O abordare construcţionistă O abordare construcţionistă a fenomenului globalizăriia fenomenului globalizării

Dr. Antonio SANDUDr. Antonio SANDU

A Constructionist approaches of globalisation

Constructionismul ca Constructionismul ca paradigmparadigmă semioticăă semiotică

Construcţionismul este o paradigmă Construcţionismul este o paradigmă semiotică care porneşte de la “axioma semiotică care porneşte de la “axioma interpretativă” conform căreia interpretativă” conform căreia hartaharta prin prin care este citită realitatea nu reprezintă care este citită realitatea nu reprezintă altceva decât o continuă negociere a altceva decât o continuă negociere a interpretării. interpretării.

Orice tip de discurs este interpretat în Orice tip de discurs este interpretat în sensul unei “reconstrucţii sociale a sensul unei “reconstrucţii sociale a realităţii” pornind de la un consens realităţii” pornind de la un consens cultural. cultural.

Construcţionismul poate fi utilizat Construcţionismul poate fi utilizat metodologic, pornind de la metodologic, pornind de la importanţa subiectului în construcţia importanţa subiectului în construcţia socială (semiotică) a adevărului. socială (semiotică) a adevărului.

Conceptul de adevăr are Conceptul de adevăr are semnificaţie aşadar în legătură cu un semnificaţie aşadar în legătură cu un fapt sau experienţă acceptat social fapt sau experienţă acceptat social ca atare. ca atare.

Construcţionismul este originat în opera lui Construcţionismul este originat în opera lui Gergen:Gergen:

Mişcarea construcţionismului social în Mişcarea construcţionismului social în psihologia modernăpsihologia modernă (1985), (1985),

Către o teorie generativăCătre o teorie generativă (1987), (1987), Afect şi organizare în societatea Afect şi organizare în societatea

postmodernăpostmodernă(1990), (1990), O invitaţie la construcţionism socialO invitaţie la construcţionism social (1999), (1999), Ştiinţa organizaţiei un construct socialŞtiinţa organizaţiei un construct social (1999), (1999), Potenţialuri postmodernePotenţialuri postmoderne (2000). (2000).

Construcţionism şi Construcţionism şi postmodernismpostmodernism

Construcţionismul este văzut ca parte a Construcţionismul este văzut ca parte a paradigmei postmoderne datorită paradigmei postmoderne datorită relativizării modelelor şi raportării relativizării modelelor şi raportării realităţiirealităţii la negocierea interpretării. la negocierea interpretării.

PPreocuparea fundamentală a reocuparea fundamentală a construcţionismului construcţionismului esteeste procesul de procesul de sensificare -creare de sensuri- prin sensificare -creare de sensuri- prin care indivizii asumă un înţeles care indivizii asumă un înţeles experienţei subiective asupra realităţii.experienţei subiective asupra realităţii.

Premisele centrale ale Premisele centrale ale construcţionismuluiconstrucţionismului

Construcţionismul social asumă faptul Construcţionismul social asumă faptul că lumea nu poate fi cunoscută aşa cum că lumea nu poate fi cunoscută aşa cum este ci mai degrabă pot fi cunoscute o este ci mai degrabă pot fi cunoscute o serie multiplă de realităţi construite serie multiplă de realităţi construite social;social;

Construcţionismul social vede limbajul, Construcţionismul social vede limbajul, comunicarea şi discursul ca având rolul comunicarea şi discursul ca având rolul central al procesului interactiv prin central al procesului interactiv prin care înţelegem lumea şi pe noi înşine;care înţelegem lumea şi pe noi înşine;

construcţionismul social se preocupă de construcţionismul social se preocupă de procesul relaţional prin care actorii sociali procesul relaţional prin care actorii sociali construiesc realităţile sociale;construiesc realităţile sociale;

construcţionismul social propune depăşirea construcţionismul social propune depăşirea dualismului restrictiv subiect-obiect dualismului restrictiv subiect-obiect

importanţa relecţiei asupra fondului social importanţa relecţiei asupra fondului social cultural istoric al asumărilor şi cultural istoric al asumărilor şi constructelor noastre constructelor noastre

menţinerea unor deschideri asupra altor menţinerea unor deschideri asupra altor realităţi posibile construite.realităţi posibile construite.

