Teoria Lui Rosler VI A.D.XENOPOL

7/23/2019 Teoria Lui Rosler VI A.D.XENOPOL

1/53

Cit despre Kekavmenos , pe car e l'am analisat mai sus , elnu contine niste date in d estul d e lamurite pentru a f i in-trebuintat cu fo los.

VI

D OOUME N TE L E .

Cum se face insa de Rom inii nu s unt pomeniti eel pu tinin do cum ente le care se rapoar ta la 'I'ra nsilvania inainte deveacul al XIII-lea? La aceasta intrebare p usa de p rotivniciistaruintii Romi nilor in Dac ia, vom resp unde pr intr'o alta. Seafia oare muI te documente asupra Tra nsilvan iei inaintea a-cestui v eac ? Cel ma i vec hiu este d in 1 165 si chiar a l 5-leadin sirul 101' contine 0 dov ada i nvederata de spre aflarea po-porului no stru i n Transilvani a.

Ace st doc umen t este d in anul 1197 ~ i por neste de l a re-

gele Emerich, care d arue ste 0 stapinire b isericii sf. Mar tinde Orod; docum entu l arat a intre altele ~i hotare le ace lei po-sesiun i in modu l urmator : are deci d e marg ine in parte ameridion ala Fequetfee; de aici mer ge pe drumul eel mare laHegesholmu 1). Acest cuvent de p e urma cont ine dovada decare e vorb a. El este alcat uit d in do ue part i : cea d'intaiuungureasc a: H eges, de la Hegy, munt e, deal; a dou a romin a,holmu= deal, forma dubla aspirata d in culme, de la la tines-cuI culmen, dea l 2).

') Teutsch und F irnhaber Urkundenbuch zur Gesch ichte Si eben -burgen s, Wi en 1857, p: 6: in meridionali parte h abent metamsupe r Feqeutee, deinde prot enditu r per magnam viam ad He-qeshol mu .

') Sunt mai m ulte localitati cu aces t nume in Roman ia: Holmu satin judo Romanului , corn. Vovrie stii j Hotmu sat in judo Iasi, corn,Hoisestii j Holmu in judo Va slui, corn. D ragusesti, (vezi Fr unees ci:dictionar topo grafic al Rom aniei, Bucuresti 1872). In Trans ilva-nia aflam sa tele: Cr ihalma, Cohalmu. Rominii din Tra nsilvaniaau cuventul hil?mt, radicatura, movi la. Com para lat . culm en. ital .

l2 1


2/53

colmo, milan. colm a, sp. culmbre .jior z. cume. vsl. hulmp ol. che lm.Ungurii deci au im prumutat de la Romi ni cuventul lor ha lom, mo -vila de hotar . In l imba ro mina acest cuvent se tiue de 0 intreaga fami -lie, pe ci nd in nngureste el este cu totu l isolat. In aceasta limbanu exista nici un cuven t cu forma ~i inte les ana log, in ci t sa lesea presupun e ca ar fi d e origina maghiara. Este n umai cuventulhol mi care ins amna cite ce -ua . Dar chiar cind s'a r admite ca 1 0 -manescul holmu. vine de la ung urescul halom inca clovada pe ca revoim s'o deducem din heq esholmu . n'ar f intrn nim ic atinsa, int rucit acest nume co ntine fo rma romaneasca a cuv entului, Heq esholmu ,cu articolul pos tpus si lll l acea ungu reasca, lieqes halom, care cutoat e aces te ar fi fost mult ma i firea sca intr 'un document unguresc.Comp. Feketc holmu in Feier V, 2, p. 164, anno 1274 ~iVII, 4 P:136 unde Fejer expl ica acest cu vent pe ungureste pr in Fekete ha loni. Pana acuma aceasta dovada nu f usese bagata in sama . Secredea ca cea d 'inta iu aminti re a Romini lor s'a r fi aflin d int r'uudocument din 1 222. Vez i mai jos .

1 D. e. Teutsch und Ji'im habe1' , Nr. X p . 8 anno 1 211 , Nr. XV, p.13. a 1219.

122

Ungurii , auzind pe ' Rom inii acelui timp numind ac el dealholm u, nu intelesesera et' insam na cuventul ~i, lulndu 'l drept

nume p ropriu , i anin ara a pelativul Heges formind num ele He-gesho lmu adica dea lul holmului , ceea ce in ungureste ar al-catui 0 tavtolo gie. 0 alta im prejurare ca re intareste roma-nismul cuventului este final a u care nu este de cit artico-lul rom auesc po stpus, prescurtat din u l in u dupa c um a-ceasta se o bicinueste adese -ori chiar astazi, cind se zice omu

111 loc de om'ul, calu in loc de calul .Nu trebue s a ne mir am ca de ~i unele din cel e mai vechi

clocumente a l e Transilv anie i, contin d elimitar i de mosii, 1) clecinumiri geografice, acele de obirsie romaneasca sa : fie a ~a derari. Ungurii au pu s in toate timpurile in lucr are m aghia-rizarea a tot c e-i incunjoara, Ei clau de ci tuturor locurilor ,

apelor sau dealurilor numiri un guresti. A ~a g asim mai tir-ziu chiar 0 suma de docum ente in care se pom enesc s ate , cese zic a fi rom anesti, sub denumiri un guresti, ~i nu este deaclmi s ca ele sa nu :fi avut pe lin ga num ele 101 oficial ma-


3/53

123

ghiar ~ i unul na tional al poporului carele locuia , dar care nu

este amintit in document. Ast-fel un act din 1 360 pome -

neste despre; v illa s olachales, Zalatin a, Harpatokfalva, Ka -

pacsfalva, Drzefalva, Hernershaza e t Sugatugfalva ~i u n al-tul din 1387 ami nteste : possess iones nostras valacha les, Ke-repecs, Lafalva, Sztanfalva, Zavidfalva, Kathonega, Ardanhaza,

Medencze, Draga-Bartfalva et Sando rfalva ') . [umai vr'o doue

din ace ste nume t radau originea 101 slavon a sau romin a pre -

cum Zalatina sau Kapacsfalva; to ate cele -l'alte apar ea ne-

cunoscute, investmint ate in hain a cea ungureasca, De ace easpre esemp lu gasim in un ul din aceste vechi documente a-supra Tran silvaniei pom enita cimp ia Kereetes sub aces t num e

ungu resc ~ i nu sub ac el de Pr atu l l1ti Traian pe care 1 1pur -ta in ca de la co louisare a Dacie i ~i sub care este ~i astazcunoscuta la Romini 2). In genere in toata colectia lui T eutsch

~i F irnhaber in care se cuprind 230 de documente ~i m aimulte sute de n umi ri geografice, c u greu se vor gasi 30 de

numiri de obirsie romina, Ace st nume Heqesholmu a sca patea prin min une de potopul num irilo r maghiare ce s'a u re-

varsat asupra Tran silvaniei, ~i au past rat pana in zilel e noa-stre una din dovezile cele ma i invederate des pre e xistenta

Romini lor in aceasta tara la ven irea U ngurilor ; caci ace stia

cat-va tirnp dupa ce c ucerise Tra nsilvania , num esc c u un

nume romanesc un deal, ca re num e faI'a indoiala ca a tre-bui t sa 'l primeas ca cu multi ani m ai inainte , de la un po-

por a sezat in im prejur imi.

Romin ii sunt pom eniti chiar sub num ele de Valachi pen-tru intaia oar a in un doc ument din '1222 ~i anum e ea 10-

') Ce l intaiu 1360 cont inut in Fej e r, Codex diploma ticus regn i Hunga- .riae, U, 3, p. 159; ee l al doilea 1387 in Du lisco vite, citat dePi e Abs tammung del' Rumae ncn, p. 148 nota 29.

') Teutec h. uncI Firnhab er p. 2. Trauenf eld. Geogl'aphischer Lexi-con Sieb nbiirge ns, W ien 1839 . s. v . Kereztes. Ve zi ~i rnai jos,Cap . VII, Top onimi a.


4/53

24

cuin d partea sudic a a ta rii , din jos de tara Barsei, in mu nti,lucru d e ca re pare a se mir a Ros ler, dar ca re nu este decit pr ea firesc int ru cit Romini i locu iau partea mun toasa atarii , dup a cum am ar atat'o pana aici ~i vom avea pr ilejuls'o mai dove dim in ca ~i in pa ginile ce urmeaza,

Se crede a se fi descoperit 0 dovada invederata des prelipsa de popor atie indi gena in Tr ansilvania, la ven irea Un-gurilor , intr 'un d ocument din 1211 p rin ca re rege le AndreiuII da ca valer ilor Teutoni t ara B arsei, pe ca re 0 nume ste

d e~arta ~ i nelocuita'' 1 . Protivnicii staruin tei Rominilor inDaci a, care pun in lucr are 0 criti ca din cel e mai migaioase,ind ata ce es te vo rba de un text co ntrar teoriei 101', par auita puna ~i principiile criticei celei mai ele mentare ~i cuprilejul ac estui do cume nt, dup a cum i- am vezut pro cedind intot-dea-un a unde afia vre-un lo c ce se pot riveste cu tinta ceurmaresc, Era cu t o ate aces te prea u~or de a se c onvingeca aces t loc din do cumemul citat, nu putea fi lu at dupa cu-vent. Intr 'adeve r actul papei Honoriu s intaritor don atiun ei,de ~ i reproduce aceasta calificare a pame ntului de de~e rt~i nelocuit , a dau ga cite-va rinduri m ai jos ea: oamen-ii carear l ocu i pamentul in momeniul donap iunii Sa fie scutiti d eori-ce sa rcini , Aceiasi contr azicere este continut a in alt e dou e

documente aproap e con timpo rane ~i care se re fera la aceiasidaruire 2). To ate aces te documente dov edesc fara nici 0 in-doiala ca tara B arsei era locuita at unci cind a fost data ~ianume d e 0 popor atiun e alta de cit cava lerii.

Teutsch uncl Fi rn h ab er , p 9: terralll Borza nomine-licet de -sertam et inhab i ta ta m,

2 Teutsc h uncl F imhab6? ', Nr. XIX, p. 20, anno 1222: quand alllterram nomine Bur szarn tunc desertam et inhabitat am=-ad hochomines qui te rr am ipsam inha bita bosi t quamdo dicta dona tiofac ta fuit vobis . NI . XIV , p. 11 , anno 1 213: te rra Bor za va -cua e t inhabitatam-v enwersjs ejusdenv terr aae inco lis, p resen iibuet futu r is , Nr. XIV, p. 12, a . 1218:/ te n ' am de Bur za vacuamet inhabitatam=-d ecimas ipsius terrae ab eis inco lis tani futuriquam pre sentibus exsolvenda s .


5/53

2 5

Este de ci invede rat ca tara co ncedata cav alerilor Te utoniera departe de a f i fost lipsita de popo ratie, In afara de acestesa vades te din d ocument.e co ntimporane ca inconjurimile ei eraulocuite ~i anume to cmai de Va lachi. Ast-fel un document din ace-las an cu confi rmar ea papei Honoriu s, vorbind d espre drepturi leincuviint ate cava lerilor Teuton i, spuue ca li s'au concedat a nuplati nici 0 dare cind vor trece prin pamlnturil e Sec uilor saua le Vola chilor 1 . Act ul de intarire al papei Honoriu s vor-beste despre 0 alta mosie Cute bur c adao sa de Andr eiu ea-tre don atia anterioara a tare i Barser ~i da ac estei mo sii eamar gine pa ra Valach iior , care era de ci un tinut bine deter-minat 2).

Prin urm are chiar alaturea cu thra Barsei, se intindea deo parte tinutul Sec uilor, de alta acel al Va lachilor. Fiind cadocumentel e constituti ve ale don atiei vorb esc de 0 poporatiede ba stina a terei Birsei in mom entul chiar cind a fo st dar uita,

aceast a poporat ie nu putea fi de cit romina sau sec uia,asemenea ace leia care locuia in tinuturil e marginase . Tre -bue d eci m ai mult de cit bun a vr(l inta p entru a gas i in a-cest document cee a ce Rosler ~i D. Hu nfalvy c red a fi des-coperit , 0 dov ada c a tar a conced ata caval erilor Teuton i erapust ie, pentru a putea aduce acolo pe Unguri ~i pe Nemti

inaintea R omini lor.Noi credem din potri va ca vo m put ea sta bili cu ajutorul

docum entelor ~i a celor lalte isvoa re studiate pa na aici c aDacia, de parte de a fi desarta de oa meni, bine inteles de 0 -barsie romin a, num era 0 poporat ie inde stul d e insemnata deaceasta rasa, care locuia de ambel e parti a le Carpati lor, in -

Teutsch un d F imhab e1', NI', XV IU p. 1 8, a, 1222 : Item con-cessimu s quod nullu m trib utum d el::eant persolvere, nec populi eo-rum, c um tran sierint per terrani S iculoru m aut per terrasn. Blac-con~1n , '

2 Id Nr, xrx, p, 20, a. 1222: C utebm'c-que procedit usque adtenn inos Blac01 'U1n .


6/53

126

cepend de la Portile de fer , de a lungul V alachiei ~i a u-nei p arti din Moldov a, pana prin actualul tinut al Bacaului ;precum ~i in centrul Tr ansil vaniei.

