Schemele de migraţie ilegală sunt

tot mai sofi sticate şi mai greu de

depistat

1 EURO..............................16.28001 Do lar ame ri can ............. 12.37981 Leu românesc ................ 3.82201 Ru blă ru sească ............... 0.4109

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

Omul nu e cum s-arată, ci cum simte

(Ion Agârbiceanu)

Cursul valutar 14.01.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 14 ianuarie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

14.01.2011

Noros, 1 4 0C

15.01.2011

Noros, 2 5 0C

( )Tăierea împrejur cea după trup a Domnului;

Sf. Vasile cel Mare; Liturghia Sf. Vasile cel Mare

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Întreprinzătorii protestează împotriva mafiei din justiţie

„Paşapoarte pentru creştini”, fără cip biometric şi fără... dreptul de a călători

„Dor de Eminescu”. Ion Caramitru în recital la Chişinău

Nici alianţă fără Urechean, nici Urechean fără alianţă

Cât costă funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului?

66

77

88

22

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SOCIAL

ACTUAL

CULTURĂ

ACTUAL

POLITIC

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2275TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2) (citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3) (citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

Fondat în 1995 Nr. 1 (781)

EDI|IA DE VINERI

Avem noi oare astăzi o presă mai liberă decât am avut până acum? Îmi pun această între-bare în contextul în care ne-am obișnuit deja cu faptul că politicienii noștri cochetează cu presa în campaniile electorale, devenind sus-picioși și inabordabili imediat după ce se văd instalaţi în funcţiile de conducere mult râv-nite. Sigur că nimeni nu-ţi dă peste mână și nu-ţi interzice să scrii ceea ce vrei. Problema este de atitudine, de relaţie cu presa, de câtă informaţie se „scurge” către mediile de infor-mare. Și dacă nu vor actualii guvernanţi, ca și oricare alţii de până acum, să-și subordoneze instituţiile media, să și le pună în slujba pro-priilor interese, să-și dorească ziariști docili, pe post de cronicari de curte.

Primele semne îngrijorătoare s-au văzut, de altfel, chiar în perioada scurtei guvernări a fostei coaliţii, când politicienii, cu aere de mentori, au început să le dea indicaţii reprezen-tanţilor mass-media cum să modereze emisiunile, ce între-bări să pună și ce teme să abordeze, dar și să-i ameninţe cu sancţiuni pe cei care, în opinia lor, nu le refl ectau, așa cum ar fi vrut, activitatea și modul remarcabil în care „guvernau ţara”. La acest capitol a excelat, totuși, Mihai Ghimpu, preșe-dinte interimar pe atunci, care i-a admonestat, în repetate rânduri, pe jurnaliștii de la Moldova-1 pentru faptul de a nu i-ar fi refl ectat, în sufi cientă măsură, întreaga-i activitate de dublu demnitar, dar și pentru că nu-l arătau la televizor, în mod premeditat, sufi cient de frumos, așa precum este, de fapt. Cred că ar fi cazul să mai cităm o dată opinia de atunci a președintelui liberal: „Mie-mi pare rău că eu am pledat și am muncit pentru televiziune și am lăsat să fi e aleși și membrii Consiliului de observatori, și conducerea”. „Contează cum mă prezintă pe mine”, a mai adăugat el.

Continuare în pag. 2

Presa îi excită pe deputaţiPresa îi excită pe deputaţi

Serafi că fără nicăSerafi că fără nică

Anul politic 2010Cine l-a băgat pe Ghimpu Cine l-a băgat pe Ghimpu în „zona meditaţiilor”?în „zona meditaţiilor”?

Colonelul Cantarean şi Colonelul Cantarean şi operaţiunea „Pământeanul”operaţiunea „Pământeanul”

Deşeurile din Chişinău şi dezastrul ecologicDeşeurile din Chişinău şi dezastrul ecologic

Lumea Rusă contra Europei şi Lumii Ortodoxe?

14 IANUARIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Pornind de la contextul po-litic și economic regional, se poate afirma că anul 2010 a fost unul relativ bun pentru Republica Moldova. Guvernul, chiar și în condiţii de provizo-rat, a reușit să stopeze declinul și să relanseze economia ţării. Cel mai important succes în 2010 ţine de redimensionarea relaţiilor cu Uniunea Europeană. În ianuarie 2010 a demarat pro-cesul de negocieri privind noul Acord de Asociere, iar în martie a fost adoptat documentul strategic “Relansăm Moldova/ Rethink Moldova”, care stabi-lește priorităţile de dezvoltare ale Republicii Moldova pentru perioada 2011-2013, priorităţi ce urmează a avea un suport financiar solid din partea UE. În cadrul reuniunilor Consiliu-lui de Cooperare RM-UE a fost lansat oficial dialogul privind crearea zonei de comerţ liber dintre Moldova și UE, precum și liberalizarea regimului de vize. În sfârșit, raporturile speciale cu UE au deschis perspective noi în vederea reglementării transnistrene.

Reformele începute şi suspendateGuvernarea Alianţei pentru

Integrare Europeană (AIE) a dat startul unui șir de reforme în conformitate cu Programul de guvernare pentru perioada 2009-2013: “Integrarea Euro-peană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”. Însă provizoratul guvernării și politizarea admi-nistraţiei publice a marcat preo-cuparea componentelor AIE de propriile interese electorale, în detrimentul unei guvernări con-solidate. În consecinţă, un șir de reforme anunţate în programul de guvernare au fost suspenda-te până la instaurarea stabilităţii politice de după alegerile par-lamentare anticipate. Cel mai concludent exemplu, în acest

sens, este domeniul justiţiei, în care au demarat un șir de refor-me, fi ind adoptate legi privind: reforma avocaturii, liberalizarea sistemului de executare etc. Cu toate acestea, nici pe departe nu au fost înlăturate defi cienţele stabilite în Declaraţia Parlamen-tului cu privire la starea justiţiei în Republica Moldova.

De fapt, Declaraţia menţio-nată mai sus a marcat începutul antagonizării relaţiilor dintre puterea politică și corpul de magistraţi. Ulterior, Parlamentul a aprobat modifi cări legislative și o listă ce cuprindea, inclusiv, exponenţii puterii judecătorești, care nu pot contesta în conten-cios administrativ sau la Curtea Constituţională eventualele acte privind demiterea din func-ţii. Magistraţii au califi cat aceste acţiuni ca fi ind îndreptate împo-triva principiului independenţei și inamovibilităţii judecătorilor, a membrilor CSM și a procurori-lor, iar la fi nele anului 2010, Cur-tea Constituţională a confi rmat neconstituţionalitatea modifi -cărilor legislative menţionate. Alte eșecuri răsunătoare au fost legate de încercările demiterii neregulamentare a Președinte-lui Curţii Supreme de Justiţie, tentativa lichidării judecătoriilor economice, demersurile neargu-mentate sufi cient privind ridica-rea imunităţii unor deputaţi în Parlament, eșecul investigaţiilor privind 7 aprilie 2009, eșuarea revizuirii privatizărilor dubioase, neconstituţionalitatea regle-mentărilor care presupuneau sancţionarea judecătorilor pen-tru interpretarea sau aplicarea neuniformă a legislaţiei etc. În practică, nici una din acţiunile necesare îmbunătăţirii situaţiei în domeniul justiţiei, impuse de Hotărârea Parlamentului nr.53 din 30.10.2009, nu a fost reali-zată. A trenat și implementarea măsurilor prioritare stabilite în Programul de guvernare pentru

reforma justiţiei, procuraturii, consolidarea sistemului naţi-onal de integritate și de luptă împotriva corupţiei etc.

Și reforma administraţiei publice centrale a stagnat în 2010. Reorganizările care au fost aplicate în domeniul administra-ţiei publice au vizat politizări și partajări de funcţii publice înce-pând cu nivelul central (funcţiile de viceminiștri) până la nivelul reprezentării în teritoriu (șefi și adjuncţi ai ofi ciilor teritoriale ale Cancelariei de Stat). În aceste circumstanţe, se cerea cel puţin revizuirea suplimentară a situ-aţiei în domeniu, elaborarea și adoptarea unei noi Strategii de reformă administrativă, dar nici acest lucru, care necesita pentru început mai mult eforturi teoretice și administrative, nu a putut fi realizat. În domeniul reformării administraţiei publice locale lucrurile, de asemenea, mai mult au stagnat, nu a fost elaborată o Strategie clară în domeniu, deputaţii s-au dedat la experimente de reformă a ad-ministraţiei mun. Chișinău, care așa și nu a fost aplicată.

Există un șir de alte exemple care pot pune în evidenţă fap-tul că în situaţie de provizorat guvernamental, componentele AIE au avut interesul, cel puţin, menţinerii statu-quoului până la alegerile anticipate.

Procesul electoralÎn 2010, pe teritoriul Republi-

cii Moldova s-au desfășurat pa-tru campanii electorale – două naţionale și două regionale, în Găgăuzia și Transnistria. Re-zultatele acestor campanii pot marca o nouă etapă în dezvol-tarea Republicii Moldova. La nivel naţional au avut loc un re-ferendum republican și alegeri parlamentare anticipate, care, deocamdată, nu au permis so-luţionarea crizei instituţionale, dar care, în principiu, au creat

premisele pentru înlăturarea în 2011 a obstacolelor în vederea alegerii șefului statului, evitând dizolvarea Parlamentului și or-ganizarea în 2012 a alegerilor parlamentare anticipate.

Pregătirile pentru referendu-mul constituţional au început după ce la 9 martie 2010 liderii celor patru componente ale AIE au anunţat că acceptă propu-nerea președintelui interimar Mihai Ghimpu de adoptare prin referendum a proiectului unei constituţii noi, textul căreia a fost pregătit timp de aproxima-tiv trei luni de o comise specială, instituită tot de Mihai Ghimpu. Proiectul constituţiei prevedea că șeful statului urma să fi e ales prin vot direct, iar dispoziţiile fi nale și tranzitorii ale constitu-ţiei ce urma a fi adoptată prin referendum până la 16 iunie 2010 prevedeau că Parlamentul nu se dizolvă, continuându-și activitatea până la expirarea mandatului de patru ani.

Voluntarismul și nihilismul juridic astfel manifestat de ex-ponenţii AIE au fost dezactiva-te de rapoartele și atitudinile exprimate de Comisia de la Veneţia. Este vorba despre scan-dalul legat nu doar de intenţia de a ignora prevederea consti-tuţională imperativă privind dizolvarea Parlamentului după două tentative nereușite de alegere a șefului statului prin adoptarea unei constituţii noi, fără a stinge raporturile juridi-ce prevăzute de Constituţia în vigoare. Mecanismul de iniţiere a unui referendum constituţi-onal după o schemă extremă, descris în hotărârea Curţii Con-stituţionale din 5 mai 2010, i-a motivat pe liderii AIE să recurgă la iniţierea unui referendum de modifi care a articolului 78 din Constituţie, în vederea trecerii la alegerea directă a șefului statului. Referendumul în cauză, desfășurat la 5 septembrie, a eșuat din cauza absenteismului. Deși inoportun și chiar dăunător pentru stabilitatea constituţi-onală din Republica Moldova, referendumul a permis elabora-rea unor proceduri care ar putea eventual fi utilizate fără nici o jenă, dacă va fi cazul, pentru a soluţiona problema alegerii în 2011 a șefului statului, evitând dizolvarea Parlamentului. Pen-tru aceasta va fi nevoie doar de modificarea unor articole ale Codului Electoral, dar se va impune totuși și consultarea partenerilor externi, care au mediat situaţia în 2010.

Alegerile anticipate din 28 noiembrie s-au soldat cu re-zultate, oarecum, așteptate. Revanșa Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) în raport cu partidele liberale nu a avut loc, PCRM acumulând un scor cu ~5% mai mic decât la alegerile precedente și rămâ-nând în opoziţie. Astfel, PCRM s-a putut convinge că politica alimentării și exacerbării fobi-

ilor din societate se soldează cu o descreștere constantă a ratingului.

Pe de altă parte, Partidul Liberal, promotor al politicii așilor din mânecă, al decretării adevărurilor istorice și al de-corării tuturor care merită s-a putut convinge că metodele respective, chiar și în condiţiile deţinerii concomitente a două din cele trei funcţii supreme în stat, aduc efecte inverse celor scontate. În consecinţă, PL al președintelui interimar Mihai Ghmpu și-a subţiat electoratul cu aproximativ 1/3! Partidul Democrat din Moldova (PDM) a reușit doar să-și reediteze re-zultatul electoral din anul trecut, căzând în mrejele suspiciunilor că în spatele uneltirilor făţișe, îndreptate împotriva formaţi-unii, ar sta partenerii din AIE. Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), chiar dacă și-a dublat scorul electoral faţă de cel din 2009, s-a putut convinge că succesul provoacă invidia nu doar a inamicilor, ci și al parte-nerilor, care au invocat multiple cazuri de lipsă de fairplay din partea PLDM, unele fi ind chiar argumentate. Finalmente, către sfârșitul anului, după o lună de negocieri pe muchie de cuţit, s-a reușit reeditarea AIE. Totuși, este puţin probabil ca disensiunile dintre liderii AIE să nu se mani-feste în continuare.

Alegerile din Găgăuzia, des-fășurate în decembrie, s-au soldat cu re-alegerea în funcţie a guvernatorului, Mihail Formu-zal, situaţie înregistrată pentru prima dată în această regiune. Alegerile respective au arătat că în Găgăuzia s-au profilat trei forţe politice cu pondere aproape egală – Mișcarea Gă-găuzia Unită (MGU), condusă de guvernatorul Mihail Formuzal; Mișcarea Găgăuzia Nouă (MGN), condusă de primarul munici-piului Comrat, Nicolai Dudoglo, și branșa locală a PCRM. Este de remarcat că anume aceste trei forţe politice au constituit

fracţiuni în Adunarea Popula-ră a Găgăuziei după alegerile legislative regionale din 2008. Cooperarea dintre MGN și PCRM în Adunarea Populară îi va crea în continuare probleme gu-vernatorului Mihail Formuzal, a cărui victorie electorală este contestată de Nocolai Dudoglo, învins recent cu o diferenţă de aproximativ 3%. Pe de altă parte, dacă configuraţia poli-tică din Găgăuzia nu va suferi schimbări dramatice, peste un ciclu electoral Nicolai Dudoglo va fi principalul pretendent la postul de guvernator, întrucât Mihail Formuzal nu va mai putea candida după două mandate consecutive.

Alegerile legislative din Transnistria s-au soldat cu victo-ria Partidului “Obnovlenie”, care a obţinut în sovietul suprem 28 de mandate din 43. Astfel, “Ob-novlenie” mai are nevoie de un singur mandat pentru a deţine majoritate constituţională, lucru foarte important în contextul luptelor politice referitoare la modifi cările constituţionale ce urmează să aibă loc în 2011, în preajma alegerilor prezidenţiale din decembrie 2011, din regi-une. Liderii “Obnovlenie” și-au exprimat foarte clar hotărârea de a schimba situaţia în care se află formaţiunea ce deţine majoritatea constituţională nu este de guvernământ, din cau-za că regimul prezidenţial din Transnistria prevede că întreaga putere executivă este în mâinile președintelui, care își formea-ză cabinetul de miniștri după bunul său plac. Totuși, victoria “Obnovlenie”, care a anunţat că va avea propriul candidat la prezidenţialele din 2011, poate avea consecinţe majore asupra evoluţiilor politice din regiunea transnistreană.

Reglementarea transnistreanăÎn 2010 au avut loc un șir de

evenimente ce au descoperit un potenţial nou în reglementarea

transnistreană. La 17 mai 2010, la Kiev, președinţii Ucrainei, Vic-tor Yanukovici, și Rusiei, Dmitri Medvedev, au semnat trei de-claraţii: cu privire la securitatea europeană; cu privire la securi-tatea în regiunea Mării Negre și cu privire la reglementarea transnistreană. Este evident că reglementarea transnistreană a fost abordată după principiul matrioșkăi, în contextul regional (bazinul Mării Negre) și euro-pean. După declaraţia comu-nă ruso-ucraineană, la 7 iunie 2010, în cadrul întâlnirii de la Mersburg a cancelarului german Angela Merkel și președintelui rus Dmitri Medvedev, s-a anun-ţat că problema transnistreană ar putea ajunge pe agenda Comitetului Rusia-UE pentru politică externă și securitate, la nivelul miniștrilor de Externe.

În contextul celor expuse mai sus, merită menţionat faptul că Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a declarat că în iulie 2010 a transmis Comisiei Europene un proiect de document privind eforturile comune de activitate în format „5+2”. Documentul respectiv este remarcabil prin faptul că partea rusă îl tratea-ză ca pe unul care ar permite avansarea formării unui spaţiu comun de responsabilitate al Rusiei și UE în vederea asigu-rării securităţii și soluţionării confl ictelor. Anterior, când fu-sese lansat Parteneriatul Estic, Rusia protesta cu vehemenţă împotriva formulei „spaţiu de responsabilitate comună”.

Problema transnistreană a fost discutată și în cadrul Sum-mitului ruso-franco-german din octombrie, de la Deauville. Pre-ședintele rus Dmitri Medvedev a declarat că reluarea negocierilor privind reglementarea transnis-treană ar putea avea loc după în-cheierea procesului electoral din Republica Moldova și că Rusia va sprijini procesul dacă părţile implicate în confl ict vor avea o atitudine constructivă. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat.

Mai mult, la summitul OSCE de la Astana, din perioada 1-2 de-cembrie 2010,nu a fost posibilă semnarea Declaraţiei politice și a Planului de acţiuni, ca urmare a divergenţelor cu privire la principiile și parametrii specifi ci de soluţionare a confl ictelor de durată în arealul OSCE, inclusiv a confl ictului transnistrean.

Aşteptări pentru 2011Anul 2011 va fi , probabil, unul

foarte difi cil pentru Republica Moldova. Dacă în 2010 AIE a avut de trecut testul rezistenţei împotriva intenţiei de revanșă a PCRM, atunci în 2011 va tre-bui să treacă testul loialităţii propriilor componente faţă de angajamentele fi xate în Acordul de reconstituire și funcţionare a AIE. Principalele provocări pentru AIE vor fi legate de abor-darea problemei alegerii șefului statului. Nu încape îndoială că pot fi identifi cate procedee sigure, conforme prevederilor constituţionale și legale, privind ducerea la bun sfârșit a alegerii șefului statului, rămânând doar ca eforturile componentelor AIE să fi e coordonate. Este de remar-cat că în situaţia cercului vicios care s-a creat în privinţa alegerii șefului statului nu există terme-ne stabilite în mod expres, ceea ce lasă câmp larg de manevră pentru stabilirea unor termene favorabile pentru a încheia cu succes exerciţiul respectiv.

A doua provocare majoră pentru AIE ţine de alegerile lo-cale de la începutul verii. Există riscul ca, în special, lupta pentru Primăria municipiului Chișinău ar putea submina dramatic coeziunea AIE. De aceea, în linii mari, despre instaurarea even-tualei stabilităţi politice s-ar putea vorbi abia după constitu-irea în iulie 2011 a majorităţilor în consiliile raionale.

Igor BOŢAN, sursa: Aso-ciaţia pentru Democraţie

Participativă “ADEPT”

Anul politic 2010Instabilitatea politică cauzată de guvernarea pro-vizorie a caracterizat la modul general anul 2010. Eforturile îndreptate spre înlăturarea cauzelor care au generat incertitudine nu au putut fi înlătu-rate, dar organizarea referendumului republican constituţional, a alegerilor parlamentare și regio-

nale a demonstrat funcţionalitatea instituţiilor democratice, chiar și în condiţii de instabilitate politică, genera-toare de derapaje antidemocra-

tice, camufl ate prin eforturi de depășire a crizei politice. Recurgerea la acţiuni volun-tariste, precum schimbarea inopinată a legislaţiei și a re-gulilor în procesul desfășură-rii unor acţiuni reglementate de acestea, nu au avut vreun

impact negativ ireparabil. În acest sens, este remarcabil că Indicele Demo-craţiei în lume, calculat de publicaţia britanică The Economist Intelligent Unit, a plasat Republica Moldova în grupul ţărilor cu democraţii defectu-oase, înaintea Ucrainei, toate celelalte state CSI rămânând în grupurile cu regimuri hibride sau chiar autoritare.

BACK TO USSR: Guvernul

moldovean va avea prezidiu

Parlamentul a adoptat mier-curi, 12 ianuarie, în două lecturi, modifi cări la Legea guvernului. Potrivit acestora, Executivul va fi condus de un prezidiu, din care vor face parte prim-ministrul și viceprim-miniștrii. Funcţia de secretar de stat a fost anula-tă. De notat, că un prezidiu al consiliului de miniștri a existat în cadrul URSS, pe timpul lui Nichita Hrușciov.

Astfel, ședinţele Guvernului vor putea avea loc doar dacă la ea participă toţi membrii prezidiului. În cazul absenţei unui viceprim-ministru, acesta va delega pentru participare la ședinţă cu drepturi depline un alt membru al Guvernului.

De asemenea, ordinea de zi a ședinţelor Guvernului se aprobă de acesta la propunerea Prezi-diului Guvernului, iar deciziile în cadrul Prezidiului Guvernului se adoptă prin consens.

Totodată, modifi cările la Le-gea guvernului prevăd schim-barea denumirii Ministerului Construcţiilor și Dezvoltării Re-gionale în Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor”, iar Ministerul Tehnologiilor Infor-maţionale și Comunicaţiilor va deveni Ministerul Tehnologiei Informaţiei și Comunicaţiilor.

Următoarea și ultima ședinţă din cadrul sesiunii extraordinare a Parlamentului va avea loc vi-neri, 14 ianuarie, în cadrul căreia premierul desemnat, Vladimir Filat, va prezenta programul de guvernare și va cere votul de încredere al Parlamentului.

Sursa: Moldova azi

Serafi m Urechean revine, ca și criminalii, la locul faptei, adică la AIE. Chiar dacă s-a ară-tat supărat, chiar dacă, fără îndoială, a înţeles că foștii parteneri de guvernare au pus umă-rul la debarcarea lui din Parlament, acesta s-a declarat, cu de la sine putere, membru în con-tinuare al AIE(2), dez-interesat și cu gândul la binele patriei. Atâta doar că speră să obţină un premiu de fi delitate pentru calitatea sa de membru pe viaţă al tuturor alianţelor de guvernământ care vor mai fi de acum încolo.

Șeful AMN, Serafim Ure-chean, este gata să le facă celor trei lideri de partide aflate la guvernare onoarea de a-i re-prezenta, în calitate de singur candidat, la alegerile pentru funcţia de primar general al Chișinăului în 2011, pentru a salva, după cum a afi rmat chiar el, coaliţia de la noi disensiuni și pentru ca postul de primar să nu devină un nou măr al discordiei în alianţă. Într-o emisiune tele-vizată, el a precizat că această susţinere nu trebuie să vină ca o recompensă (deși, la o adică, ar merita-o), dar că ar trebui gă-sită o soluţie echitabilă pentru această problemă. Problema ar fi , dacă am înţeles corect, rămâ-nerea lui pe dinafara „actului” de guvernare.

De ce ar trebui să ajungă iarăși Urechean edil șef al capi-

talei? Evident, pentru că acest lucru i l-au solicitat chișinăuienii plini de recunoștinţă pentru prestaţia lui anterioară. Dar și pentru faptul că fostul activist comunist și absolvent al Școlii Superioare de Partid din Lenin-grad, Serafi m Urechean, a luptat toată viaţa cu comunismul, așa cum ne-a informat chiar el, au-toproclamându-se drept singur demolator al comunismului în Republica Moldova. Atâta doar că pe acest segment, Urechean intră într-o ușoară rivalitate cu Mihai Ghimpu, care se vrea și el în afara oricărei concurenţe la capitolul dărâmarea comu-nismului.

Respectiva solicitare a stârnit mare veselie în rândul demo-craţilor și liberalilor, care nu s-au lăsat prea impresionaţi de potenţialul și experienţa

fostului lor coleg de pus ţara la cale. Chiar ne întrebăm și noi dacă îl vede cumva Serafi m Urechean pe Dorin Chirtoacă pe post de agent electoral și încă de-a valma cu carismaticul său unchi, Mihai Ghimpu? Pretenţi-ile șefului AMN par cu atât mai lipsite de sens, cu cât vicepre-ședintele PL, Dorin Chirtoacă, a anunţat, cu ceva timp în urmă, că va candida pentru un nou mandat de primar general, iar recentele declaraţii ale lui Ure-chean le-a califi cat drept spe-culaţii. De asemenea, și PLDM a precizat că va avea propriul candidat la Primăria Chișinăului în 2011. Președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, s-a arătat chiar amuzat de declaraţiile lui Urechean, precizând că forma-ţiunea va lupta din răsputeri pentru funcţia de primar. Astfel

că, nici vorbă de un candidat unic.

După aceste atitudini inso-lente din partea foștilor par-teneri, șeful ameniștilor a în-ceput să facă pe clarvăzătorul, anunţând prognoze sumbre pentru AIE-2 și declarându-se neîncrezător în durabilitatea respectivului proiect politic.

„Mi-aș dori ca această alianţă să reziste timp de patru ani, dar mă tem că nu va ţine nici un an”, a declarat Urechean, pentru jurnal.md. El a apreciat că, din cauza disensiunilor din interiorul noii coaliţii, aceasta are toate șansele să dispară în scurt timp, fiind înlocuită de o alianţă de centru-stânga. Dar să nu dispe-răm, pentru că o șansă de salvare există, totuși. Iar șansa aceasta se numește Serafi m Urechean.

Ioana FLOREA, FLUX

Nici alianţă fără Urechean, nici Urechean fără alianţă

Presa îi excită pe deputaţiUrmare din pag. 1

Iată că acum, după o altă campa-nie electorală, Ghimpu recidivează. A început-o cu ziariștii de la Publi-ka TV, care au fi lmat cheful de adio al interimarului la Condriţa. ”Vai de capul vostru, le-a zis el. Când v-am făcut frigărui la Holercani, trebuia să spun la toată ţara?” Atâta doar că nu a explicat, de ce un șef de stat, care se pretinde responsabil, face chefuri pentru ziariști, la reșe-dinţa de stat. Pentru că ce-i a statu-lui este și a lui?

Apoi, Mihai Ghimpu a găsit tot presa vinovată de faptul că forma-

ţiunii nu i-a revenit nici o structură

de forţă. Adică, nu atitudinea os-

cilantă, nu negocierile în condiţii

obscure și înţelegerile de culise,

nu jocul de-a laia-bălaia ar fi ade-

văratul motiv al situaţiei jenante în

care s-au pomenit astăzi liberalii, ci

instituţiile media.

Mihai Ghimpu s-a mai indignat

zilele acestea din cauza unei știri

de pe UNIMEDIA (preluată, de fapt,

de la Publika TV) în care ar fi fost

prezentat mai bogat decât este în

realitate. Concluzia politicianului

a fost următoarea: „Eu nu pentru

această presă liberă am luptat 20

de ani. Noi avem nevoie de presă

liberă, dar nu de paparazzi”.

O relaţie cu totul specială pare

să aibă cu presa noul spicher și

președinte interimar, Marian Lupu.

Această relaţie a evoluat spectacu-

los de la momentul în care preșe-

dintele democraţilor iniţia un con-

curs cu premii generoase, de zeci

de mii de lei, pentru ziariști, chiar

în preconizata pe atunci campanie

electorală, și până în ziua când le-a

fost interzis accesul la ședinţele

Biroului Permanent al Parlamentu-

lui. Explicaţia a fost una pe măsura

stilului grotesc cu care ne-a obiș-

nuit demnitarul și ţine mai mult de

domeniul patologiei decât al poli-

ticului. Astfel, am afl at cu surprin-

dere și chiar cu îngrijorare că unii

parlamentari „se excită” „în măsură

nemaipomenită” de prezenţa jur-

naliștilor. Mai mult, excitarea este

atât de profundă și atotcuprinză-

toare, încât le modifi că acestora,

radical și iremediabil, „comporta-

mentul și mentalitatea”. În aseme-

nea condiţii de excitare nemaipo-

menită, evident, zero efi cienţă.

Sigur că Lupu, democrat fi ind,

vrea și transparenţă, dar și efi cien-

ţă. Există totuși o rază de speranţă,

pentru că el va încerca să „com-

patibilizeze” și să unească aceste

lucruri. (Efi cienţa cu transparen-

ţa, excitarea cu efi cienţa ori toate

împreună?) Spicherul nu a cedat

insistenţelor reprezentanţilor in-

stituţiilor media și nu a dat nici un

exemplu de parlamentar excitat de

prezenţa ziariștilor, dar nici nu a

precizat dacă ar fi și el unul dintre

aceștia.

Până la urmă, și actuala guverna-

re, ca și cele care au fost până acum,

indiferent de declaraţiile de faţadă

pe care le face, este animată de

dorinţa irezistibilă de a exercita, în

mod unilateral, o infl uenţă cât mai

mare asupra structurilor statului,

dar și a mediilor de informare, în

propriul benefi ciu. Acum, s-ar pu-

tea ca odată cu instaurarea noului

„șef” al Republicii Moldova, care s-a

autocaracterizat drept un „tip de

persoană” cu totul și cu totul spe-

cială, care persoană, să nu uităm,

a fost crescută și educată în sânul

Partidului Comuniștilor, să impu-

nă un „tip” de relaţie dintre presă și

autorităţi mai mult decât specială.

Dar, vom trăi și vom vedea…

Ioana FLOREA, FLUX

Serafi că fără nicăSerafi că fără nică

14 IANUARIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Foarte mulţi dintre aceștia s-au simţit ofensaţi în cele mai intime sentimente, pentru impi-etatea de a-l fi criticat, în repeta-te rânduri, pe cel mai liberal, mai curajos, mai cu spirit justiţiar, mai principial, mai incoruptibil și mai anticomunist dintre pre-ședinţii pe care i-a avut acest pământ, Mihai Ghimpu.

În general, mi se pare ușor de-ocheată această disponibilitate permanentă a unora de a trece cu vederea și de a justifi ca toate matrapazlâcurile lui Ghimpu, Filat, Lupu și ale altor salvatori de neam, pentru singurul merit de a se fi declarat anticomuniști. Chiar dacă unii dintre ei au fost, până mai adineauri, membri de partid cu acte în regulă, iar felul în care se „mișcă” astăzi prin politică nu este mai puţin cinic sau mai în benefi ciul interesului naţional. Și atunci, oare chiar trebuie să-i copleșim, necon-diţionat, cu laude, doar pentru acest singur merit? Nu ar fi mai productiv să analizăm, totuși, faptele? De exemplu, rolul lui Mihai Ghimpu în tot acest spec-tacol prelungit al negocierilor de constituire a coaliţiei de gu-vernământ, adevăratele obiecti-ve ale căreia sunt cu totul altele decât cele pe care le enunţă, cu emfază și patetism, cei trei salva-tori ai Republicii Moldova. Am în vedere valori, idei, principii etc. (de la Marian Lupu citire).

Pe parcursul acestor trata-tive, în care fi ecare dintre ei a urmărit să rupă halca cea mai grasă din pradă, evident, pen-tru a ne putea guverna cât mai eficient, președintele liberal ba s-a zbătut în convulsii și s-a jurat că nu pretinde nimic, că nu vrea nimic, că liberalii nu pun condiţii, că PL nu vrea altceva decât reconstituirea vechii noi alianţe, ba a pus coarnele în prag, cerând ministere de forţă pe care să la reformeze. Această fâţâială ipocrită amintește com-portamentul unor femei cam beţive care, pe de o parte, întind paharul să li se mai toarne, iar pe de alta, se tot frăsuiesc: da nu mai trebuie, da nu mai turnaţi. Vorbind iniţial despre cauză și

interes naţional, acesta l-a sus-ţinut apoi pe Lupu în privinţa partajării egale a funcţiilor, pentru ca, ulterior, să schimbe de tot macazul și priorităţile, devenind deodată personajul ireconciliabil care ţine morţiș să obţină niște funcţii.