Gergen mută accentul interpretativ de la Gergen mută accentul interpretativ de la realitate la contextul realităţii şi reţeaua realitate la contextul realităţii şi reţeaua socială care generează pentru individ socială care generează pentru individ experienţa realităţii. experienţa realităţii.

Gergen dă o replică viziunii carteziene Gergen dă o replică viziunii carteziene parafrazându-l pe Descartes : „Sunt parafrazându-l pe Descartes : „Sunt conectat deci exist” (Gergen, C. (1973) conectat deci exist” (Gergen, C. (1973) Social Psychology as History Journal of Social Psychology as History Journal of Personality and Social Psychology: 26, Personality and Social Psychology: 26, 309-320).309-320).

Dimensiuni metodologice Dimensiuni metodologice construcţioniste în analiza construcţioniste în analiza

discursului globalizantdiscursului globalizant Abordarea discursivă analizează Abordarea discursivă analizează

modul în care persoanele îşi utilizează modul în care persoanele îşi utilizează limbajul pentru a-şi construi propriile limbajul pentru a-şi construi propriile realităţi sociale şi perceptuale. realităţi sociale şi perceptuale.

Utilizarea limbajului nu are sens doar Utilizarea limbajului nu are sens doar în descrierea realităţii ci şi în în descrierea realităţii ci şi în construirea acesteia prin continua construirea acesteia prin continua renegociere a interpretării oferite renegociere a interpretării oferite realităţii. realităţii.

Din această perspectivă fenomenul Din această perspectivă fenomenul globalizării reprezintă adecvarea globalizării reprezintă adecvarea interpretărilor din culturile regionale la interpretărilor din culturile regionale la semnificaţiile denominate transcultural semnificaţiile denominate transcultural prin impunerea unor sensuri negociate prin impunerea unor sensuri negociate global dincolo de sfera de relaţii global dincolo de sfera de relaţii interpersonale ale indivizilor. interpersonale ale indivizilor.

Pentru a se realiza acest fenomen de Pentru a se realiza acest fenomen de semnalizare globalizantă sunt necesari semnalizare globalizantă sunt necesari vectori de adecvare semantică cum este vectori de adecvare semantică cum este mas-media, internetul, mas-marketingul mas-media, internetul, mas-marketingul etc.etc.

Actorii discursului constructiv sunt Actorii discursului constructiv sunt naratorii. naratorii.

Identitatea este construită de persoanele Identitatea este construită de persoanele care generează sens prin „poveştile şi care generează sens prin „poveştile şi naraţiunile” propuse. naraţiunile” propuse.

Aceasta constituie în viziunea lui Nikki Aceasta constituie în viziunea lui Nikki Slocum- Bradley (2010) cea mai largă Slocum- Bradley (2010) cea mai largă structură a experienţei umane.structură a experienţei umane.

Poveştile, naraţiunile sunt despre sine, Poveştile, naraţiunile sunt despre sine, despre alţii, sau despre evenimente. despre alţii, sau despre evenimente.

Ele capătă sens devenind self-Ele capătă sens devenind self-constructe doar în constructe doar în contextul contextul poveştiipoveştii care trebuie analizat care trebuie analizat împreună cu împreună cu conţinutul acesteiaconţinutul acesteia pentru a putea fi identificate pentru a putea fi identificate diferitele concepţii asupra diferitele concepţii asupra identităţii, practicile utilizate pentru identităţii, practicile utilizate pentru a le construi şi funcţiile a le construi şi funcţiile constructelor.constructelor.

Teoria poziţionării Teoria poziţionării Teoria poziţionării poate conceptualiza atât Teoria poziţionării poate conceptualiza atât

relaţii interpersonale cât şi cele intergrupale, relaţii interpersonale cât şi cele intergrupale, stereotipurile şi acţiunile unor actori stereotipurile şi acţiunile unor actori colectivi, state regiuni. colectivi, state regiuni.

Liniile povestirii sunt structuri narative Liniile povestirii sunt structuri narative utilizate pentru a da înţeles unor secvenţe utilizate pentru a da înţeles unor secvenţe trecute sau proiectate în viitor. trecute sau proiectate în viitor.

Relevanţa liniilor povestirii construieşte Relevanţa liniilor povestirii construieşte sensul actelor discursive. sensul actelor discursive.