Documentele anali sate mai sus vorbiau de Va lachi car i arf i locuit un tinut din r egiunea Br asovului , in me giesie cu taraBarsei. 0 alta regiune locuita de Romini se intind ea catr ecea lalta parte a Transilvaniei , pe lin ga S ibiu, un de se ase-zase cei d 'intai coloni sti germani ~i carora re gele And reiuII reinoe ste in 1224 privilegiile incu vintate de catre na in-tasii s ei cind zisii Germani venir a sa locuia sca T ransilvania ').Documentul de care e ste vorba po arta num ele de Andrea-num ~i contine intre altele voia d ata cle rege coloni stilor dea intrebuinta spre folosul 101 padurea Blachilor ~i a Cuma-nilor impreuna cu acei Blachi ~i Cumani 2 . Nu este cu pu-tinta de a determina asta-zi intr'un chip lamurit pe unde seintinde numita padure. D-I Teutsch. 0 a~aza ltn ga Olt; d-lHunfalvy in partea Sibiului 3 . De sam a es te ins a impreju-rarea ea aceasta padure a Valachilor era a sezata in 0 cu to-tul alta regiune de ' cit di strictul Valachilor pomenit in do-cumentul din 1222 , de unde se ade veres te existenta Romini-lor intr'o alt a parte a Tran silvaniei .

o a treia pomenire a Valachilor, tot in regiune a Sibiuluine a fost pastrata intr 'un document din 122 3. Acel asi regeanume Andreiu darueste manastirei Kirc h 0 bucat a de pa-ment pe care 0 ia de la Romini 4). D-I Hunfal vy care nu

') A supra ac estor dou e co loni zari ge rmane deosebit e ale 'I'ransil-vani ei, vezi Teutsc h, Ges chichte del' siebenbur ger Sac hsen, Leip-zig 1 8 7 4, I, p. 1 4 -1 6.

2 Teutsc h und F imhabel ', Nr. XX VIII, p. 30, a. 1 224: silvamBlaco rum et Bissenoru m cum aquis usus comu nes exe rcendo cumpraedi ctis Bla cis et Bissen is eisdem cont ulimus .

3 Teutsc h, Gesc hichte del' sieb. Sachsen, I p. 30 ; Hw~falv y, Ans-pru che, p. 85.

4 Teut sch und Fimh abe1', Nr. XXIII , p. 2 4 a. 1223 : Mon asteriode Kirch=confirmamus in pr aesenti privil egio terram quam primo


7/53

127

poate ta gadui aeest {apt , observe ca Va laeh ii aces tia nu seaseza se acolo d e ci t vremelni c (zei tweilig), Pe ce '~ i inte-meiaza p arerea sa, uita insa a ne sp une. Noua ni se pare

din contra ca daca rege le ie de la Va lachi 0 bucata de pa-pam ent pentru a inzestra manast irea a min tita, ac easta dov e-deste pe depli n ca Valachii treb uiau sa 0 pose de mai inainte ,~i deci erau asezati p e ea , In 1252 , dupa nava lirea Tata ri-101 intimplat a in 124 1, acesti Valae hi care locuiau teritoriulmanastirei Kirch sunt pomenit i din nou; rege le Bel a IV

darueste unui Sec uiu mo sia Seek care era c uprinsa intre Sa-~ii din Barasu , Sec uii din Sepsi, ~i Va lachii din Kirch '). D-lHunfal vy, uitind ca a intilni t pe ace sti Va laehi in ca in anul1223 in acela s loc gindeste ea poate acest i Va lachi s'austabilit aici dup a navalire.

Un document din 1 247 ne va a rata inca alte teritorii 10-cuite de Romini l a ineeputul veacului al XIII-l ea, teritorii a-sezate pe la'u rea meridion ala a C arpatilor din pa rtea Vala-chiei. Re gele Be la IV pentru a apara ta ra lui d e reinto ar-cerea navalirii mon gole, care p usese in 0 cump ana asa degrea statul un guresc , vroeste s a aseze pe ma rginil e Trans il-vaniei din spre M untenia pe cava lerii Sfi ntului lo an din Ie-rusalim . Prin actul seu de donatio e l dispune in favoarea 101

de tara Severinului ~i de ce le do ue Knezat e a lui loan ~ i alui Farcas car e se aflau aco lo, pana la riul Olt, necuprinzendinsa in acea sta don atio tara Voivod ului Va lach Lin oy (sauLyrtioy), pe car e 0 lasa Va lachilo r precum 0 avuse ~ i pan aacuma, Dincolo de O h el concedeaza cava lerilor toata Cuma-nia, scotind eara si afara tara voevo dulu i Va laeh Seneslau pecare earasi spun e ca 0 lasa Va lachilor precum 0 stapani se ~i

eidem mon asterio co utul eramus, exemptosn. d e Blac cis, D-I P ie Abstammun g, p. J 64, rapoarta locul ex emptam de Blaccis lascutirea d e dreptul romin. (?)

Tetttsch und Fi1'nhabm' Nr. LXVIII, p. 70 a. 1252 : terram zek ,inter t en' as Olachorum de K ircz, S axonum de B arasu et terrasSiculorum de Se bus ex istentem .


8/53

2 8

mai nainte I). Rominii de ci posedau pe coasta meridionala aCarpatilor mai muIte pri ncipate, c are corespund tocmai cuasezarile 101'p e parte a nordica a aces tor munti ~i anume a-cei de dincolo d e O1t cu Rominii Tr ansilvaniei din re giuneaSibiului ace i din V alachia mar e eu fratii 101' de p este muntidin r egiune a Brasovului. Gas im dec i am bele 1aturi ale Ca r-patilor locuite de Romini.

Daca urm arim cercet arile , mai dam pest e Ro mini ce ar 10-cui tot intr' acel timp parte a cea mai rasaritea na a lantuluicarpatin, acolo und e acesti munti into rcendu-se deodat a ca-tre no rd ine ep a alc atui m arginea despart itoa re a Transilva-niei de Moldova. 0 bula papal a din L234 pomeneste exi stentaValachilor in episcopatul Cuman ilor. Papa spun e in ea ca a rfi aflat c a in zisul epi scop at ar l ocui niste popoare ce se nu-mesc Valachi, c are de ~i s 'ar considera de cr estini , nu pri-mesc sfint ele tain e de la Epi scopul Cumanil or, ci de la niste

pseudoepi scopi ce se tin d e ritul grecesc, ~ i atrag chiar l areligia 101'pe Unguri , Sas i ~i al~i orto doc si 2). Este inved e-rat ca aici este verba de o m asa ma i mare de Va lachi , devreme ce ei au episcopii 101 '~i sunt in stare chiar sa atra-ga la ritul 101'element e streine.

1) F eje r IV, I , p, 447: damu s et conferimus illi et per eum di e-tas domui to tam terram d e Zewrino c um alpibus, ad ipsa mperti-

nenti bus pariter cum kenezatibus Ioan i et Farcasii usque ad f lu-vium Olt ae, excep ta terra Keneza tus Lyrtioy (P1', Lynioy) voi -voda e, quam Ol ac his 1'e linquimus, P 1'oUt iidem . hacienus tenuerunt .-Ad haec co ntulimu s praeceptor i ante dicto-a fluvio O ltae e talpibus Ultrasilvanis tota m Cumaniam sub ei sdem cond itionibu s,qua e de terra Z evrino superius sunt expressae, exeep ta terra See-neslai voiv odae Otacborwm ; q uam eisdem re linquimus, prout iidemhactenus temterun t ,

') F eje r Ill, 2, p. 350: In Cumanorum episcopatu sicut acce pimu squid am populi qui Va lac hi vocantur ex istun t, qui ets i censea nturChrist iani, Roma nam eccles iam co ntemne ntes, no n a venerabi lipatre nostro, episcopo Cuman orum , sed a quibusdam p seudoepis -copi s, grae corum ritu t enentibus univ ersa recipiunt sacramenta ,


9/53

Episcopatul Cum anilor era acel asi care m ai din vechi senumea al Milcovului , asazat pe paraul cu a celas nume, intre

tinuturile Putnei ~i al Rimnicului Asupra ac estei episcopiial ~ilcovului avem un document din 10 96, in care Lauren-tius, epi scopul ei, cere ajutor de la Secui pentru a repara bi-serica cea intemeata d e strabunii 101 ~i care acuma era ru-inata, I Pe la 1 228 Rob ertus Strigoni ensis archiepiscopulUngariei institue in ace asta epis copie un scaun menit cu de-osebire pentru intoarcerea Cumanilor la crestinismu ~i schim-ha numele acestei epis copii din acea a Milco vului in a cea aCumanilor. S ecuii, intemeitorii ei, se sup ara pentru aceastaschimbare a titlului bisericei 101 si sunt mustrati de noul e-piscop Teodori c, cu urm atoarele cu vinte : Ce v a sup ara schim-barea numelui , cind epi scopatul r amane cu a ceasi ratiune ~ivirtute catr a natiunea voastra ? Au in biserica lui Christos

nu s'au imp acat sa pasca alaturea lupul ~i cu mielul ; pen-tru ce oar e nu ~i Secuiul cu Cumanul ~i Valachul ? 2) Din a-

nonulli d e regno Ungariae t am Un gari qu am T eutonici et alii 01 -todoxi mor andi causa cum ip sis tran seunt ad eos dem et sic cumeis, quasi po pulus unus factus cum eisdem Va lachis, eo co ntempt o,praeimi ssa recipiu nt sac ramenta. C omp. Pi e, Abstammun g p. 114nota 26 .

Hasdeu Arhi va istorica I, 1 , p. 59. (reprodus dup a Benko ,Milcovia): Laur entius in di e nomin e Ecclesiae-M ilcov iens is mi-nister, presbyteris Siculorum d e Kecsd, Orbou et Scepus-salutemin omnium Salvatore. S icut fr aternit atibu s vestris-traditum fue-rat a domino Mi chaele, bonae reco rdationis praedecess ore nostroet se dis huiu s vero rest itutore usque hodie in finem non perduc-

. tum, qualit er collecta undiqu e ... in aedifi cation em sedis et sanctaeecc lesiae ... univ ersum populum hortarentur memi nisse han c ... ec-clesiam pris co tempor e, cuiu s memori am rerum alt eration es prop e

deleve runt, pro se cum pro suis antt iquis pa rentibus fundatam etduri s temporibu s co nservatam etc.-dominae incarnationie MXCVI .

2 Teutsch ~t nd Eirnhaber, No. XIII , p. 45, a. 1228; Quid vobisofficit nom inis m utat io, eadem manente episc opatus e rga vestramnation em ratione et virtute ? Nonn e in ecc lesia Christi lupum etagnum un a pasc i convenit . Quidni etiam Siculum cum CumanoOlachoqu e ? Comp. Katona, Hist. Cr it . . V, p. 526.

9

129


10/53

132

Toate aceste dispositiuni pe care regii le iau in pnvir eaValachilor dovedesc intr'un chip neindoelnic c a aces t poporera p rivit ea supus de-a-dreptul catre autoritatea r egala, c ittimp el locuia tinuturile sale particulare. Da ca din contr a i~istramut a asezarile sale pe pamenturile nobililor sau ale bi -sericilor, el devenea, dupa dreptul feodal , care predomnia inacel timp in Un garia ca ~i in apusul Europ ei, supu s propri e-tarilor mosiilor pe care se stabil ea; in cepea a plati acestoradajdiile feodale fiind scutit de acele c atre fisc. Regele ins a

avea interes ea Valachii care s 'ar afla pe p amentu rile nobi-lilor sau ale altor proprietari sa fie intruni ti pe domeniul seuregal, unde ei ar pastra ea ~i in tinuturile 101 parti cularecaracterul de supu si regesti. Da ca ace sti Va lachi ce s'ar afl ape p amenturile nobililor n 'ar fi fost de m ai inainte supu si airegelui, ce drept ar fi avut acesta a ordona ca ei sa fie a-dunati pe domeniul s eu ~i inc a cu intrebuintare a puterei in

eaz de opunere ?Daca insa documentul adus de d. Hu nfalvy nu dovedeste

nimic in contra aflarii Rominilor in Tr ansilvaia, un al tul,care tocmai a fo st liisat la 0 parte de pubIi cistul un gur, a-rata dinpotriva ca Rominii erau foarte numerosi chiar in a-eel timp in vechia Dacie central a.

In anul 1 260 Otocar re gele Boemiei ind reapta catra papao scrisoare care 'i spune c a in armatele lui Bel a ~i StefanV regii Un gariei, pe care le au comb atut, se aflau num eroasetrupe de Cum ani, Unguri , Slavoni , Secui ~i Valac hi I).