Ce şi-au dorit liberalii, dar au obţinut democraţii?De ce s-a purtat liderul demo-

craţilor, Marian Lupu, așa cum s-a purtat este clar pentru toată lumea. Jucând la două capete, negociind (sau prefăcându-se că negociază) și cu stânga, și cu dreapta, acesta a obţinut maxi-mum din cât a fost posibil pen-tru anturajul său. (Și aici deschid o paranteză absolut necesară. Este de-a dreptul impresionant zelul cu care acei analiști și zia-riști care l-au blamat pe Lupu, numindu-l spărgător de alianţă, profi tor și unealtă a comuniști-lor, brusc, după constituirea coa-liţiei de guvernare, au început să laude și să aprecieze capacităţile și abilităţile de negociator ale acestuia).

În acest context, ar fi cazul să ne întrebăm care au fost raţiunile lui Ghimpu? Credeţi că pentru fostul interimar, obiș-nuit deja să fi e admirat, lăudat, apreciat și ridicat în slăvi, a fost o decizie ușoară, să se lase blamat și anatemizat pe la mitinguri și prin presa care odinioară îi cân-ta osanale? Ne întrebăm, ce au obţinut liberalii, până la urmă, astfel încât, după ultima rundă de negocieri, șeful acestora să se declare împăcat și mulţumit de toate? Ce schimbări miraculoase s-au produs, dacă formaţiunea nu s-a ales cel puţin cu o funcţie de vicepreședinte de Parlament, dacă nu chiar de prim-vicepreșe-dinte, așa cum era de așteptat, din care Ghimpu să treacă, ușor și fi resc, în cea de șef al Legisla-tivului. Asta, evident, după ce visul de o viaţă al lui Lupu s-ar fi realizat pe deplin. Nemaivor-bind de mult dorita instituţie de drept, fără de care, așa cum

afi rma președintele liberal, afl a-rea formaţiunii la guvernare nici nu-și are rostul.

Vă reamintim, Ghimpu de-clara că nu va accepta un rol de „lăturaș” la masa puterii, că nu va merge cu ochii închiși în ali-anţă, că vrea puterea reală, vrea să facă ordine în ţară. Juristul din Mihai Ghimpu râvnea, insista să facă dreptate.

„Oscilaţiile” lui Ghimpu şi „fantoma” lui Plahotniuc Deci, repet cu insistenţă între-

barea: ce ar fi trebuit să obţină Ghimpu, care să tragă atât de greu la cântar, încât să nu mai conteze toate demersurile sale anterioare? Să înţelegem că si-tuaţia din justiţie, din Ministerul de Interne, Procuratură, Centrul anticorupţie s-a îndreptat brusc, iar de acum încolo Plahotniuc le va realiza liberalilor programul și promisiunile făcute în campania electorală? Ori poate au, totuși, dreptate cei mai credibili dintre directorii de opinie și susţină-tori de odinioară ai lui Ghimpu, care, mai recent, au început să-și pună întrebări cu privire la între-vederea acestuia cu Narâșkin, întâlnirea de taină cu Lupu, ba chiar s-au apucat de scris des-pre noua mașină a lui Ghimpu și schimbarea spectaculoasă de vestimentaţie a acestuia, cu in-dicarea preţurilor în euro. Nu mă pronunţ, pentru că nu mă pricep la costume englezești. Atâta doar că ex-interimarul ar fi trebuit să-și etaleze mai dozat toate aceste „îmbunătăţiri” din viaţa perso-nală. Dar, vorba poporului, lui Ghimpu nu i-ar sta bine dacă nu ar fi și fudul. Iar ura de clasă pe care o demonstrează „proletarul liberal” împotriva celor care beau wiscky nu poate decât să amuze. Am putea să admitem că Ghimpu, patriot din fi re, bea doar cognac de 25 de ani. Îl vedeţi cumva pe Mihai Ghimpu muritor ce foame? Nu că i-am dori acest lucru, dar nici nu-i frumos să numere icrele de pe tartinele partenerilor de guvernare.

Șeful liberalilor a negat cu vehemenţă aceste zvonuri, afi rmând că nu a fost fi nanţat de nici un om de afaceri și că formaţiunea sa nu vrea să devi-nă „șurubul” unui businessman. Iar problemele i s-ar trage, după cum zicea și vicepreședintele PL, Dorin Chirtoacă, din faptul că a avut întotdeauna atitudini tranșate și principiale.

Mihai Ghimpu, mulţumit, dar foarte nemulţumit Declaraţiile „tranșante și prin-

cipiale”, dar și pline de tâlc ale lui Ghimpu continuă și acum, după ce toate pomenile au fost deja împărţite. „Aţi vrut alianţă, mâncaţi alianţă!” a spus el într-o emisiune televizată, dând de înţeles că el este cel care s-a jertfi t pe altarul acestei alianţe. Șeful PL le-a reproșat analiștilor politici, dar și presei, faptul că formaţiunea sa a rămas fără nici o instituţie de forţă.

Plastic în exprimare ca în-totdeauna, Ghimpu a sugerat că, atunci când stau trei la o masă, nu trebuie să fi i hapsân și să înhaţi toată mâncarea. Nici pronosticurile președintelui liberal cu privire la durabilita-tea coaliţiei nu au fost tocmai optimiste, acesta afirmând că AIE 2 ar putea ”crăpa” (de prea multul ingurgitat ?) din interior și nu doar din cauza nealegerii șefului statului. Să deducem de aici că Ghimpu se îndoiește de faptul că Marian Lupu va fi ales în funcţia respectivă de către actuala componenţă a Legisla-tivului? Mai mult, doctorul ho-noris causa Mihai Ghimpu, dus de valul sincerităţii, a lăsat să se înţeleagă că, de fapt, a ţintit pentru sine funcţia de procuror general.

De ce s-au resemnat liberalii?Totodată, același Mihai Ghim-

pu se declară pe deplin mulţumit de situaţie, iar faptul că a rămas fără funcţii îl vede chiar ca pe un avantaj, pentru că va avea mai mult timp să „mediteze”. Nici vor-

bă, ocupaţie bună și de folos!La fel de mulţumit este acesta

și de rezultatul partajării minis-terelor, afi rmând că liberalilor le-au revenit atâtea ministere câte au rămas. Să vedem, cu ce a fost „mulţumit” Mihai Ghimpu: nici un reprezentant în prezidiul Legislativului, un singur repre-zentant în Biroul Permanent, o singură comisie parlamentară, nici un minister în plus faţă de cât a avut (nici unul de la reîmpărţirea celor rămase de la sărmanul Serafi m).

Este, deci, interesantă și sus-pectă această alternanţă de stări de spirit, de la iritare și supărare nedisimulată, la resemnare și împăcare totală cu situaţia. Cum se întâmplă că într-o zi Ghimpu este nemulţumit de tot și de toţi, iar a doua zi este mulţumit până peste cap și nu are nici o pretenţie? O fi vorba de povara bunătăţii și înţelepciunii pe care se vede nevoit să o poarte politicianul?

Explicaţia este, probabil, mai simplă. Mihai Ghimpu a fost martorul strălucirii și căderii conciliantului și „consensualu-lui” Serafim. El este pe deplin conștient și de „pofta de mân-care” exagerată a lui Filat, pe care acesta nu și-a potolit-o, deocamdată. Liderul liberal pare să fi înţeles jocul și să-și fi dat seama că nu poate avea încredere în partenerii săi de la guvernare, pentru că nu există nici o siguranţă că aceștia nu i-ar pregăti și lui soarta neînfricatu-lui Serafi că.

Pe de altă parte, evident că nu este prea ușor să rămâi cu nimic, după ce ai deţinut două dintre cele mai importante func-ţii în stat, ai avut la dispoziţie re-ședinţe, consilieri, onoruri. Și să vezi că toate acestea i-au revenit cuiva care, electoral, te-a depă-șit cu un număr nesemnifi cativ de voturi. Și să fi i nevoit să taci și să accepţi. De aici și reacţiile cam inconsecvente, haotice și incoerente ale liderului liberal, iar aceste reacţii nu au nimic cu altruismul afi șat și renunţarea de dragul binelui comun.

Ioana FLOREA, FLUX

Cine l-a băgat pe Ghimpu în „zona meditaţiilor”?Cine l-a băgat pe Ghimpu în „zona meditaţiilor”?Departe de mine orice intenţie de a polemiza cu cititorii. Fiecare este în drept să înţeleagă și să interpreteze așa cum crede de cuviinţă și în măsura propriilor capacităţi intelectuale cele scrise de noi. Regretabil este doar faptul că se trece uneori peste limitele bunului-simţ, iar carenţele din voca-bular sunt compensate cu injurii. Nu mă încântă, deopotrivă, nici injuriile, reacţiile isterice ale oponenţilor noș-tri, dar nici cele ale susţinătorilor, pen-tru că acestea nu au nimic în comun cu dialogul civilizat. Pe de altă parte, cei care ne contestă și chiar ne tăgă-duiesc dreptul de a avea o opinie, sunt unii dintre cititorii noștri cei mai fi deli. Zi de zi, aceștia din urmă trebuie să se supună supliciului de a ne citi foarte atent materialele, pentru a le putea interpreta și comenta. Adică, cei care ne critică, sunt, de fapt, cititorii noștri cei mai statornici și mai meticuloși, fapt pentru care le mulţumim.

Bănuiala noastră este că Mihai Ghimpu a fost generos mulţumit pentru că a renunţat la anu-mite funcţii care, în mod logic, trebuiau să revină Partidului Liberal, ca și componentă a coaliţiei de guvernământ. Dacă liderul PD, Marian Lupu, a fost ales președinte al Parlamentului, iar Liliana Palihovici de la PLDM a fost votată la funcţia de vicepreședinte al Legislativului, în acest caz în funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului trebuia să fi e ales un deputat PL, eventual chiar Mihai Ghimpu, nu Vladimir Plahotniuc, care este dintr-un partid cu Marian Lupu. Așa însă avem doi reprezentanţi PD în conducerea Parlamentu-lui, care deţin cele mai importante funcţii: cea de președinte și cea de prim-vicepreședinte, și nici un reprezentant al PL.

Presa apropiată liberalilor a explicat acest paradox prin faptul că Mihai Ghimpu ar urma să fi e ales președinte al Parlamentului, așa cum prevede acordul de constituire a coaliţiei de gu-vernare semnat joi, 30 decembrie 2010, de liderii PLDM, PDM și PL. Așa că liberalii nu au insistat la o funcţie de vicepreședinte al Parlamentului pentru că Mihai Ghimpu ar urma să devină preșe-dinte al Parlamentului după alegerea actualului spicher, Marian Lupu, în funcţia de președinte al Republicii Moldova.

Așa ar fi dacă ar exista certitudinea că de-

putaţii comuniști vor vota pentru alegerea lui Marian Lupu în funcţia de președinte de ţară. Însă comuniștii nu au făcut asemenea declaraţii și este foarte posibil că nu-l vor susţine prin vot pe Marian Lupu. Iar asta înseamnă că aproxima-tiv peste un an vom avea alegeri parlamentare anticipate, iar până atunci doi fruntași ai PD vor conduce Parlamentul și ţara: Marian Lupu, în calitate de președinte al Legislativului și de șef interimar al statului, și Vladimir Plahotniuc, în calitate de prim-vicepreședinte al Legislativului. În această situaţie, este mai mult decât evident că Plahotniuc a acaparat funcţia ce trebuia să-i revină lui Ghimpu. Mai ales că, în mod logic, după presupusa alegere a lui Marian Lupu în funcţia de șef al statului, cel care ar urma să-l succeadă în fotoliul de spicher este, conform ierarhiei, prim-vicepreședintele Parlamentului, adică Vladimir Plahotniuc, și nu un simplu deputat, cum este astăzi Mihai Ghimpu.

Dacă Mihai Ghimpu se declară mulţumit, deși, practic, nu s-a ales cu nici o funcţie, înseamnă că a fost cu adevărat mulţumit. Mai ales că „mulţumi-rea” nu a constituit o problemă pentru miliardarul Vladimir Plahotniuc. Întrebarea e cu cât a fost mulţumit Mihai Ghimpu? Va mai trece ceva timp și poate vom afl a sau nu vom afl a niciodată.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Cât costă funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului?

Incredibil, dar adevărat. Partidul Liberal nu s-a ales cu nici o func-ţie în conducerea Legislativului și doar cu președinţia unei sin-gure comisii parlamentare – a Comisiei Juridice pentru Numiri și Imunităţi. Plus la aceasta, libe-

ralii vor deţine doar un singur loc în Biroul permanent al Legislativu-

lui. Este greu de înţeles acest lucru, dat fi ind faptul că anu-me liderul PL, Mihai Ghimpu, declara, în perioada negocie-rilor privind constituirea AIE

2, că nu va participa la gu-vernare dacă nu i se vor da funcţii. Acum

însă Mihai Ghimpu ne spune că nu are nevoie

de ele. „Eu toată viaţa am fost mulţumit, și partidul, de ceea ce avem. Nemul-ţumitului i se ia darul”, a declarat el jurnaliștilor.

MOSKOVSKI KOMSOMOLEŢ:

„Kremlinul a suferit un fi asco geopolitic

în Republica Moldova”

„Kremlinul a mizat pe o coaliţie dintre PCRM-PD în Republica Mol-dova. La Chișinău a venit șeful administraţiei prezidenţiale din Ru-sia, Serghei Narâșkin, care s-a întâlnit cu Vladimir Voronin și Marian Lupu și intenţionat l-a ignorat pe Vladimir Filat. Totuși, Kremlinul a suferit un fi asco geopolitic în această republică din fosta URSS”, scrie ziarul rusesc „Moskovski Komsomoleţ”.

Potrivit publicaţiei din Rusia, pentru a forma o alianţă dintre PCRM-PD a lucrat deschis Fondul „Priznanie”, care a cheltuit resurse imense.

„Noi am anticipat la finele anului 2010 că Moscova va fi trădată de PD. Nu suntem prea fericiţi că am ghicit, mai ales că de promovarea politicii rusești în ţările CSI se ocupă oameni prost informaţi. Nu aș vrea să cred, că în luarea deciziei de a miza pe Lupu au avut un rol important „farmecul discret al oligarhiei moldovenești” în persoana finanţatorului PD, actualul prim-vicespeaker Vladimir Plahotniuc, și influenţa lui asupra celor care au

avut misiunea de a fi „ochii și urechile” Moscovei”, mai scrie publicaţia.

Autorul materialului admite că a fost clar de la început că Lupu nu este un partener de nădejde pentru Moscova. „El depinde mult de Europa, care nu vrea să admită ca RM să revină sub infl u-enţa Rusiei. Reconstituirea AIE 2 și Filat în calitate de premier – pe asta mizează Europa. Acum depinde cât timp îi va tre-bui lui Filat ca să-l „mănânce” pe Lupu, cu tot cu partidul lui și să devină stăpân al Moldovei”, este concluzia enunţată de cei de la „Moskovski Komsomoleţ”.

Sursa: jurnal.md

Iurie Gotișan: - Ţinând cont și de situaţia economică internă, dar și din regiune, prezenţa statului în reglementarea preţurilor este din ce în ce mai vizibilă. Și probabil că intervenţia acestuia are unele expli-caţii fi rești. Trei însă, care cred eu, că sunt printre cele mai importante. În primul rând, statul își rezervă dreptul să intervină în situaţia când infl aţia depășește limitele programate sau este în creștere constantă. Or, o ase-menea dinamică se observă actual-mente la noi, dat fi ind faptul că rata infl aţiei pentru 2010 ar putea trece cu certitudine de 7%, iar tendinţele acestui indicator și, în general, al preţurilor nu par a fi îmbucurătoare. Doi, atunci când se întrevăd tendin-ţe inflaţioniste sigure în regiune, fapt pentru care mai multe servicii și produse de import ar putea să se scumpească, situaţie care, de altfel, se și conturează. Și trei, când

unii producători sau comercianţi stabilesc preţurile pentru marfa lor după bunul plac, fără să existe vreun defi cit al acesteia pe piaţă, când își stabilesc un adaos comercial de 2-3 ori peste limite acelui catalog sau nomenclator al preţurilor.

Europa Liberă: - Numai că statul Republica Moldova pretinde să aibă o economie de piaţă. Cum intervine statul astfel încât să împace capra cu varza?- Asta statul o poate face ad-

ministrativ, să zicem, direct prin plafonarea sau, altfel spus, prin îngheţarea unor anumite preţuri la unele produse sau servicii, care au tendinţă sigură de creștere. Astfel, cred eu, mai mult sau mai puţin, măsurile autorităţilor de a interveni administrativ pe piaţă pentru a evita potenţialele majorări ale preţurilor la unele produse ar putea fi justifi -cate, până la urmă.

- Dar cum rămâne cu liberalis-mul?- Aici, de fapt, este și dilema. Or,

producătorii și comercianţii, în mare parte, sunt în drept să stabilească singuri costul unui produs, dar asta în limitele acceptabile. Fiindcă, după mine, este injust ca preţul unui preparat farmaceutic să fi e cu câteva zeci de lei mai scump decât preţul unui medicament similar într-o altă farmacie, nemaivorbind de aceleași preparate ce se vând în ţările vecine.

- Până unde, totuși, poate piaţa sau întreprinzătorul să salte sau să umfl e preţurile?- Aici putem vorbi despre o altă

situaţie, atunci când statul poate in-terveni. Adică atunci când organele de control ale acestuia sau cele abilitate cu competenţe de control și de pro-tecţie a concurenţei, a pieţei efectiv, constată că preţurile unui anumit bun, produs sau serviciu sunt puternic majorate. Cum ar fi, spre exemplu, piaţa produselor farmaceutice sau a medicamentelor, sau cea a materiale-lor de construcţie, unde pot fi întâlnite preţuri cu un adaus comercial de peste 50 sau chiar 100 de procente. Eu nu văd o explicaţie raţională a situaţiei în care 1 kg de carne la Hanovra, Ger-mania, se vinde la un preţ de 1,5 euro sau aproximativ 25 de lei, pe când la noi acesta variază între 70 și 90 de lei sau 5 euro și chiar mai mult.

- Asta dacă nu cumva e carne adusă din Argentina ...- Și asta ar fi o explicaţie. Or, ac-

tivitatea Agenţiei pentru Protecţia Concurenţei, care este organul abi-litat și împuternicit să ia atitudine în asemenea situaţii, este invizibilă, unde mai pui că sesizările pe mar-ginea preţurilor exagerate deseori parveneau din partea primului ministru.

- Și asta în condiţiile în care avem o sumedenie de organe de con-trol. Nu este oare misiunea lor?

- Da, dar, probabil, din cauza co-rupţiei, a unor interese private sau de grup sau a schemelor frauduloa-se sau, să zic eu, a unei defi cienţe de sistem avem asemenea situaţii. Organele de control nu reușesc să funcţioneze așa cum ar trebui sau cum le este scris după lege. Respec-tiv, și statului îi este mult mai greu să pună accentul pe disciplina organe-lor de control.

Interviu realizat de Vasile BOTNARU

Sursa: www.europalibera.org

INTERVIU

Activitatea Agenţiei pentru Protecţia Concurenţei - ca și inexistentă

Iurie Gotișan: „Situaţia se datorează, probabil, corupţiei, unor interese private sau schemelor frauduloase”

14 IANUARIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIImportant

Da, prealuminatul ierarh moscovit de la Chișinău și-a mobilizat toate cunoștinţele despre Europa, ba chiar a vrut să pară ceva mai antieuropean, după moda de ultimă vreme de la Moscova, și a spus ce și cât, și cum l-a dus mintea și capul, în păsăreasca sa ruso-română: „Europa este totuși o ţară nu or-todoxă”! Și într-un fel poate că și are dreptate. Europa nu este o ţară ortodoxă, întâi de toate pentru că nu este ţară, iar apoi, pentru că Europa înseamnă mai multe ţări ortodoxe dintr-odată. Vorba ieșită de pe buzele ierar-hului moscovit ne oferă tocmai prilejul să vedem mai jos care sunt aceste ţări ortodoxe și per-fect europene.

Dogma „Sfi ntei Rusii”Reflexele rusești de autoi-

zolare de Europa, ca și menta-litatea „cetăţii asediate” care au diferenţiat Rusia de restul lumii, de la Ioan cel Groaznic încoace, prezentându-ne Rusia ca pe o ţară specifi că (dogma „Sfi ntei Rusii” – Sviataia Rusi), cu o misiune mântuitoare aparte, ca pe a treia Romă, ca pe sal-vatoarea lumii și a creștinătăţii, capătă teren în ultimul timp și în Republica Moldova. Faptul că mitropolitul Vladimir pune Europa și Ortodoxia în relaţie de adversitate ireconciliabilă nu este ceva nou. Mitropolitul gândește rusește și se exprimă la fel de rusește (ţară „nu orto-doxă”!).

Matrioşka rusăConceptul de Lume Rusă,

un surogat de concept imperial îmbrăcat în haină ortodoxă peste vechea tunică militară cu carnetul de partid comunist în buzunar, a fost lansat acum câţiva ani de actualul Patriarh al Moscovei, Kirill Gundiaev. Potri-vit acestui concept, Lumea Rusă este un complet de matrioște, în care Rusia este matrioșka mare, Ucraina și Bielorusia sunt matrioștele medii, iar Republica Moldova este matrioșka cea mai mică.

Cu mintea Rusia nu poate fi -nţeleasă…Ea confi rmă nu atât o reali-

tate vie, cât o altă idee, expri-mată artistic de poetul Fiodor Ivanovici Tiutcev și pe care am ales-o ca unul dintre motto-urile acestui material. Să încercăm o traducere liberă a celebrului ca-tren: „Cu mintea Rusia nu poate fi -nţeleasă / Și cu măsura altora nu poţi ca s-o măsori: / E prea aparte și-i aleasă - / Și doar să crezi în ea se poate uneori.”

Într-o abordare exclusivistă și reducţionistă, Ortodoxia rusă ne este prezentată drept singura valabilă, viabilă și, astfel, cu drept de a domina în întreaga Lume Or-todoxă, care, dacă nu este Rusă, atunci nici nu ar avea drept de existenţă… Este adevărat că Ru-sia este cea mai mare dintre state-le de tradiţie ortodoxă, dar aceas-ta nici pe departe nu înseamnă că Ortodoxia este un apanaj rusesc, că, vorba mitropolitului Vladimir, „Europa nu-i o ţară ortodoxă ”. În opinia multor capete sus-puse de la Moscova, dacă nu este Rusă, Lumea Ortodoxă încetează să mai fi e Ortodoxă sau, în cel mai bun caz, își pierde calitatea și nu mai este sufi cient de Ortodoxă. Și Roma, și Bizanţul, și Ierusalimul s-ar fi mutat deja la Moscova.

Aritmetica Ortodoxiei: 14 minus 1Să vedem cum stau lucrurile

în realitate. Lumea Ortodoxă este organizată ca o orchestră simfonică. Ea are aceeași învă-ţătură de credinţă și tradiţii de trăire diferite. Criteriul etnic pus la baza organizării fi ecărei Biserici Locale este, în general, respectat. În lume există 14 Bise-

rici Ortodoxe Locale autocefale, dintre care 4 nu sunt situate geografi c în Europa, iar 1 este situată doar parţial pe conti-nentul nostru. Biserici Ortodoxe extraeuropene sunt:

1. Biserica Ortodoxă Greacă (Patriarhia) a Alexandriei, cu jurisdicţie în întreaga Africă. Această Biserică este una de expresie grecească, iar mai nou și de alte expresii, și nu trebuie confundată nici cu Biserica Cop-tă și nici cu Biserica Etiopiană, ambele Biserici precalcedoniene sau, cum sunt impropriu numi-te, vechi ortodoxe. Patriarhia Alexandriei este condusă de un Patriarh și Papă a toată Africa. Totuși, o diasporă a acestei Bi-serici este prezentă în cuprinsul Uniunii Europene.

2. Biserica Ortodoxă (Patri-arhia) a Ierusalimului. Aceasta este de expresie grecească, dar, în (cea mai mare) parte, și de expresie arabă, sub jurisdicţia ei aflându-se toţi creștinii or-todocși arabi din Israel, Pales-tina, Iordania și Muntele Sinai (Egipt).

3. Biserica Ortodoxă (Patri-arhia) a Antiohiei și a tot Răsă-ritul. Aceasta este o Biserică de expresie arabă cu reședinţa în Damasc, capitala Siriei, și cu o diasporă importantă în Europa Occidentală.

4. Biserica Ortodoxă (Patri-arhia) a Georgiei, din Caucazul de Sud, condusă de un Patriarh Catolicos. Un confl ict jurisdic-ţional din regiunile separatiste Abhazia și Oseţia de Sud opune Patriarhia Moscovei Bisericii Ortodoxe Georgiene.

A cincea Biserică cu jurisdic-ţia de bază în Asia este Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, Biserică de expresie grecească, care se bucură de întâietatea tradiţională în Lumea Ortodoxă. Totuși, Patriarhia de Constanti-nopol are o jurisdicţie teritorială importantă în cuprinsul UE, fi ind vorba despre un șir de eparhii din nordul și estul Greciei și despre Sfântul Munte Athos. Patriarhiei Ecumenice de Con-stantinopol îi este subordonată o Biserică Locală autonomă, cea a Finlandei, care este Biserică de stat alături de cea luterană și este tratată în ansamblul Orto-doxiei alături de cele 14 Biserici Ortodoxe autocefale. Precum se știe, Finlanda este membru al Uniunii Europene și ortodocșii din această ţară fac parte din Ortodoxia europeană.

Așadar, mai rămân 9 Biserici Ortodoxe Autocefale. Dintre acestea, 6 aparţin unor naţiuni și populaţii de tradiţie ortodoxă cuprinse integral sau parţial în interiorul Uniunii Europene, iar altele 2 sunt Biserici din state cu statut oficial de candidate pentru aderarea la UE.

Bisericile autocefale care activează în cuprinsul UE sunt: 1. Biserica Ortodoxă Română (Biserică în simfonie cu statul); 2. Biserica Ortodoxă Elenă (Biseri-că de stat); 3. Biserica Ortodoxă Bulgară; 4. Biserica Ortodoxă a Ciprului (Biserică de stat); 5. Biserica Ortodoxă a Poloniei; 6. Biserica Ortodoxă a ţinuturilor Cehiei și Slovaciei. Toate aceste Biserici îi au sub omoforul lor nu doar pe credincioșii ortodocși din ţările respective, dar și pe ortodocșii originari din aceste ţări stabiliţi în diverse state ale UE, în special occidentale.

Bisericile Ortodoxe autoce-fale din ţările candidate pentru aderarea la UE sunt: 1. Biserica Ortodoxă Sârbă; 2. Biserica Or-todoxă Albaneză.

Singura Biserică Ortodoxă autocefală extracomunitară geografi c, prin jurisdicţia sa de bază, este Biserica Ortodoxă Rusă (Patriarhia Moscovei), care ţine sub omoforul său populaţii ruse sau neruse (ucraineni, bieloruși, români) din Europa, precum și o diasporă rusească importantă dintre Munţii Ural și Pacifi c (Siberia).

Nici Biserica Ortodoxă Rusă

nu este însă o Biserică complet în afara UE, dat fi ind faptul că aceasta are o importantă di-asporă, de mai multe milioane de credincioși organizaţi în parohii, mănăstiri, eparhii și mitropolii în diverse ţări ale Uni-unii Europene, fi e că este vorba de state ex-sovietice ca Estonia, Letonia, Lituania sau de ţări ale Europei Centrale, Occidentale și de Nord.

Stereotipurile din capul colonelului CantareanAșadar, după ce am văzut

tabloul complet al Lumii Or-todoxe, vedem că majoritatea Bisericilor autocefale din aria europeană păstoresc populaţii ale unor state care sunt deja membre ale UE sau au obţinut statutul ofi cial de candidate la aderare. Și atunci, despre ce Eu-ropă care „este totuși o ţară nu ortodoxă” ne vorbește colonelul Cantarean „al întregii Moldove”? Poate că replica mândrului co-lonel cu camilafcă albă ar fi că totuși Biserica Rusă este „mai mare”, „cea mai mare” dintre toa-te și, astfel, și „cea mai dreaptă”, „cea mai ortodoxă” sau „cea mai sfântă”. Dar, când e vorba despre credinţă, numărul nu poate ţine

loc de sfi nţenie și nici de adevăr sau realitate istorică. Colonelul „întregii Moldove” uită că, din păcate, Rusia este și destul de islamică, cu un număr de musul-mani între 20 și 30 de milioane, potrivit afi rmaţiilor premierului Putin. Ce mai uită bravul colonel în sutană este că 52% din popu-laţia Rusiei se declară atee, că doar 2% dintre rușii declaraţi ortodocși frecventează biserica și că, în Europa de la Atlantic la Urali, Rusia este ţara cu cea mai mare rată a avorturilor la mia de femei fertile, precum și ţara cu cele mai multe persoane depen-dente de alcool și de droguri la mia de locuitori. La numărul de alcoolici, toate cele 27 de state membre ale UE, ale Europei „nu ortodoxe” luate împreună, nu pot bate Rusia „foarte ortodoxă” și „foarte sfântă”! Aceasta este realitatea tristă. Și oricât de mult nu ar avea la inimă Ortodoxia europeană, colonelul Canta-rean va trebui să se împace cu gândul că Biserica Rusă din care face parte este doar una dintre cele 14 Biserici autocefale ale noastre, că Patriarhia Moscovei păstorește o populaţie aflată într-un cumplit dezastru moral, că majoritatea Bisericilor Orto-doxe sunt perfect europene și că europenitatea este un element

identitar important care îi lip-sește Rusiei în mare parte.

Diabolizarea Europei De ce lansează colonelul

„întregii Moldove” până la urmă aberaţiile sale de tipul „Europa este totuși o ţară nu ortodoxă”? Pentru că mental aparţine spa-ţiului rusesc și, mai ales, părţii sale extraeuropene sau antie-uropene. Acest soldat al intere-sului rusesc în Moldova încearcă inutil, în limitele modestelor sale capacităţi intelectuale, să com-promită noţiunea de Europa în ochii moldovenilor. El nu-și dă seama însă că, de la Sfântul Con-stantin cel Mare încoace, Lumea Ortodoxă aparţine Europei și că tocmai acest fapt o face să fi e obiectul atacurilor virulente din partea diverselor secularisme și imperialisme, printre care cel ruso-moscovit este unul de frun-te. Nu este deloc întâmplător că patriarhul său, pe care colonelul nostru îl imită stângaci, și-a făcut o sintagmă predilectă ca „Lumea Rusă” și fuge ca dracul de tămâie de expresii vechi, cuprinzătoare și sănătoase ca „Lumea Ortodoxă” și „Lumea Creștină”. Și patriarhul, și colone-lul în sutană gândesc simplu: la

ce bun o Lume Ortodoxă întrea-gă, dacă Patriarhia Moscovei nu o poate controla cum i se spune de la Kremlin?

