Iubim Alianţa, cu toată corupţia, hoţiile şi mârşăviile pe care le-a făcut

18.01.2013

Noros, -1 2 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................16.27791 Do lar ame ri can ............. 12.18091 Leu românesc ................. 3.75761 Ru blă ru sească ............... 0.40271

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Lasă viitorul să se desfășoa-re, aidoma copacului, ram după ram. Din prezent în

prezent, arborele va crește și va intra, împlinit, în moarte”.

Antoine de Saint Exupery

Cursul valutar 25.01.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 25 ianuarie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

19.01.2013

Noros, 1 1 0C

Sf. Mc. Tatiana diaconiţa; Sf. Ier. Sava

Fondat în 1995 Nr. 3 (879)

EDI|IA DE VINERIEDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 6-7)(citiţi pag. 6-7)

CK

CK

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

De la strugurii de vin la strugurii de masă

Va crăpa sau nu betonul AIE?

8-9

55

PAGINILE

PAGINA

INTERVIU

OPINII

Monumentele Monumentele arhitecturale arhitecturale

trebuie conservate, trebuie conservate, protejate şi puse în protejate şi puse în valoare, indiferent valoare, indiferent

de perioada istorică de perioada istorică în care au fost în care au fost

construiteconstruite

Poşta Moldovei ABONAREA 20131 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2013ABONAREA 2013

SPECIAL

IURIE ROŞCA VĂ INVITĂ LA CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE

Universitatea Populară continuă înscrierea la cursuri de formare a unei noi elite intelectuale.

Conceptul de instruire se întemeiază pe o perspectivă creștină și tradiţională.

Studiile sunt din două părţi: Viziune și Abilităţi Practice.

Durata perioadei de instruire este trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice.

Doritorii urmează să depună o cerere și să semneze un contract în valoare de 1500 de lei.

Contact:079 77 44 80, 022 238 635 – Valentina Șerpu, director executiv, e-mail: v_serpu@yahoo.com

079 77 44 44, 069 10 11 11 – Iurie Roșca – președinte, e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com

Lupta oligarhilor şi Lupta oligarhilor şi războiul geopolitic războiul geopolitic

25 IANUARIE 201322F L U XF L U X Actual

Iată că după doi ani de coabitare, Filat și Plahotniuc s-au certat din nou. Este naiv cel care crede că Filat a intrat în război cu Plahotniuc din cauza unui incident de la vânătoa-re, din cauza ilegalităţilor comise de fostul procuror general Zubco, din cauza atacurilor raider puse la cale de prim-vicepreședintele Par-lamentului sau din cauza altor ile-galităţi făcute de acesta. La fel de naiv este și cel care are impresia că Plahotniuc a intrat în război cu Filat pentru contrabanda cu ţigări orga-nizată de premier, pentru abuzurile și incompetenţa pe care o manifes-tă Filat în procesul de guvernare a ţării. Nu, pe premier nu-l deranjea-ză faptul că Plahotniuc acaparează averi străine private sau publice prin afaceri raider, tot așa cum pe prim-vicepreședintele Parlamentu-lui nu-l deranjează că Filat practică contrabanda cu ţigări.

Problema este alta. Ambii înţeleg că două paloșe nu încap într-o sin-gură teacă, că, în mod urgent, con-curentul trebuie eliminat. Această dualitate a puterii, această situaţie în care unul controlează o parte a administraţiei statului și Internele, iar altul – cealaltă parte, plus Justi-ţia și Procuratura, comportă riscuri majore pentru fi ecare dintre ei. Am-bii au în spatele lor infracţiuni grave care îi poate trimite după gratii. Iar ca lucrul acesta să nu se întâmple, și Filat, și Plahotniuc înţelege că tre-buie să domine de unul singur, ca să elimine riscul ca într-o bună zi celălalt să-l trimită pe banca acu-zaţilor. Mai ales că în această zonă există un exemplu extrem de grăi-

tor – fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko, care iată riscă detenţia pe viaţă.

Că fi ecare dintre cei doi oligarhi are atâtea păcate încât merită să înfunde pușcăria pentru toată viaţa o recunoaște chiar liderul PL, Mihai Ghimpu. Într-o conferinţă de presă, acesta a spus-o pe șleau: „Dacă vrea la Bernardazzi (strada pe care este situat Penitenciarul numărul 13), atunci să meargă la anticipate. Să nu credeţi că Voronin nu știe ce se întâmplă la noi, le știe pe toate, așa cum le știu și eu, numai că eu nu pot spune tot că sunt în Alianţă. Cel care vrea alegeri anticipate, îi recomand să-și pregătească posmagii, pentru că nu este exclus să vină la putere comuniștii”.

În privinţa comuniștilor, Ghimpu a exagerat. Asta pentru că lui îi pla-ce să facă pe teribilistul și pentru că sperietoarea cu pericolul revenirii la putere a comuniștilor îi aduce vo-turi. Adevărul este că Vladimir Voro-nin nu are cum să revină la putere, cel puţin de unul singur. El ar putea să coguverneze alături de Filat sau Plahotniuc, dar în niciun caz nu are cum să câștige majoritatea locurilor din Parlament. Și încă ceva: în pofi -da declaraţiilor belicoase pe care le face în ultima vreme, Voronin nu este interesat să-l bage la pușcărie nici pe Filat, nici pe Plahotniuc, deși i-ar place să-i vadă pe ambii după gratii. Voronin vrea să aibă pace cu toţi, să nu se certe cu nimeni, ca toţi să-i fi e prieteni, dar nu dușmani, ca nimeni să nu atenteze la proprie-tăţile familiei sale atunci când bă-trânul comunist se va retrage din

politică. Daţi-mi o pace și vă dau două!, le spune Voronin lui Filat și Plahotniuc.

Este foarte probabil că la de-clanșarea războiului dintre cei doi oligarhi, care împart astăzi pu-terea în Republica Moldova, să fi contribuit și factorul geopolitic. Și aici iarăși este relevant exemplul Ucrainei, dar și al Georgiei, acolo unde revenirea la putere a partidei loiale Moscovei s-a soldat cu sute de arestaţi și deţinuţi politici. Dacă admitem că Moscova ar vrea să pre-ia controlul total asupra Republicii Moldova (dar pot să pun mâna în foc că Moscova are această dorinţă în permanenţă), atunci înlăturarea de la putere a „proeuropeanului” Fi-lat, judecarea și condamnarea lui cu mâinile lui Plahotniuc ar fi cel mai simplu scenariu sau, cel puţin, un scenariu care a mers bine în Ucrai-na și Georgia. Nu putem exclude că Moscova ar putea să mizeze nu pe Plahotniuc, ci pe Filat. Tot așa cum și Occidentul ar putea să-l dea jos din braţe pe Filat și să-l aburce în cârcă pe Plahotniuc dacă asta va corespunde intereselor cancelarii-lor europene.

Acum însă este evident că Filat este cel sprijinit de Uniunea Euro-peană, cel prin care marele capital din UE își face interesul în Republica Moldova. Degeaba Ghimpu încear-

că să sugereze că Filat ar fi omul Moscovei. Nu sunt sigur că Filat este chiar omul Uniunii Europene, poate mai curând al Israelului, dar nu al Moscovei. Ghimpu vrea să se crea-dă că Filat este omul Moscovei doar pentru că el se afl ă în tabăra opusă lui Filat, în cea a lui Plahotniuc. Dar pentru că electoratul PL este de dreapta și proeuropean, Ghimpu nu poate să lupte împotriva celui care exprimă interesele europeni-lor la Chișinău, adică împotriva lui Filat, și de aceea pretinde că Filat ar fi omul Moscovei.

Să însemne oare că războiul de-clanșat de Filat împotriva lui Pla-hotniuc înseamnă că Occidentul vrea să-și întărească poziţiile în Republica Moldova în detrimentul rușilor? E greu de spus, mai ales că, deocamdată, nu e sigur că Plahot-niuc este omul rușilor. Acest lucru poate fi spus doar despre un singur politi-cian – Igor Dodon, dar acesta e prea mărunt și nu contează în războiul oligarhilor.

Tot așa cum este greu de spus dacă războiul purtat de Pla-hotniuc împo-triva lui Filat reprezintă o

încercare a Moscovei de a-i împinge pe occidentali din Republica Moldo-va. Cel mai probabil, nu este vorba de un război pe viaţă și pe moarte între aceste două puteri geopoliti-ce. Mai curând este un fel de tato-nare a adversarului. Dar dacă nu e război pe adevăratelea, atunci nici alegeri parlamentare anticipate nu vom avea.

Eu înclin să cred că războiul me-diatic și politic purtat de Filat și Plahotniuc nu se va transforma în confruntare directă, armată, cum pretind unii, și nici măcar până la alegeri parlamentare anticipate nu se va ajunge. Cei doi vor continua să coguverneze, încercând fi ecare să-și mărească zona de control în detrimentul celuilalt. Fiecare va în-cerca să obţină controlul a cât mai multe instituţii, în special al celor strategice, cum este Procuratura Generală, Justiţia, tot departamen-tul de forţă, să ocupe o poziţie cât mai avantajoasă ca, în caz de răz-boi adevărat, să aibă mai multe șanse de izbândă. Și această situ-

aţie va dura doi ani, până la ale-gerile parlamentare ordi-

nare. Bineînţeles că acest scenariu este valabil dacă cineva din exterior nu va decide altfel.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Lupta oligarhilor şi războiul geopolitic Lupta oligarhilor şi războiul geopolitic

Prim-vicepreședintele Parlamentului,

oligarhul Vladimir Plahotniuc, are o

armată proprie, cu sute de oameni

înarmați, care ar putea interveni cu

forța pentru a-l păstra pe stăpânul lor

la putere și a institui un control total în

țară. Despre aceasta au declarat mier-

curi, 23 ianuarie, reprezentanții mai

multor ONG-uri, care spun că Vladimir

Plahotniuc este extrem de periculos și

trebuie demis din funcție.

„Plahotniuc are o armată de 600 de oameni,

echipați și pregătiți să intervină în orice mo-

ment cu forța, ca să preia puterea. Organizația

este legalizată sub forma unei agenții de pază”,

a declarat în cadrul unei conferințe de presă

președintele Asociației pentru protecția drep-

turilor civile „Adjuta-cives”, Andrei Luchian.

Potrivit sursei citate, „nu există garanții că

domnul Marian Lupu nu ar dispune intervenția

acestei armate și zeci de oameni ar putea ajun-

ge la închisoare”. „Noi suntem cei care am vo-

tat Alianța, dar nu avem nevoie de o Alianță

la guvernare cu orice preț. Plahotniuc are 15

deputați, dar a pus control pe tot în țara aceas-

ta. Vrem să plece de bună voie, din Parlament,

din politică, din țară, de altfel, va veni poporul

cu furcile și nu va ajuta nici armata proprie de

600 de oameni”, a specifi cat Luchian.

Potrivit vicepreședintelui „Adjuta-Cives”,

Alexandru Procop, „armata lui Plahotniuc are

sediul pe teritoriul „Floare-Carpet”, pe strada

Pădurilor din sectorul Botanica, iar antrena-

mentele sunt organizate pe un teren de sport

din Vadul lui Vodă”.

Și reprezentanții altor organizații, prin-

tre care Consiliul Național Anticorupție și

Organizația obștească „Femeile Moldovei împotriva corupției” au cerut „demisia lui Vladimir Plahotniuc din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului, dar și crearea unei Comisii parlamentare pentru efectuarea controlului asu-pra fărădelegilor în care este impli-cat personal Vladimir Plahotniuc în care să fi e incluși și reprezentanți ai societății civile”.

Demisia prim-vicepreședintelui forului Legislativ, Vladimir Plahotniuc, a fost solicitată și în Parlament. Însă, de ne-numărate ori, spicherul Marian Lupu a eli-minat chestiunea dată din ordinea de zi a ședințelor, atât ordinare, cât și din cele extraordinare, convocate recent.

Sursa: omg.md

Iată-ne intraţi din nou în zona ghicitului dacă vom avea sau nu alegeri parlamentare anticipate. În perioada 2010-2012 am practicat această îndeletnicire amuzantă, dar puţin folositoare, pentru că Vladimir Filat și Vladimir Plahotniuc nu puteau identifi ca un candidat la funcţia de

președinte al ţării care să le convină ambilor. În primă-vara lui 2012, cei doi Vladimiri au găsit paiața potrivită pentru acest post – Nicolae Timofti – și problema a fost rezolvată. Dar nu pentru mult timp.

ONG: Plahotniuc este gata să intervină în forţă pentru preluarea puterii

25 IANUARIE 2013 33 F L U XF L U X

Stare de „delirium tremens” în AIE. Mihai Ghimpu se pregă-tește de vânătoare (pentru că a lipsit la cea din 23 decem-brie), Marian Lupu se pregă-tește de alegeri anticipate, Vladimir Plahotniuc se pregă-tește să-i dea totuși la moacă lui Vladimir Filat, iar Vladimir Filat se pregătește să devină salvator al naţiunii.

Ședinţa extraordinară a Parlamen-tului, care urma să aibă loc marţi, 22 ianuarie, s-a încheiat înainte de a se începe. În loc de aceasta, a fost de-clanșat războiul total în coaliţia de guvernământ. Mai întâi liberal-demo-craţii au declarat că nu vor participa la ședinţă, pentru că a fost convoca-tă cu abateri de la Regulamentul de funcţionare a Parlamentului. Apoi și opoziţia comunistă a părăsit sala de ședinţă, pentru că li s-a făcut „greaţă” de comportamentul lui Marian Lupu, care a refuzat să includă pe ordinea de zi propunerea privind demiterea prim-vicepreședintelui Legislativului, Vladimir Plahotniuc.

Liderul democrat a replicat că ar avea și el oarecare probleme de diges-tie, dar că pe Plahotniuc nu-l dă nici mort. Pentru că nu există niciun temei pentru demiterea acestuia, ci doar „mofturi” ale cuiva. Spiritul de sacrifi -ciu al spicherului Marian Lupu a mers atât de departe, încât s-a declarat gata să-și dea și funcţia de dragul nepreţu-itului său coleg de partid. „Orice ten-tativă de demitere a prim-vicepreșe-dintelui Parlamentului fără demersul spicherului este ilegală. Demiterea prim-vicespicherului poate fi obţinu-tă doar după demisia mea”, a punctat

Lupu în conferinţa de presă de după ședinţa eșuată a Parlamentului.

Iar faptul că și liberal-democraţii, și comuniștii au declarat că ședinţa Par-lamentului este ilegală, în opinia de-mocratului, este dovada certă a unor înţelegeri conspirative, de formare a unei alianţe „pentru a mă demite pe mine și pe Vlad Plahotniuc”. Aici Lupu trișează un pic, pentru că intenţia era de a-l demite pe prim-adjunctul său de partid și de Parlament. Numele că-ruia pentru mulţi este sinonim cu sub-jugarea instituţiilor judecătorești, cu criza instituţională declanșată după vânătoarea din Pădurea Domnească. Iar el, Marian Lupu, s-a oferit de bună voie să-i ţină companie lui Plahotniuc.

Vizibil iritat și cu un ușor tremur ner-vos, spicherul a dat de înţeles că situ-aţia a ieșit de sub control și că Alianţa a pășit pe calea fără de întoarcere. În opinia lui, Alianţa nu mai este funcţi-onală, din cauza celor care o distrug. (Pentru că demiterea lui Plahotniuc înseamnă, inevitabil, sfârșitul AIE și sfârșitul parcursului european al Re-publicii Moldova.) Marian Lupu acuză PLDM de faptul că ar vrea să monopo-lizeze puterea „în acest stat”. Și nu că ar fi departe de adevăr, doar că și PD vrea exact același lucru. Oracolul din PD a prezis chiar alegeri anticipate, spre groaza lui Mihai Ghimpu, care nu pare deloc dispus să dea confortul actual și cele câteva ministere deosebit de lucrative pe care le administrează pe o campanie electorală cu un fi nal incert.

„Acest comportament, acest tan-dem PCRM–PLDM poate duce la o criză politică și la alegeri anticipate”, a ameninţat Lupu. Iar Ghimpu a sărit imediat să atenueze declaraţiile spi-cherului, ţinând o pledoarie despre

obiectivele asumate, despre unitatea Alianţei și, evident, despre pericolul revenirii comuniștilor la putere. Ca să fi e mai convingător, liberalul a făcut un soi de glumă, ameninţând că se duce la vânătoare, dacă AIE nu rămâ-ne unită. După „prestaţia” colegilor săi la vânătoarea de pomină, gluma lui Ghimpu nu a sunat prea bine, dacă nu chiar indecent.

Cu mintea odihnită, șeful liberalilor a dat-o iar în fi lozofi e. El s-a declarat fi del pe veci Alianţei, așa hâdă și pădu-chioasă cum este, „cu toată contraban-da, cu toată corupţia, cu toate hoţiile, mârșăveniile, manipulările, minciuni-le” ei. Pentru că Alianţa este succesul nostru, a declarat solemn Ghimpu. Și este adevărat, la hoţii, minciuni, co-rupţie și alte mârșăvii chiar că am avut un succes nesperat de mare în acești peste trei ani de guvernare liberală și democrată. Sau poate că Ghimpu s-a referit la succesul personal al politicie-nilor de la putere, în afaceri, în promo-varea intereselor personale, în gestio-narea fl uxurilor fi nanciare etc.?

În general, democraţii par să nu-și stăpânească prea bine emoţiile și „dau din Alianţă” mai mult decât ar fi per-mis și și-ar fi dorit partenerii acestora. Chiar dacă Mihai Ghimpu ameninţă periodic cu un posibil „moment al ade-vărului” și promite să spună tot ce știe, acesta nu ajunge niciodată prea de-parte și nu urmărește decât obţinerea unor mici gheșefturi.

Marian Lupu s-a referit la un confl ict care s-a produs la Consiliul AIE, când Plahotniuc a venit „de o manieră foarte normală și corectă” cu o propunere, iar Filat „a dat o reacţie foarte agresivă” și chiar l-a înjurat pe acesta. Dar a primit o replică pe potrivă și „mai nu a primit-

o la moacă”, a relatat Lupu, mândru de reacţia destoinică a distinsului său co-leg. Liberal-democratul Valeriu Streleţ a sărit în apărarea onoarei șefului său de partid, replicând că, de fapt, nu se știe cine era s-o ia la moacă.

În general, în ziua de marţi s-au spus multe vorbe grele care au arătat clar cât de anevoioasă este „coabitarea” în AIE. Democraţii au vorbit despre obse-siile personale ale lui Filat, bazate pe concurenţă și pe frică, obsesii care sunt mai presus decât interesul naţional.

Liberal-democraţii, la rândul lor, au adus vorba despre isterie, paranoia și show-uri de prost gust cu care nu ar dori să fi e asociaţi. Ei au pus la îndo-ială „inocenţa” prim-vicespicherului și au declarat patetic că nu vor permite sacrifi carea intereselor Republicii Mol-dova „de dragul intereselor lui Plahot-niuc”.

Suporterii lui Plahotniuc scuipă de zor seminţe de harbuz, uitând că și democraţii au negociat cu comuniș-tii, pentru a obţine un număr cât mai mare de funcţii.

Suporterii lui Filat îl asmuţă pe aces-ta și îi dau de înţeles că amu-i amu și că iaca-iaca ar putea ajunge erou naţi-onal și salvator de ţară. Avertizându-l că soarta îi oferă „ultima șansă”.

Ghimpu înjură jurnaliștii de „maiu măsii”, de Ardeal, cu tot cu Bosfor și cu Dardanele, pentru că iar au alergat cu întrebările după comuniști, în loc să i se uite lui în gură.

Totuși, în pofi da a ceea ce se decla-ră, acest balamuc ar putea chiar să le prindă bine democraţilor, care au ajuns să se victimizeze și să se consi-dere „trădaţi” de partenerii de coaliţie, pentru că, în felul acesta, atenţia opi-niei publice este deviată de la inciden-tul tragic din Pădurea Domnească. Iar peste vreo săptămână-două, așa cum sugera un fruntaș liberal la un post de televiziune, toate se vor uita. Impor-tant este ca toţi să-și mai tempereze declaraţiile în faţa cetăţenilor. Pentru că acestora nu le face bine dacă știu prea multe.

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

Ex-procurorul general Valeriu Zubco era obligat să-și informeze imediat adjuncții despre incidentul de la vână-toarea din Pădurea Domnească, afi rmă viceprocurorul general Eugen Rusu. Mai mult, viceprocurorul nu exclude faptul că timp de două săptămâni, cât timp a fost tăinuită crima de la Fălești, au fost distruse probe.

„Valeriu Zubco nu a informat adjuncții săi des-pre incidentul de la vânătoare. Eu am afl at pe 6 ianuarie, din presă. Nici procurorul interimar (Andrei Pântea) nu știa nimic când l-am telefonat pe data de 6. El a zis că de la mine aude pentru prima dată această informație. Este inexplicabil că niciunul dintre adjuncții procurorului general nu a știut nimic. Era obligația dlui Zubco să-mi comunice imediat. Este o regulă nescrisă în pro-curatură, că superiorul își informează adjuncții. Nu am vorbit cu Valeriu Zubco după ce a plecat atunci imediat în concediu”, a declarat Eugen Rusu, în cadrul Ediției Speciale de la Jurnal TV.

Totodată, viceprocurorul Rusu a menționat că Valeriu Zubco trebuie să-și dea demisia imediat după vânătoare. „Ce a făcut procurorul gene-ral? A tăinuit crima. Timp de două săptămâni și ceva a tăinuit crima. Cât timp s-a tăinuit crima, puteau să fi e distruse probe ca să fi e denaturate faptele. Nu exclud că au fost distruse probe”, a mai declarat viceprocurorul general.

În context, avocatul Ana Ursachi a menționat că președintele Parlamentului, Marian Lupu, este cel care a contribuit nemijlocit la tăinuirea crimei, la comanda lui Vlad Plahotniuc.

„Marian Lupu a contribuit la obstrucționarea adevărului. Lupu e liderul PD, care se afl ă sub Plahotniuc, cel care a făcut tot posibilul ca să

dispară esențialele elemente și probe ale pri-melor zile și l-a pus pe Marian Lupu să neglijeze obligațiile sale în calitate de persoană de grad înalt în stat”, a declarat Ana Ursachi.