Eata cum intele ge dol Hunf a lvy sa scrie i storia I Cu aju -

valeant comm orari, ab omni que exactione, seu co llecta 1'egali sci -licet q~tin qua gesima, decim a seu quacunque a lia , iidem O laci ex -

torres habea niur peni tus e t immu nes .') Fejer IV, 3, p. 15: q uod adversus innu meram mu ltitudinem i n-

humano rum hom inum, C uman orum , Ungarorum et diversor um Sc la-voru m, Sicu lorum q uoque et Va la chol'~tm, Bezze nino rum et Isma-eIit arum- gessimus .


11/53

torul unor interpretari ea acele pe care le-am insemnat inmai multe renduri ~i mai punend la dos documente impor-tante, D-sa ajun ge la prea poetica incheiere ca ; Rominii araparea pana la aceasta epoca in Transilvania ca niste nou-rasi pe un cer azuriu . 1)

Aceste sunt insa documentele cunoscute , a caror analisatrebuia numai ctt din nou intreprinsa, intru cit ele n'au fostnici odata studiate in mod obiectiv, pentru a scoate din ele

cele ce contin asupra Rominilor. Apoi ele nu a fost puse inlegatura unele cu altele ci a fost tot deauna amintite in chipdespartit , in clt se intelege ca perdeau ast-feliu cea mai mareparte din puterea lor doveditoare. Exists inca 0 amintire ba-sata pe documente autentice, asupra careia au atras luarea a-minte, dupa clt stim pentru prima oara dol Hasdeu, eel mai adinccunoscator al izvoarelor istoriei romtne, care este estrasa din

un manuscript al biblioticei museului din Pesta ; aceasta sunaast-fel : Fiii acestui Urcund, Negrilii ~i Radomir, se zic a f ifost strebunii familiei Tomay-aga, Valachi nobili din Barsa,Spre a carui dovada autentica aducem extractul protocolar alcomitatului Maramuresului c are spune: ca coboritorii fami-liei Tomay-aga, produc in anul 176 3 inaintea judecatorieifiresti a comitatului recunoasterea lui Kendere s de Malom-

vize comitele aceluias comitat din 1445 in care Petru, Man-dra, Han, Kosyta , Sandrinus, Nicolau Pap ~i Nicolau de Visodovedesc ca primii lor parinti numiti Negrilii ~i Radomirdobiindise incii de ' la Sf. St eja numirea 1 :n 7cnezatul Vi-zc'ttlui .~) Ca este vorba de Romini se vede afara de anumita

I) Anspru che p , 85, I Simonchich, Noctium Marm aticarum vi giliae, MS '. 274 in quart lat .

in Biblioth eca Mus eului , din Pest a, p. 19: Hujus Urcund filii Ne-grile et Radom er dicuntur esse progenitores familiae 'I 'omay-aga,Nobiles Vala chi in Bor sa. In cuju s probam authenticam adduci-mus protocolarem Comitatus Marmaros extractum qui sic est:Familiae Thoma y-aga succ essores producunt anno 1763 coram le-

33


12/53

134

aratare a familiei ca vala eha inca si din numele unui a dinstrebunii ei, Negr ila, cu sufixul rom anesc ila . ~tirea apoieste scoasa din ni ste document e [ude cator esti, cele mai si-gure izvoare, ~i anume s e con stata din extratul proto colardin 176 3 ca stranepotii acelo r Negr ila ~i Radomir inf atosaseinaintea Tribunalului 0 diploma din 144 5 in care se spun eaca antecesorii lu i Petru , Mindru etc, anume acei Ne grila ~iRadomir fu sese daruiti cu knez atul Vizaului de c atra regelefite/an eel sfint al Un gariei, deci intr e anii 997-1038. Eatadeci Romini tocmai in Maramure s, in partile cel e mai nor-dice a le Daciei inca de prin vea cul al X-lea, ~ i cum suntei infato~ati? Ca niste judecatori de s ate care se bu curaupana la un punt de prero gativ e nobilia re, dup a cum vom ve-dea mai la vale.

Singura aceasta aratare ar fi de ajun s pentru a resturnaintrea ga teorie a lui Sulzer, Rosier, Hunf alvy; dar ei nu fa c nici 0

amintir e, despre din sa, s au ca nu0

cun osteau, sau ca ne avendintere s a 0 scoate l a lumin a, mai ales ca est e peste pu-tint a de resturnat sau de interpr etat, au tre cut'o sub tace re,cum a facut cu atit ea alte dovezi .

Noi credem c a din documentele analisat.e pana aici re-iesa ca Rominii lo cuiau in munt ii Carpati ~i in vaile 101 celemai apropiat e, a tit pe l aturea n ordica c it~i pe cea s udica ,

ca ei sunt pom eniti ea fiind respinditi pe tot in cunjurul m e-ridional ~i ra saritean aI Transilvaniei, ~i cu toate ca num e-rul 101 nu poate fi de termin at, posedam 0 indic are preti-oasa ca trebue s a fi fo st insemn at in impre jurarea ca ei a l-

gitim ario comitatus foro N obilitatis recog niti onem K enderes deMalomvi ze c omitis co mit atus ejusdem de anno 1445 in qua Pet rus,Mandra, Han, Ko szta, Sa ndrinus, Nico laus de Pap et N icolaus de

Viso specifica tur, quod ip so rum p rimi s pa rentibu s Negri lle et Ra-domer vocat is collatio adhuc a St. Stephomo facta s it, pro fideli-bus serv itii s, in Kenezatu de Viso, Apud Hasdeu. Istoria criticaEd. 11 Bucures ti, 1874, p. 123, n ota 1 7.


13/53

13 5

catuiau 0 par te de sam a a arm atelo r unguresti . Clt desp re

timpul de cind ei ocupau aceste locuri este p rea firesc lu -eru a nu intalni niei 0 pom enire intru clt erau bii.~tina~i aiacestor t el'i. Despre Unguri, Sasi ~i Secui avem aratari mai multsau m ai putin precise as upra timpului cind ei venira sa 10-

cuiasca in aceste regiuni; despre Romin i nimic caci ei n'auvenit de ni cae ri ; ei erau de loc de a ice, peste ei au v enit

celelalte p opoare. De acea c hiar la la primel e ~tiinti ramaseasupra terilo r noas tre ii ~i gasi m pomeni ti ; a~a pe timpullui

Sf. Stefan. Eata -ne dec i departe d e noura ~ii t d-lui Hun-fa lvy ~i aceasta indepartare va c reste ~ i mai mult cind vomstudia a cuma starea sociala ~i polit ica a poporului romin , pe

care d-lui Hunfalvy 'i place a ~i -o inchipui ea aceea a unornoma zi.

Am aratat ~i mai s us ca nici odata Rominii nu au parasit

Cll totul viata asezata pentru a se deda a cel ei nomade , cutoate ca in m ai multe locuri ei s au dedat la pastorit, Ast-fel am gasi t ca c hiar in Ba lcan i Va lachii cultivau griul . Tot

a~a se intimpl a ~i in vech ia Dac ie. In primi i timp i ai nava-

lirei, cind Rominii fura siliti a ca uta 0 scapare in munti ,

este probabil ca agricultura fu putin cantata; dar ind ata ceHunii se retra sera ~i A varii se asezara in Pa noni a, Romi nii

incepura a se cobori in vai unde putura da 0 mail ma re in-tindere lu crarilor 101' agricole. Ei se a mesteca ra cu Slavii,

care se asezase in tara pe timp ul Ava rilor , ~i adaogira ast-felelementul slavon al lim bei 101 ', pe ca re 'I dobindi se inca d in

convietuirea 101' in munti alaturea cu Sarmatii.Dovada cea mai inv ederata a aces tei imprejurari se afi a

in limba in susi a Romi nilor, care c ontine mul ti termeni pri-

vitori l a agricu ltura de obirsie latina, prec um : ara (arare) ,arie (area) , fa lee (falx), agar (ag rum ) seeere (sicilis), gt iu


14/53

3 6

(granum), ore (hordeum), malaiu (milium), rrapita (rapa), sa-

carra (secale) etc.

Pentru cultura viei amintim: vie (vinea), vifa (vitis), v'in

(vinum), poanu: (poma), must (mustum), aHa (uva), strHgw'

(tryga); iar pentru aceea a albinelor: albina (de la alveus),

ceara (cera), miere (mellis).

Afiarea unor asemenea termeni in limba romina dovedeste

deci ca Rominii se dadura neintrerupt lucrarii pamentului de

la colonisare inainte, fiind ca daca n'ar fi fost asa, atunci a-

ceste cuvinte ar fi trebuit ~a se fi pierdut din intrebuintare,precum s'au intimplat buna oara cu termenii privitori la viata

r'

de stat roman, care au fost cu totii uitati. Daca Rominii

ar fi venit in Dacia in starea de popor nomad de ciobani,ei ar trebui sa infatiseze astazi in limba 101 0 terrninologie

agricola imprumutata de la popoarele acelea ce i-ar fi invatat

lucrarea pamentului, ~i mai ales cuvinte de obirsie ungureasca,

lucru despre care nu se da nici de cea mai mica urma: caci

nH exista in limbo roinina nici un. singH1' CHvent privitor laagricHUHra, care sa fi fost imprumutat. de la Maghiari. Dinpotriva sunt oare cari termeni agricoli pe care limba m a-ghiara i-au luat din cea romaneasca. Ast-fel aratni, aratos

care insamna seceris nu este de cit romanescul ara; alakor

vine de la romanescul alac (un soiu de hrisca), latin. alica,span. alaga.

Singura inriurire pe care Rominii au suferit'o in termino-logia 101 agricola este ace ea a elementului slavon. Ast-fel

intilnim in limba 101 alaturea cu cuvintele citate mai sus al-

tele, privitoare tot la lucrarea pamentului, care vin fara nicio indoiala de la Slavoni: lan, otaoa, braedd, toloacd, par-loaga, prajina, cucurue, ciocalau, coasa, plug, grapa. In vi-

ticultura aflam : cram a, in apicultura: roiu; prisacd, trantor.Aceasta imprejurare ca Rominii au imbogatit vocabulariul

101 agricol prin imprumutari facute exclusiv de la Slavoni ~i


15/53

137

ca n'au lu at absolut nnmc de l a Unguri , dovede ste int r'unchip in vederat ca e i au tr ebuit sa practice a gricultura im-preun a cu Slavonii mult timp inaint e de venire a U ngurilor ,~i ca Unguri i care au facut din potriva ca te-va imprumu turiin termin ologia lor a gricol a at it de l a Ro mini cit ~i de la Sla-voni , s'au asezat s i au deveni t agriculto ri dup a aceste po-poare.

Eata ce ne in\ 'ata ce rcetarea limb ei romine. Aceea a do-cumentelor in tareste din t oate punt ele aceas ta inchi ere ~i

conduc e la resultate identice.Ace stea n e arata pe Va lach i ea ocuptnd ni ste reg iuni h o-

tarite , cea ce nu a r pute a avea loc pentru un popor nom ad,care propriu vorbind , n'ar e tara. Ast- fel documentul din 1 222vorbeste d e termini Volac horum pe care 'i arata ea hotarel eunui teritoriu determinat ; acel din 1 252 ie de as emenea ti-

nutul Valachilor din Kir ch ea mar gine p ana unde s'intind eaproprietate a daruit a se cuiului din Sepsi. M anastirea Kirchprimeste ca dar in 12 23 0 alta propri etate pe care r ege leo arat a ea luata de l a Va lachi; 0 padure a Transil vaniei senumeste silva Bla corum, ceea ce a rata ca V alachii a vea uproprietat ea e i, ~ i ce se intareste inca prin faptul c a regeleimpune Valachilor de a imp art cu .Sa~ ii din Sibiu folo sul a-cestei p aduri . Ma i departe vedem pe rege v roind se intru-neasca pe to ti Va lachi ce s'a r gasi pe pr oprie tat ile nobilil orpe dom eniul seu. Aceasta mes ura s'ar fi putut e a aplica a -supra unor nom azi ?

Exist a un a ct care dove deste nu num ai cit c a Va lachiierau propriet ari la epoca cind el fu redactat; dar ca fusese

in toate timpuri le. E l dateaza d in 1231. Un oare ca reGallus fiul lui W ydh de Bor d dupa c it se ved e un germandin Flandra , cump ara 0 propri etate de la un Romin, Buiulfiul lui Stoia , asezat a in tinu tul Valachilor; dar el declarainaintea capitulului bi sericii transilvane , ca consimt e a ina-


16/53

1 3 8

poi aceasta proprietate ve chiului ei st aptn , un alt RominTrulh fiiul lui Cioru , de la car e primise indar at banii ce-idadus e lui Buiul , fiind ca Trulh dovedi se prin num erosi

ma rtori ca acea sta propri etate a partinu se din timpuri i-memoriale strabunilor , mo silor ~i stramo silor sei I),

Acest documen t singur ar f de ajun s pentru a resturn adin temelie toata cladirea de sofi sme pe care se intem eiazateoria Iui Rosier si a d-lui Hunfa lvy, cac i el do vedeste intr '-un chip n eindoelnic u rmatoar ele lucruri :

1

Num ele rorntn al proprietatii Boia, care vin e de la bou.2 F aptul ca aceasta prop rietate era as ezata in districtuI

Valachilor , ceea ce arata ca Va lachii aveau 0 proprietate te-ritorial a care nu se imp aca cu 0 stare nomada,

3 Ca un Romin Buiul fiuI Iui Stoia vinde aceasta pro-prietate unui strein in 1231 ~i ca prin urmare eel putin laaceast a data nu poate fi vorba de 0 stare nomada a Romi-nilor.

