!

.4ryee

REGIS

Jules Verne

CAPITAI',{ IA,.

CINCISPREZECEAI.{I

orfanul adunat de mili de pe drumuri de la Sandy-Hook. Daciinsi, in acest timp, nu-i mai lipsea nimic,un singur g6nd nu-ididea pace. In ceasuri de odihni, dupl o rnunci incordati, segdndea totdeauna la bitrdnul Tom, la Bat, laActeon, laAustin,de-a ciror nenorocire se socotea rispunzitor. Cu gindul la ei,se simfea ;i doamna Weldon deseori cuprinsl de amiriciune.Astfel ci,James Weldon, Dick Sand qi Hercule ciutari in cer qi-npimint si dea de urmele lor. Izbutiri, in sfhrqit, si le afle deqtire, mulgumiti scrisorilor pe care marele proprietar le trimisesepretutindeni. Erau in Madagascar, unde de altfel pe wemeaaceea sclavia nu mai era ingidui ti., dar ei fuseserl vindugi acolo.Dick Sand r,rr si-gi dea micile lui economii ca si-i riscumpere,darJames W Weldon infelegea si duca alfel lucrurile la bunsfhrqit. Unul dintre corespondenfi lui iqi lui pe seami aceasdafacere, qi in ziua de 15 noiembne 1877, patru negri biteau lauga casei lui.

Erau bitrdmrl Tom, Bat, Acteon qi Austin. Bieqii oameni,dupi ce scipaseri din atitea nenorociri, erau sI fie inibuqigi deimbrijiqirile prietenilor de altidati.

Dintre toli aceia care fuseserl aruncagi odati cusfirimiturile corabiei Pilgrim pe coastele Africii, nu lipsea decdtbiata Nan. Pe bitrina sl{nici n-o mai puteau insl readuce laviaga, dupi cum nu-Iputeau readuce nici pe Dingo. $i totuqi, erao adevirati minune ci de-a lungul atALor intimpllri, numaiaceste doul fiinge fuseserl sortite si piari.

In ntn aceea, oricine iqi poate inchipui, a fost maresirbltoare in casa bogatului californian, gi cel mai frumos toast,pe care togi il primiri cu aplauze, fu cel al doamnei Weldoninchinat in sinitatea lui Dick Sand, ,,Cipitan la cinsprezeceani".

CUPRINS

PARTEA IXTAI

Capitolul IPILGRIM ..........3Capirolul IIDICK SAND. ..........................12Capitolul ilIEPAVA ............19Capitold rySUPRAVIETUITORII DE pE,,WALDECK' .....................25Capitolul VBALENA ..........34Capitolul \rICAPITANUL SAND.......... .........................51CapitoluMlFURTUNA... ..........................65

Qpitolul VtUPAMANT! PAMANTI..... .............................78Capitolul D(HARRTS ...........91Capitolul XCWANTULGROAZNTC.. ........,.............. 113

PARTEAA DOUA

Capitolul IHARRTS $r NEGORO. .......122Capitolul IIIN IMPREJURIMILE ANGOLEI....Capitolul IIILECTTE DESPRE FURNTCT iNrn-UN FURNICAR .....143Capitolul tVLAGAR PE MALUL COANZEI.....Capitolul VKAZONDE... ....................... t72

254 255

Capitolul \4zI DE MARE TARG........... ......................181

9apitoluMTNMORMANTARE REGEASCA..........,... ......................195Capirolul \4IIUNDE POATE DUCE UN MANTICOR .,..................,..211Capitolul D(MGANNGA.. ......................222Capitolul XDEPARTE DE TARM..... ..........................228Capitolul )ilINCIDENTE DI\,tsRSE .,.,.,243Capitolul XIIINCHEIERE 252

UN

T_Qur,yau.,: <

Descrierea CIP a Bibliotecii Naqionale a RominieiVerne,.|ulesCipitan la cincisprezece ani- Regis, 2010

Traducere de Daniel fuamlDesene de Henri MayerGravuri de Charles Barbant

Tipar executat la:

EVEREST ff:TIPOGRAFIA

91"1t: dlelturile asupra acesrei edi;ii sunt rezervare Editurii RegisO.P. 55, C.P. 19, Sector l, Bucuregti.T el / F ax: 021.222.26.16.; 07 22.399. 599.

