Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol. 14 A.D.XENOPOL

,:tTORliV OMANI LO R

A. D. Xenopol. Istoria Romioilor. Vol XIV I

TORIA

illAll I LOH

hAciAhlfiligiumiyxDE

A. D. XENOVOLFOST PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.

MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.( 1847 1. 1920)

EDITIA Ill-a. retrAzutd de autor

Mu sunt vremlle sub arma omulul,cl Weft,' om sub vremP'.

PI/RON COSTIPI.

VOLUMUL XIV

DOMN1A LUI CUZA V01311 1859-186:ePARTEA A DOUA

SOL 980.

EDITURA «CARTEA ROMANEASCA», BUCURESTI

CAPUL Ill

CUZA ITODA 1 LOVITURA DE STAT

LOVITURA DE STAT

Mfisnri faun-trice. In 2 Mai 1864 indata dupa dizol-varea adunarii, Domnul da o proclamatie In care arata cumcà toata dorinta lui de a duce Romania pe calea propa§irei,a fost cu neputinta a o lace, din pricina unei neimpacate opo-zitii ce a fntalnit In adunare. Unirea tarilor surori savarsita,averile manastirilor fnchinate, a cincea parte a pamantuluiromanesc innapoiata domeniului national, ni§te asemenea marirezultate dobandite de guvernul meu, toate au fost uitatedrept rasplata pentru devotamentul sàu catre cauza nationalaalesul Romanilor n'a gasit cleat ultragiul i calomnia. Cu toataintalepciunea unui numar de deputati, o oligarhie turbura-toare a §tiut a impiedeca necontenit staruintele mele pentrubinele public i a redus guvernul meu la neputinta. Domnitorularata apoi cum prin blamul dat ministerului pentru legea ru-rala, adunarea lovia In el propria cugetare a §efului statului".Incheie, supunand votul poporului intreg, modificarea Con-ventiei i noua lege electorala.

Odata cu aceasta proclamatie i cu decretul privitor laefectuarea plebiscitului, se ieu unele masuri de siguranta ; unordin de zi catre armata In care domnul arata Increderea ceo are, cá ea se va tinca la Inaltimea sarcinei ce Incredinteazapatriotismul ei" ; apoi se desfiinteaza libertatea presei, suspen-dandu-se capul II din partea a doua a legei asupra presei din1 Aprilie 1862 §i punandu-se presa iara§i sub regimul ordo-nantei din 1 Oct. 18591; se trimit circulare catre prefecti, pentru

Urmare a acestei dispozitii este suprimarea mal multar zlare : Nikiper-cea 23 Mai 1864; Ronulnul 10 Iulie 1864, si societatea care-1 sustinea desfiin-tata (Mon. of. 10 Iulie 1864), Rossetti este ruinat. In o scrisoare cAtrePanu, el apune: Eu frate nu mai am ce mInca ad litteram ; sunt silit sA mAmut eu totul la BrAteanu, ea cei putin sit-mi dee douA odAi, de mAncarelemne" (Hfrtii e Rossetti); Libertatea, sub care nume apArea tot Rominul, sus-pendatA In 28 Mlle 1864. Mon. of. din aceastA zi). Scarlat FAlcoianu si PauliBuescu sunt dati afarA din profesorat, pentru amestec In politicA (Mort. of., 3Aug. 1864).

10 ISTORIA ROMANILOR

mantinerea ordinei ; cerand ca pe fiecare zi sa rapoarte desprestarea judetelor ; alte circulari se inainteaza catre protoieriipentru a lucra in contra intrigilor me§te§ugite ce pot sa unel-tiasca protivnicii principiilor marinimoase" ; se mai trimit cir-culari catre profesori magulindu-i cu perspectiva dreptului devot In noua lege electorala, §i a§a mai departe. In 21 Mai, zivaonomastica a doamnei, se face o mare serbare §i se proclamarezultatul votului plebiscitar, cu 683.928 de glasuri pentru §i1.307 contra, iar 50.232 abtinuti, sau absenti 2.

Noua constitutie prevedea introducerea unui senat (corpponderator) 3, compus din cativa membri de drept §i 64 demembri numiti de domn, dupa oarecare regule. Senatul eracheia de bolta a intregei noue organizari : toata constitutiaera pusa sub a lui privighere, el singur avea cadere a propuneimbunatatirile de introdus ; nici un proiect de lege, afara debudget, nu putea lua fiinta Ma aprobarea senatului ; el singuravea dreptul a primi petitiuni. In afara de acest rol precum-penitor, dat unui corp numit de domn, initiativa legilor erapästrata numai puterei executive, care le pregatia prin con-siliul de stat. In caz de a nu se vota budgetul la timp, se puteamerge inainte cu budgetul existent. In caz de urgenta, guvernulputea decreta once masuri, cu conditie a le supune aprobarei,la deschiderea sesiunei corpurilor legiuitoare. Pre§edintele adu-narei era numit de domn.

Constitutia cea nouà restrangea deci in destul de multputerea corpurilor legiuitoare, facând sa precumpeneasca peacea a domnitorului. In alte täri o astfel de restrangere a sis-temului constitutional, ar fi trebuit intovsära§ita de o rastran-gere a dreptului de vot. In Romania insa lucrurile se petrecaltfel, §i legea electorala, supusa votului plebiscitar, este multmai larga §i mai cuprinzatoare cleat cea veche ; aceasta dincauza ca opozitia contra domnitorului, in loc de a izvori dinstraturile starei a treia, era concentrata in foasta clasa privi-legiata, §i votul trebuia intins, tocmai spre a aduce elemente

V. Kogainiceanu, Adele de la 2 Mai, p. 63. Asupra plebiscitului, opo-zitia timpului spune ca din 100 de subscrieri, 70 sunt mincinoase, 30 de frica-Astazi sa se dea libertatea, nu s'ar gas! 1000 de da In toata tara". Rossetti catrePanu 18 Iunie 1864 (Htrtiile Rossetti). Bolintineanu, Viala lui Cuza-Vodd, p.31, observii : Plebiscitul se face, ca toate plebiscitele, sub hugurirea guvernului ;dar chiar !Ara aceasta Inrlurire, el s'ar fi facut cum s'a facut ; caci acele ce sefacuse erau chiar vointa celor mai multi, In dorinta binelui pe care nu puteaisA-1 vez! Inca"? Si ahma Bolintineanu adaoge : ca pentru opuneri din launtru,toate trebuiau a se risipi, In fata a douà Mari principii revolutionare, pentrucare se Muse lovitura de stet : libertatea taranilor §i egalitatea dreplurilor poli-tice. Natia, In majoritate, nu putea a nu primi o schimbare In propriile saleinterese".

Cu toate aceste, ceva mai Inainte, domnul se rostise contra infiintiireiunui senat In Romania. Vezi o adresa a lui catre Negri, nedatata (Hartiile Rossetti).

LOVITITHA DE EITAT 11

mai dAmoale In sanul adunärei. Legea electoral6 prevedeacloud' colegii : acel al alegnorilor primari i acel al alegsátorilordirecti. Erau alegsätori primari acei ce plAtiau o dare !litre 48-110lei, dupä numàrul poporatiei comunei, i patentarii pa.n6 laclasa a V-a inclusiv. AlegRori directi sunt toti Românii carevor plAti, In once comunA, o dare de cel putin 4 galbeni i vor§ti ceti i serie. Sunt scutiti de cens : preotii, profesorii, doc-torii, avocatii, inginerii §i pensionarii cu 2000 de lei anual celputin. Eligibili sunt Românii aleatori de 30 de ani care §tiuceti i serie. Comunele aleg la 100 de alegAtori primari cateunul direct. Num'grul deputatilor este de 1 la 25.000 de suflete ;In total 160 de deputati4.

Rfisunetul In afarfi. Und vestea loviturei de stat ajunsela auzul puterilor garante §i a celei suzerane, ea produse oadAncä. tulburare §i. emotiune, radicand valuri cu atat mai inalteCu cat interesele erau mai jignite. Presa pe cat i notele diplo-matice incepur6 a tuna §i fulgera In toate directiunile, In catse p6rea cà actul de energie, s'Avar§it de domnitor In lAuntrultkei, fàrä nici o opozitie aparentà, va fi curand innu§it subpresiunea uria§5 a indignatiei Europei. Ziarele engleze, ruse§ti§i. austriace osandesc Intr'un glas, cu mai multà sau putinä.'pornire, m'Asurile dictatoriale ale principelui României. A§a DailyNews mustrà pe domnitor, cä nu a avut Incredere In sfaturileAngliei, i s'a aruncat In o m6surà a§a de extrem6, dup'd sin-gura imboldire a Frantei. Lovitura de stat e Mt% indoialà oidee napoleonianV 5. Tot unei inspiratiuni franceze atribueLloydul Vienez desfiintarea Conventiei" 6. Die Presse din Vienaadaoge, ea' principele Cuza voe§te sà domneascä fArà control ;ea' nu Ingä'duie nici o voint6 aräturea cu a lui, i cu toateeste departe de a fi un Iuliu Cesar sau un Napoleon I, el in-voac6 interesul masselor pentru a distruge, In Romania, operacongresului din Paris §i a stabili acolo un regim copiat dupàtipul napoleonean. Totu§i ne indoim cá puterile militare aleRomâniei s'a.' fie In stare a mAntinea mult timp lovitura de stata principelui Cuza. Din contra ne temem ca trupele contrac-tantilor tratatului de Paris, pe care principele Cuza l'a &MeatIn picioare, s6 nu se vadà In curand suite a restabili ordinea

Legea electoral5 din 14 Martie 1864 prezentatd ca proiect admarei, InV. KogAlniceanu. Adele, p. 3. Domnitorul, In o scrisoare posterioarà cAtrA P.GrAdisteanu, din 18 Aprilie 1872 (Hdrtiile Rossetti), caracterizazg astfel actul dela2 Mai : Le 2 Mal a été à l'intérieur une révolution partant du trone, non pasdans le but d'augmenter le pouvoir du gouvernement et de favoriser les intérétsd'une dynastie, mais avec le noble programme du divan ad-hoc". Atfta sepoate spune, cà sporirea netAg5duit5 a puterilor domnitorului, s'a f Acut nu dinpunct de vedere egoist, ci pentru a veni In ajutorul claselor nedreptAtite.

5 Daily News, 15-20 (3-8) Mal 1864... Is no doubt a Napoleone idea".Wiener Lloyd, 1917 Mai 1864.


In Romania ; cad nici Austria, nici Rusia, nici Sublima Poartanu vor putea rknanea lung timp privitoare nepa'satoare a apu-caturilor neoranduelnice ale principelui Cuza din Bucure§ti" 7.Tot a§a §i mai Insamnator se roste§te Le Mémorial diploma-tique, organul oficios al guvernului austriac, care spune cà ma-surile dictatoriale luate, de principele Cuza, pun culmea silui-rilor Conventiei din partea lui, §i vor nevoi, dupa toate a§tep-tarile, intervenirea directa a curtilor proteguitoare" 8 Tot a§a§i presa rusasca apretue§te In rau lovitura de stat. Le Nord,organul francez al intereselor ruse§ti, la prima veste a aceluiact, observa, ca e greu de a-§i bate joc de tratatele §i hotä-riffle Europei cu mai multa nepasare decat cum o face prin-cipele Cuza" ; iar cand este informat ca" poporatia ar fi primitCu multamire lovitura de stat, adaoge ca': ea nu se gande§tede sigur c suveranul ei a calcat in picioare actele europenecare i-a asigurat existenta politica" 9. Gazetele franceze suntimpartite, dupa coloarea lor politica, parta§e sau protivniceimparatului Napoleon. Acele favorabile guvernului simpatizauCu actul domnitorului roman. A§a Le Moniteur Universel in-registreaza numai ve§tile venite din Bucure§ti, MI% a le Insotide nici un comentar 12. L'Europe, dupa ce aratà ca.' este impor-tant de a se cunoa§te cum vor judeca ziarele ruse§ti §i austriacechestiunea, adaoge, cà Turcia nu pare ca trebuie se faca omare opozitie. In acest caz principele este asigurat, cat timpva merge pe aceasta cale, de simpatiile Frantei, Angliei §i aleItaliei" 11. De ale Frantei §i ale Italiei da ; de ale Angliei, eraindoelnic, dupa locul din Daily News reprodus mai sus. Si caFranta sustinea pe domnitorul roman, se vede de pe o obser-vatie a ziarului La Patrie care spune, ca principele Cuza de multvoia sà schimbe legea electorala, §i chiar daduse Portei un me-morand In aceasta privire, de unde a §i dobandit curajul dea pa§i acum la indeplinirea cugetului sat'. Este invideratel a trebuit sa se acopere prin o puternica protectiune, §i aceastanu poate fi alta decat acea a Frantei" 12 Alte ziare precumLe Pays observa, ca principele Cuza, nu are numai sä se Intl"-leaga Cu poporul sau ; el trebuie sà mai dee Portei, suzeranalui, §i puterilor garante, lamuriri care sà le multameasca"Le Siècle iea aminte, ca In once caz, nu era momentul de a pune

7 Die Presse din 19/7 Mai 1864.Le Memorial diplomatique 20 (8) Mai 1864.Le Nord, "/ 1 "/9 Mai 1864.Moniteur Universe', 174 Mai 13/6 Mai 1864.L'Europe "/9 Mal 1864. Tot asa apArà lovitura de stat : L'Opinion na-

tionale din 22 (10) Mai 1864, La Pairie, 22 (10) Mai 1864, Le Monde, 22 (10)Mai 1864.

" La Patric 11/9 Mai 1864.Le Pays, 11/7 Mai 1864.

mana pe dictatura, acuma cand trupele ruse§ti se concentreazaM Basarabia, i treizeci de mii de Austriaci se aduna In Tran-silvania. Nu este oare de temut ca Rusia ajutata de Austria,dupa pilda Austriei ajutata de Prusia In Iutlanda, sà vinà sase planga la Bucure§ti, de atingerile aduse Conventiei de Paris" "?

Amenintarile ziarelor cu intervenirea europeana erau u§orde scris, dar greu de pus in practica, fa-0 cu desbinarea pute-rilor europene. Anume pe atunci (Mai 1864), chestiunea du-catelor Sleswig-Holstein ajunsese In starea cea mai ascutita :Austria 0 cu Prusia atacase Danemarca i batuse pe Danejiluand in 18 Aprilie, intariturile dela Diippel i ocupand dupàaceia Iutlanda, In Mai 1864. Austria se simtia Incurcatà prinimpreuna cucerire a ducatelor, iar pe de alta era tinuta In loc,prin luptele nationale launtrice, mai cu sama prin tendinteleseparatiste ale Ungurilor. Revolutia poloneza. de 0 zdrobitaprin lupta dela Weugrow, In Februarie 1864, tot nu fusese inc6pe deplin stinsa ; dar ea avuse de efect ruinarea desavar0taa intalegerei franco-ruse, Napoleon fiind silit prin nevoile po-liticei interne, a se rosti in favoarea Polonilor. Franta era deasemene tinuta In loc, prin expeditiunea Mexicului care o si-lise sa se aproprie de Italia 0 sä se strice cu papa. Pretutin-dene incurcaturi foarte mari, inaintea carora chestiunea Prin-cipatelor trebuia sà can pe al doilea plan. De aceea i maimulte ziare, chiar de acele protivnice Romaniei, recunosc cao intervenire armata ar fi greu de realizat in acele momente.A§a Die Presse, pe care am vazut-o tinand mai sus un limbagiuatat de amenintator la adresa domnitorului României, revinela ¡dei mai lini§tite putine zile dupä aceea, spunând, ea cead'intai conditie pentru intervenire In Principatele dunarene,adeca intelegerea tuturor puterilor semnatare ale Conventieide Paris, fiind pentru moment nerealizabilä, este foarte pro-babil, ca principele Cuza va fi lasat sà lucreze, pana cand vaimpinge trebile mai departe de cum a facut-o pana acum" 15.Tot ap märturise§te i ziarul La France, foarte putin prietendomnitorului roman, ca conferenta puterilor, intrunita In acestmoment la Constantinopole pentru manastiele inchinate, nuse arata dispusa a interveni In Principate" 16.

14 Le Siècle. 14/6 Mai 1864. Tot asa Les Débals, 22/7 Mal 1864, La Press'"17 Mai 1864, La France "17 Mai 1864.

I" Die Presse din 27/,5 Mal 1864.14 La France "he Mai 1864. Mal vezi La Patrie "18 Noemvrie 1864: Le

coup d'Etat du prince Couza a eu pent-are cela d'hereux pour la Moldo-Va.lachie, qu'il a éclaté au moment oa les puisances qui pouvaient s'en inquiéteravaient leurs intéréts engagés ailleurs. L'Autriche poursulvait la guerre dano-allemande ; la Turquie se débattait entre VEgypte et la Tunisia et la Russieachevait le meurte de la Pologne".

LOVITURA DE STAT 13

14 ISTOBIA ROMANILOIt

Dar s'a' cercetam ce pozitie luase, LO cu lovitura de stat.Poarta otomana care, ca suzerana a Principatelor, tot aveacuvantul hotaritor in chestiune

Tocmai in ziva de 2/,4 Mai, cand domnitorul disolva adu-narea la Bucure§ti §i decreta plebiscitul, se aduna in Constan-tinopole conferenta pentru daraverea manástirilor inchinate §i,In §edinta ei cea d'intai, hotaria, pe lama chestia pentru carese adunase, §i a se trimite domnitorului o nota, in care s'A i searate, ea' recunoa§terea secularizkei nu ar crea un precedentdiplomatic, cu ajutorul ckuia principele Cuza s'ar crede au-torizat a se deslega de indatoririle impuse prin Conventia deParis, luand in chip samavolnic masuri ce ar atinge statutele or-ganice ale Principatelor" 17. Nu §tiea conferenta, ea' in momentulchiar cand se redacta aceasta dojana, domnitorul roman tocmai in-deplinia actele de care se temea conferenta ; ca el distrugeaconstitutia incuviintata prin Conventia de Paris. Cand s'in-talnira a doua oara delegatii puterilar, in §edinta a doua din18 6 Mai, telegraful adusese §tirea faptelor petrecute la Bucu-re§ti, care §tire mi§case mai ales pe Poarta, totdeauna la panda,ca nu cumv a poporul roman s'O' se emancipeze prea mult desub a ei autoritate. Ali-pa§a pre§edintele conferentei declara,ea este de trebuinta a se opri incalckile principelui Cuza §ia se mantinea suveranitatea sultanului §i drepturile puterilorgarante, dacà nu prin o ocupatiune militara (de a ckeia impo-sibilitate §i Turcia era convinsa), cel putin prin o intalegerediplomatica" 18. Ambasadorul Angliei sprijini cel intai §i cucea mai mare energie motiunea lui Ali-pa§a. Acesta insa nuse margine§te numai a protesta in conferenta contra incalckilordomnitorului roman. El ii trimite, indata dupa 2 Mai, o nota,In care spune filtre altele, ca nimic nu ar putea nimici putereatratatelor §i ea' Poarta i§i pastreaza toata libertatea ei de lu-crare, fata cu aceea ce a fost intreprins" 19

Dar chiar, fara amenintarile Portei ce capatau o insem-natate tocmai in starea de atuncea a Europei care daca nuinvoia o intervenire comuna in Principate, ar fi fkut tot atade peste putinta o oprire comuna a Turciei de a incalca hota-rele lor nu era mai putin adevkat, ca lovitura de stat, schim-barea constitutiei §i decretarea nouei legi electorale erau o da-§iere a Conventiei de Paris §i cá trebuia dobandit bilul de in-demnitate al puterilor, asupra acestui act de o exceptionalagravitate.

" ReprodusA dlspozitia conferintel in cele mai multe din ziarele timpului,bunii oarA In Le Nord "1,7 Mal 1864.

11 Procesul verbal al sedintei a 2-a Ibidem." Archives diplomatiques, 1866, II p. 288. Comp. Papadopol-Calimah,

Amintiri, p. 411.

A doua efilfitorie la Constantinopole. O chlAtorie a prin-cipelui la Constantinopole se impunea numai decg, §i el chiardobAndise oarecare indicatiuni, cA un asemene act de curte-mire ch"tre puterea suzeran'a* ar putea s6-1 purfá In stare a ob-tinea once", cum spune o scrisoare a redactorului ziarului LeCourrier d'Orient din Constantinopole &are secretarul domni-torului României 20 Tot a§a se roste§te §i o depe§A a ministruluiafacerilor str6ine al Frantei atre ambasadorul francez dincapitala Turciei, In care Ii spune, a Principele Cuza, prindeferenta cAtrà curtea suzeran6 i puterile garante, s'a dusla Consta ntinopole, spre a le supune schimb6rile pe care aivra sà" aibA dreptul a le introduce In a§ez'a'mintele moldo-valace.Noi incurajasem aceastà cälàtorie, i erau siguri c6 ar fi de fela produce cele mai priincioase rezultate. Maiestatea Sa Sul-tanul a vkut, In aceastä vizirá, o curtenire, ch'reia s'a argtatfoarte simtitor, §i a fgcut principelui primirea cea mai mAgu-litoare21. Se vede §i din aceastà depe§6, cà Franta aprobaselovitura de stat, de oarece ministrul ei sfatuia pe domnitorce demers s6 Led, spre a recunonte actele promulgate In vir-tutea acelei lovituri.

Domnitorul, urmand deci Imboldirilor din afarä i uneinecesiati neapArate, create prin fmprejuràri, pleacA la Cons-tantinopole, In ziva de 25 Mai 1864. Primirea ce i se face esteiarg§i din cele mai alese, atAt din partea Sultanului cât i dinacea a ambasadorilor puterilor europene 22 Totu§i la InceputOrea a el trebue sà se multAmiasa numai cu onorurile, MI%a obtinea incuviintarea actelor sale, sau cel putin §tirbindu-sea-tat de mult aceste din urmä, ¡neat sA nu le mai poti recunoa§te.Era mai ales combAtut de ambasadorii Austriei i Angliei.

2° Scrisoarea In Hirtille Ziarul Le Courrier d'Orient primea 1000de galbeni pe an, spre a sustinea politica domnitorului (scrisoarea redactoruluisAu din 11 Aug. 1864. Ibidem). La Persevere= din Milano, 22 Aug. 1864, spunecA e da notorio che il Courrier d'Orient vienne considerato comme l'organodel a principe Couza a Constantinopole".

Affaires etrangeres, Documents diplomatigue, Paris, 1865, p. 101. CM.tineau Turci la recunoa§terea mficar formalii a suzeranitAtel lor, se vede dinfaptul, ca putin timp dupA Intoarcerea domnitorului din Constantinopole, elvoind sl institue o decoratie, Ali-pala scrie lui Negri asupra acestei chestiuni :Son Altesse avait pourtant promis qu'elle nous avertirait toujours de semblablesfaits (adecA cA ar cere autorizatie); car autrement nous serious obligés de crieret de protester, ce que nous faissons toujours avec déplaisir". Negri cats% Cuza10 Noemvrie 1865. Corespondenla, p. 205.

Asupra strAlucitei primiri a domnitorului la Constantinopole, to ateziarele timpului sunt inteun glas. Chiar Il Memorial diplomatigue care face lainceput oare care rezerve, este nevoit sA recunoascl §i el deosebitele distinctiunicu care domnitorul fu onorat. Vezi bunA oarA : Courrier de l'Orien( 18/8 Iunie1864; Memorial diplomatigue,I1. 18 Iunie 1864. Singura mAsurl pe care Poartao pAzi, spre a afirmA incl °clan Insusirea ei de stApAnA a Principatelor, fu cadomnul nu fu introdus la Sultanul de ministrul afacerilor strAine, cl de marelevizir. La Patric Itmie 1864

LOY/TURA DE STAT 16

Reprezentantul Rusiei cAp'Atase un nou motiv de a du§-mAni pe domnitor. Anume principele Labanoff, titularul am-basadei fiind absent, l'Asase in locu-i pe Nelidoff, insArcinatde afacere, cAruia domnitorul romAn, avAnd In vedere pozitiunealui inferioarA, nu merse facA vizita ce o Meuse celorlaltiagenti ai curtilor europene. Se formulase mai multe proiectede modificai e a Conventiei care proiecte nici unul nu conveníadomnitorului. Adus la nerAbdare prin opozitia ce intAlnia Incale, domnitorul declarA eft' .el se va intoarce In Ora, intru cAtnu putea pArAsi tArAmul pe care-1 impinsese poporul sAu23.Inaintea acestei amenintAri ascunse, protivnicii cedarA.basadorii Angliei §i a Austriei se dedurA pe partea Frantei 24;numai Nelidoff mai trAgAnA cu subsemnarea actului de recu-noWere, pAnA la sosirea unor noue instructiuni care nici acelenu intArziarA prea mult 26.

Domnitorul obtinu deci, cu mici modificAri, recunoa§tereastatutului §i a legei electorale, i deci a plebiscituluicare le cons-fintise. Lovitura de stat trecea In domeniul legalitätei inter-nationale. Domnitorul obtinuse insA mai mult decAt atAta.ModificArile indeplinAtoare statutukti contineau inc'A urmätorularticol : Principatele-Unite vor putea in viitor modifica i schimbalegile care privesc la ocdrmuirea lor lduntricti, cu concursul legalal tuturor puterilor statului §i fdrd nici o intervenire din ajará,exceptdndu-se bine infäles legdturile ce unesc Principatele cuimperiul otoman" 26. Donmitorul fu invinuit, eft' prin mergerealui la Constantinopole, spre a cere recunoa§terea modificAreiConventiei, dAduse o mare loviturà autonomiei RomAniei;el, IndreptAtind inaintea Sultanului actele sale, Meuse maimult decAt un act de vasalitate; Meuse o crimA de lez-natio-nalitate" 27. Este insA netAgAduit c'A prin acest act de vasali-

" L' Independence Beige 2-8 Iulie (20-26 Itinie) 1864: Le prince Couza,voulant mettre un terme à cet état de choses, déclara à la Porte qu'il n'étaitque l'organe du pays, quand au nouveau programme politique, et gull ne dépen-dait pas de lui d'abandonner ce terrain".

" Independence Belge citata : En moins de 24 heurs, il y eut un re-virement complect. Sir Henri Bulwer a du recevoir de Londres l'ordre de suivredans cette question la politique de la France". Confirmat de oficiosul austriacMemorial diplomatique Iulie 1864: C'est alors que l'ambassadeur anglaisrecut de son gouvernement l'ordre de se montrer plus conciliant et de s'entendreavec son collégue de France".

" Invalidul rus vazind, ea ii Rusia e nevi:IRA sa cedeze, explica astfeliu/.inuta ei : Rusia a tins totdeauna la emanciparea popoarelor crestine din RA-sarit. Nu ea va fi deci nemultumita de izbanda Romanilor. Daca ea s'a opusprincipelui Cuza, a facut-o numai, fiind ca acesta apucase calea ratacita de acauta sti sfarame tratatele existente". Vezi citatia din Le Nord "/4, Iulie 1864.Ceeace suparase In adevar pe Rusi, fusese sprijinul pe cara ei credeau ca dom-nitorul roman 11 da Polonilor. Le Monde 6 Aug. (25 Iulie) 1864.

" Affaires etrangéres, Documents diplomatiques, p. 93." Scrisoarea lui Eugeniu Carada, din insula Guernesey, eatra A. Panu,

14 lunie 1864. (Hdrtiile Rosetti). La aceasta se poate observa, ca i cei ce voiau

16 ISTOBIA ROMANILOR

LOVITUR.A. DE STA22 17

tate personal, domnitorul a izbutit a scapa tara lui din vasa-litatea cOtre Poartä, i puteri, räcându-o deplin stOpanO pesituatia ei räuntrieä. Aceasta o §i spune domnitorul, in pro-clamatia sa din 2 Iulie 1864, ea' Romania numai asazi intrAIn autonomia ei din launtru. Rana' acum aceastä autonomieera in fapt lovitä In mai multe privinti ; legea electoralà nu oputeam schimba cleat eu consimtimântul din afarà. Inalteleputeri au consfintit acuma, in toatà fntinderea, autonomianoastrO din räuntru". Lovitura de stat, apArea din acest punctde vedere, mai ales ca fa'cutO in interesul tärei fatà cu strAi-nOtatea. Este netägAduit, cà domnitorul Meuse prin actul din2 Mai, cum zice Francezul, din o piatrO dou6 lovituri". Zdro-bise privilegiul politic i social in lOuntru i dobandise auto-nomia in afarä 28.

Cum se explicO -aceastä izbandà gat de des.ävar§ità adomnitorului roman, celui mic §i slab, asupra areopagului eu-ropean, in care la inceput predomnise elementele protivnicelui? Credem ca o bura parte trebue pug pe inraurirea per-sonarä a domnitorului care inspira increderea i ademenia prininfAti§area lui. Apoi insOmnAtatea României, de cand intruniseIn ea cele dou6 principate de mai inainte, crezun In depArtaremai tare de cum era aevea, i multämirea Turciei cand vedeacg domnitorul puternicului stat nu se refuza a-i recunoa§tesuprematia, prin acte nelndoielnice. In sfar§it observatia f6-cutO mai sus de mai multe ziare, asupra neputintei unei frità-legeri de constrangere, observatie ce se gOse§te Inca' mai bineformulata' de redactorul ziarului Le Courrier d'Orient" dinConstantinopole, In o scrisoare catre secretarul domnitorului :Este un mare folos, de a avea a face cu mai multe puteri. Pecand ele pierd cuvinte sau hartie, una intru a lAuda cele ce lefaci, altele spre a huli §i a ameninta, mergi tot inainte; innoi-rile fOcute prind rkräcini ; tirnpul le intOre§te i suflul manilordiplomatice famâne neputincios a le rOsturna. Cuvintele pie-cate i actiune energicA, iatä lozinca" 29 *i inteadevOr, condus

si ristoarne pe domnitor, tot citra s trAini se Indreptase, deci tot prin actede vaselaj vroiau ajungi scopul. Vezi In Vol. XIII misiunea lui A. Panula Viena, Paris ì Londra, p. 164, 165.

" Domnitorul films apretmeste lovitura de stat ca o lovituri contra strii-nului. (Scrisoarea citre Gridisteanu, din 1872, citati pa g. 11 nota 4). Cf. DimitrieA. Sturza, In Introducerea la Adele de la 2 Mai, de V. Kogilniceanu, p. XIII:Lovitura de stat, a produs doui acte stabile si un rezultat efemer. Actelecare au rimas fundamentale i purtitoare de roade sunt : legea rurali siclispozitia puterilor din 16 (28) lunie acelas an, ci Principatele-Unite si poatiIn viitor modifica legile care privesc administratia lor din liuntru, fArà nici ointervenire". Ca un act de recunostiinti pentru purtarea Sultanului cu acestprilej, domnitorul vru sA Infiinteze un batalion de Zuavi, care si poarte numelepadisahului. Mon. of. 30 Mai 1864.

" Scrisoarea din 5 Ianuarie 1865. (Ildrliile Rossetti).A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. XIV. 2

18 I8TORIA ROMANILOR

de principiul cA norocul stà pe partea indräznetilor, lucrase0. acum Alexandru Ioan I.

Lovitura de stat 0 rfisturnarea. Ne trage rändul sàmai amintim o urmare a loviturei de stat, nu asupra Wei, ciasupra insu§ autorului ei. Ea atätä incA 0 mai mult uneltirilepentru detronarea domnitorului.

Se fäcuse demersuri in aceastä privire incA dinaintea lo-viturei de stat. Hotärirea, luatä inc6 din August 1863 de pro-tivnicii domnului, de a cerca tärâmul exterior, inainte de ase arunca in intreprindere, fu pusä in lucrare in Martie 1864,cänd Anastase Panu, insärcinat cu aceastä delicatä misiune,plecA din Ia§i. Corespondenta dintre emisarul comitetului derästurnare §i pre§edintele lui, principele Dimitrie Ghica, con-tine intai stäruirrti cälduroase aträ Panu, ca sà-§i dee toateostenelele, spre a izbuti sä discrediteze pe domnitor. Panuinsä observä lui Ghica, &A a fost o mare gre§alä din partea ma-joritätei, sä dee un vot de blam guvernului pentru legea ruralä ;ea' prin aceasta, ea ar fi pierdut toate simpatiile oamenilor po-litici francezi. Se mai tângue§te principele contra purtärei in-doelnice a partidului stängei din care, spune el, Ioan BrAtianustä mai mult la tarä, D. Brätianu, cu toatä inteligenta §i ones-titatea lui, nu se poate desface de ideile lui Mazzini, iar Rossettinu este cleat un amator in politicä. Aceastä retinere a parti-dului stängei, se explic6 insä prin faptul, Ca' el nu putea sä ieeo pozitie prea rostitä contra legei rurale, cu toate eä 0 stängadoria rästurnarea domnitorului ; de aceea §i vedem pe Panumustränd pe Ghica, pentru prilejul cu care se cläduse votulde blam. Dupà ce lovitura de stat este recunoscutà de confe-renta din Constantinopole, se intälege cä misiunea lui Panunu mai avea nici un obiect, de oarece el voia sä incerce pute-rile asupra cazului detronärei domnitorului. Dupà lovitura destat §i plecarea domnitorului la Constantinopole3°, DimitrieGhica conjurä pe Panu, prin scrisori desperate, sä plece indatädin Paris in eapitala Turciei, Epre a combate acolo pasuriledomnitorului ; dar Panu care sinrtise in cotro mergeau lucru-rile, refuzg a se duce, §i Ghica recunoa§te de bune temeiurileaduse de el §i se une§te cu pärerea lui de a cAuta sä lucreze numai prin presä contra domnitorului 31. Panu se pune In legAtura

I° Vez! 12 scrisori ale lui Dim. Ghica c. Panu dela 23 Martie (4-Aprilie)pilnil la 8 Iulie 1864, pe and acesta era In Viena si Paris, scrisori ce au intrat,In originalul lor, In stiipinirea domnitorului, probabil cfnd Panu fnebuneste. (H Ir-1111e Rossetti).

" Karada In o scrisoare c. Panu, trimls6 lui la Paris din insula GuerneseyIn 8 Iunie 1864, aprobfi §t el neplecarea lui la Constantinopol, pe motivul ciin'ar fi avut ce face acolo ; lucrArile oculte pe l'ingA staini nu se cuvin oamenilorlibertiltei ; el nu pot fntrebuinta deat presa sau revolutiunea". (1Itrtiile Rossetti).Asupra revolutiunei iatii Ina ce zice Ghica In scrisoarea lui c. Panu din 30

LOVITURA DE STAT 19

Cu Martin dela ziarul Le SiZcle, Forcade, dela revista La Se-maine Financière, prin mijlocirea unui prieten al sAu d'AltonShee, 0 este ajutat In aceste stAruinti prin Eugeniu Caradacare era 0 el In Paris la aceea0 datà 32. Tot acolo se afla i prin-cipele Grigore Sturza care serie lui Panu, in 7 Aprilie 1864,s`á stäruiasc'ä la St. Marc Girardin, ca ssá redacteze o circularàcare adunArile europene, In scopui probabil de a apAra pur-tarea adunArei In chestia legei rurale.

Era inviderat c'ä misiunea lui Panu, pe lfing4 curtile eu-ropene, nu mai putea fi 1ndeplinitk din momentul ce domni-torul obtinuse dela conferenta din Constantinopole recunoa§-terea loviturei de stat. De aceea i spune Panu, In o scrisoarea lui de mai tarziu atrà D. Ghica, eft' misiunea mea era cutotul alta, când am plecat la Paris ; lovitura de stat a schimbattotul" 33.

VázAnd deci protivnicii domnului a nu mai e nimic defkut pe calea diplomatick se Intorc pe acea a uneltirilor 1Auntrices4

A§a o scrisoare din 18 Iunie 1864, a lui C. A. Rossetti,cat% A. Panu spune, 6. peste 10 zile dela 2 Mai se putea faceceva, chiar acuma s'ar putea ; dar ne am temut i ne tememsA nu provocsám o invaziune ; cAci acum o sà." ni se zick ea' s'avotat §i c'd ei §tiu ea' am fost impin0 de Franta ; d-ta §tiila Decembrie 1863 0 Ianuarie 1864, am fost i noi 1mpin0 dereprezentantul Frantei sà-1 rAstruram i §tii cà tocmai de aceean'ai voit, n'am voit. Nu §tiu ce va fi mâni ; dar §tiu a la 26Mai stil vechiu am putut s5. facem pozna ; puteam chiar azi,dar n'am voit" 35.

Cand domnitorul pleac5. la Constantinopole, pentru acere aprobarea reformelor sale, opozitia scrie : Nu seAprilie (12 Mai) 1864: Je crols que les révolutions se font par les nations,mais non par le chambres". Ibidem.

Saisoarea lui Martin redactorul ziarului Le Siècle c. Panu §i mai multescrisori ale lui D'Alton Shee In Hirtiile Rossetti. Adresa lui Carada, tnsemnatli dePanu pe o notità, era Carrefour de l'Observation, 1. (Ibidem).

" Brulionul unei scrisori a lui Pana c. Ghica, 9 Septemvrie 1864. (Htr-Lille Rossetti).

" Cum observé i Annuaire des deux Mondes, 1866-1867, Paris. p. 573:Les moyens des résistance parlamentaire n'étaient plus possibles ; it partir ducoup d'Etat, on commence it ourdir des complots auxquels prennent part ladroite et la gauche".

" Htrtiile Rossetti. Cele ce se pun In aceasta scrisoare, despre intetireaconsuluitti francez la résturnarea domnitorului la 1863 si 1864, Isi are expli-carea In faptul di, pe atunci, se credea In Franta cé el devenise organul inte-reslor rusesti. Asa Redactora] dela Courrier d'Orient scrie secretarului domitoru-lui, cé un consul (WA Indoialli Tinos din Bucuresti), vra sé lacé a trece peCuza drept Rus. Bordeanu seceretarul lui Negri se sileste a convinge pe amba-sadorul francez din C-pole, ch Cuza e bun Francez (scrisoare redactorului LeCourrier d'Orient earl secretarul domnitorului, 6 Fevruarie (21 Martie) 1864 InHfrtiile Rossetti). Vom reveni i mai ttrziu asupra acestei Invinuiri.


cuvine a cerem dela staini indreptarea situatiei pe care Cuzaa creat-o tgrei. Cuza a plecat la C-pole ; va fi o ocaziune favo-rabilg de actiune" 36. Tot pe atunci se tanguie§te Rossetti cgträPanu, ea' boierii nu dau bani spre a se agita contra lui Cuza 37.Ideea de a-§i face dreptate singuri, Ma a recurge la interve-nirea staing, se mai vede din o scrisoarc a lui Panu, &At%principele D. Ghica, din 9 Septembrie 1864, in care se spune,cg Romania trebue oare sgi se plangg staingtgtei pentru in-alcarea drepturilor ei ? Ea trebue sg-§i facg dreptate singua.

De altfel dacg ne plangem, se va trimite o comisie in targ,§i atunci amas bun autonomiei" 38. 0 bro§urg apoi sustinecg purtarea principelui Cuza a fost de plans ; dar nu e treabastaingtgtei de a o pedepsi. Poporul roman este singurul sgujudecgtor ; deputatii s'au lgsat a fie alungati. E treaba lor !Dacg insg se va scula poporul roman, cu a-Ma mai au pentruel" 39. Altà bro§urg exclamg : sg alunggm pe acel ce ne apasg 4° !0 a treia : s'a" ne mantuim de tiran" 41. 1

Dacg ina se plgnuia asturnarea din lguntru, acei ce ourieltiau erau ingrijati ca nu cumva puterile a nu intervie infavoarea lui Cuza. Una din bro§urele amintite rostia acestetemen: Turburgrile nu vor lipsi de a izbucni mai curand saumai tarziu, §i cine ne zice cä puterile vecine care au consimtita nu interveni improtiva acestui autocrat in miniaturg (auto-crate au petit pied), nu se vor gabi a o face dacg, poporul romanva izgoni pe acel care-1 twig §i-1 apasg" 4°. Dar se mangaiaude aceastg perspectivg, sperand cg Romanii nu vor vedeaaggduindu-li-se dreptul care a fost recunoscut Grecilor, de aMa aul din adking, inlgturand pe un principe care nu §tieasg-i intgleagg, care sgacia prezentul lor §i le compromiteaviitorul" 43.

Este u§or de intgles cine eran acei care complotau as-turnarea domnitorului. Erau membrii clasei lovite prin refor-mele lui. Poporul, intru cat se poate vorbi de el, in starea deatunci a Romaniei, mai curand incuviinta cleat descuviintalovitura. C. A. Rossetti, unul din capii opozitiei §i a uneltirilor

" Scrisoarea lui E. Carada din Guernesey c. Panu, 6 Iunie 1864, (HirliileRosetti).

" Rossetti c. Panu 16 Iulie 1864. (11frtiile Rossetti). Pentru a Innegri peCuza, el este Invinuit a nu ar fi luat initiativa subscrierei pentru inundati.Rossetti C. Panu, 3 Tulle 1864. (Ibid.).

8° Ibid." La France le prince Couza et la liberté en Orient, Paris, 1864, pag. 22.40 Suppression du régime constitutionnel en Roumanie, 1864, p. 13." Dissolution de l'assemblie roumaine et expulsion des diputa, Paris, 1864,

p. 25.42 Suppression de regime cinstitutionnel, p. 24." Notes sur les Principautis-Unies de Moldavie el de Valachie. Paris,

1864, p. 31.

LOVITURA DE STAT 21

de rasturnare, recunoa§te el singur, d. ura in contra drepteia fost atat de mare, !mat toti erau fericiti de lovitura de stat ;fiindca s'a dat, ziceau ei, In cap boierilor" ".

Cat despre massele adânci ale taidnimei, pentru caredomnitorul i§i pusese in cumpana tronul, ele ramâneau nein-talega"toare §i nemi§cate, nici de turburarea in care se pusesetara, nici chiar de imbunatatirea soartei lor, ce era sa se In-deplineasca prin aceasta turburare. Lut inform, neframantatde ganduri, nede§teptat mici macar de imboldirea interesuluiindividual, el ramanea nepa'sator la tot ce se petrecea ; daraceasta a lui nepasare era explicabila : era opera veacurilorde nedreptate §i de apasare.

Lovitura de stat, ori cate urmari Insamnate ar fi avutasupra situatiei launtrice §i afarnice a Principatelor, fusesedeterminata in primul loc de räspingerea legei 'wale de catreadunare. Legea rurala care fusese cuiul In jurul caruia se in-vartise toata domnia lui Cuza-Voda, determina §i actul celmai cu grele urmari al acestei domnii. Dar pentru a intälegeintreaga ei insamnatate, trebue sa expunem istoricul darave-rilor seculare ce se desbatuse In totdeauna intre proprietariimari §i locuitorii sateni.

Legea rurala din 1864. Lovitura de stat de §i. a avutmai multe urmari Insamnate asupra Ward Principatelor-Unite,totu§i fusese facuta mai ales In vederea legei rurale, pe caredomnitorul nu voi sa o lese expusa nici macar la desbaterileunei camere aleasa dupa noul sistem electoral, ci o promulgaIn virtutea articolului din statut care prevedea, ca decretelece pana la revocarea adunarei se vor da de domn, dupa pro-punerea consiliului de mini§tri §i a consiliului de stat, vor aveaputere de lege". Ar fi fost insa firesc lucru videa promulgatalegea rurala indata dupa 2 Mai. *i. cu toate aceste ea nu estedecretata decat la 15 August. Cauza acestei intarzieri WA Ingreutatile pe care domnitorul le intampina pe de o parte cuchestia mana'stirilor Inchinate, de alta cu aceea a loviturei destat, care ambele acte trebuiau sa fie recunoscute de Europa.El nu voia deci sà mai adauga §i o greutate launtrica la celedouà ce apasau in'cá din afara asupra -Wei pe care domnia.Indata tug ce lovitura de stat capata sanctiunea Europei,Alexandru Ioan I, decrefä §i promulga legea rurala.

" Rossetti c. Panu, 31 Mal 1864. (litrtiile Rossetti). Si un boier de samAprincipele Sutu, Mémoires, Vienne 1899, p. 398, spune : Bien des personnesseusées, et je me place moi méme A leur suite, avaient fini par appeler de leursvoeux le coup d'Etat. L'expérience de 5 années de régime constitutionnel avaltdémontré que ce régime avait plongé le pays dans le chaos et le conduisait aubord du précipice".

22 ISTORIA RoMANILOR

Aceastä lege, promulgatà In ziva de 15 August /86445-declara pe sätean de proprietar fost si actual al locurilor su,puse stäpânirei lui, In Intinderea hotäritä de legile in fiintä,adecä de Regulamentul Organic, mäntinând vechiul principiu,cà niciodatà pämäntul locuitorilor nu putea intrece 2/3 din in-treaga intindere a mosiei. Se desfiintazä daca, dijmele, pod-vezile, zilele de meremet, caräle de lemne si toate sarcinelede acela§ fe!, in schimbul une despägubiri plätitä de Oranpentru desrobirea bratelor sale. Prettil acestei räscumpäräri amuncei, nu a pämäntului, de oarece täranul era privit ca po-sedându-1 ab antiguo in deplinä proprietate, era fixat la 1521de lei vechi 10 parale pentru säteanul cu 4 boi si 1 vacA ; 1148de lei pentru acel cu 2 boi si 1 vacäi si 816 lei pentru cel numaiCu 1 vacä, sau cum se zicea, ca palmele 46

Sumele aceste trebuiau räspunse In timp de 15 ani, ca-pete si procente.

Improprietärirea insä stänge once indatorire a stäpAnuluipentru viitor ; el nu mai este tinut, cum era dupä RegulamentulOrganic, a procura pämänt fnsuräteilor. Se punea acestora Inperspectivä cumpäräturi pe mosiile statului, fixandu-se prinlege chiar pretul pogonului la 5 galbeni, plätitori tot In 15 rateanuale. Legea mai prevedea chipul punerei ei in lucrare pentrustalpirea pärtilor täränesti, precum si modul despägubirei pro-prietarului, prin bonurile rurale.

Legea din 1864 mäntine deci câtimea de pämänt !lieu-viintatä säteanului de Regulamentul Organic si deci consfin-teste pentru totdeauna ingustarea vietei materiale a täranuluiromän; 11 sileste sá urmeze mai departe a se lei:Okla de culturavitelor si a se fnjuga tot mai mult la munca proprietarului,pentru pästrarea si a celor ce le avea. Ba prin inläturarea in-datorirei stäpAnului de a incuviinta pämänt insuräteilor, seingreuia incA starea täranului. Dar autorii legii, Cuza si Ko-gälniceanu, crezurä cä nu se putea face altfel, de indatä ce seadmitea principiul pe care era intemeiat intreaga legiuire :eliberarea atat a muncei täranului at si proprietatea de reci-procele lor indatoriri. E adevärat cd se liberase bratele Ora-nului ; insà aceasta se fAcea pentru o sumä deocamdatä destulde greu de räspuns : 1521 de lei 10 parale pentru frunta§ si inproportie pentru ceilalti, pret care nu e vorba adese ori nu räs-pundea la adevärata valoare a Vämäntului, si nemultämia decisi pe proprietari. Dreptul täranului de a primi pämänt la ma-joritatul lui din cuprinsul mosiei se inlätura curat, färä a seincuviinta säteanului nici o despägubire pentru aceastä des-

45 Mon. of. 15 Aug. 1864. Raporturile dintre boieri sl tarani a fost cer.cetatft In mai multe locuri in vol. precedente.

4' Alte preturi pentru mosiile de munte.

LOVITURA DE STAT

fiintare a dreptului sau. Boerului se dadea o despggubiresemnata pentru oborarea clacii ; taranului numai pentru aceaa pamAntului daca ar avea drept a§a numitii insurätei (sateniiaj un§i maj ori) 47.

Sa se adaoga pe langa' aceste, ca de multe ori se Imparitira taranilor pamanturile cele mai rele i neproductive, i atunc-se va putea apretui conditia reala creata taranului prin legeadin 1864.

Dar aceste urmari erau sa iasa la ivealà numai cat maitarziu. Deocamdatg satenii furg cuprin§i de o mare bucuriela vestea cà li se daduse pamant, pe arid proprietarii se a§-teptau din protiva ca aplicarea legei sä aduca asupra lor marinenorociri.

Inca din 1862, cand era sa se voteze prima lege rurala,Vasile Alecsandri, unul din prietenii cei mai devotati ai dom-nitorului, se jaluia In o scrisoare catra dânsul, ca n'a gasit cum-paratori pentru mo§ia sa Patra§canii i ca nu-i poate plati baniice-i datoria : Nesiguranta, spune el, care domne§te la noi pri-vitor la viitoarele reforme ale legei rurale, tine capitalurileo tearna tot atat de ridicula pe cat §i de fatala pentru daraveri" 48In 1864 Alecsandri revine asupra acestei legi, criticand de astadata aplicarea ei. El spune, ca ar fi trebuit sa se dee un termin,Inainte de a se pune- in lucrare ; ca arenda§ii cei mai multi pa-egsesc mo§iile cer reducen; iar proprietarii nu pot lua culturaasupra lor, de oarece nu au bani ; caci pentru imprumuturi,se cer procente neauzit de mari, 24-36%" 49.

De si legea rurala trebuia sa se puna in lucrare dela 23Aprilie 1865, taranii cautau sa se folosiasca de libertatea lorInca din toamna In care legea fusese promulgata, §i multi dinei refuzau a mai lucra la boieresc, ceeace pricinui in multi omare teama i ingrijire, amenintata fiind recolta anului viitor.Chiar secretarul domnitorului, Baligot de Beyne, scrie sta.-panului sau, ca de §i nu vra sa mearga atat de departe ca oare-care persoane care prezic mari desordine, ca urmare a foameteirelative ce ameninta Romania, totu§i este sigur, cà daca aceste15 ultime zile nu sunt intrebuintate la araturi §i la samanatul

4' Acestia bine Inteles considerau despagubirea ca plata a pamantuluisi nu a riiscumparat bratelor. CA suma de platit era mare pentru %Aran, sevede din cuvintele lui Vasescu la consiliul judet.ean din Dorohoiu 29 Noemvrie1864, (Mon. of. 2 Septemvrie 1865) : Avand In privire, ca alai% de impoziteledirecte earl stat, multimea locuitorilor urmeaza sA plateasca, In anul viitor,Insemnate sume dupa noua lege rurala, pentru rascumpararea Indatoririlor ce auavut catre proprietari". Asupra acestei mari neconsecventi In dauna satenilorsi In folosul proprietarilor a atras pentru Intala oarli luarea aminte Radu Ro-setti, Pentru ce s'au viscid& laranii, p. 421.

4° Scrisoarea lui V. Alecsandri catre domnitor, 20 Mal 1862 In HtrliileRossetti.

Alecsandri catre Baligot 29 August 1864. Ibidem.

24 ISTORIA ROMANTLOR

porumbului, cu zecile de milioane va trebui socotin pierdereatärei, si aceasta inteun an, in care inecärile au pricinuit pânäacuma el-liar antea nenorociri si unde budgetul deplorabil s'is'i mai deplorabila reorganizare financiarä a d-lui Steege aresä aducA, ca tot imprumutul, un deficit uries" 50. Tot asa scriedomnitorului si colonelul Cantacuzino, cä numai prezentaAltetei voastre va inäbusi, prin increderea ce insuflä, rostireanemultämirei care cästiga din ce in ce mai multà intindere.In deobste lumea este foarte ingrijin asupra rezultatului apli-cärei legei rurale. Se teme de efectele indirecte ale acestei legiasupra tocmelelor de bunä voe, si pretinde c'ä .nu a fost cuputintä a se face ca täranul sä lucreze" 51. C'ä aceastä teamàs'a indeplinit panä la un punt, se vede din o brosurà mai nouàcare spune, cä in anul promulgärei legei rurale, 1864, lucrareacämpului care trebuia sä se fac5 in acel an in felul clAcei, fuaproape nulä. Täranul refuzase a lucra, si guvernul nu-si dä-duse osteneala a explica reforma ; apoi anul mai fiind si ploios,recolta fu tärzie si stricatä" 52

Chiar expunerea situatiei României dela 2 Mai-18 De-cembrie 1864, infätosan senatului si adunärei in Ianuarie 1865,aran privitor la legea ruralà, eft' guvernul a fost si este departede a-si ascunde gravitatea perturbatiei momentane, produsäin toatä economia nationalä, prin schimbarea naturei foastelorrelatiuni dintre proprietari si säteni. Aceasta este din nenoro-cire consecventa reformelor mântuitoare" 53. Economistul Martianadaoge, cA orice sä zicä cineva, adevärat e cä.' proprientilemari au exportat mai mult s'i not& mäsurà de o cam dan, pevreo cativa am va imputina productia. 0 crizg tranzitorie seva simti färä Indoialä"54. Raportul comisiunei mixte a sena-tului si a adunärei din 1865 snruieste mult sä se aplice maicuränd legea ruralà, de oarece de altf el eficacitatea acelei legiar fi indoelnic6" 55. In sfärsit circulara ministrului de externe,Bälkeanu, lämuritoare a turburArilor dela 3(15) August 1865spune, c5. din aceasn falsä credinn c5 reforma anuntan nuera sä fie numai decAt aplicatä, au rezultat din nenorocire oare-care scädere in venitul fonciar ; pe de altá parte nranii, en-prinsi de bucuria desrobirei lor, au räspuns prin o regretabilänelucrare la mäsurile luate in al lor interes". Despre scädereavenitului fonciar vorbeste si raportul directorilor BAncei deMoldova (Banque de Moldavie) care declarä, cä este nevoiea se suspenda plata dividendei pe anii 1864-1865, din cauza

" Baligot cat% domnitor, 12 Aprilie 1865, Ibidem." Colonelul Cantacuzino cltal domnitor, 31 Martie 1865, Ibidem." La Question d'Orient el la nation rownaine, Paris, 1867, p. 12." Vasile Kogalniceanu, Acte, p. 86." Analele economice 1864 In Mon. of. 1 Oct. 1865." Mon. of. 13 Oct. 1865.

LOVITURA DE STAT 25

cá veniturile unora din mo§iile ipotecate au cäzut a§a de tare,cá nu mai acopár anuitatea de plait" Criza agricolá ar fifost ins6 mai putin gravá, dacá, pe längá neajunsurile neapä-rate ale unei perioade de tranzitie, nu s'ar fi adaos innecárile,seceta §i. epidemiile" 57.

Bine intäles ca protivnicii domnitorului nu lipsirá de aexploata aceste incurcáturi, pentru a lovi in el, ceeace se fäceains6 prin gazetele stráine, in tail nefiind cu putintá o agitatieprin pres6. Se intálege dela sine cá ziarele austriace, precumLa Correspondance générale §i Le Mémorial diplomaligue, numai putin §i acele ruse§ti ca Le Nord ponegriau din räsputeriopera lui Alexandru loan I; dar §i multe din ziarele franceze,precum le Temps §.1 mai ales Les Débuts criticau chiar cu Inver-§unare legea ruralà §.1 araau pierzátoarele ei efecte. Acestuidin urmá ziar insá ii fäspunde foarte bine Le Courier d'Orientdin Constantinopole, observand, cá el se mill ca tocmai LesDébuts sá cadá a§a de ráu asupra principelui Cuza, pentru im-proprietärirea sátenilor, cAnd nu avusese destule cuvinte delaudá pentru fapta identicá a impäratului Alexandru al Rusiei 58.

De notat este a femeile fulà acele ce se plecará mai intaide a asculta de lege. Anume trei boierese din judetul Ilfov,doamnele de Ruckman, Lahovari §i Wäleanu (Mull' de bunávoie pämânturile cuvenite atenilor 59. Ori cum ar fi fost re-zolvità chestia ruralá ; ea gäsise o deslegare, §i ar fi trebuitca poporatia táráneascá sá fie de§teptatá asupra nouei con-ditii in care intrá viata ei economicá ; §i. s'A se fi indrumat ac-tivitatea ei a§a, ca sä se poatá intocmi in sfinul nouei stäri alucrurilor 6° C6 Regulamentul Organic care el pusese temeliaacestei noue indrumári economice in gospodäria sáteanului,sà nu fi luat nici o másurá in aceastä privire, lucrul se expliaprin nepásarea acelei legiuiri fatá cu nevoile Oranului. C6 nicidomnia lui. Vodá Cuza nu contine nici o másurá luatá in pri-vinta arátatá s'ar explica din scurta ei duratá dup6 aplicarealegei rurale, chiar in cazul cand s'ar fi putut gandi la a§a ceva.

In total deci legea ruralá este departe de a fi pus cal:atcrizei agrare cum a pus secularizarea capát acelei a stäpanirii

" ReprodusA de Mémorial diplomatique, 11 Iunie 1865." Vezi L'Europe din Frankftut, 29 Sept. 1863." RAspunsul lui Le Courrier d'Orient 28 Sept. 1864 ziarului Les Delat

din 10 Sept. 1862. Le Monde, Le Constitutionnel §i alte cite-va organe stintfavorabile legei rurale.

" Depesa lui KoOlniceanu C. domnitor 19 Sept. 1864 (ffirlitle Rossetti).C. D. Aricescu improprietArise pe sAtenli de pe mosia lui, Budiqtenii, jud. Bu-zeului, Ind( dinaintea promulgArii legei rurale, anume In 10 Iunie 1862. Mon.01., 30 Iunie 1864.

'° CA lucrul nu s'a f Acut nici de atunci Incoace timp de 40 de am deo desvoltare constiutl, s'ar pArea mal neexplicabil, dacrt In istorie ar fi cevacare sA nu-si aibA explicarea.


grece§ti. Ea a fost numai un popas pe calea veacurilor In des-legarea acestei prea Insemnate Intrebäri. Legea rurald se poatechiar spune ca nu a dat o solutie economica nevoilor tarane§tiIntru cat ele se Intoarsera din nou aproape la aceea§i formain care existau la Inceput. Taranul recazu iar In ghiarele proprie-tätii mari, robinduli catre ea munca pentru nevoia Intretineriitraiului. Cand tot din lipsa de ima§ comunal §i de intindereIndestulatoare a propriului ogor se iea dela proprietar pamantde hrana' pentru vitele lui, cerand §i pentru el §i sa-i munceascapentru plata acelui pamânt laranul recazu tocmai In stareaIn care se afla pe timpul Regulamentului Organic adica In aceastare pe care un aspru critic al legei din 1864 o nume§te neoio-brzgia. Totu§i legea din 1864 a avut meritul Inca nemasuratde a face sa. rasara In sufletul obijduit al taranului ideea ca.§i el are drept la pämântul tarii, idee care patrunzand §i In spi-ritul clasei conducatoare primenite, va deveni isvorul tuturorImbunatatirilor viitoare In starea sateanului roman.

Pentru a Inmanuchia Insemnatele urmari ale lovitureide stat, le aflam intai In democratizarea politicei a societateiromane, ce! putin In principiu daca nu In realitate. Conventiade Paris dispusese Inläturarea privilegiilor §i egalizarea con-ditiilor sociale, pe cand prin legea ei electorala mentinuse pri-vilegiul politic.

Lovitura de stat prin noua lege electorala chiama toatatara la drepturile politice ; al doilea, lovitura de stat rastoarnaConstitutia impusa României prin Conventia de Paris carenu mai avea nici un Inteles dela Infaptuirea Unirii ; emancipeazaastfel pe Romania de epitropia puterilor, dandu-i dreptul dea§i modifica a§ezamintele launtrice dupa cum va chibzui maibine. Prin aceasta dispozitie s'a facut cu putinta chemareadinastiei straine In 1866. Lovitura de Stat Inzestreaza Romaniacu o legislatie noua, moderna, care oricate neajunsuri ar fi avut,totu§i a devenit adevaratul organ al Indrumarii egalitatii.

In sfar§it lovitura de Stat a dat pamant taranilor iarlegea prin care s'a realizat aceasta uria§a masura a indrumatcel putin daca nu a creat chiar pe taranul cetätean 61.

" 0 foarte Mina si amAnuntitA cercetare a legii rurale cu luarea In pri-vire a celor mai multi din acei ce au criticat-o se aflA In teza de doctorat InLitere a domnisoarei Lucretia RAdulescu-PravAt. : Activitatea lui Mihail KogAlni-ceanu pAnA la 1866, 1913. Capitolul final (al VIII-lea) : Legea rurald, p. 147-202.

II

DELA LOVITUR,A DE STAT PANA LADESCHIDEREA ULTIMEI LEGISLATURI

(2 Mat 1864-4 Decemvrie 1865)

Cfilätoria lui Kogfilnieeanu in Oltenia. Dela loviturade stat inainte, se simte tot mai mult mâna domnitorului Inconducerea daraverilor publice iar actiunea opozitiei se tragepe dedesupt, apucând tot mai mult ealea complotului carela sfksit, izbuteste a fäpune pe acela ce deocamdatà o ràpusesepe dânsa.

Pentru a indrepnti insà" punerea sa deasupra legilor",cum singur domnitorul caracterizeaz6 actul de la 2 Mai,1 elimpreura cu consiliul de stat se apucà de lucru, si in scurttimp iese la luminA o surn6 de legi noi, menite a des6varsiorganizarea tkei, unele din ele, nu e vorbk cam pripit fn-tocmite, dup6 cum nici se puteà altfel, in graba ce se pusesede a se indrepati lovitura de stat, prin a ei productivitatepe tkAmul legiferkei 2. Asa se promulgA legile de exproprierepentru cauzà de utilitate publick de constrangere corporalkde mgsuri si greunti, pentru introducerea juriului, de nstruc-tiune publick a sinodului, a impozitului bkiturilor spirtoase,condica penalà cu procedura ei, pe IângA altele mai mid siIn sfarsit cele douà mai fnsemnate legiuri din domnia luiAlexandru loan I, pe langä acea a secularizkei : unificarealegiuirei civile din ambele tki, prin introduceiea codului Na-poleon si legea ruralk

Se poate Orea in destul de straniu ca legea ruralà O.fi fost aproape pricina cklerei lui Kogalniceanu dela minister,el care fusese mana dreapta a domnului in indeplinirea tuturor

2 Mesajul din 6 Decemvrie 1864. Mon. o/. din acea zi.2 Domnitorul spune chiar In acel Mesaj, cA ceeace nu s'a flicut In 5 ani

s'a fAcut acuma In 5 luni. UM frisk spornica activitate a camerei dinanintealoviturei de stat. Vezi Vol. XIII p. 227.


indráznelelor timpului din urmá. Cu toate ea' vremile eraufoarte grele, ad5ogAndu-se pe langà frámântárile läuntrice,produse de lovitura de stat si de legea ruralá, noua complicatiein chestiunea manástirilor inchinate, precum i alte greutki,totusi domnitorul era aproape sä ráspingá din a lui colaborarepe ministrul, in care Ong atunci se sprijinise atät de mult.

Pricina acestei honed a domnului stá in un simtimântce ne vine cam greu de inteles la Alexandru loan I, un soiude gelozie fa o cu ministru sáu care ce e drept se purtaseasa, incât atrásese asupra lui o mare parte din recunostintape care täränimea o arka pentru a ei improprietkire.

Anume, Kogälniceanu, pentru a se bucura de efectelece legea ruralá era s6 le producá tocmai in primul moment,asupra massei poporului, cedand unui simtimfint de dorintáde márire, intreprinde o cälátorie in Oltenia. Pretutindeni fuprimit cu cea mai mare inflácárare, Thranii din Slatina, nespune Magheru, Ii ridicase arcuri de triumf i, cAnd se duceausà vadá pe Kogálniceanu, spuneau cá merg sá vadá pe MáriaSa care le-a dat pámânt. Trei zile, cAt a stat aici, a fost unadevárat principe. C' est un peu louche", sfarseste Magheruscrisoarea sa 3. Tot asa spune si Bonet, seful inginer francez delalucrárile publice, c5 a lásat Craiova in entuziasmul cel mainebunesc. Cuvântári, lacrimi, luminatii, banchete, tot fusesepus in lucrare. Unman este un prefect prea ghibaciu. Recu-nostinta Craiovenilor care d. presedinte al consiliului s'a arátatla luminä, prin un ceasornic de 900 de galbeni". Adaugá insäBonnet, cä trebue sä facá aceastá dreptate lui Kogálniceanu,cá in totdeauna a repurtat in public meritul Altetei Sale sicá a vorbit cátre tárani un graiu foarte ImpAciuitor" 4.

Se vede ins6 ea' rapoartele ce se fAceau domnitoruluiasupra cálátoriei triumfale a ministrului säu, erau coloratemai mult in sensul rapoartelor lui Magheru, deck in acel alscrisorilor lui Bonnet. Domnitorul se supárá adanc pentruaceastá uzurpare, din partea ministrului, a gloriei cele maimari a domniei lui, pentru izbutirea ckeia el presimtia poatecá pusese aceastá domnie chiar in cumpänä. Cum se intoarceKogálniceanu din Oltenia, domnitorul incepe a-i aráta nein-credere. Asa el ordonä, ca toate deslegárile ce le-ar da inchestiunea ruralá, sá treacá prin consiliul de ministri. Kogál-niceanu intampin6 cá o asemene másurá ar fi peste putintáde aplicat, deoarece ar insemna sá se delege administratia täreiconsiliului ministrilor. El scrie domnitorului : Mai bine decka statornici un asemenea principiu, sá se schimbe ministrulcare a ajuns atät de nenorocit, luck sá nu mai aibá voie a

Scrisoarea lui Magheru, 29 August 1864. Htrtiile Rossetti.4 Bonnet c. Baligot, 29 August 1864. Ibid.

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA IILTIMA LEGISLATUR k -09

aplica legile ce sunt de competinta sa, adicg cele administra-tive. Dupg intoarcerea mea din nenorocita cglgtorie ce am fAcut-ola Craiova, am ggsit situatiunea cu totul schimbatg, cel putiaIn ce mg' prive§te pe mine, §i asprele imputgri ce in fata con-siliului de mini§trii mi-ati adresat, in conflictul stArnit haremine §i ministrul justitiei, N. Cretulescu, mi-au dat dovadg cgeu nu mai eram pre§edintele de consiliu decAt cu numele §ideabia mai eram ministru. Mai multe depe§i ce am primadela I. V., toate serse intr'un ton de videratà netncredere,mg pun In tot dreptul de a crede, cà numai pot conta pebuna vointg a I. V. Faceti mai bine I. V. o excursiune InValahia Micg, spre a vg incredinta de infamia calomniatorilor" 5.Intr'o scrisoare cgtre Neculai BglAnescu, Kogglniceanu esteIna §i mai l'Amurit. El spune, cg Alteta Sa s'a folosit decea dintAi imprejurare, pentru a argta toatg a ei nemultumire,cg nu am fost fluerat in excursiunea mea din Oltenia. Ova-tiunile de care imi vorbe§ti, crede-mg cg am fost cel dintAiua mi le primi. Am ordonat, inainte de a intra in un judet,prefectilor, sg nu-mi facg nici o primire oficialg, nici mgcaracea neapgratg, precum aflarea prefectului la intrarea distric-tului. Dar, reprezentant al unui principe ce dgduse fiber-tatea unui popor, mi-ar fi fost cu neputintg a nu intAmpinao bung primire din partea poporatiilor. Ele mi-a fgcut o primireminunatà ; dar aceasta ar fi fgcut-o orickui ministru, vizitAndtara, ca delegat al principelui. Pretutindeni am fgcut laudadomnitorului, pretutindene i-am ridicat vaza ; pretutindene amatribuit lui §i numai lui singur, tot meritu marelor fapte inde-plinite. Nici un alt striggt nu a fost rostit deck acel de Ale-xandru loan I §i cel intAi care l'am dat am fost eu. E invoia d-lui Cretulescu (Neculai) de a zice impotrivg ; este invoia lui de a intrebuinta clevetirea, spre a veni in locul meu.Il cedez cu pläcere. Librecht, sub cuvänt de a vizita po§teleparcurge districtele pe care le-am vizitat eu. Il desfid sg con-state, cg, in cea mai micg imprejurare, am lipsit datoriilormele de ministru devotat §i credincios. Judecg lug, dacg potmerge inainte, cu un coleg a§a de putin delicat ? Judecg maiales, dacg chiar de pe acuma sunt uitate slujbele pe care le-amadus, la ce pot sg mg Wept pentru poimAini? In plin consiliuam fost apostrofat, precum nu poate sg fie un ministru. Eramhotgrit sg-mi dau indatg dimisia. Prieteni sinceri m'au sfgtuitinsg sg nu o fac, §i aceasta in vederea frumoaselor legi pe carele-am fAcut impreung' §i care ar cgdea in desobicinuintg, sauar fi rgsturnate a doua zi dupg alcgtuirea unui nou minister.Chiar de pe acuma protivnicii no§trii au Inceput a se mica,In vedrea apropiatelor alegeri. Ei preggtesc §i o protestare in

5 Raportul lui Kogalniceanu din 10 Septemvrie 1864. Ibid.

30 1STORIA ROMANILOR

contra legei rurale. S'ar pärea c6 A. S. este foarte sigurà pealegeri, deoarece pregke§te o schimbare de minister §i ea credeea' d-1 Cretulescu este omul in stare sä-i dee o bunä adunarede deputati. Pe tine te rog sä te duci la Ruginoasa §i A ho-täre§ti chestiunea. Sau sä aibä incredere In mine §i sä fiu tratatca pre§edinte al consiliului, sau sä mä lase sä mä due In lini§te.Sunt convins a au inceput a se sätura de mine. Ei bine, ssämi-o spung pe fatà. In imprejurkile actuale §i ele sunt maicritice de cum se crede principele are nevoie de un ministercare sä. Inspire §i sä primeascä o incredere reciprocä. Aceastäincredere eu nu cred s'o mai posed. Nu voi lua cu mine allápärere de räu, decat aceea de a vedea cä, odatä noi du§i,toate faptele noastre cele mari §i toate lucrkile noastre sevor duce §i ele pe gärlsä" 6.

Totu§i lucrurile se impkarä, §i Kogälniceanu rämase laputere, urmänd mai departe a lucra pentru ca legea ruralàse devie o realiate. 0 scrisoare a lui, din 16 Septembrie 1864,aratä aceastä schimbare in situatia lui 7.

Adunarea eea noufi. Lovitura de stat aduse insä nunumai deplinirea organizkei tärei prin legile enumerate §ischimbarea stärei clasei täräne§ti prin improprietkire ; ea maiavit incà un efect covar§itor asupra fo§tilor privilegiati. Prinnoua lege electoralà, se schimba cu totul caracterul reprezen-tä'rei nationale ; dar totodatä se aduserà toate puterile realeIn mäinile domnului. Mai intai corpul ponderator al cäruiamembri, in marea lor majoritate, erau numiti de domn, se in-telege cii trebuia sä fie un organ supus vointelor lui. De altfelnu se poate zice, cä senatul lui Alexandru loan I era alcätuitdin oameni färä. vaz5 §i MI% valoare. Erau in el bkbati caI. Strat, Al. Väsescu, M. Kogillniceanu, Hristian Tell, LudovicSteege, Savel Manu, N. Cretulescu, N. Rosetti-Bälänescu, TeodorBal§, Barbu Belu, §tefan Catargiu (fostul caimacam), CostinCatargiu, Scarlat Cretulescu, N. Docan, C. I. Filipescu, I. I.Filipescu. Gh. Ghica generalul, C. Nästurel Herescu, C. Hur-muzaki, Nicolae Milu, Scarlat Rosetti, Al. Sturza, Al. Terea-chiu, Barbu VIAdoianu, etc. 8 De§i senatul continea reprezen-tanti ai vechilor familii, persoanele ce-1 alatuiau fusese numitedin randul acelora favorabile domnitorului sau cA§tigate lui,tocmai prin aceastä numire. De aceea §i opozitie in senat maicg nu se intalne§te. Numai neinduplecatal I. I. FilipeascA vo-teazä contra räspunsului la mesaj ; Sc. Rosetti combate legea

Scrisoarea lui Kogálnicecum din 4 Septemvrie 1864. V. KoOlniceanu,Acte, p. 82-83.

7 Hdrtiile Rossetti,Lista senatorilor, astfel cum s'a alatuit corpul la inceput, vezi in Pro-

gresul foals publ. oficiale, Ia§i, 5 Dec. 1864.

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 31

numirei mitropolitilor din partea capului statului, ca necano-nia ; iar cinci senatori §i. anume P. Carp, I. I. Filipescu, Gher-man, Radu §i Sc. Rosetti voteazA contra indigenatului luiCesar Librecht, directorul po§telor §i telegrafelor §i favorituldomnului 9.

Fizionomia adunärei este insä cu totul stranie §i neo-bicinuità, daa o asemänäm cu cea de mai inainte. Numelemari au dispärut aproape cu totul, pentru a face loc unoroameni ce niciodatà nu s'ar fi putut intalni cu deputätia subvechea lege electoralä. A§a Intalnim nume ca Toma Furduescu,Dicu Erbaciu, Stan Teodorescu, Vasile Niculescu, NeculaiGazanacli, Toader Borda§u, loan Anu§ (Arman), Coman Chitoiu,C. Zatreanu, I. Zoiade, 'Mime Popescu, D. Rädulescu, D.Frumu§anu, Cräciun Cozmescu, Bilciurescu, Caramanläu, De-paratanu, Avedic Goilav (Arman), loan Baciu, Poplica, Tran-dafir, Simigiu; Moraitu, Nanaescu, Paraschiv, Droc, Zugrä-vescu, Ipceanu, Rufu, amboteanu, Roca, Titorov, Iliescu,Crasnaru. Bäiä§anu, Roibu, Gaitä, etc. ; iar dintre numele maicunoscute, intalnim numai pe Costachi Negri, N. Lambrino,N. Cantacuzino, C. Ralet, Scarlat Lambrino, Al. Florescu, A.Teriachiu, V. Romalo, N. Lahovari, Hr. Tell §i Gr. Cuza, 11pe 16010. Nici un singur membru din fosta opozitie nu fuseseales u. Era o säriturà ne mai pomenitä". Dela clasa privilegiatä,organul legiferärei trecuse deodatä la acele ce pânä atunci su-ferise numai mäsurile, färä a .desbate nici una din ele. Lovi-tura in clasa boiereascä era o loviturà de moarte 12. Se intelegea in starea de culturà de atunci a României, intinderea drep-tului electoral, in loc de a spori ca in alte täri pe protivniciiguvernului, Meuse din adunarea deputatilor numai un biroude inregistrare pentru propunerile stäpanirei, a§a cA sistemulconstitutional la noi incepe chiar dela a lui introducere pedeandoasele. Domnul, pentru a-§i intäri autoritatea, lärge§tecercul electoral. Pe and in alte täri se fAceau revolutii dinpartea poporului, pentru a dobandi aceastä lärgire, la noi revo-lutia trebui sä plece de sus, pentru a intäri prin ea putereaoarmuirei.

Organele timpului nu se pot impiedica de a expune ade-väratul caracter al acestei reprezentatii nationale. Reforma,

osed. din 5 Fevr. si. din 10 Martie 1865, Mon. of., 20 Ian. 16 Fevr. 1865si 28 Martie 1865.

10 Enumerarea tuturor deputatilor In Pro gresul, 1 Dec. 1864.it Le Temps 10 Dec. 1864: On n'a pas laissé A l'opposition un seul

endroit, oil elle put faire élire un député".12 Era o transfomare radicala. Ori cum ar fi fost Inceputurile, se poate

rosti judecata ziarului La France 11 Dec. (30 Nov.) 1864: Criticele cu careeste intampinata lovitura de stat ar fi fndreptatite, daca aceasta suprema initiativiinu ar fi dat Romanilor mai mult decft le lua pentru moment".

32 I8T0/2LA. BOMINILOR

organ de altfel favorabil guvernului, nu stà la ganduri sprea spune despre noii deputati, cà daa sunt putini dintre eicare se bucurä de o celebritate oarecare prin antecedentelelor daa putini din ei sunt oratori distinsi teoretici profunzisau practiciani experimental", in schimb Insä sunt oameni onesti

buni patrioti"13. Deaceea, cu toatá supárarea adunárei pedeputatul C. Aricescu, pe care chiar 11 exclude din sanul ei,nu prea calomniase el adunarea, and scrisese In Concordiadin Pesta, cà in ea sunt numai 5-6 deputati care pot vorbi ;ceilalti stint incapabili ; cá ei pot fi lesne influentati, dup6cum t'a dovedit accsta cu ocazia form6rei comisiei budgetaresi a comisiei de rOspuns la mesaj ; cà votul pe fatà presupunedeputati independenti, iar nu functionari sau aspiranti la func-tiuni, oameni timizi ce se tem chiar de a rosti o párere" ".Intre deputati erau i vreo 20 de tarani, despre care tot Con-cordia, insO de astà datä prin propria ei redactie, spune,ar fi niste ignoranti a cOror serviciu nu poate fi decht sprestricare i compromisiune, neputand servi nici guvernului, nicichiar cauzei clasei lor" 16. Deaceea bunOoarg, proiectul de rás-puns la adresa tronului este votat cu unanimitatea celor 120deputati prezenti16. Tinuta deputatilor este foarte stangace ;ei se tem de a rosti cea mai mia párere protivnia guvernu-lui, i and unul se fncumeta s'o Ma, era fndatà tistuit demajoritate ; adeseori minitrii trebuiau incurajeze a-si rosticuget5 rile 17.

Mesajul cetit de domn la deschiderea aduriärei, 6 De-cemvrie 1864 cautá sO indreptOtiasa másurile Indeplinite deguvern. El spune, cá luptele i frámântArile compromisesetara ; a din Om% se spunea cuvantul de anarhie, iar In läun-tru luptele din earner% amenintau sA iasá pe stradá. A trebuitsà se iee o energic6 hotOrire". Aratá, dupà aceea, clun prinrecunoasterea actelor dela 2 Mai din partea puterilor, taraa dobandit deplina ei autonomie; apoi enumerá legile cu careguvernul a fnzestrat tara, ca organizarea judealoreasa, legeacomunalá, cea relativä la ¡win, codul penal, codul civil, sinodul

" Reforma, 7 Decem. 1864. Comp. 3 Decem. 1864: Cu toate a nucunoastem dech pe vre'o cIti-va din cei 160 de reprezentanti". Erau oameniabsolut necunosuti.

sed. din 29 Ianuarie 1865 Mon. of. 28 Fevr. 1865.u Reprodusil de Regenerafiunea 28 Ian. 1865.1. Sed. din 4 Ian. 1865. Mon. of. 10 Ian. 1865." Cate-va scene curioase se petrec In sedinta din 30 Dec, 1864, Mon.

of., 21 Ian. 1865. Tell, un vechiu parlamentar, observa Inteo zi, asupra moduluicum adunarea fi intelege rolul : nu-mi aduc aminte sa se zicil undeva, Inregulament, cA atunci cand guvernul primeste o opinie, numai atunci sa sevoteze". Sed. din 23 Fevruare, Mon. of. 21 Martie 1865. Trompeta Carpafilor, 6Iunie 1865, observii cA adunarea are identic aceiasi baza ca i plebiscitul. Undeputem gasi o camera mai guvernamentalli deceit actuala?"


instructiunea publica obligatoare i gratuita, sistemul metric,exproprierea pentru cauza de utilitate publica, camerele decomert, casa de consemnatii, legea de recrutare, legea pentrucumparari de imobile din partea strainilor, legea ruralä, rea-lizarea imprumutului de 48 de milioane, chestia mânastirilorinchinate intrata in faza despagubirei. Asupra finantelor arataca deficitul neinsemnat, fata cu bogatiile nedesvoltate aleOrd, a provenit in mare parte din cauza marei da toril mo§-tenite dela guvernele trecute ; apoi prin Creatiunile noui, pentrucare fostele adunari nu s'au ingrijit a procura *i veniturilenecesare. Cat despre mine sfAr§e§te mesajul, aceasta este ceamai frumoasa zi a vietei mele, pentruca dupa ce pentru unminut, spre a salva natiunea §i societatea rumâna, am fostnevoit a nia pune mai pre sus de legi, astazi mä vad in feri-cita pozitiune de a pune in aplicare noile institutiuni ale Ro-mâniei, incredintându-le inimei, inteligentii i patriotismuluiunei adevarate reprezentatiuni nationale". Sesiunea adunarei sescurge in cea mai deplina lini§te 18; ea se ocupa de câtevalegi mai insemnate, precum deaceea pentru autocefalia bise-ricei române, acea pentru numirea episcopilor §i a mitropo-litilor, pentru distrugerea morilor pe cursul Dâmbovitei §i con-struirea cheiurilor acestui râu, legea pentru a§ezarea impozi-tului fonciar dupa modificarile intervenite in starea proprietatei,legea privitoare la perceperea veniturilor directe, i alte cAteva.Dealtfel marea i statornica indeletnicire a adunarei §i in parte

a senatului, este votarea indigenatelor §i a numeroaselorcereri de pensiuni care nu se mai silr§iau"1°.

Cum se face ea' in mersul at:At de regulat al desbaterilordin cursul sesiunei ordinare, dintre 6 Decembrie 18641 §i 13Martie 1865, ministerul Kogalniceanu sa se retraga in ziuk de26 Ianuarie20? Ziarele puse sub regimul ordonantei din 1859,se abtin de a da once soiu de informatii, asupra cauzelor acesteiretrageri 21. Desbaterile adunarei ne dau insä destainuiri asuprapricinei ce a determinat criza, i anume ea a provenit din tonulprea autoritar, pe care pre§edintele consiliului 11 avea fatä cudeputatii, la cea mai mica a lor incercare de emancipare. A§a

Numai odatA ca prin minune, presedintele chiar al adunArei,."Al. Flo-rescu, combate kgea pentru distrugerea morilor pe Dambovita. Sed. din 4 Marti°1865, Mon. of., 9 Aprilie 1865.

" Suma totall a pensiiilor votate In aceastA seiune a fost de 492,850 delei. Vezi rezumatul jucrArilor camerei in ziarul Opiniunea nafionald 25 hfartie 1865.

" Ministerul fusese tnttt descomplectat prin retragerea lui Steege g N.Cretulescu, Mon. of. 22 Ian. 1865. Retragerea tut KogAlniceanu, Ibidern, 26 Ianr1865.

11 Reforma din 25 Ianuarie si 2 Fevruarie 1865 tnregistreazA numai retra-gerea, fArA nici un comentar. Regeneratiuneu, 28 Ianurrrie 1.865, spune, c uu&ate da nici un cont asupra cauzelor acestei schimbAri, neavind nici o infor-matiune".

A. D. Xenopol. Istoria Romilnllor Vol. XIV 3

64 ISTORIA BOMANILOR

eu prilejul retragerei ministrilor Cretulescu *i Steoge, retra-,gere ce precedeazä Cu chteva zile pe acea a Koghlniceanului,deputatul Grigore Cuza, unchiul domnitorului §i. unul din rariimembri ai foastei adunäri ce fusese ales in adunaroa cea uouàroste§te cateva cuvinte de pärere de räu, asupra dimisiei celordoi mini§tri, Kogälniceanu dA incA o lectiune a§a de asprA bä-trAnului deputat, asupra faptului c5 nu este cuviincios de ase lua cuväntul asupra unui mesaj, Incat se spunea c5 adunarea,imdignatä de tonul ministrului, voia sä-i dee un vot de blam 22.In §edinta din 28 Ianuarie, deputatii Tell §i. Aricescu i§i daudimisia din mandatele lor, cel intAi pe motivul a fusese chematla ordine färä cuvänt de vice-pre§edintele D. Gusti ; cel de al doile,fiind cg biuroul modificase, in trecerea din procesul verbal, un re-zumat al discursului säu, in care gäsia oarecare cuvinte atingnoarepentru demnitatea camerei 23. Koaniceanu care intervine in des-batere, spune intre altele cä nu era dator biroul sä se tinä deextractul omiopatic al D-lui Aricescu ; cä biuroul are dreptula *terge, nu numai cuvinte §i fraze, dar chiar acele idei, emisecu intentiunea de a aprinde pasiunile ; cä prin urmare D. Ari-cescu n'are dreptate sà fie violent i nici vrästa d-sale nu poatesä-1 justifice. Toti suntem maturi ; cine se simte ncmatur sä'§i dee demisiunea ; nevcIrstnicia afarei, nu alce, precum §i aceicare sunt upri la minte" 24 Se vede cA aceste cuvinte au ofensatpe mai multi deputati §i cii aceastä jignire a afost adusä la cu-no§tinta domnitorului, care trebuia sä dee o satisfactie camerei,järtfind ministerul, la care am vAzut, cä din cauza incidentuluicälätoriei la Craiova, domnitorul nu prea tinea §i nici KogAl-niceanu nu era multämit de modul cum il trata principele.

Cum spune ziarul francez La Patrie : se crede cu dreptul,cA energia d-lui Kogälniceanu fäcuse mari servicii tärei in timpulevenementelor care precedarA §i urmarà lovitura de stat ; eaera insä nu la locul ei in toate privirile, fatä cu o camerA a 611.6devotament nu putea fi supus nici umbrei unei indoeli. Ca-racterul cel prea aspru al pre§edintelui consiliului stärnindu-inumero§i protivnici In sAnul senatului §i a consiliului de stat,principcle trebui, cu toatä pärerea sa de räu a renunta la con-

" Le Courrtr d'Orient 4 Martle (20 Fevruarie 1865). La Pat,* 8 Marti°(24 Fevr.) 1865.

" Aceasta fnainte de a cuneaste camera cele scrise de Aricescu In Con-cordia, In urma cArora voteazA excluderea lui. Vezi mal sus, nota 14.

" Spusele mlnistrului sunt reproduse de Correspondance générat de Vien-ne, organul cel mat dusman al domnitorului Romaniel, fi numArul sau din16(4) Ian. 1865, In chipul urmillor: Elles ont acceptées les &missions etraccepte de mOme Mies d'un tas d'idiets et de cretins qui ont peut Alre enviede suivre votre exemple. II faudrait une plume bien autrement habile et exercéepour rendre le tumult° qui suivit cette inconcevable et grossibre apostrophe"..Cu toatA exagerarca lucrului, se peate vedea, ca cuvintele lui KogAlniceanu ne-rnultumise adunaren.

DELA LOVITURA DE STAT PANI. LA ULTIMA LEGISLATURA 85

cursul d-lui KogAlniceanu" 25 Când adunarea af16 despre re-tragerea ministrului ce o ofensase, ea propune ca sA trimitào deputatie domnului, spre a-i mult6mi pentru satisfactia cea dat-o adunarei, prin schimbarea ministeriului mai ales aaceastA schimbare a venit in urma unui incident foarte regre-tabil, iscat in aceastà adunare in sedinta din 23 Ianuarie".Presedintele ins5 opreste pe deputatul Bora'nescu a desvoltaaceastà motiune, de oarece nu se cuvine a radica chestiunide blam pentru un minister ca'zut" 26

In sesiunea extraordinar6 ce se deschide dup6 Pasti, la2 Mai si tine pan'a" la 25 Iunie, se repeta aceleasi imprejurAriaproape ca si cea In ordinarà, si anume c5derea ministeriuluiBozianu ce inlocuise pe Kogalniceanu la 26 Ian. 1865. Schim-barea se Meu tot din pricina neintAlegerilor dintre adunaresi minister ; anume cu prilejul vota'rei lcgei pensiunilor maiapoi cu acel al votarei legei organiZärei judeatoresti, se schimb'ácuvinte cam grele intre ministerul justitiei G. Vernescu si de-putatul Tell, in care ministrul, futre altele, rosteste si acele delectiune ce ar trebui data' deputatilor ce se abat dela calea buneicuviinti. Adunarea protesteazA in mare nurrar contra acesteiatingeri a demnitatei ei, si domnul care nu voia cu nici un pret56 supere o camel% atat de ascultätoare, ii a.' de a doua oarasatisfactie, chemand la minister pe N. Cretulescu In ziva de14 Iunie 1865 27.

