9.05.2014

Soare, 11 22 0C

8.05.2014

Soare, 7 21 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.89291 Do lar ame ri can ............. 13.56321 Leu românesc ................. 4.26211 Ru blă ru sească ............... 0.3821Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Oare vitregia vieţii nu consti-tuie tocmai piatra de încerca-re a adevăratelor caractere?

Lucian Blaga

Cursul valutar 8.05.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

JOI, 8 mai 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Apostol și Evanghelist Marcu

Timofti, NATO şi cântecele de sirenă

Tot mai mulţi lucrători medicali părăsesc sistemul de sănătate din Moldova. Anul trecut, cifra a ajuns la peste 6.600

Cine sunt beneficiarii tranzacţiei de la BEM?

ALEKSANDR DUGHIN:TEORIA LUMII MULTIPOLARE (13)

Tânguirile Tânguirile lui Ioan lui Ioan

fără de ţarăfără de ţară

22

55

33

66

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

SOCIAL

POLITIC

GEOPOLITIC

(citiţi pag. 8-9)(citiţi pag. 8-9)

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 17 (942)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Vâlvă mare pe meleagurile

moldave! ACUM suntem liberi să fugim

cu toţii din ţară!

Poliţişti de frontieră moldoveni, în fruntea unei grupări de contrabandişti

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Președintele rus Vladimir Putin consideră că organi-zarea alegerilor prezidenţi-ale anticipate de către auto-rităţile de la Kiev reprezintă un pas în direcţia cea bună.

Liderul de la Kremlin a făcut aceas-tă declarație în timpul conferinței de presă comune cu Didier Burkhalter, președintele în exercițiu al OSCE.

Însă el a subliniat că „aceste ale-geri nu vor rezolva nimic dacă toți cetățenii Ucrainei nu vor înțelege modul în care le vor fi garantate drepturile”.

Alegerile în Ucraina sunt progra-mate pentru 25 mai.

Totodată, șeful statului rus a propus amânarea referendumului programat pentru 11 mai pentru declararea independenței autopro-clamatei republici de la Donețk.

„Le cerem reprezentanţilor din sud-estul Ucrainei să amâne refe-rendumul prevăzut pentru 11 mai, pentru a crea condiţiile necesare dialogului”, a mai declarat Putin în cadrul conferinţei.

Continuare în pag. 7

Putin susţine organizarea alegerilor prezidenţiale în Ucraina Putin susţine organizarea alegerilor prezidenţiale în Ucraina şi le cere liderilor proruşi de la Doneţk să amâne referendumul şi le cere liderilor proruşi de la Doneţk să amâne referendumul

Comentariu: Au îngheţat relaţiile germano-americane?

(citiţi pag. 10)(citiţi pag. 10)

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

8 MAI 201422F L U XF L U X Actual

În opinia lui Timofti, dacă am fi fost membri NATO, astăzi am fi avut un nivel de „siguranţă a securităţii” mult mai înaltă, „poate, chiar și o siguranţă deplină”. Fără a intra în detalii și a specifi ca în ce mod s-ar fi materializat această siguranţă.

Ca cetăţean al Republicii Moldova, Nicolae Timofti poa-te să-și dorească să adere unde vrea el. Ca șef de stat și garant al Constituţiei, în care este sti-pulat statutul de neutralitate al ţării, el ar trebui să fi e, cel puţin, mai rezervat în declara-ţii. Mai ales în contextul actual. De altfel, președintele Timofti ar trebui să ţină cont și de fap-tul că peste 80 la sută din po-pulaţie, potrivit sondajelor de opinie, nu ar vota pentru ade-rarea la NATO.

Gândirea politică întorto-cheată a șefului statului a sufe-rit anumite modifi cări la acest capitol de-a lungul timpului. Astfel, în octombrie 2012, Ti-mofti afi rma că Republica Moldova va aprofunda coope-rarea cu NATO în anumite do-menii, cu excepţia celui militar. El menţiona că pentru ţara noastră ar fi benefi că experi-enţa organizaţiei în diverse situaţii, cum ar fi lupta cu dez-astrele naturale. Menţionând, totodată, că în discuţiile des-pre cooperare cu NATO se va ţine cont de normele constitu-ţionale, care prevăd neutralita-tea permanentă a ţării noastre, ceea ce nu permite aderarea la vreun bloc militar.

În luna martie curent, pre-ședintele Timofti a reiterat, cu ocazia împlinirii a doi ani de la alegerea sa în funcţie, că în chestiunea dată trebuie să ne ghidăm de normele con-stituţionale, punând totuși la oarecare îndoială justeţea lor. Fiind adoptate pe când el „nu era în politică”, Nicolae Timof-

ti nu știe dacă atunci când au fost aprobate aceste norme s-a gândit cineva „la pericolele pentru securitate și la eventu-ale provocări noi în regiune”. Dar normele sunt ale noastre și Constituţia trebuie respectată, a conchis el.

Astăzi vedem deja că, dacă ar depinde de el, aderarea la Alianţa Nord-Atlantică ar fi ca și hotărâtă. Și, se pare, nici chiar prevederile Constituţiei nu ar fi un impediment, pentru că atunci când au fost adop-tate, dânsul nu era în politică. Dar acum iată că a venit.

Aceste ușoare metamorfo-ze nu sunt întâmplătoare. Ele au, fără îndoială, legătură cu vizitele tot mai frecvente, fos-te și care urmează să aibă loc, ale emisarilor occidentali și cu declaraţiile pe care le-au făcut aceștia aici. De altfel, în ultima perioadă am asistat la un ade-vărat pelerinaj al mai multor ofi ciali americani, unii dintre care până nu demult, probabil, nici nu știau prea bine unde se afl ă Republica Moldova.

Astfel, senatorul american John McCain, care ne-a vizitat recent ţara, a opinat că Con-gresul SUA ar trebui să acce-

lereze integrarea Republicii Moldova și Georgiei în NATO ca reacţie la acţiunile Rusiei în Crimeea. (De remarcat și repli-cile sale extrem de agresive la adresa Rusiei, pe care le-a lan-sat, deloc întâmplător, pe par-cursul vizitei sale în Moldova.)

Un alt senator, Bob Corker, afl at și el pe meleagurile noas-tre, la sfârșitul lunii aprilie, a declarat că Republica Moldo-va, Ucraina și Georgia ar putea avea un parteneriat militar cu Statele Unite ale Americii, chiar dacă nu sunt state mem-bre NATO.

Mai mult decât atât, el a înre-gistrat o inițiativă legislativă în acest sens, prin care ţara noas-tră ar căpăta un statut de aliat special al SUA.

De asemenea, în perioada 12-14 mai, este așteptată vizi-ta secretarului general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, care va participa la Săptămâna NATO în Republica Moldova.

Acesta va avea mai multe

întrevederi cu conducerea țării. Ofi cialul se va întâlni cu președintele Nicolae Timofti, prim-ministrul Iurie Leancă, președintele Parlamentului, Igor Corman, și ministrul de Externe, Natalia Gherman, cu ministrul Apărării, Valeriu Tro-enco. Totodată, este posibilă o vizită a acestuia în Autonomia Găgăuză.

Alianţa Nord-Atlantică în ge-neral vrea să-și intensifi ce pre-zenţa în Europa de Est, ceea ce, fără îndoială, va tensiona și mai mult relaţiile ţărilor mem-bre cu Rusia. Potrivit coman-dantului suprem al Forţelor aliate NATO în Europa, genera-lul american Philip Breedlove, criza din Ucraina și tensiunile cu Moscova ar putea determi-na Alianţa Nord-Atlantică să ia în considerare o prezenţă militară permanentă în ţările membre din Europa de Est.

În pofi da declaraţiilor pe care le-au făcut ofi cialii afl aţi în trecere pe la noi, trebuie să ne dăm seama că nu grija exa-gerată pentru cetăţenii Repu-blicii Moldova îi animă, și nici vinurile selecte cu care sunt serviţi în beciurile de la Crico-va, ci poziţionarea noastră ge-ografi că, la foarte mică distan-ţă de Federaţia Rusă. Ceea ce ne face importanţi în contex-tul confl ictului ruso-american. Dar și deosebit de vulnerabili în reglări de conturi dintre cele două puteri. Anume de asta în-grijorează veselia cu care este gata să ne ducă în NATO pre-ședintele Timofti, căruia i s-a promis, probabil, „siguranţă deplină”.

FLUX

O potenţială bombă politică: Timofti vrea Moldova în NATO…

Voronin și comuniștii s-au străduit să menţină neu-tralitatea Repu-blicii Moldova, înscrisă încă din 1994 în Constituţie, iar actuala Alianţă pentru Integra-re Europeană

de la Chișinău nu a făcut nimic pentru a schimba această stare de lucruri. Faptul că neutralitatea e înscrisă în Constituţie e, de altfel, caduc, dat fi ind că același ar-ticol 11 afi rmă că Moldova nu va accepta staţionarea de trupe străine pe teritoriul său, or, acest articol e încălcat de mai bine de două decenii prin prezenţa tru-pelor rusești în Transnistria.

Deși Moldova e membră a Parteneriatului pentru Pace al NATO, iar mai recent a trimis un mic contingent alături de NATO în Kosovo, Chișinăul a căutat în perma-nenţă să asigure Rusia că apropierea sa de NATO se va mărgini la asta.

Iată însă că președintele Nicolae Timofti, în vizită la Praga, a declarat Europei Libere că el ar dori aderarea Moldovei la NATO, ar vota pentru asta și că, evident, dacă Moldova ar fi fost astăzi în NATO, securitatea ţării ar fi fost alta.

Extras:Nicolae Timofti: „Sunt sigur că, dacă noi am fi fost

membri NATO, astăzi, aveam și un nivel de siguranţă a securităţii cu mult mai înaltă, dar, poate, chiar și o si-guranţă deplină. Relaţiile noastre cu NATO sunt foarte bune. Noi participăm la acţiunile pacifi catoare ale NATO. Chiar recent, la 8 martie, știţi că a plecat o subdiviziune de a noastră, din Moldova, în Kosovo, pentru a participa la acţiuni de pacifi care”.

Europa Liberă: Și în viitor?Nicolae Timofti: „Dacă va depinde de mine, ca deci-

zia mea să fi e defi nitivă, eu aș vota pentru aderarea la NATO”.

Pentru cei care ar găsi declaraţia anodină ar merita amintit că Parteneriatul Estic al UE e mort, iar că dintre cele trei ţări rămase apropiate de Vest, Ucraina e pe cale de a se descompune, iar că Georgia, favorita Occidentu-lui până recent, nu benefi ciază de libertatea de circula-ţie a cetăţenilor în zona Schengen, așa cum benefi ciază Moldova începând din 28 aprilie.

NATO i-a făcut Georgiei, la summitul de la București, promisiunea pripită că va deveni membru, regretând imediat în urma grabei cu care imprudentul Saakashvili a declanșat scurtul război cu Rusia din 2008.

Timofti încalcă un tabù strict, gest ce va nemulţumi nu doar Moscova, dar și multă lume la Chișinău.

Dan ALEXESursa: cabalinkabul.wordpress.com

Timofti, NATO şi cântecele de sirenăTimofti, NATO şi cântecele de sirenăDacă ar fi după voia lui Nicolae Timofti, Repu-blica Moldova ar adera la NATO măcar și mâine. Fiind întrebat recent într-un interviu pentru Eu-ropa Liberă despre modul în care vede viitorul relaţiilor Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică, șeful statului a declarat: „Dacă va de-pinde de mine, ca decizia mea să fi e defi nitivă, eu aș vota pentru aderarea la NATO”.

În debutul ședinţei de ieri a

Guvernului, prim-ministrul

Iurie Leancă a abordat, între

altele, subiectul 9 mai, aten-

ţionând și asupra eventua-

lelor provocări care ar putea

avea loc în ziua respectivă.

„Tot se vorbește în societate despre tot felul de scenarii care ar putea fi aplicate în această zi. Vreau să fac un îndemn către cei care intenţionează să organizeze anumite manifestări, mar-șuri și așa mai departe, să nu uite că, în primul rând, 9 mai este ziua în care mulţumim veteranilor, ziua în care de-plângem pe cei căzuţi în războaie. Să nu uităm că ziua de 9 mai este și Ziua Europei, care, în primul rând, este un simbol al reconcilierii și al toleranţei”, a declarat Leancă.

În context, Leancă i-a avertizat pe cei care organizează aceste manifestări că urmează să-și asume toată responsa-bilitatea „în cazul în care vor fi anu-mite provocări, vor fi depuse eforturi

pentru a crea probleme și tensiune”. Totodată, șeful Guvernului a precizat că instituţiile de forţă sunt pregătite să asigure „liniștea și stabilitatea” atât în Chișinău, cât și în toată ţara.

Pentru ziua de vineri, 9 mai, în capi-tală sunt preconizate mai multe acţi-uni de masă. Astfel, Partidul Socialiști-lor a anunţat că va organiza un Marș al memoriei, care va porni de la Aca-demia de Știinţe și până la Complexul Memorial „Eternitate”, și și-a îndemnat adepţii să participe în număr cât mai mare la acesta.

Pe de altă parte, Partidul Comuniști-lor i-a invitat pe toţi cei ”care se mân-dresc cu trecutul lor, care ţin la Ziua Victoriei și cei care intenţionează să lupte în continuare pentru un viitor luminos” să se alăture Marșului Victo-riei pe care îl va organiza pe data de 9 mai. Acest marș va porni însă de la Arcul de Triumf din Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar se va încheia cu o ma-nifestare tot la Complexul Memorial ”Eternitate”.

Ziua Victoriei asupra fascismului va fi sărbătorită și de autorităţi. Într-un comunicat al Guvernului se precizează că la acţiunile consacrate Zilei Victoriei de la Complexul Memorial ”Eternitate” vor participa „Președintele Republi-cii Moldova, Nicolae Timofti, Preșe-dintele Parlamentului, Igor Corman, Prim-ministrul Iurie Leancă, deputaţi, membri ai Cabinetului de Miniștri, po-liticieni, veterani de război și rude ale acestora”.

După discursurile ofi ciale, aceștia vor depune fl ori la plăcile comemo-rative și monumentele „Focul veșnic”, „Stela Eroilor Moldoveni” și „Maica în-durerată”.

Și cum toate drumurile duc la „Eter-nitate”, sperăm că toată lumea își va găsi și loc, și împăcare acolo.

FLUX

Avertismentul premierului Leancă pentru ziua de 9 mai

8 MAI 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Marșul triumfal, cu surle

și ţambale, zarvă și lăutari

continuă. Visul de veacuri al

poporului nostru mult pătimit

s-a săvârșit. Minunea cea mare

s-a produs. Graţia birocraţiei

europene a pogorât și peste

capetele noastre. Propaganda

ofi cială ne sparge timpanele

cu voci solemne, ne orbește

ochii cu focuri de artifi cii, ne

perforează creierii cu dis-

cursuri mesianice. În sfârșit!

Începând cu istorica zi de 28

aprilie, UE ne-a liberalizat

regimul de vize.

De acum încolo, moldovenii care încă nu s-au cărat din propria Patrie să vânture lumea în căutarea unei bucăţi de pâine o pot lua unde i-or duce ochii cu mai mult spor. Guver-nanţii noștri, neavând minte și nici dorinţă să facă cât îi negru sub un-ghie pentru a ridica economia și a crea locuri de muncă acasă, le dau liber propriilor cetăţeni să se înscrie de-a valma în procesul de migrare globală a popoarelor sărace spre „paradisul occidental”. Un portal de știri cam deșănţat, comentând evenimentul, unde face: „Premierul Iurie Leancă este una dintre per-soanele căreia cetățenii R. Moldova trebuie să-i fi e recunoscători pentru faptul că din 28 aprilie 2014 pot cir-cula fără vize în spațiul european. În calitatea sa de fost șef al diplomației moldovenești, dar și în actuala funcție de premier, Leancă a fost omul care a „tras sforile” în favoarea Chișinăului, fi e că se afl a la Bruxelles, fi e că la Washington. Indiscutabil, Iurie Leancă este eroul Moldovei în 2014 pentru că a reușit să dărâ-me barierele dintre o lume veche și una nouă” (sublinierile ne aparţin). Titlul materialului: „Fotografi a zilei. Eroul Moldovei” (subl. noastră).

Am putea trece peste această mostră crasă de tămâiere a mai-marilor pitici politici, ţinuţi în braţe de centrele de putere din Occident.

La urma urmei, proști au fost des-tui întotdeauna, nici de lingăi n-am dus lipsă vreodată. Însă n-am putut ignora pastila respectivă din sim-plul motiv că ea sintetizează tonul general al presei afi liate puterii. Propaganda ofi cială este inspirată și alimentată masiv de întreaga mași-nărie propagandistică a UE, care-și trimite pe mica pe ceas solii săi la Chișinău pentru a le cânta osanale conducătorilor noștri vremelnici și inconștienţi de cacealmaua în care au fost atrași de centrele de putere occidentale. Diplomatul de meserie Leancă a auzit probabil că politica internaţională este ghidată de inte-rese, nu de intenţii bune și acte de caritate. Trebuie să fi i de-a dreptul neghiob ca să crezi că Uniunea Eu-ropeană ne atrage în circuitul său din prea multă nobleţe sufl etească și generozitate dezinteresată.

Știu că sunt destui naivi care mai cred în „povestea de succes” și în „valorile europene”. Euroentuzias-mul a devenit la noi o adevărată psihoză colectivă, o religie de stat, așa cum pe vremea vechiului regim era comunismul. Spiritul critic a fost anihilat aproape defi nitiv de tăvă-lugul propagandistic al sirenelor de la Bruxelles și Washington. În loc de raţiune, calcul rece, înţelepciune și responsabilitate suntem învăţaţi să practicăm stări de incantaţie conti-

nuă, de exaltare stupidă, de adora-ţie oarbă. Această boală socială gra-vă, care s-a extins ca o plagă peste minţile moldovenilor, se numește occidentomanie. Nimic nou, până la urmă. Și înaintașii noștri au suferit de ea de la intrarea în Modernitate a ţărilor române încoace. Spiritul imi-tativ, adoptarea fără discernământ și cu un servilism degradant a tot ce vine din Europa (America), de la modelele (pseudo)culturale până la cele politice și statale, s-a cocoţat în capul mesei. Maimuţele și papagalii la papion și în „haine nemţești”, noii pantalonari, panglicarii de azi sunt cei care ne fac legea în ţara asta. Vă mai amintiţi?

„Ai noștri tineri la Paris învaţăLa gât cravatei cum se leagă nodul,Ș-apoi ni vin de fericesc norodulCu chipul lor isteţ de oaie creaţă.”

Geniul eminescian îi stigmatizea-ză peste ani și pe „junii corupţi” din vârfurile puterii de stat de la Chiși-nău. Acest soi de politicaștri cu min-tea de găină și cu orgoliul de mamut nu știu altceva decât să cadă pe spate când li se aduce vreun compli-ment circumstanţial de către orice cinovnic occidental, dar să rămână surzi și orbi la suferinţa propriului popor.

Circa un milion de moldoveni au luat deja calea străinătăţii. Satele

noastre mor, copiii rămân fără pă-rinţii plecaţi la muncă, iar bătrâ-nii își așteaptă odraslele în vizite de Paști și Crăciun. Așadar, ce vrea Europa de la noi? Să ne feri-cească pe gratis? Cine mai crede astfel, să-i întrebe pe români, pe bulgari, pe sârbi, pe unguri și pe alţii din fostul lagăr socialist, care au încăput deja în ma-laxorul european. Ce s-a făcut cu sufl etele aces-tor neamuri? Unde le este economia naţio-nală? De ce spaţiul public e invadat de nulităţi,

cultură de masă și scamatori de ser-viciu? Ce s-a întâmplat cu Biserica sub prigoana liberalismului agresiv? Ce a mai rămas din școala naţională după introducerea manualelor de alternativă și a educaţiei sexuale? Ce este cu datoria externă a acestor ţări și cine câștigă din investiţiile străine? Cui le mai aparţin pămân-turile? (Aici se pare că doar Ungaria a rezistat presiunilor Bruxellesului.)

Birocraţia europeană (sau, mai curând, corporaţiile transnaţionale care o conduc) are în principal două ţinte economice: 1. Atragerea popu-laţiei statelor ca Moldova pe piaţa forţei de muncă „la negru” în ţările europene. Iată și avantajele angajării ilegale ale acestor „sclavi fericiţi” (O. Hurduzeu): ei sunt plătiţi neofi cial de zeci de ori mai prost decât anga-jaţii europeni. În plus, dacă magna-ţii capitalismului speculativ îi au ca argaţi pe unii ca moldovenii, ei nu mai trebuie să plătească impozite la stat, nici asigurări medicale pentru aceștia. 2. Așa cum ţara noastră se depopulează, iar investitorii străini dispun de o capacitate fi nanciară și tehnologică incomparabil mai mare

decât cei autohtoni, capacităţile eco-nomice ale ţării vor fi cu precădere în mâinile străinilor. Iar întrucât forţă de muncă califi cată n-a prea rămas în ţară, corporatiștii occidentali vor prefera să înlocuiască muncitorii cu tehnologiile. Rezultatul este previ-zibil: populaţia va scădea dramatic, economia va deveni una de tip neo-colonial, care va prefera la cârma ţării ipochimeni cu mentalitate de serv.

Iar până se va mai dumiri bietul moldovean de cursa pe care i-o în-tinde „integrarea europeană”, tobele bat, fanfarele cântă, lumea jubilează la concerte festive și mitinguri de susţinere a cursului puterii spre un „viitor luminos”.

Bucuraţi-vă, iubiţi compatrioţi! De acum încolo aveţi bilet de voie să vă lăsaţi ţara pe mâna fi lfi zonilor cosmopoliţi unși cu toate alifi ile și la cheremul „piraţilor capitalismului corporatist”. Sus fruntea, dragi con-cetăţeni! Invitaţia la abator este re-petată continuu. Și zâmbiţi, vă rog! Așa, larg, americănește, evropeneș-te. Că, uite, ne trag în poză pentru un ziar occidental.