În cadrul aceleiași emisiuni, fostul viceminis-tru de Interne, Ghenadie Cosovan, s-a arătat pe-simist în privința șanselor de afl are a adevărului despre tragedia de la Fălești.

„Are loc un complot împotriva Republicii Mol-dova. Sunt convins că adevărul nu-l mai afl ăm. Cu fi ecare zi ne îndepărtăm de afl area adevăru-lui. Trebuia efectuată în prima zi expertiză balis-tică. Acum experții vor spune că nu au obținut rezultate pentru că e târziu. Trebuie să fi e stabili-te toate apelurile telefonice care au fost efectua-te în acea zi de către toți cei implicați și vom afl a mai multe, că au știut și demnitarii, și mulți alții. Cât nu-i târziu, Parlamentul trebuie să formeze un grup special de anchetă, ca să cerceteze in-clusiv acțiunile procurorului general”, a declarat Ghenadie Cosovan.

Viceprocurorul general Eugen Rusu a mai spus că întreg cazul este o pată neagră peste imagi-nea Procuraturii Generale și că este de datoria procuraturii să demonstreze că „nu toți procuro-rii sunt ca Zubco”.

„Acest caz este o pată neagră, murdară, peste imaginea procuraturii, iar noi avem obligația să demonstrăm că nu toți procurorii sunt ca Zubco. Noi vânători în Procuratura Generală n-o să mai avem. Dacă cineva dintre procurori face ceva, trebuie să evalueze toate riscurile care pot apă-rea din această acțiune. Dacă s-a dus și a făcut ce a făcut, trebuie să răspundă pentru asta. Dacă au fost careva lipsuri sau scăpări, noi ne dorim să reușim să colectăm aceste erori”, a adăugat Eugen Rusu.

Referitor la dosarul deschis pentru „omor din imprudență”, avocatul Ana Ursachi a afi rmat că astfel s-a încercat scăparea tuturor demnitarilor de rang înalt de tragerea la răspundere pentru complicitate.

„Când a fost rănit Sorin Paciu trebuia să fi e imediat deschis dosar penal conform art. 151, pentru vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, iar după două zile, când a de-cedat Sorin Paciu, dosarul trebuia recalifi cat în același art. 151, dar alineatul 4, vătămare gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care au pro-vocat decesul victimei (se pedepsește cu închi-soare de la 8 la 15 ani), și nu dosar pentru omor prin imprudență. Este foarte important acest lu-cru pentru că este vorba despre cum va fi trasă la răspundere persoana vinovată. Infracțiunea imputată lui Gheorghe Crețu este o infracțiune ușoară, iar art. 151 este grav. Dacă se mergea pe art. 151, toți cei implicați erau să fi e cercetați pentru complicitate, cum se procedează în ca-zurile grave. Prin acest dosar ușor i-au scăpat pe ceilalți de răspundere. Au ales un articol ușor și i-au scăpat pe ceilalți de complicitate”, a declarat avocatul.

De aceeași părere este și ex-viceministrul de Interne, Ghenadie Cosovan. „Vor să divizeze întreg cazul în dosărele mici, pentru omor din imprudență, pentru vânătoare ilegală etc., ca să scape astfel toți ceilalți de răspunderea pentru complicitate”, a adăugat fostul viceministru al MAI.

Un alt invitat al Ediției Speciale, liderul gru-pului de inițiativă „Împreună pentru viitor”, Andrei Batereanu, a declarat că doar o comisie internațională ar putea scoate la iveală adevărul în cazul Sorin Paciu.

„S-a făcut un atac direct la suveranitatea Re-

publicii Moldova, de aceea este nevoie de o

comisie internațională. Ei pasează de la unul la

altul și nu se va afl a adevărul niciodată. S-a pasat

vina de la Zubco – la Crețu. Se încearcă a scoate

în față un țap ispășitor. AIE a venit la guvernare

pe oasele celor care au murit în urma evenimen-

telor din 7 aprilie 2009. Poate că Sorin Paciu ar

putea fi cel care va scoate AIE de la guvernare”, a

declarat Andrei Batereanu.

În concluzie, invitații emisiunii au menționat

că toți vinovații de omorul din Pădurea Dom-

nească și tăinuirea crimei vor fi trași la răspunde-

re, însă doar în cazul unei anchete transparente,

condusă de procurori neinfl uențați, care nu vor

fi supuși presiunilor.

Avocatul Ana Ursachi a declarat că premierul

Vlad Filat trebuie să insiste și să nu cedeze în

acest caz. „Am încrederea că Vlad Filat va mer-

ge până la urmă, împreună cu deputații care au

ieșit și au spus lucrurilor pe nume: Ion Butma-

lai, Alexandru Cimbriciuc, Maria Ciobanu etc.,

pentru demiterea lui Vlad Plahotniuc, scoate-

rea lui din fruntea Parlamentului, împreună cu

Marian Lupu, pentru modul defectuos în care a

reacționat, reieșind din funcția pe care o deține”,

a declarat avocatul.

„Cred că grupul comisiei de anchetă din Parla-

ment și ancheta Procuraturii Generale va scoate

la iveală toți vinovații. Dacă se va depista impli-

carea demnitarilor de rang înalt, nu se va ține

cont de asta, ei vor purta răspundere. Au fost

cazuri când anumite crime au fost descoperite și

peste 2 ani, așa că nu este târziu acum”, a punc-

tat viceprocurorul general Eugen Rusu.

Sursa: jurnal.md

VICEPROCURORUL GENERAL EUGEN RUSU:

Nu exclud că s-au distrus probe în cazul Paciu

Iubim Alianţa, cu toată corupţia, hoţiile Iubim Alianţa, cu toată corupţia, hoţiile şi mârşăviile pe care le-a făcutşi mârşăviile pe care le-a făcut

25 IANUARIE 201344F L U XF L U X Transnistria

Ministrul de Externe al Ucrainei, Leonid Kojara, a declarat la Tiraspol că l-a invitat pe liderul regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk, să participe personal la următoarele negocieri în format 5+2 de la Lvov, împreună cu premierul Vlad Filat, la sfârșitul lunii viitoare. Și se pare că invitaţia a fost acceptată. Kojara s-a afl at în Transnistria în calitate de președinte în exerciţiu al OSCE, după ce a fost la Chișinău. Transnistria, mai bine zis potenţialul său de export, a con-stituit subiectul discuţiei între Vasile Botnaru și analistul economic Valeriu Prohniţchi.

- Probabil, ar trebui să începem discuţia prin a spune că această regiune este extrem de des-chisă și dependentă de comerţul său, să spunem așa convenţional, extern. Ca să înţelegeţi ce am în vedere, valoarea totală a exporturilor și a im-porturilor regiunii depășește mai bine de două ori produsul intern brut al acestei regiuni. Pentru comparaţie, în cazul Republicii Moldova, acest indicator ar fi cam de 150% din produsul intern brut. Deci, Transnistria depinde mult mai mult de fl uxurile comerciale externe decât depinde partea dreaptă, economia din partea dreaptă a Nistrului. Și evident că operăm cu date cvasiofi -ciale, să le numim așa. Ele nu provin din surse în care am avea sută la sută încredere, dar, oricum, provin de la așa-numitele autorităţi comerciale transnistrene. Există un serviciu vamal în regiu-ne. Datele se agreghează inclusiv la nivelul unui serviciu statistic. Și, în mod foarte curios, Repu-blica Moldova este principala piaţă de desfacere pentru Transnistria.

Trebuie să spunem că apelăm la modul con-venţional cu termeni de export și import. Deci, cam 30% din încasările de export ale regiunii provin din furnizările de energie electrică, în special către Moldova din dreapta Nistrului. Însă Transnistria are importante legături comercia-le și cu Federaţia Rusă, și cu Ucraina și, dacă nu greșesc, pe locul 4, dacă nu chiar pe 3, este Ro-mânia în lista partenerilor comerciali ai regiunii. În ultimul timp, se observă o scădere a rolului pe care îl au ţările europene ca destinaţie pen-tru exporturile transnistrene. Dar, oricum, aceste pieţe europene reprezintă cam 20% din totalul exporturilor transnistrene. Toate aceste expor-turi însă se ţin, practic, pe 4, poate 5 mari între-prinderi. De fapt, osatura economică a regiunii este extrem de rigidă, ceea ce are și părţi poziti-ve în anumite circumstanţe, dar mai mult totuși negative. Asemenea giganţi industriali ca Uzina

Metalurgică moldovenească, Centrala Termoelectrică regională de la Cuciur-gan, Tirotex-ul, Fabrica de Ciment de la Râbniţa, poate Combinatul Floare, iată acestea sunt principalele întreprinderi care asigură acest fl ux de exporturi și pe care, de fapt, și se ţin toate încasă-rile regiunii, atunci când vine vorba de încasări la buget. Deci, ţesutul moale, dacă putem să spunem așa, al oricărei economii, aici mă refer la întreprinderi-le mici și mijlocii, este extrem de slab în regiunea transnistreană. Și aceasta face regiunea foarte vulnerabilă la vicisitu-dinile externe.

- Exporturile se fac cu amestecul ad-ministraţiei, evident. Nu este o piaţă liberă, ca să vorbim despre libertatea de a alege încotro să exporte și în ce condiţii?

- Nu este tocmai așa. Spre exemplu, Combina-tul Floare, din câte eu știu, are o politică mai mult sau mai puţin autonomă de marketing. Între-prinderile din regiune evident că sunt, multe din-tre ele, private, sunt ghidate, în ultimă instanţă, de obţinerea profi tului. Să nu uităm că există un conglomerat politico-economic destul de strâns în regiune. Și interesele politice, de fapt, sunt destul de greu de separat de cele economice.

- Bine, Uzina Metalurgică, știm, a exportat bare de oţel până și în Statele Unite, fără niciun fel de scrupule. Dar Centrala Termoelectrică are o anumită preferinţă, graţie faptului că acţiona-rul majoritar totuși este cel din Federaţia Rusă sau nu?

- Nu este chiar așa. Atunci când discutăm, spre exemplu, despre alegerea pieţelor de desfacere, în cazul unei staţii generatoare de energie elec-trică, mult mai mult contează realităţile infra-structurale economice, unde sunt alte staţii simi-lare în regiune decât preferinţele ideologice sau orientările geopolitice. Deci, acestea sunt realită-ţile geografi ce și economice, că pentru Staţia de Termogenerare de la Cuciurgan, Republica Mol-dova este, practic, piaţa naturală de desfacere. Întreprinderea duce lipsă acută de investiţii de capital, pentru a putea genera mai multă energie electrică, pe care să poată să o exporte pe pieţe mai interesante.

- Bine, dar perna de oxigen pe care există Trans-nistria de unde le vine? Din Est sau din Vest?

- Dacă vorbim strict de exporturi, trebuie să spunem că regiunea are o structură geografi că a acestor exporturi destul de echilibrată. Nu de-pinde excesiv de mult de nicio piaţă. Pe de altă

parte, trebuie să recunoaștem faptul că regiunea nu depinde doar de fl uxurile economice conven-ţionale. Produsele industriale în această regiune sunt atât de competitive, exclusiv datorită fap-tului că benefi ciază de gaz natural livrat la preţ aproape zero. Și regiunea continuă să acumuleze această datorie care, dacă nu greșesc, la sfârșitul anului 2012, a depășit 3,5 miliarde de dolari. Deci, este evident, o sursă indirectă de suport econo-mic, care menţine regiunea la linia de plutire.

- Deci, în sensul acesta, depinde mai mult de Răsărit?

- Mai mult de Răsărit, evident. Regiunea, de fapt, a supravieţuit economic anume datorită acestor măsuri neconvenţionale de suport eco-nomic din partea Federaţiei Ruse. Un alt exem-plu, care de multe ori nu este discutat, este că re-giunea are un sistem bancar. Deci, aceste bănci asigură fl uxuri fi nanciare internaţionale. Aceasta înseamnă că ele se deservesc undeva internaţio-nal. Băncile rusești comerciale sunt cele care, de fapt, asigură deservirea internaţională a sistemu-lui bancar în Transnistria. Și aici e vorba de trei bănci rusești, este vorba de Sberbank, Novotek și o altă bancă, a cărei denumire acum îmi scapă. Dacă nu ar fi fost acest suport, acest mecanism de deservire internaţională a băncilor din Trans-nistria, regiunea ar fi fost de mult în colaps.

- Cât privește invitaţia adresată de către au-torităţile de la Chișinău administraţiei de la Tiraspol să participe la negocierile cu Uniunea Europeană privind Acordul de Asociere, știm că, mai nou, administraţia de la Tiraspol, în special, zisa ministră de externe, a spus că nu este o ofertă interesantă. Adică, până acum, au benefi ciat de tot ce s-a putut, înregistrân-du-și întreprinderile la Chișinău, acum, când

situaţia s-ar putea să fi e mai difi cilă, Tiraspolul renunţă.

- În cazul dat, evident că se apelează, în pri-mul rând, la interesele politice. Chiar dacă s-a schimbat puterea la Tiraspol, regiunea oricum rămâne extrem de importantă, datorită faptu-lui că este utilizată de Federaţia Rusă ca instru-ment geopolitic în adresa Republicii Moldova. Scopul acestui instrument fi ind de a menţine Republica Moldova pe orbita rusească și de a nu admite integrarea europeană a Republicii Moldova. Cred că este o explicaţie care este pe înţelesul tuturor. Și, evident, contează, în pri-mul rând, interesele politice în raport cu cele economice. După cum spuneam, exporturile Transnistriei depind de un număr mic de între-prinderi. În anumite situaţii, acest fapt poate să genereze riscuri, dar în anumite situaţii poate

să aducă benefi cii. Pentru că este relativ ușor să reorientezi fl uxurile comerciale ale unui număr mic de întreprinderi.

- Deci, dacă ar renunţa la exporturile spre Uni-unea Europeană, nu ar fi fatal pentru Transnis-tria?

- Nu ar fi fatal, dacă s-ar reuși găsirea unor nișe pe pieţele răsăritene. Evident că vor suferi micile întreprinderi din Transnistria, care sunt și ele im-portante, în special, pentru supravieţuirea fami-liilor, mă refer la micile, chiar microîntreprinde-rile. Unele dintre ele s-au înregistrat la Chișinău. Dacă nu greșesc, avem înregistrate vreo 500 de întreprinderi care activează în Transnistria și care au interes de a exporta în Uniunea Europeană. La nivel statistic, exporturile acestor întreprinderi poate nu au rol mare pentru regiune, dar la nivel umanitar, vorbim de un fapt important.

- Viitoarea Uniune Eurasiatică ar putea asigura pieţe de desfacere pentru exporturile transnis-trene? Le-ar putea crea niște condiţii preferen-ţiale, peste capul Chișinăului, dacă Republica Moldova nu se va grăbi totuși să facă pași ho-tărâţi spre acea uniune?

- Teoretic, ar putea s-o facă, a făcut-o și până acum. Aici însă cuvântul-cheie îl va avea Ucrai-na, fără de care este greu de realizat exporturile acestei regiuni către Federaţia Rusă, în cadrul te-ritoriului respectiv. Bine, teoretic, pot fi exporta-te anumite mărfuri pe cale aeriană sau fl uvială, dar ar avea un rol minor, comparativ cu totalul de exporturi. Deci, atâta timp cât Ucraina este aliatul Chișinăului, aliatul Republicii Moldova, nici Federaţia Rusă nu are, până la urmă, cartea principală de jucat în acest joc geopolitic.

Sursa: europalibera.org

VALERIU PROHNIŢCHI:

Transnistria are produse industriale competitive Transnistria are produse industriale competitive datorită gazului natural livrat la preţ de aproape zerodatorită gazului natural livrat la preţ de aproape zero

Mihai Ghimpu mărturisește

că îi este rușine că Procura-

tura Generală a rămas până

astăzi o instituție nerefor-

mată și asta în ciuda anga-

jamentelor asumate față de

europeni, cu mai mult de

zece ani în urmă.

„Cum de mai cred în noi europenii

ăștia”, s-a întrebat retoric liderul PL, la

una din emisiunile postului public de

televiziune, transmite UNIMEDIA.

„În ziua în care am fost acceptați ca

stat membru al Consiliului Europei, ne-

am asumat reforma Procuraturii. Asta a

fost în 1995. Și de-atunci, câți reforma-

tori au folosit Procuratura cum le-a tre-

buit lor... Mi-i rușine! Și încă mă-ntreb:

cum de mai cred în noi europenii ăștia?

Dacă au trecut atâția ani, iar noi n-am

reformat o instituție, și am folosit-o

cum am vrut. Am vrut să avem bâtă po-

litică...”, susține Mihai Ghimpu.

Politicianul a adăugat că reforma

trebuie demarată cât de curând, iar

parcursul european – continuat, ca

garant al rezolvării crizelor.

„Drumul european pe care-l parcur-

gem noi, foarte greu, cu foarte multe

neajunsuri, poate duce la rezolvarea

acestor probleme. Nu defi nitiv, dar

le pot diminua. Dar dacă noi facem

așa încât UE să spună: „Domnilor

democrați, am crezut în voi, dar nici

voi nu sunteți gata”, înseamnă că so-

cietatea nu este coaptă. Și ne lasă în

sfera de infl uență a Federației Ruse.

Mai bine ar fi ?”, a adăugat sursa.

După unimedia.info

Frământarea lui Ghimpu: Cum de ne mai cred europenii?

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

D O B R O G E A, M U N T E N I A i M O L D O V A Pelerinaj în Sci ia Minor / Pe urmele Sfin ilor (Sf.Ap.Andrei, Sf.Ioan Casian i

Sf.Gherman din Dobrogea) / 28 februarie - zi de Hram 28 februarie - 3 martie 2013 (4 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 27 februarie, ora 19. Sosirea: Duminic , 3 martie, ora 22. M n stirile: Sf.Ioan Casian, Sf.Dionisie Exiguul, Sf.Maria-Techerghiol: Mormântul p r.Arsenie Papacioc, Pe tera Sf.Ap.Andrei, Sf.Arh.Voievozi, Negru Vod , Lacul S rat, Vladimire ti, Bujoreni, Schimbarea la Fa . Catedralele: Sf.Ap.Petru si Pavel din Costan a i Hu i. Ora ele: Constan a, C l ra i, Slobozia, Hu i. Monumentul Tropaemum Traiani de la Adamclisi.

U C R A I N A Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / Cern u i / M n. B nceni i Boian

/ Cetatea Hotin a lui tefan cel Mare i Sfânt 16 - 17 martie 2013 (2 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6. M n stirile: Cremene , Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, B nceni, Boian. Cetatea Hotin. Ora ul Cern u i

M O L D O V A Drume ie la M n stirile din mun ii Ceahl u i Rar u

/ S rb toarea Buneivestiri la m n stirea Dur u / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22. M n stirile: Vorone , Humor, Sih stria Rar u, Rar u, Dur u, Ceahl u, Petru Vod , Sih stria: chilia i mormântul p r.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, Neam . Catedrala Mitropolitan din Ia i: Moa tele Sf.Cuv.Parascheva. Ora ele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu Neam , Ia i.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Miercuri, 23 ianuarie 2013, a fost petrecută pe ultimul drum Va-silisa Olaru, o doamnă cu demnitate și caracter care a știut să-și păstreze onoarea până în ultima clipă. O boală cumplită a luat-o timpuriu dintre noi la doar 63 de ani. Membrii Partidului Popular

Creștin Democrat, cărora Vasilisa Olaru le-a fost prieten și coleg, exprimă sin-cere condoleanţe familiei îndoliate în aceste momente de grea încercare.

Dumnezeu să o odihnească cu drepţii.

25 IANUARIE 2013 55 F L U XF L U XOpinii

Într-o astfel de vatră a tradiţiei își au originea doi tineri care au considerat că cel mai frumos mod al existenţei este acela de a înfrumuseţa cultura și tradi-ţiile românești prin muzică. Fraţii Ion și Veaceslav Bânzari au descoperit dra-gostea pentru cântecul popular, odată cu primele melodii învăţate în sânul satului adunat la zi de sărbătoare. Plini de entuziasm pentru noua pasiune, Ion și Veaceslav Bânzari uită de joaca cu ceilalţi copii și își dedică mare parte din timp cântecului, în special celui popular. Așa se face că fi ecare zi îmbrăca veșmânt de sărbătoare prin cântecele lor, iar uliţa satului era mereu înveselită de cetele de copii care fredonau, la rândul lor, alături de micii interpreţi.

Odată cu trecerea vremii, au conside-rat că această pasiune trebuie luată în serios și au hotărât să meargă în lume, la

școli înalte, pentru a învăţa cât mai multe despre muzică. Astfel, Ion merge să stu-dieze la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, iar Veaceslav pleacă în România pentru a urma cursu-rile Colegiului Naţional de Artă „Octav Bancilă”, din Iași, iar apoi Academia de Muzică „George Enescu” din Iași.

În perioada studiilor, ambii se remar-că prin rezultate deosebite, însă roadele muncii lor culminează prin faptul că re-ușesc să-și facă, încă din fragedă vârstă, propriul lor album de muzică populară. Înzestraţi cu mult rafi nament artistic și o ambiţie nemărginită, cei doi fraţi își pun și mai mult în valoare munca, datorită faptului că înregistrează alături de Or-chestra Naţională de Muzică Populară „Lăutarii” din Chișinău, sub conducerea maestrului Nicolae Botgros. Aceste în-registrări semnifi că pentru ei o înaltă

experienţă profesională, deoarece iau contact aici cu nume notorii din muzica populară, pe care le consideră modele demne de urmat în cariera lor. Liniile melodice, în care se oglindește vădit ca-racterul folcloric al zonei de provenienţă, sunt îmbrăcate într-un text lucrat cu mă-iestrie de Claudia Oloieru, din Botoșani (România), în care a surprins cu grijă fi -ecare crâmpei din viaţa interpreţilor Ion și Veaceslav Bânzari. Prin versuri, curge seva sufl etului omenesc, cu toate trăirile lui sincere și curate. Astfel, în cântecele lor este prezent chipul mamei, al tatălui, copilăria cu toate bucuriile ei, voia bună și viaţa omului cu toate momentele im-portante.