4) Ca vechiul propri etar al aces tui p ament era ua alt Ro-min Tru lh. fiiul lui Cioru care dovedise prin mar turi inain-

) Teutsch. und Firn haber Nr. XLIX , p, 50. a, 1231: Quod acce -dens nost ri in pr aesentiam Gallus fi li~6s . Wydh de B ord con fessusest co ram no bis, quo d licet terram Boje terre Zumb uthe l conter-minam, e t de praesent i in ipSC6terra Blacorum existentem hab i-tarn proprii s suis just isque im pensis ab ho mine BUj~6l filio Stojecoe merit- considerans tarnen q ualiter eadem terra C6 tempore hu-Inc mmn memm'imn transeunte pe?' maj ores, avos, atavosque i2J-sius T1 Ulh filii C hori: possessa et a temporibu s iam qui bu s ip -sa te rra Bla corum t erra Bui garorum ext itisse fe rtur, ad ipsam ter-ram Fugros te nta fuerit, qualiter id di ctus Trulh filiu s Choruquamplurimum h ominu m elogiis affirm are adnisus fuit, hinc ne

jurgia te mporum in proc.ess~ e nasce rentur , frate rne m utueque ea -ritatis-dictam terram Boje-e idem Trulh fili o Choru, acce pta eiusrecompe nsa in pecuniarum so lutione, remisit coram nobi s- , C u-ventul Ch01 'U se c iteste in ortogra fia ma ghiar o-latin a a veac ulu ide mijlo c Cior u: Compara Chak-Ci ak etc.v-Asupra lo cului r elativla Bulgari vezi mai sus, p, 79.


17/53

139

tea judecatii ca acest pam ent fusese al lui ~i al strebunilorlui, din timpuri im emorial e, hotarind ast-fel p e cumpar ator

ai into arce mosia pentru 0 despagubir e, spre a inlatura unproce s de r evindic are, car uia s'ar fi expus, dup a cit se vede,din pricina c a vinzetorul Buiul , nu era propri etar l egiuit alpamentului . Am v ezut mai SU R ca dov ada vechimei stapini-rii lui Trulh se ur ea ee l putin p ana la staptnirea Bulgarilorin Tran silvani a, adica pe vr emil e intaiului imp eriu Bulgar, i-nainte de 101 8.

Rominii aveau in ac elas timp ~i 0 biseric a organi sata subepiscopi de ritul r asa ritean, care era in de stul de puterni ca pen-tru a atra ge la densa pe catoli cii Transilvaniei. Ace~ ti e-piscopi romini er au stab iliti in V alachia, in aceiasi regiuneunde se intindea ~ j episcopia Cumanilor; eat a pent ru ce e-piscopii romini din terile de pe ste munti au fost tot-d ea-una sfinFti de mitropolitul Va lachiei , care poarta pentru a-cest temeiu chiar in zilele noa stre titlul de : Mitropolit alUngro-Valachi ei ~i exarh pl aiurilor .

Eata ce zi ce in aceasta privint a Eudoxiu de Hurmuzaki: Dupa imp artirea imperiului bi zantin in dio cese, facuta deimparatul Andr onic Pa leo logul, jurisdictia ec lesiastica a mi-tropolitul Valachiei se intindea nu nu ma i cit asupr a episco -piilor de Rimnic si Buzeu din aceasta tara, dar inca ~ i asu-pm episcopului romin din Tran silvania ~i asupra dio cesuluidin Maramure s in Ungar ia superioara, ca usa pentru care mi -tropolitul Val achiei ca re resedea la inceput in Te rgov istea ~ imai tirziu in Bucu res ti, purta titlul d e M itropolit al Ungro-

Vlachiei De la el prim eau cei doi episc opi din Alb a Iulia~i din Mun caciu in c azul imt impl ator sfintire a 101 ', pana dudunirea biseri cii romine cu acea cat olica rupse lega turil e co n-Iesionale ~i ier archice cu scaunul episco pal din Valachia. Ceidoi de pe urm a ep iscopi rasa riteni ai Transil vaniei , Teofil ~i


18/53

140

') Fragmente zur Gesch ichte del' Rum anen , II Geschichte d el' ru-manichen Kirch e in Siebenblirg en, p. 2; Co mp. p . 33.

2 Un do cument din 1326 c itat de d . Pie, Abst amun g, p. 149, nota

30 s pun e : ut n ullus Nobilis et homo po ssessionatus dicti Regninostri Hun gariae, signant er vera Nobilis in confinii s partium no s-troru m Sa pusi ensium e xistentes Walachos de parti bus ex t.raneispro nutriendi s animalib us et pec udibu s, in terra et silva sua te-nere et conservare aud eat et deb eat.

Atanasi u, primira inca co nsfintirea de la mit ropo litul d e Bu-curesti 1698 1).

In sfir sit Romi nii se arata la aceasta epoca ea inzestrati

eu cuno stint i care n u se impaca cu starea ap roape barbar aa unu i popor nomad . Ei intrebuinteaza scrisoarea ~ i de laei impru mut a Sec uii alfabetul , dup a cum 0 spune Kesa inlocul citat mai sus. Este eu neputinta a determ ina astaz icare era u li terile impr umutate de Seeu i, daca era u latinesau s lavo ne ciriliee. Noi eredem ca aceast a de pe urm a pre -sup unere este s ingura probabi la, fiind ca f ara nici 0 indo ialaritul crest in rasa ritean exista inca din acest timp la Rominisub forma sa bulgara ~i prin urmar e ei trebuiau sa fi avutin intreb uin tare si scrisoarea bu lgara,

Condi tiunea soc iala a Romin ilor, dupa cum 0 arata celemai vech i doeumente , nu este de ei aeea a unui popo r no-mad de pasto ri, ci d in potriv a aeea a unor a grieultori, pro-

prieta ri de pam ent, care aveau 0 biseric a organisata ~i in-ceputuri de c ivilisatie. Nu se poate tag adui ca n'ar fi ex is-tat in acest t imp ~ i 0 poporat iune de pastori , care s 'au pas-trat p anii astazi, ~ i care era si lita pri n chiar viata sa a duceun trai u pe j umatate nomad . 2). Dar aceasta poporatie , nomad a,care a lcatuia in timpurile ce le mai rechi majoritatea loeu itori lorDac iei, scaz u necontenit cu timpul, para lel eu coborirea Ro -min ilor in regiunea eea joasa a t/ lrii, und e se a sezau ea a -gricultori. Eata cum trebuie esp licat ordinu l dat de r egeleunguresc in 1293, de a intruni pe domeniul se u pe toti Va -


19/53

lach ii care s' ar afla locuind p e teritoriile nobililor. A ce~tiValachi, care la in ceput lo cuiau in p ropriil e 101 tinuturi , in

mun ti, era u supu si de a dreptul autoritatii re gesti , Nobilii ,avend nevoie de brate pentru a 'si cultiva pamenturile, smo-miau pe Rominii din tinuturile r egesti ; ace stia se coborautot mai n umerosi din muntii lor pentru a impopora cimpi a.Regele, vezend c a aceasta stramutare a domi ciliului 101 micsuraveni turil e sale , ne putend pe de aIta parte sa sileasca peRomini a reintra in vechile 101 locuinti , ia mesura de a a-

seza p e toti Romini i pe domeniul s eu, _To t in aceste imprejurari se gaseste ~i esplicatia faptului

asupra caruia d. Hu nfalvy i~i da osteneala de a starui atitde mult , an ume c a documentele T ransilv aniei ar pomeni inmai muIt e rind uri despre ni ste lo curi sterpe pe c are V ala-chii le- ar fi impoporat de iznoava, sparg end pad urile ~i des-

chizend lo cur ile pentru agricu ltura. A cesti Valachi nu suntimmi granti de din colo de Dunare , ci locuitori din munti carese co borau in cimpii J .

Foarte important pentru a dete rmina conditiunea socialaa Rominilor e ste documentul r egelui B ela din 1 247, pe carel'am atins ~i mai sus pe care in aa aice vroim a'l supun e u-nei an alise mai amarunte:

Prin acest do cument regele d a cavalerilor O spitaliti dinleru salim tara Sever inului impreuna cu knezatele lui loan~i a lui Farcas pana la riul OIt precum ~i tara numita L y-tira , ,ea ra dincolo de O lt intre aga Cumanie p ana la Mar eanea gra, esceptand din aceast a donatiune numai cit t erilevoivozilo r Va lachi lor Lyrtioy dincolo de O lt, in Munteniamic a ~i Senes a u dincoa ce, in c ea mare. De la toate terito-

Hunfal vy, Anspriiche , p. 101 ~i urm. Trebue sa insemnam cadl. Hunfal vy nu citea za in sprijin ul aces tui f apt de ci t documenteinedite, din col ectiunile priet enilo r d-sale, a caror autentici tatenu poate deci fi controlat a.

141


20/53

142

riile cedate regele invoeste cavalerilor ea sa perceapa juma-tate din veniturile 101' ~i spune anume ca Ospitalitii vor pu-tea lua ~i jumatate din veniturile regesti de la Valacbii dintara Lytira precum ~i jumatate de la acele ce se cuvin re-gelui din tara lui Seneslau, pe care totusi stim ca 0 escep-tare din donatiunea facuta cavalerilor. Pentru a intelege a-ceasta aparenta contrazicere trebue sa observam ca venitu-rile regesti din aceste deosebite terisoare puteau fi de douesoiuri: biruri in acele supuse direct autoritatei regelui ~ipe care el le darueste cavalerilor ; tribut in acele a le lui

. Lyrtioy ~i Seneslau, pe care le lasa afara din donatia fa-cuta ; ast-fel regele putea incuviinta cavalerilor jumatatedin veniturile sale din terile voevozilor valachi, fara ea ento ate aceste se fi dat cavalerilor vre un drept de ocarmuireasupra 101', pe care nici regele nu'l avea. Anume el le ce-dase jumatate din tributul cuvenit sie, Regele insa renuntain favoarea cavalerilor la unele venituri speciale din teriledate sub staptnirea 101' directa, anume de la biserici, atit a-cele existente clt ~i acele ce s'ar face in viitor, ~i care ra-min bine inteles nu in folosul Ospitalitilor ci in acel al bi-sericilor insasi ; apoi de la morile acelor terisoare a carol'desvoltare regele vroia sa 0 favoreasca. Lucru curios de lamoriIe din tar a Lytira care este aratata in document ea 10-

cuita de Valachi, regele crede ea nu are nevoie de a incuvi-inta aceasta favoare ~i '~i pastreaza dreptul la jumatatea ve-niturilor din ele, probabil din pricina ca aice, ele fiind bineintemeete, regele nu mai avea nevoe sa incurajeze infiintarea1 0 1 . Regele mai concede cavalerilor in totalitatea 1 0 1 venitu-rile pascariilor, afar a de acele de Dunarea, din care '~i o-preste jumatate, s. a. m. d.

Mai este de luat aminte ca Valachii din Lytira sunt obli-gati a face slujba militara ajutind cavalerilor de cite ori arfi sa se respinga vre un atac exterior ~i cavalerii sunt la


21/53

rindul lor indatoriti s a dee sprijinul 101 Valaehilor in aceas iimprejurare. In sfirsit mai contin e documentul di spositia ceafoarte insemnat a ca de ci te ori vr e un nobil din tara con-cedata cavalerilor , care am vezut 'o ca e ra locuita mai cusama de Vala chi, ar f i fost osindit l a moart e. el sa poata a-pela la curi a regeasca ,

A~a dar dupa acest document , Va lachii au atit din coacecit ~i dincolo de Olt ni ste ducat e pe jumat ate neattrnate,

asupra carora r ege le se opreste de a dispun e, precum face acu teri le supu se autoritajii sale. A cesti Val achi sunt aratatiea avind mori si sunt ind atoriti la slujb a arrnelor pentru a-pararea Ungariei alaturea cu cavalerii d e leru salim. Ei auinca ~i 0 nobleta careia re gele 'i reserv a oare care privilegii ,chiar in t erile conced ate in totu l cav alerilor, ' )

Oare toate aceste fapte constante ~i neindoelnice se im-paca ele cu starea unui popor nomad ? Oare ni ste pastorineo rganisati ar f i putut ei s a impun a regelui un guresc re s-pectul drepturilor lor ? Apoi cum put ea regele sa incredin-teze paza granilor terei sale unor o ameni care astazi ar f ifost a ice ~i mini cine stie und e? In sfir sit ce inteles a r a-yea d ispositi a ca nobilii din t erile co ncedate cavalerilor sa

poata apela l a reg ele? Dar se va sustine a poat e ca ace stinobili erau Un guri, S 'ar putea insa maca r admite ca regelesa fi con cedat 0 stapinir e atit de deplina cavalerilor asupraunei parV din poporul domnitor ? Regele a t f i avut o evoies a mai spuna c a nobilii un guri nu vor putea f i esecutati d e

I Aceast a nobleta romin a apare chiar de la cele d'inta i documente

unguresti. Ve zi F ejm', V, 2, p. 2 01, anno 1274: e osdem P etrum ,Paulum , Micou, Ioannem et Nicolaum ac Egidium et per eos he-redes eorum h eredum que eorum success ores de ipso iob agionatucastri pur e et simpli citer eximendo cum t erris eorum qu ocunqueiusto titulo possessis in numerum , coe tum et co nsortium Nobiliu ,rnservientium r egalium acc ipimus .