Dumnezeu a vrut să fi m europeniEuropenitatea (inclusiv a

noastră) nu este nici un viciu, nici un fapt de ocară, nici un merit care să ofere prilej de fală deșartă, ci un dat care există prin voia Celui de Sus, cu care noi nu ne gâlcevim. Colonelul Canta-rean ne vrea cât mai aproape (strâns legaţi) de Rusia „foarte ortodoxă” și cât mai departe de „Europa nu ortodoxă”! Nu aveţi impresia unui déjà vu când auziţi ce perle dă pe gușă preaplecatul prieten al lui Pasat? Toate aces-te atacuri de astăzi împotriva europenităţii noastre naturale parcă sunt trase la xerox după atacurile aceluiași colonel în sutană, de acum două decenii, contra identităţii naturale ro-mânești a populaţiei majoritare din Republica Moldova. Cum nu i-au folosit la nimic acele atacuri, nu-i vor folosi nici acestea. Așa se întâmplă când ești prea lipit cu inima de deșertăciunile lumii acesteia și crezi în Rusia mai mult decât în Dumnezeu.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Lumea Rusă contra Europei şi Lumii Ortodoxe?Lumea Rusă contra Europei şi Lumii Ortodoxe?„Europa este totuși o ţară nu ortodoxă, este o ţară,

să spunem, catolică, o ţară în care majoritatea sunt protestanţi, sunt mai puţini baptiști, dar totuși sunt, sunt adventiști și multe alte culte sau chiar și secte religioase”.

mitropolitul Vladimir Cantarean (Patriarhia Moscovei), 01 ianuarie 2011, emisiunea „Acces interzis” , jurnaltv.md

„Умом Россию не понять,/ Аршином общим не из-мерить: / У ней особенная стать - / В Россию можно только верить.”

Fiodor Tiutcev, 28 noiembrie 1866

GEOPOLITICĂ

Patriarhul Rusiei critică ideea

aderării republicilor postsovietice la UE

Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kirill, a su-pus unei critici virulente ideea aderării la Uniunea Europeană a republicilor care au făcut cândva parte din Uniunea Sovietică, întrucât acestea, în opinia sa, nu pot aspira în cadrul comunităţii eu-ropene decât la un rol secundar, relatează Novâi Reghion. “Mărgelele colorate seduc și astăzi, nu doar pe vremea lui Mikluho Maklai” (un explora-tor rus care a avut de-a face cu papuașii în secolul al XVIII-lea), a spus Patriarhul rus.

“Nu sunt deloc împotriva lumii occidentale. Cunosc bine Occidentul, am trăit acolo. Dar de ce în dialogul cu lumea occi-dentală adoptăm cu ușurinţă rolul de subordonat? Ce valori atât de preţioase ne poate propune Bruxellesul și pe care noi să nu le avem? Ce lucru unicat ne poate servi această bogată civilizaţie? Suntem gata să intrăm în Europa unită cu ochii închiși, dar nu de dragul unor idei, ci pentru a ne umple burţile. Mergem acolo nu de dragul unui vaccin pentru un mod de viaţă corect, ci de dragul stomacului și al banilor”, a spus, pe un ton acuzator, Patriarhul rușilor, în pledoaria sa anti-UE.

Atât pentru Ucraina, cât și pentru celelalte republici postso-vietice, salvarea se afl ă în spaţiul spiritual al Rusiei istorice, care reprezintă un proiect de civilizaţie grandios, consideră el. Avem potenţial pentru dezvoltarea unui dialog veritabil între Est și Vest, ca între doi parteneri egali. Numai un asemenea dialog poate duce la edifi carea unei Europe unite”, a afi rmat Kirill, fără nici o referire la relaţiile de vasalitate dintre fostele republici sovietice și Rusia în cadrul Comunităţii Statelor Independente, remarcă agenţia de presă ucraineană Unian.

Sursa: Agerpres

Patriarhul Kirill primește din mâna lui Igor Smirnov Patriarhul Kirill primește din mâna lui Igor Smirnov o distincţie a “republicii moldovenești nistrene”, o distincţie a “republicii moldovenești nistrene”,

22 aprilie 201022 aprilie 2010

Comisarul european pentru Extindere la

Kiev, pentru a lua pulsul democraţiei în UcrainaComisarul european pentru Extindere și Poli-tica de Vecinătate, Stefan Füle, și-a manifestat îngrijorarea în legătură cu “unele abateri de la democraţie” în Ucraina, unde a sosit într-o vizită de lucru, în cadrul căreia are prevăzute discuţii cu privire la perspectivele de inte-grare europeană ale Ucrainei, precum și la starea democraţiei din această fostă republică sovietică.

Füle a apreciat în termeni pozitivi dezvoltarea dinamică a re-laţiilor bilaterale între Ucraina și UE în 2010, în special în ceea ce privește pregătirea Acordului de asociere, precum și progresele înregistrate în dialogul cu privire la simplifi carea regimului de vize, care a dus la acordarea Planului de acţiune privind libera-lizarea vizelor pentru Ucraina.

Cu toate acestea, în cadrul întâlnirii cu președintele Comi-siei parlamentare pentru integrare europeană, Boris Tarasiuk, comisarul european și-a exprimat luni îngrijorarea cu privire la unele tendinţe negative, ceea ce indică “unele abateri ale Ucrai-nei de la democraţie”, aspect refl ectat, de altfel, și în Rezoluţia Parlamentului European din 25 noiembrie 2010. La rândul său, Tarasiuk, al cărui partid nu face parte din arcul guvernamental de la Kiev, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la exemplele re-cente sistematice de persecuţie din motive politice ale liderilor de opoziţie. Fule, de asemenea, a spus că el este familiarizat cu declaraţia SUA cu privire la condamnarea persecuţiilor politice împotriva reprezentanţilor guvernului ucrainean anterior. Ofi ci-alul european a menţionat că unul dintre obiectivele vizitei sale este de a lua pulsul situaţiei la faţa locului, pentru ca Bruxellesul să poată pregăti o poziţie ofi cială pe tema respectării normelor democratice în Ucraina.

Sursa: AGERPRES

Serghei Lavrov a respins ideea Germaniei a unei coo-perări cu Occidentul pentru reglementarea confl ictului cu separatiștii transnistreni.

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a lăudat starea bună a relaţiilor Moscovei cu Occidentul. Vorbind la Mos-cova, la întâlnirea sa anuală cu presa, Lavrov a salutat ceea a numit apariţia unei noi ordini mondiale, tot mai democratică și mai stabilă, bazată pe cooperare în locul confruntării.

Exemplul cel mai important ar fi, în opinia lui Lavrov, evoluţia relaţiilor americano-ruse. Lavrov a spus că astăzi, lucrurile care unesc Rusia și Statele Unite sunt mai numeroase decât cele care le despart și că speră ca acest progres să nu devină victima vreunor manevre politice pe termen scurt.

Retorica optimistă a lui Lavrov se deosebește mult de tonul conferinţei sale de anul trecut, când a criticat aspru Occidentul, și este foarte probabil ca Washingtonul să salute noile declaraţii, ca o dovadă a succesului politicii sale de „resetare” a relaţiilor cu Moscova.

Noua politică a Casei Albe faţă de Rusia a început după invadarea Georgiei de către trupele rusești în 2008. De atunci, re-

laţiile ruso-americane au fost marcate de evenimente importante, pe care Lavrov le-a salutat: semnarea de noi acorduri în domeniul armamentului și energiei, pro-grese în apropierea Rusiei de Organizaţia Mondială a Comerţului, înfi inţarea unei comisii prezidenţiale bilaterale ș.a.m.d.

„Sarcina noastră fundamentală este acum de a menţine bazele unor relaţii sănătoase și echitabile între Rusia și Sta-tele Unite”, a spus Lavrov. El a menţionat

printre evoluţiile diploma-tice pozitive din ultimul an și îmbunătăţirea relaţiilor cu Alianţa Nord-Atlantică, îngheţate după războiul ruso-georgian, ca și con-solidarea parteneriatului cu UE.

Ministrul de Externe al Rusiei a pomenit și ches-tiunea transnistreană, respingând ideea lansată de Germania că Moscova ar putea începe o nouă etapă de cooperare cu Oc-cidentul punând umărul la rezolvarea confl ictului

separatist al Moldovei.

Lavrov a spus că mai utilă pentru viito-

rul cooperării cu Occidentul ar fi include-

rea Rusiei în planurile scutului antirachetă

american.

Întrebat de reporteri dacă vede o pro-

blemă în reacţia occidentală critică faţă

de ultimele evoluţii ale cazului Hodor-

kovski, Lavrov a spus că reacţiile vestice

au fost „emoţionale”. „Cele mai multe din

ţările care ne sunt parteneri au lideri

pragmatici, care știu să separe grâul de

neghină”, a spus Lavrov, sugerând că noua

condamnare lui Hodorkovski, oricât ar

fi de criticată în Occident, nu se numără

printre chestiunile importante ale relaţii-

lor internaţionale.

Lavrov a fost întrebat și despre raportul

rusesc asupra catastrofei aviatice de la

Smolensk, în care a murit președintele

polonez Lech Kaczynski, un raport respins

de îndată ca neadevărat de Varșovia. Șeful

diplomaţiei ruse a sugerat că reacţia po-

lonă este exagerată și chiar motivată de

raţiuni politice interne.

Mircea ŢICUDEAN, sursa: www.europalibera.org

INTERNAŢIONAL

Priorităţile diplomatice ale Rusiei în relaţia cu Europa

14 IANUARIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Scandal

Locuitorii satului Ţânţăreni, raionul Anenii Noi, au blocat, în dimineaţa zilei de sâmbătă, 8 ianuarie, accesul către gunoiș-tea din localitate, în semn de protest faţă de „eșecul Primăriei Chișinău de a rezolva problema gunoiștii”. Localnicii se plâng că gunoiștea le afec-tează apele, solul și, în fi nal, sănătatea. Termenul de exploa-tare a gunoiștii de la Ţânţăreni a expirat la 31 decembrie 2010. La 1 ianuarie 2011, contractul a fost pre-lungit cu încă 3 ani.

Circa 30 de oameni au blocat accesul autospecialelor către groapa de gunoi de la Ţânţăreni, nemulţumiţi de decizia Primă-riei Chișinău de a transporta și depozita în continuare acolo resturile menajere din capitală.

Primarul localităţii, Ion Mas-tan, a declarat pentru Info-Prim Neo că locuitorii protestează continuu și spun că vor sta în stradă cât va fi nevoie. Ion Mas-tan a comunicat că de sâmbătă, în Ţânţăreni nu a fost adusă nici o mașină cu gunoi din Chi-șinău și că drumul pe care se deplasează autospecialele de la Autosalubritate este în con-tinuare blocat de oamenii din Ţânţăreni.

Contractul pentru depozita-rea gunoiului la Ţânţăreni urma să expire la sfârșitul anului tre-cut. Pe 30 decembrie, Consiliul raional Anenii Noi a decis să ex-tindă acest termen încă cel puţin pentru 3 ani, dar cu semnarea unui contract adiţional, care să prevadă unele înlesniri pentru locuitorii satului. Săptămâ-na trecută, primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a declarat că municipalitatea va semna acest contract.

„Trăim în condiţii europene cu gunoiul după casă. Lumea la Chișinău deschide ferestrele ca să aerisească casa, dar noi trebu-ie mai repede să închidem ușa că altfel nu putem sta”, a declarat pentru Radio Europa Liberă, Ma-riana Popa, locuitoare a satului Ţânţăreni, care, alături de alţi săteni, se opune trecerii camioa-nelor de la Autosalubritate spre gunoiștea ce absoarbe de ani de zile deșeurile capitalei.

Oamenii mai spun că răbda-rea lor a luat sfârșit. „Tare greu trăim. Copiii beau apă și se îmbolnăvesc. Fiicei mele, zilele trecute, i-au ieșit bubiţe în jurul gurii. De la ce? Că nu-i de la mâncare! E de la apă infecţia. Muncești toată vara și crești un harbujel și nu îl poţi vinde că spun oamenii că-i otrăvit. Se duc oamenii cu brânză sau lap-te să vândă la Chișinău și dacă afl ă cumpărătorii că sunt de la Ţânţăreni, se întorc și pleacă”, a menţionat femeia.

Sătenii mai spun că vor bloca accesul camioanelor până când va fi luată decizia de stopare a depozitării deșeurilor la guno-iștea din Ţânţăreni. „Noi vom sta aici și zi, și noapte. Au să iasă noaptea la lucru, noi noaptea o să stăm aici și o să-i stopăm și nu au să aducă gunoiul. Frig de 40 de grade dacă va fi , oricum vom sta în stradă. Lumea nu-i toată. Nu vă gândiţi că au ieșit numai doi oameni și gata”, ameninţă localnicii.

Societatea civilă ia atitudine, autorităţile se „fac că plouă”Subiectul privind deșeurile

din capitală a fost discutat, la fi nele anului trecut, de un grup de experţi și reprezentanţi ai societăţii civile, în cadrul unei mese rotunde cu genericul „Managementul prelucrării de-șeurilor menajere – perspectivă pentru dezvoltarea ecologică a municipiului Chișinău”, organi-zată de Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, condusă de juris-tul Radu Bușilă. Deși anterior re-prezentanţii Primăriei capitalei și-au confi rmat prezenţa la masa rotundă, nimeni dintre ofi ciali nu a dat curs invitaţiei.

În cadrul mesei rotunde au fost puse în discuţie principa-lele probleme ecologice din municipiul Chișinău, în special privind problema gunoiștii de la Ţânţăreni. De asemenea, a fost discutat și subiectul con-troversat privind construcţia în Chișinău a unei uzine de ardere a deșeurilor, proiect care aparţi-

ne companiei italiene STR Engi-neering Consulting SRL.

Participanţii la masa rotundă au adoptat câteva iniţiative, care au fost depuse la Primăria municipiului Chișinău și Guvern, iniţiative care, în opinia lor, tre-buie realizate de către autorităţi. Acestea sunt:

1. Elaborarea unui cadru legal coerent de implementare a noilor tehnologii în domeniul colectării, separării și prelucrării (reciclării) deșeurilor menajere;

2. Instituirea în cadrul Guver-nului a unui serviciu care să fi e responsabil de implementarea politicilor de gestionare a de-șeurilor;

3. De înaintat Primăriei mu-nicipiului Chișinău o scrisoare deschisă, prin care să fi e sesizată despre problema ecologică și să fie cerută implementarea noilor tehnologii în domeniul colectării, separării și prelucrării (reciclării) deșeurilor menajere;

4. De instituit în cadrul Co-aliţiei Civice, în colaborare cu

Uniunea pentru Valorificarea Deșeurilor, un for permanent de discuţii despre evoluţia și problemele apărute în domeniul respectiv;

5. Sensibilizarea opiniei pu-blice și a factorilor de decizie de nivel municipal și guverna-mental, asupra necesităţii ne-admiterii poluării solului, apelor și aerului și necesităţii derulării proiectelor concrete în acest domeniu.

Procuratura Generală, solicitată să intervină în problema deşeurilor Reprezentanţii Coaliţiei Ci-

vice pentru o Guvernare De-mocratică și Transparentă i-au solicitat Procuraturii Generale a Republicii Moldova să iniţieze o anchetă pentru a stabili condi-ţiile privind decizia construcţiei uzinei de ardere a deșeurilor în Chișinău, proiect care, potrivit experţilor, ar pune în pericol sănătatea locuitorilor din Chiși-nău. În demersul înaintat Procu-raturii Generale se menţionează următoarele:

„Luând în consideraţie faptul că situaţia ecologică a muni-cipiul Chișinău este una alar-mantă, care poate duce la o situaţie epidemiologică ieșită din comun, iar problemei ges-tionării deșeurilor menajere nu i se acordă o atenţie cuvenită din partea administraţiei mu-nicipale, Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică și Transparentă se adresează res-pectuos către Procuratura Ge-nerală, cu informarea acesteia că Contractul nr. 1-inv din 14. 11. 2006 și Acordul adiţional la contractul menţionat, încheiate între Primăria municipiului Chi-șinău și SRT Engineering Consul-ting S.R.L., aprobate prin Decizia Consiliului Municipal Chișinău Nr. 8/5 din 15 septembrie 2009, care prevede proiectarea și construirea unui valorificator termic de prelucrare a deșeu-rilor menajere solide, este un instrument de excrocherie și fraudare în proporţii deosebit de mari, precum și punerea în pericol a sănătăţii cetăţenilor municipiului Chișinău”.

Amintim că, la 15 septembrie 2009, Consiliul Municipal Chiși-nău (CMC) a votat proiectul de decizie cu privire la construcţia

în municipiu a unei fabrici de ardere și prelucrare a deșeu-rilor solide. Astfel, timp de 20 de luni, compania italiană STR Engineering Consulting SRL, re-prezentantă de către Giusseppe Giacomini, trebuie să investeas-că în construcţia uzinei aproape 200 milioane de euro.

Potrivit afi rmaţiilor de atunci ale primarului municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, uzina urma a fi construită în preajma Staţiei de epurarea a apelor din municipiul Chișinău, pe un teren nu mai mare de 10 hectare, care va fi dat în folosinţă pentru 30 de ani. „După expirarea acestui termen, primăria capitalei va deveni proprietar și va deţine 30 la sută din acţiuni”.

„Fabrica de incinerare a de-șeurilor, care se dorește a fi construită în municipiul Chiși-nău, nu este colacul de salvare, ci groapa de înmormântare a sănătăţii chișinăuienilor”, așa a comentat fostul ministru al Ecologiei și Resurselor Natu-rale, Violeta Ivanov, decizia de construcţie a uzinei. Potrivit acesteia, „fabrica de deșeuri” nu reprezintă decât un business al unor persoane interesate.

Containere cu substanţe neidentifi cate, îngropate în taină la ŢânţăreniÎn altă ordine de idei, Procu-

raturii Generale i se solicită să verifi ce informaţiile potrivit că-rora, la poligonul din Ţânţăreni au fost îngropate containere cu substanţe neidentifi cate. În acest sens, experţii își exprimă îngrijo-rarea că containerele respective ar putea conţine substanţe noci-ve utilizate în industria militară. Potrivit unor informaţii neofi cia-le, containerele au fost îngropate la câţiva metri în pământ de un grup de soldaţi din cadrul Arma-tei Naţionale, în mare taină, iar persoanei care este angajată să păzească poligonul de la Ţânţă-reni, i-a fost interzis să participe la operaţiune.

„Pentru elucidarea tuturor detaliilor, vă solicităm, domnule procuror general, o audienţă personală cu Dumneavoastră, în termeni cât mai restrânși posibil.

Mizăm pe intervenţia promp-tă și hotărâtă a organelor de drept în cazul respectiv”, se mai menţionează în demersul adre-sat Procuraturii Generale.

Deşeurile din Chişinău şi dezastrul ecologicDeşeurile din Chişinău şi dezastrul ecologicSatul Ţânţăreni va continua să fi e, încă cel puţin trei ani, groapa de gunoi a capitalei

- Domnule Bușilă, deși sunteţi jurist, în ultima perioadă vă ocupaţi mai mult de probleme ecologice. Cum explicaţi acest lucru?- Este mai ușor să previi, decât să tra-

tezi o boală. Eu încerc prin acţiunile mele să lupt cu cauzele apariţiei problemei, nu doar cu efectele ei. Cred că trebuie să pri-vim această problemă sistemic: care sunt cauzele apariţiei ei, evoluţia acesteia și efectele sale nocive asupra societăţii. Eu aleg să lupt mai bine cu dezastrul ecologic acum, decât să apăr oameni îmbolnăviţi prin judecăţi mai apoi.

- Credeţi că autorităţile municipale au un plan de soluţionare a proble-mei deșeurilor menajere?- Presupun că da. Însă, posibil, să fi e

un plan secret, pe care îl cunosc numai ei...

- Dacă tot sunteţi de părere că su-biectul este într-atât de important, de ce acesta nu este sufi cient de me-diatizat și nici nu au loc consultări cu societatea civilă?- Din păcate, activităţile Primăriei care

se bucură de mediatizare sunt cele de genul: instalarea Pomului de Crăciun, demontarea barierei din strada Ciocâr-lia, show-urile anuale din scuarul Euro-pei și altele. Însă problemele adevărate ale orașului rămân fără atenţia cuvenită. Cred că lipsa de transparenţă în luarea deciziilor și neconsultarea acestora cu populaţia constituie caracteristica esen-ţială a administraţiei municipale.

- Dacă situaţia de la Ţânţăreni este atât de gravă, de ce criticaţi iniţiati-va Primăriei Chișinău de construcţie a unei uzini de ardere a deșeurilor?- În primul rând, pentru că totul se

face în secret, fără a exista o minimă transparenţă, contractul nu a fost

consultat cu populaţia și experţii din domeniu. Apropo, atât contractul, cât și acordul adiţional am reușit să le obţin doar prin metode neofi ciale. În altă ordi-ne de idei, construcţia uzinei respective urmează să fi e efectuată în apropierea staţiei de epurare din Chișinău. În acest sens, Primăria Chișinău a alocat cu titlu gratuit fără nici o licitaţie, 10 ha de teren în intravilanul municipiului Chișinău companiei italiene SRT Engineering Consulting SRL. Terenul se afl ă în raza orașului, fapt care încalcă grav preve-derile normelor ecologice…

- În contract este stipulat că tehno-logia de ardere a deșeurilor este una modernă. Cum comentaţi acest lucru?- „Tehnologia modernă” despre care

vorbiţi este una depășită în Europa, iar această metodă de reciclare a deșeurilor este interzisă în majoritatea ţărilor UE. Or, aceasta presupune emanarea în at-mosferă a gazelor toxice prin incinerarea deșeurilor. Acest lucru mi l-au confi rmat experţi în domeniu din Germania, unde recent am efectuat o vizită de lucru.

- E ușor să critici, dar ce soluţie oferiţi dumneavoastră?- Noi i-am propus Consiliului Muni-

cipal Chișinău rezolvarea problemelor de gestionare a deșeurilor în baza a trei programe, de durată scurtă, medie și lungă.

- Și care a fost reacţia Primăriei?- Până la momentul de faţă, nu a exis-

tat nici o reacţie la propunerile oferite. Sperăm totuși că autorităţile municipale vor acorda o atenţie cuvenită acestor propuneri.

- Ce prevăd aceste propuneri?- Propunerile noastre prevăd, implicit,

dezvoltarea conștiinţei ecologico-socia-

le a locuitorilor capitalei. Iar acest lucru înseamnă separarea deșeurilor reciclabi-le, prin minimizarea generării deșeurilor și utilizarea complexă a deșeurilor care nu sunt reciclabile, pentru a nu polua mediul ambiant.

- Ce facem cu poligonul din Ţânţă-reni? Și cum sortăm deșeurile re-ciclabile în municipiul Chișinău, în condiţiile în care Primăria capitalei nu dispune de logistica necesară? - Referitor la Ţânţăreni, avem nevoie,

în primul rând, de asigurarea cu apă potabilă a locuitorilor acestei localităţi, pentru că apa acolo este extrem de poluată. Pentru început este necesară minimizarea efectelor negative, iar, în perspectivă, stoparea impactului ne-gativ pentru ecologia zonei, provocat de gunoiștea respectivă. Acest lucru se poate face în felul următor:

1. Purificarea apelor atmosferice fi ltrate prin stratul deșeurilor;

2. Micșorarea suprafeţei de depozi-

tare a deșeurilor supuse acţiunii apelor

atmosferice de la 18 ha la 10 ha și apoi

la 2 ha până la 0 ha;

3. Conservarea ecologică a poligonu-

lui cu captarea și utilizarea biogazului;

4. Asigurarea monitorizării imparţiale

a poluării mediului.

Referitor la sortarea deșeurilor există

mai multe modalităţi de organizare a

procesului, dat fi ind faptul că răspunsul

nu este cel mai simplu, ne putem inspira

din experienţa orașelor germane, unde

acest lucru este extrem de bine pus la

punct. Am efectuat recent o vizită în

Germania, unde am făcut cunoștinţă cu

evoluţia acestei probleme și cu metodele

prin care a fost rezolvată. Dacă autorită-

ţile municipale nu dispun de informaţii

privind funcţionarea acestui sistem, sunt

gata să le pun la dispoziţie.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

RADU BUŞILĂ: Autorităţile municipale ignoră propunerile societăţii civile

de depăşire a crizei ecologiceInterviu cu Radu Buşilă, preşedintele Coaliţiei

pentru o Guvernare Democratică şi Transparentă

Uzină de prelucrare a deșeurilor din orașul Trier, GermaniaUzină de prelucrare a deșeurilor din orașul Trier, Germania

14 IANUARIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial

Răceala se plasează a treia în topul celor „10 Boli Misterioase”, primul loc fi ind ocupat de SIDA, locul doi – Boala Alzheimer. Cred că fi ecare dintre noi a fost răcit cel puţin o dată în viaţă, iar la apariţia primelor semne de guturai, febră, tuse, diagnoza pe care ne-o stabilim noi înșine este „am răcit”.

Ce este răceala? Cum o tratăm şi cum putem să prevenim această afecţiune Prin răceală denumim o serie

întreagă de infecţii virale conta-gioase ale sistemului respirator superior. Responsabile de apari-ţia răcelii sunt peste 200 de viru-suri, în special cele din categoria rinovirusurilor. Răceala este cea mai frecventă afecţiune, atât la copii, cât și la adulţi. Un adult se îmbolnăvește, în medie, de două până la patru ori pe an. Copiii pot răci mult mai des, între opt și douăsprezece ori pe an, cei mai afectaţi fi ind, în special, cei de vârstă preșcolară, care își dez-voltă încă sistemul imunitar.

Cum se transmite răcealaRăceala este mai contagi-

oasă în primele două zile de la apariţia simptomelor. De obicei, răceala se transmite prin contactul cu secreţiile unei per-soane răcite. Ajunși, de regulă, pe mâini, virusurile pătrund în corp în momentul când mâna ajunge la nas, la gură sau la

urechi. Mai rar, virusurile se transmit pe calea aerului. Ajuns în tractul respirator superior, virusul se multiplică rapid (timp de 8-12 ore) și apar simptomele specifice. În perioada rece a anului (primăvara, toamna, iar-na), frecvenţa răcelilor este mai mare. Oamenii petrec mai mult timp în spaţii închise, iar iarna aerul este mai uscat, uscând și mucoasa nazală, care devine mai sensibilă la infecţii. Frigul nu cauzează direct răceala. În schimb, el poate slăbi imunita-tea organismului și să devină astfel o cauză indirectă. La fel și stresul sau alţi factori care duc la scăderea imunităţii.

Cum ne putem da seama că am răcit Simptomele răcelii se declan-

șează, de obicei, la 2-5 zile de la infectare. Mai rar perioada poate ajunge la zece zile. Cele mai des întâlnite simptome sunt dureri sau jenă în gât, nas înfundat sau congestionat, tuse, strănut, lăcrimare excesivă, du-reri musculare, oboseala, lipsa apetitului, mai rar febra și epu-

izarea. De regulă, iniţial apare senzaţia de durere/jenă în gât și nas congestionat. Secreţiile na-zale pot fi abundente la început și sunt apoase și clare. Ulterior, ele se diminuează ca și cantitate și devin opace, de culoare ver-de-gălbuie. Simptomele dispar după o săptămână, cu excepţia tusei, care poate să persiste încă o săptămână-două. Diagnos-ticul este pus pe baza acestor simptome. În cazul în care apare febra ridicată, dureri severe de cap și dureri în piept, este posi-bil să nu fi e o simplă răceală și este necesară consultaţia unui medic. Complicaţiile includ in-fecţii bacteriene (de exemplu, otite, sinuzite), atacuri de astm la persoanele care suferă de astm și chiar infecţii pulmonare (bronșite, pneumonii).

Tratamentul răceliiÎn general, tratamentele pen-

tru răceală se împart în două categorii: tratamente naturiste și tratamente tradiţionale și sunt îndreptate numai spre ameli-orarea simptomelor. În primul

rând, cei afectaţi de răceală ar trebui să stea „la căldură” și să evite persoanele din jur pentru a nu-i infecta. În caz de febră și dureri, este recomandat repaos la domiciliu. Consumul de lichi-de și inhalaţiile pot ajuta la eli-minarea mai ușoară a secreţiilor și la ameliorarea simptomelor. De asemenea, se recomandă gargara cu apă călduţă cu sare. Dintre tratamentele naturale se recomandă: echinaceea, vitami-na C, ceaiurile naturale (mușeţel, lămâie etc.), usturoiul și ceapa, propolisul și preparatele home-opatice. Preparatele medica-mentoase care se eliberează fără prescripţie medicală sunt:

• Decongestionantele (ajută la deblocarea căilor nazale). Cele mai indicate sunt decon-gestivele naturale pe bază de apă de mare, cum ar fi Marimer. Acesta curăţă mucoasa nazală, o umectează și neutralizează mediul de creștere a virusurilor și bacteriilor. Marimer reduce secreţiile abundente și astfel putem evita administrarea an-tihistaminicelor.

• Preparatele antitusive (sub-ţiază secreţiile sau opresc tusea). Siropurile care opresc tusea sunt, în general, contraindicate (tusea înseamnă eliminarea secreţiilor), dar se recomandă în cazurile rare de tuse severă, care duce la epuizare, gât foarte iritat și nesomn.

• Preparatele antiinflama-toare reduc febra și durerile. Antiinfl amatoarele nesteroidi-ene (ibuprofenul, aspirina) pot avea însă și efecte adverse, de aceea, trebuie administrate cu precauţie. O alternativă efi cien-tă și inofensivă este preparatul antiinflamator Megamylase, care conţine o enzimă naturală – alfa-amilază. Acesta are efect antiinfl amator și mucolitic, fi ind efi cientă în infl amaţia orofarin-giană (durerea în gât).

SĂNĂTATE cu Victoria CUŞNIR

Răceala, cea mai răspândită boală sau cum scăpăm de tuse, febră şi nas înfundat

Un grup de medicamente con-troversat sunt antibioticele. Este corect sau nu să adminis-trăm antibiotice în cazul răce-lilor? Am apelat la sfatul unui medic pediatru pentru a afl a răspunsul. Vă prezentăm un interviu la acest subiect cu Ta-tiana Clișcovschi, vicedirector al Asociaţiei medical-teritori-ale Râșcani, responsabilă de asistenţa mamei și copilului.

- Doamnă Clișcovschi, cum trebuie tra-taţi copiii în caz de răceală? Care este tratamentul corect pe care îl recoman-daţi părinţilor? - Unele mame intră în panică dacă

doctorul de familie nu prescrie o reţetă care să conţină cel puţin câteva titluri de medicamente, atunci când vor să-și trate-ze bebelușul. Iar unul dintre acestea este și antibioticul. În cazul răcelilor ușoare, chiar și atunci când bebelușului îi curge nasul și are un pic de febră, soluţia nu este administrarea antibioticelor. Ceaiul călduţ îndulcit, precum și ţinerea sub control a temperaturii ar trebui să constituie o priori-tate. Este la îndemâna fi ecăruia să constate că administrarea excesivă de antibiotice nu poate duce decât la dezechilibrare în alte zone a micului organism al bebelu-șului. Sistemul de imunitate nu este lăsat să „lupte” cu microbii, iar în timp se pot resimţi afecţiuni secundare ale fi catului, care nu mai reușește să ţină pasul cu câte antibiotice trebuie să fi ltreze.

- Cum putem deosebi o răceală ușoară de o afecţiune mai serioasă, care, to-tuși, necesită tratament cu antibiotice? - Este important ca părinţii să cunoască

ciclul de evoluţie a unei simple răceli. De obicei, aceasta debutează cu un năsuc care curge, cu tuse și, posibil, febră. În primele trei-cinci zile, situaţia pare să se înrăutăţeas-

că, dar, de fapt, organismul își creează anticorpi și se ia la trântă cu boala. După pe-rioada critică, care durează maximum zece zile, copilul se repune ușor pe picioare. Există însă situaţii clare în care copilului i se adminis-trează un antibiotic, când are o infecţie bacteriană secundată răcelii, infecţie la urechi, sinuzită sau chiar pneumonie.