Iurie ROŞCA

Vâlvă mare pe meleagurile moldave! Vâlvă mare pe meleagurile moldave! ACUM suntem liberi să fugim cu toţii din ţară!ACUM suntem liberi să fugim cu toţii din ţară!

Câtă vreme lumea a fost prinsă între

sărbătorile pascale și concertele de

proslăvire a parcursului nostru euro-

pean și plecărilor fără vize în Europa, la

Banca de Economii s-au mai făcut niște

tranzacţii. Unii zic că destul de dubioa-

se și netransparente. Alţii afi rmă chiar

că cineva de prin cercurile puterii s-ar fi

îmbogăţit în urma afacerii.

Compania SRL Veb Capital din Rusia, care

aparţine băncii de stat a Federaţiei Ruse „Vne-

șekonombank”, a cumpărat un pachet de

acţiuni de aproximativ 25% de la Banca de

Economii a Moldovei. Guvernatorul Băncii Na-

ţionale, Dorin Drăguţanu, a informat ulterior,

în cadrul unei conferinţe de presă, că pachetul

a fost vândut de acţionarul majoritar al BEM,

„Sisteme Informaţionale Integrate”.

„Sisteme Informaţionale Integrate”, o com-

panie controlată de o persoană din Rusia, a

renunţat la pachetul său. Astfel, în mare parte,

structura acţionarilor nu s-a schimbat”, a de-

clarat Drăguţanu.

La câteva zile, Consiliul Băncii de Economii

l-a ales, cu vot unanim, pe omul de afaceri Ilan

Shor în calitate de președinte al Consiliului.

Și cum suntem în an electoral, tranzacţia

nu putea să treacă fără scandal. În cadrul unei

conferinţe de presă, liberalul Mihai Ghimpu a acuzat că șeful PLDM, Vladimir Filat, împreună cu milionarul Ilan Shor au prejudiciat statul cu 2,2 miliarde de lei și au pus în pericol sistemul bancar al ţării.

Cele 24,9% din capitalul băncii au fost vân-dute pentru suma de 50 de milioane de lei, deși acţiunile valorau circa 450 mln. de lei, a declarat Ghimpu.

De altfel, și unii experţi economici afi rmă că valoarea reală a tranzacţiei este mult mai mare. Ce-i drept, ei vehiculează sume mai mici decât cea sonorizată de Ghimpu, de peste 300 de milioane de lei. În opinia lor, suma a fost micșorată intenţionat, de aproximativ 6-7 ori.

PLDM a dezminţit acuzaţiile liberalilor și a califi cat drept manipulare toate învinuirile lansate în adresa ex-premierului Filat. Într-un comunicat al formaţiunii se menţionează că, începând cu anul 2010, liderul PLDM și-a ma-nifestat public, în repetate rânduri, îngrijora-rea în legătură cu modul de administrare și re-glementare a sectorului bancar. Totodată, el a pledat mereu pentru mai multă transparenţă în sectorul bancar și pentru protejarea intere-sului naţional al Republicii Moldova.

Amintim că anul trecut, statul a renunţat la calitatea sa de acţionar majoritar la Banca de Economii a Moldovei, singura instituţie ban-

cară cu capital de stat. Guvernul a decis nepar-ticiparea la emisia supli-mentară de acţiuni din 29 august 2013, pentru ma-jorarea capitalului BEM, în valoare de circa 80 de milioane de lei, iar statul a pierdut, în felul acesta, 22,7 la sută din acţiuni-le deţinute. Acţiunile au fost preluate de compa-nia cu capital străin SRL „Sisteme Informaţionale Integrate”, al cărei benefi -ciar este compania „Con-stanta” din Rusia.

Neparticiparea la emi-sia suplimentară de ac-ţiuni a fost motivată, inclusiv de unii reprezen-tanţi ai Guvernului în Consiliul BEM, prin lipsa mijloacelor fi nanciare în buget și a faptului că a fost una din recomandările comisiei parla-mentare de anchetă.

Mai mulţi economiști, oameni de afaceri, dar și ofi ciali occidentali au criticat atunci ma-niera netransparentă în care s-a derulat proce-dura, dar au și pus la îndoială faptul că statul

nu a avut banii necesari pentru a participa la creșterea de capital a băncii.

După ultima tranzacţie, realizată sub fl amu-ra integrării europene, unii experţi au avansat ideea că Banca de Economii a fost partajată între liderii PD și PLDM, iar în prim-plan a fost scos omul de afaceri Ilan Șor, reprezentantul noului acţionar.

FLUX

Cine sunt benefi ciarii tranzacţiei de la BEM?

8 MAI 201444F L U XF L U X Flagrant

Ulterior, la propunerea procu-rorilor, Tribunalul Vaslui a dispus arestarea preventivă, pe o peri-oadă de 30 de zile, a inculpaţilor (Volceanov Iurie, Musteaţă Ivan, Iordachi Vasile, Lisnic Igor, Mere-uţă Veaceslav și Braga Gheorghe). DNA a precizat că operaţiunea s-a desfășurat cu sprijinul de spe-cialitate al Serviciului Român de Informaţii și în colaborare cu In-spectoratul General al Poliţiei de Frontieră din Republica Moldova, respectiv Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră din România. Cei șase, trei dintre care având dublă cetăţenie, sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat și dare de mită.

Lupul paznic la oiAșa cum se precizează într-un

comunicat al DNA, în perioada noiembrie-decembrie 2013, Ior-dachi, Volceanov și Musteaţă (ul-timii doi ofi ţeri în cadrul Sectoru-lui Poliţiei de Frontieră Leova – R. Moldova) au iniţiat/constituit un grup infracţional organizat spe-cializat în derularea de operaţi-uni de contrabandă. Acestea s-au concretizat în introducerea frau-duloasă, pe teritoriul României, peste frontiera verde, în perioa-da decembrie 2013 – mai 2014, a diverse cantităţi de ţigări fără ca acestea să fi e supuse regimului fi s-cal din România. Pentru desfășura-rea operaţiunilor de contrabandă, membrii grupului infracţional mai sus nominalizaţi l-au contactat, în mod repetat, pe șeful Sectorului Poliţiei de Frontieră Berezeni, ju-deţul Vaslui (unitatea de poliţie corespondentă sectorului de po-liţie Leova), acesta din urmă fi ind denunţător în cauză, promiţându-i sume de bani (respectiv, 50 euro/

bax) pentru a le facilita, prin încăl-carea atribuţiunilor de serviciu re-feritoare la controlul frontierei de stat, trecerea peste frontiera verde a coletelor cu ţigări. Ulterior, mem-brii grupării au derulat mai multe activităţi infracţionale.

Se mai întâmplă, a refuzat să ia mită de zeci de mii de euroPresa din România a relatat zi-

lele acestea pe larg despre acest ofi ţer al Poliţiei de Frontieră din judeţul Vaslui care a refuzat ofer-ta generoasă a contrabandiștilor, contribuind decisiv la destructu-rarea celei mai importante grupări de contrabandiști de ţigări din Re-publica Moldova. Cel care condu-cea întreaga afacere era omologul său de la Poliţia de Frontieră din Leova, Republica Moldova, arestat acum împreună cu un subaltern al său, alături de care dezvoltase „afacerea”. De la producţie și până la distribuţie. Tot de ce mai aveau nevoie în noiembrie trecut era un om de legătură în România, no-tează postul TV digi24. Și l-au ales greșit.

„A început prin noiembrie anul trecut, când am fost contactat de doi colegi din Republica Moldova cu propunerea să facilitez cumva niște acte de contrabandă”, poves-tește ofi ţerul de la Poliţia de Fron-tieră Vaslui, citat de sursă.

Șeful Sectorului Poliţiei de Fron-tieră Berezeni a mai precizat că el ar fi trebuit să aibă grijă să nu fi e planifi cate patrule într-o anumită perioadă a zilei și într-un anumit loc, pentru a facilita trecerea încăr-căturilor de contrabandă.

Astfel, ofi ţerul român ar fi urmat să închidă ochii atunci când mem-

brii grupării treceau ţigările peste Prut. El a acceptat propunerea, însă doar după ce s-a pus de acord cu procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Baxurile erau trecute peste Prut cu bărci de cauciuc și apoi vân-dute contrabandiștilor din Româ-nia. Contrabandiștii moldoveni îl răsplăteau pe acesta de fi ecare dată cu sume pornind de la câteva zeci de mii de euro, toţi banii sunt acum în custodia DNA.

Această întâmplare oferă mai multe subiecte care ar trebui să ne pună pe gânduri. În primul rând, de ce am ajuns să ne minunăm ca de un fapt ieșit din comun, atunci când cineva dă dovadă de probi-tate morală, când își face cinstit datoria și își respectă angajamen-tele. Nu corupţia în rândul funcţi-onarilor este o excepţie, ci refuzul de a participa la comiterea unei infracţiuni. Și aici ne amintim de o întâmplare de acum doi ani, când ministrul de Interne de atunci, Alexei Roibu, a avansat în grad doi poliţiști pentru simplul fapt că aceștia au refuzat să ia mită. Ceea ce l-a surprins, se pare, chiar și pe ministru. În ultima perioadă, parcă nu prea am auzit de astfel de ca-zuri pe la noi.

În al doilea rând, ne punem în-trebarea dacă nu cumva acest grup infracţional a avut protectori de rang mai înalt în structurile sta-tului și dacă asemenea „apărători” ai frontierei mai activează și pe la alte sectoare de frontieră. Iar reţinerea respectivilor trafi canţi de ţigări, inclusiv cu colaborarea structurilor abilitate din ţara noas-tră, ar putea fi doar un tribut într-o luptă, mai mult de ochii lumii, cu corupţia, în contextul victoriosului nostru parcurs european.

Facem astfel de afi rmaţii pentru că au mai fost înregistrate anterior cazuri similare, când poliţiștii de frontieră din România au reţinut importante cantităţi de ţigări de contrabandă din ţara noastră, fără ca autorităţile de la noi să se aler-teze și să dea semne de îngrijora-re. Poate pentru că la acea vreme, structurile europene nu le cereau prea insistent rezultate concrete în lupta cu corupţia.

Frontiera verde, preferată de trafi canţii de ţigăriVă amintim un singur caz, din

noiembrie 2011, când poliţiștii din

Berești și Galaţi au interceptat 3 transporturi cu peste 420 000 de pachete de ţigări de contrabandă, în valoare de aproximativ un mili-on de euro, trecute, în mod frau-dulos, cu barca peste Prut.

Potrivit Inspectoratului Jude-ţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Galaţi, introducerea ţigărilor de contrabandă a fost posibilă din ca-uza că șeful de tură a încălcat „dis-poziţiile date de către conducerea SPF Oancea, prin planifi carea celor două autospeciale „Land Rover” dotate cu aparatură de termovizi-une să execute supravegherea la frontiera verde pe alte direcţii de-cât cele planifi cate, fără aprobare și fără a avea informaţii referitoare la producerea vreunui eveniment”, exact în noaptea în care contra-bandiștii au introdus ilegal în ţară încărcătura de contrabandă. Atunci a mai ieșit la iveală și faptul că respectivul ofi ţer ocupase, între 2007 și 2009, funcţia de consul la Ambasada României la Chișinău.

La vremea respectivă remarcam că, în timp ce în România ancheta privind scandalul numit „Ţigareta de Galaţi” era în plină desfășurare, autorităţile de la noi nu au reacţi-onat în niciun fel, de parcă ţigările depistate și confi scate de poliţiș-tii gălăţeni ar fi căzut din cer în remorca tractorului reţinut. Con-tactat de noi, ofi ţerul de presă al Serviciului Vamal a precizat atunci că, odată ce ţigările au fost trecute peste frontiera verde, cazul este de competenţa Serviciului Grăni-ceri. „Pe noi ne interesează doar ceea ce trece prin zona controlului vamal. Ceea ce înseamnă malul ia-zului sau al pârăului, asta nu intră

în zona controlului vamal”, a punc-tat acesta.

Nu am găsit nicio referire în le-gătură cu captura de la Galaţi sau la faptul că s-ar efectua o anchetă internă sau o cercetare comună cu Poliţia de Frontieră din România nici pe pagina ofi cială a Poliţiei de Frontieră (Serviciul de Grăniceri, pe atunci).

Colaboratorul Serviciului de in-formare și relaţii cu publicul ne-a asigurat că acest caz se cercetea-ză, atât de partea română, cât și de cea moldovenească, dar încă nu a fost stabilit pe unde și cum a tre-cut încărcătura. „Este vorba despre o anchetă internă și informaţia nu a fost divulgată, deocamdată”, ne-au comunicat surse din cadrul ser-viciului. Informaţia nu a fost „di-vulgată” nici mai târziu, de altfel.

Este greu de crezut că o astfel de cantitate de ţigări putea fi trecută neobservată de către contraban-diști, fără complicitatea unor poli-ţiști de frontieră care au în compe-tenţă zona respectivă. Altfel, cum a fost posibilă transportarea unei asemenea cantităţi de ţigări până la malul Prutului, apoi descărcată și trecută, în mai multe reprize, cu barca? Întrebarea este, cine și cum „nu a observat” mormanul de ţigări transportat cu barca peste Prut. Sau, poate, cine a dispus să nu îl observe. Iar faptul că acum această grupare a fost destructu-rată se datorează, mai degrabă, unui concurs de împrejurări, de-cât unei reale lupte a autorităţilor noastre cu contrabanda și corup-ţia.

Ioana FLOREA, FLUX

Poliţişti de frontieră moldoveni, în Poliţişti de frontieră moldoveni, în fruntea unei grupări de contrabandiştifruntea unei grupări de contrabandiştiÎn dimineaţa zilei de 3 mai, la hotarul dintre Republica Moldova și România, pe raza localităţii Lunca Veche, judeţul Vaslui, au fost reţinute în fl agrant șase persoa-ne care încercau să transporte 60 de mii de pachete cu ţigări de contrabandă pe teritoriul României. În urma acţiunii organizate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Iași, pe malul românesc al râului Prut a fost depistată cantitatea de aproximativ 2.500 de pachete de ţigări (cinci baxuri), precum și două bărci gonfl abile, iar pe malul moldove-nesc au fost identifi cate aproximativ 120 de baxuri cu ţigări. Din grupul infracţional făceau parte inclusiv doi ofi ţeri ai Sectorului Poliţiei de Frontieră Leova, Repu-blica Moldova, unul dintre ei fi ind chiar șeful Sectoru-lui, Ivan Musteaţă.

8 MAI 2014 55 F L U XF L U XSocial

În pofi da încercărilor autorităților de a motiva doctorii să rămână să muncească în țară, sistemul de sănătate din Republica Moldova devine tot mai sărac în medici, de pe an pe an. Statisticile arată că tot mai mulți lucrători me-dicali părăsesc sistemul medical din țară și aleg să plece peste hotare sau să muncească în alt domeniu. În același timp, numărul specialiștilor nou angajați în domeniu este mult mai mic decât numărul celor care părăsesc sistemul de sănătate.

Potrivit datelor prezentate de Sindicatul „Sănătatea”, în 2013 nu-mărul lucrătorilor medicali care au rupt orice relație de muncă cu sis-temul medical a ajuns la 6.646 de specialiști, adică cu peste 630 de angajați mai mult decât în 2012.

Datele mai arată că din totalul acestora, 816 sunt doctori, puțin peste 2.220 sunt asistenți medicali, infi rmieri, moașe și alți specialiști de verigă medie, iar 3.607 – reprezintă alt personal. Printre specialiștii care au părăsit sistemul medical în 2013 se regăsesc și angajați care au fost eliberați din funcție la inițiativa angajatorului. Totuși, majo-ritatea au plecat din proprie inițiativă. Astfel, din totalul celor care s-au concediat din instituțiile medicale publice din proprie dorință,

616 sunt medici, iar 1651 – personal medical mediu și 2.919 – alt per-sonal.

Motivele plecării acestora sunt aceleași de ani de zile, precizează specialiștii Sindicatului „Sănătatea”. Astfel, medicina devine, din an în an, mai puțin atractivă pe motiv că aceasta presupune un stres foarte mare, risc profesional major, salarii neatractive, dar și condițiile pre-care de muncă, care nu asigură implicare productivă și securitate la locul de lucru.

Mai grav însă este faptul că numărul specialiștilor nou angajați este mai mic decât numărul specialiștilor care au părăsit sistemul de sănătate. Potrivit statisticilor, în 2013 puțin peste 5.200 de specialiști au fost angajați, dintre care 756 de medici, dintre care 318 sunt tineri specialiști de până la 30 de ani, 1.658 – specialiști de verigă medie și 2.788 – alți specialiști. Deși nesemnifi cativă, totuși se observă o creștere a numărului de persoane nou angajate în sistemul medical din țară. Dacă în 2012 numărul doctorilor nou angajați în sistem era de 644, un an mai târziu, numărul acestora a crescut cu 112 persoane.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în prezent, în sistemul de sănătate din Republica Moldova muncesc peste 12.790 de medici și peste 27.460 de specialiști de verigă medie.

Sorina Bujarov, sursa: e-sănătate.md

Sămânţă de discordie în para-disul guvernării proeuropene. Zâzania nu a mai putut fi dosi-tă, astfel că a dat și pe afară, iar duelul verbal dintre viceprim-ministrul, ministru al Econo-miei, Valeriu Lazăr, și ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, presărat cu invective grave, nu pare să fi ajuns la fi nal.

Pe scurt, la începutul acestei săptă-mâni, Lazăr l-a învinuit pe Bumacov de faptul că ar fi lansat o campanie de dezinformare a opiniei publice în le-gătură cu activitatea Ministerului Eco-nomiei și a sa personală, atenţionând asupra caracterului „iresponsabil al acuzațiilor pe care le-a lansat acesta”.

În cadrul unei declaraţii, ministrul Economiei i-a reproșat colegului său de la guvernare că s-a angajat într-o campanie murdară: “Dincolo de atitu-dinea total necolegială, manifestată de domnul ministru Bumacov, există și aspecte care țin de corectitudine, iar faptul că suntem într-un an elec-toral, nu trebuie să ne arunce în fal-se competiții și, mai ales, nu trebuie ascunse în spatele unor campanii murdare interese care ar putea fi și mai murdare.” Mai mult decât atât, el promite să prezinte în perioada urmă-toare „și alte aspecte legate de intere-sele reale care stau în spatele acestor acuzații”.

Lazăr respinge acuzaţiile lui Buma-cov, cum că ar fi tergiversat intenţio-nat semnarea Strategiei de dezvoltare a agriculturii, îndemnându-l “să învețe a comunica cu colegii din Guvern”.

„Acuzațiile că eu aș fi împotriva sec-torului agricol sunt o aberație totală din considerentul că, în calitate de vi-ceprim-ministru, sunt responsabil de dezvoltarea întregii economii, inclusiv a agriculturii, de care sunt direct inte-resat. Cu singura deosebire că eu, ca viceprim-ministru, trebuie să gândesc

mai complex, să privesc tabloul în an-samblu, cu o abordare sistemică, și nu una strict departamentală”, a precizat ministrul Economiei.

Lazăr a mai spus, de asemenea, că sunt lipsite de temei și afi rmaţiile că s-ar fi ratat fi nanțări europene din ca-uza poziției sale, califi cându-le drept „aberații”. „Programul ENPARD, la care se face referință, încă nici nu a fost lan-sat, deci, nu se putea rata o fi nanțare din acesta”, a punctat el.

La rândul său, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Buma-cov, s-a declarat surprins de acuzațiile lui Valeriu Lazăr. „Nu doresc să comen-tez învinuirile formulate la adresa mea, fi indcă consider că astfel voi turna apă la moara celor care doresc dezbinare în coaliţia de guvernare”, a specifi cat Bumacov într-o declaraţie difuzată de Serviciul de presă al ministerului.

Vasile Bumacov a menţionat totuși că nu el, ci producătorii agricoli l-au învinuit pe Lazăr de tergiversarea con-trasemnării Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Președintele „UniAgroProtect”, Ale-xandru Slusari, a declarat anterior că

Valeriu Lazăr ar avea anumite interese personale, acesta dorind ca în preve-derile documentului respectiv să pre-valeze dezvoltarea satelor, iar banii să treacă prin ministerul condus de el. Slusari a atenţionat asupra riscului ca fermierii să nu primească fonduri eu-ropene din cauza întârzierii semnării Strategiei de către Valeriu Lazăr.

De altfel, mai există și alţi critici ai ministrului Economiei care consideră, de asemenea, că acesta ar avea inte-rese personale în chestiunea dată și că tergiversarea semnării Strategiei a fost deliberată.

Expertul economic Gheorghe Cos-tandachi scrie pe blogul său: „Apropo, Lazăr are și o explicație, de ce nu sem-nează această strategie, pe care toți au semnat-o, în afara lui.

El i-a adresat o scrisoare lui Leancă, deja după ce Strategia a fost votată în unanimitate, în care își expune punc-tul de vedere, argumentând că este prea mult pentru agricultură”.

Expertul afi rmă că Lazăr ar fi propus ca suma de 68 de milioane de euro (1,30 miliarde de lei) să fi e împărțită în 3 părți, banii fi ind distribuiţi și altor

structuri și ministere cum ar fi Ministe-rul Dezvoltării Regionale și Construc-ţiilor, de exemplu: „Acest minister, dar și alte structuri la care visează Lazăr, aparțin Partidului Democrat, prim-vicepreședinte al cărui este el”.

Însă această sumă de 68 de milioane de euro, potrivit proiectului, este des-tinată strict creșterii mentenanței în agricultură. Structurile pe care le îm-pinge Lazăr în acest grant primesc alte granturi, de sute de milioane de euro anual, mai scrie Costandachi.

În realitate, se dorește să se fure din această sumă de bani destinată agricultorilor, așa cum s-au mai furat și până acum sute de milioane și mi-liarde de euro din granturile acordate Moldovei prin fi rmele intermediare ale reprezentanților unui partid de oli-garhi, consideră economistul.

