1 EURO..............................15.98971 Do lar ame ri can ............. 11.99931 Leu românesc ................ 3.71891 Ru blă ru sească ............... 0.3837

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Vai de tine, ţară, care ai un copil rege și căpeteniile tale mănâncă dis-de-dimineaţă!”

Ecclesiastul, 10, 16

Cursul valutar 26.11.2010

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 26 noiembrie 2010

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

26.11.2010

Noros, 2 7 0C

27.11.2010

Noros, 0 9 0C

Sf. Ier. Ioan Gură de Aur, Patriarhul Constantinopolului

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Petru Lucinschi, părintele spiritual al actualei puteri

Vieru, folosit şi abandonat de partidul lui Filat

Afacerile cu ţigări, adevăratul motiv al rivalităţii între PLDM şi PD

77

88

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

DOSAR

IMPORTANT

ACTUAL

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2105TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 43 (775)

EUROPEAN

EDI|IA DE VINERI

Inima, Roşca, PPCD. Inima, Roşca, PPCD. Votează cu încredere!Votează cu încredere!

PARTIDUL POPULAR CREŞTIN DEMOCRAT VOTAT

Corupţia, boala fără leac a Guvernului Filat

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3) (citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

Toporul şi ciocanul, Toporul şi ciocanul, armele electorale ale PL armele electorale ale PL

Las’ să ştie tot poporul:Arma noastră e toporul! Toporul ni-i argument Să intrăm în Parlament!Cu toporul şi bărdiţa Am crescut la Coloniţa! Cu bărdiţa şi toporul,Iarăşi vom prosti poporul!

Unchiul şi nepotul s-au scrântit cu totul

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

Marian Lupu nu există. El este masca pudrată

a domnului Plahotniuc

Oglindă, oglinjoară, cine-i mai lung şi prezidenţiabil în ţară?

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

Ghimpu, un preşedinte (interimar) căzut în

populism şi în ridicol

26 NOIEMBRIE 20102 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Rivalitatea dintre PLDM și PD nu este de esenţă doctrinară sau ideologică, ci se rezumă la o luptă între două grupări prin care se încearcă prelu-area, respectiv, menţinerea controlului asupra afacerilor legale și ilegale cu ţigări. De această părere este liderul PPCD, Iurie Roșca, care a declarat miercuri, 24 no-iembrie, în cadrul unei con-ferinţe de presă, că esenţa confl ictului dintre Vladimir Filat și Vladimir Plahotniuc, adevăratul lider al Partidu-lui Democrat, se reduce la controlul asupra trafi cului de ţigări care aduce venituri fabuloase.

În debutul conferinţei de presă, Iurie Roșca a făcut publică o declaraţie, pe care o publicăm integral.

Republica Moldova este o ţară săracă. Ca să eliminăm sărăcia trebuie să consta-tăm cauzele care o generează. Acestea au un caracter economic și vizează aspecte cum ar fi :

Lipsa unui mediu concurenţial, care să asigure libera competiţie a agenţilor economici pe piaţa Republicii Moldova. Ţara noastră s-a împotmolit într-un capi-talism de tip clientelar, în care afacerile de succes sunt determinate de relaţia între funcţionarii de stat și oamenii de afaceri favorizaţi de aceștia.

Evaziunea fi scală sau ţinerea con-tabilităţii duble și, concomitent, mitui-rea angajaţilor organelor de control și de anchetă de către o parte considerabilă a agenţilor economici.

Contrabanda. Astăzi vom aborda doar acest gen de crime cu caracter economic.

Republica Moldova este o ţară de fron-tieră între spaţiul ex-sovietic și cel al Uni-unii Europene. Ţara noastră este cunos-cută în Occident ca exportatoare de fi inţe umane pentru exploatare sexuală, trafi c de organe și exploatare pe piaţa neagră a muncii. Printre mărfurile de contrabandă care tranzitează Republica Moldova sunt drogurile, armamentul, substanţele radio-active și ţigările. Acest tip de criminalitate transfrontalieră a cunoscut o amploare fără precedent. În ultimul an, capturile mărfuri-lor de contrabandă din Republica Moldova

interceptate de către autorităţile române și bulgare au atins cote record. În acest sens dăm câteva exemple legate doar de con-

trabanda cu ţigări. 5 martie 2010. Vama română a depis-

tat un lot de 700.000 de pachete de ţigări de contrabandă, în valoare de peste

1.000.000 de dolari SUA.

9 iunie 2010. Vama bulgară a reţinut în portul Varna cea mai mare captură de ţigări de contrabandă – 35 de milioane de

ţigări, în valoare de 7 milioane de euro.24 iunie 2010. Din depozitul de la por-

tul Giurgiulești a dispărut un lot de peste 110.000 de pachete de ţigări de contra-bandă, în valoare de circa 1.000.000 de

lei.10 iulie 2010. A fost înregistrată cea

mai mare captură de ţigări de contrabandă transportată pe calea ferată. Lotul de con-trabandă a constituit 100.000 de pachete de ţigări, în valoare de peste 1 milion de

lei.16 iulie 2010. Un diplomat moldovean

la București a fost rechemat din cauza învi-nuirilor aduse de ţara gazdă pentru impli-

care în trafi cul cu ţigări (7500 de pachete

de ţigări).7 august 2010. Poliţia italiană a captu-

rat un lot de 2 tone de ţigări de contra-bandă din Republica Moldova, în valoare de 600.000 de euro.

18 septembrie 2010. Aproape 2 mili-

oane de ţigări de contrabandă din Repu-blica Moldova, în valoare de peste 250.000

de euro, au fost confi scate de poliţiștii din Tulcea.

1 noiembrie 2010. Biroul vamal Rădă-uţi-Prut a depistat 35.480 de pachete de ţigări de contrabandă din Republica Mol-dova, în valoare de peste 177 de mii de euro.

11 noiembrie 2010. În orașul Urziceni de lângă București a fost reţinut un lot de ţigări de contrabandă din Republica Mol-dova cu o valoare vamală de peste 2 mili-

oane de dolari. În total au fost reţinute 669 874 de pachete de ţigări.

Într-un an de zile au fost depistate

loturi de contrabandă cu ţigări în valoare

totală de peste 200 de milioane de lei. Potrivit postului de Radio Deutche Welle,

cazurile de contrabandă descoperite con-stituie doar cca. 10 la sută din volumul real al contrabandei. Prin urmare, putem afi rma cu certitudine că Bugetul de Stat al Republicii Moldova ratează doar din contrabanda cu ţigări peste 2 de mili-arde de lei anual, ceea ce constituie 12% din valoarea Bugetului de Stat. Acești bani ar fi sufi cienţi pentru o majorare con-siderabilă a salariilor și pensiilor.

Amintim că actualul director general al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, este de mai mulţi ani asociatul de afaceri al pre-mierului Vladimir Filat.

Contrabandiștii moldoveni au parte-neri dincolo de frontiera Uniunii Euro-pene. Cu toate acestea, nimeni dintre factorii responsabili de la Bruxelles nu a luat atitudini tranșante și nu i-a cerut expres Guvernului Republicii Moldova să ia măsuri pentru curmarea acestei contrabande, care aduce prejudicii nu numai Republicii Moldova, dar și Comu-nităţii europene.

Remarcăm și faptul că în ultimele luni s-au operat epurări de masă ale persoa-nelor cu vechime de ani de zile, prin tru-carea unor concursuri sau prin concedieri arbitrare, în cadrul Serviciului Vamal. Acestea sunt înlocuite cu persoane fără nici o experienţă în sistem, inclusiv inși cu un trecut dubios sau vameși eliminaţi din sistem pentru cazuri de corupţie.

Transparency International a publi-cat la 26 octombrie a. c. un raport privind Indicele Percepţiei Corupţiei. Republica

Moldova se plasează pe locul 105 din 178 de ţări incluse în clasament. În 2009, ţara noastră s-a situat pe poziţia 92.

La ora actuală cunoaștem, cel puţin, 2 grupuri politice care revendică controlul asupra tutunului, precum și al pieţei legale și ilegale a produselor de tutungerie.

Primul grup este reprezentat la vârf de către Vladimir Filat. Relaţia este evi-dentă Filat – Baliţchi – reţelele de contra-bandă. Lipsa oricăror măsuri concrete din partea premierului Filat, lipsa orică-rei minime sancţiuni din partea Guver-nului faţă de omul lui Filat din fruntea Vămii – Tudor Baliţchi, lipsa de rezultate a organelor de anchetă, MAI, Procuratura Generală, CCCEC, în aceste cazuri demon-strează existenţa structurilor de tip mafi ot în interiorul actualei puteri. Amintim aici cazul zguduitor legat de moartea subită și stranie a doi fi guranţi în cazul de contra-bandă cu ţigări depistat la 5 martie curent. Șoferul tirului capturat, Anatol Ganea, și Ion Margină, cel care a fost trecut în con-tractul de închiriere a tirului, au decedat subit, în condiţii suspecte, făcând imposi-bilă identifi carea celor care stau în spatele acestei crime economice.

Să ne amintim că Vladimir Filat a intrat în viaţa publică în anii 1998-99 cu o serie de scandaluri de contrabandă cu ţigări, însoţite de dosare penale instrumentate de organele de anchetă ale României.

Al doilea grup interesat să obţină supra-profi turi din businessul legal și ilegal cu ţigări este legat de Partidul Democrat din Moldova, al cărui președinte este Marian Lupu, iar fi nanţator principal și nr.2 pe lista electorală – Vladimir Plahotniuc. Amintim că numărul 9 pe lista electorală a PD este directorul general al Întreprinderii de Stat „Tutun-CTC”, Pavel Filip. Este clar că personajul respectiv vine în Parlament nu pentru a se ocupa de problemele statu-lui, ci pentru a-și croi norme legale care să-i aducă supraprofi turi și mai mari.

În mediul de afaceri este bine cunos-cut faptul că Vladimir Filat și Vladimir Plahotniuc și-au luat startul în business specializându-se în comerţul legal și mai puţin legal cu ţigări. Întreaga rivali-tate între cele două componente ale AIE - PLDM și PD - se reduce la confl ictul dintre Vladimir Filat și Vladimir Plahot-niuc pentru controlul asupra trafi cului de ţigări.

Marea problemă a sistemului politic moldovenesc și incapacitatea cronică a societăţii noastre de a deveni o democra-ţie funcţională sunt cauzate de neputinţa instituţiilor statului de a verifi ca modul de fi nanţare a partidelor politice și a campani-ilor electorale. Principalele surse de fi nan-ţare ilegală a partidelor politice și a cam-paniilor electorale sunt cele care provin din contrabandă și din protejarea marilor importatori în detrimentul producătorilor autohtoni.

Iurie ROŞCA, 24 noiembrie 2010

Actual

Liderul creștin-de-mocrat Iurie Roșca a atenţionat opinia publică despre riscul destabilizării situaţiei și repetarea eveni-mentelor tragice de la 7 aprilie 2009, după alegerile de dumini-că. El a declarat ieri, în cadrul unei con-ferinţe de presă, că „situaţia din preajma alegerilor este una explozivă, iar con-fruntarea dintre actu-ala putere și opoziţia comunistă a rămas ireconciliabilă și nu are nimic în comun cu logica competiţiei democratice”.

Guvernarea liberală nu va ezita să folosească din nou violenţa pentru a se menţine cu orice preţ la putereReferindu-se la partidele poli-

tice din cadrul AIE, Iurie Roșca a declarat că acestea au drept scop menţinerea cu orice preţ la putere, chiar dacă vor pierde alegerile.

„Situaţia din preajma alege-rilor este una explozivă. Con-fruntarea dintre actuala putere și opoziţia comunistă a rămas ireconciliabilă și nu are nimic în comun cu logica competi-ţiei democratice. Nealegerea președintelui republicii a fost determinată de logica războiu-lui politic, care nu admite com-

promisul necesar funcţionării sistemului democratic.

Mandatul actualei puteri a fost extins în mod artifi cial prin încălcarea legislaţiei și a normelor constituţionale. Con-ferinţa de presă, din 9 martie anul curent, a celor patru lideri ai AIE a fost dovada caracteru-lui nelegitim și antidemocratic al unor grupări care au uzurpat puterea în stat.

Referendumul din 5 septem-brie a fost un element-cheie în scenariul de menţinere la putere a componentelor AIE prin evitarea alegerilor parla-mentare anticipate. Prăbușirea de imagine a actualei guver-nări în cadrul referendumului a reprezentat un vot de neîncre-dere faţă de regimul autoritar al AIE și faţă de incapacitatea puterii de a rezolva problemele sociale și economice ale ţării. Alegerile din 28 noiembrie nu au fost dorite de exponenţii actualei puteri, deoarece libe-ralii riscă să le piardă, așa cum au pierdut și referendumul.

Ciopârţirea Codului Elec-toral, care a suferit circa 400 de modifi cări, a ţintit adapta-rea legislaţiei la interesele de moment ale puterii și urmărește fraudarea procesului electo-

ral, căruia să i se dea aparenţe legale. Pentru prima dată în istoria politică a ţării concuren-ţii electorali nu dispun de con-diţii egale. Exponenţii puterii apar la posturile de televiziune pentru a-și lustrui imaginea, iar timpul respectiv nu este conta-bilizat, ceea ce creează avan-taje enorme partidelor puterii în raport cu ceilalţi concurenţi electorali. Plafonul fondului electoral pentru fi ecare partid a fost ridicat de la 7 la 21 de milioane de lei.

Sondajele de opinie sunt comandate de actuala putere pentru a manipula alegătorii și a justifi ca posibilele fraude. Are loc utilizarea masivă a unor resurse fi nanciare nedeclarate pentru coruperea alegătorilor din zona rurală.

Grupările politice care au ajuns la putere prin violenţă nu o vor ceda pașnic și democratic. Guvernarea liberală nu va ezita să folosească din nou violenţa pentru a se menţine cu orice preţ la putere”, a declarat Iurie Roșca.

Pericolul revanşei comuniste Pe de altă parte, președintele

PPCD a atras atenţia și asupra

pericolului revenirii comuniștilor la putere.

„Prăbușirea iminentă a par-tidelor afl ate la guvernare în urma alegerilor din 28 noiembrie nu trebuie să lase loc pentru o revanșă comunistă. O eventuală revanșă a comuniștilor ar pro-voca noi confruntări, baricade, destabilizări de proporţii și izo-larea internaţională a ţării.

Comuniștii au demonstrat o totală incapacitate de reacţie adecvată în situaţii de criză. La 7 aprilie 2009 fosta guvernare nu a putut menţine situaţia sub control și a admis degenerarea ei în violenţe de masă cu efecte catastrofale. După ce a câștigat 60 de mandate în Parlamentul

precedent, Partidul Comuniști-

lor și-a arătat incapacitatea de

a rezolva prin deschidere și dia-

log problema alegerii șefului

statului”, a spus liderul creștin-

democrat.

Votează PPCD, votează nr. 5 în buletinul de vot!Iurie Roșca a declarat că

„numai electoratul poate să pună capăt defi nitiv războiului politic care devastează ţara”. El a chemat alegătorii să nu se înre-gimenteze în cele două tabere beligerante, comunistă și libe-rală, dacă doresc să nu se ajungă din nou la violenţă.

„Numai alegătorii pot să pună capăt defi nitiv războiului politic care devastează ţara. Poporul Republicii Moldova trebuie să respingă, în egală măsură, atât partidele din actuala guvernare, cât și Partidul Comuniștilor.

Ţara are nevoie de stabili-tate, de oameni de stat respon-sabili, competenţi și necorupţi, care să rezolve problemele eco-nomice și sociale.

Partidul Popular Creștin Democrat cheamă toţi alegă-torii să fi e activi, să participe la alegeri și să-și dea votul pentru Forţa a Treia, reprezentată de echipa creștin-democraţilor”, a afi rmat președintele PPCD, Iurie Roșca.

Iurie Roşca: Liberalii să plece, Iurie Roşca: Liberalii să plece, comuniştii să nu revină comuniştii să nu revină

PARTIDUL POPULAR CREŞTIN DEMOCRAT VOTAT

Afacerile cu ţigări, adevăratul motiv al rivalităţii între PLDM şi PD

Iurie Roşca despre vizita preşedintelui georgian Saakaşvili

la ChişinăuÎntrebat ce crede despre vizita preșe-dintelui Geor-giei, Mihail Saakașvili, la Chișinău, pre-ședintele PPCD, Iurie Roșca, a declarat în con-ferinţa sa de presă de marţi, 23 noiem-brie: „Cred că

domnul Mihail Saakașvili este într-o situaţie ingrată. Pentru că ne amintim foarte bine că în 2005, domnul Mihail Saakașvili, alături de domnul Traian Băsescu, alături de Victor Iușcenko, alături de partenerii noștri europeni, i-au acordat suport domnului Vladimir Voronin. Acum înţeleg că domnul Mi-hail Saakașvili vine să-i acorde suport electoral unui alt partid și unui alt lider politic. Prin urmare, domnia sa ar trebui să se explice, una la mână. Doi, dacă cumva acest concurent electoral este Partidul Liberal condus de Mi-hai Ghimpu, cred că, totuși, calibrul intelectual de excepţie al lui Mihail Saakașvili și anvergura internaţională a acestui lider al Georgiei nu ar trebui să-i permită să se asocieze cu un per-sonaj atât de penibil cum este Mihai Ghimpu, chiar dacă acesta dezvoltă retorici antirusești”.

În completarea celor spuse, liderul creștin-de-mocrat a ţinut să precizeze: „Ceea ce trebuie să remarc suplimentar în legătură cu vizita domnului Saakașvili este că, spre regretul nostru profund, președintele Georgiei a fost atras într-o capcană în 2008 și, ca urmare a încercării de a se alia cu un actor geopolitic de primă importanţă împotriva unui alt actor geopolitic de primă importanţă, a avut de pierdut Georgia, părţi importante ale teritoriului naţional, ceea ce trebuie să servească drept o lecţie deosebit de utilă pentru Republi-ca Moldova, care trebuie să înveţe să dezvolte parteneriate, dialoguri și cooperări multilaterale cu toţi actorii internaţionali, să înţeleagă esenţa confl ictelor geopolitice din regiune și să nu caute să se alieze cu unii împotriva altora, pentru că au de pierdut numai moldovenii, avem de pierdut doar noi din această confruntare teribilă care se produce în continuare”.

„Prezenţa domnului Saakașvili, ca și prezenţa domnului Wilfried Martens, la care m-am referit, de asemenea, sub nici o formă nu încalcă legisla-ţia electorală a Republicii Moldova. Este dreptul domniei sale să aibă orice opţiune. Eu am toată simpatia și respectul pentru domnul Saakașvili, doar mă gândesc că este o postură foarte ingrată să se întreţină într-un dialog rafi nat și savant cu un politician de calibrul lui Mihai Ghimpu. Să vedem dacă domnul Saakașvili va saluta și gestul cu toporul”, a menţionat, în încheierea răspunsului său, Iurie Roșca.

JUDECĂTORIA CENTRU:

Poliţia a încălcat legea când l-a reţinut

pe un candidat PPCDInstanţa de ju-decată a obligat Comisariatul de Poliţie Centru să restituie candida-tului PPCD la func-ţia de deputat, Alexandru Repida, materialele elec-torale confi scate la 25 octombrie 2010. Totodată, poliţiei i s-a cerut să anuleze amen-

da în sumă de 400 de lei, pe care era obligat să o achite reprezentantul PPCD.

Decizia a fost luată de Judecătoria Centru a capitalei pe 23 noiembrie 2010, în urma unei contestaţii depuse de Repida, prin care ultimul solicita ca acţiunile poliţiștilor să fi e declarate ilegale și să fi e anulat procesul-verbal care constata presupusa contravenţie. Astfel, în hotărârea emisă de președintele comple-tului de judecată, C. Urâtu, se cere: „Anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie din 25.10.2010 în privinţa lui Alexandru Repida și încetarea acestui proces contravenţional. Obligarea Comisariatului de Poliţie Centru să restituie lui A. Repida fi șele de agitaţie electorală, în număr de 254 bucăţi, confi scate prin procesul-verbal din 25.10.2010 de inspectorul Alexandru Ciu-gureanu”.

Ședinţa de judecată a avut loc în lipsa reprezentanţilor Co-misariatului de Poliţie Centru, care au refuzat să participe la proces.

Amintim că incidentul care constituie subiectul litigiului men-ţionat a avut loc pe 25 octombrie 2010, la ora 17.20. Alexandru Repida, tânăr candidat la funcţia de deputat din partea PPCD, a fost reţinut de doi colaboratori de poliţie, în momentul în care purta discuţii cu alegătorii în stradă. Acesta avea la el peste 200 de exemplare cu manifestul electoral al partidului pe care îl reprezintă, care constau în foi de format A 4, tipărite la impri-mantă. Este vorba de manifestul electoral al partidului intitulat „Cum a fost guvernată ţara până acum, cum o va guverna PPCD”, descărcat de pe pagina electronică a PPCD.

Motivul invocat de oamenii legii a fost că pe foile cu manifestul electoral nu este indicat tirajul și tipografi a. În pofi da faptului că Alexandru Repida s-a legitimat, prezentând poliţiștilor legi-timaţia de candidat la funcţia de deputat, poliţiștii, după ce au discutat la telefon cu superiorii, l-au reţinut și l-au dus la secţia de poliţie nr. 1 din sectorul Centru al capitalei, aplicându-i o amendă de 400 de lei. Procesul-verbal a fost întocmit de către agentul constatator din cadrul Comisariatului de Poliţie al sectorului Centru, locotenentul de poliţie Alexandru Ciugureanu.

Menţionăm că Alexandru Repida a fost reprezentat în instanţă de președintele Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi, Radu Bușilă.

FLUX

26 NOIEMBRIE 2010 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

„Până acum este puţin progres în lupta cu corupţia. E timpul să reacţionăm. De aceea lupta contra corupţiei este o parte importantă a angaja-mentului nostru pen-tru o Moldovă fără sărăcie. Vino cu noi în lupta contra corupţi-ei!” – așa ne îndeam-nă șeful PLDM, Vladi-mir Filat, într-un spot electoral.

Ce nu ne spune Vladimir Filat este de ce avem așa de „puţin progres în lupta cu corupţia”, de ce doar în cam-pania electorală a observat cât de infi m este acest „pro-gres” și ce va rămâne din acesta după campania elec-torală? Ne întrebăm și noi ca neștiutorii, oare puţine ocazii a avut premierul până acum să-și demonstreze vocaţia de luptător împotriva corupţiei.

După scandalul fără pre-cedent cu camionul burdu-șit de ţigări, care le-a scăpat vameșilor moldoveni în luna martie a acestui an, el a expli-cat situaţia prin faptul că “…marea majoritate a celor care activează la vamă sunt încă cei numiţi în funcţii și plasaţi foarte adânc de către vechiul regim comunist”. Și tot Filat a afi rmat că acum se încearcă restructurarea acestui servi-ciu, pentru ca să vină oameni care nu au nici o legătură cu regimul criminal care a guver-nat ţara timp de 8 ani.

La regimuri noi, oameni noiLiteralmente, ar trebui să

înţelegem că de acum încolo, în serviciu vor veni oameni care au legătură doar cu actu-alul regim, unul dintre aceș-tia și cel mai important, fi ind chiar noul director general al Serviciului Vamal din Moldova (SVM), Tudor Baliţchi, cel care a administrat anterior pro-prietăţile premierului. Să-și fi dorit oare Filat să adminis-treze Republica Moldova ca pe o proprietate personală?

Să vedem cât de mult a excelat actuala conducere în această muncă fără preget de reorganizare a serviciului. Premierul putea să iniţieze lupta anticorupţie chiar de la niște dezvăluiri făcute ceva mai demult, pe timpul fostei guvernări. Încă în 2008, Cen-trul pentru Combaterea Cri-melor Economice și Corup-ţiei a făcut publice scheme frauduloase de contrabandă, în care erau implicaţi anga-jaţi ai Serviciului Vamal. Ex-directorul CCCEC, Sergiu Puș-cuţă, anunţa, cu aproximativ doi ani în urmă, că lucrători vamali, cu funcţii adminis-trative de divers nivel, erau bănuiţi de implicare directă și participare activă la tăinuirea unor cazuri de contrabandă. Potrivit CCCEC, schemele asigurau „intrarea în Mol-dova a mașinilor de tonaj și introducerea tainică a măr-furilor, prin crearea condiţi-ilor de eludare a posturilor vamale, declararea valorii diminuate a mărfi i în vamă, comunicarea cu rea-voinţă despre alt gen de marfă importat”.

Într-o investigaţie jurnalis-tică efectuată în cadrul Cam-paniei “Jurnaliștii împotriva corupţiei”, Ziarul de Gardă i-a solicitat noului director general al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, informaţii pri-vind activitatea anterioară și curentă a vameșilor cerce-taţi și dacă există o anchetă internă pe cazurile respective, dar acesta a refuzat să răs-pundă la întrebările ziariștilor. Conform sursei, explicaţia ar fi că unii dintre acești cola-boratori vamali care au fost suspendaţi din funcţii, fi ind investigaţi în cadrul dosarelor de contrabandă, au fost resta-biliţi prin decizii defi nitive ale Curţii Supreme de Justiţie.

Cumetrismul ca politică de stat la moldoveniUn angajat al Serviciului

Vamal ne-a relatat recent despre mai multe nereguli din cadrul instituţiei, inclu-

siv despre politica de cadre defectuoasă de acolo. Potrivit acestuia, în funcţiile de șefi de birouri și de posturi vamale sunt numiţi cumetri, prieteni sau colegi de partid. Unii dintre aceștia au fost suspec-taţi anterior sau eliberaţi din funcţie pentru implicarea în diverse ilegalităţi. Am încercat să obţinem la SVM informaţii în privinţa vameșilor cercetaţi în cadrul unor dosare penale, dar și a persoanelor destitu-ite în urma atestărilor efec-tuate cu câteva luni în urmă. Cum nu ne-a răspuns nimeni

la numerele de telefon indi-cate, vom solicita informaţia respectivă printr-un demers în scris.

Dar poate că actuala con-ducere îi consideră pe toţi cei care au fost destituiţi anterior victime ale guvernării comu-niste și îi concediază pe cei care în perioada respectivă nu au fost daţi afară? Cel puţin, asta ne sugera șeful Guver-nului. Iar această vânturare a cadrelor ar putea avea loc la fi ecare schimbare a forţelor care acced la putere.

Atestarea, o metodă de înlăturare a persoanelor neloiale?În urma unei recente

atestări, aproximativ 100 de angajaţi din cadrul structurii au fost concediaţi sau retro-gradaţi. Surse din cadrul SVM ne-au informat că din comi-sia de atestare ar face parte și persoane cu un trecut obscur, împotriva cărora au fost intentate anterior dosare penale. Peste 20 de colabora-tori ai Biroului Vamal Cahul, de exemplu, au acţionat Serviciul Vamal în justiţie, afi rmând că au fost disponibilizaţi pentru că noua conducere i-ar sus-pecta de cooperare cu comu-niștii și nici pe departe nu este vorba de lipsa abilităţilor profesionale. Ei consideră că atestarea a fost una tenden-ţioasă, făcută pentru a scăpa de persoane indezirabile și pentru a putea aduce în locul lor oamenii necesari.

Unul dintre cei disponibili-zaţi, care, din motive lesne de înţeles, nu a dorit să-i dezvă-luim identitatea, ne-a spus că au fost concediaţi vameși care activează în cadrul Biroului Vamal Cahul de peste 10-15 ani și care până acum au tre-cut cu brio toate atestările, au fost apreciate cu diplome și menţiuni. Au fost atestaţi, în schimb, oameni care au o vechime de doar câteva luni în structura respectivă, sim-patizanţi ai unui anumit par-tid.

Conducerea Serviciului Vamal respinge acuzaţiile și afi rmă că au fost concediaţi și retrogradaţi doar angaja-ţii care nu posedă calităţile profesionale necesare pentru funcţiile deţinute. Astfel, este vorba de aproximativ 60 de angajaţi care au fost eliberaţi din funcţii și de alţii 50 retro-gradaţi.

Surse din cadrul SVM con-sideră că, în realitate, este vorba de completarea servi-ciului cu oameni de încredere din anturajul conducerii insti-tuţiei. Astfel, aceștia ne-au spus că vămuirea mărfurilor se face în anumite locuri și de către anumite persoane. La Comrat, de exemplu, acest drept îl are exclusiv Igor Palamarciuc, la Chiși-nău, vămuirea se face doar la posturile vamale Varniţa și Petricani etc. Persoana de cea

mai mare încredere la Biroul Vamal Cahul este Vladlen Stadler. Mai mulţi angajaţi ai SVM îl consideră pe Stadler drept cardinalul din umbră al directorului general. Șeful Biroului Vamal Bălţi, Vadim Muntean, deţine temporar și funcţia de șef al Direcţiei securitate internă, ceea ce vorbește despre o încălcare a regulamentului. Altfel spus, șeful direcţiei, Muntean, ar trebui să verifi ce activitatea șefului vămii, Muntean. Și acestea sunt doar câteva din-tre exemple.

