curs memorabil, tot ant de elocvent pe cat §i de &lane de en-getat, tribunalul adunarei ardelene din 1848, E 'grunt, i§i punetoate silintele pentru a dovedi nenorocirile ce ar urma pentrupoporul roman din primirea unirei. El incepe cu o privire isto-rica asupra rapoartelor dintre Romani §i Unguri dela awzareaacestora in Transilvania, dorind ca cuvântarea lui a§a sa fad'pe cei ce-1 asculta a simti cei 944 de ani de umilire ai Romanilorcum simte §erbul una zi de robit in care a lucrat de dimineatapana in seara, flamand, ars, de sete §i batut". El arata apoi ca.Ungurii nu erau a§a de salbateci cand venira asupra pamantu-lui Romanilor, cum s'au facut dupa aceea mai tarziu ; Ca eisunt mai barbari astazi de cum erau cu o mie de ani maiinainte. Dupa aceea expune drepturile de care Românii se bucurausub Unguri, §i cum aceste le fura treptat §i. pe nesimtite rapite ;analizeaza unirea din 1437 a celor trei natii contra Românilor,a careia intaie urmare fu 1ncatu§area lor sub legile cele barbare§i neomenoase ale tripartitului unguresc, aratincl toate monstru-oasele lui dispozitii in potriva Românilor. El caracterizeazachiar legile precum §i constitutia impuse Transilvaniei de Un-guri, ca documentele barbariei celei mai de jos ; cà dreptulunguresc calcà In picioare pe o multime de ginti, desbracandu-lede demnitatea omeneasca, rapindu-le toate mijloacele de cul-tura §i aparare, and toate bunatatile §i. onorurile Ord aristo-cratilor, iar pe popor il incarca cu greutati §i-1 dau legat in mai-nile nobililor ca pe o vita". TrecAnd dupa aceea la analiza apro-batelor constitutii, Barnut arata cum Ungurii nu se multumiranumai a desbraca pe poporul roman de toate drepturile sale,ci Meg II §i calomniazä, zicand ca este o natie de jos". Atare

ib Cuv1ntele lui, reproduse de Papiu. II, p. 231.

REVOLUTIA DIN ANUL I818 IN ARDDAL 29

tratare a natiunei române impinse pe nobilimea ei sA se magbia-rizeze, spre a-vi apgra astfel viata individualg ; iar poporul rg-mas singur cgzu tot mai adânc sub barbara vi neomenoasa asu-

Sim ion BgrnutColectia Academiei Romane.

prire. Iatg cg acum ii scot pe iobagi la sapg, la secerg sau laalte lucruri, ii mâng cu alunul din dgrgt de se MAO pulberea inurma lor, ca in urma carelor ce fug pe drumul tgrii ; and e Mr-batul la cgrat de grit', de MI, de vin domnesc, au cu aratul in

:30 ISTORIA ROMANILOR

pamântul domnesc, atunci femeea e in curte la cernut, la dires,la scos de canepä, la tors ; casa täranului e ramasa numaiIn ingrijirea pruncului din leagän. Cand e timp frumos taranullucra la domni, cand plouà vine la lucrul sari ; cand a starsit lu-crul stäpanului, numai in desert mai arunca el samanta inpamant, caci a trecut timpul semänatului. Mara de acesta,prestatiile cele multe, zecimile, gainele Cr'Aciunului, mielul Pas-tilor, puii si (male si cupele de unt, afra de vacile cele grase side pieile de vulpe pe care le dadeau inainte popii romanesti.Sunt si aristocrati care baga in jug pe oameni si grapa cu ei".Astfel de tablouri scoase din viata reala si care aveau ecou in ini-ma fiecaruia, trebuiau mai ales s'A faca simpatic pe oratorul cele rostia, si sa-i dee asupra taranilor o autoritate aproape ne-impartita. Românii, urmeaza mai departe Bärnut, vazandsoarta lor desperata, alerga la unirea cu biserica catolica, sprea mai scapa de suferinti ; dar si acea jertfa fu zadarnica ; ade-menitoarele fagaduinti se sparser% toate in fum. SA juram ea'nu ne vom lasa sa ne mai insele ; sa juram ca nu vor mai puteaturbura pacea si buna intelegere a noastra, nici iezuitii, nici calu-garii sarbesti, nici misionan i Strigonului, nici agentii natiilor strainechiar si cand s'ar imbräca in vesminte de preoti si episcopiromanesti ; sa' juram c'A nici diavolii iadului nu vor mai putearupe legaturile iubirii fratesti cu care e legata adunarea aceastasi printeinsa toata natia romana. Sil jurana fratilor si ca fratide un sange s'A esim la luptä impotriva acelui dusman al nationali-tätii noastre, ce vine cat% noi cu flamura de uniune noua cuTara Ungureasca 1" Dupace terming' cu schita istorica, incon-jurand cu intelepciune revolutiile Românilor si au deosebireacea din 1784, de care era periculos a se ocupa inteo adunareatat de pornita contra elementului asupritor, si care trebuia men-tinuta in ordine spre a nu da prilej la cruzimi si mäceluri. Bar-nut ajunge la planurile de ungurire ale Maghiarilor, asupra ce-lorlalte nationalitäti conlocuitoare si cu deosebire asupra Ro-manilor ; area &A prin unirea consirntita de Romani, Unguriivreau sa puna si de drept mana pe Ardeal, pe care acum 1'1 aunumai de tapt, si contopind Ardealul cu Ungaria sä creeze osingura mare patrie ungureasca : Intalesul cel adevarat alunirei nu este altul, fara numai s'A ne dam pamântul nostru Un-gurilor, pamant proprietate adevarata a natiunei romane, cas-tigat cu buna dreptate tnainte cu vre-0 mie sapte gute ani,si tinut de atunci si. pana azi cu multa sudoare si osteneala".Dar fiindca Ungurii tocmai sustineau ca prin unire departe dea lua proprietatea cui-va, vroiau sa faca' proprietari si pe aceice pana acum nu erau, adeca desfiintand iobagia, apoi Barnutobsearva tocmai aci cu a-Ma elocventa pe cat si bun simt, caUngurii numai lor isi dau proprietatea pe care se fac a o daRoirnânilor ; pentruca in ora cand se va proclama unirea, star-

gAndu-se §erbitutea, se vor §terge tot odatA §i natiile, afarA decea ungureascA. Numai aceasta va rAmAnea vie §i proprietarAinaintea legii, iar proprietatea natiilor omorAte prin lege va slujiUngurilor de spese pentru ingroparea acestora ins'Aqi : dacAUngurii ar voi sA dea indArAt proprietatea la domnii cei adevA-rati precum se laudà c'ä o vor face, atunci ar recunoa§te maiintAi existenta natiilor care locuiesc impreunA cu ei ; cAci aceste-sunt domnii cei eminenti ai pAmAntului, ca cele ce sunt nemuri-toare ; apoi indivizii oamenilor muritori". BArnut adaogeca RomAnii nici nu au nevoie jertfeascA nationalitatea pen-tru a scApa de iobagie, de oarece aceasta se va reduce §i dacAnu se va uni, pentru cà i-a venit timpul sA cadA, ca o institutiebarbarà ce nu mai poate hAlAdui in o epocA de luming. Prin ur-mare s'ar nimici nationalitatea romAnA ; prin urmare toatelibertAtile care i se pun in perspectivA, prin constitutia ungu-reascA, nu sunt decAt ni§te momeli in§elAtoare, intrucAt pentrua le dobAndi trebuie s'A jertfe§ti tocmai bunul cel mai scump,firea particularà nationalg. BArnut pune principiul cel foarte.adevArat, cA libertatea fiectirei naliuni nu poate ji deceit nalionalli,cJe oarece libertatea este apeireitoarea bunurilor vielii, qi cel maimare este tocmai nalionalitatea. DacA se va scoate limba romAnAdin bisericA §i din §coalA, de ce folos va fi libertatea, cAci chiarcultura mintei romAne§ti va fi impiedicatA, atare culturA fiin-

introdusA prin un organ strAin de gAndire. A§a dar Ro-mAnii mai intAiu sA" se uniascA intre sine spre acest scop dela NistrupAnAla Emus §i dela Emus pAnAla Tisa, apoi s'A se uneascA cucelelalte familii romAne pentru identitatea limbei §i cumnAtiacea fireascA a cugetelor i simtimintelor. A§a Ii vedem pe Ger-mani i Italieni foarte uniti intru inaintarea §tiintelor i artelor.cu toate ea' sunt despicati in mai multe guverne ; insA unitatealimbei Ii leagA pe toti". BArnut combate dupà aceea ideeaunitatea Statului nu poate fi mentinutA decAt prin unitatea lim-bei, aducAnd pe lAng5 alte multe argumente logice i exemplul Svi-terei, a Belgiei, unde se lucreaz'A in dou5 sau trei limbi, Mr% a seatinge intru nimic integritatea Statului. El aratA insA adevAratulmotiv care se ascunde sub aceastA fAtarnic, anume tendintaUngurilor de a se conserva pe sine ca sA nu piarA, pentru puti-nAtatea lor, i pentru aceasta vroesc ei s'A inghitA pe romAni §i peSArbi. Cine poartà vina dacA au ajuns nava ungureascA tareScila i Caribda ? Ce ursità rea Ii hnpinge sA ridice asupr5-§itoate vAnturile, cAnd a trebuit s'A le aline ; sA inmAnie pe totidumnezeii, cAnd ar trebui s'A-i imblAnzeascA? Ce politic5 e des-pre partea lor, de se pun cu atAta putere impotriva natiilor, cucare ar trebui s'A lege cele mai tari legAminte, ca s6-§i apere fiintacomunA de du§manii comuni?" Cum au nevoie Ungurii a seocArmui de dregAtori nationali, a§a au nevoie §iromAnii. Cum nupot pertracta Ungurii in alte limbi daraverile lor, a§a nu pot

REVOLUTIA DIN ANIIL 1848 IN ARDDAL SI


nici românii, §i precum Ungurii nu pot invata in §coalele lorcleat In limba ungureasca, astfel nici Românii nu pot Intrebu-inta o alta decat pe a lor proprie. 0 natura le-a nascut pe toatenatiile, o iubirea le-a varsat in inima spre limba lor, un sim-timânt de onoare bate in inimile tuturor §i un scop le-a prefipttuturor, §i acest scop nu se poate ajunge daca va domni una pestealta, ci numai domnind un drept egal peste toate. Au doaraUngurul are privilegiul de ali iubi Ihnba mai ferbinte deck Ro-manul pe a sa, §i sá fie mai mandru cu originea sa cea sciticacleat Romanul cu cea italica? A§a este, fära de nationalitatenu e libertate, nici lumina nicaeri, ci pretutindenea numai intu-neric §i amortire. Ce este apa pentru pe§te, aerul pentru sburä-toare §i pentru toate vietuitoarele, ce este lumina pentru vedere,soarele pentru cre§terea plantelor, vorba pentru cugetare, aceeae nationalitatea pentru oricare popor ; inteinsa ne-am näs-cut, ca este mama noastra ; de suntem barbati ea ne-au crescutde suntem liberi inteinsa ne mi§cam ; de suntem vii inteinsaträim ; de suntem suparati ne alina durerea cu cântece natio-nale ; prin ea vorbim §i astazi cu parintii no§tri care au traitInainte cu mii de ani ; prin ea ne vor cunoa§te stranepotii §i pos-teritatea peste mii de ani, §i iatä ca unirea cu Ungurii acumvrea sa frânga §i sa smulga aceasta ancora de mantuire, vreasa strice acest organ al vietei romane§ti, vrea sa rapeasca delaromani libertatea cea depe urma 1 Posteritatea romana se vamira de nesimtirea noastra §i ne va blestena in morminte caam acsultat cu nepasare sentinta de moarte a gintei noastre, canu am recurs chiar la cele din urma mijloace pentru sporireaneamului roman, ca nu ne-am ridicat toti pentru unul §i unulpentru toti, ca sa departam dela stranepoti aceastä infamienemeritata. Au nu ar fi lucru mai stralucit §i mai maret innain-Lea oamenilor §i a dumnezeirei, ca sa ne o§tim pentru nemurire§i mai bine sa descindem toti In morminte la pärintii no§tri,incoronati cu glorie, decat sa lasam o °earl' vecinicä mo§tenirenefericitilor no§tri stranepoti", §i a§a mai departe pe un ton dince In ce mai fierbinte, pana la sfar§itul acestui monument ne-peritor al elocventei politice române 26.

A doua zi, in adunarea generala, Barnut propuse urmatoa-rele rezolulii, care fura votate in unanimitate de catre intreagaadunare, pusa in cuno§tiinta lor prin repetare depe tribune se-cundare impra§tiate In masa celor adunati.

I. Câmpul acesta pe care se tine prima adunare nationalaromâna din Transilvania, intru eterna aducere aminte a acesteilucrari glorioase, se va numi câmpul libertatei.

" Discursul lui BrAnut reprodus de Papiu, II, p. 307 363. Cu nedreptinvinueste A. Russo in articolele sale Cugetári in Romeinia literard, 1855 limba luiBArnut din aceastA cuvAntare, SpunAnd et bietii romAni nu intelegeau nici decum". I. Lupas, Mitropolitul Andrei 5aguna, p. 69, nota 1.


Natia romAnA se declara cä are s6 ramAnA de a pu-rurea statornic credincioasA innältatului imparat al Austriei §imarelui principe al Transilvaniei i augustei case austriace.

Natia romAnA se declarA §i se proclamA de natiunede sine statAtoare §i de parte intregitoare a Transilvaniei, petemeiul libertAtei egale.

Natia romAng depune juramAnt de credinta catreimparat i cAtre patrie 27 Dupà votarea acestor rezolutii ur-meazA jurAmAntul care, sAvAr§it de o multime a§a de mare,dobAndi un caracter de tot innAltätor.

Aceste rezolutii furA apoi desvoltate in §edinta a doua, din4/16 Maiu, specificAndu-se mai amanuntit drepturile cerute denatia romAnA, care sunt : independenta ei nalionalA in pri-virea politicA ; reprezentanti in dieta Orei in proportie cunumarul sAu ; dregatori in ramurile administrative, jude-catore§ti §i militare in aceea§i proportie ; intrebuintarealimbei sale in toate trebile ce se ating de ea, atAt in legislatie

administratie ; RomAnii s'A poarte acest nume ca oficiali§i nu acel de Valah ; biserica sa ramAnà neatArnatA de ori-care alt cult, egalä in drepturi, i foloase cu celelalte bisericiale ta'rei ; scaune in dietA pentru episcopi; desfiintarea iobAgieifar% nici o despagubire i acea a dijmelor ; libertatea tiparului§i a intrunirilor ; libertatea personala ; tribunale de jurati cudesbateri orale ; garda nationala ; infiintare de §coli roma-ne§ti in toate satele, de gimnazii, institute militare §i semi-narii preote§ti, pe unde s'ar cere trebuinta, i acea a uneiuniversitati romAne cu libertatea invAtamAntului ; imparlireadärilor proportional cu averea fiecAruia ; intocmirea uncí con-stitutii noui pentru Transilvania ; in sfAr§it punctul poate decapetenie al tuturor rezolutiilor, cA natiile conlocuitoaresA nu ice in desbatere cauza unirei cu Ungaria, pAnA cAnd natiaromAnA nu va fi constituitä i inzestratà cu vot deliberativdecisiv in camera legislativA, protestAnd ea In contra unei uniriincheiate fará a ei participare 28

Adunarea din Bla§ indeplinise un mare act in viala popo-rului romAn din Transilvania. DupA lungi secoli de amortire

suferinti, dupA incercAri de imbunatatire a soartei lor pecalea concesiilor sau pe acea violent6 a protestArilor revolu-tionare, poporul romAn cerca acum o alta, acea a revendicA-rei dreptatei pe calea pacinicA, dar ameninlatoare *i ea, a uneiimpunAtoare manifestari poporane. Fiecare mod de procedare

27 Baritiu /. c., II, p. 110. Dupli protocolul oeclIntei I (p. 119 . Papiu,p. 232 dA rezolutiile In 5 punte, mai adaogAnd cA I: Adunarea se pr lamA deadunarea nationalA a natiunei romAne din Transilvania", puntee nu se aflA Inprotocolul adunArei.

22 DupA protocoalele oficiale reproduse de Baritiu, II, p. 120-124.

A. D. Xesopol. Istoria Rominilor. Vol. XII. 3

ISTORIA ROMANILOR

era conform cu spiritul timpului In care el se petrecuse, §i acumIn veacul libert4ei, Românii credeau cá e de ajuns de a proclamadrepturile lor netägáduite spre a le dobAndi. CAt trebuiau säse in§ele ei, crezand cá vor putea izbuti a pune cu lini§te mánape o pozitie ce li se denega de atatea veacuri I Si cu toate acesteacu cátá orânduialá §i cu can vrednicie se tinuse aceastá uria§6adunare, cAnd este §tiut In intrunirile mari de oameni ce u§orse pot abate pe cái ráfácite. Insu§i comisarii unguri care prive-ghiaserá adunarea nu puturá face altfel decát s6 recunoascá prinraportul lor decursul inteadevár admirabil aI adunárei"atribuind aceastá ortinduial5 In intaiul loe conducerei inteleptea episcopului Andrei Baron de Saguna care alergase In gransá prezidezeadunarea 29.

Alte ad'unäri mai mici In numár dar care tindeau tot lamanifestarea dorintelor române§ti furá : una la Pesta convo-catá de Manuil Godeu §i Ioan Drago § care redactará petitia,neamului românesc din Ungaria §i Banat, §i care intemein-du-se pe faptul ea' Românii ar fi una dintre cele mai vechi natiiale Ungariei, cer in intaiul loe despártirea de cátre SArbi In toatetrebile biserice§ti §i scolastice. Aceastá adunare din capitala.Ungariei se tinu In ziva!de 21 Mai. Ain adunare se intruni la Lugo§de &are Eftimie Murgu, frunta§ bántean §i om invátat. Adu-narea este chematá tot In protriva SArbilor pe care Eftimie Murguli ura de moarte §i de prigonirile cárora fugise pela 1831 in WileRomâne, unde fusese cátva timp profesor, iar când sun clopo-.,tul revolutiei alergá iar In tara lui 39.

Cat tinurá Ungurii in seamd hotáririle adunrei din Bla§se vázu curând dupá aceea, In dieta Transilvaniei care se deschisela Cluj. Aproape toti deputati fuseserá ale§i prin un sistem deteriorizare nemai pomenit, dintre partizanii unirei, fiind inlà-turati toti magnatii conservatori care se temeau ca unirea sánu atragá dui:4 ea desfiintarea iobagiei. CAnd chestia unireiveni la desbatere, o multime nesfar§ità de unguri, purtand stea-guri pe care era scris : Unirea sau moartea" inconjurá localuldietei §i pátrunse In tribune, injurind §i zbierând in contra pro-ti vnicilor unirei §i amenintându-i sá puná asupra lor in aplicaredeviza depe steagurile lor. Sub atare cumplitá ansare, nu in-drásni nici un deputat sá spun un cuvânt contra unirei ; bacei 22 de deputati sa§i, din care cei mai multi nici nu se incume-tará a vorbi, ne§tiind ungure§te, de team6 s6 nu fie sfa§iati deplebe, dacá s'ar rosti In limba german, votará §i ei pentru unire,§i insu§i parohul Roth, acela ce scrisese bro§ura In contra unirei§i pentru daco-romanism , luà cuvântul, In ungure§te, spre aproclama aderarea Sa§ilor la uciderea poporului lor.

" Pacatianu, 1. c., I, p. 334." Asupra soartei lui Murgu din acest rastimp, vezi T. V. Pociitianu, /. c.

I, P. 347-349.

REVOLT:71A DIN AWL 1848 IN ARDEAL

Aceastä declaratie a lui Roth a fost luatä de Unguri dreptInvoirea Intregului grup säsesc la unire. Se deschiserà fere§tile§i se In§tiintä publicul din stradà despre fericitul eveniment.Publicul primi vestea cu cele mai fnfläcärate arätäri de mul-tumire 31.

RomAnii nu se Mail a fi In§elati prin räspunsul In apa-rentà foarte blajin al dietei din Cluj la petitia lor. Rezolutiapusä pe acea petitie spunea ea' Ungurii se cred datori ca peRomAnii ce au purtat de secole Impreunä cu ceilalti locuitoriai patriei fericirile i nefericirile ei, i acum au devenit con-cetäteni liberi cu egale drepturi i egale datorii,s6-i sprijinimCu egalà bunAvointà i sà ne interessAm de afacerile lor mani-festAnd sincere simtiminte fatà de concetätenii no§tri Valahi".Minded s'a decretat principiul egalei Indreptätiri fàrà pri-vire la nationalitäti i religii, fiindc4 iobagia i zeciuiala sau§ters pentru totdeauna i s'a deschis §i pe seama Valahilor ne-nobili posibilitatea participärei la sarcinile Statului, Statu-rile tärei (adicA dieta) cred cà prin toate acestea, plängerile§i durerile concetätenilor no§tri Valahi sunt delAturate iar do-rintele i pretentiile lor juste, Indeplinite 32

RomAnii Insä. se Indreaptà i cätre monarc In o petilie datälui, la Inssbruck, prin care cer, nu fäggduinti nehotärAte ca celecuprinse In räspunsul din Cluj, ci principii anumite : cà poporullor sä fie recunoscut ca natie romAnA, egal Indreptätità cu cele-

te natii ale Ardealului sà li se restitue numele lor vechiu deRoincini In locul acelui de Valahi ; sà se reinfiinteze mitropolia

sinoadele lor ; sä se desfiinteze toate asupririle economice ;sä se fncuviinteze libertatea presei, garda nationalà cu ofiterirromAni, §coale romAne§ti intre care §i o universitate,redacteze o nouà constitutie prin o adunare a Ardealului com-pusä din toate natiile tàrei dupà nun-1Am' poporatiei fie cäruia,.In care adunare sä se desban i chestia unirei ArdealuluiUngaria, protestAnd In contra ori cArei hotärki luatà de nobisdar sine nobis.

Impäratul pune in 11 Iunie, a doua zi dupà aprobarealegei dietei din Cluj privitoare la Unire, rezolutia cà Intru cAtprin legea de unire sanctionatà de dAnsul, s'ar fi acordat tutu-ror cetätenilor, färä deosebire de nationalitate sau de religie,egalitatea tuturor drepturilor s'a satisfAcut In mare parte dorin-tele RomAnilor, i buna lor stare atArnä numai de ascultarea.legei. RomAnii nemultumiti trimit prin episcopul *aguna a douaoarä la monarh, care &A atunci o hotärAre mai lämurità arätAnddrepturile ce s'au recunoscut centenilor prin legea sanctionatàde el, fäcAnd asupra cererilor de cäpetenie, bungoarà asupra

PAcAtianu, /. c., I, p. 359." Ibidem. p. 362.

36 ISTOBIA. BOMANILOR

acelui a unirei33. Ba mai mult, imOratul inta're§te aceasta" u-nire prin mesajul de deschidere a dietei (5 Iulie). Aceastà dieta*s'a ocupat putin de chestia roman6 avand chiar aerul a-i fi bine-voitoare, dar inchizandu-se curand, s'a ingropat cu ea §i chestiaromânä. 34.

Mi§efiri violente. Intre acestea ins6 izbucniserà §i. mis-c6ri violente care numai cat Cu greu fuseser6 comprimate prinaparentele de impkare parlamentará. A§a in 2 Iunie se intam-plà un mkel in comuna Mihaltul unde curse primul sange alrevolutiei din 1848. pranii din acest sat, c6rora proprietarul,baronul Esterhazy, le luase o parte din fanat, crezand cá acumavenise momentul, de a redobandi pgmântul inapoi, intrà cu pu-terca in el. Pierzand judecata ei refuz6 a restitui p6mântul, §iopunându-se executiei militare, 12 in§i dintre ei sunt impu§-cati33. Judeatore§te poate avea dreptate baronul Esterhazy ;dar de atare dreptate era acum vorba intre Romani §i. Unguri?De dreptatea de cancelarie era acuma intrebarea, sau de aceeamare §i. sfantà sAditä in sufletul omenesc, care'l impinge peacesta la moarte chiar, pentru a o face s'à triumfe ? Si aceast6dreptate, dup6 ce Romanul o ceruse la toate mijloacele orne-ne§ti, trebuia s'a' recurga' iar la arm6 §i. la'sange spre a o redo-bAndi. Simtimântul adevArat pe care Ma'celul din Mihalt iltrezi in mima poporului român, se vede prea bine din efectulpe care §tirea lui o produse asupra inimei celei mai fierbintia revolutiei din 1848, acea a lui Avram Iancu, care indatä ceaflà de el, vroi sá piece intre Muntenii din Bihor, spre a-i facesà rAsbune värsarea sAngelui intamplatà, §i. numai cu maregreutate fu retinut de Barit §i Bàrnut 36.

Lucrurile se incurcarà in curand tot mai mult, provo-cate fiind mai ales de Ma'surile partidei unioniste ungure§ti,care vroia sá frâng4 toate improtivirile. A§a, arestandu-se de.atre agentii unguri Laurian §i BAlà§escu, o multime de sAtenidin incunjurimile Sibiului vin spre a-i libera, ceeace vAzandautoritàtile militare germane, care tot se mai aflau in Transil-vania, ordon6 sà li se dee drumul. Apoi regimentul I din ea"-niceri români iea o rezolutie public5, a nu asculta de ministerulde rAsboiu din Pesta, ci numai de guvernul austriac. Depu-tatii acestui regiment subscriu chiar ni§te punte analoage cuacele votate de adunarea cea mare din Bla§, §i. le comunia

u Ibidem, p. 364 si urm.84 Ibidem, p.398-403.P Asa reiesil mersul firesc al faptelor expuse de Baritiu II, p. 157, dei

autorul vrea sil arate macelul ca o uneltire ungureasca : dar ce nevoie este caprovocarea de fapt sil villa tot din partea Ungariei cand se Meuse atatea pentru,a aduce pe Romani la disperare l

" Baritiu II, p. 164.


-prin o petitie impáratului 37. Tot a§a face §i al II-lea regiment-roman de granitä sub colonelul Urban, §i un batalion al sáurefuzá a se bate cu &Arbil cei revoltati, intru cat §i &Arbil avânOsteag impárátesc, el nu vroia sá impute in steagul impáratului,spre folosul Ungurilor.

Intre acestea revolutia Ungariei contra Austriei, izbuc-nise prin uciderea lui Lambert, numit comisar impárátesc InPesta, in locul arhiducelui *tefan care fusese disgratiat de im-párat. Ungurii ametiti §i amenintati de o parte de Români,{le alta de Croati, §i stand chiar in luptá fáti§5. cu Sarbii, trecdela vorbe la fapte, dela strigáte §i vociferári la omoruri §i m6--celuri. Ei incep cruzimele lor Incá din timpul cand i§i e§ise dinfire, vázánd cá Românii vor cu once pret sà tiná adunareadin Bla§. Atunci prind ei §i tortureazá cu cruzime pe un preot,Simion Balint, care luase cuvântul in adunarea din Bla§. La2 Iunie se intAmplá executia militará din comuna Mihaltul.In 17 Iulie ni§te Secui strápung pe doi Români in comunaSf. Craiu. In 11 Septembrie publicAndu-se manifestul banuluiIellachich, Ungurii se inver§uneazá §i mai eau contra Roma-nilor, §i mácelurile iau un caracter mai rostit. In 13 Septem-brie täranii din comuna Lunca opunându-se la conscriptia cese fácea fárá ordin impárátesc, pentru a se inarma RomâniiIn contra Românilor, se comandà foc §i 23 de oameni cad morti.Tot in Septembrie unul din cei mai crunti persecutori ai Ro-manilor, baronul Apor, pune sá se spAnzure 26 de Români,-a§a numai din plácerea de a-i ucide, preumblându-se apoi cu-tigara in gurá intre cadavrele lor. Dupá omorul comisaruluiimpárátesc Lambert in 28 Septembrie, o furie §i mai cumplitàcuprinde pe Unguri, §i ei spAnzurá in 3 Octomvrie pe iuri§tiiromâni Alexandru Bátrâneanu §i Vasile Simonis, tribuni de-numiti de comitetul românesc din Bla§ spre a organiza impo-trivirea : apoi in 12 Octombrie pe teologul Vasile Pop. Ro-mânii, vázándu-se snopiti §i uci§i in toate pártile, recurg §iei la violente §i mácel, ucid in 13 Octombrie pe doi nobili Oca§iAlexa Gyarfas §i Sigismund Dobay, iar in 20 Octombrie comitun mácel infrico§at in 45 de familii nobile maghiare din comunaSangatin, in care pier 141 de in§i 38, inkel care invatá. pe Un-guri cum spune Barit, ea' §i rábdarea de oae a Românului,putea fi curmatá §i chiar acest Roman cu sAnge de mámáligá

de ceapá se putea preface in tigru turbat, silit fiind sá vazásá miroase necurmat §i neincetat sAnge vársat din trupuri

omene§ti" 39.

Vezi petitia reprezentantilor acestui regiment cAtre Impitratul din 11Septembrie 1848, in Die Rumemen der oesierreichischen Monarhie, Wien, 1849,p. 23.

3° Baritiu, II, p. 131, 154, 133, 240, 261, 262, 263, 210, 265, 2684" Ibidem, p. 265.

38. ISTOR1A ROMANLLOR

Poporul Roman simtia insä cä nu poate lupta cu Un-gurii cleat organizandu-se, i cea mai de aproape idee era de

oferi puterile sale firesti comandantilor austriaci, care säintocmeasca, conducA i inarmeze in contra asupritorilor. Sesi face o nouà mare adunare in Blas la care vin i trupe roman&armate cu ce putuse gäsi, sub comanda lui Avram Iancu, loanAxenti si Iovian Brad. AceastA adunare iaräsi foarte numeroasàde aproape 30.000 de oameni, dupa ce protesteazA contra ma-surilor de terorizare puse in lucrare de Unguri, cere din nouprin un protocol subsemnat in 25 Septembrie 1848, desfiin-tarea iobagiei, intocmirea unei garde nationale romane i là-sarea Transilvaniei in starea ei autonomä ; refuza de a recu--noaste ministerul unguresc ; declara cA vrea sà asculte numaide impäratul i cere deschiderea unei diete compusä din deputatii-tuturor natiilor intre care si aceea romaneascA dupä numäruisufletelor ". Cu alte cuvinte identic cererile fäcute de adunareadin 15 Mai si de acea a celor douä regimente gräniceresti.

Intre aceste un agent al lui Kossuth, Buzenczai, mergeIn Secuime, räsculand si pe acest popor sälbatec in protivaRomanilor. Mai multe bande armate pornesc, fàrà provizii demancare i in speranta numai a jafului i peazei, asupra co-munelor romanesti i säsesti. Colonelul Urban comandantuiregimentului de gräniceri romanesc, le iesä inainte la Reghin,

aice se intamplä prima ciocnire, oare cum regulan, intreostirile ambelor tabere. Izbanda fu a Secuilor, care intreceacu mult prin num'Arul lor pe Romani, dupà care Secuii pradA.

ard orasul Reghin in chipul cel mai glbatec.RäsboiuI civil fiind desläntuit prin operatiile incepute

de Secui i atacul indreptat de ei contra trupelor imperiale,comandantul obstesc al acestora, baronul Puchner, d'a in 18Octomvrie proclamatia lui, prin care aratä cà rupe oncelatii cu guvernul unguresc, declarä pe Unguri de trAdaloriinsArcineazä pe comitetul revolutionar roman din Blas ca sädesarmeze pe toti Ungurii, chemand tot °data' gloatele la apà-rarea cauzei imperiale. Comitetul revolutionar roman compusdin Laurian, Barnut, Baläsescu, Micas, Cipariu si Bran pro-voacä prin un cälduros apel pe popor la arme 41. contra-revolutiaromaneascä izbucneste in toatA furia ei. La Osorheiu se intamplAo a doua ciocnire intre Secui i Romani, comandati de gene-ralul Gedeon, in care Secuii, fiind ei acuma mai slabi, o rupde fuga chiar dela prima loviturà de tun, ¡neat lucru curiosIn aceastä Wane nu a pierit cleat un cal, iar din oameni nici unul.

Cine ar putea descrie toate grozAviile petrecute intreRomani de o parte, Secui i Unguri de cealaltä, grozävii cu.

" Protocolul In Die Runidnen der oesl. Mon., p. 31." Apelul In Baritiu, II, p. 306-308.

-atata mai mari cu cat ele se petreceau In sute de locuri de ()datapretutindenea lucrandu-se la distrugerea avutiilor omene§ti prinprada i foc, la destrugerea vietilor lor prin furci i spanzu-ratori. Fiecare fapta a uneia din cele douà taberi era rasbunatatu o Intrecere de cruzime din partea celei opuse. In§alareatradarea insotiau cele mai de multe ori actele cele mai cran-tene. Inver§unarea provinea mai ales din faptul ca Româniicautau, Indeplinind ordinul generalului Puchner, sa dezarmezepe Maghiari ; iar ace§tia vedeau In aceasta masura peirea po-porului lor, pe care'l §tieau numai o frantura din poporatiaTransilvaniei. Dei !ma Ungurii erau In molar mai mic, eraumult mai bine organizati §i mai bine fnarmati ca Romanii,care cu toate cà mai numero§i, erau lipsii atat de cele maielementare cuno§tinti In arta militara precum §i de armeletele mai trebilitoare. Bravura personala, mare ca totdeauna lapoporul roman, fnlocuia numai cu pretul a mari sacrificii lipsaorganizarei, §i. vietele pierdute nu raspundeau mai niciodatala ca§tigurile dobandite. Trupele imperiale, care trebuiau sasprijine i sa conduca mi§carea Romanilor contra Maghiarilor,erau ele fn§ile putin numeroase, guvernul din Viena nepu-tându-le intari din pricina nevoilor ce avea de Intampinat Inalte, parti. Ceeace insa mai ales lipsia erau armele, fncat pu-terile Românilor, trebuiau sà ramana paralizate. Nu e vorba,-comandantii germani sprijineau pe cat puteau pe Romani §itautau sa-i apere In contra violentelor maghiare ; a§a colonelulUrban In proclamatia data de el, dupa luarea Clujului, ame-ninta pe Unguri cà pentru fiece Roman spanzurat, din cauzata a fost credincios fmparatului, vor fi spanzurati cate doi Un-guri 42 Asemenea proclamatii nu putea Irma Indrepta lipsa deorganizare a partidei .austriace, catre care se alipisera Romanii,§i In toate fntalnirile mai Insemnate Ungurii repurtau izbanzicu atat mai mult ca o armata regulata, comandata de gene-ralul polon Bem, venise din Ungaria In ajutorul fratilor lor'din Transilvania. La Ciucea, armata austro-romana este ba-tun, i Bem reocupa Clujul capitala Wei din manile impe-rialilor ; tot pe atunci colonelul Urban e nevoit sà scape cutrupele sale in Bucovina. Aceasta izbanda a Ungurilor intaratàInca i mai tare pe Skin a urma fnainte ca grozaviile lor, ras-pandind focul i omorul pretutindene unde Intalneau averesau viata româneasca. Cuvantul de intelegere al Secuilor erastarpirea fizica a poporului roman pe care nu-1 puteau rapunepe calea morala. Sa§ii Insa fiind deopotriva amenintati cu Ro-manii, i fiind oameni bogati, deprin§i a trai linitiÇi, i cu totuldesvatati dela manuirea armelor, vazand primejdia neinla-turata ce ameninta mai cu deosebire pe orarle lor cele douà

42 Proclamatia In Baritiu, II, p, 306 308.

REVOLUTIA DIN AMU, 1848 IN AltDEAL 89


mai mari, Bra§ovul §i Sibiul, se hotArAsc a cherna in ajutortrupele ruse§ti, care sub generalul Laders ocupase acuma Bu-cure§tii, dupA stAngerea revolutiei intAmplate in acel ora.Se convoacA indatA comitetul apArArei tArei, compus din Sa§i§i RomAni, §i cu toate cA mai multi membri se opuserA inter-venirei strAine, majoritatea hotAri s'A recurgA la ea, mai cuosebire dupA discursul episcopului Andrei *aguna. Se trhniseo deputatie la generalul Ltiders care s'A cearA intervenirea ar-matei ruse§ti. BArnul, era cu deosebire protivnic chemArii Ru-§ilor, cAci vasta §i calda lui inimä vedea cA spesele rAsboiuluinumai cu Moldova §i Muntenia s'ar plAti, §i mai bine s6 mu-rim, spunea el, cleat sA ne vindem noi pe noi, ori pe fratii no§tri"Propunerea pentru ajutorul rusesc fusese aprobatà de cAtreautoritAtile militare austriace ; dar ru§inea unei asemenea cereride ajutor pArea a fi acoperitA prin faptul cA propunerea fusesefAcutA din partea Sa§ilor §i a RomAnilor, iar baronul Puchner,comandantul general austriac, se prefAcea cA protesteazA im-potriva intrArei trupelor strAine in tArile impArAte§ti. IatA_modul cum intelegea Austria sA acopere ru§inea cea nemaipomenità de a fi nevoità sà cearA intervenirea strAing, sprea pune in rAnduialà pe popoarele propriei ei monarhii. Depu-tatia la generalul Liiders nu izbuti la nimic. Ru§ii vroiau sAajute impArAtia AustriacA, §i nu pe nationalitAtile Transil-vaniei. Liiders refuzA deci ajutorul cerut pAnA nu va fi reclamatde insu§ baronul Puchner in numele guvernului sAu, cererela care fu nevoit mai la urmA sA se supunA baronul, in loe de aprotesta in contra intrArei trupelor ruse§ti 1

Sosirea cAtorva trupe ruse§ti, care se a§AzarA cu garni-zoana in Bra§ov §i Sibiu, dAdu putinta Austriacilor de a in-trebuinta toate puterile lor in potriva rAsculatilor, a§a cá eiputurA obtinea o izbAndA contra lui Bem la Sibiu, §i apoi ino bAtAlie mai sAngeroasA, la Simeria, cel putin rezultatul e§inehotArAt. Condus6 ins6 precum era lupta din partea imperia-lilor, fArA nici o unitate, fArA nici un plan, §i numai a§a incAe-rAndu-se pe unde se intAlneau, izbAnzile din o zi se intorceaua doua zi in perderi care ruinau cu totul toate silintele §i sfor-tArile fAcute. A§a Bem bate pe generalul rus Skariatin careapAra Sibiul, ocupà ora§ul csAruia îi impune o contributie de200.000 de fiorini, pe lAngA ea' mai gAsesc in ora § 21 de tunuri§i o mare cAtime de praf, gloante §i patroane de pu§ti. Cellaltgeneral rus, Engelhardt, care apAra Bra§ovul, auzind de ca-tastrofa dela Sibiu §i de marele curaj pe care insurgentii I! cA-pAtaserA in urma acelei izbAnzi, afland apoi cA un corp de 10.000.de Secui vine asupra Bra§ovului, se hotAre§te §i el a pArsási

43 Scrisoarea lui BArnut c. I. Maiorescu In loan Ghica, Amintiri din pri-begirea dupc1 1848, Bucuresti 1890, p. 172.

REVOLUTIA DIN ANUL 1848 IN ABDEAL 41

Transilvania ca si colegul sail cel batut la Sibiu. RetragereaRusilor aduce si ocuparea Brasovului, in ziva de 20 Martie1849. Trupele austriace sunt aruncate si ele peste granita inMuntenia, 'Meat Transilvania cade aproape toata (afara detara Motilor) In puterea rasculatilor.

Petre DobraPrefect de Zlatna. TovarAsul lui Avram lancu.

Desen de Barbu lscovescu. Colectia Academiei Romane.

Eminentul conducator al acestora, generalul polon Bern,organizaza indata din recruti noi, Secui, Sasi si Romani (Cusila), un corp de 30.000 de %tire ; pune sa toarne din clopotelebisericilor 110 tunuri ; infiintaza pretudindene fabrici de praf,de =ale, de arme ; Intareste pasurile care conduceau din ta-

LSTORIA ROMANILOR

rile române cätre Transilvania ; cA§tig6 iubirea soldatilor s'äiinaintand in grade pe cei superiori §i &and gratificäri bäne§tilla cei de jos ; inteun cuvânt se aratä tot atat de destoinic or-ganizator al apärärei tärei cucerite, pe cat fusese priceputtätor, §i indepline§te in o lunä ceeace nedestoinicii generaliaustriaci nu putuse face in ease. Bem insä vroia ca prin blän-detä sä intoarcA simpatiile popoarelor, protivnice de pänä_atunci, atre cauza maghiarä. Ungurii însä, cu partida extremä,In frunte, nu primesc acest sistem. liäpiti de turbare in contrarevoltatilor, ei tintiau sä pung in lucrare asupra Intregei färio stra§nicA räsbunare. A§a intelegeau Ungurii sä. facä§i se condueä popoarele

Bem anume fiind nevoit a pleca din Transilvania cätre.Banat, Ungurul Csangi rämâne in locul lui ca guvernator altärei §i fästoarnä in o clipà toate mäsurile de impAciuire in-cercate de Bem, inlocuindu-le cu o goanä nebunä in contratuturor acelora pe care-i §tiea cá fuseserä protivnici Ungurilor,anume In contra Sa§ilor §i mai ales a Românilor. Amnistiaproclamatä cu Intelepciune de Bem este indatä revocatä, §1se institue pretutindene tribunale martiale, care sä punä" inlucrare justitia räsbunätoare. Incepurä chiar §i färä" acel simu-lacru de judecatä, omoruri In massä a Românilor, in camp,In ora, pe drum, unde Ii intalniau, ca asupra unor fiare säl-batice, sau câni turbati. In mai putin de dou6 luni mai multde 4.000 de Români cad jertfa furiei ungure§ti ". Si cum s'lnu fi fost räpiti Ungurii la asemene mAceluri, când aproape-in acela§ timp cu ocuparea Transilvaniei, Windischgraetz, ge-neralul austriac, este räspins din Buda pe care o ocupase. Ungana se declarà cu totul deslipità de Austria §i Kossuth estenumit guvernatorul Ungariei neatarnate.

Si Cu toate aceste izbänzi netägAduite ale cauzei maghiare,cu toatä terorizarea cea insprtinântätoare a Ungurilor asupraRomânilor, ace§tia urmeazA inainte a lor improtivire, care se.concentreaiä acuma in tara Motilor, in muntii apuseni ai Tran-silvaniei, dinspre Tisa, sub eroul muntilor, Avram Iancu. Acestape care l'am cunoscut ca unul din initiatorii adunärei din Bla§incepe activitatea lui mai rostitä dela a treia adunare din.acel 6ra§ in Septembrie 1848, cAnd se constitue comitetul de-pacificare roman §i se dä ordinul de desarmare a Maghia-relor. El pune Indatä acel ordin in lucrare, desarmand pe-Unguri in Abrud, Ro§ia, Zalatna, Aiud, Vintul de sus §i alte-locuri in& Ungurii väzänd cä aceastä impotrivire, incuibatàIn muntii cei greu de str6b6tut ai Romanilor, putea deveniprimejdioasä, hi pun toate puterile spre a o nimici, §i trimitIn contra poporului r'äsculat din muntii apuseni, mai multe-

NumArul aeesta este constatatin chip oficial, vez i Baritiu, II, p. 494-50C.

REVOLUTIA DIN ANIIL 1848 IN ARDEAL 43

trupe. Urmeazä un §ir intreg de lupte cu rezultat deosebit,nsä mai mult in favoarea Românilor, ale täror femei luptau

-cu energie alAturea cu bärbatii spre apärarea cäminelor lor45.Pe când lush' Românii se bäteau in munti, se aude de odatàaici ve§tile fatale, mai intai despre luarea Clujului prin Bem,apoi despre retragerea trupelor austriace in Muntenia. Dinfericire insä pentru locuitorii revoltati ai muntilor, rändurilelor se ingro§iau necontenit prin fuga tuturor Romanilor dincâmpie, care nu vroiau sä se supunä regimului maghiar, §i maiales s'a se inroleze in armata lor. Incurajati prin aceastä spo-_tire a puterilor lor, Românii muntilor nu lasä arma din mâni,-cu toate rälele ve§ti ce le primise asupra cAderei Wei in mânileMaghiarilor. Cu toate aceste. lupta merge greu, §i prefectulAuxentiu Sever §i Buteanu fuse.se siliti a se retrage mai in läuntrul-muntilor, perzind cel intai in 15 April 1849 ora§ul Zalatna 461VIaghiarii insä, incunjurând muntele, täiese Românilor pu-tinta aprovizionärei din vale cu deosebitele obiecte trebuitoaretraiului ; o scumpete din ce in ce mai mare apäsa tot mai greu

asupra vietei lor 47. In asemene stare desperatä afländu-se Iancu* cu ai lui, prime§te pe la sfär§itul lui Aprilie vizita delegatuluiunguresc, Romanul renegat loan Drago, care avea de scopa momi pe Români cu masca unor tratäri de pace, §i In acesträstimp a inlesni Ungurilor ocuparea vreunui pas care sä le-deie stäpânirea cetätei muntilor. Se intälnirä in ziva de 25Aprilie, in Mihaileni, prefectii Avram Iancu, Buteanu, Dobra,Balint, Boieru §i inc6 ativa cu Drago. De §i Romänii nicivisau mäcar de o putintä de impAcare cu Maghiarii, ace§tiainsä aveau cel mai mare interes de a lini§ti sau a in§ela pe Ro-mânii din munte, dela supunerea cärora atArna ocuparea ca-pitalei Transilvaniei, Alba Julia, Ora atunci tot in stäpâniregermang. Drago, prime§te ad referendum propunerea lui Iancu,.cle a incheia un armistitiu, §i revine dupä 8 zile inzestrat cu-o scrisoare a lui Kossuth, in care se rägädttia Românilor o suma'de concesii, precum intrebuintarea limbei nationale nu mimaitin bisericä, dar §i in viata comunalà, egalizarea conditiei preo-Vor români cu acea a celorlaltor religii, sprijinirea §i imbung-Ca-Ikea din partea statului a a§ez'ämintelor lor de culturg, toateImpreunate cu o amnistie generalä, din care se excepta numaixnitropolitul Andrei Saguna. Ungtuii ceränd insä in schimb-desarrnarea poporului, §i Românii fiind de atatea ori in§Alati,de ei, Iancu refuzà. Drago § atunci ii cere voie a vorbi el insu.5ipoporului, ceeace invoindu-i-se, in 5 Mai delegatul Ungurilor

" Vezi descrierea luptei cavaleriel femeesti Sub conducerea Pelagiei Hoscala Marisiu In raportul lui Avram Iancu asupra faptelor legiunei puse sub a luircomandi In anti 1848 1849 In Die Rai-Munn der oester. Monarhie, II-tes Hef., p. 21

" Ibidem, p. 34.4, Ibidem, p. 25.


tine in Câmpeni o cuvântare catre Românii adunati. Ace§tia_frisa, inspirati de Iancu, ráspund ca nu pot primi impacareasinguri, ci numai dupa intelegerea §i invoirea comitetului deimpaciuire nationala §i. a reprezentantului Austriei. In timpuiacestor tratári, Ungurii credincio§i gandului lor de tradare,se pun in mi§care asupra muntelui, Cu toate ca armistitiul nuexpirase inca. Ei ocupa' in sara de 6 Maiu Abrudul, silind gar-nizona romana s'A se retraga. Buteanu §i. Dobra sunt prin§ide Unguri, care dupa aceea se dedau la prädáciuni O neomeniiinspaimantatoare asupra locuitorilor români din Abrud. Iancavazand tradarea se indreapta iar catre popor, §i fi cere rail-noirea juramântului, ceeace se face sub strigarile entusiastede sa traiasca imparatul". O noua incordare de puteri dinpartea Romanilor spore§te mima §i curajul lor. Pozitiile suntiara§i toate ocupate, §i. o§tirea maghiara intratä la Abrud esteinchisä din toate partile. Dupa mai multe lupte sangeroase se da unatac general, din partea Românilor, asupra Abrudului, careeste luat, §i Hatvany comandantul Maghiarilor scapa numaiCu cea mai mare greutate cu rama§itele descompuse ale ar-matei sale. O a doua incercare a lui Hatvany, de a relua Abrudulfi costa inca §i mai multe jertfe. Furios pentru indoita pierdere,pune sa spanzure pe Buteanû care moare spunând cuvintele :mor lini§tit caci moartea mea este rasbunata prin cele doukinfrangeri ale Ungurilor la Abrud" 48 Românii inflacarati segandiau s'A despresure Alba Julia, intreprinderile pe care Un-gurii o previn prin trimiterea unui corp de armata' de 3.00ade oameni, sub Wolfgang Kemeny. Improtivirea contra acestornoui puteri nevoind adaogirea numarului trupelor, Iancu seindrepta iara'§i §i catre sexul femeesc, care raspunde cu aceealiexactitate, bravura' §i spirit de jertfire de care mai daduse §i.In alte incaerári. Femeile fiind lasate la paza pasurilor, mai multibarbati pot lua parte la lupta' ce se incinge cu mare furie, in zivade 9 Iunie, Muga satul Ciurileasa, care apara Abrudul. Un-gurii izbutise a ocupa acest nenorocit sat care fusese ruinataproape cu totul prin repetatele lovituri primite. Românii sehotarasc a scoate iara§i pe Maghiari din el, §i'l ataca in deo-sebite l'Andad in zilele de 11, 12, 13 §i 14, pana ce-1 constrangatat de rau in cat silesc pe Unguri in 15 Iunie a face ei singurio e§ire, spre a zdrobi armata tncunjuratoare. Sunt irisa cumplitibatuti, pierzand o multime de oameni §i sunt nevoiti, ca §i Hat-vany, sa päräsasca Abrudul In fuga ru§inoasa. Prin cruzimiingrozitoare cautau Maghiarii sa rasbune aceasta de a douainfrAngere, §i anurne dupace macelaresc batrâni §i femei nevi-

" lbidem, p. 48. Sciisoarea lui Drago catre romanii din Ahrud s'a publicatdupli original de proprietarul ei autorul Gr. Sima al lui loan In Cono. lit. XXIII,1889, p. 1006.

REVOLUTIA DIN ANTIL 1848 IN ARDEAL 45

novate, pun pe pruncii femeilor moarte pe recele sin al acestora,spre a-i ucide astfel Cu incetul. Multe din,vaceste nevinovatefiinti fur5 regAsite inc6 3 zile dup6 aceea tot in vieatA i putur5fi scApate ; cele mai multe murise in chinurile grozave ale foamei0 nou6 incercare a ofiterului ungur Vasvar de a pgtrunde in

Ibidem, p. 61 62.

BalintComandant sub Avram Iancu Desen de Barbu Iscovescu 1848.

Colectia Academiei Romäne.

munte se sfArse§te prin moartea lui i uciderea aproape a in-tregului sâu corp de veo 3.000 de oameni la satul Fdntemele,§i in alta' parte prin rAspingerea unui corp de 1.000 de Ungurila satul Ponorul in ziva de 10 Iunie. In 25, 27 §i 29 Iunie bate


prefectul Balint pe Unguri din Turda §i Aranios, care vroiause strabatä Inca prin alte pasuri.

Aceste sunt insemnatele fapte savar§ite de poporul pussub comanda mea, sfar§e§te Avram Iancu raportul operatiilorsale. Izolat de toata lumea §i parasit, au savar§it el prin sta-ruinti mult mai mult de cum cu dreptate se putea a§tepta delael" 50.

In timp ce lupta se incorda tot mai tare in Ungaria hareAustriaci §i Unguri, §i in muntii Apusului intre ace§tia §i Ro-mani, revolutionarii din principate, inpra§tieti prin interventiaruso-turca, cautase in toate partile mijloacele de a scapa patrialor din ghiarele rapitorilor. Cei mai multi din ei se indreptaracatre Unguri, cautând sa impace pe Romanii Ardealului cu apa-satorii lor, §i apoi uniti cu ei, care erau la rândul lor amenintatiCu interventia Ru§ilor; sa se inpotriveasca' acestora. N. Bal-cescu venise in Ungaria §i avuse intalniri repetate cu capii mi§-carei maghiare, Bem, Dembinsky, Battyani, Kossuth, staruinddin rasputeri pentr.0 a stoarce déla Unguri oarecare concesii,care sa poata fi primite de poporul roman §i sa aduca impacareadorita. Cat timp unguri aveau insa superioritatea, toate sum-tele Balcescului se zdrobise de un refuz aproape absolut. Uni-tatea statului maghiar §i limba maghiara impusa' tuturor natio-nalitatilor formau crezul politic al Maghiarilor, dela care ei nuintelegeau sa renunte nici cu un fir de par. Numai dupa ce Ru§iiintrara din nou in Transilvania, Ungurii amenintati incepuraa mai !Asa din pretentiile lor, §i era aproape sa se incheie paceaintre Iancu §i Unguri, §i Cu toti sà faca front contra Ru§ilor, candUnguri furà zdrobiti la Villagos §i odata cu neatarnarea Un-gariei se ingropa §i ultima speranta a revolutionarilor din prin-cipate 51.

Anume Ru§ii vazand ca reyolutia maghiara ameninta aizbuti, ceeace ar fi atras numai decat o mi§care analoaga in Po-lonia, se hotarise sa dea o urmare mai deplina' cererilor de ajutorale Austriei §i trimit armate mai puternice in Ungaria §i Tran-silvania, pentru a inalu§i rascoala. Generalul Liiders infra. dinMuntenia cu 26.000 de oameni in Transilvania, iar comandan-tul suprem Pa§chievici Cu un corp §i mai insemnat in.Ungaria. Ungurii in disperare, dui:a' ce incearca in zadara mica in favoarea lor diplomatia europeana, ba chiar pe ceaamericana, vazand ca se apropie sfar§itul visului lor de ne-atarnare, mai fac ni§te ultime silinti spre a scapa din pericol ;propun lui Avram Iancu rangul de general, daca ar vroi sälupte cu Romanii in contra Ru§ilor ; aceasta prin intermediul

" Ibidem, p. 67." loan Ghica Aminliri din pribegia dap( 1848, Bucure5ti, 1890, p. 237

urm.

lui Cesar Boliac, care umbla §i el A impace pe Români cu Un-gurii. Dupg ce ins6 primirà dela RomAni rgspunsul ce li se cuve-nea, Bem intrà in Moldova, in scopul de a r5scula pe MoldoveniIn contra Rusiei. Tot poporul fuge ins5 din calea lor, Meat Beme nevoit s4 se intoarcg prin Oituz in Transilvania. Inaintea pu-

REVOLUTIA DIN ANIM 1848 IN ARDEAL 47

Avram IancuDupà tabloul de Barbu Iscovescu, Paris 1850.Colectia Acade miei Romine.

terei covAr§itoare, revolutia ungureasc6 trebuia sA depungarmatele, ceeace se intâmplà dui:4 cAteva alte lupte nefericitepentru ea, In capitulatia lui Görgey dela Villagos, in Banat(13 August 1849), in urma ckeia generalul Pa§chievici scrieimpAratului sgu vestita depe§6 : Ungaria este culcat6 la pi-


cioarele maiestätei voastre". Kossuth pArAse§te puterea §i seal-AIn Turcia impreun6 cu Bem §i alti cativa insurgenti.

Bineinteles c6 odatä Cu innu§irea revolutiei ungure§ti, piere§i. pericolul pentru Romani de a fi absorbiti in nationalitateamaghiarà, prin unirea Transilvaniei cu Ungaria. Vom vedeamai tarziu cum roadele acestei situatii care pArea cA va conducepoporul roman spre mântuire, desvoltarà din ele un sambureotràvitor care trebuia s6-1 duc'ä iar in primejdii, lupte §i. chin.

Este ins6 netägkluit cá revolutia din 1848 a poporuluiroman din Transilvania avu pentru viata lui urm6rile celemai insemnate. Din toate numeroasele revolutii ridicate deRomani in contra asupritorilor lor, aceasta depe urm'ä fu cea mairoditoare pe campul intelectual. Product, nu al unei protestärimai mult fizice contra unor ap'äs'äri materiale, ci al rede§tep-tArei con§tiintei nationale, trezite prin marii scritori ardelenidela inceputul veacului, ea proclamà pentru prima oarà, cuarma in mâni, dreptul poporului roman la existentä in tara undezàcuse ca rob secoli indelungati. Românii nu se mai multumescnumai cu revendicäri de drepturi civile ; ei aspieä la rolul po-litic, vroesc sà.' aib5. §i ei o parte proportionalà cu numArulIon, in conducerea destinelor Transilvaniei, cerere care dacä'ar fi izbutit, ar fi dat manile lor, ca cei mai multi, puterea auprapatriei comune. De aceea §i. toatä lupta se incinge intre Romani§i Unguri dela chestia unirei cu Ungaria, sustinutà de ace§tiaCu tot atata inver§unare, pe cat era de combätutg de cei din-W.Si lucru in destul de extraordinar, vedem luptand in contra unireicu Ungaria, nu numai clasa inteligentà a RomAnilor din Tran-silvania, in care era de§teaptà con§tiinta nationalitätei, ci chiar§i. masele poporului, care cu toate aceste erau ademenite deUnguri cu nada desfiintArei §kbirei la plecarea &are cererealor. DacA täranii romani din Ardeal räsping aceastäl pro-punere §i. se pleacA mai curand a sustinea lupta, cu toate peri-colele ei, aläturea cu autonomi§tii, o fac aceasta mai intai fiindc6 ei §tieau ce inseamng rágáduintele maghiare, apoi fiind c6 setemeau ca Ungurii, intilrindu-se in Transilvania, s6 nu in-greuie incà §i. mai mult jugul pe grumajii lor ; in sfar§it §i ei pre-simteau prin instinct pericolul de care cei culti i§i adeau de-plinä seamA, acela ce se apropia de nationalitatea lor prin con-topirea Transilvaniei in tara Ungureasc6. Se cutremurase in a-ancul fiintei lor nervul existentei ; ii apucase groaza nimicireilor ca individualitate istoric6, §i instinctul de conservare alrasei ii impingea mai curand la jertfirea vietei fizice decal laacea a celei morale.

II

ORIGINEA MI*CARII..$1 DESFA.*URAREA EIIN MOLDOVA

1. ORIGINEA I INCEPUTUL MI$CARII DIN PRINCIPATE

Revolutia din 1848 in tarile romane a fost opera parti-dului liberal, a acelei jumatati din partidul national care se des-Muse din intregul lui sub Inraurirea ideilor Revolutiei Franceze.

Sä rechemam In mintea noasträ deosebitele trepte pe cariideile liberale §i egalitare le urcara, din momentul in care elefura zamislite de inraurirea franceza in sanul poporului romanpana and revolutia din 1848 inchega acele idei inteo alca-tuire politica vazuta. Este una din cele mai de seama serii isto-rice ale desvoltarei poporului roman, aceea prin care el ie§i dinIntuneric la lumina', din inatu§are catre desrobire.

Seria istoriefi a formfirei partidului liberal. Cea dintaimanifestare a ideilor liberale apare in Moldova in 1804, andpamfletul alatuit de boerii cei mici sperie a-tat de mult pr oti-pendada ärei. Tendintele spre egalitate §i libertate ale boerilormici se intrupeaza apoi in Constitutia din 1822 care margine§teinsa cererile de ref orma' numai in folosul micei boerimi, lasândcu totul pe dinafara raing§ita poporului. Totu§i depe atuncise ivira §i urme de idei mai adanci §i mai deplin liberale in minteaatorva Romani.

A§a &inn pe Vasile Mälinescu, care tot din anul 1804sprijinea Imbunatatirea soartei taranilor, cerand pentru ei ozeciuialä din productele culese cu ajutorul muncei lor §i, maimult Inca, propunând improprietarire.

Ceva mai tarziu se \Tad rasarind idei asemanatoare §i InMuntenia. Pe deoparte un om din popor, Eufrosin Poteca, searata de prin anu11826, and el reintra in tail din Piza §i Paris

A. D. Xenopol. latorin Rominilor Vol. Xll. 4


unde fusese la Invätäturg, ca apärätor al egalizärei tuturorclaselor innaintea därilor §i al desrobiriei Tiganil or ; pe de altaun boer mare, Constantin Radovici din Gole§ti, cere pentrutärani räspandirea luminilor i Infiinteazä chiar pe mo§ia sa,Gole§tii, cea dintai §coalä. ruralà. Tot el descrie in colori a§a devii mi§elescul traiu al täranilor, ¡neat atrage luare aminte asupraacestei clase desmo§tenite a societätei romane§ti. Cu doi animai tarziu gäsim pe studentul Beall oiu Ondindu-se la nevoiade a asigura fericirea bietilor tärani". Paralel cu aceste ideireferitoare la egalizarea claselor pe tärâmul vietei materiale,gäsim §i o tendintä de apropiere intelectualä a boerilor tineri §iluminati de razele civilizatiei, de reprezentantii talentati ai po-porului de jos, cum se vede aceasta din lauda pe care tot acestC. Bräiloiu o aduce studentului din stratul inferior al societätiG. Poenaru pentru sarguinta lui la inväläturä, apoi din felici-tarea pe care fiii de boeri din Paris o trimit lui loan HeliadeRädulescu, cu prilejul scoaterei Curierul Romdnesc §i lui Gh.A saki, pentru aceea a Albinei romeineVi ; nu mai putin, intovä-r5§irea lui Constantin Radovici din Gole§ti §i a celorlalti boericu acela§i Heliade i cu Aristia, in societätile culturale 1nfiin-ta te in Muntenia dup5. 1828.

O imboldire liberalà care, dei nu a fost intrupatä In fapte,nu a lipsit a läsa urme In mintea contimporanilor, a fost propu-nerea ocarmuitorului rusesc, Kisseleff, care era mai liberaldecat boerii români, ca sä se introdueä o dare fonciarà pe mo§iiletuturor proprietarilor, Mr% deosebire de boeri sau neboeri, pro-punere ce fu respinsä in chip sofistic de atre boeri. Tot csátreaceea§i tintä se indreptarà silintele lui Kisseleff de a inbunätätiIntrucatva mAcar starea täranilor, In cari silinti el izbuti 111srttot atat de putin ca i in privinta egalizärei impozitului.

Barbu Stirbei care refuzä propunerea boerilor de a re-duce plimântul la islaz, dela 5 pogoane la 3 este iar4i un semnal schimbärei gandului in chiar reprezentantii privilegiatilor.Alt boer, Ion Campineanu, pA§e§te la realizarea unei mäsuriegalitare, desrobinduli toti Tiganii pe cari îi avea in proprietate.

Principele Bibescu love§te apoi in marea boerime in folo-sul celei mici, prin dispozitia ea deputatii tinutali sä nu maipoatà fi ale0 dintre boerii din capitalä, ci numai din acteia culocuinta in judetele ce aveau sá reprezinte. Bibescu apoi eman-cipeazA pe tiganii Statului §i pe acei ai manAstirilor.

In Moldova, sub Mihail Sturza, Intâlnim intaiu Con-¡nratia confederativä a lui Leonte Radu care dei m'árginitàIn mare parte in cercul Constitutiei lui Ionitä Sturza, o depä-§e§te totu§i, Intai prin faptul cä. Intre conjurati se'intAlneseO. un numär de oameni ce nu erau -boeri, apoi prin cererile dea se randui, pe la tribunalele i isprävniciile tinutale, í ca-tivarnembrii din partea treptelor (rAze§ilory precum i câte unul

ORIGINEA MIKARII $1 DESFASURAREA EI IN MOLDOVA 51

din partea taranilor, dandu-se deci si acestor clase sociale unrol In viata si organizarea Statului. Aceasta Conjuratie cereapoi, ca masurà liberal, Inlaturarea cenzurei la tiparituri, sidesrobirea Tiganilor, pe cand asupra imbunatatirei stärei ta-ranilor contine numai m'asuri neindestulatoare.

Mai aflAm, tot in domnia lui Mihai Sturza, cateva feteara'tate sau tratate ca demagogi sau revolutionari. Asa studentiiMavrocordat si Ghenadie cari sunt sträinutati din aceastàpricina' din Paris in Berlin, Imprejurare ce se reproduce maitarziu cu fii Domnitorului si cu M. Kogalniceanu. Apoi un ofi-ter de pompieri si un profesor dela Trei-Erarhi, cari infiinteazao societate secreta. De mai multe ori Rusii pun In pazA pe dom-nitorul Moldovei si pe consulul lor de aici contra deslantuireiideilor ra'sturnaloare cari isi faceau drum prin mintile Moldo-yenilor, si Mihai Sturza se ara'tà totdeauna ingrijit pentru a-ceasta propasire a ideilor, fie cA ele sa' fi isvorat din cugetelebastinasilor, fie cà ele sa se fi pripäsit de peste hotar, cum seintampla cu brosura lui Colson : Trailé des droits des Moldo-Valaques.

Mult avant luara insä ideile liberale si egalitare prinscoale si cArti, canalele de capetenie prin care ideile aceste seintroduceau In mintile Românilor. Cea mai bun6 dovada ne-odau intai cuvintele lui Flechtenmacher, rostite la deschidereacursului lui de legislatie din *coala VasilianA, si mult mai multInca' amenintatoarele rostiri pe cari Mihail Kogalniceanu leadresa' boerimei privilegiate, In cuvântarea sa de deschiderea cursului de istorie nationalà la Academia Mihaileang. Adào-gim versurile lui Asaki din poezia Pe lintirimul unui sat, decla-matà cu a-Ma foc de elevul N. Ionescu, si In deobste prea nume-roasa inältare a oamenilor din paturile de jos catre pozitii in-fluente, prin dobandirea invAtáturilor.

De aceea se si cere dela un timp mAsura de a se desfiintainvatilmântul romanesc superior din scoalele Bucurestilor siale Iasilor. La aceastä desfiintare erau interesati atat Rusiicat si marea majoritate a boerimei române, a carei minte eracu totul inchis6 pentru ideile noue, tirbirea invaTämântuluiromanesc era insà o loviturà In cugetarea nationalg, la a cAreiaapkare si innältare contribuise pang atunci si boerimea con-servatoare. Dar aceasta" cugetare nationala nu se putea margininumai la nazuinta de desrobire din lanturile strainatatei, ci eadorea si innaltarea propriei fiinti a poporului prin asez5mintesi intocrniri vrednice de luminile civilizatiei. Nica'eri insa in lu-mea apuseanA, de unde veneau acele lumini, nu se intalneao asa inapoere de idei intrupate in asezsämintele poporului. Ro-bia tiganilor, serbirea taranilor si privilegiile clasei boerestialcAtuiau tot atatea pete cari intunecau soarele ngscand alcivilizatiei romane.


Rena§tere nationalà des6v5r§itä nu se putea indeplinicleat prin realizarea reformelor liberale §i egalitare. Aici Msänationalismul boerilor bätrâni venea in luptä cu interesele lorde clasä, §i. nu trebue sä ne midm dacà vom gäsi simtimintelecedând pasul inaintea interesului.

Si cu toate acestea tot din sAnul boerimei trebue sä se in-firipeze *i partidul liberal. Cei dint5i cari ii dädurä na§tere furàboerii mici, cärvunarii, bonjuri§tii sau ciocoii din Moldova, unitiCu oarecari cugete mai inane dintre boerii bätrâni, cum erauVasile Mälinescu in Moldova §i Constantin Radovici din Gol-le§ti in Muntenia. Se intelege &A aceste minti luminate §i cugeteadäpate la izvorul dreptätei se adäogau care oamenii ce seinältaserä prin invätäturà din straturile de jos ale poporului,indt din aceastä imbinare a talentelor din popor cu sufletelealtruiste din clasa superioarä a tärei, se urzi §i se tesu, mai re-pede poate de cum se a§tepta, pAnza cea latä. §i infloritä a par-tidului liberal.

Dacá acest partid se injghebase pânä acum mai multIn taina mintilor individuale, marea mi§care ce zgudui omenireacivilizatä in anul 1848 11 impinse deodatä, viu §i format, insevea lumei inconjurätoare 52

2. REVOLUTIA DIN TRANSILVANIA $1 OEA DINTARILE ROMANE

Este inviderat cà imprejurkile in care se intreprindea re-volutia din tärile române erau mult mai grele dedt acele ceineonjurau miparea transilväneanä. Acolo Românii aveau unsprijin in puterea Austriei §i. in poporul Sa§ilor, cel jignit ca§i ei prin indldrile maghiarismului ; doi tovarà§i care, nu evorbä, se arätarà cu totul nedestoinici in desfä§urarea luptei,dar a dror sprijin cel putin le dAdu la inceput iMma de a in-dräzni. Apoi Ungurii nu erau o putere a§a de covAr§itoare ; §iei nu erau dedt un popor supus care prin revolutie trebuia aindeplineasd dou'ä tinte : emanciparea sa din legäturile cu.Austria §i apoi intinderea lui pe socoteala celorlaltor nationa-litäti. Lupta deci se infäli§a pentru Românii de peste Carpati,dacà nu in conditii de egalitate, din pricina lipsei totale de orga-nizare din partea lor, cel putin cu oarecare sorti de izbAndà.Ce sà zicem insä de mi§carea celor din principate? Aici räscoalaputea Oren o curatä nebunie ; dci trebuia ca piticii de Românisä lupte cu uria§ul colos rusesc, cäptu§it la nevoie §i. cu putereaturceascä. SAngele §1 celui mai inimos putea sä inghete numaiand se gandea la cutezanta nemaipomenitä a intreprinderii,

0 Vezi mai sus vol. XI, p. 56 g urm.

ORIGINEA MIKARII $1 DESFASURAREA EI IN MOLDOVA 53

si cu toate acestea ea fu cercata ; caci era singund mijloc demantuire a existentei neamului.

Pe când insa revolutia din Transilvania esi pana la unpunct in favoarea Romanilor prin rapunerea Ungurilor cu aju-torul dat de Rusi Austriei, in tarile romane ea fu spulberataca pleava de vant. $i cu toate acestea asa sunt schimbarileacestei lumi desvoltarea ulterioara a imprejurarilor istoriceaduse emanciparea partii poporului roman ce cazuse In a luiintreprindere si incatusarea din nou a celei ce izbutise. Pe candRomânii din fostele principate, striviti la 1848, se bucura astazide o via-VA neatarnata, acei din Transilvania, care rapusesepe Unguri, zac astazi iarasi oborati de ei la pamânt, in cea maimare primej die pentru a lor existenta.

Revolutia din 1848, dei lasa In fapt pe Rusia neatinsa,nu inceta totus a-i pricinui mari ingrijiri, mai ales din cauzaPoloniei, care, la auzul oricarei miscari, 'Malta capul In sperantade a redobandi libertatea s'i viata, pierdute. *i cu cat vartejulpornit din Apus se apropia de Rasarit, cu atata ingrijirea Ru-siei cresterea mai tare, caci ea se temea cu drept cuvant ca sánu se molipseasca si tara sa de epidemia revolutionara, candatunci nicairea n'ar fi fost mai cumplita cleat la dansa, intrucatdestinderea este intotdeauna acolo mai puternicä unde incor-darea a fost mai mare. Rusia deci crezu necesar a pune puterilesale in slujba despotismului, si când revolutia ajunse In Austria,ea se pregati a o inabusi, simtind-o ca e In ajunul de a batechiar la portile ei. Cu atata mai mult trebuia sä fie atinsa Rusiade o revolutie in tarile romane, care nu putea avea alta tintadecat Asturnarea formei de guvern sub care ele erau incujbate,si care reprezenta douà apasäri hultuite una pe cealalta. Cumse vesti intrucatva ca revolutia apuseana era sa aiba rasunetsi In principate, Rusia se oferi indata a sprijini pe principi cuputerea armata. Ambii domni insa, Mihai Sturza si G. Bibescu,multumira calduros pentru interesul ce le purta inalta lor pro-tectoara si refuzara ajutorul cerut, nevroind sa se slujeasca deun asemenea sprijin contra unei miscari pe care ei credeau c'ovor putea stapani singuri, si care ajutor In cazul chid l'ar fiprimit ar fi ingreuiat Inca jugul de fier sub care erau nevoitisa-si tina domniile. Rusia urmarea si un alt interes, cautandsa ocupe principatele, anume privigherea mai de-aproape arevolutiei unguresti, pe care o putea comprima atunci prin maimulte Orti, prin Galitia, Moldova si Muntenia. In acest senstrebuie intelese numeroasele rostiri ale oamenilor timpului caRusia ar fi favorizat rascoala in tarile romane53. Intelegem

s' G. Rosen, GeschicIde der TtIrkei, Leipzig 1867 II, p. 112: Danebenaber beabsichtigte es schon jetzt, mit einer imposanten Macht in der Mlle derSiebenbiirgischen Grenze festen Fuss zu fassen, um später auf ein gegebenes Zei-

64 ISTORIA BOMANILOR

cA Rusii, innàbusind revolutia ce amenintà sà izbucneascg intgrile române, sg se fi folosit de atare imprejurare spre a ocupatotodan aceste t'AH si a strânge inteun cerc de fier amenin-t'Atoare pentru ea revolutia maghiarà ; dar ne pare, ciliar pentruRu§i, prea machiavelic de a provoca ei insusi o revolu(ie Inprincipate, spre a putea interveni in ele si a le ocupa. Ar fi fostCu totul nechibzuit din partea Rusiei a stArni, mai aproapefila.' de hotarele ei, o miscare pe care vroia s'o inniibuse maiIn depArtare, de teamg de a nu se molipsi insusi al el organism.

3. MIKAREA PREMERGATOARE A STUDENTILORROMANI DIN PARIS

Revolutia din Prile Române fu precedatà de o mi§care astudentilor români din Paris care si ea se in§irA in desvoltareascurtà dar insemngtoare a acestei serii.

Mea' dela sosirea lui Neculai Kretzulescu la Paris in aiml1834 in scopul de a invAta medicina, cu toate a era fecior deboier ajutând deci si el la pornirea cugetului pe calea ideilorliberale, mai multi tineri români ce veniserà Cu el sau se aflau

chen die Walachei zur Basis seiner Operationen gegen den ungarichen Auf-stand machen zu kannen. Dimitri de Boukharoff, La Russie et la Tur quie Paris1877 P. 143., Il est probable que, pour sacrifier ainsi les fruits d'efforts séculaireset agir contre l'opinion de la majorité des Russes, le cabinet de St. Petersbourg,il part le asir ou l'espoir de renouveler son influence perdue dans l'Emipre Otto-man, prenait encore, en intervenant dans les affaires des Principautés danubi-ennes, une, position contre le révolution Hangroise, a l'oppresion de laquelle,sans raison aueune ( I) elle prenait une part active! La atita trebuie reduse sirostirile mai hotlirkte ale capilor revolutiei romane : I. Heliade, Protectorat duCzar p. 31 : Le cabinet impérial fit ourdir par ses consuls à Iassi une.conspirationdes grands boyards. Lajeunesse patriote, à son insu, en devint l'organe" p. 35(Duhamel) chargea M. Mavros de monter une conspiration systématique contrele domnu". loan Ghica sub pseodominul G. Chainoi, Derniere ocupation des prin-cipautes dannubiennes. Paris 1853 p. 82: La Russie interessée it se donner unprétexte pour occuper les Principautés et prendre une position stratégique, en-courageait les tendances de chaque parti". Le dossier russe, dans la question d'O-rient par un ancier diplomate en Orient, Paris 1869, p. 84 si 94: Tout s'y faisaitpar lui (gouvernement russe), mkme la révolution. C'est par les intrigues de sesdmissaires qu'en 1848 le prince Bibesco, gospodar de Valachie, fut renversé dupouvoir, sous l'inculpation de tiédeur envers la Russie". C. A. Rossetti, Apel laioate partidele. Paris 1880. p. 49: In adevAr multi conspiran (din boierii ceiInsk prin Rusia si cu scop d'a rksturna pe G. Bibescu ca sk-i ea locul." si p. 42:Stieam cil Rusia o intre pe temeiul cktor-va iscklituri ce umbla sil adune pre-cum a si Intrat In Moldova, unde nu era nici o revolutie. Vezi êi epistola luiLen, cktre lordul Palmerston publicatà In Time Times, 4 Sept. 1848 si N. Russo,Suite k l'histoire potingue et sociale des principaulés dabubiennes , Bruxelles, 1859,p. 33. Contra tuturor acestor paren i se ridicii N. BAlcescu In o scrisoare c. loanGhica 16 Fevruarie 1850, loan Ghica, Amintiri din pribegie, p. 465 : Scrierealui Hellade e plink de minciuni ; .zice de exemplu crt opozitia lui Campineaundela 1837 era fficutil de Rusia ; revolulia din 1848 s'a lucrat Mavru i asemeneIndramatk de Rusia ; indirect esti si tu cuprIns filtre uneltele musalesti" I

ORIG1NEA MISCARII $1 DESFASURAREA EI IN MOLDOVA 66

de mai innainte In capitala Frantei, se 'hotarira sa locuiascaimpreuna spre a nu se prea instrAina unii de altii si de gandurilelor comune intoarse catre tara lor, instrainare ce se putea in-deplini foarte usor In- haosul cel mare al Parisului. Simtindaceasta greutate, cativa din noi, ne spune Kretzulescu, ne-aminteles sa cautam o cas6 in care sa ne invoim a sedea impreunaca frati, cati mai multi vom putea, pAstrandu-ne la tara si fe-rind pe cei mai tineri dintre noi sa nu neglijeze studiul si sa-siuite de tara" 54.

Din tinerii cari se aflau pe atunci la Paris, 11, si anume :Cantacuzino, I. Filipescu, fratii Golescu, fratii Ghica, Brailoiu,Panait Radu, Anagnosti, Negulici si Niculai Kretulescu gasirao gazda la o doamna Ducolombier In Rue Hyacinte, avand pelanga ei si pe un francez le Poujad, care ajunse mai tarziuconsul francez in Bucuresti si se casatori cu una din fetele luiBeizadea Costache Ghica.

Fiind numai Romani in acea pensiune, urmeaza Kretzu-lescu, ziva mergeam fiecare la studiile sale, iar dupa masa, seara,ne coboram in gradinita casei si, o ora-doug, pana a nu ne re-trage fiecare in camera sa, ne intretineam asupra nenorociteisituatii a tarii, asupra viitorului la care aspiram precum si asu-pra datoriei ce ne era impusa °data' ce ne vom intoarce la ea-minurile noastre". Kretzulescu adaoge ca pensiunea doamneiDucolombier s'a desfiintat si Românii s'au imprastiat, prin-cipiul ce a domnit in sanul micii noastre colonii de Romanira'masi in Paris" 55.

Din aceasta' intovarasire din Rue Hyacinte Isi trage obarsiasocietatea studentilor Romá'ni din Paris, infiintata 1n1839. Eapoarta numele de Societate pentru Invtitatura poporului romein,prin staruintlele lui loan Ghica, Alexandru G. Golescu si Di-mitrie Bratianu. Ea avea de scop mai ales abonarea si cetireaziarelor, si era alcatuita din toti ce locuiau In Paris si din altiice locuiau in Bucuresti, asupra arora era randuit polcovnicuICampineanu. Ziarele abonate deocamdata erau Le National,Le Charivari, Le Moniteur, La Revue du Progrès, Le Peuple,La France industrielle §i. l'Artiste, precum si brosurile (politice)ce apareau din timp in timp 56.

Sase ani dupa aceea, in 1845, tinerii români bogati dinParis, prin o milcare altruista si egalitara din cele mai frumoase,alcaluiesc o nourt intovarasire, a careia scop era de a tinea in

" Amintiri islorice, de N. Kretzulescu, 1868, P. 46."Ibidem p. 50. Comp. Niculai Kretzulescu, notitit biografica de A. D.

Xenopol. 1913." Procesul-verbal de constituire al SocietAtei pentru InvAtAtura popo-

rului romAn", 20 August. 1839. Vez! Anul 1848 in Principatele romeine, L, p. 11.


strAinAtate, pe socotelile socientii, tineri fár5 mijloace, ins6inzestrati cu studii preatitoare si cu nu talent dovedit

Introducerea care precedeazA statutele socientii, scris5de C. A. Rosetti in stilul s5u cel inflorit, chiam5 la contribuirepe boierii români, spunându-le, tot in spiritul in care fuseseformat scopul socientii : Cu ce mijloace Statul sä trimitàdal% un numAr mare de tineri muncitori ? SAteanul asudândsi adesea flämând trage plugul si v5 a.' hrana vietii ; dati si voicel putin birul pentru hrana sufletului fiilor vostri ; luati cuprintii vostri plugul de coarnele lui si trageti roditoarele brazdeale stiintei. Dati cu toti si cresteti soicetatea studentilor români,care va da mumelor fii cu iubire, patriei si bAtrânilor cununi deglorie si printilor ajutoare temeinice spre a-si implini misia lorcea sacrà". Dupg aceea, indreptându-se cätre femei, cu o al-duroasä chemare, le cere, sä luceasa de acuma numai cu fru-musetea lor si sà dea societätii studentilor români briliantul cestä Mil de folos pe capul lor". Apelul este subsemnat de IoanGhica presedinte, Scarlat VArnav casier si C. A. Roseti secretar 58.

Studentii români din aceastä societate fac o strAlucità manife-stare de simpatie lui Edgard Quinet, sotul de mai tArziu alHermionei, fiicei lui Gh. Asaki, in anul chiar al infiintärei so-cietAtii lor. Ziaristul Paul Bataillard spune, cA numärul studen-tilor români din Paris era aproape de 100 si cä, cu prilejul Anu-lui nou, ei trimitând felicitgri celor mai multi oameni de seam5ai Frantei marele filoromân Edgard Quinet le räspunde prinateva rAnduri, in cari le spune c'ä se simte indatorat a le apäranationalitatea. Studentii se duc in corpore la Quinet, unde Di-mitrie Beätianu ii tinu o caldà si frumoas'ä cuvântare. Intrealtele fi spune : Ah, de ate ori nu am fost noi cuprinsi ca deo imbrgtisare dumnezeiasa la auzul voacei voastre profeticecare in fiecare zi Ile aducea adevAruri noui ; de ate ori cu ochiisaldati in lacrAmi, nu am tregrit pe b5ncile noastre, and ase-mAnätori cu doi mari preoti, singurii depozitari ai tainelor Pro-niei, voi si strAlucitul vostru prieten (Michelet) zmulgeati in-naintea noastrà giulg,iul ce acoperia pe eroica Polonia. Ce, nici-°data', exclam5. Brkianu, numele de Români nu va r5sunaIn zidurile Colegiului de Frantia !" 59. Quinet cu ochii in lacrämi

5° Darea de seamA a comitetului SocietAtei stud. rom. din Paris, 1487.lbidem, I, p. 70.

5° Apel pentru Infiintarea. SocietAtei studentilor romAni din Paris sub pa-tronajul d-lui De Lamartine, 1849. Ibidem, I, p. 16 si urm. Vezi si p. 17 19Mai vezi si articolul Bibloteca romAnA din Paris fondatA In anul 1846, Paris1849. Ibidem p, 23.

La 1848 Quinet vorbi pentru prima oarA de RomAni In marea KoalafrancezA. Vezi scrierea lui Quinet, Les Roumains, publicatA In volumul VI al o-perelor sale complecte. Dupii 60 de ani In 1908, am avut fericirea sA facA sii rAsunedin non vocea In privirea lor In Colegiul de Franta. Vezi scrierea mea, Les Rou-mains, histoire, Oat matériel et intelectuel; 8 leçons tenues au Collège de France.Paris 1909. (Delagrave).

ORIGINEA MISCARII SI DESFASUR AREA EI IN MOLDOVA 57

räspunde mângAietor §i innältätor la trigätul de disperare alRomânilor. Toti Românii plângeau. Paul Bataillard, care asistala intrevedere spune, c. cari lunecau pe toate feteleräspundeau singure acestei rostiri a simtirii comune. La aceastäpriveli§te plinä de märime anticA s'ar fi putut crede transportatcineva in vremile lui Oedip §i. ale Antigonei, in acele timpurisolemne când nenorocitii investmântându-se in haina rugäto-rilor, veneau sä cearä ajutor §i apärare puternicilor pämântului.Dar nu ; aici totul era modern. RugAtorii nu cereau nimic pentruei, §i nu aveau ca mantie pentru acea imprejurare, decAt groazagiulgiului ce amenintä sä inväluiascA o nationalitate intreagr 80.

La societatea studentilor din Paris contribuiau cu sumemai mult sau mai putin insemnate, intAiu principii PrilorRomâne, Bibescu §i Sturza, apoi toatà boierimea cea mare atärii ; cki acea societate era considered ca o apärare a natio-nalitätii. Dar acei ce o sustineau i§i dädurà in curAnd seamä,cii in adâncurile ei cloceau ideile liberale §i. rästurnAtoare pecari chiar atuncea se sileau sä le innäbu§e in Principate. Acesteidei ascunse räsar la luminä inteo cuvântare a aceluia§i Di-mitrie Brätianu care vorbise a§a de frumos §i de adevärat in-spirat lui Edgar Quinet, §i. anume in cuvintele urmätoare, cariinfiereaz6 nepäsarea Românului fatä cu nefericita soartä a tärilorlui : Dar §titi care e patria noasträ, spune BrAtianu? Patrianoastrà este vanitatea, ambitia, patria noasträ sunt roadelepämäntului adäpat cu sudoarea Românului ; patria noastrii esterobia f ratilor noqtri" 61. Daa. Brätianu ar fi rostit aceste cu-vinte in unul din Principate, el ar fi fost desigur arestat, cum afost arestat, ceva mai tArziu, preotul Gheorghe Bodescu delabiserica Domneascä din BM-lad, pentru o cuvântare in carepreotul nu fäcea cleat sä repete cuvintele lui Brätianu, zicând :Sä strigänd impreunä cu acei buni patrioti cari au venit lacuno§tinta adevärului, de a nu mai linea pe popor in robie" 62.

IntrucAt umblau prin con§tiintele membrilor societätii stu-dente§ti din Paris asemenea idei, privite de lumea cea bunä

Nota lui Paul Battaillard despre manifestarea studentilor romAni In 1846.Anul 1848 In principatele rondne, I, p. 37, 38, 39, 43-44.

" CuvAntarea lui D. BrAtianu in societatea studentilor romAni din Paris,1847. Ibidem p. 61-73. Locul reprodus se aflii la p. 72.

" CuvAntarea preotului Bodescu, 30 Mai 1848. Ibidem, p. 411. La sfArsitulmanuscrisului ce cuprinde aceastA cuvAntare se gAseste insemnarea : Acest cu-vAnt s'a cetit In ziva PogorArei Duhului SfAnt, 30 Mai 1898, In Biserica Domneasciidin BArlad, de cAtre catihetul presviter Gheorghe Bodescul, dupd care s'a ;i ares-tuit In aceia; zi de ispravnicul finutului" (p. 419). Asemenea cuvAntAri tintesteofisul lui Al. Ghica Domnitorul Munteniei cAtre Mitrop. Neofit din 12 Martie1841, prin care domnul opreste pe Episcopii RAmnicului si al BuzAului de a maipreface cuvAntul lui Dumnezeu In cuvinte politicesti si de atingere, abAtAndu-sedela datoriile cdtre stApAnire" Hurum. Doc., supl., 1, p. 511.


ca idei rasturnatoare, nu prea trebuie sá ne mire §tirea, ca so-cietatea nu primise din patrie sprijinul la care se a§tepta

Totu0 mi§carea studentilor din Paris purtase roade. Inafara de fagkluinta lui Quinet de a vorbi despre Romani inColegiul Frantei, fagaduinta ce fu in curând realizata, HenriDesprez publica in marea §i renumita revisfá pariziana La Revuedes deux Mondes un articol insemnat asupra Moldo-Valahiei §ia mirdrii roindne0i, in care el rezuma §tiintele in curgere peatunci asupra istoriei Românilor ; pune in lumina vie firea lorlatina, aratând totodata' cá acest popor, trunchiat ca trup, nualcatuie§te decal un singur suflet ; arata cum civilizatiase putea implânta inteun popor setos de lumini i iubitor de felulsalt de a fi. Intrand in desbaterea intereselor politice ale po-porului roman, Desprez constata', ca Regulamentul Organic,propus de Rusia, votat de Adunare, crease o aristocratie pri-vilegiata, acolo unde niciodata dregatoriile publice nu harazi-sera titluri de mo§tenire. Critica apoi legiuirea ruseasca dinpunctul de vedere al fal§ului ei constitutionalism, §i in deob§tepregate§te prin lucrarea lui, mintile europene la intelegerea gan-clurilor poporului roman, pe cari revolutia din 1848 le va aducela lumina' ".

In societatea studentilor români din Paris luau parte ca.conducatori Muntenii loan Ghica, Dimitrie Bratianu, Ioan Bra-tianu, Iancu Vacarescu, *tefan Golescu, I. Voinescu, Const.Filipescu, Grigore Alexandrescu, C. A. Rosetti, N. Golescu ;

Moldovenii Scarlat Varnav, Panaite Cazimir, N. Ionescu, P.Ra§canu, V. Malinescu §i V. Alecsandri. 65.

Multi dintre studentii români se wear% alaturi Cu revo-lutionarii parizieni pe baricadele ridicate pe strazi in Februarie1848. Ei se infati§ara la primaria Parisului spre a felicita pe Gu-vernul provizoriu al Republicei Franceze, desfa§urand aici steagulnational cu colorile albastru, auriu i ro§u, ca semn al UniriiMoldovenilor cu Muntenii, cum prevedea Regulamentul". ZiarulLe Constitutionel raporteaz6 astfel cuvintele adresate Roma-nilor de catre Buchez, ajutorul de primar : In numele Guyer-nului provizoriu : Noi primim cu recuno§tinta acest semn desimpatie ce ni-1 dati d-voastra. Nu ne mirana cá d-voastra v'atiaflat impreuna cu noi pe baricade. In Franta se proclamase demult principiul fraternitatii natiilor i d-voastra trebuie sá nesocotiti ca pe fratii d-voastre. Ceeace se face in Paris nu este numai

" Anul 1848, 1, p. 77.La Moldo-Valahie et le Mouvement roumain" In Revue des deux Mondes

-1 Ianuarie 1848, editatti si a parte la Paris Imprimerie du Gordin. ReprodusilIn Anal 1848 In Principatele Romdne, I, p. 82-112.

" Anul 1848 In Princ. Rom. I, p. 19, 35 61, 81. Pentru N. Ionescu vezin ordin al Departamentului din Iliuntru pentru arestarea lui, and va veni

din Paris". Ibidem, I, p. 351. Pentru V. Malinescu, Ibidem, I, p. 182.

ORIGINEA MI$CARII $1 DESFA$IIRAREA EI IN MOLDOVA

un lucru francez, ci este §i. un lucru european. Voi singuri cumerati, prin al vostru curaj §i. prin silintele voastre atraserAtiluarea aminte a Europei. Slabi cum erati §i. WA niciun ajutor,voi ati cA§tigat, dacA nu libertatea cel putin nAdejdea c'd pestecurAnd o yeti avea. Voi aveti a face lucruri mari, pentru c'd suntetiavantgarda Europei inturnatà cAtre RAskit". Solemnitatea sesfAr§i cu strigAtele : TrAiascA Republica, trAiascA Guvernul pro-vizoriu" 66.

Revolutia romAnit putem zice cA fusese proclamatA laParis, incA din Februarie 1848, de studentii romAni aflAtoriacolo 67.

S'A vedem cum s'a desfä§urat in Principate acest mareeveniment, prin care partidul liberal i§i fAcea drum, din con§ti-intele In cari trAia, &are lumea din afarA.

Revolutia din Moldova. Revolutia izbucne§te in Mol-dova, §i anume in Ia§i, in 27 Martie, cu mai bine de douA luniinaintea celei din Bucure§ti, care se arAtà tocmai in 11 Iunie.Dar nu numai timpul cAnd ele se infAptuiesc desparte revo-lutiile TArilor RomAne una de alta. Ele se deosebesc §i. printintele §i urmArile lor, cel putin ale celor practice ; cAci, ca ma-nifestare de idei, vom vedea cA §i. revolutia din Moldova tindela rezultatul ce cAutaserA sA-1 ajungA §i revolutionarii munteni,In viata socialà §i. politicA a poporului romAn.

OcArmuirea lui Mihail Sturza nemultumise adAnc pe bo-ierimea moldoveneascA mai ales prin inmultirea rangurilor.Mi§carea ce se na§te in Ia§i are mai mult caracterul unei pro-testAri contra purtArii domnitorului decAt una intemeiatà peidei noue. In luna Martie se räspAnde§te un apel &Aire Mol-doveni, nesubsemnat, prin care cautA a se provoca o rAsvrAtirecontra domnitorului. Acest apel era 'Mg a§a intocmit, 'MeatpArea CA fusese alcsatuit sub inspiratie ruseascA ; PAnA cAnd,spunea apelul, yeti dormita in letargia unei nesimtiri nevredniceoriginului vostru ? PAn'A cAnd veti purta lantul unei tiranii adomnitorului Mihai Sturza, nevrednic sAngelui strAin (rusesc)

" Articolul din Gazeta Transilvaniei care reproduce in traducere pe ceidin Le Constitutionnel. Ibidern, I, p. 140-141. Faptul a tinerii romini se urca-serii pe baricadele Parisului se dovedeste, pe IfingA discursul lui Buchez citat intext, si din urmktoarele : Scrisoarea lui Briitianu si Rossetti atre Edgar Quinet,26 Mai 1848. lbidem, II, p.134: Rappelez encore i la France que nous sommesses fils ; que nous avons combattu pour elle sur les baricades". 0 corespondentiidin Bucuresti cAtre Le Nationel, Iulie 1848. Ibidem, II, p. 275: Le mouvemeuta été fait par des jeunes gens que nous avons cohnus presque tout ti Paris et dontplusierus se battaient sur les baricades de Février".

" Henri Desprez, La Révolution clang l'Europe orientate, reprodusi Ibidem,IV, p. 635: A peine les barricades de Février étaient-elles abaissées, que la co-lonic valaque de Paris, a son tour révait insurrection et progrès".


vArsat pentru voi, ca sA và lase mântuitoare institutii vrednicede toatà insemnAtatea (Regulamentului Organic)" 68

In 27 Martie se adunA, la Otelul de Petersburg din Ia§i,vreo mie de oameni : boierii cei mari aproape toti, Mitropolitulcu clerul sgu, negustorii de toate treptele §i de toate natiile,boierii cei mici, profesori, avocati §i doctori de deosebite §tiinti 69.

Alexandru Cuza §i Vasile Ghica expun suferintele popo-rului, §i se rânduie§te o comisie de 16 membri care sà" redac-teze jaiba atre domnitorul Wei. Nemultumirile sunt In§irateIn 35 de puncte, incepand Cu proclamarea principiului cAlAti-zitor al Intregei mi§c6ri : S 1 cinia ptizire a Regulameniului inlot cuprinsul sciu § i gird' nici o restälmcicire.

Reformele de cApetenie cerute erau : siguranta personalà,reforma §coalelor in sensul restabilirei invAtgmântului national,desfiintarea gardei de Arnkiti, desfiintarea Vämei de exportpe productele câmpului, intocmirea unui tribunal de comert§i ridicarea portului Galatilor, publicitatea §edintelor adunàrei§i a tribunalelor, desfiintarea adungrei §i a tribunalelor, desfiin-tarea adun5rei de atunci, ca una ce fusese aleas6 prin In§elä-ciune §i apsäsare, §i alegerea unei alteia.

Ca cereri de principiu §i cari depä'§iau pAng la un punctRegulamentul, erau infiintarea unei garde cefätene§ti §i inlà-turarea cenzurei In privirea trebilor din lAuntrul alte OH 70.

Domnul se preface a primi 33 din punctele In§irate Inpetitie, respingAnd numai garda nationalä §i disolvarea adu-ngrei 71; dar el pregAte§te lovitura in ascuns, prinde pe capii

" Apel cAtre Moldoveni, Martie, 1848. Anul 1848 in Principatele Romdne,I, p. 142. De aici se nAscu pArerea di revolutiile In Mile RomAne era o uneltireruseascA. Vezi Aupik, ambasadorul Frantei la Constantinopole, c. Bastide, 29Iunie. Ibidem, II, p. 43: Ce mouvement aurait été préparé par des agent russesqui voulaient le diriger dans un tout autre esprit". Corespondenta din Constan-tinopole cAtre Le Constitutionnel, 23 lunie. Ibidem, II, p. 30: La révolutiona été peut-etre provoquée par la Russie, afin d'avoir un pretexte pour occuperla province qu'elle ne cesse de convoiter". CorespondentA cAtre Le National,3 Tulle. lbidem, II, p. 260: M. Duhamel faisant de son mieux pour que l'effer-vescence qui régnait dans toute la Valachie amenAt une explosion qui rendraitnecesaire Fenix& des troupes russes dans cette Principauté". LuAri aminte Inchestia zilei" de N. Istrati si Iancu NegurA, In -Steaua Dundrei, 22 Iulie 1856.Acte gi documente la Renagterea Romdniei, III,p. 637: Ce nu se poate nega estecA miscarea din 1848 In Moldova dirijatA de Lamanski si avea In fruntea-i suditisi partizani rusestr.Vezi alte numeroase isvoare asupra acestei chestil In I storiaRonulnilor din Dacia Traiand, XII, p. 58, nota 53, unde InsA aceastA pArere esteresping ca neintemeiatA.

" Gh. Sion c. Gh.Barit, 2 Aprilie 1848, Arm( 1848 in principate, I, p. 224:Mili, veniserA si din provincie". Vezi si Le N ational, 28 Aprilie 1848, si Ange-r/mine Zeitung, No. 146 din 1848. Ibidem, I, p. 333, pentru participarea strAinilor.

7° boierilor si notabililor moldoveni, din 28 Martie 1848, CodrescuUricarul, X, p. 8, reprodusA In Anal 1848 in Principatele Romdne, I, p. 176-179.

71 Consul francez din Iasi, cAtre ministrul Lamartine, 2 Apri-lie 1848. lbidem, I, p. 228.

ORIGINEA MISCARII SI DESFASITRAREA EI IN MOLDOVA 61

mi§csárii la o intrunire a lor din casa lui Mavrocordat i Ii sur-gune§te peste Dunä're. Ace§ti capi erau in afarä de cei arätatidrept conduatori ai intrunirei dela Otelul Petersburg, (Gri-gore Cuza, Al. Cuza, §i Lascar Rosetti) : Alecu §i ConstantinMoruzzi, N. Catargiu, V. Canta, Gr. Romalo, D. Filipescu (Al-has), M. Costache Epureanu, loan Cuza, Sandu Miclescu, Z.Moldoveanu, Lascar, Räducanu i Miticä Ruset, Nicolae Ghica,Dimitrie fiul lui loan Cuza, Const. Negti, Ioan Leca, C. Ne-gruzzi, Alecu Dimitriu (nepotul Mitropolitului), Gr. Bal§, IorguSion, Costache Biberi, loan i Nieolae Ionescu, loan Poni,Cornetul Giu§cä, loan Rämniceanu, Costache Rolla, PanaiteCazimir §i V. Alexandri 72.

Domnul tinând insä seamä de opinia ob§teascA, vrea sä§i conving6 pe popor despre neindreptätirea pornirei in contralui. El pune sä se publice mai multe bropri, prin care cäutasä loviascä cu deosebire in boierii cei nemultumiti cu a lui °car-muire. In una din ele editatà in Bucure§ti, se gäse§te fare alteleurmAtoarea apostrorä la adresa lor : Räilor, care a fost tot-deauna tinta voastrà §i a steämo§ilor vo§tri? A và folosi când(le protectia domnului spre a implini tara, când a vä scula in.contra lui in numele tärei, i acuma bâzäiti, umblati cuduinti mincinoase pentru a in§ela slabul popor, spre a clAtinatronul lui Mihai Sturza, pe care-1 vedeti a sta in contra voasträ,la relele voastre cugetäri, §i nu se une§te cu voi a infiinta zeceneamuri de aristocrati".

ALM bro§urà apärutä la Viena, tot din inspiratia domnuluiMoldovei, apärä ockmuirea lui Sturza care ar tinde a ocroticlrepturile poporului, contra incAlcArilor aristocratilor, spriji-nindu-se pe regulament. Nu schimbarea domnilor, sfär§e§teea, este fericirea unui popor, §i mai ales acea unui domn a en-iliaintelepciune i talente administrative sunt recunoscute"

Cererile de reformä cari mentineau Regulamentul Organic,indepärtau mi§carea liberalà i egalitarà care nu se putea realiza-decAt prin rästurnarea legiuirei privilegiilor. Din acest punct'de vedere pärea stranie mi§carea mold oveneasc5 ce este eu toate-acestea arAtatà, ca fäcut6 de fiii boierilor crescuti la Paris

de aceia dintre nobilime cari nu luaserà parte la ocarmuire 74.Dar caracterul bLajin al räscoalei din Moldova, care o paraliza

o räcu sä nu aibä räsunet in massele poporului, reiesä din

lbidem, Actele dela p. 181, 189, 216, 220, 277, 282, 304, 351, 386.Lista completà a tuturor capilor revolutiei moldovene, 14 Iulie, 1848. Ibidem,II, p. 504. Mai vezi o listA publicatA. Ibidem, V. p. 406.

73 Cain fa Increderei In boierii aristocratici i sldnta hotardre de a nu-tmai crede Bucuresti 1848. (Bibl. Acad. Col. Sturza Nr. 3782.).

74 Corespondents cAtre Jumal des Débats din 15 Aprilie 1848, reprodusaIn Anul 1848 In Principatele Romdtte, I. p. 320. Acela§ lucru 11 arata si Wiener.Zeitung din 2 Aprilie 1848. Ibidem, I, p. 230.


toate documentele timpului, ca ceva mai presus de indoia1575.A§a o corespondentà din Ia§i a Gazetei Transilvaniei spune,ea' junimea luAnd de model meetingul Irlandei, a propusImbunAt5tiri, a cäror baz5 era proclamat Regulamentul Or-ganic, dei unele din cereri eälcau dispozitiile lui de c5pete-nie" 76. Tot a§a spune §i un corespondent german al ziaruluiAllgemeine Zeitung, c'ä nu se cere nimica nou, ci numia obser-varea le'gilor In fiintä" 77. Dar s6 nu creadà eft' principiul pusIn fruntea cererilor, anume respectarea Regulamentului Or-ganic, era numai de form5, §i cä totu§i se tindea la o schimbarea intormirilor sociale §i politice orânduite de legiunea ruseascà.Aceasta se vede Intäiu din un comentar explicativ al celor 35de puncte ie§it din pana unuia din oamenii cei mai de seamäai tgrei, Vasile Alecsandri, care reproduce §i desvolt5 toate ce-rerile, Incepänd cu sfânta paz5 a Regulamentului" 78. Mailimpede Insá reiesä gändirea protestatorilor, din bro§ura inti-tulatà Inteimpldrile din luna Martie 1848 in Moldova, In carese aratä, cg, mi§carea nu era Impotriva Regulamentului ; c'äcilucrul de cApetenie ce se cerea a fost päzirea acelei legiuiri.Revolutionarà ar fi fost mi§carea, spunea acea bro§urà, atuncicAnd petitionarii ar fi avut In gänd s'ä schimbe duhul curat a/institutiilor cari sunt aristocratice, cari hgräzesc privilegiurinobletei §i impileazA partea neprivilegiat5. Revolutionaràcare ar fi fost atuncea, cAnd 1mpotriva glàsuirei Regulamen-tului ar fi cerut o reprezentatie nationalä unde, pe längA boieri,in mare parte s'ä §ad5 negustori §i locuitori sàteni. Revolutionariar fi fost petitionarii, când ei ar fi cerut egalitatea In contributie,iar nu precum Regulamentul glAsue§te, o contributie numai pecapetele cele neavute, pe persoanele acele cari abia, prin su-doarea fruntii lor, se pot hràni singure, când ar fi cerut des-fiintarea boierescului, §i täranul sä fie proprietar. Revolutionariar fi fost In sfär§it petitionarii, dacä ei ar fi cerut ca slujbeles5 fie ocupate numai de oameni cu merit, f5r5 deosebire dacAmeritul se aflà sub hainele galante ale unui magnat sau subImbrAc5mintea modestà a unui sàtean sau negutitor" 79. Foartebine caracterizeazA deci Faustain, delegatul comitetului nationalpolonez, revolutia moldoveneaseä, ca Main numai de aristo-cratie care nu vtea s5 piardä nimica din privilegiile ei, §i careeste departe de a lace din revolutie o chestie de principiu ;

" O scdnteie de afteptare de N. Arbore, Viena 1848. p. 17.Corespondenta din tara a Gazetei Transilvaniei, No. 32 §i 33, 1848.

lbidem, 1, p. 2191." Din 19 Aprilie 1848, No. 146 Ibidem, I, p. 33378 In numele ltfoldovei, a omenirei ;i a lui Dumnezeu, reprodusa Ibidem,

I. p. 414 i urm." Bro§ura citatli reprodua In Anul 1848 In Principate, I, p. 467-479,

locul citat la p. 478).

ORIGINEA MI$CARIII DESFASURAREA EI IN MOLDOVA 63

nici o vorbä nu se face de imbunatatiri sociale si administra-tive ; cà ar fi o clasa de oameni pe cari aristocratii fi boteazaCu numele despretult de ciocoi; dar cà acestia ar fi tematorineexperimentati si nu ar poseda un cap in jurul cäruia sa seadune" 8°. Revolutia din Moldova marginita astfel numai incercul ingust al opozitiei contra domnitorului, nu avea in tararasunetul trebuitor, pentru a ridica massele, asuprite mult maimult de apasarea sistemului privilegiilor, decat de abuzuriledomnitorului.

Nu e vorba, a fost si o war% adiere de miscare intre Omni,sau mai bine zis de teeing foarte fireasca din partea boierilordespre rascoale taranesti. Asa consulul Guéroult se astepta lacvenimente mari i sfätuia pe domnitor, sa schimbe regimulvechiu fata de miscarea ce se urzea, atragand luarea aminte alui Sturza asupra miscarilor taranilor din Bucovina, care arputea usor patrunde in Moldova". Domnitorul Ii raspunde.*tiu bine ca acolo e primejdia ; dar ce crezi ca ar fi de fäcut.spre a o inlatura" ? 81. Se vorbeste in petitie in chip vag si dereforme, de imbunatatirea soartei taranilor ; iar ConstantinMoruzzi, unul din capii miscarei, cand e prins, arata ca re-forma de capetenie ce ei vroiau ca s'o faca era de a imbunatatisoarta taranilor, pentru a feri tara de once rasvrItire" 81. FratiiCantacuzino, Jean i Gheorghe, care scapasera catre munti,unde-si aveau -proprietatile, incercara aici rascoala a satelor,sprijiniti si de niste polonezi ce se aflau in tara, ca turburatori.Inscrierea nu are insa nici un rezultat

Ideile. Numai cat mai tarziu, dui:4 desavarsita 1'115-

busire a revolutiei moldovene, incep a se indruma in mintireforme serioase cari aveau drept tinta, nu numai indreptareaabaterilor unei ocarmuiri vitrige, ci schimbarea intregei intoc-miri politico-sociale a Moldovei. Asa brosura citata maisus, din 1848. Cdinfa increderei in boierii aristocrafi §i staid

Faustain, cAtre guv. provizor al Tdrei Romilnesti, 3 Julie 1848. IbidemII, p. 270. Comp. I. Negurà, .,Luarea aminte la chestia zilei de N. Istrati" InSteaua Dundrei, 12 Tulle 1856, Acte §i docum. la Rena§terea Rometniei, III, p.637. O revolutie pentru pAstrarea regulamentului nu s'a fficut si nu se va faceniciodatA de golani ; nu este idolul lor."

Guéroult c. Lamartine, 16 Martie 1848 Anul 1848, 1, p. 166, Altadin 23 Mart e 1848 Ibidem, I, p. 173, In o a treia din 2 Aprille 1848, Ibidem,I, p. 230, c'est u c6té des paysans qu'est aujourd'hui tout le danger".

Raport confidential despre destAinuirile lui C. Moruzi, 7 Aprilie 1848.lbidem, 1, p. 266. Duclos, Consul francez in Ia§i, cAtre Lamartine, 3 Malli1848: Le peuple est tranquille, quiqu'on ait cherché à le soulever dansplusieurs districts, tels que eux de Romano, de Salté u et de Neamtzo".Ibidem, 1, p. 383.

" Otis domnesc care Postelnicul Nic. Gherghel, 17 Aprilie 1848. Ibidem,p. 324.


holdrcire de a nu-i mai crede, in care scriere se hulesc mult no-bilii mari si se ridicg cei mici (ciocoii), se spune cg ciocoii suntoameni ; ei v'au deschis mintea la once ocazii ; ciocoii suntadevgratii RomAni si nationalistii tgrei acestia, iar nu voi ari-stocratii, ginti venetice si strgine pe cari IntAmplarea sau Dum-nezeu, pentru a ne osAndi, v'au plAmädit aici, spre a stergeputinele datini strgmosesti ce ne au mai rgmas" ".

In al-IA brosurg : Ce sunt meseria§ii, ggsim idei 'Meg maiinaintate. In ea se pune principiul, cg meseriasii sunt totiacei ce muncesc : plugari, cismari, bogasieri, avocati, autori' ;si apoi Intreabg : Cine cuteazg' s'A zicA, c'A toatg stiinta si toatàintelepciunea este In boierii cari alckuesc Obsteasca Adunare,si cg meseriasii nu ar fi ggsit Intre ansii oameni vrednici dea infAtisa neamul si de a chibzui la trebuintele Ord.?" Afargde aceastg cerere care rgsturna principiul privilegiilor politiceale marilor boieri, brosura mai cere, a nu mai fi ranguri si pri-vilegiuiri, ci fiecare s'A contribue la ale patriei, potrivit cu ve-nitul sgu ; desfiintarea cenzurei, desfiintarea clgcei si slobo-zenia definitivg a tgranului, and pe veci in folosul lui unnumgr de pogoane trebuincios hranei, si despggubind pe pro-prietar in bani, si In sfArsit revizuirea Regulamentului de cgtreAdunarea tgrei, spre a-I pune In armonia cu nouele cerinti" 88.

Punctul de cApetenie care despgrtea partidul liberal decel conservator era chestia tärgneascg, si numai ca un mijlocde indeplinire a reformelor In folosul poporului de jos se cereasi democratizarea Adungrei. Si inteadevgr cg starea tgranuluiera disperatg. Consulul francez Guéroult descrie In uringtoarelecuvinte aceastg stare a lui Tgranul, zice el, este mai mult cleataiurea temelia intregei masini sociale. El pläteste toate chel-tuielile publice si private ale tgrei. Fiind el singur acela carelucreazg, el trebue sg achite nu numai birul, zeciuiala si beili-curile In naturg ; tot el intAmping, direct sau indirect, chel-cheltuelile ocArmuirei, bacsisurile luate de principe, ministrijudecgtori, desfgtgrile boierilor, cheltuielile lor cele nebune,intretinerea caselor lor mgrete, luxul femeilor lor, camgta Eyre-ilor, tgranul le plgteste toate. Sub o falsg argtare de liber-tate, conditia lui nu este decgt o serbire ascunsg" 86. In bro-surile apgrgtoare ale domniei lui Mihai Sturza, precum acea

" Brosura este subsemnatA M. K. (ogAlniceanu) si N. I. (strati). Bro-sure este reprodusA, Ibidem, I, p. 447-457, (locul raportat se allá la p. 450)KogAlniceanu Ina prin o Protesta fie din 22 Julie 1848 respinge paternitateaacestei brosuri. Ibidem, II, p. 679-685. KogAlniceanu crede cA aceastA brosurAfuscse scrisA de un partizan al domnului, ca si acea a lui Stefan Arbore.

" Brosura este din 1848, reprodusA Ibidem, I, p. 460-467 (locurile ra-portate la p. 461, 463 si 464).