Expertul presupune, inclusiv, că ar exista interesul ca o parte din milioa-nele destinate agricultorilor să ajungă la fi rmele pe care le gestionează fami-lia ministrului Economiei. „Cum ar fi , de exemplu, Societatea cu Răspunde-re Limitată “Business Intelligent Ser-vice”, care în prezent încasează o bună

parte din alte 27 de milioane de dolari pentru că oferă consultanţă agriculto-rilor în cadrul unui proiect fi nanţat de Banca Mondială”, notează acesta.

Costandachi menţionează că din ca-uza prostiei, impotenței profesionale și interesului personal și politic al unor demnitari, „agricultura Moldovei riscă să se distrugă în continuare, cetățenii vor lasă pământurile pârloagă și vor pleca la muncă peste hotare pentru ca să-și hrănească copiii și părinții”.

„Este mult mai ușor să acaparezi ba-nii trimiși de peste hotare rudelor din Moldova prin cursul de schimb foarte ieftin și prețurile la produsele alimen-tare de 2-3 ori mai mari ca în Europa, decât să dezvolți sectorul agrar și să creezi locuri de muncă. Asta fac oli-garhii apropiați lui Lazăr, că la altceva nu-i duce mintea”, conchide expertul economic.

Precizăm că adoptarea Strategiei de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural este o condiție a Uniunii Euro-pene în vederea alocării fondurilor co-munitare pentru dezvoltarea agricul-turii și a satelor în Republica Moldova.

FLUX

De ce s-au certat miniştrii Lazăr şi Bumacov?De ce s-au certat miniştrii Lazăr şi Bumacov?

Tot mai mulţi lucrători medicali părăsesc sistemul de sănătate din Moldova. Anul trecut, cifra a ajuns la peste 6.600

8 MAI 201466F L U XF L U X Geopolitic

Urmare din numărul precedent.

Multipolaritatea ca Postmodernitate Dacă e să apelăm la trecut, vom

descoperi cu ușurinţă că o lume mul-tipolară, adică o ordine internaţio-nală bazată pe principiul multipola-rităţii, n-a existat niciodată. Tocmai de aceea, multipolaritatea repre-zintă anume un proiect, un plan, o strategie a viitorului, iar nu o simplă inerţie sau o opoziţie anchilozată faţă de globalizare. Multipolaritatea privește spre viitor, dar îl vede într-un mod radical diferit decât adepţii multipolarităţii, universalismului și globalizării, tinzând să-și transpună în viaţă viziunea.

Aceste consideraţii arată că, într-un anume sens, multipolaritatea este și ea Postmodernitate (iar nu Modernitate sau Premodernitate), însă una diferită decât Postmoder-nitatea globalistă și unipolară. Și în acest sens, fi lozofi a multipolară este de acord cu faptul că actuala ordine mondială, la fel ca și cea de ieri (cea naţională sau bipolară), este una im-perfectă și reclamă o transformare radicală. Lumea multipolară nu con-stituie apărarea celui de-al doilea sau al treilea „nomos” al pământului (după Carl Schmitt), ci lupta pentru cel de-al patrulea nomos, care trebuie să vină în schimbul prezentului și al trecutului. În aceeași măsură, mul-tipolaritatea nu este respingerea Postmodernităţii, ci afi rmarea unei Postmodernităţi radical diferite. De aceea, în cazul elaborării multipo-larităţii ca ideologie sistematizată, este vorba anume de „A patra teorie politică”.

Postmodernitatea Multipolară împotriva Postmodernităţii unipolare (globaliste/antiglobaliste)Atunci când vine vorba despre

măsura lucrurilor în lumea viitoru-lui, între teoria multipolarităţii și postmodernism apar grave contra-dicţii. Postmodernismul liberal și neomarxist operează cu noţiunile de bază „individ” și „progres” linear, concepute din perspectiva „elibe-rării individului”, iar în stadiul fi nal – din perspectiva „eliberării de in-divid” și trecerii la postumanitate, cyborg, mutant, rizom, clonă. Mai mult decât atât, anume principiul individualităţii este considerat de către ei universal.

În aceste chestiuni, ideea multipo-larităţii se deosebește în mod cate-goric de linia magistrală a postmo-dernismului și afi rmă că în miezul lucrurilor stă societatea1, personali-tatea colectivă, conștiinţa colectivă (Emile Durkheim), subconștientul colectiv (Carl Jung). Societatea este matricea existenţei, ea îi creează pe indivizi, pe oameni, limbile, cultu-rile, economiile, sistemele politice, timpul și spaţiul. Însă nu există o sin-gură societate, ci o multitudine de societăţi, acestea fi ind incomparabi-

le între ele. Individul a devenit „mă-sură a lucrurilor” într-o formă atât de absolută și fi nită doar într-un singur tip de societate, și anume în cea oc-cidentală. În alte societăţi, el nu s-a constituit în așa ceva și nici nu va ajunge să fi e, deoarece ele sunt or-ganizate de o cu totul altă manieră. Și este nevoie să recunoaștem că fi -ecare societate are dreptul să fi e așa cum vrea, să creeze realitatea după propria croială, atribuindu-i indivi-dului și omului valoarea supremă sau neacordându-i nicio valoare.

Același lucru ţine și de „progres”. Întrucât timpul este un fenomen so-cial, în fi ecare societate el este struc-turat în mod diferit. În unele soci-etăţi, el întruchipează exagerarea rolului individului în istorie, iar în altele – nu. Tocmai de aceea nu exis-tă niciun fel de predeterminare, la scara tuturor societăţilor Pământu-lui, faţă de individ și postumanitate. Probabil, asta e soarta Occidentului, legată de logica istoriei lui. Dar faţă de alte societăţi și popoare individu-alismul are o atribuţie indirectă, iar dacă este prezent cumva în culturi-le lor, atunci, de regulă, sub forma unor postulate impuse din exterior, străine paradigmelor societăţilor lo-cale. Însă anume universalismul co-lonial-imperial al Occidentului este adversarul principal al ideii multipo-lare.

Recurgând la termenii geopoli-ticii, am putea spune că multipo-laritatea este versiunea terestră, continentală, telurocratică a Postmo-dernităţii, în timp ce globalismul (la fel ca antiglobalismul) este versiu-nea ei maritimă, talasocratică.

A transforma otrava în medicament. „A încăleca tigrul” globalizării: reţeaua multipolarăEdifi carea lumii multipolare recla-

mă elaborarea unei atitudini aparte faţă de toate aspectele de bază ale globalizării. Am văzut că, deși mul-tipolaritatea i se opune unipolari-tăţii și globalizării, este vorba nu

despre simpla respingere a tuturor transformărilor contemporane, ci despre faptul de a conferi acestor transformări o direcţie multipolară, a le infl uenţa și a le orienta spre acea imagine care este văzută drept una dorită și cea mai bună. De aceea, în anumite circumstanţe multipola-ritatea este chemată nu atât să i se opună în mod frontal globalizării, cât să-i preia iniţiativa, să îndrepte procesele pe o traiectorie nouă și să transforme „otrava în medicament” (potrivit unei vechi expresii chine-ze, „să încalece tigrul”2). O astfel de strategie repetă logica „moderni-zării fără occidentalizare”, doar că la un nivel mult mai generalizat și sistematizat. Unele societăţi înră-dăcinate în culturile lor regionale împrumută tehnologiile occidentale pentru a se fortifi ca și, în anumite condiţii, să respingă presiunea Occi-dentului. Multipolaritatea propune ca această strategie să fi e însușită, ea putând servi în calitate de algo-ritm comun pentru cele mai diverse societăţi.

Să aducem câteva exemple de re-interpretare a unor aspecte aparte ale globalizării într-o cheie multipo-lară.

Să examinăm fenomenul reţelei și al spaţiului de reţea. Fenomenul în sine nu este unul neutru, reprezen-tând rezultatul unei serii de trans-formări consecvente a sensului sociologic al spaţiului în contextul „civilizaţiei Mării”, în calea unei rare-fi eri din ce în ce mai mari a mediului informaţional – de la cel acvatic, prin cel aerian, spre infosferă. În paralel, reţeaua reprezintă o construcţie care percepe existenţa legătorilor între elemente nu în mod organic, ci mecanic. Reţeaua poate fi creată între unele elemente individuale aparte, care iniţial n-au fost legate în niciun fel între ele și care nu au o identitate colectivă comună. În fi ne, în fenomenul reţelei este implantată perspectiva depășirii omului și ieși-rea spre post-om, dacă e să se pună accentul pe însăși funcţionarea unor sisteme ce se autoorganizează, în care rolul central al omului devine din ce în ce mai relativ. Din acest

unghi de vedere, reţeaua reprezintă o realitate în cel mai înalt grad „ma-ritimă”, atlantistă și globalistă.

Însă în geopolitica clasică vedem că opoziţia dintre Uscat și Mare este legată nu atât de afl area într-o sti-hie sau alta, cât de concluziile soci-ologice, culturale, fi lozofi ce și doar după aceea strategice, pe care le trag diverse societăţi în momentul intrării în contact cu Marea. C. Sch-mitt accentua3 faptul că, în pofi da creării unui imperiu mondial, bazat pe navigaţia maritimă, societatea spaniolă continua să-și păstreze identitatea profund terestră, ce a infl uenţat asupra organizării sociale a coloniilor și a determinat diferen-ţele dintre destinele Americii Latine și a Americii anglo-saxone. Nu este deloc obligatoriu ca existenţa unei dezvoltate forţe de navigaţie mariti-mă să transforme ţara respectivă în una „maritimă” în sensul geopolitic al termenului. Mai mult decât atât, sarcinile „civilizaţiei Uscatului” și, în particular, a Heartlandului, constă în faptul de a obţine accesul la mări, de a sparge blocada controlului asupra malurilor din partea talasocraţiei și de a începe a concura cu ea în pro-pria ei stihie.

Exact la fel stau lucrurile și cu spaţiile de reţea. Tabăra multipola-ră trebuie să însușească structura proceselor de reţea, tehnologiile ei, să deprindă regulile și legităţile con-duitei în cadrul reţelei, asta pentru a obţine șansa de a-și realiza scopuri-le și sarcinile în această stihie nouă. Spaţiul de reţea deschide noi posibi-lităţi și actorilor mici.

În cazul nostru este vorba despre construcţia unor civilizaţii virtuale de reţea, care ar fi legate de un loc isto-ric și geografi c concret și care pose-dă un cod cultural comun. Civilizaţia virtuală poate fi privită ca o proiecţie în mediul de reţea al civilizaţiei pro-priu-zise, care presupune consolida-rea în cadrul ei a acelor linii de forţă și postulate de identifi care care sunt dominante în mediul cultural re-spectiv. De aceste instrumente deja fac uz diverse forţe religioase, etnice și politice, care au o orientare deloc globalistă, chiar antiglobalistă, co-ordonându-și acţiunile cu ajutorul diverselor instrumente ale Interne-tului, precum și difuzându-și viziuni-le și ideile.

O altă formă ţine de domeniile Internet naţionale și de dezvoltarea comunicaţiilor în sistemele ling-vistice locale. O muncă efi cientă în această sferă ar putea contribui la consolidarea culturală a tineretului, pasionat în mod fi resc de noile teh-nologii.

Reţeaua globală poate fi transfor-mată în una multipolară, adică în to-talitatea unor „continente virtuale” ce se intersectează, însă rămân a fi independente. Astfel, în locul unei reţele vor apărea mai multe, fi ecare fi ind expresia virtuală a unui spaţiu concret. Toate aceste continente pot fi integrate într-o reţea multipolară comună, diferenţiată și moderată pe baza paradigmei de reţea multipo-lare. În defi nitiv, conţinutul a ceea ce se afl ă în reţea nu este altceva decât

refl ecţia imaginaţiei umane4. Dacă e să înţelegem aceste structuri din perspectiva multipolarităţii, adică având sens doar într-un spaţiu isto-ric concret, atunci nu este greu să ne imaginăm ce ar putea deveni Inter-netul în lumea multipolară.

La nivel practic, chiar și în condi-ţiile de azi, reţelele pot fi privite ca mijloace de consolidare a grupuri-lor sociale active, a personalităţilor și societăţilor sub egida promovă-rii multipolarităţii, adică edifi carea treptată a unei reţele multipolare.

Multipolaritatea şi dialectica haosuluiUn alt exemplu, în baza căruia am

putea urmări strategia transformării „otrăvii în medicament”, este feno-menul haosului. Haosul fi gurează tot mai des în textele de geopolitică de azi5, el fi ind prezent și în teoriile globalizării. Adepţii unei abordări unipolare dure (S. Mann) propun ca haosul să fi e manipulat în interesele „nucleului” (adică ale SUA). Antiglo-baliștii și postmoderniștii salută ha-osul în sensul lui literal – ca anarhie și dezordine. Alţi autori încearcă să întrevadă în realitatea haotică ger-menii ordinii etc.

Abordarea multipolară tratează chestiunea haosului în felul urmă-tor.

În primul rând, concepţia mito-logică a „haosului” ca stare ce i se opune „ordinii” este cu precădere un produs al culturii grecești (adică, eu-ropene). Această opoziţie se înteme-iază încă de la început pe caracterul excepţional al ordinii, iar ulterior, pe măsură ce s-a dezvoltat fi lozofi a, atunci când ordinea s-a identifi cat cu raţionalitatea, haosul, în genere, s-a transformat într-un concept pur negativ, devenind un sinonim al ira-ţionalităţii, al întunericului și al ab-surdului.

Însă această problemă poate fi privită și dintr-un alt punct de ve-dere, într-o cheie mai puţin exclu-sivistă. Și atunci haosul ni se va deschide ca o instanţă care nu i se opune ordinii, ci care îi precede ex-primarea logică acutizată. Haosul nu este o absurditate, ci o matrice din care își ia naștere sensul6. În cultura europeană, „haosul” reprezintă în mod univoc „răul”. În timp ce în alte culturi – câtuși de puţin. Multipola-ritatea refuză să considere cultura vest-europeană drept universală, prin urmare, și „haosul” își pierde co-notaţia sa univoc negativă, la fel ca

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (13)Partea 2. GEOPOLITICA LUMII MULTIPOLARECAPITOLUL 4. LUMEA MULTIPOLARĂ ŞI POSTMODERNITATEA

8 MAI 2014 77 F L U XF L U XPolitic

și „ordinea” corelată cu el – cono-taţia pozitivă. Multipolaritatea nu operează cu termenii „haos” sau „ordine”, ci solicită de fi ecare dată explicaţii, ce fel de „haos” și ce fel de „ordine”, și ce sens are un ter-men sau altul într-o cultură con-cretă. Deja cunoaștem în mare cum înţelege cultura occidentală „haosul” și „ordinea”. Însă cum sunt înţelese acestea, de pildă, de fi lozofi a și cultura chineză? Doar noţiunea-cheie pentru chinezi „Dao” („Calea”) este descrisă în multe texte în termeni ce amin-tesc în mod uimitor descrierea haosului7. De aceea, abordarea multipolară constată că înţelege-rea haosului și a ordinii trebuie corelată cu civilizaţia, care poate fi nu neapărat cea occidentală.

În al doilea rând, din punct de vedere geopolitic, globaliștii în-ţeleg prin „haos” ceea ce nu se în-cadrează în imaginaţia lor despre structurile social-politice și eco-nomice puse într-o anume ordi-ne și ceea ce se opune instaurării unor valori care, în opinia lor, ar fi globale și universale. În acest caz, în categoria de „haos” este inclus tot ceea ce e valoros pentru edi-fi carea lumii multipolare, ceea ce insistă asupra unor alte forme ale identităţii și, prin urmare, conţine seminţele ordinii multipolare. În acest caz, „haosul” reprezintă un sprijin pentru construcţia lumii multipolare și elementul lui dătă-tor de viaţă.

Și în sfârșit, haosul ca dezor-dine pură sau ca niște procese spontane și organizate în mod fragil, ce au loc în societate, pot fi privite și ele din perspectiva mul-tipolarităţii. Și dacă apare în mod fi resc sau artifi cial o situaţie ha-otică (confl ict, tulburări, ciocniri etc.), este necesar să fi e deprins modul de dirijare a acesteia, adi-că a însuși arta de a modera hao-sul. Spre deosebire de structurile ordonate, procesele haotice nu se supun logicii lineare, ceea ce nu înseamnă că ele nu o posedă deloc. Haosul își are propria logi-că, însă ea este mult mai comple-xă și multiaspectuală decât algo-ritmele proceselor non-haotice. În plus, ea se supune cercetării știinţifi ce și este studiată în mod activ de fi zicienii și matematicie-nii contemporani. Din punctul de vedere al geopoliticii aplicate, în procesul edifi cării lumii multipo-lare ea poate deveni unul dintre instrumentele ei efi ciente.

Din cartea lui Aleksandr DUGHIN „Teoria lumii

multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

__________________

1 Дугин А. Г. Социология вообра-

жения. Введение в структурную

социологию. М: Академический

проект, 2010.

2 Эвола Ю. Оседлать тигра. СПб:

Владимир Даль. 2005.

3 Шмитт К. Земля и Море / Дугин

А. Г. Основы геополитики. М.:

Арктогея-центр, 2000.

4 Дугин А.Г. Социология вообра-

жения. Введение в структурную

социологию, М.: академический

проект, 2010.

5 Рамоне Игнасио. Геополитика

хаоса. М.: ТЕИС, 2001.

6 Дугин А. Г. Мартин Хайдеггер:

возможность русской филосо-

фии. М.: Академический проект,

2010.

7 Лао-Цзы. Дао Дэ Цзин. СПб: Фе-

никс плюс, 1994.

Dragi veterani! Dragi veterani! Vă felicit cu ocazia Zilei Marii Victorii! Aceasta

este într-adevăr cea mai națională și cu putere de viață sărbătoare!

Cu fi ecare an, ziua de 9 mai 1945 este tot mai departe de noi. Cu toate acestea, Ziua Victoriei în continuare stârnește emoții profunde în rân-dul oamenilor de toate vârstele. Această zi ne umple de bucurie pentru Victoria asupra cotro-pitorilor fasciști și de mândrie pentru popoare-le noastre, care, în condiții extrem de grele pe front și în spatele acestuia, și-au apărat dreptul la libertate și la viață, dar și ne umple de du-rere pentru milioanele de oameni care și-au dat viața pe câmpuri de luptă, în captivitate, în cenușa satelor, sub ruinele orașelor distruse...

Toate generațiile care urmează trebuie să țină minte lecțiile Marelui Război. Ce putem face astăzi pentru cei care au luptat și au căzut în război, este, cel puțin, să nu permitem come-morarea și eroizarea criminalilor fasciști și să păstrăm cu grijă memoria incredibilelor fapte eroice ale soldaților sovietici care își apărau Pa-tria.

Pentru urmași faptele eroice ale soldatului sovietic vor rămâne mereu drept exemplu de putere spirituală, bărbăție, responsabilitate în fața Patriei, abilitate de a se unifi ca și a prieteni. Prietenia a ajutat să câștigăm războiul, iar în urma acestuia din scrum să readucem la viață Patria.

Memoria sfântă a Marii Victorii este pentru totdeauna înscrisă în istoria lumii și va uni me-reu popoarele țărilor noastre, care, în egală măsură, au fost arse de focul acelei confl agrații groaznice, au luptat cot la cot, s-au jertfi t pen-tru pace.

Dumneavoastră, dragi veterani, sunteți cei mai onorați eroi ai acestei sărbători. Ne închi-năm vouă pentru Victorie! În această zi primiți cele mai calde felicitări și urări de sănătate, bunăstare, să fi ţi înconjurați de grija celor apropiați și dragi.

Felicitări cu ocazia sărbătorii! Felicitări cu ocazia Zilei Marii Victorii!

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în Republica Moldova,

Farit MUHAMETȘIN

Dl Ponta a decla-rat că “partene-rii occidentali” i-au avertizat pe domnia sa și pe dl Băsescu, în plină criză ucraineană, “să termine cu prostiile”, pentru că se ţin de cer-turi interne, în loc să-i mulţumească lui Dumnezeu că se afl ă sub pro-tecţie (se înţelege occidentală) atât din punctul de vedere al secu-rităţii, cât și din punct de vedere economic.

Dl Ponta a mai spus că, toc-mai în contextul acestei inter-venţii, dl Băsescu ar fi avizat noul guvern și ar fi renunţat la obiecţiile asupra schim-bării reglementărilor privind certifi catele verzi. Demersul cancelariilor occidentale este sigur și conţinutul său din de-scrierea dlui Ponta este plau-zibil. Ridică astfel două între-bări, dincolo de contextul în care a intervenit și care îl face logic și potrivit, căci ciondă-nelile politice interne când la graniţa României se întâmplă ce se întâmplă, reprezintă un fel de “ţara arde și baba se piaptănă”, justifi când ex-presia folosită de premier că îndemnul a fost “terminaţi cu prostiile”! Cele două întrebări de fond sunt: 1) se afl ă într-adevăr la adăpost România (desigur ca membru NATO și UE) și, bineînţeles, la adăpost de cine și de anume ce?!; 2) să se mulţumească România cu ceea ce i-a mai rămas, chiar dacă este vorba mai de nimic

din ceea ce i-a lăsat Dumne-zeu?!

1. Adesea în domeniul cu pricina nu se vorbește expli-cit, dar, evident, referirea se face la protecţia faţă de Ru-sia. Personal, nu cred că vre-odată – și istoria o confi rmă – America sau Germania își vor strica relaţiile cu Rusia de dragul României! În orice litigiu, cele două puteri vor găsi cu Rusia un compromis favorabil reciproc și nicicând favorabil României. Alianţele nu pot înlocui o politică inte-ligentă faţă de Rusia și, atunci când nici măcar o asemenea politică nu poate face ceva, poţi fi sigur că nici alianţele nu pot face mai mult. Așa că demersul occidental, perfect logic și potrivit, este mai mult o cerere de fi delitate decât o prezentare de garanţii.