Atat sesiunea ordinarä" cat si cea extraordinarà se pe-trecuse deci in cea mai des6vArsità liniste, cu toate c6 douà

" La Patrie din 8 Martie (24 Fevruarie), 1865.26 Sed. din 23 si 26 Ianuarie. Mon. of., din 26 si 27 Fevr. 1865. Se mal

atribuía efiderea lui KogAlnieeanu ¡I la alte ImprejurAri care poate se vor fiadaos cAtre conflictul ce camera, pe care-1 credem el a fost hotArttor. Anumeo ceartA ce membrii consiliului de stat, de la o chestiune de preseantA asupracelor ai curtei de casatie la arbarea din 24 Ianuarie, ¡I eft la balul dela teatrudin aceiasi zi, loja cea dintti fusese dat5 consulului franeez, cu toate cft nu eracel mai vechiu din consulii streini. Vezi Journal des Debats 19/7 Fevr. 1865; LaPatrie 9 Martie (21 Fevr.). De la retragerea lui Kog5Iniceanu din minister, el numal iea o parte lucrAtoare la viata politicA. Este numit mal tArziu de domnitormembru In senat ; dar membru tricut ce nu mai intervine cleat rare orí si Inteunchip necolorat In desbaterile acelui corp. Cu toate aceste KogAlniceanu se consi-dera tot ea omul de la 2 Mal si Invinsul dela 11 Fevruarie", iar LaseAr Ca-targiu reprezenta partidul ce a triumtat In 11 Fevr. (KogAlniceanu, discurs dinsedinta din 5 si 7 Decemvrie 1890. Editie separatA Bucuresti 1891, p. 411),KogAlniceanu, cu toat5 disgratia In care cilzuse la domnitor, liAstrli totdcaunapentru el o adinc5 simpatie. Vezi scrisoarea tut dal% Papado poi Calimah InScrisori dela prieteni ale acestuia, Manuscris din biblioteca Academia romine, p.252: Ce prince martyr, victime de son dévouement pour la cause du progrèset non as de la réaction; car en vérité n'aurait-il pas régné jusqu'à la fin desa vie, s'il avait voulu retenír l'ancien réglme"?

22 Sed. din 31 Mal ¡I acea din 8 Iunie 1865, Mon. of. 2 ¡I 10 Iunle 1865.Comp. Trompeta Carpafilor 26, Iunie 1865. Demisia luí Bozianu si numirealui Cretalescu Mon. of. 15 Iunie 1865.


ministere fusese schimbate in decursul lor ; dar aceasta schim-bare se Meuse de domn, tocmai spre a mäntinea buna armonie

domnia Intre el si camera; ea se Meuse in mod preventiv,fnainte ca conflictele chiar sa fi izbucnit. De aceea, cu dreptcuvant, putea spune comisiunea mixta a senatului si a camereice, dupa noua constitutie, trebuia sà expuna domnitoruluinevoile tarei dupà fiecare legislatura, ca deplina intalegerece a existat intre senat i adunare la votarea legibor prezentatede guvern, sunt cea mai vie dovada, ca fare corpurile cele maiInane ale statului domneste una si aceeasi idee : organizareatarei" 28.

Se intalege dela sine ce efect trebuia sa fac'ä privelisteaunei astfel de reprezentantii nationale asupra vechiului partidal dreptei. Organele care devenise in strainatate ecoul nemul-tamirilor ei, apretuiau In chipul urmator rezultatul dat de noualege electorala : Este aproape indiferent de a se sti daca dreptulelectoral va fi mai mutt sau mai putin restrans, de vreme cemandatarii corpului electoral nu vor mai avea asupra mersuluitrebilor Ord decat o ne1nsemnata Inraurire" 29. Ba chiar, lucruIn destul de straniu, opozitia mergea pana a Invinui pe Mol-doveni de a fi autorii masurei demoralizatoare a loviturei destat, prefacandu-se ca-i parea rau ca se indeplinise unirea subun principe din acel neam. O corespondentä din Bucuresti,care Memorial diplomatique din Viena, spune, ca este du-reros pentru mine care am fost un mare partizan al unirei, saviu sa constat astazi, cal Muntenii platesc foarte scump aceastaunire si ca singurul efect, singurul rezultat al intrarei Moldo-venilor in aceasta tara, a fost o coruplie care, plecând delaguvern, a cuprins toata societatea, biciu care sporeste pe fiecezi si care sparie toate partizile. Mari si mici fnvinovatesc cuglas tare pe Moldoveni. Oameni schimbatori i fara principii,deprinsi a &al In o neorânduiala scandaloasa, crescuti de Ji-dovi galitieni care au devenit fndreptatorii i adese ori stapaniiaverilor lor, adapati cu toate viciile Slavilor si ale Turcilor ve-cini lor, Moldovenii au dat navala In Muntenia, tinandu-se deprincipele Cuza, au pus mana pe toate functiile cele mari, ci-vile si militare, au importat aici toate obiceiurile de agiotaj

santaj din Iasi ; au facut din Bucuresti si din fiecare ministerun iarmaroc uries, deschis la toate concurerrtele. Proteguitide principele Cuza, caruia slujesc de sprijin, Moldovenii, intratica biruitori In urma alegerei domnului moldovan, trateazaastäzi pe Munteni ca biruiti i sapa In fie ce zi fara a o sti, cla-direa unirei. Toti Muntenii far% exceptiune regreta astazi cele

al Mon. of. 13 Oct. 1865." Le Temps, 26 Decemv. 1864 (1 Ianuarie 1865)."

DELA LOVITURA DE BTAT ?ANA LA =LILA. LEGISLATIMA 37

ce au fácut in privirea Moldovei §i nici unul nu ar mai votaastàzi pentru unire, dach" ar fi s5. reinceapA" 30

De §i se poate pune in indoialà afirmIrile prea genera-lizate a le autorului acestei jàlanii, totu§i ea ne aräta panAunde mergea ura contra domnului in päturile desmo§tenitede el de at& tea bunuri?

Pe langá aceste tanguiri mai mult sau mai putin in starede a fi crezute, protivnicii principelui mai rAspandeau in ga-zetele steáine felurite ve§ti care sä" inegreasc6 pe cat se poatesituatiunea, spre a face cat mai eau Vazutà domnia lui Alexandruloan I. A§a ei scrieau, ha ea' o revolutie era gata a izbucni InBucure§ti, ha cà un complot fusese descoperit contra vieteiprincipelui ; când eh' era s'a se proclame starea de asediu ; candea' se faceau preumbrari mili tare pe stradele Bucure§tilorcà In sfar§it in toate se pregsatiau pentru o nou6 loviturà destat ce era sá proclame ereditatea §i regalitatea

Chestiunea religioasä i aeea a milnilstirilor inehinate.Prin puternica initiativa luata de domnitor §i prin energicaexecutie din partea ministrului s'au Kogälniceanu, chestiuneamAnAstirilor inchinate fusese hotärità de fapt in Romania,prin luarear averilor lor pe sama statului. Trebuia acuma s'a"se obtinà recunoa§terea acestui act din partea Europei caredela inceput tinuse cu molnate firile lui, dar care, nu e maiputin adevilrat, ea singurà i§i insu§ise dreptul de a limpezi da-raverea.

De indata" ce vestea secularifárei ajunse in Constanti-nopole, re prezentantii puterilor protivnice consolidàrei Roma-nilor, cerurá adunarea in conferentà" a tuturor ambasadorilor.Raspunsese insà" la convocare numai 5 (lipsind Franta §i Italia),§i ei hofárirà s'd impun6 domnitorului respectarea protocoluluiXIII, iar Fuad pa§a trimite domnitorului o notà, in ziva de25 (13) Ianuarie 1864, in care spune, ea' ,,Sublima Poarta", casuzeran5. a Principatelor i. ca semnatarA a Conventiei din Paris,se gAse§te in nevoia de a declara formal Altetei Voastre, cà nurecunoa§te votului adun'arei nici un caracter de fel a aduce pA-gubiri drepturilor §i stipulatiilor existente ; ce se consideràzisul vot ca nul §i neexistent §i C màntine sus §i tarecliestiunea m'an6stirilor inchinate pe färamul s6u legal careeste acel al protocolului din 1858" 32 Tocmai pe atunci, pentrua apsäsa asupra Europei, se aduce in desbatere in adunare legeaarmatei care, prin amendamentele adaose, iea caracterul unei

" Memorial diplomalique, 8127 Ianuarie 1865.Ibidem, toatil luna luí lanuarie. Correspondances Hams 10 si 12 Ian.

1865. Unele ziare strAine precum l'Opinion nationale "It Ian. pi Le Constilu-lionnel 4 Fevr. (23 Ian.) 1865, protesteazil contra acestor vesti neadevArate.

" Reprodus de La France, "As Fevr. 1864.


scnläri generale a ponorului români, ceeace aduce concentrareade puteri turce§ti dincolo de Dunärea, dar nu mai putin dàde gänd conferentei asupra celor ce s'ar putea intämpla, incaz de a se silui vointa Principatelor, in afacerea mänästirilorinchinate33. La France §i spune, cà scrisoarea lui Fuad pa§aa produs In intreaga tal% o adalid. mi§care, §i cà toti Româniise pregätesc de luptä, pentru a apära o cauz6 dreaptà §i nationalä""

Pe la inceputul lui 1864, patriarhul Constantinopolei crezucà pusese mana pe un nou mijloc de presiune contra Romä-nilor, din cauza unei altei mäsuri luate de domnitor. Anumereforma serviciului po§telor ce se efectua tocmai pe atunci,necesita introducerea in el a calendarului gregorian, spre ase pune In armonie cu po§tele occidentale. Aceastä veste futransmisä in Consta ntinopole, a§a cà Alexandru loan I aveade gänd a schimba cu totul calendarul ortodox prin acel catolic,§i a adAogi la formula crezului pe lujo que. Mare mi§care §i scandalfutre clerul grecesc. In 5 Februarie, patriarhul Constantinopoleiserie mitropolitului Nifon, aträgändu-i luarea aminte asuprapasurilor eretice ale domnitorului. Mitropolitul insà räspundepatriarhului, In 30 Aprilie 1864; cä guvernului romän nici nui-au trecut prin gand asemene lucruri35.

Patriarhul väzänd cä-i scapà acest mijloc de a agita maicu putere contra guvernului din Bucure§ti, revine iar la chestiamänästirilor §i cere restituirea veniturilor sechestrate de gu-vernul rom An 36.

Conferenta tuturor ambasadorilor intrunindu-se In afa-cerea mänästirilor Inchinate, in ziva de 2 Mai 1864 (tocmaipe când la Bucure§ti domnitorul rästurna Conventia, desprecare vestea inc6 nu apucase a ajunge la Poartà), väzänd marelepregätiri armate ale Românilor §i temändu-se de a crea com-plicatiuni prea grele, se hotäre§te a recunoa§te in princip se-cularizarea, cu toatä nota destul de asprä ce in acela§ timp otrimite principelui37. In conferenta din 6 Mai, de §i se 'liasecuno§tinta de purtarea de räsvrätire a principelui contra ac-tului fundamental al constituirei principatelor, puterile stäruescIn mäntinerea recunoa§terei actului secularizärei, numind ocomisiune care sà adune elementele pe care s'a' se poatà sprijinio evaluare a sumei de despägubire. Franta mai ales obtinuseacest rezultat, arätänd pericolul ce ar putea rezulta, din reve-nirea asupra unui vot dat de adunarea din Bucure§ti §i primit

Vezi Vol. XIII p. 230, 231." La France, lbidem." 'ExxXlatchouvil piptp.vcc bicep uiv &palo exxXylottiby 13),cexEaç Kal 1110,-

bccPicgC. 'Ev KwvotantvoitòXat, 1866, p. 58.Copia unei note din 16 Martie 1864 (Iltrtitle Rossetti). Comp. Reforma,

8 Mal 1864.Vezi p. 13, 14.

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIM.A. LEGISLATURA 39

cu inflacarare de intreaga tara 32. Rusia singura nu se uniseCu celelalte puteri, cerand aplicarea protocolului XIII 39. Aceastatinuta a marei puteri nordice, incurajaza pe Greci la improti-vire. In intampinarea lor catre pre§edintele conferentei Ali pap-cei 4 patriarhi, reprezentantul muntelui Athos §i acel al mun-telui Sinai spun, ca ei considera propunerea de despagubireCa cea de pe urma insulta adusa bisericei grece§ti ca. In niciun caz sfintiile lor nuli pot permite &A primiasca expropriareabisericei, nici de a se multarni cu o despagubire" 4°. Negri oferiaintai 100 de milioane, dar fu nevoit sa se urce pana la 150.000.000lei turce§ti, mai ales in urma aratarei ambasadorului englezcare-i spusese, ca va sprijini despagubirea, dacä ea va fi ur-cata la acea suma 41 La aceasta parere se alipesc pe rand toateputerile, afana de Rusia care ramane de o cam data in tinutaei protivnica, manlinand cererea sa a aplicarei protocolului.La sfar§it insa §i Rusia, neputand sustinea pozitia ei izolata,prime§te §i ea principiul despagubirei, mai ales dupa ce Negriface propunerea oficiala a sumei de 150.000.00042.

Calugarii greci vazand ca pierd pricina, vrau cel putinsii urce mult cifra despagubirei i cer, ca fixarea ei sa fie dele-gata comisiunei randuite de conferente ; dar tot ei adaognu pot aduce documentele cerute de comisiune, pentru a In-dreptAti cererile lor, de oarece, In 1863, politia din Bucure§tirapise aceste acte, spargand cu toporul läzile manastirilor.Negri intampina la aceste aratari, cii daca reprezentantii lo-curilor sfinte refuza prezentarea documentelor, o fac numaifiindca ca nu le pot infato§a, de vreme ce din ele s'ar vedea,cii donatiile au fost facute manastirilor ba§tina§e *i nu locu-rilor sfinte, §i apoi s'ar mai descoperi i conditiile sub care acestedonatii au fost facute §i care condilii nu au fost puse in lucrare"8.Dar calugarii greci, ametiti prin pericolul in care se videauincaputi, pierd cumpatul §i comit gre§eli. A§a, dupa ce declarase,cii documentele fusese rapite, trei din reprezentantii locurilorsfinte consimt, la sfar§it, a anta documentele, marturisinddeci ca nu au fost luate, §i ca le posed ; unul din ei 'MA sta.-rue§te In refuzul sal', la care se Intorc apoi i acei ce se oferise

" Memorial diplomalique 12 Fevr. 1865. L'Independance Beige 1-2 Ian.1865 apune: L'affaire des couvents dédidés est tranchée en principe. On nenégocio plus que sur la quantité de l'indemnité à servir au patriarche". Dupbcum se vede de pe data aceslui ziar, puterile erau mai de 1nainte Intelese asuprarecunoasterel seculariz5rei, i cilnd se tntrunesc la 2 Mal, o fac mat mutt deformA. De acea se si liotArfi lucrul aproape fArti desbatere.

Negri ctitrii domnitor 14 g 30 Aug. 1864. Corespondenja, p. 199.Declaratia patriarhilor In Le Nord 4/211 Oct. 1864.

41 Negri catrii domnilor 0/27 Aug. 1864, Coresp. p. 196.Negri ctilrA domnilor °/.0 Sept. 1864. (Hhittle Rosselli) i '/9 Sept. 1864.

Coresp. p. 199." Negri c. domnitor, 15 Octombrie 1864. Coresp., p. 202.

a le arAta. Prin aceastA vovAire, se dovedevte in chip invederatsustinerea lui Negri, cA nu convenia cAlugArilor greci a arAtaactele de dAruire". Negri vAzAnd pe cAlugAri ava de rAucere imediat dela domnitor ca s'A de pun'A cele 150.000.000 delei, de oarece, dacA oferta nu ar fi serioasà, se intAlege cA con-ferenta s'ar putea uvor intoarce iar la protocolul XIII, lucruce trebue inlAturat cu once pret, cu atAt mai mult, cA puterilear fi mai mult plecate spre Rusia decAt spre noi" 45. ComisiunearAnduitA de conferentà necApAtAnd, dela niel Rna din pArti,nici un act pe baza cAruia sA poate lucra, se disolVA 46,j con-ferenta iea afacerea iarAvi pe sama ei, pentru a hotAri lucrulpe calea autoritar647. Rusia cearcA atunci o ultimA intervenireIn favoarea Grecilor, cerAnd ca s'A poatA cAlugArii m'Acar staIn mAnAstirile secularizate, propunere ce este ins6 rAspins'A 48.Acela ce sprijinise mai ales pe ambasadorul francez, in inte-resul cauzei romAne, fusese Ali pava. Marchizul de Mcnstiercere lui Negri, ca s'A obtinA dela domn o scrisoare de multAmirecAtrA inaltul dregAtor turc 4°. Totuvi hopul nu era incA trecut,de oarece Ina in Aprilie 1865, Negri serie lui Baligot m'AgAsesc in focul cel mai inspAimAntätor al chestiei averilor mA-nAstirevti ; avem a face cu protivnici de samA" ; iar in altà scri-soare cAtrà domnitor, reprezentantul adaoge sunt foarte grelevedintele conferentei vi-mi trebue toatA rAbdarea, pentru amá mAntinea cum mi-am propus-o, in marginile celei mai de-.pline moderatii fatá cu Rusia vi cu cAlugArii insuvi" 50.

DupA ce insA se face imprumutul la societatea generalAdin Constantinopole vi se depune un acont de 6.000.000 la bancaotomanA, chestia este cu desAvArvire hotArAtà de conferentaambasadorilor i in privirea despAgubirei 51, Inca propriu zisiea sfArvit in principiu. Cele ce mai urmarà depAvesc domnialui Alexandru loan I.

"4 Negri c. domnitor, 30 Oct. pi 10 Noemvrie 1864. Coresp. p. 214, 217." Negri c. domnitor, 25 Noemvrie 1864. Coresp., p. 206." Le Siècle, 1 Fevruarie 1865.4' Memorial diplomatique, 12 Fevruarie 1865.43 L'Europe din Frankfurt 21 Fevruarie 1865; La France 22 Fevruarie

1865; l'Epoque 22 Martie 1865." Negri c. domnitor, 12 Aprilie 1865. Coresp., p. 240: C'est dans All

pacha que j'ai trouvé tout l'appui désirable dans cetee affaire". Corespondentalui Negri cu domnitorul era tinutii In limba franceza.

" Negri c. Baligot 14 Aprilie 1865; Negri c. domnitor, 17 Aprilie 1865(Iiirtiile Rossetti). In 28 Martie 1865, Negri serse lui Ali pasa, ca locurile sfinterefuza indemnitatea l cer restituirea veniturilor (11trtiile Rossetti). In mesajuldin 6 Decemvrie 1865, domnul vesteste adunarea despre apropiata deslegare achestiei maniistirilor inchinate. Mon. o. 6 Decemvrie 1865.

Imprumutul fusese realizat Inca la 6 Sept. 1864. Vezi Correspondancegénérale de Vienne din 16 Sept. 1864. Acontul fusese depus la banca otomanaInca pela Decemvrie 1864. Vezi Le Patrie 14 Decemvrie 1864, si o depe§A a lulNegri c. Ali paga din 8 (20) Septembrie 1864. (1-1frliiie Rossetti).

40 ISTORIA ROMANILOB

[MLA LOVITURA DE &PAT PANA LA ULTIMA LEGISLA.TUBA 41

Domnitorul Alexandru Ioan I insa nu se multámia nu-mai cu inlaturarea calugarilor greci din mánastirile României.El doria sa mântue biserica tärei In deob§te de suprematia gre-ceasca, pentru a zmulge astfel §i ultimele vite pe care rädäci-nele domniilor fanariote le mai läsase Inca in pámantul Ro-mâniei. Prin o lege din Ianuarie 1865, se declarä biserica ro-mana de autocefalä, pastrând numai comunitatea credinteiCu biserica greceaseä 52; apoi, prin o altá lege, se inlocue§tevechea alegere a mitropolitilor i episcopilor, prin numirealor de catre domn53; se organizaza to todatà un sinod auto-cefal al bisericei romane in care intrau §i preoti de mir i chiarfete laice ".

Patriarhul, pentru a räsbuna caderea locurilor sfinte inchestia manästirilor, aduná in Constantinopole sinodul patriar-hicesc, In 15 Aprilie 1865, care condamnä deslipirea bisericeiromane de cea greceascá i hotare0e a se cere dela domn a seopri pe calea pr'äpastiei pe care apucase. Se trimite in Romaniaun delegat al patriarhiei, purtätor al hotarirei sfantului sinod0 care avea misiunea de a aráta domnului purtarea sa necanonicá,atat in ceeace privia manästirile Inchinate cat 0 in privintanoirilor biserice§ti. Delegatul patriarhului este mai intai purtatdela ministru la ministru, Oda' ce In sfar0t acel al cultelorspune, cà nu poate sa.-1 recunoascä 0. nu are ce trata cu el. AtunciCleobulos se adreseaiä catra episcopi, prin o circulara, In carecere sprijinul lor contra domnului tärei, iar pe de alta se In-dreaptá csátre consulii puterilor straine. El este izgonit subexcortà peste Durarea 55. Cava timp dui:a aceasta domnitorul,pentru a nu se da actelor sale pe tára.mul bisericesc alt intalesdecat acela pe care-I aveau In adevar, trimite patriarhului Cons-tantinopolei o scrisoare care, de 0 in tonul mangaios, cucernic

respectuos al unui fiu al bisericei ortodoxe, sustine cu pu-

52 Mon. of. 23 Fevruarie 1865." Mon. of. 16 Mai 1865.66 Contra acestor douà reforme bisericesti interne se rostesc i mal multi

cAlugAri pAintnteni : Filaret Scriban, Neofit Scriban, Iosif Bobulescu i Athanasieloctlitor de scaun la Roman, care protesteazI la puterile garante contra acestornoiri ale domnitorului. (Copia protestului se 011 In pAstrarea lui C. Erbiceanu).El sunt arestati la Focsani l adu§i sub escortA la Iasi.

" Ziarele strAine contin amAnuntimile misiunei lui Cleobulos La Patric20 (8) Mai 1865: Cléobule avait pour mission de blAmer les dernièrs actesaccomplis en Roumanie, tant en ce qui concerne la sécularisation que l'étatd'indépendance dans laquelle s'était placée moldo-valaque". Le Consti-tutionnel 26 (14) Mal 1865; L'Opinion nationale 27 (15) Mal 1865; La France22 (10) Iunie 1865; Le Monde 28 (16) Iunie. Incl cu 4 azil mal Inainte preotulGrigore Musceleanu pledase pentru sistemul sinodal inagurat de domnitor. Vez!Timpul si necesita/ea clerului mirean In societate, Bucuresti 1860. Foarte nostimieste descrierea pAtAnillor lui Cleobulos In Bucuresti, fAcutA de el Innis, In unraport cAtrA patriarhul. Vez! Exxktaiacnixt FeptiLya citatA mal sus nota 35.Patriarhul Intrebuintase toate mijloacee spre a constrAnge pe RomAni; Introaltele apelase si la sinodul rusesc. Ibidem, p. 65.


tere principiul, a raspinge cu energie once amestec al oricaruisinod strain, al °Heal-6 biserici straine §i al oricarui cap al uneibiserice straine in afacerile din launtru §i In disciplina bisericeiromane" 56.

Toata aceasta desfacere a legaturilor ce uniau pe poporulroman cu biserica din Constantinopole era bine privita de par-tizanii catolicismului. Ziarul Le Monde spune, ea' seculari-zarea manastirilor, declararea autocefalei bisericei române, re-forma calendarului *i prefacerea vicariatelor apostolice catoliciIn episcopate, sunt fagaduinti facute poate tat% voie, dar totu§ifoarte lamurite a unei apropien i succesive cat% unitatea ca-tolica §i a emanciparei de Rusia" 57. Lucrul nu era a§a in cu-getul domnului care nu se gandia sa scuture jugul Grecilor,spre a-vi lua dupa gat pe acel al Latinilor ; dar nu e mai putinadevarat, ca nu numai catolicii crezuse a videa in purtareadomnitorului o apropiere de biserica lor, ci §i Orientalii. TotLe Monde adaoge ca reprezentantul Rusiei din Bucure§ti, ame-nintand pe principe cu excomunicarea patriarhului Constan-tinopolei, domnul i-ar fi raspuns cu mare lini§te : Ei bine 1atunci ne vom intoarce spre Roma" 58, §i. aceste spuse pot fiadevarate, fiind date grelele imprejurari §i caracterul domni-torului, incat ele nu contribuirá putin a determina §i pe Ru§ila o politica mai putin protivnica in afacerea manastirilor in-chinate.

Rezultatul tuturor acestor mäsuri fu MI% indoealä scu-turarea desavar§ita a jugului launtric cat §i. din dará, pe carebiserica greceasca 11 apasa de atatea secule asupra capului tä-rilor române, §i mântuirea lor desavar§itä de once inrauriregreceasca de acupra vietei romane§ti. Una din seriile istoricecele mai insamnate din trecutul poporului roman, inraurireagreceasca, i§i gasi sfar§itul prin masurile religioase ale lui Ale-xandru loan I.

" E curios, cA nu am gAsit scrisoarea aceasta reprodusit In Monilorut?man. Ea se afla In mai multe ziare strAine, precum In L'Europe 15 Septemvrie1865 In extract, si In Le Courrier d'Orient In tntregime 21 Octomvrie 1865. Eaeste datatA din Bucuresti 26 Iunie (8 Iulie) 1865.

17 Le Monde, 22 (10) Ianuarie 1865." Ibid., 17 (5) Iulie 1865, Cabinetul g presa ruseascA erau protivnice

tuturor mAsurilor religioase luate de Alexandru loan I. L'Opinion nalionale, 4Fevruarie (25 Ianuarie) 1865, spune, cA l'indépendance de l'Eglise roumainea Rd salude par des cris de colCre de la part des journaux de Moscou et deSt. Pétersbourg". Comp. Bolintineanu. Viafa lui Cuza-Vodá, p. 38. Ziarele rusestipuneau vestile de e,atolicizare a RomAniei in legAturA cu tendiniele domnitoruluide a proclama regalltatea : Ala Le Nord 22 Fevruarie 1864 spune : Le princen'aspierait it rien moins, qu'ii obtenir la couronne royale de Roumanie, ii subor-donner le lit grec au culte romain dans les Principautés et A se convertier lui-mdme au catholicisme, en Achange de l'aide que lui fourniraient les puissancescatholiques, pour son élévation au trone".

Capitulatiile i ereditatea. Lovitura de stat i organi-zarea Romaniei tot mai mult dupà modelul european, ceeaceimplica o tendintä tot mai rostitä de emancipare din epitropiaIn care ea fusese tinutà de Europa pang acuma, trebuia se aducäIn curand pe guvernul si pe principele ei in un conflict non,de astädatà cu toate puterile si nu mai mult numai cu uneledin ele.

Am vAzut cum chiar dela inceput se luase mäsuri pentrurestrangerea prea intinselor drepturi puse in lucrare de consuli,intru apärarea intereselor supusilor, i cate lupte avuse de sus-tinut deosebitele guverne strecurate la carma tärei, pentru aobtinea acele izbanzi. Acuma, introducandu-se un codice penalsi o nou6 lege a falimentelor, aceste douä legiuiri &Rat% a fiaplicate i sträinilor, ceeace impreunä cu asezarea lor la däri,Meuse de odatä o vajnic5 spärturä in pozitiile privilegiate decare ei se bucurase in totdeauna in tärile române. Supusii in-cepurà a protesta si a cere proteguirea consulilor lor ; acestiaraportasä cazurile ambasadorilor, i in curand conferentele cese adunase intai pentru mänästirile inchinate ì apoi pentrulovitura de stat, trebuirá sä se ocupe si de aceastä nouä dara-vere. Este lima' de observat cà, dacA in celelalte douä chestiuni,ambasadorii aveau a se rosti asupra unor daraveri ce nu atin-geau statele lor decat indirect, in aceasta a capitulatiilor erauIn joc chiar interesele supusilor lor, si de aceea nu ne vom mira,dacä vom vedea pe Franta care ne proteguise in totdeaunapanä atunci, trecand de °data' In tabära protivnicilor nostri.

Dui:A o intälegere stabilita intre ambasadorii din Cons-tantinopole, marchizul de Moustier, reprezentantul Frantei, tri-mite pe la Februarie 1865 o notä principelui roman, in careIi atrage luarea aminte asupra faptului, ca tratatul de Paris,mänt'nând pentru Principatele-Unite principiul respectärei tra-tatelor incheiate de suzerana lor, Poartà otomanä, cu puterile,sträine, cere desfiintarea mai multor inedleari fAcute de gu-vernul roman la drepturile care regulau pozitia sträinilor inWile supuse Turciei. Aceastä flea' este urmatä de un demerscolectiv al tuturor consulilor puterilor sträine, In ziva de "/Martie 186559. Pentru a avea o idee, panä unde mergea ames-tecul consulilor in daraverile juridice ale României, aducemimprejurarea ea' consulul elin din Bucuresti dispusese vanzareaimobilului unui supus elin din Craiova, instiintand aceastAvanzare prin ziarul Romanul, i dispunand ca ea sä. se La

Mbnorial diplomatigue 17 (5) si 19 (7) Martie 1865; La Frcuice 20 (8)Martie 1865; Correspondance générale de Vienne 22 (10) Martie 1865; Journaldes Débals, 28 (16) Martie 1865, Vezi si o scrisoare a lui Baligot de Beynedin 13 (25) Aprilie 1865 (Hlrliile Rossetti), In care aminteste numai lucrul, spu-nAnd a a relatat exact lucrul domnitorului In depesa catrA Negri din 24 Martie1865, depesii ce nu a venit la a mea_cunostiintA.

LOVITURA DE 8TAT 43

44 ISTORIA ROMANLLOR

In fata unui dregator consular din acela§ ora § far% a lua deloe in bägare de sama principiul dreptului public §i al coduluiCaragea, ca imobilele sunt supuse legei locului unde se afla,mai ales in privirea formalitatilor pentru transmiterea pro-prietatei 6°. L' Indépendance Belge observa, cà greutatea ceamare ce se opunea desfiinVärei capitulatiilor in Romania, erafaptul cà nu se putea incuviinta vasalului ceeace se refuza su-zeranului. Totu§i lasa sa se intrevada o solutie care sa impacecerintele administrative interioare ale Romaniei cu mantinereaneaparat'ä a capitulatiiior in toate partile imperiului otoman" 61.Conferentele din Constantinopole §i incuviintaza cateva ma-suri exceptionale in favoarea României, la care masuri numaiAustria se opune 62.

Chestiunea era foarte grea de rezolvit. Pe deoparte tra-tatul de Paris garanta Românilor autonomia deplina in condu-cerea daraverilor launtrice, §i aceasta garantie fusese Inca in-tarila, prin actul aditional la statutul din 2 Mai. Pe de altaparte insa se stipulatie in Conventie, c'ä tratatele incheiatede puterile straine cu Poarta otomana vor fi aplicabile §i tarilorromâne, intrucat nu ar jigni dreptul lor de autonomie, stipulatieelastica' ce lasa loe putintei unor interpretari deosebite §i con-trazicatoare. Românii aduceau ca argument de capetenie, insprijinul neaplicabilitatei capitulatiilor in Romania, faptul eä"ea era o tara cretina §i nu musulmana ca Turcia ; ca legiuireaei era intemeiata pe dreptul roman (cod. Calimach §i Caragea,iar acum codul Napoleon). Cum spunea Bolliac in TrompetaCarpatilor : Capitulatiile aceste facute pentru a garanta capuldintre umere §i galbenii din punga suditului strain din Turciamusulmana, sunt ele aplicabile in Romania cretina, unde su-ditilor le merge mai bine cleat pamantenilor, unde Romanulsamana §i suditul culege, unde Romanul privigheaza §i suditulse odihne§te ?" 6°.

Se intampina ca justitia nu era Inca la inaltimea ceruta.Aceasta era adevarat ; dar §i in aceasta privire se Meuse in-semnate progrese. A§a se incetase cu intervenirea ministeruluiIn daraverile judecatore§ti ; se infiintase curtea de casalle Cumagistrati neamovibili ; se Meuse o lege de admisibilitate §iinaintare in functiile judecatore§ti ; se intocmise facultatile de

" Romeinul, 8 Oct. 1862 (a patra paginA, la anunciuri)." Indépendance Beige, 27 (15) Martie 1865. Tot asa spune si La Patrie

Ina din 1862: On ne crut pas opportun d'y donner suite, dans la crainte quela Porte ne sougefit A s'en prévaloir et it réclamer en sa faveur des modificationde mdme genre".

" La France, 20 (8) Mal 1865, Cf. Trompeta Carpatilor 28 Mai 1865:Ast5z1 In 1865 se delibereazii In Constantinopole, pentru a se trage cu buretelepeste toate aceste imunitiiti, garantate Cu 10 ani In urmi.

" Trompeta Carpajilor, 28 Mai 1865.


drept din Ia§i §.1 din Bucure§ti ; se luase mAsuri asupra pentrumoralizarea judeatorilor. Si apoi oare Europa de mult aveaea o justitie a§a de bunA ? Nici cu 50 de ani in urmA, justitiaei era aproape aceea§i cum fusese in Romania cu vreo 5 amfnapoi. Toate aceste argumente sunt sprijinite mai ales de V.Boerescu, In o bro§urA publicatA de el, dupà indemnul §i trite-legerea cu domnitorul 84.

Este curios CA Austria care combAtea cu atata 1nver§u-flare emanciparea Romaniei de tratatele turce§ti, incheie cudansa o conventie deosebità pentru extrAdarea dezertorilor§i a delicventilor 65.

Tot in anul 1865 se ia m'Asura de a nu se mai trece Inbudget suma necesas6 la plata tributului cAtre Poart6 66.

Din toate pArtile, poporul roman, sub imboldirea domni-torului s'Au, tindea la emancipare ; dar aceasta nu se puteaajunge dessávar§it, cleat odatà cu neatarnarea deplinA a Ro-maniei. Domnia lui Alexandru loan I ins'A a dat un puternicavant acestei serii §i. a dus-o Ora la un punct indestul deMalt In a ei desvoltare.

Se Intelege InsA cA once tendintà de scuturare a lantu-rilor din partea poporului roman, trebuia sA tntampine inAustria o neimpAcatA du§mAnie care se ascuti mai ales, candmonarhia habsburgicA, vAzand CA tendinta se Indreapt6 &arerestrangerea c'Aderilor consulare, §i deci spre ingustarea foloaselormateriale pe care Austria le trAgea din Romania. De aici seexplicA patima inver§unatA §i. tonul cel batjocoritor §i plin deveninul turbArei, pe care organele presei austriace §i anume acelepatronate de guvern le revarsà, atat asupra persoanei domni-torului, cat §i. asupra Ord §i. poporului roman, dela primelelui incercAri de emancipare 67.

" V. Boerescu, Mémoire sur la jurisdiction consulaire dans les Principautés-Unies roumanies, Paris 1865. Scrisoarea lui Boerescu cAtre domnitor din 10 Aprille1865 spune : Je viens de terminer le mémoire que Votre Altesse m'a ordonnéde faire. Je n'ai fait que suivre dans ce travail les inspirations de Votre Altesse,Je n'ai fait que développer les idées que Votre Altesse a bien voulu me com-muniquer, lors de notre dernier entretien". (Hfrtiile Rossetti).

" Din 25 Mai (6 Iunie) 1865. Mon. of. 24 Julie 1865." Vezi Corréspondance generale de Vienne, 23 Ian. 1865." IatA cAteva exemple de stilul gazetelor austriace : Correspondance

générale, 6 Decemv. 1865: Si ces niaiseries boufonnes n'étaient mises en circu-lation que par les agents subaltemes de leur clientéle crédule et imbicile, jeme serais abstenu de les reproduire. Je m'arrète II cé jolt échantillon et vousfais gré de trois colonnes de cette prose nausiabonde"... Ibidem 23 Ian. 1865:Quand au colonel Couza, tout en voulant imiter le César français, il n'arriverajamais qu'A parodier tristement le general Soulouque de désopilante mémoire".1 Fevr. 1865; Au mois de juin dernier, quand il était allé implorer l'approbationdu sultan au coup d'Etat et se prosterner 6 ses pieds". 7 Fevr. 1865: Vous savezA quoi vous en tenir sur les travaux du plus paresseux, du plus indigne du plusfainéant des hospodars". 25 Fevr. 1865: N'est 11 pas scandaleuz, de voir desgens qui occupent les plus hautes fonctions dans le gouvemement, qul se pa-


Organele austriace iscodiau tot felul de ve§ti compromi-t6toare asupra domnitorului, pentru a-1 ponegri §i a-1 discreditain ochii Europei. Dela o vreme, Memorial diplomatique careincepuse a istovi temele cele vechi, cade pe o idee nou'A pecare o exploateazA cu destulà ghibkie. Anume el spune, cAprincipele, dupg intoarcerea lui din Constantinopole, ar fi cenitca Sultanul s5.-i incuviinteze urmAtoarele tei cereri : 1) dreptulde a bate monedà ; 2) infiintarea unei decoratii §i. 3) eredi-tatea puterei. FiindcA aceasta de pe urmá veste suna preaa iscoadà, Memorialul eau-CA sà" o indreptàtiasc5 prin urmAtoarelecuvinte : pretentia de a intemeia o dinastie din partea unuiprincipe ce nu are copii §i nici speranfä de a-i dobAndi, poatepkea curioasä. Ea inceteaz6 insA de ap`área astfel, când se audecá principele ar avea de gAnd a se despkti de sotia lui, saude ali insu§i dreptul de a desemna pe succesorul s6u carein acest caz ar fi un principe strgin" 68 Ziarul vienez revinenecontenit asupra acestei chestiuni, deocamdat6 Mx% mareizbAndà 69, nefiind crezut decAt de tovar4u1 sàu Correspon-dance genérate care spune, in mai multe rânduri, c5. ,,deiprincipele n'are copii, el vrea sà instituie regalitatea ereditar5."70.Dela o vreme insà cAteva ziare steäine incep a se ingriji, §ia§a Le Courrier d'Orient reproducAnd §tirea, spune, cA Poartas'ar fi preocupat nu putin de aceasta veste 71. Apoi §i L'Unionspune c5. principele Cuza ar avea de scop a rupe legàturilece-1 uniau cu Poarta otomanA" 72. Aceastä §tire era mai de crezutcleat acele privitoare la regalitate §i dinastie, §i. provoacà inadevk ingrijire la Poartà ; ea era sAmänatä °data' cu ve§tiledin n'äuntru, ¡neat tinta ziarelor vieneze ajunserà de a creaIn jurul principelui o atmosferà de neincredere.

Ca §i când domnitorul ar fi vrut sà" fac'd pe placul gazetelorvieneze, el adoptà in ziva de 11 Mai, pe un copil skac depkinti" Alexandru, care se §tia ins6 c'd era propriul s'Au fiunAscut, cu principesa Obrenovici, favorita lui 73. Bine inteles

vanent it l'étranger avec leurs faux titres de princes, spatars, serdars, boyardson senateurs de pacotille, etre si indéfférents en ce qui touche leur honneteté (jeme dis pas honneur; le mot n'existe pas dans leur langue) de voir que leur con-duite frise l'escroqueris". etc.

" Memorial diplomatique 18 Iulie 1864. Aceste zvonuri de scopuri dinas-tice fncepuse de mult timp In ziarele germane. Asa Ost deutsche Post ii atribuiahicii In 1859 lui Cuza intentiunea de a-si crea o dinastie, fiindck si pusese cifraI: Alexandru I. Vezi Bukarester Intelligenzblatt 6 (18) Dec. 1859.

" Mem. dipl., 14 August. 1864 si 26 Fevruar 1865.10 Correspondance genérate de Vienne, 23 Ianuarie 1865.n Courrier d'Orient 4 Martie 1865.72 L'Union, 27 Martie 1865.7' Mon. of. 11 Mal 1865. De si muma copilului adoptat este In deobste

cunoscutk aducem spusele ziarului Memorial diplomatique din Iunie 1865: Leprince regnant de Serbie aurait aussi l'intention d'adopter le Ills du prince NephremObrenovitsch. Il se trouve donc, que les deux fils adoptés (acel adoptat de domnito

DELA LOVIT UNA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 47

c. asmenea act Intäreste tncä zvonurile de scopuri dinasticeatribuite domnitorului.

Dar aceste zvonuri se unesc in tat% cu altele care, pelfing5. actul In sine, cäutau sä discrediteze pe domn tot maimult in opinia publicä. Anume aceastä adoptare este pusäIn legAturä cu o modificare introdusä de codal romän, dinceeace iirescria prototipul su codul Napoleon. Se spunea cädomnul ar fi fäcut SA se primeaseä modificarea care kirevedea,cà pot fi legitiman i copii adulterini si incestuosi, indreptä-tind astfel prin o dispozitie legislativä, adoptarea copiluluiAlexandrit de &Are domnitor i sotia lui 74. Aceastä 1egätur5era absolut fantastia. ; aci mai intal legitimarea este cu totuldeosebitä de adoptiunc, deoarece legitimarea se face prin cAsà-torie cu mumn copilului natural care se legitimeazsä In pri-virea tatälui prin acea insotire. Apoi art. 677 al Codului civilromän, nu vorbeste nici de legitimare, nici de adoptiune cide mqtenire, dispunând, In deosebire de codul francez, cacopii näscuti din pirinti ai ceiror ceisettorie ar fi lost opritti, säpoatá masteni pe mama lor. Ce avea a face atare dispozitieCu adoptarea copilului Alexandru? Si cu toate aceste, din ase-mene tälcifiri Ale legilor, se intäriau zvonurile de dinasticismräspandite de gazetele vieneze si ele, unite cu adoptarea co-piilor principesei Obrenovici, infäriau in contra domnului capulde acuzare Care sluji de indreptätire la a lui r'ästurnare.

Misearea dirt 2 AuguSt 1865. Câteva zile dupà fnchi-derea sesiunei 6xtraorclinare, 25 Iunie, domnitorul päräsestetara, spre ai cäuta zdruncinata sänätate la Mile dela Ems,dovadä cat de sigut era el, cà poporul nu poate de cat sä-idoriasca i sä2i sprijinei, domnia ". Putine zile dupä plecarea

rul Romaniei i acel pe care Vol' sa-1 adopteze acel al Serbiei) sont fréres utérins,ayant pour mére l ile de Vanden ministre valaque Catargi laquelle, après lemort de son marl, le prince N. Obrenovitsch, s'est retirée it Bucarest". La 5(17) Noenwrie 1865, domnitorul IMpreuna cu sotia sa adopta, ca aidoilea copil,pe Dumitru, nascut tot cu principesa Obrenovici si pe care-1 da In actul deadoptiune tot ca same de parintl". Bilgari de sama rautacioase sunt fiicute cuacest prilej asupra sotiet domnitorului, de o parte de Correspondcmce genératede Vienne, 7 Decembrie 1864 si 11 lanuarie 1865, de alta de Bolintineanu, Via/alui Cuza Vodd, p. 121

Mémorial diptomatione, 9 Lille 1865, Gazette de France, 6 Iulie 1865.Mai vezi, si o brosurd a lui N. Rossetti Roztioavanu, Copii naturalt dupd noul codcivil la# 1865. 0 brosurii, Le Panslavisme, le prince Couza, la Roumanie, la Russie,Paris, 1866, p. 20: spune : C'est it la suite de la promulgatiOn de ce Code(Codul civil) que le prince Couza a adopté l'enfant de Madame Obrenovitsch etl'a fait élever au palais par sa propre femme".

75 Proclamatia pentru absentarea domnitaului din tarli elite datata. din6 Tulle, Ruginoasa, Mon. of. 7 Iulie 1865. 0 gazetii englezà Rtaminer, 2 Septemv.1865, spune di Under such circumstances a pdpular insUrrectiob Matted soimpossible, that Hospodar Cuza thought this might salfey go and rectuit hishealth al the bath o Emse.


domnitorului, in 3 August, izbucne§te lusa in Bucure§ti o tur-burare, care este inabu§ita cu pretul vietei catorva räsculati§i a catorva oameni din trupa.

Asupra cauzelor acestei mi§c'Ari se raspandirà in ziareletimpului §tirile cele mai contrazicatoare. Unele sustineauea provenise din cauza impiedicarei vinderei fructelor, de teamaraspandirei holerei ce se ivise In porturile dunarene, iar alteledin aceea a introducerei monopolului tutunului 76. Altele vedeauIn acea mi§care o uneltire din afara, §i anume ziarele franceze§i austriace o atribuiau Rusiei, iar cele ruse§ti Germaniei. Sepretindea anume ca pentru a se impaca Austria §i Prusia, deladucatele Sleswig-Holstein, se planuia ocuparea Romaniei decatre Austria, §i ca pentru a se Indeplini aceasta ocupare, tre-buia o mi§care turburatcrare ". In sfanit o ultima' versiune,acea a foilor du§mane principelui roman, spunea, ca mi§careafusese provocata de guvern, spre a-§i da prilejul unei noi lovi-turi de stat 78.

S'a cautam a restabili caracterul acestei mi§cäri, dupa catne invoiesc documentele timpului

Mai intai mi§carea era pregatita de mai 1nainte §i sea§tepta s'A izbucneasca. A§a proclamatia ministrului de interne,Al. Fiorescu, data dupa inalu§irea revoltei, spune, &A de maimulte zile circula prin ora § vestea ca, turburatorii de meserieaveau sa incerce o rascoalä ; astázi la 10 ore au pus in lucrareplanul lor criminal ; dupa trei ore de mi§care rásvratitoare,ordinea a fost restabilita, multumita mai ales spiritului energicce a desvoltat armata. S'a facut 150 de arestári". Acela§ lucruse vede din o scrisoare a lui loan Bratianu adresata prefec-tului de poli-Ve, in ziva de 1 August, cu doua zile Inainteaturburarei, In care scrisoare Bratiami, spune prefectului,poate acesta ar don i §tie ce imprejurare l'au adus pe el,Bratianu, dela tara in ora, tocmai acuma cand este atatade lucru la camp ? Nu a fost altaceva decat vestea cá poporuldin Bucure§ti s'ar pregati s'A faca' o revolutie, ceeace i s'ar

" L'International 22 August 1865; Le Monde, 26 August 1865." Vezi Le Monde 23 (11) August 1865; Le Temps 3 August 1865; Le

France 3 August 1865; l'Opinion nationale 4 si 18 (6) August 1865. Ideea despreschimbul RomAniei pentru Slesviig-Holstein se nAscuse de Inaintea rAscoalel.La Patrie 3 Octomvrie 1865; Le Monde, 9 Octomvrie 1865.

" Correspondance genérale de Vienne 19 (7) Aug. 1865; Les Débals 27Sept. 1865. NostimA este versiunea spusA de N. Golescu unui scriitor rus P.Danllevski, In 1866, cAnd acesta 11 IntAlnise pe vaporul ce mergea spre TurnuSeverin, anume câ minstrii Florescu i Grefulescu vroirA sA incerce integritateasl Uds de caracter a principeluf si pe cAnd se afla la Ems, anul trecut, elprin polifie au Incercat sl insceneze o revoltA In Bucuresti. Numifii ministri augAndit cA cercul opozifiunei se va prinde In leer. etc. (I I). Vezi Vol. 23 aloperilor complecte a lui P. Danllevski, care confine Scrisori de peste hotare, p. 191reprodus In traducere de Arhiva din Iasi 1902 No. 3-4, p. 167.

DELA LOVITURA DE STAT PANA. LA ULTIMA LEGISLATURA 49

fi pärut cu totul neinteles, sub un regim a-Mt de drept si depárintesc, ca acel sub care se aflä tara, cand ea nu geme subapäsarea baionetelor sträine, ci träeste sub un guvern ce esteopera ei, and nici o clasä nu oprimä pe cealaltà. In contracui sä se revolte poporul? In contra prefectului? d'apoi eldoarà e om din popor (Marghiloman), si are la dispozitie gen-darmarie si parte din armatä, corpuri ce nu sunt in stare dea don i apäsarea poporului. Nu se poate deci sti fie o revolufiein Bucure§ti, ci o simplei evolufie prin care poporul va trece delao stare de lucruri ce nu-i convine la una mai mulfamitoare, §iaceasta se va intdmpla feirei luptá, prin o simplei manifestare avoinfei nafionale" 79. Räspunsul prefectului la scrisoarea luiBrAtianu, fu arestarea acestuia.

Ce inteles aveau ultimele cuvinte din scrisoarea lui Br5-tianu? Pentru a le intelege trebue in afarà de scopurile luide a rästurna pe domnitor, mai dinante cunoscute, se maiadäogim cAteva alte documente din acelas timp. In un ziar,Clopotul, apärut dupä cum spunea pe el in Craiova, dar tipäritIn realiate in Lausana si sosit cu posta in capitalä, din oimprejurare frisk' necunoscutk cu douà zile in urma räscoalei,cetim, cu data de 1 August, urm.ätoarele la adresa domni-torului : O gresalä, o nebunie sau o crimä, numiti faptul cumvoiti, a pus soarta tärei voastre In mäinile lui Cuza, sunt aproape7 ani... Destulä räbdare, destulä umilintk destule mizerii 1 Clo-potul desteptärei a sunat, ora a sosit, unde sä ne sculám dinsomnul adânc in care suntem afundati... Ori unde ne intoarcemtot mizerie i mizerie ; in once parte pui urechea, tot plä.nsuri

eäsunete de desperatiuni ; in toate clasele societätei yetiafla aceeasi nemultämire ; simtim cu totii cum viata se re-trage dela noi, ea' pierim de o moarte comunä. Dupä ce toateclasele, toate libertätile publice, toatä puterea moralà si mate-rialä a Värei s'a stins in mainile inepte ale acestui om, astäzi,un an si mai bine de dictaturä absolutä, de tiranie si de rusine,suntem in drept a-1 intreba ce ai fAcut din noi? Ai zugrumatlibertätile in numele libertätei 1 Ne-ai dat votul universal, darcum? Ai chemat o turmä ignoratá care, sub disciplina biciului,a votat pentru creatiunile unui dictator nerusinat. PrincipeleCuza nu ne mai poate inapoi acele ce ne au räpit, cäci prinaceasta ar márturisi singur nulitatea sa politic5.; ar märturisicum calea apucatà de el a fost trädarea tärei. Dar un poet

" Scrisoarea a fost publicatii In numkrul din 1 August al Sentinelet ; daracest ziar neputindu-1 gAsi, am reprodus cuprinsul scrisoarei dupA ziarul englezDaily News 31 (19) August 1865. Incl din 12 August (31 Iulie) 1865, se vorbeaprin gazetele strAine cA ar fi izbucnit mi5clri turburAtoare In Craiova. Opinionnationale 12 August 1865 aduce §i ea aceastii veste, dar o desminte prin o te-legramA din Bucure§ti. Vezi Vol. XIII p. 165, 166.

A. D. Xenopot Mori& Rominilor. Vol. XIV. 4

ISTORIA ROMANILOR

a zis ca Dumezeu aruhcA anii asupra tronurilor, precum cio-clii lopetile de tArAnA asupra mormintelor. Oara a sosit ; sAcAntAin v ecin ica porn en ire "

Dupa acest violent apel la revolutie, urmeaza un articolbatjocoritor care sfArseste prin cuvintele Vei merge, infa-mule, In focul gheenei, unde este scrAsnirea dintilor. tu careai nenorocit si prapadit o tail Intreaga".

Se mai Inchipueste urmatorul dialog schimbat Intre dom-nitor si un ministru, Inaintea plecArei lui din tara :

MA tem cA In lipsa M5riei Sale, RomAnii sa nu vreeei sa se lecuiasc5 de o boala de care pAtimesc.

De ce boalii, doctore (ministrul doctor N. Cretulescu)?De Maria Voastra 1 80.

Pentru poporul de jos, se Impart sau se afiscaza urma-toarele pamflete : Mai IntAi o curioasa chemare adresatä popo-rului, In care i se spune, ca o tandA de tAlhari toleratá deguvern acum de mai multi ani, spArgAnd pravalii, filed sutede mii de galbeni §i acide oameni, banda compusa din straini va-gabonzi sub comanda lui Bogati (presupusul omorAtor a lui BarbuCatargiu) si Nicu Havanioti. Jos cu talharii privilegiati, sfAr-seste afisul ; jos cu privilegiile si monopolurile si de palat side tina I 81.

Al doilea pamflet este o inchipuitä' proclamatie a dom-nitorului catre popor, rAspandita prin litografie si In care secetesc locuri ca acestea : Sapte ani de silinta spre ruinareatArei, sapte ani de jaf, de pradA, de betie si de desfrAnare,m'au blazat i m'au Imbuibat InteatAt, IncAt astazi mä vadsilit a vA lAsa In rAsul lumei, pentru dobitocia cu care atisuferit infamia conduitei mele si pierind pentru un scurt timpdin ochii vostri, se mA Intorc iarasi a m5 pune pe What'll sijafuri cu noi puteri, ca sä ajung la scopul ce mi-am pus, decAnd Moldovenii la 5 si voi Muntenii la 24 Ianuarie avuratipAcAto§ia de a alege un punga s de cafenele, ca sa puneti asupramea frumoasa sarcinA a organiza'rei acestei tAtoase si laptoasevaci, numitA Moldo-RomAnia" 82

Aceste acte ne dan cheia Intelesului miscArei, i totodata,faptul cA BrALianu de mai inainte arata prefectului planul ei,ne arata si modul cum el credea ca va putea fi Indeplinita.Miscarea era indreptata contra domnitorului si tinea la a lui ras-turnare, Ing nu pe calea unei revolutii violente, de care secredea In cercurile opozitiei cá nici este trebuinta, ci pe acea

" Din Clopotul am gAsit un exemplar In Exiractele din ziarele de pelimpul dela 8 2-1868 fAcute de loan Alecsandri. Se afili culegerea In biblio-teca Academiei romfine.

" Extractele citate In nota prec. Chemarea reprodusA In traducere deUnion de l'Orieni 24 (12) August 1865.

" Se allá un exemplar din aceastil proclamatie In aceleasi extracte.


a unei manifestatiuni poporane nakete i unitare care sg pro-clame pur i simplu cgderea domnitorului absent. Era o repe-tare pe alt ton a incercgrei revolutiei nesangeroase din 1848 83.A§a o caracterizeazh un ziar englez, Examiner Absentadomnitorului era o ocazie prea buna, spre a fi lgsatà" nefolo-sith, §i revolutia ce era sh se intknple la Bucure*ti deveni su-biectul tuturor convorbirilor. Un personaj conducgtor, loanBeätianu, aratg In o scrisoare care prefect aceastg rumoareob§teascg. Pe cand el Infiera ideea unei revolutii populareviolente ca o absurditate care ar trebui deplânsg, el argtaconstitutia i guvernul României ca pe deplin independente

liberale, ca indestul de democratice. Singurul lucru care ne-multumia era persoana domnitorului ; dar aceasta putea fiazbunat prin aclamarea i consimtämântul ob§tesc, flit% orevolutie violenth ; nici un soldat, nici politia nu vor voi sg-1apere" ".

Socoteala cea de acasg cu cea din thrg nu se potrive§te.Stof de revolutie i nici de manifestare rgsturngtoare nu eraIn Bucure§ti, cleat doar fare vânzgtorii de fructe i negustoriide tutun. Deaceea mi§carea nu avu nici o seriozitate i putufi u§or ing'bu§itg. Din caracterul acestei mi§cgri, revolutia paci-nich, se explicg insg cum revolutionarii erau neinarmati 0 cumde se putu interpreta incgerarea, ca datoritä cgderei politieiasupra unor pacinici cetäteni. 88 Se vede cg organizatorii mi§-cgrei se a§teptase, ca nimene sä nu se scoale, spre a apgra peprincipe. Tocmai in aceasta ei se in§elase. Nu erau siguri peconcursul politiei i a-1 armatei i numgrul cetgtenilor ce trebuiasä ja parte la manifestatie erau numai douà specii de comer-cianti.

Astfel intelese lucrurile, ele impacä i explicä toate arà-tgrile organelor timpului i dau cheia evenementului petrecutla 3 August 1865 pe stradele Bucure§tilor.

Mi§carea din 3 August nu avu in lguntrul Ord nici otnsemngtate. Nu era o pornire ob§teascg in masa poporuluicontra regimului 0 a domnitorului, ci rezultatul uneltiriloropozitii contra lui, celei sfkamate de el in ziva de 2 Mai. Ea

" Asa o apretueste Daily News, dupà ce reproduce scrisoarea lui Brit-teanu (vezi mai sus nota 78) : The letter of Iohn Brateanu expresses the aimof expelling Prince Couza, but by a calm and bloodies revolution".

" Examiner, 2 Septemvrie 1865: The only thing he obiected vtas theperson of the Prince ; but the could be got rid of, minted the letter, by acla-mation and general consent, not by violent revolution". Si ziarele protivnicemArturisese ed : le mot d'ordre de la manifestation projetée était la déchéancedu prince Couza et le rappel de l'union, pour délivrer le pays de l'avidité insa-tiable des sangsues moldaves". (Mémorial diplomatique 8 Septemvrie 1865. Comp.mal sus, p. 36, 37.

" Cum aeuza eu violenta-i cunoscuti Mémorial diplomatique din 17 (5)Septemvrie 1865,


nu avea nici un räsunet In restul tärei ; ba chiar in Bucurestiea avu o micA intindere, dat fiind restransul numär de vietiomenesti primejduite In ea. Din contrà dacä judecäm dup'änumeroasele semne de simpatii primite din toate pärtile tärei,din care cele mai multe sunt spontane si nu de comandà,atunci se poate sustine cá domnia lui Alexandru loan I, departede a fi devenit nepopularä prin actul dela 2 Mai, sporise inpopularitate, dupà cum tnsus C. A. Rossetti o recunoscuseincA de mai inainte 86.

Domnul afland la Ems despre räscoala din Bucuresti,odatä cu stirea despre a ei inäbusire, nu se prea gräbeste a seintoarce inapoi. El räspunde lui Cretulescu, insärcinându-1 sämultumeascä armatei pentru energica ei tinutä, dupä cumfäcuse si doamna ce fusese incunostiintatä la Ruginoasa desprecele intAmplate 87. Domnitorul pär'äseste Mile 8 zile dupà aceea,la 11 August, trece prin Viena si prin Lemberg unde se odih-neste si ajungand la mosia lui, stä aici panä la 23 August,când vine in Bucuresti 88.

Dacä insä räscoala din 3 August avu in läuntru numaiinsemnätatea a aräta domnitorului, c'ä protivnicii säi nu dor-miau, In afarä ea avu urniäri mai de seamä prin efectul ce-1produse asupra puterilor.

Statul ce privia acuma mai räu pe domnitorul Românieiera Rusia si aceasta, din cauza politicei lui religioase pe careo combAtuse cu atAta stäruintä, dar nu o putuse impiedicade a izbuti. Generalul Ignatieff, ambasadorul rusesc din Con-stantinopole cere, ca Poarta sä trimità o comisiune de anchetäIn Principatele-Unite care sä cerceteze cauzele räscoalei dela15/, August. Pe langä aceasta, Rusia avea interes a provocao desordine in Principate, pentru a putea distruge opera tra-tatului de Paris 89. Ambasadorul Frantei si, ceeace poate 'áreamai neasteptat, ministrul de externe al Porte¡ Ali-pasa, se

" Mai sus, p. 21." Mon. of., 8 August 1865." Mon. of., 24 August 1865. Nu este deci exact ceeace spune ['Europe

din Frankfurt 22 (10) August 1865: A la premiére nouvelle des événémentsde Bucarest, le prince Couza s'empressa de faire ses paquets it Ems". Mk..idrept Judea ziarul L'International 25 (13) August 1865, cand spune : Leprince sachant que les récentes agitations de Bucarest ne peuvent en aucunemanière compromettre l'ordre des choses existant, aurait continué sa cure, siles bruits de choléra n'avaient haté son départ". Gazetele du§mane princepeluiinterpretau astfel IntArzierea lui de a se duce In capitalà : 11 avait fait sonderfort adroitement les représentants des puissances, présents it Bucarest, poursavolr de quel oeil les cours protectrices regarderaient la nouvelle phase danslaquelle 11 venait de précipíter le pays". Le Temps 23 (11) Septemvrie 1865.Urmarea evenimentelor §i rlispunul domnitorului cAtrii Fuad pa§a nu fndreptft-tese de loc asemene apretieri.

" La Patrie, 9 Noemv. 1865.


opun la aceasta cerere ". Cauza pentru care Turcii nu voiauacuma ancheta pe care alta data o cereau cu atata foe, era,cum spunea o gazeta engleza, ca nu poate scapa de patrun-derea unui om aga de iscusit ca Ali-paga, .ca In cazul de acadea Cuza, locuitorii Principatelor vor cere dela puterile ga-rante a le da un principe strain" 91, lucru ce, dupa cum sese gtie, era suprema frica a Portei. Pentru a cruta Ina sus-ceptibilitatea generalului Ignatieff gi pentru a-I face sa supoartemai ugor refuzul cererei de ancheta, Poarta se horaragte atrimite, prin marele vizir Fuad paga, o scrisoare domnitoruluiroman, scrisoare care dadu acestuia prilejul de a afirma Inca()data, cu mai mare rasunet gi mai mare putere, autonomiaRomaniei.

Scrisoarea lui Fuad paga, din.2 Sept. 1865, continea intrealtele urmatorul loc menit a jigni mai cu seama pe domnitorulroman : Din gtirile mai amanuntite primite mai In urma, Poartas'a Incredintat, ca migcrea poporana care a dezolat capitalaPrincipatelor n'a fost decat rostirea brutala a unei nemultumirigenerale; gi Alteta Voastra trebuia sa ja mäsurile neaparate,pentru a satisface, in marginea legalitatei gi a dreptatei, pasu-rile natiunei moldo-valace ; ea nici Sultanul, nici augugtii saialiati nu pot sa priveasca cu nepasare, ca puterea materialasa devina singurul mijloc de potolire" 92. Mai multi reprezen-tanti se silise a mai modera terminii reprobatori ; dar Fuadpaga, probabil dupä staruintele Rusiei, refuzase a schimba dinscrisoare nici un cuvant 93.

Aceasta scrisoare publicata indata de ziarele franceze dinConstantinopole, fu interpretata, cum nici nu se putea altfelca un blam ascutit gi riguros dat de Poarta vasalului ei, prin

°° L'Indépendance Beige, 15 (3) Sept. 1865." Morning-Post 15 (31 Sept. 1865: The inhabitants of Moldo-Valahia

would almost unanimously request the. protecting Pouvers to ame a forcingprince as their sovereign". Tot In acest sens vorebste Le Memorial diplomaliqueorgan cu toate aceste dusman principelui, 8 (20) Oct. 1865: Dans le cas de ladépossesions du prince Couza, les incovénients semblent primer de beaucouples avantages. Deposséder le prince Couza, c'est facile it faire; mais le remplacer,c'est plus dificile ; on ferait appel dit-on it un prince etranger" etc. DacA lucru-rile stkeau ale si dacii nici Austriei nu-i conveneau Intronarea unui príncipestriiin, atuncea pentru ce presa austriacA combltea pe Cuza cu atAta Inversunare?Pasiunea Intunea adese ori interesul.

n ReprodusA In Monti. ob, 10 Noemv. 1865 odatfi cu aspunsul domni-torului. Ea a fost reprodusa de toate organele timpului; Intre altele de Archivesdiplomaliques, 1866, I, p. 158.

" L'Indépendance Beige, 19 (7) Sept. si 27 (15) Sept. 1865. Asupra fap-tului, ca Rusia stAruise spre trimeterea acestei scrisori si decí sí la cuprinsulel, aducem si gazete engleza Examiner, 2 Sept. 1865, care spune : at theinstigation of Austria and Rusia, Fuad pacha prise a missive a the gouvern-ment of Bucarest". Se spunea chiar cli scrisoarea tusase redactatti de Fuad-pasa fatA cu Bulwer st Ignatieff, Opinion nalionale, 21 Noemv. 1865. La Pairie8 Decemv. 1865, Le Monde, 4 Dec. 1865.


care II soma de a stabili i de a regula ordinea publica in Moldo-Valahia" 94. Cat despre efectul scrisoarei asupra Românilor,el fu de a trezi indignarea Intregei OH. Presa locará fara ex-cep-tiune de partizi, ne spune un ziar francez, s'au inteles avesteji In termeni ai caror energie nu voim s'o imit5m, unact care nu poate cleat sà sporiasca greutatile situatiei, incu-rajand pe neprietenii ordinei publice" 95.

O asemenea misiva nu putea ramane fära raspuns. Gu-vernul românesc îi face douä : O circulara din 15 Septemvriea ministrului afacerilor straine catre guvernele europene, Incare arata cà rascoala din 15, August nu a avut nici o insem-natate prin ea insa§i ; dar cäpata o asemene prin uneltirileopoziliei politice. Tinta ei este de a rasturna starea de lucruriexistente, deoarece ea nu se poate hotari a vedea locul ei dealta datà ocupat prin oameni din toate clasele poporului. Apoischimbarea radicarä operata In Romania de catre principeprin legea rurala, codul penal §i codul civil, nu se putea In-deplini farà sguduire. Legea rurala a apucat chiar pe cei maimulti nepregatiti i deaceea a produs agitaii, cu toate ca gu-vernul de§teptase de mai multe ori publicul despre curandaei aplicare. De aici o reducere In venitul fonciar. Apoi taraniiau raspuns prin o regretabila neactiune la o masura luata Ina lor interes. Criza agricola a fost in sfar§it sporita prin

secete §i epidemii ; daca adaugam la toate aceste nepu-tinta ae a se indeplini reforme sociale, administrative §i ju-decatore§ti MA a se lovi privilegiuirile i deci a se jigni multeinterese, i§i va face cineva o idee despre criza prin care taraa trebuit sa treaca, pentru a ajunge cu un minut inainte lalocul pe care-I rivne§te intre natiile civilizate. In asemeneaconditii, lipsa domnitorului nu putea cleat sa reinvie iara§isperantele du§mane. Partidul uneltirilor crezu prilejul favorabilpentru a exploata in folosul säu Ingrijirea i nelini§tea rezul-tate din situatie. El nu a crutat nici o saint-a spre a trezinemultumirea. El a batut la toate u§ile, din fericire fàrà iz-banda. Erau capi ; nu s'a gasit Insa soldati. Cu toate acestea

cu toata mica insemnatate a acestei mi§cari, guvernul nuavea mai putin imperioasa datorie de a o reprima dela ceadintai a ei aratare, i daca cu aceasta represiune el a desfa-§urat un prisos de enrgie, nu este motiv de a-1 mustra ; cacilipsa capului statului ingreuind raspunderea ministerului,impunea o privighere §i o energie afar% din cale". Circulara

Indépendance Beige, 27 (15) Sept. 1865. Europe, 29 (17) Sept 6.un blitme incisif et rigoureax au gouvernement de l'hospodar".

" Opinion nationale: 28 (16) Oct. 1865. Vezi buna oarà Trompeta ..;arpa.¡flor 30 Sept. 1865.

15ELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 55

adauge, c5 principele amnestiase pe toti fapta§ii cu prilejulzilei de 30 August (12 Sept.) 96.

Acest act al ministerului romAnesc este foarte neghibaciualcAtuit ; el are aerul de a spune cA poporul tntreg trebuiafie ne-nultumit cu reformele introduse i cA deci era stof deexploatat In tarà pentru o mi§care revolutionarA ; cAnd ade-vArul era, cà o singurà classä fusese lovità prin schimbArile fAcute ;iar restului poporului ele fusese spre folos.

Deaceea se §i contrazice aceastä circularA, cand la sfArsitspune cà mi§carea avea cApitani, dar cA nu au esa soldati.Cum n'ar fi gAsit, dacA toatA tara ar fi fost nemultumità cunoirile introduse ?

Al doilea rAspuns, acel al domnirorului Insusi la scri-soarea vizirialA, trimis tocmai in 29 Oct. (10 Noemb. 1865), 97este dimpotrivA mult mai temeinic, mai bine cugetat i dAprilej capului statului de a apAra, Cu energie i isbAndA, au-tonomia RomAniei fata cu incercarea Portei de a se amestecadin nou In daraverile ei lAuntrice.

Domnul incepe prin a se plAnge de publicitatea datA dePoart5 scrisorei vizirului care apAruse In Journal de Constan-tinopole, aproape odatà cu trimiterea ei. Apoi se intreabg, dacAprin p -ocedarea urmatA, Poarta a crezut c5." sustinea actiuneaunui gevern regulat i Mentinea neatins principiul de auto-ritate, al cAruia respect intereseazA tot ata lini§tea impArAtieica §i pe acea a RomAniei ? Ie aminte, cA Principatele au dreptula se ocArmui singure, M'A amestecul nici uneia puteri strAine

cA un drept de intervenire al Portei ar putea avea loe numaiIn cazul cAnd ordinea fiind compromisA, ar fi urmat intelegerefutre puteri pentru restabilirea lini§tei ; cA ordinea nu a fostcompromis6 reies6 din faptul cä mi§carea a fost indat'AbuOtà. A se rosti apreciAri de felul acelora continute In scri-soarea ministrului Portei, ar putea fi rAstälmAcit ca o Incu-raj are a unor asemene acte. In loc de a fi expresia brutaläa unei nemultumiri generale, a fost o simplA mi§care localA,neinsemnatA, care a avut de pretext ni§te mAsuri de igienA,ca acele ce au fost mate In Constantinopole la ivirea holerei.Domnul adaugA c5. nu intelege, din care isvor vi-a cules Poartainformatiile si cum, fArA o mai intins6 cercetare, a putut aruncablamul asupra unui guvern, pe care Poarta insà§i adseori 1-alAudat pentru silintele i tendintele sale. Dar, dacá guvernulnu ar fi pA§it cu energie la restabilirea ordinarA, cine ar fifAcut'o ? Poate Poarta cu puterile garante? FereascA. Dum-

" Circulara, lucru curos, nu este publicatit de Monitorul oficial. Ea estereprodusli l analizatá, de ziarele stráine L'Europe, 29 (17) Sept. 1865 si L'Opi-nion nalionule, 30 (18) Sept. 1865.

17 Intárzierea este motivatii de domn prin faptul cä ar fi fost bolnav.

56 ISTORIA. ROMANTLOR

nezeu, ca malta Poarta sa fie constransa la o a§a nevoie, cadatunci ar fi atrasa in ni§te complicatii ale caror urmari suntdal% de once prevedere omeneasca". Domnul se folose§te deprilejul acestui raspuns, pentru a comunica inscris Portei §ia da publicitatei vorbele ce le rostise pretutindene catre inaltiidregatori ai Sultanului, la vizitele sale in ConstantinopoleVedeti, zice el, totdeauna cu ochii multumiti evenementele§i actele ce pot mad prosperitatea Romaniei. A ridica peRomani, a consolida institutiile /or, a incuraja desvoltarea pu-terilor lor, a dirigui aspiratiile lor, a le mentinea privilegiile§i imunitatile, a face &A se respecte drepturile lor, pentruca§i ei sa §tie mai bine a respecta drepturile altora, este a lucratot atat de bine in interesul imperiului otoman pe cat §i inacel al Romaniei insasi ; este a da tot deodata Romaniei inche-za§luiri serioase, pentru a sa lini§te §i inflorire, iar imperiuluiotoman tot incheze§luiri §i nu mai putin serioase pentru secu-ritatea §i puterea sa. Cu domni, carora malta Poarta nu §tiatotdeauna a cruta drepturile §1 demnitatea, Bucure§tii §i Ia§iierau nevoiti a cauta razimul lor, in influenti exterioare §i nueste de trebuinta a aduce aminte care au fost rezultatele acesteipolitici ; dar cu un domn ce intelege ca Romania sa se bucuredeplin de drepturile de autonomie §i de indepedenta interioaradobandite larei din vechime, drepturi recunoscute §i consfin-tite prin tratatul de Paris §i prin Conventie §i care vrea sarespecteze, cum a proclamat-o §i dovedit-o in toate impreju-raffle, ni§te legaturi deopotriva folositoare imperiului otoman§i Principatelor-Unite ; cu un domn care va fi sigur a gasi laConstantinopole consideratia cuvenita tarei ce el reprezinta pre-cum §i aceea a pozitiunei 'sale personale malta Poarta vaputea totdeauna conta pe Romania, §i niciodata vreo primej die,nu-i va veni din partea ei. A§a a fost odinioarà politica tradi-tionala a divanului. Sa-§i arunce ochii guvernul imperialIn trecut §i sa-§i aduca aminte, care au fost relatiile InalteiPorti cu intâii domni romani, care au cautat incheza§luirealor in suzeranitatea ei, va culege mari invatamante din trite-leapta §i pltrunzatoarea politica, a glorio§ilor sultani din veaculXV §i XVI; va intelege cat atunci existenta Moldovei §i aValahiei ca staturi, era socotita de p -etioasa pentru imperiulotoman §i pentru ce sultanii Baiazet I, Maho met II, Selim I§i Soliman II, departe de a inabu§i o nationalitate care ar fiputut fi la discretia paternicilor lor arme, au vrut din potrivasáji faca din ea un zid de aparare, s'A respecteze a ei neatar-nare interioara §i sa intareasca autonomia §i privilegiile popo-rului roman. i azi voi tinea tot acest limbagiu Altetei Voastre ;interesele sunt tot a§a de strAns legate ca §i in trecut ; onceprimejdii ce ar ameninta pamantul sau autonomia noastra,este deasemenea o amenintare pentru Imperiul otoman. i mie

PELA LOVITUILA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATIMA 57

mi-a pArut rAu de asprimele ce au trebuit desvAlite ; dar numA sfiesc a vA declara cA, de cateori un fapt se va Infgti§aInaintea mea ca evenementele dela 3 August, voi sti a rAs-punde la Increderea poporului roman, mentinand cu energieordinea public6 ; c6 de cate ori linistea României va fi com-promisà', ori de unde va veni primejdia, eu nu voi consultadecat datoria mea, drepturile mele §i interesele noastre comune.Imi iubesc prea mult tara, tnteleg prea bine valoarea leg6tu-rilor noastre ca 'Malta PoartA, pentru a le sacrifica vreodataunei Ingrijiri de o responsabilitate, pe care voi §ti pururea ao primi, orica ar putea fi de grea. Pururea m'am povgtuit§i ma voi povàtui In actele mele numai de interesele Weimele, si aceste interese sunt, In ochii mei, nedespArtite de aceleale Impäriltiei otomane".

DupA aceastà lectie politic6 si Intrez'Arirea scopului dea-si apàra tara contra primejdiei ori de unde ar veni, vorbe aleedror inteles mai adanc si adelärat nu putea sä nu fie pAtrunsde Poartà, cu toate precautiunile mate de domn, spre a I'm-blanzi pe cat se putea aceste rostiri, domnul sfarseste lungalui misivA, prin o fraz6 ma*gulitoare, prin care eäuta s5." arunceun vgl, asupra prea rostitelor sale cugetki de mai inainte 98.

Organele strsaine, de §i apretuesc In chip deosebit acestrAspuns al domnului roman, 15.sa sá se intrevadà, chiar candsunt protivnice, màestria lui. Asa Examiner, spune c'ä prin.cipele ar fi Intors Portei o replicA foarte ascutia". La France,comentand scrisoarea, spune, c5. a se incuraja partidele lar6scoalà, la injosirea autorifátei capului statului, prin o inter-venire nelegalà si ne la local ei ; a se constitui judecàtor Intreprincipe si natiunea lui, cu prilejul unor nemultàmiri mai multsau mai putin reale, este a lgsa pe cei nemultàmiti srt intrevadAsperanta unei schimbAri, care ar atarna numai cat de a lor ma-nifestare". Le Consiiiutionnel spune cA tonul puternic si vrednical acestui document a produs o foarte bun6 Intiparire" ; iarLa Correspondance générale de Vienne 11 calificA de capodoper6de nerusinatà sumetie" si Le Nord adaoge, c5. talentul de pa-lavre (ergoterie) a domnului s'a manifestat Intr'un chip strá-lucit, In fäspunsul pe care l'a dat lui Fuad-pa§a" 99.

" Scrisoarea este reprodusfi In Mon. of., 11 Noemvrie 1865. Vez! gl Archi-ves diplomatique, 1866, II, p. 272-277.

" Examiner 2 Decemvrie 1865 a very sharp reply" ; La France 10 De-cemvrie 1865; Le Conslitulionnel, 24 Noemvrie 1865; La Correspondance générale,27 Noemvrie 1865 ; Le Nord, 28 Noemvrie 1865. Mai vez! si L'Europe 29 Noemvrie1865; Le Monde 3 Decemvrie 1865 si Le Temps, 5 Decetrivrie 1865. Acest dinurmA ziar, nu prea favorabil domnitorului, dupA ce aratii qu'il Unit évidentque l'Atoile du prince Couza palissalt et gull devait essayer du moyen de dia-traire les esprit.% en faisant vibrer la corde du patriotisme" recunoaste totusi

In tarA efectul fu covar§itor. Atat presa cat §i mai alesmanifestárile corpurilor constituite, pre cat i acele ale priva-tilor ajunserà la un diapazon de tot entuziast. Ministerul gáside cu.viintá a comunica stráináfatei, acest concert de laudece se aduna fat% incetare in jurul actului domnitorului. CrasimIn La Patrie urmátoarele asupra acestei demonstratiuni : Co-respondente din Bucure§ti, ne spun despre manifestarile po-porane, cáror a dat loe, schimbul de note intre Sublima Poartá

guvernul roman, cu prilejul mi§c6rei dela 15 August. Acestemanifestári venite din toate unghiurile tärei, pentru a felicitape principele Cuza, in aceasta imprejurare, au fost destul deinsamnate pentru a determina pe ministrul afacerilora adresa o depe§6 circulará agentilor romani din stráinRate,avand de scop a lámuri caracterul autonom al acestei demon-stratiuni la care autorintile, clerul §i burghezia, s'au asociatprin de la sine pornire" loo. A§a 'Duna oarà adresa comerciuluicapitalei, spune, CA a cetit cu un simtimant de mandrie na-tionalä ráspunsul Máriei Voastre, care ráspuns ne a pátrunsde cea mai vie recuno§tinta, care este §i acea a ora§ului ce re-prezentám. Mergeti Maria ta in aceastä cale patrioticá. Vetifi urmat de acest ora' §i de tara intreagá ; generatia actualá§i acea viiLoare, vor bine cuvanta numele lui Alexandru loan I" 101.

Fuad pava crezu de trebuintá sá ráspundä scrisorei dom-nitorului, prin una aproape tot atat de intinsa, in care aratacà nu au avut de loc intentia de a se amesteca in afacerile Faun-trice ale Romaniei, ci a vrut numai sá atragä, prietene§te, luareaaminte a domnitorului asupra u.nor fapte ce puteau inspiraingrijirei De §i replica lui Fuad pava nu poate fi calificatá dreptscrisoare de scuze, cum o fac unele organe oviniste ale tim-pului, nu se poate tAgádui ca ea cautá sà mic§ureze ráua inti-parire produsa prin cea d'intai" 102

,,qu'il releve le gant avec un fierté qui fait honneur à son coeur de Roumain.Le souverain blessé dans le sentiment de sa dignité, se redresse. II n'entendpoint dtre tined comme un e colier par son magister. 11 rapelle au grand vizir qu'ilest prince, à peu pres indépendant ; qu'll est homme à gérer tout seul les af-faires de son pays etc.

10 La Patrie, 8 Decemvrie 1865.101 Reprodusa de L'Opinion nationale 8 Decemvrie 1865. In Iltrlitle Ros-

setti se afla 120 de depesi primite de la deosebitele corpuri a le tarei : preoft demir, avocafi, comerrianfi, IOC!' ilor i din ora§ tscdlifi Cu su/ele, prolesorit deosebitelormale, Cu un cuvAnt Lot ce tara numara ca inteligenta. Cine va ceti acele depesi

In caro se vede bueuria imensa i neprefacuta pentru vrednica aparare facutade domn autonomiei Orel, va mfirturisi eti ¡Ara Intreagli se sculase ca electrizatipentru a multumi domnului el. i Bolintineanu, reflectind asupra acestuipuns, spune, cti.dae'S administratia sub domnul Cuza era In anarhie, sa mar-turism cA afara din tail el a stiut, In multe ocazil, si tina drapelul sus."Via/a lui Cuza Voda, p. 54.

1°' Aceasta replica a lui Puad pasa In Archives diplomatiques, 1866, II,p. 277-281.

68 MOBIL BOMANILOB


RAspunsul domnitorului frisA avu fricA efecte mai fntinsecleat acela de a ridica moralul propriului popor. Grecii dinPrincipate felicitarA' §i ei pe domnitor pentru frumosul rol pecare ei fl vAd de pe acum cA-1 va juca in regenerarea fntreguluiOrient 103. Journal de St. Petersburg §i Le Nord organe oficioaseale imperiului rusesc recunosc ambele marea agi tatie pe carerAspunsul domnitorului a produs-o In Bulgaria 1". Se vorbiade o aliann a tuturor popoarelor cre§tine din Turcia contrasnpAnirei acesteia. AceastA veste, oricAt ar fi fost ea de exa-geran, explicA scrisoarea lAmuritoare a marelui vizir.

Cu toate acestea nscoala din 3 August face un mare nudomniei luí Alexandru Ioan I, prin faptuI cA o discrediteazAchiar la acele puteri care o sprijinise pAnA. atunci. Mai ales estefnsAmnan reprobarea In destul de limpede documentan prinurmAtoarea non apArun In Monitorul oficial al Frantei : Tur-bunrile care au izbucnit In Principatele dunArene au provocatcritici in destul de vii contra guvernului principelui Cuza. Noiam recunoscut cA toate nu erau lipsite de temeiu ; dar in acela§timp am atras luarea aminte asupra incurcAturilor care ar puteasupraveni, dacA guvernele nu ar procede cu tot atAta cumpà-tare 'pe cAt §i prudentA. Ele nu s'au In§elat asupra acestei pri-mejdii. Cu toate cA s'au ridicat cu mai multA sau mai putinAasprime in protiva ocArmuirei principelui Cuza, ele au fost una-nime pentru a nspinge ideea unei schimbAri in forma a§AzA-mintelor care stApAnesc acuma Principatele. Nici o putere nuar don i s'A se vadà iar in fata unei chestiuni ant de delicate.Totu§i principele Cuza va intAlege de sigur cA nu ar fi fArA pri-mejdii pentru puterea lui de a se fntemeia prea mult pe incur-cAturile cabinetelor 1435 El nu-§i poate intAri autoritatea, dacAnu va izbuti a ca§tiga interesul lor binevoitor. Europa fi cerefnainte de toate o ocArmuire luminan, regulan, desfAcutAde rAzbunAri de partid, econom6 a banilor publici §i du§manAa coruptiei care a fost viciul ereditar al guvernelor anterioare.Principele Cuza nu va culege pretutindene decAt fncuraj are,cAci va realiza, In aceastA privire, sperantele care le au fAcutsA se nascA inceputurile domniei lui" 106

"1 Adresa Grecilor publicath de mai multe ziare, Intro altele de l'Europe,31 Decemvrie 1865.

104 Journal de St. Petersbourg 25 Decemvrie 1865. Le Nord 30 Decemvrie1865: On signale actuellement que la lettre du prince Couza a eu en Bulgarieun grand retentissement, oil une grande agitation s'est manifestée".

1" Este destul de curios ch aceste cuvinte ale Monitorului francez sepotrivesc asa de bine cu spusele ziarului rusesc Le Nord 18 Decemvrie 1865:que les puissances de l'Europe ne permettent plus au prince Couza de jouersur leurs défiances, leurs rivalités, leurs jalousies, comme sur un échiquier ohelles mames et les intérats de l'Europe serviraient de poins".

Moniteur du Stir, 21 Septemvrie 1865. De si Moniteur du Soir, deo-sebit de Moniteur officiel nu era chiar organul oficial al imperiului, nu rostiamal putin pArerea guvernului francez. Era cel putin organul oficios al sliu.

60 ISTORIA ROMANIT,OR

Franta ce pánál atuncea sprijinise pe domnitor in toateimprejurárile, il lasá de acum in voia soartei sale, ceeace con-tribui nu putin la a lui cádere ; cáci du§manii lui se folosescde slábirea pozitiei lui, provenitä din retragerea scutului francez,pentru a indoi indeázneala i a &Aida pe altá cale desrádáci-narea lui din scaunul României, desrádácinare ce se impro-tivise opintelilor lor de páná acuma.

Fiind incá cä in politieä predomne§te totdeauna inte-resul individual al statelor ce sunt in joc, apoi sá nu credemcá Franta era jignitä numai de purtarea interná a domnului,pentru a retrage de asupra lui m'Ana ei ocrotitoare. Trebuiasà fie incá ceva care o lovia mai deadreptul in interesele ei.Acest ceva era presupunerea, a.' domnitorul incepuse a se plecaspre Rusia, Orásind interesele Frantei care pre§idase la a luifiltro n are.

Chiar in timpul cAt relatiile domnitorului cu Franta fu-sese b une, !ilesa' se ivise din când in cand cae o imprejurareinterpretatá in sensul plecárei lui cátrá Ru§i. Cea intai da-LAcând se ivise aceastà bánuialà fu când cu trecerea armelor dinRusia eátre Serbia, când agentul Frantei se une§te cu acei aicelorlalte puteri pentru a protesta contra invoirei trecerei ar-melor pe pámântul României. (Noemvrie 1862). BAnuiala revineincá mai rostitá când domnitorul opre§te cu puterea trecereabandei polone pe teritoriul t'Ami §i o sile§te sá depuná armele(Iulie 1863), cAnd atunci domnitorul fu invinuit de unele ziarec5 ar lucra ca §i când ar fi vasalul Rusiei. Gazetele francezeatacá pe intrecutele pe domnitorul român. Incepu chiar a sevorbi, cá el ar avea scopul de a ceda tronul ducelui de Leuch-tenberg din casa rusascá 1".

In chestiunea armelor, domnitorul apárase autonomiatárei ; in acea a Polonilor, neutralitatea ei. Ba purtarea sa ul-terioará cu Polonii ti atrage chiar din partea Rusiei, bánuelide complicitate cu revolutionarii. Anume in 22 Ianuarie 1864,Polonii din Bucure§ti celebreazá cu mare pompál aniversarearevolutiei lor, ceeace aduce pe consulul rusesc, baronul Offen-berg, a protesta cu mare vuet contra ingárluirei din parteaguvernului a unei demonstratii anti-ruse§ti 1°8 Proclamarea stáreide asediu in Galitia de enea' Austria in urma interventiei Ru-siei, in scopul de a t'ala Polonilor locul de seäpare, ii impingea-1 cAuta in Principate, ceeace adaoge aice numárul lor in chip

II? Vol. XIII p. 145, 168, 171.1$ Siècle, 7 Fevruar 1864. Ibidem, 30 Martie 1864: On écrit de

Jassy que les 1.0 ugiès polonais y sont nombreaux depuis la proclamation del'état de siège en Gallicie. Le prince Couza a noblement résisté aux reclamationsdu gouvernement russe qui demandalt leur extradition".

DELA 1,0VITURA DE STAT PANA LA ULTIAA LEGISLATURA 61

insämnätor 10e. Bine Infles cà ei nu se puteau tinea lini§titi,uneltirile lor contra Rusiei dädeau loc la felurite zvonuri

care puneu pe guverriul român In o luminä neprieteneascäfa-tä Cu imperiul nordului. A§a se vorbia prim ziare despre or-ganizarea de bande revolutionare In felul aceleia a lui Milcovski.Principele lea chiar mäsuri de a se aresta, prin colonelul Duca,pe capii cei mai cu vazä ai sträinilor turburätori de lini§te, &Au-tänd i aice sà impace ospitalitatea cu neutralitatea

Pänä acuma deci nu se putea accentua nimic serioscontra principelui, in invinuirea lui de ruso-filismul Ba tinutaRusiei in ches tiunea mänästirilor inchinate i dupä legea desecularizare, din protivä trebuia sä nemultämiaseä adanc pedomnitorul romän i sä-1 Impimgä In tabära opusä Rusiei.Aceastä purtare neprieteneascA a Rusiei se mäntine i cu pri-lejul loviturei de stat §i a legei rurale, combätutà mai ales deziarul Le Nord; ha para la räscoala dela 3 August, când Rusiacere Turciei trimiterea unor comisan i in România §i, ne putândobtinea aceastä mäsurä, inspirä scrisoarea cea jignitoare a luiFuad Pa§a cäträ. domnitor 111. Cu toate aceste zvonurile deplecare a domnului atrà aceastä putere se intäriau .pe fie cezi §i deslipiau tot mai mult pe Franta de el. Ele se accentuarämai ales dela data &And puterile cäutarä sä impunä din non,prin conferenta ambasadorilor din Constantinopole, respec-tarea mai severä a capitulatiilor 112. In once caz intrigile contradomnitorului izbutirà a face pe cabinetul francez sà creadàcá el se plecase cäträ politica rusaseä, din care pricinä Napo-leon se indepärtä de el, ceeace contribui nu putin la släbirea

/09 Le Pays, 22 Martie 1864; Le Globe, 24 Hartle 1865: Ils ajoutent quela Russie a fait la mérne sommation au prince Couza en ce qui concerne lesPolonais". Die Presse din Viena, 20 Martie 1864; La Palrie, 7 Aprilie 1864;Les gouv. de Russie et d'Autriche ont reclamé à Bucarest contre l'hospitalitédonnée par le prince Couza aux émigrés polonais et hongrois". insemnate stintmal ales declaratiile ziarelor oficioase austriace i rusesti asa W ienner Zeitungcare spune a este pozitiv cà nici Austria, nici ori care alt staL (Rusia) nuare de gaud a-si faca dreptate singar, pen tru a se garanta contra desordinilornetAgAduite ce se petrec in Principate". (Reprodus local de La Petrie, 24 Apritie1864). Atat Austria at si Rusia aveau deci motive de plIngere contra ocirmuiretromAne. Inoalidul rus 19 (31) Martie 1864: Guvernul Principatelor, uitAndinteresele adevArate ale tArei protegueste pe Polonezi". Deutsche PetersburgerZeitung din aceeasi datA : Elementele revolutionare se adunl In PrinclpategAsesc acolo un loc liniltit i IndemAnatec pentru a clod proiecte criminate".Le Nora 8 Aprilie 1864: l'assemblement d'hommes et d'armes qui font desPrincipautés le camp et l'arsenal de l'armée révolutionnaire".

II° Le Nord, n August 1864. Stirea e cu atAta mal vrednicA de crezut,este datA de un organ rusesc.

21/ Mal sus p. 53.11' Mal sus p. 43.

62 ISTORIA ROMANI:LOB

pozitiei sale in Romania. Dovada cea mai buna despre aceastaconvingere a Frantei precum §i despre faptul ca fusese inspi-rata prin eroare, reiesa din o convorbire petrecuta, dui:A de-tronare, intre fostul domn al Principatelor-Unite §i ducele deGrammont, ambasadorul francez din Viena, la Döbling, inziva de 24 Aprilie 1868:

Principele Cuza (la propunerea ducelui de a relua tronulRomaniei) : Aveti siguranta ca interesele franceze nu ar pierdenimic ?

Ducele. Da.Pr. : Cu toate aceste la Paris m'a crezut intrat in

tura cu Rusia, cu toate cà rezolvisem chestiunea manastirilorinchinate in folosul Romaniei §i contra Rusiei.

Ducele : S'a facut multe prostii (bétises). Dar, am crezut-o ;am Mat sà fim in§alati.

Pr. : Dati-mi voe sà va spun un lucru anume cà once s'arintampla, nu voi consimti niciodata a reintra in Romania prino intervenire straina, tot atat de putin prin ajutorul Frantei ca §iprin acel al Rusiei. Nu a§ vroi sa ajung altfel decat prin

Ducele : Cu d-voastra principe am fi siguri cá inraurirearusasch nu ar predomina in Romania.

Pr. : Cu toate aceste m'ati crezut Rus, la Paris.Ducele : Cunoa§tem astazi adevarul ; am fost rau infor-

mati, am facut prostii. Va repet, caderea voastra ne a fost ne-placuta §i và yeti aduce aminte de sigur limbagiul ce ati tinutparasind Romania ; ati pledat pe lang'ä noi cauza principeluistrain.

Pr. : A unui principe strain oricare ; pledam chestia deprincipiu.

(La revenirea propunerei dticelui de a primi coroana Ro-maniei). Pr. : Cat despre mine, nu voesc cu nici un pret sa re-incep misiunea de alta data; dar daca a§ vedea tara mea ame-nintata de o mare primejdie, daca un mare interes romanescar cere conlucrarea mea, daca ar trebui sá platesc cu persoanamea, in acea zi a§ fi gata, once s'ar putea intampla" 113.

Aceasta convorbire, interesanta §i pentru caracteruldomnitorului, va arata ca invinuirea adusa lui de ruso-f ilism, care este repetata de Fevruari§ti cand cu rasturnarealui Alexandru loan I, era o iscodire neindreptatita

us Convorbirea fusese reprodusft de secretarul principelui Baligot. InIltrtiile Rossetti se aflii 1 notita originall scoas6 cu creionul in timpul cAnd epreschimbau vorbele.

I" Se rAspflndise vuetul, dupfi clderea lui, cà ar avea de gAnd sa se duella Petersburg de unde se va intoarce in Romilnia cu armate rusoti sub generalulKotzebue. Fostul domnitor suits atunci prIncipelui Carol scrisoarea in care pro-testeazii contra acestei-intentiuni ce i se atribuia, precum protesteazA 0 in oscrisoare trimisii lui Napoleon prin ambasadorul francez din Viena 12 Iulie 1867(Hirai& Rossetti).


Nu e mai putin adevgrat cg ea a contribuit mult la cgdereadomnitorului.

In istorie nu lucreazg numai ideile adevgrate. Ba s'ar'Area chiar cà eroarea, fal§ul §i minciuna joacg un rol multmai mare in viaja popoarelor. Desfg§urarea evenimentelor seface pe baza ideilor. Este absolut indiferent, dacg acestea continadevgrul sau contrapartea lui.

III

PELA RASCOALA DIN AUGUST PANA LAABDICARE

(4 Decemnie 1865 11 Fevruarle 1866)

Chestiunea abdiefirei. De abia se linistise vuetul dinjurul corespondentei dintre domnitor si vizir, privitor la eft's-coala dela 3 August 1865, si in 4 Decemvrie se deschid camerile.

Prin mesajul ski, domnitorul instiintaz6 'Midi camera,c6 dupà un an de incercare, vàzand Ca' ea i-a dat dovezi dedevotament despre care este mândru si dovezi de increderela care r6spunde prin Increderea lui, II incuviinteaz6 prin noulregulament dreptul de interpelare, sperand &A deputatii oriface intrebuintare de nouele lor drepturi, cu intkepciunea decare nu s'a depArtat in cursul sesiunei trecute". S'a ridicatIn sAnul adungrei mai multe intâmpinàri contra acestui nouregulament, octroiat de domn in loc de a fi votat de adunare 1;dar art. 16 din statutul dela 2 Mai, prevedea ea' regulamenteleinterioare ale adun6rei elective si ale corpului ponderator sepreg6tesc prin ingrijirea guvernului".

Mai departe, mesajul aminteste emanciparea bisericei ro-mânesti de supunerea greceasc6, plata primei rate din despà-gubirea proprietarilor cuvenità lor dup6 legea ruralà, venireaIn ajutorul saenilor in lipsà, prin rkil an agricol 2, prefacercacursului justitiei prin aplicarea noilor codici si a organiz'dreijudeatoresti, concesiunea bàncei de circulatiune si de scont,acea a drumurilor de fier dela Galati la hotarele Austriei si delaBucuresti la Giurgiu, punerea in circulatie a mai multor poduride fier. Cu prilejul enumgarei acestor lucr6ri, domnul se feli-cit4 de curentul capitalurilor stedine, ce a Inceput a se apleca

i Pdcleanu In ;edinta Camerei din 10 Dec. 1865 Mon. of. 16 Decemvrie1865.

' Instructiile asupra Implirt1re1 ajutoarelor In Mon. of., din 21 Noemvrie1865.

PELA RASCOALA DIN AUGUST PARA LA ABDICARE 65

catra Romania, aratand ca In toate tarile din lume, se fntre-buinteaza capitaluri straine, pentru inaintarea civilizatiei. Dupaaceea aminte§te conventiile Incheiete cu puterile vecine, anumeconventia telegrafo-postala cu Austria, Rusia §i Serbia §i con-ventia de exträdare cu Austria 3. Anunta pe adunare ca ches-tiunea manastirilor fnchinate este aproape de a se rezolvi. Vor-bind de rascoala din 3 August, domnitorul, dupa ce atingeschimbul de scrisori cu Poarta, adaoge cá demonstratille ce aprima dela toate districtele, dovedesc acordul §i fncredereareciproca a tronului ca tara ; poporul §i domnul sau sunt stran§iuniti fateuna §i aceea§i gandire, lini§tea §i prosperitatea scumpeinoastre patrii . Legand de aceasta cugetare referitoare la per-soana lui, firul ideilor sale, domnitorul fncheie mesajul sau Cudeclaralia urmatoare : Fiti convin§i cá eu nu a§ vrea o pu-tere care nu s'ar fntemeia cleat pe forta. Fie In capul tarei,fie alaturea cu d-voastra, eu voi fi totdeauna cu tara §i pentrutara, fara alta tinta cleat vointa nationala §i marele intereseale Romaniei. Eu voesc sá fie bine §tiut cá nici odata persoanamea, nu va fi o Impedicare la once evenement care ar permitede a consolida edificiul politic la al carui a§azare am fost fe-ricit a contribui. In Alexandru loan I, domn al Romaniei, Ro-manii vor gasi totdeauna pe colonelul Caza, pe acel colonelCuza care a proclamat in adunarea ad-hoc §i camera electivaa MoldoVei marile principii ale regeneratiei României §i care,fiind domn al Moldovei, declara oficialmente Inaltelor Puterigarante cand primia §i coroana Valahiei, ca el prime§te aceastaindoita alegere cu expresia nelndoelnica §i statornica a vointeinationale pentru unire Insa numai ca un depozit sacru' 4.

De astadata, domnul care pang atunci nu privise niciodata ca placere necontenitele reamintiri din partea adunarei,a promisiunei sale de a lucra pentru principele strain, atingeael singar chestiunea, ba la un prilej atat de solemn ca acel almesajului, fnaintea Orel §i a lumei fntregi.

Inainte de a ne intreba despre prieina acestei schimbariin cugetul domnului, sa videm daca rostirea ei era sincera, saudaca era numai o prefknorie 5?

Duck' spusele ca care domnitorul isi tncheia mesajui nuar fi fost rostirea adevarata a cugetarilor sale, §i daca domni-torui ar fi avut de gand a se mantinea inainte indefinit la cirmastatului, atunci cuvintele lui ar fi fost o neiertata gre§a/A, de

Conventia telegraficA eu Austria, Mon, 01. li Dec. 18(5); cea cia Busigibid. 19 Dec. 1865.

Mesajul In Mon. ol. din 5 Decemvrie 1865.8 A§a sustineau ziarele protivnice doninulut, precum Le Nord 19 l7).

Deceinvrie 1865 si Le Mémorial diplomalique 24 (12) Deceravrie 1865, spunanddi principele Cuza nu fàcea de cdt 1-n1Ra purtarea regelui Leopold al Belgieidin 1848.

A. D. Xeoopol. Istoria Rominilor. Vol. XIV.

66 ISTORIA R0ILANI1OR

oarece ele erau menite a-i släbi puterea tocmai pe. care ar fi(park A o mäntinä. In adevär cum spune Bolintineanu : ceicare auzirà de abdicare §i care pänä atunci '11 serviau cu ere-dinta ce dau sperantele despre Intärirea dinastiei, crezuräse compromit mai tinAnd cu o domnie osanditä la moarte deea ins4i, §i inturnarà ochii In acea parte de unde putea veni

nouä viatä. Dela hotärirea lui de a abdica, nu mai fu consi-derat ca domn. Putini nu 11 tradarr 6. Dacä domnitorul arfi hfänit visuri dinastice precum i se imputase pe timpul cândadoptase pe copiii säi fire*ti, atunci de sigur cä ar fi cAutat adeprinde mintile incet incet cu aceastä idee ; &Ad singurul mijlocde a impäca oamenii cu o g'andire, este de a o repeta la prile-juri bine alese ; era deci cu totul straniu ca domnul sä caute

intäri pozitia lui pe tron, aruncând In mintea lumei ideeaabdicärei sale. i cà locul din mesaj unde vorbia de ea, fuseseintrodus de insu§i principele §i era deci rostirea propriului säugänd, ne o spune intäi logica lucrurilor, intrucat nu ne 'puteminchipui ca mini§trii sài sä-1 fi sfätuit a vorbi astfel ; apoi avemmärturisirea lui A. Papadopol Calimah, ministrul säu de ex-terne de atunci, care ne spune, cá pasajui cel vestit, in caredomnitorul aminte§te promisiunea fäcutà la a lui alegere, afost schitat de insu§ domnul in §edinta consiliului de mini§tritinutä la Palat In ziva de 2 Decembrie 1865" 7.

Apoi domnitorul trimisese Ina din 1 Octombrie 1865impäratului Napoleon o scrisoare, In care îi Impärtà§ia intentialui foarte hotäritA de a abdica, *i intervinea pe langà impà-ratul pentru o infälegere asupra alegerei unui principe menita domni asupra României. Fusese Insärcinat cu ducerea acesteiscrisori AL Cantacuzen, fostul ministru al finantelor 8. Toate

Bolintineanu, Viala lai Cura Vodd, p. 118.Amintiri, p. 436.Copia scrisoarei domnitorului cAtre Implratul Francezilor trebue s6 se

afle tntre Udine luate de la domnitor, and cu a lui detronare. Nu am pututconsulta acele hârtil. lath Insl ce urme am putut afla In alte acte : o scrisoarea lui Baligot de Beyne clitat principele Carol din 10 (22) Noemvrie 1866 (Hdr-line Rossetti), prin care fostul secretar al domnitorului detronat cere restituireahIrtillor lui, spune : J'Insistais aussi pour avoir copie d'une longue lettre adres-Sée le 1 Octobre 1865, par le prince Couza à l'empereur Napoleon, lettre danslaquelle son Altesse faissait part à sa Majesté impériale de son intention bienarrétée d'abdiquer, et sollicitait d'Elle une sorte d'entente pour le choix d'unprince destine à régner sur la Roumanie. Quelques membres de la commisionmanifesterent le désir de voir cette lettre qui résumait tout le régne du princeCouza. Or, avec l'autorlsation du ministre (D. A. Sturza), je la tirais du carton.Le commencement et le fin de cette lettre furent lus it haute voix par un deces Messieurs et non sans une certaine emotion ; de la s'engagea entre lescommissaires et moi une conversation fort curieuse sur le projet d'abdiqueret sur le prince que son Altesse voulait presenter it la nation roumaine". ALPapadopol-Calimah In Amintirile lui, p. 440-442 aduce mal multe telegramepreschimbate Intre domnitor 1 Cantacuzen, trimisul sAu la Paris. In una Can-tacuzen spune : sympathies et plussieurs fois confirmées pendant l'entretion

DELA RASCOALA. D1 AVOUST PANA LA .ABDICARE 67

rostirile lui Cuza posterioare detronarei lui, confirma aceeasiparere. In scrisoarea adresata generalului Golescu a doua zichiar dup5. detronare, 12 Februarie 1866, domnitorul cazutrepeta cele ce spusese când era inca In scaun : ca prin-cipiul proclamat de corpurile statului a fost si este incà unicamea tinta', un principe strain putand singur dupà parerea meaasigura soarta Romanier. In o a doua scrisoare &ara Golescu,trimisa in momentul cand fostul domnitor parasia tara, adaoge :Eu din insus a mea vointa vin sà declar solemn ca. In Impre-jurarile actuale, once Roman oricare ar i evenementele, carenu ar concura, din toate puterile lui, la realizarea dorintei na-tionale a principiilor proclamate de marile corpuri ale statului,este un tradator catre natie" 9. In sfarsit reproducem i un loedin scrisoarea fostului domn catre P. Gradisteanu, din 18 Aprilie1872, interesant i prin faptul cà ea aratà cum domnul carac-terizaza ihsus faptele savarsite de el : O camera de barbatinedestoinici de a se dirigui i supusi adese ori celor mai pier-zä'toare Inrauriri, uitánd interesele t'arel pentru a le jartfi lasterpe preocupad de persoane sau de politica care compromitviitorul, raspingand legile cele mal foloSitoare : legea rurala,concesia drurnurilor de fer. Daca este sa se numeäsca 2 Mai,o loviturä de stat In contra strainulul si In favoarea neatar-narei noastre nalionale, o marturisesc cu mandrie ; dar In M'un-trul tarei, 2 Mai a fost o revolutie plecata dela tron, nu in scopulde a spori puterea ocarmuirei si de a favoriza interesele uneidinastii, ci in nobilul program al divanurilor ad-hoc. Neatar-narea launtrica a Romaniei fiind asigurata, egalitatea politica

sociala aclamata de 3.000.000 de cetateni zmulsi din särbireInzestrati cu drepturile de cetateni si de proprietari ; egali-

tatea civilà infiintata prin promulgarea unui nou codice, con-cesiunea unor mari lucrari de folos public, drumuri de fier,podurl Inlesnesc circulatia i inzecesc daraverile comerciului

pour S. A. S. et pour le sort du pays". Alta telegram/ din 22 Ianuarie 1866.e/1.1.A Alecsandri : Dites Cantacuzéné Assure Majesté que le fin du message n'estpas une phrase, maisl'expression d'une détision bien arretée". Mai vezi j scrisoarealni Cuza adresatà princepelui Carol In 20 Aprilie 1867. (Vez! Cap. final) precum

ràspunsul princepelui Cuza la scrisoarea principelui Carol din 4 Martie 1870(Ibídem), O depesl din 3 Fevruarie 1866 a cabinetului princiar cltre agentulprei la Paris, spune : Prince remercie chMtdernant Cantacuzéne. S. A. espérepie Cantacuzégé Mira expliqué à Sa Tvlajesté le retard de la lettre et exprime.regrets, que l'agent n'ait pas été assez heureux pour pouvoir remettre lui n'Amecette lettre à l'Empereur". Aceste telegrame, spune Pap.-Calimah, dovedescInmanarea scrisorei lui Vodà Caza, Implratului Napoleon si cronica palatuluiTuileriilor (?) dovedeste cl. Implratul Napoleon se glridi despre candidaturadomnului strAin la tronul Romlniei, dupà strlsoarea lui Vodl Cuza.. Memoriulera tinut secret. Multi credean el declaratia din mésarera numai o frazA. Agen-tul Tillos nu primise nici o instruetle de la Paris".

° Romdnu1,14 si 15 Fevruarie 1866. Vota: de la Roumanie, 1 lVfartie 1866.Les Principaulés-Unies devani la conference, Isaiis, Mari 1866, p. 48.

ale industriei. i ca isprävire a acestui program, marea ideecare trebuia In cugetarea mea, In sperantele mele, sä incununecariera mea politicä, acea pe care o expuneam In mesajul meudin Decembrie 1865, abdicarea mea vi instituirea unui prin-cipe sträin prin alegerea natiei romAnev Li"oi

Flea' indoialA cA nu s'a gäsit inc6 mijlocul de a pätrundeIn tainele convtiintei omenevti ; dar se poate cel putin indirectconchide din rostirile exterioare asupra imboldirilor ce le deter-minä, i dupä dovezile adunate ni se pare peste putintä de con-chis altfel, decAt cä Alexandru Ioan I, cand rostise cAtrA adunareinsämnAtoarea hotärire de a se retrage din domnie, nu MO-rase numai o inchipuire invälätoare ci adusese la luminä chiarfundul cugetului s'Au.

Ce imprejurAri ins'A impingea pe domnitor la päräsireap uterei ?

Cu toate cä dela inceput chiar, la urcarea lui pe tronulingemänat al ambelor tAri române, el declarase cá se suie inel numai pentru a lucra la deplina realizare a principiilor for-mulate de divanurile ad-hoc, deci la aducerea unui principestrAin, nu se poate tägädui cä el Ii pusese ca tintA indeplinireaintregului lor program, cäteä care el alipi pe acel tras de Con-venia de de Paris transformarea sociefätei romAnevti din stareasa medievala In una moderdä i civilizatä. Era firesc lucru cael säli punä ambitia lui In aducerea la indeplinire a acestorLransformAri í sä nu se multumiascä, dupä a lui Intronare,numai Cu stäruinta pentru principele strAin, iar el sä se co-boare de pe inältimea la care fusese urcat, fär'ä a rása alte urmede trecerea lui pe ea, decit aceea de a fi fost o neinsemnatàverigä Intre trecut i viitor. Era peste putintä, omenevte vor-bind, ca colonelul Cuza devenit domn al ambelor täri romAne,sá nu-vi punä ambitia lui intai In realizarea unirei desävärvite,

dupà ce aceasta Ii izbuti, sä nu punä umärul vi la aducereala indeplinire a celorlalte mäsuri prevAzute de Conventie : in-troducerea egalitätei civile vi politice vi imbunätätirea soarteitäranilor ; apoi i altä chestiune pe care o movtenise nedeslegatàdela vremile mai vechi, desrobirea mänästirilor vi a bisericeidin lanturile grecismului. Cind soarta Il adusese in frunteatärilor roniâne In o epocä de probleme atát de grele vi de com-plicate, putea el, dacä se simpa inzestrat cu vlaga i ca des-toinicia trebuitoare, sä nu cerce a lor deslegare, ci sä lucreze

" Scrisoarea princepelui Cuza catre P. Grddisteanu din 18 Aprilie 1872,din Florenta, (1-12rtiile Rossetti). Locul de la sfarsit In textul francez al scrisoarei.sund : Et comme achèvement de ce programme, la grande idée qui devait,dans mes espérances, couronner ma cariere politique, celle que j'esposais dansmon message de Décembre 1865, mon abdication et l'institution d'un princeétranger par le choix de la nation roumaine".


PELA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 69

numai cat pentru a ceda tronul unui altuia care sa le deslegeIn locul lui? Oricine cunoa§te sufletul omenesc, oricine i§i dasama de farmecul luptei ca greutatile §i de adânca multämiresufleteasca de ale fi invins ; oricine §tie ce este ambitia, maiales cand ea este calauzitä de simtimantul altruist de a facebinele semenilor ; oricine va privi la toti conducatorii omenireicare nici unul nu §i-a parasit rolul, ci toti a cautat intindaCu cal cre§teau izbanzile in jurul lor, va conveni ca ar fi fosta se cere o lepadare de sine supra omeneasca de a lasa la o parteprilejul lucrarei personale §i a se multämi numai de a sluji detreaptä pentru iniatarea altuia. De aceea Il i videm pe Ale-xandru loan I atat de suparat §i de pornit contra tuturor acelorce, In cursul domniei lui, voiau sa-1 vadä inlocuit, pe cand elera tocmai in toiul deslegärei marilor chestiuni pe care impre-jurarile le impusese domniei lui. De aceea se supara el pe mi-nisterul loan Ghica din Moldova cand acesta adereaz'ä la pro-punerea lui Kogalniceanu prin care amintia din nou domni-torului fagaduintele sale priviitoare la domnul strain 6 ; de aceeaeste atat de adanc ranit de desbaterea reinnoita a principeluistrain in adunarea din 1863 §i alternativa in care fusese pus,sau de a abdica sau de a se pune deasupra legilor la sfar§itulsesiunei din 1864, il impinge la lovitura de stat ; cad el avea'Meg de rezolvit poate chestiunea cea mai grea a intregei saledomnii, chestiunea rurala.

Acuma 'MA., la inceputul sesiunei din 1866, pozitiuneadomnitorului se schimbase cu total. Toate reformele cele mari,unirea, secularizarea averilor manastire§ti, legea rurala, schim-barea sis temului electoral §1 democratizarea societatei, ega-litatea civilä intemeiatä pe nouii codici, emanciparea bise-ricei fusese indeplinite, §i tocmai aceasta ingramä'dire preamare de acte insamnate apasa asupra lui. Fäcuse prea mult§i ce-i mai ramanea de flout, in limitele putintei de atunci,era numai lucrare de a doua mana. Cum observh' Trom-peta Carpafilor el garbovise cu desavar§ire prin productia sauria§a de 5 ani, §i din ziva cand a consacrat viata lui producä-toare prin plebiscitul national recunoscut de Europa intreagaca act solemn, ca manifest inviolabil al deplinei autonomii,Voda Cuza ajunsese la apogeul sàu, ca toate fortele sale pro-ducatoare sleite, nu se mai putea mantinea pe aceasta culme,pentruca nu mai putea produce nimic egal cu ceeace produsese.Doted fulgere numai a mai putut da spre rechemarea splendoareisale trecute : independenta bisericei §i scrisoarea catra Poarta" 11.

Pe langa aceasta imprejurare, se mai adaoge §i nemul-tamirea aruncata in tara prin reformele lui care loviau de ocamdata aproape in toate interesele. In afara de partidul boje-

' Trompeta Carpaillor, 24 Fevruarie 1864.

70 'STOMA 110MANILOR

resc ce se simtise zdrobit prin màsurile egalitare luate de dom-nitor, partidul stângei ce tot sporia in nunak cu cAt tara sedestepta, nu-i putea ierta sugrumarea libert6tilor publicemai cu samä pe acea a presei ce ilmânea tot Incausatà.' subregimul ordonantei din 1859. Adusese nu e vorba oameni noiin adunare ; dar acesti oameni, indatà ce se vAzuril in trebi,se desteptarA i trecurà in partea fruntasilor ap6raori ai drep-tului poporului fatà cu ocArmuirea, precum se Azu aceastaprea bine din tinuta adun'Arei in a doua ei sesiune, acea din1865-1866. Numà'rul oamenilor pe care se edz5.mase domnialui, se subtia necontenit, inat cum ne spune Bolintineanu,natia a fost indiferentä la edderea lui Cuza, fiinded dupà 2Mai guvernul devenise absolut".

Uträ acelas rezultat ducea mnsà i alte p5.rti ale purnreilui adoptarea copiilor, cunoscuti de toatà lumea ca adulterini,lovise prea in fata moralei publicA, chiar in o tara cu moravurileràfäcite precum era România. Apoi era in destul de firesc lucrua se presupune c6 adoptarea se fkuse in scopul de a se de-clara un copil de mostenitor al tronului" 12. Caracterul domni-torului nep5s4tor si tem6tor de obosalà, 15.sase in curAnd peacei ce-1 incunjurau mai de aproape sà punà mâna pe condu-cerea trebilor. Se introdusese un regim de camari1á in care erana tot puternicii Librecht, Docan, Pisoschi 13 Bolintineanu spune&A, aceastä camarilà a pierdut pe domnul Cuza. De cum eaIncepu, se simti ci mare schimbare chiar i in caracterul dot-J[1-nului. Toat6 curtea cu minitrii impreura recunosteau autori-tatea ei. De aici se numiau si se destituiau functionarii ; deaici se opria de multe ori actia ministrilor sou se elibera" 14.In sfArsit finantele nu se puteau imbun516ti Cu nici un pret,

fiecare budget se solda cu deficite si se echilibra cu impru-muturi, producAnd nemulfämiri in toatà lumea ; iar functio-narii, neplàtiti cu lunile i dajnicii amenintati necontenit cunoue sarcini.

Asa era pozitia lui 16untria.. In afarà nu stRea mai bine.Afarà de puterile acele care totdeauna II combRuse, precumerau Austria si Rusia, acuma i Franta, puternicul lui sprijinin toate vremile de grea cumpAng prin care trecuse, Il pàräsise.Dela nota inseratà. Im Mortiteur du soir din 21 Sept. 1865In. care se resfrangea sup5.rarea curtei franceze, chip pentruizbucnirea turburArilor din 3 August, raporturile cu Franta

il Viaja hit Cura Vodd.p. 117 §i p. 125.u Asupra lui Librecht, origina lui vezi Friederic Dam& Histoire contempo-

raine de la Roumanie, Paris 1901. Dacà nu ne am ref erit mai des la rezumatulIn destul de bine fAcut din domnia lui Cuza al lui Damé, este.fiind cA tocmaiera numal im rezumat care tu putea fi utilizat In o scriere mai pe larg.

Viala lui Cara Vodd, p. 128." Mai sus.' p. 59.

DELA RASCOALA DIN AUGUST- PANA LA ABDICARE 71

merserá tot inräutätindu-se i, lucru curios, invinuirea de a-piteniece se aducea domnitorului era plecarea lui earl Rusiaand pe de altà parte cabinetul rusesc il invinuia de prea maresupunere la politica franceiä. Chiar scopul luí de abdicare,manifestat prin mesajul din Decembrie 1865, se interpreta cao manoperà menitä a aduce un principe rusesc, pe ducele deLeuchtenberg in fruntea României. Asa Le Temps spunea,cá domnitorul stiea cá, prin aceastä declaratie, el mäguleape Rusia si cá s'ar apropia de dänsa. Rusia in adev'är, nu trebues'o uitäm, tine un suveran gata i, in ziva and Cuza ar abdica,principele de Leuchtenberg ar fi acolo. Insá cu el, Rusia ardomni cum a domnit cu gospodarii i Cu aimacamii de altädatä. Iatä in cotro bate vântul pentru moment. Declaratialui Cuza sub o formà de patriotismu nehotärit si de genera=litate, con-tine o amenintare la adresa Turciei, AustrieiFrantei"16.i dacä Le Temps este un organ protivnic dom-nului, nu este el singur care pomeneste despre zvonurile ce um-blau pe atunci. Le Siecle, organ prietenesc, spunea si el, a na-tionalitatea românä ar fi in primej die, dacá s'ar läsa mai multtimp sä se räspändeasa vuetul, cá domnitorul ales de ambeleadun'äri ar fi dispus a läsa vacantä puterea executivä. Astfelde situatiuni nu pot sä se prelungiascá färä pericol. Se vor-beste de principi rusi, austriaci, de federatii. Cel mai bun lucruar fi de a se mäntinea unirea cu o putere executivä cu desà-värsire nationalä" 17. C6 guvernul francez, cu impAratul Na-poleon in frunte, credea in intoarcerea domnitorului romfincäträ politica rusasa, reiesá cu prisosintä din convorbirea demai tärziu a ducelui de Grammont cu domnitorul detronat,In o intrevedere a lor din Viena ; dar din aceeasi convorbirereiesä i recunoasterea Francezilor cá ei fusese insälati asuprascopurilor domnitorului 18. Ori cum insä ar fi fost lucrurile,este un fapt stabilit, a la inceputul lui 1866, tocmai and seplänuia rästurnarea domnitorului, acesta fusese päräsit de spri-jinul Frantei i läsat in voia soartei.

Le Temps, 11 Ianuarie 1866 (30 Decemvrie 1865). Ziarul revin asuprachestiunei In numkrul slu din 12 Ian. (31 Dec.) 1866. Ce chef de la Roumanieaurrait jeté les regards vers St. Pétersbourg et fait briller aux yeux de la Russiel'espoir de manager, par son abdication, des chances au duc de Leuchtenberg".

" Le Siècle 28 (16) lanuarie 1866. Tot pe atunci o brosurA francea, Leprince Couza, la Russie, Paris 1866, acuzil pe domnitorul romfn de a fi devenit,prin lovitura de stat, unealta Rusiei. Ziare care, al:1k% pe domnitor sunt LaPair& 15 (3) Iunie 1866 si Le Monde 13 (1) Ian. 1866. Chiar i acei protivnici.ce puneau in socoteala domnitorului jocul politicei rusesti, se mirau de a lui ho-tildre. O brostu.A Les Principaulds Unies devard la conferance, Mars 1866, PariS,p. 21 spune : Qui pourrait croire que le prince qui a si audacleusement violales libertés publiques, se souvient de l'engagement gull a pris le jour oÙ IIceignait la double couronne d'Etienne le Grand et de Michel le Brave"

is Mai sus, p. 62.

72 IBTORIA ROMANI:LOB

Donmítorul, cuget destept, nu putea sà nu-si dee seamade sítuatia In care se afla In lAuntrul si in afara Orel. El 4iconsidera menírea ca ImplinitA, si era deci firesc lucru sä cugeteacuma a pune pecetea pe activitatea luí de pAnA acuma, hide-plinind frtgriduinta datA de el la urcarea luí pe tronurile tArilorromAne, sí ala se explicA pe deplin cugetarea Cu care el Incheiamesajul sAu din 6 Decemvrie 1865. Domnitorul crezuse desigurcä ImpArtAsind fostuluí sAu proteguítor, impAratului Napoleon,scopul sAu de a abdica, va ísbuti sà inlAture nourul ce selAsase Intre soare ï Intre el. El nu se gAndise, cà atuncea cAndmintea este preocupatA de o cugetare, toate cele ce inträ InconstiintA sunt colorate in lumina ei, i cà deci manifestareadorintei luí de a pArAsi scaunul va fi interpretatA tot in sensulvederilor inselAtoare ce prinsese rAdAcinA la curtea Frantei.cri depesele agerrtilor trimisi de domn pentru a expune lui Na-poleon neasteptata hotäsire, vorbesc de rostiri simpatice laadresa domnitorului19, aceasta se explicA usor, dacä luAm inprivire cà politica i diplomatia totdeauna au ascuns adevArul

eh au MOTU ceeace nu este.

Sesiunea adunärei. Cu toate ea domnitorul se arAtacA ar fi luat dictatura, nu pentru mAri puterea, ci pentrua face ca poporul Intreg sA se foloseascA de ea, lucrul esiseastfel, i In realitate actul din 2 Mai adusese asupra tArei gu-vernul personal, absolutismul insotit de urmArile lui : domniaincunjurimei capului statului, In loc de a lui proprie, ceeacetrebtua cu atAt mai mult sà se intAmple in RomAnia, fiindclat earacterul stApAnitorului ei, neharnic la treabA 20, iubindnutnai loviturile mari i actele strAlucite, nu si munca aceastilruitoare si incordatà la care trebue s'A se supunA acei ce-siiau sarcina de a conduce soarta popoarelor. Bolintineanu spunecl domnul uitase, cA telul pentru care se fAcuse 2 Mai nuera pentru a Ina puterea din mAinile uncí clase privilegiatesi a o da unui om, ci pentru a da tuturor". Dar lucrul nuera decit prea firesc, daa. titian seama de natura omeneaseAsi de pornirile firesti ale sufletului, totdeauna tinzAtor a domina,indatA ce poate sä. o facA. Poate domnul se insalil el insusi,and credea cA a dat poporului conducerea tArei, pe care inrealiate si-o luase el ; de aceea i vorbeste el in mesaj de do-vezile de devotament pe care i le-ar fi dat camera ellreia, pentrua o recompensa de blAnda ei purtare, Ii incuviinteazA dreptulde interpelare. 0 trata cd pe un copil care s'a purtat bine

respectuos fatA cu pArintii, neopunAndu-se la vointele lui,primindu-i toate propunerile, votAndu-i toate legile i creditele,

Mal sus, p. 06, nota B.i Vezi asupra acestet motehne a caractcrului lui Voda Cuza, Vol. XIII,

p. 18, 19.

DELA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 73

deci abdicand dela rolul de control pe care II avea in con-stitutia tarei.

In rastimpul insa cat trecu se dela Inchiderea adunarilor,din Iunie pana in Decemvrie, se petrecuse o insemnata schim-bare In spiritele membrilor lor ; multi trecuse In opozitie, dinpricinele de nemultumire aratate mai sus, Meat cand adunarilesunt convocate pentru a doua ow% In Decemvrie 1865, multidin deputati acei sfio§i care se temeau la Inceput sa rosteascamacar o parere protivnica guvernului, se intorsese acum plinide curaj §i de hotarire, de a combate nu atat guvernul, catpe domnitorul ce el reprezenta. Si lucru In destul de straniu,opozitia nu se forma in senat, unde erau mult mai numeroasespirite alese, ci In adunare, printre Roibii i Gaitele din care sealcatuia. Pe cand Senatul voteaza, cu o opozitie numai de 4voci §i 2 abtineri, un räspuns la mesagiu care mai ales ves-teje§te pe autorii mi§carii din 3 August, In camera' lucrurileiau un cu totul alt demers. Aici se §tia mai dinanite 21, de catreoamenii din guvern, ca se formase o opozitie intre membriiadunarei, deoarece se na§te In sanul ei o desbatere foarteascutita' dela alegerea delegatilor sectiunilor pentru comisiuneade raspuns la mesaj, inainte ca vreun deputat sa fi deschismacar gura in adunare, §i cu toate ca din sesiunea trecuta erauhotariti guvernamentali. Ministerul combate modul cum fuseseale§i acei delegati, färä sa fi fost pusa alegerea lor la ordineazilei. Dupa lungi desbateri, In care Scarlat Voinescu explicasprijinirile guvernului prin aceea ca el s'ar teme de persoanelealese", guvernul obtine anularea alegerilor fäcute, cu o majo-ritate in destul de mare, 63 contra 38, ceeace totu§i dovediaaflarea in adunare a unei opozitii indestul de respectabile 22.

Intre acei ce combatuse teoriile constitutionale ale gu-vernului, se deosebise mai cu seama Constantin Boerescu, fratelelui Vasile. In 26 Decemvrie el este revocat din functia de avocattfor, pe motivul ca fiind profesor universitar §i deputat, nuar avea timpul a veni pe la minister 23 Aceasta lovitura per-sonalä data lui Boerescu II inver§uneaza §i mai mult In corn-baterea guvernului. Apoi la 17 Decemvrie, Manolache CostacheEpureanu ce fusese insarcinat de domnitor ca pre§edintia adu-närei, conform articolului din statut care dadea domnitoruluinumirea acelui pre§edinte, In discursul prin care ja In stapanirescaunul pre§edintial, introduce o fraza care desigur nu a pututsá loveasca in mod placut auzul domnitorului. Vorbind delocul final din mesaj, noul pre§edinte al adunarei spune, caa cetit nu fail emotiune pasajul final din mesajul tronului,

2, sed. din 23 Dec. 1865. Mon. of. 6 Ian. 1866.11 Mon. of., din 16 Decemvrie 1865." Desbaterile din 16 Decemvrie Mon. of., 21 Decemvrie 1865.

74 ISTORFA KOMANELOR

unde Mria Sa _aduce aminte de mavile voturi ale divanurilorad-hoc si ale camerei elective din Moldova. Mi§carea ce amsimtit cetind aceste cuviírte, a fost in adev6r mare, vAzAndmai ales, .c6 mai toti acei oameni care de 20 de ami s'au luptatpOntru drepturile Vdrei au figurat In acele adunki, nu maiati nici un Eol politic in tara noastrà" 24 In loc de a raportaadAnca lui emotiune la m6rinimoa§a hotkire a domnitorului,Epureanu avea aerul de a regreta lipsa din corpurile legiuitoarea acelor oameni ce atAta timp Meuse zile amare domnitorului,prin inversunata lor opozitie in contra lui i prin tendintelelor de. ràsturnare.

Aceste rostiri ale lui Epureanu 11 pusese, chiar din zivaintai, In o luminà indoioasà in ochii domnitorului. Trei ziledupà rostirea acelui discurs din partea lui Epureanu, se petreceo imprejurare care trebuia sä indeOrteze si mai mult pe adu-nare de guvern : anume deputatul FIcleanu combnuse ale-gerea lui Caliman fost prefect de Dolj, pe motivul cà atuncicând cu subscriptia deschisà in Craiova spre a dkui luiniceanu un orologiu (cand cu cknoria luí in Oltenia), baniiar fi fost adunati de Ullman, dar nu s'ar fi ràspuns ceasorni-carului Strosch ce ar fi procurat acel orologiu. C6liman trimitemartori lui Pâcleanu spre a-1 provoca la duel §i anume pecApitanul Scheleti si pe el insusi prefectul de politie al capi-talei, M. Marghiloman. Pacleanu refuzAnd a se bate, pentruniste cuvinte rostite de el ca deputat, este atacat cand intraIn camer6, de cAtre fiul lui Cniman, cu un baston cu sc'ä-pAnd de a fi strApuns numai prin fericire de loviturà. Fracleanuaduce chestiunea iaaintea camerei, amintind omorul lui BarbaCatargiu, al cAruia fdptuitor n'ar mai fi fost descoperit. Maimulti deputati cer modificarea regulamentului i invoirea dea veni inarmati la adunare. C. Boerescu cere chiar ca fiecaredeputat s'd fie pAzit acas6 de un politaiu, i In sfarsit se pro-pune a se cere dela domn, modificarea regulamentului camereicare dispunea votul pe fatà i inlocuirea lui cu votul secret,spre a pune la adkpost viata deputatilor. Bànuiala In contraguvernului se n6stea, cum spune Le Temps din faptul c'ä unmare functionar al ski (prefectul M. Marghiloman) era ames-tecat In acest nou atentat" 25.

Dispozitiile Camerei fatà cu guvernul se vä'd Indatà dinalegerea unui vice presedinte, alegere ce venise la ordinea zilei.

24 Sedinta din 17 Decenivrie. Mon. of. 24 Decemvrie 1865. Le Constitu-lionel din 4 Fevruarie (25 Ianuarie) 1866, spune despre acest discurs al lui Epu-reanu : A peine investi de la présidence, M. Iepoureano ouvrit la session parun discours qui parut suspect".

Sedinta din 20 Decemvrie Mon. of.. 31 Decemvrie 1865. Comp. rapor-tarea chestiunel in Le Temps din 15 (3) Ianuarie 1866.

DELA RASCOALA DIN /AUGUST PANA LA ABDICARE 76

PAcleanu, victima atentatului este ales cu 100 de voturi, contralui N. Catargi, candidatul guvernului ce nu obtine cleat 20.

Cel intai proiect adus de guvern in desbaterea adunkeiera acel al unui imprumut de 40.000.000, menit a acopenideficitul din anul trecut si a scoate statul din greutätile finan-ciare nedescurcate in care se afla. Ministerul cere urgenta, asupracAreia se incinge o desbatere foarte vie, opozitia cerând caimprumutul sà" fie votat odatà cu bugetul, spre a-si da seamàde situatia financial% a Ord si de mijloacele de a intAmpinanoua sarcin% pussä pe capul ei. Urgenta trece însä cu a majo-ritate numai de 10 voturi (69 contra 59) 26.

Putine zile dupä aceea insà, presedintele consiliului deministri, N. Cretulescu, isi da aerul de a vesti camerei un cefoarte imbucurAtor, anume cà guvernul renunt4 la desbatereacu preeädere a imprumutului i consimte a se trata impreunACu bugetul, cu conch-tie insà, ca adunaréa sà-i incuviintezeimediata contractare a unui imprumut provizoriu de 6.000.000,Imprumutul acesta mai mic se credea cä se va putea realizamult mai u§or deal cel mare, si guvernul se afla in o lips%asa de simtità, Mat nu se sfia a al-Ma, a. nu poate prAtiastAzi nici amploiatii niel pensionarii ; sunt de pl6tit mai multebonuri care nu pot suferi intarziere. Apoi d-lor i d-voastne

senatul are s5.-mi cearà peste putin diurnele si nu voi av'eade unde sà le dau" 27. Acest imprumut si trece in camer%anume cu o majoritate in destul de mare : 91 de voturi contra 2L

Asupra acestei ováiri in raportul dintre majoritateminoritate (aceasta din urm% fiind cand de 38, cand de 50,când de 21 de voturi), 28 videm repetându-se si la sfArsituldomniei lui Alexandru Ioan I, cu toatà schimbarea in ele-mentul aleátuitor al adunkei, faptul constatat la incepUttllacelei domnii, anume lipsa de inchegare a une vieti de particlepolitice si gruparea voturilor dup.% interesele momentane atinse,sau dupä intipkirile personale ale deputatilor. 5i lucrul eracu atata mai firesc cu adunarea cea nouà, alcAtuita." din oamenice nu puteau avea, in marea lor majoritate, nici o coloare

Cu toat% aceastà sov6ire, adunarea se aratà in deob§-44rnultámit'ä cfind se lovia in minister. Asa in sedinta din 28Decemvrie 1865, C. Boerescu, in o chestie personalà, invi-

" Mon. of., 17 Decemvrie 1865." N Cretulescu in sedinta din 15 Deceinvrie, Mon. of., 24 Decemvrie

1865." Acelas lucru se repet6 si la votarea r6spunsului la mesaj, unul din

amendamentele minoritAtei fiind respins cu 91 Votuti contra 28; ltela cu 95contra 22; altele cu 116 contra 8, pe cand proectul In total fu primit cu 88contra 44. Mon. of., 14-18 Ianuarie 1866.


nuind pe ministrul de interne, generalul Florescu, cà ar fi datantreprize f.rà licitatie, färä publicitate, fArA concurentA, cuvin-tele lui sunt acoperite de zgomotoase aplause din partea adu-nArei 29.

In curAnd insg. desbaterea rAspunsului, la adresa tronuluiera sA aducA la luming pe deoparte mai multe din abaterileguvernului dela calea constitutionalA, mai multe cAlcAri delegi §i mAsuri omnipotente, pe de alta era sA mai detragAincA din simpatiile rAmase nu numai guvernului, ci chiar dom-nitorului.

lleputatul ce atacA mai cu violentA politica de bun plac,este C. Boerescu care, in un lung §i infocat discurs, pune inluminA o sumA de cAlari de legi, mai ales pe tArAmul finan-ciar, tocmai partea ce mai u§or de atins a ocArmuirei. El atacAconcesiunea Godillot, prin care se incuviintA, Cu un contractpe bunA intelegere, furnituri pentru armatA de mai multe zecimide milioane, arAtAnd cA aceastà importantA concesiune nufusese anuntatA prin monitor ; cAtre concesiunea datA de statse mai adausese §i alta din partea primAriei de Bucure§ti invaloare de 15.000.000 pentru ni§te .piete §i hale, datà In acela§mod ca §i furniturile armatei ; ni§te poduri pe §oseaua Foc-§ani-RAmnicul-SArat date in antreprizA unui Evreu, cu 15%peste deviz ; aprovizionarea cu pietri§ pentru altA sosea, cu.400 de lei stAnjenul cubic in loe de 160, cum se plAtea maiinainte. Se cumpArase apoi un §lep pentru suma de 1.600.000de lei cu un credit extraordinar, MI% votul camerei, ceeaceera Invoit dupA constitutie numai In cazul de imprejurAri grab-nice §i extraordinare, In care nu putea intra procurarea §le-pului, §i a§a mai departe.

La toate aceste Invinuiri precize, mini§trii nu rAspunddecit prin vorbe lAt ralnice care nu atingeau delocc hestiunile,dovadA cA fnvinuirile erau adevArate 30 De acest discurs seleagA demisionarea lui Epureanu din pre§edintia adunArei §iindepArtarea deci incA a unui frunta§ dintre sprijinitorii dom-nitorului. In deob§te pre§edintele adunArei se arAta IngAduitorcAtre Boerescu care, cu toate aceste lovia cu mAciuca nu numaiIn guvern, adia in mini§trii responsabili ; ci in sistemul deocArmuire inaugurat prin lovitura de stat, deci in un act per-sonal al domnitorului. Lucru se vede intli la un incident : anumeBoerescu atacAnd purtarea ministerului ca neconstitutionalA,fusese adus a pune In desbarere constitutia. N. Cretulescucapul cabinetului 11 intrerupe, cerAnd dela pre§edinte sA-1 opreascAde a merge pe aceastA cale, pAstratA numai desbaterilor sena-

Mon. of., 8 Ianuarie 1866.Diseursul lui C. Boerescu In 4ed. din 3 Ianuarie. Mon. of., din 14

Ian. 1866.

DELA FASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 77__tului, pazitorul constitutiei. Epureanu insa observa ministrului,ca oratorul nu ar fi atins constitutia decât pentru a dovedicä purtarea ministerului a fost neconstitutionala. Apoi Epu-reanu lasa pe Boerescu in deplina libertate, sa atace toate actelesavar§ite dela inchiderea sesiunei precedente in coace, in chipulcel mai violent, fail macar a incerca sa modereze pe orator.In seara de 3 Ianuarie Epureanu dupa sfar§itul §edintei, i§ida demisia, desigur ceruta de domnitor care nu intelesese saaiba un conducator al desbaterilor atat de nepartinitor. In4 Ianuarie se anunta adunarei demisia lui Epureanu §i fnlo-cuirea lui cu Nicu Catargiu n.

Intre aceste ministerul cautase in zadar sa realizeze fm-prumutul de 6.000.000 de lei fncuviintat lui de adunare. Cre-tulescu arata in §edinta din 1 Fevruarie, cà nu a putut ggsibani nici in tara, nici la Londra unde se adresase, aici maiales din cauza ca suma era prea mica. El revine deci la cerereaca A. voteze fmprumul de 40 de milioane in timpul cel maiscurt, deoarece ar fi In tratari cu ni§te reprezentanti ai unorcase de banca care i-ar fi pus un termen de 4 zile spre aafla rezultatul 32. Se na§te iara§i o discutie furtunoasa, in careopozitia, conclusa §i acuma tot d. C. Boeresca, cauta sa arateca nici cu ace§ti 40.000.000 nu se va putea echilibra bugetul,deoarece exercitiul lui 1865 se va incheia cu un alt deficitde vreo 25.000.000; ea' dupa constitutia in fiinta o echilibrarea bugetului, chiar daca ar fi facuta de camere, ar fi un ce ilu-zorie, deoarece ministerul poate intrece toate creditele panala 1/8 din suma lor, §i apoi poate face cheltueli extraordinareIntr'un chip nelimitat. Cu toata Inver§unata opozitie, urgentase voteaza cu 75 de voturi contra 36 §i imprumutul esteadoptat cu 84 de voturi contra 29 83. In cursul desbaterilorse Meuse destainuiri insemnate asupra situatiei financiare. Cre-tulescu spusese, ca. sa' nu se uite a lipsa e mare ; nu se potplati decat neaparatele trebuincioase, cum hrana soldatilor ;iar lefile §.1 pensiile nu sunt de unde sa se plateasca. Nu intrabani tu vistierie ; nu se §tie pentruce, dar nu intra". Otete-le§anu, ministrul de finante aratase apoi, a veniturile realeale Wei nu ar fi deck de 125-130 de milioane" ". Cu toateaceste bugetul pe 1866 era intemeiat pe un venit de 165.000.000!

n Montt, of., din 3 li 4 Ian. 1866. N. Blaremberg unul din cei maiapiigi protivnici ai domnitorului, amestecA adevArul Cu adoase dela el, cAndTune, cA perrsonne n'a oublié feu Manolochi Costachi enievé de son fauteuilmanu militari, par un aide de camp princier, (7) au moment oÙ il présidait,pour avoir accordé la liberté de la parole A l'opposition ; Essai comparé =-les Institution de la Roumanie, Bucarest 1866, p. 746.

" Mon. of., 11 Fevruarie 1866.U Sed. din 2 Fevruarie Mon. of., 15 Fevruarie 1866." Sed. din 1 Fevruarie. Mon. of., 11 Fevruarie 1866. Comp. Expunerea

de motive a budgetului pe 1866. Mon. of., 15 Decemvrie 1865. Pe 1865 fusede 159.000.000; deci se mai sporia cu 6.000.000.

7$ISTORIA 110MANIL0R

Dupà votarea imprumutului, se mai desbate legea mäsu-rilor §i a greutátilor, cu a cäreia prilej opozitia gäse§te mijloculde a ataca iarä'§i cu putere guvernul, spunând cà prin con-cesiunea dará d-lor Leon Lemettre §.1 Bergmann se crea unmonopol in favoarea lor, indatorindu-se pe toti comerciantiia cumpära mäsurile numai dela ei, cu preturi uria§e, cAnddacA s'ar fi läsat concurenta liberä, s'ar fi putut obtine preturimult mai mici ; apoi aceste mäsuri s'ar fi putut prea bineface in topitoriile statului, sau a le §coalei de arte §i meseriidela 14. Atacurile sunt a§a de temeinice, cä. guvernul cereamfinarea puuerei in aplicare a legei §i desfiintarea concesiuneiLemettre 35.

Restul sesiunei Ora la catastrofa din 11 Fevruarie sepetrece mai In lini§te, cu votarea de pensiuni sau alte legiinterne de ordin secundar.

Dar, cu toate cà adunarea de astä dará i§i arnase coltii,Cu toate cä se rostise In ea grele cuvinte la adresa guvernului,cuvinte ee treceau intotdeauna peste capetele mini§trilor pentrua lovI mai sus, guvernul pästrase in ea o majoritate covär-§itoare care inäbu§ia toate propunerile opozitiei sub voturile ei.Nu este mai putin adevärat c. opozitia ivitä In sanul unoroameui care In anul intái se temeau chiar §i de umbra lorera un semn caracteristic al timpídui.

Totu§i nu din corpurile legiuitoare trebuia sä se urzeaseàfaptele ce puserä un capät domniei lui Alexandru loan I. Elese pránuiau in ascuns, In tainä adâneä §i de acolo erau sàizbucneascg deodatä §i. sä fie incununate cu o deplinä izbandà,lucru ce se explicà poate mai mult incA decAt din ghibäciauneltirilor, din nepäsarea tuturor acelor ce inconjurau pe domnitor§i In primul loc din nepäsarea lui insu§i pentru soarta ce-iera pästratä.

Rästurnarea. In tot timpul domniei sale, AlexandruIoan I fu säpat de protivnicii sài. Inältat pe tron prin o aiuraremomentanä, acei ce o fäcurä i§i venirà curând in fire, §i ince-purä a unelti a lui rästurnare, pe cAnd el incä nici nu sea§ezase bine In scaunul tärilor surori. A§a am vAzut intai cumse zvone§tu vorba despre un complot, apoi despre un altul.lVfai tärziu se indrumeazA o lucrare prin camere, pentru a-iproclama cäderea, actiune insä ce trebui sä amorteascA, fatäcy recunoa§terea alegerei lui de puterile europene. Daeä seaduse de atätea ori pe tapet chestia principelui sträin, lucrulge Wu tot spre a se mfintui de domnia parvenitului". Delaun timp, se adaug pe langà uneltirile interne §i incerckilede a atrage puterile garante in scopurile urmärite de rästur-

senatului 22 fanuarie, Mon. of., 4 Fevruarie 1866.

DELA RASCOALA Duff AUGUST PARA LA. ABDICARE 79

fltori,§i misiunea lui Panu n steäinsätate caracterizeazä acestenoi apucgturi. In sfär§it lovitura de stat, fiind recunoscutilde Europa §i. ea putiänd un capa mijloacélor mai mult sanmai putin legale de intrebuintat pentru a sepa de o domniece devenise atät de urätä, protivnicii lni Alexandru loan Iaplicar% pe singurá cale ce mai putean incerca, aceea a com-plotului §i a uneltirilor ascunse.

Pe cand in adunare §:i in senat se desb'ätea cu mai multa'sau mai puting amràciune soarta creatà României prin ocär-muirea domnitorului, in intunerecul tainicilor intglniri se sta-bilia intelegerea tare conjurati §i se hofäria aruncarea d'al%din tron a lui Alexandru loan I pe calea surprinderei. Estede observat Insá cá totul se fäcea departe de lumina zilei ;cA nu se mai incercä' nici m'Acar o m'Atare de räscoalä ca aceeadela 3 August, din cauiä c'á de§i eran oarecare princini denemultumire cu domnia lui Alexandru loan I, ele nu eraud8tu1 de puternice spre a impinge poporill la o sculare

Conjuratia in contra domnitorului, cauta' s'a' se ascundilintäi sub m§te forme literare, injghebändu-se, cAteva säpamânidupà lovitura de stat, o societate literal% §i politicA, care aveade scop märturisit ap'árarea regimului constitutional, iar descop ascuns improtivirea pe toate cAile la m6surile arbitrare§i. despotice. Aceastà societate se compunea din G. Gr. Can-tacuzino doctor in drept §i demisionat din postul de magistratal curtei de apel, prin o demisie rAsunätoare dupä loviturade stat, 36 Grigore Cantacuzino, .Neculai Racovitä doctor indrept, Panaite Iatropol doctor in medicinä, Nicolai Castacopollicentiat in drept, Apostol Mänescu licentiat in drept, IoanFälcoianu licentiat in matematici, Emanuel Cretulescu licentiatIn drept, loan Sturza fost consilier la curtea de Casatie,C. Filipescu, Gr. Lahovary doctor in drept i consilier la CasatieG. Lahovary inginer, G. M. Ghica fost ministru, VladimirGhica fost ofiter in o§tire, G. Economu doctor in drept con-silier la curtea de apel, N. Blaremberg licentiat In drept.

Aceastä societate numitä socielalea pro gresului, insà nuface mult sä propà§easeä mi§carea indrumatá, din pricina ele-mentelor ce o alcAtuiau, care nu erau oameni de actiune. Totpe atunci, Iunie 1865, se subsemna urmAtorul act intre maimulti frunta§i politici ai Romäniei ; Grigore BrAncoveanu, I.C. Brätianu, Const. Brägloiu, Dimitrie Ghica, Anastase Panu,

IatA un loe din acea demisie (din .5 Mai 1864): Astki dar cAnd san-ctuarul puterei legiuitoare este violat ; cAnd constituVa 1 legile %Arel sunt cal-cate In picioare i Inlocuite cu decrete, a eonserVa Incl funetia ce ocupam arfi o uitare culpabilA a jurkintintulni ineu, jurAmint care-mi impunea a respectaaceea ce astAzi se despretueste de altii". Blaremberg, Essai5, p. 725. Textulromanese, redat dupii brulionul pAstrat de G. Gr. Cantacuzino. Este primulsAu act politic.

80 ISTORLA. a0MANILOR

C. A. Rossetti §i Gh. $tirbeiu Subsemnatii considerand situa-tiunea trei, politica i geografica §i interesele ei din launtrudin afara §i avand Inca in vedere §i voturile date in 1857deadreptul de catre natiune, prin subscrierea celor 4 puncte,precum í voturile date de catre divanurile ad-hoc din 1858,0 de adunarea din tara din 5 Ianuarie 1859, am luat intrenoi legamant ca, la caz de vacanid a tronului, sa sustinemprin toate mijloacele alegerea unui principe stilin din o di-nastie domnitoare din Occident. Astfel dar ne legam pe onoare,sà votäm un principe strain §i sa staruim in acest vot panaII vom dobandi" 37.

Se incerca o apropiere intre societatea progresuluielementele politice ; dar prima incercare nu izbuti. Abia dupa3 August 1865 se indruma, o actiune mai energica. Dupà maimulte tratari, se alipirä pe langa grupul societatei progresului,persoanele ce subsemnase legamantul din 1865 precum : C. A.Rossetti, IoanBratianu care trebuia insa sa apere, inaintea guver-nului francez, fapta a careia indeplinire se a§tepta din zi in zi ;Dimitrie Ghica, principele loan Ghica fostul beiu de Samos caredeveni in curand sufletul i conducatorul mi§carei, 38 I. Bala-ceanu, Lascar Catargiu, Petrache Mavroeni, G. Marzescu, (ace§tidin urma din Moldova care era mult mai slab reprezentataIn conjurati), §i altii. Era insa o piedica foarte serioasa launeltirile de rasturnare pe calea complotului, anume tinutaarmatei care se credea cá este plecata catre domnitor. Con-juratii insa izbutira sa atraga in partea lor cativa ofiteri, de0nu dintre capitenii coloneii Haralamb, D. Cretulescu, I. Ca-linescu, Berendeiu i Gheorghiu ; maiorul Lecca, cel mai infocatdintre conjuratii militari, i capitanii Pilat, nälinescu, Lipo-ianu, Handoca, Costescu i Candiano-Popescu. Vreo 8 luni seframantara inchegarile dintre conjurati §i secretul pare a fifost destul de bine pastrat, deoarece nici guvern, nici domnitornu sunt de§teptati asupra uneltirilor ce se urziau. De pe laDecemvrie 1865, insa incepura mi§carile mai insemnate dincare abia parunsera cateva pana la auzul domnitorului 39.

In ziva de 24 Ianuarie se dà un bal la teatru, Baronul deOffenberg, consulul rusesc, de§teapta pe min4tri sa nu lase

377rei zeci de ani de dontnie a Regelui Carol ; Bucuresti 1897, p. XIV." Al. Papodapol Calimah In o scrisoare entuziastà cAtre domnitor, dupa

a lui rasturnare, spune despre loan Ghica : je devais cela à ce vil et misé-rable intrigant, pour avoir organisé le 11 Février". (Nedatatk Iltrliile Rossetti).ifogálniceanu spune de asemene, cá noi Maistii nu aveam nici o ratiune SSap6rilm pe 4. loan Ghiça, unul din cei mai energici autori ai lui 11 Fevruariesi din cei mal IndarAtnici 4;lusmani ai domnitorului cAzut". (CuvAntarea asupraprogramului de la Mazar-pasa 27 Ianuarie 1883. Editie a parte, Bucuresti, 1883,p. 6.

Is Romlnul, 13 Martie 1866.

LELA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE bl

pe domnitor sA meargA la acel bal, de Inca unui atentat.Domnul tusk nepásAtor si fatalist precum era, nu ascultA desfat ; se duce la teatru unde stà 'Anil la 2 ore din noapte.

Alexandru Cuza In 1866

AL D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. XIV 6

r_

82 ISTOR1A ROMANLLOR

Tot in acea noapte, consulul italian, Cavalerul de Strambio,spune lui Al. Papadopol-Calimah Domnule Ministru, taravoastrà stà pe un vulcan ; regret c5 sunt consul si nu pot

vä spun mai multe". Aceste cvuinte furà raportate a douazi de Calimah, domnitorului, rár'd ca ele insA sà-1 poat5 scoatedin nep5sarea lui. La 8 Fevruarie, aniversarea zilei cand dom-nitorul intrase pentru intaia oard in Bucuresti, se dà un altbal la Curte, cu al cäruia prilej conjuratii se preg5tiau a ridicasau a asasina pe domnitor ; dar ei se temur5 a executa planul

15sar5 lucrurile pentru noaptea de 10-11 Februarie".In ziva de 10 Fevruarie pe la oree 7 seara, când dom-

nitorul se coboria la mas5, un niat de prAvAlie p5trunse panilIn palat i intampin'ä pe sc5ri pe domn, spunandu-i, c5 4000de oameni au sä." nAvAleascà in cazarma dela Malmaison, s'äice pusti i ssá se r5padä asupra palatului ; cà armata i chiargarda palatului erau castigate. Domnitorul voi s'A dee Mia-tului o multumità, dar el refuzA a primi banii. Aceasta lovipe domnitor care chem5 pe colonelul Zefcari si pe I. G. Va-lentineanu seful sigurantei. B5iatul adusese vestea unei re-volutii ce era gata se izbucneasc6 ; dar de revolutie nici vorbknu putea fi, dupà starea linistità a poporului. Domnitorul tusk'se multumeste a ordona sA se indoiascA garda palatului. Elnu stia c6 insusi garda lui era castigatà. Pe la oree 4 de noapteconjuratii intrà in palat, se urea' la apartamentul domnului,gäsesc dormind pe sofa pe un amic al s'au si 11 aresteaz5. Merginainte. La camera unde dormia suveranul usa era inchis6 41Soldatii cu baionetele o ridic, o deschid. Doinnul desteptatinainteaz6 c5tre conjur5tori cu revolverul in man5. I se zicesA abdice i i se prezintà decretul. Stil parlamentar si chiar elegant5In expresie se puser5 de amandouà pArtile. Domnul nu seap5r6, nu descArc6 pistoalele in pieptul inamicilor säi. Centdecretul de abdicare i subscrise pe um5rul unuia din con-jurati. Decretul spunea : Noi Alexandru loan I conform do-rintei natiunei intregi i angajamentului ce am luat la suireamea pe tron, depun astki11/ Fevruarie 1866, arma guvernuluiIn mainile unei locotenenti domnesti si a unui minister alesde popor". Pe urmA se lasA cu totul in dispozitia conspiratorilorcare Il imbrac In vestminte civile, il tree printre dou5 randuride soldati, ce inturnau spatele, 11 pun intr'o tr5sur5 si-1 duc,

10 Papadopol-Calimah, Amintiri, p. 448.Vezi Valentineanu, Alegerea, detronarea §i trunormintarea lui Cuza VodA,

p. 112, Bolintineanu, Viafa lui Cuza Vodd, p. 117. Mon. of., 11 Fevruarie1866. Unele versiuni spun cA i camardinierul, cl0igat, retrAsese zAvoarelor. IndeoNte rapoartele asupra acestor amAruntimi variazA, ca In totdeauna. NustAruim asupra descoperirei adevArului In aceste lucruri miei, ceeace ar fi fostpeste putintA, dar 0 la urnifi indiferent. Nu din aceste ImprejurAri nelnsemnalese tesA istoria.


vizitiu fiind ChM-VA, la casa lui Ciocarlan de unde prinsultrimite o scrisoare care unul din locotenenti, Golescu 42.

Filosofia domnitorului se vede si In aceasta scrisoareiEl uita si siluire si rusine, si urmeaza inainte rolul sal.' deaparAtor al intereselor Wei, ca si cum nu l'ar fi despartit unabis moral de acei ce-1 detronase. El spune In scrisoare, ca.astazi fiind carmuirea constituita, socot cà nu mai urmeazanevoia de a se prelungi poprirea mea. D-ta stii, cà principiulproclamat de corpurile statului au fost si este telul meu ; cacinumai un principe strain, dupa a mea parere, poate inchezasulviitorul Romaniei. Socot de prisos a mai adaogi ca, precumca print domnitor al României, am lucrat pururea pentru arealiza aceasta dorinta, asemenea §i ca print roman, nu volconteni un minut de a face tot ce va atarna dela mine pentruaceasta. Doresc, d-le General, dupa imprejurarile urmate, ama porni din tar% cat mai in graba. Sa traiasca Romania" 1

In a doua scrisoare tot catre Golescu, scrisa cand Ora,seste tara, fostul domnitor adauge :

Eu, din propia mea vointa, viu a declara solemn ca,In imprejurarile de fata, once Roman, supt once imprejurare,n'ar coucura spre dobandirea obstescului tel, adica principiulproclamat de corpurile statului, este tradator catre natiuue" ",

In seara aceleasi zile fostul domnitor trece granita catreBrasov.

Domnia lui se sfarsise.

In camera si pe strada bucurie mare, entuziasmu, ap1ause4Ziarele, chiar si ac* ce fusese partizanele lui, cat timp dom-nise, se Intorc spre a-1 lovi ; asa bunaoara Trompeta Carpaglorcare 11 nurneste tradator care Rusia. Romemul malta panaIn cer fapta patriotica a celor ce scapase Tara de tiran si maiales cauta a indreptati purtarea armatei, spunand ca opi-niunea acestei foi In privinta datoriilor unui militar se stieea' este cu totul °push' aceleia ce este in genere ordinal% inostirile permanenete. Nu intelegem si nu stim cine poate lute,lege cum un militar poate fi indatorat a-si tinea juramantAisari &are guvern care ar calca juramântul sail ; si cand ace4calcare ar fi recunoscuta' prin o aclamare genera% armata auar fi datoare sa respecte juramantul fäcut aceluia ce ar fi calcatlibertatile tarei. Sustine ca rasturnarea lui Cuza ar fi fost efectulunor porniri spontanee s'i nerezistibile ale poporului indignat" ".

42 Bolintineanu, Viaja lui Cuza Vodd, p. 120.a Romanul, din 13 g 15 Fevruarie 1866.41 Romdnul, 17 Fevruarie 1866: Cei ce au vitzut insfi §i au lost fatii

la mAretul act din 11 Fevruarie, cei ce au asistat la spectacolül sublim al uneinatiuni conduse de drepturile si datoriile ei. aceia numal pot numi lucrurile penumele lor".


La aceste sustineri ale gazetelor protivnice regimuluiazut, N. Cretulescu IntAmpinä cu o intrebare : Daa In ade-vAr autorii lui 11 Fevruarie erau convin§i de acea ua, de aceadesperare, de acea indignare a poporului §i. a armatei, pentruce sA se ascundà In intunerecul noptei §i sà nu se pm-16 lalumina soarelui In capul acelui popor §i s'A faa o revolutie?" 45

In deob§te in istorie, st6rile suflete§te momentane explicAIn mare parte evenementele singuratice din ale aror Inlgntuireea se produce. Pentru a intelege cum a fost cu putinVA a. undomn sà fie prins de particulari In palatul ski." cum rezumä pescurt Bolintineanu fapta din 11 Februarie §i mai ales cum seputea ca aceastA faptà violent6 s5. treaa. WA nici un asunetin masele poporului ; a omul care liberase cinci milioane detArani de claa, care luase dela o clas'A drepturile politice §ile dkluse tuturora, sA fie prizonierul acestui popor pe care-1liberase de biciul ciocoiului" 46; pentru a intelege cum acesteImprejuari, s'au putut intAmpla in felul cum s'au 'hit Amplat,trebue s'à analiam sarile suflete§ti gat ale domnului §i aconjuratilor at §i acele ale poporului din Bucure§ti §i dinoraple t5rei, precum §i acea a táranilor.

Predispunerea sufleteasa a domni'orului s'a analizat maisus and s'a cercetat seriozitatea gAndului de abdicare §i aceea§iparalizare a vointei lui, reflexul imprejuarilor In care-1 adusesecursul domniei §i care-1 impinsese la hotArirea de a pAasidomnia, 11 Impiedia de a ridica bratul cu mai mare energie,and aceasta fu sà i se rApeasa. SApat de boalA §i feAmAntatde gAnduri, Alexandru loan I era desgustat despre tot, chiarde domnia personalA ce o a§tigase cu alga greutate. El pier-duse cea din urnià energie ; nu era ameteala iluziilor, ci aba-terea descuraj Arei"47. Aceastà amortire a simtimAntului con-servArei personale 11 stApAne§te §i In noaptea care trebuia a-1arunce de pe tron in adere §i staini. El nu avu curajul dea se impotrivi du§manilor s6i. Neron urmat de asasini trimi§ide revolutionari dupá dAnsul, in casa desrobitului sAu, se roagáde amicii sài a.-1 Otrundà cu sabia. El singur se pAtrunde,cAnd nimene nu voe§te, §.1 nu lasA deat un cadavru inami-tilor lui. El preferA a muri cleat a adea In mAinile protiv-nicilor. Domnul Cuza nu descarcá pistoalele in pieptul vaj-ma§ilor s6i, subscrie decretul de abdicare §i pleaa capul inainteaconjuratilor" 45.

Este drept a situatia In care domnitorul fu &it, alàturicu muma copiilor lui ce nu-i era femeie, adause mult, prin

" Romdnul, de la 12 Fevruarie 1866 0 bro§ura 11 (23 Fevruarie) 1866de N. Cretulescu, Bueure§ti 1866, p. 4.

" Viaja lui Cuza Vodd, p. 119 0 121.e Bolintineanu, Viala Jul Cuza Vodd, p. 117." Ibidem, p. 121.

DELA HASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 86

deprimátorul simtimânt al ru§inei, la pierderea energlei §i aneteamei de moarte, de care de altfel (Muse totdeauna doveziIn cursul vietei lui.

Pe partea domnitorului purtarea este pe deplin explicatádin rásfrAngerea neaparatá a imprejurárilor asupra sufletuluigu. Pe partea conjuratilor nu se pot pune numai simtimanteegoiste care sà-i fi impins la grava lor hotárire. Cáci in oncecaz ei i§i puneau viata In cumpáná, indrásnind sA p6§easala indeplinirea faptei, §i ce puteau ei a§tepta ca rásplaa? Eraudeci linpin§i de dorul de a scApa tara de o domnie care rápiseliberatile in folosul unei camarile urate, §i care prin destrá-bálarea ei financiará ducea, dui:a cum credeau ei, statul la ruiná.E drept cá intre ei erau militari, care jurase credintá domnului§i pe care acuma o cálcau, i cá. Mr% aceastá complicitate amilitarilor, lovitura ar fi fost peste putintà. Oricat ar fi cAutatsá se indrepateascA in ochii lor §i oricAt cáutará ziarele favo-rabile mirárei a-i indreptáti inc4 In urmá, este peste putintáca ei sá nu fi simtit o umbrá lásandu-i-se pe con§tiintá, cAndcálcará pragul palatului. *i cá lucrul a fost a§a privit in sferelemilitáre§ti, se vede din protestarea unui numár indestul demare de ofiteri, intre care doi generali, Florescu §i Manu, 7coloneli, 7 locoteneti-coloneli, 12 maiori, 40 de cápitani, 38de locoteneti §i 48 de sublocotenenti, care cer dela principeleCarol, reabilitarea onoarei armatei, prin o cercetare care sáconstate care sunt ofiterii ce s'au fácut vinovati de trádare innoaptea de 10-11 Fevruarie? ". Prin urmare nu este exact

" Originalul In Hdrtiile Rossetti. A fost publicat tare altii d. I. G. Valen-tineanu, Alegerea, detronarea si moartea lui Cuza-Vodd, Bucuresti, 1898, p. 115.IatA lista tuturor subscriitorilor protestului, Generali : Florescu, Gheorghe Manu.Coloneti : Solomon, Boteanu, Barut, Petrescu, PAucescu, Roznovanu, Vispescu,Lt.-Coloneli : G. Catargiu, BrAescu, Racovitli, Coresi, Hekt, Donici, Holban.Maiorii : Ciudin, Arlon, Ciupagea, Algiu, G. Scheleti, Paianu, SlAniceanu, Dumi-trescu, Munteanu, Costescu, GalitA. Cdpitani : Ghenovici, Popovici, Luchian,GuritA, Eurino, Polizu, ArmAsescu, Agarid, BrAescu, Poenaru, Niculescu, Sche-leti, Varnav, Teleman, Baldovici, Teleman (cavalerie), Singurof, CociturescuGr. loan, Dimitrescu, Burileanu, Parpale, Botescu, CojAcitreanu, Vasilescu, BAIA-ceanu, Pruncu, Holban, Silion, DrAgulinescu, BArsescu, Bfinescu, Popescu, Pe-rieteanu, HAncu, Ghidionescu, Scheleti, Nicolau, G. Popescu. Locolenenti : Al.Catargiu, Anghelescu, Deriviliu, Baldovici, Berlescu, Nicolaide, Lipan, Macri,Drugfinescu, Georgescu, Walter, Chiritescu, G. G. Lipan, lonescu, Sobieschi,Catacat, Nutescu, Munteanu, OrAsanu, Homoriceanu, Irimia, Ghica, Plesoianu,Lupu, Teodoru, Orezeanu, Petrescu, Aiglu, Bosie, Leca, Papadopol, Gheorghiu,Veropol, Petrov, Tereu escu, loan Herescu, Tudosie, Astrovanu. Sublocolenenfi :Chirculescu, Caracostea, Veitz, Nuta, Economu Anghelescu, Alexandrescu, Pop-dan, Al. Nanu, Costescu, Dimitrescu, Gamba, Vintilii, PAulescu, Sebastian, Chiu-lescu, Trestian, Dunca, ArApescu, Carapancea, LAzArescu, Bobulescu, Mavrodin,MAicAnescu, Teleman, Niculescu, Plesnilli, Popescu, CAuceanu, Holca, GAinA,Dumitrescu, Notara, Neuman, Verghi, Bela, Macarovici, Vasilescu. Tot asa cali-ficA si fiul domnitorului fapta din 11 Fevruarie In ce priveste purtarea mill-tarilor, In scrisoarea lui ditrA alegAtorii sAi, din col. III, judetml Mehedinti,,Nu-mi este permis sA fac parte din o adunare care de sigur va fi iarAsi pre-

86 ISTORIA BOMANLL0R

ceeace spune Romdnul, cd natia intreagg i armata erau in-dignate de purtarea domnitorului i doria a lui rästurnare.Dack lovitura a izbutit, s'a intämplat numai multumità ghi-bAciei cu care conjuratii au stiut sá punk m'Ana, In acea noapte,pe toate elementele ckora domnul incredintase paza lui per,sonalà.

Mai greu insä este de explicat o altà" Imprejurare. Cumde conjuratii s'au multämit numai cu rästurnarea domnitorului

i-au crutat viga; ba chiar nu s'au temut a-1 Ostra o zitreag5. In o casä din Bucuresti, aproape Mi% pazá, si ce impre-jurare a putut sä le dee deplina sigurantä, cà nimene nu se vascula spre a-1 zmulge din naänile lor? Credem ck purtarea con-juratilor trebuie pusä pe sama izbAnzei. Le reusise asa de binelovitura, inca ei nu avusese nici o nevoie de a intrebuinta vio-lenta. Increderea In ei crescu odatk cu reusita si era firesc lucruca ei sà nu se gändiasel mai departe la urmärile ce puteau s'ävink, dupä cum nu se gändise cfind fAcuse primul lor pas. Nutrebuie deci sk credem cA conjuratii, adanci psicologi, ar fi so-cotit de mai inainte efectul pe care faptul Indeplinit era a4alhä asupra multimei, si cä fiind incredintati de a ei nepäsare,nu mai luase nici o Mäsurà de precautiune ; csáci intälege oricine, c'ä cea mai elementarà eugetare asupra viitorului cutinta, ar fi cenit asa ceva. Dar dacäi conjuratii procedase astf el,nu din convingere, ci mai mult din aiurare i ametiti de insusimärimea loviturei izbutite, ei nimerise foarte bine, &del poporultrebuia, dupà starea lui sufleteaseä, sä rämänä in adevär ne-päsätor la cäderea domnitorului.

Bolintineanu explic6 astfel nepäsarea poporului din ca-pitalä : Interesele cele mari ale natiei amenintate de a se cedaAustriei, pierderea libertätilor, risipa finenciarà ee se imputasängele varsat In ziva' de 3 August, toate acestea contribuisespre a face natia indiferentä la soarta domnitorului. DomnulCuza fuse perdut, nu In noaptea alckrei palatului, ci mai ina-inte ; indatà ce sistemul absolut i toate rklele care purceserkdin el fAcuse pe natie indiferentä" 50.

Nu credem cä liberalismul sk inchegat pänà atunceaata-tea interese, incAt jignirea lui s'A' fi 1-kit inimele poporuluide cgre domn. Ideile infläcärdaz6 foarte rar masele, afarä decAtatunci cAnd ele se incorporeazä In formele interesului. Dar oimprejmnre mai ales pusese fregimul personal al domnitoraluiIn o lumia. nefavorabilà : stäruinta rklei stäri a finantelor, cu

zidatà de acel nelegiuit (Dim. Lecca fostul maior), care a trAdat pe doainitorulIncredintat pazei sale". Scrisoare din 1 Fevruarie 1888 reprodusfi din Epoca deT. ... Maiorescd, In hitroducerea la Discursan i parlamentare, Bucarest , 1897.

" Viaja lui Cura Vodd, p. 117, Se ivise iaräi vorba despré cesiunea Ro-miniei cAtra. Austria In schimb pentru Venetia ce era s5L fie data Italiei. Ibidem.p. 114.


oate cá conducerea trebilor fusese luata aproape de doi anipe sama tronului §i nu mai putea avea scnze In neorAnduitulmers al adunarei. Aici se atingeau interese reale : functionarineplatiti cu lunile, creditori gi statului neindest ulati ; foloasefmpartite far% rost unor persoane straine §i nationalii rAspin*idela cA§tigul de dobAndit din Intreprinderi ; menu cereri deimprumuturi noue care afundau tara in datorii §i amenintaunecontenit ca cre§terea darilor. Toti oamenii jigniti prin aeestestAri de lucruri faceau ins'äparte din ceeace fncepusea alcatui a§a numita tat% .;10

adeca aceia toemai pe careMexandru loan I li atra- 1sese, din fntunerec i 'nuli-tatea politicà, catra vazA§i lumina. Lumea era decinemultamita cu domnialui ;

cu toate ca nemultAmireanu mergea pAna acolo ca °

°sA starneasca o revolutiepentru a fndeparta pe dom-nitor, era In destul de ros- Itità pentru a Impiedeca unacare sa nimiceasca astur- 1

narea facutA i sà-I rea§ezepe tronul din care fusese rscos. In acest sens au drep-tate acei care sustin cagreutAtile financiare aupus un capat domniei luiAlexandru loan 1" 6

Cine va ceti Romeinulde a doua zi de cadere, ar

o .putea crede ca o inflac6-rare ne mai pomenità Cu-prinsese pe popor la auzulvestei detronarei domnito- -

rului. In adevar In sfe-rele oficiale se si Meuse ma-nifest6ri de bucurie foarte

Doctorul N. KretzulescuColectia Academiei Rom ine.

rostite.Mai ales adunArile f§i aratase Imparta§irea lor prin zgomo-toase aplause. Ce e drept cd aceste aplause nu puteau lipsi, fntru

" Se pot fOarte bine aplica cuvintele prIncipelui Al. Cantacuzin, din ocrisoare dart{ domnitor din 5 (17) Noemvrie 1865: En finances les folies o ntoujours une f n triste, Le quart d'heure de Rabelais arrive toujours; on ne

sahrait léviterh. (11trliiie Rossetti).

DELA ITASOCOALA. DIN AUGUST PALL LA ABDICARE

t4t °data cu impArtastmt abdidireí luí Alexandra loan I, sevota alegerea ltu Fíhp de Flandra í soarele ce rislría nu puteasA nu fie salutat cu striette de bucurie. Dar se *tie ce whorese poate pune pe asemene arrttArí. Apoí chíar cat' ul ele nu arfi Impulse de ínteresul schimblreí, tot furl oameníí se íeau caode In asemme Imprejur5ri i ei scuipI u.ifor load unde aruLat iert, Inset* Romaul in.s5 se insarcine,azA a arAta cà acestentuziasm nu tinuse malt, de oarec,e citeva zile dupà aceea,el doinnelte poporul pentru neplisarea luí sí pentru grabnitastAngere a foculuí ce-1 insufletise"".

DacI vorbím tusk' de popor, o facem ntunaí pentru Bu-kuresti, In masele Oranimeí nu se puteau intinde nemultä-

rnírea pentru modal cumbanii publici erau adminis-trati ; §i net5gaduit este cadeocamdatk dupà scurtaei aplicare de un an, maimutt bunurile -deeat relelelegei rurale trebuise sA lo-viasel mintea tAr5nimei.Pi-in urmare dac5 dAnsa arfi avut constiint5 de viataei, ar fi fost peste putint5s5 nu sa fi n5scu mAcar opArere de r5u pentru c5de-rea domnului liberator ; dartArAnimea era o mash*inert4 gait rost i Mt%simtiri, in care nimic dincele ce se petreceau in aevealucrurilor nu putea avearAsunet. Se bucurase ea nue vorb5 infra cAtva la ves-tea desrobirei ; dar bucuria

et eta rara intrtles pentru prefacerea in adev5r indrumatà-Se bucura numai, fiindcl credea a de acum nu are s6 maimunceasca la boier, bucurie dopilAreascI i fAr5 fond deado, Ar. CAnd auzi de cAderea domnitorului i lucruirebui sA se trample destul de tArziu dupà implinirea faptului-cc pulea ea sit faca, si deci ce ar fi dorit sA fac5.? Nimica, intrucAL lipsia pe de o parte perceptia realà a lucrurilor, pe de alt5parle organizarea, fara de care masele oricit de adAnci samAnAcu marea nemi§cat5 de \Int. Taranii deci tAcurà i primir5schimbarea fAculA, Mudd nu puteau face altfel.

(Imperil Romtnul din 12 Fevruarie Cu acel din 16 Pevruarie 1866.

Costache NegriColectia Academici Ronikine

DALA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE 89

Puterile europene furà bine intAles antic mi§cate deevenimentul nea§teptat petrecut In Principate. Dar Europa segAsia iar fnaintea unui fapt Indeplinit §i deci nu era s6 se ocupeatfita cu ceeace se Meuse, cat cu ceeace trebuia sà se facA deacum ininte. Puterile se intrunia indat6 In conferentà, sprea vedea cum A' preIntampine primejdiile ce puteau sá se nasc6din noua zvArcolire a poporului romfin care aduse §i pá.'nàatunci destul de lucru diplomatilor europeni. Nu se poate In-cheia mai bine domnia lui Cuza-Vodà decat cu cuvintele rostitede KogAlniceanu pe mormântul Domnitorului sAu cA nu gre-§elile ci laptele lui Cuza-Vodd aduseserd a lui detronare".

CAPUL IV

CULTURA IN DOMNIA LUI ALEX. ICAN I.

I

CULTURA INTELECTUALÀ.

Predomnirea elementului politic. Domnia lui Cuza-Vodilse desfnueä cu deosebire pe färAmul politic §i social. Sferelede viatA ce incearcA cele mai adAnci prefaceri sunt organizareastatului §i raportul intre clasele poporului. Aceste schimbAripreocupa mintile ; ele determinA toate frAmAntArile ; ele inaltà§i coboarA necontenit cump'Ana istoriei. TesAtura ei este alcA-tuitA din firile toarse din caerul lor, §i toate celelalte intereseomennti cad pe al doile plan, fatA cu vajnicul §i covAr§itorulinteres politic care vibreaz'A ca ton fundamental, iar celelaltesunt numai sunete armonice ce tremurA deodatA cu el. In totdecursul atAt de zbuciumat al acestui timp, o idee stApAnntemersul lucrurilor : inchegarea statului §i mAntuirea vietei ro-mAnnti de vultanii ce pAnA acuma ii rosese mAruntAile. Dreptulde a teal §i anume de a teal ca oameni, nu ca o turmA necuvin-tAtoare, iatA nAzuinta poporului romAn. Dar pentru a o ajunge,cAte piedeci lAuntrice §i afarnice nu trebuiau rAsturnate ; cAtelanturi nu trebuiau zdrobite 1 De aici nevoia unei lupte urinedusà de cei putini contra celor multi, de cei slabi contra celorputernici, §i dac5. la urm'ä, izbAnda rAmase pe partea celor dintAi,este cà ei reprezintau lumina §i. adevArul.

SA intelege ins6 dela sine, Cá astfel stand lucrurile, cele-lalte sfere ale vietei poporului rAmaserà neingrijite ; c'ä aceice conduceau falangele luptAtoare de o parte §i de alta, nu seputeau indeletnici decAt cu mäsurile trebuitoare pentru a in-vinge, §i cA toate celelalte interese ale Ord furA l'Asate in pg-rAsire, In fata rkboiului dus pe viatA §i pe moarte.

De aceea nu ne vom mira, dacA in sferele de cApitenieale vietei unui popor, acea culturalA propriu zis5. §i acea eco-nomicA, domnia lui Cuza rAmAne cu mult indArAptul izbAnzilorrepurtate pe tArA.mul politic §i social. Pe acel al culturei lite-rare, artistice §i §tiintifice, intrucAt se putea desvolta §tiintala RomAni, mi§carea nu mai este ca pAnA atunci, imbolditoareavietei politice, ci aceasta trecAnd pe planul intii, inspirA eaplazmuirile mintei. Intreaga mi§care de cugetare pe cAmpul

94 ISTORIA. ROMANLL011

frumosului si al adevgrului este, in acel timp, un räsunet almiscärilor politice si sociale. Cat despre viata economick eaeste läsatä in voea intamplärei si se desvoltà de sine pe cäileindrumate de imprejuräri, färä ca sà intervinä si in ea idei män-tuitoare de relele trecutului, dupä cum se intämplä lucrul indomeniul raporturilor politice si sociale ; ha inc6 desfäsurareavietei economice se abate pe cAi tot mai gresite care, neindrep-tate nici in timpurile mai noue, trebuia sá conducä la un des-nodämänt aproape fatal.

Niairi nu se poate vedea mai bine, ca in expunerea dom-niei lui Alexandru loan I, cum elementul de cäpitenie al isto-riei poate uneori a fie acel politic, trunchiul pe care se hul-tuesc celelalte ramuri, i cAt de neadeväratä este conceptiacare cautá sä punä greul desfäsurärei evenimentelor totdeaunasau in faptele de culturä sau in acele economice. Sunt perioadeIn care färä. indoialä &A se intämplä aceastä strämutare a cum-penei istorice ; sunt perioade in care ideile, altele in care inte-resele materiale joacà rolul cel mai mare ; dar sunt si pe ioadeIn care oamenii se preocupà numai de raporturile lor de puterefare ei, de raporturile politice si sociale. Cà adese ori si aici tintaeste tot economic6 cine ar putea-o tägAdui? Dar cAnd, spreizbandirea intereselor economice, vin in joe elementele morale,acele interese nu mai conduc ele istoria, ci sunt numai efectulcauzelor morale. Am väzut cum domnia lui Cuza Vodà gra-vità in jurul chestiei rurale ; dar aceastä chestie a fost adusrtpe tapet de oameni neinteresati i împini numai de bindleaproapelui, chiar cu jertfirea propriilor interese. Prin urmare

elementul moral a determinat aici rezultate economice. Nuclasa interesatà materialmente a repurtat izbanda, ci o manäde oameni predominati de idei altruiste si care cAlcau chiarinteresele lor in picioare, pentru a face sä izbändiascA ideeabinelui.

Elementul cultural a predomnit inainte de domnia luiCuza si a fäcut cu putintä aceastä domnie. Pe atunci, acel po-litic stätea inteadevär pe planul din däräpt. Ideile nationale,ideile de inältare a neamului din decäderea in care z'Aceaacele izvoräte din ideea originei romane ocupau mai cu samämintile, si ele se desvoltau tot mai mult in mijlocul unei vietipolitice stationare, luptänd cu apäsarea, spre a-si face caletot mai largä in minti. Dela 1848 insä aceste idei incepurä ase coborä in viata realä. Atunci, se fAcu prima incercare. Intot decursul domniei lui Stirbeiu i a lui Gr. Ghica, ele se in-drumarä tot mai mult spre transformarea lumei aevea i cusuirea lui Cuza in scaun, ele trebuiau sá !are in aceastä viatà

sä o frAmAnte i sa o prefacä dui:A chipul i asemänareafor. Perioada domniei lui Alexandru loan I insamnä tocmaieoborirea ideilor culturale in faptele incunjurAtoare. Din n6.-

CULTURA INTELECTUALA 95

zuinti ideale, ele devenir a parghii de indrumare spre fapta.Cultura de pana atunci se prefacea in lucrare politica. Era decifiresc lucru, ca aceasta din urma get% a cugetarei A. determinemersul imprejurarilor, pe and acea a ideilor sa o intovara-sasca numai i sa' o sprijine. Seria istorica' a desvoltarei ideilorculturale dela 1859-1866 este o serie mai mult paralela decatuna ce se incrucisaza in mersul ei cu seria faptelor politice ;de aceea ea poate fi expusa de o parte si dinteo singurasoare In tot timpul desvoltarei ei. Ea este mai mult un räsunetdecal un sunet.

Sà cercetam pe rand deosebitele elemente ce concurgeaula cultura poporului roman, spre a ne putea da sama desprestarea in care le-a aflat si cum le-a lasat domnia lui Cuza Voda.Se incepem cu invatamantul.

Starea seoaleior. Invatamantul fusese urzit de vremileanterioare in toate a lui trepte : primar, secundar, superiorsi special. Cel primar figura ca rural si urban ; in Munteniareprezentat prin o multime de scoale 1768 nu e vorba,mai mult pe hartie decat aevea, cu invatatori nepregatiti, ceimai multi tircovnici de pe la biserici, neavand scoale nicicaluri, nici carti. In Moldova prin foarte putine 44 darmutt mai temeinic inlocuite, cu invatatori pregatiti in o scoalaspeciala cea preparandala de langa Trei-Erarhi, cu loca-luri mai potrivite i cu carti de citire pentru invatatura. Inva-tamantul satesc insa era m'a'rginit numai la baeti, pentru feteneexistand nici o scoala de acest fel. In 1859 se face prima in-tindere a invatamantului rural si la sexul femeesc. Dela pro-mulgarea legei din 1864, se adaug in Moldova inca 288 de scoale,iar din Muntenia se desfiintaza vreo cateva din cele de tot rauorganizate 1

scoli primare urbane erau in Moldova 29 din care 10 defete, iar in Muntenia 42. Ele sporise foarte mult mai ales dupalegea din 1864 ajungand pentru intreaga tara la cifra 94 scoalede baeti si 70 scoale de fete. Orasile mai mari numarau maimulte scoale in fiecare din ele.

Invatamantul secundar indrumat in taxi romane maiales dela 1828 inainte era representat in 1859, prin 8 seminarii,organizate in urma desfiintarei scoalelor catihetice ; doua scoalecentrale de fete, in cele doua capitale ; doua gimnazii in Bu-curesti : Sf. Saya (cu 8 clase) si Mateiu Basarab, cite unul in

Craiova, Botosani i Barlad ; cate o scoala reala In Iasi,

1 Ina In 1865, ne spune raprtul consillului general de instructle, di cele2000 de scoale sunt mal mult pe InvAtAtorli cliutau sfi capete posturilenumai In timpul recrutiirel, pentru a scAph de ea. Inclatà e treceit, se lepiidaude ele peritrti'd de deda la alb:: indeletniciri. Mon. of. 24 si 26 Septemvrie 1866.

Braila §i Galati. In domnia Cuza-Vocla se adauga cate un gim-naziu In Bucure§ti (Lazar), Ia§i (Alexandru-cel-Bun) §i Ploie§ti ;iar gimnaziile din Ia§i §i Craiova se 'Malta la rangul de licee,Cu 7 clase. Se mai infiintaza externate de fete in Bucure§ti,Ia§i §i Craiova 2.

Invatamântul superior care fusese desfiintat in 1847, §ireintrodus prin a§azamintele §colare din 1851 ale lui Stirbei§i Grigore Ghica, se organizaza tot mai mult deosebit de cursu-sile liceale, impartindu-se de sine in speeialitati ; drept, §tiinti§i litere. In Moldova cursurile se tineau pana la 1860 in localulliceului, dela acel an inainte sunt stramutate in un local pro-priu, casele lui Alexandru Roznovanu, noul a§azamânt &AO-Lind numele de Universitate. Inaugurarea se face in 26 Oc-tomvrie 1860 de catra ministrul de culte ad-interim, MihailKogalniceanu 3.

In Bucure§ti se despart intaiu de cursurile liceului Sf.Saya, facultatea de drept §i primul ei decan este ConstantinBozianu in 1859. In 1863 Octomvrie in 11 se desparte facul-tatea de §tiinti §i In 30 aceleia§i luni facultatea de litere, caretoate aceste se intrunesc in Universitatea din Bucure§ti in 1864,4 ani dupà infiintarea celei din Ia§i. In acest din urmä ora§se mai infiintase §i o facultate de teologie care ing se suprimaIn 1864, din lipsa de profesori4. In Bucure§ti exista de maiinainte (1856) o §coala de medecina, creatiunea doctorului CarolDavila, care §coala se mare§te §i se intare§te devenind simbu-rele din care se va desvolta mai tarziu facultatea de medicina" 6.

Cat despre §coalele speciale, domnia lui Cuza-Vodä aflaexistand §coalele de arte §i meserii din Ia§i §i cea de agricul-tura dela Pantelimon, §i o §coala de inginerie in Bucure§ti,prefacuta mai tarziu in §coala de podan i §i §osele. Intre 1859§i 1866 se mai infiintaza, in ramura acestui invatamant, doua§coale comerciale, una in Bucure§ti §i una in Galati (1866),douà conservatoare de muzica, unul in Bucure§ti §i unul in

2 LIU cate-va date statistice asupra poporatiei §coalelor in 1865Colegiu] SI . Saya 33 de profesori, 340 de elevi, 8 clase.M. Basarab151 47 >, »V PP

Lazar 7 ,. 132 4Cratova 14 126 6

Bursieri In toate la un loc 145.Voix de la Roumanie, 2 Noemvrie 1861.Gimnaziul din Barlad fusese Infiintat In 1858; ace' din Botopni In 1

Sept. 1859, Ureche. Istoria ;coalelor, III Bucurestl, 1894, p. 186.Mon. os'. al Mold., 4 Noemvrie 1860.Ureche, Istoria coalelor citata, p. 261.

5 In Bucure§ti eran hi 1861 un numar de 98 de medici, mai totimai ales NeinVI i Greci; Romani foarte putini ; cet Anal 1nsamnat, hirurgulTurngsco.,,Lin giertgur Francez : Davila. Voix de la Roumania )? Octomvrie ,1861.

96 isTonrA ROMANILOR


Ia§i (1860) §i doua §coale de frumoasele arte (1860) 6. In TargulNeamtului se institue o §coala de silvicultura 7.

Mare era imbulzala tinerilor in §coalele straine, mai alesla cele din Paris unde invatau aproape de 500 de studenti, dincare 31 de bursieri pentru Moldova §i 51 pentru Muntenia 8Erau §i pareri protivnice acestei instrainari a tineretului roman,§i. ziarul Romeinul sustinea ca. trebue copiii sa invete §coalelesecundare in tara" 9. Domnitorul umbra' Cava timp cu ideeade a infiinta in Paris un colegiu romanesc pentru privighereabursierilor 13, sau cel putin sa* se infiinteze un consulat romanin capitala Frantei, daca nu pentru alta ceva, apoi spre su-pravegherea tinerilor care nu se prea videau pe la §coala 11.Dela o vreme se incearca a se abate curentul catra Italia, pentrua lupta contra galomaniei, §i se trimit cativa bursieri la Turin.Cu acest prilej se preschimba adrese foarte calduroase intreministerul roman §i acel italian §i gazetele italiene saluta cumulta caldura pe studentii romani. Curentul insa nu se mentine 12.

Domnia lui Alexandru Ioan I a dus deci mai departea§azamintele §colare gasite in fiinta la inceperea ei ; a sporitnumarul lor, a adaos cursuri §i profesori, a intins orizontul in-telectual. Se poate insa observa o tendinta statornica de a seocupa mai mult de invatamantul teoretic ; caci afara de §coa-lele de comert §i de cea de silvicultura, mai erau douà biurourigeologice care §i ele se dadura mai mult la studii teoretice. Nuse vede infiintata nici o §coala practica pentru invatarea in-deletnicilor producatoare de avutii. Se intelege ca o asemeneadirectiune, fiind sprijinita in loe de a fi combatuta, ea inzestratara numai cu oameni nedestoinici a se sustinea prin ei In§ii§i. indemnati A' recurga la sprijinul statului, ca functionari.*coalele statului nu slujiau deci decat la sporirea §i alimentareaunui eau ce ar fi trebuit stavilit prin toate mijloacele '3.

Ureche 1. c. p. 254. Mon. of. al. Mold., 30 Septemvrie 1860.7 Ureche 1. c. p. 230.

Ureche, 1. c. p. 263. Fie care burster primia cate 60 de galbeni pe tri-mestru, in 1862. Le Siècle, 10 Septemvrie 1862, spune ca erau numai 300 destudenti romani in Paris.

Romdnul, 16 Noemvrie 1862.10 Seri oarea domnitorului publicatii in Mon. of., 20 August 1862. Cu

acest prilej ziarul francez Le Conslilulionnel, 2 Octomvrie 1862, observa: Sil'hospo ar veut développer l'instruction dans son pays, c'est au dedans et nonau deliors qu'il faut créer ; cest au développement de l'instruction primaireet secondaire qu'il faut d'abord appliquer ses ressources".

11 Scrisoarea din Paris in Romdnul 11 Ianuarie 1861.11 Ureche 1. c. p. 231. Bursierii trimisi sunt : P. Bors, G. A. Ureche, RIA11111-

lus Scriban, loan Mortun g G. Row.10 Ca o minune poate fi privIt faptul, cit se desflinteazii cursul de limba

franceza de la scoala de agricultura de la Pantelimon scopul invdfdindntuluifiind de a forma oameni praclici". Mon. of., 26 Septemvrie 1862.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor Vol. XIV. 7


0 altA observatie ce poate fi ilcutà, este csä §coalele, maiales cele superioare, contribuirá la o rAsOndire mult mai in-tinsA a ideilor in Muntenia deca in Moldova, dui-A cum insu§domnitorul o constatà, in o alocatiune ce o lace la primireadin Decembrie 186014. Koelniceanu ara-M de asemenea, Inacela§ an, &A In Tara Ron fineascà nurifärul studentilor estemult mai mare, pentru ea' acolo, mai in toate satele sunt §coale,§i aceasta nu de azi, astfel &A §i daseálii de prin sate §titi ceti§i scrie cu litere stiline, cand la noi mai nici inteo instant5nu se gäse§te nimene care se §tie ceti §i scrie cu litere stfäine.Am avut prefecti care au cerut ca protocoalele comisiei cen-trale sit fie tipàrite cu chilirice" 15. Kogàlniceanu amestec6 lu-crurile. Este adevàrat c'á nunfärul studentilor era mai marela Bucure§ti ca la Ia§i ; dar acest spor nu credem s'A fi provenitdin §coalele s'äte§ti care numai foarte rar puteau s6 imping6vi e-un element r Ala in treptele superioare ale inv'ätàmântului,mai ales fiind datä organizarea absolut defectuoasà a acestor§coale. Num'Arul mai fästi Lis al studentilor din Ia§i proveniamai ini Aiu din inferioritatea acelui al poporatiei ob§le§ti a Mol-dovei fatà cu acea din Muntenia ; apoi mai cu sam6 din pri-cind c'ä elementul row Anesc era a§a de redus in ora§ele mol-dovene, unde acel jidovesc era adesea ori precumpenitor §iIn once caz totdeauna foarte numeros. In sfAr§it ideile eraumai fäsr Andite in Muntenia §i din pricin6 cA mai toti proprie-tarii de mo§ii de aici nu-§i cullivau ei singuri pàmânturile, cistäteau cei mai multi in ora§e §i mai ales in capitalà, pe candIn Moldova ei stneau la mo§iile lor pe care le exploatau sin-guri16. La rAndul ei cauza acestei deosebiri st6tea in sistemulde culturà al pà'mântului : in Muntenia, prin luerarea in Or-t6§ie care 15.sa toata' mo§ia in sama täranilor, Ma nevoie deprivighere a muncei lor, ei in§ii fiind interesati in cauzà; InMoldova din protivà, nevoind pururea prezenta proprietaruluicare lucra mo§ia pe socoteala lui.

14 22 Decemvric 1860.1, In 1860 In Bucuresti erau inscrisi studenti : la drept 27, la litere 12,

la Ftinte 5 la silvicultura 11, In total 55. In Moldova erau la drept, stiinti, silitera Impreuna numai 27. Vezi Starea Instrucliuni publice In Romdnia de susde loan Malorescu 1860-1861. Bolintinéanu In Viaja lui Cuza Vodd p. 66 spunecli ,.la facuhati sunt mai multi profesori decat studenti si ca sa nu se inchiclaclase!', minis rul, dupa sfatul lui V. Alexandrescu (Ureche), puse In budgeto mare suma de burse pentru scolarii ce aveau sa asculte la facultar.

Prin litere strahle este strain ce tocmai Kogalniceanu 0 Inteleaga pe cele?atine.17,4.41 " A. Golescu, In adunarea moldoveneasca, unde era deputat ales deJudetul Bacau (Vol. XIII, p. 35) spune ca viata Moldovenilor mai mult la taraqi mal serioaga, cea munteneasca mai mull la oral". Mon. of. al Mold. 7 Martie1860.

CULTURA INTELECTUALA. 99

Pentru a incheia cu invatamantul, notam ca piedeca ocamai mare la a lui inaintare era, pe langa nedestoinicia prole-sorilor, mai ales lipsa manualelor de studiu. Se ajuLau pro-fesorii i elevii cu carti traduse din limba franceza, fara a fipotrivite cu nevoile Românilor, apoi mai ales cu manuscripte,alcatuite adeseori zi cu zi, MI% §ir §i fárà sistem.

Daca trecem acuma la desvoltarea ideilor, trebue sa neoprim la cercetarea mai multor serii de fapte ce o alcaLuesc ;acele privitoare : 1) la literatura, 2) la §Liintele morale, istorice,filologice, crtitice 3) la §llintele pozitive ; in aceste sfere imbuesà urmarim atat desvoltarea interna cat §i impiirt4ireamanilor. cu cultura generala europeanit, §i insfar§it, 4) la in-tinderea ideei romane peste hotarele tar&

Literatura. In timpul domniei lui Alexandru loan I,mintea romaneasca' a fost trasa' Cu putere pe Cara mil patriotic§i national, pentru cà drepturile Românilor la viata, trebuindfara incelare apärate prin o luptä contra elementelor cotro-pitoare, se intelege dela sine cä existenta nationalä ce era pentrucugetele mai alese, visul suprem, trebuia sà atraga catra dansarevarsarile inimei. Literatura Mat ca proza cat §i ca versuri,adicà producerea frumosului prin graiu, trebuia sá imbracela Romani mai ales mantia patriotica. Aceastä mantie se co-lora insa deosebit : cand cu plangerea soartei prigonite a Ro-manului, cand cu revolta contra ei i biciuirea prin arma iro-niei, in satira sau fabula, a relelor lasate de trecut, cand cuavanturi ale inimei i deschiderea ei WA% sperante imbucu-ratoare. Totu§i este de observat, cá aceasta aplicare a minteiproducatoare de frumos, pe panca paLriotismului, este maiales manoasa in primele timpuri ce urmeaza indoita alegere

apoi unirea destivar§itil dela silr§itul lui 1861, and pe atuncealiteratura tarilor romane reproduce mai mult bittaile inimeicolective decat acole ale inimei individuale. Cu cat tusk' lup-tele politice se incheaga mai crancene, cu cat via ta se coboaradin regiunile inalte ale speraniei §i ale visurilor catre nevoileneapitrate ale vietei de toate zilele, cu atata i izvorul patrioticslabe§te §i, dacà nu este inlocuit, cel pupn imparte sceptruleu santimintele personale. Poeziile de iubire §i lirice sporescfara indoialä' cu eat inainteaza domnia lui Alexandru Ioan I.Cu cat framantarite politice se coborase din inalLe regiuni cdtraluptele vietei de toate zilele, cu atâta ele deveneau ceva maicomun, i mintea incepu cauta desfätarea in alte coardevibrätoare ale inimei.

Este insa' in firea lucrurilor cà ceeace atinge propria fiintasa fie mai adânc simtit i deci sà gasasca o rostire mai potti-vita decat simtimantul mai altruist al iubirei de tara. Poeziile

100 ISTORIA. ROMANILOR

patriotice pot numai atuncea sa ajunga culmea, cand pornescdin inimi largi, incapatoare, in care bucuriile i durerile ob-§te§ti ieau chipul unor bucurii i duren i personale. Pe candpoetii mai putin inzestrati vor putea canta, uneori in culoriadevarate §i mi§catoare, propriile lor simtiri, numai cei maimari vor fi in stare a imbraca in forme neperitoare iubirea in-tregului din care fac parte. Era deci firesc lucru ca literaturapatriotica din timpul lui Alexandru Ioan I sa fie, afara de putineexceptiuni, slaba ca fond.

Se adaogia insa o alta imprejurare care trebuia sa o co-boare i ca forma. Sub inraurirea limbei i literaturei fran-ceze ce patrundea tot mai intins in mintea celor cu carte, limbaromâneasca se impestritase Cu o multime de cuvinte noue, fararasunet i MIA radacini in lumea morala a Românului, planteseci de ierbar culese i uscate, iar nu prinse, verzi §i pline deflori, ca acele rasärite din fondul cugetarei române§ti. Acestecuvinte, prin forma lor cea noua, puneau insa in lucrare unfarmec deosebit tocmai asupra mintilor mai putin inzestratecare se intreceau in intrebuintarea celor primite i introduceafarà incetare alte noue.

Din aceste doua pricini, inspiratia mai mult silita i oarecum de comanda a patriotismului §i mi§unarea neologismelorIn literatura curenta a epocei pe care o studiem, producerileei sunt, in imensa lor majoritate, *ubrede §i fara avant. Exceptiunile ce se intalnesc nu aveau in destula putere spre aindrepta curentul, mai ales CA poporul care cetia, restrinsel la un numar indestul de neinsamnat, nu putea deosebi fru-mosul adevarat de masca lui, i amesteca impreuna minunatelecreatiuni ale unui Alecsandri cu acele ale unui Pelimon, Ba-ronzi sau Grandea. Simtimantul estetic era foarte putin des-voltat la Romani, i lipsa lui dadea ranguri egale productiilorcelor mai indep'ärtate pe scara gustului frumos.

Mai este apoi o imprejurare care explicà." saracia de mieza operilor literare, mai ales dela inceputul domniei lui AlexandruIoan I. Din cei trei mari poeti pe care timpurile de mai inainteIi impinsese la lumina zilei, Alexandrescu §i Bolintineanuajunsese pe clina coboritoare a desvoltarei geniului lor, iar celmai mare din toti, Vasile Alecsandri, de 0 pastrase Inca' nea-tinsa puterea lui creatoare, fusese insarcinat de domnitor, prie-tenul sàu, cu misiuni politice insamnate care trebuia sá abatäcugetarea lui, din regiunile frumosului uncle se avântase Oda'atuncea, spre realitatea vietei de toate zilele. Aceasta ne ex-plica inca 0 mai mult lipsa aproape totala de luceari de valoareesteticà in primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan I i numai,dupa ce pozitia exterioara a tärilor romane se mai limpeze§te,Alecsandri poate iar, sau relua lira lui parasita, sau readuce,


prin retipàrire, creatiunile sale anterioare, In con§tiinta po-porului s6u. S6 limpezim Ins6 prin exemple ideile arnate :

In decursul anului 1859, D6sc6lescu In Solonii nqtri, In-deamng pe legiuitor :

SA gAndeascA la tara ce In vol spereazii

iar in Strigoii, el spune cà:In obsteasca adunareAm vAzut cAti-va strigoi.

In poezia Vorbei sei fie, 1§i bate joc de deputatii majori-tAtei, spunandu-le :

Ori cum sA fie, din nemiscareN'aveti dorinta sA vi

Tot a§a in poezia Noi, el spune cAIn loc de zile, In loc de viatAIn loe de tal A si oameni noi,Tot bAtrInetea Inca ne-nghetatA ;

Suntem tot noi !

Dar pe lang6 aceste rostiri destadAjduite asupra Indrep-tärei rAm6§itelor trecutului, DAschlescu vede zorii viitorului inpoezia 0 zi frumoasd, In care cant5. :

Azi RomAnul dovedesteCA-n sfirsit s'a desteptatSi cA-n faptA vrednicesteLibertatea ce-a visat" ".

G. Baronzi, unul din poetii cei mai spornici ai timpului,celebreaz4 pe un haiduc din vremile vechi, asbunAtor al po-porului impilat, In un poem ce cuprinde hare altele urmAtoareastrof6 :

StrigA ura I sl trAiascAToatA tara romAneascAPe strAini sA-i biruiaseli5i din sfnu-i sii-i goniascii?

G. Thutu i§i bate joc de toate elementele rele §i putredeale societgei In poezia Vei place cum eu cdnt, sau reaminte§tenedreptAtile vechi In fuiala unui tdran de atre un arenda§grec, iar pe de alt6 parte in Romlnul §i Ldutarul el chiamg peMuntean :

sA vinA la noiSA scApAm de-ori ce nevoi ".

17 Steaua Dunarei, 2-3, 5, 8 Ian. 3 si 11 Iunie 1859.Corbea Haiducul, de G. Baronzi in biblioteca popularl. Bucuresti, 1859.

" Steaua Dundrei, 23 Ian., 20 April si 14 Mai 1859.

102 'STOMA. BOMANILOB

loan Pavlof spune domnitorului :s [it doam13 ca Stain, si num3le da MareS t-ti .pu u-n dr 14u1 1 poporSI dici st-a;u1 u iirei dap trte d3 hotve§I n ttla rom ui spre fatale viitor

iar C. R idulian pune In domnitor speranta regeneedrii täranuluiromAn :

PA not Astia tAraniiCe am t.rait twiltePA 1-acum cA id do n lad sfIntulNe-a tritnis pe Cuz t blAndul

Avocatul Ionescu din Bucure§ti exclam6 :monii este d spArtireDumnezeu ne-a dat unire la.

Tot el face o Odd la Minim din Ploe§fi.Un anonirn Intreab1:

PAM cAnd [rate Munt neSA te lupti tot cu nevoi :P nA cA d mfl M I °vaneInjugate-or ca pe boj?

Sofia Cocea, acea tânrirà femee pe care am v'cizut-oMad alriturea cu Val) ttii pe CM-Amu' grzetIriei politice, trichinao poezie Slelei Duneirei, organul de cApitenie al n'Azuintilortimpului, spunAnd in ea :

Stelitta draulChiar acurn..1 d peireTu Mol 'ova al scApat" "

precum §i alte poezii de acela§ caracter.Mavrodol caurä sà reinvie spiritul national pe calea poe-

ziei dramatice, scriind o drama' : Vlad Tepe § 25. *1 tot pe atuncipublicà Bolintineanu o Ilona serie de legende istorice In ver-suri, precum Baia, Codrul Cosminului, Celatea Alba', Bucovina,111oldovenii la Merienburg, Cillugarenii, Dumbrava-Ro0e, etc.;dar aceste balade sunt mai pre jos de minunatele sale crea-tiuni din 1852, atAt ca avânt al gandirei cât i ca form5., iarlimba lor este lot mai incrcatà cu neologisme26. Mai publiclBulinlineanit §i Aminliri de ctildforie in care presurà pretu-

Sleaua Danarei, 22 fanunrie 1859.al Voicti plu arul sAu Enluziasnuil fdranalut roman, Buc. 1859.la Ram lnul, 27 [anuarie * 30 fulla 1859.la Steaua Du Aril, 4 April e 1859.

Ziva, 2 Aprilie 1859." Bu urea I. 185 .

Randnilor de D. Bolintineanu, 13ucurcsti, 1859.


tindene povestiri istorice, precum bunä-oarii cu prilejul des-crierei Giurgiului, acea a luptei lui Mihai Viteazul cu Turcii,la podul din acel loc 27 O altà Descriere de dileitorii a lui Al.Pelimon cautà sà atragä luarea aminte a boierilor asupra fru-musetei t'ami lor. El fi IntreabA a de ce f§i petrec cea mai mareparte din viata lor In Bucure§ti sau trec hotarul in sträinätate§i nu se duc sà-§i fmprospäteze puterile In mândrii munti aitärei noastre28? 0 a treia Descuere de cilliitorie fAcutä de unulTheodor Margot, prin muntii Tärei RomanWi, stärue pe längAInsämnarea frumusetelor fire§ti §i asupra amintirilor istoricefncheie cu cugetarea patriotic'ä ca': Aci se fini victoria noastrà

acesta este tabloul acestei märete, avute i roditoare täripe care o locuim, cunoscutà de popoarele Europei sub numelede Valahia, dar care pentru noi pästreazä §i va pastra pentrutotdeauna dulcele i gloriosul nume de Romania" 22 Tot peatunci o femee Amelia V... publicA o nuvelä nationalà, subtitlul Amelia Steldnescun.

Tot atunci apare §i Darea de seprnä asupra procesuluiexilului C. D. Aricescu ce fusese surgunit In 1849, din cauza

räspunsului la un imn dedicat generalului rus Duhamel, careimn M'alta pe Ru§i. Aricescu rgspunsese acestui imn, prin Bilis-temul Romeiniei contra apeisätorilor ei, In care spunea filtre altele :

Ajungl-vA blAstàmulPoloniel ce gemeSub jugul de sclAvieSub knutul de urgieCu care-o 'nf5surati.Si voi copii al tgreiBoicri, nu dati uitarei :Polonia cea mareFu sclava prin tradareSi azi zace-n mormAnt" si.

In anal 1860, apar, pe längä poezii singuratice de felularätat, de care mi§unä organele timpului, culegeri mai maripublicate in volumuri §i care impärtil§esc acela§ caracter. A§aIn prefata la volumul de versuri tipärite de G. Meitani, autorulne spune, cä iubirea de patrie ce necontenit vä'zuse suspinânddorul mumei ce o moarte secerätoare culeä la pämänt, §i vi-surile vräste de roze, acestea furil obiectul cantärilor mele".

iatà cum cantä el patria, In poezia inchinatà pärintelui s'äu :FAcusi s5. stiu ce este a patriei iubireRespectul cAtrà Sancte In mine al sAditIubita libertate Ilrei fericireFcusi sa fie visu-mi perpetuu favo

CdIdlorii pe Dundrea si In Bulgaria de d. Bolintineanu, Bucuresti, 1859.Impresiunii de ciddlori In Romdnia de Al. Pelimon, Bucuresti, 1859.

" O ¿'ja/orle In cele 17 districle ale Romdniei de Teodor Margot.Steaua Dundrei pe 1859, Nr 1 i urm.Procesul i Exilul meu la Snagov de C. D. Aricescu, Buc. 1895.

In poeziile lui de iubire, Meitani este inca si mai radicalIn limba :

Numai tu scumpà te arltiInvingi natura, junime belADar fad s sufAr, crudo, amar

lar in Patria nu se mai uita nici la limba, nici la tntales,ci serie

Astea Orla de-lnfocare ii c-o minie fierbAndAZise juna cea femee cu un glas tremurnorSi'apoi repede se scoall ca lumina strdlucindA

s'abate spre un arbor ce sta colo zimbitor ".

G. Baronzi tipäreste doua culegeri de poezii patriotice,in care se cuprind bucati ca La Romdnia, La Zeul tiraniei, Su-fletul qi Sclavul, La Zeul Carpafilor, Cdntecut deputatului,care canta

Pentru cele patru punteVotul nostru sA ne o:1Am ;

Ruga Romeinului In care se roagaDoamne scapà tara meaDe uitare cea nedreapt6;

sautn Fdt-Frumos, In care adresandu-se domnitorului, spune :FAt-Frumos, RomAne mareIti dau dota tArisaoreDouà tAri surori iubiteSub domnia ta unite".

Pe ici pe colea !si intrerupe avintul patriotic, sprecanta durerile personale, precum In Dorul nevindecat, sau Cee mai dulce in lame. In poeziile de iubire, limba lui Baronzi emai 'fliná de neologisme decat In acele catre tara'.

¡mi place, mA'nclIntii ?1st dulce azilDar far de amoruri mA crez In ezil".

Mai tnfocat decat ce de pana' acuma, canta C. D. Ari-cescu faptele mari strabune, Mil a se Malta trisa nici macarpanal la Bataliile Romanilor ale decazutului mare poet mun-tean. In o limba impestritata de neologisme, Aricescu serieun sir de bala de asupra lui Vlad Tepes precum : Ospd tul luiTepe, Soldatul roma sub domnul Tepe§, Vlad Tepe § §i solii,Tepe § §i câlugârii greci. Un alt ciclu este Inchinat lui MihaiViteazul; apoi gasim poezii ca Romdnia rendscdndd, 9 Iunie

Ctnturi intime de G. Meitani, Bucuresti 1860.." Danabianele fi elude Carpagior de G. Baronzi, Bucur6stf 1860. Aceltq

caracter aproape au ol poeziile lui A. Biru, Roua In lacrimi, Bucuresti 1860.

104 ISTORIA 110MANILOR

1848, Lui Napoleon III, 24' lanuarie 1859. In Diminefa peBueegi, Aricescu cantà

Poetii contimporani din timpul domniei lui Alexandru loan Cuza.Colectia Academiei Romane.

Abia Tratan Divul cu pierderi colosalePe fiica lui Zamobds putut-a subjugaDe bravi colonizate aceste SArI vestitePaladiul Rome' furii i citadela sa ".

$oimii Carpatitor, poezie istoricd de C. D. Aricescu, Bucuresti 1860.

CULTURA INTELECTUALL 106

:

106 ISTOBIA ROMANILOB

Al. Pelimon se urea chiar la o epopee In 12 cAnturi, Incare celebreaza tot cucerirea facuta. de Traian, fara ca In cele6.000 de versuri din care epopea se alcatuie§te, sa' se intAlniascácel mai mic avAnt al ganclirei ; iar limba este intesata cu cuvintenoue, ra'ra nici un miez poetic, precum ; orgoliu, sacerdot, na-rare, consolare i chiar grinsei ca dinfii (grinca des dents). ElsfArmte poema lui cu strofa :

Roma, Roma totdeaunaA atras a lui privire.Prin vcgherea lui, FortunaPasii 'ndreapta spre marire.Asta tinta dar almaFu romana colonie.Roma-Dacia, mireasA,NAscu marea Romanie. "

Pocziile lui Zamfirescu publicate In Revista Carpafilornu se deosebesc, de cele analizate pana aici, nici prin fond niciforma 36.

Pe acest pustiu intelectual, olvanizat numai cAt de sim-timAntul iubirei de tall, se Inaltä s'ar parea, ca ni§te mirajeinOlatoare, cateva lucrari de adevärata valoare, atat ca cu-prins at §i prin limba curata §i fumoasa In care sunt alcatuite ;cAleva fabule de A. Donici §i. minunata novela doamna Kiajnade Al. Odobescu, publicate §i unele §i cealalta In Revista Car-patilor. 0 lucrare acum uitata, dar care are meritul unui pu-ternic avAnt al gandirei, de §i limba cam lasa de dorit, este unpoem scris de Romul Scriban, pe cAnd era student la Turin,intitulat : 0 noapte pe malul Dundrei. Reproducem sfAr§itulacesici frumoase conceptiuni poetice :

De tine e legata a Dacio! fiinta ;CAci Dunmezeu te puso, in nalta sa voint1,1SA fii aici o poarta de-arama si granitDe-a pururi Incuiata de-un brat nebiruit.Infernul nici °data nu va pu tea sa feelIn abur! sau In neguri a ta profundl apaSi s'o ridice-n aer In forme mari de noniSub bolta presurata de stele si de son.

i seculi nici odatA nu vor putea sA secolzvorul tau cel vecinic si apa ta cea rece.Eterna-i temelia ne-nvinsei RomAnieEterna ca si dansa e unda-ti albastrie.Nici omul, nici natura nu vor pace surpa ;Nici spatiul, nici timpul n'o vor place seca.

U Traían fi Dochia de Al. Pelimon, Bucure5ti, 1860. In critica Muthaeestel epopel In Athencul Romtn 2 Fevruarie 1861, criticul se ocupa numai debicalcarea din partea autorului epopei a condillilor clasice ale unci formeepiee, lard a apuno nici un cuvant asupra conceptiunilor poetice si a Umbelautorului el.

" Revista Carpafilor, I, 1860, Iasi sub directia lui G. Sion.

CULTURA IWTELECTUALA 107

Rostogoleste dar etern a tale valuriPrin aste vAi ripoase, prin aste negre maluri;Mugeste Cu putero o rfu neperitoriDin ziuA pAn-In sarA, din sarA pAn-In zori" I"

Aproape cu acela§ avant al gandirei este scrisa" meditatiaO noaple pe ruinele Sucevei38, de un anonim §i Oda la deschi-derea universilafei din Jai 26 Octomv. 1860, de loan Ianov,poetul melancolic al acelor timpuri care trebuia srt devita maitarziu veselul §i hazliul autor de cantecele comice39.

Nimic nu ne poate da o idee mai lamurita a lipsului desimt pentru frumusetea limbei, deck. urmritoarea MA-0M dinun poem al lui Adrian : Slelan §i Tdiarii, care stricri o descriereIn destul de vie §i de mi§catoare a unei lupte, prin un cuvantnepoLrivit pus tocmai la siTtr§it §i care da'iatna tot efectul.

Fulgerl din arcuri sAgeti veninoaseScAntei se miscA pe coiful judosLancea s'ascute-n pAganul og';Tatarul s'opune, dar apoi slAbesteCade si-n prinl groaznicA, cumplitdArborul se luptl, se pleacA, s'agild","

Tot atat de putin simt pentru limbä are §i Sofia Hrisos-coleu §i lucru straniu, aceasta femee care serie foarte curat§i brumos In proza, In versuri s'abate la o limba ca urmaloarea :

Si cred cA virtutea este rAsplAtitACA meritul astizi este onoratCA simtirea este de top pretultACA spre-a fi ferice omul e creat"42.

Pentru a videa tnect pan'a la ce exagerare se mergea Instricarea iimbei, s'a reproducem odio al lui Nastasanu, candpleacä spre a studia pictura In strain'atate. El spune Wei decare se desparte§te : De §i factia ce-1 oprima' au slat §i slà Incàobstacol la ni§Le asemene aspiratii, Ins6 noi prin asiduitale§i indiferenta la insidiile lor vom invinge, §i tu vci con Linua

87 Atheneul romdn de V. Alexandrescu No. 18, 20 Fevr. 1861. PoemulIncepuse a se publica In No. 14 din 1860.

" Sleaua Dundrei 69, 1860." Alheneul romidn? No. 6, 4 Noemv. 1860. Ianov spune, In Inchinarea

cAtrd Papadopol-Calimah:Obosit de grea durereSi de-al inimei suspinImi plec capul In tAcereLa al soartei crud destin".

' Ibidern No. 6, 4 Nocmvrie 1860.'1 Asupra Sofici Brisoscoleu vezi un articol de Emiligar In Arhiva din

Iasi, 1902, lanuarieFevruarle." Alheneul romdn No. 1, 15 Sept. 1860.

108 ISTORIA ItOMANI1,011

mara ta cal% progres care te va conduce la nidul (nid=cuib)su natural dela capitol" ".

AlAturea ca aceastà directiune *oath' spre modernizareastricarea des6vArsità a rostului limbei, mergeau alte douA

Poetui Grigore AlexandrescuColectia Academiei Române.

una mai moderatà, primind oare care cuvinte noue in tes6turavAnjoas6 a vechiului graiu ; alta cu des5Arsire arhaicsä, re-tnoind rostiri uitate i turnAnd cuvinte noue in forme vechi.

Didem. Tot asa gAsim In Imnele poetice ale lui G. Boteanu, Bucure§t11860, unul dedicat Demoazelei A. In acela§ an afliim pe Alexandru fon Hu-lubelu reeditAnd Suspinele unei matroane din istoria Romdnilor ce fusese tipA-rite Inca In 1847 In Gazeta Transilvaniei. Hulubeiu Imparte gratis aceastiiscriere junhnei studioase.

:

CULTURA INTELECTITALA 109

Directiunea moderata era reprezentata prin prozatori imam,nati, precum intre altii prin Mihail Kogalniceanu ; cea arhaicase intrupa de o camdata in marele meter al penei romane,Alexandru Odobescu. Bine inteles, ca daca in proza se putea,ba trebuia chiar pana la un punct, A' se primiasca innoiri, nuera tot astfel pentru graiul poetic care nu poate cleat preaarare ori suferi intrebuintarea de cuvinte noue, neframantate§i neinfratite inca cu gandirile poporului. In aceasta de pe urmasfera marele plasmuitor al limbei poetice ramane aproape singurVasile Alecsandri.

Seriile istorice produse de aceste directiuni, astazi auajuns aproape la a lor incheiere : Directia exagerata catra neo-logisme a fost mai cu totul parasita §i mai staruie§te numaiInca in cateva ramuri de cuno§tinti §tiintifice ; cea prea arhaicaiara§i a fost indulcita pe cat se putea in proza ; iar in poeziene am intors §i ne intoarcem tot mai mult la limba plina demiez §i de icoane frumoase a poporului.

In decursul anului 1861 se mentine curentul literatureipatriotice, ba se intare§te amestecandu-se in el §i glasul panaacuma mut al poetilor mai de seama ai neamului românesc :Gr. Alexandrescu care scrie, daca nu cu un deosebit avant,cel putin cu un ton mai adanc, o poezie inclinata Unirea Prin-cipatelor :

Timpul tree e, omul piere, dar a patriei iubireE averea cea mai rarA, cea mai scumpA, mostenireCe de la pArinti de merit, nobilii fii o primesc".

Apoi Donici apare cu fabulele sale, toate aceste productiimai de sama fiind publicate de marea revista intemeiata lainceputul lui 1861 de un grup de literati, Revista romcind ceapare in Bucure§ti, de acela§ caracter, dar mai bogata §i mailuxos editata. decat Revista Carpatilor din Ia§i, Gh. Maupublica in Atheneul romcin mai multe poezii patriotice, precumTara mea in 24 Ianuarie 1861". Pe lânga aceste productiuniurmeaza Inca mai departe §irul acelor sarbede §i de nici o sama,precum bunaoara o povestire nesarata a unor intrigi de balmascat, insotite de o poezie Adio la Carnaval, in care, se gasescversurile

Adio Carnavale, adio bal-mascatAdio sAri frumoase ce voi m'ati amuzat".45

Un poet nou G. Creteanu apare la orizon ; dar el apartine,nu rasei celor puternici, ci celor §ubrezi. In o poezie patrioticael calla :

Nemicul ce ne apasA nu e cel din afarACoruptle e nemicul ce sapA aceastA tiul";

44 Atheneul romdn 14 f i 15; 16 si 24 Ian. 1861.45 Impresit de carnaval, Focsani 1861.

110 ISTORIA. ItOMANILOR

iar pe albumul unei domnisoare el spune :Prea puternica-i magieTot asa de radioasADe suavil i frumoasA

SA te tie".

Zamfirescu cantà mai mult durerile inimei, ins6 trite°limbil cu totul stricatà prin neologisme neiertate. A§a in Moarteaunei pasere el spune :

Nefericita-nvins5 de plAgi i d'horroare (sic)Ii pierde echilibrul, dispare-n infinit

Dar tot liberA moareCAci libera-a trait!"

Tot a§a suspinA i Radu Piltàriligcanu in poezia lui CcIntec :

CAntA, cântil, angerelAS'aud glasul tAu frumosSA bared pe filomelA

eu srt fiu orgolios".

Cel mai exagerat din toti versificatorii acestui an estede sigur d. I. Sacellariu care ascunde o lipsil desilvArsitil deinspiratie sub un nilmol de cele mai indrAznete neologisme

Aproape de barieralute° vale pomiferA"

sauApoi prompt In patu-mi s'aruncA a lene"

sauExemple abundante avem In fata noastrA

sauochitt-i d'adoare

Vars5-In al meu suflet supreme alegrete(allégresses).

G. Sion urmeazil inainte cu fabule, iar G. Baronti cupoezii patriolice 46.

In lit eraturà sub forma prozei, insàmnilm un roman sauo novelil satiricä asupra functionarului, insilmnat cu terminulinjosi tor de slujnicar. scrisil de Al. Pelimon si bine apretuiráde eel mai aulorizat organ al timpului, Revista romemil carespune despre aceastil lucrare, cá este o novelà umoristicil Oitade spirit §i vervil ; nu numai cìi e o bunil scriere literarà, darare §i o nuare insemnnate moralä" 47.

Cu eta vremea inainteazil, cu atAta se adun5 tot mai multeelement& culturale care imping mintile mai departe pc calea

" G. PAtArlAgeanu In oare de repaos, Buc. 1861. Ceilalti In Revista Car-pafilor, II, 1861.

47 Nenorocirile unui slujnicar de Al. Pelimon. Buc. 1861, Cf. Revistaromeind, I, 1861.


propäsirei. Cu toate ca pe unele taramuri miscarea Inainte nuse simte, totusi Ma indoiala ea, In totalitatea ei, cugetarearomâneasca sporia In Intindere si cuprins si ca, chiar acolo undepropasirea nu se manifesta vadita, se pregatia In ascuns reteauade gandiri pentru Ihältarea nivelului intelectual.

In decursul lui 1862, poezia patriotica se mantine ;" bamarele evenement al unirei desavarsite a Wilco române parea-i da un nou avant. 0 multime de ode apar In ziarele timpuluispre a sarbatori acest act mântuitor. In afara de aceste poeziimai marunte, Al. Pelimon poetul epic al timpului, Inzastreaza.

Poetul Dimitrie BolintinnanuColectia Academiei Routine.

literatura româna cu o a &ma epopee asupra lui Mihai Vilea-zul, pe care-I ca'nta in 1060 de strofe fiecare de cate 4 ver-suri scurte. Poema cuprinde 22 de canturi si o concluziune.Versurile sunt cam astfel de a randul :

A plecat in OlteniaLa Sultan a protestaPentru toat5 RomAniaSuferinda care sta.

Van Sumll nit' Romani de fapteMari prin mimi si bravuriNu tiranilor desarteMini, servile creaturi.

112 ISTOIIIA BOMANILOR

sauPrecum paserile trece (sic)PAdurl, rAurl, mAri si multiLa asa asalt se-IntreceAnImati crestinil frunti.

sau51 luase Radu stireCa-o revoltA-a eclatatDomnul Mihai Cu ostire,Era viu si desteptat etc.

cu toate aceste, in introducere, autorul ne spune, cAa vrut sä dee o poemä originalä in versuri, in o limbä de totpopularà" 48.

Tot in felul lui Pelimon insä mult mai bine ca limbä, scrieG. Baronzi, Legenda Rometniei, un fel de poernä in 54 de strofe,câte de 10 versuri fiecare, cAteva din ele cu versuri destul deizbutite, precum In descrierea eroinei :

Ochil el ca douA steleStrAnse-n cearcAn de rubin (7)SvArlA fulgere din elePe un cer limpede senin ;51 pe buzele-i vrAjiteInfloresc netncetatGarofiti ImbAlsAmateCu miroase ce hnbat;lar sprinceana pe la ochiuParcA4 scrisfi cu deochiu 49.

Tot in 1862 apare o nouä serie de Poezii patriotice de Bo-lintineanu. De §i in ele se mai intalne§te ate o adiere a geniuluisau, in deob§tie conceptia e slab4 ; mai mult versuri decAt poezie.A§a *tefan ce! Mare tine urmätbarea cuvantare boierilor dinVaslui :

La marinimia care am avutPentru toti, rAspundeti ce fel ati fAcut7Voi primirAti clrma ca sA o slAbit1ApArati corona ca s'o umiliti.Ca sA cazA domnul ati volt sA piará5i neatArnarea Intea noastrli tarlil""

Doi poeti noi apar in zarca literaturei romane : Stän-cescu §i Grandea. Cel intai este foarte läudat in prefata scrisäde cäträ I. G. Valentineanu care prive§te volumul nou de ver-suri ca un evenement literar de intAia mänä, apäränd multasupra inaltei valori a poezillor Strigoii §i Fiul ingrat. Ca sä

" Gloritle Romdniilor sub Mihai Viteazul de Al. Pelimon, 1862.4, Legenda Romdniei de G. Baronzi, Bucuresti 1862." Legende noui de D. Bolintineanu, Bucuresti 1862.

CULT1JIL9. INTELEOVJALA 113

se'.poatà videa, cum critica pe atunci stktea la acela§ nivel cuproducerea, citkm urmktoarea strofk din Strigoii :

O sinistrA mana areSi un aer de florTotul e o spalmA mareAeest monstru-ngrozitor";

iar din Fiul ingrat versurile :$i acel loc °data atat de frumosA rAmas acuma un lac infectos".

Neologisme ca, obscuritate, lugubru, sumbrk, imprimat,destinat, etc., etc., se intalnesc la fiece pas. Bine intkles ck §iStAncescu plkteste tributul neaparat patriotismului, cu poe-ziile sale : Romdnia cAtre Moldova, Geniul bun §i Geniul Mual Romdniei, Inturnarea Expatriatilor, La Aquila romdnd, etc. 51

Al doile poet ce este primit iarksi cu simpatii de criticksi de public, este Haralamb Grandea. Precum Stancescu fu-sese recomandat de Valentineanu, astfel Grandea este sustinutIn primii ski pasi de G. Sion care, in prefata la volumul lui,spune ck aceste poezii sunt primele aspiratiuni ale unui geniuce vine sk ne incânte. Poeziile lui Grandea sunt MA indoialksuperioare multor din contimpuranele lor si limba lor, de sipktatà pe ici pe colea de neologisme (selba-p6dure, teroare, doliu,grotesc, suav, debil, etc.) este in deobste mult mai curatk.Ele pAcktuesc insk prin o ingrAmkdire de diminutive care ledà o bolnkvicioask gingAsie. (In o poezie de cateva versuri gksimurmktoarele : voinicel pAstorel usurel garofite chipusor In-gerel , mititel) 52.

Mai publick poezii si Depkrktanu 53 ; iar Thutu isi adunkpoeziile lui in un volum ". Ambele aceste culegeri nu sunt su-perioare celor analizate. *i incerckrile poetice ale hi Hajdeu,de si se deosebesc ca conceptie poetick sufkr de boala neolo-gismelor. In Po tretul el spune :

Piptorul ca hotul prinde acea clipealAPenelul ca pumnarul zimbire-a pironitCa sangele din rasa, pe panza infernaliiRAmas-a marturie surasul amAgit.

iar in Memoria Raisia M... lka el cântà :MA-mpinge dorul meu tot unaSA rAscolesc macar lacunaCe-o simt in tristu-mi firxnAmint.

" Cilera, poezii de D. StAncescu ou o prefata de I. G. Valentinean.u,Bucuresti 1862.

is Preludele de Haralamb Grandea, Bucurestl, 1862.as Doruri # amoruri de DepArilteanu, Bucuresti, 1862.16 Poezii de G. TAutu, Ianuarie, 1862.

A. D. Xenopol. Istorla Rominilor. Vol. XIV. 8

I 14 'STOMA ROMANIL011

Tot a§a §i Stefan Vargolici cel cu limba a§a de neao§5.de mai tarziu, in Cilugrul spune :

Ce cauti tu copile 1 Floarea nu mai esteEa scum orneazd sintul paradisS'amestecd-n corul umbrelelor celesteUncle viata-i numa un etern suris ".

Mai apar §i cateva romane, douä mai slabe ca conceptieingrozitoare ca limba', Elena de Bolintineanu §i Misterele

BucureVilor de M. Bujoreanu 56; altul cu totul superior, re-producand o intrigä interesanta, pe un fond social minunatzugravit. Este romanul Ciocoii vechii qi noi de N. M. Filimon.Meritul acestei alcatuiri este cu atat mai mare, cu cat este oscriere cu tendinte §i nu izvore§te numai din neinteresata con-templare a frumosului. In prefaa lui, autorul ne spune,el dedica lucrarea lui ciocoilor condeiului care ati mancatstarea stapanilor vo§tri. Sunteti putrejunea i mucegaiul cesapa din temelie imparatiile §i domniile. Vouà care ati furatcu sfantul din functiunile cele mici §i cu miile de galbeni dincele mari, iar acum cand v'ati cumparat mo§ii §i -palate, stropiticu noroi pe facätorii vo§trii de bine, voila vä dedic aceastacarte" 57.

Tot in Revista romana apare un Studiu asupra lui V. Alec-sandri, marele poet roman, in care se analizaza i se reproducun numar insemnat din creatiunele lui cele mai frumoase, atatca simt patriotic cat §i ca inchipuire poetica. Ce deoscbire inco-mensurabila intre conceptiile lui Alecsandri care fac sà rasunein plin toata arfa simtimintelor, i acele ce atingeau abia Cateo struna descordata a minunatului instrument 1 In DeVeptarca,Alecsandri striga poporului romá.'n :

Numai tu popor roman, sd zaci vecinic in orbireNumai tu sá fii nevrednic d'actst timp reformatorNumai tu sd nu ici parte la obsteasca infratire

La obsteasca fericireLa obstescul viitor 1

Se reproduce apoi proietica lui cantare din 1844, candprriznuind Desrobirea Tiganilor, facuta in acel an pe mo§iilestatalui, Alecsandri spune :

Fald-n lume i mArire pcntru tine-n veci sa fieO Moldovo, tara mandrd ; tu ce dai intdi dreptate 11-3ratul tau ce sfarmd astd-zi un jug aspru de roblesTie Innis pregateste viitor de libertate

" Lumina din Moldova, revistd de Hajdeu, Iasi, 1862." Anibele din 1862, 13ucuresti." Ciocoii vechi f i noi de N. M. Filimon, publicat tntdi In Revista romdrul

pe 1862. apoi In volurn In l833. SI nu se amastzce N. M. Filimon cu AL_Pell-mon autorul epopeelor analizate mai sus.

CULTURA 1NTELECTUALA 115

Unde mai rAsunase accente atat de pAtrunzAtoare, ca inAllarul nulastirei Pulna, In care V. Alecsandri incheagà, Incele mai mAndre colori, o legendà scumpà RomAnilor :

Ura-n cerurl se ridicA I Ur15 dealul, clocoteste;SA trAiti copii le zice Stefan ce-acum se gAteste.

ZhArnie coarda din arcu-i, fulgerA sdgeata-n vfnt,Trece, piere mai departe si-ntr-un paltin vechiu s'a flint.

Acolo va fi altarul I zice falnicul monarcCe se fnchinA si se pleacA pe rAzboinicul sail arc.

SA trAiascl domnul Stefan mii de glasuri II ureazASi poporul jos In vale umilit Ingenuchiaza"...

Ion Ghica si Vasile AlecsandriColectia Academiei Romfine.

" Revista ronidnd II, 1862. Fat5 cu aceste avInturi poetice, aducem opoezie de DAscalescu, publicatli si ea In Revista romAnA, 1862, Eu devin aimcure sfArseste Cu cuvintele :

1nsA ori cum fie, scumpli RomAnieOri eft e de mare suferinta taZiie mal ferice cA sunt date tiemima-mi voeste Inca a spera.

116 ISTORLA BOMAN.L1.013

In Revista Românä mai publicA §i Al. Donici, pe 1än45.fabule, §i o poezie patriotia. Dorinfele Romdnilor §i, dupà catse pare §i cea Epigraing scris6 de un Romän, La mor-mäntul unui doctor :

Sub astà piatra zace un doctor invatatPrin moartea lui de moarte pe multi el a scapat ".

Anul 1863 vede apàrând pe tärämul literaturii estetice,in primul ränd reeditarea a douà opere insemnate : Doinele§i Ldcrdmioarele de V. Alecsandri §i Meditafii §i Ele gil de Gr.Mexandrescu. Mai apar apoi in un volum ateva piese de teatruale marelui poet moldovan : Lipitorile Satului, prin care, cumobservA Revista Romänä, se biciueau nu numai despoitoriisatelbr ci §i acei ai oamenilor bogati §i acei al averilor m'än'äs-tire§ti, Rusaliile in satul lui Cremene, Zgdrcitul nisipitor, Ultra-demagogul §i Ultra-retrogradul, precum §i in Revista romänácäteva din nouele balade poporane adunate de Alecsandri dincolectia härAzità Azilului Elena Doamna, cu prilejul märireiacelui a§524mAnt in 1862; copii gäsiti ai geniului romän d'ä-ruiti copiilor gäsiti ingrijiti de doamna Românier 6 o.

Aceastä improspätare a unor productiuni eminente nedovede§te o inAltare a gustului public in materie de poezie §i,Cu toatà stäruinta producerilor inferioare, ne aran.' o ridicarea nivelului intelectual, cel putin in unele straturi ale societäteimai culte.

De altfel se intalnesc §i poezii de feliul al doile, bunäoaràacele a le lui Constantin Stefanide 1. Apoi acele publicate inUlindarul pe 1863, futre care una Anul nou, spune :

Ciocoismul frà mitaImpill ca un dusmanSugand engele, Strigoiul,Muncitorului taran.

Mai sunt §i altele tot pe struna patrioticA, precum : OrnagiuPompierilor din 48, La fralii mei Romdni, Visul lui . te fan celMare, Moartea lui Mihai Viteazul. In V clniul M'u H. Grandeaspune :

Val de taraCA e vantul rau, ama/Si ne bate din Fanar

Anul e ins6 mai ales productiv in drame istorice, toate/VA rost ca fond §i scrise in o limbà din cele mai tmpestritate,

s' Revista Romtind, H, 1862, p. 461.1° Doine f i Iderdmioare, Suvenire ;i Mdrgdritarele de V. Alecsandri, edi-

tia II, Ianuarie 1863; Meditaiii fi Elegii, Satire ft Fabule de Gr. Alexandrescu,editia IV, Bucuresti 1863 (celelalte edita sunt : I, 1838; II, 1842, III, 1847).

Maui din luna, Bucuresti 1863.

CULTURA INTELECTTJALA 117

precum Elena Drago, In care nu intglegem pentru ce se dgacest nume Elenei fetei lui Stefan cel Mare, cea mgritatä dupgfiul lui Loan ducele Moscovei §i ale cgreia suferinti §i lupte for-meazg subiectul piesei. Alte drame de acela§ fel sunt : PetruRareq, Turnul lui Bul §i Vochifa Doamna melodramg. de G.Asaki, Un ajutor la timp, dramg de G. Tgutu ; apoi o dramgpe o temg. greceascg Cilderea Misolonghii de Temistocle Finali 62

Se mai publicg apoi §i urmarea romanului Misterele Bu-cureqtilor de G. Baronzi §i Misterele cdstitoriei de C. D. Aricescu ".Bolintineanu scrie apoi, fgrà nici un fond istoric, Viefele luíVlad Tepe, Stefan cel Mare §i Mihai Viteazul," !mkt §i acestelucrgri au mai mult caracterul de romane istorice. Al. Pelimonpublicg un roman al cgruia temà." este lupta contra elementuluievreesc, spunând in el ca fabricarea spirturilor §i a rachiu-rilor In mare cantitate, betia sau boala care ucide pe tgrani §icare rachiuri se vând mai mult de Evrei, este un ce revolt4tor,un ce de groazg". Este una din cele d'intAi scrieri In care secombate alcoolismul 65.

Anul 1864, cu adâncele lui turburgri politice, trebuia s6aducà o fnapoiere in mersul desvoltgrei literare. Al. Depgrg-tanu serie o dramg bite° limbg Inteadevgr Ingrozitoare 66.Cam tot a§a e §i o piesg in 4 acte ce zugrgve§te timpurile luiTepe alatuitg. de A. Dimitriade 67. *i CU o culegere de poezii alui Al. Pelimon, in care se reggse§te aceea§i nepgsare de cull-tenia limbei pe care am insamnat-o la celelalte ale lui publi-catii. Ea contine, pe lângg o majoritate de poezii de iubire §icateva patriotice precum : Steaua Ciahläului, La zidurile Cetà.leiNeamfului, Mihai Bravul §i Boierul Manta, Libertatea 68, etc.

Un nou poet C. Fundescu, imitand In totul pe Pelimon,cânta In poezia licisunet :

0 junime, viitorul astei OH infortunateTu esti candela vietei, tu esti demn (sic) de libertateCAci prin tara noastra noi sperAm a malta.N'au fost faptele strAbune, moliciunea nepAsdreiCi amorul RomAniei, vitejia si amoarea ;Tara care nu le are nu mai poate exista"

Poeziile patriotice nu sunt cele mai multe din acest volum.Dintre romane §i novele, dam una cu caracter national,

a cgreia IntAmplgri sunt argtate ca petrecute fntre Romilni

ii Toate din 1863." Ambele din 1863." Toate din 1863." Jidovul email:1r tn Moldova;i Bucovina, de Al. Pellmon, Buctirest1 186A." Grigoare Vodd domnul Moldovei (1777) Bucuresti 1864." Virtulea strebund 'apt national In 4 pfirti de C. Dlmitriade, Bucuresti,

1864." Flori de Moldo-Romania de Al. Pelimon, BucuresU 1864." Flori de cdmp de C. Fundescu, Bucuresti 1864.

118 ISTCRIA 110MANILOB

§i Greci pe timpul lui Tudor Vladimirescu, scrisà tot de Al.Pelimon 70, §i o alta Radu III, de N. D. Popescu, rodnicul autorde mai la ziu de novele pe tema naionalá 71. Dintre reeditäriaflam nuinai una a unei bucti mai de samil : Arghir §i Elena,frumoasa alegorie a lui Barac 72.

In silr§it cel de pe urmil an al domniei lui AlexandruIon n I, 1865, vede apArAnd reeditarea poeziilor celor bune dinprima perioadil a lui Bolintineanu 73, precum §i pe de an' parteun nou y )1um al lui H. Grandea 74; apoi poezii de Niculeanu 76,§i Calaslihul amorului de Stoicescu 76, §i un volum de Adrian 77.Acest din urmä, In ni§te satire destul de bine inchipuite, I§ibate joc de starea lucrurilor de atunci, spunand In Dumnezeu

lumea:Nu e sled dreptate, a fugit din lume;

In Pungulila mea:Zin, zin, zin, punga Cu hazTu joci rolu-n tara az I

In Stos:To-am batut, (11 -punga-ncoace I

In Visul rneu de aur :As clod sil vad clocoil pina mine toti crapatl.

In Nu se poate cu versul final indestul de isbutit.Nu se poate ori vr'o dita si la noi ca sil videmStralucind cel snare dulce de [ratio i dreptate;In aceasta mindra tara libertale sa avem ;Sa scapain de (iranio ce Roininului da moarte?

la vezi nu 1 la nu se poate

Adrian are i pozii pltriotice, Stefan 0 Talarii, Paul Chinezu,Vochija, Amorul lui , lefan, La Romania, etc.

70 Calastrola trdlniplata boierilor In =wide Gavanul de Al. Pelimon, Bu-curesti 186i.

Ruda ¡JI, noveld originalei de N. D. Popescu, Bucuresti 1864.Bucoresll 1861.

m Porzii de Bolintineanu. 2 volumuri 1865 Bucuresti. Alai apare unvolum de l'oezii abia eunnsrule de Bolintineanu, Bucuresti 1865.

Miosotis de H. Grandea. Bucuresti 1865, precedate de o prefaa de G.Sion si de o critica do Alauriciu Fingel de economic politica la Cincinatti InStatele-Unite ( I !)

" Poezii de N. Niculeanu, Bucuresti 1865, Prefata de Iacob Negruzzi Ineditia lui Saraga.

76 Caluslihtd trinomial de Toma Stoicescu, Bucuresti 1865. Mai lesaPoezii de Proclanemqi, Buctiresti 1865.

Versan i de Adrian, Bucuresti 1865. Rqeziile lui aparuse In .deosebiteziare prin 1859-1864 si fusese adunaLe In volum In 1865.

CULTURA INTELECT1JALA 119

Miosotis ale lui Grandea au acela§ caracter ca §i Prelu-dele ; iar poeziile lui Niculeanu, de §i contin un puternic avantal gandirei care le fac interesante, sunt §i ele prea inciircateCu neologisme §i la fiecare moment nàbursc iarg§i simtireadesldntuita ; (rezignare, coruptiune, pudoare, teribil, etc.). Elcaatà insà cu multa simtire :

Ca n'avem nici morminte pe care sa venlmCu umbrele strabune sa plIngem, sa vorblm.

In o poezie dedicat6 unei doamne el ii spune :NegreOt al °chit negri si sprincenele arcateFata albil *I pe umerl doua plate aruncate

D'un negru posomorit ;Dar ce vrei I Sunt un salbatec, de-o natura necloplitaMie-mi trebue un suflet, iar nu piele lustruita

Ca sa nu mor de urn I"

Cum spune de el Iacob Negruzzi : in versurile lui Nicu-leanu se reflecta caracterul s'äu pasionat §i violent, suferintelesale de naturà deosebita §i descrise cu simtire, in unele locuricam obscur, dupil cum ii erau §i gandirile, dar to tdeauna cuexpresiuni energice".

Artele. Pentru a complecta expunerea desvolrärei idei-lor poporului roman din Principate in ceeace prive§te mi§-carea estetia trebue sa" arunc'am o privire asupra artelor.

Dupa cum era §i firesc, mersul pe acest nil n trebuias6 fie mult mai incet deck pe acel al producerei frumosuluiprin graiu, intru cat la acel din urma" nu erau de lipsil §i de-prinderile tecnice pentru a da fiinta conceptiunilor, lucru nea-p'árat la artele propriu zise.

In sculptura §i arhitecturrt nu avem de ins'amnat aproapenimic, intru cat statuaria nu exista de loe, iar arhi Lectura erareprezentatà numai prin striiini. Totu§i se poate ins6mna ma'carIn teorie de§teptarea in teresului pentru frumosul arhitectonic,In dou6 studii : unul inserat in Revista Carpatilor asupra M II-nastirei Sinaia, altul in Revista romaall asupra Catedralei delaCurtea de Argq, apoi in studiul lui D. Berindeiu asupra Bucu-re§tilor tot in Revista ron-altà.

In privirea picturei gAsim oarecare inceputuri. Cei Intaipictori romani, propriu zi§i §i nu mai mutt simpli zugravi deicoane, sunt in Tara Romaaeasc6 Aman iar in Moldova GheorghePanaiteanu. Ambii se IncearcA In alcrituirea de tablouri cu stt-biecte nationale, urmand mai departe directiunea apucat6 MO.de Asaki cu ajutorul unui pictor italian 78. A§a Aman alenue§tetablourile : 0 plecare a lui Mihai Vileazul la bcileilie, Fuga Tur-

75 Ist. Romfnilor din Dacia Traiand, vol. XL p. 268.

120 1STOBLA. 1101LINILOR

cilor dupti Ceilugetreni, Vlad Tepe q §i solii 79; iar Panaiteanuda fiinta tablourilor : Dochia fi Traian, Alexandru cel Bunprimind coroana dela imparatul Paleologu, &Italia dela Marien-burg, Cea dela Baia, Stefan ce! Mare la mändstirea Neamfului,Testamentul lui $telan ce! Mare aceste dupa indicatiile luiG. Asaki, iar dupa propria-i inspiratiune : Cele cloud surori(Moldova §i Muntenia) §i Muma romdnii 8°. In 1860 guvernulMunteniei publica un concurs pentru alcatuirea unui tablouistoric asupra Luptei dela Foc§ani intre fratii Buze§ti i TA-tarii. Revista Carpatilor observa, asupra acestui concurs, cael nu §i-ar putea ajunge scopul, intru &I nu ar fi cine sa con-cureze 81. Tot pe atunci se mai publica concurs pentru poeziaunui imn national românesc, §i G. Sion dobAnde§te premiul 82In 1860 se face insa inceputul unui invatamânt pictural, prininfiintarea §coalelor de frumoasele arte din Ia§i i Bucure§ti.Se mai trimite Nästasanu 83 la invatatura picturei in straina-tate ; in 1860 Aman serie in Revista Carpatilor un studiu teo-retic Despre picturà 83; in 1864 se face o expozitie de pictura,

indoiala cea d'intai in tarile române de catre pictorii Aman,E. Cretulescu, Honoré Olivier, Tatärescu, Tene Henri, Panai-teanu Bardasare §i Papazoglu, indemnând pe guvern a incu-raja aceasta intreprindere, prin cumpararea câtorva tablouri 85,

iar in 1865 &inn pe pictorul Tatarescu scriind o carte asupraesteticei corpului omenesc 86. Tot In 1860 se infiintaza §i §coa-lele de muzica §i de declamatie, ceeace ne aduce a ne indelet-nici cu desvoltarea muzicei §i a artei dramatice in tarile române.

Asupra muzicei, ea era reprezentata prin trupe de operaitaliana care jucau piesele precum se putea, in ni§te teatre lip-site de cele trebuitoare in costumuri i decoruri, cu orchestreslabe §i necomplecte. Din cand in când, eke un concert dattot de straini, mai adaogia o varietate in petrecerea muzicala.Este de insamnat insa pentru cultura muzicala a timpului,ca se intAlne§te in el, un critic muzical cu cunqtinte nea§tep-tate §i gust deosebit, anume N. M. Filimon, autorul romanuluiCiocoii vechi i noi, care cu curaj i competenta arata partileslabe ale reprezentatiilor teatrale, a-Lk opere at i drame sau

10 Tribuna, 23 August 1859.Curierul Principatelor Unite 16 Iulie 1859. Vezi asupra acestor tablouri

lucrate In parte dupli comanda ministeriului instructiet publice, raportul pre-§edintelul adunArei MI% domn, 30 Iunie 1860 Mon. of ., 10 Aug. 1860.

" Mon. of. al retret Rom., 3 Fevruar 1861. Revista Carpafilor H, 1861,p. 235.

U Mon. of. al Tare! Rom., 21 Dec. 1861 Comp. rdranul romttz 11 Fe-vruarie 1862.

18 Am reprodus mal sus al säu Adio la tara In prilejul plecArei, vezt p. 107.14 Revista Carpalilor, 1860 trim. II, p. 230." Reforma, 26 Ian. 1864. Tromp. Carpafilor 6 Iunie 1865.IS Precepte asupra proporfiilor corpului omenesc, de TAtitrescu. Buc. 1865.

CTILTITILA FtITIDLECTUALI 121

ecimedii ; critica fArá milá voacele i jocul artistelor, i chTäuziagustul public eti un talent i o pricepere care i fac onoare 87

Pe t5.11mul muzicei nationale ins5mn5m culegerea Me-lodiilor romcine de Berdescu 88 Cu infiintarea conservatoarelor,se pune temelia rAspandirei muzicei in straturile mai de josale ora§elor 89 In 1865 se deschide un curs pregAtitor pentruformarea de coruri biserice§ti 88

Teatrul, a§5.z5mantul artistic menit mai ales a ridicanivelul intelectual al poporului, de §i prop5§e*te in personalultrupelor care din ce in ce recruteaz5 elemente mai destoinice,totu§i ducea o viatà lancedà, din pricina instr5in5rei cugetAreiclaselor superioare, deprinse cu teatrele din str5inAtate §i cuasunetul de pe scen5 a limbelor strAine. Ele Mau aproapetotdeauna loj ele teatrului românesc de§erte, §i umpleau numaipe acele ale operei italiene, chiar cand trupele strAine nu eraula iraltimea cerintelor artei ; dar era de bun gust a merge la°pea §i oarecum ru§ine de a asista la reprezenarile teatruluiromânesc.

La 1859 in Iunie, dupá sfar§irea intreprinderei lui Milo,intr5 in ea C. A. Rossetti care-0 d5." cele mai mari silinte pentrua innta scena româneasc5 ; dar este nevoit sA se retragA la sfAr-§itul anului, dup5 ce pierde sume insemnate in aceastà afacere.

Mult6 ostenealà i§i aduse mai ales Rossetti spre a scoateteatrul din babilonul limbistic" in care se afla cAzut, fiindconvins once ostenealà de regenerare a teatrului nationalva rAmânea f5.rà efect, va fi nu15, and se va scApa din vcderecA limba formeaz5 una din primele baze ale edificiului nationa191.

O altà cauzá de lancezire a teatrului era vartejul vieteipolitice care rApea la ea toatà incordarea mintilor §i nu maiingAduia bunà oat% ziarelor a se mai indeletnici cu producerilescenice, cu singura exceptie a Nafionalulut §i a lui Filimon.Se poate spune deci §i de teatru, ca de toate manifest5rile na-tionale pe tArAmul frumosului, cá el propà§i ca element pro-duc5tor, färà ins6 a se adânci in con§tiinta nationalà i MIA agAsi in ea incurajarea de care a[u nevoie asemene manifestAri.

" N. M: Filimon Incepuse a serie criticele sale Inca din 1857 In Nafionalulg le urmeaza pana In 1860, la incetarea ziarului.

sa Melodil romlne tn toatd originalitalea lor de A. Berdescu Buc. 1862.Cei Intiii profesori ai conservatorului din. Bucuresti sunt : A. Flechten-

macher fiul jurisconsultului Moldovei Christian, Carol Salvatori, Ed. Wachmann,Visarion, Mateiu Millo ; iar ai celui din Iasi : Franz Gaudella, Burada, Gros,Viniarsz, Pascali, Mezetti, Soltys, Galino t Dimitiade. Vezi D. 011anescu, Tea-trul la Romtni, Partea II, al doilea memoriu, Buc. 1898, p. 71.

" Mon. of., 23 Ianuarie 1865.91 Nafionalul din 15 Ian. 1861 (Billisescu). Comp. D. C. 011anescu, Teatrul

la Romtni, Partea II al doilea memoriu, Bucuresti 1858, p. 5S.

tiintele morale. Sub acest titlu vom cuprinde Meer-cArile de cercetare pe tärämul istoric, sociologie, juridic §i altescrieri de acest fel. In ele se vAd lieärind spiritul critic careincepe a tinde la stabilirea adevärului in sfera faptelor orne-ne§ti, care dei pornesc dela legile precize ale faptelor fizice, tolu§iimpärtä§esc in studiul lor caracterul comun de a voi sä stabi-leaseä conformitatea ideilor expuse cu aevea lucrurilor, se 'nte-lege cà cele mai multe din aceste scrieri urmäresc §i tinta na-tionalà, care chiar uneori cople§e§te pe acea de urmärire a ade-värului. Precum in literaturà am väzut eä preocuparea de eä-petenie era nationalismul iar frumosul rämänea pe al doileaplan, a§a §i in aceastä parte criticA a cercetärii acela§ simti-mânt intuneca partea curat

Chiar pe la inceputul anului 1859, apare a doua editiea Daciei literare, revistä scoasä de Mihail Kogälniceanu in 1841§i care continea, pe läng6 reproducerea de multe documenteistorice, §i articole inältätoare de suflet pe tärâmul istoric pre-cum : George Sincai de M. Kog`álniceanu, Netrologul lui Stefancel Mare, Bätälia dela 1152boeni de Kogälniceanu §i altele ineä.

ivilor la istoria poporului romän, lucrArile anului 1859 aratàtendinta de a ridica prezentul prin inältarea trecutului. A§aM. Cioran, adiutantul lui Tudor Vladimirescu, in scrierea luiasupra Revoluliei din 1821, spune ed am crezut de cea malsfântä datorie a läsa natiunei mele aceste insämnäri care potajuLa inteo zi istoria patriei" ; iar asupra revolutiei lui Tudor,adaoge eä orick de nenorocit a fost sfär§itul ei, tot Tudor afost acela care, dupà impilarea trufiei strämo§e§ti, a ridicatcel d'intäi stindardul national" 92. I. G. Valentineanu publiedpe de o parte un studiu asupra Administrafiei guvernului delaBaila-Liman, iar pe de alta traduce bro§ura francezd Austria§i Principatele romdne. In cea dintäi el spune eft' : oricine a luatvreodatä trista sarcinä de a scrie nefericirile patriei sale, acelanumai va putea sä inteleag5. simtimântul de adâneä umilire ceam incercat, voind a da o aruncäturà de ochi asupra admi-nistratiei -Wei dela 1849 pang astäzi" 93. In scrierea lui el cri-ticA domnia lui B. Stirbeiu. Valentineanu este dat judeeátiipentru aceastä scriere. In introducerea la traducerea bro§ureifranceze, Valentineanu spune : Este timpul ca sä nu mai fimnepäsätori despre lucrul public; este timpul ca sä hm §i noiodatà Români §i stäpAni in tara noastrà ; este timpul ca sträinulsá inceteze de a mai yeni sä ne poruncias.46 in prunântul nostru§i sä se faeä stäpän pe lucrul românesc ; este timpul sá nenoa§tem cine suntem §i sä §tim a ne pretui rnai bine ; cäci altfel

92 Revolulia lui Tudor Vladimirescu de M. Cioran, Bucuresti, 1859." Despre adtninislralia guvernului dela Baila-Liman de I. G. Valenti-

neanu, Bucure§ti, 1859.

122 'STOMA ROMISILOB


cum vom putea pastra cele ce posedam? Numai astfel cred,vom putea merge cu mândrie pe calea glorioasà, progresista§i mareata ce ni s'a deschis prin domnia lui Alexandru loan I§i a ne implini malta misiune ce Providenta a rezervat-o fru-moasei noastre tari" 94.

Urmarind aceea§i tintä, Valentineanu mai publica o cu-legere de documente cu comentare asupra Timpurilor caima-camiilor, 95, §i o culegere de notite biografice asupra tuturoroamenilor mai cu vaza ai timpului. In aceasta de pe urina' scriere,el cere ca guvernul nostru de astazi sa se pronunte ; este elpentru viitor sau este pentru trecut. Daca este pentru viitor,atunci cate sa imbrato§eze oamenii viitorului ; daca insa estepentru trecut, atunci sa' declaram cu mahnire cd natiunea nu-1va insoti pe taramul acesta". Prin aceste cuvinte Valentineanui§i rostia nedumerirea provocata de politica de fuziune urma Lade domnitor in primele timpuri ale ocarmuirei sale in Muntenia 96.

Tot pe atunci se petrece o desbatere interesanta pentrupunctul de vedere national, din care se concepeau toate lucru-rile. Anume invätatul basarabean B. P. Hajdeu, strilmutatin Ia§i, scrisese in Foifa pentru istorie din 1859, un articol incare dadeau un rilspuns negativ la teoria deplinei siarpiri aDacilor in urma cucerirei romane 97. Hrisoscoleu §i Neofit Scri-ban gasesc de cuviinta a raspunde la acest articol, sprijinindteoria lui incai i Petru Maior 98. Tot atunci Epitropiazämintelor brancovene§ti, in unire cu Ebria §coalelor, pu-blica un premiu pentru un tratat despre coloniile romane inDacia dupa documente 99. Se mai tipare§te in acel an, un ma-nuscript care continea un vechiu letopisef al Teirei Romilne§li 300,precum §i vol. III din Istoria generald a Daciei de D. Folinoin traducerea lui G. Sion 101. Mai iesa de sub tipar §i Adele pro-prii a contribui la marirea conduilei politice a lui loan lieliadeRadulescu, care aveau §i ele de scop tot inaltarea lupLatorilorpentru regenerarea Wei 102. In legatura cu aceasta mi§careliterara patriotica sta §i dispozitia luata de domn, de a se rea-duce oasele lui N. Balcescu, mort in Palermo. N. Ionescu In-

" Austria In Principatele romdne traducere de I. G. Valentineanu, Bucu-restl, 1859.

Documente relative la administralia gtwernului inlerimar, 1856-1858 deI. G. Valentineanu, Bucuresti 1859.

Biograliite oamenilor marl scrise de un om mic, Paris 1859." Peril-au Dacii In POW pentru istorie, lasi 1859.91 Rcispunsul lui Hriscoleu f i a tut Nevin Scriban la articolul d-lul Hi+

deu, Perit-au Dacii, In Steaua Dundrei, 3 si 7 Septemvrie 1859." Tribuna, 23 August 1859.1" Istoria Tare( Romemesti editnta de G. Ioanid. Buc. 1859.

Istoria generala a Daciei de Dionisie Fotino, Trad. de G. Sion, Dilat-es% 1859.

," Ibid. Bucuresti 1859.

124 ISTOR1A ROMANI1,011

sarcinat Cu aceasta misiune nu o poate indeplini, de oareceiamasitele marelui patriot roman fusese aruncate, ca aceleale unui om sarac, in groapa comuna103.

Apoi societatea medicilor i naturalistilor din Iasi lasasa patrunda raza patriotismului in recele ei indeletniciri, nu-mind ca membri onorari ai ei pe Hr. Tell, St. Golescu, Eug.Predescu, Gh. Arghiropol, C. A. Rossetti, I. Bratianu, V. Boe-rescu, N. T. Oraisanu, I. G. Valentineanu, S. Voinescu, L Mar-ghiloman si N. Chinezu, considerand meritele lor pentru con-solidarea libertatei". Alegerea era cu a-tat mai insamnata, cucat prin ea se onora" barbati din Ora sofa si era deci o inchi-nare adusa ideei unirei104. Nu mai putin insemnata este in a-ceeasi directiune, prefacerea ortografiei din buchi chiriliceIn litere latine. Inca din 23 Octombrie 1858 ebria scoalelordin Bucuresti adoptase alfabetul latin. In sedinta din 11 Iunie1859, comisia centrala hotareste ca protocoalele ei s'a" fie tipa-rite cu litere108. In 10 August 1859 si Monitorul oficial al TareiRomânesti incepe a tipari decretele cu latine, lasand cirilicelepentru celelalte comunicari108.

Anul 1860 ne aduce mai multe lucräri pe taramul acestaal literaturii entice : Un studiu asupra Gramaticei lui $incaide A. Papiu Ilarian, Evenementele din 1821 de Colonelul Voi-nescu, Rdsbunare sublimei sau istoria mortei lui ConstantinCantacuzino postelnicul, Chestiunea proprietillei un studiu foartebine documentat al lui I. Missail 1°7. De un caracter analog

tinzand aproape la acelas rezultat este scrisoarea lui C. Era-elide asupra Elementului monarhic care apara acest principiuca garantie a stabilitatei si a dreptatei sociale i incheie cu cu-vintele : Sà nu uitarn ca, in cele de pe urmá ranguri ale socie-tatei, exista o massa de oameni asupra careia au apasat, cutoata a ei rigoare, o opresiune traditionala si care a gemuttimp indelungat sub varga i biciul unui regim brutal" 108

103 Mon. of. al Tarei Rom., 15 Octomvrie 1859. N. Ionescu Indeplinestemisiunea lui tocmai In 1861. Ibid. 31 Octomvrie 1861. Cf. si Steaua Dundrei,25 Octomvrie 1859.

lot St. Dun. 9 Decemvrie 1859.1" Nafionalul, 15 Ianuarie 1859., 17 Oct. 1859.16. Monitorul citat. In 1860, ministerul din Bucuresti, sub Loan Ghica

publicii o tabelA de echivalenta literilor cu buchiile. Mon. of. al. retrei Rom.,8 Fevruarie 1860. In Moldova prima Instiiintare oficialA tipAtitA cu litere seafla In Mon. Moldovei din 19 Decembrie 1859. Dar 1nnoirea este curInd para-sitA si se revine la cirilice, pAstrIndu-se latinele numai pentru titluri : Carteade conf irmalii, Ministerul de cultura si instrucpione publica, Ministerul dinlauntru. In 18 Mai 1860 se aflA pentru ultima oarA instrupcione; de acolo Inainteinstrucliune publica. IncA In 1865 suplimentul la Monitor, destinat comunelor,se tipAreste cu cirilice.

1" Toate aceste publicate In Revista Carpafilor, I. 1860.3°, Des pre elementul monarhic In sistemul reprezentativ de C. Eraclide,

1860.

Mai apare un studiu al lui Missail asupra Genezei ideeiunirei, in care se reproduc frumoasele poezii ale lui Alecsandri

Alexandrescu prevestitoare ale marelui eveniment 109.Anul 1860 vede Incà inceputurile unui curent care trebuia

sa aduca o puternica intarire a vietei române§ti, intrucat tre-buia sa conduca mai tarziu la infiintarea Academiei romane.Anume Inca din 24 Februarie 1857, C. G. Florescu ceruse cao comisiune de invatati sà prelucreze dictionarul limbii ro-mane u°. In 1860 se publica, in Revista Carpatilor, un articolIn care se arata nevoia infiintarei unei Academii române,§i ca o urmare a acestui indemn, gasim ca in prima sesiunea adunarei muntene din 1860, dupa initiativa ministrului NeculaiKretzulescu, se hotara§te o suma de bani spre adunarea mate-rialului pentru istoria Românilor, 112 constituindu-se in acestscop o comisiune compusa din Laurian, loan Maiorescu, Florian,Cernagescu, Odobescu §i Sion. Aceasta comisiune, mergandmai departe cu gandul decat scopul pentru care fusese con-vocata, alcatue§te un proiect de statute pentru Societatea aca-demicá proiect inaintat ministrului Neculai Kretzu-lescu in 1860. Dupa acest proiect, societatea avea sa cuprindadoua sectiuni : istoria cu arheologia §i literatura cu lexico-grafia, urmand ca mai tarziu sa i se adauga §i o sectiune atiintelor naturale. Scopul ei cel mai apropiat era adunarea

materialului istoric i imboldirea pentru cultivarea limbei. Bu-getul noului a§ezamânt se urca la 304.000 de lei pe an 113Pana sa se hotarasca asupra acestui proiect, ministerul mol-dovenesc publica un premiu de 5000 de lei pentru cea maibuna scriere asupra limbei romane 114. Tot pe atunci Evan-gheliu Zappa darue§te ministerului cultelor din Muntenia, unfond de 5000 de galbeni, pentru incuraj area culturei limbeiromane, §i in baza acestei danii, ministerul publica doua premii,

10, Atheneul romin 6, 4 Noemvrie 1860. In anul 1859 apAruse o tradu-cere a scrierei unui profesor grec din Atena. Discurs perdru Elenismu hure ValahiIn care G. G. Papadopulo (tradus de Tabacopulo, Buc. 1859), sustineaIntreaga culturA rornAneascA este datorità Grecilor. G. Sion criticAnd acest dis-curs In Revista Carpafilor, I, 1860, P. 155, aratA, cli pe cAt timp Elenismul afost In putere, n'a fost decit pentru el ; iar lumina si civilizatia ne-a venit delaApus".

Istoria voalelor de Ureche, III, p. 220.Revista Carpafilor, I, 1860, trim. p. 156.

111 Tot pe atunci Bolintineanu, ministrul instructiei publice din Munteniapublicit un apel Ott% acei ce ar poseda documentele istorice, spre a le comu-nica ministeriului, Relorma din 12 Ian. 1860. Adunarea moldoveneascA Incu-viinteazA lui V. Alexandrescu (Ureche) 300 de galbeni, spre a cerceta documenteIn Spania Mon. of. al Mold. 95. 1860 supl.

Revista Carpafilor, II, 1861, p. 15.114 Raport prezentat adunArei Moldovei 39 Iunie 1860, Mon, of. al. Mol-

dovet, 10 August 1860.


126 ISTOBIA ROXIANILOIt

unul de 200 de galbeni pentru o gramatic6, al tul de 300 pentrulitera A din dietionar 115.

Anul 1861 vede apkänd, in marele organ al timpului,Revista romeinti, un numär insemnat de serien, foarte buneca fond si ingrijite ca formä, in deosebitele ramuri de cuge-täri, cele mai multe referitoare la poporul roman. Gäsim inea o cercetare istoricá asupra lui Lupu Mehedinfanu de G.Crcteanu ce serie studiul säu In o bunil limb5 romiineasc'ä,pe care ,e credea dator s'o schimonoseascà numai când o I urnain versuri. Tot el mai public6 un studiu asupra Liberia' (el, cuaplicare la ärile române; un alt studiu asupra Daciei vcchi,de loan Mica Libertateu muncei de P. Buescu In care sustineacä manca prin clac5 este o barbarie a timpurilor trecule :Impozitele de A. Gianni ; Lurrdrile publice de Aninosanu; BUM-re§lii de D. Berendei; Spalarul Cleindu de Gr. Lahovarv; Eve-nimentele dela 1821 de loan Missail; Libertatea instiuciiuneide E. Bacaloglu al Oruia valoare stiintific6 de mare inserma-tate vom studia-o mai jos. In sfärsit Revista romäná maipublicil, In acest an 1861, si studiilc istorice i literare deinteres deosebit ale lui Alexandru Odobescu asupra Ceintecelorpopulare §i acele asupra Poeiilor Vdcilre§li, Foletuluinovel saucalindarele lui Brâncoveanu, Manuscriptelor §i carfilor vechiciliate In mändstirea Bistrifa, precum mai dä la luminä emi-nenla Istorie a lui Mihai Viteazul de N.'Billcescu, atilt demiieastrà ca formä si de caldà ca iubire de tarA si de neam.Se mai publica si Miqcarea Romdnilor din Ardeal, de N. B51-cescu i Necrologul lui Stefan cel Mare cu un comentar de Radulonescu

Tot acest an mai vede apäränd in o editie aparte Cu-vdnlarea lui M. Kogalniceanu contra alegerei de deputal a cnea-zului A. Moruzzi, cuvântare tinutä In 5 Decemvrie 1861, sia cAreia räsunet se vede din relipärirea ci in o brosuril deo-sebitä ;117. Mändstirile inchinate de I. Brezoianu,118 Inde-pendenia constitulionald a Transilvaniei de A. Papiu Ilariandespre care ne vom ocupa si mai jos.

111 Monit. of. al. peel rominesti 25 Oct. 1860 si 4 Aprilie 1861. Vez!sI Revista Carpafilor, 1 Ian. 1861. Tut pe atunci i asdzAmintele Brancovenestlpublicd un premiu de 300 de galbeni, la fie-care 2 ani, pentru autorul celetmal bune cArti romdnesti, si 150 de galbeni pentru premiul al II-lea (accesit).Vezi regulamentul acestor premii In V. A. Ureche, Istoria scoalelor, p. 222.

1" Revista rornina, I, 1861. Tot atunci apar In Revista Carpafilor1861, dourt lucrari ale lui Missail : Intarirea nafionala i Tradarea Basarabiei.In aceastA de pe urmA gAsim fraza pusA In gura Basarabienilor, cA nutrimodatA speranta de a fi reuniti iarAsi cAtrA patria desbinatA si a forma apo1numal una si aceiasi natiune".

1" Iasi 1861.111 Bucuresti 1861.11 Iasi 1861.


Ca scriere mai mult de polemic5 insemn6m Despotismul§i Constitutia de C. D. Aricescu. Dui:4 ce autorul arata Inea relele despotismului si nevoia guvernului constitutional cao trecere &Are idealul republicei, provoaca pe Românii ceibuni sa se grupeze imprejurul stindardului lor dela 24 Ianuarie1859. Alexandru loan I cunoaste astAzi pe amicii unirei si pedevotatii tronului si ai patriei ; In doi ani a avut timpul astudia toate partidele, a se incredinta unde este puterea siviata si care sunt aspiratiunile a cinci milioane de oameni" 120.Tot in acest an, intamplandu-se se arda o biblioteca' din S tok-holm in care se spunea cà s'ar fi fost aflat niste caiti privi-toare la Romani, ministrul de culte roman intervine la gu-vernul francez ca sa-i mijloceasca informatii relative la aceastachestiune. Consulul Tillos comunica guvernului raspunsul con-telui de Mandstrom, prin care se arata ea' In adevar a arsbiblioteca bisericei din Strenguas si ii comunica un catalog alacelei biblioteci spre a vedea daca continea vreo scriere privi-toare la Romani 121

In 1862 apar in Revista romanti, Ziaristica de Missail,Militia romand qi Purismul limbei romdne de directorul scoaleidin Brasov, Munteanu, scrise in o limba de tot latinizata,dupa sistemul Românilor de peste Carpati, bunaoarà : Rea-lizarea acestei dorinti nu numai ca e o necesitate imperioasaceruta de cultura limbei noastre : si dictionarul carele va contineatoate vorbele romane e totdeodata singurul mediu ce poaterasfrange cu suscces pe pumnAtorii romanitatei limbei si anationalitatei noastre".

Trebue notata deosebirea intre directiunea innoitoare inlimba." din colo si dincoace de Carpati. Acolo o reintoarcerela limba latina; dincoace o imprumutare nesabuità de cuvintefrantuzesti. Directiunea transilvana nu a prins niciodata ra-(Mini in tarile române ; cand s'a manifestat aici, a fost totprin elemente de peste munti, care dei ca profesori aveauo inraurire asupra tinerei generatii, to tusi nu au putut invingeputerea mediului, mai tare decât acea a imitatiei.

Se mai publica un studiu insemnat asupra Meintistirilorinchinate122 de catre arheologul Cesar Bolliac, care contopesteIn un singur tot argumentele si documentele privitoare la acea.mare chestiune nationala. Se relipareste in a doua editie Curierulde Ambe Sexe a lui 1141iade123. Th. Codrescu tipareste vol. Val Uricarului sau culegere de documente 'privitoare la istoriaRomânilor124. In Ceilindarul antic al preotului Grigore Musce-

in Despotismul f i Constituf ja de C. D. Aricescu, Bucuresti, 1861.in Mon. o / . al Tdrei Rom. 2 Aprilie 1861.

Mdngstirile inchinate, de Cesat Bolliac, Bucuresti 1862.Editia II, Bucuresti 1861-1862.

1" Vol. V, Iasi 1862.

128 ISTORIA "ROMANTLOR

leanu, se aduna. inscriptiile de pe la manastirile Tare Roma-ne§tei125. Papiu Ilarian incepe publicarea insemnatei sale cu-legeri de documente pentru istoria Romanilor128. In Luminadin Moldova, B. P. Hajdau serie dupa izvoare un studiu criticasupra Desfärtirei lui Petru Rareq, studiu care impreuna cuacel asupra intreb'ärei : Perit-au Dacii introduce un nou sistemin tratarea istoriei Romanilor, acel intemeiat pe cercetareaizvoarelor 127.

Tot in acest an se aduna articolele politice §i celelalteincercari ale Sofiei Hrisoscoleu nascuta Cocea din F'älticeni,ale careia serien, minunate ca forma §i inaltatoare de suflet,inaugureaza in un chip stralucit mi§carea feminista in Romania.Impia§tiate prin ziare, furà adunate de sotia lui Aricescu,Iulia Aricescu §i publicate in un volum 128

In 1863 avem in privirea literaturii entice §i a istoriei,insemnam mai intai articolul din revitta Romana: ComiteleCavour de G. Cretanu, in care se pune in lumina rolul barba-tului de stat italian in constituirea statului roman, un studiuasupra Fabulistului Alex. Donici129 un altul asupra Mdneisti-rilor lnchinate de Gr. Bengescu, §i inv'didturile la Ro-mdni, de Missail §i Soveja Ziarul unui exilat politic din Mr-

rilmase dela Alecu Rusu. Se mai traduc Revolufiunile Ro-mdnilor de Del Chiaro. A. Papiu Ilarian urmeaza inainte cupublicarea Tezaurului §i B. P. Hajdeu cu aceea a ArhiveiIstorice a Romdniei. Domnitorul publica un premiu de 100 gal-beni pentru traducen i din autorii latini i eleni1".

Istoria insa se imbogate§te in 1864 cu mai multe studiieminente datorite lui B. P. Hajdeu. A§a studiile entice asupraistoriei române : Luca Stroici parintele filologhiei romane, Filo-sofia portrelului lui Tepe § §i Analize literare externe, in careHajdeu analizeaza valoarea ca isvoare a unor serien i privitoarela Istoria Romdnilor precum : Raicevici, Wolf, Crusius, Eu-tropius. In studiul consacrat acestui de pe urma, Hajdeu cautasà reducà marturisirea lui ; privitoare la colonizarea Daciei,(infinitas copias hominum co transtulerit") la proportiile nece-sare spre a nu contraveni teoriei sale asupra persistentei Da-cilor sub stapanirea romana. Tot in acest an apare volumulal II-lea al Arhivei Istorice a Romeiniei, care alaturea cu Te-

1,6 Calendar antic, de Gr. Musceleanu, Bucuresti 1862.14, Tezaur de Monumente, vol. I, 1862 Bucuresti.n' Lumina din Moldova, 1862."' Precedat de o biografie l un portret al Sofiei sub titlul : Sol ia Hri-

soscoleu, de d-na A. 1862 Bucuresti. AceastA insemnatil figurà IlterarA l patrlo-ticA a trecutului nostru a fost reamintitA In un studiu de Emilgar. Vezi maisus nota 41.

ApArut intAi In Independenfa rormInd din lunile Decemvrie 1862 ;;iIanuarie 1863 si retipArit In Revista Romfind.

Mon. of., 17 Iunie 1863.

CULTURA INTELIXTUALA 129

zaurul lui Papiu liarían constituesc primul inceput de publicarecriticà a documentelor privitoare la istoria Romanilor. Maiapar apoi §i douà dictionare, unul Elino-Romein de Ioanid,lucrat dupä' Bizantie §i unul Latino-Romcin de M. Moldovanu.

Iar in 1865 in scrierile critice §i istorice apare volumulal III-le din Arhiva istoricei de B. P. Hajdeu, cuprinzând maimulte studii critice decat documente. Apoi monografia consa-cran lui loan Vodcl cel Cumplit, in care acela§ autor, expunAndpe o bogatà cercetare documentan.' istoria ultimului erou alMoldovei, aduce indirect laude od.rmuirei lui Alexandru loanI. Mai iese cloud' conferinti asupra lui .*fan ce! Mare de RaduIonescu, colaboratorul Revistei romane.

Cultura generalà §i. §tiintificii. De§i imboldirea cultu-ran.' ne venea aproape inteag'ä dela Franta, totu§i este deinsemnat putinUatea traducerilor din aceasn limbk traducenice incepuse de mult in tàrile romane, dar care nu se adaogiritIn proportie cu sporirea inrhurirei franceze in nrile noastre.In tot decursul domniei lui Alexandru loan I, traducerile suntputine §i nu se pun pe române§te decAt arareori opere maiinsemnate §i de o valoare literal% mai deosebin. A§a g6simaproape numai urmAtoarele opere franceze prefAcute pe limbaroman5. : Cristianismul §i puterea lui trad. de C. G. Florescu1859, Proiect pentru educafia fetelor de Fénélon, trad. de RaduPopescu, 1859, Robert Diavolul, Favorita §i Nabucodonosor, libretede opere traduse de I. G. Valentineanu ; acel din urm'A incolaborare cu N. Fotino 1859, Operele lui Franklin trad. deRiureanu 1859, Lauda lui Marc-Aureliu, trad. de G. Cretescu,1856, Resbelul §i civilizaliunea de François Bouvet trad. deToma Sergiescu 1859, Martini lui Chateaubriand tradu§i dePizone 1859, Fidanfata din Lamermoor trad. de Bonache, Tem-nifele austriace in Italia de Felice Ornisi trad. de Simion 1861,.Britcuznicus de Racine trad. de VkArescu 1861, Robinson ininsula sa, trad. de Baumann 1861, Istoria poporuluí roman,de Titu-Liviu trad. dupä.' traducerea francez6 de Antonnelli1861, Istoria lui Cicerone de Lamartine, trad. de colonelul T.Cazimir 1862, Femeile in Orient de Dora d' Istria trad. de unanonim 1861, Istoria meicelurilor din Siria de Fr. Lenormanttrad. de Cleopatra Tabacopulo 1862, Iulia §i Leontina sauintelepciunea §i vanitatea trad. din franc. de Adelina OIteanu1862, Retragerea celor 10.000 trad. de N. Alexandrescu (dupàfranceza) 1862, Memoriile lui Garibaldi trad. de I. Nicolau 1862,Genoveva de Brabant trad. de Plerianu 1862, Istoria martirilorlibertdlei dupel Esquiros trad. de Catopol 1863, Parisul in Americade Laboulaye trad. de Serurie 1863, Istoria generala de Duruytrad. de Cernaescu, 1863, Mitologia Grecilor, Romanilor qiEgiptenilor trad. de N. Preda 1863, Baladele lui V. Hugo trad.

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor. Vol. XIV g

130 ISTORIA. ROMANILOR

de Negruzzi 1863, Sumariul Istoriei universale a culturei deA. C. Cretulescu (de sigur o traducere sau o prelucrare dupafrantuze§te) 1863, Mizerabilii de Victor Hugo, trad. de Bolin-tineanu 1863-1864, Ballo in Maschera trad. de G. Asaki 1864,Istoria descoperirei Americei trad. de Costiescu 1864, Tratatde moralti de Rendu trad. de Pop 1864, Novele de 'Paul deKoc.., trad. de Gheorghiu 1864 0 Columba de Alexandru Dumastrad. de Iosif Vulcan, Pesta 1856.

In Zara de aceste traducen din limba franceza, mai aflamciteva din germana, precum o Metodicti sau pedagogie trad.de Anton Vellini 1859, Parazitul sau me§te§ugul de a se facenorocit, comedie in 5 acte de Schiller trad. de Winterhalter,1859, Faustul lui Goethe trad. de Skeletti 1862 0 1 I igenia inTaurida de Goethe, trad. de Ilariu PuFariu 1862, Moartea luiWallenstein de Schiller trad. de E. M. Ia0 1864, apoi un Tratatde istorii morale dupa autorii elini 0 romani 1859, Istoria preiRomdne§ti de Fotino §i acea de fralii Tunsuli trad. de G. Sion1859-1864.

Fata cu aceasta saraca importare de idei straine pecalea tiparului pe romine§te, ne intrebam cu.m s'a putut intro-duce a§a cu toptanul civilizatia occidentala, mai ales in formaei franceza, In ladle romane ? Ea era adusa de a gata decatre numero0i Romani ce invatau la Paris, unde ace§tia insu-§induli cel putin cuno§tinta limbei franceze, puteau intre-buinta scrierile aductoare de idei ale acelui popor de a dreptul0 MA nevoia unor traducen. Apoi in tara chiar, pensionatele0 guvernantele franceze raspandeau tot mai mult cuno§tintaacelei limbi. Toata lumea se silea ali insu0 cuprinsul cartilorfranceze in original chiar 0 nu prin traducen. De aici se explicaalcatuirea unor dictionare francezo-romane 0 romano-francezein destul de cuprinzatoare ; 131 se mai explica apoi impestritarealimbei romane cu neologismele aratate mai sus, precum 0 nevoiaalcatuirei unor dictionare speciale spre a deprinde lumea cuacele neologisme 132.

Dacá traducerile nu erau insa de seama, apoi ideile apu-sene, introduse in mintea acelora ce nu §tiu frantuze§te, erau0 ele putine 0 inguste, §i deaceea 0 toti oamenii ce joacaIn Odle romane un rol politic sau literar trebuiau neaparatsa cunoasca limba franceza. Era instrumentul neaparat pentrumanifestarea superioritatei intelectuale. Oamenii politici ce i-amvazut perindandu-se la putere sau inaltand glasul prin adunari

lin Dicfionar romäno-frcmcez de I. Costinescu, 1859; Dicfionar franco-roman de T. Codrescu, 1859; Dicfionar-francez de R. de Pontbriand 1862.

131 Dicfionar de ziceri radicale de Cernavodeanu, 1862. Dicfionar de cuvinienoue de V. Popescu 1863. o Dicfionar de cuvinte straine imprumutate de Ro-mani de G. M. Antonescu, Buc. 1863.


cunosteau Cu totii limba francezá 133, ha cu totii îi fácuseráchiar invátáturile in Franta. Mai toatá corespondenta intreoamenii de searná cu domnitorul se fácea in limba franceiä,precum s'a vázut din o multime de acte reproduse paná aici.Dintre autori poate sá nu fi cunoscut aceastá limbá preotulMusceleanu ; poate i unul Anania Melega care scrie carteasa .cu titlul foarte curios ce se vede a fi fost o rea traduceredin frantuzeste Construclii i medita fu asupra omului cazut134.

Scrieri rominesti care sà fi indreptat cugetarea sprealte regiuni cleat spre tará i nevoile ei, se intalnesc dease-menea foarte putine, mai ales pe tárámulif ideilor mai obstesti.Asa se allá un studiu asupra lui Lucreliu poetul latin de V.Alexandrescu (Ureche), 125 si de acelas un altul asupra Epo-peelor grece0i sub titlul Omer existat-a 136 un alt studiu maiintins asupra Satirei latine de Al. Odobescu, Principiul criticeide Radu Ionescu, Istoria minunilor de Iatropol 187.

Intr'o directiune ins6 era peste putintá a nu se introduceideile din Odle stráine si mai ales dela izvorul culturei noastredin Franta, anume in cunostiintele tiinifice. Toate cártilede scoalá privitoare la aceastá ramurá de culturá sunt tradusedin frantuzeste sau luate mai liber dupá manuale franceze sauIn sfirsit ráspándind in formá originalá numai ideile franceze.Asa sunt Zoologia, Botanica, Mineralogia Geologia de Barqdirectorul foaiei Isis sau Natura care dela 1858 se nevoia sáráspandeascá in poporul román stiintele naturale 138. Tot apIstoria naturalä de Baras, Antropologia i medicina populardde doctorul Basero, Contemplafia naturei dupá Charles Bonnetde Ananescu, Descoperirea Americei trad. de Stoicescu, Fizicauzualä i Meleorologia de Marin, Geografia anticti de Saicariu,Elementele de filosofie dupti Pascal, Des pre Anatomia descrip-tivei de doctorul Polizu, Medicina legalä de Auerbach, Cosmo--graf ja elementard fá.rá nume de autor, Agronomia de P. Buescu,.Des pre Astronomie de I. Fálcoianu, Des pre vuele bovine de P.Buescu, Drumurile de fier de I. Ghica, Eclipsele din anul 1863de I. Fálcoianu, Idee generala despre Geologie de Gr. *tefáneseu,129'Organizarea polifiei sanitare de An. Fátu, Moneda de Aurelian,Moartea aparentli de Felix, Armele portative de maiorul G.

Despre ei spune cu drept cuvint ziarul rusesc Le Nord din 3 Aprilie1866: Des essaims de jeunes gens vont fi Paris, y étudier au milieu du plai-sirs et en reviennent dans le pays, deputes, hommes d'Etat". La Voix dejaRoumanie adaoge : que nos hommes politiques n'ont imité de la cultureoccidentale que le clinquant et la forme".

"4 Bucuresti, 1863.Atheneul romdn, Iasi II, 1861 No. 1, 5.

m Revista Carpalilor I, 1860, P. 233.137 Toate trei In Revista romdna, 1861." Sub direetiunea lui Bara 1 Ananescu.

Aceste 5 din urmA In Revista rom. 1861.

132 ISTOAIA ROMANILOR

Manu, Calendarul de I. Falcoianu 140. In sfera dreptului no-tam Dreptul roman dura Makeldey de B. T. Chitu i Insti-tufiile dreptului roman de C. Bozianu (1861), Disertatiune juri-died G. Atanasiu (1862), Dreptul constitutional de Codrescu(1864) Tablou chronologic al jurisconsultilor romani dupa Duprèsamé (1864).

Tot pe atunci incepe a se introduce instrumentele defizicási de chimie, i doctorul Theophil Glück; medicul spi-talelor Brancovenesti, se lauda cá spitalul sau ar poseda celmai bun microscop din tara 141. Indeletnicirea cu stiintele trebuiainsa sa conducä la aplicarea principiilor lor syre studiul tareinoastre, s't mai multe studii apar in aceasta directiune. Asacunostintele juridice provoacä' urmatoarele publicatii Expli-carea codului civil de V. Boerescu 1859, Studii practice asupradreptului criminal de C. Eraclide 1865, Juriul de N. Gr. Raco-vita, Probele de G. Gr. Cantacuzino 142. Mai ales dela promul-garea codurilor noui in 1865, se indrumeaza o activitate maispornica pe acest täram. Codurile civile, penale, procedura p e-nalei de V. Boerescu, Comentarele codului civil de Cretulscu ;Explicarea codului Calimach de Märzescu 1865, Originea legis-latiei romane de Missail 1865 Studii de drept de Pantazi Ghica1865. Cunostintele agronomice se raspandesc prin calendarelebunului cultivator de I. Ionescu, aparut in toti anii In timpuldomniei lui Alex. Joan I. Cunostinti economice aplicate la taranoastra sunt intai raspandite prin insemnata scriere a lui JoanGhica, Convorbiri economice (1865). Doctorul Iulius Baras arataIn 1861 importanta scrierei germane a lui T.-Liviu Maiorescu,Einiges Philosophische in gemeinlasslicher Formi".

Tot pe atunci guvernut Sardiniei darueste pentru muzeulstiintelor naturale din Bucuresti o colectie de animale si deminerale iar generalul Mavros darueste statului o colectiede antichitati si de monede 145. Inceputul colectiei fusese fäcutIn 1835 sub domnia lui Alexandru Ghica, and fratele domni-torului, Mihalache Ghica, se apucase sá faca primele sapaturi.In deobste arbeologia este una din ramurile cultivate mai custaruinta de catre invatatii Romani, i lucrul se explica, dacaluam in privire ca intreaga noastra renastere era datorita stu-diilor asupra trecutului nostru. In Muntenia mai ales se ilu-streaza prin descoperiri i colectii arheologice maiorul Papazoglu,Cesar Bolliac i Alexandru Odobescu. Tot pe atunci o comi-siune franceza (Maurel) descopere in Dobrogea ruinele cetatii

"° Aceste 3 din urrnA In Revista rom. 1863.141 Mon. of., 26 Ian. 1865.142 Aceste douà din urna In Rev. rom. 1861.143 Carpajilor 1861, p. 711.144 Mon. of. al prei Rom., 16 Oct. 1859.i" Ibid. din 23 Mai 1859 supl.

CULTURA INTRLECTUALA 133

Troesmis, iar alti doi Francezi, Buissière §i Baudry, sunt insAr-cinati de guvernul lor sä asiste la sàpàturile fAcute in Mun-tenia 146.

In ziva de 1 Septembrie 1865 se face inaugurarea mu-zeului de antichitäti, cand doctoral Turnescu roste§te cuvin-tele CAnd natiunile incep a simti eft' taiesc, cfind ele incepa-§i intrevedea viitorul, atunci i§i rapoart6 cu iubire atentiuneaasupra trecutului §i. reculeg cu religiozitate suvenirile lui deglorie §i chiar de durere. Respectur pentru asemenea suvenire,iubirea lor sunt in un popor dovezi manifeste de profund6vitaliate. TrAie§te poporul §i se simte tr6ind cand i§i iube§tetrecutul §i vai de acel popor care nu posedA suvenirul tre-cutului sä.'u Dupäi cum mormintele reci §i tkute ce ne Incon-jurá indivizi sunt legAturi de respect §i de iubire intre noi§i päinântul ce le cuprinde, a§a §i fiecare popor, ca sà fie lipitcu mima lui de tara ce o locue§te, trebue s6 intAlneaseg In easuvenirile seculilor, amintirea gloriei §i a luptelor stràbune, mor-mântul strAmo§ilor" 147.

Tot in domnia lui Alexandru loan I se face cea intai excur-siune botanicA de &are §coala de medicina din Bucure§ti subconducerea profesorului de botanic6 Hoffmann 148. Intrunindu-seun congres de statistied la Berlin, România trimite in 1863 §iea delegatii ei 149. Cele intAi prelegeri poporane sunt inaugurateIn 1858, in Ia§i, de Stefan Miclea asupra Fizicei, insotite deexperiente ; iar in 1859 T.-L. Maiorescu tine in Bucure§ti primalui conferintá tratând despre comunism 15° In 1862 se infiinteazAIn Bucure§ti societatea de §tiinti 151, din sAnul areia iese maimulte lucedri §tiintifice, parte de vulgarizare a cuno§tintelor§tiintifice, pe care le am enumerat mai sus, parte originale,continând aplicatiuni de ale §tiintei generale la cuno§tiinta Ro-mâniei. A§a este, in aceastä.' de pe urmä. directiune ; Calcaruldela Repedea de Gr. Cobàlcescu.

A fost Insá i un orn de §tiintä deosebit inzestrat care acontribuit la imbogAtirea cuno§tintelor generale §tiintifice euro-pene cel intai care a inceput sä." pläteasa inapoi datoria pecare poporul romanesc o contracta necontenit prin imprumutarealu.minilor dela civilizatia apusean6. Acesta a fost Emanuel Baca-loglu care, inv6tAnd la Leipzig §i la Paris, public6 mai multe

1" La France 9 Mai 1865; L'International, 11 Mai 1865.1" Vicomte de Grammont. De l'administration provisoire en Valachie,

Bucarest, 1840, P. 137. Mon. of. al Tdrei Rom., 3 Sept. 1865.1" 25 Aug. 1861 Mon. of. al Tdrei Rom. 23 Fevruarie 1862.1" Mon. of. 20 Aug. 1863.

Miclea Incepe prelegerile lui, la Iasi, In Duminica Tomei 1858. (Ure-che, Istoria coalelor p. 169), iar Maiorescu In 20 Sept. 1859 In Bucuresti (Re-forma, 24 Sept. 1859).

Vezi Revista rom., II, 1862 p. 407.

154 MORI& ROMANILOB

lucrAri originale de fizicA, de chimie 0 de matematicA, in maimulte reviste germane §i franceze 152 A§a in Schomlich's Zeit-schrift fur Mathematik und Physik 1859, Grunert's Arhiv derMathematic und Physik, 1860, Greifswald, Annalen der Physikund Chemie von Poggendorf 1860, Berlin, Journal fur prakti-sche Chemie 1860-1861, Les Mondes III 1863, V, 1864, VII1865, Cosmos, a abatelui Moignet, XX.

In sfera medicinei se ilustreazA intii doctorul Turnescucare aplicA compresiunea digital5 la vindecarea unor anevrisme,c6pAtAnd pentru reu0ta acestei operatii o multumire dela socie-tatea de §tiinte din Bucure§ti 153. El mai era cunoscut 0 inFranta ca operator dibaciu pentru Elephantiasis 1". Alti tineristudenti in medicinä care devenirà mai tetrziu ilustratiuni aleOrd, erau Marcovici, Calenderu 0 Obedenaru ce izbutirA afi primiti ca interni in spitalele din Paris 155.

Tot la contactul Romänilor cu civilizatia apuseanä 0anume in scopul de a se da in cuno§tinta ei tezaurele lorintelectuale §i a sprijini astfel actiunea politicä atät de insemnatäreprezentatà in foile apusului, se fac mai multe publicatiuniIn limba francezä. A§a Asaki traduce Legendele sale istorice6.Antonin Rocques publia in limba francez'ä Legendele qi doinelepopulare romdne 157 Alecsandri tip6re§te o Gramaticei romdndcu text francez 0 cu o introducere istoricd asupra limbei romdnede A. Ubicini158. Tot pe atunci filorominul italian VegeziRuscala laudä Revista romanä in ziarul l'Instruczione publicadin Turin 159.

Intinderea ideei ronnine peste hotarele /fir& Ideia uni-tät.ei morale 0 intelectuale a tuturor Romänilor fusese unuldin cei mai puternici ridiatori ai vietei romfine§ti160, 0 ease näscuse odatä cu primele licäriri ale culturei in minteaRomänilor. Nici din domnia lui Alexandru loan I ea nu puteasä lipseasccä, ci dinpotrivA trebuia sä se infäreasa cu atitamai mult cu at se mkea lumea ideilor. Gazetele din Prin-cipate se intereseazä tot mai mult de cele ce se petrecla Romtinii de peste munti. A§a Ronanul public6 in decursulanului 1859 mai multe §tiri despre mi§cärile politice ale Ro-

Vezi Blografia 0 lucriirile lui Em. Bacaloglu de C. Istrate, Bucure§ti1896, unde Bunt reproduse toate lucrlirile lui.

1" Mon. ol., 25 Martie 1862.154 Gazelle des Hopilaux, Ptuis 11 Oct. 1859.1" Courrier d'Orient 1 Fevr. 1865.141 Noaelles hisiorigues de la Roumanie par G. Assaki, Iassy, 1859.u? Legendes et iloes roumaines par Rocureanu, Buc., 1865.15S Grammaire de la longue rownaine, precédée d'un apperçu

historique sur la langue roumaine par A. Ubicini, Paris, 1863.1" Iuniu 1866.1" Vezi 1st. rom. din Dacia traicutá V. p. 312 §i XIII p. 187.


manilor de acolo, in scopul de a se declara de natiune political61.Athanasie Marienescu publica poezii poporane din Transilvaniacare trebuiau, prin asemanarea lor cu acele din tarile romane,sa intareasca cu atat mai mult con§tiinta unitatei neamului 168Intamplandu-se o mare lipsa in Banat in decursul anului 1860,C. A. Rossetti face o propunere in adunare, adoptata in una-nimitatea ei, ca sa se dee ajutor de 3000 de galbeni lo-cuitorilor din Banat, ca A. §tie ca acest mic ajutor le vinedela fratii lor de dincoace de Carpati163. Na(ionalul reproducearticolul gazetei Transilvaniei de Andrei Macovei privitor laautonomia Banatului 164. In §edinta din 1 August 1860, Tur-navitu propune adunarei sá incuviinteze un ajutor de 500 degalbeni §coalei romane din Bra§ov, propunere ce iara§i intrune§teaproape unanimitatea voturilor 165

Un articol al lui Barit, asupra chestiunei limbilor dinArdeal, este reprodus de ziarul Nafionalul din Bucure§ti §i innumarul urmator acestuia, unul Valerian scrie un articol asupraplanului Maghiarilor de a se infrati cu Romanii166. Sub minis-terul Panu din Moldova se subventioneaza cativa studenti dinBucovina ca sa-§i urmeze studiile in Ardeal, §i tot pe atuncise face o chemare catre librarii §i. tipografii din tarile romaneca sa däruiasca carti §coalelor din Cernauti, Bra§ov, Sibiu,Blaj, Arad, etc.167. De anul nou 1861, Romdnul scrie : Fratiino§tri din Transilvania, u§urindu-li-se jugul ce-i apa'sa mai inainteau inceput a da frumoase probe de apararea nationalitatei,limbei §i. drepturilor sale politice. Ca §i in 1848 atentia fra-tilor no§tri se atinte§e acuma asupra noastra. Ei se intereseazafoarte mult de noi, imbrati§eaza cu o caldura extraordinarapericolele noastre ; se cuvine dar ca noi sa ne interesam de ei"168.

In privirea romanilor din Ardeal, Vasescu, in §edinta din9 Februarie 1861, zice : Eu cred cà am face o mare gre§ala,daca am asimila pe Romani din Transilvania cu ceilalti straini.Ei nu sunt straini : origina, limba, credinta, tendintele, aspi-ratiile lor sunt ale noastre §i. ale noastre sunt ale lor. Candun Roman din Transilvania voe§te sa intre in familia româneascadin Principate, trebuie A. fie deajuns o simpla declaratie".Deaceea in proectul de naturalizare a lui A. Papiu, se introduce :fraza : Considerand ca un Roman este de drept membru naturalal familiei romane§ti, in once parte a Romanier 166. Chiar mo-

Vezi d. e. Romfnui, 5 Fevruarie 1859.1" Poezii poporale, Colindele de Ath. Marinescu, Pesta, 1859.1 SS edint a din 25 Fevruarie. Mon. os'., 126, 1862.1" Nafionalul, 9 Oct. 1860.1" Ibidem, 4 August 1860.1" Ibidem, 15 si 17 Septembrie 1860.147 Ibidem, 19 Septembrle. 1861. Comp. Ureche, Ist. §coalefor p. 264."' Romfnut, 1 Ianuarie 1861.1" Procesele verbale ale aduniirei deputatilor din 1861, No. XIX, p. 243.

136 ISTORIA BOMANILOR

nitorul Oficial al Tärei Romane§ti reproduce articole din gazetaTransilvaniei, precum acel privitor la conferentele din Sibiu sauacele ce se raporta la petitia din Hateg 17O.

In 1861 A. Papiu Ilarian publid in Ia§i scrierea sa asupraIndependentei constitutionale a Transilvaniei, scriere ce estecudnd editatä. §i in limbile franced, italianà i germanä. Vii-torul ziar din Ia§i atrage luarea aminte a publicului, asupraacestei scrieri referitoare la fratii no§tri de peste munti ce nesunt atat de putini cunoscuti para acuma"

Cu prilejul unirei efective a tärilor române, Taranul romdnchiar roste§te pe fatà dorinta de unire politid a tuturor Ro-mânilor : Tr6i-vom, zice el, noi care am luptat pentru aceastilunire mai mult de 20 de ani, ca sà videm realizat §i celalalt visde aur al nostru, o adunare nationalä. una §i singud pentruintreg poporul romänesc ?"172 Pe de aid parte Concordia dinPesta nume§te Principatele-Unite tara fägäduintei" 173. In onotä din un articol al Revistei Romdne se cite§te : Excepdmpe Ron-1W din celelalte provincii care, chiar de posed maimult patriotismu, in privinta asta sunt despäititi prin ni§tebariere prea tari de comerciul ideilor §i al progresului nostru.Le este aproape peste putintä sà capete scrierile §i ziarele noastre174.

In 1862 pe de o parte se publica In Bra§ov poeziile luiAndreiu Mure§anu care trec muntii §i inflädread pe Românicu patriotismul infocat §i desnädä.jduit al Românilor de pestemunti175 ; iar pe de altä parte un scriitor de acolo aldtue§teo novelä pe o ternà istorid din istoria moldoveneascA176. Re-vista Carpatilor prime§te in coloanele ei articolul lui CastoreGemenul din Abrud, asupra dorintilor Românilor din MuntiiApuseni 177

Dad. Insà legälturile cu Transilvania porniau mai multdin Muntenia, Moldova se &idea singud la bucata ruptá dintrupul ei, Bucovina, §i Ha§deu in o poezie fäcutä cu prilejuldeschiderei reuniuneii de leptud din CernAuti, spune :

Zota, Sbiera, Rusu, Calinciue, CostinTineri i Martini va urez pe totiUnitivii tot unghiul, uniti-va cu mineAi batrftnei Rome ImprAstieti nepoti".178

17. Mon. of. al Tarei Rom. 17 Ianuarie si 22 Fevruarie 1861.171 Ed. francez6 la Bucuresti 1862. cea italianA la Turin 1862 tradusa

de Ureche, revilzutA de Vegezi Ruscala Tribuna 10 Martie 1862); cea german5la Breslau 1862, Cf. Viitorul 15 Iulie 1861.

IFS loan Ionescu In Taranul roman 17 Decemvrie 1861," Concordia din Pesta, 28 Septemvrie 1861.174 Destinatele Romdnilor, Revista romfna, II, 1862, p. 509.175 Din Poeziile tut Mureeeanu, Brasov 1862.171 Petru Rares, novela istorica de Ath. M. Marienescu, Sibiu 1862.177 Revista Carpafilor II, 1861, p. 55.175 Lumina din Moldova, 1862.

Cu prilejul unirei efective a t'Arilor romAne, RomAnii depeste munti dau domnitorului RomAniei celei none o sabie,de onoare, §i Reforma care raporteazà faptul, adaoge cà Ain-rile pentru 24 Ianuarie 1862 vor rgmAnea adAnc in mintea tu-turor Romanilor dela Tisa Ora la Nistru 179

Reforma serie in acela§ an, doj'Anind pe RomAnii dinPrincipate, c'A fratii no§tri de peste Carpati luptà cu mai multfoc §i putem zice c6 se interesaZA mai mult ei de noi, dec'At noi deei. CAndva sosi oare momentul ca imiam" 180?

In 1864, mitropolitul Calinic Miclescu cere dela minis-kteriul cultelor un sprijin b6nesc pentru studentii de peste Car-pati §i anume pentru infiintarea unei Academii romAne de dreptIn Transilvania §i anume de o camdatà 500 de galbeni ; 200la 10 stipendi§ti obicinuiti, iar 300 la doi care s'A mearg6 maideparte, spre a deveni profesori191.

In 1864 se vede c'A pun'And speranta in ràzboiul ce tre-buia sà izbucneaseä pentru Sleswig-Holstein, Reforma seriecuvinte cu acelea§i tendinti Toti ace§ti 15.000.000 de Ro-mAni de care vorbim ast'Azi care sunt in ajunul de a se grupade a se constitui ca o rash' §i o natiune aparte, distinctà, cu olimbk o istorie §i putem spune §i o patrie unit6, vor fi zicemo dovadà c'A sunt toti, fgrà nici o amesteeAturà de alt sAnge,deca roman" 182.

In decursul lui 1864 o nou'A lipsà se aratà in Banat §i adu-narea voteaZA iarsA§i un ajutor, de astädatà mai mare, de 6000de galbeni 133.

Tot pe atunci incepe a se trezi §i interesul pentru fratiimai indepartati de peste Balcani, din Macedonia. Anume Cos-tache Negri serie ministeriului afacerilor str'Aine din Ia§i,ar trebui ca schitul Prodromul din Muntele Athos sA slujaseä§i la instructia a o muttime de tineri Macedoneni, care de §i subpresiunea elementelor grece§ti ce voesc a predomina acolo,sunt gelo§i a conserva limba §i traditiile natiei lor mume" 184

RomAnii din Macedonia incep §i ei a inchega legAturicu acei din Principate. A§a in 1862, I. C. Maxim (mai tArziumembru al Academiei române), serie o gramaticA macedo-romAn'A, in o limbA alc6tuità de el, impestritará cu cuvinte§i forme macedonene pe un fond daco-romAn. Gramatica esteo prelucrare a gramaticei lui Boiadji §i este alatuità pentruintrebuintarea acelora ce §tieau grece§te, continfind textul in

"° Reforma, 4 51 11 Ianuarie 1862.1" lbidem, 6 Decemvrie 1862.1" Ureche, Isl. 5coale1or, p. 264.182 Reforma, 23 Ianuarie 1864.181 Sedinta din 26 Fevruarie 1864.184 Romdnul, 1 Ianuarie 1861.


138 ISTORIA ILOMINILOR

douä limbi, romAn6 §i greceascA, cu expliarile in limba gre-ceasc6. In introducere, se lupt6 mult contra predominei limbeigrece§ti in cultura RomAnilor din Macedonia, §i se indeamnäace§tia ca, pentru a se cultiva, s5.-§i aducA aminte c6, §coa-lele Daco-Romanilor ne stau deschise ; in ele feciorii no§triiva se invatia in trei sau patru ani mai mult decat invatia Inacele grece§ti in zece sau in cinci-spre-zece ani" 185. Gra-matica este dedicatà lui Anastase Panu fost locotienent deprincipe §i mai multe ori prim-ministru in Moldavia, cu speranfiemai bune ojerá aceasta carte auptorul". In aspunsul lui Panula deputatia ce-i inmanase gramatica, el spune, ea" ar trebuisA aplicAm toate puterile de a reinvia pre fratii no§tri, pe con-cetAtenii ace§tia ai natiunei romane, cAzuti in letargul (sic)In care i-au aruncat injuriile timpului ; cA s'ar cuveni ca str5.-nepotii lui Traian sA dee azil §i cre§tere junilor Macedoneni, §idin veniturile m'An'a'stirilor sà li se dee o subventie de 12.000de galbeni, pentru infiintarea unor stabilimente de inväfäturg,dandu-ni-se patronarea asupra acestor stabilimente sä." sa-ruiascà Principatele-Unite pe langà puterea suzeranA ca sk" sepermità Macedonenilor a avea §coalele lor §i a servi slujba dum-nezeased, in bisericile lor, in limba lor proprie, dupà cum seinvoe§te aceasta poporului grecesc, de §i este numai o minoritateIn Turcia, fatà cu poporatiile romane §i slave ; sA li se incu-viinteze dreptul de a-§i alege Ostorii lor suflete§ti, incepfinddela Archiepiscopul autocefal al Iustinianei Prime (Ohrida) 180.

Raspunsul lui Panu con-tine deci un intreg program careinsA nu §tim dacà a fost inceput sä.' fie pus in practicA pe timpuldomniei lui Vodà Cuza.

In once ca 7 este interesant a constata, cA in timpul acesteidomnii, s'a injghebat cele d'intai leg6turi dintre Daco §i Mace-dono-Români §i s'au ivit ideile acele care trebuiau sá cautea se realiza in vremile mai noue.

O nouà imboldire &Red Românii din Macedonia se do-binde§te in 1863 prin aparitia afátoriilor lui D. Bolintineanu la ei.

DacA rezumnn activitatea mintei române§ti pe timpuldomniei lui Alexandru loan I o gAsim desf'd§urAndu-se pe toatearAmurile.

Repede idee de gramaticd macedono-runulneascd compusl de I. C. Mas-sim, Bucuresti 1862, p. XXX.

lS Dupli un brulion nesubsemnat din Hdrtiile Rosetti. Tot acolo se aflAscris, Cu aceeasi mink brulionul unei petiti a Macedo-Rominilor cAtre impAratulNapoleon. Alte lucrAni. macedo-romAne tipArite In Bucuresti, in timpul domnieilui VodA-Cuza sunt : Abecedarul macedono-romtin Ed. Gogu, Bucuresti 186gsi o alta Gramalica romtina tra-Romdnii din dreapta Dundrei, Bucuresti 1865.

CF1PUL V

STAREA. ECONOMIC1

I

STAREA ECONOMICA

De §i desvoltarea unui popor sau acea a omenirei nuatarna' excluziv de acea a substratului economic, cum o sustineteoria socialista a istoriei, totu§i nu se poate pune indoialä, cadesn'§urarea vietei materiale va avea o tnraurire din cele mairostite asupra prefacerilor ideilor, §i de aceea expunerea uneiperioade istorice nu ar fi deplina', daca nu §i-ar intinde cerce-tarile ei §i asupra factorului economic.

Dup5 ce am schitat desvoltarea societatei române§ti petimpul lui Cuza-Voda, pe ta'râmul social, politic §i cultural,ne trage randul a cohort privirile noastre &Rea partea mai in-ferioara dar mai puternica a vietei, conditiile materiale aletraiului oamenilor.

Vom indruma aceastà cercetare pe calea trecerei delaelementele morale care cele materiale, de oarece in istorie,ca §i in natura', totul se leaga in o inchegare nedespartità, §inumai mintea noastra, In nedestoinicia ei de a cuprinde ab-solutul din o singura aruncätura, e nevoitä sa desparta' ceeaceeste unit, spre a-§i putea da sam6 de rostul lucrurilor.

Moravuri administrative. -- Magistratii eran obicinuiti alua mita sau, cu un cuvant mai dulce, daruri dela impricinati,§i acest obiceiu se Inradäcinase atat de adanc, Inca se pareaa fi o datorie de indeplinit fata cu impartitorii dreptatei. Dom-nitorul §i cu mini§trii sal luptase chiar dela inceput contraacestei fara-de-legi ; dar se lovira totdeauna de cuvantul mi-cimei lefilor. Prin budgetul din 1860, sporindu-se in chip in-samnator lefile magistratilor pre cat §i in deob§te ale tuturordregatorilor 1, ministrul de justitie Damaschin Bojinca, prin ocirculara. din 7 Filie 1860 catra magistrati, le spune cA de-acum inainte niel un pretext ridicat sub cuvant de neajunsulonorarului nu va fi primit nici de cum, §i cea mai mica' aluziunela rägkluiala dela impricinati, sub nume de prezenturi, va atrage

' Mon. of. al Moldovei. 17 Martie 1860.

142 ISTOBIA BOMANILOB

punerea sub judecata." 2. Domnitorul adaoge cäträ aceasta ma-suit dispozitia cuprinsa in mesajul sau din 6 Decemvrie 1859,cà ministerul justitiei A. constate averea magistratilor candvor intra in functiune, precum §i cre§terea sau mic§urarea ces'ar intimpla acestei stari". Privigherea care trebuia sa sepuna In lucrare asupra magistratilor era de lipsa la toti func-tionarii ; §i ei sunt de§teptati in mai multe randuri a incetaCu primirea de pocloane 4. Kogalniceanu, in circulara lui din 20Iunie 1860, spune cà va intrebuinta toatd activitatea, toataenergia, toate puterile sale, spre a privighia moralizarea §i inal-tarea administratiei, §i vai de acela care-§i va mar§avi functiile.Cuvantul ca leafa nu ajunge trebuia sà dispara de acum dintara romaneasca §i darul este o mita cand vine dela impricinatcatra functionar" 5.

Nu se poate tagadui ca in ceeace prive§te magistratii,de atunci a inceput seria suitoare a moralizarei lor, care a totsporit pana in zilele noastre, cand a devenit aproape ob§teasca.Cu toate ca lucrul nici departe nu se poate sustinea despre toticeilalti functionari, totu§i nu poate ramanea nici o indoiala,ca moralitatea lor a crescut §i cà aceasta urcare i§i trage ince-putul din primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan I.

In priVirea raportului administratiei cu poporul, pre-domina pana la aceste timpuri LAO cu clasa de sus, hatarul§i pasuiala, fata cu cea de jos violenta §i fara-de-legea, §i omde jos era tot omul mai mic in vaza §i rang decat un altul cucare avea afaceri. Obrazul era totul. Cu introducerea princi-piilor de viata civilizata, organele superioare ale ocarmuirilormoldovene §i muntene i§i dau toate silintele spre a face sa in-ceteze aceasta stare de lucruri, §i cu toate cà i aici, ca §i inincercarile de moralizare, rezultatul nu se putea a§tepta deindata, totu§i nu ramâne indoiala ea' repetatele masuri §i ame-nintari facute dregatorilor administrativi, vor mai fi stam-parat raul, §i ca de atunci a inceput mi§carea suitoare in masuraIn care legea se aplica pentru toti, tel care, nu e vorba, Incanici azi nu este ajuns.

Am vazut cum se scutiau §i se reduceau contributiilecelor cu stare 6. Se videm cum se incasau ele dela cei de jos?Un om din Harlau e batut de jandarmi, pentruca nu puteaplati contributia §i e silit a se preumbla prin ora § cu o traistäde bolovani atarnata de gat. Deosebirea intre timpul de acuma

cel de mai inainte se vede din aceea, ca politaiul este dat

Ibtdem, 9 Tulle 1860.Ibtdem, 7 Decemvrie 1859.Mon. of. al rivet rom., 7 Martie 1860.Mort. of. al Mold., 30 Iunie 1860.Vezi vol. XIII. p. 91,92. Comp. Steaua Dun., 18 Iunie §i 14 Tulle 1859.

STAILEA ECONOMIC/J. 143

judeckei pentru aceastà fkg-de-lege. Un subprefect din plasaSiretiul de jos bate ni*te oameni ce vroiau s6 se tânguiasc%prefectului contra lui, fiindc64 obligase a alege neghina dingraul unui proprietar. Nu *tim dacsá subprefectul a fost pedepsit ;In once caz fapta lui a fost datà la lumin6 de ziarul Tribunaceeace era tot mai bine deck a ilmânea Infundat% *i a cherna

altele dup6 ea 7. Same*ul dela Neamt, I. Grigoriu, este Inchisbà'tut de ministrul Gr. Bal*, sub pretext de lips6 de bani,

In ziva in care se fkea alegerea ministrului, pentrua acel same*combRea alegerea. Aceastä faptà, dat% In public In adunareimpreun% cu altele, aduce retragerea ministrului, etc., etc. 8De asemene cautà sà se Infrane hatkurile i p6suielele. Ko-gAlniceanu, In o circular% a lui, din Octombrie 1860, spunedorind a face s% Inceteze odat% pà'suielele In Incasarea banilor,fie din contributii, fie din impliniri, v% fac cunoscut, domnuleprefect, ea' In viitor dupà douà de*teptki rAmase Mr% rezultat,o a treia de*teptare se va face prin Monitor ; rnranfind *i a-ceasta Mr% urmare, nu-mi va eämanea deck a incredinta ad-ministratia districtului unei altei 9.

Bkaia Incepe a fi oprità prin mAsuri administrative :apoi In Muntenia, pe timpul ministeriului ultra-liberal, ea estedesfiintatà dintre pedepsele codului penal. In Moldova KogAl-niceanu mai ales îi dà toate silintele, pentru a stkpi acestabuz din moravurile ockmuitoare. In o circular% din 18 Noembrie1860, el spune, c5. au ajuns vremea ca i tkanii A' fie privitica cetkeni, ca ei A.' fie aparati In persoana, cinstea i averea lor" ".

Si astki se petrec nelegiuiri mai ales fa-0 cu poporulde jos ; i astazi se vkl pAsueli fatA cu oamenii influenti. Astäzitask', când a ceste fapte sunt descoperite, ele trezesc indignareapublic% *i fäpta*ii sunt mai totdeauna dati judeckii. Inaintede domnia lui Alexandru loan I *i de introducerea principiilorde viatà europeanà In sanul societkei noastre, asemene actese puteau Indeplini la lumina zilei, Mr% a atrage mkar o do-jang din partea ockmuirei, Mr% chiar a cherna rkbunareapublic%. Pe timpul domniei primului domn al României, seface Inceputul seriei suitoare care trebuia sà ducà din stareacea veche In acea de astki. Astfel deci se des fac cu incetul, in-cepcind din domnia lui Cuza-V odd, moravurile administrative deelementele economice, inciipad din ce in ce mai mult sub sta.-ptinirea celor morale o serie din cele mai interesante de ur-mkit In desvoltarea poporului romAn.

7 Tribuna rorridna, 21 §i 23 Iulie 1859.Ibid., 16 Iulie 1859. Comp. Vol. XIII, p. 74.Mon. of. al Mold., 10 Ianuarie 1861.

,8 Mon. of. al Mold., 22 Noembrie 1860.

144 MITORLA. ROMiNLIAlt

Funetionarismul. O alta serie de fapte care punelegatura elementele morale §i intelectuale ale societatei româ-ne§ti cu acele materiale, este acea privitoare la desvoltarea

intarirea din ce in ce mai mult a curentului catra dregatoriilestatului, ca mijloc de existenta individuala §i parasirea paralelaa indeletnicirilor in adevar producatoare de avutii ale industriei;comertului §i agriculturei.

Dacà in privirea moralizarei functionarilor am putut con-stata o serie suitoare spre progres i civilizatie, aceastalaltáa sporirei curentului catra dregatorii va reprezenta, in mersulei suitor, o decadere necontenita a puterilor de viuta ale po-poratiei romane§ti, o paralizare din ce in ce mai rostita a des-toinicei ei de a-0 agonisi cele de trebuintà prin manca libera§i vrednica de om.

Tendinta aceasta insa nu-§i are inceputul, ca acea catremoralizarea functionarilor in timpul domniei lui Alexandraloan I. Pornita din vremuri mult mai vechi, ea se Intäre§te§i prinde puteri noue pe timpul domniei lui.

Pentru a-i intelege mersul, trebue sa expunem in catevacuvinte desfa§urarea ei inainte de timpul despre care ne ocupdm.

In vremurile de mai inainte drega torii se recrutau numaidin clasa boiereasca. §i, prin darea unei dregatorii unui om deand, el era inaltat in clasa boierilor. Fiind deci onoare §i vaza'

mare a fi boier, fiecare om trebuia sa thidá a ajunge in aceastastare. Cum spune prea bine Const. Crelulescu, in o bro§u-a' alui tiparita in 1860 : Cea d'intai institutiune funesta fu aceaa nenumaratelor foloase cu care s'a crezut nevoiti strabuniino§tri a incuraja servicial statului. Deosebit de remunerarearecunoscutä ca de ajuns in toata lumea de un salar pe timpulserviciului §i de o pensie pe viata. (scutelnicii) la noi ca ni-cairi se acordau excluziv servitorilor statului §i copiilor lor,drepturile politice, nobilitatea §i un numar mare de scutiri.O asemenea institutiune avu de consecventa primara neapa-rata, de a inabu§i la noi desvoltarea de once alte forme de cul-tura. Profesiunea serviciului public fu inzestratà cu atateafoloase, de care toate celelalte profesiuni erau desmo§tenite,'Meat putem zice cá acele erau lovite de prescriptiune. De aici,§tiitele, literatura, artele, industria, comerciul, atâtea diferitecariere care in alte societati fac carierei politice o concurentadin cele mai fericite, ca mijloc de a procura avere, conside-,ratiune, chiar celebritate, la noi flied cu total condemnate.Tot Romanul ca oarecare culturä' intelectuala, cu oarecareambitiune, nu se mai putea deda decat la cariera serviciuluistatului §i Romanii ramasera in cea mai absoluta.' ignoranta

barbarie 0 lupta' de viata §i de moarte !litre numero§ii as-piranti fu sorgintea primara a coruptiei moravurile noastre" n.

" Coml. Cretulescu, Trecutul ;i Era nouit, Bucure§ti 1860, p. 13.

STAREA ECONOMICA 145

Se intelege ca faptele aratate de Cretulescu se accentual% tried'a tuncea, cand se organizará §coalele inteun chip inteun catvamai sistematic, pe timpul Fanarioplor. Se luara dela o vrememasuri, ca nimene dintre ucenici sa nu iasa la nici o cinste,de nu vor poseda atestatul de savar§irea cursului, iar acei dintreei ce vor dobandi un asemenea testimoniu, vor fi consideratide domn in cinstea lor Indata dupa boieri (in cazul cand nu arfi din aceasta clasa), §i li se fagaduia a-i boieri dupa avereaprocopselei lor" 12 Invatatura devenia deci un mijloc de a seMalta in randul boierilor, intrand tot °data inteo slujbatatoare de pane. Onoare, vaza §i asigurarea traiului, iota' ceaduceau cuno§tintile dobandite in §coala. Copiii plugarilorrani, carora le este data agricultura §i 'Astoria ca indeletni-cire indatorita", erau opriti a umbla in §coalele mai inalte caredeschideau drumul cat% functiunile publice ; puteau insa intraIn acele de preoti de pe la sate. In academii insa se primiau,pe langa odraslele boiere§ti §i de acele ale negutitorilor, ma-zililor §i preotilor, incat astfel §i taranii, in a doua generatie,puteau sa-§i deschida calea &are dregatorii, adeca spre boieriiPrin aceasta poarta deschisa claselor de jos, se furi§ara multeelemente in randurile dregatorilor, ceeace aduse sporirea nu-marului lor inteun chip insamnator, mai ales prin navalireaGrecilor in posturile tarilor române. Nestatornicia acestor pos-turi adaoga Incá numarul nazuitorilor, fiecare crezand cá cusprijin le poate dobandi. Ajungand ele a fi date pe bani, schim-baffle se faceau ca §i acele ale domnilor, cu o mare repej une.Constantin Radovici din Gole§ti ne spune, despre ultimeletimpuri ale epocei fanariote, ca toti capii deosebitelor ramurivand dregatoriile mai mici ; spatarul polcovniciile, capitaniile§i alte asemene iraturi (venituri din slujbe); vistiernicul same-§iile, isprvniciile, Oda §i zapcilAcurile. Ace§tia toti cauta sastoarca, prin despoieri dela popor, suma cu care i§i cumparaposturile. Apoi toate aceste dregatorii, dela cea mai mare par&la cea mai mica', se schimbau pe tot antil, aducand tot suga-tori noi §i flamanzi In locul acelora ce nici nu apucase bine ase satura"

Dupa primele incercäri de infiintare a §coalelor natio-nale, facute de I. Sandu Sturza §i Grigore Ghica, §coale des-fiintate in curand prin razboiul din 1828, ele se reintemeiaza

Hrisou pentru coale al lui Grigore Al. Ghica Voevod %Are' Moldoveidin 15 Noembrie 1775 In Uricarial lui Th. Codrescu I, pag. 71-76. Comp.mai sus Vol. X p. 173.

Hrisovul grecesc al lui Alexandru Ipsilante, 1776, In Const. ErbiceanuCronicarii greci, p. XVIII. Comp. mai sus X, p. 175 §i XI, p. 243.

Insenmare a clildloriei mele, de Constantin Radovici din Gole§ti, fAcutAIn anil 1824, 1825, 1826, Buda 1829, p. 65.

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor. Vol. XIV.

146 ISTOR1A ROMAN1LOR

mai trainice, sub ocArmuirea provizorie a comitelui de Kis-seleff, i in Regulamentul Organic gAsim cA tinta urmArità deaceste §coale romAne§ti, este tot una cu acea a fostelor academiigrece§ti din epoca Fanariotilor. Limba romAnA se introduceanume in §coale, pentrua toate trebile publice erau sá fietratate in aceast5. limbA" ; deci §coalele erau menite a da oa-meni destoinici pentru cAutarea trebilor publice adecA func-tionari. Tot Regulamentul Organic infiintazA un colegiu menitpentru invAtAtura a 100 de elevi, copii de functionari, intre-tinuti pe socoteala statului mai folosind pe functionari §iIn acest chip 15.

Alexandru Ghica In Muntenia §i Mihaiu Sturza in Mol-dova, in anii 1835 §i 1842, ieau dispozitia ca nimene sA nu maipoatA intra in functiile statului fArA atestate de urmare a cur-surilor invAtAturilor, §i anume : pentru postul de scriitor, ates-tatul sAvAr§irei cursului primar ; pentru cap de biurou, acelde gradul al II-le ; iar pentru cap de sectie, acel de gradul alIII-le 16. Acei ce sAvAr§iau aceste cursuri erau primiti in functii,sA fi fost i ei §i din clasele mai de jos ale societAtei ; dar pentrua se Ostra principiul, cA numai boierii pot ocupa dregAtoriile,li se dAdea, odatA cu a lor numire, cAte un mic rang de boierie.De aici se explicA cum se face cA la sfAr§itul domniei lui MihaiuSturza, gAsim in Moldova 3750 de boieri, cAnd la inceputul eierau numai 853. Mai tot sporul era reprezentat prin oamenidin straturile de jos trecuti prin §coale i inAltati prin functiilelor, la boierii17. PArerea cá coalele erau menite a crea func-tionari prinde tot mai adAnci rAddcini cu cAt se desvoltA mintearomAneascA. A§AzAmAnul §colar al lui Grigore Ghica din Mol-dova, din anul 1851, prevede la § 9, c'A invAtAtura publicA,fie ea oricAt de pretuità de persoanele singuratice, aib6 ea oricAtA atragere in sine insA§i, trebue s'A rAmAnA pe o treaptA ina-poiatA, dacA ocArmuirea nu o va privi ca conditie neapArat'Aa ocupArei functiunilor18.

CAnd vine Alexandru Ioan I la domnie, el gAse§te acestcurent cAtrA functiuni care exista de mult, sporit i intArit inckprin infiintarea §coalelor nationale. Principiul egalitAtei careinvoia acuma fiecAruia intrarea in §coale §i deci in functiuni,M'A a mai avea nevoia intovArA§irei unui titlu de boierie, pede alta trebuinta de a avea functionari destoinici, intAre§te

" Art. 421, Regul. Org. al Mold. Pentru Muntenia vezi Analele parlamen-tare ale Romdniei I, 1890, Bucuresti, p. 355. Comp. Istoria Romdnilor citati,XI, p. 185.

" Buletinul oficial al rdrei Rom., 1835. Manualul administrativ al Mol-dooei I, p. 67. Comp. /si. Romdnilor, XI, p. 247.

" Mai sus XI, p. 207." Manualul adm., II, p. 305.


Inca puterea curentului. Este insa de observat, ca daca pAnaacuma erau de lipsa functionari spre a ocupa posturile, de acumainainte posturile vor sluji spre a asaza functionarii care roiautot mai numerosi din scoalele statului. Apoi, cum spune Bo-lintineanu, cu introducerea sistemului constitutional, func-tiile nu vor fi date pentru interesele seviciului public, ci oa-menilor de partida, de zestre favoritilor si ceeace este mai trist,ele vor servi a regula alegerile, a pastra simpatiile corpurilorpentru guvern §i a renaste, ca o fatalitate, regimul coruptiei" 19

Intarirea curentului catra functiuni provenia pe de oparte dela organele statului, de alta insa §i dela parerea ob-steasca, cu totii vazand de o camdata numai nevoia nemij-locita, nu si primejdia mai indepartata. Ziarele progresisteale timpului impartasesc teoria asazamantului rolar al luiGrigore Ghica. Aa Nafionalul, ca prilejul primirei unor tinerinetitrati la concurs pentru ni§te posturi, alaturea Cu altii ceavea titluri : exclama, lard cum se incuraj azà instructia pu-blica ; iatà cum se recompenseaza acei ce si-au petrecut o partedin viata spre a studia" 20! Steaua Dune-wet pe de alta partesustine, dà guvernul nostru trebue sa inteleaga, ca niciodatanu vom putea avea amploaiati buni si apti spre a indeplinicu demnitate functiunile ce li s'au incredintat, cat timp nu seva da cea mai mare intindere invataturei publice" 21

Tot asa si barbatii de sama. Ministrul primar, M. Cos-tache Epureanu, in o cuvantare la 1mpartirea premiilor, Maudaluzie la vremile vechi, spune copiilor : Decretul vostru deboierie pe temeiul cä.ruia yeti fi chemati la functiile statului,fie la cele mai inalte, trebuie sá va fie invatatura". Steaua Du-ntirei reproducand aceste cuvinte le da deplina ei aprobare 22Mai mult Inca, insu§ Kogalniceanu este cuprins de ideile tim-pului sat'. La impartirea premiilor din 1860, fiind el ministruad-interim la instructiunea publica, introduce o noire carac-teristica pentru menirea ce se credea ca au §coalele atunci.In cuvantarea rostita de el spune, cà : chiar astäzi, elevii cesi-au sävärsit cursurile de invatatura in scoalele noastre, ausa treaca de pe bancile lor in rändul functionarilor statuluisi In niste posturi de natura a satisface ambitia a multor maiinaintati in vrasta" 23. Ministrul impartasind domnitorului, inBucuresti, masura luata de dänsul, primeste chiar in ziva im-partirei premiilor deplina sa aprobare care si este cetitä In public.Astfel se punea, inteun chip väzut in luminä, legatura intre

Viala lui Cam Vodd, p. 7.22 Nalionalul, 9 August 1859.22 St. Dundrei, 9 August 1859.22 Patria, 13 Iulie 1859. St. Dundrei, 8 Iulie 1859.23 Mon. of. al Mold., 14 1 29 Julie 1860.

148 ISTORIA ROMANYLOR

scoalä si functiuni, legAturä care in mintea oamenilor de atuncipärea a fi neapAratä.

Fiinda functionarii trebuiau sá iasä din scoale, se con-vertia judecata aceasta In cealaltà, cá coalele sunt menitea da functionari, de si se comitea o gresalä elementar% de lo-gia', in conversiunea acestei judeati.

Scoalele fiind menite a da functionari, pregätirea dinele trebuia s'a' fie corespunatoare scopului pentru care eraumenite. Programul tuturor acestor scoale este acel clasic, cugreceasca si latina, istoria, geografia, aritmetica, algebra, geo-metria i tiintele naturale. Pe cänd insä se sporiau cu trei nu-märul scoalelor menite a da functionari, gimnaziul MateiuBasarab din Bucuresti, acel din Buzäu i acel din Ploesti, siläsa tot un singur institut de agriculturà, la Pantelimon, pentruintreaga Tara Romaneasa, o singuasecan.' de arte si meseriila Mavrogheni, douà scoale comerciale la Bucuresti si la Bräilasi o scoalä technia la Bucuresti. Programul acestor scoale,In aparenta menite a da o instructie practia, era alcätuit totmai mult din invätäturi teoretice. Asa bunä oarä In scoala deagricultua dela Pantelimon, se inväta sub profesori speciali :1) fizica, chimia i agronomia, 2) botanica si horticultura teo-retia, 3) zoologia si arta veterinarg, 4) cultura duzilor, totteoretia, 5) contabilitatea, 6) geometria si agrimensura, 7) olimb6 sträinä ca materii principale ; iar agricultura prac-tia.' era läsatà directorului ca ocupatie secundará, pe längäatributiile sale. Se intelege cá elevii esiti din o asemene scoalä,cu invätäturi aproape excluziv teoretice, nu erau sà se apucede agriculturk and päräsiau bäncile ei, autau carieraIn vreo functiune. Apoi chiar and scoala era organizatà maimult spre practicä, precum era bunä cala scoala de arte si me-sen ii din Bucuresti, cu ateliere de fierärie, tämplärie, lemnärie,pietarie i turnätorie, dar si cu un program destul de bogatde cunostinti teoretice, spiritul timpului impingea pe uceniciiadäpostiti In ea a se folosi mai curând de cunostintele lor teo-retice spre a intra in functiuni, deat de acele practice carele puteau da o carierà neatarnatà 24

Aceste idei se mäntin in tot decursul domniei lui Cuza-Vodä. Asa In 1864 Reforma spune cá guvernul s'a arätat curte-nitor aträ junimea studioasä, prin numirea atorva studentiIn posturi, i iatä a o multime de juni näpädesce la scoli. Con-

" Toate aceste stiinti asupra scoalelor din Tara RomAneasca din anul1860 sunt luate din bugetul instructiunei publice din acel an. Credem de prisosa cerceta lucrurile mai cu deamAnuntul i in Moldova, neavand scopul de aserie o istorie a scoalelor, ci numai de a caracteriza o directiune ce era comunAambelor tAri.

STAREA ECONOMIC/. 149

juram guvernul pentru legea administratiei in favoarea a miide suflete candide care In cursul celor mai frumo§i ani ai vieteiasuda ziva §i noaptea" 26 Raportul comisiunei mixte a camerei§i senatului, prevazuta de constitutia loviturei de stat, adaogala aceste consideratii, altele de aceea§i natura, anume, ca ob-servand desele schimbari ale functionarilor, comisia iea indraz-neala a exprima dorinta de ob§tie simtita ca acest mare prin-cipiu sá nu fie sacrificat nici chiar in ramura administrativa,pentruca numai astfel se va asigura viitorul functionarilor celorbuni" 28. SA se observe spiritul in care este rostita dorinta sta-bilitatei functionarilor, anume in interesul lor, pentru a le asi-gura viitorul §i nu pentru a impiedeca, prin aceasta stabilitate,prea marea imbulzala la functii. Pe partea opozitiei ziaruluiRomemul da aceea§i nota, dovada cä toata lumea imp'ärta§iaacela§ fel de a gandi. Scoalele sunt goale, zice el, pentrucau§ile cancelariilor guvernului sunt deschise ne§tiintei" 27

Fa-VA cu asemenea pareri ob§tesc imparta§ite, in zadarrasunau Mew glasuri intelepte care cautau sa de§tepte lumeaasupra primejdioasei indreptari a spiritului public. Stefan Fag-coianu, vice pre§edintele consiliului general de instructie, spuneIn §edinta din 10 Septemvrie 1865 : Trebue, daca obligam pefiul sateanului a veni la §coala, sä §tim s5-1 invatam spre a numai face din acei ce vin la ea, oameni pierduti pentru agricul-tura, comert §i industrie ; spre a nu mai face Oa §i din §coa-lele primare, atatia prasitori de candidati la paragraful bud-getului" 28. De asemene Trompeta Carpafilor aratä. ca orga-nizarea, economia sunt straine vietei noastre. Noi am fost §isuntem pentru ideile abstracte §i nici de cum pentru §tiintelepozitive poeti, filosofi, advocati in toate partile ; matematici,economi§ti, financian, nicaeri. Noi n'avem nici ingineri, niciarhitecti, numai legi§ti ; noi suntem numai legiuitori. Aceiacare invata cum sa se indoiasca averea statului §i a particu-larilor, cum sa se organizeze comunicatiile, comerciului aceia vorface bine statului ; dar aceia care nu au invatat decat cum saice averea unuia, spre a o da celuilalt, aceia nu au invatat nimicfolositor" 29. Constantin Cretulescu spune de asemene, cá ceeaceeste mai descuräjätor este, ca videm oamenii de stat din cein ce in ce ademeniti a se felicita de inmultirea posturilor servi-

Reforma, 1 Iulie 1864." Mon. of., 13 Octomvrie 1865. Este linspAimantAtor de constatatinumfirul

magistratilor destituiti fArft motive vAzute, in decursul anului 1864 dupil loviturade stat. Monitorul din acel an pasiun.

Romdnul, 3 Noembrie 1863." Mort. of., 21 Septemvrie 1865." Trompeta Carpajilor, 16 Mal 1865. Romftnii se tineau tot indepàrtati

de comert. Comerciantii cei marl din Consiliul comunal din Bucurestl din anul1865 erau : Vlasto, Gudgiu, Afanas, Zerlendi, Calenderol, Georgiel, Parfeni, AvramManoah (niel unul RomAn de instil*. Mon. of., 12 Noembrie 1865.

150 ISTORIA It011A.NILOR

ciilor publice, ea de un semn Imbucurätor ; cà nu gäsesc a arätatinerimei un scop mai nobil pentru frecventarea §coalelor, deckpentru cäpätuirea posturilor" 30

Martian deplänge plecarea Românilor numai atre carie-rile statului ; criticä administratiunea instructiunri publice carea cäutat totdeauna mai mut de binele profesorilor deck deacel al invätkeilor, din care preocupare el explicä sporireaa§a de repede a facultätilor, cu toate Ca' In unele nu se afladeck 10 tineri, i aceia Insä bursieri eke 50 de galbeni pean". Cu prilejul unei ma§ini agricole stricatà i ne mai intre-buintatà, neavând cine sä o dreag5., Martian observä c'ä pentrujunii no§tri ce invatà ceva carte, singura carierà ce rävnesceste avocatura §i functiunile publice ; iar ocupatiunile pro-ductive, precum mecanica le lasä pe mäinile steáinilor. Martianera apoi un sprijinitor al luminilor §i mai ales le reclama pentrumassa poporului. Se instruim masele, zice el ; sä primenimdecadenta moralà a clasei noastre de sus, cu noul i nealte-ratul element al poporului, ca sä prevenim totala ei putre-zire" I 81

Deocamdatä functiile nu cereau deck cuno§tinti maiware. Carierile technice nu erau intrebuintate deck putinin viata statului §i unde erau de trebuintä asemenea elemente,se aduceau strAini. Sc observä deaceea o lipsä simtità de ingi-neri romani, i ministrul lucrärilor publice din 1862 spune,In un raport al säu, c'ä pe cAnd la studiul dreptului se dedeauo multime de tineri, la acel al §tiintelor pozitive, numai dinIntämplare s'a aplicat eke unul, i aceasta e prività ca o ha-zardare de a se angaja pe o cale care nu avea nimica In per-spec tivä" 82 In curänd insä. §i profesiunea inginerului incepe adeveni atedgkoare ; se organiz'ä ierarhia inginerilor cu lefilerespective ; cariera InginereascA devine §i ea bánoas5. §i intro-ducerea culturei §tiintifice urmeaz5. In curand imboldirea ob-§teaseä cAtre functionarism, sub forma de specialitate.

Se constatä, conform cu aceste imprejurki, c5. numärul§colarilor sporia mai ales in invkä'mântul secundar care des-chidea el singur cariera functiunilor, färä a mai fi neapäratänevoie de cursuri superoare, afarà deck pentru patine posturi.A§a pe cänd In §coalelele rurale scade numkul bäetilor dela 58.060 In 1862 la 49.328 In 1863; i In cele urbane dela11.391 In 1862 la 10.379 in 1863; pe d.nd in invätämäntulsuperior numkul studentilor dà iarä§i inapoi dela 320 In 1862la 212 in 1863; numärul elcvilor din §coalele secundare cre§te

Trecutul i era mud de C. Cretulescu Bucure§ti 1860, p. 24.n Mon. of., 1 g 3 Oct. 1865.'2 Mon. of., 4 August 1862.

STAILEA .ECONOMIOA 151

Din aceastà imprejurare, prin stAruinta elementului evreescca element str6in in sinul corpului natiunei ronane, el devineCu deosebire interesant de studiat si deaceea trebue sà-i con-sacrAm cAteva pagini.

Pe la inceputul Domniei lui Alexandru loan I, numä'rulEvreilor era Incà mic in Muntenia ; dar incepuse a se inmultiprin emigrare din Moldova 26. Dimpotrivà erau foarte numerosiIn aceastà de pe urna lark unde se inmultise sub domniileanterioare si Meg de pe timpul Fanariotilor. Asupra acestuifapt, aducem urmAtoarele date : La Fälticeni in 1859, peUlita-Mare la deal nu mai r6m5sese RomAni decat economulEftimie, starostele TrAsnea si altii cativa ; in colo tot Jidanisi iar Jidani" 37. In Dorohoiu Jidovii nàbus6 Cu totul popo-ratia romAneasa" 38. Tot asa si in Galati, cu tot numArul celmare de Greci, nici Evreii nu erau putini. Bolintineanu careintov6rAsi pe domnitor in 1860, in algtoria lui spre Constan-tinopole, and trecu prin Galati si Vázu marele numr6 al Jido-vilor, rosti cuvintele profetice : Jidanii ce vin la noi suntmulti si toti strAini : in curAnd vom fi inecati" 39.

Despre num6rul covarsitor al Evreilor din Iasi ne poateda o idee tabloid tinerilor inscrisi la recrutare pe anal 1860care tablou constata 1488 de crestini si 1375 de Evrei. Tinindseam.4 de imprejurarea, a multi Evrei se vor fi dosit delainscriere, cApätnn rezultatul, c6 Ina. din 1860, aproape cujumgate de veac in urm6, numàrul Evreilor din Iasi era egalcu acel al crestinilor 4°.

" Nafionalul 96, Noemvrie 1860 spune ca ceva neobicinuit : aflArn diMulti Evrei din Moldova tree la noi" DupA Analele statistice ale lui B. T.Martian I, 1860, P. 49-53 erau In Ilfov 3589 de Evrei, In Briiila 593, Prahova324, Dolj 277 si Rihnnicul-Sgrat 200; In celelalte judete mal putini. Astliziaunt cel putin de 10 ori pe atAta, deed nu de 15. Asupra introducerel sl a spo-rului elementului evreesc In Moldova, vezi mal sus, vol. IV, p. 108 si XIp. 15 sl 178.

27 Steaua Dundrei, 31 rune 1859.u Steaua Dundrei, 25 Martie 1859.is Dilatoria domnului Principatelor-Unite la Constantinopole, Bucuresti

1860, p. 25.4° Mon. of. al Moldovei, 16 Noemvrie 1860 (IA urmAtoarele cifre pentru

recrutare, pe despArtiri : I, 172 crestini, 84 Evrei ; II, 288 cr., 213 Ev, ; III,363 Cr., 198 Ev. ; IV, 260 cr., 360 Ev. ; V, 260 Cr., 310 Ev. ; VI, 225 Cr., 210Ev. Total 1488 Cr., 1375 Ev. IatA dupA brosura Din lucrarile statistice aleMoldovei, Cap. V, Populafiunea pe 1859 fi 1860, Iasi, p. 109 si urm., numilrulpoporatiei deosebitelor orase 1859 fi 1860 dupA relig,iuni : Crestini si Evrei :

Cregini Evrei Creftini Evrei

Iasi 40.200 crestini, 34.300 Evrei.

Dorohoiu 7.200 8.700 Pocsani 15.500 2.500Botosani 19.200 19.400 Tecuci 8.500 800PAlticeni 4.300 6.800 Galati 22.300 2 600Piatra 13.600 7.500 BArlad 12.900 2.500Roman 8.400 4.200 Vaslui 4.900 2.300BacAu 15.600 5.400 Husi 12.300 3.100

dela 2059 in 1862 la 2778 in 1863 33. *i Cu toate aceste, nuse inmultise inteun chip anormal §coaele secundare. In 1863.gimnaziul Mateiu Basarab este prefäcut in liceiu Cu 7 clase ;Sf. Saya se reduce din 8 tot la 7 clase, intrucat in anul urmatorurma sa se infiinteze universitatea §i in Bucure§ti. Seminaruldin Buzau se intocme§te cu 7 clase ca §i acel din Moldovadela Socola. In Craiova se preface gimnaziul in liceu cu 7clase §i se mai creazá un gimnaziu in Galati. Se creaza bursela internatele de fete, etc. 34. Dei se fac adause, insu§i ministrulce se falea Cu aceste creatiuni, Bolintineanu, constata mai tarziu,In amintirile sale, ca. nici o organizare nu se intalne§te ininstitutiile noastre menita a garanta viitorul. Toti na§teau §i.cre§teau pe bugetul statului. Comerciul, agricultura, industria,once alte mijloace afara de functii erau lasate strainilor. Aceastaadauga §i numarul §i patima nemultumitilor care formeazanamolul partizilor de opozitie. De aici näscu spiritul de adaosla cheltuelele statului in personal §i materila, inmultirea func-tiilor §i marirea salariilor, inaugurafa de loan Ghica, apoi deEpureanu §i complectata de Kogalniceanu dupa 2 Mai" 35. Estecurios de constatat ca chiar oamenii ce in launtrul lor erauconvin§i de contrarul, erau nevoiti sá se supuna puterei impre-jurarilor.

Strfiinii. Evreii. Navalirea clasei culte a Romanilor catrefunctiuni, lasase din vremuri mai vechi, o multime de locurilibere, pentru a fi ocupate de straini. Observase Inca de multcalatorii §i scriitorii ce au scris despre Romani, ca ace§tiaconsidera numai plugaria ca ocupatie vrednica de ei §i ca lasänegotul §i meseriile pe mânile strainilor. Deaceea cand vineAlexandru loan I la domnie, el gase§te in tärile române omultime de straini ce ingrij eau de daraverile economice aleacestei regiuni, tragand din ele foloasele cele mai mari. InMuntenia, Greci, Bulgari, Sarbi, Nem-ti §i Unguri ; in Moldovamai ales Evrei. Din aceste elemente neromane§ti, Evreii sta-ruiau in insu§irea lor de straini, pe and acele de religie cre§-tina dispareau cu timpul in sinul poporului roman. Se intelegeinsa ca, atunci cand ei se asimilau cu Românii, le luau obi-ceiurile, §i copiii negutatorilor bulgari greci, sarbi sau chiarunguri §i nemti, deveniti Romani, nazuiau §i ei dupa functiuni,§i trebuia ca alti straini proaspeti sa-i inlocuiasca in ocupatiileproductive ale parintilor lor. Evreii insa neasimilandu-se, ra-maneau totdeauna pe langa indeletnicirea lor aducatoare debogatii §i sporiau comandul lor din tata in fiu, din generatiein generatie.

" Vez! Tabloul din Analele economice 13-16, 1863, p. 21." Discursul lui Bolintineanu ministrul cultelor In Deimboviia, 6 Iulie 1864.16 Viala lui Cu:a l'oda, p. 50.

12 18TOBIA 1103LINLLOB

STAREA ECONOMIOA 153

Potrivit cu acest numsär insemnat al Evreilor i ei avanddreptul a cump6ra case in orase, multe proprietAti urbanetrecurà in mâinile lor. In Iasi din 1520 de proprieati mai mari,515 erau ale Evreilor ; in Botosani din 992 erau vreo 52 mânà-stiresti, iar 460 evreesti41.

Evreii se indeletniceau mai cu deosebire, cu negotul debani cu acel al Muturilor spirtoase, cele dou'ä &al principaleprin care ei au fàcut se treacd avutiile Moldovenilor inlor, pe lângh" ea' puserà cu incetul stàpânire si pe celelalte arteriiale vietei economice ce mai rAm6sese printre Români.

In privirea negotului de bani, contactul cu strAinnateapuse pe evrei in cea mai favorabilà pozitie. Boierii, ametitide frumusetile tkilor apusene si moda esind in curAnd sA fiemers in lguntru", ipotecele curgeau pe mosiile boierilor, ipoteciluate de Evrei pentru imprumuturile Matte de ei, fie din baniilor adunati prin economie, para c6tre para, fie din bani strAini.Procentele fiind mari i adgogite necontenit la capete,erau scoase in vAnzare, i asa disp6rurä una dupe alta marileaveri boieresti moldovene, intrand in mAinile clasei mai de jos,care nu e vorba, cumpgrau cele mai adeseori acele mosii con-tractând alte datorii, Meat adeseori ap5sarea nu era scuturatä.

Datoria ipotecarA a tärilor române se urca pe la 1859la 11.000.000 de galbeni (sau 407.000.000 lei) din care 4.000.000pentru Moldova si 7.000.000 pentru Muntenia 42 Pentru a seusura grelele dobAnzi care ruinau pe imprumutati ; se proiectade pe atuncea infiintarea unui credit fonciar ; dar un articoldestepfátor i putem adgogi profetic, asupra acestui asez'ämänt,spunea : cri acest credit trebuia sä' fie intrebuintat numaiIn scopuri de economie ; altfel institutia va deveni un institutde expropiere pentru marea majoritate a datornicilor pro-prietari" ". Dac6 moiile r6maserà in mânile p'ämântenilor,aceasta s'a intamplat numai din pricina dispozitiilor ocroti-toare ale legilor vechi care impidicau pe strAini a agonisiproprietäti rurale ; dealtfel ar fi avut si ele soarta caselor dinorase, din care aproape jumRate erau de pe atunci in stà-pAnirea strAininlor.

Cum se face c6 in tara Romaneascil ruinarea boierimeidesfacerea averilor mari nu se indeplinieä pe o scarà atat

de intins6 ca in Moldova ; ca acolo multi coborfitori ai ve-chilor familii Ostreazà Incá mostenirile lor ? Credem c'ä pri-

4, Mon. of., al Moldovei, 25, 31 Ianuarie, 3, 10 si 16 Fevruarle 1861.Expunerea de motive pentru proiectul de Imprumut de 60 milioane

de franci. Mon. of., al Teirei Rom., 30 Septemvrie 1860.4, Mon. of. al rcirei Rom., 31 Martie 1860. Prevederea s'a cam realizat.

AstAzi datoria ipotecarA a mosiilor i caselor In toate rangurile Intrece unmiliard, si nu stiu dacA a 10-a parte din Imprumuturi a fost IntrebuintatAla tinbunlitAtirea fondurilor.


cina hotArkoare a fost sistemul de culturà a pàmântului. InMuntenia, lucrarea in pArtg§ie Cu t1àranii aducea mai totdeaunaun venit sigur, fArà nevoirea unui fond mare de exploatare,pe cAnd in Moldova cultivarea pe seama proprietarului aduceaadeseori trebuinta de capitaluri mari care, in anii slabi, serezolvau in ipoteci pe mo§ii ; apoi procentele urcate indepli-neau ruina §i a celor putini care nu banchetuiau averile lor§i nu le imprg§tiau la cele patru vanturi. O altà deosebirefare Muntenia §i Moldova este cA in cea dintâi creditorii fiindelemente strAine asimilabile, averea b6neasc6 a Ord rknaneain mare parte tot in mâinile Romanilor (sau al Românizatilor) ;IR Moldova, inc6pute in pungile neamului neasimilabil al Evreilorele e§iau din patrimoniul poporului romfin.

DacA !fish' prin comertul banilor in conditiile arRate,Evreii se imboOtiau pe socoteala clasei avute, acel al b6u-turilor spirtoase le aducea in mAnA averea celor mici, dar care'prin multimea lor fa'scumpArau putinnatea lor economia.

Negotul cu rachiu era vechiu in tArile romAne. La inceputel se importa in Moldova din Polonia §i numai de pe timpullui Constantin Moruzzi (1777-1782) se pomene§te despre exis-tenta de velniti in Moldova, pentru sprijinirea arora i sprea face pe placul boierilor proprietarilor lor, domnul opre§teintrarea rechiului le§esc 44. Consumatia acestei Muturi sporianecontenit §i mai ales dela introducerea fabricArei ei din grfine,pe la 1844. La suirea lui Alexandru loan I in scaun, intre-buintarea ei era aproape ob§teasc6 in Moldova, mai mult saumai putin cunoscuta in Muntenia, unde era inlocuità cu tuicasau rachiul de prune. Relele efecte ale consumArei rachiului decatre sAtenii din Moldova se observase ineä de pe atunci,Sleaua Dundrii nume§te prea bine aceastà b'AuturA otravatkanului 45. RàspAndindu-se tot mai mult viciul pierzAtor albetiei, productele velnitelor Osiau o piatá de desfacere totmai imbel§ugatà i numkul povernelor sporia pe zi ce merge.In 1860 erau in Moldova 200 care produceau in mijlociu fiecareeke 10.000 de vedre de rachiu pe an, deci o productiune totalàde 2.000.000 de vedre, mai toate consumate ca bAuturà, ceeacefàcea aproape de o vadr4 de cap pe an, proportie uria§6, dacgtinem seamá cA copiii in deob§te nu beau §i femeile mult maipum deck bArbatii46. Tribuna f§i pune intrebarea, dac'deste iertat de moral a fonda un venit numai pe cumplita demo-ralizare, adia pe betia acelei mai trebuincioase clase a popo-rului" '147.

" Mal sus IX pag. 183." Sleaua Dundrei, 13 Aprilie 1860.

Ibidem, 15 Ianuarie 1860." Tribuna romdnd, 14 Ian. 1860.

STABEA ECONOMIC& 155

Steaua Dundrei observA deasemenea, cà fiii lui Izrail,exploatatori ai acestei patimi teribile, due fndobitocirea otrà-vitoarei lor Muturi prin toate ramificàrile societ6tei i fi absorbchiar painea de toate zilele 48 Pe langà aceastA rAspandire abetiei, cra§mele tinute de evrei, slujiau mai ales la hotar, las'avar§irea a felurite delicte, precum contrabande, furturi, oplo-§irea i fnlesnirea trecerei Jidovilor vagabonzi de care era inun-data tara i care al/Mau fár. nici o oprire49. Am vAzutfata cu Ingreuierea datoriei ipotecare, se vorbia de fnfiintareaunui credit fonciar. Fatà cu fnmultirea Jidovilor, a velnitelor§i a cra§melor, nu se lua nici o m5sura ; ba chiar prin taxade 5 lei la vadrà asupra spirtului, adAogandu-se veniturilestatului, aceastà sporire nu putea fi r5u vgzutA, cu toate drep-tele observa'ri a le gazetelor.

SA venim acuma la pozitia Evreilor, In Wile romane,la fnceputul domniei lui Alexandra loan I. Din vechime Evreiierau fngaduiti exercita religiunea, industria §i comertulIn rile romane ; erau IngAduiti a se a§eza In sate ; nu puteautinea mo§ii In arena nici cump'ara imobile rurale i nici mAcarvii, iar case In ora§e puteau cumpAra. Regulamentul Organic,cea dintai organizare mai sistematfca a ta'rilor romane, excludepe Evrei dela drepturile politice, admitând la ImpAmanteniremunai pe stiainii de rit cre§tin 50. *1 el pgstreaza oprirea Evreilorde a lua mo§ii In arena. Anul 1848 cu ideile lui liberale, aduse§i pe acea a emancipdrei Izraelitilor termen cam nepropriu.Aceastà idee este sustinut6 de Kogälniceanu In Dorinfele par-iidei nalionale din Moldova dar ea rAmane fära." nici un rezultat,revolutia fiind Insábu§itsá. 0 lege din 1852 reinoie§te fnvoireaEvreilor de a tinea cra§me prin sate 51.

Dar pana atunci, cefätenia romana nu era un bun a§ade autat, deoarece multi Romani chiar se puneau sub pro-tectiunea str'äinA. Nici mkar la Conventia de Paris nu se \Idstäruinti de ale Evreilor de a fi primiti in cetätenia romana,deoarece §i ea Ostreazà", de§i fncheiata sub ochii Evreilor dinParis, cet6tenia romana numai cre§tinilor. Deaceea, o foaeevreeasa ce aparea In Ia§i In tipografia H. Goldner §i subredactia lui B. Feldmann, intitulatà Gazeia romtind-evreiascii,

Sleaua Dundrei, 24 Martie 1860.4° Mort. of. al Mold., 9 Iulie 1860. Gezeta germanA Bukarester Inlelli-

genzblalt, 2 Decemvrie 1859 spune despre Evrei : Es ist wahr, der moldanischeJude ist ein fataler Mensch, und sein Schaher weit entfernt ein solider Handelzu sein".

" Art. 1431 Codul Calimah. InsA legea Munteniei din 15 Martie 1840opreste pe Izraelitii din Valahia sA cumpere locuri In afarii de barierile ora-selor. Anexa X a Reg. Moldouei : Despre Indigenal art. I. si Anexa P. cap. L.

Manualul adminislraliu II, p. 41 Dr. Felix, Isloria igienei tu Romelnia,Partea I, al doilea memoriu, p. 100.

156 ISTORIA BOMANILOB

In profesia ei de credintä din numärul 1, din 12 Martie 1859,îimärgine§te scopul activitätei ei numai la literaturà, comerciu§i industrie intrucat edificiul politic rä'mânând inchis Iudeilorlocuitori In Principatele-Unite, am socotit a fi de prisos cureproducerea In jurnalul de fatä, de articole politice". Faptuleste numai constatat de foaia evreiascä, färä nici un comentar,MI% nici o protestare 52 Conform cu aceastà tendintA a EvreilorIi vedem in 1860 Aprilie, cerAnd, ca limba de predare in §coa-lele lor sä fie acea germanä. Ministerul respinge aceastä cerereca protivnic6 art. 97 din a§ezämantul §colar 53. Ei cautà apoiimbunätätirea soartei lor pe alte cäi. A§a ei saruesc i obtindesfiintarea taxei Jidovilor la 1 Ianuarie 1860, o dare in destulde apAsätoare ce atArna asupra lor i pentru räspunderea cäreiali se incuviintase din vremuri mai vechi sporirea pretului cärneicow. Prin aceasta mäsurä se adusese comertul cärnei in deob§te,In cele mai multe din ora§ele moldovene§ti, in mainele Evreilor,de oarece ei vânzand carnea cu§er cu 70 de parale oca, iarpe ei costându-i numai 14 ca pret de curnpäräturA, ei cA§tigauaa de mult, incAt pe lângä." plata taxei erau pu§i in pozitiede a vinde carnea trif (necuratä pentru ei) cre§tinilor cu unpret a§a de jos, cä punea pe ace§ti din urmä In neputintä dea concura cu ei la vAnzarea acestui lucru de hranä, pe careputeau sä-1 lase cu un pret foarte jos cre§tinilor, scotânduliprofitul din cu§er ". .Desfiintarea taxei Jidovilor ar fi trebuitsä" aihà de urmare suprimarea facultätilor lor de a putea urcapretul cärnei cwr, ceeace ar fi silit a ridica pe acer al cArneitril §i le-ar fi rApit avantajul In concurentà cu cre§tinii. Lucrutrig nu se filcu, cu toate cá ziarele cerurà aceastä mäsurà.Astfel rämase comertul cärnei confiscat de Evrei In mai tota-litatea ora§elor moldovene.

Evreii Insä se convinsese In curând cà, fatä cu schimbareasituatiei tärilor române care f5.-use chiar pe multi supu§i aimarilor state europene, sä prefere cetätenia românä, aceleiade care se tinuse pAnä atunci, trebuia sä-i indrume §i pe eila dobandirea drepturilor politice §i a renunta la pozitia pânáacum alât de rAvnitä de ei de Unterthan55. Ei Incep a se micaIn acest sens, dud cu desbaterea constitutiei in comisiuneacentralà. Cu acest prilej dau Jidanii primul asalt, bine Intelesteoretic la cetätenia românä. O bro§urà scrisä de un Izraelitroman intitulatä Emanciparea Izraelifilor in Romemia apare in

52 Se afla cateva numere din aceasta gazeta In biblioteca din Iasi." V. A. Ureche. Istoria coot lelor, III, p. 234." Patria, 24 Iunie 1859." Acest cuvant desfacut de Romani In articol i substanliv, dupa limba

lor, dadu nastere poreclei date de ei Jidovilor de Tlirtani (Unterthan un tartan).


Paris In anul 1861 59 §1 apara cu mult foc aceasta cauza inainteaparerei obste§ti. Este primul pas al Evreilor prin care cer ega-lizarea drepturilor, prima veriga a seriei Insemnate ce se des-volta Inca sub ochii no§tri.

Parerile autorului anonim fura Imbrati§ate cu mare cal-dux% de toata.. presa izraelita, §i pre§edintele Aliantei izraelitedin Paris, Carvalho, serie redactorului unui mare ziar (nu sespune care) ce repro dusese bro§ura, ca lucrarea va fi luat 'Ade baza la negocierile ce ar fi Intreprinse pentru a sprijinidorintele coreligionarilor romani". Bro§ura exprima credinta, canoua constitutie a Principatelor va tinea drept onoare de ainscrie marele principiu al egalitatei religioase, civile §i poIi-lice care este primul semn al libertatii unei natiuni §i sigurantaprogresului §i a prosperitAtii sale. Avem de chezà§ al speran-telor noastre simpatia manifestà a unor barbati eminenti dintreRomani §i cuvintele atat de frumoase ale principelui, cAruiavointa nationalA a incredintat puterea §i care, mai a doua zidupa a lui Intronare, raspunde unei deputatiuni, ca nuvreau sä* vAd in Principatele-Unite nici cre§tini, nici Jidani,ci numai Romani" 57.

In aceastA bro§ura, Izraelitul roman pledeaza pentruegalizarea deplina a Jidanilor in Romania, §i. combate toateargumentele religioase, economice §i politice ce de pe atuncease aduceau in contra acestei egalizAri. Dela aceastA bro§urainainte, se pune pe tapet chestiunea izraelitei in tArile romane,§i lucrul se explica, daca pe deoparte luArn in privire, ca atuncile vine Evreilor pentru intaia oark In gand s'A se foloseascAde schimbarea de regim in 'raffle Romane, pentru a-vi imbu-'Mali §i. ei pozitia ; iar Romanii ai cäror simtamant nationalse de§teptase mai cu seamA dela 1857 incoace, incep a pricepemai lAmurit primej dia implicatA in o asemene pretentie 59

De§i rezolvirea imparta§irei Evreilor la drepturile poli-tice trebuia a§teptata dela constitutia Orel care deabia intraIn desbatere, totu§i pozitia lor se imbunAtati Inca din ceeaceera mai inainte. Ei capata dreptul de a avea §coale confe-sionale, pe temeiul principiului tolerantei religioase proclamatde Conventia de Paris 59.

Lovitura de stat §i. noua constitutie intocmitä de domnaduse din nou in desbatere chestia jidoveascA. Jidanii gandind

" L' emancipation israilite en Roumanie par un Israélite roumain, Paris,1861.

57 Dei nici un act oficial al timpului nu reproduce astfel de vorbe aledomnitorului, ele a putut fi rostite, daci lufim In privire cele ce spune Ale-xandru loan I, tot relativ la Jidani, In mesajul slu din Decemvrie 1864. Maijos. p. 159, 160. Alianta izraelità se 1nfiintase In 1860.

51 La Question israélite en Roumanie, Paris, 1869, p. 1-15." Mon. of. al Moldovei, 22 Noembrie 1861.


CA a venit momentul pentru a dobändi impärtäsirea la drep-turile pämäntenilor, se vede cä. au pus in lucrare mijloace,ascunse, spre a dobändi aceastä pozitie, cu prilejul schimbäreiautoritare a constitutiunei din partea domnitorului. Romäniisimtind uneltirile fäcute, pornirà iaräsi o campanie prin presäIn contra /or, in care se deosebirä mai ales dou6 lucräri : Ar-ticolul d-lui A. D. Holban din Viitorul din Iasi i o brosurda lui D. Popasu absolvent in drept i tiintele politice delaUniversitate din Halle. Acest din urmä, antisemit infocat, puneca dilemä la inceputul lucrArei sale, cA ,sau noi respingem cuenergie i dispret impertinentele pretentiuni de emancipare aleEvreilor i ne silim a scäpa prin mijloacele cele mai nimeritesi mai urgente, chiar de Jidanii pe care ii mai avem din nenorocire, sau noi renuntäm la independentä, ha chiar la existentästatului si a natiunei romäne, pentru a deveni sclavii, ilotiidispretuiti ai Jidanilor". O convietuire nu ar fi cu putin0decAt atuncea, cand Evreii se vor desbräca de legea lui Moisi ;cand se vor denationaliza i vor putea deveni adeväratiteni ai unui stat" 60.

Aceste invinuiri, Evreii se gräbesc a ráspunde i anumecelor aduse de Holban prin o scriere a doctorului Silberzwaig,presedintele uniunei izraelite din Iasi, iar lui Popasu prin obrosurà anonimä. din Bucuresti subsemnatä Un Romdn"61.In aceastä din urmä se spun, pe lang6 argumentele trebuitoarecauzei i unele adeväruri care intäresc, si din partea aceastä,caracteristica situatiei economice a tärei. Mai intAi brosuratäggduieste cà tot comertul, toatä industria, toate capitalurilear fi in mäinile Evreilor. Adevärul i tristul adevär, urmeazàea mai departe e a.' mare parte din comert, industrie si capi-taluri sunt in mainile sträinilor Greci, Bulgari, ArmeniGermani. Domnul Popasu ar fi trebuit sà punà sträini in locde Evrei". Pentru Muntenia nu se poate tägädui temeiniciaacestei observatiuni, deoarece Evreii erau pe atunci aici, innumär mult mai mic decat in Moldova, si sträinii erau repre-

" Vez! Viitorul, din 1863 g brosura Sant sau nu Evreii folositori Prin-cipatelor-Unite? de D. Popasu, Bucuresti 1864. Ni se pare di aici se gasestepentru intilia tiara emisa parerea cea adevarta i sanatoasa a deslegarei chestiuneievreesti ; sau daca deslegarea pe aceasta cale pare cu neputinta, argumentulcel mai hotarItor contra cererilor lor ; cfici la Evreii religia este mai mult decko credintli ; este o forma de viata nationala. Nu poate Insa nimeni sa apartinadeodata la doua legàturi nationale.

Chestinnea izraelitd tn Ron-pinta de doctorul Silberzwaig Iasi 1864 (nuam putut glisibrosura).Evreii fn Romania ce sunt pi ce poi sd fie de un Roman,Bucuresti 1865. Evreii mai sunt sprijiniti In foile romfine, bunaoara In Reformade articolele lui Vaillant 8 Dec. 1864 $i urm. Deasemenea In Convenfiunea,unde sunt aparati contra imputarilor lui Kogalniceanu, 28 Ianuarie si 14 Fe-vruarie 1864.

STAILEA ECONOMICA 159

zentati mai cu seamg prin alte elemente 62. Dar se fntreabg bro§uramai departe : din ce cauzg s'au grgmidit atitia strEni InVirile noastre ? Pentruce tot comertul, toatg industria, toatecapitalurile se aflg In miinile lor ? Pentruce oare Romanul numai este cleat agricultor, amploiat sau servitor ? Strginii nuau cucerit tara cu sabia, nici au fost ocrotiti prin legi, pentrua pune mina pe comert, industrie §i capitaluri. Ei s'au aruncatcu activitate §i stgruintg In toate ramurile comertului §i aleindustriei, au muncit färg a obosi, au -Wilt cu economii §i auajuns a se inavuti, a face capitaluri §i a cumpgra mo§ii §iun mare numir de case prin ora§e. Era aceasta culpa lor ?Din contri credinta Rominului era ci cine invatà carte, trebuesg fie functionar, §i visul sgu, indati ce se apuca de Invgtiturg,era functiunea, cu hotgrIre de a Intrebuinta toate mijloacelespre a fnainta, a se boieri §i a se chivernisi. A fi lipscan, pos-tivar, pieptinar, bancher, tibicar, iimplar, fierar, curelar,era privit, dacg nu ca desonoare, dar ca un ce foarte scgzutfoarte umilit, de cgtre biurocrati §i de clasele Inalte ale socie-titei. Starea de agricultor chiar nu era mult mai onorati" 63.

De§i aceste argumente nu pot aduce deslegarea chestuneievree§ti, totu§i ele au meritul de a pune §i mai viu in lamingcauzele pentru care elementele strgine §i cu deosebire Evreiiau ajuns sg Ingenuncheze pe Romfini pe tä: imul economic.

Evreii se sileau sä dobiadeasci drepturi, aritindu-se Iniguntru ca buni patrioti, precum o fac bunaoarg atunci, cindsocietatea izraeliti Cultura provoacg pe Jidani la subscriptiepentru armati, In vederea ci domnitorul promisese ci se vaocupa de chestiunea izraelità §i cà ei sperau deci si dobin-deasci emanciparea lor mgcar In parte ". Si inteadevir cádomnitorul fin mesajul sgu din 6 Decemvrie 1864 spune, citinind seami de Imprejuririle locale, guvernul va lua mint-

1° Intr'un comitet pentru a veni in-ajutorul inundatilor, comitet compusdin marii comercinnti din Bucuresti, figureaza ca fruntasi ai conerciului capi-talei urmatoarele nume : Miron Vlasto, Constantin Derussi, Mihail Calilar, losilHallon, George Coemzopol §i Garabet Anuq, (Mon. o/., 11 Martie 1865). Nici unroman.

" In aceste polemici sunt si pa* hazlii? Ala Tribuna din 25 Mai 1864spunand ca In Elvetia Evreii sunt mai rail tratati decat la noi, brosura Ro-manului" raspunde, a ce au nevoe Romanii sfi lee exemple dela brdnzari.Nu numai ca Svitera nu este mai Inaintata ca noi ; dar chair e departe de aputea intra In comparatie cu noi"(? I)

°4 Re/orma, 15 Ianuarie 1864. Statutele societdjei izraelite din Iasi 1864Iasi Aprilie, aprobate de guvern, pun ca scop al societatei : dobandirea dedrepturi cetatenesti din partea Izraelitului. Va starui a propaga romanismultare Izraelitii din Moldova. Intrucat stim a dobandirea dreptuhd de ceta-tenie este numai o chestie de timp, von sprijini patria §i vom lupta chiar deastazi pentru (Musa cu toatil energia".

160 1STORIA. ROLtUsTILOR

rile cuvenite pentru emanciparea Roma.nilor de rit izraelit" 66.Buna vointa a domnitorului pentru Evrei se vede §i de peaceea, ca. ziarul Constitu(iunea atacand religia izraelita, prime§teun avertisment 6°. Daca insa domnitorul se arata plecat aincuviinta Jidanilor oarecare drepturi, tara se opunea acesteitendinte, i legea care invoia strainilor dreptul de a cumparaimobile rurale, marginea aceasta invoire numai celor de ritcre§tin, §i aceasta cu toate plangerile ambasadorului francezdin Constantinopol pentru aceasta restrangere 67.

Chstiunea izraelita fusese insà numai pusa pe tapet indomnia lui Gaza. Seria produsa prin desvoltarea ei este incaIn puna putere in zilele noastre*).

Starea financiarà. Dupa. ce am analizat cateva intre-bad care stau in cea mai stransá legaturd cu starea economicä,dar care izvorasc din alte imprejuräri decat din aceasta stareinsu§i, sa trecem acuma la cercetarea conditiilor materialecare inconjurau viata poporului roman, spre a ne da seamade mijloacele ce-i stateau la indemana, spre a se indruma pecalea civilizatiei.

Daca privim intai la mijloacele de care dispunea statul,gasim chiar dela inceput insa. temelia unei grave descumpeniriintre venituri i cheltueli, care descumpenire i§i are obar§iain inlaturarea de catre Conventia de Paris a masurilor ocro-titoare in aceasta privinta, §i ingaduirea deci a patrundereispiritului strict care predomina in conducerea daraverilor private§i in acea a daraverilor publice 68

Aceasta se vede chiar in anul intai al domniei lui Ale-xandra Ioan I, cand bugetul Munteniei sare deodatä de la40.000.000 in 1859 la 74.000.000 in 1860 iar acel al Moldoveidela 22.000.000 in 1859 la 44.000.000 in 1860; 69 iar bugetul§coalelor din Moldova se urca deodata dela 1.700.000 la18.000.000 in 1860 70.

daca acest spor s'ar fi facut in timpul unei situatiiinfloritoare a caselor publice, tot ar fi mers. Dar in ce starede destrabalare ele se aflau la inceputul domniei lui Alexandru

" Mon. of., 7 Dec. 1864. Evreii se grAbesc a multumi domnitorului pentrufAgaduinta continutft In mesaj. Adresa lor e reprodusii de Courrier d'Orient21 (5) Ian. 1865.

" La Patric, 27 (15) Ian. 1865; l'Opinion nationale, 16 (4) Fevruarie1865.

" Legea din 20 August 1864. Cf. Negri c. Cuza, 14 Sept. 1864. Cores-pondenfa, p. 197.

Domnia lui Cuza Vodd. Vol. I, p. 10-11. Editia din IA 03. Iasi." Mon. of. al Tdrei Rom., 13 Octombrie 1860; Mon. of . al Mold., 5

Decemvrie 1859. 10 August 1860. Comp. Analele economice, 1862, No. 9-12,p. 191; Tribuna romdnd, 20 Decemvrie 1859.

70 Mon. of. al Mold., 26 Iulie 1860. Cf. Bugetul scoalelor pe 1860.*) Aceasta In 1914 cAnd A. D. Xenopol fsi redacta lucrarea. N. E.

STAF...EA ZCONOMICA 161

loan J ne-o vor arata cateva spicuituri culese pe ici pe coleaIn izvoarele timpului. Casa militara a Moldovei era desarta ;ofiterilor nu li se platise lefile pe mai multe luni, si soldatiiumblau goi si desculti. Tot asa statea si casa scoalelor carenu raspunsese de 1/2 de an lefile invatatorilor dela sate 71. Co-misarii de control la finante iaräsi nu fusese platiti de 7 luniStatul cersetorea ofrande .dela privati i nu se ruina când ise oferiau. Asa Teodor Bal§ i harazeste inteun rand 200 degalbeni, iar calugarii dela Neamt 4.000; mai multe sumisubscrise fara procente la imprumul de 8.000.000 de lei 73. InTVIoldova o cerere de Imprumut de 5.000.000 lei caden, deoareceera sigur, ca nu se va gasi de unde sa se imprumute, lipsindcreditul, i asa mai departe.

Si cum se Meuse sporul bugetului ? Nu se dobandise IntaivenIturile trebuitoare si apoi sà se intocmeasca, dupa ele, sporulcheltuelilor, ci se. votase mai Intai cheltuelele §i pe urrna, ne-putându-se gasi mijloacele de acoperire, se recurse la masuriextraordinare. Ministrul de finante marturiseste singur, ca afost silit, spre a nu impovora cotitatea contributiei si a nurecurge la un imprumut, sà intrebuiriteze !TAM toate rezerveleexercitiului 189' 7 6.

Asa se ecbilibra Ina bugetul numai pe härtie. De atuncia inceput seria cheltuelelor peste puterile Wei, care s'a traganatpjái' IA In zilele noastre, si a careia inceput pate fi pus in bugetulanului 1860.

Cresterea cheltuelilor era datorita mai cu seama sporireineincetate a numarului functionarilor si adaogirei lefilor lor.Complicarile contabilitatei franceze cereau aceastà sporire, pentruinzestrarea fndestulatoare a serviciului tarei. Se proclama chiarun principiu fatal pentru starea finantelor noastre, anumetrebue sà ne ferim de o administratie putin costisitoare, sica pe cat se va cheltui mai mult, pe atata tara va fi maibine administrata, principiu in contra caruia in zadar luptaseunii din oamenii bine cugetätori ai timpului. Asa Winterhalterne arata, ca in virtutea acestui principiu salinele care costauIn 1860 suma de 1.171.120 de lei, in 1861 inghiteau cu exploá-tarea lor, 3.972.471 de lei ; iar sporul de venit ce se castigasecu aceasta administratie mai costisitoare era numai de 995.900de lei, incat in realitate era o pierdere de 1.895.451 de lei 77.

n Generalul Milicescu in §edinta din 30 Ianuarle. Mon. of. al Mold.12 Fevruarie 1859.

72 SI. Dundrei, 30 Mai 1859.7' Tribuna, 16 fulie 1859." Mon. of. al Tetrei Rom., 5 si 10 Aprilie 1859." Mon. of. al Mold., 12 Fevruarie 1859." Winterhalter In Romdnul, 23 Noemvrie 1862.77 Idem, lbidem, 30 Noembrie 1862, confirmat prin expunerea de motive

A. D. Xenopol Istoria Rotanilor. Vol. XIV. 11


Pentru a se echilibra budgetul, se recurgea la evaluáriCu totul fantastice care urcau venitmile numai pe hártie §i tre-buiau sá lese numai decat un deficit in casa statului. A§a ve-nitul contributiilor directe se spore§te in evaluarea dela 53.000.000la 76.000.000; timbrul dela 27.000.000 la 38.000.000: salineledela 26.000.000 la 29.000.000 §i a-va mai departe 78. Este ade-várat cá veniturile se adauseril dela un timp, prin intinderealor asupra intregei poporatii §i apoi prin sporirea feliului lor.Dar nu se tinea samá de mai multe imprejurki : mai intái,cá niciodatá impozitele nu produc indatá ce sunt aplicate, totce Sc poate scoate din ele ; apoi de ráua vointil a fo§tilor pri-vilegiati care cAutau In toate modurile sá scape de a lor plan.Se Ikea un abuz de. tot deochiat ca cererile de iertári de dári,pe baza certificatelor de sárkie, a§a cä -ministrul finanteloreste nevoit sá publice, cá asemene certificate nu vor mai fi luateIn b`ágare de samá, de nu vor fi fost intkite de municipalitáti,pentru a pune un capát principiului, cá a abuza de avereastatului nu este a abuza" 79. De aceea i domnitorul, in mesajulde deschidere a M:IIMArei Moldovei din 4 Decernvrie 18Q1, spune,bare altele, cá greutatea cea mai mare a fost de a se initiatara la un sistem de dári bazat pe egalitate, pe cAnd páná acumaera bazat pe privilegiu" 80 MR de inrádácinat era vechiul sis-tem in cugetul oamenilor, cá g'ásim pe un boier din Roman, Teodor,&And o /Artie, in care spunea, cá preferá sá fie spAnzurat cleat sáplátiascá birul" 81 Ministrul Mavrogheni ne spune, cá ráulcel mare in finantele noastre este : neincasarea contributiilor,pásuiala autoritátilor i lipsa unei contabilitáti regulate" 82 Darnu numai contabilitatea nu era regulatà* ; nici adunkile nu-vifAceau datoria de a vota budgetul la timp. Domnitorul, in me-sajul ski. din 4 Decemvrie 1861 spune, cá. dela suirea mea petron, un singar budget s'a putut vota §i acesta numai 6 lunidup'á inceperea exercitiului" 83. In zklar convoacá domnitoruladunarea inaintea termenului ei legal de 23 Decemvrie 1862,pentru a se putea vota budgetul pe 1863. Paná sá se tipáriasckse intrá In sesiunea ordinará §i se incepe noul exercitiu (1 Ianuar1863) tot cu budgetul nevo tat.

Din pricina acestor imprejurki starea financiará mergeatot mai rAu ; cheltuelele sporiau fárii a li se gási mijloace de

a bugetului pe 1863 a ministrului de final* A. Cantazuzen, cetitil In §edintadin 10 Noembrie 1862. Desbaterile adundrei pe 1862-1863.

78 Expunerea proiectului de buget pe 1863, citatii in nota prec.7, Mon. 0/. al Tdrei Rom., 23 Decembrie 1861.88 Mon. ol. al Mold., 9 Decemvrie 1861.

KogAlniceanu In cuvantarea de apArare a ministeriului sau In edintatlin 15 Februarte 1861. Procesul verbal al adunArei Moldovei No. XXI, p. 272.

88 Mon. of. al Mold., 14 Noemvrie 1861." Mon. of. al Tdrei Rom., 4 Decemvrie 1861.


intampinare ; darile i cate eran nu se incasau, i rama§itelese adunan din an in an tot mai numeroase. Minis trul de final*este nevoit sà faca marturisirea cam stranie, ca venituriledin darile direcie ar fi supuse indoielei i unor variatiuni nein-laturabile", and este cunoscut ca cele mai sigure venituri sunttocmai acele directe §i ch variatiunea este insu§irea veniturilorIndirecte. Ca in dal% de veniturile §coalelor de 6.832.293 delei, din 35.935.618 de lei, venituri din contributiuni directeprevazute prin budgetul Moldovei pe 1860, s'a incasat numai28.036.559" 84. Pentru a se acopen nevoile arzatoare ale sta-tului, guvernul cere, in §edinta din 4 Mai 1861, un imprumutde 4.000.000 de lei, trebuitor spre a plati amploaiatii i sol-datii §i a se indestula bolnavii cu hrana, lipsa tezaurului pro-venind din neincasarea arenzilor mo§iilor manastire§ti §i aceaa impozilului lonciar" 85.

In zadar §i acum se ridicase mai multe glasuri, pentrua protesta contra unui asemene sistem. Barbu Catargiu ac-centuaza, fara rasunet, spairna ce o simtim cu totii, pentrumultimea covar§itoare a cererilor de pensie", iar principeleD. Ghica adaoge, ch vina acestei start de lucruri este a aceloracare au luat oameni ce aveau Inca praful bancilor pe coate §ii-au pus in toate serviciile statului, trimitand la pensie pe aceicare puteau servi Inca" 86. Setea de a se infrupta din fondulpensiunilor era a§a de mare ca se vedeau pensionan i care, dupace primiau pensiunile lor regulat cuvenite, mai cereau pensiiviagere sau chiar impartiri dela cutia milelor 87 Scarlat Cre-tulescu adaoge, ca pe and se a§tepta o mai buna cumpenirea intrebuintarei veniturilor statului, se ivi inmultirea de pos-turi cu lefuri insamnate, din care o mare parte nu sunt deck.sinecuri" 88. Mai ales budgetul instructiunei cre§tea fara nicio proportiune, iar Bratianu declara ca el raspunde de aceastasporire, intru cat Ora are nevoie de instructie" 89.

Dupa cele spuse 'Ana aici, se intelege dela sine in ce staretrebuiau &I se afle finantele statului. Functionarii adese orinu oerau platiti de 6 luni 90 Prin legea din 5 Martie 1862, s'acreat ca sistem financiar, datoria flotanta, de care toate sta-

" Mon. of. al Mold., 8 .Aprilie 1861.88 Mon.' of. al Tdrei Rom., 9 Alai si 13 Iulie 1861." Sedinta din 13 Mal 1861. Mon. al revel Rom., 20 Mai 1861. Vezi mai

sus cum KogAlniceanu numeste In functii pe premianti, p. 147.87 Numele functlonarului care cerea ImpArtAsire dela cutia milelor, vez!

Mon. of. al Mold., 23 August 1861. Copii lui träescincä. Fabulistului A. Donicifi face. o pensie viagera pe lAngA aceea ce o prImea pentru slujbA. Vezi cele cele spune Prijbeanu In sed. din 20 Martie 1862, Tot asa se face cu Catinca Fotino.Vezi sedinta din 3 Aprilie 1862.

" Romdnul, 7 Noemvrie 1862." Unirea, 25 Fes ruarie 1861.98 Romdnul, 21 Februarie 1861.

164 ISTOR1A R0MA141T,0R

tele cauta astazi sa scape pe cat se poate. Bonurile de tezaurerau tnsa menite a intampina cheltuielele, pang la incasareaveniturilor. Ba ministrul se fericeste despre izbanda operatiu-nilor, aratand, ca publicul subscriea mai curand la bonuriCu scadente mai lungi de 3 luni, fiind dobanda 10%. Indatace ele sunt platite, sumele sunt din nou reImprumutate. Suc-cesul acestei operatiuni este asigurat si putem spera, ca bo-nurile de tezaur vor permite a invinge crizele care au necesitatImprumuturi oneroase de bancr 91 E drept ca bonurile detezaur feriau pe stat de a recurge la straini pentru imprumuturi,lucru ce se considerau pe atunci ca primej dios 92. Erau insaoameni prevazatori care desaprobau in deobste once fel deimprumuturi. loan Bratianu spunea cu prilejul unei cereri deacest fel : Mergand tot asa, si ingramadind credite peste cre-dite, imprumuturi peste imprumuturi, nu facem alta ceva pentrufinantele statului, decat ce au facut feciorii de boierii cu ave-rile lor". Cu toate aceste tot Bratianu am vazut, ca aprobaonce cheltueli, ca nd era vorba de instructia publica 93.

Secularizarea averilor manastiresti aduce de ()data unspor insamnat in veniturile statului, vr'o 20.000.000 de lei,si s'ar putea astepta ca situatia financiara s'a se fi imbunatatit.Adaosul insa fu inghitit si se trecu chiar mult peste el, prinsaritura cea vajnica facuta de cheltuelele budgetare de odatadela 1863 la 1864. Pe cand pe 1862 cheltuelele erau de 124.000.000si de 127.000.000 pentru 1863, pentru anul loviturei de statele se urea de °data la 204.000.000 din care 166.000.000 ordi-nare iar 38.000.000 extraordinare. Pentru 1865 budgetul sereduce in chip simtitor la 159.000.000 de lei venituri si 158.000.000cheltueli ; dar tot in disproportie cu mijloacele reale 94. Ntinumai ca veniturile Orel, cu tot adaosul averilor manastiresti,nu aj Ungea spre a lor intampinare ; dar budgetul trebue sa fieechilibrat prin un imprumut de 18.000.000, menit a se platiprimele sumi datorite proprietarilor din obligatiile rurale. Se in-telege ca un uries deficit se punea in perspectiva, si ministrulde finante Balaceanu se sileste sa-1 justifice prin consideratiuniretrospective ; ca el ar provenii MO. din 1860, cand la reor-ganizarea tarei s'a sporit cheltuelele, Ma a se cauta si veni-turile din care ele sa fie Intampinate ; ba Inca aceste din urmas'au micsurat, desfiintandu-se taxa de export" 95. SA' se adaoga

il Referattil ministerului dé finante. Mon. of. 15 Septemvrie 1862, Cf.rdranul romdn, 25 Pevruarle 1862.

" Romdnul, 11 Fevruarie 1862, care reproduce un articol de Grenierdin Lé Conslitulionnel.

" edinta din 26 Fevruarie 1862. Mon. o/., supl."4 Expunerea rninisirului de linanle, Steege, flicutA in sedinta din 23

Decemvrie 1864." Raportul ministrului de fInante ad-lnterith BillAceanu, publicat In

Mon. of., 13 Wile 1864, Comp. Ibid., 14 lanuarie 1865. Taxa de export se

8TAILEA 1000NOMICA 166

apoi neincasarea rama§itelor, in lipsa de agenti indestulatori ;iar cand se inmulti numarul lor, din sporul cheltuelelor inca-sarei. Rama§itele ingramadindu-se necontenit, ele nu mai pu-tarà fi incasate, urcandu-se la sumi prea mari pentru contri-buabili 96 Pana la 1 Noembrie 1865 ele erau de 54.000.000 delei, mai mult de a 1/4 parte din veniturile totale 97.

Cu tot sporul personalului perceptorilor, sistemul incasa-rilor era vicios, perceptorii fiind platiti cu lefi fixe. In 1865se scad aceste lefi *i se incuviinteaza o remiza dela sumele in-casate 98 Sa se adaoga cara aceste imprejurari, staruinta nea-junsurilor vechi, nevotarea budgetelor la timp (pentru primaoara se facu lucrul de camera chemata in 1864-1865 in urmadecretarei nouei legi electorale), evaluarea exagerata a veni-turilor 99, nedeprinderea partei avute a societatei cu platapozitelor §i tendinta nenorocita a tuturor autoritatilor de aurca cheltuelele, sporind functiunile §.1 retributiunile lor. Fie-Care crea iune noua : consilii comunale, judetene, camere decomert, cäutau s'A obtina lefuri ca t mai mari. O circulará aministrului de externe, Florescu, din 1865 atrage luarea amintea prefectilor asupra faptului, ca infiintarea comunelor a des-lantuit o multime de dorinti spre imbunatatiri care nu stauIn raport cu mijloacele judetelor, precum : infiintarea de §colide comert, agricultura §i de gimnazii in mai multe orne se-cundare" 100. Aceia§i circulará de§teapta comunele, s'A facaa intelege pe preuti §i pe ceilalti slujba§i, cá mai cu deosebire,

reinfiintase, botarandu-se de astadata, cu Intelepciune, desfiintarea el treptatiicu Incepere dela Octombrie 1864, potrivit Cu urcarea celorlalte impozite. Analeleeconomice No. 13-16, 1863, p. 223 si No. 16-20, 1864, P. 219.

" Jurnalul consiliului de ministri, 15 Septemvrie 1863, Mon. of., 13Septemvrie 1863. Ministro! finantelor In §edinta din 20 Noemvrie 1863 (Mon.of., supl. 39, 1864) spune : Avem creante a diferiti debitori ai statului pe sumede 8.000.000 de lei, osebit de ramasiti ale caror suma e fabuloasa, dar ale cfirorIncasare nu e mai putin problematica. De S'ar Incasa ramasitele l creanteleprivate, statul si-ar plati datoria". (In 1864 capitalul datoriei publice era de42.000.000 de lei).

" Iatii tabloul acestor ramasiti neIncasate :Din contributii directe 15.000.000

If indirecte . . . 8.000.000f t domenii . . . 20.000.000 (din cauza legei rumie)

posta i telgraf 5.500.000diversa . . . . 5.500.000

Total . . . . 54.000.000" Mon. of., 5 Fevruarie 1865." Asupra acestu punct lata o dovada pozitiva. Venitul total al proprio-

tatei foncire, dupa statistica, era de 170.259.825. Impozitul fonciar fiscal de4% Insuma cifra de 6.809.592 din care se percepea numai 1/, adica 4.531728.In buget se evaluase cu toate aceste impozitul fonciar tot la 5.000.900 deci Custiinta In mal mult Cu 460.272 de lel. Vez! sedinta din 12 Fevruarle 1865. Mon.of., 12 Martle 1865.

loo Circulara din 25 Septemvrie 1865. Mon. of., 28 Septembrle 1865.


in anul ce d'intku a organizArei, trebue sA se caute, i A. setinda mai mult la o bunri stare a casei comunale, deck la m6-rirea salariilor lor". De pe atunci incep apoi a se face cheltueliexagerate cu personalul tecnic, (WO cum se poate vedea lucruldin sporirea necontenit5 a costului unui chilometru de osea.In 1862 era 899 de lei ; in 1862 de 1133; in 1864 de 1706, larIn 1865 de 3145!b01.

Legile pensiunilor erau apoi absolut ingreuietoare pentrustat. Dup5 cea munteneasa, un functionar civil putea sa seretraga la pensie dup5 8 an:, iar militaru chiar dup5 6 ani,Cu dreptul la 1 2 lefei ; dupti 16, respectiv 12 ani, cu 3/4; iar dupa24, respectiv 18 ani, Cu leafa intreaga 102. De aceea §i videmcà venitul casei pensiunilor era numai de 5.822.000 de lei, iarserviciul ei de 7.626.000 de lei ; hick statul trebuia sA dee asubventiune de 1.804.000 de lei103. In zklar Vernescu sustine,in desbaterea legei pensiunilor, cà numai retinerile sà le con-stitue fondul, fàrà adaos din partea statului. Proectul modificatura subventiunea statului la 3.200.000 de lei §i, numai in cazuland nici aceasta subventiune nu ar ajunge, sA se retin5 dinpensiuni1".

Cat era de deprinsil lumea a recurge la ajutorul .statuluipse vede de pe cererea stranie a unuia Cordescu din Buzau carese roaga de Senat sa fie ajutat la mAritarea unei fete.

Nu e vorba, se ridica uncle §i unde ate un glas pentrueconomii i anume In ramura instrucliei, in care par tidulnu admitea de loc vre o restrangere a cheltuelilor. A§a Baca-loglu spunea, in §edinta din 18 Septemvrie 1865 a consiliuluigeneral de ins tructie ; Greutatea la §coalele primare este, adaa voim s5 avem §coale bune, costa scump. Faceti socoteala§i yeti vedea, cà numai §coalele primare ar trebui sá custe24.000.000 de lei. Toti dorim imbunkAtirea instructiei ; numaieu cred a este bine s'o moderam putin ; sa aiba o margine,a§a cà dorinta noasträ sa fie concordanta cu mijloacele de caredispunem"1". Trompeta Carpatilor adaoge sfatul, cá toatelefile mai sus de 500 de lei sa fie reduse in proportii bine cum-penite ; iar ministerul de interne se ceara dela toate comunele

judetele, revizuirea budgetelor lor" 106. In sfarit Constantin

Scrisoarea lui Baligot de Beyne c. Cuza, 26 Martie 1865. Cf. ltaportulcomisiunei mixte, Mon. 13 Octomvrie 1865. licirtiile Rossetti). Chiloinetru/

rnetrul patrat Intrebuintate In mAsurAtori, IntAi In Mon. of., 28 Octomvrie1863.

102 Itaportul lui Hasnas In sedinta din 6 Noemlorie 1863, Mozo. of., 1864,No. 4, supl.

Sedinta din 16 Decemvrie 1863. Mon. ol., 1864 No. 34, supl.104 Sedinta din 26 Decemvric 1863 si cea din 8 Ianuarie 1864. Mon. ol.,

No. 36 si 63, 1864.1" Mon. ot., 26 Septemvrie 1865.188 Trompeta Carpatilor, 3 Fevruarie 1866.

6TAREA ECONOMICA 167

Boerescu in sedinta din 2 Fevruarie 1S66 a camerei deputatilor,caracterizazA astfel politica financiarà a tuturor ministeriilorce se perindau la carma statului : Stiti cum face guvernulactual si cum au fAcut toate guvernele noastre ? Tocmai caacei par ticulari care cheltuiau fArà a sti unde se aflà ; se Im-prumutau fArà margini i fArrt repaos, panA cAnd inteo zi sepomeniau cu averea pierdutà" 107

Si starea era in adev'a'r ingrijitoare : làzile vistieriei eraugoale, i creditul statului nici nu exista. Bancherul Halfon nuvroia s6 imprumute statului cAteva milioane, cleat zAlogin-du-i-se venitul v6milor mandatele se scontau cu pierdere de25% 108, ministrul de finante singur mà" rturisia, cA. in toatezilele sute de creditori incunjurrt usile casei publice i cei maimulti sunt siliti a se intoarce neindestulati" 109.

Incepuse apoi era concesiunilor cAtre strAini a deosebitelucrAn i aprovizionAri. Cea d'intAi este concesiunea podurilorde fier fAcutà companiei engleze Barklay et Stanford, pentruconstruirea a 19 poduri care custau 18.000.000 de franci, sumäce urma sA fie plAtità in 16 ani ea Le 1.443.000 de franci pe an.Alte concesiuni furà acele c6trà Lemettre si Godillot pentrafurnituri ale armatei, toate concesiuni scumpe i ruhatoare,cum nici putea sà fie altfel in starea de lipsà de credit al statului

Datoria publicà apoi sporeste necontenit : In anii-ea este neinsamnatà. Asa in 1862, dupà unire, ea se urcA la-28.000.000 de lei vechi plus 20.000.000 datorie flotant6, i toatà,contractatä in tarà. Cea intal datorie publicA contractantà instrAinàtate, ca care iar se incepe o serie insemnatà in analelenoastre financiare, este aceea fAcutà pe piata Londrei m, labancherii Stern Brothers de 48.000.000 de lei vechi. CAtre aceastase adaog6 acele pentru despilgubirea cAlugArilor greci de 150.000.00de lei turcesti sau 93.000.000 de lei de tarà ; se mai face impru,mutul de 18.000.000 pentru plata cuponului intAi al datorieirurale ; apoi datoria pentru podurile de fier 54.000.000; in sfarsitdeficitele acumulate de 42.000.000 in total o datorie pu-.blic6 de ceva peste 250.000.000 de lei vechi.

"7 Mon. of., 13 Fevruarie 1866."a Bratianu In sedinta din 14 Ianuarie 1863.

Sedinta din 28 Noemvrie 1863. Mon. of., 17 Ianuario 1864, supl.Asupra caracterului impovarator al acestor concesiuni. Vezi : O a:wiz-

walurd de ochi asupra stdrei acluale a Romdniei de S. K. Bucuresti 1870, P. 5.Acest Imprumut, cel Intai contractat de Romania In strainatate se

Inchee In urmAtoarele coditii : 956.000 de livre sterling sau 22.900.000 de francisau 48.142.636 lei romanesti. Cursul emisiunei 76, cu 70 procent, % comisionsi 2 %% amortisment, In total 15% %. Imprumutul a fost acoperit de 2 oriIn Anglia. Vezi La France, Ianuarie 1865. Comp. Le Courrier d'Orient, IIFevruarie 1865 0Corespondance générale de Vienne, 10 Septemvrie 1864.

168 ROMAITILOR

Cre0erea avutiei publiee. SA nu se creadá, cá ráuastare financiará a statului îi avea pricina zemislitoare in'stare asemánátoare a tárei, i cá ineautätirea continuA a dare-verilor publice provinea din o scklere a bogátiei poporului,cum o sustine Viitorul, organul partidului dreptei care spunea,pe timpul ministerului lui Anastase Panu : Cum ssá nu fimprin0 de mirare, cand videm pe fie ce an cererile ocarmuireiindoindu-se, pe cand starea materialá a natiei intregi merge-tot in aceea0 propor tie scázánd i ineäutátindu-se"112? Dinprotivá se poate dovedi prea bine, &A avutia publicá ce ice--puse a apuca pe calea suitoare cu ca va timp inainte de domnialui Cuza-Vodá, se mántine i in timpul acestei domnii pe aceea0scará, ceeace se vede mai 15.murit din afacerile comerciale care.cre0eau necontenit sub imboldirea productiei sporite a Wei.

Am vázut In introducere, cum prop4irea agriculturei,izvorul de productie a tárei, incepe dela tratatul de Adrianopole

aceastá prop4ire devine mai rostitá pe zi ce merge113.Aceastá buná stare a tárilor romane nu se rásfrange In

acea a caselor publice, din cauzá cá ele erau alimentate la in-ceput tot dupá sistemul vechiu de impozite ; mai tirziu, dupásporirea acestora, din cauza disproportiei tot mai mare dintrevenituri i cheltueli.

A§a pentru .Muntenia, la un comert total de 207 milioane(92.000.000 import 0 115.000.000 export) era in 1859 un budgetde 44.000.000; raportul budgetului la comert era la 1: 4.7.In 1860 la un comert de 265.000.000 (94.000.000 import t 171milioane export) se vede un budget de 74.000.000, adea ra-portul este de 1: 3.5 114. Dar aceasta ar fi fost o ingreuiere pentrutara, In cazul când in adevár tara ar fi ráspuns acele sumi pre-vázute in budget. Ea insá, din motive expuse mai sus, nu rás-pundea aceste sumi. Statul se resimti mult mai eau de cumear fi resimtit tara, §i se produse dela inceput chiar acea des-cumpenire in finante care nu va mai putea fi támáduita §i careapásá ca un munte pe intreaga domnie a lui Alexandru loan L

In tot decursul domniei acestui domnitor. precumpenireaexportului se mentine, 0 era pástrat timpurilor mai noue aintoarce balanta comertului in defavoarea poporului román.A§a tabelele statistice ne dau urmátoarele cifre pentru import0 export, pentru rástimpul dela 1860-1865, in milioane.

Viitorul, 2 Aprilie 1861."s Vez! Domnia lui Cuza Vodd Vol. I, Iasi, 1903. Intmducere p. 10-11.114 Cifrele sunt luate din Analele Statistice ale lui Martian, 1861, p. 11

17. Comp. pe 1860 p. 18 mide Martian exagereazA InsA cheltuelile 'acute cuabsenteisinul.

Tabloul ne arata lamurit, ca afacerile comerciale i decibogItia tarei sporise In cei din urma trei ani, din ceeace fuseseIn cei 3 d'intAi. Nu e vorba, Inca de pe acuna se putea intre--vedea plecarea cumpenei comertului In partea defavorabilatärei, de oarece Inca din 1861 se constata o sporire de 5.000.000de lei mai mult In importul obiectelor de care producea i Ora,dovada cà industria romAna incepuse a fi ruinata prin con-.curenta sträinä 1". Dar acesta era numai un semn prevestitorlucrurilor ce erau srt vina.

Cu toate aceste Martian, cel mai mare spirit economistde Oa acuma al Românilor, se Ingrijia de tendintele de spo-rire ale importului, cu toata mantinerea favorabila a balantei-comertului. El cauta sà destepte lumea asupra primejdiei cear putea rezulta din prea marele cheltueli Mute In tarile straine :,,Tot banul, spune el, pe sutele de mii de chile de grail ce cum-Ora strainii trec prin manife a 4-5 indivizi, 'Ana ce 1/to intraIn viziunea unui strAngator, iar restul cuprins In mdni nepro--ductive, iesa iarasi din tara pe producte straine, la Mi. i vo-iagiuri. Economia rurala afirma însà adevarat, ca once mosiesau pamânt productiv se istoveste, dacà productul venituluilui In departare se paradueste. Unsoarea päindntului se del-lue§te in streiindlate qi nu se consumd in lard, spre a i se redaputerea productivd" 117

De o cam data tarile române trageau foloase din afacerilelor cu strain'ätatea, foloase ce se rezolvau In Imbogatirea pri-vatilor, mai ales a agricultorilor i comereiantilor. Un efectfiresc al acestei bune stari a Ord, fu Inmultirea poporatiei.Cam dela 1.300.000, cum era maximum pe timpul sfarsituluiregimului fanariot, se urea In curAnd la intreit : 4.000.000118.

Analele slatistice 1865 # 1866. Bucuresti, 1867 # 1868. Comp. Analele-economice 1864 No. 17-20, p. 107 g 121.

Analele economice 1862, No. 9-12, p. 96. De exemplu : ceara careIn 1859 insumi la export 19,974 de lei, cade In 1860 la 2.375. Analele sialistioe,1860, p. 147.

117 Analele economice, 1864. Parerile lui Martian care criticase adeseerianiisurile guvernului, sunt cu toate aceste reproduse In Monitor. Vazi Mon. of.,-3 Octomvrie 1865.

15 Isl. Romdnilor din Dacia Traiand, X, p. 120. Cifra din 1860 este'licoasli din acea a contribuabilor Munteniei ; 426,000 In 1852 # 569.000 14 1860,

STARE A ECONOMIOÀ. 169

Import Export

1860-169 3131861 179 2731862 175 523 318 9041863 394 3241864 202 4011865 183 779 301 1026115.

170 18TORIA ROMANILOR

loan Batianu aratà In §edinta din 17 Fevruarie 1861,cd anul trecut este §tiut, a a intrat 8.000.000 de galbeni intug numai pe grill *i pe porumb §i este §tiut, cg din an in anproductia progreseazg repede la noi ; aci anul acesta (1861) s'asgingnat mai mult deck anul trecut §i in acela mai mult deckin anii de mai inainte ; bucatele s'au vfindut mai bine ; baniiau intrat in targ, Cu toate cà criza n'au incetat a ne bântui" 119.

Cu toate aceste propg§iri ale puterilor productive alethrilor române, este foarte nimeritg bägarea de samá a ziaruluiTilranul rointin Child spune, cà stamtorarea noasta provinede acolo, a nevoile noastre s'au inmultit, fria a se sporiasch

mijloacele de ale indestula. Cum putem intampina cele mairafinate trebuinti, aplichnd §i astAzi mijloacele cele mai bar-bare"120? Bggarea de samä nu se referg Insà la nevoia de arafina i productele muncei §i ale inälta la nivelul nevoilor vieteimai subtiri pe care incepusem a o trgi ; de a nu se multgmi numaicht cu productia de obiecte brute §i de a tinde la desvoltareaindustriilor. Preocupaa de marea chestiune a timpului, numitafoae aplica cugethrile ei la munca silia a tgranului. Nu lipsiauinsg §i alte bgggri de samg 'Meg mai adanci §i mai nimeritoarede adevAr. A§a bung (ma tot Täranul romcin lua aminte, cgla noi totdeauna preturile pe gall surd, bune, child este lipsàde grhu in alte igri" 121 De pe atunci se pusese degetul pe unadin anile felului nostru de productiune care nu poate aducefoloase imbel§ugate, deck child agricultura merge au in tg-rile celelalte ; cà boggtia noastril atkng de lipsa §i de nevoilealtora, iar nu de a lor bogkie §i indestulare. Tot de pe atunciIna se ggse§te §i adkina unei pgreri ce inch' nici astgzi nua dispgrut, anume cg tkile române ar fi pline de boggtii nedes-fundate 122, pgrere ce ne a fgcut cel mai mare au, impingandu-nela cheltueli nesocotite, pe baza unei inchipiiite bogkii. In rea-litate am fost i suntem o aracg, a cgreia productiuneatkng, nu numai de munca omului, ci i de nestatornicile im-prej urgri atmosferice.

Starea economicg a tgrilor române mergand bine, oameniise imbogkiau ; i fiindcg aceastg imbogkire era u§oarg §i repede, nu se punea pret pe a ei dobAndire. Ch§tigAnd multlesne, oamenii se desprinsese a cheltui tot ap de u§or pe obiecteneproductive, dandu-se la o viatg luxonsg. §i destabglatg, in

ceeace ar urca num5rul total al sufletelor (aproximativ cite 5 de cap de familie)la 2.500.000 pentru Muntenia, (lee' la 4.000.000 pentru ambele täri. Analele-sialistice, 1860, 1, p. 109.

in Mon. of. al rdrei Rom., 18 Martie 1865, suplement.120 Táranul Roman, 19 Noemvrie 1861.

Tdranul Roman, 18 Fevuarie 1862.Barbu Catargiu In sedinta din 10 lanuarie 1861. Romanui 13 Ianuarie

1861. raranul Roman, 18 Martie 1862: prodigioasele resurse ale Orel noastre"-

STANZA ECONOMICA 171

loc de a aduna capitaluri prin economie. Un corespondent dinBucure§ti al ziarului Concordia Romcirdi din Budapesta iea amintecu mult cuvant, ei aice, Românii i§i mânc6 averea §i pradàputerea cea inAscutà a tArei lor, numai pentru a trAi o viatäde stat ce se poate as4m6na cu acea a unui vagabond prklAtorcare, Mg a mai cugeta la viitor, mâncà §i bea §i risipe§te toatenumai spre a-§i face placul momentului in care trAe§te"123.

Asupra clasei conduatoare imbogAtirea nrilor romaneavu deci un erect demoralizAtor ; iar casa statului nu beneficiaprecum ar fi trebuit, din sporirea alacerilor, mai ales din cauzarefuzului acestei clase de a participa la nevoile statului.

CAt despre clasa Onneasch" ea se infrupta foarte putindin sporul de avutie a nrei. Ba din protivii cu propà§irea mareiagriculturi se restrangeau mijloacele de traiu ale ateanului,de oarece p6mântul de ima§ §i de fânat de care avea nevoiepentru vitele ei, dela ingustarea pAmântului prin RegulamentulOrganic 124, se scumpia necontenit, §i Pentru a-1 avea, trebuiasà-§i robiascA tot mai mult munca la proprietar. Apoi aceasnmuncà." se ingreuia pe fie ce zi prin cerintele tot mai intinse aleproprietarilor, §i fatà cu sistemul barbar al executiunei nmasdin vremile mai vechi, conditia nranului trebuia sA se inrAu-ntascA. In afan de circulara lut KogMniceanu raportan maisus, in care cere dela prefecti ca se considere §i pe nrani cacenteni, mai avem nfärturisiri asupra conditiei in care se aflatrulnimea, in rAspunsurile unor comisiuni agricole. Acea dinjudetul Gorj constan, c'ä douà din trei parti din locuitorisunt lipsiti de nutriment, de imbrAcAminte §i au locuinte caanimalele, §i a§a sunt chiar mo§nenii ce mai au o sfoan de pà-mânt §i a c5ror avere consn in cAtiva pruni plântati §i dincare dupà ce fabricA tuicA, nu se mai desban Ora nu o ispril-vesc, neingrijind câmpul §i cultura" 125 Doctorul Felix, sin-gurul igienist al timpului §i unul din oamenii ce au pAtrunscel mai adânc cu ochii in viitor, constan in chip aproape ob-§tesc ràua stare a nranului care nu mAnAncA bine §i de aceeae lene; el nu mAnâncil decAt prea putin4 carne §i foarte rar-lapte. In Muscel bunAoan, pentru 80.000 de locuitori se con-sumà pe. fiecare an 1200 de vite, 500 de porci, 1200 de Mid,160.000 de pasen i §i 55.000 ocä de pastramA, adecrt un miella 66 de locuitori pe an, un bou la 53 de locuitori pe an, un porcla 120, 2 pasen i de locuitor §i 277 de dramuri de pAstramA pesan". Vitele locuitorului sunt foarte prost ingrijite. Nutrimentulob§tesc al nranului e mämMiga. Dac6 acest sistem de in§616-chine a stomahului va mai tinea cateva zecimi de ani, rezul-

123 Concordia Romand, Budapesta, 18 Septemvrie 1861.1 Comp. Domnia lui Cuza Vodli Vol. I, p. 430. Isql 1903. Comp. Istoria

fionalnilor, XI, p, 113 si urm.125 Mon. os., 15 Martle 1862.

172 ISTORI.A. ROMANI/40R

tatul va fi o mizerie analoagh aceleia ce se poate videa in Ger-mania, in locurile unde se nutresc cu cartofe. Nutrimentulprost devine adese ori cauza betiei. Stomahul shturat de bu-ruene qi de mArnAligh goalh, cere un aliment iritator. atenciledau §i copiilor de thth, rachiu. Pelagra a aphrut in 1846;acum numärul e mic, dar zicem : caveant consules" 128.

Pentru ce toate aceste lipsuri in ingrijirea de intereseleadevhrate ale Ord.? Pentru ch, cum spune Viitorul : Asthzise face politich i nimine nu gAnde§te la administratie §.1 or-ganizare" 127 Si sh nu se creadh cumva, Ca' preocuparea cu ma-rele act al Unirei paralizase, pentru timpul ca el se främAn-tase, puterile clasei conduchtoare. i duph ce ea se realizase,lot politica in inthlesul cel rhu al cuvântului, adecà intrigile

säphrile mutuale, rivalitàtile i du§mhniile de persoane, ocuphactivitatea oamenilor conduchtori. Foarte drept spune o scri-soare din Bucure§ti, ea' §i cu unirea adunarea in nimic nu s'aschimbat ; atAta numai cà patimile sau fäcut mai evidente.Tot noi eram in Ia§i, tot noi suntem in Bucure§ti ; tot noi am.fi §i in China" 128.

Politica economical *i domnia lui Alexandru loan I. Deinteresele economice veneau numai pe al doile plan in preo-

cuphrile tuturor guvernelor ce se succedau la chrina thrilorromane, totu§i bine inteles ch acele interese nu puteau fi FA-sate cu totul in phrhsire, intru cat mai ales, fath cu nevoilecreschtoare de mijloace bAne§ti, era firesc lucru de a chuta shse ghsasch acele mijloace i imboldirea vietei economice. Aiciinsh videm cat de nepreghtite erau timpurile pentru aceasthlucrare atat de delicath §i mult mai greu de aplicat, cleat co-piarea §i introducerea cu toptanul a legilor §i regulamentelorfranceze.

Nici un principiu nu chlhuzia purtarea elementelormuitoare in conducerea afacerilor economice, sau mai bineprincipiile puse inainte erau §i ele luate d'n ideile franceze,WA bagare de samà dach ele se potrivesc sou nu cu starearilor române. A§a domnitorul spune in mesajul shu din 6 Decem-vrie 1859, ch noi nu admitem nici un sistem protector ; basuntem fericiti ch in phmântul nostru, nu existh încä nici unadin acele industrii artificiale ce nu pot sh se tinh, decât prinputerea unor legi speciale". Cu toate aceste, §i in contrazicerecu acest principiu liber-schimbist, el face o exceptie pentru.

Analele economice, 1861 p. 62. Ce cuvinte profetice I AstAzI avent40.000 de pelagrog i numgrul lor spore§te Cu o repejune InspAimAntAtoare.In 1898 erau 18.000. Ng

11/ Wilbrul, 7 'Wife 1861.Tribuna romeind, 3 Martie 1851.

STAREA. ECONOMICA 17.

industriile carbunelui §i a fierului12°. Acest inc din manifestuldomnitorului fu apretuit friteun chip foarte favorabil de so-cietatea de e,conomie politica' din Paris, unde domnitorul eramembru, §.1 care societate era alcatuita din liber-schimbi*ti.

Oamenii politici ce-vi Meuse studiile i in Germania, eeade pe atunci protectionista, precum era Kogalniceanu, impar-ta§iau alte veden. In profe.sia lui de credinta din 14 Fevruarie1860 Cara alegatori, el spune, ca. este pentru libertate in-dustriei i a comertului care §i astOzi sunt a§a de liberi, meatstrainii au ajuns a fi mai favorizati decat parnantenii. Insafntru cat vom fi incunjurati de state cu sistem protectionist,intru cat vom avea jurisdictie c9nsulara, voi starui pentru ocro-tirea comertului §i industriei nationale care, de abia nOs-canda, are trebuinta de o deosebitO ingrij ire din partea guver-nului"130. Kogalniceanu §i cautä sà puna in lucrare, ca mi-nistrq, profesia lui de credinta de deputat, cerind dela pre-fecti, sà indrume pe proprietari la cre§terea cailor pentrq ar-mata ; caci ar fi trist, ca necontenit sa nazuim la straini, chiarpentru- acele ce le putem gasi la noi" '31. Tot Kogalniceanumai iea masura a se infiinta raadnite de copaci de padure inVla§ca, rila i Ia§i132, spre a refntregi padurile, ale carorpustieri incepea sa-§i arate urmärile in secetele neobicinuite§i in revarsarile de .ape tot atat de cumplite. Dar la atata semargine§te politica protectionista' a lui KogMniceanu. i muputea el sa faca mai mult pe west taram, cand era rupt §i ha-ratit In toate partile de opozitia ce tindea sa-1 sfa§ie?

Fatà cu asemene stare a spiritelor, nu trebue sà ne mi-ram, daca videm pastrandu-se taxa de 5 % asupra exportului,prin care se scumpiau productele Wei §i se ingreuia desfacerealor In strainatate, cu toate ea' unii oameni cu veden i mai largi,precum era Ion Bratianu, cereau desfiintarea ei i atribuiauchiar §i criza economica ce bantuia Muntenia la inceputulnouei domnii133. Cu incenere dela 1 Ianuarie 1862 taxa pe ex-port se desfiint,aza ; insa, lucru caraeteristic pentru ideile tim-pului, desfiintarea ei nu se face din consideratii economice,ci din motive politice. Anume tot pe atunci Turcia schimba§i ea politica ei vamala, reducand taxa de export dela 8 la 5 %

urcOnd pe cea de impon; dela 5 la 8%. schimbarea care lasasa se intrevada o licarire de interes economic in capetele in-fundate de pe malul Bosforului.

Indata ce Negri aflä de tratarile Portei in aceasta pri-vire, el statue§te pe domnitor ca, in loe de a reduce taxa de

12. Mon. of. al Moldovei, 7 Dec. 1859.Sleaua Dundrei, 19 Fevruarie 1860.

31 Mon. of. al Mold., 9 Dec. 1860.1" Mon. ol., 14 Sept. 1864. Comp. Ibid. 14 Martie 1865.

.Mon. of., al rárei rom., 13 Iulie §i 2 Aug. 1860.


txport dela 8 la 5% precum fricea Poarta, se o suprime cu totul,iar cea de import sä o lese tot la 5%, spre a nu pärea eà urmeazäpe suzerana ei in intocmirea treburilor materiale §i a Intäriastfel pozitia autonomä a Principatelor-Unite, documentatäprin Incheierea de tratate de comert deosebite 134 Se Intelege'MA cA acest chip de a apAra interesele politice, prin mäsurieconomice nechibzuite §.1 nestudiate, aducea un mare räu, odescumpenire In budgetul tärei, a c'äreia venituri futä de odatäredusä cu suma InsämnItoare de 8.500.000 de lei, färá a se punenitnic In loe 135. Aceastä Imprejurare sili pe guve-nul din 1863s5. reInfiinteze taxa pe export. Aceia§i idee II conduce §i In ches-tiunea participärei Värilor ron äne la expozitiunea universalàdin Londra, din anul 1863. Guve nul se hotärise sA iee partela acea expozitiune, obtinänd fägäduinta unui loc deosebitde Turcia. Comitetul expozitiunei, se vede duprt stäruinteleambasadorului otoman, revenind asupra acestei dispozitiuni §ipunand Principatele la un loe cu Egiptul In cuprinsul loculuiatribuit impärätiei turce§ti, guvernul romän se leapädä deideea Impärtà§irei la acea expozitie, cu tot interesul cel marece-1 avea de a face cunoscute Apusului productele pämäntuluiromanesc "6. Incheindu-se tocmai pe atunci o conventie tele-graficA Intre mai multe state europene, ocarmuirea Principa-telor declarà cä aderà la ea, In contra pärerei Turciei care credea-c5. nu e de nevoie o atare adeziune a Romäniei, Intru at sub-semnä'tura ei oblig4 §i Principatele. Paralel ca aceastá eman-tipare continuà de sub epitropia otomanä, C. Negri declarätapului po§telor turce§ti, cä* dac5. Poarta va mai Intärzia cuplata criträ statul român a datoriei rezultate din tranzitul de-pe§elor turce§ti, depe§ile nu vor mai fi transmise 137 Mai tärziuPrincipatele-Unite Incheie o conventie telegraficä i cu Rusia 138.

CAI, de putin se gändiau oamenii condueätori la intereseleturat economice, se vede din o mäsurà care acopere de ridiculpe acei ce o luarä, dar pe care ei o hotäresc in deplina seriozitatea unei coapte chibzuinti. Anume, fiind nevoie de scamä pentrubolnavii din spitale, consiliul mini§ttilor dispune sit se facA ocomandà de cArpe vechi la Paris, pentru procurarea materia-lului trebuitor. Guvernul francez, crezänd cä. o asemene co-mandä avea de scop a alimenta fabricele de hdrtie (1) din Prin-

134 Negri cillre Cuza, 2 Fevruarie 1861. Corespondenla, p. 80.Mon. ol. al Tare Rom., 7 Aug. 1861. Mon. al Mold., 11 Sept. 1861.Seri soarea lui Alecsandri din 10 Ianurie 1862 In Mon. 14 si 18

Ianurie 1862. Comp. Ronuinul, 14 Jan. 1862 i piranul Romdn, 4 Fevruarie1862.

Papadopol-Calimali, Aminliri, p. 426. Cf. Negri c. Cuza 24 Martie1861, Coresponden(a, p. 99.

188 Mon. al.. 4 Decenivric 1862.


cipate, opre§te exportul carpelor. Ca nechibzuinta unui asemeneact fu simlit de oamenii timpului, se vede de pe chipul cum eleste comentat de Martian care, ce e drept, privia masurile eco-nomice in ele insa§i, §i nu prin ochelarii politicei. Ce trebueA. se cread'a despre economia societatei noastre, cand pana

zdrentele trebue sa le aducem din strainatate l" 139j dacanu ne indreptasem macar &are un loe mai putin indepartatca Parisul, aceasta o facusem mai ales din interese politice,pentru a da de ca§tig marei noastre surori".

Urmandu-se mai departe cu reorganizarea r romane,dupa sistemul §i cu elemente Franta, se aduc in 1861 doiingineri, Drumont §i .Bonnet, unul ca inspector general altulIn insu§ire de §ef al serviciului drumurilor, ai caror leafà insumaimpreunà cifra insamnatoare de 150.000 de lei pe an ; 140 apoiun inspector reorganizator al finantelor, François du Coudray 141.In alai% de aceasta introducere a elementelor tranceze in Prin-cipate, se urmeaza inainte cu trimiterea de tined pe socotealastatului in Franta. Astfel se trimit trei stipendi§ti la studiinavale la *coala din Brest142. Trimiterea sta in legatura cu in-fiintarea flotilei i cu promulgarea unui reguTament de navi-gatie 143'. Apropriarea civilizatiei franceze merge insa pana laimitarea unor a§azaminte ce nu aveau in Principatele-Unitenici un temeiu de a fi. Ap se infiintaza in Bucuye§ti o casa pentruinvalizii militari, imitatie a Otelului Invalizilor din capitala'Frantei, cu toate ca invalizi in adevaratul Intales al cuvantuluinu se puteau intalni intàrile romane. Doamna contribue cu300 de galbeni, din caseta ei, la inzastrarea acestui a§azamant 144.

Cat de putin priceputa era Ina ocarmuirea in daraverileeconomice se vede din urmatoarele fapte mai caracteristice :

Intai ca se desfiintaza co§erele de rezerva, una din crea-tiunile intelepte ale Regulamentului Organic in o tara' a careiaexistenta se baza in intregimea ei pe o productiune aleatorie.Se aducea ca argument in contra co§erelor, ca depunerea po-rumbului in ele se facea neregulat §i cà, fiind el pästrat in releconditiuni, se sti ica ; imprejurari care, precum observa Ioan

1" Mon. of. al Tdrei Rom., 8 lunie 1861 Cf. Analele economice, 1861, p.101.

14O Mon. of. al Tdrei Rom., 26 Mai 1861. Mon. of. al Mold., 23 Mal1861. Unirea, 3 Iunie 1861.

141 Voix de la Roumanie, 2 Noembrie 1861."e Mon. of. al Tdrei Rom., 8 Iunie 1861."1 Mon. of. al Tdrei Rom., 19 lanuarie 1861. Mon. of. al Mold., 24

Oct. 1861. Regulamentul In Mon. of., 4 Oct. 1862.144 Mon. of., 27 Oct. 1862. Regulamentul easel invalizilor. Ibidem, 28 Oct.

1862. Le Siécle 2 Sept. 1862 spunea foarte bine : Un des cotés curieux de lanation roumaine c'est son esprit d'imitation de tout ce qui est français. L'amourpropre galois n'a certes rien it y redire ; mas les vielles habitudes des Roumains,certains brtOrets s'accommodent-ils aussi bien de l'introdueMon unlverselle denotre système de gouvernement"?

176 ISTORIA ROMANI.LOR

IOnescu, plateau indreptati numai reforma sau Imbunatatirea,iar nu desfiintarea coserelor 1".

O alta imprejurare, in care se vadeste nepriceperea °du-.muirei in ale economiei, priveste cultura viermilor de matasa.

Putinta acestei culturi fusese mult inlesnitä', prin ma-surile luate de principele *tirbeiu, de a planta duzi in multeparti ale Munteniei. Inca din 1852 acela§ domnitor lua masurade a introduce samanta milaneza care imbunatati mult pro-ducerea borangicului. In 1857 George Coemzopol, starostélebogasierilor din Bucuresti duse la fabricile de matas a din Lyonprobe de borangicul nostru §i capata incurajarile tele mai mati.In 1859 el se uni cu G. Cantacuzino, V. Nicolici, V. Obedeanusi N. Andronescu in o societate (compania sericicola) pentrucultura matasei, §i ei infiintara o fabrica pe mosia Damaroaea.In darea de sama a activitatei anului I a acelei societati, cetim :Aducand o rnasina cu 160 de roti dupa metoada perfectionatadin Lyon, 4 femei torcatoare, modelé si un ma§inist, am operatin vara anului 1859, cu multa inlesnire, manipulatia a 10.000ocale de gogosi, cumparate numai in piata Bucure§tilor, si amextras 409 ocale matasa de cea mai fina calitate-, aprobata defabricantii din Lyon uride s'au trimis spre vinzare, formandca la 40 de fete române sa toarca dupa metoada perfectionata 146

O imprejurare cu totul intämplatoare trebuiaabata pe o cale gresita, mersul acestui fericit inceput, §i sh aducaIn curand ruina unui fel de ocupatiune e patea menit a sporiinteun chip imbucurator productiunea tarilor romane. Anutnese ivise in Franta o boala in vermii de matasa. §i crestatoride aici cantara regenereze samanta. *Wild, din vizita luiCoèmzopol la Lyon, ca in Odle dunatene se cultiva matasa,venira aid spre a cauta, insa nu fire, ci samanta, a careia pro-ducere exclude pe acea a matasei147. Producerea samintei,and poate fi desfacuta, adae inset insutit folos decat acea amatasei. indemnati ptin preturile ne mai auzite ce Francezii ofe-riau pentru samânta (pana la 100 de galbeni ocaua), to-ti produca-torii din Muntenia se pusera pe produs samanta, daunand inmod indoit cultura la care se dedau ; mai intai fiindca o lude-partau de modul ei trainic de punere in lucrare, pentru unulce era sa tina numai cat timp boala era sa bantue Franta ; apoiprin aceea ca, deprinzandu-se cu castiguri mari, erau A. des-pretuiascá pe acele mai mici, dar statornice, ale producerei

1" raranul Romcin, 3 Fevruarie 1863.141 Din cauza ca gandacii trebue liisati sa iask din gogosi, pe care fi

sparg, rupAnd firele. Pentru a pastra gogosil spre tors, trebne Inclilziti, omoriindastfel giinclacii din mi.

Anolele economice, 1860, Trim. II, p. 49. Statutele companiei seri-cicole In Mon. of. al rarei Rom., 18 Iunie 1869.

STAM1A FiCONOMMA 1717

miltAsei. Cultura sAmAntei se §i desvoltA inteun chip aproapede necrezut. Anume, in dara de cele 10.000 ocale de gog*prefAcuti in matasA in anul intAi, ta fabrica dela DAmAroaea,se mai exporta In:1859 pentru 34.526 lei gogo§i §i pentru 300.300 lei sAmAntil1860 100.443 904.2731861 202.482 3.482.7811862 125.273 4.281.5281863 100.452 11.300.178 148

Martian i aici vAzu gre§ita directie a activitAtei pro-ducAtoare §i d'Adu strigAtul de alarmA. El spune ine6 in 1861,In plina inflorire a comertului s'Amintei §i a productiune gAn-dacilor Numai o cauzA intAmplAtoare favorizazA ata demult exportul sAmintei. Ne bucurám de un folos mai ma-re,dar foarte efemer, i in loc s introducem in tArile strAine ma-tasa noastrA i sá ne asigurAm o vAnzare permanent6 a pro-ductului nostru, ne am ruinat insu§i fabricatiunea pe mai multiani"1". Compania sericicolà cere chiar dela guvern oprimaexportului sAmintei i invoirea numai a celui al gogo§ilor.muirea insA videa numai partea financiará a lucrului. In o cir-cularA din 3 Noemvrie 1862 a ministrului de interne, se spuneDe cAtva timp aceastA industrie a luat o desvoltare conside-rabilA §i va aduce in tark capitaluri care se pot numgra intreveniturile principale ale tArei. Ministerul, avAnd In videre acestefoloase, a luat i va lua toate mAsurile putincioase pentru pro-pA§irea acestei industrii"15°. Dar tocmai m'Asura de cApitenie,cerutA de compania seri,ico16, nu este luatA de minister, tyi IncurAnd sfAngAndu-se boala gAndacilor din Franta, s'AmAntaincepe a nu mai fi citutatA. §i doi ani dupA ce exportul din cul-tura gAndacilor ajunsese la 11 milioane, el cade la 11.000 de lei151

Cu toate aceste, in un articol inserat in Monitorul oficial,se atrage luarea aminte, ca nu cumva s'A' facem i Cu gAndacii,dupA cum am fAcut Cu inul, cu cAnepa i Cu stupii. Inul era obogátie mare pentru tara, dacA am fi pus mult ; am fost Ins6nepAsAtori §i am pAgubit. Albinele nu ne cereau mai nici o muncA§i ne aduceau foloase ; le-am pArAsit §i pe dAnsele §i a inceputsA ne vinA ceará din tAri strAine. Tot astfel, vom plAti i ca cre*-

"1 Analele economice. 1861 p. 68; 1862 p. 136 g 1866, IV, p. 105. Cf.-Obedenaru, La Roumanie economique, p. 167. A. D. Xenopol Studii economice,Craiova 1882, p. 56, Industria mAtAsei devenise asa de insemnatA, cii trebueO. se tnilinteze cantaragii anumiti pentru clintArirea gogosilor. Romdnul, 25Alai 1862.

149 Analele economice, 1861, citate.1" Reprodus de Tdranul Romdn, 11 Noembrie 1862.151 Analele economice 1866, IV, p. 105. Xenopol Sludii economice, p. 56.

Pe lAngA aceasta, exportatorii sAmintei, mal alee Evrei, compromisese i repu-tatia semintei romAilesti, amestecAnd-o Cu sfunAntA de mac.

A. D. Xenopol. letona Românhlor. VoL XIV. 12

118 ISTGRIA ROMANLLOR

terea gAndacilor". In teorie Monitorul §i Cu guvernul erau pentrumAsurile cele mai bune ; in practicA ins6 se certau, se disputau,iar tara o rásau in voia gbartei §i, fatA cu situatla de atunci,nici nu se putea sA fie altfel.

Dar pare &A numai in aceast5 privire guvernul rAmAsesesurd la cererile de indreptare ! Organele timpului ne mai ra-porteazA incA multe alte dorinti rilmase neindeplinite A§aRomdnul cerea in deob§te perfectionarea industriei, spre mic-§urarea importului care de pe atunci, cum am vAzut, arAtatendintA spre urcare. Foarte insemnatil este cererea lui Ne--delcovici de a se scuti de slujba militarA industria§ii ce ar voisA cAlAtoriascA in strAinAtate 152. In loe de a se urma astfel, seincuviinteazA u§urarea slujbei militare elevilor din §eoalele teo-retice, aspirantilor la functiuni, u§urarea ce au aíras mai cu deo-sebire poporafia lard spre unctionarismu iraiul parazitar.De asemene comitiile agricole din judetul Gorj cer sA se cons-truiascri co§ere pentru vite ; §i sA se planteze duzi pe marginile§oselelor, de oarece se vede marea aplecare a locuitorilor pentrucre§terea vermilor de mAtasA 153. Acele din Judetul Ilfov propun,ea gunoiul din sate, in loe s5 fie ars, sA fie intins pe ogoare, sprea le ingrA§a 1". Acele din Teleorman cer introducerea ma§inelor,bratele lipsind Dac5 am avea, dupri pAmântul nostru,bratele trebuitoare, am fi fericiti" 155 Guvernul insA nu se vedesA fi dat mAcar o eircularA imbolditoare in aceste privinti.

SA venim acuma la altA mAsurA luatA de guvernele dom-nitorului Alexandru loan I care adAugi mult la uciderea §i arestului de comert §i de industrie ce se mai mentinea in Mol-dova in mânile elementului indigen. Mai intAi contribui la aceastàmi§care folosul procurat JidoNvilor prin desfiintarea taxei lor 156Apoi indeletnicirile cu comertul §i cu industria ale pAmânte-nilor erau ocrotite prin existenta breslelor. Loviturile primiteinsA de a lor organizare, ineà din vremile anterioare domnieilui Alexandru loan I, slAbise foarte mult puterea de impro-tivire a Românilor contra asalturilor din ce in ce mai puterniceale strAinilor in deob§tie §i mai ales ale Evreilor cAci bres-lele eran o protectie incuviintatil bA§tinailor sub mantia reli-giunei 157. Regulamentul Organic scutise pe negutitorii strAini

"1 Cdteca rueinte asupra cresterci gdndacilor de nultase. Mon. ol., 18Aug. 1864.

1" Mon. of., 10 si 28 Martie si 11 si 18 Aprilie 1862.'54 Mon. of 28 Martie 1862.lib Mon. of., 11 si 18 Aprilie 1862. Pe atuncea se introduse prima masini

de treierat. Unirea 19 Aug. 1861."4 Asupra chestiunei c5rnei, vezi Mon. of. al Mold., 9 Fevruarie 1860.

Comp. St. Dun., 24 Martie 01 24 Aprilie 1860. Mai sus, p. 156.Vezi asupra dediderei organizArei breslelor. 1st. Ronidnilor din Dacia

Traiana, XI, p. 180.

STA REA ECONOMIt3A. 179

u diridicata de plata patentei. Prin abuzuri, se folosiau deaceasta scutire i cei cu deamrtruntul care erau pusi in o pozitieprecumpenitoare fata cu negutitorii pamanteni. Prin un ofisdin 1850 se supusese la patenta' toti negutitorii straini, modi-ficandu-se in acest punt Regulamentul Organic ; dar dispozitianu se puse in lucrare, din cauza improtivirei consulilor straini 158Ministrul M. Costache impune iar negutitorilor plata patentei ;noue protestari din partea consulilor olandez si englez. Lu-crurile mersera asa Ora la votarea legci patent elor in Sep-temvrie 1860, prin care lege se egalizau in aceasta privire ne-gutitorii straini Cu acei pamânteni.

Daca insrt era vorba de proteguirea industriei si a co-mertului indigen contra celui practicat de straini, nu era in-destulator a se pune pe o treapta egala ambele clemente, caciMate de sine, din multe prieini, industria si comertul basti-nasilor nu putea tinea concurenta cu stràinii. i breslele ce totmai existau, de si aproape nimicite ca asrizaminte ocrotitoare,cutara de a aprira pe alta cale indeletnicirile crtrora ele presi-deau. Asa breslele din Bucuresti159, in scopul de a apära peRomani contra concurentei sträine, cerura masura de a sttpunepe negutitorii i industriasii strä'ini care voiau sa se inscrie inbresle, la darea unei chezasii cuprinzatoare, cá sträinul negu-titor : 1) se va supune legilor Wei in daraverile sale cu Oman-tenii si nu va invoca protectia straina ; 2) ca va da euvenitulrespect starostelui breslei ; 3) cà va contribui la cheltueleleceremoniilor si la sarbarea patronului breslei '6°. Ministrul Epu-reanu in Muntenia casazä aceste dispozitii pe motivul, ca sta-rostii nu ar avea caderea a determina juridictia careia trebuiausà se supuna strainii ; iar asupra cererei de capitenie, acea pri-vitoare la participarea strainilor la cheltuelele breslei in carese inscrieau, ministrul intimpinit intr'un chip ingaimat, c5 eaar fi indeplinita prin conditia formulei de garantie, lueru cenu se intampla de loc, de oareve formula prescrisrt de ministru,

155 Art. XIV din anexa lit. P. In cercetarea sAmilor pe 1856 prezentatAadunitrei din 1859 Tribuna Románd, 5 IunIe 1860), se spune cà darea striii-nilor era numai de 1003 lei, din pricinit cA negutitorii strAini cu deamiinuntulrefuzA a lua patent& ; tar guverhul niciodatii n'a avut curajul a aplica legeh".

1" Pe la 1860, erau Inert in Bucuresti urmAtoarele bresle marl (afarlde cele mici): Bogasierii (staroste G. Comemzopol), Cotocarii subfiri (G. RAdu-lescu), Argintarii (I. SerbAnescu), Brasovenii (I. Sotir), Croitorii (C. Ionescu),Bacanii (P. Fotinov), ,$alarii (I. Constantin), Pantofarii (N. Ionescu). VeziMon. 01. al Tárei Rom., 15 Octombrie 1860.

Aceste cheltueli era insemnAtoare. D. Ionescu-Gion, 'Aorta Bucurestilor.Bucuresti 1869, p. 743 spune, cA breslele tineau foarte mult pAnli la bAtaeinclusiv la §arlul lor si, In dorinta de a se intrece unele pe altele, munciaudin zor, i§i fAceau concurentil la toartA pentru bogAtia steagulul breslel, pentrumAretia serbArel lor anuale, cAnd mergeau la anume bisericA, la anume icoanAea sA serbeze praznicul si pe patronul hreslei".

180 ISTORIA ItOMAN1L011

In locul chezäsiei cerute de bresle, impunea garantului unuinegutitor strä'in, sà cheza'sluiasc6 numai plata patentei si azecimilor aditionale, dar prin nici un cuvant nu se pomeniade cheltuelele particulare ale breslei. Guvernul, cum o spunechiar pe fata jurnalul de casare a dispozitiilor luate de bresle,avea interes numai a clasa grabnic pe patentarii straini si anu-i ingreuia cu alte präti, pentru ca mai usor sà raspunda pa-tenta; deci urnfäria numai un interes fiscal si de loc scopulde a protegui comertul si industria bastinasilor contra concu-rentei strAine.

In aceastà prigonire a intereselor economice pe baza fis-calitatei, guvernul era sprijinit de opinia public6, chiar dinpartea organelor opozitiei, precum era Conservatorul pro gresist,organul partidului dreptei si al majoritätei adurfärei, care (1ào zdravaina." lectiune starostilor ce se incum`átau a lua dispo-zitiile de mai sus, spunând, cà ei ar vroi sà creeze stat in stat ;cà s'ar amesteca in daraveri unde nu au ce ca'uta, de oarecestarostii nu sunt altà ceva cleat agentii fiscului pentru strân-gerea contributiei din patentà" 161. Tot asa i Neculai Docan,membru in comisia centralà, cu prilejul desbaterilor unor zecimiaditionale ce trebuiau s'a fie impuse in folosul camerilor decomert, care trebuiau s'a* inlocuiascA breslele, sustine, Ca' sta-rostiile i corporatiile nu slujesc decat spre a impiedeca liberadesvoltare a meseriilor, oprind arbitrar pe indivizi a trece dino bransa" in alta si impovorandu-i cu felurimi de d'ari spornice,necunoscute fiscului" 162.

Trebue sá amintim ins, cà scutirea breslasilor strAinide a suporta cheltuelele breslei care se face in Muntenia abiain 1860, in Moldova fiinta inc6 din anul 1838, cand Mihai Sturzaprin un ofis al sail dispusese, ca Evreii, peste taxa ca'trà sta-pAnire (taxa Jidovilor) admig dela natia lor i altà dare spretinerea de spitale i pentru cei nevoiesi dintre ei, nu pot fi in-datoriti a mai präti i deosebita zeciuiard, in trebuinta bres-lelor ce nu sunt de neamul lor" 163.

Aceastà anterioritate a desfiintArei ingreuierei comercian-tilor i industriasilor stra'ini in Moldova deck in Muntenia,unità cu puhoiul evreesc ce a inundat pe ce a crintai, explicacum se face cà in aceasta tara distrugerea indeletnicirilor eco-nomice din mânile Românilor a fost mult mai adâncA decatIn Muntenia. De aceea, pe ctuid in Bucuresti breslele erau Inapline de negutitori si de industriasi pe la inceputul domniei

,44 Conservalorul progresist, 28 Octomvrie 1860.Protocolul fedirdelor com. centrale XXI, 15 Iuni 1860.Manualul administraliv al Mold., II, p. 45. Comp. Isloria Romemilor-

din Dacia Traiand, XI, p. 180.

STARBA ECONOMICk 181

lui Alexandru loan I, in Moldova ele figurau mai mult Cu nu-mele, rämänänd /a multe din ele numai starostele i cu steagull"

Tendinta de a protegui sträinii in dauna pännantenilorse mai vede din urmätoarea imprejurare : In sedinta din 14Iunie 1860 venind in desbatere intälesul cuvantului acaret dinart. 379 al Regulamentului Organic al Munteniei care dispunea,ca sträinul de rit crestin chiar, inainte de a lui naturalizaresä-si poatà intrebuinta al säu capital in once cumpärätoarede acareturi va voi" 165, se interpreteail acel cuvant in intä-le,sul cá ar cuprinde i mosii. Martian i Eugeniu Stätescu re-ferendar la biroul statistic protesteaz6 contra acestei lärgiri aintälesului cuvântului, mergänd insä prea departe in rostireatemerilor lor, cà s'ar da si Evreilor putinta de a cumpArade oarece articolul din Regulament prevedea anumit ea' aceastäfacultate sä fie incuviintatil numai sträinilor de rii crotin 166.

In 1864 insà se voteazA o lege care incuviituteazä strAi-nilor crestini dreptul de a cumpära imobile rurale. Martian serosteste i in protiva ei, spunând, cä natiunea cu indignarear declina puternicul ajutor al capitalurilor sträine i ar pre,-feri mai bine a fi de 5 ori mai särack dar proprietarä a pämän-tului, decat expropiatá in tara ei si a privi cum mosiile ce aulost odinioarà ale fiilor ei, mai tärziu vor produce noilor pro-prietari de 5 ori mai mult. Ce folos mai mull; tot nu va fi al61 Tara Romäneasck nu ar fi a Românilor. Apoi cu cfit se vaurca pretul moiilor, prin intocmirile sträinilor, Cu atata maigreu ar fi pentru fii i nepotii fostilor proprietari de a mai punestäpfinire Pe ele". S'ar pärea dupà ziarele sträine, cA princi-pele privia cu pärere de räu rästrängerea dreptului de a cum-para imobile rurale numai sträinilor de rit crestin 167. Aiurea

"4 In lasi se vAd trecuti In lista alegAtorilor pentru ebria orasului (sfatu)or/isAnesc), breslele urmAtoare cu starostii lor : Bacalii (staroste : V. Ditnitriusi 15 breslasi, toti cu nume romfinesti) Droscarii (I. Calinescu cu 16 br.), Ra-chierii (N. Suciu Cu 10 br.), Pescarii (Panaite Boinea cu 11 br.), Crdsmarii(Al. Dumitru Zurba cu 18 br.). Hiristigii (Toderitfi loan cu 2 br.) i urmAtoriistarosi de meserii Neculai State staroste de Bldnari, A. Grigoriu de Talpalari,Gr. Cornitii de Cdrdmidari, Cost. sin Neculai de Zugraoi, Stan sin Petru deSaidacari, loan sin Andrian de Argintari, N. Domnu de Bdrbieri, Gh. Negreade Abageri, V. Paraschiv de Ciobotari mold., Gh. Than de Cojocari, Gr. Hairagade Casapi, N. Popovici de Pilan, P. Tiinase de Mindirigii, Gr. loan de Olari,T. Vasiliu de Mahali, Iancu Vasiliu de Cizmari, loan Grigoriu de Testan, lord.GrAluscii de Ldutari, Anania Costea de Hornart, N. Petru de Ciobotari rusesti,P. Roma de Ciobotari nemfesti, D. Teodor de Pietrari, P. Mrbu de Crottorimold., Grig. Cuciureanu de Grddinari. (Monit, of. al Mold., 29 Septemvrie 1859).

166 Analele parlamentare ale Romdniei, I, p. 364.lea Analele economice 1860, 2 p. 25 si 30. Lazfir 5etneanu, Inlluenfa orien-

laid asupra Umbel si culturei romdne, Bucuresti 1890 II, p. 8, arata cá IntelesulcuvAntului acaret e discutabiL

"7 Legea promulgatil. In Mon. of., 20 August 1864. Le Monde, 13 Decent-vrie 862: Bien que be prince en eilt témoigné son regret en diverses occa-

182 ISTORIA ROMANLLOR

-Martian adaoge, privitor la ideea de a se favoriza intrarea capi-talurilor straine In tara : Capitalele sträine vor aduce strai-nilor procente ; Intreprinzatorii straini vor profita din intre-prinderi ; exploatatorii straini vor exploata pentru sine"168.

Precum unele din masurile economice luate de guvernsunt dictate de interesul politic, asa altele se Indeplinesc subImboldirea celui fiscal, incat tot cugetäri straine adevarateistar de lucruri Imping pe guvernanti la lucrare pe tarimulavutiei publice. Se tindea In deobste la sporirea veniturilorstatului, iar nu la adaosul puterilor productive ale tare, careputeri, daca sporiau, aceasta era datorita imprejurarilor ; buam vazut. cum mersul firesc al acestei propasiri era stingheritprin nepricerea ockmuitorilor in , ale economiei. Ca masurifiscale citam : Parasirea sistemului arendarei vamilor care aduceanumai 6 milioane 300.035 de lei venit pe an, pentru ambeletar! i dela 1861, exploatarea lor in regie, ceeace urea de °datavenitul lor la 11.029.919 lei 169; introducerea contabilitatei fran-eeze care are de erect a mai restrange abuzarile cu banii public!'" ;facerea unei legi de urmarire pentru Implinirea contributiunilor,lasate pana acuma la bunul plac al birnicilor171; concentrareatuturor lucrarilor relative la agricultura la ministerul lucrarilorpublice ; Infiintarea camerilor de comert, consiliilor de igiena,medicilor de plasa ; Infiintarea tipografiei statului prin pre-facerea acelei dela Sf. Saya. Toate aceste masuri, bune in ele

aveau de neaparata urmare sporirea functionarilorIngreuierea budgetului. Tot In aceastä directie imping i altemasuri ce nu stäteau In legatura cu acele financiare, precumregularea ierarhiei militare si sporirea efectivului armatei dela7252 la 10.573 In 1861, Mara de dorobanti 7579 si de granieeri4637 care ramän tot la acelas numar ; organizarea inspectiilorcolare, acea a seminarilor a consilitilui scolar superior pro-

vizor, etc.1".

Masuri tintitoare la schimbarea starei ma teriale a tareise ieau putine. In primul loc trebue amintite silintele pentru

sions". La presse d'Orient, 14 Decemvrie 1864 : Le prince régnant avalt vupersonnellement avec regret la persistence du conseil d'Etat à refuser auxOttomans et aux Juifs le droit de propriété".

1" Analele economice, 1860, I, p. 15.in Mon. of. al Prei Rom., 28 Martie 1861.170 Ibidem, 31 August 1861. Mon. of. al Mold., 25 Noemvrie 1861.171 Din 31 Martie 1862. Mon. of., 9 Mai 1862.171 Asupra acestor legi vezi Mon. of., din 2 Aprilie, 11 Iunie, 4 4t 15

August, 16 §i 26 Septemvrie, 2 Octomvrie si 17 Decemvrie 1862. Comp. Mon.of. al Mold., 20 Septemvrie 1860 pt Expunerea de motive a bugetului pe 1861.Mon. of. al Ta'rei Rom., 19 Ianuarie 1861. Comp. Na(ionalul, 17 Marti() 1860.


intocmirea c6ilor de comunicatiune, din care existau In -Wileromâne numai acele filcute de Bibescu si de Mihail Sturza..Din 1.192.606 stanjeni cat era totalul lungimei drumurilormari din România, panil la 1862 se soseluise numai 149.585.iar 129.808 eran in lucrare, mai rilm'an'and inert neatinsi 913.213-de stânjeni. In asa de rea stare se aflau drumurile, ea' vestile-din Iasi sosiau In Bucuresti mai curand prin gazetele din Paris,decat direct din basta capitala a Moldovei 173. Se mai conce-deazA construirea unor poduri de fier, cea intAi concesiunecal% o companie Barklay i Standford, pentru sumade 18.000.000 de franci pllititori In 16 ani. Lucairile se incepIn 1865174. Privitor la capitalà, cu prilejul inundatiilor din1865, domnitorul iea mai multe mAsuri pentru a preintâmpinainioarcerea räului i, dupg initiativa lui, se voteaz5. douà legiuna pentru desfiintarea morilor pe eursul Drimbovitei, altapentru facerea cheiurilor acestui rau. Tot °data' se introducesistemul pavä'rei stradelor Bucurestiului cu pietre cubice, inlocul podurilor de lemn ce existau Oat atunci.175.

Asupra stArei strAzilor din capital:6 gAsim inteo cores-pondenth' a Stelei Duarei urmAtoarele : Lumea se Intreab8.daeä nu ar fi mijloc i se drege pavelele din capitalà, pe carepietonii, lasti cg. Inoatil in tiná, dar sau îi scrintesc picioarelesan îi sfarmä.' unghile ; trIisurile se stricil ; cei ce stau in trrtsur6 îi museá limba, îi daulrt capul, îi strAmbti diitur 176-

Se votase o lege pentru infiintarea de cAi ferate ; dar con-cesiunile punerei lor in lucrare nu izbutesc, fiind datà lipsatotalà de credit a unui stat atat de rAu intocmit In privireafinantelor. Nici N. Mavrogheni, nici principele Brancoveanu nuajung a constitui societatea trebuitoare pentru a lor construire ;iar o incercare filcutà direct la bursa din Londra cade si ea 177-

Tot asa de putin izbuteste incercarea de a se infiinta o.banc6 de cnrà casa Rodocanache din Londra178.

Guvernul fiind nevoit, cum am vAzut, a p4rAsi partici-parea la expozitia din Londra, se organizeaza cu obiectele adu-

Analele economice, 9-12, 1862. Vezi si o corespondenta din Bucuresttcatre ziarul Le Nord, 36 Amille 1863 care enumera lucrarile efectuate. Comp.Romdnul 3, 9 si 10 Ianuarie 1865.

176 Vezi Mon. of., 13, 18 si 29 Martie, 10 Septemvrie 5i 7 Octomvrie1865.

"6 ¡bid., 14 Aug. 1864.,76 Steua Dundrei, 18 Aprilie 1860. 0 descriere analoaga pentru 1862

In La Voix de la Roumanie, 13 Fevruarie 1862. Si pentru 1865 Reforma, editiafranceza spune : Les rues de Bucarest sont devenues impracticables ; c'estun Writable supplice que d'essayer d'y circuler à pied ou en voiture ; c'estune paid que de voir gens et bates patauger au milieu de cette boue glacée".

"7 Mon. of. al Moldovei, 31 Marne 1862. Mon. of., 19 Noemvrie 1862._Cf. rdranul Romdn 23 Aug. 1862.

'71 Mon. of., 7 Aprilie 1862.

184 ISTORIA. ROMANILOB

nate a expozitie nationalgt tn Bucure§ti, cea fatal. intreprindere<le acest fel fa tárile romanem. Se mai fac §1 alte expozitiiuna la FAlticeni, de iarmarocul de 20 Iulie In 1863180; altala Frumoasa, la Ia§i, care este descris6 cu multA c6IdurA deun agent al guvernului 181 ; o a treia de horticulturA In grAdinaCi§megiului din Bucure§ti182; o a patra la bAlciul MoOlor dinBucure§ti, tmbinatA cu douI alerg4ri de cai, una in Ia§i §i altaIn BucurWi183; in sfAr§it se fac preatirile pentru imprtrt4--§irea la expozitia universal6 ce avea se ailA loc in Paris in 1867

In care se rezerva Romaniei un loc a parte.O mAsur5 ce tindea la imbun6tàtirea soartei locuitorilor,

pe calea ingrijirei de cei neputincio§i, este infiintarea azilului<le fete sàrace, orfane, dela Cotroceni, de Otr4 Elena Doamna.Piatra fundamentalà a azilului se pune cu o mare pompA inziva de 2 August 1862 184. Tot atunci Elena Doamna viaiteazItoate a§5zAmintele de binefacere din capital6 i provoacg re-intocmirea spitaluIui dela Pantelimon ; apoi mai iea initiativainfiintArei unui azil de sMaci §i de bätrani1-85.

Pe alte tAramuri, imbungatirile se tr4g6neazà.' foarteMeet. A§a inchisorile erau aproape in starea de plAns a vre-milor de mai inainte, f5r6 u§i i fere§ti, MA sobe §i de o mur-d6rie inspAimAnatoare. Osanditii stäteau impreunA cu preve-nitii", i aceasta, cu toate cà organizarea cea nouà a inchiso-rilor Fistemul penitenciar introdus in Moldova prin inspec-torul general al inchisorilor franceze, Dodun des Perrières, seintinse dela 1862 §i in Muntenia 186. Se mai concedeazA o 'Janade scont i circulatie in 1865 Oct. care banc6 trebuia in-ceapli operatiunile sale un an dup6 concesiune 1" ; se jean po§-

," Anal ele economice, 1861 p. 228. Ea este salutata de ziarele straine-ea un bun Inceput. Vezi d. e. Le Sacle 25 Sept. 1862.

18. Mon. of., 26 Iunie 1863.1111 Ibid., 23 Sept. 1863.1" Ibid. 27 Oct. 1863.in Ibid., 11 Martie 1865.111 Mon. of., 19 Iulie si 2 Aug. 1862. Principesa da 1000 de galbeni din

caseta el pentru constituirea fondului care, prin cotizatii voluntare, se ureaOn?! la 400.000 de lei. Cu acest prilej Mihail Cornea elev din liceul Louis leGrand din Paris face o poezie, publicata In Mon. of., 7 Aug. 1862. 0 cores-pondent?! din Bucuresti a ziarului parizian Le Siècle (5 Oct. 1862) spune,acest azil a lost denumit de popor Cu numele de Azilul Elena.

lei Mon. of., 18 August, 10 Sept- si 18 Oct. 1862.1" Circulara lui Kogliniceanu catre prefecti 22. Oct. 1863 Mon. of ., 24

-Oct. 1863. Comp. Diann, Istoria tnchisorilor din Romania, Bucuresti 1900, p.05. Cea dintâi lncercare de a Imbunatati regimul Inchisorilor fu Mute de conteleValdmar de Blaremberg. Vezi N. Blaremberg, Essat comparé sur les instil utionsel les moeurs de la Romanic, p. 300.

1ST Mon. of., 19 Oct. 1865.

STARR& tCONOMICA. 185

tele pe sama statului, desfiintându-se po§tele austriaa §i ru-sascA 188; se unificri cursul monezilor strAine 189. se hot6re§teadoptarea sistemului metric, care frig se an-I'M-a curAnd dui-Aaceea. Doi ingineri francezi, Henry §i Foucault vin s5. studiezeizvoarele de petrol, cea d'Intai cercetare §tiintificA a acestorbogAtii ale Orel 190.

Ise Ibid.,10 Martie 1865. Comp. Papadopol-Calimah, Aminliri, p. 429.1" Ibid., 15 Februarie 1865.no Ibid., 30 Mai 1865. Asupra stgrei economice vezi si N. Sulu Memoires

Vienne, 1859, p. 369.

CAPUL VI

LOCOTENENTA DOMNEASCApI 1STORIA ROMANILOR SUBJUGAT1

(1849-1867)

LOCOTENENTA DOMNEASCA.(11 Febr.-10 Mai 1866)

Statutul lui Cuza Vodií. Guvernul intocmit dupg de-tronarea lui Cuza Vod4 nu putea fi deca rostirea coalitiei caresavArsise acel fapt. El se a1c4tuia din un fruntas liberal, Ne-culai Golescu, unul conservator, Lascar Catargiu, atrese ad6usese ca personaj mai neutru, un militar in activitate,colonelul Haralamb, de oarece si armata activA luase o parte

cea mai hotAritoare la schimbarea lucrurilor.Ministerul se alatui dupä acelas chip. Sub loan Ghica

se vedea alsáturea ca membrul cel mai radical din partidul liberal,C. A. Rosetti, minitrii conservatori P. Mavrogheni i chiaracel ce era privit ca seful conservatorilor, Principele DimitrieGhica 1. Tot asa erau alcnuiti din membrii luati din ambelepartide, sau dintre oamenii fárá coloare politicá rostitg, mi-siunile la Constantinopole si Paris ; cea dintai alatuitAdin Manolache Costache si G. Costaforu (conservatori), si Ale-xandru Golescu (liberal) ; a doua din Vasile Boerescu (conser-vator) si doi neutrii : Ludovic Steege si Sc. Fälcoianu. Agentiai guvernului pe lângà puteri erau loan B616ceanu (conservator)la Paris si Al. Golescu (liberal) la Constantinopole. loan Brà-tianu, capul liberalilor, fusese ins'Arcinat in special, dup4 re-

CA Dimitrie Ghica i loan BrAtianu erau priviti ca efIi celor doul par-tide, 'ne-o spune Trompeta Carpalilor a lui Cezar Boliac (Vezi numArul din 16Oct. 1866) : In semn de impAcare a acestor douA partide spre lucrare comunA,ei sunt acei ce se sArutarA pe cAmpia Filaretului". Memoriile Regelui Carol I,caracterizase astfel pe Rosetti, perechea nedespArtitA a lui I. BrAtianu : DerKultusminister, C. A. Rosetti, ist das treibende Element der Ilberalen Partei,das Haupt der extremen Radikalen" (Aus dem Leben Konig Karl's von Rumanien,I, p. 56). Despre D. Ghica spune scrisoarea Principelui Anton de Hohenzollerncatre fratele sAu Principele Carol : Furst Ghica scheint sehr conservativer Far-burg zu sein" (Ibidem, I, p. 79) si aiurea : D. Ghica und I. BrAtianu, die HAup-ter der Rechten und Linken" (Ibidem, I, p. 302).

190 ISTORIA ROMANIL011

fuzul Conteluí de Flandra de a primi tronul Principatelor Unitecu negociärile privitoare la chemarea Principelui Carol de Ho-henzolern 2.

Guvernul dela 11 Fevruarie protestase contra lovitureide stat a luí Cuza Von. §i îi bätuse joc de plebiscitul pe careea se intemeiase, spunând cà nici nu se putea mai mare de-viziune cleat acel Statut supus in bloc la sufragiul popular,inteo tarii unde majoritatea nallunei nu *tie macar scrieceti" 3. Ar fi trebuit dar ca aeest guvern sà räsping4 i toateurmärile actului de salnicie sävär§it de Cuza Voclii. In loc deaceasta, aflam pe Locotenenta domneascä urmând inainte aconduce ockmuirea tärei, cu asezamintele ie§ite din loviturade stat, §i incuviintand deci in fapt ceeace se prefAcea a des-cuviinta in principiu.

Anume, Constitutia intocmitA pe baza plebiscitului estepästiatA, impreunä cu corpurile legiuitoare rämase din DomniaPrincipelui detronat : Adunarea, Senatul i Consiliul de stat_Ba nicí mricar aceste corpuri &He in fiintä. la 11 Fevruarienu sunt disolvate, ci ele recunoscand schimbarea fricutA, suntpästrate a§a cum erau §i lucreaza mai departe sub Locotenentadomneasck la reorganizarea statului. A§a guvernul din 11 Fe-vruarie face sà se voteze mai multe legi ca aceea a tocmeliloragricole, aceea a impiírtirei armatei in patru diviziuni terito-riale, acea pentru chemarea sub steag a unui contingent de4.000 de oameni §i mai multe altele4. Mai insemnatä fu tuskimprejurarea cà guvernid cerca Adu.närei §i Senatului rämasedin vremile lui Cuza-Voda, proclarnarea lui Filip de Flandraca Domn al României, delegänd astfel acestor corpuri legiui-toare, ie§ite din lovitura de stat, menirea cea mare de a trans-forma organizarea de temelie a statului romän5. Statutul luiCuza Vodil este chiar recunoscut pe fa-0 de lege a Wei. Anumerca prilejul cererei deputatului Neculai Ionescu de a se ceti ni§tepetitii contra Evreilor in. adunare, pre§edintele räspinge ce-rerea pe cuvânt cà legea tärei, statutul, opre§te pe adunare.a primi petitiuni" 6.

Nu numai atät : Locotenenta domneascA se intemeiaape Preambulul adaos de Conferinta europeanä Statutului luiCuza Vodä, pentru a sprijini dreptul Principatelor Unite dea schimba legile care priveau administratia lor din läuntrucu concursul legal al tuturor puterilor stabilite §i färä nici a

- Ibidem, p. 61 si 73. Golescu erà 5i agent 5i delegat, p. 85.3 Romania, 27 Fevruarie 1866.' Monilorul Oficial din 18, 20 si 22 Marlie 1866.

Propunerea de alegere a Contelui de Flandra se face chiar iii sedinta din11 Fevruarie. Vezi rezumatul desbaterilor in Mon. Of., 13 Fevruarie 1866.

Sedinla din 17 Mai, Mon. of., 18 Alai 1866.

LOCOTENENTA DOMNEA8CA 191

interventiune strAinA (cu respectul numai at al legAturilorfa t5 de Poarta otomanà)", text care este invocat ca unul dinargumentele de Opetenie in Memoriul prezentat Conferinteidin Paris de cAtre delegatii Locotenentei, pentru a sprijinipunerea in fnmtea Principatelor a unei dinastii ereditare dino casA europeanA 7, cAci dacrt Romanii nu cereau s modifice

_/ ,seff, .4.

Membrii care au hotArit detronarea lui Cuza VocIA.Colectia Academiei Romine.

relatiile in care se aflau ca l'oarta, schimbarea DomnuluimAntean cu o dinastie strAinil nu putea fi privitrt cleat ca omodificare a sistemului de ocarmuire lAuntrica.

Ziarul Romcinul care era considerat si se d'Adea el insuside foae guvernamentalit deci de organ oficios al Locotenentei

7 Statutul co modificarile Indeplinitoure adause de Conferinta europeanipublicat de numeroasele ori, Intre altele In Codicile romdne de B. Boereseu,

1873, I,. 22. Memoriul ve7.1 in Trompeta. Carpatilor, 16 Alai 1866.

192 ISTORIA 11011AN116011

domne§ti 8, recunoaste ca fnvoirea incuviintata PrinoipatelorUnite de a-vi schimba constitutia 15.untrica este dobanda lo-viturei de stat, spunând ea' lovitura lui Cuza Vodá pune inteunnou rélif dispozitiunile europene in aceasta privinta. Actuladitional care fu elaborat la Constantinopole confirma expe-rienta unirei Principatelor, confirmându-le dreptul de mo-difica legile cari hotarasc administratia lor lAuntrica, farà con-simtimantul marilor puteri". i dacá aceste cuvinte erau numaireproducerea, fárá indoiala aprobatoare, din articolul lui Val-frey publicat in Le Mémorial diplomatigue aiurea Rorminul,bag./ de seama, de astadata dela sine §i prin pana lui GrigorePaucescu, cá dreptul de modificare autonoma a organizareinoastre interne ne este recunoscut prin un articol special in-trodus de puterile garante in chiar Statutul lui Caza Voda. e".De aceea acela§i ziar ne §i areá motivul pentru care Locote-nenta domneasca' nu a desfiintat Corpurile legiuitoare ; cacidaca ea ar fi rupt organizatia tarei, ar ji rupt negreOt §i Sta--tutul lui Cuza care ne dei dreptul de a face once legi in Icluntru,gird stí fim datori a cere o sancliune din alarcl" 1°.

Fata cu o asemenea marturisire a unui ca.§tig politic atatde insemnat in pozitia internationala a Principatelor Unite,pornirea cea atat de du§maneasca a acestui ziar Impotrivafostului Domnitor este greu de inteles.

Locotenenta domneasca mantinu deci Statutul ca A. sepoata folosi de dispozitiile lui favorabile tarei, §i deci ea crezuca. nu trebuie sa loveasca nici in a§ezamintele izvorate din Statut ;de aceea i Ministerul spune in o proclamatie a Mil, cá guvernulcel nou, recunoscut indata de Corpurile legiuitoare, voea saintretin cu ele cea mai deplinA armonie, mergand Ora la pre-lungirea sesiunii"11.

Deodata insa i färá nici un motiv vazut, Adunarea estedisolvata i Senatul este inchis in ziva de 18 Martie ; iar cole-giile electorale sunt chemate dela 9-17 Aprilie pentru alegereaunei noue adunari, fall a se preciza insa prin decretul de con-vocare daca aceasta adunare era sa fie o consitu.anta 12. Eatrebuea sá inceapa lucrarile ei in ziva de 28 Aprilie 1866.

Romdnul, 3 Martie 1866 zice el e o foaie nesubventionatl, dar guver-namentall, avAnd aceleaO credinte politice ca bArbatii din capul statului". Tota§a este privit Ronulnul de protivnica sa, Trompeta Carpafilor, 14 Martie 1866.

° Romdnul din 17 *i 22 Martie 1866.1° Ibidem, 21 g 22 Fevruarie 1866." Prelungirea se face prin decretul din 5 Martie 1866, Monit. °fie., 6 Martia

1866. Motivul prelungirii era cA In timpuri de grea cumpinl trebue sA stAmIn permanentl".

" Ma o considera Romdnul, 18 Martle 1866, loan Negurd, deputatul deBaclu, spune In Parea de seamd ccitre alegdlorii colegiului din districlul Bacdudin 15 Octomvrie 1866, di adunarea numai pela sflr§it se numi constituantl".In aceastA dare de seamA 1ntAlnim unul din cele dintli atacuri personale In po-lemicile politice. Negurl califiel pe I. BrAtianu de un pitic gAngav Cu ochi scli-pitori".

LOCOTENENTA DOMNEASCA 193

Nu e vorbä, ministerul dädea drept caud a disolvärei,cä adunarea, In sedinta din 17 Martie, Meuse Incercarea dea nega Locotenentei domnesti una din prerogativele ei celemai esentiale, acea de a putea consulta natiunea

Dac'ä cercctäm desbaterile adurarei din ziva arätatä,gäsim cà numai un singar deputat, Christian Tell, tägAduiseacest drept guvernului. spunand, c5 Ma un mandat din parteaDomnitorului (Contele de Flandra ce fusese ales de adunaresi nu däduse încä räspunsul negativ), Loco tenenta nu aveadreptul sä disolve Corpurile legiuitoare" ; cuvinte ce furl in-toväräsite de vorba protestärn" pornitä din rändurile de-putatilor. Dar nu se luase nici un vot asupra acestei chestii

nici nu se stiea dacà protestärile plecaseril dela o majotitatesau numai dela o minoritate 14. Romdnul afländ de tägada de-putatului Tell spunea, cá d-sa voeste sä fad din aceastä adu-nare o conventiune nationalä franced", i apoi adaogA c6 gu-vernul poate Intelege catà dreptate avem noi cAnd ceream afir-marea revolutiei din 11 Fevruarie prin convocarea unei cons-tituante" 15.

Ori cum ar fi stat Insä lucrurile cu pricinile disolvärei,faptul se Indeplinise, i sä vedem acuma modul de procedarela alegerea nouei adunäri. Ea se face tot pe temeiul legei elec-torale a Statutului, produs al loviturei de stat celei atät de urgi-sit e de oamenii dela 11 Fevruarie. Aceastä lege electoralà era foarteliberalà, dad este asemänatä cu acea a Conventiei ; dci coborlsedreptul de alegätor destul de adänc In rändurile masselor. Aduna-rea din 1866 s'a ales deci tot dup5 legea lui Cuza Vodä din 1864,si din aceasta a ei recrutare se explid caracterul ei absolutprogresiv si liberal. De si compusä In majoritatea ei din oamcnide nuantä conservatoare, ea nu mai Infätisa oase sfinte 'in rem-durile ei dedt In o mäsurà aproape tot atät de resti Ansä caadunarea aleasä dupä .lovitura de stat si care fusese disolva täpentru a face loc acesteilalte16. Am vAzut cum pe de altà parte,dreptul Principatelor de a cherna In capul lor Dinastia strilinäse Intemeia tot pe Statut si pe anexele lui. Din aceste consta-

' Proclamatia care indreptateste disolvarea. Mon. Ofic., 14 Martle 1866." Desbaterile din 17 Martie publicate in Mon. Ofie., 22 Aprilie 1866, com-

para brosura lui C. Aricescu : Disolvarea Camerei elec.torale 1866.Romdnul din 18 Martie 1866, Camera din 1864, care se prelungise pina

atunci era considerata de Trompeta Carpatilor din 28 Aprllie 1866, ca o cameranationalk democratica, venita rain votul universal" si ea protesta contra di-solvrtrii ei ca una ce era aleasa dupa legea cea mai liberala care se poate inchipui".

' " In adunarea din 1864, intalnim bunaoara in sedinta din 5 Martie 1866,(Mort. Of., 3 Aprilie 1866) din 130 de nume de deputati, numai 3 aristocrat' :Lambrino Sc., Lambrino N. si Lahovari N. In adunarea din 1866 sed. din 6 Mal(Mon. Of., 8 Mai 1866), aflarn din 160 de nume d deputati numai 19 din fami-liile cele mari.

A. D. Xenopol, Istoria Rominilor. Vol. XIV. 18

194 I8TORIA ROMANILOR

tAri Invederate reiesà, a tnireaga noasird organizare politialnowt cea din 1866, 1# are rilddcinile ei In lovilura de siat din1864 a lui Cuza Vodd.

Plebiseitul eel nou. Cu toate cA guvernul din 11 Fe-vruarie se slujise de legea electoral6 a Statului pentru alegereaadunUrei, nu se mai luA nici o mAsur5. In privirea constituireiunui non senat. El este, curat vorbind, lAsat la o parte, uitat.Declarat de inchis prin jurnalul consiliului de mini§tri carehotArAse disolvarea adunArei, senatul nu mai este nici con-vocat, nici disolvat de Locotenenta domneascA.

Nu numai atata. Lovitura de stat fusese atacat6 de oa-menii rasturnArii, mai ales din pricina plebiscitului, desprecare am vAzut c`á ziarul Romdnul spunea eft' ar fi fost o devi-ziune, Intru cAt, nu se putea cere pentru un act incuviintareaunei t5ri a cAreia locuitori erau ne§tiutori de carte '7la vointa acestui popor ne§tiutor este ins4 aplicat de Loco-tenenta domneaseä cAnd, dupà ce Contele de Flandra refuzAtronul românesc, guvernul pe de o parte face pregnirile tre-buitoare pentru alegerea nouei adunäri, pe de alta ordonel unall plebiscil care sd se rosleascd asupra alegerei Principelui Carolde Hohenzollern, noul Domnitor pe care Locotenenta voeacA§tige a primi Domnia. Acuma ziarul oficios al guvernuluinu mai gsase§te derizoriu a apela la comitiile primare, ci dinpotrivA socoate, cà plebiscitul va da rândul natiunii a vorbiIn deplinä libertate i n deplin5 cuno§tintà de sine" ". Darde aceste rostiri contrazicUtoare sA nu ne mirAm, acolo undeintrA In joc interesele politice ; cAci vom Intalni In cursul vo-lumurilor viitoare nenum4rate repetiri ale acestei IncAlearia ratiunei de care pasiune §i interes.

De unde provenea insU aceastà contrazicere atat de gravUIn purtarea Locotenentei? loan Ghica In o circularà cutre a-gentii tUrei la curtile str6ine crede, cl poate unul din moti-vele ce au lndemnat pe Contele de Flandra a ref uza PrincipatulRomâniei a fost imprejurarea, c6 el Ii fusese oferit de o adunarea cUreia formare putea sA bUnuiasch calitatea ei, ad6ogAndapoi c6 oricare ar fi autoritatea unei adunAri viitoare rezul-Vaud din liberul sufragiu, nu poate s4 echivaleze cu Intip6rireaunei manifestatiuni exprimat6 de a dreptul de natiunea intreagA""

" Vezi Domnia Jut Cuza Vodh, Vol. II p. 449 si urm. (Documente),Iasi, 1903.

" Romdnul, 2 Aprilie 1866." Circulara din 5 Aprilie in Mon. ol., 15 Aprilie 1866. Jurnalul care ordonii

plebiscitul, din 30 Martic. lbidem 2 Aprilie 1866. Tot acelas lucru II sustineRomdnul, 16 Iunie 1866: Insusi votul prin care aduniirile dtmase dela CuzaVoda aleseserrt pe Filip I de Domnitor, a Lost sliibit numai LindeS tusase datde ele".

LOCOTENENTA DOMNEA8CII 196

Alt motiv pentru culegerea voturilor prin plebisrit era,nu se putea astepta constituirea unei noue adunari spre

a se hotari despre Incetarea vacantei tronului, mai ales cAndevenimentele dela 3 Aprilie din Iasi dovedeau ca acea vacantaturba ambitiile i Incuraja uneltirile. Mai era apoi de temutca sa nu se banueasca viitoarei adunari c a fost sugrumatade presiunea poporului din Bucuresti i ca a votat sub ame-nintarea baionetelor" 20, adeca teama ca sa. nu se creada, caunirea- care favnrizase ant de multnumai pe basta capitaläa Muntenici, a fost mninuth prin presiunca poporatiei ei.

Si Cu toate acestea, lucru si mai straniu, Locotenentafu silita de vointa Conferentei europene care nu primi sa re-cunoasca consultarea tarei in massa, ci numai prin reprezen-tantii ei, a face ca plebiscitul, acea Manifestare directa a na-tiunei" sa fie ratificata de adunare, adeca de manifestarea eiindirecta. loan Heliade Radulescu spune asupra acestui votIntaritor al adunärei Adunarea nu poate vota contra deci-ziunei natiunci dela care purcede, cu atät mai putin sä sepuna ca o autoritate mai presus de natiune spre a confirmade sacra prin vot, decizia suveranului actual care este natia" 21.Dar puterile cereau aceasta confirmare si nu era vorba de ase desbate temeinicia acestei hotarari ; trebuea ascultat 1

Intreaga purtare a Locotenentei care nu putea cere caaltii sa respecte ceeace ea Insasi nu respecta, era lipsita de lo-gica cea mai elementara.

Neculai Cretulescu, unul din oamenii devotati lui CuzaVoda, In o brosura ce a facut mare zvon pe acele vremuri, spune,cà daca oamenii dela 11 Fevruarie au crezut cà trebue a seservi de legile Statutului, ei ar fi trebuit sa respecte Statutul

toate institutiunile emanate dela el ; dar ei au pasit la lucrucu o Camera' creata de acel oribil Statut, fara a conserva si se-natul" 22 Aceeasi bagare de seama ar fi putut-o Intinde au-torul si asupra Consiliului de Stat si mai cu seamä. asupra In-treb uintärei plebiscitului.

In o sedinta de mai tärziu deputatul iesan Gh. Märzescuobserva, ea atunci and ne vine bine-tinem ea' Statutul exista,iar cand nu ne vine bine, 11 raspingem" 23

Este destul de curios de bagat de seama, cum de oameniice venira acum la carma statului nu Intelesera ca cea dint&lucrare ce trebueau sa faca, era tocmai aceea ceruta de organullor de Incredere Romeinul,,anume chemarea unei Constituantecare i-ar fi scutit si de aparenta de uitare in care lasasera se-

2° Vezi Jurnalul Consiliului ministrilor, publicat n Mort. Of ic., 12 Aprilie1866.

Vezi ziarul Legalitalea, 30 Amilie 1866.22 N. Kretzulescu, 11 Fevruarie 1866, p. 11.sir Mon. Of., 17 Iunie 1866.

196 Ii3TORIA ROMANI.LOR

natul. Se putea anume, in lipsa totalà de once dispozitii pri-vitoare la prefacerea intocmirei fundamentale a statului, seputea, zicem, concepe chemarea unci singure adun5ri, pentrua intreprinde aceastà lucrare, *i Constituanta s'ar fi rostitasupra alegerei Principelui Carol care nu ar fi trebuit sA fiesupusI unui mod de votare discreditat de insu§ acei care Ii cereau

. 1, cc'1

se.".--

SI

S.

11

qe../4).

I"-, /

tr,art -

ar.-."411

C.. 't

" Romdnul, 16 Iunie 1866.

so:11

. ; 2(1,;....=As

- Jr,. 1, 1 ...,

- : h ,

'1 o

... '/.' ' (-r

t? ' . .'2:, . .11 %nsci.ivef,-4

.,

Ofiterirromini care au detronat pe Cuza Vod5, la 11 Fevruarie 18C6.Colectia Academiei Romine.

. -

aplicarea. Cand deci Romdnul pretinde, a a se conserva se-na tul ar fi a se contrazice, a nu fi logicA adunarea nici cu che-marea ei specialà, nici cu actele ei, el insu§i inflptuea p6catulde care invinuea pe altii" ". Nu e vorba, protivnicii Domnieilui Cuza Vodà cAutau sA str6mute chestia pe VII timid moral.A§a Neculai Ionescu spunea in §edinta din 1 Mai, a legea


Statutului, lege despotica, a dat rezultate bune, fiindca a fostaplicata In un spirit liberal" 25, dar acestea erau nurrfai vorbe,cum tot vorbe era §i critica plebiscitului lui Cuza Voda fatacu acel al Locotenentei. Si unul i altul nu erau §i nu puteaufi Indeplinite, ca toate plebiscitele, &cat sub fnraurirea gu-vernului 26. Ba sunt oare cari indicii ca plebiscitul lui Cuzafusese Mat poate ceva mai liber deck acel pentru alegereafäcuta sub Locotenenta, de oarece In cel dintai tot Intalnim1307 nu §i 52.000 de abtineri cari pot fi considerate tot ca vo-turi protivnice, pe cand in plebiscitul Locotenentei, gasim nu-mai o cifra cu totul neInsemnatä care se rostise fmpotriva Prin-cipelui strain ; 224 de glasuri contra, §i nici o abtinere. Catdespre modul cum fura luate voturile pe timpul Locotenentei.avem aratarile lui loan Heliade Radulescu, marele nume din1848, care spune ca a votat cu prefectul de politie alatureacare 1-ar fi conjurat i silit moralmente a vota pentru Prin-cipele strain, cand convingerile lui, nu numai intime dar §iaratate, erau pentru Domnia nationala $7. Ori cum ar fi fostfnsa culese voturile, In ambele plebiscite, ele slujisera a fnde-plini doua acte folositoare desvoltarei poporului roman ; caci,cum spune Tribuna ,Ronicind In fntaiul ei numrtr, cand reapareIn 1866: Aceste douà decrete au purces ambele, dei indirect,din aceea§i sorginte, adeca din vointa majoritatei poporuluiroman. Arnandouà se vad ca sunt consecventele educatiuneipolitice a -plebei romane in timpurile noastre, de oarece prinplebiscitele din 1864 §i 1866 generatiunea prezenta a natiuneiromane din Principat, a repudiat atat predomnirea oligarhieifeudale In Romania cat i Domnia electiva" 28.

Situatia exterioarà. Ceeace este interesant pentru Intele-gerea rostului acelui timp este refntregirea partidului nationalIn vederea primejdiilor In care tara i se parea pusa prin domnialui Cuza Voda, §i In care fnteadevar intrase prin a lui detronare.

Situatia exterioara a Principatelor devenise din cele maigrave, In urma celor petrecute In Bucure§ti. Chiar In confe-rinta Intai tinuta, In 26 Fevruarie 1866 (10 Martie stil nou),dupa schimbarea starei lucrurilor din Principate, prin fnpu-ternicitul turc citi o nota In care amintind stipulatiile inter-nationale privitoare la Principate, se Impotrivi la toate hota-ririlp cari ar putea PsaL le atingacn El ceru sà se ice, ca baza.

" Mon. 01., 6 Mai 1866.24 Bolintineanu, Viafa lui Cuza Voda, p. 31.

edinta din 1 Mai. Mon. Of., 7 Mai 1866. Textul plebiscitulul In Ausdem Leben lanig Karl's von RLmtnien, I, p. 57. CA Beliade era contra Princl-pelui strAin, se vede din multe articole publicate sub iscAlitura Jul In ziarul Le-galilalea, 1866.

" Tribuna RomAnA, 11 August 1866.

198 1STORIA ROMANILOR

a deliberarilor, tratatul de Paris §i toate actele ulterioare cadfac parte intregitoare din el; cà din aceste deliberari sa fieCu totul inlaturala intrebarea numirei unui principe strain, subonce forma sau numire ar fi propus, precum i principiul ere-ditatii i acel al consultarei dorintelor Virci, fara ca mai Inainteputerile O. fi publicat In chip oficial hotärirea nerevocabilade a nu primi alegerea unui Principe nebastina§" 29

In a doua conferinta din 28 Fevruarie (12 Martie) se laIn desbatere intrebarea unirei, i Turcia cere aplicarea firma-nului .ei din 1861 care adrnitea unirea nunaai pentru timpulvietei lui Cuza, iar la incetarea Domniei lui, sa se convoacedouà adunari, una in Muntenia §i alta in Moldova, careproceada* la alegerea de gospodari deosebiti pentru ambeletäri" 3°

Intemeiat pe aceste protocoale, guvernul Portei cerca,ca puterile sa trimita comisan i in Principate spre a cercetarezultatele experientei facute cu unirea. Intelege oricine pericolulunui asemenea amestec al puterilor, care pe deoparte, ar finimicit ca desavA .§ire toate izbanzile pe calea autonOmieidobandite dela 1856 incoace, pe de alta, ar ti pus unirea inmare cumpana, prin culegerea de catre comisan i a nemultumi-torilor cu chipul cum ea se infaptuise, care nemultumid inMoldova erau multe §i reale, §i ar fi putut gasi in mintile diplo-matilor europeni un rasunet mult mai puternic de cum ar fitrebuit sa-1 aiba.

Puterile se inteleg in sfArit in 2 Mai 1866, sa nu maitrimita comisan i cercetatori .in Principate, i sa a§tepte hota-area asupra mentinerei sau ruperei dela adunarea ce era sase convoace in 13ucure§ti. Conferinta din Paris dispunea insaIn chip amenintator, cà dacà majoritatea deputatilor moldo-veni sau a celor munteni s'ar rosti contra unirei, acest votva avea de urmare despartirea celor doua Principate. Dupace aceasta intrebare va fi hotarita, se va proceda la alegereagospodarului care, dupa art. XIII al, Conventiunei, nu puteacadea derat asupra unui bastina§" 31.

Cum spunea deputatul Sihleanu : Tara era intre dotapericole : natia alese pe Carol prin plebiscit, iar puterile cereaualegerea unui principe indigen i prin adunare" 32; Sall cumadauga ziarul DesbaterUe, organ ponservator din Buctulegi :Tara noastra, in cei 7 ani trecuti nu a putut sa contopeascatoate ambitiunile, sa impace toate interesele, sa lege toaterank. In nfar5 de tranzitiunea in care suntem, multe sperante

' Protocelut reprodus in D. A. Sturdza, (J liar! I Roi de Rownante, Chro-ntiue, Met el dieumenia, f, 1866-1871, p. 14.

" ibIdeni, p. 28." Protecolul din Vial 1866. Ibidem, p. XXII, comp. pp. 135 si 141." Sed. din 1 Mal. Mon, 01., 7 Mai 1866.

LOCOT'ENENTA DOMNICASCA 399

pe care credeam moarte s'au desteptat i micile i mizerabileleinterese particulare incep a ridica glasul 1or ; aci nu se maiaude vocea puternia a unei mari cugetki, a unei mari spe-rante. Intr'un cuvAnt, gird Print strain unirea este in pericol" 83.

inteadevk, daa dupà refuzul Comitelui de Flandra,nici Principele Carol nu putea primi ? Unirea se rupea delasine ; cki era invederat, .c6 experienta cu un Principe dintarà era absolut cu neputintA in starea de atunci a spiritelon.

In o situatie asa de primejdioasà, intelegem pe deoparteincetarea desbin6rei dintre liberali i con,servatori ; pe de altaloviturile date pe intrecutele logicei i consecventei politice.

Miparea separatistfi din Iai. Primejdia se si aratA incurAnd in o miscare turbur6toare iscatá in Iai In ziva de 3Aprilie 1866, care tindea pe fa-0 la desfacerea unirei.

In acea zi, dupà esirea lumei din biserica Mitropoliei, undese adunase o mare multime de oameni, gloata plecá cu Mitro-politul Calinic Miclescu in frunte, insotit de marcle boier iesanNeculai Roznovanu, de cumnatii acestuia, cnezii Moruzi, dincare Constantin era tsupus rusesc ; de Teodor IAtescu, NeculaiCeaur Asian si Arnà'utul Inge Rober ", spre palatul admini-strativ, strigAnd i sbierAnd : ¡os unirea I RAspinsA de trupelece erau asezate in piata palatului, multimea sA intoarce la caseleRoznovanului unde, fiind urmkitg, se intamplA o inckrareIn care mor vreo 2 soldati .si vreo 15 dintre rAsculati, iar nu-mkul r5nitilor nu s'a stabilit niciodatà cu sigurantà. Miscareafu indatà inh'busit6 ".

Dupá strignele scoase de multimea IntkAtatA, se vedeacri miscarea era indreptatà contra unirei, si era deci un rAsunetal partidului separatist ce se injghebase in Iai In urma adereifostului centru al Moldovei ". Capul adevkat al misckii eraboierul Neculai Roznoveanu care vAna pentru el domnia Mol-dovei despktità.

Bine inteles cä Mptuitorii micárii c6utar6 mai tArziu sà-i(lee alà hatisare decat acea pe care o avea in adevk. Eipretindeau cá voiserà s6 facà numai o manifestare contra celordoi Munteni, stefan Golescu prefectul judetului Iasi si I. Cor-nescu colonelul comandant al garnizoanei, precum i in contrasubsemnkei plebiscitului privitor la principeli Carol de Hohen-zollern, subsemnare ce se fkea 'la Palatul administrativ

Desbaterile, 26 Fevruarie 1866." Instruztia mal intinde Invinuirea 1 asupra lui Iacovache Stoianovici,

baragini l avocatul Panaite Cristea. Yezi Romanul 30 Aprille 1866.Descrierea pe larg a miscArii In Trompeta Carpafilor, 27 Aprilie 1866'

Compar5 actele ofíciale asupra ei In Mon. Of. 5 Aprílie 1866." Vezi Istoria partidelor politice: Separatístii noi, p. 423 si capitolul din

Domnia hl Cuza Vodií de mine Moldova ;I cAderea IaSului", XIII, pi 131.

200 ISTOBIA 11.0MINLLOR

guvernantii nu s'au sfiit a alerga,, In numele liberatei, Innumele nationalitAtei, la plumb, la baionetA §i la colomniilecele mai ridicule, pentru a Innàbu§i manifestarea dorintelorunei populatiuni intregi" 37

Cu toate aces te din rostirile serse ale altor capi ai mi§-ckei §i anume din acele ale supusului rus, cneazul ConstantinMoruzi, se poate vedea cA adevkata caua a mi§cArei era sfA-amarea unirei ; cAci spune Principele Moruzi In o scrisoarepublid cAtre loan Ghica pre§edintele consiliului de mini§tri,sub guvernul Locotenentei, cA Europa nu acceptase niciodatAunirea Cu un Principe stain de caa suveranA, precum audorit-o §i cum o doreau toti cei ce sunt de bun5 credintà ;lar unirea sub un Principe pknAntean este o pAgubitoare In§e-lAciune pentru Moldova". Dad. Ina era a§a §i dad protestareaavea numai scopul de a fnlAtura unirea sub un principe bAstina§,pentruce a tuncea mergea acea grAmadà, de oameni sà mani-festeze aspunsul la plebiscit" (sic) care tocmai duta reali-zarea unirei sub Principele stain?. Apoi comitetul dela careplecase toatit intreprinderea, se constituise cu mult fnainte chiarde a se fi fndrumat plebiscitul, pe atunci pe cAnd, aceastA con-sultare a poporului nu putea fi tintia. Dar In realitate, nuera vorba de un principe stain sau pAmAntean. Unirea eraurgisità In ea Ina§i, pentru a deslace Moldova ca Principatseparat, §i a pune In capul ei pe boierul Roznovanu. Lucrulreiea In destul de limpede din un loe infocat ale aceleia§iscrisori, In care patima covAr§e§te prudenta rostirilor : SAnu credeti, zise Principele Moruzi, ea' ati sfAr§it lupta ange-roaa. Eu v5 spun c6 nici nu a inceput. Credeti c'A yeti puteasAvAr§i crima ce, se numesle unire; credefi di ea pa pulea aveaviola? Nu, nu, niciodatA I S'a schimat persoana EVA a seschimba sistema. .Ati fAcut se Inteleag5 Moldovanul ce-i rA-mAne de a§teptat dela unire. Toate clasele societkii nu vAdin unirea d-voasta deck o desilvAr§ità calicie proprietarul,deprecierea fondului ; comerciantul, moartea creditorului ;lucrAtorul p5mAntului, impAtrirea birurilor §i mic§orarea veni-turilor. Credeti cA yeti putea mentine unirea IntemeiatA numaipe interesul ckorva indivizi din Moldova ? Unirea ar fi pututsA se fad, ar fi trebuit a se fad.; Ina nu personificatA Inanarl je, in revolulie §i In calicia ob§teascA" 38,

O altti bro§urA mai cuprinatoare, a unuia Moraru dinCern'Auti, pledeaa mai pe larg pentru sfilamarea unirei. Autorulei care se vede a fi un Moldovan spune, cá cea mai pericu-loaa faa prin care a trecut Moldova a fost acea din 1859,cAnd acei prétin§i liberali a filcut fuziunea In tará i au reu§it

r N. C. Asian. lasii si d. C. N. Brdiloiu, Iasi, 1866, p. 26." Scrisoarea Principelui Moruzi cdtre primul ministru. Iasi, 1866.

LOCOTENBNTA DOMNBASOIL .201

de au ales pe Cuza de Domn al Principatelor-Unite. Ace.staa adus tara la sapl de lemn, impunAnd o suferintA mizerabilitMoldovenilor dela opincà pAnà la vlàdicA, dela bordeiu pAnAla palat. Guvernul revolutionar care detronase pe Cuza a cenitdela camerA §i dela senat s proclame de domn pe Filip deFlandra, f5r5 s5 aib5 acea camel% §i acel senat autorizatiapoporului pentru numirea unui Principe strAin §i MA a con-sulta mai InlAi ambele %àri, dacA mai primesc o asemeneaunitate a fi §i sub un Print strAln". Dupà mai multe apretuirirAu voitoare la adresa Muntenilor, Moraru !lichee, cA Moldo-venii au avut dar dreptul a cere separatiunea teritoriului lorde Valahia IndatA dupà abdicarea lui Cuza ; iar Muntenii Im-preunA Cu o fractiune de Moldoveni, doresc a apAra pe poporulmoldovan nevinovat, cAnd acest popor nu mai urea de ¡el unirea

Cu Print strain, nici cu Print indigen, pe amAndouA Odle.SA mearg6 deci s6nAto§i Muntenii in tara lor ; fac6 ei acoloce vor voi cu pretin§ii liberali moldoveni ; iar tara Moldoveis'a ingrozit de benefisurile unirei §i sà o fereasa Dumnezeudeasemenea benefisuri. Noi Moldovenii adevArati vom cere afi despàrtitA Molodva de Valahia pentru tot deauna" 39.

Inc6 mai Inchietoare este apArarea unuia din capii mi§-cArei dela 3 Aprilie, acea a lui T. Boldur-L6tescu, care sepune §i el tot pe tema separatismului. El sustine, cA multimeasub conducerea Mitropolitului se indrepta In spre palat, casA spunA Locotenentei domne§ti ce se afla acolo, cu Increderedorintele sale ; cA multimea striga : trAiascA Moldova, triliascAConventia de Paris (care prevedea despArtirea Principatelor);cA IntrucAt un print strAin cu independenta noastrà complectl§i Cu avantaje reciproce pentru ambele Principate este o so-lutie imposibilà, atunci Conventia (Cu desbinarea Triribor Ro-mane) rAmAne religia §i inima fiecAruia Moldovean. Once omInzestrat cu urmnoarele Insu§iri, fie Roznovanu, fie Petru sauPavel, fl voi don i de domn al Moldovei, Il voi recunoa§te dePrintul meu"4°.

Mi§carea din Ia§i Ins6 nu era nici cum pretinde procla-matia guvernului opera numai a unei cete de perturbAtori,a vreo 500 de in§i salariati, de ctre o fractiune compusA dinstrAinii Mr% cpAtAiu, din Evrei §i din servii casei Roznova-nului" 41 Vor fi fost §i de ace§tia ; dar mi§carea era §i izbuc-

si Expunerea situatiei Moldovet dela 1859 ;i pentru tristul evenement din1a;1 dela '/ Aprilie, prelucratd dupd adevdr de loan Moraru din ocolul Moldovel.Cerniiuti, 1866. Brosura lui Moraru apare pe la 15 Soptemvrie acel an, citnd seanuntit Impril§tierea ei prin Veit de zlarul Romdnul, 26 Sept. 1866.

40 Adevdrul adevárat sau relatia evenementelor pelrecute tn Ia;i la 3 Aprilie1866 de T. Boldur ',Meson. Cernauti, 1866.

41 Proclamatia lui Stefan Golescu, prefectul de la§l, din 4 Aprille 1866.Mon. Otic., 5 Aprilie 1866.

202 1BTORLA ROMANLLOR

nirea. unei nemultumiri a Iaoului ceeace nu era deck in destulde firesc, daca no gandim la decaderea in care stramutareacapitalei adusese pe fostul centru al Moldovei. Jata cum descriuorganele timpului starea acestui ora: oricineun ora o Cu o populatiune de vre-o 80-90.000 de locuitori dincari o mare parte Ovrei vagabonzi, venetici din Rusia oi Ga-litia, MI% capataiu, MI% meserii, murdari, râioi, pacatooilipsiti de once mijloc de existenta ; inchipuiascali ramasita,scotand vreo 2-3000 de functionari stapani i servi murindde foame in c5sute1e lor mizerabile, suferind torturi mai reledeck o mie de morti, din cauza lipsei hranei oi a lucrului, dincauza frigului oi a boalelor. Nu faci un pas far5 a nu da deun ceroetor. Nu este zi in care sA nu auzi crime noua. Inchi-sorile sunt pline cum nu a mai fost. Inchisoarea preventiva are500 de arestati ; inchisorile prefecturilor sunt tixite. Peste acesteaholera, tifos i an ; lipsa absolut de lucru i toate ramurileIn care s'ar putea caotiga ceva acaparate de Evrei. Lipsa ab-soluta de credit oi de sperant5 in viitor" 42.

Aceasta miscare turburatoare dela 3 Aprilie era lAnuitaa fi fost sprijinita de Ruoi, mai ales din imprejurarea, cri intrecapii ei ce mai de seama se intalnea i cneazul Constantin Moruzi,supus rus. 0 dovada cA aceasta invinuire nu era lipsi LA detemeiu ne-o da tocmai gazeta separatista a lui Latescu, careraspundea Romeinului ce repeta fArà incetare imputarile devandut sträinilor i creatiunii ruseoti, spurAnd acea gazeta,di ea spera in o modificare a afacerilor Europei, in vreunesec ce ar primi strainii adica Frantujii cari au tradat Mol-dova in prada Munteniei, oi care ar aduce oarecare uourarela suferintele nenorocitei noastre Orr. 0 dare de seam5 arascoalei facuta de o foaie iesana spune, ca poporul striga :jos unirea ; Ruoii vin in ajutorul nostru ; Locotenentii erau

caci otia de cu sear5, cA banii ruseoti avea s5. facascandaluri". Se scria tot pe atunci in ziarele straine ca sepregateote in Moldova un memorandum in care rusofilii vreaus5 adune sute de mii de iscalituri, pentru a le da reprezen-tantului Rusiei, and s'ar tinea vreun Congres sau vreo Con-ferinta" 43.

Asemenea banuiala de amestec al Ruoilor îi face caleIn un chip nu prea chibzuit i in adresa guvernului c5tre de-canal corpului consular prin cuvintele, ca mijloacele i spri-jinul secret de cari dispunea cneazul Moruzzi au adus inval-maoeala inttimplata", si aduce o complicatie diplomatica. Offen-

Vezi ziarul ie§ean Constitufiunea sub redactia lui Iordache BeldimaneC. Negruzzi, V. Pogor, C. N. 5utu, Gh. Marzescu. Numiirul din 5 Oct. 1866.

Moldoua din 25 Aprilie. Romdnul din 4 Mai 1867. Comp. Vocea Nafio-nald din 1241, 5 Aprilie 1866.

LOCOT'ENENTA DOMNEASCA 203

berg, consulul rusesc, luAnd cuvintele ca tintAnd pe statulsAu, rAspunde lui Ion Ghica, protestAnd contra unor atarerostiri cari ar putea aduce bAnuiala amestecului Rusilor Inafacere ce le este cu totul strAinA. Ghica cautA s tAlmAseascAspusele lui in sens neofensAtor pentru Rusi i asa incidentuleste litchis".

Chestia strAmutArei Curtei de Casatie la la§i. CA miseareadin 3 Aprilie fusese rostirea vàzuI i pAnA la un .punct pro-voeat a unei stAri de realA nemultumire a Iasului, se vedesi de pe urmarea.mai departe a spiritului ce insufletise, desipe alte cAi desbrAcate de violen.

. Modul cum se infAptuise de Cuza VodA nu avuse pentruorasul jertfit in interesul obstesc al Wei si al neamului, nicicea mai micA bAgare In seamA. Viata IntreagA a statului cen-tralizAndu-se in Bucuresti, ea se retrase ca totul din fostacapitalA a Moldovei, care trebui sA plAteascA scump aceastàdescapitalizare. IndatA dupA strAmutarea tuturor asezAmintelordin Iasi, si a suferintelor economice ce cAzurA asupra orasului,oamenii politici se gAndirA la chipul de a lecui mAcar intru-cAtva rAnile aduse fostei capitale a Moldovei. ImbuniltAtireatArei orasului Iasi se crezu a se putea aduce prin strAmutareaIn el a Curtei de Casatie, i iatà cum aceastA idee renAscu

apoi se desvoltA In ininile contimporanilor.In anul realizArei unirei 1862, se Infiintase i Curtea de

Casatie, i pentrti motiv de economic se ivi ideea de a seinstala noul asezAmAnt in palatul domnesc din Iasi ce rAmAseseaproape gol prin strAmutarea autoritAtilor la Bucuresti. Nu evorba aceastA strAmutare trebuia sA fie numai provizorie, pAnAla asternerea unui drum de fier fare Iai i Bucuresti. Pro-punerea fu sprijinitA in 1862 de depatatii Lascar Catargiu,P. Cazimir, Gh. VAsescu i Gh. Ghica i combAtutA de AnastasePanu si M. KogAlniceanu deputati ai Iau1ui, apoi dintre Mi-nistrii de B. Stirbeiu si I. C. BrAtianu. Propunerea cAzu cu52 de voturi contra, avAnd pentru ea numai 3545.

KogAlniceanu care mai ales dupA arderea lui in efigiede cAtre Ieeni, avea pe suflet suferintele Iau1ui, fAeu in 22Oct. 1863 un raport cAtre domnitor, in care ti propune, elguvernul i adunarea sA lie pusi In pozitie de a putea com-pensa mAcar in parte sacrificiile vechei capitale a Moldoveianume consultAnd spre acest scop însai poporatia din Iasidespre trebuintele ei". Se InfiinteazA prin decret domnesc, ocomisie ieseanA, sub presidentia Mitropolitului, din reprezentantiituturor autoritAtilor, cAtre cari se adaug i acei 'ai atorva

44 Corespondenta diplomatic6 In Mon. 0/., 10 Aptille 1868.15 Vezt Domnia lui Cuza Vodá, XIII, p. 134.

204 ISTOILLA ROMANI:EAR

corporatii din Iasi, care comisie dee pgrerea asupra imbu-tAtirilor ce s'ar pu tea adace in starea orasului".

Romeinul observA asupra acestei comisii, c ar fi alcA-tuità din 40 de persoane mai toate oficiale i b6rmia, cà gu-vernul ar fi voit a face mai mult o manoperl electoral, dealto ingrijire serioas5 de soarta Iasului" 47.

TurburArile politice provenite din pricina coalitiei mon-struoase, a loviturei de stat i a urnArilor ei, zAdàrniciràinsA lucrärile acestei comisii, chiar in cazul dad ar fi avutscopul a face ceva, i cA once imbunàtAtire a stAreirAmase o zadarnicA asteptare. Cu drept cuvânt bag5 de seamAorganul iesean Tribuna Rorndnti, redactat de Neculai Ionescu,a dela 1863 Oa. astgzi (21 August 1866) Iesenii au p5zit odiscret5 Were asupra dorintelor lor in genere, si asupra do-rintelor particulare pentru Curtea de Casatiune" 48

TurburArile din Iasi dela 3 Aprilie 1866 aduserà pe Lo-cotenenta domneascA in Iasi pentru a linisti lucrurile a evitarumperea unirei i impiedecarea alegerei Principelui strAin.Atunci reinvie chestia Curtei de Casatie prin aratkile lui LascarCatargiu Mute in sedinta adunArei din 29 Iunie 1866, cA noitrebuind a linisti pe Icseni, le-am promis intre altele i strà-mutarea Curtei de Casatiune in orasul Iai, i am alcRuit unproiect de lege depus in Camer5. Lascar Catargiu adaogil,indatà ce am ajuns in Iasi, am chemat toate corporatiileam luat angajamente de a rAspunde cerintelor lor" ".

Proiectul de lege al Locotenentei domnesti se intemeiaz5pe consideratiile, cA guvernul trecut uitand cA Iasul s'a pustotdeauna in capul miscArilor nationale si a fAcut sacrificiiinsemnate pentru consolidarea i intArirea Romaniei, a luatmilsuri care au zdruncinat interesele acestui oras, in vremecfind, in urma strAmut5rei capitalei la Bucuresti, ar fi trebuits5. caute a usura pierderile ce trebueau s5 provinil din aceastàschimbare. Având in vedere dorintele exprimate de Ieseni cAtredomnii Locotenentii domncsti N. Golescu si Lascar Catargiu,Cu ocaziunea mergerei lor acolo, am hot:61'U a lua mai multem5suri administrative In folosul Iaului, ca stedmutarea scoaleimilitare, incuviintarea de 500.000 lei pentru dregerea pava-giului, complectarea facultAtilor la Universitatea din Iasi sialtele, iar ca mAsurà mai insemnatà strà'mutarea Curtei deCasatiune in Iasi" 60.

In preziva deschiderei adunArei constituantei, 27 Aprilie1866, se tine o consfAtuire la Prim6ria de Bucuresti, in care

Raportul i decretul din 22 Oct. 1866 in Mort. Of., 23 Oct., 1863.Ronginul, 25 Oct., 1863.

" Tribuna Ronuind, 21 August, 1866." Mon. 01., 5 lulie, 1866 (p. 652, col. 4).10 Jurnal din 18 Aprilie 1866. Mon. 01., 23 Aprilie 1866.

se desbate tare altele i chestia a§ezArei Curtei de Casatie laDeputatul Ia§ului Gh. MArzescu raporteazA astfel ceva

mai tArziu cele petrecute In acea consfAtuire : CAnd s'au adunatIn localul primAriei deputatii Moldovei cu acei ai TArei Ro-mfine§ti, ace§Lia erau foarte tngrijiti de atitudinea celor dintAi.Deputatii munteni, In numAr de 50, pentru a lini§ti spiraclespuneau celor moldoveni, ca sd nu se lndoiascd cd promisiuniledale de Locotenenfa domneascd au sti f ie realizate §i set se lini§-teased, pentru cá lode se vor vota. I. C. BrAtianu care pre§edea*§edinta IntrebA pe Gh. MArzescu, dacA nu ar vrea sA se facAun proces verbal pe care noi toti deputatii munteni sA-1 sub-semnAm cà vom vota dorintele voastre". MA'rzescu 1nsà, In-demnat de un imbold cavaleresc, Ii rAspunse, cA nu are tre-buintA de un asemenea proces-verbal i cA-i este destul cuvAntulconfratilor lui" 51.

CAnd Principele Carol vine In Iai, cetAtenii Ii fAcurA oprimire destul de cAlduroasA ; dar nu lipsir6 a-i SnmAna §i otAnguire, In care ei arAtau : cum se vede cA ora§ul lor estetinta unei sistematice prigoniri ; cA guvernul de azi a ob§titprin foaia oficialA 52, un §ir de mäsuri de ImbunALAtire ce-§ipropunea sà facA Ia§ului ; dar cAnd a trebuit ca ele sA se rea-lizeze, s'a ridicat o furtunA de batjocuri Ie§enilor; cA s'adesfiintat §coala de arte §i meserii, scoala de muzick §coalAde bele-arte ; cA cel putin dacA nu se acordA ImbunAtAtirilepromise, s'A nu se ice *i ce a mai rAmas. CutezAm a VA ruga,urmeazA plAngerea, prea Inalte Doamne, sA binevoiti a hide-plini toate promisiunile filcute Ia§ului, pentru realizarea cAroraguvernul s'a angajat atAt de solemn, fare allele cea mai decApetenie din toate transferarea Curtci de Casatiune care s'arputea opera cAt de curAnd" 53.

1, G. Marzescu In sedinta din 13 Martic 1867. Mon. 01., 17 Martie 1867(p. 366, col. 3-2). Comp. N. Ionescu In sed. din 29 Iunie 1866. Mon. 01., 5 tulle1866 (p. 563, col. 5). Numarul deputatilor mupteni de 50 este dat de Romdnul,21 Martie 1867 care spune : Deputatii constituantei In numar de 50 au promisIn sala Primariei ca vor Implini cererea politica a Romlnilor de peste Milcov.Nu este niciun Roman care sa nu stie, ca deputatii munteni au vrut a lua acelangajament prin un proces verbal subscris de toti ; dar deputatii de peste Milcovau declarat ea le este destula iubirea de patrie i simtimantul de fratie al depu-tatilor de dincoace de Milcov".

" Jurnalul din 18 Aprilie 1866 citat In nota 50. Poporul din Iasi, 18 August1866 arata cA primirea Principelui In Iasi a fost cam rece ; aceasta din cauza ml-zeriei In care era orasul. N. Ionescu fractionistul antidinastic Isi bate jodc dePrincipe In Tribuna Romdnd din 31 Mai 1866 spunand iaca asa t PrIncipele amultamit Iesenilor In romaneste".

Petitia Iesenilor catre M. S. reprodusa, !titre alte multe ziare, de Trom-peta Carpalilor, 2 Septembrie 1866. Memoriul Municipalltatei In ziarul Poporul25 August 1866. Compara i dorintele alegatorilor iesenl. Ibidem, 22 Sept. 1866.Petitia era subscrisa dupa Tribuna Romdnd, 26 Aprille 1866, de 800 persoanetConsiliul comunal era compus din C. Balais, T. Codrescu, T. Tautu, C. I. Iorga,

LOGO'rENENTA DOMNEASCA 205


In aim% de aceasta petitie, municipalitatea Iasului maiface un memoriu pe care Il da Principelui si in care consiliulcomunal cauta sa indreptateasca miscarea dela 3 Aprilie, capricinuita de apasarea si nedreptatea trecutului. Se jaluesteapoi cá Universitatea in loc de a fi complectata i s'a redus Fa-cultatea de Teologie ; cá s'a suprimat scoala de muzica, ceade sericiultura ; arata dupa aceea decaderea comertului iesansub concurenta jidoveasca. Municipalitatea cere : 1) ca ungereaM. S. Domnitorului sa se faca in Iasi ; 2) ca Domnitorul sa re-sada in acest ora § 6 luni pe an ; 3) ingrijirea de biserici ; 4) coin-plectarea Universitatii ; 5) scoala de industrie ; 6) vanzareaproprietatilor statului numai Românilor ; 7) colonizarea cuRomani imprejurul Iasului ; 8) stramutarea Curtei de CasatieIn Iasi ; 9) luo.rea dreptului Evreilor de a-specula cu lucrurilede mancare si de bauturd ; 10) un munte de pietate, si alte cateva.

Principele Carol, pe care o tine la primirea oficialà a au-toritatilor iesene, ce se face in casele Mavrogheni, spune,in ceeace priveste Iasul care a fost unul din centrele principaleale marelor si frumoaselor idei nationale si care a sacrificattotul pentru a da natiunei romanesti o mai mare putere, unirea,eu 11 consider ca a doua capitala a Romaniei si sunt decis aresedea regulat in el, daca voi putea, o parte a anului, indatace chestiile de organizare generala interioara mi-o vor permite.Stramutarea scoalei militare, dei de un folos secundar, estetotusi o dovada de ingrijirea guvernului meu, si daca permu-tarea Curtei de Casatiune nu a putut panà acuma sa se inde-plineasca, sper totusi cá viitoarea reprezentatiune nationaleva tinca seama de dorintele d-voastra" 54. Aceste fagaduinti,ori cat era de sus locul de unde plecau, fiind ingradite cu con-ditii potestative si lasate in speranta voturilor adunarei, nuputeau incalzi mult inimele Iesenilor. Dar Principele Carolcare jurase pe Constitutie, cum bag de seama organul iesanCon.stiluliunea, nu putea sa faca totul, si daca a spus, ca spe-reaza ca viitoarea adunare va stramuta Curtea de Casatiune,trebue tinut sama de conditiile regimului constitutional" ".De aceea amaraciunea Iesenilor se da pe lata in raspunsul pri-marului D. Gusti la toastul Principelui, dela banchetul delaTeatrul national. Gusti reflectand mai mult la durerile trecu-tului decat la sperantele viitorului, spune, ca Iasul .a suferitmult ; dar A. aruncam un vat asupra trectifului si sá bem acestpahar in silnatatea Mariei Sale" 56

Al. §endre, Economul Al. Ionescu, C. Panaitescu, P. Idieru, N. Mlicarescu O. G.Hristofor. Legalitalea din 9 Sept. 1866 da iscaliturile lor pe memoriu.

Reproduse de Trompeta Carpafilor, 2 Septemvrie 1866.Constitufiunea din 4 Septembrie 1866. Tribuna Romdrul mai ascutitii,

trateazii aceasta fagliduintii de vorb6.Trompeta Carpafilor, 6 Sept. 1866.

La votare.a constitutiei, cAnd se ajunge la art. 104 carevorbeste de Curtea de Casatie, deputatul Iau1ui, Gh.zescu propune un amendament, c aCest corp judecgtorescs6 fie asezat In Iasi. Dup6 o foarte lung6 desbatere, se holl-reste ca asemenea dispozitie sà nu fie Inseratd In constitutie,

LOCOTENENTA DONINEASCA. 207

ci sà alatuiase6 obiectul unei legi a parte ce fusesechiar for-mulatA de guvern IncA din 18 Aprilie, si care lege era sA se iceIn desbatere Indatà dupà votarea Constitutiei". Gaud aceastA

67 Sed. dini28 lunie: Mon. Of., 2 Tulle 1866 (p. 644, col. 2) 0 3 Iulle (p.646, col. 3).

208 ISTORIA ROMAYILOR

lege vine la ränd, se repetä cele ce se petrecuserà in 1862, andasezarea Curtei de Casatie in Iai fusese combAtutà de Panu

Kogälniceanu ; anume tot un Iesan, deputatul N. Ionescueste acel ce combate mai cu inversunare strAmutarea Casatieila Iai. Adunarea primeste cu 58 *de voturi, contra 39, amen-damentul lui C. Boerescu care propunea in locul strAmutäreio despägubire de 10.000.000 de lei lasului 58. SträmtorareaIn care se afla casa statului face pe guvern sä cearà dela Principenesanctionarea acestei legi de despAgubire, i ministerul seindatoreste a propune din nou strAmutarea Curtei de Casatieinteo nota legislaturà. Jurnalul Consiliului de ministri aratä,pe lAng5 motivul financiar, a de s'ar sanctiona proiectulvotat de Adunare, s'ar Inchide Iaului i judetelor de prin prejursperanla pentru o imbustätätire imediatä, atat de urgent re-clamatä" 59.

Trebue insä luat aminte cà strämutarea nu fusese pro-pusä numai de Moldoveni i combAtutà de Munteni, cum curgelegenda obicinuitä' 65. Daa. N. Ionescu este singurul Moldovancare o combate, sunt ativa Munteni care o sprijin, cum sevede aceasta din subscrierile puse pe amendamentul lui Gh.Märzescu care ceruse introducerea principiului asearei CasatieiIn Iasi in art. 104 din Constitutie. Pe läng6 16 deputati mol-doveni care subscriseserä amendamentul, gäsim in el si pe ur-miltorii deputati munteni : G. Lahovari, N. Blaremberg, C.Blaremberg, N. Golescu, C. Cantacuzino, G. Serurie, C. Raco-vitä (deputat al Buaului), N. Slävescu (Arges), Vladimir Ghica(OIL), A. G. Golescu si St. Golescu 51.

Nu a fost deci strAmutarea Curtei de Casatie la Iasi ochestie pusä intre Moldoveni i Munteni in deobste pe tärâmulseparatismului, ci una care a impärtit toatà adunarea in dotatabere, din care bine inteles cà majoritatea Muntenilor trebuea

" Sed. din 29 Iunie, Mort. Of., 5 Iulie 1866 (p. 654, col. 4)." Mon. Of., 5 Iulie 1866. C. Cristodulo Cerchez, lute° intrunire a comi-

tetului electoral conservator din Iasi, spune, ca transferarea Curtei de Casati-une nu este dorinta numai a Iasului ci a intregei OH de dincoace de Milcov".Conslilufiunea, 28 Sept. 1866.

" Comp. Latescu in Moldova, 27 Ian. 1867: stramutarea Curtei de Ca sa-tiune a fost si este impiedicata de opozitiunea turbata a celor mai multi Munteni".

" Intro deputatii Moldovei cari subsemnasera amendamentul lui Mar-aescu, si care sunt In numar de 16, este si Dinlitrie Ghica (Romdn), care nu trebueamestecat cu Principele Dim. Ghica din Muntenia, care acesta era contra -stramu-tiirei. Sed. din 21 Iunie, Mon. Of., 2 Iulie (p. 644, vol. 2). Comp. lista tuturor de-putatilor, dup5 tinuturile unde au fost aleJi, In Voacea nalionald din Iasi, 20 Apri-lie 1866. Programul electoral conservator din tara spune, In apelul : Nu tre-bue sa uitam ca acei 15 deputati (cu Marzescu 16), care cerura la constituantitransformarea Curtei de Casatiune, au gvut pe langa ei alti 24 de deputati dinRomania de peste Milcov, si ca unul din acestia, N. Blaremberg in numele cole-gilor sal s'a ridicat cu o nobila indignatiune contra tristelor argumente invocatede deputatul moldovean, adversar al proiectului, N. Ionescu, Constilufiunea,28 Sept. 1866.

LOCOTENENTA DOMNEASCA. 209

sci hot6rasc6 votul. *Um 'MA a din aceastA majoritate 50 dedeputati munteni se oferiserà sA se indatoreascà in scris la cons-iltuirea dela Prim6rie, a vota si strAmutarea Curtei de Casatie.Este evident c6 cei mai multi nu se tinurà de cuvAntul dat ;dar numai cu acest pret se face politia.

Motivele pentru care se comb6tea stràmutarea Curtei deCasatie in vechea capitalà a Moldovei erau intai stinghirireace s'ar aduce intregei Oltenii prin Indep6rtarea atat de marede ea in care s'ar aseza Casatia ; apoi imprejurarea cà centrulafacerilor judecAtoresti ar 'trébui s6 fie acolo unde este centrulintregei vieti românesti, intru cfit Casatia e nu numai o instant5judeciltoreasc6 ci si una politicA care ar fi chematà a judecasi pe ministri in caz eventual. Tot asa stil lucru cu dreptul decenzurA pe care era chematà a-1 pune in lucrare asupra ma-gistratilor inferiori, precum i cu dreptul de a ataca, in inte-resul legei, hotArarile tribunalelor. Toate aceste atributiunitrebuind a fi exercitate in intelegere cu ministrul Justitiei,cereau numai cleat aflarea Curtei in apropierea acestui mi-nister, lar nu la distant6 de zile intregi, cum ar fi cAnd s'ar asezaIn Iai, in lipsA de drumuri de fier care s6 inlesneascá comu-nicatia ea. Curt ea de Casatie era apoi menità a unifica legile

prin influenta ce are aplicarea lor asupra obiceiurilor, a uni-fica i obiceiurile, aceasta a doua naturà a omului, inat astfelCurtea fiind un agent perpetuu de asimilare, un puternic le-&ant de unitate, ar avea si o misiune politicil de indeplinit ea.In sfArsit Curtea de Casatie ar avea o legAturà legalà cu minis-terul de Rrizboiu pentru casa dota tiunei oastei, cu acel de In-structie pen tru consiliul general al Instructiei publice si maila urma urmelor asezarea Casatiei in Iasi nu ar aduce nici unfolos real Iasului, decat, castigul cAtorva posesori de otelurievreesti

Acei ce sprijineau stiiimutarea la Iasi a Curtei de Casatiese puneau pe tsárAmul unirei. Asa N. Blaremberg spunea, c6este un interes care trebue sil primeze pe toate celelalte aceIal nationalitàtei române, acel al unirei. Dac6 voim s6 cimentAinaceastà unire, trebue s6 indep5rtAm tot ce poate avea chiar.aparenta unei anexiuni. Pe lâng6 realizarea altor cereri, sin-gura satisfactie ce se poate .da, imediat Iasului este transferarea

Reflexiune asupra proieclului de slrilmutare In la0 a Curfei de Casa! ¡une,Bucuroti, 3 Martie, 1867, (p. 10-12).

" Strdmutarea Curfei de Casafiune, Buc., 1866 .(tipogr. Rasidescu),. p. 9.A doua editie a aceatei brO§uri adAbgatA Cu o introducere istori.c. Bucure§ti 1866(tipogr. nationalA).

" Comp. afarA de cele douà bro§uri citate In notele precedente, 0 cuvAn-tarea lui N. Ionescu, calificatA de admirabila" de Insu0 protivnicii lut ( I I),

rostla in edinta din 29 Iunie Mon. Of., 8 lulie 1866.

A. D. Xeoopol. Istoria Rornanllor. Vol. XIV. 14


Curtei de Casatiune. SA presupunem chiar cA aceasta ar fi unsacrificiu. Oare el poate fi pus in ctimpAnà ca acela ce l'a fAcutIasul in favoarea unirei? SA redAm Iaului oparte din splen-dba.rea lui trecutA, i sA i dovedim ct unirea nu e absorbtiune,si atunci edificiul nostru politic va fi tare, cAci va fi intemeiatpe iubire i afectiune" ".

Chestia imbunAtAtirilor de incuviintat Iaului, ca rAs-platA pentru jertfirea lui cea cam neprecugetatA pe altarulunirei, desteptA mai multe pAreri cari mergeau chiar uneorimai departe cleat strAmutarea Curtei de Casatie. Asa mai intAicitAm dorintele rostite de grupul ffiactionist 66 al alegAtorilorieseni, care stAruise mult nu numai asupra strAmutArei Casa-tiei ci i asupra celorlalte punte din memoriul Municipalitiltei 67.

Unul din subscriitorii rezumatului deliberatiunilor gru-pului fractionist, avocatul Gh. Cigaras, in o brosurA a parte,cere pentru imbunAtAtirea stArei Iaului instituirea in el a uneiadministratiuni civile centrale pentru Moldova, de care s5 a-tArne toate prefectiunile, si care &à aibA singurA dreptul de aprezenta pe prefectii din districtele ei, pe cAt si pe acei ai

; apoi, infiintarea unei casierii centrale de care sA atArnetoate caseriile Moldovei, acestea pe lâneä strAmutarea in Iasia Curtei de Casatie. Se intelege cá instituirea unei ocArmuiricivile separate pentru Moldova atrAgea numai decAt pe aceaa unui cap al acestei ocArmuiri care avAnd singur dreptul dea recomanda prefectii i casierii nu insemna altà ceva (Ledaguvernatorul separat pentru Moldova, pe care Il propuneauRusii tocmai pentru a paraliza cererile de unire ale PirilorRomAne 68.

Alt apArAtor al aceleiasi teme este D. M. Catichi, vechiumaior, care cere intAiu o conditie sui generis pentru ridicarea

anume, ca toti deputatii moldoveni sd fie indatorati,in anul inaintea deschiderei adunArei, sA vinA sA ascultesfAnta Liturghie in Mitropolia din Iasi si sA facA o vizità Mi-tropolitului, sub pedeapsa picrderei a jumAtate din diurná infolosul PrimAriei iesene". Pe Fan& aceastA conditie, pe care

" Sed. din 29 Iunie, Mon. Of., 5 Iulie (p. 652, col. 3)." Vona vedeh In curAnd ce era Fractiunea.47 Rezumalul deliberafiunilor urmale la tniranirea alegálorilor din Iasi In

sala Primdriei. Iai, 1866. Se vAd subsemnati In 61e: Dr. An. FAtu, P. Suciuprof. univ., A. Sendre avocat, A. I. Gheorghiu, 1. Tacu, Arhiereii Scriban §iBobulescu, Arhimandritul Clement, N. C. Asian, Gr. CobAlcescu, A. Racovititfarmacist, G. Cigaras avocat, A. D. Holban inginer, V. Gheorghian ziarist, SanduDudescu, Panaite Cristea avocat, M. Buznea profesor, preotul Gh. lonescu, co-lonel Gh. Pavlov sl C. Asian.

Brosura lui Cigaras este Echilibrul Unirei, Iasi, 1866. Comp. Vol. XIII,p. 125.

LOVOTENENTA DOWTEASCA 211

Catiachi pArea a pune un mare pret, el nu uità nici instalareIn Iasi a Curtei de Casatie 69.

Tot asa gAsim pe deputatii Iasului Dimitrie Tacu i TeodorLate § cari cer pe lAngA introducerea in Constitutie a princi-piului Domniei nationale strAmosesti, i strAmutarea Curtei deCasatie in Iasi 70

Un Bucurestean C. N. BrAiloiu gAseste de cuviintA a cri-tica cu asprime cererile Iasului in un articol publicat in zia-rul conservator Ordinea, sub Mini Memoriuliesene" n.

N. C. Asian Ii nspunde in o brosun citatA mai sus, In careapArA si manifestatia dela 3 Aprilie, spunAnd intre altele : Cum?se sfarmA unirea; fiind cA intélépciunea si eciiitatea RomAnilorar fi decis a nu !Asa in pArAsire Iasul, de unde au purces toaterazele mAretelor idei de astAzi, si a se veni in ajutorul unuioras mare, a unei vechi capitale, care cere usurarea pentrusuferinetele sale provenite in mare parte din simtimAntul luide abnegatie ? Intr'o populatiune de 100.000 de oameni cutraditiuni politice, cu interese materiale nimicite din cauzacA nobile simtiminte patriotice i-au impins la indeplinirea uneimAretz idei nationale, oare poate fi permis ecuitAtei si recu-nostintei de a se folosi de fapte indeplinite prin puterea bru-talA, pentru a tArgui cu cerintele leale ale unei populatiunisuferinde, mai cu samA cAnd indeplinirea acelor cereri nu va-tAmA decAt inchipuita unitate guvernamentalA a d-lui BrAiloien?

BrAiloiu Meuse greseala in articolul s'Au, de a amenintalasul spunAnd, cA municipalitatea lui va cugeta si nu va cutezasA deschidA o luptA intre Iasi si Bucuresti".

La clubul national din Iasi in sedinta dela 2 Aprilie 1866,sub presedintia lui V. Pogor, Titu Maiorescu propune pentruinflorirea Iasului alte mijloace decAt strAmutarea Curtei deCasatie, de care el nu pomeneste prin nici un cuvAnt. Maio-rescu cerca ca Iasul s'A devinA centrul de stiinti l RomAniei,_precum Bucurestii trebue sA r'AmAnA. centrul ei politic. Tnatescoalele superioare, scoala scoala de arte, faculatilede Litere si WO, scoala de Medicing, afan de o §ooalà deDrept ce este necesarA Capitalei, trebue transferate la Iasi.Prin aceasta, tinerii de dincolo de Milcov vor fi siliçi sA cunoascAbine aceastA' parte a RornAniei si apoi, intorcAndu-se in Capi-

Relormele necesare pentru Principatele Unite de d. M. Catichi, vechiumaior. Iasi, 1866.

7 2. Darea de seamd la aleglitorii Municipiului Ia1 din partea fostilor depu-tap T. Latee si D. Tacu, Iasi, 1866.

71 AdecA memôriul dat Principelui cAnd cu venirea lui In Iasi. Mal sus,nota 53.

Vezi brosura citatil mal sus, nota 37. Altii brosurli tot pe tema lui BrAi-loin, este aceea a Bucuresteanului G. BrAtianu, urzitit InsA mult mai ghlbacluPe teze generale, intitulatii V iitorul nostru este In Unire, Bucuresti, 1866.

212 ISTCRRIA 110MANELOTI

talà pentru a ocupa functiuni, vor lucra in cuno§tintà de cauzala tot ce prive§te RomAnia din stAnga Milcovului. Apoi va re-zulta un mare folos pentru inv'Atkurà care se va putea maimult mai bine dobAndi In un ora § lini§tit §i depktat de fa-mAntkile politice ale Capitalei" ".

Din aceste fapte §i cuget'Ari bine adeverite rezult6 cusigurantà imprejurarea, cA In gall de manifestarea mai multneserioasA dela 3 Aprilie, fierberea In Ia§i In toate straturilesociale, o adAndi jignire asupra modului cum se intelesese ase aduce unirea la indeplinire, cu centralizarea intregei vietia statului numai in Bucure§ti. De aceea poate cu drept cuvAntbagA de seamá organul ie§an Constilu fiunea, cA s'a calomniatIa§ul cu 3 Aprilie ; cki s'A vorbim drept : Ia§ul da&A voea eraIn stare sá fac'A o altfel de demonstratiune" 74. Se poate zice,cà partidul propriu zis separatist ce se ivise in Ia§i, inc6 dinaintede infAptuirea unirei, i§i jucase ultima carte In ziva de 3 Aprilie1866, §i cA de atunci viata lui cea de altfel de tot scurfá, apu-sese pentru totdeauna 75.

Din el insA" rAmilsese totu§i un vlAstar infeAtit, acel alrevendicdrilor moldovene §i mai ales ioene care va avea o multmai trainicA putere de viatä, ca unul ce este intemeiat pe faptenetAgAduite ce lovesc In simtimAntul drepatei altoit pe jig-nirea intereselor.

Se intelege c'A este o tranzitie fare apusul partid sepa-ratist §i acel al revendickilor ie§ene, cki cererile foastei ca-pitale a Moldovei se pot cobora, dela acele care ar r5spAndirdácar ceva §i cal% periferie din prca multà viatA adunatAnumai in centru. Dintre aceste cereri, chiar stegmutarea Curteide Casatie In Ia§i nu era de fel de a periclita aceastil unitate ;cki Casatia fiind un singur wzdmeint strgmutat aiurea decAtIn capital'A, ducea Cu sine acolo unde era sA fie transferat, inunicilalea lui chiar, ideea unirei. Dar dacA" aceast5 str5mutarepkea indoelnicA In rezultatele ce era s6 le dee, de sigur cA 1)6-rerea lui Maiorescu asupra prefacerei Ia§ului in centru de cul-turA al RomAniei putea fi realizatà spre binele Orei intregi.Vom vedea ins'A cum, dacA §coalele din Ia§i propil§irà, aceastafu mai mult o urmare a desvoltkei invAtArnAntului In RomAnia,cleat acea a unei Ingrijiri deosebite pentru foasta capitalà a

Vezi darea de seamA a cuvAntiirii lui Maiorescu in Vocea Naflonald,16 Aprilie 1866. Este dupA cum credem cea dintii manifestare politicA a lui T. L.Maiorescu.

Constitujiunea, 5 Oct. 1866.71 Tot asa considerii si T. L. Maiorescu, Discursuri parlamentare, I, 1897,

p. 13, miscarea din 3 Aprilie, cAnd spune despre ea, cA epoca deosebirei exploit-tate intre Moldoveni I Munteni ajunsese acum pe sfélr#t". In numArul ce din 7lunie 1866, Trompeta Carpajilor vorbeste incA de existenta unui mic parlIctseparatist In Moldova, cu Iordache Beldiman In frunte".

LOCOTENENTA DOMNEASQL 213

Moldovei. Ba de mai multe ori chiar §i ceeace avea din trecut,ea Universitatea, Conservatorul, §coala frumoaselor arte, *coalacentralA de fete, NI% puse in primej die de a fi absorbite deBucure§ti, prin mai departea urmare a plecArei fatale spre cen-tralizare a intregei vieti romane§ti in capitala tArei. De aceea§i partidul revendiearilor ie§ene nu poate dispilrea, §i in el intot se oglinde§te, din eand in cand, *i cate o razA furi§atA dinvechiul partid separatist.

Alegerea Prineipelui Carol. Nu ne vom ocupa cu greu-t5tile diplomatice ce au trebuit invinse pentru a aduce la in-deplinire intronarea Dinastiei strAine In Romania, al 4-lea §iulLimul punt din dorintele roStite de Divanurile Ad-Hoc, cinumai din tinuta partidelor fatà Cu Principele pe care impre-jurArile istorice 11 aduserà in fruntea statului roman 76.

Am vAzut mai sus, cA mai mult sau mai putin sincerA,chemarea unui Principe strAin era o dorin0 ob§te4te mArtu-risità, §i In contra eareia nu se rAdicasera deca putine glasuridin sanul pAturei culte.

De altfel ambele partide istorice" ce se injghebaserà inviata politicg romaneascà, mArturiseau acest crez politic, §icoalitia monstruoas6 contra lui Cuza Vodà, ori de ce imbol-dire ar fi fost impin§i acei ce o alcatuirà, tindea nu numai lar5sturnarea Domnitorului roman, ci §i la lnlocuirea lui cu oDinastie str6ing. Prin aceastà intalnire a ambelor partide ino cugetare §i o vointà comunA se reintregi iarA§i partidul na-tional ce fusese atat de desbinat in cele douà ramuri ale lui :conservatorii §i liberalii dela 1848 inainte. Dar precum la 1821,la 1857 §i la 1859, aceste douà brate ale marelui fluviu i§iamestecaserà iarg§i apele trite() singurà match', astfel *i acuma,cu toatà umflarea lor tot mai mAnoasä" sub adaosul vremurilor,desp5rtite iarà§i sub Domnia lui Cuza Vodà, ele se intruniseradin nou pentru a infalura Domnia nationalà §i a realiza insfar§it dorinta intocmirei statului roman sub oblAnduirea uneimari familii europene.

Chemarea Principelui Carol de Hohenzollern la earmaRomâniei nu fu opera unuia din cele dou6 partide politice, ci a am-belor impreunA. Precum era cpmpus6 Locotenenta domneasc6 §iministerul din reprezentantii ai ambelor taberi, a§a §i agentii

" De nicAeri nu se pot mai bine cunoaste aceste greutAti decAt. din Mc-moriile Regelui Carol I, apArute In cAteva editii germane sub titlul Aus dem LebenKtinig Karl's von Rumlinien, von einem Augenzengen, Stuttgart, Vol. I. Memoriileau apArut o In traducere romAnA si francezA. 0 culegere bogatii de acte Internesi externe dela 1866 Incoace este continutA In volumul lul D. A. Sturdza, Charles I,Roi de Roumanie. Bucarest, reeditatA acum In o nouà formA In 3 vol. Regele Carol Ial Ronulniei, Acle f i cumlnItiri, 1909. Aceste douli publicatii nu tnlocuesc tnsApretioasele Memorii.

214 ISTOBIA BOMANUJOB

trimi§i pe la Curiae europene pentru indrumarea §i rezolvireaacestei mari probleme furt luati nedeosebiti de toti oameniipolitici. Daca loan Bratianu fu acela ce se puse in mai marelumina in aceste grele negocien, aceasta se datora destoiniciei§i capacitatei sale deosebite, altoite pe un e!ement ce nu estede loe de despretuit in relatiile cu oamenii : exteriorul sausimpatic" ".

Prin urmare cand e vorba tinuta partidelor Wei fatacu alegerea Principelui Carol, s'ar parea ca neavand de constatatdealt unanimitatea cugetelor tuturor, nu ar fi loc pentru des-voltari mai cuprinzatoare;

Totu§i aceasta alegere intalni in Principatele Unite oimpotrivire datorita la inceput unor manifestäri individuale,care insa se inmanuchiara in un partid politic. De §i totdeaunarestrans in numar, acest partid nu inceta totu§i de a juca unrol oarecare in viata statului roman din acel timp.

Se vazu chiar din subsemnarea plebiscitului, ca centnilimpotrivirei contra Principelui strain era Ia§ul, cu toate§i in Bucure§ti am vazut cum unele vointi ca acea a lui IoanHeliade Radulescu care spunea, ca nu vrea ca doua corpuriIn care curge sange romanesc sa fie puse sub un cap In carecurge sange strain" 78, trebuira indoite prin staruinti care aproapecotigeau silnicia. In Ia§i insa se arata numarul cel mai marede voturi contra Principelui strain.

In Muntenia era protivnica acestui principiu grupareadin jurul Trompetei Carpalilor cu Cesar Boliac in frunte carepublica nenumarate articole contra acestei innoiri politice inviata romaneasca. Ca incheere a combaterei sale, Boliac spune,ca noi am fost contra Principelui strain, am fost contra ple-biscitului" 79.

Mai insemnata este pornirea cugetelor moldovene contraPrincipelui Carol I. Opozitia contra Dinastiei din familia pru-siana se infato§a in Ia§i sub douà forme : Una din ele raspingeanumai pe Principele nelatin, primind pe unul de vita latina;cealalta era protivnica nri carei Domnii straine.

77 Aus dem Leben Konig Karl's von Rumanien, I, p. 4: Bratianu hat denbesten Eindruckc auf den Prinzen und die furstliche Familie gemacht, sowohldurch sein einnelunendes Aussere, als durch die staatsmAnnischen Eigenschaftendie er bewiesen hat".

" Sedinta din 1 Mal 1866, Mon. Os., 6 Mai 1866. Ziarul Legalltatea tnte-meiat de Heliade In Bucuresti, desi nu este sub directia lui, contine Insii mal Infiecare numAr un articol contra Principelui strAin, d. e. In 17 Aprilie 1866: Noicare nu voim 55 tnstrAinAm domnia RomAnilor, suntem pentru respingerea ori-cArui Domn strAin". Cu toate acestea, dupA ce Hohenzollern depuse jurilmAntulpe Constitutie, Legalitatea inspectAnd-o In totul, spune : s6 trMascA marelereprezentant al RomAniei, Carol I" (4 Iulie 1866).

" Trompeta, 16 Mal, 1866.


Cea dintâi grupare (Mu in cuno§tintà pArerea ei prino rezolutiune in care spunea, c'á recunoa§te necesitatea m6n7tinerei unirei sub un Principe strAin de vità lating, douà punctenedespktite in care trebue sg persiste cu energie. Unirea ointelege insá cu deplina decentralizare, §i declarà c6 pentrurealizarea acestor dorinti va da mandat imperativ deputatilorale§i de ea". Aceastà rezolutiune era iscAlitA, pe langA altiirAma§i necunoscuti, §i de Dim. Tacu, V. Pogor §i T. Maiorescu 80In §edinta din 30 Martie 1866 a clubului national din Ia§i subpre§identia lui V. Pogor, T. Maiorescu demonstra necesitateaabsolutà a unui Principe str6in, artaand fare altele, cA fat6cu concurenta ce ar fi s6 se iveascá intre candidatii bà'§tina§i,alegerea unui Principe din tar.a. nu ar putea fi decat opera co-ruptiei" 81, iar o corespondent6 din Ia§i c6tre ziarul Mercuriiidin Galati spune, csá astAzi (30 Martie) s'a unit intreaga par-tidà nationalà din Ia§i (vre-o 400 de oameni) §i a proclamatIn entusiasmul tuturor, cA dorinta Romanilor este unirea cuPrincipe strAin de vit6 latin6" 82.j invälatul Besarabean §e-ator in Ia§i, Bogdan Petriceicu 1-16jau, fusese la inceput pentruaceast6 p6rere. Vilz'and ins6 trista scen5. de reactiune petre-eutil la Ia§i, f§i retrage Nrcitul dat contra Principelui Carol laplebiscit §i, In interesul salv6rei unirei, se declarà pentru ale-gerea acestui " 83.

Dack dupà cum se vede, intreg partidul national erala inceput pentru Principele strAin de vità latink se vede ael, ca §i Wijd6u, se intoarce curand dela acest gAnd §i se rostiIn favoarea Principelui german reprezentat prin Carol I deHohenzollern.

Nu tot a§a ins6 urrnA cealaltà grupare de improtivitoricontra Principelui str5in. Aici intalnim o inl'Antuire a cugetelorpe temeiul unui intreg sistem de gandire datorit unei Insemnatepersonalit4I, Simion Bàrnut, refugiatul transilv6nean, apos-tolul Romanilor ardeleni din 1848, §i care era pe atuncea pro-fesor la Universitatea din Ia§i.

" Rezolutiunea fu cetita de Gh. Marzescu In sed. din 1 Mal, Mort. o/.,7 Mai 1866. Ise§!Ruffle celor 3 sunt adeverite si de ariitarile Trompelei Carpafilorcare apune, ca pentru a combate miscarea de desunire dela 3 Aprilie, tineriiIntelepti l patrioti Pogor, Maiorescu i altii, au alcatuit tndata programa man-tinerei Unirei cu un Principe strain de vita latina" (19 August 1866).

ei Voacea nafionafd, 5 Aprilie 1866, reproduce argumentele luí Maiorescuitntr'un articol : Principele strain °Hewn ar fi".

" Suplement la Mercuriu, Galati, 17 Aprilie 1866." Romdnul, 6 Aprilie 1866, Concordia din Budapesta combate si ea prin-

cipele german, spunand, cA niciun Roman nu 1-ar putea macar rosti numele.Apol ca Printul strain ar trebui sii garanteze dobandirea neatArnArti ; la din contraar fi de preferat un Print indígen" (6 Mai 1866).

216 ISTORIA ItOMANILOR

Inainte insa de a expune reteaua de idei pe care sa In-jghebase noul partid al Fracliunei libere 5i independente sa vedem,de unde-i vine acest nume : Neculai Ionescu In 5edinta din 12Ianuarie 1867 cand se desbatea imprumutul Offenheim, spusecuvintele, ca el de 5i reprezentantul unei fracfiuni libereindepindenie de once spirit de partid, i prin urmare indiferentde chestia minis teriala, nu poate vota imprumutul Offenheim" ".Tori vorbitorii ce luara cuvantul dui:a el, Il zeflemisira asupratermenului de Fracliune, incat cuvântul inaripat puriandu-semult timp prin gura, ramase alipit de gruparea pe care o re-prezinta Neculai Ionescu.

Simion gamut parintele Fracfiunei imparta5ea, un com-plex. de idei originale asupra menirei i nevoilor poporului ro-man. Marele Transilvanean se bucura in Moldova de o stra-lucita reputatie, provenita din aureola cu care-1 incununa bo-gata i spornica lui impärtä5ire la revolutia Romanilor dinArdeal din anul 1848, unita cu vaza unui mare invatat. El cau-tase un adapost in Moldova contra prigonirilor carora rolul

expusese, i adusese aici, impreuna cu cultura lui vasta5i insemnata pentru acel timp, un manunchiu de idei subtedin acele cc umblau pe atunci in mintea Ardelenilor cartnrari,

cari erau hraniti cu toate exagerarile ideei obar5iei romanea poporului roman. Invatamantul salt de 8 ani, 1855-63, LIcursul superior dela 5coale1e din Ta5i (dela 1860 in Universi-tate) avuse de urmare a funda o adevarata 5coala de principiiIn politica romana" 85. Barnut prive5te poporul roman nu numaica pe un coborator, dar 5i ca pe un continuator al poporuluiroman. De aci urmeaza ca consecventa, cà pamantul ar trebuiimpartit din nou conform legilor agrare ale Grachilor ; ca gu-vernul constitutional nu este potrivit pentru Romani, i catara ar trebui organizata In republica, cu functionari ale5i ;ca Românii au dreptul de a da afara pe strainii cari le-ar im-pedica interesele agricole, industriale i comerciale. Mai adogaBarnut, cA natiunea romana poate reduce numarul strainilorcat sa nu fie condamnati Romanii a tinea toate Sambetelesarbatorile jidove5ti i a-5i cumpara imbracamintea, panäpainea de toate zilele, dela Jidovi, Nemti 5i dela alte adunaturi".Barnut este nu numai antisemit, ci in deob5te protivnic strainilor.A5a el este contra colonizarei Wei eu Evrei, Slavoni sau Ger-mani. Evreii am vazut pentru ce ; Slavonii pentruca parte aunimicit pe Romani ; parte i-au rarit foarte tare ; Germaniifiindca vrau sa germanizeze pe toate popoarele. Mai cere

14 Mon. Of., 15 Ianuarie (p. 771, vol. 3)." T. L. Maiorescu. Dreptul public al Romanilor i coala lui Barnutiu"

In Convorbiri Literary, I, 1867, p. 273 si urm. Cursul lui Barnut a lost publicatdupd moartea lui, de elevii s6i, In las, 1867.

LOCOTENENTA DOMNBASCA 217

se reducg numgrul strginilor pe pgmfintul romanesc, a§a casl nu fie primejdio§i natiei. Pe langg propgvgduirea antise-mitismului, Barnut mai este §i contra Principelui strgin, careva reprezinta totdeauna interesul Wei de care s'ar tinea. Catde departe mergea Bgrnut in combaterea Domnitorului strgin,se vede din aceea, cà el primea pgrerea, cä votul unui singurHoman contra Principelui strgin ar fi de ajuns pentru a anulavalabilitatea juridicg a unei alegeri" 86

Aceste paren i sustinute Cu o voce blandg, in o limbri lim-pede §i frumoasg, cu tot latinismul ei covàr§itor, §i de un omcu autorita tea de care se bucura Bgrnut, avurg de efect a ras-pindi ideile lui in mintile tinerimei, §i de a crea in Ia§i o §coalgtntreagg in jurul magistrului. Dar aceastg §coalg mai urmainvZip.torului §i in privirea prelucrgrei limbei romane, pe careBarnut dupg exernplul dascglilor sgi ardeleni, o latiniza pe catputea, spre a o apropia de forma limbei latine. Tot a§a §i or-tografia limbei române cguta sg fie at se poate mai etimo-logick in cât coala lui Bgrnut, din care pe tgrAmul politics'a format Fracfiunea, se aratg ca un complex de idei politicepe un fond cultural.

FraCtiunea ira fi reprezentanta mai ales a antisemitis-mului §i va combate Principele strgin. Dacä in aceastg din urrngdirectie nu va putea repurta mare izbandg, prin pornirea eicontra Evreilor, ea aduse incuraturi in situatia internationalga României care adesea ori atinse proportii ingrijitoare, dupàcum se va vedea din expunerea de mai la vale. E drept cá inaceastg privire ideile Fracliunei corespundeau cu sinitimintemassel or.

Fractiunea care rgmâne statornicg in Improtivirea ei contraPrincipelui strgin, ajunge a trimite in adunare ati-va repre-zentanti cari dgdur6 nota discordantg in recunoa§terea ple-biscitului de adunare. Din 115 deputati fatg la acea votare,109 Rug pentru omologarea plebiscitului, iar 6 contra ei. Intrecei subsemnaji penku, ggsim §i pe V. Pagor care subscriseserezolutiunea" din Ia§i pentru Principele latin, dar care inurmg, ca §i ligjdgu, se intorsese. liämaserg statornici in opo-zitia lor contra Principelui strgin : Dumitru Tacu care trecusela fractioni§ti, T. Late§u, I. Negurg, N. Iamandi, loan Leca§i Neculai lonescu.

Adunarea cea noug care era sg deving constituantg, 1§ideschide §edintele in ziva de 28 Aprilie 1866. De §i nu fusesealeasá cu aceastà anurnità tintg, rolul ei era de a da o nougorganizare Romaniei unite, sub oblrinduirea unei Dinastii strgine.Ea trebuea deci sg intocmeasa o noug constitutie. Dar In timpulde 12 zile cat mai stätit la arma statului Locotenenta dorn-

Dereplul public al Romdnilor de Simion Barnuttu, 1867, p. 92-94, 321.

218 18TOBLI 11011ANIL011

neasa dela 28 Aprilie pAnA la 10 Mai, and Principele Caroldepune jurAmantul inaintea adunn.ei, aceasta nu intrà in des-baterea actului de temelie, ci se ocupà numai cu verificareaalegerilor i cu votarea regulamentului ei. Constitutia se votgdeci chiar la inceputul domniei lui Carol I.

Locotenenta domneasa retrilgAndu-se in ziva de 10 Mai,Principele Carol iea in man'á frânele guvernului. Ministerul seretrage i el, spre a räsa noului Domnitor libertatea de a§i al-atui dupà voie cabinetul, pe care 11 iea tot din ambele partidecum fusese §i pAn6 atunci. Conservatorul L. Catargiu este in-Arcinat cu pre§identia consiliului. Al'Aura cu el mai figurau,din partidul lui, Petre Mavrogheni, i spre a le tinca cumOna,ei fur6 intovArà§iti de cei doi liberali mai de seam5, §i mai ina-intati, I. C. Bràtianu §i C. A. Rosetti, iar ca elemente mai neutrefurá luati in minister : I. Cantacuzino, generalul I. GhicaDimitrie Sturdza 87.

Ministerul cel nou, in declaratia lui din 13 Mai, spune,cá schimbarea guvernului loan Ghica in acel al lui Lascar Ca-targiu s'a icut färà sá fi urmat vre-o diferen46 de opinii intrecele 10 persoane care compuseserà guvernul din 11 Februarie§i dup'a' o impreunA consfätuire §i o intelegere urrnatà intreacele persoane, cu toate cá aceastA intelegere nu merseoarecari greut5ti" cum spune Regele In memoriile lui 88.

, Principele gAsise de cuvintA a p6strá la oarmuirea Weicoalitia care-1 chemase la Domnie, §i de aceea§i pgrere erau

oamenii politici ai timpului. Tat61 Principelui ii spune ino scrisoare, despre Principele Dim. Ghica, §eful conservatorilor,ca din o convorbire avut6 cu el, a v5zut, a de §i BràtianuRosetti Ii sunt ca un ghimpe in ochi, totu§i el mArturise§te,cá pentru stadiul incepAtornic, un minister de compromis esteneapà"rat". De aceea§i pArere erau i mini§tri luati din coalitie 89.A.cest minister conduse trebile in timpul insemnatei legisla-turi a Constituantei care inzestrà România cu constitutia subcare tr'Em i astAzi.

Decret din 10 Alai, Mon. Of., 12 Mai 1866. Comp. Aus dem Leben K6nigKarl's I, p. 55, unde minilttil sunt astfel caracterizatti : Lascar Catargi, Moldauer,conservativ ; I. BrAtianu, Walache, liberal ; P. Mavrogheni, Mold. cons. ; C. A.Rosetti, Walache, ausserste inke ; I. Cantacuzino, Walache, centrum ; generalGhica, Mold., Rechte ; Dim. Sturdza. Mold. centrum".

" Programul noului minister 1i Trompeta Carpafilor, 31 Alai 1866. Ausdem Leben, I, P. 55 : nach einigen Schwierigkeiten".

Aus dem Leben, I, p. 79. Comp. p. 68: Das Ministerium Catargi scheintindessen darin einig zu sein, dass es selbst mit Aufopferung persönlichen undprincipiellen Auschaunungen, vor Allem gilt zusammen zu halten, Weil sonstder ganze Bau gefährdet WAre". Mai vezi si asupra sefiei Pr. D. Ghica, mal sus,nota 1.

ISTORIA ROMANILOR DE PESTE MUNTI1849 1867

1. PERIOADA ABSOLUTISMULUI 1849-1860

Favorizarea Romtmilor. Revolirtia Ungurilor din anul1898 trebuie sa cada caci se intreprinsese doted lucrari preaanevoioase : una externa hotarind legaturile ca imparatia au-striacO, alta interna', mai primejdioasa provocarea popoarelornemaghiare din Ungaria cari ii slabiserä organismul launtrictocmai cand aveau mai mare nevoie de puterea lui in afara.Indata dupa sdrobirea revolutiei se indruma o reactie puternicaIn sensul absolutismului. Bineinteles ca elementul care pericli-tase mai ales tronul Habsburgilor fiind Ungurii, ei trebuiau

supoarte urrnärile inversunarii ce se manifesta pentru in-drilznea ta incercare ; pe and popoarele ace/e cari combatuseratocmai revolutia ungureasca prin rascoale in contra ei, ca Sarbii,Croatii i Românii trebuira sa fie, cu tot absolutismul, tratatecu mai- multä erutare.

Asa se si intampla lucrul. Ungurii furä prigoniti in chipulcel mai aprig, condamnati la moarte cu sutele atat in Ungariacat si in Transilvania, si inlocuiti aici mai alesi cu Sasi, ger-mani cari se arätasera i ei credinciosi monarhiei si pe langaaceasta eraii de limIA germana; aceea pe care absolutismulvoia s'o menina ca organ de ocarmuire al Imperiului In contrazguduirilor carora revolutia o expusesel. Intrara insa in dre-gatorii si un numar de Romani care dei nu mai mare de 172,totusi se paru Romanilor de peste munti ca ceva extraordinar

neauzit. Aceasta primire a Romanilor in dregatoriile statului

Bariliu, Pdrii alese II, p. 631. Comp. Than Lupa, Miiropolitul Andrei$aguna, 1911, p. 55.

220 Mr0 naA R0MATLOfl

fu Insà i o §coala aspra pentru Romani, fiindu-le binefkg-toare, caci i-a Invatat sa lucreze, i-a Invatat Cu euno§Linti§i idei, i-a dedat la regula i precizie, a§a ca a fnceput a seforma un corp de functionari rutinati de care tara ducea lipsgmare 2.

Imparatul dadu Transilvaniei o nouà intoemire care estecunoseuta sub numele de Conslilu fia din 4 Marlie (1849) de§iea nu avea din firea constitutionala decAt numele. Se proclamaIn ea principiul deplinei neatarnari a Transilvaniei de regata!Ungariei §i egala indreptatire a tuturor natiilor din acea Ora,toemai potrivnic tintei urmarite de revolutia maghiarg. Sc maiadaugg Transilvaniei, tot contra vointei Ungurilor, cele treicomitate margina§e pe care Ungaria le Incorporase in intindereaei, anume Solnocul, Crasna §.1 Zarandul. Se recunoa§te fiecareinatii dreptul ne§tirbit de ali pgstra §i cultiva nationalitatea§i limba. Se da dreptul de liberil stramutare tutror locuitorilor,desfiintandu-se once raport iobagial (Leibeigenschaft). Sc decre-teaza egalitatea fnaintea legei ; fiecare cetgtean poate ca*tigaproprietati imobiliare i poate exercita orice me§te4ug sau indu-strie. In privirea politica se dispune pentru Ungaria anumeca bode na fionaliltifile i4. limbile din aceasiti fard sà f ie cgalindrept6fite sub toate raporturile vieii publice §i cetittenesti§i aceasta egaliate A. fie garantata prin institutii potrivite. (§71)Constitirtia revine a doua mica asupra acestui principiu sprea-1 Intari §i mai bine, In § 74, unde spune ea' formarea interna

constitutia marelui principat al Transilvaniei se va stabilidupg principiul deplinii nealdrntirii de regaiul Ungariei §i alegalei indrepid firi a iuturor nalionalildfilor din aceasiii fard" 8 .Constitutia ociroiald de monarhul austriac tinca invederat laslabirea Ungariei §i deci indirect la fntarirea poporului roman.

Aceasta tendinta a guvernului din Viena se vede din maimulte alte fapte savar§ite de el In folosul Romanilor. A§a secreiaza doua §coale preparandale române§ti la Orlat §i Ngsaudpentru pregatirea Invgtatorilor rurali4. Fiindcg se dispuseseprin Constitutie publicarea legilor In toate limbile lmpgratiei,In num.ar de 10, fare care §i limba rornang, guvernul dinViena provoaca o cercetare a ortografiei, spre a se fixa scri-erea Romaneascg. Cu acest prilej insa se destainue§te foartelimpede manopera du§manilor Românilor care tindeau la alor desbinare ; anume se propune intre altele ca ortografia pentruRomanii hniti sa fie 'cu Mere latine, iar pentru cei ortodoxisa se pastreze cirilicele, vroind sg-i desparteasca astfel §i pe

s Ibidem. p. 697. Tot acolo viata functionarilor.Textul tntreg in T. V. PAcAtlanu, Carlea de aur sau luplele polltice-

naflonale ale Romdnilor de sub coroana ungard, I 1900 p. 523.Baritiu, I. C. II. p. 636.

ISTOEIA ROMANILOB DE PESTE MIINTI 2E1

taramul scrierei, spre a ingreuia atingerea ideilor 6. Se maidecoreaza apoi mai multi ofiteri români cari luptasera contrarevolutionarilor unguri, precum capitanul Traian Doda, loco-tenentul David Ursu, §i mai tarziu in 1852 imparatul deco-reaza pe alte capetenii romane precum pe episcopal Andrei*aguna, pe Simeon Balint, pe Axente Sever, pe Petru Marin,pe Fabiniu Pisa, pe preotul Neculai Erdeli §i pe altii 6. Seda o pensie Pelaghiei Ro§u, fiindca in timpul luptelor, condu-cand a ceata de femei, scapase pe barbatul ei din maineleinsurgentilor 7. In 1850 se infiinteazä eu autorizatia guvernului,baronul Wallgenunth, reuniunea femeilor romane din Bra§ov,Imparatul mai da. 600.000 .de fiorini pentru reintocmirea bise-ricilor romane§ti.

Foile Gazeta Transilvaniei §i Foaia pentru minte ce fuse-sera inchise in timpul revolutiei, reapar §i episcopal *agunaintemiaza §i o a treia foaie Telegralul Romdn. In 1850 sedau §i cele dintal reprezentatii teatrale române 8.

Chestia urbarialii. Mai insemnate decat toate acestemasuri priincioase poporului roman sunt acele privitoare laregularea raporturilor lui cu stapânii

Sub imperial dreptului tripartit al lui W6rbeczy §i aconstitutiilor aprobate sub cari Românii din Transilvania traescpana la 1848, taranul nu avea nimic in proprietate, decat simbriepentru munca lui iar pamantul pe care §edea §i pe care-1 cultivaera §i fusese privit todeauna ca proprietatea stapanului ski 9.Aceasta era starea legala ; cea de fapt era ceva deosebita, cacipe l'anga ca comunele iobage aveau paduri i pa§uni propriiprecum §i munti cari puteau fi pascuti numai de vitele ioba-gilor, se mai vad foarte des iobagi, ca persoane individuale,posedand proprietati private cu drept deplin. Täranul iobagputea inchiria, lua in zalog i poseda chiar pamant nobiliarIn intinderi destul de insemnate. Aceste contraste intre legi

starea de fapt provin din lupta §i antagonismul dintrea§ezamintele vietii române§ti ale locului i legislatia stapa-nilor Maghiari, cari nu au putut niinici i inlätura. cu totalacele a§ezaminte. Era aceea§i situatie care exista intre pre-tentiile maghiare care nu recunosc cleat o singura natiecea maghiara, pe cand starea de fapt care sin gura creiazddrepturi reale gi nu numai inchipuilveste tocmai existenta maimultor natibnalitati de care stapânirea maghiara frebuia sa

16'dern. p. 644, 657.Ibidem, p. 628 si 690.

7 PlicAtianu. 1. c. p. 686.Baritiu, 1. c. p. 658, 670, 674, 683, 684.Adaug G. Maior, Politica agrard la Romdrtt, 1906, p. 74.

222 1/3TORIA ROMINILOB

tinä seaniä". Pe aceastä stare de fapt si pe drepturile realece isvoräsc din ea, se altoirä reforrnele cele aduse de anul 1848.

Deaceea la Inceputul veacului al XIX-lea, In 1818, cAndse fäcu catagrafia pämänturilor, in scopul improprietäririi tä-ranilor, se dispuse a se inscrie mArimea sesiunilor (mosiilor)iobagilor cu foloasele i Indatoririle lor. Aceste pärti de mosiitrebuiau la caz de contrazicere Intre declarärile täranuluiale proprietarului, sä fie mäsurate de agentii catagraficiSe Intelege eft' nobilii Ii d'Adurä toate silintele, pentru a z5.-zärnici aceastä lucrare, silinti In dare isbutirii, tocmal cu aju-torul neustiutorilor tärani, Infricosati cu sperietoarea cri mäsu-rätoarea se fäcea In scopul dea märi därile la care eran supusi ;asa CA' cei mai multi robagi d'Adurä intinderi de plimAnt maimici decAt acelea pe care le cultivau Inadevär, ceeace ar fiavut drept rezultat impropriefärirea lor pe Intinderile acesleamai mici arätate. Urbarul alcätuit pe temeiul catagrafic din1818 nu a fost votat cleat In 1892, dar nu s'a promulgatdeci nu s'a aplicat niciodatà. Aceastä lege urbarialà se decre-teaz6 tocmai In 1848.

Revolulia ungureascä din 1848, dacä a vrut pe deoparte,prin unirea Transilvaniei cu Ungaria, sui innuse cu totul neamulromAnesc, stingä suflarea i geniul lui propriu prefac'äIn Maghiari, pe de altä parte, prin suprimarea robotului adicAa clAcei si a dijmei i prin l'Asarea ptimAntului cultivat de Omniin deplina lui proprietate a fäcut RomAnilor un bine nespus,intärindu-le conditiile economice ale traiului. Ungurii trcbuiausä facg aceasta, deoarece revolutia lor era pe längil o näzuintànationalà si una dupä libertate si era indreptatä nu nurnaicontra Austriei i cu tendinta de a absorbi In sAnul lor naio-nalitài1e nemaghiare, dar era totodatä Intoarsä si In contraorganizärii feudale a societritii i statului lor contra sistemuluiprivilegiilor aristocratice si cceace Ungurii cereau ca egalitate

dreptate pentru ei, nu putea sä nu foloseascg i locuitorilorde alte neamuri ai Statului lor Legea urbarialä din 1848 des-Iiinteaza claca §i dijma §i lasä pämdnturile cultivate peinii.aluncide prani in deplina lor proprietate. Proprietarii aveau sä fie des-pägubiti fuirá nici un scäz'AmAnt, cu capitaluri echivalenteproportionale cu venitul servitutilor desfiintate 12.

DespAgubirea aceasta Insä nu fu lrisatä numai In sarcinaOranului, ci .statul luä asupra lui, asa cà toatà lumea,

indutria ineguàtor cunt' ibue la ea prin &rile obstesti.Din aceasta si din pästrarea pädurilor si a päsunilor comunalese explicä pentruce In Transilvania nu s'a Intämplat ceeaces'a petrecut In RomAnia unde despägubirea fu plätità numai

le Com. Mator, I. e. p. 77.Ibidem, p. 82.

1 Maior, 1. c. p. 174 §i arm.

ISTORIA ROMANILOR DE PESTE MUNTI 223

de tAran §i unde nu se dAdu acestuia nici ima§ nici drept lapAdure dupA legea ruralA din 1864 a tAranul sA recadA iarA§iindirect in lanturile iobAgiei. Poporul ajuns proprietar pe mosi.oarele sale, le cultivA cu diligentA atAt mai mare, cu cAt intimpul rkboiului oriental, 1853-1855, productele cAmpuluicAutate din toate pArtile aveau pret bun a§a cA tkanii silitorinu aveau nevoie sA facA la fostii domni zile de lucru.

Incepuse a lua §i comerciul un avAnt iarA§i necunoscutinainte in aceastA tarA ; poporul trAgea §i din ele folos bun,prin transportul cu carele, prin munca la inckcat §i descArcat,prin vAnzare de cereale, vite §i allele" 15.

AceastA transformare a stkei tkanului nu s'a fAcutchiar in 1848. Legea revolutionarA pusese numai principiul ;aplicarea §i introducerea lui in aevea lucrurilor se fku intimpul absolutismului ; tot ca un mijloc de slAbire a elementuluiunguresc, celui asa de rAu vAzut de austriaci, cu toate silintelece-si dAdea aristocratia maghiarA de a aräta guvernului dinViena cA nu ea, ci partida democraticA Meuse revolutia 14 Atri-buirea pAmAntului täranult i in deplinA proprietate prin inlAtu-rarea clAcii §i a dijmei §i despAgubirea proprietarilor se firicuin urma patentei imperiale din 21 Iunie 1854, adaus6 prin oalta din 15 Septemvrie 185815. De atunci RomAnii s'au tot in-tins §i multe proprietAti senioriale au trecut in stApAnirea lor,a§a cà astki Transilvania este o tail aleAtuitA mai ales dinproprietari mici cu total deosebitA de RomAnia liberA unde .latifundiile se intind la soare, aruncAnd in o modestA umbrAproprietatea elementului poporan Se intelege de sine cA su-primarea iobAgiei in 1848 nu s'a fAcut din bunAvointa Ungu-rilor, cArora le plkea sA o sprijine ci de frica misckei gene-rale de emancipare a claselor impilate care miscare cuprinsesetoatA Europa 16.

Biseriea. Precum se innAltase condItia materialA a Ro-mAnilor in timpul absolutismului austriac, asa se intremAorganizarea lor bisericeascA. AceastA intkire este ins6 legatAde. un nume mare, acel al episcopului si mai -tArziu mitropo-litalui Andrei (baron de) §aguna.

Originar din o familie aromAnA macedoneanA, dupA sfAr-§irea studiilor lui universitare §i teologice, *aguna intrA, chematde mitropolitul sArbesc stefan Stratimirovici, ca profesor laseminarul din Carlowitz. §aguna intrA In cAlugArie in 1833,

Baritiu, /. C. p. .668. Citas -casul 0. de Malor, 1. c. p. 182." Ptiatianu, 1. C. p. 668 si 688. Pentru chestia urbarialii In deobste vezi

Dr. Grimm, Das Urbarialwisen in Siebenbargen, 1869. Grimm fusese organt-zatorul ImproprietArirei.

16 Baritiu, 1. c. p. 192-193. Comp. Maior, 1. c. p, 186 g urm." Baritiu, 1. c. p. 264.*) Aceste sunt serse In anul 1914. N. t.

224 /STOMA ROMANILOR

stAnd intre sarbi 12 ani. Dovadd insA cA el in acest timp se&idea la poporul roman, este prelucrarea unei prescurtAria gramaticei lui I. Alexi17. In 1846 *aguna fu numit vicaral episcopiei ortodoxe vacante din Sibiu §i incepu activitatealui pe t5ramul national bisericesc romAn. El ja indatA m5suriintinse de cultivare si moralizare a preotilor si, cerAnd voedela guvern sA facà vizitatii canonice, introduce o deaproapeprivighere a indeplinirii dispozitiilor luate de el. FicAndu-sealegerea episcopalà la Sibiu, *aguna cu toate cA e§ise din alegeriat mai putine voturi decAt concurentii si, loan Moga si MoiseFulea, fu numit de ImpAratul, la care *aguna se bucura de unnume foarte bun, in scaunul de episcop ortodox al Ardealului.Se spune csä venind la el o deputatiei de preoti ca spunk*

retragA canditatura cAci clerul roman nu l'ar vrea, elfiind sarb, *aguna le-ar fi rAspuns cuvintele lui LApusneanuDacI nu mg vreti voi, eu vA vreau" 18.

*aguna Incepu sà se amestece si in miscArile politice intimpul revolutiei din 1848 si anume prin participarea lui laadunarea din Blaj, la comitetul numit deaceea adunare pent ua privigheg interesele Romanilor si la deputatia trimis5 la VienaIn acela§ scop.. Dar fiindeA el fusese unul dintre cei ce contri-buiserA la chemarea Rusilor, isi vAzu viata expus5 primejdiei§i se destArA pentru 8 luni de zile, pAnA la incetarea mi§c5reirevolutionare. In acest rAstimp *aguna se duse la. ImpAratul,la Olmtitz, unde el stArui mult ca natia lui sA fie scoas5 desub Unguri §i dobandi in sfAr§it redactarea articolului din Con-stitutia Imperialà din Martie 1849 prin care se declara Tran-silvania de Principat neatarnat de regatul unguresc §i careconstituie cea mai vajnicA din toate mAsurile de care atArnamAntuirea neamului sàu, i acum ca si atunci

D upA aceast5 izbAndà *aguna cAutA sà obtinA drepturipentru RomAni si fatA cu Sasii cei favorizati de guvernul aus-striac, protestand in contra denumirei tArei BArsei de Sack-senland, arAtand *aguna c5 in acea regiune poporatia ron-Ineasc5este in majoritate 7°.

Silintele lui *aguna ins5 de a obtinea ca natia romAneascAsA fie constituit5 cu un organism aparte in sanul impArAtieiaustriape s'a lovit de greutAti de neinvins, mai ales din cauzafavoriz5rii exceptionale a elementului sAsesc.

Dup6 dezarmarea Ungurilor in 11 August, *aguna seintoarse in Ardeal. S6 urmArim activitatea lui sub regimul

Titlu gramaticli lul Alexi este Gramalica daco-romane sive ValachiaeViennae 1826. Prescurtarea lui saguna nu a fost tiparità.

" loan Lupas, Mitropoliiul Andrei Saguna, p. 25, 27-29, 50.11 Ibidem, p. 77.

Ibidem, p. 79.

ISTORIA ROMANILOR DE PESTE MIINTI 22b

absolut ce se introneazA in toga monarhia dup6 r5punerearevolutiei ei.

In o epistola a lui saguna catre Maiorescu se vede am6-raciunea de care era cuplins mitropolitul, cand vedea cg la.Unguri limba oficioasa e cea ungureasca, la Sa§i fiind ceanemteasca, iar la Romani unde sunt amploiatii unguri e un-

Mitropolitul Andrei Baron de Saguna 1851 ca Episcop.Colectia Academiei Romine.

gureasca, unde sunt sa§i nemteasca, iar unde se framplir stilie §i amploiaii rorndni este iarti§i nernleascel". Ceeace-i stateape inima lui *aguna era deci limba §i nationalitatea poporuluisAu21. Cu atat mai mult avea motiv*aguna de a fi ingi ijat, cu catel nu vedea nici inceput de organizare a Transilvaniei caresa fie dat Romanilor un rost in ocarmuirea acestei tari ; càci

Ibidem. p. 86 nota 1.

A. D. Xenopol, Istoria Rornanilor. Vol. XIV. 16

226 ISTORIA. 111)MANILOIt

numai numirea catorva dregätori români, crearea catorva' Foaleti sprijinul incuviintat cAtorva biserici nu erà indestulgtor.VgzAnd aguna &ä rezultatele pe tgramul politic erau slabe detot, se abate pe tärâmul religios pe care el stia cä cel putinlimba i credinta vor putea fi al:arate si dupä tinerea sinoduluidin 1850, incepu cu mini tru Leo Thun o luptä indrgsneatgcare tindea la imbogátirea scoalelor si a bisericilor române cutoate cele de trebuintd spre a lor fnaintare. futre altele agunaa:unge a räspiage pärerea miniArului Thun ca sg se infiintezeparohii românesti numai acolo unde poporatia româng ar atingecifra de 1000 de suflete, isbânclg insemnatg dacg ne gAndima fost respectatà fa tI cu un ministru sub regimul absolut.aguna insg, in afarg de cele ce obtinu dela Statin favoarea

§3oa1elor i bisericii române, mai adunä multe fonduri din colectechnatii p.ivate zidind din capitalul strâns de el, frumoasa

catedralg din Sibiu, cum si alte asez5min,te culturale. Dupgaceea *aguna reja lupta dusg de el incg mai de mult pentruscoaterea Rom5nilor de sub mitropolia Sarbeascg dela Car-lovitz. aguna creiazg un seminar In Sibiu cu mai multi bursieriapoi ui numgr de scciale poporane ruin sate si intgreste pecele existente susliaute de parohii; mai organizeazg iscoalesecundare si anu _e din 6 gimnazii snpelioare adicg licee6 oale reale pránuite, se fn:iinteazg deocamdatg numai aceldin Brasov, pentru care se cumpgrase o casg de mai inainte,insg de teamg ca Sasii sg nu zgclgrniceascg intreprinderea,casa se cumpgrase pe un nume privat 22 *aguna intocmestesi o tipografie numità alhidiecezang asezatà in o mare si fru-moasg cládire din Sibiu, adunând pentru sustinerea ei un fondde p3 te 403.000 de cor3ane. In precuvântarea la traduc ..ux a

tipgiitg In acea tipografie, aguna rosteste pgreri foartetemeilice asupra valoarei limbei pentru un popor. futre alteleel spune cà pentru aceia a imbräcat traducerea In vestmAntullimbs_ti aceleia care s'a' fie inteleasg de toti Românii de pretu-tiadene. Limba acestei c5'rti nu e Menta', ci luatg adicg dingura poporului si asa traducgtorul nu e decat un rgsunet, nunt.m Pa' limbei ci si al simtirei i pentru tot al chipului cuge-tgr i poporului". Mai spune foarte frumos 5aguna cg limbanoaz,t g e pom viu. Ramurile bgtrâne i fgrg suc se uscgcad ; m1àciÇii tineri iese i cresc ; frunza vestejeste si se scu-turä, chr alte noi curând il impodobesc. Toate ale lui se facsi se prefac, numai trupina rgmâne totdeauna aceeasi"23. agunael insusi este sc..iitor. In 1854 *aguna publicg Elementele Drep-

Ioan Lupas, 1. c. p. 148. Comp. Baritiu, 1. c. p. 665.loan Lipa, /. c. p. 159. Din aceasta tipografie a eSit In timpul celor

ani de absolutism vro 60 de volumuri parte de stiinta si literatura, parteredgioase.

ISTORIA-- ROMANILOR- DE PESTE MUNTI 227

tului canonic iar In 1860 Istoria bisericeascd In doua volumuri.Er mai infiinteazä i ziarul Telegralul romdrz aparut la inceputulanului 1853. In profesia de credinta a ziarului, intalnim o defi-nilie a istoriei care pune in mirari prin exactitatea ei anumeca. ea ar fi ordonarea i aducerea In un sistem a tuturor eve-nimentelor ca cauzele, efectele i leggtura lor intru sine" 24.Acest ziar, fiind organul personal al lui *aguna i nepublican-du-se in el nici un rand fail ineuviintarea lui, este o icoanacredincioasä a parerilor lui i totodata una prea vie a timpuluiIn care a trait acest mare apostol al Românilor.

Dupa anul 1859 in care Austria pierde razbeiul cu Franta,ea este nevoilg a mai slabi franele absolutismului i a-i intro-duce macar pang la un punct principiile constitutionale.

Tendintele divergente ale nationaliatilor. Cu toatä apa-renta plecare a guvernului din Viena cgtre poporul roman, Inrealitate acel guvern in frunte çu imparatul se retinu dela,concesii prea mari cgtre acel popor, retineri care provenea Infond, din o neincredere in protestärile lui de fidelitate pecare germanii le socoteau numai interesate iar nu pornite dininima ceeace pentru poporul roman cel mare si generos erao temere neindreptatita. Indoiala intretinutg In mintea gayer-nului central era lima hranitg de vechii, secularii dusmani aineamului românese : Saii. Inca' din 1850 sasul Iosif Bedeusde Schäsburg aka-Wise un memoriu in çare calificg pe po-porul roman de barbar, lipsit de once cultura i periculospentru tron i dinastie" 25..

Românii cari nu aveau la accea epoca nici un ziar allor in Transilvania, raspund insultelor i calomniilor prin unziar din Bucovina care purta insusi numele provinciei undeaparea precuirr i prin o brosurg deosebita 26. Cu acest prilejamintim_ o brosurg mai veche scrisä In 1842 nu numai In limbagermana, dar chiar de un sas *tefan Ludovic Roth (împuscatIn 1849. in Mai) In care aparg parerea ca nu s'ar putea impunelimba maghiara tuturor locuitorilor. In capitolul al VI-lea Pan-stavismus oder Valachia und Ardel : Roth spune : Nu estenevoia de a se decreta o limba nationalg, cgci o astfel de limbao posedam. Nu este cea germang, niei cea maghiarg ci limbaromdriti. Lucrul nu poste fi tagaduit" 27. Ceeace voia sa zicgca atunci esi nevoia de intelegere intre un sas si un maghiarei intrebuintau idiomu valah care fn acest fel esi limba nape-nala. Acest sas care sustinea i necesitatea unui imperiu daco-

" lbidem, p. 166.Baritiu, 1. c. p. 624. Ziarul vienez Die Presse No. 176 din 1870 scrie

in acelas tnteles." Bucovina, 4 Oct. 1848 20 Sept. 1850, gazet5 romaneascii pentru

retigio si literaturii. Cern5uti. Bed. George si Alex. Hurmuzaki.22 Der Sprachenkampf in Siebenbilrgen, p. 47; Baritiu, 1. c. p. 632, 654.


roman era insa un exemplu unic hare Sasi. Indeobste acestpopor nutria contra Românilor ganduri dusmanesti ceeace sevede intai din ziarul Siebenbürger pole din Sibiu care nu-meste pe gloria cea mai curata a poporului roman Avram Iancu,capitan de inti. In alt numar, acelas ziar indeamna pe Germania spanzura pe cativa Romani, ceeace aduce o protestare indestul de violenta a episcopului Saguna. Tot de prin unel-tirile sasesti am vazut cum Romanii cumparasra pe numeprivat casa pentru asezarea gimnaziului 'roman din Brasov.

Asa dar Românii care ar fi avut interssul a lupta alaturiCu Sasii impotriva Ungurilor erau dusmanii in 'ascuns si pefata de neamul ce tinca asa de aproape tocmai de guvernulcentral al imparatiei.

Aceeasi stingherie venise Inca RomAnilor si din altaparte, din aceea a Sarbilor (Uri Banat care men tineau pe. Ro-mani de a-1Ra timp in asuprire religioasa i scolara a mitro-poliei din Carlovitz, de a careia suprematie Românii acumavoiau si scape cu or ice pret.

R ,manii din Banat erau aparati din douà parti, biseri-ceste de Sarbi sub ierarhia carora Romanii intrasera dela anul1695; politicesle si mai ales in limba de &Are Unguri de careBanatul asculla aproape dula asezarea Ungurilor in Panonia.In 1843 Eftimie Murgu care era Banatean si pe care l'amcunoscut ca profesor de filosofie la Iasi in :1833, dar care sereinLorsese in patria lui, este arestat sub invinuire ca ar fiagitat contra sta tului maghiar. Tot Murgu lupta ¡ma mullpentru despartirea ierarhiei Romanilor de Sal-hi.

In 15/29 Tunic 1848 se tine o mare adunare la Logo*sub p! eidentia lui Eflimie Murgu, pe s,sul numit de atunciCdrnpul Libericlfei. Adunarea ja pozitie holartä contra Sar-bilor i Ungmilor decreteaza inarmarea poporului i aleg decapitan suprem revolutionar pe E. Murga, si impune limba ro-mang pentru judecatorii 29, asa ramasera lucrurile i dupa sdro-birea revolutiei maghiare ; dar luptele bisericesti cu Sarbiideputirria Romanilor trimisa la Viena de revolutia din 1848spre a reinoi staruintele pentru instituirea unei episcopii roma-nesti in Banat despärtita de cea sarbeasca, inasprira mult rela-tiile Românilor cu Sirbii. Episcopul diecezan din TimisoaraPantelimon Zsivkovici in intelegere cu Buiaciei mitropo-litul din Cat lovitz opri in Octomvrie 1849, 70 de preotiromani dela slujba bisericeasea i Ii aduse arestatl in Timisoarasub cuvant cil ar fi publicat proclamatii revolutionare lucruce se Meuse de servitorii tuturor confesiunilor ascultând derevolutionari de MCA si de care fapte nici preotii romani nuputeau fi invinuiti, decat doar daca li se cauta prieina 29.

" Gh. Popovici, Istoria Ramlnilor BdMileni, 1904, p. 297, 363, 365.2° lbidem, p. Comp. Baritiu, 1. C. p. 659.

ISTORIA 116MANILOR DE PESTE MIINTI 229

Aceste framAntari intervenite mntre, popoarele care avuseinteres a tinca" imprenta ei o intoarse cu toatele contra Ungu-rilOr, släbira impotrivirea i fäceau joc.ul elementului 'asuprilor.Mai ales era: primejdioase. pentru Romani dusmania Sasilorcare se buciirau de simpatiile puternice de rasa ale guvernuluiCe.ntral deci i intrigau i ponegrau necontenit pe Români laViena cu felurite pari care raciau tot mai mult re guvernulcentral contra Românilor si le Ingreuna pozitia. Din aceastatinuta i replica pentru ei,. cu tot interesul ce-1 avea Cur1eade :Viena de a ocroti pe Români, pentru a .slabi pe Unguri,opri tot&auna la jumatate de masuri pana când ja sfarsitintirma unor vajnici Ovenimentd din afai a, ea se holari s'Ajdr.t.feasca cu totul pe Români dusmanilor lor relor mai Inver-suhati :* Ungurii. Se vazu apoi cat era de pretuita In adevarideca de nationalitate in sanul guvernului austriac de pe a-prè:ierea ei de catre un consiliu de episcopi ai monarhieiadunati la Viena inda In 1849, care consiliu ' declara aspi-ratiile nationale cu o rama'§ita din yeacurile p6ganatalei prccumSi fehrimea limbilor (dupä turnul lui Babel) numai o urmarea :pacatului si o depártare de Dumnezeu Sinodul acesta esialecuirea tuturor relelor numai in ascultarea de papa ca sefsuprem al omcnirii si In s'anul bisericii catolice. Aceasta parererostitä de oamenii bisericii rara inconjur, era parerea ce misunaIn celor mai multi ; la oamenii politici lnlocuit fiindpapa cu imparatul iar bisericA cu monarhia austriaca.

2. PERIOADA CONSTITUTIONALA

FrAmintilri culturale românelti. Guvernul austriac sehotäri dupa pierderile exterioare s'a' mai astAmpare nemul-tumirea popoarelor monarhiei, prin concesii pe tarâmul liber-tatilor i incepu a tinde catre o impartasire si a poporului(sau mai bine zis a popoarelor din Austria) la conducerea sta-tului..Bineinteles ca guvernul voia sa-si dee aratarea ca el con-ceda .de burla voia lui oarecari caderi acestor popoare dis-pune tot pe calea absolutistica masurile care erau sà indrumezemonarhia spre o viata mai constitutionala.

Imparatul adause catre senatul (consiliul de stat) al impe-riului mai multe persoane de frunte din toate t'Afile monarhiei,

asezamântul sub numele de senat intárit (Verstaikter Reich-srat) trebuia sa pregateasca trecerda dela absolutism catreviata constitutionala. Acest consiliu de stat sporit deschisesedintele sale in 31 Mai 1860 si tinu in anul intai sedinti,Ola la sfarsitul lui Septemvrie: Din Ardeal a luat parte un

Baritiu, /. C. p. 732.

2Rfl ISTORIA ROMANILOR

ungur, Neculai Banffy, un sas, Carol Maayer din Brasovn Român, Episcopul Andrei §aguna. Mai luara-parte ca Romani

din alte provincii ale monarhiei : Andrei Mocioni din _Banatbaronul Neculai Pctrini din Bucovina. Din Ungaria erau mai

multi intre care si Gheorghe Mailat. Prezenta UngurilorRomânilor in un corp deliberant nu putea sa nu dee pe fataantagonismul cel invechit i inradacinat al celor doua popoare.Senatorul ungur Mailat, In un discurs al lui, rosti parerea ceaatAt de iubita poporului maghiar ea In Ungaria exista numai

singura natie, cea maghiara, i cà toti ceilalti cetateni oncelimbà ar vorbi se consider4 de maghiari" 31, sprijiniri care aduse

puternica infruntare din partea lui *aguna care apara tocmaiprincipiul protivnic acel al egalei indreptatiri a nationalitatilor.In cuvantarea lui din 26 SeptemYrie *aguna ceruse lndepli-nirea a zcce punte fara de care nu vor fi tu putinta nicibinele In launtru niel puterea In Lea. Aceste punte tinteauhare allele la constituirea autonomici a provinciilor, la egalaindreptatire a tuturor natiilor i dreptul limbei la toate dre-gatoriile, invAtamânt confesional in limba nationala, primirea tu-turor nationalitatilor in toate dregatoriile Statului i anume nu nu-mai in cele provinciale ci i in cele centrale. Se puse insa in desba-tere si o chestie de principiu, daca organizarea notai ce era sí sedea statului austriac era sa fie centralista sau federalista. Fede-ralistii care erau in majoritate, sustineau Insa parerea ca _sa seincuviinteze drepturi numai individualitatilor istorico-politic,astfel precum iesisera ele din trecutul monarhiei ; chestie careInlatura cu totul once drept de participare al Românilor laconducerea Statului sau la foloasele ce ar fi rezultat din noualui intocmire. Aceasta chestie principiului pusà la vot obtinu34 pentru federalisti, 16 pentru centralisti iar 6 omitenimire cari i*aguna raspinsera ambele proiccte ; intai i fede-ralismul alterat prin adausul facut nu putea fi in folosul Ro-manilor. Cu toate relatiile cele In aparenta foarte prietenoaseCu curtea imperiala soarta Românilor nu prea inainta debe, badin contra se ark' ta In destul de amenintätoare, aceasta cu atatmai mult ea' senatorul Ungur comitele Apponyi declarase delainceput c convocarea accstui senat imperial a provocat ne-dumeriri in stmul poporului maghiar caruia nu-i convine tareprezentantii sal sa discute impreuna cu acci ai altor popoare,lasa numai cu Unguri In parlamentul lor propriu" 32 Româniiinsa vazAnd cum le merg trebile politice, se abatura iar pecalea culturala reincind silintele lor pentru infiintarea unei marisocietati de invatatura propasire i intelectuala i economicä,

loan Lupas, Milrop9lilul Andrei ,pguna, p. 188. Constituirea send-tului imperial vezi in PacAteanu, Carlea de aur, II, p. 36.

Ibidem, p. 190. Fleatianu, Carlea de aur III, p. 12.

ISTORIA.ROMANILOR DE TESTE MIINTI 231

silinti incepute tns5 din anul 1842. Anume in 1860, cele don5cäpienii biserice§ti, ce! unit §i cel ortodox, in fruntea a 176de bkbati mai de seama ai cugetkii i condeiului din Ardeal,cer dela guvernator, principele de Lichtenstein, voia s5 se poathaduna In Sibiu pentru a intocmi o societate literara §i econo-mica. Dupa multe tratki se ajunge abia la rezultatul di so-cietatea nu trebuie s'a aiba un caracter exclusiv românescmai ales se opre§te, ca aceast5 intovärg§ire sa-si ja un titlucare sa aparà in ochii nationalitatilor ca o asociatie Cu ten-dinti exclusiv nationa15". Românii cu toate manifestkile loradeseori exagerate de dinasticizm §i de fidelitate cAtre monarc,erau tratati cu aceeni neincredere ca §i Maghiarii i Italienii.La cele mai c51duroase manifestari omagiale române§ti, dingar% sau din pana, li se easpundea cu complimente, iar pedin dos du§manii ziceau tntre ei : Românii mint, caci voescsa ne brie. SA nu le dam nici un cre7Amant, s5 ne folosimnumai de prostiile Aceast5 tinutà a organelor oficialeaustriace se explie5 dae5 luä'm in primire adâncile nemultumiripe care Românii din principate le aduser5 Austriei prin pur-tarea lor in chestia Unirii §i mai in urrna in indoita alegerea principelui Cuza, ambele aceste fapte politice realizate deRomani in contra vointei vadite a imperiului HabsburgicCu sprijinul Frantei adie5 tocmai cu puterea aceleia ce f5cuses5 cada mai multe nestimate din cele adause de veacuri panrilpiri la coroana imperiala. Cum putea insa sá desfaca Austriapoporul roman in doua parti §i s5 favorizeze ba§tina, (andcele dou5 mari trunchiuri räsarite pc radkina ei otrAviau cufrunzi§ul lor poalele monarhiei austriace?

Si in aeevar de mare, de neaparatà nevoe era intkireaculturala a neamului românesc. De cand Românii incepuserasà intre in functii, urmand ei a sluji in alta limba cleat a lor,se siliau multi din cei ce nazuiau la dregatorii ali insu§i idiomulstrain in dauna limbii lor proprii, multi alti §i din cei mai deseama ca Barnut., Laurian, Papiu Ilarian, Maiorescu trecuseraIn tarile române. Imbulzirea catre functii subtiase indreptareaacea catre preotie care mai inainte atragea toate puterile maivii ale mintii române§ti, Meat multe parohii ramasesera vacante,mai ales cd multi tineri se indreptau acuma §i catre armatà.Bkbatii culti neatarnati care sa nu umble dupa posturi pu-blice, erau prea putini, Meat starea inteligenta romanA lasamult de dorit in toate privirile in Odle de peste munti

Cum am vazut insa, gavernul central voia s5 fixeze oortografie româneasc5, crezu cA societatea lit erar5 ce se creiati va putea ajuta in acest scop §i d:idu dupa multe tr5gAnki

Baritiu, /. c. III, p. -29.Baritiu, /. c. p. 25-27.

23?, ISTOrtIA 110MANIL0R

voie de a se infiinta. Comisia literarà romana fu alcatuitAInceput din Timotei Cipariu canonic dela Blav, loan 'Popasuprotopop; Gheorghe Baritiu ziarist, Gavril Munteanu directorgtmnazial, loan Púvcariu pretor ceSaro craesc, Andrei Mu-revanu 'translator, I. F. Negtutiu protopop autor, Vuternianprotopop i loan Codru Draguvanu ajutor de pretor, In total9 persoane. Doctorul Paul Vasici era delegat al guvernului.Dupa aceasta prima incercare care se vede ca iei spre mul-tanairea guvernului, statutele sotietalil Weft' aprobate vi seincepu a funciona regulat dela 1861 Inainte. Daca nu ar maifi flea nimic Românii in 1860 spre desvoltarea i consolidareavietii lor nationale, posteritatea tot le. ar fi datoare cu recu-novtinta pentru Infiintarea Asociatier: Din luenarile ei in timpmai bine de jumatate de secol se vede cum Romanii vi-au imprumutat ideile prin aceeavilimb'ä maternä cum s'a desvoltatla ei sirntimantul umanitar cirm s'a desteptat tot mai multcon§tiinta nationala, cum a inavutit, nètezit i purificat limba

cpatand convingerea ca i In aceasta limba' se potcultiva prea bine vtiihtele i artele, c'd se poatc legifera vi ad-ministra o tara i cà natia romana a intrat cu limba ei in con-certul popoarelor neolatine, cele mai civilizate ale Europei.

Tot pe atunci se deschide cu mare greutate vi multamitäunor subventii de cate 200 de galbeni dati.de principatul romanvi gimnaziul din Bravov unicul ce 'da Invatätura secundaraIn limba romana i, daca lucrul acesta a va de mic in aparentaare ava insemnatate pentru Transilvania, este ca acolo ini-tiativa privata trebuia sa inlocuiasca' ingrijirea care in vremilenoastre cade de obiceiu In sarcina Statului i acum initiatoriLtrebuia sa cerveasca banii trebuitori de un popa' el insuvi ne-vtiutor de carte, dar tare inlocuia luminile ce-i lipsiau prinaldura inimii i iubirei neamului35.

Tot pe atunci incepu sa se tipareasca Gazeta Transilva-niei §i Foa a pentru Minte, cu litere lathie se inlaturil oprireaintrarii de carte vi tiparitura din principate, inlesnindu-se iaratingerea Mtn" cá.'t douà mari ramuri ale poporului roman careSc manifestasera pe calea simtimântului vi a facerii de bineprin harazirea banilor din partea principatelor pentru gimnaziuldin Bravov. Aceste danii facute Transilvanenilor din parteaRomanilor din Moldova vi Muntenia incepUra mai demult,tncat sprijinirea gimnaziului bravovan era numai urmarea maideparte a unei serii acum incepute.

Inca' din 1846 Graful Scarlat Rosetti (ai cartria parintefusese inältat la acest rang de imparatul Carol al VI-lea vi careconvenise de mai mult timp Impreuna cu alt boier la apele mi-nerale din Transilvania, cumpgrase In comuna Valcele (El-

" Baritiu, 1. c. III, p. 22-33.

ISTORIA mommmen ,DE ?ESTE MONTI -233

lapatak) loe)de casa parohiala i casa de scOala iár NeofitUngro-Vlahiel, spatarulCostache Ghica, Alecu

Dimitrie Filipescu cateva -boieroaice muntene radieasera obiserica de piatraInaceasi localitate. Pe la 1855 graful Rosettidepune la episcopia' din Sibiu 1000 de fiorini cari sa se dee capremiu pentru cea mai buna Istorie a Rornaliilor, avand totel a suporta costul tiparului. Neprezentandu-i pAna In 1860Inca nici o lucrare istorica, Graful Rosetti sehirnba premiulPentrti traducere de 'autori vechi anume 1000 de fiorini pentruTacit, adaogand ate 500 de fiorini, pentrii Suetonius i I or-nardes. S'a gasit in aceste vremi asa de turburate numai Ga-vril Munteanu directórul gimnaziului de Brasov care sa facatraducerea lui Suetoniu. Se mai facusera si alta Incercare dea se traduce autori latini. Asa loan Anthnelli profesor laBlas tradusese In 1851 pe Tit Liviu. loan V. Rusu alcatui totpe atunci o Istorie a Transilvaniei pe cal e o tiparise mai tAriiu(In 1864). Tot pe atunci se tipareste la Iasi Cconicul luiiar In 1855 apare la Bias studiile filologie ale lui Cipariu asupralimbei romane, intitulat Acte §i Fragmente §i In 1854 IstoriabisericeascA pe scurt de Basiliu Ralea si In '1860 acea mai cu-prinzatoare a lui agiina In douà volumuri'°:

Aceste erau slabele reinceputuri de cultura romaneascavalurile cele atat de räscolite ale vietii politice si al Ingrijirii

a-tat de vajnici pentru ,viitorul neamului.In Banat Irma se urma Mai departe lupte Inversanate

pentru scoaterea Romanilor din jugul bisericei e:rbe,ti i, dupaEftimie Murgu se iviserä alti barbati ca fratii Mocioni i Godsucare s'a &Ica mai departe lupta, ajutati fiind si de marele ocrotitoral vietii nationale romanesti din acele timpuri, .episcopul Andrei*aguna care pe atunci sprijinea la Viena cauza poporului sau

Indemna constituirea unei mitropolii romanesti neatarnateIn Wile de peste munti.

Daca adäogim la cele spuse nici Imprejurarea ca Romaniicrau mancati In Banat de Sarbi prin biserieä, de germani prinscoala i viata sociala, In Maramures, Ugocea, Satumare (Cri-siana) prin maghiarizm i rutenizm tot asa In Bihor unde preotiiabia uneori tinea predici la poporul roman In limba maghiaraa tunci vom .putea pretui In adevarata ei valoare IntocmireaAsociatiei Transilvane pentru cultura si limba romana.

Diplome imperiale din 20 Oetomvrie 18CO. Din lucrarileintaiei sesiuni a senatului imperial iesi Diploma Imparateascadin 20 Octombrie 1860 care Introducea constitutionalizmul Inviata politica' a monarhiei austriace. Cu toate ea aceste diplome

" Baritin, /. c. IV p. 99-103." Baritiu, 1. c. p. 35-36.

B34 -18TORIA 1tOMAN11/01t.

primea teoria individualitatilor istorico-politic i deci tagaduiaRomanilor dreptul de a se constitui In un corp aparte, totusiea le aducea un castig insemnat prin declararea autonomiei.Ardealului. Romanii care alatuiau majoritatea locuitorilor tarnTradajduiau cà vor- putea lua In mâng prin majoritatea lor sidieta conducerii provinciei autonoma i deci favoriza elementulromânesc care sg se bucure si el de veniturile tarii strans -maimult din sudoarea poporului românsa.

§aguna, vgzand schimbarea situatiei politice a tarii, con-voaca in Octomwie 1860, dupa inchiderea lucrgrilor senatuluiimperial al doile sinod al bisericii orotodoxe române. Din des-baterile lui, aguna cu alti ba'rbati fruntasi ai Românilor,luarg curajul a cere dela impäratul nimic mai putin cleat nu-mirea unui Rom& de cancelar in Ardeal".

Cum lesne ne putem Inchipui aceasta cerere a Roma-nilor nu fu ascultatg i guvernul austriac numi in posturile deguvernator si cancelar al Ardealului tot unguri i anume gu-vernator pe Emeric Micio iar cancelar pe Francisc Kemeny,adeca doi oameni din acee natie pe care o stia cea mai dus-nnana a monarhiei austriace si nu dintre Romanii care' ti eransupusii cei rnai credinciosi aceasta din pricinä a Austriase temea de turburtitorii Unguri i cum am vazut nu avea in-credere In Romani.

Sinodul fusese numai indrumarea pentru adunarea uncíconferinti nationale care se deschise sub presidentia ambilorcapi bisericesti in 1 Ianuarie 1861, si era alcatuitg din 159 demembrii. Se hotgreste ca sa se declare natia romaneasa denatie politica ; cà toti Romanii sunt frati de sange fall a se privila ritul de care se tin (cel unit sau ce! ortodox). Tot In aceastgconferinta se voteaza i bazele legii electorale celei nouà anumeca proprietatea de parnânt fàrà privire la intgbulare, venitulanual de 50 de fiorini, situatia de preot, Invatator, avocat, ingi-ner, doctor, larmacist sa dee drept de a fi alegator 4°.

In urma acestei conferinte nationale romanesti, se deschideo alta mixtg compusa de Maghiari, Sasi si Romani In 11 Fe-vruarie la Alba Iulia In care se repeta tesa punerea la urnaa Romanilor chemându-se pentru cei 500.000 de Unguri trai-tori In Ardeal 24 de deputati, pentru cei 200.000 de Sasi 8 sipentru cei 1.400.000 de Romani tot 8, din acelas motiv caredeterminase i numirea a doi unguri in fruntea guvernuluitgrii. Reprezentantii Românilor si mai ales cei doi capi bise-ricesti sprijini parerea sustinuta si de Unguri In preajma re-volutiei lor din 1848 a nationalitatea e mai scumpa cleat

" Ion Lupa, 1. C. p. 195.-31 Baritiu, III, P. 64.40 Tbidem, III, P. 76-77.

ISTORIA. .SOMANILOR DE PESTE MITFITI 235

Iibertatea si cà ei nu -vor putea desbate chestia unirei cu Un-gana decat dupa ce Românii vor fi recunoscuti de natie poli-tica a tarii, principiu pus inca de marea adunare din Blas".§aguna aclaaga cà natia romana intelege sub libertate stareacea normará a- patrii- sa/e constitutionale care sa-i asigure viata,onoarea i averea ei ; iar sub luminare intelege folosirea daruluivietii constitutionale bazat pe egala indreptatire cu privirela religia i nationalitatea sa, i la cultura si intrebuintarealimbii sale nationale"41.

Mai cauta *aguna sa arate binele ce rezulta pentru mo-narhia austriacà din diversitatea popoarelor si a limbilor ceo alcatuesc, tema pe tare 'E greu de sprijinit decat doar prinsofisme ,mestesugite 42

Ungurii bine inteles au aparat i aici i, lucru neasteptatprin organul lui Haynol episcop diecezan al Rnmanilor unitipastrara legea din 1848 cu unirea Transilvaniei cu Ungaria

toate consecintele ei i aceastà rezolutie a si fost vota/1 cu27 de voturi, 24 ale Ungurilor si 3 Sasi s'A i alipeasca de ei.

Din punctul de vedere unguresc desbaterea unei legielectora/e pentru Transilvania era ceva de prisos, lucru ce tocmaiRomânii cereau din rasputeri, intemeindu-se pe diploma im-paratului din 20 Octombrie 1860 care declara Principatul Tran-silvaniei despartit cu totul de Ungaria i constituit in chip au-tonom.

Ungurii, dupa inchiderea conferintei mixte, alearga laViena pentru a starui sa fie o singura dietà, aceea din Pesta,ceea ce insämna ca imparatul sa-si calce insusi a lui Diploma 43.

Dieta Transilvaniei din 18C3-64. Constitutia din 20Octomvrie 1860 a facut sa se retraed ministerul absolutist allui Schwartzenberg i sä se intocmeasca cu unul constitutionalsub Schmerling, om .cunoscut pentru principiile sale plecatecatre aceasta formä de ocarmuire. Schmer/ing irisa era centralisthotarat i lui i se parea cá chiar constitulia din 1860 inclinaprea mult spre federalizm. Noul ministril propunea modificarileaduse, s'A stranga mai mult puterea la .oentru, creand un par-lament compus din 343 de membri. Pentru a maguli i ademeniUngaria, i se recunoaste dreptul de a trimite ea singura 85 dedeputati, pe tánd marele principat al Transilvaniei avea s'Atrimità numai 26, Croatia 9, Dalmatia 5 si a. m. d.

Patenta irisa in loc de a imblânzi pe Unguri, Ii dispuninca' si mai rau Contra guvernului central. Ei cercan curatf ara incunjur restituirea constitutii din 1848, si mai ales unirea

41 loan Lupa;, /. T. p. 199." ibidnn, p. 200.

Baritiu, /. C. III, p. 98.

ISTOBIA :ROXAVILOR

TransilVaiei cu Ungaria. Pentru. a consttânge pe guverhirldin Wena,. Ungurii refuza de a Ì)lati éòntributiile bare se in-casau numai pe calea executiei i. nu se Sur/un fà recrutareaarmatei. In 1861 ramasitele de dari; din Ungaria se urca la30.000.000 de fiorini Romanii in imensa loar majoritate si cupatine exceptii dintre Maghiari mean fnereu prin rietitii careguvernul central autonomia tarii lor, impartasirea' lor la' dietaTransilvaniei i in parlamentul central. Ungurii 'priri raspuii-surile lor combateau din toate puterile aceste nazuinti ale rci-mânilor i cand acestia inVocau numarul lor covarsitor pentrudobandirea urior drepturi echivalente, Ungurii le raspundeau

tocmai acest numar ai lor prea mare i7ar face primejdiosi,pentru monarhie, caci unirea principatelor române in un sirigurStat' ar indemha far% indoiala neamul spre Visul RomânilorImperiul Daco-Roman. Se mai Intampina ca. Românii nu arpatea razbi numaicu numarul masselor lor brut, sica le ar trebui

dovada ctilturei intelectuale si a proprietatei de .pamafit.In aceasta privire Românil raspundeau victorios: ea' votul lormajor nu ar fi de dispretult, iar in ce priveste pamantul, cele250.000 de familii de tarani români stapaniau 1/4 din pamântulArdealalui iar cele 5000 de faMilii nobile maghiare numai 1/4.Apoi in Sasime, iarasi intinderea cda mare a Oman' tului erain mainile poporului romaa 0. nu hi acele ale Sasilor 44. Acestrezultat fusese obtinut In urma legilor de improprietarire din1848-1854. . . . ,

Parerile din conferinta *mixta. din 11 Fevruarie fiind as-ternute monarhului ; el hotareste In 26 Martie 1861 sa raspingaopinia majoritatii acelei comisiuni care sprijina unirea Tran-silvaniei cu Ungaria i obliga pe gaverriul tarii sá facaalegerileIn Transilvania pe baza unui cenz de 8 fiorini minimum platitde once locuitor, de once neam i limba ar fi. Ungarii nu voiaucu nici un pret sa primeasca aceasta baza pentru alegeri si deaceea, cAnd Imparatul ordona prin rescriptul sail din 26 Martie186145, alegerea dietei transilvane i deschiderea ei pentru zivade 4 Noembrie, gavernul acelei tari, in loe sa se supuna räspundeprin un protest motivat foarte lung, ea' nu ar putea sa o faca'.Tot pe atunci se desbätea chestia nationala a Românilor siIn dicta din Pesta i In casa Magnatilor. In aceasta din urmaunul din cei 3 senatori Romani rosti cuvintele memorabile,Uncle ar fi ajuns pana acum Ardealul, aceasta Sparta' mica(trebuia sa fie mare), dac'ä ar fi avut atatia cetateni cati'iloti a avut" 46.

Dieta din Pesta care iefuzase a triinite deputati la pai.-lamentul din Viena fu dizolvata i ramânea acum sa se intru-

44 Baritiu, 1. c. III, p. 88." Ibid.mm p. 107." loan Lupm, I. c. p. 206.

rkeascA ce' 1 din Ardeal aleasg dupà dispozitiile rescriptului im-.penal§i pentru convocarea cArei impAratul dri un nou rescriptIn ziva de 20 Set te nvre 1860 dupä care se dispunc deschidereadietei pentru 1 lulie acela§ an. Imp'Aratul dispunea tot °data'

,..

-9:.1011..,

:-. % ' SA

..:1- '-,...

e .?

i-. ,.

4,

ISTORLA. EOMANILOR 1 DO. PESTE MIJNTI 237

,

I-

Q, Ibidem, p. 213.

43

3\

tit-0.0

-

/.0417' V

cA, regularea legalá a referintelor de Stat ale mliei romä'nesi ale confesiunilcr ei, trebuia ;A formeze una din primele pro-bleme ale diete" 47. Se adunä in grabä un cor gres la Sibiu in sco-pul de a aduce multämiri impäiatului pentiu buna vointd ce

238 'STOMA itOMANILOR.

argtase poporului romAn si se alege o comisie de 19 insi care sub-conducerea lui *aguna sA preateasa textul adresei de mult.5--mire 43. O delegatie de 10 persoane tot cu *aguna In frunteIninâng ImpAratului la Viena acea adres6 In ziva de 4 Mai 1863.Delegatia este si de altfel bine primitg. Ministrul Schemer-ling fi dà o mas5 la care principele Colorado si primarulVienei Inchin6 paharul In An5tatea Romanilor. Se pArea decidin toate aceste fapte cà Românii vor ajunge s5 r5punA peMaghiari.

Dieta Transilvan5 alegandu-se dupA normele electoratefixate de rescriptul frnpàrgtesc din 26 Martie 1861, RomAniiizbutir5 a avea in ea majoritatea relativA fiind deputatii lorIn numgr de 46 fa-0 cu 43 de Unguri si 32 asi. ImpAratul maichernAnd pe lang4 deputatii alesi i câte 11 senatori 'din sAnulfiecArei nalii num5rul reprezentantilor lor era de 57 pentruBorani, 54 pentru lingua si 43 pentru Sasi490 nurn5r ce nuera In proportie eu acel al poporatiei 500.000 de Unguri, 200.000de Sasi sl 1.400.000. de Români (si acest numgr .era ltiat dupilp5rtinitoarele statistici maghiare). Deputalii ma ghiari 'MA sf6--tuiti de Iuliu Andrassy i Coloman Tisza hotgresc &A nu ja partela acest Conventicul sau scuptcina Valaer. Ceeace retinuràpe Maghiaii mai ales departe de dicta' fusese invoirea rescrip-tului imperial sä se foloseascg In desbateri fAr5 alegere toatetrei limbile iar legile dietii s5 fie redactate iarAsi In toatetrei limbile. Numai trei deputati unguri apàruse In die-LA: Co-mitele I. Belti, I. Neme s armanul Lazlofy 50 In urma acesteiabtineri rAmAsese In dieta Transilvaniei numai deputatii Ro-mânilor i ai Sasilor. Aceast5 tinutà a Maghiarilor pusese InIngrijiri pe Sasi de oarece Ii 15.sA In fata unei majorittiti române,dar ea nelinisteste si pe Români care se temeau ca hotärfrileluate de dietà stirbità sA nu fie valabile. Deputatul sas Traus-chenpils recunoaste c5. a sosit timpul ca aceast5 tar5fie o patrie adevAratA si pentru natia românà care a fost atAtavreme abia tolerat6 In principatul ardealului ; cAci prin aceastase face numai un act de dreptate din partea acestei diete"Dupà desbateri de o sAptginAnA proiectul comisiei care Incu-viinta natiei confesiunilor Românilor egalitate deplin5 cu cele-lalte natii i confesiuni ale Ardealului se voteazA in unanimitate.

Tot atunci se aleg 26 de deputati din dieta ardelean5pentru parlamentul din Viena. ImpAratul Int5reste i sanc-tioneazA acel articol fundamental In ziva de 26 Octomvrie 1863fAgAcluind cA acel articol va fi observat de el insusi cat si se

" loan Lupa, /. c. p. 211.Ibidem, p. 215.

" Baritiu, I. c. III, p. 170; 196.n loan Lum, I. c. p. 219.

ISTORIA. ROMANILOR. DR- PBSTE MURTI, 239

va face sa fie observat de toti credincio§ii lui" 52. Cat de -scurttraiu avea s'a daca aceasta imparateasca f5gaduinta !-

Inca din anul precedent pe la 1860, cereau imparatuldela Comitele Banatului ca sa i se supuna un proiect de legeprin care drepturile locuitorilor Ungariei care nu vorbesc limbamaghiara, relative la desvoltarea limbii i a nationalitatii lor,sa fie stabilite acurat i cu precizie53, dupa acest act mai ur-meazä o a dalia sesiune a dietii ardelene in decursul anului 1864.

In acest rastimp schimbarile exterioare adusesera zdrun-einarea cabinetului Schemerling §i cu dansul i clatinarea tu-turora foloaselor dobandite de RomAni In contra tendinteieotropitoare a Ungurilor. Inainte insa de a trece la expunereaacestei deslegari, atat de tragic a conflictului romano-maghiar,trebue s'A al-60m insemnatatea dietei transilvane din 1863-1864pentru viata i soarta poporului roman din aceasta ar5,deci pentru soarta intregului neam cpre este strans legata deba§tina lui 1ìn cetatea Carpatilor. Pentru intaia oar5 in lungul*ir de 6 sedali Romanii apareau iara§1. in congregatia ardealuluieum se petrecea lucrul pe la inceputul stapanirii maghiare.Nu numai atata se reinoira de givernul central al Vieneiimparatul Austriei dreptul poporului roman de a constitui apara natie politica a tarii i confesiunilor de care el se tineapunerea pe aceea§i treapta cu vechile religii recepte. N.atiaromaneasca inceta de a mai fi privita numai ca tolerata In Ar-(leal pentru folosul primei natii §i al regaicolilor" Dispretul cucare ea. fusese tratata pana atunci facu loe unei consideraridin ce In mai de seamil documentata prin toastul radicat incinstea delegatiilor ei la banchetul oferit in Viena, §i mai alesprin faptul pana atunci neauzit ca impäratul tnsu§i s5 sub-semne _numele ski cu scrisoare romaneasca, FranciscuSe hotatise de dieta §i imparatul sancionase dispoziiile (alirnba romana s'A poata fi intrebuintata dup5 vointa in des-baterile dietei i s'A fie Indatoritoare publicarea i In ea a hotaiii-ilor i legilor votate de dansa. In tribunale era sa rasune tot

aceasta limba', In trebile Romanilor, in §coale era sa fie propuse§tiintele.prin organul ei, faptele române puteau pasi mai liberela. lumina zilei §i nationalitatea romana putu insfarsit rasufla.

De §i deputatii români nu patrunsesera in dieta in pro-portie cu numarul poporatiei lor, totu§i inceputul care tot ledaduse o majoritate relativa' §i care ajunsese a face ca i Sa§iisa..fie pe partea lor, de clarece articolul cel fundamental desprereala indreptatire a natiei române trecuse cu unanimitate, lasa

" Cartea de documente dela Dieta Ardealului 1864. Citatit de loan Lupa*,Le. p. 223.

" Bar4iu, L c. p. '186. Asupra tuerfirilor dletet transilvane ved vol. IIIa Mi T. V. PAcAtianu, Carlea de aur. 1862-1864).

sa. se. intrevada o propasire neincetata a numarului reprezen-tantilor români cari erau sa tina' pasul cu Imbunatätirea stareilor economice. Ardealul era s'a ajunga cu timpul sub Condu-cerea acelui popor caruia el apartinea in realitate dupa numár

vechime.Soarta poporului 1-ornan era s'a fie schimbatia. Nu era

sa mai cerseasca ci sa comande, nu era sa mai planga si sa sevaiete, ci s'a cante si sa se veseleasca ; era sa--si desvolte pu-terile trupesti i sufletul dupa' nevoile sale ca s'A devina un sprijinputernic al tntregului neam. Evolutia istorica a vrut tusa sa,stanga faca abia aprinsa i sá arunce pe poporul 1-ornan iarIn intunerecul asuprimii iar in primejdia pierderii nationalitateisale. A mai fost doar In istorie de aceste intunecari a stelelor.strälucitoare de pe cerul românesc ; dar evolutia lui suitoare,care-1 clase spre destinui vrednice de Innalta lui fiinta a aprinsfara inçetare altele pe intinsa lui %ara Mai vezi i acumataceasta straluch e irisa' de un moment a soartei lui tntunecatea aratat fncotro se vor md epta pasii viitorului, precummina revarsata de spada lui Mihai Viteazul care si ea a opus,a aratat calea catre tinta suprema a strädaniilor neamului,romanesc.

PriThusirea finalft. Inca in a treia sesiune a parlamen-.tului din Viena se manifestase o discordanta futre modul cum:monarhal i acei In cate privia insusi patlamentul imperiului,pe deputatii transilväneni. Pe cand imparatul arata simpa-tiile lui pentru acesli i pentru reprezentantii ei mai ales in,discursul de deschidere 'in care m'Ata bucuria sa pentru pro-.gresul .pe care activitatea constitulionala o acuse in marelesau. principat al Transilvaniei, mate parte din parlament privea"pe deputatii acelei tàri ca niste oaspeti suparaciosi cari ar fi;adus abtinerea Ungtuilor dela lucrarea comuna. Si era invi-derat cà pentru interesul monathiei era de preferat

impartaireaUngaiiei la parlamentul din Viena decat frantura ei, Tran-silvania. Dreptul naiii bine inteles fu pentru acesta din urma,dar In chestii politice dreptul cel tot deauna lasat indäráptul.interesului iar inleresul ti stapaneste puterea. Monarhia era,sa fie mai tare prin alipirea Ungatiei de ea decat prin aceeaa Transilvanici, deci era natural sa se ~asea In parlamentulvienez i partizani ai dualismului. Accastà idcie se manifestase;In sanul poporului maghiar ca forma de organizare noua a mo-narhiei hAbsburgice, din momentul ce Ungurii simtisera in-;toarcerea simpatiilor monarcului catre Romani i cuvantulcazuse de mai multe ori ca in desbaterile furtunoase ale tim-

Acuma in a treia sesiune a parlamentului din Viena,,ideia daalismulai revine cu mai mare putere alipita de sta-ruinta indepärtgrii pailamentului de grupul transilvanean.

411 ISTORIA. ROMANILOR.

ISTORIA ROMANILOR DE PESTE MIINTI 241

In aceast6 sesiune acel care iea apkarea noului sistem de or-ganizare acel dualist, nu este doar un Ungur din cari erau cfitivrei §i in parlamentul din Viena, ci era german din Stiria, Mau-riciu Kaiserfekl.

El apkA cu cAldurà §i convingere sistemul dualist. De-.putatul german pkea preocupat mai ales de o imprejurareanume preeumpAnirea numeria pe care o aveau popoorelenegermane in parlamentul central al cgror numk mai alesdac4 ar fi urmat-o Ungurii putea u§or forma nu numai maj o-ritatea dar chiar 2;3 din glasurile totale ceeace ar fi pus pe de-putatii germani in proportie de inferioritate fa-0 cu celelaltepopoare ale monarhiei §i ar fi primejduit caracterul german depânä acum al monarhiei ; aceasfa ce &Anta tocmai a fi salvatprin sistemul centralist

DacA se separa parlamentul in douà, unul al Ungariei§i altul al Austriei, aceasta din urna se putea rAzima pe o ma-joritate germanA In propria ei tarà. Interesul dualist era decireclamat nu numai de Unguri §i chiar §i de unii austriaci cefAceau din cauzele arkate interesul impArAtiei.

Pe când insà" in parlamentul austriac se &idea pe fat6tendintele dualiste, trafki de acela§ fel se urma in tainA cuaristocratia maghiarA, tratäri care tindeau inainte de toate larAsturnarea lui Schimerling, protivnicul Ungurilor.

Cu toate aceste manifestki favorabile Ungurilorrite in parlamentul din Viena, impkatul urma linia luiplkutà Românilor, infiintând in 26 Decemvrie 1864 mitro-polia ortodox6 in care numi ca titular pe favoritul sAu epis-cop român, Andrei Baron de aguna §i despktind deci bise-rica ortodox6 romang de cea skbeascA din Carlowitz. Mitro-politul mergAnd In fruntea unei deputatii §i multAmind .capu-lui Statului primi din partea monarhului urnAtorul rAspunsmAgulitor A/1A bucur c6 am putut implini dorintele RomA.-nilor din Ungaria, Transilvania §i Confiniile militare prinreinfiintarea mitropoliei. Recunosc credinta §i alipirea Româ-nilor cAtre tron de care §i au dat probe neindoioase in celemai grele imprejurki. M'a' mai bucur cA pot saluta de arhie-piscop §i Mitropolit pe un bkbat prea meritat pentru tron§i patrie, in care Eu pusesem §i toti RomAnii greco-orientaliavem deplinA incredere" ".

64 Erau In parlaiiientul din Viena 343 de deputati din care 84 germanl,85 Unguri, 26 ardeleni, 9 croato-sArbi, 54 Boemi, 22 Moravi, 38 galitleni, 25Lombardo-Venetiani. Daca socotim Inca pe Germanii dietei ardelene (11) §ipe acei ce se mai alesese ca Unguri §1 In alte partí ale monarhiei, precum pede altA parte $1 unic locul german ca In Stiria, Carintia, Carniolia pAtrunseseii Slavi prIntre germani, putem socoti 100 de Germani hita cu 243 de ne-germani. Comp. Baritiu, III, p. 286.

Baritiu, 1. c. p. 297.

A. D. Xenopol. [molla Rominilor, Vol. XVII ti

ISTORIA ROMANILOR

CAteva zile dupg rezolutia aceasta privitoare la mitro-polia româneascg, Impgratul sanctioneazg prin ttn rescript din5 Ianuarie 1865 si arlicolul II al legii votat de dieta transil-yang privitor la folosirea celor trei limbi in afacerile oficialeale tgrii56. Ca un rgspuns la aces Le favoruri ImpgrAtesti in-cuviintate Românilor, Ungurii deschid in Viena un ziar noucu care preparau terenul pentru o apropiere i tmpgciuire" 57.Cu germanii ceeace nu se putea face fárg jratfirea poporuluiroman.

Care din cele doug curente era sg iasg Invingätor, aceastaavea sg o hotgrascg, ca Lotdeauna In istorie, nu oamenii, ciputerea tmprejurgrilor.

Anume pe atunci incepaul anului 1865 relatiile intreAustria si Germania se Incordaserg toL mai mult, din pricinaCondominiului districtilor Schleswig si Holstein rApite in comundela Danemarca in rgsboiul din 1864. Cu toate cg deocamdatàconventia dela Gastein (14 August 1865) pgruse a stâmpgraincordarea atribuind fiecgreia din cele doug state ate un dis-trict spre ocArmuire i anume Prusiei Schleswigul iar AustrieiHolsteinul, nefntelegerile izbucnirg curând din nou, mai alesdin cauza deosebirei conducereii daraverilor lguntrice din parteacelor doi gavernatori, Gabluiz acel al Holsteinului favorizAndprea mult partidul liberal danez pe care Prusia voia tot sg-1comprime.

Bismark se jglui la Viena ; primi Insg un rgspuns asade aspru Inca se vgzu in curAnd cà numai un rgsboi putea sgpang un capgt falsei atentii a condominiului din districtelecucerite. Asa stgteau lucruiile exterioare pe la sfgrsitul lui 1865.

Austria vgzând incotro mergeau trebile, cu Prusia, segandi a se apropia de Ungaria, lucru dupg care si Ungurii um-blau cu mare râvng. Ungurii fac pasul cel intgi poftind pe Im-pgratul la cursele dela Poj on (Pressburg), unde monarhul du-candu-se, i se face o primire din cele mai cglduroase. Ca unrgspuns la aceste drggglgsii, Francisc Iosif dgruieste Acade-miei de *till* din Pesta 15.000 de fiorini dupg care Academiavoeste sg multgmeascg fmpgratului prin o delegatie In careja parte si Francisc Deak. Impgratul spune cà va %-primi de-putatia in resedinta lui din Budapesta. Urgrilor de bung ve-nire ale primarului, impgratul rgspunde cg este hotgrit a in-destula pe poporul coroanei Ungariei i cg va convoca dietaspre a afla dorintele lor, cAci numai din Intelegere intre monarc

aceastg parte a Impgrgtiei lui atgrng binele i puterea patriei".Vivate entuziaste izbucnirg la cuvintele impgratului. Urmarg,audientele a o multime de deputgtii intre care si a academiei,

Ibidem, p. 298.47 Ibidem, p. 299.

ISTORIA ROMANILOR DE PESTE MrNTI 243

apoi o masa mare, retrageri Cu torte i alte sarbatoriri carepecetluiau impacarea lui Francisc Iosif cu Ungurii.In aceia0zi monarcul oprise activitatea tribunalelor militare §i amne-stiase pe toti delicventii politici cari erau loarte numero0.Totu0 se vede ca imparatul nu parasisc cu totul Inca peRomani, de oarece tot atunci el Infiinteaza in Viena Curteade Conturi pentru Transilvania numind ca pre§edinte al ei peL. B. Pop roman 0 mai multi alti.români ca mernbrii. Ca unsemn al intoarcerii imparatului catre Unguri urmeaza Irmanumirea lui Gheorghe Mailat cancelar pentru Ungaria, iar Fran-cisc Haller cancelar pentru Transilvania, ceeace aduce demisiaministerului Schmerling. Cancelarul Transilvaniei fusese insO'nurnit in chip provizoriu §i oarecum ca subordonat acelui Un-guresc 58, iar la minister urma In locul lui Schmerling, comiteleBeleredi. Mai multi magnati unguri sunt chemati in audientaprivata de monarh in care se zvonise ca el le-ar fi declarat crtinteresele superioare ale monarhiei i chiar ale casei sale arcere ca el sa se impace cu Ungurii. Pe langa Unguri insa fuchemat la o audienta §i mitropolitul $aguna. Despre cele vor-bite de el cu monarhul nu s'a rasuflat nimic. Cu toateacestese intelege ca audienta nu putea avea alt scop decat de a man-&a pe Romani cu vorbe i asigurrtri vagi, ca pozitia ca§tigatade ei nu va fi atinsa. S'ar 'Area dupO ni§te destainuiri nevruteale lui $aguna, ca imparatul i-ar fi zis ca daca Ungurii vorface concesiuni, atunci §i lor se vor face, adedi vor fi sacrificatifärà mila" 58.

In urma acestor semne de rau preveslitoare urmeazaindata mai multe fapte care le intaresc. Imparatul prin res-criptul ski. din 1 Septemvriel 1865 (pe cand ineepusera fre-carile intre guvernatorii austriac §i prusiac ai Schleswigului§i Holsteinului) disolva dieta Transilvaniei care votase des-partirea Transilvaniei de Ungaria §i egala indreptatire a celortrei limbi i convoaca o alta la Cluj de as tadata pentru 29 Noem-vrie care urma sa fie alma nu mai mult dupa dispozitiile din1861 ci dui-A acel vechi ale legii din 1791. In aceasta dieta com-pug din 189 de membri abia patrunsese 34 de Romani 0 25de Si,a elementul maghiar fiind inteo covar0toare majoritate.Se ivi atunci in elementul roman o mare §i adânca desbinarede pareri. Gh. Barit propuse neparticiparea Românilor la dietadin Cluj §i inaugurarea politicei de pasivitate ; iar *aguna in-vocand principiul flere possum sed juvare non sfatui caRomânii sa iee parte la dieta i sa apere acolo interesele lor 60Se in§elau pasivi§tii &di credeau cà prin imitarea aceea ce

" I3aritiu, 1. c. p. 313." Ion Lupa, 5aguna, p. 231." Ion Lupa, lbidem, p. 233.

214 !STOMA ROMANILOTI

fricuserA Ungurii vor obtinea aceleasi rezultate, cAci puterealor nu ant6ria atâta cAt acea a Ungurilor i impAratul in crizaexterioarà ce se ingreuia pe fiece zi, avea nevoie de pulen.

In dietg, *aguna i grupul românesc atacg constitutio-nalitatea dietei cu deosebire pe motivul cA fiind ea aleasA pebaza legii din 1791 care este pentru Români o reminiscent6jainicácAci e reflexul unei institutiuni bazatA pe sistema po-liticA a celor trei natiuni recepte si nu recunoaste natiunearomârai ca egal indreptAtità i deci de a fi un factor al consti-tutiei Deputatii Unguri cer darea in judecatà a luiSaguna pentru aceastA indrAznealg. Dei lucru nu s'a fticut,dieta a votat unirea Ardealului cu Ungaria. -

In acest timp rAsboiul cu Prusia devenind tot mai nein-Murat i deci tot mai neinlgturatà i nevoia impAcArii Imp'Ara-tului cu Ungurii aci nu putea impAratul, in momentul cândtrebuia sá facà front la doi dusmani de odatg, Prusia spre nordsi Italia spre sud-vest, s6 lase in spate o Ungarie nemultAmit6care ameninta iar separarea ei de Austria.

Se elaborase in Iunie 1866 un proiect de regularea relatiaordintre Ungaria si Austria pe baza modifickii legilor din 1848.Lovitura dela Sadova 3 Iulie 1866 degvArsi apropierea si zmulseimpAratului toate concesiile in favoarea Ungurilor. Se orga-nizeazA dualismul austro-ungar prin care Ungurii cap6t6 nnânliberà asupra provinciei lor Transilvania, pe care o vor hAtuisi o vor tortura de acum tnainte cum le va plAcea spre a puteaajunge la marea tintà urmAritA de micul popor maghiar de

mAri num6rul prin desnationalizarea elementului românesc 62.RomAna din Transilvania cu tot paralelismul desvol-

tArii lor cultural cu acei din principate, in privirea politiceiurmeazä calea lor aparte cAci dac6 cultura unui popor estehotAritA de factori sufletesti i deci poate resfrânge in ea uni-tatea rasei, viata politic6 este determinatà de imprejurgri,aceste trebuiau g fie cu totul altele la cele douà grupe de Ro-mAni, cei dela nordul i apusul i cei dela sudul i rgsAritul Car-patilor, tocmai din cauza strAtAierii corpului lor national deuriesele savili ale acestor munti.

Dac6 in tot decursul istoriei lor, desfäsurarea vietii ro-mânesti in -Wile de peste piscuri urmA altá cale deckt aceeaa Românilor din poalele lor, dela 1848 incoace aceast6 soart6nu este numai deosebitA ci chiar protivnia.

Am vàzut anume cg in acel an pecAnd revolutia Rona-nilor contra Ungurilor iesirg triumfRoare, cu ajutorul Rusilor,In tärile romane ea fusese cu totul zdrobia de Turci din in-

' Ibidem, p: 234.41 Asupra acestelchstiuni vezi Brote, Die rumtinische Frage in Sieben-

bargen prid Ungarn. Berlin 1895.

ISTORIA ROMANIL011 DE PESTE MUNTI 245

demnul Ru§ilor, crt apoi in Transilvania Ru§ii fusesera privitica liberatori de tirania Ungurilor, In tarile romane din protivaacei de cari suflarea româneasca voia sa scape era tocmai sta-panirea ruseasca de aceia §i zadarnici fusesera silintele catorvavisatori Romani ca Balcescu de a uni poporul roman intregIn contra colosului dela nord, ceeace ar fi trebuit sa' aibá intaica fapt premergator in Transilvania impacarea §i unirea Ro-manilor cu Ungurii adeca traiul cel lini§tit futre lupi §i miei.Erau deci radical deosebite interesele Românilor din Transil-vania de acele ale Romanilor din principate §i unirea .lor inacelea§i nazuinte §i acelea§i mi§cari la 1848 era cu neputinta

Pe cat insa de divirgenta era situatia politica a ambelorgrupe de Romani, pe atat de deosebita fu §i albia politica incare de atunci inainte ctirsera destimil lor.

Românii din principate zdrobiti la 1848 radicase in cu-rand capul tot mai sus, 'Ana cand ajunsera sa-§i vadanunat visul lor cel mai apropiat, unirea *Hot surori, eman-ciparea lor de sub tutela straina §i punerea soártei lor sub ocro-tirea unei dinastii europene care incununa viata lot at nea-tarnarea §i regalitatea.

Romanii din -Wile ungure§ti, invingatori in revolutiadin 1848, cazura indarapt §i mai greu Inca sub- jugul de frillde care se crezusera un moment mantuiti in anul 1866 care,pentru Românii din principate insemnau un pas in intarireaorganismului statului lor, pentru cei de peste munti, aduce onouà prabu§ire a visului lor de mantuire fiind din non ame-nintati cu zugrumarea vieii lor nationale;

Un corp insa nu poate fi pe jumatate mort §i pe jumätatetraitor sau moartea sau viata vor bitui §i vor stapâni intregul.Incotro insa se indreapta evolutia istoriei romane§ti?

Aceasta este deocamdata ascunsa in märuntaile viito-rului 63.

N. E.". Aid se ()presto manuserisul luí A. D. Xenopol íspdvit In anuí 1914.

TABLA ILUSTRATIILOR

Mihall KogAiniceanuAlexandru Cuza in 1866Doctorul N. Kretzulescu .

Costache Negri .Poeti Contimporani din timpul lui Alexandru loan CuzaPoettd Grigore AlexandrescuPoetul Dimitrie Bolintineanu

Ghica i Vasile AlecsandriAlembrii cari au hotArit detronarea lui Cuza VodAOfiterii romini cari au detronat pe Cuza VoclA la 11 Fevruarie 1866

Locotenenta Domneasci, 11 Fevruarie 10 Alai 1866. .

Alitropolitul Andrei baron de 5aguna, ca episcop.Deputatii romAni din Dieta Ungariei 1861 .

Pagina

5

81

8788

105108111115191

196207225237

TABLA DE MATERIE

Pagina

Caput Ill. Cuza Vodil t lovItura de sint 7L Lovitura de slat

Masud läuntrice 9Räsunetul in afarä 11A doua cáTátorie la Constantiimpole 15Lovitura de stat i rästurnarea 18Legea ruralä din 1864. 21

Dela lovitura de stat pdnd la deschiderea ultimei kgislaturi (2 Mai1864-4 Decemvrie 1865) 27

Cälätoria lui Kogälniceanu in Oltenia 27Adunaren cea nouä 30Chestiunea religioasä i acea a mänästirilor inchinate 37Capitulatlile i ereditatea 43Miscarea din 2 August 1865 47

Dela zylscoala din August Mai la abdicare (4 Decemvrie 1865-11 Fe-vruarie 1866) 64

Chestiunea abdicArei 64Sesiunea adunärei 72Rästurnarea 78

Capul IV. Cultura In domnla lui Alex. loan i 90I. Cultura intelectualei 93

Predominarea elementului politic 93Starea scoalelor 95

Literatura 99

Artele 119Wattle morale 122

Cultura generala i tlintifica 129

Intinderea ideei romäne peste hotarele tArei 134

Capul V. Starea eeonomlefi 139L Starea economkä 141

Moravuri administrative 141

FunctIonarismul 144

StrAin11. Evreii 152

14R ISTOBIA BOMANILOR

Pagina

Starea financiar 160Cresterea avutiei publice 168Politica economicA l domnia lui Alexandru 13an 1 172

Caput VI. Loeotenenia domneaseli gi Istorin Romanilor subjugall1819_1867 186

Locolenertla Domneascd (11 Fevr.-10 Mai 1866) 189Statutul turduza Vodà 180Plebiscitul cel nou 194Situatia exterioarA 197Miscarea separatistA din Iasi' . 199Chestia strAmutArei Curtei de Casalie la Iasi 203Megerea Principelui Carol 213

Istoria Romdnitor de peste munfi 1819-1867 219Perioada absolutismului 1849-1860 219

Favorizarea RomAnilor 2111

Chestia urbarialA 221Biserica 22STendintele divergente ale nationalilAtilor 227

Perioada ConstitutionalA 229FrAmAntAri culturale romAncsil 229Diplome imperiale din 20 Octomvrie 1860_ 233Dieta Transilvaniei din 1863-64 235PrAbusirea llnalá. 240

Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol. 14 A.D.XENOPOL

Documents

Transcript of Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol. 14 A.D.XENOPOL