Prezent joi, 27 ianuarie, alături de un vechi cadru KGB, generalul de securitate Gheorghe Mihai, la ceremonia de mar-

care a 19 ani de la crearea Serviciului de Protecţie și Pază de Stat (SPPS), premie-rul Filat a primit în dar o beretă neagră și

alte însemne „ale curajului și bărbăţiei” din partea directorului SPPS, Igor Bodo-rin. Cu această ocazie, Filat a recunos-

cut public, în premieră, că a slujit în trupele KGB și că păstrează acasă, la loc de cinste, uniforma de grăni-cer sovietic. Referindu-se la bereta neagră primită, Filat a declarat: „O s-o pun la lo-cul care îl am, unde am mai multe elemente, inclusiv și ceea ce ţine de serviciul pe care l-au avut eu în tinere-ţe, serviciul militar, desigur, mă refer, atunci tot am avut uniformă – așa, mai spe-cială – am făcut armata la frontieră”. Vladimir Filat a slujit, între 1987 și 1998, în trupele speciale ale KGB, responsabile cu paza fron-tierei sovietice de stat.

1 EURO..............................16.53871 Do lar ame ri can ............. 12.04481 Leu românesc ................ 3.87531 Ru blă ru sească ............... 0.4069

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Destinul lucrează prin amănunte.”

Octavian Paler

Cursul valutar 28.01.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 28 ianuarie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

28.01.2011

Noros, -2 -9 0C

29.01.2011

Noros, -2 -11 0C

Cuv. Pavel Tebeul; Cuv. Ioan Colibașul

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

AIE 1, AIE 2, comuniştii sunt cu noi!

Cine va trăi bine în Republica Moldova?

Mafia Verde sau primarul PLDM de Străşeni, prins în flagrant cu luare de mită

Sănătatea premierului, subiect de interes public

44

77

22

33

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

DOSAR

ECONOMIC

ACTUAL

IMPORTANT

Vladimir Plahotniuc, oligarh şi al treilea

om în stat, are dublă identitate: una în

Moldova, alta în

RomâniaTi par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 130TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

Fondat în 1995 Nr. 3 (783)

EDI|IA DE VINERI

Vizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustruiesc Vizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustruiesc imaginea regimului oligarhic și corupt de la Chișinău imaginea regimului oligarhic și corupt de la Chișinău

Moldova fără moldoveni!Moldova fără moldoveni!

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

E adevărat: Filat a slujit în trupele KGB!

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Top 10 cei mai bogaţi deputaţi moldoveniTop 10 cei mai bogaţi deputaţi moldoveniPRESA ROMÂNĂ

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Nepotul Chirtoacă, pornit pe urmele

unchiului GhimpuUnchiul şi nepotul s-au scrântit cu totul

Etern Etern candidat candidat

sau sau interimar interimar

fără fără perspective?perspective?

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5) (citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

28 IANUARIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Cine a urmărit cu atenţie materialele publicate de FLUX a putut să constate că noi, spre deosebire de presa guverna-mentală și cea proguverna-mentală, evităm, de obicei, să scriem despre vizitele pe care le întreprind ofi cialii noștri peste hotare, precum și despre cele în-treprinse de ofi cialii străini la noi în ţară. Nu relatăm despre acest soi de evenimente pentru că, de cele mai multe ori, nici nu ai ce să relatezi, decât să multiplici niște declaraţii sterile, paralele cu rea-litatea și autolaudative ale unor diplomaţi sau politicieni locali sau străini, care nu scapă ocazia de a-și pune într-o lumină bună ţara, guvernul, partidul, institu-ţia naţională sau internaţională pe care o reprezintă.

Toate aceste întâlniri ofi ciale de pe agenda diplomatică, pre-zentate cu multă pompă la te-levizor, sunt, de fapt, niște eve-nimente minore, care jalonează niște etape la fel de mărunte din cadrul unor lungi procese diplomatice ale căror fi nalitate abia dacă poate fi întrezărită și a căror utilitate de multe ori se dovedește a fi îndoielnică. Respectiv, la fel de îndoielnică este și corespunderea aces-tor „evenimente diplomatice”, aduse cu insistenţă de presa manipulatoare în casa omului, cu interesul respectivului ce-tăţean al Republicii Moldova, plătitor de taxe și impozite. De cele mai multe ori, cetăţeanul nostru, simplul consumator de informaţie, nu înţelege decât că, iată, președintele Legislativului, prim-ministrul sau ministrul de Externe a mai efectuat o vizită în străinătate sau a primit vizita cuiva din străinătate.

Ce se ascunde în spatele acestor vizite, care sunt mizele jocului diplomatic, cetăţeanul nostru simplu nu înţelege, pen-tru că, de multe ori, nici nu e nimic de înţeles. Pur și simplu, guvernanţii îi oferă publicului câte un „spectacol diplomatic” pentru ca să facă impresia că ei totuși lucrează, ca să-i arate la televizor „muncind”, și nu așa oricum, ci umăr la umăr și șold la șold cu un comisar european. Până la urmă, nu e decât o me-todă de manipulare a publicului, pe care noi refuzăm să o aplicăm în raport cu cititorii FLUX-ului, dar pe care o utilizează pe larg și într-o manieră dezgustătoare presa controlată de autorităţi, în special, postul public de televi-ziune Moldova 1.

Dar iată că, săptămâna aceas-ta, a avut loc un eveniment „de pe agenda diplomatică” a au-torităţilor moldovenești peste care nu am putut trece. Și asta nu pentru că acest eveniment ar fi fost plin de importanţă, că ar fi de natură să schimbe destinele

amare ale cetăţenilor ţării noas-tre. Nu. Ba dimpotrivă.

Din nou ne vizitează comisarii unionali Dar să vedem despre ce este

vorba. În perioada 24-25 ianua-rie 2011, comisarul pentru Afa-ceri Interne al Uniunii Europene, Cecilia Malmström, s-a aflat într-o vizită ofi cială la Chișinău. Demnitarul european a avut o agendă cu adevărat încărcată, cu un lung șir de întâlniri, toate relatate cu mare pompă de către presa guvernamentală, în special de către Moldova 1. Să le enumerăm și noi (dar nu chiar ca la Moldova 1), precizând mai întâi că scopul vizitei a fost „prezentarea ofi cială a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană” și transmiterea lui, la fel de oficială, din mâinile comisarului european în cele ale premierului moldovean. Totodată, pe parcursul aflării în Republica Moldova, doamna Cecilia Malmström s-a întâlnit cu toţi ofi cialii moldoveni de prim-rang, a vizitat Centrul pentru Combaterea Trafi cului de Fiinţe Umane, Centrul de Plasament Temporar al Străinilor și Centrul Comun de Vize. Despre toate aceste „evenimente cruciale” pentru Republica Moldova a re-latat până în cele mai mici detalii presa controlată de putere, atât publică, cât și privată.

Limba de lemn a birocraţiei europene tradusă în româneasca de pe Bâc Însă asta nu a fost tot. Pentru

că la Chișinău s-a afl at un dita-mai comisar european, autori-tăţile moldovene nu au scăpat ocazia de a organiza și o confe-rinţă internaţională, așa cum e la modă astăzi. Astfel, comisarul european pentru Afaceri Inter-ne, Cecilia Malmström, și prim-ministrul Vlad Filat au deschis, într-o atmosferă solemnă, lucră-rile Conferinţei Internaţionale „Contribuţia Partenerilor Estici la Programul de la Stockholm: Sinergii pentru îmbunătăţirea mobilităţii și consolidarea se-curităţii”, organizată la iniţiativa MAEIE, cu sprijinul Centrului In-ternaţional pentru Dezvoltarea Politicilor în domeniul Migraţiei (ICMPD). Pentru că titlul acestei conferinţei a fost scris într-o limbă păsărească (pe care un om normal, în mod obiectiv, nu are cum s-o înţeleagă), fi ind, de fapt, o traducere în românește a limbii de lemn a birocraţiei euro-pene, cei de la Externe ne-au dat

și o tălmăcire a „sinergiilor mobi-lităţii și securităţii”, precizând că „scopul acestei Conferinţe este de a crea o platformă de dialog între statele membre ale Uniunii Europene și Partenerii Estici în domeniul Justiţiei, Libertăţii și Securităţii în cadrul Progra-mului de la Stockholm”. Tocmai ceea ce îi lipsea cetăţeanului moldovean, căruia, în această perioadă de majorare a preţuri-lor la gazele naturale, i-a crescut în mod brusc interesul pentru dialogul dintre statele membre UE și partenerii estici!

Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE – un pârţ mare într-o ţară mică De fapt, ce s-a întâmplat?

Pentru ce s-a făcut atâta pompă, atâta gălăgie? Pentru un nimic! Funcţionarii de la Uniunea Eu-ropeană au catadicsit, în sfârșit, să-i ofere și Republicii Moldova Planul de Acţiuni privind libera-lizarea regimului de vize cu UE, care conţine un șir de reforme pe care trebuie să le îndeplinească ţara noastră pentru ca noi să pu-tem călători într-un viitor impre-vizibil în Uniunea Europeană, fără a avea nevoie de vize. În ca-drul conferinţei de presă, Cecilia Malmström a declarat franc că nu poate să ne spună peste câţi ani Uniunea Europeană va ridica vizele pentru moldoveni. Deci, nu s-a întâmplat nimic. Pentru „destinul european al Republicii Moldova”, cum îi place lui Filat să spună, acest megaeveniment nu este decât un pârţ, dacă stai să te gândești că vecinul nostru din Est, Ucraina, a primit acest plan

acum jumătate de an, iar Rusia a transmis Uniunii Europene un proiect privind acordul anulării regimului de vize încă în vara anului trecut, în cadrul celui de-al 25-lea summit Rusia-UE, care a avut loc la Rostov pe Don. Ce să mai vorbim de Serbia, Mun-tenegru și Macedonia, cărora UE le-a ridicat vizele în 2009, până și Albania, și Bosnia și Herţegovina au scăpat anul trecut de vize. De ce s-a făcut atunci atâta tămbă-lău, de ce s-a organizat acest spectacol de prost gust, plătit din banii contribuabilului mol-dovean care, iată!, deja nu mai e în stare să-și plătească factura la încălzire și la consumul de gaze naturale? Doar pentru bucuria masochistă de a anunţa că Uni-unea Europeană ne-a înaintat în mod ofi cial condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim pentru a călători fără vize în Uniunea Europeană și pe care nu se știe dacă Republica Moldova, cu actuala ei clasă guvernantă, le va îndeplini în următorii 5-10 ani? Oare acest lucru nu putea fi organizat într-un cadru restrâns și modest, cu un buget auster, așa cum sunt austere salariile și pensiile moldovenilor?

A! premierul Filat și-a dorit acest spectacol ca să ne arate tuturor ce bun prieten este el cu cei de la Uniunea Europeană, că el este alesul, el este unsul. Și premierul poate fi înţeles, căci nu are altceva cu ce se lăuda, pentru că nu o să se laude cu sărăcia din ţară, cu preţurile care cresc ca pe drojdii, cu con-trabanda cu ţigări, cu salariile mizerabile pe care le primesc cetăţenii acestui stat. Iar mai-marii de la Bruxelles au acceptat să-i ofere lui Filat acest spectacol cu focuri de artifi cii pentru că încă mai cred că premierul le ex-primă interesele. Poate o fi așa,

poate că Filat exprimă interesele Bruxelles-ului, dar, în mod sigur, nu și pe cele ale cetăţenilor Re-publicii Moldova.

Cea mai săracă şi mai coruptă ţară din Europa este totuşi o ţară de succes … Nu ne apucăm să le facem

ofi cialilor de la UE un rechizito-riu, nu le indicăm noi cu cine să lege prietenii în Republica Mol-dova și cu cine să cultive relaţii de dușmănie. Dar îndrăznim totuși să le recomandăm să fi e mai rezervaţi în aprecierile pe care le fac cu privire la realităţile din Republica Moldova, dacă nu doresc să fie percepuţi de publicul de la noi drept agita-tori electorali și lustruitori de imagine ai regimului oligarhic de la Chișinău. Spre exemplu, am fost consternat să o aud pe doamna Cecilia Malmström dând următoarele aprecieri, în cadrul conferinţei de presă susţinute împreună cu premie-rul Filat: „Republica Moldova a reușit să obţină niște realizări fantastice într-o perioadă destul de scurtă…” sau „Guvernul Re-publicii Moldova deja a obţinut realizări substanţiale…”. Cum poţi să faci asemenea constatări în cea mai săracă și mai coruptă ţară din Europa, care pe timpul guvernării lui Filat a devenit și mai săracă, și mai coruptă și care, probabil, nici peste câteva zeci de ani, nu va întruni toate criteriile pentru a fi admisă în Uniunea Europeană?

Presa de stat a citat-o pe doamna Cecilia Malmström cu o declaraţie în care comisarul european vorbea despre Repu-blica Moldova ca despre „o ţară de succes”.

Am urmărit cu atenţie de-claraţiile făcute de Cecilia Mal-mström la Chișinău și nu am înregistrat o asemenea apreci-ere făcută de domnia sa, așa că nu suntem siguri că respectivul citat corespunde realităţii, ar putea fi o exagerare mediatico-propagandistică a presei de stat. Însă, dacă doamna Cecilia Malmström a vorbit totuși des-pre „ţara de succes - Republica Moldova”, trebuie să constatăm că ea este complet dezinformată cu privire la ceea ce se întâmplă aici. Nu ne rămâne decât să con-statăm că ofi cialul european nu cunoaște că, în urma guvernării fantastice a lui Filat, peste 70 la sută din cetăţenii acestei ţări se afl ă sub pragul sărăciei, că nu au cu ce să-și încălzească locuinţe-le, suferă de foame și de boli. Doar oligarhii prosperă în ţara asta și politicienii care îi slujesc pe aceștia. Iar Vladimir Filat prosperă la pătrat pentru că el este și oligarh, și politician care îi servește pe alţi oligarhi.

Filat, cel mai iubit dintre moldoveniDar Dumnezeu cu ei, europe-

nii, oligarhii și politicienii. Până la urmă, nu le putem interzice europenilor să se ţină de braţ cu oligarhii și politicienii noștri corupţi. Tot așa cum nu le putem cere europenilor să devină avo-caţii celor peste 70 la sută dintre moldoveni aflaţi sub pragul sărăciei. În defi nitiv, ceea ce se întâmplă la noi este problema noastră, noi trebuie să o rezol-văm, indiferent de ceea ce fac, cum fac sau nu fac europenii.

De ce anume vizele?După cum am spus, am ur-

mărit cu atenţie solemnităţile cu privire la transmiterea ofi cială

a Planului de Acţiuni privind li-beralizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Nu încape îndoială că abolirea regimului de vize din partea UE este un subiect important. Dar oare este atât de important încât timp de o săptămână toţi demnitarii moldoveni să vorbească și toată presa de la Chișinău să scrie doar despre el? De ce nu am auzit nici o voce în ţara asta care să se întrebe de ce altor probleme, cu mult mai importante decât cea a vizelor, nu li se acordă o atenţie măcar similară?

Să enumerăm doar câteva: dezvoltarea afacerilor autohto-ne, investiţiile străine, dezvol-tarea infrastructurii, educaţia, protecţia socială și cea medicală. Să luăm, de exemplu, dezvolta-rea businessului mic și mijlociu, ca moldovenii să poată să-și asigure un venit sufi cient pentru un trai decent aici, la ei acasă? Să nu mai aibă nevoie de abolirea regimului de vize cu UE ca să meargă să muncească la negru în Uniunea Europeană și apoi ca să vină acasă să consume pro-dusele importate tot din spaţiul comunitar.

De ce demnitarii noștri nu ar inaugura o bancă de creditare a businessului mic și mijlociu, cu sprijinul generos al partenerilor europeni, de ce nu ar organiza o conferinţă solemnă, care ar dura tot vreo 2 zile, în care să anunţe pompos că iată, din data cutare, respectiva banca oferă credite cu o dobândă de 5-6 la sută pentru businessul de familie, spre exemplu, dar nu cu o dobândă de 16, 25 sau chiar 30%, care este percepută astăzi de băncile comerciale? Oare nu pentru că este mult mai ușor pentru guvernanţi să cerșească prin Europa abolirea regimului de vize, decât să asigure un trai

decent moldovenilor acasă la ei?

Oare nu pentru că guvernanţii-

oligarhi nu au interesul să dez-

volte businessul mic și mijlociu,

că lor le este mult mai rentabil ca

fi rmele lor sau controlate de ei

să importe mărfuri, inclusiv din

UE, iar moldovenii, care merg în

Europa să muncească la negru,

să le consume?

Vedem că situaţia de acum

îi mulţumește pe toţi, și pe oli-

garhi, și pe politicieni, și chiar pe

europeni. Mai puţin pe cei mulţi

care au urmărit la televizor vizita

ofi cială întreprinsă la Chișinău

de doamna Cecilia Malmström.

Și pentru că această situaţie îi

nemulţumește, guvernanţii-

oligarhi să grăbesc să rezolve

problema vizelor, poate acolo,

în Uniunea Europeană, nemul-

ţumiţii își vor găsi mulţumirea.

Aceasta este esenţa specta-

colului cu focurile de artificii

diplomatice.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX P.S. Acum am înţeles și noi

care sunt semnifi caţiile tainice ale sloganului electoral al partidului premierului Vladimir Filat, PLDM, „Moldova fără sărăcie”. Asta, de fapt, înseamnă că toţi săracii din Republica Moldova, peste 70 la sută din populaţia ţării, urmea-ză să fie ajutaţi să plece peste hotare. Nu în zadar premierul Filat depune atâtea eforturi în vederea ridicării regimului de vize impus de UE. Când toţi sărăntocii vor pleca peste hotare, îi privește unde anume, atunci și Moldova se va debara de sărăcie și premierul Filat va putea raporta solemn, în cadrul unei conferinţe internaţio-nale, că sloganul său electoral a fost realizat cu brio și că Moldova nu doar a scăpat de sărăcie, ci că a devenit și „o ţară de succes”!

S. P., FLUX

Actual

Vizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustruiesc Vizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustruiesc imaginea regimului oligarhic şi corupt de la Chişinău imaginea regimului oligarhic şi corupt de la Chişinău „Agenda diplomatică” a autorităţilor

moldovene ca metodă de manipulare, cu complicitatea europenilor, a propriilor cetăţeni

Procesul de judecată intentat de juristul Radu Bușilă fostu-lui președinte interimar Mihai Ghimpu a fost iarăși amânat. Motivul – nici Mihai Ghimpu, nici reprezentantul său legal în instanţă nu s-au prezentat la proces, solicitând amânarea acestuia. Radu Bușilă l-a acţi-onat în judecată pe ex-preșe-dintele interimar pe motiv că ultimul i-ar fi lezat onoarea și demnitatea, schimonosindu-i intenţionat numele în faţa mai multor camere de luat vederi.

Într-un comunicat de presă, președinte-le Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi, Radu Bușilă, aduce la cunoștinţa opiniei publice că, pe 24 ianuarie 2011, urma să aibă loc o nouă ședinţa de judecată în ca-drul căreia să fi e examinată cererea sa de chemare în judecată a lui Mihai Ghimpu, „privind apărarea onoarei, demnităţii și reputaţiei profesionale prejudiciate”.

Însă, nici de această dată, pârâtul Mihai Ghimpu nu s-a prezentat la proces. Nici avocatul acestuia, Ion Casian, nu a răspuns invitaţiei instanţei, expediind o scrisoare prin care cere, în mod repetat, amânarea examinării cauzei respective, pe motiv că s-ar fi îmbolnăvit și nu poate fi prezent la proces.

Judecătorul cauzei a expediat în adresa pârâtului Mihai Ghimpu și a avocatului său câte o telegramă cu aviz, prin care îi

citează repetat pentru următoarea ședinţă de judecată, care va avea loc pe data de 14 februarie 2011, ora 12.30, cu menţiunea că, în caz de neprezentare, cauza va fi exami-nată în lipsa acestora.

„Consider că un asemenea comporta-ment, din partea ex-președintelui interi-mar, nu este altceva decât o tergiversare intenţionată a examinării cauzei și o sfi dare gravă a instanţei de judecată – ca organ de justiţie al statului”, se menţionează în declaraţia de presă a lui Radu Bușilă.

Menţionăm că, anterior, același dosar a fost amânat pentru a fi examinat după alegerile anticipate din 28 noiembrie. Decizia de a amâna examinarea cazului a fost luată de judecătorul Dorin Dolghieru, de la Judecătoria Buiucani a capitalei, în urma unei solicitări în acest sens din partea avocatului lui Mihai Ghimpu.

Dosarul în care Mihai Ghimpu apare ca pârât a fost intentat de președintele AJCD, Radu Bușilă, ca urmare a unei insulte publice la adresa sa, la care a recurs fostul șef interimar al statului Mihai Ghimpu.