2. În materie de apartenen-ţă economică la UE lucrurile sunt încurcate rău. Protecţia de care benefi ciază România ca membru al UE este mai mult fără obiect! Nu că UE n-ar avea puţinţa sau dorinţa de a proteja România! Este

vorba însă de faptul că Româ-nia, acea Românie economică din componenţa UE, nu prea mai are nimic românesc care să fi e de protejat, căci totul a ajuns la străini, în copioasă majoritate din UE! Dacă, să presupunem, “expansionista” Rusie ar râvni la economia din România, nu românilor ar urma să le smulgă din mână bogăţiile, întrucât au făcut-o alţii deja: rușii ar trebui să ia petrolul și gazele românești de la austrieci, explorările de gaze de șist de la americani, distribuţiile de energie de la nemţi, francezi și italieni, băncile de la austrieci și greci, industria auto de la francezi și americani, pământurile agricole și pădurile de la un-guri, italieni, danezi și arabi, iar industria feroaselor și ne-feroaselor... chiar de la ruși! De la români n-ar mai fi cam nimic de luat. Doar datorii și o administraţie proastă, cvasi-similară cu cea rusească!

Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

(Va urma.)

MESAJUL DE FELICITARE AL AMBASADORULUI EXTRAORDINAR ŞI PLENIPOTENŢIAR AL FEDERAŢIEI RUSE, F. M. MUHAMETŞIN, CU OCAZIA CELEI DE-A 69-A ANIVERSĂRI A VICTORIEI ÎN MARELE RĂZBOI PENTRU APĂRAREA PATRIEI

Dacă Rusia ar râvni la economia din România...

Putin susţine organizarea alegerilor

prezidenţiale în Ucraina şi le cere liderilor

proruşi de la Doneţk să amâne referendumul

Urmare din pag. 1Separatiștii prorușii au anunţat organizarea,

la 11 mai, a unui referendum privind „declararea independenţei” republicii Doneţk, oraș situat în bazinul minier din est, în apropierea frontierei cu Rusia.

Conducerea așa-numitei Republici Populare Doneţk a promis să examineze în regim de ur-genţă posibilitatea amânării referendumului cu privire la statutul regiunii, a anunțat Denis Puși-lin, unul dintre liderii autoproclamaţi, informea-ză Vocea Rusiei.

Criza din Ucraina poate înceta dacă Adminis-traţia de la Kiev oprește operaţiunile militare în estul ţării, consideră președinţia rusă, relatează AFP.

Criza din Ucraina se poate încheia, cu condi-ţia ca Kievul să înceteze operaţiunile militare în estul ţării după amânarea referendumului prevăzut pentru 11 mai privind independenţa „Republicii Populare Doneţk”, autoproclamată, a anunţat miercuri, 7 mai, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin.

Dacă separatiștii proruși ascultă apelul pre-ședintelui rus de amânare a referendumului și „Kievul, la rândul său, încetează operaţiunea militară și adoptă măsuri pentru lansarea unui dialog, atunci aceasta poate scoate Ucraina din această situaţie, care, în prezent, nu face decât să se agraveze”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru site-ul rus Slon.ru, informează agerpres.ro.

„Vladimir Putin vinde iluzii; acest lucru nu mer-ge, pentru că este președintele unei ţări mari”, a declarat Iaţeniuk, citat de agenţia Interfax-Ukraine.

„Ar fi fost mai bine ca președintele rus să se fi informat că niciun referendum nu este progra-mat pe 11 mai în Ucraina”, a adăugat Iaţeniuk.

FLUX

8 MAI 201488F L U XF L U X Opinie

Dacă suntem atenţi la ce se întâmplă cu noi și în jurul nostru, dacă nu sun-tem indiferenţi faţă de soarta noastră, a copiilor noștri, dacă vrem să avem o ţară adevărată, în care să ne simţim bine, ca la noi acasă, sau măcar în oare-care siguranţă, atunci avem datoria să cercetăm starea de lucruri din ţară cât mai atent, și odată acestea afl ate, eva-luate, să le dăm califi carea și numele cele adevărate. Dacă te faci a nu vedea boala, asta nu înseamnă că ai scăpat de ea – dimpotrivă, lăsată de capul ei, nestingherită de nimic, aceasta evolu-ează mai repede și te doboară atunci când îţi este lumea mai dragă.

În momentul de faţă, societatea moldovenească se confruntă cu o mulţime de fenomene negative și pro-bleme nerezolvate: satul lâncezește în întuneric, sărăcie și subdezvoltare, starea mediului rural este acum mult mai proastă decât în perioada sovieti-că, industria naţională încă nu a apă-rut, șomajul este foarte ridicat, exodul populaţiei în afara ţării continuă, și în viitorul apropiat probabil se va înteţi, corupţia în sânul clasei politice și în justiţie a luat proporţii ce ameninţă să dărâme șandramaua încropită din dărâmăturile fostei republici sovie-tice, învăţământul, mai cu seamă cel universitar, făcut de mântuială și lip-sit de o viziune de perspectivă, se afl ă la grea cumpănă, în cultură și știinţă amatorismul și mimetismul ţin locul realizărilor serioase, iar problema cea mai gravă este cea a tineretului, de al cărui viitor în sensul cel mai proza-ic al cuvântului (salariu, masă, casă) nu pare să-i pese nimănui. Unele din aceste probleme au motivaţii obiec-tive: difi cultăţile ce au însoţit crearea noului stat Republica Moldova, ten-siunile interne, inclusiv separatismul etno-teritorial-politic, unele presiuni distructive din afară, în special din partea Rusiei, lipsa experienţei orga-nizatorice și instituţionale, baza foar-te slabă, din trecut, a industriei locale și, în general, un patrimoniu material naţional foarte sărac ș.a. Dar acești factori nu poartă răspundere pentru brambureala din discursul public, nu pot explica de ce avem o clasă politică atât de coruptă, primitivă și irespon-sabilă, de ce promovarea în funcţii de răspundere și, în general, în structuri-le de stat ignorează profesionalismul, ghidându-se doar de interese de clan, de nepotism sau, pur și simplu, se face contra plată, de ce știinţa a murit, iar cultura se reduce în cel mai fericit caz la activităţi concertistice mai mult sau mai puţin inspirate, în care rolul sta-tului e mai puţin decât minimal, de ce învăţământul este lăsat de izbeliș-te, iar cadrele didactice sunt atât de marginalizate, inclusiv material, de ce majoritatea absolută a populaţiei tră-

iește în sărăcie sau fuge în străinătate pentru a scăpa de această nenorocire, în timp ce o minoritate de profi tori își etalează destrăbălarea prin case prea mari și prea scumpe, în ţară și în stră-inătate, prin fi rme profi tabile, acasă și peste hotare, mașini de lux, conturi substanţiale în bănci, aici și aiurea, etc., etc. Întrebări fără răspunsuri.

Evident că nerăspunsurile trezesc nemulţumiri, supărări și necazuri. Poate că necazurile și chiar disperarea nu ar fi atât de supărătoare dacă nu ar ţine locul speranţelor foarte mari, pe care lumea le-a avut în ajunul procla-mării independenţei Republicii Mol-dova. Marele entuziasm popular de la sfârșitul anilor ‚80, materializat în frec-vente și foarte populate mitinguri, de-monstraţii, în cele mai variate luări de atitudine ale tuturor grupurilor sociale și profesionale, încununate cu marile adunări naţionale din 27 august 1989 și 27 august 1991, părea să fi e expresia credinţei unei lumi care a fost ţinută un amar de vreme în genunchi, umi-lită, nedreptăţită, neascultată, mereu înfricoșată, că, în sfârșit, a ieșit la lumi-nă, la un drum ce o va duce spre o via-ţă civilizată sau măcar la un trai drept și scutit de lipsuri și umilinţe. A trebuit să treacă doar câţiva ani pentru a se convinge că s-a înșelat amarnic. Drept urmare, entuziasmul s-a stins cum se stinge mucul din ţigară, vorba cânte-cului. Și odată cu asta lumea aceea en-tuziasmată de credinţa în idealuri mari a dispărut, fi ind înlocuită de o lume în care frumoasele și înălţătoarele spe-ranţe de altădată nu își mai au locul, o lume din două lumi: una foarte nu-meroasă, complet decepţionată, neîn-crezătoare în nimic (exceptând, poate, pe Dumnezeu), bucuroasă să-și poată duce cumva zilele de azi pe mâine, și alta complet străină de aceasta, boga-tă, ghiftuită, la care locul idealurilor îl ţin banii, burta umplută mereu cu toa-te bunătăţile pământului și tot felul de alte satisfacţii materiale.

Starea actuală a Republicii Moldo-va, ce se regăsește în unele fenomene bune, dar, din păcate, și în destul de multe rele, despre care mărturisesc anumite sarcini neonorate și grave probleme nerezolvate, plus un noian de întrebări fără răspunsuri, nu poa-te fi caracterizată doar prin câteva trăsături de condei. Se cer multiple observaţii stăruitoare, echilibrate și obiective, adică sincere și corecte, bazate exclusiv pe realităţi, nu pe de-ziderate și simpatii, nu pe patriotism ieftin și „intenţii frumoase”. Nu zic că ar lipsi cu totul analizele și observa-ţiile privind starea actuală a ţării, dar, pe lângă că sunt rare, acestea de obi-cei se străduiesc să fi e cu orice preţ „patriotice”, „încurajatoare”, ceea ce le face să ignore de multe ori problemele

reale, orientând lumea pe căi „pardosi-te cu lumină” ce duc direct în paradis. Departe de mine pretenţia că aș fi un foarte bun cunoscător al situaţiei ac-tuale a Republicii Moldova, sub toate aspectele, și totuși, mă văd îndemnat să încerc a formula o viziune proprie asupra acestei chestiuni. Evident, fără pretenţii de guru și fără încrederea că observaţiile și gândurile mele ar putea fi cele mai inspirate și aducătoare a so-luţiilor celor mai bune pentru fenome-nele abordate. E vorba doar de niște refl exii subiective în baza observaţiilor atente și îndelungate asupra realităţi-lor din ţara noastră din ultimul sfert de veac. De altfel, cunoscând din proprie experienţă cam cât de mare este la noi interesul pentru astfel de demersuri, nu-mi fac nicio iluzie că refl exiile mele ar putea deveni un subiect foarte citit și discutat.

Pâinea cea de toate zileleCel mai mare handicap cu care se

confruntă această ţară este asigurarea unui trai cât de cât normal pentru cetă-ţenii ei de rând: conform sondajelor de luna trecută, 75 la sută din populaţia RM nu are asigurat un trai decent. Am zis „cetăţeni de rând” deoarece pentru cei din structurile puterii de stat, pen-tru cei din sfera (ne)dreptului, pentru cei din mediul de afaceri, curate și mai puţin curate, o astfel de problemă nu există, ba dimpotrivă, aceștia o duc destul de bine, iar o bună parte din ei chiar sfi dător de bine. Marele noroc al tuturor conducerilor pe care le-a avut Moldova în ultimii 20 de ani constă în faptul că sute de mii de moldoveni au plecat la muncă peste hotarele ţării și astfel statul a câștigat de două ori: o dată că prin această emigrare forţată, dictată de lipsa mijloacelor de existen-ţă acasă ale migranţilor, a fost evitată o confruntare foarte periculoasă între aceștia și stat, și a doua oară că banii câștigaţi de moldoveni în străinătate au constituit o importantă sursă de alimentare a pieţei moldovenești, care a fost, totodată, și un mijloc suplimen-tar de asigurare a păcii sociale în ţară. Anul trecut remitenţele, mai bine zis, transferurile din străinătate pentru persoanele fi zice din ţară, au consti-tuit peste 1,6 mlrd. de dolari. Se știe însă că aceasta e doar o parte, și, de fapt, cea mai mică, a banilor câștigaţi de migranţii moldoveni în străinătate, deoarece sumele cele mai mari ajung în ţară pe alte căi, în special fi ind adu-se personal de către aceștia. Dacă cei circa 700 de mii de migranţi ar trimite-aduce acasă doar câte 500 de euro în fi ecare lună, iar mai puţin nu se poate, asta înseamnă că anual în Moldova vin din această sursă cel puţin patru mili-

arde de euro, ceea ce e de trei ori mai mult decât bugetul de stat al Republicii Moldo-va și ceva mai puţin de jumătate din pro-dusul intern brut al ţării. În același timp, mai ales în ultima vreme, drept urmare a creșterii interesului Occidentului faţă de Republica Moldova, guvernul moldove-nesc ia împrumuturi și primește ajutoare bănești de la anumi-te instituţii fi nanciare internaţionale și de la unele guverne, mij-loace care, cu excep-ţia a ceea ce se face dispărut sub diferite forme, sunt folosite

pentru rezolvarea unor importante probleme sociale. Împrumuturile însă au creat o mare problemă a datorii-lor, care alcătuiesc 6,6 mlrd. de dolari, ceea ce e de aproape 3,5 ori mai mult decât bugetul de stat al ţării și consti-tuie 83,4% din PIB. O ţară care trăiește pe datorie nu poate fi considerată ţară adevărată.

Este evident că dacă nu ar fi existat aceste surse bănești, în special cele rezultate din munca moldovenilor în străinătate, Republica Moldova ar fi dat faliment demult. Deoarece economia ei, care nu dispune de so-lide baze productive, fi ind orientată aproape exclusiv spre consum, nu poate asigura funcţionarea normală a întregului mecanism social. Conform datelor statisticii ofi ciale, economia ţării ar fi avut anul trecut o creștere de 8%, deci, dacă ar fi să credem acestor povești (statistica ofi cială întotdeau-na minte), Moldova se dezvoltă mai repede și mai bine decât Germania, China și alte mari economii ale lumii. Dar partea cea mai interesantă a aces-tei informaţii ofi ciale abia urmează: creșterea a fost asigurată în principal de agricultură. Nu poţi să nu te întrebi: când știm în ce hal se afl ă agricultura noastră, când știm că cea mai mare parte a forţei de muncă de la sate se afl ă în străinătate, când știm că gospo-dăriile ţărănești sunt extrem de săra-ce, când știm că bani pentru agricultu-ră nu sunt, cum e posibil ca aceasta să asigure un ritm atât de înalt de creș-tere economică? Cea mai mare parte a producţiei agricole aparţine micilor gospodării ţărănești, dar acestea sunt atât de sărace, că, de fapt, nici nu pot fi numite gospodării. Este adevărat că o bună parte a producţiei acestor gos-podării de subzistenţă ajunge pe pia-ţă, dar acesta este un comerţ făcut în disperare, deoarece, în cazul de faţă, producţia este ruptă de la gura fami-liei, a copiilor, pentru a obţine un ban, câtă vreme ţăranii se afl ă în lipsă acută și permanentă de bani.

Cele câteva date menţionate mai sus arată cât se poate de clar impasul economic în care se afl ă Republica Moldova, situaţia de criză nesfârșită. Faptul că pe străzile Chișinăului pot fi văzute mai multe mașini de lux decât la Roma, Paris sau Berlin, că aici pe un kilometru pătrat sunt mai multe vile proaspăt construite și mai scumpe decât în cele mai multe orașe euro-pene, de aici nu rezultă deloc că eco-nomia Moldovei ar fi în creștere și că populaţia ei ar trăi foarte bine. Luxul și opulenţa din anumite sectoare ale Chișinăului și din împrejurimile lui nu sunt dovezi ale creșterii economice, ci dimpotrivă, mai degrabă o sfi dare a imperativelor unei astfel de creșteri,

o mărturie a îmbogăţirilor nemotiva-te economic, în marea lor majoritate realizate prin furt, așa cum prea bine se știe, și, totodată, prin ignorarea completă a rolului economic și social al banului, o mostră a lipsei totale a spiritului gospodăresc, rod al pornirii nestăvilite și iraţionale de poziţiona-re cât mai sus spre vârful piramidei sociale. Cazul procuroarei Neaga este simptomatic. Pare un caz patologic, și chiar este, dar el îi vizează, în aceeași măsură, pe toţi ceilalţi, foarte nume-roși, care au făcut averi ilicite: jude-cători, procurori, avocaţi, miniștri, de-putaţi, demnitari de rang înalt și mai puţin înalt de peste tot unde aceștia se afl ă: Centrul (corupt) de luptă îm-potriva corupţiei, Președinţie, depar-tamente și agenţii, partide, primării, poliţie etc., etc. Nici unul din oamenii aceștia nu a trăit în sărăcie înainte de a-și ridica cu toţii vile care de care mai mari și mai provocatoare, de a se înţoli cu multe alte averi la ei acasă, dar și în ţări străine, însă dorinţa oarbă de a se vedea cât mai bogaţi, cât mai invidiaţi, cât mai sus peste lumea de rând, de a se putea compara cu cei mai mari și mai tari, i-a îndemnat să fure fără frică cât mai mult cu putinţă, să-și etaleze sfi dător rodul furtului și, pe deasupra, să o facă în convingerea că procedea-ză corect și că, prin urmare, nu poate să le fi e reproșat nimic. Hoţi și bandiţi onorabili.

Oricât ne-ar părea nouă, oamenilor normali, această situaţie degradantă și reprobabilă, oricât am fi noi con-vinși că astfel de fapte trebuie stârpite și pedepsite cu toată asprimea legii pentru a evita efectele lor contagioa-se asupra mentalităţii și comporta-mentului cetăţenilor, în realitate, chiar dacă poate părea de necrezut, atitu-dinea societăţii nu este în acest caz nici pe departe cea a revoltei fi rești a spiritului justiţiar. Lumea aproape că s-a împăcat cu acest fenomen antiso-cial, criminal, mai că îl socotește fi resc, normal, ba chiar are – cel puţin uneori, cel puţin în anumite situaţii – un fel de respect faţă de îmbogăţiţii prin fra-udă, prin tâlhării, prin sfi darea făţișă a legilor, a intereselor societăţii și ale cetăţenilor, sunt admiraţi pe la tele-viziuni, prin reviste, pe oriunde pot fi văzuţi etalându-și furtul și mârlănia. La un moment dat, cineva, un om de altfel destul de bine intenţionat, după ce ajunsese să se vadă dezamăgit că proaspetele averi agonisite prin furt nu mai pot fi declarate în afara legii, își exprima speranţa că din această mare fraudă ar putea rezulta un mare folos: că pe această cale, chiar dacă ilegală, fi e și criminală, ar putea să se dezvol-te spiritul de proprietar privat, să se pună bazele proprietăţii private, ca temelie, nu-i așa, a societăţii libere. O, sancta simplicitas! Deci, nu există mo-tive serioase să fi m supăraţi pe acești oameni, dimpotrivă, lăsaţi-i să fure cât mai mult, ba, dacă puteţi, daţi-le și o mână de ajutor, aduceţi-vă aportul propriu la cât mai grabnica îmbogăţi-re a pungașilor, borfașilor, raiderilor, contrabandiștilor, practicanţilor de racket, bandiţilor, trafi canţilor de tot soiul de mărfuri ilicite, delapidatorilor averii publice, escrocilor și jefuitorilor de toate categoriile și de orice speţă, a judecătorilor, procurorilor și avocaţi-lor corupţi, în sfârșit, a oricărui individ ce și-a făcut din furtișag o meserie, pentru că, nu-i așa, numai astfel veţi contribui personal la dezvoltarea în iubita dvs. patrie a spiritului de pro-prietar și întreprinzător, care într-un viitor ce, iată-iată, se iţește de peste zare va face din săraca astăzi RM o ţară înfl oritoare, o oază a bunăstării tutu-rora, nu numai a hoţilor.

Tânguirile lui Ioan fără de ţarăTânguirile lui Ioan fără de ţarăComplezenţa aduce prieteni,

adevărul naște ură. Terenţiu

De la 1991 încoace, mereu ne-am tot întrebat dacă avem ţara noastră, ţara în care să ne simţim bine, să nu ne lipsească minimul necesar de trai, treburile să meargă strună, în ţară și la fi ecare dintre noi, viitorul să se arate sub toate aspectele promiţător, să fi e ordine în ţară, fi ecare să-și facă datoria așa cum scrie la carte, astfel ca ţara să prospere și toată lumea să fi e mulţumită. Și de fi ecare dată ade-vărata stare de lucruri nu a vrut să fi e îngăduitoare cu noi, nu a vrut să ne dea motive sigure că putem fi liniștiţi și încrezători în viitorul nostru, al copiilor noștri și al ţării noastre. Tare nu vreau să par un Zoil prea subiectiv, un cârtitor mereu căutător de gâlceavă, de nod în papură, cum se zice în popor. Dar dacă lucrurile nu merg tocmai bine, pentru aceasta nu poate fi făcut vinovat cel care atrage atenţia la o astfel de situaţie. Ca și cum regele ar fi fost văzut în pielea goală numai pentru că asta a spus-o un băieţel oarecare, în realitate el (regele) fi ind îmbrăcat în hainele cele mai scumpe și mai frumoase.

8 MAI 2014 99 F L U XF L U XOpinie

Despre aşa-zisa clasă politicăAm scris „așa-zisa” pentru că, de

fapt, la noi nu există o astfel de clasă. O clasă politică înseamnă o categorie de profesioniști de elită în probleme-le ce vizează organizarea și funcţio-narea statului și a societăţii, aceasta presupunând o viziune sufi cient de articulată și de limpede și, mai ales, o experienţă consacrată în aceste dome-nii. Evident, la noi nu poate pretinde la așa statut nicio grupare politică. Se poate admite cu oarecare rezervă că există doi-trei, poate chiar trei-patru, oameni politici cunoscători ai vieţii politice și capabili să se orienteze co-rect în această sferă, dar de aici până la adevărata clasă politică e mult prea departe.