" Un raport intins asupra stArei obstesti a Moldovei, trimis la Goat-roult lui Lamartine 31 Martie 1848. Ibidem, I, p. 203-214 (locul reprodus seaflA la p. 210).

ORIGINEA MISCARII SI DESFASURAREA EI IN MOLDOVA 65

amintità mai sus a lui $tefan Arbore, 0 sceinteie de de§teptare,§i care nici ele nu aveau interes a apAra pe boieri, se recunoa§tecä orice apàsare lAneasca ar veni asupra Moldovei, se va rezolviIn o suferintà a Oranului §i nu a boierului " 87.

Era deci firesc lucru ca nevoia cea mai simtità a Wei s6atragà dup6 ea §i ideile regeneatoare, cu toate cg la ineeputele nu se altoiserà pe mintile nemultAmite. Dar cum spuneaprea bine tot Guéroult : A§a de neoprità este puterea ideilor,ap de covAr§itoare mai ales suflarea care le aduce din afarä,ea' izbAnda lor eärnâne asiguratà, cu toatà nedestoinicia oa-menilor inrolati in a lor slujbà" 88.

Dar aceste idei pe cari le-am vsázut p6trunzAnd prin mintileMoldovenilor, intAlniserà in calea lor §i una inzestratd ca celemai eminente insu§iri, aceea a lui Mihai KogAlniceanu, ade-Väratul cap al partidului liberal din Moldova, care, inteo bro-wed devenità celebeä, Dorinfele partidei nationale in Moldova,éxpune mai lilmurit, mai temeinic §i mai elocvent decum oface scrierea anonimä Ce stint meseria§ii, adevAratele nevoi aletärei §i mijloacele de a le intampina. Din fiece rAnd al ei se vededurerea sinititä de scriitorul ei, pentru ru§inea §i injosirea Weilui. El arat6 intâiu cum Regulamentul nici nu a fost publicatIn intregimea lui, incAt Rusia a refuzat acestei legiuiri ce astAzini se impune cu sila baionetelor, cea intAi conditie a valabili-tätei orieärei legi, adicä publicitatea". Kogsálniceanu intreabriapoi. Dela 1834 pAnä.' astki, ce Mäsur6 ob§teascA se adoptaseIn tarà, ce lege se propuse AdunArei, apoi se innrise §i. se pu-sese in lucrare, inainte de a primi invoirea ministerului rosie-nesc ; ce dreator inkar s'au rânduit fgrà primirea consulilorruse§ti ?"

KoggIniceanu este deci de pgrere a.' Regulamentul Or-ganic §i deci protectoratul rusesc nu poate nici inteun chipface fericirea tArei, §i cum ar putea fi altfel, când acest Regu-lament este o legiuire strgin6, intocmitä dupà instructii ruse§ti" ?

Principiile cari ar putea face fericiti pe Moldoveni suntin§irate de Kog6lniceanu in 36 de puncte, cari insA nu seanignAdebe cu cele 35 formulate de petitia de reforme din 28 Martie.Intre ele enum'ArAm : autonomia Moldovei, egalitatea civilil§i polite-A a tuturor cetàtenilor ; adunarea compusä din repre-zentanti ai tuturor snrilor ; domnul sA poat'd fi ales din toateclasele poporului ; garantarea libertAtei individuale §i a domi-ciliului ; instructia gratuit6 ; juriul in materie de presd ; inamo-vibilitatea judeatorilor ; libertatea cultelor §i emanciparea Izrae-litilor ; lepädarea aristocratilor de privilegii, de scutire de con-tributie, de dreptul de robie asupra Tiganilor §i de munca silità

" Ibidem, I, p. 446.1' Guéroult c. Lamartine 29, Martie 1848. Ibidem, I, p. 185.

A. D. XenopoL lstoria Rominilor. Vol. XII.

66 ISTORIA ROMANLLOR,

asupra täranilor, desfiintându-se daca, §i In sfär§it ca incunu-nare a tuturor dorintilor rostite : unirea Moldovei cu Muntenia.Aläturea cu aceastä scriere, Kogsálniceanu mai publicä §iun proiect de Constitutie pe articole pentru Moldova. InaIn 8 Noembrie, refugiatii din Bucovina : C. Negri, V. Alecsandri,P. Cazimir, C. Cazimir, V. Canta, A. Cuza, G. Sion §i M. Ko-gälniceanu protestaa contra ocarmuirei lui Mihai Sturza 89

In urma acestei scrieri, Kogälniceanu este prins, legatcot la cot §i surgunit la o mänästire. Dar strig'ätul Moldoveiräsunase §i el pe struna ideile liberale, pe care viitorul era sàle aducä la fndeplinire 90

s' Dorinfele partidulai nafional In Moldova, Ia.,7i, 1848. Comp. Isloria Ro-nvinilor din Dacia-Traicuid, XII, p. 65. Proectul de Constitutie vezi Anal 1848In Principalele Romeine, III, p. 131-142. Protestul din 8 Noembrie, Ibidem, V,p. 389.

°° Kog5Iniceanu umblfi sl scape de Inchisoare, dosindu-se. Vezi mai multerapoarte administrative privitoare la urmiirirea lui. Anul 1848 In PrincipateleRomany, II, p. 386, 387, 441, (Iulie, 12).

II'

REVOLUTIA IN MUNTENIA

1. CARACTERUL REVOLUTIEI MUNTENE

Deosebirea de revolutia moldoveneaseg. Revolutia dinMoldova nu iesise la nicl un capgt, fiind chiar dela inceputgresit indrumatg. Ea fusese indreptatg contra lui Mihail Sturzasi nu impotriva principiilor tgggduitoare de once propgsire,cuprinse in legiuirea impusg de Rusi Tgrilor Române. Foaiapentru Minte, Infra §i Literatura observä cu drept cuvânt, cgin Moldova, unde nu se ceruse alte reforme cleat o pgzirestrânsg a Regulamentului Organic, capetele miscgrei furg prinsisi tratati ca niste lotri" 1 Si era natural sg fie astfel, intrucatpoporul nu putea fi tras si el in-Leo revolutie care lgsa neatinsetocmai chestiile ce-1 interesau pe el : inlgturarea privilegiilorsi imbungtgtirea soartei masselor. De aceea si cura spune siun articol din Popolul suveran : Moldovenii cercaserg in deserta ggsi un loe in Regulament pentru insusi dorintele lor celemai modeste, cari insà nu erau acele ale poporului dela targ" 2*i MOO capii revolutiei moldovenesti recunosteau gresala fg-cutg, când Kogglniceanu in vestita lui scriere, Dorinfele par-tidei nalionale in Moldova, aratg, cg prin aceea a obstia adu-natà din toate tinuturile Moldovei a cerut numai acele 35 depunturi intemeiate pe Regulament, prin aceasta n'a argtat cgn'ar avea trebuintg si de alte reforme mai radicale" 2 Cand Ingprin scrierile argtate mai sus se indrumeazg si in Moldova omiscare contra Regulamentului era prea tgrziu, aci armataruseascg ocupase Moldova incg dela 1 August, dupg cum se

' Foaia pentru minte, No. 23. Anul 1848 in Principute, III, p. 625.2 RAspuns la circulara iuseascA". lbidem, III, p. 762.' Brosura lui KogAlnicearur reprodusli. Ibidem, IV, 81-137. Locul rapor-

tat la p. 91.


pare In urma cererei lui Mihai Sturza 4, care fatá cu turburareavázutá nu mai respinse ajutorul oferit lui, §i. once Incercarede mi§care poporaná fusese paralizatk

Cu totul altfel se petrecurä lucrurile In Muntenia. Aicirevolutia izbucni mai tOrziu decAt in Moldova, §i Bibescu simtio clocotire a spiritelor abia in 18 Aprilie, cand mi§carea dinMoldova fusese acum innábu§it2ä. Anume, prin o proclamatiedin acea zi, el ameninta pe acei ce ar voi s'a' turbure lini§tea ;cki indulgenta ockmuirei nu trebue sá o cercám cumva InteatAt, incAt, prelungindu-se, sá se poatá tálmki drept slábi-ciune" 5. Aceastá amenintare fusese motivan' de o suplicáanonifn6 care ceruse modificarea Regulamentului Organic Inmai multe priviri, §i mai ales desfiintarea clkei §i improprie-tárirea táranilor 6. Cabinetul rusesc Incä dela turburkile dinMoldova declarase, cá. oricare ar fi rezultatul orcanului revo-lutionar, Impáratul este hotárát a nu suferi pátrunderea anar-hiei In partea statelor puse sub a lui protectie, §i. cá va fi nein-duplecat In innábu§irea prin arme a orickei incercki revolu-tionare" 7. Cand comisarul rusesc §i cel turcesc, trimi§i In Mol-dova spre a cerceta pricina turburkilor ivite din aceastá tarátrec In Muntenia, ei Osen mintile cam intártate. Era fricátuturora de o náválire ruseascá, de una turceascg, de o rás-coalá a tkanilor la hotarele Transilvaniei, de holerà §i. Bi-bescu se folosise de toate aceste temen, pentru a comprimankuintele dupá reforme, cari fierbeau In mintea unui numkde tineri boieri" 8

Reformele ce se plánuiau In Muntenia erau de o cu totul alfanaturá decAt cele cerute la Otelul de Petersburg din Ia§i. Elenu se márgineau in cercul Regulamentului, ci erau Indreptatetocmai In potriva lui ; ha ele nu tindeau la rásturnarea domni-torului muntean, ci cäutau s6-1 punA In capul mi§c.árei contraacelei legiuiri a nedreptätei, precum §i contra puterei ce o sus-tinek Rusia. Chiar din cea d'in-LE scântee scápáratá de revo-lutia munteank din rugkiunea preotului L,Sapcá, fácutá pe câmpiadela Islaz In ziva de 9 Iunie 1848, resare gandirea ce va stápâniIntreaga mi§care : Izbáve§te, Doamne, se roagá preotul, §imântue pe tot omul care sufere ; ridicá §i Insuflete§te pe a-cest popor care moare, ca s'A facá sA trAiascá pe asupritorii lui.

' Hipolyte Desprez La Révolution dans l'Europe orientale". Ibidem,IV, p. 642

A Vestitorul romdnese, 20 Aprille. Ibidem, I, p. 341.Aprilie 1848. Ibidem, I, p. 376.

1 Nesselrode c. Kotzebue, 16 Martie. Ibidem, I, p. 168. De Nion c. La-wartine 27 Martie. Ibidem, I, 176.

De Nion. c. Lamartine, 4 Maiu. Ibidem, I, 384. ComIsarii rus §I. turc crauteptati In Bucure§ti pe la 18 Aprilie. Acela0 c. acela§, 18 Aprilie. Ibidem, I, p. 327.

REVOLUTIA IN MUNTENIA 6g

Scapa-1 de abuzul cleicei, de ticeiloasa iobcIgie, de podvoada dru-murilor §i a §oselelor, de acele munci ale Faraonilor" 9.

Proclamatia dela Islaz din aceea§i zi, redactata de loanHeliade Radulescu, tinte§te dela inceput pana la sfar§it la gs-turnarea Regulamentului, spunand a el ar fi Improtiva drep-turilor legiuitoare ale Ord, tmptriva tratatelor cari fi recunoscautonomia. Proclamatia cere, In puterea tocmai a acestei auto-nomii, schimbarea desavar§ita a intocmirilor Wei, rasturnarearegimului privilegiului sub care fusese Incujbata, §i fnlocuireaacestui sistem nedrept §i fnvechit cu principiile de guvernaremoderna: egalitatea tuturor cetatenilor fnaintea legei §i In exer-citarea tuturor drepturilor civile §i politice, caci dreptatea nuar suferi a purta numai saracii sarcinile Wei iar bogatii safie scutiti" ; toate clasele societatei sa aiba reprezentaati In a-dunare, pentru ca tara sa fie condusa de toti fiii ei". Se maicerea libertatea tiparului, a cuvantului §i a fntrunirilor, sprea aduce la lumina adevarurile cele spre folos" ; fnarmarea tu-turor cetatenilor, o banca national% secularizarea tuturor ave-rilor manastirilor, alegerea domnului din toate straturile so-cietatei, oborirea tuturor titlurilor de boierie, restatornicirea In-vätainântului superior In limba nationala, introducerea literelorlatine in locul buchil or slavone, desrobirea Tiganilor, desfiin-tarea pedepsei cu moarte, capuchehaele române la Tarigrad,emanciparea Israelitilor §i Incuviintarea drepturilor politice latoti compatriotii de alta credinta, §.1 In sfar§it, ceeace alcatuiachiar miezul gandirei revolutionare, fmbunatatirea soartei mun-citorilor de pamânt".

Greutatea ce se dadea acestui din urrna punt se cunontechiar din caldura cu care el este incondeiat : Poporul romanImparte dreptatea la toti §i dreptatea o da pentru tati, §i maivartos pentru cei saraci, satenii plugari, hr5nitorii ora§elor, fiiipatriei cei adevarati ce au fost defaimati it atat indelung cunumele glorios de Roman, ce au purtat toate greutatil Weiprin munca lor de atatea veacuri, au lucrat mo§iile §i le-aufmbunatatit ;+ au hranit pe stramo§ii proprietarilor, pe mo§iilor, pe parintii lor, pe ace§ti proprietari Insu§i, §i au drept

' RugAciunea preotului Sapcii, 9 Iunie. lbidem, I, 489." Comp. Constitulia explicatA de C. Buzoianu, lucrare anexatA pe langA

raportul sAu ca comisar de propagandA al plaiului Nucsoara, 12 Iulie. Ibidem II.p. 431. Directorul Min. de Interne C. A. Rosetti, vorbind Inteun rAnd de Evreifi numeste arati Israeliteni". Publicatia Min. de Int., 25 Aug. Ibidem, III, p. 672Pe cAnd Revolulia vroe4 A primeascA pe Evrei In sinul el, Consulul francez DeNion raporteazii ciltre, Ministrul de int. Bastide, 14 Sept. Ibidem, IV, p. 354, di cuprilejul prAdliciunilor fAcute de ostirea lui Fuad Pasa care ocupase Bucurestit:les Turcs avaient organisé un bazar, ota lis vendaient A vils prix aux Juifs le fruitde leurs rapines".

il, In intelesul de : si-a fAcut taima, aufost glorificatl, nu in acel obis/suitastAzi, cAnd a defAimA InseamnA a huli.

70 isTonrA ROMANI:LOB

fnaintea generozitAtei, Inaintea dreptätei patriei, a cere o Or-ticicA de pAmânt Indestulà pentru hrana familiei §i a vitelorsale. Claca dar §i acea infamá iobAgie se desfiinteazA ; lucrareala lucrul drumurilor s6 desfiinteazA ; ateanul färà pknânt seface proprietar, iar visteria va despAgubi pe toti" 12.

Aceastà mi§care de emancipare pornea Insä nu numai dinpartea celor interesati a o vedea realizatà, cum erau fiii po-porului InAltati prin invAt`áturà care cercurile conducRoare, ci§i din aceea a unei pArti din boierimea cea mare Insä§i prino puternia §i neopritft' pornire altruisa.

A§a fntAlnim printre capii revolutiei din 1848 in Mun-tenia nume din familiile de frunte ale boierilor : cei 4 fratiGolescu : Nicolae, stefan, Radu §i Alexandru, fiii boierului li-beral §i egalitar din generatia anterioarà, Constantin Radovicidin Gole§ti ; precum §i alti membrii din aceast6 familie, Dimitrie§i Alexandru G. Golescu ; apoi Alexandru, Nicolae §i DimitrieKretzulescu, Grigorie GrAdi§teanu, loan Filipescu, loan Voine-scu II §i C. A. Rossetti. Dintre boierii mai mici Insemn6m pefratii Dimitrie §i Ioan Batianu, fiii stolnicului Const. Beftlianudeputat de Arge§ In adunarea din 1835; Gh. Magheru, N. Ple-§oianu §i alii VArtejul ideilor de dreptate, de frftlie §-1 deegalitate eft'pise pe toti. Al. Kretzulescu, boier mare, scriea cumnu ar fi putut-o face nici unul din clasele de jos. El spunea :Cum se putea ca poporul sà nu se scoale furios contra unuisistem de nedreptate, de jafuri §i de tiranie care 1.1 adusese Instarea vitelor, &And o mare parte din boierii no§tri, prin 'jute-lepciunea §i iubirea lor de oameni erau aplecati din tot sufletula da o parte din drepturile lor acelora ce nu aveau nici unul ?" 14.Credem cà trebue indreptat6 arnarea lui Kretzulescu, cà omare parte din boierimea munteanà era ImpktA§itoare reforme-lor, intruckt §tim cà numai §apte familii muntene se plecaseràcAtre mi§care, anume faniiliile Golescu, Kretzulescu, Filipescu,Ghica, CAmpineanu, 13616ceanu §i GrAdi§teanu 15, §i nici dinacestea nu toti membrii lor impgrtà§eau ideile liberale §i ega-

Proclamatie din 9 Iunie 1848. Ibidem, I, p. 493-501. Locul reprodus seaflii la p. 493.

Analele parlamentare ale Romaniei, II, p. VI. Vezi cei surguniti de FuadEffendi, Sept. 1848. Ibidem, IV, 624 §i 25 Sept. lbidem IV, p. 516. Din poporulde jos noam tare capi : Eliade, Chr. Tell, fiul neguOtorului Alex. Tell, C. Bolliac,C. Buzoianu, loan t Vasile Maiorescu, Al. Cristofi, Neculai i Const. BAlcescu,Gr. si N. Ipatescu, Gr. Serurie, D. Bolintineanu, G. I. Vernescu, C. Arion, M.Marghiloman. C. Aristia i altii. Vezi i altii 'IAA de persoane arestate dupA innribu-sirea revolutiei. Ibidem, V, p. 545. C. A. Rossetti se coboaril. din familia greceasciiRuset. V. Radu Rosetti, Notd genealogicd asupra familtilor Buhuf §i Rossetti In An.Ac. Rom., II, tom. XXVIII, 1905 p. 476.

Articol din Relorma 14 Iunie. Ibidem, V. p. 576.o A. G. Golescu, Abolition de l'esclavage dans les Principautés panubiennes.

Paris 1856, p. 9.

REVOLUTIA IN MUNTENIA 71

litare, cum vom vedea-o in curänd. De aceea ne §i spune N.Bklcescu, inteo scrisoare a lui cktre Ioan Ghica, a reagionarisunt destui In farel, dar ck ei sunt cam speriati ; cà negutitori-mea din Bucure§ti e revolutionark, iar ck poporul vine la noipe fie ce zi mai mult" 16.

Consulul francez de Nion observk, ck. ramifickrile acesteirevolutii erau foarte intinse §i ck aveau drept capi tineri dincele mai dintai familii ale tkrei, cari räpiti prin instinctele ge-neroase, tremurând incä de mi§cArile lAsate in sufletele lor, princre§terea primità in §coalele sau imprumutate din artile noa-stre, se mAgulesc a gäsi in eriza actualk prin care trece Eu-ropa, putinta emancipArei tkrei lor sau cel putin pe aceea aunei reforme radicale a a§ezkinintelor ei" 17 inteadevär cátentuziasm nu inflAckra atunci inimele ce credeau, ck in aceastälume, dreptatea §i ideile generoase trebueau sk iask invingä-toare 1 In afark de conducktorii oficiali ai mi§ckrei, cari ckutaus'A.' ridice tot mai sus inimile poporului, vedem femei, vedemcopii cari adaug caldele lor chemAri cktre bärbkte§tile indru-mkri ale celor mai mari.

A§a cAnd cu lovitura data' de colonelii Odobescu §i So-lomon guvernului provizoriu, in invAlmk§eala cea mare produskde nkpustirea o§tirei asupra poporului, Ana sotia lui NicolaeIpätescu, apare In o trAsurk, cu douk pistoale in mank, §i prinvorbele ei inflAckrate de moarte trädktorilor ; tinerilor, luaticuraj §i sckpati libertatea", pune poporului mima la loe ; el nk-vkle§te asupra nävklitorilor §i sile§te armata sk se retrag6 18.Ceva mai tärziu sotia lui Eliade Rkdulescu, Maria, afländu-secu copii la bkile dela Ellöpatak in Transilvania, Românii dinBra§ov vin s'o salute cu muzica in frunte pentru izbänzile so-tului ei. Ea le rkspunde : Muzica voastrà a fost ca muzicapatriei mele ; glasul vostru strigktor : sk träiasck Constitutias'ä trkeasck fundatorii ei", e glasul trompetei angelului mäntuirei.Voi sunteti cari ne-ati semknat câmpurile cu semänta libertAtei,cari ne-ati trimis apostolii ce au provocat mântuirea noastrk :dela voi avem o limbk mai corectä, dela voi istorie §i filosofie ;din apostolii vo§trii am avut un Lazkr pentru limbk, un Aronpentru istorie, un Maiorescu pentru istorie §i arheologie, unLaurian pentru filosofie, §i apostoli ca ace§tia ne-au formatdiscipuli, §i discipulii lor ne-au dat acum dreptatea, frAtia §iunirea ; ne-au dat Constitutia" 16.

16 18 Iulie. Anul 1848, II, p. 586.17 De Nion c. Lamartine, 14 Martie. Ibidem, L p. 159. Alta din 8 Aprilie.

Ibidem, p. 278.11 Comp. corespondenta cAtre Allgemeine Zeitung", 20 Iunle, I, p. 704

cu Culegere de articole a lui AL Cristofi. Graiova 1893, p. 24.11 Resalutarea" Mariei Eliade, 17 Iulie. Ibide" II, p. 571.


Alta femeie care lupta pentru izbanda ideilor noi estesotia colonelului Plesoianu, Efimia, care scria. generalului Ma-gheru trimitandu-i o cununa de lauri : Zelul cu care te-aiaratat in proclamarea nouei Constitutii, pentru fericirea maiceinoastre patrii, trage pe tot Romanul de once varsta, de oricesex sa te intampine cu stalpari de fenic ; sa-ti astearnä drumulCu flori ; sa te imbratiseze cif lacrimi de bucurie" 20.

Iarasi alte femei se intrec in a depune darurile lor pealtarul patriei : Asa Maria, sotia lui C. A. Rosetti, de natieEngleza, se oferi a da lectii de limba ei natala si a depunece va castiga, spre binele comun 21 Darurile insa veneaudela femei si dela bärbati. Unul Davicion &A 400 de lei 325dela mine si 75 dela copiii mei, econorriii din daruri parintesti",iar sotia lui vrand sa se tmclartaseasca de acest bine, numaidin munca ei, Se pune s'a coasa eamesi, oferind plata lor re-dactiei Pruncului romcin, spre scopul comun. Tot asa fac si Ca-ragiale, I. C. Massim, C. Aristia i altii multi 22. Prin impartá-sirea femeilor la revolutia din 1848 se indruma miscarea fe-minista in Romania.

Tot pe atunci loan Ghica, trimisul guvernului provizoriula Constantinopole, traia acolo pe propria lui socoteala. Elecere de mai multe ori deschida Guvernul un credit la vre-un barrcher, &kit ce are el nu-i ajunge. Intr'un rand el glumesteasupra lipsei in care se afla, spunand : Eu i nevasta measuntem bine si s'anatosi, i atat mai rau pentru noi, ca cerestomacul mai multa mancare" 23.

Revolutia avea mari simpatii i in armata. De aceea andprincipele Bibescu se duse la cazarmä spre a cerca credintaarmatei, ofiterii Ii raspund, cà ei nu se vor bate cu fratii loraratAnd totodata domnitorului dorintele obstesti de imbunä-tatiri radicale" 24.

Tot asa se explic6 i cedarea soldatilor innaintea popo-rului neinarmat In ziva de 19 Iunie, cand cu incercarea de sur-pare a Guvernului provizoriu din partea colonelilor Odobescusi Solom on.

Pana i elevii din Sf. Saya erau cuprinsi de focul revolu-tionar. In o scrisoare a 14 elevi mai mari din acea scoala,adresatà generalului Christian Tell, cetim : Rana acum carieraarmelor era numai spre a face parada' despotilor. Acum lucru-rile s'au schimbat : soldatul este un erou, sangele lui va rosi

" Scrisoarea Efimlei Ple§oianu cAtre generalul Gh. Magheru, 28 Iulie. IbidemIII, p. 13.

" Pruncul roman 3 Agust. Ibidem. III, p. 207." Scrisorile lui Davicion, Caragiale, Massim. lbidem, III, 333 §i 427 §i IV.

p. 127." loan Ghica, C. Min. de Externe, Iunie. Ibidem, II, p. 101.24 Florian Aron c. Gh. Barit, 12 Iulie. Ibidem, I, p. 548.


gloriosul pamAnt al RomAniei ; va ad'apà osemintele strAbunilorsacrificati la Calugareni si pe alte câmpuri de batalie. Dom-nule general, vezi inainte-ti juni studenti cari vin sa reclameo arma cu care s'A moara, cAnd patria le va cere viata sprescaparea ei" 25.

In acelas stil cald si rasunator sunt redactate toate ac-tele timpului : proclamatiile guvernului, apelurile ziarelor re-volutionare, rapoartele subalternilor catre superiori, scrisorileprivate si mai ales textele cuvAntarilor tinute la deosebite pri-lejuri,

Capii revolutiei cautau prin toate mijloacele s'a destepteIn massele cele adAnci ale poporului interesul pentru proprialui stare, sa-1 scoatA din apatia seculara in care zAcea, siaceasta propaganda nu putea sa rAmAna stearpa, intrucAt ease adresa la izvorul cel mai puternic al tuturor miscarilor ome-nesti, simtimAntul pastrarei individuale. De aceea, si intAlnimIn numeroasele acte ale timpului, foarte multe alipiri de grupede cetateni &are miscarea revolutionara 26.

Sätenii In revolutia munteanä. Tinta de capetenie aguvernului revolutionar erau ins'A satenii. Catre ei se indreptael mai des ; pe ei catA sa-i convingA cu cuvinte mai calde, mairupte din inima, pentru a patrunde mai iute si mai adAnc ininima lor. Intr'o proclamatie catre locuitorii satelor cetim :Dumnezeu s'a milostivit ; de acum innainte nu veti mai fitArAti de dorobanti, batuti, cazniti ; daca si iobagia vi s'a iertatsi peste trei luni yeti fi cu totii mosneni pe un petec de pa-mAnt". In alta din 15 Iulie cetim : Patria nu rápete nim::-..dela nimeni ; voeste frig sa aiba douà milioane si cinci sute demii de fii ai sal, cu acelasi nume de RomAn, cu aceleasi drep-turi cari sa se poata numi Natie si sa poatà scapa de jugul cei-1 preparA strainul" 27

Se institue niste comisad de propaganda, cari aveau detinta a umblA prin sate si a explica locuitorilor insemnatateanouelor asezäminte, mai ales a-i face sä patrunda perspectivace li se deschidea prin incetarea clAcei si inlocuirea ei cu otocmeala in bani, si prin improprietarirea pe o bucata de pa-mAnt.

" Scrisoarea din 11 Sept. Ibidem, p. 299, este semnatA de M. Petrescu, Gay.MihAilescu, I. Marinescu, Em. FArcAsanu, Zamfir Veru, I. VIAdescu, M. BAjescu.Em. Bosnagea, Manoliu Oprescu, St. Burileanu, I. Diamandescu, Isaia Lerescu,Alex. MAldArescu, I. Popovici..

" CitAm dintre ele acea a orAsenilor din Focsani. Ibidem, II, p. 2; dinGiurgiu, II, p. 62; T.-M6gurele, II. p. 102; Craiova, II, p. 548; TArgovistea III,p. 43; Clubul revoluponar din Craiova III, p. 200; VAleni de Munte, CAmpina,Filipesti, GAesti, CAmpulung, IV, p. 169, etc.

27 Proclamatia din 16 lunie, Ibidem, I, p. 615. Cea din 11 Tulle. Ibidem,II, p. 408.

74 ISTORIA ROMA:M.0R

Comisarii mai erau datori sa. lumineze §i pe proprietariasupra imprejurgrei cà ei nu pierdeau nimia prin atribuireIn proprietatea tgranului, a pamantului ce §i acuma 11 avea Invecinica lui folosinta ; cu atata mai mult, ca proprietarul erasg fie despggubit de pretul acelui pgmânt, despggubire pentrucare se vor ggsi bani in averile mä'nastirilor inchinate pe cariStatul era sa le iee pe seama lui" 28

Comisarii mai erau insarcinati sa faca sa inteleaga pesgteni, ca astgzi sunt liberi, §i sà le explice acest cuvânt foartegreu de inteles" pentru ei; a-i face sa priceapa, ca Dumnezeua facut pe toti oamenii de o potrivg ; cg cel ce sufere a fibatut de oricine, se pune in randul vitelor ; ca ministru, admi-nistratorul, sub administratorul nu sunt stäpanii lui; cg el vafi proprietar §i nu rob ca pang acum". Comisarii trebuiau safaca pe tgranii sà simta pana in adâncul sufletelor, ca bine§i drept e de a fi proprietar, deoarece Dumnezeu a fgcut pa-mântul pentru toti, §i nu numai pentru cativa ; ca taranii suntMsg.' datori a se inarma §i a apara libertatea §i proprietatealor, ca bunurile cele mai scumpe, panrt la cea din urma pica-tura de sange". Intre Comisan i in-Minim §i pe Marele boier Ne-culai Kretzulescu doctorand in medicina din Paris ai cgruifrati ocupau alte dreggtorii 29.

Guvernul apoi cauta a ridica pe taran in proprii lui ochiindemnându-1 sa se desvete de obiceiurile slugarnice de maiinnainte ; sa nu mai intrebuinteze in petitiile lui rostirile delacrgmi fierbinti, de genunchi plecati. Il opre§te de a mai dapetitiile la scarg, la u§a sau cazand in genunchi, sau de a maiaduce lauda celor &are cari se indreptau" 39.

Tgranii intelesera dela o vreme aceste povete ; le primeau§i le sfinteau cu cea mai mare ravna §i apoi prin strigari de mul-tumire spuneau : sg trgeasca guvernul §i voitorii de bine ai pa-triei. Ei se patrundeau de fericirea ce isvora pentru ei dinConstitutie §i argtau, ca a§teapta cu nerabdare deschiderea Adu-ngrei constituante care sä lecuiasca °datà ranile lor" 31. 0 cores-pondenta din Bucure§ti catre ziarul parizian Le National spuneea' in urma acestei energice propagande, poporul dela tara searata din ce in ce mai inflacarat pentru Constitutia cea noug§i devine du§manul neinpacat al Rusiei" 32 tarani erau ca

" Instructiile comisarilor de propaganda. Iulie. Ibidem, III, p. 105." Circulará ciitre administratori, 6 Aug. Ibidem, III, p. 251. Comp. N.

Kretzuleseu Schifd biogralicd de A. D. Xenopol, 1913," Decret din 19 Aug. Ibidem, III, p. 540 .31 Raportul comisarului de Whet', 6 Aug., si al com. de Mehedinti din

aceeas data. Ibidem, III, p. 260 si 263. Adresa locuitorilor sateni care adminis-tratorul de Arges, Iulie. Ibidem, II, p. 103. Raportul lui M. Marghiloman din TarguJiului, 18 Iulie. Ibidem, II, p. 588.

" Din 4 Sept. Ibidem, IV, p. 204.


atata mai plecati a asculta de aceste indemnuri, cu cat ei erauintetiti necontenit asupra proprietarilor. Asa gasim pe A. G.Golescu put-land lute() proclamatie urmatoarele cuvinte aprin-zatoare : Puneti mana fratilor, pe acei cuconasi cari de loc nuse impaca cu ideile cele noui, si care de atatea ori au complotatcontra fericirei patriei". De aceea i taranii se aduna de maimulte ori in Bucuresti, pentru a urmari cele ce se planuiau infavoarea lor. 33.

Pe cat .insa poporul in deobste i Oranimea in deosebise bucurau de fagaduintele guvernului revolutionar, pe atat seinspaimantau boierii i clasa intreaga a proprietarilor, adecacei multi din ei cari staruiau in vechile deprinderi. Dintre boie-rii protivnici reformei culegem din documentele timpului urma-toarele nume : Em. Baleanu, aratat de consulul francez ca unmare boier i bogat proprietar, dusman al oricarei reforme sicare se temea de inlaturarea privilegiilor" ". Scarlat Ghicacare tuna in greceste catre Dimitrie Ghica contra ref ormelorproiectate, amestecand necontenit in textul grecesc fraze fran-ceze. Intr'o scrisoare el spune : Mi-ai scris ca a venit Fuad E-ffendi si cà trebuie sa aibà des instructions positives. Eu insadaca nu voi vedea cà vine si Duhamel cu astfel des instructions,nu sper cà lucrurile se vor tocmi i cà mascaralacurile vor inceta".In alta' scrisoare Scarlat Ghica adaoge ca pe Fuad 11 stie caeste de très bonne foi, i ca daca nu se vor restabili lucrurile panaIn 15 zile, va intra cu armata. El este insa om i va pune l'ordredans noire pays ; mai de toutes les manières notre pays est ex

plaindre ei cause de beaucoup de calamités"35. PrincipeleDimitrie Ghica arata parerile lui sub doua fete deosebite, dui:asferele &are cari se indrepta. Catre ziarele revolutionare elspune, cà Regulamentul nu poate fi privit ca un chivot sfânt

qa el Ghica, se agata de constitutia cea noua ; dar pentru caaceasta constitutie sá aiba o valoare adevaratà, ea trebuieisvorasca din starea civilizatiei Romaniei"33. Adevaratele saleganduri asupra revolutiei le destainueste insa Ghica, in memoriul

38 Din 9 Iulie. Ibidem, II, p. 370. Comp. Fuad Effendi c. Caimacamul Can-tacuzino, 10 Oct. Ibidem, V, p. 92: l'esprit de propagandisme qui pendant larévolution avait fait de grands progres parmi la population du pays". Adunarede sAteni In Buc. Nota Pruncului romdn din Iulie. Ibidem, III, p. 19. La Aug.erau 3.000 de sAteni In Bucuresti. Coresp. c. Gazeta Trculsilvaniei, 9 Aug. Ibidem,III, p. 314.

Hory cAtxe Bastide, 10 Sept. Ibidem, IV, p. 289.Scrisorile lui Scarlat Ghica c. Dimitrie Ghica din 4 si 11 Sept. Ibidem,

IV, v. p. 201 si 297. In acest amestec de francezA i greceascA, gAsim nol pro-totipul limbei pAsAresti de astAzi, atAt de plAcutii mai ales femeilor din societateaasa zisA cultA de la noi, un fel de talmis-balmis desgutAtor de romAnA l francezAsi care samAnA asa de bine cu jargonul romAno-nemtesc al Evreilor din Moldova.

a, Dim. Ghica cAtre Pruncul romdn i Popolul suveran, 28 Iulie, Ibidem,III, p. 13.

7Il ISTOR.La. ROMANILOR

su care comisarii turc §i rus, In care spune, ca" existä un par-tid neastampárat care, ori cat de putin inchegat §i de putin nu-meros ar fi, fiind aleatuit din tineri nebuni, trebuie sà atragAasupra -Wei nesocotite nenorociri. Este vorba de acei cativatineri care fuseserà martori, unii din ei chiar actori in scenelerevolutionare din Paris, §i care se credeau meniti de Proniea schimonosi acelea§i roluri inteun mediu cu totul deosebit".Dim. Ghica, in urma acestei introducen, apretuie§te astfel mi§-carea revolutionarä. : In timp de trei luni in urma surpäreiRegulamentului Organic, se väzu o societate färä legi, data' pradàtuturor capriciilor samavolniciei §i a silniciei. Un fel de legeagrarà de§teptand contra proprietarilor o läcomie uricioasä Ininimile täranilor, §i lenea viind in ajutor acestor patimi reletäranii adeseori se opreau de a lucra, läsand sá piarälpe lanuriseceri§uri inbel§ugate, särkind astfel tara in singurul izvoral veniturilor sale". Mande boier sfar§e§te scrisoare lui cu gandulpe care toti cei de felul lui il heäniau, anume cu speranta c'd,Inältimea sa Sultanul, Augustul nostru Suveranj§i Maiestateasa Impäratul Rusiei, generosul nostru Protector, nu vor voi sàpedepseascA o natie intreagä, pentru crima catorva indivizieätäciti §.1 vor binevoi a ne incredinta reformele §i imbunätäti-rile de trebuintä pentru fericirea ta'rei noastre" 37. Dim. GhicaapAra* apoi pe boieri de invinuirea c'ä ar fi voit asasinarea mem-brilor Locotenentie domne§ti, invinuire adusg lor de ziarul revolu-tionar 38.

Dar nu numai boieri mad in deob§te erau contra revolutiei, ci §i cei mici, §i toti cei ce erau proprietari, fiindca cea maiprimejdioasä noire a mirärei era ideea improprietärirei Ora-nilor §i scoaterea lor de sub regimul clAcei. Aceastä chestie sepárea a§a de insemnatä, incat ea intuneca, atati in mintea celorcari cereau a ei realizare, cat §i in a celor contra cArora era Indrep-tatà, toate celelalte schimb'äri in sistemul organizärei sociale§i politice. A§a afläm printre potrivnicii constitutiei pe fratiiState §i Constantin Stolojan din judetul Gorj 38. Mai afläm

" Memoriul Principclui Dim. Ghica, Sept.Oct. 1848. Ibidem, IV, p.639 674. Locurile reproduse se OM la p. 660-661. Memoriul cere o lmbunata-tire si mai ales o aplicare mal aspra a principiilor regulamentare. In privinta til-ranilor cera pedepsirea abuzurilor. RUA Intrucat era nefatarnica afirmare a luiDim. Ghica catre ziarul revolutionar, di se agata de Constitutie", se poate vedeadin locurile reproduse.

" Dim. Ghica catre ziarul german Romania, 25 Aug. Ibidem, III, p. 680.Ca se vorbeti In Bucuresti de asemenea complot, vezi Hory c. Bastide, 27 Aug.lbidem, III, p. 721. Alti boieri fugiti In Brasov cari multumita Primarului aceluioras pentru gazdutre, atunci and dupii 1nnabusirea revolutiei de Turci si de Rusi,ei se Intoarsera In /ark sunt, alai% de Scarlat Ghica pe care 11 &in.' tare ei, Incasi urmatorii : Em Baleanu, N. Sutu, I. Slatineanu, I. Golescu si I. Obedeanu.Pe Itinga ei si uh doctor Mayer. Vezi adresa boierilor catre Magistratura din Kroll-stadt, 12 Oct. Ibidem, V, p. 111.

" Generalul Magheru catre adm. de Gor;, 23 Iulie. Ibidem, ir, p. 695.

IIEVOLUTIA IN MUNTENL& 77

pe un tAlhar de adiutant care tine cu reactia", ctun it califlacolonelul Ple§oianu". Altii precum Zama Bro§teanu, Const4n[-tin Ro§ianu, Serban §i Alexandru CaramlAu luptau de asemeniIn rAndurile reactiei". Iordache BAlkescu din Camcal rapor-teazA lui Magheru, c'A s'ar afla in orapl lui cAtiva cacocrati eaeidupA numele lor, Jianu, Perieteanu, Vasiliu, Gazan, Vii§oreanu,Chintescu, BArsescu, Balaban, Urjan, se vAd a fi oameni din po-por. CA ei erau insA proprietari, se vede de pe aceea cA unul dinei, Vii§oreanu, este arAtat cA avAnd mo§ia FAlcoiu, iar ceilaltisunt dati ca ni§te pAcAto§i de partida lui" 42

Toti ace§ti proprietari, mari sau mici, protestau contraoborArei clAcei §i se temeau cA li se vor lua mo§iile intree 43.Guvernul provizoriu arAta lui Soliman Pava : Noi avem pro-tivnici ; ace§tia sunt privilegiatii cari alatuesc, in vechea starea lucrurilor, o minoritate apAsAtoare care trAe§te In pagubadreptului §i a bunei stAri a tuturor" ". Si o gazetà germanA setemea ca nu cumva cktiva boieri strAmti la inimA, prin refu-zul de a incuviinta ceva drepturi tAranilor, s'A nu provoace anar-hia" 46.

In memoriul boierilor anti-revolutionari cAtre Poartg,cetim : Nu §tie guvernul impArAtesc cA focarul, de revolt6comunistA pe care-1 las6 sA se aprindà aci, va inghiti in curAndtot ce-1 inconjoarA, incepAnd prin provinciile mArgina§e ale Im-periului Otoman ; &A acum ar fi inc6 u§or de innAlm§it cAt timpmi§carea este mArginitA in Bucure§ti dar cA ar trebui recursla alte mijloace, cAnd se va fi l'Atit intre tArani" 46

Guvernul la rAndul s'Au, invinue§te pe proprietari de 1A,comie §i CA din aceastà cauzA ei ar cAuta a inegri ocArmuirea" 47.Alti boieri reactionari ca Grigore Ghica, Villara, Manu, trataupe revolutionari ca nebuni neindoielnici" 48.

Aceasta fiind tinuta celor dou'A tabere, s'A le vedem acumIn lupta dusA una contra alteia.

Seopurile revolutiei 'it reaetionarii. In proclamatia delaIslaz cetità poporului de acolo In 11 Iunie 1848 de Ion Heliade

44 Plesoianu c. Tell, 8 Sept. Ibidem, IV, p. 263." Raportul adm. de Gorj, 4 Aug. Ibidem, III, p. 230." Din 12 Aug. Ibidem, III, p. 371.43 Pruncul romdn, 15 Iulie, Ibidem, II, p. 526.44 Ministerul trebilor din afarli c. Soliman Pala, 16 Iulie, Ibidem. IL I p. 539." Allgemeine Zeitung, 15 Iunie. Ibidem, I, p. 600. Comp. si No. din 16

Iulie, Ibidem, II, p. 553." Din August 1848. Ibidem, III, p. 359. Tot asa califica ofiterii Desaint

si Sebatier ce vizitau pe atunci Muntenia, In o scrisoare catre generalul Aupick,miscarea raclicala din Bucuresti care ar fi speriat pe proprietari cu ideile ei co-muniste. 25 August. Ibidem, IV, p. 678.

" Ministerul treburilor din Mara, 20 lunie. Ibidem, I, p. 685." Scrisoare din 16 Iunie, lbidem, I, p. 622.

I8TORIA ROMANILOR

Radulescu, se oglindea pe deplin gandul ce insufletea revo-lutia munteana. In ea se spune ca :

Poporul roman se scoala nu pentru o lupta de partizi,nu pentru a rupe legaturile exterioare, dar pentru a pune unfrau railor si a tine in respect pe dusmanii ordinei publice.

Poporul roman in ceace priveste exteriorul ramane pas-nic, respecta toate puterile i cere ca i aceste sa respectedrepturile sale, stipulate prin tratatele lui Mircea si ale lui Vlad

recunoscute prin toate tratatele ulterioare incheiate intre Ru-sia i Turcia. Românii n'au luat niciodata nimic dela Rusinu vrau primeasca in patria lor. Preotii vor pune Evan-ghelia, baza asezamintelor noastre, in calea lor, pentru ca eisa o calce in picioare, inainte de a veni sa serbeasca un popor,care in totdeauna le-a vroit binele i i-au sustinut in rasboaielelor. Rusia pang acuma se aratase ca garanta a tratatelor noas-tre ; noi nu cerem decat drepturile noastre i protestäm dina-inte la Sublima Poarta, la Franta, Germania si Anglia in contraori carei incalcari a pämantului nostru, care ar veni sa turburefericirea noastra i sa distruga neatArnarea noastra legala.

Poporul roman respinge un regulament care este potriv-nic drepturilor sale legiuitoare, precum i tratatelor care recunoscautonomia sa.

Poporul roman decreteaza responsabilitatea ministrilorsi a functionarilor publici, egalitatea drepturilor civile i poli-tice, contributia generala in raport cu starea fiecaruia, repre-zentarea Wei intregi in adunarea, libertatea presei, a cuvan-tului, a intrunirilor, emanciparea averilor manastiresti, supri-marea boerescului si a robiei Tiganilor pentru o despagubire careproprietari" 49.

Aceasta proclamatie arata inteun chip vazut tendintelerevolutiei române. Ea nu se indrepta in contra domnului, pre-cum nici in contra Turcilor, ci in contra acelei puteri ce apa-sase pana atunci atat de mult pe Romani, si sub pretextul dea-i emancipa din robia turceasca, Ii supusese propriei ei autori-tati. Revolutia din 1848, spune foarte bine Balcescu, nu era cleatdesvoltarea lucrarei neincetate i providentiale, incepute in so-cietatea noastra mai ales dela 1821. Atunci se Meuse o revolu-tie nationala i democratica contra Fanariotilor si a ciocoilor,cerand dela Poarta mentinerea capitulatiilor noastre. Cast-garam insa atunci un singur punct, acel national, de oarecefuram mantuiti de Fanarioti ; dar cel democratic fu.cu totul pier-dut, caci Regulamentul Organic constitui inca mai puternicaristocratia, apasand poporul nu numai in numele Statului dar

acel al proprietatei. Revolutia din 1848 avea de scop rein-

'I 1. Heliade, Memoires sur l'histoire de la régénération roumaine, Paris,1851, p. 65-79.

noirea revolutiei democratice, adgogAndu-se pe lâng6 ea o nu-antà socialà, improprietärirea tAranilor. Dreptul . nostru de aface revolutia stà in acel al autonomiei, care ne fusese recunos-cut de ambele puteri ce se pusese pe capul nostru, chip spre ane apära existenta" 50 Obiectivul acestei revolutii trebuia s6

IIEVOLUTIA IX MUNTENIA 79

Constitutia dela Bucuresti din 11 Iunie 1848.Desemn de K. Petrescu 1848. Colectia Academiei Pontine.

fie pe de o parte Ru§ii, pe de an" parte majoritatea boierilor,care nu intelegeau sd se piece cerintelor timpului. Revolutionariisosind la Bucure§ti merg cu o mare multime de popor spre amultumi domnitorului Gheorghe Bibescu cA voe§te a se puneIn fruntea mi§c5rei. Domnitorul infrico§at subseamnA decretulpentru numirea ministerului revolutionar, dar peste noapte r5sgan-

b. Scrisoarca lui 1351cescu c. I. Ghica in Amintiri din pribegie, p. 475.

SO ISTORIA ROMAN11011

dindu-se, parasqte scaunul 0 trece in Transilvania, la Bra§ov.Astfel izbutisera revolutionarii munteni s'a' puna mana pe pu-tere fara a fi fost nevoiti sa savar§easca nici un act de silnicie.

Se institue indata un guvern provizoriu, compus dinloan Heliade, *tefan Golescu, Tell, Magheru 0 Scurtu, avandca secretad pe Costache Rosetii Niculai Balcescu, AlexandruGolescu 0 Ion Bratianu, care guvern sile§te pe mitropolit a sepune in fruntea lui ca pre§edinte. Pentru a retinea pornirea popo-rului contra boierilor, Roseti fi tine o cuvantare, in care intrealtele spune &A boieri pierzand prin reforma toate privilegiile0 o parte insemnata din veniturile lor, meritä oare-care consi-deratie". In ziva de 15 Iunie se sfintesc steagurile, se cete§te 0se prime§te cu juramant constitutia nouä, §i se alege de co-mandant al garzei or4ene§ti Scarlat Kretulescu, pe o campielanga Bucure§ti, care prin imitatia celei de Muga' Blaj, estedenumita 0 ea Cu numele de Campia Libertätei, 0 pe careerau adunati mai bine de 15,000 de oameni R.

Mi§carea intreprinsa nu ca cea din Moldova, pe bazarespectului pentru regulament, ci tocmai in protiva acelei le-giuiri, trebuia s'A &mea un adanc rasunet in masele poporaneceace se vede din primirea strälucita ce se face membrilor gu-vernului provizor ce treceau din judete catre Bucure§ti, atatIn Caracal 0 Craiova, cat 0 mai ales la ajungerea lor in capitalá ;apoi din participarea unui mare numár de tarani, avand in frun-tea lor pe preotii 0 dascalii satelor 52 *i. cum s'a nu fi fost bineprimit'A de ei revolutia, cand ea era Muta cu deosebire in inte-resul lor, 0 cand li se fagaduia u§urarea de atate greutati 0 do-bandirea a atator drepturi l

Totu§i ca oricare lucrare omeneasca, revolutia din Munte-nia trebuia 0 ea sa infati§eze 0 p'Arti umbrite, 0 nascuta fiindea cu atata pripire, trebuia sä arate chiar dela inceput neinte-legeri 0 disharmonie futre acei ce o conduceau. Ei se desbinarachiar dela obar§ie in douà partizi, una ce vroia s'A restranga mi--carea numai la interesele muntene, 0 s'A sprijine pe Turci pentrua respinge protectoratul rusesc in fruntea ei era Heliadesprijinit de Tell 0 N. Golescu ; cealalta alcatuita din tineretul,mai ales cel reintors din t'Afile apusului, care tindea mult maideparte. Condus de Neculai Balcescu, acest partid, care s'arputea numi cel radical, vroia s'A se foloseasca de turburareaIn care era cuprinsa intreaga Europa', pentru a elibera pe Ro-mâni, de sub toate stapanirile sub care zaceau, sa inarmeze

i Pruncul ronuin din 17 Iunie 1848. Comp. o relatiune c. mitropolitul Neofitasupra revolutiei din 1848, Hurm. Doc. Supl., IV, p. 588.

" Heliade, Memoires, p. 85-89. In 22 Iunie vine hura oarl deputAia dinVfilenii de munte spre a felicita guvernul provizor, deputritie compus6 din unpreot sl un num6r de tarani. Vezi Pruncul romAn din 22 Iunie 1848. Comp. re-latia lui loan Ghica, Amintiri, p. 25.

ILEVOLUTIA IN MUNTENIA 81

poporul §i sa-1 impinga la lupta de ()data contra Rusiei §i aTurciei §i a constitui prin unirea principatelor un singur stat invalea Dunarei. Ba ei a§teptau chiar, dela descurcatura revo-lutiei de peste munti, putinta unirei tuturor Romanilor in marelestat al Daciei moderne. A§a in scrisoarea raportata §i mai sus,Neculai B5Icescu dupa ce caracterizeaza revolutia din 1848,ca urmarind doua scopuri, unul democratic §i unul social, ada-uga ca daca aceastä revolutie ar ajunge a fi realizata, ar mairamânea românilor de indeplinit Inca douà alte, una pentru adu-cerea unitatei nationale §i alta pentru neatarnarea nationala.Chestia unitatei spune el, a facut mari progrese §i s'a simplificatmult. Unirea Moldovei §1 a Valahiei este un fapt statornic pen-tru toata lumea, chiar §i in ochii Ru§ilor, §i nu poate Intarziaa lua fiinta. Românii din Austria, bazati pe constitutia din 4Martie §i pe fagaduintele date lor, cer cu staruinta §i inteunglas a fi constituiti In un singur corp de natie de 31/2 milioane, §ivor sfar§i prin a obtinea cele ce pretind. Cand !ma douà marigrupe, de 4 milioane §i de 372 milioane de Romani, vor fi con-stituiti unul langa altul, cine le va putea impiedica de a se uni?Romania noastra deci exista; am convingerea nestramutata.Orb e acel ce nu o vede" 53. *1 este de notat ca Bälcescu spera a-ceasta unire, chiar dupa ce revolutia din Muntenia fusese ina-bu§ita. Cu cat mai mult trebuia sa o viseze el, cand Inca mi§careamunteana' era In picioare l

De aceea gäsim pe ceilalti frunta§i ai revolutiei ros-tindu-se in acela§ sens. A§a Constantin Roseti arata ca scopulrevolutiei din 1848, ar fi fost de a ne apara tara, cu armele Inmaini, de once navalire turceascci sau ruseasc'ä 54., §.1 in o scrisoarecatre loan Ghica din 1849 Aprilie In 20 exclamä : Ah! dac'äeram un guvern de Romani, gloria aceasta de a scapa lumea dinrobie n'ar fi avut-o Ungurii, ci noi ; sau uniti cu ungurii am fifost siguri sä helm Viena gi sei proclarnärn republica" 55. NeculaiRussu arata ca adese ori Romanii emigrati auziau pe loan Ghicablestemând pe Heliade ca nu facuse rasboiul de °data' Turcilor §iRu§ilor, §i el caracterizeaza prea bine visul politic al partideiradicale ca acela de a lupta In acela§ timp contra Turciei, Aus-lriei §i Rusiei, a smulge dela aceasta din urma Basarabia, delaAustria Bucovina, Transilvania §i Banatul §i a reconstituivechea Dacie 56. loan Bratianu serie In foaia editata In ParisIn 1851, Republica romeinä, ca Romanii n'ar fi fost Invin§i In 1848daca In loc de a-§i pierde timpul in diplomatie §i a striga In

" Scrisoarea lui allcescu c. I. Ghica din 4 Martie 1850. I. Ghica, Amintiri,p. 476.

64 C. A. Rosetti, Apel la bate partizele, Paris, 1850, p. 43.5, Amintirile lui I. Ghica, p. 65." N. Rousso, Suite a l'histoire politique et sociale des principaulds danu-

biennes, Bruxelles. 1855. p. 64 §i 95.

A. D. Xenopol. Istoiia Rominilor. Vol . XII. 6


Muntenia trgiascA Sultanul" si in Transilvania, trgiasc6 'fin-Oratul" si ar fi adus aminte de stindardul republicei una si ne-d5sp6rtità, si s'ar fi sculat inteo singurà zi 10.milioane de gla-suri, strigand : uniti si liberi sau morti". Ioan Ghica ne spunechiar a erau stabilite intelegeri in vederea unei actiuni comunepunând Românii de peste Carpati mare sperantà in acei dinprincipate. Cazul era prevgzut intre comitetul revolutionarmuntean si cel transilvAnean, indatà ce se ivise ideea de a seaduna la Blas. Transilvania se prezintà fireste ca refugiul re-volutiei române ; si in caz de a fi inving, hotArirea era de a luptala munte si a trece cu armele pe la Bran 57.

Care din cele dota partide avea dreptate? Este ins'a' in-vederat c6 acea a moderatilor, si cá tinerii mergeau cu visurilelor mult mai departe de cum putea s6 le invoiascg imprejurkileIn care erau cuprinsi. Dei erau prea adevArat spusele lui Ro-setti, ea' Turcii când sunt slabi ne dau In gura Muscalului, iarcând sunt tari vor sà ne inghità ei 55, si c'ä deci ar fi fost de doritmântuirea si de unii si de altii taus partidul radical scsApa dinvedere ea' agitärile revolutiei europene din 1848 nu le sluj eaula nimic, intrudt tocmai acgle puteri, dela care trebuiau prin-cipatele s6-si zmulgä" drepturile lor, rgm'Asese neatinse de aceamiscare. In Transilvania era o greutate si mai mare care trebuiasà" impiedice o actiune comun6. Aici Românii luptau in contraUngurilor, tinând cu casa de Austria si cu Rusii ce venied incurând in ajutorul acesteia, pe când Românii din principateaveau de dusmanii lor cei mai neimpAcati tocmai pe Rusi,si vroiau sA lucreze in unire cu Ungurii pe care tocmai ii urgi-seau Românii Ardealului. Partidul radical avu in curandprilejul a experimenta zklArnicia sperantelor sale in o solida-ritate de interese a Românilor intregei Dacii, and dupà cAderearevolutiei din Muntenia, vroirà sä.' o reinvie prin o alipire derevolutia ungureascA si impAcarea fratilor din Ardeal cu asu-pritorii lor, impkare care era prin firea lucrurilor peste putint5.

Rusia nu putea sta nepgatoare fatà cu miscarea dinMuntenia, mai ales ea' avea in sprijinul ei, chiar in OM parti-dul retrograd, care se gAsia de minune, invälit In scuticele Re-gulamentului. Apoi revolutionarii in dorinta lor de a impkaclasele poporului, spre a le arunca contra Rusiei, precum um-blase la inceput a cAstiga chiar pe domn in partea lor, dAduseministerul finantelor boerului Herescu, care Meuse parte dinministerul lui Bibescu celui rgsturnat de ei ; mai mare gresealàfAcuse insà l'a'sAnd comanda armatei celor doi coloneli Odo-

" Amintiri, p. 187. Vezi Extractele din Republica romfind reprodusa deVintilii Roseti, In Amintiri istorice, serien i adunate .,i anotate, de V. C. A. Rosetisi programele liberate dela 1848 pdnd astdzi, Bucuresti, 1889, p. 134.

" C. A. Rosetti din Passy c., I. Ghica In Constantinopole, 20 Aprilie 1849,Amintiri, p. 69.

REVOLITITA IN MUNTENIA 83

bescu §i Solomon, ambii fo§ti ofiteri in armata ruseascA §i par-tizani devotati ai intereselor ruse§ti. Rezultatul acestor gre§elifu in curAnd experimentat de ing§i guvernul provizor care lefkuse ; anume du§manii lui intele§i cu comandantii o§tirei,urzesc o conspiratie in potriva guvernului provizor, §i in ziva de19 Iunie colonelii introduc in sala deliberArilor acestuia pe ofi-terii lor, sub cuvânt de a fi infäti§ati guvernului, §i la un strigà'tconvenit de vin proprietarii", Odobescu aresteaz6 pe Heliade§i pe ceilalti membri ce se gAseau fa-P. Poporul, auzind de acestact de tildare al armatei, vine inteun numAr foarte mare lapalat, spre a elibera pe membrii arestati. Colonelul Solomon,comandantul garnizoanei capitalei, love§te in carne §i ucideopt in§i din poporul ingamàdit. Se face o stra§nic6 mi§carecare dezarmeaz6 o§tirea, §i colonelii ce comandase mkelulscapà numai cu mare greu de a nu fi sfA§iati de popor, prinaceea ea' guvernul provizor, spre a-i scApa, fi pune la oprialà 59.

Mitropolitul Neofit. De nicàeri nu iese mai limpedelupta boerilor reactionari contra guvernului revolutionar, §ileg6tura lor cu Ru§ii, (leal din purtarea reprezentantuluicelui mai de seamà al boerilor, mitropolitul Neofit al Munteniei.In inswirea lui de cap al bisericei, guvernul provizor, pentrua-§i da un fel de autoritate traditionalà, il pusese in fruntealui ca pre§edinte. Deodatà se rAspande§te vestea &A vin Ru§ii,§i Guvernul provizor ggse§te de cuviintà s6 se retrag6 la Thr-govi§tea. Mitropolitul se grà'be§te a publica, chiar in. ziva ple-c'grei guvernului, o proclamatie, in care trateazA pe fo§tii sAicolegi de rebeli§ti" 60 Depe§ele ing se vAd in curAnd, cà fu-sese numai inchipuite, de oarece Ru§ii nu veneau, §i se bànuia,c'ä chiar mitropolitul le fal§ificase 61 Guvernul intorcandu-seindàiät, Mitropolitul reveni iar4i la el, §i publicA o deszicerea cuvintelor sale, spunand inteo alfa' proclamatie, c6 cele ceam vestit ieri sub a noastrà iseáliturà fAcand pe guvernul pro-vizor rebel §1 altele, ast6zi dupA dorintele poporului o refuz6m(sic) cu des6var§ire" 62 Asupra acestor dota acte observ5. Ga-

59 Rosetti relateazli astfel In Pruncul din 22 Iunie fapta colonelilor : Odo-bescu este lila silit de popor a slobozi pe cei arestati. D-1 Solomon al cárui planmergea mal departe gti care precum Mate ne fac a crede era pus de orajma§ti Ore'O lacd o rdscoald §i set compromità cauza noastrd In ochii Europei, comandA foc 1"Aceste cuvinte ne aratá cA nedreaptA era imputarea ce se aducea lui Rosetti siBrAtianu, ca ar fi fost si ei amestecail In complot, in scopul de a rlisturna pe unii

embri, neplAcuti lor, din guvernul provizor. Regnault, Histoire politi que et so-ciale des principautés danubiennes, p. 436, Heliade, Memoires, p. 119. Apoi loanGhica, in Amintiri, p. 27, spune a poporul ce veni spre a elibera pe guvern, eracondus de loan BrAtianu.

°° Publicatia Mitropolitului, 29 lunie. Ibidem.L. Allgemeine Zeitung, 1 Iulie. Ibidem, II, p. 238." A doua publicalle a Mitropolitului, 30 lunie. Ibidem, II, p. 185.

84 ISTORIA ROMiNILOR

zeta Transilvaniei, ca. ele s'ar face de ras unul pe altul §i ur datestimaniu de caracterul unor oameni din principat" 63

Care din cele dotia tinute ale Mitropolitului era cea adeva-rata, se vede de pe faptul, ca el serie in 24 Iunie o adresa oft-ciala Consulului rus Kotzebue, In care spune, ca noul guvern(acel revolutionar) §i poporul Intreg al capitalei a facut dovadade simthninte de devotament catre Patrie §i de lepadare de sinecare-1 Indeparta de once interes" ; iar cu o zi mai inainte, in 23Iunie, scrisese in tainel aceluia§i consul, ca el este nevoit a apa-rea ca pre§edintele nominal al unui guvern care nu are decattimpul de a face rail; dar ca ace§ti oameni vor parasi Indatäputerea la apropiarea trupelor imparate§ti" ". De aceea §i cudrept cuvant spune ziarul francez Le National, O. mitropo-litul, sufletul vandut Ru§ilor, se pusese in fruntea guvernuluiprovizor ; dar Indatä ce acesta par'äsi Bucure§tii, el se puseIn capul reactiei §i declara de rebeli §i tradatori pe in§i§i co-legii lui" 65.

Dar nu numai la atatea §ovairi trebuea sa se opreascapurtarea mitropolitului. El urmeaza Inainte jocul lui In doi peri§i dupa ce ja din nou carma guvernului. A§a in 6 Iulie mitropo-litul subsemna douà decrete pentru raspandirea cat mai intinsaa proclamatiilor revolutionare intre sateni ; iar a doua zi, 7 Iulie,el serie lui Kotzebue, ca criza prin care trece tara nu-§i va ve-dea sfar§itul, cleat atunci cand o§tirile impatate§ti vor rea-duce intre noi rânduiala §i lini§tea" ; apoi peste douà zile, la 10Iulie, el adaoga, ca vom pieri schingiuiti de o revolutie co-munistä' care proclamä ruina familiei §i a proprietatei, uneltitade o banda de nebuni cari au pus mana pe ocarmuire" 66

In aceasta din urma scrisoare se mai afla §i dovada che-marei Ru§ilor at'at de catre insu§i Mitropolitul cat §i de boeriireactionari, de oarece Mitropolitul spune In ea, ca a insarcinatpe banul Gh. Filipescu, ca cel mai batran din boeri, sa faca innumele sail, al Mitropolitului, cat §i In al tarci, ale careia adeva-rate simtiminte poate sa le marturiseasca, o umilita plâgerecatre Maiestatea sa imperiala, pentru a cherna din nou asu-pra-ne mila §i Indurarea sa care ne lipse§te tocmai In momentulcand am intimpinat cu cea mai mare respingere primejdioasele

" Din 1 Wile. Ibidem, II, p. 234." Vezi scrisoarea din 26 Iunie. Ibidem, II, p. 76, §i cea din 32 lunie, Ibidem,

II, p. 42." Le National, 13 Iulie. Didem, II, p. 488. Deaceea §i Consulul Hory serie

ministrului s6u, ctt el nu prea Intelege purtarea Mitropolitului, 24 Iunie. IbidemII, p. 64.

" Aceste douà acte vezi, Ibidem, III, p: 315 si 336. Ce l din 10 Iulie, Ibidem,11, p. 383.

REVOLDTIA IN MUNTENIA 85

principii ale rasculatilor" 67 In adevar aflam 'pe Filipescutrimitand tanguirea catre Imparatul. Nu s'a regasit jaiba In-si: dar inteo scrisoare a lui Nesselrode catre Duhamel cetim,ca astfel sunt lamuririle pe cari Imparatul va invita sä le facetisa parvinä banului Filipescu, ca raspuns la petitia lui" itot asa arata si Le National, ca unii din, boerii moldoveni simunteni, dupa tntetirile lui Duhamel, cerusera ocuparea ta-rilor lor de Rusi" 69 Mitropolitul trebuia sa mai dee MO o

Mitropolitul Munteniei, NeofitColecfia Academiei Române.

dovada de mutarea cugetului ski, atunci cand venind FuadEffendi cu amenintarea restatornicirei Regulamentului Organic,poporul infuriat insceneaza hazlia ceremonie funebra cu ar-derea Regulamentului In curtea Mitropoliei ; iar Mitropolitulidupa cererea norodului, blastama si afuriseste opera Rusilor.

67 Neofit dare Kotzebue 10 Julie, citat Comp. Ce zice Joan Ionescu inteunarticol din Foaia pentru Minte, din 13 Dec. Ibidem, V, p. 625 ! Boierii s'au aruncatIn prApastia periciunii, In mantle Du§manilor tare', spre a dobandi consolidareaintereselor lor", este adevfirat.

.8 20 Wile, Ibidem, III, p. 30.1'1 3 Iulie, Ibidem, II, p. 276.

86 ISTORLA. ROMANILOR

Mitropolitul spune in publicatia lui, ca. astazi is.n 6 Septem-tembrie, eu mitropolitul Ungro-Vlahiei impreuna cu prea cre-dinciosul popor al Capitalei, adunat aci la locuinta mea, amrepetat juramântul ce'l facusem pe Constitutie si totodatas'a ars in fiinta noastra Regulamentul care facuse nenorocireatarei. Am afurisit si anatematisit atat Regulamentul cat sipe cei cari vor mai voi sa-1 aseze sau A. carmuiasca tara dupalegiuirile acelui Regulament" ". Indata Insa dupa ce FuadEffendi pune mana pe Bucuresti si revolutionarii sunt impra-stiati la cele patru colturi ale pknântului, mitropolitul prino carte pastorala desleaga de juramantul facut pe toti cei celuasera parte la el, spunând In ea, ca. juramantul fiind savarsitde noi silniceste si in potriva canoanelor bisericesti, declaran." le-giuirea facuta de Rusi si In-tarifa de amândoua curtile impa-ratesti ca una ce au adus In tara cele mai mari folosuri" n.

Aceste prefaceri ale stalpului bisericei fac pe Gh. Baritsa aplice Mitropolitului Neofit, Inteo scrisoare catre Maio-rescu, epitetul cel drastic, desi nu prea parlamentar, de porcde caine" 72.

Tot asa de neindoielnica reiesa plecarea In deobste a claseistapanitoare catre ocupatii straine, din balurile si petreceriledate de capii reactionarilor, pentru a sarbatori ostirile rusestisi turcesti ce se asezasera *in Bucuresti. O relatie a timpuluine spune cum se adunasera la balul Caimacamului inaltelepersoane locuitoare astazi In capitala noastra, reprezentantiicelorlalte puteri, clasa de sus a societatei, un mare numar deslujbasi si de negustori. Damele se intreceau tu eleganta toa-letelor si nobletea manierelor" ".

2. DESFAWRAREA MIKAREI

Turca favorabili revolutiei. Nici nu apucase bine guver-nul provizor frânele ocarmuirii in maini, si se aude deodata vesteade spaima ca vin Rusii. Prin o slabiciune de neiertat in ase-mene Imprejurari, guvernul provizor fuge din Bucuresti laTargoviste, iar reactionarii pun mana pe treburi si constituie o cai-macamie dupa prescrierile Regulamentului Organic. Neadeverin-du-se venirea Rusilor care fusese ¡nadita numai ca sperietoarecontra, revolutiei, poporul din Bucuresti rastoarna guvernul

" Ibidem, IV, p. 220./, Din 16 Sept. Ibidem, IV, p. 350.7' Din 23 Sept. lbidem, IV, p. 491." Vestitorul Romdnesc, 2 Noemvrie. Ibidem, V. p. 345. Comp. Bukarester

Deutsche Zeitung, 2 Noemvrie. Ibidem, V, p. 351. Mai vezi §i un art. Carul iute"din Gazeta de Transilvania, 15 Noemvrie. Ibidem, V, p. 433: Bolera dau baluricAnd patria e In doliu".

E.EVOLUTIA IN MUNTENIA 87

csálinkAmiei 0 cere numirea iarg§i a guvernului provizor infruntea tkii. Fiind Msà cA membrii sgi erau fugiti 0 trebuiase li se dee timp spre a se reintoarce, apoi Ong la reintrarealor in capitalà se constituie un guvern interimar compus dinmitropolit ca pre§edinte, Kretzulescu, Mincu §i Câmpineanu camembri §i loan Batianu ca secretar. Colonelii Odobescu §iSolomon, pu0 in libertate de ckmkAmie, sunt nevoiti ali dademisia §i a se retrage din Bucure§ti. In curAnd dupà aceeamembrii guvernului provizor, §i anume Stefan §i Neculai Golescu,Magheru, Tell, Heliade §i C. Filipescu, sosind in capitalà, iauiarà§i In mAinile lor conducerea trebilor, ru§inati de popor carese aràtase mai cu inim6 deck acei in care el lpusese incredereasa, §i hofäriti de asfä data' a se face vrednici de (Musa, in-fruntând once primej die. Ei incep a pregni proiectele de legice eran sA fie supuse adunkei legiuitoare, §i se promulg6 undecret prin care se hotkd§te modul alegeri acestei adunki pebaza votului universal. Din toate unghiurile färei vin depuntiicari sä feliciteze pe guvernul national ; totul mergea bine, toatil'lumea era multumità ; o skbkoare ob§teasc6 §i neintrerupt6se celebra in toatà Muntenia. Se numesc agenti români in str6-inkate care sà" explice 0 sà sustin6 cauza revolutiunei implinitecu atka izbAndà, §i anume loan Maiorescu la dieta din Fran-ckfurt, Alexandru Golescu la Paris 0 Ioan Ghica la Constantinopol.

Ru§ii vedeau &A, lucrând numai cu elemente interne, nuizbuteau a face pe nici un partid sA ceará interventia lor ; ckiIn aceastà privire erau cel putin toti de o p6rere, aducânduliaminte de jafurile 0 de pustierea nemai pomenità" a tärei din1828. Ei se hotArg'sc a amesteca pe Turci in daraverile Munte-nilor, fiind siguri ea' prin aceasta vor ajunge mai curând la am-bebe tinte urmkite de dân§ii, inàbuOrea revolutiei muntene§i ocuparea tkei cu armatele lor spre a tine in frAu revolutiamaghiarà. Revolutia din 48, in starea in care se afla Ora acum,ferit6 de exagerkile partidei radicale, nu se sculase in potrivaTurcilor. Politica ruseascg trebuia sá tinteascA a infAti§a aceast6mi§care ca fkutà in dauna intereselor turce§ti, 0 a stkniastfel un conflict m6estrit fare vasal §i suzeran, pentru a aveadreptul de a veni sä impace o stare de lucruri amenint6toarepentru viitorul proteguitilor slii. Totodat4 prin asemenea ma-noperà se desbina §i se punea in confuzie pe chiar capii mi§-&Aril, intrucat ei care sustinuse pAnA acuma respectarea legA-turilor de vasalitate, s'ar vedea reprobati de cAtre insu0 suze-ranul lor, MI% sà-i fi dat vreo pricin6 de nemultumire. Astfels'ar compromite acei capi 0 in ochii poporului, &And dreptate,inteun mod indirect, cererilor partidei radicale, care vroiarAsboiul cu Turcii. Rusia se hotk4te a aplica iar5§i politicadin 1836, 1842 0. 1847 fkAnd, din fricoasa §i dkApAnata Turcieunealta cea mai inamânatecA a scopurilor sale.

88 ISTORIA R OM ANILOR

Rusii ponegresc la Poarta pe Romani cä revolutia facutade clan0i ar avea un caracter socialist 74, cà ea ar tinde la unireaRomanilor i sustragerea lor de sub suzeranitatea Portei, ceeacepana la un punt parea indreptatit, fata cu agitarile partideiradicale, i cer deci a se trimite in Valachia un comisar spe-cial, care sä cerceteze lucrurile i sä aduca iarasi pe Romanila ordine i supunere. Poarta insarcineaza cu aceasta misiunepe Soliman pa§a, dându-i ca sprijin o armata de 20.000 de oa-meni sub comanda lui Omer pasa. In 18 Iulie Soliman pasa,sosind la Rusciuc, trimete o instiintare administratorului jude-tului Vlasca, aratandu-i intentia sa de a trece in Tara Mun-teneasca nu inteun chip dusmanesc, dupa cum s'ar puteacrede, dar numai in scopul de a protegui vechile drepturiasazarninte ale tarei si de a restatornici legiuita randuiala" 76.Guvernul provizor convoaca' poporul bucurestean pe CampiaLibertatei, unde se aduna In 'flunk de vr'o 25.0004de oameni

protesteaza In contra acestei incalcari a tarei, aratand caar fi in total neindreptatita, Intru cat prin nici un articol dinconstitutie nu se atinge cat de putin drepturile Sublimei Porti"76.Soliman pap trece totusi Dunarea la Giurgiu i trimite peun adiutant al seu, Tinghir, in Bucure§ti, care ceteste in 22Iulie notabilitatilor orasului, intrunite in sala adunarei, o scri-soare adresata boerilor i capeteniilor tarei, care continea intrealtele urmätoarele :

Un oarecare numar de indivizi, clandu-si numele de Va-lahi, s'au aratat de °data' In acest principat i, dupa ce au cas-tigat militia Wei i rasturnat ocarmuirea, s'au folosit de im-prejurari pentru a impune domnului, sub numele de noue a§e-zaminte, niste conditii care l'au silit a-si parasi resedinta. Acesteacte nu numai ca nu se pot impäca cu drepturile suzeranitätei

cu principiile de ocarmuire ale Inaltei Porti, dar sunt incaprotivnice mentinerei ordinei si a linistei In tara. Obiectul

principal al misiunei mele este de a va arata inteun chip 14-murit cà staruirea in mersul actual al lucrurilor, stabilit incontra drepturilor de suzeranitate 0 a principiilor de ocarmuirea Maiestatei Sale Sultanului, ne putand fi ingaduita, guvernulprovizoriu, format in chip nelegiuit in principat, trebue sa fiede indata desfacut ; ea' o persoana de incredere trebue sa fienumita, fara cea mai mica intarziere, in insu0re de Locote-nent, conform dispozitiilor Regulamentului Organic, in postulramas vacant prin retragerea principelui Bibescu ; cá tot ce

" Atare ponegrire li era data chiar In lard de protivnicii ei. MitropolitulNeofit, a cliruia schimbare de parere dupa Imprejurari am vitzut-o mal sus, Introadresa din 10 Iulie catre Kotzebue, nume§te mi§carea : une revolution communistequi proclame la ruine de la famille et dela proprieté". Hurm., Doc. Supl, IV, p.575.

Heliade Memoires p. 218. Pruncul roman din 20 Iulie.Memoires p. 219. Pruncul. Ibidem.

BEVOLUTIA IN M1TNTENIA 89

s'a stabilit In mod arbitrar in tara, sub numele de noue a§e-zeminte, este privit chiar de acuma ca nul §i fail fiinta ; cadupa ce se va fi adus astfel tara In starea sa de mai fnainte,se vor lua in bagare de sama plangerile Intemeete de yeti fiIn stare a indrepta, fie In contra punerei In lucrari nedeplinea Regulamentului, fie In contra administrarei principelui. Incazul contrar, nu ma voi putea fmpedeca de a Inainta In inte-riorul tarei cu puterea armatä de care dispun, ca ultim mijlocde a executa ordinile Maiestatei sale Imparate§ti, §i de a lucradupa cum vor cere-o imprejurarile" 77.

Asupra liniei de purtare ce trebuia tinuta fata cu inter-venirea armata a Turcilor, facuta In Muntenia prin trimiterealui Soliman pa§a, se produse cea mai adânca divergenta depareri intre capii revolutiunei, diverginta care semana hareei ura §i fnver§unarea neimpacata, cu care apoi ei se prigonirapana la sfar§it. Partida radicara era de parere sà se opuna cuputerea inträrei armate a Turcilor In tara. Balcescu, RosettiBratianu §i cu Bolliac staruise insa In zadar ca guvernul saconcentreze trupele §i se inarmeze tara 78 Membrii acestuiaerau de parere a se supune Turcilor §i prin acest act a ca§tigape Turci In favoarea lor, spre a putea lupta contra apasareicelei mai grele, acea a Ru§ilor. Soliman pa§a cerand dupa in-spiratiile ruse§ti, ca sa se reintre In Regulamentul Organic,inlocuindu-se guvernul provizor cu o calmacamie, cu care säpoata' intra In tratari, Guvernul, pentru a desminti totodatasustinerile reactionarilor care spuneau ca acel Guvern nici nuera adevarata rostire a vointei poporului, demisioneaza §i prinultima sa proclamatie invita pe popor a proceda fara Intar-ziere la alegerea unui alt guvern, care dupa cererea trimisuluiInnaltei Porti va purta munele de locotenenta domneasca aTärei Romane§ti §i va fi recunoscut oficial de curtea suzerana" 79.Billcescu rugat a primi functia de membru al locotenentii, re-,fuza §i se aleg atunci prin aclamare, pe campul libertatii, subnumele de locotenenta domneasca, aceia§i membri cari com-puneau guvernul provizor. Tutu§ Soliman pa§a gasind ca nu-mirea de §ese membri ar fi protivnica Regulamentului, cereca sa se numeasca un singur caimacam 0 Dupa multe desba-teri se convine a se numi trei membri, car2 sunt de indata ale§ide popor cu Invoirea comisarului turcesc, din cei §ese ai gu-vernului provizor, §i anume Neculai Golescu, Heliade §i Tell.

77 Heliade Mémoires p. 227. Reprodusfi dupl o copieDoc. Supl., IV, p. 577.

7' Scrisoarea lui Blicescu c. I. Ghica. Arnintiri, p." Heliade, Mémoires, p. 230 Pruncul romein din 24 I

Adresa lui Soliman pasa cAtra delegatia boierilorDoc., Supl., IV, p. 579. Pruncul romdn din 29 Iulie, spunefi cerut un guvem din trei persoane.

legalizabl In Hurm.,

480.ulie.din 28 Tulle, Hurm.el insusi Soliman ar

90 LISTORLA. ROM.LNILOR

Balcescu, vAzAnd astfel inlAturatA cu totul pArerea lui, vroestes'A parAsascA tara i sa se duel la Paris ; este ins6 impiedecatde BrAtianu, care îi spune cA nu ar avea incredere in locote-nenta numità, i cá trebue s'A rArnanà spre a o opri de a facerAu, MI% de care ar fi hotArit a o surpa. Delegatul turcesc ea"-mase ins6 incantat de aceasta" supunere a Wei la ordinile sale

'exprimA multAmirea catre guvern prin cuvinte pline deslintire ; consulii streini vin sA felicite pe noul guvern, (afarAde cel rusesc bine inteles) si se numeste o deputAtie care s'AmeargA la Constantinopol sA infAtoseze Sultanului proiectulconstitutiei admise de popor. Soliman pap, pentru a intAri,

prin schimbarea de simtiminte, fericita armonie ce se sta-bilise intre Turci i Romani, dà o mas6 stralucitg, la care iauparte membrii locotenentei domnesti si mai multe notabilitätiale terei. Se inching aici mai multe toasturi dintre care se deo-sebeste acel al lui Soliman pap, imbrAcat in alegoriile poesieiorientale : Vad o frumoas6 grAding ; intre dAnsa i soarelecare trebuia s'A deje viatà florilor i arborilor ei, se interpuseseniste nouri gelosi ; grAdina intarziese a rAspandi imprejur par-fumul florilor i folosul roadelor sale. RAdic acest toast pentruimprAstierea nourilor Soarele este Sultanul ; grAdina Romania ;eu m'asi simti fericit a-i fi grAdinarul" 81. Dup6 aceasta So-liman pasa, care panA atunci staluse la Giurgiu, vine la Bu-curesti. Poporul se *pregAtise a'l primi cum nu fusese nimineprimit de cand exista Romania. Drumul dela Giurgiu la Bu-curesti era o alee de ghirlanzi si de arcuri de triumf. Locuitoriicelor trei districte mArginase Il asteptau cu ramuri in manA.Fetele i Meth presurau drumul cu curiuni de spice si de flori.La bariera prin care era sA fare se radicase un arc de triumfcolosal. Portretul sultanului strAlucea in mijlocul unor semnesimbolice. Stindardele turcesti i romanesti falfAeau alAturea" 82.Soliman pasa, intrAnd in Bucuresti, pofteste indatA pe toatecApiteniile orasului si le tine o cuvantare in limba turceascA,a cAreia traducere fu cetità de Tinghir, si care se sfarsia princuvintele : VA recomand, domnilor, de a uita tot trecutul,de a vA intinde cu totii mana ca niste frati, bogati i sAraci,tineri i batrani ; i ca niste pArinti cAtre copii lor, sA ierte bA-tranii celor tineri i acestia se respecteze pe bAtrani. Astep-tati in pace rAspunsul i ordinile Sublimei Porti i totul se vaimplini dui:4 dorinta i spre multämirea generalA. Am con-yingere cA nu yeti refuza de a recunoaste locotenenta i cA oyeti asculta ca pe un guvern legiuit" 83. Tot in acea zi de 11August veni la Soliman o deputAtie de vr'o mie de oameni din

" Heliade Mémoires, p." Ibidem, p. 260.

Ibidem, p. 255.

REVOLITT/A IN MITNTENIA

judetul Prahova. Ghenadie Poenariu fi roste§te o cuvântare,cerand sultanului recunoa§terea constitutiei §i aratandu-i su-punerea cea mai desavar§ita. Soliman fi raspunde ca sa a§teptepoporul In lini§te raspunsul pe care sultanul II va da deputatieitrimise la Constantinopole ft. Sara comisarul Imparatesc fupoftit la un bal campenesc dat In Intinsa gradina a §oselei. Unstralucit foc de artificiu 1nchise petrecerea pe la 12 oare, In carecuvintele Sultan" §i. Constitutie" scanteiau in litere de foeasupra capetelor multimei, care le saluta cu aplause entuziaste.

Partidul radical combatea aceasta supunere desavar§ita a0'1.6 eatre Turci cu cea mai de pe urma inver§unare. Rosettiscrise, In Pruncul romem, asupra abdicarei locotenentii de §ese§i Inlocuirea ei cu una de trei, urmatoarea violenta apostrofä :Locotenenta celor §ese au publicat un act prin care ea rupetratatele existente §i cedeaza Turciei unul din drepturile noastrecele mai mari, singurul drept pentru care ne-am ridicat, singuruldrept in puterea caruia aceia§ oameni au protestat contra na-valirei otomane, singurul drept péntru care putem cere aju-torul ceriului §i a celorlalte natiuni ; prin urmare noi In§inetaiem firul existentei noastre, prin urmare parintele zugrumape proprii sal fii. Vai nouà 1 daca guvernul revolutiei darue§testreinilor viata a doue milioane §i jumatate de Romani ; dacaguvernul revolutiei cedeaza strainilor aceea ce adunarea ge-nerala, alma dupa Regulamentul Organic, nu putu consimtisa cedeze in 1837 nici chiar Inaintea puterei baionetelor" 1 BM-cescu Inca judeca mai tarziu astfel actul indeplinit : Loco-tenenta au inaugurat venirea ei, jartfind prin un act public,remis lui Soliman pava, autonomia -Wei, cu toata impotrivireace i-am facut. De atunci revolutia politica fu sacrificata §i pa-rasita, precum fusese §i revolutia sociala ; caci dreptul nostrude a face revolutia se rezema numai pe autonomia noastra.A§a dar Soliman pa§a §i. cu locotenenta, iar nu Fuad au ras-turnat revolutia. Aceasta nu a facut deal sa substitue un singurcaimacam celor trei locotenenti. Revolutia nu mai exista" 85Balcescu de aceea §i cauta a 1ndrepta ceeace el considera cao neiertata gre§ala. El 1.0 da toate silintele spre a face pe Tellsa pregateasca o aparare armata care ar fi putut cel putin sadeie putinta de a face o capitulatie onorabila §i folositoare Wei ;dar nu putu izbuti.

Cine avea dreptate din doi, urmarea evenementelor seInsarcing a o dovedi. Turcii, de§i curteniti de Romani in toatemodurile, de §i ascultati cu cea mai deplina supunere, tot nule dau sprijin In contra Ru§ilor, ci fi jartfesc MA cea mai micaräsgandire, precum vom vedea-o In curand. *i era firesc lucru

" Pruncul romein din 14 August." Pruncul ronufn din Iulie. Scrisoarea lui Bdicescu citatii in nota 33.

92 TISTOBIN ROMANILOR,

a o f acä, intrucat, din infricosatä, Turcia devenise fricoasä ;din putere domnitoare, devenise cum si merita dupä des-trabalarea ei lguntria numai o unealtà oarbä i ascultätoareIn mânele diplomatiei rusesti. Apoi era lucru de sine intelespentru once om ce nu se legana numai cu visuri, cä nu florilearuncate sub picioarele lui Soliman pasa erau sa determinepurtarea Turcilor, ci lanturile de fier cu care Rusia o tinea

fAcea sä däntuiaseä, dup'ä cum Ii cânta, pe ursul cel altàdatà atat de cumplit depe malurile Bosforului. Ce s'ar fi in-tamplat dac4 ar fi triumfat ideile partidului radical, este ointrebare MI% rost in istorie I Este insä invederat cà revolutiacontra Rusilor astfel cum o conduse acel moderat, izbuti nu-mai cat la un fiasco deplin.

Intre aceste, dei fusese numit Rosetti la directoratulministeriului de interne si loan Brätianu la politia capitalei,ajungand astfel a face parte din guvern, ei nu inceteazà a pu-blica in gazeta lor. Pruncul romein, articulele cele mai violenteIn contra Rusiei. Aceasta, foarte multumità de a gäsi un pre-text de tânguire contra Portei, face pe guvernul roman res-puniätor de scrierile dregätorilor sal si pe guvernul turcescsolidar de faptele celui roman", i trimite deci, la Constan-tinopole, o notä foarte amenintätoare, in care spune : ca Rusiaca proteguitoare, nu se poate opune la inbunatatirea sfäreiValahiei ; putin Ii pasä de nouele asezaminte pe care sublimaPoartä vroieste sä le recunoasc6 ; dar Valahia, prin guvernulsàu insultä pe imp'ärat i provoacä pe Rusia. Acest impäratau declarat an* datä rasboiu chiar Sultanului Mahmud, candse crezu ocArat de d'ansul. Rusia este greu lovitä in onoareaei i declarà rasboiu Turciei i oricärei puteri care ar incuviintapurtarea acestui principat" 86.

O imprejurare destul de neasteptan d'Adu Rusilor pri-lejul de a se putea supära si mai tare pe guvernul muntean,si a cere astfel dela Turci o reprimare si mai asprà a acestuia.

De catva timp se n'äscuse in poporul din Bucuresti, ideeacä Regulamentul Organic, temelia inraurirei rusesti, trebuie ars,pentru a arata astfel acestei puteri, c'á Românii sunt hotäritia pune odatä capät amestecului lor. In 6 Septembrie locote-nenta domneascä primeste visita a vreo 20 de oameni, care-icer Regulamentul i arhontologia (cartea bOierilor), spre a learde. Cu toatà opunerea guyernului, venind popor in o mul-time insamnata, strica usa secretariatului de stat, unde se aflauactele incriminate. Se aduc indatd douä pätaste imbrAcatenegru pe care ambele arti sunt depuse ; muzica incepe un mar*funebrn urmat insä curand de polci si de valsuri i poporul a plangesi a se väita in mod ironic, intrerupand adesea bocetele sale

" Heliade, ,11, 1 imofres p. 284, Ana( 1848 In Rominia, V, p. 816.

ILEVOLUTIA SIT MUNTENIA 93

prin lungi hohote de ras i glume din cele mai libere. Astfelajunge cortegiul inaintea locuintei consulului rusesc, unde seopre§te, i acei ce impliniau rolul de preoti savar§esc prohodulcelor douà victime. Dupa aceea merg drept la Mitropolie, undeera innaltat un rug ; mitropolitul este silit sa iasa in balconse afurisasca cartile cele doua, i un -Oran le rupe fila c'Atre fila,aruncandu-le in flacari. Dupa acea multimea merge i daramamonumentul radicat de Kiseleff in amintirea regulamentului 87

Religia, idealul cel mai scump al Ru§ilor, devenise lacoboritorii lui Traian forma comica in care ei turnaserà uralor in contra proteguitorilor ; actul cel mai serios al vietii, in-groparea, fusese parodiat cu un humor nemaipomenit, pentru aface din el purtaorul batjocurii §i a ironiei celei mai amare. Ne-putandu-§i rasbuna intr'un alt chip contra Regulamentului Or-ganic, Il ucidea prin ridicul in partea lui interioara, prectu-n incea exterioara 11 nimicea, dandu-1 prada mistuirii flacarilor.

Turcii intot* de Ru§i contra revolutiei. Ru§ii nu puteauingadui o a§a batj °cut% §i °cat% adusa operei lor. Ei obtinCu u§urinta dela Poarta ca s'A reprobe purtarea delega-tului sat, i sa jertfeasca' pe Romanii care cu toate acestea spri-jineau interesele turce§ti contra prea covar§itoarei influenti ru-se§ti. Se randue§te alt comisar turc, Fuad-Effendi, pus de astadata sub ordinele directe ale insacinatului rusesc, Duhamel,al caruia cort se inalta in mijlocul corturilor turce§ti, ca unsemn ca armata sultanului i generalul ei nu erau decat ni§teunelte ascultatoare in mainile Ru§ilor. Oricine putea prezice,chiar depe acum, care erau sa fie urmarile unei asemenea staide lucruri. Duhamel care vedea cà interventia Rusiei nu vaputea avea loc cleat in urma unei ciocniri intre Turci i Romani,cauta a provoca o asemenea cat se poate de repede i !titre-buinteaza urmatorul me§te§ug spre a reu§i. Se duce anumerlaBucure§ti i de aici scrie lui Fuad Effendi, rugandu-1 sa-i trimitacare seat% vr'o 200 de soldati, caci s'ar teme de popor. Omerpa§a, comandantul trupelor otomane se opune la aceasta cerere,spunand CA el nu poate trimite asupra noptii soldati in Bucure§ti,care sa sperie poporul i sa deje loc la vreun conflict. Duhamel,fiind fug sigur cà Turcul nu-i va refuza dorinta, i crezand caTurcii odata cu seara intrase chiar in capitala, trimite pe oameniisai sa traga clopotele i sa deje alarma ca Turcii au intrat inora, fiind sigur ca astfel va provoca un macel. Poporul aleargala toate barierele §i vede &A a fost in§elat prin o veste fàrà temeiu 88.

Totu§i ostenelile lui Duhamel, cele atat de staruitoare

" VeZi descrierea acestei scene si mai ales modul cum mitropolltul fuSilit si rosteasca anatema, In memoriul mitropolitului Neofit. Hurm., Doc. Supl.I, 4, p. 590.

'ffi Heliade Memoires, p. 316.

94 ISTORIA ROMILNILOR

puteau ramanea fara izbanda. Ciocnirea, dorita de dânsul,se intampla cu prilejul intrarii Turcilor in Bucuresti, in mijloculunei poporatii ce era acum atat de pornita impotriva lor, va-zAndu-i ca staruesc a se purta dusmaneste Ltd cu Romanii, cutoata prietenia i supunerea ce acestia le aratase, ¡neat o scânteieera de ajuns pentru a face sa izbucneasca focul.

Turcii anume intrara in Bucuresti in trei coloane, dintrecare una prin bariera dela Mihai Voda, pe unde se afla cazarmadin dealul Spirei. Soldatii români avedu ordin a se intruni cucompania pompierilor in ograda cazarmii, i, asezandu-se inrand, sa primeasca pe Turci cu onorurile cuvenite i apoi sese retraga, cedându-le cazarma. Când ajung la cazarmacà vin Turcii, soldatii se insira in curte si cand Turcii sosesc indreptul ei, prezenteaza arma, fara ca Turcii iea in bagarede seama'. Compania pompierilor, care se intarziase.putin, tocmaiatunci venia ca sa intre in curtea cazarmii, pe dinaintea careiatreceau Turcii, cu mare repegiune, cu fitilurile aprinse lângatunuri, si se asezau In coasta cazärmii in o pozitie ameninta-toare. Cäpitanul Zaganescu, ce conducea compania pompierilor,comanda atunci pas gimnastic i Ii deschide un drum printreTurci, taind rândurile lor la dreapta i la stanga. In relatiapitanului asupra celor intamplate, ne spune : Turcii ordonaraca toti ai lor, pe care îi despartisem la dreapta, sa' treaca dinstanga ; in grabirea lor un soldat turc se impiedica i lovindu-sede unul de ai mei, care era la coada, cazu. Un ofiter turc /oVicu sabia in soldatul meu, si un alt soldat turc imitand pe ofiteruIsau, descarca pusca sa asupra unuia dintre ai mei care cazumort. Vazand atunci cà eram in fata tunurilor, am comandatsä grabeasca pasul pentru a ne apropia de cazarma. Cand maimult de jumatate din coloana trecuse din directia tunurilor,

cand Turcii trecuse acuma cu totii din stanga, un tun fu slo-bozit cam deschise un larg drum prin coloana mea ; loviturilese repetara i ucisera pe mai multi dintr'ai mei. Descarcaturilepustilor si a carabinelor urmarä celor a tunurilor ; dar noi eramacuma in aparare in dosul zidurilor cazarmii. Oamenii meiincarcara pustile i eu comandai foc. Mai mult de trei descarca-turi avura loe din partea noastra ; dar mitralia turceasca nepricinuia mari daune ; and tunurile se descarcau, ai mei seculcau la pamant ; dar disperati, ridicandu-se de jos ei strigaraca un singur om : Pe tunuri baieti, ca ne prapädesc Ei se arun-cara late() saritura i tunurile, fncarcate si gata de a face iarasifoe, cazura in puterea oamenilor mei ; ei le intoarsera in contrarandurilor celor dese ale Turcilor i dadura foc. Atunci se facuacea ucidere cumplita, de care Turcii se plang Inca cu drept cu-\Taut, caci mitralia nu se opri cleat pe corpuri omenesti" 89.

Relatiunea càpitanului ZAganescu fAcutil la ancheta orAnduitA de con-sulul englez In I. Heliade, Mémoires, p 331.

BEVOLUTIA IN MUNTENIA 95

Imprejurarea, doritg de atAta timp de Duhamel, se in-tAmplase. Contimporanii nu stau la indoialg pentru a puneacest mgcel pe socoteala Ru§ilor. SA se observe inteadevArbine, ea' Turcii au tras In Români, fgrg nici o provocare dinpartea acestora, §i ar fi fost chiar o nebunie ca o mâng deoameni sg vroiascg a se impotrivi armatei turce§ti. Apoi pentruce se aruncase Turcii in goang pe uliti cu fitilurile aprinse latunuri? Corespondentul gazetei de Transilvania spune de aceeaf oarte drept : Excesele pentru care Turcii fusese cumparaii,nu intgrziarg a da un pretext lui Duhamel pentru a cherna peRu§i" 9°.

Doug zile dupg aceastg intAmplare, Cazacii treceau gra-nita Valahiei. Turnavit, administratorul districtului Râmnicul-Sgrat, se puse in fruntea a o multime de tgrani pentru a protestacontra incglcgrii teritoriului. Crucea §i Evanghelia full puseprecum se zicea, in proclamatiune, in calea ngvglitorilor ; darele furg cglcate in picioare, poporul fu bgtut §i preotii pu§iIn fiere.

Magheru, retras in Oltenia, se ggsia in fruntea unei o§tiride vreo 20.000 de oameni, cari cereau cu mare glas rgsbunareatärii §i conducerea lor impotriva ngvglitorilor. Sfgtuit insà devechii sgi prieteni §i de consulul englez, a nu arunca tara in cum-pgng necunoscutg' a unui rgsboiu atat de disproportionat, clàdrumul o§tirilor sale §i in§tiinteazg pe Fuad Effendi, despreaceastg hotgrire a sa, prin o missivg din 28 Septembrie, in careei spune intre altele : Natia romang, in puterea tratatelor sale,§i-au dat noui a§ezAminte potrivite cu nevoile sale. Natia inurma abdicgrii domnului, au ales din sanul ei un guvern compusdin oamenii cei mai luminati -ai tgrii. Acest guvern a fost re-cunoscut de Excelenta Sa Soliman Pava, in nwnele Maj est.:4HSale Sultanului §i felicitat de cgtre agentii diplomatici ai pu-terilor europene. La sosirea Excelentei Voastre poporul v'afgcut protestgrile cele mai curate §i cele mai vederate de su-punere cgtre malta Poartg ; dar ati mers cu armata in contraBucure§tilor, unde se intamplg mgcelul, al cgrui atAtAtor suntcunoscuti de intreaga targ. In mijlocul secolului al XIX-leun astfel de atentat la drepturile nationalitgtii romane oastfel de incglcare a teritoriului nostru, potrivnicg tuturor tra-tatelor, dovedesc indeajuns, cg Rusia urmgre§te, fgrg. incetare§i fgrg pedeapsg, mersul sgu cgtre cucerirea europeang. Prinurmare subsemnatul, vgzând doug puteri intrunite contra unei

" Gazeta din Transilvania No. 85 dig 1848. Comp. Album Moldo-V ala quepar Billecocq 25 Octomvre 1848. Voila des exploits que les soldats du SultagAbdul-Medjid n'auraient certes pas accompli en 1848, si le général Duhamel,jaloux avant tout de venger tant d'échecs personnels, n'avait pas été sous la tentedu commissaire turc".


natii pacinice, §i sperAnd cá Sublima Poartá, se va convingemai tárziu de credinta Romanilor, precum §i de scopurile per-fide ale Rusiei, In privirea principatelor Dunárene, depuneinsárcinarea care-i fusese incredintatá de natie, pentru a nuatrage asupra ei urmárile unui rázboiu disproportionat" 91

Armatele, mai ales ale suzeranului, ocupand Muntenia,dovedirá de indatá Ora Ingrijirea lor cea párinteascá, prinjafurile §i cruzimile cele mai neomenoase. Toatá noaptea de13 spre 14 Septembrie, Turcii prádarà casele, despojará §i uci-será femei §i copii, sparser% biserici, rápind din eleodoarele. A doua zi pungile §i ornicele flu% zmulse cu sila inmijlocul ulitelor. In práválii §i magazii Turcii intrau §i luautot ce le plácea, Mr% a pláti nimica. Indigenii preat §i supu§istreini de ambe sexurile furá máceláriti ; femei furá rápite cuputerea In rnijlocul zilei. Supu§ii stráini alergará a treia zi laconsulatele lor respective §i cerurá protectie. Consulii se adunará,se chisel% la Fuad Effendi §i protestará, cerandu-i socotealá detoate aceste rárá de legi" 92

Ru§ii la rândul lor ingreuiará tara cu o aparent% de le-galitate. Ei mai intaiu se oferirá de a da banii trebuincio§i pentruintretinerea trupelor In timpul ocupatiei, care cheltuialá desigur trebuia suportatá de tara, intrucat ocupatia se fácusetri interesul ei. Prin aceasta i§i constituiau Valahia debitoarepentru suma de 300.000 de ruble pe luná. Mai pe urmá apoi,trecAnd cu armata in Ungaria, ei impun locuitorilor aprovizio-narea §i cáráturile pentru o§tirile lor, §i astfel dobAndesc delatará un ajutor a§a de pretios, Mat dui:A párerile chiar ale unuigeneral rus (Liiders), in lipsa acestui sprijin, Ru§ii n'ar fi pututnici un moment sustinea lupta cu Bem.

Locotenenta domneascá fu rásturnatá §i Inlocuità princáirnácámia lui Constantin Cantacuzino ; partida constitutionakifu risipitá §i imprá§tiatá, parte prin arestári §i maltratan, parte,prin surgunire Cu multá arnáráciune caracterizeazá Heliadepurtarea puterii suzerane In scrisoarea sa din 20 Noembriecátre Gazeta Transilvaniei : Capii guvernului national, pentrucá au reu§it a innábu§i o revolutie de patimi §i de räsbunare,uneltitá de Duhamel, pentru cá au izbutit a mentinea ordineadupá abdicarea vrednicá de osandit a lui Bibescu, pentrucáau fácut cunoscut lumii o nationalitate romaná, prietená a Tur-cilor §i indignatá de criminalele intrigi ale cabinetului rusesc,inteun cuvânt pentru cá au izbutit a face o mi§care nationalá Infavoarea gloriei §i a intereselor Turciei, Fuad Effendi comi-sarul sublimei Porti In urma unui raport, iscálit de ni§-te oamenicunoscuti ca du§manii Turcilor, ne osAnde§te la surgun ! Ah!

Mémoires, p. 354." Mimoires, p. 337.

ILEVOLUTIA IN MUNTENIA 97

Domnule Redactor, daca Romanii ar fi putut prevedea unel-tirile lui Duhamel si purtarea lui Fuad Effendi, sau daca mem-brii locotenentei ar fi avut mai patina iubire pentru poporsi mai multa ambitie pentru o glorie zadarnica, astazi Valallian'ar fi infatosat decat o movila enorma de Romani, de Turci side Rusi, pe care ultimul Roman s'ar fi suit pentru a se apropiade cer si a cere dreptate dela Dumnezeu 1" 93.

Pe cand toate aceste restristi se abateau pe capul par-tidului liberal, boierii reactionari scriau lui Fuad Effendi si-imultumiau pentru restatornicirea linistii, ocrotind tara submantuitorul sau acoperamânt si intorcand o parinteasca In-grijire asupra suferintelor ce o apasau" N.

Astfel miscarea indrumata de partidul liberal se prabusisesub loviturile Rusiei care sprijinea interesele reactionarilor, iden-tice cu propriile ei interese. Dar cum spune Le National: Pier-duti In stepele lor, fara speranta altui concurs al Europei decatun sprijin moral, Românii nu s'au temut a desfide pe Rusia. Eiau indeplinit o datorie de curatenie de suflet si de curaj, faila calcula primejdia, siguri fiind ca au lucrat Cu vrednicie, che-mand-o asupra lor. Toata puterea lor sta. In adevarul pe careau Indraznit a-1 spune. Drept mangaiere ei au Inca sperantaca vremile apasarii si ale dreptului celui mai tare au trecut" 95.

Curand dupa stingerea revolutiei muntene, Rusia incheiecu Poarta Conventia dela Balta Liman, in 1 Maiu 1849, princare se prevede, drept masura provizorie, ca domnii principa-telor sa fie numiti direct de catre Poarta pe sorocul de 7 ani,Adunarile obstesti, a-tat acea ordinal% cat si cea extraordinarasa fie desfiintate si Inlocuite cu divanuri, alcatuite din boieriicei mai de frunte, oranduiti de domn, care sa se indeletniceascaCu revizuirea legilor In fiinta, si schimbarile facute de ele saintre In lucrare dupa ce vor fi fost Incuviintate de ambele curti.0 armata ruso-turca de 25-35.000 de oameni sa ocupe Insaprincipatele, pentru a sprijini ocarmuirile lor, si, dupa ce Wilese vor fi linistit, ea sa fie redusa la 10.000. Aceste trupe vorpaiäsi principatele dupa desavarsirea lor organizare ; dar vorfi totdeauna gata a reintra In ele, Indata ce ar cere-o Impre-jurarile. Pana atunci un comisar rus si unul turc vor sta in prin-cipate, pentru a supraveghea mersul trebilor, si ei vor indreptacatre gospodari sfaturile si Indemnarile lor, de cate ori vor ob-serva vre-o abatere sau vre-o masura protivnica linistei tarilor.

il Memoires, p. 378." Din 14 Sept. lbidem, IV, p. 350. Coresp. Hory c. Bastide, 17 Sept. Ibidem,

IV, p. 411: Quelques uns d'entre les boyards ont signé une adresse de remer-ciement aux commissaires turc et russe, pour leur conduite pendant cette tristjournée".

" Din 25 lulie, Ibidem, II, p. 524.A. D. XenopoL Maria Rominilor. Vol. XII. 7

98 ISTORIA 110MANILOR.

Asemenea orAnduiri nu puteau decAt intArita 0 mai tarepe locuitorii principatelor, i anume nu numai in potriva Ru§ilorci i in potriva Turcilor care se purtau fatA cu dAn0i cu astfelde asprime, de0 RomAnil le arAtase atAta prietenie i atAtasupunere. De atunci incep RomAnii a vedea ca nici pe Tureise puteau rezema, i cà ei trebuiau sà caute aiurea sprijinireadrepturilor lor, In potriva incAlcArilor ruse§ti. Turcia urma inaceastA imprejurare o politicA dupianA intereselor sale. Ea 10instrAina simpatiile unor tAri) pe care ar fi trebuit sA le atragAprin toate mijloacele. Dar ea era silitA la aceasta de o partede frica Rusiei, pe de alta prin nepAsarea puterilor apusene. Pur-tarea Turciei era nesocotitA;, dar gra fatalà. Ea nu putea facealtfel ; trebuia sà meargA fArA de voie spre insA§i a ei dArApAnare,spre insA0 a ei risipA.

CAnd soarele incepe a coborA calea sa spre asfintit nimicIn lame nu-1 mai poate impiedica de a se cufunda sub orizont.Tot a§a se intAmplA §i cu popoarele, cAnd au dat pe povArni§uldecAderei lor ; nimic nu le mai poate retinea.

IndatA dupA incheierea conventiei pornenite, Mihai Sturza,nevroind sA mai domneascA sub un control atAt de aproape atputerilor suzerane, se retrage din scaunul Moldovei 96; cel mun-tenesc era vacant inc6 dela abdicarea lui Bibescu, la inceputulrevolutiei. Poarta orAnduie0e deci domni noi in principate,anume pe Barbu Stirbei in Valahia 0 pe Grigore Ghica in Mol-dova, cu consimtirea §i invoirea Rusiei. Ob§t§tele adunArii erauinlocuite cu ni§te divanuri, compuse din membrii sfatului extra-ordinar (consiliul acei ai divanulul domnesc 0 pre-zidençii tribunalelor din capitalA 97.

3. IDEILE ZEMISLITE DE REVOLUTIE

Am vraut din Ideile partidei nalionale scrise de Koggl-niceanu §i din proclamatia dela Islaz a Iui Heliade RAdulescumAnunchiul cel bogat de idei noue, liberaIef a cAror infAptuireera tinta revolutiei. Cele mai multe din ele fAmaserA numai pehArtie, incAt in aceastA privintA revolutia din 1848 atAtase nu-mai mintile Mr% a le multumi. Trei insA din rezultatele inte-lectuale ale revolutiei ne interesa mai deaproape, ca unelece se tin mai strAns de viata romAneascA, decAt vAnarea liber-tAtilor, abstract formulate de revolutionari. Aceste trei pArghiisunt : 1. Ideia unirii RomAnilor ; 2. Raporturi intre proprietar§i muncitor ; 3. RAspAndirea cuno§tintei n'Azuirrtilor rorna-nilor in cugetarea europeanA.

" Quince anides d'adminisira(ion en Moldavie, Paris, 1856, p. 16." Ofisul domnesc al lui Gr. Ghica din 1850, Doc. Renafierei Roindniei,

II, p. 957.


Partidul unirei Rominilor. Rusia care cguta in tot tim-pul sg iea cgrbunele cu mAna Turciei, nu inceta de a motivanemultumirea ei cu revolutia româneascg, pe primejdia ce aceasnrevolutie ar aduce-o ant Rusiei cat si Europei. Rusia anumeinvinuia pe Români, cg ar urzi intrigi In Basarabia, si cà nu-ivenea la indemâng a lgsa sg se aseze 'la portile Statului ei, ovatrg de rgscoalg In veci arzgtoare. Uitänd apoi articolele pri-vitoare la unire introduse In Regulamentul Organic, Rusii adgp,gau, cg infiintarea unui Stat din ambele principate ar turbura,relatiile internationale ale Rusiei. Rusia insä impingea ,maideparte criticile contra revolutiei române.. Ea argta Portii cgplanul de viitor al Valahilor ar fi de a restatornici regatul daco-roman, din Valahia, Moldova, Bucovina, ,Transilvania si Ba-sarabia.

Aceste temen i ne aran cg in multe capete, mai ales aletineretului din Munteniai fierbeau idei de unire chiar a tuturorromânilor, si aceste idei pgtrundeau tot mai mult din tainelemintii cgtre lumea din afarg.

Ideile de unire a tuturor Românilor nu erau de tot strginede mintile depe atunci, pe cel timp de fierbere a tuturor nit-zuintilor nationale inteo corespondenn Gazeta Transilvanieitspune cg.. Românii asteptau ajutor nu numai dela Franta,Anglia, Italia, Germania si dela Unguri, ci mai värtos delafratii lor din Transilvania, Banat, Bucovina, Moldova si Ba-sarabia, cari sunt In numgr de 8.000.000" 98. *i inteadevgrtoan lumea recunostea, eä poporul romän este unul si acelasiIn constitutia lui etnicg. Ziarul francez Le National spune, ea'poporul romän este samavolnic clasat In Valahi, Moldoveni,,Basarabeni si Transilvgneni, cäci el a pgstrat, sub stgpänirideosebit,e, acea constiintg a drepturilor lui, acea credintg inrenasterea viitoare a nationalintei sale". Le Si ècle chiar cu-prinde toate aceste täri sub ntunele de Rournanie 99.

Aceastä idee a unirei Românilor inteun singur corp eratrasg de fiecare putere In partea si folosul ei. Asa chiar Rusiipe cari i-am vgzut, eä se argtau ingrijiti de planurile daco-române ale Românilor, nu ar mai fi vgzut lucrurile cu asa ne-plAcere, dacg s'ar fi putut pune noul stat sub o dinastie ruseascg,si se gändiau chiar s'o intemeieze In persoana ducelui de Leuch-tenberg 100.

" Din 20 Iulie. Anul 1848 In Tárile Romdne, II, p. 652. Comp. 4 lulie,lbidem, II, p. 289: La Roumanie comprend la Moldo-Valachie, la Bukovine,la Transylvanie et une partie au moins de la Bessarabie, comptant ensemble8.000.000 d'habitants". Adaogri de Ségur C. Bastide, 3 Noemvrie. Ibidem, V, p. 375.

" Din 5 Aprilie. Ibidem, I, p. 246.1" Allg. Zeilung, 8 Sept. Ibidem, IV, p. 266. 1st den Fiirstenthiimern

vorbehalten unter dem Scepter des Herzogs von Leucbtenberg vereinigt zu wer-den".


Se mai purtau insa altii Cu ideia, ca. Romanii ar puteafi uniti cu totii, pentru a fi pu§i sub un pa§a turcesc

Agentul Munteniei pe Iânga guvernul revolutionar ger-man din Frankfurt, loan Maiorescu nu §tim daca autorizatde cineva sau din propria-i imboldire, propusese in acela§timp sà indulceasca lucrurile §i sa impaciuiasca Italia in bazacauzei Principatelor, adica Austria sa lese Italia libera, iar ea,ca compensare, sa uneasca Bucovina, Moldova, Valahia §iTransilvania inteun regat, Romeinia, cu un principe austriac§i sub suzeranitatea Germaniei". Atat Gagern, pre§edintele,cat §i Schweinitz, ministrul de externe, fagaduisera lui Maio-rescu sa se intereseze de chestie, §i ii cerusera un memoriu asuprastarei politice a Tárilor Române, pe care agentul roman se grá-bete a-I alcatui 1°2. Aceasta idee de a da Tarile Române AustrieiIn schimb pentru libertatea Italiei, umbla pe atunci prin min-tile diplomatilor, bunaoara ale celor francezi "3. Maiorescucauta sa traga din ea folosul unirei tuturor Românilor. Cu toateacestea un memoriu anonim atragea marea aminte a Românilorasupra primejdiei unei asemenea combinatii politice : Exis-tenta Imperiului Austriac, sustinea acel memoriu, este lantulcare nitue§te robia Slavilor §i a Romanilor pentru prezent §ipentru viitor, §i care ii ameninta cu germanizarea" 104 Unguriiconstran§i §i ei de nevoile revolutiei, se prefac numai a se dadrept multumiti cu unirea Prilor Române, aratandu-§i fairasa vree ingrijirea pentru o tendinta de unire mai intinsa a nea-mului romanesc, §i de aceea A. G. Golescu serie lui N. Balcescu,ea cu Ungurii nu trebue sá ne gandim a face nimic, ci totulimpotriva lor. Ei nu vor fi niciodata pentru o Romaine libera,precum nici pentru o Serbie libera. Ei §tiu ce pericol ii ame-ninta, pe cat va sta langa dan§ii un centra de foc national sauroman sau sarb" 105.