Cardinalii din umbră ai lui Tudor BaliţchiDespre consilierii ofi ciali și

neofi ciali ai lui Tutor Baliţchi a vorbit într-o conferinţă de presă și ofi ţerul SVM, Veaces-lav Balacci, destituit de fosta conducere din funcţia de șef al Departamentului Originea Mărfurilor. Printre acești „con-silieri”, Balacci îl nominalizează și pe Vladlen Stadler, fi gurant al unor episoade dubioase pe timpul guvernării comuniste, despre care unii cred că ar fi fost un oponent al preceden-tei guvernări. „În mod rapid, acesta a obţinut funcţia de șef al Biroului Vamal Cahul. Dar toată lumea știe că el are un rol principal în coor-donarea politicii de cadre în Serviciul Vamal. În luna august, după prima mea conferinţă de presă, el a fost transferat de la Biroul Vamal Cahul în funcţia de director adjunct al Depar-tamentului de Aplicare a Legii”.

Amintim aici că Veaceslav Balacci a dezvăluit, pe data de 5 august 2010, o schemă fra-uduloasă de importare a căr-nii de către rezidentul Zonei Economice Libere „Tvardiţa” – SRL „Carne-Sud”, care procura carne de origine braziliană de la o companie off -shore, pe care, după prelucrarea cu sare și piper, o vindea drept produs autohton producă-torilor din ţară. Astfel, statul era prejudiciat, prin neachita-rea taxelor vamale și TVA, cu suma de 25 de mii de dolari pentru fi ecare 20 de tone de carne importate.

De la „părinţii fondatori”, la noii benefi ciariOfi ţerul vamal a precizat că

a informat noua conducere a serviciului chiar de la instaura-rea acesteia: „Tudor Baliţchi și-a exprimat admiraţia faţă de faptul că mai există ase-menea ofi ţeri în serviciul respectiv care s-au opus schemelor frauduloase. Dar, ulterior, acesta a pre-luat-o de la foștii „părinţi”, atâta doar că fl uxul de bani murdari a fost îndreptat și către alţi benefi ciari”.

Potrivit dezvăluirilor lui Balacci, schema respectivă a fost iniţiată de omul de afa-ceri Nicolae Luţic, cetăţean al Republicii Moldova și al Israelului, sprijinit de minis-trul Economiei de atunci, Igor Dodon, și directorul SVM, Vio-rel Melnic.

Ofi ţerul vamal afi rmă că, atât el, cât și colaboratorii săi, au fost presaţi de con-ducerea Serviciului Vamal să ofere certifi catul solicitat de întreprinderea ”Carne Sud”, care să confi rme că aceasta ar produce carne de origine autohtonă. „Am fost eliberat din funcţie de către Viorel Melnic în 2009, apoi resta-bilit prin hotărârea Curţii de Apel din martie 2010, menţinută în vigoare de Curtea Supremă de Justiţie, dar care nu a fost executată până în prezent de direc-torul general a Serviciului Vamal. Sistemul de control al originii mărfurilor a fost profanat. Începând cu eli-berarea mea din funcţie, au fost remaniaţi din funcţii toţi șefi i secţiilor origine a mărfurilor din teritoriu”, a precizat el.

Conform lui Balacci, noua conducere nu doar a preluat schemele frauduloase de la fosta guvernare comunistă, ci și le-a dinamizat. În acest context s-ar înscrie și schim-barea șefului Postului Vamal Comrat, în a cărui subordine activează SRL ”Carne Sud”, în această funcţie fi ind numit Igor Palamarciuc, care, în opi-nia lui, ar fi implicat în impor-tul fraudulos de carne.

Schemele ilicite funcţio-nează nu doar în cazul impor-tului de carne, afi rmă Balacci. „Toate mărfurile - fl ori, elec-trocasnice, mărfuri impor-tate prin sistemul cargo, se vămuiesc la unul și același post vamal. Pentru impor-tul fi ecărui container cu mărfuri, agenţii economici trebuie să transfere sume de bani, între 500 și 2000 de euro, ca să-și poată per-fecta actele necesare. Toate aceste acţiuni sunt tolerate, dacă nu chiar sprijinite de persoane sus-puse din cadrul Guvernului”. Potri-vit acestuia, și șeful Biroului Vamal Chișinău, Mihai Fili-mon, unde se concentrează aproximativ 60 la sută din

activitatea vamală a republi-cii, este o persoană apropiată primului ministru, încă de la începutul anilor 1990. Despre felul cum se restructurează Serviciul Vamal vorbește și faptul că Petru Cangea, fostul șef al Biroului Albiţa, remaniat după scandalul cu lotul de 700 de mii de pachete de ţigări depistat de vameșii români în martie 2010, a fost instalat la Biroului Vamal Bender. La Leușeni, a fost numit Veaces-lav Lupu, nașul de cununie al aceluiași Igor Palamarciuc de la Comrat.

În ceea ce privește contra-banda cu ţigări, Balacci con-sideră că aici funcţionează scheme în care sunt impli-cate întreprinderile producă-toare, importatorii de materie primă, persoane sus-puse din Guvern, Ministerul de interne, Serviciul Vamal etc. „Servi-ciul Vamal anunţă periodic despre capturi de ţigări în

volume comice, dar cazurile de proporţii nu se depis-tează”, a adăugat el.

Contrabanda cu ţigări. O afacere profi tabilă pe ambele maluri ale PrutuluiÎn contextul contrabandei

cu ţigări, ar fi cazul să amintim cazul scandalos din luna iunie 2010, când ofi ţerii Centrului Anticorupţie au depistat dis-pariţia unui lot de 110 mii de pachete de ţigări, care fi gurau într-un dosar de contrabandă, din depozitul postului vamal Giurgiuleșt-Galaţi.

La 12 noiembrie curent, autorităţile române au comu-nicat despre reţinerea unui lot de ţigări de contrabandă, în valoare de peste două mili-oane de dolari. Acesta a fost descoperit la un depozit din Urziceni, fi ind vorba în total

de aproximativ 670 de mii de pachete de ţigări, o parte din acestea având timbre de acciz din Republica Moldova. Presa din România scria că lotul cu ţigări de contrabandă ar fi tre-cut prin vama Albiţa–Leușeni.

Pe de altă parte, ofi ţerul de presă al Serviciului Vamal, Ion Magu, afi rmă că ţigările puteau fi fabricate pe teritoriul României sau puteau fi aduse din Ucraina, deoarece lotul respectiv nu putea să treacă de două controale vamale, fără a fi depistat. El ne-a expli-cat și de ce nu putea să treacă: ”Printr-un acord între Ser-viciul Vamal al ţării noastre și Autoritatea Naţională a Vămilor din România, la toate punctele de trecere a frontierei cu România de pe teritoriul nostru lucrează un vameș român, iar la posturile din România – un vameș moldovean. Dacă, să zicem, un automobil nu a fost controlat atât de strict la vama noastră, atunci în partea cealaltă va fi contro-lat neapărat mai riguros”, a precizat Magu. Totodată, el a menţionat că SVM a solicitat autorităţilor române informa-ţii suplimentare în privinţa cazului respectiv.

Toate bune și frumoase, dar ne întrebăm dacă nu ar putea funcţiona înţelegeri între vameșii moldoveni și români sau chiar înţelegeri la un nivel mai înalt? De ce spu-nem aceasta? În presa din ţara vecină apar cu regularitate informaţii despre amploa-rea fără precedent pe care a luat-o contrabanda cu ţigări, de la cazuri relativ minore, până la unele răsunătoare, cu implicarea unor funcţio-nari din structurile de stat. Iată o informaţie recentă din presa românească: „Procu-rorii cercetează implicarea a 12 persoane, printre care doi lucrători ai Ministeru-

lui Administraţiei și Inter-nelor (MAI), un pompier și un poliţist de frontieră din Botoșani, în contrabanda cu ţigări provenite din Republica Moldova, infor-mează Direcţia Generală Anticorupţie (DGA). Potrivit comunicatului, ofi ţerii DGA s-au sesizat pe 20 octom-brie cu privire la faptul că un plutonier din cadrul Găr-zii de Pompieri Trușești și un agent de poliţie de fron-tieră din Botoșani desfă-șoară activităţi de evaziune fi scală.

O lună mai târziu, ofi ţe-rii de poliţie judiciară au organizat un fl agrant în urma căruia au fost prinse patru persoane în timpul unei tranzacţii cu ţigări provenite din contrabandă. Astfel, într-o mașină a fost identifi cată cantitatea de 675.000 ţigarete (33.750 pachete) de provenienţă Republica Moldova, pentru care învinuiţii solicitaseră suma de 150.000 lei. Acesta a fost urmat de 10 perchezi-ţii la domiciliu, prilej cu care au fost identifi cate 37.800 ţigarete (1.890 pachete), suma de 26.492 lei, 28 tele-foane mobile și două auto-turisme în valoare de apro-ximativ 30.000 euro, care au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor și recuperării prejudiciului.

În urma cercetărilor s-a stabilit că plutonierul de la Garda de Pompieri Trușești asigura coordonarea activi-tăţilor de procurare, depo-zitare temporară și distribu-ire ulterioară a ţigărilor, iar agentul de poliţie de fronti-eră de la Botoșani interme-dia tranzacţiile între furni-zori și benefi ciari”.

Și încă o constatare pe care o reproducem din publicaţia „Obiectiv”, ediţia de Vaslui: „Ca și cum ar fi protejaţi de persoane sus-puse, mai mulţi trafi canţi de ţigări din Huși, arestaţi în acest an cu surle și trâmbiţe, au fost puși în libertate, sub control judiciar, de judecă-torii Tribunalului Vaslui, pe considerentul că nu pre-zintă un pericol social con-cret. Printre cei eliberaţi se numără poliţistul de fronti-era Ovidiu Gușel, arestat în luna mai, alături de alţi doi hușeni, cunoscuţi trafi canţi de ţigări. Un al doilea poli-ţist de frontieră arestat pen-tru contrabandă de ţigări, Corneliu Albișteanu, a fost prins la doar câteva săp-tămâni după ce fostul său coleg, Ovidiu Gusel, a fost pus în libertate. Sunt liberi și doi contrabandiști din Huși arestaţi la începutul lunii octombrie. Eliberările neașteptate nu fac decât să-i încurajeze pe trafi canţi. Cotele uriașe la care a ajuns contrabanda de ţigări sunt confi rmate de statisticile poliţiștilor de frontieră.”

Concluziile le lăsăm pe seama cititorilor, cu pro-misiunea că vom continua investigarea situaţiei privind „restructurarea” Serviciului Vamal.

Ioana FLOREA, FLUX

Dosar

Guvernul Republicii Moldova

Întreprindere-sponsor al unui partid politic afl at la conducerea

Guvernului

Ion Vornic,consilier din umbră

(șef al Postului Vamal al Biroului Vamal Chișinău, patronează importul de aparate electrocasnice,

coordonează politica de cadre)

Igor Palamarciuc,șef al Punctului Vamal

COMRAT(fi n de cununie,

gestionează și Punctul Vamal Tvardiţa, implicat în protecţia importului

fraudulos de carne)

Veaceslav Lupu,

șef al Biroului Vamal Leușeni

(cumătru al unuia dintre fondatori)

Vasile Cemortan,șef al Biroului Vamal Briceni

(relaţii de prietenie)

Vladlen Stadler,consilier din umbră

(până la 06 august 2010 – șef al Biroului Vamal Bălţi, al Biroului

Vamal Cahul. În prezent – director al Departamentului Aplicarea Legii,

gestionează Biroul Vamal Bălţi și Biroul Vamal Cahul, coordonează

importul de mărfuri cargo, de carne, de fl ori și exportul de

ţigări, de spirt, de produse pomi-legumicole)

Tudor Baliţchi, director general alServiciului Vamal

Petru Cangea,șef al Biroului Vamal Bender,

antreprenor-șef al Biroului Vamal

Leușeni(relaţii de prietenie)

Mihai Filimon,șef al Biroului

Vamal Chișinău (relaţii de prietenie)

Corupţia, boala fără leac a Guvernului FilatCorupţia, boala fără leac a Guvernului Filat

Veaceslav BalacciVeaceslav Balacci

26 NOIEMBRIE 20104 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI{ocant

Personal, când am citit pe internet știrea despre toporul-cadou, am crezut că e o glumă sau o dezinformare, pentru că este de neimaginat că șeful unui stat, fi e el și interimar, ar putea să accepte să primească drept cadou un topor pentru a lupta cu opoziţia politică, fi e ea și comunistă. Dar iată că deschid blogul interimarului (http://ghimpu.wordpress.com) și constat că nu e vorba de o glumă sau de o mistifi care. Blogul lui Ghimpu titrează cu li-tere de-o șchioapă: „Chirtoacă i-a dăruit lui Ghimpu un topor, pentru a stârpi comuniștii. Ghimpu: Comuniștii nu merită să stricăm toporul cu ei”. Tot de pe blogul lui Ghimpu afl ăm că acesta a acceptat cadoul făcând următoarea declaraţie: „Îmi va prinde bine la Coloniţa. Comuniștii nu merită să stricăm toporul cu ei”. Adică interimarul nu ar avea nimic împotrivă să-i stârpească pe comu-niști cu toporul dăruit de Chirtoacă, doar că se teme să nu-l strice, acesta fi ind mai de preţ decât niște oameni, care, în virtutea convingerilor lor politice, sunt comuniști. Mai mult, toporul avea gravată inscripţia „Pentru dihorii care sug… sug… sângele”.

Toporul şi ciocanul – arsenalul PLDeclaraţia lui Ghimpu a fost una fatidică,

pentru că exact a doua zi, pe 20 noiembrie, ziua în amiaza-mare, în satul Coloniţa, care este localitatea de baștină a interimarului Ghimpu, acolo unde acesta urma să folosească toporul, patru simpatizanţi ai Partidului Liberal, fiind înarmaţi cu un topor și un ciocan, au tăbărât asupra unui grup de tineri de la Organizaţia de Tineret a PPCD „Noua Generaţie”, care, în mod absolut legal, distribuiau materiale electorale și discutau cu sătenii, îndemnându-i să participe la alegeri și să-și dea votul în favoarea creștin-de-mocraţilor. Cei patru simpatizanţi ai PL, agresivi și plini de ură, s-au năpustit asupra tinerilor de la „Noua Generaţie”, cerându-le socoteală pentru faptul că aceștia au îndrăznit să facă agitaţie electorală chiar în satul de baștină al capilor Partidului Liberal, Ghimpu și Chirtoacă. Tinerii creștin-democraţi, între care trei adolescente și un candidat la funcţia de deputat pe listele PPCD, Alexandru Repida, care, conform legii, dispune de imunitate, au fost îmbrânciţi, loviţi,

înjuraţi și ameninţaţi cu toporul și ciocanul ca să părăsească localitatea.

Iată că toporul liberal a fost pus în aplicare la propriu la Coloniţa de către cei patru simpatizanţi ai lui Ghimpu și Chirtoacă. Fără îndoială că ieșirea criminală a celor patru se datorează urii pe care li-derii liberali au cultivat-o în sânul votanţilor PL faţă de oponenţii politici și nu doar prin gestul făcut de ziua de naștere a lui Ghimpu, ci chiar din prima zi a ieșirii la rampă a acestei formaţiuni politice. Prin declaraţiile lor războinice, prin incitarea deschisă la violenţă, Ghimpu și Chirtoacă au inoculat în minţile unor rătăciţi fără carte, dar și fără frică de Dum-nezeu că oponenţii politici, concurenţii electorali trebuie „stârpiţi cu toporul”, lichidaţi fi zic. Ghimpu și Chirtoacă sunt autorii morali ai infracţiunii de la Coloniţa pentru că ei au creat această stare de intoleranţă, de ură în societatea noastră.

Crima de care se fac vinovaţi Ghimpu și Chir-toacă este mult mai gravă decât a celor patru ne-norociţi de la Coloniţa, care au fost identifi caţi de poliţie și care, potrivit legii, urmează să fi e defe-riţi Justiţiei. Putem presupune însă că, deși se fac vinovaţi de incitare la ură și violenţă, crimă care este pedepsită de Codul Penal al Republicii Mol-dova, celor doi nu li se va întâmpla nimic, pentru că ei, prin voia întâmplării, sunt astăzi la putere, așa cum nu li s-a întâmplat nimic nici organiza-torilor acţiunilor de la 7 aprilie 2009, soldate cu victime omenești și devastarea și incendierea clădirilor Parlamentului și a Președinţiei. De fapt, Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă continuă opera pe care au început-o la 7 aprilie 2009, împreună cu Vladimir Filat, și se pot mândri cu faptul că sunt niște continuatori consecvenţi ai metodelor bolșevice de luptă politică, în pofi da faptului că se declară anticomuniști fervenţi.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

O echipă de agitatori electorali de la Or-ganizaţia de Tineret a PPCD „Noua Gene-raţie” a fost agresată sâmbătă, 20 noiem-brie, în comuna Co-loniţa din municipiul Chișinău, de câteva persoane înarmate cu topoare și ciocane.

Agresorii au recurs la intimi-dări și ameninţări verbale, au rupt materialele electorale ale tinerilor de la „Noua Generaţie” și i-au somat să părăsească localitatea. La faţa locului s-a deplasat o echipă a poliţiei pentru a-i identifi ca pe agre-sori, care, între timp, s-au făcut nevăzuţi, părăsind localitatea. Unul dintre tinerii agresaţi, Alexandru Repida, care este și candidat la funcţia de deputat pe lista electorală a PPCD, a declarat că, din ameninţările pe care le proferau, agresorii păreau a fi simpatizanţi ai Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoa-că. Una dintre victime a reușit să-i fi lmeze și să-i fotografi eze pe agresori cu ajutorul telefo-nului mobil.

„Noi am acţionat conform legii. Făceam agitaţie electo-rală într-un mod absolut pașnic și legal. La un moment dat, am fost atacaţi de patru persoane. Unul dintre ei avea la el un topor, iar ceilalţi erau înarmaţi cu ciocane. Au încercat să ne distrugă mașina cu care ne de-plasam, ne-au smuls drapelele cu sigla PPCD și au atacat-o pe o colegă de-a noastră, Ecate-rina Pânzaru, căreia, după ce au bruscat-o, au încercat să-i

sustragă aparatul foto și tele-fonul mobil. Din ameninţările pe care le proferau, am dedus că agresorii sunt simpatizanţi ai Partidului Liberal, ai cărui lideri, Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă, sunt originari din Coloniţa. În momentul de faţă, cazul este anchetat de poliţie, care, sperăm, că îi va identifi ca și pedepsi pe agresori”, a de-

clarat pentru FLUX Alexandru Repida.

În context, candidatul PPCD și-a exprimat regretul și în-grijorarea vizavi de faptul că „exponenţii unui partid, care se autodefinește democratic și proeuropean, recurg la astfel de metode total antidemocra-tice și periculoase”. „Acesta nu este singurul caz când membrii

partidului nostru sunt bruscaţi sau intimidaţi de exponenţii unor partide concurente, sau chiar de către unii reprezen-tanţi ai organelor de drept, care, în loc să vegheze asupra respectării legii, recurg ei înșiși la acţiuni ilegale, doar pentru a favoriza partidele afl ate astăzi la putere. De aceea, doresc să-mi exprim public regretul

faţă de cele întâmplate și să-i îndemn pe colegii de la cele-lalte partide politice să dea dovadă de un comportament decent și civilizat, cel puţin acum, când au mai rămas doar câteva zile până la alegerile din 28 noiembrie”, a mai spus Alexandru Repida.

La rândul său, președintele Asociaţiei Juriștilor Creștin-

Democraţi, Radu Bușilă, care s-a deplasat la faţa locului, ne-a relatat că doi dintre agresori au fost prinși de către poliţie și în prezent dau explicaţii oamenilor legii. Radu Bușilă a confi rmat că agresorii au apli-cat forţa fi zică, fi ind înarmaţi cu topoare și ciocane.

Comuna Coloniţa este lo-calitatea de baștină a liderilor

Partidului Liberal, interimaru-lui Mihai Ghimpu și primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă.

Vom menţiona, totodată, că înșiși liderii PL au transmis mesaje războinice propriilor simpatizanţi, îndemnându-i indirect să aplice forţa fizică împotriva oponenţilor politici. Un caz elocvent în acest sens îl constituie cadoul pe care

i l-a dăruit Dorin Chirtoacă unchiului său, președintelui interimar Mihai Ghimpu, cu ocazia zilei de naștere a aces-tuia. Este vorba de un topor, cu care șeful interimar al statului a fost îndemnat de nepotul său să-și „stârpească din rădăcini” oponenţii politici.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

În conferinţa de presă de marţi, 23 noiembrie 2010, liderul creștin-democrat Iurie Roșca a fost solicitat de jurnaliști să dea o apreciere gestului liderilor PL, prin care, primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, i-a dăruit de ziua de naștere a unchiului său, președintele în exerciţiu Mi-hai Ghimpu, un topor pentru a stârpi dușmanii politici. Iurie Roșca a declarat că prin acest gest cei doi au incitat lumea la violenţă, iar agre-sarea de duminică a tinerilor creștin-democraţi în satul Coloniţa constituie o conse-cinţă directă a acestuia.

Publicăm mai jos declaraţia făcută de Iurie Roșca.

Inadecvarea intelectuală a lui Ghimpu şi Chirtoacă Să facem un exerciţiu de imaginaţie.

Închipuiţi-vă că Vladimir Voronin, la ziua sa de naștere, în toiul campaniei electorale, primește în dar, de pildă, de la Mark Tkaciuk, sau de la un alt lider comunist, un topor, cu recomandarea ca această unealtă să fi e utilizată împotriva adversarilor politici. Să ne imaginăm care ar fi fost reacţiile instituţiilor europene și a presei democratice din Republica Moldova. În momentul în care primarul general al capitalei îi dăruiește șefului statului în exerciţiu o unealtă atât de vio-lentă cum este toporul, în toiul campaniei electorale, lumea trece această întâm-plare pe seama inadecvării intelectuale a președintelui Ghimpu, de la care n-a plecat prea departe nici primarul general al capitalei.

Faptul că s-a indus o stare de ură în societate este rezultatul direct al reto-

ricii războinice a actualei guvernări. Am spus de o sută de ori și vreau să repet: în Republica Moldova nu trebuie să existe inamici politici, dușmani politici. Astfel, bietul Filat, care nu prea le are cu limba română, s-a scăpat cu vorba la Publika, zicând „inamicul meu politic Voronin” și s-a retractat după aceasta, și-a dat sea-ma de greșeala comisă văzând expresia mirată a feţii președintelui PPE, Wilfried

Martens, cu care participa la emisiune. Noi suntem adversari politici, uneori aliaţi, alteori oponenţi, care trebuie să dezbatem subiecte de interes naţional și să propunem soluţii de alternativă, pozitive, concrete și constructive. În momentul în care, actuala guvernare are un singur scop în sine: să nu admită revenirea comuniștilor la putere, prin urmare, potrivit logicii lor, comuniștii trebuie anihilaţi fi zic. Iată domnul Mar-tens a făcut o remarcă foarte interesan-tă în cadrul acelei emisiuni. El a spus: domnilor, noi, în Uniunea Europeană n-am interzis Partidul Comuniștilor, noi am convins cetăţenii că opţiunea comunistă nu este una bună pentru societăţile democratice, prospere eco-nomic, libere. În Republica Moldova

ne menţinem la acest anticomunism de grotă, care înseamnă următoarele: dacă ești împotriva comuniștilor, ești cu semnul plus, dacă ești cu comuniștii, atunci ești cu semnul minus.

Revenirea comuniştilor la putere s-ar constitui într-o revanşă a acestora Vreau să repet ceea ce am afi rmat

nu o singură dată: consider că actuala

guvernare liberal-democrată trebuie să plece, iar comuniștii nu trebuie să re-vină la putere. Revenirea comuniștilor la putere ar însemna o revanșă, ar în-semna divizarea societăţii, ar însemna tensiuni inutile, izolarea internaţională imediată a ţării și polarizarea nepermis de puternică a societăţii.

Toporul făcut cadou de Chirtoacă lui Ghimpu înseamnă incitare la violenţă Și totuși, faptul că a doua zi după ce

Mihai Ghimpu primește de la nepotul său drept cadou un topor legat cu fundiţă roșie, președintele organiza-ţiei municipale Chișinău a organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”, domnul Alexandru Repida, împreună cu 3 domnișoare din „Noua Generaţie”, au fost agresaţi cu topoare și cu alte unelte de muncă în Coloniţa, satul de baștină al președintelui Mihai Ghimpu. În mod sigur, incitarea la violenţă s-a produs în ajun. Incitarea la violenţă este o crimă persecutată penal în Republica Moldova. Nu contează că acei agresori nu au reușit să-i omoare pe tinerii militanţi creștin-democraţi. Contează că ei au ridicat toporul la niște reprezentanţi ai unui concurent electoral și după asta Procuratura nu s-a autosesizat și nici unul dintre ex-ponenţii actualei puteri nu a găsit de cuviinţă să exprime măcar un minim regret faţă de gestul nesăbuit al celor doi lideri liberali care, sper din toată inima, să dispară defi nitiv din spaţiul public după 28 noiembrie.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Las’ să ştie tot poporul:Arma noastră e toporul! Toporul ni-i argument Să intrăm în Parlament!Cu toporul şi bărdiţa Am crescut la Coloniţa! Cu bărdiţa şi toporul,Iarăşi vom prosti poporul!

Nu e o glumă! Liberalii lui Ghimpu şi Chirtoacă îşi atacă oponenţii politici

cu topoare şi ciocane

Toporul şi ciocanul, armele electorale ale PL Toporul şi ciocanul, armele electorale ale PL Unchiul şi nepotul s-au scrântit cu totul

Toporul lui GhimpuPrima persoană în stat, Mihai Ghimpu, și-a sărbătorit, pe 19 noiembrie 2010, ziua de naștere, ocazie cu care a primit drept cadou un topor pentru a se răfui cu opo-nenţii politici. Liderul Partidului Liberal a primit acest cadou de la primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, care este și vicepreședinte al PL și nepot de pe soră al lui Mihai Ghimpu. În faţa camerelor de luat vederi, a jurnaliștilor, a câtorva zeci de persoane care au venit să-l felicite pe președintele interimar al ţării, Chirtoacă i-a înmânat lui unchiu-său topo-

rul și l-a îndemnat să-l folosească nu ca pe o unealtă de muncă, ci ca pe o armă numai bună de căsăpit adversari politici. „Ţi-am adus acest topor ca să reușești până la capăt să lupţi cu fosta guvernare comunistă și să o tai din rădăcină”, a spus ad litteram primarul general al capitalei.

Iurie Roşca despre toporul liberal al războiului “Pentru dihorii “Pentru dihorii

care sug... care sug... sug... sug... sug... sânge.”sug... sânge.”

Alexandru Repida, unul dintre Alexandru Repida, unul dintre

tinerii agresaţi la Coloniţatinerii agresaţi la Coloniţa

26 NOIEMBRIE 2010 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

Președintele PPCD, Iurie Roș-

ca, a convocat o conferinţă de

presă marţi, 23 noiembrie, for-

mulând o serie de consideraţii

în legătură cu vizita domnului

Wilfried Martens la Chișinău.

„Salutăm atenţia sporită a prie-

tenilor noștri europeni, din PPE

și din instituţiile UE, faţă de RM,

manifestată în ultimul an printr-

un suport politic și fi nanciar fără

precedent. În același timp, cre-

dem că entuziasmul europenilor

se bazează pe un exerciţiu de

comparaţie, și nu pe realizările

concrete ale actualei guvernări.

Altfel zis, în accepţia occiden-talilor actuala putere este mai bună prin contrast decât fosta

guvernare comunistă, nu în sine, prin realizările concrete ale

acesteia. Cel care a creat acest avantaj de imagine uriaș este însuși Vladimir Voronin, care, re-

fuzând să-și reformeze partidul, a rămas o sperietoare pentru Eu-

ropa, constituind un termen de comparaţie extrem de avantajos pentru liberalii de la putere”, a

declarat Iurie Roșca.Liderul creștin-democrat a

ţinut, totodată, să precizeze că: „Întreaga poveste a dialogului și a deschiderii europene faţă de

autorităţile Moldovei în ultimul an se explică prin teama acesto-

ra de “năluca comunismului”. De aici și tentaţia factorilor de deci-zie europeni să fi e mai concesivi decât poate ar fi fost cazul faţă de guvernarea AIE. Obiectiv vor-bind, ceea ce actuala guvernare poate contabiliza drept realizări concrete în acest an, sunt două realităţi distincte, nici una nefi -ind rezultatul meritelor în sine ale AIE. Este vorba de apariţia a două posturi de televiziune private, precum și de intensifi -carea dialogului între RM și UE. În acest răstimp nu a fost reali-zată nici o reformă politică sau economică semnifi cativă, care să apropie Moldova de stan-dardele UE. Singurul domeniu în care a excelat actuala putere a fost retorica prooccidentală și, simetric, anticomunistă”.

Avertismentul PPCDÎn replică la decizia PPE de a

sprijini necondiţionat PLDM la alegerile din 28 noiembrie, Iurie Roșca a lansat un avertisment public colegilor săi din PPE, îndemnându-i să se abţină de la admiterea partidului premi-erului Filat în marea familie a creștin-democraţilor europeni. El a menţionat că sprijinul direct acordat lui Filat de Wilfried Mar-

tens în actuala campanie electo-

rală poate aduce grave prejudi-

cii de imagine PPE și instituţiilor

europene în ansamblu.