2I

*|1

PARTEA INTAI

CAPITOLUL IPILGRIM

La 2 februarie 1873, goeleta Pilgrim se gisea la 43o

57'latitudine spre sud, qi la 165019'longitudine spre apus demeridianul Greenwich.

Vasul, greu de patru sute de tone, incircat la San

Francisco in vederea pescuitului prin marile australe, eraproprietatea lui James W. Weldon, un mare bogitaqcalifornian, care, de ciqiva ani, ii incredinlase comandacipitanului Hull.

Pilgrim era una dintre cele mai mici, dar qi dintrecele mai bune coribii pe careJames W. Weldon le trimitea,la inceputul fieclrui anotimp, fie in strimtoarea Behring,pinl aproape de ghe{ari, fie in apele din jurul Tasmaniei qi

ale capului Horn, pinl in Oceanul inghetrat. Avea o iutrealineobiqnuitl. Echip{ul, foarte uqor de mdnuit, ii ingiduia slse av6.nte, cu pugini oameni, p6ni aproape de nisipurilenestri.bltute ale emisferei australe. Cipitanul Hull qtia ,,sl se

descurce", cum spun marinarii, in mijlocul ghefurilor care,in timpul verii, se indeplrteazl. de-alungul Noii Zeelande qia capului Bunei Speranfe, sub o latitudine mult mai joasidecit aceea pe care o ating in mirile din miazinoapte aleglobului. E adevirat ci, in aceasti privinqi, nu putea fi vorbadecit de iceberguri nu tocmai uriaEe, sfirdmate din pricinaloviturilor qi micqorate de apele calde, care aveau si sepribuqeasci foarte curind in oceanul pacific sau in oceanulAtlantic.

Sub ordinele cipitanului Hull, bun marinar, qi inacelaqi timp unul dintre cei mai buni vinitori cu cangea, seafla un echipaj alcituit din cinci mateloji Ei dintr-un ucenic.Erau pugini, fiind vorba de pescuitul balenei, care impuneun personal mult mai numeros. Trebuiesc oameni, atitpentru manevra imbarcirilor de atac, cit qi pentru ridicareape punte a monqtrilor capturati. Dar, dupi exemplul multorproprietari de coribii, James W. Weldon gisea ci e de maimult folos pentru el si nu imbarce la san Francisco decitnumlrul de marinari care ii erau de trebuinli pentrumanevrarea a vasului. in Noua Zeelandtr si giseau mulgivlnitori cu cangea, marinari din toate tteu*,rril., dezertoriqi aljii, care ciutau si fie angajagi pentru un anotimp qi aveaumulti indemanare in meseria de pescari. perioada folositoareodati incheiati, erau plitili, coboriEi de pe vas qi aqteptau cain anul urmrtor pescuitorii de balene si vini sr le ceari dinnou sprijinul. In'acest timp, se puteau mai bine folosi demarinarii care.n-aveau nici un fel de indeletnicire qi dinpricina cilroranu ficeau nici cheltuieli prea mari.

Asa se chibzuiau de obicei lucrurile pe vasul pilgrim.Goeleta iqi petrecuse anotimpul pe coasta ceriului

polar dinspre miazdzi. Nu fIcuse insi afaceri prea bune. pewemea aceea, pescuitul devenea greoi. Cetaceele, vinate dinbe\ug, se rireau. Specia de balene care triiesc in oceanul

4

boreal displruse aproape complet. Pescarii se mullumeau sivineze un alt mamifer, tot atit de uriaq, pe care, atacAndu-I,

se expuneau la mari primejdii.Aqa ficu qi cipitanul Hull in timpul acestei campanii,

dar in urmitoarea cilitorie socotea si se ridice mult mai sus

qi, daci trebuie, si ajungi pini la insulele Clarieqi Adnlia, aclror descoperire, contestati de americanul Wilkes, aparlineadefinitiv ilustrului comandant al Astrolabei qi al Zeleei,francezul Dumont d'Urville.

