CADRUL DE REGLEMENTARE AL PARTIDELOR POLITICE ÎN

REPUBLICA MOLDOVA: REFLECȚII CRITICE ȘI RECOMANDĂRI DE

POLITICI

ASIGURAREA ECHILIBRULUI DE GEN ÎN DOMENIUL ASOCIERII POLITICE: STANDARDE ȘI PRACTICI APLICATE DE PARTIDELE POLITICE ÎN RM28 aprilie 2010

ABORDARE CORELATIVĂ

?CE AVEM PE COORDONATA

Legislaţie/Reglementări Standarde,practici

CE AVEM PE COORDONATA

LEGISLAŢIE/REGLEMENTĂRI

- cadrul legal (internaţional, european, naţional) care asigură genurilor dreptul şi şansele de a participa în politică

- programele şi statutele partidelor (agenda politică, structuri genizate, cota)

4

DOCUMENTE INTERNAŢIONALE, CARE STIPULEAZĂ

NECESITATEA PROMOVĂRII EGALITĂŢII GENURILOR

Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei, 1979 (CEDAW) (ratificat de către R.M. În 1994)

Declaraţia şi Platforma de Acţiuni de la Beijing, 1995

Declaraţia Milenară a Organizaţiei Naţiunilor Unite (Rezoluţia 55/2 a Adunării Generale a ONU din 8 septembrie 2000)

Recomandarea (2003)3 a Comitetului de miniştri a statelor – membre (Consiliul Europei) cu privire la participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în procesul de luare a deciziilor în domeniul politic şi al vieţii publice

Recomandarea (2007) a Comitetului de miniştri a statelor – membre (Consiliul Europei)

CADRUL LEGAL NAŢIONAL

Constituţia RM (1994), cap. II, Drepturile Fundamentale, Art. 16 (2), Art. 43-50

Codul Electoral Art. 11 Dreptul de a alege; Art. 12 Dreptul de a fi ales

Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi nr. 5-XVI din 09.02.2006

Programul Naţional de asigurare a egalităţii de gen pe anii 2010-2015 (29.XII, 2009), Sfera Participării la procesul decizional public şi politic

LEGEA CU PRIVIRE LA ASIGURAREA EGALITĂŢII DE ŞANSE ÎNTRE FEMEI ŞI

BĂRBAŢI

A Articolul 7 Egalitatea de şanse în domeniul electoral, în activitatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice

(1) Comisia Electorală Centrală, consiliile şi birourile electorale de circumscripţie asigură respectarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în domeniul electoral.

(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt obligate să contribuie la asigurarea egalităţii de drepturi şi de şanse între membrii săi femei şi bărbaţi prin:

a) asigurarea reprezentării în organele lor de conducere a componenţei de femei şi bărbaţi;

b) asigurarea reprezentării în listele de candidaţi a femeilor şi bărbaţilor fără discriminare după criteriul de rticolul 7 Egalitatea de şanse în domeniul electoral, în activitatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice

) Comisia Electorală Centrală, consiliile şi birourile electorale de circumscripţie asigură respectarea principiului egalităţii între femei şi bărbaţi în domeniul electoral.(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sînt obligate să contribuie la asigurarea egalităţii de drepturi şi de şanse între membrii săi femei şi băra) asigurarea reprezentării în organele lor de

conducere a componenţei de femei şi băb) asigurarea reprezentării în listele de candidaţi a femeilor şi bărbaţilor fără discriminare după criteriul de sex.

CE AVEM PE COORDONATA

STANDARDE, PRACTICI

- standarde de împrumut, de intenţie, declarative, parţial realizate democraţia de vitrină

-instituirea OF – structură de discriminare pozitivă, pentru a compensa invizibilitatea f. în PP, constituită după viziunea masc., cu scopul de a mobiliza sentimentul public feminin

PRACTICI POZITIVE,DAR NECONSECVENTE

desemnarea f. în funcţii/organe de decizie ale structurilor teritoriale

abilitarea femeilor în APL – tendinţă mai evidentă decât la nivelul APC

menţinerea „Clopotului de sticlă al politicii” sub aspectul reprezentării de gen

reprezentare proporţională -strategia electorală PPCD, 2005; sau cel puţin 30% - o tendinţă

REPREZENTATIVITATEA FEMEILOR ÎN ORGANELE DECIZIONALE LA NIVEL LOCAL

(EVOLUŢIE – INVOLUŢIE – EVOLUŢIE)

1980 49,8% 1985 50,4% 1990 35% consilieri 13% primari 1996 39,2% consilieri 10,3% primari 1999 9,7% consilieri 8,74% primari 2003 10% consilieri 15,4% primari 3,1% preşedinţi ai comitetelor executive raionale 2007 17 % consilieri 17,9% primari 3,1% preşedinţi ai comitetelor executive raionale

Loretta Handrabura

dr. conf. univ.