Acesta i-a schimonosit intenţionat numele (numindu-l Șutilă în loc de Bușilă), după ce a fost întrebat de jurnaliști cum comen-tează acuzaţiile lui Vladimir Ghimp, vărul ex-președintelui interimar, care l-a acuzat pe Mihai Ghimpu de faptul că, împreună cu nepotul său, Dorin Chirtoacă, l-a depo-sedat de o porţiune de teren afl ată în pro-prietatea sa legală. Menţionăm că insulta la adresa lui Bușilă a fost determinată de faptul că ultimul este reprezentantul legal în instanţă al lui Vladimir Ghimp.

Radu Bușilă a interpretat afi rmaţia lui Mihai Ghimpu ca pe o insultă publică, adusă de o persoană cu funcţii înalte de răspundere, și l-a acţionat în instanţă pe președintele interimar, cerându-i repararea prejudiciului moral pentru faptul că i-a fost știrbită onoarea și demnitatea profesiona-lă. El cere de la Mihai Ghimpu despăgubiri în sumă de 1 milion de lei, bani pe care spu-ne că îi va dona copiilor bolnavi de cancer internaţi la spitalul Institutului Oncologic din Chișinău.

FLUX

Primarul orașului Strășeni, Constantin Priguza, a fost prins luni, 24 ianuarie 2011, în fl agrant delict, luând mită în sumă de 4 mii de euro. Despre aceasta a anunţat Serviciul de presă al Centrului pentru Com-baterea Crimelor Economice și Corupţiei.

Iată comunicatul de presă difuzat de CCCEC:

“Procurorii anticorupţie, în comun cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Eco-nomice și Corupţiei, l-au reţinut ieri, 24 ianuarie, în fl agrant delict, pe primarul or. Strășeni, Priguza Constantin. Edilul este bănuit că ar fi pretins și primit 4000 de euro de la un agent economic pentru a-i semna procesele-verbale de recepţie a unor lucrări efectuate de acesta pentru Primărie.

La data de 24 ianuarie, ora 13.00, ofi ţerii anticorupţie, sub conducerea procurorilor, l-au reţinut pe primar chiar în curtea casei sale după ce funcţionarul a primit cei 4000 euro marcaţi „mită CCCEC”.

Anterior, sub controlul ofi ţerilor CCCEC, primarul a mai primit 10 000 de lei, bani pretinși de la același agent economic pentru urgentarea transferului de bani din contul primăriei în contul fi rmei în cauză.

În prezent, Priguza Constantin se afl ă în izolatorul de detenţie provizorie al CCCEC, fi ind reţinut pentru 72 de ore.

Pe acest caz, procurorii anticorupţie au pornit o cauză penală în temeiul al. 2, art. 324 Cod penal al Republicii Moldova – „co-rupere pasivă”.

Dacă va fi găsit vinovat, edilul riscă o pedeapsă sub formă de închisoare pe un ter-men de până la 10 ani cu amendă în mărime de până la 3000 unităţi convenţionale.

Cauza penală se afl ă în gestiunea Procu-raturii anticorupţie”.

Să menţionăm că Priguza a devenit primar de Strășeni candidând în 2007 la această funcţie din partea Alianţei Moldo-va Noastră. Dar în martie 2010, Priguza a părăsit formaţiunea lui Serafi m Urechean și a devenit membru al PLDM, faptul fi ind confi rmat de chiar prim-vicepreședintele formaţiunii, Mihai Godea. Deci, primarul orașului Strășeni, Constantin Priguza, care reprezintă PLDM-ul lui Vladimir Filat, a fost prins cu luare de mită.

Instanţa va stabili dacă Constantin Prigu-za se face vinovat, cu adevărat, de luare de mită, deși este foarte probabil că primarul de Strășeni să fi comis acest delict. Spun asta pentru că altfel procurorii și ofi ţerii CCCEC nu l-ar fi reţinut de teama de a nu intra în confl ict cu aristocraţia de partid de la PLDM și cu însuși premierul Filat, punând în cătușe un primar PLDM nevinovat și curat ca lacri-

ma. Ba mai mult, este de presupus că cei de

la PLDM nu mai au nevoie de Priguza, după

ce l-au folosit în alegerile parlamentare an-

ticipate din 28 noiembrie 2010 ca agitator

electoral, au găsit acum momentul potrivit

pentru a-l debarca, întinzându-i o capcană.

Priguza, fi ind probabil o fi re lacomă, a înghi-

ţit nada. Acum PLDM va face campanie din

acest caz, încercând să acrediteze ideea că

guvernarea luptă pe bune cu corupţia, in-

clusiv cu marii (și mulţii!) corupţi din PLDM.

Premierul Filat a și început să bată monedă

calpă pe acest caz. „Primarul de Strășeni este

membru PLDM”, a declarat el într-o emisiune

televizată. “Dacă cineva dorește să devină

membru PLDM, trebuie să accepte norma

legală, dacă nu, să răspundă în faţa legii”, a

declarat sentenţios premierul.

Noi ne exprimăm totalul acord cu premi-

erul Filat. Cu o singură condiţie: trierea să

înceapă de la premier. Adică, el primul să

răspundă în faţa legii.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Dosarul Buşilă–Ghimpu, din nou amânat

Mafi a Verde sau primarul PLDM de Străşeni, Mafi a Verde sau primarul PLDM de Străşeni, prins în fl agrant cu luare de mită prins în fl agrant cu luare de mită

28 IANUARIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

Ce anume l-a predispus pe

Vladimir Filat să plece, cu inima

ușoară, pe meleagurile civilizaţiei

elvetice? Poate situaţia incertă

privind creșterea tarifelor la ga-

zele naturale. Amintim că la data

respectivă, „Moldova-Gaz”, care a

solicitat o majorare a tarifului la

gaze de 17,6 la sută, nu a ajuns la

o înţelegere cu Agenţia Naţională

pentru Reglementare în Energeti-

că, iar confruntarea dintre aceste

structuri riscă să lase populaţia

fără căldură în plină iarnă. Deși

suntem spre sfârșitul lunii ianu-

arie, nu avem încă o lege a Buge-

tului de Stat și nici nu se știe când

o vom avea. Între timp, populaţia

face faţă tot mai greu grijilor co-

tidiene, pentru că, practic, fi ecare

zi vine cu noi majorări de preţuri

la produse și servicii. Iar guverna-

rea își face iluzia că va putea opri creșterea preţurilor cu ajutorul „băieţilor” de la CCCEC. Executivul nu poate să activeze în deplină măsură, pentru că cei trei titani ai politicii moldovenești, specia-lizaţi în negocieri pentru valori și principii, își împart cu greu sferele de infl uenţă și control, luptând ca niște lei pentru fi ece funcţie cât de cât importantă și politizând treptat toate instituţiile statului. Astfel că, doar aproximativ o treime dintre viceminiștri au fost, deocamdată, instalaţi în funcţii. Ceilalţi, dar și majoritatea șefi lor de agenţii guvernamentale, stau sub semnul provizoratului, nești-ind dacă vor fi înlocuiţi sau vor fi lăsaţi să muncească în continuare. Totodată, guvernanţii ne spun po-vești despre numirile pe criterii de continuitate și profesionalism.

Analizând situaţia la data ple-cării premierului în scurtă, dar, sperăm, plăcuta vacanţă, ne în-trebăm, ce treburi „private” atât de urgente, care nu suportau

amânarea, l-au dus atât de depar-te de casă pe neliniștitul liberal și democrat? Să încercăm să gândim logic. De ce anume Elveţia, prin ce ar putea fi atât de atractivă anume această ţară? Să fi dorit Filat să-și cumpere un ceas elveţian? Nu credem, pentru că are deja unul foarte frumos și scump, pe care-l poartă, ca și premierul rus, Vladi-mir Putin, pe mâna dreaptă.

Al doilea mare punct de atrac-ţie ar fi băncile elveţiene. Poate acolo o fi avut premierul vreo treabă particulară, după un an în care a muncit din greu la guver-nare? Și cu așa parteneri nesiguri, cu care trebuie să închei acorduri scrise până și pentru respectul reciproc, niciodată nu știi la ce să te aștepţi, așa că e bine să-ţi pui treburile „private” în ordine. Asta și din perspectiva, deloc de negli-jat, a unor alegeri parlamentare anticipate.

Ar mai fi un motiv de plecare în străinătate, dar nu știu dacă merită să-l luăm în calcul. După prima „ve-nire” a lui Vladimir Filat în funcţia de premier, acesta, tot după o scurtă vacanţă peste hotarele ţării, s-a întors cu o podoabă capilară nou-nouţă, care i-a dat o alură de star de cinema în rol de „capo di tutti capi”. În peste un an de zile, această podoabă, și zicem asta fără pic de ironie, s-o mai fi uzat și și-o fi pierdut din culoare. Iar dacă pre-mierul a plecat peste hotare pentru o îmbunătăţire de look, atunci, da, vizita acestuia este și explicabilă, și pe deplin întemeiată. Dar parcă nu ne vine să credem…

Mai degrabă, premierul s-o fi dus să-și trateze durerile de cap, pentru că se lamenta zilele trecute că-l doare capul din cauza preţuri-lor. Ar fi o soluţie, poate, și pentru cei care se plâng că-i doare capul din cauza salariilor. Luaţi exemplu de la Vladimir Filat și mergeţi să vă trataţi durerea de cap în Elveţia.

Ioana FLOREA, FLUX

Biografi a ofi cială a pre-mierului Vladimir Filat ne anunţă că dumnealui și-a satisfăcut, în anii 1987-1989, serviciul militar în termen. Aceeași infor-maţie este preluată de enciclopedia electronică Wikipedia. În nici una dintre biografi ile primului ministru nu apare preci-zarea în ce trupe anume, adică în care gen de armă și-a satisfăcut premierul nostru serviciul militar.

Ei bine, o fotografi e mai ve-che, obţinută pe surse, postată recent pe reţeaua de socializare pe internet Facebook și preluată de ziarul nostru, ni-l înfăţișează pe Vladimir Filat soldat în Arma-ta Sovietică. Această fotografi e spune mult și multe de la sine.

Întâi, văzând acronimul ru-sesc „ПВ” („PV”) de pe epoleţi, înţelegem că genul de armă în care a servit domnul Filat patria sovietică a fost unul mai aparte. „PV” înseamnă „Pogranicinâie voiska”, adică „Trupele de grăni-ceri”. Este vorba, evident, despre Unităţile speciale ale Trupelor de grăniceri ale Comitetului Securităţii Statului (KGB) ale URSS, ca să redăm denumirea completă a genului de trupe în care premierul nostru a servit Uniunea Sovietică.

Faptul că a făcut parte, doi ani de zile, din trupele speciale ale KGB este ascuns cu multă grijă de premier și de biografi i săi bine plătiţi. Nimeni nu cu-noaște exact pe care anume segment al frontierei sovietice, în care anume unitate și la care anume pichet de grăniceri s-a aflat în perioada respectivă bravul nostru soldat. Există însă voci care susţin că prima jumă-tate de an de serviciu în trupele KGB Vladimir Filat a petrecut-o în Crimeea, la Sevastopol, în

ceea ce se numea pe timpuri „Simferopolski otread”, după care actualul nostru premier a fost repartizat în altă unitate. Uniforma sa din 1989 ne spune clar că nu este vorba de trupele maritime, ci de cele de infante-rie ale KGB (în rusă – „suhoput-nâie pogranvoiska KGB”).

În al doilea rând, Vladimir Fi-lat nu numai că a slujit în trupele KGB, dar a și fost un grănicer sovietic de valoare, remarcat de conducerea militară. Ime-diat după postarea fotografi ei cu pricina pe internet, lumea s-a apucat să deslușească ce insigne și distincţii sovietice strălucesc în pieptul bombat al falnicului grănicer KGB. Dat fi -ind că fotografi a este alb-negru, la o rezoluţie proastă, de acum 21 de ani, această sarcină este mai complicată, dar nu impo-sibilă. De aceea, am încercat să clarifi căm și noi care au fost dis-tincţiile grănicerului KGB, Filat, căci pentru care merite i-au fost acordate este, deocamdată, mai greu de afl at sau de precizat.

Așadar, să le luăm pe rând. Distincţia de sus, în formă de medalie, este cea mai importan-tă dintre toate cele 5 decoraţii militare sovietice ale grănice-

rului nostru. Este vorba despre o distincţie a KGB, și anume, distincţia „Otlicinik pogran-voisk” (Eminent al trupelor de grăniceri). Această distincţie, având gradele I și II, a fost insti-tuită la 8 aprilie 1969 de către Iuri Vladimirovici Andropov, prin Ordinul nr. 53 al KGB de pe lângă Sovietul de Miniștri al URSS. Regulamentul distincţiei și descrierea acesteia au fost semnate de către general-co-lonelul Pavel Ivanovici Zâria-nov, șeful trupelor de grăniceri ale KGB. Având dimensiunile de 4 x 5 centimetri, distincţia pectorală „Otlicinik pogran-

voisk” (Eminent al trupelor de grăniceri) reprezenta o stea cu cinci colţuri (pentagramă) pe fundalul unui nimb de raze. În centrul pentagramei este situat un scut cu imaginea profi lului unui grănicer sovietic. Facem o paranteză aici pentru a arăta că scutul reprezintă o constantă în heraldica organelor NKVD, KGB, iar, mai nou, și a Serviciului de Informaţii și Securitate al Repu-blicii Moldova (SIS). De ambele laturi ale scutului apare inscrip-ţionarea „Otlicinik pogranvoisk” (Eminent al trupelor de grăni-ceri), redată cu litere aurii. În spatele fi gurii grănicerului, în

partea superioară a nimbului de raze este reprezentată imaginea unei borne de frontieră cu ste-ma URSS. În partea inferioară a nimbului de raze este situat un scut mic pe care este redat gra-dul distincţiei. În conformitate cu punctul 2 al Regulamentului distincţiei, aceasta se acorda soldaţilor, matrozilor, sergen-ţilor și subofi ţerilor din trupele de grăniceri ale KGB „pentru serviciu militar exemplar în apărarea frontierelor de stat ale URSS, pentru abilităţi în re-ţinerea infractorilor la frontiera sovietică și pentru manifestarea în aceste cazuri a curajului,

perseverenţei, rezistenţei, a rezultatelor excelente în pregă-tirea politică și militară și pentru disciplină militară exemplară”. Distincţia este suspendată de o bandă verde, culoarea trupelor KGB, de altfel ca și culoarea epoleţilor și petliţelor purtate de militarii din aceste trupe. Și aici nu facem nici un fel de aluzie la faptul că premierul Filat a insistat ca partidul său să-și ia drept culoare distinctivă culoarea verde. Este, desigur, vorba de o simplă coincidenţă, nimic mai mult. Trebuie să mai precizăm că distincţia „Otlicinik pogranvoisk” (Eminent al trupe-lor de grăniceri) de gradul I se acorda personal de către șeful trupelor de grăniceri ale KGB.

Cum a ajuns premierul nostru să primească în 1989 această dis-tincţie din partea KGB și pentru care merite concrete? Nu putem ști. Dar timpul va vărsa lumină, cu siguranţă, asupra acestei chestiuni și atunci orice semn de întrebare se va spulbera.

Celelalte decoraţii din piep-tul soldatului din trupele de grăniceri ale KGB sunt, evident, mai mici ca valoare, dar totuși, deloc de neglijat. Bunăoară, „Starșii pogranicinik” v-ar spune ceva? Nu ne vom opri însă astăzi asupra lor. Vom reveni, poate, cu o altă ocazie la acest subiect. Este bine să le lăsăm și cititorilor noștri libertatea să se pronunţe. Vom spune doar că cele trei dis-tincţii, din rândul al doilea, sunt

legate, de asemenea, de trupele KGB. Numai ultima insignă, din cel de-al treilea rând, este una sportivă.

Ei, iată că povestea premi-erului de culoarea epoleţilor trupelor KGB începe să devină mai interesantă. Și mai deslu-șită. Nu de alta, dar multă lume nu înţelegea ce o fi avut oare în vedere, la 7 aprilie 2009, ziaris-tul Victor Roncea din București când a spus verde, pe șleau, românește că nimic esenţial nu se schimbă la Chișinău, atâta doar că o mână de kaghebiști mai tineri îi înlocuiește pe alţi kaghebiști mai bătrâni! Ce trist adevăr, nu-i așa?

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Preţurile au explodat la începutul acestui an, iar Guvernul, în loc să vină cu soluţii con-crete, ne dă doar explicaţii de ce se întâmplă acest lucru. Domnilor guvernanţi, am obosit să ne tot spuneţi ce dezastru aţi moștenit de la comuniști, să ne tot explicaţi că nu puteţi stârpi vechile scheme monopoliste de pe piaţă. Oamenii vor altceva de la dvs., atunci când și-au dat votul pentru o altă guvernare. Oamenii vor ca preţurile din RM să nu fi e mai mari decât în ţările europene (așa cum este acum). Amintesc aici de salarii, pensii, burse, care sunt în continuare mizere. Oamenii vor să nu fi e minţiţi și în continuare, scrie jurnalista Elena Robu-Popa.

În campania electorală, toate partidele fl uturau triumfalist cu sute de mii de locuri de muncă și salarii de sute de euro, ca acum să ne explice că toate aceste promisiuni nu pot fi îndeplinite, deocamdată. Oamenii sunt în drept să nu-i mai asculte atunci când guvernanţii explică cum se formează și cât costă un loc de muncă, să nu se lase prostiţi de niște promisiuni deșarte.

În timp ce mulţi cetăţeni nu au ce pune

pe masa copiilor lor și nu au cu ce îi îmbrăca,

apar la televizor demnitari de stat care se

îngrașă pe zi ce trece (cică din cauza stre-

sului, păi, în acest caz marea majoritate a

moldovenilor ar trebui să aibă kilograme în

plus din cauza stresului pe care îl generează

cei de la conducere). Nu cred că a fost un

moment oportun ca premierul să se afi șeze

pe la televizor văicărându-se că s-a îngrășat,

în timp ce mulţi alegători de-ai lui nu au ce

mânca. Nu cred că pentru kilogramele în

plus pe care le-a adăugat Filat și-au dat votul

acești oameni.

Elena ROBU-POPA, sursa: hotnews.md

La un efort minim, toată lumea își poate aminti despre cele două pete de pe chelia lui Mihail Gorbaciov. La începutul ieșirii sale în avanscena politică sovietică, portretiștii de la Moscova retușau grijuliu cele două pete, dar, după ce mai multe publicaţii occidentale au tirajat fotografi a neretușată a liderului so-vietic, petele din fruntea lui Mihail Sergheevici au fost lăsate în pace. Până la urmă, publicul s-a obișnuit cu petele.

Cei mai curioși din fi re sau cei înclinaţi spre speculaţii au lansat întrebări, vorbe și bârfe, ca în cele din urmă să se afl e că primul și ultimul președinte sovietic este perfect sănătos, că el avea petele în frunte încă din născare. Nici acest fapt nu a fost în măsură să stingă interesul pentru cele două pete prezidenţiale. S-a spus atunci că Mihail Sergheevici este „însemnat”, acesta fiind echivalentul românesc al rusescului „mece-nâi”. Într-adevăr, deţinătorul fotoliului de la Kremlin a fost însemnat, pentru că în vremea lui, URSS-ul a intrat în agonie, iar apoi și-a dat, cel puţin formal, obștescul sfârșit. Există multe mituri și superstiţii legate de semnele din născare ale politicienilor, însă ceea ce este de reţinut sunt doar elementele certe oferite de surse medicale competente și în afara oricărei suspiciuni de atac la persoană sau speculaţie politică.

De ce am răscolit aceste amintiri? Nu am fi făcut-o dacă, zilele acestea, premierul Filat nu ar fi întreprins o vizită semisecretă în El-veţia, unde anul trecut a suportat o operaţie de implant capilar, iar mai pe înţelesul tutu-ror, unde și-a implantat mai multe sute de fi re de păr pe chelia sa în continuă avansare. În lipsa unor informaţii complete și veridice despre vizita domnului Filat în Elveţia, unii colegi din presă opinează că premierul mol-dovean a mers într-acolo pentru consultaţii medicale de calitate la una din marile clinici din această ţară. Există rumori cum că șeful Cabinetului de Miniștri a fost examinat și consultat de medicii dermatocosmetologi elveţieni nu doar privind podoaba sa capi-lară, ci și privind problemele sale vizibile, ușor de remarcat, de epidermă.

Oricine privește atent fotografi ile premi-erului Filat va observa pe fruntea dumnealui două pete de dimensiuni diferite și de un cafeniu intens spre negru. Confruntând fotografi ile de astăzi ale premierului cu foto-grafi ile sale din copilărie și din adolescenţă (de altfel, foarte puţine), observăm că cele două pete nu sunt congenitale. În timpul serviciului militar, satisfăcut de domnul Filat în trupele de grăniceri ale fostului KGB, cele două pete lipseau cu siguranţă, deci originea lor este mai târzie. Nimeni nu poate spune cu exactitate când au apărut cele două pete de culoare închisă în partea stângă a frunţii premierului. Cert este că cele două pete cutanate au fost mai mici acum câţiva ani și, odată cu scurgerea timpului, cresc în dimensiuni.