- Care sunt greșelile gra-ve în administrarea an-tibioticelor?- Unul din falsele mituri

legate de antibiotice este că administrarea lor face ca bolnavul să se refacă mai repede, să se însănătoșească. Or, această convingere duce la supradozaj cu antibi-otice, mai ales în cazul răcelilor. Nu este decât un mit, deoarece antibioticele nu pot să combată infecţiile virale. O idee la fel de neinspirată este de a da copilului preventiv tratament cu antibiotic, când acesta este ră-cit, de teamă ca răceala să nu se transforme într-o sinuzită sau otită. Pe lângă faptul că se cheltuiesc bani cu medicamentul care nu este necesar, administrarea lui nejustifi cată poate duce la efecte adverse la bebeluși, de felul diareii sau a reacţiilor alergice. Admi-nistrarea antibioticelor atunci când nu este necesar poate dezvolta infecţii care, în mod normal, antibioticele le combat, deci va agrava starea de sănătate. O altă greșeală comisă de părinţi este tratarea răcelii pro-priu-zise cu antibiotice. După ce așteaptă 2-3 zile observă că starea copilului este aceeași sau chiar mai gravă. Supradozele de antibiotice măresc puterea bacteriilor. Rezistenţa bacteriilor la antibiotice este una din problemele mondiale în medicină. Atâta vreme cât antibioticele sunt folosite necumpătat și atunci când nu e nevoie, bacteriile devin din ce în ce mai greu de combătut.

- Ce sfaturi le daţi părinţilor în cazul în care copilul lor a răcit?- Stimaţi părinţi, nu obligaţi medicul de

familie să-i prescrie copilului antibiotic. Simptomele de „roșu în gât”, tusea, răceală, nu necesită, de obicei, tratament cu antibi-otic. Nu administraţi copilașului antibiotici de sine stătător, învăţaţi diferenţa dintre vi-rus și bacterie. Dacă vi se prescrie justifi cat antibioticul, urmaţi tratamentul întocmai până la însănătoșirea deplină a copilului. Nu folosiţi suspensiile ce au rămas din cu-rele precedente de tratament. Este bine să mergeţi la doctor de la primele simptome de boală ale copilului.

- Dacă, totuși, pacienţii au urmat o cură de antibioticoterapie, ce trebuie să în-treprindă pentru a evita efectele adver-se ale antibioticelor? - Antibioticele ucid, pe lângă bacteriile

dăunătoare, și pe cele bune. După un tra-tament cu antibiotice, fl ora bacteriană de la nivelul intestinului este distrusă, deci intestinul nu este capabil să lupte împotri-va infecţiilor. Pentru refacerea echilibrului, consumaţi iaurturi, probiotice, care repar fl ora intestinală.

Specialiştii avertizează: Antibioticele nu tratează răceala, ci, dimpotrivă, pot agrava starea de sănătate

Din ianuarie 2009 Casa Naţională de Asigurări Sociale se confruntă cu o situaţie difi cilă generată de creșterea numărului solicitărilor de înregistrare la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă din partea șomerilor. Numărul șomerilor în-registraţi în primul semestru al anului 2009 aproape că s-a dublat faţă de anul precedent. Bineînţeles, criza economică a afectat puternic populaţia din Moldova, numărul celor care și-au pierdut locul de muncă crescând atât ca urmare a contractării eco-nomiei naţionale, dar și a celei europene și rusești, care a determinat revenirea în ţară a unor categorii de emigranţi. De altfel, datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că numărul persoanelor care au devenit șomeri numai în urma disponibilizărilor aproape că s-a dublat în 2009.

Totuși, datele Biroului Naţional de Statistică (BNS) colectate prin Ancheta Forţei de Muncă indică o creștere mai moderată a numărului de șomeri, în 2009 aceasta fi ind de 60%, comparativ cu 216% de creștere a numărului șomerilor înregistraţi la ANOFM. Aceasta indică asupra existenţei motivelor pentru înregistrarea formală a șomajului. În afară de ajutorul de șomaj de care au benefi ciat circa 11 la sută din șomerii înregistraţi la ANOFM, primăria municipiului Chișinău a oferit compensaţii pentru agentul termic, de care au benefi ciat gospodăriile casnice cu venituri mici. Înregistrarea la Ofi ciul Teritorial al Forţei de Muncă reprezintă o dovadă a veniturilor scăzute, ceea ce a determinat creșterea solicitărilor de înregistrare, mai ales în primele luni ale anului. Ca urmare, ponderea șomerilor înregistraţi în numărul total estimat al șomerilor s-a majorat de la 37%, la sfârșit de 2008, la 47%, la sfârșit de 2009.

În timp ce numărul cererilor de înregistrare creștea, economia moldovenească se afl a în criză profundă, acompaniată de închiderea locurilor de muncă, ceea ce determină durata extinsă a șoma-jului. Numărul șomerilor plasaţi în câmpul muncii s-a redus cu 23%, în 2009, și cu încă 14%, în 2010. În rezultat, s-au majorat semnifi cativ și cheltuielile pentru acordarea ajutorului de șomaj – de 2,6 ori, în 2009, și cu 55%, în 2010. Aceasta a limitat resursele pentru fi nanţarea politicilor active de ocupare a forţei de muncă, cărora le-a fost acordată o atenţie

sporită înaintea crizei economice. În particular, cheltuielile pentru formarea profesională s-au redus în 2010 cu 28%.

În prima jumătate a anului 2010, numărul șome-rilor înregistraţi a continuat să crească, dar cu un ritm semnifi cativ mai mic. De această dată crește-rea nu este neapărat generată de obţinerea unor benefi cii, ponderea șomerilor care au benefi ciat de ajutor de șomaj s-a redus pe parcursul anului din cauza duratei limitate a benefi ciului și a oportunită-ţilor limitate de plasare a șomerilor pe piaţa muncii. Astfel, dacă în 2008 circa 1 la sută dintre șomerii înregistraţi erau plasaţi lunar în câmpul muncii, atunci în prima jumătate a anului 2009 această pondere s-a redus la 4%, iar în 2010 cu 3%.

Din august 2010, numărul șomerilor înregistraţi lunar a început să scadă în termeni anuali. Totuși, trendul s-ar întrerupt în decembrie 2010, când a fost înregistrată o creștere ușoară a numărului de șomeri, indicând asupra recuperării încă fragile pe piaţa muncii. Datele BNS sugerează însă că această ameliorare relativă în a doua jumătate a anului 2010 nu a fost rezultatul creșterii locurilor de muncă, ci, mai degrabă, a fost cauzată de trecerea populaţiei din categoria economic activă în cea inactivă. Se reconfi gurează, de fapt, situaţia dina-intea crizei economice pe piaţa muncii, emigrarea în căutarea unui loc de muncă revenind în calitate de factor determinant.

Totuși, nu putem ignora unele trenduri pozitive, chiar dacă acestea s-au manifestat cu un decalaj faţă de procesul de recuperare a volumului vân-zărilor. Este vorba de numărul șomerilor plasaţi în câmpul muncii, care s-a majorat pe parcursul lunilor de toamnă. Aceasta reduce semnifi cativ presiunile asupra bugetului de asigurări sociale de stat.

La moment, ameliorarea pe piaţa muncii este la prima etapă, caracterizată prin reducerea număru-lui de șomeri, prin migrarea acestora în populaţia inactivă, și temperarea semnifi cativă sau poate chiar fi nalul procesului de reducere a locurilor de muncă. Următoarea etapă, care presupune crearea locurilor noi de muncă, încă urmează să înceapă, iar amploarea acesteia va depinde de eforturile guvernării de a crea un climat de afaceri favorabil și un mediu politic și macroeconomic stabil.

Ana POPA, sursa: expert-grup.org

Reducerea numărului de şomeri ofi cial înregistraţi:

sfârşit de criză?În 2009 numărul de șomeri ofi cial înregistraţi s-a dublat, iar în 2010 creșterea a continuat, chiar dacă cu ritmuri ceva mai reduse. Punctul de maximum a fost atins în aprilie 2010, când numărul șomerilor ofi cial înregistraţi depășise 54 de mii de oameni. Începând cu august 2010 însă, se observă unele tendinţe de ameliorare a situaţiei. Este oare criza pe sfârșite și pe piaţa muncii?

Un grup de angajaţi, dar și foști angajaţi, în frunte cu directorii mai multor întreprinderi din Fălești, Edineţ și Ocniţa, au orga-nizat joi, 13 ianuarie, o acţiune de protest în faţa Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Protestatarii au cerut urgentarea examinării a unor dosare privind acapararea ilegală a mai multor întreprinderi, repunerea în funcţii a angajaţilor concediaţi abuziv și pedepsirea judecătorilor implicaţi în aceste scheme frauduloase.

Potrivit protestatarilor, mai multe întreprinderi au fost și sunt pe cale de a fi lichidate de către un grup de tip raider. În opinia lor, grupul este format din jude-cători, procurori, executori judecătorești, poliţiști și chiar demnitari de stat.

Ex-directorul SA „Avicola-Nord” din Fă-lești, Gheorghe Bârlădean, a declarat că atacul de tip raider asupra întreprinderii pe care o conducea a început acum trei ani, când a fost demis ilegal din funcţie. „Deși au avut loc mai mult de 300 de ședinţe în toţi acești ani, judecătorii CSJ nu au reușit să ia o hotărâre în favoarea noastră. Ne judecăm cu actuala condu-cere a întreprinderii, care a preluat ilicit fabrica și care a demis mai mulţi angajaţi pe nedrept”, a menţionat fostul director al SA „Avicola-Nord”.

Totodată, Gheorghe Bârlădean susţine că procesul este tergiversat de către mai multe persoane de rang înalt. Potrivit lui, mai multe persoane care s-au ocupat de dosar au fost ameninţate cu răfuiala fi zică, și chiar el personal ar fi fost ame-ninţat. „Cineva mi-a zis: „Degeaba umbli pe la judecăţi, decizia nu va fi luată în favoarea ta”. S-au plătit foarte mulţi bani pentru aceasta și să nu crezi că cineva îţi va da dreptate”, a declarat Gheorghe Bârlădean.

Protestatarii și-au exprimat speranţa că judecătorii CSJ vor lua în calcul faptul că oamenii protestează pentru că au fost privaţi de un loc de muncă la ei în ţară și că nu vor permite grupărilor criminale să acapareze mai multe întreprinderi. Printre acestea se numără și întreprinderi cu capital străin, cum ar fi Combinatul moldo-olandez din Fălești, unde „Avi-cola-Nord” deţine 15 la sută din acţiuni,

cooperativele agricole de producere „Băștinașul” din satul Scumpia, raionul Fălești, „Avinord-Prim” din Naslavcea, Ocniţa, și „PB Nord” SRL din satul Bleșteni, Edineţ. Bârlădean a evitat să dea numele celor implicaţi în schemele frauduloase, însă a dat asigurări că, în cazul în care nu li se va face dreptate, va face public numele tuturor demnitarilor implicaţi în scandal.

Directorul Combinatului de prelucrare a cerealelor din Fălești, Valeriu Chirica, a spus că, acum câţiva ani, i-au fost furate toate semănătoarele și alte utilaje, și, din această cauză, întreprinderea este pe cale să dea faliment. „În 2008, câţiva mascaţi au pătruns în incinta întreprin-derii, împreună cu poliţia, au sfărâmat ușile, safeurile, și au început a strânge într-un sac toate actele care ne aparţin. Știu că astăzi aceeași grupare criminală se ocupă cu acapararea altor întreprinderi și nimeni nu ia nici o măsură”, a declarat Valeriu Chirica.

Și directorul executiv al SRL „Băștina-șul” din satul Scumpia, raionul Fălești, Virgil Pâslaru, prezent la manifestaţie, susţine că mafi a l-ar fi deposedat abuziv de toată tehnica și la primăvară nu va avea cu ce să lucreze pământul. „Am ieșit la protest cu gândul că va fi soluţionată problema”, a specifi cat Pâslaru.

Protestatarii au făcut un apel către actuala conducere a Republicii Moldo-va, cerându-le „să distrugă caracatiţa cu rădăcini adânci care urmărește distruge rea economiei naţionale”.

„În Moldova eşti total lipsit de drepturi”Precizăm că tot joi, 13 ianuarie, a avut

loc și o conferinţă de presă tot la acest subiect. Reprezentantul Companiei mol-do-olandeze „Vencomatic” în Moldova, Frank van Eechoud, a ţinut să sublinieze că împreună cu guvernul olandez a inves-tit în afacerea sa peste 600 mii de euro, și acum când afacerea merge bine, actuala

conducere a „Avicola-Nord” încearcă prin

instanţele de judecată să-i preia aface-

rea. „Noi nu înţelegem ce se întâmplă

în această ţară. Pentru noi este un lucru

ciudat ceea ce se petrece aici. Nimeni nu

ia nici o atitudine. În Moldova ești total

lipsit de drepturi”, a menţionat Frank van

Eechoud. Ba mai mult, acesta a spus că

este obligat prin decizia judecăţii să le

achite despăgubiri grupărilor criminale

care au acaparat ilegal “Avicola-Nord”.

Amintim că, în luna august a anului

trecut, aproximativ 30 de foști angajaţi ai

întreprinderii „Avicola-Nord” susţineau în

cadrul unei conferinţe de presă că fabrica

este victima unui atac de tip raider, iar ei

au fost concediaţi ilegal de către actuala

conducere a întreprinderii. Tot atunci, foștii

angajaţi au cerut să fi e restabiliţi în func-

ţiile pe care le-au deţinut anterior și să le

fi e achitate salariile restante pentru doi ani

de zile. Deși Judecătoria din Fălești, apoi și

Curtea de Apel din Bălţi le-a dat câștig de

cauză, actuala conducere a fabricii refuză

să-i restabilească la locurile de muncă și

nu le permit accesul pe teritoriul acesteia.

Întrebată dacă a fost soluţionată pro-

blema, Ana Bordeniuc, fostă angajată a

„Avicola-Nord”, a declarat că, deși au fost

primiţi în audienţa la Parlament și Guvern

și decizia judecăţii este în favoarea lor, nu

s-a rezolvat nimic.

Precizăm că, “Avicola-Nord” a obţinut

titlul de cel mai bun contribuabil al anilor

2004-2007, vărsând în Bugetul de Stat

peste 14 milioane de lei.

Tatiana MANEA, FLUX

Întreprinzătorii protestează Întreprinzătorii protestează împotriva mafi ei din justiţieîmpotriva mafi ei din justiţie

14 IANUARIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Actual

Ministerul Tehnologiilor Informaţionale și Comunica-ţiilor (MTIC) anunţă cetăţenii care refuză să-și facă pașaport biometric că vor putea solicita în continuare actul de identitate provizoriu (formularul numărul 9), care nu conţine număr de identifi care de stat al persoanei fi zice (IDNP) și date biometrice supli-mentare. Totodată, ofi cialii îi anunţă pe cetăţeni că respectivul act de identitate este valabil însă doar pe teritoriul Republicii Moldova și nici o ţară din lume nu va permite intrarea pe teritoriul său a persoanei care deţine un astfel de pașaport, din simplul motiv că aceste acte nu sunt recunoscute și nu corespund standardelor internaţionale.

Potrivit reprezentanţilor MTIC, la implemen-tarea sistemului de eliberare a pașapoartelor cu date biometrice s-a ţinut cont de manifestările de refuz exprimate de unii creștini ortodocși și au fost întreprinse măsuri pentru documen-tarea acestor persoane cu acte de identitate fără IDNP și fără date biometrice. Pe de o parte, MTIC anunţă că formularul numărul 9, care este eliberat la solicitarea enoriașilor, va fi valabil și în continuare pe teritoriul Republicii Moldova. Pe de altă parte, reprezentanţii MTIC susţin că această categorie de persoane nu va putea că-lători nici într-o ţară din lume pe motiv că actul

de identitate fără IDNP nu este recunoscut ca document și nu corespunde standardelor euro-pene internaţionale prevăzute de instrucţiunile ICAO la care ţara noastră a aderat și care stabilesc anumite cerinţe tehnice faţă de călători.

Menţionăm că pașaportul biometric conţine un cip cu datele personale ale posesorului, și anume: fotografi a digitală, amprentele digitale, precum și datele personale ale posesorului, cum ar fi: numele, prenumele, patronimicul, data nașterii, numărul pașaportului, data eliberării și data expirării termenului de valabilitate al acestuia, semnătura posesorului documentului. Pașaportul biometric este considerat ca fi ind cel mai bine protejat document pentru trecerea frontierelor și este acceptat și recunoscut de UE în procesul de migraţie.

În primele zile ale anului curent au fost depu-se 3827 de cereri pentru obţinerea pașaportului cu cip. Preţul pentru perfectarea și eliberarea pașaportului biometric pentru 30 de zile costă 850 de lei.

Amintim că, începând cu 1 ianuarie curent, cetăţenii Republicii Moldova primesc doar pa-șapoarte biometrice, aceasta fi ind o condiţie obligatorie a UE pentru liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova.

Lipsa locurilor de muncă și costurile crescân-de ale vieţii îi determină pe cetăţenii moldo-veni să ia calea pribegiei. Fluxul de migranţi nu scade, ci, mai curând, se intensifi că, fă-cându-și efectul poveștile, zise de succes, ale gastarbaiterilor care reușesc să trimită bani pentru cei de acasă.

Cum statul nu reușește să ia măsuri de protejare a migranţi-lor, acest segment este preluat de diverși intermediari și reţele de trafi canţi. De multe ori, cetăţenii sunt înșelaţi fi e acasă, fi e când ajung în străinătate. Schemele de migraţie ilegală, spun reprezentanţii organelor de drept, sunt tot mai sofi sticate și mai greu de depistat.

Președintele or-ganizaţiei neguver-namentale Centrul pentru prevenirea traficului de femei, Jana Costache, spune că 60 la sută dintre persoanele ajunse în trafic în loc de la un loc de muncă au fost ademenite de persoa-ne foarte apropiate: „Victima pe care am asistat-o zilele acestea este o fată de 19 ani recrutată pentru muncă în Rusia, într-un bar din Moscova, să spele vesela, cum i s-a spus. Ea a fost recrutată de fi ica nașei de cununie a mamei sale. Noi ducem o luptă aproape inegală în sensul credibilităţii informaţiei cu recrutorii. Pe cine va crede până la urmă persoana nu știm. Datoria noastră e să-i oferim o informaţie alternativă celei pe care o primește de la recrutor”.

Procurorul Eduard Bulat de la Procuratura Generală spune că organele de drept reușesc cu greu să depisteze schemele tot mai sofi sticate ale reţelelor de migraţie ilegală și să probeze culpabilitatea membrilor acestora. În acest sens, procurorul spune că cetăţenii trebuie să fi e foarte vigilenţi și atenţi atunci când semnează contracte de angajare la muncă sau, cu atât mai

mult, când li se propun trasee încurcate pentru a ajunge intr-o ţară europeană.

Eduard Bulat: ” Două persoane au plecat prin Moscova, apoi în Geor-gia, prin Iran în Turcia și de acolo să ajungă în UE. Adică traseele migraţiei sunt diferite, mult mai sofisticate decât cele ale trafi cului. Cu cât mai mult e in-terzis, cu atât mai mult

lumea pleacă și cu cât metodele sunt mai restrictive, cu atât mai mut lumea caută alte metode”.

Iurie Podarilov, șef de secţie în cadrul Centrului pentru com-baterea trafi cului de persoane, spune că în ultimii ani, moldove-nii nu mai merg la muncă cu vize false, cum se întâmpla în anii precedenţi. În cele mai multe cazuri descoperite se constată că vizele au fost legal perfectate, doar că în baza documentelor false. Asemenea cazuri pot fi depistate doar dacă există o cola-borare cu ambasadele care perfectează vizele, spune Podarilov. El nu exclude însă că în spatele afacerilor cu vize în baza docu-mentelor false ar sta și funcţionari ai ambasadelor acreditate în Moldova, însă acest lucru, spune ofi cialul, este aproape imposibil de dovedit, deoarece funcţionarii ambasadelor se bucură de imunitate și nu pot fi urmăriţi penal.

Iurie Podarilov: „Cetăţeanul uneori nici nu cunoaște că pentru obţinerea vizelor au fost întreprinse acţiuni ilegale, deoarece la perfectarea vizelor au fost folosite anumite documente false: cer-tifi cate de angajare în câmpul muncii, certifi -cate privind salarizarea, carnetele de muncă și altele. Măsurile opera-tive de investigaţie, de urmărire penală, inter-

ceptarea convorbirilor telefonice, ridicarea informaţiei privind descifrarea convorbirilor sau alte măsuri nu avem dreptul să le întreprindem, pentru că diplomaţii nu pot fi urmăriţi penal. În asemenea cazuri mâinile organelor de drept sunt legate”.

În ultimii 10 ani, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie din Moldova (OIM) a acordat asistenţă la peste 2 600 de victi-me ale trafi cului de fi inţe umane și la peste 1 150 de copii ale victimelor. În aceeași perioadă au fost ajutaţi cel puţin 60 de migranţi afl aţi în difi cultate peste hotare, iar peste 1 300 de persoane din grupul de risc au fost ajutate să evite schemele de migraţie ilegală. Totuși, numărul victimelor migraţiei ilegale este destul de mare, dacă e să-l raportăm la numărul dosarelor afl ate în gestiunea organelor de drept. Până în prezent însă, nici o persoană cu funcţie de răspundere nu a ajuns pe banca acuzaţilor pentru că ar fi protejat reţelele de migraţie ilegală, chiar dacă rapoartele internaţionale menţionează repetat că angajaţi ai structurilor de stat ar oferi protecţie reţelelor de migraţie ilegală și de trafi c de persoane.

Cornelia COZONAC, sursa: www.europalibera.org

Anchetatorii ruși au anunţat miercuri, 12 ianuarie, rezultatele anchetei făcute după prăbușirea avionului președintelui polo-nez Lech Kaczynski la Smolensk. Potrivit Raportului fi nal pri-vind cauzele acciden-tului, ofi ciali polonezi de rang înalt au fă-cut presiuni asupra echipajului avionului președintelui Lech Kaczynski, care s-a prăbușit în aprilie în Rusia, iar unul din-tre ei, comandantul forţelor aeriene, avea alcool în sânge, infor-mează MEDIAFAX.

“Prezenţa în carlingă a unor ofi ciali de rang înalt - coman-dantul forţelor aeriene și șeful de protocol - și o reacţie nega-tivă așteptată din partea prin-cipalului pasager au constituit o presiune psihologică asupra echipajului, infl uenţând decizia acestuia de a efectua o aterizare în condiţii inadecvate”, a decla-rat Tatiana Anodina, directoarea Comitetului interguvernamen-tal de aviaţie (MAK), în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova.

„Alcool - o cantitate de 0,6 mi-ligrame pe litru - a fost depistat în sângele comandantului for-ţelor aeriene, generalul Andrzej Blasik”, a continuat ea.

Totodată, piloţii avionului președintelui polonez au decis să aterizeze în pofi da avertizări-lor controlorilor de trafi c aerian ruși cu privire la condiţiile mete-orologice nefavorabile.

Pregătirea echipajului avionului era insufi cientăDirectoarea Comitetului in-

terguvernamental de aviaţie (MAK), Tatiana Anodina, a ex-plicat, în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova, că avionul a încercat să aterizeze în pofi da “multiplelor informaţii despre condiţiile meteorologice nea-decvate”.

“Cauzele accidentului avi-onului Tu-154M al Republicii Polonia sunt cauzate de insufi -cienţe semnifi cative în organi-zarea zborului și în pregătirea membrilor echipajului”, a sub-liniat ea.

Raportul este o batjocură Raportul fi nal prezentat mier-

curi, 12 ianuarie, de experţii ruși privind accidentului aviatic din aprilie anul trecut de la Smolen-sk (Rusia), în care și-a pierdut

viaţa președintele polonez Lech Kaczynski, este nefundamentat și unilateral și constituie o in-sultă la adresa Poloniei, a apre-ciat fratele fostului șef de stat, Jaroslaw Kaczynski, transmite Reuters citat de AGERPRES.

„Raportul aruncă întreaga vină pe piloţii polonezi și pe Po-lonia, fără a aduce nici o dovadă în acest sens. Este o batjocură la adresa Poloniei”, a declarat Ja-roslaw Kaczynski în cadrul unei conferinţe de presă la Varșovia.

El a adăugat că partidul său

Lege și Justiţie, afl at în opoziţie, va solicita Legislativului polonez să respingă raportul.

Kaczynski a respins, de ase-menea, ipoteza din raport po-trivit căreia fratele său ar fi exercitat presiuni psihologice asupra piloţilor pentru a-i con-vinge să aterizeze. „Fratele meu nu avea tendinţe sinucigașe”, a spus politicianul polonez.

Amintim că avionul Tupolev 154, care îi transporta pe pre-ședintele Lech Kaczynski, soţia acestuia, Maria Kaczynska, și alţi

ofi ciali polonezi de rang înalt, s-a prăbușit la 10 aprilie, în timp ce încerca să aterizeze pe o ceaţă densă la Smolensk, în vestul Rusiei. Toate persoanele afl ate la bordul aeronavei au murit.

Președintele polonez urma să asiste la ceremoniile care mar-cau împlinirea a 70 de ani de la masacrul a aproximativ 20.000 de ofi ţeri polonezi prizonieri ai Armatei Roșii, comis de poliţia se-cretă sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial la Katin, în apropiere de Smolensk.

Noua politică europeană

faţă de Republica Bela-

rus va fi trasată de miniș-

trii europeni de Externe

pe 31 ianuarie.

Uniunea Europeană dezbate o

posibilă înăsprire a politicii faţă de

regimul de la Minsk, din cauza per-

secuţiilor îndreptate împotriva opo-

ziţiei. Zeci de politicieni și activiști

bieloruși rămân în închisoare după

protestele de pe 19 decembrie faţă

de realegerea președintelui Aleksan-

dr Lukașenko pentru un nou man-dat. Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene urmează să decidă, pe 31 ianuarie, cum să procedeze în relaţia cu Minskul, dar în Parlamentul Euro-pean dezbaterile au început deja.

Uniunea Europeană își îmblânzise politica faţă de regimul de la Minsk în 2008, calculând că îl poate convinge în felul acesta pe Aleksandr Lukașen-ko să respecte drepturile omului și să facă reforme democratice.

Dar acum se gândește să reintro-ducă interdicţiile de vize împotriva demnitarilor bieloruși și alte sanc-

ţiuni. Comisarul european pentru Extindere, Stefan Fuele, a declarat miercuri, 12 ianuarie, că sancţiunile nu trebuie să se răsfrângă asupra societăţii bieloruse în întregime. Fuele a spus că Uniunea Europeană are nevoie de o atitudine echilibrată, anume o deschidere mai mare faţă de societatea civilă și cetăţenii bieloruși și măsuri aspre împotriva autorităţi-lor de la Minsk.

Comisarul pentru Extindere a fă-cut declaraţia la audieri organizate miercuri de comitetul pentru afaceri externe al Parlamentului European. Corespondenţii Europei Libere la Bru-xelles relatează că au fost audiaţi mai mulţi activiști și politicieni bieloruși care au scăpat de arestările operate de autorităţile de la Minsk după ale-gerile prezidenţiale din 19 decembrie și protestele care au urmat.

Președintele Parlamentului Euro-pean, Jerzy Buzek, a spus că regimul de la Minsk este lipsit de legitimitate democratică.

Buzek a spus că prima prioritate a Uniunii Europene este să le ceară autorităţilor bieloruse eliberarea tuturor celor care mai rămân în în-chisoare și să renunţe la acuzaţiile grave împotriva a 31 de activiști ai opoziţiei.

Printre aceștia se numără patru contracandidaţi ai președintelui

Lukașenko. Fiica unuia dintre ei, Eva Nyaklyaeva, a declarat la audierile din Parlamentul European că Bruxellesul deţine cheia de la celula tatălui său.

Unii europarlamentari au propus ca sancţiunile examinate de Uni-unea Europeană să includă până și suspendarea Republicii Bielarus din Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, sugestie respinsă însă de comisarul Fuele.

În lumina acestor audieri și a în-tâlnirilor avute cu activiștii bieloruși, precum și cu șeful diplomaţiei de la Minsk, Serghei Martinov, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Catheri-ne Ashton, a anunţat că noua politică europeană faţă de Republica Belarus

va fi trasată de miniștrii europeni de Externe pe 31 ianuarie.

Unele ţări cheie ale Uniunii Euro-pene se gândesc serios la introduce-rea restricţiilor de călătorie pentru 34 de demnitari bieloruși care au fost introduse după alegerile preceden-te din 2006 și suspendate în 2008. Cancelara Germaniei, Angela Merkel, a declarat miercuri că sancţiunile sunt probabile. Ea a făcut declaraţia după convorbiri cu premierul italian SIlvio Berlusconi. Dintre toţi liderii europeni, Berlusconi este principalul opozant al măsurilor aspre faţă de autorităţile de la Minsk.

Alexandru EFTODE, sursa: www.europalibera.org

Filiala raională Șoldănești a Partidului Popular Creștin De-mocrat exprimă sincere condoleanţe familiei îndurerate a lui Ștefan BABCINEŢCHI, trecut la cele veșnice, la vârsta de 76 de ani. Ștefan Babcineţchi, tată a 4 copii, bunic a patru nepoţi,

străbunic a 3 strănepoţi, a îndurat chinurile deportărilor sovietice și a fost un luptător pentru drepturile și libertatea noastră.

Dumnezeu să-l odihnească în pace cu drepţii.

Rezultatele anchetei ruse în cazul Rezultatele anchetei ruse în cazul prăbuşirii avionului prezidenţial polonezprăbuşirii avionului prezidenţial polonez

„Paşapoarte pentru creştini”, fără cip biometric şi fără... dreptul de a călători

INTERNAŢIONAL

UE pregătește sancţiuni împotriva regimului din Belarus

DREPTUL TĂU

Schemele de migraţie ilegală sunt tot mai sofi sticate şi mai greu de depistat

14 IANUARIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Afl aţi încă în perioada sărbăto-rilor (ciclul sărbătorilor de iarnă creștine se încheie de Bobotează), avem ocazia să urmărim o im-presionantă expoziţie la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, cu genericul „De la divinizarea uma-nului la umanizarea divinului”.Expoziţia cuprinde 57 de lucrări: 40 de gra-

vuri și 17 picturi, realizate de artiști din mai multe ţări europene: Franţa, Germania, Italia, Olanda, Anglia etc., care datează din secolele XVI-XIX. Laitmotivul lucrărilor expuse este unul religios, artiștii inspirându-se din Vechiul și Noul Testament. Această expoziţie este asemenea unei incursiuni în arta creștină din Europa din diferite perioade.

Tamara Diaconescu, șefa secţiei Artă univer-sală a Muzeului de Artă, a declarat pentru FLUX: “Foarte multe lucrări, în special cele de gravură, sunt prezentate pentru prima oară publicului nostru. Acestea au trecut prin laboratoarele de restaurare, au fost create condiţii pentru o foarte bună prezentare în expoziţie, special pentru re-spectivele lucrări de gravură au fost făcute rame. În general, noi nu avem expoziţii permanente de grafi că, deoarece pentru prezentarea unor astfel de expoziţii sunt necesare condiţii deosebite, iată de ce ne străduim ca prin aceste expoziţii să scoatem din depozite cât mai multe lucrări, pentru a le prezenta vizitatorilor, având în vede-re că spaţiile noastre de expunere permanentă sunt foarte reduse”.

Subiectele religioase au incitat dintotdeauna interesul artiștilor, dar și al consumatorului de cultură. Către începutul mileniului trei a apărut un număr foarte mare de cărţi, tratate fi losofi ce, opere de artă dedicate religiei, în general, și celei creștine, în special. Subiectele religioase evocate de artiștii din toate timpurile sunt aceleași, dar nici pe departe nu sunt epuizate.