Şi şi16,10%

Greu peste tot0,50%

In politica socială0,50%

Unde este acceptată de conducători

1,50%

In funcţie de capacităţi poate

concura cu bărbaţii la orice nivel

1%

La nivel local; se văd mai uşor

rezultatele, cuvîntul şi fapta sunt mai

aproape54,80%

Unde este mai simplu pentru o femeie să se afirme în politica locală sau cea naţională? Şi De ce? (răs puns liber)

REPREZENTATIVITATEA FEMEILOR ÎN ORGANELE PUTERII

În Guvern1980 10% 3 din 30

1990 7% 1 din 131994 0% 0 din 201996 0% 0 din 17

1999 6% 1 din 152001 11% 2 din 182005 13% 2 din 15

2008 37% 6 din 16 2009 5% 1 din 16

În parlamentÎn perioada URSS

33% cotă formală

1990 3,8% 12 din 3801994 4,9% 5 din 101

1998 8,9% 9 din 101 2001 15,9% 16 din 101 2005 21,7% 23 din 101

2009 23,1% 25 din 101

COMPONENŢA DE GEN A LISTELOR CANDIDAŢILOR LA FUNCŢIA DE DEPUTAT ÎN PARLAMENTUL RM

15.7% 18.1% 29.0% 29.5%

84.3% 81.9% 71.0% 70.5%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1998' 2001' 2005' 2009'Feminin Masculin

COMPONENŢA DE GEN A LISTELOR CANDIDAŢILOR LA FUNCŢIA DE DEPUTAT,

ELECTORALA 2009

11.7%17.5%20.4%23.3%23.3%

29.1%29.1%30.1%32.1%33.0%35.0%36.1%37.7%38.6%41.6%

46.4%

88.3%82.5%79.6%76.7%76.7%

70.9%70.9%69.9%67.9%66.0%65.0%63.9%62.3%61.4%58.4%

53.6%

UCM

PLDM

PSDM

PL

AMN

PDM

MSP"AE"

PCRM

PUM"PP"

candidat independent

PPCD

PRM

PP"NT"

PC

PDS"MU"

PE"AV"M

Feminin Masculin

media generală: 29.5%

Tematica de gen transpare sporadic în Platformele

electorale ale PP

Anticipatele 2009 – nu este una prioritară, fiindcă principiul egalităţii de şanse pentru bărbaţi şi femei şi a parteneriatului de gen, invocat în regulamentele de activitate ale OF, rămâne unul secundar sau invizibil pentru partid şi implicit pentru politicile de stat

MĂSURI DE REDRESAREProblemele prioritare identificate:

a) subreprezentarea femeilor în funcţii decizionale în viaţa politică şi publică

b) existenţa barierelor structurale de natură culturală, economică şi socială în promovarea femeilor în funcţii decizionale în viaţa politică şi publică

PROPUNERIREGLEMENTĂRI

Prevederi explicite în:I. Legea cu privire la partidele politice (2007)!Legea privind partidele politice (1999) Art. 9 (6): Partidele şi alte organizaţii social-politice vor promova

principiul egalităţii femeilor şi bărbaţilor în organele decizionale de toate nivelurile

Ce stipulează pe moment?Articolul 18. Obligaţiile şi răspunderea partidelor politice  (1) Partidele politice sînt obligate să respecte legislaţia Republicii

Moldova şi prevederile statutelor lor.(2) În cazul modificării legislaţiei, precum şi în cazul constatării

necorespunderii statutelor şi programelor lor cu prevederile legale, partidele îşi vor aduce documentele în corespundere cu normele legale, modificîndu-le şi completîndu-le conform procedurii stabilite.

• Acţiune afirmativă – finanţare stimulatorie

II. Codul Electoral a. sistem electoral bazat pe proporţionalitate (cota ca acţiunea afirmativă)b. dacă Statutul PP prevede cota de reprezentare, să se respecte şi pe

listele electorale

PROPUNERIREGLEMENTĂRI

politica de stat consecventă , implemetarea Legii cu privire la sigurarea egalităţii de şanse ...

măsuri politice care să încurajeze femeile să participe în funcţii de conducere;

mecanisme clare, funcţionale şi durabile de implementare;

buget sensibil la problemele de gen

PROPUNERI: DEMERS CARE AR ASIGURA ECHILIBRUL DE GEN

(O MAI BUNĂ REPREZENTARE A FEMEILOR ÎN POLITICĂ)

Palierul I - capacitatea de a intra pe scena politică- decizia de a intra în politică (educaţie de gen partenerială, ambiţiile

personale şi valorificare de oportunităţi reglementate)- consolidarea organizaţiilor de femei politice/apolitice (creşterea resurselor

de leadership la nivelul populaţiei şi propunerea efectivă de lideri de opinie scenei publice)

Palierul II - oportunitatea de a fi aleasă- asigurarea transparenţei procesului de nominalizare a candidaţilor- rolul media care poate aduce în agenda publică validitatea deciziei interne

a partidelor politice şi oportunitatea criteriilor utilizate de forurile interne pentru nominalizarea candidaţilor pentru diferitele poziţii decizionale: a) plusul sistemelor proporţionale pentru vizibilitatea femeilor; b) cunoaşterea modului în care se vor selecta candidaţii

Palierul III - şansa de a fi votată- direct dependentă de sistemul de vot şi de cultura politică dominantă

CÂŞTIGURILE PARTICIPĂRII FEMEILOR ÎN ACTUL POLITIC

impunerea unui spirit tolerant la nivelul atitudinilor şi comportamentului (9,5%);

promovarea mai activă a principiilor democratice cum ar fi dreptatea, egalitatea, colaborarea şi cooperarea, acceptarea diferenţelor (6,5%);

intenţiile şi acţiunile mai explicite, sinceritatea şi moralitatea (4,0%);

perseverenţa în acţiuni şi onoarea personală (3,0%); sporirea numărului de participanţi la viaţa politică

(3,0%); capacitatea de a accepta şi o altă viziune fără

discriminare (3,0%).

Loretta Handrabura dr. conf. univ.

«Nu există probleme specific feminine, toate

problemele se referă şi la femei, de aceea ele

trebuie să aibă acces la discutarea tuturor

chestiunilor şi întrebărilor.»