Autorii analizează de exemplu în contextul Autorii analizează de exemplu în contextul menţionat discursul lui O`Bama în care menţionat discursul lui O`Bama în care acesta afirmă că Statele Unite doresc, cred acesta afirmă că Statele Unite doresc, cred cu tărie şi promit (intends/believes/promises/.cu tărie şi promit (intends/believes/promises/.

Analiza confruntării Analiza confruntării discursive (Challenging discursive (Challenging

Positionings) Positionings) Din punct de vedere al discursului Din punct de vedere al discursului

globalizant ne interesează globalizant ne interesează confruntarea cadrelor de sensificare confruntarea cadrelor de sensificare (framework of meaning). (framework of meaning).

Metodologia permite contrapunerea Metodologia permite contrapunerea discursivă a două paradigme, a două discursivă a două paradigme, a două modele interpretative de exemplu modele interpretative de exemplu cel globalizant faţă în faţă cu cel cel globalizant faţă în faţă cu cel identitar naţional. identitar naţional.

Nikki Slocum-Bradley (2010) analizează două Nikki Slocum-Bradley (2010) analizează două cadre discursive privitoare la integrarea cadre discursive privitoare la integrarea europeană şi globalizare: europeană şi globalizare:

pe de-o parte cel antiglobalizant care vede în pe de-o parte cel antiglobalizant care vede în integrare o invazie a Uniunii Europene asupra integrare o invazie a Uniunii Europene asupra statelor naţionale care le situează într-o statelor naţionale care le situează într-o poziţie de vulnerabilitate, poziţie de vulnerabilitate,

iar pe de cealaltă parte discursul pro-iar pe de cealaltă parte discursul pro-european care vede în integrare o creştere a european care vede în integrare o creştere a oportunităţilor democratice a libertăţii, oportunităţilor democratice a libertăţii, respectul faţă de drepturile omului şi pace.respectul faţă de drepturile omului şi pace.

Semiotica spaţiului social. Semiotica spaţiului social. Grounded Thoery Grounded Thoery

Strauss şi Corbin (1998:5) se referă la Strauss şi Corbin (1998:5) se referă la construcţiile generate în procesul de Grounded construcţiile generate în procesul de Grounded Theory ca fiind modificabile, deschise şi Theory ca fiind modificabile, deschise şi negociabile. negociabile.

Grounded Theory în sine reprezintă o strategie Grounded Theory în sine reprezintă o strategie de cercetare care îşi propune generarea unor de cercetare care îşi propune generarea unor noi teorii sau modele plecând de la datele noi teorii sau modele plecând de la datele concrete. concrete.

Grounded Theory presupune un efort sistematic Grounded Theory presupune un efort sistematic de generarea a conceptelor şi teoriilor pe baza de generarea a conceptelor şi teoriilor pe baza datelor colectate (Adam, 2009).datelor colectate (Adam, 2009).

Pe parcursul unui proces inductiv se creează Pe parcursul unui proces inductiv se creează categorii conceptuale cu un nivel de categorii conceptuale cu un nivel de generalitate din ce în ce mai crescut, care generalitate din ce în ce mai crescut, care explică tema cercetată. explică tema cercetată.

Această abordare este opusă unei logici Această abordare este opusă unei logici deductive, în care se porneşte de la presupoziţii deductive, în care se porneşte de la presupoziţii stabilite a priori (Glaser şi Strauss, 1967, stabilite a priori (Glaser şi Strauss, 1967, Adam, 2009). Adam, 2009).

În cadrul cercetării de tip grounded theory În cadrul cercetării de tip grounded theory teoria evoluează în timpul procesului de teoria evoluează în timpul procesului de cercetare în sine şi este un produs de continuă cercetare în sine şi este un produs de continuă interacţiune dintre colectarea şi analiza interacţiune dintre colectarea şi analiza datelor.datelor.

Noi am utilizat o adaptare a Noi am utilizat o adaptare a metodologiei Grounded Theory în metodologiei Grounded Theory în sfera semioticii, aplicândo-o în două sfera semioticii, aplicândo-o în două ipostaze, pe de o parte asupra ipostaze, pe de o parte asupra discursului public, şi pe de altă parte discursului public, şi pe de altă parte asupra interviurilor unor actori asupra interviurilor unor actori implicaţi (afectaţi) direct de procesul implicaţi (afectaţi) direct de procesul globalizării.globalizării.