Iurie Roșca a declarat: „Vizita

dlui Wilfried Martens a fost o

manifestare a intenţiei condu-

cerii PPE de a susţine PLDM și

personal pe șeful acestui partid

în aceste alegeri. Intenţia de-

clarată a președintelui Martens

de a susţine în viitorul apropiat

aderarea PLDM la PPE este per-

fect statutară, iar PPCD nu i se

poate opune. Domnul președin-

te Martens chiar a numit o dată

la care PLDM ar putea căpăta statutul de membru observator

al PPE, fi ind vorba de 16 decem-

brie 2010.În calitatea sa de membru

observator al PPE, PPCD rămâne un partener loial și onest al co-legilor europeni. Însă consider

de datoria mea să lansez un avertisment public colegilor

din familia noastră politică să se abţină de la comiterea unei greșeli, care poate aduce grave

prejudicii de imagine PPE și in-stituţiilor europene în ansamblu

în ţara noastră.Generozitatea, nobleţea și

deschiderea președintelui Mar-

tens pentru ţara noastră este admirabilă. Și totuși, mă simt

obligat să trec în revistă câteva elemente fundamentale care mă determină să iau atitudine publică faţă de situaţia creată.

Republica Moldova rămâne a fi o ţară monitorizată de Consi-liul Europei, prin urmare, cu de-fi cienţe la capitolul funcţionarea instituţiilor democratice și res-pectarea drepturilor omului.

PLDM este principala piesă a actualei guvernări, iar Guvernul este cel care trebuie să asigure caracterul democratic, corect și legal al acestor alegeri. În condi-ţiile în care încă nu se cunoaște care va fi opinia observatorilor internaţionali asupra actualului proces electoral, în particular a celor reprezentând OSCE și CE, a credita în alb Guvernul este cel puţin un pas riscant.”

Ezitările Bruxellesului. O decizie amânată de mai multe oriReactualizând câteva mo-

mente relevante din relaţia cu PPE, președintele PPCD a arătat: „La 8-10 decembrie 2009, în ca-drul Congresului PPE de la Bonn, am avut ocazia să salut prezenţa premierului Filat la acel for. Am sperat că apropierea de PPE va determina o schimbare de com-portament a acestui politician și îl va determina să adere efectiv la valorile și principiile familiei noastre politice. Însă după ce am observat că guvernarea Filat bate pasul pe loc la capi-tolul reforme democratice și se împotmolește în intrigi, recroiri ale legislaţiei și grave cazuri de corupţie, am sugerat colegilor europeni să nu se grăbească cu admiterea PLDM în PPE, ci să aștepte rezultatele alegerilor, după care se va putea trage linia și judeca atât calitatea ac-tului guvernării, cât și prestaţia PLDM.

Iarăşi despre violenţele de la 7 aprilie 2009La 18 martie a.c., în cadrul șe-

dinţei Grupului de lucru nr. 3 al PPE, care se ocupă de admiterea de noi membri, condus de dna Corien Wortmann-Kool, în pre-zenţa dlui președinte Martens, am pledat pentru amânarea in-vitaţiei de aderare pentru PLDM. Am adus toate argumentele de rigoare și, în defi nitiv, sugestia mea a fos luată în consideraţie.

La 27 mai, dl Martens vizitea-ză Moldova la invitaţia premie-rului Vlad Filat. Și cu acea ocazie mi-am exprimat discret rezer-vele. Menţionez că în ambele cazuri nu am făcut publică nici o informaţie despre obiecţiile critice exprimate colegial într-un cadru închis faţă de Filat perso-nal și faţă de PLDM în general. Acum am găsit de cuviinţă să

dau un semnal de alarmă public în speranţa că voi fi auzit.”

Trecând în revistă principale-le greșeli și restanţe ale guver-nării AIE, a cărei piesă de bază a fost PLDM, domnul Iurie Roșca s-a referit mai întâi, pe larg, la cazul legat de evenimentele din 7 aprilie 2009: ”Evenimentele violente din 7 aprilie nu au fost elucidate. Principalul organi-zator al acelor demonstraţii soldate cu sute de răniţi, câteva victime omenești și distrugeri de peste un miliard de lei, este Vladimir Filat personal.

Anume Vladimir Filat a sem-nat demersul adresat primăriei, prin care s-a angajat să asigure caracterul pașnic, democratic și legal al acelor acţiuni. Anume Vladimir Filat, alături de alţi conducători ai partidelor din actualul arc guvernamental, a incitat public și cu insistenţă mulţimile la violenţă, în ajunul acelei fatidice zile. Drept pretext pentru acele proteste a servit pretinsa falsifi care a alegerilor din 5 aprilie 2009.

Imediat după consumarea dezastrului din 7-8 aprilie, Filat personal a adus învinuiri fos-tei guvernări comuniste, dar și PPCD, inclusiv organizaţiei noastre de tineret „Noua Ge-neraţie”, că ar fi organizat acele provocări, molestarea a sute de poliţiști și devastarea clădirilor Președinţiei și a Parlamentului.

Timp de un an de guvernare a AIE nici Comisia parlamentară, condusă de fostul membru al PLDM, Vitalie Nagacevschi, nici Procuratura Generală, nici MAI, nici SIS, afl ate sub controlul ac-tualei puteri, nu au demonstrat nici faptul că alegerile au fost falsificate, nici nu au depistat organizatorii acelor crime.

Ancheta a fost una unilatera-lă, fi ind urmăriţi doar poliţiștii care au depășit mandatul și au comis abuzuri, maltratări și chiar cazuri de tortură.

Indiscutabil, poliţiștii care și-au depășit mandatul trebuie să poarte răspundere. Dar, evi-dent, și cei circa 300 de poliţiști care au fost agresaţi fără nici un motiv, bătuţi de elemente crimi-nale și lăsaţi invalizi, trebuie să se bucure de protecţia statului de drept.

Vinovaţii pentru agresarea forţelor de ordine, pentru de-vastarea și incendierea clădirilor Președinţiei și a Parlamentului, pentru distrugerea și furtul bu-nurilor statului nu au fost urmă-riţi și au rămas nepedepsiţi.

Motivul acestei situaţii este clar: dacă ar fi fost anchetaţi agresorii fi lmaţi și documentaţi de forţele de ordine, aceștia a fi mărturisit cine i-a pus la cale, iar urmele duc în cabinetele actualei puteri.

De remarcat că pe parcursul acestui an, nici una dintre insti-tuţiile sau autorităţile europene

nu au cerut guvernării liberale de la Chișinău efectuarea unei anchete corecte, complete și transparente asupra evenimen-telor din 7 aprilie.”

Eşecul de la 5 septembrie 2010„Actuala guvernare a atentat

la bazele democraţiei constituţi-onale prin tentativele repetate de a schimba și adapta normele Legii Fundamentale și proce-durile de alegere a președin-telui republicii la interesele de moment ale puterii”, a ţinut să arate liderul creștin-democrat, și a precizat: „Referendumul eșuat din 5 septembrie, care a fost precedat de ciopârţirea procedurii de organizare a re-ferendumului constituţional, căruia i s-a modificat statutul din consultativ în deliberativ și i s-a micșorat pragul de validare de la 50% la 33%, a fost expresia cea mai elocventă a caracterului antidemocratic și autoritar al actualei puteri. După eșecul ex-perimentului din 5 septembrie nu s-a auzit nici o voce critică din Occident, care să dezaprobe practicile antidemocratice ale Guvernului Filat”.

Lipsa de reforme: Procuratura Generală, MAI, CCCEC, SIS, Serviciul Vamal, Teleradio-Moldova, administraţia locală „La capitolul reforme politice

și instituţionale Guvernul Filat nu a luat nici o decizie semnifi ca-tivă. Statutul și rolul Procuraturii Generale nu a fost schimbat, așa cum cere un amendament al Consiliului Europei din 1995. Procuratura Generală a rămas o unealtă a guvernării, care joacă rolul de avocat al puterii și de prigonitor al opoziţiei. Procu-rorii nu au devenit magistraţi și nu au fost încadraţi în sistemul judecătoresc al ţării”, a mai de-clarat președintele PPCD, Iurie Roșca.

Dumnealui și-a argumentat afi rmaţia de mai sus apelând la următoarele exemple relevante: „Ministerul de Interne, controlat de PLDM, nu a fost reformat, demilitarizat și modernizat. MAI funcţionează în continuare după modelul sovietic, fi ind con-dus de un general pensionat.

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei nu a fost reformat. Instituţia respectivă, improprie siste-mului organelor de anchetă într-un stat de drept, a rămas un instrument de constrângere a oamenilor de afaceri și de es-torcare a mitei.

Serviciul de Informaţii și Securitate este condus de un pensionar KGB cu vechime de zeci de ani în sistemul totalitar comunist, întreaga conducere a acestei instituţii fi ind formată de foștii ofi ţeri superiori ai KGB.

Serviciul Vamal este controlat de Vladimir Filat, care și-a insta-lat în fruntea lui un fost asociat de afaceri. În ultimul an, ţara a fost zguduită în permanenţă de cazuri grave de contrabandă cu ţigări, identificate de vameșii români. Însă protejatul lui Filat din fruntea Serviciului Vamal nu a avut de suferit de pe urma acestor scandaluri. După ce Vladimir Filat nu va mai fi prim-ministru vor ieși la suprafaţă toate schemele și întreaga reţea de contrabandă cu ţigări, ceea ce poate aduce prejudicii de imagine celor care azi îl sprijină pe acesta.

Compania publică „Teleradio- Moldova” a fost subordonată po-litic actualei guvernări, servind drept unealtă de promovare a imaginii acesteia în detrimentul opoziţiei și a societăţii civile.

Guvernarea Filat nu a resta-bilit autonomia publică locală, distrusă de fosta guvernare co-munistă în 2003. Astfel, “vertica-la puterii” s-a menţinut, primarii din zonele rurale fi ind constrânși în masă să se afi lieze PLDM pen-tru a obţine suportul fi nanciar al guvernării centrale.”

Corupţia înfl oreşte tot mai multIurie Roșca s-a referit, de ase-

menea, la fenomenul corupţiei care macină din rădăcină insti-tuţiile statului, devenind unul cvasigeneralizat: „Organizaţia Internaţională “Transparency International” a publicat, la 26 octombrie 2010, un raport în care a degradat substanţial Republica Moldova la capito-lul percepţia corupţiei. Cauza acestei degradări este lipsa unui mediu concurenţial, dominaţia grupurilor oligarhice pe piaţă, lipsa de efi cienţă instituţională în vederea combaterii monopo-lurilor și a înţelegerilor de cartel, contrabanda, darea și luarea de mită și alte forme de crimă economică.

Raportul “Expert Grup”, fi nan-ţat de Fundaţia “Soros”, publicat la 4 noiembrie 2010, arată lipsa de progrese la capitolul libertăţi economice. Cauza acestor bloca-je este concreșterea instituţiilor statului și a partidelor afl ate la putere cu grupurile de interes fi nanciar (contrabandiștii, marii importatori, o serie de bancheri, intermediarii, monopoliștii). În aceste condiţii, Moldova nu are nici o șansă să iasă din sărăcie. Prin urmare, sprijinul necon-diţionat al UE nu contribuie la schimbările pozitive din econo-mia naţională”.

Fapte, nu propagandăÎn opinia liderului creștin-de-

mocrat, „apelul electoral al dem-nitarilor europeni în favoarea PLDM și a componentelor AIE poate crea difi cultăţi de comu-nicare și cooperare inutile între viitoarea conducere a Moldovei și instituţiile europene. Exem-plul cel mai elocvent în acest sens este relaţia UE cu Ucraina, unde alegerile prezidenţiale, regionale și locale au fost câș-tigate de Partidul Regiunilor, oponentul declarat al partidelor membru ale PPE. De remarcat că în ziua când domnul președinte PPE, Wilfried Martens, se afl a la Chișinău, președintele Ucrainei, Victor Ianukovici, se afl a la Bru-xelles, unde se discuta acorda-rea în perspectiva anului viitor calitatea de membru asociat acestei ţări, ca și liberalizarea regimului de vize. Prin urmare, prudenţa este cel mai bun sfet-nic în această situaţie”.

Ce riscuri îşi asumă PPE?În ultima parte a prezentării

sale din cadrul conferinţei de presă de marţi, domnul Iurie Roșca a exprimat o poziţie cât se poate de clară privind intenţia de a grăbi procedura de aderare a PLDM la PPE, în calitate de ob-servator: „Personal nu aș dori ca o decizie pripită a partenerilor noștri din PPE să îi pună în situ-aţia foarte difi cilă, când un coleg de familie politică să ajungă pe banca acuzaţilor pentru crime deosebit de grave, cum ar fi dezordini în masă cu atacarea forţelor de ordine și cauzarea unui prejudiciu material imens și crime cu caracter economic, cum ar fi contrabandă în pro-porţii deosebit de mari și altele de acest fel.

La ora actuală, nimeni nu poate garanta cu siguranţă cel puţin trei lucruri: dacă alege-rile vor fi recunoscute libere și democratice, dacă PLDM va ră-mâne la guvernare și dacă după ce se va produce succesiunea la guvernare, dezvăluirile care vor deveni publice și vor viza calita-tea actualei puteri nu vor scoate la lumină aspecte care l-ar putea dezonora pe Vladimir Filat și, im-plicit, ar putea afecta imaginea susţinătorilor săi europeni”.

„În încheiere doresc să rei-terez apelul meu public către președintele PPE, Wilfried Mar-tens, către toţi membrii Adunării Generale a PPE să se abţină de la orice decizii pripite și să amâne aderarea PLDM la familia noas-tră politică până la clarifi carea câtorva circumstanţe substanţi-ale privind acest subiect contro-versat”, a concluzionat președin-tele PPCD, Iurie Roșca.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Admiterea lui Filat în PPE poate Admiterea lui Filat în PPE poate prejudicia grav imaginea prejudicia grav imaginea

creştin-democraţilor europenicreştin-democraţilor europeni

Președintele Partidului Popular European (PPE), Wilfried Martens, s-a afl at luni, 22 noiembrie, într-o scurtă vizită în Republica Moldova. Cu această ocazie, dumnealui și-a exprimat sprijinul electoral pentru persoana lui Vladimir Filat și pentru partidul acestuia. Începând cu anul 2005, Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD) este singurul partid din Republica Mol-dova membru observator al PPE. Statutul PPE permite și aderarea altor partide la familia creștin-democraţilor europeni. Partidele din statele UE au statutul de membri cu drepturi depline, partidele din statele asociate UE – statutul de membru asociat, iar partidele din statele care nu fac parte din UE – statutul de membru observator.

Fundația Edelweiss

a donat 7.000 de

dolari pentru ope-

rarea, la Centrul de

Chirurgie Cardio-

logică „N. Bakulev”

din Moscova, a unei

fetiţe care s-a năs-

cut cu viciu cardiac

grav. Noemi Ursan

este din Ruseni,

Edineţ, are valvele

încrucișate și insu-

fi cienţă de oxigen

în sânge. Fetiţa are

nevoie de o pro-

teză cardiacă. La

câteva luni, fetiţa a

efectuat mai multe

investigaţii medica-

le, dar operaţia era

inevitabilă.

Fondatorul Edelweiss, Vlad Plahotniuc, s-a întâlnit cu mama și bunicul lui Noemi și le-a în-mânat suma necesară pentru operație, urându-le mult suc-ces și exprimându-și speranța că intervenția va fi reușită, iar Noemi se va însănătoși și își va continua viața alături de familia sa.

Valeria Ursan, mama lui Noemi: “Vrem să mulțumim Fundației Edelweiss pentru sprijinul acordat. De această donație depinde viața acestui copil. Suntem foarte bucuroși că am primit acest ajutor și

sperăm să fi e cu succes tot ceea ce urmează să facem. Prima operație ce a permis alimenta-rea cu oxigen a organismului la 70% a fost făcută cu ajutorul donațiilor din partea familiei noastre și a prietenilor. Acum vom putea trata defi nitiv aceas-tă boală.”

Andrei Bodarev, bunicul lui Noemi: ”Mi-am dorit nepoți foarte mult. Țin foarte mult la nepoțica mea. Nu-mi ajung cuvinte să mulțumesc aces-tei Fundații, care ne ajută la însănătoșirea nepoțicăi. Ne dorim foarte mult ca la ea să

fi e totul ca și la ceilalți copii.”

Fundația EDELWEISS este o organizaţie negu-vernamentală, nonprofi t și apolitică, înfiinţată de către omul de afa-ceri Vlad Plahotniuc în scopul creării unor opor-tunităţi echitabile pentru oamenii talentați și dez-avantajaţi din Republica Moldova. Fundaţia are misiunea de a contribui la dezvoltarea societăţii prin elaborarea și imple-mentarea unor proiecte

în domeniul cultu-ral, educaţional, so-cial, economic și de protecţie a mediului înconjurător. Toate iniţiativele funda-ţiei se bazează pe ideea că toţi oame-nii trebuie să aibă posibilitatea să-și atingă pe deplin po-tenţialul pentru a contribui la dezvoltarea societăţii. Aceasta poate fi realizat prin crearea oportunităţilor pentru oamenii talentaţi, sprijinirea tinerilor capabili, încurajarea iniţiativelor care dezvoltă potenţialul

oamenilor de a-și îmbunătăţi propria viaţă și susţinerea pro-gramelor ce vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre. Fundaţia crede în dreptul fi ecărui individ de a-și construi singur destinul și viitorul. Credem atât în tineri, pentru că în ei se afl ă entuziasmul, dinamismul și forţa

inovatoare, cât și în vârstnici, pen-tru că ei ne aduc încrederea, înţe-lepciunea și expe-rienţa anilor.

Departamentul relaţii publice

EDELWEISS

Fundaţia Edelweiss salvează un copil cu viciu cardiac

26 NOIEMBRIE 20106 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAtitudini

Mare lucru acronimele! DEX-ul ne spune că acronimele sunt cuvin-tele formate din literele sau din segmentele iniţiale ale altor cu-vinte. De ce vorbim astăzi despre acronime? Pentru că mulţi dintre cititorii noștri, gustând proce-deul, au postat pe site-ul FLUX comentarii care seamănă mai mult a joc de cuvinte, unul destul de interesant ca să le împărtășim farmecul acestor postări și citito-rilor variantei tipărite a publicaţi-ei noastre.

PLDM – P(etru) L(ucinschi) D(emolatorul) M(oldovei)Probabil că acești cititori au fost inspiraţi și de

titlul, ușor aritmetic, al unui material din numă-rul trecut: Filat + Lupu + Ghimpu + Urechean = Lucinschi. Amintim că acest material prezenta, între altele, îngemănarea dintre Petru Lucinschi și AIE, precum și explicaţiile fostului președinte pe marginea faptului că fi ul său, Chiril Lucinschi, este candidat la parlamentare pe lista PLDM, după ce data trecută a fost candidat pe lista PD. Cititorul „Vasile” a postat pe site acronimul PLDM, arătându-ne că este vorba despre un acronim mai special: PLDM – P(etru) L(ucinschi) D(omnitorul) M(oldovei). Cititorul nostru a vrut să sublinieze în acest fel original legătura de nezdruncinat dintre Petru Lucinschi, bătrânul grangure comunist, cu grangurele verde al tranziţiei, Vladimir Filat, și partidul său și al lui Chiril Lucinschi. “Aurelia” l-a contrazis pe Vasile, nefi ind de acord ca lui Lucinschi să i se atribuie calitatea pozitivă de „Domnitor”, și a propus înlocuirea acestei calităţi cu cea de „Demolator”, astfel încât PLDM să fi e acronimul de la „Petru Lucinschi Demolatorul Moldovei”. Și dacă Aurelia l-a contrazis pe Vasile, noi nu o contrazicem de-loc pe Aurelia, știindu-se prea bine că Lucinschi a demolat nu doar biserici în timpul sovietic, dar și nivelul de trai al populaţiei noastre cât a fost președinte, dar și graniţele ţării (vezi cazul Palanca) prin semnarea unui Tratat de frontieră nedrept cu Ucraina.

FULG şi iarnă greaUn alt cititor, „Radu”, ne-a sugerat să schim-

băm termenii ecuaţiei din titlul materialului, astfel încât acesta să fi e citit: Lucinschi = Filat + Urechean + Lupu + Ghimpu = FULG. Radu nu ne-a explicat de ce este musai să schimbăm ordinea numelor celor patru reprezentanţi ai grupării Lucinschi. Este posibil ca la mijloc să fi fost intenţia de a ne arăta că odată cu Lucinschi va veni peste Moldova și o iarnă grea, cea mai grea din ultimul mileniu, după cum anunţă meteorologii.

PL – Petru LucinschiCititoarea „Veronica” l-a completat pe Vasile,

arătând că de sub mantaua fostului secretar II al

CC al Partidului Comunist din RSS Tadjikă, fost se-cretar I al CC al Partidului Comunist din RSS Mol-dovenească și membru al Biroului politic al Par-tidului Comunist din URSS, iese nu doar PLDM, ci și PL. „Poate fi și mai simplu: PL, adică Petru Lucinschi”, scrie Veronica foarte scurt, ca apoi să adauge: „Am scris asta pentru că Ion Gadârca a fost întotdeauna omul lui Lucinschi, iar mulţi ani l-a slujit în calitate de consilier. Ion Gadârca a fost președintele organizaţiei Partidului Comunist de la Uniunea Scriitorilor. El a scris cartea “Baciul mieilor chirilici”, în favoarea alfabetului chirilic, și pentru asta a primit Premiul ULCTM - Uniunea Leninistă Comunistă a Tineretului din Moldova, adică Premiul Comsomolului. Iată cine formează astăzi patrioţii în Moldova!”. Probabil că vorbind despre Ion Gadârca, cititoarea noastră l-a avut în vedere pe Ion Hadârcă, care într-adevăr a fost și lider comunist în timpul perioadei sovietice, a obţinut premiul Comsomolului leninist și a fost consilierul lui Petru Lucinschi cât a stat acesta în scaunul de președinte.

AIE – Alianţa Intereselor Economice sau Alianţa Integrării Estice„AIE – Alianţa Integrării Estice”, scrie pe si-

te-ul FLUX cititorul care semnează cu numele „Nicu de la Orhei”. El își argumentează punctul de vedere: „Ghimpu și Filat, decât să-l slujească pe Lucinschi, mai bine ar face ca Saakașvili să depună cerere de ieșire din CSI. Dar ei umblă, ca și comuniștii Snegur, Lucinschi și Voronin, la braţ cu Lukașenko. I-a primit Ghimpu pe Medvedev și pe Lukașenko la Summitul CSI de la Chișinău? I-a primit! Și încă s-a fotografi at cu ei ca amintire. A fost Filat la Petersburg la alt Summit CSI zilele acestea? A fost! Și încă a stat alături de Putin tare fălos. Păi, ce fel de integrare europeană este asta? Integrare europeană este numai în cuvinte, dar în faptă este numai integrare estică, integra-re în CSI. Nouă politică făţarnică ca a lui Lucinschi nu ne trebuie niciodată!” Comentariul lui Nicu de la Orhei este atât de rotund, încât spunem doar atât: No comment! Comentariul a venit însă din partea unei alte cititoare a noastre, „Ina”. Iată ce spune ea: „Ce fel de integrare estică vezi tu aici, în AIE? Ce nu-i clar că alianţa asta este numai a Intereselor Economice ale lui Filat și compania, ale lui Plahotniuc și compania, ale lui Ghimpu și compania, ale lui Lucinschi și compania? Ei bogaţi și noi săraci, ei sătui și noi fl ămânzi. Mai bine nu ne-ar integra nicăieri, dar ne-ar da de muncă, să nu mai plecăm prin Italia sau Rusia la construcţii sau la îngrijit bătrânii altora.”

Acum să mai spună cineva că românul nu s-a născut poet. Comentariile de mai sus confi rmă din plin talentul oamenilor noștri de a face haz de necaz într-un mod destul de original.

Nu este în intenţia noastră să prezentăm toate comentariile originale postate de cititorii FLUX pe pagina noastră de internet. Dar așa cum lec-tura acestora poate fi uneori o ocupaţie destul de antrenantă, promitem să revenim cu alte ocazii pentru a le prezenta aceste comentarii și cititori-lor variantei tipărite a publicaţiei noastre.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Mai multe formaţiuni politice au operat modifi cări în listele lor electorale exact cu o săptămână înainte de ziua alegerilor, când, potrivit Codului Elec-toral, se mai putea face acest lucru. Unele par-tide au procedat astfel din motive obiective, ţinând cont de tacticile respectivelor forma-ţiuni politice de abor-dare a electoratului. Altele însă, au recurs la modifi carea listei exact pe ultima sută de metri a campaniei electorale din alte raţionamente, mai degrabă subversi-ve, decât obiective.

Oligarhii social-democraţi sau cum crede bogatul pe sărac Cea mai specta-

culoasă mutare, re-flectată de aproape toată puterea numai în culori roze, a fost plasarea miliar-darului Vladimir Plahotniuc pe locul doi în lista electorală a Partidului Demo-crat. Democraţii au operat, deloc întâmplător, această modifi care în ultimul moment. Ei au proce-dat astfel ca alegătorii să nu re-ușească să înţeleagă bine ce s-a întâmplat și să voteze Partidul Democrat fără ca să mai conști-entizeze ce înseamnă, de fapt, plasarea unuia dintre cei mai bogaţi oameni din Republica Moldova (din câte cunoaștem, de o avere mai mare decât a lui Vladimir Plahotniuc dispune doar miliardarul Anatol Stati) pe lista electorală a unui partid. Și nu a unui oarecare partid, ci a Partidului Democrat, care își revendică o doctrină de stânga, social-democrată, care pledează pentru echitate socială, pen-tru diminuarea discrepanţei dintre bogaţi și săraci. Liderii democraţi au înţeles că le va fi difi cil să le explice alegătorilor de ce Vladimir Plahotniuc, care dispune de o avere de peste un miliard de euro, candidează pe lista electorală a unui partid pretins social-democrat într-o ţară în care peste 70 la sută din populaţie trăiește sub pragul sărăciei. Păi, iată, ca să nu fie nevoit să dea această explicaţie, să nu mai existe timp pentru astfel de întrebări, PD l-a plasat pe lista sa electorală pe Vladi-mir Plahotniuc exact în ultimul moment.

L-am auzit pe Dumitru Diacov zicând la o televiziune că Vladi-mir Plahotniuc a fost plasat pe lista PD deoarece este un om cu o bogată experienţă în dome-niul afacerilor și în calitate de deputat va putea să contribuie la redresarea economiei naţio-nale. Nu punem la îndoială fap-tul că domnul Plahotniuc are o bogată experienţă în domeniul afacerilor. Ba mai mult, chiar admitem că Vladimir Plahotniuc

este un manager de succes, că este un mare profesionist în domeniul afacerilor, odată ce a reușit să acumuleze o avere atât de mare, într-o ţară atât de săracă, în cea mai săracă ţară din Europa. Și chiar putem admite că a acumulat această avere pe căi eminamente legale, că nu a băgat nici măcar un deget în buzunarul statului, deși Sergiu Mocanu afi rmă contrariul. Dar întrebarea noastră este: de ce vrea să ajungă Vladimir Pla-hotniuc deputat, ca să-i facă bogaţi pe toţi cei care trăiesc sub pragul sărăciei, sau ca să dea o altă dinamică propriilor afaceri, ca să

devină el însuși și mai bogat? Mă tem că nici Vladimir Plahotniuc, nici Marian Lupu și nici Dumitru Diacov nu vor putea convinge alegătorii că unul dintre marii oligarhi ai ţării s-a apucat de politică ca să fericească poporul. Și vă spun de ce. Ca să scăpăm de sărăcie, ca să nu mai avem 70% din populaţie muritoare de foame, este necesar ca în Repu-blica Moldova să apară clasă de mijloc, să apară businessul mic și mijlociu. Dar nicăieri în lume, în nici o ţară de pe glob nu a apărut și nu va apărea o clasa de mijloc prosperă dacă economia respectivei ţări este dominată de marea oligarhie. Așa că este o contradicţie în termeni să fi i, pe de o parte, miliardar, iar, pe de altă parte, să candidezi pe lista electorală a unui partid social-democrat și să lupţi cu sărăcia.

Vladimir Plahotniuc şi binefacerile sale Este adevărat că, dintre toţi

miliardarii pe care îi avem, Vla-dimir Plahotniuc este singurul care s-a angajat într-o acţiune fi lantropică de amploare, făcând donaţii bănești semnificative la un șir de instituţii sociale, știinţifi ce și culturale. Însă, dacă observăm bine, această filan-tropie a domnului Plahotniuc a luat turaţii exact în momentul în care el a luat sub aripa sa Parti-dul Democrat, când a devenit fi nanţatorul principal al lui. Deci, este vorba de o fi lantropie deloc dezinteresată. Și mai mult, dacă ai sta să socotești câţi bani a in-vestit Plahotniuc în PD (adică în imaginea lui Lupu și Diacov, dar și în propria imagine, după ce el însuși a intrat pe lista electorală) și câţi bani a dat pe binefaceri, calculul este în favoarea inves-tiţiei politice. Iar aceasta este

atât de mare, încât ai impresia că cei de la PD nu știu ce să mai inventeze ca să cheltuiască bani în campania electo-rală pentru alegerile din 28 noiembrie. Ai im-presia că cei de la PD nu înţeleg că afi șează o prea mare opulenţă în

cea mai săracă

ţară din Europa, organizând atâtea concerte electorale, mon-tând atâtea panouri stradale și difuzând atâta publicitate la TV, care costă o groază de bani, ca după asta să mai fi e votaţi de către un electorat disperat din cauza problemelor sociale. Polittehnologii PD nu înţeleg că și omul simplu se întreabă de unde atâţia bani pentru campania electorală a Partidului Democrat. Și dacă investiţia în această afacere politică este atât de mare, cum va fi aceasta recu-perată după ce PD, eventual, va intra în Parlament și, iarăși even-tual, va accede la guvernare?

Candidatul PD, Pavel Filip, dă un salariu de milioane pe unul de câteva mii …Între altele fi e spus, tot aici pu-

tem plasa și cazul altui candidat pe lista PD, Pavel Filip, care acum este manager la Combinatul de Tutun din Chișinău și care a declarat la CEC un venit ofi cial de peste un milion de lei numai din salariu. Într-o dezbatere electorală, președintele PPCD, Iurie Roșca, l-a întrebat cum mo-tivează faptul că acesta este gata să renunţe la un salariu atât de gras și să devină deputat în Parla-ment, unde va fi remunerat doar cu câteva zeci de mii de lei pe an, pentru că statutul deputatului interzice deţinerea mandatului și activitatea de antreprenor. Iurie Roșca l-a întrebat cu ce scop vine atunci Pavel Filip în Parlament, dacă nu să protejeze afacerile cu ţigări chiar din Legislativul ţării, care îi vor aduce venituri și mai grase decât cele pe care le are acum. Și Pavel Filip nu a avut un răspuns cât de cât convingător la această întrebare.

Artiştii fac şi ei un ban Am văzut că PD a angajat

în această campanie un șir de celebrităţi care îndeamnă oa-menii să voteze pentru PD. Să dăm doar câteva nume: Ion Suruceanu, Olia Tira, Roman Iagupov, Geta Burlacu, Nelly Ciobanu, Igor Chistol. Acești actori și interpreţi (pentru care nutrim tot respectul și nu avem să le facem nici un reproș pentru că fac și ei un ban în campania electorală) cheamă alegătorul să voteze pentru PD, făgăduin-du-le că după alegeri vor avea parte de Bunăstare, Respect și Progres. Clipurile de publicitate electorală cu aceste vedete sunt atât de frecvente la TV, încât au devenit deja agasante, enervan-te. Mai ales că oamenii înţeleg că nici Ion Suruceanu, nici Olia Tira, nici Roman Iagupov, nici Geta Burlacu, nici Nelly Ciobanu și nici Igor Chistol nu candidează și că votând pentru PD, ei nu votează pentru interpreţii și acorii îndrăgiţi, ci pentru Lupu, Plahotniuc și Diacov.

Adevăratul stăpân al Partidului Democrat Dar să revenim la plasarea în

ultimul moment a lui Vladimir Plahotniuc pe locul doi în lista electorală a PD. Liderii acestei formaţiuni au crezut că, în felul acesta, vor putea amăgi elec-toratul. De fapt, ei s-au amăgit pe ei înșiși, pentru că prin acest gest au confi rmat toate acuzaţii-le aduse de criticii acestei forma-ţiuni, precum că Partidul Demo-crat nu este nici al lui Lupu, nici al lui Diacov, ci al miliardarului Plahotniuc. Ceea ce se bănuia de un an și ceva a devenit o evidenţă de netăgăduit: în 2009,

Marian Lupu a părăsit PCRM și a preluat PD-ul lui Diacov, fi ind ghidat de Plahotniuc, ca acum, în 2010, Plahotniuc să devină pe faţă stăpânul acestei formaţiuni politice, chiar dacă Marian Lupu mai rămâne liderul ei formal.

Pe cine susţine FLUX-ul?

Ar mai fi de adău-gat ceva aici. Mai

mulţi cititori de-ai noștri

ne-au întrebat de ce FLUX-ul difuzează texte promoţionale despre Partidul Democrat. Răs-punsul este simplu, ziarul FLUX, fi ind o publicaţie care respectă principiul pluralităţii de opinie, oferă spaţiu contra cost tuturor concurenţilor politici. Nu e vina noastră că doar unii au venit să cumpere spaţiu publicitar de la noi și încă în volum atât de mare. Și mai este un aspect, ziarul FLUX nu este anexa me-diatică a unui grup oligarhic și nu este „sponsorizat”, așa cum sunt mai toate publicaţiile din Republica Moldova. Singurele venituri care asigură tipărirea ziarului sunt banii veniţi de la abonaţii noștri și cei câștigaţi din publicitate. Așa că suntem, pur și simplu, obligaţi să facem acest lucru pentru a supravieţui economic. Dar asta nu înseam-nă că publicaţia FLUX îi susţine politic pe Lupu, Lazăr sau Pla-hotniuc. Toată lumea cunoaște care este politica noastră edi-torială, aceasta reiese clar din editorialele, analizele și comen-tariile noastre. Noi nu facem un secret din faptul că împărtășim valorile creștin-democrate, că suntem o publicaţie care este independentă, care se autofi nanţează, dar care, după valorile pe care le împărtășește, este apropiată Partidului Po-pular Creștin Democrat. Și noi avem convingerea că șansa pe care o are Republica Moldova în aceste alegeri este PPCD, singura formaţiune politică capabilă să pună capăt ostili-tăţilor devastatoare pentru ţara noastră dintre foștii guvernanţi comuniști și actualii guvernanţi liberali și democraţi, să pună capăt războiului politic pe care Marian Lupu a promis că-l va opri, dar pe care, de fapt, l-a aprins și mai tare.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

„Vladimir Plahotniuc este unul dintre cei mai bogaţi oameni din Republica Moldova. Vreau să remarc pudoarea și politeţea cu care îl tratează politicienii, comentatorii politici și jurnaliștii. Nimeni nu vrea să-și formuleze un semn de întrebare sau un gest critic. De ce? Este prea puternic. Acest lucru deja mă îngrijorează. Vreau să spun că îmi menţin păre-rea pe care am expus-o în cadrul unui talk show-televizat, în peri-oada referendumului, când am fost întrebat: dacă Marian Lupu va deveni președinte, ce se va întâmpla în Republica Moldova? Eu am răspuns că Marian Lupu este un băiat destul de instruit, dar are un mic neajuns: totală lipsă de caracter și voinţă. Prin urmare, Republica Moldova va fi guvernată de domnul Vladimir Plahotniuc.

Nu am nimic personal cu acest om. Nu vreau să imit retorica incendiară a domnului Sergiu Mocanu. Dar, totuși, daţi-mi voie să-mi exprim public îndo-iala că un cetăţean al Republicii Moldova a făcut câteva miliarde de dolari în condiţii legale, de liberă concurenţă în cel mai să-rac stat din Europa. Să nu uităm

că Vladimir Plahotniuc a fost cel mai apropiat om de afaceri, alături de Oleg Voronin, de pre-ședintele Vladimir Voronin. Prin urmare, astăzi când văd retorica anticomunistă a domnului Ma-rian Lupu, susţinut de Vladimir Plahotniuc, deja numărul doi pe lista PD, mie îmi vine să întreb: „Domnilor, dar Marian Lupu ce a făcut 8 ani de zile? A făcut retorici anticomuniste? A fost alături de mine în demonstraţii stradale sau a fost bine-mersi viceministru al Economiei, ministru al Economi-ei, președinte al Parlamentului? Cineva a auzit vreun dezacord din partea lui Marian Lupu în raport cu Vladimir Voronin? După ce Voronin a declinat candidatura sa la funcţia de președinte, a decis să procure un partid, al domnului Diacov, care era considerat su-combat defi nitiv. Acum trebuie să explic eu, la fi ecare întâlnire, în fi ecare sat: „Stimaţi prieteni, nu-i căutaţi pe listă nici pe băieţii de la Zdob și Zdub, nici pe Ion Suru-ceanu, nici pe Geta Burlacu, nici pe Olia Tira. Ei nu candidează. Ei sunt masca care drapează esenţa acestui partid”.

Republica Moldova se afl ă în faţa unei răspântii foarte intere-

sante. La această răspântie sunt trei cărărușe. La fi ecare cărărușă stă câte un acar care ne îndreaptă spre trei vladimiri: Vladimir Vo-ronin, Vladimir Filat și Vladimir Plahotniuc (pentru că Marian Lupu nu există, este masca pu-drată a domnului Plahotniuc). Și fi ecare dintre ei ne invită să votăm pentru aceste megapro-iecte politice. Care este problema acestor partide? Sunt legate prea strâns cu marii oameni de afaceri. Cred că fi ecare dintre noi a însușit că Republica Moldova poate să devină o ţară prosperă, în măsura în care guvernările vor sprijini dezvoltarea businessului mic și mijlociu. Adică formarea clasei de mijloc, care trebuie să constituie cel puţin 50 la sută dintre oamenii activi ai acestei societăţi. Partidele pe care le-am enumerat sunt exponentele po-litice ale bancherilor, ale marilor importatori, ale deţinătorilor de mari capitaluri și ale instrumente-lor politice care nu permit libera concurenţă economică în Repu-blica Moldova. Deosebirile dintre ele sunt de nuanţă, nu de esenţă. Nu există divergenţe de ordin ideologic. Vreau să vă spun, cu tot regretul și cu toate deosebirile de

simpatii sau antipatii personale,

că orice combinaţie dintre acești

trei este fatală pentru Republica

Moldova. Vom rata încă patru

ani, dacă vom considera că Vla-

dimir Plahotniuc plus Vladimir

Filat înseamnă bine, dar Vladimir

Voronin plus unul dintre ei este

rău, doar din cauza aversiunilor

ideologice faţă de comuniști.

Unde sunt comuniștii în Republi-

ca Moldova? A rămas doar unul

– Petru Lucinschi. Ceilalţi sunt cu

doctrină neoliberală, în frunte cu

echipa domnului Voronin.

Cred că datoria morală a PPCD

este să spună răspicat și clar că

noi nu avem nevoie de partide

oligarhice. Și regret foarte mult

că o serie întreagă de analiști

politici s-au pomenit în ipostaza

unui iepure aflat în faţa unui

șarpe Boa. Cochetează cu marile

capitaluri, lingușesc, fl atează și

s-au transformat într-un fel de

yesmeni ai celor care îi întreţin.

Dacă se va întâmpla ca grupurile

oligarhice să menţină puterea

sau să revină într-o combinaţie

sau alta la guvernare, acest lucru

va produce efecte sociale foarte

grave”.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Românul s-a născut poetDe ce candidează Plahotniuc pe lista PD?

Iurie ROŞCA:

Marian Lupu nu există. El este masca pudrată a domnului Plahotniuc

Președintele PPCD, Iurie Roșca, consideră că lide-

rul democrat Marian Lupu, deși este „un

băiat destul de instruit”, are o totală lipsă de carac-

ter și voinţă. De aceea, în cazul în care acesta va veni la putere, ţara va fi guvernată de omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, ade-văratul proprietar al partidului

lui Lupu și Diacov. Iată ce a declarat Iurie Roșca în cadrul conferin-ţei de presă de marţi, 23 noiem-

brie, fi ind între-bat de jurnaliști

cum comentează includerea lui Vla-dimir Plahotniuc

pe lista electora-lă a PD:

26 NOIEMBRIE 2010 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Dosar

Pe data de 18 noiembrie, am dat o decla-raţie pentru FLUX în legătură cu conferinţa de presă a lui Lucinschi. (Declaraţia lui Iurie Roșca poate fi văzută în ediţia de vinerea trecută a ziarului FLUX din 19 noiembrie 2010, precum și pe pagina electronică a publicaţiei, la adresa http://www.fl ux.md/articole/10834 – n.n.)

Pentru a elimina orice speculaţii asupra rezultatelor electorale pe care le-aș urmări, repet: LIBERALII DIN CADRUL AIE TREBUIE SĂ PLECE, IAR COMUNIȘTII NU TREBUIE SĂ REVINĂ LA PUTERE.

Scurtă retrospectivă asupra vieţii şi activităţii lui Lucinschi, văzută fără ochelari de cai şi prezentată fără ingrediente cosmeticePetru Lucinschi reprezintă cazul clasic

al nomenclaturistului sovietic. El a avansat până la cele mai înalte culmi ale sistemului totalitar, fi ind, de fapt, moldoveanul care a urcat cele mai de sus trepte ale ierarhiei de partid. Oricine ar face un minim efort, ar putea găsi ușor în internet întreaga sa biografi e de carierist într-un regim totalitar, unde răzbăteau doar cei care se dovedeau mai lipsiţi de scrupule și mai abili în ţeserea intrigilor de „aparatcik”. Încă din perioada armatei (1961-1962) acesta se manifestă ca un zelos comsomolist. Între 1963 și 1971, el deţine cele mai înalte funcţii în organizaţia comsomoliștilor din Moldova: instructor al CC (1963-1965), prim-secretar al Comitetu-lui orășenesc Bălţi al ULCTM (1965-1966), secretar II (1966-1967) și prim-secretar (1967-1971) al CC al ULCTM. În 1964 devine membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

În perioada 1971-1976 este secretar al Comitetului Central (CC) și membru al Biroului Politic al Partidului Comunist din Moldova. În anii 1976-1978 deţine funcţia de prim-secretar al Comitetului Orășenesc Chișinău al Partidului Comunist din Mol-dova. În perioada 1978-1986 activează la Moscova în calitate de șef adjunct de secţie la CC al Partidului Comunist din Uniunea So-vietică. Din 1986 până în 1989 este secretar II al CC al Partidului Comunist din Tadjikistan. În întreaga sa activitate de nomenclaturist este cunoscut ca un prigonitor al intelectu-alităţii și un satrap al “naţionaliștilor”, ele-mente-cheie pentru a demonstra loialitatea faţă de regim.

Anul 1989. Prima rocadă. Lucinschi îl debarcă pe prim-secretarul CC al PCM, Simion Grossu, şi îi ia loculOdată cu declanșarea mișcării de demo-

cratizare și de emancipare naţională din anii 1988-1989, când mitingurile deveniseră forma cea mai viguroasă de manifestare a spiritului de libertate și a dorinţei de schim-bare, cel puţin trei evenimente au precedat reîntoarcerea lui Lucinschi în Moldova. 1) La unul din mitingurile de la Teatrul de Vară, spre surprinderea organizatorilor și a participanţilor, Ion Buga, cadrul universitar care a studiat pe vremuri la facultate cu Lucinschi, cere cuvântul și dă citire unei te-legrame adresate lui Gorbaciov „din partea participanţilor la miting”, în care cere ca în fruntea CC al PCM să fi e instalat Petru Lucin-schi, urmând să fi e debarcat liderul de atunci al comuniștilor moldoveni, Simion Grossu. Firește, trucul cu telegrama a fost unul inspirat de Lucinschi însuși. Imediat după miting, chiar în preajma Teatrului de Vară, a avut loc o discuţie dură între conducăto-rii Frontului Popular de atunci și Ion Buga. S-a propus chiar excluderea acestuia din organizaţie, însă Ion Hadârcă, la acea vre-me președinte al Frontului, și concomitent, secretar al organizaţiei de partid comunist al Uniunii Scriitorilor, a insistat să îl iertăm pe conspirator. 2) La 12 martie 1989 a avut loc un enorm miting de protest al adepţilor Perestroika, multe zeci de mii de militanţi pentru democraţie inundând Piaţa Victoriei

(actualmente Piaţa Marii Adunări Naţionale) și întregul perimetru dintre cinematograful Patria, clădirile Comitetului Central al PCM și Sovietului Suprem al RSSM (actualmente clădirea Parlamentului și cea a Președinţiei). Protestatarii cereau Limbă și Alfabet latin. La un moment dat, în preajma Arcului de Triumf, câţiva tineri din mulţime au ridicat câteva pancarte, pe care scria „Lucinschi, vino acasă!” și altele asemănătoare. Cel care a coordonat această apariţie „spontană” a fost Andrei Ţurcanu, criticul și poetul, dar și controversatul activist de atunci al mișcării democratice. Și de această dată nici echipa de conducere a Frontului Popular, nici mul-ţimea nu au avut nici o atribuţie la această iniţiativă. Dar de atunci încoace s-a stator-nicit impresia falsă că „masele”, „democraţii” ar fi cerut reîntoarcerea lui Lucinschi. 3) La 10 noiembrie 1989, Guvernul RSSM, condus de Ivan Calin, era în ședinţă, unde invitase câţiva conducători ai Frontului Popular și câţiva deputaţi URSS, pentru a discuta evenimentul din ajun, când, în ziua de 7 noiembrie, militanţii Frontului Popular au blocat parada militară. Se discuta problema retragerii înregistrării ofi ciale pentru Frontul Popular, care fusese pus în legalitate chiar în ajun, la 25 octombrie 1989. În timpul ședin-ţei își face apariţia, foarte agitat, primarul de atunci al Chișinăului, Vladimir Dobrea, care comunică o veste șocantă. Ministerul de Interne este luat cu asalt de către un grup de protestatari agresivi. Era ziua miliţiei sovietice. Provocarea a fost organizată cu multă dibăcie. După ore în șir de confruntări dure între manifestanţi și forţele de ordine, după ce a fost incendiată și clădirea MAI, a urmat un eveniment legat direct de confrun-tarea respectivă. La numai câteva zile, mai exact la 16 noiembrie 1989 are loc Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al RSSM. Primul Secretar de atunci, Simion Kuzmici Grossu, este criticat dur pentru faptul că a scăpat situaţia de sub control și este înlocuit cu Piotr Kirilovici Lucinschi, calitate pe care ultimul și-o menţine până la 5 februarie 1991.

Arc peste timp. 10 noiembrie 1989 şi 7 aprilie 2009. Două acţiuni violente care doboară doi rivali ai lui Lucinschi: Simion Grossu si Vladimir VoroninLa distanţa de peste douăzeci de ani devi-

ne clar că la organizarea acţiunilor violente din 10 noiembrie 1989, agresarea fără nici un motiv a miliţienilor de către demonstranţii violenţi, provocatorii infi ltraţi în mulţime, ca și incendierea clădirii Ministerului de Interne au fost rodul unui plan bine pus la punct și dirijat din umbră. Exact ca și în cazul zilei din 7 aprilie 2009, când demonstranţii pașnici, naivi și sinceri au fost atrași într-o acţiune criminală. În ambele cazuri au fost aplicate aceleași tehnologii și în ambele cazuri cel care a benefi ciat de pe urma acestor acţiuni dezastruoase a fost nimeni altul decât Petru Lucinschi. Atunci el a reușit să îl debarce pe rivalul său, Simion Grossu, și să îi ia locul, iar la 7 aprilie a determinat înlăturarea unui alt rival al său, Vladimir Voronin.

Anul 1990. Lucinschi începe să îl sape pe Snegur şi râvneşte funcţia de prim-ministru, obţinută de Mircea DrucAmintim aici și o altă situaţie similară,

care demonstrează o dată în plus faptul că pe parcursul întregii lui vieţi, Lucinschi a fost mânat de o singură idee, și anume să ocupe cu orice preţ cele mai înalte demnităţi în ierarhiile statale, înlăturându-i rând pe rând pe toţi cei care îi stăteau în cale.

Așa cum ocupase deja, din noiembrie 1989, postul de prim-secretar al PCM, Lucin-schi nu mai putea pretinde, concomitent, și la funcţia de președinte al Prezidiului Sovi-etului Suprem al RSSM, care îi revenise, la 29 iulie 1989, secretarului CC al PCM pentru

agricultură, Mircea Snegur. De fapt, așa cum în acel moment încă era în vigoare articolul 6 din constituţia sovietică, care stabilea “rolul conducător al partidului”, poziţia de prim-secretar rămânea la acel moment cea mai de vârf. Snegur a susţinut în cadrul sesiunii Sovietului Suprem al RSSM, la 30 și 31 august, adoptarea limbii se stat și a alfabetului latin, motiv pentru care devenise extrem de admirat de mulţimile cu dispoziţii democratice.

De remarcat, că Lucinschi nu a luat nici o atitudine publică în susţinerea revendicări-lor populare pentru obţinerea statutului de limbă de stat și revenirea la alfabetul latin.

După alegerile din primăvara lui 1990, când atât Lucinschi, cât și Snegur devin deputaţi în noua legislatură a Sovietului Suprem, autoritatea lui Snegur era atât de mare, încât acesta a fost ales cu ușurinţă în funcţia de președinte al Legislativului. Urmează lupta pentru funcţia de prim-ministru. Opţiunile deputaţilor democraţi erau în favoarea lui Mircea Druc. Dar tocmai în momentul când se discuta candidatura primului ministru, în ziarul “Tinerimea Mol-dovei” apare un articol, intitulat “Tandem”, semnat de Viorel Mihail, actualmente direc-tor la revista “Săptămâna”, și Nicolae Negru, actualmente director la revista “Jurnal de Chișinău”. Ideea textului era simplă. Lucin-schi este cea mai bună candidatură ca să facă tandem cu Snegur. De ce? Fiindcă are legături vaste la Moscova. Printre lobbyștii lui Lucinschi în Parlament erau Andrei Ţur-canu, Vasile Nedelciuc, Anatol Ţaranu și alţii câţiva. Totuși, operaţiunea a eșuat pentru moment și Druc a devenit prim-ministru. E drept că îi reușește să-și menţină funcţia doar pentru 11 luni, intrigile sforarilor din umbră determinând debarcarea acestuia.

Lucinschi a repus în legalitate Partidul ComuniştilorDupă ce s-a văzut cocoţat în fruntea

Parlamentului, în 1993 Lucinschi este cel care promovează o hotărâre a Prezidiului Parlamentului, votată și de toţi pretinșii democraţi, prin care a fost repus în legali-tate Partidul Comuniștilor, care fusese scos în afara legii în timpul puciului din august 1991. Din acel moment, Voronin devine președinte al PCRM și reușește, în repetate rânduri, să preia puterea. Acum, când la distanţa de 17 ani Lucinschi îi aduce critici “comunistului” Voronin și mai că ar con-damna comunismul în ansamblu, nu am auzit să sufl e barem o vorbă de părere de rău pentru că a readus în viaţa politică acest partid. La fel stau lucrurile și cu trecutul de nomenclaturist comunist și comsomolist al acestuia. Și-a făcut el vreodată mea culpa, s-a pocăit pentru că zeci de ani a servit un regim totalitar și a profi tat de toate privile-giile nomenclaturii sovietice? A exprimat măcar o părere de rău pentru faptul că a lipsit ca un laș din lupta pentru limba de stat și alfabet, pentru independenţă și democra-ţie? A schiţat barem o minimă indispoziţie pentru faptul că a predat ștampilele vamale separatiștilor și a semnat conceptul de “stat comun”? Nici vorbă. Ateii de factura lui nu au remușcări, ci doar obsesii de dominaţie și de înavuţire.

Lucinschi nu a votat şi nu a semnat Declaraţia de IndependenţăAmintim că în ziua de 27 august 1989,

când s-a votat Declaraţia de Independen-

ţă, Lucinschi nu a fost prezent la cea ședin-ţă a Parlamentului. Era la Moscova, ca de obicei. Dar nici ulterior nu a semnat Decla-raţia de Independenţă, așa cum au făcut-o alţii, care lipsiseră în acea zi din Chișinău. Oare nu tocmai din acest motiv vandalii care au incendiat clădirea Parlamentului au reușit să fure și originalul Declaraţiei de Independenţă, care se păstra după zece lacăte în seifuri speciale? Oare nu cumva fostul Președinte al Parlamentului, Petru Lucinschi, care cunoaște bine toate cot-loanele din clădirea Legislativului, a avut grijă să dea dispoziţii “revoluţionarilor” săi să fure acest document istoric? Cum altfel s-ar fi putut spăla de rușinea în faţa posterităţii istoricul Lucinschi, dacă lipsa semnăturii ar fi rămas drept mărturie pe veci a lipsei de patriotism a acestuia. Căci, doar anume el pare a fi principalul artizan al acelor acţiuni de luare cu asalt a puterii după modelul binecunoscut al bolșevicilor.

De altfel, pentru acţiunea din 10 noiem-brie 1989 de luare cu asalt și incendiere a clă-dirii MAI, ca și pentru cele din 7 aprilie 2009, când au fost asaltate, prădate și incendiate edificiile Parlamentului și a Președinţiei, cred că l-am putea numi pe Lucinschi un discipol strălucit al lui Leon Troţki, artizanul loviturii de stat din 25 octombrie 1917.

Anul 1993. O nouă rocadă. Lucinschi îl debarcă pe Alexandrul Moşanu din funcţia de preşedinte al Parlamentului şi îi ia loculLa 3 septembrie 1990, Snegur este ales

de către Parlament președinte al republicii. Locul eliberat de președinte al Parlamen-tului este ocupat de istoricul Alexandru Moșanu. Însă așa cum Snegur caută să concentreze cât mai multă putere în mâi-nile sale, el intră în confl ict cu conducerea Parlamentului. De acest conflict profită Lucinschi, care, deși a stat între 1990 și 1993 la Moscova, ocupând tot felul de funcţii im-portante în ierarhia comunistă, a avut grijă mereu să tragă sforile și în Moldova. Astfel, el reușește să îi determine pe Alexandru Moșanu, președinte, Ion Hadârcă, vice-președinte, Vasile Nedelciuc, președinte al Comisiei pentru Politică Externă, și Valeriu Matei, președinte al Comisiei pentru mass-media, să demisioneze în bloc, la 3 februarie 1993, eliberându-i locul de speaker lui Lu-cinschi. Cei patru și-au motivat gestul prin imposibilitatea de a conlucra cu Snegur. Astfel, la 4 februarie 1993, Lucinschi este ales Președinte al Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XII-a. De menţio-nat că intriganţii, montaţi de același sforar, i-au determinat pe aproape toţi democraţii să voteze pentru candidatura lui Lucinschi, pretextând necesitatea acestui vot prin faptul că acesta este singurul care ar putea să se confrunte cu președintele Snegur. Cei care i-au prostit pe deputaţii democraţi să voteze pentru Lucinschi au fost Ion Hadârcă, actualul președinte al fracţiunii parlamen-tare a Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, președinte PL și președinte ad-interim, și alţii ca ei, care, prin participarea la acea vastă conspiraţie de demitere a democraţi-lor și de instalare a lui Lucinschi în fruntea Parlamentului au contribuit în mod direct la victoria Partidului Democrat Agrar în alege-rile din 1994, care au urmat după dizolvarea înainte de termen a Legislativului. Efectele

acelei guvernări au fost catastrofale, iar cauzele care au condus la ele au și

câteva nume proprii emblematice, printre acestea cap de listă este Petru Lucinschi. După victoria Partidului Democrat Agrar din 29

martie 1994, Lucinschi este reales Președinte al Parlamentului.

1996. O nouă rocadă. Lucinschi reuşeşte să îl doboare pe Snegur şi devine preşedinte al republiciiRivalitatea lui Lucinschi cu Snegur era una

permanentă. Tocmai în acea perioadă, de exemplu, Lucinschi îl înlătură pe Snegur din fruntea comisiei pentru redactarea textului Constituţiei și reușește, datorită sfaturilor juristului Mihai Petrache, pe atunci șef al Direcţiei Juridice a Parlamentului, să-i acor-de președintelui Parlamentului competenţe exagerate. Astfel, președintele Parlamentului capătă, de pildă, dreptul exclusiv de a forma delegaţii peste hotare, de a propune candi-daturile unui șir de demnitari de prim rang, cum sunt guvernatorul Băncii Naţionale, procurorul general, președintele Curţii de Conturi, președintele Comisiei pentru Piaţa Financiară, președintele avocaţilor parla-mentari etc. Lucinschi reușește să îl răpună defi nitiv pe Snegur abia în 1996. De remarcat că în alegerile prezidenţiale, Lucinschi a câș-tigat în faţa lui Snegur în primul rând datorită voturilor oferite în turul doi al alegerilor de liderul comunist Vladimir Voronin. Însă și cu acesta confl ictul devine iminent din moment ce partidul lui Voronin obţinuse în parlamen-tarele din 1998 30% și, respectiv, 40 de man-date, reprezentând o opoziţie viguroasă, în stare să lupte pentru postul de șef al statului în perspectiva alegerilor prezidenţiale care urmau să aibă loc în 2000.

2000-2010. Duelul Voronin–Lucinschi. Iniţial câştigă Voronin, dar Lucinschi îşi ia revanşa în 2009 şi doreşte să şi-o confi rme în 2010Ca să scape de o competiţie electorală

onestă, în baza normelor cunoscute de toată lumea și să-și menţină postul de șef al statului cu orice preţ, Petru Lucinschi iniţiază în 1999, deci cu un an înaintea alegerilor prezidenţiale, care se așteptau a fi în 2000, un referendum consultativ de modifi care a Constituţiei, prin care încearcă să își croiască atribuţii atât de largi, încât Parlamentul și Guvernul urmau să devină niște subdiviziuni ale Președinţiei. Din fericire, Parlamentul de atunci a reacţionat prompt și a modificat Constituţia în sensul alegerii președintelui de către Parlament. Chiar dacă nu a fost aleasă cea mai reușită formulă de alegere a șefului statului, asta și din cauza lipsei de experienţă în domeniu a legislatorilor de atunci, atacul lui Lucinschi asupra parlamentarismului a fost respins. Părea că după încheierea man-datului său de președinte, Lucinschi își va încheia defi nitiv și cariera politică. Însă nu a fost să fi e. El a continuat să ţese intrigi pentru a reveni la putere. Pentru alegerile din 2005 anume el a stat în spatele Blocului “Moldova Democrată” cu Serafi m Urechean în frunte, dar și cu Valeriu Pasat și faimosul criminal Grigori Karamalak în spate, ambii activând de zor la Moscova pentru succesul BMD.

Martie-aprilie 2005. O lovitură de stat eşuată, iar odată cu ea a eşuat pentru moment şi revanşa lui LucinschiLovitura de stat, care urma să se producă

încă în martie 2005, imediat după alegerile

parlamentare, avea drept pretext pentru organizarea demonstraţiilor de protest, ca și patru ani mai târziu, zisa falsifi care a alegerilor. Altfel zis, existau două scenarii, care urmau să fi e puse în aplicare în funcţie de rezultate. Primul: se câștigă alegerile. Doi: dacă nu se câștigă, declarăm că victoria ne-a fost furată. Dar în 2005 occidentalii aveau nevoie de Voronin în calitate de aliat contra tendinţelor expansioniste ale Rusiei sau, dacă doriţi, în favoarea consolidării infl uenţei americane în zonă în detrimentul Moscovei (depinde din ce capitală privim problema). Iată de ce subsemnatul, care la acea oră era singurul în stare să organizeze demonstraţii de masă, a fost curtat cu atâta insistenţă de Valeriu Pasat, trimisul lui Lu-cinschi, care îmi promitea toate bogăţiile lumii, numai să ies în stradă cu adepţii noștri. Atunci am reușit să zădărnicesc acel scena-riu. Am dat peste cap “planul Lucinschi”

prin dezvăluirile pe care le-am făcut în cadrul unei conferinţe de presă,

organizate imediat după alegeri. Urechean și ai lui, prinși pe pi-

cior greșit, au fost nevoiţi să renunţe la protes-

te. Iar observatorii OSCE și ai CE au

r a p o r t a t c ă alegerile au

fost legale și democratice, chiar dacă erau departe de a întruni toate standardele eu-ropene. Voronin a fost reales, fi ind sprijinit deschis de europeni și americani. Și totul ar fi decurs bine, dacă acel curs de integrare europeană și reforme, anunţat de Voronin în 2005, s-ar fi menţinut până în 2009.

Între timp, Lucinschi și-a pregătit alte grupuri și persoane, în stare să îl înlocuias-că pe Roșca, aceștia fi ind gata să recurgă, spre deosebire de subsemnatul, la violenţe pentru a obţine detronarea rivalului său. Însuși Voronin este cel care se face vinovat de șansa pe care i-a dat-o inamicului său de a fi debarcat în 2009 în aplauzele Occiden-tului. De reţinut că imediat după alegerile din 5 aprilie 2009, exact ca și după cele din 6 martie 2005, observatorii internaţionali au recunoscut caracterul relevant al alegerilor. Dar de această dată Filat și acoliţii săi, care este un fel de continuator ceva mai hotărât al cauzei ratate de Urechean în primăvara lui 2005, când ultimul a compromis scenariul de ieșire în stradă. Filat, dirijat din spate de același Lucinschi, a reușit să dea lovitura de graţie guvernării lui Voronin. De această dată, Voronin nu mai avea nici sprijinul Occiden-tului, nici pe cel al Rusiei. Așadar, 7 aprilie a devenit posibil, străinătatea a închis ochii la cele întâmplate, respirând ușurată că măcar și cu acest preţ va avea la Chișinău parteneri de dialog previzibili. Astfel, cei care își zic demo-craţi și au creat AIE au reușit să apară drept personaje pozitive în faţa Occidentului, iar unii dintre ei chiar și în faţa Rusiei, nu pentru că ar fi buni ÎN SINE, prin ceea ce fac la modul practic, ci PRIN CONTRAST cu comuniștii. Iată de ce, după un an de guvernare a AIE, europenii se pot bucura de progresele Mol-dovei doar la capitolul dialog extern, în nici un caz la compartimentele reforme politice, instituţionale, economice, climat de afaceri, combaterea corupţiei etc. Tocmai în acest context, difi cil și încurcat, cu câteva zile îna-inte de alegeri Lucinschi a hotărât să iasă în scenă din culisele, unde a obișnuit să stea de vreo zece ani, și să cheme alegătorii să voteze componentele AIE. Desigur, din cvartetul conducătorilor AIE cel mai drag este nimeni altul decât Vladimir Filat, produsul direct al efortului de mai mulţi ani ai bătrânului no-menclaturist. Mai cu seamă că pe lista PLDM a încăput pe loc de frunte și odrasla acestui comunist învechit în rele, prosperul copil de bani gata, tot el om de afaceri pe seama lui tata, Chiril Petrovici Lucinschi.

În concluzie ar fi de spus și cu această ocazie că opţiunea noastră este următoarea. Ar fi de-a dreptul catastrofal dacă Lucinschi ar reuși să își ia revanșa și să-și menţină va-leţii la putere. Dar nici revanșa lui Voronin nu ar reprezenta o opţiune pozitivă pentru Moldova. Altfel zis, repet, liberalii trebuie să plece de la guvernare, cu tot cu Marian Lupu și Dumitru Diacov, care afi rmă că ar fi social-democraţi, iar comuniștii nu trebuie să revină în fruntea ţării. Ambele variante sunt păguboase pentru ţară.

E păcat doar că printr-o tradiţie vicioasă hulitorii de serviciu ai lui Voronin, din politi-că și din presă, se constituie în mod automat în adulatori ai lui Lucinschi, care ba îl pun în capul mesei sau al talk-show-urilor TV, prezentându-l doar drept ex-președinte al ţării și niciodată nu adaugă că acesta a fost și mare conducător comunist, care s-a lăfăit în lux și mizerie morală pe vremea sovieticilor, dar huzurește nu mai rău și astăzi. Chiar că se potrivește gluma amară din folclorul politic românesc: “Vin ai noștri, pleacă-ai noștri, disidenţii mor ca proștii!”

Iurie ROŞCA, 19 noiembrie 2010

La timpuri noi, tot noi!

DIN CULISE – ÎN SCENĂ

Petru Lucinschi, părintele spiritual al actualei puteriPetru Lucinschi, părintele spiritual al actualei puteriAm urmărit cu atenţie noua apariţie a lui Lucinschi în lumina refl ectoarelor și a camerelor de luat vederi. Prilejul avansării din rolul de regizor în cel de protago-nist sau din cel de sforar în cel de oracol este evident. Vin alegeri-le, iar acesta vrea să-și păstreze pionii în fruntea ţării. Așa cum nu am putut să susţin conferinţa de presă promisă, vă prezint un text asupra persoanei vizate, spre documentarea celor care vor să înţeleagă ce se întâmplă în politi-ca moldovenească. Adică a celor care nu consumă drept argument în favoarea unei opţiuni electo-rale mature nici baloanele verzi, umfl ate de zor de Filat pe la răs-

crucile din oraș, dar nici zâmbetele mălăieţe de pe coperţile revistelor de lux ale lui Marian Lupu, insipid și bun de dus de căpăstru.

26 NOIEMBRIE 20108 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIImportant

„Ceea ce i s-a întâmplat lui Artur Reșetnicov este de o gravitate fără prece-dent. În nici o campanie electorală, începând cu 1990, acte de o ase-menea gravitate nu au fost înregistrate”. Așa a comentat liderul PPCD, Iurie Roșca, cazul fostului șef al SIS, Artur Reșetni-cov, care a fost răpit și torturat în seara zilei de luni, 22 noiembrie.

Cea mai violentă şi mai tensionată campanie electorală din istoria Republicii Moldova„Vreau să-mi exprim consternarea,

regretul și compasiunea pentru ceea ce a păţit Artur Reșetnicov, cetăţean al Republicii Moldova, care a fost maltratat în mod bestial de niște persoane necunoscute. Un astfel de caz este unul fără precedent în istoria politică a Republicii Moldova. În nici o campanie electorală, începând cu 1990, acte de o asemenea gravitate nu au fost înregistrate. Sper din toată inima că instituţiile statului de drept își vor face datoria cât mai operativ, astfel încât, până la încheierea cam-paniei electorale, să putem afl a în ce măsură se investighează operativ și efi cient acest caz, iar dacă nu, sperăm că, după succesiunea la guvernare, se va vărsa lumină asupra acestei situaţii regretabile de o gravitate fără precedent. Vreau să remarc și faptul că această campanie electorală este cea mai violentă, cea mai tensionată, cu permanente abuzuri administrati-

ve, în lipsa unei competiţii electorale care să asigure egalitatea șanselor competitorilor politici”, a declarat Iurie Roșca, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă.

Liderul PPCD s-a arătat convins că motivele pentru care fostul șef al SIS, în prezent candidat pe lista electorală a PCRM, a fost răpit și mo-lestat le constituie secretele pe care acesta le posedă în virtutea funcţiei pe care a deţinut-o. „Artur Reșetnicov deţine foarte multe secrete. În mod fi resc, aceste secrete pot și, proba-bil, dezavantajează anumite partide din actualul arc guvernamental. De asemenea, presupun că Artur Reșet-nicov deţine foarte multe informaţii delicate cu privire la Vladimir Voronin și PCRM și la afacerile legate de acest partid. Informaţii care ar fi putut fi extrem de utile adversarilor politici ai PCRM”, a spus Iurie Roșca.

Liderii AIE îl acuză pe Reşetnicov că şi-a înscenat răpirea, pentru a-i compromite înainte de alegeriMenţionăm că, în seara zilei de

marţi, 23 noiembrie, liderii politici din cadrul alianţei de guvernământ s-au grăbit să afi rme că incidentul în care a fost implicat fostul șef al SIS reprezintă o înscenare, pusă la care de comuniști pentru a compromite AIE în ajunul alegerilor parlamentare anticipate. Aceștia au lansat, în cadrul câtorva dezbateri televizate, acuzaţii directe și disproporţionate la adresa victimei, acuzându-l pe Reșetnicov că și-a însce-nat singur răpirea, iar unii dintre ei i-au urat, într-un mod zefl emitor, să se facă cât mai curând sănătos, pentru a putea răspunde pe banca acuzaţilor.

Solicitat de jurnaliști, premierul Vladimir Filat s-a arătat mirat că

i se cere să comenteze acest caz, menţionând sec că are încredere în instituţiile de drept care „trebuie să-și facă datoria”. La rândul său, primarul general al capitalei, vicepreședin-tele PL, Dorin Chirtoacă, a fost mult mai tranșant și categoric. Acesta s-a arătat revoltat de faptul că se acordă atâta atenţie acestui caz, în timp ce mulţi alţi cetăţeni care au de suferit în cazuri similare sunt ignorate de autorităţi și de opinia publică.

„Dacă un oponent al Puterii ar muri, liderii AIE l-ar acuza că s-a sinucis pentru a le cauza prejudicii de imagine” Solicitat să comenteze aceste

reacţii, liderul PPCD, Iurie Roșca, și-a exprimat regretul, miercuri, 24 no-iembrie, că un cetăţean al Republicii Moldova, care a fost răpit și maltratat, are parte de un comportament cinic din partea celor care ar fi trebuit să-l viziteze la spital și să fi e solidari cu el în astfel de momente.

„Primul care ar fi trebuit să-l vizi-teze pe Artur Reșetnicov este succe-sorul acestuia la funcţia de director SIS, purtătorul de Ordin al republicii, fostul KGB-ist, domnul general Ghe-orghe Mihai. Nu s-a dus. Am auzit reacţiile cu totul cinice și deplasate pe care le-au lansat unii politicieni. Filat este pentru mine un caz terminat sub aspect moral, este un cinic bine-cunoscut, este atât de plin de sine, încât, atunci când o să rămână singur în stradă, o să se creadă în continuare foarte important în viaţa publică”, a spus Iurie Roșca.

Liderul creștin-democrat a con-damnat reacţiile deplasate ale po-liticienilor, făcute înainte de a fi cunoscute dedesubturile acestui caz.

El și-a exprimat, totodată, îndoiala că ancheta Procuraturii și cea a Mi-nisterului de Interne vor fi corecte și nepărtinitoare în elucidarea acestui caz.

„Cine dintre cei care conduc astăzi Republica Moldova își poate asuma răspunderea să susţină că Reșetnicov minte? Dar dacă nu minte? Dacă ceea ce i s-a întâmplat este adevărat? Pe unde își vor scoate cămașa actualii guvernanţi și lingăii din presa na-ţională care le-au ţinut hangul în câteva dezbateri degradante la unele posturi de televiziune? Eu l-am vizitat pe Reșetnicov, iar de faţă a fost un chirurg foarte cunoscut și respectat, Ion Midrigan. Am discutat cu acest medic. El mi-a confi rmat că Reșetni-cov are comoţie cerebrală. Afi rmaţiile cinice, de bodegă, ale conducătorilor de astăzi ai Republicii Moldova îl afec-tează nu doar pe Reșetnicov, dar și pe doctorii de la două instituţii medica-le, Spitalul de Urgenţă și cel al Can-celariei de Stat a Republicii Moldova, care au stabilit diagnostica acestui om. Nu cumva Artur Reșetnicov s-a bătut singur cu capul de pereţi ca să-și provoace comoţie cerebrală? Eu cred că, dacă, Doamne ferește, unul dintre oponenţii politici ai actualei puteri ar fi murit, aceștia ar fi pretins că victima s-a sinucis pentru a cauza prejudicii de imagine concurenţilor electorali. Regret foarte mult această manifestare cinică a celor de la putere și mă interesează mai puţin dacă Ar-tur Reșetnicov este sau nu membru sau candidat al PCRM. Pe mine mă interesează că Artur Reșetnicov este cetăţean al Republicii Moldova. Este fost demnitar de prim-rang. Este fi u, părinte, soţ, a cărui familie este stresată acum. Am văzut-o pe tânăra lui nevastă, plângând pe coridoare. Cât cinism trebuie să ai ca să spui că acestea sunt jocuri?” a declarat liderul PPCD.

Lipsa de solidaritate în astfel de situaţii poate să se răsfrângă ca un bumerang împotriva noastră„Care instituţii ale statului de

drept să-și facă datoria, domnule Filat? Care instituţii, Ministerul de Interne pe care îl controlează Filat, Procuratura, care tremură în faţa actualei guvernări, Centrul pentru Combaterea Crimelor Ecpnomice și Corupţiei, care e reprezentat de niște măciucari și niște estorcatori de mită? Care instituţii ale statului de

drept? Întâi să le facem funcţionale

și abia după aceea să vorbim despre

respectul faţă de aceste instituţii.

Situaţia este extrem de gravă. Nu

vreau să dramatizez, dar imaginaţi-

vă că treaba asta s-a întâmplat în

plină zi și oricare, inclusiv ziariștii care

scriu materiale pipărate și dispun

de informaţii care pot să cauzeze

anumite prejudicii de imagine celor

care fac jocurile politice în Republica

Moldova, pot nimeri într-o astfel de

situaţie. Trebuie să vă gândiţi că lipsa

noastră de solidaritate în astfel de

situaţii poate să se răsfrângă ca un

bumerang împotriva noastră”, a mai

spus Iurie Roșca.

Fostul director al SIS, Artur Re-șetnicov, a fost răpit în seara zilei de luni, 22 noiembrie, de niște persoane necunoscute. Potrivit primelor de-poziţii, necunoscuţii l-au ameninţat cu moartea, torturat și i-au injectat substanţe psihotrope, cerându-i să ofere informaţii care l-ar denigra sau compromite pe liderul comuniștilor Vladimir Voronin. Reșetnicov a fost găsit de soţia sa în apropiere de casă cu multiple răni, inclusiv în regiunea capului. În momentul de faţă, Artur Reșetnicov este internat în stare gravă la Secţia Neurochirurgie a Spi-talului de Urgenţă.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Iurie Roşca: Regret cinismul liderilor AIE Iurie Roşca: Regret cinismul liderilor AIE

Dacă ar fi să tradu-cem cuvânt în cuvânt în română denumirea reţelei de socializare pe internet „Face-book”, am obţine - Cartea Feţelor, Cartea Chipurilor. Și cu adevărat multe și neaoșe feţe poţi să vezi pe acest Face-book. Spre exemplu, deschid Facebook-ul și îl văd pe cel mai lung politician din Republica Moldova, Marian Lupu, stând în baie, gol până la jumătate, în faţa oglinzii, făcându-și o poză cu camera de la telefonul mobil.

Sub fotografi e a fost publicat

următorul text, pe care îl repro-

ducem integral:

„Când e bine, e bine… când e rău, e rău

Hai la vot, pe 28!!!Hai la vot, pe 28!!!Un vizitator al site-ului Sti-

reaZilei.md a expediat pe adresa redacţiei o fotografie în care Marian Lupu își face singur poza

în oglindă, cu telefonul mobil, în baie.

Vizitatorul precizează că a intrat în posesia fotografi ei odată ce a cumpărat telefonul mobil, care a aparţinut anterior lui Ma-rian Lupu. Se pare că liderul PD și-a vândut accesoriul cu tot cu fotografi e.

“Iată narcisismul lui Marian Lupu într-o singură fotografi e”, menţionează autorul mesaju-lui.”

M-am uitat atent la poză ca să constat dacă nu cumva este un colaj fotografic. Nu, foto-grafi a pare să fi e originală. Asta înseamnă că Marian Lupu, în intimitatea cabinei de baie, cu adevărat, își face singur poze ca să imortalizeze pentru posteri-tate formele atleticului său corp. Și încă ce corp, unul lung de peste 2 metri. Ce și-o fi zis omul? Ia, măi, să-mi fac eu o poză că tot cu lupta asta pentru Președinţie trece viaţa și nici n-am să observ cum trece și frumuseţea cor-

pului meu. Păcat să nu rămână urmașilor, urmașilor Moldovei! A zis omul și s-a fotografi at. Și ce dacă?

Mă tem însă că poporul nu o să înţeleagă gestul marelui om de stat (de stat în picioare, nu în fotoliul prezidenţial). Pe Face-book au apărut deja tot felul de comentarii în care lumea zice că Lupu ar fi un narcisist, că ar avea drag faţă de propriul corp și tot așa. Ca să vă convingeţi că spun adevărul, am să le reproduc pe câteva, dar nu pe toate, nu vreau să fi u indecent. Iată-le:

- Domnule Lupu, aveţi un corp de invidiat, fără pic de grăsimi, mușchi! Probabil, faceţi antrenamente cu Plahotniuc!

- Ah, eu îl vreau președinte. Imaginaţi-vă că aveţi în calcula-tor poza din baie a președintelui ţării. Feels good man.

- Oh, mulţumesc mult pentru poza asta. Am ce lipi pe panou-rile din orașul meu, mai ales că primarul nostru e fan Lupu.

Dar iată și un mesaj în engle-ză, posibil că e din străinătate, adică avem deja și o reacţie internaţională la poza machio a lui Marian Lupu: „Mirror, mirror on the wall. Who`s the sexiest of them all?”. Pe limba noastră, care, potrivit lui Lupu, știinţifi c e româna, iar politic – moldo-veneasca, acest mesaj poate fi tradus astfel: „Oglindă, oglindă, de pe perete, Cine este cel mai sexi dintre ei toţi?”. Se pare că

acest comentator internaţional îi are în vedere pe toţi cei de pe lista electorală a Partidului Democrat: Vladimir Plahotniuc, Dumitru Diacov și tot așa. Noi nu putem să-i răspundem la între-bare pentru că nu i-am văzut pe ceilalţi goi în baie, admirându-se în faţa oglinzii. Dar credem că un bărbat mai frumos ca Marian Lupu n-are PD, nu în zadar a fost propus de AIE la funcţia de președinte. Păcat că deputaţii

comuniști nu au înţeles asta. Acum poate doar Vladimir Pla-hotniuc să-l întreacă pe Marian Lupu la frumuseţe, de asta a intrat pe lista electorală a Parti-dului Democrat, poare el are mai mult noroc, poate frumuseţea lui Plahotniuc îi va seduce pe comuniști? Cine știe …

Atât, deocamdată. Rămânem cu ochii pe Facebook, poate mai dăm de un politician-narcisist.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

AIE le-a permis ucigaşilor să voteze, iar Pasat vrea să-i elibereze

Dacă, Doamne ferește, fostul securist-șef al Republicii Moldo-va, Valeriu Pasat, ajunge în Parlament, avem toate șansele să ne pomenim cu toţi ucigașii, violatorii și hoţii peste noi, pentru că specialistul în ale teologiei și proaspătul umanist are de gând să-i amnistieze pe toţi aceștia. Pasat a făcut declaraţii în acest sens, într-o conferinţă de presă, promiţând să propună în viitorul Legislativ adoptarea unei legi privind amnistierea totală, pentru că, în opinia lui, majoritatea deţinuţilor au fost condamnaţi ilegal în perioada guvernării comuniste.

Ar fi cazul să ne amintim, în acest context, că, anterior, și Ali-anţa afl ată, deocamdată, la guvernare le-a făcut pușcăriașilor un cadou electoral, oferindu-le tuturor, de-a valma, dreptul de a vota, inclusiv celor care au comis crime grave și au primit o condamnare defi nitivă. Coaliţia liberal-democrată a operat mo-difi cările respective la Codul Electoral în iunie 2010, în speranţa că votul deţinuţilor va salva referendumul. Nu s-a întâmplat acest lucru, dar iată că la alegerile din 28 noiembrie, concurenţa pentru voturile acestora pare să fi e ceva mai mare.

Pasat își întemeiază intenţia extrem de umană și umanistă pe faptul că și el ar fi fost întemniţat, timp de doi ani și jumătate, în baza unui dosar fabricat. Fostul șef al Securităţii i-a compătimit pe deţinuţii din pușcării care au parte acolo de condiţii foarte proaste. Mai mult, Pasat ar fi vrut să-și revadă foștii colegi întru nefericire, pentru a-i informa despre raiul care-i așteaptă dacă-i vor da voturile lor la alegerile parlamentare. Dar nici autorităţile nu vor să împartă cu Pasat cele câteva mii de voturi ale deţinu-ţilor, astfel că nu i-au permis acestuia organizarea unor întâlniri electorale în penitenciare, cică din considerente de securitate. Argumentul nu prea ţine, deoarece aceleași autorităţi care au avut grijă să le dea tuturor deţinuţilor dreptul de a participa la sufragiu, aveau acum datoria să le asigure și dreptul la informare asupra ofertelor electorale.

Dar Valeriu Pasat nu contează, probabil, doar pe votul pușcă-riașilor, ci și pe cel al victimelor acestora, al persoanelor care au fost schingiuite, jefuite, ai căror soţi, părinţi, copii sau prieteni au fost omorâţi de unii dintre cei pe care Pasat vrea să-i elibereze printr-o amnistiere generală.

Ioana FLOREA, FLUX

Călin Vieru: PLDM-ul va fi uşurat încă de un mâncău, care sunt euDin declaraţiile făcute de Călin

Vieru reiese clar că atunci când l-a dat afară din lista electorală a PLDM, Filat a spus că partidul său „s-a debarasat de un mâncău”. Mai mult, Călin Vieru a lăsat să se înţeleagă că a avut o relaţie bună cu ceilalţi membri ai formaţiu-nii, singurul cu care nu a găsit limbă comună fi ind Vladimir Filat. Potrivit lui Vieru, Filat l-a marginalizat, în-chizându-i accesul la mass-media controlată de premier. Iată ce a spus Călin Vieru: „Puteţi urmări evoluţia acestui an. Nu am prea apărut eu la vreun post de televiziune. Bunăoară, la PRO TV am fost? Nu. La altele? Nu. Nici la posturi de radio și nici în ziare. Noima propunerilor rostirilor mele sunt, cred că … sau pentru alte vremuri, sau nu sunt bune deloc. De ce nu? Poate că eu le supraapreciez,

dar, în fond, ceea ce am spus mai sus:

PLDM-ul va fi ușurat încă de un mân-

cău, care sunt eu. Ha-ha-ha!”.

Filat, un conducător autoritar al PLDMCălin Vieru a mai lăsat să se înţe-

leagă că PLDM nu este o instituţie

politică democratică deoarece Filat

conduce în mod autoritar acest par-

tid: „În partid există o disciplină, dacă

să n-o numim de fier, păi atunci o

supușenie așa non-verbală. Dacă se ia

o decizie, ea se execută pe verticală și

pe orizontală fără ca să fi e comentată.

Decizia a fost luată, cred că nu mai

rămâne loc pentru comentariu”.

Călin Vieru: „Bag eu piciorul în politică!”În declaraţiile făcute pentru PRO

TV Chișinău, Călin Vieru a fost alam-

bicat. Ba a spus că va face politică

și pe viitor și că este în așteptarea

ofertei vreunui partid politic, ba că își bagă piciorul în politică, pentru că are de rezolvat problemele legate de recentul său divorţ, probleme care îi afectează și pe copiii săi. Cert este că Vieru are o părere foarte bună despre propria persoană și un orgoliu com-parabil poate doar cu al lui Filat. Fără a suferi de prea multă modestie, el a declarat: „Politica este o treaptă care mă duce în sus, să rămân la treapta businessului – nu mă mai interesează, nu-mi place, este banal”. Tot în același interviu el a spus: „După părerea mea foarte subiectivă sunt alcătuit din alte elemente decât (cele din - n.n.) tăbliţa lui Mendeleev”. Adică Călin Vieru este deosebit.

Acestea sunt toate lucrurile mai relevante din declaraţia celui pe care Filat l-a dat pe ușă afară. Acum să încercăm să înţelegem ce s-a în-tâmplat.

Filat nu mai are nevoie de numele lui Vieru pentru a face propagandă politicăÎn opinia noastră, Vladimir Filat

s-a debarasat de Călin Vieru exact în momentul în care nu mai avea nevoie de el. De fapt, nu de Călin Vieru a avut nevoie Vladimir Filat, ci de numele lui, mai bine zis de numele tatălui lui Călin, regretatul poet Grigore Vieru. În campania pentru alegerile din 5 aprilie 2009, dar și în cea din 29

iulie din același an, Filat a exploatat

numele lui Grigore Vieru pentru a

imprima formaţiunii sale proaspăt

încropită o imagine de partid care se

pune în apărarea și promovarea valo-

rilor naţionale și culturale. Și trucul a

mers cu brio, lumea naivă și credulă

mai că nu a văzut în Filat un mesia.

Dar iată că episodul „Grigore Vieru”

a fost consumat, lui Filat nu-i mai

servește la nimic numele Vieru acum,

când dispune de alte pârghii pentru

a influenţa electoratul: resursele

administrative, mass-media publice,

resurse fi nanciare nelimitate.

Narcisism şi megalomanieCă Vieru junior s-a înscris în for-

maţiunea lui Filat pentru anumite

benefi cii este evident, el a făcut acest

lucru ca și mulţi alţi „mâncăi” din

PLDM. Evident, Călin Vieru este un

tip rudimentar care suferă de mega-

lomanie și are o abordare narcisistă

atunci când ajunge să vorbească des-

pre propria persoană. Dar Călin Vieru

avea aceste metehne și anul trecut,

nu doar acum, doar că atunci Filat nu

le-a observat, căci avea interesul să

intre cu orice preţ în Parlament.

PLDM, un PCUS al Republicii MoldovaCazul lui Vieru este unul simpto-

matic pentru ceea ce se întâmplă

acum în PLDM. La acest partid au

aderat mulţi conjuncturiști, profi tori,

care au văzut în această formaţiune

o modalitate de a-și rezolva proble-

mele personale. Mulţi dintre ei însă,

au constatat foarte curând că PLDM

este un partid politic care are menirea să rezolve problemele unei singure

persoane, a familiei și apropiaţilor

acesteia, adică ale lui Vladimir Filat.

Printre aceștia este și Călin Vieru, un

om foarte bogat, de altfel, care s-a

gândit că businessul îi va merge mai

bine dacă va deţine și mandatul de

deputat. Tot în acest șir îl putem pla-

sa, probabil, și pe avocatul Vitalie Na-

gacevschi. Fără îndoială că vor urma

și alţii. Dar, se pare, nu prea mulţi

pentru că PLDM-ul lui Filat s-a trans-format într-un partid-stat, un fel de

PCUS al Republicii Moldova, care con-

trolează și organele de control (MAI,

Procuratura Generală, CCCEC, SIS), și

Justiţia, și mass-media, și adminis-

traţia centrală și locală, și businessul,

precum și segmente importante ale lumii criminale. Vitalie Nagacevschi nu s-a temut să facă acest pas pentru că are spatele asigurat, Călin Vieru – pentru că nu prea conștientizează ce se întâmplă, are o optică deformată a realităţii, alţii însă se vor gândi mult la posibilele consecinţe înainte de a spune că Filat este un dictator lacom, care consideră că treuca puterii este doar pentru el.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Oglindă, oglinjoară, cine-i mai lung şi prezidenţiabil în ţară?Gâscă îl apără pe LupuPurtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Irina Purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat, Irina Gâscă, a declarat pentru presă că poza lui Marian Gâscă, a declarat pentru presă că poza lui Marian Lupu la bustul gol în faţa oglinzii ar fi fost trucată. Lupu la bustul gol în faţa oglinzii ar fi fost trucată.

“Este un trucaj, o făcătură pusă la cale de un “Este un trucaj, o făcătură pusă la cale de un concurent electoral, depășind orice limite ale unei concurent electoral, depășind orice limite ale unei

competiţii civilizate”, a declarat Irina Gâscă. competiţii civilizate”, a declarat Irina Gâscă. Ea a refuzat să precizeze la ce concurent electoral Ea a refuzat să precizeze la ce concurent electoral

s-a referit.s-a referit.

Vieru, folosit şi abandonat de partidul lui Filat Consiliul Naţional al PLDM, care s-a întrunit în ședin-ţă sâmbătă, 20 noiembrie 2010, ultima zi în care se puteau opera modifi cări pe listele electorale, a decis retragerea lui Călin Vieru de pe locul 27 și înlocuirea lui cu ministrul de Stat, Victor Bodiu, care, după cum scrie chiar presa proguvernamentală, este un apropiat al premierului Filat. Lui Călin Vieru nu i-a plăcut faptul că Filat l-a privat de posibilitatea, ipotetică bineînţeles, de a redeveni deputat, nemulţumire pe care a exprimat-o într-un interviu difuzat de PRO TV Chișinău.

26 NOIEMBRIE 2010 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social

Omul de afaceri a menţi-

onat că „Al doilea motiv ar fi

invitaţia prietenului meu, Ma-

rian Lupu, președintele PDM.

Îndemnurile și încurajările

oamenilor de bună-credin-

ţă, oameni cunoscuţi, a căror

păreri contează pentru mine.

Al treilea motiv ar fi relaţia

de lungă durată cu PDM. Re-

laţie care depășește 10 ani.

Prezenţa în rândurile PDM a

prietenilor și chiar a colegilor

de facultate”.

Vlad Plahotniuc susţine că

valorile pe care le împărtă-

șește personal coincid întru

totul cu viziunile politice ale

PDM.

Liderul PDM, Marian Lupu,

a declarat că, “ţinând cont de

experienţa de mulţi, mulţi ani

de activitate în economie, în

zona de afaceri, în special,

această experienţă cu sigu-ranţă va servi foarte bine la implementarea obiectivelor care ni le propunem pentru ţara noastră Republica Mol-dova”.

Omul de afaceri Vlad Pla-hotniuc deţine funcţia de pre-ședinte al Consiliului de Ad-ministraţie al „Victoriabank”. După alegerea în această funcţie, banca s-a modernizat, și-a dublat reţeaua de fi liale, consolidându-și poziţia prin-tre liderii pieţei, iar în 2010, după mai mulţi ani, a plătit dividende acţionarilor. Omul de afaceri ocupă și funcţia de vicepreședinte al Consiliului de Administraţie al „Petrom Moldova”, una dintre cele mai dinamice și performante com-panii din Moldova.

Vlad Plahotniuc este fon-datorul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Moldova și al Fundaţiei EDELWEISS. AOAM a desfășurat în anul 2010 o serie de proiecte de amploa-re, în special organizarea la

Chișinău a unui for internaţi-onal de business, cu partici-parea ex-premierului francez Dominique De Villepin și a oamenilor de afaceri din cinci ţări, dotarea unei săli de cal-culatoare la Academia de Ști-inţe a Moldovei, lansarea clu-bului de discuţii a oamenilor de afaceri “Pro-Sper” și altele.

Fundaţia EDELWEISS, la doar câteva săptămâni după inundaţiile din raionul Hân-cești, a donat sinistraţilor case și bunuri în valoare de peste 2,2 mln de lei. Fundaţia susţine case de copii, aziluri de bătrâni, Federaţia naţio-nală de judo a Moldovei și oa-menii din cultură. Cu supor-tul acestei fundaţii, în acest an au desfășurat festivalurile “Invită Maria Bieșu”, „Două inimi gemene”, Festivalul de epigrame și fabule și altele. EDELWEISS a sponsorizat lan-sarea câtorva piese teatrale și a contribuit la editarea a unui număr semnifi cativ de cărţi pentru copii.

VLAD PLAHOTNIUC:

“Îmi pasă de ceea ce se petrece în Moldova. Cunosc soluţiile care ar rezolva majoritatea problemelor economice şi sociale”

ELECTORALA 2010

“Pentru că îmi pasă. Îmi pasă de ceea ce se petrece în ţară. Cunosc îndeaproape situaţia oamenilor și problemele din guvernare. Având cunoștinţele și expe-rienţa necesară, cunosc soluţiile care ar rezolva majoritatea problemelor econo-mice și sociale existente ale ţării. Deci, pot contribui la schimbările de care avem cu toţii nevoie”. Astfel a comentat omul de afaceri Vlad Plahotniuc intrarea sa pe lista de candidaţi la funcţia de de-putaţi din partea Partidului Democrat din Moldova.

Simplă și comodă de utili-zat, toaleta de tip EcoSan sau „uscată” este o alter-nativă de sanitaţie pentru școlile din zonele rurale unde sistemul de canalizare lipsește cu desăvârșire. Re-cent, cu suportul Proiectului Elveţian de Apă și Sanitaţie în Moldova „ApaSan”, o ast-fel de toaletă a fost pusă în funcţiune și pentru cei 300 de elevi ai Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” din satul Văsieni, raionul Ialo-veni. Evenimentul de inau-gurare a avut loc vineri, 19 noiembrie, la el participând reprezentanţi ai administra-ţiei publice locale, donatori străini, dar și elevii liceului. Costul proiectului se esti-mează la 1 milion de lei.

Potrivit reprezentanţilor „ApaSan”, localităţile rurale se confruntă cu grave probleme de sanitaţie din cauza dever-sării directe în natură a deșeurilor me-najere, umane, animaliere și industriale, fără a fi supuse tratării. Astfel, din cauza toaletelor răspândite la sat, care polu-ează cel mai mult straturile freatice și reprezintă una dintre principalele cauze de îmbolnăvire a oamenilor, majoritatea fântânilor din localităţi sunt poluate cu nitraţi, agenţi patogeni și sunt inaccep-tabile pentru a fi utilizate ca surse de apă potabilă. O soluţie pentru amelio-rarea condiţiilor de sanitaţie a familiilor și instituţiilor publice de la sat este con-struirea toaletelor de tip EcoSan. Toale-ta uscată nu poluează mediul și necesită puţină apă pentru o bună funcţionare. Fiind un sistem de sanitaţie autonom, nu există necesitatea racordării aceste-ia la un sistem centralizat de canalizare. Modul de proiectare a toaletei este ușor adaptabil la diferite tipuri de comuni-tăţi, permiţând construirea acesteia cu materiale ieftine și produse locale.

În scopul îmbunătăţirii acestor con-diţii, asociaţia obștească „Solidaritate Europeană pentru Apă în Moldova” (SEAM) și „Wisdom”, în colaborare cu Proiectul Elveţian, au elaborat un set de materiale educaţionale „Apă și Sănătate pentru locuitorii de la sate”, menite să sensibilizeze populaţia privind proble-

ma apei și sanitaţiei. „Setul educaţional

va fi predat ca disciplină opţională în

școlile din satele în care există toale-

te de tip EcoSan. Prin acest studiu ne

dorim ca locuitorii din mediul rural să

depășească problema apei și sanitaţiei

la nivel de gospodărie individuală și la

nivel de sat”, a precizat pentru FLUX, Ga-

lina Cazimir, director SEAM.

Și vicepreședintele raionului Ialoveni,

Natalia Petrea, a accentuat că lecţiile

pentru educaţie și sănătate care urmea-

ză să fi e predate în școli sunt extrem de

importante pentru locuitorii din mediul

rural.

Directorul rezident al Agenţiei Elve-

ţiene pentru Dezvoltare și Cooperare, Georgette Bruchez, a precizat că toa-leta de tip EcoSan are multe facilităţi, ceea ce permite copiilor accesul la o sanitaţie mai efi cientă. „Ne bucurăm să fi m prezenţi la acest eveniment, căci de fapt este vorba nu numai de inaugura-rea toaletei EcoSan, dar și de lansarea unui set educaţional „Apă și Sănătate”, destinat și produs pentru toate școlile care benefi ciază de acest sistem. Studiul explică cum se folosește toaleta uscată și cum ar trebui menţinută pentru mulţi ani înainte”, a mai spus Bruchez.

Potrivit coordonatorului proiectului „ApaSan”, Bernhard Hiller, menţinerea pentru o perioadă mai mare de timp a toaletei uscate depinde de modul în care elevii o vor exploata. „Dacă compar actualul sistem sanitar cu cel vechi, di-ferenţa este evidentă. Noul sistem este dotat cu o ventilare bună, încălzire auto-nomă și cabine. Cel mai important este utilizarea corectă a acestuia”, este de părere Hiller.

Directorul liceului, Constantin Pogor, le-a mulţumit donatorilor, afi rmând că astfel vor lua sfârșit problemele legate de igienă și sanitaţie, dar și de poluarea mediului ambiant.

Și elevii liceului s-au arătat mulţumiţi de noile condiţii care le-au fost create. „Odată cu acest sistem, s-au schimbat și condiţiile de igienă. Altădată, toaleta se afl a afară, trebuia să ieșim în frig. Acum, cabinele sunt dotate cu încălzire și cel mai important, există robinete pentru spălatul mâinilor”, ne-a spus Vadim Vra-bie.

Menţionăm că, potrivit datelor ofi -ciale, în ultimii 15 ani, fi ecare al doilea locuitor al ţării nu are acces la sisteme de sanitaţie. Cel mai mult au de suferit oamenii de la sate, care alcătuiesc peste 60 la sută din populaţie.

Liceul din Văsieni este al nouălea proiect unde a fost construită o toaletă de tip EcoSan. Primele sisteme de acest tip în Moldova au fost implementate în-cepând cu anul 2007, în scopul evitării consumului de apă în exces, în special în satele unde lasă de dorit atât cantitatea, cât și calitatea apei. Astfel, pe parcursul acestui an, în 15 sate din Moldova a în-ceput exploatarea toaletelor uscate in-dividuale.

Tatiana MANEA, FLUX

Elevii din Văsieni au acces la o sanitaţie mai efi cientă

Pe ultima sută de metri, președintele interimar oferă un spectacol lamentabil al șefului nebăgat în seamă și neluat în serios de către cei care, în opinia lui, ar trebui să-i execute ordinele. Supă-rarea vine din conștientizarea propriei neputinţe și incapacităţii de a face faţă celor două funcţii de primă importanţă în stat, pentru care Ghimpu nu are nici aplecarea, nici consistenţa intelectuală necesară.

În disperare de cauză, el repetă pe la toate televiziunile că este președinte cu drepturi de-pline și le amintește tuturor, aproape amenin-ţător, că mai este și președinte de Parlament. Din fericire, deja nu pentru mult timp. Preșe-dintele liberal a uitat vorba înţeleaptă că omul sfi nţește locul și nu invers. Și dacă mai dura si-tuaţia, Ghimpu ar fi reușit să compromită și să bagatelizeze defi nitiv cele două funcţii. Pentru că simţul umorului este o calitate bună, dar el nu are nimic în comun cu gesturile deocheate și glumele de prost gust spuse în fi ecare zi și cu orice ocazie. Și nici „cazaciocul” și dansul din buric prin discoteci nu echivalează cu perfor-manţa intelectuală.

Fiind în criză de popularitate, cel puţin asta arată sondajele de opinie, criză pe care deţi-nerea a două funcţii-cheie în stat, în mod pa-radoxal, a aprofundat-o, Ghimpu încearcă să-și machieze inconsistenţa cu acţiuni populiste și efecte de artifi cii. Astfel, acesta a picat, pe ne-pusă masă, cu alai de jurnaliști după el, drept la arhiva Ministerului de Interne. Dar aici, surpri-ză! Ministrul Victor Catan nu a permis accesul reprezentanţilor mass-media în încăperea cu dosare. Dincolo de faptul cât de simpatic sau mai puţin simpatic îţi este respectivul ministru, trebuie să-i dai dreptate, pentru că instituţia în cauză nu este, totuși, cel mai potrivit loc pentru show-uri electorale.

Politica externă şi călcatul prin străchiniGhimpu s-a simţit sfi dat și desconsiderat, în-

trezărind în acest act de nesupunere a lui Catan mânuţa premierului Filat, care i-a demonstrat iarăși cine este „capo di tutti capi” în Republica Moldova.

Replica lui Ghimpu trebuia să fi e una „devas-tatoare”, dar a ieșit la fel de proastă și neinspira-tă ca și scrisoarea adresată secretarului general al NATO (fostului și actualului, pentru că și pre-ședintele s-a afl at într-o mică derută în privinţa identităţii acestuia). Ghimpu a declarat, la scurt timp după incidentul de la MAI, că Tratatul de frontieră semnat de premierul liberal-democrat la București este neconstituţional. Ahtiat și or-bit de dorinţa de răzbunare, interimarul nu s-a gândit nici o clipă la faptul că mica șicană îm-potriva concurentului său electoral, pune într-o situaţie ambarasantă România, ambasadorul acesteia la Chișinău, Marius Lazurca, fi ind nevo-it să vină cu o declaraţie în care să precizeze că România nu semnează acte ilegale. De ce a fă-cut Ghimpu o astfel de declaraţie, dacă era clar

apriori că aceasta-l va supăra pe mentorul său spiritual, Traian Băsescu? Poate pentru că a de-venit evidentă schimbarea de miză a președin-telui român după „fatala” întâlnire de la Iași cu premierul Filat, iar interimarul nostru, perspi-cace cum este, nu avea cum să nu înţeleagă că Filat i-a dat iarăși cu tifl a. Astfel, invitaţia pentru vacanţa prelungită de astă-vară a lui Ghimpu în România a fost, mai degrabă, o scuză, un pre-miu de consolare, decât o promisiune.

S-ar putea ca Occidentul să-i fi sugerat preșe-dintelui român nu doar semnarea Tratatului de frontieră cu Republica Moldova, ci să-i fi indicat și concurentul electoral asupra căruia trebuie să se reverse toată mila și protecţia București-lor. Și oare nu la fel a procedat Occidentul vizavi de Voronin, în 2005?

Într-un recent interviu televizat, Traian Bă-sescu a fost extrem de explicit în acest sens: „Guvernul instalat anul trecut la Chișinău a făcut pași impresionanţi, iar deschiderea Bru-xellesului faţă de R. Moldova este una mare”. Adică, chiar dacă Băsescu și-a declarat simpatia faţă de AIE, exprimându-și speranţa că Alianţa va rămâne la guvernare, susţinerea se îndreap-tă exclusiv către Filat, guvernul căruia a făcut „pași impresionanţi”.

Vedenii şi revelaţii în elicopterul prezidenţial?Astfel, interimarul pare să mai fi pierdut o

rundă în competiţia cu premierul, iar gelozia și iritarea l-au motivat pentru alte acţiuni de-șănţate. Decis să nu ne dea nici o clipă de răgaz până la sfârșitul campaniei electorale, acesta a căzut cu hârzobul din cer direct pe pășunile pa-triei, iar vietăţile care pășunau pe acolo au afl at, în sfârșit, ce este un briefi ng. Acţiunea a purtat numele de cod „Ali cui sânt viile și pădurile? – Ali luia!” Elicopterul cu nepreţuita încărcătură a survolat mândra noastră capitală, viile de la Budești și pădurea Ţiganca, iar Ghimpu le-a de-monstrat ziariștilor pretinsele moșii ale fostului președinte, Vladimir Voronin, și a promis expro-prierea acestuia. Prin această acţiune, Ghimpu spera să obţină, prin contrast cu Voronin, un plus de popularitate. Dar câtă bucurie ar trebu-it să simtă alegătorii care văd cum se duc ba-nii aiurea, sufl aţi de elicea elicopterului, fi e că aceștia or fi și din fondul electoral al PL.

Însă să mai zăbovim o clipă la zborul inte-rimarului și la declaraţiile acestuia. Ori că l-a zdruncinat elicopterul, ori că nu l-au entuzias-mat prea tare întinsurile patriei, dar Ghimpu a spus că nu mai vrea să fi e sluga celor ce votează comuniștii. Să însemne aceasta că renunţă la funcţia de președinte. Dar parcă și așa nu-l prea paște pericolul. Sau, dimpotrivă, supărarea vine din conștientizarea iminentului declin. Și chiar să se fi considerat el până acum sluga celor care au votat comuniștii, dar și a restului prostimii, inclusiv a celor care l-au votat pe el? Întrebarea este dacă a visat poporul să aibă slugi atât de învăţate cu luxul, care să nu facă un pas fără eli-copter la scară? Așa ori altfel, despărţirea dintre popor și sluga sa nu va fi una foarte dureroasă.

Ioana FLOREA, FLUX

Ghimpu, un preşedinte (interimar) căzut în

populism şi în ridicol

Vadim Vrabie.Vadim Vrabie.

Constantin PogorConstantin Pogor

26 NOIEMBRIE 201010 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Senatul, camera superioară a Parla-mentului României, a respins miercuri, 24 noiembrie, cu o zdrobitoare majori-tate de voturi, Pro-punerea legislativă privind interzicerea organizaţiilor, sim-bolurilor, precum și a doctrinei comuniste care a avut la bază lupta de clasă.

Comentând evenimentul pe blogul său, senatorul Iulian Urban consemnează: „Greu este de înţeles actuala clasă politică. Comunismul, alături de fascism, este o adevărată plagă pe obrazul omenirii și, cu toate acestea, în România, de exemplu, simbolurile, orga-nizaţiile și doctrina comunistă au încă mare trecere între par-lamentari. Altfel nu se poate explica, de exemplu, votul dat la 24 noiembrie 2010 în Plenul Senatului”.

Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament de depu-tatul PNL, Mihăiţă Calimente, la 23 aprilie 2010.

În expunerea de motive, de-putatul Mihăiţă Calimente a arătat: „Regimul comunist in-stalat în România sub presiu-nea puterii comuniste a URSS a lăsat răni adânci pentru multe generaţii de români. Deși eveni-mentele din decembrie 1989 au condus la înlăturarea regimului dictatorial comunist, legislaţia română nu a luat act de aspec-tele social-morale ale acestor evenimente, neluând niciodată măsura scoaterii în afara legii a oricărei doctrine sau ideologii de sorginte comunistă.

O asemenea decizie face posibil ca oricând nostalgici ai regimului care a suprimat ţara vreme de mai bine de jumăta-te de veac, să poată utiliza în public sau chiar mai grav să în-fi inţeze organizaţii politice de natură comunistă.

Considerând răul provocat poporului român de regimul comunist asemănător a ceea ce a însemnat Holocaustul pentru poporul evreu, dorim adoptarea acestui act norma-tiv, care ar putea elimina pen-tru totdeauna o pată neagră din istoria și conștiinţa popo-rului român.

Împiedicarea proliferării manifestării de tip comunist

trebuie să fi e o constantă a societăţii românești, având în vedere ceea ce a însemnat regimul dictatorial comunist pentru România.

Această propunere legisla-tivă, deși este promovată cu o întârziere de 15 ani, are ca principal scop interzicerea utilizării însemnelor, emble-melor de sorginte comunistă, interzicerea înfi inţării unor or-ganizaţii, asociaţii sau fundaţii care să aibă activitate de pro-movare a ideilor, doctrinelor și ideologiilor comuniste”.

Proiectul de lege prezentat de deputatul Mihăiţă Cali-mente a dat o serie de defi -niţii, cum ar fi „organizaţie cu caracter comunist”, „simboluri comuniste”, „dictatură comu-nistă”, „luptă de clasă”.

Guvernul României a pre-zentat un aviz negativ, semnat de premierul Emil Boc la 24 august 2010.

Potrivit datelor ofi ciale pos-tate pe pagina de internet a Senatului României, la ședin-ţa din 24 noiembrie au fost prezenţi 105 senatori. Dintre aceștia 98 au votat pentru res-pingerea propunerii legislati-ve, 5 – pentru menţinerea ei, iar 2 s-au abţinut.

Astfel, grupul Partidului De-

mocrat Liberal (PD-L) al pre-

ședintelui Traian Băsescu și al

premierului Emil Boc a dat 39

de voturi pentru respingerea

iniţiativei, 1 vot pentru menţi-

nerea ei și 11 voturi de abţine-

re. Întreg grupul unit al Parti-

dului Social Democrat, condus

de Victor Ponta, și al Partidului

Conservator, condus de Daniel

Constantin (PSD+PC), având

28 de senatori la ședinţă, a vo-

tat unanim pentru respingerea

iniţiativei legislative. La fel au

votat și toţi cei 7 senatori ai

Uniunii Democrate a Maghiari-

lor din România (UDMD), con-

dusă de vicepremierul Marko

Bela. Votul senatorilor Partidu-

lui Naţional Liberal (PNL), con-

dus de Crin Antonescu, s-a

împărţit, 12 pronunţându-se

pentru respingerea iniţiativei,

iar 4 pentru adoptarea ei. Din-

tre senatorii independenţi, 12

au votat pentru respingerea

iniţiativei, iar 1 s-a abţinut.

Împotriva proiectului de

lege a votat și senatorul Vio-

rel-Riceard Badea, ales în Co-

legiul Europa și Asia, inclusiv

de către cetăţenii români din

Republica Moldova.

Cei 5 senatori care au votat

pentru aprobarea Propunerii

legislative au fost: Iulian Ur-

ban, Mircea Diaconu, Vasile

Mustaţea, Raymond Luca, Cor-

nel Popa.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1804. Cine conspiră cu stră-inii în contra instituţiilor ţării și a poporului în mijlocul căruia trăiește – este un trădător.

Mihai EMINESCU

1805. Purtăm răspundere în faţa vremii, cuvintele mari îmi zgârâie auzul, poetul care se târâie în patru labe nu e de jelit, poetul care se crede buricul pământului nu e de citit, poe-tul care se vrea profet nu e de ascultat, concertele de la palat organizate în cinstea scriitorilor, cu participarea acestora, cu luă-rile lor de cuvânt îmi amintesc de serbările noastre din copilărie, cu scene din „Lumina”, piesa lui Andrei Lupan, oamenii priveau, ascultau, clătinau din cap și oftau…

Dumitru MATCOVSCHI. Ja-lea. „Flux”, 20 februarie 2009

1806. Înmulţească-ţi Domnul anii,Harul roditor.Blestemaţi fi e-ţi dușmaniiÎn vecii vecilor!N-aibă parte nici de nume,Și nici de pământ,Vânturaţi fi e prin lumeCa pleava pe vânt!Eugenia BULAT. Cântec

de rugă pentru Dumitru Mat-covschi

1807. S-o știţi, dle Voronin, puteţi să închideţi academiile și universităţile, să-i suiţi pe intelectuali în vagoane și să-i tri-miteţi în Siberia, puteţi să ardeţi toate bibliotecile și computerile, să interziceţi internetul – totuna nu veţi înăbuși românismul din R. Moldova și nici un „bădie Ion” de la Moscova n-o să vă poată ajuta să creaţi o „naţiune moldovenească” sau un „stat moldovenesc” constituit pe alte valori decât cele românești. Atâ-ta timp cât în Moldova va exista măcar un singur moldovean normal, atâta timp va exista și ideea românească.

Constantin TĂNASE, într-o scrisoare deschisă adresată lui Vl. Voronin. „Timpul”, 25 ianua-rie 2002

1808. Unitatea aceasta a su-pravieţuit nu ca o epavă arunca-tă la mal de valuri, nu ca un rest, ca niște rămășiţe, ci sub forma unei limbi înzestrate cu toată vitalitatea și cu toată forţa evo-lutivă a marilor limbi naţionale moderne, fi ind actualmente ve-hiculul gândirii a 20 de milioane

de oameni; dacă ţinem seama de acești diverși factori, putem înţelege bine câtă dreptate avea Ferdinand Lot când vorbea des-pre „miracolul românesc”.

Alf LOMBARD, în „Ramuri”, nr. 3,1976

1809. Ţineţi minte! – v-o spun în calitate de încercat drumeţ pe întortocheatele căi ale basa-rabenilor: LIMBA ROMÂNĂ este numele corect și adevărat al limbii noastre și ea trebuie să ne unească, să devină un izvor de bucurie pentru contemporani și pentru cei ce vor veni după noi.

Acad. Nicolae CORLĂTEA-NU

1810. Vrăjmași cu sufl ete barbareRâvnesc al ţării dulce plai,Să sfarme sfi ntele hotareAle lui Ștefan și Mihai.Mircea Dem. RĂDULESCU.

Uniţi-vă, Români!1811. Un popor fără grai este

și un popor fără cărţi. El nu poate nici să mestece, nici să muște. De altfel, nici să sărute…

Vassilis VASSILIKOS

1812. Dacă la un moment dat veţi întâlni în calea voastră piedici, fi e din partea străinilor, fie din partea fiilor rătăciţi și orbiţi de răutate din sânul vos-tru chiar, aduceţi-vă aminte că înaintașii voștri, care au trăit, au luptat și au murit sub stăpâniri străine, au întâlnit în calea lor obstacole și mai mari și că ei, totuși, nu s-au speriat de ele, ci crezând puternic în dreptatea cauzei lor și-au împlinit datoria cu persistenţă și mai mare, până la deplina biruinţă…

Onisifor GHIBU

1813. O bună parte din con-cepţiile general-umane, de dra-goste de om, de patrie și de umanitate ale lui Onisifor Ghi-bu vor încălzi sufletele multor tineri, ajutându-i să găsească drumul cel drept în viaţă, să devină oameni cu caracter tare, dezinteresaţi, modești, gata de sacrificiu pentru interesul ge-neral, profund iubitori ai patriei lor, pentru al cărei progres se vor devota, spre binefacerea întregii omeniri.

Octavian MICU

1814. …Și vom duce-n lume românismul!

Eugenia BULAT, în cartea „La Putna mi-e drumul”

Valentin Mândâcanu

Băsescu şi Boc, anticomunişti numai cu vorbaBăsescu şi Boc, anticomunişti numai cu vorba

„Covoarele încă erau jilave când am fost contactată de reprezentanții Fundației Edelweiss și am fost întrebată dacă aș dori să trec într-o casă nouă peste două zile. Câteva minute nu am putut să scot nici un sunet. Nu pot reda sentimentele omului care pierde tot, inclu-siv încrederea să mai revină la normal vreo-dată, și, la fel, într-un moment, i se oferă șansa să înceapă o viață nouă”.

Astfel a reacţionat Galina Brân-ză, a cărei familie căreia și-a pierdut în urma inundaţiilor din vară tot ce a agonisit cu mare trudă, dar care în scurt timp după drama pe care a trăit-o a primit prima casă oferită de Edelweiss. Fundaţia a achiziţionat pentru familia Brânză o gospodărie cu două case și 20 de ari de pământ în jurul acestora în satul Onești, un hectar de teren agricol, o vacă, iar pentru mezina familiei de doi anișori – o bicicletă și un urs mare de pluș.

Ajutoare în valoare de peste 2,2 milioane de lei au fost dă-ruite sinistraților din raionul Hâncești în doar câteva săptă-mâni. Sinistraților le-au fost ofe-rite case de locuit, dar și mobilă, electrocasnice, terenuri agricole și animale domestice.

„Responsabilitatea socială a

unui om de afaceri sau a unei companii nu se reduce doar la asigurarea unor salarii decente angajaților și plata la timp a tuturor impozitelor la stat. De multe ori mult mai importantă este reacționarea promptă la ne-norocirile oamenilor prin oferirea unui ajutor care să le readucă viața la normal sau poate chiar să o schimbe spre bine”, a declarat fondatorul Edelweiss, Vlad Pla-hotniuc, care a înmânat cheile de la casele renovate.

Fundaţia Edelweiss, o organiza-ţie neguvernamentală, nonprofi t și apolitică, înfiinţată de către omul de afaceri Vlad Plahotniuc, a devenit în scurt timp un model de responsabilitate socială activă. Crearea unor oportunităţi echi-tabile pentru oamenii talentați și dezavantajaţi din Republica Moldova, acestea sunt scopurile Fundației, care a anunţat că are misiunea de a contribui la dezvol-tarea societăţii prin elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul cultural, educaţional, social, economic și de protecţie a mediului înconjurător.

Cu suportul Fundaţiei, în anul 2010 s-au desfășurat festivalurile “Invită Maria Bieșu”, „Două inimi gemene”, Festivalul de epigra-me și fabule și altele. Edelweiss a sponsorizat lansarea câtorva piese teatrale și a contribuit la editarea a unui număr semnifi -cativ de cărţi pentru copii.

La sfârșitul lunii iulie, Fundaţia a lansat campania de sensibiliza-re a opiniei publice cu genericul “Împreună reușim!”. În cadrul acestei campanii, a fost salvat un copil cu viciu cardiac-înnăscut, au fost donate electrocasnice și schimbate termopanele la un orfelinat, dăruite plapume și electrocasnice unui azil de bătrâni din Strășeni. Peste 750 de copii din familii defavorizate și părinţii acestora au vizionat gratis spectacolul pentru copii „Spărgătorul de nuci”, graţie Fun-daţiei Edelweiss. Acţiunea a făcut parte din aceeași campanie „Îm-preună reușim”, lansată de către Fundaţia Edelweiss în parteneriat cu postul de televiziune Prime. Iar Aneta Serbușcă, director exe-cutiv al Fundaţiei, a anunţat că și

pe viitor colaborarea dintre Ede-lweiss și Teatrul de Operă și Balet va continua în proiectul care are misiunea de a promova accesul copiilor și tinerilor dezavantajaţi la valorile cultural-educaţionale ale Republicii Moldova.

La începutul lunii septembrie a fost oferit un set de instrumente muzicale în valoare de 41 000 de lei celor mai talentaţi copii de la Școala de Arte „Maria Bieșu” din orașul Ștefan Vodă. O familie so-cial-vulnerabilă a fost susţinută de către Fundaţia Edelweiss în cadrul ajutorului acordat celor mai nevoiașe familii, Ion Bucur, student al Facultăţii Artă Instru-mentală, Compoziţie și Muzi-cologie, Catedra Instrumente populare, a primit un instrument muzical pentru a-și putea per-fecţiona ceea ce îi place cel mai mult să facă.

În luna octombrie, 100 de stu-denţi ai Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Tehnice din Moldova și Academiei de Studii Economice au benefi ciat de burse pentru anul de studii 2010-2011, în mărime de 650 de

lei lunar, în cadrul Programului de Responsabilitate Socială al Victoriabank, la care Vlad Plahot-niuc este președinte al Consiliului de Administraţie.

Studenţii care au primit bur-sele au afi rmat că este ,,un gest frumos și efectiv pentru că oferă șansa să-ţi realizezi planurile și să-ţi transpui în practică ideile”.

Fundaţia Edelweiss a anunţat, la începutul lunii octombrie, că va sprijini realizarea unor pro-iecte ale Uniunii Scriitorilor din Moldova. Astfel, în 2011, Edelwe-iss va fi nanţa editarea creațiilor literare autohtone. Proiectul de colaborare dintre Edelweiss și Uniunea Scriitorilor mai cuprin-de: editarea albumului “Uniunea Scriitorilor din Moldova - 90”; acordarea premiului “Opera Omnia-2009”, ce a fost înmânat maestrului Spiridon Vangheli; premii pentru relații culturale, proză, poezie, eseu și critică li-terară. Alte proiecte ce vor face parte din acest parteneriat sunt lansarea unui ciclu de emisiuni radio și TV pentru copii și orga-nizarea întâlnirilor scriitorilor cu copiii.

Acestea sunt doar câteva din zecile proiecte realizate de Fundația Edelweiss sau pe care le preconizează să le lanseze. Prin aceste proiecte, Edelweiss rea-duce încrederea și optimismul, iar deseori aduce la normal viaţa unor oameni deznădăjduiţi.

„Vlad Plahotniuc este un in-telectual. Doar un intelectual își poate face avere ca să poată supraviețui și, în același timp, poate ajuta pe alţii”, afi rma dra-maturgul Andrei Strâmbeanu în cadrul emisiunii “Fabrika” de la Publika TV.

EDELWEISS readuce încrederea şi optimismul „În braţele mamei”Pe data de 19 decembrie 2010, Misiunea Socială „Diaconia”, organul social al Mitropoliei Basa-rabiei, organizează concertul de binefacere „În braţele mamei”.

Acest eveniment este parte componentă a proiectului „În braţele mamei”, lansat de Misiunea Socială “Diaconia” în august 2008. Pro-iectul prevede crearea unui mecanism de intervenţie profesionistă și este destinat tinerelor mame care, din diferite motive, au tendinţa de a-și abandona copilul. În Chișinău urmează să activeze un Centru Maternal, care va oferi condiţii de cazare pentru 10 cupluri mamă-copil. Cazarea se va face pe o perioadă determinată, în funcţie de caz, dar nu va depăși 12 luni.

În scopul colectării resurselor necesare pentru implementarea proiectului, pe 8 decembrie 2009 , “Diaconia” a organizat un concert de binefacere în incinta Filarmonicii Naţionale, în urma căruia, în anul curent a fost achiziţionat imobilul destinat Centrului maternal. Prin intermediul concertului din acest an vor fi colectate fondurile necesare pentru dotarea centrului respectiv.

Scopul proiectului: protejarea vieţii copilului născut și nenăs-cut.

Obiective: - Susţinerea femeilor în difi cultate în perioada pre și postnata-

lă.- Stabilirea mecanismelor de viaţă autonomă pentru mamă și

copil.- Restabilirea relaţiei mamă - familia biologică sau lărgită.

Victor Socaciu, într-un concert de excepţie la Chişinău

Victor Socaciu, una dintre cele mai calde voci ale folkului româ-nesc, va susţine un concert extraordinar în incinta Teatrului Naţional de Operă și Balet, în seara zilei de 19 decembrie, începând cu ora 18.00. Concertul este dedicat apropiatelor sărbători de iarnă.

Alături de folkist, în scenă va urca și interpretul Valy Boghean. Organizatorul acestui spectacol, Dragoș Buga, promite o seară

de neuitat, cu muzică ușoară și colinde.

Slujbă în limba română la KievCu ocazia aniversării a 75 de ani de

viaţă ai Întâistătătorului Bisericii Orto-doxe din Ucraina, Preafericitul Părinte Mitropolit Vladimir al Kievului, o dele-gaţie a Patriarhiei Române a participat la evenimentele din capitala Ucrainei.

Delegaţia română, formată din Înalt-preasfi nţitul Părinte Arhiepscop Casian al Dunării de Jos și părintele diacon Eugeniu Rogoti de la Sectorul relaţii bisericești și interreligioase al Patriar-hiei Române, a participat, împreună cu Preafericitul Părinte Mitropolit Vla-dimir al Kievului, la slujba din biserica nou construită a „Schimbării la Faţă a Mântuitorului”, din capitala Ucrainei.

Sfânta Liturghie s-a desfășurat în limbile română, ucraineană și slavonă, Întâistătătorul Bisericii din Ucraina sub-liniind în predică importanţa conslujirii frăţești între ierarhii și clericii Bisericilor Ortodoxe Surori. Înaltpreasfi nţitul Pă-rinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos a transmis Preafericitului Vladimir urări de sănătate și ajutor de la Dumne-zeu din partea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, asigurându-l de res-pectul și dragoste de care se bucură în întreaga Patriarhie Română.

Vizită frăţească în Ucraina subcarpaticăLa invitaţia Înaltpreasfi nţitului Marc,

Arhiepiscop de Hust și Vinogradov, În-altpreasfi nţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, însoţit de părintele acade-

mician Mircea Păcurariu au făcut o vizi-tă la câteva mănăstiri și biserici parohi-ale din eparhia ucraineană.

Sâmbătă, 20 noiembrie, însoţiţi de părintele Nicolae Dutca, membrii de-legaţiei din Sibiu au trecut pe terito-riul Ucrainei, prin punctul de frontieră Sighetu Marmaţiei - Solotvino. Chiar la graniţă au fost întâmpinaţi de un grup numeros de femei și copii români din Solotvino (românește Slatina), îmbră-caţi în costume populare specifi c ma-ramureșene, împreună cu câţiva preoţi parohi români și călugării de la Mănăs-tirea Peri–Grușevo.

A urmat apoi vizita la biserica româ-nească din Parohia Dibrova (românește

Apșa de Jos), construită și păstorită de părintele arhimandrit Ștefan Bilţchi, care îndeplinește și slujba de protopop al parohiilor românești din Eparhia de Hust. Aici au fost prezenţi câteva sute de credincioși, cărora le-a vorbit atât ÎPS Mitropolit Laurenţiu, cât și membri ai delegaţiei.

După-amiază, delegaţia a sosit la mănăstirea de lângă orașul Hust, unde a fost primită în biserică, cu multă dra-goste, de ÎPS Arhiepiscop Marc, care a prezentat un scurt istoric al eparhiei, precum și modul ei de organizare. „În biserică am putut admira un impresio-nant tablou votiv al familiei ultimului ţar Nicolae al II-lea, al membrilor fa-

miliei, al Patriarhului Tihon, toţi mar-tirizaţi de sovietici, trecuţi de Biserica rusă în rândul sfi nţilor. Am afl at și că în centrul orașului, unde este și reședinţa arhiepiscopului, este în curs de zidire o catedrală de mari dimensiuni”, a de-clarat părintele academician Mircea Păcurariu.

Vizită la ctitoria fraţilor cneji Dragoş şi DragÎn după-amiaza aceleiași zile, delega-

ţia de la Sibiu a vizitat vechea mănăsti-re românească de la Peri (azi Grușevo), ctitoria fraţilor cneji Dragoș (viitorul

domn din Moldova) și Drag din Bedeu pe la mijlocul secolului al XIV-lea, de-clarată stavropighie patriarhală, în au-gust 1391, printr-un tomos semnat de patriarhul ecumenic Antonie IX. A fost săvârșită o scurtă slujbă de pomenire a ctitorilor și slujitorilor mănăstirii. În continuare, sub protia IPS Mitropolit Laurenţiu al Ardealului s-a săvârșit sluj-ba Vecerniei și Litia.

Sfânta Liturghie în română, slavonă şi maghiarăDuminică, 21 noiembrie, când Bi-

serica noastră prăznuiește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, iar Bise-ricile slave, care ţin calendarul pe stil vechi, cinstesc Soborul Sfi nţilor Arhan-gheli Mihail și Gavriil, în noua biserică a mănăstirii s-a slujit Sfânta Liturghie arhierească de către ÎPS Mitropolit La-urenţiu, înconjurat de un ales sobor de arhimandriţi, ieromonahi, preoţi de mir și un ierodiacon, în limbile română, slavonă și în maghiară. Părintele arhi-mandrit Stratonic, care conduce obștea monahilor de aici, a mulţumit Mitropo-litului Ardealului pentru vizită.

În seara zilei s-a săvârșit slujba Ve-cerniei în monumentala biserică româ-nească din Slatina-Solotvino, păstorită de preotul Dorin Bilţchi. Credincioșii români, prezenţi într-un număr impre-sionant, au fost îndemnaţi de ÎPS Lau-renţiu și de părintele Păcurariu să nu-și uite tradiţiile românești și să fi e buni cetăţeni ai ţării în care trăiesc.

După ziarul “Lumina”

Relaţii interortodoxe româno-ucrainene

26 NOIEMBRIE 2010 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.2,3 11.00 Telecinemateca. Copoi de Hollywood. Hollywood homicide. Acţiu-

ne. SUA 2003 13.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.17- 20 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.6 Ep.13,14 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene ani-mate 22.00Telecinemateca. Poliţiști în Brooklin. Brooklyns fi nest. Acţiune SUA 2009 00.00 Închiderea staţiei

5:30 Film serial: Umbrele tre-cutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film se-rial: Umbrele trecutului (AP)

(romance) 08:00 - Teleshopping 08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Reţeta de ACASĂ retrospectiva săptămânii 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Premiile TV Y Novelas 2010 (“Premios TV Y Novelas 2010”) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste 18:30 Campionatul mondial de dans (Mexic, 2010) 20:30 - Cinema ACASĂ: Grease (“Grease”) (12) (romance) 22:45 La naiba, să poveștim! (12) (divertisment) 23:45 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:45 - Campionatul mondial de dans (Mexic, 2010) (r) 02:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 1 decembrie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 25 noiembrie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 - Teleshopping 10:30 După 20 de ani * Moș Crăciun există! 11:15 Film: Blestemul Penelopei 13:00

Știrile Pro Tv * Moș Crăciun există! 13:15 Apropo Tv 14:00 - Promotor 14:45 - Film: Mitocanii în Beverly Hills 16:15 Film: Singur acasă (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Cascada Seraphim 00:45 - Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Apropo Tv (r) 01:45 Film: Cascada Seraphim (r) 03:45 Film: Blestemul Penelopei (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Нина Русланова, Татьяна Доронина в фильме “Валентин и Валентина” 8.00 “Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Здоровье”

10.00 Новости 10.10 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.25 “Пока все дома” 11.15 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 “Побег” 14.00 “Бывшие жены” 15.20 “Шрек 1” 16.25 Премьера. Концерт группы “Иванушки International” 18.05 “Лед и пламень” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Большая разница” 23.00 “Познер” 0.00 Малкольм Макдауэлл в фильме “Гангстер № 1” 1.35 Леонид Филатов в детективе “Загон” 3.10 Сериал “Тайны Тихого океана” 4.00 “Пока все дома”

6.00 Film. “K-19: S U B M A R I N U L MORŢII” (Germa-

nia -SUA, 2002). 8.15 Respiro. 8.30 Locuinţa mea. 9.05, 0.10 Documentar. “Mîine, o lume fără gheaţă”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 4.30 Abraziv. 12.00 NOVOSTI. 12.15, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.45 Cinemateca universală. 13.00 Mai în glumă, mai în serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 ȘTIRI. 15.15 Cu noi la teatru. 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.15 Izvorul dăinuirii noastre. Selecţiuni din spectacolul jubiliar al Ansamblului Naţional Academic de Dansuri Populare “Joc”. 18.10 La noi în sat. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis! 20.20 Respiro. Pictură. Alexandru Alavaţchii. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.20, 2.30, 5.00 Teatrul vieţii mele. Seară de creaţie. Ion Ungureanu la 75 de ani. 23.10 ȘTIRI. 1.10 Moldova: aici și acum. Știri. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7:10 Universul credinţei . 8:55 Doar România ! 9:00 Ca la carte.

Moderator Cristian Tabără 10:00 Desene animate *Clubul Disney (SUA) 11:00 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului . Prezintă George Robu 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal *Sport *Meteo 14:20 Balul Academiei Caţavencu 2010 14:55 Doar România ! 15:00 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș 16:00 Tezaur folcloric 17:10 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment . Prima parte 18:00 Lozul cel mare Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 18:40 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment .Partea a doua 19:40 Sport 20:00 Telejurnal *Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei *Meteo 21:10 Film * Ultima prinţesă (WU JI/THE PROMISE- Coreea, China, 2005) 23:15 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu 0:15 O carte pe săptămână. Prezintă Alex Ștefănescu 0:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mir-cea Radu (I) (Reluare) 1:30 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 2:30 Ca la carte. (Reluare) Producător tv. Adina Vukovic 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:15 Europa mea. (Reluare) . 4:40 Universul credinţei (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25

360° - GEO / Documentaire Géorgie, pour l’amour du vin 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CONTINENT NOIR 7:50 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MON-DE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi-5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 DEJA VU 12:25 PAROLES DE CLIP 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:50 SUR MESURES Orfèvre 14:05 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 LA PETITE VIE / Fiction Caro religieuse 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES 20:00 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Réunion, entre ciel, terre et mer 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CARTOUCHE / Cinéma 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LE CHANT DES MARIÉES / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOU-VEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Japon (Collection « Le Globe Cooker »)

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.15,16 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.20,21 10.30 Telecinemateca. Scăpaţi de Smart. Get Smart. Acţiune. SUA 2008

12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.64 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.6 Ep.10,11 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Meteorologul. The weather man. Dramă. SUA 2005 22.40 Telecinemateca. Așa vreu eu. I sad so. Comedie .SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshop-ping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:30 Film: Harry Potter și Ordinul Phoenix (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 - Teleshopping 13:45

Zâmbete într-o pastilă, ep.11, anul III 14:15 Film: O vacanţă de tot râsul 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3878 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:25 - Profi t 19:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Fotbal Europa League: Steaua Liverpool 22:00 - Fotbal Europa League: Sheriff AZ Alkmaar 23:55 - Pro-fi t 00:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:30 - Fotbal Europa League 02:00 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 - Fotbal Europa League (r) 04:15 Promotor (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Банды”. Заключительная серия 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.30 Джулианна Мур в фильме “Забытое” 2.00 Фильм “Операция “Медуза”. 1-я серия 3.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 3.55 “Давай поженимся!”

6.00 Serial. “STAGI-ARII” (FranŢa, 2006). 6.50 Respiro. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Film. “BALADĂ BE-LARUSĂ” (URSS, 1983). 10.35 Documentar. “Insulele Seychelles, perla Oceanului Indian”. 11.30 “Povești în lanţ”. Spectacol pentru copii. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.10 Documentar. “O artă neobișnuită”. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Templul muzicii. 16.55, 4.50 Cu noi la teatru. 17.30 Documentar. “Balada pădurii. Munţii Tinlin”. 18.20 Portrete în timp. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Vector european. 20.35 Super loto “5” din “35”. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 ME-SAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 4.30 Reporterul de gardă. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Serghei Rahmaninov. Dansuri simfonice. Duo piane: A. Lapicus și I. Mahovici. 0.00 Serial. “STAGIARII”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Grigore Vieru. Poeie și destin. 2.30 Perpetuum mobile. 5.20 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal ma-tinal *Sport *Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport *Me-

teo (II) 9:00 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 10:00 Garantat 100% (Reluare) din 28 noiembrie 11:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 11:15 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) din 1 decembrie 12:15 Spune-mi ce te doare (Reluare) din 29 noiembrie 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 7 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport * Meteo 14:45 Pur și simplu delicios 14:50 Doar România ! 14:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Re-luare) 15:00 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea. Prima parte (Reluare) 16:00 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea Partea a doua (Reluare) 17:00 Interes general. Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână (Reluare) din 28 noiembrie 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 8 19:35 Doar România ! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal *Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Judecă tu ! Moderator Irina Păcurariu 22:00 Eurovision 22:15 Serial *CSI-Crime și investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 3 23:10 Film * Noi suntem Bob Dylan ( I’M NOT THERE- SUA, Germania 2007) 1:30 Film (Reluare) *Tertium non datur (Franţa, România, 2005) 2:10 Doar Ro-mânia ! 2:15 Interes general (Reluare) 2:45 Judecă tu ! Moderator Irina Păcurariu (Reluare) 3:35 Telejurnal (Reluare) 4:10 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:30 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 5:20 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 57, 58 6:20 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE

PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 5 SUR 5 AFRIQUE 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 954 11:59 TOUT SUR MOI / Fiction Les biscuits 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30 360° - GEO / Documentaire Le sel des Incas 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LOUISE MICHEL / Fiction 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Histoire d’une fi lle de ferme 20:40 CHEZ MAUPASSANT / Fiction La parure 21:10 ITINERIS Saint-Jacques-de-Compostelle (Galice/Espagne) 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE CHANT DES MARIÉES / Cinéma 23:35 CLIMAX / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 1:45 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:40 QUESTIONS A LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 NAPOLÉON, DAVID, LE SACRE DE L’IMAGE / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene ani-mate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.14,15 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.19,20 10.30 Telecinemateca. Doamna din adîncuri.

Lady in the water Mister . SUA 2006 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.63 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.6 Ep.9,10 20.30 Desene animate 21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca. Scăpaţi de Smart. Get Smart. Acţiune. SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Umbrele tre-cutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (roman-

ce) 08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 - Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshop-ping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 - Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Departe de câm-pia în fl ăcări (“Burning Plain”) (12) (dramă) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 - Cinema ACASĂ: Departe de câmpia în fl ăcări (r) (12) (dramă) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:30 Happy Hour 11:30 Film: Harry Potter și Ordinul Phoenix

14:00 Știrile Pro Tv 15:00 - Teleshopping 15:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 15:45 - Happy Hour 17:30 Dansez pentru tine (ediţie specială) 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine (fi nala) 00:00 Serial: Dexter, ep.4, anul IV 01:00 - Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Happy Hour (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Serial: Dexter (r) 05:45 Apropo Tv (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00

Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Голоса” 22.30 Среда обитания. “Восстание чайников” 23.20 Ночные новости 23.40 “Тур де Франс” 1.20 Комедия “Здравия желаю!” 2.40 Комедия “Дорожные приключения” 4.10 Сериал “Тайны Тихого океана”

6.00 Serial. “STA-GIARII” (FranŢa, 2006). 6.50 Respi-

ro. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Zona liberă. 9.40 Film. “MAMA VITREGĂ” (URSS, 1973). 11.05 Docu-mentar. “Era de după petrol”. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Global 3000”. 15.35 Abraziv. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Evantai folcloric. 16.50, 2.30 Miracolul dansului. 17.25 Documentar. “Veșmintele lumii”. 18.20 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 5.00 Concert cu Orchestra Simfonică Europeană. Dirijor - Cristian Florea. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.25 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006). 23.10 ȘTIRI. 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 4.30 Dor. Program muzical. 5.55 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal matinal *Sport *Meteo (I) 8:00 Telejurnal mati-

nal *Sport *Meteo (II) 9:00 Tezaur folcloric 9:55 Doar România ! 10:00 Aniversarea Zilei Naţionale a României 13:00 Profe-sioniștii ...cu Eugenia Vodă 14:00 Telejurnal *Sport * Meteo 14:20 Ne vedem la TVR de 1 Decembrie Moderator Marina Almășan Socaciu.(I) 16:00 Ne vedem la TVR de 1 Decembrie Moderator Marina Almășan Socaciu. (II) 17:00 Ne vedem la TVR de 1 Decembrie Moderator Marina Almășan Socaciu. (III) 18:00 Telejurnal * Meteo 18:30 Cavalerii cerului (KNIGHTS OF THE SKY- SUA, Romania, 2010) 19:20 Prietenie în vreme de război Moderator Luca Niculescu 19:40 Doar România ! 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin infor-mational 21:10 Eurofan Prezintă Gianina Corondan și Ovi. O întâlnire a fanilor cu participanţii de la Eurovision 2011. 23:30 Film *Tertium non datur (Franţa, România, 2005) 0:20 Tezaur folcloric (Reluare) 1:20 Doar România ! 1:25 Cavalerii cerului (KNIGHTS OF THE SKY- SUA, Romania, 2010) (Reluare) 2:15 Prietenie în vreme de război Moderator Luca Niculescu (Reluare) 2:35 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără (Relu-are) din 28 noiembrie 3:25 Telejurnal (Reluare) 4:00 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:20 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) 5:10 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 55, 56 6:10 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 953 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Le remake 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 NGWANE, LE ROYAUME DU SWAZILAND / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN FLIC / Cinéma 16:40 MARIE SANS ADIEU / Court métra-ge 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LOUISE MICHEL / Fiction 21:05 ITINERIS Bang Phat (Thaïlande) 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le Nouveau souffl e 1:45 ADRESSE INCONNUE / Fiction Sans domicile fi xe 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VERDICT / Documentaire L’aff aire Berst 4:45 PHOTOsuisse Thomas Flechtner

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 11 Ep.13,14 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.18,19 10.30 Telecinemateca. Mereu la prima întîlnire. 50 fi rst dates Comedie .

SUA 2004 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.13,14 18.00 Serial. Luna. Ep.62 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.6 Ep.8,9 20.30 Desene animate 21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Doamna din adîncuri. Lady in the water Mister . SUA 2006 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshop-ping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 - Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Po-veștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04: 30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.93, 94 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:30 - Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă, ep.10, anul III 14:15 Film: Carol I 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3877 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Oră de vârf 2 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.28 00:30 Serial: Dexter, ep.3, anul IV 01:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.93, 94 (r) 03:00 - Știrile Pro Tv din Sport 03:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:15 - Serial: Moștenirea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Гаражи” 22.30 “Геннадий Хазанов. Мистический автопортрет” 23.20 Ночные новости 23.40 “Врата” 0.30 Фильм “Семейные грехи” 2.00 Приключенческий фильм “Человек без паспорта” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!”

6.00 Documentar. “Balada pădurii. Mun-ţii Tinlin”. 6.50 În ritm

de dans. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Film. “GARAJUL” (URSS, 1979). 10.45 Documentar. “Oman, trandafi rii deșer-tului”. 11.40 Film. “INIMĂ DESCHISĂ” (URSS, 1982). 13.00 Bună dimi-neaţa! (reluare). 15.10 Documentar. “Un grădinar la Versailles”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Vedete la bis. 16.55 Desene animate. 17.00 Film pentru copii. “HANSEL ȘI GRETEL” (Germania, 2006). 18.20 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă. 20.10 Documentar. “25 de zile în Europa”. 20.35 Desene animate. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.20 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006). Episoadele 1 și 2. 23.10 ȘTIRI. 0.35 Documentar. “Veșmintele lumii. Rusia”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal ma-tinal *Sport *Meteo (I) 8:00 Telejurnal m a t i n a l * S p o r t

*Meteo (II) 9:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 9:30 Papucul doamnei . Prezintă Laura Nureldin 10:00 O dată’n viaţă . Prima parte (Reluare) din 26 noiembrie 11:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 11:15 O dată’n viaţă .Partea a doua (Reluare) 12:15 Meseria brăţară de aur (Reluare) din 26 noiembrie 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 6 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport * Meteo 14:45 Pur și simplu delicios 14:50 Doar România ! 14:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 15:00 “Жди меня” 17:00 Atunci și acum . Moderator Marian Voicu 17:30 Curier TV . Prezintă Angela Avram 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 7 19:35 Doar România ! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Eu, cetăţeanul Moderator Cătălin Sava 22:00 Eurovision 22:15 Telecinemateca * California Kid (CALIFORNIA KID- SUA, 1974) 23:35 Festivalul DAKINO 2010 0:10 Film (Reluare) *Eroul familiei (LE HEROS DE LA FAMILLE-Franta, 2006) 1:50 Papucul doamnei . (Reluare) 2:15 Doar România ! 2:20 Fără frontiere. (Reluare) din 27 noiembrie 3:10 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 3:20 Tele-jurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:15 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 4:45 Papucul doamnei . Prezintă Laura Nureldin 5:05 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 53, 54 6:05 Pur și simplu delicios (Reluare) 6:15 Imnul României

05:00 TV5MONDE LE JOURNAL 05:30

LITTORAL 06:00 C DANS L’AIR 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:04 TELETOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 952 12:00 SERIE 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 ACCUEIL-LIR UN ENFANT HANDICAPÉ ? / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le Nouveau souffl e 15:55 ADRESSE INCONNUE / Fiction Sans domicile fi xe 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRE-SENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 POURQUOI (PAS) LE BRÉSIL / Cinéma 21:00 MON PAPA À MOI / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Histoire d’une fi lle de ferme 23:00 CHEZ MAUPASSANT / Fiction La parure 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 MISSION MILLENIUM 02:45 LE POINT 03:30 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 LES VOYAGEURS DE LA KORRIGANE / Documentaire

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 1,2 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15 Telecinemateca. Iosif . Joseph. Dramă. SUA 1994 14.15 Film

indian 16.10 Telecinemateca. Terminatorul 2. The trminator 2. Acţiune. SUA 1991 18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.6 Ep.12,13 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.10 Telecinemateca. Copoi de Hollywood. Hollywood homicide. Acţiune. SUA 2003 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele tre-cutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance)

08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 - Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Cinema ACASĂ: Lassie (“Lassie”) (AP) (aventură) 15:30 - Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Cea mai bună mutare (“Her Best Move”) (AP) (romance) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 - Film serial: Trădarea (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 29 noiembrie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 30 noiembrie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doc-tore? 10:00 - Teleshopping 10:30 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 - Rezumat Europa League 14:00 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.8, anul III 14:45 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Singur acasă 22:45 Film: Sub anestezie 00:45 - Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Dansez pentru tine (r) 04:30 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Нонна Мордюкова в фильме “Возврата нет” 8.10 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Умницы и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.40

“Геннадий Хазанов. Мистический автопортрет” 12.00 Новости 12.10 “Голоса” 15.30 Федор Дунаевский, Олег Басилашвили, Инна Чурикова в фильме “Курьер” 17.00 Премьера. Андрей Соколов, Дарья Мороз в фильме “Оттепель” 18.25 “Большие гонки” 19.35 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 21.50 “Прожекторперисхилтон” 22.20 “Детектор лжи” 23.20 “Что? Где? Когда?” 0.25 Роб Шнайдер в комедии “Животное” 1.45 Клинт Иствуд в остросюжетном фильме “Санкция на пике Эйгера” 3.50 Фильм “Ботанический сад” 5.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

6.00 Serial. “STAGI-ARII” (FranŢa, 2006). 6.55 Film. “CĂSĂTO-

RIE ÎNTÎRZIATĂ” (URSS, 1979). 8.30 Domnului să ne rugăm. Liturghia la intrarea Maicii Domnului în biserică. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea Domnului” din Chiși-nău. 9.30 Portrete în timp. Anatol Codru, scriitor, cineast. 10.00 Magazinul copiilor. 10.35 Film. “GENTLEMANII BAFTEI” (URSS, 1971). 12.00 ȘTIRI. 12.10 Documentar. “Mîine, o lume fără gheaţă”. Episodul 1. 13.05 Lumina adevărului. 13.55 Fotbal. Campionatul Moldovei. “Zimbru” (Chișinău) -”Olimpia” (BălŢi). Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. În pauză-ȘTIRI. 15.50 ARTelier. 16.20 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.50 Desene animate. 17.15 Cine iubește... Recital Geta Burlacu. 18.15, 1.20 Templul muzicii. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Erudit-cafe. 20.25 O carte pentru tine. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Judo. Campionatul Republican. 22.15, 23.25 Film. “K-19: SUBMARINUL MORŢII” (Germania -SUA, 2002). 23.10 ȘTIRI. 0.45 Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.30, 4.30 Cîntaţi cu mine. Spectacol muzical. Ian Raiburg. 5.55 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene ani-mate * Clubul Dis-ney (SUA) 2 epi-soade 7:55 Doar

România ! 8:00 Semne * Cronica Vadului, Clujului și Feleacului 8:30 Arca lui Noe Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia Prezintă Came-lia Csiki 9:30 Serial *Hannah Montana(HANNAH MONTANA-SUA, 2006)Sez.II Episodul 4 10:00 Tuning România Prezintă Cătălin Sava 11:30 Zile și nopţi . Prezintă Andra Gavril 12:00 Vizor mon-den cu Liviu și Ela (Reluare) 13:00 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal * Sport *Meteo 14:20 Călător pe viaţă 14:45 Serial *Familia Simpson(THE SIMPSONS-SUA,1995,1996)(sezonul VII)Episodul 23 15:15 Ne vedem la TVR. Moderator Marina Almășan Socaciu. 16:40 O dată’n viaţă . Prezintă Iuliana Tudor . Prima parte (Reluare) 17:40 O dată’n viaţă . Prezintă Iuliana Tudor. Partea a doua (Reluare) 18:40 Teleenciclopedia * Mari bătălii: Sedan –1870.*Sulawesi, marea ţestoaselor verzi. *Aventura umană. *Girafele albe .* Chan Chan. 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei * Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu 23:30 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) 0:30 Doar România ! 0:35 Filme șoc *The Baby of Macon (THE BABY OF MACON – Marea Britanie, Franţa, Germania, Olanda, Belgia, 1993) 2:35 Fără frontiere. (Reluare) 3:25 Telejurnal (Reluare) 4:00 Tema zilei *Meteo (Reluare) 4:20 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 4:30 Semne (Reluare) 4:55 Viaţa satului (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25

FRANCE, QUE FAIS-TU DE TES VIEUX ? / Documentaire 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 AFRIQUE PRESSE 7:50 QUOI DE NEUF DOCTEUR ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:10 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:05 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 11:55 DEJA VU 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 A L’ÉCOLE DES PILOTES DE CHASSE DE L’AÉRONAVALE / Documentaire 1re partie : du rêve à la réalité 15:55 ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ARTE REPORTAGE 1:35 GEOPOLITIS 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 TOUS A LA BROCANTE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene ani-mate 7.30 Serial. Star Trek. Sez.11 Ep.16,17 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.21,22 10.30 Telecinemateca. Meteorologul. The weather

man. Dramă. SUA 2005 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.65 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.6 Ep.11,12 20.30 Desene animate 21.00 Familia Dacia 21.15 Telecinemateca. Iosif . Joseph. Dramă. SUA 1994 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 - Teleshop-

ping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 - Film serial: Trădarea (AP) (romance) 04:30 - Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:30 Film: O vacanţă de tot râsul (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Fotbal Europa League 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3879 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 - Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Teroare în Paris 22:30 Film: Demon pe două roţi 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 01:45 - România, te iubesc! (r) 02:45 Film: Teroare în Paris (r) 04:30 Știrile Pro Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20

“Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “КВН-2010”. Открытый кубок СНГ 23.55 Закрытый показ. Премьера. Фильм “Короткое замыкание” 2.40 Фильм “Операция “Медуза”. 2-я серия 4.10 Петр Вельяминов в фильме “Гонки без финиша” 5.25 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

6.00 Serial. “STAGI-ARII” (FranŢa, 2006). 6.50 Respiro. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Era de după petrol”. 10.00, 1.10 Vector european. 10.50 Respiro. 11.00 Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi. Încă o faţă zîm-bitoare. Concert de caritate. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.10 Documentar. “O artă neobișnuită”. 16.00 ȘTIRI. 16.10, 3.00 Mai în glumă, mai în serios. 17.10 Portrete în timp. Ion Puiu, artist plastic. 17.45, 20.10 Documentar. “Euromaxx”. 18.20 Studio “Art plus” (rus.). 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 4.30 Focus TV. 20.35 Joker plus. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.25 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006). 23.10 ȘTIRI. 23.45 Documentar. “Insulele Seychelles, perla Oceanului Indian”. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Documentar. “Cociulia, Ţara căciulilor”. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7 : 0 0 Te l e j u r n a l matinal *Sport * Meteo (I) 8:00 Te-lejurnal matinal

*Sport *Meteo (II) 9:00 Judecă tu ! Moderator Irina Păcurariu 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 8 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport * Meteo 14:45 Pur și simplu delicios 14:50 Doar România ! 14:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 15:00 SEARA TIRZIU cu DAN BALAN 16:30 Oameni ca noi * Baletul fără pași 17:00 Meseria brăţară de aur 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela 18:00 Telejurnal * Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 9 19:35 Doar România ! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea Prima parte 22:00 Euro-vision 22:15 O dată’n viaţă . Partea a doua 23:15 Film *Orfelinatul (EL ORFANATO- Spania, Mexic 2007) 1:10 Doar România ! 1:15 Film (Reluare) *Noi suntem Bob Dylan ( I’M NOT THERE- SUA, Germania 2007) 3:30 Telejurnal (Reluare) 4:05 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:25 Papucul doamnei . Prezintă Laura Nureldin 5:15 Serial *Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 59, 60 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN

PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 955 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction « The Porn Mime » 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Martinique entre ciel, terre et mer : l’île originelle 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Histoire d’une fi lle de ferme 16:05 CHEZ MAUPASSANT / Fiction La parure 16:40 ITINERIS Tombouctou-Bamako (Mali) 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE SPECIAL, LA SUITE 20:30 LA MAGIE DU HANDISPORT 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le Nouveau souffl e 22:50 ADRESSE INCONNUE / Fiction Sans domicile fi xe 23:45 VU DU CIEL, PAR YANNICK CHARLES La Martinique vue du ciel - Vol au-dessus des côtes de Martinique 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LOUISE MICHEL / Fiction 2:20 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 DARWIN (R)EVOLUTION / Documentaire 4:45 PHOTOsuisse Gérald Minkoff et Muriel Olesen

6.59 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek Next Generation .Sez 11 Ep 12,13 9.00 Serial. 24 hours. Sez.6 Ep.17,18 10.30 Telecinemateca. Băieţi buni. Goodfellas. Dramă

1990 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez.4 Ep.12,13 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.6 Ep.7,8 20.30 Desene animate 21.00 Telecinema-teca. Mereu la prima întîlnire. 50 fi rst dates Comedie. SUA 2004 22.30 Telecinemateca. Cabina telefonică. Phone booth. Dramă . SUA 2002 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 06:30 - Teleshopping 07:00 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 08:00 Teleshopping

08:15 Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 09:15 - Teles-hopping 09:45 Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teles-hopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Doamne de poveste (r) 13:30 - Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 Film serial: Victoria (AP) (romance) 16:15 Reţeta de ACASĂ 16:25 - Vremea de Acasă 16:30 - Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (diver-tisment) 04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping 10:30 Film: Regele hoţilor (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30

- Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă, ep.9, anul III 14:15 Româ-nia, te iubesc! (r) 15:15 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3876 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - Serial: Moștenirea, ep.27 00:00 Serial: Dexter, ep.2, anul IV 01:00 Film: Cabina telefonică 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 - România, te iubesc! (r) 04:15 Serial: Moștenirea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 Спецрасследование. “Крыша для отморозков” 23.20 Ночные новости 23.40 “Подпольная империя” 0.40 Мэриэл Хемингуэй в фильме “Первый выстрел” 1.50 Бен Эффлек в комедии “Пережить Рождество” 3.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!”

6.00 Documentar. “Bangkok: insecte prăjite la orice oră”.

6.50 Desene animate. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaŢa! 9.10 Documentar. “Veșmintele lumii. Thailanda”. 9.35 Film. “D+C+ VREI S+ FII FERICIT” (URSS, 1974). 10.45, 0.55 În ritm de dans. 11.00 ȘTIRI. 11.10 Baștina. Magazin agricol. 12.00 ȘTIRI. 12.10 Documentar. “Un grădinar la Versailles”. 13.00, 14.10, 15.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.00, 15.00 ȘTIRI. 15.25, 16.25 Am strâns toamnă după toamnă. Spectacol muzical. 17.25 Desene animate. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 ȘTIRI. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Desene animate. 19.50 Respiro. Program muzical. 20.00 ȘTIRI. 20.10 Perpetuum mobile. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.10, 2.40, 5.00 Moldova în direct. 23.00 ȘTIRI. 0.05 Documentar. “Oman, trandafi rii deșertului”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 2.30 O carte pentru tine. 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal ma-tinal *Sport *Meteo (I) 8:00 Telejurnal matinal *Sport *Me-

teo (II) 9:00 Garantat 100% Moderator Cătălin Ștefănescu 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment. Prima parte (Reluare) din 28 noiembrie Coproducţie Mondofi lm și TVR 1. 11:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (Reluare) din 28 noiembrie 12:15 Zile și nopţi (Reluare) din 27 noiembrie 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 5 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport *Meteo 14:45 Pur și simplu delicios 14:50 Doar România ! 14:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov 15:00 SALUTARE NATIUNE 17:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 17:30 Papucul doamnei . Prezintă Laura Nureldin 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Le-gendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 6 19:35 Doar România ! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Prim plan 22:00 Eurovision 22:15 Serial *Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 3 23:10 Film *Eroul familiei (LE HEROS DE LA FAMILLE-Franta, 2006) 0:55 Doar România ! 1:00 Nocturne. Mo-derator Marina Constantinescu 2:00 Ne vedem la TVR (I) (Reluare) din 27 noiembrie 3:00 Ne vedem la TVR (II) (Reluare) din 27 noiembrie 3:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 4:05 O carte pe săptămână (Reluare) din 28 noiembrie 4:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:05 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 51, 52 6:05 Pur și simplu delicios (Reluare) 6:15 Imnul României

05:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 05:30 TELETOU-

RISME 06:00 INTERNATIONALES 07:00 TV5MONDE LE JOURNAL 07:30 TELEMATIN 09:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 09:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:30 COTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 EN PAYS DE... 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 951 12:00 SERIE 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 HISTOIRE DE LA DIPLOMATIE FRANÇAISE / Documentaire De la puissance à l’infl uence 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MISSION MILLENIUM 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ADRESSE INCONNUE / Fiction Le Nouveau souffl e 20:20 ADRESSE INCONNUE / Fiction Sans domicile fi xe 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Le sel des Incas 00:00 TV5MONDE LE JOURNAL 00:10 LE JOURNAL DE LA TSR 00:35 TV5MONDE LE JOURNAL 00:50 MONSIEUR KLEIN / Cinéma 02:50 CINÉMAS 03:40 TV5MONDE LE JOURNAL 04:00 URBI ET ORBI, LE VATICAN DANS LES RELATIONS INTERNATIONALES / Documentaire 2/2 Le deuxième grand

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 3 DECEMBRIE 4 DECEMBRIE 5 DECEMBRIE 2 DECEMBRIE 29 NOIEMBRIE 30 NOIEMBRIE Luni 1 DECEMBRIE

Miercuri

ANUNŢContabil-cumul

Tel.: 83-05-44

mob. 069120253

SERVICII:Predarea limbii engleze

Tel.: 43-04-86,

067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi

pentru rute

internaţionale,

cunoașterea limbilor

engleză și franceză

este obligatorie.

CV pe e-mail:

hotinat2@gmail.com

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publici-tate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imba-tabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.:

079707440 079707440

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU

UN BUSINESS DE SUCCESPreședinte Eduard RoșcaPreședinte Eduard Roșca

mob: 069984441mob: 069984441

Vicepreședinte Elena CatâșevVicepreședinte Elena Catâșev

mob: 079709825mob: 079709825

Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinăuor. Chișinău

Birou: +373 22/ 24 00 26Birou: +373 22/ 24 00 26

e-mail: cdamoldova@gmail.come-mail: cdamoldova@gmail.com

pagina web: sfaturi.bizpagina web: sfaturi.biz

TRANSPORT DE MĂRFURITRANSPORT DE MĂRFURI

GSM: 069350050GSM: 069350050Până la Până la 3,5 3,5 tonetone

calitativcalitativrapidrapid

ieftinieftin

26 NOIEMBRIE 201012 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

BerbecO săptămână frumoasă, cu momente de bună-voinţă faţă de cei dragi, poate și din cauză că aţi scăpat de unele îngrijorări provocate de superi-ori. Cu partenerul de cuplu e difi cil de discutat.

TaurAveţi foarte multe de discutat, de negociat, de clarifi cat cu cei apropiaţi, cu rudele sau cu priete-nii care vă ajută într-o afacere de care vă ocupaţi de puţin timp. Atenţie la stările de enervare.

GemeniSunt șanse să vi se ofere ocazia de a vă rezolva o problemă de serviciu, să reușiţi să vă înţelegeţi cu unul dintre șefi , la care până acum nu aţi avut acces. Cei dragi sunt nemulţumiţi.

RacSunteţi echilibraţi și mult mai calmi decât săp-tămâna trecută, vă vedeţi de treabă cu drag și spor, iar supărările celor din familie le priviţi ca pe ceva normal, pentru că nu puteţi mulţumi pe toată lumea

LeuO perioadă a împăcării, nu neapărat în urma unor confl icte ci mai mult ca atitudine, totul pare să vă inspire să nu mai luaţi atât de în serios pro-blemele, pentru că, de fapt, acestea nu se termi-nă niciodată.

FecioarăSunt posibile unele probleme bănești, care nu sunt deloc o noutate, dar și unele complicaţii le-gate de prieteni, care vă solicită să participaţi la un eveniment sau la un mic proiect de afacere.

BalanţăSe anunţă posibile tensiuni la locul de muncă din diverse motive, dar situaţiile arată că și cum șefi i așteptau un motiv pentru a vă reproșa ceva. Puteţi discuta civilizat, iar confl ictul va trece foar-te rapid.

ScorpionVă domină o neliniște legată de viitor, pe care nu reușiţi să îl vedeţi la fel de vesel ca și până acum. Este doar o etapă de mobilizare interioară de for-ţe, care vă va permite să vă adaptaţi mai bine.

SăgetătorO problemă a unui grup din care faceţi parte vă pune în situaţia de a face o alegere difi cilă: pe cine să ajutaţi și să sprijiniţi mai întâi, familia sau pe cei din afara ei, care vă solicită acest lucru.

CapricornEste o perioadă, mai ales datorită faptului că re-ușiţi să refaceţi la nivelul dorit legătura de sufl et cu partenerul de cuplu. La locul de muncă, at-mosfera nu vă este pe plac.

VărsătorS-ar putea să vă treziţi cu un refuz categoric din partea unei persoane mai în vârstă, care v-ar fi putut ajuta într-o problemă de sănătate sau în realizarea unui proiect important afl at în deru-lare.

PeştiEste o perioadă dedicată dragostei, sentimente-lor și gesturilor venite din inimă. La un moment dat, s-ar putea să constataţi că nu vă ajung banii pentru tot ce aţi dori să faceţi pentru persoana dragă.

26 noiembrie – 3 decembrie26 noiembrie – 3 decembrie

Marele maestru Eugen Doga consideră că conduce-rea Republicii Moldova nu atrage atenţie la ceea ce se petrecere în societate, care este complet năucită și rătă-cită din cauza intoxicării cu informaţie.

Nicolae Botgroseste dat uitării„Cât de curat ar fi râul, dacă afl uen-

ţii sunt murdari se murdărește și râul principal. Din păcate, nu putem scăpa de acești afl uenţi murdari care au venit încă de pe vremuri. Nu sunt împotriva lor, dar vreau ca și noi să avem albia noastră curată, originală și autohtonă. Din cauza acestor afl uenţi, noi am încetat să vedem râul. Pe paginile ziarelor noastre se văd, în schimb, noutăţi de la Hollywood. Per-sonalităţile noastre, cum ar fi , de exem-plu, Botgros, sunt date uitării. Noi ce așteptăm?! Cei rămași să plece și ei?! Noi observăm aceste persoane doar atunci când pleacă dintre cei vii ori pleacă peste hotare. Dar câţi medici excelenţi avem,

care acum sunt mândria medicinii ruse, eu îi găsesc prin spitale, ulti-mul timp frecventez mai des aceste instituţii”, a declarat artistul pentru site-ul www.allmoldova.com.

De 20 de ani nu s-a imprimat nici o notă de-a saDe asemenea, Eugen Doga con-

sideră că în R. Moldova sunt foarte multe personalităţi, doar că noi nu știm să le atragem de la bun înce-put, așa cum nici pâinea nu iese dacă nu pregătim aluatul și nu-l punem în cuptor. Fiind președin-tele juriului mai multor concursuri la care participă copii talentaţi, Eugen Doga este de părere că aceștia trebuie să fi e susţinuţi de stat, care, din păcate, nu face asta, iar talentele noastre sunt nevoite să plece peste hotare să-și facă un nume. „De ce trebuie să-i punem să treacă prin diferite probleme când le-am putea crea toate condiţiile necesare în ţară?! De exemplu, eu, credeţi că am plecat că nu am ce face aici? De 20 de ani nu s-a imprimat nici

măcar o singură notă de-a mea la noi în ţară”, mai spune Eugen Doga.

Sursa: apropo magazin.md

Eugen Doibani vine cu o noutate pentru toţi admiratorii și ascul-tătorii lui. De acum înainte numele lui de scenă va fi „Natan”.

A fost un re -branding de mo-m e n t l e g a t d e hotărârea mana-geriţei unei case de discuri cu care urmează să sem-neze un contract la începutul anului 2011. Pe lângă faptul că mizează ca acest nume să-i aducă puncte de succes odată cu colaborarea cu cei de pes-te Prut, este o schimbare așteptată de el însuși, și, pe lângă toate, îi pare un nume deosebit nu doar din cauză că se citește la

fel și de la început, și de la sfârșit, dar și din cauză că îl reprezintă în totalita-te, a declarat interpretul pentru showbizz.md. Cu acest nume, Natan lansea-ză, în același timp, două creaţii, una format club și alta format „sufl et”. Prima piesă a numit-o „Today” și

reprezintă o fuziu-ne dintre house-ul românesc în vogă și interpretarea disco-funk a ani-lor’ 70 ai secolului XX. Este o piesă cât se poate de pozitivă și în ea a prezentat imagi-nea unui clubber înrăit care profi tă de tot ce îi oferă viaţa de noapte. Un motto perfect al unui cosmopolit contemporan ar fi : „Nu contează ziua de mâine, contea-ză ziua de azi”. Piesa dată mai e și parţial autobi-ografică. A doua piesă e în româ-

nă și se numește „Dacă dragoste mai e”. Această piesă descrie starea mea de creaţie, afi rmă artistul, și are o atmosferă sumbră, singuratică, dar în acest peisaj pesimist persistă și nuanţe de speranţă.

Sursa: showbiss.md

„Eu nu ţintesc foto-liul de premier, cu toate că posed toa-te calităţile nece-sare și pentru acest post, o spun fără nici o umbră de îndoială, deoarece îmi cunosc foarte bine capacităţile, comparativ cu cei care au ocupat sau ocupă acest fotoliu acum”, a declarat miercuri seara omul de afaceri Vlad Plahotniuc în cadrul unei emi-siuni la PRIME TV, menţionând că “în opinia mea, ei se joacă de-a condu-cerea, dar nu con-duc cu adevărat”.

“Nu trebuie să ne aștep-tăm că un astfel de Guvern va rezolva toate problemele noastre, de fapt un astfel de Guvern și este problema noastră”, a spus omul de afaceri, menţionând că „la momentul actual, am mai multe idei în ceea ce privește dezvoltarea ţării și voi încer-ca să ocup acea poziţie sau să îndeplinesc acel rol care, în cea mai mare măsură, îmi va permite realizarea viziunilor mele politice. Abi-lităţile și energia mea le voi îndrepta spre îmbunătăţirea legislaţiei economice și a administraţiei publice, dar și spre întărirea relaţiilor cu partenerii ţării noastre”.

Vlad Plahotniuc a spus că “reieșind din experienţa pe care am obţinut-o în cadrul domeniului afacerilor, pri-vesc la lucruri altfel decât majoritatea politicienilor noștri. Ei caută cauze politice pentru fenomenele de criză cu care se confruntă socie-

tatea acum. Eu însă văd vina în sistemul de conducere al statului. Eu nu voi da acum detalii, dar într-un domeniu nu funcţionează sistemul de distribuţie a banilor, în alt domeniu nu există cu-noștinţă și experienţă de conducere. În al treilea do-meniu nu există disciplină de executare și tot așa. Dar cel mai important - lipsește o atitudine sistemică faţă de soluţionarea problemelor vi-tale. Demnitarii deseori sunt neprofesioniști și iresponsa-bili, iar pe prim-plan ei pun soluţionarea problemelor personale. De aici vine și co-rupţia, și măsuri nefi nalizate, și stagnarea ţării. În final, cetăţenii noștri se simt min-ţiţi, percep democraţia ca o anarhie și consideră că celor care deţin puterea totul li se permite”.

Omul de afaceri consideră că “în astfel de situaţie poţi cât vrei să arăţi cu degetul la Est sau spre Vest, în că-

utarea vinovatului pentru toate problemele noastre. Cu aceste lucruri și se ocupă unii politicieni superfi ciali, complicând și mai mult si-tuaţia în ţară și relaţiile cu ţările vecine. Consider că e momentul să oprim aţâţa-

rea spiritelor sub pretextul luptei cu dușmani interni și externi. Adevăratele motive ale tuturor problemelor sunt aici, în ţară. La toate nivelu-rile de sus și până jos, dar, în special, în organele centrale ale puterii. Din această ca-

uză, Moldova trebuie să fi e guvernată de oameni cu o practică managerială boga-tă, care știu ce este munca, care au succese în domeniile lor și, cel mai important, sunt responsabili și profesioniști în acţiunile lor”.

VLAD PLAHOTNIUC:

Eu nu ţintesc fotoliul de premier, cu toate că posed Eu nu ţintesc fotoliul de premier, cu toate că posed toate calităţile necesare şi pentru acest posttoate calităţile necesare şi pentru acest post

CALEIDOSCOP26 noiembrie 26 noiembrie

Evenimente1346: Este încoronat la Bonn regele Carol al IV-lea1778: În Insulele Hawaii, căpitanul James Cook devine

primul european pe insula Maui1832: Este pus în funcţiune primul tramvai din lume, în

New York City1917: Primul Război Mondial: S-a încheiat, la Focșani,

armistiţiul dintre România și Puterile Centrale, ca urmare a condiţiilor militare intervenite în urma armistiţiului ruso-german de la Brest-Litovsk

1940: În închisoarea Jilava au fost împușcaţi de legi-onari 64 de foști demnitari ai regimului carlist și participanţi la represiunile antilegionare (printre ei: Gh. Argeșeanu, fost prim-ministru, generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de Interne, Victor Iamandi, fost ministru de Justiţie)

1942: Filmul “Casablanca” are premiera la New York1949: Adunarea Constituantă a Indiei adoptă o nouă

Constituţie: India devine republică federală în cadrul Comunităţii Britanice de Naţiuni (Com-monwealth)

1965: A fost lansat primul satelit artifi cial francez, “Asterix-1”, Franţa devenind a patra putere spaţială din lume

1968: Este adoptată Convenţia ONU asupra imprescrip-tibilităţii crimelor de război și a crimelor împotriva umanităţii

1987: Este semnată Convenţia Europeană pentru prevenirea torturii și tratamentelor inumane și degradante, elaborată de Consiliul Europei

1998: Tony Blair este învestit în funcţia de premier al Marii Britanii

2003: Ultimul zbor al avionului Concorde

Naşteri1288: Go-Daigo, al 96-lea împărat al Japoniei (d. 1339)1731: William Cowper, poet englez (d. 1800)1810: William George Armstrong, inginer și inventator

englez, care a realizat acumulatorul electric1894: Nobert Wiener, matematician american consi-

derat fondatorul ciberneticii ca o nouă știinţă (d. 1964)

1898: Karl Ziegler, chimist german (d. 1973)1909: Eugène Ionesco, dramaturg și eseist francez de

origine română (d. 1994)1910: Cyril Cusack, actor american (d. 1993)1911: Samuel Reshevsky, șahist american de origine

poloneză (d. 1992)1919: Ryszard Kaczorowski, președinte polonez în exil1922: Charles M. Schulz, creatorul lui Snoopy, persona-

jul de desene animate1939: Tina Turner, cântăreaţă americană

Decese1252: Blanche a Castiliei, soţia regelui Ludovic al VIII-

lea al Franţei (n. 1188)1504: Regina Spaniei, Isabela I (n. 1451)1855: Adam Mickiewicz, poet polonez (n. 1798)1885: Thomas Andrews, medic, chimist și fi zician irlan-

dez (n. 1813)1963: Amelita Galli-Curci, soprană italiană (n. 1882)1981: Max Euwe, jucător olandez de șah (n. 1901)

EUGEN DOGA:

„Societatea noastră este complet năucită şi rătăcită”

Eugen Doibani şi-a schimbat numele de scenă: „Natan”

ELECTORALA 2010

Numele Republicii Moldo-va a răsunat iarăși în con-text negativ la Strasbourg, fi ind trecut alături de cele ale altor 8 state codașe, din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. Comisia Juridică și Drep-turi ale Omului a Adunării Parlamentare a Consiliu-lui Europei, convocată în ședinţă ordinară la Paris, a aprobat, la 17 noiembrie, cu unanimitate de voturi, cel de-al 7-lea Raport pri-vind punerea în aplicare a Hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Cele 9 state vizate în Raport ca având probleme structurale majore care au con-dus la numeroase încălcări repetate ale drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului sunt: Bulgaria, Grecia, Italia, Moldova, Polonia, România, Federaţia Rusă, Turcia și Ucraina. Dintre acestea, trei se afl ă neîntrerupt sub monitorizarea APCE: Republica Moldova, Federaţia Rusă și Ucraina. În ultimul an, ţara noastră nu a făcut nici un pas esenţial pentru onorarea angajamentelor asumate și suspendarea monitorizării sale de către APCE. Nici un stat membru al Consiliului Europei nu poate angaja negocieri de aderare la Uni-unea Europeană atât timp cât este supus monitorizării APCE și, deci, este restanţier faţă de forul paneuropean.

„Moldova trebuie să ia măsuri rapide pentru a garanta executarea deciziilor judecătorești definitive, în particular a

celor pronunţate în „dosarele cu privire la locuinţele sociale” (Hotărârea-pilot a CEDO „Olaru și alţii vs Moldova”) În plus, ea va trebui să-și intensifi ce, de asemenea, eforturile pentru evitarea altor cazuri de rele tratamente în locurile de detenţie pre-ventivă și să asigure anchetarea efectivă a unor astfel de abuzuri. Vor trebui luate, de asemenea, măsuri complementare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie în instituţiile penitenciare și pentru lichi-darea lacunelor din procedurile privind arestarea și detenţia preventivă, relevate prin Hotărârile Curţii. În fi ne, este esenţial ca un drept de recurs efectiv intern să fi e acordat ca răspuns la Hotărârea-pilot „Olaru și alţii vs Moldova””, se spune în Raportul Comisiei.

Raportorul Comisiei, Christos Pourgo-urides (Cipru, Partidul Popular European), a declarat pentru presă imediat după aprobarea Raportului: „Adunarea noastră Parlamentară, precum și parlamentele

naţionale, vor trebui să joace un rol cu mult mai activ astfel încât să ajute Comitetul de Miniștri și statele membre al Consiliului Europei să monitorizeze executarea Hotă-rârilor Curţii de la Strasbourg. Dacă nu se va întâmpla aceasta, Convenţia și meca-nismele sale de control pentru garantarea unei protecţii efective a drepturilor omului în Europa vor fi puse în pericol”.

Potrivit unui comunicat al APCE, Comi-sia Juridică și Drepturi ale Omului apreci-ază că aceste probleme stau la baza unor grave îngrijorări privind atingerile serioase aduse principiului statului de drept din cele 9 state vizate. Raportul aprobat la Paris va fi dezbătut cu ocazia sesiunii plenare de iarnă a APCE din 24-28 ianuarie 2010. Reprezentantul ţării noastre în Comisia Juridică și Drepturi ale Omului, Valeriu Ghileţchi, nu a fost prezent la ședinţa de la Paris pentru a expune punctul de vedere al Republicii Moldova.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Articolul ““Misiunea” misionarului sau ce caută Kuraev în Moldova?”din penultima ediţie FLUX a suscitat un anumit interes în Federaţia Rusă.

Portalul de știri “Credo.Ru”, condus de redactorul-șef Aleksandr Soldatov și specializat în știri și analize despre viaţa confesională din spaţiul ex-sovietic, a tradus din română acest material, pentru a-l prelua integral. Articolul, semnat de Vlad Cubreacov, se referă la misiunea extrareligioasă pe care protodiaconul rus Andrei Kuraev o îndeplinește în Republica Moldova în plină campanie electorală. Precizăm că acest cleric al Patriarhiei Moscovei, delegat stabi-lit în Abhazia, fără acor-dul Bisericii Ortodoxe Georgiene, a studiat în România din timpul lui Ceaușescu, cu aprobarea KGB, iar la Chișinău frec-ventează personaje po-litice ca Petru Lucinschi, Vladimir Filat și Valeriu Pasat, cu care a discutat cu ușile închise. Același articol apărut în FLUX a fost preluat și de un alt portal din Federaţia Rusă, „3rm.info”.

Republica Moldova, codaşă la APCE Forul de la Strasbourg îi cere Chişinăului măsuri urgente pentru respectarea drepturilor omului

Articol din FLUX, preluat de presa din Rusia