Bine inteles ca o idee care se frannanta prin mintea tu-turor, nu putea sa nu incolteasca §i intea Românilor. Deaceea§i gasim pe Dim. Golescu scriind lui Ioan Ghica urmatoarelecugetari ce par rupte din lumea visului, dar a unui vis ce seputea intrupa in lumea aevea : Frumoasa d-tale idee despreunirea ambelor Principate nu prinde radacini decat in preaputine capete moldovene. Aruncam, sunt cateva zile, ochiipe o harta tiparita la Viena de mai bine de 20 de ani §i care nuconfine decat tarile de neam romanesc : Valahia, Basarabia,

m Le National, 21 Iunie. Ibidem, IV, p. 24."I Maiorescu c. A. G. Golescu, 14 Sept. Ibidem, IV, p. 358. Alta din 16

Sept. Ibidem, IV, p. 398. Memoriul lui Maiorescu. Ibidem, IV, p. 420.100 Guéroult c. Lamartine, 5 Aprile. Ibidern, I, p. 256.1" Din 11 Iulie. Ibidem, II, p. 405."Th A. G. Golescu cAtre N. Micescu, 19 Iulie. Ibidem, II, p. 624. Comp.

Articolul din Pesterzeitung, 10 Iulie. lbidem, III, p. 558.

BEVOLUTIA IN MUNTENIA 101

Moldova, Bucovina, Transilvania si Banatul. Stii d-ta cá acestetári ar alcátui un regat frumusel si rotund, cu hotare pe carinatura insási pare a le fi insemnat. Marea NeagrA, DunAreasi Tisa i-ar face o frtunoasá cingátoare de mireasá, si o bunáapä'rare contra neprieteniei stráinilor. Centrul acestui regatni'l da Iasul sau Romanul. Nu stiu pentruce aceastá idee careanul trecut ar fi fost o curatá utopie, imi pare azi asa de cuputintà, inat mai cá s'ar putea pune rámäsag a lucrul se vaintampla ; dar cand ? Iatá punctul nesigur ce mai rámane" 106.

Ideia unirii Moldovei eu Muntenia. Dacá trig unireatuturor Românilor umbla atát in mintea lor at si intea po-poarelor europene, ca o putintá politia, si apgrea acuma pentruIntáia oar% in conceptia popoarelor, acea a Moldovei cu Mun-tenia se aráta cu mai multi sorti de izbAndà si era rávnità deRomânii Principatelor cu mai multá tArie, ca una ce se infi-ripase de mai mult timp in gandurile lor. Am vázut-o apárAndpentru intaia oará ca cugetare politicà in actul dinaintea anu-lui 1829, prin care se cer mai multe reforme, pe cAnd dorinta(linastiei strAine precedase cu cativa ani acea a unirei, apArandIn 1822 in actul de inchez4luire pe care Turcii 11 cereau delaMoldova, pentru a-si retrage trupele din ea. Ideia uniri TA-rilor surori reapáruse in redactarea Regulamentului Organicse arátase din nou ca o rostire a dorintei boierilor moldovenisi munteni, primitá si de rusi, Oft timp ei crezurà cá vor puteaimpune noului Stat unitar o dinastie ruseascA.

Ceva mai tárziu, la 1834, fiinta acestei dorinte este ates-tatà de consulul francez Bois-le-Comte, intr'o scrisoare a lui dinBucuresti. In planul Conjuratiei confederative a lui Leonte Raduse vede numai cererea unei dinastii steáine pentru Moldova,iar ideia unirei apárea numai sub forma mai largà a unei con-federatii balcanice. In 1841 insá se face un pas foarte indrsnetincercarea de a se realiza contopirea Munteniei cu Moldovaand cu propunerea Muntenilor de a chema ca domn in tara,lor pe domnitorul Moldovei Mihai Sturza 107. Aceastá ideie aunirei trebuia sá capete o puternic6 inviorare in anul 1848and vántul soartei apropie din nou mai cu putere flamurileambelor Tári Române. Pruncul rointin, publicá de mai multeori articole Ceilre frafii din Moldova, in cari aratá, a ambele-tári trebue sá aibá aceeasi soartà, dupd cum sunt o singuranatie ce vorbeste aceeasi limbà si are aceeasi religie" 108. Tot pe.atunci Vasile Alexandri scrie vestita lui poezie Unirea.

1" D. Golescu c. I. Ghica, 7 Aug. lbidem, III, p. 278.107 Riidricinile dintfti ale ideei unirei sunt mal vecht1" Vezi de exemplu articolele din 12 Iunie, 16 Iunie si 13 Hine. Ibidem

1, p. 547; II, p. 139 si 484, pe langl multe altele.

102 ISTORLA ROAfAITILOR

Ioan Ghica apara mult aceasta ideie a unirei 'DAlor Ro-mane inaintea Portei, spunând, ea cea mai Minà masura,interesul Imparatiei Otomane, ar fi de a uni cele douà prin-cipate In unul singur, §i de a pune acest stat pe un picior derazboiu puternic, in stare de a se impotrivi Rusiei §i Austriei".Anume loan Ghica arata, ca Moldova precum §.1 Munteniasunt gata de a sacrifica Ia§ul sau Bucure§tii principiului §i bu-nurilor unirei, §i Românii ar trebui sa se foloseasca de buneledispozitii ale Portei in aceasta privire, pentru a duce la fiintaaceasta contopire" 1°9. i inteadevar cà Turcii pe atunci pareaua fi dispu§i a imcuviinta unirea", dupa cum spune o cores-pondenta din Constantinopole catre ziarul Le National 11°,intrucat Turcii se putusera convinge de pornirea RomânilorIn contra Ru§ilor. Dar cum spune tot loan Ghica : ,,Dei Partavrea binele nostru §i cu toate ca Anglia §i Franta ne vor spri-jini de indata ce Rusia va vorbi mai tare, vom fi parasiti,'Meat la urma urmelor, noi trebuie sà ne rezemam numai penoi in§ine" m j inteadevar Franta, din pricina framanta-rilor launtrice, nu putea sà aiba in afara o mare inraurire, §iera adevarat ceeace spunea Le Nalional, cà provinciile române,cu tendintele lor franceze, vor primi In curand pedeapsa crimeice au comis, proclamând principiile Frantei chiar la portileImparatiei Ruse§ti" 312 In zadar staruiau revolutionarii românicari se coborasera depe baricadele Parisului pentru a aprindefocul in Bucure§ti, ca Franta sprijine, spunând prietenilor lordin acea Çarà, ca. gloria revolutiei române le apartine", §i ru-gandu-i sa le mentind simpatiile lor ; caci daca i-ar paräsi acuma,ar comite cea mai mare crima, cad ei inarmasera bratele noa-stre" n3. Franta sprijinea, nu e vorba numai pe calea diploma-tica, a-tat constitutia cat §i dorinta de unire a Românilor 114,caci ea avea chiar interes A' o faca, deoarece era convinsa, canumai prin alianta ei cu Anglia §i cu Turcia, se va mântuiOrientul de imiurirea pieratoare a Rusiei §i se va putea dao deslegare §i chestiei principatelor". Apoi se mai gandeaudiplomatii francezi, cá fiecare incalcare a Tarului la Ia§i saula Bucure§ti face sa cada una din stavilele ce se ridica intreMoscova §i Constantinopole""°. Românilor !ma le-ar fi trebuit unsprijin efectiv §i nu numai interveniri diplomatice.

1" Ion Ghica C. Min. de Externe, Iunie. lbidem, I, p. 651; alta din 26 lulieIbidem, II, p. 687.

110 Din 12 Aug. Ibidem, III, p. 383.111 Ion Ghica C. Min. de Externe, Iunie. lbidem, I, p. 610.1" Din 13 Sept. Ibidem, IV, p 331."I Dim. BrAtianu c. Paul Bataillard, 30 Iunie. Ibidem, II, p. 187.

A. G. Golescu c. Min. de Externe, 4 Sept. Ibidem, IV, p. 217.110 Le National, din 5 Aprilie si 3 Aug. Ibidem, I, p. 246, si IV, p. 208.


Observam ca tendinta de unire a Moldovei cu Munteniadaduse na§tere unui partid politic care se manifestase buna-oara in lumea faptelor Inca in anul 1841, pe cand contopireatuturor Romanilor aparu numai pe orizontul vietei romane§tica un vis fermecator, färá a da insa na§tere la vreo mi§caremai hotarita spre a lui infaptuire.

Comisia proprietiltei. Fiindca, precum am vazut, totrostul revolutiei din 1848 in Muntenia se concentra in chestiataraneasca,116 credem de nevoie a reveni asupra acestei vajniceintrebari a vietei romane§ti §i a o cerceta in miezul ei chiar,desvalit cu prilejul unor desbateri foarte de seama, petrecuteIn sanul Comisiei proprietatei.

Anume pentru limpezirea acestei daraveri, despre careziarul Popolul suveran spunea cu drept cuvant, ca este ceamai grea, cea mai delicata §i totodata aceea ce a iscat mai multepatimi tara" 117. Guvernul provizoriu lua o masura care se do-vedi mai in Irma a fi fost cu totul nepotrivita, intrucat nu con-duse la nici un rezultat, anume aceea de a institui o cornisiemixta compusa din atatia delegati de Omni §i de proprietaripe cate judete erau in Muntenia, care comisie trebuia sa des-bata cu maturitate proiectul proprietätei, pentru ca prin ointelegere lamurita sä se dee acestei grele chestii o solutieteaser I".

Peatru a pregati spiritele la o impacare a intereselor,guvernul nu crutase de loc proclamatiile atat catre proprietaricat §i catre Omni, tinzand fag de cei dintaiu a le asigura su-fletele contra inspaimântarei, §i proclamând sus §i tare prin-ciPiul respectuka catre proprietate, cerand insa proprietarilora da fax% siluire §i prin despagubire claca§ilor cate un petecde p6mant, pe cat se .va gasi de cuviinta §i pe cat Statul va aveafonduri a plat. Patria nu cere dela nimeni sacrificii. Voie§teinsa sa aiba doua milioane cinci sute de mii de fii ai sai, cu acela§mun.e de Roman, cu acelea§i drepturi, care sa' se poata numiNape. §i sa poata scapa de jugul ce i'l prepara sträinul".

Alte proclamatii sunt amenintatoare pentru proprietariice voiesc sa turbure lini§tea publica. In una din ele citim : Unii

116 ^ dovadà cd chestia OrAneasca ern prività ca miezul revolutriei, decica punctul cel mai insemnat al Constitutiei, se vede si din Itmprejurarea, cd 1

serbarea In care s'au infAtisat proiectul de Constitutie lui Soliman Pasa, documentulfu Inmemat delegatului turc de 12 bAeti si 12 fete imbrAcati In costume nalionale.Programul primirei lui Soliman Pasa, 9 Iulie. Ibidem, II, p. 363.

Despre improprietArirea tAranilor", Articol din 23 Aug. lbidem, III.p. 626.

118 Decretul Guv, prov. din 9 Iulie. Ibidem, II, p. 359. Prin decretql.5 Aug. (Ibidem, III, p. 243), se numeste presedinte al comisiei Al. Racovita, larvice-presedinte loan Ionescu. Lista nominala a delegatilor tArani. Ibidem, V, p. 514.

104 ISTOILIA BOMANILOR

din cei cari Ong. la 11 Iunie au trgit in paguba fratilor lor §icgrora le este greu ca din stgpâni sg ajungà frati, nu pot sguite trecutul si leggnându-se de ngdej di absurde si criminale,cred cà prin felurite calomnii §i ngscociri vor izbuti sg turburelinistea" n9

Prin aceleaqi mijloace, parte de convinpere, parte deamenintgri, cgutaserg §i ziarele sà incredinteze pe proprietari,cg era In interesul tgrei, al moralei si al lor Insuqi de a consimtila 1mproprietg'rirea sgtenilor.

A§a un articol din Populul suveran al lui Ioan Ionescunun' sg dovedeascg, cg alatuirea dintre tgrani si proprietaripe temeiul clgcei era nedreaptg, intrucat fusese regulatg numaideoparte fgrg 1nvoirea celeilalte. In loc sg imbrgti§ati poporul,pe acel pe care l'ati strâmbgatit, cerAnd ca sä và ierte, si pre-venind prin aceasta o teribilg rgzbunare, poate §i mai teribilgdecAt cea din Galitia, voi In loc de a consolida sfintenia pro-prietgtei pgmântului vostru §i acea a muncei poporului, vgcoalizati voi, o mâng de oameni, impotriva gloatei poporului" 120.A. G. Golescu inteun articol cgtre proprietarii de mosii ceireactionari, aratg, cat de nedreaptg a fost tocmeala stabilitàde Regulamentul Organic, intrucat plata folosintei pgmantuluiprin muncg nu se impacg cu slobozenia omului, si de aceea noivoim s'o prefacem in platà cu bani ; cg proprietarii nu perdnimic, prin atribuirea in depling proprietate a pgmântului pecare tgranii §i astgzi Il posedg ca folosintg, cgci stgpânii nusunt proprietari pe petecele de pgmânt legiuite pentru hranatgranilor, ci aceia pe cari ei nu-i pot goni depe dânsele suntadevgratii proprietari ; cá dreptul lor de proprietate fntru atAtale era mgrginit, &A nu aveau voie sg o \Tana iar pentru inte-resul proprietarilor tot atAta face, cgci täranii erau ca si pro-prietari" 121. Intr'un studiu mult mai intins, publicat anoninitot in Populul suveran, se aduc toate argumentele in favoareaideiei improprietgrirei : cà mai intAiu tgranul Improprietgrite superior lucegtorului §i tgranului arenda§, &Aci traiul lui celbun posedà" la un grad mai Malt ideile de ordine §i de moralitate ;al doilea, cg o nationalitate nu e sigurg de alma, nu poate sg seapere contra once ngvgliri, cleat atuncea cand cea mai mareparte din locuitorii ei sunt proprietari, cAnd atunci au un inte-res vgzut, pipgit, strâns legat cu acel al tgrei cg proprietarii Inzadar ar spune, cá dreptul lor de proprietate decurge din mos-

11, Proclamatiile Guv, prov. din 16 Iunie. Ibidem, II, p. 615; alta dinaceeasi zi, I, p. 617; a treia din 11 Iulie, II, p. 410.

li° Din 6 Aug. Ibidem. III, p. 267-271.In Populul suveran din 13 Aug. (Ibidem, III, p. 429-432), dusmanii

ImproprietArirei se siliau din rAsputeri sti rAspAndeascli stiri, cA proprietarii nuvor Iuà nici o despAgubire dupli scAparea clAcasilor. NotA din Gazeta Transilva-niei, 1 Iulle. Haan II, p., 233.

BIEVOLUTIA IN MUNTENIA 105

tenire, din mo§i §i stramo§i, caci §i taranii au un drept asuprapamânturilor lor, acela dat de munca lor adaogata din gene-ratie in generatie, din veac in veac, §i care munca a folosit numaiproprietarilor, pe cand ar fi trebuit sa. foloseasca §i acelora ceo depuseserä in acele pamanturi ; ca deci prisosul de valoareIn veniturile proprietarilor este averea taranilor. Daca se mailea apoi in consideratie §i chipul cum au fost dobandite celemai mult . din proprietati, rail ca§tigate, prin mijloace ru0-noase §i viclenii, atunci se vede ce §ubrede sunt a§a numiteledrepturi ale proprietarilor" 122

In proclamatiile catre ,sateni, Guvernul provizor cauta&I dovedeasca nedreptatile stapânirei proprietarilor asupra mo-§iilor lor, *land astfel pe tarani. Intr'una din cele dintaiadresata mo§nenilor (raze§ilor din sate), cari §i ei erau pro-prietari, guvernul desvolta urmatoarea teorie asupra moduluicum s'au alcdtuit proprietatile cele mari : Mo§iile, pamântul,Prei Romane4ti, au fost °data ale locuitorilor. Toti sateniierau mo§neni ca §i voi ; dar ni§te venetici incepura a lua, a cum-Ora pe nhnica, azi petecul de pamânt al unuia, mane al altuiapana' cand se facura cu mari mo§ii, iar mo§nenii, ajunsera robi,apoi cu Regulamentul claca§i" 123.

Teoria aceasta a minte§te fraza din articolul anonim, caproprietatea cea mare ar fi fost rezultatul despoierei §i al in§e-laciunei. Daca insa asemenea conceptii puteau fi puse in arti-cole de ziar, ele nu se potriveaukde loe in acte oficiale ; cacicum putea atuncea cere guvernul ca sa se sfinteasca proprietateacand pentru dânsul ea provenia din hrapiri?

De aceia §i guvernul ;care lasase sa-i scape condeiul,cand scrisese proclamatia dire mo§neni, venind la con§tiintaindatoririlor sale, indeamnà pe sateni, prin alte proclamatii,la pazirea rânduielei, §i cautä sa-i lini§teasca §i sa-i faca sa a§-tepte cu rah dare regularea soartei lor. In proclamatia din 21Iunie, gasim pe guvernul provizor indemnand pe tarani, caspre a nu aduce invalueala §i incurcaturi in interesul oameni-lor, pentru munca câmpului din anul acela, sa-§i implineascatoate datoriile catre proprietarii §i arenda§ii lor, tot a§a dupacum le-au implinit pana acum". Tot °data fi imbie sà se tinalini.,titi pela satele lor, caci trepadarea pela ora§e, ori incetareadela munca campului va aduce scumpete §i foamete asupraWei §i eau voua §i tuturor" ".

222 Din 25 Aug. Ibidem, 111, p 626-642.na Din Iunie. Ibidem, I, p. 627."4 Proclamatia din 21 Iunie. Ibidem, II, p. 17. Repetat indemnul in aceea

din 6 Wile. Ibidem, II, p. 314; in cea din 30 kite. Ibidem, III, p. 52, g din 16 Aug.Ibidem, III, p. 476. a inteadevAr tAranii refuzau de a mal lucra, vezi raportulsuboarmuitorului de Margine, 20 Sept. Ibidem, IV, p.465. Comp. si cele ce spuneCaimacamul Cantacuzino asupra ridicArei semmiturilor de cAtre siteni, flit%

106 1STORIA ROMANILOR

In aceastä atmosferä creatà de actele guvernului §i ziarelerevolutionare, se aduna Comisia propriefätei, in ziva de 19August 1848. C. A. Rosetti roste§te cuvântarea de deschidere,In care cu mult entuziasm spune, cà singurul nor ce a intu-necat libertatea noastrà a fost chestia proprietätei ; insäacum nu ne mai temem. Nu ne mai temem, pentru c'ä aceastäadunare, in care se aflä unul län.gä altul cel bogat cu cel särac,cel fericit cu cel nenorocit, cel ce are totul cu cel ce nu are nimic,cela ce este stäpän cu cela ce este rob ; in aceastä adunare totisunt frati, §i gurile când se deschid spre a vorbi, räsufländ aerulcel curat al frätiei, vor rosti negre§it legea lui Dumnezeu. Fratisätent trebue sä intelegeti cA voi §i numai voi sunteti Tara Ro-mâneaseä, pentru cA voi sunteti douà milioane §i jumätate ;pentrucä pänea ce hräne§te pe tot omul voi o dati. Voi ati fäcuttoate casele acestea ; voi ati fäcut toate câte se ligd pe pämäntulacesta românesc, §i iarà§i voi sunteti in stare sä fericiti tara§i sä o p'äziti de once rele". Cuvântarea lui Rosetti päcAtuiaprin alcAtuirea ei logicA ; cki dupä ce incepe prin a pune nklejde,c'ä intelegerea dintre cele douä clase va pune un capät greleiprobleme a chestiei rurale, sfär§e§te cuvântarea primo laudàatät de covär§itoare a täranilor, incät era o adeväratà intetirea lor asupra proprietarilor125.

In §edinta de deschidere, cel dintaiu care are cukrAntuleste preotul Neagu, deputat sätean. El propune o ingsurà ra-dicalä, adecä sä se multumeaseä proprietarii cu zeciuiala riro-ductelor recoltate pe mo§ia lor din munca täranilor, iar 9/fie ale acestora ; cAci se intreabA preotul : Cali proprietari demo§ii au arat cu insu§i plugurile lor §i rodul acela 1-au stränscu bratele lor?" i preotul räspunde Adevärat cä nici unul".El adaugA apoi cA, pämäntul dumitale ar putea mult sà stee,§i bani nu ti-ar mai da, dacA noi n'am fi umplut magaziile dumi-tale cu producte §i casele dumitale de aur §i de argint". Preo-tul Neagu observä, ca fiecare lucrAtor de párnânt se va sili amunci mai mult, §tiind cA lucreazA fiecare pentru interesul s'äu,iar nu numai pentru al altuia. i titi d-voasträ, adaogA preo-tul Neagu, intr'o frumoasä comparatie, cä un fel de bucurie§i pasuri au boii când îi duce cineva la jug, §i astfel de bucurie§i pasuri când Ii dejug cineva §i le dà drumul la pä§une". Dareade seamä a procesului verbal cuprinde insà observarea, eft' incursul cuvântärei sale, preotul Neagu intrebuintase oarecaricuvinte inveninate asupra proprietarilor, §i c'ä i s'a fAcut bägarede seamä de cätre vice-prerdinte". Deputatii proprietarilorLen § §i Radu Ceaurscu sprijinesc alte propuneri, asupra cgrora

plata dijniel, si a slobozirei vitelor In lanurile proprietarilor, MI% lIngldueall dea fade ispAsenie", 17 Oct. Ibidem, V. p. 188. Mai vezi pp. 224, 225, 422, 447.

in Cuvantarea lui Rosetti din 9 Aug. Ibidem, III, p. 293.

REVOLTJTIA IN MUNTENIA 107

tuturora ramane ca vicepresedintele sa raporteze guvernului,si se hotäreste ca In a doua seanid sa se desparta intrebarile :

Este liber pe munca sa sateanul?Este liber pe pamantul s'au proprietarul 1'o?In sedinta a II-a, loan Ionescu pune chestia mai pe jute-

lesul täranilor, inlocuind cuvântul de liber, pe care ei nu-1 pri-cepeau, cu acel de slat §i propune a se desbate intrebarea :daca este sfânta proprietatea, pentrucä este productul muncei,si daca este sfânta munca, pentrucá este sudoarea muncito-rului?

loan Ionescu lamureste Intrebarea atingänd intaiu sfin-tenia proprietatei si spunând a trebue mentinuta In tara asacum este ea acum ; cad de ne vom atinge de ea, facem o nedrep-tate. 0 Impartire a pamântului ar fi ceva absurd, de oarece peste10-20 de ani, fnmultindu-se poporatia, iarasi o sa venim la ofmparttalà, si precum proletarii ar face o nedreptate luand pa-mântul proprietarilor, peste tatva timp ar trebui A. ne atIngemsi de pamântul acela ce 1-ar capäta astazi proletarii".

Deputatul proprietarilor, Len, sustine insa parerea, adaca n'a fost o robie ci o chirie. La care Neagu fi raspunde :Ce fel de chirie este ea, când de pilda vii d-ta si tini zici : fnju-ga-ti boii si hai cu mine la satul Domnita. Acolo d-ta In loe sa'miplatesti cat face munca mea, fini dai cinci lei, si trebue sa'iprimesc, ea' a-Ma vrei sa-mi dai si n'am unde mà jelui, caci cutotii se legasera' Intru a nu prat munca mea cat face, ci cat vreauei. Asta se chiama tocmeala?" Deputatul satean Lipan adaogA :Noi n'am stiut nimic de Regulamentul facut de d-voastra,si ne-am pomenit cu el in spinare. Nevasta mea secerand dedimineata 'Ana la pränzul cel mare, nu este slobodä sa se ducasä dee -PO copilului. Oare nu e robie aceasta ?"

Se hotäreste continuarea acestei insemnate desbateri siIn sedinta a III-a 127.

In aceasta sedinta, Lahovari, deputatul proprietarilor, lu-te° cuvântare mai lunga, apara principiul proprietatei, aratândintre altele, ca. proprietatea se intinde, nu numai asupra Oman-tului, ci si asupra lucrurilor miscatoare, si ca daca azi se va luadela proprietar fara voia sa parte din pamantul sau spre a-1 dasäteanului (lucru pociu zice nepomenit In istoria neamurilorcivilizate), mani fat% indoiala o sà se cearà dela fnsusi sateanulparte din vitele sale ; si asa mai fnainte, pentru bani si pentrutoate in deobste. Gaud s'ar atinge dreptul proprietatei, nimeninu s'ar mai sili sä se fnavuteascä, ca sa lase copiilor säi mos-tenire".

11, Procesul-verbal al minter I a Comisiei proprietAtel, 10 Aug. Ibidem,III, p. 321 326.

,17 Procesul-verbal al seantei" a II-a din 11 Aug. Ibidem, p. 341 345.


FArA a rAspunde la aceste teorii, deputati tArani, Badea§i Enea Cojocarul, revin asupra temei robiei, arAtAnd cum omullipit de mo§ie este inteadevAr rob. Noi n'avem voie s'A fugim.mAcar de vreme ce ne aduce Inapoi cu dorobantul, cu bAtaia.".

Len § combate pe reprezentantii satelor sustinAnd, cA,opyirea de strAmutare este mai mult In interesul ocArmuireidecAt In acel al proprietarului", la care Enea Cojocarul IntAm-pinA, d. visteria se punea la cale, gAsea pe skean ori unde seafla ; iar proprietarul din ducerea undi sAtean dup'A mo§ie, pier-dea mai mult, pierdea un rob".

PunAndu-se la vot Intrebarea dad munca este sfAntA§i dacA omul este liber, aded cu alte cuvinte dad clAca§ii tre-buie sA se emancipeze, toti deputatii sAteni se ridicA In pi-cioare, iar proprietarii se scoalA depe scaune pentru a pà-rAsi sala, §i sunt opriti numai prin apostrofarea energicA avice-pre§edintelui care le spune la stAr§it, cA de pArAsesc des-baterile, el nu ia asupra lui cele ce se puteau urma, §i se puneInd odatA la vot Intrebarea, dacA omul este liber §i sfAntAmunca lui? Intrebarea este de astAdatA primit'A In unanimitatede toti deputatii. Dupà aceea punAndu-se In desbatere intrebareade a doua, anume dad este sfAnt6 proprietatea, Stan StAnicA,deputat sAtean, avtind parola (cuvAntul) zice : Munca estesfAntA, §i proprietatea este sfAntA, ILIA dupA ce se va ImpArti§i. clAca§ului cAte o pArticid, apoi va fi sfAntA §i proprietatea",la care cuvinte toti deputatii sAteni se scoalà In picioare stri-gAnd : Noi sfintim proprietatea, insA dupA ce se va impArti ; acumnu putem". Preotul Neagu explid (ironic) atunci, cA sA nu seteamA sAtenii, cA dad vor recunoa§te sfintenia proprietAtei, domniiproprietari cari au recunoscut cA munca este sfAntA, IA vor zice :luati-vA munca §i duceti-vA unde voiti. Ce aveti cu proprietateanoastrA" ? Ceau§escu, deputatul proprietarilor, vAzAnd unde estegreutatea, intreabä pe sAteni : Dacä vA vom da pArticica voas-trA, sfintiti proprietatea ce ne va mai rAmAnea ?" la care totideputatii sAteni rAspund pe Intrecutele : Toti o sfintm", scu-lAndu-se In picioare. Vice-pre§edintele Inchide aceastà gravAdesbatere cu cuvintele : Am declarat cA este sfAntA munca,prin urmare, cA nu mai este robie, §i am mai declarat, cA §i pro-prietatea este stAntA, prin urmare, cA nu suntem sociali§ti".Propune pe a 4-a §edintA ordinea de zi : dacá poate cineva sA sefacA proprietar prin dscumpArare 128.

In §edinta a 4-a, unul din deputatii proprietarilor, Ceau-§escu, impArtA§itor al ideilor liberale, dupA cum se vAzuse aceastadin §edinta a 3-a, se scoalA deodatà §i spune : Si eu v'am robitfratilor, v'am bAtut, v'am desbrAcat ; de 36 de ani de cAnd mA

3" Procesul-verbal al mantel" a III-a din 12 Aug. Ibidem, III, p.361-73.

LEVOLUTIA IN MUNTENIA 109

blestemati. Iertati-ma, ma' rog, fratilor sateni, luati-va inapoiceea ce v'am rapit Iata-ma, va dau particica de pa.mant". Nu-merosul public ce umpluse sala, !neat acum nu mai incapea,isbucni lute() detunatura de aplauze, de strigari de ura 1 iar de-putatii sateni in exaltatia lor, care de care striga : Dumnezeusa te ierte frate ; sà fim frati, sa' traim in pace! Ura 1 Vivat, satraiasca Constitutia 1"

Abatându-se desbaterea iara'§i, prin silintele deputatilorproprietarilor de a reveni asupra dovezei, ca china §i muncafacuta de Oran pentru plata pamantului nu erau asupritoare,vicepre§edintele loan Ionescu revine §i el asupra nedreptateiacelei legiuiri, cu atat mai mult, ca Regulamentul voia sá uni-fice toate tocmelile, ceace nu se putea, conditiile vietei fiinddeosebite in deosebitele regiuni ale tarei. Timpul a doveditindestul cà aceasta nu se poate legiui. Tocmeala trebue sa fielibera, §i trebue sa se supung la imprejurarile localitatei §i lapreturile curente ; de aceea tocmeala trebue sa se faca in fe-lurte locuri dupa felurimea preturilor. Libertatea in tocmeala',iata principiul care va putea pune in armonie munca cu pamantul.Regulamentul a robit tocmeala ; el a facut o lege stabilita §igenerala, rezamata pe cifre ce se schimba din an in an §i suntdeosebite din loc in loc ; prin urmare a legat libertatea muncei".Desbaterea insa neie§ind la nici un capat, se hotare§te a se urma§i in §edinta a 5-a 129.

In aceasta §edinta, Ceau§escu, deputatul proprietarilor,care facea pareca in ciuda colegilor sai, repeta iara§i declaratia,ca da pamant satenilor cat vor avea nevoie, §i ca pamantul esteal lor ve§nic cat vor sta pe mo§ie, iar cand se vor duce depe ea,pamântul sa ramana iara'§i al proprietatei, §i a§a, adaoge el,vom Inainta, fratilor, cum inainteaza soarele imprejurul Oman-tului, §i ne vom mari precum se mare§te Dunarea in cursul ei,surpanduli malurile sale". Veni insa la sfar§it desbaterea ceaspinoasa asupra catimei de parnant pe care taranii trebueaufie improprietariti. Un deputat al proprietarlor, era de parere,ca fiecare proprietar este volnic a retinea pe mb§ia lui cati sateniva voi, dupä calcula ce va face, ca este in stare sa-i improprie-teze" (sic). Taranii cereau sa le dee pamant ; proprietari raspun-deau intr'un valma§eag de vorbe tot mai invapaiat : Pamântavem dar d-voastra. aveti bani?" *edinta se ridica iara§ia se fi hotarat nimic 130.

In §edinta a 6-a, deputatul Len § propune in scris amana-rea desbaterilor pana se vor aduna toti deputatii proprietari cevenisera numai in mina'. de 7 dela inceputul lucrarilor §i apoise urcasera pana la 11, iar acuma iar incepeau a se trage inapoi,

119 Procesul-verbal al seantei" a 4-a din 13 Aug. Ibidem, III, p. 390-399.Procesul-verbal al seantei" a 5-a din 13 Aug. Ibidem, III, p 437-443.

110 /STOMA ROMANI:LOB

pentru a impiedica incheieri valabile. Cu toate acestea cAtiV'adin deputatii proprietarilor rgmânând In adunare, se urmeaiädesbaterile inainte Tàranii cer atuncea In sedinta a 7-a 132sA li se dee 14 pogoane la câmp, 16 la baltà, 11 la podgorie si 8la munte, asupra edreia cerere se incinge o desbatere ce inveni-neazA tot mai mult relatiile intre reprezentantii celor douä clasepâ.nà and in sedinta ultimA, a 8-a proprietarii oferà tAranilornumai vetrele satelor, adecà locul de casà i grAdinA cu un raionde 20 de stânjeni imprejur, mAsurat In stânjeni pAtrati cu pretde un leu stânjenul, bani pesin, iar nu In fäggduieli i inchi-puite nAdejdi". Se face o mare zarvä" asupra acestei propuneri,

procesul-verbal aratà, cA seanta incepAnd a fi turburatà,dialogurile nu s'au putut insemna, fiind vorbele foarte repeziçi infocate". *edinta se inchide In acest v5.1m6seag, rAmânândsà." urmeze desbaterea pe a doua zi133. Aceasta insä nu se maiintamplà, de oarece guvernul, temându-se ca discutia sä" nu in-versuneze din ce In ce mai mult cugetele, In loe de a le infeäti,cum se spera la inceput, declarà suspendate luceärile Comisiei,pe motivul cA, seantele ar deveni tot mai tempestuoase i cà ceinumiti din partea guvernului, In loc sA insufle o incredere denepArtinire intreag6 in spiritul pkei, au fAcut sà cread'a" cei maimulti ea' acestia se trag mai mult la o parte decAt la alta printeunzel dictat de simpatii" 134. A.ceste cuvinte tinteau pe loanIonescu, vice-presedintele Comisiei, care se arAtase cum, amvgzut, foarte aprins sprijinitor al tAranilor.

Le National aran, cä Rusii vkise intrigi In ComisiaproprietAtei, ceeace nu se prea intelege, i ea' guvernul se hot5-rase s'o disolve. Se tindea a se imbudätäti starea täranilor ; darIn starea de fatà a lucrurilor incordarea intre tArani i proprie-tari este asa de mare, eft' a devenit neapärat a nu se mai cugetala aceastà chestie care este prività acum, ca un atac adânc aldreptului de proprietate". Tot asa spune si Le Constitutionnel,a este de temut o ciocnire intre proprietari i ärani" 135.

Comisia proprietatei iesise acolo unde trebuia sà" ias6,adicsá la niciun rezultat.

4. RASPANDIREA CUNO$TINTEI LNTERESELORROMANESTI IN APUS

Mai insemnatä apoi ca urmAri, fu r'AspAndirea In lumeaapuseanA a ideilor pe care frgmântgrile vremilnr le aduseserà

131 Procesul-verbal al seantei" a 6-a din 18 Aug. lbidem, III, p. 464-476.132 Procesul-verbal al muter a 7-a din 17 Aug. Ibidem, III, p. 491-498.

Procesul-verbal al seantei" a 8-a din 18 Aug. Ibidem, III, p. 511-518.'" Decret din 19 Aug. Ibidem, III, p. 541.133 Le National din 3 Sept. Ibidem, IV, p. 191; Le Constitutionnel, 3 Sep.

Ibidem, IV, p. 193.

REVOLUTIA IN MUNTENIA III

/a incoltire In mintile Românilor, §i anume tntre oameniiinvAtati, ziari§tii §i oamenii politici ai marilor puteri, dela cartsinguri Românii puteau a§tepta sprijinul trebuitor pentru reali-zarea tintelor lor. Aceste idei se refereau intai la caracterulItationalitàtei române, amestecatà pAnA atunci ca Ru§ii, Bul-garii §i Grecii §i eunoscuti doar numai de foarte putini oamenide seamA in adev`árata lor lire de popor latin. Apoi Româniidoriau sä traiasc6 viata lor ins4i, färà amestecul tuturor celorcare se sculau mai dimineatà §i care cäutau sà-§i facA dintein§iini§te unelte oarbe ale intereselor lor ; s'ä nu mai fie supu§i celputin In privirea desfä§ueárei vietei lor lAuntrice la poruncileTurcilor §i ale Ru§ilor. Ei consimtiau bineinteles sà rAmaie totsupu§i, c6ci gAndul neatArdärei ocolia in sborul lui mäestruineä prea pe sus intinsul orizont 'Meat Românii sA fi putut nAzuia-1 atinge cu dorul ; dar aeeastä proteguire voiau s'o recunoasc6intreaga Europà §i nu numai statele mArgina§e care heäniauasupra lor scopuri distrugRoare. In sf'ar§it tot din frAmantä-rile vremilor lor, mai rAsArise ¡ilea' o dorintà, aceea ea cel putinMoldova §i Muntenia s'A fie unite, in un singur Stat c'Aci unireatuturor Românilor se tinea de mAini in sborul ei fermecRor inidealul neatarn'grei. Ei mai voiau ca acest Stat unit s'à fiepus sub ocrotirea unei dinastii europene care prin ereditate,-55. pun6 °clan' cap6t jocului zicAtoarei lor : schimbarea domni-I or, bucuria nebunilor.

Toate aceste idei furà rgspAndite de Românii destkatiIn serien i §i articole de ziare, §i mai multe cugete generoase maiales dintre Francezi, imbrgi§arà dreapta cauzä a unui popormartir §i puneau in slujb6 vorbitoarea lor panä.

S'A entinfärAm scrierile de egpetenie care puserà Europa incuno§tiinta cererilor Românilor.

In 1849 Iulie 1 apare, in ziarul La Presse din Paris, pro-testarea foastei Locotenenti domne§ti, adresan ministrului tre-bilor externe ale Frantei §i subsemnatà de Heliade, Golescu,§.1 Tell. Tot in 1849 apare §i scrierea lui Jean Henri Ubicinicare luase parte la mi§carea din Bucure§ti alaurea cu capiirevolutiei, scriere intitulan : Memoire justificatif de la revolu-tion roumaine, precedatà de o altà protestare a tuturor capilorrevolutiei care Anglia, Austria, Franta §i Prusiam. HippolyteDesprez care inserase in fascicolul dela 1 Ianuarie 1848 din.Revue des deux Mondes articolul sa'u asupra La Moldo-Vala-chie et le mouvement roumain, revine in 1849 asupra aceleia§iteme, cercetand acuma fArAmAturile zdrobitei revolutii, in unarticol publicat in aceea§i revistà : La Revolution dans l'Europe

," Prefatra d-lui G. Bengescu la cartea lui Ubicini, Les origines de l'Histoire.roumaine, Paris, 1886, p. IV.


orientale. In 1849 mai apar i amintirile lui Heliade Radulescu,eu titlul : Souvenirs d'un proscrit, sub anonimul Un Roumain.

In 1850 Hippolyte Desprez publica doua volumuri : Lespeuples de l'Autriche et de la Turquie, histoire contemporaine desIllyriens, Magyars, Roumains et des Polonais, in care expune§i. Istoria Romanilor sub protectoratul rusesc. In acela§i anHeliade da la lumina scrierea sa : Histoire de la Régénerationroumaine, iar Stefan Golescu trimite o scrisoare catre redac-torii tuturor ziarelor pariziene, prin care protesteaza contrafal§ei interpretari ce se dadeà mi§carei române§ti. Paul Ba-taillard publica tot in 1850 un studiu : Les Principautés Danu-biennes, in La Revue de Paris, pe care apoi 11 extrage i ca lu-crare aparte. Heliade mai ataca apoi pe Rusia in bropra lui :Le Protectorat du Czar, i publica §i un fel de poema: LaRésurrection des peuples, La Roumanie renaissante, dedicataemigratilor Romani i retipare§te din nou Souvenirs et impres-sions d'un proscrit. Tot in anul 1850 N. Balcescu publica in-semnata sa cercetare : Ouestion économique des PrincipautesDanubiennes, in care analizeaza din toate punctele de vederechestia taraneasca.

In 1851 nu apare nici o scriere politica, dar vede luminauna literara de mare valoare pentru cuno§tinta poporului roman,anume : Poésies de la lcmgue d'or traduites par I. A. Vaillantde Bucarest. In 1852 apare scrierea lui N. A. Kubalski, vechiufunctionar public din Polonia, sub titlul : Recherches histori-ques et statistiques sur les peuples d'origine slave, maghyare etroumaine, care pune in lumina deosebirile nationale ce despartaceste trei popoare, interesele i istoria lor iara§i deosebite.

In 1853 se publica traducerea franceza a Doinelor §iLeicreimioarelor, poezii de Vasile Alecsandri, traducere Mainde I. E. Voinescu, cu o introducere de George Bell. Tot in acelan Jules Michelet descrie, in stilul sáu inflorit, rolul sotiei luiC. A. Rosetti in viata sotului ei i in revolutia din 1848. ArmandLevy publica tot atunci : La Russie sur le Danube, cu prote-starea Romanilor contra navalirei in patria lor i cu corespon-denta dintre Dimitrie Bratianu i lordul Dudley Stuart.

In 1854, un Valac (Grigorie Ganescu) publicä : Coup d'oeilsur l' administration de la Principauté de Valachie, in care supuneunei aspre critici ocarmuirea Munteniei care provocase revo-lutia. Generalul comite de Fiquelmont publica: La Politiquede la Russie et les Principautes Danubiennes, iar D. Bolintineanu :Les Principautés Roumaines.

In 1855 apare o bro§ura anonima care atrage luarea amintea Domnilor din cabinetul britanic sur le statu quo des Princi-pautés du Danube" : un studiu : Les finances de V alachie deThibault-Lefevre ; o descriere a nsboiului Crimeei, intitulata :Guerre d'Orient, Voyage el la suite des armées alliées en Turquie,

BEVOLITTIA IN MUNTENIA 113

en Valachie et en Crimée. Elias Regnault publicA in acela§i an in-semnata sa scriere : Histoire politique et sociale des PrincipautésDanubiennes care, dacä pAcAtue§te prin o vklitA aprindere contraRusiei, aduce slujba de a apArà interesele romAne. I. C. BrA-tianu scrie : Mémoire sur l'empire d' Autriche dans la questiond'Orientm. Tot in acest an apar mai multe descrieri pitore§tiasupra TArilor RomAne, insotite de stampe precum sunt bunA-oarà : Nil et Danube. Souvenir d'un touriste : Egypte, Turquie,Crimée, Provinces Dcuzubiennes par I. de Bois Robert, ilustrataca o multime de gravuri, din cari 12 cu douà culori ; Les po-pulation des Provinces Danubiennes, cu o culegere de gravuriIn apA tare ; Six mois en Valachie, Moeurs et coutumes desPrincipautes ; Voyage cì Constantinople par les Provinces Danu-biennes par Boucher de Perthes. Ca scriere politicá mai insem-nAm lucrarea lui Gr. GAnescu : La Valachie depuis 1830 ¡us-qu'ez ce four.

In 1856, anul tratatului din Paris, cand Napoleon al III-lease hotkA§te sA sprijine cu tot dinadinsul revendickile RomAnilor§i sA facA din ei o stavilA contra inaintkei Ru§ilor in PeninsulaBalcanicA, apar cele mai numeroase scrieri, din cari mai multevor fi intrebuintate in paginile ce urmeazA, ca unele ce inso-tesc faptele expuse. A§a gAsim : Abolition du servage dans lesPrincipautés de A. G. Golescu, care trateazA chestia rura16.In o scriere anonimA intitulatA A//aires d'Orient, Réorganisa-lion des Provinces Danubiennes : aduce ca argument pentruunire, intre altele, textul art. 23 al tratatului de Paris, carespune cA Principatele vor avea o organizare nalionalei ; cki,argumenteazA autorul anonim : Administratia provinciilor du-nkene nu ar poseda acest caracter, daca ar fi deoparte specialàValahiei, pe de alta Moldovei ; cki intrucAt ar fi nafionalei oadministratie moldoveneascA §i. una munteneascA ? Moldova esteea o nationalitate §i Muntenia alta? Nu ; aceste dou6 provinciisunt pArtile aceluia§i trup, natia romAneascA. Pentru ca admi-nistrafia feirilor locuite de romclni set fie nafionald este neapcIratca aceasta administrafie sit poatei apuca §i conduce ca aceeaqimad bate puterile vii ale nafiei. Edmond Texier : Appel aucongrès en faveur des Roumains ; D. Bolintineano : l'Autriche,la Turquie et la Moldo-Valachie; Gr. GAnescu : L'avenir de laValachie ; Thibault-Lefièvre : Le commerce de la Valachie ; altAscriere fArA nume de autor este Coup d'oeil sur les ProvincesDanubiennes, care contine fare altele : originea poporului ro-mAn, nenorocirile lui, stoarcerile §i apAsAtorii lui, poftele veci-nilor ; Discours prononce par l'archimandrite Iosaphat 138 dans

"7 Asupra activitAtei lui Ioan Bratianu In apararea drepturilor Principa-telor vezt mai pe larg loan C. Bratianu, conferinta de I. T. Ghica, Bucuresti, 1896.

1" Arhimandritul Iosafat Snagoveanu, unul din emigratii ronulni dela 1848,este tntemeietorul vechel. capele romane din Paris. El deschise slujba In 1853

A. D. Xenopol. lstoria Rominilor. Vol. XII. 8

114 fSTORIA ROMANILOR

l'Eglise roumaine de Paris, Cu prilejul emancipgrei Tiganilor.L A. Valliant mai publicä bro§ura : L'Empire c'est la paix,In care se ocupà mult de chestia Principatelor ; Memoire deS. A. Grégoire Ghica prince régnant de Moldavie adresse auxConference de Vienne, publié par Lantival (Vaillant) ; Mémoireet observations de S. A. S. le prince regnant de Moldavie Greg. Ghicasur le protocole des Conferences de Constantinopole par Lantival(Vaillant); Cesar Bolliac : Me.moire pour servir et l'histoire dela Roumanie, (Provinces Danubiennes); Louis de Nalèche :La Maldo-Valachie; Paul Bataillard : La Moldo-Valachie dansla manifestation de ses efforts el de ses voeux, extras din La Revuede Paris ; Plan d'organisation d'un comité roumain et Paris envue de l'union de deux Principautés ; Paul Bataillard : Premierpoint de la question d'Orient, Les Principautés de Moldavie etde Valachie devant le congrés ; A. Sanejouand : Les Principaute'sroumaines devant l'Europe, apùrut inniu in ziarul oficios franceal Rusiei Le Nord ; Les Provinces Danubiennes extras din LeSiécle" ; Chopin et Ubicini : Les Provinces Danubiennes ou Rou-maines ; La Comtesse Sturdza : Régime actuel des PrincipautesDanubiennes, contine o eglduroasà" apArare a principiului Dom-nului stegin ; Reponse el la circulaire de la Porte du 31 Juillet,memoriu Inmanat de generalul Magheru ambasadorilor Frantei,Angliei, Prusiei §i Sardiniei ; B. Boeresco : La Roumanie aprèsle traité de Paris ; Un mot sur les vraies Principautés Danubiennesde un vechiu secretar de ambasaa din Constantinopole ; Thi-bault-Lefèvre : La V alachie au de vue économique et diploma-tique, extras din Le Correspondant". Scrieri germane favora-bile Românilor sunt numai acele ale consulului Neugebaur_

In gall de aceste serien i ceva mai cuprinzAtoare, se digincà multe articole prin ziarele Parisului din acel timp, maiales In Le Journal des Débats, Le Siècle, La Presse §i. Le Con-stitutionnel : din ziarele Engleze, in Daily News 139

Din aceste scrieri ia formg o atmosferà de idei din careNapoleon III §i oamenii politici din jurul lui traserà imboldireaspre sprijinirea nAzuintelor române§ti crezAnd a le folosi in inte-resul Frantei, ceeace avù de urmare c'd norocul de atAta -Limpa§teptat gilt opreascù" zborul asupra Latinilor dela DunAre.

In un apartament al imobilului No. 22 din rue Racine. Casa fiind dArAmatA in1881, guvernul romAn cumpArd In 1882 capela Dominicanilor din str. Jean deBeauvais, care fu restauratA si pregAtitA pentru cultul ortodox, sub directia d-luiSelmersheim, arhitect si inspector al monumentelor istorice. (NotA pusA de G.Bengescu la citarea discursului arhimandritului In cartea sa Bibliographie franco-roumaine, Paris 1907, p. 51). NotAm cA toate scrierile reproduse ad i sunt trecuteIn aceastA carte. Multe din ele Insii nu erau cunoscute de Inainte.

Erau si ziare protivnice RomAnilor ; dar si acestea contribuiau prinpolemicele lor sit atragA luarea aminte asupra Latinilor dela DunAre. Asa erau maiales ziarele Austriace : Oesterreichische Zeilung, Die Presse, der Wanderer si altele.

Rezultatele revolutiei din 1848. Cazuse deci revolutiaprin apasarea straina, precum cazuse gandul ei cel mai deseama, ridicarea starei taranului, prin Imparechierile launtrice,§i visul ce leganase catva timp mintile generoase §i inflacaratepentru binele public, i§i luase iara§i zborul din lumea aeveacatre regiunile eterice din cari se coborise.

Regenerarea Romaniei trebuia sil se faca pe alta caleascunsa 'Meg in maruntaele viitorului. Dei revolutia românafusese innabu§ita ca mi§care fizica, ea avusese un puternic efectasupra mintilor, in cari Meuse sa incolteasca idei §i pgreri noui.Cu drept cuvant este acest lucru bOgat in seama de oameniitimpului, §i ceeace e mai caracteristic, de strainii de altfel de-sinteresati in mersul vietei romane*ti. A§a ziarul francez LeSiècle din 4 Iulie 1848 spune, ca ideile supravietuiesc la pier-derea bataliilor, §i suntem convin§i ca principiile proclamatela Bucure§ti vor VAL chiar daca oamenii genero§i cari li se in-ching ar trebui sa fie secerati de sabiile ruse§ti" 140, iar caldulapa'rator al cauzei române§ti, Hippolyte Desprez, sustine, cadaca revolutia valaha este biruita, spiritul ce a insufletit-o nua cazut odata cu dansa" 141.

Acest spirit in sfera politica se manifesta de °data in in-chegarea unui mare partid, acel liberal, care cum am vazut, seinfiripase cu incetul in ambele Tari Române. Cum spune un marepoet :

Adunate laolalta picaturi din depOrtari,Au hranit cu ele rauri cari in urma-au format mari".

Revolutia din 1848 avit deci acest rezultat insemnat asupravietei romAne§ti, ca o indruma spre orizoane noug : in afara,spre combaterea apasarei ruse§ti §i descatu§area cugetarei na-tionale ; in launtru, spre inlocuirea sistemului nedreptatei §i alprivilegiului cu ideile de libertate, dreptate §i. egalitate patro-Date de cugetarea moderna, precum §i spre inchegarea sta-tului roman trite° intindere mai cuprinzatoare. Dintre ideilede reforme launtrice cea de capetenie, acea in care se adunatoate silintele prefacerei, este imbunatatirea soartei clasei celeimai numeroase §i. mai insemnate a poporului roman, acea pemunca careia se razama intreaga cladire politica §i sociala aacestei OH agricole ; singura clasa care pana atunci hraniseviata ei, §i totodata singura in care se pästrase Inca firea po,porului cea neao§a §i. neatinsa de valurile strainismului.

Partidul liberal se inchegase chiar dela inceput, in cuge-tarea unui Malinescu sau a unui Constantin Radovici din Go-

Ibidem, II, p. 289.141 H. Desprez : La Rivolution dans I'Europe orientate In Revue des deux

Mondes 1848. Ibidem, IV, p. 630-658. Locul reprodus se afla la p. 641.

IIEVOEUTIA IN MUNTENIA 115


le§ti §i pe temelia Innálfärei conditiei täranului, 1ncât cuge-tarea propà§irei se Imbin6 tot mai mult cu ridicarea claseitkä'ne§ti, problemá se dep6§e§te frig mult pe cea curat libe-ralá §i. egalitarA, §i care este mai complicatá §i. mai stranslegatà cu intreaga noastrá viatá ca popor.

Aceastá fmprejurare avu 'MA' o Inraurire insemnatà asupramentalitátei partidului conservator. Acest partid fusesse §i elapgrAtorul nationalitátei române In afarg, at §i favoritorul des-volfärei ei láuntrice. El reclamase §i obtinuse restatornicireaDomnilor pámánteni, luptase pentru redobAndirea averilor má-nAstire§ti. Tot el dAduse sprijinul lui desvoltárei invgtáturilor§i teatrului In limba románá. Dar de ate ori se iveau ideicari cAutau sà loveascá In pozitia privilegiard a boierilor, eicgutau alipiri cAtre stápânirile stráine, pe cari dealtfel le com-bAtuserà. A§a cAnd Ionitá Sturza patroná mi§carea ce tindeala restrAngerea privilegiilor boierimei celei mari, aceastà boje-rime se aruneä In bratele Ru§ilor. Tot a§a când aceea§i boje-rime vä'zil, cá spiritul national, deslgntuit prin §coale §i teatretindea a lárgi viata româneascá §i. In sfera politicA, ea nu státùla gAnduri a járfi Inceputurile patronate de ea Ing§i, temereice a lor desvoltare o Infáti§a.

Partidul conservator se artità totdeauna gata a jertfi na-fionalismul stiu pe altarul intereselor sale de clasà. In aceasráprivire el se Intálnea In ngzuinti cu Rusia, care càuta a punemâna pe viata româneascg, tocmai prin cultivarea clasei eipolitice, boierimea, ceeace consuna §i cu Intreg sistemul ocár-muirei ruse§ti de atunci bazat pe privilegii, pe incátu§area li-bertAtei §i a egalitätei, pe exploatarea celor multi §i graci de ceiputini §i bogati. 0 legáturá deci Intre Ru§i §i clasa privilegiatádin Prile Române era fireasc6 §i necesarg, §i ea nu apsärit ni-cAieri mai limpede §i lAmurità cleat In revolutia din 1848, Incare tocmai ideile liberale §i egalitare, reprezentate de parti-dul liberal, erau Ali arate jocul lor cel mai puternic.

Partidul conservator dàdit deci 1napoi pe calea nationalá,pentru a-§i al:Ara pozitia lui privilegiará, pe cAnd partidul li-beral, pentru a-§i realiza pe deplin programul, trebuia sä" de-vira apárátorul totodatgi. §i al liberfatei §i al nationalitátei.

Totu§i ar fi fal§A párerea cá boierimea ca atare era con-servatoare §i c6 mi§carea liberalá In Tárile Române a fost in-drumatà de popor. Nu s'au petrecut la noi lucrurile ca In WileApusului, unde cultura claselor poporane le-a ¡lupins a ceredrepturi pentru ele ; ci la noi mi§carea liberalá a fost croitátot din sAnul boierimei mari, din care se recruta §i partidul.conservator. Pentru a nu mai reaminti pe acei indrumAtori aiideilor liberale §i egalitare pe cari i-am enumerat pánä* acumaIn cursul expunerei de mai 1nainte, Insemnám numai cA mi-carca liberalà §i egalitará In Moldova fu Indrumatá de marii

REVOLUTIA IN MITNTENIA 117

boieri : Mälinescu, Kog'älniceanu, Negri, Ralet, Alecsandri, iarIn Muntenia de familiile : Golescu, Cretulescu, Grädi§teanu,Câmpineanu, Rosetti §i Filipescu. Nu e vorbä, §i. In Franta,bunäoarà, se gäsesc nobili cu veden i altruiste cari simpatizeazäcu revendicärile poporului. Dar acolo mi§carea pornea din rän-durile acelora ce aveau interesul s'o aducä la fiintä, pe andla poporul romän din Principate, Indemnul insu§i §i cea dintäisapärare a cugetärei liberale pornesc din rändurile tocmai aleacelora in ai cäror interes ea trebuiea sä adua o spärturä ne-vindecatà.

Partidul national, obär§ia vietei de partid In prile Române,se inchegase din apele trecutului mai indepärtat. El Incepe säse diferentieze in partid conservator §i ciocoi, mai intäi In Mol-dova pe la 1822, and gäsim pentru intäia oarä numele de con-servatori dat boierilor emigrati In Rusia, de räul ciocoilor luiIonitä Sturza. Titlul de partid conservator fusese dat aceleiramure a partidului national care tinea la pästrarea vecheistäri a lucrurilor si privea once Innoire In viata statului ca cevaprimej dios pentru bunul lui mers. Aceeni caracterizare i se aplica§i acuma, and na§terea partidului liberal adevärat, care nu semärginea Ing numai, ca vechii ciocoi, In rändurile micei boie-rimi, ci cuprindea tot poporul In intinderea drepturilor, zu-grävea pe acel partid conservator Ina §i mai puternic, In pri-vazul timpului, ca o grupare ce tinea mai mult la starea eiprivilegiatà, cleat la interesele nationale.

Si de acum Inainte, de ate ori aceste interese nu vor veniIn desbinare cu cele de clasà, vom ggsi partidul national In-tregit, luptänd pentru intärirea neamului, si el va auta sà-§iocroteasa situatia lui privilegiatä numai atuncea, and avântulnational va ameninta aceastä situatie, pänä and la sfär§it,räpit de värtejul civilizatiei moderne, §i partidul conservatorva trebui sä intre In apele ei, prefäcânduli firea dupà noileconceptii §i noile curente ale vietei politice.

Cel mai de seamà rezultat imediat al mi§arii din 1848a fost räspändirea In lumea apuseanä a cuno§tintei firei §inAzuintelor poporului romän din care cuno§tintä vom vedeacum se zämisle§te Intärirea §i Inältarea lui politicä.

CAPUL 11

DOMNIILE DE BA= LIMAN

I

BARBU TIRBEI *1 GRIGORE GHICA

1. BARBU 5TIRBEI 1849-1856

Barbu 5tirbei Innainte de domnie. Domnul ce ocupatronul muntenesc dupa revolutia din 1848, i§i facuse Inca demult un nume In tara lui.

Barbu *tirbei fusese nascut in 1799 in Craiova, din mareleVornic Dimitrie Bibescu, §i. era deci frate bun cu Domnul dintreanii 1842-1848; primise insá numele de *tirbei in urma adop-tiunei de catre un unchiu din partea mamei sale. Ecaterina VA-carescu, marele vornic Barbu *tirbei, adoptiune facuta Cu con-ditie ca sa-i poarte numele 1 Tanarul *tirbei fu trimes la ParisIn 1817, unde urma' cu sarguinta studiile de filosofie, drept §ieconomie politica. Gaud vru sa se intoarca in tara In 1821, fuoprit de turburarile revolutiei §i ramase In Transilvania, panacatre anul anul 1825, cand putu reintra in Muntenia, unde funumit indata ispravnic al judetului Ilfov §i apoi director al vi-stieriei, in vremile domniei lui Grigore Ghica, §i In care post stapana la ocupatiunea ruseasca din 1828, in timpul careia numelesail de om Invatat §i purtat prin trebile Wei ii procura, de§i-UM-1'6r Inca (avea abia 30 de ani), insemnata functiune de secre-tar, redactor al sectiei muntene de intocmire a Regulamen-tului Organic. Dupa ce el savar§i atare grea §i migaloasa lucrareIn decurs de un an de zile, fu numit In 1830 unul din cei treimembri ai divanului executiv, care purta trebile sub ordinile

1 Vezi testamentul lui Barbu Stirbei din 15 Sept. 1831 In N. Iorga, Via/afi domnia lui Barba 6tirbei In An. Ac. Rom. II, XXVII, 1905, p. 347 (25) Memo-riul I apArut §i In editie aparte. Familia Stirbei este amintitii, dupA at §tim,pentru prima owl, in un hrisov al lui Brancovanu din 1698, Condica logolelieineeditA la Arhiva statului, p. 93. Sunt enumerati In el : Radu Stirbei flirA rangde boierie, fratele lui Constantin 5tirbei vel clucer §i viirul Cernica tirbei vel-arma§. Ca soacrii a lui Radu tirbei este ariltatA Ilinca Vorniceasa.

122 LSTORIA. ROMAN1LOR

superioare ale ocarmuirei provizorii rusesti, i anume in parteacea mai grea a lucrarilor acelor comisii, fiind insarcinat cudepartamentul din launtru, care avea de luptat depe o partecu greutgtile introducerei nouelor reforme, pe de alta cu nevoilecreate prin ocupatia ruseasca. La inceputul anului 1831, el japarte la adunarea de revizuire a Regulamentului Organic, sidespre spiritul de care era insufletit dà dovada urmatoareaimprejurare : Un membru propunand ca cele 5 pogoane de fanat,incuviintate taranului sa fie reduse la 3, toti membrii adunareiIn numar de 43 afara de unul, primesc atare indreptare. Acelunul singur care se opuse a&stor masuri favorabile boierilor

obijduitoare pentru taran, fu Barbu *tirbei 2.Dupa tnchiderea adungrei de revizuire. *tirbei devine

secretar de stat adica' ministru al trebilor straine, post In carestarea in care se afla Muntenia pe atunci, supusa controluluiputerilor si mai ales protectoratului rusesc, era centrul de undeplecau i catre care se intorceau aproape toate daraverile.Toate proectele i rapoartele trebuiau alcgtuite in douà limbi,romana i franceza, spre a putea fi date In cunostinta pnterilorstapâne. Dei nu ar fi trebuit s'A fie in competenta lui, Il vedan.In 1832 fäcand catre Kisseleff, insemnatul sgu raport asuprastgrei Munteniei, la inceputul ocarmuirei provizorie rusesti, Incare descrie cu o deplina cunostiinta de cauzg, i inteun chipviu si precis destrabalarea desavarsita In care se aflau toateserviciile publice, In momentul cand Rusii ocupara' principatele,

dupa aceea aran istoricul reformelor care ciadura' nastere re.gulamentului, precum i binefacerile realizate prin noua in-tocmire data Munteniei. Acest raport fu intrebuintat de insusKisseleff, ca baza de informatii, când in 1834, Ii facu darealui de sama a activitatei sale 3.

In 1834 tirbei trece dela functiea de ministru al trebilordin piara la acea a departamentului bisericesc, fäcand sa fienumit, in locul parasit de el, fratele säu Gheorghe Bibescu. Elramane in fruntea acestui departament In anul intai al domnieilui Alexandru Ghica, priveghind intocmirea scoalelor elemen-tare in toate capitalele tinuturilor i In unele comune ruralemai impoporate i reorganizarea invälgmantului national, maicu seama al colegiilor din Bucuresti i Craiova 4.

2 Analele parlamentare ale Romdniei, I, p. 562.3 Raportul lui Barbu Stirbei din 1832, publicat In Convorbiri ¡iterare XXII,

N-rile 9, 10 si 12, XXIII Nr. 1 §i 2. Pentru Intrebuintarea raportului lui Stirbeide catre Kisseleff, comp. partea publicata In Cono. XXII, Nr. 9, cu traducerearaportului lui Kisseleff din 1834, publicata In Analele Academiei, Seria II, TomulIX, p. 138.

In cuvantarea rostita de P. Poenaru la Impailirea premiilor din 1843,el spune ca dupii Lazar venia silintele lui Kisseleff care gasi In Stirbei Vorniculun vrednic ajutor pentru relnsufletirea InvalAmantului national". Foaia pentru,minte, 1843, p, 244.

Pentru a se mai odihni de munca incordat6 cAreia se su.pusese In decurs de aproape 10 ani, In 1835 se duce la Paris,de unde se Intoarce In 1837, ráspunzAnd la chemarea principe-

Barbu Dimitrie StirbeiDomnul Munteniei 1848-1856. Colectia Academiei Romine.

ui, care-i oferea departamentul dreptätei. In acest nou minister5tirbei dovedeste aceeasi destoinicie, râvn i iubire de lucru,?e care le arätase In celelalte dregAtorii ocupate de el, si prin

BARBIJ aTIRBEI $1 GRIGORE &HIGA 123

t

silintele sale ajunge a desfunda tribunalele de namolul de pro-cese ce se adunase in ele, si care paralizan cu totul mersul re-gulat al justitiei. In raportul sal' din 1840 catre adunare, *tirbeienumera toate imbunatatirile aduse de el departamentului lui,

anume organizarea grefelor §i a arhivelor, i activarea ju-decarei proceselor. La venirea lui in capul departamentului,el gasise pendente 24.225 de pricini, catre care se mai adaose-sera in cursul anilor pana la 1840 inca 42.418, fiind de judecatin rastimpul de trei ani 66.643 de procese. Din aceste se judecasi se impaca 21.658, se inchid din alte motive 26.985 §i. mairaman de hotarit la inceputul lui 1840 numai 18.000. Se aduceo uniformitate in lucrarile de procedura a tuturor instantelor,Indatorindu-se grefierul a tinca o condica §i a trece in ea toateactele pentru care legea cerea o atare formalitate. Se alcatue§teun comitet care se pregatiasca legile trebuitoare, §i se traducedin limba franceza condica de comert. Se mai infiinteazä patrucatedre pentru studiul dreptului 5.

In 1841 tirbei parase§te din nou ocupatiile §i se intoarcela Paris ; dar rasturnarea principelui Ohica i alegerea nouluidomn Il fac A. vie in tara, unde da concurs fratelui sau Gheor-ghe Bibescu la alegerea cfe domn In 1844 cand Bibescu trebuiasa plece la Constantinopole spre a lua investitura, *tirbei estenumit in postul de ministru de interne. In aceasta insu§irelucreaza impreuna cu domnul la introducerea tuturor masu-rilor de imbunatatire administrativa care deosebesc domniaBibescului. In 1847 *tirbei se retrage din acel post, ramanânddeparte de trebile publice pana la 1849, cand in urma Conven-tiei dela Balta Liman, este numit la domnia Munteniei de catre.ambele curti cari nalmisera revolutia munteana.

Reforme. In ziva de 16 Iunie anul 1849 Barbu *tir-bei fu uns de domn al tarei Muntene§ti in catedrala din Bucure§ti.

Muntenia avea nevoie de un barbat luminat i ocarmuitordestoinic precum era tirbei, acuma dura revolutia care zdrun-einase atat de adânc starea ei materiala, prin ocuparea vio-lenta a *el, i acea morara, prin deschiderea de nota orizoane,eu a-tata mai mult ca noui greutati, noui ocupatiuni eramsaIn curand sa adauge inca la greutatile existente. A se conducetusa Statul catre progres in asemenea conditiuni era greu, dar*tirbei In Muntenia, ca i Grigore Ghica in Moldova, au §tiutsä o faca.

Intaia grija a domnului, inca pe cand armatele straineocupan parnantul tarei, fu redeschiderea §coalelor, care statuIn nelucrate 21/2 ani, dela revolutie. In Octombrie 1850 se face

' Relafia din partea departamentutui dreptillei cuveintatà In seanfa ob§te-4tei aduntiri, Bucuregi In tipografia lui Z. Caralechi i fiu, Iunie In 24, 1840.

124 LSTORIA ROMANILOR

HARM' $TIRBEI SI GRIGORE GHICA 125

o solemnitate, la care Stirbei rosteste un insemnátor discurs 6,In care intre altele indeamná la Inzestrarea patriei cu bárbatiimpodobiti de stiinti pozitive i speciale in deosebite ramuri,¡neat s6 se poatá compara cu cei mai invátati de aiurea ; cu acestmijloc putem numai deschide Ord izvoare de fericire si a nesocoti i noi ¡litre neamurile civilizate". Se tntelege cá o ase-mene izbändà se astepta numai dela reintroducerea limbeiromâne in cursul superior al scoalelor. Cki pe läng6 invátarealimbei i deprinderea culturei franceze care se hránia necon-tenit prin tineri ce sosiau din Paris, poporul mai doria si o invá-täturà in limba tárei, Cu atat mai mult cá el vázuse cá din cul-tivarea acestei limbi se alesese cu ceva progres. Erau nu e vorba

partizani ai sistemului lui Bibescu, Invátáturile mai inaneIn limba francezá, directie ce era combátun cu energie de aceatransilváneanä i latinistá reprezentatá prin Laurian si IonMaiorescu, asa cá scoala germaná le aratá de astá datá maiapárátoare a geniului natural decat cea francezá.

Cea mai mare greutate ce apása asupra Munteniei eraocupatia militará ruseased i turceascá i prezenta comisariloracelor dou6 puteri, cari fáceau cu neputintá once initiativá,subordonând toate másurile de ocarmuire intereselor arma-telor de ocupatie. Articolul 4 al conventiei dela Balta Liman,prevedea cum am v'äzut mai departe ocupatia tárilor. Revo-lutia ungureascá fiind inábusin in 13 August 1849, si linisteagranitelor restabilità, trupele de ocupatie furá reduse la nu-márul de 20.000, Rusi i Turci Impreuná, care insá de si maimai putini, nu incetau de a Incurca mersul ocarmuirei. Stirbei1116 toate másurile pentru a putea garanta linistea tär.. , i apoiIn 1851 ceru des'ärtarea ei depliná de trupele stráine, lesártarecare-i fu incuviintatá, i astfel Românii puturá iar Osufla deapásarea in care îi afundase trecutele evenemente. Finanteletärei insá fusese adânc zdruncinate, intai de turburárile revo-lutiei, apoi de cheltuielile ocupatiei ruso-turce. Vistieria seincárcase cu o datorie de 19.066.000 de lei. Stirbei hotári cafond de strängere a acestei datorii sá intrebuinteze a patraparte din veniturile mânástirilor inchinate i neinchinate,cele douá zecimi aditionale la dájdii, a cáror ridicare Ii fuseseincuviintatá de obstescul divan. Dar clerul grecesc se impo-trivi a pláti partea ce se cuvinea sá ráspunda i guvernul nugási cu cale s6 aplice aceasn másurá numai la mânástirile celeneinchinate ; iar cele dou6 zecimi, dei s'au implinit, aceasta

Discursul lui Stirbei publicat In Vestitorul romdnesc, pe 1851, P. 205N. Iorga 1. c. Memoriul II, p. 10 si 12 aprquieste prea aspru directia francezii.Veniau In adevlir tinerii din Paris cu obiceiuri usoare (de si desigur nu toti) 1 Cuo limb à stricatà, dar atuncea i idei i apuaturi civilizlitoare.

Firmanul Sultanului din 14 Aprilie 1851. Vestitorul romdn 1851, p. 105

126 ISTORIA ROMANILO$

s'a facut Cu incepere dela 1851, sumele incasate pretinzandu-sede guvernul rusesc ca un inceput de plata pentru cheltuielileocupatiei din 1848 8 ara a spori contributiile, principele izbutinumai, prin regularitate si controlul incasarilor si a cheltuie-lilor, ca datoria sa fie platitä din prisosul de venituri, si ea fureclusa' in 1853 la 4.600.000 de lei 9.

Militia fusese deasemenea zdruncinata prin revolutia din1848, in organizarea ei, deabia inceputa. Ea trebuia, pentrua zice astfel, creatá din nou. Pentru a forma un corp de ofiteri

Cavaleria Munteniei 1852Din cAlbumul 00irei. 1862. Colectia Academiei Romine.

capabili, se instituie in 1850 o scoala militara, in care elevii:erau primiti prin concurs, e§ind din ea pe an cate 12 absolventicare, dupa un an de serviciu in front, erau trecuti ofiteri.Se infiinteaza si o baterie de artilerie, adaugandu-se 8 tunurila cele 4 ce fusese daruite de mai inainte tärei de Poarta'. Ceeaceimpiedica insá propa§irea armatei era Imprastierea ei pe liniilede fruntarii, fiind intrebuintata la paza pichetelor Dunarei §i.

Starca 1 inanfelor fdrei Romdnesti la retragerea din domnie a prinfulutBarbu tirbei.

Adresa divanului cAtrA domn. din 2 Martie 1853 In Etat de l'administra,tion des services publics de la principautt de Valachie en luin 1856.

la acea a granitei Carpantine. Raspandità astfel pe o multimede punte, instructiunea technia era peste putintá i armatase demoralizase i zácea in ne§tiintä. Pentru a face din ea ceeacetrebuia s'a' fie, un corp care sá slujeascá la caz eventual spreapararea tlirei de dugnanii din dará §i nu numai la paza eilitieneascá, *tirbei organizeazá douà alte corpuri menite a in-deplini ele aceasta de pe urma insárcinare, cari corpuri fuseseprevázute de Regulamentul Organic, dar paná atunci ~Asesneintocrnite, anume un corp de pázitori ai granitelor compus,din 5 batalioane (impártite fiecare in 5 companii), din cari treiaveau sà pázeasca linia Dunárei, iar douà acea a muntilor.Din numárul total, a treia parte fácea la cate 2 sáptámani slujbaactivg. Al doilea corp pentru siguranta interná era o jandar-

Artileria Munteniei, 1852Din .Albumul 0§tirei» 1852. Colectia Academiei Romane.

melle sub numele de dorobanti, imprumntat dela vechii dara-bani, cu totii calad i inarmati cu o carabiná si o sabie. In fiecaredin cele 17 districte ale tárei se infiinta cate un eseadron dedorobanti, de 200-300 de oameni, pu§i sub un ofiter i maimulti caporali, i ace§tia fáceau slujba alternative de cate 2saptamiini. Astfel se ajunge a se crea o politie a graniteIor,lasandu-se pe deoparte militiei rolul ce era menit sà-1 aiba, pede alta ne impiedecandu-se cu totul pe grániceri dela . muncacampului. Armata, putand intrebuinta timpul la a ei .instructie,nil intarzie in putin timp a face un progres simtitor.

Prin instituirea dorobantilor de &are *tirbei, reinoireavechiului asezamant 0st4esc a tárei, s'a pus baza viitoarei.ei reorganiarei In privirea militará, i timpurile mai noue careau pus temeiul armatei romangti in corpul dorobantilor, nuau fácut decat a cladi mai departe pe temelia vechei consti-

BARBIJ STIRBEI SI GRIGORE (AUCA 127

128 ISTORIA ROMANILOB

tuiri a armatei române, a areia primg desgropare este datorialui *tirbei.

Celelalte mai insemnate reforme ale lui tirbei hug' : aceaprivitoare la raporturile muncitorilor cu proprietarii de pgmânt§i reorganizarea invgtgmântului, care introduce inapoi limbanationalg, ambele reforme indeplinite In decursul anului 1851.

Legea agricolg a lui *tirbei spore§te numgrul zilelor demuncg. dela 12 ate erau sub regulament la 22; dar scgzandeatimea de muncg ce tgranul era indatorit sg Indeplineascg ino zi, nu ingreuiazg starea plugarului. Uringtorul tablou aratg.lucrgrile agricole pe care ateanul era nevoit sä le facg In o ziregulamentarg §i In o zi dupg legea lui *tirbei.

Regulament tirbeiAral 10 prgjini pogone§ti 8 pr. pog. in moing

In moing ; 7 In tgling. 5 In teling.Grapat 1 pogon. 16 pr. pogone§ti.Podvoadele 5 zile cu 4 boi

pentru o distantg de 12 oare ; idemCu 2 boi 3 zile p. 6 oare. idemSclmanatul cu mâna ; 5

pogoane. 3 pogoaneSalad' natul cu acoperirea pi-

ciorului 1 pogon. 16 pr. pogone§ti.Stimeinatul cu sapa : 3/4 de

pogon. 1/2 de pogon.Sticeripl 3 1/2 clgi idemCulesul 20 de baniti 10 baniti.Cositul 1 pogon 12 prgjini pog.Streinsul f einului 1 pogon idem

Legea lui *tirbei pgstreaz'ä dijma, insà suprimg caru/de lema de transportat din partea tgranului, ziva de plug Indal% de acele ordinare §i cei 4 oameni la sutà ce erau datorisgtenii sg deje proprietarului. In privirea pgmântului pe careproprietarii erau datori a pune la dispozitia atenilor, *tirbeipgstreazg in toate privirile vechea ingsurg. Numai at loculde izlaz il spore§te dela 1/2 de pogon de cap de vita' la un pogonintreg, fiind §i acuma ca domn consecvent cu ceeace lucraseca deputat In adunarea de revizuire a Regulamentului, andvotase singur din toatg adunarea contra rgstrângerei p'ämân-tului de hrang a vitelor sgteanului, propusà prin un amenda-ment 1°.

10 Mai sus p. 122. Sporul de pfimAnt ce nu fusese primit de comisia ce In-tocmi noua legiuire, fu adaos prin observattile principelui Insu§, precum se vedeaceasta din originala condicii care contine acest proiect de lege, aflatA In pastrareaprincipelui A. Stirbei care au binevoit a mi-o pune la dispozitie in 1892 cAnd sco-team vol. VI al editiei I a lstoriei Romanilor.

BARBU $TIRBE1 $1 GRIGORE GHICA 129

Cu alte cuvinte legea lui *tirbei a stabilit cAtimea realAa muncei, pe care tAranul poate s'o facA In o zi, spre a inlAturadeoparte tAnguirile proprietarului asupra nelndeplinirei munceidin partea locuitorilor, de alta ale acestora despre asupririleproprietarului. In multe alte priviri aceastA lege contine unprogres asupra trecutului, precum In regularea modului cumtrebuiau sà fie formate alatuirile de bunA voie, pentru loculde hrara trebuitor peste numArul de 5 vite prevAzut prin lege,prin care m'AsurA se IndepArta arbitrarul tocmai In partea ceamai delicatà a daraverilor tArAnesti. Asupra dreptului de strA-mutare a locuitorilor, desi legea lui *tirbei lasA In alte priviri,dispozitiile regulamentare aproape neschimbare, usureazA totusisträmutarea, Invoind-o färà nici-o mArginire, la implinireafiecArei perioade de recenziment, care avea sA fie fug numaide 5 ani In loe de 7, si ImpiedicArile mai grele sunt prevAzutenumai pentru cazul cAnd strAmutarea s'ar face In lAuntrul pe-rioadei recenzimAntului.

Aceastà Invoke mai lesnicioas6 a dreptului de strAmutareadusese chiar o tendintA prea rostitA a atenilor de a se asezaprin orase, in contra cAreia departamentul este nevoit sà iee mA-sari, pentru a mai stAmpAra asemene apucAturi, ce puteauaduce tocmai dArApAnarea täranilor ; anume se cerui A delafáranii ce vroiau sà devinA or'Aseni, dovedirea cunostintei uneimeserii sau garantia unui proprietar din oras, cA säteanul strA-mutat fsi va fndeplini toate Indatoririle sale de orAsan 11

Precum insA sAteanul avea voie sA se strAmute la fiecareperiod de 5 ani, asa si proprietarul avea voie s'A izgoneascAde pe mosia lui pe *mail neplAcuti lui, dupA ce-i despAgubiade sAdirile lor. In deobste legea lui *tirbei cautA sA regulezeraporturile dintre proprietari si ateni, pe baza principiuluicondicei lui Caragea, care socotea pe t'Aran ce locuia pe mosiaproprietarului ca un chiria§ al pAmAntului lucrat in al s'Au folos,china acestuia fiind reprezentatA prin plata sau munca fAcutAIn folosul proprietarului. *tirbei privia Insusi legea lui ca tran-sitorie, pAnA se va putea introduce de obstie In Muntenia fnvo-ielile de bunA voie, la care fnvoieli priveste mai cu seamA duhulacestei legiuiri, si pe care se sileste a le fnlesni prin toate mij-

" Jurnalul sfatului administrativ extraordinar publIcat in Bulelinul °tidalpe 1851, Nr. 69. p. 273. Protivnicii principelui Stirbei, gAsesc mijlocul de a cri-tica l dispozitia de liberA strAmutare incuviintatA tAranilor, spunAnd cA domnular fi luat atare mAstu% spre tunplea moii1e lui de locuitori. (Coup d'oeilsur l'administralion de la principauti de Valachie de 1849-1833 par un ValaqueParis, 1854, Bibl. Acad. Col. Sturza, No. 3775, p. 25). Mal ¡a msA, uittInd In-vinuirea adusA, brosura sustine cA nicAirea sAtenli nu ar fi fost mal apAsatidectit pe mosilile domnului, (p. 38). Cum se face atunci de oamenii se stamu-tau pe mosiile principelui dacA aid li asteapta apAsarea l relele tratamenteUra nu este niciodati logicA.

A. D. Xenopol. Istoria Roodnilor. Vol. XII. 9

130 ISTORIA ROMANILOB

loacele". Legiuirea se märgine§te insà a regula ea, in locul invo-ielelor, raporturile ce s'ar na§te pänä la nevoile säteanului depämänt pentru 5 vite maximum, rämänänd ca cea ce ar Intreceatare cifrà sa se intocmiascA tot prin bung Intelegere.

Este de netegkluit ca legea lui *tirbei tinea mai bineseamä de nevoile täranului §i-1 lua sub a ei ocrotire inteunchip mai intreg de cum o fäcea Regulamentul Organic, §ieste deci un pas inainte fäcutä care regularea mai dreaptä a

Infanteria Munteniei In 1852Din eAlbumul Ostirei» 1852. Colectia Academiei Romine.

raporturilor intre ambele clase 12 Principiul insä pe care aceastälege se Intemeia, baza ei teoreticA, anume conceptia raportuluitäranului cätre pämäntul läsat in al lui folosire, ca acel al unuichiria§, era de tot gre§itä, deoarece am vAzut in mai multe

. Legea lui Stirbei din IunieÌ1851, publicatA Impreunii Cu instructiilemal multe anexe sub titlul: Instructii pentru tntroducerea nouie legiutri prioitoarela reciproacele drepturi §i tndatortri ale proprietarului §i ale lucratorilor panuintului.Bucuresti, Tipografia Statului, 1851. Pentru asemitnarea cu dispozitille Regula-mentului Organic al Munteniei, vezi Analele parlamentare, I p. 79.

BARBIE $TIRBE1 $1 GRIGORE GHICA 131

rrinduri c6 tAranul, chiar dup6 ce se vAnduse vecin sau rumân,tot pgstrase dreptul sgu de proprietate asupra ocinei lui depAmânt. Conceptia legei lui *tirbei Inatura pentru totdeaunadreptul de 1mproprietàrire 13.

Stirbei mai spore§te lefile functionarilor, spre a-i 1ndemnala o purtare mai corectà fatà cu publicul cu care veniau In atin-gere, §i recunoa§te apoi §i functionarilor de mai putin de 200de lei leafa pe lunA dreptul la pensie, de care nu se bucuraumai fnainte.

Pentru Incuraj area agriculturei InfiinteazA o fermA model§i Incurajeaz6 plantarea de duzi ; IntemeiazA apoi o §coal6 dearte §i me§te§uguri, organizeag un 1nceput de serviciu sanitar,stabilind spitaluri In toate tinuturile, §i se creiaz4 o *wall dehirurgie la Bucure§ti.

In privirea lucrArilor publice se alcAtuie§te un corp alpersonalului puntilor §i §oselelor, cu o §coard anwnità ; se des-fiinteaz6 ca prea ImpovorAtoare prestatia personalg de 6 zilepe an pentru lucru la §osele, §i se inlocuie§te cu un impozit de9 lei pe cap de %Aran, din care 6 plàtiti de el §i 3 de proprietarulpe mo§ia eäruia se afla, prima Incercare de supunere §i a cla-selor privilegiate la contributie. Cu Runde adunate din dareaInlocuitoare prestatiilor, se a§terne §oseaua cea mare ce trebuias6 lege capitala 0'1'6 cu monarhia AustriacA, dela Bucure§tiprin Ploie§ti la Predeal.

In ramul judecAtoresc se promulgA ccrdul §i procedura pe-nalà In 1851, iar condica civilà este Indeplinitä prin deosebitedispozitii legiuitoare. Se gràbe§te Inch' cercetarea pricinilor,a§a cA In anul 1853 se ajunge aproape a se istovi toate r6m6-§itele vechi.

Se 1nfiinteazà o tipografie spre tipgrirea c'a'rtilor sfintetrebuitoare slujbei.

Toate aceste mAsuri, introduse din initiativa principelui,erau privighiate de el In a lor executare, §i cglAtorii regulateIntreprinse prin judete Ii clàdeau mijlocul de a se 1ncredintaIn persoang, despre gradul Ora unde p6trunsese dispozitiileluate de guvernul central In practica §i obiceiurile administratieitinutale 14. Astfel ajunse Stirbei, prin o munc6 staruitoare, areaduce In putini ani mersul Munteniei iarg§i pe partia pro-p5§itoare, când deodat6 cerul iar se IntunecA, un nou rAsboiizbucne§te, §i Muntenia este expusà alAturea cu Moldova la onouà IncAlcare a o§tirilor str6ine, §i anume ale celor douI state

" Comp. KogAiniceanu, ,51ergerea privilegiilor boiere§ti, desrobirea Tiya-nilor f i emanciparea pranilor discurs rostit In Academia RomitnA 1 Aprille 1891,Bucuresti, 1891. p. 34.

14 In relatia asupra inspectiei flicute de domn In tarl In 1851, Vestitoruomdnesc, 1851, p. 309, spune : cA scopul acestui voiaj avea de Until a se Incredinta

M. S. dacA cursul slujbei e conform cu impulsia activA ce-i este datA".


vecine Cu ele dinspre nord : Rusia intaiu pentru un timp maiscurt, apoi Austria pentru tot restul cat mai statu *tirbei inscaunul muntean.

Retragerea la Viena. Chestia locurilor sfinte aprinseseiara§i rasboiul intre cele doua puteri, ce impartiau dreptul desuprematie asupra tarilor romane, i Turcia fiind de astadatasustinutA de puterile Apusului, Rusia trebuia sa infrunte oputernica coalitie. Vom vedea mai la vale cum de Ru§ii in-draznirä sà intreprinda aceasta luptä. E insa netagaduitei se hotaresc a face intaiul pas du§manesc ocupand princi-patele. Inca din luna Martie 1853, se temeau in Bucure§ti deo patrundere a Ru§ilor in tarile romane, veste transmisa deispravnicul de Putna, dar care se adeveri In curand ca preatimpurie. tirbei spre a se asigura despre adevär, vroi sa trimitäla Ia§i pe colonelul Bibescu, sub pretextul complimentarei luiGrigore Ghica, pentru insanAto§irea lui din o boala. Consululrusesc Kalcinski 11 asigura insa ca-1 va in§tiinta el singur despreintrarea ru§ilor in Moldova. Tocmai atunci venind agentul lui*tirbei, Aristarchi, din Constantinopole, Ii spuse ca Turcii, incaz cand Ru§ii ar declara rasboi, ar cere dela domnii Tarilorromane sa se retraga din domnie. Pozitia lui *tirbei deveniagrea deoarece se a§tepta pe fiece zi ca Ru§ii sa intre in Moldova

aceasta pa§ire peste granitele otomane, in care pe atuncise priveau ca cuprinse i tarile romane, nu putea fi interpretataaltfel decat ca o declarare de rasboi. Peste putin timp *tirbeiprime§te, dela comandantul o§tirilor ruse§ti, ordinul de a luamasurile trebuitoare spre aprovizionarea trupelor imparate§ti,cari erau sá patrunda in Muntenia. La aceasta veste poporulBucure§tilor, §tiind ca *tirbei nu va vroi s'A slujeasca la doistapani i mai curand se va retrage, se arata foarte ingrijitpentru parasirea Wei din partea domnului in ni§te momenteatat de critice, *tirbei se sile§te pe cat poate sa lini§teasca mul-timea. Ru§ii trecand Prutul in 20 Iunie 1853, tirbei prime§teIn 5 Iulie comunicarea lui Nesselrode prin care Ii spune ca nuse va atinge de organizarea Munteniei, §i va invoi gospodarilorocarmuirea mai departe a tarilor, cu conditia ca domniiintrerupa la moment once relatii cu Turcii i sä inceteze a leraspunde tributu115. *tirbei se grábete a transmite aceastäimpunere marelui vizir Reschid-pa§a care-1 autoriza a pAstrascaunul numai cu conditie a refuza sá se supuna cererilor ruse§ti,§i a urma regulat inainte cu plata tributului, adaugand lasfar§it in forma de amenintare ca, la caz protivnic, Poarta valua mAsurile necesare pentru apararea intereselor ei16. Mai p3

" Ordin din 11 Iunie 1853. Doc. repa§terei Romaniei, II, p. 130." Reschid-pasa clitre principii Munteniei 1 Moldovei, 30 August 1853

ibidem, p. 213.

BARBIT STIRBEI SI GRIGORE GHICA 133

urma chiar Turcii se rasgandesc i ordonä' domnilor romani,pur i simplu, parásirea scaunelor, intrucat nu s'ar cuveni cafunclionarii Porfei s'A stee in ni§te tari ocupate de du§mani17.

*tirbei insa fiind hnpiedidecat de ru§i a raspunde trime-strul tributului pe Octombrie, i deci vazând ca a sta contraordinului innadins al sultanului, ar fi a se da in partea Rusiei,eeeace nu era in scopul sàu, fata cu alianta Portei cu puterileApusului, se hotara§te a se rteage din scaun in 16 Octombrie1853 18. Cu prilejul acestei parasiri a puterei, *tirbei renuntala lista civila ce i se cuvinea dela 1 Ianuar 1854 inainte,razind-o tarei, spre a raspunde grelelor nevoi ce cazusera pesteea 18. *tirbei se retrage la Viena.

In timpul lipsei domnului, tara l'amase sub ocArmuireasfatului administrativ (consiliul de ininktri), autoritatea supe-rioara fiind inlocuita prin agenti ruse§ti, i anume baronulde Budberg ca pre§edinte al ocarmuirei ambelor tari, ajutatde doi vice-prepdinti, Kalcinski la Bucure§ti i principeleUrsoff la Ia§i2°. Ru§ii cauta sa-§i atraga simpatiile mai multorboieri, in ranguri, care toate sunt irisa anulate lae§irea Ru§ilor din tara 21. Purtarea acestora e insa mult maiblanda decat in ocupatiile anterioare, cu toate cá tara nu estecrutata de cheltuielile trebuitoare pentru intretinerea arma-telor. De§i ru§ii promit a plati toate proviziile, cabinetul dePetersburg neavand bani, emite pentru plata celor cumparatebonuri cu curs fortat, pana la suma de 17.590.000 de lei,din care Ru§ii platesc numai 5.276.447 de lei ramânând restulde 12 313,553 in sarcina visteriei muntene. Stirbei se va silica, la tratárile de pace, s'A se obting dela Ru§i plata acesteidatorii 22.

Ru§ii insa nu pot sta mult timp in Odie romane, deoa-rece aliatii schimband atacul din valea Dunarii in Crimeea,Ru§ii sunt siliti retraga trupele din principate, spre a leduce pe noul camp de rasboiu. Ei párasesc deci Muntenia catre

Reschid-pasa c. Stirbei 31 Octomvrie 1853, ibidem, p. 272."In o scrisoare a lui cAtrA Reschid-pasa din 11 Octomvrie, ibidem, p. 264,

ei Ii spune eA pleacA poimAni, Mercuri". El pleacft insA In 16 Octom. idem. p, 689O multime de andiruntimi asupra pArAsirei tronului de cátre Stirbei contine ra-portul c. PoartA in 25 Marte 1855, ibidem, p 681. Raportorul insfacinat Cu ocercetare asupra purtlirei lui Stirbei cu prilejul intrArei Rusilor, conchide la ne-vinovAtia lui de trAdarea ce i se imputA.

Scrisoarea lui Stirbei, ibidem, p. 689.Ordin din 25 Noemvrie 1853, ibidem, p. 301. Comp. o dare de seamA

a sArbArilor dela 1asi de ziva impAratulni Neculai 7 Decemvrie 1853 ibldem,p. 318.

21 0 listA a boieriilor anulate de Turci, ibidem, p. 791. Cf. Buletinul ofi-cial al fdrei Romdnqii, 1854, p. 181 §1 185.

Thouwenel c. Walewsky, 25 Fevruarie 1858, Doc. ren., Rom, p. 962.C mp. comunicaren lui Gr. Ghica domnul Moldovei C. Rechid Pasa, 3 Iunie1853, ibidern, p. 146.


Iulie 1854 23, fiind inlocuiti curând dupà aceea de Austriaci,cari ocup6 Prile Române dupg conventia incheiatà cu TurciaIn 29 August 1854. PAnA s6 vinà Austriacii, Turcii intrA in Mun-tenia, §i Halim-pa§a dà o proclamatie, prin care aran' ea' avenit s6 mentin6 lini§tea ". Dervisch-pa§a comisarul turcescin§tiinteaz6 ing curAnd dupà sosirea lui, cà dup6 intelegereaavutà cu imita Poart6, cabinetul austriac va trimite trupelesale s'a' ocupe Principatele 25. El instituie un sfat administrativprovizoriu, 0116 la reintoarcerea lui Stirbei din Viena, iar domnulveste§te pe poporul muntean, cä" va relua frânele ocArmuirei 26.

Reintoareerea lui tirbei. Cum reie Stirbei guvernul pemâni, caut6 intAiu s6-§i dea seamA de starea finantelor tärei,care deabia indreptate prin sârguintele lui, fusese din nou adusela ruinà in urma cheltuielilor ocupatiei ruse§ti. In 7 Iunie 1855el aj unge deabia a incheia socotelele, §i vede cu durere cá datoriace se redusese Ora la 1853, la 4.600.000 de lei se aatigise acumainteun chip uria§ din nou, intAi cu 2.000.000 de lei deficitulanilor in care urmase ocupatia ruseas&ä, 1853 §i 1854, cu r6-mà'§ita cheltuielilor fäcute §i neplaite de Ru§i, in sum6 de12.300.000 de lei, pe lAng6 cheltuielile ocupatiei austriace delaintrarea lor, pe la Septembrie 1854, pan'ä la 7 Iunie 1855, insumA de 7.000.000 de lei, alcRuind in totul o datorie public6de tot apäs6toare, pentru puterile produatoare ale Muntenieide atunci, de 27.000.000 de lei. Stirbei, constrAns de nevoie, i

i

mentine cele 2 zecimi adause la contributie §i pe care acum puteasA le incaseze tara. Cu acest slab ajutor ocArmuirea munteneascgeste in stare a suporta cheltuielile ocupatiei austriace, M'A am6ri cu nici un ban datoria publicA a tkei, care rAmâne fixatàla suma preciz6 de 25.988.450 de lei in 1855; ba bugetul dinacest an se inräti§eaz6 chiar cu un prisos de 2.738.580 de lei,care putea fi intrebuintat la cheltuielile extraordinare pe anul1856 27. Tot atunci ins6 casele publice ofereau economii §i re-zerve insemn6toare, in suniä total6 de 28.000.000 de lei, dincare bunAoarà acea a marastirilor suma de 5.000.000, aceea amitropoliei 3.000.000, acea a podurilor §i §oselelor 8.500.000de lei. Aceastà rezerv6 insemnatà din casele publice, fäcea sin-gurA cu putintà procurarea, pAná la incasarea veniturilor, a

" Buletinul oficial din 12 Iulie 1854, p. 213, confine In§tlinfarea coman-dantului Mihai Gorciakof, a In urmarea concentrdrei armiei ImparAte§ti, ce seva opera MI zabavk ora§ul Bucure§ti se va de§arta de trupele rosiene". BaronulBudberg pftriise§te ocArmuirea lAstind-o pe maulle voinicului din liiuntru.

" Din 27 Iulie 1854, Buletinul oficial, p. 229.il Doc. ren. Rom., II, P. 498. Buletinul oficial, 28 Aug. 1854, P. 245." Doc. ren. Rom., p. 513." Etat de l'administration publique, p 5. Ofisul lui Stirbei, pentru des-

chiderea divanului din 2 Ianuarie 1856 In Doc. ren. Rom, II, p. 898.

BABBU STIEBEI SI GBIGORE (MICA 135

banilor neajArati cheltuielilor ocupatiei, care dacá ar fi fostimprumutati dela privati, ar fi indrcat cu procente, pe atuncifoarte grele, tezaurul public.

*tirbei insá pentru a ad'Augi veniturile Statului, cereanecontenit dela Turci regularea daraverilor nAngstirilor inchi-nate grecilor. Ace§tia acuma, dupá dsboiul cel nenorocit purtatde Ru§i, ne mai putand fi proteguiti de ei, domnul spera cáva putea Indupleca pe Poartà a indatori pe Greci la primireareorganidrei pe care *tirbei vroia sá o dee manAstirilor llichi-nate. Pentru a izbuti ing in aceastA incurcatà daravere, ar fitrebuit d poatà dispune §i. de timp, §i. sorocul domniei lui nAr-ginit la 7 ani, se implinia in 1856.

*tirbei mai stkue§te pentru emanciparea tuturor siga-nilor, a druia inceput fusese fàcut prin acea a tiganilor Sta-tului §i. a manästirilr cu legea lui Bibescu din 1844. Ind din1851 el opre§te vanzarea tiganilor dela particulari la particularidispunând ca acei ce ar vrea sà-i vandà sA o fad numai dtreStat, care le adea indatà libertatea ". In ofisul de deschidereal divanului din 1856, 11 in§tiintead d futre alte nAsuri tri-mise spre chibzuire, se aflà §.1 acea privitoare la desrobirea siga-nilor particulari, care lege primia de divan este sanctionat4de domn in 2 Februarie 1856 29.

Principele cu toate cá termenul domniei lui se aproprialucra a§a ca §i. d'id domnia lui avea sA tin6 un timp nedefinit,tinându-se de principiul dupA care se s'Avar§esc toate lucrurilemari : lucreaz6 a§a ca §i când n'ar fi s6 mori niciodatà, dar tot-deauna d fii gata de a pgdsi lumea. El face s6 tread o legeprivitoare la infiintarea drumurilor de fier §i alta la acea a uneilAnci publice, d'id implinându-se termenul de 7 ani al dom-niei, §i. principatele urmând s'O' fie organizate dupá noile prin-cipii primite de congresul de Paris, el pgrAsi puterea §i fu in-locuit cu dinadmiile acele care saturà la drma thilor ro-mâne, in tot acel edstimp memorabil, in care se pused bazelevietei lor celei noi.

Aceasta pe domnia lui Barbu *tirbei pe cari oameni strnni§i nep'ärtinitori, ca delegatul francez la comisia din Bucure§ti,Talleyrand, o nume§te viguroad. §i spune despre domn cA de§inu ar fi sosit ind timpul de a rosti o judecatà asupra persoaneilui, totu§i se poate constata chiar astAzi cà in lupt6 cu cele maigrele inaprejudri, slujit de oameni corupti, el lasà pline caseleStatului. Aceasta este atestatia cea mai neauzità de dat acestuilArbar".

" Vestitorul romdnesc, 1851, p. 77." Comp. cele douli ofise din Doc. ren. Rom, II, p. 899 O 961." Thouwenel C. Walewsky, 18 Fevruarie 1856, ibidem, II, p. 953; alta

din 26 tulle 1856, ibidem, III, p. 713.

136 IFITORIA ROMANILOR

2. GRI G ORE GHICA IN MOLDOVA, 1849-1856

Reforme. Grigore Ghica era un coboritor al domuluiCu acela§ nume, care piense ucis de Turci in piata Beilicului,in 1777. El era ginerele fostului domn al Moldovei Ioan SanduSturza, 1§i Meuse studiile In Germania §i luase parte ca membrual partidei nationale, In ini§carea din 1848 contra unchiuluisail Mihai Sturza 31.

Fiind numit domn in Moldova In urma conventiei delaBalta Liman, el se duce impreuna cu *tirbei la Constantinopole,unde de§i sunt primiti ceva mai cu dinstinctie, decum se facuseCu domnii mai vechi ai tarilor române, fiind intre altele poftitila masa de vizir §i chiar de sultan, sunt cu toate aceste obligati§i ei a se prosterna inaintea padi§ahului §i ai saruta papucul 32Inch' inainte de a se mântui Moldova de ocupatia militara adusaprin evenimentele din 1848, Ghica se apnea' de oarecare reformefolositoare. A§a in 1849 el reguleaza modul tinerei socotelelordin partea eforiei capitaki, apoi a celor din ora§ele judetene,desfiinteaza monopolul carnei §i a luminarilor, fix'And un ajarpentru vânzarea lor 38 El mai infiinteaza departamentul lucra-rilor publice34, §i in 1850 reorganizeaza jandarmeria pe piciormilitaresc, spre o mai bung paza politieneasca ; reduce maimulte taxeo ja masuri pentru aliniarea stradelor §i zidirea bina-lelor, In scopul de a introduce o regula in a§ternerea §i ridicareacladirilor ; regulamenteaza modul de functionare al pietelor devánzare de obiecte §i stavile§te faluirea taranilor din parteafuntionaiilor subalterni ; infiinteaza o pedeapsa pentru täinuireaboalelor de vite ; reguleaza chestia vitelor de pripas 35. Tot inacel an 1850 Ghica ja insa o masura care au contribuit a adauginumarul poporatiei evree§ti in Moldova. Anume dupá legilevechi once Evreu care nu justifica posedarea unui capital de5.000 de lei, sau exercitarea unei meserii sau industrii, puteafi izgonit din tara ca vagabond. Aceasta masura, de o extremaasprime, nu fusese niciodata aplicatä cu stricteta, in care cazcea mai mare parte din Evrei, fiind oameni saraci §i fara meserii,ar fi trebuit sa paraseasca tara, §i Moldo'va nu ar fi infäti§ato poporatie atht de bogata de Evrei. Totu§i atare lege consti-tuia MA indoiala o piedica la navalirea lor in tara de pestegranita. Grigore Ghica revoaca aceasta dispozitie, ordonAnd ca

n La Moldavie sous Gr igoire Ghica par Murphy Byrne sujet britaniqueJassy, 1856.

" Adele publice ale principalului Moldovei 1849, (Bib]. Aced, colectiaSturza. Nr. 3782) p. 33-38.

31 Manualul administrativ al principatului Moldovet, I, p. 169, 187.*4 Ibidem, II, p. 211." Ibidem, I, p. 91, (Comp. p. 304 si 342), 143, 208, 211, 408, 450 si 475.

BARK' $TIRBE1 $1 GRIGORE GHICA 137

ea sA fie aplicatà numai Evreilor veniti de cureuid de peste hotar.Nerämurindu-se lug Intru nimic intälesul acelui termen, inter-pretarea lui rginânea la arbitrarul autoritàtilor inferioare care,hind datä starea lor de rnoralitate, deschidea portile -Wei largi

Grigore GhicaDomnul Moldovei 1849-1857. Colectia Academiei Romine,

migrárei evree§ti. 0 a doua mäsurá favorabirá evreilor, fu des-fiintarea másurei luate de Mihai Sturza, in 1844, de a se opri ji-dovii dela tinerea de oranzi prin sate, fnvoindu-le Ghica aceastá

138 ISTORLA ROMANILOR

indeletnicire sub ni§te conditii prea u§or de indeplinit 36 Sporulvämei dela 3 la 5 sutä cA§tigat dupä multe stäruinti de princi-pele Bibescu pentru ambele principate, nu fusese pus in lucraredin pricina turburkilor intamplate. Deabia in 1850 se vedeaplicatà aceastä mäsurà in Moldova, §i lucru vrednic de insemnatpentru tendintele de emancipare ale intereselor române§ti, esteimprejurarea cà sfatul administrativ al Moldovei, odatä curegularea acelei afaceri, scade §i. vaina de export (care prin oneintelegere fenomenalà a intereselor economice, fusese fixatäde Turci la 12 °/,), tot la nartul de 59/0 37. Ghica mai infiinteazäo §coalä de inginerie pe längá. departamentul luceärilor publice,ja ingsuri pentru §oseluirea §i. paveluirea Ia§ilor, precum §i. aora§elor tinutale 88, infiinteazA serviciul dilijanselor pe lang6po§tà pentru transportul cäTätorilor, §i in deosebire de *tirbeicare desfiintase prestatiile in naturä pentru lucrarea §oselelor,Ghica introduce mäsura in Moldova, indatorind pe -Oran lamunca de 3 zile pe an pentru intocmirea drumurilor. Insfär§it tot in 1850 el zide§te penitenciarul cel mare dela TärgulOcna 39.

Pe längä aceste §i alte mäsuri mai mArunte de admini-stratie, Grigore Ghica in 1851, dupä ce Moldova se mäntuiede ocupatia ruso-tura, adaugA Incä douä legiuiri insemnate,menite ambele a influenta asupra desvoltärei generale a 0'1.6,anume reforma legei care regula raporturile dintre proprietari§i muncitori §i. organizarea invätämäntului public, ambele in'äsuriluate paralel §i. in acela§i timp cu .acele identice din Muntenia.

Indatoririle impuse gtenilor prin legea lui Ghica, deicer ceva mai multe munci agricole cleat Regulamentul Organic,scgzänd frig numärul cel insemnat de zile, intrebuintat pentrureparkile la acareturi, iazuri §i tarine ale proprietarului, reduceIn total catimea de muncg, prestatä de locuitor in favoareastäpanului. Legea lui Ghica revine, in fixarea atimei de muncAdin partea täranului, iar la nartul muncei anuale päräsind sis-temul zilelor regulamentare, care munai reale nu erau, impunändIn o zi mult mai multä muncä, decum omene§te putea fi M.-cutä. Pentru a putea fug face o comparatie ¡litre legiuirea din1851 §i. Regulamentul Organic, va trebui sä reducem §i. muncacerutà de acea lege, in zile reale de munc4 precum am fäcut-oCu a§a numitele zile regulamentare.

as Ibidem, 1, p. 521 si II, p. 43. Prin urmare nu ffirii cuvlint invinueste peGhica Revista domniei prinfulut Grigore Ghica de un membru al partizei nationale1856, el& ar fi deschis iara Evreilor.

st Man. adm., II, p. 111." Ibidem, II. p. 217, 247 si 258." Ibidem, II, p. 131, 225-234 g I, p 508, 592.

Cu toate cA legea din 1851 spore§te intrucAtva muncaagricolA propriu zisà, ea scade in total zilele de muncA, prinreducerea numArului celor intrebuintate mai inainte la mere-meturi, §i care erau prin abuz adeseori schimbate de proprietariIn zile de munc6 la câmp. Ba legea din 1851 impiedicA asemeneprefacere, dispunând ca zilele neintrebuintate de proprietar dup'lprescrierile ei, s'ä rAmAnA cA§tigate de locuitor. Mai reguleazAapoi deosebite puncte, cari erau toate interpretate mai inaintein defavoarea tkanului, precum schimbarea celorlalte munciagricole in acea mai grea a pra§ilei, reduce la mo§iile ingustemunca locuitorului in proportie cu pAinântul dobändit, §i. lucrumai insemnat, desfiinteazA dijma pe care tAranul era datorsA o deje din productele sale, compensändu-se prin acest marefolos, sporul cel nu prea insemnat de muncA adAugit locuito-rului. In privirea pAmântului pe care proprietarul era datora-1 da Väranului, legea nouà adauge numai 20 de prAjini la ima§ulTocuitorilor 4-1.

In privirea dreptului de strAmutare, legea lui Ghica maiu§ureazA conditiile in care ea putea fi efectuatA. Dei pAstreazA

Vezi art. 28 al legei din 1851, Man. adm., I. p. 428. Meremetul iazu-rilor si Ingraditul larinilor IntrA toate In acele 4 zile de lucru la acareturi.

41 latA cum aratit comitetul proprietarilor In divanul ad-hoc al Moldoveifoloasele tncuviintate Oranilor prin legea lui Ghica : asftzlimfintul publicat In1851, desfiintfind si Indatorirea atenilor de a face coserele proprietarului §i maidesfiintand si lndatorirea celor fIrli bol de a lucra 4 zile la reparatiile careturilor,In locul transporturilor prescrise de Regulamentul Organic, au sporit si cu 20 deprAjini imasul cuvenit locuitorilor, si prin urmare departe de ale Inmulti Indato-ririle, le-au adus un simtltor folos". Buletinul fedinfelor divanulut ad-hoc al Mol-&vet, I-iul suplement la Buletinul No. 21, p. 3.

BASBU 8TIRBEI fig GIBIGORE GHICA 139

Regulament organicmunci zile reale

Legea lui Ghicamunci zile reale

ArAturA 14 prAjini 2 28 prajini 4PrA§i1A de 2 ori 36 pr.In 3 zile regulamentareplus stransul §i cAratul

12 42 pr. idem 14

SAcerat 48 pr. in 3 zileregul. plus cäratul

8 56 pr. idem 9

Cosit, 1 falce, adunat 8 1 falce, idem 8§i clAdit2 podvoade 8 2 podvoade 82 carA de lemne 2 2 care de lemne 2Lucrul la acareturi 4Meremetul iazurilor 6

1

Lucrul la acaret. 440IngrAditul tarinilor 3Dup A regulament 53 DupA leg. lui Ghica 49

140 ISTORIA tIOMANILOR

nedreapta dispozitie, ca locuinta gi sádirile táranului strámutatsá rámang Mr% nici o despágubire In folosul proprietarului,ea reduce sumele pe care táranul trebuia sa le ráspundá pro-prietarului gi cutiei satului, dela echivalentul acelor datorite Inmunci gi bani pe un an Intreg, la acele ce s'ar constata ca da-torite Onä atunci, prin o dreaptá ráfuialá ; deasemenea su-primá fndatorirea impus6 táranului de a ráspunde anticipattoate dárile Ong la implinirea perioadei recenzimentului, dis-pozitie luatá de Regulament, chip pentru a nu Incurca soco-telele vistieriei prin strámutarea contribuabilor, In realitate'MA pentru a impiedica cu total acea strámutare.

Paralel ing cu Inlesnirea dreptului de strámutare, legeadin 1851 cautá O. opreascá pribegirea MI% temei a locuitorilor,cari desgolia mogiile gi Incurca, ha adeseaori págubia incasá-rile vistieriei. Se la anume másura de a se impune o pe-deapsá satului ce ar primi pe un fugar, fárá dovada indepli-nirilor indatoririlor sale, pedeapsá ce consta in plata indoitàa sarcinelor ce fugarul avea de Thicut pe rástimpul dela zivastrámutárei Onä la ridicarea lui de ispravnic. Ghica privi-ghiazá ca legiuirea strámutárei s'l fie Indeplinità cu dreptate,gi dacá el impiedeca strárnutärile Mr% cale, o fácea nu numaiin interesul proprietarului, dar chiar in acel al táranilor, careadeseori párásiau o mogie Mr% motive Indestulátoare, dárg-pánandu-gi avutul gi rámánand isteresiti de zilnica hranä pestean, prin pierderea vremei cu aga pribegire" 42. Dealtfel cândstrámutarea se cerca in conditiile legei, o invoia numai decát ;gásim bungoará cá proprietarul Ulinegtilor refuzänd locui-torilor ce vroiau sá se strárnute ráfuirea daraverilor lor, domnulordong ca privighetorul sA facá ráfuiala dup5. ar'ätarea Ora-nilor, gi sä le invoiascá strámutarea 43.

A doua másurä de reorganizare insemnatá intreprinsäde Ghica fu acea privitoare la invätämânt, indeplinitä tot inIn 1851. Acesta este legiuit In marele s'Au regulament din acelan ", care Imparte instructia In trei categotii : cea primará,secundará gi inaltá, reinfiintänd iarági pe acesta din urmá dupádistrugerea ei din 1847, in limba romang. Atát de rnult se deo-sebea Ghica de principiul lui Sturza gi Bibescu din 1847, In pri-virea destoiniciei limbei române ca organ de predare, In cdtimpune chiar profesorilor de limbi stráine s'ä predeie In roma-negte ". Cursul superior al invátáturilor este impártit In 4 facul-tali : aceastá filosoficá, juridicti, teologià gi medicalá. Din acesteinsá numai cele douà din-LE se infiinteazá In realitate, consti-

" Oispozitia din 1851, Ibidem, II, p. 28." Dispozitia din 1853, Ibidem, II, p. 30." Ibidem, II, p. 304..6 Ofis din 1852, Ibidem, II, p. 341.