143


22/53

144

cit in urma unei judecati re gesti, clnd 0 atare di spositi e eracuprin sa chiar in e senta vechiii constitutii ma ghiare? ').

Documentul din 12 47 este cea mai puternic a dova da caRominii erau un popor a sezat in pa rtile Daciei. Combinat cuacel din 1 231 el intemeaza a ces t fapt mai cIar de cit lu-min a zilei, ~i numai cit cei ce nu vr au sa v aza ~i mai ale snu vrau s a inteleala mai pot sustine ba rfelile 101' .

') Reprodueem doeumentul in p artile sale esentiale, din eombin a-rea carora r eesa intelesul d at despre el in text : damus-Ilietaedomui totam t erram de Ze wrino, pariter cum Keneza tibu s loan-nis et Fareas ii usque ad fluvium Olt ae, excepta terr a Keneza tusLY1tioy voiav odae q uam Ol achis 1'e linquimu s P1' oUt iidem hac te-nus tenueru nt; ita tam en quod m edietatem omnium utilit atum etredituum ac s ervitiorum d e tota terra Ze vrini m emorat a et Kene-

zatibus supra nomin atis prov enientium nobi s nostris reserv amus,medietate alia ad usum d omus supra di cte eedente, exeeptis ec-clesiis constructi s et con struendis in omnibu s terris supra dietis,de quarum r editibu s nihil nobi s rese rvamus; exceptis e tia m mo-lendinis o mnibus, infra te rminos praenominatarum t errarum ub i-cunqu e factis vel faeiendis, prae terquam i intr a Lyti1' a , nee nonaedifi eiis et agri eulturi s omnibu s, sumti bus fratrum di ctae domu sfactis , , , feneti s , , , piscinis etiam , , . praeter pis cation es Da-nubii qua e nobi s et ipsis communes rese rvamus, Coneedimu s e-tiam quod medietat em omnium pro uentuum. e t uti lita tum, quaeab Ola chis ten' a m Lytira habitantibus , , regi eolliguntur, domu shospitalis p ercipiat, Volumu s etiam quod memo1' ati Olac hi ad de-fensionem terr ae et ad iniur ias propul sandas se u ulciscendas quaeba e xtran eis inferentur cum apparatu suo b ellieo asistere, e t e con-verso ipsi fratres in cas ibus consimilibu s eis subsidium et iuvamen

iuxta po sse imp endere teneantur ; nee non sententi as quas tuleritin eosdem , ratas habebimus atqne firm as, hoc addito quod si con-tra mai or es terr ae aliqua sententia d e sanguinis efi 'usione pro-lata fuerit , in qu a senserint se gr avari , ad no stram curiam valeantapp e lar e.

Ad h aec c ontulimu s praeceptori ante dicto a fluvio Oltaeet Alpibu s ultrasilvanis totam C uma niam sub eisden co nditioni-bus quae de terra Zevrini superius sunt expressae, exepta terra

Senes la i voiav odae Olachor um, qua m eis dem re linquim us, prou tiidem hact enus tenuerunt, sub eisdem e tiam co nditionibus per


23/53

Sa tre cem la cercetar ea conditiun ei politic e a Romtnilor ast -fel precum ea r eesa din do cumente.

Am v ezut din continu tul p rea imp ortantului do cument din

1247 ca voe vodate le romin e din ' alachia se bucurau fata cucorona un gureasca de oa re ca re neat irnare. EaU\ pentru ce

gasim mai tirziu ace leas i voevodat e incercand a inlatura cu

totul suprem atia maghiara, As t fel voevodul L ythen, poateacelas cu L yrtioy, se revo lta ca tra anul 1 272 in proti va au-

toritatei r egesti ~i trebue sa fie supu s cu armele. ') Ca ac est

voevod L ythen nu po ate fi de cit Romin se ved e intaiu de

faptul ca el lo cueste dinco ace d e Alpi (pentru : Unguri,

dincolo) , adec a in locuril e unde docum entul din 12 47 ar ata

ca se afl au Lyrtioy sa u Seneslau. Apoi num ele frate lui L y-then, care e ste Ba rba t, pun e rom anismul lui L ythen mai pre-sus de ori ce indoiala, Se int alnesc mai des ase mene rescoale al voevozilor in contr a coronei un guresti, A st-fel un alt voe-

v o romtn, Bo gdan din Maramur es, ne putand scutura alt-f l jugul n gurilor , i~i paraseste tara eu 0 multime de po-

omni a, qua e de terra Lytira sunt superi us ordin atae. Hoc autemnolumus pr aeterire, quod a pr imo int roitu saepe dictorum fratrumusque ad viginti quin que annos, omnes reditu s Cumaniae terrae in-tegraliter domu s percipiat iam p raefata, pra eterquaui d e terr a S ee-neslai an te dicta, de qua tantum med ietat em 1'ed ituwn et ut ilitatwm obt ine bit ,

') Eej er V, 3, p. 274, a 1285 : Cum no s in act ate puerile reg-nare cepissemus, Lythen W aywoda una cum fratribus suis persuam infid elitatem a liquam parte m d e regno no stro ultra, Alpes e-xistent em pro se o ccuparat et prove ntus ilIiu s part is nulli s ad -monitionibu s redire curabat; sae pe dictum M. Geo rgium contraipsum mi simus qui cum summo f idelitatis opere circumpu gnandocum eodem ip sum i nterfecit et fratrem suum n omine Bar bat li cap-

tivavit et n obis adduxit, et sic per eundem M . Georg ii serviciumtributum n ostrum in eisdem pa rtibus nob is fu it restitu tum . Re-gele Vladi slav ve nise la tronu l Ungariei la 0 virsta m inoara, in1272, in cit d ocumentul , de ~i din 1 285 , refera la acea data in-timp larea re scoalei lui L ythen.

145


24/53

146

por ~i coboar a Carp atii in Moldo va und e intemeiaza un prin -eipat neatarnat, Re gele speriat d e aceas ta esire eu gram adaa poporatiei romin e, se sileste insa in zad ar a readuee peBogdan in Ungaria. El trimit e dupa dinsul pe m ai multi altivoevozi romini, c e-i ramasese c redinciosi , dar to ate silint elesale nu pot impede ea infiinta rea ~ i desvoltare a noului p rin-eipat , care ineepe curlnd timp dupa aeea a ju ea un 1'01 dinee in ee mai in semn at in istoria Europei rasariten e '). Voe-vozii un guresti ee se intilnes e in Tr ansilvania au 0 positie

tot atit d e neatarnata fat a eu eoroana ungurea sca . In timpulturburarilor care urmara dup a stin gerea dina stie i arpadiane ,voevodul Transilvauiei Ladislau , nu se hotare ste a recuno a-ste pe regele Carol de Anjou de cit dupa ee fu es comuni catde papa 2).

Regii uriguri pentru a imp aca aeeste fete turbur atoare , sesileau a'i ea~tiga prin d aruiri insemnat e, intoemai pr ecum f a-ceau si regii apusului eu s eniorii feodali din staturil e 101 '.Ast-fel videm p e regele Ludo vie mult amind p e un voevodromtn din Maramure s, anum e pe Balk f iul lui Sas, pentruslujb ele facute d e el eraiului in Moldova , dup a cit se ve dein urm arirea trad atorului Bo gdan , eu donati a unei ins emnatepropriet ati din Mar amure s 3).

Voe vozii sunt ade se ori numiti comiti ~i palatini . Ast-felgasim pe voevodul Dau sa purtand aeeste tr ei titul e; e i in-depliniau ea ~i palatinii dre gatori a de judecatori in t inutu -rile lor, ~i regele trebui a sa sc uteas ca allume d e juri sdictia

Thtt1'oCZ, Ill, c.49 (d in loan de Kiikiill o): Huiu s (Ludov ici) etiamtempor e Bogdan W aiwod a Olachorum d e Ma rmarusio, coa dunatis

sibi Olachis ejusdem di strictus, in terram Moldaviae habitato ribn sdestitutam, c landestine recess it . (Schsoandtner, Scriptores I. p. 193).

') F eje 1, VII , 3, p. 701 , a. 1309. Ibid . VIII , 1, p. 389, a. 1310.3 Feje r , IX, 3, p. 469 , a. 1365: Ludovicu s-st1'enuo vi1o Ba lk fi-

lio Saa e Molcla vo Waiwoc la e Mcwamtt1'u siens i, quod idem adhucin terra Mold avana regi fideliter adhaes erit ibiqn e complur a vul-


25/53

4 7

101 persoanele pe care dori a sa le subtra ga de la diu sa 1).Titlurile ace stor voevozi sunt in tot deauna foart e pom -poase; ei sunt numiti: exce llen tissimi, maqni fu etc. ~i a-

cestc titluri sunt purt ate si de voevozii romini c ari ~i eisunt numiti comiti ~i se bu cura de to ate onorurile 101 cu-venite 2).

Acest voevozi erau deci niste seniori t eritoriali, capii u-nor mici stat e, pe care ei le ocarmuiau sub suzeranit atea eo-roznei ungure sti. Erau vasa li de ai regelui , supusi acestuia,tlupa regulele dr eptului f eodal, care se introdu sese in Un garia,

o-data en bi serica catoli ca, limb a latin a ~i cele-l'alte el e-mente de cultur a apu sana, Acesti voevozi r eprezentau Inc avechea neatarn are a teritoriilor pe c are ei le o carmuiau , ~ iexistenta 101 sub stapinirea un gureasca arata chipul cum s 'aalcatuit statul ma ghiar, care nu fu in stare sa sfarime ~i s acontopeasca in sine n atiunil e pe care l e supuse autoritatii

nera, amiss is servitoribu s snis, pro rege s ustinendo , terrasquepropri as e t iur a ibid em relinqnendo, rege m in Hun gariam secu-tus fuerit , ipsi Balk et per emu Dr ag, Dra gomer et Stephanofratribu s uterini s posess ion em Hnnya vocata m, cum app ertin entii sdonavit .

I) Feje? ', VIII , 2, p. 285, a . 1320: D ansa Waiw oda iude x perquinque comitatu s. Ielem; VIII , 2, p. 98, a. 1317: Magister Da-usa comes de Bihar et d e Zobolc ac in comit atihu s de Z athmar,

de Zonul e, de Krasna vice sua jud ex specialis''. Idem, VIII , 2, p.394, a. 1 322: Viro ?nagnif ico Dausa palatino . Teu tsch u nd F irn-hab er , Nr. X, p. 9, a. 1211 : S tatuimns etiam qu od nullu s Woi-woda super eo s desce nsum h abeat . [deace nsuszzdrept d e judeca ta).

') F ejer , VIII , 1, p. 147, a. 1303: Nobili v iro et honesto NicolaoWaiwod ae, fili o magn ifici Ma uritii , comi ti de Ug ocsa e t Marmaru-sio ''. Idem (vezi pag. preced. nota 3 ): S tl'enuo viro B alk, filio S aazMoldavo , Waiwodae Ma ramuru siensi. Idem, X, 1, p. 581, a. 1390 : fideli s noster D raq l: come s de Ma rmarus et Valk Waywoda e

similite? ' comitis dicti comit atus . Ldem, X,2, p. 63, a. 1392: Ma g-nificis Balk et Dr aq li Waiwodi s comiti bus Mare iaru s et Ugocha.


26/53

148

sale, ci le a lipi numai cit cu mai multa sau mai pu~ ina ta-rie de un centru comun.