Adevărata fi zionomie a „clasei poli-tice” moldovenești poate fi observată în Parlament. La modul general, toată adunătura de acolo se împarte în două grupuri mari: cea de la putere și cea din opoziţie. Fiecare din ele acţionea-ză ca un tot întreg, ca o echipă solida-ră cu ea însăși, numai că, în general, în sens negativ. Acolo, dar bineînţeles și în afara Parlamentului, nu există po-liticieni, ci numai facţiuni politice. Nu s-a observat vreodată ca cineva de la vreun partid să se prezinte în Legisla-tiv sau oriunde în societate cu un pro-iect politic propriu de reală valoare, cu o lăudabilă idee sau iniţiativă politică, socială, culturală etc. proprie, astfel ca despre el să se poată spune că este un adevărat politician, un om conștient că este purtătorul de cuvânt al popo-rului și mai ales că este responsabil pentru orice faptă a sa în faţa popo-rului. Dimpotrivă, fi ecare deputat nu este mai mult decât o piesă oarecare într-un mecanism care se cheamă partid, drept care piesa acţionează docil, automat și anonim întru execu-tarea ordinelor liderului de la partid. Din această cauză, în Parlament sunt votanţi, dar nu și personalităţi politi-ce. Impresia pe care o produce com-portamentul celor două grupări din Parlament este aceea a două turme, una reprezentând guvernarea, iar alta opoziţia, fi ecare acţionând sub auto-ritatea gârbaciului liderilor de partid. Singura trăsătură care subliniază „per-sonalitatea” acestor turme este îndâr-jirea cu care se confruntă între ele, de regulă, primitiv și pe chestiuni minore, nu arareori în limbaj de mahala sub-urban, este pornirea nemotivată, ira-ţională, de a nu fi niciodată de acord între ele, indiferent de ce se discută. În rest, o masă informă, incoloră (nu și întru totul inodoră), în bună parte in-sipidă și, mai ales, greu califi cabilă ca principal organism de stat, din cauza fi zionomiei sale politice și intelectuale neîmplinite, confuze, dubioase, a pre-carităţii echilibrului său politic, a lipsei unei viziuni comune clare, realiste, asupra prezentului și viitorului RM. Și asta se întâmplă în situaţia în care Par-lamentul are, în sfârșit, un președinte, după mine, destul de bun: instruit, educat, efi cient.

Care este statutul politic, intelec-tual, cetăţenesc și moral al unui de-putat, al omului politic din Moldova, în general, o demonstrează cel mai bine faptul cumpărării deputaţilor din unele facţiuni de către adversarii lor politici și de afaceri. Aspectul cel mai interesant al acestei afaceri murdare e faptul că pentru realizarea ei nu este nevoie de eforturi prea mari, întrucât cei care urmează să fi e cumpăraţi sunt pregătiţi sufl etește pentru aceasta cu mult înainte ca cumpărătorii să avan-seze vreo propunere, altfel spus, aceș-tia sunt mereu disponibili, așa precum disponibile sunt întotdeauna persoa-nele care își vând trupul pentru plăce-rea altora. O vreme au fost semnalate unele informaţii, rămase, după câte știu, neverifi cate, după care în timpul derutei politice provocate de regreta-

bilele evenimente din 7 aprilie 2009 unii dintre deputaţii comuniști de frunte ar fi vizitat repetat Ambasada SUA de la Chișinău. Există suspiciuni că ar fi cerut sume mari, foarte mari, de bani în schimbul plecării din partid. Dacă va fi fost așa, atunci ne putem da seama ce impresie a putut provoca un asemenea comportament asupra americanilor: această ocazie le-a oferit posibilitatea să vadă mocirla pe care o prezintă viaţa politică din Moldova și cât de problematică este realizarea aici a unei adevărate reforme politice. Cât este de real acest episod, vom afl a poate mai târziu. În schimb este foarte bine cunoscut fenomenul coruperii unui mare număr de deputaţi comu-niști, cu începere de la Lupu, Țurcan și Stepaniuc și terminând cu Sârbu. Nu știm cu siguranţă dacă dezertarea acestora a fost plătită cu bani și ce sume a primit fi ecare dintre transfugi. Prinderea recentă de către CNA a doi indivizi care erau pe punctul de a da 250 de mii de dolari unui deputat ca acesta să plece din fracţiunea sa arun-că oarecare lumină asupra chestiunii privind sumele primite de transfugi. Dacă pentru un anonim ca Arhire des-pre care s-a spus că ar putea fi cel vi-zat de ultima tentativă de cumpărare a deputaţilor, cumpărătorul era gata să dea 250 de mii de dolari, atunci ne dăm seama că pentru deputaţii cu anumită infl uenţă sau chiar cu mul-tă infl uenţă în partidul comuniștilor, cum au fost Lupu, Țurcan, Stepaniuc, Grecianîi, Dodon, Mișin ș.a., s-au jertfi t sume mult mai mari. În mediile puterii și în imediata ei vecinătate se cunoaș-te că un personaj ce ocupă un post foarte înalt a primit de la un bogătaș foarte interesat de ceea ce se întâm-plă în Parlament și Guvern o jumătate de milion de euro, pe care a dat-o la partid pentru ca membrii acestuia să-l susţină la ocuparea funcţiei respecti-ve. Se pare însă că în anumite cazuri s-a putut opera cu sume și mai mari.

Dar aspectul cel mai important al acestei afaceri nu sunt banii care s-au dat și s-au luat, ci faptul în sine al co-ruperii deputaţilor, pentru că de aici rezultă două concluzii extrem de prin-cipiale. În primul rând, că cei cumpă-raţi nu aveau vreo legătură serioasă cu formaţiunea din care au făcut parte, de exemplu doctrinară, convingeri și aspiraţii comune cu ceilalţi membri ai partidului, intenţia de a lucra pentru ţară, pentru alegători prin intermediul tribunei, al potenţialului uman și al al-tor mijloace ale acelui partid. (Trec aici peste faptul că la noi nu există partide care chiar ar vrea să facă ceva pentru ţară și pentru populaţie în temeiul realizării unei doctrine.) În al doilea rând, și acesta este aspectul cel mai important și cel mai trist al fenomenu-lui, transfugii cumpăraţi sunt cea mai elocventă dovadă că aceștia au intrat în politică nu pentru că ar fi avut vreo chemare pentru aceasta, că ar avea niște calităţi mai deosebite care i-ar face potriviţi pentru o astfel de acti-vitate, ca să nu mai vorbim despre da-toria lor faţă de cetăţenii care i-au ales să lucreze pentru ei anume în partidul din care au făcut parte. Bineînţeles că nu, nimic din toate acestea, interesul lor a fost din capul locului cu totul al-tul, unul foarte precis și foarte simplu: să facă bani, să se îmbogăţească.

Fenomenul acesta încă nu ar fi atât de grav, deși, indiscutabil, e o mostră spectaculoasă de ticăloșie, dacă s-ar fi petrecut doar în sânul partidului comuniștilor. Gravitatea adevărată a acestuia e că el semnalează o situa-ţie oarecum generalizată. Chiar dacă nu în aceeași proporţie, fenomenul a afectat și partidele de la guvernare. E vorba de dezertarea de la PLDM a de-putaţilor Tănase, Nagacevschi și Go-dea, care, tot așa ca în cazul primelor dezertări de la comuniști, făceau par-te din conducerea partidului, ceea ce semnalează același procedeu și același

scop: demolarea formaţiunilor prin distrugerea conducerii acestora. Nu mai puţin interesant este cazul Par-tidului Liberal, deși acolo coruperea și, respectiv, încercarea de distrugere s-a făcut altfel, îmbrăcând forma amă-gitoare a revoltei interne, deschise, împotriva liderului scandalagiu, au-toritar și ușor dezechilibrat câteodată. Evident, Ghimpu nu are niciun fel de calităţi de lider politic, cel mai mare neajuns al său fi ind incapacitatea de a lucra cu oamenii, dar când dau buzna să smulgă scaunul de sub el niște in-divizi cu care avea o înţelegere să facă împreună niște lucruri importante și pe care anume el i-a așezat în fruntea bucatelor, ei neavând niciun merit și nefăcând niciun efort pentru a ajunge acolo, comportamentul acestora în ni-ciun caz nu poate fi considerat corect. Lovitura dată de aceștia ar mai putea cumva avea o justifi care, dacă ar fi vizat reformarea partidului pentru ri-dicarea efi cienţei și ponderii sale po-litice, numai că cei care au înscenat-o nu aveau calitatea să o facă. Cam cât ar cântări, politic și intelectual, Mari-nuţă, Arhire sau Bodrug, ce fel de li-deri politici pot fi Saharneanu și Ana Guţu? Pe cât de pofticioși, pe atât de puţin merituoși, pe cât de vanitoși, pe atât de găunoși. Indiscutabil, Hadârcă este un nume bine cunoscut, dar știe toată lumea că nu are har și nici fi re de lider politic. Lipsa aproape completă de priză la alegători a formaţiunii ar-tifi ciale și inutile, încropită de aceștia, așa cum au arătat sondajele sociologi-ce, demonstrează că nu poate fi vorba de o iniţiativă politică serioasă și in-dependentă, ci de o acţiune inspirată, ghidată și susţinută, moral și material, de cineva care a avut interesul să dă-râme PL-ul și personal pe Ghimpu. Deci, avem tot o corupere, dar gândită și realizată altfel de cum s-a procedat cu activiștii comuniști și cu persoane-le din conducerea PLDM. Între altele, îndată după această afacere, câţiva dintre demolatorii PL-ului, probabil cei mai activi și mai interesaţi, au fost înscăunaţi, drept recompensă pentru „istorica” lor ispravă, în funcţii impor-tante din Parlament. Nu a zis rău cel care a zis că politica corupe, numai că această zicere nu explică de ce unii pot fi corupţi, iar alţii nu. Adevărul e că unii, după toate aparenţele, foarte pu-ţini, sunt incoruptibili prin însăși na-tura fi rii lor, pe când alţii, din păcate, cei mai mulţi, sunt predispuși genetic pentru asta. Ceea ce face ca oamenii care par foarte cumsecade până să ajungă în politică să se schimbe brusc în sens invers, cum numai simt mirosul banilor și al tuturor benefi ciilor ce pot rezulta din afl area lor acolo, se explică, așa cum zicea nu mai ţin minte cine, prin faptul că la aceștia „se trezesc instinctele sălbatice ce au zăcut până atunci în adormire”. Unii dintre trans-fugii comuniști, care în 2009 vizitau Ambasada SUA, se recomandau drept reformatori, la fel ca cei care au scin-dat Partidul Liberal.

Din aceste câteva observaţii rezultă cât se poate de limpede că partidele din RM sunt instabile, nu se fondează pe un nucleu bine închegat de tova-răși de luptă ce ar fi uniţi de același crez și de hotărârea nestrămutată de a realiza aceleași obiective, că sunt, mai degrabă, niște formaţiuni de con-junctură, adunături de oameni întâm-plători, aduși acolo în majoritatea ca-zurilor, dacă nu întotdeauna, exclusiv de dorinţa de căpătuială. Evident, nu este întâmplător că în sondajele socio-logice, partidele, împreună cu justiţia, sunt instituţiile cu cea mai proastă re-putaţie.

După o nefericită experienţă politi-că de aproape un sfert de veac, chiar și oamenii cu puţină instruire au ajuns să-și dea seama că nu există niciun partid care să le exprime interesele. Câtă vreme fi ecare partid se prezintă și se apără doar pe sine, acţionând în-

totdeauna împotriva voinţei majorită-ţii populaţiei, asta înseamnă că fi ecare membru de partid este, în esenţă, un inamic public, care spune mereu una și mereu face alta, este un individ spe-cializat în înșelarea permanentă a ce-tăţenilor.

Acolo unde partidele sunt inconsis-tente, cum e cazul nostru, sau chiar lipsesc, cum a fost pe cea mai mare durată a istoriei, rolul de factor politic hotărâtor revine unor persoane apar-te: șefi lor de stat, de guvern, liderilor spirituali sau conducătorilor unor mari mișcări populare. Primele persoane care s-au afl at în fruntea Republicii Moldova, din 1990 încoace, sunt bine cunoscute de toată lumea. Snegur a fost dezorientat, nehotărât și moftu-ros, multă vreme incapabil să se deba-raseze de nostalgiile proruse și proso-vietice, refractar orientării românești a Republicii Moldova. Lucinschi – nese-rios, în plus cu puternice și constante refl exe fi loruse și românofobe. Voro-nin este, mai degrabă, rus decât mol-dovean, dar nu-i pot fi refuzate anumi-te calităţi de lider politic. Dacă ar ţine cu adevărat la moldoveni și la Moldo-va (fără ca numaidecât să se recunoas-că român), dacă nu ar fi atât de depen-dent, sufl etește și politic, de Moscova și ar mai fi și ceva mai instruit, ar putea fi considerat cel mai bun șef de stat pe care l-am avut până acum, fără să fi e, totuși, chiar ceea ce ne trebuie. Despre președintele Timofti nu e deloc ușor să vorbești. Se pare că, din fericire, nu pot fi puse la îndoială convingerile sale ro-mânești, iar ca om, așa cum am mai spus, pare a fi foarte cumsecade, dar nu este potrivit pentru funcţia în care se afl ă. Din păcate, cei care l-au plasat acolo, împreună cu cei care îl înconjoa-ră și profi tă din plin de acest statut, au reușit să-l convingă să se ia în serios, dar acest sprijin nu i-a adus și ceea ce îi lipsește cel mai mult și de ce are nevoie cel mai tare: cunoștinţele și ex-perienţa corespunzătoare, și, mai ales, caracterul cerut de o astfel de poziţie. De altfel, conform ultimelor sondaje sociologice, circa 66% din populaţie îl apreciază negativ, ceea ce e mult pes-te cât ar fi fost nevoie pentru a-l face să se gândească și el, și alţii pentru el, dacă stă bine acolo unde se afl ă. Din-

tre toţi premierii pe care i-am avut, doar Druc și Muravschi merită toată stima. Cel dintâi a fost corect, bine in-tenţionat, promotor neînfricat al valo-rilor românismului, dar zăpăcit și prea încrezut. Cred că plecarea sa defi niti-vă în România a fost o mare greșeală. Cel de-al doilea a fost competent, mai ales în problemele economice, patriot adevărat, fără însă să se dea în specta-col, independent din punct de vedere politic, dar insufi cient de hotărât și de insistent. Un lider politic trebuie să fi e o personalitate puternică ce se impu-ne prin inteligenţă, insistenţă, spirit organizator, iniţiativă, dar nu mai pu-ţin prin respect necondiţionat faţă de oameni, prin urmărirea permanentă a interesului acestora și satisfacerea lui la cotele cele mai înalte cu putin-ţă, prin dorinţa nedisimulată de a sta la cumpăna dreptăţii și de a lupta cu toate puterile împotriva fărădelegii sub orice formă, de a veni totdeauna în ajutorul celor slabi și neajutoraţi ș.a. Dintre toţi activiștii politici care s-au manifestat mai mult sau mai puţin ple-nar în RM în ultimul sfert de veac, cel mai mult s-ar putea apropia de acest model, fără să întrunească însă toate calităţile, Iurie Roșca. Nu urmăresc nici pe departe să-l fl atez, nu e vorba aici de nicio laudă, am spus întotdeauna ceea ce am crezut despre el, nu neapă-rat lucruri bune, mai degrabă, dimpo-trivă. În cazul de faţă este vorba, pur și simplu, de o constatare bazată pe fapte reale, pe care nimeni nu le poate nega. El într-adevăr a demonstrat că poate fi un lider puternic, întrunind primele patru trăsături ale modelului descris mai sus. Nu a existat în viaţa politică de la noi un lider mai inteli-gent și mai energic decât el. Nu este deloc greu să ne dăm seama că dacă ar fi intrat la ultimele alegeri în Parla-ment, ar fi acum prima persoană, în cel mai rău caz, una din primele persoane ale conducerii ţării sau liderul în fapt al opoziţiei. Dar, așa cum demonstrează istoria, liderii cei mai inteligenţi sunt uneori și cei mai iraţionali. Caractere-le slabe și inteligenţele sărace nu sunt capabile de greșeli grave, dar nu pot produce nici fapte mari.

Ion ŢURCANU(Va urma.)

8 MAI 20141010F L U XF L U X

Vizita cancelarului Angela Merkel

la Washington a fost o întâlnire de

criză, cum ambii politicieni rar mai

trăiseră. Politica de până acum apli-

cată în spinoasa chestiune rusească a

eșuat dramatic, iar Putin pune în dis-

cuţie ordinea stabilită după război.

În vreme ce situaţia din Ucraina

ia o amploare din ce în ce mai ame-

ninţătoare, scandalul generat de

interceptările NSA continuă să sape

la fundamentul transatlantic. Fără

îndoială, cancelarul german și pre-

ședintele american se afl ă în faţa ce-

lei mai mari provocări de la căderea

Zidului Berlinului încoace.

În mod surprinzător, scandalul

NSA a jucat un rol mult mai mare

în cadrul acestei vizite a lui Merkel,

lucru deloc pe placul gazdei. În faţa

presei, la oră de maximă audienţă,

Obama și Merkel au vorbit însă și

despre alte lucruri.

„Dialogul cibernetic”, monedă de împăcareBunăoară, așa-numitul „cyber-di-

alog” între Statele Unite și Germania

a fost consolarea de care Angela

Merkel avea nevoie pentru a putea

pleca acasă fără jenă. Nu, un acord de tip „no-spy” nu va exista între cele două ţări, ceea ce înseamnă că diferenţele de opinie în privinţa sfe-rei private online vor dăinui.

În actualul context politic, perico-lele sunt mari, mai ales că, nici după întâlnirea Merkel-Obama, nu este clar în ce măsură relaţiile germano-americane vor depăși cu bine viitoa-rele probe de foc la care vor fi supu-se. Iar criza din Ucraina adâncește această dilemă.

Pe de altă parte, Merkel și Oba-ma au transmis Moscovei un mesaj de unitate, reafi rmând importanţa vitală, decisivă, pe care o vor avea alegerile prezidenţiale ucrainene din 25 mai. Dacă Putin va continua până atunci să destabilizeze ţara și să împiedice desfășurarea scrutinu-lui, Europa și SUA sunt pregătite să impună un nou set de sancţiuni îm-potriva Rusiei.

Însă tocmai acest capitol este bu-toiul de pulbere al confl ictelor tran-satlantice. Sancţiunile nu sunt un scop în sine, au afi rmat, la unison, Merkel și Obama. În fapt, declaraţiile celor doi nu sunt decât un compro-mis formal.

Acuzaţii la adresa Angelei MerkelOr, acest lucru arată cam cât de

puternic a fost clătinată încrederea reciprocă în urma dezvăluirilor pri-vind interceptările NSA.

În America, încă înainte de vizita doamnei Merkel, cercuri apropiate lui Obama începuseră să manifeste neîncredere și nerăbdare la adresa germanilor neiubitori de sancţiuni.

Mai mult, comentatori politici ex-trem de serioși din SUA nu s-au sfi it să o acuze pe Angela Merkel că apli-că o politică de tip „appeasement” (liniștire, calmare – n.n.) în relaţia cu Vladimir Putin.

O atare acuzaţie nu sare departe de atacurile vitriolante ale senato-rului republican John McCain, care a acuzat-o pe Merkel nu doar că nu are stofă de lider, ci și că este sclava industriei, catalogând aceste lucruri drept „penibile” și „o rușine”.

Diferenţe de mentalitateSe pare că americanii sunt pe de-

plin încredinţaţi de efectele sancţiu-nilor și forţează o și mai generoasă deschidere a robinetului cu pedepse pentru Putin. În defi nitiv, americanii nu au nimic de pierdut, de vreme ce comerţul lor cu Rusia este irelevant.

Însă pe bună dreptate, cancela-rul Merkel se opune acestei presiuni americane, știind cu siguranţă că economia germană ar suferi masiv în cazul înăspririi și mai accentuate a sancţiunilor antiruse.

Tocmai de aceea, înainte de orice, Merkel dorește o inversare a priori-tăţilor. Pentru ea, important nu este

ca Rusia să plătească un cost din ce în ce mai mare pentru încălcarea dreptului internaţional, așa cum nici pedepsirea lui Putin nu este cea mai mare prioritate, în pofi da a ceea ce exprimă o parte a presei americane.

Strategie, nu sancţiuniPe fondul escaladării confl ictului

cu Rusia, politicienii din vestul Eu-ropei vor mai degrabă să își păstre-ze cumpătul și să judece situaţia la rece. Sancţiunile nu înlocuiesc acţi-unile politice.

Or, prima prioritate politică în mo-mentul de faţă este întocmirea unei politici europene comune, care să stabilească modul în care se va discu-ta în viitorul cu vecinul de la Răsărit.

Despre acest lucru, Obama a vorbit extrem de puţin, însă nici Merkel n-a insistat. Totuși, într-un fi nal, Obama a declarat în cadrul conferinţei de presă de la Casa Albă că Rusia are interese legitime în ve-cinătatea sa.

Rol cheie al GermanieiÎn noua politică externă globală

și de siguranţă, Germania reprezin-

tă principalul partener al americani-

lor. Acest lucru este valabil inclusiv

în negocierile privind o zonă tran-

satlantică de comerţ liber, subiect

afl at într-un oarecare con de umbră,

în pofi da aducerii sale în discuţie

de către Angela Merkel în discursul

susţinut la Camera de Comerţ din

SUA.

Pentru Obama, Angele Merkel

este conducătorul incontestabil al

Europei. Tocmai de aceea, preșe-

dintele american a încurajat-o pe

aceasta să își manifeste și mai ferm

calităţile de lider.

Așadar, mesajul este clar: totul

depinde de Angela Merkel. În astfel

de vremuri, probabil mai mult decât

își dorește ea însăși.

Gero SCHLIESS

Sursa: Deutsche Welle

Angela Merkel a mers la Washington în vremuri de criză. În pofi da tonu-lui călduros al celor doi lideri, SUA și Germania continuă să privească diferit chestiunea sancţi-unilor împotriva Rusiei.

Externe

China va depăși Statele Unite în acest an, devenind cea mai mare economie la nivel global în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, în timp ce India s-a instalat deja pe locul al treilea, devansând Japonia, potrivit unui raport al Programului Interna-ţional de Comparaţie al Băncii Mondiale.

Estimările iau în considerare cursurile de schimb valutar și preţurile, comparaţia fi ind efectuată la paritatea puterii de cumpărare, care măsoară „valoarea banului” în fi ecare ţară.

La nivelul anului 2011, economia Chinei reprezenta deja 87% faţă de cea americană, la paritatea puterii de cumpărare, potrivit datelor Băncii Mondiale.

Astfel, la paritatea puterii de cumpărare, PIB-ul Chinei a fost echivalent cu 13.500 de miliarde de dolari în 2011, faţă de valoarea nominală de 7.300 de miliarde de dolari cal-culată la ratele de schimb valutar din acel an. În 2011, PIB-ul SUA a fost de 15.500 de miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale.

În valoare nominală, Produsul Intern Brut al SUA este de aproximativ 16.200 de mili-arde de dolari, iar cel al Chinei de 8.200 de miliarde de dolari.

Metoda parităţii puterii de cumpărare este utilizată pentru a măsura puterea de cumpărare a unei monede în raport cu o valută de referinţă internaţională, de obi-

cei dolarul SUA, calculând o rată de schimb alternativă între cele două monede, care să refl ecte diferenţele de preţ.

SUA sunt pe cale să-și piardă statutul de cea mai mare putere economică a lumii în acest an, scrie Financial Times.

SUA este cea mai mare economie a lumii începând din 1872, când a devansat Marea Britanie. Majoritatea economiștilor estimau că China va depăși SUA abia în anul 2019.

Concluziile aparţin experţilor Programu-lui Internaţional de Comparaţie, găzduit sub umbrela Băncii Mondiale, care centralizează contribuţii de la cele mai importante agenţii de statistică din lume, inclusiv din cadrul Or-ganizaţiei Naţiunilor Unite. Programul este

considerat prima autoritate la nivel global în privinţa estimărilor privind puterea de cumpărare, datele produse de instituţie fi -ind utilizate de o gamă largă de organizaţii din sectorul public și sectorul privat, inclu-siv Fondul Monetar Internaţional.

Raportul pe 2011, prezentat recent, re-prezintă prima actualizare a datelor înce-pând din 2005.

După studii exhaustive privind preţurile bunurilor și serviciilor în diverse ţări, Pro-gramul Internaţional de Comparaţie a tras concluzia că, în ţările sărace, banii au o va-loare mai mare decât se credea anterior, ast-fel că mărimea relativă a economiilor emer-gente a fost majorată.

La nivelul anului 2005, Programul plasa economia chineză la mai puţin de jumătate faţă de cea a SUA, respectiv 43%, procentaj care a crescut astfel de peste două ori până în 2011.

Având în vedere că FMI estimează pen-tru China o creștere economică de 24% în perioada 2011-2014, faţă de numai 7,6% în cazul SUA, economia chineză o va depăși probabil în acest an pe cea americană.

În ceea ce privește India, a doua mare economie emergentă a lumii, mărimea în comparaţie cu SUA a crescut de aproape două ori în perioada 2005-2011, de la 19% la 37%.

Rusia, Brazilia, Indonezia și Mexicul au in-trat în primele 12 economii la nivel global, în timp ce creșterea costurilor și încetinirea creșterii economice au împins în jos Marea Britanie și Japonia în raport cu cea mai mare economie a lumii. Germania a înregistrat o evoluţie ușor pozitivă, în timp ce Italia a stagnat.

Datele vor intensifi ca disputa privind dis-tribuţia controlului asupra unor organizaţii fi nanciare globale, precum Banca Mondială și FMI, care refl ectă în tot mai mică măsură realitatea din economia globală.

Cu 17% din populaţia lumii, „ţările boga-te” reprezintă 50% din PIB-ul global, în stag-nare faţă de 2005.

Pe baza costului vieţii, raportul relevă că cele mai scumpe ţări sunt Elveţia, Novegia, Bermuda și Australia, la polul opus plasân-du-se Egiptul, Pakistanul, Myanmar și Etio-pia.

Sursa: mediafax.ro

Comentariu: Au îngheţat relaţiile germano-americane?Comentariu: Au îngheţat relaţiile germano-americane?

China va deveni cea mai mare economie din lume în acest an, la paritatea puterii de cumpărare

8 MAI 2014 1111 F L U XF L U X

Clădirea fostei şcoli reale nr. 2, fondată de M.V. Karcevski

Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională afl at pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 33.

În 1907, nobilul Mihail Vikentievici Karcevski a cumpărat de la negustorul Caprel Aușevici Davidov o casă din piatră într-un parter ridicat pe un demisol, care a servit drept sediu pentru școala sa, fondată în 1905, căreia i s-a conferit drepturile de școală reală.

În 1908, la 31 decembrie, M.V. Karcevski a amane-tat proprietatea sa imobiliară din str. Gogol, 31, pe care a vândut-o orașului în 1913 pentru sediul Șco-lii Reale. În 1930, aici se afl a Școala primară nr.15. În perioada postbelică, această casă a fost reconstruită pentru Școala nr. 37, cu amplifi carea volumului.

Clădirea școlii, iniţial rectangulară în plan, con-struită într-un parter, a fost amplasată cu o retragere de la linia roșie a străzii. În perioada postbelică, ve-chea clădire a școlii a fost înălţată printr-un etaj, iar între linia roșie a străzii și școală a fost construit un bloc cu trei niveluri, faţada principală a clădirii deve-nind aliniată la linia roșie a străzii. Compoziţia par-terului repetă, dar cu o alungire, arhitectura Școlii reale a lui M.V. Karcevski: o compoziţie simetrică, cu intrarea amplasată central, de o parte și alta a intră-rii fi ind amplasate câte cinci ferestre ample. Golurile ferestrelor sunt rectangulare, conturate cu ancadra-mente cu evidenţierea bolţarului central, sprijinite pe console cu panou sub plita de pervaz. Peretele parterului se termină printr-o cornișă neoclasică cu denticule, deasupra căruia se afl ă două etaje. În aspectul părţii noi a clădirii s-au relevat principii-le arhitectonice din anii ’50 ai secolului al XIX-lea, așa-numitele empire sovietice sau staliniste, infl u-enţate de arhitectura renașterii italiene, cu ale cărei tendinţe umaniste erau comparate aspiraţiile epocii socialiste. Clădirea a obţinut o asemănare cu palazzo fl orentin, prin divizarea faţadei în trei registre, dintre care primul este parterul, pe care se sprijină pilaștrii ordinului cu capiteluri compozite, amplasat între ferestrele înalte, rectangulare la etajul 1 și în arc în plin centru la etajul 2, toată compoziţia fi ind domi-nată de o cornișă lată de factură clasică. Intrarea este umbrită de o cornișă rectilinie, susţinută de console în forma volutelor. În spaţiul dintre etajul 1 și 2 și pe friza netedă de sub cornișă au fost amplasate simbo-luri legate de instruire și cunoștințe.

Sursa: www.sit.monument.md

Cultur=

1.VI.19931.VI.1993Dar la USM apare o problemă… foarte

gravă! Curând vor fi înmânate noile car-

nete de membru și, domnilor, cum să fi e

ele numerotate, pentru ca să nu supere

pe nimeni? (Auzi, să nu supere pe nimeni!)

Propuneri: în ordine alfabetică. Bine, dar

în acest caz nr. 1 e la Arsenieva, care nu are

nimic cu literatura noastră. Altă propune-

re: primele 5 numere să nu se acorde! Apoi:

cronologic, conform vârstei. Ba – conform

timpului când a fost primit în US din URSS.

Cimpoi: „Iar eu mă gândeam ca, în mod

simbolic, primul număr să i-l acordăm lui

Eminescu”. „De ce nu lui Dosoftei?” întreb

eu, în deplin acord cu apucăturile brejne-

viste. Apoi o propunere năstrușnică: bile-

ţelele cu numere să fi e puse într-o căciulă

și să-și tragă fi ecare norocul. Ba chiar lo-

cul! (în literatură…) Bineînţeles că se ajun-

ge la haz. Gras. Apare Vasile Leviţchi, care

zice: „Dar eu mi-am ales deja numărul 12”.

Eu îi propun să-și ia pseudonimul de: Va-

sile Duzină. La rândul meu, fără pretenţii,

trec chiar sub cota mea alfabetică, cerând

să mi se pună în carnet nr. 33. Nu, nu e

vorba de aluzie la vârsta lui Hristos, cum

poate să creadă doar ușurelul de minte

Ionică Butaș, ci mă ispitește un sentiment

pe care l-am trăit, citind despre insistenţa

cu care Nikos Kzantzakis a ţinut să scrie un

poem din 33333 de versuri. Dar, odată ce

noi nu avem în US atâţia membri, ba chiar

nici 333, zic 33. Rotunjimea cifrei trei mi-a

acaparat preferinţa, chiar dacă nu sunt un

superstiţios. Într-o vreme, chiar conside-

ram că-mi merge la cifra 13: la un examen

la universitate, într-o zi de 13, în audito-

riul 13, trăgând biletul 13 am luat o notă

bună și – „Cu-cu-ri-gu!”, caută-ţi norocul.

Dar asta am crezut-o doar până la 13 mar-

tie 1991, când ne-a fost spart și devastat

apartamentul. În cazul curent, îmi zic că,

oricum, nicio lună nu are 33 de zile, așa că

măcar de cadrul temporal-cotidian nu se

va mai lega vreo superstiţie. Prin urmare,

chiar acesta e numărul carnetului meu de

scriitor: 33.

Îmi telefonează Vasile Vasilache cu

chestii de saturaţie, să zic, – să scape de

niște oaspeţi pe care încearcă să-i cazeze

la hotel pe banii US, pe care aceasta nu-i

prea are. De, probleme personal-colec-

tive… Apoi mă întreabă dacă nu merg la

deschiderea editurii pentru copii „Făt-Fru-

mos”. Nu, pentru că nu am fost invitat. Pre-

supun și motivele. Presupun și interesele

(personale, ale bietului Sco. și a subme-

diului D.-C.: să pape numai ei). Presupun și

motivele ce duc la această grabă inaugu-

rală. Dar, Dumnezeu cu ei. Altceva e trist,

pentru că mi se jelui Vasilache: „Bre, nici

nu știu ce să fac, să mă duc sau nu. Ieri, tre-

băluiam ceva la un perete și mi-am aninat

nasul într-un cui, am o julitură și, dacă ies

în lume, nici nu știu cum să mă explic, că

n-o să mă creadă și o să presupună fel de

fel de prostii”. Păi, copiilor, dacă e vorba de

o editură a lor – sigur că le vor plăcea bă-

trânii cu nasul zgâriat…

Dintr-un blocnotesDintr-un blocnotes

28.VI.198128.VI.1981La Balabanovca, sat semiromân de pe

ţărmul Mării Negre, băștinașii nu te întrea-

bă dacă ai venit din Moldova sau din Mol-

davia, ci: „Aţi venit din Moldovania?”

Tot de acolo, alte note hipomnemotice

[hai să ajutăm cititorul, scutindu-l de efor-

tul de a deschide DEX-ul voluminos (de al-

tfel, nici n-o fac prea mulţi): hipomnematic

ar însemna note destinate folosului per-

sonal, iar scrieri ocroamatice – texte (lecţii)

destinate unui auditoriu]. Deci, notam pe

5.VII. 1981:

O fi fi ind – ce lăfăire a unui singur verb!

(„Da și, nu?” cum ar întreba Li. Istrati.)

2.VI.19932.VI.1993Din august 1981, adică – tot din bloc-

notes.

Anatol Ciocanu este un mare bibliofi l,

posibil, mai adecvat zis, – un mare cum-

părător de cărţi, dar, în egală măsură, este

impasibilul lor stăpân: din sutele, miile de

cărţi pe care le-a împrumutat unora, dar

care nu i-au mai fost întoarse, din mulţi-

mea de volume sustrase hoţește de pe raf-

turi destui cleptomani și-au făcut fl oarea

bibliotecilor personale (și… impersonale,

odată ce conţin furturi). Ar fi potrivit ca

acestor biblioteci personale-impersonale

să li se dea numele lui Anatol Ciocanu.

Retro, 12.VIII.1981Retro, 12.VIII.1981În preajma satului nostru Negureni, pe

o miriște discuită, – un cocostârc stingher.

Ce făcea el acolo? Declarase grevă? Protes-

ta contra faptului că se împuţinează ape-

le, iazurile prin care dânsul s-ar fi simţit în

apele sale?

14.VIII.198114.VIII.1981O amintire ce a fost fapt real acum doi

ani. Eram la noi, pe str. Șoseaua Hâncești-

lor, la o agapă. Vârstnicii cu ale lor, copiii

– de asemenea. Dumitriţa Dumbrăvenilor

nu mai vrea să se joace cu Anda Vierilor,

pentru că aceasta nu știe cine a fost… Mao

Tze Dung. Prima avea 5, a doua – 3 ani.

Anda prinde a ne spune printre sughiţuri

de plâns: „Dumitliţa nu vlea să se joace cu

mine, pentlu că eu nu tiu sine-i Ma… Ma…

Ma…”. „Hai, taci, că-ţi spun”, intervine ge-

neros Dumitriţa cea de cinci ani. „Știi cine

a fost Mao Tze Dung?” Anda se oprește din

plâns și clatină din cap că nu știe. „Mao

Tze Dung a fost conducătorul Chinei”, vine

răspunsul. „A-a-a!” face prelung și pricepă-

tor Anda cea de trei ani, ca și cum a știut

cândva, iar Dumitriţa nu a făcut decât să-i

reamintească ceva ce uitase.

3.IX.19813.IX.1981Împreună cu Ioan Mânăscurtă și cu Ti-

tus Jucov, actorul și regizorul la marione-

te, ne plimbam agale pe stradă. Cineva

citește un anunţ încleiat pe un stâlp: „Pri-

mesc în gazdă doi bărbaţi de vârstă pen-

sionară”. Ciudat! Dar nu din considerentul

că sunt solicitaţi tocmai doi bărbaţi și chiar

pensionari. Ciudat din interogatorul mo-

tiv: Cum, să ajungi la pensie și să locuiești

încă pe la gazde?... De ce nu?...

Din alt unghi de apreciere, readucerile

prezente de momente din blocnotesurile

anilor trecuţi ar fi și un fel de epifanii, dacă

luăm termenul în conotaţia lui de: reapa-

riţie.

27.IX.198127.IX.1981Trandafi rul, ca simbol sau mai știu eu

ce, trandafi rul jumulit de petale prin alte

părţi/ cărţi face carieră tardivă și prin lirica

basarabeană. A scris Juan-Ramon Jime-

nez: „Bucură-te că ești contemporan cu

trandafi rul”, pentru ca Liviu Damian să-i

răspundă chiar așa: „Răspund cu o fl oare”;

iar Anatol Codru vine cu „Trandafi rul re-

cunoștinţei noastre”, iar un altcineva face

testament, în care scrie: „Îţi las ca moște-

nire trandafi rul”. Până la ai noștri, au mai

jumulit la trandafi r și Heine: „El a iubit

trandafi rii din Brenta”. Și, de atâta înroura-

re/ înlăcrimare, s-a umezit praful de puș-

că și nu mai erup salve „Tunurile ascunse

în trandafi ri”, cum spusese cineva despre

muzica lui Chopin.

Stimulatoare de truisme, o schemă tau-

tologică à la „Cel mai mult mi-e frică de fri-

că” (Shakespeare) de la care pornind, unii,

întru crearea impresiei de adagiu original,

pot zice: „Cel mai mult iubesc iubirea” sau

„Cel mai mult urăsc ura”.

Pe când era redactor-șef la ziarul raio-

nal din Grogoriopol, Vlad Pasacaru discuta

îndelung cu un american, care venise aco-

lo să cultive roșii. La un moment dat, yan-

keul îi spuse: „Voi sunteţi fericiţi, pentru că

nu știţi ce înseamnă cu adevărat binele”.

Culmea însă, că în blocnotes, ca o repli-

că a hazardului la constatarea americanu-

lui, găsesc o frază de-a lui Andrei Tarkov-

ski, care spunea într-un interviu: „Sincer

vorbind, nu prea înţeleg cine v-a învăţat

să priviţi atât de complicat realitatea”.

Dar, zău nu pricep care din cei doi ar

avea dreptate, americanul sau rusul… Ar

trebui întrebat vreun sihastru, vreun hin-

dus cufundat în meditaţii…

Iată și o frază „naţionalistă”: „Mesteacă-

nul nu e în stilul meleagului acesta!” Pros-

tii! Dar pricep cam în ce situaţie am scris-o:

acum 15-20 de ani se vorbea că, sădind

brazi și mesteceni în Moldova, rușii extind

diavoleasca lor operă de deznaţionalizare.

Cu toate că, probabil, „prostiile” nu erau

chiar fără temei. Cam acesta era adevărul:

desfi gurarea pe toate căile.

13.X.198113.X.1981Atenţie! (Auzită în vis.) Atunci când îţi

revine doar gaura covrigului, nu contează

cât este ea de mare. Situaţia se modifi că

și contează doar când îţi revine covrigul

propriu-zis: cu cât gaura lui e mai mare, cu

atât mai bine.

Ce năduf să fi avut eu pe sufl et în oc-

tombrie 1981, când notam: „Femeile tind

să ne solidarizeze cu mediocritatea lor”?

Astăzi, rectitudinea e aceeași, ce-i drept,

poate ca element de echilibru, imediat

după dezolanta frază, urmează explicaţia

unui termen esenţial: Eva = viaţă (în ebra-

ică).

Astăzi, aproape că a devenit loc comun

răspunsul la întrebarea: „Sunteţi optimist

sau pesimist?”. Politicienii, scriitorii, ac-

torii sau mai știu eu cine este intervievat,

răspund jucăuș: „Sunt un pesimist… opti-

mist”. Asta e precum ai vorbi de o baltă în

care se (mai) refl ectă stelele…

13.XI.198113.XI.1981Pe Bel. l-a prins un nou tremurici de

creaţie. Publică în ziare, citește la radio,

televiziune versuri de un stil trompetard,

împeliţate din aiureli cosmopolite care, fi -

rește, nu pot spune nimic.

14.XI.198114.XI.1981Rămase de la 7 noiembrie, lozincile

obosite mai împânzesc orașul. Oboseala

lor ni se transmite și nouă…

22.XI.198122.XI.1981Șir de zile cu scrisul pe sponci, însă cu

lecturi interminabile.

23.XI.198123.XI.1981Poezia tinerilor: bruiată. Ce fac, de fapt,

cei cu bruiajul, în ultimul timp? Cam ace-

lași lucru: „operă” de uzurpare a altor des-

tine: pun la cale intrigi, calomniază, bâr-

fesc…

Leo BUTNARU

COCOSTÂRC ÎN GREVĂ (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

8 MAI 20141212F L U XF L U X Magazin

Bisericile de lemn din sudul Transilvaniei și din nordul Olteniei au fost incluse pe lista celor mai ameninţate situri culturale din Europa, du-minică, 4 mai, în timpul Congresului moștenirii culturale, dedicat conservării patrimoniului, care a avut loc la Viena.

Alături de aceste situri culturale din România, lista include obiective de patrimoniu din Belgia, Grecia, Italia, Portugalia, Ru-sia și Serbia.

Lista constituie un instrument important în ceea ce privește promovarea în rândul publicului a subiectului patrimoniului cul-tural ameninţat al Europei, a declarat Denis de Kergorlay, pre-ședintele executiv al Fundaţiei Europa Nostra, care fi nanţează parţial Banca europeană de investiţii (BEI).

Federaţia paneuropeană pentru patri-moniul cultural Europa Nostra este o plat-formă reprezentativă care reunește 250 de organizaţii ce activează în domeniul patrimoniului cultural, din 50 de ţări din Europa.

Anul acesta, pe lista obiectivelor cultu-rale afl ate în pericol se mai afl ă Teatrul Bo-urla din Anvers (Belgia), cartierele istorice Dolcho și Apozari din Kastoria (Grecia), citadela din Alessandria (Italia), clopotele Palatului naţional din Mafra (Portugalia), cartierul „social” din Cerniakovsk (Ru-sia), construit de arhitectul german Hans Scharoun în 1924, și sinagoga din Subotica (Serbia).

Lista siturilor culturale în pericol din Europa pentru anul 2014 a fost aleasă de consiliul director al Fundaţiei Europa Nostra din

11 obiective, selectate de o comi-sie consultativă internaţională, formată din experţi în istorie, ar-heologie, arhitectură și fi nanţe. Nominalizările au fost făcute de organizaţii ale societăţii civile și de instituţii publice din toată Europa.

Programul „The 7 Most Endan-gered” a fost lansat în ianuarie 2013 de Fundaţia Europa Nostra, împreună cu European Investment Bank Institute, ca partener fonda-tor, și cu Council of Europe Deve-lopment Bank, ca partener asoci-

at. „The 7 Most Endangered” nu este un program de fi nanţare, scopul acestuia fi ind să reprezinte un catalizator al acţiunii și să promoveze „puterea exemplului”.

Bisericile de lemn din România au fost construite în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, cu o arhitectură simplă. Interiorul este acoperit cu picturi pe lemn și fresce, iar valoarea de patrimo-niu a acestor situri culturale este sporită nu numai de picturile murale din interiorul și exteriorul edifi ciilor, ci și de amplasarea privilegiată a acestora. În ciuda importanţei lor istorice, sociale și culturale, numeroase biserici au fost abandonate în ultimele decenii, din cauza spaţiului restrâns și a lipsei de facilităţi, în pre-zent afl ându-se într-un grad avansat de degradare. Unele dintre acestea au devenit capele pentru cimitire, iar altele sunt ame-ninţate de conservarea inadecvată.

Bisericile de lemn se afl ă în proprietatea a 60 de parohii orto-doxe, iar lista celor șapte biserici de lemn din sudul Transilvaniei și din nordul Olteniei a fost alcătuită de fundaţia Pro Patrimonio.

Sursa: descoperă.ro

De celebra statuie a Dom-nului Iisus Hristos din Rio de Janeiro – Cristo Redentor – a auzit toată lumea, însă foarte puţini știu că autorul chipului Mântuitorului este sculp-torul gălăţean Gheorghe Leonida.