BARBII E)TIEBEI SI GRIGORt GHICA 141

tuind cele trei facultäti ale literilor, §tiintelor §i. drepturilor.Cea teologic6 era läsatà pe seama seminariilor, care eleIng§i se reorganizeag prin o legiuire tot din 1851 " ; iar inlocul celei medicale care nu se putea infiinta din lipsa de mij-loace, se intemeiag o §coalà de mo§it unitä cu un institut pentruprimirea femeilor ingrcinate grace *i pentru cre§terea copi-ilor gäsiti, numit iftstitutul orfanotrofic Tot pentru complini-rea facultätei medicale se mai face §i o §coalà de hirurgie. Alta§ez'a'mânt de bine-facere este ospiciul de infirmi dela Galata.Ghica precizeag mai bine, in ceeace prive§te instructia, dispo-zitiile dupà care urmau sá fie primiti aspirantii la dregAtoriilepublice, hotäränd c'ä nu se pot primi in slujbe decat acei cevor fi petrecut cu laudà cursul invätäturilor ; pentru scriitoriclasele primare ; pänä la cap de masä, invätäturile gradului aldoilea ; pentru capii de sectie §i. inainte, acel de gradul al treilea

Retragerea la Viena. Reintoareerea la domnie. IntrareaRu§ilor in Moldova in Iunie 1853, sili pe Ghica §i pe *tirbei ase retrage la Viena §i. purtarea domnului Moldovei in aceastäimprejurare, fatsä cu Poarta Otomanä, este identicä cu acea adomnului Munteniei 48 Ghica avu de luptat din pricina ocu-patiunilor streine cu greutäti financiare, läsate mai intäiu derevolutia din 1848, sporite prin ocupatia ruso-turceascä cei urmä.Anume in 1851 deficitul constatat prin buget se urcA la 1,000.768de lei, care este ing redus prin mäsuri de economie la 655.266In 1852, iar in 1853 este strans cu degvar§ire, ivindu-se chiar§i un prisos de 123.688 de lei. Tocmai atunci intervine din nouocupatia ruseascä, §i. deficitul reapäre4 la sfär§itul anului in sum6de lei 1.223.817, Cu toa-CA suprimarea tributului, a plätei agen-tului din Constantinopole §i. a lipsei civile a lui Ghica, el gäse§tecând se Intoarce In Octombrie 1854, un deficit de 2.408.345 delei, care adaos cu cheltuielile pricinuite de ocupatiunea aus-triac'ä se urea' la 1855 la 3.025.691 de lei. Pentru acoperirea luise face primul imprumut al Moldovei de 2.400.000 de lei la ban-cherul l-lillel Manoah din Bucure§ti. Nevoile ocupatiei austriaceaduc in curând afacerea unui al doilea imprumut dela casa ma-iorului Mi§u Anastasievici de 2,500.000 de lei. Imprtunuturilefug in parte restituite, ing dobänzile cele mari unite cu chel-tuielele continue ale ocupatiei austriace, aduc la sfär§itul dom-niei lui Ghica In 1856, un neajuns total de 6.000.000 de lei (vechi).Ghica voise pentru a gpäta mijloace noi de intämpinare a gre-lelor nevoi in care se afla tara, sä supunä la contributie averile

" Ibidem, p. 376." Anafora din 25 Octomvrie 1852, Ibidenn, I, p. 57." Vezi mai sus, p. 132. Comp. scrisorile lui Ghica C. Reschid-pasa din

1852 si Iunie 1853 In Documen tele renafterei Romclniei, II, 146 si 160.


mânastirilor inchinate ; dar este impiedicat de a o face prin unordin al Portei.

Rezultatul purtarei finantelor din partea lui Ghica estecu drept cuvant, apretuit in chipul urmator, de raportul ofi-cial facut de visternicul Scarlat Rosetti catre caimacamie in18 August 1856: In fata crudelor incercari prin care au trecutMoldova dela 1848 Ora azi, este Inca de mirat cum de defici-citul era numai de 6.984.148, cand in Muntenia unde acelea§ifapte s'au produs, el se urea la 27.216.543 de lei. Daca s'ar res-titui Moldovei toate cheltuielele facute cu o§tirile streine, desigurca, nu numai deficitul ar fi umplut, dar Inca ar ramanea un pri-sos ; trebuie insa sa ne supunem soartei celor slabi" 49. Felulcheltuelelor pentru o§tirile de ocupatie, consta in intretinereaspitalelor, aprovizionarea cu lemne, leafa generalului Budberg intimpul òcupatiei ruse§ti, despagubirea antreprenorului postelorpentru pierderea de cai, care condei singur se urea la 986.850de lei construirea de poduri, lefile talmacilor, etc.

Grigore Ghica dovede§te, in tot timpul domniei lui, ea-1imentine principiile nationale care-1 insufletisera inainte Incade a ajunge in tron. El emancipeaza pe tigani, despagubind peproprietarii lor, incuviinteaza tiparirea Letopisefelor tdrei Mol-dovei, lui Mihail Kogalniceanu in 1852, iar in 1853 pune sà setipareasca pe cheltuiala domneasca Cronica lui incai, care aparede astadata in intregul ei cuprins. El ja o parte insemnata ala-turea cu Stirbei la lupta Românilor pentru realizarea unireiprincipatelor §i a emanciparei lor de sub cle§tele suzeranitateiotomane, atat in timpul domniei lor cat §i mai ales dupa a lore§ire din scaun in 1856. Ghica este ca iStirbei i om de progres.El introduce telegraful, vrea s'a construeasca un drum de fierdela Boto§ani la Galati, §i sa canalizeze Prutul ; dar inplinin-du-se termenul domniei lui, el parase§te puterea, inainte de afi putut sa puna in aplicare planurile sale de imbunatatire.

Cateva luni inainte de a parasi domnia, Grigore Ghicadesfiinteaza' cenzura i decreteaza libertatea presei ; cerand delainfiintatorul unui ziar numai depunerea unei cautii de 5.000 delei §i prevazand oarecare restrangeri precum defaimarea domni-torului, atacurile contra religiei, provocarea la intovara§ireastraina i alte cateva. Se banuia lui Ghica ca el luase aceste ma-suri cand era tocmai sá iasa din scaun din un dor zadarnic depopularitate. Ghica fusese insa calauzit de un gaud mai ina

" Observations sur l' état actuel du finances en Moldavie presenté a la Cai-macamie par le vistiar Ch. Rosetti le 18 Aollt 1856, Bruxelles (Bibl. Acad. Col.Sturza N-ro 3.796), p.r425 0 47-49. Comp. ofisul lui Ghica c. adunare din 10 Mai1856, in Documentele Rencift. III, p. 466. Marphy-Byrne imputir fátA drept defi-citul, riilei administratii a financelor din parea lui Ghica, l 11 ura la 13.000.000socotind In el 0 datoria pentru ernanciparea tiganilor, care Ina urmand a fiincasatii dela desrobiti, nu constituiau o adeviiratft datorie.

BARBIJ $TIRBEI SI GRIGORE GHICA 143

anurne prevAzand luptele ce se vor Incinge pentru unire, re-zolvarea el voia sA descgtu§eze condeele Intru a ei apArare 1.5°.

In timpul domniei acestor doi de pe urmA domni ai 0-rilor române despArtite, se Intâmplà un mare eveniment euro-pean, fgrà de care Românii nu ar fi Azut poate nici odatàImplinità mAcar o parte din visul cel mai dulce al sufletuluilor. Ceeace Românii nu putuse smulge prin mi§carea violentàdin 1848, ajunserà a-1 realiza cu prilejul unui nou mare con-flict iscat Intre Rusia §i Turcia. In loe insA ca de astà datàurm6rile sale sI le fie ca deobiceiu aunAtoare §i fatale, elefurä din protivA din cele mai fericite, aducAnd garantarea exis-tentei lor ca popor, Indrumarea unei vieti inteadevAr civilizate,precum §i putinta consolidärei puterei lor, prin unirea cel putina douà din rA§chiratele mAdulare a le corpului lor, a celordouà färi surori de la poalele Carpatilor. Inainte de a pA§i laexpunerea acestui eveniment, cel mai mare §i mai frumos alIntregei lor istorii, trebui sA arAtäm ImprejurArile marei crizeeuropene, zämislitoarea norocului lor.

66 Radu Rosetti. Des pre Cenzurd In Moldova, In An. Ac. Rom. II, tom.XXX, 1907 p. 12. Textul legei lui Ghica, ibidem, p. 87.

H

RA.SBOIUL DIN 1853PACEA DE PARIS 1856

1. LOCASURILE SFINTE

Rusia si puterile apusene. Rgsboiul din 1856 este unepisod in epopea uria§6 a räsboaelor ruso-turce, episod ce nu prease impad. cu §irul intregului poem. Para acum izbanzile RusieiIn contra Turciei mersese tot propà§ind, ingrämädind victoriipeste victorii, cotropire peste cotropire. Acum peste intaiaoar'ä ele sunt stavilite §i. puterea ruseascA, ce pärea un puhoimenit a inghiti impgrätia otomanä, este opritä in cursul ei vi-jelios, spulberatä §i. aruncatä in vânturi. Cauza acestei scrintiriIn mersul triumfurilor ruse§ti provine din imprejurarea, c'ä de-astädatà Rusia numai lupta numai in contra politicei Apusu-lui care ar fi venit in ajutorul Turciei, ci insuli in contra bratu-lui säu de fier §i. de foc, in contra puterei sale materiale, ce Mtn-dea in sfar§it o manä de ajutor impärätiei lancezite a lui Moha-med. Cat timp Rusia luptase in potriva unei impärätii mai ne-culte decat (Musa, ea invinsese, §i calea ei fusese un lung §ir deizbanzi cu folos. Acum cand trebui sä lupte impotriva civiliza-tiei, ea dädu inapoi, fu invinsä §i. nevoitä sà plece grumazul eicel mandru mai mândrului invingätor.

Nu este deci greu de inteles pentru ce Rusia a fost räpusämai greu este insä de arAtat cum se face de Europa s'au trezitde astädatä ; care au fost §irul de imprejurgri ce au hotärit-osä se scoale in potriva colosului dela nord §i. sä-i dee o inv'ätà-turà, care insä nu au avut efectul de a-1 intoarce dela pla-nurile sale, ce l'au indemnat numai cat de a fi mai preväzätorIn conceperea lor, mai ghibaciu §i mai iscusit in a lor indepli-nire.

Ca punt de purcedere a unei noue politici in privirea Ru-siei din partea Apusului, putem privi tratatul dela Unkiar-Iske-

BASBOICIL DIN 1858 146

/esi, care destäinui planurile rusesti inteun chip mult mai vAzutde cum se intämplase pänä atunci. Acest tratat dintre RusiTurci prevedea ca corniile rusesti sä aibä voie a trece min Bos-for in Mediteranä, iar acele ale puterilor Apusului s :a- nu poatätrece prin Dardanele cAtre Marea Neagrä, in timp de räsboiu

aceastä indatorire luatä de Turci, fAcea din marea Neagräun adevkat lac rusesc, i acest lac, prefäcut inteun imens portal Rusiei, putea sä reverse asupra Mediteranei flotele rusesti,pe când intrarea in el era apäratä de tunurile turcesti dela intra-rea in Dardanelelor. Rusia devenia astfel neatacabilä acasä ladänsa, i putea deci sä desvolte in toatä linistea politica sa decotropire in contra chiar a acelei puteri ce luase asupra-si cuAka ne,socotintä, indatorirea dea o apära inteun chip asade efectiv.

Pentru a zädärnici acest tratat, puterile apusene vroiausä nimiceascá baza pe care el se innältase, ajutorul fägäduit deRusi Portei impotriva lui Mehemet-Ali. Dar aceste puteri nuerau debe intelese asupra liniei de purtare ce erau sà tinä fatäcu r'äsvrätitorul vasal al sultanului. Franta vroia sä-I sprijinesà-1 intäreascä, sperand cu timpul a-1 pune pe dänsul pe tronulsultanilor si a regenera astfel Impärätia otomanilor. Angliadin contrà vroia s5.-1 supunä i s5-1 aducä din nou la ascultare,pentru cä se temea sä lase Suezul in mäinile unui barbar. Din-tr'aceste douà tendinti contrazicätoare, cea mai pericilloasäpentru Rusia era acea reprezintatä de Franta, ca una ce voiasà deje o via-0 noug i puternic5. Impärätiei Otomane. Temän-du-se Rusia ca, la urma urmelor, sä nu se imvoiasc6Anglia cu acest plan, se hotäreste a jertfi foloasele castigateprin tratatul dela Unkiar-Iskelesi, care o indepärta de Anglia,si a se pune in leaturä cu aceastä putere pentru a nimici figuraamenintätoare a vice-regelui egiptean. In 15 Iunie 1840 se iscä-leste tratatul impätritei aliante fare Anglia Rusia, Austria,si Prusia indreptat in contra lui Mehemet-Ali si eventual in con-tra sprijinitoarei acestuia, Franta. Cele trei dintäi se hotäresca ataca pe Mehemet-Ali iar cea depe urmä privighea miscärileFrantei. Räsboiul in contra vasului fa'svrätitor este in curändisprävit prin des.ävärsita lui infrangere, iar Franta nu face niciun pas spre apArarea lui.

Rusia deci renuntase la dreptul de a face sä treacä corà-biile sale prin Bosfor ; dar Poarta mentinuse g dui nta datàde a pästra mare clausum a stramtoarei Dardanelelor. Curänddupä aceea, i Franta se apropie de celelalte puteri apusene,

astfel se inchee in 13 Iunie 1841, la Londra, intre aceste cincimari puteri europene tratatul strämtorilor sau al Dardanelelor,care prevede ca trecerea coräbiilor de räsboiu atät prin Bos-

Guillany, Manuel diplomati que II, p. 164.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor Vol. XII. 10


for at si prin Dardanele s6 rAmâng pentru totdeauna oprit6,cAt timp Poarta s'ar afla in pace". Prin acest tratat Poarta esteprimità In dreptul public al Europei, si cu toate ck" se favorizaprin el predomnirea ruseascA in Marea NeagrA, i se inchideaBosforul, Mat acest tratat este pentru Rusia tocmai contrariulcelui dela Unkiar-Iskelesi. Insemnälatea tratatului Dardaneleloreste din cele mai mari. Pentru intiias dat6 se vAd puterileapusene unite intr'un gAnd pentru sprijinirea Turciei impotrivatendintelor cotropitoare ale Nordului. Acest tratat este inaintemergätorul aliantei ce au dat nastere rAsboiului Orientului 2;el este inceputul unei schimb6ri In politica Europei fatà cu Rusiasi anume nu a unei sau a altei puteri, ci chiar a intregului Apus.Din nenorocire a rAmas numai un inceput, si apatia care cuprinsepe Europa, curänd dupA sfarsitul rAsboiului oriental, indreptä-teste judecata de mai sus, a acest rAsboiu a fost numai un epi-sod discordant in istoria fäsboaielor ruso-turce.

Aceastà schimbare de indreptare in politica Apusuluiera motivat6 s'i de alt6 imprejurare. Negotul tot crescând aRusiei cu -Odle Turcesti, care fAcea Englejilor si Francejilorconcurenta cea mai serioag, deschid ochii acestora asupra pri-mejdiei ce-i astepta dacg Rusii ar pune mâna pe Constanti-nopole si, aplicând si aci maximele prohibitive de care erau con-dusi in politica lor economic4, ar inchide cu totul Marea Neagrälcomertului apusean.

Pe de altä parte Rusia vedea pe fie-ce zi scAzänd inrau-rirea ei in Orient. In principate ea fusese cu totul compromisA,si chiar in celelalte pärti ale ImpArAtiei Otomane, Crestinii in-cepuse a vedea cá au fost am5giti in speranta lor, de a scäpa desub jugul Mahometanilor cu ajutorul Rusiei. Apoi tAnkul sul-tan Abdud-Medjid, sub influienta lui Resid-pasa, intreprindemai multe reforme civiliz6toare in impäiätia sa, pe care le pro-clamA prin hatiseriful dela Gulhane s (13 Noemvrie 1849), incat ghiaurii incep a crede cà cu timpul vor putea duce o viatAmai linistit6 si alAturea cu Osmanliii. Dac6 influenta ruseascAscAdea frig la crestini din impgrAtia turceascg, din causa unoraltor imprejurki ea se micsura chiar in Constantinopole. Engleziisi Francezii, vroiau s5.-si formeze o generatie de Turci care säl lefie simpatic6, atrag in Odle lor tineretul turc, care formându-seIn scolile Apusului, incepe a privi pe aceasta ca limanul scäi-

I CA el era astfel privit de diplomatie ne o dovedeste o depesA a ministruluide externe a Fran/lei cAtre ambasadorul francez din Londra din 31 Mai 1835Le cabinet de Londres n'a done pu jamais douter de notre concours pour fairerespecter l'esprit du traité du 13 Juillet 1841 et pour rappeler, s'il le fallait, aucabinet de St. Petersbourg, que rempire ottomart est placé par cette transactionsous une garantie collective. Iasmund A ktenstitcke zur orientalischen Frage, I,No. LXXXII.

° Rosen, Geschichte der Tarkei, II, p. 250.

BILSBOIIIL DIN 1858 147

Orel Impgatiei otomane. Insu0 sultanul cg§tigat pentru acestegAndiri i fncurajat de o generatie prieting civilizatiei Apusu-lui, i prin aceasta chiar du§man'g Ru0lor, aduce In Constanti-nopole un curent de idei cu totul noui care nu insemna altcevacleat aliantg ca puterile Apusului i rgsboiu cu Rusia.

Aceasta din uring, dacg nu vroia sg piardà desgvar0troadele unor silinti seculare, trebuia sá caute un prilej pentrua recgpsáta In Constantinopole, pe &I 0 la Cre§tinii din Impgrg-tia Otomang, fnriurirea ei de mai fnainte. Ru0i cautg sg ajunggla aceasta mai Intgi prin exploatarea revolut-iei române. Ei sesiliau a argta mi§carea românilor ca pornite In potriva suvera-nitgtei otomane, pentru ca, prin concursul dat de ei la ingbu-Orea aceleia, sá poatá dobAndi un titlu la recuno§tinta Portei 4.Un tgrAm Insg mult mai lams pentru intrigile sale, o deschideRusiei prin afacerea loca§urilor sfinte.

Politica orientalä a lui Napoleon al 111-lea. Lgca§urilesfinte, martore patimilor i mortei Mântuitorului, fusese tot-deauna o pricing de neintelegere Intre deosebitele confesiunicre§tine, i cu deosebire fare cele mai puternice, OrtodoxiiCatolicii. Dela Intgiele relatiuni ale Francezilor cu Poarta, eistipulase pentru Catolici privilegii In aceastg privire, care serefnoesc 0 se fntgresc prin un tratat din 1740, In care se prevede

: Monahii francejii adecá catolici, care locuesc dupg vechiulobiceiu In Ierusalim i prin prejurul acestuia, i anume in bise-rica dela sfântul Mormânt, 0 care se ggsiau In stgpânirea loca-§urilor sfinte, sg rämâng nesupgrati ca 0 mai fnainte In aceastgstgpgnire" 5. Cu timpul Insg Franta, ocupati In altg parte, nefn-grije§te de pgstrarea acestor privilegii, i Ortodoxii reprezen-tati mai ales prin Greci, bancheri din Constantinopole, careaveau mare fnrgurire la Poartg, izbutesc a scoate cu Incetulpe Catolici din cele mai multe lAca§uri sfinte, In cgt pela 1850din 19 lgca§uri ce fusese In stApAnirea lor, ei rgingsese numai cu 9.

In anul 1847 se fatâmplä In biserica din Bethleem, unscandal intre clerul latin i cel grecesc, In care dispare o crucede argint ca o inscriptie latineascg ce se afla pe mormântul MAn-tuitorului. Reclamatiile Latinilor, sprijinite de consulul francezdin Constantinopole, ajung Ong In Franta.

a Vezi aceste sustineri ale cabinetului rusesc in circulara lui Nesserode c.ambasadorii ruse.5ti 19 lulie 1848, In Acte fi documente relative la istoria RenaftereiRomdniei publicate de Ghenadie Petrescu episcop de Arge.g, Dimitrie A. Sturza

Dimitrie C. Sturza, Bucure§ti, 1888, H, p. 7. Ele vor fi citate in prescurtare :Doc. ren. Rom.

Comparà : Rosen Geschichte der Ttirkei, II, p. 137 §i urm. Forcade, His-toire des causes de la Guerre d'Orient, Paris 1854, P. 7. p. u. ; Dimitri de Boukha-row. La Russie et la Turquie p. 152. Der russisch-turkische Streit? Leipzig,1854, p. 11.


Revolutia din 1848 inngbusg insg pentru cat-va timpaceastg imprejurare, care pgrea cà va trece nebggatá in seamä.Ajungänd insg Napoleon al III-lea la presedintia republiceifranceze, politica acestuia trebuia sg reinvie, si Meg cu mareputere, chestia lgcasurilor sfinte. Napoleon vroia pe de o partesg reinalte Inräurirea Frantei in Orient, unde fusese mai cu to-tul inlocuità prin acea a Rusiei ; apoi el se punea bine cu papa§i cu clerul, de care avea nevoie pentru planurile sale ulterioareascultând plängerile bisericei catolice si ceränd dela Turci in-dreptarea incglcárilor suferite de dânsa.

In 28 Maiu 1850 generalul Aupic, ambasadorul Franteila Constantinopole, trimite Portei o no-IA in aceastg privirela care neprimind niciun rgspuns 6, o repeteazg in August ace-la§ an, ceränd prin ea ca Turcii sä respecteze tratatul din 1740§i sg nimiceascg cu totul ori-ce schimbgri intervenite de atunciinainte. Ali-Pasa, ministerul afacerilor streine, rgspunde, tocmaila 30 Decembrie 1850, cg va nurni o comisie de Greci si de Fran-ceji, care sg cerceteze drepturile ambelor confesiuni. In acestrgstimp Rusia folosindu-se de imprejurarea cea atat de fericitäpentru dânsa, de a se putea amesteca in trebile Orientului pen-tru motive religioase, deocamdatà trimite sultanului o scri-soare autografg a tarului in care acesta, luAnd un ton foartecumpgtat, aratà numai a§teptarea cg Turcia va pgstra statusquo In afacerea loca§urilor sfinte. Indatá dupg acest pas al Rusiei,comisia este disolvatà si se numeste o alta, alc'ätuitä numai dinMahometani, care tocmai cgtre sfärsitul anului 1851 isi dg rapor-tul sgu cgtre Sublima Poartg, pe baza cgruia Ali-Pasa impgr-tgseste lui Lavalette, ambasadorul francez, hotgrirea sultanu-lui. Aceasta cuprindea : cg biserica sfântului mormânt si aceadin Betleem sg fie In stgpanirea ambelor confesiuni. Latiniiinsà se pgstreze cele douà chei dela portile bisericei Sfänta Ma-ria §i cheea dela Poarta cea mare a bisericei din Betleem ce Ong'acum fusese a Grecilor. Aceastg hotgrfre dei prea favorabilgcatolicilor lovia in drepturile lor, fiind cg in loc de a respectatratatul din 1740, care le dgdea in stgpänire exclusivg locasu-rile sfinte admitea acum la pgrtásia lor, pe Greci 7.

Spre a hotgra odatà pentru totdeauna drepturile confe-siunilor rivale, Poarta dg dui:4 indemnul ambasadorului rusesc,un firman pentru care insg Lavalette dobände§te räggduintacg nu va fi cetit in public, din pricing &A consfintia niste ingsuriCu totul umilitoare pentru politica franceiä. Ambasadorul rusesc

6 Vezi aceasta nota In Doc. ren. Rom., II, p. 8.A la plus grande indignation de tout le peule professant la religion

orthodoxe, la chef de l'église de Bethleem est rendue aux catholiques, comme pourprouver publiquement leur préponderance en Orient ; le mal est fait Mr. le baronet il n'est plus possible de le prévenie. Nesselrode au baron de Brunow in Bon-kharow, p. 156.

RABBOIIM DIN 1858 149

Insä stäruie§te Cu tot dinadinsul la Poartà §i dobände§te nunumai cà acel afirman sä fie cetit, dar chiar §i un ordin cätreguvernatorul Ierusalimului, ca sä nu Invoiasa francezilor a seservi cu cheia luatà dela Greci. Franta, de §i a§a de greu lovitàlute() afacere din care crezuse c6 va trage un folos fnsemnatpentru politicA ei orientalä, prime§te toate aceste umiliri MI%a se fmpotrivi §i se supune astfel desävär§it pretentiilor din ceIn ce mai mari §i mai covär§itoare ale Rusiei.

Care este secretul unei asemenea purtki? Franta cerusela fnceput foarte mult §i anume desfiintarea tuturor firmanelorulterioare care contraveniau dispositiilor tratatului din 1740.Rusia din potrivä, mult mai ghibace, nu pretinse la origine decât mentinerea" statului quo In privinta confesiunei ortodoxe.Dar Franta cu eat mergea, scklea din pretentiile sale, §i, maila urmä, se lepäda cu totul de ansele, pe când Rusia porninddela un sâmbure cu totul mic, fl cultiva §i-1 cre§tea fäcând säiasä din el arborele uria§ al pretentiilor sale fatà cu Poarta.Franta se convinsese cá fäcuse o mare gre§ealä, trezind aceastafmprejurare a läca§urilor sfinte. Ea väräse pe Poartä In o In-cureäturà fatä cu Rusia, din care nu §tiea acum cum sä o scape.De aceea videm pe Franta and necontenit fnapoi fnainteapretentiilor ruse§ti crezänd cä prin aceasta va putea potoli fo-cul ce ea Insä§i 11 aprinsese Cu atäta nesocotintä.

Cunoscänd acuma causa retragerei Frantei, sä cercetAmacea a Inainfärei Rusiei, care curând päru a nu mai cunoa§tenici o margine.

Rusia era atre acest timp statul cel mai puternic dinEuropa. Revolutia ce sguduise päná In temeliile lor celelaltenatii a le continentului, o läsase pe (Musa neating ; ba chiarea luase o parte strälucitä la Inklu§irea ei. In Rusia se In-trupa principiul conservatismului ; ea apärase a§ezämäntul mo-narhic in potriva valurilor necontenit crescände ale tendintelordemocratice. Statele continentale, nesigure In privirea stäreilor Muntrice, In care Inc6 nu amutise räsunetele revolutionare,nu se fncumetau a fntreprinde In afarä o politia mai fndräs-neatä, temându-se ca sä nu le fugä pämäntul sub picioare, toc-mai in momentul cel mai critic. Impäratul Neculai crezu cg ausosit momentul de a da Turciei lovitura hotärftoare §i a des-lega astfel In favoarea Rusiei chestia Orientului. Dintre pute-rile pe care le credea cu deosebire interesate In aceastä chestie,de Austria era sigur IntrucAt poate fi sigurantä In politicA.Ii fäcuse o slujliä a-tat de mare, prin furfälm§irea revolutieiungure§ti, In cât trebuia sä se a§tepte la recuno§tinta ei, §ideci, dac4 nu la o favoare deplinä a planurilor sale, cel putin la oimpiedecare a lor mai putin rostità. Mai trebuia d§tigatà Anglia,§i izbända era asiguratà. Turcii trebuiau sä päräseascA Europa,impärätia Otomanilor era sä fie ImpArtità fare Rusia, Anglia

150 LSTORIA ROMANILOB

§i Austria, §i de sigur ca partea leului era sa revina celuidinfai, intru'cat ea poftise pe celelalte doug la masa cea mare,§i cine §tie poate cà in fundul visurilor ei, Constantino-polea se Malta, oglindindu-se, cetate impArateasca, in apelealbastre ale Bosforului.

Ca inteacolo mergea gandul imparatului Neculai, ne odovede§te convorbirea memorabila a acestui imparat cu sirHamilton Seymour, ambasadorul Marei Britanii la Petersburgpe la inceputul anului 1853. In mai multe intalniri ce imparatulavu cu ambasadorul englez, el li arata parerile sale asupra stareiTurciei §i asupra necesitatei unei intelegeri intre Anglia §i. Rusia,In cazul unei eventuale deslacen i a imp'Aratiei Otomane. Tur-cia, spunea intre altele imparatul este atat de decazuta caoricat am don i noi sa se prelungiasca traiul omului bolnav (§iVA rog sa ma credeti ca §i. eu doresc ca §i Domnia Voastra con-tinuarea vietei lui), el poate inteo zi sa ne ramana pe brate.Ceea ce este mort nu mai poate reinvia, §i daca imparatiaTurceasca cade, apoi aceasta va fi pentru tot deauna, *i de aceeaA. intreb daca n'ar fi mai bine de prevazut un asemenea caz,de cat a se expune chaosului turburarilor §i sigurantei unui ras-boiu european" ? Ambasadorul raspunde la aceasta ea' in An-glia s'ar simti o mare departare de a sconta de mai inainte mo§-tenirea unui vechiu amic" ; la care hnp'Aratul intampina ca :este cu toate aceste de cea mai mare insemnatate ca sa ne fate-legem asupra acestui punt, Anglia §i. cu mine ; putin 1mi pasade ceilalti. Trebuie insa se declar curat ca daca Anglia ar vreasa se geze in Constantinopole, eu nu voi putea invoi aceasta.Si eu sunt dispus a ma indatori sa nu ma a§ez acolo, se intelegeca proprietar, caci ca depozitar nu pot garanta. S'ar puteaintampla ca imprejurari nea§teptate s'A m'A puna in pozitia dea ocupa Constantinopolea, daca nimic n'ar fi pregatit, dacatoate lucrurile ar fi lasate in voia intamplarei" 8 Aceastä con-vorbire, raportata cabinetului englez provoaca din partea a-cestuia un raspuns al carui inteles este ca.: nefiind sigur mo-mentul ceind are sa se intample caderea Imparatiei Mahome-tane, ar fi pe de o parte zadarnic, pe de alta ofensator pentruTurcia §i periculos fata cu celelalte puteri europene, de a sehotara de mai inainte modul impartirei sale.

Acest raspuns adus imparatului, il face sà se j'Aluiascaambasadorului ca nu a fost inteles de guvernul englez. Nu m apreocupa atat pe mine ceea ce trebue fa cut in cazul cand omulbolnav ar muri, pe cat doresc a hotara impreuna cu Anglia, ceeace nu trebuie sä se intample. Catastrofa turceasca poate A. serealizeze in fie-ce moment, sau prin un rasboiu exterior, sau

° ReprodusA In interesanta depesA a lui Hamilton Seymour c. Iohn Russel,11 lanuarie 1853. Doc. ren. Rom, II, p. 13.

RASBOIIIL DIN 1858 151

prin o luptg intre partida vechilor Turci §i acea reformelor su-perficiale franceze, sau in sfAr§it prin o rgscoalä a cre§tinilor,care sunt foarte nergbatori a scutura jugul mahometan. Lu-crurile ce nu pot sg le invoiesc sunt, incepand prin noi in§ine :o a§ezare a Ru§ilor in Constantinopole. Acest ora § insg nu tre-bue niel odatg sä ajungg in mginile Englejilor sau ale France-zilor, sau a ori cgrei altei mari natii ; de asemene, nu pot sgprimesc restabilirea impgrgtiei bizantine, sau o altfel de in-tindere a Greciei, care ar face dinteinsa un stat puternic ;cu atAt mai putin m'a§ putea impgca cu imbucgatirea Tur-ciei, in o multime de mici republice, locuri de scgpare pentruKossutii, Mazinii §i alti revolutionari ai europei. Mai curandde cgt a§ primi eu una din aceste intocmiri, a§ intreprinde rgs-boiul §i l'a§ duce cg.t timp mi-ar mai rgmâne un om §i o pu§cg".Ambasadorul englez a inteles u§or din ceea ce nu vroia tarulsg se intâmple cu impgrgtia Otomanilor, care erau dorintelesale cele ascunse : intelegerea cu Anglia §i cu Austria pentruimpArtirea definitivg a Turciei, §i anume cu excluderea Fran-tei. *i inteadevgr cg a§a era. Despre Austria spunea impgratul :Trebue sg. §titi cà atunci când vorbesc de Rusia, vorbesc §ide Austria ; interesele noastre in Orient in privirea Turciei suntcu totul identice". Pe Anglia vroia s'o cA§tige in once mod,fie mgcar §i numai pe cuvântul de onoare. Sigurg fiind de acestedoug puteri, pe lângg prietenia cea atAt de statornicg a Prusiei,Franta rgmânea izolatg §i putea fi trecutg cu vederea 9. Angliainsg rgmase statornicg in refuzul ei, cu toate ademenitoarelefgggduinte aleaRusiei care fi dgruia Egiptul §i Candia, pgstrândsub protectorul sgu" tgrile romAne, Serbia §i Bulgaria.

Ambasada lui Mencikoff. Rusia vàzand cA nu poateface pe Anglia complice la loviturile ce se preggtea a da Tur-ciei, se hotgre§te a lucra ea singurg §i a dobAndi dela aceastani§te foloase, care sg. Intreacg pe toate cele de pAng acuma ;ea vroia a pune pe Turci lute° atArnare a§a de mare de Musa,In at chiar timpul at ar mai exista impgatia Otomanilor, sgnu fie cleat o uneltà oarbg §i asculatoare in mginile sale. Ru-sia se hotgre§te a lua de pretext chestiunea loca§urilor sfinte,sub care se putea ascunde a§a de bine scopurile sale §i care-idgdea tot odatà prilejul de a reimprospäta inrgurirea sa asuprapopoarelor din peninsula Balcanului. Ea tfimite deci pela Mee-putul anului 1853, un ambasador extraordinar la Constanti-nopole, pe principele Mencikoff care intrg, Cu incunjurimea ceamai strglucitg in capitala ImpgrAtiei Otomane, in ziva de 16Fevruarie. Ru§ii rgspandesc §tirea cà misiunea principelui

' Vezi depe§ele lui Seymour c. Russel din 21 §1 22. Fevruarie 1853, Mien?,p. 27-30.

152 ISTORIA BOILANILOR

Mencikoff, ar fi regularea ehestiei loca§urilor sfinte §i acea aMuntenegrului. Dar aceasta de pe urma fusese pug la caleInca inaintea sosirei princepelui, prin intervenirea Austriei, §icea a laca§urilor sfinte mai ca 1§i luase sfar§itul, §i anume in fa-voarea Rusiei, In cat lumea se a§tepta, cu drept cuvant, ca savada e§ind o alta stafie din cutia fermecata a diplomatiei ruse§ti.

Ce putea fi aceasta? Franta care vazuse gre§ala ce o Meusecu trezirea chestii loca§urilor sfinte, se arata chiar dela In-ceput foarte ingrijita de planurile Rusiei. Ea punea inaintetemerii ca curtea rusessca sa nu fie hotarata a lucra asupraPortei cu o apasare care sa o faca sa piarda putina trecere cei-a mai ramas, sau sa o expuna la primejdiile cele mai mari,cand ea ar vroi sa se impotriveasca", cerand ambasadorului eisa intrebe pe cabinetul de St. Petersburg, daca lepadand prin-cipiul care predomina de trei-zeci de ani in raporturile marilorputeri, intelege a se face el singur arbitrul al soartei Turcilor,§i daca Rusia vroie§te sa inlocuiasca politica comuna a puter-rilor, careia toata lumea datore§te odihna sa, prin o lucraresingurateca §i bazata pe silnicie, care sä impinga §i pe celelaltecabinete in criza ce se pregate§te, a nu lua sfat cleat numaidela interesele lor §i a nu asculta decal de vederile lor particu-lare" 1°. Catre acela§ timp §i Anglia face, de§i in un chip maiputin apasat de cat Franta, acelea§i intrebari Rusiei.Sir Hamilton Seymour, ambasadorul Angliei la Petersburg,spune lute° depe§a catre ministrul sail : Aratam contelui deNesselrode ca a§ fi curios de a afla daca cu chestia loca§urilorsfinte ar lua sfar§it toate greutatile dintre Rusias.§i Turcia, saudaca principele Mencikoff ar mai avea de adaos §i alte pricinide nemultumire. Cancelarul imi raspunse a el nu §tia ca semai fie §i altele. A§a dar, pozitiv nu mai este nici o alta ¡litre-bai eu, pentru a inlatura neintelegerile. Nici una cleat acelece fac obiectul lucrarilor curente de cancelarie" 11.

Acelea§i incredintari de pace sunt pe de alta parte facutedea dreptul mini§trilor engleji prin ambasadorul rusesc dinLondra. Baronul Brunnow este insarcinat a spune acestora ca :imparatul este stapanit de statornica vointa de a mentineaintregimea §i neatarnarea Imparatiei Turce§ti, §i ca, In cazulcand parerile sale s'ar schimba In aceasta privire, inaltul saustapan ar fi cel dintai a incuno§tiinta pe guvernul englez des-pre aceasta. Asigurati pe ministrii reginei in termenii cei maipozitivi ea' scopurile imparatului sunt tot acele ; ca fal§ele vorbela care au dat prilej sosirea princepelui Mencikoff in capitala

10 Ministrul Frantei C. Generalul de Castelbajac ambasador la Petersbourg.Depesa din 21 Mart 1853, Ibidem, p. 51.

11 Seymour c. Clarendon, 24 Martie 1853, Iasmund, Aktenstacke zur orien-talischen Frage, I, N-ro.I.VII. Aceastà depe§A nu se aflà reprodus6 In Doc. ren.Rom.


otomana ocuparea principatelor, marirea teritoriului nos-tru in Asia, cererea ca numirea marelui patriarh de Constan-tinopolea sa ne fie data nouà nu numai ca sunt exagerate, daraunt chiar lipsite de once temeiu ; ca inteun cuvAnt, misiuneaprincepelui Mencikoff nici odata n'au avut alt scop decat acelape care a-ti fost insarcinati a'l aduce la cunostinta guvernuluibritanic"12. *i asemenea asigurari nu sunt date numai confiden-tial prin mijlocirea ambasadorului, ci chiar oficial, prin noteinmanate guvernului englez. Maiestatea sa are fericirea dea se incredinta a ideile sale se potrivesc cu acelea ale guvernu-lui englez in ceace priveste combinatiile politice care ar fi saintervina atunci cand in orient s'ar intampla o catastrofä, pe careRusia are si ea interes ca s'i Anglia, daca nu a o impiedeca, celputa a o indeparta" 13.

Pe cand cabinetul de St. Petersburg cauta a adormi ast-fel ochiul veghetor al politicei engleze, principele Mancikoff inConstantinopole se silea a dobandi dela Rifaat Pasa fagadu-inta cà inainte de a-i face cunoscut scopul trimiterei si felulcererilor sale, Poarta A se indatoreasca formal a nu destainuinimica ambasadorilor Frantei si Angliei" 14.

Lucru in destul de neasteptat, Anglia este inteadevar in-selata prin vorbele atat de pacinice ale Rusiei. Lordul Clarendonse rosteste in o depesa din 23 Mart care Lordul Covley, am-basadorul Angliei la Viena" Guvernul Majestatii Sale esteplecat a pune incredere in imparatul Rusiei, dela care a primitatat de adesea asigurarile cele mai solemne, a ar fi atat intere-sul cat si vrointa sa de a mentine imparatiei otomana si ca dacaar incapea vreo schimbare in acesta politica, Maiestatea sa n'arintarzia a-i impartasi fat% zabava asemenea hotarire. Fiindcapana acuma nu ni s'a facut nici un soi de incunostiintare inaceasta privire, apoi guvernul Maiestatei Sale crede, pana ladovada protivnica, ca trimiterea principelui Mencikoff nu areun caracter amenintator pentru neatarnarea s'i intregimea Por-te, /5.

Franta in deosebire de Anglia intelese, cu o patrundereminunata, scopul ambasadei princepelui Mencikoff. Fiind dea-dreptul interesata in pricina care forma pretextul acestei amba-sade, Franta trebuia sa vegheze mai cu patrundere la caracte-rul ce era sa-1 iee si la incurcaturile ce era sa atraga Vazand ca

" Nesselrode c. Brunnov, 7, Aprilie 1853, Doc. ren, Rom., H p. 63.la Memorandul rusesc din 3 Aprilie, anex.A la depesa lui Seymour catre

Clarendon, 21 April, lbidem p, 81." Colonelul Rose cAtra Clarendon 31 Mart; lipseste In Doc. ren. Rom." Clarendon ctitrA Covley, 23 Mart, Iasmund, 1. N-ro LIV. Documentele

care lipsesc In colectia documetelor renasterei Romilniei le Tom cita dupti altecolectii. Dealtmintrele aceleasi idei sunt continute In o depeSii a lui Clarendon C.Seymour din aceeasi datit. Doc. Fen., Rom. II, p. 57.

154 ISTORIA BOMAZILLOR

trimiterea principelui Mencikoff cade impreunA cu pregatirimilitare insemnate ale Rusiei la granitele Turciei, ministrul Fran-tei, Drouyn de Lhuys, atrage luarea aminte a lordului Ciaren-don asupra incurcaturilor care s'ar putea naste in Orientprin misiunea princepelui Mencikoff ", §i in urma acestuiada ordin flotei franceze de a pleca spre apele turcesti.

SA vedem acuma ce fAcea ambasadorul extraordinar alRusiei in Constantinopole?

Cum vine in capitala ImpArAtiei Otomane el infatisazAscrisorile sale de creant6 si face vizita de datorie marelui vizir,dar refuzA de a indeplini pe cea tot atAt de indatoritoare catreministerul treburilor streine, Fuad Pap, pretinzAnd cä el ar fifost dusman politicei rusesti si cà nu vroieste sA aibA aface cudAnsul. AceastA purtare neauzitA face pe Fuad Pap s'A-si deedimisia, spre a nu pune pe PoartA in trista pozitie de a suferi oinsultà asa de grea. Dupà ce se infAtiseazA inteo audientA lasultanul si pipAe tarAmul in toate pArtile, vAzAnd cA nu poatedobAndi dela Pow-a fagAduinta secretului, se hotAreste a dafiinfa cererilor sale prin o nota din 19 Aprilie. DupA ce se rostesteIn ea asupra ministrilor sultanului in termeni cu total necuviin-ciosi, ntunindu-i perfizi si inselatori" aratA cg. imparatul, VA-zAnd nesiguranta fAgAduintelor turcesti, s'au vAzut siliti de acere dela Poarta garantii pentru viitor si anume : 1) un firmanlAmuritor asupra cheei bisericei din Betleem si a privilegilorbisericei grecesti pe lAcasurile sfinte; 2) un ordin privitor larepararea cupolei templului Sf. MormAnt, reparare care sA sefacA sub privigherea patriarhului grecesc, farA amestecul vreunui alt cult ; 3) un sened sau o convenfie pentru garantarea sta-tului quo a privilegiilor .confesiunei greco-ruse§ti §i. a lAcasurilorsfinte posedate de dAnsa. Ambasadorul trebue cu acest prilejsA adua aminte ministrului trebilor streine, ceeace i-au arAtatIn mai multe rAnduri : di Rusia nu cere dela Poartc1 concesii po-litice; dorinfa sa este de a lin4ti comtiinfele credincioOlor prinsigurarzfa menfinerei a ceeace este §i s'au obicinuit pdn'ei in zilelenoastre" ". Aceasta nota dadea in sfArsit pe fatà scopurile Rusiei,pe care ea se silise atAta timp a le tinea ascunse de lumina zilei.Sultanul adunA indatà marele sfat al impArAtiei, care cu 42 vocicontra 3 hot'ArAste a incuviinta neintArziat punturile I si II dincererile Rusiei si a refuza numai decAt pe cel de al III-lea. In 5Mai sultanul iscAleste doua fimane din care unul orAndueste cacheca datA Latinilor dela biserica din Betleem sA nu insemnezealtceva decAt un drept de trecere, nu insA si unul de stApAnireal acelui sanctuar, iar celalalt invoeste ca sa' fie rezidita cupola

11 Drouyn de Lhuys c.ritrti Walewsky ambasador la Londra 21 FebruarIasmund, N-ro XLVII.

" Nota peincipelui Mencikoff din 19 April 1853 hi Iasmund, I, No. LXIV,

1118110IIII, DIN 1858 155

bisericii Sf. Mormânt sub privigherea patriarhului grecesc. Acestefirmane, care hotArau des5vArsit afacerea lAcasurilor sfinte

§i anume in tocmai durA cererile rusesti, necunoscând cu totuldrepturile Latinilor, de vreme ce Franta pgrAsise cu totul preten-tiile sale, fusese date dupA sfaturile ambasadorului englez,lordul Straford de Redcliffe, care spunea Turcilor : Siliti-v4a despArti afacerea lAcasurilor sfinte de propunerile ulterioarea le Rusiei, ori care ar fi ele. RegulAnd acest punct, cândprincipele Mencikoff va veni sA fac6 propuneri noi, veti fi Intotul liberi de a refuza A intrati In asemenea tocmeli, dac4nu vi se va 16muri pe deplin felul, intinderea si temeiurilelor. DacA ambasadorul rus ar fi autorisat a Impinge lucrurilepArA la cele depe urnià margini, tot ar rgmâne Portei pu-tinta de a amarla consimtàmântul gil, pAn4 ce se va fi sf6-tuit cu aliatii sAi, care au luat parte Impreung cu Rusia la tra-tatul din 1841" 18.

Turcia, ascultand de aceste intelepte sfaturi, indeplinisein totul cererile Rusiei privitoare la 14casurile sfinte, si puteaprivi puntul al 111-lea din nota lui Mencikoff ca o pretentie cutotul nouà ; ea r5spunse deci asupra acestuia In modul urmátor,pe cAt de politicos pe atAt si de hotgrator : OricAt de pretentioasear fi intentiile de care sunt insufletite una atre alta curtile rusestisi turcesti, totusi incheierea unui act asupra IntrebArei In chestiu-ne, care prin urmäririle ei primejdioase ar nimici principiulfundamental al neatArnarei uneia din ele, este cu totul potrivnicdreptului international si de naturà a ruina cu totul autoritateaPortei. Aceste fiind mai presus de indoial6 grelele urmAri aleunei asemene stipulatii, mobilele legiuite care imping pe Poartàa o refuza nu ar putea fi t5g6duite de nimene, si cu atat maiputin de Majestatea Sa ImpAratul, a cAruia iubire de dreptateeste cunoscutä de intreaga lume" 18. Mencikoff atunci amenint6pe Turci Cu ruperea relatiilor diplomatice ; acestia stAruiesc ins6In refuzul lor si ambasadorul rusesc pArAseste Constantinopolul.

Rusii nu lep5d6 speranta de a indupleca pe Turci nici chiardupà aceasta. Ei urmeazA negocierile inainte piin depese, sicontele de Nesselrode trimite lui Reschid-pasa In 31 Mai o nouàmisivg, stAruind intr'un mod foarte cAlduros, ca sultanul s6 is-cgleaseä proectul de nota' pe care Mencikoff 11 lAsase in mAinilesale, la pkàsirea capitalei, si prin care proiect Turcii se obligaufatà cu Rusia la bnplinirea acelorasi conditii pe care le contineasi tratatul refuzat de dansii. Turcii se impotrivesc cu acea§statornicie, inca si aceste depe urnià incercAri ale Rusiei rAmAnzadarnice.

is Strafford de Redclife dita Clarendon fn Forcade, Histotre des causesde la guerre d'Orient, p. 86.

1 Rifaat Pasa c. Mencikoff, 10 Mai. Doc. ren. Rom., II. p. 86.


Tratatul propus Turciei era urmatorul : In scopul de aface sa inceteze pentru totdeauna toate pricinile de neintelegere,toate indoelile 0 toate reclamatiile privitoare la drepturile 0privilegiile care au fost incuviintate 0 asigurate prin vechiiimparati otomani locuitorilor Moldovei, ai Valahiei 0 Serbieicare, ca 0 deosebitele alte natii cre§tine din Impäratia Turceascase inchina la religia greco-ruseasca s'au stipulat prin conventiade fata urmatoarele conditii : religia greceasca va fi intotdeaunaproteguita In toate bisericile ; reprezentantii curtii imperiale voravea dreptul ca 0 in trecut de a da ordin bisericilor atat dinConstantinopole cat 0 din alte locuri 0 ora§e, precum 0 per-soanelor biserice§ti, 0 aceste sfaturi, venind din partea unui gu-vern vecin 0 amic, vor fi bine primite" 2o

Acest proect fu schimbat, intors 0 sucit in deosebite ran-dud : in esenta lui ramase fug acela§ : protectoratul Rusiei asu-pra creOinilor ortodoxi din Imptirdfia Muzulmand ; caci altfel nuse putea pretinde ca pentru a se asigura Cre§tinilor ritului rasa-ritean stapânirea a cator-va laca§uri sfinte, era de neaparatanevoie ai pune pe ace§tia, in toata intinderea imparatiei otomanesub o protectie, prin care autoritatea morala a imparatului ru-sesc ar fi inlaturat cu totul autoritatea de drept ce se cuvineasultanului? Un asemenea protectorat nu putea fi primit deTurci sub nici un cuvant, daca vroiau sa mai pastreze macar oumbra de neatarnare. Si inteadevar pretentia Rusiei nu insemnamai putin decal instrainarea autoritätei politice a sultanuluiasupra 10-12 milioane din supu§ii sai. Cu toate ca' Ru§ii pretin-deau ca prin acel tratat ei nu cereau nici un drept politic, ci nu-mai cat lini§tirea con§tiintei coreligionarilor lor, in realitateacest scut religios ascundea un protectorat politic. Caci in ce seintrupeaza autoritatea politica daca' nu in supunere 0 ascul-tare? Marea majoritate a supu§ilor sultanului erau sa ascultede actuna inainte de sigur mai mult de §eful lor religios care numai era patriarhul grecesc, ci tarul Ru§ilor, cleat acel politic,sultanul Turcilor, caci este in natura simtimântului religios dea fi cel mai supus, cel mai ascultator. Prin urmare atunci canddin conflictul datoriilor erau sa se nasca o lupta inteo religie0 puterea lumeasca, intre cererile Dumnezeirii 0 acele ale Cesa-rului, fara indoiala ca acele ale Dumnezeirei erau sá treacainainte, 0 Cesarul alce era sultanul, iar tarul Ru§ilor era Dum-nezeu 1

Apoi este de observat ca' demnitarii bisericei grece§tisunt in acela§ timp 0 magistrati civili. Rusia deci ordo-nand persoanelor biserice§ti" ordona tot °data unor magis-strati ai sultanului. In sfar§it ea cere mentinearea statului quo

" Corespondance respecting the rights and privileges of the latin and greckchurches in XUrkey No. 153. Reprodus si de Doc. ren, Rom. II, p. 74.

BASBOIIIL DIN 1814 157

In constitutia bisericeasca a Grecilor. Aceasta constitutie erainsa plina de rele, mai ales In ceace privete amestecul cleruluiIn trebile civile. Daca respecatrea statului quo In aceasta pri-vire ar fi capatat autoritatea unei conventii internationale, oncesperanta de indreptare ar fi fost pierduta, §i cand abuzurile arfi fost a§a de strigatoare !neat sa nevoiasca numai decat o re-forma, Cre§tinii imparatiei turce§ti ar fi trebuit sa indrepte ce-rerile lor, nu catre guvernul sultanului, ci catre ImparatiaRuseasca. Rusia invoca, In sprijinul pretentiilor sale, tratatelemai vechi Incheiete cu Turcia. Dintre aceste, este de observatca prin tratatul dela Cainargi, Poarta fagaduie§te a proteguiIn mod statornic religia cretina §i bisericile acestuia, §i da voemini§trilor curtei imperiale a Rusiei, de a lace In toate ocaziilereprezentatii atat In favoarea, bisericiei celei noi din Constanti-nopole cat §i pentru acei ce o servesc". Fagaduinta cea generaltiera dat'a' din libera Imboldire a Portei §i nu o lega catre Rusia ;cealalta care cuprindea o adevarata Indatorire catre aceastaputere, era specialti, §i se referia la o singura biserica din Con-stantinopole, care se punea prin tratat sub protectia Rusiei.

Si daca admitem chiar ca fagaduinta cea generala, facutade Poarta Rusiei, insemna un drept de protectie al acestei dinurma, atunci ce nevoie avea ea de un tratat nou asupra acesteiprotectii, intru cat n'avea decal sa ceara Indeplinirea celuivechiu? 21 Era vederat eä. Rusia nu privea ca indestulatoaregarantia generala a tratatului de Kainargi, ca ea vroia sa In-tinda dreptul sau special de protectie, dela una la toate bise-ricele cre§tine din Imparatia Mahometana; dela servitorii acesteibiserici la tot clerul, ba la toti Cre§tinii supu§i ai Sultanului ;dela un a§ezamant religios la proteguirea religiunei Insa§i. Rusiaopunea In sfar§it ca §i Franta Incheiese in timpurile de mai Inaintecapitulatii In scopul de a protegui pe coreligionarii sai. Aceastaera adevarat. Deosebirea cea nemasurata constä' Irma in aceeaca pe cand capitulatiile Frantei protegueau pe supuOi sä i, tra-tatul pretins de Rusia era sä proteguiasca pe supufii sultanuluil

Pentru a vedea cat de stranie era cererea Rusiei, n'avemde cat s'a' ne inchipuim acela§i relatiuni, schimband actorii. Ces'ar fi zis in Europa, daca Franta sau Austria ar fi cerut delaMarea Britanie o garantie pentru protegiuireaa §i buna tratarea clerului catolic In Anglia ? Ce s'ar fi zis daca regina Anglieiar fi cerut acelea§i garantii pentru protestantii Frantei? Ce arfi zis In sfar§it chiar Rusia daca §i Turcia, la randul ei, ar fi cenitprotectia Muzulmanilor din imparatia ruseasca ?

". Asupra modului cum Rusia interpreta stipulapile prIvItoare la p rote-guirea religiei din tratatul dela Cuciuc-Cainargi vez! NessirOde C. Kisseleff, 3AUgust 1853 In lasmund, I, No. C. Asupra interpretare! Portei, protestul el contraocupare! principatelor 14 Iulie 1853, ibiderrt, No. CII.


Rusia, prin protectia ei, cauta sá dobandeasca o inraurireprecumpenitoare asupra hotartrilor Portei, inlaturand oncealta inraurire §i sa-§i asigureze astfel mijloacele, daca nu sprea grabi peirea Turciei, cel putin spre a o impedica in desvolta-rea ei §i spre a-§i asigura trimnful intereselor sale la intamplareaunei catastrofe. Pentru a intrebuinta energicele cuvinte aleLordului Straford Redecliffe, nu se cerea Turciei amputareaunui madular, ci introducerea otravei in tot trupul ei" 22.

Daca privim acLuna la modul cum Mencikoff cautà sa si-leasca pe Turci la primirea acestor conditii, 11 gasim §i pe acestatot a§a de curios ca §i. conditiile insä§i. Sultanul anume ar fidator irnparatului o reparatiune pentru ofensa cea mai greace-i Meuse, opunând necontenit tendintelor sale atat de priete-noase §.1 de pline de marinimie, o neincredere fara temeiu §i. unrefuz neindreptatit" 23. Stranie procedare 1 Rusia vroia sa do-bandeasca dela Turci lucruri cu neputinta' de incuviintat, §i.

daca ace§tia refuzau, ea pretindea ca impäratul a fost ofensat§i cerea dela Turci acelea§i lucruri, sub o alta forma, pentrurepararea ofensei.

Adevaratul tel al misiunei lui Mencikoff ajungänd la cu-nqtiinta Angliei, desamagirea acestuia asupra curateniei poli.ticei Rusiei, §i a pretului ce se putea pune pe fagaduintele eitrebui sa fie gat de mare, in cat in cele dintai momente, lordulClarendon nu voi sa creada ca cererile principelui Mencikoffsa fi fost incuvintate de guvernul sat'. In 16 Mai el scrise catreambasadorul englez din Petersburg : Guvernul Maiestatii Salese gasea deci pus in necesitatea, sau de a crede ca principele Men-cikoff intrecuse insarcinarile sale, sau sa. pung in indoiala incre-dintarile ce primise" ". Totu§i la urma urmelor, cabinetul engleztrebui sa se convinga ca a doua alternativa era cea adevarata.Indignat de purtarea Rusiei, el trimite la 31 Mai o lunga depe§eHamilton Seymour in care, luand In cercetare intreaga cores-pondenta a ambasadorului, fi arata a dela 8 Ianuarie pana la19 Mai contele de Nesselrode sustinuse in 15 reinduri, ca sin-gurul scop al misiuhei principelui Mencikoff, ar fi regulareachestiunei laca§urilor sfinte, §i acuma cuvântul dat de 15 oriramânea de gre§25. Pentru ca ministerul englez sa nu creadacumva ca. poate ar fi fost rat' slujit de ambasadorul sau, acestaii raspunde prin urmatoarele cuvinte, care sunt cel mai minunatcomentar al felului politicei ruse§ti : Pot sa asigur pe excelentaVoastra ca am simtit o mare u§urare cand am auzit ca, dei ra-porturile mele au facut sa se in§ele guvernul Maiestatii sale a-

" Strafford de Redcliffe C. Clarendon, 22 Mai Iasmund, I, No. LXXIV.is Nesselrode c. Reschid-pasa, 31 Mai, Doc. ren. Rom, II, p. 104.14 Clarendon c. Seymour, in Corespondance respecting the rights and privi-

leges of latin and greck Churches in the Turkey, I, No. 176." Clarendon c. Seymour Corespondance, I, No. 195.

RASBOIIIL DIN 1853

supra scopurilor In privirea Turciei, nici o gresalg nu-mi poatefi pus g In socotealg. A§ fi pus sg mg fusel asupra cuvintelor siasigurgrilor domnului de Nesselrode, dacg mi-ar fost date numaiodatg ; dar cu greu i§i va putea cineva inchipui cg a§ fi pututsg mà in§el asupra intelesului protestgrilor sale, repetate fgrgincetare, si ipoteza In§elgrei mele divine cu neputintg, cAnd sevede cg sirul de argtgri, fAcut trimisului britanic de cgtre cabi-netul rusesc, este reprodus In intregul sgu secretarului de statal afacerilor streine a Maiestgtei Sale, prin ambasadorul rusescdin Londra. Totu§i trebuie sg mgrturisesc Excelentei Voastre,cg merit toatg ocara ce se cuvine unei Increderi depline datgunor asigurgri solemne, si cg au fost pe atáta nenorocirea cát §idatoria mea de a argta guvernului MaiestAtei Sale crezgmántulce-1 punem In asemenea asigurgri 26 Lucru mai curios este cgchiar ambasadorul rusesc din Londra nu §tia adevgrata starea lucrurilor ; cà el fusese Insusi tinut de cabinetul sgu pentru aputea mai bine convinge pe Englezi in necuno§tintg.

Onestitate §i politicg nu se Impacg totdeauna una cu alta.Totusi este o mgsurg In toate ; prin urmare §i In gradul Ongunde cerintele onoarei pot fi despretuite.

Rgsboiul trebuia deci sg inceapg, §i impgratul Neculai,pentru a indreptAtii ocuparea principatelor, care urmeazg curánddupg aceia, publicg in 26 Iunie un manifest, In care religia cres-ting joacg un rol atát de mare, In cAt ar pgrea cg porne§te delaun patriarh, dacg scopul pentru care fusese dat indreptgti-rea unui rgsboi nu ar fi argtat cg este lucrarea unui impgrat.El incepe prin a spune cg iubifilor si credinciosilor nostri supusile este cunoscut cà din timpurile cele mai vechi, gloriosii no§triantecesori au jurat a apgra credinta ortodoxg", si sfar§e§te zi-când cg : plin de incredere In mâna sa cea a tot puternicg, vompg§i la luptá pentru proteguirea credintei ortodoxe". Mai adaogeimpgratul Ca' prin ocuparea principatelor nu este scopulnostru de a Incepe rgsboiul, ci numai cát a ne asigura o garantiecare sg ne rgspundg pentru restatornicirea drepturilor noastre"27

Fiind-cg acuma au sosit momentul când argtgm In toateananuntimile interesul Rusiei de a se Intinde In Rgsgrit, pre-cum §i acel al celorlalte puteri de a i se opune, apoi inaintede a merge mai departe, sg aruncgm o ochire asupra acestorlincamente generale a le politicei europene.

2. CHESTIA ORIENTALA. INTERESELE PUTERILOR

Interesele ruse§ti. Intrebarea asupra cgreia avem sg In-dreptám acuma cercetgrile noastre este una din cele mai grele

" Seymour c. Clarendon Corespondance, I, No 268.Manifestul ImpAratului de Rusia 26 Iunie. Doc. ren. Rom., II, p. 145.


ce au avut vre-odatA de deslegat politica europeang, pentru cAdela dAnsa atArnä in mare parte soarta viitoare a Europei,prin urmare aceea a lumei intregi. Este intrebarea care a frA-mAntat atAt de adAnc lumea europeanA §i care schimbAndu-secum puteau, nelini§te§te §.1 astAzi IncA mintile bAtrAnului con-tinent. Ea este cunoscutA sub numele de chestiunea orientald.Intelesul ei este urnfAtorul :

ImpArAtia turceascA merge spre peirea ei, cel putin InEuropa, §i este vorba cu ce poate fi inlocuità? Rusia in mersulei propA§itor spre Constantinopole, pare a fi mo§tenitorul fi-resc al coroanei sultanului. Peninsula Balcanicg 28 cuprinde insä"popoare care de §i de neamuri deosebite, se temeau de atareimprejurare ca de primejdia cea mai cumplità ce putea veni asu-pra lor. Acest element de rezistent6 contra cotropirei ruse§ti,i§i gAsea un sprijin foarte puternic In Apusul Europei, ingri-jitA §i ea de a l'Asa sä cadà peninsula Balcanului In mAinile Ru-§ilor. Anglia, Franta se teameau pentru Marea NeagrA i pre-domnirea in Mediteranä ; Austria pentru gurile Dunk-H.

Inteun cuvAnt chestia orientalA era pe atunci §i tot a§aa rAmas pAnA ast'Azi rivalitatea Rusiei §i a Europei apusene, dela stdpdnirea peninsulei balcanice.

La inceputul istoriei moderne, Turcii punAnd mAna peImpkAtia BizantinA, impiedicA de o cam data* pe Ru§i a seintinde spre aceste pArti, atre care se simtiau atra§i de climacea dulce §i locurile incAntkoare, care contrastau Intr'un modatAt de pronuntat cu locuintele. lor geroase i pustii. PrincipeleSviatoslav, spune in 972, ambasadorilor ce venise sä" negociezepacea : nici odatA nu vom putea pArAsi o tarA a§a de fru-moas6" 29. Cu desvoltarea vietii lor politice, Ru§ii ins'ä nu intAr-ziarA a se convinge cà i alte interese, decAt acelea de a se incAlzila un soare arator, trebuia s'A dee un mare pret cucerirei Con-stantinopolei, i ei intreprinserA §irul de rAsboaie pe care le-amintAlnit pAnA aci. Pentru a intelege ce soiu de interes impingeape Ru§i inteacolo, trebuie s'A arunckn o privire generalà asuprapricinilor intinderei impArAtiei ruse§ti.

Rusia este impAr5tia cea mai mare din lume, i ea a ajunsastfel prin o necontenitA lAtire, cAci la inceput era departe de a fia§a de IntinsA. Cre§terea ei se fAcu in douA directiuni : spre rA-skit In Asia, spre Sud §i apus In Europa.

Tärile asiatice, ce veniau in atingere cu granitele sale,erau inlocuite de popoare nomade ce trAiau numai din prAdA-ciunile periodice ale stApAnirilor ruse§ti. Rusia trebuia s'A caute

" Intindem aceasta denumire geograficA, dei impropriu, i asupra Orilorromine de dincoace de DunAre.

" M. Anagnosti. Les idles de la Flèvolution et les affaires d'orient. Par1841, p. 229.

BASBORTL DIN 1853 161

a scapa de ele, §i care era mijlocul pentru a ajunge la acest scop ?Ea nu putea ridica un zid ca Chinejii, cad era prea costisitor ;nu putea nici pazi tara prin un cordon militar, fiind granitelesale prea intinse. Prin urmare singurul mijloc ce-i ramâneaera cucerirea tarilor ce slujiau de laca i de cuib jefuitorilorei. Tara cucerita devenind rusessca, partea cea mai lini§tita apoporatiei se a§eza ; turburatorii se retrageau in o parte de locmai indepartat, de unde incepeau iara§i a preda fosta lor patrie,ce se bucura acum de o organizare §i o lini§te, care li inlesneainavutirea. Ru§ii deci, spre a apara noua lor provincie, trebuiausa supuna Värile tot mai departe, pana ce ar fi intalnit o taracare sa infati§eze destule garantii de buna vecinatate 30. De aceeaea se tot intinde §i ajunge acum la marginile Chinei §i la grani-tele Indiilor engleze.

In spre Europa intinderea Rusiei, tot a§a de neaparata,are cu totul alte mobile. Aice nu locuiesc natiuni barbare §i pra-ditoare. Poporatia tarilor limitrofe este din potriva lini§tita§i dedata la indeletniciri pa§nice, mai ales la agricultura. Trebuieastfel amintit ca pe la inceputul veacului al XVIII-lea Rusiaera marginita numai cat in centrul acelei tari pe care o ocupaastazi. In spre apus Svedia stapanea Finlanda §i provinciile Bal-tice : Estonia, Livonia, Carelia §i Ingria, care desparteau pe Ru-sia de marea Baltica. Polonia se intindea pang lânga Kiev§i la malurile Niprului, iar in spre sud, Tatarii impiedecauatingerea Ru§ilor cu marea Neagra §i cu marea Caspica. Rusiaera un corp mare, dar cu mânile §i picioarele legate iar caresemana paralizat, neputand arata hunei puterea de viata laun-trica ce 11 insufletia. Sufletul popoarelor este marea §i fiecaredintre ele e cu atata mai puternic cu cat poate dispune mai cuimbel§ugare de acest element datator de viata. Oceanul este su-fletul pamantului, pe care-1 resfrange In vecinica lui mi§care,§i pentru ca un popor sa poata rasufla §i sa nu fie innabu§it,ii trebuie numai decat o deschidere spre ocean. Pe atunci nu nu-mai ca acea deschidere lipsia Rusiei ; dar ea era chiar impiede-cata de a se atinge cu marile cele mai apropiate de (Musa. Eastapanea nu e vorba, Marea Alba; dar aceasta nu-i era de folos,din pricina ghieturilor sale. Daca Rusia nu vroia sa piarda dinlipsa de rasuflare, trebuia cu once pret sa-§i deschida un drumIn spre Marea, §i ea Petru ia simtit aceasta, iata vecinicul sailmerit §i titlul cel mai mandru al gloriei sale. Am vazut aiureasilintele §i luptele sale pentru a-§i deschide drumul inspre celetrei Mari ce se invecinau cu imparatia sa, §i politica lui fu ur-

" Mackensie Walace. La Russie, ouvrage traduit de l'anglais par HenriBellenger, Paris, 1877, II, p. 400: Aprés bien des années d'expérience les Russesarrivérent it la conviction que le seul moyen efficace de prévenir ces incursionsétait de conquérir les tribus adonnées it la maraude"

A. D. Xenopnl. lstoria Rominilor. VoL XII. 11

162 1STORIA ROMAgILOR

mata Cu statornicie de toti urmasii sai, care, Cu cat propiaStatul rusesc, se convingeau cat mai deplin de neajunsul ce-1omorator al asezarii sale geografice.

Dupa ce ajunse Rusia a se intinde pe coastele marilor saleea se convinse in curand cà tot nu dobandise deplina libertate,cat timp stramtorile ce inchid doua din aceste mari nu ar fi instapanirea sa. Marea Neagra si cea Baltica ajunsese niste lacurirusesti aproape ca si Marea Caspica ; dar de si eran ruseVi totnu erau decat niste lacuri ; unul din ele inchis fireste din toatepartile ; celelalte deschise numai atunci, cand Wile, stapanestramtorilor, traiau cu dânsa in buna intelegere. Danemarkatrig, proprietara Sundului si a celorlalte stramtori, fiind o taramica, putea mai usor fi indatorata de Rusia a-i rasa libera stra-batere prin trecatorile sale. Turcia din potriva, putere mare sidusmana Rusiei, opunea in totdeauna cea mai deplina reavointä la trecerea corabillor rusesti prin Bosfor si Dardanele,asa ca Rusia fu nevoita, in fiecare tratat, a stipula din nou pen-tru dansa dreptul de trecere prin numitele stramtori. Era decifiresc lucru pentru Rusia, care cauta sa-si deschida drumul inspre Mediterana, ca sa se siliasca a nu mai anima, in plutireape marile Turciei, dela bunul plac al acesteia, si sä se desfacäde un portar, ce adesea nu lasa pe stapanul sal" sa iasa din casa.

lata pricina de capetenie care impinse pe Rusi, a seapropia necontenit de Constantinopole in speranta nemarturi-sita, dar nu mai putin reala, de a pune °data mana pe dansa 31.Asa dar nu este chiar oraqul Constantinopole finta politicei ruse§tici strimtorilor ce acest ora $ domineazd. Deaceea cuvântul cel ves-tit al lui Napoleon cel Mare : Constantinopole este stapânirealumii", nu are pentru cugetarea rece nici un inteles. De altfeldaca ar fi adevarat, de mult timp Turcii ar fi trebuit sa fie sta-panii pamantului.

Acest mare interes al Rusiei este sprijinit si de altele, carelucreaza in acelas sens si o atrage tot mai puternic in spre sud ;anume de comunitatea sa de origine cu cele mai multe popoaaredin peninsula Balcanului, si de identitatea sa de religie cu toateaceste popare. Un numar insemnat din ele este de vita' slavafie ca sange, fie ca Bulgarii numai ca limba si Rusii tind sà-icotopeasca in imensitatea imparatiei lor. In timpurile mai vechitoate popoarele peninsulei Balcanului, chiar Romanii si Grecii,vedeau in Rusi proteguitorii lor firesti si aparatorii lor. Mai tar-ziu insa, cand se destainuira adevaratele tinte ale Rusiei asupra

" ConsultA asupra acestui punct important : Mackensie Wallace, II, p.408, Die orientalische d. i. russische Frage Hamburg, 1843, p. 35. Anagnosti, p.236. Arthur von Kelenfoldy, Die V erhdltnise im Orient und in den Donaul Ur-stenthUmern, Leipzig, 1863, p. 26. Der russisch-turkische Streit und der W ider-stand Europas gegen die russische Politic, Pest, 1854, p. 11. Ceva deosebit Inapreciare este Ficquelmont, Russlands Politik und die Donaularstenthitmer, Wien,1856, p. 30.


lor, acele simpatii se racira §i fill% inlocuite prin o indepartaretot mai rostita care se prefacu cu incetul in un simtimânt derespingere, din ce in ce mai neimpacat, in contra celor ce sedadeau drept aparatorii lor.

Pozitia noastra, a Romanilor este cu atat mai grea, cu cat,interpu§i intre Rusia §i popoarele slave dela sud cu care ea aravea sa se poata atinge de a dreptul noi o impiedecam de a in-deplini acest avant al inimei ei. Si aceasta pozitie a§a de peri-culoasa este Inca sporita prin a§ezarea geografica a noastraa Românilor din Romania libera. Pe cand Carpatii Malta pis-curile lor neumblate, §i ne despart de rama§ita neamului nostrudin Transilvania, din spre Imparätia Ruseasca nu ne apara niciun deal, nici un colnic, ci acela§ §es se tntinde neintrerupt delaMarea Inghetata panä in muntii Balcanului. Suntem a§ezatiin sfera fireasca de Intindere a popoarelor slavone, suntemexpu§i la pericolul de a fi luati inainte de uria§a minge de omAtce se rostogole§te dela cercul polar, mergand cu o repegiune totmai amenintatoare spre tarmurile marei Mediterane.

Daca adaugim la aceste nazuinta dupa intindere care ecu atat mai cuprinzatoare cu cat organismul e mai puternic,atunci vom intelege de unde provine dorinta Rusiei de a cu-prinde partea sud-estica a Europei. *)

Apusul fatä eu tendintele rusWi. Dupä ce am aratatinteresele §i tendintele cotropitoare ale Rusiei, sa trecem acumala expunerea starei Europei de atunci fata cu ni§te asemeneanazuinti. Dar chiar aici trebuie sa observa'm ea pe cand opozitiaEuropei trebuie sa schimbe puterile ce iau parte la ea dupa in-teresele momentului, tendinta de cotropire a Rusiei ramâneuna §i neschimbata. Cali mai multi sorti are ea deci de a izbuticleat de a fi infranta de schimbatoarea politica a Apusului?

Pe la anul ce ne preocupa, 1853, Rusia devenise amenin-taloare pentru lini§tea §i desvoltarea celorlalte taxi europene.Ceea ce fusese odinioara Carol al V-lea §i Napoleon cel Marepentru Europa, devenise acuma Rusia, cu deosebire numaica alta data primejdia venia din partea unor individualitati§i ca acuma ea pornia dela un popor. Amenintarea ce fusesemai inainte trecatoare se prefacea acuma in una permanenta.Cu cat mai mult deci trebuiau tarile europene sa se impunacurentului rusesc, cand ele vedeau Intr'Insul, nu avantul mo-mentan a unui gust de cucerire, ci aceasta tendinta insa§i siste-matizeaza, §i imbracand forma unui principiu statornic §i nail-duplecat. Ideea echilibrului European nu era deci o zadarnicainchipuire a visatorilor politici ; ea era chiar expresia nevoieicelei mai simtite a Europei, pastrarea neatarnarei ei, a luminei§i a civilizatiei sale. Datoria cea mai Malta se intrupa inteinsa

') N. R. Acest pasagiu a fost scris de A. D. Xenopol In ani1 1914 1916,deci Inainte de a se face unire,a tArilor romAne.


aceea de a pAzi neatins6 comoara de gandiri §i de simtimintemo§tenitá dela generatiile de mai Inainte, §i pentru care parteacea mai nobilä a omenirei jertfise cele mai scumpe bunuri aletraiului sgu. Era Inteun cuvant ap5rarea existentei ei in con-tra unei cotropiri amenintgtoare.

Afarà insa de acest interes general, mai erau §i altele spe-ciale, care sunt cu atat mai insemnate, cu cat ele hofáriràputerile apusene la 1mpotrivire ; &Ad popoarele ca §i indiviziisunt astfel fAcute, Incat s6 se mi§te mult mai u§or pentru uninteres mai mic, dar nemijlocit, cleat pentru unul mare §i In-depArtat. Aceste interese mai speciale erau acele comerciale.

Dintre toate -Wile Europei, Anglia §i. Franta fAceau uncomer t mai Intins cu Odle turce§ti. Pe acel timp (1852) comer-tul Angliei se suia, import §i export, la vr'o 600.000.000 franci,afaiä de transitul prin Egipt dtre India, care urca comertultotal al Angliei cu t5rile turce§ti, aproape la un miliard. Acelal Frantei, insemnat cu deosebire prin exportul sAu, se ridicaaproape la 750.000.000 de franci 32 Interesele Frantei §i ale An-gliei eran acelea§i, §i deci politica lor trebuia sA fie aceea§i. Am-bele aveau de aparat ni§te daraveri bane§ti de o mare insemnä-tate §i trebuiau deci sa se opune cu puteri unite politiceiruse§ti care ameninta desfä§urarea lor. Primejdia pentru On-sele era urrnAtoarele : dad. Rusia punea mana pe strâmtorileturce§ti §i. poate chiar §i. pe Egipet, atunci introducand ea inaceste pArti sistemul prohibitiv, nimicia prin o singur6 lovituràtot comertul anglo-francez, inlocuindu-1 cu al ei.

Pe lângá acest pericol, care ameninta pe Franta cat §i An-glia, mai eran §i altele cari priviau numai cat interesele engleze.Aceastä tar6 se mai temea ca Rusia punând stapanire pe Egipt§i. pe Turcia aziatid, sA nu-i impiedece comunicarea ei cu India,isvorul cel mai ma'nos al bogatiei sale, cu atat mai mult cá po-porul englez era nelini§tit §i de propà§irea Rusiei in Asia cen-trará, a Card thin nu putea fi, dui:a Englezi, decat surpareaputerii lor in Indii.

Italia pe atunci framântata de dorinta unirii, domnin demai multe dinastii du§mane una alteia, nu putea urma in pri-virea Orientului o politid sustinuta, §i de aceea participareaei la ra'sboiul Crimeei nu avu atata In vedere restatornicireaunor interese trecute, cat 1ngrijirea de altele viitoare.

Austria nu putea ssä invoiasd prea marea intindere a Ru-siei in Orient din alte motive. Pentru a ajunge la Constanti-nopole trebuia ca Rusia sa' puná mana pe ta.rile romane, pecare l'am vAzut d fusese totdeauna combnut de Austria cucea depe urmä stäruintg, ca unul ce putea deveni periculospentru dansa. Prin aceasta Intindere Rusia devenia vecinA ne-

32 G. Fr. Kolb Handbuch der vergleichenden Sidistils 1855. Leipzig.

RABBOTUL DIN 1858 165

mijlocit.1 a Austriei §i pe la sud, putând da mâna cu Româniidin Transilvania §i cu Slavii din sudul ImpkAtiei Austriace.Apoi Rusia purand prin pacea de Adrianopole (1829), stApà-nire pe gurile Dunkii, se folosise de aceasrá Imprejurare pentrua ingreuia tot mai tare plutirea pe acest fluviu. Ea nu ingrijisepentru curAtirea albiei Sulinei, inflintase o carantita la gurilefluviului i supunea toate corniile ce treceau prin ele la ni§teoranduiri foarte impovkAtoare, Mat comertul ce Austria 11fkea prin artera Dutarii ameninta sA decadà din ce in ce mai-tare 33. Ce era ing s6 se intâmple dac6 Rusia era s6 ajungAstApana netägAduit6 a impkkiei turce§ti? Era sA fie nimicit

comertul cel insemnat al Austriei cu aceast'd impkAtie, carese ridica in 1850 la 70.000.000 de franci 34.

Prusia nu avea un interes a§a de nemijlocit in chestiuneaorientalà, i celelalte tki germane erau prea mici i neinsemnatepentru a putea ridica §i ele glasul lor. In genere vorbind, Ger-mania, ruptg in o multime de pkti, nu putea juca un rol pre-ctunpànitor in aceastà insemnatà intrebare. Ea era depringa fi impilat6 ; toate arterele cele mari ale comertului ei erauIn mâinile strAinilor Olandezii le inchideau Rinul, Engleziiprin Helgoland, Elba ; Danezii, marea BalticA 85. Cum puteaea impiedeca pe Ru§i de a inchide acuma i Dungrea, cândstatul cel mai puternic, Prusia, era deprins de sute de ani anu avea in politicA alta vointà deck aceea a cabinetului dePetersburg? Cu cAt Prusia prinde mai tkziu la putere, cu atkaea se emancipeaz6 de sub epitropia ruseaseä. De cand au ajunsa realiza unitatea Germaniei §i se vedea in fruntea a mai multormilioane de baionete, ea se vede silit6 a apka interesele ei,care sunt, in privirea Dunàrii, identice cu ale Austriei 36. De-venind tot mai neatknat6 in politica ei orientalà, in curandva vroi sà dicteze i aici precum s'au deprins a dicta aiurea,§i un rAsboi va trebui numai cleat, mai curand sau mai tkziu,sA pura un carat bunei intelegeri ce au predominat pala acumaintre aceste dota State.

Tureia §i prineipatele romine. SA vedem acum careera starea acelei impk6tii, ce era aruncatà, ca mkul discordiei,intre Rusia §i popoarele apusene. Aceastà impkAtie mergea

" Die orientalische d. i. russische Frage p. 65." Iosheph Ha in, Handbuch der Statistik der oesterretchischen Kaiserstaates.

Wien 1853, II, p. 522." Die orientalische d. i. russiche Frage, p. 65. Kelenföldy, p. 22.

Drouyn de Lhuis catre generalul de Castelbajac 15 Iunie 1853, Doc.ren. Rom. II, p. 128. l'Allemagne a une trop grande intelligence de ses interetspour accepter facilement l'éventualité de la possesion du bas Danube, qu'elleconsidere avec raison comme une de ses voies comerciales, par un grand Etatqui pourrait lui termer le débouché".

16 1STORIA ROMANLLOR

spre stangerea ei, si toate silintele, atat ale sale proprii cat siacelea ale puterilor Europei, nu puteau decat cel mult sa' in-tarzie caderea ei, dar nu s'A o opreascA. Raul de cApetenie, ceo sApa far% incetare, era dusmänia tot mai fatisA intre poporatiacrestinA si acea musulmanA. Turcii nu puteau uita ca sunt in-vingätori si cà crestinii sunt supusii lor ; apoi acesti supusi,fiind de o altà religiune decat aceea a lui Mahomed, ei ii priveauca pe niste fiinti de jos, care nu erau vrednice a se bucura dealte drepturi, cleat de acele ce stapanii lor se indurau &A leincuviinteze. Numai Imparatia Turceasca mai facea in Europao deosebire intre cuceritori si cuceriti ; munai In ea se mai aflaudoua clase suprapuse ale societatii, ce nu putean a se contopinici inteun chip, fiind despartite prin rasa', religie, credinti siobiceiuri. Pentru un Muzulman, ghiaurul nu insemna nimica ;averea lui, chiar viata lui erau o jucArie in mainile sale, si adese-ori regimul cel cu totul arbitrar al poporului domnitor impingeape supusi la rascoala. De cand Rusii se apropiase de peninsulaBalcanului, gintile de aici isi indreptarA catre (Mush sperantelelor de scApare. Unele din ele se lepadara apoi de aceste asteptari,.vazandu-se inselate ; cele mai multe frisk', Slavonii, vedeau totIn Rusia ingerul mantuitor al suferintelor lor, si priviau decionce incercare de a sustine Turcia, ca un act de dusmanie inpotriva lor. Si cu toate aceste Wile Apusului trebuiau sa spri-jine pe Turci si sa caute a sustinea impArAtia lor ; caci ele nugAsiau alt mijlac mai potrivit de a scapa Orientul de o stApanireexclusiva, decat acela de a-1 mentine, cat se va putea mai mult,.In starea in care se afla. Intregimea ImparAtiei Otomane deveniastfel maxima conducatoare in politica statelor apusene, si eletrebuiau sa" priveascA de dusmani, nu numai pe Rusia, dar sipe popoarele acelea din peninsula Balcanului, cari cereau eman-ciparea lor de sub jugul turcesc. Din aceastA pricinA provenir'Atoate incurcaturile politicei orientale. Rusia, care proteguia po-poarele crestine in potriva asupririlor turcesti, era privita caaparatoarea intereselor umanitare ; Apusul, care sustinea peTurci si barbariile lor, pAreau ca-i sprijine numai pentru nisteinterese egoistice. Rolurile se schimbase cu totul : Rusia, statabsolut mai inapoiat era apostolul libertatii si a omeniei ; färileapusene, vetrele luminii s'i ale culturii, deveniau uneltele ar-bitrarului. Nu e yarn' cà aceste din 'Irma stAruiau pe cat puteaupe langA Turci, ca s'A mai indrepte conruptia inspAimantatoarea administratiei lor si sa recunoascA si Crestinilor o stare maiputin impilata ; dar silintele lor erau zadarnice. Sultanul sidregatorii turci cei inalti, insufletiti de luminile civilizatiei siimbolditi farA incetare de agentii puterilor apusene, proclamaunecontenit principii mai umanitare ; dar aplicarea lor intahuagreutAti si chiar piedici neinlAturabile, intrucat schimbarea sis-temului nu se putea astepta decat dela o schimbare a mintii

HASBOIUL DIN 1853 167

poporului turcesc, i aceasta era peste putinta de ajuns, dinpricina rasei inferioare 37 in care aceasta minte era implantata.

Ca toate faptele istorice i acestea erau neapärate, fatale.In zadar s'ar fi sustinut cutare sau cutare mod de rezolvire achestiunii orientale, dupa cum s'au incercat sa o facà mai multipublici§ti ai acestui timp. Turcii trebuiau sa staruiasca in bar-baria lor ; Ru§ii s'A caute a inainta, i popoarele apusene sase opuna. Pentru a halad inteun fel ni§te tendinte atat decontrazicatoare, trebuia alergat la mijlocul cel depe urma ceramane popoarelor, cand toate celelalte au dat de gre§ larasboi, care §i incepu de fapt prin intrarea Ru§ilor in prin-cipate in 3 Iulie 1853.

Ru§ii, cum am vazut, pretindeau cá, dei ei au incalcatgranitele Imparatiei Otomane, n'au inteles prin aceasta a pornicu rasboiu asupra Portii ei ar fi vrut numai prin o astfel dem'Asura s'A constrangä Poarta a se supune dreptelor lor cereri,iar pe de alta ar fi fost provocati la o asemenea, prin aprdpiereaamenintatoare a flotelor anglo-franceze de stramtoarea Dar-danelelor 39).

Ca aceasta era numai cat un me§te§ug, se poate vedeafoarte lesne ; nu era nici cea mai mica asemanare intre a§ezareaflotelor apusene in Besica-Bai i acea a o§tilor ruse§ti in prin-cipate. Aceste flote aveau inteadevar dreptul de a stationa inacel port, ca in oricare altul depe marea Mediterana. Prin ara-tarea lor in acele ape nu se infrangea nici un tratat, nu se in-calca niciun teritoriu, nu se lovia in niciun principiu de dreptpublic ; neatarnarea imparatiei otomane nu era amenintata,Rusiei nu se da niciun motiv de suparare. Din contra ocupareaprincipatelor de catre Rusia era o incalcare viderata a stä-panirilor sultanului i a tratatelor care regulau soarta acelordoua provincii ; era o izbire in principiile dreptului public §iun act de du§manie neindoielnic in potriva sultanului, carear fi avut dreptul a raspunde unei asemenea urmari, prin odeclarare de rasboi i chemarea in ajutorul ski a escadreloraliate 39).

Dar sa cercetam acuma ocuparea principatelor din punctulde vedere al pozitiei Rusiei fata cu dânsele. Nici un tratat nuinvoia Rusiei o asemenea ocupare. Acel de Adrianopole pre--vedea ca Ru§ii sà poata intra in principate, numai atunci candprivilegiile lor ar fi fost incalcate de Turci, §i pe baza acestui

37 Die orientalische a. i. russische Frage p. 83, pune greVit neputinta depropalre a Turcici In sama religiei lor. Tot Mahomedani fume i Arabii; darla ce tnalta cultura daduse ei fiinta I

33 Circulara contelui de Nesselrode 2 Iulie. Doc. rea. Rom. II, p. 150,39 Circulara cabinetului englez catre agenta sa diplomatica, 16 Iulie 1853.

.ibidem, p. 171.


drept trimiseserA Ru§ii In 1848 o§tirile lor in principate. Sene-dul dela Balta-Liman din 1849 adaugea, In vederea revolutieidin 48, cA dacA asemenea turburAri s'ar ivi din nou In princi-pate In rAstimpul de §apte ani, ambele puteri sà iea mAsuriletrebuincio ase pentru restatornicirea orAnduielii. Provinciile ro-mAne nu fuseserA nici impilate de Turci, nici nu erau turburatede vreo rezmerità, care s'A indreptAteascA intrarea In ele a o§ti-rilor ruse§ti ; §i cu toate acestea erau cuprinse de dAnsele 40).

Ru§ii priveau intotdeauna provinciile romAne sub dou'Afete deosebite, dupA cum le cerea interesul : cAnd ca ni§te t'AriCu totul deosebite de impArAtia turceascA, pentru care stipulauIn tratatele lor drepturi §.1 privilegii ; cAnd ca parte intregitoarea impArAtiei Otomane. Nevoile momentului cereau ca tArileromAne s'A fie privite In a doua ipostasà, ceeace Ru§ii fAceauocupAnd-le cu armele. Din aceasta ins'A se poate foarte binevedea sistemul urmat de politica ruseascA fatä cu principateledunArene.

Anglia §i Austria, care doriau din toate puterile ca sAmentinA cAt se va putea mai mult timp pacea intre ambeleimpArAtii rivale, sfäluesc pe PoartA s'A nu priveascA ocupareaprincipatelor, de Ru§i, ca un casus belli, ci inchizAnd ochii asupraacestui fapt du§mAnesc, s'A urmeze inainte calea negocierilor fi).

Aceste se reincep prin stäruintele Austriei, putere dincele mai interesate In chestia Orientului. Rusia anume, cAreiai-ar fi plAcut mai bine a surpa pe Turci prin o cale piezi§6 decAtprin un rAsboiu, propune la Viena un proiect de notA, cevadeosebit de acela pe care principele Mencikoff il lAsase In mAinileTurcilor, la plecarea sa din Constantinopole. Acest proiect,sprijinit de Franta §i de Anglia, mai mult de cum se cuvenea,este trimis la PoartA, cu stäruintele cele mai cAlduroase pentruprimirea lui. Poarta se roste§te c6-1 va primi dacä va suferioarecare schimbAri. Incepe atunci o lucrare a diplomatiei dincele mai seci §i mai nemultumitoare, anume schimbarea fra-zelor §i a cuvintelor, rAsucirea §i InvArtirea lor astfel ca s'A im-pace ambele cerinti. A§a d. e. nota vienez6 continea urmAtoareafrazA : dacA In toate timpurile impAratii Rusiei au arkat in-grijirea lor cea mai harnicA pentru mentinerea scutirilor §i pri-vilegiilor bisericii grece§ti ortodoxe In impArAtia otomanA, sul-tanul nu s'au refuzat niciodatà a le consfinti din nou prin actesolemne". Aceastá redactiune speria pe mini§trii Turciei ; dinparalela In care se punea respectarea privilegiilor de care Turcicu ingrijirea pentru mentinerea lor din partea Ru§ilor. Se te-meau mini§trii sultanului a nu recuntoa§e cA cea a doua

Circulara cabinetului francez atre agentii sAi diplomatici, 15 Iulie 1853,ibidem, p. 166.

" Circulara austrlac6 4 Iulie, Iasmund, No. XCVI.

RABBOIIIL DIN 1853 169

fusese cauza celei dintai, i pentru a indepArta o asemene tal-cuire, ei propusera indreptarea frazei in modul urmnor dacaIn toate timpurile imp6ratii Rusiei au aratat ingrijirea lor ceamai harnicA pentru cultul i biserica ortodoxa greceasc6, sul-tanii n'au incetat niciodatà de a veghea la mentinerea

§i a privilegiilor pe care din bunul lor plac le-au incuviintat".Anglia 1§i da mare osteneala pentru a dovedi Turciei ea' schim-bIrile propuse de dânsa sunt de prisos, aràtând cá aceasta frazaconstata numai cat un fapt istoric, ca acesta poate fi ade-vsárat sau fal§, dal% c6 Rusia nu dobande§te prin el nici undrept i c6 Turcia nu se leag6 la nimic prin recunoa§terealui. Sultanul chiar dac6 ar da oarecare drepturi Cre§tinilor inurma staruintelor unei puteri cre§tine, nu se leapkla de niciundrept al sari, nu se leaga la nimic, nu restrange nici inteun modsuveranitatea sa, i cate de aceste.

Bietii Turci §tiau insa prea bine cu cine aveau aface. Ve--deau ei acuma ce talcuire d'adeau Ru§ii tratatului de Cainargi ;§tiau ei cate bucati de teritorii le fusese rapite tot prin asemeneame§te§uguri §i se pazeau ca de foc de a se lega in vre-un chipc6tre Ru§i, asupra unei imprejurAri a§a de delicate. De aceeaei staruirà cu toatä" puterea pentru primirea schimbarilor pro-puse de dan§ii, cu toate cererile Angliei, Frantei §i ale Austriei,care le spunea sa se lepede de ele.

Pe cand insa puterile europene se siliau a convinge peTurci, ca n'ar fi niciun pericol in privirea notei, a§a cum fuseseea intocmita dela inceput, Ru§ii intelegeau cu totul altfel in-datoririle ce Poarta trebuia sä" le lee fata cu dan§ii, i dau i ei otalcuire a notei vieneze, §i de astadata o tAlcuire autentica,ce nu mai rasa nimic de dorit. In o depe§a" a contelui de Nesselrodedin 7 Septembrie, acesta pune in cea mi vie lumina intelesulpe care Rusia vroia sà-1 dee notei vieneze, §i care se rezumà inindatorirea din partea Turcilor de a da o fägtiduinfti qi o guranfiepentru viitor despre menfinerea privilegiilor bisericei grece4ti.Franta, luand cuno§tinta de aceasta depe§6, se roste§te ea 'MOO ;ca nu era acesta intàlesul pe care conferenta din Viena avuseIn gand a-1 da notei in chestiune", i a§a toate ostenelile diplo-matilor i zbuciumarea lor de atata timp ramaserà zadarnicer.

Ace§tia in iubirea lor pentru fraze i talcuiri subtile, trà-eanase afacerea mai multe luni, lAsand Rusiei timpul de a seprega'ti §i a se 'Mari, crezand cà ceeace desbina pe Ru§i §i peTurci era o chestiunerde cuvinte. Ei uitau ca in mijloc erauni§te interese mult mai grele, cari, in once cuvinte ar fi fostimbracate, tot la sfar§it erau arAte cozile i urechile lor.Atata este de adevArat cA adeseori persoanele oficiale de multi

" AmAnunthnile vezi In Forcade. Histoire des causes de la guerre d'orient,Paris,. 1854, Chap. III, La conférence de Vienne.


diplomatie nu-0 mai aduc aminte de politica, adica de inte-resele ce sunt puse a apara.

Dela caderea notei vieneze, sperantele pentru pace sunt totmai mult inlaturate, §i rasboiul devine din ce in ce mai nea-parat, cu toate cä diplomatii nu inceteaza nici acuma ali daosteneala pentru a-1 im.piedica, sau cel putin a-1 =Ana.

Puterile maritime, Anglia §i Frantia, vazand cà toateincercarile pentru pace au dat de gre§, §i. a§teptandu-se in fiecemoment la un atac din partea Ru§ilor, contra proteguitilor lor,dau ordin flotelor lor ca sa intre in Dardanele. Ru§ii pretindatunci ca s'ar fi incalcat tratatul din 1841, care prevedea in-chiderea stramtorilor, cat timp Poarta s'ar afla in pace, §i cerAngliei socoteala pentru acest pas. Aceasta le raspunde ca de§i nu urmase declarare de rasboi, Poarta incetase de a fi inpace, din momentul ce un soldat rus calcase principatele du-narene" 43. Turcii imbarbatati prin aceasta masura, in careei vedeau un sprijin efectiv al puterilor apusului, declara Ru-siei rasboi in 4 Octombrie 1853.

Ru§ii, urmand inainte jocul lor cu douà fete, aratä ino circulara a contelui de Nesselrode, ca dei Turcii le-au declaratrasboi, ei se vor margini a pastra pozitia ce au luat-o in prin-cipate, ramanand in aparare cat timp nu vor fi siliti a e§i dincercul in care doriau WO margineasca operatiile lor" ". Earepeta aceasta declaratie in alte dou'd randuri, spunând cà vorramânea cu bratele incrucipte, hotarâti numai a respingeonce atac indreptat in contra lor, fie in principate, fie pe gra-nitele Asiei", §i aiurea : trupele noastre vor sta in aparare,a§teptând atacul Turcilor §i raspingandu-1, daca s'ar in-tampla" 45. Puterile maritime, luand act deasemenea MO-duinti solemne, trimit ordin escadrelor lor de a invoi corabiilorruse§ti, transportarea trupelor §i a munitiunilor lor dela unport la altul. Dar Ru§ii daduse acele asigurari numai cat sprea circonveni pe apuseni. In rasboi ca §i in diplomatie ei pro-cedau prin surprindere nea§teptata. Pe cand flotele anglo-franceze, increzandu-se in Ru§i, nu parasise inca' Constan-tinopole, flota ruseasca infra' MI% veste in portul Sinope, §i.

nimice§te aici o flota turceasca, ce statea la ancora, incärcatä"cu proviziuni ce trebuia sa le duca in un port al coastei asia-tice, ucigand vr'o 4.000 de oameni §i. prefacand in cenu§a co-rabiile turce§ti. Cand §tirea despre acest mäcel ajunse in Eu-ropa, ea produse o indignare nemaipomenita §i mai cà era saprovoace de indata declararea de rasboi din partea puterilorapusului. Ru§ii, interpelati asupra acestui fapt, raspund : el

43 Clarendon c. Brunow, 1 Oct. Doc. ren. Rom., II, p. 236." Nesselrode c. agentii Rusiei, 31 Octomvrie 1853 ibidem, p. 276." Forcade, p. 266.

It/ISBOIIIL DIN 1853 171

-ei au inteles a pktra o pozitie de a§teptare numai in princi-patele dunkene ; dar suntem noi oare indatoriti pentruaceasta a face acela§ lucru pe coastele noastre? S. credemnoi cà in un rAsboi, pe care nu l'am dorit, §i care ne-au fostdeclarat, numai Turcii au dreptul ofensivei, §i cà noi, cand-suntem siguri cä un atac va fi indreptat impotriva noastr5,nu avem dreptul a-1 impiedica?" ". I cu toate aceste din de-pe§ele reproduse mai sus, este viderat a Rusia hilase asuprà-§iindatorirea de a sta in apArare, mkginindu-se a respinge ata-.curile Turcilor, §i aceasta nu numai pentru principate, precumpretindeau acuma, ci §i pentru Asia, §i deci nu numai pe us-cat ci §i pe mare. Apoi cA flota turceasea' nu avea nici unscop du§nfänesc impotriva Rusiei, se vede din imprejurareacä ea stationa in lini§te in un port turcesc.

Pentru a impiedica reinoirea unor asemene intâmplki,puterile maritime se hotk6sc a ocupa marea NeagrA, §i face.cunoscut Rusiei ca" orice corabie ruseascà va fi intAlnit6 in Ma-rea Neagrà va fi de indatä invitatà a intra inteun port ru-sesc, §i cà la intâmplare de refuz, va fi silitä la aceasta cu pu-terea, indatorindu-se totodatà a hnpiedica flota turceasa dea ataca pe Ru§i 47.O asemene mAsurà era 'Msg. Ong la unpunct mai protivnieä Ru§ilor deck Turcilor. Pe când Turciierau impiedicati numai de a ataca pe Ru§i, fiind dealtfel libera umbla cu corniile lor in Marea Neageä, Ru§ii n'aveau voies'a ias6 cu nici o corabie Oat% din un port : prin urmare erauopriti chiar de a comunica pe apà cu porturile lor. Ei amenintàdeci atunci puterile apusene cu ruperea relatiunilor diplomatice,cand ar mentinea m6sura luatà, §i aceste stkuind in hotkkealor, cabinetul de Petersburg 1§i rechiamä ambasadorii dinLondra §i din Paris. Napoleon se hotärg§te a serie o scrisoareautografl tarului Neculai, In care tare altele Ii spune urmg-toarele : Este un fapt neindoielnic cà coràbii ruse§ti au venit§i au atacat vase turce§ti in apele acestora §i in un port undestationau pe ancorele lor, §i ea' le-au nimicit, cu toate asigu-tkile cabinetului impkätesc, de a nu ataca el cel intaiu §i cutoatà vecinkatea escadrelor noastre. Nu au suferit politicanoastrà o loviturà la Sinope, ci acel fapt au rsásunat cu durereIn inima tuturor persoanelor din Anglia §i din Franta, careau un simtimânt de vrednice nationalä 48.

Relatiunile intre puterile Apusului §i Impkàtia Ru-seasc6 inAsprindu-se pe fiece zi, trebuia numai deck s6 aducäo rupturà. Anglia §i Franta cer dela Rusia ca conditie a men-tinerei pkei ca ea sà de§erte principatele, ceeace aceasta re-fuzAnd, §i ele ii declarà rAsboi in 27 Mart. 1854.

" Nesselrode C. Brunow, 16 Ianuarie 1854, Doc. cert. Rom., II, p. 337." Clarendon c. Seymour, 27 Decemvrie 1853. ibid, p. 325.'3 Scrisoarea autograla din 29 Ianuarie 1854. ibid., p. 340.

172 LTFORIA BOMANILOR_

Purtarea puterilor germane. Ce fAceau in acest rAstimpputerile germane ?

Rusia, de IL datä ce vgzu c% trebile merg a rAsboi, cAutàsA Induplece pe Austria §i pe Prusia a pAzi neutralitatea. Au-stria Intreab4 atunci pe Rusia : dacA ImpAratul ar avea degaud a Indeplini f6gAduintele sale, de a nu trece Dui-area, apArAsi provinciile dungrene indatà dui:4 rAsboi, §i. a nu scrintisistemul de State ce exista astAzi in impn%tia turceascA ?".Comitele Orloff rAspunse c% ImpAratul n'ar putea lua asuprg-sinici un soiu de indatorire. In acest caz replicA ImpAratulaustriac nici el n'ar putea sä." se lege la cele ce i se cereau. Elva sfärui In principiile pe cari le-au admis, In unire cu celelaltetrei puteri mari *i se va conduce In purtarea sa numai cAt dup.%interesul §i vrednicia impArAtiei sale 4°.

Aceste principii fusese statornicite in mai multe confe-rinte tinute in Viena. In unul din protocoalele acesteia din 9Aprilie 1854, redactat dupà declararea de räsboiu a puterilorApusene, 'cele patru puteri subsemnate, Anglia, Franta, Austria§i Prusia recenosc : c5. intregimea Itnpgrgtiei otomaire este§i rimane conditia absoluta" a oricgror tratgri, ce ar avea descop restatornicirea pkei intre puterile In luptà. Guvernele,reprezentate prin subsemnatii, se indatoresc a &Arita impreunIni§te garantii cari sä" asigure existenta impArAtiei otomane,ca conditie a echilibrului european" 50.

Am arnat mai sus motivele care explicA indestul pen-truce Austria uita slujba fäcutà de Rusia in 48, §i se clAdea Inpartea puterilor apusene, In lupta ce era sà. se IncingA. Maigreu este de inteles cum de Prusia pgrisia politica ei tradi-tiona16, aceea de a merge totdeauna In apele ruse§ti, §i se ho-färia a se pune algturea cu puterile apusene impotriva ten-dint elor moscovite.

Trebuie amintit, In aceastà privire, Ca' revolutia din 1848(Muse na§tere In Germania, unei partizi unitare, care vedeaIn Prusia, puterea aceea ce pà'rea menità de soartà a realizavisul poporului gerrnan. In Prusia, aceastà partid% se interesala randul ei de nevoile germane, §i doria sä" deje poporului ger-man neatarnarea politicà si libertatea de actiune potrivitàinsemnätgtei sale. Aceastä tendint6 nu vroia sA zic% altà cevaIn acele momente, decat e§irea de sub epitropia secular% aRusiei. Deaceea, de§i regele Frederic Wilhelm al IV-lea §iinconjurimea sa precum §i partida aristocraticA, erau pentrusprijinirea Rusiei, acest curent trebui s6 se mistuiascA fat.1 cuun altul, mult mai puternic, acel al partidei nationale, ce sus-

" 'Westmoreland c. Clarendon, 4 Febr. 1854, ibid., p. 356." Ibid., p. 417.

161E030113L DIN 1853 173

tinea politica intereselor adevärat germane, care fiind iden-ticä cu cea austriacg, nu putea cleat fi protivnicA Rusiei 61.

Prusia fncheie deci fn 20 Aprilie 1854 un tratat cu Au-stria, In care se stipule4z6 cä : guvernul fmpgrätesc austriacva fndrepta atre curtea Impäräleasc6 ruseascä o poftire., inscopul de a dobändi la Maiestatea Sa Imp5ratul Rusiei, ordi-nele necesare pentru a opri fnaintarea armatei sale pe pämän-tul turcesc, precum i pentru a dobandi asigurAri depline desprecurânda de§Artare a principatelor, i guvernul prusian va spri-jini aceastä poftire din toate puterile sale. In cazul când rgs-punsul curtei impäräte§ti ruse,ti, la aceste pasuri ale cabine-telor de Viena i Berlin, ar fi In contra a§teptärilor, astfel. IncAt sä nu le deie o deplinä lini§tire, atunci va avea loc apli-carea art. 2 al tratatului Incheiat tot astäzi, anume : c6 fie ceatac du§mänesc fAcut fnpotriva teritoriului uneia din puterilecontractante sä. fie rä'spins de cealaltä cu toate mijloacele mi-litare, de care va dispune. O pornire ofensivä a ambelor putericontractante ar fi la locul ei, numai cât la intämplarea uneiIncorporäri a principatelor, precum §.1 la un atac sau o trecerea Balcanilor de cätre Ru§i" 52. Cu cateva zile mai fnainte sefncheiese fare Anglia §i Franta tratatul de aliantä, prin careambele puteri dau o consfintire juridicA comunitätei de in-terese ce le unise panä acuma (10 Aprilie 1854)53.

Rusia era deci sä se rnsásoare cu puterile Apusului. EafndrAznia sä" Incerce o asemene luptä, pentrucA era fndestulde sigurà acasä la &Lisa, tiind bine ea' dei Austria §i Prusiafncheiase o legAturà pänä la un punct protivnicà ei, du§ingniaacestora nu era sä meargà a§a de departe, IncAt sä. iee partelucrätoare la räsboiul ce se fncinsese. De Prusia era sigurä prinsimpatiile regelui ei, care de§i isc'älise mai mult silit, tratatulcu Austria, se rostise foarte hofárät c5. nu va lua parte la unräsboi contra Rusiei ". Politica austriaa apoi era cunoscutäRusiei de mult timp. Stia aceasta cA poate s'o fmpace In mo-mentul critic, prin o bucatà de pgmânt aruncatà la timp Ingura ei. Austria nu putea fnvoi un atac al puterilor apusene,

Asupra acestei schimbAri In politica Prusiei vezi : La Prusse, la couret la cabinet de Berlin dans la question d'orient. Extract de la Revue des deuxMondes, 1855.

" Act aditional la tratatul de allana ofensiv i defensiv Incheiat tntreAustria si Prusia In 20 Aprille 1854. Doc. ren. Rom., II, p. 429.

Ibidem, p. 418.Lorsqu'il fut question de poser le cas de guerre, Fréderic Guillau-

me prit l'alarme et fit toutes sortes de difficultés. Le général Hess proposaitd'indiquer dans le traité, comme justifiant l'entrée en campagne de l'Autrichetout mouvement de Farm& russe au dela de la muraille de Trajan. Le rots'emporta el s'écria avec colbre qu'il ne voulait pas Mire la guerre à la Rusie,qu'l ne le voulait à aucun prix". La Prusse, la cour et le cabinet de Berlin dansa question d'orient. Extrait de la Revue des deux Mondes, 1855, p. 61.

174 'ASTORIA ROMANILOR

grin Valahia si Moldova si din alte motive. Apropriindu-searmatele aliatilor prea tare de Polonia, o räscoalä a acesteiaera cu putintä, räscoalà ce era tot a-tat de primejdioasä pentruRusia ca i pentru Austria si Prusia, apoi Românii i Unguriiputeau sä se trezeascä, i prin urmare un atac in contra Ru-siei prin valea Dunärei, nu putea de loe sä se impace cu inte-resul austriac 65. Rusia prin urmare, dei refuzatä in propu-nerile ei formale, putea crede in neutralitatea puterilor germane.Ea nu se temea deci a fi atacatà pe uscat, ci numai pe mare

anume pe Marea NeagrA, cki in Marea Balticä o apära Cron-stadul. Se intelege dela sine cá o expeditie maritimä trebuia,chiar prin firea ei, sä" fie märginitä In numärul ostilor, i deaceea,Rusia nu se astepta la un atac mai adânc al posesiunilor sale.Ea se rezema apoi pe puterea de apArare a neingstratei saleintinderi, amintea cu mândrie, in aceastä privire, zdro-birea armatei lui Napoleon cel Mare, In 1812. In sfärsit mersullucrurilor adusese pe Rusi numai decal- a declara eäsboiul : alt-fel irebuiau srt se hotäreasd a pierde cu totul trecerea ce o aveaula popoarele peninsului Balcanului i inräurirea lor in räsärit,pentru care fäcuse jertfe atat de uriase. Rusia era deci de astä(IAA impinsä i prin o chestie de vrednicie nationalà a pune incump'änä soarta poporului sau nu numai pentru scopuri deapärare a intereselor sale ci iîn vederea unor bunuri supe-rioare omenesti, de cinste sau altruism, cum a fäcut-o de maimulte ori in räzboaiele ei.

3. TRATATUL DE PARIS

Rilsboiul din 1853. Pentru a-si ajunge scopul, Austriatrebuia, in puterea tratatului de sprijinire mutualä incheiatcu Prusia, sä ocupe principatele, apäränd astfel interesul de cä-petenie al ei si al Germaniei, Dunärea de jos, si tot odatäasigurandu-si, pentru toate intamplärile, stäpânirea tärilor ro-mäne.

Am Väzut mai sus d. In toate timpurile politica Austrieiavuse de tintä a pune mâna pe principate, i semnele cele maiclare ale acestei tendinti se däduse pe fatä In tratatul dela Pas-sarovitz (cedarea Olteniei), i in räpirea Bucovinei. Dacäscopul ascuns al Austriei era inglobarea tärilor române, ea voia

55 I. C. BrAtianu. Mémoire sur l'empire d'Autriche dans la questiond'orient. Paris 1855, P. 23. Bolintineanu. L'Autriche la Turquie et les Moldo-Valaques, Paris 1856 p. 25. De la conduite de la guerre d'Orient, Expeditionde Crimee, par un °Meier. général, Berlin, 1855, p. 19; ce que l'Autrichevoulait eviter à tout prix, c'était l'apparition d'un drapea i français sur lesfrontiéres hongroises : ci était l'agitation qui en pouvalt résulter dans uneprovince toute prdte a se soulever".

RASBOIUL DIN 1858 175

sd ajungd la dânsul, nu prin o mäsurd violentd, ci pe at se poatepe o cale pacinicd. Ea se tinea cu statornicie pe principiul ce da-duse na§tere in veacul al XV-lea glumei cunoscute : bella ge-rant alii, tu felix Austria nube". Aceia§ sistemd pe care Austriao intrebuintase la rdpirea Bucovinei o aplica §i acuma mutatismutandis, la intrigile tki române. Nu se §tia care va fi soartaräsboiului. Dacä el era sd fie in folosul aliatilor, Austria privi-ghea in tot timpul interesele sale la Dui-Ikea de jos, §i impiedicadesvoltarea unor nkuinti ce puteau deveni primejdioase pla-nurilor sale. Dacd Rusia e§ia invingkoare §i impdrdtia otomandera sà fie desfkutd, Austria punea mâna pe partea cea mai bunddin mo§tenirea acesteia, tärile române. Rolul Austriei era decicel mai multumitor din lume : ea nici scotea sabia din teacd§i cu toate aceste foloasele ce era sd le tragd din incurcdturileRdsdritului erau sd covär§eascd cu mult pe acele a le popoare-lor ce-§i vksau sängele pentru interesul european.

Pentru a putea realiza in toatd lini§tea planurile sale asu-pra tkilor române, Austria asigurd pe Turci cd vroie§te sd-iajute in lupta lor in potriva Rusiei, §i anume, silind pe acestaa de§erta principatele, pe care ea era sd le ocupe panà la sfar-§irea rdsboiului, pentru a le feri de noud incälcki, indatorAn-du-se formal a le inapoi atunci Portei otomane. Acest tratateste incheiat in 14 Iunie 1854 56. Pentru a impdcà puterile rds-boitoare cu mäsura aceasta, luatd in interesul ei, Austria explicdpe de o parte aliatilor ea' ar fi ocupat principatele pentru atinea pe Ru§i indepArtati de ele, iar Rusiei cd a fkut-o pentrua-i ldsa putinta de a cklea asupra du§manilor ei cu toate o§ti-rile sale. *i. diplomatii cei mai europeni cred asemenea vorbe,de oarece mai tärziu impdratul Napoleon al 111-lea se jeluicdtre principele Albert al Angliei ea' ar fi fost in§elat 57.Odatd cu incheerea lui vedem o mäsurd cu totul noud luatdde aliati In conducerea rdsboiului, anume stea'mutarea ope-ratiilor din valea Dundrie in Crimeea. Dacä aceste cloud faptestau jute() leaturd oarecare, sau dacd numai cdt intamplareale-au fkut sd cadd impreund, iatä o intrebare care, cu toatenumeroasele serien i asupra räsboiului Orientului, tried nu estedeslegatd. Unele din ele pretind cd aliatii ar fi fost nevoiti sä"strAmute teatrul rdsboiului, pentru ca Austria ocupänd princi-patele, ar fi impiedicat inaintarea armatelor lar cdtre Rusiaprin tdrile române. Altii sustin cà greuatile intämpinate dealiati §i mai ales mortalitatea inspäimântkoare, care nimici inputine zile mai multe regimente, in câmpiile mld§tinoase ale Do-brogei, ar fi motivat aceastd schimbare a liniei de atac. E de

" Doc. mi. Rom., II, p. 459.57 InsemnArile principelui Albert asupra Intrevederei de la Osborne, 11

August 1857, Doc. Ten. Rom. V, p. 401.


crezut cA pArerea lag e mai apropiat6 de adevä.'r, Inteucatam vAzut cA Austria se temea de Inaintarea trupelor aliate prinvalea Dun6riei, §i pe langä celelalte scopuri urmArite de dansa,prin ocuparea principatelor, ea voi sA sileascä armatele apusenea se IndepArta de granitele sale 58.

Planul acestei expeditii din Crimeea fusese urzit la Parisse zice CA sub inspiratia directà a lui Napoleon al 111-lea. El fufoarte bine primit de Englezi, care a§teptau dela dansul ruinareaflotei ruse§ti In Marea Neagrà. El fu insä cea mai mare gre§ealàa rgsboiului. Atacul cel mai serios al aliatilor prin valea Dungri

Balcic 1853 cu escadrele franco-engleze.Desen de pictorul Durand Brager. Colectia Academiei RomAne.

pe uncle puteau fi sprijiniti de o populatie plin6 de simpatii,Românii, care ar fi pus la Indemâna lor, pe lang6 bogàii1e fire§tiale tgrilor lor §i un ajutor armat, pe unde aliatii apropiindu-seapoi de hotarele Poloniei, puteau sà." ne1ini§teasc6 pe Ru§i prinInca unei revolutii, pe unde In sfAr§it erau sprijinite armatelelor de un §ir de cet6tii, cea mai puternicsä bazA de operatiuneacel atac, zicem, este fnlocuit prin unul Impotriva Crimeei, apà-rat6 prin a§ezarea ei fireascA, precum §i prin o cetate din celemai tari, unde nu se puteau ajunge decAt pe mare §i unde toate

5. Consultft asupra acestei Intreblri : De la conduite de la guerre d'Orientpar un of ficier général, Berlin, 1855 p. 18. Fr. von Hagen, Geschichte der orien-talischen Frage. Frankfurt a. M. 1877, p. 69, I. C. BrAtianu, Mémoire sur l'empired' Autriche dans la question d'Orient, p. 22.

12,21SBOILIL DIN 1853 177

ajutoarele i indemnàrile ce le infAtisa valea DunArii eraucuite cu greutàti i primejdii ".

Armatele aliate pArAsesc Varna pela Septembrie si la 13a aceleiasi luni z'Aresc pentru intaia oarà albele stânci ale Cri-meei. In ziva de 14 ele se scoboarg din cornil In numAr de 62.000

de oameni, din care 28.000 de Franceji, 26.000 de Engleji si 8.000de Turci. NAvAleau in Rusia precum n6v6lise când-va Nor-manii In Sicilia, Pizarro in Peruviu si Fernand Cotez in Mexico.

69 De la conclude de la guerre d'Orienl, p. 28 I. C. BrAtianu, Mernoire surl'empire d' Autriche, p. 23.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol XII 12

Inlo-


Armata era sub impresia unei nelini§ti de care nu-§i putea daseama. Fiecare soldat era hotärät sä-§i fac4 datoria §i sä-§i vândäscump viata sa. Dar este sigur cä dacA generalii Ru§i ar fi avutmai multä prevedere, armatele aliate n'ar fi petrecut nici o-

noapte in Crimeea §i ar fi fost aruncate in mare färäi rägaz §i färäHIM" 6°. Ru§ii insä, care nu se a§teptau la o expeditie in potrivaCrimeei, tocmai asupra iernei, se vede Ca' nu adunase multe o§--tiri in peninsulä, §i de aceea nici nu indräznirà a se opune cobo-rArei aliatilor pe pàmântul rusesc. In 20 Septembrie ace§tia in-tälnise o armatà ruseased la Alma, o imprg§tie §i se apropie apoide Sevastopol, in potriva cAruia se hotäresc la un asediu inregulä. Fiind insä c'ä prin partea sudicA se puteau apropia §iCu coräbiile lor, aliatii se apucà sà treacä spre acea parte,peste raul Cernaia. Prin aceasta ins'ä se läsä Ru§ilor sloboda co-municare cu läuntrul tärei pela Nord §i ei se folosieä in curândde aceastä gre§ealà a aliatilor, pentru a intäri armata lor de apä-rare. Dupà 16 zile de pregätire (1-16 Oct.) se incepe bombar.darea atat, de pe uscat cat §i de pe mare. Fiind insä cä tunurilealiatilor se aflau la o depärtare prea mare de cetate, ele produ-serä mai mult vuet deckt treaK §i deci ei lurà nevoiti a le apro-pia, prin deschiderea de paralele. Intre aceste Ru§ii incearcAIn doug ränduri de a despresura cetatea, °clan' pe drumul delaBalaclava (28 Oct.) §i a doua oarà cu mult mai mari puteri, pepodul dela Inkermann (5 Noembrie), punând armatele anglo-franceze in o mare primej die, din care furá seäpate numai prinbravurà §i eroismul soldatilor lor. lama insä c'äzu putin timpdupä aceea, §i ea fu in acest an (1854-55) de o asprime deose-bità, pare cä zeul gerurilor ar fi vrut §i de astà datà sä aperetara sa de atacurile strginilor. Du§mgniile incetarä färä voie, §iatät aliatii cAt §i Ru§ii intrebuintarà timpul pentru a se hotäräIn poziOile lor, §i mai ales generalul rus Todleben §tiu sá sefoloseascA minunat de eägazul acesta, inältänd in jurul Sevas-topolui mai multe intärituri, tot atätea piedici noui prop'ä§ireiapusenilor.

Aceastä iardä mai vAzu §i moartea impkatului Neculai,intämplatà in 2 Martie 1855. El muri cu inima sdrobitä ; anulcel din urmä Ii adusese prea multe desamAgiri. CAt de räu sepotriveau cu amintirile rásboiului turcesc, cu care el incepuse-glorioasa sa domnie, experientele acestui de fatä, care trebuiadupà a§teptärile sale sä punä cununä tuturor izbänzilor ! Eu-ropa unitä in potriva sa, sistemul &au de ochmuire, atät deurät lumei intregi, inat chiar potrivnicul sgu, Turcul, putusedeveni popular, §i in sfär§it armata, copilul iubit al acestui sis-tem, pentru care el fAcuse atätea jertfe §i care trebuia sà i fie-cea dintai din lume, bgtutä pe insu§i pämäntul säu, ha chiar

" De la conduite de la guerre de Crimèe, p. 31.

RIBBORTL DIN 1853 179

insemnatä Cu pecetea inferioritatii" n. Mai mult de cat o as-eunsa §.1 neingrijita boala trupeasca, sapase aceste idei moralemäduva vietii sale §i-1 aruncase in mormânt. Totu§i fiul skiAlexandru al II-lea declar'ä la suirea sa pe tron, ca va urma po-litica tatalui sau, Mat numai monarhul, nu §i sistemul se schim-base in Rusia, la moartea impäratului Neculai.

Cu sosirea primaverei reincep du§maniile. Generalul Can-robert, comandantul §ef al expeditiunei, este inlocuit prin gene-ralul Pelissier, care pune indata o mai mare activitate in lucra-rile impresurarii, §i mai ales se arata mult mai putin crutatorde vietele soldatilor. El ordonä un asalt al redutelor mareleRedan §i turnul Malacoff, care nu izbute§te §i costa pe aliatio multime de morti. Dupa o nouà batalie cu Ru§ii la Cernaia,se da un al doilea asalt al numitelor redute, in care Fracejiiajung, de §i cu pierden i insemnate, sa puna mana pe Malacoff,cheia Sevastopolului, pe care Ru§ii II parasesc curand dupa acea.

In tot timpul räsboiului, incercarile de a restatornici paceanu incetase un singur moment, mai ales prin stärunntele puteri-lor germane.Anglia §i Franta cereau ca conditie a impacareiurmatoarele indatoriri din partea Rusiei, cunoscute sub numeleoficial de cele patru puncte : 1) Incetarea protectoratului rusescasupra Moldovei, Valahiei §i Serbiei §i punerea acestor tarisub garantia colectiva a puterilor europene. 2) Libertatea plu-tirii pe Dunare. 3) Revisuirea tratatului din 1841 in sensul uneimgrginiri a puterei ruse§ti in Marea Neagrä. 4) Renuntarea Ru-siei la protectoratul asupra Cre§tinilor din peninsula Balcanu-lui 62. Cat timp Sevastopolul fu in mail-Ale Ru§ilor, ei nu von%nici sa auda de asemenea pretentii. Sub nuniele de interesulechilibrului european, ni se pretinde nimicirea tuturor tratate-lor noastre de mai inainte, distrugerea flotelor noastre §i mar-ginirea puterei noastre in Marea Neagra" 63.

De indata ce vestita cetate cazu in mainile aliatilor Rusiaincepu a da inapoi §i se arat'ä mai plecata a asculta propunerileinvingAtorului.

Mai multe imprejurari lucrara impreuna pentru a indu-pleca pe Ru§i. Mai intai pierderile lor erau inspaimantatoare,ca§unate nu a tata prin focul du§manului, cat prin raua ingrijire,mar§urile cele nesfar§ite, bolile cele epidemice §i muncilecrutare la care erau expu§i soldatii ru§i. Doctorul Chenu soco-tete la 630.000 nurnarul Ru§ilor periti din pricina rasboiului " ;

" Rosen, Geschichte der Tiirkei II, p. 217.Drouyn de Lhuys cAtre baronul Bourqueney 23 Iulie 1854, Iasinund

CCXLIIL" Contele Nesellrode c. principele Gortschakoff 26 Aug. 1854, ibidem,

No. CCU." Paul Leroy-Beaulieu, Recherches économigues sur les guerres contem-

,poraines, Paris 1869, p. 107.


de§i aceastä cifrä poate pärea exageratà, totu§i de sigur cä nueste prea indepärtatà de adevär ". Cheltuielile Men-le de Ru§ierau iarg§i cu totul afará de proportie cu mijloacele 10F; räsboiulIi costase aproape la patru miliarde de franci 66. Apoi la 2 De-cemvrie 1854 Austria, väzänd cá prin prelungirea räsboiuluise periclita interesele ei, incheiase cu puterile maritime un tra-tat, prin care se obligä a nu impiedica p.ätrunderea lor prin tä-rile rornâne cAtre Rusia. In cazul cAnd ar izbucnii du§mäniileintre Rusia §i Austria, Anglia §i Franta se datoresc a-i trimiteajutoare : nici o putere nu poate incheie pace sau vre un armis-titiu färä invoirea celorlalte, i dacä pänä la sfär§itul anuluipacea nu ar fi asiguratä, atunci puterile contractante s'ar intelegeasupra mijloacelor de a ajunge la. acest scop 67. Austria prin ur-mare se lasä tot mai mult in §ivoiul puterilor apusene, care amenintape fiece zi s'o arunce chiar in du§mänii de fapt impotriva Rusiei.Prusia de§i nu-§i cälca cu totul pe inimä, mai ales prin opune-nerea regelui la politica anti-ruseascA, totu§i prin purtarea eide pänä acuma, insuflase Rusiei temerea c'ä ar putea fi mai cu-rand in contra ei cleat pentru dânsa. In sfär§it Sardinia oferise§i ea un ajutor de 15.000 de oameni i aceasta impärt4ire a eila räsboi putea deveni o imboldire pentru Svedia, care avea

ea vechi socoteli cu Rusia. Pe de o parte deci neputinta dea rezista mai mult, pe de alta pericolul de a se expune la coa-litia intregei Europei In contra sa, hofäresc pe Rusia sä piececapul, i inchinându-se vrointei europene, sä primeascA condi-tiile ei.

Dar §i statele ce luaserà parte la acest räsboiu, erau maica totul istovite de puteri : Franta pierduse 95.000 de oameni§i la 1.660.000.000 de franci, Anglia 22.000 de oameni1.885.000.000 de franci, Turcia 35.000 de oameni i 765.000.000de franci, dal% de ruina comertului §i a industriei, urmare ne-apäratä a oricArui räsboi 68.

Obosite de luptä, toate puterile ce luase parte la ea doriaurea§ezarea päcei i o doreau din toatä irlima. De aceea ea nicinu intärzie a se restatornici.

Dintre cele patru puncte unul, cel, de al treilea, märgi-nirea puterei ruse§ti in Marea Neagrà, lovia mai greu in inte-resele ruse§ti, i conferintele din Viena ce incepuse iarà§i §e-

" Armata ruseascA se vede a suferise atAt de cumplit incât, pentru Inta-rirea ei, ImpAratul Neculai ordonA strAngerea mi1iii1or. Pentru o ImpArAtieasa de mare ca a Rusiei aceasta este fArA IndoialA ceva lnsemnAtor. IazmundNo. CCIV. (13 Februarie 1855).

" Paul Leroy-Beaulieu, p. 119. F. von Hagen, Geschichte der orientalischenFrage, p. 89 socoteste la 300.000 numArul Rusilor picap l aproape 2 miliarde,franci banil cheltuiti de dAnsii Cu rfisbotul Crimeei.

"7 Doc. ren. Rom. de II p. 568." Paul Leroy-Beaulieu, Chapitre II Guerre de Crimée, p. 101 et suiv..

RILSB011IL DIN 1858 181

dintele lor dupà cklerea Sevastopolului, impiedecate de aceas-ta a Rusiei, inchid iarà§i lucekile lor. Austria trimiteatunci, la 16 Decembrie 1855, un ultimatum la Petersburg, incare làmure§te intelesul ce vroiau s6-1 dee puterile celor patrupunte, §i care este urmkorul :

1) Inlgturarea deplinA a protectoratului rusesc i prin ur-mare a orickui drept de protectie i de amestec al Rusiei intrebile principatelor. Aceste tki s urmeze Ins6 a se bucura deprivilegiile lor sub suzeranitatea Portei. Tkile sA pun6 la caleorganizarea i apkarea lor, in intelegerea cu puterea suzerank

opunere

182 ISTORIA. BOMANILOR

§i sg poatà chiar lua ingsuri extra-ordinare pentru respingereaunui atac strgin. Rusia se invoe§te la o indreptare a granitelorsale care Turcia §i. anume pornind dela Hotin Ong la laculSalzyk, §.1 bucata aceasta de p'grnânt sà fie incorporan Moldoveisub suzeranitatea Portei.

Libertatea Dungrei §i a gurilor ei va fi apgratg prin mg-suri efective luate de Europa, la care puterile contractate silfie de o potrivä. reprezentate, Mr% a se atinge prin aceste intere-sele puterilor mgrgina§e ale fluviului.

Marea Neagrä este neutralizatà ; ea va fi deschisg col-A-biilor de comert a tuturor natiunilor §i egmâne inchisg pentruvasele de igsboi. Arsenalele pentru marina militarg nu maipot fi deci infiintate pe coastele sale §i cele in fiintg trebuescinlgturate. Ambele state märgina§e se indatoresc a intretinepe apele ei numai câtimea de corgi:ill de o mgrime anumitg, ne-cesare pentru slujba coastelor. Aceste lucruri vor fi hotgritein un tratament incheiat intre acele puteri care, tratat va firatificat de puterile semgngtoare ale tratatului general.

In privirea emancipgrei Cre§tinilor din Turcia, se vorstabili drepturile raialelor Portei, Mfg a se atinge prin aceastgneatArnare §i onoarea coroanei sultanului. Rusia va lua partela conferintele care au de scop asigurarea drepturilor cre§tini-lor din impgrgtia. mahometang.

Puterile rgsboitoare 1§i pgstreazg dreptul de a propuneIn interesul european §i alte conditii, afarg de cele patru punte.69

Rusia vgzAndu-se acuma deadreptul amenintatà de Austria,*i srátuitg de Prusia in modul cel mai hotgritor de a nu se maiopune vrointei Apusului, declarg, in Ianuarie 1856, ea' prime§tefgrg nici o conditie prelimingrile de pace, puse prin ultimatuldin 16 Decemvrie, §i astfel se intrune§te la Paris congresul aceleuropean, care trebuia sg a§eze iarg§i pe temeliile ei Europazdruncinatg.

Tratatul de Paris din 1856. Tratatul de pace, subscrisin ziva de 30 Martie 1856, cuprinde urmgtoarele orânduiri :Turcia este primità in dreptul public european ; puterile con-tractante se leagg a respecta intregimea §i neatArnarea Im-periului Otoman, §i. privesc once act care ar putea jigni a-aceastg orinduire, ca o chestiune de interes general (art. 7).Sultanul, din libera sa vrointg, au impgrtg§it puterilor un fir-man prin care imbungtgte§te soarta cre§tinilor din ImpgrgtiaMahometang. Aceastg irnpArtg§ire nu dà dreptul, nici uneiadin puterile semnatare, a se amesteca, fie colectiv fie in parte,In raporturile Maiestgtei sale Sultanului cu supu§ii sgi, niciin administra(ia liluniriccl a impaerc-ifiei sale (art. 9). Marea

" Doc. ren. Rom., II, p. 482.


Neagrà este neutralizan'; deschis6 coräbiilor de comert ale tu-turor tärilor, ea rämâne inchisä pentru marina de räsboi (art.11). Se desfiinteazà toate a§ezknintele militare maritime atAtale Rusiei cAt §i ale Turciei, de pe coastele acestei märi (art.13)..Plutirea pe Dunärea nu va putea fi supusä.' nici unei piedici saudäri, afarà de acele prevkute In tratat. Se a§eazä o comisie, alc6-tuità din delegatii tuturor puterilor semnatare care va priveghia ase executa lucrärile necesare pentru u§urarea plutirei pe fluviu,§i o a doua comisiune a unor delegati ale puterilor mgrgina§e,pentru lucrarea regulamentelor de navigare §i de polipe (art.15, 16, 17). Impäratul Rusiei consimte la o indreptare a gra-nitelor In Basarabia, hotkAndu-se In principiu §i unja de demar-catie. Teritorul cedat va fi alipit ckre Moldova, sub suzerani-tatea inaltei Porti (art. 20, 21). Principatele Moldovei §i Va-lahiei vor urma inainte a se bucura, sub suzeranitatea Portei

sub garantia puterilor contractante, de privilegiile §i scu-tirile (immunités) In a ckor stàpânire se aflä. Nici o protectieexclusivä nu va fi pusä in lucrare de nici una din puterile ga-rantate. Nimeni nu va avea dreptul de a se amesteca In trebilelor läuntrice (art. 22). Sublima Poartà se leag6 a pästra zise-lor principate o administratie neatArnatà §i nationalà, precum§i deplina libertate de cult, legiuire, comer t §i navigatie. Le-gile §i statutele ce sunt astäzi in putere, vor fi revizuite.Pentru a intemeia o intelegere deplinä asupra acestei revizuiri,o comisie specialà, asupra alcAtuirei areia puterile contractante-se vor intelege, se va intruni Mea' intkziere la Bucure§ti, cu uncomisar al Sublimei Porti. Aceastä comisiune va avea de insär-cinare de a cerceta starea de fatà a principatelor §i de a pro-pune bazele viitoarei lor organizäri (art. 23). Maiestatea SaSultanul fägklue§te a convoca de indatà, In fiecare din aceledouä provincii, un divan ad-hoc, compus astfel ca sä constitue-reprezentarea cea mai exactä a intereselor tuturor claselor so-cietätei. Aceste divanuri vor fi chemate a exprima dorinta po-poratiilor asupra organizkei definite a principatelor. O instruc-tie a congresului va regula raporturile comisiei cu aceste divanuri.(art. 24). Land In bAgare de seamà opinia emisä de aceste di-vanuri, comisia va transmite Mea' Intkziere rezultatulrilor sale la scaunul actual al conferintelor. Intelegereacu puterea suzerang va fi consfintitä prin o conventie, Incheiatàla Paris futre innaltele puteri contractante, §i un hatti-scherif,conform cu stipulaii1e conventiei, va a§eza inteun chip de-sàvk§it organizarea acestor provincii, puse, de acum innaintesub garantia colectiv6 a tuturor puterilor semnatare (art. 25).Este înteles cä va fi In principate o putere armatà nationalà,organizat6 In scopul de a mentinea siguranta läuntrului §i de aasigura pe aceea a granitelor. Nici o piedicg nu va putea fi adusämäsurilor extra-ordinare de apkare pe care impreunä cu Su-


Him Pow-16, ele ar fi chemate a face, spre a respinge once a-tac strain. (art. 26) Dacà lini§tea launtrid a principatelor s'argasi amenintatà sau compromid, Sublima Poartä" se va intelegeCu celelalte puteri asupra masurilor de luat pentru a mentinesau restabili legiuita oranduia15. 0 intervenire armata nu vaputea avea loc, deck dupà o intelegere de mai innainte cu acesteputeri (art. 27).

Dispozitiuni asupra Serbiei analoage celor asupra principa-telor române (art. 28, 29) 70.

Articolele tratatului de pace reproduse mai sus scoteau ta-rile române de sub indoita epitropisire a Ru§ilor §i. a Turcilor,le recuno§tea de §i mkginit, dreptul de a se ckmui i a tdineatknat de puterile acele ce apbase Oná acuma ca un munteasupra pieptului lor. Dad Ind amestecul Rusiei In trebile lorputuse fi respins ca unul ce avea de temelie numai uzurparea,nu era tot a§a cu acel al Turciei, a carui rklkini istorice ii &A-dea o indreptkire, ce putea fi u§or tâlcuita ca un drept.

Cu toate aceste vedem d tratatul tine socotealà de pozitiadeosebità a principatelor dunkene §i le prive§te ca pe ni§tetad neatarnate de Imparatia Otomanilor, dei In legAtud cudansa. Aceasta parere i§i fkuse calea in mintea diplomatilorinca dinainte de rasboi ; caci am v'kut mai sus c'á puterile eu-ropene sfatuesc pe Turcia s'a nu priveasca incalcarea princi-patelor din partea Ru§ilor ca un casus belli, ceeace ar fi fostpeste putint'a cand aceste tki ar fi fost privite ca fkAnd parteintregitoare din Imparkia TurceascA ". Tratatul de Paris In-t6re§te parerile diplomatilor ; anume dupa ce In art 9 se pre-vede ea' puterile europene sa nu se amestece nici inteun chipIn administratia launtrid a Imparatiei Otomane, prin art.26, privitor la principate, se dispune ca organizarea lor sa fieIntocmita de puterile contractante, dispozitie pe deplin protiv-nid intelesului art. 9 72. Dar insu§i Poarta recunoa§te aceastastare de lucruri, cad altfel pentru ce ar fi stkuit ea a§a de multca delta Dun'arei, care la inceput era sa fie alipita care Mol-dova, d se incorporeze impkkiei sale, dad principatele românen'ar fi fost deck ni§te provincii turce§ti? 73. In sfar§it cum s'arimpaca ideea unei depline suveranitki a Turciei asupra prin-cipatelor cu conditia cuprind in art. 24, privitoare la convo-

7° Textul tratatului publicat de nenumArate ori, ¡titre altele In: LeTraité de Paris du SO Mars étudié dans ses causes et ses ef lets par le corespon-dant diplomatique du Constitutionnel, Paris 1856, p. 411 0. urm.

7, L'empereur Napoleon III et les principautés roumaines, Paris, 1858 p. 117' I. C. BrAtiano, M &noire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis

le traité de Paris, Paris 1857 p. 25.7' L'empreur Napoleon III et les principautis roumaines, p. 12 I. C. Brii-

tiano, M &noire sur la situation de la Moldo-Valachie p. 22.

RASBOITTL DLN 1853 185

carea unor divanuri ad-hoc, care sä arate dorinta principatelorasupra viitoarei lor organizäri politice?

Pentru a nu se trägAna incheierea pAcei, se prevede ca a-ceastä organizare sä se facä prin un act deosebit ; insä aceastäintArziere a a§ezärei lor desävar§ite aduce o insemnatà in-gustare a principiilor stabilite prin tratat, In folosul tärilor ro-mane.

Frantia inteadevär care sprijinia mai ales aceste täri perduIn curand din inraurirea precumpänitoare pe care i-o dädeaamintirea izbAnzilor sale ; pe de altà parte schimbarea intere-selor politice aduse in curând pe proteguitoarea noastrà a dainnapoi asupra mai multor punte insemnate, innaintea pute-rilor ce ne erau du§mane, §i astfel se näscu acea constitutiehermafrodità continutà in Conventiunea de Paris ; Lucrare amomentului, ea era menità a peri la cea dintAi ciocnire cu in-teresele vitale ale poporului asupra cgruia era sä fie aplicatä.

Cele dintai conferinti, dui:A sfar§irea räsboiului se tinuseräla Constantinopole, fare delegatii celor patru puteri ce erau maideadreptul interesate in pricinä ; Turcia, Franta, Anglia, §iAustria, in scopul de a bonrî mai de aproape conditiile pAcei.Prin protocolul incheit in 11 Februarie 1856, In acel ora, sedeclarä prin o lipsä de consecventä pe care numai diplomatiao poate Infäptui cA ambele täri române fac parte intregitoaredin Impärätia Otomanä ; domnii sä fie numiti deadreptul dePoartà ; principatele sä fie reprezentate in relatiile lor cu tä-rile sträine de &Are agentii sultanului ; tratatele incheiate deTurcia cu -Wile sträine sä urmeze ca §i pânä acuma a fi apli-cabile §i in principate ; sträinii sä aibä dreptul de a avea imo-bile in Wile române §i In sfar§it articolile XXIX §i XXX cu-prind urmätoarele dispoziti : Art. XXIX: Legislatia consti-tuitivä a principatelor trebuind a fi uniformä, o comisie pejumätate moldovanä §i pe junatate munteang, aleasd de caima-cami in unire cu comisarul imperial va veni de indatä la Con-stcudinopole, pentru a a§eza in locul Regulamentului Organic,nu numai nouile combinäri necesitate prin articolile precedente,ci §i toate acele a cgror folosintä experienta ar fi dovedit-o, §imai cu seamä acele ce privesc la organizarea puterei legisla-tive." Art. XXX: Lucrarea comisiei va fi supusä InalteiPorti §i impArtä§ità de ea fnaltelor pärti contractante. Ea va fiinvestità cu aprobarea sultanului, §i publicatä in numele sdu,la Bucure§ti §i la Ia§i, in timp de trei luni de zile" 74.

" Presa francezd si principa tele romdne de T. Codrescu Iasi 1856 p. 126si urm. Elias Regriault in M ystires diplomatiques des bords du Danube, Paris,1858, p. 19. PrIncipele Munteniei Barbu Stirbei si acel al Moldovei Grigore Ghicacombat prin douft memorande punctele formulate de Poart.1 prin acel protocol.Vezi ambele memorande si Doc. ren. Rom. p. 963 si 965.

186 ISTORLA ROMANILOR

Turcia, dela care pleca acest proect luase la serios principiulportilor intregitoare" i credea cä, intrucät tratatele intreRusia §i Turcia, privitoare la principatele române, prin faptulincetând fásboiului, aceste tgri erau cAzute pe deplin sub stà-pAnirea sa ; cà ea avea de acum sä reguleze soarta lor, i cä aveasä le incuvinteze numai cât acele scutiri ce va crede de cuviintà..Ea uita ch., dacä tratatele Rusiei cu Turcia incetase de a maiavea vre-o putere, nu era tot astfel I cu hati§erifurile incuviin-tate Românilor in veacurile al XV §i XVI care singure hotäraudrepturile lor Ltd cu Poarta, §i pe care ea insä§i le aminteaIn art. I al protocolului. Turcia uita principiul elementar aloricärui drept, anume cà daraverile petrecute intre douä per-soane nu pot nici folosi nici strica celui de al treilea. Ea vroiasä se foloseascà de izbanzile aliatilor ei pentru a-vi intinde

märi stäpânirea pe socoteala unor OH, ce pärea a fi 14.-sate in prada aceluia ce va intinde mai curând mâna asupra lor.

Ea nu §tia eft' puterile europene avuse de scop a asigura vii-torul Orientului in contra ambitiei Rusiei, nu insä de a rea§ezaaces t viitor sub vechiul regim turcesc 75.

Pe când Turcii pregAteau tärilor române o astfel de soartä,In ele se organiza o mi§care insemnatà pentru a dobAndi o in-tocmire care sà" le inlesneascA desvelirea puterilor lor de viatà§i de propg§ire.

" Saint Mare-Girardin. Journal des Débals 1856 Aprile Vezi §i Presa (ran-eezd si principatele romdne p. 195.

III

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA

1. IDEIA UNIREI

Urme mai veehi. Mai inainte ca dorinta unirei atAtintre Moldova §i Muntenia cat §i. acea mai tilting care cuprin-dea intregul neam, sä" treacA in lumea ideilor, p'AtrunzAnd totmai deplin in con§tiinta romAnilor din deosebitele regiuni lo-cuite de dAn§ii, ea se manifestase ca o pornire mai mult instinc-tivà tinzAnd la introlocarea t'Arilor lor in cuprinderi mai mari,fArA ali da sam'A de nevoia legArei impreunA a mgdularelorre§chirate ale neamului, cu toate cA unirea lor era oare cumpredestinatä prin conditiile geografice §i. istorice in care li sedesf4urase viata. Nici Mircea, nici *tefan, nici chiar MihaiViteazul, care acest din urmA adusese chiar la indeplinire defapt a tuturor tArilor romAne, nu avurA o ideie lAmuritA desprenevoia unirei lor 1

Despre Mircea §tim atAta cA' el a prins pe Iuga al II-leadomnul Moldovei §i. au ajutat fratelui acestuia, Alexandru celBun, a lua coroana ei. Dela sprijinirea insA a unei rude, pentrua ajunge la tronul unei t'Ari vecine, pAnA la ideea unirei cuacea tug.' este inc'A foarte departe. stefan cel Mare §tim c'A ascos pe Radu cel Frumos din Muntenia ; ceeace dovede§te in-vederat &A ideia unirei, era peste putintA, nici de conceput peatunci, este tocmai imprejurarea cA el, in loc de a pune Mun-tenia sub coroana lui, o d'A unui partizan al s'Au de acolo, LaiotBasarab. i nu doar cA' i-ar fi lipsit dorinta de a o IncorporadovadA &A atunci cAnd a putut, a rupt din ea tinutul Putneipe care-1 alipi la Moldova ; dar el se temea a arAta o asemenetendintà spre a nu trezi o impotrivire in contra lui a intregei

1 B. Boerescu, La Roumanie aprés le &MU de Paris, p. 96, are vedertfantastice asupra schemei ideei unirei.


OH care nu vroia sà fie intrupata In Moldova, deoarece atareintrupare ar fi fost privita nu ca unire, ci ca o cucerire. MihaiViteazul dei de fapt realizeaza introlocarea celor trei tari ro-mane: Muntenia, Ardealul si Moldova sub stapanirea lui, nuintreprinsese aceste izbanzi cu scopul de a uni poporul romanIn un singur corp, ci impins numai de nevoia de a scapa de dus-manii sai, ce se Incuibase In Ardeal intai, In Moldova apoi. Elvroia sa cucereara chiar si Polonia pentru .a starpi izvorul deunde se alimenta necontenita reimprospatare a dusmaniilorpornite asupra lui. Cea mai vie dovada ea' Mihai Viteazul nuau tins prin cuceririle lui la unirea poporului roman, este im-prejurarea ca' el nu se bazeazä pe elementul romanesc, nici inMuntenia nici In Transilvania, spre intemeia puterea, ciIn cea dintai pe mercenari straini, jertfind pe Omni nevoieisale de bani, in a doua pe Unguri, respingand pe romani. To-tusi Mihai Viteazu dei n'a fost imboldit de ideea unirei In ras-boinicile sale intreprinderi, are un merit foarte mare pentruatare idee, acela de a fi pus cadrul ei exterior, si de a fi aratatnnua urmasilor panza ce trebuie umpluta cu maretul tablou 2

apoi e curioz de a deduce ideea unirei din rasboaieIntre tarile surori. Intre unire, rezultatul unei imboldiri laun-trice i voluntare, çi cucerire, acel al siluirei exterioare, estedeosebire cat cerul de pamânt. Dealtfel nu intelegem pentrucenu s'ar atribui aceeasi ideie i lui Than Voda cel Cumplit,care pusese pentru un moment 'liana pe Muntenia In luptalui cu Petru Schiopul, ba chiar unui principe strain, lui IacobEraclide Despotul care cautase a aduce si el coroana Munte-niei pe capul sau alaturea cu aceea a Moldovei i Inca nu princucerire i prin rascoala a boierilor munteni, deci prin o mis-care interna, care putea sà infatiseze mai pe deplin o tendingcatre unire a.

Unirea intelectuala. Insa, daca domnitorii chiar ceimai mari ai tarilor romane nu patrunsesera ideia unirei, ealicarise din cand In cand In mii4ile Românilor In chip mai multneconstiut aprinsa In -ele de instinctul puternic al pastrareineamului. Asa pe timpul lui Stefan cel Mare gasim rostita pa-rerea ca poppardemoldovean i muntean voiesc ca ambiilor voievozi Vlad i Stefan cari se dusmaniau asa de Inver-sunat sa-si jure impreuna iubire i tovarasie, asa ca toata tara(adica Moldova si Muntenia cuprinse inteo singura rostire) sa fieasigurata cá turcul n'o sa mai poata supara". Aceasta pareredei esita din pana unui italian reproduce invederat o cuge-

a Comp. vol. V p. 312 g urm.a Vol. V. p. 67 §i urm.

U/sIREA MOLDOVEI CIJ MUNTENIA 189

tare româneasca care se rapoarta la un interes comun al am-belor tari, deci la un interes de unire.

Cand calugarul, mai tarziu mitropolitul Maximu (sauMaximian) Impaca pe Bogdan fiul lui Stefan cel Mare cu RaduVoda al IV-le al Munteniei, impiedicand sa se ja la luptalanga Ramnicul-Sarat, tare alte motive invocate in ruga-mintea catre voevodul moldovean pune §i pe acela ca sunteticre§tini §i de acelaqi neam".

Alta manifestare tot pe acest Wain, al interesului co-mun, este acea data la lumina de doi boieri ai lui Mihai ViteazulIn 1598, care boieri cer inlocuirea lui cu Ieremia Movila §i pu-nerea Munteniei sub ocrotirea Poloniei cum era §i Moldovape temeiul unitäfei limbei §i a credinfei acestor douà tari.

Dealtfel Moldovenii §i Muntenii se priveau ca straini §ide cate ori venia cate un muntean la domnia Moldovei saucate un moldovean la acea a Munteniei se aratau nemultumiriCu domnul strain. A§a fac bunaoara moldovenii cand vinePetru Schiopul dupa rascoala lui loan Voda cel Gumplit, cutoate ca Petru prin mama lui Kiajna fiica lui Petru Rare§ erade obar§ie moldovan. Tot a§a muntenii cand aleg, dupa MihaiViteazul, pe Simion Movila.

Cel intai pas spre introlocarea poporului roman fu facutCu introducerea limbei române in biserica, incepand mijloculsau firesc de rostire a servi §i de un organ pentru cugetareasa mai culta, reflexiva. Inflorirea literal% ce fu o urmare nea-parata a acestui fericit eveniment, aduse chiar in con§tiintapoporului roman cele dintai idei relative la originea, la neamul§i la unitatea lui etnica, §i Miron Costin, marele cronicar alMoldovei, proclama pentru prima oara insemnatul adevar caMoldovenii, Muntenii §i Ardelenii toti de un neam sunt, ro-mânesc" ca alcatuiesc deci una §i aceea§i unitate nationala 4.Pe langa ideea unirei §i °data cu ea aparuse celelalte douà mariidei pe care se razima intreaga dezvoltare a poporului roman :originea lui romana, parghia cea mai puternica a civilizareisale §i aceea a staruintei sale in Dacia traiana, sprijinul celmai puternic al Românilor de peste munti, in lupta lor cu Un-gurii. De indata ce aceste idei luara na§tere in mintea popo-rului roman, se zärnislise in el §i odrasla unitatei politice, carea§tepta numai momentul favorabil pentru a se desvolta §i eaca un arbore trainic.

Dei curentul nascut in tärile dunärene trebui sa scadaIn puterile lui prin implantarea grecismului In mintea roma-neasca, totu§i indirect, prin reactiunea culturii nationale contracelei straine, ascutindu-se dorinta dupa o viata libera §i demna,se intari aceasta directie ; §i prin Fatima In ascuns a fondului

' Vol. VIII, p. 159; comp. Vol. V, p. 315.

190 ISTOBIA ROMANILOB

comun de cugetare romAneasca, se consolida baza pe care sealtoise ideea unirii.

Un nou avAnt trebuia sà dobAndeasca aceasta idee prina doua inflorire a gAndirii romAnesti la cugetatorii Ardealului.Ei reluara la cercetat, i In chip mai temeinic decAt scriitorilmoldoveni i munteni ai veacului al XVI-lea, cele trei idei marigeneratoare ale avAntului cultural al poporului romAn, le ea-spAndira mai intins si le facura s'A patrunda mai adAnc in con-stiinta lui ; de atunci ele devenira la toti RomAnii culti un creznational, si trezira in fundul sufletului lor un vis maret, o tintaa vietii, introlocarea tuturor RomAnilor i lute° unitate

dupa cum eran uniti prin gAndiri i simtiri comune.Pe lAnga aceasta tinta a carei realizare trebuia sa fie In-

departata, tocmai din pricina màrimii ei, ideea unirii imbraca!ma si o forma mai restrAnsa, marcrinita deocamdata la celedoua OH mai libere romAne ; Moldbova si Muntenia. Aici seadaugea pe lAnga unitatea neamului, i comunitatea de gAndirinascute din o soarta comuna, repercutate totdeauna de ecoutceleilalte tari, fin paralelism In desvoltare, asa de deplin incAtinceteaza de a mai fi datorit jocului întâmplärii. i devine pro-ductul acelorasi puteri, care impingeau dinlauntru In afara fe-nomenele istoriei.

Inceputul soartei comune a vlastarilor romAni din Mol-dova si Muntenia, cade la insusi descalecarea, care impinsesepe o parte din poporul romAn, a esi din tara de bastina a na-tionalitatii lui, cetatea carpatina si a se revarsa catre vane ro-ditoare ale Nistrului i Dunarii. Pornite ca niste rAuri data-toare de viata pentru cAmpiile ce venira sa rodeasca, ambeleramuri ale poporului romAn trebuiau sa dea nastere, in ambeletari nascute din a lor raspAndire, unei istorii in mare parte,asemanatoare : aceleasi zile de fericire i restriste : aceleasi in-rAuriri exterioare care hotarira In mare parte mersul desvol-tarii lor. Mircea i Stefan, Ioan cel Cumplit i Mihai Viteazul,Matei Basarab i Vasile Lupu, Brancovanu i Cantemir, Gh.Lazar i Gh. Asaki, i apoi mai incoace rastrAngerea tatmai mult a firelor comune, PAnä ce se contopesc ambele tariinteun corp unitar. Toate aceste irnprejurari isi gasesc expli-carea in faptul ca erà istoria aceluiasi popor, asezat In acelas,mediu geografic, i impartit numai din intAplare In doua Statedeosebite. IntAmplatoare nu este asemänarea ci desbinarea lorde aceea i trebuiau sa sfArseasca ele prin unire, menirea lor dinvechi, de atunci de cAnd pornise ambele pArAie din crestetulCarpatilor, pentru a da, In valea rodita de ele nastere unuimare, plin i unic. Forma de astazi a Statului romAn liber afost determinata de descalecare, precum unirea mai indepär-tan a intregului neam va avea de pricina comunitatea lui derasa si de origine. Unirea Moldovei si a Munteniei are in ultima

UNIREA. MOLDOVEI CU MUNTENIA 191

analizä' o cauza geografica, precum acea mai indepartata a in-tregului neam va fi datorita identitatii lui etnografice, caci na-tura a hotarit totdeauna formele creiate de mintea omeneasca 5.

Cu cat inaintau vremurile, cu cat se strica mai rail soartapoporului roman, cu cat se ascutiau suferintele lui prin afun-darea tot mai adânca in noianul incalcarilor ; cu atata apareamai in fatä identitatea intereselor lui ; cu atata el se convingeamai tare ca protestarile trebuiau sä fie aceleasi, spre a aveamai puternic efect ; cu a-Ma el invata a pretui unirea puterilorsale, spre a esi din prapastia in care era cufundat. Dupa sfor--tarile comune spre a scapa din apasarea turceasca, acele in-cercate spre a raspinge de pe capul sàu coplesirea greceasca ;

cand veni ceasul mântuirii cu revolutie din 1821, ea porni incontra Grecilor in ambele tari deodata, caci ambele aveau in-teresul identic de a nu cadea in pieire pentru o cauza ce le erastraina. Gaud fur% sa se reintroduca' domnii pamânteni, dinambele tari plecara deputatii i tânguiri la Constantinopole,si cand cererea lor fu incuviintata, ambele se bucurara deizbanda lor. De atunci incoace istoria amanduror provinciiromâne reproduce acelas mers atat politic cat si cultural, si odeosebire nu se mai poate intalni cleat in nuantele faptelorsau in personalitatea oamenilor ce le indeplinesc.

Arritarea ideii unirii politice. Este in natura omului cafaptele sa se cristalizeze in idei, si un fapt care era oarecum inaer, care inconjura pe toata lumea cu puterea evidentei, trebuiadela o vreme sa-si gaseasca un rasunet intelectual. Nevoia ceafireasca i naturala a unirii Moldovei cu Muntenia trebuia sa-siafle i rostirea ei teoretica. In care minte se aprinse pentru primaDarà aceasta scanteie, nu se mai poate làmuri astazi, ca toateintrebarile asupra inceputurilor. S'ar parea ca' cel intai carea rostit-o pe fata a fost Ioan Cantacuzino pe timpul razboiuluidin 1789-1792 daca el nu s'ar fi &Ida mai mult la interesullui

0 manifestare netagaduita a ideei unirii cu tendinta prac-tica a realizarii e i in aevea lucrurilor, se gaseste in o cerere dereforme foarte inaintate cuprinse in o copie pastrata in hartiileVacarestilor, si care cerere trebuia SA fie dinnaintea anului 1829,deoarece intre altele ea arata dorinta desfiintarii cetatilor tur-cesti Braila, Giurgiu i Turnu care flu% tocmai daramate inurma tratatului dela Adrianopole din acel an. Prin acest actse cere unirea tarilor române i introducerea unei dinastii straine,neatarnarea Statului astfel constituit, despagubirea Turciei pen-

5 Comp. un studiu al meu : Intemeierea larilor romdne in Revista pentruistorie, arheolegie qi lilologie a lui Gr. Tocilescu, V, p. 309.


tru inlgturarea tributului, limba Statului sg fie cea româneascg,§.1 mai multe alte idei care se tineau de acela§ mgnunchiu incare era prinsg §i ideea unirii 6). Regulamentul Organic prevedeputinta unirii pi-in articolele care spun cg. origina, religia,obiceiurile §i asemgnarea limbii locuitorilor ambelor principatecontin elementele unei uniri intime care a fost impiedicate prinimprejurgri intamplgtoare §i cg elementele acelei uniri au fostchiar puse in Regulament pi-in asenagnarea administratiei am-belor -PH. De aceea se §i instituie o comisie mixtg care sá pre-facä inteun singur trup legile moldo-vlahe" 7).

Am vgzut mai sus cum consulul francez Bois-le-Comtespusese in 1834 cg ideea unirii celor doug principate fusese chiarIn fapt patronatä de Ru§i, dar c'ä väzAnd creatiunea unui mareducat al Daciei, urmeazA raportul mai departe, mi-a pgrut a fiaici (in Bucure§ti) rostirea dorintii celei mai ob§te§ti al acesteitgri. M'am pus in Ia§i In leggturà cu tot ce se putea intalni caoameni ce luau o parte la trebi §i cu totii, fgrg nici o provocaredin parte-mi, imi rostiau aceea§ dorintg. La ideea unirii celordou'ä provincii se adaogg aceea de a remite ockmuirea unuiprincipe strgin. Si. aceasta este o dorintä generalg, chiar la aceice ar avea un interes ca sä fie altfel. Beizadea Ghica imi spunea :teal meu a lost gospodar, mo§ul meu se aflä acuma ; cu toateaceste nu sunt jertfe pe care nu le-a§ face, pentru a procuratgrii mele cele doug singure baze de existentg care sg-i poatginvoi speranta unei statornicii oarecare : intrunirea celor douàprincipate §i ridicarea unui principe strgin. Marele vornic Fi-lipescu imi spunea cg ar primi cu lacrgmi de recuno§tintä onceprincipe strgin, fie cine a fi : insfâr§it, dorinta de a vedea sauDacia, sau chiar principatele in starea lor de astAzi, sustrasedela proteguirea exclusivg §i imperioasg a unei singure curti§i pusg sub aceea a marilor puteri europene, aceastä dorintäde lung timp manifestatg, mi-a fost de asemenea de mai multeori repetatà atAt la Ia§i eat §i la Bucure§ti, §i realizarea ei esteconsideratg a trebuind sá indeplineascg opera de regenerare aacestor tgri" 8). Tot pe atunci ideea unirii tärilor dunärene

° Publicat de V. A. Ureche In ziarul politic Drapelul, Nr. 3 pe 1897, greprodus de N. Iorga, Hurm. Doc. X, p. 647.

7 Regulamentul Moldovei, art. 425. Acel al Valahiei In An. Parlamentare,I, p. 355. Adauge C. BrAiloiu In Romelnul 1867, p. 19.

8 AceastA prea interesantA corespondenti, datatA din Bucuresti, 17 Martie1834, a fost reprodusA de Moniteur universel, Paris, 18 Septembre 1859, carepune In introducere: nous croyons qu'on ne lira pas sans Interet l'extrait sui-vant d'une corespondance &rite i y a plus de 22 ans sur cette importantecombinaison, qui dès ors préocupait vivement les populations". Doc. ren. Rom.III, p. 826. C. Brdiloiu In un articol publicat In RomAnul din 1867 p. 19 amin-teste despre aceastA corespondentA arAtAnd cum incA de pe atunci boierii doriauunirea sub un principe strAin. Corespondenta este datA ca trimis6 de cAtre unFrancez : Bois le Comte.

UNIHEA MOLDOVEI CU MUNTENIA 193

g'Asia un rAsunet §i in o panA strAinA care seria o bro§urà asupraacestei chestiuni, cAutAnd sá dovedeascA de ce importantA esteMoldo-Valachia in afacerile Orientului §i rezumAnd cercetkilefkute prin urmátoarele cuvinte : In scurt, Turcia, dacA argAndi cu maturitate, ar gAsi cA poate sA se lipseascA de nein-semnatul tribut pe care il oferA aceste tki, pentru a vedea si-guranta in a ei impArkie. Austria va ie§i din apatia ei pentruintegritatea teritoriului ei, iar Anglia §i Franta pentru interesulcivilizatiei §i a comertului lor vor executa proectul unui regatmoldo-valac care s'ar impka cu a lor interese, cu onoarea §idemnitatea lor §i a pkii Orientului" 9).

Raportul lui Bois-le-Comte ne aratA cl de indatA ce ideeaunirii intrase pe calea reflexivA, ea se limpezise §i dAduse na-§tere la corolare neapkate pentru a deveni inteadevk pArghiea progresului. IntAi adaosul ckre ea a principelui strAin dino dinastie europeanA. *i sA nu ne mirArn a RomAnii, abia mAn-tuiti de domnitori strAini, iar sub de ace§tia vroiau sg-§i plececapul. Era o deosebire radicará intre principele strAin a§a cumel era cerut acuma, membru al unei case domnitoare europenecare putea sA dea coroanei romAne§ti vazA §i sprijin la vremede nevoie, §i atirdisitorii greci, slugi ascultkoare ale tiranieiturce§ti. Apoi RomAnii §tiau prea bine a o stabilitate era pesteputintá cu domnii nationali, intrucAt nemai existAnd o stArpedomnitoare, toti bioerii puteau sA aspire la domnie, §i atarenkuintA trebuia sA arunce vecinic tärile lor in frImAntArile §ifrigurile schimbArilor de domnie. In contra unei atare stAri pe-riculoase nu rAmAnea insA altá scApare decAt dinastia de originestrAinA. Dar aceastA cerere a principelui strAin era incurajatAea insu§ cu garantii, pentru a nu face din statul romAn un vasalal puterilor imediat interesate §i de aice clauzula cA el sA nupoatA apartinea caselor celor trei monarhii rnArginge ale tkilorromAne.

A doua cerintA care trebuia, prin indeplinirea ei, s'A vinAa incununa opera unirii, era scoaterea statului romAn de subprotectoratul rusesc, care se arAtase atAt de ingreuitor §i deabsorbant, §i punerea lui sub scutul tuturor puterilor europene.ObservAm cA de §i se agitau aceste chestii de interes nationalprintre boerimea timpului nu se vede nici-o rostire in privireaschimbArii §i a constitutiei lAuntrice, a desfiintArii privilegiilor§i a introducerii ideii dreptAtii inteun organism social, careera tocmai tAgkluirea ei cea mai at*. Aceastà idee era sAfie adaosA de generatia urmAtoare, cea din 1848, la opera deregenerare a poporului romAn, §i apoi toate aceste cerinti fiindconsfintite prin noua organizare datA de congresul de Paris

, Poids de la Moldo-Valachie dans la Question d'Orient par M. de 0ancien agent diplomatique dans le Levant, Paris, 1838.

A. D. Xenopol, Istoria RomAnllor. Vol. XII. 13

194 ISTOBIA ROMAN1L031

tärilor române, introdusese in ele o viatä nouà, bazat6 pe ele-mentele adevdratului progres : nationalism si egalitate.

Dar pe längä aceastä idee a unirii Moldovei cu Muntenia,lickia in fundul constiintei Românilor si a acea a unirii maiintime a intregului neam.

Ambele ramifieäri ale ideii unirii devenirà de acolo in-nainte niste puternici ridiatori ai vietii sale morale. Substratullor, comunitatea de simtiri, cugetäri s'i interese se l'äti tot maimult, prin desvoltarea unei productii literare si nationale, carefAcea sá tresarà- in intregul corp struna ating in o parte a lui.Foile periodice intemeiate in principate intäi in 1829, apoiin Ardeal in 1839, devenirà organele de transmitere grabnieä siintinsä a tuturor gändirilor incoltite in once ungher al tärilorromâne. Creatiunile poetilor, discursurile patriotice, studiile isto-ribe, inteun cuvânt intregul val de gändiri referitoare la trezire sislàvirea natiei, näscute ele oriunde, erau de indatà reproduse degazetele surori, asa eft' toti Romanii din toate pàrtile se bucurausi-si inalziau sufletul la razele binefäcAtoare ale soarelui national.Românii incepurà a simti cá pe längá viata coltului lor de pà-mânt mai era si viata intregului.

Pe langà aceastä lätire a culturii nationale care apropiape toti Boni:Mill unii de altii, fapte speciale resträngeau totmai mult pe acele dousä ramuri ale lor care trebuiau sä se uneasc'ämai intäiu inteun singur mänunchiu. Asa la eäderea lui AlexandruGhica din tronul Munteniei, in 1842, mai multi boieri muntenitrimit pe loan Ghica la domnul Moldovei spre a-i of eri si CoroanaMunteniei, gändindu-se astfel a realiza unirea cea mult dorità.Nu era Ina timpul de a se indeplini asemenea idei si mai trebuiauincà pregAtite mintile pentruca unirea A* devira o pornire apopoarelor si nu f6ptuirea atorva individualitäti. DomnitorulMunteniei Gheorghe Bibescu face un mare pas spre contopireaintereselor ambelor täri surori, suprimând in 1843 vämile dintreele. Aceastä mäsurä atat de favorabilà pentru ambele trun-chiuri ale Românilor din Muntenia si Moldova ii Then A. resimtäIn interesele lor chiar efectul fericit al inläturärii unei supär5.-toare impiedeeäri. In urma unei asemenea mAsuri se putu cetiIn conditiile vänzgrii Vämilor ambelor principate din 1853 ur-mAtoarele cuvinte mult insemn6toare : Ori unde inteacestepunturi se pomeneste de granità, margini sau hotar, se intelege,sub aceastä numire, unja incunjureitoare amanduror principa-telor""). Astfel incepurà" Romanii a se deprinde ca hotarele uneipatrii comune, care trecu in curând dela daraverile comercialela intreaga viatà si toate ale ei manifestäri. Conform cu acesteimprejurAri in-Minim in Foia pentru minte din 1843 atribuindu-sede un anonim pricina innapoierei Românilor in faptul cA nici-

11 Buletinul oficial al Munteniei p. 1853, Mal 21 p. 128.

UNIREA MOLDOVEI CET MITNTENIA 195

odata Moldova §i cu Muntenia nu au alcatuit o unire intre ele,ei au fost vecinici du§mane §i sta§iete chiar inlauntrul lor prinimperecherile boierilor. Numele Milcovului, rau cobitor de ne-norociri, in loc de a spala odata pacatele politice ale natiei moldo-române, astazi lene, desparte§te nu ntunai trupul in privintageografica ci §.1 politic in toate privintele". Articolul este insaimpiedecat de cenzura austriaca a urma mai departe 11).

Revolutia din 1848, care aduse in mare fierbere intregulval de gandiri politice ce se adunase prin lucrarea veacurilorin sufletul poporului roman, trebuia sa dee o imboldire multmai vie §i idee unirei §i anume in ambele ei forme, atat mairestrânsa a Moldovei cu Muntenia, cat §i mai intinsa, a intre-gului neam romanesc. A§a pe cand Mihai Kogalniceanu cereaIn vestita scriere : Dorinfele pariidei nafionale din Moldova,ca incununare a tuturor, unirea tarilor surori, Pruncul romdn allui Constantin Rosetti in apelul ski care fratii no§tri dinMoldova" spunea ca : Munteanul §i Moldoveanul sunt frati,o singura natie. Voi fratilor ati facut inceputul, dar din ne-norocire n'ati putut izbuti, Nu e vina noastra : voila va ramânegloria de a fi inceput, not& acea de a fi savar§it" 12. i ideiaunirei tuturor Românilor i§i gasi un rasunet in revolutia din1848, acea mi§care care rascoli toate ideile fundamentale alepoporului roman, toate dorintele lui dupa libertate §i neatar-nare extrioara, dreptate §i egalitate launtrica §i viata comunga intregului neam românesc. Formularea ei cea mai lamuritase gase§te in o scrisoare a lui Neculai Balcescu in care el expuneplanul intregei mi§cari pe care regenerarea romana trebuias'o indeplineasca spre a-§i ajunge tinta desavar§it, in care scri-soare dupa ce analizeaza telul revolutiei din 1821 §i acel almi§carei din 1848, adauga cä ar mai ramânea de facut douarevolutii pentru a ajunge capatul dorintelor poporului roman,una de unitate §i alta de neatarnarea nationala. Prin revo-lutia de unitate el intelege unirea tuturor Românilor. Ro-mania noastra exista, exclamä' el cu convingere puternica, §iorb e acel ce nu o vede. Ea poate exista sau in folosul Turcieisau in acel al Austriei, dupa cum una din aceste doua puterivor favoriza-o ; dar poate exista §i in contra lor, de vor vrois'o impiedice. Maghiarii cei luminati nu se opun Intrucat vadca nu pierd nimica, ha dinpotriva *tea'. Se poate din in-tamplare ca revolutia de unitate nationala sa fie in acela§ timpo revolutie de neatarnare. Se poate CA inainte ca natia noastrasa' reintre in drepturile ei, sa se scurga un veac, un veac in de-cursul caruia sa fim meniti a ne rasboi cu Ru§ii, precum am

" Foaia pentru minte, inima # literatura, 1843, p. 124." Pruncul rorneln din 4 Septemvrie 1848.


petrecut zece veacuri in lupta cu barbarii §i patru cu Turcii ;dar ce este un secol in viata unei natii" 13.

BAlcescu avea dreptate a inchiega, in fierbintea luiminte aceste visuri dragi §i iubite, §i deacea el §i lucra in Tran-silvania la impäciuirea Românilor räsculati, cu Ungurii, pentrua se opune cu totii amenintärilor ruse§ti. Sub apharea eveni-mentelor, Ungurii se prefAcuserä chiar a ceda Românilor, re-cunoscandu-le dreptul de a exista ca nationalitate aparte inTransilvania " Pánà ssä plece Bälcescu la Românii din taraMotilor pentru a le propune impAcarea, revolutia ungureasc6era zdrobitä la Villagos de puterile ruse§ti.

Moldova §i Muntenia fa tfi de unire. Trebue fäcutä odeosebire futre Muntenia §i Moldova in ceeace privote fntre-barea unirei. Aceastä combinatie politicá era pe placul popo-rului muntean, fiindc6-i favoriza §i interesele, mai ales aceleale capitalei care totdeauna are glas hotärktor in mirärileunui popor. Anume fäcându-se unirea, capitala noului Stattrebuia sä fie Bucurotii, §i Ia§ul era s'A.' fie lovit in ing§i exis-tenta lui §i a locuitorilor lui, intrucAt era un ora § care'§i da-torea insemnAtatea, numai imprejurgrei, cá fusese o capitaläpoliticä. N. Istrati pare a fi fost cel dintäiu care dädu strigätulde alarmä in aceastä privire, când in bro§ura lui Chestia zileidin 1856 el spune : pentru care temeiu am dispretui noipe negutätori, pe proprietari cari se indeletnicesc cu chestiade a doua m'Alfa% precum bunäoarä, cA prin unire Moldova arputea deveni o provincie sau cel mult asemenea Craiovei, iarcapitala Ia§i sä fie amenintatà a aj unge un al doilea 1-1Arlän" ?Aceastà pärere, cä in cazul unirei Bucurotii trebuiau sä fiecapitala României se ivise mai de mult in mintea oamenilor,odatä cu ideea Domnului sträin. A§a, raportul lui Bois le Comtedin 1834, spune cA : cei din Bucuroti ar vrea ca ora§ul lorsá devinä capitala noului stat, §i noi simtim, cä. Ia§ul este preaaproape de Ru§i spre a se bucura de acest folos" 15

Ingrijirea pentru steämutarea capitalei se arätase chiarIn Ia§i, deoarece consulul Place spune intr'un raport atreWalewsky, cá indivizii cari se tem de a vedea mic§orându-sevaloarea caselor §i a magaziilor din Ia§i, sunt in contra unirei ;cä asemenea motive de interes personal neexiständ in districte,

" N. BilIcescu Si Al. Golescu, Paris 4 Martie 1850 in loan Ghica. Amin-tiri din pribegia dupd 1848, p. 472.

" Vezi adresa ministrului ungar Bathyani c. BIlcescu din 14 Iulie 1849care aduce cererile RomAnilor formulate de BAlcescu, Amintiri, p 171.

" Ouestion du jour par N. Istrati, reprodusa de Acte 5i documente la Re-na5terea Ronulniei, III, p. 125-137 numai in textul francez. Gel romAnesc ne-fiindu-mi la indemanii, am tradus In text Incul reprodus la p. 132. Corespon-denla lui Bois le Comte, reprodusl Illidern, III, p. 826.

UNIREA MOLDOVEI CU MUN'2ENIA 197

se explic6 unanimitatea care s'a constatat in sAntil poporatieilor in ceeace priveste unirea" 16.

Unionistul muntean, N. Kretulescu, arat6 inteun me-moriu temeiurile pentru cari Iasul nu poate fi ales de capitalàa României unite. Orasul Bucuresti, zice el, are asupra Ia-sului o superioritate net6g6duità, fiind asezat mai in centrulStatului ce este a se injgheba, pe când Iasul se 05 numai lao foarte micà indepArtare de granita Prutului. Bucurestisunt apoi un centru de comer t foarte desvoltat, poporati luieste indoit numsárul acelei a Iasului care este in mare partelocuit numai de Evrei si de foarte putini oameni din clasainteligentä, cea mai mare parte din boieri, afar6 de dreatoii,obicinuind a locui la mosiile lor" 17.

Pentru a nu prea ingspri ins6 pArerile asupra acestei in-trebàri, se pune, in actul constitutiv al comitetului moldovanal unir ei, ca dorintA, §i lntemeierea unei noi capitale, a§ezateintr' un punct central pentru ambele pi 18.

Aceastà piedic6 lAuntric6 dispare ins6 ca fumul la vAnt,dinaintea puternicei misc'äri a mintei Moldovenilor celor bunisi alesi cari, ca un om, sArir4 cu totii pentruTa apAra ceeaceei credeau nu numai mântuirea lor proprie, ci si a neamuluiIntreg. Injghebarea si intärirea partidului unionist din Mol-dova inInurà cu totul aceast6 stavilà in destul de primejdioagdin drumul cAtre unire. Dacg frig era de nevoie, ca partidulunirei s6 fie tare si inchegat, aceasta se cerea mai ales in Mol-dova, asupra cgreia cAdea tot greul imprejueärilor, si asupracgreia vom vedea cum se vor n6pusti toate ap6sArile protiv-nice : Turci, Austriaci si Caimacami, interesati de a devenifiecare, domn separat asupra unui principat ". Aceste ap6sgriurmàreau deci tinta de a stoarce dela divanul ad-hoc al Mol-dovei un vot protivnic unirei. Acest vot ar fi atras ins6 numaicleat cAderea propunerei In congresul de Paris care subor-donase hotgrArea lui, anchetei localnice.

Deaceea s6 nu se uite un lucru : dac6 unirea s'a fkut,ea se datoreste exclusiv numai Moldovei, §i anume centrul ei,I a§ul, care sAngereazA si astAzi de jertfa fAcutà pe altarul neamului.

21 Place c. Walewsky, 4 Iulie 1856. Ibidem, III, p. 597.27 Ibidem, II, p. 726. Paul Bataillard In brosura lui Le premier point".

Ibidem, III, p. 417, spune deasemenea ce : Iassy tout voisin du Pruth seraita la merci du premier coup de main". Infiintarea insA a unei a treia capitale arfi ruinat pe amendoue cele vechi, In loc de una. Tot asa vorbesc M. Koggl-niceanu si V. Melinescu In sedinta Comisiei centrale.

" Actul de constituire al comitetului din 11 Iunie 1856. Ibidem, III, p.533. Comp. Place c. Walewsky, 13 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 538.

2* Les Caimacams ont la chance de devenir Hospodars, si les Principau-tés restent séparées, tandis que si elles viennent a etre réunies, ni l'un ni l'autrene pourra aspirer it l'autorité supreme". Art. din l'Etoile du Danube, 8 Ian. 1857Ibidem, III, p. 1038.

198 ISTORIA BOMAITEL01/

Unirea in timpul domniilor dela Balta-Liman. Unirease coborise din lumea ideilor in acea aevea, mai intâiu prinsilintele lui Grigore Ghica, domnitorul Moldovei, numit in scau-nul ei, in 1849, in urma Conventiei dela Balta-Liman.

Un lucru la care poate nu s'ar putea astepta cineva, e,steregimul protectoratului, in loc de a strAnge frânele, dupä

innusirea revolutiei din 1848, le sloboade putin, astfel c'd Ghicapoate pAsi mai liber in activitatea lui ockmuitoare, insuflat6de idei nationale. Asa el poate tipki Cronica lui 5incai, faptpentru care se fericeste de a fi contribuit la conservarea unuimonument istoric atAt de national" 20 Koaniceanu ajungeasà-si tipkeaseä discursul s6u introductiv la cursul de IstoriaRomânilor, pentru care fusese destituit din profesorat in 1843

pentru incercarea de publicare a ckuia i se inchisese Foaiatiinfi/icá§i literard. Ghica apoi emancipase pe toti tiganii

usurase, pe at se putea sub regimul Regulamentului stareatkanilor. Tot, el este arAtat ca acel ce a lucrat intai pentru a im-prAstia cat mai mult in Moldova dorinta unirei ei cu Muntenia" 21

In intelegere cu Consulul francez, Place, Ghica schimlAsase prefecti cari erau dusmanii contopirei 22. Tot el incuviin-teazA libertatea presei, pentru a l'äsa voia rostirilor pentru unire 23.

Dar Ghica nu sprijinea numai in16untrul tkei miscareauuionistà. i in gat% el apk5. drepturile Moldovei. In memo-riul gu contra stipulatiilor conferintelor din Constantinopole,prin cari Prile Române eran supuse cu des'ävksire autori-atei turcesti, càlcandu-se toate privilegiile de cari ele se bucu-raserà ab antiguo, deoarece Turcia credea cä, prin infranareaRusiei i prin scoaterea principatelor de sub protectoratul ei,ele ar trebui sà reintre cu atAt mai adânc sub sfäpAnirea oto-man6. Deaceea i, precum observ6 prea bine o brosurà publi-cat'ä sub pseudonimul de Sanejouand Pericolul pentru Prin-cipate nu mai venea acuma din partea Rusiei, pe at din a Au-striei, si mai ales din a Turciei 24.

In memoriul skt, Ghica observA, la punctul unde Poartaprevede ockmuirea separaM a ambelor principate, cä. ar fitrebuit s'd se proceadà in chip mai larg i s'A se multumeascàuna din cele dintAi dorinti ale poporatiei lor, intrunind ambeletki in una singurà, inräturandu-se astfel pentru viitor multefrAmAntki i mult6 nesigurant6" 26.

Comunicarea Domnitorulut Grigore Ghica cAtre Divanul obstesc din10 Maiu 1856. Ibidem, III, p. 471.

I" Place c. Walewsky, 25 lunie 1856. Ibidem, III, p. 565." Alta din 23 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 559." Decret din 5 Fevr. 1856. Ibidem, III, p. 913.14 Les principautés roumaines devant l'Europe, 1857, reprodusA In Acte

§i Documente II, p. 352-371. Locul citat se allá la p. 367." Din 28 Fevr. si 8 Martie 1856. Ibidem, III p. 975.

In acela§ memoriu, Ghica protesteaza §i in contra arti-colului care dadea drepturi de proprietate tuturor strainilorMI% deosebire, din cauza prezentei in Moldova a unei nume-roase poporatii evree§ti, a careia irumpere In proprietate arfi o pricina neindoelnica de ruina pentru tara" 26

Mai protesteaza Ghica §i contra planuitei modificari aRegulamentului de catre o comisie ce ar fi sa lucreze in Con-stantinopole, cerand ca modificarile sa se faca in tara §i printara". Mai multi boieri intetiti de Ghica protesteaza §.1 ei, prinun act separat, contra celor stabilite la Constantinopole 27

Aceasta spornica activitate a lui Ghica in favoarea unireieste recunoscuta de divanul ob§tesc al Moldovei, in raspunsulce-1 face la comunicarea lui :

Da, Inalte Doamne, divanul o zice cu indrasneala,Maria Ta ai pregatit calea catre mântuirea tarei noastre, caciai sprijinit §i ai pledat inaintea areopagului european intru-nirea principatelor, principiu de marire, de glorie §i de temei-nica a§ezare a acestei tari". Tot a§a saluta pe Ghica o auto-ritate mult mai mica, dar a careia glas avea cu atata mai mareinsemnatate, anume ocarmuirea judetului Tutova care spunedomnitorului, ca Inaltimea Voastra ati fost cel dint& careati propus, in memoriul adresat conferintelor, principiul man-tuitor al unirei" 28.

Ghica merge pang acolo cu lepä'darea interesului salt infolosul celui ob§tesc, incat starue el singar pentru inlocuireaactualilor domnitori, deci §i a lui care domnea Inca in Moldova,spre a nu se face nici o apasare asupra con§tiintei oamenilorIn alegerile ce trebuiau sa se faca pentru a se hotari chestiaunirei. El arata intai, cum nu ar trebui sa se numeasca un sin-gur caimacam ; caci precumparlirea lui ar cantari cu o preamare greutate in alegerea divanului ; apoi adauga : Se lute-lege ca acela§ argument se opune §i Inca cu mai multa putere,la pastrarea in putere a gospodarilor de fata, caci este de mareinsemnatate ca tara sa fie libera de orice inraurire §i chiar deonce prepus de inraurire" 29. Cu toate acestea Thouvenel erade parere, ca ar fi fost bine ca ambii domnitori cari se aratauatat de favorabili unirei, sa fi fost lasati in fruntea ocarmuirei,In timpul anchetei divanurilor ad-hoc 30.

Scrierile in chestia Unirei. Chestia unirei ti gasi apa-rarea §i in mai multe scrieri §i cuvantari cari puneau in lumina

" Ibidem, p. 971. Comp. p. 981.17 Din 1 Martie 1856, Ibidem. VI, p. 994.15 lifispunsul Divanului, 23 Mai 1856. Ibidem, III, p. 485. Adresa jud.

Tutova, 22 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 595.29 Memoriul lui Ghica citat. Ibidem, II, p. 988." Thouvenel C. Walewsky, 26 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 573.

UNIBEA MOLDOVEI CU MUNTENIA 199


foloasele si combAteau IntAmpingrile ce i se aduceau impotrivA.Asa brosura separatistà a lui 'strati dAdu nastere la trei com-baten: intAi acea a lui Ioan NegurA, apoi a lui M. Cantacuzinosi In sfArsit la acea a lui C. Hurmuzaki, publicate toate trei inSteaua Durzeirei 81.

Logorátul Vasile Ghica, in Adresa lui cake Rozminii dinMoldova §i V alahia, aratA cum pentru a reda patriei linisteasi a asigura trAinicia asezAmintelor ei, trebue s'A facem jertfe ;sA lepAdAm vechile noastre prejudecAti ; sA pgrAsim vechilenoastre privilegii ; s'A nu ne mai privim unii pe altii decAt cacetäteni liberi in fapt si egali in drept, si desfäcAnd deasupranoastrA pe omul cel vechiu, sà ne imbrAcAm cu toatà dreptateasi Cu toatà buna inima, Mt% de care nici un asez'AmAnt nu aretrAinicie". In un proect de formula a dorinfelor Romeuziei, Va-sile Ghica se rosteste astfel asupra nevoiei TArilor RomAne dea se contopi intr'un singur stat : In puterea dreptului sAu su-veran de autonomie, poporul romAn (valah si moldoven) declarAcà el nu este decAt un singur popor ; cA despArtirea lui in Statedeosebite i-a fost totdeauna spre rAu ; &A identitatea sa desà-vArsitA de limbA, de traditie, de religie, de legi si de asezAmintelocalnice, de obiceiuri, de moravuri, de simtiminte si de nAzuinti,de nevoi si de interese, 11 imping a don i cu infocare de a alcAtuiun singur corp politic, un singur Stat neimpArtit" 32 In o bro-surA romAneascA tipArità In Paris : Ce se cuvenia sa cerem delaAduneirile ad-hoc, se sfAtueste s'A' se cearà unirea, Principestrein ereditar dintr'o famine domnitoare, restrAngerea drep-turilor Portei numai la luarea tributului si la investiturà,bucurAndu-ne astfel de o depling autonomie lAuntricA. Semai cere apoi si o Constitutie reprezentativA ; dar se sfAtuestea nu se face nici o propunere de reorganizare internA, pentrua nu jigni principiul autonomiei" 33. 0 brosurà francezä, inti-tulatä : Privire asupra trecutului §i prezentului PrincipatelorMoldo-Romdne, expune, mai ales dupà istoricul german Ham-mer, relatiile Principatelor cu Poarta Otomang analizeazAdupà aceea tratatul din Paris, pentru a ' aräta a Turcia nu apAstrat nici mAcar umbra unei suveranitAti asupra *nor Ro-mAne, dovedind aceasta mai ales cu stipulatia Congresuluicare opreste pe PoartA de a inc'älca teritoriul lor, Mt% comunulconsimtimAnt al puterilor, intrebAnd cA ce soiu de suveraneste acela care nu are dreptul de a intra In tarà ce vi-o pretindeca a lui" ? Brosura trece dupà aceea la analiza protocoalelor con-

1 Reproduse articolele In Acte §i Documente, III, p. 635, 657 §i 663." Adresa §i proiectul,axnbele din 16 Aprilie 1856. lbidem, III, p. 439, 440.

V. Ghica cu toate aceste, devenind mai tarziu ministrul lui Vogoride, se prefaceIn unul din cei mai aprigi du§rnani al unirei.

" Din 1857. Ibidem, III, p. 283. De aceea§ plrere este §i Place In o depe§1cAtre Walewsky, 13 Iunie, 1856. Ibidem, III, p. 535.


gresului de Paris si arAtA rolul cel insemnat ce este atribuitde congres poporului roman care va avea singur sà hotAreascAdespre soarta lui, intrucat unirea va avea sau nu loc, dupA cumse vor rosti dorintile poporatiilor moldo-valahe pentru ansasau in contra ei" 34. Ala brosurA francezA : Reorganizarea Pro-vinciilor Dundrene, aduce ca argument pentru unire, intre altele,textul art. 23 al tratatului de Paris, care spune cA Principatelevor avea o organizare nationald; cAci, argumenteag autorulanonim al acestei scrieri : Administratia provinciilor dunkenenu ar poseda acest caracter, dacA ar fi de o parte specialA Vala-hiei, pe de alta Moldovei ; cAci intrucat ar fi nationalei o admi-nistratie moldoveneascA si una munteneascA? Moldova esteea o nationalitate si Muntenia alta? Nu ; aceste douA provinciisunt pArtile aceluias trup, natia romaneascA. Pentru ca adminis-tralia fdrilor locuite de Romeini sei lie nationalei, este neapeiratca aceastd administrafie sd poatei apuca conduce cu aceeaqi mdneiMate puterile vii ale nafiei" 35.

Marele boier Rossetti Tetcanu, in scrisoarea lui cAtreSteaua Dundrei, explicA astfel alipirea lui mai tarzie la mica-rea unionistà : Dorinta unirei, fiind pe atunci iscAlitA numaide boieri si de fiii acestora, pe cari eu, in imprejurArile cele marinationale, pun cel mai mic temeiu, apoi m'am mArginit aastepta ca mai intaiu aceastA dorintA sA castige o formA natio-nalA " 36.

In sfarsit o ultimA lucrare, francezA, publicatA sub pseu-donimul de Sanejouand apArA cu mult avAnt drepturile Prin-cipatelor si mai ales acel al unirei, cAutand printr'un frumosapel la puteri, sà convingA pe fiecare, dupà altà strunA si alteinterese 37.

Nu numai bArbatii politici insA manifesteazA dorinta lordupA unirea Tàrilor Romane. Clerul ia si el o parte insemnA-toare la aceastA miscare. Asa arhiereul Neofit Scriban, profe-sor i rector al Seminarului Socola, in brosura lui Unirea i neu-nirea Principatelor Rorndne, sfarseste cAldurosul sAu apel pentruinfrAtire, prin cuvintele : Intre moarte si luminA, o Moldovo,alege 1"38. Tot asa si Melchisedec, rectorul Seminarului din Hui,In cuvântarea rostitA la serbarea hramului episcopiei Husilor,spune tare altele multe frumoase lucruri, cA pentru RomAniidin Principate a sosit o epocA ce-i chiamA la unire. Aceasta este

'a Coup d'oeil sur le passé et le présent des Principautis Moldo-ValaquesParis, 1857. Ibidem, III, p. 271.

35 Riorganisation des Provinces Danubiennes, Paris 1856. Ibidem, IIIp. 115.

la Din 23 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 115.'7 Les Principautes roumaines devant l'Europe, 1856, Paris, reprodusli In

Acte ;i Documente, III, p. 352-370." Din 1856. Ibidem, III, p. 1-7.


o dovada ca ei sunt pe calea progresului universal al omenirii ;ca ei sunt chemati a se sui cu o treapta mai sus pe scara acestuiprogres ve§nic, care este acea tainica scara pe care a vazut-oIacov cà unea cerul cu pamântul i ca ingerii lui Dum.nezeuse suiau §i se pogorau pe dânsa" 39. Mitropolitul Sofronie Mi-clescu arata la inceput temen i in privirea unirei, care trebuindsa se facà sub un principiu strain, ar putea periclita bisericaortodoxa; apoi se mai temea i de desfiintarea Mitropoliei mol-dovene i reducerea ei la o simpla' episcopie. Intr'o interesantaconvorbiM Place demonstrandu-i ea' temerile sale erau nein-temeiate, Mitropolitul care in iMma lui era pentru unire, deveniunul din sprijinitorii ei cei mai de seamä 49.

Dandu-se un banchet la via lui M. Kogalniceanu, pentrua se sarbatori reintoarcerea in tara a capitanului Filipescu carefusese trimis in surgun de Ru§i, pentru ca avusese nespusaindrasneala de a se opune la luarea o§tirei moldovene cu ei inRusia, cand se retrase din Principate in 1853, Kogalniceanu in-china un pahar pentru unire 41.

Si. poetii se pun In rand pentru a proslavi marele eveni-ment. In dará de Dimitrie Ralet care scrie un fel de cronic'arimata a intamplarilor zilei, gasim pe T. Porfiriu publicandpoezia Crezul mea, pe A. Donici fabula Vaporul §i calul §i peV. Alecsandri dialogul politic Teindalei §i Pücalá, in care puncfata in fata pe un prieten al uniri cu un protivnic al ei, din carecel dintai izbute§te la sfar§it sa convinga pe cel de al doilea des-pre binefacerile unirei, i prinzandu-se la joc, canta Hora unirei,una din cele mai frumoase inspiratii ale marelui poet al nea-mului românesc, in care Alexandri a turnat bucuria RomanilorIn versuri nepieritoare, menite a fi imbinate cu acordurile mu-zicei i cu saltul picioarelor

In Muntenia principele Stirbei lucreaza §i. el tot in intere-sul unirei. El protesteaza intai contra tendintei Portei de a legatot mai strans Principatele de Imperiul Otoman, spunând caorice lovitura data pentru a fereca lantul care leaga aceste ne-norocite tali de Turcia, va avea drept rezultat a le arunca inbratele Rusiei". Stirbei sprijina §i el unirea prin dou'a memorii,unul din 1854 catre cabinetul vienez, altul din 24 Ianuarie 1856catre cel francez, in care el sustine i nevoia punerei -Wei unitesub o dinastie europeana ".

s° Din Iulie 1856. Ibidem, III, p. 626-627. Locul raportat la p. 620.4° Place c. Walewsky, 22 Iunie. lbidem, III, p. 554. Plirerea c4 mitropolia

Moldovei trebuia redusii la o episcopie, fusese sustinutli de N. Cretulescu inacelasi memoriu C. Thouvenel, in care el sprijine i Bucurestii de capitalà.Ibidem, III, p. 727.

al Din 3 Iunie 1855. Ibident, III, p. 497. Asupra faptei slirbltoritului vezldarea de Bean& din Gazeta de Moldova. Ibidem, III, p. 506.

" Reproduse aceste poezii. Ibidem, III, p. 27A, 574, 585, 613 si 615," Memoriul Principelui ,prbei asupra Prolocolului Conferinjelor din

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA 203

Muntenii publica mai multe scrieri care pun pe de oparte In lumina folosul unirei, §i pe de alta dovedesc dreptulRomanilor de a cere contopirea vietei lor. A.,a Vasile BoerescuIn bro§ura lui franceza, tiparita in Paris, Romdnia dupd trata-tul de Paris, constata ca unirea este poporana, mai ales fiindanevoia ei e viu simtita de starea a treia" 41. Aceasta lucrareeste In deob§tie un puternic studiu asupra dreptului public alRomanilor din acele timpuri, In care autorul cere, pentru pre-facerea In bine a vietei romane*ti unirea principatelor, principestrain ereditar, suveranitatea launtrica a poporului §i mai multeprincipii constitutionale. I. C. Bratianu, in Memoriul sdu asu-pra situatiei Moldo-Valahiei dupd tratatul de Paris, publicatde asemenea In frantuze§te, dupa ce stabile§te, la randul lui,dreptul de unire al principatelor, analizeaza i critica cu multtemei dispozitiile electorale ale firmanului de convocare adivanului ad-hoc ; protesteaza apoi contra regimului firmanelorintroduse de Turcia dela 1856 incoace, din care unul desfiintaselibertatea presei cea harazita de Grigore Ghica. Bratianu sfar-§e§te studiul sau cu cuvintele calde : Am fnceput lupta, canda tot puternicia Rusiei facea mai multi dintre noi sa se Indoiascade putinta izbanzei. Cum am sta oare la 1ndoiala de a urmari.astazi, cand Rusia nu mai poate in§ela pe nimeni cu puterea ei

cand regii insa§i au fost nevoiti, prin taria lucrurilor, de a seface aparatorii neatarnarii noastre ? Nu 1 nimic nu va puteaopri avântul nostru 1 Am repurtat pana acuma o mare victorie.Europa a recunoscut ca suntem un popor de 10.000.000 de oa-meni, menit a lupta §i a triumfa prin libertate. Locul nostrueste Insemnat printre natiile care alcatuiesc republica euro-peana. Avem datoria a-1 cuceri" 45.

Alta bro§ura a unui Roman din Bucure§ti, intitulataO arunditur'd de ochi asupra unirei Principatelor Romdne, dupao Infocata aparare a drepturilor Romanilor, arata ca unirea emântuirea proprietatii, desmortirea i Invierea industriei, zbo-rul invataturei, ridicarea militiei la adevarata ei Insemnatate,innaltarea clerului la cuvenita lui vrednicie i Imbunatatireasoartei slujba§ilor". Toate acestea erau exagerari, de oarecenu era nevoie de unire pentru a se Infaptui, precum pe de altaparte nu puteau izvorl din simplul fapt al unirei, fara alte silinticorespunzatoare. Dar once mi§care sentimentala trebue säaiba i depa§irile ei 46. Tot atunci Francezul Vaillant, fost pro-fesor la Sf. Saya In Bucure§ti, publica un fel de proclamatie,

Constantinopole. Fevruarie 1856. lbidem, II, p. 963. C. Hurmuzaki I Loan Ma-iorescu, Desvoltarea drepturilor Principatelor, 1857. Ibidem, III, p. 206, nota.

4, La Roumanie apras le traité de Paris. Ibidem, III, p. 13-113.u Mémoire sur la situation de la Moldo-Valachie apras le traité de Paris,

1857. Ibidem, III, p. 129-179 (vezi p. 164 si 179).46 Din 1857. Ibidem, III, p. 288-341. Locul reprodus se afll la p. 297,

204 LSTORIA ROMAI;;LLI,11

In care in§ira drepturile Romanilor, in 31 de punte, i sfar§e§telungg lui enumerare prin un frumos apel la lupta pentru iz-banda 47. Mai amintim 0 pe cea mai elocventa pledoarie pentrudrepturile poporului roman, cele atat de adanc incalcate i caricu a-Ma greu i§i faceau iar cale la lumina zilei : scrisorile luiDimitrie Bratiariu asupra circulgrei Portei din 31 Iulie, in careel spune Odata ce s'a dovedit c unirea principatelor esteun lucru cu desavar§ire legiuit i ea ea nu vatama drepturilenici unei puteri, s'ar 'Area cal diplomatia trebuie sa fie multu-rnita Dar fiindcà se cere ca Principatele sa arate 0 foloaselece le a§teapta dela unire, fiindca. se cere a se §ti pentru ce noiRomanii tinem la aceasta unire, le-o voi spune : Noi voim unireapentru ca suntem acela§i popor, omogen, identic, ca nici un altpopor al pgmântului ; pentru ca avem aceia§i obar§ie, acela§inume aceia§i limbg, aceia§i religie, acelea§i tendintii, aceia§iistorie, aceea§i civilizatie, acelea§i moravuri, acelea§i a§eza.-minte, acelea§i legi i obiceiuri, acelea§i regulamente adminis-trative, acelea0 ngzuinti, acelea§i interese, acelea§i nevoi deintampinat i acelea§i sperante ce ne leagana sufletul, acelea§imeniri de indeplinit ; pentrucg nici un hotar nu ne despartepentrucä totul ne apropie 0 nimic nu ne deosebe§te, afar% doarade reaua vointa a acelora cari doresc sa ne vada desuniti i slabipentru a face din noi o treaptg spre cucerirea Imparatiei Oto-mane" 48.

In sfar§it sa nu uitam o scriere eminenta care apgrg toateinteresele poporului roman ; acea datorita conluciarei unuiMoldovean, C. Hurmuzaki, 0 a unui Transilvgnean din Mun-tenia, loan Maiorescu, sub titlul Desvoltarea drepturilor Prin-cipatelor Moldo-Romdne In urma tratatului de Paris, tip Aritala Bruxeles in 1857. In ea autorii arata intaiu importanta prin-cipatelor din punct de vedere politic, ca barierg cu putinta in-tre Rusia 0 Turcia, apoi cel comercial a§ezata la gurile Duna-rei ; pun in lumina adevaratg raporturile ce exista Intre Prin-cipate i Poarta Otomana, protestand contra numirei unorCaimacami individuali, in despretul chiar al dispozitiilor Re-gulamentului Organic. Bro§ura cauta sa loviasca 0 in Turciaprin analogia ce o stabile§te tare Poarta care doar nu-§i pier-duse suveranitatea prin faptul ,cá se pusese sub protectia Eu-ropei, intocmai cum nu vi-o pierduse tarile Romane punandu-sesub cea a Turciei". Dupa ce limpezesc in toate amaruntimilesituatia Tarilor Romane fa-0 cu Poarta, autorii tree la analizadorintelor principatelor asupra recunstituirei lor politice, com-Maud mai ales pgrerea cá Romanii, ca unii ce sunt de o religie

47 Anexat la o depesA a lui Thouvenel c. Walewsky, 6 Iulie 1856. lbidemIII. p. 608-610.

" Din 31 Aug. 1856. Ibidem, III, p. 764.


cu Rusii, se vor pleca, fiind unitii, In partea acestora, dovedindCu toatà istoria anterioarg, frica RomAnilor de Rusi si Itidepgr-tarea lor de ei. Dupg aceea autorii cerceteazg : 1) dacg principatele au dreptul de a se uni Intr'un singur Stat ; 2) dacg Poartaare dreptul de a se opune unei atari ngzuinti ; 3) dacg unireaeste In folosul principatelor ; 4) dacg este in interesul Europei.Tree apoi la analiza chestiei neutralitgtei si la acea a erdiatei.Nu spun Insg nimic asupra principelui strgin, pe care par, anu-1 socoti neapgrat pentru regenerarea politicg a poporul romAncgci autorii rezumg In chipul urmgtor cererile lor de reformg :Uniunea principatelor, neutralitatea noului Stat romdn §i res-taurarea principiului de succesiune ereditard pentru Domn" 49.

Mai ggsim o Indoialg asupra foloaselor ce le-ar aduce unprincipe strgin, In Proiectul de o formula' a dorinfelor Romdnieia logofgtului Vasile Ghica care spune, cg cu toate a poporulromân nu-si ascunde neajunsurile probabile ce ar intovArgsialegerea unui domn pgmântean si primejdia sigurd de a primipe un principe de rasd strdind §i care nu ar avea simpatiile lui,pe atAta el doreste a sterge pentru totdeauna linia mgestritgde despArtire Intre Moldoveni siMunteni" 50 Principele strgineste bine Inteles combgtut cu mai multà stgruintg. de N. Istrati,acel ce combgtea si unirea, In scrierea lui Asupra puterei legiui-toare §i privilegiile principatelor Moldo-Romdne 51.

Aceastg neincetatg frgmântare a mintei trebuea sg adunetot mai multe convingeri In jurul marei idei, si ne trage rgndulsg argtgm elementele sociale din cari se alcgtuea partidul unireifnsemnând chiar individual pe conducgtori ; cgci fgrg acestianici o miscare nu este cu putintg In sAnul societätilor. Once s'arzice de rolul masselor, si oricgt de fnsemnat ar fi el In mersultrebilor, aceste masse ar rgmanea nemiscate sau ar bAjbâi Inintuneric, Mx% faclele mintilor mai luminate ce se pun In fruntealor. De aceea In capul unei societgli este de nevoie un presedintesau un director ; In capul unei armate, un general ; In al uneicorporatii, un staroste ; In al unui partid un sef. Se Intelegeel cercetând elementele alcgtuitoare ale partidului unionist,se vor alege dela sine acele ce-i erau protivnice si cari sprijineaustgruirea Tgrilor RomAne In viata lor despArtità de Ong acuma.

In Muntenia toatà lumea era pentru unire, Intrucgt, cumam luat-o aminte, ea venia In folosul acestei tgri, si rari nu maierau acei ce nu voiau sá o primeascg. Unul din ace.stia era maio-rul Papazoglu care frisereazg In V estitorul, organ semi oficial

" Reprodusa In Acte f i Documente, III, p. 179-218. Locul citat lap. 216.

" Ibtdern, III, p. 440.Gi Sur le pouvoir ligislatif et les priviliges des Principaults Moldo Rou-

maines, 1856. Ibidem, p. 145-147.

206 ISTOR1A ROMANILOR

al guvernului, un articol privitor la Seimbeita Mo§ilor arätänd,dupà istoricul grec Fotino, cà aceastä serbare fusese instituitäde Matei Basarab in amintirea victoriei repurtate de el asupralui Vasile Lupu, ci cere ca sä se ridice un monument in acea cAm-pie glorioasà, spre vesnica pomenire a invingAtorului. Separa-tistal moldovean, de altfol marele initiator al regenerärii cultu-rale a Moldovei, Gh. Asaki, reproduce intregul articol al luiPapazoglu, nu numai in româneste, ci i in traducere franceeä ;insä pentru a räspunde pe aceeasi temä." gazetarului muntean,Asald propune sä se neutralizeze siratimintul de umilire pe caremonumental valah l'ar inspira Moldovenilor, ridicand un altullui Stefan ce! Mare, biruitorul Muntenilor."52 Alti separatistimunteni combäteau unirea pe motivul cä sá nu fie concurati,In posturile lor, de mai ntunerosii boieri moldoveni"52. Dar laatfita se märgineau in Muntenia incercärile de a combate unireacare, in ochii tuturor si mai ales in ai Bucurestenilor, tre-buea sä le aducä mana si bogätia, prin concentrarea, in orasullor, a intregei vieti a poporului romän din ambele Principate.

Cu total altfel in Moldova. Aici unirea putea deveniamenintätoare pentru starea oamenilor, mai ales pentru aceaa Iesenilor, i trebuia deci malt incordatà struna patrioticä,pentru ca sunetul ei sà acopere pe acel al interesului personal.Unirea se arna deci in Moldova mai malt ca o jertfä in folosulneamului, decat ca un castig pentru tara insäsi. Cu toate acesteprin un fenomen greu de inteles, dar care totusi se repetä in rarirästimpuri in sanal societätilor menite spre propäsirea, instinc-tul de pästrare al neamului räpuse pe al pästrärei individualesi nu numai Moldova, dar si Iaul, flit% cuprinsi de o infläcärareneopritä pentru ideea unirei, care puse stäpAnire pe cele maimulte minti ce se in'ältau mäcar cfit de putin peste nivelul zil-nicei existenti.

Partidul unirei adunä in s'Anul lui toate elementele, inmä-nuchiaz6 in el toate cugetele i incordà toate vointele, spre aputea ajunge tinta malt dorità, i aceastä adunare, innaänun-chiere i incordare era de nevoie, deoarece nici °data' poateo cauzä mai dreaptà nu a avut de luptat cu mai multà reacredintä, räutate i manopere ascunse, cleat cea apäratsä demica si slaba Moldovä, contra unor uriasi ce vroiau sä.-ibase gustul.

Comitetele unioniste. Inainte insä de a expune luptaomericA purtatä de un popor intreg, in numele dreptului, con-

" Corespondenta din Ia§i c. l'Etoile du Danube din 24 Iuhie, Ibidem, III,p. 948.

" Corespondenta in Bueuresti a lui Bois le Comte din 1834, reproduslide Moniteur Universe!, 18 Sept. 1856. Ibidem, III, p. 828.

UNIEEA AiOLDOVEI CU MUNTENIA 207

tra interesului celor puternici, sa trecem in revista o§tirea ce eradusa in crâncena batalie.

Catva timp dupa subsemnarea tractatului de Paris, In30 Martie 1856, se infiinteaza in Ia0 comitetul uniunei in zivade 21 Maiu (6 Iunie) 1856, care pune in programul sau, ca ideide sprijinit : unirea Tarilor Române sub un principe straindinteo familie domnitoare europeana, afara de dinastiile statelormargina§e ; guvernul provizor sa fie alcatuit din cei trei maridregatori prevazuti de Regulamentul Organic ; sa se ja masu-rile cele mai active de propaganda prin tara 0 sa se alcatuiascaun proect de lege electorala pentru divanul ad-hoc, astfel ca incazul cand comitetul ar fi consultat asupra cestei materii, el sänu se afle nepregatit. Mai adaoge 0 cererea, cam stranie a uneicapitale noue in centrul Wei, mai mult pentru a strange parainvidiei contra Bucurestilor, cleat pentru a scapa perspectivace Wepta Ia§ul. Aceasta decizie este subsemnata numai de bo-ierii maxi, cei mai multi le§eni, 0 anume : Stefan Catargiu, P.Mavrogheni, Latescu, Leon Ghica, Constantin Ghica, IancuGhica, Alexandru Ghica, Alexandru Catargiu, C. Rolla, C. Hur-muzaki, N. Sutu, D. Ralet, C. Negri, M. Kogalniceanu, I. Pi-soschi, V. Alecsandri 0 A. Panu 53.

La 11 Iunie comitetul este sporit la numarul de 180 demembri, luati din intreaga clasa luminata a poporului moldo-van : mai toti boierii cei mari, multi boieri mici 0 mai multiInca oameni din popor, din care citam la intâmplare pe T. Co-drescu, I. Holban, D. Gusti, I. Codrescu, Vasile Balta, L Aga-rici, C. Corjescu, Economul Ion Bobulescu, I. Vargolici, C.Kerniski, Scarlat Pastia. C. Bosie, G. Stihi, C. Teodorini, Ne-culai Ionescu, St. Darzeau, M. Balasescu, Anton Camban, St.Nei, Dim. Tacu, I. Macarescu, 0 Dr. Fatu 66.

Logofatul G. Sturza dela Dulce§ti nefiind fa-0 la alca-tuirea celui dintai comitet, cere prin o scrisoare sa-1 priveasca0 pe el ca membru, spunând in ea, ea blästamata 0 fara cuget0 netrebnica zidire va fi acela care, 0 in minutele aceste scumpeva mai cugeta la interesul sail particular" 56 Judetele trimitunul dupa altul acte de adeziune catre comitetul ie§ean. Cel dinBacdu este subsemnat de boierii cei mari ai tinutului : RossettiTetcanu 0 alti Rossetti, Aga C. Biberi, A. Docan, de un marenumar de boieri mici : 8 sardari, 4 spatari, 2 cluceri, 3 caminari,8 pitan, 2 jitniceri, 2 §atrari, 0 1 sulger 0 multi oameni nebo-ieri. Unul din ace§tia A. Gheorghiu adaoge dui:A sub semnaturalui : unirea, unirea 0 iar unirea", iar altul D. Lupu : unirea

54 Ibidem, III, p. 520-522.u Ibidem, III, p. 530-532, unde se aflii 171 de subsemnAturi, 9 Mud

deelarate nedeseitrabile." Din 9 Iunie. Ibidem, III, p. 527.

208 ISTORIA ROMANI.LOR

e dorinta poporului romän §i pe ea o dorim". Actul de adeziunedin BacAu insä cere ca printul sträin sä. fie de origine lating"57.

Actul de adeziune din Dorohoi este subsemnat de mareleboier Dim. Ghica logoat §i apoi de vreo 30 boieri mici §i demai bine de 60 de oameni din popor. El intäre§te cererea fäcutáprin programul comitetul, anume ca sä fie o capitalà nouäIn centrul tärei" 58.

Din judetul Neural vine de asemenea un act de adeziuneIn care subsemnarà pe längà marele boier I. G. Cantacuzino,vreo 60 de boieri mici §i vreo 40 de oameni neboieri §i toti &A-lugärii dela Mangstirea Neamtului, in frunte cu staretul Dio-nisie. Cererile sunt §i in el unirea sub un domn sträin §.1 o nouàcapitalä 59.

Cu acela§ text ca §i actul de adeziune al judetului Neamtu,este §i acel al judetului Romarz, subsemnat de Episcopul Nec-tarie, de .arhimandritul Bartolomeu, de marii boierii GheorgheSturza logofät, G. Ghica §i Scarlat Värnav, de vreo 40 de bo-ieri mici §i vreo 20 de oameni din popor 66.

Actul de adeziune al judetului Tutova este mult mai bogatIn subsemnäri, cuprinzänd afar% de ale boierilor mari M. Costa-che, C. Sturza, Aga Costin §i I. Miclescu, ineä peste 60 de boierimici §i vreo 80 de oameni neboieri ".

Din Tecuci s'a pästrat numai scrisoarea colonelului I.Frunz'ä, prin care se roste§te pentru unire 62

Din judetul Putna vine tug o foarte bogatä impArtà§ire,subsemnatä de mai mult de 200 de persoane, toate dintre bo-ierii mici §i neboieri, repetând färä schimbare dorintele insemnateIn programa comitetului din Ia§i 63

Actul de adeziune din judetul Fcilciu este subscris depatru boieri mari, Aga D. Catargiu, N. Catargiu, N. Costache§i I. Ralet, vreo 70 de boieri mici §i vreo 80 de neboieri 64.

Cel din judetul Botoqant este subsemnat de 7 boieri maridin cari 4 membri ai familiei CananAu, apoi Miclescu, Aga Gri-goriu, §i Aga Jianu, §i un numär insemnat de boieri mici §ide neboieri ".

Din Fälticeni vin douà acte, unul din partea locuitorilorora§ului, celälalt din partea celor din judet. Boierii mari suntA. Millo, Vasile Canta, Aga Al. Botez. ; din cei mici, in numär

" Din 22 Iunie. Ibidem, III, p. 545.58 Din 23 Iunie. Ibidem, III, p. 547." Din 22 Iunie. Ibidem, III, p. 548." Din 23 Iunie. Ibidem, III, p. 552." Din 22 Iunie. lbidem, III, p. 553.58 Din 23 Iunie. Ibidem, III, p. 558." Din 30 Iunie. Ibidem, III, p. 580." Din 2 Iulie. Ibidem, III, p. 587." Din 4 Iulie. Ibidem, III, p. 596.

UNIIIEA MOLDOVEI OU MUNTENIA 209

de vreo 30 insemn6m pe Mate! Ganea paharnic si vreo 30 deneboieri 66.

Floarea deci a Moldovei, oamenii mai cu vazà, mai avutimai lu.minati, atat icei din Iasi cAt si cei din judet sprijineauideea unirei. Fatà cu aceastä aproape unanimitate a clasei maiculte din popor, reprezentantii separatismului erau foarte rari.Si lucru curios, mai multe din numele ce le gAsim in rândurilelor incepuse prin a fi unioniste, pentru a trece apoi, bine intelesnu MI% pricinA la separatism. Asa gAsim bungoarà pe sepa-ratistii de mai tArziu Alecu Milovornicul N. Docan, N. Mavro-cordato, Dimitrie Cornea §i chiar Neculai Istrati la inceput sub-semnati fie in actele de adeziune, fie in cererea indreptat6 atreDomnitorul Ghica, prin care protesteazA contra conferintel orde Constantinopole cercind unirea cu Principele strain 67 Deasemenea si Vasile Ghica pe care 1-am vgzut pleand cu asa in-focare pentru unire, 11 vom gAsi primind Ministerul Justitieisub Vogoride si trecAnd apoi la cel de Interne, de unde se puteamai bine gâtui unirea.

Dupà cum se vede si precum o vedeau si °amend timpuluipartidul anti-unionist era mult mai putin numeros decum secredea 68. De aceea si fa0 cu numeroasele alipiri &Ire unire,gäsim in nomolul de acte asupra acestor evenimente, numai osingurà petitie a separatistilor din Barlad adresat6 SultanuluiIn care spun c6 ,,dei au subsemnat pentru unire, dar au fkutaceasta numai sub amenintArile guvernului precedent (Grig.Ghica)" 69.

Care era tinuta täranilor, a clasei celei mai numeroasea poporului in chestia unirei? Ei nu se rosteau nici inteun felpentrucA nu pricepeau insemnAtatea lucrului.

Aici stà deosebirea tare r6sunetul revolutiei din 1848 inMuntenia, care putem zice cà lAtise ideile ce sprijineau miscareapanA in straturile cele mai adânci ale poporului, pe când parti-dul unirei trebue s'a' mArgineascá numai la pàtura suprapusga oraselor. Si este lesne de inteles de unde provenea aceastàdeosebire. Revolutia din 1848 in Muntenia atinse un interesreal, simtit al tärgnimei, care o ustura si o injunghia si pe caredeci putea sà-1 psätrund6 : desfiintarea clAcei si darea unui petecde pgmânt in proprietatea tgranului. Pentru acest interes, tà-ränimea trebue sà se scoale. Numai in mintile luminate mai seimbina acest interes nemijlocit cu ridicarea stArei obstesti a td-

" Arnbele din 9 lulie. Ibidem, III. p. 616 si 617. Vor fi venit Mr% in-doialà a cte de a deziune si din partea celorlalte judete ; dat ele sau rlitlicit sinu sunt continute In bogata publicatie a Actelor priviloare la Regenerarea Ro-nulniei, pe care se Intemeiaza expunerea.

" Vez1 aceastA cerere din 28 Fevruarie 1856. Ibidem, III, p. 427." Place c. Walewsky, 24 Iulie 1856. Ibidem, III, p. 706." Din 19 Aug. 1856. Ibidem, III, p. 775.

A. D. Xeoopol. Istoria Rominilor. Vol. XII.


rei. Mintile taranilor, in orizonul lor cel ingust, nu putea vedeasoarele rasarind dupa dealuri. In intrebarea unirei !ma, lucrulde capetenie era tocmai acel soare pe care pentru a-1 vedea, erade nevoie ca acei ce eran sa se bucure de lumina si de calduralui sa, iasa din vizuina rece si intunecoasa in care sufletele lorputrezeau de atata timp. Aceasta lug nu o putean face taraniicei lipsiti, nu numai de culturg. dar si de binefacerile unei vietiiroman esti .7°

2. UNIREA I PUTERILE EUR OPENE

Consultarea poporatiilor. Prin tratatul de Paris Wile du-narene române fusese scoase de sub autoritatea exclusivg aputerilor care pang atunci determinase destinele lor, Rusia siTurcia si urmau sa fie reorganizate, dupa ce mai intai era sà fieconsultata dorinta poporatiilor asupra acestui punt. Aceastadorinta ne este cunoscuta din istoricul ideei regeneratoare a vie-tei lor ; era acea a unirei. Sa vedem acuma ce forma s'au impäcatsà deje dorintelor romanesti, puterile intrunite la Paris, pentrua pune un capat crizei orientale. Spre a intelege pe deplin lu-crarea congresului trebue sa luam lucrurile dela inceputul tra-färilor pentru noua pozitiune ce era sa fie facuta tgrilor romane.

Inca din intaiul an al rasboiului puterile apusene, dorindsa restatorniceasca pacea cat se poate de curand, hotarase subforma celor patru punte, conditiile in care ele fntelegeau ca pa-cea sa fie incheiata. In un memorandum impartasit curtei ru-sesti de catre imputernicitii Austriei, Frantei si Angliei in 23Decembrie 1854, se spune, in privirea principatelor, ca puterileinteleg caci nici una din stipulatiile vechilor tratate ale Ru-siei cu Poarta privitoare la zisele provincii nu ar putea fi men-tinute la incheerea paci si ca intocmirile ce ar fi sa se facg in pri-virea lor, au a fi astfel potrivite, in cat sa dee o multamire deplinadrepturilor puterei suverane, celor ale principatelor, pe cat siintereselor generale ale Europei" n.

In luna lui Martie, anul urmator, deschizandu-se confer-rintele de Viena, Rusia care prevedea, sfarsitul rasboiului, de-dará eft' se uneste in totul la aceasta parere, cu conditie numaicat ca : noile oranduiri sa nu lipseasca pe principate de nicidin unul foloasele de care se bucurase pang' acuma, in privirea

7° paysans, denués de toute éducation politique, livrés ti l'omnipo-tence des sous-administrateurs (privighitori), habitués i obéier i tous les ordresdu gouvernement, étaient en effet, par leur nombre, un moyen des plus efficacespour organiser une manifestation contre l'Union". Art. din l'Etoile du Danube,8 Ianuarie 1857. Ibidem, III, p. 1034.

71 Doc. ren Rom., II, p. 559.

administrativa, financiara si comercialr 72. In anexa la pro-tocolul conferintei I se hotaresc drepturile neaparate ale prin-cipatelor si anume : ca ele sa urmeze tnainte a atarna (conti-nueront a relever) de Sublima Poarta In puterea capitulatiunilorsi haturilor Imparatesti. Li se garanteaza teritoriul lor, o °car-muire neatarnata nationala, libertatea cultului, a legiuirei, acomertului si a navigatiei : ele vor avea o putere armata. Poartanu va putea interveni militareste In ele cleat dupa o IntelegereCu puterile garante. Imputernicitul francez cere, In a doua con-ferina, scoaterea cuvantului teritoriu" din garantiile ce erausa se dee principatelor nevoind sa inlätureze putinta de a In-truni °data teritoriile ambelor tar' i in unul singur, daca aceastaunire ar fi judecata in stare de a usura ocarmuirea si a favorizainteresele lor" 73 .

Cu acest cuvant al reprezentantului Frantei cade pentruintaia °ail ideia unirei in conferintele diplomatilor europeni,carora le era delegata, intre altele insarcinari, si acea atat denobila pe cat si de grea de a hotara soarta unui popor.

In conferinta II-a si a III-a se hotareste a se consultadorinta poporatiei, fie asupra mentinerei legiuirei in fiinta, fieasupra schimbarilor ce ar fi de facut in ea 74. In sfarsit conferintaa VI-a imputernicitul francez, lasand sa iasa tot cate una ideiledin mintea sa, pentru a nu speria pe cei interesati In cauza, a-dauga ea' gandul celor trei cabinete aliate n'a fost numai de asustrage teritoriul principatelor de sub o inriurire exclusiva,dar Inca de a face din ele un fel de stavila fireasca peste careacestea sa nu mai poata trece, pentru a ameninta chiar mimaimpar'ätiei Otomane. Mijlocul cel mai nimerit ar fi unirea prin-cipatelor ceruta chiar de natura, prin identitatea limbei, a mo-ravurilor, legilor si intereselor. Unirea ar raspunde pe deplindorintelor poporului moldo-valac ; apoi si interesul sultanuluiar fi mai bine aparat, prin o mare provincie de aproape 4.000.000de suflete, In locul celor doua principate, pana astazi prea slabe,pentru a opune cu izbanda o stavila' Inaintarei Rusiei". Totpentru aceleasi temeiuri Franta mai cere ca ocarmuirea nou-lui principat sa fie tare ; pentru care ar fi neaparat a se incredintaocarmuirea sa unui principe din o familie domnitoare a Europei".Reprezentantul Turciei inlatureaza de o cam datà aceste pro-puneri din discutie, observand ca chestiile ce au fost atinsede imputernicitul Frantei ar lovi prea direct drepturile putereisuverane, Meat el crede ca initiativa de propunere in privirealor ar trebui pastrat guvernului sail 75, lucru la care se unesc sireprezentantii Austriei si ai Angliei.

" Ibidem, p. 614.12 lbidem, p. 623.74 Ibidem, p. 624 0 627.7 Ibidem, p. 639 0 641.



Conferentele din Viena, neputand insg aduce intelegereaasupra puntului al III-lea, mgrginirea puterei rusesti in MareaNeagrg, negocierile se rup in 4 Iunie 1855, pentru a reincepetocmai in Paris, dupg luarea Sevastopolului.

La a VI-a intrunire a congresului din Paris (3 Martie 1856)comitele Walewski, imputernicitul Frantei si presedintele con-gresului, reimprospgtand ideile sustinute de colegul sgu, baro-nul de Bourqueney, in conferintele vieneze, propune ca, inaintede a se incepe discutia privitoare la organizarea principatelor,sg se hotgreascg o chestie de principiu, anume dacà aceste dougprovincii au a rAmânea despArtite sau dacà nu ar fi mai bine sgse intruneascg in una singurä, argtând cá unirea rgspunde pedeplin la niste necesitAti descoperite prin cercetarea cu luareaminte a deosebitelor lor interese. Congresul ar trebui sä o pri-meascg si sg o proclame".

Imputernicitul Angliei impgrtgseste si sprijing aceiasipropunere, intemeindu-se mai ales pe folosul ei, si pe nevoiade a se lua in seriosg luare aminte dorintele poporatiilor, de caree totdeauna bine de a se tinca seamg." Delegatii puterilor pro-tivnice unirei tggAduiesc atunci tocmai existenta acestor dorintiale Românilor de a trgi o viatä comung, cel turcesc argtândcg nu se poate atribuí despgrtirei principatelor situatia careiatrebuie a se pune un capgt ; cà despgrtirea lor dateazg dintimpurile cele mai vechi si este urmarea fireascg a moravurilors't obiceiurilor lor ; cg oarecare indivizi, sub inrgurirea unorconsideratii personale, au putut sà formuleze o pgrere protiv-nicg stgrei actuale : dar cá desigur aceea a poporatiunilor nu poatefi atare" iar comitele de Buol, reprezentantul Austriei, sustinecg : ,,dei nu este imputernicit a discuta o asa chestie, totusicrede cg nimic nu ar indreptAtii unirea celor doug provincii.Poporatiile n'au fost consultate, si dacà se je in bggare de seamgpretul pe care-1 pune fiece colectivitate de oameni pe auto-nomia sa, se poate declara a priori cg Moldovenii s'i cu Munteniidoresc inainte de toate a pgstra asezgmintele lor locale si despgr-tite". El mai adaugg cg nimenea nu poate fi mai in pozitie deckimputernicitul Turciei pentru a pretui adevgratele nevoi si do-rinti ale poporatiilor.

Reprezentantul Sardiniei observà cg chiar in RegulamentulOrganic se prevede in principiu unirea celor dou'd täri romAne,iar acel al Rusiei aratg cg guvernul sgu, putandu-si da seamade nevoile si dorintele ambelor principate, sprijing proiectulde unire, ca unul ce ar trebui sg ajute la propgsirea acestorprovincii".

Aceastg hotgrire a Europei, de a consulta pe Româniasupra viitoarei lor reorganizgri, avea o mare insemngtate ;cgci, oricare ar fi fost motivul ce impinsese pe Austria si peTurcia a o face, si cu toate cg. votul Principatelor era sg. fie

UNIREA MOLDOVEI (11 MUNTENIA 21a

namai consultativ, nu rKinâne mai putin adevgratA observatialui Vasile Boerescu, cA Turcia si Austria nevoind s6 incuviintezepropunerea comitelui de Walewsky, s'a ltisat ca chestia set- fiehoteiritli de lard insei§i" 76), iar I. C. Brnianu trage din aceastàimprejurare un argument pentru suveranitatea färilor romAne :Austria si Turcia, zice el, cari numai binele Românilor nuputeau sà-1 voiascA, pentru a colora impotrivirea lor cu ovàpsea de legalitate, de desinteresare si de echitate, sunt silitea invoca in* suveranitatea noastrà. Ele tggàduiesc Românilornu dreptul ci voinfa de a se uni, §i. se indreaptà care autonomianoastrA, pentru a hotAri asupra soartei ce ne priveste" 77) . *1aceeas imprejurare, anume considerarea tgrilor române ca cevadeosebit de ImpArAtia OtomanA, reiese, cum observA tot Brà-tianu, din faptul cà, pe când Europa declarà a nu se ame-stecà in relatiile dintre sultan si supusii s6i, ea se amestecainteun chip atat de hot6rit in cele dintre el si tArile române" 78) .