De curând, una dintre melodiile care poartă și titlul albumului, a prins viaţă în videoclipul „Frate, repede trec anii...”, avându-l ca regizor pe Victor Ciobanu, iar ca director de imagine pe Liviu Vicol, care au reușit să pună în valoarea ideea de autobiografi e a videoclipului.

Videoclipul oglindește imaginea satu-lui românesc, în care familia reprezintă cel mai important și mai sfânt lucru. Din-colo de imagini, melodia transmite un mesaj profund, și anume, relaţia dintre părinţi și copii, pentru că observăm, cu regret, că astăzi, din ce în ce mai mult, familiile se destramă, părinţii nu mai sunt alături de copii să-i îndrume, să le dea un sfat… Știm cu toţii care este situaţia ge-nerală cu care se confruntă societatea…

Însă cei doi fraţi s-au putut bucura de o familie unită, în care a domnit liniștea, dragostea și respectul unuia faţă de ce-lălalt. Și se poate observa cum textul și linia melodică accentuează parcă tihna aceea pe care o simţi în vatra familiei, dar, mai ales, pun în evidenţă duioșia și dorul de părinţi și de fraţi. Oricine poate fi cuprins de nostalgie când își amintește de vremurile copilăriei, lipsite de griji, de probleme…, când toată familia se aduna seara la gura sobei și depănând amintiri, cântând…, o liniște interioară care doar în casa părintească se poate simţi.

Pe de altă parte, melodia „Frate, repe-

de trec anii...” refl ectă etapele vieţii ome-nești, așa cum este fi resc să se desfășoa-re ele. Imaginile surprind copilul încă din fașă, când este în braţele mamei, apoi perioada aceea în care joaca ţinea din zori și până-n seară, iar mai târziu, ară-tând pe cei doi tineri în fl oarea tinereţii, vegheaţi de privirile calde ale părinţilor în care se poate citi pacea și împlinirea.

Muzica populară rămâne mereu izvo-rul din care se adapă sufl etul unui neam, iar prin aceste vlăstare, muzica populară ne asigură în continuare de frumuseţe și veșnicie.

Profesor Theodora BUHNILA

„Frate, repede trec anii…”, un cântec în care se oglindeşte veşnicia

La niciun an de la alegerea șefului statului, când părea că nimic nu e în stare să salveze Alianţa de la faliment, spiritul anticipa-telor plutește iar deasupra Repu-blicii Moldova. Din nou păruială pe muchie de

prăpastie, declaraţii incendiare, acuzaţii dure și condiţionări la limită. Confl ictul dintre cei doi politicieni-oligarhi, Filat și Plahotniuc, s-a mutat din nou în stradă și riscă să se transforme într-un război pe viaţă și pe moarte care poate fi fatal pentru alianţa de guvernământ.

În lipsa unui procuror general, Filat ar putea merge în anticipateEste clar că situaţia care s-a creat în urma tragicu-

lui incident din Pădurea Domnească îi permite lui Filat să forţeze nota, ceea ce și face, în momentul de faţă, liderul PLDM. El are șansa, pe fondul crizei cu care se confruntă partenerii săi de alianţă, în speci-al PD-ul lui Plahotniuc, să mai rupă o halcă bunicică din prăjitura Puterii.

Pentru că, în actualele condiţii, doar ideea unor alegeri anticipate îi bagă în sperieţi pe liderii PD. Și asta pe bună dreptate. Moartea lui Sorin Paciu atârnă ca o spadă deasupra capilor democraţi, care au gestionat într-un mod de-a dreptul dezastruos această criză. Oricât ar părea de sinistru, proble-ma PD și a lui Plahotniuc, în special, constă nu atât în moartea bietului om, ci în modul perfi d în care demnitari cu rang înalt din sistemul judecătoresc și Procuratura, ambele afl ate în buzunarul controver-satului păpușar, au încercat să mușamalizeze cazul. În situaţia care s-a creat, PD nu are argumente în favoarea sa. Acum, întreaga societate este cu ochii pe ei. Iar privirea este plină de dispreţ, deznădejde și ură.

Democraţii au nevoie de timp ca de aer. Doar timpul este în stare să spele această pată neagră de pe imaginea lor. Le va oferi Filat acest respiro? De ce ar face-o? Filat are acum șansa să câștige mai mult decât are, inclusiv controlul asupra Procuraturii Ge-nerale, instituţie extrem de importantă într-o ţară

măcinată de corupţie și condusă de mafi oţi și oli-garhi. Mai mult decât atât, punând mâna pe func-ţia de procuror general, Filat are șansa să-și rezolve propriile probleme cu justiţia cu care a fost șantajat de Plahotniuc în toată această perioadă.

Astfel, dacă războiul din interiorul AIE va duce la destrămarea Alianţei, urmată de alegeri anticipate, partidul lui Filat are cel mai puţin de pierdut. Pentru că din toată această bălăceală anume Filat are șan-sa să iasă cel mai curat. Există cazul concret, adică problema, și există omul care a generat problema. Or, cazul morţii lui Paciu cu toate componentele sale, conţine atâtea argumente împotriva lui Lupu și Plahotniuc, încât ajung pentru două campanii electorale consecutive. Zubco a fost demis, prin ur-mare, nici dosare împotriva lui Filat și a ortacilor săi nu prea pot fi deschise acum.

Eşecul guvernării AIE, pus în cârca lui PlahotniucPe de altă parte, guvernarea AIE este pe cale să

dea chix. Republica Moldova se confruntă cu pro-bleme grave la toate capitolele, chiar mai grave decât erau pe vremea comuniștilor, și cine dacă nu Filat este principalul responsabil de această situa-ţie? El a ales să fi e Primul și, prin urmare, va fi primul care va trebui să răspundă dacă situaţia va rămâne neschimbată, iar mitul integrării europene se va spulbera. (O nouă amânare a semnării Tratatului privind liberalizarea regimului de vize va avea efect devastator pentru PLDM și pentru Filat, în particu-lar. Or, anume iluzia că Filat este singurul care se mai bucură de credibilitate în Occident, îl menţine pe acesta pe linia de plutire.) Filat simte sau chiar știe că va eșua, de aceea are nevoie de ţapi ispăși-tori sau, mai bine-zis, de o situaţie care să-l pună într-o lumină mai favorabilă în raport cu ceilalţi doi parteneri de coaliţie. Altfel spus, să poată pune în cârca altora eșecul guvernării.

Incidentul de la Pădurea Domnească i-a picat extrem de bine premierului liberal-democrat. Și el n-a pierdut ocazia și a sugerat clar: problemele cu care se confruntă Republica Moldova și eșecul parcursului european reprezintă o cauză directă a implicării lui Vladimir Plahotniuc în politică.

În asemenea situaţie, lui Plahotniuc nu-i rămâ-ne altceva decât să se apere. Și se apără destul de stângaci, aș zice. Pe de o parte, a scos de la păstrare niște cauze penale împotriva unui ministru PLDM, având impresia că, în acest mod, va putea para lovi-turile pe care i le aplică Filat. În acest fel, Plahotniuc a mai comis o eroare. Pentru că lumea a interpretat acest lucru ca pe o răzbunare a lui Plahotniuc împo-triva lui Filat decât ca pe un act de justiţie.

Pe de altă parte, a reluat, prin intermediul truba-durilor săi din presă, refrenul cu „harbuzul”, încer-când să mai sperie, încă o dată, oamenii cu posibila revenire a PCRM la guvernare. Însă și aici argumen-tele sale sunt destul de neconvingătoare, pentru că, în actualele condiţii de criză profundă, sărăcie lucie și dezastru instituţional, lumea nu mai reacţi-onează în același mod ca acum doi sau trei ani. Lu-mea este disperată, confuză și prea puţin dornică de a se implica, de această dată.

Anticipatele – o sperietoare Nu este pentru prima dată când confl ictele moc-

nite din Alianţă răbufnesc la suprafaţă. Am avut câteva asemenea situaţii, când ni se părea că nu există nicio formulă de împăcare și că decesul AIE este inevitabil. S-a văzut însă că interesele de clan sunt mai importante decât orgoliile liderilor de partide și, de fi ecare dată, aceștia reușeau, cu scârţ și printre dinţi, să împingă înainte căruţa hodorogi-tă numită AIE.

Așa că este foarte probabil ca, și de această dată, „betonul” Alianţei să reziste. Dar asta ar însemna ca Plahotniuc să cedeze. În primul rând, să renunţe la controlul asupra Procuraturii Generale în favoarea lui Filat. Iar pentru Plahotniuc acest pas este extrem de riscant. Cu Procuratura Generală în buzunar, Fi-lat devine invincibil. Și extrem de periculos. Asta ar însemna ca așa-zisul păpușar să riște nu doar cu treuca puterii, ci și cu propria avere și chiar liberta-te. Este adevărat: sistemul judecătoresc rămâne a fi controlat de Plahotniuc. Însă degeaba ai infl uenţă asupra judecătorilor dacă nu controlezi Procuratu-ra. Pe Filat îl interesează nu atât fi nalitatea judiciară

a cazurilor în care este implicat renumitul păpușar, cât spectacolul în sine. Or, anume procurorul gene-ral este cel mai bun regizor în acest sens. Perioada de liniște și pace s-a încheiat. Se apropie vertiginos perioada preelectorală, când se va da adevărata bătălie. Iar Filat vrea să-și asigure o poziţie ofensivă pe tabla de șah și are toate șansele să reușească.

Concluzii care nu conţin soluţiiLa ora actuală, este greu să spui ce este mai rău

pentru Republica Moldova – continuarea situaţiei de până acum, reformatarea guvernării sau alegeri parlamentare anticipate. Cum n-ai da, cum n-ai su-ci-o, situaţia arată la fel de sumbru, pentru că nici una dintre variante nu reprezintă o soluţie pentru criza în care se afl ă Republica Moldova deja de ani buni încoace.

Astăzi, celui neînregimentat într-o tabără sau alta îi este foarte greu să dea sfaturi, astfel încât ce-tăţeanul, cel care întreţine prin munca sa acest stat putred, să înţeleagă ce are de făcut. Republica Mol-dova este un stat captiv cu cetăţeni condamnaţi la sărăcie și mizerie, iar soluţii pentru această situaţie par să nu existe. În această situaţie penibilă, nu ne rămâne altceva de făcut decât să-l cităm (pentru a câta oară!) pe marele nostru Eminescu, care rămâ-ne, din păcate, extrem de actual:

„Unde ești tu, Ţepeș Doamne, ca punând mâna pe ei,Să-i împarţi în două cete: în smintiţi și în mișei,Și în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni!”

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Va crăpa sau nu betonul AIE?Va crăpa sau nu betonul AIE?

În drumul său ce îmbrăţișează destine, bătrânul Prut șerpuiește, la un moment dat, pe lângă malurile unde stă așezat un sat, în care pare-se că folclorul și-a găsit aici o lavră de cultură. Este vorba de satul Taxobeni, Fălești, care în ultima vreme și-a scos din lada cu zestre cele mai frumoase podoabe ale tradiţiei populare. Deși viaţa oamenilor de aici pare supusă întru totul muncilor agricole și altor treburi gospodărești, totuși ei își găsesc răgaz și pentru a-și hrăni sufl etul cu frumuseţi izvorâte din vatra neamului nostru. De multe ori, la zi de sărbătoare, bătrâne cu broboade înfl orate, bărbaţi falnici cu neveste lângă ei, copii îmbrăcaţi în haine de serbare, se îndreaptă cu toţii spre acel loc unde sufl etul, împovărat de greuta-tea zilei, își găsește tihna prin cântec și omenie.

25 IANUARIE 201366F L U XF L U X Alarmant

- În ultima perioadă, patrimoniul arhitectural naţional a ajuns în-tr-o stare avansată de degradare. Mare parte din acesta a fost deja distrus, alte clădiri cu valoare is-torică sunt în pericol de dispariţie. Agenţia de Inspectare și Restau-rare a Monumentelor are pârghii reale pentru a infl uenţa situaţia sau poate doar să constate sta-rea de lucruri, să dea un semnal de alarmă, să sensibilizeze opinia publică?

- Agenţia, conform regulamentu-lui său de activitate, supraveghează situaţia din domeniul patrimoniu-lui cultural: procesul de evidenţă, monitorizare, restaurare. Sigur, tre-buie să recunosc, restaurarea ră-mâne, deocamdată, doar pe hârtie. Pentru că nu putem să ne ocupăm de asemenea lucrări, deoarece nu dispunem de mijloace fi nanciare pentru realizarea proiectelor de re-staurare.

În trei ani de activitate, am urmă-rit cum se aplică în practică legis-laţia în vigoare și convenţiile inter-naţionale ratifi cate de Republica Moldova. Respectiv, am purces la o evaluare reală a situaţiei, pentru că în ultimii douăzeci de ani nu s-a mo-nitorizat acest domeniu. În 2011 am venit deja cu un raport privind situ-aţia din orașul Chișinău, materialele fi ind incluse în „Cartea Neagră a Pa-trimoniului Cultural al municipiului Chișinău”.

La nivelul întregii ţări, într-o primă etapă, am reușit să facem un raport succint cu privire la monumentele de categorie naţională. Acum eva-luăm absolut toate cele peste 1200 de monumente pe care le avem, inclusiv de categorie locală. Fiecare monument va avea un pașaport și va fi inclus în baza de date care se

creează la Agenţie. Acest lucru nu s-a mai făcut din perioada sovietică. De la independenţă încoace s-a în-tâmplat un lucru regretabil – a fost distrusă în totalitate arhiva care a existat la Societatea de Ocrotire a Monumentelor, de pe lângă Minis-terul Culturii.

Precizez că aceasta nu este res-ponsabilitatea noastră. În mod nor-mal, de documentarea monumente-lor ar trebui să se ocupe o instituţie academică. Dar, din moment ce nu are cine să o facă, ne-am inclus noi și încercăm să grăbim acest proces, pentru că, în felul acesta, vom avea șanse mai mari să obţinem câștig de cauză în dosarele pe care le avem în instanţă.

În afara componentelor de in-spectare, evaluare, încercăm să o abordăm și pe cea educaţională. La noi, din păcate, nu este conștienti-zată valoarea monumentelor arhi-tecturale, pentru că domeniul a fost ignorat în totalitate.

Timpul şi indiferenţa – cei mai mari duşmani ai monumentelor de arhitectură- Unde se atestă o situaţie mai

gravă, în capitală sau în mediul

rural?

- Ea este gravă și în Chișinău, și în ţară. În Chișinău ne confruntăm cu intervenţiile degradante ale agen-ţilor economici, care duc la denatu-rarea autenticităţii arhitecturale a centrului capitalei. Avem demolări, intervenţii și ruinare a monumente-lor, prin inacţiune, indiferenţă, dar și din rea-intenţie. La nivel de terito-

riu, cel mai mare dușman este tim-pul și factorul climateric, cumulat cu indiferenţă și cu lipsa de fi nanţare.

- Legislaţia din domeniu permite

protejarea efi cientă a patrimo-

niului arhitectural, nu are nevoie

aceasta de revizuire? Și, până la

urmă, problema ţine de legislaţie

sau de respectarea acesteia și de

bunul-simţ?

- La momentul de faţă, norma de bază este Legea ocrotirii monumen-telor, din 1993, care, sunt de acord cu dumneavoastră, ar trebui revă-zută. Cea mai mare restanţă pe care a lichidat-o Agenţia noastră de când și-a început activitatea, în 2010, a fost publicarea Registrului naţio-nal al monumentelor din Republica Moldova. Bănuiesc că în mod inten-ţionat nu s-a publicat acest Registru până acum, pentru că astfel au fost posibile fărădelegile și ilegalităţile care s-au comis în ultimii 20 de ani. Acum, când facem evaluarea, ve-dem ce a mai rămas din monumen-tele incluse acolo. De exemplu, am constatat că 22 de biserici din lemn care fi gurează în Registru, acum nu mai există. În perspectivă, vom face o reevaluare a respectivului docu-ment.

- Înţeleg că procesul de evaluare

nu este încă fi nalizat, dar aţi pu-

tea să ne spuneţi, cu aproxima-

ţie, o cifră a monumentelor care

au nevoie de restaurare urgentă,

care nu mai suportă amânarea?

- Dacă ne referim la subcomparti-mente aparte, la arhitectura civilă, situaţia este extrem de gravă. 80 la sută dintre conacele boierești nece-sită intervenţii urgente. Am publicat on-line un raport al activităţii noas-tre, intitulat „Patrimoniul cultural al

Republicii Moldova, de la necesitate la realitate”. Acolo am prezentat date privind monumentele arhitecturale din ţară, situaţia reală în care se afl ă conacele, arhitectura fortifi cată, ar-hitectura ecleziastică etc. Răsfoind raportul, puteţi constata că, practic, toate monumentele din Republica Moldova necesită o intervenţie cât mai grabnică. Este nevoie de alo-cări fi nanciare și de demararea unor proiecte de restaurare, altfel există riscul să putem vedea aceste monu-mente doar în imaginile de arhivă.

Oamenii cu bani ne vor salva istoria?- Și dacă am ajuns la bani, ce sume sunt alocate pentru lucrările de restaurare și de câţi bani ar fi ne-voie în realitate?

- Când am venit în sistemul aces-ta de ocrotire a monumentelor, era prevăzut un buget de 3 milioane de lei, la Ministerul Culturii, nu la Agenţie. Apoi bugetul s-a majorat până la 6 milioane. În 2011, suma a ajuns la 11,3 milioane. De fapt, ba-nii din buget nu sunt alocaţi direct pentru restaurare. Există articolul investiţii capitale în construcţii, de unde Ministerul alocă bani pentru 5-6 obiective anual. Acum, printre șantierele active se numără clădirea administrativă a Muzeului Naţional de Etnografi e și Istorie Naturală, Muzeul Naţional de Artă. S-au mai făcut niște alocări fi nanciare pentru conacul Lazo din satul Piatra, Orhei, pentru Sala cu Orgă. Dar, de exem-plu, doar pentru restaurarea Sălii cu Orgă, devizul de cheltuieli este de 25 de milioane de lei. Alte proiecte sunt și mai costisitoare. Evident, sta-tul nu poate să facă faţă sutelor de șantiere care ar trebui demarate.

Anume din considerentul că sta-tul nu poate să pună în valoare acest patrimoniu, am iniţiat recent campania de promovare „Să sal-văm mărturiile trecutului, pentru a construi viitorul”. Prin această cam-

panie urmărim să atragem atenţia unor agenţi economici care dispun de capital asupra problemelor din domeniu. Sperăm să găsim oameni de afaceri care nu sunt indiferenţi, dispuși să investească în patrimo-niul arhitectural, prin proiectele de parteneriat public-privat. Noi ple-dăm pentru darea în concesiune a acestor monumente, fi e chiar și cu taxa zero. Dar, având un contract de concesiune, ei vor fi datori, prin cla-uzele contractuale, să investească în restaurarea acestor monumen-te și să le pună în valoare. Ce vor face acolo – restaurante, hoteluri, centre socioculturale – depinde de inventivitatea agenţilor economici. Dar aceste conace care se ruinează acum vor avea numai de câștigat în urma unor astfel de proiecte. Statul nu are la moment soluţii. Și atunci, ce facem, așteptăm până găsește statul fi nanţe? Ar putea fi însă prea târziu.

Apropo, un exemplu pozitiv în acest sens este complexul de clă-diri Casa Zemstvei, care a fost dat în concesiune Institutului Cultural Ro-mân. De asemenea, Universitatea de Medicină a restaurat imobilul din strada Lazo, la intersecţia cu strada 31 August, în cadrul unui proiect cu fi nanţator străin.

- Dar nu vă temeţi că agenţii eco-nomici nu vor respecta clauzele contractului, ceea ce nu ar fi o noutate pentru noi? Și se va face oare, într-adevăr, restaurare sau reconstrucţie și reparaţie cu ter-mopane?

- Sunt de acord, există riscuri, dar Agenţia va fi responsabilă de mo-nitorizarea acestor proiecte și vom urmări ca ele să fi e realizate prin prisma legii. Noi ne dorim ca întrea-ga procedură să fi e reglementată printr-o hotărâre de Guvern, apro-bată de Parlament. În contractele de concesiune va fi stabilită întrea-ga procedură, inclusiv cea de avi-zare de către Consiliul Naţional al

Monumentele arhitecturale trebuie conservate, Monumentele arhitecturale trebuie conservate, protejate şi puse în valoare, indiferent de protejate şi puse în valoare, indiferent de

perioada istorică în care au fost construiteperioada istorică în care au fost construiteInterviu cu Ion Ştefăniţă, directorul general

al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor (AIRM) din cadrul Ministerului Culturii

Conacul Rosetti-Roznovan, Lipcani, BriceniConacul Rosetti-Roznovan, Lipcani, Briceni Moara de apă din Putinești, FloreștiMoara de apă din Putinești, Florești

25 IANUARIE 2013 7 F L U XAlarmant

Monumentelor Istorice. În cazul în care nu vor fi respectate clauzele, contractul va fi reziliat. Noi mizăm totuși pe agenţi economici respon-sabili. Și sperăm să reușim salvarea monumentelor arhitecturale prin astfel de proiecte de parteneriat public-privat.

Biserici vechi, cu termopane şi faianţă- Există totuși destule situaţii în care clădirile nu sunt restaurate, ci, mai degrabă, sunt mutilate. Se face la noi diferenţa între restau-rare și reconstrucţie sau repara-ţie? Avem specialiști în restaura-re?

- Aveţi dreptate. Foarte multe monumente sunt, într-adevăr, mu-tilate, în primul rând pentru că nu avem specialiști. Dar mai există o problemă și ea se referă, în special, la arhitectura ecleziastică. Aspectul multor biserici este denaturat chiar de preoţii care le gestionează, une-ori și din bune intenţii.

- Vă referiţi și la biserica din Butu-ceni?

- Da, putem lua ca studiu de caz și Biserica „Nașterea Domnului” din satul Butuceni, complexul cultural istoric Orheiul Vechi. Aceasta, prac-tic, nu mai este un lăcaș pentru ru-găciune. Este o biserică cu saună, cu o mulţime de alte anexe menite să asigure confortul preotului. Biseri-ca s-a păstrat autentică, de la 1890 până la începutul anilor 2000. Înce-pând cu anul 2006, dacă vom face o analiză a imaginilor an de an, vom vedea cum a degradat acest monu-ment.

Noi salutăm intenţia preoţilor de a investi în biserici, de a le face „mai frumoase”, așa cum spun ei, dar toa-te aceste intervenţii trebuie să fi e coordonate cu Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice. Or, în cazul de faţă s-au făcut acele anexe, s-a făcut un zid înalt în jurul bisericii, s-au efectuat și unele lucrări nemij-locit la biserică, fără a le coordona cu ministerul de resort.

- Dar atunci când vorbim de niște obiective de patrimoniu, poate să facă fi ecare ce vrea, fără a ţine cont de reglementările legale?

- Sigur că nu, toţi trebuie să fi e egali în faţa legii. Iar legea spune că orice proiect trebuie coordonat cu Ministerul Culturii. Doar că mul-ţi dintre cetăţenii noștri încearcă să evite legea și să-și facă „eurorepa-raţia” așa cum doresc ei. De aceea, atunci când intrăm în unele biserici

de la noi, avem impresia că am in-trat într-o sală de baie, cu faianţă, lambriuri, cu uși și ferestre termo-pan. Puteţi vedea Biserica „Sfântul Mucenic Haralambie” din Chișinău. Sau Catedrala „Ioan Botezătorul” din Comrat, unde preotul paroh a decis să învelească biserica cu ma-terial termoizolant, acoperind toate elementele arhitecturale autentice din secolul XIX.

Însă atunci când eu sesizez orga-nele de drept, mi se răspunde că nu există componentă de infracţiune. Chiar dacă prezint procesul verbal, cu fotofi xări făcute la faţa locului, care demonstrează că s-a intervenit degradant asupra monumentului. Lucrul acesta mă face să cred că organele de drept sunt în cârdășie cu infractorii și devin avocaţii celor care comit infracţiuni împotriva pa-trimoniului.

Sistemul corupt favorizează infractorii- A fost pedepsit cineva pentru astfel de infracţiuni sau, și mai grav, pentru demolarea ilegală a unor clădiri cu valoare istorică?

- Cu regret, nimeni nu a fost pedep-sit pentru demolarea unor monu-mente sau pentru degradarea aces-tora. Sistemul defectuos permite ca infractorii să scape nepedepsiţi. Din 32 de sesizări făcute către organele de drept, la 16 ni s-a răspuns că nu există componenta de infracţiune, la 10 nu am primit niciun răspuns, 6 au ajuns în instanţă și doar într-un singur caz am avut câștig de cauză. Mă refer la litigiul cu ”Green Hills Nistru” SRL care urma să constru-iască un centru de ofi cii în zona de protecţie a Bibliotecii Naţionale și a Muzeului Naţional de Istorie.

Am relatat despre cazul din strada Șciusev, 52. Clădirea, care este mo-nument de arhitectură de impor-tanţă naţională, riscă să fi e demo-lată, urmând ca în locul acesteia să fi e construit un hotel. Am prezentat toate încălcările grave comise de funcţionarii publici de la Ministerul Culturii și de la Primăria Chișinău, am dovedit în instanţă că acești funcţionari au recurs la falsifi cări. Cu toate acestea, am pierdut procesul.

Am mai spus lucrul acesta, Primă-ria nu poate să elibereze autorizaţii de construcţie, neavând avizul Mi-nisterului. Dar autoritatea locală acţionează selectiv: pe unii îi trimite la Consiliul de experţi, pe alţii – nu. În felul acesta, avem câte un scandal de la o lună la alta. Ultimul scandal

de rezonanţă a fost cel cu restauran-tul din Scuarul Europei. Și mă bucur că societatea, jurnaliștii nu au fost indiferenţi în acest caz. Dar mă în-treb: de ce a eliberat Primăria acele acte permisive? Funcţionarii de aco-lo nu știau că Grădina Publică are statutul protejat și că este situată în centrul istoric al capitalei?

Nu este vorba însă doar de acest caz. Avem zeci de documente. Dar este foarte greu să luptăm cu siste-mul acesta corupt. Pentru că, de cele mai multe ori, atunci când depistăm nereguli, când facem anumite sesi-zări, în loc să se ia măsurile de rigoa-re, suntem supuși unor presiuni din partea organelor de control. Din pă-cate, se acţionează în cârdășie. Am găsit acte falsifi cate și la Ministerul Culturii, inclusiv la nivel de ministru. Din cauza aceasta, 2012 a fost un an mai tensionat pentru Agenţie. Dar vreau să accentuez că nu mă sperie nicio inspecţie fi nanciară sau alte controale la comandă, de care avem parte cu regularitate.

Este Chişinăul un oraş fără reguli în construcţii?- Chișinăul creează impresia unui oraș în care nu există niciun fel de reguli și restricţii în ceea ce ţine de construcţii. În zona istorică apar case cu unul sau două niveluri și chiar blocuri cu mai multe etaje. Nu avem reglementări în acest sens, nu se impun niciun fel de li-mite?

- Există, de fapt, un Plan urba-nistic general aprobat de Consiliul Municipal Chișinău, chiar dacă este unul defectuos și a fost avizat nega-tiv de Ministerul Culturii și de Aca-demia de Știinţe a Moldovei. În ceea ce privește zona istorică, conform Planului general, urma să fi e elabo-rat Planul urbanistic zonal. Și Primă-ria chiar a elaborat acest document care trebuie să reglementeze activi-tatea de construcţie în zona istorică: ce se poate construi, unde se poate construi, regimul de înălţime, func-ţionalitatea acestor construcţii etc. Întrebarea este de ce se tergiver-sează procedura de avizare a docu-mentului? Proiectul a fost elaborat de „Chișinăuproiect” și a fost pus pe masa Primăriei în august 2011, dar autorităţile locale nu se grăbesc să-l pună în aplicare.

- Este vorba de interese?

- Evident, este interesul agenţilor economici orientaţi spre businessul cu imobile, care, intuiesc eu, infl u-

enţează Primăria în vederea tergi-versării avizării acestui Plan, dar și a Regulamentului privind construcţia în zona istorică a orașului. Regu-lament care a fost elaborat încă în 2006 și este ţinut, de asemenea, în sertarele Primăriei.

Noi încercăm să determinăm Pri-măria să facă ordine și să impună reglementările necesare pentru această zonă cu statut protejat. Centrul istoric, cu cele 186 de cartie-re, este un monument de categorie naţională, inclus în Registrul monu-mentelor. Din păcate, Primăria nu prea dă curs îndemnurilor noastre la colaborare și ascultă mai mult de cei care au interesul să distrugă, să demoleze, să denatureze.

Nu sunt nostalgic după perioada sovietică, pentru că atunci s-au dis-trus biserici, mănăstiri. Dar în ceea ce ţine de arhitectura civilă, clădiri-le situate în centrul istoric au bene-fi ciat și de proiecte, și de restaurare, și de conservare preventivă. Era și un buget destinat acestor lucrări, erau instituţii care se ocupau de do-meniul respectiv, erau specialiști în restaurare, pe care acum nu-i avem.

- Și dacă nu avem specialiști în restaurare, cum s-au făcut și se fac acele lucrări de reabilitare a clădirilor istorice despre care aţi pomenit? Cine va restaura clădiri-le pe care intenţionaţi să le daţi în concesiune?

- Da, am putea spune că agenţi economici au realizat mai mult re-paraţii, dar ei au ţinut cont de re-

comandările Consiliului Naţional al monumentelor istorice. Sigur că avem foarte multe de făcut și de re-cuperat în acest domeniu. Absolven-ţii Universităţii Tehnice, de exemplu, nu au cunoștinţe în ceea ce ţine de restaurare, dar am putea să-i pregă-tim, să le propunem un program de master în restaurare etc.

- Se discută mult, mai ales pe reţe-lele de socializare, despre faptul că Chișinăul nu ar avea clădiri cu valoare istorică și că toată aceas-tă moștenire din perioada sovieti-că ar trebui demolată, iar în loc să fi e înălţate clădiri noi, moderne, din sticlă și metal.

- Îmi place și mie arhitectura hi-gh-tech, dar pentru acest gen de arhitectură sunt prevăzute anumite sectoare, în afara centrului istoric. Ceea ce este vechi trebuie să fi e con-servat, protejat și pus în valoare, in-diferent de perioada istorică în care au fost construite. Și dacă s-a decis că o clădire sau alta merită să fi e protejată, atunci să fi e protejată.

Și vreau să menţionez că, în pofi da tuturor problemelor, a disfuncţiilor la nivel de instituţii, avem și rezulta-te pozitive. Numărul demolărilor, a intervenţiilor neautorizate a scăzut, în comparaţie cu situaţia de până în 2010. Lucrul acesta ne bucură, dar și ne mobilizează, pentru că avem încă foarte multe de făcut.

- Vă mulţumesc pentru acest inter-viu și vă doresc mult succes.

Ioana FLOREA, FLUX

25 IANUARIE 20000000000000000000000202000000000000000000020000000000020000002000002222000000000000222222200000000222200000001111131313331111313131313133131111131313131331111133311111113311111113111311111333313133131131313131333313111133333333131331333333331133333333313331313333313333333331131Alarmant

Biserica Butuceni, până la intervenţia degradantăBiserica Butuceni, până la intervenţia degradantă Vila cu parc, Mândâc, DonduşeniVila cu parc, Mândâc, Donduşeni

25 IANUARIE 201388F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Preţurile ridicate la unele soiuri de struguri de masă, în special la cele timpurii și foarte timpurii (so-iuri precum Codreanca, Lora, Ar-cadia ș.a. au fost comercializate în vara lui 2012 la un preţ de 10-14 lei pentru un kg în pieţele agricole din capitală, iar în magazine preţul a sărit peste 20 de lei). Acest fapt îi încurajează pe unii producători agricoli să se reprofi leze: de la culti-varea soiurilor tehnice (care au fost comercializate la preţuri destul de mici în ultimii ani, excepţie făcând doar anul 2012, când preţurile au sărit în sus din cauza secetei) să treacă la plantarea și cultivarea soiurilor de masă. Pe cât de corec-tă, întemeiată, din punct de vedere comercial, este această reorientare către soiurile de struguri de masă? Nu se poate întâmpla ca peste pu-ţin timp, în câţiva ani, strugurii de masă să ajungă la preţuri derizorii, astfel ca producătorii agricoli să re-grete că s-au orientat spre această cultură?

- Din start, vreau să menţionez că în viticultură sunt trei direcţii principa-le de activitate: producerea materia-lului săditor, producerea strugurilor materie primă pentru industria prelu-crătoare, fi e conserve, fi e vinifi caţie, și producerea strugurilor de masă pentru consum în stare proaspătă sau pentru consumul după păstrare.

Cultivarea strugurilor de masă ofe-ră producătorilor mici și mijlocii un șir de priorităţi, în comparaţie cu cultiva-rea strugurilor pentru industria pre-lucrătoare. Pentru producătorii mici și mijlocii este mai difi cil să producă struguri tehnici, din care să producă apoi vin și să-l comercializeze. Da, este posibil de produs vin în condiţii de casă în cantităţi mici, pentru con-sumul propriu, dar asta nu presupu-ne obţinerea unui profi t substanţial. Pentru a înfi inţa o minivinărie trebuie să ai o plantaţie cu o suprafaţă de cel puţin 5 hectare. Dacă de pe un hectar pot fi recoltaţi 5-7 tone de struguri tehnici, atunci de pe 5 hectare poţi obţine o recoltă, să zicem, de 25 de tone de struguri. Dacă randamentul de obţinere a vinului din struguri este de 60 de procente, atunci din aceste 25 de tone se pot obţine aproxima-tiv 1000-1200 de decalitri de vin sau, cum se măsoară la ţară, 10-12 tone de vin. Asta e minimul pentru a atin-ge rentabilitatea unei minivinării. Și dacă mai adăugăm și faptul că pentru înfi inţarea unei minivinării ai nevoie și de licenţă, de acreditări și alte acte, care presupun un șir de cheltuieli, vedem că pentru un producător mic este complicat să practice această ac-tivitate.

Viticultorii mici şi mijlocii trebuie să se orienteze către soiurile de masă Unii producători de struguri își co-

mercializează strugurii întreprinderi-lor vinicole. Dar ei se confruntă cu un șir de probleme. Asta pentru că vini-fi catorii deja s-au asigurat cu propria materie primă, ei au plantaţii proprii de viţă-de-vie de soiuri tehnice și nu depind de micii producători de stru-guri. Ei își permit să stabilească un preţ de achiziţie care le convine lor, dar nu neapărat și producătorilor.

În concluzie, pentru un producător mic sau mijlociu este difi cil să produ-că struguri tehnici. În cazul soiurilor de masă, situaţia este mai simplă. În

primul rând, pentru că producătorul poate să comercializeze strugurii de masă în mod independent, să meargă nemijlocit la piaţă cu marfa proprie. O altă soluţie este să încheie contracte cu proprietarii de frigidere, să-i pună la păstrare și să-i comercializeze în perioada rece a anului sau să-i comer-cializeze direct din câmp unor inter-mediari sau agenţi economici care se ocupă de exporturi. În cazul struguri-lor de masă este posibil de comercia-lizat orice cantitate: fi e 10 kg, fi e 100 de tone. În cazul strugurilor de masă totul depinde de calitate. Dacă este respectată tehnologia de cultivare a acestor struguri, atunci se va obţine și o roadă bună, și un preţ bun. Mai ales că soiurile de masă sunt mai pro-ductive decât cele tehnice. Dacă plan-taţiile tehnice dau o recoltă de 5-7-10 tone la hectar, atunci cele de masă au o productivitate de 8-10-12 tone, chiar până la 20 de tone. Dar pentru obţinerea unei recolte atât de mari este necesar să fi e respectată tehno-logia și să fi e aplicate și unele proce-dee de stimulare. Dacă sunt aplicaţi fertilizanţi, substanţe stimulatoare de creștere, atunci recolta poate spo-ri nu doar calitativ, dar și cantitativ. Asta va permite producătorului să vândă strugurii la un preţ mai mare. Spre exemplu, strugurii frumoși, ară-toși se vând pe piaţă cu 10 lei, cei de o calitate mai proastă se vor comerci-aliza, evident, mai ieftin, cu doar 5 lei, adică în jumătate.

Acestea sunt argumentele de ce un producător mic trebuie să se oriente-ze spre cultivarea soiurilor de masă și mai puţin a celor tehnice.

Există o problemă: mulţi înfi inţează plantaţii viticole fără a coordona con-diţiile pedoclimatice, adică calităţile solului și ale mediului din regiunea respectivă cu cerinţele soiului pe care

vrea să-l cultive. Mulţi plantează soiul care merge bine pe piaţă, fără ca să se asigure dacă merge bine și pe terenul pe care îl plantează. Vă dau un exem-plu: pentru cunoscutul soi „Moldova” este nevoie ca indicele „suma tempe-raturilor active” să nu fi e mai jos de 3050 de grade. În Regiunea de Cen-tru, acest indice ajunge doar la 2800-3000 de grade, în Regiunea de Nord – doar la 2600-2800, iar în Regiunea de Sud – peste 3000. Respectiv, soiul „Moldova” doar în Regiunea de Sud poate fi cultivat. În unii ani, cum a fost și anul trecut, 2012, când a fost foarte, foarte cald, „Moldova” poate să dea calitate și în Regiunea de Centru, ba chiar, parţial, și la Nord. Dar astfel de ani prezintă doar niște excepţii, de re-gulă, strugurii de „Moldova” cultivaţi la Centru și Nord nu întotdeauna sunt de calitate.

Realtoirea în tulpină prezintă anumite riscuri - Mulţi dintre viticultori realtoiesc plantaţiile de viţă-de-vie tehnice chiar din tulpină cu ochiuri de so-iuri de masă. Pe cât de corectă, de fundamentată știinţifi c este aceas-tă metodă și există șanse ca aceș-ti proprietari să aibă o plantaţie funcţională de soiuri de masă?

- Știu și eu că mulţi procedează în felul acesta. În principiu, se admite acest schimb de soi. Dar cei care fac acest lucru trebuie să ţină cont de un fapt foarte important: de portaltoi. Dacă se va efectua realtoirea fără a se asigura că portaltoiul este compatibil cu noul altoi, atunci există riscul ca plantaţia să fi e compromisă. În multe cazuri, agricultorii nu știu și nici nu prea au de unde să știe ce portaltoi a

Proiectul „Competitivita-tea Agricolă și Dezvolta-rea Întreprinderilor” (pe scurt ACED), fi nanțat de Guvernul Statelor Unite, a publicat recent un nou ghid pentru producăto-rii strugurilor de masă din Republica Moldo-va. Ghidul poartă titlul „Producerea Strugurilor de Masă. Soiuri cu Bobul Roze și Negru”, aceasta fi ind prima publicaţie de acest gen în care sunt descrise operațiunile tehnologice pentru producerea soiurilor de struguri roz și negri.

Ghidul include și un șir de recomandări ale ACED ce se conțin în ”Studiul privind Lanțul Valoric al Strugurilor de Masă” și studiile de piață despre fruc-tele proaspete comercializate în Rusia, România, statele baltice, Germania și Republica Moldova. Ghidul oferă informații despre operațiunile de produ-cere și recoltare pentru 13 soiuri de struguri roz și negri înregistrate în ţara noastră și 13 soiuri care au fost admise temporar, în 2012, cu scopul de testare în condițiile de producere din Republica Moldova.

Cei interesaţi de acest ghid îl pot obţine gratis la ofi ciul ACED (adresa: etajul 3, Sediul Kentford, bd. Ștefan cel Mare, 202, Chișinău, Republica Moldova) sau îl pot comanda prin poșta electronică (info@aced.md) sau telefon (+373)-22-595-265).

Vom nota că autorii acestui ghid sunt doi savanți de la Chișinău: conferen-ţiarul universitar, doctorul în agricultură Gheorghe Nicolaescu, care este șeful catedrei Viticultură și Vinifi caţie de la Universitatea Agrară de Stat, și confe-renţiarul cercetător, doctorul în agricultură Fiodor Cazac, care este șeful labo-ratorului Ameliorare genetică și clonă a viţei-de-vie de la Institutul știinţifi co-practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare.

Domnul Gheorghe Nicolaescu a oferit ziarului FLUX un interviu în care a povestit despre ghidul publicat de ACED și despre piaţa strugurilor de masă din Republica Moldova.

ACED este un program cofi nanţat de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvol-tare Internaţională (USAID) și Corporația Provocările Mileniului (MCC), având ca obiectiv extinderea și îmbunătățirea producerii și comercializării produse-lor agricole cu valoare adăugată înaltă în Republica Moldova. Activitățile pro-gramului ACED cuprind patru componente implementate în parteneriat cu prestatori locali de servicii: 1 - dezvoltarea relațiilor de piață între producăto-rii din Moldova și cumpărătorii locali și internaționali, 2 - instruirea producă-torilor din Moldova în corespunderea producției cu cerințele cumpărătorilor internaționali și ale rețelelor comerciale locale; 3 - oferirea asistenței tehnice întreprinderilor lanțului valoric în următoarele domenii: management, prelu-crare post-recoltare, planifi care, comercializare ș.a.; 4 - consolidarea mediului de afaceri prin îmbunătățirea inspecției fi tosanitare de stat, a capacităților de certifi care, facilitând reformele în domeniu pentru stimularea investițiilor în agricultura de valoare înaltă.

Un nou ghid practic pentru producătorii de struguri de masă

De la strugurii de vin la strugurii de masă De la strugurii de vin Interviu cu Gheorghe Nicolaescu

25 IANUARIE 2013 9 F L U XInterviu

CMYK

CMYK

fost folosit la plantarea soiurilor teh-nice. Recomandarea noastră este ca cei care recurg la realtoire, mai întâi, să studieze, să afl e ce portaltoi au deja în sol și dacă acesta este compatibil cu altoiul de care vrea să-l cultive.

Strugurii de calitate vor fi totdeauna bine cotaţi pe piaţă - Credeţi că preţurile la strugurii de masă se vor menţine ridicate și în continuare? Sau, pentru că toţi pro-ducătorii se orientează spre soiurile de masă, se va produce un bum, vor apărea cantităţi mari de struguri de masă pe piaţă și preţurile vor cădea catastrofal? Admiteţi o asemenea evoluţie a preţurilor la strugurii de masă?

- Nu văd cum s-ar produce acest bum despre care vorbiţi și nu are cum să cadă preţurile dacă strugurii culti-vaţi vor fi de calitate.

Vreau să vă atrag atenţia că strugu-rii de import, din Turcia, Chile, Italia, care se comercializează la noi, au pre-ţuri foarte ridicate. Dacă o să atingem calitatea pe care o au acești struguri, atunci o să vindem și noi cu 50-40 de lei/kg.

Plantaţiile de viţă-de-vie trebuie înfi inţate pe bază de proiect - Ce suprafaţă trebuie să aibă o plantaţie de struguri de masă ca cultivarea acesteia să fi e rentabilă?

- Până a ajunge la suprafaţă, vreau să menţionez alte aspecte care sunt mult mai importante. Este foarte im-portant ca suprafaţa să fi e înfi inţată în bază de proiect. Plantaţia poate fi înfi inţată și fără proiect. Proiectul pentru o plantaţie e tot așa cum e pașaportul pentru un cetăţean. Dacă ai proiect, poţi pune plantaţia în gaj pentru a obţine un credit la bancă. Dacă nu ai proiect, terenul pe care ai sădit plantaţia va fi gura ca teren arabil în actele cadastrale, dar nu ca plantaţie de viţă-de-vie.

Proiectul poate fi făcut dacă plan-taţia are o suprafaţă mai mare de 0,5 hectare. Proiectul pentru o plantaţie cu o suprafaţă de până la 4-5 hectare costă 4-5 mii de lei. Deci, cu cât supra-faţa este mai mare, cu atât costurile pentru proiect per hectar sunt mai mici.

Înfi inţarea unei plantaţii pe bază de proiect permite viticultorului să obţi-nă subvenţii de la stat. Pentru 2013, încă nu au fost aprobate, dar pentru 2012, prin hotărâre de guvern, au fost aprobate subvenţii de 30 de mii de lei pentru un hectar de plantaţie de struguri de masă. Dacă sunt plantaţii amplasate în mod compact, cu o su-prafaţă nu mai mică de 25 de hectare de teren plan și 12 hectare în pantă, se mai adaugă încă 5 mii la hectar. Adică, dacă doi sau mai mulţi vinifi ca-tori plantează 25 de hectare pe teren plan sau 12 hectare pe teren afl at în pantă, atunci statul oferă subvenţii de 35 de mii de lei la fi ecare hectar. Plus la aceasta, mai sunt și alte ada-osuri la aceste subvenţii dacă se res-pectă anumiţi parametri la înfi inţarea plantaţiei. Aceste 30 sau 35 de mii de lei sunt sufi ciente pentru procurarea și instalarea spalierului pe un hectar de plantaţie.

Acum să revenim la întrebarea dumneavoastră. Dacă pentru soiurile de vin suprafaţa minimă a plantaţiei trebuie să fi e de 5 hectare, pentru ca plantaţia să fi e rentabilă, atunci, în cazul soiurilor de masă, suprafaţa poate fi mult mai mică. Cei care se apucă să planteze o vie pentru stru-guri de masă trebuie să ţină cont și de braţele de muncă de care dispun pentru întreţinerea acesteia. Pentru întreţinerea unui hectar de viţă-de-vie de struguri sunt necesare circa 100 de zile de muncă pe an, ceea ce înseamnă că o persoană poate îngri-ji nu mai mult de 3 hectare pe an. Și asta cu condiţia că dispune și de teh-nică agricolă, că nu muncește manual sau că ară cu calul sau cu taurul. Deci, stropitul trebuie efectuat mecanizat cu tractorul, la fel și aratul, cultivatul. Cele circa 100 de zile pe an sunt ne-cesare pentru efectuarea lucrărilor de îngrijire a butucilor pe un hectar.

- Care sunt cheltuielile estimative pentru înfi inţarea unui hectar de vi-ţă-de-vie pentru struguri de masă?

- Asta depinde de plantaţia pe care vreţi să o înfi inţaţi. Cheltuielile pentru pregătirea terenului, lucrările de în-grijire sunt invariabile. Dar iată costul materialului săditor variază în funcţie de categoria biologică: de la obișnuit la standard și certifi cat. Aici variază preţurile. La categoria obișnuit, ma-terialul săditor costă 8-10 lei bucata. Preţul pentru cel standard crește cu 4-5 lei, iar pentru cel certifi cat cu încă 5 lei, adică o viță de categoria certi-fi cat costă 18-20 de lei bucata. Mai depinde și ce folosim ca materiale constructive, de suport: stâlpi, sârmă etc. Totodată, suma totală va varia în funcţie de faptul dacă persoana care înfi inţează o plantaţie dispune sau nu de tehnică agricolă proprie sau urmează să o procure, sau recurge la prestatorii de servicii din domeniu.

Mai există o chestiune importan-tă. O plantaţie poate fi înfi inţată cu sau fără sistem de irigare, cu sau fără sistem antigrindină. Dar, cheltuielile sumate până la 4 ani, adică până via dă în rod, se ridică la 150-200 de mii de lei. În primul an, adică anul în care sunt plantate nemijlocit vițele, chel-tuielile se ridică la 100 de mii de lei. Ulterior, după primii patru ani, chel-tuielile de întreţinere sunt între 15 și 20 de mii de lei pentru un hectar de viţă-de-vie de masă. La soiurile teh-nice, cheltuielile de întreţinere sunt niţel mai mici: 12-15 mii de lei pentru un hectar. Asta pentru că plantaţiile pentru struguri de masă presupun o serie întreagă de operaţiuni ce se efectuează manual: plivitul, care se efectuează în câteva rânduri, tot așa și legatul lăstarilor, răritul infl ores-cenţei, copilitul, scurtatul ciorchini-lor, cârnitul și multe altele.

În anul al şaptelea după plantare se recuperează întreaga investiţie la un nivel tehnologic înalt și o recoltă stabilăInvestiţia este recuperată într-o

perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, în funcţie de cantitatea de struguri care se obţine și de preţul de comercializare. Dacă recolta medie va fi de 10 tone la hectar, în anul 3 de roadă, adică în anul 7 după plantare, agricultorul poate să-și recupereze integral investiţia și să lucreze deja pentru profi t, dacă strugurii se vor co-mercializa la un preţ de 10 lei pentru un kg. Dacă preţul de comercializare va fi doar de 7 lei, atunci lucrul acesta se va întâmpla în anul 5 de rod, adică la 9 ani după plantare. Dacă însă stru-gurii se vor comercializa la preţul de doar 5 lei/kg, atunci investiţia va fi re-cuperată integral și se va lucra pentru profi t doar în anul 14 după plantare, adică în anul al zecelea de rod. Totul depinde de calitatea strugurilor și, re-spectiv, de preţul de comercializare.

La export, în Rusia, merg bine strugurii de masă cu bobul roz şi negru - Care sunt soiurile de struguri de masă de perspectivă, pe care le-aţi recomanda producătorilor agri-coli?

- Este foarte greu să răspund la aceas-tă întrebare. Ca să răspund la această întrebare trebuie să cunosc unde ur-

mează să fi e comercializaţi strugurii, care este cererea pe piaţa respectivă. Una este piaţa internă și cu totul alta este piaţa externă. Spre exemplu, dacă intenţionaţi să exportaţi strugurii în Rusia, atunci urmează să vă orientaţi spre soiurile cu bobul negru și roz. Să vă dau un exemplu. În pieţele din Mos-cova se vând mai bine strugurii cu bo-bul negru și roz, dar nu și cei cu bobul alb: verde, galben, auriu. Asta pentru că cumpărătorii de acolo au impresia greșită că strugurii cu bobul alb nu sunt copţi, nu sunt dulci.

Studiile de piaţă efectuate de că-tre ACED peste hotarele Republicii Moldova, adică în Rusia, ţările baltice sau altele în care efectuăm exporturi, indică clar că producătorii noștri tre-buie să se orienteze spre cultivarea strugurilor de masă cu bobul roz și negru. Asta pentru că soiurile cu bo-bul de culoare albă sunt produse și de alte ţări. Soiurile cu bobul roz și negru sunt mai greu de produs de producă-torii din alte părţi, dar nu și pentru producătorii noștri. Așa că producăto-rii noștri care vor să exporte struguri trebuie să se orienteze către soiurile cu bobul roz și negru.

Dacă e să încercăm să facem niște recomandări celor care vor să înfi in-ţeze o plantaţie de struguri de masă, vom începe de la următoarea remar-că. Pe piaţă se vând bine strugurii care se coc primii, adică soiurile timpurii, și strugurii care pot fi puși în vânzare toamna târziu, adică soiurile cu matu-ritate tardivă. Dintre soiurile timpurii noi am recomanda “Cardinalul”, “Co-dreanca”. Din soiurile târzii am reco-manda „Iubilei Juravelea”, „Pameati Negrulia”, inclusiv „Moldova”, pe care toţi o cunosc și care se vinde foarte bine pe piaţa Rusiei. Acest soi este moștenit încă din perioada sovietică și a fost creat pentru a asigura regiu-nile din nord ale URSS cu struguri de masă proaspeţi, care presupune să fi e rezistenţi la transportare. Dar „Coarna Neagră” este un soi nu mai rău decât „Moldova”. „Coarna Neagră” este un soi autohton, care are însă defi cienţa de a fi sensibil la boli, necesită un nu-măr mai mare de tratamente. Din ca-tegoria soiurilor tardive am recoman-da „Muscat de Hamburg”, „Muscat de Bugeac”, „Osenii Ciornâi”.

Dar și soiurile medii nu sunt de ne-glijat. Totul depinde de piaţa pe care o ţintește producătorul.

O chestiune importantă: nu este bine să plantaţi un singur soi. Unii plantează 5 hectare de „Moldova”. Este adevărat că „Moldova” este cel

mai răspândit soi și în viitorul apro-piat cererea pentru acești struguri nu are să scadă în mod considerabil. De la an la an, condiţiile pedoclima-tice sunt favorabile când pentru un soi, când pentru altul. Și dacă ai pus 5 hectare de „Moldova” și în acel an condiţiile pedoclimatice nu sunt fa-vorabile pentru acel soi, ce ai făcut? Sau, dacă într-un an, un soi, și anume acel pe care l-ai plantat, se vinde mai prost, ce ai făcut?

Din soiurile albe recomandăm gru-pul „Lora”, „Arcadia”, „Talisman”. Este recomandabil ca din aceste trei soiuri să se înfi inţeze o plantaţie de struguri de masă de culoare albă.

Este important ca în aceeași plan-taţie să punem mai multe soiuri, să avem soiuri timpurii, medii și tardive. Dar e bine ca fi ecare soi să ocupe o su-prafaţă din care s-ar putea umplea un tir de struguri pentru export (10-20 de tone). Altfel, cei care exportă stru-guri nu vor veni în câmp, acolo unde aveţi plantaţia de viţă-de-vie, doar pentru câteva sute de kilograme.

- În ultimul timp se vorbește mult despre soiurile de masă apirene (fără seminţe) și despre perspecti-vele pe care le-ar prezenta acestea pe piaţa din Republica Moldova și de peste hotare. Credeţi că aces-te soiuri pot fi cultivate și de micii proprietari agricoli, pe suprafeţe de 2-3 hectare? Ce riscuri implică o investiţie într-o asemenea afacere?

- Un studiu efectuat în Spania arăta că vârstnicii și copiii preferă soiurile apirene, iar vârstele de mijloc prefe-ră soiurile cu seminţe. Pe mulţi îi in-comodează să scuipe seminţele. Dar asta pentru că lumea nu cunoaște cât de necesare și benefi ce sunt seminţe-le pentru tractul digestiv. Seminţele, ca și pieliţa bobiţelor, contribuie la cu-răţarea tractului digestiv. Pieliţa are o gamă întreagă de substanţe care sunt foarte importante pentru organismul uman pentru că au o infl uenţă poziti-vă asupra sistemului digestiv. În mod sigur că există și la noi o categorie de cumpărători care se orientează spre soiurile apirene. Dar este greu să re-comand ceva fără ca să știu ce piaţă ţintește acel care vrea să înfi inţeze o plantaţie de viţă-de-vie și fără ca să știu de ce teren dispune.

- Domnule Gheorghe Nicolaescu, vă mulţumesc mult pentru acest inter-viu.

Interviu realizat de Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

De la strugurii de vin la strugurii de masă la strugurii de masă 25 IANUARIE 2013

25 IANUARIE 20131010F L U XF L U X Externe

Partenerii europeni ai Marii Britanii i-au transmis mier-curi, 23 ianuarie, premie-rului David Cameron că ce-rerea sa privind o reformă radicală a Uniunii Europene și organizarea unui referen-dum privind apartenenţa la blocul comunitar arată o atitudine egoistă și igno-rantă, comentează Reuters.

Franţa a mers până într-acolo în-cât a vorbit despre un bluf al Marii Britanii și i-a transmis Londrei că este liberă să plece. Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a preci-zat că ar fi spus la o recentă întâlnire cu oameni de afaceri britanici: „Dacă Marea Britanie vrea să părăsească Uniunea Europeană, vom întinde covorul roșu pentru voi”.

Aceasta a fost o ripostă la adresa lui Cameron, care anul trecut a folo-sit aceeași frază pentru a-i invita în Marea Britanie pe francezii înstăriţi care vor să scape de taxele pe avere din Franţa.

Politicienii din UE au apelat la metafore culinare sau sportive pen-tru a-și exprima frustrarea faţă de promisiunea premierului britanic de renegociere a apartenenţei deja semidetașate a Marii Britanii la UE și de a o supune unui referendum dacă va fi reales în 2015.

„A alege doar lucrurile care îţi convin nu este o opţiune”, a spus ministrul german de Externe, Gui-do Westerwelle. Doi ofi ciali guver-namentali francezi l-au acuzat pe Cameron că tratează Uniunea Euro-peană ca pe un meniu „a la carte” din care britanicii au considerat că pot alege ce vor.

Peter Mandelson, fost comisar eu-ropean pentru comerţ și un vechi mi-nistru în guvernele laburiste, a spus că discursul lui Cameron este unul „schizofrenic” și că Uniunea Europea-nă nu va răspunde pozitiv dacă este tratată ca „o cantină unde îţi aduci propria tavă și pleci cu ce vrei”.

Fabius a mai afi rmat că este ca și cum Marea Britanie s-a alăturat unui

club de fotbal și apoi, dintr-o dată, spune „să jucăm rugby”.

Martin Schulz, președintele Par-lamentului European, instituţie care, alături de Comisia Europeană, a fost calul de bătaie al criticilor lui Cameron privind procesul „sclero-zat” de luare a deciziilor, a fost vizibil furios. Marea Britanie arată cu dege-tul, „dar este principala responsabi-lă pentru toate întârzierile din Uni-unea Europeană”, a spus Schulz. „El nu vrea schimbări decât în interesul Marii Britanii, iar acest lucru nu este corect”, a adăugat el.

În Germania, unde simpatiile con-servatoare ale cancelarului Angela Merkel pentru partidul lui Cameron sunt umbrite, printre altele, de mâ-nia privind vetoul Londrei faţă de pactul fi scal, opinia generală este că premierul britanic s-a izolat singur într-un colţ.

Politicienii germani se confruntă cu presiunile eurosceptice interne, dar spun că David Cameron acordă o atenţie prea mare unei minorităţi zgomotoase care evidenţiază ceea ce el a numit „cel mai înalt nivel” de dezamăgire. „Cameron se folosește de apartenenţa la UE ca de o uneal-tă tactică pentru politici interne”, a spus Manuel Sarazzin, din partea Verzilor germani.

Chiar dacă opinia faţă de Marea Britanie ar fi mai caldă, este departe de a se ști cu exactitate cum s-ar pu-tea iniţia și duce la bun sfârșit o ne-gociere a tratatului, au spus ofi ciali europeni.

Guy Verhofstadt, fost premier belgian și în prezent liderul liberali-lor din Parlamentul European, a spus că prim-ministrul britanic „se joacă cu focul” încercând să renegocieze apartenenţa Marii Britanii la UE și să o supună la vot. „Discursul său a fost plin de contradicţii, arătând igno-ranţă privind modul în care funcţi-onează UE”, a spus Verhofstadt. El, dar și alţii, au afi rmat că „nu se pune problema” de a garanta Marii Brita-nii opţiunea de a se sustrage de la toate regulile și reglementările eu-ropene comune, adăugând că acest

lucru ar risca să precipite o destră-mare a Uniunii Europene și a pieţei sale interne.

Semnalul de alarmă nu este limi-tat doar la Europa. Marea Britanie a fost, de asemenea, atenţionată de Casa Albă și de o serie de oameni de afaceri că și-ar pierde infl uenţa glo-bală dacă ar părăsi UE.

„În contextul istoric mai larg, Uniunea Europeană este un succes enorm, iar o Uniune Europeană cu Marea Britanie este mult mai puter-nică și importantă decât una fără”, a spus Joseph Nye, fost ofi cial al De-partamentului american al apărării și profesor la Harvard.

Președintele Barack Obama „vrea foarte mult ca Marea Britanie să ră-mână în UE”, a spus Nye în cadrul unei mese rotunde la Forumul Eco-nomic Mondial de la Davos.

Însă reacţiile la extrem de aștep-tatul discurs al lui Cameron nu au fost în totalitate negative. Ministrul Afacerilor Europene din Finlanda, Alex Stubb, a spus că nu crede că Da-vid Cameron vrea să părăsească UE.

„Vrea încheierea acestei discuţii și clarifi carea poziţiei Marii Britanii în UE o dată pentru totdeauna. În acest sens, îi respect opinia”, a afi rmat el.

Premierul ceh Petr Necas, al cărui guvern a fost singurul, în afară de cel britanic, care nu a semnat pactul fi s-cal al UE, a declarat într-o conferinţă de presă că împărtășește cu Regatul Unit opinia că Uniunea Europeană „ar trebui să fi e mai fl exibilă, mai deschisă și să facă tot posibilul pen-tru a câștiga o încredere mai mare printre cetăţeni”.

„Nu avem niciun interes ca Marea Britanie să părăsească UE, ci dimpo-trivă – ne interesează un viitor eu-ropean pentru Regatul Unit”, a mai spus el.

Cameron le-a oferit unor lideri eu-ropeni atenţionări în avans privind conţinutul discursului său, iar unii, chiar dacă nu le-a plăcut ce au auzit, au fost de acord cu premierul brita-nic că este momentul pentru o dez-batere onestă privind reforma UE.

Premierul olandez Mark Rutte, care împărtășește îngrijorările lui

Cameron, dar nu vrea o retragere din reglementările UE, a spus că dis-cursul a fost unul „puternic”, cu idei bune de reformă.

Poate că discuţiile despre o even-tuală tragedie nu-l vor infl uenţa pe Cameron, care și-a început discursul spunând că abordarea Marii Britanii faţă de Uniunea Europeană „este mai mult practică decât emoţională”. Însă diplomaţii europeni au spus că, și la nivel raţional, analiza sa a fost imperfectă și contradictorie.

„În ultimă instanţă (discursul) se reduce la: „Realegeţi-mă, haideţi să schimbăm apoi legăturile cu Uni-unea Europeană și apoi haideţi să avem un referendum asupra a ceva ce nu este defi nit încă”, a spus un di-plomat european.

Jolyon Howorth, expert britanic în politici europene, a declarat că poate ar fi mai bine dacă Marea Bri-tanie ar pleca, pentru că atunci UE va putea lucra la viziunea sa privind Europa federală, „fără piedicile frâ-narului”.

Sursa: AGERPRES

Premierul britanic David Cameron

a promis că, în cazul în care va fi

reales, va organiza un referendum

privind apartenenţa Marii Britanii la

Uniunea Europeană până în 2017, a

declarat acesta miercuri, 23 ianua-

rie, într-un discurs foarte așteptat

privind viitorul relaţiilor dintre Lon-

dra și UE, îndemnând la o recentrare

a acestor relaţii „pe piaţa unică”.

Cameron a avertizat că fără o reformă a

Uniunii Europene, britanicii riscă să „devieze

către ieșirea” din blocul comunitar.

„Va fi un referendum pe o problemă clară:

in/aut” (înăuntru/afară) și va avea loc în prima

jumătate a legislaturii care va începe în 2015,

a declarat șeful Guvernului britanic.

„După ce vom negocia un nou acord” pri-

vind relaţiile Marii Britanii cu UE, „vom oferi

britanicilor un referendum cu o alegere sim-

plă: rămânem în cadrul UE pe această nouă

bază sau ieșim complet. Va fi un referendum pe tema apartenenţei sau nu la UE”, a decla-rat Cameron în acest discurs-cheie despre Europa.

Această consultare va avea loc în prima jumătate a viitoarei legislaturi, care începe în 2015, a precizat el.

„A venit vremea ca britanicii să își spună cu-vântul”, a spus Cameron.

Noua relaţie a Marii Britanii cu UE „va fi o relaţie centrată pe piaţa unică”, a adăugat el. În privinţa renegocierii relaţiilor, premierul britanic a apreciat că „nimic nu trebuie să fi e exclus”, fără să precizeze care sunt competen-ţele pe care le vrea înapoi.

„Dacă nu vom răspunde provocărilor, exis-tă pericolul ca Europa să eșueze și ca britanicii să devieze către ieșire”, a avertizat el.

„Nu doresc ca acest lucru să se întâmple, vreau ca Europa să fi e un succes”, a continuat Cameron, subliniind asupra „dezamăgirii ac-tuale a opiniei publice” faţă de Bruxelles, care se afl ă „la un apogeu” din mai multe motive.

„Eu nu sunt un izolaţionist”, a asigurat lide-

rul conservator. „Nu vreau decât un acord mai

bun pentru Marea Britanie. Vreau un acord mai bun și pentru Europa”, a afi rmat el.

Cameron și-a avertizat ţara asupra unor eventuale consecinţe ale părăsirii UE.

„Unii sugerează că am putea deveni ca Nor-vegia sau Elveţia, cu un acces la piaţa unică, ră-mânând în afara UE. Dar va fi acest lucru, oare, în interesul nostru”, a întrebat el.

„Nu există nicio îndoială că suntem mai puternici în ochii (celor de la) Washington, Beijing sau New Delhi, deoarece suntem un actor puternic în cadrul Uniunii Europene”, a subliniat el. „Este important pentru capacita-tea noastră să realizăm lucruri în lume. Este important în ochii Statelor Unite și celorlalţi prieteni ai noștri din lume. De aceea, mulţi ne spun foarte clar că ei doresc ca Marea Britanie să rămână în Uniunea Europeană”, a declarat premierul britanic.

„Dacă părăsim Uniunea Europeană, este o cale dus, fără întoarcere”, a mai avertizat Ca-meron.

Sursa: mediafax.ro

Verdictul liderilor europeni în urma discursului Verdictul liderilor europeni în urma discursului susţinut de Cameron: Egoist, ignorant, periculossusţinut de Cameron: Egoist, ignorant, periculos

David Cameron vrea referendum privind apartenenţa Marii Britanii la UE, până în 2017

25 IANUARIE 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

CALEIDOSCOP

25 ianuarie EvenimenteEvenimente

41: După o noapte de negocieri, Claudius este accep-tat ca împărat roman de către Senat

1475: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a trimis o scrisoare circulară principilor din Europa anunțându-le victoria pe care a repur-tat-o asupra turcilor la Vaslui (10 ianuarie)

1533: Henric al VIII-lea al Angliei se căsătorește în secret cu cea de-a doua soție, Anne Boleyn

1554: A fost fondat orașul São Paulo (oraș) (Brazilia)1673: Nicolae Milescu a alcătuit, în limba slavonă,

„Cartea profețiilor”, operă dedicată scopurilor politice

1755: A fost fondată Universitatea din Moscova1858: “Marșul nupțial” de Felix Mendelssohn devine

marșul popular al nunților după ce este cântat la căsătoria fi icei reginei Victoria, Victoria, cu Friedrich al Prusiei

1859: Alexandru Ioan Cuza îl numește pe Ioan Alexandru Filipescu prim-ministru al Țării Românești

1864: A fost inaugurat Spitalul Colentina din București

1909: Premiera, la Dresda, a operei „Electra”, de Richard Strauss (libretul de Hugo Hofman-stahl, după piesa lui Sofocle)

1924: Au început primele Jocuri Olimpice de Iarnă în Franța, la Chamonix

1949: Au fost acordate primele premii Emmy1956: RCA lansează primul său single Elvis Presley -

„Heartbreak Hotel/I Was The One”1964: Lansarea unui balon-satelit, “Echo II”, prima

experiență comună sovieto-americană pentru studierea Cosmosului

1988: Inaugurarea Bibliotecii române din Paris1998: Partidul Comunist Francez își deschide arhivele

pentru istorici și politologi1999: Cutremur cu magnitudine 6 pe scara Richter în

Columbia; 1.171 morți2006: Vatican: Papa Benedict al XVI-lea publică prima

sa enciclică, intitulată Deus Caritas Est

NașteriNașteri

1477: Anne de Bretania, nobilă franceză (d. 1514)1627: Robert Boyle, fi zician și chimist irlandez (d.

1691)1736: Joseph-Louis Lagrange, matematician și astro-

nom italian (d. 1813)1759: Robert Burns, poet scoțian (d. 1796)1802: Simion Marcovici, profesor, promotor al

învățământului în limba română (d. 1877)1825: Ion Bălăceanu, politician și memorialist român

(d. 1914)1874: William Somerset Maugham, prozator și dra-

maturg britanic (d. 1965)1882: Virginia Woolf, scriitoare britanică (d. 1941)1885: Hans Hermann, pictor, sculptor și grafi cian

român de etnie germană (d. 1980)1913: Witold Lutoslawski, compozitor polonez (d.

1994)1917: Ilya Prigogine, chimist și fi zician belgian (d.

2003)1942: Eusebio, fotbalist portughez1944: Ion Dolănescu, interpret român de muzică

populară (d. 2009)1949: Sir Paul Nurse, medic britanic, laureat al Pre-

miului Nobel (2001)1953: Nicolae Botgros, artist, violonist și dirijor mol-

dovean de muzică populară1961: George Păunescu, pictor român

DeceseDecese

844: Papa Grigore al IV-lea1559: Regele Christian al II-lea al Danemarcei (n.

1481)1586: Lucas Cranach, zis „Cranach cel tânăr”, pictor și

gravor german (n. 1515)1920: Jeanne Hébuterne, pictoriță franceză, soția

pictorului italian Amedeo Modigliani (n. 1898)1935: Vasile Suciu, mitropolit greco-catolic, membru

al Academiei Române (n. 1873)1947: Al Capone, cel mai faimos gangster american,

supranumit „Cicatrice” (Scarface). A dominat crima organizată în Chicago din 1925 până în 1931 (n. 1899)

1951: Serghei Vavilov, fi zician sovietic (n. 1891)1973: Edward G. Robinson, actor american de origine

română (n. 1893)1990: Ava Gardner, actriță americană de fi lm (n. 1922)1992: Aretin Corciovei, fi zician român (n. 1992)2012: Emil Hossu, actor român (n. 1941)

13.VII.198613.VII.1986

Lumea – îngrijorată de starea sănătăţii lui Liviu Damian. Pentru că tata a fost un om al ghemului de nervi, al impulsivităţii. Bun și păcătos, totodată, ca majoritatea dintre noi. Scriitor de valoare, fără îndoială.

Cimpoi se dă cu părerea că nu este exclus să se fi contaminat de această boală stranie, greu de diagnosticat, în timpul călătoriei pe care o făcuse în Africa. Cine știe… Doar o minune ar putea să-l salveze. Cimpoi a scris un amplu eseu despre D.: „Piramida logică a lui Platon”.

Un coleg zurliu de redacţie zice să ne du-cem acasă la L. D. și, în lipsa lui, să căutăm ceva versuri noi. Nu știu dacă i-ar plăcea lui Damian – celui care își organizează textele pentru tipar atât de principial, meticulos… Acum, probabil, i-ar fi totuna.

Aiureli cu o carte premiată a Lidiei Hlib, care, de fapt, nu a fost premiată. S-a purces la descurcări, lămuriri. Pe scurt – nedume-riri.

17.VII.198617.VII.1986

Mă întâmplu azi pe la serviciu. Mă retrag, adică, pentru a mai migăli la traducerile de proza f. modestă, pentru copii, a unui autor din Asia Mică. Sună telefonul. Vocea inspi-rată, exaltată și „interminabilă” a lui Petru Cărare care, în această ipostază, vorbește ea (vocea) de ce vorbește. Se interesează de totul și de toatele ce s-au întâmplat prin Chișinău, pentru că el abia ieri, seara târziu, a sosit de la Ialta. Lucru de înţeles, eu fi ind cel puţin al 10-lea dintre cei pe care i-a tot întrebat și le-a cerut lămuriri timp de nu mai puţin de jumătate de oră pentru fi ecare. I-a întrebat și în miez și după miez de noapte, pentru că vocea lui, inspirată și interminabi-lă, din ce mai spune ea, dă în vileag că Petri-că nu a prea dormit.

Vorbește de multe. Cu durere, despre starea lui Liviu Damian. Despre cumpănirea și buna măsură a lui Vasile Vasilache. Etc. Și despre eseurile mele tratând teme de lite-ratură clasică și contemporană, despre per-spectiva „numaidecât” a adunării lor într-un volum. Și despre miile lui de parodii.

25.VII.198625.VII.1986

Ieri, o adunare principială, ca mesaj, de partid, deschisă (la deschidere participăm și noi, ne-membrii). Am adresat câteva între-bări referitoare la lâncezeala noii conduceri a US faţă de tinerii scriitori cărora, de fapt, nu li se acordă nicio atenţie. Nulă „atenţia”.

A. Gromov, L. Turea, V. Dumbrăveanu, An. Ciocanu îmi vorbesc despre cât de elogios au fost apreciate la ședinţa de număr a revistei „Moldova” aforismele mele metaforice din grupajul de poeme „Floarea soarelui”. Firește, inima mea reacţionează. Dar e și un merit al redacţiei: a făcut un dublu de pagini luminos – imaginea color a unui superb lan de răsărită înfl orită – pe stânga; pe dreapta – poemul.

I9.VII.1986I9.VII.1986

Îmi telefonează academicianul N. Corlă-teanu. „Aţi avut o informaţie, zice, despre discul Mariei Cibotaru, semnată Dan Ciho-reanu; presupun că e un pseudonim. Cine este? Aș vrea să iau legătură, să afl u cum pot să obţin discul”.

Îi spun că noi, cei de la redacţie, facem o comandă colectivă, ca să obţinem prin fi rma „Melodia” de la Moscova discul respectiv. Mă roagă să-l avem și pe dumnealui în ve-dere. Promit.

Mai zice că are două cărţi cu autografe, pentru soţia mea Zinovia și pentru mine, pentru că l-a ajutat cu un fi lm, la studio. O să treacă să le aducă sau o să ni le transmită. Vocea cam răgușită, cu sincope de vârstă în-aintată. Eu i-o ţin minte și pe cea curgătoa-re, negrăbită, ce răsuna în sălile de curs ale Universităţii.

Un interviu cu M. I. Cibotaru: revista „Mol-dova” – 20 de ani de la apariţie. Nu acceptă chestionarul, ci propune să discutăm pe viu. Vine și mă ia cu mașina. Reportofonul. Dis-cutăm în cabinetul redactorului-șef: smuci-turi de ușă, telefoane. Reluăm și tot reluăm fi rul. La un moment dat, când derulez peli-cula și ea reproduce sunetul telefonului, Ci-botaru zice: „Iată-l și pe cel care bate sapa”. Într-adevăr, sunetul telefonului are ceva din zângănitul sapei bătute la ascuţit.

Felul de a fi al lui Andrei Strâmbeanu ne este bine cunoscut: cel de a o lua înainte, de-a apuca prăjina, de a dezarma adversa-rul. Încă de student, nu procura niciodată tichet pentru călătoria cu troleibuzul. Însă avea permanent în buzunar 50 de copeici. De cum apărea controlorul, el îi punea în-dată amenda în mână! Nicio vorbă în plus. Surprins de conștiinciozitatea călătorului, controlorul îi întindea amabil chitanţa. Alţi controlori chiar îl iertau, considerând că o fi greșit, pur și simplu, din neatenţie, din „lua-tul cu gândurile”. „Procuraţi bilet și confl ictul e încheiat!”

Astăzi, conducând automobilul personal, Strâmbeanu utilizează aceeași metodă: de a apuca prăjina. De cum îl oprește vreun agent de circulaţie pentru că a încălcat regu-lile, lunganul de Strâmbeanu iese din limu-zină cu mâinile întinse: în una are permisul de conducere, în cealaltă – talonul tehnic.

– Na, na, tovarășe miliţian! Tot amu să-mi faci gaură în talon! Că așa-mi trebuie, idiotu-lui ce sunt! Tâmpit, nu alta. Na, na, tovarășe miliţian. Fă-mi gaură și gata!

Teatru, ce mai! Miliţianul e cam nedume-rit. Iar Strâmbeanu continuă:

– Mașină mi-a trebuit?! Iaca, umblu cu pantalonii rupţi, da cu ea numai necazuri…

Până să înţeleagă ce și cum, agentul în-cearcă să-l calmeze:

– Stai, stai, mata, liniștește-te, tovarășe. Să ne descurcăm.

– Ce să ne descurcăm, tovarășe sergent major (de fapt, agentul e sergent inferior), dacă e clar ca buna ziua: am încălcat, fi indcă sunt un idiot, un măgar, un tâmpit!

– Stai, stai, mata, taci oleacă… Da cine ești, de fapt?

– Cine?... Un scriitor. Un bleg de scriitor! Tot amu să-mi faci bortă în talon!

– Ei, lăsaţi dumneavoastră, tovarășe Strâmbeanu, – face moale și parcă vinovat agentul de circulaţie, după ce-i citește nu-mele din act. – Văd că înţelegeţi și singur. Cred că n-o să se mai repete. Așa că vă scu-tesc de amendă.

Numai că de repetat – se mai repetă. Strâmbeanu încalcă regulile de circulaţie, după care se dă în spectacol. Și este iertat.

– Ei, dacă sunteţi așa de cumsecade, vă mulţumesc, – zice Strâmbeanu. – Dar eu știu că merit s-o iau la moacă, fi indcă sunt un etc. – Și, tot dând îndărăt, urcă în mașină și – pe aici i-i strada!

Până la urmă, tot a înhăţat el o gaură în talon, având ghinionul să dea a doua oară peste un agent de circulaţie cu care se mai

întâlnise și care-i fusese deja de spectator la

spectacol…

14.VIII.198614.VIII.1986

Principialitatea lui Al. Gromov: îmi tele-

fonase să opereze niște modifi cări în nuvela

care a apărut astăzi. Eu mă gândesc că ar fi

ceva important. Dar… zice să schimbe un

singur termen: în loc de „post-computer” să

punem „post-procesor”. Îl întreb de ce. „Eu

deja sunt categoric împotriva noţiunii de

«computer». Procesor și numai procesor!”

Iată-așa, presa noastră atestă pentru prima

oară acest termen.

„Literaturnaia gazeta” de la Moscova

scrie de Leo Butnaru cel din rândul poeţilor

„netradiţionaliști”, care ar trebui să fi e pro-

pagaţi mai pe larg.

22. VIII.198622. VIII.1986

Uneori, despre vreo povestire se zice că

în viaţă nu există așa ceva. Răspunsul ar fi :

de acum înainte va exista. Viaţa povestirii

are legătură nemijlocită cu viaţa omului.

Viaţa unei povestiri „se va întâmpla” în viaţa

cititorilor ei.

23. VIII.198623. VIII.1986

Regretatul Vasile Coroban apreciind un

coleg:

– Ma-lar-ciuc?... E-e-e, păi el, Georgică, e

un zero maaareee, – zicea, făcând un gest

larg cu mâna.

24.VIII.198624.VIII.1986

Solouhin, în „Novâi mir” nr. 7, a.c., face

o constatare: încălţămintea tradiţională a

mongolilor sunt cizmele cu botul ţuguiat,

întors în sus. Și din motivul ca să se pășească

mai atent, mai respectuos pe pământ, întru

a nu-l răni, a nu-l răvăși inutil. Dar eu ţin să

amintesc că opincile ţăranilor noștri de de-

mult aveau aceeași formă. Apoi exemplul cu

clopoţeii pe care îi purtau păstorii legaţi mai

sus de glezne, pentru ca, pășind prin iarbă,

să vestească gâzele să se ferească, întru a nu

le strivi.

Solouhin mai zice că până la Lermontov

în poezia rusă, posibil și în cea universală,

nu a existat om care să privească pământul

de sus, de la o înălţime cosmică. Până atunci

toţi priveau de jos norii, stelele, păsările…

La capitolul universală, nu cred că ar fi chiar

așa.

Iar printre primii autori care au văzut lu-

mea de sus e și Mihai Eminescu, în „Lucea-

fărul”: Hyperion e veghea cosmică asupra

pământului. Același lucru se întâmplă și în

nuvela „Sărmanul Dionis”, în care Dan-Dio-

nis, chiar dacă trăiește în lumea pământea-

nă, de fapt se afl ă în afara ei, în spaţii fan-

tastice.

27.VIII.198627.VIII.1986

Astăzi, când, de bine, de rău, am sufi ci-

ente mijloace pentru o existenţă onestă,

să-mi fi e oare jenă să-mi amintesc de timpul

(acum vreo 30 de ani), când beam ceai, fi er-

bând bucăţele din sfecla de zahăr, zahărul

ca atare fi ind lipsă? Din motivul că cei de la

colhoz tărăgănau cu mult împărţirea grâu-

lui câștigat de părinţi pentru zile-muncă,

uneori mâncam mălai. Pe timpurile lui Hruș-

ciov, sătenii plecau după pâine tocmai la Or-

hei (40 de kilometri); pâine cleioasă, neagră,

acră. Săteanca noastră ce fusese lovită de o

mașină, pe când traversa șoseaua, având pe

umăr un sac cu pâine care îi îngrădise vede-

rea. I-au rămas în urmă șapte copii.

Memoria ne este dată, înainte de toate,

pentru a păstra adevărul, a-l respecta și,

deci, a-l mărturisi.

Leo BUTNARU

MEMORIA NE ESTE DATĂ PENTRU A PĂSTRA ŞI A MĂRTURISI ADEVĂRUL

(Pagini de jurnal)

25 IANUARIE 20131212F L U XF L U X Cultur=

OMAGIUMărci poştale care comemorează

personalităţi marcante În 2013, Poșta Moldovei va comemora și promova personalităţi marcante prin noi mărci poștale. Noua serie de mărci va marca aniversările marilor oameni ai timpurilor, tradiţii, obiceiuri, monumente istorice și o colecţie de fl uturi exotici din colecţia Muzeului Naţional de Etnografi e.

Printre personalităţile care vor fi imaginea noilor timbre se numără: Giuseppe Verdi, interpreta Angela Păduraru, publicistul Anton Crihan și poetul Adrian Păunescu. O altă serie de timbre vor marca o colecţie de fl uturi exotici, state europene și tradiţii naţionale.

Din categoria monumentelor istorice, vor ajunge pe timbre: Cetatea Sorocii, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim.

Primele două mărci poștale din 2013 au văzut lumina tiparului în această săptămână, cu ocazia aniversării a 163 de ani de la nașterea poe-tului Mihai Eminescu.

Moldoveanca Aliona Munteanu a fost desem-nată cea mai bună actriţă în cadrul unui festival de fi lme de scurt metraj – „Trebas” din Canada.

Tânăra actriţă a jucat în 3 fi lme din 6 ecranizări prezentate în pre-mieră. Aliona Munteanu s-a făcut remarcată în Canada prin partici-parea la spectacolele „Capra cu trei iezi”, muzicalul „Cenușăreasa”, cât și pentru seria de povești românești prezentate la bibliotecile publice.

Aliona Munteanu este cunoscută publicului și în urma participării la un show TV din România („Dansez pentru tine”), în anul 2006, și prin rolul jucat în fi lmul „Schimb Valutar”, pentru care a fost nominalizată la premiile Gopo din România, în anul 2009.

În cadrul festivalului „Trebas” au fost oferite premii pentru cel mai bun fi lm, cel mai bun regizor, cel mai bun director de imagine, cel mai

bun montaj, cel mai bun sunet, cel mai bun actor principal și cea mai bună actriţă în rol principal. Festi-valul a fost organizat de către doi ti-neri români, Călin Darabut și Adrian Caleanu, și are ca scop descoperirea de noi talente ale studenţilor insti-tuţiei, dar și viitori actori, regizori și producători.

Institutul „Trebas” este o școală de cinema, concepţii sonore și ges-tiune de artiști, fondată la Montreal în 1979.

Actualmente Aliona este stabilită în Canada. Ea este actriţă de fi lm și teatru, scrie poezii, proză, dansează, manipulează marionete în propriul teatru de păpuși.

Unul dintre scriitorii și fi lozofi i ro-mâni cei mai eminenţi până în pre-zent, Emil Cioran, este cel care a refuzat toate distincţiile literare ce i-au fost oferite.

Emil Cioran nu a acceptat să i se acorde premii

literare (Sainte-Beuve, Combat, Nimier) și a refuzat

remuneraţii de mii de franci. Singurul premiu accep-

tat de el este și primul care i se oferă pentru debutul

francez - Premiul Rivarol, în 1950. „Nimic nu seamă-

nă mai mult cu neantul decât gloria la Paris! Nu-mi

vine să cred că am râvnit și eu la asta! Sunt însă lecu-

it pe veci”, scria Cioran.

Despre viaţa sa, Emil Cioran afi rma că „am avut,

mai mult ca oricine altcineva, exact viaţa pe care

am vrut-o: liberă, fără constrângerile unei profesii,

fără umilinţe usturătoare și griji meschine. O viaţă

de vis, aproape, o viaţă de leneș, cum nu sunt multe

în acest veac. Am citit mult, însă numai ce mi-a plă-

cut, și dacă m-am străduit să scriu și eu cărţi, efortul

mi-a fost răsplătit de satisfacţia că nu m-am abătut,

în ele, nicio clipă de la ideile și gusturile proprii. [...]

Marele succes al vieţii mele e că am reușit să trăiesc

fără o meserie. În fond, mi-am trăit viaţa destul de

bine. M-am prefăcut că a fost un eșec. Însă n-a fost”.

Celor care doreau să afl e cum se poate ajunge

scriitor, Emil Cioran le adresa mesajul: „Trebuie să vă

scoateţi din cap toate gândurile legate de carieră,

bani și succes. Un scriitor nu poate trăi decât sărac, fără putinţa de a purta de grijă unei familii”.

Ironia destinului a vrut ca el să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei constrângeri le repudiase în tinereţe, însă rădăcinile sale românești i-au procurat seva care a dat strălucire operei sale.

Pentru astfel de români a luat naștere „Români pentru o lume”, campania naţională de responsabili-tate socială iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache.

„Români pentru o lume” reprezintă un tribut adus

marilor personalităţi românești ce au adus mândrie și glorie României, peste tot în lume și îi aduce în atenţia fi ecăruia dintre noi pe conaţionalii noștri care, prin activitatea lor, rămân nemuritori.

Finalitatea acestei campanii o constituie organi-zarea unui concurs naţional online (pe www.roma-nipentruolume.ro și pe pagina de Facebook) de tri-but adus culturii sau unei personalităţi anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea înscrie astfel încât să dedice o pictură, o com-poziţie, o sculptură, un poem etc.

În urma unui vot de specialitate și prin votul sponsorilor, cei selectaţi vor merge în fi nală, unde vor fi jurizaţi de către un juriu de specialitate și de către public. Câștigătorii vor primi burse în România și în străinătate.

Campania se desfășoară online, la adresa www.romanipentruolume.ro și pe pagina de Facebook, unde puteţi găsi mai multe detalii despre acest nou proiect cultural.

PREMII

Aliona Munteanu a fost desemnată cea mai Aliona Munteanu a fost desemnată cea mai bună actriţă în cadrul unui festival din Canadabună actriţă în cadrul unui festival din Canada

„ROMÂNI PENTRU O LUME”

Emil Cioran: „Marele succes al vieţii mele e că am reuşit să trăiesc fără o meserie”

SOLUŢIE DE CRIZĂ

Revista Flacăra şi-a încetat apariţia print

Revista „Flacăra”, al

cărei prim număr

a apărut pe 22 oc-

tombrie 1911, și-a

încetat apariţia în

print, decizia fi ind

una “temporară”,

a declarat pentru

MEDIAFAX George

Arion, președinte

director general al

societăţii Publicaţiile

Flacăra SA.

Ultimul număr în print al Revistei Flacăra a fost cel care a apărut în decembrie 2012.

“Începând din această lună, apariţia Revistei Flacăra în print a fost sistată tempo-rar. Am luat această decizie din cauza deciziilor prin care trece printul”, a spus George Arion, precizând că este posibil, dacă va fi favo-rabil contextul economic, ca apariţia în print a Revistei Flacăra să fi e reluată la un moment dat în viitor.

De la apariţia primului număr al Revistei Flacăra, pe 22 octombrie 1911, publicaţia și-a mai sistat apariţia de trei ori.

Încetarea apariţiei în print a Revistei Flacăra a presupus și o restructurare a angajaţilor publicaţiei. “S-a făcut o reducere de personal, pentru prima dată în istoria noastră”, a spus George Arion.

Fondatorul și primul director al revistei a fost Constantin Banu. Adoptând o stilistică proprie marilor publicaţii culturale europene, revista s-a bucurat de succes în epocă, adunând în jurul ei personalităţi precum I. L. Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Alexandru Vlahuţă, Victor Eftimiu, Mihail Sadoveanu, George Coșbuc etc. În timpul Primului Război Mondial, Flacăra își încetează apariţia, revenind în atenţia publicului în anul 1922.

În apropierea celui de-Al Doilea Război Mondial, publicaţia își încetează din nou apariţia. În mai 1952 apare noua serie Flacăra, “revistă lunară soci-al-politică și literar-artistică”. Multă vreme a fost singura revistă ilustrată din România.

După decembrie 1989 apare o nouă revistă Flacăra care încearcă să reîn-noade fi rul tradiţiei instaurate de către fondatorul ei. Se relansează într-un format grafi c și editorial nou și original în 2001. Rebranding-ul din decembrie 2009 prezintă un nou concept editorial și o formulă grafi că modernă care se adresează cerinţelor cititorului actual.