Pornind de la aceste constatări, am în-cercat să ne interesăm asupra subiectului petelor cutanate. În popor, unor asemenea semne apărute pe piele li se spune negi sau negei, iar medical - nevi (din latinescul naevus). Așadar, dacă nu sunt pete din năs-care, negii pot fi de tipuri și origini diverse, manifestându-se foarte diferit, de la individ la individ. Specialiștii susţin că tratamentul nevilor epidermici este foarte difi cil, fi e că se realizează prin ablaţia lor, chirurgicală

sau cu laser cu dioxid de carbon, fi e prin administrarea de retinoide. Recidivele lor sunt frecvente. Din surse medicale mai afl ăm că după îndepărtarea lor chirurgicală, nevii trebuie să facă în continuare obiectul unui examen histologic care să precizeze caracterul lor benign sau malign.

De regulă, nevii sunt cauzaţi de defecte ale dezvoltării unei structuri anatomice sur-venite în timpul vieţii embrionare, dar pot apărea și mai târziu. Nevii sunt susceptibili

adesea de a prezenta tumori benigne, deși, în sens strict medical, nu reprezintă obliga-toriu tumori. Nevii sunt melanocitari (alu-niţe), nemelanocitari, anemici, conjunctivi, epidermici și sebacei. De cele mai multe ori, apariţia și extinderea nevilor este pusă pe seama melanocitelor, celule care elaborează melanina, adică pigmentul pielii.

Se pare că cei doi nevi care au apărut și se dezvoltă în partea stângă laterală a frunţii domnului premier sunt nevi din categoria celor epidermici. Specialiștii la care am apelat ne-au explicat că nevii epidermici pot lua 3 aspecte: plăci de piele îngroșată, de culoare cenușie sau brună (nev verucos linear, ceea ce nu este cazul la domnul premier); plăci de piele îngroșată, roșii și foarte pruriginoase, frecvente la femei (nev epidermic verucos infl amator linear, ceea ce iarăși nu este cazul la domnul premier); plăci de piele îngroșată, brune, ușor supraînăl-ţate. Acestor nevi li se pot asocia anomalii osoase, oculare, renale sau nervoase. Acest al treilea tip de nevi se pare să corespundă celor două formaţiuni pigmentate intens, ușor supraînălţate și în creștere, de pe frun-tea domnului premier. Așa sau altfel, acest caz poate reprezenta o patologie gravă, cu consecinţe severe asupra stării generale de sănătate a purtătorului de nevi epidermici. Asta și în cazul în care, susţin specialiștii, cel afectat ar mai avea și alte asemenea formaţiuni epidermice în zone acoperite ale corpului, de obicei pe spate, piept, mâini și picioare.

În plus, premierul a recunoscut el însuși zilele acestea la Pro TV că are probleme serioase cu metabolismul, fapt confi rmat

de îngrășarea sa cu 6 ki-lograme într-o lună de zile. „Negocierile au fost însoţite de sufi cient stres, care au dus la adăugarea câtorva kilograme. Am obiectiv să dau jos 6 kilo-grame într-o lună. Voi face sport și voi duce un mod sănătos de viaţă”, a susţi-nut Filat, având un aspect vădit nesănătos, de natură să le dea de gândit medi-cilor. Decizia premierului de a da jos într-o lună cele 6 kilograme puse pe corp este una nesănătoasă și îi îngrijorează, de aseme-nea, pe cei responsabili de sănătatea dumnealui. Medicii nutriţioniști sunt de părere că, pentru a nu agrava afecţiunile gene-rate de un metabolism dezechilibrat, se admite o slăbire maximă de 1,5 kilograme pe lună, adică

într-un ritm de patru ori mai lent decât a decis premierul. Aruncarea într-o lună a celor 6 kilograme ar putea agrava și starea celui mai mare organ, pielea, care, în cazul premierului, suferă de un exces de forma-ţiuni epidermice puternic pigmentate și periculoase pentru sănătatea sa. Aceste aspecte nu sunt deloc de neglijat de vreme ce premierul, potrivit propriilor lui declaraţii de presă, suferă și de insomnie, dormind doar câte 4 ore pe zi din 25 septembrie 2009 încoace, un factor de risc major pentru sănătatea premierului.

În această situaţie, ca și în cazul trans-plantului de păr, este de mirare că premierul nu a apelat mai întâi la specialiștii moldo-veni în domeniu, ci a preferat consultarea și tratamentul oferite de dermatocosmetologii și chirurgii elveţieni. Ceea ce este și mai de mirare este că serviciul de presă al Guvernu-lui, ca și Ministerul Sănătăţii, nu oferă opiniei publice nici un fel de informaţii ofi ciale cu privire la starea de sănătate a premierului și la tratamentele pe care le urmează la clinici private din străinătate. În ţările cu o democraţie avansată, în special în statele membre ale Uniunii Europene, asemenea comunicate cu privire la starea de sănătate a persoanelor publice de prim-rang consti-tuie ceva obișnuit. Informaţiile cu privire la sănătatea premierului și la tratamentele la care este supus de specialiștii de la clinicile din străinătate sunt, în mod indiscutabil, informaţii de interes public și societatea moldoveană este în drept să aștepte și să primească acest tip de informaţii chiar de la autorităţile competente ale statului.

Sanda LĂPUŞAN, FLUX

Sănătatea premierului, subiect de interes public

Filat se îngraşă, iar oamenii nu au ce mânca

„Aventura” elveţiană a premieruluiVineri, 21 ianuarie, mai multe agenţii de presă au anunţat despre plecarea premierului Vladimir Filat într-o vizi-tă privată în Elveţia, fără să ofere alte detalii. Serviciul de Presă al Guvernului, de obicei extrem de generos în informaţii atunci când este vorba de activitatea prodigi-oasă a șefului, de data aceasta a menţionat sec că nu știe nimic despre scopul acestei călătorii. Potrivit unor surse citate de Jurnal.md, ar putea fi vorba de o plecare alături de familie. Deci, sentimentele de bun familist l-au dus pe Vladimir Filat prin ţări străine, pentru că, evident, inter-acţiunea deplină cu familia nu se putea produce decât într-un cadru european. Nu ne rămâne decât să facem presupuneri în legătură cu această vizită inopinată, într-o perioadă în care șeful Guvernului parcă numai de călătorii de agrement nu ar trebui să fi e preocupat.

E adevărat: Filat a slujit în trupele KGB!E adevărat: Filat a slujit în trupele KGB!

28 IANUARIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIDosar

Conform declaraţiilor de avere, în noul Legislativ de la Chișinău sunt cel puţin 30 de deputaţi milionari în lei moldovenești. Pe primele locuri sunt democratul Vladimir Plahotniuc, democrat-liberalul Vladimir Filat și un alt PD-ist, Valeriu Guma.Cel mai avut dintre cei 101 deputaţi

și cel mai harnic în ultimii doi ani a fost omul de afaceri Vladimir Plahotniuc (PD). Intrat recent în politică, Plahotniuc a adunat doar din salariu peste 4,3 mili-oane de lei moldovenești (1,4 milioane lei românești). El a declarat și cel mai mare „apartament” din centrul Chiși-năului, de 463,5 metri pătraţi. Pe lista de bunuri a alesului mai sunt trecute trei autoturisme Mercedes. În același timp, ziarul ucrainean „Delo” i-a evaluat afacerile din domeniile petrolier, bancar, media, hotelier și servicii aviatice, la 300 de milioane de dolari.

Pe locul doi se situează actualul prim-ministru, Vladimir Filat (PLDM), care a declarat că în 2008-2009 a câștigat 222.000 de lei din salariu și aproape 7,2 milioane de lei din investiţii. Filat are o casă de 376 de metri pătraţi într-o zonă bună din Chișinău, trei autoturisme și acţiuni în valoare de 11,5 milioane de lei la „Kapital Invest Company” SA din România, companie imobiliară.

Premierul apare în topul celor mai bogaţi moldoveni făcut de „Delo” cu o avere de 30 de milioane de dolari.

Pe locul trei este deputatul Valeriu Guma (PD). El a acumulat în ultimii doi ani, din salariu, peste 260.000 de lei. Guma a declarat că are acţiuni în valoare de 5,2 milioane de lei la compania de asigurări Galas.

Din declaraţia sa de avere au dispărut însă acţiunile în valoare 3,8 milioane de lei românești pe care le avea la fi rma Ge-rom din Buzău, producător de geamuri pentru autoturisme. Guma mai deţine

trei vile în capitală într-o zonă prestigi-oasă și cinci terenuri.

Urmează Simion Furdui (PLDM), care deţine acţiuni în valoare de 11 milioane de lei la fi rma Gazenergomontaj. Furdui mai deţine o casă, de 470 de metri pă-traţi, evaluată la 1,2 milioane de lei.

Au sărăcit comuniştii?Abia pe locul cinci este un deputat

PCRM - Oleg Babenco. Comunistul a declarat în ultimii doi ani un salariu de 722.000 de lei. Averile lui constau în: capital social de peste 10 milioane de lei la Liceul „Svetoci” și „Universitatea Slavo-nă” și imobilele în care funcţionează cele două instituţii.

De asemenea, Babenco a mai trecut în declaraţia de avere o vilă și două apartamente în Chișinău. Doar pe locul șase, dacă este luată în calcul declaraţia de avere, figurează Vladimir Voronin (PCRM). Ex-președintele Republicii Mol-dova a avut în ultimii doi ani un salariu și o pensie de peste jumătate de milion de lei. Din ultima sa declaraţie de venit au dispărut acţiunile de circa 7 milioane de lei deţinute de soţia sa, Taisia, la Fin-combank. La această bancă, acţionar și președinte este fi ul lor, Oleg.

Liderul comuniștilor deţine un apar-tament în Capitală, evaluat la 1,88 mili-oane de lei, o vilă la Pârâta, Dubăsari, și casa părintească din Corjova. La aceste

bunuri se adaugă 3,3 hectare de teren

agricol în comuna Budești. Ultimii în top

10 sunt Ivan Ionaș (PLDM)- 4,8 milioane

de lei, Chiril Lucinschi (PLDM)- 846.000

de lei, Anatolie Ghilaș (PD)- 685.000 de

lei și Valeriu Streleţ (PLDM)- 2,6 milioane

de lei.

Săracii fără casă14 dintre cei 101 aleși ai moldovenilor

se declară săraci lipiţi pământului, fără

nici măcar o casă în care să locuiască.

Printre aceștia, Mihai Godea, vicepreșe-

dintele liberal-democraţilor, și ideologul

comuniștilor, Mark Tkaciuk.

Sursa: Adevărul.ro

Pentru că suntem o republică parlamentară pe hârtie, dar semiparlamentară în realitate, regimul politic în funcţiune arată la faţă ca un puzzle compus din fi gurile concrete ale celor ce deţin principalele funcţii.

Președinte al republicii încă nu avem și nu se știe dacă vom avea și când vom avea. Până să ne vedem cu un șef neinterimar al statului, Marian Lupu, actualul nr. 1 în ierarhia statului sub AIE 2, va ţine loc de președinte. Lupu este asistat de un prim-vicepreședinte de Parlament și de alţi doi vicepreședinţi.

Iată care este problema. Actualul nr. 1 în stat este fostul numărul 2 în ierarhia statului sub Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM).

Actualul nr. 2 în stat, prim-vicepreședintele Le-gislativului, Vladimir Plahotniuc, este unul dintre principalii benefi ciarii ai regimului PCRM.

Nr. 3 în stat ar trebui să fi e un vicepreședinte al Parlamentului din partea opoziţiei, adică a PCRM. Tricefala AIE 2 a decis ca această funcţie să fi e ocupată de orice persoană propusă de către PCRM. Nu ar fi de mirare ca PCRM să-l propună în

această funcţie pe Mark Tkaciuk, eminenţa cenu-șie a formaţiunii.

Nr. 4 în stat este o doamnă, Liliana Palihovici (PLDM), mai puţin cunoscută opiniei publice.

După asta vine Executivul, cu algoritmul de rigoare, care îi cuprinde obligatoriu pe foștii gu-vernanţi PCRM aliniaţi la Marian Lupu și Dumitru Diacov, dar și pe foarte numeroșii comuniști (mai ales din administraţiile raionale și locale) primiţi cu braţele deschise de PLDM-ul lui Vladimir Filat.

Această situaţie le convine tuturor, dar mai ales premierului Filat, în mâna căruia au fost lăsate fi -nanţele, frontierele și vama (a se citi contrabanda), ca omul să se poată bucura de roadele „muncii sale transfrontaliere” (interesul poartă fesul!), iar fosta nomenclatură a PCRM să poată ocupa primele poziţii în stat.

Nu am fi atras atenţia asupra acestor aspecte dacă nu am fi fost rugaţi de unul dintre „revoluţi-onarii” de la 7 aprilie, de pe buzele căruia am auzit astăzi cuvântul „Filat”, urmat de altele două – „pro-fi tor” și „trădare”. Dacă e așa sau altfel, judecaţi și dumneavoastră.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Vladimir Plahot-niuc, prim-vicepre-ședintele Parla-mentului Republicii Moldova și unul dintre cei mai bo-gaţi oameni din sta-tul vecin, apare în documentele ofi cia-le ale României cu o altă identitate, Vlad Ulinici. Înaltul dem-nitar moldovean, Vladimir Plahot-niuc, și-a schimbat de două ori identi-tatea în România, și a candidat la parlamentarele din noiembrie 2010, din Moldova, cu vechiul său nume.Vladimir Plahotniuc, prim-

vicepreședintele Legislativului

din Moldova, cunoscut și ca

„omul-fantomă” datorită apari-

ţiei bruște în viaţa publică, are

nu doar dublă cetăţenie, română

și moldovenească, ci și două

identităţi, conform Monitorului

Ofi cial al României.

La 7 august 2009, unul dintre

cei mai infl uenţi actuali politici-

eni moldoveni a cerut României să-i fie schimbat numele, din Vladimir Plahotniuc în Vladimir Ulinici. Ulinici este, de altfel, numele de fată al mamei lui Vladimir Plahotniuc. Datele per-sonale ale politicianului coincid întocmai cu cele ale cetăţeanului român Ulinici, de la data și locul nașterii până la numele copiilor săi. Ca reședinţă în România, Plahotniuc a indicat o casă afl ată în cartierul rezidenţial Pipera din Voluntari, lângă București.

La 29 ianuarie 2010, Vladi-mir Ulinici solicita în România schimbarea numelor pentru cei doi copii ai săi, Timofei și Inochentie, din Plahotniuc în Ulinici. Serialul transformărilor nu s-a oprit aici.

La 2 iunie 2010, prim-vicepre-ședintele Parlamentului Moldo-vei a solicitat din nou statului român o schimbare de identita-te, din Vladimir în Vlad Ulinici. Din acest moment, politicianul apare în Republica Moldova ca cetăţean al acestei ţări, cu numele Vladimir Plahotniuc. În același timp, contrar legislaţiei, aceeași persoană poartă numele Vlad Ulinici, sub care are acte de cetăţean român în dreapta Prutului.

La 10 august 2010, soţia dem-nitarului, Oxana Childescu, a ce-rut în România să-i fi e schimbat numele de familie tot în Ulinici. Și asta chiar dacă, cu un an îna-inte, la 30 iunie 2009, soţii Pla-hotniuc au intentat acţiune de

divorţ în Moldova. Rezoluţia magistra-ţilor nu mai apare însă pe site-ul Ju-decătoriei. Despre dubla identitate, prim-vicepreședin-tele Parlamentu-lui de la Chișinău a refuzat orice co-mentariu. „Nu mă interesează cine sunteţi”, a răspuns scurt Plahotniuc-Ulinici jurnaliștilor de la „Adevărul”.

Casa din Româ-nia a parlamentaru-lui basarabean, in-dicată ca reședinţă, este una luxoasă, ascunsă de privirile curioșilor, fi ind situ-ată pe o stradelă lăturalnică. Vila impunătoare, mascată de un gard înalt, este supravegheată non-stop de agenţii unei fi rme de pază. Unul dintre paznici nu se sfi ește însă să dea detalii despre proprietar.

Şi adresa e dublă„Aici nu locuiește niciun

domn Ulinici. Locuiește domnul Plahotniuc, dar vine foarte rar, nu stă în România. A cumpărat casa de la unul Cecan, acum mai bine de un an și jumătate”, a povestit pentru „Adevărul” unul dintre paznici. În actele ofi -ciale, imobilul fi gurează ca fi ind proprietatea lui Silviu Dorinel Sabău, acţionarul majoritar al fi rmei de telecomunicaţii Ines Group SRL din România, care cumpărase casa în 2002.

„Conacul” din Pipera nu este și singura adresă indicată de Vladimir Plahotniuc în România. Cel puţin până în 2004, acesta a locuit ofi cial, ca cetăţean ro-mân, într-un bloc din cartierul rezidenţial Dorobanţi, aflat în București.

Lucia Ciobanu, șef Serviciu Lucia Ciobanu, șef Serviciu Stare Civilă, Republica Stare Civilă, Republica

Moldova: Moldova:

„Este ilegal să ai dublă identitate”Specialiștii în drept au clasifi -

cat drept ilegal ca o persoană să aibă nume diferite în două ţări, chiar dacă deţine cetăţenie în ambele state. „Poate fi acuzată de fals de identitate dacă nu și-a declarat schimbarea numelui și în ţara de origine”, a explicat Au-rel Dublea, judecător la Curtea de Apel Iași. „Dacă o persoană are două identităţi, poate duce în eroare ambele state, dar și alte ţări. Întrebarea e de ce a recurs la acest lucru.

Ori are ceva de ascuns, ori in-tenţionează să facă ceva ilegal”, a declarat și Teo Cârnaţ, jurist și director al Comitetului Helsinki din Republica Moldova. Acesta mai susţine că o persoană cu dublă identitate încalcă legisla-ţia internaţională.

„Avem dreptul să facem schimbări, dar trebuie să putem

fi identificaţi cu același nume în toate statele”, a mai

spus Cârnaţ. „Este cert o ilega-litate. Dacă a făcut modifi cări, trebuia să vină cu aceste acte și la noi, în ţara de origine”, a declarat Lucia Ciobanu, șef al Serviciului de Stare Civilă.

Avere de sute de milioane de euroVlad Plahotniuc figurează

încă în funcţia de președinte al Consiliului de Administraţie (CA) al „VictoriaBank”, una dintre cele mai importante bănci din Re-publica Moldova. În decembrie 2010, după ce a fost ales deputat și prim-vicepreședinte al Parla-mentului, acesta a anunţat că renunţă la funcţie.

Averea lui Plahotniuc este cotată la 300 de milioane de dolari în topul averilor publicat de revista ucraineană de busi-ness „Delo”, în august 2010. Cel mai bogat dintre cei 101 depu-taţi din Parlamentul Moldovei, Plahotniuc a adunat în doi ani, numai din salarii, 270.000 de euro. Banii i-au venit atât de la „VictoriaBank”, cât și de la com-

pania „Petrom Moldova”, unde

fi gurează ca vicepreședinte al

Consiliului de Administraţie.

Deși nu apare în actele fir-

melor, presa de la Chișinău a

vehiculat de mai multe ori că

Plahotniuc ar deţine cel mai

luxos hotel din Moldova, „Nobil”.

Tot despre el s-a mai scris că are

Hotelul „Codru” din Chișinău,

Compania Naţională de Asigu-

rări „Asito”, clubul de noapte

„Drive”, posturile TV Prime și

2 Plus și radioul Prime FM din

Moldova.

Promovat ca fi lantropÎnainte de parlamentarele

din 2010, Vladimir Plahotniuc

a fondat Asociaţia Oamenilor de Afaceri din Moldova și Fun-daţia de caritate „Edelweiss”. La inaugurarea asociaţiei pentru

oamenii de afaceri moldoveni, milionarul l-a avut drept invitat de marcă pe Dominique de Villepin, fost premier al Franţei.

Imediat după fondarea celor

două organizaţii, politicianul a

avut numeroase apariţii TV, în

care își promova o imagine de

fi lantrop.

Cel mai păzit dintre deputaţiVlad Plahotniuc vine la Par-

lament cu patru agenţi de pază

de la Firma „Agruss”, care asigură

securitatea la majoritatea fir-

melor lui. Aceștia sunt echipaţi

cu arme de foc, motiv pentru

care nu le este permis accesul în

sediul Legislativului. De fi ecare

dată, ei îl conduc pe prim-vi-

cepreședintele Parlamentului

până la intrarea în sediul insti-

tuţiei.

Milionarul este însoţit peste

tot în Palatul Republicii de Con-

stantin Botnaru, consilierul lui

pe probleme de protocol. Acesta

a fost acreditat la Parlament

de Plahotniuc și are permis de

acces timp de un an.

Controversatul om de afaceri

este singurul parlamentar care

are consilier netitular cu permis

în Legislativ. „Paza de corp a

deputaţilor nu are voie să intre

în sediul Parlamentului, cu atât

mai mult dacă sunt înarmaţi”, a

declarat Eugen Viţu, ofiţer de

presă la Serviciul de Protecţie și

Pază de Stat.

Sursa: Adevărul.ro

Vladimir Plahotniuc, oligarh şi al treilea om în stat, are dublă identitate: una în Moldova, alta în România

Vladimir Plahotniuc / Vladimir Ulinici / Vlad Ulinici

După dezvăluirile publicate în exclusivitate de „Adevărul“ despre faptul că prim-vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldo-va, Vladimir Plahotniuc, are un alt nume ca cetăţean român, Vlad Uli-nici, mai-marii statului de la Chiși-nău evită să comenteze subiectul.Premierul moldovean Vlad Filat a declarat

pentru „Adevărul“ că nu poate da o califi care juridică acestui caz și nici să comenteze aseme-nea situaţii. „Sunt instituţii, dar și oameni care au califi carea necesară și care pot da o apreciere și ar putea să se autosesizeze. Nu am decât să spun că, dacă a fost încălcată norma legală, indiferent de persoană, ar trebui să suporte consecinţele”, a declarat Filat.

Președintele Parlamentului, Marian Lupu, șef interimar al statului și lider al Partidului Demo-crat pe lista căruia a intrat în legislativ Vladimir Plahotniuc, spune că nu a citit încă articolul și

nu se poate pronunţa: „Eu nu sunt omul care vorbește pe neștiute, voi studia care este esen-ţa materialului. Mai trebuie de văzut dacă este adevărat sau nu“.

La insistenţele jurnaliștilor „Adevărul“, Marian Lupu a adăugat: „Haideţi să vorbim în felul ur-mător. Nu sunt de specialitate judecător, nu sunt abilitat cu funcţia să adjudec legea, să spun ce este legal și ce nu este legal. Dacă suntem într-un stat de drept, există cei abilitaţi cu aceste funcţii să dea verdictul“.

Directorul Serviciului de Informaţii și Se-curitate, Gheorghe Mihai: „Îmi cer iertare, nu comentez. Îmi cer iertare, îmi cer iertare, nu sunt eu acela abilitat să comenteze“.

Procurorul general Valeriu Zubco, abordat de trei ori, a refuzat să vorbească cu reporterii „Adevărul“. Procurorul nici n-a ascultat care este întrebarea, a apucat-o ușor de braţe pe jurna-listă și a dat-o la o parte, apoi a replicat scurt: „Nu înţelegeţi că suntem la un alt eveniment?“ (aniversarea a 19 ani ai Serviciului Protecţie și Pază de Stat).

Blocul din Dorobanţi, în care a locuit familia Plahotniuc Blocul din Dorobanţi, în care a locuit familia Plahotniuc până în 2004 Foto: Lucian Munteanpână în 2004 Foto: Lucian Muntean

Casa din Pipera, de pe strada Erou Nicolae Iancu, Casa din Pipera, de pe strada Erou Nicolae Iancu, reședinţa „de România“ Foto: Dorin Irimiareședinţa „de România“ Foto: Dorin Irimia

Anunţul din Monitorul Ofi cial al Anunţul din Monitorul Ofi cial al României de la 7 august 2009 prin care României de la 7 august 2009 prin care

solicită schimbarea numelui solicită schimbarea numelui în Vladimir Uliniciîn Vladimir Ulinici

FILAT DESPRE PLAHOTNIUC-ULINICI:

„Dacă a încălcat norma legală, ar trebui să suporte consecinţele“

AIE 1, AIE 2, comuniştii sunt cu noi!Precum bine se știe, AIE 1 a intrat de mult în istorie, iar AIE 2 pretinde că face istorie, ca forţă născută din spuma „revoluţiei” din 7 aprilie. Guvernul Filat 2, ca emanaţie a AIE 2, a fost instalat și încearcă să gestioneze moște-nirea Guvernului Filat 1, mai cu seamă în ceea ce privește creșterea galo-pantă a preţurilor.

Top 10 cei mai bogaţi deputaţi moldoveniTop 10 cei mai bogaţi deputaţi moldoveniLocul 1: Vladimir Plahotniuc (PD),locul 2: Vladimir Filat (PLDM) şi locul 3: Valeriu Guma (PD)

28 IANUARIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Zi c= nu

Ce caută? Vom spune noi ce cautăLegile noastre sunt străine; ele sunt făcute

pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut stra-ne în biserica naţionalităţii noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefi ind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut cara-ghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncă și inteligenţă nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectuală și morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc. Căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizaţii deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică și toate lepădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copiii acestor lepădături sunt liberalii noștri. Și, când lovești în ei, zic că lovești în tot ce-i românesc și că ești rău român…

Liberalii sunt smântâna și temeiul României, noi suntem niște rămășiţe din vechile populaţiuni autohtone, care nu merită să fi e băgate în seamă. De! iertaţi-ne, boieri Arionești și Caradești, că ni s-a părut și nouă, biet, că trăim în ţara noastră și avem de zis o vorbă. Iertaţi-ne pentru că nu bă-gasem de seamă că suntem în Bulgaria, iertaţi-ne apoi că n-am voit să ne batem pentru bieţii greci și bulgari.

Dar acum, de ne veţi fi iertat sau nu, să stăm de vorbă gospodărește și să vă întrebăm ce pof-tiţi d-voastră? Și, ca să știm că aveţi dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceţi? Arătaţi-ne în Adunările d-voastră pe reprezentanţii capitaliilor și fabricelor mari, pe reprezentanţii clasei de mij-loc care să se deosebească de fabrica de mofturi ale „Telegrafului”, și ale „Românului” și de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei?…

Ciudată ţară, într-adevăr! Pe cei mai mulţi din acești domni statul i-a crescut, adică i-a hrănit prin internate, ca după aceea să-și câștige, printr-un meșteșug cinstit, pâinea de toate zilele.

Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. După ce acești domni și-au mântuit așa-numitele studii, vin iar la stat și cer să-i căpătuiască, adică să-i hrănească până la sfârșitul vieţii. Dar nu-i numai atâta.

Domnia lor vor să facă pe boierii. 3–4–500 de franci pe lună nu-i liniștesc și nu-i fac să se puie pe muncă pentru a deveni folositori naţiei de pe spinarea căreia trăiesc. Sunt născuţi pentru lucruri mai înalte, pentru deputăţii, ministerii, ambasade,

catedre de universitate, scaune în Academie, tot lucruri mari la care cinstiţii lor părinţi, care vindeau bragă și rahat cu apă rece sau umblau cu patrafi rul și sfi stocul din casă-n casă, nici nu visaseră și nici n-aveau dreptul să viseze, căci nu dăduseră naștere unor feţi-frumoși cu stele-n frunte, ci unor băieţi groși la ceafă și târzii la minte, de rând, adesea foarte de rând.

Căci, din două una: sau acești oameni sunt toţi genii și, prin „calitatea” muncii lor intelectuale, merită locul pe care-l ocupă, sau, neproducând nici o valoare, nereprezentând nici un interes ge-neral decât pe al stomacului lor propriu, trebuie reîmpinși în întunericul ce li se cuvine.

Ţărani? Nu sunt. Proprietari nu, învăţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriași nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deșarte, leneși care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroși și fudui, mult mai înfu-muraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării.

De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aces-te nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat și goana înverșunată asupra elementelor intelec-tuale sănătoase ale ţării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beţia lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor.

Într-adevăr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice: „Ia staţi, oameni buni! Voi plătiţi profesori care nici vă învaţă copiii, nici carte știu; plătiţi judecători nedrepţi și adminis-tratori care vă fură, căci nici unuia dintr-înșii nu-i ajunge leafa. Și aceștia vă ameţesc cu vorbe și vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toţi poruncesc și ni-meni n-ascultă. Nefi ind stăpân care să-i ţie în frâu, ei își fac mendrele și vă sărăcesc, creându-și locuri și locușoare, deputăţii, primării, comisii și multe altele pe care voi le plătiţi peșin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai și dezbracă, după ce voi i-aţi înţolit. N-ar fi mai bine ca să stăpânească cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel puţin oameni care, prin mintea lor bine așezată, vă plătesc ce voi cheltuiţi cu dânșii?

De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic și n-au nimic și vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu știu nimic și vreau să vă înveţe copiii, și n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine și voiesc să vă eco-nomisească pe voi toţi.

Mihai EMINESCU

(Din ciclul Icoane vechi şi icoane nouă, publicat în “Timpul” – 1877)

Paradoxal lucru, dar mai întotdeau-na se întâmplă ca atunci când doi oameni – unul mai puţin educat, cu un nivel intelectual și de cultură mai limitat, iar altul mai școlit și mai ele-vat – se afl ă prea mult timp aproape unul de altul, de regulă, nu cel cul-tivat îl infl uenţează în bine pe cel cu apucături de mitocan, ci tocmai invers. Se consideră că este mai ono-rabil și mai lucrativ să te porţi ca un bădăran, să faci glume și gesturi de prost gust, să delectezi publicul cu tot felul de declaraţi belicoase și ma-xime culese de la Coloniţa, în ideea că asta ţi-ar aduce un spor de popu-laritate, dar și un câștig electoral. Se pare că și Dorin Chirtoacă s-a afl at prea mult timp

alături de unchiul său, de aceea a început să dea semne de ramoleală intelectuală prematură. Și chiar dacă evoluţia șefului PL, Mihai Ghimpu, care a deţinut două dintre cele mai înalte funcţii în stat, a demonstrat tocmai contrariul, iar toate spectacolele de bufon ale acestuia nu au făcut decât să-i reducă lui personal din popularitate, iar for-maţiunii pe care o conduce – din voturi, iată că nepotul acestuia, primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, pășește cu încăpăţânare pe urmele lui.

Politicienii noștri, de cele mai multe ori, sunt tentaţi să subaprecieze electoratul, considerându-l mai puţin pregătit, mai puţin educat și mai puţin refractar la lipsa de bun-simţ. În realitate, chiar dacă oamenii simpli fac haz de glumele proaste și extravaganţele politicienilor, aceasta nu înseamnă în nici un caz că le și aprobă. Pentru că, având sufi cientă decenţă și bun-simţ, ei vor dori să fi e conduși tot de niște oameni cu șapte ani de-acasă, serioși și mai selecţi în exprimare. (Totuși, nu chiar atât de „selecţi” ca Marian Lupu.)

Presa nu mai este bună pentru liberaliPierzând, practic, bătălia în anticipate, tandemul un-

chiul-nepotul va încerca să se revanșeze în alegerile locale și s-ar putea să le facă mult sânge rău partenerilor din alianţă. Și unul, și altul au declarat deja că Dorin Chirtoacă va fi candidatul PL la Primăria Chișinăului, în felul acesta declanșând, neofi cial, campania electorală. Dar se pare că au pășit iarăși cu stângul. Neliniștitul senior liberal nu mai încetează să se războiască cu presa, pe care a găsit-o vinovată pentru faptul că a rămas fără instituţii de drept în noua coaliţie de guvernământ, apoi i-a învinuit pe ziariști de manipulare, ameninţându-i că-i va plesni, atunci când îi va plesni răbdarea (să sperăm că la fi gurat). În general, Ghimpu crede că presa are să-i achite o datorie „istorică” pentru că dânsul consideră, greu de spus de ce, că el ar fi singurul care a luptat și ne-a dat nouă, tuturor, libertatea de exprimare. Dar ar și putea să ne-o ia, la o adică…

Și, cum ziceam, lucrurile proaste se lipesc mai ușor de om decât cele bune. Iată că și Chirtoacă s-a apucat să pună presa la respect: „Când apar unele probleme în municipiu vine toată presa să fi lmeze. Când invit jurnaliștii la inau-gurarea unei școli, nu vine nimeni”. Dar parcă asemenea vorbe mai auzisem și de la premierul Vladimir Filat, care probozea instituţiile media că nu refl ectă așa cum se cuvine modul în care guvernează el ţara.

Ghimpu şi Ghirtoacă – însetaţi de sângeDeși Ghimpu s-a declarat, în repetate rânduri, mulţumit de

poziţia sa în AIE-2, această „împăcare” este doar una afi șată, de ochii lumii, pentru că nu are de ales. În realitate, supărările sunt enorme. De acest lucru ne putem da seama și din puţi-nele informaţii care s-au strecurat de la întrunirea Consiliului Naţional al PL de sâmbătă, 22 ianuarie, când Ghimpu a tunat și a fulgerat, căutând vinovaţii pentru eșecul electoral al partidului, glorifi când, totodată, prestaţia sa în cadrul nego-cierilor de constituire a alianţei și contribuţia „deosebită” la formarea acesteia. În același timp, în ultima perioadă, acesta este mai mult plecat din ţară și nu se știe prin ce străinătăţi își linge rănile.

În acest context, este cu atât mai arzătoare dorinţa lui Ghimpu de a-și scoate pârleala la locale, miza cea mare fi ind, evident, capitala. Iată de ce l-a luat în zefl emea Dorin Chirtoacă pe mai puţin norocosul Serafi m Urechean, care și-a anunţat recent pretenţiile de a fi candidatul alianţei (din care zice că mai face parte spiritual) la funcţia de primar general.

Din același repertoriu fac parte și ameninţările fostului șef interimar de ţară de a „tăia în carne și oase” pentru nepotul său. Evident, aceste ameninţări ţintesc către partenerii întru guvernare, în caz că aceștia vor îndrăzni să atace PL-ul și să sară la gâtul lui Dorin Chirtoacă.

Mai nou, și Dorin Chirtoacă și-a dat brusc seama că are corupţie în Primărie și s-a apucat s-o dezrădăcineze radical, odată și pentru totdeauna. „Pe care îi prind, le tai capul – vorba dlui Ghimpu”, le-a spus el angajaţilor Primăriei în cadrul unei ședinţe operative. Cum ziceau clasicii, învăţăcelul și-a depășit învăţătorul.

PL ar putea ajunge mult prea devreme „până la capăt”Mihai Ghimpu înţelege că este în declin, și el, și partidul

său. Iar colegii săi de la guvernare îl vor ajuta în tot chipul ca acest declin să fi e și cât mai grabnic, și fără de întoarcere.

Ajuns la putere printr-un concurs favorabil de împrejurări, nicidecum printr-un merit al său personal, cum și-ar fi ima-ginat, dar și datorită propulsării în prim-plan a junelui său nepot, balonul de săpun Mihai Ghimpu s-a dezumfl at la fel de repede cum a și ajuns anterior la niște dimensiuni augmen-tate. Și asta pentru că au dispărut împrejurările și a dispărut mitul despre promovarea tinerilor în Partidul Liberal. Actuala fracţiune PL din Parlament are cea mai înaintată medie de vârstă, iar la capitolul promovarea tinerilor, liberalii au fost depășiţi chiar și de comuniști.

Dacă spre sfârșitul carierei sale prezidenţiale Ghimpu se vedea deja în afara oricărei concurenţe, locomotiva care duce în mare viteză partidul „până la capăt” și dădea de înţeles că este atât de puternic, încât nu mai are nevoie să fi e susţinut de nepotul său, capătul s-a dovedit a fi neașteptat de aproa-pe, iar electoratul i-a spus că a avut păreri prea bune despre sine. La timpul respectiv, analistul Igor Boţan l-a avertizat pe șeful liberalilor asupra riscului la care se expune partidul, prin excluderea lui Dorin Chirtoacă din lista electorală la alegerile din 28 noiembrie. “Chirtoacă a fost cel care a ridicat ratingul partidului. El a fost cel în care și-au pus speranţe foarte mulţi tineri”, a atenţionat atunci Boţan, precizând că neincluderea lui în primul eșalon al PL este un semnal prost pentru acești tineri care-și vor vedea speranţele înșelate. Ghimpu a reac-ţionat bolnăvicios și arogant la avertismentul analistului, dar evoluţiile ulterioare au arătat că, uneori, lucrurile se văd mai bine de la o parte, decât le văd analiștii și sfătuitorii din propriul anturaj. Acum însă, după cât de rapid a luat-o și nepotul pe urmele ilustrului său unchi, s-ar putea ca în scurt timp nici acesta să nu mai fi e în stare să salveze situaţia, ba chiar riscă s-o înfunde și mai mult.

Dublul ex-președintele înţelege perfect, deși nu recunoaș-te, că dacă mai pierde și Primăria Chișinăului, formaţiunea sa se va duce iremediabil pe gura lupului și a premierului. Așa că, în scurt timp, „dezvăluirile” și atacurile lui, mai voalate și mai directe, la adresa unor buni prieteni de la guvernare se vor înteţi, dacă, desigur, aceștia nu vor găsi iarăși vreo mo-dalitate efi cientă de a-i tempera elanul și discursul.

Ioana FLOREA, FLUX

Marian Lupu – „problema complexă” a Republicii MoldovaZilele acestea, am avut cu

toţii bucuria și încântarea să-l auzim de nenumărate ori pe ca-rismaticul președinte interimar și permanent aspirant la func-ţia de președinte cu drepturi depline, care ameninţă să pice anatema pe capul politicienilor care nu vor să soluţioneze criza politică (adică, să-l facă pe el președinte), aceștia urmând să răspundă „în faţa cetăţenilor” care nici în visele de groază nu-și imaginează viaţa fără Marian Lupu în funcţia de șef al statu-lui. Or, de ceva timp, numele stabilităţii politice în Republica Moldova este Marian Lupu. Fără alegerea acestui candidat predestinat nu există cale de depășire a crizei.

„Responsabilitatea partidelor politice se demonstrează prin propunerile pe care le fac în ve-derea depășirii crizei politice”, a spus președintele democrat într-o emisiune radiofonică. Soluţia însă nu este decât una – înscăunarea singurului candidat al tuturor alianţelor de guvernă-mânt în fotoliul de președinte. Oricare altă opţiune înseamnă, în mod fatal și iremediabil, arun-carea Republicii Moldova în hăul alegerilor anticipate perpetue.

Fără îndoială, comuniștii urmăresc în cadrul acestui joc, în care sunt antrenate toate partidele parlamentare, pro-priile interese. Dar parcă nu de aceleași interese au fost ghidaţi și democraţii, atunci când și-au

negociat participarea la guver-nare pe două fronturi? Partidul Comuniștilor, fără îndoială, își va juca această ultimă carte și va pune condiţii, una dintre ele fi ind înaintarea unui candidat apolitic la funcţia de șef al statu-lui sau, mai pe șleau spus, a unui alt candidat decât Marian Lupu. Privită de pe poziţia comuniș-tilor, opţiunea lor este explica-bilă, pentru că aceștia se simt trădaţi pentru a doua oară de către fostul lor coleg de partid. Pe de altă parte, de ce este mai onorabilă insistenţa AIE-2 de a veni cu același candidat care deja a provocat niște alegeri anticipate, decât încăpăţânarea comuniștilor de a stărui asupra candidaturii fără șanse a Zinai-dei Greceanâi. De ce nu-i suge-rează nimeni lui Lupu, care tot plânge de mila cetăţenilor, să nu se mai cramponeze de această idee și să renunţe „bărbătește” la propria candidatură, de dragul interesului naţional și în numele depășirii crizei politice?

„Este doar o tactică în acest joc politic”, afi rma președintele democrat despre declaraţiile li-derului PCRM, Vladimir Voronin. Și el știe ce zice, pentru că cine altul, dacă nu Marian Lupu, să cunoască jocurile fostului său șef de partid. Pentru a-și atinge scopurile, consecventul politi-cian este gata să ofere opoziţiei parlamentare, din partea AIE, posturi și funcţii în instituţiile statale, „în contextul problemei complexe de alegere a șefului statului”. Bună formulare, pentru că, într-adevăr, de mai bine de un an, Marian Lupu a devenit marea și complexa problemă a Republicii Moldova.

Una spune, alta face şi a treia gândeşteȘi mai multă înţelepciune am

desprins din revelaţiile acestuia, citate de Info-Prim Neo, de unde am afl at și noi că interesele lui Marian Lupu sunt mari, late, largi, înalte și de anvergură, nu ca la alţii. „Probabil, interesele mai înguste ale unui partid prevalează asupra intereselor naţionale. Dar știţi cum este în politică: se spune una, se face alta, se gândește a treia, cu părere de rău”, a afi rmat acesta. Mă rog, Marian Lupu știe mai bine cum se întâmplă lucrurile în politică și ce preţ putem pune pe declaraţiile unor politicieni. To-tuși, el crede în minuni și în Moș Crăciun și afi rmă resemnat, dar și plin de speranţă: „…dar acesta este și atunci se întâm-plă că uneori aduce ziua ce nu aduce anul”. Cine știe, poate-l aude Voronin și-i dă într-o zi ce ni i-a dat într-un an!

Este amuzantă insis-tenţa unor ziariști și ana-liști de a încerca să-l convingă pe Voronin să fi e mai democrat decât este și să-l voteze pe Lupu. Este clar că nu-l vor convinge. Și Marian Lupu, care-l cunoaște foarte bine pe liderul PCRM, trebuia să-și fi dat seama exact de acest lucru, atunci când și-a reglat conturile cu Filat pe sea-ma lui Voronin. Sigur că liderul democrat a prins repede lecţi-ile mentorului său de onoare, Dumitru Diacov, care, exact în asemenea mod, și-a „negociat” întotdeauna funcţiile, doar că s-ar putea să fi dat greș de data aceasta. Nu știu de ce, dar am impresia că Filat, care a fost nevoit să împartă „frăţește” cu Lupu mai mult decât ar fi vrut să împartă, acum privește cu oarecare satisfacţie la „sufe-rinţele” prin care trece colegul său de alianţă, deși, evident, perspectiva unor alegeri anti-cipate nu-l încântă nici pe el. Apropo, în perioada controver-satelor negocieri de constituire

a AIE-2, șeful PD sugera că Filat ar fi cel care-și dorește alegeri anticipate. Ei, dar asta ţine deja de trecut.

Funcţia de preşedinte, ca sens al existenţei în politicăLa un post de tele-

viziune foarte priete-nos președintelui democrat, acesta s-a arătat extrem de îngrijorat de faptul că oamenii ar putea pierde în-

crederea în stat. Asta în cazul în care încrederea mai există. „Nu vom fi noi, politicienii, afec-taţi de această criză, Dumnezeu cu noi, ci oamenii care vor pierde încrederea în stat. Este un lucru foarte grav atunci când lumea nu mai crede în stat”, a afi rmat Lupu, adăugând că „societatea moldovenească este săturată de perturbări politice.” Dar se

pare că oamenii și-au pierdut încrederea în stat și în oamenii de stat, ba chiar s-au dezgustat de aceștia, după ce s-au convins că „valorile și principiile politicienilor” au un preţ bine stabilit, iar preţul acestora sunt funcţiile.

Nu suntem atât de naivi, încât să credem că intenţiile lui Voronin sunt curate ca apa de izvor, iar interesele acestuia coincid sută la sută cu cele ale statului. Dar este greu să-i dai crezare și actualului interimar, pe care, timp de o lună de zile, l-a tot bătut vântul, de la stânga la dreapta și de la dreapta la

stânga, în încercarea de a identifi ca varianta garan-

tată pentru alegerea sa în funcţia de șef al statului.

De fapt, să ne punem întreba-

rea: de ce ne-alegerea lui Marian Lupu înseamnă, im-plicit, alegeri

anticipate? Dincolo de motivele, raţiunile și calculele comuniștilor care, ca de altfel orice alt partid, vrea să ajungă la putere și face totul pentru atingerea acestui scop, la fel de nesincer este și demer-sul lui Marian Lupu, care se eri-jează în moralistul de serviciu, în politicianul responsabil, pe

care nu-l mai prinde somnul de grija ţării. Să nu uităm că Lupu a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru atingerea inte-resului său major (nu naţional, ci eminamente personal) de a ajunge în cea mai înaltă funcţie din stat. Întreaga sa existenţă în politică a fost subordonată atingerii acestui obiectiv. De dragul funcţiei și din dorinţa de a ajunge succesorul lui Voronin, acesta a scris cerere de intrare în PCRM, lucru pe care nu l-a făcut nici cel mai longeviv pre-mier al guvernării comuniste, Vasile Tarlev. Oare nu ideea fi xă a acestuia, dorinţa lui mania-cală de a ajunge președinte au

provocat, deopotrivă cu în-căpăţinarea comuniștilor, alegerile anticipate din anul trecut? De ce nu și-a

retras democratul Marian Lupu candidatura după eșecul primului tur al alegerilor, când era deja clar că foștii colegi de partid nu-l vor vota, scutind în felul acesta populaţia, de care politicianul are atâta grijă, de cheltuielile enorme și inutile legate de alegerile parlamen-

tare anticipate, dar și de un

referendum aberant și lipsit

de sens? Ne întrebăm, pe ce

a contat Marian Lupu acum,

insistând să devină iarăși candi-

datul coaliţiei de guvernământ?

Pentru că era previzibilă reacţia

comuniștilor după ce acesta s-a

jucat cu ei de-a negocierile. Să

fi contat pe cele două voturi, pe

care a promis să i le găsească

Vladimir Plahotniuc?

Sigur că, în situaţia actuală,

marele iresponsabil este Mari-

an Lupu, pe care-l vedem deja

îngrijorat și panicat peste măsu-

ră. Or, în cazul unor noi alegeri

anticipate, riscul de a pierde

încrederea electoratului și a nu

mai vedea onoruri prezidenţiale

este atât de mare, încât s-ar pu-

tea să nu-i mai fi e de folos nici

banii lui Plahotniuc. Astfel că

singura performanţă a acestui

mare și abil politician ar putea fi

trecerea de la calitatea de etern

candidat la președinţie, la cea

de interimar fără perspective.

Asta însă ar fi peste puterea lui

de a suporta.

Ioana FLOREA, FLUX

Etern candidat sau interimar fără perspective?Etern candidat sau interimar fără perspective?Politicienii nu recunosc niciodată că ar în-treprinde ceva de dragul propriilor interese. Întotdeauna este invocat interesul naţional, interesul cetăţenilor, interesul statului, chiar și atunci când interesul respectiv este departe de cel declarat. Cu cât este mai aproape ziua „x”, se înteţesc discursurile politicianului cu accent de București și apelurile acestuia la raţiunea și spiritul civic al politicienilor, într-un moment crucial pentru ţara noastră, adică alegerea pre-ședintelui ţării.

Aceşti netrebnici care ne conduc Nepotul Chirtoacă, pornit pe urmele unchiului Ghimpu

Las’ să ştie tot poporul:Arma noastră e toporul! Toporul ni-i argument Să intrăm în Parlament!Cu toporul şi bărdiţa Am crescut la Coloniţa! Cu bărdiţa şi toporul,Iarăşi vom prosti poporul!

Unchiul şi nepotul s-au scrântit cu totul

Ce caută aceste elemente nesănătoase în viaţa publică a statului? Ce caută acești oameni care pe calea statului

voiesc să câștige avere și onori, pe când statul nu este nicăieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omenești? Ce sunt aceste păpuși care doresc a trai fără muncă, fără știinţă, fără avere moștenită, cumulând câte trei, patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplina conștiinţă? Ce căuta d. X profesor de universitate, care nu știe a scrie un șir de limbă

românească, care n-are atâtea cunoștinţe pozitive pe câte are un învăţător de clase primare din ţările

vecine și care, cu toate acestea, pretinde a fi mare poli-tic și om de stat?

28 IANUARIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERISocial

Unul dintre miracolele naturii, un fruct care, aparent, nu se deose-bește de toate celelalte, este afi nul. Denumirea știinţifi că este Vacci-num myrtillus, iar în popor îl pu-tem întâlni sub diferite denumiri: afi n de munte, afi n negru, afene, asine, coacăz, merișor de munte, pomușoară. Este un arbust răspân-dit în zonele muntoase. Fructele lui – afi nele – sunt niște pomușoare rotunde, de culoare albastră-închi-să cu gust dulce-acrișor.

Se presupune că oamenii preistorici foloseau această plantă în alimentaţie încă cu 30 de secole înainte de Hristos. Abatele Kneipp, renumit pentru miracolele pe care le făcea, aplicând terapiile natu-riste în Germania în secolul XIX, spunea că tinctura de afi ne „este cea dintâi și cea mai importantă tinctură din toate care există”. Acest fruct este in-dicat în tratamentul afecţiunilor buco-faringiene, coronariene, arsurilor, anorexiei, aterosclerozei, hiperazotemiei, balonărilor, bronșitei, candidozei, cancerului, rănilor, cistitei, uretritei, colesterolului mărit, colibacilozei, diabetului, diareii, infecţiilor sau toxiinfecţiilor alimentare, dizenteriei, ec-zemei, faringitei, gutei, afecţiunile hepatice de

orice natură, hipertensiune, imunitate scăzută, insufi cienţă biliară, metroragii, micoze, oxiurază, reumatism, tulburări de circulaţie, tuberculoză pulmonară, ulceraţii cornice, viroze.

Substanţele cu efect benefi c asupra sănătăţii din componenţa afi nului sunt antocianozidele. Anume ele conferă culoarea albastră acestor fructe. În afi n conţinutul acestor substanţe este aproape de douăzeci de ori mai mari decât în alte fructe. Astfel, afi nul are proprietăţi antioxidante

puternice și previn îmbătrânirea celulelor, prote-jează vasele sangvine și neuronii. Afi nul crește buna dispoziţie, previne apariţia bolilor siste-mului nervos, îmbunătăţesc memoria și sunt un antidepresant efi cient. În cosmetologie, extractul de afi n este folosit pentru efectul său astringent și antibacterian. Tinctura de afi n tratează acneea, cuperoza și previne apariţia ridurilor.

Numit și „fructul văzului”, afi nul este recoman-dat de oftalmologi în cazul afecţiunilor oftalmice cum sunt miopia, retinopatiile diabetice și hiper-tensive, glaucom, cataractă, hipermitropie, ulcere corneene, infecţii oculare, ateroscleroză oculară și alte afecţiuni ale ochiului. Extractul antocianozidic din afi n protejează cristalinul și retina, protejează ochiul împotriva radiaţiilor, crește acuitatea vizu-ală pe timp de noapte și reduce oboseala ochiului. Nu întâmplător, soldaţii, în special, aviatorii din armata Marii Britanii și a Franţei, consumau fructe de afi n înainte de misiunile pe timp de noapte pentru a-și îmbunătăţi vederea nocturnă.

Nu ezitaţi să consumaţi cât mai multe fructe de afi n, dacă aveţi ocazia. Acestea au proprietăţi mi-raculoase și nu au nici un efect advers. Din păcate, acest arbust nu crește în Republica Moldova, însă industria farmaceutică oferă preparate pe bază de extract de afi n, cum ar fi Difrarel E și Difrarel 100, care pot fi procurate în farmacii fără prescripţie medicală, deoarece acestea reprezintă un com-plex de vitamine și extract de afi n.

800 000 de oameni de

pe planetă suferă de

miopie. Este o afec-

ţiune des întâlnită la

vârste fragede, dar și

la persoanele adulte.

Se spune că această

boală este determinată

de statul prea mult în

faţa calculatorului, a

televizorului sau din

cauza cititului. Unii

cercetători consideră că

miopia este ereditară și

nu poate fi dobândită

pe parcursul anilor. Din

ce cauză unele persoa-

ne nu văd bine obiecte-

le de la distanţă și cum

poate fi tratată această

patologie ne vorbește

doamna Svetlana Ma-

rina, medic oftalmolog

la Spitalul de Neuro-

chirurgie și la Centrul

de corecţie a vederii

Optic-Lux.

- Doamnă Svetlana Marina, ce este miopia? - Miopia este un viciu de

refracţie, adică un defect al sistemului optic al ochiului. Se manifestă prin vedere neclară la distanţă. Cel mai frecvent mi-opia apare din cauza modifi cării formei globului ocular. Dacă la o persoană cu vedere bună forma ochiului este rotundă, la un miop forma ochiului este mai alungită și se aseamănă cu un ou. Din această cauză, imagi-nea se formează înaintea retinei (membrana situată înăuntrul ochiului, care percepe semnale-le luminoase) și nu pe ea.

- Miopia este o boală sau doar o tulburare fi ziologică?- Există două forme de mi-

opie: miopia simplă și miopia patologică. Miopia patologică sau miopia-boală este o pro-blemă destul de serioasă, se întâlnește mai rar decât miopia simplă și necesită o atenţie deo-sebită atât din partea medicului oftalmolog, cât și din partea pacientului. Aceasta apare de la naștere și progresează pe parcursul vieţii, asociindu-se cu schimbări în structura globu-lui ocular. Miopia simplă este

întâlnită mai frecvent, apare la vârsta de 8-14 ani, de aceea, se mai numește miopia școlarului. Ea progresează lent până în jurul vârstei de 24 de ani, când, în general, se stabilizează. La un examen oftalmologic în afara tulburărilor de refracţie, globul ocular este normal.

- Un grup de cercetători de la Colegiul King din Londra pretind că au descoperit re-

cent așa-zisa „genă” care provoacă miopia. Potrivit oamenilor de știinţă, persoa-nele care au această afecţi-une prezintă diferite „vari-aţii” ale ADN-ului. Sunteţi de acord cu ideea că miopia este o boală înnăscută?- Miopia este, deseori, o con-

diţie moștenită. Astfel, un copil

are mari șanse de a fi miop dacă

unul sau ambii părinţi suferă de

miopie. Se consideră totuși că miopia poate apărea și progre-sează mai rapid la persoanele care au o activitate ce solicită un efort vizual de lungă durată pentru aproape.

- Cum își pot da seama părin-ţii dacă copilul lor suferă de miopie?- Copiii mai mici de 8-9 ani

nu își dau seama că nu văd bine obiectele situate la distanţă, dar părinţii sau profesorii pot suspecta o miopie dacă copilul privește la tablă sau la ecranul televizorului cu pleoapele ușor strânse și fruntea încruntată, citește sau scrie aplecându-se foarte aproape asupra cărţii sau caietului, nu este interesat de activităţile care solicită o vedere bună la distanţă, frecvent are dureri de cap.

Pentru a nu rata primele semne a miopiei sau a oricărei alte patologii oftalmologice este nevoie de efectuarea unui examen oftalmologic cel puţin o dată pe an.

- Miopia poate fi tratată sau stopată, cel puţin? - Corectarea miopiei se face

prin purtarea ochelarilor de vedere, lentile de contact și

prin intervenţii chirurgicale.

Persoanele care suferă de mi-

opie trebuie să respecte un șir

de reguli care, în primul rând,

ar opri progresia miopiei și, în

unele cazuri, chiar ar îmbunătăţi

vederea, cum sunt: respectarea

regimului de muncă și odihnă,

tratarea altor boli, în special

a celor cronice, alimentaţia

raţională, bogată în fructe și

legumele, în special cele de

culoare violetă, deoarece ele

conţin niște substanţe numite

antocianozide. Antocianozide-

le au proprietatea de a întări

peretele globului ocular și de a

îmbunătăţi circulaţia sângelui la

nivelul ochiului. Cel mai bogat

în antocianide se consideră a

fi afinul. De asemenea, se va

consuma morcovul, ce conţine

provitamina A, benefică pen-

tru retina și vitamina E, care se

conţine în nuci. Morcovul poate

fi consumat și sub formă de suc.

Miopii, dar este valabil și pentru

toate persoanele, dacă vor să-

și păstreze sănătatea ochilor,

trebuie să respecte distanţa de

30-35 cm în cazul lecturilor și nu

mai puţin de 60 cm pentru ecra-

nul calculatorului, aflându-se

într-o poziţie corectă a corpului.

La fi ecare 30 de minute de citit

sau lucru la calculator se va face

o pauză de 10 minute, în care se

vor face niște exerciţii simple,

cum ar fi strângerea pleoapelor,

mișcări cu ochii sub forma cifrei

8, mișcări lente ale capului în di-

ferite direcţii. Sunt binevenite și

activităţile fi zice, precum înotul,

voleiul, baschetul ori tenisul.

Celulă de 12 metri pătraţi plină de ploșniţe, cu 12 paturi pe care dorm 17 con-damnaţi. Fără spălătorie, cu veceu neseparat de restul încăperii, fără ajutor mate-rial din partea statului și o temperatură de 14 grade Celsius, pe timp de iarnă. Acestea sunt condiţiile deţinuţilor din Penitenciarul numărul 11 din orașul Bălţi.

Potrivit avocatului Roman Zadoinov, în astfel de condiţii este deţinut în arest preventiv unul dintre clienţii săi, Valeri Goremâchin, de 44 de ani, al cărui dosar se tergiversează deja de doi ani în instan-ţă. Acesta este bănuit că ar fi estorcat de la un om de afaceri din Ucraina peste 100 de mii de dolari. În opinia avocatului, condiţiile în care își ispășesc pedeapsa condamnaţii sunt degradante și inuma-ne. „Chiar dacă standardele internaţio-nale stabilesc că fi ecărui deţinut îi revin

4 metri pătraţi, în celula în care se afl ă

clientul meu sunt 17 persoane. Ei stau ca

într-un borcan de conservă. Deţinuţii nu

dispun de spaţiu pentru a se deplasa și nu

au nici paturi sufi ciente ca să doarmă. Din

cauză că celula dispune de doar 12 paturi, condamnaţii sunt nevoiţi să doarmă pe rând, unii ziua, iar alţii noaptea”, a afi rmat avocatul.

Zadoinov este de părere că scopul privării de libertate nu trebuie să con-stituie umilirea unei persoane, ci, mai degrabă, asigurarea unei pedepse juste și echitabile, care derivă din prevederile justiţiei și a legii. Astfel, el a menţionat că de când clientul său a fost arestat nu i-au fost schimbate hainele. Totodată, acesta mai susţine că administraţia izolatorului din Bălţi nu asigură deţinuţii cu deter-gent, săpun, pastă de dinţi și chiar hârtie igienică. Potrivit lui, izolatorul nu dispune de spălătorie, iar deţinuţii se spală doar o dată pe săptămână.

Avocatul a mai ţinut să precizeze că și hrana în penitenciar lasă de dorit. „Dimi-neaţa primesc o cană de apă călduţă și o bucată de pâine. La amiază, o supă fără carne și niște crupe. Deţinuţii care, din ca-uza insufi cienţei de paturi, sunt nevoiţi să doarmă ziua, nu au parte nici de această mâncare”, a specifi cat el. Zadoinov a men-ţionat că, în aceste condiţii, rezistă doar deţinuţii care sunt îngrijiţi de rude. „Am un client din Bielorusia, ale cărui rude nu-l pot vizita. De aceea, el este nevoit să cerșească de la ceilalţi deţinuţi lucru-rile elementare de care are nevoie, iar în schimb le spală hainele sau le acordă alte servicii. Situaţia lui este de-a dreptul jalnică”, a mai spus avocatul.

Roman Zadoinov a vorbit și despre

termenul în care se pronunţă judecătorii

care dau verdictul sentinţei. Astfel, potri-

vit lui, judecătorii din Republica Moldova

consideră că ei sunt legea în ţară și ţin

în detenţie preventivă oameni mai mult

decât permite legea, adică 12 luni. El

spune că în lege este stipulat foarte clar

că, în cazul în care procurorul nu poate

aduce probe pe cauza inculpatului pe

un termen de 12 luni, deţinutul trebuie

să fie eliberat. „Goremâchin se află în

detenţie deja de doi ani. La întrebarea de

ce nu este încă eliberat, judecătorii i-au

spus că ei sunt legea și va sta în detenţie

atâta timp cât vor decide ei”, a accentuat

avocatul. Conform informaţiei pe care o

deţine, un alt fi gurant în acest caz este

deţinut deja de 7 ani fără a-i fi pronunţată

sentinţa de condamnare.

Solicitaţi de FLUX, reprezentanţii De-

partamentului Instituţiilor Penitenciare

(DIP) au declarat că Izolatorul din Bălţi

este cel mai vechi penitenciar din ţară și

este clar că și condiţiile de detenţie sunt

mai proaste, dar nu cred că este adevărat

ca deţinuţii să nu aibă cel puţin un pat pe

care să doarmă.

Menţionăm că potrivit DIP, penitenci-

arul din Bălţi are capacitatea de 550 de

persoane. În momentul de faţă, în acest

izolator își ispășesc pedeapsa 500 de

condamnaţi.

Tatiana MANEA, FLUX

Competiţia este pusă pe planul secundÎntr-o serie de publicaţii lansate anterior am

accentuat rolul crucial al sporirii competiţiei în modernizarea economiei Moldovei și, nu mai puţin important, în ameliorarea satisfacţiei publicului faţă de clasa politică. Situaţia din domeniul de import și comerţ cu amănuntul a medicamente-lor este un exemplu clasic despre cum neglijarea continuă a competitivităţii poate genera reacţii inverse nedorite.

Este un lucru bine știut că anumite sectoare de piaţă din Moldova au fost pătrunse de aranja-mente necompetitive, iar reformele instituţionale profunde sunt așteptate de mult timp. Aceste aranjamente, în cea mai mare parte, au fost date uitării, atât în perioada regimului comunist, cât și anterior acestuia. În 2009, partidele care au format AIE au optat pentru o agendă pro-business și pro-concurenţă și au promis să demonteze „afacerile din curtea regală”, însă în continuu au amânat acest subiect pentru mai târziu. Mai mult decât atât, primul an de guvernare a AIE a arătat predispoziţia Guvernului de coaliţie pentru intervenţia directă a statului și ajustării mai degrabă, manuale decât in-stituţionale în materie de reglementare a preţurilor și competiţie pe piaţă.

Când tratamentul poate fi letal…Prin urmare, este într-un fel ironic faptul că

acum câmpul de manevră al Guvernului se în-gustează tot mai mult din cauza că problemele nesoluţionate privind competiţia vor continua să-l urmărească și în 2011. Motivaţiile ce stau în spatele atacului întreprins de Guvern asupra stabilirii ne-competitive a preţurilor din sectorul medicamen-telor sunt bine înţelese. În primul rând, preţurile din acest sector sunt mai mari decât standardele pe regiune (de altfel, ca și în alte sectoare de piaţă) și există suspiciuni clare în privinţa înţelegerilor necompetitive (deși agenţiile de stat competente în acest domeniu încă nu au adus dovezi în acest sens). În al doilea rând, contextul general nu este favorabil pentru Guvernul de coaliţie. Guvernul

este sub presiunea politică a alegerilor locale, iar perspectiva unor alegeri generale în 2011 nu poate fi exclusă. În plus, pendulul creșterii pre-ţurilor la energie și produse alimentare este în plină mișcare. Aceasta înseamnă că perspectiva de timp a AIE pentru consolidarea suportului opiniei publice poate fi și mai scurt. Prin urmare, Guvernul este în căutarea unei remedieri rapide împotriva creșterii preţurilor și a unei eventuale nemulţumiri sociale.

De aici și tentaţia de a soluţiona rapid unele probleme indiferent de consecinţe. În timp ce unele intervenţii pot fi de înţeles pe termen scurt (spre exemplu, reforma preţurilor în sectorul me-dicamentos pare a fi oarecum haotică, iar agenţiile statului, așa cum este Agenţia pentru Protecţia Concurenţei, nu au reușit să demonstreze eșecurile vechiului sistem), pe termen lung acestea nu vor putea substitui o reformă instituţională autentică care să garanteze un mecanism transparent de formare a preţurilor pe piaţă și să consolideze competitivitatea în diverse sectoare.

Recenta declaraţie a Guvernului cu privire la intenţia de a crea o întreprindere de stat care se va ocupa de importul de produse medicamentoase aparent merge prea departe: Guvernul, de fapt, planifi că să părăsească rolul său de arbitru de piaţă și să se mute pe câmpul de jos, unde este locul companiilor private. Altfel spus, sectorul econo-mic, care, în mod normal, este dirijat de regulile competiţiei, va funcţiona în baza unor indicaţii. Aceasta va constitui o distanţare dramatică faţă de agenda pro-business a coaliţiei. În plus, așa după cum Guvernul se confruntă și cu alte sectoare în care domină aranjamentele necompetitive cu pre-ţuri scăpate de sub control, tentaţia de a reaplica „tratamentul” din medicină în alte sectoare poate fi pe cât de mare, pe atât și de neproductivă. Cu alte cuvinte, Guvernul ar trebui să se focuseze pe soluţii instituţionale durabile în privinţa problemelor de competiţie decât să se întoarcă la practici de diri-jare îndoielnice. În orice caz, orice astfel de decizie trebuie să fi e precedat de o studiere a practicilor internaţionale în această materie și de consultarea experţilor și publicului.

Alex OPRUNENCO, Expert-Grup

SĂNĂTATE cu Victoria CUŞNIR fl ux.sanatate@gmail.com

Despre miopie sau cum ne dăm seama dacă copilul nostru are nevoie de ochelari

În perioada 23-29 ianuarie

2011, în Republica Moldova, la

fel ca și în alte ţări europene,

se desfășoară Săptămâna de

informare împotriva canceru-

lui de col uterin. În instituţiile

medicale republicane sunt dis-

tribuite materiale informative

despre riscurile și modalităţile

de prevenire a acestei maladii.

Acţiunea este desfășurată de

Ministerul Sănătăţii al Republi-

cii Moldova, în parteneriat cu

Fondul ONU pentru Populaţie

în Moldova.

Anual, în Europa, sunt înregistrate circa 60 000 de femei care dezvoltă cancer de col uterin, jumătate dintre care decedează. Alte 225 000 de femei trăiesc cu această maladie, primind tratament sau nu.

În Republica Moldova, în fi ecare an sunt depistate peste 300 de femei cu cancer de col; în total în evidenţă se afl ă circă 4 mii de femei care au făcut cancer de col uterin. Vârsta medie a

femeilor afectate este peste 40 de ani, arată date ale Institutului Oncologic din Republica Moldova.

Cauzele apariţiei cancerului de col uterin sunt multiple, iar cele mai răs-pândite sunt infecţiile cu transmitere sexuală, și anume Virusul papiloma-tozei umane (HPV). De la momentul infectării cu acest virus și până la apariţia simptomelor clinice, există o perioadă tranzitorie de circa 10-15 ani. La momentul actual sunt cunoscute circa 120 tipuri de HPV, iar 19 tipuri sunt cu un potenţial de risc crescut pentru cancerul de col uterin.

Astăzi, acest virus poate fi prevenit prin programe de vaccinare, în special la fete tinere care nu au început viaţa sexuală. Ministerul Sănătăţii dispune în prezent de circa 20 000 de doze de vaccin HPV „Gardasil” pentru imuniza-rea a circa 6 600 de fete cu vârsta de la 9 la 15 ani. Studiile au demonstrat că acest vaccin asigură protecţia în circa 70% din cazurile de cancer de col uterin. Vaccinul se oferă gratuit la Centrele Medicilor de Familie.

În paralel cu programele de vaccina-

re, experţii recomandă tuturor femeilor să efectueze în scop de profi laxie o dată pe an screening-ul la HPV (testul Papa-nicolau), care presupune examinarea citologică prin intermediul colectării frotiului de pe colul uterin. Acest exa-men poate fi efectuat gratuit la Centrul Medicilor de Familie, în cabinetul de examinări ginecologice profi lactice sau cabinetul medicului ginecolog.

Săptămâna de informare împotriva cancerului de col uterin este lansată la iniţiativa Asociaţiei Europene de com-batere a Cancerului Cervical (ECCA), la care a aderat și Republica Moldova în 2009. Statutul de membru al acestei Asociaţii oferă Republicii Moldova po-sibilitatea de a benefi cia de suport pen-tru informarea populaţiei, instruirea specialiștilor de profi l și introducerea la scară naţională a vaccinurilor HPV.

Pentru contact: Diana VALUŢA, medic oncolog-ginecolog, Institutul

Oncologic din Republica Moldova

E-mail:valdiv73@mail.ru; Tel: (+373 22) 85 21 40;

Mobil: 068388777

O săptămână de informare pentru prevenirea cancerului de col uterin

Afi nul – fructul frumuseţii şi al sănătăţii

Un dirijism prea de tot?Intenţia Guvernului de a crea o între-prindere de stat specializată în impor-tul de medicamente deja a provocat o serie de controverse. În această scurtă notă analitică vom încerca să aruncăm o privire asupra acestei intenţii și să explicăm de ce o eventuală decizie de a crea o asemenea companie ar putea fi un pas într-o direcţie greșită.

Condiţii de detenţie degradante în penitenciare Condiţii de detenţie degradante în penitenciare

28 IANUARIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Economic

Marea enigmă – Bugetul pentru anul 2011Este clar deja că o lege a Bugetului

pentru anul curent nu vom avea decât în lunile martie-aprilie. A spus-o chiar ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, care a precizat că aceasta va fi adoptată, cel mai probabil, în luna martie, iar toate procedurile vor fi încheiate în luna aprilie. Parametrii Bugetului de Stat urmează să fi e discutaţi mai întâi cu experţii Fondu-lui Monetar Internaţional (FMI). Potrivit primului ministru, Vladimir Filat, o mi-siune a fondului va veni la Chișinău în prima jumătate a lunii februarie. Experţii acestuia vor evalua gradul de realizare a angajamentelor asumate în cadrul pro-gramului cu FMI și vor ajuta autorităţile Republicii Moldova să elaboreze bugetul pentru anul 2011.

Conform memorandumului semnat cu FMI în octombrie 2009, ţara noastră va benefi cia de un împrumut în valoare de 590 de milioane de dolari, în tranșe repartizate pe parcursul a trei ani. Mi-siunea de evaluare a fondului urma să sosească la Chișinău în octombrie 2010, dar și-a amânat vizita și nu a mai deblo-cat tranșele din împrumutul contractat, așteptând să fi e constituit mai întâi noul guvern de după alegerile parlamentare anticipate.

Pe de altă parte, nu știu dacă este cazul să ne bucurăm prea mult, atunci când guvernanţii ne anunţă victorioși că au mai contractat un împrumut, pentru că tot noi vom fi cei care va trebui să strângem cureaua și să le restituim din pensiile și salariile noastre deloc eu-ropene. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanţelor, împrumuturile pe care le-a făcut Republica Moldova de la organismele fi nanciare internaţionale au sporit datoria publică externă cu 342,5 milioane de dolari. Conform raportului ministerului, în 2010, datoria publică externă a Republicii Moldova s-a majo-rat de la 773,7 milioane de dolari până la 1116,2 milioane, adică a înregistrat o creștere de 44,3%. Totodată, Moldova a rambursat anul trecut, în contul datoriei externe, suma de aproximativ 45,9 mili-oane de dolari.

Nu este în favoarea economiei naţio-nale nici faptul că importurile prevalează asupra exporturilor, în structura impor-turilor dominând produsele destinate funcţionării economiei, precum și cele destinate consumului populaţiei. Astfel, potrivit datelor statistice, în ianuarie-noiembrie 2010, exporturile au totalizat 1395,5 mln de dolari, volum superior ce-lui realizat în perioada corespunzătoare a anului 2009, cu 20,4%. Totodată, în ia-nuarie-noiembrie 2010, au fost efectuate importuri de mărfuri în sumă de 3415,5 mln de dolari. Observăm, deci, că există un mare decalaj în evoluţia exporturilor și importurilor, ceea ce a determinat

acumularea unui defi cit al balanţei co-merciale în valoare de 2020,0 mln de dolari, cu 262,5 mln de dolari (+14,9%) mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2009.

Împrumutăm bani, ca să importăm mărfuriReferindu-se cu ceva timp în urmă la

evoluţia comerţului exterior al Republicii Moldova, consilierului pe probleme eco-nomice și inovări din cadrul AȘM, Viorel Gârbu, preciza că ţara noastră continuă să importe mai mult decât exportă, pentru fi nanţarea importurilor cheltuin-du-se valuta, singura sursă importantă de valută străină în afară de exporturi fi ind remitenţele, creditele și granturile contractate din exterior.

Potrivit analistului, „Moldova importă foarte mult din ţările comunitare, dar este capabilă să exporte într-acolo foarte puţin, or, pentru a-și asigura sustenabi-litatea importurilor, ţara noastră trebuie să-și fortifice și exporturile pe aceste pieţe.” În opinia lui, acumularea unui defi cit important al balanţei comerciale vorbește despre o situaţie economică destul de difi cilă, deoarece diferenţa va fi suplinită din contul surselor fi nanciare care ajung în ţara noastră, fie că este vorba de granturi sau credite, fie de remitenţe. „Putem concluziona, deci, că resursele fi nanciare de care dispune Republicii Moldova nu sunt îndreptate în direcţia stimulării dezvoltării economiei naţionale, ci, mai degrabă, a economiilor altor state”, a opinat Viorel Gârbu.

La acest capitol, evoluţia negativă a ţării noastre a continuat și chiar s-a agravat în 2010. „Vorbind în termeni simpli, economia Moldovei are o struc-tură bazată, în special, pe remitenţele care vin din exterior, apoi pleacă iarăși în exterior sub forma importurilor de bunuri. Din impozitarea importurilor și din comerţ în general este asigurată în mărime covârșitoare partea de venituri a bugetului public naţional. Este un cerc vicios care nu favorizează în nici un fel dezvoltarea economică a ţării și din care se poate ieși doar dacă guvernul va întreprinde pași concreţi pentru a crește viabilitatea sectorului industrial naţional. Deocamdată, acești pași nu au fost făcuţi nici de către fosta, nici de actuala guver-nare, iar tendinţele negative persistă în continuare”, a explicat analistul.

Să ne amintim, în context, de scanda-lul care s-a produs în sânul coaliţiei de guvernământ în preajma referendumului constituţional din toamna anului trecut, când trei dintre cei patru capi ai alianţei se vedeau deja concurenţi în lupta pen-tru fotoliul de șef de stat. Atunci a fost declanșată avalanșa marilor dezvăluiri și învinuiri, care au spulberat defi nitiv mitul despre unitatea de nezdruncinat a alianţei. Liderul democrat, Marian Lupu,

afi rma la un post de televiziune că până la 70 la sută din bugetul Republicii Moldova se constituie din resurse împrumutate din exterior, sub formă de granturi și cre-dite. Ulterior, și președintele interimar de atunci, Mihai Ghimpu, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro că bugetul ţării este format, în proporţie de 70 la sută, din mijloace atrase din exterior. Este interesant ce părere are acum actualul președinte interimar, Marian Lupu, cu privire la sursele din care se constituie bugetul ţării.

Guvernatorul BNM se teme de secetă, populaţia – de preţuriDeși experţii consideră că în 2011,

preţurile de consum vor crește mai puţin decât în anul trecut, evoluţiile de la înce-putul anului atestă o menţinere a tendin-ţelor negative la acest capitol. Lucrurile s-ar putea chiar înrăutăţi, deoarece, potri-vit analiștilor de la Expert-Grup, „indicele preţurilor de consum va depinde mult de politica monetară promovată de Banca Naţională, condiţiile climaterice și recolta din 2011, precum și de situaţia economi-că a principalilor parteneri comerciali ai Moldovei și evoluţia cotaţiilor pe pieţele globale de mărfuri (în special, la cereale și petrol). În ultimele câteva luni, preţu-rile globale la produsele alimentare au luat-o razna.” La fel de pesimiste sunt și previziunile guvernatorului BNM, Dorin Drăguţan, care nu exclude posibilitatea unor noi scumpiri, în contextul unui

posibil an secetos, adică defavorabil sectorului agricol. „… Într-un an secetos există riscul de a împinge un pic în sus preţurile la alimente. Sunt factori pe care Banca Naţională nu poate să-i controleze, nici tariful, nici seceta, nici preţul la petrol pe plan internaţional. Există presiuni, dar ele sunt mai mici decât în anul trecut”, a spus guvernatorul pentru Imedia

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, indicele preţurilor de consum a crescut în decembrie 2010 și a constituit 8,1%. Cifra depășește prognoza BNM, care a luat în calcul o infl aţie de 7,8% pen-tru sfârșitul anului 2010. Potrivit BNM, creșterea infl aţiei a fost cauzată de majo-rarea preţurilor la produsele alimentare și la mărfurile nealimentare. Totodată, trebuie să luăm în calcul și faptul că în luna decembrie nu s-au majorat tarifele pentru serviciile prestate populaţiei. Rămâne de văzut cum va infl uenţa rata infl aţiei recenta majorare a tarifelor la gaze, dar și cele care vor urma, inevitabil, la căldură și energia electrică.

În aceste condiţii, nu știu dacă ne mai pot încălzi aprecierile ofi cialilor europeni și poveștile premierului Filat despre mo-dul minunat în care ne-a guvernat. Nici dacă vor mai avea haz tânguielile celor de la putere despre trista moștenire a guvernării comuniste și despre sistemul care se opune reformelor. Dar nu a mai rămas mult. Să avem răbdare și așteptăm până-și vor împartă tot ce au de împărţit aleșii noștri. Cine știe, poate ne mai rămâ-ne și nouă ceva.

Ioana FLOREA, FLUX

Moldoveni răniţi în atentatul de la Moscova

Printre victimele defl agraţiei atacului terorist care a avut loc luni, 24 ianuarie, la aeroportul internaţional „Domodedovo” din Moscova se numără și doi cetăţeni moldoveni.

Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Aface-rilor Externe, este vorba de Vitalie Tcaciuc, domiciliat în raionul Ungheni, Morenii Noi, și Alexei Castraveţ, domiciliat în raionul Anenii Noi, Ţipala.

Vitalie Tcaciuc este internat în spitalul clinic numărul 13 din Moscova, starea victimei fi ind gravă, iar Alexei Castraveţ se afl ă și el internat în spitalul clinic numărul 79 din aceeași localitate cu leziuni corporale mai puţin grave.

Sursa citată informează că Ambasada Republicii Moldova de la Moscova acordă asistenţă victimelor și rudelor acestora. Ambasada va pune la dispoziţie rudelor, care vor vizita victimele, cu titlu gratuit, camere de hotel. Menţionăm că, potrivit aceleiași surse, în cadrul Departamentului Afaceri Consulare a fost creat grupul de lucru de monitorizare a evoluţiilor privind condiţiile de sănătate ale pacienţilor și acordarea de asistenţă.

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a majorat cu 12,2% tariful mediu la gazele naturale. Consiliul de Administraţie al ANRE a anunţat la ședinţa de miercuri, 26 ianuarie, că, în urma analizei calculelor, tariful pen-tru consumatorii fi nali va fi de 4 599 de lei pentru 1000 de metri cubi. După adoptarea deciziei respective, principalul furnizor de căldură din capitală, SA Termocom, a solicitat ANRE majorarea tarife-lor la căldură cu circa 13%. Astfel, consumatorii ar putea achita 930 de lei și 39 de bani pentru o gigacalorie, faţă de 821 lei, cât se achită în prezent. Decizia privind actualizarea tarifelor la energia termică urmează să fi e luată săptămâna viitoare, când se va întruni Consiliul de Administraţie al Agenţiei.

Potrivit INFOTAG, tariful pentru populaţia care folosește lunar până la 30 de metri cubi de gaze va constitui 4 777 lei pentru o mie de me-tri cubi sau cu 659 lei (16 %) mai mult decât în momentul de faţă. Cetăţenii care au un consum lunar de peste 30 de metri cubi vor achita 5 146 de lei pentru o mie de metri cubi sau cu 610 lei (13,4%) mai mult decât până în prezent.

Reieșind din majorarea tarifelor de livrare a gazelor, creșterea consumurilor și cheltuielilor de întreţinere și deservire a CET-urilor, ANRE a aprobat tarifele și pentru întreprinderile din complexul termoenergetic. Astfel, tariful pentru energia termică livrată de CET-uri s-a majorat cu 9,6-18%, iar pentru energia electrică – cu 1,2-17%.

Majorarea tarifelor este condiţionată de creșterea preţului mediu de import al gazelor, care de la 1 ianuarie 2011 constituie 293,8 dolari pentru 1000 de metri cubi (cu puterea calorifi că reală) sau cu 11,7% mai mult faţă de tarifele anterioare (262,95 dolari SUA).

Potrivit calculelor prezentate de specialiștii “Moldova-Gaz”, preţul mediu anual de achiziţie a gazelor trebuie să ajungă la 307,55 de dolari pentru 1000 de metri cubi.

Noile tarife vor intra în vigoarea de la 1 februarie 2011. ANRE a revizuit tarifele ultima dată în mai 2010, când preţul gazului a crescut cu 14,1%.

“Moldova-Gaz” atacă în instanţă ANRE şi cere o majorare suplimentară a tarifului“Moldova-Gaz” s-a adresat în instanţa de ju-

decată pentru a anula aplicarea noii metodologii de calculare a tarifelor pentru gazele naturale. Potrivit directorului companiei, Alecsandr Gu-sev, instanţa de judecată a decis să oprească aplicarea noii metodologii, în vigoare rămânând cea veche. Totodată, Gusev a menţionat că “Ga-

zprom” își rezervă dreptul de a reduce livrarea gazelor naturale către Republica Moldova din cauza pierderilor și este îngrijorat de faptul că ANRE tergiversează adoptarea noilor tarife.

Precizăm că “Moldova-Gaz” a propus o ma-jorare cu 18,9 la sută a tarifului la gazele natu-rale, în timp ce ANRE a luat decizia de a majora tariful doar cu 10,8%. Unul din motivele pentru majorarea tarifelor, invocate de “Moldova-Gaz”, a constituit pierderile în sistemele de distribu-ţie. Noua metodologie de calculare, aplicată de ANRE, stabilește pierderi normative mai mici, decât cele declarate de furnizor.

Preţul la gazele naturale pentru Moldova este ajustat trimestrial conform unei formule speciale, ţinând cont de dinamica preţurilor pe piaţa produselor petroliere în ultimele nouă luni, luând în considerare modifi cările preţuri-lor mondiale la produsele petroliere, precum și coefi cientul de reducere.

Astfel, din anul 2008, conform Contractului încheiat de către Guvernul Moldovei și Compania “Gazprom”, preţul gazelor naturale livrate de către Rusia sunt revizuite trimestrial. La stabili-rea preţului mediu se ia în calcul coefi cientul de micșorare a costului gazelor naturale și preţurile produselor petroliere pe piaţa mondială.

În primul trimestru al anului 2008, Moldova a cumpărat din Rusia gaze la preţul de 191 de dolari pentru o mie de metri cubi. În trimestrul al doilea, preţul gazelor a fost de aproximativ 217 dolari. În trimestrul al treilea, Moldova plătea deja 258 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze, iar spre sfârșitul anului 2008, preţul a crescut până la 292 de dolari.

În 2009, preţul gazelor naturale livrate de “Gaz-prom” a crescut cu peste 30 la sută, faţă de 2008.

Din ianuarie 2010, Rusia a majorat preţul gazelor pentru Moldova cu aproximativ 40 de dolari. Astfel, în primul trimestru al anului trecut, costul pentru 1000 de metri cubi de gaze a fost de 232 de dolari. În trimestrul al treilea a scăzut până la 187 de dolari, în contextul diminuării preţurilor pentru motorină și păcură la nivel mondial. În trimestrul al patrulea al aceluiași an, preţul mediu de livrare a gazelor în Republica Moldova a crescut din nou și s-a ridicat la 193 de dolari.

Începând cu trimestrul unu al anului 2011 Republica Moldova va plăti pentru gazul livrat 289,93 de dolari pentru o mie de metri cubi, cu aproape 10% mai mult faţă de ultimul trimestru al anului trecut.

Circa 99% din gazele naturale importate de Republica Moldova provin din Federaţia Rusă.

După scumpirile drastice din ultima perioadă, guverna-torul BNM, Dorin Drăguţan, vine cu noi previziuni pesimiste în ceea ce privește preţurile la servicii și la alimente. Acesta a declarat, într-un in-terviu pentru Imedia, că preţul la alimen-te va continua să crească în 2011, din cauză că anul acesta se anunţă a fi unul secetos.

„Deocamdată, precipitaţiile sunt în normă, dar ne apropiem de un an secetos, dacă luăm în considerare ciclicitatea secetei. Și acest lucru îl luăm în conside-rare pentru că într-un an secetos există riscul de a împinge un pic în sus preţurile la alimente. Sunt factori pe care Banca Naţională nu poate să-i controleze, nici ta-riful, nici seceta, nici preţul la pe-trol pe plan internaţional. Există presiuni, dar ele sunt mai mici decât în anul trecut”, a declarat pentru sursa citată guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţan.

Potrivit lui Drăguţan, în acest an vor continua să crească și tarifele pentru serviciile comu-nale, explicând, totodată, că această creștere va fi mai mică comparativ cu anul precedent.

„Anul acesta evoluţia infl aţiei va fi puţin diferită de cea din anul precedent. În ianuarie 2011, preţurile la serviciile comunale vor crește mai puţin decât în anul trecut. Deci, este de aș-teptat că în primul trimestru, inflaţia anuală va continua să scadă. Urmează să vedem ce o să fi e cu contractul de furnizare a energiei electrice, care trebuie să fi e reînnoit în acest an, și care va fi preţul. În trimestrul trei preţurile se vor stabiliza. Cea mai mare presiune infl aţionistă credem că va fi în trimestrul trei, ca și în 2010. De ce? Tradiţional în această perioadă cresc pre-ţurile la produsele alimentare. În plus, mai devreme sau mai târziu, scumpirea carburanţilor nu are cum să nu se răsfrângă asupra tarifelor la transport. În ultimii trei ani, au crescut cu 40% preţurile la piesele de schimb. Salariile au crescut la fel. Costurile cresc, iar tarifele nu se schimbă. Ele nu vor fi modifi ca-te până la alegerile locale, dar după acestea problema tarifelor ar putea fi abordată”, a precizat guvernatorul BNM.

Avalanșa scumpirilor care s-a declanșat imediat după alegerile parlamentare din 28 noiembrie trecut ia amploare, antrenând o creștere în lanţ a preţurilor la mărfuri și servicii. După scumpirea carburanţilor, la 6 decembrie 2010, când staţii-le PECO au afi șat preţuri cu 4-5% mai mari, începutul anului 2011 a venit cu noi surprize pentru șoferi. De duminică, 16 ianuarie,

litrul de benzină s-a scumpit cu 40 de bani, iar cel de motorină cu 60 de bani. Astfel, benzina A 95 a ajuns la preţul de aproxi-mativ 15 lei și 40 de bani pentru un litru, iar motorina - la 14 lei. Totodată, în presă au apărut informaţii despre posibilitatea unor noi majorări de preţuri la carburanţi. Directorul general ANRE, Victor Parlicov, a infi rmat însă aceste zvonuri, precizând că Agenţia nu a fost solicitată în acest sens de vreo companie petrolieră.

În plus, începând cu acest an, Federaţia Rusia a mărit preţul la gazele naturale furnizate Re-publicii Moldova cu 11 la sută. Astfel, Republica Moldova a ajuns să plătească cel mai mare preţ la gaze din tot spaţiul post-sovietic. În primul trimestru din 2011, mia de metri cub de gaze va costa 295 de dolari, faţă de 264 de dolari cât a fost în 2010. Creșterea preţului la gaze se va face resimţită în facturile pentru întreţinere pe care moldovenii urmează să le achite și va gene-ra alte scumpiri în lanţ pentru diverse produse și servicii.

Economiştii contrazic autorităţile: În 2011, creşterea economică va încetiniCreșterea economiei moldo-

venești ar putea încetini în 2011

la 4-5%, după ce în nouă luni

ale anului trecut s-a înregistrat

un avans de 6,5%, consideră

experţii în domeniu. „Asigurarea

unor creșteri reale a activităţilor

economice, în condiţiile în care

creșterile din 2010 s-au datorat

căderii din anul precedent și nu

s-a ajuns încă la indicatorii din

2008, va fi principala provocare

pentru guvernare”, menţionează

Imedia, citând experţi din cadrul

companiei de consultanţă BIS

Group.

Potrivit sursei citate, econo-

mia naţională va depinde de

evoluţiile economice din regiu-

ne, dar și de faptul dacă va reuși

sau nu Republica Moldova să

evite „surprizele” cu care se con-

fruntă pe una din principalele

sale pieţe de desfacere – piaţa

rusească.

Totodată, într-un raport al

Centrului Analitic Independent

Expert-Grup se menţionează

că, în pofi da dorinţelor decla-

rate ale Guvernului de a edifi ca

un model bazat pe investiţii,

inovaţii și exporturi, economia

Republicii Moldova revine la

modelul de creștere bazată pe

consum, care a existat înaintea

crizei. Expert-Grup constată că

acest model va persista în 2011,

deoarece schimbarea lui nu este

posibilă pe termen scurt. De

asemenea, experţii semnalează

riscul „permanentizării actualei

paradigme economice”, din cau-

za „ritmului prea lent de reforme

regulatorii”.

2011 – AN NEGRU PENTRU MOLDOVENI

Guvernatorul BNM: Ne aşteaptă noi scumpiri Guvernatorul BNM: Ne aşteaptă noi scumpiri din cauza secetei care se anunţădin cauza secetei care se anunţă

Anul 2011 a deputat, în aspect economic, nu tocmai așa cum ne-am fi dorit. Atâta timp cât guvernanţii mai sunt preocupaţi de împărţitul puterii, preţurile la mărfuri și servicii par să avanseze pe o traiectorie necontrolată, iar pensiile și salariile de mult nu mai ţin pasul cu acestea. Deocamdată, nu avem o lege a Bugetului pentru anul 2011 și nu a fost publicat, cel puţin, un proiect al acesteia, astfel că nu se știe care vor fi și dacă vor fi perspectivele de majorare a pensiilor, salariilor, indemnizaţiilor, burselor și altor plăţi sociale. Deși ofi cialii afi șează destul optimism în privinţa potenţialului de creștere economică a ţării, experţii sunt mai rezervaţi în această privinţă, atenţionând asupra greșelilor comise de guvernanţi pe parcursul anului trecut și a posibilelor riscuri care au marcat deja începutul noului an.

Ne vom încălzi pe datorie sau vom îngheţa de frig

Cine va trăi bine în Republica Moldova?Cine va trăi bine în Republica Moldova?

28 IANUARIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

EUGENIU DOGA A PRIMIT UN VULTUR DE AUR

Renumitul compozitor a fost premiat la Moscova

Compozitorul Eugeniu Doga a fost pre-miat pe 21 ianuarie cu cea mai prestigi-oasă distincţie cinematografi că din Rusia – „Vulturul de aur”, la categoria Cea mai bună muzică pentru un fi lm. Eugeniu Doga a primit trofeul în cadrul celei de-a IX-a ediții a ceremoniei de înmânare a premiului Academiei Naționale de arte și științe cinematografi ce a Rusiei. Pe lângă trofeul festivalului, compozitorul a primit și un cec în valoare de 20.000 USD.

Distinsul compozitor a fost apreciat pentru muzica pe care a scris-o la fi lmul “Reabinovâi vals”. Cel care i-a înmânat lui Eugeniu Doga trofeul a fost cunoscutul cântăreţ de operă Zurab Sotkilava. Premiul “Vulturul de aur” a fost instituit la 4 martie 2002. Cu acest premiu, acordat anual la 20 de personalităţi, sunt apreciate atât fi lme rusești, cât și pelicule străine, precum și munca asupra fi lmelor ruse.

Compozitorul Eugeniu Doga este Artist al Poporu-lui din URSS, Artist al Poporului și Om Emerit în Arte din R. Moldova, laureat al Premiului de Stat al URSS, membru titular al Academiei de Știinţe a Moldovei, cavaler al “Ordinului Republicii”. Este autorul muzicii la multe fi lme, a numeroase valsuri, simfonii, cântece devenite populare. Deţinător al Marelui Premiu la Festivalul Internaţional al Filmelor Muzicale “Brno-91” pentru merite deosebite în domeniul muzicii cinematografi ce.

Redacţia ziarului nostru vă felicită, maestre, cu această ocazie și ne bucurăm că munca și eforturile dvs. sunt răsplătite și apreciate!

În acest week-end puteţi vizita o expoziţie de grafi că și pictură. La 27 ianuarie, la Centrul Expoziţional “C. Brâncuși” a fost lansată ex-poziţia personală a pictoru-lui Serghei Sulin. Intitulată “Natura pe ducă”, expoziţia va dura până la 6 februarie.

Începutul carierei lui Serghei Sulin a coincis cu accidentul nuclear de la Cernobâl, la înlăturarea consecinţelor invaziei participând și pictorul în anul 1987. Impresionat de ce i-a fost să vadă, Serghei Sulin a realizat seria grafică “Reportaj de la Cernobâl” (12 lucrări ale acestei serii se afl ă la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei), precum și picturile simbolice și asociative “Seria de argint” (“Carma”, “Apocalipsa”, “Sfânta Treime”), executate în tehnică mixtă.

În picturile artistului putem vedea străzi, natură și case din Chișinău.

Serghei Sulin este membru al Uniu-nii Artiștilor Plastici din Moldova (din 1995), al Asociaţiei Obștești “Cernobâl” și al Centrului de Cultură Rusă din Mol-

dova, al Asociaţiei Scriitorilor Ruși din

Moldova, al Asociaţiei Ruse a Relaţiilor

Internaţionale Culturale și Umanitare, al

Consiliului Coordonator al Comunităţii

Ruse din RM.

Pictorul are circa treizeci și cinci de

expoziţii personale în Moldova și peste

hotarele acesteia. A participat cu lucrări

la peste 150 de expoziţii (din 1987).

Picturile artistului se regăsesc în colec-

ţii private și de stat în Moldova, Rusia,

Germania, SUA, Israel, Japonia, Olanda,

România.

Este profesor la Școala de Arte “A.

Stârcea”.

Pentru a contribui la valorifi carea patrimoniului cultural-naţional, Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” a lansat marţi, 25 ianuarie, o serie de mărci poștale, la iniţiativa Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei.

Este vorba de trei mărci poștale, cu valoa-rea de 85 bani, 1,20 lei și 8,50 lei, pe care sunt imprimate imagini cu piese ale colecţiei de ceramică din cultura Cucuteni-Tripolie, una dintre cele mai importante protocivilizaţii din perioada străveche a neamului românesc.

Subliniind importanţa evenimentului și valoarea culturii Cucuteni-Tripolie, Ion Tentiuc, șeful Secţiei Arheologie din cadrul muzeului, a declarat: „Asistăm la un eveniment excepţional, includerea în circuitul cultural al unei serii de mărci poștale care refl ectă întreg tezaurul ar-heologic, istoric, cultural al muzeului nostru, al Republicii Moldova. Cultura Cucuteni-Tripolie este una dintre cele mai importante culturi ar-heologice din spaţiul nord-pontic, din mileniul V-IV înaintea erei noastre, una dintre culturile care face faţă oricărei ţări, oricât ar fi ea de înalt industrializată. Despre aceasta ne vorbește și faptul că timp de un an de zile, piese din această cultură: așezări, situri și necropole ale culturii Cucuteni-Tripolie, au fost expuse în mai multe muzee din SUA, Marea Britanie, Grecia. Totodată, numeroase materiale ale străvechii civilizaţii au fost prezentate într-o expoziţie cu un răsunet extraordinar în muzeul din Vatican. Această cultură arheologică și-a păstrat pros-peţimea, dar și magia, până în zilele noastre și bucură ochiul celor care ne vizitează muzeul. Totodată, mă bucur pentru colaborarea între Muzeul Naţional de Arheologie Naţională și Întreprinderea „Poșta Moldovei, care și prin această manifestare include în circuitul cultu-ral materiale din patrimoniul nostru, care este foarte important și merită a fi exploatat”.

La apariţia mărcilor poștale au contribuit atât muzeografi i, cât și specialiștii de la “Poșta Molovei”, dar și pictori-maketatori. Maketato-rul acestei serii este Alexandru Cornienco.

Colecţia de ceramică a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei conţine peste 220 de mii de piese cu valoare istorică și știinţifi că, multe dintre care sunt unice pe plan regional. Cele trei vase de importanţă istorică, imprimate pe noile mărci poștale, au o vechime cuprinsă între 3900 și 4200 de ani î.e.n.

Potrivit Victoriei Tănase, șefă a Serviciului Editorial Filatelic din cadrul Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, seria de mărci poștale lansată va transmite informaţia despre tezau-rul nostru atât în ţară, cât și peste hotare.

Prima serie de mărci poștale lansată de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, în colaborare cu Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, a fost în anul 1999. De atunci și până în prezent, întru valorifi carea patrimoniului naţional cultural au fost emise 5 serii de mărci poștale.

ParticularităţiCivilizaţia Cucuteni, una dintre cele mai mari

moșteniri culturale ale neoliticului european, a

suscitat un interes știinţifi c aparte, concretizat în cei aproape 125 de ani de la descoperire, prin mii de studii și lucrări de specialitate la nivel mondial, cât și prin interesul publicului larg. Ci-vilizaţia Cucuteni este una dintre cele mai mari, ca și număr de populaţie din acest spaţiu.

Cultura Cucuteni era răspândită în Moldo-va, nord-estul Munteniei, sud-estul Transil-vaniei și Basarabia și se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat și variat pictată.

Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni și o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni. În cera-mica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinaţii. S-au găsit și fi guri feminine cu torsul plat decorate cu motive geometrice.

Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare și avea ca ocupaţie vână-toarea, agricultura și meșteșugurile casnice, cum ar fi : ţesutul, olăritul, confecţionarea de unelte.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1873. Voi căuta să arăt că în procesul traducerii se întâlnesc difi cultăţi obiective, provenite din însăși firea limbii noastre, dar și dificultăţi subiective, care derivă din pregătirea uneori insufi cientă a traducătorului. Voi porni de la premisa că, pentru o traducere bună, printre cele mai importante condiţii se numără corectitudinea și bogăţia limbii. Când tălmăcito-rului îi lipsește răbdarea sau price-perea de a migăli cuvântul, fraza, traducerea lui va alimenta limba cu clișee și cu forme hibride, cu expresii și construcţii calchiate fără discernământ, cu tot felul de „vaci întărite după dânsa” și va obţine astfel un dublu efect negativ: va diminua valoarea textului tradus și va contribui la alterarea limbii sale, adică la zădărnicirea comunicării mesajului.

Valentin MÂNDÂCANU în dialog cu Victor Gherman. „Nistru”, nr. 9, 1984

1874. Ar trebui să vedem lucrurile nuanţat. Sunt fel de fel de politicieni: unii vorbesc o română perfectă, alţii o mimează doar, cei din a treia categorie – o dispreţuiesc. Dictatura ideologică de la noi este dublată de o dictatură a agramaţiei și a insen-sibilităţii totale. Oamenii aceștia sigur că vor promova „limba” lor, alta decât cea a lui Eminescu, iar pentru comoditatea lor vor ţine morţiș s-o numească altfel decât limba română.

Vlad POHILĂ, în „Timpul”, 21 martie 2008

Notă. Acest articol de profundă înţelegere a problemelor basara-bene poate și trebuie să servească drept punct de plecare pentru scrierea unui articol de proporţii, pe care eu nu mai am timp și pu-teri să-l aștern pe hârtie: Nu faceţi altă limbă decât cea a lui Eminescu! Combateţi dictatura agramaţiei! Folosiţi din plin aceste Surse de lumină!

1875. Sărut vatra și-al ei numeCare veșnic ne adună,Vatra ce-a născut pe lumeLimba noastră cea română.

Cânt a Patriei fi inţăȘi-a ei rodnică ţărânăCe-a născut în suferinţăLimba noastră cea română.

Pe pământ străvechi și magicNumai dânsa ni-i stăpână:Limba neamului meu dacic,Limba noastră cea română.

În al lumilor tezaurPururi o să rămânăLimba doinelor de aur,Limba noastră cea română.Grigore VIERU. Limba noastră

cea română…1876. A rosti numele Basarabia

este tot una cu a protesta împotriva ocupaţiei rusești.

Mihai EMINESCU

1877. Ca orice popor mare, rușii, acolo unde văd că vor întâmpina rezistenţă acerbă, se opresc și lu-crează cu o răbdare seculară spre a surpa încet-încet temeliile puterilor ce li se pun împotrivă. Puterea lor în ţările ocupate e blândă, dar plină de o dulceaţă demoralizatoare și tot astfel în ţările cucerite, la început sunt plini de îngrijire pentru binele cuceriţilor, încetul cu încetul însă ei se înăspresc până ajung de cer nu averea, ci sufl etul cuceriţilor.

Mihai EMINESCU. 6 mai 18781878. Robi picat-am rusului…Mihai EMINESCU

1879. De câte ori rușii se vor pune în atingere cu noi vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fi e supăraţi de acest sim-ţământ și să ne urască mai mult și tot mai mult. Fără îndoială, această ură a fost întemeiată pe timpul când între Moldova și așa-numita Basarabie comunicaţia era liberă. Rușii s-au încredinţat că această libertate este primejdioasă numai pentru dânșii și pentru aceea au închis graniţele ermeticește și au curmat atingerea între românii de peste Prut și restul poporului român!

Mihai EMINESCU

1880. Atenţie! Vin maniacii care vor să scoată ochii scrierii noastre latine!

Atenţie!Cine-ntâi îţi fură scrisulCelelalte-ţi ia apoi!Grigore VIERU

1881. …Și dacă iar, năprasnic, veni-va gerul peste neam, Învelește, Doamne, inima românului în steagul lui Mihai! Ajută-l să învingă balaurii nopţii!...Nicolae PETRESCU-REDI. Pan

Halippa. Fragment. LA, 9 octom-brie 2008

1882. În cel mai important ziar al RSSM, „Sovetskaia Moldavia”, au fost aniversate în fi ecare an al perioadei de după 1950 „eliberarea de sub crudul jug al boierilor români și reunifi carea cu familia frăţească a popoarelor sovietice”. Miezul întregii relatări îl reprezenta întotdeauna bucuria basarabenilor faţă de rea-lizarea „visului de secole”. Ziarul nu uita niciodată să menţioneze rolul proeminent jucat de Nichita Hruș-ciov în calitatea sa de prim-secretar al Partidului Comunist Ucrainean. La marea adunare de la 29 iunie 1940 el a fost primul lider sovietic care a urcat la tribună, în Chișinău, și s-a adresat basarabenilor…

Wilhelmus Petrus van ME-

URS. Ed. „ARC”, 1996

Valentin Mândâcanu

„Inteligenţa fără ambiţie este ca o pasăre fără aripi”.

Salvador Dali

G`ndul s=pt=m`nii

CEA MAI IMPORTANTĂ PROTOCIVILIZAŢIE STRĂVECHECEA MAI IMPORTANTĂ PROTOCIVILIZAŢIE STRĂVECHE

Cultura Cucuteni-Tripolie se regăseşte deja Cultura Cucuteni-Tripolie se regăseşte deja şi pe mărcile poştaleşi pe mărcile poştale

Pictorul moldovean Vladimir Baciu a ver-nisat ieri, la Tallinn, o expoziţie persona-lă prin intermediul căreia și-a propus să-i ajute pe vizitatori să descopere „libertatea ascunsă a naturii”. Publicaţia online postimees.ee anun-ţă că expoziţia va fi deschisă până la 23 februarie.

Pictorul moldovean este stabilit în capitala Estoniei de 26 de ani. Este liber profesi-onist și are cursuri de pictură la Școala de Arte „Vanalinna Kunstikool” din Tallinn.

Pe multe din lucrările re-alizate de Baciu și care sunt-vernisate în cadrul expoziţiei sunt imortalizate edifi cii din partea veche a orașului Tallinn, parcuri și peisaje marine.

Baciu afi rmă că drept sursă de inspiraţie îi servește natu-

ra. „Mă fascinează libertatea ascunsă a naturii”, susţine pictorul moldovean.

Vladimir Baciu spune că adoră să culeagă pietricele pe litoral. „Moldova nu are mare și pentru mine marea este și acum un miracol”, declară Ba-ciu într-un interviu publicat pe un portal rusesc din Estonia. Pictorul mai spune că Franţa este locul ideal pentru a face pictură. Și-ar dori să aibă un

atelier cu tavan din sticlă în provinciile franceze Bretagne, Provence, dar și în Paris.

Vladimir Baciu a absolvit fosta Școală de Pictură „Ilya Repin” din Chișinău.

Pictorul s-a născut în 1965 în Moldova. Din 1985 locuiește în Tallinn și lucrează în calitate de pictor liber profesionist, iar în ultimii 15 ani predă pictura la Școala de Artă “Vanalinna Kunstikool”.

CALEIDOSCOP

28 ianuarie EvenimenteEvenimente

1547: În Anglia, în urma decesului lui Henric al VIII-lea, pe tron se urcă Edward al VI-lea, fi ul său de doar 9 ani

1813: Jane Austen publică romanul „Mândrie și prejudecată”, al doilea publicat.

1865: S-a întemeiat Societatea culturală “Ateneul Român”, din iniţiativa lui Constantin Esarcu, Nicolae Kretzulescu și V.A. Urechia

1941: După rebeliunea legionară din 21 - 23 ianuarie 1941 se constituie un nou guvern, prezidat de generalul Ion An-tonescu, format exclusiv din militari și tehnicieni

1942: 19 din cele 21 de state participante la Conferinţa panamericană de la Rio de Janeiro semnează “Actul Final”, care recomandă ruperea relaţiilor diploma-tice cu ţările Axei

1949: Înfiinţarea Consiliului Internaţional al Muzicii

1986: Catastrofa navetei spaţiale “Challen-ger”, a cărei explozie, la 75 de secunde de la lansare, a provocat moartea celor 7 astronauţi afl aţi la bord

1999: Începe, la Paris, “Conferinţa europeană asupra participării echilibrate a feme-ilor și bărbaţilor la procesul de luare a deciziilor” (28 - 30 ianuarie 1999)

NașteriNașteri1600: Papa Clement al IX-lea (d. 1669)1608: Giovanni Alfonso Borelli, fi zician italian

(d. 1679)1768: Frederick al VI-lea, rege al Danemarcei

și Norvegiei (d. 1839)1784: George Hamilton-Gordan, conte de

Aberdeen, prim ministru al cărui guvern a implicat Marea Britanie în Războiul Crimeei împotriva Rusiei (d. 1860)

1811: Ioan Maiorescu, fi lolog român (d. 1864)

1841: Henry Morton Stanley, ziarist și explo-rator britanic (d. 1904)1853: Jose Marti, scrii-tor și om politic cuba-nez, unul dintre orga-nizatorii și conducătorii

răscoalei antispaniole (d. 1895)1873: Colette, scriitoare franceză1887: Arthur Rubinstein, pianist și compo-

zitor american de origine poloneză (d. 1982)

1889: Martha Bibescu, principesă și scriitoare româncă (d. 1973)

1912: Jackson Pollock, pictor american (d. 1956)1955: Nicolas Sarko-zy, politician francez, președinte al Franţei din 2007

1976: Răzvan Cioba-nu, creator de modă român

1981: Elijah Wood, actor american

DeceseDecese814: Carol cel Mare (n. 748)1547: Henric al VIII-lea, rege al Angliei (n.

1491)1596: Sir Francis Drake, navigator și corsar

englez (n. 1540)1621: Papa Paul al V-lea (n. 1550)1725: Petru cel Mare, ţar al Rusiei (n. 1672)1898: Alexandru Flechtenmacher, compozi-

tor, dirijor, pedagog român, înteme-ietorul Conservatorului din București (n. 1823)

1919: Marele Duce Paul Alexandrovici al Rusiei (n. 1860)

Marele Duce Nicolai Mihailovici al Rusiei (n. 1859)

Marele Duce George Mihailovici al Rusiei (n. 1863)

Marele Duce Dmitri Constantinovici al Rusiei (n. 1860)

1928: Vicente Blasco Ibañez, scriitor spaniol (n. 1867)

1979: Barbu Theodorescu, scriitor, istoric, folclorist și editor, exeget al operei lui Nicolae Iorga (n.1905)

2002: Astrid Lindgren, scriitoare pentru copii suedeză (n. 1907)

SărbătoriSărbătoriZiua internaţională a mobilizării împotriva

războiului nuclear, proclamată de Consiliului Mondial al Păcii, sărbătorită din 1966

MOLDOVEANUL ÎNDRĂGOSTIT DE TALLINN

Pictorul Vladimir Baciu vorbeşte în culori despre

„libertatea ascunsă a naturii”

U N I U N E A A R T I T I L O R P L A S T I C I D I N R E P U B L I C A M O L D O V A

expozi ie de pictur &grafic : Natura pe duc

S e r g h e i S u l i n : Calm. Moldova, ulei pe pânz , 800×650 mm, 2010. Din colec ia autorului

Centrul Expozi ional Constantin Brâncu i

Ianuarie 26 – 06 Februarie, 2011 Vernisaj: Joi, 27 Ianuarie 2011, ora 15:00

VERNISAJ

„Natura pe ducă”

28 IANUARIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Extern

Președintele Traian Băsescu a fost huiduit de cei prezenţi la ce-remoniile prilejuite de Ziua Unirii de la Iași, în timp ce primea ono-rul. Câteva ore mai târziu istoria s-a repetat și la Focșani, unde șe-ful statului român a participat la ceremoniile organizate de Ziua Unirii. ”Nu vin nici pentru voturi, nici pentru aplauze, nici pentru fl uierături, dar trebuie să vă spun că vin, în primul rând, din respect pentru istorie”, li s-a adresat pre-ședintele participanţilor la mani-festările de la Focșani.

Pe lângă personalităţile de pe scena politi-că, la manifestările organizate la Iași cu prilejul Zilei Unirii au asistat peste 5.000 de persoane, dintre care aproximativ 500 sunt membri ai Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate și în Rezervă, fi liala Iași, nemulţumiţi de recal-cularea pensiilor.

Fanfara militară a fost acoperită de huidu-ieli, în timp ce interpreta imnul naţional. Mulţi-mea a continuat să fl uiere și în timp ce preoţii ofi ciau slujba de pomenire a eroilor neamu-lui. Protestatarii au scandat lozinci împotriva președintelui: „Cuza cel Mare, Băsescu dezbi-nare!”, „Cuza a făcut armata modernă româ-nă, Băsescu o distruge!”, ”Vânzător de ţară!”, „Mincinoșii!”, „Demisia!”, „Hoţii!”, „Rușine!”. De asemenea, ei i-au cerut șefului statului să pă-răsească Piaţa Unirii.

Din cauza huiduielilor, liderul de la Cotro-

ceni a părăsit locul unde erau ofi cialităţile și a

mers să discute cu sindicaliștii.

Președintele Traian Băsescu a fost huiduit și

în timp ce a susţinut discursul ofi cial, precum și

în timpul depunerii coroanelor de fl ori.

Și ministrul Dezvoltării Locale și Turismului,

Elena Udrea, precum și colegii săi de cabinet,

ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi,

ministrul Apărării, Gabriel Oprea, au fost hui-

duiţi de sindicaliști.

„Întâmpinat și la Focșani cu huiduieli, pre-

ședintele Băsescu a ţinut să le transmită parti-

cipanţilor la manifestările de Ziua Unirii că nu

vine la astfel de evenimente pentru voturi, ci,

„în primul rând, din respect pentru istorie”.

După Evenimentul zilei

Biserica Ortodoxă Româ-nă a aniversat, luni, 24 ianuarie, 152 de ani de la Unirea Principatelor Ro-mâne printr-o slujbă de Sfântă Liturghie ofi ciată la Catedrala patriarhală, urmată de un Te Deum, în cadrul căruia Patriar-hul Daniel a ţinut un cu-vânt de aducere aminte a ceea ce a însemnat rolul BOR în înfăptuirea „Unirii de bază”.

Potrivit unui comunicat al Patri-arhiei Române, la Sfânta Liturghie au fost pomeniţi domnitorul Ale-xandru Ioan Cuza, Mitropolitul Ni-fon al Ţării Românești, Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei și cei-lalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.

În cuvântul rostit la Te Deum-ul

de la Catedrală, Patriarhul Bisericii

Ortodoxe Române a evocat rolul

semnifi cativ al BOR în înfăptuirea

actului Unirii, rememorând ședinţa

Adunării elective din 1859 de la Bu-

curești, din Dealul Mitropoliei, pre-

zidată de Mitropolitul Nifon, care

a ales la 24 ianuarie pe domnitorul

Moldovei Alexandru Ioan Cuza și

domnitor al Ţării Românești.

”Unirea Principatelor Române, începută la Iași în data de 5 ianua-rie 1859 și desăvârșită la București în data de 24 ianuarie 1859, nu este „Unirea Mică”, cum zic unii, ci „Uni-rea de bază”, deoarece ea a con-stituit temelia pentru formarea în anul 1862 a statului român, numit România, temelie pentru obţinerea independenţei naţionale românești în urma Războiului pentru indepen-denţă din anul 1877, temelie pentru ridicarea României la rang de Regat în anul 1881, și mai ales temelie pen-tru Unirea din 1 decembrie 1918, de la Alba-Iulia, ca Unire a Transilvaniei cu România, precedată de Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, și Unirea Bucovinei cu Româ-nia, la 28 noiembrie 1918”, a arătat Patriarhul Daniel în cuvântul său.

Totodată, Patriarhul a trecut în revistă binefacerile aduse Bisericii Ortodoxe Române prin înfăptuirea Unirii Principatelor Române, între

ele cea mai însemnată fi ind temelia

pusă la 1859 pentru recunoașterea

ofi cială a Autocefaliei BOR în anul

1885.

La fi nal, Patriarhul Daniel a adus

un pios omagiu de pomenire și

recunoștinţă pentru Domnitorul

Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitul

Nifon al Ţării Românești, Mitropo-

litul Sofronie Miclescu al Moldovei

și ”pentru toţi cei care au contribuit

la realizarea Unirii Principatelor Ro-

mâne”.

„Ne rugăm lui Dumnezeu să ne

ajute ca să păstrăm și să cultivăm

darul unităţii naţionale ca fi ind un

dar al demnităţii poporului român,

obţinut cu multe jertfe și multe

eforturi spirituale și materiale, spre

slava Preasfi ntei Treimi și binele

nostru al tuturor”, și-a încheiat me-

sajul dedicat Unirii Principatelor Ro-

mâne Preafericitul Părinte Daniel.

Sursa: AGERPRES

Român din Ucraina reales la Strasbourg

A d u n a r e a Parlamentară a Consiliului Euro-pei (APCE), în șe-dinţa sa plenară din 24 ianuarie 2011, ţinută la Strasbourg, l-a reales pe Ion Po-pescu, deputat în Parlamentul Ucrainei și pre-ședintele Uniu-nii Interregiona-le “Comunitatea Românească din Ucraina”, în funcţia de vicepreședinte al APCE, se spune într-un comunicat de presă difuzat de Se-cretariatul executiv al Uniunii Interregionale “Co-munitatea Românească din Ucraina” (UI CRU).

Experienţa ofi cialului APCE Ion Popescu va ajuta și în continuare la realizarea legislaţiei în benefi ciul cetăţenilor de toate etniile.

În contextul promovării toleranţei interetnice și interculturale, un loc important în preocupările domnului deputat Ion Popescu și a colegilor săi din cadrul UI CRU, care ocupă funcţii publice, îl reprezintă în continuare susţinerea drepturilor și libertăţilor omului, a comunităţilor autohtone și dezvoltării regionale social-economice, precum și promovarea relaţiilor transfrontaliere, fără de care nu pot exista bunele relaţii interstatale, inclusiv cu România și Republica Moldova, se mai spune în co-municatul UI CRU.

Un jurnalist de la ziarul “Moskovski Komsomoleţ” a găsit într-o biserică de lângă Kremlin icoana care-l înfăţișează pe Iosif Visarionovici Giugașvili.

Chipul lui Stalin – unul din cei mai sângeroși conducători din istoria lumii – stă încă liniș-tit în icoane. Chiar și în centrul Moscovei, la o aruncătură de băţ de Kremlin. În 2008, icoa-na tiranului a fost găsită într-o biserică din Sankt Petersburg. Atunci a fost un scandal teri-bil, preotul a fost răspopit. Dar, după cum a scris „Moskovski Komsomoleţ”, tentativele de a-l număra pe Stalin printre sfi nţi nu au fost încă abandonate.

„Nu se ajunge ușor la Bise-rica Sfântul Nicolae. Stă pitită între corpurile clădirii Bibliote-cii de Stat a Rusiei. În interiorul bisericuţei este pustiu și cald. O femeie se roagă fi erbinte la icoane, în timp ce doi slujitori adună lumânările. Nu mai este nimeni în afară de ei. La vreo 10 metri de la intrare, este o icoană mare a Sfi ntei Matrona din Moscova. Este pictată în mărime naturală. Ţine în mâna stângă imaginea unei mici mă-năstiri - Pokrovska, unde se afl ă acum moaștele ei. În jurul sfi n-tei, au fost pictate mici scene care prezintă momente impor-tante din viaţa Matronei. Aici e nașterea sfi ntei, aici e apariţia Maicii Domnului, aici e întâlni-rea cu Stalin…”, povestește zia-ristul rus.

Patriarhia Rusiei neagă însuși faptul că Matrona din Moscova ar fi vorbit cu Stalin. Atunci cum a ajuns el în icoană?

„La început, m-am adresat celor de la Biserica Sfântul Nico-lae. Am întrebat dacă Matrona s-a întâlnit cu Iosif Visarionovici și o femeie mi-a răspuns că nu-și amintește biografi a acestei

sfi nte, așa că nu poate să spună exact. După care a adăugat: din moment ce acest episod este pictat în icoană, sigur că s-au întâlnit. Nu am reușit să afl ăm nici originea icoanei, nici nu-mele pictorului nu ni l-a putut spune careva.

- Icoana a fost mai degrabă dăruită bisericii, spune părin-tele Vladimir, episcopul dis-trictului central. La mănăsti-rea Pokrovska, unde odihnesc moaștele Sfi ntei Matrone, sunt mulţi pictori. Toţi lucrează, fac câte ceva, pictează icoane. Cine-va l-a pictat pe Stalin, pornind de la zvonurile că s-au întâlnit, fără să cunoască adevărul”.

Icoana de la Moscova nu este un caz unic, în care imagi-nea „marelui conducător” atâr-nă la vedere în biserică. În 2008, sfântul părinte Evstafi i Jakov din Sankt Petersburg a pus și el o icoană cu Stalin în parohia lui. Atunci s-a produs un adevărat scandal. Sfânta Matronă îl bi-necuvântează pe satrap. Peste jumătate de an, icoana a fost scoasă, iar bătrânul preot a fost dat afară. “Rebelul” a luat icoa-na lui Stalin cu Matrona acasă, unde a și spânzurat-o la vedere. Scandalul nu se mai cunoaște, preotul “rușinat” a fost uitat.

Ziaristul s-a dus să vadă cum mai trăiește și ce mai face pă-rintele Evstafi . Părintele nu s-a dezis de stalinism. Acum a fost numit preot la biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Cetatea Oreșek, de la Schlusselburg. E adevărat, clădirea este într-o stare jalnică, nu are acoperiș și i-a căzut un perete.

Părintele Evstafi i Jakov este o fi gură, un amestec de păgâ-nism și stranie devoţiune laici-zată.

”Nu-i nimic, pun o masă și voi sluji, explică preotul opti-mist. Mi-au dat patru consilieri, iar biserica o refacem cu timpul. Pentru mine, Schlusselburg nu este un loc oarecare. Acolo l-au spânzurat pe străbunicul meu,

care a încercat să-l omoare pe ţarul Alexandru al III-lea, și a fost prins împreună cu alţi revo-luţionari. Bunicul meu era Ale-xandr Ilici Ulianov. Bunica mea, Evdokia Alexandrovna Ardașe-va, a fost verișoara lui Ulianov pe linia lui Aleksandr Blank. Vă puteţi imagina, toţi tovarășii lui Aleksandr au respins mâna pre-otului care le-a întins-o pentru ultimul sărut. Dar bunciul meu nu a făcut asta”.

Biografi a preotului este foar-te neobișnuită. Până să ajungă părinte, Jakov a lucrat ca medic în industria forestieră și pe Sal-vare. Nu are familie, nici copii, deși în tinereţe s-a îndrăgostit destul de des. Spune că a rămas burlac fi indcă mama lui nu s-a împăcat cu nicio logodnică.

A intrat în biserică atunci când a înţeles că activitatea medicală îl duce spre un fel de sadism sufl etesc. „Am încetat să mă mai lamentez pentru bolnavi”, a recunoscut în sinea sa Jakov și… s-a speriat.

În 1987, l-a hirotonit viitorul Patriarh Alexei al II-lea.

Părintele Evstafi i a povestit că i-a trecut prin cap ideea să facă o icoană cu Stalin imediat ce a văzut imaginea de la Biseri-ca Sfântul Nicolae din Moscova. Mai târziu, l-a rugat pe pictorul Ilia Pivnik să-i picteze o copie mărită. Bani a găsit la sponsori. Copia l-a costat 35.000 de ru-ble.

”Iar povestea cu Matrona este adevărată, a explicat părin-tele Evstafi i. Eram familiarizat cu acele evenimente. Prin anii 1970, am stat de vorbă cu o oa-recare Anastasia. Bătrâna veni-se la Petersburg de la Moscova. M-a primit în preajma ei fi indcă eram medic și am ajutat-o: îi luam tensiunea, îi recoman-dam medicamente etc. Odată, Anastasia mi-a povestit: “Știi că Stalin a fost la Matrona Mosco-vei în timpul războiului?”

Am rămas teribil de sur-prins.

Bătrâna fusese cândva prin-tre cei care o slujeau pe sfântă. Și a văzut cum s-a apropiat de casa Matroanei o mașină, din ea a ieșit Stalin, însoţit de un singur om. Ei au intrat în locu-inţa sfi ntei, au vorbit cu ea vreo 5 minute. Matroana i-a spus generalissimului: “Chiar dacă pleacă toţi din Moscova, dar tu să rămâi aici!” Și apoi: “Cocoșul roșu va învinge cocoșul negru”. Aceste vorbe circulă și azi prin Rusia.

- Nu știu de ce s-a făcut atâta tam-tam în 2008?! Sfânta din icoană l-a binecuvântat pe con-ducător. Bucuraţi-vă, oameni buni! – se plânge părintele Ev-stafi i.

Dar nu toţi oamenii s-au bucurat. S-au găsit și popi acti-viști, care au declanșat o întrea-gă campanie contra părintelui Evstafi i. Ei au scris plângeri la conducerea Bisericii, în presă, acuzându-l de obscurantism. E adevărat că aveau suport prin-tre arhierei. De aceea, icoana a mai atârnat o vreme acolo, după care l-au exilat pe Stalin la bătrân acasă.

De atunci, în apartamentul preotului-stalinist a început pelerinajul. Vin și de peste ho-tare să se uite la chipul con-ducătorului iubit de unii încă. De exemplu, părintele Evstafi i a cunoscut așa un italian care îl respecta pe Stalin fi indcă a creat la una din universităţile Uniunii Sovietice o catedră de drept roman. În acel moment, era unică în Europa. Italianul era specialist în domeniu.

După care popa justifi că până și cea mai neagră epocă din istoria rușilor și a altor po-poare.

- Eu am trăit 12 ani pe timpul lui Stalin. Era o ţară minunată!, mărturisește părintele Evstafi i și soarbe cafea dintr-o ceașcă ciobită. Am copilărit la Ivanov. Eram școlar. În orășelul nostru, nu am văzut crime, iar violen-ţele erau o raritate. Acolo fetele

își păstrau încă fecioria. Acest lucru este foarte important. Eu consider că orice căsătorie civi-lă este o rușine. Așa cum se face azi.

Mai mult, în 1947, s-a ter-minat foametea. În magazine au apărut tot felul de bunătăţi: somon, caviar, pâine delicioasă. