Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.13 A.D.XENOPOL

TOlilil OMAN 1 LO R

A. D. Xenopol. lstoria Romanilor. Vol. XIII.

--,._.3

1 TORIA,

OMAN I LOH

hmliAhlrilAlli

408.-930.

DE

A. D. XENOVOLPOST PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IA81, MEMBRU ACADEMIEI ROMAN E.

MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.(1847-1 1920)

EDITIA Ill-a, revazutli de autor

flu sunt vremlle sub arma omulul,el bletul om sub vremr.

MIRON COS7711.

VOLUMUL XIII

DOMN1A LUI CUZA VODA 1859-1866PARTEA INTAIA

EDITURA «CARTEA ROMANEASCAD, BUCURE$T1

CAPUL I

ALEXANDRU IOAN IDOMNUL. PRINCIPATELOR UNITE

1859-1866

I

PERSONALITATEA LUI ALEXANDRU CUZ A

Familia Cuza. Familia Cuza pare a fi originarä dinsatul Cuza sau Cues in Lorena langA raul Mosela, unde ea in-cepe a fi pomenità in persoana unui reprezentat al ei foartestrAlucit, invätatul cardinal Nicolae Cuza sau Cuzanus, näscutla 1401 in acel sat §i mort in 1464 in ora§ul Todi din Umbria.Intre alte misiuni insemnate cu care a fost insärcinat cardi-nalul Cuza, amintim acea din Constantinopole, unde fuseselrimis spre a negocia unirea bisericei ortodoxe cu acea cato-ticA. Dei c'älugär catolic §i deci MA mo§tenitori legiuiti, s'arputea ca sä-1 fi insotit in Italia membri din familia lui, atra§iaici de insemnata lui pozitie. Ba s'ar putea chiar face pre-supunerea cA vre un membru al familiei sale sà-1 fi urmat inConstantinopole, unde sä fi rämas, constituind ramura orien-talä a acestei familii, stirpea din care se trag Cuzà§tii mol-doveni.

In once caz familia Cuza, se afla, in secolii urmätori,träitoare in Italia §i este la (Musa o traditie care spune cAorigina ei s'ar trage din Austria, traditie ce corespunde lo-cului ei de ba§tinä. Cei de pe urmä reprezentanti ai acesteifamilii in Italia fin% baronul Nicola Cuza §i comandorul Sal-vator Cuza, ambii morti in decursul ultimelor decenii ale vea-cului trecut §i cu moartea ckora familia Cuza s'a stins inItalia, in linia ei bärbäteaseä 1

Läsänd insä la o parte aceste simple presupuneri asupra,

1 Dintre femei a mal rAmas pAnA azi doamna Maria Felice Berso; lardin aliati Duca dela Verdura a cArui son l a tinut-o comandorul Salvator stMarchizul Ballestero de Bongiordano ginerile surorei celor dol frat.I Caza: NicolasI Salvator, (toti In Palermo). (DupA o scrisoare a d-lui Angelo de Gubernatisdin 24 Aprilie 1900). Pe acesti lirmasi i-am Intrebat dacA nu existA In familialor vre-o traditie, dupA care vr'un membru al familiei lor sA se fi strAmutatIn RAsArit, si nil s'a rAspuns c.ii asemenea traditie nu existA.

8 ISTORIA ROMANILOR

originei familei Cuza, presupuneri ce nu au nici o temelie isto-ricA, sA venim la Cuzh'§tii din Moldova. Cel dintAi boier cumunele de Cuza ce apare In documentele moldovene§ti esteDumitru Cuza, pomenit de documente In ranguri de boierieintre anii 1677-1706. A§a in 1677 gAsim pe comisul DumitruCuza dAruit cu satul V16icenii de cAtre Antonie Roset. La1696 intAlnim pe acela§ Dumitru Cuza cu rangul de vel-stolnicinsàrcinat cu o cercetare. Intre anii 1701-1708 &in' pe Du-mitru Cuza inaintat la boeria de vel-spatar 2 Dumitru Cuzacare se insurase cu Safta fiica lui Todira§cu Ion Sulger avude fii pe Miron, pe Teodor §i pe Veli§co. Miron, din al cAruiasAnge se trage domnitorul Alexandru Cuza, fu c6sAtorit Cu fatalui Neculai Costin cronicarul. Miron Cuza, e amintit in docu-mentele la anii 1728 §i 1729 3. Dumitru Cuza este ucis de M.Racovità din bànuiala de amestec in mazilirea c6pitanuluiFAnut.

Din cei patru copii ai lui Miron Cuza, cel mai mare loansau Ionifit Cuza este pomenit in documente din anii 1765 §i1768 ca stolnic 4. Acest Ionità Cuza merse cu o delegatie dealti boeri moldoveni la Foc§ani la generalul rus Rumianzovspre a cere ca la tratatul ce era s'A se incheie in 1774 sä." serestitue domnia Moldovei pà'mAntenilor. Avu §i el ca §i bunulsAu Dumitru o soart6 tragic6. Anume pe timpul lui ConstantinMoruzi, (1777-1782) Turcii, in a§teptarea unui nou rAzboinCu Rusia, din cauza neindeplinirei conditiilor tratatului deCuciuc-Cainargi, se purtau stra§nic prin Moldova §i luau in6-surile cele mai pripite, spre intkirea cetätilor dela Nistru.Multi soldati turci, dezertand din corpul Ienicerilor, se rAs-pAndesc in Moldova ca talhari, §i generalii turci primesc ordi-nul ca s6-§i ia cvartirile de iarn6 in aceastä" tail. Pe lângáaceste, se mai cere gospodarului o contributie de 135 de pungi,Cu toate cA plAtise haraciul pe 4 ani inainte 5. Se intelege

' 1677, Acad. Romdnd XLV, 23; 1696, Arhiva SI. Spiridon, III, 10 gi 14;1701-1708, Acad. Rom., XLV, 152, Sf. Spiridon. Sdrbii VIII, 11 0 Popricanii,V, 115. D. Ghibilnescu care a dat la lumini un mare volum asupra Cuzestilor1912 nu a putut nee mai sus de Dim. Cuza originea acestei familii. In aceastillucrare la p. CLXIV mai multe doc. asupra lui D. Cum Cuza pare a fi foststritin deoarece nicideri nu se vorbegte de rudeniile sau de preintii lui apoiboieria lui de Comis tot un strAin Indegeteazfi. Ibidem.

a Doc. d-lui E. VArnav Sofracestii III, 18 gi Tiganii IV, 8.4 Sf. Spiridon, Domrzestii X, 10. Doc. d-lui Al. Hinna, Vaslui 34. Do-

cumentele citate aid mi-au fost comunícate de d. loan Tanoviceanu. D-sa, stu-dlind aproape toate documentele cunoscute panA azi din Moldova, chiar simulte din culegeri private, se poate sustinea cu sigurantà, a Dumitru Cuzadin 1677 este primul boier cu acest nume ce apare In Moldova.

5 Mai multe extracte de documente din anul 1778 In N. Iorga, Acte stFragmente, II, p. 148-150. Adauge raportul lui St. Priest cdtre afacerile strdine,3, gi 17 Sept. gi 26 Oct. 1778 In Documentele Hurmuzaki, Suplementul I, I, p.969-970. Chestia cu Rumianzov In Ghihlinescu, Cuzestii, p. CXCVI, care venipeste el; citez isvorul de unde iese aceastil gtire. Uciderea lui Cuza, Ibidentp. CXCVIII.

cum fa o ap stare de lucruri, tara trebuia sA fiarb6 In greu-%tile i netocmelile ce cAzuse asupra ei. Insu§i domnul e nevoitsA se jeluiasa la Poart6, contra neoranduelilor comise de o§ti-rile Impkne§ti c6 el nu mai poate rAspunde la nerngsu-ratele cereri ale capilor acelor o§tiri i cg locuitorii, alcati In

f- - -mfey 1774'7,*T"Fgps; *.A' ;s/f,

T -i..*'' 1.i.:s151 4. 1 ';3. f i j ki.,, 4

3 4 , Li A,t,_;,:\> ' 1 1 .e_z--,' A '

. 4.,

4'-.-: .1 -t zj. 1-

- ., . ,- - ...

, ..-, -.'', 1

1t,

-'i -

',?1

. :--:.:.:.,-, ,..

li,z4g ,',- 4

'el

- t .....k....,1 ' :. S.,- t i

..,.':'":,4:,,

r,f,I.,,,,, ,..i !.' ' ,i_

ki -Z 1 , .2 ";. Ì,z!-4I'.,_ 1?:' --- --.i -1 1 $. -_,' s-

i:-:, '. .,,,, '-'--!--,- '-, ',... 3 , '.)4 ''- -- r,i,Z.-i'i .ii 14.4.¡-.`,... tt , i. ,... ..,......, ... ,

7N. ,,,"*K4-1-,.. ",. lq 4_14 ! ,

...r:

,.k.1..,, 4,-.--; ;-,,,.z-

l

s.1 1.. \, li :4. t , 4'

Raportul lui SI. Priest C. al. straine 17 Aug. 1778 Ibid. p. 969.

toate chipurile de atre militii, nu gAsesc o sc5pare cleat IA-rAsind tara" 6. Mai multi boieri, fare care Manole Bogdan §ispatarul Ionith' Cuza, partsc pe Moruzi la PoartA cA ar fi hain.Domnul stoarce prin chinuri dela Bogdan mArturii scrise ; iar

oIl-

oo

NA itZ- t MI\ M--

z.; .

tr:

1.4

I

I

Q6,.\.5 ,,

i .. .

E,4

c4.

Firo!1

.:i,

PERSONALITATEA Lill ALEXANDRII CIIZA 9

4)

.

10 ISTOBLA ROMANI:L.01i

lui Bogdan §i lui Cuza le taie capetele. S'ar 'Area nici c6Invinuirea de trgdare nu este adevkat cki un raport al luiSt. Priest, ambasadorul francez din Constantinopole, spune

dorinta lui Const. Moruzi de a se face plkut Portei §ide a se pune la aapost de soarta predecesorului ski (GrigoreGhica), a impins pe domnul Moldovei a cguta crime la câtivaboieri" ; iar firmanul Sultanului atre Moruzi, 11 laud'd pen-tru pedeapsa ce a dat'o hainilor boieri Manole Bogdan §ispatarul Cuza", adàogand &A, s'a gAsit Intre scrisorile luiBogdan cAteva cuprinzkid multe spre facere de turburki ;pentru care ace§ti doi fgatori de rele, Manole Bogdan §i spg-tarul Cuza, au luat càzuta rAsplatà" 7.

Ionità Cuza avu trei copii ; din care doi rAinân Mfgurma§i bkbati, iar al treilea, Neculai Cuza cgminarul carefusese InvAtat la carte de daseälul Man dela Golia este bunuldomnitorului Moldovei. Neculai Cuza avu de copii pe Grigore,pe Gheorghe §i pe loan Cuza. loan Cuza vornicul, c'äskoritcu fata lui Cozadin, Sultana, avu de fii pe Dumitrache Cuzamort de tkik din un accident de cAlkie §i pe Alexandru Caza,viitorul domn al Orilor romá'ne unite 8.

Alexandru Cuza Inainte de domnie Alexandru Cuzas'a nAscut la Barlad In 20 Martie 1820, din un tatà român §io mamá greacg, nAscutà §i crescut6 In Constantinopole, femeece, dupà spusa contimporanilor, era de o deosebità inte1igent6,dar care nu §tia române§te. Copilkia §i-a fäcut-o la mo§ia pà-rintelui sàu, Bkbo§ii din judetul Falciu. El fu a§ezat, sprefnv5fdturg, intAi In pensionatul lui Cunin din Ia§i unde Invg-

Raportul lui SI. Priest c. al. strdine 26 Noemvrie 1778. Ibid. p. 990.Firmanul din anul Hegirei 1192, publicat In Ronulnul din 10 Ianuarie 1862.Cf. nipte stihuri ale lui Enache Cogalniceanu asupra mortei silnice a vorniculuiEmanoil Bogdan pi a spatarului Cuza, publicate In a doua editie a LetopiseiilorWei Moldovei de M. Cogalniceanu, III, Bucurepti 1874, P. 281 pi urm. Dupaaceste douà din tu-ma izvoare, cei doi boieri ar fi fost ucipi, din pricina unorpAri mincinoase, aduse de ei contra domnului, la papa de Bender. S'ar puteaca aceste pari sa fi fost relative tot la jafurile tolerate de Moruzi care nu pu-tea face altfel, cu toata tInguirea lui. Imprejurarea nu se poate limpezi, do-cumentele (stihurile pi firmanul) fiind foarte rastrfinse In rostirile lor.

8 Dupa arborele genealogic al familie Cuza, arbore ce consuna cu docu-mentele. Grigore Cuza,, unchiul domnitoruluL este acel bgrbat de caracter pide moravuri aspre ce a jucat un rol apa de Insemnat In deosebttele Imprejuraripolitice ale tarei. El a prezidat tare altele Intrunirea din 1848, facuta In Jail,la Hotelul de Rusia. Biografia lui ar fi o lucrart foarte inttresanta. GheorgheCuza este tatal Lii Costache Caza, el Insupi tatal d-lui 1. C. Cura, promotorulligei antialeoolice pi sprijinitorul monopolului alcoolului. Asupra dascglului Balanvezi Ghilignescu. Cuzegi, p. CCIII.

° Inteun rand Cuza lug parte aici la o batalle cu fiindca bactiiluase unui Aden Man cliciula din cap. Gaud Cuza fu sa ice pe Elena Rosati,mama fetei o lutreba pe care Cuza II ie, pe acel ea a batut Jidanii? La ras-punsul afirmativ al fetei; sa-) iei i spuse batrIna, cad trebue stt fie iubitorde Hristos" (dupa aratarea principesei Elena Cura).

PERSONALITATEA Lill ALEXANDR17 CUZA 11

tau deodata cu el : V. Alecsandri, Neculai, loan si PanaiteDocan, Mateiu Milo, Nicu si Evghenie Alcaz, Alex. Mavro-cordat si M. Kogalniceanu. Dupa ce statu aid pana la 1831,fu trimis la Paris, spre desavarsi cursurile liceale, pana celua bacalaureatul In litere 1°. Dupa sfarsirea studiilor secundare,voi sá invete medicina ; dar neputând suferl disectiile, se dadujurisprudentei, fara Insa sa fi obtinut vreun titlu academic.El fu tnsa numit membru al societatei economistilor din Paris 11.

Nu mult dupa intoarcera lui din strainatate, el se casatoricu Elena Rossetti, fiica postelnicului Iordache Rossetti §i aCaterinei fiica logofätului Dumitru Sturza ; casatoria fu cele-.bran. la Solesti, In jud. Vasluiului, In 30 Aprilie 1844. El intraapoi ca slen (membru) la judecatoria tinutului Covurlui. DarIn 1848, dui:A revolutia din Paris, incepand fierberea In tine-retul Moldovei, Cuza lua parte la ea, si In 24 Martie aceluian, el se afla In easel& lui Mavrocordat din Iasi, impreuna cuacei ce uneltiau miscarea indreptata contra lui Mihail Sturza.El fu prins impreuna ca cei mai multi din tovarasii lui decugetare, legat cot la cot, si dus la cazarma, unde fu batut siranit la un picior, rana de care el a suferit mult timp. A douazi fu pus In o butca jidoveasca si trimis sub pia' la Galati,impreunä cu tovarasii lui : Manolache Costache Epureanu, Gri-gore Romalo, Vasile Canta, Dumitru Filipescu, Alecu Moruzi,Dumitru Raducanu Rossetti si altii. Ajunsi la Galati, dupa cefusese tinuti sub un regim foarte aspru la cazarma, trebuirasa fie dusi peste Dunare, in surgun la Macin. Sotia lui Cuzace alergase dupá el la Galati, cumpara prin mijlocirea consu-lului englez din Galati, Cuningham, pe marinarii greci, supusienglezi care trebuiau sá conduca barcile peste Dunärea. Gauderau pe fluviu, surgunitii (land sampanie ofiterului ce-i conduceasi soldatilor, ii imbatara §i Ii facura sa se stramute in altebard ; iar marinarii cumparati apucara, in loe de directia Ma-cinului, acea a Brailei, unde ajungand mai curand decat barcaCu soldatii, surgunitii o rupsera de fuga in toate partile. Cuzace era ilia si nu putea merge asa de iute, fu prins din urmade ofiterul care ajunsese si el cu barca la Bräila. Caza i sejalui cat ne neomenos se purtase cu el tovarasii sag care, stiin-du-1 ranit, Il parasise, si ca spre a-si rasbuna impotriva lor,el voeste sa-i arate locul ande ei s'au .ascuns. Ofiterul multumit,dete bratul lui Cuza, spre a-i usura mersul. Cuza 11 duse lalocuinta consulatului englez, proteguitorul surgunitilor si, candIntl% pe usa', scoase palaria si multumi ofiterului pentru intova-

" Diploma originalii din 10 Decemvrie 1835 dela Sorbonl, sub No. 6287,subsemnatä de ministrul Guizot, se aflii lii piistrara d-lui Th. Rossetti.

11 O scrisoare a lui V. Alezsandri C. Cuza din 20 Mal 1862 In hirtiileRos etti.

12 ISTORIA ROMANIL011

rA§ire. Acesta, väzänd atunci bandiera englezeascg, intelese,a a fost Oda. Dela Begla, dupà ce stätu catva timpadApostit In casa consulului englez, plecä cu vaporul la Pesta§i de acolo vein inpreunä cu tovarà§ii säi la Cern'äuti, de undeManolache Costache umbla sä intruneaseä o legiune de oamenide stransurà, cu care sä intre In Moldova. Cuza insä ii spuneasä nu ail36 incredere In asemenea oameni ; §.1 inteadevär Intr'ozi acei indivizi dispärurä, dupä ce prädarä bine pe tinerii Mol-doveni.

Ivindu-se holera la CernAuti, Cuza se duse la Viena. Peatunci In Moldova venise, ränduit din partea Portei, TalaatEfendi, ca sä cerceteze pricina dintre tara §i domn. Dei holerabantuia In toatä furia ei, Ionitä Cuza, tatäl lui Alexandru,celui chinuit din cauza principelui, veni la Ia§i spre a-§i depunepâra contra domnului, Infruntänd molima ; dar este prins deea §i, intorcandu-se la mo§ie bolnav, 1§i dä duhul in mainelesotiei sale 12.

La Viena, Cuza impreunä cu N. Pisoschi §i cu DumitruRossetti, cumnatul lui, asistarà färä voie, fiind surprin§i, lalupta Intre armata ce refuza sä meargä contra Ungurilor, §icare era sprijinità de studenti, §i regimentele credincioase impà-ratului. Dela Viena Cuza se duse la Paris, apoi la Constanti-nopole, de unde se intoarse In tar'ä cu Grigore Ghica Vodäce fusese randuit domn In Moldova, In 1849 '3.

Grigore Ghica nuini pe Alexandru Cuza director al mini-sterului de interne, apoi parcalab la Galati, unde Cuza avudurerea de a saluta pe Grigore Ghica, când la 1856 päräse§tetara. Strälucita serbare ce organizä In onoarea lui, nu eradatà atät acelui ce-1 pusese In dreggtorie, cat reprezentantuluiideei unírei care Vt In sufletul luí Cuza aprinsese mântuitoareaei flacärä. Cuza pästreaz'ä dregätoria de parcalab In timpulcaimacaniului Teodor Bal§ §i Oda' la acea a lui Vogoride,cAnd (16 räsunätoarea lui demisie care atrage luarea amintea tärei asupra persoanei sale, ce indräznia sä infrunte a§a defäti§ temuta autoritate din tarä ce se sprijinea pe infrico§ataputere a Turciei §i a Austriei 14.

Cu toate cA Vogoride caimacamul cäutase sä cA§tige peCuza In partea lui, numindu-I, In timp ce era parcalab la Galati,§i adiutant al säu, §i inairitandu-1 In scurtul rästimp de 10 ziledela rangul de sub-locotenent la acel de locotenent, apoi la

G. Sion, Alesandru Cura, Ianuarie 1859, publicat si mai thrziu inRonulnul din 25 Ianuarie 1892.

ii Toate acestea dup5 arAtarea principesei Elena Cuza si a fratilor eiDumitru si Theodor Rossetti, Comp, I. G. Valentineanu, Alegerea, detronarecr;i inmormtintarea luí Cuza Voclá, Bucuresti, 1898, p. 25 g 96. I

" Cf. Papadopol Calimach, Amintiri, (manuscris In Acad. romanti) p. 128-

PERSONALITATEA L'Ea ALEXANDRII CIMA 13

capitan §i. in sfarsit la maior 15, Cuza nu se uita la aceasta cur-tenire a stapanului tárei, ci infocat unionist cum era, el facao mai mare slujba' acestei tendinti, prin demisia lui, decat dacadela inceput, declarandu-se de partizan al ei, s'ar fi pierdutIn multimea celor care protestau.

Demisia lui Cuza se intemeia pe urmatoarele motive :ea' s'ar fi publicat listele electorale netrecandu-se in ele per-

soane cu drepturi §i punându-se in ele acele fara drepturi ;ca se schimbase privighitorii vrednici, inlocuindu-se cu oameni

nedestoinici ; 3, ca in lipsa lui din Galati, s'a calcat casa unuicetätan, In puterea unui ofis ne ajuns la cuno§tinta lui carear fi fost totdeauna stavila unor a§a nedreptati §i nu unealtanerusinata a ocarmuirii ; 4, ca se raspinsese fara drept pe totiacei ce reclamau inscrierea in comitetele electorale §.1 5, a fuseseinlaturat din alcatuirea comitetului §i trimis in Basarabia, toc-mai in momentul cand, dupa glasuirea firmanului, trebuia sapre§ideze zisul comitet. Toate aceste, urmeaza Cuza, fiindlovituri pedeoparte in dreptatile pamântenilor, iar pe dealta inintalesul inaltului firman, bazat pe tratatul de Paris §i nevazandnicio masura luata spre a lor stavilare, din contra acele de spai-mântare predominând §i sporind in tot tinutul Covurluiului,ma vad silit cu o vie parere de rail, in protiva dorintei ce amde a sluji patriei tuteo vreme a§a de ginga§a, a va cere demi-sionarea mea din functia de parcalab, fiind o trista povara subun asemene sistem" 16.

Cuza trimite copia acestei demisii consulului francez, Vic-tor Place, rugandu-1 a o comunica comisiunii din Bucure§ti,ca un nou document In sprijinul dreptelor reclamatii ale tarii,contra actelor a§a de arbitrare ale guvernului" 17. Comitetulcentral unionist intelege de indata insemnatatea acestui act§i-1 imparta§e§te in copie tuturor comitetelor din judete, ara-tându-le marea senzatie ce a facut demisia motivata a parca-labului de Galati §i sprijinul insamnator ce l'a dat protestareigenerale ce s'a trimis la Bucure§ti" 18 Victor Place transmiteaceasta demisie, nu numai comisiunii din Bucure§ti ci §i comi-telui Walewsky, atragandu-i luarea aminte asupra imprejurarii,ca prefectura Galatilor este cea mai insamnata din Moldova

" Cele 3 decrete : 1ntAiul din 24 Aprilie care-1 Imita la rangul de lo-cotenent ; al 2-lea din 28 Aprilie la acel de cApitan si al 3-lea din 3 Mai lamaior, vezi In Acte ;i documente privitoare la Rena;terea Romdniei de D. A.Sturza, D. C. Sturza si Ghenadie Petrescu, IV, Bucuresti, 1889, p. 415, 451si 485. Cuza intrase In ostire cu rangul de cadet pe timpul lui M. Sturza sifusese Inaintat sublocotenent de Grigore Ghica, In 1849, cAnd 11 numise sidirector al ministerului de interne.

" Din 24 Iunie (6 Iulie) 1857. Acte ;i Documente citate, V, p. 47." Din aceiasi datA, Ibidem p. 50." Circulara din aceia0 datA, 'bid.

e

'4Y

13 (

Numirea lui Alexandru loan Cuza ca parcalab la Galati in 1856.Fotografie. Colectia Academiei Române.

14 ISTORIA ROMINILOR

cr.474.1. 00 yE, CZ ,...0477774-z o e a..,t (-of Xr14z./

ca77-2-zV Igs- a 3 cy tr..; a 22X,7

/-7=4:c 6-7-r tik. n? aize,/, 2'7', yen

.7774a _62)Crzzyr-t gber À.2 277 r.r ..74?' :-.0//'77077' / GC/ ../7"e eFT../Z

47-777 r7 Z e' 7, 7 i rre cr-f.j/--z. -4irze-

.Z70'eA2 .21-714/4744/4F .4 X' r 2Z4r-e Z77.9=4

.X-;;;.¢... 74.. Cre., .,,77z

crz a 17,9c /Ia. C CP." Z4"477 I , f-.7/2. -67sIzyrn'

,,ezz(v7 r fseC271/itlf eVe.,7 y t frne 1727r £.2.1g Rrn./.7.7//;'/ v9an r7 7/7 -T.4/7v i rrT4 ("9 E6, 9 6Ì ,$) / g/ez.

51:2( tre.yz an*. rze 7/ 17 .YX te2:27/Z 91,1

0. )77//w/, n err-2n ..41-777/r/72.7.4 2i.. c.n/E2n11,1.7

i5+4-rra (1 0.1C rli2 f 7747-1<-; , -.4,r

t / ,/Ç-6 ,974/..-7.2/7127., 270,r

PERSONALITATEA LUI ALEXANDRII CIIZA 15

c4 domnul Alex. Cuza care o ocArmuia trecea cu drept cuvAntdrept unul din dregAtorii cei mai destoinici, cei mai cinstitimai energici ai t'Arii. Prin averea sa, prin legäturile lui de familie,el tine un loc Insemnat In opinia publicA. Cuno§tinta personalàce am asupra caracterului säu este pentru mine o garantie, cAabuzurile pe care le d'A pe fatà au trebuit sà intreacA ori-cemargine, pentru a-1 aduce la un demers atAt de gray" 19.

O urmare a demisiei lui Cuza §i a popularitätii ce i-a creiat,a fost cä Gälätenii, la a doua alegere a deputatilor divanuluiad-hoc, dupä casarea celor dintAiu, 11 aleserA ca deputat al lor.

In aceastä adunare, Alexandru Cuza sprijini, in §edintadin 29 Octomvrie, pe Manolache Costache cAnd ceru desfiin-tarea privilegiilor, principiu ce fu primit cu aclamatie de intreguldivan". De altfel Cuza nu iea parte la nicio desbatere din divan,nici mgcar la chestiunea cea atAt de furtunoasä a relatiilor dintreproprietari i tärani. El nu se credea orator §i se abtinea de avorbi. Intre numeroasele propuneri ce se fäcuse pentru desle-garea acestci insemnate chestiuni, Il videm votAnd pentru aceaa improprietäririi pe locurile intregi cultivate de Omni, pro-punere fAcutà de C. Negri §i care cade neintrunind decAt 16 voturiprecum tot atunci el voteazA contra socotintei majoritätii co-mitetului proprietarilor mari care admitea teoria täranuluichiria§. Cu toate acestea Alex. Cuza voteaz4 §i contra propuneriilocuitorilor säteni care era prea agresivä i menitä a turna oloiupe foc, in loc de a potoli pasiunile ; propunere ce fusese combà-tutä §i de Kogälniceanu 21

Rolul lui Alexandru Cuza in divanul ad-hoc i in chestiatäräneascA este indestul de §ters, cu toate c'd inclina cgtre dele-garea liberalä a acestei daraveri.

Imprejurarea eft' el nu s'a afirmat prea pe fatà de partizanal täranilor, explicä cum de f a primità candidatura lui la domniede toti membrii partidei nationale, care, dac'A erau inteun gAndIn ceeace privea unirea, erau departe de a se intAlni in acelea§ipäreri, in privirea deslegárii chestiunii agrare 22.

Sub cAimäcämia de trei, Cuza este inaintat la rangul

" Place c. Walewsky 6 Iulie 1857, Ibidem p. 53." Buletinul gedinfelor aduniirei ad-hoc a Moldovei No. 7, 30 Oct. 1857.

Cf. discursul lui M. KogAlniceanu din 15 Februarie 1861. Procesele verbale aleadunArei XXI, p. 271.

Sed. din 19 Decembrie, Buletin No. 22 din 21 Decembrie 1857. Aceastlipurtare a lui Cuza este potrivitii Cu carcterul sAu. N. Sutu (Mémoires, du princeN. Suizo grand logothéte de Moldaoie, 1788-1871), publies par Panaite Rizos,Vienne 1899, p. 365), spune ch Cuza comptait il est vrai parmi les jeunesgens qui avaient rompu avec le passé ; mais il ne s'était jamais montré parti-san du radicalisme, ni n'avait professé des opinions extrèmes".

22 AtAt este adevgrat, iar nu c6 partidul bark' U credea pe Cazainamic al improprietArirei tAranilor", cum spune Bolintineanu, Viafa lui CuzaVodd, las, p. 10.

16 ISTORLA. ROMA.NILOR

de colonel i este numit locotenent de hatman 23. El intra Inadunarea din 1858, ca deputat al proprietarilor mici din JudetulFalciu 24, de care adunare este ales domn In 5 Ianuarie 1859.

Caraeterul lui Alexandru Cuza. Individualitätile au faraIndoiala un rol in istorie, prin intervenirea personalitatii lorIn daraverile omene§tt i prin ciocnirea acestei a lor persona-litäti acea a altora ce ieu parte la desfa§urarea Imprejurä-rilor. Personalitatea sau caracterul unui om este productul maiintai al genezei sale fizice, In care joaca un mare rol ereditatea ;apoi al Imprejurarilor care au Inconjurat a lui desvoltare ; Cualte cuvinte, al germenului §i al mediului in sanul caruia a cre-scut. Acest din urma agent, mediul, lucreaza fat% Incetare asupracaracterului §i-1 schimba necontenit, Incat nu este potrivit ase considera caracterul unui om, ca element neschimbator,dela Inceputal chiar a aratarei lui In câmpul istoriei. TotuO,dela o varsta oarecare, unele apucaturi mai fundamentale ra-man neschitnbate §i, mai ales, cand rolul personalitatii nu atinut mult timp, se poate socoti pang la un punct ca statornicepärtile mai de seama ale caracterului ei §i fiindca acest ca-racter ne explica o mare parte din faptele In care personalitateava interveni, este bine, ca In asemenea cazuri, sa se schitezeprin cAteva trasaturi generale felul de a fi al individualitatiloristorice. Cuza a domnit numai 7 ani, scurt rastimp din viataomeneasca, i cand a fost ales, era In varsta de 39 ani, deci omformat, In care se cristalizasa acuma Insu§irile cele mai deseama ale caracterului sàu. SA le schitam, Intru cat ne invoescaceasta lucrare, amintirile contimporanilor.

Mai intai ca fizic, Alexandru Cuza era un bärbat destatura mijlocie, Insa aratos, cu o infato§are placuta i ade-menitoare. Manierele lui erau distinse, ceeace nu putin Ii ajutaIn izbinzile sale diplomatice" 23. Când 11 atingeai, niciodatanu-ti ramânea dator cu raspunsul. El era foarte sincer, §i prie-ten adevarat ; dar §i catre cine nu-i placea, se arata Indata,caci el nu §tiea sa fatareasca. El nu iubea pompa i aratarileexterioare i facea foarte putin caz de ovatii §i de sarbatoriri,pe care, cele mai de multe ori, le §tiea cà sunt de comanda 26

" G. Sion. Alexand.ru Cuza citat. Nu ministru de rkboiu, precum sesustine de unii. Aducem ordinul original de numire din 23 Octomv. 1858 sub No. 9D-sale Colonelului Alecu Cura: Considerand deosebitele merite ce vA carac-terizeazà, crtimficiimia gkeste de cuviintri a vA Inskcina, In functiunea ce ocu-pati, i cu indeplinirea tuturor fndatoririlor preserise de asezdmInt peind la in-locuirea postului de halaran. (Subsemnati) Catargi, V. Sturza, Panu. (HdrliileRossetti).

24 Patria 22, 1858.16 Bolintineanu, Viaja lui Cuza-Vodd, p. 40 Comp. p. 8.

Asupra acestui punct, vezi salutarea ce i-o fkurà tAranii la 11 De-cemvrie 1861, Romdnul 20 Ianuarie 1862.

(C. tE)VIVISULINITEIEZ UM=

3 Polbaviei mi a Waltubiei.

makaatmova 41MOGIuNDIO2

.R)2Z'e ,.. ..,-,04,4J..oeedir tZ0

eys.A se 43i

t3419?'è2.0077200voeffi .0,47, 417! Osz-e744074.

te a-lro-dr), g. A 411:-.104-C41 44,7,

,6 ,r444,74,,,Z,4-97704."1,A( .4070074 4 :*

,4 4,47- Afr

7r.

.1r.e,...74;./4/44 044ifie0

.4.74.ead;

Ard-f

ALP ri;.;

er.:7x( /

Atexandru loan Cuza Insgrcinat oi cu implinirea Indatoririlor de liatman 1858.Fotografie. Colectia Academiei Romine.

A. O. Xenopol. [aorta Rombilor. Vol. XIII. 2

PERSONALITATEA Lill ALEXANDRU CUZA 17

Era nelacom de bani, §i cea mai buna dovada despre aceastaeste ca, dupä cum spune Bolintineanu, el a fost unul din domniice au e§it din domnie, fara sa fi fäcut avere mare 27 El insanici nu avea nevoi prea mari ; nu iubia luxul ; masa §i traiul&Au erau cumpatate ; avea insa mare placere pentru cai frumo§i,Cu toate ca' nu era bun calaret. Intr'un grad inalt era desvoltatla el sinytimantul dreptatii, pe care o recuno§tea chiar §i catredu§manii sal A§a cand apara pe mitropolitul Meletie care erasà fie dat in judecata, pentru ca tOgaduise legitimitatea adu-narei din 1858; când ceru sa se recunoasca printului Grigore M.Sturza insu§irea de deputat in aceea§i adunare ; cand anuleaainafacerea antreprizei §oselei din Galati, sechestrul pus pe averealui Lascar Catargiu care, cu toate acestea, devenise unul dindu§manii lui cei mai rostiti 28.

Pe langa dreptate, avea insa §i o mare delicatet5 de simti-minte. Asupra acestui punct domnul I. Zane spune ea pe candBolintineanu, fostul ministru §i prieten al lui Cuza, statea incasa parintelui d-lui Zane, §i era plin de datorii, pe langa cà igreu bolnav, Cuza §tiindu-1 mandru, intrebuintase urmatorulmijloc pentru a-1 face &A primeasca un ajutor. Pusese pe unnegutitor sa-i scrie, ca °data l'a in§elat Cu o suma de bani ; darcà mustrandu-I con§tiinta, i-o restitue 29.

Cuza era apoi foarte mandru §i nu pleca u§or capul in-naintea altuia. Inca din timpul parcalabiei lui, pe cand o§tirileaustriace ocupau Galatul, soldatii nemti obicinuiau a face multenecuviinti. Cuza ceru de mai multe ori dela comandantul tru-pelor din Galati sa-§i infrâneze oamenii, la care i se räspundeatot cu glume. Intr'o zi el trimise o companie de soldati romani,ca sa prinda pe cei austriaci prin crime §i alte locuri publice,Ii lega cot la cot §i-i aduse la cazarma. Comandantul, pentru anu pati §i altä data atare ru§ine, sau spre a nu fi nevoit a seopune cu puterea §i a varsa sange; luà masura de a pune pesoldatii sai la randuiala. Aceasta non' a caracterului lui Cuzava domina mai ales In politica lui exterioara. Cuza era un in-focat nationalist §i patriot, precum o dovede§te mai intai rasu-natoarea lui demisie, apoi tinuta sa mândra §i vrednicacu toate puterile, in tot timpul domniei lui, tinta lui supremafiind ridicarea politica a poporului sau ; dupa cum o dove-de§te §i, dupa e§irea lui din domnie, refuzul sau de a re-intra in tara cu ajutorul baionetelor straine, cand Franta

" Bolintineanu, Viala lui Cuza-Voricl, p. 132. Comp. Anghel Demetrescu,Discursurile lui Barbu Calargiu, Bucuresti, 1886, p. LV.

Vezi decretul din 6 Octombrie 1865 In Moniforul Olicial din 8 Oct.1865.

Scrisoarea d-lui Iuliu Zane ccitre A. D. Xenopol, publicatA In Arhiva,XII, 1901, No. 1-2. Scrisoarea negutAtorului a fost datA de d. Zane AcademieiRomAne. Vezi i Illonitorul Olicial, 4 Iunie 1892.

18 ISTORIA ROMANI:LOB

PEB,SONALITATEA LUI ALEXANDRU CUZA 19

fAcu aceastà propunere ". Fatà cu clasele trii, Cuza era unprotivnic al boerilor, un partizan declarat al poporului de jos§i un lupt6tor aprig §i neobosit pentru egalitatea socialä i pentrufästurnarea privilegiilor, i In aceastg privire, omul cel mai po-trivit pentru perioada de desvoltare In care intra poporul roma-nesc, i care trebuia sà-1 prefacä, din starea de barbarie orien-tal5 In aceea Occidentalà civilizat.

Dar acest caracter avea, ca toata fiiptura omeneascil,umbre pe lângä lumin6. Era neserios, zeflemist, lua toate lu-

crurile In u§or i prea nepAsAtor de soarta lui, de care ins6 eralegatà aceea a poporului pe care domnia n. Cuza apoi de§i foarteinteligent, cuprinzfind u§or lucrurile, nu prea iubea nunca 32.Pe de altà parte îi pracea mult a rAde bate joc de acei ce-1incunjurau mai deaproape, i tinea In samA, prin o mare sim-patie, pe acei ce primeau glumele lui. A§a se fAcu de el 16s6adeseaori trebile pe mAinile oamenilor s'Ai de Incredere §i de seconstitui a§a numita lui camarilà : (Librecht, Docan, Pisoschi)tocmai In momentul cAnd el I§i Indu§mänise Inteun chip a§ade gray mare parte din clasa conducAtoare, prin lovitura destat.

Conform cu aceste contrasturi In caracterul sAu, li pl5cealoviturile zdravene i nea§teptate 33.

Aceste putine Indegefäri psihologice sä slujeascti spre aexplica unele fapte, pentru a càror explicare, numai elementeleobiective nu ar fi Indestulnoare.

Acest om, astfel inchegat de fire din tainele eredit6tii,era sä se urce pe tronul tárilor române, In momentul ce! maiCritic al vietei lor, atunci cand tratatul de Paris, scotându-lede sub jugul Turcilor §i al Ru§ilor, sub care stAtuse pAnA atunciIncujbate, le cherna la o viatà nouà, atribuindu-le un rol Inmersul politic al lumei orientale.

3° Dovezile se vor aduce in cursul expunerei.Valentineanu, Alegerea, delronarea si tninormdnlarea lui Cuza-Voda,

Bucure5ti 1898, P. 17." Place c. Walewsky 9 Mai 1859 Acle, IX, p. 336: Tout ce qui sent l'ap-

plication et les affaires le fatiguent". Acelasi c. Walewsky, 24 (12) Ianuarie 1859,Didem IX, p. 242: ,,par une bizarrerie de son caractère, à la fois résolu etparesseux, on ne le vit pas se placer au premier rang des lutteurs qui repous-sarent avec tant d'énergie les intrigues de la Turquie et de l'Autriche".

" Cat despre celelalte defecte ce i se puneau in seaml, BolIntineanu,Viola lui Cuza-Vodii, spune : Se imputau domnuluí patima joculul. El numai juca alta de cat jocuri ordinare cu amicii, de cAnd se numise domn. 11acuzau de mandrie. In casa era amabil cu toil; Ii punea pe toll sa seada, lepermitea sA fumeze, sA rAzA. Il acuzau de blutura; nu bea cleat apA la masa§1 un licor dupA masA. Il acuzau de patima pentru femei. Nu a despiirtit niciun bArbat de femeia sa; nu a flicut sè plingli nici o mama pentru tuca sarapita".

20 ISTORLA ROMANILOR

cji-4,ma se/7:914/%44/04.3*.sr c.4ez4,.. 1-c4ix.2.. .144/-eale.e.'....

.Zniftseges6r

ze.a.

:.. 0".

ptoro

4171.K. Io oo ditrodd /dí Oad.,

ono de

g?..7 dIo .A.0.

r

Actul Adunirii Trii Romine0 cdtre Alexandru loan Cuza, a a fost alesDomn al Munteniei. 25 lanuarie 1859.

Fotografie. Colectia Academiei Romine.

X4.0-41

4f)A-.

v2s-,ag-74-- if-

Nu e vorba, era sä se impärtäsascà din aceastä viatä,deocamdatä numai o mia frânturä din corpul poporului roman,clasa mai inaltà a societätii, i unde i unde, cate un elementce pätrundea din straturile inferioare atre regiunile cele maide .sus. In clasa Insà chematà la conducerea evenimentelor,se Meuse Ina de mai mult timp o rupere, o sfasiare. 0 parte,cea mai numeroasä din aceastä clasà, de si nu se dädea indärät,In fata unui progres politic si cerea unirea Impreunä cu mino-ritatea, era departe de a fi aläuzità de aceleasi idei i In privireaprogresului social, a lepädärii sincere si neprefäcute a privilegiilorsi In imbrätisarea principiilor egalitätii, proclamate i hotärItede actul de nastere al poporului romAn Conventia deParis.

Fondul cultural pe care se implânta, ca un arbore stain,noua conceptie a vietii de stat, decretatä de areopagul european,era un straniu amestec de idei, de näzuinti si de interese dincele mai protivnice, pentru a aror unificare, in senzul propäsiriiatre o stare mai bunä, era sä inclesteze o luptà uriase Intreelementele trecutului i acele ale viitorului. Era usor de decretatpe hârtie transformarea unui popor ; de a Inlocui, In articole,privilegiile cu egalitatea, färädelegile cu libertatea, nestiintaCu lumina, barbaria cu civilizatia ; dar era greu, cumplit degreu, de a face sà pätrundà aceste principii In viata realä,prefaa insusi formele ei, invechite i ruginite, In forme nouàfrumoase i stalucitoare.

Dela 1821, panä* la urcarea lui Cuza in scaun, se petrecusedc sigur adanci schimbäri In societatea românä ; dar aceste schim-bäri atinsese numai formele vietei culturale i nationale. Seluminase intruatva mintea ; se ridicase constiinta românä ;se implantase in iinma unui numär de oameni, dorinti i aspi-ratiuni vagi dupä un ideal national, intreväzut Insä numai inneguri i zugrävit mai mult ca intruparea unui vis politic. Re-forme sociale nu se Meuse aproape de loc, sau acele ce se Incer-case, Intorsese desvoltarea inapoi, In loc de a o duce Inainte.In privirea socialà, poporul romän se aflä mai au cleat toatecelelalte popoare din Europa. Privilegiile i neegalitatea se in-fälisau Ina. In toatä goliciunea lor, i toate incerarile de a leasturna nu Meuse cleat a le Intäri Ina mai mult pe capulmasei poporului.

Tocmai aici stätea greul problemei. Conventia de Parisataca grava chestiune a transformärii sociale a poporului romän.Ea nu Invoia deplina realizare a dorintei politice unireadar legiferase in chip lämurit desfiintarea privilegiilor, a boieriei,a monopolurilor i breslelor, i ceruse imbunätätirea soarteiclasei celei mai numeroase a poporului. Conventia de Paris caretrebuia aplicatà dela 1859 inainte, cerea deci o transformareradicalà a stgrii sociale a poporului român, adea o prefacere

22 ISTORIA ROMANILOR

PERSONALITATEA Lill ALEXANDRIE CIIZA 23

§i rAsturnare de a totului tot a retelei de interese, pe care se in-temeiase pAnA acuma a ei clAdire.

Lupta mai domoalA petrecutà Cu transformarea ideilor,era sA se ascun si s'A' se imponci§eze, de indatà ce tArAmul ei secobora din lumea cugefärii in acea a faptelor reale.

La aceastA luptA crâncenA si inaràtnicA, datA de nouaconceptie civiliza-CA a vietei de stat contra formatiilor unuiintunecat trecut, era s'A presideze domnia lui Cuza, si condu-cAtorul de cApetenie al falangei rgsturratoare era sA fie tocmai

prin caracterul lui noul domnitor al tArilor române.

II

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUIALEXANDRU IOAN I

Ministerele Vasile Sturza si I. Filipescu. Domnitorul, deo-camdatà numai al Moldovei, pi indan dui:4 alegere, la alc4-tuirea unui minister. Se zvoni inni, ea' el era sá fie compus,sub presidentia lui Anastasie Panu, din C. Hurmuzache, A.Cantacuzino, Leon Sturza, Leon Ghica si generalul Milicescu ;dar aceasn intocmire nu isbuti, si ministerul se constitui, subcelsálalt fost caimacam nationalist, V. Sturza ca presedinte, dinManolache Costache Epureanu, V. Alecsandri, C. Rolla, D. Mi-clescu si generalul Milicescu 1 Se spunea ea' Domnitorul nu arfi isbutit in prima lui incercare fiindeä Panu ar fi refuzat aprimi insä'rcinarea din pricinA c6 Domnitorul nu voia s6 imbn-tiseze pArerea lui Panu, de a pleca indan Cu guvern §i armatclspre Bucuresti ; ea' exploatatorii situatiunilor politice spuneaului Vodà Cuza : ce-i in miin'd nu-i minciunA ; domnia Moldoveio ai ; A nu o pierzi in apele Buzeului. Cuza inlAturAnd pro-gramul de actiune al lui Panu, organizat pAn6 in cele mai miciam'a'nuntimi. Panu refun de a forma primul cabinet al noueidomnii" 2. Tot pe atunci se fAcuse domnitorului aproape aceiasipropunere de cAtre principele Grigore Sturza, dup6 cum sevede aceasta din scrisoarea lui, publican in Steaua Dundrii,

i Sleaua Duarei, 12 Ianuarie 1859.1 Dimitrie A. Sturza In Prefata la 30 de ani de domnie ai regelul Carol,

p. XIII. Cam acelas lucru este sustinut g de I. C. Brfitianu, cAnd spune, Insedinta din 11 Fevruarie 1863 (Mon. of. num. 62, 1863 supl.). Domnilor, suntIncredintat di pricina pentru care nu ati venit la Bucuresti cu batalionul acoja,a fost di si d-voastrfi st noi am fost prea prudenti". Nu trebue sfi uitAm apoidi Panu sustinuse a se Inscrie de candidat la domnie si principele Grigore Sturza,dupli ce subsemnase procesul verbal de la Elefant, si di deci domnitorul eraIn drept a-i bfinui intentiunile, dacii In adevfir o astf el de propunere i s'a fficutdin partea Jul. Vol. XII p. 291.

PRIMIJL AN DE DOMNIE AL LIJI ALEXANDR Er IOAN I 25

prin care Ii f5g6dueste sprijinul ssáu ca s6 fie ales si in Muntenia 3.Dac6 domnitorul refuz6 ambele propuneri, el o fku mai intaidin cauza povetei lui V. Alecsandri care 11 oprise, din indemnullui Napoleon al 111-lea, nu cumva s Indr6sneascA a mai facevreun pas in afarà de Conventie. Apoi era prea firesc lucru acugeta, cà partizanii fostilor domni, caimacamii din Muntenia,

(.05%.,r, 71;,er/ 77i;

C'7

170/49.`if 2,,/ eye

t. I.,Za,/ t;4'.1

it4 0-06 ere2rf .. Ae/g, dfL4r

In-r-f4-X71 94Y1'. --1A1-0

ht-f9 P ( A vc&g. AAA

l'a 1.4 Aakpii '14n

L14 C9c 3,1-41 alq 44 ,4MV:eec&:;(15 Pt &-e°

Textul original autograf al jurImintului depus de Cuzalloclà ca domnitoral Moldovei.Fotografie. Colectia Academiei Romfine.

din care unul se astepta chiar sà fie ales el, nu ar fi 16sat asafk6 nicio impotrivire inalcarea Munteniei cu armele, din parteaMoldovei, i cà trebuia numaidecit sA se verse sange, ceeace arfi putut aduce o intervenire armatA chiar din partea Turcieisingur6, deoarece ea nu putea fi indatorità a respecta Conventiacea siluit5 de Români. Domnul, prin mintea ckuia au trebuitsà* treacA asemenea idei, nu putea s6 compromitg, prin un demers

3 Vol. XII p. 297 nota 283.


ca acel ce se spunea ca i l'ar fi pretins Panu, nu numai unirea,dar existenta chiar a tarilor române.

Rezultatul pe care Panu voia sa-1 aduca' pe calea silniciei,fu realizat prin puterea imprejurarilor, §i Cuza fu ales domn§i in Muntenia.

Indata ce lua franele ocarmuirii §i ale acestei tad, domnulnumi un minister alcatuit, sub pre§identia lui I. Filipescu dinpartidul boieresc, §i care fu alcatuit din Barbu Catargiu, I.Cantacuzino, Gr. Filipescu, §i generalul Vladoianu din acela§partid, catre care se adaogau N. Golescu (min. de interne) §iD. Bratianu (de externe) 4 din partidul progresist, ha chiardintre cei mai infocati oameni ai sai ce jucase un rol in revolutiadin 1848. In Mc Idova, ministerul numara exclusiv numai oa-meni din partidul progresist. Daca domnul procedase altfel inTara Romaneasca §i alcatuise un minister de fuziune din ambelepartizi, el facu aceasta, fiindca inteo tara noted, nu voia sa sedea drept reprezentantul numai al uneia din cele doua partizi,§i tindea sa pästreze o pozitie neutra acuma chiar la inceput 5.

Cea intai masura a noului domn fu de a cere dela tarile lui,cate un ajutor banesc, §i anume in Moldova o dare de 5.000.000de lei, iar in Muntenia care era mai mare, un imprumut de8.000.000 ce trebuia sa fie acoperit in tara. Aceasta din-Laichemare a domnului intalni in ambele adunari un fel de impo-trivire, care dei nu parea indreptata contra capului statului,nu-1 atinse mai putin, pricinuind rasturnarea ambelor saleministere.

In Moldova darea fu ceruta de domnitor, printr'un ofisal sat' din 30 Ianuarie 1859, care motiva nevoia, pe starea cearea in care s'ar afla casa statului §i pe mijloacele trebuitoarepentru noua organizare" 6. Darea trebuia sa fie impusa pe pro-prietatea fonciara, spre a cobort in acest chip conditia fo§tilorprivilegiati catre acea a täranilor. Ministerul de finante Gr.Bal§ indreptatia, prin cuvintele urmatoare, aceasta dare nouà§i pana atunci neauzita in Moldova : Daca se face o improtivirea se impune o dare pe proprietate, ca ce drept se urmeaza a selua darea dela locuitorii tarani, cand art. 46 din Conventie ros-

Monil. of. al lapel Rom., 26 Ianuarie 1859.C5 aceastA a fost cugetarea domnitorului, de a fmpAca partizele prin

interesul tArei, o spune Manolache Costache In sedinta din 6 Fevr. 1863, Mon.of. 3 Martie 1863, supl. : Guvernul a vroit SS disparA aceste tabere, cAci ce!Intili minister, dupA 24 Ianuarie, a fost un minister ce a avut misiunea a facefncercare sA se InfrAteascA RomAnii si In care a figurat bArbati ca Barbu Ca-targiu si Dimitrie BrAtianu ; vedeti dar cA domnitorul Insusi, la venirea sa InTara RomAneascii, a avut cea IntAi thin, ca sA desfacA taberile si sA fie In-frAtire".

Monil. of. al. Mold., 12 Febr. 1859.

PRIMUL AN DE DOMNLE AL UN ALEXANDRD IOAN I 27

tete egalitatea inaintea dgrilor" ?7. La desbaterea asupra acestuiproiect, se pun inainte motive nationale, nevoia de a se realizaunirea, de a se merge la Foc§ani, prccum propusese KogglniceanuIn rgspunsul la mesajul domnitorului, §i mai multi oratori de-clarg, eft' s'ar opune la aceastg dare, dacg ar fi sg' se acopereCu ea dificitul. Principele Grigorie Sturza care iea cel din urmgcuvântul, aprobg cererea ocirmuirei, dacg este a se indepliniCu ea, votul din 24 Ianuarie." Darea deci pgruse a fi votatà inscopul de a sluji la apgrarea VT'rii, la indeplinirea tintelor natio-nale, §i nu pentru a intra In cheltuielile ordinare ale tgrii. Inaceastg cugetare pgruse a se intglni §i dreapta §i stânga dinadunarea Moldovei. Mai multi insg din membrii dreptei, tarealtii Cazimir, voise sg inlgture darea §i sg o inlocuiascg Cuun imprumut, pang la a§ezarea noului sistem de impozite. Lavot Msà propunerea de imprumut cgzu, §i In urma acestei rgs-pingeri, propunerea de dare, fAcutg de minister, trebui sg In-truneascg unanimitatea voturilor, spre a nu da aparenta uneiimprotiviri la cererea domnitorului, fAcutg In scopuri patriotice.

Se vede insg cg majoritatea adungrii se cgi In curand derepejunea cu care lucrase, primind fgrg nici o preggtire, o lo-viturä atat de puternicg in starea sa de mai inainte. De aceeanu ne vom mira de imprejurgrile cgrora dg na§tere aceea§i che-stiune a dgrii, readusg pe tapet In adunare, abia o lung de zile-dupg unanima ei Incuviintare.

Anume art. 37 din Conventie glAsuia, cg legile de interes.particular fiecgrei OH sà fie supuse comisiei centrale, spre a secerceta, dacg nu cumva contravin organizgrii comune a Princi-patelor-Unite. La epoca insg and se votg legea pentru ridicareadgrii (30 Ianuarie 1859), comisia centralg incg nu era infiintatg.Ocarmuirea insg având mare nevoie de bani, §i voind sg punglegea In lucrare, MI% a a§tepta constituirea zisei comisii, obtinudela domn decretul de sanctionare §i promulgg legea In numgrul33 al Monitorului, din 24 Februarie 1859. Pentru a acopen i insglipsa coopergrii comisiei centrale la intocmirea acestei legi, eafiind publicatà inteun text mult mai desvoltat cleat acel propusadungrii §i votat de ea, se prevedea in el un articol, care spunearcg deocamdatà legea se va executa provizoriu §i cg va fi supusgcomisiei centrale, dupg a ei constituire (paragr. 14, art. II)" a..Ne poate pgrea stranie aceastg procedare de a se promulgao lege inteun alt text decgt cel votat de adunare ; dar viataparlamentarg era abia la rgsgritul ei, §i nu trebue sg o mustrAmpentru o lipsà de cuno§tintg in mi§carea tuturor rotilor ei. Textulmai pe larg avea caracterul unui regulament cuprins In lege,

7 Ibid.' SA se asamAluiascA ambele texte In Monii. of. al Mold. : 22 Fevr. si

24 Febr. 1859.

28 ',STOMA ROMANI:LOB

§i se intampla uneori ca regulamentele, nu numai s desvolte,ci chiar sa modif ice intelesul legilor.

Cu sau MI% acel adaos, se na§tea insa intrebarea, dacälegea putuse fi sanctionata i promulgata Inainte de a treceprin comisia centrará? Legea fusese votata In scopul realizariiunirii, prin Intrunirea la Foc§ani a adunarilor tarilor surori,scop ce el Insu§i lovea In Conventia de Paris. Prin urmare nu secuvenea a se face mare caz de nerespectarea unei dispozitii dinConventie, cand legea insä§i era menita a calca acel act. Apoice inteles avuse urgenta i votarea pripita a legii, daca erase a§tepte constituirea i functionarea comisiei centrale, o za-bava nedeterminata ? In sfar§it nu era mai mult ca sigur, cacomisia centrala, organul unirii, e§ita din adunärile ce votaseIn unanimitate aceasta dorinta, limanul de scapare al popo-rului roman, prin indoita alegere, nu putea sa se opuna laprocurarea mijloacelor trebuitoare, spre realizarea tintei man-tuitoare, i cà ar fi Incuviintat legea aplicata In mod provizoriu?

Cu toate ca aceste argumente se infato§au in chip firesctuturor mintilor nepartinitoare, gasim pe loan Cantacuzino for-muland, In o §edinta din luna Aprilie, o motiune de blam contraministerului care ar fi calcat Conventia, promulgand legea dedare, inainte de a fi trecut prin comisia centrala. Acest motivcurat de forma nu putea fi cel adevärat, i ziarele progresisteale timpului sustin, ca motiunea de blam nu era deal o revo-care din:partea boierilor a darei de 5.000.000 asupra proprietatei,9dare ce trebuia sa trag'ä o dal% atat de adânca In starea claseiprivilegiate ; ca acea motiune era un mijloc de a lua cu o manaceeace (Muse cu cealalta, i aceasta pe o cale legala, aceea arespectarii constitutiei harazite tarilor române, prin Conventiade Paris.

Motiunea de blam este Insa sprijinifä de fnsu§i partidulnationalist contra oamenilor sai, i Kogalniceanu, unul dinfrunta§ii acelui partid, pune umarul la rasturnarea lui VasileSturza, fostul caimacam nationalist, caruia cu putin timp maiInainte tot el Meuse a se vota un act de recuno§tinta din parteaadunarii, ca a bine meritat de patrie 10. Kogalniceanu ataca mi-nisterul, nu pe temeiul neconstitutionalitatii legii de dare, ci peacel ca el nu daduse dovezi de purtare inteadevar nationala ;ca nu luase niel o masura, pentru a asigura votul din 24 Ianuarie,invinuindu-1 cá ar fi trecut venitul acelei dari la cheltuelile or-

Steaua Dundret, 4 si 11 Mai 1859. G. Costache Epureanu, criticAnd maitârzlu disolvarea adunArei moldovene, spune di nu s'a arAtat adevAratele motiveale acestei mAsuri ; nu s'a .spus bunii oarA cA votase 5.000.000 impozit fonciarca o consacrare a art. 46 din Conventie i in urmA l'a desvotat". Steaua Dundrei,9 Fevruarie 1860.

1,0 Monit. of. al Moldovei, 1 Fevruarie 1859.

dinare ale statului" U. Invinuirea era In once caz prematurà,Intruck nu se incasase din darea plänuitä niciun singar ban.Nu e vorbä la vot, Kogälniceanu se abtine : dar Panu, pe care1-am vAzut mai sus sprijinind inscrierea principelui Gr. Sturza,printre candidatii la domnie, peck si altii din partidul stängei,

Alexandru Joan Cuza Domn al Principatelor Unite in 1859.Colectia Academiei Routine.

voteazä motiunea lui Cantacuzino 12, care motiune primindu-sede adunare, ministerul Vasile Sturza Isi dä demisia In 8 Mar-tie 1859.

Vom avea prilejul de a intAlni mai adeseaori asemenea

.1 Desbaterile asupra motiunei de descuviintare In Montt. of. al Mold.9 si 11 Martie 1859.

1 Sedinla din 30 Aprilie, lbidem, 6 Mai 1859. 0 bunft analizii a intregeichestiuni In Steaua Dundrei, 6 Martie 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIJI ALEXANDIIII IOAN I 29

30 ISTORIA ROMANTLOR

imprieteniri de voturi ¡litre membrii partidelor opuse. Algtureacu alte imprejurgri precum sustinerea inscrierii principelui Gri-gore Sturza intre deputati, apoi intre candidatii la domnie,apoi schimbarea de text In legea promulgatg, ea ne va aräta,ea' viata parlamentarg era incg la rgs'gritul ei ; cà nu se intalniao cunostintg depling" a regulilor ei ; iar pe de altà parte, cä luptelede partid, cu toatà natura arzgtoare a chestiunilor pipg'ite, nuaveau Meg acel caracter de inver§unare care nu mai cautg nicidreptate, nici adevgr, nici formg, nici fond, ci numai interesulgrupgrii sprijinite; cg era Meg loc pentru ingltarea mintii dea-supra interesului momentan, cgtându-se numai la acel superioral ideilor atinse ; cä era incg o dozg de idealism in incepgtor-nicele lupte parlamentare, pe care timpurile de mai tarziu tre-buiau sg o inlocuiascg desävArsit cu precumpgnirea intereselorde partid, dacg nu chiar individuale.

In Tara Româneasa, dei lucrurile luarg o altg decurgere,se ajunse la acela§ rezultat : rgsturnarea ministerului. A dunareadin Tara Româneasdg era compusg din mai multe elemente pro-tivnice nouei stgri de lucruri, decgt adunarea moldoveneascg.Majoritatea vedea Cu ochi forte ra, algturarea cu -partizaniiei devotati. Ioan si Grigore Filipescia,' §i Barbu Catargiu, na-tionalisti, si progrOsi§ti infocati ca N. Golescu si D. Brgtianu.Ofisiul domnesc din 21 Februarie motiN,a, nevoia imprumutuluide 8.000.000 de lei vechi inteun chip cam deosebit de cum seRicuse pentru darea din Moldova ; anume, pe langä deficitulinsgmngtor, incg §i pe aceea cg, in imprejurgrile de fat* guvernular trebui sg aibg la dispozitie mijloace, spre a intâmpina ne-prevgzute cheltuieli13. Se accentuau deci in destul, de limpede,chiar dela inceput de cgtre guvern, scopurile natienale care inMoldova nu rgsgrise, decgt din Clesbaterile adungrii.

Aceeasi lipsg de unitate in vederile partizanilor se reggseste§i in tara Româneascg, deoarece la desbaterea asupra urgentei,mai multi din membrii dreptei se rostesc In contra, cerând co-municarea proiectului, pe când principele Dim. Ghica ce apar-tinea aceleiasi grupgri, se lupta pentru primirea urgentei. Midveni proiectul insusi la vot, se formularg trei propuneri : 1. Unade incuviintare Mfg' nicio conditie. 2. Ca sg se dee creditul,vgzandu-se explicatiunile date de majoritatea ministerului. 3. Casg se dee creditul, ca un semn de incredere in domnitor si dedragostea de care adunarea e pgtrunsg pentru alesul ei ; dar càintrebuintarea lui sg se facg de alt minister, acel in fiintg ne-bucurându-se de Increderea adungrii. Intgia propunere porniadela partidul stângei, unit cu câtiva din acei ai dreptei ; a doua

1 Monitorul olicial al Tarei Ronainqli, 12 Martie 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIN ALEXANDRIT IOAN I 31

§i a treia dela deosebite frAnturi ale acestui din urm'A. i aicideci se intfilne§te aceeni desbinare in päreri.

La vot trece propunerea intAi, ins6 bine inteles numai cumajoritate, i anume cu 28 de glasuri pentru §i 19 contra. Adu-narea gAse§te de cuviintà a explica domnitorului acele 19 bilenegre, acele 19 pete pe pagina cea mai furmoas6 a istoriei deast6-zi a natiei noastre", cum le numia principele Dim. Ghica.In desbaterea asupra acestei adrese, se l'Amure§te insA *i maibine pozitia ministerului fatà cu adunarea. Anume, principeleGhica sustine c'd o asemenea adres6 trebuie numaidecAt trimisà,pentruca domnitorul s6 cunoascA nelini§tea ce domne§te intara, cAnd se v'Ad la cArma admiinistratiei interioare acei oamenicare, la 1848, au prejudecat chestia propriet6tii ce in curAndare s'A vinfá in desbaterile adun'Arii ; oameni ce nu mai pot aveaun vot liber, fiind legati prin antecedentele lor" 14. PrincipeleGhica deci tintea oamenii din 48, in vorbele sale. D. BeAtianumai era apoi invinuit de deslAntuirea prea mare a necuviintelorpresei.

In propunerea pentru adresa explicatiVA a celor 19 bilenegre, formula-CA' de Gh. Len, se spunea fare altele, pe fatA,&A politica din lguntru a ministerului a impiedecat singuràvotul unanim al adun'Arei" 15.

Chestiunea se complieá, din pricina crizei comerciale §iagricole foarte ascutità, care ingreuie mult situatiunea. Cei maimulti negutitori erau in ajunul de a inceta pliltile. Partiduldreptei se folosi de aceastà imprejurare, spre a atribui primejdiaeconomicg nouei st'Ari de lucruri §i nesigurantei pricinuite prinschimbarea stArei ob§te§ti care ar fi adus retragerea credituluidin partea pietelor strAine i ingreuierea tuturor operatiilor.Mai ales se accentua imprejurarea cà oamenii noi sustineauIn toate p'Artile c'd Regulamentul Organic s'ar fi desfiintat,aceastà pArere trebuia s'A aducà anarhia, in lipsa unei legi deocArmuire. Lucru straniu, teza aceasta care tindea tocmai adiscredita spiritul de reforme indrumat de Conventia de Paris,era sprijinifá in adunare de minisirul linanfelor Barbu Catargiu, 16

Monitorul olicial al reirei Rom., 27 Martie 1859. Tot principele GhicaIntareste mai tarziu aceste cuvinte, cand In sedinta dela 27 Iunie 1859 (Ibi-dem), 12 Septemvrie 1859), spune : Inainte de a rasturna ministerul Fill-pescu, fusese la ministrul de interne (N. Golescu), rugandu-1 sa puna un capatpropagandei prin sate ; dar In loe de a-I ;Iseult.% rani a mers tot crescand".

" Ibidem. 18 Martia 1859.1° Spre a judeca despre spiri.tul ce insufla asemenea invinuiri, aducem

parerea reprodusa in Vol. XII p. 314, rostita de un individ implicat In complo-tul urzit contra vietei domnului, croitorul evreu .5ain care declard ca Cezianui-ar fi spus ca : comertul merge ran de tot, si aceasta numai din pricina alegereilui Cuza ; cà acel ce s'ar gasi sa-1 curete de pe drum, ar face un mare binetarei". Anuntiatorul romin, 15 Iulie 1859. E destul de neasteptat ca ministerulde final*, sa judece lucrurile In fond, In acelas fel, cu acei ce unelteaucurete pe domnitor din drum.

32 ISTORIA ROMANLLOR

pe când membrii partidului national, deputatii V. Boerescu,I. BrAtianu i publicistul, Winterhalter, Ii (Meal' toate silin-tele, spre a distruge aceastà legendA, sustinand bungoarà Win-terhalter, cA criza ar fi datorità disproportiei dintre importsi export in 1858; iar Brätianu punând-o in sama taxei pe ex-port care ar impiedeca cumpkarea productelor tàrei in strái-nätate. El sustinea cä criza este de naturà curat economicA ;cA ea s'ar fi putut Intampla si sub regimurile cele mai stator-nice, si csä imprejurgrile politice nu au contribuit in nimic. laa ei manifestare" 17 Martian o atribuia prea marei sporiri acasturilor mosiilor 18.

Pentru a se preintâmpina nenorocirea ce ameninta co-mertul, se propune un imprumut de 200.000 de galbeni, cucare s6 se vira in ajutorul comerciantilor. Caracteristic, pentrulipsa incheOrei partidelor i in chestiile economice, ca si incele politice, este iarAsi cà i aici se reproduce o desbinare avoturilor. Pe când doi nationalist I. BrRianu si N. Golescucombat propunerea, alt nationalist V. Boerescu o sprijine, ara-turca cu Ministrul care o Meuse, Barbu Catargiu 19.

Argumentele aduse de Catargiu intru sustinerea propu-nerei lui, de a se veni In ajutorul comertului, zdruncinat prinnesiguranta lucrurilor, Orere ce corespundea asa de bine cusimtimintele ascunse ale majoritàtei, aratà Inteun chip inve-derat, algturea cu propunerea formula-IA de Len, cA aceast:4majoritate nu voia sá scape de Intreg ministerul care InotaIn apele ei, ci numai de acei doi ministri nationalist care fuseseintrodusi de domnitor, in ministerul provizor al prei Roma--nest, In momentul cand luase franele ocArmuirei.

Dar pentru a-si ajunge tinta, majoritatea trebuia sA rgs-toarne Intregul minister, si propunerea lui Len s pentru adresaexplicatiVä trecând, ministerul Ii (IA demisia in 27 Martie 1859 2°.

Winterhalter In Romanul, 7 Martie 1859. BrAtianu in sedinta din 10Martie. Monitorul oficial al reiret Rom., 11 Martie §i 4 Aprilie 1859.

" Analele economice, No. 1, 1860, p. 7.Sedinta din 13 Martie. Monitorul oficial al Tewei Rom., 10 Aprilie 1859.Nafionalul, 5 Mettle 1859, spune cladresa cAtre domn voist sfi cu-

prindA un vot de nehicredere pentru ministeru; de interne si acel de externe'Ziva, 3 Martie 1859, spune cA, tare ministri, sunt doi oameni din 1848 carese vede di au ptir de lup §i tot amenintii tare Cu comunismu l rAsturnAtiimaginare". Dimitrie BrAtianu alergase la Iasi, cerfind domnului sit disolve adu-narea. Place c. Walewsky 17 (5) Martie 1859. (Acte p. 303) spune : le princea répondu que jamais il ne consentirait ft une disolution, et que d'ailleursserait méme monstrueux de sa part, de Muter par tuer l'assemblée, sa mère,qui l'avait enfanté lui-mdme, peu de jours aupravant". CA nu tot ministerulse simia atins prin votul adunArei, se vede, dacA comparAm cele doul scrisoritrimise de doi ministri In aceeasi zi domnitorului, la Iai, asupra rezultatuluivotului privitor la Imprumut. Aceea a lui Barbu Catargiu spune : s'il ya eu un nombre de voix qui ont empéché que le vote fut unanime, la cause ena été un simple malentendu, que l'assemblée s'est empressé d'expliquer le len-

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I 33

Ian' unde e§ise incercarea domnitorului de a impaca par-tizele muntene ; de a juca rolul omului nepartinitor, in tarastraina ce-1 alesese de cap al ei. Politica de fusiune, incercatade Alexandru loan I in Muntenia, fusese o zadarnica silinta.Romiinul analizeaza' astfel aceasta' politica' : Ministerul estecompus din doua elemente extreme, ca si camera : de o parted-1 Barbu Catargiu si cu ai sal; de alta d-1 N. Golescu si cu aisal. Ce fusiune se poate incapea intre Golescu §i Cartagiu?Ce infratire de idei, ce unitate de actiune poate rezulta din deli-beratiile unui minister compus din elemente asa de eterogene?Ministerul de fusiune n'a putut produce decat o administra-tiune de fusiune. Ministerul din launtru a numit ca prefectioameni tineri, luati dintre acei ai partidului national. Acestenumiri nu au putut Mg cleat desplacea colegului sau delafinante care au numit indata samesii sau secretarii dela judete,din legiunea reactionarilor celor mai declarati. A§a dar, si inadministratie, dualismu, antagonismu, lupte si prin urmarelipsa de unitate, paralizie si inertie. Unul zice ceala ; cealaltzice hoisa ; a§a in camera, asa in minister, asa in administratie" 21Ziarul Dilmbovila ce se afla sub redactia lui Dimitrie Bolinti-neanu, comentand votul de blam dat ministerului Filipescu-Golescu, pentru a putea inlatura oamenii dela 1848, ea aminte,ca' cele ce s'au cerut la 1848, prin proclamatie, s'au acordatIn anul 1858 de septe mari puteri. Acum vine intrebarea : pri-mim, ori nu Conventia ? Daca primim ideile, nu putem sa im-brancim persoanele. Astazi acele principii sunt legale ; nu vidempentru ce persoanele nu ar fi legale. Mid imbrâncim persoa-nele de la 1848, nu facem de cat sa imbrancim ideile din Con-ventie" 22.

Ministerul moldovenesc cazuse din pricina ca indraznisesa propunä o dare pe proprietatea fonciard, sustinând ca altfelcu ce drept s'ar lua dari dela tarani? iar ministerul din Mun-tenia fiindca (ministrul sail de interne) ar fi incurajat revoltetaranesti in scopul de a face sä izbandeasca ideile din 1848asupra chestiunei rurale. Ambele ministerii, lasand la o parteamanuntimele, cazuse, landed, in totul sau in parte, se ara-tase lavoritoare elementului fclreinesc. *i ca aceasta era cauzamai adânca a desbinarei partizilor ne-o spune ch¡ar un membrual dreptei, cand in o bro§ura din 1866, reflectand asupra starei

demain" ; iar D. BrAtianu aratA cA : ieri s'a adoptat oTpropunere subscrisAde 25 de membri care este o scuzA pentru cei 19 votanti In contra credituluisi o blaml pentru minister". Scrisori din 1 Martie 1859, II drti fie Rossetti, repro-duse In Arhiva din Iasi, XII, 1901, p. 176-177.

Romlinul, 10 Martie 1859, suplement.2' Ddmbov if a din 8 Martie 1859.

A. D. Xenopol. Istolia Rominilor. Vol. XIII. 3


de mai inainte, aratá, cá termenii de partid liberal §i de partidnational erau un abuz de limbagiu. Chesiia ruralei provocasedesbinarea in adunare" 23.

Era prea fireascá aceasa tinutá a adunárilor, faâ cureformele impuse de Conventie i cerute de partidul national.Chi din cine se alatuiau aceste adunári? Acea din Moldovaera rostirea vointei a 1724 de alegátori, din aproape 2.000.000de suflete, care alegátori reprezentau numai clasa avutá a so-cietátei ; cea din Tara RomâneasCá era trimisá numai de 2072de alegátori, din 2.500.000 de suflete. Bine inteles, cá depu-tatii erau i ei numai reprezentanti ai marei proprietáti. Estede luat aminte, cá Conventia de Paris era Mea' mai restrAnsá,In fixarea dreptului de vot, deckt Regulamentul Organic. Ne-putând lua cenzul ca conditie de drept electoral, de oareceboierii nu pláteau dári, trebuise sà ice de normá venitul, pecand Regulamentul Organic, primind §i pe acei cu pitace deboierie, intindea dreptul de vot §i la cei fárá avere i fárá ve-nit 24. Tribuna caracterizeazá astfel procedarea europeaná : Con-ventia pe de o parte §terge privilegiul, iar pe de alta insárci-neazá pe privilegiati cu facerea nouelor legi de egalitate" 25.Totu§i este o exagerare, in sprijinirea ziarelor timpului, cá ne-fiind reprezentatá in adunhi declt o singurá clasä, nu ar fiIn ele o luptá de principii, ci numai una de persoane" 26 Era§i o luptá de principii ; chi, de i adunárile erau recrutate dino singurá clasá, aceastá clasá era ea insá§i impártità, tocmaipe temeiul principiilor, in douà tabere deosebite, vrájma§euna alteia, i reprezentand, prin ideile ce sustineau, intereselea douà clase deosebite, inca in realitate adunárile aveau a-cela§i caracter, ca i când ar fi fost recrutate din aceste douàclase inshi. Poporul de jos, de §i nereprezentat direct, aveaIn sanul adunárilor o falangá de oameni, infocati, convin§ielocventi, care apárau cu atAt mai bine interesele sale, cu cAt

23 La vérité sur la Roumccnie, La Haye 1864, P. 8. CA un membru aldreptei scrisese brosura, se vede de pe urmAtorul loe : peuple iminemmentagricole, avide d'ordre et de paix étranger a tot préjugé de race, exempt detout fanatisme, ne connaissant ni privilège, ni orgueil de caste". (p. 1). Cums'a putut serie asemene falsA caracteristicA, e aproape de neinteles. In peleromAne, nu fusese cunoscute privilegiile si mandria de castA ? 11

24 Tribuna 10 Mai 1859. Monitorul Oficial al Tcirei Romdnefli, 21 Februarie1860. Pe 1860, numArul alegAtorilor sporise in Muntenia cu 372 de insi. Comp.Nafionalul, 26 Decemvrie 1859.

li Tribuna 18 Iunie 1859. Un boier progresist, Em Kretulescu. La Rou-manie en 1859, Paris 1859, p. 59, judecA tot astfel legea electoralA a Con-ventiei : La Convention organise plus solidement l'aristocratie fonciére, dansun pays qui doit tous ces malheurs A la constitution féodale de la propriété.Cette loi livre le sort du pays a une poignée d'hommes, que l'esprit de caste,les intrigues de l'étranger, l'ambition et l'ignorance peuvent rendre un jourinfidèle A son mandat, et cela suffit pour la condamner".

Sleaua Dundrei, 12 Mai 1859.

o Wean numai din convingere ideala, §i far% nici un interespersonal, ha chiar impotriva acestuia. Bine inteles, aparatoriiprincipiilor noui, fiind exceptia intre boieri, ei erau in mino-ritate in adunare. Romeinul caracterizeaza astfel viata politicaa acelui timp : in tat% la noi, nu ar fi decat douà partide :Trecutul §i prezentul (sau mai bine zis viitorul) ; cel d'intai arvrea sa ne duca inapoi la cele §tiute ; celalalt vroe§te a mergefat% preget §i fat% §ovaire pe taramul national §i legal, con-form Conventiei din 19 August" 27 daca este ceva exage-rare in a se sustinea ca partidul trecutului doria reintoarcerealui inapoi, lucru ce tocmai devenise cu neputinta, prin Con-ventia de Paris, cel putin el voia sa impiedece cat mai multgrabirea reformelor §i sä le reduca la cá't mai putin se putea.

Ministerele lui loan Ghica §i Const. Cretuleseu. Minis-terul moldovenesc cazuse in ziva de 8 Martie iar acel munte-nesc in 27 al aceleia§i luni. Ele fusese inlocuite, acel din Mol-dova prin Ioan Ghica ca pre§edinte ; cu C. Hurmuzachi, Eug.Alcaz, Lud. Steege §i D. A. Sturza ; V. Alecsandri pastrandportofoliul externelor ; acel din Muntenia prin Const. Cretu-lescu ca pre§edinte, cu N. Cretulescu, loan Cantacuzino, Sc.Fälcoianu §i. C. Steriadi ad-interim la finante 28.

Lucru vrednic de insamnat pentru propa§irea ideei unirei,este faptul a domnitorul insarcineaza pe un Muntean cu al-catuirea ministerului moldovenesc. Cu toate ca loan Ghicamai slujise in Moldova ca profesor la Academia MihaileanaIn 1841 29, §i ca Regulamentul Organic prevedea prin articolul427, ca Romanii se vor imparta§i in Moldova de acelea§t drep-turi pe cat §i Moldovenii in Tara Romaneasca", pasul dom-nitorului nu era mai putin insamnator, intru cat era facut inscopul anumit de a rastrange legaturile de infra-tire.

Tot pe atunci, ivindu-se o vacanta in scaunul deputa-tului de Bacau, se pune la el candidatura tot a unui Muntean,A. Golescu care §i este ales. Era ce! intai Muntean ales inteoadunare moldoveneasca, §i insamnatatea faptului se oglindiin cuvântarile inflacarate, rostite in adunare pentru sarbato-rirea lui 30 Mai tarziu Muntenia vra sa intoarca politeta, pro-

" Romdnul, 4 Aprilie 1859. Nalionalul adaoge mai tArziu (18 August1860) cAtre aceasta caracteristicA a vietei partidelor din Wile romiine, Ind{luarea aminte a : partid individual care sl se fondeze pe un singur om, lanoi nu existA Ina Sunt bArbati stimatl In societate, ai diror capacitate nu estecontestan; dar nu avem pAnA acum nici unul, al cAruia prestigiu sA fie asade mare, hicât numele sAu singur sA poatA servi de drapel".

28 Monitorul oficial al Moldovei, 9 Martie 1859; Monitorul °tic. al TdreiRom., 30 Martie 1859.

" Mai sus Vol. XI p. 244.20 Monitorul oficial al Moldovei, 7 Martie 1859. Patria, 9 Martle 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDEU 10AN I 35


punand la Buzriu candidatura lui Grigore Cuza, unchiul dom-nitorului care insä nu poate primi, fiind bolnav.

Programul noului minister moldovenesc, loan Ghica, eraconform Cu proclamatia domneascá. El frig'äduia mai cu deo-sebire, cea mai curfindà infiintare a reformelor, legiuirilorezámintelor potrivite cu Conventia" 31.

Un mesaj al domnitorului cerând s'A se proceadà la consti-tuirea comisiei centrale, adunarea alege pe Iângä alti doi mem-bri, pe L. Catargiu §i pe M. Kog'älniceanu, cunoscuti tocmaiCR polii opu5i In toate ideile lor, §i mai ales In deslegarea ches-tiunei tiirgriqti ce trebuia sà viná In desbaterea comisiei. Dece principiu fusese cálátizità adunarea, cand alesese persoanecu pgreri a§a de diametral opuse? Noi credem cA de nici unul,oglindindu-se aici lipsa acea de unitate de actiune in pur-tarea partizilor politice, pe care am avut prilejul a o insämnade mai multe ari páná aice. Adunarea se fuchina de asta' daráinaintea meritului §i a capacitAtei, M'A a se uita la urmArileunei atari alegeri, pentru interesele ce apára. Dar cum s'a spus,oamenii pe atunci uitau uneori cá sunt apárAtorii intereselor§i se plecau inaintea ideilor.

Ministerul loan Ghica se tine de fägAduinta dará, de alndruma reformele in sensul aplickei Conventiei i procedeazàmai ales cu multà energie In apárarea in afará a drepturilorde autonomie recunoscute Moldovei prin acel act al puterilor.

A§a se desfiinteaiä dispozitia lui Vogoride de a se aplica,In Moldova, conventia telegraficA incheiatá de Turcia cu Aus-tria, §i se res tatornice§te acea intervenità deadreptul intreMoldova §i Austria in 11 Octomvrie 1855 32 Agentii austriacidin Moldova refuzau apoi de a primi hârtiile autoritátilor carepurtau eticheta Principatele-Unite", cu toate cà acest titlufusese recunoscut t6rilor române de cátre însài Conventiade Paris, ministerul dispune ca, la caz de asemene refuz, che-márile sä se fac6 prin foile publice, dup6 care s'A se proceadàla tratarea pricinelor, in nefiinta pártilor, potrivit 1egilor33.Ministerul mai protesteazA contra actului de navigatie pe Du-nArea incheiat la Viena In 1857, Mea' participarea Moldovei 34

Monitorul oficial al Moldovei, 11 Martie 1859." Incheierea consiliului de ministri, Incuviintatà de domnitor In 7 Aprilie.

Monitorul oficial al Moldovei, 28 Aprilie 1859." Monitorul oficial al Moldovei, 24 Martie 1859. Acelas fapt se IntAmpta

sI In Tara Romaneascti, unde consulul austriac taie chiar cu creionul rosu titlulde pe o adresil a curtei apelativa din Bucuresti, Steaua Dundref, 8 Mai 1859.Comp. Monitorul oficial al Tdrei Rom., 22 Aprilie 1859, Naiionalul, 7 Mai 1859gi Anunliatorul roznan, 6 Mal 1859.

" Ved protestarea energicl i oarte bine argumentatA a lui Lud. Steege,ministru ad-interim la afacerile striline, In Chestiunea Dundrei, acte f i documente,Bucuresti 1883, p. 347.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIN ALEXANDIIII IOAN I 37

El pune apoi sechestrul pe veniturile mAnAstirilor 1nchinate,spre a trage subventia cea oprità, prin o carte vizirialA.

Autoritatea In lguntrul tArii se IntAre§te fatA cu abu-zurile clerului, punAndu-se un capAt hirotoniilor protivnice ca-noanelor 35.

Se urmeazA Inainte cu lnchegarea tot mai puternicA aprincipiului unirei : Mai prin instituirea unei comisii care sAIntroloace uniformele ambelor o§tiri romAne 36; al doilea, sehotAre§te ca garnizoana din Ia§i sA fie alcAtuitA din o§tire mun-teneascA i cea din Bucure§ti din Wire moldoveneascA. Cuacest prilej, la trecerea batalionului I din regimentul al III-leamuntean, prin BArlad §i Vaslui, poporul li face o primire cAl-duroasA. In Iai este intAmpinat de elevii seminarului delaSocola, i archiereul Neofit Scriban fi ureazA fericità sosire,prin'o frumoasA i patrioticA cuvAntare 37. In sfauit ministerulloan Ghica 1§i face un nume bun §i printre rAza§i, dAndu-lesprijin in procesele ce le aveau cu deosebite fete mari (rAzA§iide NAne§ti cu banul An. loan, cei de MastacAn cu Iancu Eni ;cei de Matca cu Macri) 38

Ministerul loan Ghica se retrage InsA putin timp dupAa lui alcAtuire, anume dupA 50 de zile de functionare, In 27Aprilie 1859. Motivul retragerei lui, care era necunoscut or-ganelor timpului, este urmAtorul : In ziva de 24 Martie, 16zile dupA intrarea ministerului loan Ghica In trebi, Kogglni-ceanu propune motiunea lui pentru neretribuirea cu lefi fixea comisiei centrale, In care motiune revine iarA§i asupra do-rintei RomAnilor de a vedea realizatà dorinta divanurilor ad-hoc,unirea des'Avar§itA sub un principe strAin. Ministerul moldo-venesc prime§te propunerea care se voteazA cu o mare majo-ritate. Domnul se simte jignit de aceastA 1mprejurare. El spuneIn un ordin cAtre consiliul mini§trilor

Au venit vremea sA ne exprimAm asupra grAbitei adeziia ministeriului, fàrà discutie, ce a provocat votul majoritAteiadunArei la amendamentul d-lui KogAlniceanu §i, cà profesianoastrà de credintA, desAvAr§ita unire a Principatelor sub unprint strAin, este una din cele mai vii dorinti a noastrA, pri-vind-o ca o tArie mAntuitoare tArilor surori. Am cenit noi Invreme acest bine dela puterile garante, precum am comunicat§tiintA i adunArei, §i nu ne vom opri a o cere la tot prilejulce se va face favorabil. Cererea de cAtre noi a indeplinirei a-cestei dorinti ni se pare a fi o adevAratA putere moralA ce de-

" Vezi adresa c. mitropolit. Mon. of. al Moldovei, 3 Aprilie 1859.Patria, 30 Martie 1859.

" Patria, 26 Apr. Montt. of. al Tdrei Rom., 1 Mai. Romdnul, 28 Aprilie1859.

Steaua Dundrei, 27 Aprilie 1859.

vine legitima. Din partea adunarei insa, cand ea trebue sa fiepe taramul constitutional, cand are un domn din sanul eiales cu unanimitate de ambele tari surori, ar parea a fi o do-lean-0 in potriva chiar a domnului si o imprudenta pe carevrajmasii nu ar lipsi a o reprezenta ca un rebelion in potrivatuturor puterilor garante. Este oare prudentä o asemenea ur-mare, acum in mijlocul conferentelor, i avem cu ce prefaceaceasta cerere in factum care ar trebui sprijinita prin putere,daca s'ar refuza ? 39"

Aceasta dojana adresatä ministerului Il face sa se re-traga'. Organele timpului, necunoscand imprejurarile, atribuiaucaderea ministerului loan Ghica tot intrigilor camerei ",de aceea ¡flea de pe atunci, vazandu-se nestabilitatea guver-nului din pricina camerei, se naste, in mintea mai multor bar-bati de ordine ideea unei lovituri de stat 41. Bolintineanu nespune asupra acestei imprejurki, ca. aceasta stare de lucruricare nu permitea unui minister sa traiasca, daca nu era dincasta cea noua, fiind o piedica chiar la desvoltarea generalä anatiei, se nascu in opinie ideea unei lovituri de stat, idee ce seraspandi in jurul tronului 42. Dar ea se urcase chiar la el. TotBolintineanu ne spune ca, de cate ori domnul mergea la Iasisi se intorcea la Bucuresti, revenia cu alte simtiminte mai putinliberale. °data el spuse chiar : eu nu mai sunt tot acela ; acumcunosc pe Romani ; n'am fost om de stat ; voi fi 43".

Ideea loviturei de stat se nascu la retragerea ministe-rului lui loan Ghica" 44.

" Din 2 Aprilie 1859 (HArtiile Rossetti, reprodusA In Arhiva din IasiXII, 1900, p. 72). Vezi o scrisoare. a lui Docan c. Domnitor din 28 Martie 1859In care i spune cA la proposition de Cogalnitschano n'est rien moins qu'unedéclaration de déchéance du Prince". Arhiva, XII p. 179. 0 and scrisoare aaceluiasi, fArA datA InsA cu putin posterioarA sedintei din 24 Martie, cu amen-damentul lui CogAlniceanu, spune : on a essayé ces jour-ci de faire une ma-jorité qui décréterait que la commission intérimaire doit reprendre les rénesdu gouvernement, jusqu'A ce que l'investiture qui disait-on, est contre balancéesoit secondée ; la nouvelle de l'ouvdrture des cenférences a déjoué tous cesprojets". Victor Place c. Walewsky 12 Mai (30 Aprilie) 1859. (Acte cit. p. 314) :La persistance de l'assmblée à demarider l'union sous un prince étranger, luia done paru comme une sorte de sommation réitisée à tenir parole, et il n'apu pardonner au ministére son adhésion, surtout au point de vue du princeétranger. Le prince Couza s'est promptement habitué au pauvoir et, malgré lespromesses de patriotisme et de dévouemerst. dont il a été prodigue A son débutIl lui serait trés pénible de l'abandonner. J'avais eu, dés le 26 Janvier, en rendantcompte de son klection, une sorte pe pressentiment de cette marche que suivraitson esprit". Comp. Vol. XII p. 308.

" Steaua Dundrei, 27 Aprilie si 4 Mai 1859." Anghel Demetrescu, Discursarte lui Barbu Catargiu, Bucuresti, 1886,

p. L II." Bolintineanu, Viaja lui Cuza-Vodd, p. 48.43 Ibidem, p. 40.

Ibidem, p. 48

38 ISTORIA ROMAN1LOR

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LDI ALEXANDRIT IOAN I 39

In 28 Aprilie se constitue al treilea minister moldove-nesc sub Emanoil Costache Epureanu ca presedinte, cu LascarCatargiu, Teriachiu, P. Donici, pAstrandu-se generalul Mili-cescu la rAsboiu si V. Alecsandri la externe 45. De si alatuitdin nationalisti, ministerul se apleca spre dreapta ; aceastainsA nu inseamn6 cA se schimba coloarea politia a guvernului.Era mai malt o schimbare de persoane cleat una de principii,si nici nu putea sA fie altfel, fiind date normele politice ce c6-15uzeau pe domnitor. Curierul Principatelor-Unite, organul ofi-cios al guvernului, explic6 aceastà schimbare a oamenilor ceveneau la guvern, si pentru ce domnul nu se aruncà in brateleuneia din cele douà partizi mai bine desemnate ale Wei : SantIn tara noastrà douà tabere de oameni, acei ai trecutului carireprezina sistemul vechiu de ocArmuire, si altii, oamenii pro-gresului, reprezintând idei de libertate, progres si demnitatenationa15. Dacg cei d'intai, prin sfáruitoarea lor legAturà cutot ce a fost pAnA acum, nu pot da garantii pentru starea pre-zentA, cei de al doilea, prin o sistematicg dispozitie de a nutinea in samA imprejueärile politice in care se gAsesc tärile noastre,devin cu total imposibili. Ambele tabere fac cu neputintà oadevArat6 aplicatie a sistemei constitutionale 46". Domnul seferia deci de ambele partizi extreme, atAt, de dreapta cat side stânga, si cAuta sà--si alcAtuiascil ministerul din progresistimoderati cari impArtAsiau mai malt sau mai putin ideile lui 47.

Ministerele nefiind ins6 luate din majoritatea camerilor, duceauo viat'd efemerà, expus6 la banal plac al majoritàtilor. Asaintàlegea Alexandra loan I sà-si indeplineascà fAgAduinta datàla urcarea lui pe tron de a fi domn constitutional. Numai pentruministrul de externe, V. Alecsandri, domnul fAcea o exceptie04 mentinea inteuna, Cu atata mai malt cä' el nici nu era intali, ci colinda pe la curtile europene, pentru a apAra intere-tele Românilor. Dar in adunare insusi nu erau majoritAti binedefinite. Steaua Dunärei spune despre cea din Moldova : For-matu-s'a in sAnul adungrei in curgere de 4 luni, o majoritate,fie libera15, fie reactionarà chiar, care sà" lucreze anumit dup'dun tel fix, fie oricare, numai s'd fie unul ? Nu a fost o majoritateci numai fractiuni" 48 Aceiasi observatie o face ministrul cul-

" Mom. °I. al Mold., 28 Aprilie 1859. Generalul Milicescu este fnlocuit,la 27 Mai cu generalul Adrian, Ibid. 30 Mai 1859.

" Curierul Principatelor Unite, 28 Mal 1859.o Aceasta ne pare a fi adeviirata tinta a domnitorului si nu atata com-

baterea partizilor una prin alta, asa numitul sistem de bascula, atribuit dom-nitorului de opozitia timpului, si care Invinuire este reprodusii si de N. SutuIn Mémoires (mai sus p. 15 nota 21) p. 368: Le systèmé adopté par le princeconsistait A se servir également des partis contraires, pour les opposer l'una l'autre et pour s'appuyer indistinctement, du coté oa la balance signalaitun défaut de poids". Comp. Montt. of. al Mold., 5 Fevr. 1859.

" Steaua Dundrei, 17 Mai 1859.


telor din Tara Româneasca asupra adunä'rei de acolo, vorbindde cea din 1859: Preocuparea dominanta e sa se rapoartela persoana *i nu la principii ; in ea nu exista nici o busola §ide aceea unii din dreapta votau contra altora din aceea§i parte,§i nu s'a vkut ca sa aleaga o adevaratä opinie liberala ; nu erao majoritate" 49.

In Muntenia imediat dupà constituirea ministerului Cre-tulescu, in 29 Martie 1859, se descopere complotul cel cu ma§inainfernala 50 Aceasta descoperire raspandqte o spaima. §i oindignare in sanul intregei poporatii, dovada. , cat de iubitä erape atunci, persoana domnitorului 51. Tinându-se un Te-Deumpentru ap'ärarea zilelor lui, stau fata la el consulii Rusiei, Fran-tei, Prusiei, Greciei, Olandei §i. Belgiei, care spontan au asistatla aceastä serbare" 52; numai acel al Austriei, nu. Intre altefelicitari primite de domnitor dela deosebitele corpuri consti-tuite ale statului §.1 dela persoane private, corpul ofiteresc alo§tirei muntene trimite domnitorului o adresa, in care ii arata,ca armia a fost cea d'intai care §i-a aratat devotamentul saucare domn, pe care l'a sigilat cu juramantul fidelitatei §i alonoarei, 0-1 feliciteaza pentru scaparea sa nevatamata, ino-indu-i juramântul de credinta §i. de onoare" 53.

In 13 Aprilie domnitorul, intemeindu-se pe votul adu-narei din 27 Februarie, care incuviintase, cum am vkut, cumajoritate, imprumutul de 8.000.000 de, lei, face o chemarecatre Tara, spre a se acopen i acest imprumut prin o subscrierenationala la nevoile tarei 54.-

Ne intrebam, cum a putut ministerul §i. domnul sa punaIn lucrare legea de imprumut, in baza numai a votului adu-narei, §i. fara a fi trecut prin comisia centrala, care nici la a-ceastä data nu era incá infiintata, cand abia cu o luna in urma,la 6 Martie, ministerul Moldovei primise un vot de blam diiipartea adunkei acelei tali, pentru calcarea aceleia§i formalitati.Nu e vorba, din cauza neindemânärei comunicatiilor, nu seprea §tiea bine in Muntenia cele ce se fkeau in Moldova §i vice-versa. A§a, Romcinul, in revista sa politica din 9 Aprilie, spune :a ministerul trecut din Moldova ckuse la 6 Martie, fiind ean:a pus in lucrare votul adunkei din 28 Ianuarie, prin care

" 5edit4a de 24 Martie 1860. Mon. of. al Ttirei Rom., 15 Aprilie 1860suplement. Vezi mai sus Vol. XII p. 228, 292 si acest volum p. 28, 30, 32,36, exemplele aduse pentru lipsa Incheg5rei partizilor.

" Mon. of. al Ttirei Rom., 2 Aprilie 1859. Vezi Vol. XII p. 314.n Romdnul, 5 Aprilie 1859.51 Mon. of. al Tdrei Rom. 3 Aprilie 1859.5, ¡bid. 6 Apr. 1859.54 Chemarea foarte frumos si patriotic alcnuit5, publicatà In Mon. of.

al Tdrei Rom., 17 Apr. 1859.


s'a incuviintat un credit de 5.000.000 de lei, in scop de a pre-gAti armarea §i a intruni adun'Arile la Foc§ani". Votul de blamfusese ins6 dat tocmai fijad cA acel credit fusese pus ln lucrare,fArA a trece prin comisia centralà. DacA aceastA sustinere gre-§ità a Romdnului poate s'A ne dee o idee, despre m odul cumse strAmutau pe atunci ve§tile dela o tat% la alta, §i deci sA nearate cAt de greu era, In asemenea conditiuni, a se inchega uni-rea §i contopirea ambelor tAri in o comunA cugetare, ea nupoate explica cum organele statului care §tiuse cum lucrurilese petrecuse in Moldova, infruntau Ina odat6 primejdia inMuntenia. Se vede limpede, cA ele nu se temeau de a intAlni§i in adunarea munteanA aceea§i impotrivire ; §i lucrul se ex-plicA, dacä luAm in privire, cA acea din Moldova nu rAsturnaseministerul, din cauza càleárei dispozitiei art. 37 al Conven-tiei, ce nici nu putea fi inc'd aplicat, nefiind comisia centralàIncá constituitA, ci din pricina c'd o incurcase in o InfundAturA,din care nu putuse e§i decAt votAnd o dare uricioas6 pe pro-prietatea fonciarA, prima §tirbire in privilegiile clasei din caree§ia, pe cAnd in adunarea muntean'A era vorba de un impru-mut care era s'A fie acoperit din d'Arile existente, MI% a se atingeintru nimic felul lor. De aceea §i vedem a al treilea ministermoldovenesc, acel al lui Manolache Costache Epureanu, inf6-to§azA In 30 Aprilie un proiect pentru un credit de 8.000.000In adunarea moldovanA, care credit insA trebuia sA fie acoperitprin un imprumut ca §i acel din Muntenia. Nevoia acestui creditera incA mai viu accentuatA decAt al celui cerut dela adunareamunteanA, anume pe faptul, c'A budgetul nu s'ar putea in-tocmi in grabA, fiind de nevoie a se reforma a§ezarea dArilor ;iar pe de alta, cA este trebuintA a se organiza armia §i a se in-truni militiile principatelor amAnduror in un cAmp de manevre,potrivit art. 43 din Conventie" 55. Noul credit se voteazA, dui:4o cuvAntare foarte cAlduroas'A a principelui Grigore M. Sturzacare felicitA pe domn pentru int'Arirea armatei. Principele a-minte§te cA impArtA§irea Piemontului la rAzboiul Crimeei auadus rolul sAu cel insemnat in chestiunea unirei Italiei, §i seintreabà, dacA §i RomAnii ar fi dat ajutor in acel rAzboi care-iprivea mult mai de aproape decAt pe Italieni, oare cauza lornationalà nu dobAndea de atunci virtutea care fi lipse§te ast6zi ;nu s'ar fi luat in serioas'A consideratie dorintele divanurilorad-hoc? El aratà apoi, cA vremile nu sunt mai grele astAzi,decAt cu patru veacuri innainte, cAnd RomAnii erau sfA§iatiprin lupte pentru domnie, pe cAnd astAzi ambele principateau proclamat cu entuziasm unirea lor prin alegerea unui singurdomn. Nimic nu ne poate scuti de a organiza puterea armatA,

6, Montt. of. al Mold., 5 Mal 1859.

42 ISTOMA ItOMANIIAB

pentru apArarea tärei noastre 0 pentru sustinerea demnitäteinationale. De aceea, se intreabä oratorul, au degenerat urma0iacelora care combdteau cu a-Ma glorie, sub Stefan cel Maresau sub Mihai Viteazul ? Nu, respunde el, poporul nu a dege-nerat, insä din nenorocire el doarme, de and ocArmuirile vi-trige au Inlocuit pe eroii no§tri nationali. Sä-1 de§teptám dinsomnul acel greu, sä-i am pilda patriotismului, s'ä-1 conducemla fapte mari, 0 atuncea poporul roman va dovedi, a este totacela care, cu cateva veacuri mai Inainte, a biruit la Racova0 la CAlugáreni" 56 Proiectul de Imprumut se voteazA aproapeIn unanimitate, 0 el nu mai este trimis comisiunei centralecare se constitue 0 Incepe a functiona dela 10 Mai Inainte, Maca nimine din adunare sä mai faa guvenului o imputare dinaceasa calcare a conventiei.

Rezultà deci In chip invederat, a opozitia din adunarearnoldoveneasa fusese indreptatà, nu In contra lipsei formalea legei de impozit, ci in contra impozitului fnsu0 pe proprie-tate,a fonciarà singurä, 0 a rásturnarea ministerului lui Va-sile Sturza fusese datoritä acestei mäsuri, menite a egaliza,prin anticipare 0 prea timpuriu, conditia claselor poporuluiIn privinta dárilor.

Cuvântarea elocventá a principelui Sturza desvälea Inaun colt nou al cugetárii claselor conduatoare, scopul de a a-pára la nevoie, cu armele In mâni, rezultatele dobändite Oraatunci in rede§teptarea vietei nationale.

Pe läng6 aceastá másua a InfiintArei lagärului se maiMeuse, pentru intärirea armatei, urmätoarele : se adusese ins-tructori francezi, Invoiti de Napoleon, Ina de pe and däruisearmele 0 se organizase statul major 57. Lagärul dela Ploe§tieste Interpretat In chipuri deosebite. Place, consulul francezdin Ia0, vede In el un mijloc al domnitorului de a zdrobi totce s'ar Impotrivi planurilor sale de dictaturà. In zadar prin-cipele cautä ali ascunde cugetarea ; sunt Incredintat a a läsatsh fie Otruns 0 a aceste sunt visurile de care se leagänä" 58.Atunci pentru prima oará, se ivise cum am väzut, zvonuriledespre scopurile dictatoriale ale domnului. Dar aceste eraumai mult vorbe : scopul lagärului era altul.

Este mai Intai invederat a tabära dela Ploe§ti nu se In-tocmise numai spre a se Infiinta o mäsurà ordinarà prevä.zutàpe Conventie, aci atunci ce zor era de a se face un grabnicImprumut, Ma a se a§tepta votarea budgetului anua!? ScopulInfiintárei lagárului era 0 el In leg5turà cu räzboiul dintre Franta0 Austria care fusese declarat la 16/29 Aprilie 1859, iar decretul

" Ibid." Sleaua Dundrei, 25 Noemv. 1859." Place c. Walewsky 8 Iunie (28 Mai) 1859, Acle, IX, p. 32.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL UN ALEXANDRU IOAN I 43

pentru fntocmirea taberei se (IA In 14/26 Aprilie 62. 0 brosurIasupra rAzboiului scrisA de un Francez, putin timp dupà a luiinceput, spunea : doar nu pentru a ajuta pe Austria se ridiapoporul roman s'i se indreaptA cAtre lagàrul ce! strasnic (for-rnidabile) din Ploesti 60. Gandul autorului este a poporul ro-mânesc se ridicA pentru Franta, si este posibil ca Napoelon&A fi cerut lui Alecsandri aceastA mAsura", In schimb pentru spri-jinni dat, cauza" pentru care poetul diplomat si spune, cA nupoate destAinui toate am'aruntimile misiunei sale din Paris ".Apoi A. Papadopol-Calimah, om initiat in secretele politiceiexterioare a domnitorului, spune ca' tabgra dela Ploesti eramenità a nelinisti pe Austria si a o sili s'a" link' o armatà In Tran-silvania, spre a fnlesni astfel lui Napoleon rAzboiul contra fm-pArAtiei Habsburgilor 62. In acelas timp apoi (Iunie 1859), Kos-suth pleacA In Italia, unde se ducea spre a organiza o legiunemaghiarà; iar unul din emisarii s'ai fncheiese cu principele Cuza,cgruia fi promitea Bucovina, o conventie, In puterea ckeiaPrincipatele-Unite ar fi devenit o minunatà baza de operatii,spre a lovi Ungaria pe din dos, si el Insusi incepuse cu MihailObrenovici fiul lui Milos, tratAri, avand de scop o IntAlegerede acela§ fel cu Serbia" 63 Tot pe atunci (Mai 1859), de sigurtot dupà inspiratia lui Napoleon, se Incheia, fare generalulungur Klapka si reprezentantul roman Alecsandri, conventiilecele dou6 prin care guvernul roman se Indatoria a da, patrio-tilor unguri, voia de a fntocmi depozite de arme In Wile ro-mane, arme ce ar fi date de Francezi Ungurilor, peste cele 10.000de pusti trimise ostirei romane. Ungurii fAgkluesc conlucrarealor la ocuparea Bucovinei de cAtre Romani ; iar pentru a ImpAcape Romanii din Ardeal, Ungurii le promit concesiunile celemai largi, anume : ca limba oficialà sA fie stabilit in comi-tate, dui:a o fntelegere comun'a ; iar unirea Transilvaniei cuUngaria sA fie proclamaa, numai dui:A votarea ei de dietanationalà din Ardeal ; daca. Irisa' dieta ar cere autonomia, Un-gurii sà nu se opun6" 64.

In Om% fns'a de aceastà tintä politic6, tabAra dela Ploestimai produse si alte efecte l'aturalnice. Ea ridicA moralul po-

" IncA In 20 Aprilie nu se stia ceva sigur asupra acestui lucru In Mol-dova. Steaua Dundrei, 20 Aprilie 1859, spune a se vorbeste cA M. S. Domnular fi concentrat ostirile la Ploesti" ; IncA o dovadA, despre modul cum se fliceaucomunicatiile In acel timp. Vezi mai sus p. 41.

" La guerre d'Halie par Charles Adam, Paris, 1859, P. 198.si Vezi Conoorbiri Literare citate In Vol. XII p. 309, nota 317.a Amintiri, p. 263 Place c. Walewsky 9 Mai (21 Aprilie) 1859, nu stiea

despre aceastii lmboldire a Frantiei, nimic. Ce camp dont je ne comprendspas encore le but ni l'utilité". (Acte IX, p. 321).

" Debidour, Histoire diplomatique de l'Europe, Paris II, 1891, p. 195." Ludovic Kossuth, Schriften aus der Emigration, II, P. 232. Reprodus

locul si de T. Codrescu In Uricarul XIII, P. 319.


porului si destepta in el increderea In sine. Asa Steaua Duneireiscrie:: -Ni se spune ca investitura ni se a.' ; iargsi cum va pofti ;rgspundem, sg facem mai repede tabgra dela Ploesti" 65. Rim-bovira adaoge : Fiti incredintati, cd nu vom ajunge la telulde fericire, libertate si mgrire, pe cat timp nu vom putea spri-jini cu arma in mang dorintele ce exprimkn" 66, iar Tribunagandeste ca : de nu vom avea curajul a ne bate fate() zi pentrunoi si pgmantul nostru, vom fi siliti mai tarziu a ne bate pentrustraini, in folosul strain si &A murim pe pgmânt strain" 67. Bo-lintineanu scrie : Tabgra dela Ploesti fu de o mare utilitate,pentru redesteptarea spiritului militar, adormit pang atuncipe patul de trandafiri ce-i asternuse guvernul de sibariti aitrecutului. Ostenii, vgzandu-se adunati pentru prima oarg. multi,Incepurg a se recunoaste si a-si da valoarea lor .ostgseasca. Po-porul roman vedea cu bucurie pe ai sal sub arme, adunati sipe picior de luptg. 0 tabarg romana el nu mai vgzuse dela ta-bgra lui Tudor Vladimirescu. Asupra acestor tabere, pe stindard,de arme, pe varfurile coifurilor planau cugetkile de vitejiesi de putere care, ca niste paseri ceresti, in tot timpul cgdereisi a robiei Românilor, nu voise a se cohort pe pgmânt, undenu mai strgluciau decat baionetele si decoratiile strgine" 68.

Comisia centrará 0 desbaterea constitutiei. Cu infiin.tarea comisiei centrale din Focsani, se adaoge o noug roatgla carul constitutiei romane care, in loc de a merge mai bineprin acest adaos, nu face decal a o incurca in a ei functionare.Era, cum se spune in zicgtoarea poporanä, o adevarata a cincearoan' la cgrutg. Cu toate aceste, sunt interesante de studiatlucrgrile acestui nou asezgmant, in ceeace priveste raporturilelui cu celelalte corpuri constituite ale statului, si mai ales capersoana domnitorului.

Comisia central', a careia sedinti se deschid in ziva de10 Mai 1859, avea dupä Conventie, rolul de a pregati legilede interes comun ambelor principate si de cercetat acele deinteres special, spre a vedea, daca' ele nu contravin dispozi-tiunilor constitutive ale nouei organizgri. Acea comisie eraalcgtuitg din 16 membri 8 Moldoveni si 8 Munteni, jumatate

1' Steaua Dundrei, 20 Mai 1859." Ddmbovija, 5 Mai 1859.'7 Tribuna, 6 si 7 Iunie 1859.u Vicla lui Cuza-Vodá, p. 36. Domnitorul ordonase sA se Incorporeze

si grAnicerii In tabAra de la Ploesti. Cei din Focsani se revoltA. Se bAnuiaRusia de amestec In aceastA miscare. Walewsky aratA lui Place cA domnul nutrebuia sli provoace asemenea fapte ; dar nu desaprobA, cum Ikea Place, lagArulInsus, de oarece el stiea cum stau lucrurile. Walewsky c. Place 13 (1 Ianuarie 1859).Ade, II, p. 328. Asupra revoltei grAnicerilor, mai multe documente In HdrtiileRossetti, publicate In Arhiva din las, XII, 1901, p. 173.

PRIMIJL AN DE DOMNIE AL LIJI ALEXANDRIT IOAN I 45

numiti de domn, jumnate ale§i de adunki. Fiind numkullor pgreche, votul pre§edintelui era precumpànitor.

Mesajul de deschidere al lucrkilor comisiunei, ii puneaIn vedere insemn6tatea rolului ei, in unificarea legilor ambelortki surori 69.

Comisia centralà r6sfrangea, in sAnul ei, partizile poli-tice care impktiau tgrile române in dou4 tabere deosebitepartida trecutului numità in polemica ziaristia a timpului §ipartida regulamentului (organic), a statului quo, sau reactio-narà, §i partida viitorului : nationali§ti, liberali sau progre-si§ti. In desbaterile parlamentare erau denumite cu termeniide dreapta qi steinga.

Precum in adunki, ap §i in comisia centra15, predominaelementul dreptei, ceeace se vede bunAoarà din refuzul lui Ko-gAlniceanu de a lua parte in comisia de rAspuns la mesaj, refuzmotivat pe aceea, a proiectul de ràspuns trebuind sà* fie fkutIn simtul majoritkei, el nu socoate a face parte din ea" 70. A-cela§ lucru reiesà" la alegerea pre§edintelui, Radu Rossetti, alescu 8 voturi contra candidatului progresist St. Golescu careare numai 7. Organele timpului considerà comisia centralàca un a§gZámânt conservator in chestiuni sociale" ; iar unuldin ele chiar intrebuinteaiä o caracteristia mai ascutità, a-nume a aceastà comisie, ca §i adunkile, ar fi compusA dinelemente reactionare" 71. Cum am observat-o §i mai sus, nuse poate sustinea a partidul dreptei tindea la mAntinerea stkeitrecute, cu privilegiile §i apuckurile ei, de oarece lucrul erapeste putintà fatà cu Conventia de Paris : dar el se silea a in-tkzia pe at se putea mai mult momentul and trebuia sàpung el insu§i toporul la piciorul arborelui secular, din roadeleckuia trAise atka timp, §i pe de altà parte mai doria ca refor-mele sA fie at mai dulci cu putintà. Nu era cleat prea firesclucru ca sá caute a apAra, cum §i pe at putea, pozitia In carese afla, mai ales and conducerea trebilor ii era datà pe manA.

Un semn al acestei nkuinti se vede, in rAspingerea re-formei legei electorale (propus6 de partidul stângei), pe motivulsprijinit de principele Grigore Sturza, anume a adunkile

" Montt. ol. al revel Rom. 11 Mai 1859. Membrii comisiei erau pentruMoldova, P. Rossetti, Gr. M. Sturza, Radu Rossetti, Grigoriu (V6sescu), Kog11-niceanu, Malinescu, Steege si I. Sturza ; iar pentru Muntenia : Arghiropol, Brà-iloiu, Filipescu, Florescu, Golescu, Tell, Arsachi si Predescu.

70 Protocolul com. centrale, No. 9, 26 Mai, In Steaua Dun6rei, 10 Aug. 1859.NeposedlInd o culegere complectA a protocoalelor, citez !Anil la 8 Iulie dupAreproducerea lor In St. Dun., ; deacolo inainte, dupà colectia protocoalelorInsusi.

71 St. Dun., 18 g 30 Mai 1859. Nationalul citat de Stea. Delmbovila spunesi ea, a majoritatea comisiei centrale este compusA din oameni al trecutului",si articolul in care se afla aceastà rostire este reprodus, cu mare aprobare, deCurierul Princip.-Unite, organul guvernului, 21 Iunie 1859.


fiind alese pe 7 ani, ar fi fost degtul timp pentru a se gAndi lareformk i cà dacg aceastA reformA s'ar face acuma, s'ar daprilej guvernului de a disolva adunArile constitui, innouele adunAri, majoritAti dupà placul sAu" 72. Si majoritateacomisiei centrale, rAspingAnd proiectul, aratA insu§e§teatare argumente. Nu se uita insA la absurditatea legei electo-rale, intocmità de Conventia de Paris, fArA cuno§tinta impre-jursárilor, lege care restrAngea dreptul de vot numai la posesoriiaverilor mari, excludAnd Cu totul once capacitate necAptu§itAcu avere ; eft' erau colegii electorale compuse din doi sau treialegAtori i cA acel al proprientei mai mari din Ismail nu aveadecAt unul singur ". A se mentinea asemene stare de lucruriinc6 7 ani, inainte de a se reforma, nu insamna altà ceva decAt,cA partidul trecutului nu voia s'A intindA dreptul de alegere,spre a nu scApa din mAnA conducerea trebilor, tocmai in mo-mentul cAnd erau s'A fie reformate a§AzAmintele, dupA cu totulalte principii, decAt acele ce predomnise pAnA acuma in viatastatelor romAne.

In §edinta din 29 Mai a adunArei TArei RomAne§ti, I.BrAtianu propune ca comisarul pentru comisia dunAreanA, s'Afie un om special, §i in once caz sä nu fie boier. Cretulescu 11intreabA ironic, cA ce intelege el prin boier? Boierii, rAspundeBrAtianu, sunt acei pentru care lucreazA altii" 74. Boierii, adecApartidul dreptei, doriau tocmai sA mAntink cAt se poate maimult timp, aceastA pretioasA pozitie, ca altii sA munceasckiar ei sA trAiascA ; §i de aceea refuzau ei a se atinge de legeaelectorark Tot la aceastà incheiere duce urmAtoarea impre-jurare. Se hotArAse a se face o catagrafie, spre a se §ti pe cetemelie s'A se a§tearnA noua intocmire a dArilor. Boierii daupe un cap dosul la inscriere, spre a ascunde §tiintele i a zA-dArnici lucrarea. Asupra acestui fapt, avem nu numai arAtArileziarelor timpului, ci insu§i acea oficialA a comisiei din Ia§i carese falue§te, cA nu poate lucra, din pricinA cA proprietariichirigii lipsiau de acask sau cAnd erau, pretextau cA stau lamask sau dorm dui-A prAnz. Delegatul guvernului e nevoitsà-i someze sA a§tepte comisia" 75. CAt de putin se gAndeau

" Sedinta com. centrale din 2 Iunie. Prolocolul XI, Steaua Dun., 14 August1859.

" Constatat In chip oficial In Monit. of. al Mold. 16 Martie 1860. Ladistrictul Ismail se observa ca colegiul proprietarilor primari este compus dinun singur delegat; prin urmare nici o forma de birou n'a urmat. Alesul CostinVarney prezentase certificatul operatiunilor electorale care spunea, ca D-1 CostinVarney s'a ales deputat al colegiului alegatorilor primari din distr. Ismailcu majoritate de .1 vol", Kogalniceanu observa ca videm pe d-1 Vladimir Stoicasubscris ca presedinte colegiului, subscris ca secretar, si tot d-sa formeaza ma-joritatea de un vot, sau unanimitatea". Comp. Ibid., 24 Martie 1860.

" Vezi Tribuna, 21 lunie." St. Dun., 26 si 27 Aug. 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIU ALEXANDEU MAN I 47

boierii a se supune nouei orândueli a lucrurilor, ne o aratà in-susi presedintele comisiei centrale, Radu Rosetti, omul Msgr.-cinat a conduce corpul acela ce era menit tocmai sg transformesistemul vechiu, in acel nou de viata civilizatg. Acest inaltdreggtor al statului declarg, prin ziare, sub insusi a lui sub-semngturg, ea' la cel d'intgi abuz de putere, din partea unuiagent al guvernului, va aplica legea talionului" 76, adecg vargspunde, pe calea violentei, la abaterile din partea agentilorguvernului. Omul din guvern amenintg pe guvern cu revolutia.

Când furg sá se desbatà bazele ce trebuiau puse, sprea se intocmi noua constitutie a Principatelor-Unite, principeleGrigore Sturza, intemeindu-se pe art. 32 din Conventie careprevedea revizuirea Regulamentului Organic, sustine cg acestRegulament trebue luat de temelie, la intocmirea nouei con-stitutii, lucru invederat peste putintg, de oarece tocmai parteaconstitutionalg a Regulamentului Organic fusese cu totul obo-rAtg prin Conventia de Paris si se proclamase principii de orga-nizare cu totul protivnice principiilor regulamentare. Aceastao recunoa§te chiar un alt membru al dreptei, Florescu, carespune, cg se 'Idea' cum de se confundg Regulamentul cu Consti-tirtiunea. Partea Regulamentului Organic care putea intra incadrul unei constitutii, se allá desfiintatg. prin Conventie" 77.

Regulamentul cuprindea si o parte administrativg, §i numaila aceastg parte tintea articolul din Conventie care vorbeade modificarea Regulamentului. Când deci mai multi din membriidreptei din Comisiunea centralg, precum principele GrigoreSturza, Brgiloiu, voiau sg facg din Regulamentul Organic te-melia nouei constitutii, ei nu fAceau cleat a se inclesta de for-matiunile trecutului, asa de greu de pgrgsit pentru cei ce sefolosise din ele, si când ne aducem aminte despre cele ce sespusese, cg domnul rgspinsese regulamentul ce i se infgtosasede mitropolit in ziva jurgmântului 78, ne putem inchipui ceefect a trebuit sg facg in targ asemene propunere si in ce luminga trebuit sg pung ea pe membrii comisiei centrale.

Dar sg cercetgm acuma altg imprejurare : purtarea drepteifatà cu alesul tgrei din 5 si 24 Ianuarie. Am vgzut, cg acea ale-gere fusese impusg, majoritgtilor din adungrile moldovene simuntene, de evenimente si cg, dupg alegere, venindu-si oa-menii in fire, se Meuse uneltiri spre a se impiedeca a ei recu-noa§tere 79. Ambele partizi, trecutul si viitorul, se intoarserg

" Tribuna, 22 Oct. 1859.77 sed. din 8 Iunie. Protocolul XIV. Steaua Dundrei, 7 Sept. 1859. Asupra

caracteristicei ambelor acestor pArti din Reg. Org. : partea administrativli §icea constitutionalà, vezi Istoria Romdnilor din Dacia Traiana, XI p. 95 si urm.

76 Vol. XII p. 303.76 Vezi Vol. XII p. 313, 319.


iara*i catre soarele ce erau deprinse a adora §i se gasiau iara§ica mai inainte spate la spate" 88. Aceasta reactiune psicolo-gicà explica purtarea dreptei din sanul comisiei centrale, fatäCu domnitorul.

Dupa lungi desbateri asupra regulamentului launtric allucrarilor, care tin aproape o luna de zile, se incep in §edintaa 12-a din 4 Iunie, acele privitoare la raspunsul la mesajul dom-nesc. Proiectul redactat de o comisie luata din majoritate, nuatinge prin nici un cuvant chestiunile multiple de reforme in-terne, de care domnul se ocupase in mesajul sau, §i se mar-gine§te exclusiv, in a aduce aminte domnitorului fägaduinteledate, and se suise pe tron, de a fi numai o veriga care se legetrecutul de nazuintele viitorului : unirea tarilor române subun principe strain. Apasa proiectul asupra imprejurarei, ea'electivitatea capului statului va expune neincetat principatelela desmadulare ; cä numai ereditatea va pune in frâu ambi-tiunile rivale ; cà principele strain va lega aceste douà tad maiaproape cu Europa. In temeiul acestor consideratiuni, comisiaroaga pe Inaltimea Sa, ca Ma a rasa sa se piarda momentelefavorabile, sa faca a se ajunge la scopul dorit" 81.

Se incinge asupra acestui proiect de raspuns, o desbaterefoarte vie care tine mai multe §edinte, §i in care minoritatealupta din rasputeri, pentru raspingerea lui. Ludovic Steegeiea aminte, ca desele repetiri ale dorintei principelui strain,In fata solemnelor declaratiuni ale domnitorului, se pot asa-malui cu indiscretele staruinti spre a se plati o datorie, canddatornicul o cunoWe bine §i vrea s'o pia-teased, i cand ceamai simpla civilitate cere ca sa se lese onestitatei sale toatainitiativa". Grigoriu (Vasescu) gase§te, putina curtoazie, caIn cea d'intai comunicare ce avem Cu domnul, in ceaadresa ce-i facem, sa nu gasim alta a-i spune decat, ca dorin-tele noastre vor fi implinite numai atunci cand se va scoboride pe tron, pentru a face loc unui alt domn ; ca din abnegatiaplina de cel mai curat patriotismu al domnului, nu se cuvinecomisia sa-§i faca o arma de discredit inaintea tarei, pentruinsu§i domnul ei ; ea este periculos de a se considera cumplitacriza a indoitei alegeri, prin care am trecut, ca ceva provizoriu ;ca proiectul trebue respins, ca unul ce n'ar fi deck un act deostilitate contra domnitorului". Malinescu §i Tell, ambii membriiai partidului stângei, (cel din urma i membru in comisiuneade raspuns) ingaimeaza in doua intelesuri deosebite : Mali-nescu prime*te proiectul, insa este de pärere a-i se adaogi catevacuvinte privitoare la reforme ; Tell conchide ca s'ar putea schimba

Ronulnul, 26 Martie, 1859." Proiectul In Steaua Dun., 18 Aug. redactat de Radu Rossetti, C. BrA-

Iloiu (raportor), Florescu, Chr. Tell §i Predescu.


verificare rostiri nepotrivite. Si aici vedem repetindu-se ceeaceam constatat de mai multe ori, anume a partidele Inca nu erauconstituite pe temeiul principiilor, sau pe o comunitate de in-terese statornice, ci §ovaiau incoace §i in colo.

Dintre membrii comisiei de redactiune, Florescu §i BrAi-loin raportorul, al:4ra proiectul, spunând ca nu vgd temeiul fm-putArilor, de a lovi In domnitor, ce se face lucrarei lor, intru-cAt domnul singur a declarat In toate actele sale, ca voe§tea conduce pe poporul roman la realizarea dorintelor sale : unireasub un principe strAin ; cA stAruintele comisiei centrale, pentruIndeplinirea acestei fagaduinti, nu ar fi decat un sprijin maimult ce i se adAuga din partea ei, cnre puterile garante". Lu-dovic Steege ra'spunde Insà, ca cererea unui principe strainar fi In contra Conventiei §i a ar fi periculoasa a se face Intr'unmoment, and puterile nu sunt Intelese nici mkar asupra ale-gerei Indoite a domnului pamântean". Principele Grigore SturzaintimpinA c6 tot a§a de protivnic Conventiei este aceastà In-doità alegere frisà§i" ; cea Intai data', cand se punea In fndoialadin partea unui RomAn legalitatea alegerei domnitorului comun,fata cu rostirile Conventiei. Principele Sturza fnsà merge maideparte. El ramure§te §i mai limpede Inta'lesul pe care trebuesa-1 aiba ra'spunsul la mesaj al comisiei centrale, anume cadomnul oricat timp ar guverna, nu poate fi privit decat cadepozitarul demnitätei domne§ti §i CA este chemat a stapanitara noastrà, Ora cand Europa ne va da un principe strain".

Spre a Intelege pe deplin senzul acestor desbateri asuprachestiunei principelui strain, cu prilejul raspunsului la me-sajul domnesc, trebue sa le cerceta'm §i in a doua lor editie care seface cu prilejul desbaterei unui articol din constitutia votatade comisia centrala, pentru organizarea principatelor. Acestedesbateri au loc ceva mai tarziu, dela 31 Iulie fnainte ; darele sunt Insufletite de acela§ duh §i \TA' desc §i mai bine tintaurmarita de acei ce sustineau §i acuma ideea unui principestrain.

Situatia fat'a cu Europa era aceea§i §i la aceasn reInoirea desbaterilor, de oarece, de §i conferinta de Paris recunos-cuse fndoita alegere, Poarta nu-i trimisese Inca firmanul deinvestitura, din cauza ca, precum s'a arAtat mai sus, Poartaa§tepta, pentru a se hotárf sa' vadà cum va e§i razboiul fncinsIntre Franta §i Austria. Apoi In nici un caz nu putea fi vorbade Incuviintarea unui principe straln, de oarece de abia se pu-tuse obtinea §i cu mare greutate, ba nici aceasta inc6 deplin,acea a principelui indigen comun.

In constitutia proiectata de comisia centralà, art. 74reproducea ideile rostite de principele Grigore Sturza la des-baterea raspunsului la mesaj ; anume ca.: II-Wan ce se va puteadobandi un principe strain, puterea constitutionala se va exec-

A. D. Xeaopol. Istoria Romlnilor Vol. XIII. 4


cita de Maria Sa domnitorul Alexandru loan I in numele prin-cipelui strain, 'Ana la instalarea acestuia" 82.

Kogalniceanu in combaterea acestui articol arata intAicum el, dela inceputul carierei sale, incà in scrierea sa IIistoirede la Dacie, publican la Berlin in 1837, a fost pentru princi-pele strain ; cum aceea§i idee a sprijinit-o in divanul ad-hoc ;a repetat aceea§i convingere, propunând o motiune cu acestintäles, inainte de alegerea domnitorului actual. i asnzi etot de aceea§i parere ; dar crede ca rostirea ei, in constitutiace are sa fie lucran de comisia centrala, nu este la locul ei. Ko-galniceanu cere ca aceasn comisie, inainte de a rosti un ase-menea principiu care poate periclita totul, fata cu situatia ex-terioara a principatelor, &A se grabeasca a pregati acele insti-tutii sociale care sa intareasca natiunea §i sa-i dea garantiicare sa intereseze la facerea §i la apararea unirei pe toate cla-sele socientei. Venind apoi la principele Sturza, Kogalniceanuinterpreteaza astfel articolul trecut in constitutie, dupa sta.-ruintele principelui : Multi cetind acel articol, ar putea zicece el este scris, Inca sa i se poata da simtul urmätor : n'amputut sti fiu eu domn; ei bine sti nu fii nici tu 1"

Dupa o lunga desbatere, stânga izbute§te anta numai,ca acel articol sa fie stramutat, din corpul constitutiei, in ane-xele ei, §i a§a se voteaza actul de majoritatea membrilor co-misiunei centrale 83.

Pentru a caracteriza §i mai bine pozitia principelui Gri-gore Sturza fa-VA cu domnitorul §i simtimântul ce-1 impingeala sustinerea articolului pomenit, aducem inca faptul ea, maitarziu, când cu prilejul votarei unei adrese catre domnitor,In care se cenzura purtarea ministerului moldovan, propu-nându-se a se adaogi o fraza, prin care sä se spuna, ea comi-siunea face aceasta mustrare, spre a nu pierde increderea dom-nitorului", principele Sturza este in contra unui asemenea adausprecum este §i in contra unei adrese de felicitare, pe care co-misia voia s'o trimin domnitorului de ziva lui, spunând Sturzaca felicitarile de cat% corpurile constituite nu se fac prin a-drese ". (Comisia nu era insa in acela§ ora § cu domnitorul).

Daca privim in ea insa§i propunerea comisiei centrale,de a privi constituirea desavAr§itä a %kilor române numai in

11 Proiectul de constitutie al comisiei centrale se allá publicat ca anexala Protocolul XXIV, sedinta din 8 Iulie. Vezi culegerea protocoalelor com. cen-trale.

" Vezi Protocolul XXXV, sedinta din 31 Iulie 1859, Comp. Prolocolul LV.Organul guvernamental, Curierul Principatetor-Unite, (5/24 Mai 1859) combatea§i el aceste principii ale majoritatii comisiei centrale. El spunea intre altele, ca,daca Romanii cereau in divanurile ad-hoc unirea cu un principe strain, faceauacesta mal ales pentru cli credeam di anevoe ne vom intelege asupra alegereiunuia dintre nol si ne temem ca aceasta sa nu devie un mar de discordie".

" Protocolul XXXVIII, din 5 August §i XLIV din 27 Aug. 1859.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIJI ALEXANDRIT IOAN I 51

unirea lor sub un principe strAin, iar domnia alesului nationalnumai ca ceva provizoriu, o asemenea propunere nu insAmnaaltà ceva, decAt o infruntare a vointei Europei, fAcutA tocmaide autoritatea aceea a cAreia scop era custodia dispozitiilorconstitutive ale Conventiei de Paris, intrucAt tindea la rAs-turnarea ordinei politice consacrate de Europa" 85. Votareaunui articol ca acel de care e vorba, era o neiertatà gre§a1A ;cAci cum vra comisia centralä ca domnitorul sA-i indeplineascAdorinta, cAnd aceastA cerere fusese rAspinsA de Conventia deParis, in puterea cAreia lucra tocmai comisia centralà" ? 86Si inteadevAr art. 33 din Conventie prevede cA comisia cen-tralà este chematA a privighea la intacta pAstrare a dispozi-tiilor constitutive ale nouei organizAri a principatelor. Cumputea ea atunci sA propunA principele strAin §i ereditar carenu fusese admis de Conventie" ? 87 Acela§ lucru Il sustinea §i*tefan Golescu, in comisia centralA, cAnd spunea cA este foarteprobabil cA, lucrAnd contra sfaturilor date de puterile bine-voitoare de a nu face nici un pas contra Conventiei, dupA ale-gerea indoitA, vom desface cu mAnile noastre edificiul pe carel'am ràdicat cu atAta greutate in ziva de 24 Ianuarie" 88.IoanBrAtianu, in §edinta din adunarea nationalii a TArei Roma-ne§ti, din 27 Iunie, adresAndu-se dreptei intrean : cine aavut cugetul primej dios §i vAtAmAtor, in imprejurArile actuale,de a cere print strAin §i unirea absolutA ? Tot d-voastrA §i co-misiunea centralk in care dreapta este in majoritate" 89. *iinsu§i domnitorul impArtà§ia acest chip de a vedea. RAspun-zAnd in Foc§ani la o felicitare pe care i-o fAcea pre§edintelecomisiei centrale, cu prilejul trecerei domnitorului cAtre tabAradela Ploe§ti, domnul Ii rAspunde : Conventia sA ne fie liniadin care sA nu e§im ; a o calca 1 ärti timp, ar o trtulare de WV".

Cà argumentele aceste erau acele temeinice, se vede depe modul cum sprijinitorii francezi ai cauzei romAne, mai alesneobositul St.-Marc Girardin, privea lucrurile in Journal desDebuts: Poarta combAtea alegerea ca protivnicA Conventieidin 19 August. SA ne intelegem bine : Dar, existA o unire caree protivnicA Conventiei ; aceea e marea §i solemna unire ce,propunea Franta Ina' dela Conferintele din Viena, unirea subun principe strAin, unirea decretatA §i proclamatA de intreagaEuropA. DacA camera romAnA ar fi votat aceastA unire, dac5tot °clan ar fi numit vre un principe strAin, atunci Poarta Oto-manA ar fi fost in dreptul de a se plAnge §i de a reclama" ".

" Tribuna, 27 August 1859.Romdnul, 15 August 1859.

" Tribuna, 3 Sept. 1859.Prolocolul XXXV.

" Monitorul °tidal al T.drei Rom., 22 Sept. 1859.Ibidem, 6 Iunie 1859.Journal des Debats, 22 (10) Iunie 1859.


Organele progresiste inn mai sprijineau si argumentu/adus de Kogalniceanu in aceastà chestiune. Steaua Duntirei.cerea ca comisia centrala sä* pregneasca" acele institutiunisociale care s'd facg unirea iubin tuturor claselor socientei".92Nafionalul, organul lui Vasile Boerescu, de si aprobA raspunsulla mesaj, intru cat nu ar continea cleat o simpla dorint6, seridicä in contra articolului 34 din Constitutie, fiind c'a" aceastaar fi o lege, si o lege trebue numai decat n lie executan. Darfiind CA o astfel de executie este imposibilà asnzi, un asemeneavot ar contribui numai a paraliza guvernul actual, a-1 discreditasi a-i räpi once energie, spre a lucra in simtul Conventiei sia aduce complicari politice, desbinari in tan', poate chiar in-vaziuni ; c'à daca" membrii comisiei centrale doresc in adevarunirea, nu trebue s-o compromin prin declaratii neoportune.Au destule mijloace spre a o prepara ; spre a pune natiuneape drumul ce duce spre unire. Dee-ne institutii liberale, asimi-leze cat mai mult legile ambelor principate ; uniascA cat maimult va'mile, postile, monezile, telegraf ele si chiar. administra-tiile, contopind cat mai mult institutele unui principat intealeceluilalt ; faca in fine cat mai mult si mai intim'a" unirea de fapt,si apoi unirea de drept va veni dela sine, va veni pe nesimtiteflra sacrificii si fgrà zgudueli" 93.

Sub iutirea momentan6 a mintilor provocan prin des-baterea asupra art. 34, nu trebue &A ne minm dacA se nastezvonul eä 150 de boieri ar fi cerut inscris dela Poarta ca s6 nuincuviinteze investitura domnitorului, zvon ce avu inteun mo-ment indestulà nrie, spre a aduce pe Kogglniceanu a propuneIn comisia centralg, o lege care declara de tràdàtor pe oricinear chema o intervenire stninä in daraverile Ora. Nu e vorb6mai multi boieri protesteaz6 contra unei atari invinuiri, pe careei o titluesc de clevietitoare 94.

Se inteleg de asemene rostirile pornite ale organelor par-tidului progresist, budgoan ale Stelei Dundrei care spune, ea'boierii sstrigà unire si incà cu principe stnin I Stim cA toanlumea cunoaste, eft' d-lor strigà unire, ca sà o comprominsi ca, impreuna cu ei, sa' compromit6 si fapta din 5 si 24 Ianuarie.D-lor ar vrea cu toan inima a provoca confuzia, intervenirestning si apoi, in apa tulbure, dupà" obiceiul vechiu, n pas-cuiaseä domnii, privilegii si altele" 95. Nalionalul de asemenese intrealA : cum se face oare, c'd asnzi cei mai vechi amiciai unirei complete si ai principelui stnin, acei care au fost cei

9, Steaua Dun., 10 Decemvrie 1859.I, Nafionalul, 26 Iulie si 2 August 1859.94 Ibidem, 2 si 23 August si 3 Septemvrie 1859. Am vAzut a uneltiri

In acest senz se Meuse de altfel. Vezi Vol. XII p. 313-314." SI., Dun. 2 ;unie 1859.

TRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRE' 10AN I 53

mai ardenti apostoli ai acestei idei, care s'au expus pentrudansa, se opun astazi la realizarea ei actuala, in vreme ce altiiamici foarte echivoci ai acestor principii, si care pana la 24Ianuarie conspirau in contra lor si persecutau pe adeptii unireiastazi din contra au devenit cei mai exaltati apostoli, cei mairadicali revolutionari. Cauza este ca cei d'intai nu vor sa piardaunirea prezenta, grabind realizarea unei uniri complete, invreme ce cei de al doilea vor o unire completa, spre a pierde siunirea prezenta" 96

Toate aceste idei, reale sau inchipuite, isi faceau drumuIn clasa mai culta a oraselor, (caci de sate nici putea sa fie vorbaca sä aiba vre un rasunet in ele) si indepartau tot mai multpe partizanii propasirei, de elementele ce se tineau de forma-tiunile trecutului. Poporul, in intelesul mai ingust al cuvan-tului (märginindu-1 la o parte din poporatia oraselor) se in-departa mereu din partidul dreptei si se alipia tot mai multde progresisti si nationalisti si de supremul lor reprezentant,domnitorul tarei. De aceea si Tribuna exclama, cu prilejulchestiunei petitiei celor 150 de boieri, ca sub numele de Ro-mani, se intaleg adevaratii sprijinitori ai tronului lui Alexandruloan I, ale caror brate vor alerga la glasul sau, intru sustinerealesului 0'1'6, si a autonomiei" 97; iar Steaua Duneirei zice :Lucreze cum vor voi majoritatile adunarilor sau a comisieicentrale. Noi avem incredere in domnitorul nostru care, cuveto al sat', poate nimici toate creatiunile lor. Tara asteaptatotul dela el, si nu dela adunari esite din o clasa de privile-giati" 98. Aceste cuvinte sunt reproduse si aprobate de Curie-rul Principatelor-Unite 99. Ca un semn caracteristic al simti-mintelor celor douà clase, fata cu domnitorul, sa insamnamimprejurarea, cà in ziva de Sf. Alexandru, Tecuciul tot esteiluminat, afara de casele catorva mari proprietari, boieri 01 O.

Sa fie oare toate aceste invinuiri adevarate? Se fi vrutdreapta ruperea unirei, reintoarcerea starei vechi, reinfiintareprivilegiilor ? Si sa fi intrebuintat ea manopera principeluistrain, spre a aduce interveniri straine in tara ? Toate acestesunt exagerari, pana la un punt indreptatite, prin incordarealuptei. Ele trebue reduse la adevaratele lor proportii.

Mai intai, se putea ca privilegiatilor sa le fi pärut raudupa starea lor de mai inainte, Intruca cum zice Curierul Prin-cipatelor-unite, organul guvernamental al timpului, nu lesnese poate deslipi cineva de oarecare pozitie exceptionala ce creaza

" Nalionalul, 26 Mlle 1859." Tribuna, 30 hale 1859." SI. Dun., 2 Iunie 1859." Curierul Princip.-Unile, 18 Iunie 1859.loo SI. Dun., 7 Sept. 1859.


unele interese intr'un stat" 101. Cat sa fi voit reintoarcerea Cl,aceasta era absolut peste putinta chiar de cugetat. Apoi unireafusese votata tot de boieri in 1857 in divanul ad-hoc, si arfi fost curios ca acuma ei sa o renege. Principele strain iarasi

doriau inteadevar ; dovada cà l'au adus atunci când auputut sa o faca, in 1866. Dar daca aceste nu puteau fi sco-purile dreptei, la ce tindea punerea inainte, MA cale si färarost, a principelui strain? Ea tindea a micsura pe domnulroman, a nu-1 incuraja sa iee o prea mare inchipuire de a luiputere, de oarece dreapta incepuse a ghici incotro tindea acti-vitatea lui. Domnitorul, esit din randul boierimei mai micinu avea destula autoritate personala spre a se impune tuturor,

dreapta doria sà accentueze pe cat se putea neatarnareaei. Era in adevar un domn roman, altul decat ei (caci fiecarese crezuse demn de aceasta menire) ; dar acest domn romantrebuia sa fie, dui:a constitutia tarilor române votata de co-misia centralä, numai un loctiilor al domnului strain. Vechiacompetire : pentruce el nu eu îi schimbase formula, in acearostita de Kogalniceanu, (Thai nu eu, niel tu ; sau cel putin dacaesti, sa fie numai un caimacam "2. Prin urmare i purtarea sa-ifie potrivita cu poziiaI SA nu se arate prea strasnic, caci n'aveapentruce. Tara sa ramana tot in statu quo in care se afla,pana la realizarea dorintelor ei desavarsite, i atunci se vavedea ce se va chibzui. lata punctul de vedere al partiduluiboieresc, i pentru a-1 sustinea, el inchidea ochii i, orbit, nuvedea primejdia ce putea izvori pentru tärile romane, dinpolitica patronata de dansul.

Domnitorul vazand indarä'tnicia adunarei in cererea prin-cipelui strain, scrie lui Napoleon III si dupa ce-i relateazaimprejurarile, sfarseste spunând, ca MA interes personal, elegata a parasi puterea sau a o apara cu energie, dupa cumMaiestatea Voastra crede ca este mai potrivit, spre fericireatarei mele". Tot atunci trimite o alta scrisoare lordului Malmes-

Curierul Princ.-Unite, 28 Mai 1859.102 Aceasta bagare de seama a fost facutfi de Tribuna Romani:1 Intr'un

articol intitulat : Conservatorul progresist" din 17 Ian. 1860, In care spune :In chestiunea domnului, conservatorii vechi ne putand sa faca ca se plineascavorba Romanilor : scoala tu sa ied eu, au venit la desperare de a zice, nicitu, nici eu, ci un domn strain". Les Principautés devant la con, Irence, Paris,1866, p. 25 arata el principele D. Ghica spunea unui diplomat : Comme il n'ya pas une de nos grandes families de boyards en deça comme an delit duMilcov, qui n'ait fourni un hospodar it l'une des deux provinces, pourquoi lesrejetons de ces famille ne deviendraient ils pas hospadars à leur tour? Que l'onfasse choix de l'un d'entre eux et il le faudra bien tous les autres seretourneront à l'instant contre lui et travailleront à le détruire. Que si paraventure, le pouvoir venait à échoir à un homme nouveau, la position seraitplus difficile encore, et je ne sache pas qu'on prince de 011ie qui potuTaits'en tirer; mais ou n'en rencontre pas tous les jours à souhait".

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIU ALEXANDRIJ IOAN I b5

burg, in care arat'A speranta a Anglia nu va voi, ca com-plicatiile din Ia§i s6 devin6 arm6 in mail-die partizilor §iun färim favorabil pentru intrigile ruse§ti". Se intelege adomnitorul a primit incuraj are de impotrivire, din partea ambelorputeri 1o3

0 aln desbatere insemnan urman cu prilejul votkeiconstitutiei, fu acea privitoare la viitoarea capitalà a táreiunice, pentru care noua constitutie era croin. Ea avu loc in§edinta din 1 Octombrie a comisiei centrale, privitoare la art.145 din constitutie care prevedea, ea' Bucure§tii aveau a ficapitala României. Radu Rosseti, pre§edintele comisiei cen-trale, combate, acest articol, pe cuvânt, a ar fi prematur dea determina capitala, cand unirea deplinà nu este inc6 efec-tuatà. Capitala României trebue s6 fie consecinta unirei do-bandite, iar nu unirea consecintei capitalei. Dându-§i apoimai pe fatà ascunsele cugetki, Rosseti se teme ca intre maimulte mii de familii ckora art. 145 le amenintà existenta,cum s'ar putea conserva favorabirá ideea in numele ckeia ise face aceastà amenintare" ; c'á ar don i ca art. 145 sA fie pur§i simplu eliminat, pentrueä tot ce am zice in acest obiect,fie pro fie contra, este neghinA rea de desunire ce cade pecampul sacru al unirei ce datorim s6 cultivAm". Grigore Sturzasustine Bucure§tii drept capitalà, ora § ce prin viata sa comer-ciará, prin existenta unei burghezii, prin centralizarea uneipoporatiuni pà'mante§ti, prin pozitiunea sa geografic6 §i stra-tegicA, este menit a fi capitala României, in vreme ce in Ia§ilipsesc toate aceste elemente". KogclIniceanu, dorind s6 indul-ceascà putin lucrul, propune un amendament, din care dis-pare cuvântul de capitalà, anume c'd re§edinta obicinuit6 adomnului §i a marilor corpuri ale statului ssá fie ora§ul Bu-cure§ti" ; dar in sustinerea amendamentului, se vede a eli-minarea cuvantului adevkat fusese numai cAt o platonicàmangaere pentru capitala Moldovei. KogAlniceanu sprijini pro-punerea lui, pe motivul c6 Bucure§tii sunt chiar dela sine,prin puterea imprejurkilor, desemnati de capitalà a viitoareitki unitare. Aici s'a intocmit Regulamentul Organic ; aici con-sulii strAini §i-au ales re§edinta ; aici s'a a§ezat comisia inter-nationarä, cand a fost sg se privigheze alegerile divanurilorad-hoc. Bucure§tii sunt deci capul ora§elor române§ti, suntinima României, fie administratia lar unità, fie despktin".KogAlniceanu aran apoi cum in 1828 loan Sandu Sturza fusurprins de Ru§i in Ia§i, §i sustine cA, chiar in cazul cAnd artrebui ca Moldova sà eámá'n6 separan, inc6 Ia§ii nu ar maiputea fi capitala tkei, ci ar trebui s'á fie strAmutat5 la Roman.

13 Copiile acestor scrisori In Hcirtiile Rossetti.


Argumetul de cApetenie al lui Kogàlniceanu este insg, &A Bucu-re§tii cuprind o poporatie compacn româneascà, o clasá demijloc bogan §i puternicA care poate da na§tere unei opiniipublice, care poate controla un guvern, care in fine poate daun substrat intelectual vietei nationale. Mälinescu adaugà laargumentul lui KogAlniceanu 'Mea' explicarea, c5. Ia§ii ar fio comoan de Evrei la care comoan el nu ar tinea de loc".

Argumentele erau honritoare. Nu este Ins6 mai putinInsemnat a nu se intalni In comisia centralà alfa' potrivire,decat acea acoperin §i Inconjuran a pre§edintelui ei, precumnici in organele timpului vreo protestare contra coborirei Ia-§ului. Toan clasa conduc5toare a tàrei, singura ce avea rost,era gata sà facA acest sacrificiu ideei mantuitoare, §i fiindc6nul era numai In perspectiva viitorului, de care omul de randnu se prea ingrij e§te, panA nu-1 vede cu ochii §i nu-1 simteCu inima, deaceea se putea chiar desbate lucrul in public, ránca pentru aceasta masa poporului din Moldova s'a' se aratemai ingrijin.

Primele reforme. In timpul ce aceste desbateri se urmauin sanul comisiei centrale, ministerele din Ia§i §i Bucure§tiurmau inainte cu reformele in starea lucrurilor, incepute deministerele ce le precedase. Acel din Bucure§ti proceda prinlegi, din care unele, precum intinderea recrunrei la toate cla-sele societgtei, este supusà la cercetarea comisiei centrale ; alteleprecum intinderea capitatiei §i asupra claselor privilegiate, 104este aplican, fän a mai trece prin comisie, ceeace face caaceasn institutie s'A ante domnitorului c'd guvernul sàu araplica ad libitum art. 37 din Conventie. Alte màsuri, precumInfiintarea unui biurou statistic (11 fulie),106 reforma siste-mului numirei administratorilor (sub-prefectilor), din alegereIn numire direcn, considerate fiind ca acte de ocArmuire §i nude legiuire, numai fun trimise In cercetarea comisiei centrale

Mai radical lucra ministerul moldovenesc. Bazandu-sepe art. 47 din Conventie, care dispunea cä" partà se va pro-cede la revizuirea legiuirilor existente, aceste vor fi mentinutenumai In dispozitiile care nu vor fi protivnice Conventiei defan", ministerul moldovenesc procedase la desfiintarea unorprivilegii, pe cale de simple ordonante domne§ti. A§a, prin

104 Dispozitia din 30 'unte luatd de ministerul de finante C. Steriadeaprobatd de Domn. Anuntialorul Romdn 4 Itilie. loan BrAtianu ceruse aceastdmAsurft egalitard Incd din 14 Mal la desbaterea budgetului; sà supunem petotl ceiliteni la ddri si O intrAm In Conventie". Monit. of. al rd'rei Rom., 25Mai 1859.

1" Patria, 16 Infle 1859.1 Monit. of. al Tdrei Rom., 12 Sept. 1859. Rdspunsul ministerului al

adresa de mustrare a comisiei. ¡bid., 2 Oct. 1859.

PRIAM., AN DE DOMNIE AL LUI ALEXANDRU IOAN I 57

una din 30 Mai, se intinde Indatorirea lucrarei la §osele asupratuturor locuitorilor, deci §i a claselor privilegiate, invoindu-serascumpararea indatorirei, prin o taxa de 16 lei pe an "7. 0alta din 31 Mai desfiinteaza slujba*ii volnici ai boierilor, su-punandu-i la dare, sau indatorind pe acei ce voiau a-i pastra,a raspunde darea lor catre vistierie 1O8. Se mai desfiinteazanedreapta lege din 1853 prin care pensiunile se dadeau numaifunctionarilor mai mari, de la 200 de lei pe luna In susCat de §ovaitoare era insa aplicara ideei egalitatii se vede depeurmatoarea imprejurare Colonelul Libobratici este scos dinWire, pe temeiul unei hotarari judecatore§ti, pe cand maioriiGurita, Fotino i Bincovici sunt loviti de aceea§i aspra masura,numai In urma unei dispozitii ministeriale Apoi forma pri-vilegiului era a§a de inradkinata in obiceiuri, In cat necon§tiutse aplica chiar la cazuri noi. Se votase o recompensa pentrupompierii ràniti la 1848 In Dealul Spirei ; dar aceasta recom-pensä luase forma privilegiului, scutindu-i de capitatie

Daca fondul acestor dispozitii trebuia sa multumeascapartidul stangei, forma in care erau luate nu-i convenia deloc.Deaceea §i vedem pe Kogalniceanu atacand In comisia centralaministerul moldovenesc, pentru apucarea caei ordonantelor,Intru reformarea a§ezamintelor tarei. Cel putin, spunea Kogal-niceanu, daca ministerul este convins de legalitatea drumuluiapucat, de ce nu a avut curajul faptelor sale sä fi mers panaIn capat cu desfiintarea privilegiilor, pe cale de masura ad-ministrativa? Pentru ce nu a aplicat bunaoara, tot pe caleade ordonante, i recrutarea la toate clasete ; de ce n'a Intinscapitatia asupra privilegiatilor ; de ce nu a desfiintat obligatiatäranilor, de a apara de lacuste lanurile boiere§ti ? 112 Aceastaera insa numai o forma oratorica. In fond partidul stängei eraingrijit de calea apucata de ministeriile moldovene, de a re-forma tara pe calea ordonantelor ; caci, dupa cum spunea SteauaDuncirei nu putea el suferi sa se calce Conventia nici chiarpentru bine ; caci ceeace se face astazi pentru bine, mani seva putea face pentru rau" n3. Tot din acest motiv se ridicaKogainiceanu contra modului cum voiau sa se multameascapompierii din 1848, pe calea privilegiului, cale pe care doria

107 Monit. ot. al Mold. 4 Iunie 1859. Aceste dispozltii aplicandu-sestrainilor, consulul francez (Place c. Secretarul de Slat 2 Iulie (20 Iunie 1859),protesteaza, In baza capitulatiilor, care opresc impunerea contributiilor personalepe capul strainilor (Acte, IX, p. 347).

Ibidem, 6 Iunie 1859.1" Anunliatorul romdn, 10 Octomvrie 1859.110 Steaua Dun., 11 Noemvrie 1859.111 Protocolul XXXIV, 30 Iulie1" Protocol& XXIX, 18 Iulie. Comp. St. Dun. 15 Sept. 1859 §I Tribuna,

16 fulie 1859.3.111 Steaua Dun., 3 Sept. 1859.

58 ISTORIA ROMANILOB

s'd o vadà inmormantatà odat'd din viata poporului romAn" 114,Si Cu toate aceste, cum se putea aplica altfel decat prin or-donante Conventia de Paris care mentinea legile existente, numai intruat nu erau contra principiilor Conventiei? Era O.se a§tepte facerea §i votarea legilor, cu complicata ma§ing gu-vernamentalà a Conventiei ; era s'd a§tepte facerea catagrafiei

reinoirea sistemului impozitelor, spre a se stabili egalitateainaintea dkilor? Dar se putea dispune provizor ca, de o camdatà, toti cetätenii s'd fie supu§i la dgrile existente, la capitatie,§i pentru aceasta nu era nevoie nici de legi nici de catagrafie ;nu era doar vorba de a se infiinta d.dri noue, ci numai de a seintinde, pe cele existente asupra tuturor claselor socienteiun regulament administrativ era indestuldtor. Cine aveau in-teres de a cere indeplinirea formelor? Partidul trecutului. Pri-vilegiul zicea c5, mai inainte de toate, trebue pdzite formele§i formele aduc amândri, iar privilegiul in amânare caufd opunte de scdpare 115.

Dar sä" protesteze partidul prop§irei contra acestei ega-lizgri a claselor, era tot un semn al neintelegerii depline a in-tereselor ce apdra. De aceea §i Kogälniceanu protesteaz6 in-gAimat in contra reformei pe ealea ordonantelor. Pe de o partevedea cà nu se poate face lucrul altfel ; pe de alta se temea deurmAri.

Ori §i cum ar fi fost insà toate aceste mAsuri, ele trebuiausd pun6 pe gAnduri pe acei deprin§i panà acuma, cu regimulprivilegiurilor. Ce minunat i§i bate joc Revizorul fdrd leardal Stelei DuncIrei, de starea psicologied a celor loviti in ni§tedeprinderi ce devenise pentru ei a douà fire 1 Anume Nicu Pavliintreprinzdtorul indestulärei Ia§ului cu carne, publicd o in-§tiintare prin care spune ea' va da Värti de carne mai build'(mu§chiu, piept) in proportie cu ceeace fiecare va cumpdra.Revizorul leagd de aceastd neobicinuità vestire, urmdtoarelecugetdri care, in forma lor glumeat'd, caracterizazd o intreagdperioadà §i un intreg sistem de viatà a poporului român : Dinvorbele dumisale intreprinzAtorului, s'ar putea intàlege, cd fie-care de acum inainte sä manânce carne pe paralele sale, negu-titor, meseria§, popd, amploiat ; inteun euvânt s'ar declaracd multimei sd nu i se mai dee numai ciolane §i fleied 116, iarcelor in putere mu§chiu §i pieptul cel gr'as, ci fiecdruia sd sedea cu bun Cu edu, pe banii säi, o parte din zidirea cornoratdMan de D-zeu. Se vede cd' : s'a intors ma§ina lumei, s'a in-tors Cu capu'n jos ; toate merg din impotrivd, anapoda §i pe

iu Protocolul XXXIV, 30 Iulie 1859.ns Curierul Princip.-Unite, 7 lunie. Comp. 20 Aug. 1859.uo Fleicä itnsearrina. pe dialectut moldovean carne proasta ; nu are trge-

lesul din Muntenia

PRIM1JL AN DE DOMNIE AL DER ALEXANDRU JOAN I

dos. In adevk toate merg spre peire ; pretutindene revolu--tionari si rästuratori ränduelelor apucate din vechime"117.

Ocarmuirile ambelor täri mai ieau apoi urmätoarele mä-suri pentru a intäri neatarnarea lor de puterile sträine : Apos-toleanu directorul ministerului dreptätei face un referat energiccontra faptului, cä consulul austriac inscrisese o ipotec4pe casa unui supus austriac spre a garanta interesele unor mi-nori, iaräsi supusi austriaci. Apostoleanu sustinea cA, dupä§396 al condicei civile, nemiscAtoarele sunt supuse legilor tärei.Ministerul mai protesteazä contra obiceiului de pânä atunci,ca delictele comise de supusii austriaci in Moldova, sä fie ju-decate de tribunalele austriace din Bucovina, luand mäsurica lucrul sil nu se mai petreacA "8. Ost deutsche Post amen.ntândMoldova pentru aceste mäsuri si spunând, cA nu e bine a su-Ora pe leu, Steaua Dundrei, fäcând aluzie la bätaea suferitächiar atunci de Austriaci, räspunde cg e probabil c5 articolula fost scris inaintea bätäliei dela Montebello 119. In 5 Iuniecurtea de apel din Iasi lace o incheiere, prin care räspingeasistenta dragomanului austriac in camera de chibzuintä, ba-zandu-se pe art. 327 din Regulamentul Organic care prevedea,ca deliberärile sä se facd cu usile inchise si dupà retragereapärtilor si a apärätorilor lor. Dragomanul ne voind a päräsisala, curtea suspendà judecarea procesului si cere deslegarea dela minister care nu numai c6 aprobA, dar chiar felicità pe ju-deeätori pentru mäsura luat612°. Ceva mai tärziu, in tara Ro-maneascA, directorul departamentului Justitiei, G. Creteanu,opreste pe caprarii austriaci de a mai intra armati in pretoriulTribunalelor. Un caprar intämpinând cA a jurat impäratuluisä nu scoatà sabia, Creteanu ii räspunde, a jurämäntul säupoate sä aibA tärie in Wile impärätesti, iar nu in a noasträ.Dacä s'ar fi tinut acest limbagiu si de guvernele trecute, ob-servä Nafionalul, de mult s'ar fi desfiintat acest abuz, ceeaceface a se vedea si mai mult adevärul : la legi noui, oameni noi".CAtre sfarsitul anului, comandirul de granità dela Burdujeni,Musteatä, räspinge cu putere o incälcare de hotar din partea

117 Steaua Dun., 21 lanuarie 1860."° St. Dun., 27 Mai 1859.110 Ibid., 28 Mai 1859.1" Ibid., 12 Iunie 1859. Se urinft Inainte sistemul din 1852 cAnd des-

eoperindu-se un complot revolutionar In Transilvania si aceasta avAnd rami-ficAri si In Bucuresti, guvernul austriac trimisese aici pe judecAtorul Zax dinSibiu care fArA a-i pAsa de guvernul Tlirei RomAnesti, numai Cu ajutorul ser-gentilor dela granita austriacA au cAlcat locuinta In care se adunau, au prinsPC conjuran. Barit. Prkfi alese, II p. 723.

go ISTORIA ROMANLLOR

Austriacilor m. Aceste mg.suri erau Cu ata mai insemnate, CuCât tocmai pe atunci, puterea aceea care ajutase mai mult laregenerarea i emanciparea noastrg, Franta, cerca prin consululsgu Place, dela secretarul de Stat al Moldovei stricta respec-tare a jurisdictiei consulare, impusg de art. 8 din Conventie§i, pentru u§urarea cgreia, el nu primise nici o instructie delaguvernul sgu. El cerea deci respectarea urmätoarelor drepturiale strginilor : 1) neviolabilitatea domiciliului, Ma asistentaconsulului ; 2) neviolabilitatea persoanei, afar% de flagrant de-lict i, in aces t caz chiar, cu prevenirea consulatului i predareavinovatului ; 3) necompetinta autoritgtei locale de a se oprisau sechestra averea mobilg sau imobilg a strginilor ; 4) necom-petinta de a-i declara faliti sau de a le regula falimentele ; 5) ne-competinta de a se amesteca in succesiuni sau tutele ; 6) ne-competinta de a desnationaliza pe copiii minori ai unui stainmort ; 7) dreptul strginului de a nu fi supus impozitului per-sonal; 8) citatia care un sträin sg se facg prin consulul sgu ;

in materii criminale anchetele sg se facg fatä cu consulul ;Consulatul sg asiste la delibergrile judecgtilor in care sunt

implicati strginii ; 11) dreptul consulatelor de a judeca ei pesupu§ii lor ; 12) necompetinta autoritätilor locale de a retineapa§poartele strginilor. Toti consulii se inteleg a remite o notgidenticg guvernului moldovan in aceastg chestiune. Ministerulrgspunde consulilor cg se mill de cererea lor, de a se aplicariguros capitulatiile, dud tratatul i Conventia de Paris spunlämurit, ea' ele se vor aplica numai intru ca nu vor jigni auto-nomia lguntricg a Principatului 122.

Dacg se schimbase pozitia umilità pe care tgrile româneo aveau inainte fatà cu Austria, nu mai putin se ridicase ele§i fatg cu impgiätia suzeranä, cu Turcia. Mai multi Turci dinjudetul Suceava sunt pedepsiti cu inchisoarea, pentru neo-rânduelele comise de ei. Apoi se iea mgsura de a se face o ca-tagrafie a tuturor Otomanilor §i a se indepgrta peste granitàtoti acei ai cäror pa§port ar fi expirat 123. In Calafat era un de-pozit de lemne turce§ti, pgzit de un soldat turc. Ministerul deinterne, in intglegere cu acel de externe, dispune a se transportaacele lemne la Vidin 124

Ministerul apoi someazg pe toti dreggtorii telegrafo-postali

111 Nationalul, 27 Aug. 1859. Steaua Dundrei, 10 Decemvrie 1859. Intextul Nationalului, gazeta din BucureW, std : la legi noud. Nu se introduseseInca pe atunci obiceiul, prin nimica Indreptatit, de a se pune acestui adjectiv,la femeninul plural, terminatia masculina, nu se zicea Inca: legi noi.

1" Victor Place c. secretarul de stat al Moldovei Iunie 1859. Acte IX,p. 341. Place c. Walewsky " " lunie 1859. Ibid., p. 344. Baspunsul ministruluiDonici 27 Iunie (4 Iulie) 1859, Ibid., p. 350.

122 Tribuna, 20 Iunie 1859.Steaua Dun., 2 Sept. 1859.

ca, sau sg renunte la protectia strging, sau la postul ce ocupau.Aceastg mäsurg face pe multi strgini sg doriascg a obtinea na-turalizarea, pe cand mai inainte lipsa de incredere in guver-nele trecute abtinea pe strgini dela indigenat" '25. Nu trebuesg ne mire de a ggsi, fatg cu aceastg dispozitie, pe Cesar Li-brecht, strgin, numit in postul cel insemnat de inspector ge-neral al postelor i telegrafelor din Moldova 128, de oarece maimulti strgini erau pe atunci insárcinati cu organizarea deo-sebitelor ramuri : Bonnet cu cgile de comunicatie, Dodun desPerrières cu inchisorile, Du Coudray cu finantele ; apoi mi-siunea militarg francezg. Chiar unele mgsuri interne tot vgdeauaceeasi tendintg de a emancipa mersul trebilor de toate pie-dicele ce le stgtuse 'Aug atunci in cale. Astfel fu acea de a selua administrarea averilor mgngstirilor chinovii (pgmântene)Neamtul, Secul, Agapia, Varatecul, Adam si Vorona de cgtreministerul cultelor127, precum si alta mai gravg, prin care seatingea mgnastirile inchinate : Anume mgngstirea Golia din

inchinatg mgngstirei Vatopedului din muntele Athos, a-vuse din timpuri immemoriale asupra-si indatorirea de a tineaun ospitiu pentru zmintitii la minte ; dar nenorocitii care setrimeteau spre vindecare aice erau asa de maltratati, prin ti-nerea in butuci i fiere, 'Meat unora au fost de nevoie a li setgia picioarele cangrenite din aceastg cauzg, iar altii prin ase-mene maltratati au si murit in acel ospit". Mai multe guverneanterioare incercase in deosebite rânduri a aduce pe pgrintiigreci din mgngstirea Golia la o purtare mai crestineascg fatgcu sgrmanii bolnavi ; dar toate silintele furl zgdarnice. Mi-nisterul Epureanu ja o masurg radicalg, anume infiintazg unspital regulat, de o camdatg numai de 15 crivaturi, care sa fieintretinut din veniturile monastirei 128. Si in Muntenia se luasemäsuri pentru infrângerea cerbiciei mAngstirilor inchinate. A-nume se dispusese a li se aplica hotgrirea divanului din 1855,de a da 1/3 din veniturile lor la nevoile statului, iar ceeace s'arfi cuvenit sà rgspundg pe anii anteriori sg se amortizeze prino repartitie asupra câstiurilor. Egumenii refuzand, ministerulle notificg cg spre a supune pe cuviosiile lor la legileguvernul nu are trebuintg de primirea sau recunoasterea mg-surei de cgtre dânsii", ameninta cu scoaterea afar% dintar% la caz de refuz 129.

," Ibid. 15 Sept. si 5 Oct. 1859.Despre Lib echt se va vorbi si mai jos.Decret din Iunie 1859, Monit. os'. al Mold., 10 Iunie 1859.Incheierea Ministrului trebilor straine publicata in Monit. of. al Mol-

douei, 8 August 1859. Manastirile inchinate, fiind privite ca avert straine cadeauIn competinta acestui minister. Comp. Steaua Dundrei, 12 Aug. si Patria, 10Aug. 1859.

,29 Montt. os'. al Tdrei Rom., 25 Aprilie si 4 Alai 1859. Aceasta tinutaenergicli nu fu insa dusli pana la sfarsit.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LIII ALEXANDRU IOAN I 61


Se mai iea o mäsurg de unificare a programelor, la toatepansionatele private, cu acele ale §coalelor publice, amenin-Ondu-se acele ce nu se vor supune, cu inchiderea lor. Acestemäsuri aduc o protestare violentä din partea directorilor zi-selor pansionate, i intervenirea consulilor sträini. Dar mä-sura este totu§ adusä la indeplinire i pansionatele trebuiràsä se supunä. i inteadevär cum spune d. V. Alexandrescu(Ureche) in un articol din Steaua Duneirei, cà in acele pansio-nate, afar% de câteva notiuni de limbg §i literaturà francezà,nu se invatä mai nimic §i ma i ales nici o cuno§tintä de istoriesau literaturä nationalä. Un romän i§i poate face instructiuneaori unde, iar educatiunea, dacA §i-o face in patrie, ea trebuea avea de scop ca formeze romän". In a§ezämäntul scolaral lui Grigore Ghica se prevedea, prin art. 261, cä invälä-turile pansionatelor vor fi conforme §i asemAnate cu acele alescoalelor publice. Dar cum se putuse cere panà a cum ca sträiniisä respecteze legile tärei? Acuma insä lucrul se face §.1 legeadevine lege pentru toti13°.

Deasupra insä a tuturora acestor acte, menite a apäraautonomia tärilor române §i a le pune iMma la loe, inältindu-levrednicia, se ridicA purtarea domnitorului, ceeace se väde§tetocmai in partea cea mai delicatà a daraverilor externe, rap or-turile cu Turcii. El incepe prin a revoca pe Aristarchi din postulde agent al Munteniei pe läng6 Poarta Otomang, functie pecare Grecul o Västrase i dup'ä ce colegul säu, Fotiade, fuseserevocat din acea de agent al Moldovei, pe timpul c'äimkämieide trei 131. Aristarchi refuzA la inceput a se supune, spunândc6 postul säu atärnà de puterile garante §i cA mentinerea sausuprimarea lui ar sta in puterea conferentei. Când insä i se täieleafa, atunci infälese ca se trecuse vremile vechi 132 Dupä ale-gerea lui Cuza i in Muntenia, domnul trimise douä deputätiila Poartä, spre a cere confirmarea care, dupg Conventia deParis, trebuia sä se dee pänä inteo lunä. TrecAnd patru, färäca Turcii sä se poatà hotäri la un fäspuns, domnitorul ordonädeputatilor sä se intoarc6 indärApt, spunându-le in ordinulde rechemare, c'á nu rämäne decat a a§tepta, dela buna vointäneobositä a puterilor, solutiunea ce v'ati dus s'o cäutati acolo"133.

Când, dupä pacea de Villafranca, Turcia väzänd speran-tele ei stänse, se hotär4te a trimite investitura, o face prin

130 V. A. Urechia, Istoria scoalelor III 1894, Bucuresti p. 170. Peatunci d-sa nu adusese inc6 familia Ureche. Conf. Steaua Dun., 25 August 1859.

lstoria Roma-nilor Vol. XII p. 285.Decret din 28 Ianuarie, Monit. ot. al Tarei Rom., 6 Fevruarie 1859.

Comp. Nalionalul, 5 Fevruarie 1859.Patria, 18 Iunie. Causa IntArzierei, era cum s'a spus, asteptarea re-

zultatului razboiului franco-austriac. Vol. XII p. 315.

PELMET, AN DE DOMNIE AL L1J1 ALEXANDRT1 IOAN I 63

douà firmane. Dupà cetirea celui din Muntenia, la 20 Septem-vrie 1859, domnitorul roste§te cuvintele urnatoare : AratatiMaiestätei Sale Sultanului omagiul celui mai adanc al meurespect §i asigurarea despre tot zelul meu pentru fericirea tarei ;asigurati-1 de asemene pe M. S. ca Romanii §tiu a fi credincio§itratatelor" 134.

Daca inima Românilor cre§tea la auzul acestor ruvinte,pe care ei poate nu crezuse niciodata cà le vor putea rosti cand-va,Cu cat mai mult trebuiau ei sa se inalte, cand vedeau chiarcu ochii manifestandu-se in afara puterea ascunsa ce-i insu-fletia acuma, intrupata in tabara dela Ploe§ti Se concentraseaici, in decursul lui Iulie, 10 batalioane de linie a 750 de oa-meni, un batalion de graniceri de 800 de oameni, dota de ar-t lene de 14 tunuri cu cate 250 de oameni, 6 excadroane delancieri cu 170 de calari, 7 excadroane de dorobanti de cate480 de oameni, in totul vreo 12.000 de osta§i. Pretutindenepe unde trupele treceau, ele erau sarbatorite, salutate cu in-focare, primite in gazda cu bucurie, ospatate §i daruite cu im-belrgare. Se vedea un popor intreg care rena§tea spre incre-derea in sine, la atingerea cu manifestarea puterei sale, armatace o reprezenta.

Domnitorul insa, pe langa tinta politica ce urmarea, maicauta, prin tabara dela Ploe§ti, sa puna in atingere armatelesurori, spre a le contopi in acela§ simtimânt de patriotismu§i demnitate nationala" 135.

La inspectia pe care domnitorul o face taberei, inaintede a se arza in mijlocul ei, el spune cuvintele : Sunt mul-Omit de d-voastra §i va stà in mana, ca inteo zi tara noastrasa va poata datori marirea" 136. Domnitorul apoi mai credeacà prin o§tirea adunata, la vreme de nevoie sä poata a se im-potrivi unei naväliri turce§ti ; caci Turcia deprinsa a fi tratataca un copil rasfatat, putea sa-§i permita o cutezanta care safi ramas nepedepsita, daca ar fi izbutit" 137.

Pe langa aceasta masura, eminentà pentru inchegarealegaturilor de unire, se mai fac Inca uriratorii pa§i in aceea§idirectie. Cesar Librecht este numit, pe langa inspectoratul po§telor§i al telegrafelor din Moldova, §i la acel din Muntenia, unifi-candu-se astfel administratia acestei insemnate ramuri din viatastatului138. Se nume§te, in 31 Oct., Costache Negri, agentulMoldovei, gerant ad-interim §i al Tarei Romane§ti la Constan-

134 Steaua Dun., 10 Octomvrie 1859.1" Patria, 17 August 1859.1" Tribuna, 6 August 1859."7 St.-Marc Girardin In Journal des Debals 28 (16) 1ulie 1859."° Mon. of. al Tdrei Rom., 1 Mai 1859. Comp. Steaua Dun., 22 Mai 1859.

Aceea§i mAsurA era 5A fie aplicatA i inspectoratului 5coa1elor.


tinopole 139. Aceastä unificare, de o cam data ascunsä sub insu-*ea de ad-interim, a reprezentaatei Principatelor-Unite laPoartà inteo singurà persoanä, avea o mare insämnAtate po-liticA ; era insä urmarea fireascA a unitätei domniei care numai putea fi reprezintatä, fatä Cu puterea supremä, prin doiagenti deosebiti. Municipalitatea din Bucure§ti face o nouàpecete, in care se pune vulturul §i zimbrul 1". Se propune incomisia centralä o lege pentru unificarea autoritätilor politie-ne§ti §i municipale din ambii Foc§ani, cei moldovene§ti §i ceimuntene§ti m. Ministerul din la§i trimitând o lege in desba-terea comisiei centrale, pe cand domnul se afla in Bucure§ti,aratä' csá o trimite in numele domnului care ar lipsi din tara.Comisia centralà dispune a se pune la dosar comunicarea mi-nisterului moldovenesc, intru cat nu se poate spune cä, atuncicand domnitorul se afla in Bucure§ti, el ar lipsi din tail" 142.

Oricat ar fi fost de nemultämite unele din organele tim-pului cu mersul trebilor, nu se poate täggdui cá poporul romanurca mereu calea ce era sä-1 scoatä din turma robiJor §i sà-1a§eze in randul popoarelor. Unitatea lui moralà §i adminis-trativä fAcea pa§i tot mai hotäriti ; vrednicia nationalä se in-färea pe fiece zi ; egalitatea se indruma §i ea cu destulä färie§i ajuta a preface starea antediluvianä a societätei române§ti,in una mai conformä cu principiile civilizatiei.

Sä vedem cum stäteau lucrurile cu altà idee, imbinatàcu prefacerea stärei poporului roman, cu ideea de libertate,acea formä a vietei ce este mai totdeauna inäbu§ità de toateocarmuirile, §i anume sà cercetAm aceastä imprejurare la unadin intrupärile ei cele mai ginga§e, la libertatea presei.

Nu trebue sä ne mirä'm dacä afläm, in aceastä privire,*He române sub douà regimuri deosebite : in Moldova o li-bertate foarte intinsä, iar in Tara Româneasea sistemul aver-tisementelor. In Moldova, libertatea presei fusese introdusä deprincipele Grigore Ghica §i, dui:a o scurtà inläturare pe timpulcAimäcämiei lui N. Vogoride, fusese reintrodusä de cAimä-cAmia de trei, §i. sub acest regim o aflase Cuza la a lui intronare.In Tara Româneaseä presa nu dobändise niciodatä libertatea.Nu e vorbg, Alexandru loan Iabrogase regimul aspru al presei din

130 Mon. of. al Tdrei Rom., 16 Noemvrie 1859. Prin scrisorile lui din 10si 14 Decemvrie 1859, Negri InstiinteazA pe Domnitor cd Indoita lui numire afost recunoscutà de toate puterile si numai Poarta mai face greutAti. In 5Ianuarie 1860, Negri aratA c4 si Poarta l'a recunoscut. Corespondenfa lui C.Negri cu domnitorul (copule scrisorilor scrise de mema lui Negri, In bibliotecaAcademiei romAne) p. 1, 4 si 7.

140 Steaua Dun., 2 Septembrie 1859.141 Protocolul LXXIII. Proiectul de lege In Protocolul LXX VII.1" Protocolul XLV.


Tara Romaneasca, a doua zi dupa prima lui sosire in Bucure§ti,In 22 Fevruarie 1859, intorcandu-se acolo provizoriu legea dinMoldova 143. De §i aceasta stare era de a dreapta Milcovuluinumai o ingaduiala', totu§i gazetele luara in curand §i aici unavant foarte mare care nu prea placea clasei conducatoare.Am vazut ca unul din motivele rasturnarei ministerului Fili-pescu-Golescu in ziva de 27 Martie, fusese i licenta cea preamare a presei, ocrotita de D. Bratianu, ministrul de externedin acel minister144. In 27 Aprilie foile din Bucure§ti sunt in-§tiintate de ministerul Cretulescu sa aiba infrana tonul ;la din contra ocarmuirea va fi nevoita a lua masuri" 145. Mi-nisterul i prezintá dupa aceea, adunarei muntene, o legeasupra presei, care este insa raspinsa de adunare, pe motiv-ul,nu ca adunarea ar descuviinta-o, dar pe acela ca fiind o legede interes comun ambelor principate, initiativa ei trebue sapiece dela comisia centrara. Lucru destul de straniu, domnitorul,salutat de adunarea munteneasca, in ziva de 5 Iunie, raspundeca e fericit ea s'a raspins legea asupra presei, prezentatd deministerul Mu; ca mai bine e ceva centa" 146. i mai straniueste insa faptul, ca ministerul nu ja aceasta descuviintare for-mala a domnitorului drept un semn de disgratie i urmeazainainte a. ramânea in treburi, inca' un simptom al lipsei de prin-cipii in viata parlamentarä' a timpului aceluia, cel putin insensul cum este ea intaleasa astazi. Tot pe atunci, ministerulde interne din Moldova intentând un proces de presa SteleiDundrei, pentru un articol impotriva comisiei centrale, re-nunta la acest proces, probabil dui:a cererea domnitoruluide sigur nu far% a lui invoke 147 Din aceste douà acte se vedeca domnitorul era pe atunci partizan al libertatei ha chiar aloarecarei licente a presei. Cu toate aceste, ocarmuirea i cudomnitorul sunt nevoiti sa expulzeze peste hotar pe Carini,redactorul (supus strain) al ziarului Libertatea, pentru un ar-ticol contra lui Napoleon §i apoi pe unul Grossmann, dela ziarul

Nafionalul, 26 Februarie 1859. St. Dun., 2 Martie 1859.i" Mai sus p. 35.lU Monit. os'. al retrei Rom., 27 Aprilie 1859. Dar nici In Tag rostirea

cugetArilor nu era a§a de liber5, precum se p5rea. Ioan Ionescu este Impiedicat,In anul 1859, de a urma mai departe Cu tinerea cursului s5u de Economia po-litick fiindc5 criticase In el mai multe m5suri luate de guvern. Inchiderea erabazatA pe motivul c5 s'ar fi alunecat In politic5. Urechia, Istoria §coalelor,p. 169.

lIS Patria, 18 lunie 1859. Lucrul putAnd ',Arca neobicinuit, reproducemg cele spuse de Nafionalul, 7 Iunie 1859, In darea de sam5 asupra primirei ca-pului statului care felicità camera pentru r5spingerea proiectului de lege asuprapresei prezintat de ministrul Om". Place C. Walewsky, 30 (18) Iunie (Acte, IX,p. 347), observ5 cu acest prilej : Lorsqu'un Prince qui se dit constitutionnel,félicite publiquement la chambre d'avoir rejeté une loi, presentee par son minis-tere, on a le droit de se demander s'il n'est pas fou".

Steaua Dun., 10 Iulie 1859.A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. XIII.

german din Bucuresti, pentru un alt articol contra impAratuluiAustriei 148.

In curänd insä guvernul muntean gäsi de cuviintä a lovi,si in foile române si anume in ziva de 24 Septemvrie declaràprin o mäsurä politieneascA si färä judecatä, de suspendateziarele Rorneinul §i Nichipercea. Aceste douä organe atacasepe N. Cretulescu ministrul de interne, si anume Romeinul prinpana principelui Dimitrie Ghica, pentru o masinä de curkitlacul Cismegiului, a lui Kinezu, pentru speculatiile casierilorcu banii publici si a lui Voinescu, pentru cä fusese scos, dupäcum pretindea el, MA drept, din prefectura de BuzAu. Nichi-percea isi bätea joc de N. Kretulescu, când acesta luase asupralui si ministerul de externe, reträgändu-se titularul. Ziarulumoristic zicea : Toti Românii adevärati iubesc unirea saucel putin zic cä o iubesc. Ei bine, dar, pe acest principiu pe careeu unul il ador, am indräzni, cu voia dumneavoasträ, a pro-pune si unirea portofoliilor in mAna unui singur ministru, siaceasta din douà puncte de vedere : intai cä am scäpa de ne-buneasca convoatizà, de gelozie, de pizmä, de intrigä, de de-sacorduri, si al doile, cki e mai lesne a gäsi un om capabil siintegru, cleat sapte. Iar daeä ni s'ar cere candidatul nostru,Ma lingusire o märturisim, c6 am recomanda pe onorabiluldoctor in medicinä si hirurgie, domnul N. K. (Neculai Kre-tulescu ministrul de interne) care promite douà avantaje : unulpolitic si altul stiintific. Dacä in cel d'intäi nu va reusi, cume probabil, suntem siguri eä vom trage un profit din cel de aldoile, fiind anul foarte bolnävicios" 149. N. Cretulescu ordongsuspendarea foilor ce uitase atät de mult respectul datorit ock-muirei 1". Se face o suplia din partea nafiei cAtre domnitorcontra inchiderei gazetelor 151, si o intrunire in sala Bossel, inziva de 27 Septembrie, care intrunire este insä spartà de po-litie, areständu-se cu acest prilej mai multi partizani ai ideilornoui : C. A. Rossetti, M. Kinezu, G. Serurie, N. Orasanu siG. Valentineanu. Domnitorul, urmänd principiul constitutional,incuviinteazA resträngerea libertkei presei, cerutä de minis-terul säu, 152 pe când tot pe atunci gazetele din Moldova suntscutite de port la postä 153. Ca un semn al legnurei ce unja par-tizile nationale si progresiste din ambele täri, Kogälniceanu se

us Nafionalul, 19 Iulie 1859.," Nichipercea, 2 Septemvrie 1859. Nouà ce suntem deprinsi cu alt-

feliu de polemice, aceste cuvinte ni se par juarii. Oamenii timpului insa sesimteau foarte atinsi prin asemenea necuviinti.

u° Montt. of. al Tdrei Rom., 25 Septembrie 1859.In Steaua Dun., 10 Octomvrie 1859.111 Decret din 2 Oct. Mon. of. al prei Rom., 4 Oct. 1859.03 St. Dun. 28 Oct. 1859.

66 ',TOMA ROMANILOR

PRIMIJL AN DE DOMNLE AL Lill ALEXANDRU IOAN I 67

dell a apära pe cei Inchi§i dela intrunirea din 28 Sept 1. Curtea,cu toate cä magistratii ei erau amovibili, achitä pe cei Invinuiti,descuviintând astfel fapta ministerului Cretulescu 155.

Ina' dela 1 Septemvrie izbucnise o crizä ministerialä inBucure§ti, prin retragerea ministrului de externe Scarlat F11-coianu, apoi a celui de räzboiu §i in sfär§it prin acea a pre§e-dintelui consiliului N. Cretulescu care inlocuise pe C. Cretu-lescu in pre§identie.

In 11 Octomvrie se alatue§te un nou minister sub loanGhica la interne §i pre§edinte, V. Alecsandri la Externe, C. Go-lescu la culte, G. Cretanu la justitie, Cornescu la räzboiu, Ste-riade la finante i Bäläceanu la control 188.

Cauza aderei ministerului Cretulescu fusese In primul locspargerea Intrunirei dela Bossel §' arestarea provocatorilor ei ;apoi neizbutirea imprumutului de 8.000.000 de lei, din carese subscrise, Ong la aderea lui Cretulescu, abia 859.829 167 ;insfär§it nerealizarea aplickei nfäsurei, de a se indatorinästirile inchinate la räspunderea unui sfert din veniturile loratre casa statului, mäsurà care trägänându-se, fusese zà-därnicitä prin interveniri politice, pe and in Moldova, undese lucrase mai rApede, ea izbutise.

Disolvarea adunkilor. In ziva chiar a convockei adu-nkilor din Moldova §i din Muntenia, dupg cetirea unui foartelung mesaj ce continea proiecte de reformä pentru reorgani-zarea tärilor, ambele adunki sunt disolvate. Aceastä mäsuràse luase a§a din senin, färä ca vr'un motiv actual sä o fi Indrep-

Acel dat de ockmuire era, a adunkile avuse menireade a alege pe domn, iar nu. de a organiza Wile ; a ele fuseseadunäri constituante §i nu legiuitoare.

Adevkata priciná a disolvärei adunkilor fusese insä alta :CAt timp pozitia exterioarà a domnitorului nu era asiguratkprin recunoa§terea indoitei alegeri de atre puterile europene,el trebuia sä sufere toate capriciile adunärilor care-1 inältase,prin voturile lor, pe scaunul Principatelor-Unite : de altfeldomnitorul avea destule temeiuri de a fi nemultämit de tinuta

154 Ibidem, 14 Noemvrie 1859.lib Illonilorul of. al rdrei Rom., 12 Oct. Sleaua Dun. 23 Noemvrie 1859.

Instructiunea acestui proces, cel Intal proces politic din i.arile romane, a aparut0 In o bro5ura Intrudia procesului tnleimplat la 28 Septembrie In sala Bosse!,Bucure0i 1859. Vezi i Relorma lui C. Valentineanu, 1 Noemvrie 1859.

Monilorul citat In nota precedenta.Ibidem, 16 Septemvrie 1859. Numai cat mult mal tarziu ajunge aceastii

sum ii la 3.073.645 de lei, maximul ce s'a putut ()Mime a se subscrie. (flaportullni Steriade catre domn. Ibidem, 27 Mai 1860). In §edinta din 29 August 1860.(Ibidem, 16 Septemvrie 1860). C. Filipscu, cu prilejul unui alt Imprumut pentruarme, propune iar o subscriere nationala. Dad{ acea de an n'a reu0t, spuneael, a lost din pricina ca nu era pentru arme".


lor : aleAtuite in majoritate din partidul dreptei, dacä ele nuse impotrivise chiar fAti§ reformelor, doriau sä meargg cat sepoate de incet. Ministerele, de §i nu a§a de rostite In coloareapoliticA, Incat s'A pun'A o desbinare Intre ele §i adunäri, nu iz-butise, chiar cu aceastä purtare impäciuitoare, sä se män-tinäla guvern 158 Reforme se fAcuse cateva ; ele erau insä neindräz-nete §i retinute, temandu-se oarecum de a apärea la luminazilei. Pe de o parte rästurnarea ocarmuirilor, pe de alta pur-tarea comisiei centrale in votarea art. 34 al Constitutiei candcu cererea principelui strä'in, indispusese pe domn In potrivaacestui fel de reprezentare a poporului, precum 11 indispusese§i respingerea propunerei de schimbare a legei electorale.

De indatä ce fusese recunoscut de Poartà §i de puterilegarante, domnitorul crezu &A poate sä se emancipeze de subepitropia in care-1 tinuse pang acuma adunärile, din a cArorvot el ajunsese domn. Monitorul oficial al Moldovei l'Amure§teinteun articol de polemicA cu Steaua Dundrei, pentru ce adu-närile care, dupg pärerea lui, nu erau menite a inzestra tArilecu legi, nu fusese disolvate Oda' atunci. Factul indoitei ale-gen i incä nu era consacrat de Europa. Ad5ogandu-se cAtre a-ceasta, complicatiile politicei europene din anul trecut, nu arfi fost iertat unui guvern national, s'A lipsascä tara de repre-zentantii säi, ai cgror prezentä putea s'A fie cerutä dela un mo-ment la altul" 159. Ba domnitorul simtind cat i se inttirise po-zitia, prin recunoa§terea alegerei sale, iea in mesajul de disol-vare a adun'Arilor, un ton amenintätor, fatä cu acele capeteIn care mai rämAsese oarecare speräri §i visuri personale carear trebui s'à se stangä, intru cat atat tara cat §i Europa s'aupronuntat In chestia politia a Principatelor" 160. Domnul puteacu atat mai mult sä inalte glasul, cu cat disolvarea adunärilorfusese aproban de ambasadorii puterilor din Canstantinopole 16'.

Dacä insä puterile incuviintau acea mäsurä, opinia pu-blicä din tara pärea impärtità intre douà simtiminte tot atatde puternice : bucuria CA lovise in partidul dreptei §i teamapentru acest act de o netäinuitä autoritate. A§a Romdnul, de§i ceruse el Insu§i disolvarea adun'Arilor, ca nereprezentandn'Azuintele tärilor, sustinea c'A disolvarea ar fi trebuit s'A sefacä asupra unui fapt, de oarece numai atunci apelul la taräar fi avut un int'Ales, ea avand a hotäri intre puterea executivä§i majoritatea adunärei". Sleaua Dundrei impärtä§e§te acela§mod de a videa. *i ea combätuse adunärile, c'Aci dacä lucru-rile mergeau räu, nu era din pricina puterei executive, ci maimult din acea a adun'Arilor.

1" Vioreanu in Na! ionalul, 17 Septemvrie 1859.I" Mon. of . al Moldouei, 15 Fevruarie 1860.1" I bidem, 17 Decemvrie 1859.", Negri atre Domnitor, 14 Decemvrie 1859. Cores pondenfa p. 4.

PRIMUL AN DE DOMNIE AL LUI ALF1XA SMUT LOAN I 69

Numita foaie ggse§te o dureroasg priveli§te in adunareadin Moldova. Cu toate aceste, este de pgrere cg disolvareaa produs in intreaga tail o adâncg §i intinsg nemultgmire".Un articol de polemicg din Monitorul oficial atinge aceastgcontrazicere, iar Dämbovila organ oficios, aprobg deadreptuldisolvarea 162.

Alt motiv, incg mai adânc, al disolvgrei adungrilor reiesgdin urmgtoarele imprejurgri

Prin intgrirea domnului in capul ambelor tgri romane,se Meuse o insämnatg strgmutare in dispozitiile constitutieicuprinse in Conventia de Paris. Comisiunea centralg care seargtase a§a de putin plecatà domnitorului, nu mai avea in-sgmngtatea ce i-ar fi revenit in ipoteza celor doi domni. Dacgaceastg comisie ar fi fost sg functioneze sub doi domni i a§azicAnd intre douà car% guvernamentale, cgrora le ar fi fostcarmace comung, de bung samg eg la nevoie ar fi putut sgridin locul de onoare de lângg amândoi domnii ca sg se pung inpartea unuia numai, sg-i dee strgmutare §i sg meargg un carmai tare, tarAnd i pe celalt dupg (Jamul ; insg acum, cand pecapra carelor, legate intre sine prin o osie comung, stg unul§i acela§ domn, comisia centralg nu are loe cleat indgrgptulcarului" 163 Aceastg foarte nimeritg asgmgluire caracterizazgprea bine schimbarea de pozitie a domnului fatg cu autoritateaaceea care singurg mai inainte reprezenta unirea tgrilor române.De cand unirea se intrupase intr'o singurg persoang, acea in-samnatg §i impungtoare a domnului comun, rolul comisieicentrale se intunecase cu totul. Aceste consideratiuni fac pedomnitor sg" rgspingg, de §i sub o formg indulcitg, lucrareacea mai de samg a comisiei centrale, proiectul de constitutiecare propunea realizarea imediatà a unirei de fapt, prin con-topirea ocarmuirilor §i a a dungrilor §i prin infiintarea uneisingure capitale in Bucure§ti, pe langg cà revenia la ideea unuiprincipe strgin. Aceastä propunere putea aduce tgrile româneIn greutgti exterioare ; cAci dacg Europa, dupg stgruinteleFrantei, trecuse cu vederea cglcarea Conventiei, prin indoitaalegere a aceluia§ domnitor, nu era intglept acuma a o zgdgridin nou, prin o noug loviturg datà actului international, pe

lU Romdnul, 1-4 lanuarie 1860, Steaua Dundrei : cererea de disolvare 4si 12 Mai 1859; critica disolvArei, 9 si 15 Decemvrie 1859. Monitorul Weldal Moldovei, 17 Decemvrie 1859; Diimbovita, 6 Ianuarie 1860. Disolvarea adu-nArilor prilejise un articol violent In Steaua Dundrei, 18 lanuarie 1860 din partealui Dim. A. Sturza, fost ministril, ceeace i atrase douA procese de presii,care fu apArat de KogAlniceanu, dar condamnat la 2 luni de Inchisoare In omAnAstire. Sentina se executh Cu mare grAbire (Monitorul of. al Mold., 21 Ian.1860). In 20 Ianuarie, Sturza telegrafiazA din Platra : AstA-zi merg In Incbisoare,de unde trimit salutare amicilor mei politici." (Steaua Dun., 20 lanuarie 1860)-

," Tribuna, 7 Sept. 1859.

VO IsTORIA ROMANLLOB

care se razama intreaga nouä cladire a vietei române§ti. Deaceea domnitorul, in raspunsul sail din 30 Noemvrie 1859, laadresa prin care comisia centrara ii comunica proiectul de cons-titutie, spune ca : aplauda din toata inima la simtirea natio-nald ce v'au inspirat in redactia acestui act ; insa ()rick de pu-ternica ar fi dorinta de a videa realizate aspirarile politice aletarei, noi trebue inainte de toate sa ne ferim de a compromiteinteresele sale de fata, prin adoptarea de masuri hazardate.Prin urmare voi rasa intrebuintarea proiectului la un timpce va fi mai favorabil. Rana atunci guvernul meu va lua dinel, indicatii pretioase pentru pregatirea legilor. Ceeace voe§teRomania acum, este ca sa ne ocuparn cu revizuirea codicilor,Cu organizarea finantelor, a justitiei §i a tuturor ramurilor ad-ministrative, punându-le in armonie cu Conventia. Guvernulmeu este gata a ajuta pe comisiunea centrala intru indepli-nirea datoriilor sale speciale care ii sunt hotarit aratate de Con-ventie, in planul general al reorganizarei noastre" 1". CandAlexandru loan I räspingea constitutia votata de comisia cen-tralä, el lucra in sensul vederilor politicei europene, §i amba-sadorii din Constantinopole spun lui Negri, ca §i constitutiadin Foc§ani era protivnica Conventiei, §i ca bine a facut domnulcAnd nu a primit-o" 1.

Politica domnitorului era de a inainta cu prudenta §ide a nu juca totul pe o carte : el tinea deci in mare sama ra-porturile lui cu puterile garante. Comisia centrala §i adunarilecompuse in majoritätile lor, din acelea§i elemente, 11 Impingeauinsa pe calea mäsurilor indraznete §i pripite, pe care el, dupafelul cugetarei sale, nu le putea urma. Era pus deci in cum-Oita : trebuia sa tina samä, sau de vointa reprezentatiei na-tionale, sau de acea a Europei. El prefer% pe aceasta din urma§i de aceea disolva adunarile §i deci §i comisia centrala, ema-natiunea lor. Epureanu in §edinta din 25 Aprilie 1860 spune,ca trebuia sa ne ferim de un conflict ce ar fi izbucnit intreguvern ce ramanea pe taramul Conventiei §i comisiunea cen-trala ce s'ar fi mantinut pe acel al constitutiei votate de dansa§i care calca Conventia. Alt mijloc de a evita acest conflict nuera decat disolvarea adunärilor" 166, §i tot a§a cugeta §i dom-nitorul in o scrisoare catre Negri in care II spune : CA din tri-buna camerilor elective §i de pe jeturile comisiunei centrale s'afäcut apel inteun chip mai mult sau mai putin acoperit, candla nazuintele unioniste, lingu§ind pe unii prin piedicile arun-cate indeplinirei reformelor constitutionale §i cautând a im-pinge pe altii in exagerari primejdioase sau ne la timpul lor,

144 Reprodus flare altele de Steaua Dundrei, 8 Dec. 1859.)1I Negri catre Domnitor, 14 Dec. 1859. Corespondenta p. 4.161 Mon. of. al Mold. 7 Mai 1860.

PRIMER. AN DE DOMNIE AL LIII ALEXANDRIJ LOAN I 71

pentru a ne pune in alternativa de a jigni sau Conventia sausimtimeintul national. Proiectul de constitutie lucrat de comisiuneacentrald este o dovadd despre aceasta. Astfel am fost nevoit sädisolv camerile care, urmând mi§ckei nationale, intrunise pecapul meu coroana ambelor principate" 167.

Partidul dreptei simti Man' di disolvarea adunärilor erao loviturä care-1 tinea. Väzänd insä cA trebuia s6 se supunäputerei imprejurkilor §i sä lupte cu armele cu care era atacat,inaintea unui tribunal panA atunc1 necunoscut in Wile ro-mâne, opinia publicA, infiintazà, cu inceputul anului 1860, ofoae in Bucure§ti, care sä reprezinte interesele §i modul silude a vedea in mersul trebilor. Foaea fu botezatä Conservatorulprogresist, cAutand, prin titlul ski, sä se arate ca reprezentändambele curente, a pästrkei trecutului §i a Indrumkei pe caleaviitorului. Romdnul salutà aparitia acestui ziar cu cuvintele :iesà in sfär§it, §i pentru intAia oarà, §i partida cea veche infata natiunei, ca stindardul säu, §i recunoa§te astfel a ei su-veranitate" 168.

Alexandru loan I, la sfar§itul anului sgu intAi de domnie,iea o pozitie mai rostità fatà cu partidul dreptei, räspingändproiectul &Au de constitutie §i. disolvänd adunärile. Cu minis-terii alc'ätuite din partidul prop4irei moderate, precum eraloan Ghica in Muntenia §i. Em. Costache Epureanu in Moldova§i a§teptând ca nouele alegeri sä-i dee adunki mai mlädioase,el gändea cá a sosit in sfär§it momentul ca stkpele lupte ce-iparalizase once mi§care pänä atunci sA inceteze ; cä timpulmuncei rodnice sosise prin care el trebuia sä" spargA drumullarg §i mare al propä§irei, prin pädurea infälenitg a vechilordeprinderi.

SA urmärim domnia lui, in aceastà nou6 perioadà a evo-lutiei sale.

"7 Memoriul Domnilorului cAtre C. Negri transmis agentilor puterilor In1 Mai 1861. Archives diplomaligues 1861, IV, p.263. Principele N. Sutu, In Me-moires, p. 379 spune despre domnitor : Le prince était furieux contre la Consti-tution et m'assura qu'elle ne verrait jamais le jour".

i" Romdritzl, 9 Ianuarie 1860.

III

DELA INTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE(6 Dec. 1859 29 Ian. 1861).

Adunfirile cele noue. Disolvändu-se adunärile din am-bele täri, se procede la noue alegeri care dau un rezultat preaputin deosebit de acel al adunkilor trecute. Organele timpuluicalculeazä in deosebite chipuri elementele din care nouele adu-näri se alatuiau 1. Un lucru era netägkluit : nici in aceste ca-mere, guvernul nu putea sä se sprijine pe o majoritate sigurà.Adunkile erau, ca si cele disolvate, absolut neatarnate de mi-nisterele care presidase ale lor alegeri, si era prea firesc lucruca sä fie asa, intruat colegiile electorale alesese pe aceiasbkbati din adunkile trecute" 2.

Aceastä situatie politia, creatà prin o lege electoralä detot restränsä, nemultämia pe partidul progresistä care se credeasigur a dobändi majoritatea, de indat'ä ce s'ar fi lärgit cevacercul electoral, Un glumet isi bate joc, cu mult spirit, de sis-temul absurd de reprezentare al tärei, rästräns numai la clasacea mai bogatà, ca si and ea singurà ar fi avut interese de apärat.El spune : Interesandu-m5 a cunoaste mai de aproape nu-mkul total al familiilor ce compun natiunea romänä, m'ä ho-tkai a lua in mäng numärul 2 al Stelei si, reculegänd toate so-mele indivizilor cuprinsi in listele electorale publicate dup.Monitor, m-am convins c'ä natiunea românä in Moldova se con-stitue din numärul de 1300 de indivizi" 3. Grigore Cuza ob-

' Romdnul, 24 Fevruarie 1860, socoteste : 28 din dreapta, 22 din stAngasi 17 guvernamentali, pentru adunarea munteanA. Deimbovita citatfi de SI. Dun.,14 Martie 1860. alatueste urmAtorul tablou comparativ al adunArilor muntenedin 1859 si 18601859-74 deputa/1, 21 ultraconservatori 23 conservatori 10 liberali 20 ultralib.1860-68 10 f1 25 ,, 19 14

Vezi si Nafionalul, 23 Martie 1860.a Nationalul, ale cArui cuvinte sunt reproduse, aprobtindu-le de Conser-

vatorul progresist 21 Iulie 1860. Comp. Steaua Dun., 26 Octomvrie 1860.I SI. Dun., 2 Martie 1860.

servA ca': a se spune cA tara a fost atins5, prin mgsura disol-vkei adunkei, este a exagera lucrurile, intrucá't ea nu parti-cip6 la viata publia ; c5 adunarea era mai mult renrezentanta

DELA INTAIA PANA LA A DOTTA DISOLVAIIE 73

unei clase, decAt acea a -Wei, si aceasta din urmI trebuia stifie cu atata mai nepà&Itoare de soarta adunkei, cu cAt pinIacuma nu s'a filcut mai nimic, in scopul indeplinirei art. 46


din Conventie" 4. Dar nu numai organele presei §i unii depu-tati erau de parere a se largi dreptul electoral ; insu§ domni-torul imparta§ia acelea§i päreri, dupa cum s'a vazut din infa-to§area proiectului de reforma al legei electorale trimis comi-siei centrale §i pe care ea raspinsese 5.

De alta parere insa era majoritatea adunarilor ins'a§i.Mid fu vorba sa se voteze proiectul pentru camerile de agri-cultura in Tara Romaneasca, adunarea primi un amandanemt,dupa care numai proprietarii cu venit fonciar de 1000 de leisà poata face parte din ele 6. Nici macar in daraverile econo-mice nu voiau marii proprietari sä stee alaturea de cei mici ;dar ins6 in cele politice I Cu toate aceste adunarea moldove-neascà nu poate face altfel, decAt a anula ridicula alegere adeputatului de Ismail de catre un singur alegator, decretandprin aceasta insu§ acel colegiu de incapabil de a trimite un de-putat §i deci lipsind pe o parte din tara de reprezentantul eilegal In adunare cea mai buna critic'A a legei electorale 7.

cu toate aceste, de astadata, gu'vernul §i mai ales aceldin Moldova exercitase oarecare presiune asupra alegerilor, sprea face sa-i iasa candidatii. Desvalirea acestor presiuni, de careerau invinuiti mai ales doi mini§tri, acel de externe Gr. Bal§§i acel de justitie D. Miclescu, spre a fi ale§i la Neamt §i la Do-rohoiu, aduce chiar caderea ministerului Epureanu. Legali-tatea face §i aici pe partidul progresist sa dee mana dreptei,§i Kogalniceanu, facand s'A se primeasca o propunere de anchetàprivitoare la modul cum se efectuase alegerea celor doi mini§tri,ei i'§i dau dimisia, impreuna cu C. Rolla ministrul de internece se simti §i el atins prin votul adunarei. Aceasta descomplec-tare a ministerului aduce curAnd dupa aceea retragerea intreagaa cabinetului Epureanu, in 3 Aprilie 1860 8. Este insamnatorfaptul ca domnitorul trimite fostului sau ministru Gr. Bal§, oscrisoare, In care îi multame§te pentru eminentele slujbe §iroste§te parerea sa de rat' pentru a lui retragere. Domnito-rul deci parea a nu recunoa§te verdictul adunarei §i a aproba

4 Sedinta din 25 Aprilie 1866. Mon. of. al Mold., 7 Alai 1860.5 St. Dun., 15 Fevruarie 1860, spune cA domnitorul trecAnd prin BuzAu

spre Bucuresti, ar fi rostit cAtre presedintele Tribunalului cuvintele urmAtoaredomnule tli cA legea electoralA este Indestul de restrAna ; vA recomand sAn'o mai restrAngeti, ci D-v. lArgiti cat veti putea cercul alegAtorilor, care cu catvor fi mal multi, cu atAt adeviirul se va vedea mai bine. Nu respingeti pealegAtori, nu-i sicanati". Se vede cAt de colo cA erau aceste vorbe puse de or-ganul progresist In gura domnitorului care nu putea Indemna la cAlcarea legilor.

Sedinta din 11 Iunie 1860. Mon. of. al Tare( Rom. 20 Iulie 1860.7 Sedinta din 14 Martie 1860. Mon. ol. al Mold. 24 Martie 1860. Comp.

Steaua Dunetrei, 14 Martie 1860',Steaua Dun., 11 si 14 Martie 1860. Mon. of. al Moldovei, 14, 23, 24

Martie ; 6 Aprilie 1860. Comp. Nationalul, 31 Alartie 1860. La Iasi guvernulcombAtuse candidatura doctorului G. Cuciureanu, sprijinind pe C. Negruzzi,directorul statisticei St. Dun., 25 Fevruarie 1860.

DELA INTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE 75

purtarea ministrului in alegeri. Aceasta scrisoare era cu atitamai neasteptata, cu cat in adunare se preschimbase grele vorbeintre Kogalniceanu, sprijinitorul propunerei de ancheta, si Gr.Bals, ministrul invinuit de apasare in alegeri. Acesta tratasedestainuirile lui Kogalniceanu de infame calomnii ; iar Kogal-niceanu raspunsese, ca daca ancheta va dovedi aratarile lui,atunci Bals va trebui privit ca un ministru tradator 9.

Actul domnitorului se intalege insa, daca luam in privire,ca el doria sa intariasca in adunare elementul moderatilor, alcentrului, singurul care dupa parerea lui, urma o politica inta-leapta. De aceea in raspunsul domnitorului la deputatia parti-dului dreptei din Tara Româneasca, primita de el in ziva de3 Fevruarie 1860, el ii spunea : ca va ramânea tare in linialui de conduita care consta in a opri pe aceia care ar voi sa pra-valiasca tara inteo cale hazardoasa si sa faca sa mearga inaintepe acei care ar voi sa impiedece cursul progresului, tinând taraIn vechea sa stare, sau cutezand mereu a o face sa mearga inapoi"1°.

Aceastä politica a domnitorului care nu se sprijinia penici una din partidele cele mai rostite si voia sa constitue onouà alcatuire moderata, expunea ministerele a avea doi dus-mani in loc de unul", cum iea aminte Ddmbovifan. Politicadomnitorului era insa fireasca ; caci cum spune Ulysse de Mar-sillac, in La Voix de la Roumanie : Principele Cuza cand a venitla putere, s'a gasit in fata a douà partide extreme, intre careera tot atat de periculos de ales : Ideile vechilor boieri nu puteauconveni tendintelor sale liberale ; de alta parte era, in Mun-tenia, o fierbere ce trebuia linistita. Oameni a caror buna cre-dinta nu putea fi banuita, dar a caror intalepciune putea daloe la indoiala, voiau sa-1 tarasca in niste intreprinderi carear fi compromis viitorul natiunei. El cauta intai inlaturareaprimejdiei in o impacare, dar nu izbuti si ramase tot in greauapozitie de mai inainte. Mara de raul nemultamirei partidelorextreme, puterea executiva era expusa la o vecinica lupta cuacea legiuitoare. De aici disolvarile de adunari si schimbarilenecontenite ale ministerelor" 12. Tot asa spune si Bolintineanuca domnitorul nu se hotari a merge nici cu liberalii, nici cuboierii, nici nu avea o partidd a sa credincioasa si capabila" 13.

Domnitorul cauta insa, pe cat se putea, a urma o poli-

St. Dun., 22 Martie 1860. Tot aic.I se aflà si scrisoarea domnitorulai, re-produsit dupti Monitor.

10 Steaua Dun., 15 Fevruarie 1860. De si cuvintele domnitorului nu suntluate din un izvor oficial, ele au putut fi rostite, intru'cAt sunt aproape lden-tice cu acele spuse de el la primirea din lag, cu prilejul Intoarcerel sale dinConstantinopole. Vezi mal jos, pag. 83.

Dambooila, 2 Aprilie 1860.Il La Voix de la Roumanie, 19 Octomvrie 1861.11 Viata lui Cuza Vodd, p. 33.

tic ä impaciuitoare. Se folose§te de aniversarea zilei de 24 Ia-nuarie, pentru a inchide in Tara RomAneasca procesul turbu-rarei din 28 Septemvrie §i a revoca toate avertisementele facuteziarelor ; iar in Moldova, pentru a anula toate osindirile pentrudelicte de presa

Dei domnul voia sa fie omul timpului sàu, sa se tina deprincipiul rostit de el alta data, ca mai bine ceva licenta in preskdecit sugrumare 15; de §i el iertase toate delictele provenitedin tipar, este nevoit mai tärziu, fata cu tonul tot mai pornital ziarelor, a restringe frânele, §i in cuvântarea lui rostita inziva de 19 Noemvrie 1860 in Bucure§ti, spune mini§trilor,Ora se va face o legiuire asupra presei, se pot sluji de ordo-nanta in fiintk spre a pune o stavila la once abuz al presei" 16.Aceasta incuraj are §i are de efect, curind dupa aceea, suspen-darea iari§i pe cale politieneaseä a ziarelor IndependenlaNichipercea in 30 Noemvrie 1860, ceeace aduce o interpelareIn adunare, din partea lui Rossetti, asupra acestei masuri 17.

Cu prilejul rasturnarei ministerului Epureanu, se des-lantuiesc patimile politice inteun grad 'Ana atunci neauzitIn tàrile române. In afar% de o scena violenta dintre Bal§Kogalnic,eanu, adunarea insarcinând o comisie compusä din C.Hurmuzaki, A. Panu §i T. Bal§, cu cercetarea darei de samafacuta de minister asupra activitätie sale, raportul acestei co-misiuni conchide la darea in judecatà a ministerului, pe ace-lea§i motive pe care le adusese §i cenzura comisiei centrale contraacestui minister. Kogalniceanu insä izbute§te a domoli por-nirea §i reduce lucrul numai la descuviintarea faptelor minis-terului, ca neconstitutionale 18.

Se vede ca viata parlamentarä se hranea din ce in ce maimult din urile §i rasbunarile personale, sporite la nemasuratele,prin combaterea in alegere a deputatilor care cu toate acesteizbutiau.

Retragändu-se ministerul Epureanu In ziva de 3 Aprilie1860, domnitorul urmänd calea constitutionalk insarcineailpe vice-pre§edintii adunarei, Hurmuzaki §i Mavrogheni, cu al-

" Mon. of. al Tdrei Rom., 25 Ianuarie 1860. Romdnul, 7 si 8 Ian. 1860;Mon. of. al Moldovei, 25 Ianuarie 1860. Steaua Dun., 26 Ian. 1860. Cu catevazile mai Inainte domnitorul gratiase pe Goncescu si pe Pascu pentru condamna-rile lor, In procesele de presa cu Kogalniceanu. Trib. romdnd, 21 Ianuarie 1860.Anume Kogalniceanu care apara pe D. Sturza, In procesul de presa intentatlui de guvern, Meuse el lnsusi proces de presa celor doua fete aratate mai sus,unul pentru o brosuri, A bas la maqsue, din Independance Beige; altul pentruun articol defaimator din Buciumul (St. Dun. 18 Ian. 1860). Opozitia avea decidoua masuri putea fi ofensatii, dar nu putea ofensa.

Mai sus, p. 65." Mon. of. al Tdrei Rom., 22 Noemvrie 1860." Ibid., 1 Decemvrie 1860. Comp. Nationalul, 11 Decem. 1860." Monitorul oficial al Moldovei, 30 Sept. 1860.

76 ISTORIA BOMANLLOB

DELA INTAIA PANA LA A DOIJA DISOLVARE 77

cgtuirea unui cabinet. Dar ei nu se pot intälege cu domnitorulasupra aplicgrei constitutiei care decreta unirea efectivg, lucruprivit de domn ca absolut primej dios 19 El se adreseazg atuncila partidul dreptei §i cautg sg compung un minister subLascar Catargiu §i St. Cantacuzino ; dar nici ei nu se pot intälniCu domnul in pgreri, din pricing ea' voiau sà ciunteascg pro-gramul continut In mesajul din ajunul disolvArei 2°. Vgzänddomnitorul cg nu se poate intglege nici cu dreapta, nici de astgdatg chiar cu centrul, se hotgre§te sà se plece mai mult spreprogresi§ti, §i chiamg la pre§identia consiliului pe Mihail Ko-gglniceanu.

Dei frunta§ al partidei progresiste, Kogglniceanu era foarteprudent §i §tiea sä se plece imprejurgrilor. El accentuase tot-deauna nevoia de a se proceda, pentru efectuarea unirei, pecalea reformelor, spre a face unirea iubità §i bine primità depopor ; se apropiase de domnitor, prin combaterea ideei prin-cipelui strgin in comisia centralg §i, cu toate cg votase §i elconstitutia, cu unire efectivg, recunoscu indatg temeinicia in-timpingrilor domnului contra acestei prea timpurii realizgri.

Kogälniceanu i§i compune ministerul, in ziva de 3 Mai1860, din : Eug. Alcaz, M. Jora, Damaschin Bojinca, Gh. Adrian,Arhiereul Melhisedek §i D. Cozadini, §i in 5 a aceleia§i luni ca-binetul cite§te programul sgu adungrei 21.

Elementele cele noue din tara aplaudeazg in unanimitate.la venirea acestui minister in fruntea trebilor. Steaua Dundreispune : cg In venirea la cArma statului a unuia din redactoriisgi, se vede testimoniul cel mai eclatant cà sacrele principiide libertate §i de dreptate au incetat de a mai fi cauza guver-nelor din tara sa" 22 iar femeia patrioatg Sofia Hrisoscoleu(ngscutg Cocea) din Fälticeni, scriea inflgcgratg, la vrästa de20 de ani : bucurg-te acum, o tu patrie nenorocitg, cgci raneletale in curând vor fi vindecate de fii tài cei buni" 23. In pro-gramul säu, Kogglniceanu apasg mai cu deosebire asupra ne-voiei a trei reforme de cgpitenie legea electoralg, chestia tg-rgnimei §i mângstirele inchinate 24.

Ce se intamplase, In acest rgstimp, in tara sorg ? Eve-nimente de acela§ fel ca §i acele din Moldova, aduc rgsturnarea

" St. Dun., 9 Aprilie 1860." ¡bid., 26 Aprilie 1860." Mon. of. al Moldovei, 30 Aprilie 1860, adaos. Comp. St. Dun., 3 Mai

1860. De la 3 Aprilie pAnA la 3 Mai Epureanu gerase afacerile. Melhisedektrebue s5 se retrag5, In urma unei interpelAri a lui Grigore Cuza, unchiuldomnitorului, ca unul ce fiind calugar, nu putea Imbr5ca dregAtorii lumesti.

St. Dun., Ibid." Romania, 26 futile 1860." St. Dun., 5 Mal 1860.


cabinetului loan Ghica, tot din cauza incàleärei libertätilorparlamentare. Anume principele Gh. tirbeiu fusese arestatde prefectul de Dolj, in timpul alegerilor, sub cuvânt c6 ar fifost rostit vorbe ocAritoare la adresa capului statului.

Dreapta fäcând rgspuneátor ministerul pentru abatereaprefectului, propune un vot de neincredere in minister. Stängase foloseste de prilej i generalizeazä votul, pentru toate nele-giuirile comise de minister 25 In sedinta din 30 Aprilie 1860,votul de blam este primit, unindu-se dreapta cu stänga in alui sustinere 26.

Se vede eä domnitorul, väzänd c'ä in Moldova a fost nevoita se pleca spre progresistii cei mai declarati ; cA in fruntea co-misiei centrale era de asemenea un progresist, St. Golescu,ceareä i in Muntenia de astä clan un minister compus din oa-menii cei mai inaintati in ideile lor.

In 28 Mai 1860, el alatueste ministerul muntean dinN. Golescu ca pre§edinte, cu V. Boerescu, D. BrAtianu, I. Bea.-tianu, C. A. Rossetti, I. I. Filipescu si D. Vlädoianu 27. Adu-narea insä räspunde la aceastä constituire, prin alegerea luiBarbu Catargiu, cel mai de frunte din membrii dreptei, la vice-presidentia adunärei 28

Ministerul ultra-liberal din Tara RomâneascA avu insäo viatà foarte scurtä nici 40 de zile, dela 28 Mai pangla 5 Iulie. El cade din urmätoarea imprejurare : Cesar Boliacfusese ales deputat. La validarea lui, se pune chestiunea mora-litätei lui, intrucät fusese invinuit de consulul austriac si deun pa§ä' turc, ea' ar fi substras niste obiecte pretioase lucre-dintate lui de Unguri : Cu prilejul desbaterilor pätimase asupraacestei chestiuni, ministrul de culte C. A. Rossetti spunepresedintele vrea sä punä la vot excluderea unui deputat,acuzat de bänuialà de a-11re un guvern inimic al autonomiei §inationalitälei noastre". V. Boerescu ministrul de justitie, auzindcuvintele rostite de colegul säu i prin care se atäca, de &are

." Nationalui, 1 Mai 1860." Montt. of. al Tdrei Rom., 6 Iunie 1860. Comp. Nationalul. 5 Alai 1860.

Conservatorul progresist 1 Iunie 1860 care InsA se pierde In consideratiuni de totnehotAritte asupra pricinei cAderei ministerului. Aceastil unire a stAngei Cudreapta In interesul sprijinirei legalitAtei sau a altor idei mari, precum fuseseunirea, era aspru criticatA de Malgouverné, profesorul francez de la Academiadin Iasi. El spune trite° scrisoare cAtre A. Panu din "/,,, Aug. 1860 : Votreerreur A vous tous, hommes politiques, et principalement à vous, c'est de nevouloir pas mettre la question sociale en premier ordre et de vous attacherpresque exclusivement à la question politique. Vous avez fait la faute énormede donner la main au parti ultra-conservateur, dans la but de le faire servirau triomphe du principe de l'union . (1161rtiile Rosetti).

" Montt. a/. al Tdrei Rom., 30 Mal 1860. Conserv. progr. citat, aratAInca cea mare ce cuprinsese lumea, (adecA pe fostii prIvilegiati) la venirea laputere a omenilor din 1848.

Nationalul, 5 Iunie 1860.

DELA INTAIA PANA LA A DOITA DISOLVARE 79

un organ al guvernului, in pling adunare, una din puterile ga-rante a existentei principatelor romAne (Austria), se rgpede latribung §i aratg, cd d. Rossetti ar fi vorbit ca deputat §i nuca ministru". Abia se sfär§ise cu aceastg sceng §i alt ministru,I. Brgtianu având parola", cum se spunea pe atunci, sustinecg' internuntul Austriei, vizirul §i ceilalti ambasadori nu aunici o autoritate in no/ele lor ; pentru onoarea noastrd niel nu artrebui citite. Protestez de a se lua no/ele turceqti ca acte intr'ocauzd ce infiereazd drepturile romdne". Boerescu ministrul jus-titiei, suindu-se iar la tribung, observg cg incg dela inceputd. I. Brgtianu a spus cg iea cuvAntul ca deputat, iar nu ca membrual guvernului. E adevgrat cg guvernul e absolut indiferent laaceastg chestie ; dar distinctia nu poate fi a§a de absolutg, ¡neatsA nu se confunde vorbele zise ca deputat cu cuvintele zise camembru al guvernului. Astfel cuvintele d-lui Brgtianu contraPortei Otomane, nu numai guvernul nu le iea asuprAli, dar§i protestg in contrg-le" 29.

Domnitorul nu putea lgsa ca mini§trii lui sg atace, delatribuna adungrei, puterile semnatare ale tratatului de Paris,§i se vede cg el a cerut dimisia ministerului, de oarece este datgchiar In acea zi. N. Golescu, intrebat in adunare asupra cauzeiretragerei cabinetului, rgspunde, cg nu ar exista Q perfectgintglegere intre domn §i mini§tri, relativ la intinderea respon-sabilitAtei ministeriale" 39. Din aceste cuvinte se vede, cg mi-ni§trii ce atacase puterile garante, cgutase sg acopere purtarealor cu responsabilitatea ministerialg, spunänd cg vorbele lornu legau nici pe capul statului, nici pe targ ; dar domnitorulera de altg pgrere ; anume cg aci nu era vorba de o chestiuneinterng, ci de. una externg, in care nu mai räspundeau mini§trii,ci domnul §i deci tara. Aceastg desbinare in pgreri aduse re-tragerea cabinetului.

Noul minister se constitui sub M. Costache Epureanu,Cu Costaforu, V. Boerescu, I. I. Filipescu, Adrian §i Gh. V16-doianu 31. i acesta era tot un minister progresist, dupg cumeste §i salutat de organul lui Boerescu care adaoge, cg oarecare dificultdfi personale au dat loc la disolvarea cabinetuluidint:Ai ; dar principiul nu sufere nimic ; mai multi membri aicabinetului celui vechiu (Boerescu, Filipescu, Vlgdoian, Adrian)fac parte §i din cel nou" 32. Observatia Nationalului ne aratg

2° Sedinta din 5 Iulie 1860. Monit. of. al Tdrei Rom. 4 §i 5 Aug. 1860.Conserv. progr., 20 Iulie 1860, dupà obicieiul slit', se Intinde In consideratiunIabstracte asupra cAderei ministerului ultra-liberal §i declard chiar el nu seva ocupa cu cauzele acestei cAderi. Ceeace D. preocupa era aproape exclusiv chesti aproprietdtei o Improprietirirea t dranilor. Vezi §i Romdnul, 5 si 6 si 7 Iulie 1860.

3° Romelnul, 9 Iunie 1860.al Mon. of. al Tdrei Rom. 25 Iulie 1860.s° Nationalul, 14 Iulie 1860.

-cä era mai mult o prefacere cleat o schimbare a ministeriului,desfäcandu-se el numai de elementele prea inaintate prin ideilelor. Sub cele douà ministere progresiste, Kogälniceanu in Mol-dova 0 Epureanu in Tara RomaneascA, 0 cu o comisie cen-tralä compusä in majoritate din elemente de acela§ fe!, tre-buia sä se indrumeze reformele de nevoe, pentru a scoate tä-rile romane din starea lor cea veche, consfintità prin Regula-mentul Organic, 0 a le impinge pe calea cea nouä, a§ternutälor prin Conventia de Paris. Adunärile, sub presiunea acestorimprejuräri, ca'utau 0 ele a se da dupä curent, 0 de aceea mi-nisterele lui Kogälniceanu 0 a lui Epureanu §i. au o däinuireceva mai lungA decat cele ce le precedase, cu toate ea' Kogäl-niceanu, in scrisoarea lui de rämas bun dela redactia Stelei Du-airet, spunea in chip profetic, ca" In aceste grele timpuri detranzitie 0 de patimi, oamenii nu §ed mult la putere" 33.

In asemenea conditiuni se incepe o mai spornica" lucrareIn sensul desvoltärei poporului roman §i anume in cele 3 directiiIn care 0 Ora acuma se indrumase activitatea elementelorconducatoare : 1) pe calea sustinerei vredniciei §i. autonomieitärilor romane ; 2) pe acea a intärirei din ce in ce mai mult alegnurilor de infrätire, 0 3) pe acea a aplicärei principiilor deegalitate, dreptate 0 libertate, preväzute de Conventia de Paris.

Cfililtoria domnitorului la Constantinopole. Societatea ro-mâneaseä se transforma prin o lucrare, inceatä dar necontenitpropa'§itoare. In afarà bantuiau feämântärile politice, incrimi-närile mutuale, rästurnärile 0 patimile viforoase ale luptei detoate zilele. Thrile române pgreau supuse la lovitura unorfurtuni näprasnice ; dar aceste, pe langä räul pe care-1 fAceau,udau pämantul Cu apa" mänoasä care, pätrunzand in läuntrullui, umezia päturile roditoare, din care era sä räsarà mai tarziuun bogat säceri§.

In privirea punctului dintai, vedem pe pre§edintele M.Costache Epureanu spunând, in expunerea situatiei financiarepe 1860, in adunare, ca. Malta Poartà, netinand samä de sin-cerile protestatii ale RomAnilor pentru tratatele lor, 0 privinddorintele noastre legitime cu un ochiu indoelnic, (Mu un re-zultat nefast pentru prosperitatea Wei, prin mäntinerea cAi-mäeämiei provizorie un timp atat de indelungat" ".

Asemenea tanguire in protiva purtärei Portei, nu fuseserostitä niciodatà pana' atunci, inteun chip oficial. Dar nu numaiMO cu Turcia trebuia firmatà autonomia 0 libertatea prilor

80 'STOMA ROMANILOR

33 St. Dun., 3 Mai 1860." Montt. of. al Mold., 27 Martie 1860 adaos. Si Epureanu ca ministru,

allica o putere garantl, insA modul cum o fAcea era absolut altul de en cumo Muse Rossetti si BrAtianu. Mai sus p. 78-79.

DELA INTAIA PANA LA A DOUA DISOLVABE 81

române, ci fatà §i Cu celelalte puteri. Jurisdictia consularà maiales ridica necontenit greutáti in mersul trebilor, §i am vázutmai sus incercarea ministeriilor trecute de a rástrange intin-derea ei. Aceste incercári adusese, probabil, dupà stäruinteleAustriei §i ale Angliei, nota colectivá a tuturor consulilor, farecare chiar al Frantei pentru mentinerea neatinsá a acelei ju-risdictii, notá despre care s'a vorbit mai sus. Guvernul insAi§i dAdu in curand samä despre fal§a pozitiune in care se aflauconsulii puterilor strAine, acreditati in Principate, prin berateturce§ti, §i el incepe a face demersuri, ca de acum inainte eisà fie trimi§i de adreptul in tárile române 36. Puterea care inau-gureaz6 recunoa§terea acestei dorinti §i deci autonomia tArilorromâne §i in raporturile internationale, este Piemontul. Ca omásurá complinitoare a acestei noue ere in viata politicei ex-terioare a Principatelor, se infiintazá o agentie diplomaticA laParis §i una la Turin 36 Jurisdictia consulará pierzAnd din in-sämnsátatea ce o avea mai inainte, supu§ii sträini se ingrAm5-desc tot mai mult, lepádându-se de protectiile respective 37,

la cerätenia rornaná..Mare §i nea§teptatà era aceastä priveli§te pentru ochii

Românilor ce abia páreau cá pot suporta lumina orbitoare cele lua de odatà vederile. Kogálniceanu, ca ministru ad-interimla instructie, putea cu drept cuvant sà spuná, inteun rgspunslui Zaharia Columb, reprezentantul comitetului §colar, la im-Ortirea premiilor a anului 1860: In adevár, in anii aceia candIn cAteva luni am putut fi profesor de istoria románeascá, nuera lucru u*or i nepericulos de a grAi adevArul, de a vorbi infavoarea libertátii nationale §i cetátene§ti. Cine ar fi crezut,

eu ochii no§tri vom privi, ea' insu§i noi vorn dobAndi aceeacedeabia cu cAtiva ani mai inainte era un mare curaj de-a rosti,de a don" 381

Aceastá inAltare a Orilor române In vaza lor, in insem-nátatea lor, reiesá inteun chip inteadevár stalucit, atuncicand domnitorul merge la Constantinopole, spre a se infáto§aIn persoan6 Sultanului. Era aceasta o datorie de indeplinit,

" Monit. citat In nota prec. Comp. mai sus, p. 59." Nalionalul, 14 August 1860. Domnitorul trimisese, dupd 24 Ianuarie

1859 pe Alecsandri la Paris, la Londra g la Turin; pe Ludovic Steege la Vienasi Berlin, lar pe C. Negri la Constantinopole. Prima agentie statornicA este InsAacea din Paris InfiintatA, la inceput, Cu titlu de Corespondani du gouvernemenide Moldavie if Paris et à Londres, §i primul el titluar este loan Alexandri fratelepoetului. Dela 7 Sept. 1860 el ja titlul de Agent des Principautes-Unies 11 Partset à Londres. La 11 Septemvre 1860, I. Alexandri capAtA dreptul de a corespundeprin cifre cu domnitorul. A. Papadopol Calimah. Aminiiri, p. 257 si 283. VeziVol. XII p. 309.

" Mal fiecare numAr al Monitorului Moldovei i TArei Romilnesti contineasemenea lepAdAri.

" Mont. of. al Mold., 29 Iulie 1860.A. D. Xenopol. Mona Rominllor. Vol. XIII 6


fata Cu puterea de care atarnau §i pe care congresul europeance le recunoscuse dreptul la existentä, o mentinuse ca suzeranaa Principatelor-Unite. Dar, de *i Alexandru loan se ducea, cavasal sä faca un act de curtenie suzeranului sau, cat de deo-sebit se a§ternurä relatiile de asta data intre sultan §i domnulPrincipatelor I Once urma de injosire care sa aminteasca po-zitia precumpanitoare a imparaliei turce§ti §i acea inchinatäa capului tärilor române, disparu ; ha din potriva, Sultanul,prin masurile ordonate de el §i prin purtarea sa personara, cautasà inalte pe domnul acelor täri, pe care predecesorii shi eraudeprimi a le strivi sub calcaiul lor.

Inainte ca domnitorul tarilor romane sa faca aceasta ea"-latorie, se intâmplase ca marele vizir sa" vina in ora§ele turce§tide langa Dunäre. Domnitorul trimise pe ministrul de externe,sa complimenteze pe marele vizir. Organele presei turce§ti aratauparerea de ran, ea domnitorul nu s'a dus in persoana, spre ase intälege cu marele vizir asupra ceremonialului primirei salein Constantinopole39. Nu numai ch Alexandru loan I §tiupastreze vaza personara cu acest prilej, dar el lua inasurile celemai amanunte, pentru a asigura vizitei sale un cu totul alt ca-racter de cat II avuse acele ale predecesorilor sai. C. Negri fixazaprogramul impreuna cu ambasadorul francez, i Savfet-pa§aasigura pe reprezentantul Principatelor-Unite, ch principele vafi peirnit cu cele mai mari onoruri i anume ch va intra, nu pepoarta cea mica, ci prin acea a Sultanului ; cere ca Cuza sa pri-measca numai decat a fi gazduit la palatul Emirgian, ceea ce-1va pune pe picior egal cu principele Napoleon i cu marele DuceConstantin. Fuad-pa§a ce fusese ca§tigat de domnitor, prin oscrisoare de condoleanta, trimisa dregatorului turc, cu prilejulmortei fiului shu, dupä sfatul dat de ambasadorul francez luiNegri, se jalue§te chiar acestuia, ch domnitorul ceruse delaadunare un credit de 1.000.000 de lei, spre a merge la Constan-tinopole, credit ce s'ar putea interpreta ca ar sluji spre a facedaruri 40. Cat se schimbase lucrurile !

In 22 Septemvrie 1860, Alexandru Ioan I pleaca catreConstantinopole din Galati. Era a§teptat aici, de trei zile, dedoi coloneli turci, trimi§i de Sultanul. Nu se trimisese grademai inane militare, numai din cauza ca i Cuza nu fusese decatcolonel in armata romând.

Corveta de razboiu Beyrut, din marina otomana, fu pusäla dispozitia principelui. Bolintineanu care a insotit pe prin-cipe in calatoria lui, ne descrie primirea domnitorului roman

" Reprodus din Le Levant, ziar al Portei ce apArea In Bruxelles de DeutscherCorrespondent, Bucuresti, 18 August 1860.

" Negri cAtre Domnitor, 14 Decemvrie 1859, 15 Fevr., 13 April 14 Mai,16 si 26 August 1860. Corespondenfa, p. 4. 17. 55, 30, 30, 62, g 67, Comp. Papa-dopol-Calimah, Amintiri, p. 288.


de catre autoritatile turce§ti, primire ce nu se deosebea aproapeintru nimic de aceea a unui suveran neatarnat. La intrarea inMarea Neagra, cand domnul se apropie cu barca de corveta,ea se ilumina deodata sub flacarile unui foc bengalic, §i cando parasi, In portul Constantinopolei, coborandu-se in caic, cor-veta saluta prin o descarcare de tunuri. 0 garda de soldati turciprezentara arma la debarcarea domnului. El fu gazduit in palatuldela Emirgian. Hrana atat a domnului cat §i a intregului saltpersonal, se (Mu pe socoteala Portei. Indata ce se a§aza inpalat, domnitorul primi vizita ambasadorilor puterilor euro-pene §i a ministrului afacerilor straine ale Portei. La vizitafacuta de Alexandru Ioan I Sultanului, acesta il a§tepta inpicioare, in mijlocul salonului §i Mai cativa pa§i intru in-tam-pinarea domnului care era tmbracat in uniforma româneasca.Domnul fiind putin racit §i tu§ind de cateva ori, Sultanul seinforma de sanatatea lui §i-i arata dorinta de a-1 vedea de maimulte ori, in timpul cat va sta la Constantinopole. La estire,vizirul petrecu pe domn pana la u§a serailiului. La vizita pecare domnul o inapoi ministrului de externe, muzica turceascaexecuta arii române§ti. Sultanul trimise domnitorului o sabiede onoare Impodobita cu pietre scumpe de o foarte mare valoare.Se (Wu o reprezentatie la teatrul dela palat, la care domni-torul asistä: in lop, alaturea cu Sultanul, §i a§a mai departe 41.

Ce scop urmarise domnitorul in vizita lui? Se spuneaprin tall, in cercul acelora care nemultamise pe domn, cu ras-turnarile ministeriale, ca" el avea de gaud &A trateze, cu repre-zentantii puterilor straine din capitala Turciei, suprimarea Con-ventiei §i inlocuirea ei cu dictatura 42. Asemene zvonuri le amvazut ca erau raspandite Inca de mai inainte in Wile române.Daca ele erau deocamdata neintemeiate, scopul vizitei salenu era acel al unui simplu act de curtenire, cu toate ca dom-nitorul §i incunjurimea lui cautase sa-i dee acest caracter. A§aBolintineanu credea ca domnul nu putea sa ceara unirea delaTurci, far% a jartfi autonomia tarilor surori. Insu§ domnul,la reintoarcerea lui, lamure§te lumei adunate in saloanele pa-latului din Bucure§ti, pentruce se dusese la Constantinopole :Nu am mers acolo, spune el, spre a cauta mijlocul de intariredin intru, caci realizarea legitimelor dorinti ale Românilor atiirnade ei in§i§i. A§ socoti coborat neamul romanesc, daca afar%din tall ar fi avut nevoia sau a§ fi catat mijloace de a ajunge

" D. Bolintineanu, Cdidioria domnului Principatelor-Unite In Consianii-nopole, 1860. Asupra modului cum fusese primiti Al. Ghica si M. Sturza, Cu fesulpe cap si siirutarea papucului si cu mdnile la piept, vezi DrAghici 'stork! Moldovei,pe 500 de ani, II, p. 193. Pentru Grig. Ghica $i 8tirbeiu, Albina Romaneascd, 10Iulie 1849. Vezi g T. Codrescu. Magazin istoric fi lilerar, 1876. Comp. Vol. X p.87.

42 Sleaua Dun., 31 August 51 3 Sept. 1860. Nalionalul, 22 Septemvrie 1860.

84 ISTORIA BOMANILOR

la telul dorit. NIergerea la Constantinopole a fost o simpla vi-zita de curtoazie" 43. Aratarile domnitorului nu sunt tocmaiexacte ; dar el nu putea marturisi lucrurile precum fusese in-teadevar. Anume el vroise intAi s'A puna o conditie acestei vi-zite, adeca, primirea unirei desavAr§ite de catre Poarta §i re-vizuirea legei electorale. Ambasadorul francez insa sfatue§tepe Negri, &A determine pe principe a face vizita intAi i dupäaceea sa faca cererea de revizuire ". De aceea vom vedeamai tArziu tot dela Poarta §i dela puteri, principele va cerea se dobAndi aceste lucruri, i nici c'A se putea altfel. Vorbeleprincipelui cautau s'a" acopere o cugetare pe care o avuse, darcare din imprejurari ramasese deocamdata nearatata. De altfel,aceasta vizità avea o mare insemnatate, prin magulitoareledistinctii al caror obiect fusese domnul i prin care el Meusetärilor romAne o slujba covAr§itoare, inältAndu-le in propriilor ochi §i in acei ai Europei.

In curAnd se vazu rezultatul bunelor relatii inchegateintre Sultan *i domnitorul RomAnilor. Se obicinuia pAna atunci,ca pa§poartele eliberate de cancelariile romAne pentru Turcia,In loc de a fi numai vizate de autoritatile otomane, s'ä fie pres-chimbate de ele in pa§poartele turce§ti, pentru a se mentineaideea incorp orarei Principatelor in imparatia otomana. C. NegricerAnd, dupà vizita domnitorului, suprimarea acestui obiceiu,ministrul de externe al Turciei incuviinteaza cererea reprezen-tantului romAn 45.

Daca insä domnitorul era rAvnitor a apara vaza i dem-nitatea poporului sau, el era foarte bagator in sarna a nu atingeprin nimic susceptibilitatea puterilor care subscrisese actul derena§tere al t'Arilor romAne.

Am vazut mai sus cum se expulzase din tara cei doi zia-ri§ti, italian §i german, din care cel dintAi ponegrise pe Na-poleon, cel de al doilea pe Francisc Iosif ; de asemene cum domnulceruse dimisia ministerului ce atacase, in adunare, pe Austria§i pe Turcia 46 Pe la Aprilie 1860, episcopii catolici primiseordin dela papa, a ceti in bisericile catolice o afurisenie contraregelui Italiei. Guvernul lui Alexandru loan I opre§te aceastäcetire, de ambele parti ale Milcovului, pe motivul, ca ar fiun rege garant §i de un sAnge cu noi". Putin timp dupa aceea,voind s'A se dee un banchet, pentru a se celebra unirea Italieicentrale cu Savoia, fapt nepl'Acut lui Napoleon, guvernul vreasa-1 opreasca prin politie, i atunci ideea banchetului este pa-

" Mond. ol. al rdrei Rom., 18 Oct. 1860." Negri c. Cuza, 9 Iulie 1860. Corespondenja, p. 54." Nalionalul, 23 Oct. 1860." Mai sus, p. 65 si 79.

DELA INTAIA PANA LA A DOIIA DISOLVARE

rasita 47. Catre sfarvitul anului 1860, doua corabii sarde vreausa descarce la Galati mai multe lazi cu arme, destinate pentruarmarea unei bande de Unguri .ce, in acela§ timp, se formaseIn ambele OH, din adunarea emigrantilor. Kogalniceanu iz-butevte faca prin staruirrti a parasi Moldova, vi interpretatIn adunare asupra acestei imprejurari, raspunde, ca a refuzatsa-i extradeze, spre a nu lovi in reputatia de tara ospitalierade care totdeauna s'a bucurat Romania ; dar pe de alta partea cautat sa-i determine a parasi tara noastra, spre a nu jigniintru nimica principiul neutralitatei care trebue sa fie sfantpentru noi 48. Parerea ministrului reproducea cugetarea dom-nitorului care spusese, inter) cuvântare rostita la 10 Decemvrie1860: Ungurii au socotit ca a venit momentul de a-vi dobAndivi ei nationalitatea lor, vi ca tara noastra ar putea servi de bazaa operatiunilor lor. Suntem neutri vi nu putem ingadui astfelde intreprinderi, sub nici un pretext, caci atunci nu vtim pentruce altii ar respecta neutralitatea noastra". Adresandu-se apoicatre ministrul de razboiu adaoge : complectati cadrele, ingri-jiti de echipamente vi, daca este nevoie, treceti chiar pestecifra budgetara. Astazi tara ivi are steagul ei, vi Românii sevor strange in jurul lui pentru a-1 apara" 49.

Daca insa autoritatea domnitorului se intindea vi se in-taria in afara, vi in launtru era nevoe a o II-164a deasupra uneiputeri care, de cal-id cu emanciparea poporului roman, incepusea lua apucaturi de neatarnare, nepotrivite cu starea lu-crurilor, precum vi cu intreaga istorie a tarilor romane au-toritatea bisericeasca, intrupata in persoana mitropolitului. So-fronie Miclescu, mitropolitul Moldovei, era unul din cei maiinvervunati protivnici ai noului ordin de lucruri vi ai domnului,reprezentantul ski Domnitorul se hotari sa dee capului bisericeio lectiune care sa-1 invete pe el vi pe toti cei ce cugetau cadansul Ca, daca mitropolitul este suveran in trebile bise-ricevti, nu poate fi decat ascultator vi supus in cele lumevti.Pentru a lovi mintile, domnitorul alege ziva cea mare de pri-mire, dupa intoarcerea sa din Constantinopole, cu care prilejel putea atinge vi alte abaten i de domeniul moral, de indreptat

Romelnul, 19 Aprilie 1860. Banchetul se plAnuia a se da In Bucuresti.In Iasi nu fusese nici o miscare In aceastà privire ; aci cum spune Sleaua Dundee, :jupan Leib si jupAn Solomoniki nu prea simpatizeazli Cu triumful Itallenilor".

Sedinta din 15 Decemvrie 1860. Moral. of. al Mold., 19 Dec. 1860.41 Moult. of. al plrei Rom., 12 Decemvrie 1860. Aceastà chestie a armelor

unguresti complicase chestia unirei (vezi mai jos pag. 122). Indemnul domnito-rului ca sä se treacii peste cifra budgetarA, cu tot aviintul sAu patriotic, este ne-constitutional si se poate adAogi la celelalte arAtAri aduse mal sus despre practicaacestui regim.


tocmai pe aceea0 cale, a d'Arei lor in cuno§tinta ob§teaseä §ia musträrei prin organul su ce! autorizat.

El aratA intAi, cA vizita. fAcutA sultanului, a avut undeplin succes ; c'A va atArna numai de patriotismul §i de pru-denta §i concordia noastrA, pentru ca in curAnd aspiratiile noastrecele mai fierbinti sä se realizeze. Pentru aceasta trebue insäea guvern §i tarä sä ne &Am mAna §i s'A ne ocupAm serios de im-bunAtAtirea stArei lucrurilor din läuntru, cu stärpirea abuzu-rilor §i ca intemeierea legalitälei. Exemplul respectului atrelege trebue s'A-1 dee mai intAi acei ce sunt chemati a o aplica.Cu pärere de räu insä trebue s'A märturisesc, ea' am primit maimulte tänguiri asupra unora din tribunalele tärei. Chem ceamai mare luare aminte a d-voastrà, d-le ministru al Justitiei,asupra acestor abuzuri care trebue s'A disparä cAt mai curAnd.VA invit mai cu deosebire s'A fiti Mil crutare pentru judecg-torii care au cAlcat datorintele lor. Curtea de confirmatie dAasemene loc la multe tAnguiri. Mi se spune apoi c'A unii membriai curtilor snu se deosebesc prin o mare exactitate intru alifndeplini indatoririle lor, la oarele hotArAte. Am aflat &A uneledAti, pre§edintele a fost chiar nevoit de a se duce pe acasà,spre a pofti pe judecAtori de a veni la curte, ca sA comple-teze sesiunea. Aceasta nu o voi mai tolera, de acum inainte.In fie care Duminick deosebitele curti §i tribunale imi vorinfAto§a raporturile lor despre pricinele cercetate, despre celeamAnate, precum §i despre cauzele pentru care ele nu s'aucercetat".

Dup6 aceste cuvinte, cu care nu prea erau deprin§i ma-gistratii moldoveni, intorcAndu-se atre mitropolit, il apostro-feazA inteun chip tot atAt de energic pe at §i de nea§teptat :Prea sfinte Mitropolite 1 Tara v'a incredintat toiagul arhi-pästoresc ca sä o conduceti pe calea moralä §i a mAntuirei su-flete§ti. Eu sunt convins &A prea sfintia voastrA aveti con§tiintaacestor mari §i frumoase datorinti ; dar sunteti räu incunjurat§i räu sfAtuit. De un timp incoace clerul inalt a pArAsit ca totulmisiunea sa ; in loe de a fi cel intAi a da exemplul respectuluiegtre lege §i autoritate, el s'a pus in stare de revoltà. Nu vommai tolera o asemene stare de lucran, jignitoare fericirei §iprogresului Wei. Trebue ca in viitor capetele cele mai *MM..rätnice sA se supunä legei. Am mai multe motive pentru a Väadresa asemene cuvinte". Aice domnitorul aduce aminte mi-tropolitului, cum s'a opus totdeauna incerekilor mini§trilor,de a introduce moraba §i disciplina in mänästiri, la care mitro-politul a räspuns prin cArti de afurisenie care au provocat re-volte intre c'Aluggri ; cA guvernul pedepsind pe ace§ti revol-tanti, mitropolitul a protestat ; cA guvernul a cerut destituireastaretului dela Neamt, gAsit vinovat de mai multe incälari,in urma unei anchete rAnduite de minister in unire ca mitro-

PELA INTAIA: PANA LA. A DOIIA. DISOLVARE 87

politul ; dar CA acest din urma refuzase destituirea 50; ca mi-tropolitul, In doi ani de a rAndul, se ferise a serba ziva onomas-tica a domnitorului, ducandu-se la Ora In acel timp. Ca simpluindivid spuse domnul eu nu cer §i nu am trebuinta derugaciuni de comanda §i f acute fall voie ; lima ca §ef al sta-tului, cer §i pretind ca mitropolitul Moldovei sa se roage pentrudomnul Romanilor". In sfar§it mai mustra pe mitropolit pentruabuzul desparteniilor, In care toate legile, §i cele dumnezee§ti§i cele omene§ti, s'au calcat In picioare de decasteria prea Sfin-tiei Voastre". Intorcându-se apoi catra Kogalniceanu §i prefa-candu-se a fi suparat pe el, ii spune : de aceia domnule pre-§edinte al consiliului §i ministru de culturi ad-interim, ne videmsilit a va arata nemultamirea noastra, pentru molatatea §iindulgenta cu care ati rabdat starea de nesubordonare in cares'au pus unii din membrii clerului *Irian ; chiar de mane yetilua masurile cele mai energice, pentru ca legea §i autoritateasa fie respectate de toti fail deosebire. Am respectat §i voirespecta drepturile atat ale fiecarui cetatean cat §i ale fiecareiputeri a statului ; insa voi §ti a face A. se respecte §i drepturilecare sunt date Domnului. Natiunea ne-a delegat suveranitateaei, ca s'A facem fericirea a cinci milioane de Romani, iar nu casa ne oprim din aceasta cale mantuitoare, prin consideratiunicatra cativa rasvratitori sau ambitio§i care nu se pot impacacu noul ordin de lucruri. Suntem domnul Romanilor §i prinurmare suntem datori a ocarmui astfel, ca fericirea intregeinatii s'A nu mai fie sacrificata la cativa nemultamiti".

0 urmare a acestei cumplite filipice fu suspendarea mi-tropolitului, darea lui In judecata, pentru abuzurile comise§i internarea lui la manastirea Slatina" 51.

Pe langa aceasta plecare a capului bisericei sub putereastatului, se urmeaza' inainte cu mäsurile luate 'Inca sub minis-terele anterioare, secularizindu-se *Inca' cateva schituri §i ma-nastiri, atat In Moldova cat §i. in Muntenia, pe motivul ca mo-nahii ce contin sunt calugariti contra canoanelor §i au o pur-tare abatuta dela moral'A" 52. Apoi se centralizaza, prin undecret din 19 Oct. 1860, veniturile tuturor manastirilor chi-novii, adeca pamantene, in casa statului, §i se ieau Inca §i altemasuri, pentru a se pune biserica sub autoritatea statului. A§ase reforma programul seminarelor, fall a se consulta autori-tatile biserice§ti §i se proiecteaza o lege pentru numirea epis-copilor §i a mitropolitilor, pe care clerul o considera ca neca-

" Intre altele, staretul rupsese marca tarei depe frontonul scoalei dinmAndstire. Kogalniceanu, In §edinta din 31 Iunie 1860, Monil. of. al Mold., 31 Oct.1860.

" Ibid., 7 Noemvrie 1860." ¡bid., 16 Aug. 1860. Comp. Najionalul, 29 Sept. 1860.


nonicä, intruat, in locul alegerei propriu zisä din partea de-rului, se substituia numirea din partea domnitorului. Toateaceste mäsuri trezirl protestäri din partea organelor ecleziastices3.

In ce prive§te pe cel de al doile punt, rästrAngerea totmai mult a legAturilor dintre tärile surori, amintim urmätoa-rele mäsuri luate de guvernele ce se succedau la carma lor :

Incä dela 1 Ianuarie 1860, prin o mäsurä administrativäprovizorie, se procede la unificarea vämilor care trebuiau sänu mai fie date In arena*, ci cAutate in regie. Administratiacentralä era sä fie in Bucure§ti, cu o sucursalà in Ia§i, adeve-rindu-se §i pe calea practic5 intAietatea capitalei Tärei Ro-mâne§ti, sustinutä in teorie de Kogälniceanu in comisia cen-tralà ". Se iea apoi mäsura ca autoritätile Moldovei §i ale TäreiRomâne§ti sri corespundà direct, ca apartinând uneia i ace-leia§i täri, §i nu mai mult prin organul ministerilor afacerilorsträine ss. Alecsandri i Panu punânduli candidaturile de de-putati in Muntenia, unul la Buzäu §.1 celalt la Craiova, cadamândoi. Detmbovila regretà aceastä cAdere, arätând cá ar putea filuatà ca o manifestare contra tärei surori 56. Mai tOrziu insäKogälniceanu, punânduli candidatura la Foc§ani, unde eracombätut de guvern, colegiul din BrAila Ii propusese a fi can-didatul säu, ceeace Kogälniceanu refuzä, dorind a rämâneadeputatul Moldovei 57. Adunarea moldoveneascä intreabä pe ceamunteneaseä, cum a procedat la alegerea membrilor comisieicentrale, §i dacá a admis ca acei membri s'ä urmeze a face partedin adunare, sau dacä trebuia inlocuiti aceasta spre a lucraca i dânsa §i a intäri principiul unirei 58. Mäsurile de unificareadministrativä se introduceau insä mai ales In trebile militare,Conventia insä§i prevAzAnd contopirea ambelor corpuri de apä-rare ale tärilor române. A§a se unific6 legile gradelor militaredin ambele principate 59; se creaz6 o §coalä militará comunä' ;se promulgä proiectul de recrutare, intocmit de comisia cen-

" Nafionalul, 27 Oct. 1860. Vezi protestele : Acole ale mitrop. Sofronie,din 10 Dec. 1860, din mAn. Slatina, care calificA actul guvernului, de a lua Inadministratie averile mAn. chinovii, de act nelegal nedrept i nemoral", protestpublicat In Documente pentru istoria bisericeascd a nafiunei romane de arh. VarahiilLates, Ian. 1860; critica reformei seminariilor, In Clerul roman fafä de art. 46 dinConvenfie de Neof it Scriban, Buzfiu, 1860; Ii acea a proiectului de lege, de acelas :Nelegalitalea §1 del ectuozildfile proiectului de lege pentru alegerea mitrop. fi a episcop.,las, 1861. (Extras din ziarul Trecutul 4, 7 si 8).

Expunerea lui M. Costache, Monit. of. al Mold., 31 Martie. 1860. Comp.Ibid., 4 Ian. 1860 si 23 Decemv. 1859.

" Dispozitie din 1 Martie 1860, Montt. of. al Tilrei Rom., 4 Martie 1860." Dambovita, 24 Fevr. 1860.57 Steaua Dun., 1 Martie 1860.

Monit. of. al Mold., 28 Martie 1860." Decret din 30 Iunie 1860. Ibid., 10 Aug. 1860.

DELA INTATA PANA LA A DOUA DISOLVARE 89

tralg §i votat de ambele adungri 60; se unificg ministerul dergzboiu din a mbele tgri, deocamdatà sub forma, cg ministrulde räzboiu din Tara Româneascg sg gereze §i afacerile celuidin Moldova ; mai tärziu insg intocmindu-se un singur ministerde rgzboiu pentru ambele tgri, cu re§edinta in Bucure§tiiarg§i o afirmare a acestui ora § de capitalä a României viitoare ;se unified intendenta, comanda §i instructia ambelor armate ;ceeace nu era decAt o urmare a administratiei lor comune 62.

Ridicarea i intgrirea o§tirei ambelor Vári era pe de o partecel mai bun mijloc de a le asigura pgstrarea drepturilor c4-tigate, precum §i speranta cea mai puternicä a realizgrei do-rintelor viitoare. De aceea, once ingsurg in favoarea acestuia§gzginânt, fgcea sg propg§ascg atát tendinta cätre emancipare,cât§i acea cgtre unire. Se trimit câtiva ofiteri pe câmpul debatae al Marocului ; altii in §coalele militare din Metz §i St.-Cyr ;se infiintazg §coalele ostg§e§ti la toate companiile, excadroa-nele §i bateriile ; se voteazg de adunarea munteanä un creditde 5.000.000 de lei menit pentru cumpgrare de arme ; in silr§itse infiintazg un regiment de geniu 63.

Dar cu cat se rgstringeau mai mult firele vietei comune,cu atata se simtia mai mult neputinta de a se mentinea jumg-tatea de unire, incuviintatà de Conventia de Paris. A§a se §tie,cg vama intre tgrile române fusese suprimatà 'Meg de pe vre-mile lui Bibescu, cel intai pas facut pe tärâmul real al unirei§i unificgrei intereselor lor 64 Printre legile financiare menitea spori mijloacele budgetare, se propusese in Muntenia §i otaxg de 5 lei pe vadra de spirt. De §i legea este promulgatgIn Muntenia, guvernul de aici suspendg aplicarea ei, Ong lavotarea aceleia§i legi §i in Moldova, intrucAt altfel spirtuoaselemoldovene ar fi fAcut o concurentg ruinätoare celor din Mun-tenia 65 . Apoi mecanismul legislatiei era de o nespusg compli-care §i aducea multe trAggngri. Legile de interes comun tre-buiau sg fie propuse de comisia centralg, trimise apoi la ambeleadungri care, dacg le amendau, trebuiau sg se intoarcg la co-misia centralg ; cele de interes special trebuiau iar sg fie pro-

'° Decret din 21 Iulie 1860. Monit, of. al Mold., 2 Aug. 1860.Decret din 26 Iulie 1860. Ibid., 31 Aug. 1860. Monit, of. al Tarei Rom.,

Sept. 1860." Decret. din 30 Aug. 1860. Mon. of. al Mold., 31 Aug. 1860." Nalionalul, 28 Febr. ; Monit. of. al Tdrei Rom., 24 Mai ; Mon. of. al Mold.,

4 ; Montt, of. al Tdrei Rom., 16 Sept. ; Ibid., 11 Noemv. 1860. Sed. din 29 Aug.In Montt, of. at Tdrei Rom. citat. Toate aceste mAsuri care tindeau tot odatli laImbunitatirea si la unificarea ostirei, precum i altele mai miirunte, sunt cuprinseIn Monitorul oastei pe 1860; rezumate de generalul Florescu, In Expunerea imbu-ndtdfirilor In armald, Bucuresti, 1861.

" 1st. Rom6nilor din Dacia Traiand XI, p. 163." Decret p. suspendarea apliarei legei din 1 Oct. 1860. Vezi N af ionalul,

6 Oct. 1860.

90 ISTORIA. ROMANILOR

puse de guverne 5i sa fie de asemenea cercetate de comisia cen-trala, poate amendate 5i reintoarse la adunari. Mijloacele decomunicatie, fiind primitive 5i incete 66, se intelege CAVA zabavatrebuia sa aduca o asemene organizare in mersul trebilor. Toatemasurile se incercara spre a se mai indrepta raul. A5a, adu-narea moldoveneasca voteaza trimiterea a doi delegati in adu-narea munteana, spre a asista la desbatere 5i a aplana dificul-fa-tile politice dintre ambele tali, care delegati sä aiba vot inadunarile unde erau sa fie trimi5i. Aceasta hotarAre insä nueste pusa in lucrare, vazAndu-se ea' e nepractica. Adunareamunteana, la rândul ei, când cu votarea legei curtei de casatie,cere ca sau adunarea moldoveneasca sa primiasca amenda-mentele ei, sau vice-versa 67, iar deputatii moldoveni C. Gr.Ghica 5i d-rul Gh. Cuciureanu propun ca, pentru votarea acestuiproiect, menit a crea un a§azamânt comun, prevazut de Con-ventia de Paris, adunarea moldoveneasca sä se stramute laBucure§ti, spre a lucra impreunä cu acea din Tara Româneasca-alta indrumare care arata tot Bucure§tii de capitala a statuluiunitar. Primul ministru, Kogalniceanu, se opune insa acesteipropuneri, fiindca a se intruni adunarile, ar fi a se face o lo-vitura de Stat 5i, spre a o face, ar trebui sa avem mijloacelenecesare. Ocazia trebue prinsa de par; dar ocazia aceasta nuare par; trebue sa ne silim a face sa-i creasca parul, ca sa avemde unde o apuca" 68 De aceea§i parere este 5i Nalionalul careia aminte ea : a brusca unirea, este a o compromite" 69. Peeft' t se putea insa, ambele guverne lucrau totdeauna in acela§sens. A§a se adopta, in Moldova, regulele stabilite in Munteniapentru naturalizare, spunându-se anume, ca guvernul Mol-dovei a luat de regula a lucra intr'un chip identic cu acel dinOra sora" 70. Tot pe atunci Aristide Pascal ce luase directiaNationalului, pe cAt timp Boerescu era ministru, cere unifi-caren legislatiei civile a ambelor taxi, prin adoptaren in Mun-tenia a codului Calimah, cu mult superior codului Caragea 71.

Apropiindu-se a doua aniversare a indoitei alegeri a domni-torului, in Ianuarie 1861, primul ministru al Moldovei, Kogal-niceanu, propune a nu se mai särba ziva de 5 Ianuarie a ale-gerei din Moldova, intru at aceasta zi ar fi fost absorbitade 24 Ianuarie 5i, a se pastra ambele sarbäri, ar fi a se consacraun separatism care din ce in ce mai mult trebue sa disparadin legile, din deprinderile 5i chiar din analele noastre contim-

" Vezi mai sus, p. 40.0 $edinta din 20 Iunie 1860. Depe5a adumirei din Bucure§ti cAtrà cea din

Ia§i in Monit. of. al Mold., 27 Oct. 1860." Sed. din 28 Iunie 1860. Mon. of. al Mold., 18 Noemvrie 1860." Nationalul, 23 Iunie 1860." Mon. of. al Mold., 16 Iulie 1860.71 Nationalul, 23 Oct. 1860.

DELA 1NTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE 91

purane" 72 inteadevAr cd aceastA deosebire incepuse a numai fi a§a de bdtAtoare la ochi. Dupà cAderea lui M. CostacheEpureanu in Moldova, domnitorul il insArcineazA cu formareacabinetului muntean, cAnd tot pe atuncea KogAlniceanu eraprerdintele consiliului in Moldova, incAt in ambele tAri, capulcabinetului era moldovan, fArd ca aceastA imprejurare nicimAcar sd fi fost bAgatA in samd de oamenii timpului. Dar M.Costache fusese numit ministru, fArA a fi deputat. ColegiulBrAilei i§i face o onoare de a-1 alege, lucru ce face pe ministrusA rostiascA, in adunarea din Bucure§ti, cuvintele : sunt acumaindoit de mAndru, CA pot sA m'A sui aici, ca fdcAnd parte dinadunarea reprezentantilor TArei RomAne§ti. Regret fug cAsunt singurul. VA promit a face totul prin pub*, spre a ajungea se realiza dorinta tuturor" 73.

DacA insA in privirea acestor dou6 curente, acel spreemanciparen politicA §i acel spre contopirea in o viatA comunAse intAlnia in spiritele tuturora, aceea§i neopritA pornire, nustAteau lucrurile tocmai tot astfel in privirea celui de al treileacare tindea la prefacerea stArei lAuntrice, la indrumarea liber-tdtei §i a egalitdtei, impusd de Conventia de Paris, Aici pà-rerile se desbinau adese ori, §i trebuiau serioase opinteli, pentrua face ca legile intAi sA fie primite, apoi pentru ca ele sd treacAIn realitatea lucrurilor.

Se propusese o lege pentru stArpirea lAcustelor. Rdm6-§iti din vechiul spirit de neegalitate intre boieri §i tArani apArurd§i in acest proiect. La 10 tArani, proprietarii cei mari erau da-tori sd dea numai 2 oameni din partea lor, de §i holdele boiere§tierau mult mai intinse decAt acele ale tAranilor. Comisia cen-trald modified insA aceastA lege, in sensul ca sA se dee guver-nului putere discretionard, pentru stArpirea acestui flagel. Prin-cipele Gr. M. Sturza, fAcAnd oarecare rezerve asupra credituluide incuviintat guvernului intru aplicarea legei, CogAlniceanu iirdspunde CA : daed d-voasted voiti sA lAsati tara mai curAndla discretia lAcustelor, decAt la acea a ministerului, n'avetidecAt sd rAspingeti proiectul de lege" 74.

Guvernul Moldovei pentru a egaliza mai curAnd con-ditia locuitorilor inaintea dArei, pune in aplicare darea de 5milioane asupra proprietAtei fonciare, dare votatA de adunare,flied din 1859, §i care trecuse acuma prin comisia centralA. In-casarea acestei dAri intAlne§te insä cele mai mari greutAti. PAnAla 29 Octomvrie 1860, se incasase numai trilunia intAi, in surnAde 1.791.812, cu toate cd legea impunea sA se incaseze intreaga

" Referat c. domn, din 27 Decemv. 1860. Mon. ol. al Mold., 29 Dec. 1860,reprodus de Mon. ol. al rarei Rom., 30 Dec. 1860.

73 Ibid., 19 Ianuar 1860, adaos.74 Mon. ol. al Mold., 25 Oct. 1860. Comp. SI. Dun., 24 April 1860.


suma in 1860; dar contestarile nesfAr§ite asupra taxarei §i ce-rerile de reducere intarziau strangerea banilor. Ministerul fi-nantelor tot schimba mereu alcatuirea comisiilor de verificare,spre a putea inlesni operatiile ; dar silintele lui se zadärniciau,fata cu reaua vointa i icanele persoanelor impuse 75 Deaceea i domnitorul, in mesajul sau de redeschidere a aduna-rei din Moldova, din 4 Decemvrie 1860, spune : cea maimare greutate a fost de a se initia tara la un sistem de däri,bazat pe egalitate, cand pAna acuma sistemul era acel alprivilegiilor §i al scutirilor" 76

Când fu sa se voteze o lege definitiva de impozit fonciar,proiectul comisiei centrale care propunea 5% din venitul curat,fu redus de adunarea munteneasca la 31/2 la °o. Barbu Catargiu

daduse chiar mari silinti, spre a impinge reducerea la 3 % 77.Cu prilejul acestei desbateri, partidul dreptei sprijinise chiarpärerea ca, fiind timpul inaintat i deputatii grabiti a se in-toarce pe la casele lor, sà se echilibreze budgetul provizoriutot cu veniturile cele vechi, iar votarea legilor de impozite sase faca in sesiunea viitoare ; cu alte cuvinte se cauta o amânarea acestor legi. Stânga lnsa, §i mai ales I. Bratianu, protestacu energie contra unei asemenea propuneri. 1l cerea, ca maiintAi sa se proceadt. la regularea nouelor impozite ; sa se iasadin starea regulamentara, spre acea conventionala, iar adu-narea sá stee zi i noapte la lucru, spre a vota legile de con-tributii" 78. Comisia centrala lucrase cu mare harnicie i tri-mise, una dui:6 alta, toate acele legi la ambele adunäri, i anumecea de 5 lei la vadra de spirt, acea de sporire a taxelor de timbru,acea asupra (Wei proprietatilor de mana moarta, acea a pa-tentelor §i acea a contributiei de poduri i osele ; iar adunareanu se desparte, pana ce toate legile nu sunt votate 79.

Aplicarea legei asupra patentelor (IA loc, in Muntenia,chiar la o mi§care turburatoare, in Ploe§ti i Craiova, undenegutitorii ataca primaria §i prefectura, sunt raspin§i de ar-mata i lasa mai multi raniti §i ativa morti pe stradele ora-§ului. Tot pe atunci se rascoala poporatia din Bolgrad §i Is-mail, in Moldova, contra legei recrutarei 80, Inca in toate partile,

75 Monit. of. al Mold., 29 Oct., 9 Noembrie g 14 Decembrie 1860. Intna acolose ajunse, cii se mituirà comisarii, spre a sapa de a fi Inscrisi ; constatat lucrulIn chip oficial. Ibid., 18 Ian. 1861.

7' Ibid., 9 Decemvrie 1860.77 Sedinta din 2 Septemvrie 1860. Monit. of. al Tiirei Rom., 24 Septemvrie

1860.79 Sedinta din 19 Iulie 1860. Ibid., 14 August 1860.79 $edinta din 3 §i 7 Septemvrie 1860. Ibid., 20 §i 23 Sept. qi 20 Octomvrie

1860. Nationalul, organul ministrului Boerescu, 27 Noemvrie 180, recunoaste cAIn sesiunea trecutà, adunarea a dat dovezi cà tie a ltisa In izolare pasiunile §i alucra serios".

Ibid., 18 §i 22 Noemvrie 1860. Comp. Nationalul, 17 Noemv. 1860.

DELA INTAIA PANA LA A DOUA DISOLVARE 93

introducerea principiului egalitatei intalne§te impotriviri, chiar§i in paturile acele, in folosul carora acest principiu fusese in-trodus. Totdeauna se intampla nemultamiri, cand cata a setrece dela o stare de desordine la una orânduitä, de oarece dedesordine pot sa se folosasca §i acei ce de obiceiu sufar din cauzaei. Nu se poate tagadui ea-. sesiunea deschisa la inceputul anului1860 fusese rodnica in lucräri §i cà raspunsese a§teptarie ros-tite de domnitor, in mesajul de deschidere : ca se va ocupacu imbunätätirile materiale §i morale care sa vindece raul unuitrecut jalnic §i dureros" 81

Pe langa aceste schimbari in starea de lucruri de panaatunci, se mai facuse §i pa§i spre indrumarea democratizareisocietatei romane. Prin un comunicat din 7 Mai 1860, Kogalni-ceanu opre§te intrebuintarea titlului de Excelenta fata cu mi-ni§trii, §i da ordin ca aga sa nu mai umble prin ora § intovara§itde un alaiu de jandarmi. Tot Kogalniceanu se consulta cu de-putatii tinutali asupra numirei prefectilor. Din aceasta masura,luata in sensul coborarei a tot puterniciei ministeriale, se vadesvolta cu timpul amestecul deputatilor in administratiilelocale 82.

Ministerul din Moldova cauta insä sa fie §i nepartinitor,chiar cu pretul convingerilor sale, numai spre a multami, pecat se putea, pe toate partizile. Se propusese in adunarea mol-doveneasca, ca sa se dee fo§tilor caimacami leafa cuvenita ca-pului statului, pe cat timp ei slujise, §i pentru care nu fuseseremunerati. Deputatul Grigoriu (Vasescu), unul din reprezen-tantii partidului progresist, propune un amendament, ca sase dee o recompensa §i anume acelor dintre caimacami carebine meritase de patrie adeca lui V. Sturza §i A. Panu, cuexcluderea lui St. Catargiu. Kogalniceanu, cu toate ca el fu-sese acela ce propusese motiunea ca V. Sturza §i A. Panu binemeritase de patrie, se opune la amendamentul lui Grigoriu,spunand ca : istoria va hotari care din caimacami cum aulucrat ; dar ea' nu se cuvine ca parlamentul sa faca personali-tali" 83. Cu toate aceste concesiuni facute de guvern partiduluidreptei, el tot nu era multamit §i, jute() desbatere asupra §coa-lelor, Radu Rossetti zice, ca din cauza a §coalele producnumai jumatate de invatati, de aceea ziva de ieri, ori cat derea §i de amara a fost, tot este mai bund cleat ziva de azi". Pri-mul ministru il puse indata la loc, sustinut de M. Costache §ichiar §i de principele Gr. M. Sturza.

In deob§te acest din urma era cel mai inaintat din partidul

" Mesajul din 6 Martie 1860. Monit. of. al Mold., 7 Martie 1860." SI. Dun., 7 0 26 Mai 1860. NotAin 1nceputul acestei serii, pentru acei

pe care i-ar interesa a ei urrnAiire." edinta din 23 Iunie 1860. Mon. of. al Mold., 14 Noemvrie 1860.


dreptei, si adesea il vedem apgrand cu cgldura ideile progre-siste, dupg cum am vgzut a o face, and apgrg legea recru-tgrei ; tot asa si cu impozitul fonciar si Cu celelalte mgsuri ega-litare. In deobste inasprirea ce existase intre el si KogalniceanuIn comisia centralg, face loc unor simtiminte mai apropiate.Asa vedem pe Sturza complimentand inteun rind pe Kogäl-niceanu, ca raingsese si ca ministru tot ant el:. liberal, precumfusese ca deputat. Alta data' propusese un amen dament, pentrusporirea lefei primului ministru (pe atunci Koggluiceanu), cu2000 de lei pe lunä ".

Ciiderea ministeriului Kogliinieeanu In Moldova. Dacàinsg lucrurile pgreau a se mai impaca si a ambele partizi erausg-si dee mana la intocmirea nouei organizgri a nrilor române,In adancul constiintelor si de desubtul acestor aparenti linistite,clocea teama nespusa a partidului trecutului, pentru reformastarei tgranilor. El se infiora de un atac asteptat in contra pro-prietgtei. Toatg polemica ziarelor timpului : Conservatorul pro-gresist pe de o parte, de alta ziarele liberale : Steaua Duntirei,Ronulnul, Nalionalul, Deimbovifa, Reforma, Tribuna, aduc ne-contenit pe tapet aceasta chestiune, cu toate ca ea nu era Incavenin la ordinea zilei. Chiar in adungri, uneori ea strabgtea,ca din senin si fgrg a fi motivan, ca o stafie si o spgrietoarecumplitg ce nelinistea pe fostii privilegiati care si de acee sepurtau, and mandri si neinduplecati, and dgmoi s'i impaciui-tori, sperand pe o cale sau pe alta, se amâne at se poate maideparte amenintarea de a fi despoieti de proprientile lor ! Aiciera pricina adevarata care desbina partizele ; aici era sg se deelupta hotgritoare.

Unul din efectele cele mai apropiate ale acestei stgri aspiritelor, fu aderea ministeriului Kogalniceanu, pe care cu toateaceste l'am vgzut destul de bine primit si trgind in armoniela inceput cu adunarea, cgreia-i si facea toate concesiile cuputintg.

Kogälniceanu insà era un partizan hotarat al imbunä-ntirei soartei tgranilor si, prin mai multe circulari, el caunsa Insufle deosebitilor dregatori o purtare omenoasa si tarmu-ritg de legi si fatg cu acest element pana atunci atat de ho-ropsit. Asa, prin o circulara din 18 Noembrie, dupa ce Kogal-niceanu cere dela prefecti ca sa contineasca cu bgtaile datetaranilor, adaoge, a a venit timpul ca si taranul sa fie con-siderat ca cetgtean ; ca si el sa fie apgrat in persoana, in cinsteasi in averea lui ; cg trebue sa se iee mgsuri pentru a linisti petarani care, in multe locuri, ar fi intetiti in contra oarmuirei,

" Sedinta din 19 Mai 1860. Mon. ol. al Mold., 8 tunic. 1860 Sed. din 11Iunie 1860. ¡bid., 5 Septemvrie 1860.

§i a-i face sa aiba incredere in viitor" ". Art. 46 al Conventieireclama imbunatatirea soartei taranilor. Mana parinteasca aDomnitorului i concursul luminat §i patriotic al puterilor le-giuitoare va face ca, cu o zi mai inainte, ragaduita imbuna-tatire sà devie un adevar. Pana atunci 'MA legea actuala carereguleaza relatiile reciproce intre proprietati i locuitori trebues'A fie pazite cu sfintenie de ambele parti, yeti avea o neador-mita privighere ca legea sa nu se calce. Nu atata legea cat ne-pazirea ei a adunat asupra capului locuitorilor romani nomolulde suferinti §i de Impilari ce i-au adus In ingenunchiare. Vetiapara dar pe muncitorii de pamant dupa once asuprire, dupaonce siluiri, indatorire peste cuprinderea a§ezamantului §i vetiavea recurs la asprimea legilor pentru nemijlocita pedepsirea asupritorilor ori cari ar fi ei ; insa pe cat yeti avea a aparape -Omni, pe ceilalti yeti privighea ca sa-§i indeplineasca in-datoriile". Prin aceasta circulara, imitata incurand de minis-terul N. Golescu din Muntenia, Kogalniceanu dadea pe fatasimpatiile sale pentru clasa taraneasca. i tocmai acest mi-nistru era sa reprezinte guvernul, in timp cand adunarea erasà desbata proiectul de lege rurala, alcatuit de comisia cen-trala §i trimis ambelor adunari, din Ia§i §i din Bucure§ti ".Se intalege deci interesul partidului dreptei, de a scapa de acestminister, periculos intereselor sale de proprietate. Loviturilecontra rui Kogalniceanu le tncepe Radu Rossetti, protivniculsau din 1859, din comisia centrala In §edinta din 17 Decemvrie1860, Rossetti interpeleazä pe primul ministru asupra pro-curarei postavului armatei, pe care Kogalniceanu o avuse caintreprinzator, inainte de a intra in minister, inca de pe timpulcaimacamiei. Organul satiric Nichipercea Meuse mult haz pesocoteala lui Kogalniceanu, razand de pdtriotismul lui cu cotul".Principele Grigore Sturza apara pe Kogalniceanu, aratand, caun mare fabricant nu poate fi oprit de a ajunge ministru,CA' intru cat ministrul declara ca s'a lepadat de concesie, indatace a intrat in minister, nu i se mai poate face nici o imputare.Asupra acestei d'intai lovituri, adunarea trece curat la ordineazilei 87. Al doilea atac contra lui Kogalniceanu aduce insa ca-derea lui. Anume venind inaintea adunarei chestiunea sus-pendarei §i arestarei mitropolitului Miclescu, adunarea nume§teo comisie pentru cercetarea imprejurärei, care comisie depuneIn 17 Ianuarie 1861 raportul facut de Lascar Catargiu care-intemeindu-se pe faptul cá alesul tarei la chiriarhia bisericei,

" Mon. ol. al Mold., 22 Noemvrie 1860." Prin mesajul ciare adunarea din Bucuresti din 28 Noemvrie 1860, domni-

torul anunta i prezentarea legei rurale. Mon. ol. al Tdrei Rom., 3 Decemvrie 1860." Sedinta din 17 Decemvrie 1860. Proces-Verbal al adunArei deputatilor

Moldoveni, No. VII. Comp. V iilorul care atacii pe Kogalniceanu pe aceeasi temA,18 Ianuarie 1861.

DELA INTAIA PANA LA A DOIJA DISOLVABE 95


cu acela§i mod ca §i domnitorul, nu poate fi niciodata ames-tecat cu functionarii statului numiti de catre domnitor, func-tionari ce singuri pot fi revocabili sau suspendibili ; ea' apoicanoanele biseria§ti recunosc In persoana chiriarhului putereaexclusiva, spre mantinerea disciplinei In cler ; ca mitropolitulcare este dupa lege iridatoritul aparator al driturilor bisericei,acei care s'au sustras dela nemijlocita lui autoritate, dui:A ca-noane, sunt calcatori de legi" sprijine concluzia dgrei injudecatg a ministerului Kogalniceanu, pe motivul calcgrei arti-culului 45 din Conventie 88.

Dupa cum se vede, comisia se punea pe tara.mul egalitateide putere intre capul bisericei §i. capul statului ; cu alte cuvinte,cg biserica ar alcgtui un stat In stat. Ea nu imparta§ia pärereadomnitorului §i a ministrului sau, cg mitropolitul este in rea-litate un slujba§ al statului care nu se poate opune autoritateicivile, in pricinele atingatoare de cäderile ei. *i. este observat,ea' teoria comisiei era un lucru nou, chiar in traditiile statuluiroman, de oarece in totdeauna mitropolitii tgrilor romane ce-dase pasul §i recunoscuse autoritatea domneasca 89. In urmaacestui raport ministerul Kogalniceanu i§i &A dimisia, In zivachiar a depunerei lui, 17 Ianuarie 1861 9°. Tot acestei impre-juräri atribue organul conservator, Unirea, faptul caderei luiKogälniceanu, cand zice ca : e cel din urma minister ce a facutsacrilegiul de a subsemna o hartie de exil §i de moarte politicaunui mitropolit §i pre§edinte al adungrei, fara a mijloci maiintai o sentinta judecatoreascr 91.

Este insa curios ca aceasta invinuire nu se desbate maideparte in adunare §i cg, In toata daraverea privitoare la mi-nisterul Kogalniceanu, ea nu apare nicaieri, nici in acuzare,nici in apgrare.

Tot a§a de nelamurita rgrngsese Msg. §i pricina surgu-nirei mitropolitului. Nu e vorbg, In afarà de invinuirile adusemitropolitului de insu§i domnul, cand cu publica lui impro§-care 92, Kogalniceanu adaogia c6 mitropolitul se Meuse vinovatde trgdare, stäruind la Rusia pentru un principe strain pravo-slavnic 93. Dar, de §i Kogalniceanu pretindea, cà poseda do-vezile acestei tradari, el nu le-a dat pe fata. De aceea §i ziarulRomani intreaba : Pentru ce ministerul n'a publicat dove-

" Raportul din 17 Ianuarie 1861 nu se vede nicrtieri reprodus In desbaterileadunArei. El este publicat In Viitorul, 21 Ianuarie 1861.

" Asupra pozitiei inferioare a mitropolitului fatà cu domnul, in vremilemai vechi, vezi lstoria Romdnilor din Dacia Traiand, VI, p. 221.

Mon of. al Mold., 18 Ianuarie 1861.ii Unirea, 18 Martie 1861." Mai sus, p. 87." Aceasta le spune Kogàlniceanu tocmai In sedinta din 20 Ianuarie 1865.

Mon. of., 23 Fevruarie 1865.


zile trgdgrei mitropolitului? Dacg nu le-a publicat, pentru cecând s'a deschis adunarea, n'a mers inaintea ei, sg-i expue toatefaptele i sä" depue toate dovezile pe biuroul ei? Pentru ce n'afgcut-o, cel putin, cand s'a depus In adunare o propunere contralui? Dacg nu a fgcut-o ministerul atunci, pentru ce nu a fgcut-o,când s'a cetit in camerg.' raportul comisiunei care a pus pe mi-nister in acuzare" ? "

Noi credem cg invinuirea de trgdare, de conspiratie cuputerile strgine din partea mitropolitului, nu era intemeiatg,cu toate afirmgrile lui Kogglniceanu. Adevgrata cauzg pentrucare Kogglniceanu a dgrâmat pe mitropolit, dupg cum insu§io mgrturise§te, in o scrisoare publicatg in ziarul Trecutul, estecg : domnul tgrei este o flint:6 mai presus de toti cetgtenii.Nimgrui nu este iertat a se pune fatà in fatà cu dânsul. Aceastainsg s'a incercat a face mitropolitul, ca un alt ales al natiei ;de aceea l'am dat jos" 95.

Pentru a da fug o argtare de legalitate rgsturngrei mi-nisterului Kog'g'lniceanu, adunarea ggse§te de cuviintg, sg adauggincá alte invinuiri, pe care se vede cg ea punea mai mult temeiu,decat pe surgunirea mitropolitului. Altfel nu se poate explica,cum de aceastg ultimg invinuire ce pgrea atat de grea, rgmânela o parte din actul de acuzare formulat de Radu Rossetti,In proiectul de egspuns la adresa tronului. Acel ce se insgrcingcu desvoltarea din viu graiu a vinelor puse in socoteala lui Ko-gglniceanu, fu Grigore Bal§, ministrul de altg data' care fu-sese a§a de rgu acuzat de Kogglniceanu, in anul trecut, cândCu ingerintele in alegeri 96

Kogglniceanu pus in nevoie de a se apgra, o face in de-cursul a trei §edinti 97, analiza acestor desbateri furtunoasepoate sá ne lgmureascg asupra stgrei daraverilor politice dinacel timp.

Cea d'intaiu invinuire adusg lui Kogglniceanu, era &A arfi supus pe proprietari la contributia pentru cutia sgteascg,Cu toate cg adunarea votase numai supunerea lor la darea bi-rului ob§tesc, impunând astfel o dare nevotatà de adunare

deci cglcand Conventia. La aceasta Kogglniceanu rgspunde,ea' proprietarii fac parte din comung ; cá cheltuelele cutiei sg-te§ti, care slujesc la facerea podurilor, plata Monitorului, platavornicului §i a secretarului se fgceau mai mult in interesul tiro-prietarului ; in sfar§it cg darea cgtrà cutia sgteascg este numaio zecime aditionalg la contributia personalg.

94 Romdnul, 30 si 31 Ianuarie 1861." Treculul, 4 Fevruarie 1861." Mai sus, p. 74." Sedintele din 15, 16 §i 19 Fevruarie 1861 In Procesele verbale ale aduruirei.

Moldovei, No. XXI, XXII §i XXIII.A. D. Xenopol. Istoria Românilor. Vol. XIII. 7

98 ISTORIA ROMINILOR

Al doilea punt de acuzare era, ea' ministerul ar fi amenintatCu nerecunoWerea cununiei celor ce ar trage sorti, uzurpandastfel drepturile bisericei. Kogalniceanu raspunde, Ca el dis-pusese, ca acei tineri ce se vor casatori, ;Cara' a f tras sorti, nuvor putea opune faptul insuratorei, ca o dispensa de armataDaca s'ar urma astfel, nici un Evreu nu ar fi supus slujbei militare.

Al treilea : ea' nu s'ar fi impus mo§iile manastirilor ne-inchinate la plata contributiei fonciare, violandu-se egalitateainaintea legei i creandu-se privilegii. Kogalniceanu in-tamping,ea' mo§iile acestor manastiri fiind sub adm:nistratia ministe-rului cultelor, ar fi insämnat a lua din un buzunar §i a puneIn celalt.

Al patrulea : ca s'ar fi infiintat cate o inchisoare in fiece sat, fácuta de oameni pe calea beilicului, prin propria lormunca Kogalniceanu arata cà, desfiintandu-se bataia, ea tre-buia inlocuita prin un mod de infranare a delictelor.

Al cincelea : ca nu ar fi publicat listele tuturor celor su-pu§i la contributie, inainte de a procede la incasari, violân-du-se legea. Cogalniceanu raspunde, ea' legea era peste putintade aplicat, de oarece prevedea cà incasarile sa se faca chiarIn acel an, §i nici un tipograf nu se obliga a da urie§ele liste,ale tuturor contribuabililor din tara, inainte de 6 luni.

Al §aselea : ea" a infiintat färà lege judetele sate§ti. Mi-nistrul iea aminte cà, daca a fäcut-o aceasta, a fost pentru ascapa odata pe Oran de judecata proprietarului, adese oriparte §i judecnor tot odata

Al §aptelea : ca a calcat in picioare libertatea individuala,arestand §i &And in judecata pe pre§edintele municipalitateidin Ia§i, Balica. Dar am facut-o, raspunde Kogalniceanu,fiind ca a fost necuviincios fata cu ministrul Çàrei lui. Dar dece nu protestati oare contra zilnicelor incalcari ale libertateiindividuale a taranilor, zilnic incalcate nu numai de subprefect

de jandarmi, dar §i de gospodarii mo§iilor, de vechili, de va-taji §i de feciorii boiere*ti. Daca merit un blam, este cà n'amintrebuintat toata energia, pentru ca articolul 46 din Conventiesà devina un adevar, nu numai pentru cei tari ci i pentru ceislabi".

Toate aceste invinuiri §i la care Kogalniceanu raspunseenergic, avura doar de rezultat de a pune mai bine in lumina',prin raspunsurile date de el la ultimile doua punte, masurileluate de dânsul in favoarea täranilor, care masuri constituiauultima §i cea mai de capetenie a lui vinà, celelalte fiind a§ter-nute numai spre a sluji acestei din urma ca fund de tablou.Aceasta suna, cà ar fi facut mai multe circulari provocatoarepentru tarani. Radu Rossetti formula astfel acest cap de acu-zare : Tot prin o circulara, o intreaga parte a locuitorilor pa-manteni care poarta cu supunere toate sarcinile statului, s'a

DELA INTAIA PANA. LA A DOITA DISOLVARE 99

vazut denuntata la animadversia unei alteia careia, de catrecazutul minister, nu se fagaduia, nici mai mult, nici mai putin,decat fericirea" ; iar Grigore Bal§, in cuvântarea lui, spunea :Va indemn sa bine voiti a ceti circulara d-lui Kogalniceanu&Rea' prefecti, din ziva de 18 Noembrie, pe care circular% toatätara a declarat-o de provocatoare, spre a vedea daca viata §iproprietatea puteau sa fie ocrotite, sub ministerul domniei sale,dupä asemenea provocari" 99.

Iatä ce raspunde ministrul la aceasta grava invinuire :Declar cu francheta cà sunt pentru Imbunätätirea soartei ta-ranilor ; ea' in aceasta imbunatatire vad fundarea nationalitateiromane. PAna cand taranii nu vor fi cetäteni, noi nu vom aveanatie. Dar domnilor am voit sa se creeze o a§a stare de lucruri,In cat cel de pe urm'ä taran sà aiba con§tiinta datoriilor §i adrepturilor lui. Cat timp Il vom rasa in pozitia in care se ga-se§te, asuprit, batut, tratat ca un dobitoc, nelegat catra taraprin nimic, ce sprijin vom putea a§tepta dela dânsul in oarapericolului? Este timpul, ca inaintea interesului privat, sagandim la interesul cel ob§tesc ; ca inainte de a ne ocupa demo§iile cele mici, sa ne ocupam de mo§ia cea mare, Romania,cure faceau p'ärintii no§tri. Chestia Orientului este plina denouri §i de fulgere ; trebue sa ne ferim de trasnetul ce ne ame-nintä ; insa cu ce sa ne ferim? Socotim poate cài in viitortrebue sa ne marginim a primi pe cuceritorii no§tri cu capetelepe tipsie, §i la ducerea lor intovä'ra§im cu buchete de la-cramioare? Socot cä aceasta nu o mai vroim Ei bine, aceastava fi, in catä vreme taranii, greul poporului nu vor avea inte-rese vitale, materiale, pentru a sari §i a-§i apara mo§ia in contrastrainilor navalitori. 2000 de boieri nu fac o na tie Acesta eun adevar ce nu se poate contesta. Am avut indrazneala, incircularile mele, a vorbi taranilor de drepturile lor, de dem-nitatea lor de Romani ; le-am vorbit de gloria stramo§ilor lor,de timpurile lui stefan ce! Mare §i ale lui Mihai Viteazul, cand§i taranul simtia ea are o patrie §i aläturea cu boierul se bateapentru apararea ei" 100!

Este Invederat cà aceastä de pe urma imprejurare,lui Kogalniceanu pentru tärani, au adus a lui rastur-

nare, cad toate celelalte invinuiri nu sunt nici serioase niciin temeiate.

De aceea, cu drept cuvânt, arata Kogalniceanu, ca pri-cina rasturnarei lui sta in aceea, ea : a indraznit a face sa atarne

" Opinia minoritAtei In Procesul verbal al sedintei din 4 Fevruarie 1861 No.XII, p. 202. Radu Rossetti. Pentru ce s' au r6scullat faranii p. 348 este de piirere

toate aceste mAsuri erau bune i Kogàlniceanu stia sit le justifice de minune,dar nid una nu era legal5".

99 Sedinta din 13 Fevruarie 1861. Procesul verbal No. XX, p. 259.Locul reprodus se AA la p. 301 a desbaterilor.

100 ISTORIA ROIALNILOR

fericirea României de fericirea täranului. Nu actele noastreministeriale, nu cuvântärile mele sunt vinovate, ci opiniilenoastre in chestia socialä. Frica cea mai mare a acuzatorilormei este CA, fiind ministru, in timpul ce are sä se trateze chestiaruralä, a§ putea sà má slujesc de influenta guvernului, pentrua pune in lucrare o presiune asugra deslegärei acestei chestiuni§i a face sä prevaleze opiniile mele. De aice hotärirea de a gäside räu §i de a osandi sistematic toate faptele ministerului, pentrua ne da jos, inainte de a veni chestia täranilor pe tapet". Ko-gälniceanu aratase adevärul, pe care acei ce-1 rästurnarä aveauinteres a-I ascunde, cäci nu le convenia sä desväliasck preape fatä, sentimentele ce-i impingeau la rästurnarea ministerului.

Dupà apArarea lui Kogälniceanu, adunarea hotärä§tedespartä räspunsul la .mesaj de acuzarea ministerului, §i in-särcineaiä o comisie de §epte membri care sä instruiascä pro-cesul lid 10i Darea in judecatä era tot atät de serioasä ca §iacuzarea ; dar partidul dreptei i§i ajunsese tinta : nu numaicä ministerul era inläturat, ci inc6 §i prin lumina in care-1 pu-sese, credea ea' 1-a indepärtat din treburi poate pentru totdeauna.Ca §i când acest cuvânt ar putea fi rostit vreodatä in política!

101 sedinta din 17 Fevruarie 1861. Prores verbal No. XXII, p. 330.

IV

DELA A DOUA DISOLVARE PANA LA UNIRE(29 Ian. 11 Dec. 1861)

A doua disolvare. Aceia§i soartA", ca §i ministerul luiKogálniceanu in Moldova, o avu acel al lui Epureanu in Mun-tenia. Si acest din urm'A fusese luat, tot dup6 sistemul urmatde domnitor, de a nu-vi alege ministerele din majoritàtile adu-nArilor, sistem caracteristic pentru domnia lui Cuza §i care afost notat de mai multe ori de oamenii timpului. A§a ziarulUnirea observà, &A : se compunea ministerul totdeauna inafarà de majoritatea adun'Arei". Principele Dim. Ghica spune,In §edinta din 13 Mai 1861, c'A : obiceiul la noi este de a nu selua ministerul din majoritatea adunArilor" ; iar principele Gr.M. Sturza ar'Ata, in §ed. din 1 Febr. 1861, cA" : in zadar amcAuta s'A aruncAm faptele mini§trilor ca imputare conservato-rilor ori proprietarilor ; cAci ei nu pot avea solidaritatea ac-telor unui minister, pe can' vreme ministerele la noi n'au fost,ca in statele constitutionale, sprijinite pe o majoritate parla-mentarVi. Neint'Alegerile intre minister §i adunare in Mun-tenia izbucnir6 mai ales dela chestiunea rAscoalei din Craiova.Se bänuia ministerului, &A aplicase legea patentelor, inaintede a fi fost votat6 de ambele adunAri, ca lege de interes comun ;cA tot a§a se fkuse cu legea scàz'AmAntului arenda§ilor §i c6,fArà motiv, se procedase cu atAta asprime la in'Abu§irea mi§-cArei din Craiova, de oarece, dup'A cum se vedea din hotsdrireaCurtii de apel care cu majoritate de 5 glasuri contra 4 achi-tase pe cei mai multi din preveniti §i numai pe cAtiva ii con-damnase la ware pedepse nu fusese acolo un spirit deedscoalà, ci numai o izbucnire de nemultämire contra prefec-tului Gr. Marghiloman" ; &A deci trebuia, ca acei ce au atrasmacar un minut bgnuiala c'A ar fi existat un asemene spiritsà-§i ice cuvenita pedeaps6. Epureanu, in loe de a da satisfa-cere camerei, destituind pe prefect, il nume§te judeator la

1 Unirea, 21 Fevr. 1861, Mon. ol. al Tdrei Rom., 20 Mai 1861.

102 1STORIA ROMANILOR

curtea din Bucure§ti2. Adunarea ceruse intAi rAnduirea uneianchete care sä vadä cum s'au petrecut lucrurile. Ministerulinsä declarase, cä nu prime§te asemene numire, nepreväzutäIn Conventia de Paris. Atunci adunarea cere dosarul rAscoalei,Ministerul refuzä a-1 dh, intAmpinind CA afacerea trecAnd Ina-intea inaltei curti care judeca pe atunci ca al treile grad dejurisdictie in fond, cauza ar fi MCA pendent'ä inaintea justitiei§i parlamentul nu ar putea sä se amestece in trebile judecä-tore§ti. Adunarea supäratà pentru refuzul ministerului de ase supune controlului ei, introduce, in räspunsul la mesajulde deschidere, un paragraf in care blameaz6 purtarea ministe-riului, in chestiunea turburärilor craiovene, care paragraf estevotat cu o mare majoritate de 42 din 62, compusä din stAnga§i dreapta intrunite3. Ministerul räspunde acestui vot de ne-incredere, prin o mäsurä foarte gravä : disolvarea adunärei,pe motivul c'ä ea s'ar fi amestecat in atributiile judeatore§ti,calificAnd faptul dela Craiova, inainte de a se fi dat asupralui hotärirea definitivä. Disolvarea se face in ziva de 29 Ia-nuane 1861 4. Domnitorul voia sà indreptätasc6 pasul sä.u,arätAnd Portii depkirea adunärei peste atributiile ei. Prin oscäpare din vedere, domnitorul uitase pentru un moment rolulpe care-1 jucase 'Alfa' acum, de apärätor al autonomiei §i vred-niciei tärei. Agentul säu din Constantinopol, C. Negri, se in-särcineazA a i-1 reaminti. El ii scrie, c'd : ceeace este in pro-priile sale atributiuni nu ar trebui sä fie supuse apretuirei §i.desbaterei altora" 5. Este curios, c'ä domnitorul care se mAn-drea atAta *i cu drept cuvAnt de spiritul säu de neatArnarefatä cu Poarta, s'A nu fi väzut singur acest lucru ; dar cu cAtva deveni mai ascutitä' lupta din läuntru, cu atAta domnitorulva cäuta mai mult sprijin in autoritatea suzeranä §i se va in-depärta de primul säu avAnt. Disolvarea bine inteles &A, z5.-därind ambitia, supära foarte adAnc pe membrii care votaseblamul §i ei i§i puserà toate puterile, spre a fi reale§i in nouaadunare. In zädar se silise ministerul Epureanu, pe de o parteprin presiuni electorale, pe de alta pi-in graciarea lui Ora§anu§i Valentineanu de osAnda ce o fäceau pentru delicte de presä 6,

a schimba majoritatea. Ea revine 'MCA mai compactä decAtinainte §i, in 16 Aprilie 1860, cea intAi mäsurä a nouei adunärifu darea in judecatä a ministerului Epureanu. Mäsura se vo-teazA cu 35 de glasuri contra numai a 15, ceeace aratä, &A par-

2 Mon. of. al Tare! Rom., 1 Fevr. 1861. V iitorul, 25 Ian. 1861.3 Desbaterile sedintei din 28 Ian, 1851 In suplimentul Monil. citat si nota

prec. Comp. Romeinul, 19 Ian. 1861 §i Unirea, 25 Fevr. g 7 Martie 1861.4 Raportul catre domnitor, publicat !Titre alte ziare si de Romdnul, 1 Fevr.

1861.5 Negri C. Cuza, 5 August 1861. Corespondenfa citata, p. 160.4 Gratiati In 4 Aprilie 1861, Mon. of. al Teirei Rom., 10 Aprilie 1861.

DELA A DODA DIZOLVARE PANA LA IINLRE 103

tidul guvernamental, scäzuse Inca din ceeace fusese §i ca opo-zitia sporise. Si nici cà se putea altfel, de oarece cum spuneTrecutul aceea§i o mie, douà de oameni care au scos din urnape deputatii cu care guvernul nu se impaca, vor trimite, denu tot pe aceia§i deputati, cel putin unii §i mai putin liberali".Dar ministerul §i disolvase adunarea, numai spre a se rasbunape ea 7. In 17 Aprilie ministerul 1§i da dimisia 8.

Ant ziarele liberale cat §i cele conservatoare criticaudisolvarea aceasta de a doua a adunarei, §i In cercurile con-ducatoare ale Ord aceasta masura fu in deob§te rau privita.Este de observat apoi, ca disolvarea fiind o prerogativa a dom-nului, opozitia trecu de asta data Inca mai mult peste capetelemini§trilor, spre a atinge persoana domnitorului. In comisiacentral', patru membri : Brailoiu, Teodor Bratianu, I. Can-tacuzin §i Arsachi propusera o motiune de neincuviintare adisolvarei ; motiunea este insa raspinsa de majoritatea comisiei 9.

In timpul ce adunarea munteana era disolvata §i se fa-ceau alegeri pentru acea care trebuia s'o inlocuiasca, adunareadin Moldova votase, In 27 Martie 1861, o propunere ca, pentrudesbaterea chestiunei rurale, sa" se Intruneasca ambele adunAriIn Bucure§ti. Era iara§i un mijloc piezi§, de a realiza unireaefectiva a tarilor romane, mijloc incercat Inca °data Ma' iz-banda, cand ca votarea legei curtei de casatie 10. Mid se in-trune§te adunarea munteana ea se ocupa, °data cu darea injudecata a cabinetului Epureanu, §i de propunerea adunareimoldovene. Când adunarea moldoveneasca inmanase domni-torului adresa ei, cuprinzatoare a acestui vot, el raspunsese :Simt toata seriozitatea pasului ce ati facut. De §i va pot asi-gura de buna vointa a Inaltei Porti §i a puterilor garante, to-tu§i nu este de tägaduit ca avem nevoe de multa prudenta §iintälepciune pe lânga patriotismu" il. Cand propunerea vineIn adunarea munteana, ea este votata in unanimitate. .5i mi-ni§trii voteaza pentru 12.

Daca domnitorul nu s'a opus de asta data atat de ca-tegoric la rostirea dorintei de a se intruni camerile, ba chiara ingaduit acest vot prin mini§trii sal, in deosebire de cum se

7 Treculul, sub Redactia lui loan Strat si Gh. MArzescu, 4 Febr., 1861.8 Mon. of. al Tarei Rom., 20 Aprilie si 2 Mai 1861. Unirea 4 April 1861.

Ministerul Epureanu este judecat de Curtea de casatie In 20 Iunie 1862 si esteachitat. Mon. of. 29 Sept. 1862.

° Unirea, 21 Fevr. §i 4 Martie 1861. Romdnul, 24 Fevr. 1861 (articol deDimitrie BrAtianu).

" Mai sus p. 90. Vezi douii depe5i din Tag In Mon. of. al Tdrei Rom., 31Martie si 1 Aprilie 1861.

11 Mon. of. al Mold., 3 Aprilie 1861 (ledinta din 27 Martie 1861)." Sedinta din 14 Aprilie. Mon. of. al Tárri Rom., 2 Mal 1861. suplement.


purtase cAnd cu legea curtei de casatie, aceasta o Meuse pentrucä, dupA cum vom vedea la analiza politicei externe privitoarela chestiunea unirei, pe atunci negociärile care se urmAreauIn Constantinopole, pAreau a conduce la o deslegare favorabilàa acestei chestiuni, §i pArerea ob§teascA era c'A unirea des'A-vAr§in a Moldovei cu Muntenia va fi incuviintatA de puteri.Aceasn pArere ii Meuse drumul prin cugete, din urmAtoarele im-prejunri : Primul ministril al Moldovei, A. Panu, in depe§a tri-misä colegulm sAu in Bucure§ti, in 27 Martie 1861, spune c'A :atunci cAnd a aN al onoarea a fi chemat de cAtreSa, pentru a forma cabinetul, ar fi aflat negociAri intinse pentruunire §i a vAzut atunci o persistentA, o convictiune din parteaInAltimei Sale, ca s'A vadà realizAndu-se mai in gran' acestmare act national. Unirea mi-a zis InAltimea Sa, este credintamea politicA ; ea este tinta de mAntuire a natiunei romAne,la care pArintii no§tri au cAutat a ajunge §i la care sper cà vomputea ajunge. Eu trebue sA fac unirea ; cAci sunt dator atrenatia care m'a ales §i csátrà istoria cAtre care trebue sà am oresponsabilitate"13. De aceea §i Panu primise ministerul inMoldova, spunAnd anumit, cà dacA nu va reu§i a realiza acestvis a RomAnilor, i§i va da dimisia 14

Aceasn credinn in apropiata realizare a unirei era cuatAt mai fireascA de a fi intAlnin in àri1e romAne, cu cat §iziarele stnine o innreau. A§a Le Constitutionnel din Paris sa-lun cu plAcere prefacerea operan in intentiile guvernuluiotoman care prefacere ar constitui un progres insAmnat, incalea arAtan oare cAnd Turciei de puterile occidentale. Acestprim pas, a§a de cu franchen fAcut, este de bun augur ; el vaajuta poate a repara ni§te gre§eli, pe care guvernul turc in-cepuse acum a le expia" ; iar pe de aln parte Wanderer dinViena vestia acela§ evenement, insotindu-1, conform poliLiceiaustriace, cu urmAtoarele comentarii : Man de aceasta, vafi de un mare interes a observa purtarea Principatelor dunA-rene, acuma dessávAr§it unite, fiindcA pentru principele Cuzanu mai poate exista nici o ratiune a ascunde mai mult timpadevAratele lui intentiuni". Le Courrier d'Orient din Constan-tinopole d'Adea ca pozitive urmAtoarele §tiri, anume cà Poartaprimise unirea ministeriilor §i a camerilor, o lege nou6 elec-toralA prezentan de guvernul Principatelor unite §i strAmu-tarea comisiei centrale §i a curtei de casatie la Bucure§ti15.

Depesa In ilion. of. al Tara Rom., 28 Martie 1861.Unirea, 7 Martie 1861. Cu prilejul acestor vorbe de vis al RomAnilor,

aplicat unirel, Treculul, 18 Martie 1861, glumeste cu spirit ; cum cA noi Romaniine gàsim intr'un somn adAnc, acesta e mai mult decat singur. i In adevfir, dupllegue naturei, visul nu se produce decAt cftnd doarme cineva g d. Panu, la intrareasa In minister a spus ca unirea este visul Romanilor. RomAnii deci dorm si viseaz1la unire".

15 Citate dupà reproducerea lor In Romfinul, 16, 17, 18 i 23 Aprilie 1861.

DELA A DOIJA DIZOLVARIO PANA LA IINLRE 105

In urma tuturor acestor §tiri, nu trebue sA ne mirkn,dae6 vedem un ziar din Ia§i scriind, a intrunirea adunririlorpentru a delibera in comun legea ruralà, §i a perdut impor-tanta, dupà ce §tim c6 unirea deplinA a ministeriilor §i a adu-n6rilor ni s'a acordat dela Constantinopole : cA M. S. Sultanula adresat o iradea &Are I. S. domnul, prin care octroiazA tkeicererile fAcute inteun memorandum prezentat aici din vara

Barbu CatargiuColectia Academiei Romane.

trecutà ; cA un mesajer turc se a§teaptà poimâni in Bucure§ti,§i cA in sfar§it domnul Panu este chemat de M. S. a se afla acoloIn capitala României" le.

Si InteadevAr c6 Panu, Mavrogheni §i D. Sturza fusesechemati in Bucure§ti, §i. aceastà chemare se pusese in legAturà

u Tribuna romdnd, 20 Aprilie 1861.

106 ISTORIA BOMANILOR

cu aleätuirea primului minister unionist, ceeace Meuse ea' Panusä fie atAt de sàrbätorit in Bucure§ti 17.

Cu toate aceste aparente atät de favorabile, lucrurile ieauo alt6 intors5.turà in Constantinopole §i recunoa§terea unireieste amAnatà. Domnitorul se vede nevoit a recurge iar4i laconstituirea unui minister deosebit pentru Muntenia. De astä-data' ministerul este luat, prin exceptiune, din majoritateaadudärei §i alc6tuit sub pre§edentia lui Barbu Catargiu, din :C. Brälloiu, principele Dimitrie Ghica, loan Cantacuzino, A-postol Arsache §i Constantin Filipescu. Ministerul intrà in lu-cräri in ziva de 30 Aprilie 1861 18. Lucru la care lumea nu seprea a§tepta, este eä primul act al ministerului partidului dreptei,s6 fie revocarea ordonantei asupra presei, rAmânând ea li-bel% sub paza numai a legilor t'ärei" 19. Mäsura era un mijlocde a cA§tiga pe stanga in favoarea ministerului, ca una ce lu-crase impreun6 cu dreapta la fästurnarea lui Epureanu. Mi-nistrul Inlinescu, din cabinetul de mai tArziu al lui Golescu,bAnue§te aceastä m'äsur'ä de nesincerà, ca una ce era in contraprincipiilor partidului ce o luase ".

Ministerul Catargiu are inc6 o foarte scurtà duratà, nu-mai 12 zile, de oarece in 11 Mai el i§i dkluse acum dimisia,semn caracteristic pentru relatiile dreptei cu domnitorul. *imai caracteristicA este insà, c'ä demisia ministeriului este deastä clan motivatà §i anume pe faptul, c'ä domnitorul refu-zase : 1) schimbarea membrilor comisiei centrale numiti deel ; 2) schimbarea prefectului politiei capitalei ; 3) schimbareaatorva prefecti ; 4) desfiintarea inaltei curti §i infiintarea curteide casatie ; 5) imediata punere in desbatere a chestiei rurale ;6) de asemene a legei electorale. Din aceste punte, erau maide sam6 : 1, 5 §i 6.

In privirea celui d'intai, Catargiu cerea revocarea dincomisia centralà, a lui N. Golescu. Arghiropol, Anghelescu §iPredescu, membri din partidul stângei, care luase apkarea luiEpureanu contra invinuirilor ce i se adusese21. Chestiile cele-lalte douá erau inteo strAns5. leg6turà, §i domnitorul avea in-teres ca ele s6 nu fie rezolvite de un minister §i o adunare con-servatoare. De §i incuviintarea unirei fusese amAnatä, tot sea§teaptà din zi in zi a ei realizare, §i domnitorul doria ca chestiaruralä sá fie luan in desbatere de adunsárile intrunite. Dardomnitorul ar mai fi dorit un lucru, ca s'A se modifica §i legeaelectoralà. Greutatea ins6 era de cine sà se fac'ä aceastà mo-

17 Mon. of. al Mold., 5 Mai 1861. Viitorul, 29 Aprilie 1861.12 Montt. of. al Tdrei Rom., 1 Mai 1861. Unirea, 2 Mai 1861." Deelaratia lui B. Catargiu In sedinta din 4 Mai In Monit. of. al Tdrei Rom.,

9 Mai 1861, suplement.28 Sed. din 26 Iunie, Mon. of. al Tdrei Rom., 30 Iunie 1861.2, Viitorul, 20 Mal 1861.

DELA A DOIIA DIZOLVARE PANA LA MIME 107

dificare? Stipulatiile electorale fusese anexate atre Conventie,ca parte intregitoare, §i puterile se arnau mai ales foarte in-grijite tocmai asupra acestui punt. A§a Negri spune, late°scrisoare &Rea' domnitor, cA puntul principal ce intereseazAconferenta este modificarea legei electorale" §i de aceea el ceredomnului, trimeatä" proiectul, ca s'ä se statueze de odatàasupra tuturor puntelor 22. Prin memorandul trimis Otre puteri,la inceputul lui 1861, domnul apsäsa foarte mult asupra nea-junsurilor legei electorale §i, cu toate cä nu cerea modificareaei de care puteri, se putea interpreta aceastä stäruinfä a luiprea amänuntità de a-i aräta rälele, c'ä o cerere indirectà dea se procede, °data' cu incuviintarea unirei, §i la schimbareasistemului alegerilor, mai ales eft', pree.um vom vedea, dom-nitorul era convins de neputinta absolutà ca legea electoralàsä fie serios reformatà de adunärile in fiintA. De aceea §i Vii-torul imputà domnitorului c'ä ar fi cerut, prin memorandumatre Poartà, reforma legei electorale" 22. Domnul avea insädreptate de a crede a§a ceva, de oarece Unirea, organul drepteicalific6 de demagogic proiectul comisiei centrale care intindeadreptul de vot tuturor acelor ce piniau 48 de lei dare §i 11'6-d'Aj duia, c'ä un asemene proiect va fi rAspins de ambele adun'äri.Acela§ ziar apoi spune, despre petitia din 11 Iunie din câmpulFilaretului, care cerea lärgirea dreptului electoral, cà ar fi räs-turnaoare a propriet5.tei24. Organele liberale din potriv6 spri-jiniau lärgirea dreptului de vot. Tribuna romeuiei sustine, cAtäranii nu pot a§tepta imbunäntirea soartei lor dela boieri,ci numai dela alesul §i iubitul Românilor §i dela lätirea bazeielectorale" ; iar Trecutul adaoge, c'ä de §i täranii nu au cul-tura necesarà, spre a putea desbate o adunare chestii destat, totu§i ar avea destul bun simt ca sä se opunà, dacà nuprin discutie, cel putin prin vot, unei legi fkute in interesulunei singure clase 25.

Ori cum ar fi fost lucrurile, trei intrebki mari preocupautärile române la inceputul anului 1861 : unirea, legea electo-ralà §i chestia ruralà. Ca §i in vremile divanului ad-hoc, unireaera dorità de toatä clasa conduc'ätoare, MI% deosebire departid ; iar chestia ruralä era in stransä leg'äturà cu legea elec-toralà §i, din pricina lor, pe fatà sau pe ascuns, se incingeauluptele §i se desbina pätura superioarà. Pozitia guvernului, in

" Negri c. Cuza, 3 Iunie 1861. Corespondenla, p. 106 si 117. Domnitorulcere comisiei centrale pregnirea acestei legi. Mon. al Mold. 27 Mai 1861.

" Viiiorul, 11 Mai 1861. Viilorul este organul partidului dreptei ; Trecululal stangei.

24 Unirea, 13 Iunie i 15 Iulie 1861. Autorii acestei petitii sunt dati judeatei ;achitati prin sedinta din 1 Oct. 1861 pe motivul cä ei nu ceruse alt ceva decAtlargirea dreptului electoral. Romdnul, 4 Oct. 1862.

" Trib. rom., 30 April 1861. Treculul, 8 Iunie 1861.

108 'STOMA ROMANILOR

mijlocul acestor lupte, era foarte grea, §i guvernul era in rea-litate domnitorul care schimba ministerele dupa placul salt.Cu dreapta nu se putea impaca ; cu stanga extrema iara§i nu.Ar fi vrut sa constitue un partid de centru, moderat, care saprimeasca ideile sale in intregul lor, inaintate In ceeace priveareformele launtrice, retinute §i cumpatate In daraverile ce a-tingeau exteriorul. Dar acest partid nu se putea improviza, §ide aice se explica acea schimbare atat de nestatornicä a repre-zentantilor puterei esecutive. Poporul, bine Intales, ca era cudomnul, contra partidului dreptei, §i avem despre aceasta ti-nuta a lui, o pretioasa §i convingatoare marturisire, In aratareaorganului acelui partid, Unirea, care spune, cà tribunalele n'arfi fost mai nici odafa favorabile lui Barbu Catargiu, (adao-gaud) fiind cà ar fi fost pline de oamenii coteriei" 26.

Retragandu-se Barbu Catargiu, domnitorul Insarcineazacu alcatuirea ministerului pe Stefan Golescu o uria§a" sä-ritura dela ultra-conservatori la ultra-liberali care-§i com-pune cabinetul ski din Arghiropol, Malinescu, C. Balcescu,Bolintineanu §i colonelul Seme§escu 27. Noul minister se com-punea tocmai din barbatii pe care Barbu Catargiu voise sa-ielimineze din comisiune centrarä. Se putea deci prevedea Ince raporturi vor sta noii mini§tri cu adunarea ce sta sub influentalui Barbu Catargiu.

Cat de porniti unul contra altuia, erau B. Catargiu §iSt. Golescu, se vede de pe aceea, ca cel refuza de a semnadecretul de numire al noului minister 28 ; refuz insa ce lovia§i In domnitor, punându-1 in un impas constitutional.

Ministerul lui Golescu, tot in vederea apropiatei uniri,se (16 numai ca un minister de tranzitie §i de scurtä dainuire 29.Ceeace insa supara cu deosebire adunarea, In constituirea nouluiminister, era primirea lui Malinescu §i a lui Bolintineanu inel, fiind ei priviti de dreapta, ca adversarii proprietatei §i aiordinei sociale", §i modul cum fusese privita chemarea lui lacarma se vede de pe aceea, ca adunarea alege indata pe Brai-loiu, Cantacuzino §i Arsachi ca membri in comisia centrarä,

ss Unirea, 27 Mai 1861. Apoi, cum foarte bine observa, Anghel Deme-txescu : ministerele urmau unul dupa altul cu repeziciune (fail ca unul din elese izbutiascii a avea, In acelas timp, Increderea domnului si a parlamentului. Par-lamentul era al dreptei, cu principiile careia domnul nu se Impdca. El Inclina maimult catre stanga, Insa nu catre stanga extrema. Ministerul constituit de dansul,In mod arbitrar, nu se bucura de Increderea aduniirei. Din acest cerc vicios domnulnu putea sà lima. In aceste framantari se darapanau puterile In o zadarnica luptasI tare ramanea mai mult pe loe, decat sa mearga Inainte". Diseursin-ile lui BarbuCatargiu, Bucuresti, 1886, p. LI.

" Montt, of. al Teirei Rom., 15 Mai 1861.Unirea, 20 Mai 1861.Monitorul citat In nota 27.

DELA A DOIIA DIZOLVARE PANA LA. IINIRE 109

bärbati ce Meuse parte din cabinetul trecut 3°. Barbu Catargiuvrea insg sà sileaseä pe ministerul Golescu, sil aducä indatà indesbaterea adunärei chestia ruralà, temându-se ca nu cumvasà modifice legea electoralä, §i de aceea propune, ca oriceminister ce nu ar gräbi solutia chestiei rurale, inainte de in-chiderea adunärei, sä nu aibA increderea ei. Propunerea estevotatä cu mare majoritate 31. Ministerul neprimind aceastä re-zolutie i fiind §i acuzat c'ä a ingäduit subsemnarea petitieidin 11 Iunie, prin care se cerea lärgirea bazei electorale §i seblama adunarea actualà, capätä un vot de blam, in 21 Iunie,primit cu 32 de voturi contra 2332. Dupà acest vot, ministerulnu se mai duce pe la adunare, nu-i mai comunic6 nimic pAnAla 10 Iulie, cAnd expiränd terminul sesiunei parlamentare,adunarea se inchide. Aceastä anomalie constitutionalä, ca unminister blamat sä rämänä aläturea cu adunarea care-1 des-cuviintase, a fost bagatà in saing de ziarele timpului33. Darlucrul era firesc, ministerele ne fiind luate din majoritatea adu-närei §i ele fiind numai ale domnului.

Ce se intämplase, in aCest rästimp, in Moldova? Minis-terul Panu (cu Hurmuzaki, Mavrogheni, Cuciureanu, Rolla §iD. A. Sturza), al omului ce avea o reputatie nebänuitä, fuseseprimit chiar de adunare cu oarecare bung-vointä, mai ales cäprimul &Au act era pe placul ei. Anume hotäre§te chestiuneamitropolitului, pretextul ce adusese rästurnarea lui Kogälni-ceanu, i anume : mitropolitul demisioneazA ; se stänge contralui once urmärire ; se dispune desfiintarea proceselor-verbaleale adunärei, referitoare la punerea lui sub judecatä §i i se dào pensie de 200 de galbeni pe lun634. Aceastä bländetà fatàcu un om se fusese invinuit de trädätor car% tara, indispuneape multi. Sofia Hrisoscoleu aflä explicarea revocärei urm'ärireimitropolitului, in faptul c'd era inrudit cu primul ministru.Depläng, zice ea, aceastä hotärire a consiliului, pentruea se atribue d-lui Panu, ca unul ce este rudà cu invinovätitulmitropolit. O depläng, pentru c'd am fi dorit ca ilustrul membrual cäimäcämiei de trei, la a doua sa ivire pe scena politicA, säfi inceput prin vreun act demn de reputatiunea sa, §i nu prina cere scAparea unui criminal de asprimea legilor" 33.

'° Unirea, 16 Alai 1861."1 Mon. of. al prei Rom., 27 Iunie 1861, suplement. Unirea, 21 Iunie 1861." Ibid. Comp. Romdnul, 3 §i 4 Iulie 1861. Ministerul Golescu r5spundea,

In privirea subsemnArei petitiei, cd. asemenea imputare este stranie din parteaoamenilor unui minister ce desfiinlase ordonanta asupra presei. Mon. of. al TareRom., 30 Iunie 1861.

" Treculul, 1 lulie 1861." Mon. of. al Mold., 21 Ianuarie 1861." Articolul Camera din la# de Sofia Firisoscoleu In Romdnul, 20 Aprilie

1861.

110 ISTOILLA. ROMINLLOR

Interpelarea lui Lascar Catargiu. In curAnd insa aceastadaravere fu uitata, fata cu zvonul de care am vorbit, despreapropiata realizare a unirei, zvon adus la crezare, mai ales princhemarea lui Panu la Bucure§ti.

Aceasta veste, dupa unii fiind imbinata cu acea a uneiconferenti ce trebuia sa' se tina la Paris, spre a se da aceastaincuviintare, Lascar Catargiu cere in adunarea moldoveneasca,ca guvernul sa comunice adunarei, daca cu prilejul conferin-telor ce aveau a se tinea la Paris, luase masuri a se incuno§-tiinta din nou pe puteri, despre viile a§teptäri ale -Wei de avedea realizate dorintele rostite de divanurile ad-hoc". Aceste*tiri fiind telegrafiate la Bucure§ti, Barbu Catargiu propuneimediat ca s'a" se adreseze o multamire deputatului ce ridicaseaceasta chestiune ; iar principele Stirbeiu repetä aceea§i intre-bare in adunarea munteana. Bolintineanu raspunde lui Stirbeiu,ca in urma demersurilor i staruintelor necurmate ale I. S.domnitorului, Poarta a incuviintat unirea deplina a ambelorPrincipate. Puterile se vor intruni in conferinta, pentru a ho-tàrî chestiune" 36 Raspunsul nu se potrivea insa cuintrebarea ; cad Catargiu iStirbeiu intalesese, daca se va facedemersuri pentru principele strain.

Domnitorul care singur cuno§tea pe deplin starea nego-cierilor intru dobAndirea unirei, §tiea tot °data ce periculosera, pentru obtinerea unui rezultat favorabil, reinvierea ches-tiunei principelui strain. Trebuia deci cautat de inabuit peea se putea atare manifestare, §i din contra, sa se arate, catara s'ar fi lepadat acuma de aceasta nazuintä §i ca era mul-tamita cu unirea sub principele pamântean pe .care Il dobAn-dise. De aceea oarmuirea pe de o parte insereaza in MonitorulOficial al Tdrei Romdneqti un comunicat, prin care spune,cele din urrna §tiri ale agentului -Wei la Paris sunt ca chestiaprincipelui strain este neadmisibila ; cà nimene nu s'a &Witla aceasta §i ca va fi opozitie la o asemene propunere ori de undear veni" 37; iar pe de alta nu ne vom mira, daca vom vedeamanifestAndu-se in Principate o mi§care pentru sustinerea dom-nului b'a§tina§, mi§care a careia legatura cu guvernul, ba poatechiar inspirare din partea lui nu se poate cu totul tagadui. Darmai este apoi de luat in bagare de sama §i ambitia domnitorului,care acum tocmai era in ajunul de a izbuti, dupa silinti urie§e§i o framântare atAt de indelunga, sa realizeze unirea, nu puteafi dispus a se cobori de pe tron, pentru ca altul sa se folosascade munca §i. de chinurile lui. Mai doria apoi ca prin unire saajunga mai departe, la realizarea catorva reforme mari, de

" Chestiunea intreagd cu depesa din Iasi In Mon. of. al reirei Rom.,20 Mai 1861 (Sedinta adun6rei din 18 Mai).

" Mon. of. al Tdrei Rom., Iulie 7 1861.

DELA. A DOITA DIZOLVARE PANA LA ITNIRE 111

care inima lui era alipita, §i pentru a caror indeplinire tocmaiunirea deschidea o luminoasa perspectiva.

De aceea vedem, buna °ark ca ziarul Ddmbovila care,sub directia lui Bolintineanu, era §i el organul oficios al gu-vernului, ha trecea chiar de subventionat din partea lui, sus-tine, CA sa se convoace o singura adunare constitutionala care&A nu poata atinge unirea, dar care sa decida despre ereditateaIn familia alesului dela 24 Ianuarie". Viiiorul, ziarul dreptei,adaoge chiar, dupa reproducerea locului din Dambovita, pa-rerea, CA ideea pare avea o origine mult mai inalta cleat oslaba pana de publicist" 38. La Voix de la Roumanie, a lui Ulyssede Marsillac, iara§i un organ oficios al guvernului, dupa cumIL numea Villortd, combate de asemenea ideea ca nu s'ar puteagasi o dinastie intre Romani" 39. Mai mult decat atata : se sub-scrisese doua petitiuni din partea poporului, una pe campiadela Filaret In Bucure§ti, alta, tot in cuprinsul celei din Bu-cure§ti, pe campia dela Frumoasa, la Ia§i, prin care petitii secerea raspingerea domnului strain §i constituirea statului unitarsub alesul din 5 §i 24 Ianuarie, cu o reprezentare adevarat na--tionala, prin largirea dreptului electoral. 0 alta asemene pe-titie circula prin tinuturi4°. Cand se prezinta inaintea domni-torului deputatia insarcinata a-i inmana petitia subsemnatain 11 Iunie pe campia Filaretului, domnitorul se preface a do-jeni pe autorii ei. El le spune, ea' se mira de un asemene de-mers ; ca voiau pe semne sa se exercite o presiune ; ca asemenemi§carea ar putea fi calificata de rev olutionara ; sfälue§te petoata lumea sa a§tepte cu lini§te §i incredere realizarea dorin-telor -Wei, care In curand nadajdue§te cri vor fi incununatecu succes ; dar ca nu va mai suferi asemene urmari care, de-parte de a intari tronul ridicat de Romani, il slabesc §i ducnatia la peire" 41. Oficial domnul era tinut a reproba o asemenemanifestare, mai ales ca-1 punea In pozitia de a avea aparentade a se apleca cu totul catre liberali, ceeace nu era In interesulsat" politic.

Este insa interesant de constatat, ca nu numai foile maimult sau mai putin In legaturä cu guvernul §i petitiile careputuse fi provocate de el, sprijiniau ideea principelui national,ci §i ziare neatarnate, ha pana la un punct chiar neprielniceocarmuirei, sustineau aceea§i parere. A§a C. A. Rossetti, InRomdnul, spune : Noi dar facem apel la toata natiunea, nu

u Viilorul, 13 Aprilie si 2 Mai 1861.3° La Voix de la Roumanie, 25 Mai 1861 : Quoi, \Toil& une nation de

cinq millions d'hommes et parmi elle. il ne se trouve pas un seul prince dignede la couronne? Quoi, tant d'intelligence et de patriotisme, répartis sur unerace admirablement douée, ne suffiraient pas A créer une dynastie"?

1° ¡bid., 28 Itinie si 1 Iulie 1861. Comp. Romdnul, 8 lulie 1861.41 Mon. of. al rdrei Rom., 19 August 1861.

112 BOMANILOR

sa se supuna conditillor noastre, ci s'A le desbata In public §isa le lepede, subscriind In public petitia ce circula in ascunspentru guvern strain, sau sa' le aprobe In public, subscriindpetitia noastra catre alesul natiunei" 42 iar Tribuna rometneispune. cà ferice§te pe Romani, ca n'au dobandit unirea cuprincipe strain, multamind mai ales diplomatiei engleze cà nua dat Romania de mo§tenire unui principe strain" 43. Prin ur-mare chiar, In afar'ä de interesul politic momentan, de a nu seaccentua Inteun moment nepotrivit dorinta dupä principelestrain, chiar in afar'A de faptul cà domnului fi era displacutao asemene dorinta, In momentul tocmai cand era pe puntulde a realiza una din tintele domniei lui, partidul stangei numai Imparta§ia cu aceea§i Infocare principiul domnului strain,sau cel putin gasia, cà acuma cererea lui nu era la timp.

Partidul dreptei din protiva' care provocase aceasta des-binare de pAreri, prin interpelarea lui Lascar Catargiu, se In-tarta §i se incorda cu atat mai mult, cu cat vedea cà In taraI§i facea drum ideea domniei pamantene ; aceasta ar fi Insamnata§azarea desavar§iLa a familiei Cuza pe tronul fárilor romane,pozitia era mandra §i prea frumoasa pentru a nu parea rauaproape fie-carui membru din sinul acelui partid, ca nu o ocu-pase el, §i-1 facea sa-§i iasa din fire la ideea ca un Caza sa o do-bandeasea. Numai o a§a stare psicologiea explica rostirile zia-relor conservatoare ale timpului §i mai ales ton u! acestor rostiri.

A§a Viilorul spune, ea' intemeierea statului roman nuse va putea face, cleat cand se vor realiza dorintele divan-rilor ad-hoc. Domnul Panu care pentru multi in Romania re-prezinta principiul Unirei cu principe strain, nu va scapa so-cotim prilejul ce ni se infati§aza" ". Ikeda§ organ exclama chiar :ce este unirea, daca se va face fara principe strain"? Apoiintrand mai adanc in chestiune, cauta, In cuvinte acoperite1110. stravezii, Inlocuind pretutindene termenul de domnitorprin acel de administratie, a arata inteun lung articol, ca ex-perienta ce am facut-o de mai mult de doi ani, n'a facut decata ne convinge cu mai mare tArie, ca singurul mijloc de a neorganiza iute §i puternic, este, de a Inceta odata de a fi o po-poratie §i a incepe a deveni o natie. Prinful Cuza el Insu§i aaratat ca este gata a se cobori de pe tron, spre a realiza deplindorintele poporului". Observam pe langa intentiunea jigni-toare a rostirei, §i forma nerespectuoasa, dand domnitoruluitarei titlul de prinful Cuza, ca §1 cand ni§te straini ar fi vorbitde el. Aiurea Viitorul adaoga, &A nu am putut opri a indica

Romdnul, 12-15 Iunie 1861. Circula anume §i o petitie pentru prin-cipele strAin, patronat de partidul dreptei.

" Tribuna romdrui, 4 Mai 1861.Villorul, 29 Aprilie §i 1 Mai 1861.

DELL A DOTJA DIZOLVARE PANA LA IINIRE 113

ideea unirei cu un print pamantean ca o tintire personala aunei ambitii careia ii lipse§te 'Ana §i umbra unui titlu, spreun asemene scop" ; §i Inca inteun alt loc, amintind inAltarealui Napoleon cel Mare, se intreaba : care sunt titlurile de ase crea ereditatea pentru un domn pamantean ; unde e geniulunde dovezile de ordin" "? Cu prilejul petitiei dela Frumoasa,acela§ organ sustine ca gelo§ii subscriitori ai acelor petitiicer mantinerea unei stari regretabile, in care ne aflAm de maibine de doi ani". Cu alte cuvinte se punea in socoteala alesuluitarilor framOntarile in care ele se obosise. CA subscrierea acelorpetitii nu este deal un act de servilism facut puterei §i ca esteo mare indrazneala de a nesocoti insu§i fagaduintele alesuluidin 24 Ianuarie" 46. Apoi se mai intreaba Viitorul ca ce dreptare multimea de a face cereri ce sunt rezervate numai tareilegale? Cu prilejul acestei distinctii de tara legala §i tara nele-gala, I. Morariu, intreaba, la randul sau, in Trecutul: daca taralegala, adeca' cei vreo 2000-3000 de proprietari mari, consti-tuesc natiunea romOng ; daca puterile europene, cand s'au ocupatde poporul roman, au avut in vedere numai soarta acestui pumnde proprietari ; daca numai ei supoarta greutatile statului,cand ace§ti proprietari privilegia-ti nici un pot exista ca natiune,far% cele 5.000.000 pe care ii reprezinta ¡Ira voia lor" 47?

Dara ins'A asemene manifestari prin presa puteau fi nu-mai suparacioase, pentru conducerea, din partea domnitorului,a negocierilor privitoare la unire, altfel ar fi stat lucrurile, dacareinoirea chestiunei principelui strain ar fi apucat a se facepe cale oticiald, precum prin interpelare anuntata in adunareaMoldovei. Prin o asemene manifestare, se putea compromiteCu desavAr§ire chestia unirei, tocmai in momentul, cand eaparea mai aproape de a ei incuviintare. Intelege oricine, cata trebuit s'A se cutremure domnitorul care, de doi ani acumtraia inteun vecinic neastampar §i o vecinica framOntare, a§-teptAnd deslegarea acestei tinte care era singura indreptatirea ocuparei tronului de catre el. De aceea sa nu ne para straniumodul cum adunarile fur% tratate de ministerile din Ia§i §idin Bucure§ti. Panu anume opre§te pe mai multi deputati acomplecta numarul regulamentar, ¡neat nici o §edinta nu semai poate tinea, pana la 22 Mai, capatul sesiunei 48. Aceia§itactica este urmata §i la Bucure§ti, dela votul de blam, datministerului Golescu, inainte (22 Iunie).

" Ibid., 13 Aprilie §i 2 Mal 1861.41 Ibid., 28 Iunie 1861.47 Trecutul, 1 Iulie 1861." Viitorul, 23 i 27 Mai 1861. Unirea 20 Iunie 1861 (corespondentA

din Ia§i). Comp. Procesul verbal al adunArei moldovene din zllele de 17, 18,19, 20 §i 22 Mai In Culegerea proceselor oerbale ale adundrei Moldovei pe 18601861.

A. D. Xenopol. Istoria RomInllor Vol. XIII. 8


Interesul acestor fapte stä in aceea cà opozitia treceaiar4i peste capetele mini§trilor pentru a lovi in persoana dom-nului. Cauza acestor porniri este de aflat in darea pe fatä aaa numitului Memorandum, trimis de Alexandru Ioan I a-gentului ski din Constantinopole, spre a-1 infäto§a Portei §iambasadorilor puterilor garante. Si in adevär cà acest act erafärä indoialä de fel a jigni adânc pe fo§tii privilegiati.

In el, Domnitorul aratä intäi, cum el a §tiut a renneaputernica mi§care atre unire, ce incepuse cu alegerea lui, caremiFare voia sä mearg'ä mai departe, amenintând sä compliceräzboiul Italiei cu o serioasä conflagratie orientalà. Aceastàpurtare a domnitorului, tinutä de el in interesul Europei, ex-punea guvernul lui la izbucnirea unor nemultumiri läuntrice,ceeace era cu atäta mai Km, cu cât având a aplica principiilecivilizätoare ale Conventiei §i a desekläcina abuzurile unuitrecut deplorabil 49, avea nevoie de tot prestigiul, pe care nu-mai increderea in alesul tärilor putea sà i-1 dee ; apoi alegerealui, lovind in ambitiile multor altora §i recunoa§terea ei in-tämpinând greutäti la oarecare puteri, chiar dupà dobändireainvestiturei dela Poartä, tot rämäsese in tara minti nemul-tämite cu noua stare a lucrurilor. Pe lângä aceste cauze de in-greuiere, se mai adhigia complicata ma§inä guvernamentalä§i faptul ca Conventia, concentränd reprezentatia nationalä inmânile unui mic numär de vechi privilegiati, ace*tia se folosiaude nerealizarea unirei, spre a ridica adese ori glasuri, personalinteresate, imbräcate in mantia interesului ob§tesc. Dovada afost proiectul de constitutie al comisiei centrale, pe care dom-nitorul a fost nevoit a-1 respinge §i apoi a disolva adunärilecare, cu toate aceste 11 aleseserà pe el. Dreptul adunärilor dea pune in acuzare pe mini§tri a devenit un izvor de abuzuri,la ni§te adunäri, ale arora majoritäti se compuneau din vechiiprivilegiati, regretänd trecutul §i condu§i cu iscusintä de ni§tenázuitori la tron. A§a a fost atacatä dispozitia luatà de mi-ni§trii lui, de a intinde legile de impozite la toate clasele socie-tätei deocamdatà prin ordonante, spunând a se calcä Con-ventia, impunându-se o dare, färä sä fie votatà de adunäri,and prin acele ordonante nu se fäcea deat a se inlätura pri-vilegiul, de a nu pläti toti locuitorii d'árile existente, mai alescà complicata ma§in'ä guvernamentalà trebuia sà intärzie foartemult votarea nouelor legi. CAnd fo§tii privilegiati nu puteauface altfel, trägänau la nemärginire desbaterile ; apoi rästurnauminister peste minister, a§a cà mersul propä§irei era impie-decat, prin repetitele crize de guvernämânt. Se poate intreba,intruat o a§a purtare a fo§tilor privilegiati le este ea folosi-

" In reproducerea memorandului de ziarele partidului dreptei acestecuvinte sunt subliniete i urmate de punte de exclamatie.

DELA A DOIIA DIZOLVARE PANA LA UNIRE 115

toare, sau singurul lor scop este mai mult a-si sgtura patimalor uricioasg si personalg 5°? Apoi cum se poate spera o sincergaplicare a art. 46 din Conventie, cand aceasta depgrteazà dereprezentatia nationalg, pe toti acei ce aveau de asteptat cevadela reformele sociale impuse de ea, si se incredinteazg desba-terea organicg a marilor principii civilizgtoare, chiar in mânaacelora pe care ii lipseste dela avantaj ele excluzive de care s'aubucurat pAng acum? AnalizAnd apoi legea electoralg impusgde Conventie, domnitorul aratà neputinta aplicgrei ei, din cauzaprea rgstrânsului numgr de aleggtori si citeazg mai ales cazulridicol al colegiului din Ismail, compus din un sin gur aleglitorcare alegAndu-se el singur, in colegiul direct ce el concentraIn persoana sa, trimitea astfel el singur un deputat in adunareageneralg.

Dupg aceastà analizg a elementelor guvernamentale pecare Conventia le punea la indgmana domnului, memorandularatà neputinta in care se afla acest din um-rig, de a conduceafacerile si cere, ca leac al acestei stgri de lucruri, unirea mi-nisteriilor si a camerilor si reforma legei electorale". Dacg inpuntul cel dintAi, acel al unirei, urmeazg memorandul, fostiiprivilegiati se argtau a nu ggsi un motiv de nemultgmire, einu puteau de loe sg incuviinteze reforma sistemului electoral,mai ales eg domnitorul rostia indoiala, dacg aceastg reformgar putea fi indeplinità de adungrile române, de oarece cu greuse putea astepta ca reprezentantii actuali ai natiunei sg im-pingg abnegatia 'Aug acolo, incât sg se sinucidä ei insii poli-ticeste, si cg deci nu ar fi mijloc a se astepta reforma legei elec-torale dela deputatii esiti din colegiile de astilzi. Este insg tota-Cat de greu puterei executive, a lucra cu un sistem electoralprotivnic transformgrei sociale stipulate de Conventia de Paris.In scopul deci de a argta faptele ce se petrec astgzi in principate,domnitorul insgrcineazg pe agentul sgu sg aducg la cunostintaputerilor garante cuprinderea memorandului".

Domnitorul nu prea stiea el singur cum sg proceadg,pentru a impgca doug interese tot atAt de mari : reforma legeielectorale si al:I'M-area autonomiei tgrei. El era adânc convinscg, a astepta reforma legei electorale de cgtre adungrile de fostiiprivilegiati, era ceva peste putintg. A cere insg atare reformgdela puteri, era a lovi in autonomia tgrei. Dar in deobstie auto-nomia era foarte greu de pgstrat in aceastg imprejurare ; cgcichiar dacg s'ar fi modificat sistemul electoral de adungrile tg-rilor române, totus el fgcând parte din Conventie, modificarea

5° Tot a§a judecA o principele N. Sutu (Mémoires, Vienne, 1899, p. 366)La lutte des partis dans l'arène des assemblées devait paralyser tout progrès,rendre stériles des sessions entières et faire perdre un temps précieux pour lesintérets publics".


trebuia sa fie incuviintata de puteri i deci se lovia inca si maigreu in autonomia nrilor, inpunandu-se un vot, dat de adu-narile tarei, in o daraven absolun interna, la controlul areo-pagului european 51

Domnitorul, cumpenind toate aceste greutati, revine cevamai nrziu asupra cugetarilor ce-1 predomnise, cAnd alcatuisememorandul i, intr'o circulara catre agentii sai din streina-tate, el le cere sá staruiascä numai pentru unire i sa caute aconvinge pe puteri ca nu e de neap6ran trebuinn si reformastipulatiilor electorale. El le spune anume, ca spera ca' ele-mentul moldovenesc, va contribui a constiLui ca deosebitelefractii din adunarea munteana, un partid liberal moderat, injurul caruia vor veni sa se grupeze sprijinitorii bunei rândueli,ai propasirei i ai ocArmuirei mele ; cà pAna nu va face prin-cipele aceasta incercare, once preschimbare a temeliei electo-rale este de prisos" 52.

Cu toate ea memorandul nu contine nici o aluzie la lo-vitura de stat, cu toate aceste, expunerea faptelor, de si tindeaIn primul loc la obtinerea unirei, nu rasa mai putin sa se intre-vada adânca nemultamire a domnitorului cu starea de lucruridin Principate, i putea deci fi interpretan i in intelesulunei interveniri pentru schimbarea constitutiei i deci a unei1 ovituri de stat, pentru care implicit 'área a-si cere invoirea 53.

Acestui memorand, Poarta raspunde de ocamdata prino circulara a marelui vizir, in care ea se aran dispusa a lua inbagare de sarna cererile facute prin el, si in care circulara dre-gatorul turc adaoge o nouà lovitun clasei conducatoare dintarile române. Se spune anume in ea, CA daca cu elementeleconservatoare din care adunarile se aflau alcatuite, nu se poate

" Papadopol-Calimah, Amintiri (Manuscript In Acad. RomAnA), p. 324." Scrisoare nedatata In hdrtiile Rossetti. CA aceasta era adevarata inter-

pretare a memorandului, se vede si din o alta circulara a domnitorului catreagentii sai din strainatate, in care el spune : Mais je n'ai jamais eu la penséede donner A la révision des stipulations électorales, la méme importance qu'a l'U-nion. Moins encors ai-je pu songer à subordonner l'Union A une réforme dela loi électorale". (Copie fara data. Insa anterioara lui 11 Decemvrie 1861, InHdrliile Rossetti).

" Vezi l Memorial diplomatique, 17 Ianuarie 1861, Cestiunea Unireila Constantinopole de D. B. 1861, p. 1: Revizuirea legei electorale nu figuraca o cerere In acest memorand". Asupra redactarei acestui memorand, iata cegasim In hartiile lui Baligot de Beyne. secretarul domnitorului : Le projet demémoire a été préparé dans le mois de Juin 1860, quatre mois avant le voyagede S. A. le Prince A Constantinopole. Depuis ce moments l'attitude des chambreslegislatives s'est heureusement modifiée. (Se gandeste la perioada de lucrari spor-nice ale adunarilor, din timpurile ministerilor lui Kogalniceanu i Epureanu.Mal sus, p. 91-92). Du reste, les parties essentielles du passage commun aux deuxparlaments, A la loi électorale, méritent d'Atre conservés ; les causes subsistent ;elles peuvent à l'ocasion produire le memo effet". (0 nota a lui Baligot In11dr-title Rosetti).

DELA I DOIJA DIZOLVARE PANA LA UNIRE 117

introduce, cu nici un pret, lini§tea §i neinteresul, fat% de careasemene institutii nu pot sa aduca decat turburarea §i le-targia ; daca acest element ce este pretutindene in alta parteprivit ca acel al ordinei §i al conservatiei, pune in Moldo-Romania piedeci mersului afacerilor §i imbunatatirei starei so-ciale a poporatiilor, oarece se va intampla, cand se vor deschideportile adunarilor la un partid, ale caruia principii politice nutind la nimic mai putin, cleat a rasturna tot ce este drept §ia pune in locu-i revolutia" "?

Noua agitare in chestia principelui strain nu era decatun raspuns al dreptei la acest memorand. Domnitorul lima'ce §tiea, ea' unirea cu principele strain, nu era cu putinta dedobandit §i care, cum am vazut, nu era de loc dispus acumachiar a-i ceda locul, sprijinit pe partida inaintata care agitaIn favoarea unei dinastii române, era in largul lui pentru acombate pe protivnicii sai. lata care ne pare a fi intalesul ade-varat al acestor insamnate framantari.Kogalniceanu chiar mergeamai departe in intalesul ce il da mi§carei fo§tilor privilegiati. Laintrebarea ce §i-o punea : oare pentruce sustin cu a§a energiereprezentantii dreptei cererea unui principe strain, el raspundea :Vechia partida spunea : Tara a cerut in 1857 unirea cu prin-cipe strain ; nu se indepline§te aceasta cerere. Altfel de unireinsa nu voim. Preferim a ne intoarce la separatism" 66. Chiarde nu vor fi cugetat a§a sustinatorii principelui strain, sta-ruinta pentru dobandirea lui, cand dreapta §tiea bine, ca aceastacerere era eau vazuta de puterile europene, putea duce la re-zultatul temut de Kogälniceanu.

Ori prin cate valma§aguri trecuse insa chestia unirei,realizarea ei se apropia ; dar cu cat visul de alta data tindeaa se cobora in aevea lucruillor, se vedea tot mai mult adevarulcugetarei rostita de Kogalniceanu, in cuvantarea sa de apa-rare, ca daca principiul se proclama cu entuziasm, rare oriel se pastreaza, cand vine oara de a-1 pune in lucrare. Atunciglasul interesului material stange glasul entuziasmului" 56. Lu-crul se adeveri acuma in ce prive§te Moldova §i mai ales ca-pitala ei Ia§ii. Acest ora § nu cugetase de loc la scaderile eco-

" Memorandul si Circulara publicate pentru IntAia oarii si cunoscute Intara, prin foaia Unirea; pe urmA In Viilorul din 6 si 8 lull° 1861 si apol Incelelalte ziare. Data lui este dupA Archives iiplomaliques, Paris, 1866 p. 78,acea de 19 April (1 Mai 1860; circulara lui Ali pasa este din 7 Decembrie1860. Ibid., p. 188. 0 combatere a Memorandului, din partea separatistuluiPanaite Bals, comunicatd de el, In 5 Mai 1861, ambasadorului englezBulwerdin Constantinople, vezi In V. CogAlniceanu, Adele dela 2 Mai, Bucuresti1894, p. 41.

" M. KogAlniceanu, Proieclul de Consiilujie elaboral de comisiunea ceniralddin 1859, Vol. I Iasi. 1866 Introducere.

" Sedinta din 15 Febr. 1861, Proces Verbal XXI, p. 271.


nomice, pe care trebuia sa le aduca realizarea unirei. Acumcand incepu a se vorbi de apropiata stramutare a capitalei inBucure§ti, poporul din Ia§i se trezi pare ca din o lunga aiurare§i masura toatä insamnatatea jartfei, fäcut'ä de el pentru patriacomuna. Mai multe glasuri se radicara, spre a opri ceeace acumaera peste putinta de retinut, §i, lucru curios, tot din partiduldreptei rasunau acele glasuri, pe când stänga, hotarata a mergeinainte pana in capat, nu se uita la ruinele pe care unirea tre-buia sa le ingrämadiasca, spre a se inräptui. A§a ziarul drepteiV iiiorul, spune ca, noi Moldovenii pierdem material prin ane-xarea noastra catre Valahia ; pierdem istoria noastra, coroananoastra, capitala noastra Se zice ea se pregate§te o suplicacatre camera din partea Ie§enilor, prin care se cere, ca curteade casatie sa' se instaleze la Ia§i" 57. La aceasta tânguire, iatacum raspunde ziarul Tribuna rorneinCi, tot din Ia§i §i el, insareprezentänd ideile liberale : Uncle este o istorie moldoveneascaseparata; unde e coroana, unde e capitala? Istoria Moldoveie una cu a Valahiei ; coroana e sfaramata bucati in mânile strai-nilor ce au rupt Bucovina §i Basarabia dela sinul Moldovei ;iar capitala, acest ora § jidanesc, este mai mult decat se pareIn maim strainilor 68 Dar ca lucrul era a§a §i ea' Ia§ii pierdeauprin unire, o vad chiar comerciantii din Bucure§ti care, la ban-chetul dat lui Panu, când se credea ea' el venise in Bucure§tispre a forma ministerul unionist, spun in toastul ridicat pentrua saluta pe ministrul moldovan, ca' noi comerciantii din Bu-cure§ti cuno§team cate sacrificii va costa deplina unire, pefratii no§tri comercianti de peste Milcov §i pe toti Româniide acolo de toate treptele. Te ruga'm d-le Ministru a le spune,ca ne vom sili a-i face sa gasascà o compensare in fratia §i a-moarea noastraw 6°, cuvinte färä indoiala de platonica man-gaiere.

Ceva mai tärziu, mai multi unioni§ti se duc la vechiulreprezentant al separatismului, N. Istrati, §i-1 roaga sa' le facao suplica, prin care sa se arate, ca de §i unirea a fost totdeaunadorita de Moldoveni, insa' aceasta a fost numai unirea moralä,iar nu §i acea materiala ; ea' ei au cerut numai unificarea legilor§i a a§azamintelor, iar nu alipirea teritoriului lor catre teri-toriul Valahiei" 60 Catva timp dupa aceasta, gasim in Viiiorulun aiticol intitulat Bucureqiii capilalei, in care se spune, ca :de vrem unirea cu curatenie numai pentru ea, n'avem sa eau-tam folos in parte ; caci de altfel n'ar mai fi unire ci anexare,lipire a unei Iparti la alta. Fereaseä Dumnezeu de una ca aceasta.

57 Viitorul, 29 Aprilie 1861.61 Tribuna romdna, 4 Alai 1861." Reprodus toastul de Viilorul, 9 Mai 1861." Scrisoarea din Iasi din 12 Mai 1861 publican In ziarul Unirea, 30

Mai 1861.

DELA. A DOIJA DIZOLVARE PANA LA IINIRE 119

Mintea Moldovanului cea de pe urmA s'ar putea trezi" 61.Tot pe atunci C. Negruzzi scrie o bro§urà, in care sustine p6-rerea, c6 o unire adevAratà §i nerátarnicA va fi numai atunci,cand vom avea Galatii de capitalà a tArei" 62 Aici nu mai eralupt6 pentru Ia§i ci numai pornire contra Bucure§tilor. In locde cAderea unui ora*, se cerea cAderea a douà.

Aceastà nouä indreptare a spiritelor dà na§tere chiarunui simtimânt de neprietenie, in unele straturi ale poporuluimoldovan, contra Munteniei. Anume, ministrul Epureanu, fiinddat in judecat6 in Tara Româneascà, adunarea de aici cereca autoritätile moldovene s'A punà sechestrul pe averea lui,pentru cA neingrijise de a lua garantii ipotecare dela intreprin-zAtorii ocnelor muntene. Autorintile din Ia§i se opun la aceastàcerere, pe motivul cà ministrul de finante muntean trebuiasá depun6 o garantie, pentru obtinerea sechestrului. Mai ca-racteristic este inc6 alegerea lui Epureanu ca deputat, de ciltrecolegiul marilor proprietari din Barlad, cu toate cg el era pussub judecatà in Muntenia 63.

Ministerul Golescu, de §i adunarea se inchisese, totu§iintru Cat cApAtase un vot de blam §i nu putea sta la cArrng cuacea desaprobare, se retrage, §i domnitorul iarái recurge lapartidul dreptei, pentru intocmi un minister care se al-cRue§te, in ziva de 19 Iulie 1861, din principele Dim. Ghicaca pre§edinte, I. Cantacuzino, A. Plaghino, Sc. Falcoianu, A.Arsachi §i Gr. Valeanu ".

In Moldova ministerul Panu nu se retrage din cauza ne-izbutirei de a realiza unirea, cum spusese cAnd intrase la pu-tere, ci din alte imprejurki. Anume un Arnàut, Popa Cons-tantin, maior in armata rusascA, venise in Ia§i pentru o pri-cinA a lui §i ceruse dela ministrul justitiei, Rolla, sà*-i aducàni§te acte dela un tribunal de judet. Având Rusul o purtareputin cuviincioasä, in audienta ce o ceruse la ministru, acestaIl dAdu afarà. Popa Constantin provoc6 pe Rolla la duel ; iarConsiliul mini§trilor dispuse darea lui afarà din tar. Cand fus6 se execute hoVárarea, Popa Constantin se opuse cu putere,impu§c6 un ofiter §i un soldat, §i numai, dupà o luptà Inver-§unatà, fu iánit §i prins. Domnul care era in Bucure§ti, simtiindatà greaua pozitie in care-1 pusese afacerea lui Popa Costea.Pe de o parte se temea de a nu-§i indu§màni pe Rusia, tocmaiIn momentul cand avea mai mare nevoie de sprijinul ei, inchestia unirei ; pe de alta, avea de ap6rat onoarea -01.6. El

" Viitorul, 19 Iunie 1861.Despre Capitalia Romdniei, de K. N zzi. Iasi, 1861, p. 3.

" Unirea, 27 Noembrie 1861.Monit. of. al Tdrei Rom., 21 Iulie 1861.

120 ISTORIA ROMANILOR,

scapä din incurcäturà, ordonand pre§edintelui divanului, ca In24 de oare Popa Costea sä fie judecat §i condamnat la moarteceeace se §i. face ; iar dupà aceea domnul 1'1 graciaiä. Cand primivizita consulului, totul era sfar§it. Ministrul Panu insä i§i. &killdimisia 65.

Ministrul nou se constitue in Moldova, in ziva de 5 Oct.1861, luat fiind tot din randurile dreptei, §i anume din prin-cipele Moruzi ca pre§edinte cu I. N. Cantacuzino, principeleA. A. Cantacuzino, L. Ghica, C. N. Sutu §i principele I. Ghica 66.

Aceste douä ministere, D. Ghica in Muntenia §i Moruziin Moldova, conduc trebile. panà la realizarea unirei desävar-§ite, in 11 Decemvrie 1861.

Unirea. Inainte de a p'ä§i la expunerea acestui fapt,trebue sä ne intoarcem putin indäräpt, pentru a vedea, cumindeplinirea lui s'a desai§urat in ascuns, intre diplomatii pu-terilor Europei, dela hofärarea cArora atarna, la urma urmelor,soarta tärilor romane.

Am vAzut mai sus, cum Napoleon sfAtuise pe Alecsandri,ca Romanii sä nu cerce a da o nouä loviturà Conventiei de Paris.Prin urmare cererea unirei destivar§ite, adecä acea a adunä-rilor, a ministerelor §i strämutarea capitalei la Bucure§ti, nuera bine väzutä de puteri, cu toate argumentele foarte realeale neputintei conducerei trebilor, cu sistemul de organizareal Conventiei de Paris.

Trebuia deci lucrat cu mare dibäcie, pentru a se puteadobandi invoirea la un act, in contra cäruia se opuneau, dinnevoi politice, chiar puterile care favorizau desvoltarea popo-rului roman.

Toatà greutatea actiunei trebuia concentratä in Con-stantinopole, de oarece tot Poarta era puterea care trebuiasä rostiascA cuvantul hotärator, mai ales fatA cu principiulintegritätei impärätiei otomane, proclamat de tratatul de Paris§i sprijinit de puteri, ca o nevoie neinläturatà a politicei euro-pene. Asupra lui Constantin Negri, reprezentantul Principa-telor in capitala 1 urciei, cklea deci sarcina cea grea, de a slujide organ domnitorului, pentru realizarea acestui punct din pro-gramul ce-§i propusese. Prin urmare, vedem confirmatä pärerearostità de noi mai sus, c'A numai prin Constantinopole se puteaajunge la unire, §i &A atunci cand domnitorul spusese, cA nuse cuvinea SA caute realizarea dorintei Romanilor aiurea decatIn tat% §i &A Sultanului ii Meuse numai o vizitä' de curtoazie,

" Tribuna ronulnd, 17, 24 §i 28 Sept. 1861." Monit. of. al Mold., 5 Oct. 1861.

DELA. A DOIIA DIZOLVARE PANA LA IINIEE 121

el rostise numai o frazä sunätoare care cAuta sä acopere neiz-bända primei sale Incercäri 67.

Chestiunea unirei se pune Intr'un chip mai rostit delatrimiterea memorandului. Se adauge la 6 Ianuarie 1861 o notàeätre Negri, cu insärcinarea de a o comunica Portei. In ea domnulse plänge, c'ä de §i pusese la mijloc räspunderea sa personalà,prin acte ce nu erau totdeauna simpatice -Wei, dar prin careel eäuta a-§i atrage buna vointä a puterilor, cu toate acestetot este mereu bänuit" 68, dând a Intälege astfel a de acuminainte, el va lua sfat mai mult dela interesele Wei, decAt delacele europene. Negri comenta aceastä non In sensul, cA Oracere unirea §i cä ocArmuirea ei devine cu neputintä, dacä nui se incuviintazA aceastä dorintä. Poarta räspunde lui Negricare comunicA räspunsul domnitorului, cä ea ar fi dispusä arecunoa§te aceastä cerere, in mäsura putincioasà", ceeace NegriIntälegea cA ar tinde la o mgrginire a unirei numai pe timpulcAt va träi Alexandru loan I, precum recunoscuse §i indoitalui domnie. Lavalette, ambasadorul Frantei, intäre§te lui Negriadevärul presupunerei lui, spunându-i, ca ar fi de altfel greu-täti nerästurnabile, §i eä mai bine ar fi a avea o unire sub acesteconditii, cleat de loe; eft' el crede chiar, cä aceastä rästrängerear avea putinä insämnätate, pentru c'ä °data' unirea dobän-din', nu cred cA ea ar mai putea inceta de a exista, cu toateresträngerile Portei ; §i apoi, adaugA marchizul, trebue sä sedee Portei mäcar aceastä mängAiere, despre acAreia zädär-nicie Turcii sunt mai bine convin§i decat nor 69. Greutateaneinvinsä, de care vorbia reprezentantul Frantei, era teamaPortei c'ä, dacg se infrängea Conventia de Paris In acest punt,sä nu se Intindä apoi rästurnarea la intreg tratatul din 1856,pe care se intemeia existenta Turciei, §i aceastä tearnä era cuatäta mai fireasck cu at ea vedea pe Franta apropiindu-sede Rusia. Apoi se mai temea Turcia, ca unirea sä nu atragädupà dânsa pe principele sträin. Aceastä' din urmä teamä erainspiratd Turcilor, de fnsu§ organele politicei ruse§ti, de oareceLe Journal de St. Pétersbourg, din 11 23 Iunie 1861, scriea,c'ä este inviderat, a. pentru Moldo-Valachia, unirea de faptnu este decAt o treaptà In scara propà§itoare care-§i are puntul

" 0 circulará a lui Thouvenel din 19 Mai (1 Aprille 1861, Archives diplo-matiques, Paris, 1866, P. 190) spune cet: lorsque le prince Couza, avait ét6a Constantinopole, au mois d'Octobre passé, il avait attiré l'attention de laPorte sur les obstacles qui surgissaient pour lui, de la nécessité dans laquelleil se trouvait, de traiter avec deux chambres et deux ministéres. La Portene lui fit pas immédiatement connaitre ses intentions. Comp. mai sus, p. 83-84.

Nota domnitorului din 6 Ianuarie 1861 in Archives diplomatiques Paris,1866, p. 170-174.

" Negri c. domnitor, 2 Februarie §i 2 Aprilie 1861. Corespondenia p.75 §i 103.

122 ISTORIA. 11()MANLLOR

de purcedere in indoita alegere a principelui Cuza §i a ca'reiatermin mai indepärtat este chemarea unui principe sträin 70".

Adaoge insä reprezentantul domnitorului roman, pe langäaceastä veste cam deprimAtoare, §i o raz6 de sperantà : anumeTurcia ceruse un imprumut, §i Franta putea sä-i impunä unirea,ca pret al realizärei lui 71 Poarta insä mai era jignità §i de tonulprea mandru al comunicärilor domnitorului, ton cu care nuera de loc deprinsä 72 Se mai ivise apoi tocmai atunci §i chestiacoräbiilor cu arme sarde care cäutase a fi debarcate la Galati,pe cand douà cete de Unguri trecuse Carpatii ; inviderat o mi§-care contra Austriei, in care mi§care puterile, §i mai ales Turcia,amestecau pe Romania. Trebui mult sä lupte Negri §i dom-nitorul, spre a inlätura acest prepus neindreptätit de pe capultärei 73. Negri, la observarea ambasadorului austriac, Oa gu-vernul lui Cuza ar tolera comitete revolutionare in Galati §ia se debarca arme pe teritoriul Principatelor, se folose§te cumare dibäcie, pentru a pune in cauzA jurisdictia consularà,spunand, ea' ce poate face guvernul care se love§te pretutin-dene de protectia de care se bucurau supu§ii sträini, de careel nu s'ar putea atinge 74. Austria se aräTä atunci destul de bine-voitoare, propunand sä se numeascä o comisie care sä studiezemodul cum ar putea fi inläturate greutätile, neascunzand insäteama &A, dacä s'ar incuviinta aceastä u§urare Principatelor,ar trebui a se face acela§ lucru §i Turciei, ceeace nu conveniaputerilor, din cauza inapoierei stärei in care se afla impärätiaotomanä 75. Rana' §i chestia evreiased pusese piedicA unui sprijinmai infocat din partea puterilor partizane unirei. AmbasadorulFrantei observ'ä lui Negri, cil mäsurile contra Evreilor dinOrà trezesc protestärile presei europene care acuz6 pe Romanide intolerantä" 76. *i cu toate aceste, chiar atunci, in Moldova,se luase mäsura de a se invoi Evreilor tinerea de §coli confe-sionale, pe temeiul tocmai al principiului tolerantei proclamatde Conventia de Paris 77.

Poarta propune, ca mijloc de a tilia toate greutätile, omäsurà care tocmai trebuia sd le sporiasc6 mai mult, afirmand

" Le journal de S1.-Pétersbourg, 11 (23) Iunie 1861. Comp. AnnuaireDiplomatigue de l'Empire de Russie, St.-Pétersbourg, 1862, p. 162.

" Negri c. domnitor, 2 Februarie si 2 Marne 1861. Corespondenia, p.83 si 87.

" Negri c. domnitor, 2 Februarie, citat.73 Negri c. domnitor, 2 Februarie citat. Coresp. p. 80 : Chestia unirei

a fost foarte mult impiedicatà de aceea a armelor". Vezi g o scrisoare a dom-nitorului c. Negri, din 6 Ian. 1861, publicatA In Constitujionalul, din 13 Februarie1861. si mai sus, p. 85.

" Negri c. domnitor, 18 Octombrie 1860. Corespondenia, p. 70." Negri c. domnitor, 18 Martie si 14 Mai 1861. Coresp., p. 19 g 34." Negri c. domnitor, 2 Oct. 1861. Ibidem, p. 128.77 Montt. of. al Mold., 22 Noembrie 1861.

DELA A DOUA D1ZOLVARE PANA LA UNIRE 123

inca mai puternic autoritatea ei asupra Principatelor : anumetrimiterea unui comisar turc care sa se incredinteze, daca in-teadevar poporul vroia unirea desavär§ita. Poarta cauta samotiveze acest demers, tot in felul acela pseudo-liberal, pecare-1 intrebuintase §i Austria, cAnd ceru la 1857 convocareadivanurilor ad-hoc, pentru a afla dorintele poporatiilor române,spunand cà nu ar fi demn pentru puteri a reforma opera lor,fail cererea poporului. Negri intämpinä, ca lucrul nu s'ar puteaface decAt cu consimtimântul puterilor ; caci in Conventie nuar exista nici un articol care sa incuviinteze o asemene mä-surä 79. Dar Negri merge mai departe in tinuta lui energica§i hotarâtä : anume raspânde§te pretutindeni vorba, insa pentrua nu lega tara, numai ca parere personala a lui, ca principelen'ar putea face altfel deckt a proclama unirea, in cazul andea nu ar fi incuviintata ; caci nu ar fi alt mijloc de a ocarmui§i de a mantinea lini§tea. Aceasta declaratie o repeta mai alesfata cu ambasadorul Angliei, Bulwer, spunându-i ca Poartaar face bine sa se decida in privirea unirei ; cad daca nu, prin-cipele s'ar vedea nevoit, fata cu incordarea spiritelor, a trecepeste consimtimântul ei. Marchizul de Lavalette, combtiteape de alta parte trimiterea unui comisar care nu ar face decAta aduna in jurul lui pe toti nemultamitii din Ora §i a ingreuieaInca' §i mai mult pozitia domnitorului. Dar marchizul mai a-tragea luarea aminte a Portei, asupra imprejurärei, ca comi-sarul otoman ar putea sa-§i atraga demonstratii neplacute dinpartea poporatiei. Negri adaogând lui Lavalette, ca intärziereainvoirei unirei ar putea arunca Principatele in o cale plina deintampläri §i de neplaceri pentru Turcia cu alte cuvinteameninta cu rev olutia, ministrul Frantei ja pe Negri cu ella Ali-pap, pentru ca sa-i repete aceste cuvinte 79.

In urma tuturor acestor demersuri, Negri scrie domni-torului, ca are temeiu de a crede, ca zdravenile sale declaratii,In ceeace prive§te unirea, au produs un efect priincios. Amdeprins pe toatä lumea de aici cu ideea, ea daca sublima Poartänu ar lua in curand o hotarire categorica, in privirea unirei,Inaltimea voasträ, impins de nevoie, ati proclama-o dela sine,nu mai tArziu deckt la deschiderea adunarei. Adaoge ca e satulde traganarile Portei §i ea daca se va pune inainte tot veciniculei principiu de a cA§tiga timp, trebuie pripite lucrurile, pentruca sa villa la o deslegare. Ideea trimiterei unui comisar e cutotul parasita". In cazul când unirea nu ar fi primita, Negricerea sa fie rechemat 80.

" Negri c. domnitor, 8, 12 g 18 Martie 1861. Ibidern, p. 87, 92 si 96." Negri c. domnitor, 12 g 18 Martie 1861. Ibidem, p. 91 si 96.00 Negri c. Cura, 24 Martie 1861. Ibid., p. 98-100. Era vorba de adu-

narea convocan (Julia disolvare, care adunare era n se deschida la 10 Amine1861. Zvonul despre energia desfAsuratà de Negri, p§trunde si In ziarele tim-pului. Vezi bunkum% Tribuna romdrul, 30 Aprilie 1861.

124 LSTORIA ROMANIT,OR

Toate aceste imprejurAri fac pe guvern s'A creadA cA unireaera sA fie incuviintatà. De aceea §i Panu, in Moldova, intrAin minister cu toatA convingerea, cA va putea aduce unireala indeplinire ; iar in Muntenia, ministerul Epureanu voteazAaltiturea cu unanimitatea camerei, primirea propunerei adu-nArei moldovene, de a se intruni ambele corpuri legiuitoare,pentru deslegarea chestiei rurale.

A§teptarea insA era zadarnicA : Turcii se prefAcuse a primicererile din memorandum, pentru a nu displAcea puterilor priin-cioase RomAnilor ; dar aplicau acuma sistemul trAgAnArilor,a§teptand sA iasà ceva din el, Negri vAzAnd c'A lucrul nu inain-teazA de loe, reindoie§te silintele. ComunicAndu-i-se §tirea desprevotul privitor la intrunirea ambelor adun'Ari in chestia rura16,el explicA ambasadorilor importanta acestei legi §i mai alesnevoia de a fi hotArAtA in acela§ sens in ambele tAri ; astfels'ar putea intAmpla desordini periculoase, dacA bite° -tarA arfi hotArAtà inteun chip mai priincios decAt in cealaltA ; ea' maila urmA el ar fi multämit dacA Poarta ar stArui in politica eide trAgAnare, cAci ar da prilej domnitorului de a proclamaunirea dela sine. Ambasadorii Frantei, Angliei §i Austriei con-juril pe Negri, s'A nu facA ceva pripit §i s'A mai a§tepte, ca toatelucrurile sA fie in regulà ; iar Ali pa§a roagA pe Negri, sA con-jure pe domnitor s'A mai a§tepte putin. Negri vkAnd aceastAstäruint6 a ambasadorilor, sfAtue§te pe domn, s'A le facA pe plac 81.

In curAnd insA se na§te o nou'A cauzA de amAnare, maiintAi din desbaterea locului, unde avea s'A se tina conferinta :Parisul sau Constantinopole ; apoi dupA ce aceasta este limpe-zitA, se ive§te o a doua, mai gravA : anume, la conferintA trebuiasA iee parte §i Sardinia, putere semnatarà a tratatului de Paris ;dar ea se prefAcuse in regatul Italiei ; insA Prusia, Rusia §i AustriaincA nu recunoscuse noul regat. Negri, vAzAnd, cA" acuma ama-narea nu mai provinea dela Turci, ci dela puterile europeneinsA§i, §i avAnd cel mai mare interes ca Italia, ant de prieten6tendintei RomAnilor, s'A figuren in conferintA, este de pArerede a fi cu mare prudentà, pAnA la descurcarea afacerilor ita-liene" 82. Tocmai atuncea ins6 zvonindu-se in tara despre a-propiata intrunire a conferentei, se incepe agitatia pentru prin-cipele strAin de care s'a vorbit mai sus, lucru cu desAvAr§ireneprimit de nici o putere, nici chiar de Franta, dupA cum sevede aceasta din o depe§6 a lui Alecsandri, agentul Principa-telor din Paris, care Negri, in care ii spune, cA ideea unui

" Negri c. Cuza, 2 Aprilie 1861. Ibid., p. 101 103. Cf. 18 Iunie 1861p. 122. All pasa roagA pe Negri, de prier, de supplier le prince, de maintenirl'ordre et de patienter encore un petit peu".

" Negri c. Cuza, 3 Iunie si 8 Tulle 1861. Ibid., p. 116 si 126. Comp.Viiiorul, 1-5 Iulie 1861.

DELA A DOITA DrECILVARE PANA LA IINIRE 125

principe strä'in este cu neputint6", i tot a§a declarà Lavalettelui Negri in Constantinopol, Franta este pentru unire, ins6contra principelui sträin" 88. In asemene imprejurgri intAlegemcontra-manifestkile pentru principele ba§tina§, chiar in cazulcAnd ele ar fi fost inspirate de guvern.

Intre aceste, venind luna lui Iulie, cu Oldurile ei celemari, toti ambasadorii plecau in congediu pe intrecutele, §iera invederat, cA chestia unirei trebuia sA sufere o nou5 intAr-ziere, pAnà pe la sfAr§itul lui Septemvrie.

Atunci se intrune§te conferinta preatitoare a ambasa-dorilor din Constantinopole, §i Poarta care trebuia acuma s6se rostiasc6, prime§te unirea, ins6 cu conditii. Mai intAi, eacerea, ca hotarele Principatelor s'A nu poatä fi strAmutate §is'A nu se sporiaseá armata 84. Tot atunci §i ambasadorul austriacprime§te instructiuni, ca s'A cearà ca unirea sà fie desfiintatgla moartea lui Cuza, pe cAnd cel de Franta este din potriv6in§tiintat, c6 se rupe conferenta, in cazul cAnd asemenea ce-rere ar fi primità" 85. Poarta mai cerea incA o ascutire a stipu-latiilor privitoare la ocuparea armat6 a tkilor romAne, in cazde turbur'Ari. Conferenta rAspingAnd aceastA cerere, pe mo-tivul cà chestia fusese regulaa de Conventie, reprezentantulTurciei cere, ca s'A refere lucrul la sfatul cel mare al imperiului,iarA§i un mijloc de tr4Anare. Negri, desperat de aceast6 pre-lungire, arat'A lui Ali pava, cà boierii renuntase la privilegiilelor, numai in vederea unirei §i c6, vAzAnd ei a nu se realizazà,creaz6 greutAli domnitorului, §i tot a§a fac §i lib eralii c6 estecu neputint6 de mAntinut ordinea, mai ales acuma cAnd con-ferenta a pus unirea in perspectiv6 86

In sfAr§it Poarta se hotAre§te a alatui firmanul pentruunire care m'Antinea urm'Atoarele 5 conditii : 1) unire numaipe timpul vietei lui Cuza ; 2) suspendarea comisiei centralepe acest timp ; 3) hotarele principatelor sá rAmAn'A neatinse;4) s'A se infiinteze dou'A consilii provinciale, unul pentru Mol-dova §i altul pentru Muntenia ; 5) unirea sA inceteze la moartea

" Negri c. Cara, 18 Iunie si 2 Iulie 1861, Ibid., p. 120-122." Negri c. Cuza, 25 Sept. 1861 Ibid., p. 126." Negri c. Cura, 2 Oct. 1861. Ibid., p. 127." Negri c. Cuza, 18 g 23 Oct. 1861. Ibid., p. 66 sl 131. A. P apado

Calimah In Aminlirile lui (Manuscript la bibl. Academiei RomAne) p. 327, spunecA Negri ar fi adresat un ultimatum Jul Ali pasa In cuprinderea urmAtoare :Le prince Couza m'a chargé de déclarer respectucusement A V. A. que s'iln'obtient point aujourd'hul mdme, vu la force majeure de la chose, et par télé-praphe, l'acquiescement de la Sublime Porte â l'Union, demain A Midi, lilaproclamera A Bucarest". In Scrierile sale diverse (Manuscript la bibl. Acad.) p.40, adaoge chiar di a doua zi, intrebAndu-1 Ali pasa, cum stau lucrurile, Negriar fi scos ciasornicul si ar fi spus : tt l'heure qu'il est, l'Union a du étre dejiproclamée". Corespondenta lui Negri nu confirmA aceastA versiune.


lui Cuza, prevazandu-se dispozitii foarte amanuntite, asupramodului de procedare pentru a o desface 87

Numai guvernatorul pentru Moldova fusese inlaturat ;toate celelalte punte fusese mentinute, in aceasta unire con-ditionala. In zadar protestase domnitorul contra acestei ras-trangeri a unirei numai pe timpul vietei lui. In o depe§a ea-masa necunoscuta §i destainuita numai de ziarul din ParisLe Constitutionnel, domnitorul spunea Portei : Marginind anu-mit durata unirei la acea a gospodaratului meu, inato§andaceasta unire ca o necesitate suparatoare, decurgand din in-doita mea alegere §i ca o concesiune esential exceptionala §itrecatoare, pregatind chiar, in momentul ce ea ne este incu-viintata, tot ce trebue spre a o desfiinta la sfar§itul domniei,al careia termin ar putea fi grabit de o mana criminalä, se osan-de§te guvernul meu §i Ora intreagä la tristul rol de a trai deazi pe mane, fara a putea intreprinde ceva definitiv §i statator,§i se rape§te autoritatea ce izvora§te din credinta in duratalui i, far% de care, nici o ocarmuire n'a putut vreodata sä-§iindeplineasca menirea, §i cu atat mai putin reorganiza o so-cietate, demoralizata prin lungi nenorociri politice" 88.

Dela reinceperea lucrarilor ambasadorilor, Septemvrie1861, domnitorul se putea a§tepta la o deslegare favorabilaa chestiunei unirei. De aceea el §i iea oarecare masuri, In vedereaacestei indepliniri. Ministerul muntean iea dispozitii ca, prinintälegere cu pre§edintele consiliului din Moldova, in preve-derea unirei definitive a Principatelor §i spre inlaturarea oarecaror piedeci la punerea ei in lucrare, sa se numeasca o comisiemixta, compusa din 8 membri Moldoveni §i 8 Munteni, caresa proceada, fara intarziere, la unificarea legiuirilor §i regula-mentelor adminstrative 89. Domnitorul, in raspunsul sat' la fe-licitarile aduse de generalul Golescu, pre§edintele comisiei cen-trale, in ziva de 16 Oct. 1861, spune : Dela suirea mea pe tronulRomâniei, unirea a fost statornicul obiect al preocupatiunilormele. Cunoa§teti ea malta Curte suzerana §i puterile garante,ale caror generoase simpatii sunt dovedite, se ocupa in mo-mentul de fatä cu realizarea acestei a noastre dorinti care sin-gura poate consolida viitorul Principatelor" 88 Era chiar pesteputinta de a mai ocarmui far% unire. Poporul o cerea, camerilede asemenea ; apoi chestia rurala nu se putea hotari deosebit§i agitatia in jurul ei devenia periculoasa. Nici un minister nuar mai fi putut tinea piept curentului, §i de aceasta situatie

87 Firmanul reprodus In Mon. of. al Tdrei Rom., 3 Fevr. 1862. si InArchives diplomatiques, Paris, 1866, p. 200.

" Le Constitutionnel, 27/75 Noembrie 1864.89 Mon. of. al Tdrei Rom., 9 Sept. 1861.°0 Mon. of. al Mold., 16 Oct. 1861.

DELA. A DOUA DIZOLVARE PANA. LA IINIRE 127

a trebuit sg se convingg la sfar§it i puterile chiar Poarta canda consimtit in sfar§it la realizarea acestei dorinti

In 25 Noembrie, Teodor Calimaki, secretarul lui C. Negri,sose§te la Galati cu firmanul pentru unire. Sg se observe cgnu Negri singur aducea firmanul, ci secretarul lui, ceeace facepe Täranul romein sg spung, cä conduita d-lui Negri are in-sgmnätatea ei, pentrucg ne atinge pe toti intr'un chip foarteplgcut" 92.

In 3 Decembrie domnitorul, in mesajul de deschidereal adungrei, spune, cg dupg 3 ani de silinti neintrerupte, sun-tem de as-Wan bine intemeiati a crede, cg unirea este in finedobandità pentru noi", §i de aceea el declarg, cg a aderat lavotul ambelor adungri, de a desbate in comun proiectul delege ruralg' 93.

Dupg cetirea mesajului in adunarea moldoveneascg, dom-nitorul adaoge, cà unirea e incheiatg. malta Poartg §i pu-terile garante au aderat la unirea Principatelor. Ne vom ducedeci in curAnd la Bucure§ti ; iar cauza pentru care nu ne du-cem astgzi, este cg sunt de regulat mai multe chestiuni locale" ".

Spre a lini§ti spiritele in privinta firmanului care incu-viinta cum am vgzut o unire conditionalg de mai multe res-tringeri, domnitorul adaogg : unirea va fi a§a dupg cum odorim noi", urmand in aceasta principiul expus de Negri, innota sa din 16 Noembrie 1861 cgtrg ambasadori, anume cgnu ne vom supune la nimic ce ne ar fi impus, §i aceasta chiarIn puterea art. 22 §i 23 Tratatului de Paris §i a art. 2 din Con-ventie" 95. Este invederat, cg domnitorul proclama unirea inteunchip mai larg, cleat o incuviinta firmanul primit de puteri,

cg deci el fgcea un pas indestul de indrgznet, trecand iarg§ialgturea cu vointa Europei 96.

In 11 Decembrie Alexandru loan I dg o proclamatie,argtând in chip oficial indeplinirea unirei : Unirea este in-deplinitg, zice el : nationalitatea româng este intemeiatg. Acestfapt mgret, dorit de generatiile trecute, aclamat de corpu-rile legiuitoare, chemat cu cgldurg de noi, s'a recunoscut demalta Poartg §i de puterile garante §i s'a inscris in datinelenatiunilor. Dumnezeul pgrintilor no§tri a fost cu tara, a fost cunoi. El a intgrit silintele noastre, prin intglepciunea poporului

Voix de la Roumanie, 24 Oct. 1861." Unirea, 1 Dec. 1861. Tdranul romdn, 3 Dec. 1861.98 Mon. of. al Tirei Rom., 4 Dec. 1861." Mon. of. al Mold., 4 Dec. 1861." ReprodusA de Te&anul romdn, 17 Decembrie 1861." Deaceea Vdsescu In desbaterea posterioarA a rAspunsului la mesaj

din 1863 (sed. din 7 Fevruarie 1864 Mort. of., supl.) spune : dv. tii In ceconditii, In ce stare ni s'a dat unirea de cAtre strAini i va aduceti aminte, Ince mod a proclamat-o Alexandru loan I dela aceastA tribunA". Vezi mai jospag. 161.

128 ISTORIA. ROMANILOE

si a condus natiunea care un fanic viitor. In zilele de 5 §i24 Ianuarie aft depus toatti a voastrti incredere in alesul nag.-unei, aft intruni speranfele voastre intr'un sin gur domn; alesulvostru vti dti asttizi o singurcl Romemie" 97.

Adunarea din Bucuresti izbucneste in o zgomotoasä bu-curie la cetirea acestei proclamatii. Adresa de räspuns la easfärseste cu cuvintele : Depunem la picioarele tronului orna-giile noastre de recunostintä si de devotament, si vä urAm sàvä inzileasc6 Dumnezeu, pe acest tron care nu va mai puteafi zdrobit, cleat cu viata a cinci milioane Români" 98; i in-susi Barbu Catargiu nu poate face altfel decat a rosti cuvin-tele : Sd träiased domnitorul nostru care singur, prin a sastitruinfd, ne a dat aceastä zi atät de strAlucitä" 99.

In adunarea moldoveneascä bucuria era imbinatà cu oare-care neliniste. and Panu rosti cuvintele : ziva de astäzi estecea de pe urmit in care deputatii moldoveni se adunà si lucreazäIn adunarea Moldovei" roo, el zicea rämas bun la vechea viatàpoliticA a tärei care se järtfise pentru binele intregului neam.De aceea si räspunsul adunärei moldovene la proclamatia unireinu se poate impiedeca a turbura notele de veselie, cu una deingrijire, solicitänd dela domn luarea aminte asupra necesi-tilor de a regula provizoriu, pänä la intrunirea camerilor, ne-apäratele interese locale ale Moldovei" 101.

Adunärile sunt prorogate in ambele täri si li se dà in-tälnire la Bucuresti, pentru ziva de 24 Ianuarie 1862, aniver-sarea primului pas prin care unirea, acum sävärsità, se avän-tase pe orizontul vietei românesti102.

" Mon. of. al Tdrei Rom., 11 Dec. 1861. Mon of. al Mold., 12 Dec.1861. Proclamatia este publicata g in Archives diplomatiques, 1866, II, p.209.

95 Mon. of. al rdrei Rom., 15 Dec. 1861.99 Unirea, 1-5 Dee. 1861.100 Procesul-verbal al §edintei din 12 Dec. 1861.101 Unirea, 1-5 Dec. 1861.101 Mon. of. al Tdrei Rom., 15 Dec. 1861.

CAPUL II

ALEXANDB.0 IO.AN IDOMNUL CONSTITUTIONAL AL. ROMANIKI

1862-1864

A. D. Xenopol. lstoria Romlnllor. Vol. XIII. 9

DELA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINARADIN 1862

(11 Dec. 1861-3 Dec. 1862)

Moldova i efiderea Iau1ui. Unirea efectiva a tarilorromane avand a trece in domeniul faptelor, ar fi trebuit pecat se putea crutata Moldova §i capitala ei, in aceste momentede grea cumana pentru ele. In loe de aceasta, prin o nechib-zuinta a ministrului cultelor din Moldova, principele AlexandruCantacuzino, mintile sunt turburate in Ia§i inteun chip in-samnator.

Anume ministrul luase mäsura, de a se incredinta di-rectia §coalei centrale de fete, pana acuma ocupatä de pro-fesorul Verdeanu, unei profesoare de franceza, d-na Gros, careera §i straina. Consiliul §colar protesteaza la domn contra a-cestei lovituri date inamovobilitatei corpului didactic (4 Ia-nuarie 1861). Ministrul destitue pe trei profesori din acel con-siliu : Columb, Petrescu §i Marzescu. Elevii interni din Aca-demia Mihaileana se rascoala §i refuza a intra in clase. Mi-nistrul vine el insu§i la Academie, insulta pe elevi cu cuvântulde mojici, imputandu-le, ca ar vra sa desfiinteze §coalele. Va-sile Gheorghian1, elev din clasa a V-a, urcandu-se pe o masa,§i adresandu-se catre ministru, Ii spune : Domnule Ministru,noi nu putem sa stricam §coalele ; dar ce putem face, noi ace§tiamojici care stam pe aceste banci, este de a ruga pe Dumnezeusà trimita blastam asupra acelor care au de gand sa strice §coa-lele". Si elevele din §coala centrala protesteaza contra impu-nerei unei directoare straine, §i una din ele, Cornelia Boerescu,raspunde la mustrArile nouei directoare : Sunt fiica de Roman

Avocat i lArbat politic din Iasi, reposat de curAnd, 1901. Guvintelele-am reprodus dupà spusele lui Gheorghian lnsuii. In Tribuna, 17 Martie 1862,sunt redate cam altfel, dar cu acelas Inteles.


§i noi am supt lapte de Roman dela mamele noastre". Ceta-tenii din Bucure§ti trimit fetei un orologiu, cu inscriptia cu-vintelor ei 2 La Academie, prefectul vrea sa aresteze pe Gheor-ghian. Elevii se opun. Pentru a-i lini§ti, sunt impro§cati cutulumbele; §coalele rasvratite sunt inchise pentru Cava timp,tocmai In ajunul plecarei adunarei la Bucure§ti3.

In asemene turburare a spiritelor, se incepe seria de dis-pozitii, menita a inlocui cele doua capitale de pana acuma,prin una singurä.

Cea intai masura, pentru unificarea administratiei am-belor tari, fu instalarea unui minister provizor pentru Mol-dova, dupa dimisia ambelor ministere din Ia§i §i din Bucurqti,pana la infiintarea unui minister comun. Ministerul provizorfu alcatuit, sub pre§identia lui Iancu Cantacuzino, din Al. Can-tacuzino §i Leon Ghica, fostul pre§edinte de consiliu Al.C. Moruzi §i ministrul lucrarilor publice D. A. Sturza avAnda merge la Bucure§ti, in vederea intocrnirei ministeriului unic 4.

Dupa constituirea ministerului comun pentru Principa-tele-Unite, sub pre§identia lui Barbu Catargiu, acel provizordin Ia§i este desfiintat, §i se pastreaza numai directorii de de-partamente, deosebiti pentru Moldova, spre a nu se aduce deodata perturbari in afaceri5.

Directorii de departamente din Moldova purtau titlulde director ministerului (din leiuntru, de justifie &) pentru de-partamentul Moldovei 6. Pre§edintele consiliului, Barbu Catargiuexplica, in §edinta din 14 Februarie, pentru ce a fost nevoit saurmeze astfel, neputând, spune el, stramuta a§a de repedetoate cancelariele Moldovei la Bucure§ti, spre a nu aduce oprea mare desordine in lucrari *i. a nu face sa strige Moldova,ca unirea a fost pentru ea o prapastie" 7. In curand insa se in-cepu aceasta strarnutare a cancelariilor. Mai intai, se face aceaa arhivelor care sunt concentrate in Bucurqti, ramanand inIa§i numai o sucursala a acestor depozite, sub ordinele capuluiarhivelor statului din Bucure§ti 2. Le desfiinteaza apoi casaministeriului cultelor din Ia§i §i se centralizeaza veniturile ma-nastirilor la visteria din Bucure§ti 2. In 17 Aprilie inceteaza

Tribuna citatà.Tribuna romcin6, 11, 24 si 28 Ianuarie si 12 Fevruarie 1862. Comp.

Mon. of. al Mold., 15 Ianuarie 1862.4 Dectret din 4 Ianuarie 1862. Mon. of. al Mold., 16 Ianuarie 1862.5 Jurnal din 26 Ianuarie 1862. Mon. of. al Principatelor-Unite 31 Ia-

nuarie 1862. Monit. ofic. al Mold., 7 Fevruarie 1862. Tribuna romdnd, 12 Fe-vruarie 1862.

Jurnal din 1 Fevruarie. Montt. of. al Mold., 1 Fevruarie 1862.7 Monit. of., 20 Fevruarie 1862, suplement.

Mon. of., 26 Martie 1862. Cel Intai cap al arhivelor centrale e Gri-gore Bengescu.

Decret din 22 Martie 1862. Mon. of. partea Mold., 20 Martie 1862.

DELA TJNIRE PANA LA SESITINEA ORDINARA 133

directoratul afacerilor straine al Moldovei, si lucrarile ce tre-buiau sa ramana in Iasi, precum eliberarea paspoartelor, trecla prefectura Politiei10. Prin legea din 15 Iunie, se desfiinteazacurtea de intaritura din Iasi, inlocuind-o cu Tribunalul IasiSectia a III-a ". La 31 Iulie se mai desfiinteaza directoratulministerului de interne12. De asemene se centralizeaza admi-nistratia postelor, suprimandu-se acea din Iasi 13 Tot atuncise suprima scoala militara din Iasi, contopindu-se cu acea dinBucuresti. Cu toate aceste, Kogálniceanu ceruse, cand cu des-baterea privitoare la scandalul scoalelor din Iasi, ca sa se in-fiinteze aici cat mai multe scoale. Aici, zicea el, poporatiaeste mai mult straina si orasul se Ola la 1/2 de oara departede Prut si este deci o datorie nationala a sustinea scoalele inIasi. Nu voim centralizarea si in invatamantul public" ". In3 August se desfiinteaza ultimul directorat ce mai ramaseseIn Iasi, acel al ministerului justitiei 18. La 4 August, se centra-lizaza oficiul statistic in Bucuresti18, si la 18 Septembrie sedesfiintaza directia sanitara din Iasi si se institue consiliul sa-nitar superior din Bucuresti17.

Paralel cu aceasta treptata desfiintare a centrelor de ser-vicii din Moldova, merge si stergerea deosebirei formale, incare se manifesta pana atunci separata ei existenta. MonitorulOficial al Moldovei poarta acest titlu pana la 9 Februarie 1862;de acolo inainte se schimba in Monitorul oficial partea Mol-dovei; apoi se preface in o simpla Foaie de publicafiuni oficiale.Pana la 31 Iulie, aceasta foae oficiara publica dispozitiile di-rectoratelor moldovenesti, incetand la acea data, cu ultimuldirectorat, si asemene publicatii.

Vechiul titlu de capitala, mai este dat Iasului in catevaacte, chiar dupa 24 Ianuarie 1862, cand de drept incetase dea mai fi capitala. Asa in un tablou statistic de näscuti si morti,se trec acei din Iasi sub rubrica de Capitala Iaqi, in ziva de 3Februarie ; programul examenului de iarna este tiparit in frunte,cu titlul de examenul din Cap itala Iaqi, in 6 Februarie ; bud-getul cheltuelelor spitalului izraelit se aran' iar ca din Cap i-tala Iaqi, in ziva de 7 Februarie18. Dar lista alegatorilor Mol-dovei, publicata in numárul din 24 Martie ale Foaei publica-

"Foaia publicafillor of iciale, 17 Aprilie 1862.u Ibid., 30 Iulie 1862." Decret din 19 Iulie, care fixeaz6 aceastA destiintare pentru 31 a acelei

luni. Ibidem, 19 Iulie 1862." Ibid., 31 Iulie 1862.14 edinta din 19 Martie. Mon. o I . al Principatelor U nite, 22 Iunie, su-

plement." Jurnalul consiliului de ministri. Mon. o/., 3 August 1862." Ibid., 4 August 1862." Ibid., 18 Septembrie 1862." Monit. of. . al Mold., 3, 6 g 7 Februarie 1862.

134 ISTORLA. ROMANIL011

tiunilor oficiale, nu mai contine, ca suprascriptie a rubriceiIa§ului, cleat orawl Ia§i; apoi examenul de varä pentru parteade dincoace de Milcov se publica iar4i, la 16 Iunie, sub in-dicatia de °rapt lqi 19. Ultima desprindere a Domniei din Ia§ieste p'Ziràsirea palatului domnesc din Ia§i pe care Cuza Vodà dis-pune sà" nu mai fie luat cu chirie dela Sft. Dumitru inainte ur-mAnd a fi gà'zduit in Palatul Administrativ cand va vizita Ia§ul.

Pentru a se despägubi Ia§ul de cAderea lui dela rangulde capitalA la simplu ora § de provincie, urmare neap'gratä ainfiint6rei unirei, se ivi ideea de a se a§ka in el curtea de ca-satie. Deputatul de Dorohoi, P. Cazimir, propune, in §edintadin 18 Februarie, instalarea inaltei curti in Ia§i, pAn6 la in-fiintarea cAilor ferate, propunere repetatà de deputatul V6-sescu, in §edinta din 9 Martie. Aceastà propunere insà, com-bätutà de insu§i frunta§ii deputatilor moldoveni, Kogälniceanu§i Panu, cade, intrunind numai 36 de bile pentru, contra 52 2°.Cu prilejul acestei chestiuni se Meuse in Ia§i oarecare mi§care,provocatà de separati§ti. N. Istrate A. Cerne pre§edintele mu-nicipalitAtei §i I. Corjescu, P. Cornescu, C. Corjescu, P. Cristea,D. L'Aeárescu §i Baldovici membrii ei, trimit o depe§à lui P.Cazimir, prin care 11 incurajazà a sustinea propunerea lui. Por-tretele lui Kogàlniceanu §i Panu sunt arse, §i li se trimite o de-pe§6, in care li se spune, c'à intru cAt au tradat cauza Ia§ului,Ie§enii niciodatà nu-i vor mai alege ca deputati". 0 petitieeste alatuità de C. Rolla, infocatul unionist de an' data' §ieste trimis6 spre subsemnare in Ia§i §i in judete21. GeneralulBal§ pune casa lui la dispozitie pentru subsemnarea petitiei.0 scrisoare din Ia§i, din Septembrie, aratà ea' nu este de negatc'ä guvernele care s'au succes dela 24 Ianuarie, au fkut cu§tiintà sau pe ne§tiutele, numai fapte de acele care puteau fiexploatate de reactiune contra unirei. Loviturile date fosteicapitale a Moldovei sunt grele §i profunde. I s'a redus la nula,cAnd nu i s'a inchis chiar cu totul, calea de progresare. Scoa-lele stau tot in tristele conditii de mai inainte. Cu stràmutarea§coalei militare la Bucure§ti, s'a obrintit §i mai fAu buba. Pà-rintii nemult'ämiti, profesorii 16sati pe pavea, in timpul candse geärriädeau toate nevoile iernei. Brutarii, mkelarii, bà'caniiloviti in micile lor interese ; toti strig6. Ce §tie pietrarul, tAm-plarul, din ce cauz6 e silit sà moarà de foame, lipsit fiind de

i° Mon. o!. partea Mold., 24 Martie 1862. Fonea publicafiunilor of Wale10 Iunie 1862.

a° Sedinta din 16 Martie. Mon. o!., No. 65, 1862 suplement. Comp. Tri-buna roindna, 27 Februarie 1862. Prin urrnare nu este exact cA s'ar fi frigAduitIasului strAmutarea Curtei de casatie si cA fAgAduinta nu s'ar fi Indeplinit.

Domnitorul In o scrisoare c. Docan cumnatul lui Rolla, dojAneste pur-tarea acestuia. Rolla trimite domnitorului o depesA de scuzA. (11firtiile Rossetti).

DELA. 1:WIRE PANA LA SESILTNEA. ORDINARA 135

lucru? De-alde autorii petitiei le spun ca unirea e de villa, §iei striga : jos Unirea" 22 Ceva mai tarziu ideile separatiste i§ifac drumul §i. in presa sträina. Ziarul parizian La France, in-temeiat anume pentru a combate unirea Italiei, trebuia sa fieprotivnic §i unirei Românilor. El devine oganul rostirilor se-parati§tilor din Ia§i §i publica' o adresä a unui numar de ale-gatori moldoveni catre deputatii lor din camera, in care adresa,dupa ce se expune starea cea rea a tarei in toate privirile, in-cheie : unirea este serios compromisa ; nimene nu o va puteatagadui ; §i in adevar este aceasta o unire? Oare prin uniream inteles noi, §i cu noi toti unioni§tii cei mai infocati, o cen-tralizare a administratiei statului ; centralizare care atrage totulla ea, rapind fiecarei autoritati a tarei once initiativa? Sause poate numi unire aceasta absorbire a puterilor care rastrange§i inghite, pana §i. stabilimentele de instructie §i de utilitatepublica §i le duce cu dansa la Bucure§ti" 23? Aceasta adresade plangere §.1 de doleanta, cum o nume§te alt organ francez,Le Constitufionnel, face un mare efeet in presa straina. Acestdin urrna ziar spune, ca trebue sa fie o mare turburare in minti,o suferinta extrema in afacerile publice §i. private, pentru casa se gaseasca Romani gata de a uita, ca unirea celor dotia pro-vincii a fost dorinta lor cea mai scumpa §i trebue sa ramanatemelia cea mai trainica a viitorului lor" 24. Le Pays adaoge,ca acest document nu confirma decal prea mult ceeace amaflat, prin scrisorile noastre particulare, despre starea de ne-lini§te a spiritelor §i asupra gravitatii situatiunei in Princi-pate" 24. Alte ziare, precum Le Siécle, combat asemene paredpesimiste, observand, a unirea celor douà principate nu s'aputut face far% jartfe, nedespartite de toate prefacerile de acestfeb. Capitala Moldovei a trebuit ea singura sa subscrie la o ca-dere, poate fail leac, §i multe interese din provincie vor trebui&A sufere §i vor mai suferi, din aceasta revolutie care aiureaar fi produs nenorociri. Atatea suferinti ar fi ajuns pretutin-dene aiurea, pentru iibucnirea unei nemultamiri care ar fi pututsa fie u§or exploatata' de partizi, daca deasupra unei crize po-litice neInlaturate §i a unor incurcaturi materiale neatarnatede once vointa omeneasca, speranta unui rodnic viitor nu arfi mantinut la Romani patriotismul, de care au dat atatea do-

" Romdnul, 28 Sept. 1862. 51 principele N. Sulu (1111mmres, p. 376) spune :,,La Moldavie entière souffrait de cet abandon, dans lequel elle a été laissée,par suite d'une union qui en réalité n'a été qu'une annexion et un anéantis-sement de son entité, faute de précautions pour lui rendre ce sacrifice moinspénible".

" La France, 23 Oct. 1862." Le Conslitullonnel, 25 Oct. 1862.18 Le Pays, 25 Oct. 1862." Le Sitcle, 31 Oct. 1862.


vezi. De aceasta stalled a venit sa se zdrobiasea incercarearegretabila, din care o parte din presa franceza a incercatsà faca un rechizitoriu contra domniei principelui Alexan-dra" 26.

Mi§carea separatista era sprijinita mai ales de douà ele-mente din poporatia Ia§ului : Femeile §i Evreii. Pentru femeilucrul se explica, prin decaderea stralucirei ora§ului ; cat despreEvrei, Romemul explica purtarea lor, prin faptul ca, stramu-tându-se capitala, ei nu mai puteau face treburi"27.

Kogälniceanu, pe care l'am vazut mai sus inlaturandcuvântul de capitala pentru Bucure§ti, spre a nu jigni §i informa pozitia Ia§ului, se sile§te acuma a-i da o compensarepentru lovitura suferita de el prin unire, propunând in §edintadin 19 Martie urmatoarele imbunatatiri pentru foasta capi-tala a Moldovei : 1) consolidarea Universitatei, 2) antrepozite,3) reducerea impozitului fonciar la jumatate, 4) zidirea cate-dralei §i a cazarmei, 5) §osele in judet, 6) facerea Prutului na-vigabil pana la Ungheni §i 7) o cale feratá sa lege la§ulCu Bucure§tii 28. Numai unele din aceste inbunatatiri §i aceastanumai pana la un punt, puteau sa precumpeniasca caderea,pe povarni§ul cäreia la§ul apucase dela stramutarea capitalei.Adunarea insa, cand raspinge stramutarea Curtei de casatie,nu voteaza nici macar mangaerile propuse de Kogalniceanu 29

gazetele din Bucure§ti precum Romemul, cer pentru la§i,drept compensare, imbunatatiri administrative, de care insatoata tara, §i nu numai Ia§ul, avea nevoie. Tot a§a §i Täranulromein sus-tine, ca raspingandu-se a§ezarea curtei de casatieIn Ia§i, adunarea a lamas indatorita a-i da cat mai neintarziat,institutiuni §i inlesniri care sa satisfaca in adevar jignitele luiinterese §i pagubele ce a suferit, in urma stramutarei capitaleiIn Bucure§ti" 30.

Insu§i domnitorul recunoa§te nevoia de a se da Ia§uluio compensare pentru lovitura primita. La inaugurarea §coaleimilitare din Bucure§ti, el spune : Au mijlocit serioase rezoanepentru fuzia §coalelor militare din Ia§i. §i din Bucure§ti, §i suntpreocupat de jartfa impusa vechei capitale a Moldovei, princentralizarea serviciilor publice in Bucure§ti. Nu voi cruta

Roindnul, 28 Martie 1862. Comp. Intrigues dela Russie en RoumanieParis, 1862, p. 3: Certains riches Israélites de Jassy, ids& momentanémentdans leurs intéréts par l'union et par la translation de la capitale a Bucarest,s'étaient faits les instruments de la séparation".

" Mon. of. No. 68. 1862 suplement. Observam el mijlocul de capetenie,pentru mentinerea Iasului, era In mintea lui Kogalniceanu, Intarirea scoalelorlui. (Cittim uneori Monitorul cu numftul, In loc de data; aceasta din cauza,ca culegerea folosita de noi avea data uneori strapunsa, pi nu se puteé citi).

Romdnul, 16 Martie 1862.Ibidem, 10-11 Martie 1862. Tdranul Romdn, 18 Martie 1862.

DELA. UNIRE PANA LA SESIIINEA ORDINARA. 137

nimic, spre a rAdica, precum meria, orasul Iasi care a fost lea-gànul unirei" 31

Paralel ins6 cu aceasa cklere a lasului care trebuia nu-mai decat s6 sAngereze pe altarul unirei, se iau mai multe m'ä-suri pentru inarirea contopirei tdrilor romane : In 14 Februariese desfiinteaZá, prin o lege, comisia centrará, lovindu-se iaasiIn firmanul ce autoriza unirea si care declara comisia centralànumai de suspendat6 32. Se suprim6 taxa de exportatie si delavAmile Moldovei33. Legea de contributii pentru poduri isosele,de 12 lei de cap, se intinde si in Moldova, desfiinandu-se dareade 14 lei ce exista aici 34. De asemene se aplica, la nordul Mil-covului, legea procurorilorTM. Se aplic6 si in Muntenia sistemulde exploatare in regie al postelor, introdus mai inainte in Mol-dova 36 Se unificà contributia fonciaa de ambele Orti aleMilcovului37. Se intinde taxa de 10% asupra proprieatilorde mânà moartá i in Moldova 38 Se unified cele dota muni-cipaliati din orasul Focsani39. Se unific'á sistemul penitenciar,introdus pAnà atunci numai in Moldova 48.

Kogälniceanu cerAnd Ina ca, intre alte m'äsuri menitea inari unirea precum unificarea colorilor si a drapelului,contopirea monitoarelor, inräturarea granitelor sA se inlo-cuiascá i titlul de Principatele-Unite, prin acel de Romtinia,ministerul nu indazneste s'á mearg6 aat de departe, mai alesIn ceeace priveste noul titlu al arei. El combate deci propu-nerea lui Kogälniceanu, care, pusà la vot, cade 41

Omorul lui Barbu Catargiu. Pe cand in Iasi se preatiasubstratul pentru acirea vechiului entuziasm, in Bucuresti cu-getele erau imp6rtite intre douà pleari : de oparte mulamireapentru sosirea deputatilor moldoveni ce umplea inimele debucurie, vàzându-se in sfArsit intraa in realitatea faptelor,stamutarea capitalei in Bucuresti i deci sporirea i imbog6-tirea vietei lui economice ; pe de alta ingrijirea ce le insuflaconstituirea ministerului unionist, pe care domnitorul, pentrua nu arunca, prin o lupa nou6 parlamentará, un Väl asupramAretului act sdvArsit, Il alatuise din personaje luate din ma-

" Mon. of., 22 Sept. 1862.s, Mon. of. partea Moldovei. 5 Martie 1862." Lege din 12 Februerie, Ibidem, 14 Marne 1862." Lege din 30 Martie, 'bid-ern, 18 Aprilie 1862." Decret din 26 Martie. Ibidem, 5 Aprilie 1862." Decret din 27 Aprilie. Ibidem, 16 Mai 1862.1° Lege din 20 Martie. Ibidem, 5 Mai 1862." Legea din 28 Martie. Ibidem. 21 Iunie 1862." Jurnalut cons. de ministri. Ibidem, 14 Iulie 1862.'° Decret din 31 Aug. lbidem, 31 August 1862.41 Sedinta din 20 Martie. Mon. of., No. 72 1862, supl.

138 ISTORIA ROMANILOIL

joritatea aduna'rei : Barbu Catargiu ca pre§edinte, principeleMoruzi, C. Brailoiu, I. Ghica, Apostol Arsachi §i G. Bal§. A-ceasta alcatuire nemultämise intr'un inalt grad partidul stângei§i pe poporul ce tinea cu el 42 In ziva de 24 Ianuarie, aniver-sarea indoitei alegeri §i ziva aceea de mare serbare nationalain care trebuia sa' se celebreze realizarea unirei, Valentineanu,redactorul Relormei, scoate ziarul sau cu foaia in alb, conti-nand numai urmatoarele cuvinte : Romania e lovita de moarte ;ne am Intors inapoi pe timpul domnului Tudor. Fanariotii suntla putere. Eu imi sfaram pana astazi"".

In cuvantarea de deschidere a adunarei, in ziva de 24Ianuarie, domnul spune : O viata mug se deschide astazipentru Romänia ". Guvernul meu este insa'rcinat a va' depuneactu145, prin care s'a stornicit modificarile la Conventia deParis. Eu insa, credincios misiunei ce mi-ati dat §i, cunoscanddorinta statornica a Romanilor de a ramanea uniti, am pro-clamat inaintea d-voastra cat §i inaintea tarei unirea defini-tiva a Principatelor. V'am zis, ca ea va fi precum Romaniao va don i §i simti. Nu m'a' Indoiesc ca' nici Malta Poarta',. niciputerile garante, nu vor cugeta a desfiinta in viitor unirea ceau recunoscut-o atat de necesara pentru fericirea Principatelor" 46.

Era inviderat ca domnitorul punea actul la o parte §i proclamaunirea altfel de cum o concendase conferenta din Constanti-nopole, §i de aceea se §i ivi zvonul, &A consulii puterilor ar fiprotestat contra modului cum se proclamase unirea, zvon pecare guvernul cautà sa-1 desminta 47.

Cand domnitorul e§i din adunare dupa cetirea mesa-jului, el fu aclamat cu cea mai mare infocare. Mini§trii lui insa'nu se bucurara de o primire a§a de entuziasta 48. In curandtrebuia sa se manifesteze, inteun chip, mai rostit indepartareafireasca ce exista intre partidul dreptei §i acel al poporului.Anume taranii auzind de mult vorbindu-se de unire, de Imbu-natatirea soartei lor, de dare de pamant, de bun'a-vointa dom-nitorului pentru ei §i de opunerea boierilor, amestecase toateaceste in capul lor, lipsit de conceptia limpede a lucrurilor §i,cand auzira ca domnitorul vine in Bucure§ti sa' proclame unirea

" Mon. of., 22 Ianuarie 1862. Tribuna romdrid, 10 Martie 1862." Reforma, 24 Ianuarie 1862." Acest nume fusese dat de mal multe ori panA acuma Principatelor-

Unite, chiar In acte oficiale interne. Numai putin 11 Intrebuintau §i strMnii.Ca o curiozitate, citam o scrisoare din 1862 a lui Victor Hugo, care un cu-noscut al sAu din Bucuregi, care poartà pe adresa numele de Roumanie. VeziLa Voix de la Roumanie, 3 Ianuarie 1862.

" Ma se fnlocuia uriciosul nume de firman." Mon. of., 25 Ianuarie 1862." Mon. ol., 11 Ianuarie 1862. Comp. Monil. o/. al prei Romdne,sti, 20

Decembrie 1861." Scrisoare din Bucuregi, In Tribuna romdrui, 6 Fevr. 1862.

DELA UNIRE PANA LA SESIUNEA. ORDINARA 139

crezurá cA a venit momentul ca sà fie mai fericiti. Ni§te t6-rani din judetul Buzeului, sub conducerea unuia Nit6 MAT6ieru,pornir6 c6trà Bucure§ti, spunând c6 vreau s6 lee capul gran-gorilor ce nu tin cu tara. Mi§carea nu era deci, cum se sileaus6 o ar6te organele liberale, o simplä manifestare in favoareaunirei, care nici nu putea interesa pe tkani ca act politic insine, ci numai ca fiind in leg6tur6 cu imbun6t6tirea sfärei lor.Aveau deci dreptate boierii §i ministerul lor, de a fi ingrijitide aceast6 mi§care 0 de a lua m6suri, ca t6ranii s6 fie opritiIn drumul lor. Subprefectul ins6 ce voia s6 li se impotriviasc6,este b6tut ; t6ranii fäfuesc mai multe proprienti, procurAn-duli mai ales arme, cu care apoi vor s6 plece spre Bucure0i.Se intrebuinteaz6 atunci armata care îi astAmp6r6. Procu-rorul De0iu, trimis in anchen, este de p6rere, c6 Oranii seresculase, spre a r6sturna noul ordin de lucruri, in vederea im-prejur6rilor49. Barbu Catargiu, interpelat in adunare asupraaresarei a mai bine de 200 de tárani i asupra tr6g6n6rei ins-tructiei, r6spunde, c6 r6scoala ar fi putut da t6rei o lovitur6ce ar fi cufundat-o in peäpastia nenorocilor, din care nici strà-nepotii no§tri nu ar fi putut-o scoate" 69.i in aceasn pornirea fáranilor, se pot vedea tot urmele incord6rei ce existau intreclasa conducnoare i poporul de jos, marele nour care domin6intreg orizontul acestei epoce de fierbere §i de prefaceri. CAchestiunea era sup6r6toare pentru partidul dreptei, se vede depe modul cum fur6 conduse desbaterile camerei, cu prilejulinterperärei lui I. C. Brätianu. Abia anuntase el interpelarea,

primul ministru Ii i r6spunde, f6r6 a-1 'Asa m6car s6desvolte ; iar dup6 cuvântarea pre§edintelui cabinetului, des-baterea se inchide §i se trece la ordinea zilei 1.

De odaf6 cu deschiderea camerei unice, se incepe in Bu-cure§ti o agitatie pentru rárgirea dreptului de vot §i alcAtuireaunei adun6ri care s6 reprezinte toate clasele societAtei. Tribuna

cere ca intaiul act al adurarei s6 fie votarea unei legielectorale nou6, care sä dee reprezentarea tärei intregi, §i aceanou6 adunare s6 procead6 la reforme 52 In rAspunsul la mesaj,adunarea spunea c6 este organul credincios a 5.000.000 de Ro-mâni, când ea vine s6 felicite pe domnitor pentru indeplinireamarelui act al unirei. piranul romiin se intreab6, cum 10 leaea acest rol, cand nu reprezint6 decat 5000 de proprietari mari" " ?Mai gravA fu lovitura datà adun6rei, de c6tre boierul Scarlat

" Rechizitorul procurorului In Ronulnul, 22 Sept. 1862.Sedinta din 21 Fevruarie. Mon. O., No. 47, 1862, Supl.Sedinta din 21 Fevruarie Mon. ol., No. 47 citat. Comp. Romeinul,

22 Februarie 1862.6' Tribuna ronulnd, 28 Ianuarie 1862.

Tetranul ronuln, 11 Februarie 1862.


Miclescu care-si &Ada dimisia din ea, pentru eft' infälegea calegea ruralà si bate legile de organizare s'd fie votate de o ade-vAratà reprezentare a poporului, In care s'd intre si burghejii,profesiile liberale §i tkanii" 54.

Nici adunarea ins'd nici ministerul e§it de astädatà dinsinul ei, nu se uitau la asemene lovituri. Impreunä se apueäde organizat tara, dupà ideile partidului dreptei, votand maimulte legi prezentate de minister, precum legea vanzArei skei,acea de urnikire, drumul de fier din Moldova, continuareastrAngerei veniturilor dupà starea lucrurilor, intru cAt o legebudgetarà comun'à nu se putea injgheba asa In grabA. In se-dinta din 23 Martie se voteazA o lege nou'à de presA, modifi-candu-se in sens restrictiv legea de pres6 din Moldova si apli-andu-se acuma asupra intregei fári. In zadar cerurà deputatiiliberali ca legea de pres6 s'A fie imbinatà cu acea a juriului §ica s'd se amâne votarea ei, panA la prezentarea acestui corolarneap'ärat. Legea fu votatà, dup'd cum o inrätosase ministerul,iar ziarul Romeinul ies'A In doliu, in ziva cand reproduce des-baterile 65.

Cu toate aceste, s'A nu se creadà, ea' adunarea primia or-beste toate proiectele ministeriului. Ea vota numai ce-i con-venia si fáspingea, ehiar dela omul ei de incredere, legile cei se p'äreau c'à nu räspund pe deplin intereselor clasei ce repre-zinta. Asa ea refuzA de a cerceta un proiect de lege, asupra im-pArtirei României in cApitanate, ternându-se a nu crea centreprea mari administrative, care s'A poatà face greutate guver-nului central ; grij6 inspiratà mai ales de starea Moldovei56.

Tot In aceastà sesiune, vine in desbatere proiectul delege ruralà, cel pregAtit de comisia centralà Incsá din 1860. Des-.baterile se incep In ziva de 25 Mai 1862, cu o cuvântare dincele mai strdlucite ce s'a rostit vreodat'd la noi" a lui Kog'd1-niceanu care atacà proiectul, pe cuvantul eft' nu revizueste le-giuirile existente intre proprietari si tArani, ci suprimA pur sisimplu once legiuire, läsAnd pe t'Aran liber pe bratele lui, iarpe proprietar pe mosia lui57. In aceastä m'äiastrà cuvântare Ko-gglniceanu citeste intE proiectul comisiei centrale pe temeiulc4 fusese intocmit In necunostinta legilor anterioare cari dupàarAtarea Insusi al lui N. Docan unul din subscriitorii proiec-tului, nu puturä' a fi corectate de comisie ne avAndu-le la in-demAnA ; apoi Koalniceanu observg c'd proiectul nu ilspundeapromisiunilor Conventiei din Paris care dispunea imbunAtAtireastArii locuitorilor, ci din potriv'd o inrgutAtea voind sà-i isgo-

" Sedint a din 9 Martie Mon. of , No. 59. 1862 Supl. Tribuna romänd,17 Martie 1862.

" Romdnul, 25 Martie 1862." Romdnul, 18 §i 19 Mai, §i 28 Iunie 1862." Mon. of., Nr. 100, 1862, Sup!.

neascA de pe Orticelele lor de pgrnânt si apàrând numai in-teresul proprietarilor. Intrând apoi In o lung6 si adâncà cer-cetare istoricA, el dovedeste cA tàranii nu fuseserà niciodatàchiriasi ci uzufructuari, cu drept real deci, asupra pAmântu-rilor pe cari le munciserà; dovedeste apoi cA in toate tkilemArginase li se recunoscurà acest drept real incAt dacà s'araplica proiectul Comisiei centrale tgranii nostri s'ar afla multmai eäu decat cum sunt in Bucovina, Transilvania si Basa-rabia sub jugul Nemtilor, Ungurilor si Rusilor.

Acest proiect, urmeaz6 Kogälniceanu, este in contra drep-tului, ch'ci nu e drept ca legiuitorii sà" se foloseasa de puterealor spre a nedreptätii pe cei slabi cari n'au putinta de a se apAraaci ; si in contra legii fiindch" nu dà stgpânirea tkanilor Or-ticica de pAmânt garantatà lor de legile actuale ; e in contranationalitAtii &Aci in loc de a desvolta simtul patriotic in inimagloatelor Mil de care o natiune nu e puternia deslipeste clasacea mai numeroas6 a poporului nostru dela sanul patriei. Ko-g6Iniceanu sfarseste miscata lui cuvântare conjurAnd adunareasá nu drAmAluiasc6 brazda de pämânt trebuitoare hranei tá-ranilor, aducând aminte boierilor cà cea mai mare parte dinaverea lor o datoresc muncii si sudorii lor ; c'd pArintii lor s'auluptat alAturi cu pArintii nostri, cA dacA ar suna iarAsi ora pri-mej diei fárà dânsii nu vom putea ap6ra nici patria, nici ave-rile, nici drepturile noastre si cA odatà Tara fäpità. nu vor fideekt slugile strAinilor cand astki suntem cu capul sus, %al%libel% si autonomà. Mai multi oratori din majoritatea adun6rei,combat pe Kogälniceanu care e sustinut numai de Grigore CuzaCu o putere si boatie de argumente care era la aceiasi in61-time ca si maestrele cuvântäri ale lui M. KogAlniceanu. Intrealtii rosteste presedintele consiliului, in ziva de 29 Mai, cuvan-tarea aceea care a fAcut atat de mare efect asupra contimpu-ranilor, incat mult timp isi aducea incà arninte lumea, de cali-ficarea discursului lui KoOlniceanu, din partea lui Catargiu,de himerà cu corpul de aspidà, capul o porumbità si coadade sopArlà màglisitoare". In aceastà cuvintare, de altfel in-destul de sewn, pentru insamnatul subiect cu care se inde-letnicia, Catargiu combate improprietärirea locuitorilor si sus-tine liberale invoieli 58 Debaterile se urmeazA inainte, fArà caBarbu Catargiu s6 mai intervin6 in ele, panA la 8 Iunie, candse intâmplà un incident.

Anume partidul liberal hot5rise sä ting o Intrunire pu-blic6 pe cAmpia liberntei, spre a celebra aniversarea zilei de11 Iunie, amintire a revolutiei din 1848. Deputatul C. Filipescuface ministeriului o interpelare in privirea acelei sklAri, mai

" Ibidem, Nr. 108, 1862.

DELA UNIRE PANA LA SESIUNEA ORDINAR 1 141


ales cA ea fusese incunostiintatA prefectului de politie Intr'unchip neobicinuit, nu prin o petitiune, ci prin o adresA din parteacomitetului ei, ca si cand ar fi fost acest comitet o autoritateconstituità. Barbu Catargiu, adus a se rosti asupra acelei sAr-bAri, o atacA inteun chip foarte violent, mai ales cA unul din sub-scriitorii adresei, C. Arion, sustinea cA demersul comitetuluiera In deplinA legalitate. Barbu Catargiu, in cuvântarea lui,spunea, cA trandafirii din buchetele cu care se pregAtiau sasArbeze ziva de 11 Iunie, erau tot acei cu care voiau s'a" cele-breze ziva de 24 Ianuarie, si care se pot vedea la VAcAresti :topoare, cutite, ciomege si chiar pusti, si de pe aceasta se vedece caracter inocent ar avea acea sArbare". El sfarseste energicalui cuvântare ca cuvintele : Pacea, domnilor, pacea e odihrasi linistea Wei, si voi prefera a fi zdrobit, decat a ingklui sla-birea linistei ; voi prefera moartea, inainte de a cAlca sau arasa sA se calce vreuna din institutiunile tArei" 59. Nu stieaCatargiu, in momentul cand rostia aceste cuvinte, cä moarteail astepta la usA.

In adevAr la sfarsitul sedintei, esind din adunare, sprea se duce acasA, si fiind luat In trAsurA de prefectul de politie,N. Bibescu, Barbu Catargiu fu ucis de o lov,turà de pistol,cand trecea pe sub poarta Mitropoliei.

PM Cine a fost omoratorul, nu s'a stiut niciodatA, sau,dacA s'a stiut, s'a tAinuit. CA versiunea de a doua e mai de crezut,reiesà din urmAtorul dialog, preschimbat intre I. BrAtianu siKogAlniceanu, In sedinta din 11 Octombrie 1866, In care Bed-tianu spune lui KogAlniceanu, CA : Barbu Catargiu n'a fostomorat de un Roman ; d. Kogalniceanu trebuia sA stie aceasta".KogAlniceanu rAspunde cA nu stie. BrAtianu adaoge, cA : tea"-ieste o persoanA care stie si care-ti va putea-o spune". DacAn'a fost un Roman, ci un strAin, este invederat, ea' n'a comisfapta din propria lui imboldire, si cA a trebuit sä fie nAimitde cineva. E vorba acuma de cine a putut fi el näimit, si nu-mai acest punct intereseazA istoria, In deosebire de acel penaljuridic care trebuia sA tindA la descoperirea fAptasului. Dincare sfere ale socientei bucurestene a putut pleca acest omor?Este invederat cd, in lipsa de dovezi, suntem adusi a face nu-mai ipoteze.

S'a creat o legendA, cA omorul lui Barbu Catargiu s'afAcut din pricina opunerei lui la legea ruralä ; ba s'a mers maideparte : s'a pus in legAturA omorul capului partidei drepteica improprietArirea locuitorilor din 1864, si s'a aruncat 13A-buiala asupra lui KogAlniceanu si asupra inspiratorului ski,domnitorul Wei.

Mai intai omorul lui Catargiu s'a fAcut ca doi ani ina-

" Sedinta din 8 Iunie. Mon. of., No. 124, 1862.

DELA UNIRE PIN], LA SESIUNEA ORDINARA 143

intea Improprienrirei efective a tAranilor, s'i in timpul primeidesbateri a legei rurale, cea din 1862. Dar de si in aceastà des-batere, Barbu Catargiu se declarase In contra improprietArirei,el o Meuse In un singur discurs, rostit in ziva de 29 Mai, cu 10zile, inaintea atentatului. Intervenirea capului dreptei In a-ceste desbateri nu este asa de insàmnatà, si cu mult mai multAinversunare sunt combdtute principiile liberale, in hotklrea ches-tiunei VärAnesti, de alti membri ai acelui partid, precum : prin-cipii Gr. M. Sturza, Dimitrie Ghica, Radu Rossetti s'i KneazulA. Moruzi, pe lang6 care impàrnsirea lui Catargiu la desba-teri pare In destul de restrang, cu tot discursul s6u frumossi Inflorit, ca toate cuvântkile lui. Si apoi, la 8 Mai, când s6intâmplà omorul, legea IncA nu fusese votatà, Inat s6 se poat6spune, cà se ràzbuna o faptà Indeplinità. Ea se voteaz6 tocmaiIn 11 Iunie, dupà sàvârsirea omorului, fiind primit proiectulcomisiei centrale cu 62 de bile albe contra 35 negre 6°. Credemdeci cA, dacA desbaterile legei rurale pot intra si ele in nurnArulmotivelor ce au Impins mana la f5ptuirea crimei, nu sunt eleacel hotArator, cu toate cà aceastà pgrere isi g6si rAsunetulpAn6 In ziarele steäine ea.

Am vgzut insà, c6 in ziva de 8 Iunie venise In desbaterio altä chestiune care, de si mai putin insamnat6 deckt acearura16, avea un caracter mutt mai arzAtor si mai ascutit, anumeoprirea s'ArlArei dela 11 Iunie. Am mai vAzut apoi cu catà energiecombRuse Barbu Catargiu acea skbare si se rostise pentrua ei Impiedecare. La 12 oare fusese anuntatà interpelarea ; la2% fusese desvoltatà si la 53/4 Catargiu era impuscat e2. Nucredem a gresi, atribuind motivul hotgrAtor al faptei, ar6tareienergice a intentiunei lui Catargiu de a opri cu once pret s6r-barea proiectatà. Si nu trebuia mult, pentru ca elementelemai vioae, mai neretinute dintre protivnicii dreptei s6 recurg6la acest mijloc, spre a cur6ti de pe fata pàmântului pe omulacela care, prin ideile sale sustinute de un caracter neinduplecatsi de o vorbire ademenitoare, se aràta ca cel mai primej diosprotivnic al misarei liberale ". Se stie apoi, a domnitorul

Mon. of., No. 129, 1862, supl." Daily News, 10 Martie 1863, atríbue omorul lui Barbu Catargiu,

fricei ca nu cumva sit tread( proiectul de lege ruralA : The rumour that sucha law was about to pass, bowewer produced its effect, and M. Catardji wasshat In his carriage by an unknown band, whilst he was quitting the chamber".

, Principele Dimitrie Ghica In sed. din 9 Iunie 1862, Mon. of., No. 121,1862, supl. IA

" KogAlniceanu, protivnicul cel mal hotiirtit al lui Barbu Catargiu, spunedespre el, In sedinta din 1 Martie 1862, (Mon. of., No. 57, 1862, supl.) MAadresez dar ciitre presedintele consiliului care sii fie bine Incredintat, cA pAstrezpentru d-sa o admirare adAncii, nu numai pentru elocinta, dar mal ales pentruindependenta caracterului d-sale". Característica lui Barbu Catargiu este destulde bine datii de Armand Lévy, In ziarul parizian l'Opinion nationale, 26 Iunie


reproba §i el apudturile prea pornite ale extremei stângi, indtIn ipoteza in care ne-am pus, a omorului lui Catargiu din cauzaproprirei serbkei din 11 Iunie, o participare a domnitoruluinici nu poate fi gandità. Tot atAt de putin poate fi vorba insAde aceea a lui Koaniceanu care nu era in guvern pe atunci§i combnuse, numai ca deputat, proiectul de lege al comisieicentrale 64.

Prin urmare, dacà nu se poate pune omorul lui BarbuCatargiu In sama partidului stângei, in sensul d frunta§ii luil'ar fi pus la cale, nu se poate tAgklui acestui omor caracterulunei fapte politice care deci nu a putut pleca deat din randurileprotivnicilor dreptei. Organele timpului, atAt interne ca §i externe,atribue acest omor pasiunilor politice. In primul loe scrisoareadomnitorului cAträ vgduva reposatului, spune, cà regretà peomul de stat eminent ce a murit in serviciul 0'1.6, martir alconvingerilor sale §i pentru apkarea principiului ordiner ",cuvinte care §i ele indreapt6 gandirea tot call oprirea ani-vers6rii lui 1848. Din foile strAine citäm Le Constitutionnelcare, comentând scrisoarea, spune : vedeti, prin aceastà dinurm6 frazg, c6, atribuind omorul lui Catargiu celor mai detes-tabile pasiuni politice, opinia public6 nu s'a inOlat"88. SingarRomdnul organul partidului, din sAnul druia pornise lovitura,se sile§te a dovedi cd omorul lui Barbu Catargiu nu avea uncaracter politic, ci era izbucnirea unei r6zbun6ri private ".

Omorul lui Barbu Catargiu este un simtom al fncord6reice exista intre partidul dreptei §i acel al poporului. El mai arat5.

1862: La question qui le passionnait le plus, était celle de la propriété. C'estlui qui, il y a plusieurs années, avait prononcé le mot : le paysan est notrecapital it tous". En Septembre 1848, il applaudit au retour des Russes. Iln'était pas sans voir les dangers de l'occupation étrangere ; mais la haine del'esprit révolutionnaire dominait en lui tout autre sentiment. Il n'était rienmoins que populaire ; sa parole, raide et meme quelque peu provocatrice, luiavait fait bien des ennemis".

" Instructia adunase bAnueli asupra unui Ungur Bogathy Gyorgy (vezidosarul la ministerul justitiei No. 1037, 1862), Vinovat sau nu, acest om eraarAtat ca autor al crimei. 0 brosurA Note sur les Principautés-Unies de Mol-&lute et de Valachie, Paris 1864, p. 13, spune : On avait A s'étonner qu'un certainBogati, étranger que l'opinion publique accusait, A tort ou A raison, du meurtre,au lieu d'etre soumis A une instruction judiciaire, fut nommé inspecteur généralde sylviculture en Moldavie, aux appointements de 2000 piastres par mois".Un glumet fAca atunci jocul de cuvinte : Bogati a ajuns bogat". Am cercetattoate decretele din Mon. of.. de la 8 Iunie 1862, pAnA in Decemvrie 1864 sinu am giisit nicAire pe Bogati numit in vreo functie : am cercetat apoi arhi-vele ministerului domeniilor, privitoare la corespondenta pentru pAduri si nuam gAsit nicAeri numele lui Bogati. ArAtarea brosurei : Notes este. sau o iscoadl,sau reproducerea unui zvon netemeinic.

" Scrisoarea din 10 Iunie. Mon. of., 12 Iunie 1862." Le Constitutionnel, 3 Iulie 1862." Romdnul, in lungul sAu articol : Asasinatul politic a lui C. A. Rossetti,

23 Aug. 1862, Comp. 9 Iunie 1862.

DELA DNIRE PAN.A. LA SESIIINEA ORDINARA 145

a si In straturile mai adanci ale acestuia Incepuse a se Infiripaurme de viata politick manifestate de o camdatg, prin faptulbrutal al unei crime, dar care nu dovedeste mai putin, ca constiintaamortita 'Ana atunci incepuse a se destepta.

In primul moment de spaima si de confuzie, camera delguvernului puteri discretionare pe 6 luni, spre a putea faceurmarile trebuitoare. Domnitorul insa refuza a le primi. Maitarziu, cand se va aminti dreptei acest fapt, ea va sustinea càoferise aceste puteri exceptionale ministerului ei ; dar cumobservg Le Constitutionnel : Nu era oare imprudent a se des-lega astfel de puteri, pentru un timp determinat, cand nu seputea sti, daca ministerul va ramânea pang atunci" 68?

Dupg votarea legei rurale, in ziva de 11 Iunie, sesiuneaordinal-a se inchide, In ziva de 25 a aceleiasi luni. Din mesajulde inchidere, se putea vedea, a domnitorul nu va sanctionalegea rurala votata de adunare, de oarece, dupa ce deplângeIn el moartea lui Barbu Catargiu, aratà pared de rau pentrunevotarea mai multor legi, mai ales acea a consiliilor judetenesi comunale care ar fi avut de tinta a face putincioasa apli-carea legei rurale.

Ministerul dreptei frisk descompus prin moartea prese-dintelui sau, nu se mai poate reconstitui, din cauza ca dreaptarefuza a mai participa la guvern68, si se constitue un ministernou sub N. Cretulescu, compus din : Dim. Cornea, T. Ghica,G. Creteanu, I. Gr. Ghica, A. Florescu si M. St. Catargiu 70

Chestia armelor sarbesti. Odatá cu deschiderea camereidin 1862-1863, se petrece o imprejurare care aduce iar in des-batere chestiunea autonomiei Principatelor-Unite si care, dupamai multe peripetii ce pareau amenintatoare, se sfarseste iarasiCu o izbanda diplomatica a domnitorului.

Anume In a doua jumhtate a lunei Noembrie 1862, con-sulul austriac Eder si acel englez Green AA cà un transportde arme s'ar face prin Romania catra Serbia. Ei banuind, inun asemene fapt, o uneltire rusascà contra existentei impa-ratiei otomane, la care uneltire guvernul roman ar da concursulsalt, cer imediat dela el oprirea transportarei si sechestrareaarmelor. La aceasta cerere se asociazá si delegatul turc la co-misia dungreank Omer Ferzi pap, ce nu avea nici un rol di-plomatic si care prin o nota putin curtenitoare, jigneste pedomnitor. Totus acesta pune sechestrul cerut. Dar un negu-

" Le Conslilutionnel, 24 Iulie 1862.1° Kopiniceanu In edinta din 15 Ianuarie 1663. Mon. of., No. 22, 1863,

supl.: dupA uciderea lui Barbu Catargiu, majoritatea n'a vrut 0 mal leeministerul".

7° Mon. of., 25 Iunie 1862. Mesajul Ibid., 26 Iunie 1862.A. D. Xenopol. Istoria Romfinilor. Vol. XIII. lo

146 1STORIA ROMANILOR

titor din Serbia argtându-se ca destinatorul armelor §i, inter-venind apoi agentul Serbiei, precum §i principele acelei tg'riMilo§ Obrenovici care spune in o depe§g eked domnitor, cgarmele erau destinate pentru armarea militiilor sale, sechestruleste ridicat §i transportul 1§i urmeazg Inainte drumul. 0 stra§-nicg mi§care se face in diplomatie, la auzul acestor fapte. A-gentul Angliei, acel al Austriei, cgtre care se unesc acei ai Frantei§i Prusiei, i§i dau Intalnire la palat, fgrg a cere audientg, sprea dobAndi un rgspuns categoric. Principele le observg neregu-laritatea demersului §i le respunde, cg mgntine ingsura luatg.Peste doug oare agentii trimit domnitorului o nag' colectivg(10 Decemvrie), prin care cer, ca el sg' opreascg transportulpAng in 24 de oare. Principele le rgspunde cg au insgrcinat peagentul din Constantinopole sg desbatg chestiunea cu amba-sadorii puterilor, §i Ong nu va afla rezultatul acestui demers,nu poate sä le dee nici un rgspuns 71

Presa englezg mai ales se argta foarte mi§catg de pur-tarea României §i rgspândea ve§tile cele mai Ingrijitoare. Mor-ning Post acuza pe fatg pe Rusia, de a fi trimis Inteun chipfraudulos, fAcAndu-le sg treacg' drept §ine de drum de fier, armedin arsenalul dela Tula. Adgogea cg Poarta, in unire cu An-glia §i Austria, somau pe principele Cuza §i pe principele Milo§sg predee armele. Ziarul lordului Palmerston mergea chiarmai departe, declarand cg, in virtutea tratatului dela Acker-mann §i al celui dela Adrianopole, suzeranul poate sg depungpe vasalul, dovedit de a-i fi du§man in ascuns, §i cg' Poarta vatrimite o comisie in Principatele-Unite, spre a cere dela domni-torul lor predarea armelor §i Indeplinirea jurgmântului de cre-dintg, ca vasal al Sultanului 72 Se mai amintia protocolul din6 Septembrie 1859, 1ncheiat la Paris, cu recunoa§terea indoiteialegeri a lui Alexandru Cuza, prin care se spunea, cg In cazulunei noue incglcgri a Conventiei, Sublima Poartg, dupg ce vaface demersurile trebuincioase pe lângg administratia gospo-darilor, va duce aceastg imprejurare la cuno§tinta reprezen-tantilor puterilor garante din Constantinopole §i, indatg cefaptul incglcgrei va fi constatat prin impreung Intglegere, curteasuzerang va trimite In Principate un comisar ad-hoc, Insgr-cinat de a cere ca mgsura ce a dat loc acelui incident sg fie re-trasg. Comisarul sublimei Porti va fi intovgrg§it de delegatiireprezentantilor din Constantinopole, cu care va proceda im-

n Expunerea ImprejurArilor este fAcutA, duprt versiunile concordanteale ziarelor Le Courrier du Dimanche, 4 Ianuarie 1863 (23 Decembrie 1862).L'Esprit public 23 (11) Ianuarie 1863 §i Le Steele 23 (11) Ianuarie, 1863.

72 Articole din Morning Post, reproduse de L'Opinion Nationale 17 (5)lanuarie §i Le Courrier du Dirnanche, 18 (6) Ianuarie 1863.

DELA IINERE PANA LA SESITINEA ORDINARA 147

preuna" 73. Se ameninta deci iaravi cu intervenirea in Prin-cipate.

Numai ziarele luau insa un ton ava de rostit. Diplomatia,hiar cea engleza, era mai moderatä, de vi ea tindea tot la o

umilire a domnitorului, macar pentru a razbuna transportularmelor ce acuma trecuse Dunärea vi nu mai putea fi impie-dicat iaravi fapt indeplinit 74. Ambasadorul englez din Cons-tantinopole trimite domnitorului României o scrisoare prie-teneascd, in 21 Ianuarie 1863, prin care îi cere lamuriri asupraarmelor destinate Serbiei, vi daca acele arme au trecut pe fatasau pe ascuns ; daca e adevarat ca trupele ce le escortau aveauordin sa traga in Turci, in cazul cand ei s'ar fi opus. Ambasa-dorul mai roaga pe principe, sa trimita Portei o scrisoareleimuritoare. Cu alte cuvinte sir Bulwer cerea domnitoruluisa faca scuze Portei pentru purtarea lui. Domnitorul ras-punde insa ambasadorului, in 30 Ianuarie 1863, ca el nuse poate mira in destul, cum de ziarele engleze cer masuride constrangere contra guvernului lui; ca el a insarcinatpe Negri sa lamureasca lucrul ; ca o scrisoare catre Poarta esteIn afara de chipul obicinuit al relatiilor sale cu guvernul oto-man ; ea' de vi el s'a supus la un blam public in sanul adunarei,ministerul otoman gasi o placere in a raci relatiunile noastre ;ca la inceputul afacerei armelor, comisarul turc din comisiadunareana ce nu avea nici un caracter diplomatic, vi-a permissa-i trimita prin telegraf o comunicare ofensatoare ; apoi mi-nistrul insuvi al afacerilor straine a remis lui Negri o nota, avade surprinzatoare prin fond §i prin formä', ca agentul a refuzata i-o comunica. Nota s'a trimis atunci direct. De aceea deci,refuz6 scrisoarea ceruta de Bulwer. Aceasta nu ar fi cu putinta,decat cu conditia unui respect al convenientilor, de care ceimai multi din dregatorii otomani par a voi sà se abtina de tot,fata cu principele domnitor al Principatelor-Unite" 75.

Argumentul juridic invocat de domnitor, pentru a-vi aparapurtarea, era, ca nu putea admite, ca o marfa cumparataIn timp de pace, de care o Ora in stare de pace, dela o putereiar in pace cu Poarta, sä poata fi privita ca contrabanda deräzboiu. Serbia cat i Principatele-Unite sunt apoi neatarnatede Poarta pentru tot ce privevte ocarmuirea lor interna" 76.

Vezi d. e. La Patrie, 20 (8) Ianuarie 1863." Ibidem, 23/11 Ianuarie 1863: "On ne s'expliquerait pas d'ailleurs, du

moment que les armes sont arrivées en Serbie, comment ce commissalre pourraitrequérir le gouvernement roumain, de rapporter une mesure, dont il ne dépendplus de lui de modifier les effets".

71 A. Papadopol-Calimah, Amintiri, p. 351-356." O corespondentà din Bucure§ti publicatii In L'Esprit public '25 Ia-

nuarie 1863. Comp. un bun rezumat al chestiunei armelor In La Voix de laRoumanie din BucureW 3//s lanuarie 1863.


Se vede &A puterile protivnice principelui se convinserä la sfär*it,c6 ar fi fost mai nepolitic de a impinge lucrurile la extrem iapoi mai ales, fata cu marele zeu al politicei faptul fnde-plinit ele gäsirä de cuviintä ali astämpära prea infocateleporniri. Ziarul La Patrie, relateazA astfel sfär§itul acestei ne-intelegeri : Conferenta reprezentantilor puterilor semnatare aletratatului de Paris, Intrunite la Constantinopole, spre a cer-ceta chestiunile destul de grave care le ridicase transitul ar-melor destinate Serbiei, prin Principatele-Unite, nu s'a ar'ätatdispusä a vedea In acest fapt o cälcare a Conventiei din 19 Au-gust, §i. a rostit pärerea, cA nu ar fi cazul de a se aplica stipu-latiile protocolului din 6 Septembrie 1859. Conferenta s'a mär-ginit a cere principelui explicäri asupra trecutului §i garantiipentru viitor" ".

,, La Patrie, 2 Fevruarie, (21 Ianuarie) 1863. Le Courrier du Dimanche-din 4 Ianuarie 1863, comenteazA In chipul urmAtor purtarea principelui Inaceastii daravere : Quelle que soit l'issue des négociations pendantes, il noussera permis de rendre justice a l'attitude du prince Alexandre Jean, lequelen presence du langage presque comminatoire de quelques uns des repré-sentants étrangers, s'est montré constamment A la hauteur de sa position etn'a cessé d'allier A un sentiment tres vif de la dignité de son pays, un remar-quable esprit de sagesse et de moderation",

II

DELA SESIUNEA DIN 1862 PANA. LA ALDOILE MINISTER KOGALNICEANU

(3 Dec. 1862 12 Oct. 1863)

Sesiunea furtunoasfi. Adunarea, convocata In sesiuneextraordinara, la 10 Noembrie 1862, pentru a se ocupa cu vo-tarea budgetelor, nu putuse Indeplini aceasta indatorire, Inscurtul timp ce o despartia de fnceperea sesiunei ordinare, 3 De-cembrie, din pricina, Intai, cà ea nu se complectase din celedintai zile; apoi din aceea ca ministerul, fnfato§and unele bud-gete nespecificate in cheltuieli, adunarea ceruse amaruntirealor. Pala sa se readuca budgetele, in forma ceruta, de adunare,se fntrase adanc In sesiunea ordinara ; dar nici atunci budge-tele nu putura fi votate, din alte imprejurari, pe care le vomraporta In curand.

In afara Insa de budgete, ministerul Cretulescu, reinoind§i acuma spornica activitate care totdeauna caracteriza venirealui la putere, fnfato§ase mai multe proiecte de legi, precumacel al impozitului pe sare, al concesiunei minelor de sare, alunificarei contributiei personale, al pensiilor, al consiliilor ge-nerale, al organizarei puterei armate, al organizarei ministe-rului public, al recrutarei, al atrupamentelor §i adunarilor tur-buratoare, al constrangerei corporale, al consiliului de stat, alactelor starei civile, al desfiintarei magaziilor de rezerva, alsistemului metric, al curtei de conturi, al camerilor de comert,al exproprierei pentru utilitatea publica §i altele inca. Catevadin aceste proiecte se voteaza chiar dela 1nceputul sesiunei,iar cand vin budgetele la rand, comisiunea adunarei trece lavenituri cifra de 20.000.000 de lei dela manastirile Inchinate.Ministerul se opune, sustinand ca s'ar prejudeca chestiuneacare este In tratare diplomatica §i asupra careia tara incä nuar fi stapanita. I se raspunde, ea aceastä inscriere nu era decat

150 113TORIA ROMILNILOR

urmarea fireascä a dispozitiei luatà de minister, dupä plan-gerea unor patriarhi, de a se strange veniturile mänästirilorIn casa statului. Ministerul räspunde cá era un simplu depozit,pe când daeä sumele se inscrieau intre venituri, se vor facecheltueli asupra lor si se va dispune de ceva ce inc6 nu ne apar-tine. Atunci Panu se scoalà si rosteste cuvintele : Ne zicetich* compromitem chestiunea ; dar cine altul a compromis-o,de nu ministerul? Ati asteptat sà vä vinà initiativa dela pa-triarhi si dela chiriarhii mänästirilor, si când adunarea vinesi face o chestiune nationalà si voeste a vä substrage de subaceastä inräurire, reclamati &A se compromite chestiunea si.viitorul. Viitorul este al României ; viitorul este al nostru altuturora, al Wei intregi, si noi care suntem mandatarii ei,avem dreptul si datoria de a ne ocupa de dânsul si de a luatoate mäsurile pentru a-1 asigura". Lascar Catargiu adaoge,In aplausele intregei adunäri, cä pe längA inscrierea cifrei intreveniturile -Wei, guvernul sä Mfg' toseze un proiect de lege pentruregularea definitivä a acestei chestiuni". Adunarea voteazäaproape in unanimitate si in mijlocul celui mai mare entuziasm,inscrierea venitului averilor mänästirilor inchinate in bud-getul tärei 1.

Acest vot, dat contra pärerei ministerului, fu cea d'intainotà discordantä intre guvern, reprezentat prin Neculai Cre-tulescu, si adunare. A doua fu, &And camera propune a se numio comisie care sà privigheze modul de intrebuintare al unuicredit de 150 mii de lei, incuviintat de ea ; a treia si mult maigravä, räsuna atuncea, cand ministerul, in expunerea de mo-tive a budgetului pe 1863, declarà, cä" finantele tärei se afläIn o mare desordine" 2. Declaratia provoacA un atac violentcontra ministerului care räspunde, cg cei mai multi din ceicare-1 atacä sunt autorii desträbälärei finantelor, de pe candei au fost ministri. Desbaterea inversunându-se, principele Stir-beiu mustrà pe ministrii, pentru eä au pus in gura domnuluicuvintele : In urma unui trist evenement, am luat eu insumicArma guvernului", adAogänd apoi c'ä armata s'ar preumblaIn jurul camerei. Ministrul de räzboiu intampinä, eä cuvintelerostite de Märia Sa sunt in deplin acord cu Conventia care spune,c6 domnul occirmue§te tara impreund cu mini§trii sed; iar la zvo-nurile raportate asupra armatei, ministrul de culte, Tell, räs-punde prin afirmarea unor zvonuri mult mai grave : Se zicecä intre deputati se fac adunäri, care au de scop sä rästoarnestarea de lucruri ; si zice cá s'au format programe ; se zice càs'a compus chiar guvernul provizoriu, liste de prescriptiuni,

/ Sed. din 22 Decembrie 1862. Mon. of. No. 14. 1863, supl.I Expunere de motive. Sed. din 20 Noembrie 1862.

SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER KOGALNICEANU 151

se zic aceste. Domritil tirbeiu a zis cä se zice ; tot astfel ziceu" 3.

Toate aceste erau prevestirile unei furtuni mult mai pu-ternice ce era sä se desläntuiascä, cu prilejul räspunsului lamesaj, care furtunä trecând de astà datà peste capetele mi-ni§trilor, era sä se indrepte chiar asupra domnului, cAutändsà desrädkineze copacul ce nu-0 implantase deck proaspeterädäcini in tronul României.

Anume, la proiectul de räspuns la adresa tronului, re-dactat de o domisie aleasä de majoritatea adunkei §i a ckuiaraportor era Barbu Belu, o minoritate insämnatä de 32 de de-putati, dintre cäpiteniile adunkei, propuse un amendament,sau mai bine zis un contra-proiect, care criticând nu numaiactele ministerului de atunci, ci toti cei patru ani de ockmuireai domnitorului, sub aparenta constitutionalà a unei cenzu-räri a administratiei, trecea peste mini§tri, spre a lovi in domnitor.

IAA in rezumat cuprinderea acestui a§a numit amenda-ment : Incepe prin o critic6 a purtkei ministerului Cretulescu,despre care spune : Numai dä dela deschiderea camerei Oraacuma nu ne a dat nici o samä despre mersul afacerilor, darinspäimanteaz6 tara, prin propria luí declaratie, cä finantelesunt in cea mai mare desordine ; apoi ne tägädue§te, in douäranduri §i in tonul cel mai amenintkor, cel mai neauzit in ana-lele parlamentare, drepturile de cäpetenie ale reprezentatieinationale, §i merge pAnä a o declara de vated de conspiratiune.Aceste imprejuräri ne imping a aräta Märiei Tale, in cea maiintreag6 sinceritate i cel mai absolut devotament, situatiuneaOrd".

Aici amendamentul se Intoarce cu critica situatiei poli-tice, dela alegerea chiar a domnitorului, cu patru ani in urmä :aratä intAi, cum Romanii au dovedit lumei, prin spontanelelor manifestki, vitalitatea i destoinicia lor, ca corp politic§i social ; cum consträn§i de Europa märgini nkuintele,ele izbucnise inc6 mai puternice cu votul dela 24 Ianuarie 1859;cA dupà alegerea domnitorului, guvernul säu nu §i-ar fi dattoate silintele, spre a inlesni opera de rena§tere §i de reconsti-tuire ; cum in sfk§it, unirea fiind proclamatà, se a§tepta catoate puterile publice sä rivalizeze, pentru reedificarea §i con-solidarea statului romän. Vorbind de indeplinirea uneia dincele mai mari dorinti ale natiunei, noi ca reprezentanti ai eiavem imperioasa datorie a nu täsa sä treacä aceastä solemnä

$ed. din 15 si 18 Ian. 1863. Mon. No. 22, 1863, supl. Chiar acesteprime atacuri sunt transmise la Paris, ca IncercArí de rAsturnare. Ziarul L'Espritpublic 6 Februarie (25 Ian.) 1863 spune : ce partí en est arrivé à entrainerl'assemblée qui ne se proposeralt ni plus Ili moins que de proposer la déchéancedu prince Couza, ce qui par contre obligerait le prince, de recourir au partídésespéré du coup d'Etat".


ocaziune, EVA a declara, ca de cate ori se'pronunta, in aceastaadunare, cuvantul de Romania una §i nedespartita, inimilenoastre nu se pot opri de a reporta recuno§tinta lor eterna lapicioarele tronului augustului suveran al Frantei care a con-tribuit mai cu deosebire la constituirea statului roman. Dinnenorocire, nici dupa unire, In curgere de un an, nu s'a facutnici un pas inainte ; iar acum guvernul vine §i cearcá a spul-bera chiar bazele guvernämântului constitutional, §i repre-zentatiunea nationala se intreaba, cu spaimä. §i durere, careeste cauza ce o paralizaza vi-i mistue toate puterile, pana ao face chiar sa piarda increderea ce avea intr'ânsa? Cauza esteca de patru ani, guvernul Mariei tale nu §i-a aplicat puterilesale legale, spre a inlesni sincera functionare a mecanismuluiconstitutional. Concursul oamenilor n'a putut lipsi Mariei Tale;caci In esesprezece ministerii ce s'au succes de patru ani, auintrat toti barbatii care au o valoare politica In tara, far'ä deo-sebire de opiniune politica', i toti au e§it dela putere, fara arasa nimic In urmele lor, decat poate reputatiunea lor

Amendamentul apara apoi camera de imputarile ce is'au adus de unii, ca din pricina ei, trebile s'ar fi framantatpe loc. Prin urmare nu regimul constitutional ci nesincera luiaplicare era cauza suferintelor. Aici enumara actele guvernuluicare au paralizat activitatea camerei, intre altele nesanctio-narea legei rurale i reaua administratie a finantelor.

Maria Ta, sfar§e§te acest rechizitor, a fost greu §i du-reros pentru noi, sà ne hotaram a pune dinaintea M. T. §i alumei, desvalite In toata goliciunea lor, ranele ce bantue na-tiunea §i o fac sä sufere amar ; dar am crezut cà este o datorieimperioasa pentru noi, s'aducem nevoile, pasurile §i suferin-tele ei pana la tronul alesului nostru, ca incredintandu-Te §iM. T. ea raul este la culmea lui, sà faci ca guvernul M. T. saiasa de pe drumul ea-tacit §i vätämator intereselor Ord., pecare merge" 4.

Subsemnatii : A. Panu, C. A. Rossetti, St. Golescu, G. B. Stirbeiu,Bibescu Basarab Bretncoveanu, Gr. Arghiropol, A. Arion, A. Mavrocordat, Gr.C. Sutu, I. Cantacuzen, Al. C. Golescu, Gr. Busuioceanu, I. Petrescu, C.. T.Grigorescu, A. Ursachi, G. VAleanu. P. Rossetti, N. C. Izvoranu, T. 011nescu,C. M. BrAiloiu, C. Culoglu, Gr. M. Sturza, I. BrAteanu, Dim. Ghica, C. Gr.Ghica, Cipariu, Nicolescu, N. Moscu, Gherman, I. Ghica, G. Cantacuzen, T.BrAteanu. Vezi Mon. of. 17 Ianuarie 1863. 0 corespondentà din Galati din18 (6) Fevruarie, cutre ziarul parizian La Patrie 2 Martie (21 Februarie) 1863,spune : il va sans dire que M. Pano, le premiér des signataires est, sans aucundoute, le rédacteur du fameux contre-projet". Acelas ziar adauge : l'opposi-tion contre le prince ne se compose 11 peu près, que des boyards mécontents,soutenus par quelques journalistes exaltés". L'Esprit public, 1 Mai 1863, adaugl :Les accusations y sont accumulées avec un soin qui semble s'étre plus inspiréd'une hostilité inexplicable contre le prince, que du souci du jugement, aumoins sévère, que l'Europe aurait à prononcer contre nous, si les griefs d'unepartie de nos représentants étaient justifiés".

SESIUNEA. DIN 1862AL 2-LE MINISTER ROGALNICEANU

Deocamdatä, combsätändu-se forma de amendament incare se imbrAcase un contra-proiect de räspuns, pus la vot,luarea lui in consideratie cade, prin paritate de voturi. Nu-mindu-se o nouà comisie, de astädatä. ea aduce, ca proiect almajoritätei, o repetare a fostului amendament. Intrand acestproiect de fäspuns la adresa tronului in desbaterea camerei,mai multi oratori protivnici lui, precum Costaforu, ManolacheCostache, Boerescu, se intreabg, cum se poate, ca atacul incontra pretinsei conducen i la peire a tärei, in tot decursul celorpatru ani dela indoita alegere in coace, sä se facä tocmai deacele persoane ce au luat parte la carma ei in acest rästimp?Cine sunt oare ministrii ce s'au succedat in acesti ani? A.Panu, St. Golescu, I. Ghica, D. Ghica, A. Arsache, C. A. Ro-ssetti, I. Brätianu, BrAiloiu". Väsescu conchide deci, eft' toticare ati fost ministri, declarati-và de vinovati si culegeti acumroada päcatelor d-voastre ; plecati capul sub greutatea lor".Boerescu, fAcand socoteala timpului cAt au cArmuit deosebi-tele ministerii, observ6, a e un lucru ciudat, c6 in acesti patruam care fac 48 de luni, dupà un calcul exact ce s'a fäcut, 38de luni au guvernat acei care vin sä se plängä, si numai 10 luniceilalti" 5. Ministrul de räzboiu, generalul Florescu, trägänd in-cheierea neapgratà din premisile puse de inainte-vorbitorii säi,aratà, c6 el nu vede in acest proiect cleat persoana domni-torului ; eäci dacä numai ministrii sunt in joc, atunci intreb,care ministri, cei actuali sau acei care au subscris amenda-mentul" 6?

CA nu era vorba de ministri, ci de domnitor, se vede depe imputarea, adusg in cursul desbaterilor, a domnitorul tri-misese la Poartà memorandul cunoscut, ne contrasemnat denici un ministru, si principele Grigore M. Sturza cere dareaIn judecatà a lui C. Negri, care a pus in lucrare un act al dom-nitorului, neinvestit cu aceast6 formalitate, prevAzutà de Con-ventie ; cäci s'ar invedera, prin asemene procedare, tendintade a se introduce guvernul personal 7.

C'äträ aceastä invinuire se mai adaoge fraza rostitä dedomnitor, ca räspuns la felicitärile de 1 Ianuarie 1863, c6 inurma tristului eveniment al omorului lui Barbu Catargiu, luAndinsumi carma statului, am urmat cu luare aminte mersul tre-bilor publice" 8, cu atat mai mult cà aceste spuse a le domni-torului fusese repetate de el, mai pe larg, unei deputatiuni dinCraiova : Am bägat de samA, spusese domnitorul, cA in tara

i edinta din 5 Fevruarie 1863. Mon. of., No. 40, 41 si 42, 1863, su-plement.

Sedinta din 6 Fevruarie. Mon. of., 46, 1863. Unii oratori urmeaziia numi proiectul tot amendament.

Sedinta din 6 Fevruarie. Ibid., No. 1863.Mon. of., 2 Ianuarie 1863.

154 18TORIA ROMANIL011

noastra, toti se uita la domn, pentru toate lucrurile. De gre-§e4te vreun subprefect, domnul este vinovat ; de nu ploug,domnul este vinovat ; inteun cuvânt, binele §i räul de o potrivaaruncate asupra domnitorului i numai asupra lui. Pentru acestcuvânt m'am hotarät, fara a atinge cAtu§i de putin legile §idatinele de azi ale tarei, a ma ocupa, Impreuna cu mini§triimei, de ocArmuirea ei, 1ntr'un chip cu totul activ ; pentru careva rog pe toti, §i ca domn §i ca Romän, ca de câte ori yeti aveavreo nevoie, sa veniti la mine ; Insa in toate plängerile voastresa nu fiti povatuiti deckt de spiritul de dreptate §i de adev'är" 9.

In contra unor astfel de intentiuni, manifestate de dom-nitor, oratorii opozitiei apasau asupra teoriei constitutionale,dupa tipicul englez, a careia principiu este, ca regele domne§teiar nu ocArmue*te ; la care li se räspundea, din partea apara-torilor domnitorului, ca dupa Conventie domnul ocArmue§teImpreuna cu mini§trii sai ; iar In chestiunea ne contrasemnareimemorandului trimis puterilor, se raspundea, cà adunarea din1861 (Muse domnitorului mandat sa efectueze unirea". Cee drept, In memorand, domnitorul nu se multame*te numaia dovedi puterilor nevoia neaparata a unirei, ci el ataca pe In-sa§i acei care-1 Insarcinase cu efectuarea ei, atacuri pentru caredomnitorul de sigur nu primise mandat n. Chestiunea consti-tutionalismului purtarei domnitorului era cam Incurcata §i nuse putea limpezi numai la lumina principiilor teoretice.

Mai Invinuia Gr. M. Sturza, bine Intales tot pe domnitor,ca schimba ministerele dui:a anotimpuri ; ca sunt ministerede iarna cAt tine frigul, iar Indata ce Infrunze*te codrul, vinaltele de le Inlocuesc ; ca apoi ministerele nu au fost mai nici°datà mate din majoritatea adunarer 12 La aceasta raspundeVernescu, ca textul Conventiei autoriza pe domn lua mi-ni§trii i In afara de adunare. Apoi, adaoge el : La noi majo-ritatile camerilor, fiind totdeauna compuse din conservatori,din oamenii trecutului, ele n'au avut alta politica cleat de ane tinca pe loe, de a opri reformele, de a impiedeca punereaIn lucrare §i desvoltarea principiilor mäntuitoare cuprinse InConventie, §i din contra mini§trii care adese-ori s'au luat dinminoritate, adeca dintre acei oameni care iubesc institutiile

QUM de A. Panu in fedinta din 5 Fevruarie. Mon. of., No. 44, 1863,suplement.

" Kogiilniceanu In sedinla din 9 Fevruarie, Mon. of., No. 57, 1863. Bra-teanu spune : Noi am ales pe Alexandru loan I, domn al Romaniei ; ba Incamal mult, 1-am dat mandat sii faca unirea, unire ce s'a f iicut de Romaniacareia n'avea decat punli formula de cancelarie, de notariat". edinta din11 Februarie, Mon. of., No. 61, 1863.

Vezi mal sus analiza memorandului, p. 114.edinta din 6 Februarie. Mon. of., No. 48, 1863.

SESITJNEA DIN 1862AL 2 LE MINISTER KOGALNICEANIJ 155

cele none, §i-au pus toate silintele, au facut toate incercarileposibile, ca sa impinga majoritatile inainte" 13.

Oratorii protivnici guvernului adaog, cà starpa framân-tare a adus starea pe loc a -Wei, coruptia justitiei §i a admi-nistratiei, destrabalarea in finante, injosirea simtimântului pu-blic, desorganizarea armatei i alte multe rele. S'a vazut dinanaliza amendamentului, ca opozitia nu recuno§tea principeluinici un rol in efectuarea unirei, pentru care declara, ca esterecunoscatoare numai imparatului Francezilor. La aceasta dinurma parte, raspunde Kogillniceanu, ea mai intAi nu trebuesa facem un singur om solidar de tot raul ce este in tara, caciatunci recuno§tem ca §i binele nu ne poate veni cleat tot delael, §i atunci la ce mai avem institutiile noastre? Domnitorule om, nimic mai mult cleat om ; nu are pretentiunea de a fiun barbat mare. Samânta barbatilor mari s'a perdut dela stefance! Mare §i Mihai Viteazul ; acuma se cultiva samântadacilor de matasa, adaoge oratorul, stArnin d veselia adunarei.CAt despre progresele realizate, priviti numai la unire i spuneti,daca in 185G, credeam noi ea, in zilele noastre, sub ochii no§trivom vedea unirea indeplinita? Credeam noi ca inainte de ane albi parul, vom videa intrunite tronurile lui *tefan ce! Mare§i a lui Mihai Viteazul? Credeam noi cà, in patru ani, vom aveaunirea §i fat% varsare de sAnge, färà paguba, MI% zdruncinare§i noi, cei despartiti de veacuri, ne vom gasi intruniti inteosingura adunare, Munteni i Moldoveni, §i ca deputati a uneisingure natiuni, sà hotarâm despre trebile unei singureunei singure patrii, România? Plecati capetele, multumiti luiD-zeu, caci la putine generatii a fost dat sa vaza ce am vazutnoi §i sa dobAndeasca ce am dobAndit noi ; §i in loc de a mul-tami, d-voastra veniti acuma §i faceti imputare aceluia ce aimplinit misiunea ce i-am dat, zicand ca el a calcat drepturile0'1.6, a chemat intervenirea strainilor" !

Dintre partizanii proiectului de raspuns, A. Panu for-mulase mai cu tarie aceasta invinuire, cá domnul nu realizaseunirea prin tara, ci recursese la invoirea straina. Panu chiarcitise in adunare mai multe scrisori, trimise de el domnitorului, petimpul când era ministru, in care scrisori cauta sa-i dovedeascacum ea starea Europei, era a§a, ca domnul putea sà realizezeunirea §i MA' a ei invoke, indemnându-1 sa faca acest pas. Inuna din aceste scrisori, Panu infra in consideratiuni filosoficeasupra mersului trebilor europene, spunand, ca se produceastazi in politica Europei o schimbare importanta, de un mareinvatamânt pentru popoarele in epitropie sau supuse. Acestfapt capital este mic§urarea rolului diplomatiei. Initiativa trans-

Sedinta din 7 Fevruarie. Mon. No. 49, 1863.Sedinta din 9 Fevruarie. Mon. ol., No. 57, 1863.


formärilor universale ce sunt pe cale de a se indeplini, ii scapkspre a trece in mânile natiunilor, interesate a reclama drep-turile lor de emancipare, si sarcina diplomatiei este astäzi räs-tränsä in confirmarea, moralmente silitä, a actelor frumoasesi spontane de independentä ce se produc pretutindene, potzice nepedesit, sub protectiunea a douä principii nouk in-vierea nationalitätilor si neintervenirea" 18

Acestor veden, luate din lumea gändurilor, A. Florescuräspunde, punându-se pe tärämul faptelor reale si sustinand,c'ä recunostinta tärei trebue sä fie repurtatä intreag6 eátràacela care ne-a dat unirea, prin mijloace intälepte si prudente,si care apoi singur stiea, c'ä nu-i era permis sä joace la loteriedestinele si existenta patriei sale" 16. Vernescu adaoge intrebarea :Dacä este bine si cuviincios, in adresa atre tron, s'ä facemmultämiri sträinilor ; dar admitänd chiar aceasta, este cel putindrept si leal, ca sä arätäm recunostintä numai suveranuluiFrantei, MI% sä adresAm un cuvânt de gratitudine domnuluiRomâniei, alesului natiunei? Dar d-voastrà stiti, sfärseste Ver-nescu, in ce stare, sub ce conditii ni s'a dat unirea de care sträini,si vä aduceti aminte in ce mod a proclamat-o Alexandru loan Idela aceastä tribunä" 17.

La celelalte invinuiri, de ducere a Ord la peire, räspundalti oratori, tägäduind colorile prea negre in care se imbräcaufapte reale, dar nu datorite domniei actuale, ci mostenite dinvremuri mai vechi. Manolache Costache raportându-se la fi-nante, spune, &A pricina räului nu este atäta in indivizi, incei ce au ocArmuit tara, ci in imprejurärile si greutätile dincare abia de un an am esit" 18 Din protiva A. Florescu se punepe tärämul personal si intreabä : Ce am fAcut noi toti dela1859, si cum am condus trebile tärei pänä acuma, ca sä o pu-nem pe calea progresului si s'o facem sä devink cum a de-clarat impäratul Napoleon, un bulevard de asigurare pentruOccident? Dacä autorii amandamentului nu voesc a o spune,voi spune-o eu. Ne-am sfäsiat intre noi prin lupte si intrigide partid, si am sacrificat interesele cele mai vitale ale täreiIn setea räzbunärilor personale"18. Ambele explicatii pot ficontopite, cAci la urma urmelor, rivalitätile si setea de räs-bunare intre oameni, nu era decAt o urmare a imprejurärilor,impingändu-i inteacolo, färä de voia Ion, boldul puterilor is-torice.

Kogälniceanu, adânceste inc6 explicatia istoricä a stärei

16 $edinta din 5 Fevr., Mon. of., No. 43, 1863. Originalul francez alscrisorei In heirliile Rossetti.

,, Sedinta din 6 Fevr., Mon. of., No. 47, 1863." Sedinta din 7 Fevr. Mon. of., No. 49, 1863. Mai sus, p. 127, 128.1' 5edina din 6 Fevr. Ibid., No. 44, 1863.19 Ibid. Ibid., No. 47, 1863.

SESIUNEA. DIN 1862AL 2 LE MINISTER KOOALNICEANU 157

In care tara se afla. El spune : Dacg in comentariile d-voastrg,am admirat ceva, au fost cuvintele principelui Stirbeiu, cgtoti suntem gre§iti. Dar, a§a este §i, fiind a§a, sg iertgm gre-§itilor no§tri, precum zice ruggciunea de toate zilele, ruggciuneadominicalg. Aceasta este singura cale ce poate sg ne ducg laun viitor fericit ; dar sg nu imputgm unui singur om 1.6111 lacare cu totii am contribuit ; sg nu facem din domnitorul nostruChristul României §i sg cerem rgstignirea lui. Cum, socotitidomnilor, cg din decadenta cea mare, urmare neap'gratà a se-culilor de urgie ce au trecut peste capul nostru, cg din ngmolulde abuzuri §i de viciuri, sub care am fost cufundati, vom putea,ca prin o vgrgutg magicg, sg ne transformgm §i sg ne ridicgmla perfectiune? Cá regimul nostru constitutional ce dateazgabia de ieri, va putea in cativa ani, sg ajungg la Ingitimea par-lamentului englez? Cum, d-voastrg nu admiteti nici cleat epocede tranzitie, ani de cercare? Ce, vroiti ca, deodatg, din pruncisg ne facem oameni mari? Dar oare civilizatia a§a iute pg§e§te?Nu, in lumea moralg ca §i In lumea fizicg, lucrurile nu merga§a de grabnic. Fiecare generatiune are misiunea sa ; fiecarenu poate pune cleat o piatrg la edificiul viitorului. Perfectiuneace o dorim, numai generatiunile viitoare vor videa-o §i se vorbucura de bunurile ei. Mai avem fncg a trece prin multe cer-cgri, prin multe duren. Fii §i nepoti ai domniilor regulamentare IAduceti-vä aminte de umilintele ce a§teptau pe pgrintii vo§tri,cAnd mergeau la Constantinopole pentru a lua investitura ;ei f§i Incovgiau capul Ong la p'ämânt §i sgrutau pulberea desub picioarele sultanului. Comparati vizita §i primirea lui Ale-xandru Ioan I dela Poartg, cu primirea ce se fgceau mai fnaintedomnilor no§tri, chiar §i acelor regulamentari, §i apoi mai jg-luiti-vg de prezent 1 Si dacg domnii tgrei care aveau In mângsabia §i topuzul, cgzuse inteun aseminea grad de injosire, §iaceasta nu numai fnaintea Sultanului, dar chiar fnaintea fie-cgrui pa§g. ; dacg domnul era a-LA-I de Injosit, ce trebuiau sgfie boierii, ce trebuiau sg fie celelalte clase ale societgtei noastre?Si cu un trecut de ieri atAt de degradgtor, noi astAzi am voisä" ne Imbrgcgm in mantia pairilor Marei Britanii? Libertatea§i constitutia englezg, strgnepotii no§tri vor videa soarele lor ;noi sg ne multgmim cg le putem saluta zorile?" 20 1

Coalitia monstruasg. Toate aceste Invinuiri §i apgrgrise Invarteau in jurul stgrei tgrei, din care unii atribuiau mi-zeriile, domnului, ceilalti Imprejurgrilor sau nefntelegerilor dintreconducgtori. Care era insg pricina adevgratg a acestor imputgrimutuale? Noi credem cg ea izvoria din pozitia domnitorului,fatà cu majoritatea clasei conducgtoare. Aceastg pozitie tre-

'° edinta din 9 Fevr. Mon. of., No. 59, 1863.

158 ISTORIA BOMANI.LOR ,buia sa-1 puna In o neimpacata du§manie cu dânsa, din douamotive : 1) Conducerea daraverilor interne din partea domni-torului nemultamia atat pe dreapta cat §i pe stanga extrema.2) Persoana lui nu mai era acum a§a de trebuitoare, de candse realizase unirea.

In privirea puntului d'intal, amintim ca purtarea poli-tica a domnitorului cautase totdeauna a se tinea intre celedoua mari curente, in care erau impartite spiritele clasei con-ducatoare. Voia sa mearga" inainte ; deci nu se putea da in apeledreptei ; pe de alta parte insa nu voia sä se lase rapit de §ivoiulprea iute, in care ar fi vrut sa-1 târasca exttema stanga. Amvazut cum intaiul minister al lui Barbu Catargiu traise totatat de putin ca §i acel al lui Golescu-Rossetti-Bratianu §i. cumdomnitorul se despartise de amandouà inteun chip cam pripit.Daca el reveni la Catargiu, cu prilejul unirei, aceasta nu in-samna ca parasise principiile sale fundamentale de conducerea tarei, prin oameni de progres insa moderati ; prin un partidde centru care insa nu consta cleat din cateva individualitati,al caror numar se silia In zadar a-1 spori, uneori chiar priningerinti In alegeri.

Pentru ce insa domnul nu se putea intalege cu partizeleextreme? Cu dreapta nu, din cauza tendintei lui de a reformalegea electorala, tendinta ce se (Muse pe fa-VA, mai ales prinmemorandul catre puteri, §i din acea a legei rurale ce fusesevotatä de adunare, dar a careia sanctiune domnul refuzase s6 odea, fiind legea absolut contrail parerilor lui. Domnul spuseseaceasta pe fata chiar, prin mesajul de disolvare al adunareidin 1863. Proiectul de lege rurala, votat de majoritatea adu-narei din 1862, nu l'am putut sanctiona, fiind ca" nu räspundeadorintelor mele" 21 Aceasta purtare a domnitorului scosese dinfire pe membrii dreptei, vazand in ea un scop anumit, de alovi In principiul proprietatei. i ca lucrul era a§a, ne o dove-desc tot desbaterile raspunsului la adresa din anul 1863. Apos-toleanu spune : la noi partidele nu pot fi decat sociale : par-tida progresista §i cea stationara. Campul social este campulde lupta parlamentara al Romanilor. Noi nu avem sa luptampentru rezolvirea chestiunilor politice ; dar avem sa rezolvimchestiuni sociale, dintre care cea mai vitala este chestiunearurala. Acuma intreb, in deslegarea acestei chestiuni ce ne fra-manta, cine este cel interesat? Camera sau domnitorul? Euzic §i afirm ca partea interesantà este camera. Miparea pro-gresului in aceasta privire re§ede numai In domnie, neintere-sata in aceasta luptr 22 Kogalniceanu revenind mai pe larg asupralucrului, zice : Pana nu se vor rezolva chestiunile sociale, In

n Mon. of., 2 Noemvrie 1863.21 sed. din 8 Fevr. Mon. ol., No. 54, 1863.

SESIUNEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER ROGALNICEANU

zklar vom striga ea' taberi nu au existat inainte de 1859, §ivom atribui unui om politica de basculà. Aceasta e in naturalucrurilor, in atsá vreme chestiunea propriet6tei nu va fi ho-tkAtà, in Câtä vreme apkà'torii proprietätii absolute vor tratape apkkorii improprietkirei tkanilor, de himere cu capulde porumbit6, cu trupul de aspidà §i cu coada de nu §tiu ce.Fiti siguri, c6 oricare ar fi capul guvernului, totu§i vor existaIn tara noastrà douà tabere. Dovadà &A chestiunea socialà estecauza cea mare a discordiilor noastre, este propria corepon-dentà a domnului Panu care alalfäieri v'au mkturisit, c6 ches-tiunea socialà adecA a impropriet'kirei este in aceia§i linie cuchestia nationalà, adec6 cu chestia unirei. Aceast6 din urmAchestie s'a deslegat ; deslege-se §i cea d'intAi, §i atunci nu vommai fi despàrtiti in douà tabere ; nu vom mai avea a ne tAnguide sisteme de basculà" ".

Chestiunea ruralà era adevkata piedeck de care trebuias6 se sfarme toate incerckile principelui, de a impka spiritele§i de a restabili armonia in mersul statului zdruncinat. Ea de-terminase mai in totdeauna crizele cele mai mari, prin caretrecuse pan6 acuma domnia lui Alexandru loan I. In jurulei gravita toatà viata politic6 a acelui timp 24.

In sfAr§it sà nu uitkn nici omorul lui Barbu Catargiu,sàvk§it ziva mare, fk'ä sg se fi putut gäsi uciga§ul, imprejurarece dklea loc la bànuialà ; a§a cd unii mergeau pAng a invinuipe capul statului de impka§ire la acea faptà, dup6 cum neo spune Bolintineanu, in memoriile sale, c6 opozitia profit5de aceastà ucidere, ca se atribue, cà nu f6rà §tirea tronului erafäcutà" 25. Ori cum ar fi stat Iucrurile cu aceastà bAnuialà, eaexista §i explicA deci §1 mai mult, pentru ce dreapta se sculaIn contra domnului.

86 venim acuma la extrema stangA, reprezentatà in ca-mel% prin pit-tine, dar puternice individualitAti, intre care erau :Golescu, Rossetti §i fratii BrAtianu. Lucru ce poate se va pkeastraniu, este &A acest partid nu privia chestia ruralà ca reformaesential'A a timpului ; ba chiar I. BrAtianu se roste§te inteunrAnd cam ascutit, in contra tkanilor, când spune : Mid nefkea domnul KogAlniceanu §i altii din Moldova imputarea,de ce nu discunm chestia proprientei, noi r6spundem cA exista

13 Sed. din 9 Fevr. Mon. of., No. 57, 1863." Tot a8a judecti 81 Daily News chestiunea, si atribue refuzul adunArei

din 1863 de a vota budgetul, refuzului principelui de a sanctiona legea ruralA.In numArui ei din 15 Mlle 1863 ea apune: The landed tristocracy in Chamberpresented such a solution of the land question that the Prince could not accept ;and the aristocracy, in revenge, have made War up ou the prince, by rejec-ting his bugets und snubbing him in every possible manner".

" Viola lui Cuza-Vodd, p. 56.


inca in ambele parti litigante prejudecati ; ca chestiunea ceresa fie discutata In tonta linistea, cu tot sangele rece ce trebue ;ca trebue sa asteptam Ora ce vor videa proprietarii, cà modulproprientei de astazi nu este cel mai profitabil pentru dânsii ;sa vada ca au alte resurse mai bune cleat acele ce le dau le-gile existente. Sá incepem, ziceam noi, cu alte reforme ; cu mo-ralizarea functionarilor, cu garantiile comertului, cu institu-tele de credit. A intrat in capul taranului ideea ca toata cauzaraului de care sufere tara, este proprietarul. Daca bate piatra,dacà plouà broaste, cauza este, ca proprietarii au proprietati.De aceea am zis capului statului, pe cand eram la guvern, sanu atingem chestiunea proprietatei : sa cautam mai Intai ainfra'ti spiritele, a lumina pe ambele parti ; sa facem intai insti-tutele necesare, si cand vom rezolva legea proprietatei s'o re-zolvam astfel, in cat s'aduca regenerarea Romaniei, iar nu sapunem in pericol existenta noastra nationala ; caci un rAsboiucivil este nefericirea cea mai mare" 26.

Din aceasta tinuta a membrilor extremei stange fata cuchestia rurala, se explica cum se face de Rossetti si cu Bra-tianu isi (Muse dimisia din adunare, chiar in ajunul marilordesbateri asupra legei rurale in 1862. Oricare ar fi fost moti-vele acelei demisiuni, ea nu ar fi fost data', daca cei doi corifeiai partidului radical din acele timpuri ar fi privit legea Impro-prietarirei ca o parte esentiala din programul regenerarei po-porului roman. Ba, dupa Bolintineanu, aceasta retinere a par-tidului stangei fata cu chestia rurala, provinea din impreju-rarea ca partidul liberal unit Intr'o idee cu boierii asupra rás-turnarei domnitorului, si voind a-i castiga, nu mai apara chestiarurala" 27.

Dar apoi ceeace interesa mai mult pe membrii stangei,erau chestiunile, mai mult formale, ale libertatilor si formelorconstitutionale. Bratianu, cand ataca pe domnitor, in desba-terea räspunsului, nu-I ataca decat pe aceasta tema a consti-tutionalismului purtarei lui : domnul spune el, nu poate fiIn acelas timp o fictiune si un om ; ca fictiune este sacru, caom, nu ; daca este domnitorul o persoana sacra, radicata dea-supra tuturor valurilor, atunci o asemene persoana nu admi-nistreaza ; iar dacd se amesteca' In ocarmuire, atunci cer dela

" Sed. din 11 Fevr. Mon. ol., No. 61, 1863." V iala lui Cuza-Vocirl, p. 21. La aceeasi pArere duce un dialog urmat

intre KogAlniceanu si Calimachi in sed. din 7 Decembrie 1890. Kog. Liberal amfost, liberal sunt si liberal voi muri.

Calimachi. Ai fost Cu Cuza; n'ai fost cu BrAtianu.Kog. Atunci aveam la ordinea zilei legea ruralA, si...Calimachi. Rosii n'au voit legea ruralA.Kog. FA-mi onoarea a nu mA mai Intrerupe. Discursul lui Kogalniceanu,

publicat g a parte, Bucuresti, 1895, p. 38.

SESIUNEA. DIN 1862AD 2-LE MINISTER ROGILLNICEANII 161

el rAspunderea faptelor sale 0 el nu mai poate fi neresponsabil"28.BrAtianu imputa domnului cA a pArAsit calea constitutionalà,calea garantiilor liberfAtei asigurate natiunei, prin Conventiade Paris.

S'A venim acuma la al doilea motiv al Inver§unatei opo-zitiei contra domnitorului, dorinta de a-1 inlAtura, ca unul cenu mai era trebuitor, dupà realizarea unirei.

Am vAzut intelesul ce se dAduse alegerei lui AlexandruCuza, chiar la ei s'AvAr§ise. El avea sA pregAtiasc'd tArAmul pentruintemeierea unei dinastii strAine. Nu numai adunarea rostiseaceastA pArere fntru Indeplinirea dorintelor divanului ad-hoc ;insu§i domnitorul §i-o fnsu§ise 0 o int'Arise prin a lui declaratie 29Domnia lui Alexandru loan I nu avea deci, cu toatA recunoa§-terea ei pe viatA de cAtre puteri, caracterul statorniciei, ci eramai mult prività ca o stare de tranzitie, fmprejurare care nuinceta de a o pune in o fa1§A pozitie, fatA cu aceia ce, sincerisau nu, doriau Intronarea unei dinastii strAine.

De aceea am vAzut In repetite rAnduri asalturi date contradomniei nationale, in numele domnului strAin. A§a cu prilejulvotArei constitutiei de comisia centralA ; apoi la apropiata rea-lizare a unirei, cAnd Lascar Catargiu face interpelarea relativAla demersurile ce ar fi de luat totodatA, pentru dobAndirea prin-cipelui strAin, cAnd atunci agitatia pentru 0 contra acestuiaea un caracter mai ascutit 30. Acuma se redeschide focul pentrua treia oarA, in mijlocul urilor §i deslAntuirilor patimilor dindesbaterea asupra eAspunsului la mesaj. Principele GrigoreSturza dA semnalul, dupà ce atacA regimul domnitorului, spa-nand cA spell cA va sosi oara fericità pentru natiune, cAndvom dobAndi un principe strAin, precum au cerut-o divanurilead-hoc". 0 voace protestAnd cu fereascA D-zeu", contra do-rintei lui Sturza, el ii rAspunde : In zadar se rAdicA cAte ovoace izolatA, spre a protesta contra dorintilor rostite In diva-nurile ad-hoc, contra voturilor tuturor corpurilor noastre le-giuitoare, contra vointei -Wei intregi. Domniile pAmAntenesunt judecate §i osAndite de tarà". Principele Bibescu BasarabBrancovanu intreabA apoi pe Boerescu, de ce considerà do-rinta manifestatA de a avea un principe strAin, ca o lovire indomnitor, cAnd natiunea intreagä dore§te dinastia strAinA. Laaceste cuvinte se face un tumult in camel% §i nu numai o voaceizolatA, ci un mare numAr protesteazà, cA natiunea nu vreaprincipe strAin". Brancovanu rAspunde frisk a Insu§ dom-nitorul a luat Indatorirea de a lucra pentru principele strilin

" Sed. din 11 Fevr. Mon. of., 61, 1863." Mai sus, Vol. XII p. 307.

Mai sus, p. 48 si 110.A. D. Xenopol. Istorla Rominilor. Vol. XIII. it


si el trebue sa se tina de acest angajament", räspuns ce atrageo energica protestare din partea deputatului Gh. Radu

Kogalniceanu explica insa aceasta revenire la principelestrain, ca o dorinta de rasturnare, pentru capatuiala unuiasau altuia din acei ce uneltiau rasturnarea. El zice : La noi,fiecare cetatean ce are 35 de ani si un venit de 3000 de galbeni,putand aspira la domnie, suntem un stat inteadevar repu-blican. Singura anomalie este ca, in tara noastra, domnul inloe de a fi pe 5 ani, dupa cum se cerca la 1848, este ales pe viata.Ce vreme lunga 1 Daca el ar fi fost ales pe 5 ani, fiecare pre-tendent i ar fi putut zice in sine : sa astept 5 ani i va veni

randul meu, cum se urmeaza astazi in America, cu alegereapresedintilor de republica. Dar la noi domnia fiind pe via-0

viata unui om fiind lunga, mai ales cand domnul este tânär,ambitiunea noastra ar avea a rabda prea mult. Si fiindca princonstitutie, prin mijloace legale, nu putem reduce terminuldomniei la 5 ani, apoi cautam sa-1 rasturnam, i iatä cum a-jungem a purifica sistemul nostru republican. Dar dad. Eu-ropa nu ne va da principele strain, ce va fi? Pretendenti, fitisiguri, se vor ivi i in Iasi si in Bucuresti, i in starea de astazia lucrurilor, fiti siguri c'ä acei dela Iasi vor gasi pe cine sa aleagädomn. Asa dela principele strain, ne vom gasi iar cu doi domniseparatisti" 32.

Este usor de inteles, cà domnul nu era sa ramana nepa-sator la atatea lovituri ce i se aduceau de adunare. De aceea,nu ne vom mira de faptul, indestul de neobicinuit in uzurileparlamentare, ca prezentandu-se inaintea lui delegatia adu-narei, spre a-i ceti raspunsul la mesaj, domnul opreste a luicetire, spunand presedintelui deputatiei, Lascar Catargiu,nu e de trebuinta sa se mai osteneasca, intru cat cunoaste con-tinutul i sa remita luirtia primului ministru. Catargiu staruindsa dee cetire actului, domnul fi repetä vorbele i adresa esteinmanata presedintelui consiliului, fara a fi nici deschisa.

In desbaterea adunarei asupra acestei imprejurari, serostise cuvinte foarte grele, precum acel de necuviintä" ce

" 5edinta din 6 Fevruarie. Montt. of., No. 47, 1863.e di n a din 9 Fevruarie. Mon. of., 59, 1863. Tot asa scrie i Reforma,

7 Aprilie 1863: Ministerul a hotArAt sA rAmAie la postul sAu apArAnd situatia.DacA s'ar llisa un minister din eoalitie, inimicii 'pre' vor sili pe VodA sA abdiceAbdicAnd de voie sau de nevoie, ambitiunea pretendentilor, nemultumirea Mol-dovenilor, rivalitatea puterilor garante va aduce rAsboiul civil, invaziunea, sepa-ratismul". lar Al. Papadopol-Calimach (Amintiri p. 402) spune, cA preten-dentii la domnie nu piense, din cauzA, cA unirea se Meuse, nu sub o dinastie,ci sub un domn, 1 la moartea lui Cuza trebuia sA revinA pe tapet chestia unirei.Pretendentii sperau, cA Cuza se va fnneca In oceanul de silinti si de reforme,de greutAti, contra 'nuclei si a Conventiei, provocate prin unire. Dar Cuzatot domnia ; el fncepuse a devenl urAt. De aici coalitie contra lui Cuza ; 2Mal era fatal.

SESIIINEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER KOGALNICEAND 163

se raporta Mil indoialà la capul statului, cu toate c6 dup6 alui rostire, se cautà a se indulci lucrul, spunAndu-se cA mini§triicomisese acea necuviint633, mini§trii care nu avusese nici unrol in scena petrecutA intre domn §i deputati.

Cu toate aceste relatiuni atät de Incordate intre domn§i adunare, ea nu este disolvatà, dar nici ministerul nu se re-trage, cu toate cá adunarea ii d'A un vot de blam §i opre§te pecetäteni de a mai rAspunde d'Arile, nevotat fiind budgetul deadunare 34.

La 2 Martie insà expirAnd sesiunea ordinal% a adun'Arei,ea este inchisà, Mr% a se prelungi pentru votarea budgetului.Prin mesajul s'Au de inchidere, domnul mustrà ca asprime adu-narea pentru votul ei, prin care provoacd poporul la neascul-tare, precum §i pentru paralizarea tuturor lucrkilor §i nevo-tarea nici uneia din numeroasele legi prezentate pentru orga-nizarea -Wei. Aceste lupte prin care am trecut, sä ne slujascAla toti de Invätämänt. In trebile publice ca §i in cele private,fiecare zi i§i are sarcina ei ; progresul este opera timpului ; agi-tatiunile nu pot decAt a-i Impiedeca mersul, §i mandatarii uneinatiuni, in discutia marilor interese ce le sunt incredintate,nu se pot depArta de moderatia §i räbdarea de care putereaexecutivA a avut ocazia a vä da atAtea probe" 35.

Nu numai insä la mustrAri se opre§te guvernul §i dom-nitorul. El §i cu oamenii devotati lui reluase iar ideea carefusese desmierdatä de mai multe ori, a unei zdrobiri a acesteiinver§unate opozitii, prin o m'AsurA autoritarA. Inc6 in 17 Fe-bruarie, C. Negri scrisese principelui : A. V. avAnd dreptul,legalitatea §i puterea, nu yeti läsa de sigur, s'A se producA anarhie§i desordine, prin faptul cAtorva ambitio§i izolati, MA niciun rAsunet In tarà" 36. N. Cretulescu, amArAt pänä la inimäde priveli§tea la care asistase, propune principelui, dupA" inchi-derea sesiunei, o nfäsurA mai radicalà, pentru stAmpArarea

" Sedinta din 22 Fevruarie. Mon. of., 81, 1863.a' C. A. Rossetti da exemplul acestei nesupuneri, refuzAnd al plAteascl

impozitul. El este sechestrat si vAndut. Romelnul din 28 Mai 1863, contineIn caractere groase anunciul vAnzArei. Un scaun al lui Rossetti, pe care elstAtea la masa lui de lucru, se vinde cu suma de 10,500 de lei. 5000 de leisunt subscrisi in favoarea Poloniei, lar restul este pAstrat pentru plata amen-zilor ziarelor ce vor mai fi osAndite pentru apArarea regimului constitutional.Vczi §1 Le Siècle din 21 Iunie 1863. Petru GrAdisteanu, in L'Esprit public din24 Mule, aratA a tocmai faptul, cA numai pe ici pe colea cAte un individ ascultade vorbele camerei, de a refuza plata dkrilor, dovedeste neizbAnda acestei mAsuri.Lorsq'une assemblée déclare violateur de la loi quiconque ordonnera ou pour-suivra la levée des impots non autorisés par elle, ce n'est pas ceux qui sontdans la légalité qu'il faudrait compter, mais ceux qui sont en dehors. Or, endehors de la légalité se trouve la nation entière. Cela s'explique aisément. Lamajorité de la chambre roumaine est une légalité illegitime".

l'a 5edina din 2 Martie. Mon. of., No. 95, 1863." Negri c. Caza, 17 Februarie 1863. Corespondenfa, p. 165.

164 ISTOR1A ItOMANILOR

fierberei. Intr'un raport al lui, al cAruia original s'a pAstrat,§i care poartg data de 14 Mai 1863, el spune principelui : Ex-perienta acestor 4 ani ne a dovedit cA cei cAtiva oameni careconduc desbaterile §i lucrArile adunkei, departe de a sustinea§i a reprezenta adevAratele interese ale tArei, nu s'au slujitde mandatele lor, decAt pentru a face din adunare arena pa-timilor celor mai nedemne §i a ambitiilor celor mai culpabile.Tendintele partidei lor, intrigile ambitio§ilor, o propagandä sis-tematicA de desordine pe fatä, prin gazete §i pe ascuns, prinagenti secreti, frAmAntà tara in toate colturile. In fata uneia§a de temerare, dar nu mai putin adevArate stAri, nu rAmAnedecAt un singur mijloc de scApare, pe care ieu libertatea a-1 su-pune la inalta apretuire a MAriei Voastre, anume : sä se sus-pende adunarea un timp oarecare §i s'A se iee cArma guvernuluide MAria VoastrA ; sA se decreteze formarea unui consiliu destat, cAruia fArA zAbavA s'A se punA insArcinarea de a elabora,pe bazele a§ezate de Conventie, legile trebuitoare. Toate acestelegi s'A se sanctioneze de MAria VoastrA §i sA se promulge sprea se pune indatA in executare. Ma§ina guvernamentalA func-tionAnd astfel in lini§te un an, MAria VoastrA s'A convoace, pebaza unei noue legi electorale, adunarea"37. DacA asemeneasfaturi se dAdeau domnului in ascuns, ziarul Buciumul im-pingea pe fatà la lovitura de stat : Färl vot universal, serieel, nu poate fi mAntuire; dar acel vot ssa"-1 dee domnitorul §inu camera oligarhicA, pe care voim s-o risipim". ProfesoriiHa§deu §i CobAlcescu, tot pe atuncea sustineau, in acela§ ziar,dictatura pentru stabilirea votului universal, insA dictaturamomentanä" 38.

La explicarea lui KogAlniceanu care cAuta s'A atribue agi-tatia, competirilor ascunse pentru domnie, protivnicii rAspun-dean, cA prin unirea liberalilor, Panu, Golescu, Rossetti, Brà-tianu, se lua opozitiei once caracter de competire la tron §ise prefAcea in un tipet al poporului" 33. De§i liberalii nu vAnaudomnia, §i ei uneltiau insä rAsturnarea. Aceasta se vede dirt'faptul, cA putin timp dupà inchiderea camerei, se hotArà§te,ca An. Panu s'A meargA in misiune la curtile din Paris, Londra§i Viena, spre a cerca, dacá la caz de vacantA a gospodoratului

Raportul lui Neculai Cretulescu aflat In original In hartiile Rossetti.N. Cretulescu sfAtuia pe domnitor la un act pe care acesta cAuta sA-1 realizezeIncA de mai Inainte, dupA cum vom vedea mai jos. Nici KogAlniceanu, cumse credea f ArA cuvAnt, nici Cretulescu nu sunt autorii intelectuali ai lovitureide stet. Aceastii idee s'a niiscut, a crescut si s'a copt In mintea domnitorului,sub apAsarea Imprej urArilor.

88 Buciumul, 15 Aprilie 1863. Tot pe atunci, spre a-si Intrtri pozitiadomnitorul ja el singur comanda armatei si numeste pe unul din cel mai devotatiai sAi partizan', pe generalul Florescu, maior general. Mon. of., 27 Mai 1863.

3° L'Internalional din Paris, 1 Aprilie 1863. Reforma 7 Aprilie 1863.

SESIIINEA DIN 1862AL 2-LE MINISTER KOGALN10EANII 165

§i a instituirei unui guvern provizoriu, Principatele puteau fiexpuse unei interveniri colectivesau separate, §i clack' ele pot nà-dAjdui a dobandi un principestrdin" ". Tot at% acest timp, in-ceputul sesiunei din 1863, se ur-meazd intre BrAtianu §i Kogälni-ceanu, o convorbire, in care celfilth spune celui al doilea, ea' frun-ta§ii partidului liberal aveau man-dat dela alegiltorii lor sä detronezepe Vodà Cuza. Aceastà convorbire,destAinuità ceva mai tArziu de or-ganul lui C. D. Aricescu, Buciumul,nu este tAgAduità in principiu deKog5lniceanu 41.

o Misiunea lui Panu e hotArAtti pela August 1863. Le Nord o anuntà astfel InnumArul san din 3 Sept. 1863: Deux de-put& du Parlement rouinain, MM. Panu et .35 S.

Brancove (Brancovanu) ont été chargésplaider en France et auprés des autres gou-

-vernements de l'Europe, la cause des dé-putés moldovalaques contre le prince Couza".Comp. L'Esprit public 4 Sept. 1863. Ambele 6 1=i -e;'ade;c

ziare spun, cA principele s'est inscrit surla liste de souscription qui devait procurer

M. Pano les frais de voyage, avec la sommede 3500 francs". Scopul misiunei lui Panu,se vede din un brulion gisit In hartiile lui T,

Rosetti). Din motive necunoscute,Panu n'a plecat cleat prin Martie 1864 "

(Vezi mal jos)." Ian o parte din aceastA convorbire :

Brdleanu : avem mandat dela alegAtoriinostri sA detronAm pe Cuza VodA ; du-te tde-i aprinde lumlnarea.

Kogdln. : Al fi curios sA vAd acel mandat, d .

B. Il vei vedea la eamerA.K. Si pentru ce volt' a-1 rAsturna ?

.,,B. FiindcA a Inselat sperant.ele Roma-nilor, fiindcA nu e la InAltimea misiunei sale. :

K. VodA Cuza nu e Napoleon ; dar epatriot. Nici chiar boeril War avea cuvAnta se plange de el care i-a menajat Indestul ; dar boerii sunt inimicli poporului,si VodI Cuza este alesul poporului care apus In el sperantele sale.

-B. Este alesul camerei care poate s1-1rAstoarn,

K. MA Indolesc ; VodA Cuza nu e Vod§Bibescu ; suntem In 1863 nu In 1898 (Vez1 Infanteristul moldovean dinBuciumul 8 Fevruarie 1864).

MinIsterul KogAlniceanu, In comunicatul din Mon. of., 13 Fevruarie 1864,

N=, s7.-;

timpul Iui Cuza-Voda.

d'aller

(hdrlitle

166 'STOMA ROMANILOR

Extrema stâng 1 Cu dreapta îi däduse mAna incA din1863, pentru rästurnarea lui Alexandru loan I, §i. aceastà aliantA,de altfel in destul de nefireascA tare douà partizi, cu päreriap de diamentral opuse in toate chestiunile, a fost botezat'Acoalifia monstruoasà. Cu ea va avea de luptat de acuma dom-nitorul, pAnä la sfAr§itul domniei, §i tot ea Il va rApune. Capulei era Ioan Ghica fostul beiu de Samos ; dupä pArerea gaze-telor engleze, el tindea la rästurnarea lui Vodä. Cuza, poatechiar pentru a-1 inlocui 42

Frámântàrilel'Arei i strAinfitatea. Ce räsunet avurä, intärile strAine i asupra guvernelor lor, frAmAntArile din Ro-niAnia?

Ina.' dela primele lor manifestAri, desbaterile cele furtu-noase incinse asupra räspunsului la discursul tronului, Poarta,apucAnd cu plAcere prilejul de a interveni, atrage luarea amintea puterilor asupra turbur'Arilor ce se petreceau in Principate.Ambasadorii sträini din Constantinopole trimit instructiuni con-sulilor lor din Bucure§ti; ins'A pentru a nu MAW autoritateaguvernului, Ii insärcineazä a cAuta sà impiedice once atingerela drepturile capului statului §i la constitutie". Domnitorulinsä se grne§te a depe§a agentului ski din capitala impArà-tiei otomane, cerAndu-i sA se impotriveascA la once intervenirediplomatia intru cAt agitatia ar fi rämas inchisA numai inadunare, iar tara ar sta in cea mai deplinä lini§te. Mai adaoge,c'A un demers al puterilor oricAt de binevoitor, ar putea fi rAuinterpretat §i da un sprijin moral relei vointi a adunArei, decifavoriza desordinile §i pune guvernul in nevoie de a le innu§iCu puterea ; cà in acest caz, domnitorul declinä de mai inainteresponzabilitatea urmärilor ce ar putea sA rezulte, fie in läuntrufie in afarà" ".

Consulii, dAnduli intAlnire la domnitor, 1.1 sfAtuesc säse impace, la care domnitorul le räspunde : Cu cine sA se im-pace? Opozitiunea a atacat pe impAratul Napoleon, spunAnd

confirmA Indirect convorbirea, IntAmpinAnd de formA, cA a fost reprodusAlinteun chip cu totul neexact".

42 Daily News 10 Martie 1863: The united opposition in the Princi-palitees is headed by a very able man, being no other than Iohn Ghika, LordStratford de Redciliff's old friend. His aim is evidently to dethrone PrinceCouza at all risks, und possibly with the hope of filling the place himself".

is Depesa din i5/18 Februarie, 1863 reprodusA de Le Courrier du Dimanche22 Martie 1863: Les représentants sont unanimes sur la necésité de prévenirtoute attaque contre la constitution et tout acte de l'assemblée qui pourraitcompromettre les droits du prince".

" Depesa Domnitorului analizatA In Le Courrier du Dimanche 7 Martie(23 Februarie) 1863. Depesa domnitorului aurait heimusement coincidé avecla résolution des puissances". Comp. un articol al lui Jules Grenier din Le Temps(26 Fevr. 1863).

SESIIINEA DIN 1862AL 2--LE MINISTER KOGILNICEANU 167

ca acolo unde un singur om conduce trebile, merge räu ; a atacatapoi misiunea generalului Florescu, Ins'arcinat de el a salutape Impàratul Rusiei, pe lang6 cá opozitia aran simpatiile eipentru Poloni; contra Angliei spune, c6 in chestiunea armelordela Galati, ambasadorul englez s'a fdcut vinovat de trädare;contra Turciei ce nu e reprezentan, opozitia atacA actul decurtenire fäcut de principele fatà cu ea. Domnitorul aran apoic6 nu tara este in protiva lui, ci camera ; cä dacA consulii nuar Incuraja opozitia, prin demersuri ca acel neprecugetat ce-1Meuse acuma, ea ar reintra de indan in lini§te" 45.

Se .zice c6 domnitorul ar fi adaos la aceste cuvinte Incaurmätoarele, ca räspuns la asigurärile consulilor despre spri-jinul lor Dacä va deveni necesar de a se lua o honrare, elavea intentiunea de a face un apel la poporul roman, Inaintede a cere sprijinul puterilor ; dar eft' le este recunoscator pentrubuna lor vointä" 46. Aceste vorbe, adevärate sau nu, fiind re-produse de ziarele timpului, intärirà pärerea cä domnitorulmedita o loviturà de stat, lucru ce In ascuns am väzut c6 seplänuia, de catre domnitor §i de incunjurimea lui. De §i pu-tenle se Innleserä asupra depe§ei trimise consulilor lor dinBucure§ti, ele nu erau pe deplin inteun Wand asupra tinuteilor, fatä cu neIntelegerile dintre domnitorul §i adunarea Ro-maniei. A§a ambasadorul englez din Constantinopole, spunetot pe atunci lui C. Negri, ea ar fi bine a se trimite o comisieIn Bucure§ti, spre a se Impka lucrurile cu majoritatea adu-närei ; ca" au auzit, cà domnitorul ar avea de gand sd cedezetronul ducelui de Leuchtenberg (din casa rusascA)". Negriräspunde, ea' daca principele Cuza, §i tara ar trebui sa treacäprin furcile caudine ale unui principe sträin, ceeace ar fi maibine de fAcut, ar fi de a se lasa principii la o parte §i a se alegecurat un general francez, care sa ne invete a ne apara contraacelora ce se amestea In trebile noastre, fdrà a avea dreptul".Ambasadorul mai adaoge apoi, ca guvernul säu fi_ind consti-tutional, Anglia nu va ma i putea sustinea pe principele Cuza,daca el nu merge In intälegere cu adunarea", la care Negri firäspunde, ca de §i principelui i-ar parea räu dupà lipsa spri-jinului Excelentei sale, nu ar cauta cleat a se sustinea

" Scrisoarea din 19 Fevruarie (3 Martie) 1863 din Bucure§ti c. Negri(HtIrtiile Rossetti). InteadevAr Tara nu participa la miscarea din adunare ; acestfapt era constatat de toate ziarele strAine ale timpului, ceeace era 1nsemnatpentru pozitia principelui fatà Cu puterile. Asa La Patrie din 19 7 Aprilie 1863spune : N'est-il pas surprenant que l'on s'évertue à représenter les Princi-pautés-Unies comme en proie it une agitation qui, du sein de l'assemblée,elle s'est manifestée, ne s'est pas étendue dans le pays"? L'Esprit public 1Mart (17 Febr.) 1863: il y a de l'agitation dans l'assemblée; tout autourd'elle est calme".

" La Patrie, 22/19 Martie 1863.


mai mult prin el insu§, având pentru aceasta tara care e obo-sita de toate intrigile de rasturnare §i de ambitiile camerei" 47.Ceeace indispusese mai ales pe ambasadorul englez, era zvonuldespre cedarea tronului unui principe rusesc, zvon de care sepreocupau mult gazetele emgleze ale timpului 49.

Franta din protiva lea pozitiunea mai mult pentru prin-cipele §i. in contra adunarei. In Moniteur Universel de l'Empirefrançais apare o nota, in care se spune, ca adunarea din Bu-cure§ti a primit cu 58 de voturi contra 6, contra proiectul deadresá prezentat de opozitie ; 50 de deputati s'au abtinut delavot, declarând la tribuna, CA ei nu vor sa ice parte la un votcare pusese in desbatere principele ales de tara intreaga, drep-turile, a§azamintele, tratatele. In ochii lor, aceasta adresä con-tine locuri care sunt in stare sa puna in indoiala intalepciuneaRomânilor §i simtimântele lor de recuno§tintä catra puterilegarante" 49. *i pe Francezi ii indispunea mult reinoirea cerereiunui principe strain. A§a marchizul de Moustier, ambasadorulfrancez de pe lânga Poartä, spune lui Negri, ea ideea unuiprincipe strain face mai mult räu decat bine Ord. voastre" 5°.

De altfel purtarea camerei se interpreta pretutindene, Inziarele sträine, ca o tendinta de rasturnare a domnitorului.A§a l'Esprit public spune, CA acest partid a ajuns a lua inainteadunarea care nu §i-ar propune, nici mai mult nici mai putin,decát detronarea principelui Cuza, ceeace va impinge'pe acestdin urma a recurge la mäsura desperata a unei lovituri de stat" 51.

Aceste zvonuri de dictaturd, purtate prin foile francezeInca din primele momente ale conflictului dintre domnitor §iadunare, trebuiau sà se intariaseä din ce in ce §i sa gasasca'Ana la un punct adeverirea lor in fapte.

Anume, putin timp dupa inchiderea adunarei, domni-torul, prin intermediul lui Negri, face lui Fuad pa§a o propu-nere in privirea dictaturei, el ne mai putând ocarmui cu Con-ventia, §i comunica un memorandu puterilor, in care sustineca nu poate administra tara cu institutiile actuale, cerand drept

" Papadopol-Calimah Amintiri, p. 343, confirmat prin scrisoarea luiNegri c. Cuza din 4 Martie 1863 relativa la convorbirea lui cu ambasadorulenglez. Corespondenta p. 168. Aluziunea lui Negri la un general francez se vedeea a desteptat In ziare svonul, ca In Romania s'ar agita pentru intronareaprincipelui Napoleon. Vezi l'Esprit public 6 Februarie (25 lanuarie) 1863: Noscorrespondants nous assurent, qu'il se fait dans le pays roumain une propa-gande fantaisiste en faveur du prince Napoléon ; d'un autre caté on met, profitcette mauvaise plaisanterie, en effrayant les Roumains, par la possibilité dela candidature du duc de Leuchtenberg, forme nouvelle du protectorat russe".

" D. e. Times 6 Aprilie (25 Martie) 1863:) With the obvious of intro-ducing a foreing Prince, in the person of the Duke of Leuchtenberg".

" Moniteur 011iciel, Buletin 4 Mars (20 Fevr.) 1863." Negri c. Cuza, 24 Fevruarie 1863. Corespondenta, p. 165.5, L'Esprit public din 6 Fevruarie (25 Ian.) 1863.

SESIIINEA DIN 1862AL 2 LE MINISTER KOGALNICEANIJ 169

conditie prealabi1, dictatura pe 5 ani. Cabinetul de Paris tri-mite ambasadorului s'äu o non', in care aratà c6 nu poate ad-mite lovitura de stat §i c'ä dictatura pe 5 ani se respinge, ad-ministratiunea ne oferind sub nici un raport vreo chezà§ie.Ministrul Drouin de Lhuys admitea &A se fac'á oarecare modi-fic'äri Conventiei in interesul poporatiilor române ; dar aceastaIn urma unei hotärki a conferentei ambasadorilor. Cabinetulfrancez doria ins'ä, in chestiunea Principatelor, sä se intäleagAintäi cu cabinetul rusesc. Anglia, Austria §i Prusia aderau laprincipiul modificärei Conventiei ; dar räspingeau dictatura,ca protivnieä principiilor tratatului de Paris. AmbasadorulAngliei, Bulwer, propunea un tribunal de arbitri care s'ä secompunä din doi reprezentanti ai poporatiilor ales prin al doilegrad, de principi §i fiii principilor §i de inalti functionari. Acestuitribunal se va infAto§a once contestare de drept public internintre guvern §i adunare, §i hotäririle lui vor fi far% apel" 52.

Memorandul de care e vorba, §i care nu trebue ames-tecat cu acel din 1861, fusese trimis de domnitor lui Negri,cum obicinuia el sä facä in politica externä, fär5. §tirea mini§-trilor, §i cand Neculai Cretulescu in 14 Mai 1863 ii a§ternu planulloviturei de stat, aceastä mäsurä se cernea acuma de mai multtimp in cugetul domnitorului. La France, gazeta francezä deopozi-tiune contra imp'äratului §i deci du§manä §i principeluiromän, (16 la luminä chiar proiectul de intocmire ce trebuiasä se dee statului romän, sub forma dictatorialà, §i cu toatec'ä Moniiorul Oficial romein, prin un comunicat, desminte exis-tenta unui atare act, gazetele franceze sustin cu energie fiintalui, spunand, c'ä nu infälege c'ä in Bucure§ti sä nu se §tie, ceeace

Aceste destainuiri, asupra memorandului In chestia dictaturei, le daMemorial diplomatique, tocmai In 17 Ianuarie 1864. La France insa pomeneade existenta acestui memorand, Inca In numarul ei din 30 Martie 1863: Onassure que le prince Couza aurait adressé à la Porte, avec prière de la com-muniquer aux puissances, un memorandum, où il se fonde sur l'opposition vio-lente qu'il a rencontrée dans l'assemblée, pour réclamer la dictature". Memorialdiplomatique da deci gresit data acelui memorandum, ca fiind 10 Mal 1863. Malvezi §i Notes sur les Principautés-Unies de Moldavie et de Valachie, Paris 1864p. 8: Après avoir reçu ce memorandum, le cabinet de Paris transmit ti sonambassadeur à Constantinople une note, contenant l'inadmissibilité d'un coupd'Etat. La dirtature pour 5 ans était également rejétée, l'administration de l'hos-podar, dit la dépéche, n'offrant sous tous les rapports, aucune garantie, etla faute de cet état de choses incombant plutht aux hommes qu'aux institu-tions". In o scrisoare a lui Negri c. Caza din 5 Aug. 1863, (Corespondenfa p.178 si 180) se spune : amsadorul Angliei mi-a spus, In graba, i numai ca parereparticulara, ca ar trebui sau o noud constitutie sau dictatura, iar acel al Frantei,a nu ar fi de nevoie a se apasa mana prea mult timp la vol, pentruca taravoastra, pusa pe calea ordinei si a legalitatei adevarate, s'ar deprinde in curandcu ea". Se vede a zvonurile de dictatura indispusese i spiritele mai indeferentedin tara, deoarece Rossetti, dat In judecata pentru un proces de presa, esteachitat de curtea de apel din Bucuresti, In 11 Septembrie 1863. Convenfiunea18 Sept. 1863.


se §tie a§a de bine in toate cancelariile Europei, unde acestproiect a ajuns" 53.

De §i Franta sprijinia mai mult pe domnitor decat pu-tenle celelalte, totu§i §i ea era desiluzionatä asupra a§tepta-rilor ce le pusese in destoinicia României. O notà a guvernuluifrancez cätre cel englez, din 15 Noemvrie 1863, spune, ca.: si-tuatia In Principatele-Unite nu raspunde sperantelor ce se in-temeiau pe noua ordine constituita prin Conventia de Paris.Neinlelegeri grele au izbucnit intre domn §i adunare, cand unirea,

concursul tuturor ar fi fost neaparate, spre a organiza o tara,dreia Europa ii incredintase ingrijirea de pregati ea insä§iviitorul. De va fi trebuinta de o intervenire, spre a se modificaconstitutia lor, guvernul imperial va fi plecat a se intälege cucelelalte puteri, spre a inlesni ref ormele ale caror oportunitatear fi recunoscuta" 54.

Ziarele franceze amintesc Romanilor cà ei nu sunt de-plini stapani pe soarta lor. La Nation observa, ca. Romaniaeste In anarhie ; este neaparat a se curma acea stare care ame-ninta sa deschidä o lupta sangeroasa In desbaterea chestieiorientale" 55 ; iar Le Temps adaoge, ca. daca in Romania con-tinua anarhia, atunci Europa, care a vrut sa apere pe Turciprin un bulevard, vazând in ea Belgia Orientului, s'a in§alat,se va cauta alta combinatie, alipind aceasta Belgie catre unuldin statele vecine" 56

Ca aceasta amenintare nu era o simpliä vorba, ne o arataplanurile ce se croise in aceasta perioada, cu catva timp maiinainte, §i care poate nu erau Inca parasite. Anume revolutiapolona, sustinutä silit de imparatul Napoleon, adusese lar petapet chestia reconstituirei acelei tari ; ceeace nu se putea facede cAt daca §i Austria ceda Galitia. In schimb, se vorbea despretrecerea c'ätra monarhia habsburgica a Principatelor-Unite 57.Un ziar francez baga de sama, ca nu intälege cum membriiunei adunan, atunci cand ziarele europene vorbesc de com-

" La Nation, 4 Decemvrie 1863. Proiectul publicat In num5rul din 24Noemvrie 1863. Le Pags, 9 Decemvrie 1863, spune deasemenea : Nos propresinformations, puisées it bonne source, confirment pleinement celles de la Nation.Le projet en question qui voudrait effacer toutes les dispositions libérales dela Convention sign& à Paris en 1858 et établir une sorte d'autocratie au be-nefice de l'hospodar, ne rappelle que trop les tendances dictatoriales que, depuisun an, nous signalons dans la conduite du prince Couza".

" Le Lime Jaune de l'Empire français. O depesh din 15 Noemvrie 1863.Aceleasi cuvinte i In Exposé présenté au corp législatif, sesiunea din 1863, re-produs de Roman( 25 si 26 Noemvrie 1863.

" La Nation din 24 Noemvrie 1863." Le Temps, 28 Decembrie 1863." Le Nord, 26 Martie 1863: Pour dédommager l'Autricce de l'aban-

don de la Gallicie, on lui donerait les Principautés-Unies. Pour ces causes, onne saurait trop recommander aux Principautés la noncorde et l'union. Agirantrement, serait manquer de patriotisme".

SESIIINEA DIN 1862AL 2 LE MINISTER KOGILNICEANIT 171

pensatiuni teritoriale, in care Romania ar alcätui partea decäpitenie, sä se punä pe favorizat o opozitie stramtà §i siste-matick atat de pägubitoare intereselor celor mai inviderateale Ord" 58.

Costangalia. In timp ce aceste daraveri turburate agitauatat Romania cat §i opinia public6 europeanä, se petrecusei alte fapte cu urmki insämnate asupra mersului trebilor in

Principate. Anume ministerul Cretulescu urmase inainte curästrangerea drepturilor cälugärilor greci, incepute prin depu-nerea veniturilor mänästirilor in casa statului. A§a el scoatelimba greacä din bisericile inchinate (18 Martie 1863); opre§tepe avocatii mänästirilor a mai pleda filed asistenta avocatilorstatului roman (17 Aprilie 1863), §i. a§a mai departe, pà§indtot cu mai mare energie pe calea secularizkei, cu toatä opo-zitia lui, mai mult de formä, la inscrierea venitului averilormänästire§ti intre veniturile statului 6°.

Dacä insä aceste mäsuri mergeau cätrà deslegarea ches-tiei mänästirilor inchinate intr'un sens favorabil statului, altàimprejurare veni se complice mersul treburilor. Anume, innoaptea de 30 Iunie spre 1 Iulie, o trupä de 400 de Poloni des-barcä la Cahul, de pe o corabie sub pavilion englez, §i inain-teazä pe teritoriul romanesc. Ea mergea in Polonia in ajutorulrevolutiei.

In afarà de violarea teritoriului roman de o trupà armatkmai era §i. teama de a nu jigni pe Rusia, prin invoirea trecereiunui asemene corp. Colonelul Milcovici comandantul trupei,dä o proclamatiune cätre locuitorii Moldovei, in care le aratàcA este nevoit a trece prin Ora lor ; cki care tribunal va o-sandi pe un fiu, trecand peste ogorul vecinului, pentru aliscäpa mama din mana uciga§ilor" 60.! Colonelul CAlinescu, tri-mis dupä trupa polonä, pleacä in goana ei §i o ajunge lang6satul Costangatia, unde dupä o intrevedere cu colonelul Mil-covici care refuià predarea armelor, Cälinescu ordora atacul ;dar din cauza superioritätei armelor Polonilor §i a unei gre-§ite comande in trupa românä, Polonii scapä §i urmeazà dru-mul lor mai departe. Lupta insä Meuse jertfe pe ambele pärti ;pe acea a Românilor 18 morti §.1 35 de râniti, dintre care 3 ofi-teri. COrea românk luandu-se din nou dupä Poloni, ii ajungela satul Ranze§ti, unde ei sunt siliti sà se predee. Polonii sunt

5, L'Inetrnational, 7 Aprilie 1863. Le Nord din 8 Aprilie 1863.59 Vezi amanuntimele mai jos, la expunerea chestiei mAnAstirilor 1nchinate.

Cap. III.°° Proclamatiunea reprodusA de La Voix de la Roommate, din 11 28 Iulie

1863.

172 ISTOBIA 110MANILOB

apoi foarte bine tratati si inapoiati peste granita in Tur-cia ".

Purtarea urmata de domnitor in aceasta imprejurare isigaseste explicarea in cuvintele rostite de el insu§ catra capi-tanul Zagrovsky care, in 1864, veni sä reinoiasca incercareade invoke, a trecerei unei trupe poloneze prin tug. Domni-torul spune acestuia : Am cea mai mare simpatie pentru cauzavoastra, dar nu pot sa-mi periclitez tara pentru ea ; daca Vasinvoi sá va inarmati pe teritoriul meu, Rusii ar fi indreptatitia ne privi de dusmani. Treceti daca puteti, armele voastre prinmici incarc'ari, oamenii vostrii prin mici manunchiuri ; darnimic mai mult, nimic pe fata" 62 Cam tot pe atunci, un altPolon, Mieroslavsky, fugind din patria lui, se refugiase in Ro-mania, unde voise se tina niste conferenti in favoarea cona-tionalilor sái. Guvernul romanesc, pentru a nu atinge neutra-litatea, pe care era tinut sa o respecte, Il opreste 63.

Masurile luate de Alexandru Ioan I contra Polonilor,unite cu inlesnirea trecerei armelor catre Sarbi II pusese inprepus de plecare catre Rusia, care prepus dadu chiar nasterevuetului de cedare a tronului catra ducele de Leuchtenberg.Din aceste imprejurari se va trage invinuirea domnitoruluide ruso-filismu care-i va aduce chiar racirea sprijinului Frantei,ceva mai tarziu. Asa Inca din Iunie 1863 Gazata de Colonia spunea,ca puterile apusene nu sunt multamite de tinuta principeluiCuza fata cu Rusia ; caci el lucreaza intocmai ca si cum ar fivasalul Rusiei" ".

Amanuntimele din actele oficiale. Mon. of., din 4, 5 si 6 Iulie si 19August 1863. In acest din 'Irma se afla scrisoarea de multumire a lui Milcovski,cand paraseste tara.

" Scrisoarea lui Baligot de Beyne, c. E. Tissot, consulul francez din las,17 (29) lanuarie 1864 (Mirtiile Rossetti). Se banuia, el opozitia inlesnise intrareatrupei polone pe teritoriul roman, inadins pentru a crea greutati domnitorului.Ministrul afacerilor straine de atunci ,depesaza lui Negri : Des hommes ap-partenant aux partis extrémes du pays ont été en relations avec ces étrangers".Papadopol-Calimah. Amintiri,p. 399. Pap cu partasia Romdnului (d. e. 5 lull°1863) pentru Poloni i cu ura lui contra Rusiei, banuiala nu pare a fi cu totulneintemeiata.

" Opinion nationale, 14 Iunie 1863." Vezi Le Constitutionnel din 6 Iunie 1863 si La France din 11 Iunie

1863. Gazetele franceze ataca pe Intrecutele pe domnitor, pentru oprirea Po-lonilor. La Patrie din 10 Iulie 1863, bunaoara, recunoaste pe deoparte quela situation politique des Principautés-Unies leur commande la neutralité" ;dar pe dealta, observa que l'origine du peuple moldo-valaque, ses luttes etses espérances lui font un devoir de s'associer de coeur au mouvement nationalpolonais et à la régénération des peuples voisins". Les Débats din 29 Iulie 1863observa : que le prince Couza n'a pas toujours deployé tant de vigilanceaccomplir ses devoirs de neutre, quand il faisait passer les armes en Serbie".Dupi o versiune daté de ziarul Le Temps, 5 August 1863, bandele ar fi avutde gand sé rascoale Mldova contra principelui Cuza, dupa instigatiile engleze.Tot asa i L'Esprit public din 12 August 1863.

SESIUNEA. DIN 1862AL 2-LE MINISTER KOGALNICEANU 173

La 3 Decemvrie trebuie sa se deschida noua sesiune aadunarei deputatilor. Era invederat, ca daca domnul vroia sacerce a merge tot cu ea, nu putea mantinea ministerul ce du-sese cu adunarea o lupta ata de crâncena. A disolva adunareasi a face un nou apel la tara, stiea bine ca era de prisos, intruat aleg'ätorii erau sa' trimita din nou in adunare aceleasi per-soane. Domnitorul deci sa hotaraste sa mai adaoga un ministerla lista cea lung'ä a schimbarilor indeplinite pana atunci, siIn 12 Octombrie 1863 el cheama din nou pe Kogalniceanu sacompuna cabinetul care fu alcatuit din persoane ce nu erauIn parlament, afara de primul ministru ce era deputat, si anume :colonelul Iacovache la räsboiu, Lud. Steege la finante, PapiuIlarian la justitie, Rossetti Balanescu la externe, D. Bolin-tineanu la culte si P. Orbescu la lucrari publice ".

Domnitorul, vroind 'MA sa-si intareasca pozitia in ar-mata si in opinia publica, fat'a cu noua convocare a parlamen-tului, intocmeste o mare ceremonie militarä', in care impartesteaguri noue ostirei si tine o cuvantare plina de foc si de pa-triotismu ; intreprinde apoi o c'älatorie prin tara, publicând inMonitor dari de sama amanuntite asupra entuziasmului cucare fusese primit pretutindene 66 Tot acestui sistem de a do-vedi intinsa popularitate a domniei, se datoresc multamirilecele nenumarate sosite din toate colturile tarei, pentru concesiadrumurilor de fier si pentru banca de scont. Lucru curios, toatemultamirile sunt redactate in acelas fel, de unde se vede caerau niste formulare, trimise de guvern spre subsemnare prinprovincii 67.

Nu se poate tagadui apoi câteva semne de nemultamireCu masurile luate de domn. Romcinul, dat in judecatä pentruapararea cauzei Polonilor, este achitat, iar unul Marin Dra-ghici din Iasi, dat in judecata pentru refuz de a plati impo-zitul, este si el achitat de curtea din Iasi 68

" Mon. of., 12 Octomvrie 1863." Mon. of., 23 Septemvrie si 9 Octomvrie 1863." Comparà bun6oarA multumirea din Judetul Bacdului, Mon. of., 3

August si acea din lidnuticul Sdrat, 8 August g cu acea din lalomila, 10 Au-gust 1863.

is La France, 10 Octombrie 1863 si Le Conslitutionnel, 4 Octomvrie 1863

III

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANU.SECULARIZAREA

(12 Octomirrie-11 Decemvrie 1863),

Venirea lui Kogfilniceanu la minister. Sub al doileaminister al lui Kogalniceanu, se petrec douà din faptele . celemai insamnate ale intregei domnii a lui Alexandru loan I:secularizarea averilor manástirilor inchinate i improprietarireatkanilor, fapte care, alaturea cu unirea, cu tot viforul ce insotia lor indeplinire, impinsera Romania pe calea propa0rei. Bu-nurile dobandite prin aceste trei acte insamnate au lamas pentrutotdeauna in viata poporului roman, §i ele au alcatuit temeliatrainica pe care s'a putut inalta clklirea viitoare a statului

Putin timp dupa constituirea ministerului, se deschideadunarea, in 3 Noemvrie 1863. In mesaj, domnitorul arataca, pentru a inlatura neintelegerile dintre guvern 0 adunare,a numit un nou minister 0 a convocat-o mai timpuriu, sprea se putea vota budgetele ; cá echilibrul finantelor este de multtimp zdruncinat, ceeace ar proveni din pricina insamnatei da-torii mo§tenite dela guvernele trecute ; nu mai putin din aceaa mai multor creatiuni fkute in anii din urmä, MI% sá li sä figasit i mijloacele trebuitoare, pentru organizarea i intreti-nerea lor ; cá ministerul sau va fi insarcinat a infato§a bud-getele 0 a arata chipul de a restabili cumpenirea in finante ;ca in afara de aceasta insamnatá daravere, guvernul va maiinfato§a corpului legiuitor urmkoarele proiecte : legile rurala,

electorala, comunala, legea consiliilor generale, aceaa instructiei publice, a garantarei libertkilor cetätene§ti, aneamovibilitätei magistratilor, a admisibilitätei in functiile pu-Mice, a unifickei codicilor de legi, a concesiei de cai ferate,§i altele mncá. Mesajul atrage deosebita luare aminte, a depu-tatilor, asupra proiectului de lege rurala, a celui de lege elec-

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANIT.SECITTARIZAREA 175

torala §i asupra acelui privitor la imbunatatirea stärei ora§uluiIa§i, spre a putea raspläti sacrificiile ce acest nobil ora § a facutcauzei nationale". Intr'o caldä' incheiere, domnitorul cauta saatinga inimile deputatilor, spunand ca pentru a ajunge scopulcomun, el ave nevoie de patriotismul tuturor. Eu vi-1 cer innumele Romaniei ; uitati dar luptele §i banuelile trecute. Or-ganizati tara cu o oara mai inainte ; intariti-o prin desvoltareanouelor noastre institutiuni, pe calea päcei §i a moderatiunei,§i atunci fiti fara ingrijire §i pentru existenta noastra politica§i pentru consolidarea libertatilor publice. Parintii mei §i-auvarsat sangele pentru sustinerea lor. Nu eu voi fi acela carele voi rapi natiunei mele, caci atunci a-§i lipsi legei familieimele ; a§ lipsi celui intaiu titlu care a prezidat la alegerea meade domn" 1.

In profesia de credinta cetita in adunare, in ziva de 5Noembrie, de primul ministru Kogalniceanu, el arata, ca mi-siunea incredintata noului minister este de a intrebuinta toatestaruintile, toate puterile, pentru a pune capat nenorocitelorconflicte, ce exista intre adunare §i guvern. Ministrul apasainsa cu un ton deosebit, asupra declaratiei, ca' ministerul luanddeplina raspundere a actelor sale, nu va invoi cu nici un pret,ca aceasta raspundere sa se suie mai pre sus de capetele noastre" 2

Aceasta declaratie care avea in once caz aerul uneiamenintari nu putea fi de tot pe placul adunarei. Ministerulapoi mai jignise simtimintele partidului dreptei, prin aceea,cà putine zile dupa' intrarea lui in trebi, Meuse o aspra mus-trare consiliului municipal din Ia§i, pentru ca publicase listaalegatorilor municipali, dupa rangul lor de boierie. Ziarul drepteiConventiunea, crtitica mäsura luatà de minister contra con-siliului din Ia§i, pe motivul ca titlurile de boierie, de §i numai au o valoare politica', totu§i au inch' una sociala" 2.

In raspunsul la mesaj, adunarea spune ca, recunoa§-terea legitimitatei cererilor adunarei, prin a et convocare, opusese in drept a a§tepta, ca noul minister sa fie luat din oa-menii ce imparta'§iau opiniile sale. Totu§i n'a intampinat nimic§i a primit ministeriul a§a cum a fost alcatuit ; ca insa de maimult timp s'a raspandit zgomotul, cu o persistenta crescanda,ca regimul constitutional, este sorgintea tuturor ralelor la noi ;ca de va mai dainui, Romania este pierduta, §i cà numai unguvern absolut o poate scapa" 4.

Mon. of., 2 Noemvrie 1.863.Ibidem, 222, 6 Noemvrie 1863.

3 Ibidem, 205, 16 Octomvrie 1863. Convenfiunea, 18 Octomv. 1863.Lista alegAtorilor, dupà titlurile lor de boierie, publicatà In Progresul bala pu-blicapilor oficiale din Iasi, 17 Septembrie 1862.

4 Montt, of., citat In nota precedentA.


Ministerul s'A opune la primirea acestei adrese, fAcAndchestie ; propune Ins6 sA se amAe votarea adreseipAnA ce adunarea va vedea cum se tine ministerul de fAgAduintadatA, de a lucra in conformitate cu constitutia. Adunarea pri-meste aceastA propunere6. In urma acestei impAcAri astept5.-toare, adunarea voteazA mai multe proiecte de legi, cAnd deodatA, M.A. a fi fost enumerat printre proiectele din mesaj,primul ministru aduce In sedinta din 11 Decemvrie 1863, ani-versarea a doua a unirei, proiectul de lege, pentru secularizareaauerilor meineistirilor inchinate. Este inviderat, i lucrul a fostbagat in sam'A de contimporani, cA ministerul vroia, prin a-ceastA mare loviturä, s'A cAstige simpatiile adunArei 6. *i In-teadevAr, In o asa chestiune, nimene nu putea fi protivnic 7.Adunarea se declarA In permanentà i iea legea In desbatere,fArà a mai numi o comisiune pentru cercetarea ei, i dupA maiputin de o ()ark in care se rostesc cele mai inflAcArate cuvAnt'Ari,legea este votatà, in redactiunea ce i-o dAduse guvernul, Cu97 de bile din 100, In aplausele cele mai zgomotoase ale camereisi ale tribunelor. Se numeste o comisiune care sA multumeascAdomnului, pentru marele act national, pe care a dat putintAadunArei a-1 sAvArsi.

Ineereiftrile Romanilor de a reina mänfistirile inehinate.a) Pinfi la Bibeseu. Legea secularizArei nu este o lege ca cele-lalte, introduse prin mesaj In desbaterile adunArei. Ea curma,Inteun chip indrAznet i prin un act de netAgAduità autoritate,o daravere secularà. Pentru a putea m'Asura toatA a einatate, trebue s'A urmArim desfAsurarea chestiunei, pAnà inmomentul cAnd ea fu hotArità prin täierea nodului.

Nu vom atinge decAt imprejurkile care au condus laredobAndirea averilor, ajunse in stApAnirea cAlugArilor strAini,Intru cAt cauzele i faptele inchin'Arei au fost arAtate mai sus 8.

N. Sutu M érnoires Vienne 1891 p. 391, spune cA La proposition d'a-journer les débats dela réponse au message, proposition aussi logique qu'adroite,fut adoptée, au grand déplaisir des chefs de l'opposition qui voulaient préci-piter le dénouement, mettre le gouvernement dans l'impossibilité de fonctionneret éventuellement prononcer la déchéance du prince".

La vérité sur la question du couvents dedies par un Moldave, Paris,1863, p. 8 : Que le gouvernement, en se flattant de recouvrir, par sa poli-tique agressive contre les monastères dédiés, un peu de sa popularité qu'ila perdu, se trompe fort".

Principele Stirbeiu, unul din cei mai vr5jmasi protivnici ai fostuluiguvern, recunoaste, eS acest proiect avuse prilejul a fnlatura lupta dintreguvern si adunare, adAogand tusk ca pentru a face un pas inainte, trebuiaunirea fare aceste dotal corpuri ale Statului". Sedinta din 13 Decembrie 1863.Montt. of., No. 29, 1864.

Asupra chestiunei InchinArei vezi Istoria Romanilor din Dacia Tra-ianii Vol. IV p. 128, 168; VI p. 27-32; VII p. 19 g urm.

.AL DOILE MINISTER KOGALNICEANU.SECULARIDAREA 177

Cea intai miscare de reactiune contra Instrilinarei ma-nästirilor pamantene, se face sub Alexandru I1iai, in Mun-tenia, In anul 1628, cand domnitorul opreste a se trichina ma-nastirea Sneagovul cat% manastirea Pantocrator din Sf. Munte,pentru ea' am väzut, spune documentul, cum si alti domni,cei ce au fost Inaintea noasträ, ca mai toate manastirile de aicile-au pierdut i le au supus i le au Inchinat de a fi metoasecelor din Sf. Munte, i pentruca in destule sunt metoasele cucate au Inzastrat domnii de mai inainte pe Sf. Munte i altelocuri dintre manastirile Ungro-Vlahiei" 9.

Mateiu Basarab, prin un hrisov al sau din 1639, reiea dinmânele calugarilor greci, 21 de manastiri care le-au fnchinatacei domni i vlàdici straini, pentru mità i fara voia nimalui

anume : Tismana, Cozia, Argesul, Bistrita, Govora, Dealul,Glavaciocul, Sneagovul, Cotmana, Valea, Rancaciovul, Mislea,Bolintinul, Campulung, Caldarusanii, Sadova, Arnota, Gura-Motrului, Potocul, Nucetul i Tingarul". Domnul insa lasasupuse si statatoare calugarilor straini acele manastiri, macardomnesti, macar boiere§ti, care singuri ctitorii lor le au fnchinatsi le au supus metoase". Masura luata de Mateiu Basarab esteInsamnata din mai multe punte de vedere : mai intaiu ea do-vede§te, cum calugarii Greci nu se sfieau a uzurpa stapanireaasupra unor manastiri, asupra carora nimene nu le dadusenici un drept. Apoi ea arata, ca domnul nu facea decat sa In-drepte un abuz introdus Ma de cale, si nu avea In cuget säprigoniasca pe Greci, ceeace Intareste si mai mult parereamanastirile luate Inapoi erau Inteadevar uzurpate lo.

Paul din Alep, secretarul patriarhului Macarie, amin-teste despre o improtivire la inchinarea manastirei Calui cat%locurile sfinte, improtivire ce se Intampla pe la 1654, pe cândel se afla In Muntenia. Paul spune anume, ca clerul grecescdin aceasta tara staruia, ca i mänastirea Calui sa se alipeascacare patriarhia de Antiohia, precum mai erau i altele ; darca, afar% de egumen si de cativa calugari, nu gasiram mai penimene care sa intre In vederile noastre" '1.

Aceste apucaturi singuratice, de pe timpul cand Värile

° Hrisov nepublicat, din Colectia Academiei romdne, Pachet XX, Comp.Istoria Romdnilor, VI, p. 44 §i Memoriu asupra mdnilstirilor turbinate, facutde Ministerul de Interne citat, p. 79 80.

1° Hrisovul lui Matei Basarab In Uricarul V., p. 317. Motivele politicece Indemnarà pe Mateiu Basarab la aceast6 mAsurà, vezi In Istoria RomdnilorVII, p. 12. Comp. VI, p. 29.

1' The travels of Macarius translated from the arabic by Balfour, London1836, II, p. 372 citat de Otmenedek (Al. Odobescu), Etude sur le droiLs etobligations des monastrres roumains deifies aux Saints-Lieux Bucarest, 1863.p. 10, note. Locul nu se aflft reprodus In traducerea romaneascll a lul B. P.Hasdeu din Arldva istoricd.

A. D. Xenopol. lstoria Rominilor. Vol. XIII. 12


romane stäteau inc6 sub domnitori nationali, nu se mai re-impraspäteaiä cat timp ele full' stäpanite de Fanarioti, i trebuiincetarea domniei acestora, pentru ca seria istoric6 ce era sä"conducà la eliberarea mo§iilor mänAstire§ti din stàpânirea &A-lugärilor greci, s6 reinvie, de ast6datà pentru a ajunge la de-plinA izbandä.

Inceputul acestei serii cade in anul 1821, cAnd, dup6inàbu§irea revolutiei grece§ti, boierii Moldovei cer dela Sul-tanul, ca s6 se milostiveasck sà" asculte glasurile nevinova-tului norod, sà-i IfärAzasc6 prin un vrednic de inchinàciunehatirrif, pronomiile i obiceiurile ce din vechi le au avut caredin vreme in vreme §i-au pierdut mai tot fiinta lor, din intre-buintárile cele ràle ale domnilor greci ce au fost orinduiti oblà-duitori p6mAntului". Printre cererile de indreptare, gäsimpe aceea, cä* s6 se reintoarcà mo§iile mängstirilor inchinateocArmuirei pAmânte§ti, care sà" fie indatorità a räspunde o sumAca embatic care locurile sfinte"12. Este cel intâiu glas scosde tärile române, pentru inlliturarea cAlugärilor greci din sfin-tele loca§uri ale tArei, cel intaiu resunet aruncat de ideea se-cularizàrei, primul fapt insàmnat al acestei prea insämnateserii istorice.

Ascultând mai mult de interesele ei cleat de tânguireaboierilor, dar inspirându-se din ea, Poarta incuviintazà, pelângà restatornicirea domniilor pAmântene, i alungarea eglu-gArilor greci din mgdästiri i luarea acestora pe sama ocAr-muirei bà§tinar. In firrnanul de rAnduire a lui Ionità Sturzadin 1822, Sultanul ordonk intre altele, ca popii greci ce pAn6acuma au fost §6zând pe la mànAstirile pàmânte§ti, din carese lucra felurite fäle urmàri, toti s6 se izgoneascA §i sA se alunge,

totodatà temelia rAufätilor, §coalele grece§ti, s6 se desfiinteze"13.In conformitate cu aceste dispozitii ale Portei, Sturza

In Moldova §i Ghica in Muntenia. alungà de pretutindene pecàlugârii greci, din mAn6stiri care sunt reluate sub ocArmuireanational5, randuindu-se un comitet de boieri in fiecare tara,

is Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, p. 214. Alta formulare InUricarul VI, p. 123. Nu-mi este cunoscut arzul (tanguirea) boierilor munteni.Insgt In tanguirea boierilor, In frunte cu T. Ball, facuta dare muhafizul Brailei,se gaseste cererea reIntoarcerei manastirilor Inchinate. V. A. Ureche, Documenterelative la anii 1820-1821, Memoritle Academiei romdne, Seria II, Tom. X,p. 306.

" Uricarul III, p. 232. Firmanul pentru Muntenia se afla la Arhiva sta-tului, citat In Memoriile ministerului de Interne, (mai sus nota 9), p. 140 InMuntenia, tnainte de alungarea calugarilor, divanul ceruse, prin o anafora, safie supuse toate manastirile, Inchinate i neinchinate, la darea veniturilor pe2 ani, pentru a preIntampina greaua datorie ce apasa asupra tarei, In urmaeteriei, Anaforaua din 6 Decembrie 1822 In Memoire avec pièces justif icativespr &enter a la commision internationale pour les couvents dédi es, par C. Negri,Constantinople, 1865, p. 66.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANTLSEOULARIZAREA 179

insarcinat a privighea reintocmirea acaretelor §i plata dato-riilor acestor manastiri, inknolite i ruinate, prin administrareadestrabalata a calugarilor greci ". Comitetele ränduesc pretu-tutindene egumeni pamanteni in locul celor str'äini. Veniturileincep a fi atribuite la nevoi ob§te§ti, precum bunaoara, la unadin manastiri, spre intretinerea unui spital de ciumati

Daca Rusia lasase sa se loviasca astfel in biserica gre-ceasca, pe care era tinuta s'o apere, dupa chiar principiile po-liticei sale, o Meuse fiind cà imparatul Alexandru, legat printractatul Sf.-Aliante, fusese nevoit, cu toate tainicile sale sim-patii, sä descuviinteze revolutia greceasca §i deci sa primeascadeocamdatà toate urmarile inabu§irei ei prin Turci. Apoi Rusiaavea interes a se arata, ca nu se amesteca in trebile grece§ti,pentru a ca§tiga dela Turci alte foloase, precum o indreptarede graniti in Basarabia, cedarea catra Rusia a mai multor punctede pe litoralul Marei-Negre, recunoa§terea privilegiilor Särbi-lor, §i mai ales prefacerea stipulatiei voluntare din 1802, pentruneschimbarea voivozilor români, cleat la 7 ani, in una obli-gatorie, prin un tratat bilateral. Imparatul Neculai care ur-mase lui Alexandru in 1825, izbute§te a obtinea aceste cereridela Poarta, prin conventia dela Akerman din 182616. In aceaconventie nu se pomene§te de Greci, prin nici un cuvânt. In-data insa dupa incheerea ei, imparatul Neculai care nu eraa§a de sträns legat, ca tang sau, prin intinde iarasupra Grecilor aripa lui proteguitoare, §i inceputul II faceface tocmai, prin staruintele puse la Turci, de a inapoi Gre-cilor manastirile din tarile române, ceeace Turcii poroncescdomnilor prin doua firmane, lamurind ca ei aveau sa deje samaGrecilor de veniturile incasate in decursul anului 1827. Poarta,pentru a da o fata acestei revocari suite a unei masuri luatade ea, pretexteaza ca tarile române nu raspunsese, fiecare sumade 100.000 de lei, ce se indatorise a da catra locurile sfinte".

Cu toata lovitura data intereselor tärilor prin o ase-menea intoarcere a unui fapt indeplinit, domnii sunt nevoitia se supune trufatilor Greci ce veneau acuma, furio§i pentruincercata lor deposedare, sa se väre Inca' mai adânc in mimamanastirilor, din care primul vänt al reintregirei vietei romä-

14 Memoriu In cauza mdnástirilor fnchinale din Moldova, reprodus InFoiletonul Zimbrului, No. 41 §i 42 pe 1855 §i In Uricar, IV, p. 429.

" Pentru rAnduirea egumenilor p5mAnteni In Muntenia, vezi firmanulPortei din 1826, Uricaruf I (editie II), p. 165. Pentru Moldova vezi anaforaua

hrisovul din ace1a5 an. Ibidem, p. 372. Asupra spitalului de ciumati, veziInsemnare a cálátoriei mele, Constantin Radovici din Goloti, Buda, 1829,p. 61.

" Ch. Martens et Ferd. de Cussy, Recueil manuel el pralique de frailes,conventions el autres actes diplomatiques, Leipzig 1846, III, pag. 33.

" Firmanul In Uricarul, V, p. 20.

180 1STORIA ROMAN11.01/

nesti pAruse &A voieste s'A-i desrAdAcineze" 18. Totusi mAnAsti-rile fur% indatorite a spori suma, cu care ele contribuiau la in-tretinerea scoalelor, dela 5000 la 25.000 lei pe an.

Tot pe atunci, in cel de pe urrnA an de domnie al primuluidomn pämAntean si in ajunul rAsbolului ce se sfArsi prin paceade Adrianopole, Gheorghe Asachi aduce dela Viena un docu-ment gAsit la un anticar, document emanat dela domnul Mol-dovei Gheorghe *tefan, urmasul lui Vasile Lupu, si care cons-tata cA intemeetorul scoalei din Trei-Erarhi inzestrase aceastäcreatiune cu trei mosii : RAchitenii, TAmA§anii si Juganii dinjudetul Romanului 19. Epitropia scoalelor, in care pe lAng6Asachi, mai erau membri Constantin Mavrocordat, Mihai Sturzasi mitropolitul Veniamin, vAzAnd cA scoalele dispAruse aproapecu desAvArsire din Moldova, cele grecesti ne mai fiind deschise,iar scoala lui Asachi si seminarul dela Socola ne mai fiintAnd,cere dela IonitA Sturza, intemeindu-se pr hrisovul descoperit,ca in mAnAstirea Trei-Erarhi, anume in casa si pe a0zAmAntu1invechit al fericitului intru pomenire domnului Vasile Voivod,unde de cAnd ne aducem aininte a urmat o scoalà obsteascA,s'A se statorniceascA in acea cas6 o scoalA normalà si o gimnazie,cAtrA care mai in urrnA s'A se adaugA un curs de filosofie si depravile" 2°. De oarece mosiile nu puteau fi redobAndite pentruscoalA, decAt prin un proces cu cAlugArii greci, epitropia des-chide pricina care se sfArseste tocmai in anul 1846, in folosulscoalei21. La cel intAiu esamen la care sta fatA si mitropolitulVcniamin, egumenul grec, ne respectAnd superioritatea ierar-hicA, intrà in miezul adunArei, spre a arunca afurisenia incontra acestei inchipuite uzurpAri a drepturilor sale ; dar zelulgAu nechibzuit i atrase indatA o fulgerAtoare apoplexie" 22.

DacA mAnAstirile fusese inapoite cAlugArilor greci, ei nuse mai puturA bucura ca Odd atunci de linistita lor stApA-nire ; cAci RomAnilor li se deschisese ochii, si silintele lor vorspori de acuma din an in an, spre a relua uriesele avutii dinmAna acelora, pe care ei id credeau, &A fArA drept le detin.

AceastA tendintA se aratA chiar in anaforaua divanuluicare refereazA domnului asupra restituirei mAnAstirilor in urmaintervenirei rusesti. Divanul anume cere impunerea unor con-ditii la aceastA restituire, anume : cAlugArii s'A infiltoseze inscurt timp adunArei obstesti, hrisoavele si documentele, spre

" Comp. Istoria Romdnilor din Dacia traiand, XI, p. 16-17.1° Uricarul, III, p. 279. Hrisovul originar al lui Vasile Lupu nu se mal

gAse§te ; a fost tAinuit de aluglrii greci." Anaforaua In Uricar, III, p. 34." Anaforaua din 1846. Ibidem, IX, p. 61. Cf. Asaki, Chestia InoNdturei,

p. 84: Referendarul (Asaki) s'a Investit cu plenipotentA, spre a reclama princanalul tribunalelor, punerea In lucrare a acestor dlinuiri".

" Asaki, Ibidem.

AL DOILE MINISTER KOGILNICEANU.SECULARIZAREA 181

a se urma intocmai dupä ele ; mo§iile s'A se deje prin mezat,§i contractele s'A fie fäcute de egumeni, de epitropi §i de boieriiinspectori; pädurile sä nu fie supuse täierei. Pe läng6 aceste,adauge anaforaua, fiind&A mai toate zidirile sfintite se afläIn cea mai tichloasä stare §i fiinda mänästirile sunt ingreuiateCu datorii fäcute de egumenii greci de mai inainte, sä se intrebu-inteze venitul a trei ani urmAtori la repararea sau clädirea dinnou a zidirilor §i la plata datoriilor ; ca egumenii sä fie indato-riti a p'Azi cu sfintenie a§ä'z'Amintele de d'Aruire ; ca regulelemonahice§ti sä se tinä cu de a mAruntul, dui:a vointa ctitorilor,§i pentru aceasta egumenii sä fie necontenit sub privighereade aproape a epitropilor §i a boierilor inspectori" 23.

In Aprilie 1828, Ru§ii ocupAnd Principatele, rAnduiesco comisie compusä din cler §i boieri pämänteni care sä regu-leze inapoierea mänästirilor 24.

Comisiunea cere dela ocArmuirea rusascä indatorirea egu-menilor la primirea conditiilor fixate prin anafora. Dar turbu-rArile vremilor fac peste putintä indeplinirea acestei cereri.Egumenii greci reintrati in stäpAnire, nu infAto§az6 documen-tele, nu reparà clädirile, nu plätesc datoriile, §i urmeaz6 inaintecu exploatarea avutiilor biserice§ti numai in folosul lor per-sonal sau al locaprilor din jos.

Totu§i Rusia intälese c'A trebuia sà impace douä intereseale ei, tot atAt de mari : acela de a nu jigni biserica greceascä§i acela de a nu-§i instrAina poporatia romAnA ce intrase dela1828 sub a ei directà proteguire, ba chiar sub a ei ocArmuire.De aceea vedem, c'A Regulamentele Organice din ambeleprimesc, in dispozitiile lor, cererile de cäpitenie fácute de boieri,prin anaforaua din 1828. A§a Regulamentului Munteniei, la artticolul 123, prevede, ca mitropolia, episcopiile, §i toate mä-nästirile inchinate la cele sträine, sau neinchinate, vor contribuila cheltuelile statului, pentru a§'Azäri publice §i pentru faceride bine, cu o a patra parte a veniturilor lor, din avuturile ne-mirätoare ce vor avea. Articolul 174 lämure§te inc6 aceastàdispozitie, in intälesul, c'A primirea care se va face pe samastatului din a patra parte a veniturilor eparhiilor §i a mänäs-tirilor, nu desputernice§te intru nimic dreptul ned'Ajniciei alproprietätei, pentru ea' ctitorii lor, adeväratii proprietari ai

is Extras din anaforaua citatà In Memoriul din foiletonul Zimbrului,reprodus si de Uricarul, IV, p. 432.

26 MetnAstirile nu full Indatà Inapoite. Romanii Mean greutAti. In 1828si 1829 se gasesc repetate ordine p. restituire care se Indeplineste tocmai In1830. Vezi trei acte, In Memoriul ministeriului de externe, Buc. 1863, p. 141.Grecii pretindeau cgt ei fusese reintegrati IncA din 1828, C. Negri din contrasustine Cu mal mult cuvAnt, cA restituirea nu se Indeplinise cleat dupà paceade Adrianopole. Réponse au Mémoire de Parhimandrite Germanos, Oct. 1865,Constantinople, p. 44.


acestei averi, nu le au häeäzit la aceste eparhii §i mänästiri,deckt numai sub introducerea conditiei ajutätoare de semi-narii, de scoale §i. de alte a§äzkninte publice de bine-facere ;care va s'ä zicä, aducandu-se la cele dintäiu ale ion a§äzämän-turi, se impline§te dorinta ctitorilor" 25

Regulamentul Organic al Moldovei contine dispozitii intrucava deosebite de acele cuprinse in Regulamentul muntean.El prevede, prin articolul 416, ca o comisiune alcnuitä dinpatru persoane biserice§ti §i patru boieri, sub pre§edinta mi-tropolitului sä inscrie averile fiecärei mänästiri ; s6 regulari-sased a lor ocarmuire §i sä adeveriascä totimea veniturilor asupracgrora se va lua o parte ce este hotoreità (M'A a se spune CAL cala Muntenia), pentru tinerea a§Azämänturilor de lacere de bine,precum : seminarii, scoale publice *i altele. Mi% aceastä co-misiune, sä va adäugi, pentru mänästirile inchinate la pärtiledin jos, patru pärinti vechili acelor locuri, eäträ care acestemänästiri sunt inchinate, §i. in privinta trebuiutei de a se des-fiinta färä interzicere abuzurile acum inrkläcinate §i. de a seregularisi ocarmuirea averilor acestor mänästiri, comisiunea a-ceasta va cerceta dieturile §i acturile originale atärnätoare dedeosebitele däruiri, precum *i. scoposurile §i conditiile incepä-toare ale däruitorilor, §i cu ajutorul Curtei proteguitoare, vainchega proiecturi de imbunätätire spre indeplinirea lor" 26.

Män'ästirile moldovene sunt §i. ele declarate prin arti-colul 79 ca scutite de däri, adäugändu-se §i pentru ele aproapeacelea§i cuvinte asupra conditiilor §i scopului d'äruitorilor. Kis-seleff, ca in toate, a§a §i in aceastä afacere, se aräta favoritortärilor române. Prin un ordin &are consiliu administrativ din11 Noembrie 1833, el cere sä se iee mäsuri pentru a se impie-deca egumenii greci de a arenda mo§iile cu scäzämänt §i cuconditia de a incasa ca§tiul pe trei ani inainte, cum o fäceau,spre a inlätura legea care-i oprea de a ingreuia minästirile cudatorii 27.

Insamnatà este imprejurarea ca Regulamentul Organic alambelor täri, fAcut sub obländuirea, cu invoirea §i chiar cuimpunerea Rusiei, prevede, insu§ in clauzelele apärätoare ale

" Analele parlamentare ale Romdniei I, 1890, P. 172. Mitropolitul siepiscopii Munteniei cAutase sA apere pozitia manAstirilor netnchinate, cerftndla votarea art. 67 despre veniturile statului", unde se prevede O. acest sfertsA intre In veniturile statului, ca IntAi sA se citeascii cuprinderea ctitorestilordocumenturl si apoi O se hotArasc6 participarea de a patra parte a venitu-rilor". (lbidem, p. 557). Pentru manAstirile Inchinate care erau mai toate Inda-torite a da numai prisosul de venituri locurilor sfinte, cererea reprezentantilorclerului muntean, constituia o apArare.

" Aceastà dispozitie e reprodusA In chip identic de art. 362 al Regu-lamentului muntean ; deosebirea sta numai In dispozitiile art. 123 g 174 re-produse mat sus.

" Ordinul In Memoriul lui C. Negri, p. 89.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEAN11.SEG1JLARIZ,AREA 183

drepturilor manastirilor, ca averile le fusese daruite Cu condifiade a indeplini scopuri de binef acere §i ca de aceea ele sunt apa-rate de alte dari, f iind di au de su portal anumite sarcini. Neill-plinirea acestei indatoriri a daruirei mo§iilor catre manastiriva fi argumentul de capitenie pentru luarea lor pe sama sta-tului roman, §i este insamnat faptul ca acest argument a fostconsfintit §i primit de mai inainte de puterea aceea care aveacel mai mare interes, in apä'rarea comunitatilor religioasegrece§ti.

Kisseleff patronul Regulamentului Organic, avea toatadorinta, ca dispozitiile cuprinse in a lui legiuire sa nu ramânalitera moarta. El voe§te deci sa puna lucrurile la cale, prin oimpacare §i cere patriarhilor din Constantinopole, Alexandria,Antiohia §i Sf. Munte, ca O. trimita reprezentanti care sa seintaleaga cu o comisie din tara, compusa din secretarul de statBarbu Stirbei §i generalul Mavros. Intalegerea insa nu putuizbuti, din cauzä ca Grecii refuzau once conditie §i se aparaucu argumentul, ca manastirile sunt averi ale sfintelor locuri§i ea' numai ele pot face cu acele averi once vor vroi, ne avanda da sama nimarui ; ca nu cunosc alte indatoriri, afara de acelecare se ating de slujba dumnezeiasca in biserica fiecarei ma-nastiri" 28. Parerea reprezentantilor romani este tot ant deoriginala, pe cat §i de intemeiata, anume : ca intrucat sfin-tele locuri nu voiesc sa se supuna dispozitiilor RegulamentuluiOrganic, apoi ele O.' iee veniturile manastirilor ce le sunt in-chinate, dupa pravilele §i obiceiurile celor de mai inaintea Re-gulamentului Organic §i sa lese, pe sama statului, prisosul f o-losurilor ce au izvorat pentru proprietati din nouele intocmiri" 28,

i deosebirea era insamnata ; dela 605 mii de lei, se urcase ve-nitul mo§iilor manastirilor inchinate din Muntenia, de °datala 1.400.000 de lei 30.

Cu toate aceste puternice intampinari, curtea rusascainvoie§te patriarhilor ca, in vederea reintocmirei manastirilor,sa fie scutiti pe 10 ani, de intretinerea a§azamintelor de bine-f acere §i deci de once ajutor catre statul roman, ceeace lasachestiunea manastirilor inchinate, in pace aproape deplina panaIn 1843e'.

Pe timpul lui Alexandru Ghica nu se face mai nici un

" Raportul lui Alavros si 5tirbeiu din 27 Alai 1833, In Cesar Bolliac,Manaslirile fnchinale din Romania Bucuresti, 1862, p. 37.

" Ibidem, p. 40. Kisseleff vkAnd cA aceastA comisie n'a esit la nimia, rAn-duieste o a doua, mai mare, In care intrA si consiliul de ministri ; dar nici aceastAcomisie nu iesea la nici un capAt. $i ea repetA argumentul celei dintAi. Vezijurnalul din 7 Iunie 1833. Ibidem, p. 57.

" Raporiul comisiei ecleziaslice, din 22 Februarie 1834, Ibidem, p. 69." Ill émoire de prinful N., publicat In Foileionui Zimbrului, reprodus de

Uricarul, IV, p. 434.


demers in afacerea m'anästirilor inchinate, de si domnul a fostimboldit spre aceasta, de mai multe ori de egtre ob§teasca adu-nare. Aa prin ofisele ei din 3 Iulie 1837, 11 Iunie 1838, §i 21Decembrie 1839. In unul din ele, acel din 1838, adunarea aratä,c6 nu a rämas multà vreme a se implini 10 ani dela infiintareaRegulamentului (acei 10 ani de scutire), cand pot chiriarhiimänästirilor sä socoteascä ca un drept, läsarea in nelucrarea drepturilor vechi i legiuite" 32 In urma acestor repetatede§tepfäri, Alexandru Ghica trimite consulului rusesc, baronulde Ruckmann, o non', in care aratä, cà delegatii sfintelor lo-ca§uri, neputandu-se nici odatä intälege cu comisiea numitäde guvern, purtarea trebilor averilor ce apartin mänästirilorinchinate rämane incä in prada tuturor abuzurilor care au pre-domnit in aceastä parte a administratiei, i casele publicede bine lacere sunt astäzi lipsite de un ajutor, de care se bu-curase in totdeauna. In anul 1836, aceste case aveau de luat430.873 de lei, surnä ce sä aflä in buget in sarcina vistieriei,

aceste rämä§iti de atunci s'au tot ingrämädit". In o altä. notäcàtrà Butenieff, Alexandru Ghica este inc6 mai limpede. Elspune, cä egumenii greci, din depozitari contabili, s'au ridicatIn proprietari desgvar§iti, astfel incAt cäutarea averilor mä-nästire§ti rämâne tradatà bunului lor plac i läcomiei lor. Decand li s'a admis terminul de 10 ani, pentru reintocmirea mä-nästirilor, ei refuzä nu numai de a se supune indatoririlor cele sunt impuse prin Regulamentul Organic, dar chiar de a in-deplini pe cele vechi continute in hrisoavele lor de intemeiere.Ei merg chiar mai departe, refuzAnd intervenirea legiuità aocarmuirei in purtarea trebilor averilor mänästirWi, i i tägà-duesc chiar dreptul de supraveghere care i este de atribuit prinarätärile cele mai formale"33. Ghica sä hotärise a face acestpas, mai mult pentru a se acopen i fatä cu adunarea, de oarecetocmai .pe atunci incepuse desbinarea intre el §i reprezentarea-Wei 34. Observatiile lui Ghica rämAn insä ne bagate in samä ;ha cälugärii greci fac un pas insämnat in incälcarea dreptu-rilor tärei, instituind o epitropie a locasilor sfinte care sä sub-tragä cu totul pe egumenii greci dela jurisdictia bisericeascäa tärei 36.

b) Dela Bibeseu pfinil la Vodil Cuza. In anul 1843, impli-

Bolliac, Mdndstirile fnchinate, p. 76. Oficiile la p. 72, 75 st 77." Note du prince Ghica au baron de Ruckmann du 19 Juillet 1838

si Note du meme a M. Boutenieff du 15 Novembre 1839, In Mémoire avecpikes justilicatives par C. Negri, Constantinople, 1865, p. 94-96.

Istoria Romdnitor din Dacia traiand, XI, p. 133." Instructiile lui G. Bibescu cAtre Aristarchi-Bel, Domnia lui Bibescu,

Corespondenjd fi documente 1843-1856 de principele G. Bibescu, Bucure§ti,I, 1893, p. 132.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANII.SEOULARIZAREA 185

nindu-se cei zece ani de scutire, principele Gheorghe Bibescudeschide focul, prin o scrisoare cätre ministrul rusesc, comi-tele de Nesselrode, din 20 Mai 1843, In care spune, c6 in ches-tiunea locurilor sfinte e vorba de a 5-a parte a mosiilor tärei,cele mai frumoase si mai mänoase, de care comunitätile gre-cesti cautä sä o desmosteniascä in folosul lor. Nu stim adaugeprincipele, ceeace vor deveni din intamplare jute() zi acestecomunitäti. Cat despre legäturile ce unesc acest principat cuimpärätia Rusiei, e mai mult decat sigur, cä timpul nu va facedecat O.' le rästrangä, si s'ar putea Intampla sä se nascá odatàpäreri de räu, pentru prea marea bunävointä ce s'a arätat inaceastä imprejurare atrà locurile sfinte"36. In un memoriu,adaus de Bibescu pe langä scrisoare, el intäreste argumentulcomisiunei din 1833, c6 acum dupä' introducerea Regulamen-tului Organic, ale cäruia dispozitii privitoare pe mänästiri,cälugärii greci nu voiesc sä le recunoascä, veniturile averilorlor s'au impätrit, si c'a' deci färä nici un cuva.nt, ei vrau sä be-neficieze de roadele unei stäri de lucruri, pe care nu voesc säo primiascr 37.

Cabinetul rusesc räspunde prin un alt memoriu In careel cearc6 a impäca pretentiile protivnice. Acest memoriu insä,In totul favorabil cälugärilor, recunoaste, cA proprietätile dinTara Romaneascä sunt ale lor si le dà dreptul de a trimite, infiecare principat, cate un exarh care sä aibä' suprema autoritateasupra mänästirilor inchinate 98.

Bibescu räspunde acestui memoriu, prin niste observatiitrimise comitelui de Nesselrode, In 20 Septembrie 1843, in careel aratà, c6 dacä s'ar totelera trimiterea de exarhi suprave-ghetori greci, s'ar stirbei autoritatea domnului si a mitropolitului,spre marea daunä a ordinei legale si s'ar introduce un stat gre-cesc in statul românesc". Principele, amärat de pretentiileGrecilor si de sprijinul pe care 'II gäseau la Petersburg, sfarsestememoriul ski cu cuvintele, cä' chinoviile grecesti ar trebui säsimtà, cat este de desgustätor pentru ele si pentru sfanta noasträreligiune, ca mänästirile consacrate la inceputul pientei sibine-facerei, sä nu mai fie decat un obiect de precupetie scan-daloasä si sä infätoseze numai niste triste singurätäti, undeabia se mai gäseste cate un servitor care sä celebreze oficiuldivin" 39 !

Grecii formuleazä pretentiile lor care se prevideau incádin memoriul rusesc, In chipul urmätor : 1) &A ei consimt laarendarea prin licitatie a mosiilor, insä numai sub suprave-

" lbidem, p. 88." Ibidem, p. 89.3° Memoriul rusesc, Ibid., p. 93.a' Al doilea memoriu al lui Bibescu. Ibid., p. 101-107.


gherea consulilor ruse§ti §i fail vreun amestec al autoritatilorOrd ; 2) se indatoresc a savar§i reparatiile pang cel mult interminul de 10 ani (altul deal acel ce se sfar§ise in 1843), subcontrolul consulatului rusesc *i iara§i fära supravegherea au-toritatilor pamantene ; 3) oferiau a da pe fiecare an 1.000.000de lei statului roman, cu conditie de a fi liberati de once alteindatoriri intru intretinerea stabilimentelor de binefacere".Grecii se credeau, §i. erau pang' la un punt, ghibaci In propu-nerile lor : maguliau pe Ru§i §i inlocuiau un control serios alunei pärti interesate, cu unul de forma al unui al treilea carenu avea nici un interes la efectuarea lui.

Principele Bibescu raspunde acestor pretentii, prin unnou memoriu din Aprilie 1844, In care, dupg ce revine asupraprincipiului sustinut In Intampina'rile lui de mai inainte, con-simte a jartfi chestia baneasca §i a se multumi cu a patra partedin veniturile mo§iilor, iar celelalte trei pgrti sa fie puse la dis-pozitia sfintelor locuri, ramânând ca ministeriul rusesc sa re-guleze intrebuintarea lor, dui:4 cum va socoti de cuviinta. Pangacuma, urmeaza principele,. veniturile sa urea' la 3.000.000 delei, din care locurile sfinte, profitg umai de a patra parte, iarrestul se ratace§te dela destinatia lui, prin tot felul de mijloace.Adjudecatia publica va urca veniturile la 5.000.000. Scotânda patra parte vor ramânea 3.750.000 de lei, de care se vor fo-losi sfintele locuri, fail a se mai absorbi sume insamnate Inprofitul personal §i imoral a o multime de indivizi lacomi, pre-cum se urmeaza pang' azi" 41

Daca insa Bibescu parasia chestia baneasca, el urmeazainainte a sustinea drepturile Wei. Prin un alt memoriu, din24 Decembrie 1844, el cere, ca sa fie comunicate guvernului,conditiile arendarei, spre a le uniformiza pentru toate manäs-tirile §i a pune un capat jafurilor neruOnate ale arenda§ilorce vin, sub fal§ul nume de egumeni, §i despoae fail teamg §iMI% mustrare de cuget, manastirile precum §i pe tarani, locui-torii lor care cu toate aceste nu le sunt robi. Despre scopurilecalugarilor, ele se pot videa din protestul radicat de ei contradoua masuri luate de ocarmuirea Moldovei : emanciparea Ti-ganilor §i apararea pgdurilor, masuri care faceau onoare civi-lizatiei, dar pe care calugarii, orbiti de interesul lor personal,nu puteau sa" le priceapg. Principele adauge, eft' In sufletul §icon§tiinta lui, considerg cauza Principatelor ca foarte dreapta :ca dorinta secreta a inimei lui, care ar scuti §i. pe cabinetul im-perial de incurcaturi, ar fi de a se determina sfintele locuri,

" Depesa lui Nesselrode cAtre Daschkoff consul general al Rusiei la Bucu-resti, 28 Decembrie 1843, ¡bid., p. 113. Comp. un lung memoriu al cAlugArilorcare curtea ruseascl din 3 Octombrie 1843 In Bolliac, Mdndstirile din Romdnia,p. 173.

4, Domnia lui Bibescu (citata In nota 35) p. 120.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANIISECULARIZAREA. 187

sa renunte la once pretentii, dându-li-se °data pentru totdeaunao suma de cateva milioane. Dar spre a se ajunge aici, ar trebuica sfintele locuri sa piarda mai intaiu once iluziune, ca s'arputea vreodata realiza scopurile lor, adeca &A nu mai poatanäclajdui in protectia imparäteasca" ". Mai adauge principele,inteun alt raport, ca daca ar fi sa se limpezasca numai chestiabaneasca, s'ar putea gjunge la intalegere - dar calagarii greciau ridicat pretentii noue. Voesc sa inFinteze un guvern eclezi-astic neatarnat di' guvernul roman ; 0' lesparta pamantul §ipe taranii romani in douà parti, una atarnata de guvern, cea-lain' de noua autoritate clericala, stare de lucrun care va aduceneaparat mii de conflicte §i mii de complicatii nedcscurcabile" ".

Observam ca prin aceste acte, principele Bibescu formu-leaza, pentru prima oara, ideea secularizarei, adeca a inlatu-rarei desavarsitd a calugarilor greci, in schimb pentru o sumabaneasca, idee la care trebuia la sfar§it sa ajunga deslegareaacestei incurcate chestiuni.

Ceeace aduce insa pe calugari la desperare contra lui Bi-bescu, este faptul ca domnul, voind sa impuna arenda§ilor(egumenilor) greci, in contractele de arendare, oarecare dispo-zitii ocrotitoare pentru tarani, iar egumenii refuzand aceleconditii inteun mod sumet, principele da' pe doi din ei afaradin tara", act de auto r:tate ce, pe deoparte, arata ca poporulroman avea con§tiinta drepturilor sale ; pe de alta insa, avude efect a incorda §i mai mult relatiile fare locurile sfinte §itarile romane.

Bibescu, in acela§ timp, mai face §i alte acte autoritarefata cu calugari greci. A§a el opre§te pe toti egumenii tuturormanastirilor, ant pämantene cat §i inchinate, a mai da locuricu embatic, Med. §tirea ocarmuirei. In 1845 el iea o masura mairadicala : desfiintaza epitropia sfantului mormant, intalegandea acea epitropie ce voie§te sa-si insusasca drepturi improti-vitoare atat pravililor vechi ca't §i drepturilor obladuirei, esteuna din acele abuzive inoiri care sau introdus in ocarmuireamanästirilor inchinate in ace§ti din urma ani". In 1847, Bi-bescu propune, §i adunarea incuviinteaza in unanimitate, legeapentru desrobirea Tiganilor mitropoliei, episcopiilor §i tuturormanästirilor si metoacelor de obstie, intinzand bine intalesmasura §i asupra manästirilor inchinate, cu toate protestarileridicate de calugari, nand cu desrobirea din Moldova ".

Ibidem, p. 122 126." Scrisoarea lui Bibescu cAtre Nesseirode, 13 Iulie 1844, Ibid., p. 127." Instructiile lui Bibescu cAtre Arislarhi-bei 1845. Ibid., p. 133. Decretul

de expulsare din 2 Februarie 1845. Ibid., II, p. 158." Legea pentru embaticuri 15 Alai 1843. Ibidem. II, p. 114; desfiintarea

epitropiei. Ibidem, II, p. 157; desrobirea Tiganilor, 11 Fevruarie 1847, Ibulem,II, p. 293.


Desbaterile cu curtea proteguitoare nu impiedecau decipe autoritatile tarilor romane, sà facä s simtä calugärii greci,ca nu ei erau stapani In Ora. Asa se va urma necontenit panala sfarsitul acestei chestiuni. Se va discuta mult ; dar se vafäptui si mai mult, si mai ales mai temeinic si se va castigataram, pas cu pas, pang la a ei desavarsitä deslegare, tot inprotiva vointei, cel putin formale, a puterilor, ca i In chestipunirei. Audaces fortuna ¡twat a fost lozinca poporului roman ;Visa indräzneala cu chibzuinta.

In 1847, adunarea incuraj atri prin masurile luate 'Ana'atunci, trimite domnului un raport In care, aratand trista stare,in care se afla manastirile inchinate, cere, ca prisosul veni-turilor ce au izvorat la toate proprietatile, precum si la ale ma-nastirilor, din dispozitiile Regulamentului Organic, cu desvol-tarea comerciului i intocmirea orânduelilor proprietaresti, sase adune pe sama casei centrale, ne fiind cu drept a se 'Asa Inräua intrebuintare acelor ce le carmuesc astäzi". Domnul ne-indräznind sa mearga atat de departe, raspunde, cri precuma stäruit 'Ana acuma, asa va face si de acolo inainte, astep-tând cu toata Increderea ce urmeaza sri avem intru dreptateaunei inalte chibzuiri" 46

Nici ocarmuirea Moldovei nu stätuse in nelucrare. In1843 i se comunica de cat% guvernul rusesc, ea el a oferit spri-jinul sàu locurilor sfinte, cu urmatoarele conditii : 1) sa con-simtä la arendarea mosiilor prin mezat dela 1852 inainte ; 2)pana atunci sri ispraveasca reparatiile, andu-li-se un nou termende 10 ani, in care rastimp sa fie scutite de once contributiecatra tara 47; 3) sa' deie 2.000.000 de lei subventie pe an 46-zamintelor de binefacere. Curtea rusasca gaseste, cri aceastaeste ultima concesie ce se poate face locurilor sfinte. Daca elenu ar primi propunerile pana la Noembrie 1843, i va parearau, ca nu va putea mai mult sri impiedice pe gospodar a aplicamasurile Regulamentului Organic.

Mihai Sturza stärueste tocmai in aplicarea acelor dis-pozitii, cu atat mai mult ea' grecii, neprimind propunerea ru-sascä 'Ana la terminul fixat, el avea tot dreptul sri ceara apli-carea sanctiunei. i Sturza arata, ca i autoritatile din Mun-tenia, ca de si Regulamentul dispune sa se dee o parte dinveniturile mosiilor manastirilor inchinate asazamintelor de bine-facere, calugarii Greci, cu toate ca se folosesc de toate spori-rile provenite din imbunätätirea stärei tärei, prin aplicareaRegulamentului, nu s'au supus la sarcinile ce-i privea. Aceasta

Raportul adungrei i rnspunsul domnitorului. Ibidem.47 Memoriul de la Buyuk-Dere 1843, In M &noire sur les couvenls rou-

mains, Bucarest, 1863, p. 139. Cf. Bolliac 1. c., p. 227.

AL DOILE MINISTER ROGALNIOEANIT.SECULARI74AREA 189

stare de lucruri lovia cu atat mai mult in cugetul public, cucat in 1844 se secularizase averile episcopiilor i m'Anastirilorpamantene, lasandu-le o parte din venituri, iar prisosul se varsaIn casa statului, pe cand mangstirile inchinate s'ar afla in ace-ia§i stare de destr'Abalare ca §i mai inainte. Testamentele dedainuire nu s'au infato§at ; subventia legala tot nu s'a platit ;starea materiald a manastirilor a ajuns indestul de ticaloasa ;imposesuirile de mo§ii se urmau tot prin contracte private ;cea mai mare parte din egumeni sosiau in Moldova, aducatoride contracte de imposesuire care cuprindeau cesia catra ei atuturor proprietatilor, pe care apoi le subimposesuiau in fo-losul lor. Tinand numai la folosul banesc, egumenii lasau inparasire interesele spirituale ; padurile erau pustiete ; zidirilecadeau in ruinA ; avutiile se indosiau la moartea egumenilor ;iar manastirile se alegau numai cu datnii".

In 1844 Sturza emancipeaza pe Tiganii manastirc§ti, cu-prinzand in masura lui i manaFtirile inchinate. El mai opre§tetaierea abuzi'à a padurilor manastire§ti, fara deosebire. In1845 departamentul averilor biserice§ti cere, prin o anaforaint'Arita de domn, ca egumenii m'A'nastirilor inchinate sà fieimputerniciti in a lor insu§ire cu carti domne§ti, slobozite prindepartamentul averilor biserice§ti 48

In 1847 domnul impune manastirilor inchinate o darede 10.000 de galbeni, pentru apararea de holera. In 1848 sehotare§te o masura provizorie in Constantinopole, anume casa se inceapa sistemul mezatului dela 1852 inainte, prin con-cursul autoritatilor locale, i sä se dee ambelor tari romane cateo subventie de 30.000 de galbeni. Sturza protesteaza contraacestei hotarari, spunand cà garantia mezaturilor, desbinata deprincipiul partei proportionale, ar jigni interesele tàrei, intrucatprin mezat era sa se urce necontenit venitul averilor, pecand subventia era s'A ramaie statornicita tot la 30.000 de gal-beni 49.

Revolutia din 1848, rodul izbucnirei simtimantului na-tional, nu putu sá nu atinga i chestiunea manastirilor inchi-nate. Atat Proclamatia dela Islaz a lui Heliade Radulescu cat

Dorinfele partidei nalionale din Moldma ale lui Mihail Ko-galniceanu, contin intre altele, in programul lor, i seculari-zarea averilor manastire*ti. Tot pe atunci Costache Negri, inun banchet dat la Paris de emigrati i studenti, in ziva de 27Decembrie 1848, vorbind inteun toast de manastirile inchi-nate, exclama : dar bun este D-zeul parintilor no§tri Veni-va

" Manualul administratio, II, p. 300.Toate aceste stiri asupra actiunei din Moldova sunt luate din Foile-

tonul Zimbrului reprodus de Uricarul, IV, p. 440-443.

1PO ISTORLA. ROMANILOR

odatA ziva drept'ätei, unde fiecare va rAmanea cu ale sale" 50Nu §tiea Costache Negri, cand rostia aceastà dorintä, &A eltocmai era menit a pune mai ales um'Arul, intru mantuirea po-porului roman de asuprirea eAlugärilor greci.

Dup6 incetarea tulbufarilor r'Azboinice, sub domnia luiBarbu Stirbeiu i Grigore Ghica, implinindu-se din nou ter-minul de 10 ani, incuviintat de a doua oarà calugArilor greci,pentru aplicarea sistemului licitatiei i savar0rea reintocmireim'AnAstirilor, mo0i1e lor se arendeazà pentru intaia °ark' prinmezat public, in 1851 urcandu-se in chip inssämnat veniturilelor. A.§a in Moldova se ridicA venitul total, dela 90.000 la 173.000de galbeni adecA aproape la indoit 51, §i tot a§a 0 in Muntenia.

In urma acestei urcAri, pand la un punt nea§teptatà deinsu0 curtea ruseascA i adusa prin o m'Asura ceruta cu atatastaruintà de -raffle romane, cabinetul de Petersburg gAse§tede cuviintA, de §i tot sub o form'A blandA, de a stArui mai cuenergie, ca locurile sfinte s'A primiascA conditiile urmAtoarecare raspundeau numai in parte acelor cerute de ocarmuirileromane, anume : 1) arendarea mo0ilor prin mezat ; 2) reti-nerea unui sfert in folosul a§'Az'Amintelor de bine facere 0 3) al-cAtuirea unei comisiuni ins'Arcinate cu cercetarea tuturor ne-intAlegerilor dintre autorintile romane i locurile sfinte.Nota rusascA atrage luarea aminte a calugArilor, asupra spo-rului insAmnat de venituri izvorkt din aplicarea RegulamentuluiOrganic, §i cere ca ei sa se supunA' i indatoririlor impuse deacea legiuire tot argumentul comisiunei din 1833. C'AlugAriigreci se temeau mai ales de arendarea, sub privigherea autori-tatilor pAmante§ti, vAzand in aceastà m'AsurA o §tirbire a drep-tului lor de proprietate 52i ei s'ar fi supus conditiei bAne§ti ;dar voiau s'A-0 pastreze dreptul, i tocmai acest drept de pro-prietate suprem i necontrolabil Il t'AgAduise dela inceput tà-rile romane. In jurul chestiei de drept se invarteau deci des-baterile §i lupta.

$tirbeiu §i Ghica urmeazA mai departe a sprijini intere-sele romane§ti in afacerea manastirilor inchinate, cu toate greu-tätile prin care trec tArile lor. Aa tirbeiu cere dela Poartà,atat direct prin o scrisoare cAtrà vizir, cat i prin instructiuni&Rea' Aristarhi-bei, agentul grec al tArilor romane la Constan-

" I. Heliade, Mémoire sur le Régéneration roumaine Paris 1851 P. 68;M. KogAlniceanu Dorinfele partidei nafionale din Moldova Ian. 1848, Puntul28; Foaia socieldlei pentru literatura f i cultura romdna In Bucovina, V, 1868,p. 144. Comp. Al. Papadopol Calimah, Amintiri (Manuscris in Academia ro-mAna), p. 363.

Foiletonul Zimbrului citat. Uricarul, IV, p. 443." Copie d'une instruction du ministère impérial A M. Ozerow, 23 Mai

1862 in Mémoire sur les couvents roumains, Bucarest, 1863, p. 145.

.AL DOILE MINISTER KOGALNICEANILSECULARIZAREA 191

tinopole, ca sa se invoiasca luarea celei a patra parte din veni-turile mOnastirilor inchinate, starea desperata a finantelor tareicerand numai cleat aceastä imparta§ire a manastirilor inchi-nate la greutatile ei, cu atAt mai mult ca, dela 1828, manas-tirile inchinate au fost ca §i scutite de contributia ce o dadeaumai inainte, cu toate ca in urma reorganizarei -Wei, veniturilelor se inzecise ; dar calugarii traganând necontenit tratarilede punere la cale §i obtinand termine de prelungire a indato-rirei de a contribui, se subtrasese, prin aceasta manopera, delaonce fel de indatorire. Lucrul era cu atat mai nedrept, cu catRegulamentul Organic prevedea contribuirea lor cu o a patraparte din venituri, §i daca manastirile refuzau a se supuneacestei dispozitii, era §i drept ca ele nici sa se folosasca de sporulinsamnat de venituri ce isvorise pentru averile manastire§tidin aplicarea Regulamentului Organic. Principele impunea luiAristarhi, sa nu primeasca cu nici un pret vre o suma fixa dedespagubire, ci sa mantilla cu tärie principiul proportionalitateicontributiei cu cifra veniturilor. Principile da termin de dotedluni, dela August 1855, pentru indeplinirea de buna voe, aacestei obligotii, amenintand la din contra cu executia. Totu§iexecutia nu se face, §i manästirile raman tot in starea de maiinainte, imbuibate de bunuri §i nesupuse la nici o indatorire53.

In Moldova, Grigorie Ghica, cu prilejul arendärei prinmezat a mo§iilor §i al sporului insamnat de venituri, observa,prin un memoriu adresat Portei, ea' de §i adjudecarea a indoitvenitul manastirilor, partea fiscului a ramas tot ca in vechime,precum §i starea personalului §i cea materiala a bisericilor.Din toate foloasele ce a produs adjudecarea, ramâne numaicre§terea veniturilor in favoarea comunitatilor". Ghica ceredeci, O. se fixeze urmaloarele conditii locurilor sfinte : 1) egu-menii sa se aleaga de COW.' delegatii sfintelor locuri, in unireCu mitropolitul tarei §i cu capul departamentului bisericesc ;2) proprietatile manastirilor se vor arenda prin licitatie pu-blica, de catra guvernul local, in prezenta delegatilor locurilorsfinte ; 3) o a patra parte din veniturile mailastirilor se va luade fiscul local pentru a§ezOrnintele de folos ob§tesc ; alta apatra parte va sluji la plata servitorilor biserice§ti ; iar juma-tatea ce va ramânea va fi in folosul comunitatilor 54. Ghica tri-mite in Constantinopole pe Coastache Negri §i. pe DimitrieRallet, ca sa sprijine §i oral drepturile Moldovei.

53 Vezi o serie de acte dela 13 Iunie 1853 pini la 14 Sept. 1856 InM émoire avec pieces justif icatives par C. Negri, Constantinople, 1865, P. 97-105.Tot 5tirbeiu protesteazi In 1851 contra titlului de proprietari ce-1 iau cilugirii,aritind cli ei nu pot nici vinde nici ipoteca imobilele, si cii prin urmare nusunt proprietari. Scrisoarea lui Stirbeiu din " Decembrie 1851 In Romdnul23 Martie 1862. La acest argument, Grecii rispund, ci nici minorii, nici femeilemiritate, nu pot vinde nici ipoteca, fir% ca si li se conteste propietatea.

64 Un memoriu anonim de pe timpul lui Ghica In Bolliac I. c., p. 237.

192 ISTOBIA 110MILNILOR

In divanurile ad-hoc, chestia mänästirilor inchinate ieaurmAtorul demers. Prin firmanul horArAtor al felului alegereimembrilor acelor adunäri, se dispunea intre altele, ca egumeniimAnästirilor inchinate s'A trimitä §i ei doi deputati. Aceste mä-nästiri refuzä insä imp'Artä§irea lor la lucrärile divanurilor,din pricink c'd nu voiau, prin prezenta lor, s'A consfinteascAni§te mäsuri protivnice patronilor lor 55. Dacä insA egumeniise temeau sä ice parte la desbaterile unor adunäri, pe care le§tiau protivnice pretentillor Ion, aceste adunäri, insA§i, adicAnumai divanul Moldovei, de oarece acel din Muntenia nu seocupä decAt de cele patru punte 56, nu se sfiirä de loc a rostiInc6 °clan', cu autoritatea lor de reprezentante ale vointei in-tregei Ori, socotinta lor in afacerea mAnästirilor inchinate.Chestiunea vine pe tapet, cu prilejul propunerilor clerului care,la puntul 7, prevedeau : ca fondul clerical atAt al episcopiilor,al män5stiri1or / drd deosebire 0 al schiturilor, cal §i. al biseri-caor de mir, s'A formeze o singurà casä, supusA la controlul si-nodului ca proprietar al bisericei" 57. Asupra acestei propuneri,KogAlniceanu luAnd cuvAntul aratä mai l'Amurit, in cotro tindearostirea cam acoperità a clerului. El spune, c'A nu ne am im-plini misia, dacA n'am zice c'A deslegarea acestei chestii careodatà trebue sä se facä, este numai de competenta noasträ.Cu toate strigAtele, cu toate intrigele egumenilor greci, cu toateinrAuririle sträine, noi niciodatä nu vom suferi ca o hotärAresträinä sä ne exproprieze de a cincea parte din pämAntul nostru.Aceastä chestie nu poate §i nu trebue a fi hotärità, decAt deviitorul guvernAmAnt, in deplina sa neatArnare ca o chestiede nationalitate §i de autonomie. PämAntul pe care egumeniigreci il reclam6 ca proprietate a natiei grece§ti este pAmAntr DmAnesc, pAmAnt stropit cu sAngele strämo§ilor no§tri" 58.Propunerea lui Kogälniceanu este primità de Divan in una-nimi tate 59.

Dorintele Divanului ad-hoc fiind transmise comisiunei dinBucure§ti, aceasta se imparte in douä tabere : de o parte, Austria,Franta, Anglia, Ptusia §i Sardinih ; de alta Rusia §i Turcia.Majoritatea era favorabilä pdrerei romAne§ti ; minoritatea sus-tinca locurile sfinte. In raportul säu CAVA conferenta din Paris,majoritatea comisiei se crede autorizatä a privi bunurile mä-n'Astirilor inchinate, ca ni§te averi religioase ce apartin Wei

55 RAspunsul manAstirilor Inchinate atre mitropolit, din 28 Martie 1857sub No. 231 citat de raportul comisiei de verificare a mandatelor din diva nulad-hoc al Moldovei. Sedinta din 3 Octombrie. Buletinul §edinfelor aduneirei ad- hoca Moldovei, Ian. 1858, No. 2 din 7 Oct. 1857.

55 Istoria Romdnilor din Dacia fraiand, XII, p. 270.57 Buletinul §edintelor div. ad-hoc No. 23 supl. I din 23 Decembrie.5, Ibidem." Ibidem, No. 24 din 24 Dec. 1857.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEAN13.SECULARIZAREA 193

Moldo-Valahiei, menite mai ales a sustinea operile de binefaceredin tara §i a contribui cu prisosul lor la intretinerea manasti-rilor locurile sfinte" 6°. Ea conchide la o impacare pe temeiulunei despagubiri. Minoritatea comunica conferentei de Parisparerea sa, favorabila Grecilor.

Congresul se ocupa de afacerea manastirilor inchinate,In timpul desbaterei Conventiei de Paris. In §edinta din 30Iulie 1858, conferenta, luand in desbatere aceasta chestiune,dupa propunerea ambasadorului Rusiei, hotare§te prin proto-colul XIII, ca spre a da o deslegare dreapta neintelegerei ceexista, in aceasta privire, intre guvernul Principatelor §i. clerulgrecesc, partile interesate sunt invitate a se intalege intre eleprin un compromis. In cazul cand ele nu s'ar putea intalege,In decursul unui an, se va hotari pe calea arbitrajului. In cazulcand arbitrii nu ar parveni a se intalege, ei vor alege un supra-arbitru, §i daca s'ar gasi in neputinta de a conveni pentru ale-gerea acelui supra-arbitru, el va fi numit de Sublima Poarta,In intalegere cu puterile garante" 61. Termenul de un an trebuiasa curga dela o luna, dupa primirea investiturei de catra domnulfiecarei OH. Sub amenintarea acestui protocol, gase§te Ale-xandru Ioan I, chestiunea locurilor sfinte, cand se urca in scaun,la 5 §i 24 Ianuarie 1859.

c) Sub domnia lui Cuza. De indata ce reprezentantuinoului domn, Costache Negri, ajunge in Constantinopole, elpe Milla celelalte insamnate daraveri ce le avea de tratat, §i.In primul loc, recunoa§terea indoitei alegeri, este adus a se ocupa§i cu chestiunea manastirilor inchinate. Cel intaiu care il atragein aceasta cale, este principele Labanoff, ambasadorul Rusiei,care spune lui Negri, in repetite randuri, ca ar videa mai cuplacere o intalegere intre pärti, in chestiunea manastirilor in-chinate, de cat un arbitraj. Negri cere dela domnitor, ca sainvite locurile sfinte a trimite delegati in tara, spre a trata ches-tiunea 62. Guvernul Principatelor pe de o parte invita pe co-munitatile grece§ti, ali trimite delegati pentru compromis ;pe de alta insa ministrul Kogalniceanu, redacteaza impreuna

Rapport général dela commission internationale dans les Principautés,1857. M Imoire de C. Negri, p. 106-111. Reproducem argumentele hit Negri,In capitolul IX, asupra chestiunei juridice. Comp. Memorial diplomatique 17Ian. 1864: La commission européenne de 1857 s'était déjà occupé de cetteanomalie dangereuse qui écoule l'argent du pays A l'étranger et ne sert qu'Afavoriser les projets ambitieux de la Russie. Elle avait donc suggéré l'idéed'arranger la question, par l'offre d'une somme servie par l'Etat".

no Extrait du protocole XIII de la conférence tenue A. Paris pour laréorganisation des Principautés danubiennes (Séance du 30 Juillet 1858) InRecueil de documents diplomatiques concernant la question des monastéres grecs.Juillet 1863, Paris, p. 7.

" Negri clitre dorrinitor, 14 Decembrie 1859. Coresoondenfa, p. 6.

A. D. XelsopoL Istoth Rominllor. Vol. XIII. 18


Cu Alexandru Papadopol-Calimah, o notä, pe care CostacheNegri era insàrcinat a o transmite Portei, insä numai oral, siIn care se aräta, cà prin Regulamentul Organic, cauza averilorm'änästiresti inchinate se läsa in cercetarea domnului si a ob-stestei adunäri ; iar I conferinta din Viena din 1855, proto-colul I din 15 Martie, se spune cá scopul puterilor nu este dea jigni Principatele, ci de a le Imbunä.'täti soarta, principiu cucare nu se poate impAca protocolul XIII" 63

Aceastä no-a era primul pas de protestare contra ames-tecului Europei in o daravere internä a Principatelor, amestecprotivnic dreptului de autonomie, consfintit prin tratatulConventia de Paris.

Patriarhii se gräbesc a numi ca reprezentanti ai lor, pearhimandritii Atanasie i Chirilà pentru Sf. Mormânt ; pe ar-himandritul Nilos pentru Muntele Atos, Muntele Sinai, patriar-hatul din Alexandria si mänästirele din Rumelia, si pe arhi-mandritii Ieroteiu i Serafim, pentru patriarhatul de Antiohia 64.

Acesti delegati sunt insä trimii, trei in Iasi i trei in Bu-curesti, cälugärii voind prin aceasta sà mäguleaseä pe puterileprotivnice unirei, arAtand ea' privesc Principatele ca douátäri deosebite. Guvernul romän numeste insä numai trei de-legati : Lascar Rossetti din partea Moldovei, Alexandru Go-lescu si Constantin Bozianu pentru Muntenia, cu insärcinarede a desbate chestiunea in Bucuresti 65. Hotärät insä de a sesubstrage dispozitiilor protocolului, guvernul face, ca delegatiisäi sä nu se intruneasc6 la data fixatä pentru inceputul des-baterilor, doi din membri, Golescu si Rossetti, plecAnd in sträi-

spre o mai lämuritä arätare a refuzului -Wei de a sesupune protocolului 66. De formä insä guvernul pune un noutermen de intrunire la 27 August. In acea zi Rossetti si Go-lescu îi dau dimisia ; mai apoi i Bozianu. Se numesc in locullor Melchisedec, Poenaru i Brezoianu ; dar comisia nu se poateintruni din cauza boalei lui Brezoianu 67. Se prelungeste deciterminul la 10 Septembrie i apoi la 5 Octombrie, asa c6 seajunge la 12 Octombrie 1860, terminul extrem incuviintat deprotocol pentru compromis, fárä sä se fi fAcut nimic. Delegatiigreci, prin o notä cätre ministerul cultelor i prin alta mai amä.-

" Papadopol-Calimah, Amintiri, p. 366." Lettres du Patriarche en réponse aux notes de M. Negri, 10 Mai 186a.

Recueil de documents diplomatiques, Paris, p. 10." Ordonance du prince Couza, 20 Juin 1860, Ibidem, p. 11 Comp. Steaua

Dundrel, 31 Mal 1860.Note des délégués des Saints-Lieux aux agents des puissances garantes

"1,7Juillet 1860. Note au ministre des cultes des mdme date. Recueil citat,p. 19-21.

" CA Bozianu si Rossetti 41 dilduse dimisia tnadins pentru a zAdArniciintrunirea, o spune Kogliniceanu In sedinla din 22 Mai 1862. Mon. of., Nr.98, 1862.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANU.--SECULAII1ZA li EA 195

runtita cat% reprezentantii puterilor garante, arata impre-jurarile provocate de guvernul Principatelor care a impiedecatintrunirea comisiunei si protesteaza contra modului de proce-dare al ocarmuirei romanesti 68.

In rastimpul cat intrunirea comisiunei se prelungia ne-contenit, guvernul Moldovei si al Munteniei, iau mai multemasuri care lovesc din ce in ce mai mult in pozitia calugarilor-Asa intaiu, se modifica conditiile licitatiei care, dupa dispozitiadin 1851, se tineau in localul manastitilor, ca de acum inaintesa tina in pretoriul ministeriului cultelor, ceeace dadea statuluiroman o privighere si mai de aproape asupra acestei operatii 69.

In 21 Iulie 1860, consiliul ministrilor din Muntenia, aplica pro-vizoriu legea padurilor din anul 1844 din Moldova, si in Mun-tenia, la toate manastirile 79. In 8 August sa iea masura dea se starpi abuzurile comise cu nebunii, de calugarii greci, dinmanasVrea Golia din Iasi, si se infiintaza un spital regulat pentruacei nenorociti, cu indatorire pentru manastire de a-1 intre-tinea pe sarna ei 71 Tot atunci Kogainiceanu, spre a puteaface ca chestia mânastireasca sa se deslege in tara si prin tara,si a indeparta once amestec al strainilor, revine asupra dis-pozitiei luate in privirea arendarei, si hotareste a tine aceastaarendare numai in chip provizoriu, prelungind contractele pecate un an 72. In 3 Septembrie 1860, se voteaza o lege in Mun-tenia, prin care proprietatile de mana moarta Idrä deosebirc,sunt supuse la o taxa de 10%, peste impozitul fonciar 73. Ma-nastirea inchinata, Marginenii din Muntenia este prefacuta ininchisoare. In Moldova se executa hotarirea pentru cele treimosii ale scoalei din Trei-Erarhi. Ministerul cultelor din Mun-tenia iea o masura foarte jignitoare pentru calugarii greci, anumecere date statistice dela toate manastirile, cuprinzatoare deati calugari are fiecare manastire, de ce natie sunt, ce me-serie stiu, ce venit are manastirea si de ce cheltueli are ea tre-buinta 74. Criza cea cumplita economica prin care trecea Mun-tenia, adusese nevoia unui scazamânt al arenzilor, care se aplicasi mosiilor manastirilor inchinate, spre marea multumire aarendasilor lor si nemultumire a egumenilor greci. In sfarsitse hatareste inscrierea in budgetul statului, a unei a patra partidin veniturile manastirilor inchinate, aplicandu-se in sfarsit

" Note des délégués au ministre des cultes, 13 Oct. 1860. Note aux agentsde meme date, Recueil, p. 26-36.

" Adresa lui Kogglniceanu ministru al cultelor cAtre egumeni. Mon. of.al Mold., 27 Iunie 1860

7° Nafionalul, 11 Iulie 1860.71 Patria, 10 Aug. 1860: Sleaua Dundrii, 12 Aug. 1862." Romdnul, 4 Febr. 1861.73 Mon. of. al rdrei Rom., 23 Sept. 1860.74 Nafionalul, 6 Oct. 1860.

196 ISTOMA HOMANILOR

dispozitia luatI de divanul lui $tirbeiu incä din 1853, §i anumefndatorindu-se a prat §i pentru timpul trecut dela acel an in-coace. CAlugärii Greci pro testAnd, ministrul Neculai Cretulescufi amenintA cu darea afar% din tarA ".

Asemenea mAsuri gAsiau cea mai mare Incuraj are, Instraturile mai culte ale societAtei tArilor romane. A§a In 17Iunie 1860, Grigoriu (VAsescu) interpeleazA pe KogAlniceanu,dacA e adevArat cA egumenii greci imposesuesc mo§iile prinzdelci ; cA refuzA a tine licitatie In pretoriul ministeriului ;ea* refuzá. a primi conditiile de arendare §i. cA s'au plAns consu-lilor strAini : la care interpelare, KogAlniceanu, rAspunzAndafirmativ, se produce In intreaga adunare o mi§care de Indig-nare ne mai pomenitA 76. Tot a§a organele timpului fmpingeaumereu la mAsuri In protiva cAlugArilor greci ; Nationalul, din3 Martie 1860, aratä, cA egumenii greci nu pot avea un dreptde proprletate asupra mAnAstirilor, fiindcA strAinii nu pot do-bAndi proprietatea, chiar dacA le-ar fi fost dAruitä dupA .toateregulele. Teritoriul este fundamentul ; Mr% el nu e stat. A. sealiena teritoriul cAtrà strAin, este a se desfiinta statul §i. a seda In stApAnirea strAinului" ". Steaua DurCeirei sustine de ase-menea, a Principatele-Unite fiind autonome, pot regula sin-gure chestia mAnAstirilor", §i. aiurea, constatAnd fericitele re-zultate pentru *coale ce au izvorAt din secularizarea veniturilormAnAstirilor chinovii, adecA pAmAntene, cere o radicará secu-larizare a veniturilor tuturor mAnAstirilor, 1nchinate §i nein-chinate" 78.

Cu cat frig RomAnii, impingeau spre luarea averilor dinmAnile Grecilor, cu atAt mai mult ace§tia se impotriviau cumai mare indArAtnicie. Ambasadorii spun lui Negri, cà sfin-tele locuri nu voesc sA primiascA conditia indatorirei arenda-§ilor, de a lntretinea scoalele §i bisericile, legAndu-se ele la in-deplinirea acestei conditii. Negri rAspunde ambasadorilor, cAniciodatA guvernul s'Au nu va consimti la a§a ceva 79. Princi-pele Labanoff, protesteazA de asemene la Negri, contra sco-pului ocArmuirei romAne§ti, de a scAdea cA§tiurile arenda§ilormo§iilor mAnAstirilor Inchinate. Cu prilejul acesta, reprezen-tantul RomAniei apArA fnaintea ambasadorului rusesc, cerereade a se indatori mAnAstirile inchinate de a face *con pe mo§ii.Principele Labanoff, spune Negri, m'A asculta cu luare aminte,§i. am crezut a intAlege &A el i§i dAdea sam6 räuntricA despre

7' Mon. of. al Munt., 4 Mai 1860. Comp. Anunfiatorul romein, No. 32,1860; Nationalui 7 Mai 1860, Steaua Dundrii, 15 Mal §i 23 Aug. 1860, Romdnul,Delmbovila, etc.

74 Mon. of. al Mold., 24 Oct. 1860." Nalionalul, 7 Martie 1860.7' Dundrei, 15 Mai g 22 Aug. 1860." Negri cAtre domnitor, 4 Aug. 1860. Corespondenfa, p. 58.

AL DOILE MINISTRE KOCULNICEANTISEOULARIZAREA 197

dreptatea argumentelor mele ; dar politica guvernului ce re-prezintg va fi, dupa" cum cred, neimpgcata in aceastg ches-tiune. Negri se temea, ca ambasadorii sg nu cearg colectiv delaPoartg, stricta aplicare a protocolului din Paris ; cg daca ne-amopune, cu toate simpatiile sale, ambasadorul englez a spus,ca s'ar videa nevoit a lucra In intglegere cu colegii sai ; iardacg nu vroim sg respectam protocolul, impotrivirea noastràar putea avea grele urmari ; cà mai ales ggsia rau, ca s'a pre-lungit contractele de arena pe 5 ani, ceeace ar lega pe ma-ngstiri". Negri rgspunde, cg nu ar fi bine ca ambasadorii sg.interving, In care caz supraexcitatia poporului ar putea saaduca nenorociri ; ca mai bine ar fi a se a§tepta, el sa scrie dom-nitorului, ca sa modifice lucrul prin tara". Negri se mai obligga face sà se reducg prelungirea la un an 8°. Dacg Negri ¡mgcguta sa retina pe ambasadori dela un pas protivnic Wei, fa-andu-i sg Intrevadg putinta unui mgcel, pe de alta parte elsa silea a convinge pe domnitor, cg ar fi bine a se provocadesbateri cu delegatii greci §i daca, precum e sigur, nu se vaajunge la nici o Intalegere, atunci sa se pledeze cauza inainteaarbitrilor, spre a ara'ta dreptatea cauzei noastre, rezervandbine Intgles guvernului nostru hotarlrea, de oarece era vorbade o treabg interna §i de autonomie" 81.

Reprezentantul Romaniei, intimidat prin observatiile am-basadorilor, trebuia sg tina acest limbagiu ; dar daca i s'ar iurmat pgrerea, se putea Intampla ca forma sg prejudece fondul 82

InteadevAr neajungandu-se la nici un rezultat cu com-promisul, trebuia conf.)rm protocolului XIII, sa se recurggla arbitraj. Chestiunea era cu a-tat mai gravg, cu cat, ca locde desbatere, toate puterile fusese de parere a se alege Cons-tantinopole, din cauza prezentei tuturor patriarbilor In aceastgcapitalg §i u§urintei pentru Subalim Poartg de a se sfatui, WApierdere de timp, cu reprezentantii puterilor asupra numireiunui supra-arbitru, In cazul cand arbitri nu s'ar putea 1110-lege" 83; ca §i cand nu ar fi fost de un tot a§a de mare interes,a se cerceta chestia la laja locului, acolo unde erau a§ezate ave-rile §i unde se puteau lua once informatii ; iar cat despre In-tglegerea asupra arbitrului suprem, ea se putea lua In Cons-tantinopole, cu toate ca judecata s'ar fi urmat in Bucure§ti.Se vede deci, ca alegerea capitalei otomane, ca loe de desba-

" Negri cAtre domnitor 8 st 9 Ellie 1860, Corespondenta, p. 44 si 56.1' Negri cAtre domnilor 8 Iulie 1860. Ibidem, p. 45." La forme emporte le fond" observA, Cu prilejul tocmai acestei chestii,

brosura : Quelques mots sur la sécularisation des Netts convenluels en Romanicpar un député. Paris, p. 37.

" Dépéche d'Ali pacha au prince Couza, 13 (25) Décembre 1860. Recueilde documents diplomaliques, p. 37.


tere, era o mäsurà luatà in favoarea locurilor sfinte §i in daunaOrilor romane.

Guvernul roman era ins'à hotkit a se opune, cu oncepret, atat arbitrajului, cat §i pertract6rei lui in Constan-tinopole. Negri spune curat lui Lavalette, c6 guvernul sAu.se va videa nevoit a nu se supune. Nu este vorba de o chestieinternationan, ci de pelmdntul nostru" ". Mijlocul intrebuintatde Romani spre a Z4d6rnici arbitrajul, era necontenita tr6g6-nare cu numirea arbitrilor, cu toate ea' Poarta cerea necon-tenit indeplinirea acestei m'asuri 88. Guvernul inssä, pentru ag6si un nou mijloc de amanare, propune puterilor reluareaitarà§i a tranrilor pentru compromis, fdcand pentru a imbunalocurile sfinte, acestora concesiunea, ca arendarea mo§iilor s'a."se fac6 iarà§i in localul mànAstirilor, §i nu mai mult in pretorulministerului 86.

Puterile dau in latul intins de domnitorul roman §i fi-xazä termenul nouei intAlegeri de bung voie, la sfar§itul luneiAprilie (stil nou) 1862 87. Tocmai in 14 Martie (stil vechiu) adic6cu o lun'a" inainte de sosirea termenului, domnitorul nume§teo comisie compusä" din Melchisedec, Petrache Rossetti-M16-nescu, Grigorie Bengescu, Scarlat FAlcoianu, §i Costachi I.Filipescu 88 In 26 Martie ministerul de culte invità" locurilesfinte la trimiterea reprezentantilor lor §i la 31 Martie aceia§iInvitare este transmisA de Negri patriarhilor 88.

Patriarhii ins'6, vàzand c'ä guvernul roman nu cau-M decatA. z6dArniceasc6 instituirea arbitrajului §i temându-se s6 nufie iarä'§i trAgà'nati ca in primul rand, r6spund, c6 terminultrecerei la arbitri fiind foarte apropiat, anume la 18 April, einu mai au timpul sA trimit6 delegati noi" 88. Ali-Pa§a atrageluarea aminte a domnitorului asupra dreptei cereri a comu-nit6tilor grece§ti, care cerere este in totul conformA cu mersul

" Negri c. domnilor, 18 Octombre 1860. Corespondenfa, p. 73." Dépèche d'Ali pacha au prince Couza 25 Septembrie 1861. Recueil,

p. 39." Réponse des Sainis-Lieux d'Orient au mémoire du gouvernemen1 des

Principaulés-Unies sur les monasleres grecs. Octobre 1862, Paris, p. 28: Aucommencement de l'année 1862, le prince Couza fit lever tous les obstaclesapportés en Moldavie en 1860 et 1861 au renouvellement des baux des terres.II laissa affermer les biens par les llégouménes, conformement aux règles établiesen 1851". Cf. Note du ministre des affaires étrangéres de Moldavie aux agentsdes puissances garantes A Jassy, le 20 Novembre 1861. Recueil, p. 41.

" Ofice d'Ali Pacha aux chefs des St.-Lieux 18/8. Janvier 1862. Recueil,p. 45.

" Ordonance du prince Couza, 14 Mars 1862. Ibid., p. 66. Publicatà InMon. of. al Mold., 27 Martie 1862.

" Note circulaire du ministre de cultes aux chefs des communvautés gre-cues 26 Mars 1862 Recueil, p. 47. Note de M. Negri aux Patriarches 32 Mars1862. Ibid., p. 49.

" Réponse des Patriarches 10 Avril 1862. Ibid., p. 50.

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANIT.SECULARIZAREA. 199

prescris de protocoalele conferentei din Paris, §i spune ca prin-cipele sa-§i numiasca arbitrii, pentru ca, impreund cu acei ailocurilor sfinte, sa hotarasca daraverea, pana In termenul pres-cris de 6 luni 91 Arbitrii find tot nu sunt numiti din parteaPrincipatelor.

d) Secularizarea. Anul 1863 sose§te, aducand cu el onoua directiune In mersul acestei complicate daraveri ; anumepolitica guvernului roman din ceeace era pana atunci mai multde aparare cleat de atac, spore§te pe aceasta parte, indesandmereu loviturile care trebuiau O. pregatiasca pe acea din urma§i hotaratoare. Pentru a Intalege Insa propa§irea guvernului petaramul agresiv, trebue sa reluam lucrurile ceva mai de sus,spre a putea stabili cele doua serii paralele : acea suitoare aloviturilor romane§ti §i acea coboratoare a puterei de hnproti-vire a Grecilor.

In Moldova Inainte de unire, tinuta e cam §ovaitoare.Ministerul Moruzi, ultimul din Moldova, declara consulilor ca ede parere a se supune protocolului, §i Bordeanu, secretarullui Negri, in lipsa §efului sat', repeta aceasta declaratie ambasa-dorilor din Constantinopole. Purtarea lui Moruzi este Insa de-saprobata de adunarea unitara din Bucure§ti care prime§tepropunerea lui Panu In aceasta privinta 92. In Muntenia, dincontra, o circulara a ministeriului justitiei, tot anterioara unirei,ordona tribunalelor a nu mai legaliza Invoieli 1ntre egumeniimandstirilor inchinate §i particulari, privitoare la cesiuni depamanturi, de oarece egumenii sunt numai administratori aiaverilor manastire§ti 93.

Cu unificarea guvernelor §i a adunarilor, tara Incepe inteunglas a se opune tot mai rastit napustirei calugarilor greci. Ar-himandritul Meletie este scos din administrarea veniturilor ma-nastirei Inchinate Cotrocenii, §i Romeinul intreaba cu acestprilej : pentru ce nu a fost dat §i judecatei §i de ce nu s'a luataceea§i masura cu toate mdnastirile" "? Arhimandritul Nilos,unul din delegatii greci la tratarile pentru compromis, decicalugar frunta§ al locurilor sfinte, este de asemenea scos dinegumenia manastirei Trei-Erarhi §i lasat numai cu aceea a Flo-re§tilor, pe temeiul oprirei canoanelor, ca un preot A OA douabiserici, ceeace ar fi de negutitorie" 95.

0 imprejurare nea§teptata aduce lucrurile §i mai mult

" Dépèche d'Ali Pacha au prince Couza. Ibid., p. 54.Sedinta din 25 Ianuarle 1862. Desbalerile adundret. Comp. Sedinta

din 22 Martie. Mon. of., 1862." Mon., of. al rdrei Rom., 19 August 1861." Mon. of., 21 Februarie 1862. Romdnul, 26 §i 27 Februarie 1862." Decret din 5 Iulie 1862. Mort. of., 19 Iulie 1862.


In apele romAne§ti : anume un patriarh se jälue§te ocArmuireiromane, &A mai multi egumeni ar arenda mo§iile in ascuns,pricinuind pagube locurilor sfinte. Consiliul de mini§tri, subpre§edentia lui Neculai Cretulescu, se folose§te de prilej, pentrua dispune ca toate sumele provenite din arenzile mo§iilor ma-nAstirilor inchinate s'A fie adunate la visterie 96 Cand fu sA sedesbatA budgetul pe 1863, comisia budgetarA inscrise cifrade 20.000.000 provenite din arenzile mo§iilor mAnAstire§ti intreveniturile tArei, cu toate opunerea mai mult de forma a mi-.nisterului ".

Rana' in 1863 se dAduse Grecilor lovituri mai mult peascuns, pe cand in aparentA se trata pentru compromis §i ar-bitraj. In acest an scopul guvernului se da pe fat'A. Cel putinloviturile date Grecilor devin atat de dese §i gat de insAmna-toare, Meat nu mai las'a nici o indoialà asupra tintei urmarite :scoaterea calugArilor sträini din inima tArei. A§a la 2 Ianuarie1863, ministerul opre§te exploatarea pAdurilor mAn'Astirilor §idispune a nu se mai vinde decat in parchete, conform legeipentru crutarea pAdurilor 88 Patriarhul Ierusalimului §i ceilaltidemnitari ai bisericei grece§ti afland despre insu§irea venitu-rilor mo§iilor mAnAstire§ti din partea statului, protesteazA laPoartA contra secularizeirei fAcutA de guvernul roman asupraaverilor mängstire§ti 99. Poarta folosindu-se de acest protest,trimite o notA foarte energicA in ziva de 1 (13) Ianuarie 1863,catrA reprezentantii puterilor garante, §i acela§ limbagiu nu preadiplomatic il tine Ali-Pap &VA domnitor, in depe§a lui dinaceia§i zi, in care el spune, cA ni§te telegrame sosite din Bu-cure§ti la patriarhul grecesc au adus la cuno§tinta guvernuluiimparAtesc, cA ministerul §i adunarea Principatelor-Unite, aude gAnd a lua, in privirea mAnAstirilor grece§ti, ni§te mAsurisilnice §i arbitrare, care tind la confiscarea averilor acestora§AzAminte. Este surprinzAtor ca guvernul Altetei-Voastre, s'Ase apuce A. hotärasca dela sine o chestie care a fost obiectulconferentilor de Paris. De aceea guvernul impAr'Atesc protes-teazA formal contra oricArui act al Altetei-Voastre, care aravea de efect o despoiere sau o insu§ire a veniturilor mAnasti-re§ti §i care act ar fi in afara hotarelor trase de conferenta dinParis, in ceeace prive§te catea de apucat pentru deslegareaacestei daraveri" 100.

" Jurnalul consiliului de ministri, 13 Noembrie 1862. Mon. of., 22 Noem-brie 1862.

"7 Mal sus, p. 149." Mon. of., 2 si 3 Ianuarie 1863." La France, 10 Februarie 1863."' Note dela Sublime Porte aux puissances garantes, 1 (13) Janvler

1863. Depache D'Ali pacha au prince Couza. 3 (15) Janvier 1863. Recueil, p.57-60.

AL DOILE MINISTER ICOGILNICIPIANII,SECULARIZAREA 201

-I

La aceastà depe§a, guvernul roman raspunde prin ma-suri care loveau ca o maciuca in capul Grecilor, MA a se uitala tipitele ce le scoteau, tot mai zgomotoase §i asurzitoare.Anume, in Martie se scoate cu desavar§ire limba greceascadin toate bisericile §i marastirile inchinate, tolerand prin ofavoare exceptionala slujba greceasca numai in o singura bi-serica din Braila, dupa rugamintile poporatiunei grece§ti dinacest ora. Ca o sanctiune a acestor dispozitii, se destitue egu-menul manàstirei Vizantia din judetul Putna, pentru contra-venire ordonantei asupra limbei "1. In 17 Aprilie, se dispuneca avocatii manastirilor grece§ti, s6 nu mai poatà pleda inainteatribunalelor romane, cleat insotiti de avocatii statului"2. In3 Mai un jurnal al consiliului de mini§tri dispune, sa se facabudgetele de cheltueli, pentru fiecare manastire inchinata, intrucat s'a hotarit sà se incaseze veniturile lor pe sama statuluiIn 11 Mai, ministrul Tell ordona, a nu se mai da pa§poarte egu-menilor, pana' nu vor rasa inlocuitori solvabili care sa raspundade odoare §i de hrisoave. In 1 Iunie se dispune, ca contractelede arenda ale manastirilor inchinate A. fie facute de consiliulmini§trilor §i subsemnate de ministrul cultelor "4. In 7 Iuniese desfiintaza din nou epitropia sfantului Mormant, care sereconstituise sub caimacamie"6. In 18 Iunie, Odobescu, minis-trul cultelor, pentru a inlAtura subtragerile de odoare §i. do-cumente, recurge la o masura mai radicala, dispunand a sepune pretioasele fiecarei manastiri sub paza autoritatei civilesau a protopopilor, sau, unde lucrul nu ar fi cu putintA, a seaduna aceste odoare in o mànastire anumita, punandu-se subpaza unei straji militare106. Curand dura aceea se dispune,ea toate documentele sa fie concentrate la arhiva statului, §ise insarcineaz6 o comisiune compusa din Buzoianu, *tefan

in Decret din 18 Martie, Mon. of., 21 Martie 1863. Destituirea, egu-menului de Vizantia, Ibid., 20 Aprilie gi 24 Aprilie 1863. Unul Damaschin,avocat la curtea din Paris, protesteazA In Journal des Dads, 6 Mal 1863,spunand : La langue d'Homère, de Platon et de St. Jean Chrysostome n'apas besoin d'etre défendue I" Grecii credeau cfi vorbeau tot limba lui Omergi a lui Platon (??). Alexandru Lahovary, licentiat In drept, rfispunde In acelagziar, 8 Mai 1863. Discutiunea se urmeazi in numerile din 11 gi 16 Mai, andLahovary sfArgegte polemica, cu cuvintele : Mr. Damaschino soutient que jesuis étranger au Palais. C'est que je n'ai pas l'honneur comme lui, de fairepartie du barreau francais ; il m'aurait fallu renoncer it Ma nationalité. Cesacrifice qui ne semble par avoir couté it son patriotisme, serait trop péniblepour le mien". Se prevestise oare cum lucrul, cind la 24 Ian. 1862, ciintfin-du-se In mitsopolia din Bucuregti, la o strank In limba greceascii, Itomdnul(31 Ian. 1862) protestase.

1" Mon. of., 17 Aprilie 1863.1" Jurnalul consiliului de minigtri din 3 Mai in Mon. of., 3 Mal 1863.10, Mon. of., 1 Iunie 1863.v's Ibid., 3 Iunie 1863.1" Ibid., 25 Iunie 1863. Comp. 11 Mai 1863.


Greceanu §i Hasdeu, care sa le reguleze §i sa constate toateproprietatile §i veniturile manastirilor 187.

In acela§ timp destituirile plouau pe egumenii greci. A§aegumenul Athanasie Ciril Vacare§teanul, dandu-se de epitropulsfântului Mormânt §i atatând la nesupunere §i la neplata ca§-tiurilor, este destituit §i dat judecatei "8. Arhimandritul Policarp,dela manastirea Mihaiu Voda, este de asemene scos, pentrutrimiterea de documente peste hotar. Arhimandritul Nilos, careramasese cu manästirea Flore§ti, este destituit §i de aici, dincauza ca ramane afara din tara, peste terminul congediuluisat'. Se mai dau gat% arhimandritul Germanos dela 'lianas-tirea Margineni, pentruca trimisese documente in Grecia ; apoiegumenii dela manästirile Ca§inul, Tazlaul, Frumu§ica, Soveja,Sf. Saya, Galata, Barnovski, Nicorita, Cetatuia, Barnova, Pro-bota, Popautii, Sf. loan Gura-de-Aur, Vistrita, Rachitoasa,Fastacii, Golia, Trei-Erarhi, Barboiu §i Frumoasa, pentru mo-tivul mai nedeterminat de nesupunere la ordinele guvernului 109.

Se pusese toporul in padurea sfintelor locuri §i se rarisefoarte mult copacii ce o alcätuiau. In tot timpul cat se lucraIn Romania la distrugerea puterei Grecilor, actiunea diploma-tea romana nu inceta nici un minut, a lumina pe ambasadoriasupra drepturilor tärei in aceasta daravere. In 7 Fevruarie,Negri scrie domnitorului, ca baronul de Prokesch-Osten, am-basadorul austriac, i-a facut observatia, ca de ce nu trimiteguvernul un memoriu in cauza manastirilor, ca sa se vada drep-turile Principatelor ; ea' de altfel toate puterile ar fi favorabileGrecilor no. Nowicoff, ambasadorul Rusiei, spunand lui Negrica Romania s'ar pune in o fal§a pozitie, daca ar refuza a sesupune protocolului XIII, ale caruia rezultate puteau fi multmai folositoare lor cleat Grecilor, reprezentantului României,ii raspunde, ca. §i noi am avea, ca ortodoxi, acela§ drept lasimpatia Rusiei, ca §i Grecii care voesc sa ne despoae tara m.Lui Ali-pap care-i tinea acela§ graiu, Negri raspunde, ca nupoate rasturna tratatul de Paris, ce ne declara deplin autonomipentru trebile noastre launtrice, §i ca nu este nimic mai launtriccleat pamantul nostru care este in joc ; ea apoi guvernul oto-man nu putea sa nu tina sama de opinia publica din tara noastra ;de votul unanim ce se (Muse de curand in adunare, MI% a sepune in cumpana de a aduce iara§i turburari noue" 112 Dupace Negri prime§te memoriul, el scrie domnitorului, ca trebuesecularizat in toata puterea cuvântului averile manastire§ti,

1°' Decrete din 17 Iulie si 7 Aug. Mon. of., 25 Iulie si 11 Aug. 1863.1°' Jurnalul consiliului de ministri 8 Aprilie, Mon. of., 10 Aprilie 1863.100 Mon. of., 27 Iunie, 3 Iulie, 21 Aug., 19 Sept., si 10 Oct. 1863.110 Negri c. Cuza 7 Februarie 1863. Corespondenfa, p. 162.

Negri c. Cuza 17 Martie 1863, ¡bid., p. 170.111 Negri c. Cura 17 Martie 1863, Corespondenfa p. 170.

1AL DOILE MINISTER KUGALNICEANIISECULARIZAREA 203

tot a§a precum au fost ele secularizate pretutindene in Europa,unde ele erau adevarate proprietati ale bisericei, §i nu o uzur-pare §i o carciumarire ca la noi 113. Negri vazand ca, in eat%de Poarta, de ambasadorii Rusiei §i a Angliei, mai facea greu-tali §i acel al Austriei, propune domnitorului, sa trimita peSteege la Viena, sa caute a ca§tiga pe Rechberg §i a schimbamajoritatea puterilor pe partea Romanilor 114.

Cu cat Romanii inaintau mai mult in raspingerea Gre-cilor, cu atata §i ei protestau mai tare ; cu atata §i puterile prieteneGrecilor indoiau silintele, de a se opune masurilor tot mai ener-gice luate de Romani ; cu atat gazetele lor impro§cau cu maimare violenta.

Rusia mai vales, de §i fusese indatorita de guvernul Ro-mâniei inteun chip insamnat in douà randuri, in afacerea ar-melor destinate Serbiei §i in chestia cu oprirea trecerei Polo-nilor ; cu toata aceasta purtare a domnitorului României care-Ipusese chiar in pericol de a intra in banuiala la Francezi, §icu toate ca Rusia nu prea avea manile libere, de cand izbuc-nise revolutia polona, ha ca chiar se vorbia, prin gazetele fran-ceze, de un planuit atac al Rusiei prin Odle romane 115, ceeacear fi trebuit s-o impinga a nu-vi indu§mani aceasta tara eatot apara cauza Grecilor cu o mare staruinta, cel putin in apa-renta. Gorciakoff, intr'o nota catra ambasadorul rus din Paris,spune, ca cu toata dorinta de a cruta guvernul lui Cuza §i aaduce o intalegere generala asupra delicatei chestiuni a ma-nastirilor inchinate, nu este cu putinta de a se lei:6:1a de actulinternational ce le sluje§te de cheza§ie" 116. Mai tarziu ceva,vazand ca masurile de constrangere ale Grecilor se tot inde-sesc, Rusia trimite tuturor puterilor o protestare mai energica,In care arata, ca masurile luate de principele Cuza contramo§iilor manastire§ti constitue o despoiere necalificabila, ce-rand ca totul sa fie pus iar in starea in care se afla pe timpulcongresului de Paris" 117 Tot pe atunci Anglia protesta maiales, pe calea presei, contra procedarilor guvernului roman,ziarele ei ne crutând de loe epitetele aplicate acestor masurP18.

Puterea care ne sprijinise era tot Franta care nu puteaadmite cererea de proprietate a comunitatilor grece§ti din Orient,

11, Negri c. Cura 1 Iunie 1863, Ibid., p. 172.114 Negri c. Cara 5 Aug. 1863, Ibid., p. 174.1" L'Esprit public 26 Aug. 1863: II faut occuper les Principautés et

attaquer la Russie par la Bessarabie".," Nota ruseasa din 28 August reprodusii de Ronidnul, 19 Noembrie

1863.11, Din 19 Septembrie, reprodusA de Rorndnul, 10 Decembrie 1863.I" Asa Galignani's Messager din 14 Ian. 1864 spune This audacious

spoliation by the Moldo-Valachian governement is the most deliberate und unholysacrilege that has taken place in the East of Europa during our own days".


de oarece o a§a pretentie ar calca autonomia principatelor§i deci nu poate fi vorba decat de o despagubire".

In Romania insa §i la curtea lui Alexandru loan I, se§tiea in ce stare incurcata se afla pe atunci Europa ; ca revo-lutia polona ameninta sa se prefaca in un razboiu universal,amenintare ce paraliza de o cam data o actiune mai energica aRusiei, cleat doar prin cuvinte §i protestari serse. Anglia pede alta parte, era foarte ingrijita pentru chestiunea Sleswig-Holsteinului, pe care confederatia germana hotarase sa le ane-xeze. Austria era tot mai rau asaltata de Unguri, in cat ches-tiunea manastirilor inchinate ce era la urma urmelor o afacerede caracter privat, nu putea sa apara decat pe un plan mai in-departat in preocuparile politice ale Europei 312.

Daca este acuma sa ne dam sama de interesele ce impin-geau pe puterile cele mari ale Europei la o tinuta sau alta, incauza manastirilor inchinate, atunci politica unora din ele parelimpede §i lamurita, pe clind a celorlalte nu pare a avea te-meiuri serioase, ci era mai mult un fel de aiurare momentana,nascuta din idei preconcepute, intarite prin rutina, §i nu iz-vorite din o conceptie a imprejurarilor, conforma cu intere-sele lor. Puterea care avea tinta sa mai bine definita era Rusia.Ea trebuia sa fie protivnica pretinsei despoieri a calugarilorgreci, fiindca nu putea ramanea nepasatoare, vazand cumse rape§te sectarilor ei din Turcia mai multe milioane care slu-jiau a alimenta intrigile ei in acea imparatie, §i aceasta inca,facandu-se in folosul unui popor ce-§i intorcea tot mai multshnpatiile &Rea' Franta"120. Dar tocmai, fiindca mänastirilegrece§ti reprezintau un interes rusesc, ar fi fost firesc lucru, caputerile celelalte, §i anume Turcia, Anglia §i cu Austria, sa nu ledee sprijinul lor. Lucrul insa se intampla tocmai din potriva.

Pentru a intalege purtarea Turciei, favorabila calugarilorgreci, trebuie sa ne amintim, ea' jafuirea patriarhilor greci eraaproape singura rama§ita de imboggire nelicita ce mai supra-vietuia in imparatia otomana, §i ea' mano§ia acestei jafuiriatarna de veniturile patriarhilor 121 Numai din acest punct de

"' Asa gAndeau si ziarele timpului. L'Esprit public din 20 Ian. 1864,spune : Le représentant de la France a refusé de s'unir aux protestations eta approuvé la conduite de l'Hospodar. Malgré le bruit qui s'est fait autourde cette affaire, ces protestations n'auront aucune suite, et la sécularisationdes couvents restera un fait accompli, ainsi que nous l'avions dejit fait prevoir".

120 L'Opinion nationale, 11 Febr. 1864. Le Monde, 25 Febr. 1864: IIfallait it tout prix conserver, A la propagande schismatique et panslaviste, lesressources que les revenus des monastères lui assuraient".

"1, Le Monde, 25 Febr. 1864: En Turquie la puissance se mesure it larichesse ; toute diminution dans les revenus d'un patriarchat préjudicie augouvernement et aussi aux ministres ou vizir qui, suivant un usage fort ancien,prelèvent sur chaque patriarche, A l'avènement de celui-ci, une somme consi-arable".

AL DOILE MINISTER KOGALNICEANU.SECIJLARIZAREA 205

vedere, se poate intdlege purtarea Portei ; cdci din acel al in-tereselor ei politice, insu§i Turcii i§i dddeau bine samd a lu-crau in interesul celor mai stra§nici ai lor du§mani ; and sus-tineau pe Greci contra Românilor. A§a un comisar turc dinSumla scrie lui Baligot de Beyne, secretarul principelui, cdsecularizarea mAnästirilor grece§ti este o loviturd de stat, adusdinraurirei ruse§ti, din care trdiau pana' acuma toti agentii, spionii,misionarii §i predicatorii autocratului" 122 Anglia era cuprinsdde vechea ei idee, integritatea impArdtiei otomane, §i ea setemea sa" dee un prea mare avant României. Austria iard§iera cuprinsd de aceea§i teamd, nu insä din cauza Turciei, cidin propria ei pozitie, fatd cu noua formatiune de stat delagurile Dundrei. Se temea, ca intdrirea Romanilor din aceststat sd nu devind un centru de atractiune, pentru Româniidin propria ei impLitie, despre care atractiune se ardtau semneneindoielnice 123.

Puterile care ne sprijiniau mai cu deadinsul erau Italia,a cdreia rol insä era indestul de §ters, ea insd§i fiind un statabia in formatiune. Apoi mai ales marea §i puternica Frantacare, pe atunci, tot pdstrase inch' intdietatea ei in trebile eu-ropene. Si de aceea imboldirea ce impinse pe domnitor §i peKogdlniceanu a face pasul hotdritor, prin secularizarea averilormdndstire§ti, in ziva de 13 Decembrie 1863, furd cuvintelerostite de impAratul Napoleon in Expunerea situatiei impe-riului, din Noembrie 1863: Guvernul impAratului §i cele maimulte din celelalte cabinete semnatare ale tratatului de Paris,n'au stat la gaud a recunoa§te, cd ar fi protivnic principiilordreptului public european, de a indatori pe guvernul Moldo-Romaniei a ldsa mAndstirile care alatuiau, in stare de 'nand-moartd, o foarte mare parte din teritoriul lor, sub ocarmuireacdlugdrilor strdini"124. Vom vedea mai jos care imprejurdrisilird §i pe celelalte puteri, a primi pdrerea francezd asuprasituatiei mdndstirilor inchinate. Deocamdatd averile lor fuseseluate de Romani, prin un act de autoritate, §i contra vointeiformale a Europei. Se repetase incd odatd imprejurdrile ce in-sotise chiar primii pa§i ai statului roman, §i a§a era sd fie datacestui stat a pd§i inainte.

1" Scrisoare din 10 Martie 1864, BM-title Rossetti.)2° Vezi Vol. XIV Cap. XIV, Cultura, § Ideea unirei tuturor Romdnilor.124 Exposé de la situation de l'Empire. Novembre 1863.

IV

SECULARIZAREA. - CHESTIA JURIDIC:St.

Secularizarea averilor m'An'Astirilor inchinate a luat, indesf4urarea ei, forma unui proces, in care s'au infAto§at deo parte §i. de alta argumente jnridice, inaintea tribunaluluieuropean al celor 7 puteri care luase asuprà-le sarcina, de aprotegui primii pa§i ce poporul românesc Ii fäcea, in mersulatrà propà§ire. In acest proces insA predominau elementelepolitice, raporturile de putere care trebuiau schimbe na-tura, din o daraver'd juridieá in una politic6. Pe acest din urmAtàrim ins6 neintàlegerile sunt hotkite, la sfAr§it, prin ultimaratio rerum, adecA prin putere, i a§a s'a intAmplat lucrul inaceastA imprejurare, in care statul romAnesc, fiind din inipre-jurAri mai tare deck cAlug6rii Greci, a rostit el insu§i hotà-rirea §i a executat-o, luAnd printr'un act de autoritate averilemAnAstire§ti din mAnile strAlnilor.

In expunerea de pAdd acuma ne-am abtinut pe cA.t afost cu putintA, de a apretui evenementele ale cAror povestirea trecut prin a noaFtrà padA.

DesfA§urarea istoriei, inscrie in cAmpul §tiinte izbAndaadevkului i in acel al artei pe acea al frumosului. S'ar credecA §i propA§irea ideei binelui ar trebui s'A adueä tot mai deplinàizbAndà a cauzelor drepte. Lucrul insà nu se intAmplà. Pe a-ceastà din urmA pArtie, propà§irea e cea mai inceatá i, dacáde mult inc6 adevArul a rApus eroarea, §i o räpune pe fiece zi ;de asemenea, dacA frumosul a invins urkul i 11 eAstrAnge pefiece clipA, in cAmpul binelui, dreptatea e hied' departe de a ficovAr§it nedreptatea. In lupta intre elementele practice alevietei, predomne§te inc6 legea celui mai tare, iar propà§ireas'a realizat aici numai in domeniul teoriei ; c'Aci se recunoa§teastAzi c6 dreptul e jArtfit, pe cAnd mai inainte se credea c'Anedreptatea e chiar dreptate. Pentru ca s'A pAtrundà §i in vieatareal6 aceea§i conceptie, va trebui s'A mai curgA inc6 mult'A apà.pe rAuri.

SECULAEIZAREA.CHESTIA JURIDICA 207

Cand hotgrirea unei chestiunei istorice se face dupg prin-cipiul politic, adecg dupg precumpgnirea puterei, atunci cutoatà izbända dobanditg, constiinta rgmfine neimpgcatg si ne-impgcatg in veci ; cgci simtul moral, pe care este hultuit aceljuridic, nu amorteste nici odatà in sufletul omului. Dacg insäputerea a dat sprijinul ei unei cauze drepte, atunci se adaugg,pe lângg izbanda materialg', si linistea mgreatà a mintei, con-vinsg cg a asternut acea izbandg pe stânca de granit a drep-tätei. Observgm cg nu ne indepgrtg'm de principiul nostru dea nu apretui evenementele, intru cgt judecata juridicg estenepersonalg si reprezintg constiinta juridicg a omenirei. Vomvidea insg, cg putem rosti cu multgmire sufleteascg, judecata,cg Românii, land averile Grecilor, nu i-au despoiat, ci au re-luat numai cgt ceeace era al lor.

Intillesul inehinä'rei. Expunerea luptei incordate cgreiadgdu nastere chestiunea mgngstirilor inchinate si a cgreia pe-ripetii au fost schitate in capitolul precedent, nu poate fi pedeplin intgleasg, dacg nu se vor desvgli s'i temeiunle, pe careambele pgrti prigonitoare le invoacg, pentru a sprijini drep-turile lor, in acest mare si secular proces ce se desbgtea inainteaareopagului european. Se infgtosgm argumentele pro si contra,in aceastg incurcatà daravere, spre a vedea dacg statul romg-nesc avea pe partea lui si dreptul, sau dacg a pus in lucrare,cum sprijin protivnicii lui, numai o indrgzneatg despoiere.

Se incepem prin a cerceta intglesul terminului de inchinare,intrebuintat in documente, spre a insgmna raportul de supu-nere al mgn.ästirilor bgstinase cgtrà acele strgine. Grecii pre-tindeau, cg acest cuvânt este identic cu dgruire, si in tradu-cerea francezg a documentelor infgtosate puterilor prin me-moriile lor, redau terminul de inchinare, prin cuvântul donation,donné, in loc de dédie, placé sous l'invocation, ales de apgrgtoriicauzei române. Acestia din potrivá sustineau, a inchinareainsamng numai at punerea sub protectia spiritualg, un soiude suzeranitate religioasg, analoagg acelei politice, sub carese aflau tgrile române, fatà cu impgrgtia otomang 1.

Intglesul termenului de inchinare este foarte deosebit,dupg scopul fiecgruia dgruitor, si nu i se poate determina senzulunic si preciz. E un termin din limbagiul religios aplicat la odaravere juridicg si care, din aceastg pricing, tocmai trebuiasg fie nehotgrit si sovgitor.

' Discutia aceasta vezi In: Riponse des St.-Lieux d'Orient, Octobre 1863,Paris, p. 53. La virile sur la question des convents dédils, par un Moldave,Paris, 1863, p. 33. Quelques mots sur la secularisation des biens conventuels parun député roumain, Paris 1864, p. 12, etc. Agathon Otmenedek (Alex. Odo-bescu), Elude citatfi Une sorte de vassalité spirituelle".

208 ISTORIA. 130MANLLOR

Pentru unele documente s'ar p6rea Ca' interpretarea, data'lui de Greci, e mai apropiatà 0 eft' insamn6 inteadevAr d6ruire.A§a hrisovul doamnei Safta, sotia lui Gh. Stefan Voevod, careinchira la 1663, sfântului Mormânt mängstirea Bistrita, dinal c6ruia ctitor, Alexandru cel Bun, doamna pretindea &A secoboarà, spune, ea' a inchinat aceast6 madästire, anume Bis-trita, cu toate podoabele 0 toate veniturile ei, sà" ¡je pomanävecinicil la mormântul lui Hristos" 2. Aproape tot a§a se roste§te0 hrisovul lui Matei Basarab, când dupà ce reia dela eälugäriigreci màn6stirile uzurpate, spune, ea' acele cu dreptul inchinatelor, sA fie supuse §i steittitoare dilugärilor strc-dni. Aceastà rostirede pomanA vecinicr, supus6.§i stnnoare", pare a implicaideea de dAruire a proprientei, de oarece numai proprietateaeste un drept vecinic, toate celelalte fiind treatoare.

Alte documente contin din protivA indicarea numitä, ea" sedciruqte mänästirilor grece§ti clirora se inchinau acele M§tina§e,numai prisosul veniturilor lor. A§a un document din 1662 emanatde la intemeietorul m'AnAstirei Bursucii, din Moldova, inchinatàla muntele Athos, spune anumit, cA sfintii Orinti ai Athosuluinu vor trage nici un venit timp de 8 ani, in timpul c6rora mà-dästirea se va infäri ; iar dup6 acest fästimp, vor avea dreptulde a lua, in propqrfie, un fotos in stare sei ajute §i mändstirea

2 Uricarul V, p. 240. Grecii mai aduc Inca cateva documente, publicateIn Eclaircissements sur la question des monasteres grecs situ& dans les princi-pautés danubiennes, 1857. Anexele 3, 6, 12 si 14, care toate par a contineadanli lamurite. Asa acel al Inchinarei monastirei Golia de Irimia Movila, 1606,care spune : Les donations présentes avec leurs revenus seront immunblement,d'aujourd'hui a jamais, propriété et droit du dit monastère, Vatopédie, pendanttoute l'existence dele dernier". (Anexa 12). Acel al manastirei Rachitoasa deGrig. Ghica, 1729: Nous avons donné et confirmé au monastère Vatopédipour avoir:ce monastére Rachitoasa métoche et en toute obéissance comme d'autremonastéres y dédiés (Anexa 3). Acel al manastirei Vizantia Grig. Ghica, 1777Notre présent chrysolubule reconnait au monastère Grégoire le droit d'avoirsous sa possession le couvent Vizantia et d'y nommer un égouméne, sans quenul autre se mèle dans son administration, vu que ce convent est considéréd'aujourd'hui it jamais annexe et propriété du monastére Grégoire du MontAthos" (Anexa 14). Aceste douà din urma documente au putut fi controlate,nu cu originale, ci numai cu niste copii, aflatoare la Arhiva Statului, si caremiau fost comunicate de D. Onciul directorul acelei arhive. lata textelede pe care au fost traduse : Documentul din 1729 : Dat-ara si am Intarit sidela domnia mea sfintei manastiri Vatopedi, ca sa fie aceasta sfanta manastireRachitoasa metoh f i inchinare sub toatà ascultarea ca si alte manastiri ce ma isunt Inchinate acolo". Document din 1777: Iata dar cu a noastra bunavointadat-am si domnia mea si am Intarit, printr'acest al nostru domnesc hrisov,manastirei dela Svetagora ca de ashizi tnainte f i In veci sci (Libel pe manastireaVizantia din tunutul Putnei a.: toate ale ei avert statatoare f i misulloare sub pur-tarea de grija a parintilor manastirei Grigoriu si, randuind de acolo egumen,fax% a se amesteca altii la Vizantia cat de putin, sa fie manastirei Grigoriumeloh si dreaptà alierosire si hrisov de intaritura, neclintit si nestrcimutat in veci.Cuvantul propriété nu se afla nicairi In textele romane. El este Inlocuit printermenul de hrisov stàtdtor In veci.

SECIILARIZAREA.CRESTIA JIIRIDICA. 209

Esfigmenos din Sf. Munte" 8 Un alt document din 1692, delaConstantin Brancovanu, prin care se inchinA schitul StAne§tiipatriarhatului de Alexandria, spune anume, cA acel ce 'va fitrimis din partea patriarhatului pentru a cAuta de trebile mA-nAstirei, sA aibà grijA de veniturile mo§iilor §i satelor §i de Ti-ganii mAnAstire§ti, M.A. a-§i insu§i voia de a lua dela mAnAstirenici cal, nici bou, nici oae, nici vase de aramA, spre a le duce lamarele patriarhat ; dar numai a aduna tot venitul din dijmeletäranilor §i dArile Tiganilor, acel asupra vinului §i, punAndde o parte ceeace ar crede cA este trebuitor pentru hrana §iintrefinerea cdlugdrilor §i a slugilor ca de obiceiu, sd trimitd rd-md§ifa SI. patriarhat, spre a lui trebuinfd" 4. De asemenea hri-sovul de inchinare al mdn'Astirei Cotroceni care muntele Athos,hArAze§te lavrei slinte numai ceeace va prisosi peste trebuiniele md-ndstirei,§i dup6 ce se vor face reparatiile trebuitoare ; iar in aniide lipsd, sd se trimitä mai pulin" 5. In hrisovul de inchinare almAnAstirei VAcke§tilor, dat de N. Mavrocordat, se prevedesA fie in totdeauna epitropi ai acelei mAn'Astiri, vel logofAtul,ve! spAtarul §i vel vistierul, care vor fi dup6 vremuri, §i ace§tiasA ingrijascA de urmAtoarele mili : 500 de talen i la sAracii dinBucure§ti ; s'A mArite douà fete de boieri; sA se rAscumpererobi ; sA se imbrace s'Araci ; sA se hrAneascA cei din pu§cArii.lar de s'ar intcimpla vreun an neroditor, nu se va trimite nimicSf. Mormdnt; iar muele se vor lace" 6. Tot a§a §i hrisovul deinchinare al mAnAstirei MArgineni cAtre Muntele Sinai, dispune,ca dui:IA implinirea dAjdiilor de aici §i cheltuelelor trebuin-cioase mAnAstirei, ce va prisosi, s'A se trimitA Sf. Sinai ; cA dacAar fi vre un an de lipsA §i neindestulat, dupli venitul qi agoni-sala vremei, set. fie §i darea ajutorului muntelui Sinai, ca s'A nurAmAnA mAnAstirea MArgineni in lipsirea celor trebuincioase" 7.

Ambele interpretan i ale intAlesului cuvAntului de inchi-flare", acea a Grecilor §i acea a RomAnilor, poate gAsi un sprijinIn documente, de §i este de observat cA, in vechile hrisoave,d'Aruirea proprietAtei se face totdeauna prin cuvintele : uricstlitätor in veci, formulA ce nu se vede nicAiri in hArAzirea Ira-n'Astirilor.

Dar aceastA hArAzire, ori cum ar fi fost cuprinsul ei, trece,In cele mai multe cazuri, peste intinderea drepturilor ce putea

CitAm documentul dui:JO Eclaircissements publicatie greceascgt precumpentru Greci am citat documentul Saftei, dup6 o publicatie romaneascl. Instarea de atunci a publicArei textelor, e cel mai bun mijloc de a garanta ade-vArul, de a cita documentele In favoara unei parti, dupO textul publicat decealalta.

Eclaircissement, Anexa 8.5 Citat dupgt textul grecesc, publicat In Réponse des Lieux Saints, Octobre

1863, p. 40.Citat dupO textul grecesc publicat Ibid., p. 43-46.

A. D. Xenopol, Istoria RomAnllor. Vol. XIII. 14


sä confere. Asa fiecare mänästire primia daruri, nu numai delaintemeietorul ei, ci i dela alte persoane. Chiar cand sunt mä-nästiri domnesti, ele sunt adese ori inzestrate si de boieri. Bre-zoianu tägädueste legalitatea celor mai multe inchinki, cane fiind filcute de toti ctitorii i inzesträtorii mänästirei, cidin partea altor persoane decat de acei inzesträtori ; cAci dacäunii numai din ctitori inchinase mänästirea, aceastä inchinarenu putea avea valoare deal pentru averile date de ei, iar nupentru acele date de altii 8. In cazul insä când o persoanä strAinàinchina mänästirea, ea dispunea de ceva ce nu era al ei.

*i este de observat, cä acest argument capätä o täriemai mare, prin faptul cä a fost adus in sens tutors, pentru asprijini drepturile locurilor sfinte : Anume N. Rossetti, cerandprin judecatà restituirea mänästirei Märginenii, intemeiatä deun strAbun al säu, pe motivul eä nu s'ar fi respectat conditiilede däruire, i se opune din oficiu de cal% tribunal care iea apä-rarea Grecilor, cA el nu ar putea reclama cleat pentru partealui de donator, nu si pentru averile aruite de altii 9. Apoi dacäun donator nu putea cere anularea donatiunei, decAt pentrupartea sa, nici cAlugärii greci nu puteau deveni proprietari ne-conditionali, decAt pentru pärtile valabile aruite. Celelalte tre-buiau sä fie supuse conditiilor däruirei.

Fraude. Adese ori frauda sau viclenia, intrebuintatäspre a aduce, fie inchinarea mänästirei, fie sporirea averei mä-nästirilor acum inchinate, päteazA titlurile In virtutea cgroramänästirile sau moii1e lor erau stäpanite.

Existä mai multe documente care dovedesc, inteun chipInvederat, uneltirele piezise puse in lucrare de cAlugkii greci,spre a-si insusi averile pämântene.

Asa hrisovul lui Mateiu Basarab, de mai multe ori citatOdd acum, iea inapoi dela cAlugärii greci, In 1639, 21 din celemai frumoase mänästiri ale Wei, motivând astfel aceastä mä-surà : CA mai pe urmä, se intamplä de staturà mitropolitidomnitori %ärei, oameni sträini nouä, nu cu legea sfântä (adecätot crestini), ci cu neamul, cu limba si cu näravurile cele räle,

Textul publicat numai in extracte traduse in frantuzeste in Réponsedu St. Lieux, p. 49, dar consunAtor Cu reproducerea lui in Memoriu asupramandsiirilor romdne puse sub invocaliunea locurilor slinte. Ministerul afacerilorstrAine, Bucuresti 1863. p. 5.

Vezi analiza actelor manAstirilor SArindarii, BucovAtul, sf. loan dinFocsani, Arhimandritul, In loan Brezoianu, Milndstirile zise fnchinate i chlugdriistrdini, Buc. 1861 p. 9. 10, 12 si 38. Asa bunAoarl manristirea Banu, intemeiatiide Ianache Banul 1 imbogAtitA de mai multe fete cu mai multe mosii, esteinchinatii de N. Mavrocordat (Cu ce drept ?) mAnAstirei Dusca din Tunis, prinhrlsovul sAu din 1728.

Un nou proces sau solujia frnpedecatei chesiii a mdnástirilor di NMzise fnchinale, Bucuresti 1861, p. 26.

SECULARIZAREA.CHESTIA JURIDIC/I 211

adeca Greci care nu se rusinara, nici se ternura a atinge na-ravul lor cel rau si de sfintele manastiri domnesti ale tärei si,spurcAndu-5i minile lor cu orbitoarea mit5, sub hicleana tainatncepura a vinde si a carciumari sfintele m5nastiri ale Ord silavrele domnesti, cele supuse metoase daj nice altor manastiride pre In tara greceasca si dela sfânta Gora, facandu-le hri-soave de Inchinaciune, fara de stirea sfatului si fail voia so-borului, ca sa le biruiasca si sa' le mosteneasca In veac"". Cums'a observat si mai sus, Mateiu Basarab nu este dusman al Gre-cilor, de oarece el recunoaste dreptul calugarilor asupra ma-nastirilor Inteadev ar daruite. Din aceasta Insa, se constataIntr'un chip invederat ea' cele 21 de manastiri, enumerate deMateiu Basarab In hrisovul sau, fusese uzurpate de calugäriigreci. Ceeace Intareste Inca si mai mult faptul lizurparii, esteimprejurarea, ca patriarhul de Constantinopole, Partenie, re-cunoaste prin o carte pastorala', ca de cativa ani, niste Grecinestiutori, straini si stapaniti de lacomie, au navalit si umpluttara, si prin vorbele si ralele lor fapte, nelncuviintate de santanoastra lege, au ajuns a pune mana pe aceste evlavioase si vechiasazäri, MI% nici un respect pentru testamentele 1ntemeitorilor ;dar principele Mateiu Basarab, chemând o adunare si hota-rand ca toate manastirile domnesti si pe care domnii si mitro-politii straini, pentru a-si potoli ldcomia, le supusese altor ma-nastiri asazate In Grecia sau In muntele Athos, si anume (ur-meaza enumerarea celor 21 de manastiri), sa' ramana slobodede once stapanire din partea calugarilor straini, -- noi 1ntarimacest hrisov al domnului M. Basarab, In toata a lui 1ntindere".

Aceasta scrisoare, In care patriarhul grec 1si huleste pro-priul sau neam, a fost de sigur scoasa pe bani de domnitorulMunteniei. Ca' lucrul era obicinuit la patriarhii, aceasta se stiesi din alte imprejur5ri. Este Insä de observat, ca Mira Indoialasi patriarhul stiea ea' aceste nAnastiri fusese uzurpate, far% decare nu ne putem Inchipui, ca el sa fi renuntat, pentru o sum'äde bani numarata o singura data, la niste venituri veciniceale neamului si scaunului sau 11.

Acolisiri de mosii se constata din urmatoarele documente :Un hrisov al lui Gheorghe *tefan urmasul lui Vasile Lupu,

" Uricarul, V, p. 329." Scrisoarea lui Partenie In M &noire avec pikes justif icatives presenté

ét la cornmission internationale pour les couvents dédiés par M. C. Negri, Con-stantinople, Juin, 1865, p. 127. Recunoscutà ca autenticA de cAlugArii greciIn Réponse des Lieux Saints, Oct. 1863, p. 58. Asupra vAnzArei unei Invoiride a deslega un blestem mitropolitan din partea patriarhiei de Constantinopol,vezi 1st. Romdnilor din Dacia Traiand, IX, p. 226. S'ar putea adAogi Ina altemanAstiri luate prin viclenie, precum mAn. Roaba, dacA dovezile aduse deBrezoianu p. 29 nu ar Ma oarecare Indoialk 0 noi cliutiim dovezi absolutnet6gAduite 0 peste putintà de tAgaduit.


dat in anul 1656, spune, cA, Vasile Vodà, vAzand mare lipsà" dedaseäli buni invAtàtori in tara noastrg, nil de care foartemult p6mantul pàtime§te *i se intunea färà inv6tAtura c`árteisocotind impreunA cu tot sfatul Värei, a 45zat prin a sa che-mare, daseäli buni i ravnitori la invsätäturà dela Kiev Pecerskia sfintei lavre, dela preasfintitul §i de Dumnezeu temàtorulmitropolit al Kievului, PAtra§cu Movilà, ca sä" fie spre invA-tAtura §i luminarea mintei copiilor pämântului nostru ;pentru aceasta le-au lgsat lor trei sate, anume Rachitenii, TA-mg§enii i Juganii, ca sà fie pentru indestularea i hrana acelordaseäli buni invàTätori, §i a räsat lor acele trei sate, In pacedespre toate arile mari i mici ce se vor afla in Omântulnostru". 12

lard o dgruire, fäcutà in toatà regula §coalei din mAnàs-tirea Trei-Erarhi, intemeiatà §i una §i alta de Vasile Lupu. KA-n6stirea Trei-Erarhi, fiind inchinatà de ctitorul ei muntelui Athos,in curând nici un folos bun nu s'a fäcut dupà" acel a§ezAmântcAci dupà aceea dascAlii aceia s'au izgonit dela mànästire i s'auadus in locul lor din tara greceaseä ; iar càlugàrii greci nici unfolos la invAtAturà nu aduc p'ämântului nostru" 13 Nu se prea in-tdlege, din document, dac6 dascälii slavoni au fost inlocuiti cudascAli greci, sau dac6 trebue primit, c.5' au fost suplintati princAlugàri greci ce nu erau i daseäli. In once caz, §coala lui VasileLupu, chiar de ar fi fost grecizatä, cu timpul s'a desfiintat,atunci când Asaki descopere la Viena documentul lui GheorgheStefan càlugArii din Trei-Erarhi stäpaniau %ea' nici un drept mo§iilece nu le fusese date lor, ci §coalei. A trebuit un act de autoritateal lui Ionità Sturza, domnul Moldovei, spre a reinfiinta §coalaIn m6nàstirea greceaseä, §i un proces ce tinu aproape 20 de ani,spre a relua mo§iile din mAinile eálugärilor greci14.

O incercare iarg§i necinstità din partea acestora de a punemAna pe o avere ce nu le apartinea, este constatatà prin docu-mentul lui Moise Movilà din 1634; anume manAstirea Bisericanii,neinchinatà, avea un sat Van6torii, d6ruit ei de Chirita Dumi-trache postelnicul §i de Constantin Movilg, danie fäcutà pe timpullui Gaspar Gratiani i infärità §i de Stefan Toma. Si dupà aceea,urmeazA documentul, s'au sculat c'älugArii (greci) dela mân6s-tirea Golia (inchinatà) §i au umblat cu vicleniile lor i cu stram-Mate, §i 0-au fácut ni§te drese, scriind cà le ar fi dat acel satcucoana Maria Chiritoaea. Fiind c6 aceastà cucoanA trAia in taralepscA, domnul trimite pe Golieni acolo, SA aducA intArirea scri-soarei. Golienii nu aduc acea intArire, pe care din potriv6 o aduc

Uricarul, III, p. 279.,* Ibid. Asupra InstrAindrei Trei Erarhilor vezi Isl. Rom. din Dacia Tra-

iand, VII, p. 21.Ibidem, XI, p. 230.

SEGITLARIZAREA.CHESTIA JURIDICA 213

Bisericanii, spunAnd cucoana Chiritoaea, cA Golienii 0-au fAcutei singuri dresul, färà §tirea ei ; §i deci au rAmas Golienii ru§inatiinaintea domnului, bind dresul lor fAcut cu strAmbAtate §i cu vi-clenie" 15.

Un alt caz, in care se imbinä o inchinare nelegalA cu o aco-lisire de sate, se intAmplA pe timpul lui Niculae Mavrocordat.Anume domnul grec, voind s'A folosascA patriarhului de Alexandria,Samuel, care tocmai venise in Moldova dupä milA, ii inchinA inA-nAstirea Hangu. In hrisovul de inchinare din 1715, se spune, eft'au hotArAt impreunA cu Gedeon mitropolitul, Saya episcopulde Roman, Calixt episcopul de RAdAuti §i Orest episcopul de Hui,§i cu marii boieri Gavril Miclescu, Lupu Costache, Ilie Catargiu,Dimitrie Ramadan, loan Palade, Constantin Rossetti, Darie Donici§i. Constantin Costache, §i au inchinat mAnAstirea Hangu, lute-meiatA de Barnovschi VodA (deci mAn. domneascA), cu toate mo-§iile §i satele §i toate hotarele, §i. cu mo§iile BAltAte§tii §i MAnje§tii,pe care staretul le cA§tigase prin hotArire judecAtoreascA delarudele vistiernicului Ilie, pentru ca Sf. scaun al Alexandriei sAtragA veniturile acestor mAnAstiri"16. Un hrisov al lui MihaiuRacovità dat fug asupra unei pAri, fAcutA de visterniceasca Mariaimprotiva egumenului de Hangu, ne aratà cA procesul asupramo§iilor BAltAte§tii §i MAnje§tii, intentat la divan de egumenulde Hangu, fusese cA§tigat de acesta in urma unei apAsAri a luiN. Mavrocordat asupra divanului ; cAci aceia§i boieri, judecAndacuma a doua oarA, mArturisesc cA. §tieau precum era drept (anumecA mo§iile in chestiune erau alte visternicesei) ; dará cA : che-mAndu-i pe rá.'nd Neculai VodA, §i dAndu-le a intAlege sA nu rAs-pundA improtivA nici cum la divan ; deci §tiind acea porunc5.,n'au avut gurA s'A grAiascA spre dreptate ; ci cum au zis domnul,a§a au poftorit §i dumnealor cu totii". A§a se judecase deci pro-cesul §i acest chip de a impArti dreptatea ne lasA a intrevedea*i modul cum se Meuse inchinarea m'AnAstirei Hangului cAtrApatriarhia Alexandriei. Anume mitropolitul, in divanul lui Ra-covitA, spune, cA nu primise ca O. se inchine la patriarhie aceastàmAn'Astire, fiind in tArie §i mai ales la munte, §i peste voia sfintieisale, s'a fAcut aceastA inchinare" 17. Este inviderat c5. mitropolitul

" Hrisovul reprodus de N. Istrate, Questia indndstirilor inchinate dinMoldova, Iasi 1860, p. 18. E drept cl asemenea falsificAri de documente erauobicinuite In acel timp. Asa si cAlugarii maniistirei pAmantene Bistrita, Inaintede a fi InstrAinatA, si acei ai mftnAstirei PAnglratii, faisificl niste drese InTdaunamAniistirei Bisericanii. Documente din 1631 In Arhiva Istoricd a lui Hasdeu, I,p. 71 si 106.

" Hrisovul de Inchinare dui:a publicatia greceascii Eclaircissements. Anexa 7.17 lui RacovitA din 1718 In Uricar, V, p. 363-377. Amlinuntimi

asupra procesului, In Istoria Romdnilor din Dacia Traiand, IX, p. 14-18 si maipe larg In articolul meu Justifia sub Fanariofi In Convorbiri Literare, XX,p. 1058.


merge prea departe, cand spune c'd inchinarea s'a fAcut pestevoia lui. Nici sfintia sa, vazand porunca, n'a avut limbA sà grA-iascA si a poftorit precum poftorise i boierii ; dar in once caz,din spusele lui, reiesä modul silnic cu care se Meuse i inchinarea,precum tot silnic se judecase i procesul, i aceasta cand ? Pe vremeadomnului grec celui mai luminat din toti Fanariotii ; pe timpuldomnului filosof

Conditiile Inchinfirilor. Hrisoavele reproduse mai sus in-vedereazA Mr% tAgadA, ea cele mai multe mAnAstiri erau inchi-nate cu oarecare condifii. Chiar hrisovul lui Mateiu Basarab, candlasa" Grecilor mAnAstirile regulat inchinate, ca s'A fie supuse sistAtAtoare, adaoga" : dupà cum vor fi scris i legiuit ctitorii, incArtile lor de inchinAciune, pre acea tocmealà neschimbate ssätrAiasca". Fiecare mAn'Astire era deci inchinatA cu oarecare toe-maid, i rari sunt cazurile de inchinare curatà i neconditionatAa unei mAnAstiri pgmantene cAtra locurile din jos. Asa am vAzutIn hrisovul de inchinare al VAcArestilor, randuire de boieri pa"-manteni ca epitropi care sA ingrijascA pentru indeplinirea milelor.Acelas hrisov prevede nevoia reparatiilor manAstirei, mAritarede fete sArace, ingrijirea de sArAcime, de cei din puscArie. Hri-sovul lui Gheorghe stefan, aminteste despre datoria de a tinea oscoalà. In srarsit cele mai multe din documentele de inchinre rostescun cuget uniform, acela de a se intretinea mAnAstirile pAmanteneIn primul loc, i numai ce va prisosi sri se trimità sfintelor locuri.Ba unele din ele merg panA a dispune, ca in ami de lips6, s'a nuse trimità nimic m'AnAstirilor patroane, iar milele s'A se indepli-neasca. Ingrijirea cea d'intai a inchinAtorilor este de a asiguraexisten fa raindstirilor lor, ingrijire ce nu era decat prea fireascA,dacA ne gandim ca' acesti oameni se despoiau de averile lor, inscopul de a-si lega numele de o asezare vecinicA, in care s'A fiepomeniti atat prin rugAciunile cAlugarilor ce erau s'A se umbreascAsub a lor creatiune, cat i prin ale acelora care se impArtAsiaudin muele lor. Nici unui inchinator nu i-a trecut vreodatà prinminte ca el, inchinand mAnAstirea lui unei mAnAstiri mai sfintedin RAsarit, as'AzAmantul lui &A se desfiinteze ; sA inceteze de amai fi ceeace fusese : o comunitate de oameni care sA se roagelui Dumnezeu pentru iertarea pAcatelor tuturor muritorilor indeobste si a le lui in deosebi. Se intAlege dela sine, cA o asemeneatintà evlavioasA nu putea fi ajunsA, dacA nu se pAstra fiinta ex-terioarà a mAnAstirei : bisericile, chiliile i cl'Adirile ei, i cri deciintretinerea materialà a mAnAstirilor era si ea o conditie sine quanon a inchina'rei acestora cAtrA lAcasurile sfinte.

Sri cercetAm, cum au indeplinit calugArii greci aceste con-ditii explicite sau implicite ale inchinArei? In ceeace privesteepitropii pAmanteni, ei furà in curand inlAturati, i numirea lorfu lAsatà in pArAsire. Grecii, neputand t'AgAdui acest lucru,

SECULA.RIZAREA.CHESTIA JIJRIDICA 215

sa-1 incunjure in chip sofistic. Ei spun, ca sfintele locuri pentrua mantinea epitropiile, au suferit adese ori mari nemultumiri.Domnitorul Cuza care a suprimat prin ordonanta sa din 3 Ianuar1863 epitropiile Sf. Mormant, invoaca in memoriul säu epitropiidela Vacare§ti"18. Sf parinti se joaca aici cu cuvantul de epi-tropi. Tot epitropi erau i aici ai Sf. Mormânt i boierii Oman-teni, din hrisovul lui Niculaie Mavrocordat. Dar aceste douà feliuride epitropi erau indepartate ca ceriul de pamant. Pe cand cei pa-manteni stabiliau controlul asupra purtarei trebilor man5sti-rilor inchinate din partea calugarilor greci, acei randuiti de Greci,bine intales ca-1 suprimau.

Cat despre a§azamintele de binefacere, am vazut cum Greciiau desfiintat §coala din Trei-Erarhi ; apoi cum ingrijiau de ne-bunii din ospiciul dela Golia, cum lasau in pansire indeplinireamilelor, din hrisovul lui N. Mavrocordat care, cu toate acestedispunea ca in anii de lipsa, sa nu se trimita nimic Sf. Mormant,iar muele sa se faca.

Sà venim lug la chestiunea de capetenie, la conditiaacea fan de care inchinarea nu avea nici un intales, care al-catuia chiar miezul ei : pdstrarea existen fei mändstirilor peimein-tene inchinate locurilor sfinte. Asupra acestei chestiuni, maitoate hrisoavele contin tocmala" fati§à sau subintaleasa, caveniturile manastirilor sà slujasca intaiu la sustinerea acestora§azaminte, i numai ce va prisosi sa se trimin locurilor sfinte 19.Ba mai mult incä, unele manastiri sunt inchinate celor de jos,pentru a le apara de ruing reala sau pretextan de inchinatori.A§a pentru manastirea Galata, intemeiata de Petru *chiopul

inchinata de Radu Voda in 1617, se arata, drept motiv alinchinaciunei, faptul, cà manastirea Galata s'ar afla in marescapanciune ; cladirele din prejur daramate, lucrurile sfinterasipite din pricina marelor nenorociri §i a trecerei armiilorneamurilor stnine care au intrat in tan, precum i din pri-cina ralei purnri a calugarilor care erau acolo §i care, ne te-mându-se de D-zeu, au ocarmuit §i au risipit toate productele

veniturile ei" 20 Tot a§a cu manastirea Bistrita, Probota.altele. Din aceste documente, se poate vedea, ca intemeie-

torii manastirilor pamantene, dorind tocmai a lor peistrare at&fizicei cdt §i morald, le luase din mana calugarilor pamanteni§i le inchinase locurilor din Rasarit, in cat se vede fan nici oindoiala cà scopul suprem al ctitorilor era pdstrarea creafiunei lor.

" Reponse de St. Lieux, Oct. 1863, p. 48.'9 Am adus mai sus, p. 209 documentul de Inchinare al mAnAstirei Sta.-

nestii, In care sá spune lAmurit, a se va pune intAi la o parte ceeace estetrebuitor pentru hrana i intretinerea alug6rilor si a slugilor meingstirei ca deobiceiu, i sa trimite rAm4ita sf. patriarh, spre a lui trebuintà.

9° Hrisoavele reproduse de Memoriul asupra meindstirilor romcfne, pusesub invocafia locurilor slinte din Rdsárit de Ministerul de externe, Bucure5ti,1863, p. 7 §i urm.

216 ISTORIA. BOMINILOR

Ce Meuse insä din mänästirile inchinate lor, eälugkiiGreci? Imprà§tiase cälugkii p'ämänteni la cele patru vânturi§i nu-i mai inlocuise cu altii, inca ele incetarä de a mai fi co-munitäti religioase rornäne. Dar nici mkar cu cälugäri greci,nu inlocuiau ei pe acei de ba§tinä", nepunând in ele deck pu-tini in§i, de care egumenul avea nevoie, pentru administrareaaverilor mä'n'ästirei. De aceea se constatä faptul nea§teptat,cä m'ängstirile inchinate, In loe de a infälo§a o bogatä popo-ratie de cälugäri strgini, nu sunt decat foarte särace In oameni,fatä Cu mAnAstirile neinchinate. Pe când aceste din urrnä, innumk de 53 §i 189 de schituri, au 2836 de c'álugäri §i 3043 decälugärite, acele inchinate, In numär de 72 §i 24 de schituri,nu au cleat 509 de cälugäri §i 46 de cälugkiti 21

Mänästirile inchinate fuse deci des fiinfate caEle nu mai erau comunitai religioase de inchinare cat% D-zeu,ci curat numai dependenti administrative ale m'Anästitilor dinR'äskit, inskcinate cu adunarea veniturilor, spre a le trimitepatroanelor lor.

lucru curios, eälugkii Greci nu tägkluiau faptul careera §i cu neputintä de ascuns ; dar sustineau cá erau in dreptsä proceadà astfel, zicând, cá Ma nici un drept li se b'änue§tec6 nu intretin comunitai religioase in mänästirile a§äzate inPrincipate, pentru a egror intretinere tocmai li se cere a patraparte din venit. Dar cand li se face aceastä bänuialä, se uitác'ä locurile sfinte nu erau finute, dar di nici nu pot fi finute aintrefinea comunitafi religioase in Principate. Sfintele locurinu pot avea acolo cleat sucursale. Acei care au dat i inchinatmängstirile sfintelor locuri, nu au putut infellege a da §i inchinaaceste comunitàfi, lucru ce nici ()data nu s'a auzit. Personalulunei sucursale este alcätuit din un numär indestuMtor de preoti§i de slujba§i, sub un egumen, §i sfintele locuri nu sunt inda-torite deck a intretinea atare personal in mänästirile Princi-patelor. A se cere ca sfintele locuri sä Intretinä comunitai re-ligioase in *He române, este a se pretinde dela ele un lucru pro-tivnic regulelor bisericei i temeliei organizeirei monacale din Rei-siírit. Locurile sfinte nu au scaunul lor in Principate. Legalele nu figureaz'ä aici decat ca proprietare" 22

inteadevär iat'd ce spune canonul 8 al sinodului dinChalchedon : Clericii (ospiciilor) de sAraci §i a m'ä.n'ästirilor §ia bisericilor sfintilor martiri sá rämânä sub ascultarea epis-copilor din fiecare ora'. Balsarnon qi Zonara, interpretänd acestcanon, spun c5. administratia, Ingrijirea, supravegherea moralä§i gerarea veniturilor §i a cheltuelelor, sä se fac6 sub imediata

u Analele statistice, 13-16, 1863, p. 140-148." Acest loc, de o importan0 capitalà pentru hotruirea juridici a che-

stiunei, se alit In Réponse de l'Archimandrite Germanos, p. 102-104.

SECULABIZAREA.CHESTIA JTJRIDICA 217

controlare a episcopului locului. Nuvela 131 a lui Iustinian zice,ca a§azamintele cele de catra ctitori facute manastirilor, trebuesa se pazasca, daca nu se Improtivesc canoanelor ; caci nu leeste permis ctitorilor de a interzice episcopilor locali execu-tarea drepturilor canonice In manastirile fundate de ei. O Ho-teireire patriarhalli recunoa§te dreptul episcopului eparhial asupratuturor manastirilor §i. ci. nu se poate inchina, nici supune omdneistire alteia, daca actul de fundatiune al ctitorilor nu pre-vede aceasta 23. Pretinsul drept patriarhal de stravropighie, princare patriarhul poate. In once tara din circumscriptia lui,aibà o manastire ori biserica, cu drepturi jurisdictionale asupraei, este un abuz medieval. Nu exista nici un canon care s5. In-voiasca acest lucru. Din contra toate canoanele pastreaza drep-turile exclusive de jurisdictie asupra manastirilor din eparhiilelor, episcopilor locali, far5 de care s'ar turbura i s'ar calca unuldin principiile cele mari ale bisericei cre§tine ordinea ierar-hica. Toata administratia a§azamintelor de once natura este,dupa canon, sub nemijlocita 1ngrijire a episcopului locului.Once influenta, ori amestec strain este abuz i necanonicitate.Calugarii greci sustineau deci, cu drept cuvant, ca regulele bi-sericei qi temelia organizeirei monacale din Rd-se-wit, se opuneaula inchinarea unor mdneistiri ceitre altele; la supunerea unor co-munitäli de ceilugeiri, sub alte comunitd fi de ceilugdri, de oareceele nu puteau fi supuse deceit episcopilor locali. De aici deci ne-voia in care se geisirä meindstirile patroane, de a desfiinfa comu-nitei file religioase inchinate lor din Principate. Am veizut inseicá scopul de cdpitenie al inchintitorilor acelor Windstiri piinuin-tene, era tocmai pdstrarea fiinfei meineistirilor lor.

Grecii erau deci pu5i in alternativa, sau de a ceilca canoa-nele, sau de a desfiinfa mändstirile peimeintene, luând pentru eimo§iile lor, qi prefeiceind foastele comunitäli de ceilugäri romäniin niqte simple centre de administrafie grece§ti ale acelor averi.Locurile sfinte, pentru a putea pune mina pe mo§iile §i pe ave-rile mandstirilor, au fost obligate sd distrugä fiinfa lor de mei-ndstire §i sei le prefacei in dependenfi administrative, pentru oceir-muirea acelor averi.

" Canon 8: 01. xkpixo vivccuxeíwv xn p.ovaarelpítuv Incò vvioaaicvvtilv iv ExCiavel nag/ intax6Ncov, Stop.avicmaav". Vezi Etívtcerp.cc vino e2iwv %MttEtpcilv xav6vtuy 6.rcb PO,Àv] xat 116cki, 'AO-iv-trot 1852, II, p. 234. Comp. Pidalionp. 125. Biserica ortodoxa, 1900 August, p. 441 (Notità com. de C. Erbi-ceanu). Nuvela 131 a lui Justinian; ,,6Tt 'CGC Tev6p.sycc nap& xtily xviTt6pcuy iv 'CO%povastviptoec TO111Xit OtipTELV 6tpsikown sip.4prou To% ItCLY6CC ilMYTL061TC4C... oò Tícp,t' caTtv ccbtoic ittcsEpTeov TOtiC ivxopiouc intax6nouç .C6110 XCRYOVI.)/(i)V a,xcLicov iv To%nap' CitYCCBIO xutop.ivotc p.OVOCIT1pEol4", dupft o pericopà (extract) a novelei din1.1tívTaTiloc citatà mai sus p. 393. Textul novelei Insusi e ceva deosebit ; darIntelesul e acelas. (Notà com. de Erbiceanu). HotAretrea patriarhului (nu sestie a cAruia), vezi In reSicini, savovisal 8caTetteeç, I, p. 180. (Nottt com. deErbiceanu).


Aici ni se pare cg stg argumentul de cgpitenie, pentruneindeplinirea conditiilor de Inchinare din partea cgluggrilorgreci. Cgci, pe cAnd pentru neindeplinirea celorlalte conditii,precum pentru pgstrarea epitropilor pgmânteni, Intretinerea de§coale sau de ospicii §i indeplinirea altor fapte bune, ar trebui,pentru a anula inchinarea, doveditg aceastg neindeplinire Infiece caz 24, nimicirea meineistirilor peimeintene de catre locurilesfinte, nimicia prin ea inselqi i inchinarea, ceici chiar terminulde inchinare aratd cd meindstirile, §i nu moqiile lor, I usese supuselocurilor sfinte. Dacg ar fi fost sg li se dee mo§iile, s'ar fi intre-buintat termenii obicinuiti de danie, dgruire. Nu se putea inset*distruge fiinfa mdneistirilor care veniau, ca acele rno0i alelor, sti se supund locurilor sfinte, i sd se peistreze de aceste dinurmei numai moqiile 25.

Tot aceastg imprejurare limpeze§te insg" i chestiuneastgrei materiale a mAngstirilor, pe care scrierile române aletimpului i rapoartele tuturor comisiunilor, o aratg ca de jglit,pe cAnd din protivg egumenii greci cautg s'o pung In o luminädin cele mai favorabile 26.

Se intglege dela sine cg, reducandu-se personalul mgngs-tirilor, §i ele prefgcandu-se acuma In ni§te centre de exploa-tare ale avirtiilor alipite de ele, egumenii ce se schimbau necon-tenit, nu aveau nici un interes de a intretinea clgdirile In starebung. Stgteau In cAteva odgi, grgbindu-se a aduna bani pentruei i pentru locurile ce-i trimiteau ; apoi se duceau din tara, pentrua nu se mai Intoarce. Nu puteau deci sg se intereseze i sg-§icheltuiascg, in reintocmirea bisericilor, chiliilor i altor clAdiri,

" Acest caz fl prevede codul civil (Cap. I dela Cartea IV) : dui:4 ce seva da darul, nu se va mal cere Inapoi, afarli numai de va fi darul cu lega-turli l cel ce l'a luat nu va urma legatura". Cf. Questia mdndstirilor inchinate

Locuri, de I. A. Comanescu, Bucuresti 1859. Mai vezi si o scrisoare a prin.cipelui Czartoriski catre unul Botezatu din Romania, In care se spune, caRomanii trebue sa frivoace : 1) ca donatiile erau conditionale ; 2) ca veniturileau fost Intrebuintate la propaganda greco-ruseasca ; 3) Angliei sa i se atragaluarea aminte, ca aceasta afacere este curet ruseasca". Scrisoarea lui Czartoriskic. Botezatu din 26 Ianuarie 1865 In Hdrtiile Rossetti.

" Acest argument hotarator In limpezirea daraverei manastirilor Inchinate,nu a fost formulat de oamenii timpului care spiijinise numai parerea, ca nus'ar fi Indeplinit conditiile speciale de Inchinare la unele manastiri, si de acolose inducea o cauzli generala de anularea Inchinarei procedare nelnvoita dedreptul civil, care trebue sa fie aplicat In revocarea donatiilor pentru netn-deplinirea conditiilor. Ce e drept, pretentia locurilor sfinte este asa neauzita,Inca nici eu la Inceput, eland am gasit-o formulata In Rdspunsul lui Ghermanos,nu am inteles-o, gate 1ml parea de peste sama In gura calugarilor greci. Numaiand am vazut statistica calugarilor din martastirile Inchinate, atunci m'amconvins ca se distrusese itnteadevar, cu constiinta I cu vointa, comunitatilereligioase romanesti, stapinirea unei manastiri asupra alteia nefiind Invoita dupacanoane.

" Compara buntoart, Raportul comisiei eclesiastice din 1833 In Mémoirede C. Negri, p. 88 cu Réponse de l'Archimandrite Ghermanos, p. 102.

SECULARIZAREACHESTIA JIIRIDICA 219

banii, cu care erau s'a' se folosascA ei. Toatà averea, provenit6din exploatarea Intinselor domenii din tkile române, se §i duceaIn regiunile din Käskit, pare cA, precum spune N. Istrate,Dumnezeu s'ar fi stràmutat, de când cu Fanariotii, pesteDunke" 27.

Dar In dal% de aceastà inducen% rationalà care ne sile§te,a admite de adevàrate tanguirile Romanilor asupra ruinei mA-nästirilor fnchinate, Grecii chiar se contrazic In sprijinirile lor.Alkurea cu rágàduirea desAvAr§ità a rglei stki a mkastirilor,ei recunosc, In procesul verbal anexat la raportul comisarilorMavros §i Stirbeiu, c'ä ruina invederaid a màn'Astirilor nu pro-vine decat din retinerea lor de 5 ani, 1822-1827, de cnre au-toritAtile locale" 28. Aiurea ei atribue aceastà ruinà Turcilor,fkute In timpul Eteriei. Dar mai IntAi, In 5 ani nu se puteauruina a§a de dessavar§it màngstirile Inchinate, luck Insu§i Greciise recunoasc6 invederaia lor ruind ; apoi Turcii nu se introdusesedeck In o singurà Inkfästire din Moldova, Secu, §i aceastaneinchinatà, cAnd cu urmkirea c4itanului roman-macedoneanIordachi Olimpatul ce Imbeäto§ase cauza greceascA, §i caremAn'Astire fu aprinsA §i dkamatà, prin lupta inver§unatà, sus-tinutà de viteazul cg.pitan 28. In sfk§it daca" nfánAstirile seaflau Inteo stare a§a de Infloritoare In privirea material6 ; pentruce cereau Grecii un fästimp de 10 ani, 1834-1843, cu scutirede once contributie care tkile române, spre a putea reintocmicl6dirile §i, la expirarea acelui termin, pentru ce cereau ei onouà prelungire inc6 pe 10 ani, 1843-1852?

Ruina materia16, desfiintarea comunit6tilor teligioase ro-mâne §i Insu§irea averilor lor de care locurile sfinte, iat'd carefu rezultatul Inchinkei m6n6stirilor pàmântene ckre aceledin liàs6rit. Nu credem ea' se poate sustinea c6 asemene pro-cedare era dreapt6 §i nici mkar legalà.

Dreptul public. Dar mai este incA un punt de viderecare IndreptAte§te secularizarea : acel al dreptului public, alconceptiunei ideei de stat.

Din toate protestele §i memoriile càlugkilor greci, sevede c6 ei tägkluiau statului romAn once drept de control §i.de supraveghere a ockmuirei tkei asupra averilor mAdästi-rilor inchinate. Ei nu voiau sà se supun6 la darea de socoteli,la numirea §i destituirea egumenilor, la darea mo§iilor In arendàsub privigherea organelor statului, la supravegherea sàvk§ireireparatiilor, la contribuirea pentru sustinerea a§k6mintelor de

2, N. Istrate, Questia mtindstirilor tnchinate din Moldova, p. 22.28 Mémoire de C. Negri, p. 73." Asupra luptei dela mElnAstirea Secu, veal Istoria Romanilor din Dacia

Traiand, X, 76-77.


binefacere, consimtind numai a Värsa, spre acest scop, in casastatului, o contributie voluntarà. Intr'un cuvant, màn6stirilegreeeti se pretindeau stälAnele mo§iilor m'ädästirilor inchinate,*i voiau s'ä fie cu totul neatärnate de organismul statului romfin ;deci tindeau sà constitue un stat ecleziastic in sAnul statuluironAn.

Atäta ingAduiau eálug6rii greci autoritätilor Principatelor :dreptul de a le impune d6ri, §i MCA in contra nartului acestora,uneori protesteazA 30.

Este invederat &A o asemene pretentie nu putea fi tole-ratä de conceptia statului modern, &are care nAzuia poporulronAn §i care i fusese chiar impusä de Conventia de Paris.Un stat nu poate exista färä des'ävär§ita stäpAnire pe te-ritoriul, pe care se intinde natiunea ce-1 alcätue§te ; färàputinta de a impune ascultarea de organele sale tuturorlocuitorilor acelui teritoriu. MnAstirile inchinate nu erau inssänumai ni§te insule sporadice presurate pe intinderea Mrilorromâne. In numgr de 72 §i posedänd peste 600 de mo§ii, dincele mai mari §i mai frumoase, ele cuprindeau aproape a 7-aparte a teritoriului românesc, pe care locuiau peste 60.000 defamilii de tärani 31.

AceasM insamnat6 intindere de pàmânt §i acest numärcová'r§itor de poporatie ar fi fost substras, nu numai de faptdar §i de drept, de sub ocArmuirea statului romän, §i o a§a per-spectivA era peste putintà de admis, pentru un organism na-tional ce nu voia a se sinucide.

In cotto mergeau tendintele Grecilor, se vede de pe im-prejur6rile raportate mai sus : cererile lor ca arendarea mo§iilor§i repararea acaretelor s'ä se fac6 sub privigherea consululuirusesc, cu excluderea autoriMtilor rornane ; apoi din protes-tarea lor contra m'äsurilor luate de Mihai Sturza, de a eman-cipa Tiganii nAdästirilor §i de a cruta pädurile lor.

Dar apoi drepturile de suveranitate, pe care statul romAnvoia s6 le ailA asupra acestor nfänàstiri, erau ele oare cevaCu totul nou, §i nu fusese ele nici odatà puse in lucrare, In vre-mile mai vechi? Se constatà intAi inteun chip neindoielnic

a° Réponse des Saints-Lieux Oct. 1863 P. 68.I, Réponse des Saints-Lieux, p. 61; Réponse de V archim. Germanos, p.

62 spune : Pour tout homme connaissant le pays, l'étendue de terre appartenantaux Saints-Lieux occupe la neuvieme partie du territoire des deux principautés".DupA Analele statistice No. 5-8, 1861, p. 134-135, proportla e mal mare,aproape a 7-a parte. Anume, din fntindere totall a teritoriului cultivabil alMunteníei, 10,644,673 de pogoane, mAnAstirile Inchinate ocupau 1,398,021 depogoane, deci aproximativ a 7 Y2 parte a itntregei fntinderi. Se pretinde, Inaduniirile de pe timpul luí Alex. loan I, ca mosiile mAnAstirilor ar alcAtuía 5-a parte a terltoriului. Niel a 5-a, nici a 9-a, ci a 7-a parte.

SEOULA.RIZAREA.CHESTIA JURIDICA. 221

ea mänästirile Inchinate fusese indatorite In mai multe randuri :1) a contribui pentru intretinerea coalelor §i 2) a ajuta la greu-tätile täreii, provenite din ocupatiile sträine.

In privirea punctului Intai, citam hrisovul lui AntiohCantemir, din anul 1706, care supune mänästirele neinchinatela o dare de 720 de galbeni pe an, iar pe cele inchinate la 600de galbeni, din care, suma de 120 de galbeni pentru §coale.Ace§ti bani sä fie adunati de mitropolit, prin ordine date epis-copilor. Mänästirile Inchinate sunt ordonate sä numeascA undelegat care sä adune banii §i sä-i dee mitropolitului 32. ApoiAlex. Ipsilanti dispune, in 1775, sä contribue toate mänästirile,atat cele pämântene cat §i cele inchinate, pentru intretinereaAcademiei celei reorganizate de el din Bucure§ti, cu suma de30 de pungi, scutindu-le de once altä dare &At% stat aceastape motivul cá intemeietorii acestor mänästiri au häräzit celemai multe din veniturile lor unor fapte de binefacere 33. Acesthrisov pomene§te de alt hrisov al lui Mihai Racovitä care sä fidispus, ca toate mänästirile O. contribue la mile pentru säraci.Alt hrisov care dispune o contributie pentru §coale, este acelal lui loan Caragea din 1817, §i fiindcä egumenii nu se intä-legeau asupra repartitiei, principele o face el singur, prin olistä impusä 34. Cat despre contributiile pentru armatä, ele seIntalnesc foarte des In actele vechi, mai ales in timpul Fana-riotilor. A. a gäsim ordine cäträ mitropolit de a supune toatemänästirile, §i acele inchinate, la contributie pentru aprovi-zionarea o§tirilor otomane sau ruse§ti, din anii 1797, 1798, 1801,1807, 1812. Este de observat, cA contributia mänästirilor In-chinate nu este voluntarä, ci impusä in totdeauna §i. incasatàprin autoritätile ecleziastice ale tärei, mitropolitul §i. episcopii.Grecii nu tägäduiau asemene contributii ; dar intampinau, csamänästirele inchinate nu puteau sä se opung unor nenorocirica acele aduse de ocupatiile sträine ; cat despre contributiilepentru §coli §i pentru säraci ar fi straniu sä se pretina, c6 dacämäna'stirile grece§ti au achitat uneori astfel de dare, ele auavut menirea de a da cheltueli pentru intretinerea instructieisau a milosteniei publice in principate 33. De aceea cand se pune,In contractele de arendare a 215 mo§ii ale mänästirilor Inchi-nate, o clauzulä privitoare la §coale, calugärii greci stäruescca ea sä fie scoas5.36. $i cum A. nu se opunä cälugärii greci laIntretinerea §coalelor, cand vedem chiar mänästirea Neamtuluicare doar era pämanteanä §i fost focar de maul% In vremile

" Mérnoire avec pikes fuslificatives de M. C. Negri 1865, p. 20." Ibid. p. 25." Ibid., p. 65." Ibid., p. 30, 35, 41, 43, 53." Réponse de l'Archim. Germanos, p. 23.

222 ISTORLA TIOMANILOR

mai vechi37, cä se arata du§man'ä invätäturilor ? Anume inacea mänästire era un seminar cu internat infiintat de dom-nitorul Grigore Ghica. Mid caimacamul Bal§ il desfiintä, eä-lugärii adurà afarà pe elevi §i präznuirà prin o särbare des-fiintarea §coalei 38.

Dar dreptul de suprematie al statului romän asupra mä-hästirilor nu fusese pus in lucrare numai in aceastä formä. In-sämnat este intre altele dreptul statului romän de a cere soco-teli egumenilor greci. Dela na§terea chestiunei mänästirilorinchinate, acestea se opusese totdeauna la darea socotelilor39,§i de aceea se §i opuneau ele cu atäta stäruintä la arendareamo§iilor prin mezat, temelia pe care se puteau r'äzsáma cerereade socoteli, fixându-se veniturile in chip hotsárät. Dar lucrucurios, pe cAnd Negri prezenta la Constantinopole memoriuls'äu din 1865, in care el dovedia inteun chip invederat, cu ex-tracte din condicele mànästirilor inchinate, cà ele fusese adeseori indatorite la darea de socoteli, in adunarea din Bucure§ti,In acela§ an, 1865, Vernescu, ministrul justitiei, recuno§tea,eä egumenii nu dau socoteli guvernului §i ea' deci Brancovanucare a fAcut sä i se cedeze drepturile egumenilor, este §i el scutitde a da socoteli" 40. Se intälege ea' Grecii i§i fac o arrhä ins6m-flan, din aceastä m'Arturisire a guvernului romän.

Cu toate aceste lucrurile nu stäteau astfel, §i din actelevechi se constatà, c5 egumenii (Muse adese ori socoteli dom-nului, asupra purtärei trebilor mänästirilor. A§a hrisovul luiHangerli, de care ne vom sluji pe larg mai la vale, spune in cu-vintele lui incepRoare : Fiindcg din cAutarea socotelilor egu-menilor dupà ani, se pricinuesc aceste toate, cäci nu era §tiutdomniei, in ce chip se urmau socotelele, hotärim ca la fiecedoi ani sä se dee socotelele la prea S. S. mitropolitul". Se vededin acest hrisov eft' totdeauna se obicinuia a se da socoteh mi-tropolitului, din partea egumenilor greci ; dar cä aceste socotelifäcându-se dupti ani, adecä atunci când voia fiecare egumen,lucrul cäzuse in desobicinuintä sau nu constituia un controlserios, meteahhä pe care Hangerli vrea s'o inlAture, prin inda-torirea egumenilor de a infäto§a socotelile la fiece doi ani.

Mai multe extracte de socoteli din condicile mänästirilorgrece§ti, infäto§ate de C. Negri comisiunei europene in 1863,prin memoriul säu, ridic6 once indoialà asupra acestei ches-

" Israte, Questia, p. 27, nota." Raportul anchetei fAcut de Gr. Cuza si M. KogAlniceanu, 1858 Sept.

24. Steaua Dundrei 12 Iunie 1859. (Hrisovul de Infiintare a Seminarului 1

April 1855 In Zimbrul, 6 Mai 1855). Deaceea uneori se g5sesc apArAtori ai mfinA-stirilor fit% deosebire de pdmantene sau Inchinate. BunAoarl brosura Etat actueide l'eglise ortodore et des couvents en Moldavie, St.-Pétersburg 1864.

" Reponse de l'Archim. Germanos, p. 23.4° Sed. din 5 Mart. 1865, Mon. of., 11 April 1865.

SECITLARIZAREA.CHESTIA. JURIDICA 223

tiuni. A§a mgngstirea Radu Voeld, inchinatà Muntelui Athos,dà socoteli intre anii 1737-1740, socoteli adeverite de o co-misiune de boieri §i. de negutitori, §i aceste socoteli constatg,cg s'a dat ocarmuirei 10.057 de talen, s'a cheltuit pentru mg-ngstire 10.157 de talen i §i s'a trimis patroanei 3.100 de talen.De asemenea mgnastirea Nucetul, in socotelele ei, adeveritede aceea§i comisiune filtre anii 1732-1739, aran cg dgduseIn cursul celor 8 ani, 5.837 de talen i ocarmuirei, cheltuise 3.689§i trimisese locurilor sfinte 1.134 de talen; iar mgngstirea Co-trocenii, din venitul ei pe 4 ani, care se vedea cà a fost de 37.047de talen, cheltuie§te pentru ea 23.823, dà ocarmuirei 11.986§i trimite muntelui Athos in cursul acelor ani, numai minimasumg de 1.800 de talen". Hangerli prin hrisovul sgu din 1797randue§te pe ve! vornicul N. Filipescu, ve! vornicul C. Ghica§i pe ve! spatarul Caragea, sa iee socotelele arhimandrituluiGhenadie, dela nfängstirea SI. loan ce! Mare din Bucure§ti,inchinatà mangstirei Sf. Ilie dela Zita din Rumelia 42.

Aceste cifre sunt foarte insgmnate. Ele ne dovedesc, intaiu,adevgrul sprijinirilor romane§ti, ca mgngstirile inchinate nutrimiteau patroanelor lor, de cat ceeace prisosia peste trebuin-tele lor §i ale tgrei, §i, al doile, insgmnatele sumi cheltuite cutntretinerea mangstirilor din tara. Pe atunci distrugerea camangstiri a acestor a§gzgminte religioase nu fusese incg. inde-plinita. O anafora a divanului care determing darea hrisovuluiacelui domn asupra §coalelor, hrisov atins mai sus, dupg cee de pgrere, a se impune toate mgng'stirile atat inchinate cat§i neinchinate cu 9.575 de taleri, urmeazg mai departe, cg intrucat tot in anul acesta se vor intocmi §i socotelele nfängstirilor,§i aceastg suma pe care m'a'ngstirile o dau la §coale, trebuindsg fie trecutg in socoteli, se va cunoa§te prisosul veniturilor,care prisos va putea §i el sg fie adaos pentru §coale, dar numaiprisosul mangstirilor pg'mantene, acele dela mang'stirile inchi-nate, trebuind a fi trimise locurilor de care atarng" 43. Asupraacestei anaforale, domnul porunce§te, ca inspectorii numitide comisiunea de prelati §i de boieri, s'a' cerceteze toate soco-telele ce li se vor infgto§a ; dupg ce se vor constata veniturileanuale, se va lua din ele partea trebuitoare §coalelor ".

Actele enumerate dovedesc, inteun chip neindoielnic, in-datorirea mangstirilor inchinate de a da socoteli statului roman.Alte hrisoave ne aratg supunerea acelora§i mAngstiri §i in altepriviri autoritgtei politice.

A§a unul dela Antioh Cantemir, din anul 1710, zice, d.precum inteaceastg vreme multà scgdere §i lipsg, s'a facut

" 111 emoire de Negri. Socotelele intercalate tntre p. 24 si 25." Ureche, 1st. Rom., VII, p. 169.ai Analoraua din 1777. Memoire de Negri, p. 27.44 Hrisov din 1775. Ibidem, p. 30.


sfintelor manastiri de odoare §i de ve§minte §i de bucate, fiindsub stapanire straing, §i Inca §i egumenii §i cglugärii au fostj'äcuitori Impreuna cu acei stgpani sträini §i au fäcut multe stri-cgciuni §i spre indreptarea acestei stari de lucruri, dispune ca,, Sfin-tia sa mitropolitul cu credincios boiarinul nostru Dumnealui (nu-mele lipse§te), sà iee sama tuturor egumenilor, pre izvoadelelor cele vechi, (pänà a nu fi rascoalele), facând izvod nou decele ce se afla acuma, §i aducand la domnia noastra toate iz-voadele, ca sg videm ce au fost inainte §i cele ce se afla acum" ".

Hrisovul lui Constantin Moruzi din 1794 opre§te pe totiegumenii, tuturor mg'nastirilor, a mai da In arenda toate mo-§iile mgnastirei, §i le porunce§te a pastra pentru propria cul-tivare o parte din ele ; unde vor fi 6 sa se pastreze 2, unde vorfi trei, una". Mai porunce§te mitropolitului ca sg' se indatoriascamanastirile a da socoteli de recoltele adunate, §i sa se facg olista a bucatelor aflätoare la mänastire, pentru ca, la vremede mare lipsa, sa se poata ajuta pe cei nevoie§i 46.

De o mare Insamngtate este §i hrisovul lui Hangerli din1798, dat asupra unei anaforale a boierilor §i din care se vedecare erau cugetele tarilor române, asupra drepturilor calugarilorgreci. Domnul, Intarind In totul anaforaua, dispune asupramanastirilor inchinate urmatoarele

Schimbarea egumenilor, pentru negutitorie,voie manastirile de jos a face pe cine a da mai mult, ci pe acelacare va urma buna chivernisalä ce se va face sfetirimos de CaraP. S. Sa mitropolitul, §i prea S. Sa aratându-1 domniei, sg seschimbe, prin marafetul dumisale Vel logofat.

Sa nu indrazniasca nici un egumen, far% de §tirea dom-niei, a da un ban mai mult, cuvenit de ajutor, decgt ceca carectitorii singur au randuit, sub pedeapsa de a fi izgonit din tara.

Gaud man'ästirile din jos vor avea trebuinta de a tri-mite exarhi, sa' In§tiinteze inscris domnia, precum §i trebuinta§i cata vreme au sa zaboveasca aici ; iar dupa Implinirea so-rocului, sa se trimita de aici §i fgra de voia lor. Cu acest prilejInsamnam ca Insu§i autoritatile eclesiastice gr&e§ti, recunos-cuse, In deosebitele rânduri, dreptul statului roman, de a con-trola purtarea egu. menilor, §i aceasta chiar In timpul lupteicelei ascutite de pe timpul lui Cuza-Voda. A§a gasim pe patriarhulConstantinopolei, ceränd domnitorului sa nu recunoascg niciun drept lui Meletie, fost egumen de Glavacioc care a fost des-tituit, fiindcg adusese manastirea lute° stare de destrabalare,pe care binevoitoarea voastra Alteta' nu va putea niciodataIngadui" 47.

" Hrisovul publicat de C. Erbiceanu In Istoria Mitropoliei Moldovei,p. 10.

" M &mire de Negri, p. 31.47 (Hemline Rossetti).

SEDULARIZAREA.CHESTIA SURIDICA 225

Egumenii manastirilor de aice cand li se va intamplamoarte, sa-i mo§teneasca manastirile de aici, §i mitropolitulva orandui ca din averea mortului, sa dee un ajutor manastirilordin j os.

Fiindca din cautarea socotelelor egumenilor dupa ani,se pricinuia aceste toate, cad nu era §tiut domniei in ce chipse urmareau socotelele, de cei de aici egumeni ai manastirilordin Jos, hotarim ca la fiecare doi ani sä se incheie socoteliletuturor manastirilor, de P. S. S. mitropolitul, vel logofatul§i vel vornicul al ob§tirilor ce vor fi dupà vremi" 48.

Tot Hangerli porunce§te manastirei Cotrocenilor sa dreagaun pod pe apa Dambovitei 4°.

Calugarii Greci nu recunosc puterea acestui hrisov, carea fost revocat de acel al lui Moruzi, din. 1799, §i mai adoagim*i de acel al lui loan Caragea din 18136°. Dar nu e vorba, dacadispozitiile unui hrisov au fost sau nu nimicite ; caci daca arfi pe aceea, atunci in inspaimAntatoarea nestatornicie a vre-milor mai vechi, nimic nu era trainic. Aceste dispozitii au fostinsa aplicate un timp, fie el cat de scurt, §i ne arata in cotrotindea mintea poporului roman, in relatiile lui cu calugariigreci, §i aceasta Inca pe cand statele lor erau pe deplin supuseinraurirei grece§ti §i copleite cu totul de ideea religioasa. Erafiresc lucru ca acum, cand organizarea politica a statului sedesavar*ia, ca aceste drepturi s'A fie intinse §i sporite, 'Anala stabilirea deplinei suprematii §i. autoritate a statului roman,asupra elementelor straine.

In sfar§it mai aducem un hrisov al lui loan Caragea din1812, care impune manastirilor inchinate taxe insamnate pentrureinoirea hrisoavelor : 600 de lei pentru manastirile de clasa I;300 pentru cele de clasa II §i 150 pentru cele de clasa III. Ca-lugarii. Greci se roaga de domn sa le ierte aceasta dare §i sa deenumai dijma destinata 4Azaminte1or de binefacere, cu pri-lejul reinoirei hrisoavelor 61. Acest document constatà deci oanumita dare pentru stabilimentele de binefacere, §i. nu o darevoluntara, ca acea pe care egumenii pretindeau s'o raspundaacum. Calugarii nu voiau s'A intaleaga aceasta neaparata ne-voie a statului modern. Ei se opusera, foretinzand un dreptabsolut de proprietate asupra mo§iilor din tarile romane §i.

cautara sprijin politic de putere, pentru a sustinea nedreaptalor pretentie. Din fericire pentru Romani, ei fura mai tari ;calugarii filed rapu§i, §i a§a se adaoga o izbanda la acele prea

" Reproducem hrisovul, dupl versiunea autentice, publicatà dupl ori-ginal de d. V. A. Ureche, In 1st. Romdnilor, VII, p. 377. Anaforaua asupra cA-reia a fost dat hrisovul, vezi In Memoire de C. Negri, p. 38.

" Ureche, /st. Rom., VII, p. 21." Reponse des Lieux Saints, p. 64 Comp. V. A. Ureche, Domnia lui

Caragea, p. 19.

A. D. Xenopol. Isloria Rominilor. Vol. XIII. 16


rari, In care dreptatea i§i face cale In daraverile politice. Darce fäcuse alta statul român, decat a imita pe toate celelaltestate incunjurAtoare, de aproape sau de departe, In purtarealor de fatà cu autoritatea bisericeascA ? Nu numai statele apusenesecularizase, *i nu de mult, averile biserice§ti ; dar §i Rusiasecularizase mAnAstirile sale §i i§i insu§ise i averile mAnästireiNeamtului a§Azate In Basarabia ; apoi Turcii insu§i seculari-zase Vacufii mAnAstirile turce§ti 52. *i statul românesc luaseaceea§i màsurà pentru mänästirile chinovii, adec6 pAmântene.Pentru ce oare, din intreaga lume, numai mAngstirile Inchinatear fi fost exceptate dela aceastä msäsurà ob§teascà, luatà detoate statele pämântului ?

Grecii rAspund la aceasta prin un argument ce le parehotkator ; anume CA' pretutindene se secularizase numain6stiri indigene ; iar Romdnii secularizase mänästiri sträine.Apoi dacA statul român, impreunä cu toate statele celelalteeuropene, credea de trebuintà, pentru existenta lui, a secularizamändstirile interne, ale c'gror acte de danie i drepturi de pro-prietate asupra mo§iilor lor erau netAgAduite, cu cat mai multtrebuia sä pun6 el In lucrare aceastà niàsurà, pentru ni§te ele-mente str5ine, incuibate in tara prin fraudä. §i uzurpare, §.1 ale cAror titluri de stàpânire erau de a§a §ubrede ?

Si Memoire de Negri, p. 54." Quelques mots sur la secularisation des biens conventuels en Roumanie

par un député roumain, Paris, 1864, p. 35.

V

DELA SECULARIZARE PANA LA LOVITURADE STAT

(13 Dec. 1863-2 Mal 1864)

Sesiunea ordinarfi din 1863-1864. Ministerul Kogal-niceanu, cu toata legea secularizarei, era mai mult tolerat deadunare decat pe placul ei. Nu e vorba, aparenta armonie, do-bandita prin impacarea dela inceput, era sa mai tina Inca patruluni, In care rastimp adunarea era sa dovediasca cea mai spor-nica activitate ce a aratat-o vreodata un parlament. Dar pelanga linul marilor, pe care 'Area ca se avanta Cu o mareatacumpenire vasul propa§irei statului roman, din cand in candse arata cate un inceput de turburare a apelor, datorita unorzguduituri ale fundului lor, Oda' ce un cutremur cumplit paruca voe§te sa inghita mandra corabie, In bulboana deschisa subpântecele ei.

A doua zi chiar dupa votarea legei secularizarei, adunarease arata foarte protivnica la doua legi, aduse de minister Indesbaterile ei : acea a libertatei individuale §i acea a neviola-bilitatei domiciliului, carora legi li se tinea de rau, a nu araduce nici un progres asupra starei consfintite prin condicapenala a Munteniei. Ministerul, spre a nu-§i vedea legile ras-pinse, e nevoit sa le retraga. In aceasta purtare a ministeruluise poate constata o silinta de a nu displacea adunarei §i de apastra cu ea relatii Impaciuitoare 1.

Tocmai atuncea comitetul delegatilor, Intrunindu-se pentrua desbate asupra legei electorale, primul ministru Kogalniceanu11 roagä, sa lese aceasta lege pentru sfar§ittd sesiunei, Intrucat din minutul ce yeti vota legea electora% aceasta adunarenu va mai exista, §i de aceea vrau sa aduc acea lege la sfar§it,ca sa va dau putinta de a organiza tara" 2 *i aici se vadea o

, Mon. of., No. 33, 1864, supl.2 Sed. din 16 Dec. 1863. Mon. of. Ibidem. Comp. Sed. din 22 Dec. 1863.

Ibid., No. 81, 1864, in care Kogdlniceanu rosteste cuvintele reproduse in text.


curtenire pentru adunare, careia ministerul voia, inainte dea schimba sistemul alegerilor, lese onoarea intocmirei nouelorlegi. Acest cavalerism din partea ministerului era cam ne lalocul lui, de oarece dansul trebuia s'A cunoasca cugetele ascunseale adunärei asupra lui, Inca din primele zile ale infatosareisale dinaintea ei. Se vede insa cà ministerul credea cà va de-sarma camera, prin purtarea sa exemplara i politicoasa.

Se voteazä apoi legea curtei de conturi, far% ca guvernulsa' iee o parte mai activa la a ei votare, dar iarasi fail a se opune 3.Legea secularizarei continea plata unei despagubiri eked lo-curile sfipte, pentru efectuarea careia trebuia sa se faca' unimprumut. Gravernul prepuse 70.000.000 de franci, din care38.000.000 pentru manastiri vr'o 10.000.000 pentru armatarestul pentru acoperirea deficitului. Adunarea voteaza numai48.000.000, lasand deficitul la o parte, spre a fi regulat la vo-tarea budgetului.

Acest imprumut este insamnat atat prin cifra lui, ceaintaia data de o valoare atAt de covarsitoare, cat i prin impre-jurarea ea trebuia BA fie contractat in strainkate, iarasi ceaintai oar'A cand Romania facea chemare la capitalurile de pestehotar, Cu acest prilej principele D. Ghica, reflectand la impru-mutul grecesc, al caruia platà fusese executata de Engleji prinblocarea Pireului, rostia ideea, cà imprumuturile dela strainipericliteaza neatArnarea i autonomia tarilor" 4. Dar ce puteauasemene bagari de sama, fata cu nevoia neinlaturata ce apasaasupra tarei? Kogalniceanu spunea in aceasta privire, ca. dupace chestiunea secularizarei s'a hotarit cum am dorit cu totii,prin tar'A i pentru Ora, avem dreptul sà vorbim de protocoaleleconferintei de Paris, si s'A luam bine seama ca nu, prin ama-narea imprumutului, prin intarzierea de a plati aceastä da-torie, s'A revenim acolo de unde am voit cu totii a iesi, sà reve-nim lì protocoale" 5. Kogalniceanu grabia chestiunea, pentrua nu scapa din mana oferta imprumutului de 50.000.000 defranci, pe care i-o fäcea unul Lefèvre, in numele unui sindicatde banchieri, cu atata mai mult, cu cat razboiul Sleswig-Hol-steinului ameninta Europa, si cu cat 'Ana acuma nici o casastraina nu se prea grabise sä intre in afaceri de acest fe! cu Ro-mAnia care in fata Europei avea, cum spunea Kogalniceanureputatia de bunä tara insa de ra tocmalA ; ca de 7 ani voiasä se faca un imprumut in strainatate si nu se izbutia ; tot de7 ani voia sA se dee drumurile de fer in concesie, UM% a se gasinici un amator" 6.

Sed. din 8 Ianuarie 1864. Mon. of., No. 64, 1864, supl.4 Sed. din 30 Dec. 1863, Mon. of. No. 55 si 56, 1864, supl. Cf. sed.

din 15 Ian. 1864, Ibid., No. 68, 1864, supl. Cu acest Imprumut se deschideseria Imprumuturilor pe pietele straine.

4 Sed. din 15 Ian. 1862. Ibid., No. 68, 1863 supl.Sed. din 15 Ian. 1864, ¡bid. No. 98, 1864, supl.

DDLA SEQDLARIZARE PAYA LA LOVITURA DE STAT 229

Dupä votarea legei imprumutului, vine in desbatere aceaasupra organizkei armatei care (16 loc la reivirea neintdlegereifundamentale ce exista in ascuns, intre guvern §i adunare.Anume se propune de mai multi deputati, intre care §i C. A.Rossetti, un amendament pentru infiintarea gardei nationale,§i Panu lämure§te cä aceastä institutie ar fi trebuitoare pentruinfranarea tiraniei. El revine asupra chestiunei, cu prilejulamintirei unui fapt istoric, cklerea lui Ludovic Filip, pe careel o atribue, apäsänd asupra cuvintelor lui, spre a le da an'aplicare deck indepärtata istorie a Frantei, cä Ludovic Filipa cAzut, fiindcA nu mai asculta deck de lingu§irile curtezanilor".Cuvintele lui, rostite cu pompa declamatorie a felului su dea vorbi, produc in camerä §i in tribune mai ales, o adana sen-zatie 7. Tot a§a §.1 Lascar Catargiu sustine garda nationalà,pentru ca adunarea sä gäsascä un sprijin contra guvernului.Desbaterea asupra amendamentului privitor la garda natio-nal:a', iea un caracter de tot pornit. Anume pe läng6 garda na-tionalä, introdusä prin amendament, proiectul mai continea§i armarea gloatelor. Pe cand unii oratori, mai mult din partidaguvernamentalä, combReau garda org§eneaseä, acei din opo-zitie räspingeau cu deosebire inarmarea gloatelor. In contraacesteia, Boerescu spune eä proiectul devenind lege, ar puteafi periculos, cAci ar putea da loe la lupte nitre noi, sau aducechiar sfärâmarea institutiilor noastre constitutionale §i a liber-tkilor noastre publice 8. Bosueceanu se mangäe cu ideea, cAarmarea täranilor, neputându-se termina deck in doi ani,panä atunci legea ruralà va fi aplicatä 9. Väsescu spune, c'äprin armarea dela copil pänä la bkrän (17-50 de ani), se vagä'si un mijloc foarte puternic §i nimerit de a se deslega multechestiuni din läuntru. Prin aceastä inarmare, chestiunea ru-ralà se va deslega, nu pe calea legalä, ci pe cea violentä" 10Tot a§a §i Costaforu intreabk eä cine ne va päzi de gloatelearmate, când vom trata chestia ruralä" n ? Grigore Cuza, par-tizanul improprietkirei. vede in legea armatei o indrumareeked' ea 12.

Garda nationalä era deci consideratä' ca un mijloc deapkare a libertätilor contra guvernului, iar inarmarea gloatelorca un mijloc de siluire pentru impropriefärirea täranilor. Sevede deci cä, pânä §i in organizarea militar% a tärei, pkrundeainchipuirea legei rurale care forma substratul fundamental alcugetärei timpului in clasa conduckoare. Garda nationalà §i

' Sed. din 7 Febr. 1864. Mon. of., No. 101, 1864, supl.8 Ibid., No. 98, 1864.' Ibid., No. 97, 1864." ibid.

Ibid." Ibid.

230 ISTOBIA BOMANI.LOR

armarea gloatelor erau deci cei doi poli opusi, in legea organi-zarei arma lei. Ei nu puteau incapea impreun'ä, si ar fi fost firesclucru ca, in camera conservatoare, Cu o majoritate atat de unita,sa izbandeasca garda si sa fie raspinse gloatele. Cu toate aceste,iarasi o dovada de putina intemeiere a vietei parlamentarelegea trece in intregimea Cl, cu gardä si cu gloate, ce e dreptnumai ca o majoritate de 5 glasuri : 53 contra 48 ". Kogal-niceanu, la desbaterea legei in total, rumpand tacerea de 'Ana'atunci a guvernului, combate garda nationala si deci legea in-treaga, in care garda fusese primita prin amendamentul votat,si iea aminte, ea' desbaterile urmate päreau a reincepe lup-tele acele care au facut pe geniul tutelar al României, impa-ratul Napoleon, SA spuna, cà in aceasta tara predomneste anar-chia ; ea sa lee bine sama camera la cele ce face ; caci daca spreIn launtru sunt responsabili ministrii, spre in gall' este res-pensabil tronul ; ca' el este autorizat a declara, din partea dom-nitorului, ca tara va avea si armarea si constitutiunea si chiargarda ei nationala, insa o garda nationala care s'a" fie un ele-ment de ordine si nu unul de desordine" 14. Si inteadevar pre-vederile lui Kogalniceanu nu-I insalase : strainatatea si cu deo-sebire Turcia se mica mult cand afla despre aceasta inarmarea tarei din crestet 'Ana in talpi. Se scriea pretutindene, ca inRomania se fac mari pregatiri de razboiu ; Ca' se aduc in ea in-sämnate transporturi de arme, mai ales din Franta si din Belgia 15.Poarta, ca in totdeauna, se ingriji, cand afla despre aceastamasura luata de Romani, si prin o scrisoare din 12 (24) Fe-vruar 1864 adresata principelui, ii aduce aminte ca, dupa Re-gulamentul Organic, cifra soldatilor era fixata la 6208 pentruambele principate impreuna, iar Conventiunea de Paris, prinarticolul 42, invoeste a se spori acest numär numai cu o a treiaparte, fara. autorizarea Portei. Adaoge apoi Ali-pasa, ca 'Mtn'

" Sed. din 7 Fveruarie. Mon. of., No. 102, 1864." Ibid., No. 98, 1864. Comp. Convenfiunea, 12 Februarie 1864." Reproduse de ziarul La France, 4 Martie 1864. Ziarele engleze, Times

9 Ianuarie 1864, Standart 9 Ianuarie 1864, denunta, cele dintai, pregatirilemilitare ale Romaniei, Inainte chiar ca sa fi venit In desbatere legea armatei.Cand Incepu sa se desbata legea, ele vorbiau chiar de pregatiri militare aleTurciei, In vederea evenementelor pe care Principatele le Indrumau la Dunareade jos. Le Nord, "/ Februarie 1864, raporteaza acest svon dupa Correspon-dance générale din Viena. Aceasta Ingrijire a organului rusesc despre InarmarileRomanilor este cu atata mai stxanie, cu cat el li considera ca o natie cu totullipsita de virtute militara. In numarul din 3 Aug. 1864 el spune : Les Prin-cipautés-Unies, par leur configuration géographique, le caractere de leur po-pulation (doux et pacifique) et leurs traditions historique, ne sont pas unenation militaire". Le Pays, 0 , Februarie 1864 spune, ca une dépeche deConstantinople confirme la nouvelle que nous avons donnée et nous apprendque 100.000 hommes dela reserve sont dirigés vers le Danube". La Presse,h2 Februarie 1864, adaoge : Le grand vizir a adressé au prince Couza uneseconde lettre, le sommant de désarmer".

DELA SECULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 231

cat principatele fac parte intregitoare din imparatia otomana,ele vor fi aparate de (lama si nu au nevoie de a risipi bani inarmari asa de costisitoare. Tocmai pe atunci insa vizirul, ame-nintând pe Romania cu anularea votului adunarei din 11 Dec.1863, relativ la mänastirile inchinate, armarea Ord avu unbun efect asupra hotärirei acestei chestiuni.

In rastimpul cat se desbatu legea armatei, se ruase incercetare si acea a consiliului de stat. Se propusese de guvernlefi foarte mari pentru acest asazamânt : 4000 de lei pe lunapresedintelui ; cate 3200 celor 9 consilieri. Facandu-se intam-pinare contra acestor lefi prea urcate, raportorul legei raspunde,ca. a mers dupà principiul, ca mai bine e a avea functionariputini dar buni, decat multi si rail alesi ; putini dar bine pia"-titi, cleat multi si eau platiti, un principiu care, in tara noastra,unde de pe atunci amatorii de functiuni nu lipsiau, nu era menitcleat a atrage inca' si mai mult lumca cat% parghia functio-narismului. Apoi principiul fu respectat numai in privirea Mal-timei lefilor, nu si in acea a restra gerei numarului, ¡neat tarase alesese cu timpul functionari s i multi si bine platiti. Maiobserva Kogalniceanu, in cursul desbaterilor, ea' subsecretariide stat in Anglia "%man toga. viata, !neat de si se schimba mi-nisterele, "ramâne continuitatea lucrarilor ; iar la noi schim-baffle se fac dela ministru pana la cel mai de jos, ceeace im-piedeca continuitatea in lucrari", adevar deci de mult rostitsi recunoscut, dar niciodata respectat. Legea consiliului de stateste votata in sedinta din 21 Ianuarie 186416.

Se iea apoi in cercetare legea contabilitatei, unde iar pa-siunile politice se deslantuesc, cu prilejul votarei articoluluiprivitor la budget, parte din adunare sprijinind parerea ea'budgetele sunt ale tarei si trebuie votate in toate imprejurarile ;iar parte, ca refuzul lor este singurul mijloc de a mentinea;pe calea constitutionala, ministerul ce ar voi sa" se abata dela ea.Fulgerile opozitiei eran insa indreptate mai mult contra minis-terului in fiinta, cleat in general si din principiu. Kogalniceanucauta sa linisteasca pasiunile, punându-se pe taramul Conven-tiei care spunea, ca la caz de nevotare a budgetelor, se poatemerge cu budgetul anului trecut ; ca de o camdata si liana vaveni in desbatere constitutia cea noua, trebue sa" ne mäntinemIn Conventie" 17.

In 3 Martie se implinea !rasa terminul sesiunei ordinare,inceputa la 3 Noembrie si care era de 4 luni. Prelungirea seface de guvern numai pana la 1 Aprilie, adeca pe 28 de zile, siministerul cere ca in acest rastimp, sa se voteze toate celelalte nu-

" Mon. of., No. 80, 1864.17 edinta din 24 Februarie. Mon. of., No. 130, 1864.

232 ISTORIA BOMAN1LOR

meroase legi de organizare, precum legea comunalä, acea aconsiliilor judetene, codul penal, organizarea judecatoreasca,legea instructiunei, budgetele i, peste aceste cele doua marilegi, cea rurald i cea electorala, cu care trebuia sa se incheelucrarile i viata chiar a adunarei. Lascar Catargiu arata neputintade a se efectua o lucrare atat de insamnata inteun timp at:Atde scurt. El spune, ea precum ministerul vine i ne prelungestenumai pe 20 de zile, voi prelungi i eu votarea de credite zi cuzi, luna cu luna, i când d-lui ne va infatosa acel buchet de legice ne-au fagaduit, atunci Ii voi da si eu buchetul budgetului" 18Discutia se invenineaza prin Costaforu care spune membrilorguvernului, ca de sigur, dupa ce va trece acest termen ridiculde 28 de zile, i yeti vedea ea nu am indeplinit toate lucrarilecerute, ne veti disolva, ca sa aratati tärei, cà adunarea nu-siface datoria ; apoi socotiti d-voastre ea' noi suntem nebuni,sa ne läsam sä ne disolvati i apoi sà va dati gloria sa mergetiprin tara, sa ziceti cà toata iarna n'am facut nimic ; cà n'amvotat deca proiectele rele, cum numiti d-voasträ legile pe carele facem ; ea' n'am votat inca budgetul ; cà vrem s'aducem de-sordinea in ; ca n'am votat nici legea proprietatei cum ointalegeti d-voastre, nici legea electorald cum o intalegeti d-voastre.Ei bine nu \ea vom rasa sä ne disolvati". Kogalniceanu intre-rupänd pe Costaforu prin un ironic : Asa ! Vom videa", Cos-taforu se infierbanta i urmeaza mai departe : Ne veti disolvaatunci cAnd nu yeti avea cum face altfel ; dar noi nu vom dabudgetul, 'Ana când nu vom organiza tara i, dupa ce vomorganiza tara, dupä ce vom da un vot de blam ministerului,daca se vor uni i altii cu mine, atunci vom da budgetul, po-trivit cu noua organizatie"19.

De sio cuvântul de blam fusese rostit cu rezerva dacase vor uni i altii cu mine", ministerul pune chestiunea de in-credere, si camera raspinge cu mare majoritate propunerealui Boerescu, dovada cà pana atunci, cu toate impunsaturilemutuale, armonia asa prefacuta cum era ea intre guvernadunare, nu se zdruncinase.

In sesiunea prelungita, se. voteaza mai multe legi insam-nate, insa din ce in ce mai ptrtin discutate, mai ales cä tinân-du-se sedinti i sara, adunarea incepuse a fi obosita. Pe lângavotarea mai multor credite si recompense nationale (lui Vail-lant, Grigore Alexandrescu i Alexandru Donici fabulistulacestui din urmä, peste pensia legiuita ce o primia), se numesteo comisie care .sa cerceteze toate ramäsitele datorite statului

18 Sedinta din 3 Martie. Mon. of., No. 137, 1864. Mesajul de prelungire.Ibidem. AceastA figurti oratorica foarte potrività i cu o nuantA finfi de ironie,aratà trecutul oratoric al lui Lascar Catargiu, in o lumintl favorabild.

5edinta din 3 Martie 1464. Mon. of., Ibidem.

DELA SECULARIZARE PANA LA MOVITURA DE STAT 233

din deosebitele lui ramuri de venit, din care rAmg§iti mai multepriviau pe unii deputati, arenda§i ai mo§iilor statului. Se maivoteazA urmAtoarele insàmnate legi : legea contabilitAtei, ceacimunalà, acea a drumurilor de fier pentru Moldova, legeapentru inmormAntAri, legea pentru cumul, organizarea jude-cAtoreascA, drumurile de fier din Muntenia §i codul penal 20

Cu prilejul vonrei legei comunale, se ive§te o interesantAdesbatere privitoare la drepturile Jidanilor pgmAnteni" incomune. Boerescu, Manolache Costache §i Costaforu sprijinpe Jidani, pe motivele cunoscute, eh' in secolul nostru de lu-min'A §i de civilizatie nu se cuvine a se mai face deosebire dereligie, rAm4ità a unor timpuri de fanatism §i de neto1erant5.Vernescu ins6 §i mai ales primul ministru KogAlniceanu, combataceste pAreri §i. intinderea drepturilor electorale comunale laJidani, spunAnd, cA dacA se va vota articolul, cum o cere d.Boerescu, a doua zi va fi mäcel In Moldova. Ce fel : acei oamenicare se in depArtati de lumea noastrà, care nu trimit copiii in§coalele noastre, care nu se ismbracA ca noi §i nuli taie nici per-ciunii acei oameni s'A aib5 tara in mAni" 21! KogAlniceanupunea deci chestia pe tärAmul, cd drepturi pot fi acordate nu-mai strAinilor ce voesc §i. pot O.' se asimileze cu RomAnii. Ko-gAlniceanu, se referA in combaterea Jidanilor la Lipitorile sa-tului de V. Alecsandri, poate unicul caz, in viata parlamentarAmai veche a RomAnilor, in care o lucrare literarA fu invocatäIn sustinerea unui interes politic 22 VAsescu combate mai alescu mult haz pe oratorii munteni, spunAnd c'A unirea, conto-pAnd viata ambelor tAri, este drept ca s'A iee §i Muntenia cazestre Jidanii pe jumAtate, §i se bucurA de imprejurarea cA,intre 1860-1864, mai bine de 6.000 de Jidani moldoveni sea§'Azase in Bucure§ti.

Adunarea rAspinge frig toate amendamentele favorabileJidanilor §i. hotAre§te, ca pAnA ce ei vor arAta cA au simti-minte i moravuri romAne§ti, sA fie admi§i la mica impAmAn-tenire numai acei Jidani ce vor dobAndi in armatà rangul desubofiter, §i. acei ce vor fi %cut studii universitare sau vor Inte-meia mari stabilimente industriale" 23.

Antisemitismul ca partid politic se n'Ascu in tar% atuncicAnd Evreii incepurA a ntizui la cetAtenia romAnA. PAnA la domnialui Cuza VodA, situatia RomAnilor 136§tina§i era a§a de rea incAtEvreii nu tindeau de loc a se naturaliza RomAni ; ha chiar este

° contabilintei votata In §edinta din 9 Martie, Mon. of., No.152, 1864; legea comunala 9 Martie, No. 154; legea consiliilor judetene 10Martie, No. 160; codul penal 0 procedura penalA, 11 Martie, No. 161. Se In-telege cA la o a5a votare repede discutia trebuia sl fie foarte restrttnsA.

21 Sedinta din 5 Martie, Mon. of., No. 144, 1864." edinta din 6 Martie, Mon. of., No. 146, 1864." Sedinta din 6 Martie, Mon. of., No. 148, 1864.


cunoscut c foarte multi Romani imbeätisau supusia sträinä.De aceea i Kogälniceanu, In scrierea lui din 1848 Dorinfelepartidei nafionale din Moldova, precum i Heliade, in procla-matia dela Islaz, cu articolele privitoare la Emanciparea Is-raelitilor, tindeau nu atät a räspunde unei dorinti a jidanilor,cât a lua o pozitie vrednic6 de popoarele apusene, atunci cândvroiau sä se pun'ä prin revolutie in rândurile lor.

Nici mäcar la Conventia de Paris nu se väd stäruintide ale Evreilor de a fi primiti in cetätenia românä, de oarecesi ea pastreazà, dei incheiatà sub ochii Evreilor din Paris, ce-tätenia românä numai crestinilor. De aceea si o foaie evreiascäintitulatä Gazela rorneino-evreiascd apärutä in Iasi, sub redactialui B. Feldman, in numärul intai din 12 Martie 1859 zice, c'äse va ocupa numai cu literatura, comertul si industria, intrucât edificiul politic a rämas inchis Iudeilor locuitori in Prin-cipatele Unite". Dar foaia nu protesteazä, nici nu face vreuncomentar asupra acestei inchideri. Evreii se considerau de Ger-mani i cer in Aprilie 1860 ca bimba de predare in scoalele lorsä fie cea germang, cerere pe care ministerul o respinge ca pro-tivnicä asezärnântului scolar 24.

Evreii eäutau pe atunci nu drepturi politice ci usurärieconomice. Asa dupä ce ei obtinuserà in 1852 invoirea de atinea cärsme prin sate 25, mai dobändirà in 1860 desfiintareataxei Jidovilor, pentru räspunderea cäreia li se incuviintasedin vremuri mai vechi sporirea pretului cärnei cuser. Prina,eastä mäsurà se adusese comertului eärnei in deobste, in celemai multe din orasele moldovenesti, in máinile Evreilor, deoarece ei vänzând carnea cuser cu 70 parale oca, pe când peei Ii costä numai 14 parale ca pret de cumpäräturi, ei câstigauasa de mult in cât (pe läng6 plata taxei, erau pusi in pozitie de avinde carnea trif (necuratà pentru ei) crestinilor pe un pret atât demic, c'ä punea pe acesti din urinä in neputintä de a concuracu dânsii la vânzarea acestui lucru de hranä 26.

Desfiintarea taxei Jidovilor ar fi trebuit sá aibä de ur-mare suprimarea facultätei de a putea urca pretul cärnei cuser,ceeace i-ar fi silit a ridica pe acel al cärnei trif i le-ar fi räpitavantajul in concurentä cu cre§tinii. Lucrul insä nu se Men.,cu toate cà ziarele cerurà aceastä mäsurà, i a§a comertul cärneirämase confiscate de Evrei in mai totalitatea ora§elor moldo-vene, cum este §i astäzi.

Evreii se convinserä insä in curând, fatä cu schimbarea

" CAteva numere din gazeta romdno-evreiased se aflà la Biblioteca dinComparà V. A. Ureche, Istoria fcoalelor, III, p. 234.

Manualul administrativ, II, p. 41 Dr. Felix, Istoria Igenei in Romdnia,Partea I, memoriul II, p. 100.

Patria, 24 Iunie 1859.

DELA SEQULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 235\situatiei Tkilor Române prin unirea lor inteun singur stat,&A ar fi bine sä" renunte la pozitia pang acuma atAt de rAvnitàde ei, de Unterthan. De aceea ii vedem pe Jidani dând primulasalt la cetAtenia romanA, bine inteles pe cale teoretic6, in obrosur6 scris6 de un Israelit român, intitulatà EmancipatiuneaIsraelifilor in Romdnia si ap6rutà in Paris in 1861. Brosuranu este agresivà si spune, &A avem de chezàsi al sperantelornoastre simpatia manifestà a unor bkbati eminenti intre Ro-mâni" si frumoasele cuvinte ale Principelui ea', nu vrea ssävadà in Principatele Unite, nici Crestini, nici Jidani, ci numaiRomâni" 27.

Dac6 ins6 nu li se recunoaste aceastà cerere, ei dobAndesctotusi o nouä' concesie, aceea de a avea scoli confesionale28.

Cu prilejul loviturei de stat, Evrei pun in lucrare uneltiriascunse spre a dobandi cele ce doreau, ceeace motiveaz6 ceadintAi campanie antisemità din partea presei române, si anumeprin douà lucrki mai ales : Un articol al lui Al. D. Holban inViitorul din Iasi si o brosurà al lui D. Popasu, absolvent instiintele politice dela Halle. Acest din urmä sfArsea lucrarealui cu pkerea, c6 numai atunci and Evreii se vor desnatio-naliza, când se vor desbrka de legea lui Moise, vor putea nAzuila cetätenia românà" 29. Tot atunci in 1863, publica si Al. Pe-limon romanul s'Au Jidovul rätticitor in Moldova §i Bucovina,In care el aratä cum Evreii otr6vesc poporul prin alcol amestecat.

Lui Holban ii fäspunde Silberzweig iar lui Popasu unanonim care subsemng un Român si care pare sà" fi fost in adevkromân, de oarece el pune mâna pe eäul adevkat care bântuiesocietatea româneascA de pe atunci si care de atunci in loc dea se micsora, a tot sporit mereu : Credinta Românului e &Acine inva0 carte trebue sà" fie functionar si visul sAu indatàce se apueä de invAtàturà este functiunea, cu hotkire de aintrebuinta toate mijloacele spre a inainta, a se boieri, a sechivernisi. A fi lipscan, postAvar, peptänar, bancher, takar,tâmplar, fierar, curelar, era privit, dacA nu ca o desonoare, darca un ce foarte scAzut, foarte umilit de atre clasele innalte alesocientei. Starea de agricultor chiar nu era mai onoratà".

Apoi numà'rul Evreilor in orasele Moldovei era de felde a pune in ingrijire pe toti. In Dorohoi, Botosani si Fálticeni

" L'Emancipation israélite en Roumanie par un Israelite roumain, Paris,1861. Aceste cuvinte nu se afla In nici un act oficial al timpului. In mesajulsau frisA din 1865, Domnitonil spune, di va lua mAsurile necesare pentruemanciparea Romtinilor de rit israelit". Mon. of., 7 Dec. 1863. Evreii se grAbesca multarni Principelui. Vezi adresa de munumire In Le Courrier d'Orient, 21Ian. 1865.

2' Mon. of., 22 Noembrie 1861." Viitorul, 2 Iunie 1863 *i D. Popasu : Sunt sau nu Evreit folositori

Principatelor Unite, Bucure§ti 1864.

236 ISTOETA. BOMANILOR

ei intreceau poporatia cre§tinä ; in Piatra §i Roman ajungeaula jumätate. In celelalte capitale de judete mai putin. In Ia§ierau langA 40.000 de Cre§tini 34.000 de Evrei ".

Astfel se pune chestia israelin la noi in tan §i se indru-meazä cele douà päreri care pänä la un punt se manifestä subforma de particle politice : antisemiti §i filosemiti. Vom vedeaincA cum aceastä plecare pentru sau contra Evreilor nu cadreazäcu partidele politice cele cunoscute ale conservatorilor §i libe-ralilor, de oarece se intalnesc adese ori, in sanul aceluia§i partid,päreri potrivnice.

Numai in timpurile din urmä s'a ivit un partid hotäritantisemit, acest al nafionali§tilor despre care ne vom ocupaatunci cand se va ivi pe scena istoriei.

Legea comunalà mai are insä o insemnAtate prin raportulIn care trebue sä intre cu legea ruralä, Mat la a ei desbaterecugetele incepun din nou a fi nelini§tite de stafia pe care cutotii päreau eft' voesc s'o indepärteze spre a-i läsa liberi §i seocupà de celelalte proiecte.

In mersul acesta de altfel destul de lini§tit al adunäriicade ca o bombä nea§teptan o motiune de blam pentru mi-nistru adusä de deputatul Neculai Docan in §edinta din 17Martie, motiune motivan mai mult de imprejunri personaleanume ea' Kogälniceanu jignise pe Docan prin administratiajudetului Dorohoiu, intärind-o cu un alt motiv mai abitir,arestarea mitropolitului Moldovei. Motiunea e§i sprijinitä de7 deputati dar la propunerea urgentei nu se gäsesc cei 15 depu-tati ceruti de regulament ; ba incä, spre inveselirea adunärei,numai 6 din cei 7 se scoalà pentru a o sustinea. Adunarea §itrece cu o mare majoritate la ordinea zilei, asupra motiuneilui Docan.

Se vede deci cä pänä acuma, de §i Kogälniceanu nu eraVeniaminul majorintei, totu§i ea il tolera, neputând face altfel,de oarece el se purtase in conformitate cu fAgAduiala dan, dea se märgini in cel mai strict constitutionalism §i de a se supunevotului adunärei in toate imprejunrile.

Cum se face ea' deodan lucrurile se schimbA, §i Kogäl-niceanu devine tinta loviturilor adunärei ; ea' votul de blamcare fusese räspins de ea, se näpuste§te asupra ministerului?Stafia ce umblase panä atunci numai prin fundul cugetelor,se antase iar la lumina zilei ; ea i§i fäcuse intrarea in adunare§i trebuia, pentru a o alunga §i a readuce pacea in con§tiinn,alungat §i fermecätorul ce o trimisese acolo, pe urzitorul fäp-

" Din lucrdrile statistice ate Moldovei, Cap. V, Populafiunea pe 1859 §i1860 Ia§i p. 109. Din tinerii recrutati In Ia5i in 1860, erau 1488 de Cre§tini§i 1375 de Evrei. Mon. of. 16 Noemvrie 1860.

DELA SECIULARIZARE PA/s14 LA LOV1TURA DE STAT 237

turei ei, Kogälniceanu. Era legea ruralà care fu adusä de elIn desbaterea adunärei, tocmai in ziva aceea cAnd se rä'spinsesemotiunea Docan : 13 Martie 1864.

Aceastä irnprejurare explic6 i activitatea extraordinaràa adunärei §i tolerarea unui minister uricios. Ea voise sà-§icA§tige titluri indestulätoare in fata Wei si a opiniei publicespre a putea infrunta, färä a fi bänuitä, pericolul legei rurale u.

Adunarea incepe prin a cere amanarea desbaterilor, pänädupg Pasti, lucru la care se opune primul ministru, spunändcä pänä la Pa§ti mai sunt 35 de zile, i dacä va fi nevoe se vaprelungi sesiunea. Dacä voiti sä amAnati legea ruralä, atuncivoi fi in drept s'ä presupun cà blamul pe care ati vrut sà mi-1dati odinioarà, era pentru c'ä v'am prezintat cea mai impor-tan-CA din toate legile" 32 Se vedea cum Kogälniceanu carepänd atunci fusese a§a de impäciuitor, acuma devenia de odat'äaprins, invinuind de douä ori cu nedreptate pe camerà : maiintai, fiind c'ä votul de bIam fusese infAtosat numai de o nein-sämnatà minoritate (7 deputati) i räspins mai de toatà adu-narea ; apoi fiind cä legea ruralà fusese prezintatä de ministernu inainte, ci dup'ä räspingerea motiunei lui Docan. L. Catargiuintervine atuncea §i cere amânarea pentru 10 zile, panä sä vinämai multi deputati moldoveni, dusi in congediu, amânare carese prime§te.

In rästimpul acestei amänäri, se iea in desbatere legeaorganizärei judeatoresti i budgetele. Pânà insä ca aceste säse voteze, se prelunge§te autorizarea guvernului de a urmaIn finante cu statu-quo33. La discutia asupra budgetului, sedau mai multe voturi defavorabile guvernului ; intre altele, ise räspinge o sumä de 500.000 de lei, cerutà pentru cheltueli di-plomatice (presa sträing) 34. Cu prilejul desbaterei asupra adao-sului de leafä la prefectul de Ia§i, se pune iarài inainte stareadecäzutà a acestui oras, i Kogälniceanuu cere sä i se arateun singur vot ce s'ar fi dat pentru vindecarea ranelor Iasului?Guvernul v'a prezintat un proiect de lege pentru vindecareaacestor rane. Nu v'ä place aceastá lucrare? Propuneti o alta".

inteadevär, se fäcuse multà vorbA despre imbunätätireastärei foastei capitale a Moldovei. Comerciantii din Iasi, inziva de 19 Ianuar 1863, ceruse prin un proces-verbal, intre

al De aceea i brosurile de mai tarziu nu lipsesc de a apAsa asupraacestei finprejurAri. Asa Le Panslauisme, le prince Couza, la Roumanie, la Russie,Paris 1866, P. 10, se 1ntreabrt : Si on peut considérer comme rétrograde, aveugleet absorbée par l'esprit du privilége, une assemblée qui a proposé, débatu etvoté les lois (urmeaz4 enumerarea lor)?"

" Sed. din 16 Martie. Mon. of., No. 116, 1864.Sed. din 1 Aprilie. Mon. of., No. 181, 1864.

34 Sed. din 10 Martie. Ibid., No. 172, 1864.


altele, i prefacerea Iaului in porto-franc35. Se instituise omare comisie insärcinatà sà studieze i sä propunä mijloacelede imbunAntire pentru Ia§i 36,i ea ceruse, in intäiul loe, adào-girea garnizoanei panA. la 5.000 de oameni §i sporirea *coalelor 37.Kogälniceanu primia once propunere, numai nu acea privi-toare la curtea de casatiune. Legea propus6 pentru imbunàtà-tirile Ia§ului se infundà insä in saltarele Camerei. Se declamamult pentru foasta capitalà a Moldovei ; dar nu se fäcea nimic.Läsat in voia intämplArei, urmkile fatale i neira.turate des-prindeau cate una frunzele coroanei lui, ca din arborele lovitde vänturile de toamnA. Deaderea economia a ora§ului serostia tot mai mult. La primirea Main' de domnitor in Ia§i, in zivade 18 Scptembrie 1864, el spune, cà i-a p'grut räu pentru pier-derile cauzate in averile orfanice§-ti, prin deprecierea clàdiriloripotecate din Ia*i" 38.

Dupä votarea budgetului ministerului de interne, se in-trerupe, nu se §tie pentruce aceastà lucrare, §i se procede lavotarea legei cumulului, a concesiunei drumului de fier dinMuntenia §i catà a se reincepe iar desbaterea legei organizä'reijudeatore§ti ce fusese intreruptà prin alte voturi. Deodatà,Kogälniceanu cere ca, inainte de a se intra in acea désbatere,&A se dee un vot asupra unui credit de 8.000.000 de lei, pentruconcentrarea o§tirei inteun lagàr33. Pozitia schimbatä.' a mi-nisteriului fatä cu camera, dela infäto§area legei rurale, se vedede indatä. Se intämpinä intäi, a nu ar fi bine a se intrerupedesbaterile unei legi, prin alte chestiuni, spre a nu se pierde§irul ideilor, ca §i and lucrul nu se Meuse pänà acum in repe-tite ränduri. Dupà o lung6 desbatere, cererea de preadere avotArei creditului este r6spinsä. Kogälniceanu cere atunci sä'se panà acest proiect pentru a doua zi. Grkli§teanu insä' Ii fa's-punde, cà pänä nu yom fi in stare normalà, nu putem discutalegea lagArului". Ce insamnau aceste ctivinte? Invideratele se raportau la legea ruralà, inat se pärea cà adunarea setemea a da concentrarea trupelor, in manile acelui ministercare, prin legea rura16, voia sä improprienreasc'ä pe fdranipe intreaga intindere de pämânt posedatà acuma de ei. Numaiap se poate explica indAärtnicia, cu care adunarea refuzg luareain desbatere a proiectului lagàrului, mai ales a ministerul mo-tiva grabnica necesitate a acestui credit, prin situatiunea ex-

" Romdnul, 19 Ian. 1863." Mon. of., 23 Oct. 1863." Romdnul, 21 Decembrie 1863. Procesul Verbal al comisiunei din 28

Noemb. 1863, publicat In Relorma, 1 Ianuarie 1864, contine fare altele :complectarea Universit4ii din Iasi prin facultatea de medicinA, Infiintarea uneiscoale reale si readucerea scoalei militare.

" Mon. of., 21 Sept. 1864.3° Sed. din 8 Aprilie. Mon. of., No. 19. 1864.

DELA SECIULARIZARE PANA LA LOVItuttA DE STAT 239

terioara a tar& i ca lucrurile eran cunoscute de adunare, neo dovede§te aratarea lui Bratianu, unul din cei mai vajniciopozanti care spune, ca se aude vorbindu-se de luni intregi,Ca se concentreaza trupe la fruntariile noastre din partea Aus-triei, Rusiei i Turciei ; se aude ea' se strang conferenti ; cà aresa se puna in discutiune chestiuni care sunt cu totul de dreptulautononmiei noastre ; ea neutralitatea noastra e amenintata §icate altele" 40 Si aceste zvonuri aveau oarecare temeiu. Anume,de §i domnitorul oprise banda de Poloni ce voise sa treaca 'Mar-man* in Rusia, el nu raspundea cererilor Rusiei §i a Austriei,de a expulza sau extrada pe refugiatii Poloni i Unguri ce segramadeau tot mai mult in Romania, sub loviturile ce le pri-miau in cele doua imparatii margina§e ; pentru Poloni maiales dela 29 Februarie, cand Austria, punând Galitia in starede asediu, impiedica scaparea Polonilor in acea tara. Nu seputeau impiedeca manifestari du§mane puterilor margina§e, maiales ca cei mai multi din membrii camerei, du§mani domnului,cautau sa le incurajeze, in scopul de a crea domnului greutatidiplomatice. A§a la aniversarea izbucnirei revolutiei polone,In 2 2/1 Ianuarie 1864, se face o slujba bisericeasca, in catedraladin Bucure§ti, la care vine o multime de lume, mare parte cu-rio§i, dar care nu dadeau mai putin acestei sarbäri, ostila Ru-siei, un caracter de participare nationala. Apoi dintre capitenii,principele loan Ghica pe care un ziar strain ii da chiar de pre-§edinte al adunarei §i A. Panu, fost ministru, vin sa dee acesteisarbari un caracter de oficialitate, pentru acei ce nu cu-no§teau bine imprejurarile tarei41. Se vorbia prin ziarele straine,despre organizarea de bande armate polone i ungure§ti, me-nite a trece granitele ; despre adunari de armate numeroaseaustriace §i ruse§ti la granitele romane, de note amenintatoaretrimise de cele douà imparatii principelui Cuza, prin care-Isoma sa puna un capat acestor neorandueli ; de aflarea chiara generalilor unguri revolutionari, Tiirr i Klapka in Bucure§ti ;ba chiar de acea a lui Kossuth42. Pentru a judeca insa despreadevarata tinuta a puterilor vecine fata cu Romania, repro-

" Sed. din 13 Aprilie. Mon. of., No. 217, 1864." Le Steele 7 Fevruarie (26 Ianuarie) 1864 care reproduce Gazeta de

Breslau din 3 Februarie (22 Ianuarie) 1864." Vezi Le Pays 21 to Martie 1864: bandele de voluntari. Le Nord ""

Martie 1864: adunare de armate la granitele-Romfiniei. Le Globe "12 Martie1864: Klapka si Turr. La Patrie t5 Martie 1864. Le Nord "I, Martie 1864:note amenint5toare. Mai vezi si Le Pays "1,8 Martie 1864, Le Nord " Aprilie1864. Invalid& rus " Martie 1864, dupli ce constatA cA principele si-afAcut datoria cu banda lui Milcovski, spune 0-i place acuma a se face organulintrigilor stràine ; cA spiritul francez i exemplele date de Franta, Intorc dinnenorocire minile reprezentantilor natiunei romane, care dup6 ce au inceputcu prigonirea cAlugtifilor greci, acuma proteguesc In chip fAtis pe revolutionarilpoloni".

240- 'STOMA ROMANILOR

ducem pärerea organului oficios al imperiului austriac, Gazetade Viena, care spune, ca nici Austria, nici un alt stat, nu cu-geta a-si face dreptate singurä, spre a se apara de desordinilenegaduite ce se petreceau in Principate" 43 ; iar Rusia ordonageneralului Kotzebue, sä" declare princip. elui Romaniei, cA desi nu va calca granitele ei, nici nu le va respecta, in cazul candatacurile Polonilor ar veni din hotarele Principatelor ". Maiera apoi vorba a se ocupa teritoriul Romaniei, si pentru ches-tiunea mAn'astirilor inchinate, si mai ales pentru a se impiedicaaproprierea veniturilor acelor mänästiri, sechestrate de guvernulroman 45.

Era deci destul de firesc fatä cu aceste zvonuri multiplede ocupare militard a Romaniei, cà ministerul sä fi fäcut ches-tiune ministeriala, din grabnica votare a creditului pentru lagar.

Kogälniceanu, väzand greutätile ce i le facea camera la vo-tarea creditului, spune : Tot se vorbeste de motiune de blam, depozitiune anormalä. Fie aceasta o chestiune ministerialà ; dati-neun vot de blam si scäpati de noi". Costaforu si principele D.Ghica, sustin ea' chestiunea lagärului ar fi o chestiune de con-fientä in minister si ca ei nu au confientä in acest minister".A dunai.ea, primind aceste päreri, faspinge a cerceta legea la-gärului inaintea celei a improprietärirei täranilor ; iar minis-terul, de si amenintase cu chestiunea ministeriala, nu puneamenintarea in lucrare si ilmâne la locul lui 46.

Votul de blam. Dupà easpingerea chestiunei lagärului,se intrà iarAsi in desbaterea legei organice judecätoresti, iarin sedinta din 13 Aprilie, dupa ce aceastä lege se voteazà, sä"iea in desbatere proiectul de lege ruralä 47. Se ceteste raportulcomitetului delegatilor, care respinge principiul de cäpitenieal proiectului guvernului, improprietärirea sätenilor pe intreagaintindere de pämant cultivatä de ei dupà legile in Mad si se

" Wiener Zeitung, "i, Aprilie 1864." L'Opinion nationale, 25,8 Aprilie 1864." Morning Post, 5 Mai (23 April) 1864: Russia comes out wich a

proposition to occupey the Principatities with a military force... for violationof the Roumain Gouvernement of the rights and property of the greek church".Memorial diplomatique 8 Mai (26 Avril) 1864: La Russie surtout était d'avisqu'il fallait employer les moyens comminatoires, pour empécher le gouvernementroumain de s'emparer des revenus des monastéres grecs. De là, le bruit, suivantlequel, soit la Russie, soit la Sublime Porte se disposait it intervenir militai-rement en Roumanie". Dar cum putea domnitorul a mulOmeasa pe toateputerile, and land el mAsura de a expulza niste agitatori unguri, precumun asa numit comite de Schertoz, consulul Frantei care-1 luase sub protectialui, protesteaa. Vezi scrisoarea lui de Schertoz publicatà In L'Opinion nationale," it Sept. 1864. Un alt agent expulzat era Ungurul Frigies, Ibidem, 3 Sept.(22 August) 1864.

" Sedinta din 10 Aprilie Mon. of., No. 198, 1864.0 Ibid. No. 203, 1864.

DELA SE01 LARIZARE PANA LA LOVITLR A DE STAT 241

admite aceastä improprienrire numai pentru locul de casä§i grädinä §i pentru minimul de intindere considerat ca fix,al pämäntului cultivat de acel ce ar avea o vacg, rämänändca säteanul sä se intäleag6 cu proprietarul pentru vitele in maimult ce ar poseda.

Asupra acestui punt, ministerul declarà cä face iarä§ichestiune ministerialä, consinytind din potrivä a sta la toe-malä pentru celelalte, precum modul despägubirei, garantiilede acordat, etc.

FM% insä a urma mai departe cu desbaterea proiectului,se prezinn deodan o mot,iune de blam contra ministerului,subsemnan de cei mai multi din deputati. Ea era motivanpe faptele care intovärä§ise prezentarea proiectului de legeruralà, la 13 Martie ; anume, se imputa guvernului §i in specialsufletului säu, Kogälniceanu, c'ä s'ar sluji de chestiunea ru-red ca de o armä de räzbunare §i de invràjbire intre claseleagricole §i proprietari ; c'ä a cugetat a exercita o presiune asupraadunärei, prin oficiala §i intinsa publicare, insutin de circuläride naturä a da caracterul unui act definitiv proiectului säu,declarat de comitetul delegatilor ca o iluziune ; c6 a pus sä sefacä rugäciuni prin sate, spre a face sä se niveleze societatea,pogorând pe cei ridicati §i ridicând pe cei impilati ; cä inarmasepe säteni, preumbländ chiar o samà din ei pe sträzile Bucu-re§tilor, spre a spälmânta pe deputati ; cá adunarea, preväzändlucrul, cäutase sä desfiinteze ministerul prin räspingerea legeilagärului, speränd c'ä se va retrage ; dar c'ä el persistand dea rsämänea la putere iar ea, neputând a desbate legea ruraläcu un a§a minister, roste§te deplina ei neincredere in el".

Din aceste invinuiri, era adeväran publicarea proiectuluiIn monitor, care publicare Kogälniceanu o apära, prin dorintalui de a da in cuno§tinta publicä un proiect de o a§a insämnätate,invocând exemplarul Angliei. Mai era adeväratä §i trimitereacirculärilor. CiLindu-se in adunare un exemplar din una dinele, Kogälniceanu nu ngAdue§te pe deplin existenta ei, ci spunenumai, cä ar fi fost un brulion ce nu s'ar fi tipärit ; la care ise räspunde c'd se aflä tipärin la tipografia sLatului. Asupracuprinsului acestei circuläri, pe care procesul-verbal al §edin-telor nu-1 redau, afläm insä cä ea continea ordinul cAtrà pre-fecti, de a face a se tine rugäciuni in bisericä, pentru 111'0-tarea celor impilati §i coborärea celor inaltati" 48.

" Cuprinderea textului a fost destAinuitA in parte de principele D. Ghicain cuvAntarea sa in sedinta din 13 Aprilie. Mon. of. No. 207, 1864.

48 Asupra inarmArei sAtenilor, atftta pare a fi adevArat, cd KogAlniceanuimpArtise la cAteva sate pusti, spre a se apAm de facAtori de rele. PAnA in-trucat aceste mAsuri fusese exploatate in sensul unor presiuni, nu se poatelimpezi. Tot asa stA lucrul cu faptul, dacA sAtenii ce inconjurau Mitropolia inziva desbaterei, venise din propria lor tmboldire, sau adusi de guvern.

A. D. Xenopol. Istoria Rorninilor. Vol. XIII 16

242 LSTORIA R 0 MANILOR

Nu se poate deci tagadui, ea' Kogalniceanu cautase saapese asupra adunarei, prin agitatia maselor, spre a infringeimprotivirea ei la primirea principiului deplinei improprietariri 49.

Dupa primirea urgentei asupra motiunei de blam, venindIn dezbatere cuprinsul ei, se intimpina de ministerul de finante,ea prin aceasta motiune se tinde numai la amanarea desbate-rilor legei rurale ; ca sa se voteze insä legea §i pe urma adunareapoate sa dee votul de blam ministerului, pe motivul cà nu arvra sa-i incredinteze aplicarea legei. Prin o a§a procedare nus'ar pune in pericol tara care se afla in o mare agitatie, In a§-teptarea votului adunarei. Deputatul Iorgu Ghica arata insaatunci adevaratul motiv, pentru care camera nu trebuia nicisa primiasca a desbate legea rurala cu ministerul in fiinta. Ghicaspune anume, ca': este o deosebire intre modul cum se infa-top acest proiect la 1862 §i acuma ; ea atunci era vorba §i dis-cutia intre doua partizi in adunare, ministerul aratându-senepartinitor intre anAndoua. Asta-zi se pune chestiunea intreguvern §i adunare ; iar guvernul a declarat c'ä face din primireaprincipiului s'äu, improprietarirea deplina a sateanului, ches--Lune ministeriala In asemenea stare de lucruri, adunarea nupoate lua asupra ei raspunderea situatiei ce s'ar face, daca s'ararunca in tara douà proiecte, unul infato§at in numele guver-nului §i celalt in numele puterei legiuitoare. Cel intai elemental ordinei, adica siguranta ar lipsi. Oricata buna credinta aravea domnul ministru, dupa ce proiectul gyvernului s'ar ras-pinge, insa§i prezenta d-sale ar fi un element dé desordine intara" 50 Adunarea deci se temea ca proiectul guvernului, maifavorabil satenilor, decat acel al adunarei, sa nu provoace,dacà ar fi raspins, o revolwtie in tall in contra proprietarilor.De aceea adunarea nici nu voia sa intre in desbaterea chestiunei,cat timp nu ar fi la carma un guvern care sa fie intales cu ideilemajoritatei asupra legei rurale 51 puntul ei de videre, adu-narea nu putea face altfel, decat sa caute a rasturna minis-terul, inainte de a desbate aceasta lege.

Kogalniceanu insa da pe fata cugetärile guvernului, carenu erau decat intruparea cugetarei domnului, spunând, ea'adunarea nu vra sa trateze chestiunea sub un punt de viderenational §i. sa o apere ca o chestiune nationala ; ea el vra sa facao lege pentru tara, iar nu pentru proprietari. D-voastra pri-viti chestiunea ca o chestiune de avere, cum a spus-o principele

" Sedinta din 13 Aprilie, Mon. of. No. 207, 1864." Brosura La France, le prince Couza et la liberté en Orient, Paris, 1864,

spune curat la p. 14 : Au lieu de cela, le jour méme ou le ministère présentaitle projet de loi rurale, il l'envoyait dans tous les districts, avec ordre de lelire en chaire dans les églises, en déclarant que prince voulait que la loi soitet que les paysans n'avaient A espérer qu'en lui. D'ou l'irritation de l'assem-bide et un vote de bletme contre le procédé du ministére. Quelques uns y voyaientune menace de jacquerie".

DELA SEOULARIZARE PARA LA LOVITITRA DE STA 243

Dimitrie Ghica ; noi ca Romani o vom trata azi, mâni, Insfar0t.'Ana cand vom fi pe aceste band, ca o chestiune din cele maimari, dela care atarna toatei avulia, neatarnarea §i forta a acestor5 milioane de Romani ce locuesc in aceasta tara §i pe care d-voastraIi priviti ca pe ni§te paria, 0 cand Ii videti aici in curtea Mi-tropoliei, ziceti cá sunt adu0 de politie. latà, domnilor, cumnoi mini§trii voim sa tratam aceasta chestiune. Dati-ne un votde blam, 0 mai mult Inca spanzurati-ne ; dar bine voiti a gandica' nu dati un vot de blam guvernului ci legei rurale, ci vi s'aInfato§at de mine, Kogalniceanu, i dovada este, ca cu ocaziaacestui vot ati analizat §i criticat toate partile legei mele" 52

inteadevar, cum spunea Kogalniceanu, neintalegereaTare guvern 0 adunare provenia din pricina legei rurale. Nuca adunarea ar fi refuzat In principiu improprietarirea. Ea re-venise dela Indaratnicia din 1862; nu mai sustinea libertateamutuala a bratelor §i a proprietatei, ca mijloc de deslegare achestiei rurale. Deosebirea insa, asupra careia nu se putuseobtinea nici o Intalegere, fusese ceitimea parneintului incuviintat.Adunarea invoia cel mult, pamântul trebuitor pentru o vaca,adeca minimul ce se putea incuviinta locuitorului, ca o masuraegala pentru toti, ramânând ca pentru prisosul trebuinciossa se Intaleaga locuitorul cu proprietarul, pe cand guvernulcerca prin proiectul lui minimul de 21/2 falci neprrn pa1ma0,4 fälci pentru mij1oca0 0 51/2 falci pentru frunta0. De aceea

videm cá partizanii proprietatei ataca In modul cel mai vio-lent legea lui Kogälniceanu. O bro§ura din acel timp spune,

: taranii devin proprietari fara despagubire, cad bonurilenu vor ajunge niciodata a avea vreo valoare. i marturisimcri s'ar cauta lung timp In istorie, 'Ana' sa se Intalneasca unastfel de exemplu de turbare politicä. Pentru a se da na§tereunei legi de a§a fel, trebuia mintea unui nebun" 53.

" Sedinta din 13 Aprilie, Mon. of. No. 217, 1864. Sa se observe, caKogalniceanu care banue§te boierilor ca ar privi legea rurala ca o chestiune deauere, sustine ca pentru tarani ea ar fi o chestiune dela care atarna avufia la5 milioane de Romani". In zadar cauta O. se imbrace lucrul In alta haina decataceea pe care o purta : o lupia de clase bazatd pe interesul individual.

63 verité sur la Roumanie. La Haye 1864, p. 98. Aiurea, la p. 43,autorul anonim vorbote de la loi spoliatrice de Kogalniceanu". Nu estedeci exact ceeace sustine C. A. Rossetti, (§edinta adunarei deputatilor din 12Februarie 1882. Mon. of., 13 Februarie 1882), ca In preziva loviturei de stat,camera intelese l Incuviinta tot ce i se cerea; ea Incuviinta pamanturile Ora-nilor, conceda totul ints'un chip mai plin de foloase cleat toate binefacerilece putea sa le aduca o lovitura de stat. D. Kogalniceanu chiar In ziva aceaspunea de pe Inaltimea tribunei : sà ma trasneasca D-zeu In ziva In care voicalca libertatea acestei tribune". Mai intai nu fu nici o preziufi la lovitura de stat,deoarece ea fu Wag, In ziva chiar de 2 Mai, in care adunarea fusese con-vocata ; apoi in acea zi nici vorba nu a mai fost de legea rurala, cl s'a des-batut numai asupra infati§arei legei electorale ; In sfar§it juramantul lui Ko-galniceanu fusese faeut nu in ziva de 2 Mai 1864, ci cu doi ani mai Inainte


Motiunea de blam este primitä cu o mare majoritate,ministerul I§i dà demisiunea. Domnul insä nu i-o prime§te

§i aratä in mesajul säu &Red camerà, eä nu a putut primi aceademisiune, fiindcä adunarea nu intrase mäcar in discutiuneachestiunei celei importante a imbunätätirei soartei muncito-rilor, pe care tara intreagä o a§teaptä cu o legiuitä neräbdare,in insu§ interesul asigurärei proprietätei fonciare. De aceeainsärcineazA pe minister a prezenta adunärei legea electoralàprin care singurà, România poate dobändi o adunare in careinteresele tuturor claselor societätei se fie pe deplin reprezentate"".

Fiind insä c6 särbätorile se apropiau, de aceea domnulproroag6 adunarea panä la 2 Mai, cAnd este convocatä in se-siune extraordinarä, spre a discuta §i vota proiectul de legeelectoralä.

Mesajul domnesc punea adunarea in o foarte grea po-zitie. I cerea sä voteze legea electoralà, adecä sä subsemnezeea insg§i decretul ei de desfiintare, i aceasta, pentru ca adu-narea cea nouä sà inzästreze tara cu o lege ruralà, pe care aceaIn fiintä nu voia, in ruptul capului, sä o vadà introdusä in aevealucrurilor 55.

La 2 Mai, child se intrune§te iarà§i adunarea, imediatdupä cetirea scurtului §i cam poroncitorului mesaj, se formu-leaz6 o motiune care, intemeindu-se pe faptul, cà adunareanu avea incredere in ministerul Kogälniceanu, panä la desle-garea acestui conflict constitutional, ea va lucra in sectiuni§i va pregäti un räspuns la mesajul tronului, refuzänd decia lua in desbatere legea electoralà. Kogälniceanu intAmpinäaceastä motiune cu urnatoarele cuvinte : Domnitorul refu-zând sä primeasc6 dimisia cabinetului, s'a gändit sà facä apella tarä, insä singuri d-voasträ ati recunoscut in mai multe ran-duri c6 aceastä adunare nu reprezintä pe deplin tara (mur-mure, protestäri energice din partea multor deputati) ; d-voastràati cerut de atätea ori reforma legei electorale i aceastä dorintà

In sesiunea din 1862. Iatà cum se serie istoria de oamenii politici 1 Si strà-inkatea tntelese, cA votul de blam fusese motivat par la présentation de laloi rurale qui tend à rendre tous les paysans propriétaires". Le Nord " 1,5 Aprilie1864. L'Europe " Aprilie 1864, nu poate crede Ins6 cà adunarea 55 fi datvotul asupra chestiunei de fond, ci mai urmand asupra acelei a despAgubirei.

" De la 1859 panA la 1863 sporise In chipul urmkor, foarte neInsemnatnumkul alegkorilor :

1859-41381860-41041861-45991862-49751863-5049Analele statistice 13 16, 1863. p. 153." Martian In revista economicA a anului 1864, Mon. of ., 30 Sept. 1865

pune In gura partidului dreptei, cuvintele : Nu putem sa ne subscriem sentinade moarte, lnainte de a hotkl asupra legei rurale".

DELA SEGULARIZARE PANA LA LOVITURA DE STAT 245

s'a votat in toate sesiunile. Domnitorul are dreptul sä facAapel la taeä, insä la tara reprezentatä dupä o nouà lege electo-ralä §i, precum camera declarà c'ä nu mai poate discuta cu mi-nisterul actual, a§a §i noi mini§trii zicem, c'ä nu putem primia se rosti adunarea decat asupra legei electorale §i a creditelorpänä la 15 August, când are se vinä o nouà camerk cäci peaceasta avem s'o disolväm" 56

Se intälege cä urgenta asupra motiunii este primitäindatä ;dar când ea fu sä se punä la vot, färä a se mai discuta, Kogill-niceanu cite§te mesajul de disolvare. Se face un mare zgomotIn adunare prin care pätrund cuvintele lui Lascar Catargiu,pre§edintele ei, cà propunerea s'a primit §i adunarea s'a disolvat.

In timpul acestor lupte atät de ferbinti dintre minister§i adunare, unii din partizanii proprietätii lucrau §i inteunalt chip la apärarea drepturilor lor, de amenintärile legei deimproprietärire. Anume Constantin Sutu, tatäl deputatului Gri-gore Sutu, trimisese la Constantinopole pe doctorul Lambert,Cu Insärcinare a protesta din toate puterile contra legei rurale§i a cere intervenirea armatà a Turciei, pentru a scäpa Prin-cipatele de domnul §i de guvernul lor de atunci care duceauWile le peire. Dupä ce revine asupra invinuirilor aduse §i deadunare, ea' guvernul publicase proiectul in monitor, cA Meuserugäciuni prin biserici §i inarmase pänä §i pe tarani in unadin scrisorile sale, Sutu incheie astfel consideratiunile salePentru aceea, dacä prea puternicul impärat are milà de acesteprovincii §i nu voe§te a le trada in mânile unor talhari de drumulmare, care au drept plan §i bazg ruinarea societätei §i räpireamarei §i micii averi a tuturor claselor, precum a fäcut-o cu ave-rile mänästire§ti, sä se milostiveaseä, inainte de 2 Mai, sä neizbAveaseä de biciu, prin biruitoarele sale o§tiri, §i sä scapeprovinciile de lepra sanculotismului, al c'äruia §efi sunt printul§i adiutantul säu, primul ministru, visul dracului". Mai jos,aceea§i scrisoare adaoge, cä astäzi s'a räspändit vestea, cAdirectorul drumului de fer Kiustendje a incheiat cu guvernulotoman, sä transpoarte 10.000 de Wire la Rusciuc, care sätreacä Dunärea §i sä intre. Dee domnul, dee domnul", exclamäSutu. Ca o urmare a acestei dorinti, gäsim, in o scrisoare a doc-torului Lambert, ar'ätarea c'ä Sutu il rugase sä intervinä pe lâng'äSavfet pava, in cazul când s'ar deschide vr'o cäimkämie" 67.

" Sedinta din 2 Mai 1864. Mon. of., No. 209, 1864." Corespondente intre Sutu si D-rul Lambert In V. Kogàlniceanu, Acte

relative la 2 Mai, Bucuresti, 1894 p. 28 61. Comp. comunicatul care aratlmodul cum Lambert a fost prins si cum s'a &it asupra lui hartiile. Mon. of.11 Mai 1864.


Votul de blam din tarä trebuia deci s'ä fie sustinut la nevoiede o intervenire turceascä, ce! putin In mintea unora dinpartizanii proprietätei.

Disolvarea camerei insä nu fu de astklarä urmatà deun nou apel la tark ci de un sir de acte ineälatoare Conven-tiei care constitue asa numita loviturä de stat.

Ca toate faptele istorice, i lovitura de stat era o urmarefatalà a impleticirei evenementelor. Adunarea nu putea sub-scrie sentinta ei de moarte inainte de a hotäri asupra legei ru-rale" ; iar domnitorul in zädar ar fi apelat iarà'si la tail, dupàvechea lege electoralä. Adunarea insä refuzase a vota noualege electoralà. Ce-i eärnânea de fäcut decät, sau abdicarea,sau aplicarea mijloacelor eroice, lovitura de stat, pentru carei stätea, ca model, impäratul proteguitor al Romaniei, imp6-ratul Francezilor.

Dar apoi aceastäl idee fusese heänitä in deosebite randuride domnitor ; nu era strilinä cugefärei lui ; apoi ea fusese des-bnutà in deosebite ränduri de organele timpului ; era deciintrevAzutà ca ceva putincios, at:At de acei ce o primiau cAtsi de cei ce o räspingeau. Asa am väzut cà zvonuri de planuridictatoriale ale domnului apAruse dela cäderea ministeriuluiloan Ghica in Moldova, cà ele se reinoise pe timpul infiintäreitaberei dela Ploesti i revenise pe tapet pe timpul vizitei dom-nitorului celei d'intai la Constantinopole in 1860. Apoi memo-randul trimis de el Portei, da destul de limpede pe fatà, dac'dnu planurile, cel putin dorintele lui 58 In timpul desbaterilorfurtunoase din 1863, se intäreste si mai mult domnitorul inideea, ea' cu actualii reprezentanti ai intereselor poporului,trebile, nu puteau merge, si am v6zut cum pe de o parte el singurtrimite Portei un memoriu in care cere dictatura pe 5 ani, iarpe de alta ministrul säu N. Cretulescu 11 sfnueste la acelaspas 58. Si presa sträin6 incepe a arAta, cà deslegarea crânceneilupte intre domnitor i opozitia din adunare ar putea fi o lo-vatted de stat, i aceeasi idee se vede tratatà si de cätre zia-rele românesti. Asa Reforma intreabà, eä la ce va sà ducáguvernul trebile? la dictaturà ; dar aceastä vorbA s'a uzat astfel,incât astäzi nu mai sparie nici chiar copii. Dictatura färà" unmotiv puternic care sà" o justifice i s6 o legitimeze, Mr% consim-Vmântul i autorizarea tärei, ar fi o armA periculoasà, o armäicare, in cele din urm6, s'ar intoarce in contra acelui ce s'ar servi

" Mai sus p. 38, 42, 83-84, 115. Principele N. Sutu M &noires, Vienne, 1899,p. 390: Le coup d'Etat était de longue date préparé, dans l'esprit du princeet du premier ministre qu'il avait choisi pour l'accomplir".

" Mai sus, p. 163-164, 96-97.

DELA SEOULARIZ kIRTI PANA LA LOVITURA DE STAT 247

Cu dânsa" 60. In timpul sesiunei din 1863-1864, chiar pe lainceputul anului din urma, pe and ministerul cauta sa magu-leasca adunarea i sa o aduca la votarea legilor trebuitoareorganizarei ziarul oficios vienez Memorial diplomatiqueaduce la lumina o destainuire de mare insamnatate, anumecererea dictaturei pe 5 ani facuta Portei de domnitor in 1863 61,

putin timp dupa aceea Buciumul din Ia§i raporteaza con-vorbirea petrecuta intre capii partidului extremei stange, Bra.-tianu §i Rossetti cu Kogälniceanu, privitoare la scopurile derasturnare a domnului din partea celor d'intai 62 Intalege ori-cine, fata cu asemene destainuiri, cat trebuia sa creasca' in-ver§unarea ascunsa intre domn §i adunare, cu toate aparentelede lucrare lini§tita a ambelor puteri la ridicarea statului. Cucat sesiunea inainteaza §i cu cat incep a se rosti deosebirileIn päreri, cu atata ideea loviturei de stat este sprijinita §i sfa-tuita de unele organe prietene tronului. A§a Buciumul nu in-ceteaza, aproape in fiecare zi, a provoca pe domn la aceastamasura', dupa el, mantuitoarea de neam. Da, zicea el inteunrand, prea inaltate doamne, sa se curme odata acest parla-mentarismu totdeauna protivnic intereselor poporului, tot-deauna protivnic intereselor statului roman, totdeauna pro-tivnic demnitatei nationale. Sa se disolve camera, §i sa se pro-mulge legile cele mari prin auguste plebiscite ale Mariei Tale 63Ziarul Convenliunea, de §i protivnic guvernului lui Kogalni-ceanu, de§teapta pe adunare, nu cumva sa faca' gre§ala de anu vota legea rurala', care ar da o arma in mana guvernuluipentru distrugerea constitutiei. Cat timp taranii vor aveaincredere in guvern §i mai ales incredere in Alexandru loan I,revolutia de jos nu va putea fi. Revolutia de sus va putea fi,daca' se vor inabu§i de adunare drepturile ce Conventia le-ainchiza§luit claselor de jos" ". Dupa votul de blam, Comma-liunea mustra aspru camera, pentru gre§ala facuta §i prevedeca sfar§itul incurcaturei va fi lovitura de stat 66. Ceeace insa a

" Le Nord, 31 Oct. 1863: Si le prince ne parvient pas tt scinder l'op-position, il ne lui restera d'autre mesure que le coup d'Etat". Relorma, 7 Aprilie1863.

Si Memorial diplomalique din 17 Ianuarie 1864. Mai sus, p. 169." Buciumul din 8 Februarie 1864. Mai sus, p. 165-166.

Buciumul, 28 Martie 1864." Convenfiunea, 23 Martie 1864." Ibidem, 18 Aprilie 1864. Deg ideea loviturei de stat nu se ivise in

chip nAprasnic In mintea domnului, cand Cu evenimentele de la sfar§itul sesi-unei din 1864, §i ea clocea de mult in fundul ei, totu0 este o exagerare asustinea cum o face bro§ura O arunceilurd de ochi asupra sldrei actuale a Romd-niei, de I. K. Bucure5ti, 1870 p. 18, ch : lovitura de stat fusese pregatithcu 2-3 luni mai inainte, and se inmultise posturile §i se crease mii de tune-tiuni, pentru a avea multi partizani". Din expunerea facuta se mai vede insà,a nu de la Kogalniceanu au pornit ideea loviturei de stat, precum o sustineamnoi In cuvantarea noastra de primire in Academia romanA asupra lui Mihail

248 ISTORIA ROSIANLLOR

incurajat mai cu sarnà pe domnitor la sfArWea Conventiei,fur% cuvintele imp6ratului Napoleon din mesajul càtrà corpu-rile legiuitoare, din Noembrie 1863, in care spune, c'd : situa-tiunea Principatelor nu rAspunde pan'a acuma, o spunem cupärere de rAu, sperantelor ce se pusese pe noua oranduia1à alucrurilor intocmite prin Conventia din 19 August 1858. Ne-inVilegeri grave au izbucnit intre domnitor §i adunare, cAndunirea §i conlucrarea tuturor ar fi fost neap'Aratà pentru a or-ganiza tara ea'reia Europa ii incredintase grija de ali pregniea ins`ä§i viitorul. Daca devine necesar ca sti se intervinei din noupentru a modifica constitutia Principatelor-Unite, guvernul im-pàratului va fi dispus a se inVälege cu Poarta §i cu celelalteputeri garante, pentru a u§ura reformele ale eáror oportunitatear fi recunoscut'o" 66. Lovitura de stat, ca §i secularizarea ave-rilor mànàstire§ti, se ardtau a fi urmàrile unor indrum'ari §iincurajàri ale Frantei.

Kogdlniceanu si dupil care s'a luat si d. G. G. Burgliele In conferinta sa tinutàla atheneul din Dorohoi. Vezi Mihail Kogalniceanu d. G. G. Burghele, Bucu-resti 1901, p. 57.

" Asupra aceste legAturi fare cuvintele lui Napoleon si actele de la2 Alai, Memorial diplomaliques 9 Aprilie 1865 spune : Le langage du gouver-nement français était pour l'Hospodir, un encouragement du coup d'Etat,dont il avait vainement solicité l'autorisation a Constantinople il y a un an".

. Av,,,o:,

'

O

rum,'

Airaft7:7»

`,

CFI 71,

CV.'ST- ' St 04****,,,t*A.. A leIncrati dapi a Siabulni Ge6erani AtistrThcü ott

in 1,ituOn fin lit A. Itiellzti in

41P;;RIIPOIVIIPPAIn

TINUTURILE UDETILEdi. Moldova

Ilood..1,

IV JVionfolo,..loiiRom opulal

To Roo;olia11111..loo.olo

rdlehmheiThieve:7.,-Von,Ileoopl oP tort:

UV Inn.,. NC Iiriaehi

lbsTra Reams..

6.4"11,Ogeoi

II DiorheoilnProono

tirlfoar;etitgioin

x

U /ao,//f.t Noon,Tebormanti

V MinVlItemoloo ftfIll Polj.

Eespliratir Semnilor

lhooi7,

p

lb..

Pm,..- Deem. I, Ire.oIL-olit

--.1nilo jot,. ,4,/ oIT fin.a- Ilvodnd

ltioritotD;

Xenonnl. Vol. XIII.

i

t

%awn'

(wormy bawd

,, 10.0.4

r.r.,0,---?""Iooho toot..

.1/../..a. ,_. "

Harta Principatelor Unite in timpul lui Alexandru loan I Cuza, 1859. Colectia Academiei Rom5ne.

:g7,

011,46,1

cm

0,9',

00...

TABLA ILUSTRATIILOR

Pagina

Diploma de bacalaureat a lui Alexandru loan Cuza 9

Numirea lui Alexandru loan Cuza ca parcalab la Galati In 1856 . . 14Alexa idru loan Cuza Insarcinat si cu Implinirea Indatoririlor de Hat-

man 1858 17Actul Adunarii Tarn Romanesti catre Alexandru loan Cuza el a fost ales

Domn al Munteniei 25 lanuarie 1859 20-21Textul original autograf al juramantului depus de Cuza Vodd ca domnitor

al Moldovei 25Alexandru loan Cuza Domn al Principatelor Unite In 1859 29Deschiderea Camerei Romane de air° Alexandru loan Cuza la 29 Fe-

vruarie In Bucuresti 73Barbu Catargiu 105Infanterist moldovean din timpul lui Cuza-Vocla 165Harta Principatelor Unite, 1859.

TABLA DE MATERIE

Capul I. Alexandru loan I, Domnul Prineipatelor Unite (I859-1866) .

I. Personalitatea lui Alexandru CuzaFamilia CuzaAlexandru Cuza Inainte de domnieCaracterul lui Alexandru Cuza

II. Primul an de dornnie al lui Alexandru loan IMinisterele Vasile Sturza i I. FilipescuMinisterele lui Ioan Ghica i Const. CretulescuComisia CentralA i desbaterea ConstitutieiPrimele reformeDisolvarea adunArilor

I II. Dela lnldia pdnd la a doua disolvare (6 Dec. 1859 29 Jan. 1861).AdunArile cele noueCAlAtoria Domnitorului la ConstantinopoleCAderea ministeriului KogAlniceanu In Moldova ,

IV. Dela a doua disolvare pdnel la Unire (29 Jan. 11 Dec. 1861) .

Interpelarea lui Lascar CatargiuUnirea

Capul II. Alexandru loan I, Domnul Constitutional al Romfiniel1862-1864

I. Dela Unire peinei la sesiunea ordinarei din 1862 (11 Dec. 1861-3 Dec. 1862)Moldova §i cAderea IauluiOmorul lui Barbu CatargiuChestia armelor sarbe§ti

IL Dela sesiunea din 1862 pdnd la al doilea minister Kogàlniceanu (3 Dec1862-12 Oct. 1863)

$esiunea furtunoasACoalitia monstruoasAFrAmAntArile tArii si strAinAtateaCostangalia . .

II!. Al doilea minister Kogillniceanu. Secularizarea (12 Octomvrie-11 De-cemvrie 1.563) .. . . . . .

Venirea lui KogAlniceanu la minister . . . . . . . .

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. XIII.

Pagina

16*

5

7

7

101624243544566772728094

101110120

130131131137145

149149157166171

174174

Pagina

Incercarile R mdnilor de a relua mArastirile InchinateHill la if e cu 176Dela Bibescu Ora la Vodl Cuza 184Sub domnia lui Cuza 193Secularizarea 199

Secularizarea Ch stia juridicd 206Intale ul hichinArei 207Fraude .. . . 210Conditiile InchinArilor 214Dreptul public 219

Dela secularizare plIna lajovitura de Slat (13 Dec. 1863 2 Mai 1864) 227Sesiunea ordinal% din 1863-1864 227Votul de blam 240

Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.13 A.D.XENOPOL

Documents

Transcript of Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.13 A.D.XENOPOL