„Misiunea artei creştine era aceea de a transmite mesajul prin vizualizarea însăşi a subiectului”„Subiectele religioase, alături de cele mitolo-

gice, au fost cele mai solicitate de artiștii plastici din toate timpurile și din toate ţările, fi indcă

izvorul acesta nu seacă niciodată, la îndemâna artiștilor stă întotdeauna Biblia. Vechiul și Noul Testament sunt surse inepuizabile de inspiraţie pentru artiștii. Dar în fi ecare epocă, fi ecare artist, realizează aceste subiecte în funcţie de talentul lor, de felul în care percep această informaţie și fiecare este unic în felul de prezentare a acestor subiecte. Vizitatorii vor avea ocazia să vadă anumite diferenţe de redare pe marginea subiectelor religioase la artiști din secolul XIV, XVI, XVIII, până în secolul XIX, chiar început de secolul XX, dar indiferent de stil, fi ecare dintre acești creatori păstrează esenţa, mesajul creștin. Pentru că misiunea artei creștine, chiar de la începuturile ei, era aceea de a transmite mesajul prin vizualizarea însăși a subiectului, iată prin ce este valoroasă arta creștină laică, fi indcă aici este vorba despre lucrări realizate de artiști laici. În perioadele mai târzii, nu era obligatoriu ca artistul să se deosebească prin evlavie ieșită din comun. Principalul era talentul lui și atitudinea faţă de aceste teme. Sunt cunoscute în istorie și cazuri când artiștii într-adevăr erau pătrunși de religia creștină până în străfundul sufl etului. Știm cu toţii care au fost rezultatele muncii aces-tor mari talente.

Și chiar astăzi diferiţi artiști încearcă să preia temele religioase. Istoria deja va judeca rezul-tatele artiștilor contemporani”, a mai menţionat Tamara Diaconescu pentru ziarul FLUX.

Religia creştină a transformat, înainte de toate, lumea interioară a omului, refl ectându-se direct şi asupra arteiÎn decursul existenţei sale mile-

nare, creștinismul a îmbogăţit consi-derabil atât sferele cultural-artistice, cât și cele ale vieţii cotidiene. Având o poziţie bine consolidată, religia creștină a transformat, înainte de toate, lumea interioară a omului, re-fl ectându-se direct și asupra artei.

Arta creștină a existat dintotdea-una sub două forme: bisericeas-că și laică, prima fiind destinată obiectivelor de cult, iar cea de-a

doua – publicului larg, reprezentând creaţia unor artiști laici. Dacă în perioadele mai timpurii se considera că artiștii care abordau tematici religioase trebuiau să fi e profund credincioși, în perioada modernă însă, Biserica nu mai impune artistului o asemenea condiţie.

De-a lungul timpului, aprofundând subiectele religioase, artiștii și-au lăsat propria ampren-tă asupra lucrărilor și asupra tematicii, încât acestea erau departe de spiritul religios, dar, în schimb, includeau o puternică încăr-cătură etică și morală.

Cercetând esenţa artei religioase, în general, și a celei creștine, în spe-cial, criticii de artă și fi losofi i au evi-denţiat principala ei particularitate: capacitatea de a vizualiza prioritatea creaţiei divine asupra existenţei. Ast-fel, în majoritatea lucrărilor de artă creștină se refl ectă temele eterne: binele și răul, fi delitatea și trădarea, adevărul și minciuna.

Examinând sursele apariţiei artei creștine și consolidarea ei în cadrul procesului cultural-universal, se ob-

servă aceleași procese ca și în cazul altor genuri artistice. Contopindu-se, la anumite etape, cu subiectele istorice, temele biblice s-au completat cu noi conţinuturi.

În epoca Renașterii, spre exemplu, artiștii vedeau înalta destinaţie a artei în redarea nu atât a idealurilor religioase, cât a celor estetice. Natura umană, care în Evul Mediu își găsea ex-presie numai și numai în dragoste și smerenie, se manifestă aici în frumuseţea corpului omenesc. Starea de echilibru sufl etesc, liniștea interioară erau considerate drept expresie a desăvârșirii.

În sec. XVII-XVIII, lucrările aveau mai mult un caracter solemn și festiv, pline de nobleţe.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în epoca Iluminismului, subiectul istoric capătă mai mult o semnifi caţie educativă. Temele biblice și

evanghelice redau sfi nţi și martiri, simbolizând eroismul în numele credinţei. Aceste tematici reprezintă refl ecţia percepţiilor emoţionale ale evenimentelor din trecut, intercalate cu eveni-mentele contemporane artistului.

În secolul al XIX-lea, când avântul conștiinţei naţionale a dus la renașterea vieţii spirituale, se căuta în Evanghelie nu atât adevărul istoric, cât răsunetul propriilor gânduri și sentimente. Către sfârșitul aceluiași secol se observă reîntoarcerea la tratarea simbolico-generalizatoare a persona-jelor biblice, la stilizarea chipurilor și, concomi-tent, la misticism. Tot mai des se recurge la copii după lucrări ale unor artiști din trecut.

În Rusia, în perioada modernă, are loc se-pararea culturii bisericești de cea laică, proces început încă în secolul al XVII-lea. Dezvoltarea noilor forme, deosebite de cele din Evul Mediu, nu presupunea însă și lipsa unei continuităţi cul-turale. În arta Epocii moderne se regăsesc teme și subiecte creștine, orientate spre tradiţia cultu-ral-artistică a Rusiei Vechi. Scenele din Vechiul și Noul Testament, alături de cele mitologice, sunt cele mai apreciate.

Referindu-ne la conţinutul ideatic al picturii academice ruse din secolul al XVIII-lea, trebuie menţionat faptul că în majoritatea cazurilor, acesta avea un caracter profund religios. Prin aceasta, școala academică rusă se deosebea de alte școli din Europa, apropiind-o astfel de vechea iconografi e rusă.

Începând cu secolul al XIX-lea, situaţia picturii religioase ruse începe să se schimbe. Abordarea subiectelor evanghelice capătă un cu totul alt sens. Adevărul istoric și armonizarea subiectu-lui la problemele contemporane artistului erau considerate prioritare. Atitudinea pozitivistă faţă de credinţă și viaţă a fost cea care a generat realizarea a nenumărate lucrări închinate lui Hristos și vieţii lui.

Expoziţia „De la divinizarea umanului la uma-nizarea divinului” este deschisă pentru public până la 14 februarie 2011. Veţi avea ocazia să vedeţi aici lucrări monumentale precum: „Cina cea de taină”, „Fecioara Maria în vizită la Sfânta Ana”, „David”, „Sfânta familie”, „Chipul lui Iisus Hristos”, „Înălţarea”, „Apostolul Petru”, „Sf. Se-bastian”, „David cu capul lui Goliat”, „Lot și fi icele sale”, „Sf. Magdalena”, „Suzana și bătrânii”, „Adam și Eva cu cei doi copii”, „Adoraţia Magilor”, „Omo-rârea pruncilor”, „Fuga în Egypt”, „Sf. Gheorghe”, „Betsaveea” și altele.

Iar în holul Muzeului de Artă veţi vedea ex-puse lucrări cu tematica sărbătorilor de iarnă, creștine și laice, realizate de elevi din diferite instituţii de învăţământ din Chișinău.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1861. Intelectualii români își foloseau talentul nu numai pen-tru a preamări un regim criminal, ci pe reprezentantul agramat al acestuia, pe care în particular îl considerau paranoic și imbecil, căruia îi scorneau porecle și pe seama căruia făceau bancuri. Lui și soţiei lui – nici unul nu știa să scrie – le-au dat titluri de academicieni și, în felul acesta, au distrus simbolul excelenţei spiritului, care este Academia, și pe ei odată cu el.

(…)Ridicând în slăvi o fiinţă in-

ferioară, ei au dat poporului român un standard de valori și de omenie extrem de scăzut, fă-când din cinism, suprema regulă de comportament, le-au atrofi at concetăţenilor simţul orientării în viaţă și au răpit unui popor, care avea nevoie de ele, reperele mo-rale. Pe scurt, au devastat spiritul românilor și substanţa morală a societăţii românești.

Gabriel LIICEANU. Despre ură. „Humanitas”, 2007

Notă. Ceva îngrozitor! Cei mai mari conducători ai unei ţări ca România erau analfabeţi („nici unul nu știa să scrie”!). Circulă o mulţime de bancuri în legătură cu aceasta. De exemplu, „geniala chimistă” Elena C. era supranumită „tovarășa Codoi”, pentru că așa rostea ea formula CO2, iar scriitoarea Nina Cassian scria: Protestul meu lingvistic nu are nici o putere – dușmanul e analfabet!

…Recomand cititorului și fragmentul de mai jos din care se va vedea că situaţia cu academi-cienii „roșii”, în Basarabia, era la fel, dacă nu mai îngrozitoare…

Aici, în Basarabia, (…) scriitorii care nu știu să scrie în nici o limbă spun că scriu moldovenește, aici poţi fi academician și vorbi ca un birjar.

Serafi m SAKA, în dialog cu Eugen Coșeriu. „Sud-Est”, 4 (6) 1991

Notă. Precizez că este vorba de „demnitari”, scriitori și lingviști numiţi de noi „șantiști”. Printre ei se afl a și faimosul „intelectual” din Tirașpolea, Andrei Borșci,

„profesorul cu sămnul mole la coda”, care „prăda” (expresia lui!) la Universitate limbile romanice (fără să fi cunoscut măcar una din ele!). „Moldoveneasca” o vorbea cum nu se poate mai stâlcit. Nu putea pronunţa dif-tongul OA. O dată l-a opintit, totuși, dar într-aiurea: Șei mai frumosa și mai armoniosa limba este… spanioala! Studenţii îl puneau la grea încercare: Andrei Timofeevici, vă rugăm să rostiţi zicala aceea: Cine poate oase roade. Sărmanul profesor tăcea. Se temea să nu se facă de râs. Era rusifi cat până la măduvă!

Cât despre Serafim Saka, acesta a fost și este om dintr-o bucată. Rău cu răii, bun cu bunii. Român cu toate literele mari. Naţionalist plin de înţelepciune. Cult, dar mereu deschis către perfecţiune intelectuală. Pro-zator cu har și publicist cu mult spirit de observaţie. De această din urmă calitate ne vom convin-ge și în cazul când vom citi până la capăt confesiunea făcută lui Eugen Coșeriu:

Vorbitorii dintre Prut și Bug ai limbii române au studiat în școlile sovietice și școala sovietică, întru-chipare a minciunii pe Pământ, a ascuns și a deformat adevărul, cultivând, în condiţii de totală minciună, o naţiune nouă, mol-dovenii, care mai cred – dar cred numai ei – că sunt altceva și mult mai buni decât românii…

Pentru toate aceste nobile în-sușiri, Saka s-a bucurat, în trecut, de preţuirea unui intelectual de rasă ca Nicolae Lupan:

Cât despre scriitorul publicist Serafi m Saka, pe acesta nu l-am criticat niciodată. Fie și din moti-vul că a fost unicul dintre adevăra-tele talente din Basarabia, hărţuit de către cei cu pâinea și cuţitul și „înţărcat” mai mult decât oricare altul de pe la edituri, ziare, reviste etc. („Însemnări de desţărat”. Bruxelles, 2001).

1862. Din generaţie în genera-ţie, Eminescu ne este refugiu sufl e-tesc și scut împotriva intemperiilor din răsărit.

Nicolae LUPAN. Însemnări de desţărat. Bruxelles, 2001

Valentin Mândâcanu

„DE LA DIVINIZAREA UMANULUI LA UMANIZAREA DIVINULUI”„DE LA DIVINIZAREA UMANULUI LA UMANIZAREA DIVINULUI”

CALEIDOSCOP14 ianuarie

EvenimenteEvenimente1514: Papa Leon al X-lea emite o bulă papală împotriva sclaviei1539: Spania anexează Cuba1547: Ivan al IV-lea Cel Groaznic ia titlul de ţar al Rusiei1557: Apare, la Brașov, “Octoihul”, în limba slavonă, prima carte tipărită de

diaconul Coresi1724: Regele Philip al V-lea al Spaniei abdică1876: Brevetarea telefonului. La aceasta dată, Alexander Graham Bell și

Elisha Gray au depus o cerere de brevet la Biroul pentru brevete din New York, primul la ora locală 12.00, iar al doilea la ora 14.00. Pe această diferenţă s–au bazat cei ce i–au adjudecat lui Bell invenţia în procesul ce i–a opus multă vreme pe cei doi inventatori

1900: Premiera, la Teatrul „Constanzi” din Roma, a operei Tosca de Giacomo Puccini; în rolul titular Hariclea Darclée, celebra arie “Vissi d’arte, vissi d’amore” fi ind compusă special pentru ea

1954: A avut loc căsătoria dintre Marilyn Monroe și Joe DiMaggio1972: Margareta a II-a a devenit regină a Danemarcei, suverană până astăzi,

după moartea regelui Frederic al IX-lea1993: A apărut primul număr al revistei “Dilema”, publicaţie editată de

Fundaţia Culturală Română, avându-l ca editor-fondator pe Andrei Pleșu

1999: A cincea mineriadă: Greva minerilor din Valea Jiului. Peste 10 000 de mineri își dau acordul în scris pentru a veni la București

2005: Coborârea sondei Huygens pe Titan, cel mai important satelit al planetei Saturn

NașteriNașteri1507: Ecaterina de Habsburg, soţia regelui Ioan al III-lea al Portugaliei (d.

1578)1702: Nakamikado, împărat al Japoniei (d. 1737)1819: Dimitrie Bolintineanu, poet român (d. 1872)1841: Berthe Morisot, pictoriţă franceză, eleva lui Corot și Monet (d. 1895)1952: Călin Popescu Tăriceanu, politician român1953: Victor Socaciu, solist vocal folk–pop, instrumentist român

DeceseDecese0017 î.Hr.: Ovidiu, poet roman1676: Francesco Cavalli, compozitor italian (n. 1602)1753: George Berkeley, episcop irlandez (n. 1685)1934: Ioan Cantacuzino, medic și bacteriolog român (n. 1863)

Subiectele religioase, izvor nesecat de Subiectele religioase, izvor nesecat de inspiraţie pentru artiştii din toate timpurileinspiraţie pentru artiştii din toate timpurile

O apariţie edi-torială inedită, lansată la fi nele anului 2010, suscită interesul celor împătimiţi de lectură. Este vorba de „Inter-viu la Contrafort” a scriitorului Vasile Gârneţ, o carte care nu trebuie să vă lipsească din bibliotecă, deoarece vă oferă întâlniri memorabile cu per-sonalităţi marcante ale cultu-rii și spiritualităţii române.

„Această car te de inter viuri cu personalități ale culturii române (majo-ritatea scriitori) s-a construit din mers, odată cu biografi a revistei „Contrafort”, începând cu primul ei număr, apărut în octombrie 1994. Din cele aproape 100 de interviuri pe care le-am făcut în 15 ani de existență a revistei am selectat 25 – texte reprezentative pentru programul editorial al „Contrafortului” și, în bună măsură, pentru preocupările mele de scriitor. Interviurile pun în valoare destine inconfundabile, adesea spectaculoase, expun adevărate modele intelectuale... Transpar în aceste texte temele majore ale revistei Contrafort: resuscitarea spiritului

critic, sincronizarea cu li-teratura română contem-porană, etica memoriei, evaluarea literaturii scri-se în comunism, speci-fi cul național, centrul și periferia, tradiționalism versus postmodernism, intelectualul și pute-rea, conflictul dintre generații, dialogul Est-Vest, literatura română în lume ș.a. Recitindu-le, m-am convins că aceste texte rămân semnifica-

tive pentru realitățile noastre post-89; (re)lectura lor poate furniza tinerilor de azi repere importante într-un scenariu al formării și evoluției intelectuale”, spune autorul cărţii, scriitorul Vasile Gârneț.

Cartea, apărută la Cartier în Colecţia Rotonda, conține interviurile lui Vasile Gârneț cu: Ion Bogdan Lefter, Constantin Pricop, Gerhardt Csejka, Mihai Cimpoi, Eugeniu Coșeriu, Simona Popescu, Neagu Djuvara, Victor Ieronim Stoichiță, Serafi m Saka, Dumitru Radu Popa, Gheorghe Grigurcu, Vasile Romanciuc, Eugen Lun-gu, Richard Wagner, Aureliu Busuioc, Mariana Codruț, Nicolae Negru, Mircea A. Diaconu, Constantin Cheianu, Ion Simuț, Vladimir Beșleagă, Florin Lăzărescu, Ni-chita Danilov, Vladimir Tismăneanu, Dorin Tudoran.

Vasile GÂRNEȚ este poet, prozator și eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și România și al PEN

Club. A fost redactor de carte și redactor-șef la Editura Hyperion din Chișinău, iar din 1994 este director al revistei „Contra-fort”. A publicat: „Martorul” (roman, 1988); „Peisaje bolnave” (poezii, 1990), „Personaj în grădina uitată” (poezii, 1992 – Premiul USR), „Câmpia Borges” (poezii – premiul USRM); „Intelectualul ca diversiune. Frag-mente tragicomice de inadecvare la rea-litate” (eseu, publicistică, 2005 – Premiul USRM), „Literatur Express. Europa de la fereastra vagonului” (jurnal, în colaborare cu Vitalie Ciobanu, 2007 – Premiul USR, Filiala Chișinău).

FĂRĂ A INVOCA VREUN MOTIV

Ministerul Culturii din Iran a interzis cărţile

lui Paulo CoelhoPaulo Coelho, scriito-

rul brazilian cu cele mai multe romane vândute pe plan mondial, a anun-ţat, într-un mesaj postat săptămâna aceasta pe blogul său personal, că statul iranian - ţară în care a vândut peste șase milioane de cărţi - i-a interzis operele.

Paulo Coelho este unul dintre cei mai citiţi scriitori din lume. “Căr-ţile mele sunt publicate în Iran din 1998. Cred că peste șase milioane

de exemplare au fost vândute în această ţară”, a afi rmat Coelho în mesajul postat pe blogul său. “Cărţile mele au fost publicate sub mai multe guverne iraniene”, a adăugat scriitorul brazilian, care consideră că această interdicţie reprezintă “o decizie arbitrară (...) care nu poate fi altceva decât o mare neînţelegere”.

Coelho a publicat pe blogul său și o scrisoare primită de la editorul său iranian, Arash Hejazi, un simpatizant al opoziţiei iraniene, în care acesta îl informează că romanele sale “au fost interzise printr-un ordin emis de Ministerul Culturii”. Editorul iranian nu precizează care a fost motivul invocat pentru impunerea acestei decizii.

Scriitorul brazilian, al cărui roman “Alchimistul” s-a vândut în peste 65 de milioane de copii pe plan mondial, a declarat că își va traduce toate cărţile în limba persană și le va posta, gratuit, pe internet, pentru cetăţenii din Iran. El a cerut, totodată, “o reacţie” din partea guvernului brazilian, care întreţine relaţii foarte bune cu autorităţile de la Teheran.

ION CARAMITRU ÎN RECITAL LA CHIŞINĂU:

„Dor de Eminescu”Teatrul Naţional „Mihai Emi-

nescu” găzduiește pe 17 ianu-

arie o serată dedicată marelui

geniu al poeziei române. Cu

această ocazie, împătimiţii

de poezie vor avea ocazia să

asiste la un recital din poezia

lui Mihai Eminescu, prezen-

tat de marele actor român

Ion Caramitru. Actorul va fi

acompaniat la clarinet de

Aurelian Octavian-Popa.

Începutul spec-

tacolului la ora

18.00. Accesul

la recital este

liber.

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Vasile Gârneţ, Interviu la „Contrafort”

14 IANUARIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

Colonelul despre coada calului Ia să vedem… E bine să ne

amuzăm un pic. Numai să nu se sperie nimeni. Pe alocuri, când aberaţiile vor atinge cotele cele mai de sus, vă puteţi face fi ecare câte o cruce-două… Înarmaţi-vă cu răbdare, căci fi rul poveștii de adormit naivii, cum ne crede co-lonelul „întregii Moldove”, este destul de lungușor, cum de mult nu a mai tors cel împins pe scara ierarhică de către Moscova.

„Am fost eu contra şi nu numai eu”Capul structurii locale a Patri-

arhiei din preajma Kremlinului zice: „Noi am fost de la început și rămânem tot pe aceeași poziţie că s-au încălcat canoanele bise-ricești. Și atunci, în anul 1992, când a primit decizia Patriarhia Română să reactiveze Mitropolia Basarabiei, noi am fost contra, fi indcă atunci episcopul Petru, fi ind oprit de a săvârși cele sfi n-te de către Sinodul și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, el a fost primit în cadrul Patriarhiei Ro-mâne, ceea ce s-au încălcat legile nu pur și simplu a Bisericii Orto-doxe Ruse sau a Bisericii Ortodo-xe Române, ci legile ecumenice, legile a întregii Ortodoxii. Iată aici am fost eu contra, m-am îm-potrivit, și nu numai eu, și ceilalţi slujitori ai Bisericii noastre Orto-doxe din Moldova, la ce am fost noi criticaţi că noi nu vedem vii-torul, că noi trebuie să mergem pe cal călare în fruntea oastei noastre preoţești din Republica Moldova și a creștinilor, da nu să mergem la coada calului. Acuma și Patriarhul, Preafericitul Da-niel, cunoaște situaţia care s-a creat și caută ieșiri din această situaţie critică și eu sper că Prea-fericitul Daniel, fi ind bun prieten al Preafericitului Kirill, cu care nu aș spune numai că se cunosc, ci și prietenește, o să găsească o soluţie pentru ca o dată și pen-tru totdeauna să dispară această discuţie între Patriarhia Rusă și Patriarhia Română. Eu aș dori ca și vladâca Petru, conducătorul suprem al Mitropoliei Basarabi-ei, totuși să ţină cont de aceea că cei preoţi care sunt catehirisiţi de către mine sau episcopii din Mitropolia Moldovei pentru în-călcări canonice să nu fi e primiţi în cadrul Mitropoliei Basarabiei, adică să spălăm de, să ne spălăm noi de cele răutăţi care există fi e în Mitropolia Moldovei, fi e în Mi-tropolia Basarabiei. În anul 1999, când a avut întrevederi aici, în Chișinău, între Patriarhia Rusă

și Patriarhia Română, apropo, din partea Patriarhiei Ruse a fost atunci mitropolitul Kirill și din partea Patriarhiei Române mi-tropolitul Daniel, a fost primită o decizie ca nici Mitropolia Mol-dovei, nici Mitropolia Basarabiei să nu-i primească pe cei care trec dintr-o mitropolie în alta.

Colonelul şi neghinaȘi eu cred că ar fi bine ca

pentru viitor să respecte aceas-tă lege și atunci noi am curăţa Ortodoxia de neghină, atunci nici nu am avea noi aceste pro-bleme, dar noi, cu părere de rău, câteodată ne bucurăm că, iată, a trecut din Mitropolia Basarabiei în Mitropolia Moldovei și clar că nu trece cel mai bun. Și clar că din partea Mitropoliei Moldo-vei trec în Mitropolia Basarabiei și ei se bucură că au trecut. Iată avem cazul cu episcopia de la Ungheni. Părintele Ioan Mutu, părintele Petru… Ioan Porcescu au trecut din Mitropolia Moldo-

vei în Mitropolia Basarabiei. Aici ei au fost opriţi de către episco-pul Petru de a săvârși cele sfi nte pentru încălcări canonice, au fost primiţi cu drag acolo, apoi, peste vreo jumătate de an, s-au răsculat împotriva conducerii Mitropoliei Basarabiei. Au fost iarăși opriţi. Apăi iată, bucuria pe urmă a venit să se plângă și cei. Trebuie să avem această în-ţelegere între două mitropolii și atunci o să ne meargă la întâm-pinare și conducerea statului, despre care noi am vorbit câtva în urmă. Și atunci n-o s-avem noi probleme și în societatea noas-tră, fi indcă conducerea ţării ne

merge întotdeauna la întâmpi-nare și, dacă aţi observat, merge la întâmpinare Bisericii Ortodo-xe mai mult, fi indcă, după pro-centajul care există în societate, suntem la număr cei mai mulţi și ar trebui nu numai la număr să fi m, dar ci să avem și această cre-dinţă și chiar să fi m cu adevăraţi fi i ai Bisericii noastre Ortodoxe”.

„Să ne lămurim cu existenţa Mitropolitului Petru”Staţi așa, că nu e tot. Ur-

mează și alte idei trăsnite: „Noi întotdeauna pe Patriarhul de care aparţin, adică de Patriarhul Kirill, pot să-l invit de sine stătă-tor, da aceeași poate să facă și Preasfi nţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, faţă de Patriarhul României. Unica, trebuie to-tuși să ne lămurim cu existenţa Mitropolitului Petru. Eu cred că este normal și bine ca mai departe relaţiile noastre să fi e bune, relaţiile canonice, dânsul să depună o cerere fi e cu întâr-ziere, cu mulţi ani în urmă, către Patriarhul Rusiei și Sfântul Sinod ca totuși să primească această foaie de eliberare și atunci i se ri-dică oprirea, el trece ofi cial în Pa-triarhia Română și nu sunt pro-bleme, nu există probleme. Pur

și simplu pentru mine ele există, că eu cunosc, eu fi ind membrul Sinodului, că pe data de 5 oc-tombrie 1992 episcopul Petru a fost oprit de a săvârși cele sfi nte și oprirea aceasta nu s-a ridicat. Nu a fost ridicată oprirea, cel pu-ţin eu aș cunoaște, fi ind mem-bru al Sinodului și eu cu această întrebare chiar m-am adresat și către vladâca Petru. Dânsul spu-ne că a scris astfel de scrisoare, a făcut această adresare încă către Dumnezeu să-l ierte! Patriarhul Alexie. Am întrebat în Patriarhie, au spus că așa scrisoare nu au primit. Noi actualmente ne supu-nem Patriarhiei Moscovei, adică

suntem în componenţa acestei Patriarhii, de aceea ar fi normal și fi ind dânsul hirotonit de însuși Patriarhul Alexie atunci când a vizitat Republica Moldova, ar fi bine să facă această scrisoare ca să primească… Și atunci nici nu există hotarele acestea între Mi-tropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei”.

Gogoriţe peste gogoriţe! Asta înţeleg și copiii. Ne-am fă-cut crucile de rigoare, nu ne-am lăsat copleșiţi de aceste aberaţii, nu ne lansăm în comentarii și nu-i vom face onoarea să-i răs-pundem noi colonelului Canta-rean în privinţa așa-zisei „opriri” rusești a mitropolitului Petru Pă-duraru. Ne limităm la a publica în numărul nostru de astăzi Pre-cizările Mitropoliei Basarabiei în legătură cu gogoașele falnicului colonel la acest subiect.

Colonelul vrea urgent un vicar în Mitropolia BasarabieiMai important și mai intere-

sant ni s-a părut ce a spus colo-nelul Cantarean în continuare, developând un mai vechi plan al Patriarhiei Moscovei, cel de ani-hilare cu orice preţ a jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Române la ră-sărit de Prut. Să vedem mai întâi

ce vibraţii a produs în atmosferă aparatul de vorbire al Înaltului colonel „al întregii Moldove”.

Așadar… „Mai mult decât atât, noi, afl ând acum că se pre-gătește un episcop vicar pentru Mitropolia Basarabiei în Repu-blica Moldova, ș-am afl at că este pământeanul nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu, eu mi-am exprimat în auzul tuturor că eu o să-l pri-mesc, fi ind hirotonisit, neoprit de nimeni, de către Patriarhia Română, o să-l primesc în cate-drala mitropolitană, o să slujesc împreună cu el, dar cu Preasfi n-ţitul Petru unica problemă este

că el este oprit și nu am dreptul să coliturghisim împreună, da. Iată aceasta este problema toa-tă. Dar nouă ni se pune proble-ma că el este român, că eu sunt rus și toate aceste întrebări care nu corespund adevărului”.

Cel mai iubit dintre „pământeni”…Asta era! Colonelul își doreș-

te un vicar anume în Mitropolia Basarabiei… Întâi de toate, vom observa falsul grosolan la care recurge mândrul nostru colonel. Nimeni nu pregătește și nici nu poate pregăti „un episcop vicar pentru Mitropolia Basarabiei” în afara Mitropoliei Basarabiei. De ce? Pentru câteva motive: 1. Mitropolia Basarabiei este una autonomă și, potrivit Statutului său de organizare și funcţionare și potrivit Actului sinodal și patri-arhal din 19 decembrie 1992, are o procedură de alegere a ierarhi-lor de jos în sus, de către popo-rul credincios împreună cu clerul din fi ecare eparhie. Abia după consumarea procedurilor inter-ne de alegere, pe bază de alter-nativă, a ierarhilor din Mitropo-lia Basarabiei, Sfântul, Marele și Îndreptătorul Sinod al Patriarhi-ei Române ia act cu binecuvân-tare și validează alegerea făcută de clerul și poporul credincios; 2. Mitropolia Basarabiei și epar-hiile ei sufragane nu pregătesc candidatura „pământeanului nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu” pentru a fi „un episcop vicar pentru Mi-tropolia Basarabiei”; 3. Mitropo-lia Basarabiei și eparhiile ei vor proceda la alegerea de episcopi eparhioţi și vicari de îndată ce vor fi întrunite toate condiţiile necesare unor asemenea pași importanţi. Așa sau altminteri, Mitropolia Basarabiei nu va cere avizul colonelului Cantarean la alegerea acestor ierarhi.

Detalii ale operaţiunii „Pământeanul”Cine este „pământeanul”?

Din câte ni s-a dat să cunoaș-tem până acum, „pământeanul nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu” este un personaj interesant. El este basarabean prin naștere, fi u de preot slujitor în Patriarhia Mos-covei (în subordinea nemijlocită a colonelului Cantarean), care are imprudenţa să se exprime adesea deloc favorabil Patriarhi-ei Române, întâistătătorului ei și Mitropoliei Basarabiei. Numele său de botez este Veaceslav. Și-a făcut studiile teologice în Româ-nia, ca bursier al Statului Român. În timpul studiilor s-a remarcat ca fi ind ostil Mitropoliei Basa-rabiei. A predat la „Academia Duhovnicească din Chișinău”, înfi inţată prin ucazul fostului Patriarh al Moscovei, Alexei al II-lea. Mirean fi ind, a fost delegat de către mitropolitul-colonel

Cantarean direct la București, pentru a fi angajat în adminis-traţia patriarhală. Scopul pentru care a fost delegat la București a fost atins la foarte scurt timp după plecarea din Chișinău, re-spectivul mirean fi ind angajat dintr-odată, în condiţii destul de ciudate, ca să nu spunem foarte suspecte, în chiar inima admi-nistraţiei patriarhale, la Sectorul Relaţii Externe Bisericești.

Se mândrește cu faptul că se afl ă în vechi și strânse legături de „prietenie” cu Dan Ciachir, un alt personaj interesant, de origi-ne etnică găgăuză, cunoscut ca unul dintre principalii detractori de presă ai Patriarhului Daniel. A deţinut funcţii importante la Cancelaria Sfântului Sinod al Patriarhiei Române, s-a „ocupat” de dosarul Mitropoliei Basarabi-ei, „ocupaţie” încetată în urma unui protest al Mitropolitului Petru. După ce a fost călugărit și hirotonit preot, este consilier în administraţia Arhiepiscopiei Bucureștiului.