Pescuitul nu fusese prea mulgumitor pentru cei de pevasul Pilgrim. La inceputul lui ianuarie, adici spre mijloculverii australe, cu toate ci nu era inci wemea reintoarceriipescuitorilor de balene, cipitanul Hull s-a vizut silit slplrlseascl apele. Echipajul, - amestec de oameni de toatimina, - ii ,,clutl pricini", cum se spunea, qi atunci se gindici era mai bine sl se desparti de el.

Pilgrim porni deci spre miazdnoapte, citre apus, spre

Noua Zeelandl., pe la 15 ianuarie. Ajunse la Waitemata, inportul Auckland, a;ezatin adincul golfului $uraki, pe coasta

de risirit b insulei de la miazhzi, qi debarci pescarii care

fuseseri angajaqi numai pentru un anotimpEchipajul nu era insl mulgumit. Nicicind pescuitul

nu fusese mai prost. Cipitanul Hull se reintorcea cuamirlciunea pescarului incercat, care pentru intiia oari se

intoarce cu traista goall. Amorul lui propriu, chinuit peste

misuri, era de astidatl injoc qi n-avea sl le-o ierte golanilora ctrror nesupunere ficuse de ocari bunul mers al uneiintregi campanii.

Zadarnic incercarl si recruteze la Auckland un nouechipaj. Toli marinarii de care s-ar fi putut folosi se

imbarcaserl pe alte vase. Trebui, prin urmare, si renunje lanldejdea de a intregi incircltura de pe Pilgrim qi c[pitanulHull se pregltea sl plece pentru totdeauna din Auckland,

cdnd o noui porunci, peste care nu putea si treaci, il opripe loc.

Doamna Weldon, nevasta proprietarului vasuluiPilgrim, fiul sluJack, in vdrstl de numai iinci ani qi un vlr arlor, pe nume Benedict, se aflau chiar in acea weme inAuckland. James W Weldon, pe care indeletnicirile lui ilsileau uneori si stea mai mult timp in Noua Zeelandd,, iiadusese aici pe toqi trei, qi nidijduia in curind si-i ia inapoila San Francisco.

, Dar, in clipa cdnd intreaga familie se pregitea deplecare, miculJack se imbolnivi greu qi tatil siu, cilemat inalte pirEi de afaceri urgente, trebui si plece din Auckland,lisindu-qi nevasta, copilul qi pe virul Benedict in paza celuide Sus.

Trecuserl trei luni - trei luni nesfArgite de despirgire,care fuseseri un adevrrat chin pentru doamna weldon. Darcopilul se ficu bine peste cdtivaweme qi tocmai se pregiteade plecare, cdnd i se aduse vesrea cl pilgrim se aJli i" iort.

Pe vremea aceea, ca si se reintoarci la San_Franiisco,doamna weldon trebuia si caute in Australia o corabie asocietigii transoceanice ,,Golden Age", care ficea curse intreMelbourne qi istmul de panama,pri., papeiti. Apoi, odati{unsi la Panama, trebuia si aqtepte p1..ur.u^ unui vasamerican, care stabileqte legitura reguliti dintre istm qicalifornia. Aici insi, intdmpina intirzieri qi transbordiri,totdeauna neplicute pentru o femeie qi un copil. in acesttimp se ivi Pilgrim la Auckland. Ea nu mai qouai qi-i ...,,cipitanului Hull si-i ia pe vasul lui qi si-i duci la San_

fynlisco, pe ea, pe fiul ei, pe v5rul Benedict 9i pe Nan, obitrdni negresi care o slujea din copilirie. Trei -ii d.leghemarine pe o corabie cu pinze! Dar vasul cipitanului Hull eraaqa de bine intreqinut Ei wemea era inci aEa de frumoasi pecele doui coasre ale Ecuarorului! cipitanul Hull primi qi

6

puse numaidecit odaia lui curatl la dispozijia cilltoarei.Voia ca, pe drumul care linea de la patruzeci pini lacincizeci de zile, doamna Weldon si se simti cit mai bine pepuntea corlbiei.

