O ABORDARE TIPOLOGIC A INVARIAN ILOR STRUCTURALI £N abordare o abordare tipologic

download O ABORDARE TIPOLOGIC A INVARIAN ILOR STRUCTURALI £N abordare   o abordare tipologic

of 23

  • date post

    06-Sep-2019
  • Category

    Documents

  • view

    7
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of O ABORDARE TIPOLOGIC A INVARIAN ILOR STRUCTURALI £N abordare o abordare tipologic

  • 53

    O ABORDARE TIPOLOGIC A INVARIAN ILOR STRUCTURALI ÎN CREA IA LUI SIGISMUND TODU

    (1) MONODIA-HETEROFONIA

    Prof. univ. dr. GHEORGHE DU IC Universitatea de Arte „George Enescu” Ia i

    Gheorghe DU IC , muzicolog, compozitor, profesor. Studii i volume publicate în domeniile: teoria i analiza sistemelor modale; fenomenologia timpului muzical i a sintaxelor sonore; strategii arhetipale/anarhetipale în componistica româneasc (George Enescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Sigismund Todu , Viorel Munteanu . a.); muzic i matematic ; retoric muzical . Articole, cronici, recenzii. Crea ie coral , vocal , instrumental i cameral . Actualmente, profesor de teoria muzicii i muzicologie, conduc tor de doctorat.

    „… setea unului de a se pierde i setea multiplului de a se readuna.” Constantin Noica

    Arhegeneza operei muzicale todu iene relev existen a unor „invarian i cu prezen

    ontologic tare”54, responsabili de coeren a i coeziunea întregului, indiferent de ramifica iile sau

    digresiunile pe care le dezvolt discursul respectiv.

    Aceste constante arhetipale confer operei valoare de model ontologic unitar i centrat55,

    polarizând generaliz rile parametrice i sintaxice din care deriv tipologiile structural-vectoriale.

    F r a intra în specula ii teoretice – fatalmente captive impasului generat de imposibilitatea

    ierarhiz rii sau clasific rii riguroase a arhetipurilor – vom orienta abordarea noastr c tre o

    perspectiv opera ional , selectând, sub inciden a diadei unu-multiplu, dou dintre cele mai

    relevante fenomene de invarian structural-sintaxic : monodia i heterofonia.

    În concep ia noastr , pe lâng arhetipurile „pure” sau autonome exist o multitudine de

    arhetipuri combinate, intersectabile sau de fuziune. Acest adev r – confirmat de crea ia lui

    Sigismund Todu – ne-a sugerat triada tipologic matc -racord-nucleu, a c rei substan

    conceptual va putea fi dedus dintr-o argumenta ie analitic girat de o bogat cazuistic muzical .

    54 Corin Braga, De la arhetip la anarhetip, Editura Polirom, Ia i, 2006, p. 274. 55 Ibidem, p. 275.

  • 54

    UNU-MULTIPLU (Arhetip-matc )

    R d cina filosofic a binomului arhetipal monodie-heterofonie se afl în diada unu-

    multiplu, definit de Constantin Noica drept „dualitate metafizic fundamental , de caracter

    formal”56. Analogia nu este gratuit dac avem în vedere faptul c principiul coincidentia

    oppositorum – v zut de tefan Niculescu ca fundament normativ al sintaxei heterofone – se

    întâlne te cu viziunea lui Noica (diferit de cea a lui Platon), potrivit c reia numai ipostaza

    integratoare unu-multiplu („unitate sintetic în expansiune”), care de ine „complexul originar i

    procesualitatea (ca virtualitate), poate permite unului ca unitate s se desf oare în unit i

    multiple”57. Acesta este i sensul biunivoc al rela iei monodie-heterofonie, în care prima entitate se

    deschide spre multiplicitate, în timp ce a doua se închide spre (re)unificare.

    1. MONODIA /AULODIA (Arhetip-racord 1)

    Întreaga muzic româneasc de tradi ie oral este esen ialmente centrat pe arhetipul

    monodic, fenomen virtual integrator al diversit ii i multiplicit ii evenimentelor sonore. Monodia

    semnific deci „identitatea i identificarea, unitatea deja stabilit , împlinit i intranzitorie, [având o

    existen ] dat i determinat de unu, dincolo de care nimic nu exist ”58.

    Pentru Sigismund Todu recursul monodic nu reprezint o stare accidental , preliminar

    sau intermitent , ci un dat existen ial ancorat într-o realitate fundamental i originar , o (re)în-

    fiin are ontologic , în ultim instan . Din aceast perspectiv , inconfundabila aulodie todu ian

    reface periodic înse i racordurile fiin ei cu starea n scând a muzicii.

    1. 1. POLIGENEZA STRUCTURAL A MATERIEI SONORE.

    MODALUL – ARHETIP UNIFICATOR AL STILULUI TODU IAN

    Prin întreaga sa crea ie, Sigismund Todu promoveaz un concept monodic de filia ie

    modal-arhaic , decantat într-un stil personal a c rui ontogenez este detectabil în zona „folclorului

    imaginar”. Drept consecin , pe linia demersului edificator, „recursul la citat” se dovede te a avea o

    frecven redus i, prin aceasta, o importan relativ secundar .

    Înc rc tura genetic a monodiei todu iene – plurivalent i de maxim poten ial formativ –

    este reductibil , în esen , la dou surse: cea folcloric i cea liturgic , bivalent , la rândul ei, prin

    filia ia bizantin i gregorian (vezi triada: recitativ, melism , coral).