Acum câţiva ani, numele „pă-mânteanului” a fost vehiculat în presa din București (faimosul articol de investigaţie „Biserica KGB” din publicaţia „Ziua”), în-tr-un context destul de negativ. Pe durata afl ării în misiunea sa duhovnicească la Patriarhia Ro-mână, a fost unul dintre colabo-ratorii fi deli ai instrumentelor de propagandă ale structurii locale a Patriarhiei Moscovei la Chișinău. Întreţine pe faţă rela-ţii directe și strânse cu „Biserică Ortodoxă din Moldova” (Patriar-hia Moscovei) și cu mitropolitul Chișinăului și „al întregii Moldo-ve”, pe care îl vizitează negreșit atunci când se afl ă la baștină. Ultima sa întâlnire la Chișinău cu falnicul mitropolit-colonel Vladimir Cantarean s-a produs vara trecută, mai exact la 13 iulie 2010, fără știrea sau binecuvân-tarea Arhiepiscopiei Bucureștiu-lui, când greaua, dar nobila sa misiune în capitala României a și fost apreciată și răsplătită ge-neros, potrivit unui Comunicat de presă al „Bisericii Ortodoxe din Moldova”, prin distingerea „părintelui consilier patriarhal Veniamin Goreanu (cetăţean al RM) cu Medalia “Sfântului Ștefan cel Mare””.

Același Comunicat ne-a anun-ţat că mândrul colonel de la Chi-șinău și trimisul său la București, „pământeanul nostru, părintele Veniamin, deci, din Anenii Noi, Goreanu”, „au trasat noi punţi pentru o ulterioară colaborare, precum și de schimb de experi-enţă în diverse domenii ale acti-vităţii Bisericii”. Ei, dar unde este „colaborarea” sunt și „colabora-torii”, iar unde avem „schimb de experienţă” avem și „schimb de informaţii”.

Acum se știe exact că „pă-mânteanul” a fost în legătură zilnică cu un mic grup de preoţi buclucași, susţinuţi de o par-te a presei (în special Jurnal de Chișinău și Pro TV) și mai mulţi

securiști din sfera „literelor și a culturii basarabene”, care au pus la cale, în vara anului 2008, de-capitarea Mitropoliei Basarabiei și înlocuirea Înaltpreasfi nţitului Mitropolit și Exarh Petru cu…, evident, „pământeanul” delegat de Patriarhia Moscovei la Bu-curești. Ar mai fi multe de spus, dar astea le lăsăm, poate, pentru altă dată.

Pământeni, pământeni, dar care le sunt gradele?Cunoscând bine dedesubtu-

rile nesăbuitului război văzut și nevăzut purtat cu atâta perfi die „ortodoxă” de către armata de locotenenţi, maiori, colonei și generali din Patriarhia Moscovei împotriva Mitropoliei Basarabiei și a Patriarhiei Române, cunos-cându-l și pe acest „pământean” atât de iubit de colonelul Canta-rean, dar și privind lucrurile cu mult realism, constatăm că pe mândrul colonel l-a luat gura pe dinainte și a dezvăluit ceea ce nu trebuia să dezvăluie până în mo-mentul Ics, cum spun militarii.

Surse bine avizate din interio-rul mitropoliei „întregii Moldove” ne asigură că planul colonelului este de a scăpa odată și pentru totdeauna de Mitropolitul Pe-tru, care îi stă Patriarhiei Ruse ca o ţepușă în talpă, aducând, prin mijloace numai de el și de „sfânta” Moscovă știute, un om al său de nădejde în fruntea Mi-tropoliei Basarabiei, care să fi e înghiţită, prin fuziune, de către mitropolia „întregii Moldove”. Interesant plan! Și periculos! Vă-zând cum „s-a lămurit” colonelul până acum cu „existenţa” altor

ierarhi, nutrim sincer speranţa că acest plan, care are în vedere o „lămurire” a colonelului „cu exis-tenţa Mitropolitului Petru”, nu urmărește deznodăminte ase-mănătoare. Sperăm ca respecti-vul plan să nu aibă nici un fel de sorţi de izbândă. Faptul că acum ne-au fost vădite câteva elemen-te ale sale va determina Mitro-polia Basarabiei să procedeze la alegerea canonică și statuta-ră nu doar a unui vicar, ci a mai multor ierarhi care să i se alăture Mitropolitului Petru Păduraru în slujirea Bisericii noastre de la răsărit de Prut și de la răsărit de Nistru. Slavă Domnului că acum știm cel puţin numele „pămân-teanului” pe care colonelul Can-tarean și-l pregătește pentru lu-crarea sa! Mitropolia Basarabiei nu are însă nevoie de nici un cal troian oferit cu atâta mărinimie și insistenţă pravoslavnică, aș-teptat de colonel de pe acum, cu ușile deschise, în Catedrala din centrul Chișinăului. Se vor găsi și fără polcovnicescul ajutor destui candidaţi pentru cele 8 funcţii vacante de ierarhi ai Mitropoliei Basarabiei, căci Ortodoxia ro-mânească are destulă putere să nască oamenii potriviţi pentru asemenea răspunderi.

O singură întrebare nu-și are, deocamdată, răspunsul: dacă cel care ni se prezintă drept mi-tropolitul „întregii Moldove” are gradul de colonel, care o fi fi ind gradul favoritului său delegat la București? Oricum, să fi m de acord, discipolul nu poate avea un grad mai înalt decât cel al maestrului, al celui mai Înalt și mai Preasfi nţit colonel, Canta-rean.

Vlad CUBREACOV, FLUX

COMUNICATCOMUNICATMitropolia Basarabiei consta-tă cu amărăciune că bucuria clerului și a creștinilor noștri de Sărbătoarea Nașterii Dom-nului a fost umbrită de unele declaraţii deplasate și jig-nitoare ale Mitropolitului Vla-dimir îndreptate împotriva Întâistătătorului Mitropoliei Basarabiei, Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh Petru Pă-duraru, în emisiunea „Pietre-le vorbesc”, din 09 ianuarie 2011, de la postul Jurnal TV.

În legătură cu așa-numita „oprire” a Episcopului Petru, Mitropolia Basara-biei precizează punctual următoarele:

1. În anul 1992, Preasfi nţitul episcop Petru de Bălţi a fost silit să părăsească Patriarhia Rusă, după ce a fost umilit fără temei și alungat în stradă de către arhie-piscopul Vladimir de atunci și anturajul său politizat, amoral, românofob și co-rupt, având conexiuni în fostele servicii secrete sovietice.

2. Izgonirea Preasfi nţitului episcop Petru din reședinţa sa din Bălţi s-a făcut într-un mod violent, ca urmare a unor atacuri succesive din august-septembrie 1992, de către un comandou de preoţi agresivi în frunte cu arhiepiscopul Vladi-mir, comandou care a primit „întărituri” din partea poliţiei, a armatei naţionale, precum și a trupelor căzăcești din regi-unea secesionistă Transnistria, fapt nu doar documentat minuţios, dar și adus în timp util la cunoștinţa Patriarhiei Mos-covei și a Preafericitului Patriarh Alexei al II-lea.

3. Preasfi nţitul episcop Petru a cerut ofi cial și repetat implicarea personală și apărarea din partea Patriarhului Alexei al II-lea și a Sinodului rus împotriva va-lului nesăbuit de prigoană dezlănţuit de arhiepiscopul Vladimir și acoliţii săi din cler, din structurile statului și din trupe-le paramilitare ale separatiștilor. Numai

după ce Patriarhia Moscovei a lăsat fără nici un răspuns cererile ofi ciale ale Prea-sfi nţitului episcop Petru, după ce a fost scos cu forţa din reședinţa sa, după ce i-au fost distruse demonstrativ actele de identitate, fi ind lăsat pe drumuri și alun-gat în Patriarhia Română, Preasfi nţitul Petru s-a văzut nevoit să ceară ajutorul și protecţia Patriarhiei Române.

4. Dată fi ind „cooperarea” arhie-piscopului Vladimir cu trupele de poliţie, ale armatei și ale forţelor separatiste în luarea cu asalt a reșe-dinţei episcopale din Bălţi, Preasfi nţitul episcop Petru a se-sizat, prin scrisori ofi ciale, autorităţile statului, în speţă pe Președintele Republicii Mircea Snegur, pe pri-mul ministru Andrei Sangheli și pe minis-trul Culturii și Cultelor, Ion Ungureanu, scrisori care au rămas fără exami-nare și fără răspuns. Acest fapt a confi rmat ulteri-or complicitatea dintre autorităţile statului și arhiepiscopul Vladimir în persecutarea nedreaptă a Preasfi nţitului episcop Petru.

5. Preasfi nţitul episcop Petru a sesizat și Patriarhia Română asupra persecuţi-ilor nedrepte la care era supus de către arhiepiscopul Vladimir și anturajul său. Patriarhia Română l-a informat de fi e-care dată pe Patriarhul Moscovei asupra situaţiei, cerându-i să se implice și să-l determine pe arhiepiscopul Vladimir să înceteze atacurile violente și prigoana împotriva Preasfi nţitului Petru. Patriar-hia Moscovei nu a dat curs demersurilor Patriarhiei Române și a încurajat perse-cutarea nedreaptă a Preasfi nţitului epi-scop Petru de către arhiepiscopul Vladi-mir și anturajul său politizat, violent și corupt.

6. Prin scrisoarea din 20 decembrie 1992, a Preafericitului Teoctist, Patriar-hul Bisericii Ortodoxe Române, adresată

Patriarhului Alexei al II-lea, Patriarhia Română aducea la cunoștinţa Patriarhiei Ruse că vechea Mitropolie a Basarabiei a fost reactivată la 14 septembrie 1992, fi ind primită sub oblăduirea canonică a Bisericii mame – Biserica Ortodoxă Română, iar Preasfi nţitul Episcop Petru de Bălţi a devenit membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și

Locţiitor de Mitropolit al Mitropoliei Basarabiei (La 14 septembrie 1992 a

avut loc Adunarea Eparhială de reactivare a Mitropoliei

Basarabiei la care Prea-sfi nţitul episcop Petru

de Bălţi a fost ales Loc-ţiitor de Mitropolit al Basarabiei).

7. Patriarhia Mos-covei nu a avut nici-

odată vreun temei ca-nonic real și demn de luat în seamă pentru o așa-numită „oprire” a Preasfi nţitului episcop

Petru de Bălţi. Totodată, Patriarhia Moscovei nu a adus niciodată la cunoș-

tinţa Înaltpreasfi nţitului Petru vreun document valabil, adoptat cu res-

pectarea prescripţiilor ca-nonice, privind așa-numita „oprire”.

Chiar dacă acum, la distanţă de aproape două decenii, un asemenea document ar putea fi alcătuit post-factum, el ar fi nul și neavenit din punctul de vedere al ca-noanelor ortodoxe și al bunului-simţ.

8. De asemenea, „oprirea” nu este pomenită în corespondenţa din 06 oc-tombrie 1992 și 24 decembrie 1992 expediată de Patriarhul Alexei al II-lea Preafericitului Părinte Teoctist, Patriar-hul Bisericii Ortodoxe Române.

9. După reactivarea canonică și bine-cuvântarea sinodală a Mitropoliei istori-ce a Basarabiei, Înaltpreasfi nţitul Petru a cerut, în corespondenţa sa cu Patriar-hul Alexei al II-lea, din anii 1992, 1993 și 1994, în numele său propriu și în numele clerului și a credincioșilor de sub omofo-rul Mitropoliei Basarabiei să fi e eliberaţi cu pace și să nu mai fi e consideraţi, îm-

potriva voinţei lor, membri ai Patriarhiei Moscovei.

10. După acceptarea de către Patriarhia Moscovei, în anul 1997, a dialogului cerut de Patriarhia Română încă din 1992, Înaltpreasfi nţitul Mitro-polit și Exarh Petru a reînnoit cererile sale ofi ciale și frăţești de a nu mai fi considerat, îm-potriva voinţei sale și împo-triva evidenţelor, membru al Sinodului rus. Astfel, prin scri-soarea sa din 10 septembrie 1997 Înaltpreasfi nţitul Petru i-a cerut Patriarhului Alexei al II-lea să i se „confi rme elibera-rea cu pace din Sfântul Sinod al Patriarhiei Ruse”.

11. Aceeași rugăminte a fost reiterată de către Înalt-preasfi nţitul Petru în scrisoa-rea din 25 februarie 1999 adre-sată fostului Patriarh Alexei al II-lea, scrisoare în care a cerut ca „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse să aprobe trecerea mea canonică și ofi cială în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române”. Ambele scrisori au rămas fără răspuns.

12. Cu ocazia rundei de dialog dintre Patriarhia Română și Patriarhia Mosco-vei din 15 ianuarie 1999, de la Chișinău, Înaltpreasfi nţitul Petru, găsind deschi-dere și înţelegere, a discutat personal, tête-à-tête, cu actualul Patriarh al Mos-covei, Preafericitul Kirill, căruia i-a adus la cunoștinţă situaţia reală din 1992 și responsabilitatea exclusivă a fostului arhiepiscop Vladimir pentru cele întâm-plate, precum și rolul său determinant în luarea deciziei de reactivare a Mitro-poliei Basarabiei. Faptul că Mitropolitul Vladimir, cu o singură excepţie, nu i-a re-hirotonit pe diaconii și preoţii hirotoniţi de Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh Petru după 1992 și trecuţi, prin diver-se constrângeri, în jurisdicţia structurii locale a Patriarhiei Moscovei confi rmă o dată în plus că Mitropolitul Vladimir recunoaște în realitate validitatea tainei hirotoniei săvârșită de Înaltpreasfi nţitul Petru și, implicit, faptul că Înaltpreasfi n-

ţia Sa nu este supus de către nimeni ni-ciunui fel de așa-zise “opriri”.

13. În această situaţie, exprimăm mo-desta părere că ar fi binevenită, fi e și cu o foarte mare întârziere, cel puţin o reacţie de regret din partea Mitropolitului Vla-dimir pentru comportamentul abuziv, politizat, agresiv, violent, românofob și plin de ură al său personal și al anturaju-lui său corupt, manifestat la Sediul Epi-scopiei din Bălţi în vara și toamna anului 1992 și pentru tratamentul umilitor și nedrept la care a fost supus vlădica Pe-tru. Dacă o asemenea eventuală reacţie de regret va fi urmată și de scuze frăţești, acestea vor fi acceptate cu bucurie și ier-tare frăţească de către Înaltpreasfi nţitul Petru.

14. Mitropolia Basarabiei consideră că Mitropolitul Vladimir va putea trece de la ură și confruntare la înţelegere și conlucrare cu Mitropolia Basarabiei și cu întâistătătorul ei numai prin renunţarea la învinuiri gratuite, astfel încât pacea să se poată sălășlui între fraţii ortodocși ruși și români.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Colonelul Cantarean şi operaţiunea „Pământeanul”Colonelul Cantarean şi operaţiunea „Pământeanul”

Precizări la unele afi rmaţii de presă ale Mitropolitului Vladimir privind Mitropolia Basarabiei

Ierurgia tunderii în monahism la Paraclisul Mitropolitan

În dimineaţa zilei de 6 ianuarie, Ajunul Crăciunului (stil vechi), Înaltpreasfi nţitul Petru, Arhiepiscop al Chiși-năului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a asistat la citirea Ceasurilor Împărătești la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău.

În seara aceleiași zile, în același sfânt locaș, Înaltpreasfi nţitul Petru a asistat la slujba Pavecerniţei și a Utreniei din Ajunul Cră-ciunului.

După Slujba Utreniei, Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei, fi -ind înconjurat de un sobor de ieromonahi și preoţi, a săvârșit ierur-gia tunderii în monahism.

În cuvântul rostit cu această ocazie, Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh Petru a vorbit despre viaţa monahală, rolul călugărilor în viaţa Bisericii și a urat noului intrat în monahism, care a primit nu-mele de Antonie, viaţă cura-tă și să poarte jugul călugă-riei cu vrednicie, avându-l model pe Marele Antonie.

Monahul Antonie a fost purtat sub mantie de pă-rintele arhimandrit Vitalie Danciu, stareţul mănăstirii Golia din Iași, care a venit, din capitala Moldovei, înso-ţit de monahi: ieromonahul Iustinian Vlădica, ierodiaco-nul Serafi m Pancea și tână-rul Andrei Atudorei.

Din cadrul Mitropoliei Basarabiei au fost prezenţi un grup numeros de pre-oţi și diaconi, printre care și Părintele Arhimandrit Andrei Caramalău, stareţul Mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei” din Durlești, muni-cipiul Chișinău.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

Că mitropolitul cu epoleţi de colonel, Vladimir (Nicolai) Cantarean, apără cu orice preţ interesele Patriarhiei Mos-covei știe oricine în Republica Moldova, de la mic la mare. Recent, într-un interviu acordat unui cleric din subordinea sa, Savatie (Ștefan) Baștovoi, la unul dintre principalele instrumente de presă la care au apelat în permanenţă ad-versarii Mitropoliei Basarabiei, mitropolitul-colonel a dez-informat cu bună știinţă și, evident, rea-credinţă publicul telespectator. Ce a declarat colonelul-mitropolit?

14 IANUARIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Reţete de pizzaReţete de pizza

Diverse

Pizza rapidă de casăIngrediente: 1 ou, 100 de grame de brânză, 2 lin-

guri de ulei, făină cât cuprinde, porumb dulce, măs-line felii, ardei, ceapă, șuncă de Praga, costiţă afuma-tă, piept de pui.

Mod de preparare: se amestecă bine ingrediente-le de blat și se pune la copt în cuptor până este ru-menit. Ingredientele de umplutură se feliază sau se mărunţesc, după dorinţă, după care se adaugă peste blatul de mai sus în ordinea scrisă.

Se bagă la cuptor pentru 15 minute, la foc potri-vit.

Pizza cu scoici şi calmarIngrediente: 3 linguri de ulei de măsline, 125 de

grame de scoici și calmar amestecate, 3 căţei mari de usturoi, 125 de grame de brânză mozarella, 2 cepe mici, roșii, 1 blat de pizza, sare, piper, suc de roșii, oregano.

Mod de preparare: se prepară un blat după reţeta clasică. Se pune un strat subţire de ulei de măsline și suc de roșii, peste blat. Ceapa și usturoiul se toacă mărunt și se călesc în ulei de măsline, apoi se adaugă

scoicile și calmarul mărunţite, sare, piper și oregano. Se toarnă amestecul peste blatul de pizza și se așază din nou cu condimente.

Se dă la cuptorul încins 20 minute și se servește fi erbinte.

Pizza cu măsline verzi şi usturoiIngrediente: 2 căţei de usturoi, 75 ml de ulei de

măsline, 150 de grame de măsline verzi fără sâmburi, simple sau marinate, 250 de grame de brânză moza-rella, 1 blat de pizza, sare, piper.

Mod de preparare: se prepară un blat, după reţeta clasică și se unge cu puţin ulei de măsline. Se toacă mărunt usturoiul, se presară sare și se pune în folie de aluminiu, alături de puţin ulei de măsline, se coa-ce circa 35 de minute până se înmoaie usturoiul. Se pune usturoiul copt peste blat, ungându-se bine tot blatul, apoi măslinele verzi tăiate în jumătăţi și se rade deasupra brânză mozzarella.

Se condimentează bine și se bagă la cuptor 10 mi-nute.

Pizza cu porumb şi pateu vegetal

Ingrediente: 1 pateu vegetal mare, 1 conservă de 300 de grame de ciuperci scurse de zeamă, 1 conser-vă mică de 150 de grame de roșii decojite, 1 conservă mică de 150 de grame de porumb dulce, 150 de gra-me de măsline fără sâmburi, puţin praf de ghimbir sau ghimbir proaspăt ras, 1 blat de pizza, sare, piper, ulei de măsline, oregano.

Mod de preparare: se prepară un blat, după reţe-ta clasică. Se unge blatul cu ulei de măsline, apoi se întinde deasupra pateul vegetal. Se toacă mărunt roșiile decojite și se pun peste pateu, apoi ciuperci-le tăiate, măslinele fără sâmburi, porumbul scurs de zeamă, ghimbir și oregano.

Se condimentează bine și se bagă la cuptor 10 mi-nute.

Pizza cu somon afumatIngrediente: 20 ml de ulei de măsline, 150 de gra-

me de somon afumat, 75 de grame de anghinare ma-rinată, 250 de grame de brânză mozarella, 1 roșie, 1 blat de pizza, sare, piper, ketchup.

Mod de preparare: se prepară un blat după reţeta clasică. Se pune un strat generos de ulei peste blat.

Peste ulei se așază somonul afumat tăiat cubuleţe foarte mărunte și anghinarea marinată. Se acoperă cu roșia tăiată feliuţe subţiri și brânza mozzarella rasă.

Se dă la cuptorul încins 15 minute și se servește fi erbinte, cu lămâie deasupra.

Pizza cu ciuperci şi broccoliIngrediente: 270 de grame de broccoli, 100 grame

de ciuperci proaspete, 1 ceapă, 2 căţei de usturoi, 20 ml de ulei, 4 roșii lunguieţe, 170 de grame de brân-ză mozarella, 25 de grame de brânză parmesan rasă, 4-5 fi re de busuioc proaspăt, 1 blat de pizza, sare, pi-per, ketchup dulce.

Mod de preparare: se prepară un blat, după reţeta clasică și se coace circa 5-7 minute la 210 grade. Se fi erbe broccoli, se desface în bucheţele mici. Se taie apoi ciupercile și usturoiul feliuţe, ceapa solzișori. Se călește ceapa, ciupercile, usturoiul, ketchup dul-ce, condimente, apoi se pune amestecul peste blat, urmat de broccoli fi ert. Peste amestec se rade brân-za mozzarella, se pune parmezanul ras și busuiocul rupt mărunt.

Se condimentează bine și se dă la cuptorul încins la 210 grade pentru 15 minute.

Pizza cu ciuperciIngrediente: un blat de pizza, 150 de grame de măs-

line fără sâmburi, 1 legătură de ceapă verde, pastă de ardei, 150 de grame de ciuperci champignon, 150 de grame de hribi cenușii, 150 de grame de gălbiori, parmezan ras, pastă de tomate, sare, piper, ulei.

Mod de preparare: blatul de pizza se prepară con-form reţetei tradiţionale. Se întinde blatul în tava unsă cu ulei, se unge cu puţină pastă de ardei și sos de pastă de tomate. Se așază alternativ ciuperci champignon, măsline fără sâmburi, ceapă verde și apoi hribi cenușii și gălbiori, completând cu ceapă verde. Peste toate se presară parmezan ras.

Se dă la cuptorul încins timp de 15-20 de minute.

Pizza SalamiIngrediente: 250 de grame de făină albă, 4 linguri

de ulei, 1/2 cub drojdie umedă, 1/2 linguriţă de za-hăr, 1 praf de sare, ardei gras galben, roșu și verde, ciuperci champignon, 1 ceapă verde, 150 de grame de salami picant, 50 de grame de măsline picante fără sâmburi, 100 de grame de parmezan ras, sare, piper, sos de roșii în bulion.

Mod de preparare: din făină, zahăr, puţină sare, drojdie, ulei și apă călduţă se prepară un aluat care se frământă foarte bine și apoi se lasă la crescut 30 de minute.

Ardeiul gras se taie felii foarte subţiri, salami se taie la fel felii subţiri, ceapa și ciupercile rondele subţiri. Blatul se întinde rotund și subţire, pe formă de pizza, apoi se unge cu puţin ulei și sos de roșii, amestecat cu piper. Se așază deasupra ardeiul, măslinele, ciu-percile, ceapa și salami, apoi peste toate se presară parmezan ras.

Se dă tava la cuptor pentru 15 minute la foc iute.

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIE

Băile sunt printre cele mai noi în-căperi într-o locuinţă. Încă mai există case din mediul rural care nu dispun de această cameră, ce pare indispen-sabilă în civilizaţia modernă. Multe persoane, și, în special, femeile, con-sideră baia ca fi ind cea mai importan-tă componentă a unei locuinţe. De multe ori bucătăria este neglijată sau lăsată pe plan secundar, pentru a se asigura că baia este cât mai spaţioasă și confortabilă.

Amenajarea și decorarea băii reprezintă o ade-vărată provocare, de aceea trebuie respectate anumite reguli.

Cromatica este un element important. Culorile pale și reci refl ectă lumina, iar albul, culorile pas-telate și neutre, dau senzaţia unei băi mai spa-ţioase. Lambriurile, obiectele decorative, ușile și dulapurile vor deveni aproape invizibile în cazul în care sunt vopsite în aceeași culoare ca și pe-reţii. O nuanţă deschisă pentru pereţi și o alta și mai deschisă pentru tavan, va amplifi ca senzaţia de spaţiozitate. Pentru ca atmosfera să nu devi-nă prea anostă, accesoriile, produsele igienice și elementele decorative ar trebui să fi e cât mai viu colorate și îndrăzneţe.

Tavanul poate fi înălţat prin iluzii optice, pre-cum: stucaturile, lambriurile din lemn, delimi-tarea fâșiilor de tapet, delimitarea cu o bordură de faianţă a zonei de întâlnire a pereţilor sau montarea unei oglinzi pe toată suprafaţa. Pere-ţii vopsiţi sau tapetaţi cu dungi verticale par mai înalţi, dar este de evitat încărcarea lor cu modele, forme sau combinaţii de culori.

Baia trebuie să fi e cât mai luminoasă și spaţi-oasă. Lumina naturală este cea mai benefi că din acest punct de vedere, de aceea, ferestrele ar trebui să fi e largi, neacoperite sau acoperite cu jaluzele transparente și ușor de manevrat.

Două oglinzi mari, mai multe oglinzi mici, pe-reţi din sticlă și alte decoraţiuni de acest fel vor „lărgi”, de asemenea, suprafaţa băii. În plus, au un aspect estetic plăcut, sunt ușor de îngrijit și permit admirarea personală din mai multe un-ghiuri.

Curăţenia, ordinea și depozitarea corectă a obiectelor din baie este foarte importantă. O baie dezordonată va fi și aglomerată, neplăcută și nu va oferi confortul dorit. Compartimentarea practică și funcţională va permite accesul rapid la obiectele necesare, dar și ordonarea acestora.

„Mobilierul” specifi c băii: cadă, chiuvetă, vas toaletă, dulapuri etc., trebuie să se încadreze în decor, să fi e cât mai practice, ușor de întreţinut, comode și durabile. Pentru alegerea celui mai potrivit, este nevoie de o adevărată aventură în jungla shoppingului.

Atunci când vrei să-ţi schimbi culoarea părului ar fi indicat să ai ceva cunoștinţe despre vopsea, deoarece nu ai garanţia că nuanţa de pe cutia de vopsea îţi va ieși și ţie.

În cazul în care vrei o schim-bare majoră de look, sfatul oricărui stilist este să nu te vop-sești singură acasă, ci să apelezi la un specialist, pentru a nu rămâne dezamăgită. Te poţi vopsi acasă doar dacă vrei să închizi sau să deschizi nuanţa părului cu două tonuri.

Atunci când ești blondă și intenţionezi să te faci brunetă, greșelile pe care le poţi face sunt: îţi vor rămâne șuviţe de păr neacoperite sau ai un ten mult prea alb și nu îţi va sta bine decât dacă te machiezi ac-centuat.

Nuanţa de vopsea pe care tu

o cumperi din magazin crezi că îţi va ieși și ţie, însă atunci când vrei să obţii o nuanţă tare, cum ar fi roșu aprins, trebuie să știi că oxidantul trebuie să fi e cât mai puternic.

De regulă, nuanţa părului va trebui să fi e în concordanţă cu nuanţa tenului.

O veste bună pentru toate femeile este că roșcatul este o culoare care se potrivește ori-cărei femei.

Femeile care au părul alb sau gri aleg să se vopsească blond. În mod normal este indicată o culoare mai deschisă, dacă părul este alb în proporţie de peste 50 la sută. Dacă sunt doar câteva fi re albe, ar fi bine să-ţi păstrezi culoarea naturală sau altă culoare apropiată.

Blondul este mai greu de în-treţinut, mai ales dacă nuanţa ta naturală este șaten sau cas-taniu, deoarece singură acasă nu vei reuși să-ţi colorezi rădă-

cinile în așa fel încât să nu ai mai multe culori neplăcute.

Pentru a obţine o culoare uniformă se poate recurge și la decapare. Decapajul este un procedeu de scoatere a culorii mai închise pe fi rul de păr. Este un procedeu asemănător deco-lorării, însă nu se folosește oxi-dant și nici amoniac.

Cu cât vopseaua se aplică mai rapid pe păr, cu atât sunt mai multe șanse ca părul să se coloreze mai bine, deoarece vopseaua preparată cu oxidant expiră după 30 de minute.

Timpul de acţionare al vopse-lei trebuie luat în serios, deoa-rece după expirare nu mai are nici un efect. Balsamul are un rol esenţial, deoarece tratează și dă strălucire părului.

Ce benefi cii au aceste fructe?Sunt o excelentă sursă de fi bre, care ajută la curăţarea

colonului de toxine și la reducerea apariţiei cancerului de colon. Ele ajută și la scăderea nivelului colesterolului, ceea ce duce implicit la reducerea riscului producerii unui atac de cord. În plus, fructele bogate în fi bre, ca și kiwi, îi ajută pe bolnavii de diabet să ţină glicemia sub con-trol.

Consumul acestor fructe este un mod delicios de a-ţi păs-tra inima sănătoasă. Dacă mănânci câte-va kiwi pe zi, reduci riscul formării chea-gurilor de sânge și cantitatea de grăsime (trigliceridele) din sân-ge. Fructele au același efect ca și aspirina, numai că cea din urmă poate provoca ulcer.

Conferă protecţie contra astmului și altor afecţiuni res-piratorii, datorită conţinutului mare de vitamina C. Într-un kiwi se găsește și mai multă vitamina C decât într-o porto-cală. Un studiu făcut de italieni pe 18 mii de copii arată că simptomele de astm sunt cu 44 la sută mai rar întâlnite la copiii care mănâncă între 5 și 7 citrice și kiwi pe săptămâ-nă, decât la cei care mănâncă aceste fructe mai puţin de o dată pe săptămână. Micuţii care sufereau de astm la în-ceputul studiului au avut cel mai mult de benefi ciat de pe urma experimentului. După un „tratament” cu kiwi starea lor de sănătate s-a îmbunătăţit.

Este bun și pentru ochi: ajută organismul să lupte contra degenerării oculare. Deși ai învăţat că morcovii fac bine la vedere, se pare că aceste fructe îi depășesc. Oftalmologii au ajuns la concluzia că mâncând 3 sau mai multe fructe pe zi, reduci cu 36% riscul de apariţie a degenerării ocu-lare.

Fitonutrienţii din kiwi ne protejează ADN-ul. Acest fruct i-a fascinat pe cercetători prin capacitatea lui de a apăra

ADN-ul de bombarda-mentul radicalilor

liberi. Kiwi este o sursă importantă de fi tonutrienţi și antioxidanţi, sub-

stanţe care întârzie îm-bătrânirea

celulelor. Unii spun că și coaja este foar-

te bogată în nutrienţi și că dacă o speli și în-

depărtezi puful, o poţi mânca fără probleme.

Kiwi mai conţine alţi doi antioxidanţi: vitamina E și A. Vi-

tamina E conferă sănătate pielii și gră-bește vindecarea anumitor boli de piele și

răni.

Cine are lipsă de potasiu, magneziu și fosfor este bine să mănânce tot kiwi.

Conţinutul mare de vitamina C previne artrita și ate-roscleroza și întărește sistemul imunitar. Singura proble-mă ar fi că asemeni căpșunilor, kiwi pot provoca anumitor persoane reacţii alergice, este vorba, în special, de copiii care sunt predispuși la alergii. Aceste fructe nu se reco-mandă bolnavilor de rinichi. Ele conţin oxalaţi, substanţe care se pot cristaliza și pot afecta sănătatea.

Îngrijirea plantelor de acvariu

Ai amenajat acvariul și plantele din acesta întâmpină probleme? Nu te îngrijora. Iată câteva idei care te vor ajuta să te bucuri de plante mai rezistente.

Pentru început trebuie să te asiguri că plante-le au destulă lumină (cerinţele variază în func-ţie de specie). În plus, este foarte important ca în apă să pui o dată pe săptămână substanţe nutritive. De asemenea, un nivel corespunzător de dioxid de carbon este necesar dacă vrei să crești plante viguroase.

Trebuie să fi i atentă la calitatea apeiTrebuie să fi i atentă la calitatea apeiComponenţa apei cu substanţe nutritive este

un alt aspect de care trebuie să ţii cont. În ma-gazinele pentru animale se găsesc câteva solu-ţii mineralizante pentru întreţinere. Mai mult, în funcţie de plantă, unele cresc cu ușurinţă în apa dulce cu un pH acid, altele în apă dură (pH apei se poate stabili cu ajutorul unor testere specia-le de unică folosinţă sau cu ajutorul testerelor electronice). În plus, unele plante vin deja cu o etichetă pe care se specifi că nevoile plantei.

Iluminarea este foarte importantăIluminarea este foarte importantăIluminarea (opt ore pe zi) se poate face și cu

ajutorul lămpilor electrice cu neon (lumina se pornește dimineaţa și se stinge seara). Este de preferat ca acvariul să nu fi e amplasat lângă fe-reastră. Acest lucru favorizează apariţia algelor în exces pe suprafeţele acvariului (împotriva algelor, de mare ajutor sunt și acvariile cu sti-clă fumurie). În cazul în care lumina este insufi -cientă, primele semne sunt: stagnarea creșterii acesteia, dar și îngălbenirea și macerarea ei.

Mai poţi folosi îngrășământul pentru Mai poţi folosi îngrășământul pentru substratsubstrat

Îngrășămintele pentru substrat se găsesc sub formă de pastile. Sunt foarte utile deoare-ce menţin planta sănătoasă. Intensitatea culo-rii frunzelor, tijele și rădăcinile puternice sunt primele semne că acestea cresc într-un mediu favorabil.

Sfat: Pentru plante și pești sănătoși schimbă 10 la sută din apă săptămânal. De fi ecare dată trebuie să ai grijă să substitui nivelul de minera-le din apă, punând câteva picături de substanţă nutritivă.

SFATURI UTILETratamente cosmetice cu dovleac

D o v l e c i i conţin o can-titate mare de vitamina A și C, dar și de zinc, așa-dar, vindecă și protejează pielea împo-triva radica-lilor liberi, ajutând la regenerarea celulelor.

Iată câteva tratamente cosmetice pe care le poţi face chiar la tine acasă, folosind ca bază dovleacul.

Scrub: o jumătate de cană de dovleac fi ert sau copt, o jumătate de cană de zahăr (brun), o linguriţă de scorţișoară. Ameste-că-le împreună și aplică, prin masaj ușor, pe întreg corpul. Clătește cu apă din abun-denţă.

Unt de corp: o jumătate de cană de piure de dovleac, o jumătate de cană de lapte de cocos, o linguriţă de scorţișoară. Ameste-că ingredientele și aplică pe pielea curată. După o jumătate de oră clătește cu apă călduţă.

Mască de faţă pentru diferite tipuri de ten:Ten normal, mixt: o lingură de pastă de

dovleac (copt) și o lingură de lapte.Ten uscat: o lingură de pastă de dovleac

(copt) și o linguriţă de miere.Ten gras: o lingură de pastă de dovleac

(copt) și o lingură de suc de mere.Combină ingredientele și aplică pasta

obţinută pe faţă. Lasă să acţioneze 15 mi-nute și apoi îndepărtează cu apă călduţă.

Știai că până și locul în care îţi depozitezi sticluţa cu parfum îi poate afecta cali-tatea și durata mirosului?

Când îţi pui problema persistenţei, nu contează numai marca unui parfum, ci contează atât locul în care îl pulveri-zezi, cât și modul în care îl depozitezi.

Primul sfat pe care trebuie să-l iei în seamă, atunci când îţi cauţi un parfum, este marca acestuia. Foarte multe per-soane merg pe concepţia că un parfum bun este un parfum scump și produs de o fi rmă de renume. Lucrurile ar fi putut fi mai simple dacă nu ar fi existat riscul alergiilor. Ca orice produs cosmetic, și parfumurile prezintă un risc de aler-gii la unul sau mai multe ingrediente. De aceea, prima recomandare este să testezi întotdeauna parfumul, înainte de a-l cumpăra. Astfel, vei putea sesi-za dacă ești alergică la vreunul dintre compușii lui, dar, în același timp, îi vei putea testa calitatea. Dacă îl încerci pe pielea curată, vei observa că, în scurt

timp, mirosul lui (cel pe care îl are în sti-clă) se va schimba - o reacţie normală la chimia pielii. În plus, la fel de normal este ca mirosul aceluiași parfum să va-rieze de la o persoană la alta, în funcţie de pielea fi ecăruia.

Un mit destul de comun este acela că mirosul de cafea te ajută să-ţi împros-pătezi mirosul, mai ales după ce ai tre-cut prin mai multe parfumuri. Adevărul este că dacă l-ai suprasolicitat, simţul olfactiv pur și simplu cedează. Așa că singura soluţie este să faci o pauză.

Persistenţa, în funcţie de compoziţieFiecare parfum are o compoziţie

diferită, și este normal ca mirosul să persiste diferit. Cel mai persistent este parfumul, apoi apa de parfum, apa de toaletă și apa de colonie.

De asemenea, parfumurile cu note de vârf, puternice (de citrice) tind să se piardă mult mai repede, în timp ce no-tele de bază, ușoare (ca vanilia sau lem-nul dulce) persistă mai mult.

Unde se poartăÎn mod tradiţional, parfumul se pul-

verizează pe încheietura mâinii și pe gât, însă fi ecare cultură are propriul stil. Franţuzoaicele, spre exemplu, preferă să pulverizeze puţin parfum în spatele genunchilor, astfel încât, în timpul mer-sului, fusta să le răspândească mireas-ma.

Apa de toaletă poate fi pulverizată și prin păr, chiar dacă nu ţine foarte mult, va oferi podoabei capilare un parfum fi n.

O greșeală destul de frecventă este frecarea încheieturilor, imediat după ce s-a pulverizat parfum pe una dintre ele. Specialiștii avertizează că această mișcare ruinează notele parfumului, accelerând interacţiunea lor cu pielea. Cel mai bine este ca parfumul să fi e asi-milat în mod natural, de piele.

Un alt truc pentru persistenţă este hidratarea pielii. Dacă pielea este usca-tă, trebuie aplicat un produs hidratant imediat după duș, și abia apoi parfu-mul.

Depozitează-l în condiţii optimeRecomandarea specialiștilor este

ca parfumul să fi e ţinut în... bucătărie. Ambientul cald și umed poate afec-ta calitatea esenţei așa că cel mai bun loc pentru depozitare este în frigider. Temperatura scăzută păstrează intacte mirosul original al parfumului și îl face să persiste.

Trucuri să faci parfumul să persiste

Kiwi, mai bun decât o aspirină. Opt motive să mănânci acest fruct

FRUMUSEŢE

Greşeli frecvente în vopsirea părului

Amenajarea băiiAmenajarea băii

14 IANUARIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate

9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.6,7 11.00 Te-

lecinemateca. Mariaj de Vegas. What happens in

Vegas. Comedie. SUA 2008 13.00 Serial. 24 hours.

Sez.8 Ep. 1 - 5 16.30 Concert 18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.8

Ep.7,8 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate

22.00Telecinemateca. Dulce noiembrie . Sweet november. Dramă SUA

2008 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 Teleshopping

11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 - Teleshop-

ping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film

serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406

(AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda

(AP) (romance) 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance)

19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 - Cinema ACASĂ:

O vedetă în casa ta (“Win a Date with Tad Hamilton”) (AP) (comedie)

22:30 Film serial: 7 păcate (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 00:30

- Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Doamne de poveste

(reluare din 7 noiembrie 2010) 02:15 Cinema ACASĂ: O vedetă în casa

ta (r) (AP) (comedie) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 19

ianuarie) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi,

20 ianuarie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 - Teleshopping 10:30

Film: Atacul grifonului 12:15 Serial: Legenda

Căutătorului (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 -

Teleshopping 13:20 ProMotor 14:00 Serviţi,

vă rog (reluare veche) 17:15 Film: Giuvaierul Nilului 19:00 Știrile Pro Tv

20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Cecul sau viaţa 22:45

Film: Crime online 00:30 - Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Cecul sau

viaţa (r) 03:15 Știrile Pro Tv (r) 04:15 România, te iubesc! (r) 05:00 Film:

Atacul grifonului (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Комедия

Георгия Данелии “Орел и решка” 8.00 “Dimineaţa

pe Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10

“Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.25

“Пока все дома” 11.15 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 Премьера.

“Вкус жизни” 13.10 Премьера. “КВН. 50 виртуальных игр” 13.55

“Секс-символы. Мужчины” 14.50 Светлана Иванова, Татьяна

Васильева, Елена Яковлева в фильме “Привет, киндер!” 16.35

Юрий Богатырев, Никита Михалков в фильме “Свой среди чужих,

чужой среди своих” 18.10 Вечер музыки Микаэла Таривердиева

19.25 Премьера. Нина Русланова, Александр Михайлов, Ирина

Муравьева в комедии “Китайская бабушка” 21.00 Воскресное

“Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00

“Большая разница” 23.00 Премьера. “Шоу ни бе ни ме нехило”

23.30 “Познер” 0.30 Кейт Хадсон в романтической комедии “Он,

я и его друзья” 2.15 Анатолий Папанов, Сергей Мигицко, Нонна

Мордюкова в комедии “Инкогнито из Петербурга” 3.45 Фильм

“Вот такие чудеса”

6.00 Documentar. “Me-

moria interzisă: Tian

Anmen”. 6.55 “Și iar Chiriţa”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din

Bălţi. 8.50 Respiro. 9.00 Film în desen animat. “Sandocan”. 9.25 “Povești

în lanţ”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 10.00 Ring

Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Ghidul sănătăţii tale. 12.00

NOVOSTI. 12.15 Documentar. “Veșmintele lumii”. 12.45 Cinemateca

universală. 13.00, 3.00 “Mai în glumă, mai în serios” cu Gheorghe Urschi.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Evoluează Orchestra fraţilor Adva-

hov. 15.00 ȘTIRI. 15.15 Miracolul dansului. 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii

muzicale. 16.15 La noi în sat. 17.00 Film. “IOANA D’ARC”. 18.10 Evantai

folcloric. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis. 20.30 O carte pentru

tine. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii

tânăr! 22.25 Documentar. “Frontul cireșelor”. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial.

“SCUADRA OMICIDI”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și

acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Focus. Magazin TV. 4.30

Respiro. 4.45 În ritm de dans. 5.40 Calendarul zilei. Horoscop.

7:10 Universul cre-

dinţei . 9:00 Ca la

carte. (Reluare) Mo-

derator Cristian Tabără 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 2

episoade 10:55 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov

11:00 Europa mea. (Reluare) Moderator Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului

Prezintă George Robu 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu

14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20 Circ internaţional 15:00 Vedeta familiei

(Reluare) Prezintă Mihai Răzuș 16:00 Tezaur folcloric Moștenitori și Muguri

de Tezaur la Baia Mare. Partea a II-a 17:10 Dănutz S.R.L. – Supermarket

de divertisment . Prima parte 18:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și

Leonard Miron 18:40 Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea

a doua 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov

19:45 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto

6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film Nell cea sălbatică (NELL-

SUA, 1984) 23:05 Garantat 100%. Moderator Cătălin Ștefănescu 23:55 O

carte pe săptămână. (Reluare) 0:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu

(I) (Reluare) 1:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 2:20

Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 2:25 Ca la carte.

Moderator Cristian Tabără (Reluare) 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema

zilei Meteo (Reluare) 4:10 Europa mea. (Reluare) 4:35 Universul credinţei

(Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:25

ANGKOR, L’AVENTURE DU BAPHUON / Documentaire 6:30 A BON

ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ

TOUTE LA VERITE? 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:05

TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM

10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35

TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE

PETIT NICOLAS 10:55 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MON-

DE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:35

TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 LE CODE CHASTENAY 12:35 LA VIE EN

VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 14:00 NEC PLUS ULTRA

LA COLLECTION 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT

DIMANCHE 16:35 LA PETITE VIE / Fiction Le divorce (II) 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00

FLASH 19:15 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

/ Documentaire “Des Terres & des Hommes” 21:00 COUP DE POUCE

POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’OEIL DU

MONOCLE / Cinéma 23:50 LE GRAND MOMENT DE SOLITUDE / Court

métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR

0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 SI C’ÉTAIT LUI... / Cinéma

2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA MORT DU JUGE

D’INSTRUCTION : POUR QUELLE JUSTICE ? / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep. 24,25 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.4,5 10.30 Telecinemateca. Ziua

în care pămîntul se opri. The day the earthstood

still. Dramă. SUA 2008 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00

DEX juridic. Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.89 19.00 Serial. Dosarele X.

The X - fi les. Sez.8 Ep.4,5 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin

informativ 21.10 Telecinemateca. Regele Arhur. King Arthur. Aventuri.

SUA 2004 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping

11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshop-

ping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (sfârșitul serialului) (AP) (ro-

mance) 15:00 Film serial: Iubire cu chip rebel (Cuidado con el Angel),

primul episod 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea

de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri

adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 -

Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe

Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30

Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP)

(romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:30 Film

serial: Căutând-o pe Elisa (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte

(r) (12) (divertisment) 04:45 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping

10:30 Film: Singurul supravieţuitor, partea a

II-a (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00

Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: Pășunea snobilor II 16:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3911 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 20:30 Film: Mai presus de lege 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Moștenirea, ep.40 00:00 Serial: Flash-

point, ep.4 01:00 Film: Mai presus de lege (r) 03:00 Știrile Pro Tv din Sport

03:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:45 - Serial: Moștenirea,

ep.40 (r) 04:45 - Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:50 - Omul care aduce

cartea (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour

(r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!”

19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30

“Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 “Человек и закон” с

Алексеем Пимановым 23.15 Ночные новости 23.35 “Судите сами”

с Максимом Шевченко 0.25 Роб Лоу в комедии “Тихий омут” 1.55

Виктор Сухоруков в фильме “Комедия строгого режима” 3.15

Наталья Варлей, Георгий Вицин в комедии “Большой аттракцион”

4.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

6.05 Documentar. “Că-

lăreţul din Golestan”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI.

7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “Clopotniţa”. Spectacol al Teatrului

“Vasile Alecsandri” din Bălţi. 11.15 Respiro. Program muzical. 11.30

“Svitanok”. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare).

15.05 Documentar. “Chaim Soutine”. 16.00 ȘTIRI. 16.10, 1.20 Templul

muzicii. 16.50 Documentar. “Global 3000”. 17.20 Teatrul “Luceafărul” la

50 de ani. Selecţiuni din serata jubiliară. 18.20 Portrete în timp. Vlad Ciu-

rea, operator de fi lme, la 70 de ani. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Vector

european. 20.35 Super loto “5” din “35”. 20.40 Povestea de seară. 21.00,

2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 2.30 Reporter

de gardă. 23.00 Respiro. Program muzical. 23.10 ȘTIRI. 23.25 “Chiriţa

în provincie”. Spectacol al Teatrului “Eugene Ionesco”. Partea I. 0.35

Documentar. “Euromaxx”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova:

aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.50 Respiro. 4.30 Cu noi la

teatru. 5.00 Vedete la bis. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport Meteo

(I) 8:00 Telejurnal

matinal Sport Meteo

(II) 9:00 Circ internaţional (Reluare) 10:00 Garantat 100% (Reluare) din 16

ianuarie 11:00 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov

11:15 Ochiul magic Realitatea fi ltrată de obiectivul camerei de luat ve-

deri (Reluare) ediţie veche 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru

cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial (Reluare) Legendele

palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 ) Episodul 42 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oameni mari

la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 14:50 Amintiri din istorie

(Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 Dacă doriţi să revedeţi !

(Reluare) 17:00 Interes general (Reluare) Moderator Sorin Burtea 17:30 O

carte pe săptămână (Reluare) din 16 ianuarie 17:45 Tragerile Joker, Loto

5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele

palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 ) Episodul 43 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela

Michailov 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker,

Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational

21:00 Judecă tu ! Moderator Irina Păcurariu 22:00 Serial CSI-Crime și

investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 8 22:55 Amintiri din

istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 23:10 Film Johnny (

Johnny Was-Marea Britanie, 2006) 0:50 Film (Reluare) Scoici și crustacee

(CRUSTACES ET COQUlLLAGES or MARSICOS BEACH - Franţa, 2008) 2:25

Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 2:30 Interes

general (Reluare) 3:00 ONG Blitz. (Reluare) 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55

Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Circ internaţional (Reluare) 5:10 Serial

Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008)

Episodul 95 6:10 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1

episod (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LE

PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30

MEDITERRANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS

11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 PLUS BELLE LA VIE /

Fiction Episode 988 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Trois zoufs et un couffi n

12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO

13:30 EN CAMPAGNE - VASSIEUX EN VERCORS / Documentaire 14:30 LE JO-

URNAL DE LA RTBF 15:05 LA PROMENEUSE D’OISEAUX / Fiction 1re partie

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 FAMILLE DÉCOMPOSÉE / Fiction 21:05 LES PLUS BEAUX PALACES

DU MONDE Un week-end au Kanuhura (Maldives) 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 SI C’ÉTAIT LUI... / Cinéma 23:35 ÉGO / Court métrage 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 KASKO MONTE À PARIS

/ Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL

4:00 UN AN AVEC ERIC-EMMANUEL SCHMITT / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30

Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.23,24 9.00 Serial. 24

hours. Sez.8 Ep.3,4 10.30 Telecinemateca. Cursa

mortală. Dearh race. Acţiune SUA 2008 12.00 Film

indian 15.30 Desene animate 17.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus).

Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.88 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les.

Sez.8 Ep.3,4 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10

DEX juridic 22.10 Telecinemateca. Ziua în care pămîntul se opri. The day

the earthstood still. Dramă. SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping

11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshop-

ping 12:30 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 -

Teleshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial:

O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP)

(romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 -

Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP)

(romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 - Poveștiri

adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (r)

(AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:45

Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping

10:30 Serial: Om sărac, om bogat, ep.107, 108

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: Singurul supravieţuitor, partea a

II-a 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3910 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia

Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Ști-

rile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Atracţie explozivă 22:25 - Profi t

22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.39

00:00 Serial: Flashpoint, ep.3 01:00 Film: Atracţie explozivă (r) 03:00

Știrile Pro Tv din Sport 03:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

03:45 - Serial: Moștenirea, ep.39 (r) 04:45 - Ce se întâmplă, doctore? (r)

04:50 - Omul care aduce cartea (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

(r) 05:30 - Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20

“Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00

Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55

“Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15

“След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный

фильм 22.20 Среда обитания. “Гадание на кофейной гуще” 23.15

Ночные новости 23.35 “Обмани меня”. Новые серии 0.25 Эдди

Мерфи в комедии “Доктор Дулиттл 2” 1.50 Триллер “И у холмов

есть глаза” 3.30 Донатас Банионис, Наталья Гундарева в фильме

“Детский мир”

6.05 Documentar. “Gră-

dina de pe Jawa”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10,

8.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Botezul

Domnului. Transmisiune în direct de la Catedrala Mitropolitană “Nașterea

Domnului” din Chișinău. 10.00 De sărbători cu Orchestra fraţilor Advahov.

10.40 Zona liberă. 11.10 Picături de “Dor”. 11.30 Unda Bugiacului. 12.00

Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.30, 16.10 Alexan-

dru Lozanciuc. “Mi-ai dat, Doamne, în viaţa mea cântecul și dragostea”.

Spectacol jubiliar. 16.00 ȘTIRI. 17.55 Cu noi la teatru. 18.25 “Svitanok”.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 “Strigat-am către Tine”. Spectacol al Teatrului

Poetic “A.Mateevici”. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.20 Ioana Căpraru. “Bună vreme,

bun găsit”. Serată de creaţie. 23.10 ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă.

2.30 Miracolul dansului. 4.30 Dor. Program muzical. 5.00 Respiro. 5.15

Baștina. Magazin agricol. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport Meteo (I)

8:00 Telejurnal mati-

nal Sport Meteo (II) 9:00 Teleenciclopedia 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia

Vodă (Reluare) din 15 ianuarie 11:00 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă

Mihaela Michailov 11:15 Vedeta familiei (Reluare) din 16 ianuarie 12:15

Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3

episoade 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong

(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 41 14:00

Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă

Mihaela Michailov 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007)

2 episoade 15:00 Circ internaţional (Reluare) 16:00 VIP CONFIDENTE cu

Editie de REVELION 17:00 Generaţia contra (Reluare) Moderator Luciana

Giurea 17:30 ONG Blitz. Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo

18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE

LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 42 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare)

Prezintă Mihaela Michailov 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter”

buletin informational 21:00 Cel ce gândește altfel. Episodul 2 22:00 Amin-

tiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 22:15 Film Scoici și

crustacee (CRUSTACES ET COQUlLLAGES or MARSICOS BEACH - Franţa,

2008) 23:55 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) din 15 ianuarie

0:55 Atunci și acum (Reluare) 1:30 Curier TV (Reluare) din 18 ianuarie

1:55 Cel ce gândește altfel (Reluare) Episodul 2 2:50 Oameni mari la TVR

(Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 2:55 Călător pe viaţă (Reluare) din

15 ianuarie 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15

Teleenciclopedia 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA

DAMA-Argentina, 2008) Episodul 94 6:10 Amintiri din istorie (Flashbacks

– Australia, 2007) 1 episod (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE LE

JOURNAL 5:30 CHRO-

NIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05

EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL

11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 987 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Vive

la guenille ! 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE

13:15 AL DENTE 13:30 THÉ POUR TOUS / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:05 LE MONOCLE NOIR / Cinéma 16:45 PAPIER-PRESSÉ / Court métrage

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LA

PROMENEUSE D’OISEAUX / Fiction 1re partie 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 TRAUMA / Fiction Jeunesse

et vieillesse 1:45 TRAUMA / Fiction Beauté et laideur 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MOUTON NOIR / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 22,23 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.2,3 10.30 Telecinemateca. Mr.

Bones 2 . Comedie. 2008 12.00 Film indian 15.30

Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.5 Ep.2,3 18.00 Serial. Luna.

Ep.87 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.8 Ep.2,3 20.30 Desene

animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10Fotbal cu Dumitru Anto-

ceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Cursa mortală. Dearh race. Acţiune

SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping

11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshop-

ping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 - Te-

leshopping 14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film serial:

O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP)

(romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 -

Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: 7 păcate (AP)

(romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 - Poveștiri

adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (r)

(AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:45

Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping

10:30 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teles-

hopping 14:00 Ce se întâmplă, doctore? 14:30 O-la-la (reluare veche)

16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3909 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia

Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 -

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Copacul lui Joshua 22:25

- Profi t 22:30 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - AutoExpert cu

Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.38 00:15 Serial: Flashpoint,

ep.2 01:00 Film: Copacul lui Joshua (r) 03:00 Știrile Pro Tv din Sport

03:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:45 - Serial: Moștenirea,

ep.38 (r) 04:45 - Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:50 - Omul care aduce

cartea (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy Hour

(r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20

“Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00

Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.55

“Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15

“След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный

фильм 22.20 “Спасти любой ценой” 23.15 Ночные новости 23.35

“На ночь глядя” 0.25 Дольф Лундгрен в фильме “Дерево Джошуа”

2.05 Аркадий Райкин, Людмила Целиковская в комедии “Мы с вами

где-то встречались” 3.40 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.05

“Давай поженимся!”

6.00 Documentar. “25

de zile în Europa”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10,

8.15 Bună dimineaţa! 9.10 In memoriam. Grigore Vieru. “M-am ames-

tecat cu cântul, m-am amestecat cu dorul”. 11.10 Săptămâna sportivă.

11.40 Respiro. Program muzical. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună

dimineaţa! (reluare). 15.10 Videoteca copiilor. 15.20 “Planeta cu rouă”.

Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 16.00 ȘTIRI. 16.10

Vedete la bis. 17.05 Abraziv. 17.40, 5.00 Grigore Vieru. Poezie și destin.

18.20 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă.

20.10 Respiro. Program muzical. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00,

4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.25 Anișoara

Prisăcaru. Satul meu, grădină dragă. Serată de creaţie. 23.10 ȘTIRI. 1.00

Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Din

arhiva TVMi. Ultima oră cu Grigore Vieru. 1.35 Cântece pe versuri de

Grigore Vieru. 4.30 ARTelier. 5.40 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport Meteo (I)

8:00 Telejurnal mati-

nal Sport Meteo (II) 9:00 O dată’n viaţă. Partea a doua 10:00 Ca la carte (Re-

luare) din 16 ianuarie 11:00 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela

Michailov 11:15 Spune-mi ce te doare (Reluare) 11:45 Bebe magia (Reluare)

din 15 ianuarie 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici ( AUS-

TRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul

Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 40

14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă

Mihaela Michailov 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007)

2 episoade 15:00 “Жди меня» 17:00 Atunci și acum (Reluare) Moderator

Marian Voicu 17:30 Curier TV . (Reluare) Prezintă Angela Avram 18:00 Te-

lejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG,

PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 41 19:35 Oameni mari

la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Cel ce gândește altfel. Primul

episod 22:00 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod

22:15 Telecinemateca Harry și fi ul (HARRY AND SON- SUA, 1984) 0:15 Film

(Reluare) Familia trebuie să se mute (Downsizing the Family-Rusia,2008)

2:00 Cel ce gândește altfel (Reluare) Primul episod 2:55 Oameni mari la

TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 3:00 Papucul doamnei (Reluare)

Prezintă Laura Nureldin 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo 4:15

Teleenciclopedia 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA

DAMA-Argentina, 2008) 6:10 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia,

2007) 1 episod (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LITTO-

RAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA

VERITE? 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30 PASSION MAISONS 11:00

FLASH 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 986

12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Hallux Valgus 12:30 NEC PLUS ULTRA LA

COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30

PILLEURS DE TOMBES, CHASSEURS D’HISTOIRE / Documentaire 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:05 TRAUMA / Fiction Jeunesse et vieillesse 15:50

TRAUMA / Fiction Beauté et laideur 16:35 VILLAGE EN VUE 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRÉSENT

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 PAR SUITE D’UN ARRÊT

DE TRAVAIL... / Cinéma 21:00 DANS LA JUNGLE DES VILLES / Court métrage

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FAMILLE DÉCOMPOSÉE / Fiction 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 1:00 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 AU NOM DU FILS / Documentaire

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate

9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 5,6 11.00 Te-

lecinemateca. David. Dramă. SUA 1997 13.30 Film

indian 16.00 Telecinemateca. La celălalt capăt al

lumii. Master and comander. Acţiune. SUA 2003 18.30 Serial. Dosarele X.

The X - fi les. Sez.8 Ep.6,7 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00

Desene animate 22.15 Telecinemateca. Mariaj de Vegas. What happens

in Vegas. Comedie. SUA 2008 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping

11:15 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshop-

ping 12:30 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film

serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406

(AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda

(AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de

pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance)

20:30 Cinema ACASĂ: Prinţesa și soldatul (“The Princess and the

Marine”) (AP) (romance) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance)

00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 - Poveștiri adevărate

(r) Vremea de ACASĂ 02:15 Cinema ACASĂ: Prinţesa și soldatul (r) (AP)

(romance) 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 17 ianuarie) (12)

(divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 18 ianuarie)

(12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv • Ce se întâmplă, doctore?

10:00 - Teleshopping 10:30 Zâmbiţi, vă rog!

11:00 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30

În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:05 - Teleshopping 13:20 Romania, te iubesc (reluare veche)

14:15 Film: Legenda Căutătorului, ep.17 15:00 Film: Stăpânul inelelor:

Cele două turnuri (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iu-

teș 20:30 Film: Speed 2: Croazieră infernală 23:00 Film: Lupul singuratic

01:00 - Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Speed 2: Croazieră infernală (r)

03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 - AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 - În

Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35 Майя

Булгакова, Владимир Самойлов в фильме

“Обочина” 8.05 “Dimineaţa pe Prime” 9.15 “Умницы

и умники” 10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.40 Кумиры. “Евгения

Ханаева. С антрактом на любовь” 12.00 Новости 12.10 “Восстание

чайников” 13.05 “Моя родословная. Мария Киселева” 13.45

Александр Михайлов в фильме “Мужики!..” 15.00 “Мадагаскар:

Побег в Африку” 16.50 Концерт Раймонда Паулса “Лучшие песни”

18.15 Премьера. Екатерина Гусева, Лариса Удовиченко в фильме

“Прогулка по Парижу” 19.45 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15

“Минута славы”. Продолжение 22.00 Премьера. “Олег Табаков.

Юбилей среди друзей” 23.15 Джин Хэкмен в приключенческом

фильме “Французский связной 2” 1.20 Эмма Томпсон, Колин

Ферт в комедии “Моя ужасная няня” 2.50 Игорь Лифанов, Андрей

Федорцов в фильме “Егерь” 4.30 Олег Анофриев в комедии

“Хорошо сидим!”

6 .00 Documentar.

“Revenirea maestru-

lui”. 7.25 Respiro. 7.35

Documentar. “Călăreţul din Golestan”. 8.30, 4.30 Portrete în timp. Vlad

Ciurea, operator de fi lme, la 70 de ani. 9.00 Film în desen animat.

“Sandocan”. 9.30 Dor. Program muzical. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30

Documentar. “Fluviul Yangtze”. 12.00 ȘTIRI. 12.15, 13.15 “Oltea, mama

lui Ștefan cel Mare”. Spectacol al Teatrului Naţional “Mihai Eminescu”.

14.10 Respiro. 14.15 Lumina adevărului. 15.00 ȘTIRI. 15.10 ARTelier.

Mihai Potârniche, fotoreporter. 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

16.15 Documentar. “Frontul cireșelor”. 17.05 “O poveste de dragoste” cu

Adrian Ursu. Spectacol muzical. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40 Erudit-cafe.

20.25 Respiro. Program muzical. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00,

4.00 MESAGER. 21.40, 2.35 Film de scurt metraj. “VECINII” (Studioul

“Buciumul”). 22.05, 23.05 “În căutarea dorului pierdut”. Spectacol cu

Tudor Gheorghe. 23.10 ȘTIRI. 0.05 Documentar. “Memoria interzisă:

Tian Anmen”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și

acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20, 5.10 Melodii de succes cu

Orchestra fraţilor Advahov. 3.00 Capela corală “Doina”. Concert jubiliar.