Pentru doamnaWeldon era o mare inlesnire cilitoriape api in astfel de conditii. Singurul ne4juns era intirziereacauzatl" de faptul ci Pilgrim trebuia si-qi descarce marfa laValparaiso, in Chile. Dupi aceea, n-aveau decit si urcecoasta americani sub goana vdntului de pe qesuri, ceea ce

facea cdldtoria nespus de pl[cuti.Doamna Weldon era, de altminteri, o femeie

curajoasi, pe care marea n-o ingrozea cituqi de putrin. invirsti de treizeci de ani pe atunci, voinicl qi sinitoasi, avindobiqnuinja cllltoriilor lungi, deoarece il insogise pe birbatulei in multe cilitorii in largul apelor, nu se temea cind eravorba sl strlbati oceanul pe puntea unei coribii nu indeajunsde incipitoare. Il qtia pe cipitanul Hull drept unul dintre ceimai istefi marinari, in care James W. Weldon avea toatAincrederea. Pilgrim era o corabie puternici, uqoar[,cunoscuti de toli pescuitorii de balene. Era un prilejminunat pe care nu voia si-l piardl. $i doamna Weldonciuti sl il foloseascl.

Virul Benedict, - se in;elege de la sine - trebuia s-o

insoqeasci.Acest vlr era un om priceput, in vlrsti de aproape

cincizeci de ani. Dar, cu toEi cei cincizeci de ani ai sii, nu eraprudent sl fie lisat sl plece singur. Mai mult inalt decitvoinic, mai mult uscat decdt slab, cu figura osoasi, cu craniulmare qi chel, puteai recunoa;te in infigiqarea lui deqirati peunul dintre acei savangi cu ochelari de aur, fiinle nevinovateqi bldnde, sortite si riminl toatdvirala niqte copii mari qi sisfirqeasci foarte bltrini ca nigte sugari care au atins virsta de.

o suti de ani.

,,Virul Benedict", cilci aqaii spuneau totdeaurta chiarqi cei din afara familiei, era intr-adevir unul dintre oameniicare au aerul ci sunt veri cu toati lumea; vlrul Benedict,totdeauna stinjenit de bragele-i lungi qi de picioarele_inesf,drEite, ar fi fost incapabil si scape singur dintr_oincurclturi, chiar qi in imprejurlrile cele mai oLignuite aleviegii. Nu suplra pe nimeni, de altfel, dupi cum n-ar fi fostin stare si se supere pe sine. Se obiqnuia cu orice, uitdnduneori si bea gi sl minince, daci nu i se aducea de mincareqi de biuturl; nu jinea seami nici de frig, nici de zlduf qin-avea nici un fel de preferingi. inchipuiqi-vi un copac degrisos, fbri roade qi aproape despuiat de frunze, incapabil sihri.neasci sau sl adiposteasci.

Acesta era vlrul Benedict. Totri il iubeau, mai cuseami pentru sllbiciunea lui. Doamna Weldon il privea cape un copil al ei, ca pe un frate mai mare al miculuiJack.

Credetri ci virulBenedict era un zoologin adevlratul ingeles alcuvlntului, in stare sldescompuni animalulprin analizd, qi sllrefac[ din nou prinsintezl, unul dintreadincii cunoscltori,pricepuji in studiulcelor patru tipuri ciro-ra qtiin{a moderni led[ o ciudati insem-nitate? Cituqi depulin. Virul Benedict,qtiingific vorbind, n-arfi fost in stare si deose-

beasci un vierme de o lipitoare, sau un piianjen de casi deun scorpion.

Dar atunci, ce era virul Benedict?Un simplu entomologist gi nimic mai mult. $i toatl

viafa sa era inchinati acestei indeletniciri, pentru care iqirisipea ceasurile de veghe, pini qi ceasurile de somn. Gulerulqi mlnecile hainei ii erau pline de ace, ba chiar gi fundulpillriei qi indoiturile vestei. Cind vlrul Benedicr se reintorceadintr-o plimbare gtiinEificl, respectabila lui pilirie inalti nuera altceva decit o cutie plinl pe dinafari qi pe diniuntru cutot felul de insecte.

$i acum, dupl ce am spus tot ce aveam de spus

despre el, rimine slvedem ce-l indreptiqise s-o intoviriqeascipe doamna Weldon in Noua Zeelandl,. Aici, colecgia lui se

imboglgise cu citeva specii rare qi e foarte lesne de infeles cise grlbea sl le claseze in dulapurile din cabinetul lui de laSan Francisco.