    56 Constantin Noica, Echilibrul spiritual, în: Unu i multiplu, Anuarul Izvoare de filosofie, Bucure ti, 1942, p. 318; apud: Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dic ionar de termeni filosofici ai lui Constantin Noica (Introducere prin concepte), Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 2004, p. 683. 57 Idem. 58 Marin Marian, Chipul geniului. Eseu despre creativitatea exemplar , Editura Muzical , Bucure ti, 1991, p. 57.

  • 55

    FILIA IE FOLCLORIC

    Ex. 1 Simfonia a III-a, Ovidiu59 (1957), Partea I, R 90-1 (12 ms.),

    pp. 28-29/PG (clarinet solo)

    FILIA IE LITURGIC BIZANTIN

    Ex. 2 Miori a, balad -oratoriu60 (1957-1958), Nr. 11, Rondo, R 44 (12 ms.),

    pp. 142-144/PG

    FILIA IE LITURGIC GREGORIAN

    Ex. 3a Simfonia I 61 (1954), Partea I, ms. 1-5, pp. 9-10/PG Nucleu generator cu func ie de racord i vector tematic

    Ex. 3b Simfonia a II-a62 în re minor, cu org – „În memoria lui George

    Enescu” (1956), Partea I, ms. 1-5, p. 3/PG Enun motivic – incipit Dies Irae – matrice macrogenerativ

    59 Editura Muzical , Bucure ti, 1975. 60 Editura Muzical , Bucure ti, 1971. 61 Editura Muzical , Bucure ti,, 1959. 62 Editura Muzical , Bucure ti, 1965.

  • 56

    Ex. 3c Simfonia a III-a, Ovidiu (1957), Partea I, R 210+4 (5 ms.), pp. 55-56/PG Ethos coral gregorian

    Aceste surse muzicale fac trimitere direct la poligeneza structural a materiei sonore

    care, în ordine sistemic , etaleaz urm toarea gril generativ :

    Oligocordii – anhemitonice, hemitonice

    Pentatonii – anhemitonice, hemitonice

    Pre-heptacordii i heptacordii – diatonice i cromatice

    Octocordii simetrice (de tip 1:2/2:1)

    Policordii – cromatic-diatonice sau cromatic-polimodale

    (Sisteme intona ionale complexe cu trepte mobile)

    1. 1. 1. MODUL LIDIAN/CVARTA M RIT BIHOREAN /

    MOTIVUL „TODU ” (Arhetip-nucleu 1)

    Una dintre cele mai vehiculate entit i arhetipale, recognoscibil , f r echivoc, în

    integralitatea operei todu iene, este sintagma intona ional cu structura unei tetratonii hemitonice

    de pant melodic descendent (2m -3M -2M ), circumscris spa iului de congruen al cvintei

    perfecte, dar definit de ethosul inconfundabil al cvartei lidice.

    Ex. 4 La cur ile dorului – Trei madrigale pe versuri de Lucian Blaga63

    (1978), Întoarcere (III), p. 22 Proces (semi)caden ial-iterativ

    Arealul folcloric bihorean pare a fi cel mai apropiat în stabilirea filia iei arhetipale, dar

    omniprezen a acestei sintagme – plurivalent ca poten ial generativ-formativ – în crea ia

    compozitorului i, prin aceasta, asocierea ei definitiv cu numele „Todu ”, îi legitimeaz deplin

    valoarea de logotip.

    63 Editura Muzical , Bucure ti, 1981.

  • 57

    Exegeza clujean a semnalat în mai multe rânduri acest fenomen64. În prezenta abordare, pe

    lâng argumentele men ionate, propunem o sistematizare tipologic a celor mai frecvente ipostaze.

    MOTIVUL „TODU ” – Tipologii structurale

    Concatenare secven ial (Juxtapunere conjunct )

    Ex. 5a Simfonia a V-a65 (1962-1976), Sec iunea a II-a, Aulodia,

    R 140+1 (3 ms.), p. 39/PG

    Concatenare secven ial cu variante permutative

    Ex. 5b Simfonia a V-a (1962-1976), R 185-1 (2 ms.), p. 47/PG

    Polifonie latent , în caden monodic-improvizatoric

    Ex. 5c Simfonia a V-a (1962-1976), R 200+2, p. 51/PG

    Inversare integrat melismatic (-iterativ)

    Ex. 5d Simfonia a V-a (1962-1976), R 200+4, p. 52/PG

    64 Vasile Herman, Sofia Gelman Kiss, Hilda Iacob, Mihai Ghircoia iu .a. 65 Editura Muzical , Bucure ti, 1979.

  • 58

    Permutare interioar cu men inerea cadrului de congruen modal

    Ex. 5e Sonatina pentru pian66 (1950), Partea a III-a, ms. 1-5, p. 19

    1. 1. 2. PENTATONIA (Arhetip-nucleu 2)

    Arealul modal-diatonic al monodiei („diatonia modal alb ”, cum o nume te Vasile

    Herman) se sprijin masiv pe o pregnant baz pre-pentatonic /pentatonic , activ la nivelul

    întregului univers sonor todu ian.

    Din punct de vedere structural, pentatonia anhemitonic (non-octaviant sau octaviant )

    de ine ponderea semnificativ (ceea ce nu presupune absen a total a pentatoniei hemitonice, vezi

    ex. 8), iar prezen a ei se manifest atât sub form real (ex. 6), cât i sub form latent (ca substrat,

    ex. 7).

    Ex. 6 Concertul pentru sufl tori i baterie/percu ie (1970), Partea a IV-a,

    Ostinato, pp. 57-58/PG, manuscris Pentatonie anhemitonic octaviant , starea a V-a (pien do)

    Ex. 7 Passacaglia pentru pian67 (1943), Tema Substrat bivalent: 1. dup marc