Sa trecem ac uma la kneei. Acest asezam ent er a in totulaseme nator ce lui a l voevozi lor, cu care e l pare chiar a f fostune -ori amestecat. Ast-fel am vezut cum doc umentu l din 1247vorbes te de Kenezat us Lyrtio y Waiwodae . El ii e ste ins a faraindoia la in de-ob ste inferior , caci knezii sunt adese-ori ar e-tavi ea sup usi voe vozilor sau comitilor , cari - am v ezut ca suntuna ~i aceia si 1). Knezii erau d eci ~i ei un f el de sen iori te -ritor iali mai mici in putere de cit voe vozii, d ar cari nu a -veau 0 autoritate mai put in reala asupra poporului din Tran -silvania. Ast-fe l knezii posedau ~i ei dreptul d e judecata a-supra supusilor 101', pricina p entru care sunt num iti ~i ei ju-decato ri, ea ~i voevozii 2). Knezii erau cu toat e acest ea maijos de cit nob ilii in conditiun ea 101 ' socia la, de care sunt in

tot -d'a-una bine oseb iti in do cument e 3). Ast-fe l knezii p la-

Man iz~, dis e rtat ie is to ri co -c ri tica, ' I' emi so a ra , 1 85 7 , p. 5 41 , a .1 4 5 7 : Praeterca a nnuimu s eisdem nobilibu s Valachis et Kin e-ziis ne u llus eos judi cet pr aeter comitem e01' t1n, cuius iudi cio sinon cont enti fu erint ad judi cem c uria e et ad pra esenti am R egisappel are.

') Kemensj, Knesen u nd Kneeiat e in Ma gaz in fur L andeskund eSiebenbu rge ns, 1 846 , Il, p . 3 11, a. 1 54 3 : Item decretum est quodcoloni hab entes res trium fiorenorum di centur, qui vero n on ha-bent tant um, non di cerentur, sed per [ud icen: vel Kinezimn de-posito juram ento liberentur . Ibid . a. 1 55 2 : Porro quoscunqu e.judex ve Z Kinezius juramento suo liberare voluerit .

S Fejel: IX, 3 , p. 5 5 3 , a. 1 3 6 6: S i vero co mmun is Olachus ali-quem nobilern h omin em in publi co malefi cio in culpa us non po ssittotaliter suam pr obar e ac tion em, tun c probation em ip sam faciat ,prout potest, vid elicet per Nobiles vel per Kene sos aut per com-mun es homin es seu Ola chos. Mani u J. c. univ ersorum Nobi liumet Keneeiorum. nec non alium Val achorum . F ejer , XI, p. 5 0 4 ,a. 1 43 5 : nos una cum iurati s et univ ersitate Nobiliut n. ac Ke-nezio ru oi ipsius di strictus Hat zak . Kemen y, I. c. I1, p. 3 0 0 a .1 3 6 3: coram nobis et regni nobilibu s de comit a tu Hun y ad a c 11-niversis Kene ziis et seniori bus Ola cha libus districtus Hatzag.


27/53

teau in de -obste dad, ea ~i poporul de jo s, pe cind nobilii

erau scut iti, R egele , eu to ate aeestea scute ste une-ori pe

knez i de care-care dajdii I). El ii inalt a adese-ori la rangulde nob ili, ctnd atunci luau titlul de nobiles Kine zii 2). Kneziierau ind atorati a face slujba militara, mai ales pentru a-

pararea gra nitelor, 3) ~i nob leta era data mai cu osebir e a-

celora car i se deosebiau prin vitejiile 101 la vreme de res-

boiu. Knezi i emu supu si jurisdictiei comiti lor sau voevo-

zilor ~i aveau recur s contr a sentintelor pronuntate de dinsiila judecata re gelui 4). Ei p astrau dreptul knezatului in chip

I) Kemeny, I. c. H, p. 304, a . '1387: q uod in festo be ati Mi cha-elis Archangeli singuli s anni s de qualit ate sess ione singulos tresgrossos, et si in f esto beati Georgii martiri s quinquagesimam cas-tellanis praesc ripti ca stri Mihald per tunc constitutis solvere te-nean tur p1' out d e al iis lib er is vi llis ip sorun: Kene zialibu s solceresim; c onsueti , Ib idem, p. 310, a. 1482 : Fidelibus nostris -dica-toribu s et exactoribu s quarumlib et taxarum , censuum et contribu-tionurn-exp ositum est nostrae majestati in p ersoni s univ ersorumKeneeior um nos trorum in pertinentii s cas tri Hun yad, comm oran-tium, gravi cum qu erela-qualiter ipsi antiqu a libertati s eorum praerogativa requirent e a solutione quarumlibet taxarum , censuumet contributionum exe mti fuerint.

2 Pesty citat d e Pi e, Abstammun g, p. 157, a. 1390: Nobilis Ke-

nezius de Temeschel=- et heredes-ad pr aedictum exercitum cumuna lancea ut- consuetudini s ce rtorum nob ilittm Ken ezio1 ' U1ndie-tar urn terrarum profici sci teneantur .

Benko, Milcovia, 11, p . 117 , a, 1426 : Volumus autem, quod si-cut hactenu s sunt con sueti ita et in futurum dicti Ken ezii et villamde sa epedictaB erekfal va acl f 'ac iendam custod ia m in' illi s con-finibu s et ad e xplora tion eni in p ari ibu Mol davi iM obl igat i sint.Maniu L c. (pag. precedenta nota 1 : ut ip si nobile s Vala chi et

Kenezii f irmat a inter se union e, dicta seroi tia in tuendo vadoDanubii , (a se vedea ~i nota prece denta),

') Maniu L c. (pag. precede nta nota 1). Dulisc ooits citat d ePi e, Abstammun g, p. 14 9, nota 30: quare fidelitati vestrae firmi-ter praecipiendo mandamu s, quat enus praedi ctos Ken ezios et Ola chosnostros in nnlli s causis judic are sitis ausi, exceptis pub licis furt oet latroc inio et crimina libus cansis, nec re s bona eorund em irr e-quisita just itia pr ius ab eisdem prohiber e prae sumatis modo ali-

4 9


28/53

1 5 0

ereditar 1), dar puteau sa 'J ~i instraineze eu consimtimen-tul regeJui sau voevodului. Fiind proprietarii unui asemeneadrept, ti vedem imitind pe voevozi in nazuintele 101 dupaneatirnare ~i doeumentele nu lip sese de a raporta mai multeincercari de 'revolta intreprinse de knezi 2). Ei usurpau une-

J

quali, si quidem actionem contra ipsos habetis-in praesenti a co-mitis de Beregh velofficiali eorundem Olachorum prosequi de-beatis, jure observato . YI

Kemeny, Knesen und Knezate in M ~gazin I1, p, 306, a, 1361: Keueziatnm .medietatis einsdem possessionis Olachalis Ozon vo-catae in dicta terra Maramurosiensi existentem, quem Keneziatum prius Stan dictus Feyr Olachus conservare dignoscebatur-filinsLocoloy eorumque filiis et posteritatibus nnive1'sis sub eisdem u-tilitatibus qui bus Stan eundem conservase-donavimus et contuli-

mus jure perpetuo et irrevocabiliter teneudam , Pesty citat de Pie,Abstammung, p , 154, nota ,39, a, 1387: quandam possessionemnostram sub ipsius Kenesiatu seu officiolatu hactenus habitam,Almafa vocatam-anotato Boqdano Oiacho=per ipsos eorumqueheredes ac heredu ni ipso1 '1wt soboles et cunctos supel'stites perpe-tuo et irreoocabiliter possidendam:

Ast-feliu trei knezi valachi Kosta, Sianciul ~i popa Volcul fugin Moldova dupa ce pustiise knezatul 101', pricina pentru caresunt dat judecatii ~i ostnditi de voevodul Transilvaniei a perdedreptul 101' de knezi, pe care voevodul il da lui Mihail Bazarat et Ioanni filio Ioannis et per ipsos filiis eorum ipsorumque he-redibus et posteribus'', (Feje1 , X T , p, 504, a. 1435); 0 alta incer-care de ne sup un ere e pastrata : intr'un alt document reprodus deKemeny, I. c. Il, p. 315, a, 1437: quod nonnuli populi in distric-tibus Olachalibus dicti castri existentes, malesanis ac f1 'ivolis Ke-neziorum suontm suggestionibus et coneiliis agitati 'ac inducti,variis sub coloribus se cum manifesto dicti castri nostri detri-mento a soIitis castri servitutibus subducere conentur . AIta men-tiune a fugei unuia Ladislau. Lehaccscu, nobil din districtul Me-hadiei, pentru care regele Ludovic conflsca in anul 1376 mosia

lui Balasnita ( ad partes fugit trausalpinas in despectum nostraeMaiestatis et nostro adhaesit aemulo - Vladislas Basarab) ~i 0 da

feciorilor lui Raicu, ea sa 0 poseda dupa norma stabilita pentruceilalti nobili romini din districtul Mehadiei ( qua caeteri NobilesOJachi districtu in eodem quas possessiones conservare sunt con-sueti ) Col Iui Traian 1874 p 126


29/53

ori titlul d e nobil , dupa cum se v ede aceas ta dintr 'un do-ment citat de Hunfa lvy, in care mai multi kne zi val achi,cop artasi al unui k nezat, prot esteaza c ontra u surp arei titlu-lui de n obil din part ea unuia din ei, c eea-ce scutindu-l peace sta de indatori rile legate de poses iunea knezatului , aruncatoata g reutat ea sarcinilor pe spetele ce lor r emasi '). Titlul d ekneaz c a ~i eel de voevod, era dat de rege cind era cr eatdin nou 2).

Knezii erau de ci niste pristavi de sate romine sti sau ru-

tene, cari avea u asupr a conation alilo r 1 0 1' un drept d e jude-cata ereditar a, Ei erau indatoriti a plati re gelui oare-carecontributii ~i de a se vel' ~i slujb a militar a, ~ i alcatuiau 0 clasamijlo cie intre nobili ~i tarani.

Ace~ti kn ezi se afill sub un alt num e ~i in Polonia , und esunt numiti sculteti de la ge rmanul schulth eiss , ~i de aicease t rage ~oltu zul romin care se intiln este pretutind eni inprincip ate, und e num ele de kneaz cl evine sinonim cu pro-prietar lib el', mosnean, l' aza~ . Acest asezement er a comun laGermani ~i la Slavoni, care, sub numiri cleosebit e, poseclau a-ceiasi organisare .

D-l H~mfa lvy nu put ea recunoa ste in voevozii Rominilor se-niori teritoriali, ni ci in knezii lor pristavi satesti far a a re s-

turna el insusi intrea ga sa teorie , El trebuia insa s a l~ ga-sasca 0 esplicare, ~ i iata aceea pe ca re 0 cla, cu 0 siguranta

.care mai ca te -ar indupl eca a 0 crec le de ser ioas a, El zice: Kne zii valachi emu judecatorii a ces tui popol ' dar erau ina-inte de toate intreprin zetori m~torisati de coroand, de ~m e-piscop sa u alt propri etor a a fjeza locuitorl in locuri le de -sar te. ~i in schim b pentr u aceas ta slujba nu numai cit c a

') Hunfal y, Ans pruche, p. Ill: Idem Juga, nesc itur quo du ctusconsilio , quartam part em ipsius possessioni s Ponor, titu lo no bili-ta ti sibi i psi usurpar e et app licare niteret ur.

') Kemens ; L c. II p. 301: E t sic La dislaus a regis Ma iestatc i p-sorum i us Ke ueziale sibi conferre postulasse t .

1 5 1


30/53

52

puneau in lucr are asupr a acestor coloni dreptul de judecata ,dar prime au in ca ~i pamentur i scutite de ind atoriri ~i alte

beneficii , pentru c a ei adunau contri butiile cuvenite coroanei~i in deob ste ori carui propri etar. Aceaata obli gatie ~i ace stefoloase fura insemnate prin un cuv ent, acel d e knez , ~i kne-zatul era ereditar ea mai toate indeletnicirile v eacului demijlo c; dar el put ea fi ~j . instr ainat, cu con simtim entul pro -prietarului . Voevodul valac nu se de osebe ste in nimic deknez , afarit doara prin aceea ca avea s ub pri vegherea sa maimulte kn eza te 1).

Ne intr eba m o are d. Hunfa lvy este serio s cind sustineniste asemene a lucruri ? Era insa s ilit sa 0 faca ; caci a lt-felcum putea sa impa ce s ustineril e sa le ca poporul romin eracompus din niste p astori nomazi , ca ri sporeau p e fie-ce zi innum er, v enind de din colo de Dunare , cu afiarea kn ezilor ~ i

voevozilor rornini in Tr ansilvani a? D-sa trebuia sa ingrama -deasca esplic arile cele mai peste pntint a pentru a silui fap -tele ~i a le potri vi cu teoria sa .

Am atras mai sus luarea a minte as upr a unor impr ejuraricare ne vo r convin ge c u u~urin ta ca 0 asemenea es plicareeste peste putinta, Mai int aiu kn ezii sunt infati~at i ea 0 clasa

intr eaga, a vend dr eptu ri ~i ind atoriri regulate prin obi ceiulpamentului 2). Departe d e a se bucura num ai de prerogativepentru slujb a pe ca re se pretinde c a ar fi facut o colonisindtara, noi ii vedem supu si la ni ste ind atoriri care ii .apasaune-ori asa de greu in cit ei cauta a sca pa de dinsele fu-gind din tal'a ~ iparasindu-~i patrie ~i m osie, Alte ori ii in-tilnim luin d pe furi s titlul de nobili , pentru a inlatura ace-Ieasi greutati , ~i este netaga dui t ca niste ase menea fapte nuse pot impaca cu id eea unor in treprinze tori , cad ar fi avut

J A ns pru ch e, p . 93 .