Prin urmare, de weme ce doamna Weldon avea sl se

reintoarci in America in toviriqia fiului ei, pe punteacorabiei Pilgrim, nimic mai firesc pentru virul Benedictdecit sl plece odati cu ea.

$i totuqi, dacl s-ar fi intimplat si dea peste vreunneajuns, nu in curajul doamnei Weldon ar fi trebuit sl aiblincredere. Din fericire, era vorba de o cilltorie uqoari, pe ovreme destul de frumoasi qi pe puntea unui vas al clruicipitanse bucura de cea mai mare incredere.

In timpul celor trei zile de odihnl ale corabieiPilgrim la Waitemata, doamna Weldon iqi ficu pregitirile inmare grabi, fiindca nu voia ca echipajul si intirzie dinpricina ei. Slugile de care se folosise la Auckland furlconcediate Si,la 22 ianuarie, se imbarci pe vasul Pilgrim,ludnd ca insogitori pe micul Jack, pe vdrul Benedict qi penegresa Nan.

Virul Benedict duceaintr-o cutie specialiintreaga lui colecgie deinsecte. In aceasticolecgie figurau, intrealtele, citeva specii decoleoptere carnivore,cu ochii aqezaqi dea-supra capului qi carepini atunci se crezuseci triiesc numai prinNoua Caledonie.Prinsese de asemeneaqi un piianjen veninos,a cirui muqciturl e

mortali pentru oame-nii din partea locului.Un paianjen insi nu

face parte din ordinul insectelor propriu zis; el iqi are loculprintre arachnidee qi, prin urmare, pirea de mici insemnitatein ochii virului Benedict. De aceea il dispreguia. Cea mairari ginganie din colecgia lui era o coleopteri n eozeelandezd".

In clipa pleclrii, cdnd doamna Weldon qi tovarlqii s1ise allau pe puntea coribiei Pilgrim, cipitanul Hull seapropie qi rosti:

-Si rimdnem ingeleqi, doamni Weldon. Daci v-agihotirdt si cilitoritri pe puntea vasului pilgrim, o facegi pepropria dumneavoastri rispundere.

-Pentru ce imi spui asta, domnule Hull? intrebidoamna Weldon.

-Pentru ci n-am primit nici un ordin in aceastiprivinga din partea soplui dumneavoastri gi e qtiut ci oricecilitorie pe puntea unui vas cum e pilgrim iloate aduce qi

10

nenorociri, nefiind o corabie special destinati transportuluicilitorilor.

-Daci birbatul meu ar fi aici, rispunse doamnaWeldon, socotetti dumneata, domnule Hull, ci ar qovii si se

imbarce pe Pilgrim in tovirigia nevestei gi a copilului slu?

-Nu, doamni Weldon, n-ar qovli c6tuqi de pugin,zise cipitanul Hull, dupi cum n-aq qovli nici eu. Pilgrim e ocorabie foarte buni, cu toate ci n-o intrebuinglm decit lapescuit, qi sunt pe deplin incredinpt, a;a cum poate fi oricemarinar care comandi un vas de mai mul$ ani, ci nu avemde ce sl ne ingrijorim. Dar v-am spus cele de mai sus,

doamni Weldon, ca si scap de orice rlspundere in ceea cepriveqte confortul cu care aji fost obiqnuitl.

-De weme ce nu e vorba decit de confort, domnuleHull, rispunse doamna Weldon, n-are ce mi opri. Eu nusunt una dintre cilitoarele pretenfioase care se pllngnecontenit de strimtoarea cabinelor sau de insuficienlamdncirii.

Apoi, doamnaWeldon, dupi ce-l privi citeva clipe pemiculJack, pe care il ginea de mini, spuse:

-Sl pornim, domnule Hull!Ordinul fu dat in grabi; pdnzele furi ridicate qi

Pilgrim iqi indrepti goana spre coasta americani. Dar, dupitrei zile de la plecare, corabia fu siliti si-gi incetineascimersul qi si se lase pradl vdnturilor ce suflau din larg.

Astfel, la data de 2 februarie, cipitanul Hull se giseala o latitudine mult mai inalti decit ar fi voit qi in situagiaunui marinar care se striduieqte mai bine si intd.rzie inapropiere de capul Horn decdt sl se abati pe drumul cel maiscurt citre noul continent.

l1

CAPITOLUL ilDICK SAND

Marea era liniqtiti Ei dacl n-ar fi fost ocolurile, voi4juls-ar fi sfirqit in condigii destul de mulpmiroare.