5.00 Respiro. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Viitorul Plane-

tei albastre. (Future

Earth, Marea Britanie,

2009) (Reluare) Prima

parte 7:55 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 8:00

Semne (Reluare) 8:30 Arca lui Noe (Reluare) Prezintă Dan Helciug 9:00

Bebe magia (Reluare) Prezintă Camelia Csiki 9:30 Serial Hannah Montana

(HANNAH MONTANA-SUA, 2006) Sez.II. Episodul 9 10:00 Desene animate

Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55 România turistică Bisericile pictate

ale Bucovinei . Prima parte 11:35 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET

ROMANCE, SUA, 2009) Episoadele 7,8 12:00 Vizor monden cu Liviu și Ela

(Reluare) din 21 ianuarie 12:30 Pro patria. 13:00 Cavalerii cerului (KNIGHTS

OF THE SKY- SUA, Romania, 2010) (Reluare) din 1 decembrie 14:00 Telejurnal

Sport Meteo 14:20 Prietenie în vreme de război (Reluare) din 1 decembrie

14:40 Călător pe viaţă 15:15 Ne vedem la TVR 16:40 O dată’n viaţă . Prima

parte (Reluare) 17:40 O dată’n viaţă . Partea a doua (Reluare) 18:40 Tele-

enciclopedia Catedrala din Laon Cometele Leoparzii zăpezilor Aventura

umană 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov 19:45

Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR

cu Mircea Radu (I) 22:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:20

Campania Ovidiu Rom 23:30 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare)

0:30 Filme șoc Close My Eyes (CLOSE MY EYES - Marea Britanie, 1991) 2:20

Cavalerii cerului (KNIGHTS OF THE SKY- SUA, România, 2010) (Reluare) 3:15

Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:10 Prietenie în vreme

de război (Reluare) 4:30 Semne (Reluare) Producător tv. Dan Micu 4:55 Viata

satului (Reluare) din 16 ianuarie 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:25 UN AN AVEC

ERIC-EMMANUEL SCHMITT / Documentaire 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 7:25 AFRIQUE PRESSE 7:50 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA

10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF

10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS

10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE

DRAGONS 11:35 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:05 NOUVO 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH

13:05 36,9° 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GEO / Documentaire Brise-glace de l’Arctique

16:05 ADN, ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 AVENUE DE L’EUROPE 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:45 NOUVO 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSE-

MENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 1:45 NOUVO 2:00 DIVERTISSEMENT 3:00 ACOUSTIC

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 EXPEDITION LUNE / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 25,26 9.00

Serial. 24 hours. Sez.7 Ep.5,6 10.30 Telecine-

mateca. Regele Arhur. King Arthur. Aventuri.

SUA 2004 13.00Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Calea,

Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.90 19.00 Serial. Dosarele X.

The X - fi les. Sez.8 Ep.5,6 20.30 Desene animate 21.00 Telecinema-

teca. David. Dramă. SUA 1997 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele tre-

cutului (AP) (romance) 06:30 –

Teleshopping 07:00 Film serial:

Umbrele trecutului (AP) (romance)

08:00 - Teleshopping 08:15 - Film serial: Fructul oprit (r) (AP)

(romance) 09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul

blestemat (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 - Film serial:

O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Teleshopping 14:00

Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film

serial: Esmeralda (AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30

Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial:

Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa

(AP) (romance) 22:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30

Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Poveștiri adevărate

(r) Vremea de ACASĂ 02:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (r) (AP)

(romance) 04:00 Doamne de poveste (reluare din 31 octombrie

2010) 04:45 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 -

Teleshopping 10:30 Film: Pășunea snobilor

2 (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00

Știrile Pro Tv 13:45 - Teleshopping 14:00 Film: Lawrence al Arabiei,

partea I 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3912 17:00 Știrile Pro

Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv

19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film:

Stăpânul inelelor: Cele două turnuri 00:00 Știrile Pro Tv din Sport

00:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 - Serial: Om

sărac, om bogat, ep.107, 108 (r) 02:15 ProMotor (r) 03:00 - O-la-la

(r) 04:30 - Știrile Pro Tv (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 - Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости

9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить

здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор”

13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять.

Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать”

с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00

Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.05

“Давай поженимся!” 19.50 “20 лучших песен 2010 года” 21.00

“Время” 21.30 “20 лучших песен 2010 года”. Продолжение

23.10 Закрытый показ. Премьера. Михаил Ефремов в комедии

“Какраки” 2.00 Джон Уэйн в комедии “К северу от Аляски” 4.00

Константин Райкин, Татьяна Веденеева в комедии “Много шума

из ничего” 5.20 “Давай поженимся!”

6.05 Documentar.

“Chaim Soutine”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI.

7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 1.10 Vector european. 10.00

“Stelele comediei”. Spectacol al Teatrului “Constantin Tănase”

din București. 11.45 Respiro. Program muzical. 12.00 Moldova în

direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 În ritm de dans. 16.00

ȘTIRI. 16.15 Mai în glumă, mai în serios. 17.15 Documentar. “Arts

21”. 17.45, 0.50 Respiro. 17.55 Moldovenii de pretutindeni. 18.25

Studio “Art plus” (rus.) 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 21.40 “Pastel

de iarnă”. Spectacol al formaţiei “Millennium”. 20.35 Joker plus.

20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.10 ȘTIRI.

23.25 “Chiriţa în provincie”. Spectacol al Teatrului “Eugene Ionesco”.

Partea a 2-a. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și

acum. Știri. 2.30 Bună seara! Talk-show. 4.30 Perpetuum mobile.

5.00 Muzic Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport Meteo

(I) 8:00 Telejurnal

matinal Sport Me-

teo (II) 9:00 VIP CONFIDENTE cu Editie de REVELION (Reluare) 10:10

ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) din 15 ianuarie

11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 12:50 Serial

(Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE

OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 43 14:00 Telejurnal

Sport Meteo 14:45 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela

Michailov 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007)

2 episoade 15:35 Viitorul Planetei albastre (Future Earth, Marea

Britanie, 2009) Prima parte 16:30 Europa mea. (Reluare) din 16 ia-

nuarie 17:00 Meseria brăţară de aur 17:30 Vizor monden cu Liviu și

Ela 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul

Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )

Episodul 44 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela

Michailov 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin

informational 21:00 O dată’n viaţă . Prima parte 22:00 O dată’n

viaţă . Partea a doua 23:00 Amintiri din istorie (Flashbacks – Aus-

tralia, 2007) 1 episod 23:15 Film Partida de vânătoare (HUNTING

PARTY- SUA, 2007) 1:05 Film (Reluare) Johnny ( Johnny Was-Marea

Britanie, 2006) 2:35 Tezaur folcloric (Reluare) din 16 ianuarie 3:25

Telejurnal (Reluare) 4:00 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:20 VIP

CONFIDENTE cu Editie de REVELION (Reluare) 5:15 Serial Don

Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008)

Episodul 96 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 DES-

TINATIONS GOUTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS

OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30

CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE

11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 989 12:00 TOUT SUR MOI /

Fiction 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 EN

VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres

& des Hommes” 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 FAMILLE DÉCOM-

POSÉE / Fiction 16:35 VILLAGE EN VUE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL /

DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA / Ficti-

on Jeunesse et vieillesse 22:50 TRAUMA / Fiction Beauté et laideur 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA PROMENEUSE D’OISEAUX / Fiction 1re

partie 2:30 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

ANGKOR, L’AVENTURE DU BAPHUON / Documentaire

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate 7.30

Serial. Star Trek. Sez. 12 Ep.21,22 9.00 Serial. 24

hours. Sez.8 Ep.1,2 10.30 Telecinemateca. Eraser.

Acţiune SUA 1996 13.00 Film indian 15.30 Desene

animate 17.00 Serial. MASH . Sez. 5 Ep.1,2 18.00 Hristos pentru Moldo-

va. Emisiune realzată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei

Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond

creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.8 Ep.1,2 20.30 Desene

animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Mr. Bones

2 . Comedie. 2008 22.40 Telecinemateca. Cât îmi dai să te împușc. The

whole nine yards. Acţiune. SUA 2000 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 Teleshopping

08:15 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 - Teleshopping

09:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 10:45 - Teleshopping

11:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30

Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 - Teleshopping

14:00 Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406

(AP) (romance) 16:25 - Vremea de Acasă 16:30 - Film serial: Esmeralda

(AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de

pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance)

20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa („Donde Esta Elisa?”) (primele două

episoade) (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment)

23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP)

(romance) 01:30 Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 02:30 Film

serial: Căutând-o pe Elisa (r) (AP) (romance) 04:00 Poveștiri de noapte

(r) (12) (divertisment) 04:45 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 - Teleshopping

10:30 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 - Teles-

hopping 14:00 Film: Idilă pentru o piatră preţioasă (r) 16:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.3908 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 - Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 - Profi t 22:30 - Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 - Serial: Moștenirea, ep.37 00:00 Serial:

Flashpoint, ep.1, anul I 01:00 Film: Jocul terorii 03:00 Știrile Pro Tv din

Sport 03:15 - Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:45 - Serial: Moș-

tenirea, ep.37 (r) 04:45 - Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:50 - Omul care

aduce cartea (r) 05:00 - Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 - Happy

Hour (r) 06:30 - Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим извинения

за перерыв в вещании с 05:00 до 08:00 в связи

с профилактическими работами 8.00 Телеканал

“Доброе утро” 9.00 Новости 9.10 Телеканал

“Доброе утро”. Продолжение 9.30 “Контрольная закупка” 10.00

“Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50

“Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный

фильм 22.20 Спецрасследование. “Нелегалы” 23.15 Ночные

новости 23.35 “Подпольная империя” 0.35 Кэмерон Диас в фильме

“Только она - единственная” 2.10 Комедия “Микс” 3.40 “Хочу знать”

с Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

6 . 0 0 D o c u m e n t a r.

“Sacrifi caţi pe 11 sep-

tembrie”. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Baștina. Magazin agricol.

9.40 “Maria Cantemir, ultima dragoste a lui Petru cel Mare”. Spectacol.

Autor - Ion Druţă. 12.20 Reporter de gardă. 12.45 Picături de “Dor”.

13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Scrisoare către

un tânăr cineast”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Erudit-cafe. 16.55, 5.15 Dor. In

memoriam. Grigore Vieru. 17.30 Serghei Rahmaninov. “Elegiac Nr.2”.

Concert. 18.15 Film de scurt metraj. “FENTA”. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40

Perpetuum mobile. 20.10 Selecţiuni din concertul formaţiei “Pesnearâ”

(Belarus). 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.40,

4.30 Săptămâna sportivă. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial. “SQUADRA OMICIDI”.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15

Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 Ghidul sănătăţii tale. 3.00

Moldova în direct. 5.00 Respiro. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal mati-

nal Sport Meteo 8:00

Telejurnal matinal

Sport Meteo 9:00 O

dată’n viaţă. Prima parte 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de diver-

tisment. Prima parte (Reluare) din 16 ianuarie Coproducţie Mondofi lm

și TVR 1. 11:00 Oameni mari la TVR. Prezintă Mihaela Michailov 11:15

Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (Reluare)

din 16 ianuarie 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul

Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND – Coreea, 2007 ) Episodul

39 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Oameni mari la TVR. Prezintă

Mihaela Michailov 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia,

2007) 2 episoade 15:00 Salutare Natiune 17:00 Spune-mi ce te doare .

Moderator Irina Reisler 17:30 Papucul doamnei (Reluare) . Prezintă Laura

Nureldin 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul

Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007) Episodul

40 19:35 Oameni mari la TVR (Reluare) Prezintă Mihaela Michailov

19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informational

21:00 Prim plan Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui Grey

(GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009) Sezonul VI. Episodul 11 22:55

Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 23:10 Film

Familia trebuie să se mute (Downsizing the Family-Rusia, 2008) 1:00

Nocturne. (Reluare) Moderator Marina Constantinescu 2:00 Ne vedem

la TVR (Reluare) ediţie veche 3:15 Oameni mari la TVR. (Reluare) Prezintă

Mihaela Michailov 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei Meteo 4:15

Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:10 Serial Don

Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) 6:10

Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod (Reluare)

6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TÉLÉ-

TOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF

DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL

DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOUTS

11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 985 12:00 TOUT SUR MOI /

Fiction D’autres pinardises 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00

FLASH 13:05 DESTINATIONS GOUTS 13:05 L’EPICERIE 13:30 HISTOIRE

DU LOOK / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COM-

PLÉMENT D’ENQUÊTE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:10 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 TRAUMA / Fiction Jeunesse et vieillesse 20:15

TRAUMA / Fiction Beauté et laideur 21:05 LES PLUS BEAUX PALACES DU

MONDE Un week-end à bord du Club Med 2 (Nice-Portofi no) 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire

Alexeï, les saumons et les ours 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55

LA BANQUIÈRE / Cinéma 3:00 ARTE REPORTAGE 3:45 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:05 CECI EST MON ROYAUME, ITINERAIRE D’UN VOLEUR

D’ART / Documentaire

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 21 IANUARIE 22 IANUARIE 23 IANUARIE 20 IANUARIE 17 IANUARIE 18 IANUARIE Luni 19 IANUARIE

Miercuri

ANUNŢContabil-cumul

Tel.: 83-05-44mob. 069120253

SERVICII:Predarea limbii engleze

Tel.: 43-04-86, 067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi

pentru rute internaţionale,

cunoașterea limbilor engleză și franceză

este obligatorie. CV pe e-mail:

hotinat2@gmail.com

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publici-tate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imba-tabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 079707440

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

TRANSPORT DE MĂRFURITRANSPORT DE MĂRFURI

GSM: 069350050GSM: 069350050Până la Până la 3,5 3,5 tonetone

calitativcalitativrapidrapid

ieftinieftin

ASOCIAŢIA ASOCIAŢIA JURIȘTILOR JURIȘTILOR

CREȘTIN-CREȘTIN-DEMOCRAŢIDEMOCRAŢI

oferă consiliere juridică marţi 10marţi 100000 – 12 – 120000

joi 10joi 100000 – 12 – 120000

Persoană de contact: Mihai BușilăPersoană de contact: Mihai Bușilătel: (022) 92 76 71; mob: 079502402tel: (022) 92 76 71; mob: 079502402

e-mail: busilaradu@gmail.come-mail: busilaradu@gmail.compagina web: juristi.mdpagina web: juristi.md

Adresa: str. N. Iorga, 8, or. ChișinăuAdresa: str. N. Iorga, 8, or. Chișinău

14 IANUARIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

ALINA DABIJA, ALINA DABIJA, textier, textier, voice over radio și tv: voice over radio și tv:

„Ar frecventa şi diferite localuri underground chişinăuiene, precum „Eli pili”, „513”…

„Sunt o mare admiratoare a lui Eminescu, a poetului și a veșnicului îndrăgostit, care a avut de suferit mult din cauza iubirii pe care i-o purta Veronicăi. Dragostea i-a marcat toată viaţa și creaţia, pentru că atunci când suferă, un poet poate scrie lucruri extraordinare... Din păcate, în prezent citesc mai puţin din opera lui Eminescu și când recunosc asta, gândul mă poartă la anii de liceu, când, practic, dormeam cu cărţile lui. Dacă ar fi contemporan cu noi, eu cred că Eminescu ar scrie texte pentru romanţe și ar publica în reviste literare. Deși cred că ar scrie cu ușurinţă și opere cu caracter mai modern...

Și dacă azi Eminescu ar fi viu, eu cred că ar fi și el în gașcă, nu într-o gașcă glamour a cântă-reţilor pop, spre exemplu, dar, cu siguranţă, în una boemă, a actorilor. Și, poate, ar frecventa și diferite localuri underground chișinăuiene, precum „Eli pili”, „513”, „Albion” și altele de ge-nul acesta. În mod cert, nu l-aș vedea în „Cocos”, „Famous” sau alte localuri glam”.

ANDREI SAVAANDREI SAVA, compozitor: , compozitor:

„Ar fi fost trist, de la gândul că nu s-a născut la timpul potrivit”„Despre Eminescu, despre unicitatea și va-

loarea creaţiei lui se știe și s-a vorbit mult. Însă nu știu dacă am întâlnit un poet mai muzical decât Eminescu. Fără îndoială, ar fi fost și un muzician de excepţie într-o altă dimensiune. Acest simţ al ritmului, al frumosului și al for-mei îl poate avea doar cel care aude sunetele în spaţiu.

Am ascultat mai multe cântece pe versurile lui. Unele foarte reușite și altele... în care me-lodia nu se ridică nici pe aproape de nivelul perfecţiunii textului. Sau, folosite în muzica ușoară, pierd din sens, din încărcătura emoţi-

onală pe care o aveau iniţial (unele poezii nici nu trebuie prefăcute în texte pentru cântece, destinaţia lor e alta). M-am prins deseori la gândul că aș vrea să compun ceva “împreună” cu Eminescu. Însă nu știu dacă sunt destul de matur profesional pentru asta. Sunt sigur că va veni acea zi când mă voi decide. Deoarece nu cred că textele lui Eminescu sunt material pen-tru experimente. Mai degrabă sunt un început, un ceva deja foarte “clasic”, etalon.

Categoric nu-l văd pe Eminescu în zilele noastre. Timpul în care trăim presupune multă duritate, minciună și câștig cu orice preţ. Con-curenţa nesănătoasă, nedreptăţile și alte rele care se fac ar fi lăsat o amprentă total negativă asupra creaţiei lui. Nu cred că ar fi scris decât lucrări pesimiste sau revoluţionare. Și, cu atât mai mult, ar fi fost, probabil, decepţionat în dragoste, astfel am fi rămas fără scrisorile și poeziile despre/de dragoste. Știu că era și un ziarist excepţional, nu se lăsa ușor înduplecat și curajul pe care l-a avut i-a adus moartea. În timpurile noastre însă, e la modă să cedezi din dorinţe și ambiţii, pentru a avea mai ușor din plăcerile materiale.

Și dacă Mihai Eminescu ar trăi astăzi, sunt sigur că și-ar bea cafeaua într-un local mon-den, dar retras, unde ar putea întâlni pictori, muzicieni, ziariști și alţi artiști. Ar putea fi și o bucătărie, într-o companie, la un cenaclu, poa-te. Nu mă refer acum la boema tradiţională care apare prin reviste mondene și își dau premii și diplome unui altuia, ci la adevăratele întâlniri ale oamenilor de creaţie, însetaţi de dragostea pentru frumos și necăjiţi de inspiraţie.

Probabil, ar fi preferat locurile liniștite, excepţie fi ind doar mulţimea cărora le-ar citi poeziile “născute” peste noapte. Și ar fi un bun spectator, ascultător.

Însa nu cred că ar fi avut un cont pe face-book, dar, probabil, ar fi avut un blog, dăruit sau deschis pentru el de altcineva, așa, din respect, unde ar posta foarte rar, dar extrem de mult text. Și, cel mai probabil, n-ar fi făcut nimic-nimic zarvă din asta, nu ar fi fost dornic de promo. L-am fi întâlnit ades pe stradă, tăcut și enigmatic, poate trist, de la gândul că nu s-a născut la timpul potrivit”.

TANITATANITA, interpretă: , interpretă:

„Poate, ar fi fost un macho…”

„Eminescu reprezintă o adevărată valoare pentru cultura română, dar și pentru cea universală și moștenirea poetică pe care ne-a lăsat-o este foarte preţioasă. Cred că poezia lui merită să fi e valorifi cată în continuare și, nea-părat, pusă pe muzică, am și ascultat, special pentru a răspunde la această întrebare, câteva cântece pe versurile lui Eminescu și sunt fan-

tastice și chiar mi-ar plăcea să am în repertoriul meu un cântec pe versurile lui, ca să pot trece prin multele mele fi ltre interioare și să încerc să redau mesajul creaţiei sale.

Cu siguranţă, Eminescu ar fi fost un poet mo-dern, melodicitatea poeziilor sale este inegala-bilă, conferă și mai mult farmec limbii române, mai multă expresivitate și profunzime.

Dacă ar fi să îmi imaginez cum ar fi Mihai Eminescu în cazul în care ar trăi acum în soci-etatea noastră, atunci cred că ar fi un personaj foarte nonconformist, cum a fost și pe timpul vieţii sale. Sunt aproape sigură că ar fi fost o vedetă greu de abordat, poate chiar fi ţos, dar, în același timp, cu o bogată viaţă interioară. Și, poate, ar fi fost un macho, ar fi frecventat anu-mite localuri de fi ţe, dar tot incurabil romantic ar fi rămas”.

IURIE MATEIIURIE MATEI, artist plastic: , artist plastic:

„Nu ar fi fost invitat la nici o şezătoare glamour”

„Eminescu zilelor noastre ar fi locuit într-o garsonieră de tip “Hrușciov” undeva pe la Botanica. Ar fi râs de dimineaţă până seară de prostiile pe care le debitează politicienii noștri și ar fi scris niște articole acide pe care nu le-ar fi publicat nici un ziar de la Chișinău. Nu ar fi fost invitat la nici o șezătoare glamour, cel mult, ar fi fost angajat ca profesor de limbă și literatură română într-un liceu din Bubuieci sau Băcioi. Ar fi avut doar 4-5 prieteni care ar fi stat zile în șir la Vlad Plahotniuc în anticameră ca să obţină bani să-i editeze o carte, dar fără să obţină nimic. Ministrul Culturii n-ar fi auzit de el, președinţii de partide ar fi zis că în partid la ei sunt oameni de cultură mult mai valoroși decât Eminescu, 98 de procente dintre scriitori ar fi zis că nu este de talentul lui Ianoș Ţurcanu și Andrei Burac și nu l-ar fi primit în Uniunea Scriitorilor, televiziunile nu l-ar fi invitat la talk-show-uri politice, fi indcă Negru, Bogatu și Bo-ţan ar fi zis că e nebun și spune prostii. Cred că ar fi plecat și el în Italia, vânzându-și garsoniera și plătind 3 mii de euro pentru viză, la una din companiile turistice ale lui Oleg Voronin”.

TATIANA CERGĂ, TATIANA CERGĂ, interpretă: interpretă:

„Acum persoanele mondene nu sunt neapărat cele mai culte”„Cu siguranţă, dacă Mihai Eminescu ar fi trăit

acum, ar fi fost personaj monden, deși acum persoanele mondene nu sunt neapărat cele mai culte. Dimpotrivă, aș zice eu. Dar, oricum, o persoană inteligentă știe să fi e mereu în centrul atenţiei, dacă asta își dorește, iar dacă mai are și o viaţă personală destul de picantă, atunci va fi neapărat parte a lumii mondene.

Eu am dat dintotdeauna preferinţă operei poetice a lui Eminescu. E dulce și îmi amintește de copilărie. Cântecele care au fost compuse pe versurile lui Eminescu le-am învăţat încă în perioada când eram copil și cântam în corul “Vocile Primăverii”. Pentru versurile lui Emi-nescu s-a compus mereu o muzică sensibilă și duioasă, care îţi atinge sufl etul. Mie mi-a plăcut întotdeauna să cânt piesele scrise pe versurile lui. Dar nu am încercat să scriu muzică pentru vreo poezie, poate doar în copilărie au existat câteva tentative. Dar nu exclud că într-o zi voi scrie o melodie pentru o poezie din Eminescu. Deocamdată, au făcut alţii acest lucru și s-au descurcat foarte bine. Eminescu a fost și va rămâne mereu un poet citit, analizat, criticat și iubit, dar valoarea lui rămâne incontestabilă”.

ELENA ZBÂRNEA,ELENA ZBÂRNEA, artist plastic, redactor-șef artist plastic, redactor-șef la revista cultural-informativă ”15 minute”: la revista cultural-informativă ”15 minute”:

„Spaţiul românesc nu ar mai avea nevoie de atâţia analişti politici”

„Dacă Eminescu ar trăi în zilele noastre, spa-ţiul românesc nu ar mai avea nevoie de atâţia analiști politici, iar Moldova ar redobândi un reper cultural și moral de care avem acum cea mai mare nevoie, asta ne-ar scuti de multe dis-cuţii despre așa-numitele valori și principii”.

VEDETELE DESPRE:

Dacă Eminescu ar fi fost contemporan Dacă Eminescu ar fi fost contemporan cu noi şi ar fi locuit la Chişinău…cu noi şi ar fi locuit la Chişinău…

BerbecVreţi să puneţi totul în ordine rapid, mai ales la serviciu, unde atmosfera e cam tensionată. Ar fi bine să nu îi împovăraţi pe ceilalţi cu mai multe obligaţii, chiar dacă aceștia nu v-ar refuza!

TaurDacă veţi avea răbdare să vă analizaţi grijile la rece, veţi observa că sunt exagerate, din cauza faptului că vă doriţi mai mult siguranţă decât prosperitate. Atenţie! Acum veţi termina doar sarcinile ușoare!

GemeniS-ar putea să faceţi mofturi în faţa celor dragi, pentru că nu sunteţi foarte siguri de sentimen-tele lor. Dragostea nu se măsoară și nu se cân-tărește, ci se simte. Acesta este mesajul acestei perioade pentru voi!

RacDeși starea generală e mai bună, simţiţi că obli-gaţiile de serviciu sunt prea complexe și vă ţin departe de familie. Ţineţi cont că e doar o etapă care vă dă ocazia de a înţelege ce contează mai mult în viaţă!

LeuDacă observaţi că rudele sau prietenii insistă să lămurească anumite probleme, îndepliniţi-le dorinţa cu calm și impuneţi-le un ton civili-zat în discuţii, ca să nu fi e o pierdere de timp regretabilă!

FecioarăMulte dintre discuţiile și evenimentele acestei săptămâni vă dovedesc că puteţi rezolva pro-blemele cu mai puţin efort dacă acceptaţi aju-torul apropiaţilor și obligaţiile morale care le implică. Evitaţi cheltuielile!

BalanţăSfârșitul acestei perioade v-ar putea găsi obo-siţi, nemulţumiţi sau nervoși. Începeţi săptămâ-na cu bună-voinţă faţă de toţi cei din jur, pentru că e mai important cum treceţi peste această perioadă decât motivele de nemulţumire!

ScorpionDegeaba vreţi să ajungeţi la o înţelegere cu cei care vă dezaprobă propunerile. Majoritatea dă o importanţă exagerată propriilor opinii și voi aveţi nevoie de realism. Așteptaţi câteva zile!

SăgetătorLatura rebelă a personalităţii voastre e mai pu-ternică și aveţi chef de joacă, de distracţii sau de pierdut timpul. Dacă aveţi ceva important de făcut, amânaţi pentru altă zi!

CapricornProblema principală a acestei perioade vine din familie și nu vă puteţi gândi cum să o rezolvaţi, pentru că sunteţi la muncă. Căutaţi soluţii al-ternative și sigur le veţi găsi, dacă veţi rămâne calmi și creativi!

VărsătorS-ar putea să vi se încurce unele dintre drumuri. Fie nu găsiţi persoana de care aveţi nevoie, fi e nu puteţi ajunge la timp undeva. Cu diplomaţie, puteţi depăși elegant toate aceste neplăceri.

PeştiSituaţia fi nanciară nu poate fi trecută cu vede-rea! Aveţi tot mai multe obligaţii de onorat și nu vă convine nivelul câștigurilor. Folosiţi nemul-ţumirea ca motivaţie pentru a căuta și alte sur-se de venit!

14-21 ianuarie14-21 ianuarie

ÎN TOPCătălin Josan

a ajuns pe Vevo

Interpretul Cătălin Josan își surprinde din nou fanii. Videoclipurile cântăreţului au trecut testul Music Evolu-tion Revolution, numit și Vevo. Acest megaproiect inter-naţional reprezintă muzică video-premium și servicii de divertisment creat în parteneriat cu titanii mondiali, ca Universal Music Group, Sony Music Entertainment etc. Vevo a adunat cea mai mare audienţă video din reţeaua de muzică on-line. Pe Vevo s-au bucurat de un adevărat succes clipurile renumiţilor artiști ca Madonna, Beyonce, Rihanna, Lady Gaga, Shakira, Britney Spears, 50 Cent, Michael Jackson, Celine Dion, Mariah Carey etc.

Cătălin Josan a făcut furori cu noul videoclip al piesei „Don’t Wanna Miss You”, cu care a reușit să ajungă în cla-samentul Vevo și, cu siguranţă, surprizele nu se opresc aici. Suntem curioși să afl ăm ce altceva ne mai pregătește Cătălin. Baftă!

“Am fost pedepsită pentru rolul din

“Patimile lui Hristos””

„Pentru rolul din fi lmul “Patimile lui Hristos” “am fost pedepsită, mi s-a și spus lucrul ăsta! Mi s-a spus textual”, a declarat Maia Morgenstern, într-un interviu acordat publi-caţiei „Puterea.ro”. Actriţa a fost întrebată de reporter de ce, după succesul fi lmului lui Mel Gibson, nu a primit și alte roluri peste Ocean.

Maia Morgenstern a spus că, deși i-a fost greu o perioadă din cauza controverselor provocate de fi lm, a luat-o “pur și simplu de la capăt” și în prezent nu mai are resentimente faţă de acest episod.

“M-au întrebat mulţi și acum, că ai jucat acest rol, cum ţi-a schimbat destinul, concepţia, religia? În nici un fel, am răspuns. Cum poţi să spui asta?, au zis. Este un rol pe care l-am iubit, pe care l-am tratat cu toată seriozitatea, prin pro-blematica pe care a pus-o, prin modul interesant, complex în care am fost invitată să mă achit de sarcinile profesionale”, susţine actriţa.

Mihai Eminescu s-a născut la Botoșani, pe 15 ianuarie 1850, într-o familie care aparţinea micii boierimi rurale, oameni cu respect pentru carte și cultură. Copilăria și-a petrecut-o la Ipotești, pe moșia pă-rintească, și până în 1858 primește în familie primele îndrumări intelectuale. Se înscrie direct în clasa a III-a, la școala greco-ori-entală din Cernăuţi. În 1860 își începe studiile gimnazi-ale în același oraș (la “Ober Gymnasium”), rezultatele sale la știinţele umaniste fi ind cu totul remarcabile.

Cu o întrerupere de un an (între 1863 și 1864), Eminescu își desăvârșește educaţia în această școală și tot aici debutează literar, într-o broșură comemorati-vă, cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, publicată în 1866. În același an, după ce îi apare poezia „De-aș avea” în revista „Familia”, editată de Iosif Vulcan la Pesta, publică mai multe poezii, face traduceri din germană și hotărăște să cunoască lumea pe cont propriu; între 1866 și 1869 călătorește în mai multe orașe, făcând cunoștinţă cu diferite cercuri de intelectuali și artiști.

În toamna lui 1869, la insistenţele familiei, pleacă la Viena, unde își completează studii-

le, audiind diferite cursuri, între care cele de fi lozofi e ocupă un loc privilegiat. De

asemenea, începe să colaboreze cu revista „Convorbiri literare”, unde

trimite (de la Viena) texte care îl vor face cunoscut în mediile literare

românești: „Venere și Madonă”, „Epigonii”, „Făt-Frumos din la-crimă”, „Mortua est”, „Sărmanul Dionis”. Între 1872 și 1874 se înscrie la Universitatea din Berlin cu intenţia de a-și lua doctoratul în fi lozofi e, dar nu-și defi nitivează proiectul.

Din 1874 se stabilește la Iași, devine directorul Bi-bliotecii Centrale, este apoi revizor școlar, redactor la „Curierul de Iași”, continuând în tot acest timp să publice în

„Convorbiri literare”. În anul 1877, Eminescu pleacă la Bucu-

rești și, timp de șapte ani, lucrea-ză în redacţia ziarului „Timpul”

(cotidian politic și literar susţinut de conservatori).În această perioadă scrie marile sale

creaţii: „Scrisorile”, „Luceafărul”. În 1883 îi apare, sub îngrijirea lui Titu Maiorescu,

singurul volum de poezii publicat în timpul vieţii. Moare în zorii zilei de 15 iunie 1889.

Ziua nașterii marelui poet Mihai Emi-nescu, dar și ziua morţii lui, sunt co-memorate de românii de pretutindeni, cu această ocazie organizându-se spectacole, depuneri de fl ori, mitin-guri și chiar festivaluri de poezie. Este un minunat prilej de a reciti din opera poetului, indiferent dacă sunteţi admi-ratorii poeziei, prozei sau operei politi-ce a celui care a fost supranumit geniul literaturii române. Fără intenţia de a comite un sacrilegiu și asigurându-vă că am recitit de câteva ori poezia „Epi-gonii” a lui Mihai Eminescu înainte de a realiza acest sondaj, ne-am propus totuși să afl ăm care este relaţia vede-telor noastre cu Mihai Eminescu. Am vrut să afl ăm cum și-l imaginează ei pe Eminescu personaj monden, de gașcă, cu blog personal, activ în reţelele de socializare etc. Și am încercat să abor-dăm vedetele nelipsite din cluburi, petreceri, evenimente mondene sau artiști recunoscuţi prin modul de viaţă boem pe care îl duc, personaje care se declară antiglamour, antikitsch...

Liliana POPUŞOI, FLUX