) Afa ra de texte le rapo rtate in note le precedente mai vez i mca :Kemens , I e. If , p. 310: Dn de nos praefatos Kenezios nostrosin antiqu is e01 ' tm liberia tibus tenere oolentes .


31/53

dimpo triva tot-d'a -una lnteresul de a sta in cea mai bunaannoni e cu statu I pentru care lucrau.

D. Hunfalvy insusi, simtind prea bine slabiciunea te rimu-lui pe care se pune, mai ales in ceea ce se atinge de voe-vozi , adauga, cit pentr u acest ia, ea: . ace~ti voevozi va lachiar fi p riviti de la cea d'intaiu a lor aratare ea nob ili un-guri , ast fel ea n umele de ooeuod n'a r fi de cit u n titl~, za -darnic, fara nici 0 ins emnatat e politiea. Rege le Ludovic dain 1365 lui Ba lk, Dra g ~i fratilor lor Dragom ir ~i Stefanmosia Hu nya, ea m ultamire penr u slujbele fac ute pe cimpulde r esbo iu. Ba lk ~i Drag sunt numiti : nobiIes et strenuiviri, comites ~i Balk mai este inca intitulat ~i de voevodal V alachilor . Nu se stie din ce pric ina se da l ui Balk acesttitIu ; poa te din aceea ca era eel mai hi ftr in din jamil ie (/ /)sau p entru un a lt motiv 1). Daca insa aceste t itIuri ar fi

numai cit n iste nume a~a goale, fa1'a nici 0 insemnatatereal a, ce inteles ar avea tit luri le de Vo ivodae comites Ma-ra ma rus et Ugoeha date ace loras i magnificis Ba lk et Drag ,precum ~i toate cele-l 'alte purtate de voevozii valachi ? Dacanum ele de voevod ar aparea singur, far a aratarea poporu luisau a terei asu pra careia i~i punea in lucrare a utoritatea,

s'ar put ea inca admite goliciunea tit lului; dar a se priimi 0asemen ea interpretare pentru tit luri ea acela de voezod a lVolac liilor, prec um le gasim pentru Seneslau, Lythen sauBogdan , sau ace la de voevod al Maramure ~ul~'i si Uq ocei,precum il intilnim pentru alt ii, ar fi 0 adeverata escamota rea ade varului.

Paralel cu aceasta organisare a Valachilor s ub voevozii ~iknezii 101', ii aflam ascu ltind de un drept obicin ueln ic na-tion al, valac. Aceste deprinderi re gulau nu numai ctt re1a-

') Ansp ruche , p . 112 .2 Vezi mai sus p . 147 nota 2.

53


32/53

1 Duliscooite citat de P ie, Abstammun g, pag. 141, nota 16, a. 1493 :

Praeterea si aliqu em Keneeio ru ni sioe Valac horum nostrorum per-tinentiarum Kr ajna heredes habent em mori continget-Pr aetereaantiqua e0 1 1t lnlege ac consu etudine atque modo su perius speci-ficate vitulum trium annorum sive castratum taurum ad cuius comachond a apponi potest ab eisdem et non a liter dum contin geret e-xigatis aut exigi faciatis . P esty citat de Pie, Abstammun g, p. 155,nota 43, a. 1500: .N os Iacobus Gerlysthey et Petrus Tharn ok deMackhos, Bani zeurinienses, - se d quod nullo ampliori do cu-mento edem partes sua a llegata, iure volac hie requir ente coramnobis pro bare potuerunt . Idem, a. 1503 : e asdem utr asque par-tes amon uismus ut certos probos nobiles viros ad id suff icientesiuxta r itu in. volachi e eligant et ado ptent, qui omnia praemissainter eosdem reinveniant .-Romin ii traiau dupa dreptul lor par -ticular ~i in Poloni a unde se coborise din Ma ramur es, in acelastimp , sau po ate ceva mai in ainte de a se cobori in Moldova,Ve zi un d ocument publicat de dol Ha sd e u Archi va istoric a aRomanieiBucuresti, 1865, I, 2, p. 11 8, a. 1569 : viri Iw an Krze-

wicki, eidem facultatem dedimus villam de nova et cruda radicein sil vis nostris-iu1'e et consuetudine Wala ch01'um locar e. Utautem homin es ad in colendum eandem villam eo citiu s coufluant,-damus eisdem li bertatem ab omnibus censibus et daciis nobispraestari solitis itwe et co nsuetudine uiala chica extenua ncl aln '. -Dupa ci t se vede dol Hunfa lvy se intemeieaza pe acest docu-ment pentru a sustine ca knezii Transilvaniei nu erau de cit ni steintreprinzetori de colo nisare, caci rege le Poloniei voe ste intr 'unchip invederat sa atraga Romini pe teritoriul s eu, D ar acest do-

cument vor beste tocmai de Va lachi ce ar fi esit din Ungaria, nuce a r fi imigrat in acea tara; ap oi este de observat cii chiar dac iis'ar afla document e unguresti cari sa pomeu easca aceeas i impr e-jurare, ea s'ar esplica prin coborirea Romin ilor de la muntela cimpi e.

154

tiile de drept privat intre Romini ci ~i modul cum tre -buiau sa platea sca d arile catre stapini sau autoritate, pre-cum ~i raporturile intr e popor ~i knezi. 2 Un document din1377 n e arat a pe rege le ,Ludo vic luind m asuri in contra in-calcarilor pe cad knezii le f aceau , atit fat a eu episcopul Tran-silvaniei , a caruia drepturi le u surpau, schimbincl in pose-siune ereditar a concesiunile unor kn ezate vrernelnice , eit ~i


33/53

5 5

cu poporul, Incurct ndu-'l eu imposite ~i indatoriri , impotr ivadr eptul ui ter itori al existent ').

Fiintarea acestui drept ob icinue lnic al Romini lor se rega-seste in procedura urmata in judecat ile ce se faceau in t i-nuturile romine . ~i aice intilnim asezem entu l coiuratorilor ,pe care Rominii din toate t erile de la nordu l Dunarii l'auintrodu s in daraveri1e judecatoresti pri n mijlocirea S lavoni -lor , care ei i nsis i 'imprumutase acest s istem de dova da de

la German i. In principatele Moldovei ~i Va lachiei, pana laveacul al XVIII-lea, intilnim pret .utindeni acesti coj uratoripom eniti in numeroase documen te 2).

Popo rul romtn mai avea in vrem ile vechi in Transilvania~i 0 nobi lime intinsa ~i puternica, care a vea drept indatorirede c apiten ie apararea terei contra nava lirilor stre ine. Aceastanobilim e se intt lneste in t inuturile Devei, Ha tegulu i, Fa-garasului , Uniedoarei , in Banat ~i in Maram ures. Nobi limearomin a, indatorita a sluji sub steag , se bucura ea ~i acea .ungureasca de priv ilegiul de a nu plat i birul sau tributul,darea taraneasca. Am v ezut mai su s pe voevozii romin i nu-

) K emens), Knez en nnd kn eziate in M agazin Il, p, 297, a . 1377 : Lud ovicus- episcopi Transi lvani et capitu li ecc lesie sue-kene-zii terra s, pra ta et silvas kenezi atus ipsorum t itulo, ex con ces -sione eiusdem episcopi-t empor aliter po ssessa, aliis p er lib ita ven-dere et in fi lios, heredesque suos, cum g1'avi e t man ifesto i~t1'isterrestral is damno et dec urai ione, perh ennaliter tran sfunder e, ce-teres subdiio s Olacho s novis inaud itisqu e exact ionibus vexare .

2 Feje1 , XI, p. 503 , a, 1435 : Nos Ladis laus de Chaak Vai-voda -una cum fU1'a tis et uni versis nobi lium a c ken eziorum ip-sius districtu s Hatzak . Acest district era popor at de Romin i, (re-produ cem locul de la p, 148, nota 3): coram nobis et regni no-bili bus de comit atu Huny ad, ac universis keneziis et senioribu sO lacliaiibu districtus. Hatzag . Compar a 0 lucrare a no astra a-supra [urator ilor in Con vorbiril e literare, anul al VIII-lea , 1874,p, 137 ~i U m- Vezi ~ i nota urma toare, d ocumentul din Columna

lui 'l'raian, a, 155 6: itt1'at is tribus term ini: sed 'imn nostraruniab consuet~tdin e obseroat is ,


34/53

f 56

miti comiti ~i purtind titlurile pompoase cuvenite nobililor.Aceste titluri insa nu erau conferite de cit la individualitati,

.pe oind in tinuturile aratate, gasim nobilimea romina ca 0clasa a poporului 1),

Maniu, Disertatie istorico-critica (citat mai sus p, 148, nota 1): Ladislaus-ttniveJ'sot'um nobilium et keneeiorum, nee non aliumValaehot'wn in distt'ietus Lugos, Sebes, Mehadia, Almas, Ka1'Ct-

sofii, Bargafii, Komiaty et Illed, quod ipsi in eonfiniis 1'egni nostri

eollocati, in custodia et tttitione oadorum Danubii contra C1'e-bros incursus Tut'corum-omnia eorundem Valachorun: et Kene-ziorum prioileqia super quibuseunque eorum libertatibus, praero-gativis et juribus eonfecta-sub illis tamen conditionibus, oneri-bus et servitutibus, quibns eadem emanatae et praedecessoresnostros reges Hungariae ipsis concessa sunt authoritate regia, proeisdem nobilibus Valachis et Kinezis caeterisque Valachis-utipsi nobiles Valachi et Kinezii firmata inter se unione, dicta ser-

vitia nostra in tuendo vado Danubii eo melius continuare possint,Praeterea annuimus eisdem nobilibu Valachis et Kine ziis, ne ul-Ius eos judicet praeter comitem eorum , Pesty citat de Pie, Ab-stammung, p, 153, nota 36, a , 1451: Nobilibtts viris iudicibus no-bilium septem sedium oolachalium , ibidem, a, 1439: universi-tas nobilium et Kene ziorum districtu Sebes , Kemeny 1. o. II p,300, a, 1363: Nos Petrus, vice-vaivoda transylvanus-inter ipsumfilium Musath, ae Stroja et Zayk kenezios-judicium facere de-

beremus, ambabus partibus cum eorum instrumentis in facto ip-sius possessionis Zalasd, coram nobis et regni nobilibus de comi-tatu ac unive1'sis Kenesiis et senioribus Olachalibus dist1'ictttsHatzag eomparendi assignassemus (vezi ~i textul citat la notaprecedenta din Feje1 '), Pentru nobilimea romina din tinutul Fa-garasului vezi colectiunea de documente a d-lui Aron Densusanu.publicata in Columna lui Traian, anul IX, tom III, ,1882, Citamcite-va estracte: 1556 (p,10) , Nos-memoriae eommendamus-quodcum nos una cum iuratis huius pertinentiae nostrae, Boieronibussedis nostrae judiciariae assessoribus pro-faciendo judicio causan-tibus consedissemus, tunc honorabilis Stan Pop a, Algye et Raduly, filii quondam agilis Stanislao BOe1 'onis-item Man et Mar-cul, filii agilis quondam Bassom boercnis=-triou terminis sedium.nostrarum. ab consuetudine obseroatis , A, 1630 (p. 15): genito-rem seu patrem eiusdem de dicta Posorita -ab antiquo e numeroverorttm et indubiiatoruni istius districius terraeque nostrae Fo-gm'as, nobilium. Boeronum existitisse ,


35/53

5 7

Aceasta nobilime a di sparut m ai cu totul in zilele no astre,absorbita tiind d e elem entul ma ghiar , care 0 atrase in s inul

seu prin favorurile de tot felul cu care 0 inconjur a, ast felca astazi nu se intiln este in Tran silvania ni ci 0 familie no-bila romina , si cele cite-v a num e de obir sie nobil a ca re s'apastrat, s'au coborit in clasa poporulu i de jos amestectndu- secu dinsuL Nobilimea m aghiara num ara in renduril e sale unnumer insemnat d e familii romin e prin ob arsie, incep end cu

acea a Coroines tdor care dadu Ungariei un general ~i . unrege tot aut de v estiti , Ioan Corvin de Hunu ad e, biruitorulOtomanilor ~i fiul seu, regele Matei Oo rvin '),

Este cuno scut , ca desnationali sarea unui popor incepe intot-dea-una prin clasele sale cele mai inalte , care sunt m aiespuse inriurirei elementului strein, ~i in acelas timp pot

primi mai u sor asemene inriu riri, pe cind poporul de jo s ga -seste tocmai in spiritul seu margin it ~i putin cultiv at 0 pu-tere mult mai mar e de impotrivir e contr a silintelo r natiun eicotropitoare . Ac elas fenomen s'a pe trecut ~i in Transilv ania,Nobilii se lep adara d e nationalitatea 101 ~ i trecura in ren-durile natiunei domnito are ; p opo rul din pot riva, ramase 1 0-

min, cu toate suferint ele pe ca re le suport a, tocmai d in pri-cina nationalitatii sale 2),

I) Pentru ob irsia rumina a fa mili ei Corv inistilo r, ve zi: Fejer , Ge-nus et virtu s Ioannis Co rvini d e Hun yad, Reg ni hungariae gu-bernatori s, Bud ae, 1844 , Fam ilia ungureasca Ma skasi de Tinco vase tra ge din Rominul Sturza, k nez de Kara nsebes, pomen it in1292 , Famili ele Noptsa, Csura, Mari la ~i Priptt se co bor dinRomlnii Di onisiu, Mihai, Vlad ~i Voicu, aminti ti in 1 404, M ark,Kenderasi, S eerec sen, Rosca Vlad= Nandr a Ba los P opa liul ~ iNeqomir se co bor din Romi nii Danciul, Costa, Sa racin, etc. po-meniti in 145 4, Bac sa, Farka s Lorinc z ?m 'ban, Parosi , G 1 U ita,Reee ila, Dr aqi th, Stroia, Popa , Sfer lea -Draquiu ~ i Endres i~ itrag obarsia din R ominii Ivul, Vlaicul, Dragul ~i Barbul, amin-titi in 1500. Do vez ile pentru toate aces te genealogii, indi cate deD-l Has deu in Column a lui 'I 'raian 1874, p . 126-128.

2 J Acela s Iucru gas im ~i in Bulgaria, unde tara fiind supusa de


36/53

/loa

Nobilimea romma se bucura, dupa cum am vezut, de toatedrepturile alipite de titlul de nobil, intrealtele lua partela adunarile obstesti ale terii sau la cele particulare ale tinu-turilor. Ast tel gasim pe nobilii celor septe tinuturi romineluind parte la congregatiunile generale 1). Terminul de con-gregatio insamna in limba documentelor unguresti . ale vea-eului de mijloc, adunare 2). Acest fel de state generale aleterei se indeletnicesc eu tot soiul de trebi, caei deosebireastabilita in zilele noastre intre autoritatile administrative, le-

giuitoare ~i judecatoresti nu fiinta inea la aceasta epoca. Eleintruneau deci toate atributiunile ocirmuirei ~i se intelege -de la sine ca judecarea proceselor era aeeea care venia maiades in rindul afacerilor 101'. Poporul de jos lua ~i el une-ori parte la aceste congregatiuni 3).

Turci, toata nobilimea bulgareasca se turci ~i deveni mahometana,ast-fel ca astaz nu se gaseste in toata Bulgaria nici 0 singu1'ujamilie nobile/, de j'eUgie c1'e,~tinu , Vezi Iirecek Gesch. der Bul-garen p. 393: Einen christlichen Adel gibt es jetzt in Bulgariennicht. Viele Rojaren Familien haben den Islam angenommen .

1) Pf sty citat de Pie, Absiammung, p. 152, nota 36, a. 1451: ,,10-hannes de Hunyad nobilibus oiris judicibus nobiliuni septem se-dium. valachalium-universis vicinis et commetaneis praescripticastri ceterisque nobilibus comprooincialibus praescripiarum - sep-

tem sedium. valachnliwn-iu eanden sedem vestram judiciariam permodum proclamate congregationis genemlis vestri in praesentiaminsimul convocatis , Ibidem, a, 1439 : unive1'sitas nobilium etkeneeiorum districtus Sebes-pe1' modum proclamate conqreqatio-nis (Districtul Sebesului era rominesc j vezi mai sus p , 156 nota1), Ibidem, a, 1452 (Pie, p, 154, nota 40): ad oppidum Sebes vo-catum, sedem scilicet judiciariam principalem septem sedium no-bilium=-more proclamate conqreqationie generalis ,

2 Schuller v, Libloy,Siebenburgische Recht .sgeschichte, Hermann-stadt, I, p. 214.

3 Un document din 1291 (Teutsch und Fimhabe1 ', Urkundenbuch,No, CLXV, p. 159) contine procesul verbal al unei congregatiunigenerale a Transilvaniei : quod cum e consensu venerabiliumpatrum, archiepiscoporum, baronum, procerum, et omnium nobi-lium j'egni nostri (bine injeles ~i nobilii valachi) apud Albam-


37/53

Un document import ant contine darea de s ama a un ei ~e-dinti tin uta d e 0 congrega tiun e, ca re trebue privi ta ea ge-

nerala, de vrem e ce fu tinuta ill capit al a terei , la Alba -In-lia, ~i scopul p entrn care ea fusese c onvo cata era nevoia dea imbu natat so arta popor atiunilor . In aceas ta ~edinta CO D -gregatiunea ia in cercet are procesul magi strului Ugrinu s, pecare '1 si hotare ste in f avoare a acestuia. Rominii su nt ara -tafi ea fac end pa rt e din adunare 1 .

D-l Hunfalvy nu vede in acest document de cit re latiuneaunor de sbateri judecat ore ti in care Rominii ar fi depus t

martur i pentrn a hotari pro cesul m agistrului Ugrinu s, ~ i sus-tine ca n u ar fi vorba de 0 adun are le giuitoar e in care Ro-minii ar fi stat ea membri 2). Dar nobilii sunt iar asi aratatiea facend in deob ste parte din con gregatie, ~ i fiind-ca exis-tenta u nei nobilimi romin e es te dovedita in Transilvania, nu

hab iia conqreqatione g enera li qui in articulis ex primuntur infr ascr iptis firm a fide promi ssimus observare . Urm eaza 41 articole incare se regulea za deosebite chestiuni mon etare, de jurisdi ctie,contr ibutiuni, etc. Feje? ', VIII , 2. p. 98, a. 1317; Mag ister Dausacome s de Bih ar et de Z obolch ac in com itatu de Zath mar-vieesua-judex specialis deput atus, in conqreqaeione nosira speciali;quam coram v enerabili patr e domino Emm ericho et coram . no-

bilibtt s et cO?n?nunibus homini bus comitatuum praedictorum-ca ttsa iustitiae facienda e'I) Teutsch und Fi? 'nhaber , No. CLXX , p. 167: Andr eas-quod

cum nos universis nobilibu s, Saxonibu s, Siculi s et Ola chis in par -tibus Tran silvanis apud Albam lul e, pro reformatione status eo-1 wnd em c ong1 egationem cum eisdem fec issemus mag ister Ugrinu squasdam po ssess iones suas Fogras et Zumb athely vocatas, iuxt a flu-men Olth exi stent es asserens a se inde bite alienatas, surgendo in ips acongr egation e nostra, s ibi redare . . . pos tulasse t, nos-ab eisdem .nobil ibus, Saxonibus , Siculi s et Olc~c 7~isdiligentej ' inquiri feci -'/nus : Celel alte provincii un guresti po sedau ~i ele co ngregatiunile101 ; asa Scl avonia. Vezi un do cument in Pie, Der nation aleKampf gegen das ungar ische S taats recht, p. 236, nota 91, a. 1273 . Nos M atheus ban us totiu s Sc lavo niae-quo in-conqreqociune ?'eg nftot ius Scla voniae genem li nobil es et iobagione s castrorum ,

~) Hunfalvy, Anspruch e, p. 99.

5 9


38/53

160

intelegem pentru ce dinsa ar fi fost esclusa de la aceastaadunare . Apoi regele zice anume ca convocase acea adunare,in care Rominii sunt aratati anume ea lulnd parte, in sco-pul de a refonna stare a poporului pro reformatione statuseorundem , ~i nu intelegem cum aceasta indreptare ar fi pn-tut sa fie adusa la indeplinire prin judecata unui proces, fiechiar ~i acel al magistrului Ugrinus, Apoi noi am vezut caRominii sunt anume aratati de alte doeumente ca facend partedin congregatiunile terilor de peste munti ~i prin urmare nu

poate fi afara din cale de a i gasi Inca odata pomeniti aiei . Se in-telege de la sine ca D-I Hunfalvy pentru a putea argumentadupa cum 'i cere interesul, ~i a arata pe poporul romin eaun popor de pastori nomazi veniti de curend in Transilvania,caruia deci nu 'i se putea incuviinta asa de curend drepturipolitice, se fereste de a aduce ~i cele-Ialte doeumente cari

pomenesc aceeasi imprejurare,

Cercetarea starei politice a Rominilor in cele d'intaiu vea-curi dupa amintirea 101 in documentele asupra Transilvaniei,ne au aratat ca acest popor se bucura de oare-care drepturi.Ast-fel el poseda voevozi ~i knezi sau judecatori satesti, cari ju-decau daraverile sale dupa dreptul obicinuelnic romin , acelasdrept hotara apoi modul ~imasura dajdiilor sale banesti, precum~i slujba militara ce era dator sa indeplineasca, Rominii apoisunt aratati ea luind parte la adunarile 'obstesti pe cit ~i lacele particularnice ale terii, ~i nobilii 101 nu se deosebeauintru nimic de nobilii maghiari,

Daca asemanam aceasta stare politica a poporului romiIJ,

cu ' aceea in care il aflam mai ttrziu, catre sfirsitul veaculuial XVIII-lea, suntem loviti de injosirea la care este coborit ,Nobilimea lui, care prin simplul fapt al existentei sale, spri-jinea existenta ~i drepturile poporului, a disparut, Tot a~as'a intimplat cu knezii ~i voevozii sei, cu dreptul seu si cu


39/53

6

imparta sirea sa la treburil e publi ce. Rominii se ,arat a acumaea un popor de tarani , serbi ai p amentului , cari nu mai po-

seda niei un dr ept, a caror ex istent a in tur a este numaicit tolerata pentru int eresul public , cit timp le va placeaprincipilor ~i r egnieolilor . E i sunt d eclarati neput endavea nimie in a 101 propriet ate afara de simbri a pentru mune a101 ; le este oprit de a se imbr aca precum membrii n atiunilordomnito are, de a purt a pant aloni , cames de giulgiu, palariiduple si, bine int eles , ~i arme ; ac easta din urm a sub pe-deapsa de a perde min a dreapta, pentru a le lua astfel ~iputinla de a se apara in contra a supritorilor 101 . )

Aeeasta sehimbar e in conditiune a politica a Rominilor nuse facu f ara ni ste sg uduiri t eribile , care cutremurar a pana intemeliele ei constituti a basa ta pe nedreptate a Transil vaniei .Rescoalele repetate intreprin se de Romini , ne fiind ni ei odat a

ineununate cu izbinda, adusera soart a lor in 0 stare tot maiticaloasa, si aeeasta ajuns e eu timpul a fi ne suferita vN u vafi fara intere s a sc hita in putine tra saturi lupta cea inver-~unata a Rominilor in potri va ca lailor lor , in care ce i d'in-tlii aparau, eu puter ea e e 0 da des perarea, niste drepturi ceemu pe fi e-ce zi mai in calcate,

Cea d'int ai rescoala a Rom inilor din Tr ansilvania , desprecare s'a pastrat 0 amintire in do cumente, esteac ea intlm-plata in 1437. La aceasta miscare luar a . parte taranii atitunguri ~i rominiai Tran silvaniei. Taranii c azusera prin in-prejurari analo age acelora ee produ se acelas fenomen ~i inapusul Europei, l a st area de serbi ai pam entului, ~i. proprie-tarii nobili , pe pam entu rile carora ei tr aiau, abu sau de au-

toritatea lor pentru a supu ne pe t arani la toate incalc arilepe care ne satul eel mai nerusinat ii impin gea sa le faca Ta-

1) Rusticus, praeter mercedem suam nihil habet . Ve1 boczy, Iustripartinm . Pentru cele-lalte opriri , vezi:. C ompila tae e t aPl?ro-batae constitution es .

1 1


40/53

62

ranii ar fi suferit poate in ca mult timp acea sta apasa re, dacao imprejurare deosebita nu 'i ar fi trezit din amo rtirea 101'.Archiepiscopul catolic al Tr ansilvani ei Gheor ghe Lepes, ne-ridicind timp de trei ani dijma pe care 0 percepea atit dela taranii catolici cit ~i de l a cei ort odoxi 1 (Rominii ), cerusa i se plateasca de 0 data intreaga sum a datorit a, cea cetaranii nu puteau i ndeplini, din pri cina insemn atei cifre l a carese urea datoria. Ar chiepiscopul arunc a atunci interdictul a-supra taranilor resvratitori , oprind functiunile 'indeplinite de

biserica in sinul poporatiun ei ; oamenii mu riau f ara a primiimparta senia ; botezu ri ~i cununii nu se mai faceau. Aceastastare de lucruri , ca re, bine-in teles, lovia de 0 cam da ta nu-mai pe taranii un guri , li impin se la rascoala, Ta ranii romini ,cari suferiau ~i mai grele ne ajunsuri, de vreme ce erau si-liti sa plateasca 0 contributie pentru 0 biserica la care nu

se inchin au, apoi se a

Teoria Lui Rosler VI A.D.XENOPOL

Documents

Transcript of Teoria Lui Rosler VI A.D.XENOPOL