Doamna Weldon ?vea pe puntea corabiei pilgrimlocul cel mai confortabil. In fajl,, cdldtoarea n-ar fi putut silocuiasci in nici o cabinl. Trebui, prin urmare, si se

mulgumeascl doar cu odaia oferiti de cipitanul Hull, aqezatAmai in spate, singura locuinEi de care se folosea el camarinar. Stiruise mult, de altminteri, pinl s-o facl siprimeascl. Aici, in aceasti incipere ingustl, se instalasedoamna Weldon, impreuni cu copilul qi cu negresa Nan.Aici mdnca, in toviriqia cipitanului qi a virului Benedict,clruia i se pregitise o alti cabini in apropiere.

Comandantul corabiei Pilgrim se inghesuise intr-ocabini pirisiti de oamenii echipajului, cabini care ar fitrebuit ocupati de un secund, dacl s-ar fi aIlat weunul pebord. Dar mica goeleti naviga, dupd cum qtim, in condiqiicare ingiduiau si se economiseasci cheltuielile pe care le-arfi pricinuit incl un ofitrer.

Oamenii de pe Pilgrim, marinari buni qi destoinici,se dovedeau str6ni tegafi in privinga pornirilor qi aobiceiurilor. Acest anotimp al pescuitului era al patrulea pecare il petreceau impreuni. Totri americanii din apus se

cunolteau de multi vreme qi iqi aveau obirgia pe litoralulstatului californian.

Aceqti oameni cumsecade se purtau foarte frumosfap de doamna Weldon, sofia patronului lor, pentru caredovediseri totdeauna un devotament firl margini. Trebuiesi spunem ci erau bine plitili din ceea ce se cdqtiga cupescuitul gi aluseseri pini atunci mari foloase. Dacl totuqi,cu tot numirul lor mic, nu-Ei iroseau puterile in munci grele,

t2

de cite ori se simqea nevoia unor eforturi neprevi.zute, eraurisplitili indeajuns la incheierea socotelilor citre sfirqitulfiecirui anotimp. De asti dati insl, e adevirat, de risplatinici nu putea fi vorba qi tocmai din aceasti pricinl murmurauimpotriva nesocotililor din Noua Zeelandl..

Un singur om de pe bord nu era de origineamerican[. Portughez din naqtere, dar vorbind cu multiuquringi limba englezi, se numea Negoro, qi indeplineamodesta insircinare de bucitar al goeletei.

Deoarece bucitarul de pe Pilgrim dezertase laAuckland, acest Negoro, pe atunci ffirl nici un clpltii, se

oferise s5l inlocuiasci. Era un om posomorit, neprietenos,care stitea totdeauna de-o parte, dar iqi vedea cu sdrguinlide meseria lui. Primindu-I, cipitanul Hull s-ar fi p[rut ciavusese mdnl fericiti qi de la imbarcare, bucltarul nu se

invrednicise de nici o dojani.Cu toate acestea, c[pitanului Hull ii pirea rlu ci

n-avusese timp si se informeze mai deaproape in legituri cutrecutul acestui om. Infifqarea, sau mai degrabl privirea lui,nu te mul;umea niciodati qi de cite ori era vorba si se

iveascl pe bord un necunoscut, in ..rraga atdt de restrinsi qi

de intimi a marinarilor, nu se fereau cind trebuia si se

incredintreze fiecare de trecutul noului venit.Negoro putea sl aibi patruzeci de ani. Slab, nervos,

de talie mijlocie, cu plrul foarte negm, cu pielea pulinbronzati., pirea slfie un om voinic. Primise o cre$tere buni?Da, aceasta se vedea dupl anumite observatrii care ii scipauuneori. De altfel, nu vorbea niciodati despre trecutul lui, qi

nici nu pomenea vreun cuvdnt despre familia lui. De undevenea, pe unde igi petrecuse viaqa, era greu de banuit. Care-iputea fi viitorul? $i mai greu de ghicit. Spunea ci avea degind si debarce la Valparaiso. Era, intr-adevir, un om foarteciudat.

13