Paza cea strasnia. a Turciei de a afirma la fiecare prilej a Mol-dova si Valahia fliceau parte intregitoare din Imptireifia Tur-ceased, era deci scris6 pe apg 79). Nu e vorba c5, pe de altà parte,nu se impAca pozitia cea deosebità incuviintatà principatelor,nici cu principiul cel de atâtea ori proclamat de puteri a inte-gritAtii Imperiului Otoman, din care Fuad pasa deduceà cudestulà logicà a sultanul este suveranul tArilor române 80). Ceeacenu era logic si nu poate fi niciodatà astfel, sunt luceärile si vor-bele diplomatilor ale cAror silinti se màrginesc de obiceiu ina mentinea cu once pret lucrurile de azi pe mAine.

Puterile favorabile unirii, care erau pe atunci Franta,Anglia, Rusia si Sardinia (care care se alipeste mai tArziu siPrusia, chematà a lua si ea parte la congres), vkand a aceleprotivnice t5gAcluiau principatelor cum spunea Bràtianu, nudreptul ci vroinfa de a se uni, intemeindu-se pe sustinerea adorinta lor asupra acestui punct nu fusese consultatà, se ho-tärAsc a cere atunci cu tot dinadinsul si aceast6 cercetare, con-stituirea unei comisii europene- In scopul de a culege tocmai

"I La Roumanie axis le traité de Paris, avec un introduction par RoyerCollard. Paris, 1856. Reprodusg Ibidem, III, p. 13-114. Locul citat la p. 64.

" Mémoire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis le traité de Paris1857, reprodus Ibidem, III, p. 149-179. Locul citat se all la p. 154.

" Ibidem, p. 161.71 Vezi mai sus, p. 310 locul din Protocolul confer. din Constantinopole.

Cf. Firmanul de denumire al lui Ghica de Caimacam. lbidem, III, p. 650: Va-labia, parte integrantA a imperlului nostru" ; Aceastli finpiiriiteascA a noastrilprovincie". Firmanul pentru convoncarea Divanului ad-hoc. Ibidem, III, p. 1049:Les provinces de Valachie et de Moldavie qui font partie intégrapte de notreempire"

se Fluid Pasa clitre reprezentantli Turciei, 31 Iulie 1857. Ibidem, III, p.729. Aceastft circularfi dAdu loc la multe protestAri. Asa I. C. BrAtianu In serf-sorile lui asupra ei. Ibidem, III, p. 765.


dorintele poporatiunei tarilor romane. Se intelege cà puterileprotivnice nu se putura opune la o masura pe care implicitele Insa§i o cerusera bine inteles cu gandul ascuns, a vor puteau§or isbuti ca rostirea dorita sa se faca conform cu tendintele§i interesele lor 81).

Interesele puterilor in ehestia Unirei. Care eran mo-tivele ce Indemnau pe puterile apusene a se interesa de soartaRomanilor, a-i sustrage de sub inraurirea ruseasca, a-i proteguichiar In potriva incalcarilor vechiului lor suzeran §i a-i punesub garantia colectiva a tuturor Statelor Europei? Ce lucrumai ales impingea pe Franta §i pe Anglia a sprijini chiar dorintacea mai scumpa a poporului roman, unirea sa intr'un singurStat ?

Pentru cel ce cugeta rece, este invederat cá motivele uneiasemenea purtari nu poate fi cautate de cat in interesul acelorputeri insa§i §i nu in idei de omenie, cu atat mai putin in faptulca Frantia, descoperind pe malurile Dunarii o natie de aceea§vita cu dânsa, intindea surorii sale o mana de ajutor" ( 1)

Care era interesul Frantei §i al Angliei la Dunarea de jos§i ce vroiau ele sa faca cu Românii? Cel mai indemanatec mijlocde amestec al Rusiei In trebile launtrice ale Turciei fusese pro-teguirea cre§tinilor, dintre care Românii erau aceia care se In-fati§eau int'ai privirilor lor. Prin tratatele incheiate cu Turcii,Ru§ii dobandise un drept de amestec tot mai precumpenitor Indaraverile Românilor §i cu incetul ajunsese a imparti suvera-nitatea asupra lor impreuna cu Turcia. De aici insä decurgeapentru Europa o nesiguranta din cele mai mari. In fiece momentRu§ii puteau, din pricina ciocnirei lor cu Turcii In principate;sa declare rasboiu acestora, punand astfel necontenit in pri-mej die interesele cele mari ale Apusului. Rasboiul Crimeei fuseseinceput tocmai pentru a impiedeca un pas mai hotaritor alRusiei in proteguirea cre§tinilor. Izbanda aliatilor trebuia numaidecat sri aiba de efect inlaturarea din radacina a acestei protectii,incepand cu Românii. Nu deci numai pentru Romani se interesaEuropa, §i cu deosebire Franta, caci am vazut cum alta dataNapoleon cel Mare era dispus sa ne dea Rusiei, cu toate ca. §i elva fi auzit despre originea noastra §i despre comunitatea noastrade rasa cu poporul francez. Sprijinul incuviintat Romanilorse facea In scopul ca, prin intarirea lor la gurile Dunarii, sa se

1, Protocolul al VI-lea al congresului de Paris, sedinta din 8 Martie 1856,idem, II, p. 1015-1016. Austria deci a emis pentru prima oarA ideea consultArei poporatlilor, cum observA si I. C. BrAtianu In Memoire sur la situation dela Moldo-Valachie depuis le traité de Paris, 1857, Paris, ibidem, II, p. 154. Insedinta din 14 Martie. Protocolul No. 9, idem, II, p. 1023, se hotArAste in-stituirea comisiei europene si chemarea divanurilor ad-hoc.


punA o stavilà atacurilor necontenit reimprospAtate ale Rusieicontra Imp'ärAtiei Mohametane, care atacuri puneau In fiecaremoment In pericol siguranta Europei ; dar Apusul vroia totodatà subtrAgand pe Români de sub ap5sarea turceasa §i andascultare dorintelor lor, sà. Inläture influenta ruseasc5, cAtrecare erau In chip fatal indreptati de ate ori suferintele impuselor de Turci deveneau prea ascutite. Interesul insu§i al Europeicerea deci sä.' se ingrijeascA de acel al Romanilor §i deaceea Intratatul de Paris se face o a-Mt de larggi parte acestui din uring,§i cererea de unire, cea dorità §i rAspandit6 de pribegii din 1848este chiar luatA in bAgare de seam6 de reprezentantii marilorputeri 82).

Austria avea un interes mult mai nemijlocit la apkareaprincipatelor de cotropirea ruseascà. Ea se temea c6, dacA arpune Rusia mâna pe dânsele, sA mi vie In atingere cu Slaviidin peninsula Balcanului, prin care ar incinge pe Austria inun cerc intins de poporatii de aceea§i vit4 (§i In parte de aceea§religie), cu popoarele supuse Impär6tiei Austriace ; ar uneltinecontenit intrigi §i fäsculAri in aceastA impArAtie §i ar lucraastfel la arApAnarea ei prin acelea§i mijloace cu care a ajunsa catina Impnitia Turceascà. Pe lâng6 acest interes mare po-litic, mai era unul comercial care hotdra in acela§ sens politicaaustriacA anume plutirea pe DunAre, pe care Rusia cAuta sA oIngreuie In toate modurile, spre a atrage comertul M6rii NegreIn porturile sale. Acuma se irati§a Austriei prilejul cel maiminunat pentru o deplinà st6panire pe puternica vanà de apà,r5suflAtoarea impAràtiei sale spre Marea Neagrà ; de aceea §ivedem pe Austria propunand, cea dintai, retrocedarea Basara-biei c6tre Moldova 89, fiindcA o asemenea cesiune indepkta pcRu§i de malurile Dungrii.

Dac6 Insà era primej dios pentru Austria ca Ru§ii sà sea§eze in principate, era (sau cel putin guvernul ei credea c'äeste) tot atat de primej dios pentru &Lisa de a se intAri elementulromAn.

Austria este alcAtuità din o multime de nationalitgti de-osebite, care nu sunt retinute impreun6 cleat prin traditia isto-ricA ce le-au legat de casa de Habsburg. Ea seamAng in aceastà

" Frena sustinea pe RomAni din principiu precum fAsuse cu MehemedAli. Ea vroia sA InlocuiascA elementul putred al Osmanilor cu alte mijloace derezistentli contra Nordului. Anglia numai din un interes momentan; deaceiape cAnd Franta sustinea pAnii la sfArsit unirea RomAnilor, Anglia o pArliseste.Les voyageurs en Orient In Revue des deux Mondes, XVIII, p. 336. Comp. L'em-pereur Napoleon III et le principaut& roumaines 0 Walewsky c. Thouvenel, 29Martie 1856, Doc. ren. Rom., II, p. 1105. Tot din acest motiv ceruse altii datAAnglia, in 1824, neutralizarea principatelor. FPlix Colson. De l'État présent et del'avenir des principautés, p. 289.

" Reorganisation des provinces dcinubiennes p. 8.


privinta Turciei, cu singura deosebire insemnata, c In Turciaelementele deosebite au fost cucerite de catre unul predomnitor,pe cand In Austria, precumpanirea elementului german nu estedatorita unor fmprejurari violente, ci unei incete formatiiistorice. Daca In Turcia, cu slabirea poporului cuceritor, Statulmerge numai decat spre decadere, aceasta este o necesitate fa-tan', pe care nimeni din lume nu o poate impiedica. Austriadimpotriva, pentru a trai, n'are cleat prin o lucrare con§tiuta,sá Intareasca chitul acela ce lipse§te intre dansele partile im-paratiei sale. In timpul traditiilor i a legendelor era indestula-toare traditia ; In timpul interesului, trebuia sa fie interesul.Austria deci va cauta intai, cat Ii va fi cu putinta sa germanizezerasele deosebite ce locuiesc In imparatia sa 84) . Fiind insà caacest mijloc devine cu atata mai greu cu cat se treze§te spi-ritul national, apoi ea se va sili sa lege pe toate popoarele lm-paratiei sale prin desvoltarea intereselor materiale. Guvernulaustriac va cauta sa dee o mare Intindere mi§carii comerciale

industriale, sa Impinga toata activitatea poporatiilor In aceastäcale, §i sa dea na§tere unor mari interese cari A. fie legate deexistenta impar`átiei 89. Din aceste cauze Austria fu una dincele dintai puteri care deschise Evreilor portile cetateniei, fiindcaacest neam este cel mai corespunzator, prin tendintele sale,idealului Statului austriac ; o asociafie cosmopolita de interesebeine§ti. Imparatia Habsburgilor formata din darâmaturile maimultor popoare, sfaramate de &Lisa, este du§manul nascut alnationalitatilor. Austria n'a fost niciodata o natie ; ea nu esteatat un Stat cat o biurocratie, o companie de exploatare. Au-stria reste mai reactionara &cat Rusia ; cad. dei Rusia este onatie ambitioasa i cuceritoare, dar cel putin ea este neobosita,pe cand Austria niel ma'car nu cucere§te ; ea roade, §i au ca§tigatmult mai mult prin manopere, casatorii i neutralitate de catprin armele sale" 86).

Dupa" cum am vazut In mai multe randuri, Austria umblanumai cleat sa punk' mana pe Odle române, i trebuia deciCu atat mai mult sá urmeze i In privirea lor, politica aceeace o Intrebuinta acasa la dânsa, pentru a retinea la un locdularile imparatiei sale. Ea cerca prin urmare sa germanizezepe Romani §i, daca nu putea face aceasta In chip direct, cautacel putin s'o faca indirect prin Incurajarea emigrarii evree§ti.Un mijloc Insa mult mai grabnic de a ajunge la cotropirea pecale pacinica a tarilor române era cucerirea lor economica. For-mularea cea mai lamurita §i tot °data cea mai netainuita a

" I. Strat. Un coup d'oeil sur la question roumaine, PariS, 1858, P. 23." I. C. BrAtiano, Mémoire sur l'empire d'Autriche dans la question d'Orient,

p. 10. Asupra importantei intereselor economice ale Austriei in principate vezidoult rapoarte ale consulului prusian. Hurm. Doc. X, p. 51 si 69.

" L'empereur Napolion I ll et les principautés, p. 21.

UNIDE i MOLDOVEL CU MUNTENIA 217

principiilor aplicate de Austria, In aceasta privire, a fost fácutade profesorul de economie politica. Stein, in ziarele vieneze din1856. Renumitul profesor sustine intaiu ca, pentru motive eco-nomice tarile române sunt necesare desvoltarii Austriei. Apoiel arata ca. ar fi o gre§eala a cerca cucerirea lor prin arme, cAndAustria poate ajunge la acela§ rezultat prin alte mijloace, pre-cum : monopolul navigatiei pe Dunare : canalizarea rAurilorinterioare ; exploatarea minelor §i a padurilor prin companiiprivilegiate ; a§ezarea capitalurilor austriace In principate intot soiul de intreprinderi productive, stabilirea de pote, te-legrafuri, diligente ; colonizarea progresiva a tarii (se intelegeprin evrei) *i. mai ales Intinderea cea mai mare a jurisdictieiconsulare" 87).

Mijlocul de pe urma ne va destainui cu deosebire pentru ceAustria se opunea la unirea principatelor. Deaceea vom intraIn privirea lui in oarecare amänuntimi

Pána la 1848 amestecul consulilor In trebile tarilor româneera acel ce se obicinuia §i In Turcia, in scopul de a se asigurastrainilor o justitie mai nepartinitoare. De acolo Inainte, sla-birea puterilor Statului In tarile române spori acest amestecintr'un chip cu totul nemasurat. Mai ales In douà soiuri de da-raveri autoritatea tarii era cu totul inlaturata §i inlocuita cuacea straina : falimentele §i pricinile criminale. Austria puneintAiu In aplicare sustragerea falimentelor dela jurisdictia prin-cipatelor In 1851, facand in acel an cunoscut tribunalului deBucure§ti ca de acum Inainte, falimentele supu§ilor Austriacivor fi tratate in cancelariile consulare. Daca se gAnde§te cinevala Imprejurarea ca in tarile române, mai toata ob§timea neguti-torilor erau supu§i austriaci, se va convinge u§or ca prin o ase-menea masura tot creditul negutitoresc al tárilor române erapus sub paza Austriei. Nu mai putin incalcator era §i. dreptulce §i-1 luara consulii austriaci de aface ei judecarea prieinilorcriminale ale supu§ilor lor ; lipsitá de once control, era celputin tot a§a de abuzive ca §i. acea a autoritatilor române, decare vroiau sa scape. Era destul de a fi cineva supus austriac,pentru a fi sigur de nepedepsire. Aceste imprejuräri unite cuscutirea supu§ilor austriaci de mai multe dari Ingreuietoare,invatara in curAnd pe consulii austriaci un nou soiu de Incalcare ;anume incuviintarea proteguirii lor pamantenilor Români, ce-rand totodata sa proteguiasca cu gramada pe toti locuitoriiacei ce se trageau prin originea lor din Imparatia Austriaca,prectun erau Ungurii din tinutul Bacaului. Prin asemenea ma-sura ei ajunsera in curand a numara in tarile române peste200.000 de supu§i, §i sporirea ion mergea a§a de repede inckt

" L'Autriehe dans les principautes danubiennes. Paris 1858, p. 37, unadin brosurele cele mai interesante asupra yárilor romane.


ameninta ca In curand toti locuitorii tarilor romane sa ajungasupu§ii Austriei, cand atunci nu era cleat un pas de facut delasupunerea individuala la supunerea colectiva', dela robirea pri-vatiilor la aceea a tarilor. Pe langa aceasta consulii mai mules-niau tuturor vagabonzilor austriaci intrarea In Wile romane,prin paspoartele lor, Invoiau nenumarate abuzuri din parteamocanilor transilvaneni, ce veniau In principate pentru a pa§unaoile ; introduceau pela autoritatile politiene§ti i judecatore§tiagenti consulari, care sub pretextul de a privighea intereselesupu§ilor austriaci, ajunsera In curand nedeslipiti de acele au-toritati, punandu-le astfel numaidecat sub controlul Austriei,

cate alte Incalcari nenumarate 88.

Unirea principatelor sub un domn din o casa sträina,Inlaturand anarhia ce domnia In ele, ar fi pus un capat acestuiamestec, neIndreptatit al consulilor austriaci, i ar fi rapit Au-striei mijlocul cel mai Indemanatec de pasnice cuceriri. Austrianu era mai putin convinsa decat Romanii, cá unirea face pu-terca; dar tocmai din aceasta priciná ea nu putea sa o doreasca,Intrucat Inaltarea Romanilor nu Insemna alta ceva cleat co-borarea Austriei 89.

Iata adevaratul motiv ce fmpingea pe Austria a fi pro-tivnica' unirei. Neputandu-I Insa marturisi, ea fatarea ni§tealtele, care sa ascunda pe cel adevarat. Ea pretindea cà Roma-ni, °data uniti, ar considera suzeranitatea Portei ca o nedrep-tate §i o ru§ine ; ar gasi teritoriul lor prea mic, ar nazui a formaun stat neatarnat, cuprinzand Bucovina, Transilvania §i. Ba-natul, §i. avand nevoie de lantul Balkanilor drept fruntarie" 90.Este de mirat cum de Austria s'a putut hotarl a face o asemenemarturisire, ce nu se poate de loe Impaca cu pozitiunea ei destat mare european'; dar ea trebuia s'A prefere, !titre doua rele,pe cel umilitor celui ru§inos.

Turcia, In aceasta Imprejurare, urmeaza orbe§te insufla-rilor Austriei, care §tiu s'o Ingaimeze atat de bine, In cat facudin ea protivnica cea mai inver§unata a unirei Romanilor.

" I. C. BrAtiano, Mérnoire sur l'empire d'Autriche. Comp. L'Autriche etles principautes roumaines, Paris, 1859, p. 26: Ce que voudralt l'Autriche, cen'est point seulement le maintient de la séparation des deux principautés, maisagraver la division dans chacune d'elles, excitant les partis contre les partis,les classes contre les classes, profitant de la rivalité des deux princes pour lesneutraliser l'un par l'autre, pour les dominer pour leur imposer des ministresdociles à ses consuls. Et tout cela en vue d'obtenir concessions sur concessions,de mettr e la main sur les ressources du pays, de faire de Bucarest et de Jassydes succursales de Vienne et d'opérer ainsi pacifique ment la conquète de cesriches et fertiles contrees".

" Bolintineanu, L'autriche, la Tur gate et les Moldo Valaques, Paris 1856p. 28.

9° Thouvenel c. Walewsky, 13 Martie 856, Doc. ren. Rom., II, p. 1101.


Motivele pe cari Turcii le invocau impotriva dorinteiRomanilor eran de douà soiuri : acele ce se raportau la lega-turile lor cu puterea suzerana §i acele privitoare la folosul prin-cipatelor insa§i.

Pentru cele dintai Poarta, intampina ca unirea ar fi inpotriva drepturilor de suveranitate ( I) ale sultanului ; caciIn loe de doua provincii cari sa se mi§te in propria lor sferacasnica, §i care ar putea sa traiasca fericite sub legile garan-tate de Poarta, cand vom avea un Stat ca §i neatarnat, unasemene va starni prin forma §i prin natura sa tinte ambi-tiose, §i. atunci el va inceta de a fi pentru imparatie un mijlocde aparare §i va deveni o sarcina' §i o primej die neincetata,nu numai cat pentru dânsa dar §i. pentru vecinii ei" 91. Unireaapoi nu ar putea face din principate un Stat indestul de pu-ternic, pentru a se impotrivi, MA ajutor, unui atac strain. Incuvinte mai putin acoperite Turcia vroia sa zica, unindu-seprincipatele, ele ar putea deveni mai curand o arma in mainileRusiei, decat o stavila impotriva ei, §i. aceasta temere i-o in-sufla cu deosebire identitatea de religie a Romanilor cu Ru§ii 92.Mai adaugeau Turcii ca Românii neatarnati le-ar pricinui lanord acelea§i greutati pe care i le ca§uneaza acuma Grecii lasud, ca ar fi a se pune imparatia lor intre douà Grecii, precumse jeluiau Austriacii ea' prin aceea§i masura s'ar pune statullor intre doua Piemonturi. Aiurea Turcii spuneau pe fata te-merile lor, care erau ca unirea principatelor insemna insti-tuirea unui principe strain, ereditatea §i ca termen de pe urma,neatarnarea pana inteun an daca nu indata" 93. Nu se poatezice ea' in atare punct Turcii sa se fi in§elat.

In privirea foloaselor ce eran sa le traga Românii dinunire, Turcii observau intai ca dreptul de ocarmuire neatarnatal principatelor, ca un privilegiu al lor, au fost garantat deputeri nu numai cat in privirea imparatiei, ci §i in privireafiecäreia din ambele provincii" "; ca a se ataca tocmai prin-cipiul ocarmuirei despartite, ar fi a se recunoa§te unul din pri-vilegiile lor, cele mai de capetenie. Rebele de care sunr acestetari nu pot fi atribuite despartirei lor, ci altor imprejurari so-ciale §i politice. Apoi unul din principate, incorporat in cela-lalt, va pierde desigur toate foloasele de care se bucura in pu-terea a§ezamintelor sale deosebite §i nationale. Aceasta des-partire istorica infatipaza §i din punct de vedere administrativfoloasele naturale, intemeiate pe nevoia raporturilor terito-riale, care se vor intelege lesne arucandu-se o privire pe harta.

°, Circulara Portei din 31 Iulie 1856. Doc. Ten., Rom., III, p. 729.92 L'empereur Napoleon III et les principauies p. 19." Ibid., p. 39. comp. Thouvenel c. Walewsky, 13 Martie 1856. Doc. ren.

Rom., II, p. 1097.94 Circulara Portei citat.4 in nota 91.


Tara are in realitate doug. centre, Bucure§tii §i Ia§ii. Fiecaredin ambele principate f§i are portul sgu, in Valahia Brgila §iIn Moldova Galatii. Unirea principatelor, desbinându-le defapt de Turcia, ar stinge once interes al acestei puteri pentrudânsele, §i puterile Apusului, chiar dacg ar garanta neutrali-tatea lor, se aflg prea departe pentru a le intinde la nevoia o-mâng de ajutor, mai ales a pentru a face aceasta ele sunt nevoite sg ving pe calea Dardanelelor §i a Bosforului, pe undenu vor putea pgtrunde deat atunci and vor fi cu Turcia inbung intelegere 95.

0 rgsuflare mai neacoperità a scopurilor Turcilor asupratgrilor române §i mai potrivitg pentru caracterul turcesc dealpoliteta silitg ce li era impusg de convenientele diplomatice,se aratg. in Journal de Constantinopole, organul oficios al gu-vernului turcesc. In el se sustin teorii cu totul stranii asupraraporturilor Portei cu principatele ; se bg'nue§te tratatului deParis a ar fi vorbit de o simplg suzeranitate, and ar aveaasupra tgrilor romane ni§te drepturi suverane ; a Cu toate stipu-latiile acestui tratat despre consultarea dorintei populatiilor,ea sustine cg unirea nu trebue sg se faa §i nici se va face, ori-care ar fi votul tgrei ; a §i ea opune dreptului internationaldreptul sgu istoric §i ate altele de acestea ".

Este foarte stranie deosebirea de päreri ce izbucni intreTurcia §i Franta dela chestia unirei ; cg'ci dacg marea §i pu-ternica aliatà a Turciei, care cu pretul unor jertfe uria§e o scg-pase de primej die, dorea unirea Principatelor Române, aceastgcombinatie politicg nu rgsgrise doar in mintea lui Napoleonde dragul poporului romän, ci numai din nevoia politia de aapgra prin ea Imperiul Otoman. Aceastä idee reiesg din toatedocumentele timpului, din cari reproducem cuvintele atorva :cg unirea Principatelor Române, ar putea singurg acopen i peTurcia contra pornirilor cotropitoare ale Rusiei ; a este sin-gurul sistem in stare de a stabili o barierg solidg la nordul Im-periului Otoman ; a este neapgratá nevoie a se construi pemalurile Dungrei o stare de lucruri indestul de puternic'ä, sprea asigura din aceastg parte lini§tea Impgrgtiei Turce§ti" 97,

§i a§a mai departe. Totu§i inap'ätânarea Frantei de a sprijiniunirea ca o rngsurà In folosul Turciei, contra vointei acesteia,§i mentinerea acestei pgreri chiar cu pretul ruperei relatiilor

16 Articol din Le Constitutionel reProdus de Presa trancezá # principateledunárene, p. 105 tii circulara citatii.

1, Journal de Constantinopole din 26 Iunie, 24 §i 31 lulie, 4 §1 11 AugustreprodusA In Presa franceza §i principatele duruirene, p. 3. Dintre nenum§ratelecombated ale pretentiilor Porte! citlim: Les principautés devoid le second con oresdu Paris, Paris, 1858.

" Vezi depeOle dintre Thouvenel 0 Walewsky, Ibidem, III, p. 432,457, 490.

UNIREA. MOLDOVEI CIT MUNTENIA 221

diplomatice cum vom vedea mai jos arata ca Franta delao vreme se infierbantase atat de mult pentru ideea ei, ¡neato sprijinea acum pentru ea fnsasi, i neatarnat de intereseleturcesti.

Turciei insai îi era fric'ä de unirea tärilor romane i aceastäMCA era destul de fireasca ; cel putin urma dovedi ca ea nu seinselase in temerile ei.

Ideia unirei se hnbina anume in mintea Romanilor aproapeintr'un chip nedespärtit, cu aceea a unei dinastii ereditarestraine, i aceasta chiar dela intaia ei p4ire. din gaud In lumeadin afara. Dupa parerea chiar a lui Thouvenel, tärile romanenu erau in stare sä dea o dinastie nationalr, i ar fi oarecaregreutate a face pe Moldoveni sa primeasca pe un principe valahsau pe Valahi un principe moldovan" 98.

Principele Gheorghe Bibescu, fostul domnitor al Mun-teniei, explica, In sedinta din 7 Octombrie a divanului ad-hocal Munteniei, pentruce Romanii doresc principele strain : Elne va aduce, pe lânga puterea materialà cea trebuincioasä,

acea putere morala ce-i vor da-o alianta i relatiile sale cucapetele incoronate ; apoi el singur ne va putea scäpa de acelevrAjbi, de acele rivalitati ce insuflä' intre noi ambitia postuluicelui mai Malt, rivalitati cari se vor fnmulti In urma unirei pri-cipatelor i cari amenintand sà castige pang la clasele cele dejos, vor face din aceasta nenorocita tara o arenä, unde toateputerile, toatä vitalitatea ei se vor strange In lupte de partide0 de factii". Tot asa spune i raportul comisiei divanului ad-hoc al Munteniei, ca suirea pe scaun a domnitorilor ale0 dintrenoi a fost prilejul necontenit al inraurirei sträine In acest prin-cipat ; cá scaunul domnesc a fost marul de discordie al tuturorfamiliilor influente In aceastä tara" H. Deaceea i delegatulfrancez Talleyrand scrie intr'un rand lui Walewsky, cA ideeaunui principe str'äin a devenit atat de nedespartita deaceea aunirei, ca tara nu voe§te sa* mai inteleaga pe una farà cealaltà.Eu cred chiar, ca" unirea nu ar fi votatä, dacä divanul nu artrebui sä aiba dreptul de a fmplini gandirea nationala, si a oexprima cu toate ale ei cerinti" 100.

" Thouvenel C. Walewsky, 11 Sept. 1856. Ibidem, III, p. 812. Comp. sicele ce le spune Thouvenel in o depe0 a lui din 8 Iunie 1856. Ibidem, III, p.458: La Moldavie où Yid& de la réunion est moins caress& qu'en Valachie,se croira sacrifiée a la province plus &endue et plus peuplée, si elle joignaencore it cet avantage celui de fournir son Prince au nouvel Etat, et la Vala-chie de son coté n'accepterait pas un prince moldave. L'union donc nécessiteun prince &ranger. C'est ce que la Porte redoute".

" Procesele verbale ale sedintelor Divanului ad-hoc al Munteniei, No. 4§i 6. Ibidem, VI, 1, p. 17 si 33. PAnii acolo mergea dorinta Romlinilor dupi prin-cipe strAin el, la a doua alegere a divanului ad-hoc, chiar separatisti s'ar fiplecat spre unire, dadi ea s'ar fi InfAptuit sub un principe strfiin. Comp. Placec. Walewsky, 24 Sept. 1857. Ibidem, V, p. 625.

'00 Talleyrand cdtre Walewsky, 1 Aprilie 1857. Ibidem, IV, p. 195. Comp

222 ISTORIA. ROMANILOR

Din cauza cererei neapàrate a unui principe strAin, al-toità pe aceea a unirei, Poarta refuza cu cea mai depe urrngenergie combinatia aflatà de Napoleon al III-lea, in intArireaelementului românesc prin unire, pentru a apAra margineaImpArg.tiei Turcesti dinspre Rusia. Fuad Pasa, prevAz'andnu e vorba foarte drept desvoltarea viitoare, sustinea, c6unirea principatelor este intronarea unui principe str6ineste ereditarea si, ca ultim pas, neatArnarea, la cap6tul unuian, sau chiar indat6. Ceeace se face la Bucuresti se va tilde-plini si la Belgrad ; vom fi amenintati in inima ingsi a Impà-iätiei si desfacerea Turciei va incepe chiar a doua zi dui:4 ceo indepArtaserAti si dobAndiser4i recunostinta noastrà". Instarsit ca ultim argument, si cel mai hotkitor pentru Turcia,era teamg, c5. principele strAin sä nu devinA, in un momentde crizà, un instrument al Rusiei, ca regele Othon". Si era destulde firesc, ca Turcia sA se gandeascA la asa ceva, cand vedeac5. Rusia sprijinea unirea cu Principele strAin. De aceea si ob-servA Thouvenel, c6 opozitia Austriei inrAureste mult maiputin opinia Portei, decat incuviintarea Rusiei ; si lucrul seintelege cu a-Mt mai lesne, cu at vedem a si Anglia 0'1.5-seste pe Franta, aliata ei, pentru a trece in tabgra protivni-cilor unirei, tot din cauza neintelesei tinute a Rusier im. LeJournal de Constantinopole mergea chiar mai departe in consi-deratiile sale. El spunea, c5. ideia unirei este legata" cu aceeaa principelui stea'in, si aceasta din urm6 atrage numai cleatpe aceea a unei desinklulki nu numai a Turciei, dar si a Au-striei si a multor altor state" ; cà'ci intreba organul oficios alPorter : Sunt trei milioane de Romani in Valahia si Moldova,si dacA ei sunt consultati in numele românismului, pentru aalcftui o puternic6 barierA, care ar fi in lume temeiul de a nuse consulta in acelas chip si Românii din Basarabia, Transil-vania, Banat si Bucovina, cari alc6tuiesc o poporatie de aproapepatru milioane" 1°2?

Poarta deci indrepta intampin6rile ei mai mult contraintroducerea unei dinastii sträine, cleat in contra unireiSi ea s'ar fi impAcat cu aceastà contopire a ambelor Princi-pate, dac6 i s'ar fi incuviintat dreptul de a numi pe Gospodarulunic si anume dintre indigeni, garantându-i-se insA autoritatea

Place c. Waiewsky. Ibidem, V, p. 626: La Moidavie préfèrerait rester sépareepint& que d'etre unie aux Valaques sous un Prince indigene et ils ne voterontla reunion qu'avec l'espérance d'un Prince étranger".

I" Thouvenel c. Walewsky, 13 Martie 1856. Ibidem, II, p. 1097.. Altadin 6 Iulie 1855. Ibidem, III, p. 605: La force des choses ferait du Prince étran-ger, dans un moment de crise, un instrument de la Russie, comme le roi Othon"Mal vezi si alta din 15 Aprilie 1856. Ibidem, III, p. 434.

um Articol din 26 Iunie 1856. Ibidem, III, p. 570-571.103 Thouvenel c. Walewsky, 28 Iulie 1856. Ibidem, III, p. 723.

CiNIREA MOLDOVEI CIJ MUNTENIA 223

ei asupra noului Stat §i prin a§ezarea unei garnizoane turce§tiIn Ismail 104.

Franta väzänd aceastä Impotrivire Indärätnicä la uniredin partea Portei, din cauza principelui sträin, se silea sä des-facä ambele idei ; sä le despärteascg ; sä stäruiascA numai pen-tru unire, läsänd desbaterea principelui sträin pentru maitarziu. Deaceea §i comitele Walewsky spunea consulului francezdin Ia§i, Victor Place, c5. nu ar trebui sä lase in necuno§tintäinconjurimea lui, cà legAtura pe care publicatiile §i cuvântä-rile câtorva Moldovani au voit numai cleat sä le stabileascgintre unirea celor data principate Române §i alegerea unuiprincipe sträin, este unul din argumentele de cäpetenie opusastäzi ideei unirei, de Cae Turcia care este preocupatä maiales de a Inlätura Indeplinirea acestei din urmä. cereri"Franta care luptà cu atäta energie §i dobändi la sfär§it, caTurcia sä nu impiedice, prin firmanul de convocare a divanu-rilor ad-hoc, atingerea de atre ele a desbaterei unirei 106, Frantazicem, era hotäritä a primi ca acel firman sä opreascä rostireadivanurilor asupra principelui strgin.

Din cauza nevoilor neapärate ale politicei ob§te§ti, Frantaera silità sä. primeascä dorintele Românilor numai pe jumätate.Ea sprijinea unirea din toate puterile ei ; dar cerea ca Româniisä se lepede, inkar pentru moment, de ideea principelui sträin.

Turcia nu intelegea cä' prin o asemene politicA, ea nuslujia cleat interesele austriace, dAunand pe ale sale In chipulcel mai simtitor, &dd. 1§i insträina tot mai mult simpatiile Ro-mânilor, precum §i le insträinase la 1812 la 1842 §i la 1848.Turcia nu se putea deprinde a vedea In tärile române altcevacleat ni§te provincii ale impärätiei sale, pe cänd Romänii,

-care invätase a cunoa§te drepturile lor, refuzau numai cleat oasemene pozitie. Daeä ei n'ar fi vAzut in Ru§i un element multmai du§man nationalitätei lor, desigur cg o asemene politicädin partea Turciei i-ar fi aruncat In bratele lor. Dar Romanii§tiau acuma ce urmäresc Ru§ii, §i nu se Mau a fi in§elati nicide aparenta sprijinire a intereselor lor din partea Rusiei,care se alipise in congresul de Paris pe langä puterile ce sus-tineau unirea. Ei §tiau c5. Rusia fusese silità a se face al:Ara-toarea unirei, deoarece aceastä mäsurà era propusä spre a osläbi §i dacä ea s'ar fi opus, MI% indoialà cA ar fi impins la a eiprimire tocmai pe Turci, poate chiar §i pe Austria ; din po-trivä punându-se pe partea ei, dädea chestiunei o culoare in-

104 Acela§i c. acelap, 28 August 1856. Ibidem, III, p. 783.1" Walewsky C. V. Place, 18 Sept. 1856. Ibidem, III, p. 820.le, Thouvenel c. Walewsky, 1 Sept. 1856. Ibidem, flip. 789: J'al déclaré

catégoriquement à Ali-Pacha que je n'accepterai pas le firman, a'il ne provoquaftpas aussi l'examen de la question de l'union territoriale et administrative". Alteexplicatii hotArftoare ale lui Thouvenel Cu Vizirul. Ibidem, III. p. 930.

224ToRIA ROMANILOR

doioasa §i aducea in banuiala tendintele Românilor. A§a tre-cerea Angliei catre protivnicii unirei este datoritá in mare partejocului ghibaciu al politicei ruse§ti 107, de aceea §.1 dintre pu-tenle apusene numai Franta sprijine 'Ana la sfar§itul cauzaRomânilor. Anglia care la inceput statuse alaturea cu Frantapentru unirea principatelor, i§i schirnba in curand parerea,dându-se in partea Austriei. Pe când contele de Clarendondeclara in una din §edintele congresului de Paris ca imparta-§e§te §i sprijine parerea Frantei in aceasta privire (8 Martie1856), douà luni in urma (4 Mai) lordul Palmerston spune in-mijlocul parlamentului : ca nu se poate amesteca in afacrileprincipatelor, cari sunt sub suzeranitatea Turciei ; ca acesteceränd unirea sub un principe strain, lucreaza sub ni§te insu-flari §i intrigi din afara ; ca cele cinci puteri ale Europei n'arputea incuviinta alegeerea unui catolic roman §i ca, in reali-tate, unirea sub un principe strain n'ar avea alt scop cleatunirea sub un principe din familia imperiala ruseasca" 108.

Schimbarea raporturilor politice intre marile puteri eu-ropene lamure§te aceasta racire naprasnica a Angliei in chestiaunirei. Franta §i Rusia simtiau nevoia unei apropien; cea din-tai din pricina convingerei ce dobandise ca, in rasboiul ce sesfar§ise toate greutatile fusese ale sale §i tot folosul al Angliei, .

§i ea nu vroia deci sa slabiasca prea tare pe Rusia ; aceasta,la rändul ei, se incredintase ca pe and Franta o combatusedin principiu, Anglia §i Austria o du§manise din interes. De-aceea Rusia dela inceput curtene§te f ài pe Franta, invoie§tetoate cererile ei, sprijine toate propunerile ei, §i Franta, dinparte-i, cautà sa u§ureze pe cat se poate conditiunile pacei.Deaceea mai ales Rusia sprijine pe Franta In chestia unirei 109,vroind s'o indeparteze cat se poate mai mult de Austria. Dar'indrumarea unei aliante sau cel putin a unei intelegeri franco-ruse§ti trebuia sa aibà numaidecat rezultat o apropiere a An-gliei de Austria n°, ceeace nu se putea face din partea celei

107 I. C. BrAtianu, Scrisoare care ziarul Globe din Londra, publicatA inl'Etoile du Danube 23 Fevruarie 1857, No. 19, p. 111, reprodua de Doc. ren.Rom., III, p. 1150. Comp. un articol din Journal des Debats, 1858 ibidem, N",p. 11): La Russie n'a pas hésité à soutenir l'union contre l'Autriche..Elle saitbien en méme temps que l'union est peu probable en ce moment et elle com-prend de plus que la meilleure maiden d'empecher cette union est de paraitrela vouloir. Avec les passions qui prevalent en Angleterre, tout ce que la Russiesernble vouloir devient à l'instant meme odieux à l'Angleterre".

aaa L'empereur Napoleon III et les principautés, p. 28."a CA Franta ;tia prea bine cé Rusia nu sprijinea unirea din convingere

vezi o depqii a lui Thouwenel c. Walewsky, 13 Martie 1856 Doc. ren. Rom.,IL p. 1092; je ne discute pas la sincerité des plénipotentiaires russes ; je laconteste meme".

no L'empereur Napoleon III, p. 33. Ristoire diplomatique de la crise orien-tate, p. 81.

uNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA 225

dintgi, decgt jertfind principiul unirei pe care-1 sustinuse lainceput. CAt despre Prusia ea crezu si in aceastg imprejurarea nu se despgrti de politica ruseascg, sustinând principiul unirei in.

Aceste fiind scopurile puterilor europene fatà cu nationa-litatea românä, se crezu a se ggsi o cale spre a esi din incurcg-turi, anume consultarea ei asupra dorintelor sale privitoarela viitoarea ei reorganizare, consultare asupra cgreia toate pu-tenle erau intelese, de si ele aveau de gänd s'o pung in lucraredupg interesul ce-1 avea in viitoarea constituire a principatelor,si anume Franta si puterile ce se unise cgtre pgrerile ei fAcânddin atare consultare un mijloc sincer de investigare asupra voin-tei poporului a cgrui soart'ä era sg fie hotgritg, iar statele po-trivnice unirei, care erau acele limitrofe si cu mai mare autori-tate in ele, cugetând sà facg din aceastg intrebare tocmai o armgin contra unirei celei urgisite.

Inainte insg de a procede la constituirea organelor ce erausg rosteascg dorintele tgrilor române, trebuiau hotgrite alte la-trebgri. Cui era sg' fie incredintatà ocArmuirea lor, in fästimpulat era sg ting in ele starea provizorie cerutg tocmai de a lorreorganizare?

In sedinta din 8 Aprilie 1856 a congresului din Paris lor-dul Clarendon, ocupändu-se tocmai cu chestiunea moduluicum trehuia sg se facg consultarea poporatiei principatelor,spune ca': congresul din Paris, propunându-si inainte de toate,a provoca libera argtare a acestor dorinti, o asemene ar puteafi linpiedecatg, dacä gospodarii ar rgmânea in posesiunea pos-turilor lor si cg ar trebui poate, a se cguta o combinatie care sgasigure divanurilor o depling libertate." Austria si cu Turcia,impotrivindu-se, pe temeiul cg nu trebuie a se atinge admi-nistratia in un moment de crizg ca acela prin care au a treceprincipatele", congresul hotgrâ a se lgsa in grija Portii ca lasfärsirea sorocului domniei actualilor principi, care se impli-nea tocmai atunci, 1856, (7 ani dupg conventia dela Balta-Li-man, 1849) sg iee mgsurile cele mai potrivite pentru a indepliniintentiunile congresului, combinând libera argtare a dorintelordivanurilor cu mentinerea ordinei si respectul stgrei legale 212.Poarta, dei ar fi vroit sg menting principii in scaunele lor,totusi fiindcg ei si mai ales Ghica se argtase favorabil ideei u-nirei, se gAndi si ea cg ar fi bine sg-i indepgrteze 118.

ni Eran InsA voc In Berlin protivnice unirel. In o brostuli Quid faci-mus nos"? Berlin, 1858, (Bibl. acad. col. Sturm, No. 3786) p. 15, cetim :,,Unter solchen UmstAnden sollte man aus einem V51kchen von einigen Milio-nen, welche, noch obendrein von viel en fremden Elementen durchsetzt, dazuohne Geschichte und ohne eigene Cultur und sogar .mit geringer Wehrkraftausgestattet, einen neuen Staat bilden können"?

", Doc. ren., II, p. 1055."' Ubicini. La question des principautés devant l'Europe, Paris, 1858, p. 64.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. XII. 15


Ideea congresului fusese deci de a se inlocui pentru tim-pul cat aveau sa functioneze divanurile ad-hoc administratiastatornica a domnilor prin una provizorie, careia lipsindu-iputerea §i mijloacele de abuziva influienta, sa faca cu putintao libera exprimare a tarei. A.§a ar fi fost de s'ar fi pus in lucraredispozitiile prevazute de regulamentul organic, la schimbareade domni ; caci, Oita la inlocuirea lui cu o alta legiuire, el nuinceta de a fi lucrator. Art. 18 al legiuirei regulamentare prevedeaca, in caz de vacanta, trei caimacami vor lua de indata franeleguvernului ; caimacamii vor fi de drept : marele logofat, mini-strul de interne §i prezidentul divanului domnesc, §i art. 19:caimacamii nu vor putea da in timpul ocarmuirei lor, nici ti-tluri de nobleta, nici consfinti hotariri in cea de pe urma in-stantä, nici destitui functionari, dal% de cat pentru delictevadite. In caz de vacanta a unei dregatorii ei nu vor putea numaidecal suplinitori." In loe de a se urma astfel, Poarta nume§tede a dreptul cate un sin gur caimacam in Odle romane (Iulie1856) §i prin firmanul de investitura ii incuno§tiinteaza ca':ori ce act, care nu ar fi conform cu regulamentele fundamen-tale astazi in putere, va trebui sa fie privit ca fara fiinta" n4Poarta i§i batea joc de lume ; ea ordona a respecta prescrierileRegulamentului Organic unor dregatori ce fusese numiti toc-mai cu incalcarea acestuia.

Ace§ti caimacami aveau apoi iara§i in contra Regulamen-tului, toate drepturile §i prerogativele domnilor ; ei puteauImparti titluri de boierie, scoate dregatorii §i numi pe altii inloc, Meat le lipsia numai numele pentru a fi pe deplin domni-tori. Ei dispuneau prin urmare de toate acele mijloace de inrau-rire, pe care tocmai congresul ar fi vrut sa le inlatureze. Atarepozitie a caimacamului devenia amenintatoare cu deosebirepentru Moldova, asupra caruia, din mai multe pricini, era sacad6 tot greul luptei pentru sprijinirea ideei unirei. Mai intaiucomisia europeana, avand a se intruni in Bucure§ti, sub ochiiei era greu de a se combate a§a de fati§ ideea unirei, pe candMoldova, stand mai indepartata de controlul comisiei, puteasa deving un taram mult mai 'rialtos pentru intrigi §i uneltiri.Apoi puterile vrajma§e credeau ca ar fi mai bine a concentratoate silintele lor asupra unei tad in loe de a le impar§tia intredoug. In sfar§it, §i aceasta era hotarator, unirea trebuind s'Aiasa, deocamdata macar, in folosul Munteniei, era firesc lucruca Muntenii sa o doreasca, pe cand Moldova care era sa piardaprin ea, putea mult mai u§or sal fie aratata ca potrivnica ace-lei masuri 115. Deaceea, nu fara cuvant, se mandre§te Moldova

"4 Ubleini. I. c., p. 61."4 Musurus-paa amb. ottoman din Londra scrie lui Vogoride In 23

Aprilie 1857: Le parti de l'union peut s'appeler parti national en Valachie, ouil tend A l'agrandissement de la patrie, et c'est par la meme raison qu'il ne

UNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA. 227

c'A ea a fäcut unirea. Ea §tiea bine c5 proclamAnd-o t§i impuneani§te jertfe impovorätoare. Sorä mai micA, ea trebuia sä lasetoate foloasele celei mai mari, multámindu-se cu rolul frumos.dar ingrat de a fi dat na§tere statului romAn. De aceea §i easingurà ridica tot greul luptei ; ea puse piept contra silintiloruria§e de a face s'A ma' ideea mAntuitoare ; insä dacA singuräsAngerä sub cele mai scumpe jertfe, ei se cuvine §i cununa delauri pentru izbAnda dobAndit5.

3. CAIMA.CAMIA LUI TODERITA BAI4

Lupta RomAnilor pentru realizarea ideilor lor de regene-rare incepe cu protestul domnitorilor Munteniei §i Moldoveicontra hotäririlor luate In ni§te conferinti preliminare tinuteIn Constantinopole, in luna lui Februarie 1856, cAteva zile 'Ma-intea intrunirei congresului de Paris. In aceste conferinte pre-domnise puntul de vedere turcesc asupra acelui european,§i Turcii credeau cum am mai observat-o &A, dacä puterile apu-sene au scos principatele de sub protectoratul rusesc, ele auluat aceastä mäsurà numai in interesul lor, spre a pleca WileromAne, cu totul sub a lor sapAnire. De aceea conferintele dinConstantinopole pun aceste OH In o pozitie de drept mai räude cum o avesese pAn'á atunci, ingreuind incA lanturile vapli-tälii, a§a cä erau prefAcute aproape cu totul In provincii aleMonarhiei Otomane. A§a acele conferinte puneau mai intAi prin-cipiul cä -Wile romAne fac parte intregitoare din impäräliaturceascä ; li se conceda numai In aparentA o autonomie läun-tricä, de oarece ea era spartà mai intAi de impunerea tratatelorincheiate de Turci cu alte puteri, apoi de acea a recunoa§tereidrepturilor de proprietate &are str'Aini ; se dispunea apoi ca ocomisie de Moldoveni §i de Munteni sA fie trimis6 la Constan-tinopole, spre a intocmi acolo, sub ochii Portei, legiuirile prin-cipatelor ; ca domnul sä fie numit, dupà un nou sistem, dintretrei candidati ale§i de adunare, spre mai mare afirmare a drep-turilor Portei asupra principatelor, §i pare cà inadins pentru ajicni mai adAnc simtimintele lor, Poarta trateazà pretutindenepe domni de funetionari ai ei, §i cAte alte de aceste incAlcArineindrepattite. Principii protesteazA In contra unei atari tratAria tärilor §i. necunoa§terea MI* a drepturilor lor.

Pe cAnd vedem neapArat pe *tirbei sprijinind trebuintaunui principe strAin, Ghica pe de altA pleda In contra prelungi-rei Insà§i a ocArmirei sale in timpul perioadei de reorganizare,sustinAnd In memoriul säu cAtre comitele Walewsky, c5 pe cAt

aurait avoir d'autre nom en Moldavie que celui de parti anti-national". Doc.ren. Rom., IV, p. 401. Cf. Ubicini, 1. c., p. 185.


ar fi de periculos un singur caimacam In acel rgstimp, de oarecear apha Cu prea mare putere asupra alegerei principelui, peatata mai ales ar fi aunAtoare prelungirea puterei principiloractuali in timpul cAnd ar fi s6 se aleag6 pe acel pe viatA ne.Ambele aceste acte arlt6 in o frumoas6 luminä" spriritul dedesinteresare ce insufletia pe ambii domni ai Munteniei si Mol-

Teodor Nicolae Bals.Caimacamul Moldovei 1856-185'.

dovei, i dorinta lor de a se jertfi pentru binele obstiei. Dac6adàugäm aceasta trgsnur6 catre insusirile administrative dove-dite de ei in decursul scurtei si ingreuiatei lor ocArmuiri, putemcAntki valoarea acestor douà personaliati.

". Scrisoarea lu Ghica c. Fuad pasa, 3 Iunie 1856, Doc. ren. Rom., III,p. 495: pentrucA dupli opima mea, din mai multe rezoane, nu ar trebui ca printii,sa se gAseascii In fala locului In epoca reorganizttrei cei noui a principatelora vittoarei alegerl a domnitorului". Comp. Memoriul lui Ghica asupra conte-rintei din Constantinopole, ibidem, II, p. 969.


Ghica §tiind cA asupra Moldovei va adea tot greul lupteivroie§te sä intrebuinteze scurtul timp ce mai avea de stat inscaun cu pregätirea poporului spre primirea at mai eäldu-roas6 a ideei unirei. i silintele domnului corespundeau dorinteiob§te§ti care vedea in intrunirea ambelor täri scäparea de toaterelele trecutului. Partidul protivnic acestei tinte era compusmai ales din acei ce erau sä fie loviti in interesele lor private§i de aceste se intalniau nu numai in Moldova, dar lucru mainea§teptat chiar §i in Muntenia. Argumentele lor erau pentruMoldova temerea ca Muntenii, ca mai numero§i, sà nu scoatàd n functiile lor pe Moldoveni ; ca toate trebile sä nu incapàpe mail-tile Muntenilor §i Moldova sà ajungä numai o provin-,cie a Munteniei, asemenea banatului Craiovei, ca Iaii sä nudecadà din puterile §i insemnnatea lor §i sà nu ajung6 un aldoilea Hârláu. Intre Munteni iar4i se intalnia teama ca sä nufie concurati in posturile lor de mai numero§ii boieri moldo-veni. Din atare temere mutualà, relativä la acela§ punct, sevede c'ä nu erau in joc cleat interese private, färä jertfirea c4-rora nu s'a putut ajunge niciodatä un mare scop national 117.

Fatà cu ni§te argumente atät de slabe ideia unirei tre-buia s'ä triumfe in toate pärtile unde era propagatä. Manife-stäri favorabile ei se arätase in toate locurile, a§a inteun ban-'diet dat la via lui Mihai Kogälniceanu in onoarea maioruluiFilipescu reintors in tara din surgunul lui din Rusia. Româniipribegi auzind de acel banchet, trimit prin o scrisoare a luiDimitrie Beätianu felicitäri celor ce luaserä parte la el. Amväzut apoi numärul cel mare de notabilitäti care alcätuise co-mitetele unioniste. Dar nu numai privatii fAceau pasuri pen-tru realizarea unirei, ci sub indemnul §i imboldirea domnuluichiar organele Statului se rostiau pentru ea. A§a la adresa deräspuns la mesajul de inchidere al divanului, acesta multume§tedomnului, cä'ci a pregälit calea care mäntuirea tärei noastre,sprijinind §i pledänd inaintea areopagului european intrunireaprincipatelor, principiu de märire, de glorie, de adevgraM §isolid6 existentà a tärilor române"18. Si inteadevär ea' Ro-mânii, pe deplin treziti la viatà i con§tiintà nationalà, lute-legeau cá acuma sau niciodatá sosise momentul de a träi §i eio viat6 vrednic6 de oameni, §i cä dacä ar pierde prilejul oferit

1,7 Asupra pArerilor protivnice unirei vezi raportul lui Bois-le-Comte din1834. Doc. ren., III, p. 826 si N. Istrati, Cvestia zilei tn Moldova, Iasi, A856,ibidem, p. 132. Comp. Thouvenel c. Walewsky, 8 Mai 1856, ibidem, p. 458: LaMoldavie, ou l'idée de la réunion est moins caressée qu'en Valachie, se croirait.sacrifiée à la province la plus étendus et la plus peuplés, 42". Erau unii cari ad-miteau unirea, insA prin un simtimAnt de gelozie cercan infiintarea unei noi ca-pitale In centrul Ord, adiat In loc de scAderea unui oras se aduc..1 pe acea a doul._Place c. Walewsky, 13 Iunie 1856, ibidem, III, p. 538.

us Adrese din 22 Maiu 1856, idem, p. 485.


de soarta, li se va inchide orizonul poate pentru totdeauna 119.Se repeta inteun mod §i mai intensiv ceeace se petrecuse Intimpul revolutiei din 1821, cand Românii simtise ca puteau A.scape de dominarea greceasca. Aceasta convingere adanca asolemnitatei §i importarrtei momentului inspira Intregului poporpe de o parte o intelepciune §i o moderatie In purtare vrednicade mirare, mai ales fata cu necontenitele zadariri ale Portei§.1 cu incurcaturile diplomatice ce rezultau din complexitateaintereselor de impacat ; pe de alta parte o statornicie In vointa§i o ghibacie In alegerea mijloacelor, cari te pun In adevaratauimire. A§a numa se putea face ca tinta Românilor nu numaisa se realizeze In contra vointei hotarata a trei mari imparatii,dar sa calce chiar alaturea cu stipulatiile intregului areopageuropean, §i sà aduca la Indeplinire ideia unirei. Daca Româniiau izbutit aceasta o datoresc numai Inflacarärei ce le aprindeainima, §i slujba caruia i§i pusese toate silintele iscusituluilor ingenin, spiritului de jertfire pentru binele comun, §i inla-turarei pentru moment a interesului individual. Epoca unireieste fara indoiala cea mai mare din intregul trecut al poporuluiroman, pentruca este ilustrata nu printr'o marcanta individua-litate ci prin o inaltare a intregului popor la nivelul unei mari idei.

Fara' Indoiala insa ca unirea nu ar fi fost niciodata rea-lizará, dad. Rornânii nu ar fi avut sprijinul energic, §i simpaticchiar, al puternicei Frantei. In afara de interesul politic a caruianatura am cercetat-o mai sus, se nascuse din atingerea pribe-gilor cu mai multi bärbati insemnati din acea tara §i o mi§caresimpatica In favoarea Românilor. Am vazut mai sus cat deputernic contribuise marii scriitori §i ziari§ti ai Frantei la lu-minarea §i predispunerea opiniei publice a Europei In favoareaRomânilor.

Unul din Francezii acei ce contribuira mai ales la spri-jinirea poporului roman fu Victor Place, numit consul in Mol-dova chiar In ajunul marei lupte ce era sa se incinga pe pa-mântul ei, pentru mantuirea intregului neam. Inconjurat deRomani partizani ai unirei, care ii descriau cu atata foc §i du-rere suferintele lor trecute §i aspiratiile dupa o viata mai vred-nica, asistând el singur la framântarile unui popor intreg §ila lupta cea crâncena cu adversarii ce vroiau sa-1 doboare, im-boldit §i sfar§it prin dorinta de a face sa triumfe politica impa-ratiei ce reprezenta, Place devine centrul In jurul csáruia seaduna toate elementele societatei moldovene§ti care vroiau sascoata patria ion din hauga§ul vremilor trecute.

", Logoatul Gheorghe Sturza scrie In 28 Mai comitetului unirei: fiindacuma criza viitorului nostru, de vom scapa acum prilejul, care nu poate s.,1 viepeste o sutli de ani, va fi vine noastrtt si cu dreptul ne vor bListAma striine-potii nostri". Idem, III, p. 527.


Era de cel mai mare interes a ca§tiga i clerul in favoareaunirei. In capul acestuia, mitropolitul Sofronie Miclescu argtatemed In privirea unirei care, trebuind sà se fac6 sub un prin-cipe strAin, ar putea periclita biserica ortodox6 ; apoi se maitemea §i de desfiintarea mitropoliei moldovene. i reducereaei la o simplà episcopie. Inteo interesana convorbire PlacedemonstrAndu-i cg temerile sale In aceste doug puncte ar fineintemeiate, mitropolitul care In Mima lui doria unirea, devineunul din sprijinitorii cei mai devotati ai mi§cArei unionisteordon6 arhimandritului Neofit Scriban sà deje la luminA oscriere alcAtuità de el intru apArarea ei 12°.

Pe cand unioni§tii lucrau pe fatg, protivnicii lor con-§tiuti cà lucrau In contra interesului tArei i cA ap6rau numaiinterese individuale, fiindu-le ru§ine in asemene situatie a searAta la lumina zilei, se prefAceau fatà cu consulul francez afi pentru unire, iar in ascuns uneltiau in contra ei. Ei cAutaumai ales sà comprornità pe principe, agentul de apetenie alunirei, invinuindu-1 prin adrese atre Poart6 cA ar fi gfuittara, §i cerind o anchetà asupra ocArmuirei lui. Stiind ei anumecA Poarta este in contra unirei, vroiau prin asemene mijloacesau sà infrico§eze pe principe i s'A-1 opriascA in calea pe careo apucase, prin amenintarea unei anchete, sau a discreditape partizanii unirei zicand cà ace§tia o caut6 numai In sperantaea' o nouä organizare va sluji a acopen i abuzurile ocarmuireilor" 121 Tot In scopul de a ponegri pe Ghica mai sustineau anti-unioni§ti cà dacà gospodarul actual s'a rostit a§a de puternicIn favoarea proiectului de unire, a fäcut-o in scopul de a ob-tine cA In timpul interegnului care va urma dupà retragereaprincipilor, cAimAcAmia sá fie compusä din creaturile sale sprea nu se lua informatii asupra in% de legilor ce au pAtat alui ocArmuire 122. AtAt modul de lucrare al anti-unioni§tilor pecare nimeni nu-i impiedica de a lucra pe fatà, cAt i argumenteleintortochiate i greu de inteles aduse de ei In contra unireiaratà invederat c6 sub ele se ascundeau alte scopuri interesate

deci cu neputintà de dat la lumina zilei. Si adevAratele pri-cini care fi impingeau la impotrivire erau intetirile consululuiaustriac Goedel, care era necontenit in relatii cu toti reprezen-tantii separatismului 123. Altfel cum s'ar explica c6 mai multi

120 Place c. Walewsky, 22 Iunie 1856. lbidem, p. 554. Scrierea lui ScribanIntitulatA : Unirea §i neunirea principatelor romane, Iasi, 1856, ibidem, p. 1-7.Pfirerea a mitropolia Moldovei ar trebui redusl la o episcopie fu sustinutli deCretulescu, In un memoriu dat lui Thouvenel, ibidem, p. 727. 0 ala cuvantareIn favoarea unirei este acea a rectorului seminarului de Hui, Melhisedek, ro-stitd In ziva de 29 Iunie, ibidem, p. 620.

Place c. Walewsky, 24 Iunie, 1856, ibidem, p. 563.i" Place c. Walewsky, 15 Iunie, ibidem, p. 541.

Scrisoarea citat.1 In nota 8, 1. c.: Mr. Goedel se trouve en relationssi fréquentes avec ces individus, qui par l'opposition qu'ils veulent mettre à la

232 ISTORIA ROMANIL013

boieri ce subsemnase petitia catre Ghica prin care protestau incontra conferintilor de Constantinopole si cereau unirea, maitarziu sa se intoarca In contra ei, si unul dintransii N. Istratisa scrie chiar o brosura in contra unirei, singura lucrare de atarenatura ce esi din pana unui Roman 124.

Cat timp Ghica stall' in scaun, si anume inca vr'o lunapeste termenul de sapte ani fixat prin conventia dela Balta-Liman care se implinea In ziva de 16 Iunie125, cauza unireiproteguita si favorata de el, avea de protivnic numai pe Au-stria, uneltirile consulului gasind un ajutor puternic in armatade ocupatie austriaca care urma Inainte a ramânea In princi-pate si dupa sfarsitul rasboiului si incheierea chiar a tratatuluide Paris In 30 Martie 1856. Comitele de Buol, reprezentantulAustriei In congresul de Paris, 'cu prilejul discutiei privitoarela evacuarea regiunilor ocupate de armatel In timpul rasboiului,declara ca evacuarea principatelor de trupele austriace ne-fiind Insotita de aceleasi greutati, ca acea a celor ale puteriloraliate, ea se va putea Indeplini mai in graba, si ca trupele au-striace vor fi desartat principatele inainte ca armatele rasboi-toare sa fi putut din partea lor a se retrage cu totul 126. Maitarziu 'Irma Austriacii isi dau seama ca mijlocul lor cel mai ener-gic de presiune contra unirei ar fi ostirile lor ce stationau intarile române, si prelungesc pe cat pot ocupatia, esind ei, nucei dintai, ci cei de pe urma din teritoriile ocupate. Pretextulinvocat de dânsii era interesul ce aveau ca sa se savarseascaretrocesiunei Basarabiei, pretext In destul de indreptatit informa, daca ne amintim ca retrocesiunea Basarabiei se facuse-mai ales In interesul austriac. Delimitarea si predarea Basa-rabiei retrocedate nefacându-se decat In Februarie 1857, seprelungeste si desartarea Moldovei si a Munteniei de trupeleaustriace pana catre sfarsitul lui Martie acel an127. Intelegeoricine can presiune putea exercita armatei unei puteri de-clarate dinainte contra unirei, asupra opiniei publice, si pe catitrebuiau sa-i Inspaimânte si sa-i retina dela adevarata mani-festare a parerei lor.

Dar daca ostirea austriaca chiar punea stavili contraideii unirei, chiar cat timp un guvern favorabil ei conducea

réunlon du principautés, servent des vues que l'Autriche n'a pas dissimuléesau congrès".

I" Thouwenel c. Walewsky, 4 August 1856, ibidem, III, p. 734. Walewskyc. Thouwenwl, 16, August, p. 773.

vii Ordinul de Inlocuire a lui Ghica cu caimacamul Teodor Bal§, din 14lulie 1856, ibidem, p. 646.

721 Protocolul 21, sedinta din 4 Aprilie 1856, ibidem, II, p. 1052.127 c. Walewsky, 7 Septembrie 1856, ibidem, III, p. 806. Comp.

Clarendon C. amb. Angliei din St. Petersburg, 12 Noemvrie 1856. Abia in 14Martie 1857 pArlise§te ultimul corp de Austriaci Moldova. Place c. Walewsky16 Marti° 1857, ibidem, IV, p. 58.


oarmuirea, ce trebuia SA se intâmple and Ghica fu inlocuitca caimacamul Toderità Bals, astigat mai inainte, prin des-chiderea perspectivei hospodaratului Moldovei, in contra con-topirei ambelor OH? Asa caimacamul, punând in lucrare totvechiul sistem al cumpàrkei domniei, se impkase cu ban-cherii Zarifi si Vlasto din Constantinopole ca ei sA trateze innumele ski cu ministrii turci despre numirea sa la hospoda-ratul Moldovei, insArcinând pe aceastà cas6 de a merge pânàla 80.000 de galbeni spre a obtine acest rezultat si in caz deizbutire, caimacamul se obliga a da zisei case, cu pret nail-semnat, arenda salinelor si a dreptului de exportare a cerea-lelor. Casa de bana fi rAspunde a si-au asigurat cooperareaambasadorilor Frantei( 1) si a Angliei si a se leagá a procuralui Bals aim6amia pentru 25000 de galbeni. Bals rAspundedeocamdatä a va primi c6imàamia adia va da cei 25000 degalbeni, numai daa i se va asigura dobAndirea domniei128;mai la urnià ins6 se hotAreste a face jertfa cea mai mia si apune mâna pe aimä'amie, in once caz calea cea mai siguràspre a ajunge la domnia Moldovei, intruat ii dklea putintade a inàbusi planul unirei ce ar fi inlnurat cu totul a lui can-didaturà.

Austria dobAndise de mai inainte fAg6duinta lui Balsde a combate unirea, si sprijine numirea lui la Constantinopole,care bine inteles fu primità cu plAcere de Turci, ei !mil vrAj-masii acelei idei. Franta v6zu aici ce mare gresalà Meuse, 16-sand, din cauza ideii preconcepute a mentinerei integritAteimorale si materiale a Impk6tiei Turcesti, pe poporul românescla discretia Turciei, tocmai pentru timpul reorganizä'rei lui, sianume and stia de mai inainte a puterea suzeranà nu ad-mitea proiectul contopirei t6rilor române inteun singur stat.

La instituirea solemn6 a lui Toderità Bals, trupele au-striace participä cu multà aldurà, si caimacamul apare in toatAstrAlucirea lui inaintea publicului, adunat la serbare, avândde ambele sale laturi ate un general austriac care vroiau sä"arate lumei cine era adevAratul st6pAn al -Wei Moldovei 129.§i inteadevAr cum ja Bals in inâra frAnele oarmuirei, lo-viturile incep a ploua pe capul unionistilor si pe toti partizaniiregenergrei românesti. Asculatoare unealtà in mainile Turciei,care ea insgsi era orbità si fermecatà de insinuàrile Austriei,.Bals domnia in Moldova intocmai ca un pasà in vilaietele oto-mane, devenind executorul firmanelor Portei care se amesteca

MI Place c. Walewsky, 10 Iulie 1856, ibidem, III, p. 617.in Buletinul sdptdmdnei din Steaua Dundrei 14 Iulie 1856, ibidem, p. 672:

,,S. E. le caimacam ayant it ses c8tes MM. les généraux autrichiens Gablentzet Resnicek et suivi de plusieurs aides de camp et officiers de l'armée d'occu-pation et de la milice du pays, a passé en revue les troupes moldaves".


in daraverile launtrice ale Moldovei inteun grad mai rostitdecAt chiar pe timpul Fanariotilor, intrucat pe atunci dacaPoarta trimitea firmane, o facea spre a-§i tocmi oarecare in-terese, iar acuma dispunea prin ele asupra unor drepturi in-terne ale tarilor române. A§a, prin un firman Poarta suprimaIncuviintarea privilegiului navigarei pe Siret, dat de Ghicaunei companii franceze ; prin un altul, desfiinteaza pe acel datunei societati prusiane pentru intemeerea unei bänci ;prin unal treilea desfiinteaza libertatea presei, cea introdusa de Gri-gore Ghica ; un al patrulea opre§te reintrarea in tara a patrio-tilor expulzati dupa 1848 0 toate aceste firmane erau dateparte In interesul comun al Austriei 0 al Turciei, de a impie-dica raspandirea unirei, parte In interesul exclusiv austriac,de a impiedica desvoltarea economica a Moldovei, pentru aputea fi mai u§or exploatata de Austriaci dupa principiile luiStein 13°. Poarta gasia bine inteles mijlocul de a apara necon-tenit incalcarile ei, 0 anume sustinand ca libertatea presei arfi contrara Regulamentului Organic care ar prevedea cenzura ;cà concesiunea monopolului navigatiei pe Siret ar fi protivnicachiar tratatului de Paris ce ar stipula libertatea navigatiei peDunare 0 deci a§a4 pacea Portei sa intinda stipulatia in inte-resul prietinei sale, Austria 0 pe afluentele fluviului. Frantaprotesta mereu contra incälcarei principiului stipulat prin art. 22al tratatului de Paris, care opria once soiu de amestec aloricarei puteri In daraverile interne ale taril or române. Turciamentinea sus 0 tare drepturile sale suverane asupra acestortäri, 0 Franta care ajunsese sa determine pe Rusia, putereacu care se bdtuse la primirea conditiilor dictate de dânsa, tre-buia acuma sa lupte mai din greu cu Turcia, puterea pe care 'oajutase spre a o aduce la respectarea insu§ a tratatului incheiamai ales In al ei folos 1 131.

Bal§ pe de alta parte lucra din rasputeri spre a rasturnatot ce Ghica cladise In favoarea unirei. El ja in minister per-soane cunoscute ca du§mani cei mai mari ai unirei, cum erauteoricianul separatismului N. Istrati, Neculai Vogoridi, Neculai

180 I. C. BrAtianu, Memoire sur la situation de la Moldo-Valachie d'aprésle traiti de Paris, 1853. Paris, ibidem, III, p. 173 Comp. Place c. Walewsky,24 Decemvrie 1856, ibidem, p. 101: A défaut d'une absorption territorialedes principautes, entreprise trop difficile, l'Autriche veut recourir i une absorp-tion politique et surtout financiere et industrielle, en empechant l'interdic-tion de capitaux étrangers qu elle ne pourrait expulser plus tard et en s'oppo-sant a ce qu'une bonne reorganisation des principautés assise sur la base dela reunion, donne a ces pays une vie propre et quasi indépendante".

"" Comp. Walewsky c. Thouvenel, 9 August ibidem, p. 749: Je m'étonneque les conseillers du sultan n'aient pas été frappes de l'étrange situation quefait a la Porte la conformité de leur opinion avec celle du cabinet de Viennependant que les autres puissances réprésentées au Congres et particulièrementcelles qui ont combattu avec la Turquie, ont exprimé un avis contraire".

UNIREA MOLDOVEI C17 MUNTENIA 235

Canta : destitue apoi pe toti prefectii fostului domn, inlocuin-du-i Cu persoane cunoscute ca anti-unioniste, pentruca Cu aju-torul lor §i a starostilor Austriei de prin judete, sa adune pe-titii §i subsemnaturi in contra unirei, silind chiar pe acei ce serostise pentru ea pe timpul lui Ghica, a revoca alipirea lor §ia arata ca ea le fusese 'smulsa Cu puterea 132. Tot a§a face cu di-rectorii departamentelor (ministerelor), cu perceptorii darilorCu prqedintii §i asesorii divanurilor §i ai tribunalelor, cu capiijandarmeriei, Cu subprefectii pla§ilor, Indata ce unul din ei erabanuit de cea mai micà plecare catre unire.

Pentru a scapa de divanul Romanesc insa Bal§, neindras-nind sa destitue fara motiv pe oamenii onorabili ce-1 alcatuiau,intre care cel mai cu vaza era pre§edintele lui, Vasile Ghica.Caimacamul recurge la un alt mijloc, anume a-i sili sa demisio-neze prin o vajnica atingere a onoarei lor. Anume un protivnical unirei, Neculai Canta avand un proces de divan, cere delacaimacam ca Intru cat acest corp l'ar persecuta, comitandchiar fraude in dauna lui, §i avand in vedere actele atat de ne-cuviincioase ale acestui divan, sa aiba bunatatea a prezida elinsu§i §edinta singurul mijloc de a garanta impricinatilorapararea drepturilor lor in contra sfruntatelor lui nedreptati".Caimacamul, ca §i. and n'ar fi citit rostirile ofensatoare laadresa celui mai inalt corp judecatoresc al tarei, se margine§tea pune rezolutia ca cererea se incuviinteaza" 133. incuviintandtot °data O. imputarile aduse divanului de Neculai Canta. In-treg divanul i§i da demisia care, fiind a§teptata, se prime§te cumare grabire de caimacam. Ca multumita a lui Canta pentruslujba dusa, el este numit ministru. din launtru. Tot pe atunciintamplandu-se sä moara Mihai Cantacuzino Pa§canu, parti-zan al unirei, in timp ce el zacea mort in casa lui, N. IstratiMinistrul Lucrarilor Publice, in casa lui chiar aläturi cu acea amortului dadea un ha! §i se inveselea cu muzica §i lautari 134.

Tot pe acel timp trebuind a se lua in primire de catre au-toritatile române bisericile din Basarabia, retrocedata, caima-camul deleaga fara a consulta pe mitropolit, pe Meletie Istratifratele lui Neculai, episcop de Hui §i. separatist ca §i fratele sau,

'" Asa petitiunea separatistilor din BArlad, 19 August 1856 idem, p. 775,adresatA sultanului, spune: Nous boyards, négociants et habitants proprié-taires du district de Tutova, déclarons It V. M. que bien que quelques unsd'entre nous aient signé un papier dans lequel ils demandaient la réunion desprincipautés espendant ceci a été fait sans notre volonté et parce que legouvernement précédent nous y a contrait par toute sortes de menances".Asupra amestecului starostilor, vezi Place c. Walewsky, 16 Decembrie 1856,ibidem, p. 976.

1ss Demisia divanului, ibidem, p. 975. Place c. Walewsky, 29 Decemvrie1856, ibidem, p. 1008.

Place c. Walewsky, 2 Martie 1857, ibidem, p. 1169. Necrologul luiMihai Pascanu, 13 lanuarie 1857, ibidem, p. 1053.


Cu acea insarcinare, pentru a putea influienj a astfel popora-tia din acele tinuturi, spre a se rosti In potriva unirei. Mitropo-litul lug dupa staruintele lui Place refuza incuviintarea lui,§i uneltirea este nimicita 135. Pe lânga aceste masuri mai ob-§te§ti luate de caimacam, organul Austriei §i al Turciei contraunirei, prigonirile individuale plouau pe capul unioni§tilor. Treitineri sunt surguniti pentru rostise prea pe fa-0 ga'ndurilelor ; se violeaza' domiciliul §i se aresteaza pe doi alti tineri Hol-ban §i Voinov care se intorceau dela o petrecere la tara imbra-cati In costum national ; colonelul Frunza este destituit dinpostul de comandant al diviziei a II-a pentru ca' se rostise Infavoarea unirei ; de asemenea comandantul geandarmeriei tinu-tului Tecuci, Diamandescu. Prefectul Gheorghe Roznovanuarestând din o neintelegere pe acei ce prelucrau satul Vaduriledin judetul Neamt In contra unirei, este destituit §i dat In ju-decata pentru atentat la libertatea individuará ( 1); percep-torul aceluia§ tinut, Grigoriu, Indepártat pentru imparta§irea pa-rerilor unioniste 186, §i a§a mai departe, acte arbitrare de pri-gonire contra tuturor partizanilor unirei pe care nu este eaputintà a le In§ira. Muzica militara §i bandele de lautari suntoprite de a mai canta hora unirei, §i dialogul lui V. AlecsandriTandala §i Pacala" In care un unionist izbute§te a aduce peun potrivnic la ideia unirei, §i dupa aceea se prind a cântaacea vestita hora a unirei ce fusese pus6 §i in muzica, este oprita mai fi jucat, §i cate altele de acest fel 1 337. Iar Bal§ credeava putea acopen i atare purtare, plánuind ridicarea unui monu-ment lui *tefan cel Mare 1 138.

Austria deci §i cu Turcia, puterile acele ce aveau inriu-rirea cea mai covar§itoare In principate, slujite de minunede oamenii lor, caimacamii, carora li se promisese domnia, §ideci aveau §i un interes personal a pastra desbinarea tarilorromâne, 1§i pusese toat6 inhurirea uria§a de care dispuneauspre a combate partida unionista din Moldova, dela rostireacareia era sa a-Larne soarta unirei. i aceasta partida era com-batuta chiar In popor de acei interesati ca tinta ei sa nu se rea-lizeze. Du§manii unirei erau o cetate ; sprijinitorii ei o gramadaintinsá, dar neorganizata §i neinarmata, in care numai cati-vainimo§i, In fruntea lor Mihai Kogálniceanu, i§i puneu In joctoata soarta lor spre a face sa triumfe mareata idee.

Partidul unionist era Insa Intarit tocmai prin lupta cetrebuia sa sustina ; ha ura cea adanca in contra Austriei, a

1SS Place c. Walewsky, 23 Februarie 1857, ibidern, p. 1154.1SS Place c. Walewsky, 29 Septemvrie 1856, ibidem, p. 852.1ST Articol din L'Etoile du Danube 8 lanuarie 1857, Bruxelles, ibidem, p.

1034-1037. Steaua Dundrei din Iasi, Inchisli prin suprimarea libertAtel presei,apare In Bruxelles, sub acelas titlu, In limba francezli.

lbidem, p. 891.

UNIREA MOLDOVEI OU MUNTENIA 237

ckeia ocupatie prelungea färà motiv suferintele poporului,impingea chiar pe mai multi indiferenti, ba chiar anti-unioni§ti,In tabka opusà numai spre r6zbuna prin acest chip contraurgisitei Austrii 139.

Ceea ce frig mai ales incuraja pe unioni§ti incordaputerile 0 a nu despera despre izbAnda finalà a ideei lor, era spri-jinul cel foarte energic al Frantei, reprezentat6 in Orient prindoi oameni tot atAt de ghibaci pe at 0 de hotkati : EdouardThouvenel ambasador in Constantinopole 0 Victor Place con-sul in Ia0. Dar cu ckte greutgti nu aveau de luptat ace§ti apkà-tori ai unei drepte cauze, libera rostire a unui popor 1 Place,trebuia pe lâng6 combaterea uneltirilor anti-unioniste, sa sesiliasc6 a relinea pe acei ce ii favoriza, a merge prea departe indreapta manifestare a indignkei lor. AR el sfkui intAi pe unio-ni§ti de a 15sa pentru un moment la o parte chestia prince-pelui strgin, pe care ei o socoteau nedeslipità de acea a unirei,dar care mai ales inspAimanta pe Poart6 140 Apoi el cautà s6 mo-dereze protestArile patriotilor contra pretentiilor teoreticeincAlckilor de fapt ce Turcia i le permitea pe fiece zi mai multasupra tkilor române ; in sfar§it consulul Francez Ii dkleatoate silintele spre a sfAtui pe conduckorii mirkei unionistea pästra lini§tea i sAngele rece, cu ori ce pret ceea ce insAera atat de greu fatà cu provockile guvernului spre a nu daprilej, prin izbucnirea vre unor turburki, la mAsuri de repre-siune contra unioni§tilor celor mai in vaz6 care, odat6 loviti

indepgrtati din tara, cauza unirei ar fi fost nu mai deck com-promig 141.

Daa. Place insá lupta in Moldova pentru a ocroti ideeaunirei contra celor ce vroiau s'a" o innAbu§e acolo de unde trebuia

iee zborul, Thouvenel ducea o campanie nu mai putingrea pentru a face cu putintà rostirea acestei idei care puterileeuropene. Anume congresul de Paris dispusese prin art. 24al tratatului, opera lui, ca sultanul sà convoace imediat in fie-care din cele douà provincii, un divan ad-hoc, compus astfelMat sA reprezinte In modul cel mai exact interesele tuturorclaselor sociegtilor, care divanuri ar fi chemate a se rosti asu-pra dorintelor poporatiilor privitoare la organizarea desàvâr-0t6 a principatelor.

1" Place C. Walewsky, 2 Martie 1857, ibidem, p. 1171 : l'argument leplus puissant sur les esprits en faveur de la reunion, c'est que cette idée doitetre bonne et utile aux principautés, puisque les Autrichiens n'en veulent pas".Comp. Thowenel c. Walewsky, 1 Septembrie 1856, ibidem, p. 788 In care sespune Cb. logofAtul Milu devine din nlcaz asupra Austriacilor, dei protivnicunirei, partizan al ei".

a" Thouvenel c. Walewssy, 8 Mai 1856, ibidem, p. 458; Place c. Wa-lewsky, 13 Iunie 1856, ibidem, p. 537. Thouvenel c. Walewsky, 21 August 1856,ibidem, p. 777.

" Place c. Walewsky, 25 Fevruarie 1857, ibidem, p. 1160.


Nefiind deci stipulat anume cä poporatiile vor fi intrebateasupra cererei de unire intre ele, Austria §i cu Turcia incepurà incurAnd a agita chestia c'ä firmanul de convocare trebuia sA cir-comscrie marginile in care dorintele poporatiilor puteau s'A' fierostite, ceca ce nu insemna nimic mai putin decAt inläturareaideei unirei din atare manifestAri. Si in aceastä chestiune, Austriase pune in fruntea mi§cArei, §i alcAtuie§te impreunA cu Poartaplanul restrAngerei firmanelor de convocare. Mai cerea Austriaca membrii divanurilor sà nu fie desemnati prin alegeri, ci nu-miti de caimacami, adecä de Turci, la care pretentie ambasadorulfrancez rAspunde foarte just, cA dacä s'a crezut folositor a se as-culta poporatiile acestea nu ar trebui sä se faeä numai inaparen-0142. Vizirul Ali-Pa§a cauta' atunci sA ajung5. acela§ scop,propunAnd sá indice in firman punctele acele asupra cärora ar tre-bui sá atragà luarea aminte a divanurilor, cu alte cuvinte in locde a opri, sä inläture chestia unirei. Thouvenel demonsträ mareluivizir cA art. 24 al tratatului de Paris nu permitea s'A se indicedivanurilor cele ce trebuiau s'A' facg, dar cA congresul avea dejudecat cele ce vor fi fAcut. Ali-Pa§a stAruind asupra acestuipunct, Thouvenel ti dedal% prietene§te insA categoric eä fir-manul se va ocupa numai cu chipul alcAtuirei adunärilor cer-cetätoare, §i cA nu l'ar primi dacA, continAnd o enumerare areformelor de desbAtut, n'ar atinge §i chestia unirei teritoriale§.1 administrative" 143.

In rgstimpul acestor tratäri, Anglia se dAduse pe fatäca päräsind ideea unirei pe care o sustinuse in congresul deParis, aducAnd astfel Turciei un sprijin cu atAt mai puternic,cu cAt venia dela insu§i aliata Frantei 144. Celelalte trei puteri :Rusia, Sardinia §i Prusia sustineau din potrivá cauza unirei ;Rusia din motivele arAtate, adause insä prin indArAtnicirea incare o puneau stäruinta Austriei de a nu vroi s'A iasä din princi-pate 145 ; Prusia din motive particulare, iar Sardinia, vAzAnd inunirea tArilor romAne un precedent fericit pentru realizareaacelea§i dorinti a patriei italiene 146.

Thouvenel vAzAnd cä Poarta sustine mereu ideea progra-mului, opune indärätniciei Portei un argument, contra cäruiaera foarte greu a se intAmpina ceva, anume CA reorganizarea

'" Thouvenel c. Walewsky, 21 Iulie 1856, ibidem, p. 687.143 Thouvenel c. Walewsky, 1 Septemvrie 1856, ibidem, p. 789.1" Ibidem, p. 790. Thouvenel C. Walewsky, 11 Septemvrie 1856, ibidem,

p. 810. Talleyrand c. Walewsky, 18 Sept. 1856, ibidem, p. 630. Comp. Lor-dul Lyndhurst In camera Lorzilor 27 Mal 1856, ibidem, P. 452. Walewsky C.Thouvenel, 7 Iunie 1856, ibidem, p. 525.

1" Talleyrand c. Walewsky, 7 Sept. 1856, ibidem, p. 407. Alta din 14 Sept.1856, ibidem, p. 419.

" Comp. Cavour c. Corti, 4 Sept. 1856, ibidem, p. 796 si Wildeuhruch.C. regele Prusiei, 12 Sept. 1856, ibidem, p. 814.

UNIRLA MOLDOVEI Cti lfUNTENIA 239

principatelor având de tinta reformarea Regulamentului Or-ganic, este cu neputinta ca s'a nu se ocupe §i de articolele 245§i 246 ale acelei legiuiri care ar atinge tocmai chestia unirei, §.1ca pentru a opri pe divanuri de a se preocupa §.1 de atare ches-tiune, ar trebui ruptä pagina pe care acele articole se afla serse 147.In sfär§it ministrul Frantei da chiar a intelege marelui vizir cao opozitie formara' din partea mini§trilor sultanului la rostireadivanurilor ad-hoc ar provoca o eriza cu atat mai suparatoare,ca buna lor credinta ar fi pusa in joc, precum §i existenta cabi-netului. Fata cu aceasta presiune uria§a pusa in lucrare de Frantasprijinita de Prusia, Rusia §i Sardinia, cabinetul Portei otomanecedeaz'ä asupra puntului programului, pe care chiar Angliaaducânduli aminte de principiile constitutionale, renuntasea-1 mai sprijini, promitänd numai a interpune mai tärziu bunaei slujba pe Muga celelalte puteri, spre a se reveni la puntulde vedere al guvernului otoman "8.

Totu§i cunoscuta indaratnicie a guvernului turcesc gasialt mijloc de a inlocui parasirea programului, anume tuso-tirea comunicarei firmanului catra puteri cu o nota care sa con-tina protestarea Portei contra unirei principatelor. Ideea aceastaeste comunicata intai lui Thouvenel indirect, care se grabe§tea declara ca va refuza inteun chip absolut a primi sub onceforma ar fi, once declaratie scrisa sau orala care ar fi de naturaa restränge puterile legale ale divanurilor ad-hoc. Intrebändpe Fuad-Pa§a asupra acelei note el ii raspunse cu destula incur-cátura ca inteadevar a§a ar fi scopul guvernului otoman. A-tunci Thouvenel spuse lui Fuad-pa§a cuvintele hotaratoare, cadaca rezervele voastre au de obiect a restränge puterile di-vanurilor ad-hoc, inca voi refuza formal a discuta termenii fir-manului, pentru cà a-ti reveni pe o cale piezi§e pe un tarâmpe care §titi ca intructiile mele ma opresc de a va urma. Dacainsa aceste rezerve se rapoarta la chestiunea unirei principatelor§i aveti de gänd a proclama de mai innainte ca nu vroiti a luaIn bagare de seama dorintele poporatiilor, dupa ce v'ati legata le consulta, nici sa desbateti cu aliatii vo§tri asupra organi-zarei desavar§ite a principatelor, dupa ce punerea iscalitureiin josul tratatului de Paris va face o lege din aceasta, daca acestscop il urmäriti, nu a§ fi eu acela care a§ putea pretui o declaratiede o a§a gravitate §i nu §tiu cum s'A va sfatuiesc mai mult sa vagänditi la urmarile pe care nu ar lipsi de a le avea" 140.

Tinuta energica §i hotarata a Frantei taind §i acest mijloc de

", Thouvenel c. Walewsky, 15 Sept. 1856, ibidem, p. 822. Walewsky c.Talleyrand, 23 Sept. 1856, ibidem, p. 841.

" Thouwenel C. Walewsky, 22 Sept. 1856, ibidem, p. 838.Thouwenel c. Walewsky, 25 Sept. 1856, ibidem, p. 846. Alta din 29

Sept. 1856, ibidem, p. 853.

I). 7.

240 ISTOBIA ROMANILOR

scapare a situatiei la care Poarta recursese in desperare, ea cautasa mai lase a patrunde modul ei de a vedea in redactia fir-manului de convocare : dar §i textul lui este luat cu deamaruntulIn cercetare in conferinta ambasadorilor §i modificat a§a in catse starpe§te din el 'Ana §i umbra unei idei rostite in contraunirei. Legea electorala continuta in firman, modificata dease-mene dupa relatiile statistice aduse de ambasadorul francez,erau pe cat puteau s'o faca' ni§te straini, In destul de conformaca starea tarii §i interesele claselor sociale, pe care congresulde Paris dorise a le vedea reprezentate In divanuri.

Poarta §i Austria batute pe taramul formal, trebuiau sase abata acuma asupra Moldovei, spre a o constrange de a daprin divanul ei o parere potrivnica unirei. Spre astfel de lucrareerau pregatite toate capcanele, §i caimacamul Bal§ acuma intoc-mai trebuia sa-§i arate intreaga lui destoinicie, cand tocmai seintampla de moare de o board naprasnica in luna Martie 18571".

4. ALE GERILE LA DIVANURILE AD-HOC

Moartea lui Toderita Bal§ ciao:lea putinta unei indreptaria caracterului ocarmuirei, §i partida unirei se grabe§te a ceredela mini§trii trebilor sträine ale puterilor garantate numireaunei caimacamii de trei persoane conform prescrierilor regula-mentului organic, legea sub care tot Inca se aflau principateledunarene, sperand ca prin atare forma de guvern influienteleindividuale ar fi neutralizate unele prin altele" 151. Pe cand fugunioni§tii se gandeau la acest mijloc de a-§i asigura rostirea do-rintelor, candidatii la caimacamia individuala rasareau dintoate partile. Nu mai putin de 15 incep a face sa joace tratelebancherilor evrei care Constantinopole §i dau tot odata asalt§i la consulul francez, fagaduindu-i cu totii cea mai stricta neu-tralitate. Intre ace§ti candidati aflarn §i pe Neculai Vogoride,Grec din Constantinopole, barbatul ficei logofatului CostacheConache, care da §i el o garantie scrisa consulului francez, ca.' seleaga in chipul cel mai formal a nu face nimic care sa poateimpiedica fie in alegeri, fie In divan, libera rostire a dorinteipoporatiei" 155. Consulul francez are buna credinta a lua la seriosatare fagaduinta §i recomanda lui Thouvenel tocmai pe Vogo-ride ca pe persoana cea mai vrednica de a fi investita cu puterea.Ambasadorul mai prevazator nu face intrebuintare de recoman-darea lui Place, §i se margine§te a nu combate candidatura lui

150 lbidem, p. 1164.'" Unionistii din Moldova c. ministril al. str., 1 Martie 1857, ibidem, IV

"' Reversul lui Vogoride de 2 Martie 1857, ibidem, p. 8. Comp. Place c.Walewsky, 4 Martie 1857, ibidem, p. 11.


Nogoride 153. Dacg insg Vogaride nu fusese sprijinit de Francezi,se aflarg alte puteri care s5-1 imbrAti§eze anume Turcia 11 con-sidera ca omul ei, intrucgt era fiul lui Stefanache Vogoride,fost bei de Samos, §i apoi avea titlul de pa§g turcesc, fiind nu demult inaintat la rangul de Rutlei-Ulea ; apoi ea avea o garantiepentru purtarea lui, in faptul cg pgrintele lui re§edea In Constan-tinopole. Austria, cgreia Vogoride de sigur cg-i promisese a ficontra unirei, in acela§ timp pe c'And dgdea lui Place inscri-sul cg va fi nepgrtinitor, incg cere cu stgruintg numirea lui decaimacam 164. Astfel instituirea lui Vogoride in acel post atAt'de iinsemnat pentru destinele Moldovei, din acele timpuri fu da-toritg puterilor potrivnice unirei. Dacg agentii Frantei se arg-tase cam indiferenti fatà cu numirea noului caimacam, lucrude care in curând trebuiau sg se cgiascg, nu fu tot astfelcu tara asupra cgruia trebuia sg domniascg §i care simti mai deinainte cg era sg aibe in el un du§man Meg mai neimpAcat §imai primej dios de cum fusese rgposatul Toderità Bal§. De aceea§i numirea lui Vogoride la cgimgcgrnie pricinui o ob§teascgInmgrmurire" 155.

Curând dupg instalarea noului caimacam, Poarta trimite inMuntenia pe cat §i in Moldova firmanul pentru convocarea di-vanurilor ad-hoc, §i comisarii puterilor europene se adung InBucure§ti. De §i primirea celui francez este mai entusiastg,

Munteni au intelepciunea de a nu argta pe fatg simtimin-tele lor de antipatie nici cgtre reprezentantii puterilor potriv-nice unirei. Din partea acestora se accentueazg 'Msà in destulde vgzut pornirea sufleteascg de care erau mi§cati, §i mai alesacel al Austriei care rgspunde deputatiei ce vine sg-1 salute,.cg nu poate sg intre in relatii cu indivizi, nici cu partizi, ci numai.cu reprezentarea legalg' a tgrei, divanurile ad-hoc 156.

Lui Vogoride Ii venea deci un sprijin care lipsise lui Bal§,anume prezenta comisarilor puterilor du§mane unirei, in tgrileunde trebuia sg iee fiintg, care comisan i erau pe deoparte sg com-batà stgruintele ce erau sg fie fAcute de acei ai puterilor favo-

iss Thouwenel c. Walewsky, 9 Martie 1857 .si alta din 12 Martie, ibidem,IV, p. 24 si 37.

I" Stefan Vogoride c. caimacamul Neculai Vogoride, 6 Mai 1857, ibidern,To. 515. Comp. Fotiades capuchehaia al Moldovei c. Caimacamul 16 Mai, ibidem,p. 593. Asupra rangului sau de pasa turcesc, vez! Doleanta unionistilor moldoveni c. comisia din Bucuresti, 30 Martie, ibidem, p. 166.

Corespondenta catre L'Etoile du Danube 9 Martie 1857, Iasi, ibidem.p. 27: La nomination de M. Vogoridès a causé une stupéfaction générale". Te-legrama pentru numirea lui Vogoride este din 7 Martie, p. 14.

1116 Discursurile deputatiei unionistilor catre reprezentantul Austrieiraspunsul comisarului Liehman de Palmrode, ibidem, IV, p. 69. Catre ceilalti,vezi p. 57, 58, 59, 73, si 145. Al Rusiei Basely vine mai tarziu, dupa deplina eva-cuare a principatelor de Austriaci, p. 264. Comp. corespondenta c. L'Etoile duDanube 2 Aprilie 1857, p. 337.

A. D. Xenopol. Mori& Rominilor Vol. XII. 16


rabile ei, pe de alta s6 incurajeze pe dimAcamul Moldovei Intoate nelegiuirile cu care era d cople§easd pe unionisti.

Vogoride incepe prin a retracta f5g6duinta cea prea ob-steascä pe care o aduse consulului francez in momentul dudfi cerea sprijinul pentru dimAdmie, inlocuind-o cu una condi-tionalg, anume d va sprijini cu cumptitare unirea, dacà va do-1:Audi siguranta ca aceastà combinatie va triumfa in congres,dupà ce va fi fost votatà de divanuri. Vrea sA zid fAgAduiasprijinul sAu, si aceastà Ind cumpAtat, sub o conditie a dreiimplinire atArna tocmai in mare parte de sprijinul ce era ssä-1dee, cere vicios, indatorire sofistid care nu-1 lega absolut la ni-mic 157 Nu e vorbA Vogoride la inceput dà un ofis atre sfatuladministrativ, prin care ii ordonA a se pgzi din partea autorità-tilor locale cea mai strictä nepàrtinire in operatiile electorale 158,si el pare in curs de 8 zile, pAnA la sosirea cumnatului sgu, ca-puchehaia Fotiade, a se mentinea pe o cale neutralà. De indatàInsà ce acest agent al Portei, invesmfintatà in haina inselAtoarede reprezentat al intereselor Moldovei, soseste In Iasi, purtarealui Vogoride se arat6 aceia ce trebuia d. fie. Fotiade aduceaanume lui Vogoride instructiile secrete, prin care i se cerea cecace el insusi doria, intrudt ii deschidea, ca si lui Bal§, perspectivàla domnie, a fi in contra unirei si a mäntinea neschimbat mi-nisterul lui Bal§, intructii pe care chiar Fotiade nu se sfie§tea le nfärturisi consulului francez 159. AtAta numai ea' se face o.permutare in vechiul cabinet : anume Neculai Cantacuzino trecedela interne la justitie iar Costin Catargiu dela justitie la in-terne. Schimbarea se Meuse pentru a asigura mai bine izbandaguvernului. La o intrunire tinut5. la Catargiu, la care asistà Fo-tiade, Goedel consulul austriac, N. Istrati vestitul teoreticianal separatismului §i Neculai Cantacuzino, acesta declarà CA nuar putea lua indatorirea de a face ca alegerile sà" fie contraunirei. Catargiu atunci je asupra lui a rAspunde de toate, legà-turà in urma druia i se incredintà ministerului internelor 1".

Vgzand atare urmare din partea caimacamului, partidu1unionist se pregneste de lupt5.. Mihai Kogälniceanu propuneIn comitetul central al unirei a se face, prin o deputatie compusàdin Stefan Catargiu, Costache Rolla, Petrache Mavrogheni, Di-mitrie Rallet si el Insusi face intrebarea caimacamului, dacàare de gAnd : 1) a permite libertatea presei de care se bucuràMuntenia ; 2) a depArta pe ministrii care Intrebuintead auto-ritatea lor In chip, nelegiuit spre a nu Ina cetAtenilor dreptu

159 Place c. Walewsky, 14 Martie 1857, P. 48: s'il obtenait la certitudeque cette combinaison triomphera dans le congrés après qu'elle aura été voté-par les divans".

US Ofis din 24 Martie, ibidem, IV, p. 114.159 Place c. Thouwenel, 25 Martie, p. 131.S" Ibidem, p. 132.

UN1REA MOLDOVEI CIT MUNTENIA 243

liberei rostiri a dorintelor lor ; 3) a se Invoi partidului unionisttinerea de adunilri, spre a discuta chestia unirei, Insu§irile can-didatilor §i altele asemene. In caz and caimacamul ar da unrAspuns negativ cererei depuntiei ea s'a cearà deslegarea delacomisarii puterilor stralne 161. Lucrul se §i Intamplà. Caimacamulrespingand cererile deputätiei, ea se jeluie§te la comisia din Bu-cure§ti, cea intai tânguire ajunsa" In mainile reprezentantilorputerilor europene din partea unioni§tilor Moldovei 162. i Cutoate aceste, ce putine qi nehisemnate ,sunt ingerintele de care seplâng unioni§tii acuma, când abia rhAriau zorile c5ima'ca'miei

Nicolae VogorideCaimacam al Moldovei In 1857-1858. Colectia Academiei Romane.

lui Vogoride, §i cat mai ascutite trebuiau sa' fie prigonirile pecare nAscocitorul gand al celor interesati era s'A le apese tot maigreu asupra capetelor partizanilor unirei. I

Piedica cea mai grea ce se opunea tendintilor unionisteera suprimarea liberfatei presei, efectuatà cum se §tie prin fir-man turcesc pe timpul cgim5cAmiei lui Bal§. Suprimarea fuseseordonatà pe motivul ea' Regulamentul Organic ar prevedea

161 Jurnalul comitetului central al unirei din Ia§i, 29 Nlartie, ibidem, IV,p. 159.

166 Doleanta citatA In nota 4, p. 167 168.

244 ISTORLA. ROMANILOR

cenzura. In asemene imprejurki favorabile tintelor lor, Turcai§i aminteau de dispozitiile regulamentare ; ei le uitau ins6 cândtrebuia s'A le jigneascg interesele ; a§a in numirea c'äim6camu-lui unic in loe de trei §.1 in liberarea lui de dispozitiile msärgini-toare ale autoritAtei sale. Unioni§tii cer insä, in marginile-celei mai stricte legalitäti, sä aparà foile lor conform Regulamen-tului, sub privigherea cenzurei. Cu toate aceste cererea lorrefuzatà, pe când guvernul scotea organul sàu, Gazeta de Mol-dova care nu lipsia de a combate unirea in toate modurile. Nunumai e:Ata, se invoie§te chiar e§irea unei gazete ovree§ti, carefiind inspirará de Austria, era §i ea protivnieä unirei. Mai carac-teristicä este imprejurarea c6 guvernul refuzä a da asupra cere-rei privito are la gazetä un räspuns scris, de oarece era peste pu-tintä de a-1 motiva pe vre-o dispozitie legalà 163

Vogoride incepe insä curänd, prin mijlocul lui Catargiu,a indruma uneltirile pozitive in contra ideei unirei. A§a maintai el räspände§te un program fal§, atribuit unioni§tilor mun-teni, in care se spunea cà unirea ar trebui sà aib4 de rezultatimp'ártirea pämänturilor §i introducerea Catolicismului, dou'á§tiri care, cu toatä absurditatea lor, pentru a indepkta de unirecugetele mai simple. Se mai räspände§te §tirea cA s'ar cerecuno§tiinta exactä a numärului fälcilor fie &Al-ei proprietäti,spre a fi impusä cu 6 lei de falce, §tiri menite a face pe pro-prietari a-§i a§cunde intinderea proprietätilor lor, spre a se mic-§ora num'árul alegä'torilor Lipsa absolutà de once organde publicitate fácea insä cu neputintä combaterea uneltirilorde acest feliu 1". Lipsind unioni§tilor presa, ei eäutau sä" o su-plineasc'ä prin litografisirea programelor lor §i prin intruniriIn care sä deshará din viu graiu chestiile privitoare la ideia ce-iinsufletia. Catargiu ie insä mäsuri §i in contra acestor mijloacede propagandä. Dupà o circularä a lui &Atea' ispravnici, in carele recomandà pä'zirea lini§tei §i a sigurantei publice, le 15mure§temai limpede aceastä indatorire in sensul de a desfiinta comi-tetele nnioniste, programele §i proclamatiile lor. Este curios decunoscut modul de argumentare al guvernului care lua atarimäsuri, dupä cum spunea el, tocmai pentru a asigura viitoareloralegeri o completa' nepärtinire, de oarece, prin inläturarea unorasemenea mijloace de actiune, s'ar feri alegerile de once in-räurire sau uneltire care inteun duh exclusiv de partidä suntde fire a aduce rätäcire §i a ameninta sinceritatea alegerilor" 166.Vra sä zicä, dupà teoria constitutionalä a acelui timp discutia

i'S Place c. Walewsky, 31 Martie, ibidem, IV, p. 181-183.te, Scrisoarea din Baria d C. comitetul central al unirei, 3 Aprilie, p. 217.iu Ibidem, p. 182.iss Incunostiintarea departamentului de Interne, 3 Aprilie 1857, ibidcm,

IV, P. 216. Circulara lui Costin C.atargiu 2 Aprilie p. 202.


teoretica, convingerea pe calea ideilor, se numia §i ea uneltireelectorala. Ne vom incredinta In curAnd ca In asemene argu-mentare nu zäcea naivitatea, ci numai rea credinta, cea ce seputea vedea chiar din faptul cä gazeta guvernului §i aceea evre-easca nu se retineau de loe de a publicalarticole In contra unirei,prin urmare &Awl Inteun duh exclusiv de partid sa aduca inrataicre §i sä ameninte sinceritatea alegerilor". Dar guvernularata In curAnd cum intelegea el sà aplice nepartinirea. El (IA-duse ordine prefectilor nu numai de a impra§tia, dar chiar de aaresta pe acei ce ar face propaganda pentru unire ; prefectii insatemAndu-se a proceda cu atAta violenta, cer ca sa li se dea exem-plul din capitala. Catargiu care nu dadea indarapt inainteanici unei nelegiuiri, incepe campania prin arestarea a doi ceta-teni, Cuparencu boier de clasa II-a §i Turculet profesor, careintruneau la ei pe mai multi partizani ai unirei spre a se cons-fatui. Ei flu% insultati de Catargiu, care ii numi Wiwi deunioni§ti", amenintAndu-i cu bataia, spre a face sa le treacagustul de unire". Dupà acea fill% aruncati in temnita, de unde/lira liberati numai sub declaratia scrisa ca nu vor mai staruipentru raspAndirea unirei. Consulii Frantei, Rusiei §i a Prusieicer explicari lui Vogoride asupra acestei arestari, care le raspundeca acele persoane ar fi fost surprinse prin crA§me umblAnd duraiscälituri In scopuri revolutionare §i socialiste. Consulii cerAnds'A vada hArtiile Incriminate pe care Vogoride nu avea de undesa le deie, el le raspunde la sfAr§it ca sa-§i faca cererea in scris,pentru a avea placerea a le raspunde, ca principatul fiindautonom, guvernul nu ar avea de dat seama consulilor strainidespre masurile de ocArmuire launtrice 167, Cu toate ca acela§.guvern autonom hotaria impreuna cu delegatul Portei §i cuconsulul austriac permutarea mini§trilor 168 Apoi sa seobserve §i imprejurarea ca pe cAnd Vogoride se fere§te de a for-mula In scris refuzul de a invoi aparitia ziarelor sub cenzura,consulilor straini refuza de a le da deslu§iri orale §i alege caleascrisului spre a le raspunde 169. Pentru ce? Pentru ca In cazulIntAiu nu putea invoca nici un drept In favoarea lui, pe cAndIn al doile se putea intemeia pe pretiRsa autonomie. Me§teridiplomati ai Apusului erau jucati ca ni§te copii de perfidiaorientala.

Arestarea lui Cuparencu §i Turculet provoaca Msg. InIa§i o indignare nemai pomenita, §i era aproape sa aduca o mi§-

", P. Bals c. Place, 21 Aprilie, ibidem, IV, p. 233: le soussIgné a 06chargé de porter it votre connaissance les regrets de Son Excellence de ne pou-voir obtempérer a votre demande, attendu qu'elle concerne des Moldaves et serattache il une affaire qui est du domaine de l'administration intérleure".

155 Place c. Walewsky, 3 Aprilie, p. 222 si protestares lui Cuparencu siTurculet C. puterile garante, p. 248.

1" Protestares unionistilor din Iasi, 6 Aprilie, p. 150.

246 ISTOR.IA ROMANILOR

care turbuntoare, dacg consulul francez nu ar fi izbutit sg li-ni§teascg. spiritele. Se face totu§i o protestare foarte energicgegtre consulii din Ia§i, cu ruggrnintea de a o transmite comisieidin Bucure*ti, in care intre altele se spune ca': pe cat timp vafi tolerat un asemenea regim, garantia cerutg de congres pentrulibera rostire a dorintelor noastre nu ar fi de &I o vorbg zadar-nick'. Cum s'ar putea inteadevgr impgca cu atare violare a li-bertgtilor individuale, libertatea pgrerilor, consacran chiar defirmanul de convocare. Cum s'ar putea Intelege aleggtorii asu-pra pgrerilor lor §i asupra candidatilor de numit, când ei se vgd-expu§i ocgrilor §i amenintati cu inchisoarea ?". Exemplul arestgreilui Turculet §i Cuparencu In Ia§i incurajeazg pe agentii guver-nului din provincii. A§a in Barlad, neguntorul Dobrovici esteamenintat iar profesorul Popescu destituit, §atrarul TeodorAlbu inchis §i maltratat pentru cg rgspândiau idei unionisteIn Foc§ani se veste§te prin baterea dobei circulara departamen-tului, §i se opre§te Inteatata ori-ce adunare, §i cea mai nevi-novan, incgt nici doi oameni nu se mai pot intruni la un loc ;lar pe de altà parte emisarii d-lui dreggtor umblg, rgsbat pre-tutindene §i fgti§ propovgduesc, ponegrind pe unioni§ti cg n'arfi mai putin revolutionari de cgt acei din 1848, §i cg sà nu fieascultati, ingrozind pe oameni cu persecutii, pedepse §i cu°can" 171. Pentru a incuraja §i mai mult pe prefectul de PutnaIn atare sglbgtecii, Costin Catargiu ii scrie cg. nu poate fipermis nimgnui sg se rosteascg liber decat la epoca §i in mij-locul divanului ad-hoc ; deaceea s'a dat ordine formale pentrumentinerea ordinei legale, §i a prefectilor este datoria de a opripe toti acei ce ar lucra in chip potrivnic". Si pentru a-1 ademeni§i pe partea interesului de a se devota trup §i. suflet pentru spri-jinirea guvernului, Costin Catargiu nu Won' sg-i spung cg :datg ce a primit scrisoarea lui, a vorbit excelentei sale Ming-camului, in favoarea fiului sgu Miticg, §i am primit fgggduintaea' cu prilejul sgrbgtorilor va fi inaintat la gradul de ofiter. Gan-desc numai cg este neapgrat s'ä-i scrii, indemnandu-1 a urma§coala cadetilor, cAci sunt incredintat cg nu face nimic §i nu maibate ulitele. Cu toate aceste D-tale nu # se poate refuza" 172,

In Roman politaiul amenintg pe unioni§ti cu soarta lui Turcu-let §i Cuparencu, §i cg de vor pomeni mgcar cuvântul deunire au sg se duc'ä acolo unde nu vor mai vedea soarele cuochii" 173. In Tecuci lupta pentru unire este purtatà insg cu mareenergie. Dupg ce in o numeroasg adunare, tinutg pe apucatele, se

"3 Adresa comitetulul din BArlad cAtre acel Central, 8 Aprilie, ibidem,IV, p. 271.

Adresa comitetului din Focsant c. acel central, 9 Aprilie, p. 282."' Min. de interne c. Iordache Pruncu prefect de Putna, 13 Aprilie, ibi-

dem, IV, p. 322."3 Douà corespondenti din Roman din 6 si 9 Aprilie, p. 255 si 286.


declara aderarea la programul din Iasi, se numesc comisii insar-cinate cu raspandirea ideei unirei, in cal prefectul luat pe dinainte,nu indrazneste a se opune, cu toata circulara guvernului. Dupaprimul moment de §ovaire, isi reie insa cumpatul si prigonirileincep a ploua pe capul unionistilor. Una din jertfele cele mai deseama a lor fu Rossetti-Tetcanu care este calcat in casa lui, la2 Aprilie pe la 10 ore, de comandantul insotit de 30 de jan-darmi, de care spaimantat scapa cu fuga la satul Cali e§tii,si de acolo inchiriind o trasura, vine in Ia§i la caimacamul, sprea se jelui contra barbariei suferite. Aceasta violare a domici-liului lui Tetcanu avea de scop a lua cu sila un exemplar al pro-gramului partidului unirei pe care refuza a-1 da privighitoruluicare i-1 ceruse, precum si de a inspaimânta pe ceilalti unionistiprin lovirea unuia din capeteniile lor "4. Alta jertfa din Tecucieste protoiereul Dimitriu, dat afara din functia lui, pe motivulcu dota intelesuri, ca. nu ar urma a sta In linia conservatoarepentru a se hilatura cu totul inrauririlor din partea guvernului,pe cand cucernicia sa ar vorbi rara respect si cu mare slobozenie,urmare care ar trage dupa sine imparecheri" 17 putea fiinvinuita aceia§ persoana pe de o parte de a exercita o infaurireinelegala din partea guvernului si pe de alta de a vorbi rara res-pect, ceeace nu se putea intelege decat in contra guvernului,In favoarea caruia economul Dimitriu era invinuit ca lucreaza.In Dorohoi spatarul Anastasiu este indepartat din postul deprimar al orasului, pe motivul ca ar fi strain, Grec, imputare ne-justificatä, intrucat era näscut in tara §i boierit, deci chiar dacaar fi fost strain era impamântenit 176. In Vaslui guvernul anu-leazä de sase ori alegerea de subprefect a unionistului IacobRacovita, din partea locuitorilor, care nu se lasau necontenita-1 alege din nou. Velisarie, membru al tribunalului din Vaslui,este dat afara, pentru ca impartasia pareri unioniste. Constan-tin Sturza este raspins dela legalizarea unui act de delimitarea mo§iei sale, pentru a nu putea constata in chip legal intin-derea proprietatei si a nu fi inscris in listele electorale. In BacäuVasile Popovici este arestat. In Barlad poporul adunat la gra-dilla cere ca muzica sa-i cante hora unirei. Politia impiedeca ;irisa este silit de amenintari a se retrage, §i muzica pusa sa cante,intovara§e§te pe public la o procesiune prin tot orasul. Prefectulturbat de mânie, arata prin o telegrama ministrului scandalulintamplat, invinuind pe starostele francez, Cayolle, ca ar fiindemnat pe popor la rezistenta §i a face bucati pe autoritatea

Adresa comitetului din Tecuci c. acel central, 10 Aprilie, p. 295. Altadin 15 Aprilie, p. 338. aluirea lui Rosseti-Tetcanu c. Citimitcamul 6 Aprilie,p. 355.

I" Decretul de destituire a protoiereului de Tecuciu, 11 Aprilie, ibidem,IV, p. 397.

,, Petitia locuitorilor din Dorohoiu c. caimacamul, 29 Aprilie, p. 454.


ce s'ar impotrivi. Totu§i cand ministrul cere dela politia dinBarlad o confirmare scrisa a denuntarei contra agentului fran-cez, politaiul incepe a ingAima, ca nu ar fi auzit el singur vor-bele starostelui ; ca i s'ar fi spus de marturi a caror nume l'ar fiuitat, toate aceste aratand evident ca toata pâra nu era decato iscodire 177.

lata cum intelegea deci caimacamul Vogoride sa puna inlucrare firmanul de convocare a divanului ad-hoc, care-i pres-cria a pazi in operatiile electorale cea mai stricta nepartinire.Nici unioni§tii insa nu se lasau. La ..fiecare lovitura, raspundeacate un strigat de indignare, fara ca cu toate acestea sa faca peplacul ocarmuirei, de a recurge la mijloace de fapt, care ar fiindreptatit o interventie armata. Prigonirile aveau §i aiceaefectul lor cunoscut de a lati ideia ce tindeau sa innalu§e. A§aprotopopul din Bacau scrie lui Neculai Hermeziu, ea' in tinutulsau toata lumea e pentru unire. In Piatra, afara de 7-8 anti-unioni§ti cunoscuti, nici unul nu s'ar mai afla in intregul tinut 178 ;de asemenea in Tecuci, Foc§ani, Boto§ani, Dorohoi §i in deob-§te in toate judetele, fail a vorbi de Ia§i cuibul §i focolarulideei regeneratoare. De aceea se §i observa faptul insemna-tor ca in toata tara nu se afla un singur comitet anti-unionist,ci numai guvernul §i. agentii sal, instrumente ale Turciei §i Au-striei, reprezentau ideea separatista 179 Ce dovada mai bungse poate cere pentru imprejurarea daca Moldova vroia sau nuunirea ei cu Muntenia? Dar Costin Catargiu staruia sa-§i Tinajuramântul facut, &And luase asuprali ministerul internelor,anume ca sa' i se tae mustata daca' un singur partizan al unireiar patrunde in divanul ad-hoc.

Agentii Frantei, atat consulul Place dela Ia§i, cat §i ba-ronul de Talleyrand dela comisia din Bucure§ti, precum §i am-basadorul din Constantinopole Thouvenel, intelegand ca, dacaar tolera sistemul de intimidare urmat de guvernul lui Vogoride,cauza unirei ar fi nu numai compromisa ci chiar desavar§itpierduta, i§i dadea toate silintele pentru a pune in o lumina catse poate mai vie uneltirile calmacamului, spre a sili astfel peTurcia a reveni la respectul stipulatiilor tratatului de Paris.Toata actiunea trebuia concentrata la Constantinopole de oarecenumai de aicea s'ar fi putut pune un capat prea infocatei ravnea lui Vogoride. In o intrevedere cu Reschid pa§a, Thouvenel

1" Protestarea lui Const. Sturza din Vaslui; ibidem, IV, p. 387. Depesalui Vasile Popovici ciitre logofAtul Stefan Catargiu 10 Aprilie, p. 298. Chestiuneacu Cayolle In actele dela p. 371, 386 si 416.

178 Protopopul de BacAu c. episcopul Romanului, p. 268, adresa comite-tului din Piatra c. cel central, 8 Aprilie 1857, P. 270.

178 c. Walewsky, 5 Aprilie, p. 246: D'un c8t6 les comités unio-nistes c'est tt dire le pays, de l'autre le gouvernement ou pour mieux direl'Autriche et la Turquie".

UNIRE9. MOLDOVEI CU MUNTENIA 249

aratà marelui vizir dovezi inviderate ca ministerul cu care lucraVogoride, ii fusese impus de agentii Portei, §i anumc de Fotiade.Vizirul pentru a nu avea aerul cg atare impunere ar fi pornitdela el, ceace 1-ar fi compromis fata de ambasadorul francez,catre care totdeauna Meuse parada de a lui nepartinire, trimitecaimacanului o scrisoare In care li spune ca Ma temeiu s'ar firaspandit vestea cà ministerul d-lui Catargiu ar fi sprijinit dePoartg, ca informatiile ce i se trimise prin Fotiade, purtatorulfirmanului de Investitura, se mgrginea a-1 sfatui de a Intrebuintadintre boieri, pe acei a caror pricepere §i simt de dreptate ar fiincercate" 180.

Vizirul avea deci aerul de a nu fi amestecat In ingerinteleocarmuirei moldovene§ti §i el revoca chiar oficial ordinile dateIn secret, §i pe care insu§i Fotiade le destginuise ambasadoruluifrancez Intr'un moment de naiva sinceritate 181.

*i cu toate acestea marele vizir al Portei otomane cautanumai sali mântuie onoarea, caci ordinele fusese date §i anumechiar dela Poarta lui Vogoride de a lucra In toate chipurile sprea Impiedeca manifestarea ideei unioniste. Cateva scrisori con-fidentiale scrise de mai multe personaje politice din ImperiulOtoman, rudenii de ale caimacamului Moldovei care scrisori prino fericita Inprejurare incapura in mainile lui Dimitrie Ralletinfocatul unionist, §i fura comunicate ambasadorului francez§i date publicitgtei, dovedesc pang la cea de pe urma evidentgca purtarea lui Vogoride, de §i ea insa§i interesatg, era numaipunerea in lucrare a ordinilor secrete transmise caimacamului§i din a cgror credincioase Indepliniri trebuia sg luceasca pentru eisperanta tronului Moldovei. In una din ele, cea mai veche Indata, Alexandru Vogoride, secretarul ambasadei otomane dinLondra §i fratele caimgcamului spune acestuia : cumnatulnostru, ambasadorul (Musurus pa§a), a vazut pe lordul Pal-merston care este cu totul potrivnic unirei, considerand-o ras-turnatoare a drepturilor §i suprematiei suveranului nostru, §iprin urmare instructii de acest fel au fost trimise lui Sir HenricBulver comisarul Marei-Britanii in principate. Este de marenevoie ca sà intrebuintezi la timp toate silintele d-talepentru ca Moldovenii sg nu rosteasca dorinti pentru unire §iastfel sa te faci vrednic de buna vointg a sublimei Porti §i desprijinul Angliei §i Austriei, intrucat toate trei aceste state suntbotarate a impiedeca din toate puterile lar unirea. Nu trebuiesa te pui In grije de ceeace vor sau amenintg sa faca Francezii,a caror ziare te numesc Grec. Din potriva trebuie lucrat cudibacie §i finete, avand fata cu Moldovenii o purtare gene-

" Thouvenel C. Walewsky, 6 Aprilie, ibidem, IV, p. 256. Scrisoarea via-rului c. caimacam, 6 Aprlie, p. 260.

1 Mai sus, nota 91


roas, fa-VA cu boierii o atitudine politicoasà, arAtându-te totodatà ca un potrivnic hotgrât al unirei. Trebue sà" spui eh' intru-cAt unirea ruineaz6 drepturile Moldovei, nu poti consimti caIn timpul ch'im6c6miei d-tale ele sh' fie pierdute §i nimicite Infavoarea Valahiei. Un astfel de limbagiu va pà'rea de sigurplä'cut ori cgrui patriot moldovean" 182

In o altà scrisoare fratele caimacamului fl sfälue§te a seconforma sfaturilor §i dorintelor consulului austriac §i a intre-buinta cu pläcere §i MI% nici o intampinare toate persoanele ceti le-ar propune, färà a te pune In grije dacA acele recomandatesunt stricate sau au nume r6u ; cAci ce-ti pas6 dac6 oamenii pecare consulul austriac ti-i recomandà sunt morali sau Inràu-tAtiti? Singurul lucru pe care tu trebuie s6-1 cercetezi este dacAacei oameni sunt sinceri §i cu adevgrat protivnici unirei, fntruOat nu este vorba astAzi de consideratii filosofice de moralitateci numai de interesele stApanului nostru. Este neapà'rat ca di-vanurile Moldovei sà se rosteascà contra unirei, cAci atuncigreutAtile celor trei puteri fatà cu Franta §i cu Rusia vor fi maimici §i ele iti vor datori recuno§tint6 ca la unul ce mai ales veifi contribuit a se ajunge la acest rezultat" 1. In o altä scrisoaresecretà a lui Fotiade, acesta fi spune fntre altele, c5. din ordinsuperior adaugä cA trebuie s6 se fereascA de Oat se poate de cu-vinte violente cu ori cine ar fi dintre consuli, cu atAt mai multcA cuvintele nu pot decAt ssá ne strice, pe cAnd faptele Meg vuetne sunt foarte trebuitoare" 1". 0 alt6 scrisoare a lui Stefan Vo-goride, tatAl caimacamului, este IncA §i mai lAmurità. El li spune&A Sublima Poartd cere ca sA fii tare §i neclintit §i s'a" urmezio linie care sä.' tindA totdeauna a dovedi cA e§ti functionarulputernicului imperiu al Turciei, observand totu§i cuviintele.D-ta trebuie sei-i ape! i interesele, pdnei in momentul cdnd SublimaPoartei va putea sei se declare pe fold contra unirei" 188. Si dovadacea mai invideratà, cA Rachid-pa§a fn§ealà numai pe ambasa-dorul francez, cfind scriea innaintea §i oarecum sub controlul

"2 Scrisoarea din 14 Aprilie, Londra ibidem, IV, p. 328. CA toate acestescrisori erau adevArate se vede de pe nota secretarului de stat, inseratii in Gazeta4e Moldova din 21 August, ibidem, V, p. 486: Plusieurs journaux viennentde publier quelques lettres qui ont été volées an prince caimacam Conaki-Vo-goridés--et non pas égarées comme les receleurs l'ont fait dire pas les jour-naux". UrmeazA dupti aceea tnvinuirea cA reproducerea lor ar fi fost alteratA.FatA cu toate ImprejurArile, rezultii Inviderat ca ele nu fusese schimbate, cireproduceau exactul adevAr.

as Din 15 Aprilie, Londra, ibidem, IV, p. 343.114 Din Aprilie, Constantinopole, p. 369.Iss Din 6 Mai, ibidem. IV, p. 513. Si prin cuvinte aproape identice InvatA

In acelas timp ambasadorul austriac din Constantinopole, baronul de Prokesc-Osten pe Vogoride, cAnd li spunea In scrisoarea lui secretA din 18 Aprilie p.'359): c'est précisément dans la cas ou l'action de la Porte se trouve arrétéson contrariée, que commence celle de ses organes, A la sagacité et au dévouement.desquels elle a confié ses intérAts".

uNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA 251

lui scrisoarea prin care pArea ea' se desintereseaid de modul alcä-tuirei guvernului cäimAcamului, stä in o an' scrisoare de mitarziu a lui Fotiade, in care acesta aratä lui Vogoride eft' noutateapläcutä a apropiatelor alegeri i fäggduinta voatri, de §i nu catotul sigurà, asupra dobAndirei majoritätei, a bucurat mult pemarele vizir, care indatä ce rezultatul va vi ajuns, i§i va facepläcerea, dupä cum m'au asigurat, de a dovedi Excelentei Voas-tre, indatà dupä izbindä, prin dovezi strAlucite multumireasublimei Porti in privirea voasträ. In putine cuvinte iatäspiritul politicei Sublimei Porti ; ea cere ca Exelenta Voastràsä lucreze cu energie contra unirei, dar sä o facà färg vuetmai ales lard a desiclinui Ca' ar primi instrucfii de la Poarlii"..

Cu toate aceste in momentul ce agentul Portei punea invidere ch'imAcamului sà ascundà cA instructiile de e lucra con-tra unirei Ii veneau din Constantinopole, marele vizir protestaambasadorului, cu lacrimile in ochi, cA ar condamna excesele,lui Vogoride lath* cum se face politicä i aceastä mutatia.muiandis, In toate timpurile.

Destäinuirea acestei corespondente aduse dupä ea demisialui Costin Catargiu din postul de ministru de interne §i inlo-cuirea lui cu Vasile Ghica 187, dar aceastä schimbare se referànumai la persoane, nu la sistem care rämase i mai inainte totcel de pAng atunci. In demisia aceasta a unui sprijin incercata jucat un rol insgmnat femeia lui Vogoride, fica lui CostacheConache. Principesa care nu putea suferi pe caläul Ord eirceruse in repetite randuri de la sotul ei indepärtarea lui dinminister. VAzand cA-i se refuzá statornic cererea, ea se retrasela WA. Tocmai pe atunci, sosirea In Ia§i a comisarilor din Bu-cure§ti cerea ca domnita sä fie §i ea in Ia§i, spre a face ono-rurile comisarilor puterilor. Ea puse atunci ca conditie neapä-ratä indepärtarea lui Catargiu.

Principele Moruzi care conducea tratärile fare Vogoride-domnita, aratà lui Place cä ar fi determinat pe cäimäcamul

a se aspärti de iubita sa unealtà, amenintandu-1 cu al-a des-pärtenie mai gravA, acea din partea sotiei lui, care era sä-1lase iar4i pe paiele de pe care se inältase acolo unde era 188.

'" Scrisoarea lui Fotiade este din 20 Mai, p. 620. In 28 Mai la 1ntre-vederea marelui vizir Cu Thouvenel, ambasadorul francez spune ca : Rescbid_pacha m'a juré les larmes aux yeux qu'il condamnait les excés de Vogoride" !Comp. Talleyrand c. Walewsky, 12 Iunie p. 800: Ce que je tiens à fake ressortirrc'est que Fotiade écrivait ces lettres édifiantes au moment oÙ Reschid protestaitles larmes aux yeux à M. Thouvenel de son impartialité et de son abstentionde l'envoi d'ordres ou d'avis secrets au caimacam".

Asupra demisiongrei lui Catargiu, vezi ibidem, IV, actele dela p. 450,.472, 478, 505 §i 543.

181 Place c. Walewsky, 2 Mai, p. 978.

252 ISTOILIA BOMANIL011

dar unionistii nu castigaserà nimia prin inlocuirea lui Catargiucu Vasile Ghica.

Cu toate cà cei mai multi dintre comisan i venise la Iasi,spre a se convinge despre cele denuntate färà incetare de plan-gerile unionistilor, urmasul lui Catargiu nu se teme de loc a puneIn lucrare acela§ sistem de intimidare si de prigonire a partizanilorunirei. Asa un profesor din FAlticeni, Verdeanu, este insultat deispravnic pentru c. subsemnase in adresa de felicitare c6tre re-prezentantul Frantei, si tânguindu-se numitul profesor la mi-nistru, este destituit. Divanul de apel este curAtit de acei mem-bri care aveau pAreri favorabile unirei, precum : Neculai Bur-chi, Stefan Silion, Stefan Grigoriu, de asemeni este destituitTeodor Gheorghiu, asesor al fribunalului din Roman, pro-toiereul de acolo Matcas, Homiceanu profesor din Piatra,acest din urnfä dupA suplica mai multor antiunionisti provo-.cati de prefect si care aratà ea" Homiceanu nu-si fácea da-toria. Calian profesor din Hui este iar6si destituit i i se promitereintegrarea numai dac6 Meletie Istrati episcopul de Hui saufratele sAu Neculai, cunoscuti separatisti, vor garanta cA el nuva mai umbla dup5. unire 189 In sfksit guvernul, c'älcá'nd si cà-derea sa si toate legile tärei, destitue pe arhimandritul NeofitScriban rectorul seminarului Socola ; fug aceastà indrAsnealàaprinde In capul caimacamului un foc care nu se stinse cleat curApunerea lui de care partidul unionist. Anti-unionistii se temeau

fratii Scriban, desemnati unanim de opinia public6 ca repre-zentanti ai clerului, s6 nu pAtrundà In divanul ad-hoc, cunos-cutà fiind autoritatea lor si simtimintele lor unioniste, arhiman-dritul scriind chiar dela inceput o brosurà In care indemna pe Ro-mani la unire Acest vrednic cleric mergand inaintea comisaruluifrancez spre a-1 saluta, este invinuit de perturbare la ordineapublicA si caimacamul cere lui Beldiman ministrul de cultesà-1 surguniascA sau sà-i intente un proces in scopul de a-1 puteaelimina dintre eligibili. Beldiman refuzAnd a &Aka astfel legea si.constiinta lui, este silit sá demisioneze si este inlocuit cu Ale-xandru Sturza. CAimAcamul insä vroind sá tag-Lure si pe fratelearhimandritului, egumenul mângstirei Socola, din randul eli-gibililor, cere dela mitropolit s'A-1 distitue, fárá nici un motiv.Acesta refuzà, desi este somat atAt de ministrul de culte cat i deacel de interne si In fine de caimacam in persoan6. Vàzand gu-vernul c6 nu poate face nimic pe aceatA cale, refuzA listele elec-torale ale mitropolitului, in care erau trecuti fratii Scriban caaleatori, pe motivul cà ar fi c6lugAri si c6 firmanul ar indrituinumai pe preoti a lua parte la alegeri, la care mitropolitul rAs-punde foarte drept c4 si cAlugárul tot preot este si cA mai la urm5.

1" Actele ibidem, IV, la p. 461, 468, 582, 595, 658, 726.


autoritatiei bisericesti Ii I/mane pastrata hotararea asupra ches-tiei care persoane din cler sunt preoti si care nu. Caimacamul In-disperare alearga' atunci la un mijloc extrem, destituind din pro-pria lui autoritate pe arhimandritul Scriban din rectoratul semi-narului, pe motiv de neglijenta si nedestoinicie, Inlocuindu-1-cu arhiereul Vladimir Suhopan, care Irma somat de mitropolita se Intoarece la manastirea lui, se supune iar Scriban declaraIncurajat de mitropolit, ca nu se va da a fi Indepartat din semi-nar de cat cu puterea. Caimacamul nu Indrazneste Insa sa tri-mita jandarmii cu care amenintase pe Scriban si vazu, Jima preatarziu, gresala ce o Meuse punându-se la lupta cu biserica. Con-sulul francez care de mult timp nu mai vedea pe caimacamul,hotArandu-se a-i vorbi In chestia mitropolitului, caimacamul arecurajul a-1 ruga sa mijloceasca o Impacare cu el. De si Placerefuza la fnceput atare rol, vazand ca Vogoride staruieste, flintreaba ce propuneri ar face pentru a ajunge la fntelegere. Cu-o necrezuta naivitate acela Ii raspunde ca mitropolitul sa cedezeasupra destituirei lui Scriban. Observandu-i consulul cà arfi stranie transactia de a cere cedarea tocmai asupra puntuluide Impacat, Vogoride adaoge ca sà spuna mitropolitului ca-iva Incuvinta pe urma tot ce va don i pentru banii i mosiile cele reclama. Consulul se multumeste a-i observa ca nu putea slujide samsar pentru un asemene targ, si paraseste pe caimacamul.Acuma avem masura, adaoge Place, despre ceeace e in stare-ocarmuirea ce apasa asupra Moldovei. Vazand ca' pana astazi ea

putut permita totul si cà la actele sale cele mai neregulatecele mai violente, cele mai scandaloase nu s'au opus In deobstecleat cuvinte si fntampinari MI% nici un rezultat serios, ea a-crezut ca va putea cu atata mai usor pleca mintea unui batranslab §i temator. Dar noi nu lasam din ochi pe mitropolitul, si,când el s'a simtit sustinut el a ascultat de marimea datorieisi de sfintenia misiunei sale. El a simtit cà daca boierii, corpo-ratiile, taranii se l'äsase a fi istoviti, el ca sef al biserici trebuia saridice vocea, intru cat Insasi fnalta lui demnitate nu era respec-tata. El a simtit ca atunci cand un guvern, In nebunie, indraz-nia a-si bate joc cu atata cutezanta de vointa marilor puteri,.a lui datorie era ca prezident desemnat al divanului si ca raspun-zator in atare fnsusire de sinceritate si de libertatea delibera-rilor ce se pregatesc, a nu rasa sa se indepliniasca, fail protestarenedemna comedie si nerusinata mistificare a carei mijloace sitinta nu mai sunt pentru nimeni o taina'. Din organul lui rasunätipetul uni popr fntreg ce se calca' si se ocarmuieste in dispretulgarantiilor pe care Europa intreaga le-a dat, si acest Opal este.cu atat mai duios cu cat este dat de un pastor obosit de varsta,dar refnsufletit de primejdia poporului sat'. Dupa ce a siluittoate clasele societätei, ocarmuirea moldoveneasca ataca pearhiepiscop, ultima §i cea mai serioasa piedica. Nu se ataca

254 ISTOBIA ItOlIANILOR

atAt pe prelat cAt pe viitorul pre§edinte al divanului. Tintarästurnärei este opera insu0 a congresului" 19°.

Pe cAnd se luau atari mAsuri draconice contra unioni§tilor,autorii lor se gändiau cä trebuie sä arate 0 prin o mi§care oarecum pornità de sine a tärei cA ea ar respinge innoirea ce vroias'A se introducä de unii in a ei viatä. *i. aice Insä tot guvernule nevoit s'A iee initiativa acelei pretinse de sine porniri. El punesá se tipäreascA pe teascurile tipografiei gazetei oficiale, o suplicAcontra unirei atre delegatul otoman la comisia din Bucure§ticare este subsemnan, lucru caracteristic, aproape numai defunctionari, fare care chiar un ministru, Panaite Bal§, acelal afacerilor sträine.

IntAmplAndu-se ca aceastà petitie sä se rätkeascA depemasa directorului tribunalului, unde se storceau subsemnäturidela impricinati, directorul Constantin Constantiniu este arestat0 amenintat cu bätaia 0 moartea, de care siluiri II scapä numaiintervenirea lui Mihail Kogälnieanu ; 0 se face In jurul aceleipetitii un scandal nemai pomenit, care se explicä numai prin fap-tul cg ea fusese cerun de comisarul otoman aflätor pe atunci In14, Savfet-Effendi191. Ce p'Acgtoasä era o atare manifestare fatäcu pornirea aproape unanimA a tärei pentru mAntuitoarea ideiea unirei 1

Guvernul lui Vogoride vedea insä bine cä cu astfel de mij-loace nu va putea sä zAdärniceascA silintele unioni§tilor. Elrecurge la unul mult mai radical 0 care trebuia s'A aduc4 do-rita izbAndà, anume eliminarea sistematieä din listele electoralea tuturor acelor ce arAtase simpatii pentru cauza unirei. 5ine intrebäm chiar, cAnd avea acest mijloc atAt de indemAnaticla dispozitie, ce nevoie mai avuse a a:FAH tara 0 a o porni Inc'Adinainte asupra lui prin prigonirele 0 nedreptätile arätate. A§asunt insä guvernele ; ele nu se multumesc numai a face sä letriumfe vointa ci au inc6 pretentia a le aräta lumei tä vointalor e acea a tärei. Vogoride crezuse intAi eft' va putea prin spaimä,prigoniri 0 nedreptäti sä inspäimAnte poporul 0 sä-1 facä sä se

u", Place c. Walewsky, 7 Iunie ibidem, IV, p. 747. Destituirea ministruluiBeldiman, p. 550.

", Vezi asupra acestei suplici : Raportul lui C. Constantiniu c. ministeruljustitiei, 30 Aprilie, ibidem, IV, P. 458; Place .c. Walewsky, 2 Mai, p. 482; su-plica cu subsemniiturile din 14 Mai, p. 572 si Place c. Walewsky, 14 Mai, p.576: Alors un des employés a répondu : il ne faut pas trop en vouloir au gou-vernement, car il ne salt plus on donner dela tdte avec cette petition. Savfel-Effendi y tient et ne veut partir pour Bucarest que lorsqu'il l'aura entre lesmains, couverte du plus grand nombre de signatures possible". CA petitia afost tipAritii In tipografia guvernului, vezi actele de la p. 663. Si pe cAnd gu-vernul fAcea sli se intocineascA petiiii contra unirei, culegAnd subsenmAturi prinorganele sale, el trimitea ordine severe tuturor primarilor de a prinde si arestaonce individ, chiar boier, ce ar umbla prin sale dupfi subsemnAturi pentru unire.Vezi declaratia primAriei din Hiliseni, 21 Aprilie, p. 381.

UNIREA MOLDOVEI CL! MUNTENIA 255

lepede de ideea urgisita §i temuta de el, ca i cand acea ideear fi fost un capriciu nascut din fantezia poporului, §i nu ma-nifestarea unei puteri ascunse in care se incorpora evolutia fa-tall' a neamului romanesc. Neizbutind pe acest -Catlin, el se a-bate cu atat mai multà putere pe celalalt, al chipului alcatuireilistelor.

In aceasta privire am vazut mai sus cum in scopul dea elimina pe fratii Scriban din lista clerului, el intra in primej-dioasa pentru el lupta cu mitropolitul.

Imensa majoritate a Ord fiind favorabila unirei, trebuiaca eliminärile oamenilor cu drepturi din liste sa atinga o propor-tie prea batatoare la ochi, i deci era periculoasa. Orbit !ma demirajul domniei care stralucia la capatul izbandei sale, Vogorideindrazne§te sa pa§easca peste toate consideratiile, peste toatedrepturile, fiind sigur cà lucreazä in conformitate de vedeniCu Turcia, Anglia, §i Austria, §i sperand cà aceste trei puteri,vor fi indestul de tari spre a rapune mai la urma pe Francezi,sprijinitorii atat de infocati §i de hotarâti ai unirei principa-telor. Uita Vogoride un lucru, ca nu poti lovi dreptatea in fata,cà nu poti calca fara pericol peste toate legile dumnezee§ti i orne-ne§ti,§i ca chiar cei interesati in cauza Inca sunt nevoiti, de ru-vine macar, a se preface ca merg pe calea dreptatii §i a adeva-rului. Atfita putere are cel putin dreptul in lume, de a cautafie invocat chiar de catre acei ce-1 calcä in picioare.

Dispozitiile firmanului de convocare infato§au mai multelipsuri i nedeslu§iri care trebuiau interpretate. Dupa mai multedesbateri !litre ambasadorii din Constantinopole i mini§triiTurci, se hotarase ca deslegarea acelor greutati sa fie delegatacomisiei din Bucure§ti. Vogoride insa, pentru care nimic nu eraconfuz, de oarece toata tendinta lui era de a restrange pe cat eracu putinta numarul alegatorilor, nu vrea sa a§tepte rezultatulconferintelor tinute de comisia din Bucure§ti, fiind IndemnatMI% incetare de Turci a grabi cu alegerile din Mold ova 192. In-teadevar era de cenrai mare interes pentru Turci i Austriaci,ca intai sa se rostiasca. divanul Moldovei care, daca ar fi votatcontra unirei, ar fi facut de prisos un vot al celui muntean in fa-voarea acestei idei, intrucat Moldova nu putea fi silita a facejertfa In favoarea mai marei sale surori 193.

1,2 Fotiade in scrisoarea lui confidentialil dare Vogoride, 16 Mal, ibidem,IV, p. 594, spune : il faut presser les election et nos efforts seront recompensespar la Porte qui desire beaucoup que le divan de Moldavie se réunisse avantcelui de Valachie". Mai vezi actele dela p. 609, 709 5i 847.

Talleyrand c. Walewsky, 23 Iunie, p. 934: ,Tout a été mis en oeuvrepour que les elections de la Moldavie précéclassent celes de la Valachie, pourqu'un vote contraire à l'union vint, de Iassy, frapper de stérilité le vote quel'on savait bien ne pouvoir empecher le divan valaque d'émettre".


Lipsa apoi deplinA de orice statisticA, de ori-ce másurA-toare sigurA a mo§iilor, de evalusári oficiale ale proprietAtilorurbane, de acte de na*tere, de nationalitate, §i mai ales dispo-zitia din firman cA numArul de fAlci cerute pentru a fi alegAtorsA fie liber de ipoteci, u§urA guvernului respingerea cu toptanuldin inscrierea In liste a tuturor celor cunoscuti sau bAnuiti deunioni§ti. Nu e vorbA ei puteau reclama contra neinscrierei ;1nsA comitetele pentru incercarea reclamatiilor erau constituite dinprefect, pre.5edintele, doi judecAtori ai tribunalului i trei mem-bri ai sfatului orA§enesc, ace.5tia din urna ceva mai neatArnati,ca proveniti din alegere, dar care erau sau majorizati de ceipatru agenti ai guvernului, sau in caz cAnd erau preaprin influienta personará' ce putea s'o exercite, dati afarA i fn-locuiti cu substituti numiti tot de guvern. Deaceea nici a s'avAzut vre-o datA In lume, o mai deplinA neru§inare, In cAlcareadrepturilor. Cele mai adese ori aceste comitete nu se IntruniauIn completul lor, i atunci ajunsese o jurisprudentA de a se cere-deslegarea dela departamentul de interne, ceea ce pe lAngänu putea aduce decAt un rezultat defavorabil, mai expuneape pArtile nedreptAtite §i la Inchiderea dreptului lor, care trebuias'A fie limpezit in cele 30 de zile ce erau acordate de firman filtrepublicarea listelor §i data alegerilor. Ba guvernul mai ja lilao mAsurA i mai arbitrarà in contra dispozitiilor chiar ale fir-manului, scurtAnd acest termen numai la 15 zile. Cele mai adeseori protestele nici nu erau primite, ci se restituiau pur i simplucelor ce le fácuse fArA nici o rezolutie pe ele, mijlocul cel mai1ndemAnatec de a nu fi expus a da nedreptatea pe fat6194..CAnd se punea cAte o rezolutie era Intr'un chip cu totul general,cà cercetAnd reclamatia cu luarea aminte a gAsit-o neindestu-l'Atoare InmArginirea 1naltului ImpArAtesc firman", precum sepune bunA oarà pe reclamatia ag'Ai loan Botez, cu toate cA elposeda trei mo§ii, Tibucanii, Potlogenii, i StrAmbii, In intin-dere totalA de 2836 de fálci195. Tot a§a este respins GrigoreVArnav din Roman a cArui proprietate valora 16.000 de galbenipe motivul cá ar avea pe ea o ipotecsá de 4.000; Anastasie Panuom de legi i proprietar mare de case din Ia§i, deci de douà oriindriduit a fi inscris In liste ; Constantin Hurmuzaki diplomatdela facultatea juridico-politicA din Viena, §i exercitAnd pro-fesia de avocat dela 1852, fiind,boier, fiu, nepot strAnepotde boier p5mAntean" 196, §i cAti dti nenumArati. Abuzurile erau

14 Vez!, reclamatia lui Const. Dimitriu InapoiatA ruptA fiind rugat re-clamantul de prezidentul comitetului, banul loan Eni, a lua tndärät, IntrucAtar avea ordin a nu-1 inscrie pe liste, dar neputAnd gAsi nici un motiv legal derAspingere, nu ar vrea facA o nedreptate oficialA". Din 20 Iunie 1857, ibidem,IV, p. 894.

Reclamatia lui Botez, 18 Iunie, ibidem, IV, p. 880. Rezolutia comite-tului, 20 lunie, p. 894. Scurtarea terminului reclamatiilor, p. 838.

11 Actele de la p. 888 si 893, 959, 985.

UN1REA MOLDOVEI CU MUNTENIA 267

atät de revoltätoare incät cAnd se intAmplau sä figureze in co-mitetele de reclamatii persoane mai neatArnate (dintre membriimunicipali, bine inteles) ei adeau dimisii motivate, protestAndin contra nelegiuirilor comise, precum fac caminarul GheorgheDimitriu §i medelnicerul Alecu Dimitriu delegati ai primArieide Bacäu 191. CAt despre clasele acele in care alegerile trebuiausä se facä prin delegati, guvernul puse sä se tip'Areasa ni§te for-mulare depe procese verbale de alegere, in care alegätorii trebu-iau sä subsemne, l'AsAnd in alb numele delegatilor care era säfie umplut de guvern, cu cine era a creadà el de cuviintä, cumse fäcu cu corporatiile din Ia§i §.1 din districte, §.1 in deob§te cutoti aleatorii taran!. A§a intelegea Vogoride a culexre adevä-ratele päreri ale claselor sociale din Moldova 198.

La confectionarea listelor se avuse in vedere un singurprincipiu, ni% a se lua in nici o consideratie dreptul a de fi in-scris ; de indatà ce un individ era contrar unirei era bun §i trebuias'A fie inscris cu drept sau n'ea' drept : dacA era dintre partizaniiunirei, era numai decAt eliminat. Iatä cum destäinue§te lui Placeun amploiat dela ministerul de interne modul cum listele elec-torale fusese aleätuite : Inc6 din luna lui Fevruarie trecut,materialele trebuitoare listelor au fost adunate la domnul Istrati,cu toate c'A acestea ne mai fiind ministru nu avea nici o insu-vire a le poseda. Dar agentul Austriei, al cäruia instrument celmai activ este tocmai el, o ceruse astfel. Cu ajutorul acestormaterialuri acela§ amploiat care mi-a dat làmuririle, spune con-sulul francez, au intocmit listele aproape depline pe ni§te foartemari coli de hArtie, pe care le-au dus in o searà impreung cuministrul de interne la domnul Gödel de Lannoy. Ele au fostcorectate cu luare ami nte §i apoi depuse la domnul CostinCatargiu, unde in timp de 6 zile in §ir s'au intAlnit agentul Au-striei, secretarul de stat Panaite Bal§, Istrati, N. Cantacuzinoministrul dreptätei, de când in cAnd §i cAimäcamul. Cu ajuto-rul informatiilor venite dela prefecti asupra pArerilor fie aruialegAtor, listele au fost supuse unei prime curätiri in care s'a

omis un numär de unioni§ti ; dar tot rämänea inc6 o prea maremultime. Listele au fost duse atunci la domnul Istrati undeIn timp de mai bine de o lunä, agentul Austriei informat destarostii din tinuturi, despre pärerile fiecAruia, pe când pe dealtä parte Istrati primia acela§ fel de §tiri de la prefecti, ele ausuferit schimbäri succesive care au adus rezultatul ce ne este cu-noscut astäzi. Domnul Gödel a supraveghiat aceastä lucrare

157 Vezi protestarea c. comisia din Bucuresti, 25 Iunie, p. 957. Asupravotarei prin procese verbale, vezi actele de la p. 100 si 709.

les Vezi protestarea locuitorilor din comuna Duca, judetul Vaslui, silitiid puna degetele pe o hartie al carilla continut nu-1 cunosteau, p. 608. Asuprastarostilor de corporal% vezi actele de la p. 600, 709.

A EL XenopoL haoda RondniliaL Vol. XII. 17

268 ISTOEIA ROMANIL011

pan in ultimul moment, mergand adese ori la tipografia statu-lui diriguitg de Asaki, In timpul cand se tipariau listele, §1 acoloincg a mai fgcut §tergeri" 199

Poate A ne parà curios ca Asaki, in care am väzut ea seincorporeaza mai ales tendintele de rena§tere ale poporuluimoldovenesc la inceputul ivirei acestei mi§cari in Anul sau,acuma când marele act al unirei era sa se incunune opera ¡nee-puta de el, sa' dee o mâng de ajutor la silintele de a o Adarnici 200.Se vede insä ca tirnpul lui Asaki se trecuse. El era din acei oameniIn care varsta toce§te avânturile tineretei O. desvoltg egoismul.Fiind de mai de mult timp director al tipografiei statului, deve-nise cu incetul om de afaceri din purtgtor al regenergrei poporu-lui. In loc de a vedea o neconsecventg in purtarea lui, noi nuputem descoperi cleat o desfg§urare consecventa a unor insu-§iri depuse poate in germene in caracterul sgu primordial, §icare nu se putea manifesta pang atunci, intru Oat silintele fg-cute de el pentru de§teptarea poporului roman se Impacaseprea bine pang atunci cu Insu§i interesele sale.

Un episod foarte nostim din aceasta parte a activitatiilui Asaki este cel urmgtor. Maiorul Papazoglu, unul din rariireprezentanti ai neunirei in Muntenia, insereazg in Vestitorul,organ semi-oficial al guvernului, un articol relativ la SambataMo§ilor, argtand dupg Fotino cg aceastg serbare ar fi fost in-stituitg de Matei Basarab in amintirea victoriei repurtate de elasupra lui Vasile Lupu, §i cere A se ridice un monument inacea campie glorioasg spre a vecinici memoria invingatorului.Asaki in gazeta Moldovei nu combate atare idee, ci reproduceintregul articol al confratelui Au, nu numai in romane§te, darpentru a-i da mai mare insemngtate, insotit de o traducerefranceza ; Msà prin o duioasg ingrijire de gloria moldoveneascael propune A se neutralizeze simtimantul de umilire pe caremonumentul valac l'ar inspira Moldovenilor, ridicand un altullui *tefan ce! Mare biruitorul Muntenilor 2O1. Ce mesching apareasemenea scormonire a desbingrilor trecute spre a ucide infra-tirea prezentg.

Listele alcgtuite in conditiile argtate constituiau o adevg-ran bgtae de joc a prescriptiilor tractatului de Paris care pre-vedeau cg divanurile ad-hoc A fie o prezentare pe cat se poate

" Place c. Walewsky, 4 Iulie, Doc. ren. Rom., V, p. 36, cf. corespon-dentA din Iasi c. L'Etoile du Danube, 12 Iunie, IV, p. 800.

"0 In o altli depesA a 1ui Place c. Walewsky din 15 Iunie, Doc. ren., IV,p. 848, Place imputli lui Asaky conlucrarea nu numai la tipArirea dar chiar laalcAtuirea listelor electorale: II est regretable pour l'honneur de l'Autricheque son agent ait travaillé pendant plusieurs mois, avec des hommes commeIstrati et Asaky A la confection d'une ceuvre aussi monstruense, qui est certai-nement l'attentat le plus audacieux qui ait encore été porté au traité de Paris".

in Corespondentii din Iasi C. L'Eloile du Danube, 24 Iunie, ibidem, IV.p. 948.


mai credincioasa a tuturor claselor societatei. Din 2000 deproprietari mari ai Moldovei numai 350 flu% primiti In ele ;din mai mult de 20000 de proprietari mid, numai 2264. Pen-tru alegatorii ora§ene*ti s'au Inscris numai 11 persoane exer-citand profesiunile libere de doctori, avocati, ingineri §i. dintrenegutatori §i me§teri, In numar de ce! putin 11000 fin% insci§inumai 1190. In totul listele se alcatuiau din 4658 de alegatoridin clasele superiaore in loc de 40000 ce ar fi trebuit sa conting.Se face nu e vorba mare parada cu trcerea celor 167222 de ta-rani care insa fata cu modul cum am vazut ca li se lua votulnu puteau avea absolut nici un rol In rezultatul alegerelor. 2°2.

Un strigat de indignare raspunse In intreaga tara uneiatari Infruntari a adevarului. Acum insa era momentul suprem,caci daca alegerile care trebuiau s'A se faca dupa 30 de zile delapublicarea listelor erau sa fie efectuate dupa asemenea crampeieera invederat ca juramantul lui Catargiu era s'A fie indeplinitde Vasile Ghica vrednicul sau succesor, §i &A nici un singur u-nionist nu era sa se intalneasca cu mandatul de deputat. Protes-tarile incep a curge §ivoi catre comisia din Bucure§ti, porninddin toate cele 13 judete de °data, §i se face In deob§te in taraintreaga o mi§care precum nu se mai pomenise doara din vre-mile stravechi, cand rasunau buciumele care chemau pe oamenia apararea tarei, §i. mi§carea de acuma era datorita unei idei,adecä unor conceptiuni ce se referiau la viitor, nu numai la so artaprezentului. Precum in vremile apuse, tara se scula ca un singurom spre a-vi apara existenta, a§a acuma ea pornia ca lava dinun vulcan spre a ocroti parghia regenerarei. Asistam la cea maienergica manifestare a puterei de viata a poporului roman, lamomentul cel mai solemn al Intregului sail trecut, un momentde care-§i dadea bine seama §i al carui insemnatate §tiu sa opretuiasca. Turburarea era atata de mare In cat dadea legitimeingrijiri, §i cu toate ca consulul francez I§i punea toate silintelespre a lini§ti furtuna spiritelor, el nu recuno§tea mai putin In ra-poartele catre superiorii lui, ca. Romanii erau jucati cu atataneru§inare §i ca li se smulgea una ea-Le una legiuitele sperantepe care Europa intreag'A i le daduse, In cat ar fi avut tot dreptuisà se rascoale. Rana' acum poporul s'a mentinut In &Ole legaledar cred cá au ajuns in ultimele margini ale rabdarei, §i. dacase ingadue a se face alegerile In conditiile de fa-0, nu mai raspundde lini§tea publica." 203

10 Protestatia patriotilor moldoveni contra listelor electorale, 20 Iunie,p. 904 cf. actele de la p. 716, 750, 839, 881, si 902. Nota gazetei de Moldovadin 18 lunie care confirmii oficial cifrele continute In liste, p. 865. In judetulRomanului In special din 130 de mari proprietari nu se Inscrisese cleat 24.Comitetul unionist de Roman c. ce! central, 14 Iunie, P. 838.

203 Place c. Walewsky, 18 lunie, ibidem, IV, P. 884.


Dar Poarta i cu Austria ce cAutau? Tocmai izbucnireaunei miscari turburgtoare care sg indreptateasca o ocuparearmata In fata cgruia ar fi trebuit sa amuteasca once ngzuintgdupg unire. Asa inca fnainte de acest moment atAt de critic,Poarta incerease de a propune Frantei ocuparea armata a prin-cipatelor, spre a preveni miscgrile turburgtoare, propunere bine-Inteles respinsg de Franta si la care respingere se asociaza chiarsi Anglia, Intru cal nu vroia s'A complice din nou raporturilefutre puteri, chiar si asa Indestul de Incordate 254

Dacg Intelepciunea poporului roman 11 feri de a cadea incursa ce i se 1ntindea, si 11 impinse a cauta mantuirea intereselorsale tot dela protestari pe calea legará., trebuia s'A marturisimcá el era Inzestrat cu o l'Ab dare supraomeneasca, sau mai cu-rAnd era adânc constient de pericolul ce-1 patea, pentru a nu!asa sa izbucneasca indignarea de care era cuprins. Multi frisa,foarte multi din fostii potrivnici ai Rusiei vazand cat de slab

neputincios era ajutorul Europei, se intrebau, daca comi-sia din Bucuresti va putea obtine pentru principate macar apatra parte din ceeace Rusia stiuse sa impura in favoarea lor,si daca' la urma urmelor nu ar trebui sg. se Indrepte la frapara-tul Alexandru spre a pune un capat acestui regim de pasalacturcesc care este o ofensa catre natiune i catre congres." SeIndeplinea deci profetia lui *tirbei, ca fiecare incercare de atintui mai cu putere lanturile din partea Turciei ar avea deurmare plecarea Romanilor catre Rusi. Acest pericol era aratatIn colorile cele mai vii de agentii francezi celar turci. Tal-leyrand spunea colegului ski Savfet-Effendi : Veti recu-noaste prea tArziu care erau adevgratii vostri prieteni; fntelep-ciunea i patrunderea Imparatului vg sfatuiau de a va alipiprincipatele prin legatuiile recunostintei. Trebuia pentru acea-sta sa le faceti de huna voie un maret dar, acel al unirei, alconstituirei nationalitgtei ion. Puteati avea un Egipt crestin, darati preferat a avea o Polonie romAna. Sloboda voie 1 dar sa stiticel putin ca, Impreuna cu domnii Vogoride, Lielunan i Bulwerlucrati pentru Imparatul tuturor Rusiilor i In dauna interese-lor sultanului, suveranului vostru" 2O5. Toate erau Insa In zadar.Pe Turci fi apucase o groaza de unire care nu mai era rationala,ci instinctivg, si care deci nu mai putea fi combatuta pe caleaargumentelor. Reschid pasa, constrans la extrem de am.basa-dorul francez, fi marturiseste cA teama despre unire era asa demare, asa de obsteascg, ca toatg lumea se pleaca din instinctcatre pgrerea acelora ce o combat. As fi gata sg mg lepgd de ma-

Walewsky c. Thouvenel, 1 Mal, ibidem, IV, p. 477. Comp. alta din9 Mai p. 356.

'N Talleyrand c. Walewsky, 4 Mal, ibidem, IV, p. 508.

UNIRLA MOLDOVEI CU MONTENIA 261

rele vizirat, dacA a-ti crede cA altii mai mult decat mine vorputea s'A v'A ajute a dobandi unirea" 206.

VAzand ambasadorii puterilor favorabile unirei, cä pecalea convingerei nu vor putea scoate nimic dela Turci, apucApe acea a amenintArilor, care in starea in care se afla Turcia,datorind nu numai scAparea ei momentana dar si existenta eiviitoare sprijinul Apusului, credeau cA vor avea un efect multmai rostit. Thouvenel spune marelui vizir cA vointa congresuluifiind astfel luatA in bAtaie de joc, o nota chestie s'ar putea incurand ivi aläturea cu acea a principatelor si o chestie gravA,aceea a unei ofense aduse demnitAtei i bunei noastre credinti".Vizirul atunci rAspunde anabasadorului cA dacA comisarulfrancez nu ar ascunde pArerile sale favorabile unirei, comisarulturcesc i autoritAtile numite de sultanul pot si ele s'A rosteascApArerea potrivnicA a Poner 207 Reschid pasa avea aerul sAimpute organelor diplomatiei franceze, cA intrucat ele ar spri-jini unirea, puterile acele ce nu vreau s'o admitA puteau s'ocombatA, dreptul ar trebui sA fie egal pe ambele pArti. Viziruluita un lucru, cà congresul de Paris, fArA a prejudeca intrebareaunirei, hotArase s'A se consulte poporul roman asupra moduluicum doria vacía' constituita viata lui in viitor, i cA pentruca atare dorintà sA fie cat mai cu adevArat exprhnatA, se stipu-lase ca divanurile ad-hoc sA reprezinte pe cat s'ar putea maideplin toate clasele societatii. Ei bine 1 poporul roman doria unirea,aceasta erau un fapt mai presus de indoialà. AceastA dorintAse impAca cu planurile politice ale Frantei, dar nu conveniaAustriei i Turciei. Puterile potrivnice luarA deci toate mAsurilespre a innälusi libera rostire a cugetArei romanesti. Franta v6-zand astfel de siluire, trebuia s'A iee apArarea unei cauze, careavea, nu e vorbg, simpatiile ei, dar inainte de toate era acea adreprafei i adevtirului. Apoi in asemenea conditii se mai poatevorbi de pozitiuni egale ale puterilor pentru sau contra unirei?Din puntul de vedere al interesului, fArA indoialA cà toate pute-,rile erau egale ; dar Franta avea pe partea ei singurà elementultocmai care sfinteste interesul, rAdAcina lui juridicA dreptul.Congresul de Paris hotArand ca sI intrebe dorinta poporuluiroman, iar aceste dorind unirea, Franta avea drep tul a o sprijinipe cand celelalte puteri nu aveau dreptul a o combate.

Asemenea tinutä energicA a ambasadorului acelei puteridela al cArui sprijin se trAgea cu deosebire mantuirea Turciei,nu putea rAmanea fArA efect, de oarece in dosul amenintArei,cu supArarea Frantei, se ridicA acea a pArAsirei soartei Turciei

,4 Raportul lui Outrey aragomanul amb. franceze c. Thouvenel, 14 Mal,p. 610. CA toate personajele politice din Turcia erau protivnice unirei, veziThouvenel C. Walewsky, 14 Mai, p. 581.

207 Thouvenel c. Walewsky, 14 Mal, p. 577.


In voia intämplgrei din partea apgrgtoarei ei cAnd atunci ea arfi fost pusg din nou singurg in fatà Cu vecinica ei du§mang,§i istoria de Ong atuncea o invgtase in destul ce vroia sá zicgasemene pozitie. Teama deci de a displace Frantei deveni delavreme mai tare cleat temeriile inspirate Portei prin proectulde unire", §i dacg ea se mai incumeta a se impotrivi puterniceiei proteguitoare o fAcea numai fiind cá a doua putere care luasealgturea cu Franta apgrarea ei, Anglia o incuraja la impotri-vire 208. Cu*i. toate eft' in Londra mai multe organe mari alepresei, indignate de modul cum se punea in practicg fatà Cutgrile române sistemul parlamentar, sustineau pe români §i ea'chiar guvernul englez 'Area a §ovgi in hotgrarile sale, ambasa-dorul Angliei din Constantinopole intetia din toate puterile peTurci la impotrivire, inat o corespondentg din Constantinopolecredea chiar cg lordul Redeliff ar lucra contra instructiilorcurtei sale 209, desigur bgnuialg exageratä, dar care explicg pentruce Turcia pgru cg cedeazg un moment cererilor Frantei.

0 imprejurare interng aduse incg mai mare putere pro-testárilor franceze §i descuraj are in randul protivnicilor unireianume demisiunea lui Alexandru Cuza, pgrcglabul judetuluiCovurlui. Cu toate ea' el fusese ademenit prin toate modurilea tine cu guvernul, §i mai ales inaintat in rangurile militare inmodul cel mai grabnic, fiind urcat in decurs de 10 zile dela ran-gul de locotenent la acel de cgpitan §i apoi de maior 210, Cu toateaceste mijloace de cg§tigare a simpatiilor lui Cuza, acesta rgmasecu convingerile nesträmutate, §i prin demisia lui din postulde parcalab sau prefect- al Galatilor, aduse mai mare serviciucauzei unioniste, cleat dacg s'ar fi declarat dela inceput departizan al ei §i s'ar fi pierdut in multimea protestgrilor. Cuzai§i motiveazg demisia lui prin urmgtoarele motive : 1) Ca' s'arfi publicat listele electorale netrecându-se in ele persoane cudrepturile §i punându-se in ele acele fgrg drepturi ; 2) cgjseschimbase privighetori vrednici inlocuindu-se cu oameni nede-stoinici ; 3) cg in lipsa lui din Galati, pe când se afla la Ia§i, s'aucglcat casa lui Ghità Alecora de cgtre same§ul tinutului, in te-meiul ofisului caimacamului direct cgtre acel same§ §i täinuitde el prefectul, cgci ar fi fost stavilg unor a§a nedreptäti §inici o datg uneltg neru§inatä a ocArmuirei" ; 4) cá se respin-sese färg drept pe toti acei ce reclamase inscrierea in comiteteleelectorale ; 5) CA el Cuza, fusese, inlgturat din alcgtuirea comi-tetului §i trimis in misiune in Basarabia, tocmai in momentu

'1 Thouvenel c. Walewsky, 1 Iulie, ibidem, V, p. 2. Comp. alta din 8lulic, p. 73.

'"' Din 15 Iulie, p. 123."" Decretele de inaintare a lui Cuza din 24 Aprilie la rangul de loco.

tenent ; din 28 Aprilie la acel de cApitan si in 3 Mai la acel de major ; ibidem,IV, p. 415, 451 si 485.

când trebuia dupà gläsuirea firmanului sä prezideze numitulcomitet, §i alte ilia Toate acestea, urmeazA Cuza, fiind lovi-toare pe de o parte In dreptätile pärnAntenilor, iar pe de altaIn intelesul inaltului firman bazat pe tratatul de Paris §i nevä-zAnd nici o mäsurà luatà spre a lor stavilire, din contra aceleide späimAntare predominAnd §i sporind in tot tinutul Covur-luiului, inä VAd silit cu o vie pärere de r'Au, in potriva dorinteice am de a sluji patriei 'lute() vreme a§a de ginga§6, a vA cere demi-sionarea mea in functiunea de parcalab fiind o tristä povarg subun asemenea sistem" 211.

Demisiune este comunicatà in copie §i lui Place §i faceIn tarä pe cAt §i In cercurile politice o senzatie din cele mai mari.Termenii demisiunii lui Cuza care prin averea, relatiile, cins-tea §i capacitatea lui ocupa unul din locurile cele mai insemnateIn opinia publicä, aleätuia un stra§nic act de violentä contraguvernului moldovenesc", §i fnteadevär aceastä demisie tre-buia sä cadà pe capul lui Vogoride §i. tovarä'§i ca o loviturà dem'AciucA, de oarece protestarea contra nelegiurililor pleca acumachiar dela un om ce fusese pAn'á atunci in tabära guvernamentalà.

Zdruncinatä prin atari lovituri, Turcia era aproape säcedeze, §i anume sä incuviinteze revizuirea listelor electorale,In care se concentrau acuma toate stäruintele prietenilor uni-rei. Intr'o conferintä a ambasadorilor din Constantinopole incare se desbAtea puntul dacA interpretärile date firmanuluide convocare a divanurilor ad-hoc trebuiau sä fie aplicate *ide Vogoride in Moldova, conferinta care era frnpärtità in celedouà tabere, admite dupà multà discutie §i formuläri de rezo-lutiuni care cAutau sä impace apa §i. cu focul un soiu de recoman-dare fAcutà lui Vogoride, de a lua in Vágare de seamA interpre-tärile comisiei din Bucure§ti, care de sigur, §i chiar In ochii re-prezentantului Frantei, nu aveau un caracter obligatoriu 212.Vogoride bine inteles primind odatä cu depe§a oficialà care fifAcea acea recomandare, instructii secrete ca sä nu tinä seamade aceea ce i se spune pe cale publicä, nu d'A nici o luare aminteunei atari sfAtuiri §i nu procede la indreptarea listelor. VAzAndc'A era cu neputintä de luptat numai cu adevärul §i dreptatea

"1 Din 6 Iulie, ibidem, V, p. 447.111 Thouvenel c. Walewsky, 1 Iunie, ibidem, IV, p. 714: Ce n'est par A

proprement parler un ordre pour le prince Vogoridés ; mais si'il obtempère pas4 l'avis de Savfet-Effendi. il s'expose k ce que l'on trouve qu'il n'a pas appli-qué aussi exactement que possible le firman de convocation". Slaba mangilere IPentru mal multe amaruntimi, vezi actele de la p. 251, 290 si 324. Punctul prin-cipal era aplicarea dispozitiei privitoare la ipoteci. Desi firmanul (III, p. 1050)facea din ipotecele existente pe o mosie o cauza de excludere numai pentrueligibili, Interpretare consacrata de comisia din Bucuresti, Vogoride o aplicasi la alegatori, excluzand pe cei mai multi, pe motivul di ar avea mosiile ipotecate.Vezi actele de la p. 430, 521 si 556.

UNIREA zioxinovEz au MUNTENIA 263

264 ISTOBIA ROMANILOE

in fata relei credinti ce i se opunea din toate pàrile, Thouvenelse silia s6 obtinä dela poart6 un ordin contra lui Vogoride, Incare sä i se spunä cä revizuirea listelor dupä interpretgrilecomisiei din Bucure§ti ar fi obligatorie pentru el i cà in acestsens ar fi trebuit sA inteleag6 el depe§a ce i se trimisese. Subpresiunea loviturilor primite Poarta cedeazà, §i. un consiliu demini§tri hotäresc sä fac6 pe placul ambasadorului francez carese gräbe§te a informa despre acest triumf pe ministrulDar el se pripise ; ambasadori Austriei i Angliei afländ despreatare honrare a consiliului de mini§tri, aleargA in sinul lui chiar,zbiarä, protesteazA §i. amenintä cu atata violentà, incat alua-tul cel moale al hotärarilor turce§ti je indatä o nouà forma'admitând propunerea ambasadorilor puterile potrivnice unireide a se intruni din nou conferinta reprezentantilor in Con-stantinopole, spre a interpreta ea sensul depe§ei trimise luiVogoride, dacä era obligator sau indemn'alor. Reprezentantii pu-terilor favorabile unirei §tiind bine cum st5.tea lucru, i nevroind sà se expunä' la atare experientä refuzä la randul lor pro-iectul unei noui conferinti, incat lucrurile eärnân tot in starede mai inainte 213.

Vogoride incurajat prin §tirile din Constantinopole pro-cede la alegeri, dupä listele, a§a precum erau ele aleatuite. Cle-rul insà" oprit de mitropolit refug aproape in intregimea lui alua parte la vot. Astfel in Iai se prezinta la vot din 8 egumeninumai 4 §i din 139 de preoti numai 3! Mai insemnalor fu insä"ca chiar din listele cele alatuite precum am vAzut de caima-camul §i din care i§i dAduse toate silintele :spre a elimina totce pArea unionist, introducand in ele Mea drepturi chiar pro-trivnici ai acestei idei, chiar din aceste liste majoritatea refuzäa lua parte la vot 214. In Ia§i din 40 de mari proprietari inscri§i,pe când in realitate erau 700, numai 17 se reprezintä la vot ;In BacAu tot 17 din 57, in Boto§ani 12 din 40, in Suceava din35 minoritatea de 17 o loviturä teribilà era dat5. guvernuluiMoldovei, intru cat chiar dupg listele sale era dat l'Amas. Maiales mare senzatie fAcea abtinerea clerului in toatà Moldova.Din 193 de clerici inscri§i (pe cand erau in realitate 3263) numaitot fatalul num6r de 17 iau parte la vot. Cat despre alegerilecelorlalte trei clase ale proprietarilor mici, comerciantilortaranilor, ele putem zice ca' nici nu avurà loe, efectuandu-seprin procese-verbale intocmite de mai inainte i subsemnatecu deasila i adesea ori chiar prin punerea numelor sub ele Mi%

MI Rezolutia consiliului de ministri din 8 Iulie, V, p. 70. Telegrama luiThouvenel din 9 Iulie, p. 8. Thouvenel c. Walewsky, 15 lulie, p. 121: L'op-position officielle de lord Redcliffe suspend l'xecution de la décision de la Potermalgré la velenté exprimée de satisfaire le France".

214 Vezi actele de la V, p. 193, 195, 199, 200 si 247.


a intreba pe alegAtori 215. Iatà in ce conditii se alesese divanulacela care trebuia s6 fie exactà rostire a dorintelor popora-tiilor, acela care avea sà-§i dea pArerea asupra viitoarei reor-ganizgri a principatelor 1 1

Napoleon vAzAnd eh' lucrul devine serios §i c6 unirea estecu degvar§ire compromisà dacä" soarta ei era sA fie dat6 pemAna divanului lui Vogoride, ordon6 lui Thouvenel a dacAPoarta ar mentinea alegerile din Moldova, ambasadorul Alicearà pappoartele" 216. §i tot a§a amenintA ceilalti ambasadoriai Prusiei, Rusiei §i. Sardiniei cu ruperea relatiilor diplomatice.I§i poate cine-va inchipui emotiunea, teama §i vA m6§eagu1produs in Constantinopole prin atare declaratie. Turcii eraurupti in douà pArti prin douà temen i tot a-tat de mari. Pe deo parte Franta o ameninta cA dacA ea ar p6r6si-o, singura pu-tere care nu poftea nici o parte in despoierea Turciei, ar r6ma-nea mentinerea teritorialà a imp'ärAtiei otomane in seama ri-valitàtilor Rusiei, Angliei §i Austriei, pgstranduli Franta rolulde a interveni, atunci când aceste rivalitäli nu s'ar mai puteastgpani, la timpul ei conform cu interesele sale, fie pe cAmpu-rile de b6tAlie, fie in sfaturile europene" ; pe de alta ins6 eavedea in unire numai decAt avenirea la tronul RomAnilor a unuiprincipe strgin, de care ace§tia nu vroiau cu n ci un pret §i cutoate stä'ruintele Frantei, sà desf acá chestia unirei 217 §i nea-tArnarea, care in curând imitatà de Sarbia (la Bulgaria nici segAndia pe atunci) ar face pe Poartà sä. piardà §ase milioane desupu§i impreun6 cu vaza §i opozitia ei din Europa 218. Turciise hot6rArà mai curAnd pentru jertfirea prieteniei Frantei, decâ t a se expune pericolului desmembrArei §i de §i dAdueäsatisfactie moralà Frantei, schimbAnd ministerul, nu st5ruiràmai putin in refuzul lor de a anula alegerile din Moldova. Ba eiconsimtir6 a o face sub o conditie Ins6 prin care ei ca§tigau, iarFranta pierdea totul, anume a Franta s6 renunte a cere avi-

Vezi actele de la IV, p. 418, 424.2" Napoleon al III-lea c. Walewsky, 26 Iulie, p. 261: Il faut aujour-

d'hui montrer de l'énergie A Constantinople. Si la Porte maintient les electionsde Moldavie dites A M. Thouvenel de demander ses passeports". Punerea In In-tArziere a Portei din partea lui Thouvenel din 28 Iulie, p. 268. Poarta mai cercaun mijloc de a zAdArnici lmpotrivirea Frantei propunAnd chemarea ambilor cal-macami la Constantinopole spre a-i interoga asupra modului cum au fAcut ale-gerile, interogatie care nu insemna cleat un mijloc de trligAnare. Mehmet EminPasa c. ainb. francez, 4 Aug. 1857, N. Iorga, Ulan i &elm din corespondentalui A. Ghica In An. Ac. Rom., II, XXIX, 1906, p. 261 (4).

222 Place c. Walewsky, 24 Septembrie, .Doc. ren. Rom., IV, p. 624: Jeme suis effora de séparer rid& du prince étranger de celle de l'union elle-meme; mais je dois avouer que j'ai obtenu pen de micas. Sans doute on évi-tait cette question devant moi; mais je n'en ignorais par pour cela quels étalentles voeux non moins arretés du pays. Aucun candidat n'a obtenu des suffragesqu'apres s'etre engage A voter l'union avec un prince étranger".

2" Thouvenel c. Walewsky, 29 Iulie, p. 300.

266 ISTOBTA ItOMANI1.011

zul divanurilor asupra unirei 219, cu alte cuvinte Turcia, dupà totsbuc umul pr:n care se trecuse, revenia iar la cererea ei primor-dialA, famed inch' In desbaterile pentru firma nul de convocare.

De §i ambasadorul francez respinge cu energie o atarecerere, tot la ea sau pe aproape, erau s'A izbuteasca complica-tiile diplomatice : anume Napoleon v'Azand cA toata inpotri-virea Turciei Ii sorbia puterile ei dela sprijinul Angliei, se intal-ne§te cu regina Victoria la Osborne, unde dupa consfatuirileavute, se hotAra§te ca Napoleon, s'A se multtuneascA cu o unire

vamal'A §i judecatoreascA a principatelor, insa subdou'A guverne separate, iar Anglia s'A cearA impreunA cu Frantadela Turci anularea alegerilor moldovene, ca o satisfactie mo-ralA pentru Franta. Aceasta cu alte cuvinte pänsia chestiaunirei, pentru care a-Ma stáruise, §i daca' se 'Area cà ca§tigg cevaprin anularea alegerilor, era numai un ca§tig formal, pe candfondul chestiunei era pierdut de ea §i ca§tigat de protivniciiunirei 22°. Nu e \Tuba' cabinetul Francez Ii dAdea aerul, §i anumechiar daca agentii sài, cà nu ar fi cedat in principiu asupra uni-rei, a ca'reia desbatere ar nmanea pastran pe deplin congresu-lui ; in realitate insa lucrurile st'Atea altfel §i cu toata protes-tarea agentilor Frantei, ziarele Austriace §i turce§ti antase ade-Värul cand spuneu cà Turcia pansise alegerile moldovene, numaidupA ce i se notificase din partea Austriei §i a Angliei cate unmemorandum, in care se garanta cal in intrevederea dela Os-borne, imparatul Francezilor pa'rasise cu totul cauza unireipolitice a principatelor, imprejurare adeverità pe deplin inurma prin conventia dela Paris 221.

DacA insA agentii Frantei însui erau lasati in ne§tiin¡Asau indoialA asupra intinderei concesiunilor dela Osborne, R o-manii nici atata nu puteau ea' le cunoasca', §i ra'suflArile ziarelor din statele potrivnice unirei erau privite de ei ca ni§te razbu-nari nepuntincioase in contra unei vklite izbanzi. Un lucru era

"° Thouvenel c. Walewsky, 7 August, p. 415. Comp. p. 434."° Memorialul principelui Albert bArbatul reginei Victoria, asupra con-

versatiei sale cu Napoleon al III-le dela Osborne, 11 August, V, p. 400: daserzielte Uebereinkommen besteht darin dass England die Pforte veranlassensoil die Wahlen zu annulliren und das der Kaiser in der Frage der Einigungnachgeben soll". Outrey c. Thouvenel, 17 August, p. 474: La France a gagnéla forme; mais l'Angleterre, l'Autriche et la Turquie ont gagné le fond et lebut de tous leurs efforts". Cum puteau Francezii sA se mai laude cu stralu-citul succes obtinut de politica asa de precizA si de sincerà In chestiunea ale-gerilor moldovene". V. Place c. Walewsky, 3 Septemvrie, p. 555. Numai ca ne-cunoscand Imprejurárile adevArate ale Intalnirei dela Osborne, si ceva firescMeru sii nu le cunoaseA Intelegem pe Walewsky, scriind lui Talle yrand in 17August, p. 476: Nous tendons vers le méme but; mais nous avons toujoirrseu l'intention de nous préter a des concessions qui, en ajournant le succès, nele rendront que plus certain"; si aiurea Walewsky, scrie lui Thouvenel, 14 Au-gust, p. 464: rien de précis n'a été arreté sur la réunion".

" Thouvenel c. Walewsky, 22 Septembrie, p. 612.

UNIBEA MOLDOVEI CIT MUNTENIA 267

netagaduit : Alegerile fusese anulate §i se ordonase a se face dinnou dupa ce listele electorale vor fi revizuite in sensul reclama-tiilor partizanilor unirei Li se recunoscuse dreptatea §i pentru eierau invederat c'ä politica puterei ce-i sprijinise repurtase trium-ful. Vogoride schimba purtarea lui de a totului tot §i din un vraj-ma§ neimpacat al unirei, el deveni, cu totul nepartinitor, ordo-nand cu o energie tot atat de mare, dar mai sincerà de cat altadata', ca organele ocarmuirei sa nu se amestece nici de cum inmanuirea operatiilor electorale ; distitui pe ministrul de interneVasile Ghica §i dadu ordin ca colegiile electorale sa fie prezidatede unul din alegatori, nu mai mult de prefect ca in cele anulate,§i in deob§te se poarta in tot decursul acestor operatii a§a a do-bande§te pe deplin aprobarea consulului francez, care staruia acu-ma el spre a-1 mentine in scaunul din care vroia lucru curiozsä-1 rastoarne acuma consulul austriac. Aceasta schimbare gatde radicala a lui Vogoride, se explica tot din devotamentulau catre Turci, pe care se temea sa nu-i vare iar in incurcaturica acele atat de grave prin care trecuse 222.

Alegerile Matte din nou in atare imprejurari, reprezen-tând de asta data adevarata opinie a Ord, ese aproape in una-nimitate favorabile unirei. Din 89 de deputati numai 4 pareauindoio§i §i. din ace§tia vom vedea ca numai doi staruiesc pana lasfar§it in parerile lor potrivnice marelui act.

In Muntenia in tot acest rastimp lucrurile mersese multmai fara greutati, intrucat puterile du§mane credeau de pe-sos a stoarce dela Muntenia un vot potrivnic unirei, ceeace arfi parut chiar absurb dela prima vedere, unirea trebuind sa iasänumai decal in favoarea Munteniei. De aceea §i toate silintelese purtase asupra Moldovei, care sustine acea lupta uria§e cuenergie, un curaj §i o nesocotire a interesului individual ce tre-buie sa se puna in unire, §i care se explica numai prin putereacovar§itoare pe care unele idei mari le pun in lucrare asupra oa-meni lor. Atari avânturi sunt rari In viata unui popor ; dar acelacare e totu§i in viata sa le aibe la momentul trebuincios, dovede§teeft' pulsul vietei bate inca puternic in el, ea' merge la linia suitoarea evolutiei, cà nu este destinat peirei Ca' acele popoare care niciIn zilele grele nu §tiu sa se ridice deasupra nivelului josnic alinteresului nemijlocit. C'à poporul roman a strabatut spre onoa-

2" Place c. Walewsky, 3 Septemvrie, V, p. 357: ,,un des motifs qui le-soutiennent dans la nouvelle phase de la conduite est le désir d'éviter de nou-veaux embarras it la Porte, ceux dont elle vient de sortir si heureusement étanta ssez graves pour que la Turquie ne veuille pas les voir se renouveler". AsupranepArtinirei de astA datii a lui Vogoride, vezi actele de la p. 506, 562, 563, 618La p. 589. Place telegrafiaza lui Walewsky In 18 Septernbrie : Tout s'est passéavec ordre et la plus grande légalité; le gouvernement a été complétementimpartial".


rea lui o atare eriza, iata titlul sau cel mai mare la viata inEuropei civilizate.

Divanurile ad-hoc se deschid, acel al Moldovei in 20 Sep-tembrie 1857 i al Munteniei, opt zile dupa aceea, in 30 a ace-leiai

5. DORINTELE ROMANILOR I CONVENTIA DE PARIS

Divanul ad-hoc al Moldovei deschfde §edintele sale inziva de 22 Septembrie 1857 iar acel al Munteniei 8 zile.mai tar-ziu in 30 a aceleia§i luni. Dupa cercetarea titlurilor deputatilor

alcatuirea unui regulament interior al lucrarilor amanduroriadunarilor se procede in §edintele din 4 Octombrie, in Ia§iIn aceea din 9 Octombrie, in Bucure§ti la votarea propuner.lorprivitoarea la principiile parlamentare ale reorganizarei prin-cipatelor care se promulga' in Moldova in 5 punte, in Muntenia,prin contopirea prin doua din ele in unul singur, in 4 punte,prin care se cereau : 1) Autonomia i neutralitatea tarilor romane2) unirea lor in un singur Stat sub numele de România ; 3) Prin-cipe strain ereditar dintr'o nouà era domnitoare europeanilal carui coboritori s'A fie crescuti in religia tarei ; 4) guvern repre-zentativ i constitutional toate acestea sub garantia colec-tiva a puterilor ce iscalira tratatul de Paris. 223.

Se hotare§te dupà aceea atat In Ia§i cat §i in Bucurgtialcatuirea unui memoriu deslu§itor al reformelor cerute i ambeleadunad inchee lucrarile acelor memorabile §edinte, cea dinMoldova prin strigatele entuziaste de vivat unirea, cea din Mun-tenia prin acele de sa traiasca' Romania, sä traiasca puterilegarante, primindu-se i propunerea lui Christian Tell de a sebate o medalie comemorativa a acelor zile de fericire i puterenationala' 224.

S'a se observe ca pe cand in Bucure§ti se striga traiascaRomania, in Ia§i se innalta glasul pentru unire lucru dorit a§ade fierbinte de Muntenia §i pentru care divanul ad-hoc al Munte-niei gase*te de cuviinta a multumi prin o adresa celui din Ia§ispunandu-i Tare altele ca deputati moldoveni au avut din-tai fericirea de a se afirma spunand puterilor garante cà avemacela§i inceput, acelea§i legi, §1 obiceiuri, acelea§i temed §i ace-lea§i sperante, acelea§i trebuinte de indestulat, acelea§i hotarede pazit, acelea§i duren in trecut, acela§i viitor de asigurat §iin srar§it acela§i misie de implinit. Multumiri §i mii de ori mul-tumiri voua fratilor pentru aceste cuvinte. Inimile noastre au-

Cererile Moldovei In procesul verbal al sed. IV. Doc. ren. Rom., VI,1, p. 68. Acel al Munteniei In proc. verbal Eti see.. VI. Ibidem, VI, 2, p. 43-44.

1" Ibidem, VI, 1, p. 80; VI, 2, P. 46.

UNIREA MOLDOVEI OU MUNTENIA 269

zindu-le au tresgrit, necunoscând In ele adevgratul vers al Ro-mgniei ce se manifestg prin voi mai Intai §i. pe care-I auzirgmtocmai In momentul cel mai sfânt In care intrgm §i. noi pe caleace ne-a fost Insemnatg de strgbunii no§tri §i pe care de acuma vommerge impreun'ä §i neclintiti uniti cu propunerile precum suntemuniti cu cugetele §i cu sufletele" 225.

Cat de recunoscgtori se argtau Muntenii CA-be Moldoven,i,pentru votarea puntelor unirei, se vede §i. din discursul lui G.Golescu care spune cg. este bine a da Moldovenilor o probg deInfrgtire §i Europei o probg cg noi punem unirea nu munai invorbe ci §i In poftg ci §i. In faptg §i tot odatg trebuie sg se mul-tumeascg Moldovenilor pentru frumoasa lor purtare, cgci eiau avut mult mai mare merit la votarea celor patru punte avanda lupta cu mai multe §i. mai mari greutgti, pentru care §i D-v.ati hotgrât a se face o adresg de multumire In privinta aceas-sta". De aceea Golescu propune ca Muntenia sg-§i insu§iascgmemoriul Moldovei privitor la deslu§irea puntelor ca cel maiinnalt semn de iubire pentru tara sorg 226.

I

Propunerea lui Golescu nu putu fu primitg de oarece Me-morandul Munteniei se deosebia in un punt Insemnat de acelal Moldovei. Pe cand acest din urmg l'Asa deschisà intrebareadacg divanul se va ocupa §i cu desbaterea reformelor lguntrice,acel al divanului din Bucure§ti se rostia hotgrat cg-§i socoatemisia sfar§itg prin votarea celor patru punte. Comisia interna-tionalg din Bucure§ti punând pe divanul din Bucure§ti In In-tarziere prin o adresà din 10 Noembrie de a-§i urma mai departelucrgrile privitoare la prefacerile lguntrice, divanul stgruie§teIn tinuta sa §i Inchide §edintele argtând Incä o datà cg nu poateproceda mai departe la lucrgri. 229.

*i. este Inviderat cg dreptul §i logica era ca In totdeaunaIn contra pgrerilor intortochiate, ale diplomatiei, Intrucgt dupgchiar congresul de Paris, Principatele fiind declarate autonome,divanul muntenesc se intemeia tocmai pe aceastg autonomiepentru a respinge amestecul strginilor In daraverile sale lgun-trice. Recunoa§teti-ne autonomia, §i deci lgsati-ne sg ne intoc-mim in läuntrul nostru dupg ale noastre interese 1 Româniiapoi mai cereau unirea. Dela primirea sau respingerea acesteicereri, atgrng In totul viitorul organizare interng care in cazulcand unirea ar fi fost primita*, trebuia sg fie altfel Intocmitg,decat atunci cAnd ambele tgri rgragneau despgrtite, §i anume,In acel caz, organizarea interng a tgrilor unite trebuia sg se facgprin o adunare comung a ambelor principate.

Ibidem, VI, 2, p. 641" Ibidem, VI, 2, p. 129. Memorandul Munteniei, ibidem, p. 133 144.is, Adresa comisiei, VI, 2, p. 124. Desbaterea intrebArei reformelor ltiun-

trice in mai multe locuri. Vezi mai ales p. 101, 110, 142 51 376.


Ioan Bratianu In cuvântarea lui asupra adresei de punereIn Intarziere a comisiei, spune ca ar trebui intrebata comisiaeuropeana, ca tot respectul ce-i datorim, asupra cäruia staria intrebarilor din launtru dore§te ea ca noi sa' ne manifestam pa-rerile ? SA avem In vedere principatele Intrunite sub un captriditar §i strain, bucurandu-se de toata neatarnarea asiguratanoua prin capitulatiile noastre §i. cu un guvern respectiv ; saupe aceasta tat% In parte, cu drepturile sale violente, cu regimulvoevozilor §i ca nimica sigur pentru a doua-zi? Cum am puteanoi revizui legile §i statutele In fiinta, innainte de a recunoa§teStatul pentru care aceaste legi §i. statute ar fi destinate" ?

Du§manii unirei 'rasa nu lipsiau a atribui acest refuz unuispirit de nesupunere contra puterilor garante, proectelor du§-mane§ti pe care Romanii le coceau in taina Impotriva siguranteiStatelor vecine §.1 a ordinei publice din Europa. Era u§or derespins atare calomnii ; caci soarta romanilor fiind In mana pu-terilor europene, ar fi fost o nebunie de a provoca nemultumirealor ; dar mai puternica decal chiar astfel de teama era logica Im-prejurarilor, care nu putea Invoi pipairea chestiilor interne,fat% a prejudeca prin aceasta insu§ marele *i covar§itorul interesal unirei §i. a-1 expune sa fie respins, tocmai.

Era *rasa altä temere mai mare decat toate, care retineape divanul Munteniei dela cercetarea Imprejurarilor läuntriceanume aceea a desbinarei de pared, a ciocnirei de interese, inlocul armoniei ce prezidase la rostirea dorintelor asupra pozitieiexterioare de dat statului roman viitor. Se temeau membriiea' entuziasmul §i intelegerea care-i unise pana atunci sa nu seschimbe in lira' §i invrajbire, §i. sa nu deie Europei priveli§teaunui popor ce in loc sa -Linda la regenerare ar Infati§a numaiun organism putred §i corupt, dela care nimic nu se mai poate a§-tepta. Se mai temeau acuma ca unanimitatea obtinuta in ches-tiile cele mari ale vietei romane§ti, sa nu fie ea insa§i compro-misa de turburarea produsa prin atingerea celor-laltor, §i ca multidin partizanii unirei, vazand ea' alaturea cu ea se cereau §ireforme in sensul democratic §i egalitar care erau sa loviascaIn pozitii ca§tigate, sa nu arunce de teama acestora, §i unirea inbalta. De aceea C. Kretzulescu gasia de eau Moldovenilor, cas'ar fi aruncat §i asupra reformei a§ezamintelor interne.

Si ca temerile erau pang la un punct Indreptatite ne o do-vede§te o propunere inscrisa de deputati tarani In frunte cuTanase Constantin In care se jeluesc cu multe amaraciune con-tra lungului §ir de Ingrozitoare suferinti ce i-au chinuit §i chi-nuiesc Inca pe taranii plugari ; cá daca ei au trecut deasupra lornu este fiindca nu le simt, dar fiindca nu le vreau s'a atinga au-tonomia tarii. Cum erau intelese asemene -Languid de clasa pri-vilegiata se vede din un raspuns al lui Dumitrie Ghica facut luiIon Bratianu in care-i spune ca mai bine decat ar da sfaturi

UNIR EA MOLDOVE/ C11 MUNTENIA 271

clasei numità de el a priveligiatilor s'ar indrepta mai bine Careaceia asupra cArora are o a§a de mare autoritate §i ar sfAtuipe tärani de a rosti cuvânt5ri in care par a spune sträinilor :veniti §i refaceti legile, c5ci aristocratii nu voesc ei s5 fac6 drep-tate. 228.

Toate aceste imprejurki fac pe divanul muntenesc s5 stA-ruiased in hotkärea luat5, de a nu intra in desbaterea reforme-lor Iguntrice, Ong ce Europa nu se va rosti asupra pozitiei ceera s6 o dobändeased Statul romän. Comisia european6 ja actde atare declaratie prin o adres6 din 4/ Decemvrie, §i divanulmuntenesc se propag6 dui:A aceia pe un timp nedeterminat.

In Moldova divanul ad-hoc incepe ca §i acel din Munteniaprin formularea dorintelor celor fundamentale, care este identicAcu aceia din tara sofa*. Votarea acestor punte intalne§te ins5 doipotrivnici in sänul adun5rei : Nestor Hermeziu episcopul de Ro-man §i boierul Alecu Bal§ proprietar, cum spune el cu fal5, a80.000 de fAlci de p5mânt, care §i inmâneazA pre§edintelui oprotestare scrisä in contra ideei unirei, motivatà numai in chipcu totul obstract : c'ä asemenea fuzie nu ar produce decat e-lemente de discordie, lupte vrAjma§ie §i neprevAzute amenin-tätoare" interventii de a pururea vAtäm5toare, adaogändu-seatre aceasta §i observarea c5.' atät textul tratatului deParis cAt §i firmanul de convocare ar cere intrunirea divanuluinumai in privirea reorganiz5rei principatelor, argument precumam vgzut invocat de toti du§manii unirei in contra atingereiacestei idei.

In deosebire ins6 de divanul Valahiei care in aceastà pri-vire, pare a fi dovedit mai mult tact politic cleat acel al Mol-dovei, acesta din urm5, dupà arätarea dorintelor ob§te§ti, intrà§i cercetarea reformelor läuntrice care trebuiau in curind sà-1punA in cele mai vejnice incuraturi. Nu e vorbA, el ia nfäsurdde a cere dela comisia europeanA, cg eventualele deosebiriin rostirea dorintelor ambelor adun5ri, (crede eft' §i divanul mun-tenesc se va aluneca pe aceea§i clinA), asupra reformelor vii-toare, sA nu prejudice cauza unirei politice, cerut5 de unanimi-tatea deputatilor ambelor täri" 22P. Nu era insA aici pericolul des-baterilor chestiilor interne, c5ci mai la uring chiar de s'ar fi ivito divergentä, inc6 ea nu ar fi fost indestulAtoare unirei cerut5cu atäta congl5suire de ambele adunAri, ins5. Moldovenii vAzueäIn curand, cä dac6 ei erau in destul de unanimi asupra celorpatru punte, nu era tot astfel, de indatä ce se aduceau in desbate-tere chestiuni de organizare internä, in care se ciocneau Ore-rile nu numai ale indivizilor, dar mai r.'" -a lnc5, a cele ale claselor

"i' Propunerea tAranilor, ibidem, VI, 2, p. 382. Discursul lui Ghica, p. 284.21 Ibidem, VI, 1, P. 86.


deosebite reprezentate In adunare. De 0 devirgentele se aratä0 asupra altor punte precut) 0 acel al intelesului ce trebuia dattolerantei religioase, cea mai periculoasä din -toate 0 cea careera sä pericliteze lucrarea Intregului divan, se raporta la modulcum trebuiau Intocmite relatiile intre proprietari 0 säteni. In§edinta a 27-a din 16 Decembrie, sätenii aduc In sänul divanuluipropunerea reformelor cerute de ei, propunere frumos conce-putà 0 stilizatà, 0 care aminte§te aducand tänguirea deputa-tului täranilor munteni, din comisia instituit'ä de revolutia din1848 pentru a deslega aceia§ intrebare. &genii se tânguiescIn propunerea lor, cg. panä astäzi toate sarcinile cele mai grele,numai asupra noastrà au fost puse, 0 noi mai nici de unele bunuriale tärei nu ne-am Indulcit; iar altii färà sà fie supu§i la nici opovarà, de toatá mana ei s'au bucurat ; cá noi biruri grele decap am plätit ; oameni de oaste numai noi am dat ; ispravnicii,judecätori, privighetori 0 jandarmi numai noi am tinut ; dru-muri, poduri 0 §osele numai noi am lucrat ; beilicuri, podvezi0 havalele numai noi am fAcut ; boierescuri, zile de meremetnumai noi am Indeplinit ; clacä de voie 0 färä de voie numai noiam dat ; la Jidovul orândar ca sä ne sugä toatá vlaga numainoi am fost vanduti ; bäuturä scumpà 0 oträvità nurnai noi ambäut ; One neagrà 0 amará, udatä cu lacrimi numai noi ammâncat ; bätälii. 0. resmerite când au fost tot greul numai noil'am dus ; o§ti când au venit noi le-am hränit, noi le-am slujit,noi le-am purtat ; cA cel cu putere tara 10 pärgsia, peste hotaretrecea ; nevoia 0 greutatea o duceau cei ce rämäneau la vatralor. Tara aceasta nici MI, nici mäestrii, nici me§te§uguri multeca alte 0'6 nu are toatà imbel§ugarea bratele 0 sapele noastreo aduc. Catä-i Dunärea de mare 0 de largä curge räul sudorilornoastre, se duce peste m'äri 0 peste hotare, acolo se preface inräuri de aur 0 de argint 0 curg iarA0 inapoi de se revarsä Intara noasträ ; iar noi dela ele nici c5. ne Indulcim.

Când ne-am jäluit, când ne-am tänguit, Osurile candne-am spus ispravnicul ne-a bätut, privighetorul ne-au bAtut,jandarmul ne-au bAtut, zapciul ne-au bätut, vätäjelul ne-aubAtut, posesorul ne-au bätut, boierul de mo§ie ne-au bätut ;cine s'au sculat mai dimineatä, cine au fost mai tare, acelaera mai mare. Boul 0 vaca, munca ostenelelor noastre nu§tiam a sunt ale noastre ; puiul 0. gäina, laptele dela guracopiilor no§tri de multe ori cu nedreptul ni s'au luat. Boie-rescul era odinioarà 6 0 12 zile ; apoi s'au fäcut lege ca s'ätälmäceascá ziva läsatä. de Dumnezeu atu-i de mare, 0 bo-ierescul s'a märit ; In urmä iar s'au talmAcit 0. boierescul s'au totingreuiat. Acum sunt 12 zile de pont, ziva cat luna ; lucräm dinprimävarà pânä in toamnä, lucräm de cum se ie omätul 0 pänä.la Inghet tot la boieresc ; lucräm cAt zice legea 0 mai des 0peste lege, lucräm 0 nu mai mäntuim. Holdele cele mari 0 In-

tinse se fac frumoase i mAnoase, iar and treci pe lâng5 pgmAn-turile noastre ti se rupe ; ogoarele ne ràmân In paraging ;p6pusoii ni se ineacA in buruianA i rAm'án necopti de-i batebruma ; ce-i boieresti asezati de noi in cosere sed ca aurul defrumosi. CAnd dà frigul cand bate crivAtul, and ne bate nevoia,ne ducem de ne rescumpAr6m insusi munca noastrà ca sA ne hrA-nim copii cu d'Ama. Inainte de reglement sAteanul avea 10, 15

,

,:', 44,- 'f.: .. . ,

' 11° ' I.'..i ' ,r?.

. ,..1,. ... '. ..

,' c-. y e ..,,, -<¡:.,. ..

,. stírUsa %I liLEM.O. I 1 gl.,.-

I NOCi TVIlis14,1110L0i Toill, i I ..., 6.. - 10,,, ..41,1,:....r . . .. v Ah.

;..i.e.'-.4' .el v A W -(- . ''''''.D, - .,..1 - ..,,

, , ...

, irj. I ., . ' ,... _, ,,,

° - ...?--e- le 1,,', ' k.' 4

d .,

inaa..

,g-

UNIEEA MOLDOVEI el; liGNTENIA 273

AL,

Yo.

, 4,11.4,4/1141114 ..Sr°

11.17

ikrirti54 r

Deputatii adunarii Ad-Hoc ai Moldovei 1857.Colectia Academiei Romine.

si peste 20 de fAlci ; ridicam vite, ne prindeam nevoia si era sitara folosit6, cà cirezile cele multe care esiau din tarà, noi le eres-team. Cu Regulamentul,tmunca ni s'a irnpovàrat, iar pAmantu-tile ni s'au micsurat. Noi nici la facerea legei acesteia nici la ce-lelalte nu am fost chemati, nici intrebati, nici la vre-o invoialànu am stàtut. Domnia lor boierii de mosie singuri le-au fAcut,le- am urmat, de si greu si amar ne-au picat. Dar fiinda Dumne-zeu si-au adus aminte si au dat In gAnd celor sapte puteri de s'au

A. D. Xenopol IsIona Rominilor. Vol. XII. 18

o

inima


indurat ca de asta' datá sA fim §i noi intrebati despre pAsurile§i durerile ce avem, uitat sa. fie §.1 §ters tot trecutul cu chinu-rile sale, departe fie toatA ura, toatà vrajba §i toatA impere-cherea dela sufletul nostru ; o samá §i din boieri au fost cu fricalui Dumnezeu §i mai din vechi, pe cand cu totii de a valma ne lup-tam §i. ne värsam sangele pentru apArarea credintei §i a mo§ieistrAmo§e§ti, §i. nu erau ca pArinti §i noi ca fiii lor. Noi ¡lisa' §timcA de cand cu domniile grece§ti, de atuncea s'au stricat §i. dre-sele tárei §i ale noastre. De aceea noi nu facem nici imputareanici infruntarea nimAnui, ci s'A avem iertare, dacA spuind ade-vArul, vom fi scApat vre-o vorbA care sA fie greu la auzul cuiva.Noi dorim ca tot poporul roman s'A se InfrAteascA §i. s'A treiasca'In pace §i In lini§te pe pämantul strAmo§esc al Romaniei, pentrumárirea §i. fericirea neamului".

Dupà aceastá introducere, sAtenii formuleazA urrnAtoa-rele dorinti in privirea reformei conditiei lor : inlaturarea ba-tAiei, aceea a tuturor beilicuriler, havalelor §i. a birului pe cap,§i inlocuirea tuturor acestor indatoriri prin un bir pe avereafiecui fArà osAndirea In tara ; satele sà-§i aibe dregAtori ale§idin sanul lor §i la sfar§it cAderea boierescului adecA rAscumpA-rarea lui cu toate acelea cu care sunt impovArati de atre boie-rii de mo§ii. Voim sA scApAin, s'A ne rAscumpárAm de robiaIn care scApAm ; vroim s'A' ne rAscumpArAm, s'A nu mai fim, sAnu mai fim a nimAnui, s'A fim numai ai tArei §i s'A avem §i noio tara ; am ingenuchiat, am imbrancit cu totii ; cum suntem nuo mai putem duce indelung. Nu vroim sA jignim drepturile ni-mAnui ; dar nici al nostru sä nu se intunece" 23°.

Este invederat cA propunerea deputatilor sAteni, alca-tuitA de un cárturar partizan al intereselor lor, lovia mai multIn interesul ob§tesc decat folosia clasei pentru care era formu-latA ; de oarece, de §i imbrAca in rostiri, ce pAreau e§ite chiardin iMma acelor suferinzi, adevAruri netAgAduite despre ceeace fusese, era neoportun a se invenina infrAtirea ce ar fi trebuits'A domineascA in adunare, prin amintirea tuturor urgiilor tre-cute, din care o parte provenise tocmai dela clasa boiereascA.

"° I bidem, VI, 1, p. 342. Radu Rosetti, Penlruce s'au räsculat färanii, p.288 aprqueste astfel aceasta maiastra protestare : Limba acestei plangeri estede-o frumusete neIntrecuta si i se cuvine un loc de frunte In once selectiune debucliti de literatura romaneasca. Dar ea mai are alta calitate; este adevaratadela inceput pana la sfarsit". Radu Rosetti atribue redactarea acestei plangerilui Vasile Malinescu, apropiind-o de minunatul amendament la chestia taraneasca,cel atat de documentat, si asa de elocvent, propus In divanul ad-hoc. Acestamendament era lusa iscalit de ;Arana divanului ad-hoc si dintre carturarinumai de 3 mai de sama: Arhim. Neofit Scriban, Arhim. Melchisedek siVasile Malinescu. Daca Irisa asemanam propunerea taranilor si cu discursul luiVasile Malinescu din comisia centrala In 1860 atunci vom primi /ara nici orezervii parerea lui R. Rosetti, ca propunerea deputatilor sateni a fost redac-tata de V. Malinescu, ibidem, p. 288-290.

UNIREA MOLDOVEI C1J 111:11ITENIA 276

Mai mult deck forma jignia lug fondul ei pe deputatii ma-rilor proprietari ; cáci In privirea celor trei puncte d'IntAiu pro-prietarii sustineau, cá táranii nu mai aveau cuvAnt a le cereintrucAt prin votarea oborirei privilegiilor §i a egalitátei Ina-intea legei li se fácuse dreptate. CAt despre puntul capital, rás-cumpárarea boierescului, proprietarii fl trateazá de utopie con-damnatá de toatá lumea, expresie sofistia care ascunde In eao cerintA comunistá, care cu alte cuvinte vrea s5. zic6 : Impro-prietárirea universalà fárá cumpárare §i plata pámAntului, pecare compuitorii propunerii locuitorilor 11 lnteleg proprietatecomuná a tuturor, precum este aerul §i soarele" 231.

0 adeváratá furtuná se deslántuise In sAnul adunAreiaceleia pe care Europa o convocase spre a cunoa§te dorintelepoporului romAn. Ce spectacol era s'A deje comisiei europene§i prin ea puterilor §i lumei Intregi desfá§urarea unei lupte In-ense pe un tárAin pe care intelegerea se aráta ca peste putintáde stabilit ? Oamenii conducátori din divanul moldovenesc sim-tiau primejdia unei atari situatiuni, §i se ivirá o sumá de propu-neri care tinteau la deslegarea acestei chestiuni nenorocite. A§aIn afará de propunerile protrivnice ale táranilor §i proprietari-lor mari, mai formulará alte moduli de ImpAcare ale interese-lor du§mane : minoritatea comitetului proprietarilor mari, o so-cotintá particulará a lui Roseti Tetcanu, o alta a majoriateicomitetului proprietarilor mici cu ()snag socotintá a unuia dinei V. Zaharia, o altá p`drere a lui C. Hurmuzaki, cu- amendamen-tul foarte lung §.1 puternic motivat a unui numár de deputati dincler, boieri liberali §i proprietari mici care conchidea pe fatála Improprietárirea sátenilor pe pámAntul atribuit lor prin re-gulamentul organic, o altá propunere In acela§ Inteles a lui Con-stantin Negri §i altele Incá. Dupà o desbatere vie se pun lavot toate aceste propuneri §i lucru cmios, cu toatele sunt res-pinse, neputAnd Intruni nici una majoritatea absolutá a voturi-lor 232, a§a cá chestiunea táráneascá turburase numai divanulad-hoc, flea' a se ajunge la nici o deslegare a grelei probleme.In 21 Decembrie divanul ad-hoc al Moldovei Inchide §i el §edin--tele sale, dupá ce voteazá, de astä daVA In unanimitate, o adresáde multumiri csátre reprezentantii puterilor garante 233.

Poarta cu toate asigurárile date de ei de Anglia §i Austriacá. Franta ea Insá§i párásise ideia unirei politice a principatelortotu§i se simte adAnc lovità prin rostirea unanimá a ambelordivanuri In favoarea unirei §i hied cu sperietoarea cea stra§-nic6 pentru Turci a princepelui stráin. Ne §tiind cum se puteauintoarce lucrurile pAná la hotárArea desávAr§itá ce trebuia s6

231 Ibidem, VI, 1, p. 354 355."1 Ibidem, VI. 1, p. 422 423.isa Ibidem, p. 498.

276 D3TORIA ROMANILOR

fie luata la Paris, Turcii se mangaiau cel putin cu ideea c5 afir-'nand tot mai tare cä principatele le apartin, le vor alipi in re-alitate mai still's de subreda lor imparatie, A.§a prin fir-manele de disolvire ale divanurilor ad-hoc, ea afirma din nouca principatele ar face parte intregitoare din imparatia ei. Dacafug Poarta 1§i arata pe fata mereu atare dorinta scumpa inimeiei, modul cum firmanele erau redactate, stilul §i. rostirile intre-buintate, care aveau caracterul ordinului unui stapan catrerobul sau, nu erau de natur5 de loc de a impra§tia din sufletulpoporului roman amaraciunea §i. indepàrtarea pe care tocmaipurtarea §i pretentiile arogante ale Turcilor fa-VA cu Românii,dela inceputul desbaterilor privitoare la a lor organizare, laadunase pe intrecutele 234. *i. intr'adevar, cum spune o corespon-denta a timpului, din Jai catre l'Etoile du Danube din Bruxela ;cat de rau inspirati sunt mini§trii sultanului de a incercacucerirea acestor teritorii prin ni§te termeni jicnitori amoruluipropriu national §i prin rostiri care ameninta liberfatile poli-tice unui intreg popor 1 Mini§trii inaltimei sale nu ar trebui sauite cat de mult ni§te cuvinte necorecte ca acele de provincisau parte intregitoare" ränesc simtimantul national. Aceast6apucatura a cancelariei turce§ti, de a nu scrie o simprá frazafara a bAga in ea alt scop care pun in ingrijorare simtul political poporatiilor, pare c5. vrea sa devina o neincetata provo-care. Poarta nu vrea sa recunoasca in nici un chip existenta na-tionala a principatelor l Dar atunci la ce mai sunt bune tra-tatele, legaturile formale privitoare la aceste farii? Este de mi-rat cum de a tolerat chiar a§ezarea in Bucure§ti a comisiei eu-ropene in scopul de a cerceta dorintele poporatiilor. Daca prin-cipatele sunt posesiuni ale imperiului otoman, cu ce drept seamesteca Europa in ele spre a le organiza ?" 235. *1 cu toate aces-tea Poarta nu avea de ce sa fie ingrijita, cad parAsirea unireipolitice a principatelor de care Franta era un fapt indeplinit.Dupa ce Poarta primise 'Ana atunci comunicad in atareprivire numai dela prietenele sale, Austria §i Anglia, acuma

244 latA textul firmanului sultanului, model de necuviintA, mai ales fatAcu acel ce nu se putea apare: Le divan convoqué en vertu de mon firmanimpérial dans la province de Valachie qui fait partie intigrante de mon empire,A l'effet de mettre lt exècution les articles 23 et du traité de Paris, s'était réunlpour exprimer les voeux du pays et fournir it la comission composée du délé-gué de ma sublime Porte et de ceux des puissances garantes, les informationsnécessaires it l'accomplissement de son mandat. La dite comission venant dedéclarer unaniment que ce divan a cessé de lui &re d'aucune nicessité ou utilité,de concert avec les susdites puissances j'ai jugé convenable d'en prononcer ladissolution. Par consequent, toi caimacam it la réception de mon ordre révéré,tu auras a dissoudre sur le champ le susdit divan et en informer qui de droit".Place c.'Walewsky, 26 Ianuarie 1858, Doc. ren. Rom., VII. p. 55, spune: ledivan de Moldavle, qui a accompli son oeuvre avec régularité, méritait réelle-ment un éloge plus poli". Firmanul, ibidem, p. 44 5i 52.

45 Ibidem, p. 56.


dupà rostirea divanurilor ad-hoc §i in ajunul de a se deschideconferintele din paris care avea A le cerceteze, ing§i Franta dàplanul de organizare, pe care se hotAre§te a-1 substitui unirei de-Avar§ite, in cuno§tiinta Portei, prin ambasadorul Thouvenel.In memoriul comunicat ei, se prevedea numele de principateleunite de dat tArilor române, iar unirea lor era A se refere la le-gislatie, stare economicä, finante, mAsuri, greutati, armatA, Os-trându-se in privirea politic6 douà ocarmuiri sub doi domni§i. douà adunàri236. Proiectul e primit cu oarecare intânipinArisecundare de Turci. Ideea pgrAsirei unirei deAvar§ite din parteFrantei, ne mai fiind acuma un secret pentru nimenea, ea ajunsea§i la cuno§tiinta lAmuritg a poporului român, care cu toatà a-mara deAncantare cgreia fu expus, tot in Franta i§i punea spe-ranta, c6 mgcar o parte din relele de care suferia vor fi trimAdu-ite 237.

In 22 Mai 1858 se deschid inA conferintele de Paris caretrebuia A punA un capä't fierberei §i a§teptArei atAt de nun-atoare a Romanilor asupra soartei ce era A li se facg. In p-dinta intai, de §i se §tiau lucrurile de mai innainte, se ggse§te decuvintà a se juca de a doua oar6 o comedie, pentru a mAntuionoarea politicei franceze. Cea dintAi se mease atunci cAnd, dupàconcesiunile dela Osborne, Anglia consimtise la anularea ale-gerilor fAcute pentru divanul ad-hoc rostindu-se pentru unireape care ea insu§i o pàfäsise. Anume in aceast6 prim6 conferint6comitele Walewski se preface a sustine din nou proiectul deunire, sprijinindu-se acuma §i pe dreptatea pe care dorintelerostite de divanuri o dAduse previderilor franceze. Bine intelescA reprezentantul Portei, Faud paca, mentine puntul de vedereturcesc al nevoilor de a se respecta privilegiile separate ale tà-rilor române ; iar baronul de Hiibner are ptdcerea a pune, dinpartea Austriei, in indoialA c6 divanurile A fi rostit adevArateledorinti ale poporatiilor, care ar avea nevoie de ordine §i. sta-bilitate. Atunci intervine reprezentantul Angliei lordul Covley,care spune ea', dupà ce au ascultat pe puterea suzeranA, nu credec5. unirea A räspundà scopului urm6rit de congres. Recu-noa§te ILIA cA divanurile s'au rostit in favoarea acesteiidei, ci crede c6 s'ar putea combina, prin asimilarea a§eAmin-telor administrative, un sistem care ar satisface §i dorinteleprincipatelor, Ma' a jigni drepturile legiuitoare ale puterei su-zerane. Dupà ce §i ceilalti plenipotentiari i§i rostise pArerilelor mai mult sau mai putin conform cu ale antevorbitorilor, re-

131 Ibidem, p. 86. Memento din 11 Martie 1858."7 Depesa lui Place c. Walewsky din 15 Mai, ibidem, p. 171, interesantA

si prin judecatA purtatA de consul asupra diverselor persoane ce ar putea aspirala domnie. Singurele capabile pentru un atare post ar fi Petrache Mavroieni siprinclpele Grigore Sturza.

278 ISTOR1A ROMANILOR

prezentantul Frantei spune cá intruat nu ar fi cu putintä a seproceda pe calea majoritátei, ,.onferinta va izbuti a a§eza ointelegere intemeiatá pe concesiuni mutuale §i reciproce, a§a casá se multumeascá pe en se poate toate interesele, precum spu-nea plenipotentiarul Marei-Britanii 238.

Intelegerea fiind stabilità in principiu, formularea organi-iärei fu o lucrare mai mult migáloasá decat grea, §i in 19 §edinti,a§a numita conventie de Paris era gata.

Aceastá conventie este o lucrare foarte stranie, o silintásupremä a combinatiei diplomatice, care totdeauna a cAutatsá domine prin idei, adese ori prin cuvinte, interesele reale§i puternice ale vietei. Ea este un amestec hibrid §i nefiresc deunire §i desp'ärtire, in care cautá sá se impace interesele deose-bite ale puterilor pe capul poporului romän. Necontenit i searatá unirea, dar i se pun stavili pentru ca ea s'ä nu se realizeze.Se apropie unda de buzele lui ; dar când vrea sá beie ea se indepár-teazá. A§a titlul oficial al tárilor române era sä" fie acel de prin-cipatele-unite; dar pentru a nu-§i crea prea mari iluzii asuprainsemnátátei lui, se pun dupá el : ale Moldovei §i Valahiei.Era sà fie o comisiune centrará in Foc§ani pentru pregátirealegilor de interes comun §i o curte de casatie comuná care s6 ju-dece procesele ambelor täri in ultima instantá : organizarea ar-matelor trebuia sä" fie identicá, pentru a se putea contopi la vre-me de nevoie in un singur corp, §i steagurile, dei deosebite,erau sá fie decorate cu o panglicá comuná de culoare albastrá ;másurile §i greutátile erau sá fie unificate, pe läng'ä vámi carefusese intrunite inch' de pe timpul lui Bibescu ; dar toate acesteimboldiri cátre o viatá comuná trebuiau s'A fie oprite prin zidulde despArtire politic §i administrativ ridicând intre ele ; domnia,reprezentarea nationalá §i capitalele rämäneau deosebite.

In privirea principiilor dupá care urma sá se indreptede acolo inainte mersul treburilor in tárilor române, Conventiade Paris introduce in ele principiul constitutional, insá in adevá-rata lui fiintà, bazat pe egalitate §i nu numai caricatura lui,precum fusese constitutionalismul Regulamentului Organic. Sestipuleazá anume prin articolul 46 al Conventiei cá Moldovenii§i Muntenii sunt cu totii egali inaintea dárilor §.1 de o potriváprimiti in dregátorii publice in una §i alta in ambele 0'6. Li-bertatea lor individualá este garantatá §i nimenea nu va puteafi retinut, arestat, nici urmárit cleat conform cu legea. Nimenenu va putea fi expropriat decat in chip legal, pentru pricinade interes public §i dupá o prealabirá despágubire. Moldovenii§i Muntenii de toate riturile cre§tine se vor bucura de o potriváde drepturile politice, §i bucurarea de atari drepturi va puteafi intinsá §i la celelalte culturi prin dispozitiuni legiuitoare. Toate

"1 Protocolul conferentei I din 22 Mai 1859, ibidern, VII, p. 216.

UNIREA MOLDOVEI C13 MUNTENIA 279

privilegiile, scutirile sau monopolurile de care se bucura incaunele clase vor fi desfiintate si se vor procede rara intarzierela revizuirea legei care reguleaza raporturile proprietarilor Ornan-tului cu cultivatorii, In vedere de a imbunatati soarta tarani-lor". 239.

lata' noua intocmire sub care Europa dispunea, in autori-tatea ei absoluta si suprema, cà trebuia s'A t'almea poporul ro-man. El fususe consultat i rostise dorinti mult mai intinsedecat ceca ce Europa se indura s'A-i conceada. Prin organele di-vanurilor ad-hoc el rostise, nu o dorinta asa rupta din senin,ci o nevoie neinlaturabila, urmarea desvoltarei sale intregi depana' atunci unirea tarilor surori. Greutatile politice nuinvoise primirea unei atari cereri radicale ; totusi oricat deputin incuviintase Europa, tot era foarte mult, caci romaniicel putin scapase de urgia trecutului, de apasarea turceascace-i silea s'A caute scaparea in protectoratul rusesc, care apoistrangea in bratele sale pana aproape deplina inabusire.

De aceea, lucru la care poate nu am prea putea sa ne as-teptam, capeteniile Românilor se arata multumiti cu rezultatuldobandit. Asa Vasile Boierescu, dei recunoaste cA s'a procla-mat numai o semi-unire, unire in nume, in institutiuni, in legi,In armata, in consiliul central, o unire reala pana' la un punt,insa nu complecta, ci inceputä adauge ca 'Imane acum ca Ro-manii prin o purtare cu truc i prudenta s'A o poata complecta.Noi multumim Europei ca cel putin ne au aratat ca unirea poatefi posibila" 249.

Nu stia Boerescu cà atunci cand el scria acele randuri, pro-fetiza ceeace trebuia sá s'ntample si inca asa de curand, loanBratianu din potriva mergea prea departe cu entusiasmul, candspunea cà Romanii primeau Conventia färà vre-o gandireascunsa, nu cu cuget de a o calca, ci cu honrare a o apara chiarCu sangele lor" 241. Cat curand erau s'A fie lasate la o parte acestejuräminte, i apucand taurul norocului de coarne, era s'A ne fati-rim noi insine soarta refuzata de areopagul european

Conventia de Paris prevede in dispozitia ei finalä ca inmomentul ce hatiseriful sultanului va promulga in principatestipulatiile ei, ocarmuirea tárilor va fi remisa de caimacamii(caimacamie), insa constituite conform prevederilor Regula-mentului organic, adecA alcatuite din presedintele divanuluidomnesc, marele logorat i ministrul de interne care erau infunctie sub ultimii gospodari inaintea instalarei guvernului pro-vizor din 1856. Zisele comisii se vor ocupa de inda-a cu alcatu-

"G Art. 46, ibidem, VII, p. 313.240 Convenfiunea relativd la orgculizarea principatelor, articolul lui V. Boe-

rescu In Nafionanzl. ibedem, VII, p. 408. Comp. alt articol p. 632.241 Declararea lui I. C. BrAtianu din Romdnul, ibidem, p. 510.


irea listelor electorale care vor trebui O. fie intocmite i publi-cate in sorocul de 5 saptamani. Alegerile vor avea loc 3 sapta-mani dupa publicarea listelor. A zecea zi, dupa aceea, deputatiivor trebui sa fie intruniti in fiecare principat, spre a procedela alegerea gospodarilor" (art. 49).

Fura numiti deci in virtutea acestei dispozitii, drept cai-macami In Muntenia : Emanoil Bäleanu, Ion Manu i loan Al.Filipescu, iar In Moldova : Stefan Catargiu, Anastasie PanuVasile Sturza.

G. CAIMACAMIA DE TREI I ALE GEREA LUI ALEXANDRUIOAN I DE DOMN IN AMBELE PRINCIPATE

Lupta din Anti' efiinafiefimici. Adunarile ce trebuiau safie alese erau sa hotarasca Intr'un chip insemnator soartarilor romane, de oare-ce dela oam.enii ce erau sa le alcatuiasca,dela spiritul ce era sa predomneasc'ä In ele, dela persoanele ca-rora erau ele sa incredinteze conducerea destinelor ambelor ra-muri ale poporului roman, era sa atarne soarta acestuia. Parti-dul national, Inflacärat numai de ideia binelui ob§tesc, nu segandea atat la persoana viitorului domn, cat se Ingrija ca säpatrunda In adunare oamenii destoinici, luminati i patrioti.In o profesie de credin0 nationali§tii declarase, In chip solemnca sunt partizanii unei bune i neatarnate adunari, ca ei nu aunici in iveala nici In ascuns vre-un candidat la domnie, ca nuvor cunoa§te de domn al Ord decat pe acela ce va e0 legiuitdin urma adunarei ob§te§ti 242.

Nu faceau tot astfel i partizanii ambitiilor personale,care nu aveau alt scop in toatä mi§carea lor decat triumful can-didatului sprijinit de ei, i deci alegerea deputatilor din randulacelora dare erau sa-i dee glasul.

In Muntenia partida nationala nu era reprezentata In gu-vern prin nici una din fetele sale. Toti caimacamii lucrau pentrucandidaturi anumite : doi din ei, Manu i B'äleanu, pentru aceaa lui Gheorghe Bibescu, iar al treilea, Filipescu, pentru BarbuStrbeiu. In vederea de a obi,ine o camera potrivita cu dorin-tele lor, caimacamii oranduiesc mai multe masuri apasatoarecare sa sileasca pe oameni a parasi simpat-iile lor catre partidaliberala. i fac destituiri de funetionari pe o scara destulde intinsa, motivate de participarea lor la fntrunirea acelor par-tide. Mai multi din ei protestand la consulii streini, caimacamia

" Profesia de credintà a partidului national din Moldova, 8 Decemvrie1858, ibidem, VII, p. 1033. Comp. o depesft a lui Place c. Walewsky, 6 Noem-brie 1858, In care aratii di mai multe persoane i-ar fi cenit desluslri asupracandidatulul plAcut Frantei, ibidem, p. 629.

se hotäre.5te a rästränge Inc5 §i mai mult fränele, i pentru afndreptäti atare mäsuri, se pretexteazA de unul din ei, Manu,

ar fi fost tinta unei incercgri de asasinat cu o bomb5 explo-sibilà de sticlà, aruncatä pe fereastrà in casa lui. Se iau atuncimäsuri aspre de privighere a intrunirilor, nu numai a acelora dinlocalurile publice, dar chiar i acelor din casele particulare ; se

A 4:

,q, '3,

:

"T ,

. ?gr " N'

-

'

Loan ManuCaimacamul Munteniei 1858. - Colectia Academiei Romine.

ordona ca mi1iia sä indoiascA sträjile puse la dispozitia politieidepartamentul internelor este invitat a ordona aspru adminis-

tratorilor din judete a se sili sk descopere Fin toate mijloacelepe acei ce ar incerca sä turbure lini§tea publicA. Cenzura estementinutl cu toatä asprimea, cAimäeämia de trei in Muntenianu se deosebia decat doar in mai räu de acea de mai innainte alui Alexandru Ghica.

UNIEEA MOLDOVEI CU MUNTENIA E;1

A"-E

§i

282 ISTGRIA ROMANILOR

CAimAcAmia InsA trebuind s'A ingrijeascA de tntocmireaIistelor electorale, gAse§te in aceastA atributie prilejul de a si-lui mult mai puternic con§tiinta publicA dAnd o interpretareCat se poate de strAmtA §i restrictivA dispozitiilor felectoraleanexate pe lAngä conventia de Paris, adAogAnd chiar din propriaei autoritate, conditii noue spre a putea fi inscris ca alegAtor.A§a, bunA oarA, reduce cu 5% venitul proprietAtilor ipotecate ;nu vrea sA tinA in seamA pentru constituirea capitalului de 6.000de galbeni cerut de la alegAtorii directi ai ora§elor, numerariul§i creantelor ce ar fi avut ; impune negutitorilor numai de cAtinfAti§area de patente, cAnd multi din ei, dupà regulele de pAnAatunci, fusese scutiti de plata unor asemene, §i altele de acela§fel. Toate aceste ap'AsAri §i mAsuri neindreptAtite atrag o sumAde protestAri din partea partidei nationale 243.

In Moldova lupta Intre partida nationalà §i aceia a can-didaturilor personale §i ineA un caracter §.1 mai ascutit, prin des-binarea ce se pune, putin timp dupA inceperea lucrArilor cAimA-cAmiei, intre unul din membrii ei, Stefan Catargiu, cu ceilaltidoi Anastasie Panu, §i Vasile Sturza.

Ace§ti din urmA, devotati cu totul interesului national,temAndu-se CA nu se vor intAlni tot deauna in pAreri cu colegullor, propun dela inceput, ca in lucrArile cAimAcAmiei sA predom-neascA principiul majoritAtei 244, propunere care este primitAde *tefan Catargiu, ins6 cu conditie ca fiecare din cei trei membriai locotenentiei sà-§i reja ministerele pe care le avusese sub dom-nia lui Ghica, Catargiu fiind interesat a avea sub a lui putere mi-nisterul din l'Auntru, prin care spera cA va putea lucra a§a ca sA-0pregAteascA lui domnia. 25

'Jack *tefan Catargiu se silise a apuca ministeriul inter-nelor, o fAcuse crezand cA va putea dispune de el fArà nici uncontrol, intrucAt autoritatea lui de ministru era intArit'A prinacea mai mare inc6 de caimacam. El uita un lucru, ea' aceastàde pe urmA insu§ire era impArtità cu alti doi, care care el legan-du-se asculta la principiul majoritAtei, autoritatea supremAnu-i mai apartinea. Orbit ing de patima ambitiei §i de luciuldomniei, cu care ea fAgAduia a fi incununatà, Catargiu nu segAnde§te la pozitia lui, §i pretinde o libertate absolutA in condu-cerea ministerului sAu. Desbinare de pAreri se vede chiar delaprimul act al cAimAcAmiei, Catargiu refuzAnd a subsemna de-.cretul pentru restabilirea libertAtei presei. In curAnd era sA iz-

" Circulara partidului national din Decembrie, ibidem, p. 920. Mal multeprotestAri C. consulii strilini, ibidem, p. 1044, 1053, 1186. Comp. protestareacontra alegerilor, efectuate pe baza listelor electorale, a lui I. BrAtianu si a luiN. Golescu c. Napoleon al ¡II-lea, p. 1380, 1382. Chestiunea boambei exploxibile,vezi In actele de la p. 849, 859, 939.

2" Actul de la p. 599.1" Ibidem, p. 780, 862.

UNIREA MOLD° VEI CU MUNTENIA 283

bucneaseä o mai va§nicg neintelegere. Panu 0 Cu Sturza gAsiràde cuviintà a schimba pe mai multi ispravnici, futre care erau0 acei de Tutova 0 Putna, rudenii de ale lui Catargiu. Acestase opune pretinzand &A nu ar putea suferi ca in ministerul ski

Anastasie PanuCaimacamul Moldovei 1858 1859. Colectia Academiei Române.

sA se amestece capetele altor departamenturi. In zadar se silirgPanu 0 cu Sturza a-1 face sä" triteleagA c4 autoritatea lui de mi-nistru trebuia sä" se plece inaintea celui mai mare cgimkAmiei,0 c'ä in exercitiul acestei se convinse ca sA predomneasc6 prin-


cipiul majoritätei. stefan Catargiu se opune cu Inver§unare laschimbärile propuse, 0 ele efectuandu-se färä consimtämäntullui, nu vroie§te sä mai recunoasc6 principiul majoritätei, la carecu toate aceste se Indatorise a se supune, i päräsind sala deli-berärilor refuzä de a lua parte la lucrärile ulterioare ale eäimä-

Acasä el prime§te o deputätie aleätuitä din partizaniisäi care-1 feliciteazd pentru energica lui impotrivire la dorintelecolegilor sAi. Majoritatea spre a nu läsa nehotn.fite trebi cu atätamai grabnice, cu cAt se apropia termenul In care trebuiau sä fieintoernite listele electorale, îi fácea regulat datoria de a Invitape Catargiu la §edinti, i dupä ce-1 a§tepta pânä la 12 ore, ho-tära lucrärile färä a lui 11111)61-M0re 2". Directorul ministeruluide interne, Pruncu, refuzänd, dupä Intetirile lui Catargiu, dea veni la un consiliu, este destituit de cEmäcamil cei doi i fnlo-cuit cu Teriachiu. Catargiu refuzI fnsä de a primi pe noul direc-tor §i acesta ocupandu-§i functia lute° zi fnainte de a sosiministrul säu, este dat dal% cu puterea, de Insu§i acesta 242;violenta care aratà pang unde ajunsese pornirea lui CatargiuIn potriva celorlaltor membri ai edimäcämiei.

Dacä Catargiu 1nsä f§i permitea o asemenea purtare, ofAcea numai, fiind fncurajat de consulul austriac 0 de comisarulturc, Afif-bei, a cgrui menire cu toate eä fusese numai decka ceti firmanul promulgAtor al Conventiei, rämäsese totu§i InIa§i i dupà Indeplinirea acelei formalitäti. Comisarul turc vro-ind sa expeduiaseä o telegramä cifratä la Constantinopole, Incare de sigur relata tânguirile lui Catargiu, directia telegrafuluirefuzä primirea ei, pe motivul cA numai membrii guvernuluiconsulii puterilor acreditati pe längä ei ar avea dreptul a trimitedepe§i tainice 2". Intelege oricine eat a trebuit sà se aprindäTurcul la acest refuz care-1 aruneä fuel 0 mai mult In partealui Catargiu. El trimite atunci un curier la Poartä, prin caremure§te pe larg purtarea celor doi cAimäcami, care se päreaTurcilor atät de necorectä, i comunicä i tänguirea lui Catar-giu cätre marele vizir, In care acesta nu ro§e§te a spune a faceun de pe urmä apel la dreptatea Inaltei Porti, ceränd Interve-nirea legiuità a curtei suzerane i sprijinul ei mântuitor, careIn atätea ränduri ale trecutului au apäsat nenorocitul nostruprincipat 2". Iatä deci cum intelegeau unii din boierii no§trisä apere autonomia cea de abia dobändità i cu a-Ma trudAnecaz 1 Cum prime§te Allí räspunsul dela marele vizir el In§tiin-teazA pe cei doi caimacami a are sä le facà o comunicare 0 seduce la ei spre a le-o Impärtg§i, Insotit de Catargiu. Sturza i cu

'44 Mal multe InvitAri de aceste la p. 680, 722, 725, 744, 758, 767Ibidem, VII, p. 684, 742, 791.

1141 Ibidem, p. 770. Incurajarea cons. austr. p. 783.'4' Ibidem, p. 732.

UNIBEA MOLDOVEI CU MUNTENIA 285

Panu cerAnd dela comisar comunicarea In scris, spre a puteadelibera asupra ei §i a rAspunde in cuno§tint6 de cauzg, Catargiuse grAbe§te a intAmpina cA nu se Incape deliberarea unde urmeazAporuncA" 25°. Majoritatea cAimAcdmiei se refuzA a da o urmaredepe§elor viziriale comunicate de Alif-bei, mai IntAi fiind a nuveniau prin canalul unui reprezentant acreditat, apoi fiindc5comunicArile ce i se fáceau erau numai verbale 251.

Majoritatea cAimAcAmiei la In curAnd o mAsuel ce tre-bula s'A supere inc6 §i mai rAu pe Turci, anume bazAndu-se pepe art. 9 al Conventiei care spunea a gospodarii vor avea agenticare s'A-i reprezinte la Constantinopole, retrage puterile lui Fo-tiade ce fusese pAn'A atunci agent al Moldovei, de oarece acestetAri nu erau acuma ocArmuite de un gospodar, ci numai de olocotenentA domneascA 252 AceastA mAsurA pune vArful rela-Olor Incordate futre Moldova O Poarta OtomanA. Vizirul con-voacA consiliul ambasadorilor §i le spune purtarea abusivA acAimAcamilor, dupA rapoartele primite dela Afif-bei §i tinguirilelui Catargiu. Majoritatea cAimAcAmiei nefiind sprijinitA de ni-mene la Poartà, ambasadorii se unesc cu vizirul In alcAtuireaunei note dojenitoare, care cerea incetarea abuztuilor cáinfAcA-miei §.1 reintrarea ei In legalitate. Insu§i Franta este ademenitAa se uni la acest demers colectiv, §i comitele Walewski, desa-probA, In o depe§A cAtre Place, destituirea lui Fotiade 253. Seintelege dela sine a o atare nemultumire a intregului areopageuropean, cu purtarea celor doi cAimAcami, trebuia sA deje cu-raj uneltirilor du§mane. Fiind a desaprobarea ambasadmiloratingea §i. destituirile de functionari interni, apoi de indatA sescularA fo§tii mini§tri ai lui Vogoride care fusese inlocuiti laintrarea In functie a nouei cAinfAcAmii, precum §i alti dregAtorisubalterni, cerAnd cu sumetie dela cei doi cAimAcami reinte-grarea In posturile lor, CA'imAcAmia InsA, intemeindu-se pe ne-clintita ei dreptate, respinge cu energie toate acele cereri §i pe-depse§te chiar pe unul din petitionati, Iorgu RAznovanu, re-trAgAndu-i insu§irea de aghiotant ce o avea pe lAngA rangulsAu militAresc 254. ClimAcAmia care se apArase pAnA atunci numaiprin c depe§A cAtre marele vizir §i cAtre reprezentantii puteri-lor garante 255, trimite o adresA de astAdatA, IndreptatA in contra

u° Ibidem, VII, p. 787.ni Ibidem, p. 789, 790, 826, 854. Un rezumat al luptei filtre Catar&

sprijinit de Turci si Austriaci si cAimlicAmie In memoriul lui V. Alecsandri, ibi-dem, p. 1084; altul In depesa lui Place din 25 Decembrie 1858, ibidem, p. 1329,altul in Adresa ciiimAciimiei c. reprezentantli puterilor 14 Dec. 1858, ibidemp. 1339.

in Ibidem, p. 764."a Ibidem, p. 774, 1006, 1010, 1019."4 Ibidem, p. 1048-1052, 1071."I Ibidem, p. 1096.


Turciei, acelorasi reprezentanti, in care dovedeste prin textula doua depesi, c6 Poarta calcA inteun chip inviderat stipulatiacontinutà in art. 2 al conventiei de Paris, dupä care principateleaveau sä se ockmuiascA liber si in afar% de once amestec al su-blimei Porti. Prin una din acele depesi, adresatä" lui Alif-bei,vizirul 11 inskcina, nerespectând nici m6car formele politeteicelei mai elementare, a spune cgimkgmiei de a nu face nimicaprivitor la mângstirile grecesti pan6 la epoca cand daraveraCu ele avea s'a fie definitiv regulatà prin un firman imperial" ;a doua ordona revocarea libertkei presei incuviintafá de cai-macami, care nu Meuse deck a restabili o lege votatà pe timpullui Grigore Ghica si care fusese suspendatà prin firman pe timpullui Vogoride 256. Amestecul Turcilor era vklit. Se recunoasteeh' mintea lor asiatic6 nu intelegea ce vrea s'a zic6 legkura unuitratat pe care ei insii il iscalesc, s'i ei nu se puteau desvsätade obiceiul de a privi tkile române ca niste adevkate ale ionpasalacuri. Ce e drept obiceiul era asa de vechiu, asa de inea-dkinat hick greu era mai ales pentru Turci, a se desface de el.$i apoi ce s'a" ne mirkn de Turci, când se gasiau chiar fruntasiRomâni care sa-i imbie a o face !

Aceastà lupta' a celor doi cgimkami, Anastase Panu siVasile Sturza, contra intrigilor din läuntru si a incerckei Tur-ciei de a mentine pe cale piezise influenta pe care o pierdusepe fatà, constituie unul din momentele cele mai de seam6 aleistoriei poporului. Ea ni-1 arata* pe deplin trezit la constiinta desine, apa'rand cu energia, pe care i-o da temelia juridicA, po-zitia castigatà prin tratatul de Paris. Dac6 Europa apusean'dintinsese mana ei nationalitälei române, ea nu galavanizasenumai un corp mort si fa'r6 viat6, ci sca'pase de moarte un or-ganism ce vroia s'a" trAiaseä. Norocul cel bun al poporului ro-mân a vrut lima' ca in guvernul acela ce era sä" presadà la ae-tul cel mai insemnat al regenerkei sale, alegerea domnilor, s'ase nimeriascA, cel putin in una din tki, acea ce era menità desoartg a aduce la menirea neamului intreg, douà suflete mari,Anastasie Panu si Vasile Sturza doug inimi generoase si nein-teresate, care sA jertfeaseä personalitatea lor binelui obstesc.

Evolutia viitoare a poporului roman aduse pe acesti doibkbati in fruntea Moldovei care era menità a inmulti puterilepoporului roman prin unirea intemeiatà pe jertfa Moldovei.

Dar tocmai aceastà lupta' incordatà si periculoasA contraneindrepfátitului amestec al Turcilor in daraverile Moldovei,detrAsese luarea aminte a c6irnkAmiei dela privigherea pe carear fi trebuit s6 o OA asupra operatiilor electorale, si asa se fkuca in adunarea Moldovei O. Patrunda" mai multi partizani aicandidaturilor personale, de cat s'ar fi cuvenit dupà numgrul

"' Adresa, ibidem, p. 1339.

UNIREA. liOLDOvEI CU MUNTENIA 287

lor. Din 64 deputati alesi 21 erau partizani ai lui Mihai Sturzafostul domn al Moldovei, 13 ai lui Grigore Sturza fiul säti, iarrestul de 30 membri ai partidei nationale. Alegerea domnito-rului trebuia sà inceapg in Moldova si anume in ziva de 5/17Ianuarie 1859 atinse tArAmul personal, era peste putintá a nu se

Vasile SturdzaCaimacamul Moldovei 1858-1859.

naste desbin5ri, unii din deputati avánd in vedere pe o persona-litate, altii pe alta.

Alexandru Beldiman fu trimis chiar in noaptea aceia laMihail Kogálniceanu spre a subsemna si el procesul-verbal. Tre-zindu-1 din somn, Beldiman Ii prezentá hartia, tinând ascunscu mána numele alesului. KoOlniceanu intreM cine este : Mihai

28 4 ISTORIA ROMANILOR

Sturza? Nu, räspunse Beldirnan ; Grigore Sturza ? iar nu.Atunci dä-mi sä iscàlesc zise Kogälniceanu. Când väzu ea' eCuza, izbucni inteun vesel hohot de räs.

Alegerea domnului in Muntenia fusese amânatä de parti-dul national pän'ä sä se afle rezultatul celei din Moldova, deoarece partidul national din Muntenia era hotkät a alege peaceia§i persoanä ca domn §i. in aceastä tarà. Inteadevär conven-tia de Paris dei dispusese ca sä fie douà guverne sub doi domniseparati ; nu preväzuse cazul când alegerea ambilor domni arcädea asupra uneia §i aceleia§i persoane. Can d partidul nationaldin Muntenia aflä despre alegerea lui Cuza, el trimite o depu-tatie dtre adunarea moldoveneascä, care sä felicite pentru fe-ricita ei izbändà, §i. de indatà se luarà mäsuri in Bucure§ti pen-tru asigurarea alegerilor domnului Moldovei. Adunarea de aiceaaleasä sub imfluienta caimacamilor era favorabilä lui GrigoreBibescu, fostul principe. In ziva de 23 Ianuar când cu verifi-carea titlurilor, poporul din Bucure§ti dui:a indemnul parti-dului national, se adunä in mare numk in dealul mitropoliei.A doua zi când trebuia sä se aleagA domnul, guvernul lug mä-sura de a incunjura camera cu un corp de armatà care avea or-din sä tragA asupra multimei la caz de a vroi sä pätrundà cudeasila in localul deputatilor. Capii partidului national insä seintelesese cu colonelul Vlädoianu, ca sä" nu execute atare ordin,§i. când poporul se ingeämädi la intrarea mitropoliei, fu 14sat degardä ca sä treacg neimpiedecat. Mäcelarii ce erau in mare numärincepurà in chip insämnätor ali ascuti cutitele cu mare vuet.Deputatii speriati de presiunea poporanä, cu toate cä eran ho-täräti sà-§i dee glasurile lui Bibescu, votarà cu totii, de teamä,pe Cuza. Astfel domnul Moldovei fncinse §i. sceptrul Munteniei.Unirea era efectuatà, cki oricAte greutäti mai erau de invinspentru a cA§tiga invoirea Europei, la un act fäcut invideratcontra vrointei ei, totu§i nu este mai putin adevkat c'ä de indatäindoita alegere a lui Cuza, dateaz'ä existenta României de as-täzi §i se sfär§e§te istoria despärtitä a tärilor române.

Alegerea din Moldova. In ziva de 28 Decembrie 1858se intrupe§te adunarea nationalà a Moldovei. Cea dintai des-batere ce se deschide in ziva de 31 Decembrie, fu recunoa§tereaalegerei principelui Grigore Sturza ca deputat ingreuiatà prinimprejurarea cA el slujise in o§tirea turceascä cu gradul de gene-ral de divizie §i sub numele de Muhlis-pa§a. Sturza sustinea cAli(Muse dimisia din acea slujbä, pe care nu o primise de at sprea lupta contra Rusiei §i. deci in interesul Orel sale. Dintre de-putatii nationali, alegerea lui Grigore Sturza este sprijinitàde Panu, Kogälniceanu §i. Cuza. Acest din urmä aratà, c'ä nu arexista niel o lege in Moldova, care sä räpeascg drepturile poli-tice acelor ce ar fi slujit in With sträine, §i sfär§e§te cuvântarea

lui spunând, cá. socot in sfAr§it cà trebuie sà" punem patirnilede o parte §i sá deschidem era constitutiei prin dreptate §i fiä-tie". Nu §tia Cuza, când rostia aceste cuvinte, cA in curând eraO fie protivnicul princepelui Grigore Sturza la scaunul dom-niei 1. 257.

Ca o bomb'd nea§teptatg fu atribuit acest rol ColoneluluiAlexandru Cuza, in noaptea de 3 Ianuarie 1859. Anume parti-dul national, lucrând cu mult foc §i multà lepAdare de,.' sine pen-tru izbAnda ideilor sale, i§i fAcuse un titlu de glorie de a nu-§i fioprit Orerile asupra nici unui candidat de domn cum am amin-tit-o §i mai sus. El respingea cu indignare invinuirea ce i se adu-cea, ea' ar cloci o candidaturà ascunsà, §i se Muda cà urma vadovedi, cá partidul national nu avea altá candidaturà deckt aceaa unei adungri ob§te§ti libere §i neatArnate" 258. Cand adunarease intruni anume spre a alege pe domn, partidul national tre-bui s'a' se coboare pe pknânt, din regiunile ideale in care plutea ;s'a' se gandeaseä cA, dacA nu era sA ias6 din urin6 nici Mihai niciGrigore Sturza, era de nevoie ca cineva s'A' le stee impotriv6§i acel cine-va &Ata s'a fie un om in carne §i oase, §i nu numaio sintez6 de fericite principii ; trebuia s6 gAseascg intre dân§iipe acel om nou pentru legile noue" pe care Kogälniceanu IIceruse, spre schimbarea fetei tgrilor române. 258. De indat6 ins6ce intrebarea se puse pe tArknul personal, se ivir6 deosebiriIn pgreri : unii din deputatii nationali§ti erau pentru o persoanáaltii pentru alta. Incepu s6 se vorbeascA de candidaturile luiConstantin Negri, Petrache Mavrogheni, Anastasie Panu, Las-car Catargiu, Lascar Rossetti, Vasile Alecsandri, 260 acest dinurmA sprijinit de a§a numita banda neagrA", in fruntea c6-reja era Docan. Pericolul pentru partida national6 consta maiintAi in alianta putincioasä" intre Milfkleni (partizanii luiMihai Sturza) §i Grigoreni (acei ai fiului ski Grigore), unirece ar fi alcauit majoritatea. Desbinarea futre tatà §i fiu erainsä a§a de mare, cA asemene temere putea fi privit6 ca inlAtu-ratA. Mai greu era de a se ajunge la o intelegere asupra candi-datului partidei nationale §i, dacg lucrul nu se fgcea, dac6 acea-stà partidà se imbucAtia §i ea in mai multe frânturi, apoi nude la intkul scrutin, unde trebuia majoritatea absolutà, de si-

25? Adunarea electivA a Moldovei, Proces-verbal No. 11. 5edinta din 31Decembrie 1858, Monitorul Oficial al Moldooei, din 15 Ianuarie 1859. Un felde povestire a viitoarei pozitii a lui Cuza se vede In o scrisoare din Viena, din27 Martie 1857 adresatA lui de unul Carro gi care fi dli titlul de Mon Prince".Documente privitoare la renagterea Romdniet IV, p. 278.

/Hl Riispuns la Grigorieni, Steaua Dundrei, 21 Noembrie 1858."9 CuvAntare rostitA de CogAlniceanu In sedinta adunArei din 5 Ianuarie

1859. Monitorul oficial al Moldovei, 28 Ianuarie, supl. vorbA repetatA de Gr.Sorurie la primirea lui Cuza In Bucuresti. Romdnul, 29 lanuarie, 1859, suple-ment.

H° Acte gi documente, prioitoare la Renagterea Romdniei, VIII, p. 299.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. XII. 19

UNIBEA MOLDOVEI CU MUNTENIA 289'


gur insa ca la cel de al doilea, era sa izbuteasca, cu majoritatearelativa, tot fostul principe al Moldovei Mihai Sturza. 261rn pri_cina desbinarei partidului national stätea mai ales in chestiarurala, in care Constantin Negri si Lascar Catargiu, ambii cucei mai multi sorti de izbanda, infatoseau parerile externe, unulIn favoarea taranilor, celalalt in acea a proprietarilor 262.

Neintelegerile tinura Oná cu doua zile inaintea alegerei-care trebuia sa se Lea la 5 Ianuarie 1859. Ingrijirea si teamacresteau cu cat se apropia terminul fatal. In seara de 3 Ianuariedeputatii nationali venira mai toti, in numar de 30, la Costa-che Rolla care sedea in localul cabinetului de Istorie naturala,MO sala numita pe atunci in prescurtare Elefant, dupa sche-letul unui mare animal de acest soiu ce cuprindea in colectiirelui. Aici, dupa ce se desbatu pana la 11 ore, fära nici un rezul-tat adunarea era sa se sparga, cand Lascar Rossetti incuie usa.si spune ca nu vor esi de acolo, pana nu se vor intelege asupraunui candidat 203 Reluindu-se desbaterile, Pisoschi propuse säse aleaga colonelul Alexandru Cuza. Ca o scantee electricastrabatu acest nume prin gandurile tuturor, neintalnind ni-caerea impotrivirea, de care se lovise celelalte. Trecutul luiCaza era cunoscut si-1 punea intr'o priincioasa lumina' ; pla-nurile sale de viitor nu se stiau care sunt ; apoi el fiind o per-sonalitate mai putin marcanta, toti nadajduiau ca-1 vor puteaconduce dupa dorintele lor ; in sfarsit legaturile sale de familiecu mai multi din partizanii bandei negre, ii dadeau un sprijinIn acest grup destul de puternic. Inteun cuvânt, toate impreju-raffle se intalneau pentru a face ca sa fie primit. Se subsemnaindata un proces verbal, prin care cei 31 de membri ai partidu-lui national (Care care se alipi mai tarziu si Alexandru Mavro-

22' Din 64 de deputati, vr'o 31 erau ai partidului national; se socoteauapoi vr'o 20 ai lui M. Sturza si vr'o 13 ai lui Grigore.

10 Bolintineanu, Viala lui Cuza-Vodd, p. 10; un deputat dl. L. Catargiuziee ca nu va da votul Mu pentru acela care, daca s'ar face domn, lar lua mo-siile si le-ar da la Omni. Nici eu, striga Kogalniceanu, nu voi da votul meu d-luiCatargiu care, daca ar fi domn, m'ar trimite peste granita, pe mine care suntpentru improprietarirea taranilor".

20 In editia I-a a acestei istorii, am spus ea Pisoschi se arunease lausa, cu un pistol in mina, amenintand a se ueide, in cazul cand cineva ar rnaifi parlisit sala. Defunctul Dimitrie Rosetti, eumnatul lui Cuza, mi-a spus insaca era in o odae, alaturea de acea in care erau adunati deputatii si ca deschideadin cand in cand usa, spre a vedea ce se face. Dimitrie Rosetti ne-a afirmat diLascar Rosetti a fost acel ce a incuiat usa. Se dau insA si alte versiuni asupranumelor deosebitelor personagii ce jucara un rol in aceasta sedinta, deosebiricari nu ating fondul imprejurarilor. Indrept si cele ce am spus, ea Kogalniceanuesi furios din adunare. El nu era fatii la sedinta, dupa cum arata singur In cu-vantarea rostita cu prilejul desbaterei asupra raspunsului la mesaj din 1863.Sed. din 9 Februarie 1863 Monitorul Oficial No. 56, 1863: Iata cum s'a alesd. colonel Alex. Cuza, primit de noi toti, chiar de acei ce nu au fost la alegereapregatitoare, bunaoarii eu care atunci dormiam in patul meu".

IINIREA MOLDOVEI CD MUNTENIA 291

cordat ca al 32-lea) se legau a sprijini in adunare alegerea co-lonelului Alexandru Cuza ca domn al Moldovei 264.

Dupg hotararea luata la Elefant in noaptea de 3 4 Ia-nuarie, se inteleg cam greu cele ce se petrecura a doua zi, in 4lanuarie, in §edinta adunarei elective. Anume, in acea §edintase desfiatu intrebarea daca principele Grigore Sturza ce fuseseprimit intre deputati, putea sa fie inscris intre candidatii ladomnie. Manolache Costache Epureanu, deputat nationalist,roste§te cam verde motivele pentru care el credea, ca prin-cipele Sturza nu ar putea sä figureze in lista celor cu dreptul dea fi ales : intaiu pentru ca aceasta candidatura este anti-con-stitutionala, caci printul Grigore Sturza nu are zece ani deslujba, nici a fost reprezentantul 01.6 trimis de vre un tinut§i al doilea pentru cà aceasta candidatura este anti-nationala',caci nu a§ vrea sa avem, in lista candidatilor, un om care sa fie§i in aceea a pa§ilor turce§ti." Ne-am a§tepta dupa hotararealuata in noaptea de mai innainte de partidul national, ca totiacei 32 de deputati ce subscrisese procesul-verbal dela Elefant,prin care se indatorau a sprijini prin vot pe fata pe colonelulCuza", sa combatà candidatura principelui Grigore Sturza, ceera acuma protivnicul candidatului natinalist. In contra acesteia§teptari, gasim pe unul din cei mai de frunte barbati ai partiduluinationalist, Anastasie Panu, care §i el subsemnase in procesul ver-bal, conjurând pe adunare sa fie dreapta' §i sà inscrie pe printulSturza in lista candidatilor la domnie, spre a dovedi ca ea nu lu-creaza in spirit de partid ci numai in acel al dreptatii §i intelep-ciunei §i al demnitatei unei adunari nationale". Intru cat celelaltecapetenii nationaliste, pe lânga Manolache Costache, ca VasileAlecsandri, Lascar Catargiu §i Mihai Kogalniceanu combateaceasta candidatura 266, nu ne ramane pentru a putea explicapurtarea cam neinteleasa a lui Panu decat douà ipoteze referi-toare la personalitatea lui. Sau el ducea, mai departe de cumcerea intelepciunea cea mai elementarä, acel spirit cavaleresc,impärtä§it §i de alti nationali§ti fa-VA cu principele Sturza, candcu validarea alegerii lui de deputat ; sau ca temandu-se de a sepune ràu poate cu viitorul domn, (in cazul unei impacari finaleintre tata §i fiu), vroia ca§tige de mai inainte favoarea 266.

2" Procesul-Verbal din 3 Ianuarie, incheiat dupA 12 oare noaptea, pu-blicat de Alexandru Papadopol-Calimach in Convorbiri Literare XV, 1883, p.234. CogAlniceanu isali acasA la el, unde i se duse hartia.

2" Procesul-verbal din 4 Ianuarie, Monit. o al Mold., 25 Ianuarie. 1859.Kogglniceanu se rostise contra candidaturei lui Gr. Sturza, atunci and II spri-jinise validarea alegerei, apAsAnd Cu dinadinsul asupra faptului cA sprijine in-scrierea, Irma numai ca deputal". Proces-verbal din 31 Dec. Ibid., 16 Ian. 1859.

2S11 O a treia ipotezA, cA nationalistii sA fi voit a avea pe Grigore Sturzade candidat, pentru a combate prin el pe tatAl au, nu poate avea loe, din Pri-cinA cA atunci ar fi trebuit ca totl nationalistii sA-1 primeasa.


La vot, principele Sturza avu pentru inscriere 19 voturi, contra35. Se vede c5, pe lângà cei 13 partizani ai lui Grigore Sturza,votase, in afarà de Panu, §i alti cAti-va nationali§ti, ce se luasedupà cApetenia lor. In once caz §i. oricAror imprejurAri ar fidatoria aceast6 §ovEre, ea ne aratà cà inchegarea partidelorpe baze de idei sau de interese era incA §ubredà. Vom avea pri-lejul de a constata mai adeseori o asemenea nestatornicie inviata politic6 a acelor timpuri.

In ziva de 5 Ianuarie, când fu s'A se 0§eascA la alegereadomnului, Grigorienii vgzAnd CA, dupà votul dat asupra in-scrierei, cA sunt in o sdrobità minoritate, se hotäresc a da gla-surileTcolonelului Cuza. Atunci §i Mihällenii, spre a nu-§i instrAinasimpatiile noului domn, al cArui alegere era acum asigurat6prin unirea Gregorienilor cu nationali§tii, voteaiä §i ei tot pecolonelul Cuza, Mat el intrune§te unanimitatea de 48 de gla-suri ale celor de fa-0, dal% de al sAu, de oarece dupà regulamentera dator sA se abtin6, in insu§irea lui de candidat.

Dupà alegerea, pre§edintele proclamA votul in uralele §iaplausele deputatilor §i ale tribunelor. Noul domn Mu urnfä-torul jurAmânt inaintea adunàrei : Jur in numele prea sfinteiTreimi §i in fata Ord mele, cà voi pAzi cu sfintenie drepturile*i interesul Patriei, cà voi fi credincios constitutiei in textul §iIn spiritul ei, Ca' in toatà domnia mea voi privighea la respec-tarea legilor pentru toti §i in toate, uitând toatà prigonirea §itoaM ura, iubind de o potriv6 pe cel ce m'a iubit §i pe cel cem'a urât, neavAnd dinaintea ochilor mei decAt, binele §i feri-cirea natiei romAne. A§a Dumnezeu §i compatriotii mei sà-mifie intru ajutor".

Dup6 sàvar§irea jurà'mântului, KogAlniceanu tinu dom-nului urmAtoarea cuvântare :

DupA una sut6 cinci zeci §i patru de ani de duren, deumiliri §i de degradatie national6, Moldova a reintrat in vechiulei drept, consfintit prin capitulatiile sale, dreptul de a-0 alegepe capul sAu, pre domn.

Prin inifältarea ta pe tronul lui *tefan cel Mare, s'a in-nAltat insà§i nationalitatea românà. Alegandu-te de capul ski,neamul nostru a voit sà implineasc6 o veche datorie cAtre fa-milia ta ; a voit sg-i r6splAteasc6 sAngele strAmo§ilor fal, v6r-sat pentru libertAtile publice. AlegAndu-te pe tine domn intara noastrA, am voit s'a' ar6t6m lumei ceea ce toatà tara dore§tela legi noi om nou.

0 doamne 1 Mare §i frumosA iti este misia. Constitutiadin 7 August ne insemneaz6 o epocA nouà, §i. MAria Ta e§ti che-mat s6 o deschizi 1 Fii dar omul epocei ; fl ca legea s6 inlocu-iasc6 arbitrarul ; f A ca legea sA fie tare, iar tu MAria Ta ca domn,fii bun, fii blând ; fii buna mai ales cu aceia pentru care mai totidomnii trecuti au fost nep6s6tori sau rài.

UN1REA. MOLDOVEI CU MUNTENIA 293

Nu uita ea daca cinci zeci de deputati te-au ales domn,Insa ai sa" domne§ti peste douà milioane de oameni !

Fa' dar ca domnia ta sa fie cu totul de pace i de dreptate ;Impaca patimile i urile dintre noi i reintrodu In mijloculnostru stramo§easca fratie.

Fli simplu, Maria ta, fii bun, ffi domn cetatean ; urecheata fie pururea deschisa la adevar, §i. Inchisa la minciuna §i lalingu§ire.

Porti un frumos i scump nume, numele lui Alexandrucel Bun. Sá traie§ti dar multi ani, ca i dânsul ; sa domne§ti ca

dânsul, i fa o Doarnne I ca prin dreptatea Europei, prin des-voltarea institutiilor noastre, prin simtimintele tale patrioticesa mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale natiei noastre,cand Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor imparatului dinBizant ca : Romania nu are alt ocrotitor decal pe Dumnezeu

sabia sa. Sà traie§ti Maria ta". 267.O lume nesfar§ita a§tepta Inaintea palatului administra-

tiv din Ia§i, In timp ce In launtrul lui se Muria, mai mult deputerile istorice de cat de vointele omene§ti, soarta viitoare apoporului roman i anurne nu numai al celui din Moldova cial Intregului neam In toata rotunzimea lui. Cum lumea stateanerabdatoate dupa rezultat, de °data un porumbel alb se pusepe frontonul din mijloc al palatului. Din cand In cand f§i luazborul, se rotia deasupra multim.ei ; apoi batând din aripi sea§eza din nou de unde zburase 2". Venise porumbelul, sa aducaRomanilor §tirea Ca se apropiase de limanul mântuirei, dupácum alta data tot un porumbel vestise lumei, scapata de potopIn corabia lui Noe, apropierea uscatului.

Inteadevar cà poporul In deob§te, adeca tocmai claselepana acum Inlaturate dela once drepturi, dela once Imparta-§ire la conducerea statului, avea motiv sà vada In acel fapt In-tamplator o prevestire plina de farmec ; cad el spera mult,cel ce spereaza mult se a§teapta la realizarea sperantelor sale.Destul se tävälise poporul românesc Intreg, mai bine de douasecole, In ipocrizie i In la§itate ; sarutase tälpile tuturor strainilorce avuse Ora i numai o zi puterea In mana; destul vazuse elprin ochii unui strain, auzise prin urechile lui, vorbise cu limbalui ; huiduise, calomniase i izgonise pe tot aeel ce rostise cuvan-tul de libertate ; doi secoli Intregi nu !Rai avuse acest popor nicidemnitate, nici autonomie, nici §coli, nici armie, nici literatura,nici industrie, nici comerciu, nici proprietate, nici domiciliuchiar care sa fie al lui ; douà secole de cand functiile erau numai

JurdmAntul lui Cuza i cuvantarea lui Kogainiceanu In procesul-ver-bal al §ed. din 5 Ian. Monit. o. al Mold., 28 Ian. 1859 suplement.

"5 Dupl spusele lui Costin BrAescu din Roman, adeverite si de altii con-timporani, precum de Simion Dima din Ia§i.

294 18TORIA ROMANILOR

chiverniseli, domnia o arenduire ; de cand nu mai era o natie, cio mosie ; nu cetAteni ci slugile cutsárui sau cutArui individ" 269.

Cum s'A nu se bucure poporul, cand vedea in AlexandruCuza, vestitorul unei noi ere de demnitate nationalä, delibertate, de egalitate, de ridicarea claselor impilate". Domnulera organul Conventiei ce introducea, pentru prima oar6, inIn viata Moldovei marele principiu ale Statelor moderne" 870.

Apoi domnitorul mai Mfg-tip realizarea unei alte mariidei care depa'sa Conventia, ideea unirei, manifestare intelec-tualà a puternicului instinct de pa'strare a neamului. AlexandruCuza era cunoscut ca infocat unionist.

De aceia nu ne vom mira de izbucnirea unei inflAckAriadevkate, la rAspandirea vestei alegerei lui Cuza ; nu ne vom mirade manifestArile sincere de bucurie ce le arRarà nu numai cor-pului constituite ale Statului ; dar si poporul din toate unghiu-rile -Wei, precum si pe de altä parte iarAsi vom intelege pentru cealegerea lui Cuza era rAu vAzutà de acele elemente din popora-tia tArei care se folosise de starea trecutA a lucrurilor, Mina' oarAde grecii din Galati. 271.

Bucuria însà trecu peste hotarele Moldovei, rApandindu-sein sufletul intreg al poporului roman, si al acel din Muntenia.lzbanda Moldovei, de a avea un domn dupA chipul i asem'A-narea nouei stki de lucruri, facu si pe Munteni sa verse 16crknide bucurie pentru norocul fratilor lor, in care ei vedeau poatevestea premergAtoare a propriului lor noroc. 272.

De °data', in mijlocul acestei bucurii, in care tara fierbeadela un capal la altul, cade ca un trasnet vestea unui complot,urzit de straini, complot ce trebuia s'A izbucneascA la Focsaniproclame de domnitor pe principele Criigore Sturza. Faptasiicautau sA ilscoale i satele, fAgAduind tàranilor sA le impartA

despAgubire, pgmanturile boierilor. Nu s'a putut afla ade-varul asupra acestui complot, si principele Sturza protesteazAcu indignare contra faptului cA acest complot i se punea in seamaprin o scrisoare trimis6 foaei Steaua Duncirei 273.

Astfel se s'Avarsise alegerea lui Alexandru loan I in Mol-dova. Consulul Francez Place face urmkoarele reflexii asupraalegerei din 5 Ianuarie : Pentru intaia oarA in Moldova, o ale-gere s'a fkut fàrá s6 se cheltuiaseä un galben. Nu au lipsit cutoate acestea incercArile, i sunt mai in stare decat oricine a a-firma, ca principele Mihai Sturza nu s'a dat ind'ArAt a oferimai multe milioane, pentru a cumpära glasuri. Pretutindenea

1" C. A. Rosetti In Romdnul, reprodus de Sleaua Dundrei, 20 Ian. 1859.1," SI. Dun., 12 Ian. 1859.17, St. Dun., 15 Ian. 1859."1 St. Dun., 13 Ian. 1859.1,1 SI. Dun., 16 Ian. 1859. Dosarul cuprinz5tor al cercethrilor privitoare

la acest complot se aflà In arhiva Ministerului justitiei, sub No. 387 din 1859.

13NIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA 296

a fost respins. Acest fapt trebuia atribuit bunelor efecte, pro-duse in aceastà tarà, prin ultimul divan ad-hoc §i mai ales prinluptele ce i-au mers Inainte. Cum'Ana moralà s'a ridicat prearepede aici. S'a inteles in sfar§it, ea' sunt principii care trebuiaus'a" izbuteascg, §i nu s'a dat indkAt dela jertfe pentru a se ajungeacest scop. Alegerea colonelului Caza este izbanda deplita aideilor inaintate §i liberale, §i vechiul sistem de coruptie §i-atrAit traiul".

Domnul Inskcin6 indatä o depuntie, compus6 din Cos-tache Negri, N. Catargiu §i colonelul Mavrichi, s6 meargA laPoartà, spre a notifica Sultanului suirea lui in scaunul Mol-dovei. 274.

Alegerea lui Alexandru Cuza In Tara Romineaseil Inacest rAstimp, in Bucure§ti, adunarea incA nu se constituise,§i Muntenia era frArnântatà de luptele dela alegere, intre caima-cami §i partida nationalà care se silea din rgsputeri s6 combatàmAsurile mate de guvern, pentru a intoarce alegerile in apelesale. Ofisul Cgim6cAmiei muntene convocase alegkorii pentru zi-lele de 8/12 Ianuarie, iar intrunirea adunkei o fixase pentra zivade 20 Ianuarie, 275. De aici se vede ck de neexactà este pkerea,sustinut5 de unii, ea" adunarea din Bucure§ti amânase inadinsdeschiderea ei dela 5 Ianuarie, când ar fi trebuit sA se 1ntruneascgodatà cu acea din Ia§i, §i cà aceastà amanare s'ar fi fkut sprea se cunoa§te intAi alegerea din Moldova. 0 asemenea mAsurA,dac4 ar fi avut fiintà, ar presupune o 1ntelegere a partiduluinational din Muntenia cu acel din Moldova, intelegere ce vomvedea cA nu avusese loc. Apoi, chiar dacg o astfel de 1ntelegeres'ar fi stabilit, cum ar fi putut ea Inriuri asupra cAimgcAmieiDrei Române§ti, partizanA declaratà a candidaturilor fo§tilordomni ai acelei ori 276.

CA nu exist5 o intelegere de mai inainte intre partidelenationale din ambele tki se adevere§te din unnAtoarele : Cuza,In manifestul s'Au cAtre tug, din ziva chiar a alegerei lqi in Mol-dova, 5 Ianuarie, spune intre altele : Indard dupd alegerea fra-ielui nostru, domnul din Valahia, vom pä§i la infiintarea comi-

'74 V ictor Place c. comitele Walewskg, 18 Ian. 1859. 4 cle fi documente,IX, p. 276. Patria, 15 Ian. 1859.

t" Ofisul din 23 Decembrie 1858, reprodus Intxe alte gazete si de SteauaDuriárei, 5 Ian. 1859. Asupra frAmantArilor privitoare la alegeri, vezi o seriede documente In Acte fi documente privitoare la istoria Rena0erii Romdniei,IX, p. 1 si urm.

1" AceastA pArere este datA si de Bamberger, Geschichte der orientali-schen Angelegenheit, Berlin 1882 p. 383. Aiurea (p. 386), el sustine, cu tot atatde putin temeiu, cA Turcii ar fi avut scopul de a grAbi alegerea din Muntenia,unde erau siguri de a avea un om pe placul lor, spre a putea apasa asupraMoldovei.


siei centrale" 277 Prin urmare Cuza nu §tiea, §i nici gandia c5va fi ales §i In tara aceea, §i daca am presupune ca el §tiea, darse prefacea a nu cunoa§te lucrul, avem o dovada mai inchee-toare din Muntenia, o corespondenta din Bucure§ti, din 23 Ia-nuarie, din care se vede CA chiar In acea zi, preziva alegerei dinMuntenia (care se facu In 24), nici nu se pomenea Inca numelelui Cuza acolo. Aceasta scrisoare spune anume, ca rezultatuIalegerilor va fi ca numarul cel mai mare de glasuri l'ar aveaprintul Bibescu, pe cand *tirbei ar avea numai vreo 7; &A partidanationala care ar avea mai putine glasuri decat Bibescu, ar pu-tea izbuti numai in cazul cand s'ar uni cu partida lui Stirbei.Numarul de care dispune fiecare partid, adaoga scrisoarea, nuse poate bine hotara, din pricina &A mai multi ar Inota In douaape. Ocarmuirea a fost Ingrijita §i. de mi§carea taranilor carese intereseaza foarte mult de alegerea domnului. Adunarea eimpartita In doua tabere care sa combat cu Inver§unare, delainvalidarea alegerilor, ca patate de frauda" 279 Tot a§a deputin se gandeau consulii puterilor streine la alegerea domni-torului Moldovei. Oesterreichische Zeitung spune ca alegerealui Alexandru Ioan I In Bucure§ti a facut cu atat mai mult fin-tiparire, cu cat in ajun Inca toti consulii telegrafiase, ca esteaproape sigur, ca adunarea va alege pe printul Bibescu" 279.

Parerea primita de partidul nationalist din Moldova, dea nu se hotara asupra unui candidat de domnie, se reproduse§i in tara rbmaneasca. Si aici se l'ngrijise partidul national nu-mai de a avea o camera bine alcatuita, crezand ca patriotismuldeputatilor se va opri intr'un glas asupra celui mai vrednic dea imbraca mantia domneasca. C. A. Rosetti sustine ca chestiacea mare nu este cine va fi domnul, ci mai Intai cine sunt de-putatii, intrucat adevaratii stalpi ai tarei sunt deputatii §i nudomnul" 280 V. Boerescu adaoga ca nu avem nici un candi-dat de domnie ; candidatul nostru va fi acel al natiunei ; voimun domn al poporului care s'A fie adevarat principe constitutio-nal" 281 Astfel cugetau partizanii candidaturilor personale. Ino bro§ura care face apologia principelui Grigore Sturza, Fran-cezul Vaillant spune &A natia trebuie inainte de toate sa segandeasca la alegerea domnului" 282.

"7 Montt. of. al Mold., 8 Febr. 1859. Tot asa afirmA si Dim. Rosetti diera fatii, cAnd Cuza prirni telegrama a fusese ales si in Bucuresti, si riimasecAtva timp In nedumerire, pftnA cAnd chemAnd pe KogAlniceanu, Epureanu,V. Sturm si pe alp, se sfAtui cu ei si apoi rAspunse cA primeste domnia 0In Muntenia.

171 Steaua Duntlrei, 29 Ian. 1859." ReprodusA de Romelnul, 10 Febr. 1859.mle Romtlnul, 20 Ian. 1859.1111 Nationalul, 15 o 22 Ian. 1859.set Glasul poporului glasul lui D-zeu,Ilanuarie 1858, p._19.

Cu toate aceste ideea de a se alege domnitorul Moldoveisi in Muntenia rasarise in mintea oamenlor timpului, cautand sarealizeze, pe aceasta cale, unirea ce era cu neputinta de facutCu un principe strein. Asa principele Grigore Sturza, In raspun-sul ce-1 face in 14 Ianuarie, deci Cu 10 zile inaintea alegereidin Bucuresti, &are Steaua Minaret, spre a se apara de punereacomplotului pe seama lui, spune Dui:A alegerea domnului, mer-gaud sa-1 felicitez, am dat dovada de abnegatie, facandu-i totaceeasi propunere si incredintandu-1 cà m'asi simti fericit, sàcontribui cu ori ce sacrificiu la aceasta fapta nationala, fiindgata a da tot concursul meu domnitorului, spre a fi ales qi in Va-lahia" 282 Apoi C. A Rosetti area', catva timp dupa alegere,ea' Inca am putea adaugi, cel putin pentru noi cei de aici, catoti am avut un mandat mai mult sau mai putin exprimat, nunumai de a alege un print roman, ci inca si pe care dintre Romdnisa alegem, pentru unii ardtat chiar anume, pentru ceilalti In ter-meni mai generali, sá nu fie nici unul din cei ce au domnit, ei sauparintii lor" 284. Mai adaugam cä un memoriu adresat de sublimaPoarta puterilor arata, ea' Dumitru Golescu, un agitator din1848, a venit in Iasi ca sa se inteleaga cu comisia interimara.Scopul era de a se alege acelas domn In ambele principate. Dacàalegerile moldovene s'ar face inaintea celor din Valahia, aceastatrebuia sa aleaga pe alesul Moldovei si vice-versa" 282 In sfarsitBolintineanu ne spune ca deputatii trimisi de domn, spre anotifica sultanului suirea lui in scaunul Moldovei, avuse si mi-sia de a trece prin Bucuresti si a cerceta ideea, daca este cuputinta a veni la unirea tArilor surori, cel putin prin alegereadomnului Moldovei ca domn si al Tarei Romanesti" 286.

Ideea alegerei lui Cuza si in Muntenia trebuia sa fi fosthränita de cate-va cugete ; caci altfel, cum ar fi izbucnit ea inziva de 24 Ianuarie?

Alegerea noului domnitor preocupa mintea poporului dinTara Romaneasca mai mult de cum ar fi facut-o simpla cu-riozitate. In zilele de 22 si mai ales de 23 Ianuarie, preziva ale-gerei, o multime Insemnata de oameni se gramadise In curtea adu-narei si chiar rupand cordonul de ostire adusa spre a apara adu-narea, patrunsese in sala desbaterilor. Despre aceasta imbul-zire" a poporului vorbeste un ordin al capului ostirei, B. Vladoianu,catre colonelul Macedonschi, In care ordin li spune ca la tre-buinta sa se impr4tie lumea ca once pref" 287.

983 Scrisoarea citatA mai sus, nota 20.2" Romdnul, 23 lulie 1859.20 Steaua Dun., 17 Aprnie 1859.tse Bolintineanu, Viafa lui Cuza-Vodd, p. 14.Is Ordin din 23 Ian. No. 51 reprodus de Curierul Principatelor-Unite,

14 Mal 1859. Vezi si raportul lui Béclard, consul francez din Bucuresti, In Acleqi documente priviloare la istoria Rena§terei Romelniei, IX p. 269.


298 LSTORIA ROMANILOR

Acest puhoi de oampli nu avea insa' in ziva de 23 nici otinta pozitivA ; nu cerea sA se aleagA nimene, de oarece nicipartidul national nu-si fixase candidatul. Negativ era insA ho-OM ; nu vroia sa' se aleag'ä nici unul din fostii domni, nici dinodraslele lor. Asa se explica insemnatoarele flueraturi ce intam-pinara pe caimacami, cunoscuti partizani ai domnilor vechi,cand pgrAsirA sala alegerei, dupà cetirea mesajului 288 Apoi sitargnimea din Muntenia se miscase, si speriase inteun randfoarte rAu caimAcAmia, prin vestea cA mai multe mii de täranierau sa villa' cAtre adunare. Despre aceastA miscare a taranilorvorbeste scrisoarea din 23 Ianuarie din Bucuresti, si arätärileei sunt intarite prin un act oficial al ocarmuirei care, dupa ale-gerea deputatilor, opreste intrunirile fiind cA linstea publicàar fi amenintatA prin rasculAri si aduneiri de seitent in capitard" 288.Tot aceastA tinta urmareste si proclamatia din 21 Ianuarie alui BAleanu, ministrul din lAuntru, care proclamatie, dupa ceconstata' insemnatatea rolului ce are sA-1 aibA adunarea mun-teanA, spune ca cea mai mica' manifestare provenitä din o exal-tare exageratA ar zminti acest caracter, ar profana-o si ar face-osA devina simbolul celei mai cumplite ratAciri" 29°.

Ce imprejurare oare provocase o miscare atat de adanaIn straturile mai de jos ale poporatiei muntene? Mai intai, cumam vAzut-o din flueraturile ce insotise esirea cAimacamilor dinadunare, poporul doria o schimbare de regim care i se si puneaIn perspectivA, prin conventia de Paris, si se gandea prea binela adevArul rostit de KogAlniceanu, ea la legi noui trebuie sioameni noi. Poporul deci se temea ca nu cumva sA se aleagAiarasi vr'un fost domn al prei Românesti, si in aceasta privirevointa lui era lAmurita si bine stabilitA. Era Inca si alta ceva :Mai venise la auzul poporului din Bucuresti, cele ce se zvonise,cum am vAzut In deosebite parti, despre putinta alegerei domnu-lui Moldovei ca domn al TArei Românesti, si in acest caz, domnulambelor tad române era sa stee la Bucuresti care era sA castigemult din sporirea daraverilor. AceastA idee prea fireascA apà-ruse in mintea Romanilor, odatA cu ideea unirei si intre altele,

in Pe cAnd scrisoarea din 23 Ian., din Bucuresti, publicatli In Iasi, InSt. Dun. pomeneste despre aceste fluerAturi, Romeinui din 24 Ian. 1859, dinBucuresti unde nu exista libertatea presei, spune numai di la esirea caima-camilor se auzi un feliu de zgomot, un fel de demonstrare a opiniei publice".Cf. si raportul lui Béclard p. 269. Les calmacans sont amens par des /tildeset des sifflets." I. BrAtianu, In sedinta din 23 Ian. rosteste cuvintele: pentruce caimacamil trimit trupe si Inconjurli adunarea? Poate pentrucii au fostprimiti cu fluerAturi si huidueli?" Ibid., p. 269.

2" Monit. ol. al Tara Rom., 23 Ian. 1859. Comp. scrisoarea citatA Innota 25. Béclard C. Walewsky, 8 Febr. 1859. Acte fi documente, IX, p. 260 :"Un grand nombre de paysans accourrus des environs grossissaient les attroup-pements formés par la population des faubourgs".

1,* Reprodusii de Anunliatorul romdn, 22 Ian. 1859.

UNIREA MOLDOVEI CIT MUNTENIA 299

N. Istrati, in bro§ura scrisä de el contra unirei Inca' din anul1856, adusese ca argument de capitenie faptul ed prin unireurmand sa se stramute capitala la Bucure§ti. Ia0i trebuiausa ajunga un al doilea Flarlä'u" 29'. Speranta, alegerei lui Cuzaera hug de tot nehotarata de oarece nu se propusese candidaturadomnitorului moldovan al tronului Tarei Romane§ti, 0 de aceeaera mai mult o dorinta nelamurita a mintei, de cat o hotararea vointei. Nu credem cil, in imbulzeala din 23 Ianuarie, popo-rul sa fi rostit numele lui Cuza, cad dupa scrisoarea din 23 Ia-nuarie adman Stelei Dunarei, se putea sustine ca lucrul nu seintampla, de oarece o imprejurare atat de insemnatoare nu arfi putut fi trecuta cu vederea de scriitorul acelei scrisori. Apoio altä scrisoare din Bucure§ti, tot din 23 Ianuarie, adresataziarului Patria" din Ia0, spune ca : taranii au sa vie dela toatejudetele, sa ceara dela adunare, sa se aleaga Golescu ca domn ;ca de nu va face aceasta, ei taranii au sa ajunga robii ciocoilor" 292.Nici in aceasta scrisoare nu se pomene§te, nici prin un cuvântde alegerea lui Cuza, ci numele ce era pus inainte de partida nouàera acel al lui Golescu.

In preziva alegerei ¡ma', in sara de 23 Ianuarie, la o in-trunire a partidului national tinuta la hotelul Concordia, se punepe tapet chestia daca nu ar fi bine, spre a se inlatura nenoro-cirea unui conflict fare Wire 0 popor ce era aproape sa se in-tâmple in ziva aceea, ca membrii partidei nationale sa se retragadin adunare ; dar aceasta nu asigura pe deplin inlaturarea lup-tei fratricide : Trebuia ca sau oamenii liberali s'á stee spec-tatori pasivi la reintoarcerea trecutului, sau sa se retraga ono-rabil in numele unui principiu, insa lasând posibilitatea rasbo-iului civil". Atunci principele Dimitrie Ghica rosti pentru primaoat% ideea hi-Anita in ascuns in mintea celor mai multi, ca sase faca' unirea Principatelor, proclamând pe colonelul Cuza dedomn §i in Tara Romaneasca" 293. Cetatenii Boerescu, Bozianu0 altii särira indata 0 sustinura cu ardoare ideea principelui.Convictiunea se forma iute 0 consimtamântul deveni unanim.Se hotara tinerea secretului pang a doua zi dimineata, candtrebuia sa se inteleaga asupra modului de a proceda. la face-rea propunerei in adunare. La 8 ore deputatii nationali§ti seadunara din nou la Concordia 0 hotarara sa faca propunerea

2" Cvestia zilei, Iasi, 1856, dupii traducerea francezA publicatii in Actesi documente privitoare la istoria Renasterei Romdniei, IV, Buc. 1889, p. 132:Que la capitale Jassy courrait le risque de devenir un second Harléou".

ili ReprodusA In Acte si documente privitoare la Renasterea Romdniei,VIII, p. 585.

21° DupA o scrisoare din 11 Mart. 1859, a generalului B. VlAdoianu, adre-satA lui Neculai Blaremberg, (vezi Essai sur les institutions de la Roumaniepar N. Blaremberg Bucarest, 1886, p. 314), cel intAi care ar fi propus aceastAidee fusese Cesar Bolliac care o comunicase lui Alexandru Ghica, fostul domnal Munteniei.


intfii in §edinta secretä §i, dacä ea nu ar trece nationali§tii sAse retragA. Cu aceastA hotArke se duserà ei la adunare pe la 10ore. Miel Boerescu propuse, la câtiva deputati din majoritate,§edinta secretA, unde trebuia s'a' le desvàleascA mijlocul de impà-ciuire, in numele unui act de patriotism, cu totii primirà, fiindcäeran §i ei In o grea situatie. Intrati in camera secreta', Boerescuse sculà §i. propuse, inteo cuvântarea plinA de infocare, unireaprin alegerea colonelului Cuza de domn §i in tara Româneascà.Doctorul Asachi, unul din membrii dreptei, intrerupse pe ora-tor, nu insà pentru al combate ei pentru a una ea' sunt §i alteState care au un singur cap, de§i douà administratii deosebite,precum sunt Suedia §i Norvegia. Aceastä intrerupere d'Adu §imai mare ininimare lui Boerescu. Un entuziasm de nedescriscuprinse pe toti deputatii din stânga §i din dreapta ; cei maimulti incepurà a plange. Mitropolitul ceru crucea §i Evanghelia ;dar pânä sä i le aducA pronuntà jurgmântul, plângând §i el ina-intea icoanei Sf. Treimi. Toti deputatii strigarà jurAm" §i sub-semnarà actul. E§iti in §edinta publicA, votará cu totii pentrucolonelul Cuza care fu ales cu unanimitatea glasurilor" 294.

Psicologice§te, acest entuziasm este explicabil prin pre-dispunerea spiritelor a primi propunerea, in urma presiuneipoporane ce apAsa asupra adunArei in vederea alegerei domnu-lui Moldovei, predispunere care &kilt putinta unei izbucniria instinctului de conservare a neamului ce-§i fAcea drum prinpresiunile §i interesele personale, pentru a apgra interesul co-mun. Era unul din rarele §i scurtele momente, in care naturainnàbu§a glasul individualitätilor, pentru a ap6ra odstentaspeciei.

Presiune poporansä care in ziva precedent6 se fAcusenumai cat .in senz negativ, de a nu se alege vre un reprezentantal formatiilor trecutului, in ziva de 24 iea un caracter pozitiv,acel de a se alege domnul Moldovei. Secretul hotArat de parti-dul national in intrunirea dela Concordia din seara de 23, nuputuse fi tinut, §i ideea de a propune alegerea domnului Mol-dovei se risipise ca fulgerul in poporul Bucure§tean, in starede supraexcitare in care se afla. In adevAr toat6 noaptea aceeade 23 spre 24 Ianuarie se petrecu in un neastampAr, atat dinpartea poporului cAt §i din a guvernului. Toatà %Urea de cava-lerie §i infanterie umbla in patrule pe poduri ; dar tot ocian'

1" Relatia asupra celor Intamplate, vezi In Nafionalul, 3 Ianuarie 1860,Comp. Ibidem 25 Ianuarie 1859 si Ronninul 23 Iulie 1859. Conservatorul pro-gresist, 15 Ianuarie 1860, spune, cA Cuza fusese propus chiar In adunare In zivade 23 Ianuarie; dar cA a lui candidaturA cAzuse atunci si cA a reusit a doua zi,24, fiindca partidul dreptei a primit-o. Aceasta ne pare putin probabil ; fiindcAnu ar fi IndrAsnit a o respinge, fatii cu limita amenintatoare a poporului dinacea zi, cand era cat pe ce sA se verse sfinge Intre ostire sl popor. Vezi sl expu-nerea amanuntitA In raportul lui Béclard citat de mai multe ori.

.,`

bande de sute de oameni se incrucisau cu patrulele. Se zicea caIn aceea seara, poporul sä se fi inteles Cu ostirea, ca nici Inteuncaz s'Auge sa nu se verse" 295 Tot a§a spune si scrisoarea din Bu-curesti din 23 Ianuarie catre Patria, a peste noapte tot popo-rul era In miscare" 296.

Cand poporul se aduna in ziva alegerei la Mitropolie, elveni Cu gandul hotarat de a cere alegerea lui Cuza de domn alMunteniei. Aceasta se vede din mai multe izvoare. Asa Boliacspune in Reforma ea politia ar fi vrut sa bata pe acei ce, la 24Ianuarie 1859, strigau pe dealul Mitropoliei : sa traiascaCuza" 297; iar Tribuna romeinei ara-la ca presiunea poporanaa creiat pe domnul principatelor U nite 298 Bolintineanu spunede asemenea ca poporul capitalei Munteniei manifesta ideeaIn favoarea Unirei tarilor române prin alegerea domnitoruluiMoldovei 299 Valentineanu arata chiar ca se luase hotarareade comitetul unionist, ca indata ce conservatorii sau albii din ca-mera ar persista in alegerea lui Bibescu \Toda, poporul din curteaMitropoliei, unit cu poporul din Filaret, sa navaleasca in camera'si sa-1 sileasca a proclama ales pe alesul Moldovei" 399 Kogalni-ceanu adauga ca In ziva de 24 Ianuarie 1859 pozitiunea deputa-tilor amenintati de cutite era In acea zi pentru acei ce nu vroiaus'A asculte de glasul natiunei" 3°1 In sfarsit raporul lui Béclardconsul Francez din Bucuresti, spune : Strigatul sa traiascaprincipele Cuza a fost adese ori repetat de inultime care re-tinuta pana' atunci 'in afara de zid, veni In curand sa ice partela aceasta manifestare improvizata" 392

Daca' se explica' !usa', din motivul aratat, alegerea luiAlexandru Cuza in Muntenia, chiar de catre acei ce aveau interespersonal de a alege alt domn, se intelege tot a§a de u§or si iz-bucnirea bucurei partidului unionost din ambele OH române,cand vazu In sfarsit realizat visul sau atat de scump, visulunirei. Toate ziarele timpului : Sieaua Duneirei, Romeinul Na-fionalul, saluta aceasta alegere ca cel mai mare eveniment po-litic din viata poporului roman, si faptul ca, domnul moldovanfusese ales in Muntenia, putea fi cu drept cuvânt privit, cumspune Golescu in proclamatia sa ca cea mai mare dovada ddragoste §i de incredere data fratilor nostri din Mol dova" 888.


2" Revista politick a anului 1859, in Revista Carpalilor, 1860, I, p. 74.so, Vezi mal sus.297 Reforma 24 Ianuarie 1859.ns Tribuna romdred, 29 Noembrie 1859.SOO Viaja lui Cuza-Vorld, p. 15.BOO Alegerea, detronarea fi tnmormelntarea lui Cuza-Vodà, Bucure§ti, 1898,

p. 10.101 5edint,a din 7 Februarie, 1864. Monitoral Oficial, 24 Februarie 1864

suplementsao Acte §i documente, IX, p. 276.In Monitorul Oficial al prei Ronulnefli, 26 Ianuarie 1859.

302 ISTORIA ROMANTLOR

Motive rationale pe lan0 inflàcàrarea patriotick explia deal-1g parte bucuria unionistilor moldoveni, când isi vAzuràvisul realizat. Kogglniceanu in cuvantarea de salutare, rostitildin partea adunà'rei moldovene in aceea a Ord surori, dà pe fatàpricinile mai adanci care impingeau pe oamenii cugetkori dinMoldova a don i unirea ca tara Româneascà, cu toate jertfelece aceasn contopire era sA coste pe cea dintAi : Tara RomAn-neascA este intreagA, Moldova este sfasiat6 ; pArtile ei cele rnaifrumoase au fost rupte ; Moldova dusg in hotarele ei, nu se poateapAra nici in contra nAvAlitorilor, nici chiar in contra inrAuri-rilor streine ; Moldova trebuie sà caute a se alipi atre sora sa.De aceea in Moldova, unirea nu este chestie de entuziasm, cide judecatà, de logic6". *i inteadevAr mare putere trebuia s6aibe logica asupra mintei Moldovenilor de seamA de atunci, simai ales a locuitorilor din Iasi, când se stia cA unirea va aducestrAmutarea capitalei in Bucuresti si deci cAderea neapAratà.a centrului moldovenesc, dupà cum N. Istrate spusese inc6 din1856. KogAlniceanu chiar, In cuvântarea lui din adunarea mun-teneascA, nu uità s6 atingà aceastà chestiune, de altfel atat dedelicatà. El ja aminte c6 nu poate sà rgrnânà Iasul capitala IA-rilor unite ; c6ci capitala Moldovei e numai douà ore departede hotar, si prin urmare expusg a cAdea inteo noapte In mail-diestrAinilor". Dar nu era vorba numai de absorbirea capitalei,ci si de aceia a intregei tgri in mai marele corp al -Wei surori.Tot KoOlniceanu adaog5. c6 : atunci când ati ales pe alesulMoldovei, d-voastrà, n'ati luat numai pe domnul ei, ci ati luattoatà Moldova. Intreaga Moldov6 face parte de acum inaintedin Tara Româneaseä 3". Aceast6 imprejurare explicA apoilzbucnirea bucuriei in straturile poporului de jos din Bucuresti,prin a cArei amenintAri se indeplinise alegerea, de oarece el seasteapt6 la o sporire in daraverile lui, din faptul unirei.

Toate aceste pArti din societatea româneascà se bucurau-si aveau de ce sà se bucure : parte siltti, parte din convingere,parte din interes. Dar pentru ce oare se aata Iasul asa de voiosmai voios de cAt eärn'Asita t'Arei? CAci cum ne spune un contim-poran : In Iasi bucuria izbucni puternicà si neoprità : se in-fant% pentru un moment cu totul din constiintà perspectivadecklerei orasului ; entuziasmul era nemai vgzut, ne mai pomenit.Hora unirei se juca iarna, prin z6padà, in fata otelului PetreaBacalu (astAzi otelul Traian in piata Unirei). Din toate tinutu-rile Moldovei, din toate tArgurile mari si mici veniau mii si. miide telegrame ; urkile nu se mai curmau intre deputatii moldo-veni si munteni. Mitropolitii, episcopii, vlàdicii fAceau rug6-

804 Sedinta din 24 Februarie a adungrei muntene. Monitorul oficial alPrei Ronuln,qti, 4 Martie 1859.

UNIREA MOLDOVEI GU MUNTENIA 303

ciuni ca sg multumeascg lui Dumnezeu cg dorintele lor, unireaPrincipatelor, erau sg fie un fapt implinit. 305

Cum sg se explice aceastä bucurie, cand era aproape deonce cugetare, cg scaunul tgrei trebuind sg fie strgmutat in Bucu-re§ti, Ia§ul era sg piardà pozitia lui de Ong acuma, §i decitati locuitorii lui erau sg fie loviti in ale ion interese? Acestcurios fenomem psicologic se explicg §i el, dacg ne amintim deputerea sugestivg, pe care unele cuvinte neintelese §i nedefinitele pun in lucrare asupra mintei noroadelor. Apoi imitatiuneaoarbg §.1 necon§tientg venia in ajutorul ajurgrei momentane,produse de magicul cuvânt de unire. Vedea poporul pe cei maide sus strigand, striga §i el ; Ii vedea jucând, juca §i el. De aiciinsg se explicg §i repedea descântare ce-i lovi pe toti acei ce sepräpgdise de dragul unirei, cAnd vgzurà cum strgmutarea ca-pitalei la Bucure§ti venia sg loviascg in interesele lor. Dacg arfi fost infläcgrarea lor izvorgtg din adanca conVingere, ca lacgpeteniile mi§cgrei care suportarg urmgrile unirei, fgrg acârti, de sigur cg tot poporul ar fi urmat tot astfel. Vom vedeainsg ea' nu a fost a§a.

Primirea domnului in Bucure§ti fu o serbare poporang,precum nu se mai 4-vgzuse, poate niciodatà in tgrile române.Pote intregi innainte de barierg, a§tepta o multime nesfAr§itgde popor. Calea mogo§oaiei era intesatä de lumea ce sesuise pânä pe acopergmintele caselor. Careta domnului eradusg in triumf, §i striggtele de bucurie ale intregului popor,unite cu sunetele muzicei §i cu acele ale clopotelor, umpleattvgzduhul. Insemnat lucru era insg cg aceste arkgri nu erau nicicomandate nici impuse ; erau izbucnirea neopritg a simtiman-talui poporan, entuziasmul dus pâng la delir al unei multimicuprinsg de incântare, pentru triumful dreptei sale cauze. DupgTe-deum, domnul intrg in Camerg, unde trebui sg jure. Mitro-politul Ii prezintg Regulamentul Organic spre a jura, dupgformula cuprinsg in el. Se rgspAndi §tirea (adevgratg sau nu),cg printul depgrtase bini§or aceastg carte, §i zise cg jurgmAn-tul era inscris in inima lui §i cg-I va face pe de rost" 306.

In afarg de unire, bucuria mai cuprinsese inimile §i dincauza persoanei alese. Cuza nu fgcea parte din nici una dinfamiliile acele din care Românii se deprinsese a vedea e§ind pedomnitorii lor. Cuza era §i el dintre boieri, insg din acei ce do-reau sdrobirea boierimei §i inlgturarea privilegiilor ; era un omnou, §i de lucrurile noi tot deauna se leagg sperante §i a§teptgrinedefinite, dar cu atat mai puternice §i mai imbolditoare, cu

305 A. Forescu, Amintiri din viola lui Alexandru Cum Arhiva din Ia51XI, 1900, p. 260.

8" Nafionalul, 12 Februarie 1859.

304 ISTORIA ROAIANI.LOR

tat ele, proectAndu-se in necunoscut, pot pe aripile inchipui-rei s. iee formele cele mai ademenitoare.

DupA conventia de Paris, Wile romAne trebuiau sä im-brace o hainA nepurtatA pâná atunci ; trebuia sá se introducAIn locul sistemului deosebirilor de rang, acea al meritului ; inlocul privilegiului, egalitatea ; in locul incAtu§erei, liberatatea ;in locul arbitrarului, dreptatea ; §i poporul care suferise pAnAatunci toate relele unei stAri apAsAtoare se a§tepta sA rAsuflede acum inainte. Domnul ales in Moldova impArtA§ia tocmaiaceste principii, dupA cum o dovedise inceputurile lui inaintede domnie.

Poporul putea deci spera dela el o aplicare sincerà a nou-lui regim. Domnul §i spunea, in proclamatia sa din 8 Fevruariedin Bucure§ti, cA toate stAruintele sale vor avea de tintA des-voltarea noilor institutii ce ni le-a recunoscut Europa, §i ade-vArata §i temeinica punere in lucrare a reformelor ce sunt me-nite a introduce in societatea noastrA marele principiu ale so-cietAtei moderne" 307

IzbAnda partidei nationale In ambele adunAri o fAcudevinA pentru moment, stApAna situatiei §i o puse in frunteatrebilor. In tot timpul cat tinu entuziasmul provocat prindoita alegere, oamenii partizei nationale sunt insArcinati cutoate manifestArile de bucurie care, dei sub o formA oficialà,imbrAcau din aceastA pricinA, un caracter neprefAcut. In depu-tatiile mutuale ce-§i trimit ambele adunki, spre a se felicitapentru mult fericitul eveniment, cuvAntul II duc : KogAlniceanuIn Bucure§ti, pentru Moldova §i C. A. Rosetti in Ia§i, pentruTara RomAneascA ; lui KogAlniceanu Ii rAspunde in Bucure§tiVasile Boerescu, iar in Ia§i lui Rosetti Ii rAspunde insu§i dolmaIntrAnd pe mAinile lor aceste rostiri de bucurie, membrii par-tidei nationale depä§esc chiar, in primul moment infläcArare,marginile Intelepciunei, ceea ce &A loc la propuneri tot mai In-drAznete. A§a bunAoarA KogAlniceanu, In rAspunsul la mesajprin care domnitorul incuno§tiinta adunarea moldoveneascAdespre alegerea sa de domn al TArei RomAne§ti, cere dela dom-nitor convocarea la Foc§ani a camerilor din ambele orr, 8089

ceace nu inseamnA altceva, cleat o a doua §i mai MI* cAlcarea conventiei de Paris, dup6 cel dintai, alegerea unui domnitorcomun. Lascar Catargiu, pAstrAndu-§i sAngele rece, iea amintecA comisia insärcinatA cu rAspunsul la mesaj ar fi depA§it man-datul ce i se dAduse. Ea trebuia sà pregAteascA numai un rAs-puns la mesaj, iar nu s'A propunA intrunirea adunArilor la Foc-§ani". KogAlniceanu recunoa§te aceastà depA§ire, dar o scu-zeazA prin aceea, cA lucrase impins de patriotism. Cu toatà in-

"' Montt. of. al rdrei Rom., 9 Febr. 1859.3" Sedinta din 28 Ianuarie Monit. of. al Moldovei, 7 Febr. 1859.

ITNIREA MOLDOVEI DU MUNTE.NIA :303

tämpinarea lui Catargiu §i Cu toate cg. mai multi deputati im-pgrtg§eau felul sgu de a vedea, teama de a nu fi la ingltimeamomentului, face sg se voteze rgspunsul in forma ce i-o dg-duse Kogglniceanu. i mai pe fatg se rosti aceastg idee, in rgs-punsul care adunarea munteang, redactat tot de Kogglniceanu :S6 ne intAlnim la Foc§ani, zise el, unde punând mang in mang,sg ne leggm atAt de strâns in cgt nici chiar soarta cea mai reasg nu ne poatg. despgrti. La Foc§ani, la Foc§ani dar, §i acoloimpreung cu bine cuvântarea Dumnezeului pgrintilor no§tri,sg serbgm marea sgrbgtoare a reinvierei Românier 309.

Domnitorul insg trebuia sà fie foarte bggtor de seamg§i sg nu atâte puterile ce erau indestul de turburate de faptulIndoitei alegeri. Chiar atunci primise el o scrisoare de la VasileAlecsandri, pe care-1 trimise la Paris pentru a obtinea recunoa§-terea alegerei. Agentul domnitorului Ii spunea, cg a fost bineprimit de impgratul §i de marii demnitari ai statului francez ;cg a fost intrebat asupra mai multor amgnuntimi privitoare laIndoita alegere ; asupra caracterului principiului ; asupra tgri-lor pe care e chemat a domni, §i cà toatà lumea a fost foartemultumità de rgspunsurile lui. Ati putea deci sg ngdgjduiti nuputin pe sprijinul Fra ntei care va apgra cu cgldurg faptul inde-plinit. Dar sg ne intelegem ; numai de indoita alegere e vorba ;nu de acele fapte pe care unele spirite inaintate s'ar ademeniale indeplini la Foc§ani. Tot ce ar aduce noui complicatiunila situatia actualg once act al nostru care ar fi in afarg de clau--zele stipulate, ne ar fi fatal §i ar compromite gray intereselenoastre, cgci Franta nu ne ar putea apgra" 31O.

Mintile orbite de perspectiva realizgrei visului iubit, bg-nuiau domnitorului retinerea, a cgrei motive el nu le putea daIn public. Consulul Place ne spune, cg a fost aclamat un prin-cipiu §i nu un om §i nu se poate a§tepta ca oamenii ce au alespe Cuza, MT% ca el sg fi fgcut ceva spre a o merita, sg-1 lasesg se opreascg in ni§te margini care, in ochii lor, ar da aparentaunei trAdgri. *ovgirile lui au produs un rgu efect, §i multi sunt

"° Montt, of. al Moldo.ei citat. Adresa catre adunarea munteana in Mon.4. al Tdrei Ronuinesti, 4 Martie 1859.

210 Scrisoarea originala a lui Alecsandri catre domnitor, din 25 Febr.1859, din Paris (Hartiile Rosetti). Tot asa scrlea si Negri catre domnitor 7/

1859 (Idem.): ,,II serait opportun osons-nous (M. Catargi et moi) dire,de s'arréter dans mon pays aux choses dejé faites, sans en faire de nouvelleset attendre la décision de la conférence". Tot atunci, 7/19 Februarie. Walewskytelegrafiaza lui Place: II est désirable que M. Couza procède avec une grandecirconspection; qu'il ne prenne aucune mesure hative et que son attitude soitexpectante. Toute autre conduite de sa part tendrait à entraver la réalisationdes dispositions qui lui sont favorables. La conférence se réunira dans les pre-miers jours de Mars. On nous reproche de trop nous immiscer dans les affairesintérieures du pays. Je &sire que vous évitlez avec soin de justifier ce repro-che". (Acte si documente cit., IX, p. 289).

A. D. Xenopol. Istoria Romilnilor. Vol. XII.


plecati a atribui aceste §ovairi, dorintei lui de a§i asigura pozitialui personala. S'ar putea ca prea multa prudenta din partea luisa faca mai mult rau de cat o imprudenta cugetata, caci ar pu-tea da nastere la rniscari desordonate, produse de o purtare,In care spiritul de partid nu ar vedea decat un calcul. Poate sa'fie tot a§a de primejdios a nu face nimic, pe cat §i de a lucra".Cu toate ca aceste banuieli erau cunoscute domnului, el nu selasase a fi Milt pe clina prapastioasa a pornirilor neprecugetate§i se opuse la fapte pripite 311

Intelesul alegerei indoite. Ce inteles avuse alegerealui Cuza de domn in ambele tari române? Divanurile ad-hocrostise dorinta unirei sub un principe strein dorinta ce nu fuseseprimita de congresul de Paris. Tendinta dupa unire era insafoarte rostita in ambele tari §i se manifesta tocmai in indoitaalegere a lui Cuza, ce calca, daca nu litera, desigur insà spi-ritul Conventiei, dar indruma cu indrazneala indeplinirea dorin-telor divanurilor ad-hoc, chiar in potriva hotarirei Europei.Alegerea lui Cuza de domnitor in ambele tari române trebuiausa bata calea pentru realizarea marelui principiu rostit de di-vanurile ad-hoc : unirea sub un principe strein.

A§a §i fu privita alegerea lui Cuza de toti oamenii cu vaza.'ai timpului, de corpurile constituite ale statului §i de insu§i dom-nul ales. El trebuia sa fie numai o veriga care sa lege trecutuide viitorul cel dorit : unirea desavarsita sub un principe strein.Kogalniceanu, inainte Inca de alegerea din Moldova, in ziva de3 Ianuarie, Meuse urmatoarea propunere in adunarea acelei tari :Cu toate ca Conventia de Paris n'a incuviintat dorinta diva-nurilor ad-hoc, adunare prin un vot foarte lamurit sa arate Eu-ropei, cà noi persistam a voi unirea sub o dinastie straina.Mara' de aceasta, noi avem sà numim un domn i cu dânsul se vana§te i comitetul central din Foc§ani. SA §tie dinainte domnuI

comitetul care sunt vointele acestei adunari ; sa' nu uite dom-nul nici °data ea', ales de deputatii natiei, pentru cà totul nu eraincä pregatit spre a face unirea, el trebuie sa considere ca ceamai sacrà a sa datorie a grabi faptuirea acestei unhi, pentrucaziva cea mai frumoasa a domniei sale va fi aceea cand se vacobori de pe tron, dupa ce va fi pus cea de pe urma piatra la e-dificiu". Propunerea lui Kogalniceanu se voteaza de adunareIn ziva de 5 Ianuarie, inainte de a procede la alegerea domnului.Mai mult Inca, cateva zile dupa alegerea lui Alexandru Cuzade domn in Moldova, adunarea se rasgande§te i voie§te sä vo-teze o propunere, ca sa se proceada la unirea desavar§ita subun principe strein ; sa se constitue in ambele tàri cate un gu-vern provizor care ambele sa se intruneascä in Focsani, pentra

"1 Depesa lui Place c. Walewsky 20/8 Februarie 1859. Acte cit. p. 290.

UNIREA MOLDOVEI CIJ MUNTENIA 307

a proclama unirea efectiva cu principele strein. Consulul Placeînsà intrebat asupra acestei notiuni, de§i nu avea nici o instruc-tie dela curtea lui, sfatue§te pe deputati sa nu o infati§eze, sfatde care ei ascultä. Place arata in depe§a lui, cà domnitorulal-Rase parerile lui de rau, ca adunarea nu luase aceasta initia-tiva, §i el imi declara ca este gata a se cobora de pe tron, in-ata ce tara ar vroi sà faca unirea cu un principe strein. Stiu,adauga consulul, cà puterea are multe farmece §i ca ar trebuisàa§teptam ca sa fi gustat din ale colonelul Cuza, spre a §ti care-ivor fi atunci dispozitiile. Totu§i el are caracterul destul de stra-niu §i un fel de filosofie care poate face sa se admita ca se va tineade cuvânt, la caz de intamplare".

Parerea rostita Care consulul francez din Ia§i, domnito-rul Moldovei o repeta, in scrisoarea din 14 Ianuarie, catre im-paratul Francezilor, unde spune intre altele. ca ,,tia bine caMaiestatea Sa, in Malta sa bunavointa catre noi, ar fi voit safaca mai mult ; nu a atarnat de ansul ca unirea desavar§itaa Moldovei cu Muntenia sub ocarmuirea unui principe strain.sa fi venit a asigura pentru totdeauna soarta acestor frumoaseow, 312.

Dupa alegerea lui Alexandru loan I §i ca domn al TareiRomane§ti, in mijlocirea adresata de el puterilor garante, alesulambelor tari surori spune, in sensul propunerei lui Kogalni-ceanu, cr sufragiile unanime ale tarilor imi permit astazi afi organul lor, §i dar nu voiesc a perde nici un moment, farasri viu a face o suprema chemare la marinimia marilor putericari ne-au dat pana acuma atatea dovezi de interes. Intemein-du-ma pe votul adunarilor ad-hoc, rostit din nou de adunareaMoldovei, in §edinta din 5 Ianuarie, constat Inca °data ca taraa cerut unirea cu un print strain. Cat pentru mine personal,am lucrat totdeauna la succesul acestei combinäri, §i alegereamea nu a putut sa-mi schimbe convingerile de mai inainte.Lipsit de ambitie personala, §i nedorind alta decat binele tareimele, a§a precum ea Il intelege §i 11 cere, nu am trebuinta dea declara, ca voi fi totdeauna gata de a ma intoarce la viataprivatä, §i ca nu voi considera retragerea mea ca un sacrificiu,&ea soarta Romanilor va fi hotarata in conformitate cu do-rinta ce a exprimat-o natia intreaga".

La cetirea acestui act in sanul adunarei, toti deputatiise scularä in picioare §i salutara cu de trei ori repetatele urariSA traiasca Alexandru Ioan I; sri traiasca Romania" 313.

3" Mon. of. al Moldovei, 25 si 28 Ian. 1859. Motiunea e reprodusA dePlace, In depesa lui cutre Walewsky din 29/12 Ianuarie 1859 In Acte gi documente,IX, p. 242. Scrisoarea domnitorului cAtre Napoleon, ibidem, p. 250.

"3 Montt. of. at Moldovei, 5 Febr. 1859.

N8 ISTORIA ROMANI.LOR

Ca pentru a lega §i mai mult pe domnitor de fagaduintaformala ce o Meuse, Kogalniceanu revine indirect asupra ace-leia§i chestiuni, in §edinta din 24 Martie, sub ministerul luiloan Ghica, cu prilejul motivarei unui amendament, prin carepropunea ca retribuirea membrilor cornisiunei centrale sa sefaca, nu prin leafa lunara', ci prin o recompensa nationala,

vor fi indeplinit misiunea de a lucra pentru realizareaunirei. Intre argumentele care motivan aceasta propunere,Kogalniceanu introduce §i. pe acesta : ca natia romana vedemântuirea §i. fericirea ei nurnai in unirea principatelor sub un.principe strain ; cà alegerea unui domn pentru ambele tad n'afost decat o notia i sublima protestare in favoarea unirei ; ca.inaltimea sa Alexandru loan I, prin nota sa circulara adresataputerilor garante, s'a declarat reprezentantul dorintelor Ro-mânilor pentru unirea principatelor sub un principe strain,aratand ca numai in aceasta unire tara i§i vede fericireagaduind a sprijini aceasta cauza nationala inaintea mareluiareopag european" 314

Este bine stabilit ca alegerea lui Alexandru Cuza de domnIn ambele tari române se Meuse numai ca o punte de trecerecatre unirea desavar§ità sub un principe strain 315.

Alegerea lui Alexandru loan I i puterile Europei. Crea-tiunea Conventiei de Paris, Principatele-Unite, lovise greu invointa europeana, prin actul cel insemnat realizat de indoitaalegere a lui Voda-Cuza. Din fericire pentru ele, situatia poli-tica a statelor care conduceau mersul trebilor europene, erafavorabila nazuintelor române. Anume Franta, putere inal-tata in capul Europei, prin rasboiul Crimeei, era plecata a spri-jini indoita alegere, ca una ce corespundea parerilor sustinutede ea Inca in congresul de Paris asupra unirei tarilor române,ba chiar sub un principe strain.

Alexandru Ivan I, indata dupa alegerea din tara Roma-neasca, trimite pe Vasile Alecsandri la imparatul Napoleon.Dupa ce in audienta de la ministrul Walewsky (Februarie1859), acesta se tinu cam in rezerva, §i-i raspunse ca. totul atarnade imparatul in ceeace prive§te sprijinirea indoitei alegeri, tri-misul domnului roman este primit chiar a doua zi de capulStatului francez, cu toate ca Walewsky Ii spusese ca., din cauzamultelor ocupatii ale imparatului, nu va putea fi primit cleatpeste 15 zile. Alexandri, intelegand din aceastä graba de a-i

1" Procesul verbal al sed. din 22 Martie In Monit. of. al Moldot.el, 31Martie 1859.

1" Vom vedea, mai tarziu, daca Cuza se gandea a calca aceasta fag-duintli si a Intemeia dinastia Cuza In Romania nou constituita, dupa cumi-se banueste de unii. Vezi bunikoarli Dim. A. Sturza In introducerea la 30 de-ani de domnie ai Regelui Carol, Bucuresti, 1897, p. XIII §i XIV.


incuviinta audienta, ca imparatul era bine dispus pentru Ro-mani, se duse la palat cu curaj §i inteo prea interesanta con-vorbire, pe care a raportat-o, cere §i obtine dela imparatul Fran-cezilor incurajarile cele mai mari Napoleon feliciteaza pe Ro-mani pentru inteleapta cale pe care au apucat §i asigura peAlecsandri de tot sprijinul §i Mina vointa lui ; darue§te tinereio§tiri romane 10.000 de pu§ti §i douà baterii de tunuri; faga-due§te sprijinul pentru realizarea unui imprumut de 12.000.000de franci, precum §i invoirea de a primi cativa ofiteri romaniIn §coalele din St.-Cyr §i Metz, ha chiar autorizarea de a in-fiinta o decoratie romaneasca ; prime§te in sfar§it stabilireaunei agentii oficioase a Principatelor-Unite la Paris 816. Alecsan-dri, incurajat prin aceste semne neindoielnice de 'mina vointa,indrazne§te a incerca pe imparatul asupra proclam'Arei unireidesavar§ite. Napoleon insa ii spune ca aceasta nu ar fi intelept ;&Ad ar fi o lovire fati§a in Conventie, pe cand alegerea indoitaa fost numai folosirea de o stipulatie nehotarata ; sfatue§tedar pe romani s'A nu faca acest pas, ci sa caute a se recomandaEuropei, prin intelepciunea reformelor din launtru, precum s'aurecomandat prin patriotismul de care au dat dovada. Pre-gatiti-va, star§e§te imparatul, nu a silui evenimentele, ci a vafolosi de cursul lor" 317.

Dintre celelalte §ase puteri, trei erau binevoitoare Ro-manilor §i trei protivnice.

Cele binevoitoare erau Prusia, Sardinia §i Rusia ; celedoua dintai din motive particulare, ele !mile umbland dupaunire §i rotunzirea teritoriile lor. Rusia, din cauza dorintelorei, pe deoparte de a slabi pe Turci, intarind pe Romani; apoispre a lovi In Austria nerecunoscatoarea ei du§mana ; in sfar-§it tinzand a spori inraurirea ei in tarile romane, prin spriji-nirea unei dorinti manif estate de toti Romanii 318.

Puterile protivnice alegerei indoite erau acele ce com-batuse §i manifestarea dorintei de unire in divanurile ad-hoc :Turcia, Austria §i Anglia.

Aceasta din urma insa l'Asase mult din indäratnicia cucare combatuse ideea unirei §i se pleca pe calea de a se ajungeIn politica cu Franta, din cauza intereselor ce o legau pe atunceastrans de aceasta tara. Anume Anglia fusese slabita prin pri-

11, In copia unei scrisori nesubsemnatA (Flartiile Rosetti) cetim: ce projetd'une agence permanente A Pails n'a été présenté aux deux assemblées qu'ala suite de la promesse que Sa Majesté a bien voulu transmettre A son altessepar l'intermédiaire de M. V. Alexandri, envoyé l'année passée en mission". (Seri-soarea este din 1860).

117 Extras din Istoria misiilor mete politice. Napoleon III ; trei audienjela palatal Tuilerillor, de V. Alexandri. Convorbiri Litcrare, XII, 1878, p. 41.Comp. Bamberger, p. 324.

1" Em. Kretzulesco, La .Roumanie, Paris, p. 42.

mejdioasa rascoala a Cipailor din India, rascoala ce se sfar§isetocmai pe cand Alexandru Cuza se alegea in ambele tari roma-ne (Ianuarie 1859). Se mai afla Anglia aliata cu Franta In ras-boiul cu China, rasboiu care luase sfar§it prin tratatul delaTien-Tsin din 1858; dar nu fusese pe deplin limpezit, din pri-cina opunerei Chinezilor la ratificarea acestui tratat, ceeacefacea sa se prevada reinceperea razboiului (lucru ee se §i in-tâmpla in 1860)319. In asemenea imprejurari, intelegem cumde Anglia parasia prea stransa ei 'egg-tut% cu Austria §i cu Tur-cia, in chestiunea Principatelor, §i se apropia de politica fran-ceza.

Aceste imprejurari explica, cum de Alexandri izbute§teIn destul de u§or a convinge pe lordul Malmesbury, despredreptatea cauzei Romanilor. Ministrul englez incepuse prin aprimi foarte rece pe trimisul dornnului roman ; Ii repeta de maimulte ori, ca scrisoarea pe care i-o adusese, o prime§te numaica venita dela colonelul Cuza, intrucat insu§irea lui de domnal Principatelor-Unite nu era Inca recunoscuta ; mustra apoiin destul de aspru pe Alecsandri, pentru cele intamplate inPrincipate ; pentru lovitura data', prin indoita alegere, integri-tatei imparätiei otomane, incheind ca Anglia nu e dispusa arecunoa§te pe Cuza de domn al ambelor provincii. Alecsandriinsa apara cu multä dibacie interesele Românilor, aratând cumla 1821, 1828 §i la 1848 totdeauna Romanii tinuse cu Turcii§i nu cu Ru§ii ; apoi el atinge interesele materiale ale Angliei,amintind ca, in timpul foametei din Irlanda, Anglia se ajutasefoarte mult cu granele române ; in sfar§it ca alegerea indoitaera neaparata pr-osperitatei poporului roman §i neoprita de Con-ventia de Paris. In vorbele preschimbate in urma, ministrulenglez se arata din ce in ce mai bland §i mai bine voitor, §icand Alecsandri se scula pentru lua ziva buna, Malmes-bury Ii spuse ca de acum inainte nu va mai numi pe Cuzadecat principele Cuza ; de unde se vede, ca tinta atat de aprigadela inceput a ministrului englez, era calculata numai pentrua face efect 320.

Anglia deci nu opuse o impotrivire serioasa la recunoa§ter eaindoitei alegeri a lui Alexandru Cuza.

Dimpotriva, Turcia §i cu Austria erau du§manile stator-nice ale Romanilor §i nu puteau primi, din cauze mult mai adânci,intarirea acestui popor §i consolidarea statului sàu. Aceste douàimperii erau protivnicele fire§ti ale oricarei desvoltari §i inn"-riri nationale ale poporului roman, de oarece erau alcatuitedin o multime impestritata de popoare, peste care nu puteau

"° Lavisse et Rambaud, Histoire genérate, XI, p. 651 §i 678."° Extract din istoria misiilor mete politice. Misia mea la Londra, de V.

Aleesandri, Convorbiri LUG-are, XII, 1878, p. 85.


ITNIREA MOLDOVEI CU MUNTENIA 311

domni decAt a tunci, când viata lor nationalä ar fi fost iná-busità. Ele erau deci dela sine aliate, intru a se impotrivi do-rintei Românilor, de a trái o viatá mai liberà si mai vrednic6de oameni 321.

Turcia se temea, c5 inarirea poporului romAn s6 nu-Iducá la desfacerea lui de Impárátia Otomaná ; iar Austria cáintremarea lui sà nu devin6 un centru de atragere pentru Ro-mânii din Transilvania 322, pe Iângá a aceastá intremare ar fistingherit exploatarea economicá, proiectatà pe o largá scargde Austria, in principatele dunárene.

Dar nici Turcia, nici Austria, nu puteau intreprinde ni-mic altceva cleat protestári contra alegerii domnitorului co-mun. Austria era pe punctul de a intra in rásboi cu Franta,din cauza chestiei italiene ; iar Turcia izolatà nu putea in-drAzni nimic.

0 veche simpatie de rasá unja pe Napoleon cu Italienii.Ceeace insá II hoar? s4 intervira in favoarea lor si in contraregimului asupritor austriac, fur% atentatele necontenite, pecare patriotii italieni le indreptau in contra lui, mai ales acelal lui Orsini. In intelegerea lui Napoleon cu Cavour la Plom-bières (30 Iulie 1858), se stabilise bazele cooperárei Franteila eliberarea Italiei de Austriaci. Napoleon sá ajute Italienilorla cucerirea Lombardiei si a Venetiei, iar Italienii sA cedezeFrantei Savoia si poate si comitatul Nisei. Napoleon, pentru aizbuti mai usor, voia &A incurce in acelas timp pe Austria siin Orient ; dar pentru aceasta trebuia sfábità si Turcia, pe carecu toate aceste, cu ativa ani inainte, Franta o apgrase. Napo-leon sustine deci si in peninsula Balcanilor principiul ski fa-vorit, acel al nationalitàtilor, incurajánd pe Muntenegreni inrAscoala lor contra Turcilor, pe care ei ii bat la Grahovo (13Mai 1858). Chestia nouilor hotare ale Muntenegrului se limpe-zeste dupà placul cabinetelor din Paris si Petersburg, spre mareadesplácere a celui din Viena. Tot pe atuncea Franta si Rusiasustin pe Milos Obrenovici la tronul Serbiei, si Scupcina silestepe partizanul Austriei, Karagheorghevici, s'ä abdice (24 De-cembrie 1858) iar Milos este ales. Austria vrea sá interviná cuarmele ; dar este ()prin. de Franta si de Rusia, in virtutea tra-tatului de Paris.

Alegerea lui Milos, este ratificatä de Sultanul in 12 Ia-nuarie 1859. CAteva zile dupá aceea, Cuza este ales in Mun-tenia (24 Ianuarie). Politica austriacá era tinutá in sah pe Du-

ssr Austria In Principatele Dunárene, Rucure5ti 1859, p. 6.sn De aceea In tot timpul domniei sale, Alexandru loan I este statornic

dusmdnit de Austria. L'Opinion nationale spune in 2 Februarie 1865, ceeacese poate aplica la intreaga domnie a lui Alexandru loan I, cA : I'Autriche atout intérdt a soustraire les Roumains de Transylvanie qui ne passent jamaisla frontiérc sans dire je vais au pays a la contagion et a l'exemple".


flare, §i Orientul se umplea de amenintare pentru curtea vie-neza., tocmai in momentul cand cauza italiana' trebuia s'o ne-voiasca a intoarce care Occident toata luarea ei aminte §itoate ale ei puteri" 323.

Napoleon avea deci interes a sprijini planul Românilor,nu numai din principiu, ca partizan al nationalitatilor, ci Inca§i pentru a incurca pe Austria. Deaceea in cuvântarea de des-chidere a corpurilor legiuitoare din 8 Febr. (27 Ian.) 1859,reflectând asupra celor petrecute in alcatuirea Conventiei deParis, Napoleon spune, ca guvernul vienez §i al meu, o Lie cuparere de rau, s'au gasit in desacord asupra chestiilor princi-pale, §i a trebuit un spirit de impaciuire, spre a se ajunge ladeslegarea lor. Astfel spre exemplu, nu s'a putut sfar§i recon-stituirea principatelor române, fara numeroase greutati careau marginit mult deplina satisf acere a legiuitelor lor dorinti,§i daca' ne-ar intreba cineva, ce interes are Franta in acele ti-nuturi indepartate, udate de Dunarea, a§ raspunde, ea' inte-resul Frantei este pretutindene, unde e vorba de a sustinea ocauza dreapta §i civilizatoare" 3".

Pentru sustinerea Romanilor era sä lucreze mult §i Ru-sia care se afla in armonie de veden i cu Franta. Rusia concen-trase trupe numeroase la hotarele Galitiei, §i ziarele ruse§tiatacau cu violenta politica austriaca'. Gazeta de Augsburg spuneaca loviturile suferite de Austria in chestia Serbiei §i a Prin-cipatelor sunt pricinuite mai mult prin inraurirea Rusiei decatprin acea a Frantei" 325. Ziarele austriace care, la inceput, nucontineau nici un cuvânt asupra alegerei domnitorului roman,venind la ordinea zilei adunarea unei conferinti la Paris, sprea se rosti asupra acestei alegeri, incep a da glas. In Oesterrei-chische Zeitung, o corespondenta din Paris arata ca : guvernulfrancez estp hotarat a apara cu toata energia alegerea lui Cuza§i prin urmare desavar§ita unire. Rusia este fire§te de aceea§iparere, fiindca principatele ca §i Serbia au sa ajunga Piemontulei. Ori §i cum aceasta chestiune cuprinde mugurul unor marievenimente" 326.

Aceste mari evenimente nu puteau nici inteun caz sa fieo intervenire armata in principate. Inteadevar cum spune preabine loan Alexandri, agentul Principatelor-Unite la Paris :Daca s'ar anula alegerea lui Cuza §i s'ar ordona o alta, adu-narea munteana ar realege pe acela§ domn, §i daca s'ar con-voca alte adunari, aceste ar sustinea inca cu mai mare pu-tere principiul domnitorului comun, ne mai fiind ele acuma

sss Debidour, Histoire diplomatique de l'Europe, Paris II, 1891, P. 183Comp. Lavisse et Rambaud, Histoire générale XI, p. 267 ;1 518.

Moniteur Universel, 8 Fevrier 1859."6 Gazeta de Augsburg reprodusii de Romeinul, 7 Februarie 1859.

SS e ReprodusA de Romeinul, 10 Februarie 1859.


sub presiunea caimacamilor. Dacä ar fi s6 se impunà domnulde vreo putere, s'ar dlca ind mai mult Conventia, de cuma dlcat-o RomAnil" 327. Apoi este de observat d o asemeneimpunere nu s'ar fi putut face cleat manu militari, §i o exe-cutie militad, conform Conventiei, nu era invoità cleat dincomunul consimtimânt al tuturor puterilor, consimtimânt ab-solut cu neputint6 de obtinut, in starea de atunci a politiceieuropene. CAA despre o intervenire nAprasnid a Austriei, eaera inlAturatà, din cauza relatiilor ei cu Franta in chestia ita-lianà. Turcia nu putea nici ea interveni, din cauza Rusiei careavea mânele libere, de când Austria se indu§m6nise cu Franta.

Prin urmare confirmarea alegerei lui Cuza era asiguratg,§i aceasta se §i prevedea cu destulà pgtrundere de organeleromâne§ti ale timpului : Romemul, Steaua Dunärei, etc.

Cum se auzise in Constantinopole despre indoita alegerea lui Alexandru Cuza, Poarta trimisese puterilor garante unmemorandum care sfAr§ia, ar'ätând primejdia ce ar izvoripentru Europa, dad puterile nu ar mentinea hotArArile lor.Consecventa stärei actuale de lucruri va fi chemarea ambeloradun'Ari la Foc§ani, intocmirea unui guvern central unionistIn Bucure§ti §i. dedvAr§ita infiintare a unirei. Agitarea §i anar-hia au ajuns la un grad a§a de Malt, indt dad Europa nu vamijloci pentru restabilirea ordinei, peste putin va izbucni unräsboi civil, al druia tristà urmare va fi dAdpgnarea nu numaia acestor tgri ci a staturilor vecine" 328.

Puterile hodrAd convocarea unei conferinti, spre a cer-ceta indoita alegere. Austria pAnA inteatAta du§mAnia ale-gerea lui Cuza, inat prin ziarele ei, mergea pAnA a sustineao politid, pe care o crezuse cândva mai primejdioas6 ind in-tereselor sale : inAltarea unui principe stdin pe tronul Prin-cipatelor-Unite 328 Pornirile du§ingne§ti ale puteriler protiv-nice unirei erau 'MA alimentate §i de intrigile din färile române.Negri spune in o scrisoare din 14/26 Martie 1859 dtre domnitor,d intrigantii §i ambitio§ii, mai ales din Muntenia, s'au pus

"7 Memoriul lui loan Alexandri din 4 (16) Februarie 1859 reprodus deA. Papadopol-Calimah, Scrieri diverse, (manuscript In Academia romAnii), p. 100 urm. L'Autriche elle prince roumain Paris, 1859, p. 24 aduce acelea0 argumente :Mais les deux assemblées ne consentant pas a se dejuger et nommant de nou-veau le meme prince, casserait-on les assernblées ? Et si le corps electoral accla-malt les memes deputes, casserait-on le corps electoral? II faudrait donc gou-verner le pays dictatorialement I Mais qui aurait la dictature? Un pacha turcou un Feldmaréchal autrichien?".

ail Romdnul, 9 Aprilie 1859. Comp. Interpelarea lordului Fitz-Gerald Incamera englezA, reprodusl de Romdnut, 3 Martie 1859.

189 Zeitung spunea bunAoarli : s'ar pregAti In diplomatieproiectul de a se ridica un print strAin pe tronul RomAniei, spre a se ImpAciuipe unioni0i. Astfel se sperA a se sclipa de alegerea nelegalA a lui Cuza". Re-produsA de Ronufnul. 21 Februarie 1859.


In campanie, spre a Impiedica izbutirea Indoitei alegeri" 33°.Se rAcise In curänd entuziasmul momentan ce cuprinsese pefruntasii Tärei Romanesti, In ziva de 24 Ianuarie.

Pe cAnd Insä presa vienezä, notele turcesti i intrigiledin läuntru combäteau astfel alegerea lui Cuza de domn al am-belor täri române, In camera englezä, deputatul Roebuck osprijinea i Incuraja, spunand eft' el ja o mare parte la speran-tele Românilor i asteaptä ca ei, In loc de a fi sclavii

europene, vor pästra propria lor denun.nitate i vor asi-gura neatärnarea lor, MI% concursul nimAnui" 3

Turcia Insä. mai Intrebuinta i alte mijloace, potrivitecu firea ei, pentru a seäpa de amenintätoarea unire, personi-ficatä acuma In alesul Românilor. Ea pregAtea douà tabere,una la Vara si alta la Sumla, care deocamdatà trebuia s'ä slu-jeascA numai pentru manevre, dar care la vreme de nevoieputeau sä dobändeaseä i altä menire 332. Cu Intocmirea acestortabere pare a sta In legAturà un complot descoperit In BucurestiIn ziva de 30 Martie, complot ce tindea la räpirea vietei dom-nitorului, prin o masinä infernalà 333. Din instructia flcutä,reiesä cA toti cei ce luase parte la acel complot erau sträini,veniti mai ales de peste Dunärea, unii din ei originad din Au-stria. F'Aptasii sunt dati judecAtei, dovediti i osänditi la pe-depse destul de grele 3". Cezianu, deputat din adunarea mun-teanä, care fusese Intrebuintat de politie ca istrument pentrudescoperirea faptei i dupä aceea implicat si el In complot,.aratà cg un croitor care ar umbla In acele treburi, Ii spuseseea' alegerea lui Cuza este nepläcutä Austriei i Turciei i cAchiar boierilor nu poate fi pe plac, si mai cu searnä principilorStirbei i BrAncovanu, i eä se hotäräse de aceea °moat:ea luiCuza. Evreul Sain spune la rändul lui cA Cezianu Ii spusesecomertul merge räu de tot, si aceasta numai din pricina ale-gerei lui Cuza ; cA acel ce s'ar gäsi sä-1 curete de pe drum ar

0° Scrisoare originalA in Hartiile Rosetti, ReprodusA in Arhiva XII, 19014p. 66.

Reprodus de Romdnul, 3 Martie 1859.su Romtinul, 17 Martie 1859. Despre trimiterea de trupe turce§ti cAtre

acele douA punte, vorbesc mai multe acte ale timpului. Vezi sciisoarea lui Nevi-c. domnitor din "I". ARA scrisoare din 11126 Aprilie (Hdrtiile Rosetti. Arhiva,p. 67). 0 a treia scrisoare din 11122 Mai (Ibidem. Arhiva p. 69), spune : Toutesles fois que nous avons exprimé quelques craintes là dessus aux ambassadeursde France et d'Angleterre, ils nous ont toujours dit et formellement assuré,-que dans aucun autre cas ces ces troupes n'entreraient chez nous, si ce n'estlorsqu'une autre puissance y entrerait. Nous croyons faut néanmoins avoir-cette éventualité en vue et penser dés A présent ce qu'il serait utile de faire, au-ens oÙ elle serait mise à exécution".

Depe§a lui Golescu din Paris din 2 (14) Aprilie. Romdnul 4 Aprilie1859.

Asupra complotului, vezi Steaua Duntirei 22 Iunie; Nalioalul 31 Mar-§i 14 Iunie 1859. Sentina publicatii in Nationalut, 16 August 1859.

face un mare bine tgrei". Aceste argtgri caracterizeazg in destulde limpede tinta urmgritg de complot 333.

Conferenta se intruni in ziva de 17 Apr. (26 Mart.) 1859In Paris. Musurus-Bei, reprezentantul Turciei, ambasador dinLondra, protesteazg contra indoitei alegeri a lui Cuza §i cereaplicarea dispozitiilor tratatului de Paris. In §edinta din 19Aprilie, de litibner reprezentantul Austriei se une§te cu propu-nerea Portei i cere ca conferinta sg ice mgsurile de siluire incontra incglcgrei vointei europene din partea Romanilor. Ce-lelalte cinci puteri insg, dupg o prealabilg intelegere, hotArAsccg : ,,dei alegerea nu este conformg cu intelesul Conventiei,totu§i pentru astg datg, §i in chip exceptional, sg se numeascgCuza de domn al ambelor %àri, pe at timp va trgi el". In zadarambasadorul Turciei cautg sg arate, a o astfel de recunoa§tere,numai pentru viata lui Cuza, ar expune tgrile române la com-plicgri, neapgrata urmare a unei ocarmuiri concentrate in osingurg mâng. Cele cinci puteri rgspund Turciei cg, dacg sese va primi propunerea lor, se va hotgri totodatg ca once nougloviturg in dispozitiile Conventiei, daa nu ar fi revocatà in-datà de gospodar, ar da cazul ca puterile sg se inteleagg asupramijloacelor de constrAngere ce ar fi de intrebuintat.

Rgsboiul fare Franta §i Austria izbucnind insg curânddupg aceea (29 Aprilie 1859), Turcia stg in a§teptare, spre avedea pe partea cui se va pleca izbAnda, §i a lua o hotArgreIn consecventg. Franta e§ind invinggtoare (Pacea dela Villa-franca, 11 Iulie 1859), Turcia §i Austria sunt nevoite, prinprotocolul din 24 Septembrie 1859 a recunonte indoita ale-gere a lui Alexandru Cuza ca domn al Principatelor-Unite petimpul vietei lui, §i cu Indatorirea ca el sg nu mai aducg onoug atingere Conventiei de Paris336.

Depunerea lui Cezianu, In suplementul la Notionolul No. 53. A lidSain, In Anunlialorui roman, 15 lanuarie 1859.

"° Bannberger 1. c., p. 325. Protocolul In Archives diplomaliques,1866.Paris, p. 161.


TABLA ILUSTRATIILOR

Pagina

Adunarea Romanilor la Blaj 3 15 Mal 1848. 25Simion BArnut 29Petre Dobra 41Balint 45Avram Iancu 47Constitutia dela Bucure;ti din 11 Iunie 1848 79Mitropolitul NedIt 85Barbu Dimitrie Stirbei, Domnul Munteniei 123Cavaleria Munteniei 1852 126Artileria Munteniei 1852 127Infanteria Munteniei 1852 130Grigore Ghica, Domnul Moldovei 137Balcic, 1853 cu escadrele franco-engleze 176ApArarea Silistrei in 1854 de Turci 177Retragerea Ru§ilor din Giurgiu, 1854 181Teodor Nicolae Ball, Caimacamul Moldovei, 1856-1857 228Nicolae Vogoride, Caimaca.nul Moldovei, 1857-1858 243Deputatii aduniirii Ad-Hoc ai Moldovei 1857 273loan Manu, Caimacamul Moldovei 1858. 281Anastasie Panu, Caimacamul Moldovei, 1858-1859. 283Vasile Sturdza, Caimacamul Moldovei, 1858-1859. 287

TABLA DE MATERIE

Pagina

Capul I. Revolt'Oa din 1848. 71. Revolt,Ito din anul 1848 tn Ardeal 9

Partida nationalA liberalA ungureascA 9

Opozitia romAnilor 14Lucrurile din Transilvania 19Adunarea din Blaj 23CuvAntarea lui BArnut 28MiscAri violente 36

H. Originea mi;cdrii ;i desfeifurarea ei tn Moldenia 49Originea si Inceputul miscArii din Principate 49

Seria istoricA a formArii partidului liberal 49Revolutia din Transilvania g cea din TArile RomAne. 52Miscarea premergAtoare a studentilor romAni din Paris. 54

Revolutia din Moldova. 59Ideile 63

III. Revolulia In Muntenia. 67Caracterul revolutiei muntene 67

Deosebirea de revolutia moldoveneascA 67SAtenii In revolutia munteanA 73Scopurile revolutiei si reactionarii 77Mitropolitul Neofit 83

DesfAsurarea miscArii 86Turcii favorabili revolutiei 86

Turcii Intorsi de rusi contra revolutiei 93

Ideile zAmislite de revolutie 98

Partidul unirei Rominilor 99¡deja unirii Moldovei cu Muntenia 101

Comisia proprietAtii 103RAspAndirea cunostintei intereselor romAnesti In apus 110

Rezultatele revolutiei din 1848. 115Capul II. llomniile de Bella Liman 119I. Barbu tirbei ;i Grigore Ghica 121

1. Barbu Stirbei 1849-1856 121

Barbu Stirbei fnainte de domnie 121

320 'STOMA ROMAN1LOR

Pagina

Reforme 124Retragerea la Viena. 132Retntoarcerea lui 5tirbei 134

2. Grigore Ghica in Moldova, 1849-1856. 136Reforme 136Retragerea la Viena. ReIntoarcerea la domnie 141

II. R6sboiul din 1853. Pacea de Paris 1856 144I. Locaprile sfinte 144

Rusia §i puterile apusene 144Politica orientalà a lui Napoleon al 111-lea 147Ambasad lui Mencikoff 151

Chestia orientalfi. Interesele puterilor. 159Interesele ruse§ti 159Apusul fatií cu tendintele ruseTti 163Ttircia i Principatele Romftne 165Purtarea puterilor germane 172

Tratatul de Paris. 174RAsboiul din 1853. 174Tratatul de Paris din 1856. 182

III. Unirea 114oldovei cu Muntenia. 187

I. Ideia Unirei 187Urme mal vechi 187Unirea intelectualà 188Arname ideii unirii politice 191

Moldova §i Muntenia fatà de unire 196Unirea In timpul domniilor dela Balta Liman 198Scrierile In chestia unirei 199Comitetele unioniste. 206

Unirea i Puterile Europene 214Consultarea poporatillor 210

Interesele puterilor In chestia unirei 214

CiiimAcfimia lui ToderitA Bal§ 227Alegerile la Divanurile Ad-Hoc. 240Dorintele Romanilor i conventia de Paris 265CAimAcAmia de trei i alegerea lui Alexandru I an I de Domn In

ambele principate. 280Alegerca din Moldova 288Alegerea lui Alexandru Cuza In Tara RomaneascA 295Intelesul alegerei Indoite 306Alegerea lui Alexandru loan I §1 puterile Europei 305

Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.12 A.D.XENOPOL

Documents

Transcript of Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.12 A.D.XENOPOL