25 IANUARIE 2013 1313 F L U XF L U X

Mulţi șoferi preferă să asculte muzică la volan, însă nu orice fel de play-list este indicat. Potrivit unui studiu recent, există melodii mai sigure și une-le mai puţin recomandate pentru siguranţa rutieră.

Melodiile lui Elton John, Norah Jo-nes și Coldplay sunt considerate a fi printre cele mai sigure, pe când hitul “Hey Mama” (2004) al trupei america-ne The Black Eyed Peas se încadrează în topul celor mai periculoase, con-form unui studiu recent, relatează Da-ily Mail.

Opt participanţi, patru femei și pa-tru bărbaţi, au fost rugaţi să își conducă mașina pe o distanţă de 800 de km, par-curgând prima parte a drumului în liniș-te și a doua parte ascultând muzică.

În timpul călătoriei, subiecţii au pornit aplicaţia de Android MotorMa-te, care are drept scop monitorizarea stilului de condus, viteza, acceleraţia, și chiar numărul de frâne puse. După 400 de km, aplicaţia procesează datele adunate și trimite șoferului un punc-taj, care îi arată cât de bine conduce.

După analizarea imaginilor fi lmate în cadrul experimentului, Dr. Simon Moore, psiholog la Universitatea din Londra, a clasifi cat melodiile ascultate de șoferii monitorizaţi în două catego-

rii: cele care nu îţi afectează condusul și cele care o fac.

“De multe ori, melodiile zgomo-toase, cu un tempo foarte accentuat, determină persoana respectivă să fi e mai atentă la muzică decât la condus”, a explicat psihologul.

Dincolo de titluri și genuri muzica-le, piesele cele mai recomandate de cercetători sunt cele al căror tempo-uri se apropie de viteza bătăilor inimii

noastre, respectiv 60 până la 80 sau 100 de bătăi pe minut.

Stresul și neatenţia la volan mai sunt cauzate și de ascultarea unor me-lodii care nu ne plac.

De precizat însă, că rezultatele aces-tui studiu trebuie privite cu rezervă, dat fi ind eșantionul limitat și lipsa unor explicaţii detaliate ale felului în care anumite melodii infl uenţează șofatul.

Gandul.info

Persoanele care suferă de afecţiuni cardiace sau care consumă aspirină în mod regulat, timp de mai mulţi ani, sunt mult mai predispuse să dezvolte o formă de orbire, potrivit unui studiu publicat de revista JAMA Internal Medicine și citat de bbc.co.uk, potrivit Mediafax.

Studiul, la care au participat 2.389 de persoane, a demonstrat că, prin folosirea îndelungată a aspirinei, se pot produce leziuni ale retinei, ajungându-se ca, în cele din urmă, vederea pacientului să fi e obstruc-ţionată.

Printre factorii de risc care duc la orbirea parţială sau temporară se afl ă vârsta, fumatul și ereditatea. În ceea ce privește aspirina, este bine știut că aceasta poate promova he-moragii interne și acesta este mo-tivul pentru care cercetătorii con-

sideră că “ar trebui luată în calcul și

varianta că aspirina poate determi-

na afectarea vederii”.

La fi nalul studiului, care a durat

15 ani, cercetătorii au constatat că

9,3% dintre pacienţii care au luat as-

pirină cel puţin o dată pe săptămână

au dezvoltat degenerare maculară

(AMD), comparativ cu numai 3,7%

dintre pacienţii cărora nu le-a fost

administrat acest medicament. Mă-

surătorile au fost făcute la intervale

de cinci, 10 și 15 ani.

Cu toate acestea, specialiștii spun

că dovezile nu sunt sufi cient de pu-

ternice pentru a limita consumul

de aspirină, în condiţiile în care s-a

dovedit că prin administrarea medi-

camentului în doze moderate poate

fi redus riscul de atac cerebral sau

infarct la pacienţii cu afecţiuni cardi-

ovasculare. Mai mult decât atât, stu-

diile au arătat că folosirea aspirinei

ar putea preveni cancerul.

AMD este cauzată de dezvoltarea

vaselor de sânge în locuri neadecva-

te, ceea ce poate duce la infl amare

și sângerare și poate afecta retina.

Acest proces poate avea loc foarte

repede, astfel că vederea poate fi

afectată defi nitiv în doar câteva zile.

“Pentru pacienţii cu afecţiuni

cardiovasculare, riscurile la care se

supun în cazul opririi tratamentului

cu aspirină sau evitarea prescrierii

acesteia sunt mai mari decât în cazul

celor care dezvoltă AMD. Astfel, paci-

enţii care iau aspirină pentru că le-a

fost prescrisă de medic nu ar trebui

să renunţe la tratament fără consul-

tarea acestuia”, este de părere profe-

sorul Jie Jin Wang, de la Universita-

tea Sydney, care a realizat studiul.

O burtă prea mare duce la fragilizarea oaselor

Atât la femei, cât și la bărbaţi ex-cesul de grăsime abdominală con-tribuie la fragilizarea oaselor, cu risc de osteoporoză. Profesorul Miriam Bredella, radiolog la Massachusetts General Hospital din Boston, studi-ază de multă vreme corelaţia dintre obezitatea androidă sau obezitatea abdominală și sănătatea osoasă, relatează passionsante.be.

Cu ocazia unor cercetări anteri-oare, ea a ajuns la concluzia că ex-cesul de grăsime de pe abdomen le expune pe femei la un risc crescut de osteoporoză. De această dată, ea a pus în evidenţă același fenomen la bărbaţi. Nu obezitatea în sine constituie o problemă, ci localiza-rea masei de grăsime: când aceasta se așază de preferinţă pe abdomen, sistemul osos riscă să se fragilizeze semnifi cativ. De aceea, obezitatea abdominală trebuie luată în serios, ea fi ind și un factor de risc de dia-bet și boli cardiovasculare.

AGERPRES.ro

Diverse

Efectul ŞOCANT pe care îl poate Efectul ŞOCANT pe care îl poate avea consumul de ASPIRINĂavea consumul de ASPIRINĂ

Frumoasă cu ajutorul cartofuluiO sursă importantă de minerale, vi-tamine și carbohidraţi, face minuni pentru pielea afectată de vremea rece.

Spune adio cearcănelor!Spune adio cearcănelor!

Te-ai săturat să te trezești dimineaţa cu ochii obosiţi? Spală bine un cartof, taie-l în felii potrivit de groase și așază-le pe ochi. Stai cel puţin 30 de minute, după care clătește faţa cu apă rece. Re-petă procedura dimineaţa și seara.

Estompează ridurile de expresie!Estompează ridurile de expresie!

Stoarce rapid doi cartofi și, cu zeama obţinută, clătește-te pe faţă dimineaţa și seara. Nu numai că vei estompa ridurile de expresie, dar pielea va fi mai întinsă. Păstrează sucul de cartofi la frigider până seara. A doua zi, prepară din nou sucul ce

face minuni pentru pielea ta lipsită de fermitate!

Mâini fi ne ca mătaseaMâini fi ne ca mătasea

Pune la fi ert un cartof în apă fi erbinte. Scurge-l și zdrobește-l cu furcu-liţa sau cu blenderul. În piureul astfel obţinut, adaugă o linguriţă cu gli-cerină și zeama de la o lămâie. Masează-ţi mâinile cu această cremă din cartofi .

Ecuisine.ro

Vitamina C, duşmanul toxinelor

Unul dintre cei mai buni agenţi de detoxifi ere este vitamina C. O găsim în foar-te multe fructe, pe care ar fi bine să le consumăm cât mai des în perioada iernii

Lămâile sunt foarte bune pen-tru detoxifi erea o rg a n i s m u l u i . Este o importan-tă sursă de substanţe nutritive, un bun bactericid, diuretic, reminerali-zant, antireumatic, antiseptic și tonic cardiac. Adăugaţi în fi ecare pahar cu apă pe care îl beţi câte o lingură de suc proaspăt de lămâie. Ajută la eli-minarea toxinelor, iar vitamina C ne întărește sistemul imunitar. Lămâia ţine răceala la distanţă, combate in-fecţiile, febra, varicele, astenia, sinu-zita și otita.

Rodiile sunt surse importante de antioxidanţi, fi ind bogate în vitaminele C, A și

E. Pe lângă benefi ciile aduse sănătăţii sunt importante și la menţinerea fru-museţii. Consumul lor ne fac pielea mai strălucitoare și ne ajută să ară-tăm mai tineri. Consumate frecvent, previn bolile de inimă și chiar îmbu-nătăţesc viaţa sexuală. Cele mai acti-ve ingrediente nu se găsesc în sucul fructului, ci în pieliţa albă și în sâm-buri. Rodiile sunt bogate în vitamine-le A, C și E, în fi er și antioxidanţi.

Grepfruitul este obligato-riu în cursele de detoxifi ere. Are un conţi-nut bogat în vitaminele A și C, calciu, fosfor, potasiu, vitaminele B1, B2, B5 și fi er. Conţine și licopeină, care are efect benefi c antioxidant pentru or-ganism, dar și cu efect antitumoral. Ajută la menţinerea sănătăţii gin-giilor, previne infl amarea lor, ajută la prevenirea afecţiunilor digestive, constipaţiei, scade nivelul glicemiei. Atenţie! Dacă urmaţi vreun tratament medicamentos nu este recomandat consumul de grepfruit fi indcă va di-minua efi cacitatea.

Cotidianul.ro

Sari peste micul dejun? Iată ce se întâmplă în creier dacă o faci

Dacă ai obiceiul să sari peste micul dejun, ar fi bine să renunți la el. Cerce-tătorii de la MRC Clinical Science Cen-tre, de la Imperial College London, au descoperit faptul că persoanele care nu mănâncă micul dejun suferă modi-fi cări la nivel cerebral și au tendința de a mânca mai nesănătos la următoarea masă, conform Jurnalul.ro.

În cadrul studiului au fost scanate creierele mai multor persoane care obișnuiesc să sară peste micul dejun, pentru a descoperi de ce se îngrașă.

“Atunci când nu mâncau micul dejun, voluntarii aveau tendința de a mânca cu 20% mai mult decât atunci când nu săreau peste masa de dimineață”, a declarat Tony Goldstone, coordonatorul studiului. Scanarea creierului a semnalat modifi ca-rea activității în zona cortexului orbitofrontal (situată deasupra ochilor), în special ca răspuns la alimente bogate în calorii. “Credem că acest lucru are legătură cu sti-mulii plăcerii și cu senzația de recompensare după o perioadă de înfometare. Cu cât îți place mâncarea pe care o consumi, cu atât mai activ devine cortexul orbitofron-tal, cerând mai mult. În momentul în care voluntarii își închipuiau că mâncarea nu este gustoasă, activitatea din cortexul orbitofrontal scădea”, explică Goldstone.

Descoperirea cercetătorilor de la Imperial College London poate constitui un punct de plecare în curele de slăbire. Înlocuind senzația de plăcere cu un sentiment negativ pentru anumite alimente, se poate diminua activitatea cortexului orbi-tofrontal care stimulează organismul să mănânce alimente bogate în calorii și, în acest fel, se reduce numărul de calorii consumate.

MUZICA LA VOLAN

Ce melodii sunt indicate şi ce este Ce melodii sunt indicate şi ce este periculos să asculţi când conducipericulos să asculţi când conduci

25 IANUARIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETA-

RUL” (Columbia, 2011). 10.45, 3.50 Respiro. Program musical.

11.00 Bună seara! Talk-show. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Andersen povestitorul”. 13.40 Cultura azi. 14.10 Serial. “A

DOUA ȘANSĂ”. 16.00, 1.00 Picături de “Dor”. Maria Bieșu.

Program de romanţe. 16.20 Fotbal non-stop. 18.00 Petalo

romano. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10

Moldova în direct. 21.25 “Dor”. 22.20 Templul muzicii. 23.00

Film. “CUM SĂ SPUI ADIO” (SUA, 1996). 0.45 Cinemateca

universală. 1.15 Cultura azi. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente

economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Te-

leshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova

19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r)

12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă

de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30

Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri

adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45

Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 22:00

Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15

Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-

ping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00

Serial: Cu un pas înainte (r) 13:00 Știrile

ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Tăntălăul și Gogoma-

nul (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4410 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate, ep.1,2,

an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv

03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Pri-

ma Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00

“Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00

Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать”

16:00 “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей

Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный

фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15

Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме

“Виктория” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний

Ургант” 00:50 “Свобода и справедливость” с Андреем

Макаровым 01:45 Ночные новости 02:00 “Prima Oră” (R)

03:50 “Primele știri” (rom) (R) 04:20 “Дешево и сердито” с

Дарьей Донцовой

7.00, 14.00, 20.00, 3.50

Telejurnal. 8.00, 9.30,

17.20, 19.30 Divertis-

ment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.30 Seri-

ale. 10.20, 16.45, 17.50, 1.50, 6.25 Teleenciclopedia. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă.

2.40 Garantat 100 de procente. 3.35 Sport. 4.40 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00

INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO

10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH

INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00

FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO

13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:29 L’ALGÉRIE À L’ÉPREUVE

DU POUVOIR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES

AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 16:54

FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DES

SOUCIS ET DES HOMMES 20:23 DES SOUCIS ET DES HOMMES 21:15

FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE

22:02 STARTER ! 22:54 COUSINADES - D’UNE JUNGLE À L’AUTRE 23:34

UN AN SUR LE FIL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:00 DRÔLE DE DRAME 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:59 UN ÉTÉ DE DANSE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45, 1.00

Respiro. Program musical. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10,

17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în

desen animat. “Pocahontas”. 11.00 Moldova în direct. 12.00

Accente economice. 12.30 “World stories”. 13.10, 18.30 Desene

animate. “Andersen povestitorul”. 14.10 Documentar. “Lampa

Arco”. 14.40 Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 Documentar.

“Islanda faţă-n faţă cu vulcanii”. 15.55 Ring Star. Concurs

muzical. 18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40

Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social.

21.45 Legendele muzicii. 22.20 Cultura azi. 23.05 Serial. “A

DOUA ȘANSĂ”. 0.10 Documentar. “Freddie Mercury - regele

magiei”. 1.15 Cuvintele Credinţei. 5.10 La curţile dorului. 5.25

Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În

oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00

Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r)

12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de

ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial:

Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate

17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo (ultimul episod)

19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan (r)

22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15

Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Pașaport spre închisoare 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Film: Spune-mi că mă iubești 16:00

Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4411 17:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Obligat

să ucidă 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert

cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate,

ep.3,4, an 9 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro

Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты

не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна

Арнтгольц в многосерийном фильме “Виктория” 00:10

“Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные

новости 01:05 “Городские пижоны”. “Задиры”. Новый сезон

02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R) 04:25

“Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

7.00, 14.00, 20.00, 3.45

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Divertisment. 8.30,

12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 0.00, 5.25 Seriale. 10.20, 16.45,

17.50, 1.55, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00,

23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 2.35

Dănutz. S.R.L. 3.30 Sport. 4.35 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:31 LITTORAL 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:07 FLASH INFO 10:09 PAPIL-

LES 10:34 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS

BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

13:34 LES GRANDES SCÈNES PARISIENNES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:04 DES SOUCIS ET DES HOMMES 15:52 DES SOUCIS ET DES HOMMES

16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA LOI

DE MURPHY 20:58 MOLLEMENT, UN SAMEDI MATIN 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:03 POUR DJAMILA 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 FAUT PAS RÊVER 2:51

LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES GARDIENS DE LA FORÊT

4:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Respiro.

Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial.

“SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat.

“Pocahontas”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 5.10 În ritm de dans.

13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40

Petalo romano. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.05 Documentar.

“Lampa Arco”. 15.35 Videoteca copiilor. 15.50 Magazinul copiilor.

16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Свiтанок. 19.00

MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Documentar. “Islanda

faţă-n faţă cu vulcanii”. 23.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 0.10 Do-

cumentar. “Alain Bashung, nevoia dorinţei”. 1.05 Music Mania.

1.15 Erudit-cafe. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul

meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk show

cu Ecaterina Mitin Stratan. eluare 14.00 Mireasă

pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs

autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game

show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film

artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un

show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (ultimul episod) (r) 11:00 Serial:

Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30

Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri

14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri

adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa

Diamante (primul episod) 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00

Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30

Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Doamne de

poveste (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Spune-mi că mă iubești! (r) 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30

Film: Daryl 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4412 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30

Film: Cine sunt? 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial:

Doi bărbaţi și jumătate, ep.5,6, an 9 00:00 Știrile Pro Tv din sport

00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi

bărbaţi și jumătate (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00

Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости

14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не

один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10

“Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele

știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

“Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц

в многосерийном фильме “Виктория” 00:10 “Primele știri”

(rus) 00:20 “Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05

“Городские пижоны”. “Гримм” 01:45 Стив Мартин в комедии

“Оптом дешевле 2” 03:15 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.55 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Divertisment. 8.30, 12.05,

13.10, 18.00, 20.30, 0.15, 5.35 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 23.55,

2.15, 6.25 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30

Reporter. 11.10, 2.50 Dănutz. S.R.L. 3.40 Sport. 4.45 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN

HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-

MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40

WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:34 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX

BÉGIN 13:36 SERGE ET BEATE KLARSFELD, GUÉRILLEROS DE LA

MÉMOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE JOUR SE LÈVE

16:32 BYE BYE MAMAN 16:53 TUURNGAIT 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 FAIS

PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:19 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:01 NOS

ARCHIVES SECRÈTES 21:13 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:25 FLASH

INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:04

MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:03 DES SOUCIS ET DES HOMMES 1:51 DES SOUCIS

ET DES HOMMES 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02

LES GARDIENS DE LA FORÊT 4:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45, 1.00 În ritm

de dans. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETA-

RUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”.

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară

în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”.

13.35 Gagauz ogea. 14.05 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 14.55 Docu-

mentar. “Alain Bashung, nevoia dorinţei”. 15.50 Părinţi și copii.

16.20 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto

“5” din “35”. 21.25, 5.25 Artelier. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45

“Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA

ȘANSĂ”. 1.15 Focus. Magazin TV. 5.05 Music Mania.

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul meu

12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV

21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00

Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Se-

rial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Patimile

inimii (r) 11:00 Serial: Rosa Diamante (primul episod) (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan

(r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon

și înger (ultimul episod) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri

adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa

Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de

ţigan (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00

Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Daryl (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping

14:00 Film: Phoebe în ţara Minunilor 16:00 Teleshopping 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4413 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.3,4, an II 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Doi bărbaţi și jumătate,

ep.7,8, an 9 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:30 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Doi bărbaţi și jumătate

(r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости

14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один”

16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный

брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 Премьера. Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме

“Виктория” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Вечерний Ургант”

00:50 Ночные новости 01:05 “На ночь глядя” 01:50 Комедия

“Сдохни, Джон Такер!” 03:15 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Divertisment. 8.30,

12.05, 13.10, 18.00, 20.30, 0.10, 5.05 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50,

23.50, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30,

6.30 Reporter. 11.10 Dănutz. S.R.L. 2.10 Interes general. 2.35

Tezaur folcloric. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 MAGAZINE 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRA-

NEO 10:06 FLASH INFO 10:09 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES

10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES

D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH

INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO

13:03 PAPILLES 13:35 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:04 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:47 FAIS PAS CI, FAIS

PAS ÇA 16:29 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:41 NOS ARCHIVES

SECRÈTES 16:56 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

EN DIRECT DE L’UNIVERS 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:02

CHABADA 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 POUR DJAMILA

21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE

GLOBE 22:06 LA BRINDILLE 23:25 LA FRANCE QUI SE LÈVE TÔT

23:48 LA CARTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:55 DOCUMENTAIRE

2:52 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LES

GARDIENS DE LA FORÊT 4:32 LES GARDIENS DE LA FORÊT

28 IANUARIE 29 IANUARIE 30 IANUARIE 31 IANUARIE Luni Marţi Miercuri Joi

25 IANUARIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecMultă vorbăraie, ca și cum toţi cei din jur vor să-ţi spună ce au pe sufl et. Situaţia este instabilă și vei experimenta această ten-dinţă pe propria piele.

TaurConcepi planuri, aduni infor-maţii, discuţi cu fel de fel de persoane, numai să recapeţi acel sentiment de siguranţă pe care ţi-l dă controlul asupra si-tuaţiei.

GemeniÎţi trec prin minte o mie de idei în același timp, dar nici tu nu le acorzi prea multă importanţă, ca să te ferești de dezamăgiri, și bine faci.

RacŢii pentru tine anumite infor-maţii, sugestii primite de la al-ţii sau concluzii. E un lucru bun, mai ales în casă, unde stă să iz-bucnească un confl ict.

LeuO perioadă cu numeroase sur-prize, cele mai multe dintre ele neplăcute, concluzia fi ind că nu te-au făcut decât să pierzi timp preţios cu discuţii și ne-gocieri.

FecioarăÎncerci să nu acorzi prea multă importanţă șefi lor, ca și cum te-ar interesa doar sarcinile tale, dar nu vei reuși să duci până la capăt această intenţie.

BalanţăTe așteaptă o săptămână în-cărcată, confuză, problemele vin atât de la tine, cât și de la persoanele pe care încerci să le contactezi. Discuţiile la distan-ţă produc neînţelegeri.

ScorpionVrei să oprești cheltuielile le-gate de casă sau măcar să le li-mitezi la un nivel rezonabil, dar nu se poate pentru că apar me-reu probleme noi.

SăgetătorDeși discuţi cât se poate de clar cu partenerii sau cu alte persoane apropiate, nu se re-zolvă mare lucru, pentru că nu te ascultă sau nu au chef de discuţii.

CapricornSunt necesare decizii la servi-ciu pentru a rezolva rapid pro-blemele. Ești în formă, dar gân-dul că ai putea fi lipsit(ă) de benefi cii te întristează.

VărsătorVrei să te odihnești, îţi rezervi timp pentru asta, dar ceva nu îţi dă pace. Sunt gândurile ne-gre legate de copii, de situaţia lor, pe care o vezi deformată.

PeştiAi discuţii cu membrii famili-ei, se rostesc lucruri la care nu te-ai gândit niciodată. Situaţia pare explozivă, dar nu este, e doar infl amată și vei putea să o stingi.