Provenit dintr-o familie care a dat numeroase personalităţi (din-tre care Eliza Leonida-Zamfi rescu și Adela Leonida-Paul, surorile sale), Gheorghe Leonida s-a născut la Ga-laţi, în 1892 (1893, după alte surse).

Cum tatăl său, ofi ţer de carieră, a fost nevoit să plece din Galaţi, Ghe-orghe a absolvit liceul la București, unde apoi a urmat Conservatorul de Arte Frumoase, secţia sculptură. Și-a făcut debutul în 1915, la un sa-lon naţional. După ce a luptat în Pri-mul Război Mondial, și-a continuat studiile de artă în Italia, timp de trei ani, iar operele sale au fost încunu-nate cu mari premii la Roma (pentru

lucrarea „Reveil”) și la Paris („Le Di-

able”).

În 1925 s-a mutat în ca-

pitala Franţei, unde Paul

Landowsky tocmai primise

comanda pentru statuia

Cristo Redentor (Cristos

Mântuitorul). Unanim recu-

noscut pentru expresivita-

tea chipurilor pe care le re-

aliza, Gheorghe Leonida a

fost angajat de Landowsky

să sculpteze capul monu-

mentalei statui a lui Iisus. Începută

în 1926, întreaga lucrare a fost fi na-

lizată în 1931 și a devenit în timp un

adevărat simbol al Americii Latine.

Cu o înălţime totală de 38 de me-

tri (numai capul are 3,75 metri) și o

greutate de 1.145 de tone, Cristo Re-

dentor este considerată una dintre

minunile lumii moderne.

Revenit în ţară, Gheorghe Leoni-

da a continuat să sculpteze, însă a

murit la numai 49 de ani, în primăva-

ra lui 1942, căzând de pe acoperișul

casei familiei sale din București, în

timp ce culegea fl ori de tei.

Regimul comunist i-a minimalizat

opera, din cauza faptului că Leonida a

sculptat mai multe busturi ale mem-

brilor Casei Regale, astfel că faimoasa

sa contribuţie la minunea din Rio a

rămas uitată. Lucrările sale se afl ă în

principal la Castelul Bran și la Muzeul

Naţional de Artă, dar pot fi admirate

și la alte mari muzee bucureștene.

Sursa: viata-libera.ro

Autorul chipului celebrei statui a Mântuitorului Autorul chipului celebrei statui a Mântuitorului din Rio de Janeiro este un romândin Rio de Janeiro este un român

O comoară culturală din România este una din cele „Şapte Minuni ale Europei ce riscă să dispară”

IN MEMORIAM

A murit Stela Cemortan

Pe 18 apri-lie a dece-dat peda-gogul Stela Cemortan, omul îndră-gostit de carte.

Și-a început activitatea știin-ţifi că și didactică mai întâi ca pro-fesoară de limbă și literatură ro-mână la Școala Pedagogică din Soroca, ulterior a activat în calitate de inspector la Ministerul Educaţiei, șefă de labora-tor la Institutul de Știinţe ale Educaţiei, profesoară la Institutul de perfecţionare a cadrelor didactice, profesoară la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Este autor, coautor și coordonator al multor docu-mente conceptuale și normative ale educaţiei preșco-lare și învăţământului general. A publicat peste 250 de lucrări, monografi i, studii, manuale, ghiduri meto-dice, materiale didactice etc.

Pentru activitate prodigioasă pe tărâmul pedago-giei s-a învrednicit de distincţii și medalii precum: Eminent al Învăţământului Public din Republica Mol-dova (1974), Eminent al Învăţământului Public din URSS (1977), Medalia „Meritul Civic” (1996) și Ordinul „Gloria Muncii” (2002). Este primul doctor habilitat în pedagogie din Republica Moldova, și-a susţinut teza la Universitatea “M. Lomonosov” din Moscova.

Ilustrul pedagog și-a dedicat viaţa copilului, indife-rent de regulile și legile timpului pe care le-a parcurs, în virtutea tuturor vitregiilor pe care le-a înfruntat. Prin activitatea sa profesională, dar și prin exemplul personal, a contribuit direct la educarea a multor ge-neraţii de copii, dar a venit și în sprijinul pedagogilor și părinţilor pentru a-i ajuta să le ofere acestora o edu-caţie aleasă și să le cultive dragostea pentru lectură și carte.

Exprimăm pe această cale sincere condoleanțe fi i-cei pedagogului, Elvira Cemortan-Voloșin.

Dumnezeu s-o odihnească alături de cei drepți.

8 MAI 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15,

1.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 -

ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45 Documentar. „Global

3000”. 10.15 Memorialul „Andrei Doga”. 10.30 Reporterul de

gardă. 10.55 World stories - lumea în reportaje. 11.25 Știinţă și

inovare. 11.55, 13.10 Ștefan Petrache. „Ce-aș fi fost...” Serată de

creaţie. 14.15, 3.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.00 Desene

animate. „Legenda lui Zorro”. 15.30 Desene animate. „Frumoasa

adormită”. 15.55 Magazinele FIFA. 16.25 Săptămâna sportivă.

17.15 Desene animate. „Sandocan”. 17.45 Cine vine la noi. Pro-

gram de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial.

„AGRODOLCE”. 22.20 Aniversări. Plasticianul Pavel Guţu. 23.05

Cultura azi. 0.00 Film. „SFATURI DE VIAŢĂ” (SUA, 2007). 4.30 Evantai

folcloric. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Tele-

shopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.

md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 06:45

Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videocli-

puri 08:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea inimii

(r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Cununa de

lacrimi (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00

Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30

Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de

închiriat (primul episod) 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial:

Spune-mi că ești a mea 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro

23:00 Dincolo de poveștiri 23:30 Serial: My super sweet 16 00:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Poveștiri de noapte (r)

01:30 Cancan.ro 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Dincolo de

poveștiri (r) 03:30 Serial: My super sweet 16 (r) 04:00 Poveștiri de

noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri adevărate

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping

10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Giu-

vaierul Nilului (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4715 15:00 Film:

Crimă cu ecou 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Ma-

ruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: Paulie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial:

CSI: New York ep.8, an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:45

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25

„Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

„В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 Премьера. Виталий Хаев в многосерийном фильме

„Переводчик” 23:15 „Вечерний Ургант” 23:50 Ночные

новости 00:00 „Познер” 01:05 „Primele știri” (rus) 01:15

Евгений Евстигнеев, Александр Панкратов-Черный, Наталья

Гундарева, Сергей Никоненко в фильме „Зимний вечер в

Гаграх” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:25 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE

DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE

10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 LES BELGES

DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS

BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:11 LES P’TITS PLATS DE

BABETTE 13:35 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE : LA GUERRE

FROIDE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 PARIS ANNÉES

FOLLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:31 BOULEVARD DU PALAIS 21:03 LES

NOUVEAUX PARADIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59

CEUX QUI POSSÈDENT SI PEU 23:34 AMÉRIKOLOGIE 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:57 ABOUNA (NOTRE PÈRE) 2:18 J’EN RÊVE

ENCORE 2:31 LE TAXIDERMISTE 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 TEMPS PRÉSENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.40 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10,

8.15, 2.00 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Dese-

ne animate. „Sandocan”. 10.15 Ziua Europei. Kohila, Estonia.

11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol.

12.15 Evantai folcloric. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program

de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”.

15.10 Documentar. „Imperiul aurului”. 16.05 Documentar.

„Să devii o stea”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRO-

DOLCE”. 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră. 23.50 Film. „O

CRIMĂ PERFECTĂ”. 4.30 Europa în concert. Milow (Belgia). 5.15

Tezaur. 5.30 Vector European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55

Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare

03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:00 Doctorul casei (r) 06:45 Serial:

Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri

08:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea

inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial:

Soţ de închiriat (primul episod) 11:45 Serial: Santa diabla (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r)

14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii

16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat

19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea

22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: 16 &

Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00 Serial: Abisul

pasiunii (r) 04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r)

05:00 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? - Omul care aduce cartea 10:05 Telesho-

ping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00

Film: Crimă cu ecou (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4716

15:00 Film: Paulie (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.9, sezon 3 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef (continuare)

23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: CSI: New York ep.9, an 9 01:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune mu-

zicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время

обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30

„Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Pri-

mele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Виталий

Хаев в многосерийном фильме „Переводчик” 23:15

„Вечерний Ургант” 23:50 Ночные новости 00:00 „Народная

медицина” 01:05 „Primele știri” (rus) 01:15 Курт Рассел в

фильме „Большой переполох в маленьком Китае” 02:50

„Prima Oră” (R) 04:35 „Истина где-то рядом”

7 . 0 0 , 1 1 . 1 0 , 1 3 . 1 0 ,

17.50, 19.25, 1.50, 4.30

Seriale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 LITTORAL

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05

FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:36 JARDIN VU PAR...

11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS

ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:03

FLASH INFO 13:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

13:35 DE LA DROGUE DANS NOS ASSIETTES ? 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 IMPARDONNABLES

21:19 DETOX 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:32 ACO-

USTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:50 LE

POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LA GRANDE

RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 -

ȘTIRI. 6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45,

0.50 Legendele muzicii. 7.10, 8.15,

1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10

Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate. „San-

docan”. 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur.

13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.15 Fii tânăr!

16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Ruskii dom. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct.

21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Avangaraj. 23.20 Europa

în concert. Milow (Belgia). 0.15 Săptămâna sportivă. 5.30

Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Mar-

ket 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs

autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30

Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:00 Serial: Intrigi și seducţie (r)

06:45 Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45

Videoclipuri 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Serial:

Chemarea inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri

10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r)

14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii

16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat

19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a

mea 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial:

16 & Pregnant 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r) 02:00

Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: 16 & Pregnant (r) 04:00

Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri

adevărate (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă,

doctore? - Omul care aduce cartea 10:05

Teleshoping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Cruciada copiilor 13:00 Știrile

PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4717 15:30 Film: BD în alertă 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: Furtul de diamante 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 Serial: CSI: New York, ep.9, an 9 (r) 00:00 Serial:

CSI: New York, ep.10, an 9 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время

обедать!” 13:25 „Дело ваше...” 14:00 Другие новости

14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20

„Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 Премьера. Виталий Хаев в многосерийном фильме

„Переводчик” 23:15 „Вечерний Ургант” 23:50 Ночные

новости 00:00 „Политика” 01:05 „Primele știri” (rus) 01:15

Киану Ривз, Морган Фримен в приключенческом фильме

„Цепная реакция” 02:55 „Prima Oră” (R) 04:35 „Истина

где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08

PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA

LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF

12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:04 FLASH INFO 13:10 ÉPICERIE FINE 13:36

HORIZONS - LAOS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 L’ÉCOLE DE

LA CHAIR 16:39 TOUT LE MONDE DIT JE T’AIME 16:45 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:06 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 COMMENT VA LA

DOULEUR ? 21:02 GEOPOLITIS 21:17 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:59 DES RACINES & DES AILES 23:48 LE DESSOUS DES

CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 MELTING POT CAFÉ 1:48 MELTING POT

CAFÉ 2:43 TEMPS PRÉSENT 3:36 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA

GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 -

ȘTIRI. 6.15, 1.00 Ruskii dom. 6.45 Profi l

de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimi-

neaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”

(Italia). 9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 Cinema-

teca universală. 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program

de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.10

Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Documentar. „Arts 21”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în

direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”

(Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu

Ilona Spătaru. 23.05 Europa în concert. Madredeus (Portuga-

lia). 0.00 Documentar. „La drum”. 0.30 World stories - lumea în

reportaje. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudi-

ne 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana

Scaleţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30

Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV.

Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:45

Videoclipuri 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 08:45 Teleshopping

09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15

Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Soţ de închiriat

(r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Se-

rial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri

adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00

Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial:

Spune-mi că ești a mea 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.

ro 23:00 Serial: 16 & Pregnant 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Poveștiri de noapte (r) 01:30 Cancan.ro (r)

02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: 16 & Pregnant (r)

04:00 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Cancan.ro (r) 05:00 Poveștiri

adevărate (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

BD în alertă (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Te-

leshoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4718 15:00 Film:

Supravieţuitorii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep.12, sezon V 21:45 Serial:

Altă săptămână nebună, ep.5, sezon II 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.11, an 9 00:00

Serial: Politiștii din Houston, ep.3, an 1 01:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25

„Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

„В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 Премьера. Виталий Хаев в многосерийном фильме

„Переводчик” 23:15 Ночные новости 23:30 „На ночь глядя”

00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 Микки Рурк в фильме „Война

богов: Бессмертные” 02:15 „Prima Oră” (R) 04:00 „В наше

время”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 CHALLENGE D’ÉTÉ

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMA-

TIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITER-

RANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE

10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES

D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH

INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE

13:02 FLASH INFO 13:06 RICARDO 13:30 LES NOUVEAUX JOUR-

NALISTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA

15:32 MAUVAIS KARMA 16:02 MAUVAIS KARMA 16:45 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE

LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 MELTING POT CAFÉ

20:24 MELTING POT CAFÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

LES NEIGES DU KILIMANDJARO 23:46 POUR LE RÔLE 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 HORIZONS - RA-

JASTHAN 2:45 MISE AU POINT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL

4:02 LA GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION

12 MAI 13 MAI 14 MAI 15 MAI Luni Marţi Miercuri Joi

8 MAI 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecTe caracterizează ambiţia mai mult ca în oricare zi și dorinţa de a ieși învin-gător din discuţiile pe care le ai. Ești în stare să îţi scoţi la iveală calităţile mentale și de comunicare pe care le posezi.

TaurNevoia ta de stabilitate în plan afec-tiv te poate face să iei decizii care se vor dovedi constructive. Micile insuc-cese îţi vor crea o stare de nervozitate și asta pentru că ignorat câteva amă-nunte ale afacerii.

GemeniVei dori mai multă stabilitate în viaţa ta sentimentală, dar nu îţi va fi atât de ușor să ajungi la acest deziderat. Acordă mai multă atenţie nevoilor partenerului!

RacDorinţa de comunicare, sociabilita-tea și inteligenţa de care dai dovadă te vor face un companion extrem de plăcut. Crezi cu tărie într-o idee și o susţii până în pânzele albe, în ciuda tuturor disputelor pe care le gene-rezi.

LeuDin punct de vedere sentimental lu-crurile nu vor evolua chiar așa cum îţi dorești; unele nemulţumiri mai vechi ar putea reveni în atenţia ta. Afacerile îţi vor ocupa mai mult timp astăzi de-cât ai vrut să aloci acestui sector.

FecioaraNu ar fi rău dacă ai încerca să îţi scoţi armele secrete care te protejează, dar fără să îi rănești pe cei din jur. Treci printr-o perioadă de acumulare și de perfecţionare care se vor dovedi a fi investiţii benefi ce în ceea ce privește cariera.

BalanţăS-ar putea să întâmpini probleme fi -nanciare, însă nu este cazul să te de-moralizezi. Vei mai primi câteva res-ponsabilităţi, ca urmare a impresiei bune pe care ai făcut-o șefi lor. Este posibil să pleci într-o călătorie.

ScorpionCineva din familie sau partenerul de viaţă va avea unele probleme și va trebui să îi fi i alături. Treci printr-o perioadă neagră. Dezamăgirile se ţin lanţ și nu reușești să mai faci faţă. SăgetătorRelaţia cu partenerul de sufl et nu evoluează chiar așa cum îţi dorești. Dacă ai fi mai înţelegător ar fi mai bine pentru toată lumea. Simţi ne-voia de schimbare care să te ajute în planurile pe care le întreprinzi.

CapricornOrice controversă poate genera o adevărată furtună în viaţa ta senti-mentală. Investiţiile pe care te gân-dești să le faci se vor dovedi foarte profi tabile, dar într-un viitor mai în-depărtat decât cel pe care îl gândești tu acum.

VărsătorPartenerul nu este foarte încântat de planurile tale de viitor și acest aspect te poate aduce în faţa unui confl ict domestic. Proiectele îţi dau mare bă-taie de cap, mai ales că este posibil să primești și responsabilităţi și sarcini în plus.

PeştiÎn plan sentimental, lucrurile par să revină la normalitate. Sunt multe probleme care își așteaptă rezolva-rea, dar nu ai luciditatea de a duce lu-crurile la bun sfârșit.

8-16 mai8-16 mai

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 177TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35 - ȘTIRI.

6.15 Europa în concert. Madredeus (Por-

tugalia). 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia).

9.45, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 10.15 „Un sfert de

vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.40 E.Grieg. „Holberg Suite”. 11.00,

4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine în colecţie. 12.30 FIFA

2014. Brazilia. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de diver-

tisment. 14.25, 3.10 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ”. 15.15 Profi l de

savant. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00,

4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show.

21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „UN

PREOT PRINTRE NOI”. 0.45 Cinemateca universală. 1.00 Natura

în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă

formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Te-

leshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Te-

leshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00

Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30

Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști.

Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 06:45

Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videocli-

puri 08:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 09:15 Serial: Chemarea

inimii (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Soţ

de închiriat (r) 11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi

și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri

17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Santa

diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa

destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00

Serial: Forţa destinului (r) 04:30 Dincolo de poveștiri (r) 05:00

Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Supravieţuitorii (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45

Teleshoping 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Dușmanul

din ape 23:00 Film: Til Death 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:15 La Maruţă (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25

„Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

„В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Жди меня” 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55

„Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:55 „Вечерний

Ургант” 00:45 „Primele știri” (rus) 00:55 Дензел Вашингтон в

остросюжетном фильме „Неуправляемый” 02:25 Дмитрий

Щербина, Евгения Крюкова в боевике „Три дня вне закона”

04:00 София Ротару в фильме „Душа”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seria-

le. 10.00, 16.45 Tele -

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 LES BELGES DU BOUT

DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS

OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRE-

NAUD 10:35 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 CHAL-

LENGE D’ÉTÉ 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS

LA PEAU D’UN CHEF 12:35 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO

13:07 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:35 LES CHÂTEAUX DE

LA LOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MELTING POT CAFÉ

15:54 MELTING POT CAFÉ 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE

REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:14 LES

NOUVEAUX PARADIS 21:41 TOP 14 22:42 TOP 14 23:33 AMÉRIKO-

LOGIE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:31 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 CLANDESTIN 2:37 QUESTIONS À LA

UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

4:00 LA GRANDE RÉVOLUTION DE L’ALIMENTATION

6.05, 21.00, 23.20 - ȘTIRI. 6.15 Campania

socială „O masă de tenis pentru școala ta”.

Finala Cupei TRM la tinis de masă. 9.00

Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Fru-

moasa adormită”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 În ritm de dans.

11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Avangaraj. 13.00 Știri pozitive.

13.20 Parteneriate pentru fi ecare copil. 13.45 Cinemateca univer-

sală. 14.00 „Doru-i dor”. Spectacol muzical cu orchestra „Folclor” și

tinere talente. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 2.50 „Norocul

meu, cântecul meu”. Recital Silvia Chiferiuc și Fuego (România).

17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Chișinăul de

ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 – Anul Dumitru

Matcovschi. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Documentar. „Acasă,

în Marienfi ld”. 23.30 Film. „DRAGOSTE NEBUNĂ” (SUA, 2009). 1.05

Fii tânăr! 1.50 Avangaraj. 3.20 Documentar. „Acceptare”. 4.30 Bună

seara! Talk show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula

sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton

13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Te-

leshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market

9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew

20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30

Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film

indian 05.30 Concert

06:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 06:45

Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri

08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15

Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45

Serial: Santa diabla (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi

că ești a mea (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul

pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial:

Chemarea inimii 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Santa

diabla 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa desti-

nului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne

de poveste (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Serial: Forţa des-

tinului (r) 04:30 Dincolo de poveștiri (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 I like IT 10:35 Ce se

întâmplă, doctore? 11:00 Promotor 11:30 Film:

Monkeybone 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Tele-

shoping 13:20 Film: Cartea junglei II 15:05 Film: Dușmanul din ape

(r) 17:00 Film: Til Death (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Numere fatale 23:00 Film: Hostel

- Căminul ororilor 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:45 Promotor (r) 02:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:45 Film:

Hostel - Căminul ororilor (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:35 Комедия „Гарфилд” 06:00 Новости

06:10 Комедия „Гарфилд”. Продолжение

06:55 Борис Невзоров в детективе „Найти и

обезвредить” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и

умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Роман Карцев. „Вчера маленькие,

но по три...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный

ремонт” 13:10 „Марина Неелова. Не спрашивайте меня о

романах” 14:05 Марина Неелова, Александр Збруев в фильме

„Ты у меня одна” 15:45 „ДОстояние Республики” 17:45 Ирина

Муравьева, Татьяна Васильева в комедии „Самая обаятельная и

привлекательная” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15

Комедия „Самая обаятельная и привлекательная”. Продолжение

19:25 „Угадай мелодию” 20:00 Премьера. „Чувство юмора” 21:00

„Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с

Андреем Малаховым 23:30 Премьера сезона. „Новенькие”

00:05 Триллер „Чужой против хищников” 01:40 Легендарный

фильм „300 спартанцев” 03:25 Игорь Бочкин, Виктор Раков в

криминальной комедии „Барханов и его телохранитель”

7.00-11.40, 12.10-16.45,

19.25, 1.05 Seriale. 11.40

Teleshopping. 16.45, 0.00,

6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de

moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 MEDITERRANEO 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:07 ZOU 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA

BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY

BOLLYWOOD 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32

ARTZOOKA ! 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION

FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:01 FLASH INFO 13:05

ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE,

À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE

15:58 DÎNER À LA FERME 4 16:53 TARATATA 17:26 TOP 14 18:20 FLASH

INFO 18:27 TOP 14 19:18 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:43 TERRIENNES 19:47 THALASSA 21:38 LE JOURNAL DE FRANCE

2 22:09 HIER ENCORE 0:03 LE JOURNAL DE LA RTS 0:30 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:48 L’INVITÉ 1:01 UN MUSÉE DANS LA VILLE

1:55 DEGAS, LE CORPS MIS À NU 2:48 GÉRARD GAROUSTE, RETOUR

AUX SOURCES 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 LE POINT

6.05, 21.00, 0.10 - ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Acasă, în Marienfild”. 7.15 Cuvintele

Credinţei. 8.00 Aniversări. Efi m Tarlapan.