Globalizarea comunicaţiilor şi Globalizarea comunicaţiilor şi virtualizarea spaţiului socialvirtualizarea spaţiului social

Constatăm o modificare a la nivelului culturii Constatăm o modificare a la nivelului culturii globale în sensul unei readaptări a globale în sensul unei readaptări a universalului care transpare acum din universalului care transpare acum din reţelizarea elementelor particulare. reţelizarea elementelor particulare.

Constituirea unei culturi integrale Constituirea unei culturi integrale (transmoderne) este un proces de ajustare (transmoderne) este un proces de ajustare continuă a culturilor locale la elementele continuă a culturilor locale la elementele globalizante. globalizante.

Transmodernisul este astfel opus structural Transmodernisul este astfel opus structural postmodernismului prin înlocuirea postmodernismului prin înlocuirea deconstrucţiei cu obsesia integralităţii deconstrucţiei cu obsesia integralităţii reconstruite în cadrul unor reţele socializante reconstruite în cadrul unor reţele socializante

VVirtualizarea spaţiului irtualizarea spaţiului socialsocial

Prin virtualizarea spaţiului social înţelegem Prin virtualizarea spaţiului social înţelegem construcţia unui nou univers construcţia unui nou univers comunicaţional în spaţiul virtual şi comunicaţional în spaţiul virtual şi transferarea către acesta a unor transferarea către acesta a unor interacţiuni sociale cu caracter globalizant. interacţiuni sociale cu caracter globalizant.

MModificodificarea area habitusuri comportamentale, habitusuri comportamentale, ((de exemplu în sfera relaţiilor conjugalede exemplu în sfera relaţiilor conjugale)). .

PPracticile sexului virtual racticile sexului virtual globalizarea criminalităţii informatice. globalizarea criminalităţii informatice. NNMModificarea dimensiunii creativităţii prin odificarea dimensiunii creativităţii prin

formele de « creativitate colaborativă ».formele de « creativitate colaborativă ».

Analiza calitativă a Analiza calitativă a discursului public discursului public

globalizantglobalizant Analiza discursului utilizat în campaniile Analiza discursului utilizat în campaniile

de marketing social, advocacy şi de marketing social, advocacy şi responsabilitate socială a avut în vedere responsabilitate socială a avut în vedere reflectarea acestora în mediul online, reflectarea acestora în mediul online, evidenţiind acolo unde a fost întâlnit evidenţiind acolo unde a fost întâlnit elementele de metadiscurs apreciativ.elementele de metadiscurs apreciativ.

Presupoziţia asumată a fost aceea că Presupoziţia asumată a fost aceea că sistemele umane se dezvoltă în direcţia sistemele umane se dezvoltă în direcţia celei mai adânci şi frecvente căutări celei mai adânci şi frecvente căutări apărute la care este supus. apărute la care este supus.

ConcluziiConcluzii

Analiza discursului poate recupera în sera Analiza discursului poate recupera în sera semioticii metodologii speciice analizei de semioticii metodologii speciice analizei de conţinut din ştiinţele sociale, constituind conţinut din ştiinţele sociale, constituind astfel un fundament epistemic al astfel un fundament epistemic al semioticii construcţioniste a socialului. semioticii construcţioniste a socialului.

Perspectiva transmodernă îmbogăţeşte Perspectiva transmodernă îmbogăţeşte experienţa individului cu cea a alterităţii, experienţa individului cu cea a alterităţii, păstrând Eul deschis către înglobarea a păstrând Eul deschis către înglobarea a noi alterităţi ca fiind proprii şi alianţe în noi alterităţi ca fiind proprii şi alianţe în acelaşi timp. acelaşi timp.

Omul postmodern a suferit experienţa Omul postmodern a suferit experienţa globalizării, a acceptat diferenţa ca globalizării, a acceptat diferenţa ca necesară şi şi-a construit identitatea necesară şi şi-a construit identitatea prin spiritualizarea frontierelor dintre prin spiritualizarea frontierelor dintre sine şi alter. sine şi alter.

Apărut pe fundalul ofensivei Apărut pe fundalul ofensivei epistemologice a transdisciplinarităţii, epistemologice a transdisciplinarităţii, trasmodernismul adoptă valori precum trasmodernismul adoptă valori precum globalismul, „cultura integrală”globalismul, „cultura integrală”