25-31 ianuarie25-31 ianuarie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15,

2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.05 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00 Moldova în direct. 11.00, 13.10 Tenis. Cupa Davis. Moldova-

Ungaria. Concurs simplu. Transmisiune în direct din Sala Manejului

de atletism din Chișinău. 15.30, 18.30 Desene animate. “Andersen

povestitorul”. 16.00, 5.25 Vector european. 16.30 Documentar.

“Euromaxx”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40

Povestea. 19.55, 4.15 Bună seara! Talk show. 21.25 Portrete în timp.

Valeriu Gagiu. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

1.05 Evantai folcloric. 1.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Muzică 13.00

În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct

20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără

măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile

Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces

direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial:

Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45

Videoclipuri 10:00 Serial: Patimile inimii (r)

11:00 Serial: Rosa Diamante (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri

12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri

14:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor: Alcool, violenţă și rivalitate

15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă

(r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile

inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00

Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan

(r) 03:00 Poveștiri de noapte (r) 03:30 Serial: Teresa (r) 04:15 Lara (r)

05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Phoebe în Ţara Minunilor (r) 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Film: Joe împotriva vulcanului 16:00

Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4414 17:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv

20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Războiul minţii 22:30

Film: Gothika 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 În

Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять.

Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ералаш” 16:40 “Жди меня” 18:00 “Pri-

mele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

“Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” К юбилею Леонида Гайдая

22:15 Александр Демьяненко, Наталья Варлей, Владимир Этуш,

Фрунзик Мкртчян, Георгий Вицин, Юрий Никулин, Евгений

Моргунов в комедии “Кавказская пленница, или Новые

приключения Шурика” 23:45 “Вечерний Ургант” 00:30 “Primele

știri” (rus) 00:40 Натали Портман, Тоби Магуайр в фильме “Братья”

02:20 Мэрилин Монро в комедии “Любовное гнездышко” 03:40

“Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Divertisment. 8.30, 12.05,

13.10, 18.00, 20.30, 0.55, 5.10 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50, 0.00, 6.20

Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10, 1.55 O dată’n viaţă. 2.45 e-Forum. 3.10 Sport. 4.15 Mălăele

de 5 stele.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV-

5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO

11:34 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE

LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:29 LA FRANCE SAUVAGE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 POUR DJAMILA 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04

LES PLONGEURS DU YUCATAN 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:24 FLASH INFO

21:28 OTTO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:03

DES SOUCIS ET DES HOMMES 22:51 DES SOUCIS ET DES HOMMES 23:44

LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 0:59 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:42 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:23

LES PLONGEURS DU YUCATAN 3:16 NOUVO 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

4:02 LES GARDIENS DE LA FORÊT 4:30 LES GARDIENS DE LA FORÊT

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “Prăbu-

șirea în Anzi”. 8.05 Vedete la bis. 9.10 Serial în

desen animat. “Pocahontas”. 10.00 Magazinul

copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.35 “Un abecedar bizar”.

Spectacol al Teatrului “Ginta Latină”. 12.35 Ansamblul de dansuri sportive

“Codreanca”. 13.00 Tenis. Cupa Davis. Moldova-Ungaria. Concurs dublu.

Transmisiune în direct din Sala Manejului de atletism din Chișinău. 15.30

Documentar. “Drumeţii”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 “Art-club” (рус).

17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER

(rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 “World stories”.

22.20 Film. “REŢEAUA” (SUA, 2003). 0.20 Fii tânăr! 1.05 Evantai folcloric. 1.30

Portrete în timp. 2.15 Jubilee. N.Botgros la 60 de ani. 3.50 Lucrări picturale.

5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 16.40 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00

Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film

artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00

Concert 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial: Dragoste și

luptă 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri

10:00 Serial: Patimile inimii (r) 11:00 Serial: Rosa

Diamante (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de

ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ de rai

16:30 Poveștiri adevărate - ediţie specială (transmisiune directa din Buftea)

18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de

ţigan 22:00 Cinema “Acasă”: Cum să scapi de un tip în 10 zile 00:15 Poveștiri

adevărate - ediţie specială (r) 02:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:30 Dezvăluiri

din lumea telenovelelor: Alcool, violenţă și rivalitate (r) 04:15 Doamne de

poveste (r) 05:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00 AutoExpert

cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena

Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20

Film: Iubitul meu se însoară 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Puștiul 17:15

Film: Sister Act 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:30 Film: Beverly Hills Ninja 22:00 Film: Corupţie în Cartierul Chinezesc

00:00 Film: Casa de sticlă: În mâinile părinţilor 01:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei

Tabuică (r) 04:30 Film: Corupţie în Cartierul Chinezesc (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

70 лет Сталинградской битве 06:00 Новости

06:10 Кирилл Лавров, Анатолий Папанов, Сергей

Шакуров в фильме “Возмездие” 08:20 “Играй,

гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники”

09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак”

70 лет Сталинградской битве 11:05 Великая война. “Сталинград” 12:00

Новости (с субтитрами) 70 лет Сталинградской битве 12:15 Георгий

Жженов, Анатолий Кузнецов в фильме “Горячий снег” 14:00 “Последние

24 часа. Георгий Жуков” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Премьера.

“Город в огне” К юбилею Леонида Гайдая 16:00 Рождение легенды.

“Кавказская пленница” 16:55 Комедия “Кавказская пленница, или Новые

приключения Шурика” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20

Комедия “Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика”.

Продолжение 18:40 Премьера. “Леонид Гайдай. Великий пересмешник”

19:25 Александр Демьяненко, Георгий Вицин, Евгений Моргунов, Юрий

Никулин в комедии “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:55 “Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 23:25 Классика Гайдая. “Пес Барбос и необычный кросс”,

“Самогонщики” 00:00 Дмитрий Харатьян, Андрей Мягков в комедии “На

Дерибасовской хорошая погода, или На Брайтон-Бич опять идут дожди”

01:35 Приключенческий фильм “Фантастическая четверка 2: Вторжение

серебряного серфера” 03:00 Олег Меньшиков в фильме “Мой любимый

клоун” 04:20 “Primele știri” (rom) (R) 04:35 “Пока все дома”

7.00 Zestrea românilor. 8.10,

0.00, 6.15 Teleenciclopedia.

9.00 - 14.00, 18.00, 20.30 Seri-

ale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 15.15, 2.20 O dată’n

viaţă. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.50

Parteneri de week-end. 1.25 Profesioniștii... 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

DOCUMENTAIRE 6:33 MEDITERRA-

NEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE

DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON

ET NÉON 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:58 CORNEIL ET BERNIE 11:11 STELLINA

11:35 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 -

LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL

DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 LA MAGIE DU TOURNOI DES 6 NATIONS 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO 15:50 TOUT SUR MOI 16:14 TOUT SUR

MOI 16:37 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:04 10 ANS « ACOUSTIC » 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:24 LES GARDIENS

DE LA FORÊT 4:49 LE DESSOUS DES CARTES

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Do-

cumentar. “Global 3000”. 7.15 Cuvintele

Credinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Dialog

social. 9.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 9.55 Ring Star. Show

muzical. 10.55 Tenis. Cupa Davis. Moldova-Ungaria. 11.00 Prin istorie

- spre victorie! Concurs. 11.35 Tenis. Cupa Davis. Moldova-Ungaria.

Concurs simplu. Transmisiune în direct din Sala Manejului de atletism

din Chișinău. 13.00, 5.25 Portrete în timp. Valentin Mândâcanu. 13.30

Natura în obiectiv. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Nicolae

Botgros la 60 de ani. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00,

22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40

Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35

Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă.

22.20 Film. “Prăbușirea în Anzi”. 0.20 Erudit cafe. 1.05 Mi-e dor de-o

seară cu romanţe... 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr!

4.10 Arts Music and Drama. 4.20 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare

cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Film artistic

15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.00 Zoo

cu Ana Scalețchi 18.45 Teleshopping 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea.

Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00

Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Game

show. Cu banii jos

07:00 Acasă în bucătărie (r) 07:45 Poveștiri

adevărate - ediţie specială (r) 09:30 Teles-

hopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial:

Patimile inimii (r) 11:00 Serial: Rosa Dia-

mante (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă

de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un

colţ de rai 15:30 Cinema “Acasă”: Cum să scapi de un tip în 10 zile

17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30

Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri

de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de

poveste (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Poveștiri de noapte

(r) 03:30 Serial: Teresa (r) 04:15 Lara (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Miniserie: Inelul nibelungilor

(r) 11:00 Film: Iubitul meu se însoară (r) 13:00

Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi,

vă rog! (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Serviţi, vă rog! (r) 17:00 Film:

Poliţistul din Beverly Hills 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Pe jumătate mort 22:15 Film: Un socru

de coșmar 00:00 Film: Pe jumatate mort (r) 01:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Serviţi, vă rog!

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Лев Лещенко. Ни минуты

покоя” 07:05 Ростислав Плятт, Георгий Вицин,

Юрий Никулин, Алексей Смирнов в фильме

Леонида Гайдая “Деловые люди” 08:30 “Служу

Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока

все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 К

юбилею актера. Премьера. “Игорь Кваша. Личная боль” 13:15

Игорь Кваша, Олег Янковский, Инна Чурикова в фильме Марка

Захарова “Тот самый Мюнхгаузен” 15:30 “Леонид Гайдай. Великий

пересмешник” 16:15 Комедия Леонида Гайдая “Операция “Ы” и

другие приключения Шурика” 17:50 Ирина Муравьева в фильме

“Самая обаятельная и привлекательная” 19:15 Церемония

вручения народной премии “Золотой граммофон” 21:00 “Sinteza

săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-

аналитическая программа 22:50 Церемония вручения народной

премии “Золотой граммофон”. Продолжение 00:15 “Познер”

01:10 Игорь Лифанов в боевике “Егерь” 02:50 Леонид Куравлев в

комедии “Ты - мне, я - тебе” 04:10 “Sinteza săptămânii” (rom) (R)

7.00 Zestrea românilor. 7.25

Să mă aștepţi... 9.00-14.00,

17.00, 20.30 Seriale. 14.00,

20.00, 3.50 Telejurnal. 14.30, 19.30 Divertisment. 15.00 Da sau nu?

16.00 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 22.45 Dănutz. S.R.L. 0.35

Benone Sinulescu. Concert aniversar. 2.25 Parteneri de week-end.

3.00, 6.20 Teleenciclopedia. 3.25 Olimpiada veseliei. 4.40 Universul

credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

DOCUMENTAIRE 6:30 À BON EN-

TENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:46

ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA

VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT

LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COR-

NEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:10 STELLINA 11:32 TACTIK 12:00

PAROLES DE CLIP 12:07 SCIENCE OU FICTION 12:34 COQUELICOT & CANAPÉ

13:00 FLASH INFO 13:03 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 FLASH INFO 16:35 NEC PLUS

ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00

KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LA

FRANCE SAUVAGE 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:03 MÉLODIE EN SOUS-SOL

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 FOOT ! 1:48 LA BRINDILLE 3:07 LA FRANCE QUI SE

LÈVE TÔT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

1 FEBRUARIE 2 FEBRUARIE 3 FEBRUARIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 72TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

25 IANUARIE 20131616F L U XF L U X Interviu

CK

CK

- „Ghenadie Brădescu este un cam-pion”. Probabil, ai auzit foarte des vorbindu-se despre tine în acești termeni și cu aceste fraze uzuale. Te rog să le dezvălui și cititorilor FLUX de ce ești califi cat drept campion.

- Aceste califi cări le am datorită re-zultatelor pe care le-am înregistrat în scurta mea carieră sportivă. Am obţi-nut de mai multe ori titlul de campion al Republicii Moldova la lupte greco-romane la categoria de vârstă cadeţi, juniori și de două ori la seniori.

- Știu că ai participat la numeroa-se competiţii, atât naţionale, cât și internaţionale. Care a fost cea mai mare performanţă a ta?

- Da, am participat la mai multe tur-nee naţionale și internaţionale. Cele mai bune rezultate le-au înregistrat la următoarele competiţii: locul 10 la Campionatul Mondial la cadeţi din or. Dortmund, Germania (1993), locul 12 la Campionatul European printre ju-niori din or. Vitten, Germania (1995); locul IV la Turneul internaţional din or. Arad, România (1997); locul VI la Turneul internaţional din or. Istanbul, Turcia (1998); locul 12 la Campionatul European printre juniori din or. Tira-na, Albania (1998). Am muncit foarte mult pentru aceste titluri, pentru că nu te naști camion, ci devii.

Am avut nenorocul ca înainte cu două săptămâni de una dintre com-petiţii să sufăr o traumă, mai exact mi-am fracturat o coastă la antrenament și nu s-a vindecat până la concurs. A fost un concurs greu. De aceea, după prima luptă câștigată la tuș de la un grec, care era campionul Balcaniadei, nu am mai putut continua și am fost nevoit să ies din concurs. La acel Cam-pionat European, probabil, trebuia să iau medalie, însă nu întotdeauna se întâmplă așa cum dorim... Sportivul grec pe care l-am câștigat, eu fi ind nu în cea mai bună formă fi zică, a învins după aceea două lupte și s-a clasat pe locul 7, iar eu am iești din concurs și m-am clasat pe locul 12.

- Cu prilejul acestor competiţii ai avut șansa să călătorești mult, nu?

- Da, am avut prilejul să călăto-resc puţin. Am fost de mai multe ori în România, Bulgaria (Campionatul European printre juniori), Turcia (Tur-neul Internaţional), Albania, Polonia (Campionatul Mondial la juniori în 1996), Germania (Campionatul Mon-dial la cadeţi, în 1993, și Campionatul

European la juniori, în 1995). În 1994 trebuia să particip la Campionatul Mondial la cadeţi în Chicago, SUA, iar în 1997 – la Campionatul Mondial în or. Cairo, Egipt. Însă, cu părere de rău, din motive fi nanciare n-am mai plecat.

- De ce lupte? De unde această pa-siune pentru acest tip de sport?

- Am început a practica luptele pe la vârsta de 10 ani. Iniţial eram pasio-nat mai mult de fotbal, dar tatăl meu (el fi ind și cel care m-a motivat să aleg acest tip de sport) mi-a spus: „fotbalul este bun, dar este sport de echipă și depinzi de alţii, iar în lupte totul de-pinde de tine”. Așa că m-am înscris la secţia de lupte greco-romane din or. Orhei. Acolo l-am cunoscut pe dom-nul antrenor Mihail Bluștein.

- Cine e adversarul pe care ţi l-ai dorit cel mai mult să lupte cu tine?

- De obicei, fi ecare luptător își dorește ca la primul meci să aibă un adversar mai slab. Și asta din motivul că prima luptă este cea mai grea. Eu zic că este important să fi i pregătit întotdeauna pentru fi ecare luptă, in-diferent de adversar. Adversarul cel mai mare ești tu. Sportivii au chiar și un slogan în acest sens: „Dacă te vei învinge pe tine, îi vei învinge pe toţi”.

- Sunt curioasă să știu cum erau zi-lele dinaintea competiţiilor.

- Bună întrebare. Zilele înainte de competiţie erau extenuante, cu puţi-nă hrană, cu mult efort fi zic și cu tot atâtea emoţii. Probabil, cunoașteţi, luptătorii, pugiliștii, concurează la

categorii de greutate și de vârstă. Atunci când trebuie să participe la competiţiile de anvergură, la turnee internaţionale, la campionate naţi-onale, europene și mondiale, la Jo-curile Olimpice, sportivii slăbesc cu 5-10 kg, uneori chiar și cu 15 kg. Ei fac acest efort pentru a participa la o categorie de greutate mai mică. Așa fac toţi. De aceea, înainte cu o lună de concurs, începem a mânca mai puţină pâine sau deloc, mai multe fructe, le-gume, carne, ouă, dar cu 2-3 zile îna-inte de cântărire, mâncăm doar miere cu nuci, lămâie, mere, carne doar un pic. De asemenea, mergem la saună, facem antrenamente mai ușoare și cross (atenţie!) îmbrăcaţi cu trei cos-tume de sport și cu căciulă pe cap. Îmi amintesc de o istorie haioasă. Era anul 1996 și mă pregăteam de Campiona-tul Mondial din Polonia. Imaginaţi-vă, era luna august, zăpușeală mare, însă eu cu colegii mei, îmbrăcaţi gros și cu căciulă pe cap, alergam prin parcul Valea Trandafi rilor. Abia ne mișcam. Am slăbit într-o lună cu 10 kg. Era pentru prima dată când slăbisem atât de mult.

- Pe lângă multiplele titluri și me-dalii pe care le-ai obţinut, cu sigu-

ranţă, cea mai importantă perfor-manţă și realizare a ta sunt copiii.

- Da, cu siguranţă. Avem împreună cu soţia o fetiţă de opt ani și un băiat de doi ani și jumătate.

- Spune-ne câte ceva despre copiii tăi. Știu că ai ce povesti.

- Fetiţa Cristina este în clasa a II-a la Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale” din or. Orhei. Foarte activă și îndrăzneaţă, ea a fost aleasă, prin concurs, șefa cla-sei. Feciorul Cosmin merge la grădini-ţă. El este mai liniștit și mai cumpătat. Sunt tare mândru de copiii mei.

- Fiica Cristina este viitoarea dan-satoare, nu? Sau poate jurnalistă? Sau poate președinte de ţară? Ce

se visează? La vârsta ei puţini copii sunt atât de degajaţi și ageri. Trebuie să te mân-drești de fi ecare dată cu ea, căci nu este posibil să n-o observi pe Cristi-nuţa Brădescu la vreun eveniment. Cum și-a dezvol-tat calităţile? A frecventat unele cercuri de dans, de oratorie poa-te?

- Nu știe cu sigu-ranţă încă ce vrea să devină. Spune că i-ar plăcea să fi e dansatoare, jurna-listă, posibil actriţă. Cristinuţa este foar-te activă: participă la concursuri de poezie la școală, frecventea-ză secţia de dansuri sportive, anterior a frecventat și secţia de dansuri orientale.

În anul 2010 a obţinut locul I la con-cursul republican de dansuri orienta-le desfășurat în or. Orhei. Îi place să danseze, să vorbească în public. Știu că va fi o persoană importantă.

- Spune-ne cum ai cunoscut-o pe soţia ta. A fost dragoste de la pri-ma vedere?

- Este o istorie interesantă. Termi-nasem anul IV la ASEM și savuram din vacanţă. Eram la verișorii mei, care locuiau în s. Nemţeni, r-nul. Hâncești. De acolo este și soţia mea, Svetlana. Am plecat seara la club cu băieţii. Am văzut-o acolo. Din start mi s-a părut că e foarte mândră, practic inabor-dabilă. Asta m-a intrigat. Am între-bat eu de un băiat cum se numește. Mi-a spus că numele ei este Svetlana. În acea seară am insistat să o petrec acasă. Atunci s-a spart gheaţa și fata a devenit mai comunicabilă. A doua zi ne-am întâlnit iarăși la discotecă. Nu pot spune că a fost dragoste la prima vedere, dar a fost o provocare pentru mine. Mai apoi am realizat că o iubesc cu adevărat.

- Acum ești și președinte al fi lialei PPCD din Orhei. De cât timp și în ce circumstanţe ai ajuns alături de colegii tăi de la PPCD?

- M-am alăturat colegilor de la PPCD în anul 2005. Atunci am ade-rat la Organizaţia de Tineret „Noua Generaţie” de la Orhei. La alegerile parlamentare din 2005 am participat în calitate de observator. Mai apoi am pierdut legătura cu colegii. În alegeri-

le locale din 2007 mă gândeam că tre-buie să contribui și eu la dezvoltarea localităţii noastre. Am analizat cu ce partid să merg în alegeri și am decis că PPCD este cea mai bună alegere. Este partidul cu o experienţă bogată și cu realizări importante pentru Re-publica Moldova. Am fost ales preșe-dinte al fi lialei Orhei după alegerile locale din iunie 2011.

- În perioada alegerilor locale ai candidat pentru funcţia de pri-mar al orașului Orhei. Cum a fost această experienţa pentru tine? A fost prima?

- Da, în iunie 2011 a fost prima mea participare în calitate de candidat la funcţia de primar al or. Orhei. Am luat această decizie cam greu, pentru că lucram la bancă și trebuia să-mi iau liber. Însă nu am nicio părere de rău. Este deosebit să fi i alături de oameni, să cunoști problemele lor, probleme-le orașului, să propui soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale orășenilor.

- Presupun că echipa de la Orhei a fost alături de tine. Cum a fost campania electorală?

- Da, am avut o echipă nu prea mare în campania electorală, însă toţi am fost uniţi și solidari. Țin să le mul-ţumesc cu această ocazie. Am făcut numeroase acţiuni și întâlniri cu ale-gătorii. Ce să zic, a fost o experienţă unică.

- În rest, ce faci în viaţa de zi cu zi? Unde muncești?

- Acum muncesc în calitate de spe-cialist de creditare la centrul regional Orhei al S.A. „Corporaţia de Finanţare Rurală”, iar după serviciu activez în calitate de antrenor de lupte greco-romane la Gimnaziul internat din or. Orhei.

- Ce îţi propui pentru acest an?

- Îmi propun să fi u alături de fami-lia mea, să obţin rezultate mai bune la serviciu, să avem premianţi la Spar-tachiada pentru școlari la lupte gre-co-romane și să realizez doar lucruri frumoase.

- Mulţumim. Un An Nou plin de îm-pliniri.

- Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX

GENERAŢIA 2002

Ghenadie Brădescu: „Campion nu te naşti, ci devii” Ghenadie Brădescu: „Campion nu te naşti, ci devii” Ghenadie Brădescu este omul care a simţit victoria pe propria piele. Campion la lupte greco-romane, Ghenadie a participat la multiple competiţii naţionale și internaţionale. Are acasă zeci de titluri și medalii obţinute prin multă muncă și pasiune. A început să facă lupte de la vârsta de 10 ani. Acum pregătește sportivi, care, cu siguranţă, vor fi viitorii campioni ai Republicii Moldova.

Este căsătorit, are doi copii minunaţi și locuiește la Orhei, orașul în care a crescut și continuă să muncească cu multă râvnă. Vă invit să-l cunoașteţi.