8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. „Euromaxx”. 9.30 Documentar.

„Colecţia de design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi

și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30

Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Imperiul aurului”. 14.00

Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Vine Clujul pe la

noi”. Concert. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00

- ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria

„Milioane pentru Moldova”. 18.50 2014 – Anul Dumitru Matcovschi.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Ora stelelor. 21.20

Săptămâna sportivă. 22.20 Film. „ȘEF ȘI CEVA MAI MULT” (SUA,

2004). 0.20 Erudit-cafe. 1.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.35

Documentar. „Pinul nordic”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15

Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian

15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Mar-

ket 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20

Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md

20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30

Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 06:45

Serial: Abisul pasiunii (r) 07:45 Videoclipuri

08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 09:15 Serial: Chemarea inimii (r) 10:15

Teleshopping 10:30 Videoclipuri 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r)

11:45 Serial: Santa diabla (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Dincolo de

poveștiri (r) 13:15 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial:

Intrigi și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei

17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30

Serial: Santa diabla (r) 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Abisul pasiunii (r)

03:00 Serial: Forţa destinului (r) 04:30 Dincolo de poveștiri (r) 05:00

Doctorul casei (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Cartea junglei II (r) 13:00 Știrile PROTV

13:05 Teleshoping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film:

Lecţii pentru mamă 16:00 Film: Adela Blanc Sec 18:00 România, te

iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Film: Turistul 23:00 Film: Conjuraţia tăcerii 00:45 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 03:30 Film: Conjuraţia tăcerii (r) 05:30 Apropo Tv (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:40 Комедия „Гарфилд: История двух

кошечек” 06:00 Новости 06:10 Комедия

„ Га р ф и л д : И с то р и я д ву х к о ш е ч е к ”.

Продолжение 07:00 Александр Фатюшин, Вячеслав Шалевич

в детективе „Лекарство против страха” 08:30 „Армейский

магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока

все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20

„Свадебный переполох” 13:20 „Охота на шпильках” 14:25 Олег

Даль в фильме „Женя, Женечка и „Катюша” 15:55 „Виталий

Соломин. Между Ватсоном и „Зимней вишней” 16:55 Виталий

Соломин, Нина Сазонова, Инна Макарова в фильме „Женщины”

17:45 Вечерние новости (с субтитрами) 18:00 Фильм „Женщины”.

Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis”

21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”.

Информационно-аналитическая программа 22:25 „Точь-в-точь”

01:15 Александр Домогаров, Наташа Варфоломеева, Анастасия

Микульчина в фильме „Белая ночь, нежная ночь...” 02:55 Лиам

Нисон в фильме „Заложница”

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20,

18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Di-

vertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25

Seriale. 2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

6:24 À BON ENTENDEUR 6:48

LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS

ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07

ZOU 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42

SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 LES NOUVEL-

LES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:03 JOUR DE RUGBY

12:46 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:01 FLASH

INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIO-

NALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES CHANSONS

D’ABORD 17:32 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03

KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE

JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE 19:40

NUS & CULOTTÉS 20:35 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 22:00 ORFEU NEGRO 23:44 JEU DE GUERRE 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59

FOOT! 1:29 FOOT! 1:36 LES NEIGES DU KILIMANDJARO 3:18 POUR

LE RÔLE 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

16 MAI 17 MAI 18 MAI Vineri Sâmbătă Duminică

8 MAI 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

Copiii dorm în me-die cu șapte minute mai puţin pentru fi ecare oră de privit la televizor, cei mai expuși la acest fe-nomen fi ind băieţii, au constatat cerce-tătorii americani.

Cercetătorii de la spitalul

de pediatrie MassGeneral

Hospital for Children și de

la Școala de sănătate publi-

că de la Harvard au studiat

peste 1.800 de copii cu vâr-

sta cuprinsă între 6 luni și

8 ani, descoperind că acei

copii care aveau televizor în

dormitor dormeau mai pu-

ţin decât ceilalţi, informează

dailymail.co.uk.

Participanţii la studiu –

atât copiii, cât și mamele

acestora – au fost integraţi

în Project Viva, o cercetare

pe termen lung a efectelor

asupra sănătăţii cauzate de

o serie de factori, în timpul

sarcinii și după naștere.

Studiul a analizat infor-

maţiile raportate de mame

ai căror copii aveau 6 luni în

momentul începerii studiu-

lui, o dată pe an, până când

aceștia au împlinit vârsta de

7 ani.

Informaţiile cuprindeau

detalii despre timpul petre-

cut de copii într-o cameră în

care televizorul era pornit și

despre timpul petrecut de

copiii mai mari în faţa tele-

vizorului. De asemenea, stu-

diul prezenta informaţii des-

pre copiii cu vârsta mai ales

între 4 și 7 ani, care dormeau

într-o cameră cu televizor, și

despre orele de somn zilnice

ale acestora. Studiul oame-

nilor de știinţă americani

este primul care a cercetat

efectele prezenţei televizo-

rului în dormitorul copiilor

pentru o perioadă lungă de

timp.

Autorii studiului au ob-

servat că rezultatele acestu-

ia sprijină alte studii anteri-

oare, care au descoperit că

atât privitul la televizor, cât

și prezenţa acestuia în dor-

mitorul copiilor reduc tim-

pul de somn total.

Cercetătorii americani au

afi rmat că reducerea timpului

de somn total are efecte ne-

gative asupra stării de sănăta-

te fi zice și mentale a copiilor.

Romanialibera.ro

STUDIU

Copiii pierd şapte minute de somn pentru Copiii pierd şapte minute de somn pentru fi ecare oră petrecută în faţa televizoruluifi ecare oră petrecută în faţa televizorului

Cum ne protejăm ochii de razele soarelui?Îţi poţi închipui zilele de vară fără ochelari de soare. Însă știi când și cum trebuie să porţi o pereche de ochelari?

Când alegem o pereche de oche-lari de soare, de cele mai multe ori ne uităm să fi e coloraţi și mai ales în conformitate cu trendurile sezo-nului. Poate ne gândim să fi e ușori de ţinut pe nas, sau poate chiar in-teresanţi ca formă. Avem însă grijă și de efectele pe care acești ochelari le au asupra sănătăţii noastre?

DO: Poartă-i dimineaţa devreme și după-amiază. Respectiv, între orele 8 și 10 a.m. și 2 și 4 p.m. Cele mai dăunătoare raze își fac simţite efectele mai ales între aceste ore. Așadar, protejează-ţi ochii în acest interval de timp, chiar dacă ţi se pare că soarele nu este atât de pu-ternic dimineaţa.

DON’T: Nu cheltui o avere pe o pereche de ochelari de soare. Poţi să găsești un model și mai ieftin, însă sufi cient de bun din punctul de vedere al protecţiei.

DO: Verifi că dacă lentilele au protecţie certifi cată UVB și UVA. Razele sunt periculoase pentru ochii tăi, așa că nu cumpăra vreo pereche de ochelari fără protecţie. Nu te vor ajuta să ai grijă de ochi.

DON’T: Nu uita să iei cu tine ochelarii atunci când mergi la mare sau te relaxezi pe marginea unui lac. Apa refl ectă 100% razele soare-lui, astfel încât ochii tăi sunt foarte expuși razelor dăunătoare. Chiar dacă nu intri în apa mării sau chiar dacă șezlongul tău e mai departe de mal, tot n-ai scăpat de amenin-ţare: nisipul și asfaltul refl ectă 25% din raze.

DO: Alege o pereche de ochelari de soare care să ţi se potrivească perfect formei feţei și să nu fi e foar-te grei de ţinut pe nas. Nu e atât de complicat: în magazine există o mulţime de modele, culori și mate-riale, astfel încât, cu puţină răbda-re, îi poţi găsi pe aceia potriviţi feţei tale și ţinutelor pe care le porţi.

Glamourmagazine.ro

FARMACIA NATURII

Păpădie, verde cu magie! Consumaţi-le crude, în salate sau sub formă de smoothie proaspăt și veţi constata efectele miraculoase ale frunzelor de păpădie. Acestea au un puternic efect detoxifi ant și de curăţare a fi catului și rinichilor, dar sunt și o sursă extraordinară de antioxidanţi, fi er, calciu.

BENEFICIILE CONSUMULUI DE FRUNZE DE PĂPĂDIE

Frunzele de păpădie sunt bogate în calciu și fi erFrunzele de păpădie sunt bogate în calciu și fi erFrunzele de păpădie

au un conținut semnifi -cativ de calciu. O singu-ră ceașcă de frunze de păpădie tăiate conţine 103 miligrame (10% din doza zilnică recoman-dată) de calciu. Alături de pătrunjelul proas-păt, frunzele de păpădie au o cantitate bogată de fi er. O ceașcă conţine 1,7 miligrame de fi er.

Frunzele de păpădie au un conţinut scăzut de caloriiFrunzele de păpădie au un conţinut scăzut de caloriiCa toate verdețurile și frunzele verzi, frunzele de păpădie au un con-

ţinut scăzut de calorii. O ceașcă de frunze de păpădie tocate dispune de doar 25 de calorii.

Frunzele de păpădie sunt bogate în antioxidanţiFrunzele de păpădie sunt bogate în antioxidanţiFrunzele de păpădie reprezintă o sursă preţioasa de vitamina A în for-

ma carotenoidului antioxidant-betacaroten, dar și de vitamina C.

Păpădia ajuta la detoxifi erea și la curăţarea organismuluiPăpădia ajuta la detoxifi erea și la curăţarea organismuluiDacă ai de gând să îţi detoxifi ezi și să îţi cureţi organismul de toxine,

atunci frunzele de păpădie pot fi alegerea perfectă.

Frunzele de păpădie conţin o cantitate semnifi cativă Frunzele de păpădie conţin o cantitate semnifi cativă de minerale și proteinede minerale și proteine

Frunzele de păpădie au un conţinut bogat de minerale. În afară de cal-ciu și fi er, sunt o sursă bună de cupru (10% din DZA = Doza Zilnică Admi-să), mangan (8%), fosfor (5%), potasiu (5%) și magneziu (5%).

Per porţie, frunzele de păpădie au mai multe proteine decât spanacul și conţin toţi aminoacizii esenţiali, așa că este o proteină completă.

Dispun de multivitamineDispun de multivitamineÎn afară de vitamina A ca betacaroten (186 din DZA) și vitamina C – 21%

din DZA, fi ecare ceașcă de frunze de păpădie tăiate constituie, totodată, o sursa bună de vitamina B1 (9% din DZA), B2 (11% din DZA), B6 (11% din DZA), vitamina A (13% din DZA) și, în special, de vitamina K (357% DZA).

Frunzele de păpădie au proprietăţi antiinfl amatorii Frunzele de păpădie au proprietăţi antiinfl amatorii și anticancerigeneși anticancerigene

Nutrienţii prezenţi din belșug în frunzele de păpădie pot contribui la reducerea riscului apariţiei cancerului, a sclerozei multiple, a cataractei, a degenerescenţei maculare cauzate de îmbătrânire și la reducerea apariţi-ei atacului cerebral. Păpădia benefi ciază și de proprietăţi antiinfl amatoa-re, având un efect pozitiv și asupra celor care suferă de astm și alte boli infl amatorii.

Garbo.ro

În amalgamul cromatic ce domină ten-

dinţele sezonului de primăvară/vară 2014,

câteva culori se desprind detașat ca favori-

te. Printre acestea, la loc de frunte stă gal-

benul, cu ale sale multe declinări.

De la galben clasic, la galben solar, cu

note ce duc spre portocaliu, la nuanţele de

galben pal sau la cel neon, aproape orice

abordare este încurajată în această perioa-

dă. Dacă vrei să alegi câștigătorul sezonului

însă, preferatul momentului este fără doar

și poate galbenul pastel, discret și diafan.

Deloc „cuminte” și cu iz nonconformist, galbenul este, în general, o culoare nu toc-mai ușor de abordat. Asta în primul rând pentru că galbenul nu stă bine oricui (de exemplu, cele mai avantajate în această si-tuaţie sunt brunetele și șatenele, spre deo-sebire de roșcate, care pot aborda mai greu o ţinută galbenă).

Astfel, trebuie să îţi alegi foarte bine nuanţa de galben pentru a obţine efectul „wow” dorit.

One.ro

Oamenii care trăiesc în izolare se pot alege cu grave probleme de sănătate, atât din punct de vedere fi zic, cât și din punct de vedere mental.

În cadrul Congresului Asocia-ţiei americane pentru progresul știinţelor (AAAS), cercetători de la Universitatea din Chicago au pus în evidenţă legătura dintre izolare și creșterea presiunii arteriale, a nivelurilor de cortizol (hormonul stresului) și a riscului de depresie, paralel cu scăderea imunităţii, a calităţii somnului și a stării de bine resimţite, scrie passionsante.be, preluată de Agerpres.

O altă echipă de savanţi a ajuns la concluzia că există «diferenţe spectacu-loase», în termeni fi zici și psihologici, în funcţie de densitatea relaţiilor sociale la persoanele vârstnice, factor cheie al capacităţii de a depăși adversitatea.

Experţii atrag atenţia că sunt trei elemente esenţiale în evitarea izolării: 1) existenţa unei persoane apropiate care să îl accepte, aprecieze și înţeleagă așa cum este cel care contează pe ea; 2) menţinerea unor raporturi sociale reciproc favorabile; 3) apartenenţa la un grup, cu sentimentul unei vieţi colective mai degrabă decât a uneia individuale. În realitate, nu singurătatea "fi zică" este cea care tulbură cel mai mult, ci impresia subiectivă de izolare.

Pe de altă parte, oamenii de știinţă de la Universitatea California atrag atenţia că «izolarea modifi că fundamental funcţionarea creierului: lipsa interacţiunilor cu mediul social, insufi cienţa contactelor interpersonale și sărăcia stimulărilor schimbă radical felul în care comunică neuronii între ei».

«Este neapărat necesar ca oamenii să aibă contacte între ei, chiar și cele mai simple. Persoanelor izolate le este foame: nu ajunge o masă bună, este foarte important ca ele să o poată pregăti și împărţi cu alţii», a subliniat unul dintre par-ticipanţii la congres. Familia, vecinii, cunoștinţele, fi ecare are un rol de jucat în evitarea izolării, au mai avertizat specialiștii. Evz.ro

STIL DE VIAŢĂIzolarea modifi că fundamental

funcţionarea creierului. Experţii ne învaţă cum poate fi evitată

MODĂ & STIL

Fă loc nuanţelor de galben!

8 MAI 20141616F L U XF L U X Cultur=

Expoziţie retrospectivă – 5 ani de activitate Expoziţie retrospectivă – 5 ani de activitate a proiectului moldo-ungar „Heviz – Eden” a proiectului moldo-ungar „Heviz – Eden”

În cadrul expoziţiei au fost ex-puse lucrări realizate în tehnicile de pictură, grafi că, sculptură, artă textilă, ceramică etc. Peisajul ora-șului Heviz în interpretarea artistei Eleonora Romanescu a readus par-ticipanţii și publicul în atmosfera citadină ungară. Natura moartă semnată de Iraida Ciobanu și Guti-

era Prodan a lăsat amprenta artei noastre tradiţionale. Portretele re-alizate de regretatul grafi cian Va-sile Cojocaru în tehnica broderiei au fost surprizele neașteptate ale expoziţiei. Grafi ca artistului plastic Tudor Fabian a adus un sufl u nou în arta contemporană, iar lucrările de artă textilă i-au conferit expozi-

ţiei o notă de modernism. Printre autorii la acest capitol îi putem numi pe artiștii Elvira Cemortan-Voloșin, Irina Prosii, Anatol Dani-lișin (Republica Moldova), Jolan-ta Khodkienicz, Ursula Dulewik, Elvira Sztetner (Polonia), Zenovia Shulga (Ucraina), Aurel Stanciu, Ni-colae Zâmbroianu, Mariana Gher-ghiu (România), Mazahir și Lala Av-șar (Turcia) ș.a. Ceramiștii Valeriu Vânagă și Octavian Romanescu au prezentat lucrări bine structurate, fi neţea culorilor fi ind redată prin tehnica glazurării. Sculptorul Gri-gore Sultan a prezentat miniatură în bronz, în Heviz el realizând mai multe lucrări monumentale.

Evenimentul a fost însoţit de lansarea unui catalog dedicat aniversării a 5 ani a Simpozionu-lui Internaţional de Artă „Heviz – Eden”, care a fost organizat graţie iniţiativei președintelui Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova, Elvira Cemortan-Voloșin. Prezent la manifestaţie, Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotenţiar al Ungariei în Re-publica Moldova, Mátyás Szilágyi, a menţionat despre importanţa colaborării bilaterale moldo-un-gare în aspect cultural, dorindu-i Centrului ARTELIT mult succes în continuare.

Administraţia Centrului Cultu-ral ARTELIT ţine să aducă sincere mulţumiri Excelenţei Sale, Amba-sadorulu i Extraordinar și Plenipo-tenţiar al Ungariei în Republica Moldova, Mátyás Szilágyi, corpului diplomatic al ambasadei, Excelen-ţei Sale, Ambasadorului Extraordi-nar și Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Ungaria, Alexandru Codreanu, administraţiei publice locale a orașului Heviz, administra-ţiei Hunguest Hotels, administraţi-

ei Filarmonicii Naţionale „Serghei

Lunchevici”, directorului Emisiuni

matinale TV Moldova 1, Gutierф

Prodan, și echipei „Buna diminea-

ţa”, graţie cărora a fost posibilă

desfășurarea evenimentelor cultu-rale pe parcursul a 5 ani.

Natalia PROCOP,

director Relaţii Internaţionale, Centrul Cultural ARTELIT

Galeria de Artă a Ambasadei Ungariei în Republica Moldova a găzduit, la 5 mai 2014, un vernisaj cu lu-crări realizate la Simpozionul Internaţional de Artă desfășurat, în fi ecare an, în orașul Heviz, Ungaria. Expoziţia a întrunit nume notorii din domeniul arte-lor plastice: Eleonora Romanescu, Vasile Cojocaru, sau nume ale generaţiei mai tinere: Grigore Sultan, Elvira Cemortan-Voloșin, Valeriu Vânagă, Tudor Fa-bian, Octavian Romanescu, Ecaterina Ajder, Svetla-na Șugjda, Irina Prosii ș.a. Participanţii din Bulgaria, Canada, Elveţia, Finlanda, Franţa, India, Olanda, Po-lonia, România, Federaţia Rusă, SUA, Turcia, Ucrai-na, Ungaria, pe parcursul a 5 ediţii de simpozion au prezentat tradiţiile artei ţării de origine.

Cântăreţul, compozitorul și actorul Tu-dor Gheorghe a primit, miercuri, 7 mai, titlul Doctor Honoris Causa din partea Universităţii „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Senatul instituţiei recunos-când astfel remarcabilele contribuţii ale maestrului la dezvoltarea și tezaurizarea patrimoniului cultural românesc.

Decizia de acordare a distincţiei a fost luată în ședin-ţa Senatului UCB în luna martie a acestui an, ca urmare a solicitării Facultăţii de Relaţii Internaţionale, Drept și Știinţe Administrative.

„Convins de valenţa eminamente culturală a spaţiului nostru academic, am convocat Senatul UCB spre a oma-gia azi (miercuri – n. red.), în ședinţă festivă, pe omul, artistul, compozitorul și rapsodul Tudor Gheorghe”, a declarat președintele Senatului UCB, Adrian Gorun.

Maestrul Tudor Gheorghe a anunţat că spectacolul programat pentru miercuri la Târgu-Jiu a fost amânat din cauza stării sale de sănătate, însă va avea loc peste aproximativ două săptămâni.

„Mai întâi trebuie să aduc sincerele și adevăratele mele mulţumiri Senatului UCB pentru această onoare pe care mi-a făcut-o de a-mi acorda această înaltă dis-tincţie. Când stai și asculţi câte lucruri frumoase se spun despre tine fără doar și poate că simţi o obligaţie în plus

ca de azi încolo să încerci să fi i și mai bun. N-aș vrea să se creadă că eu am venit să primesc acest onorant titlu și n-am venit la spectacolul care astăzi (marţi – n.r.) ar fi avut loc conform programării la Târgu-Jiu. Dar vă dau de știre că exact acum o săptămână eram încă în spital. Doc-torii mi-au interzis, pentru o perioadă scurtă de timp, să fac vreun efort. E motivul pentru care am amânat spec-tacolul din Târgu-Jiu”, a menţionat Tudor Gheorghe.

Sursa: agerpres.ro

Tudor Gheorghe a primit, la Târgu Jiu, titlul Doctor Honoris Causa

Opera „Sărutul” lui Constantin Brâncuși a fost vândută pentru

8,5 milioane de dolariUn colecţionar a plătit 8.565.000 de dolari pen-tru un exemplar al sculp-turii Sărutul, semnată de Constantin Brâncuși.

Sculptura a fost vândută aseară la New York, în cadrul unei licitaţii orga-nizată de casa de licitaţii Christie’s.

Creaţia datează din 1946 și este o versiune unică, în ghips, a sculpturii care înfăţișуază doi îndrăgostiţi îm-brăţișaţi și uniţi prin sărut.

Lucrarea, având dimensiuni de aproximativ 36 x 24 centimetri, reali-zată în ghips, este una dintre cele șase variante ale sculpturii, înfăţișând

doi îndrăgostiţi îmbrăţișaţi și uniţi prin sărut, realizate de artistul român de-a lungul carierei sale.

Aceasta este a doua lucrare a artis-tului român scoasă la vânzare de casa de licitaţii Christie’s la New York în ul-timii doi ani. „Muza”, o altă lucrare de referinţă din creaţia lui Brâncuși, a fost vândută pentru 12,4 milioane de do-lari în 2012, fi ind achiziţionată de un colecţionar privat.

Sursa: evz.ro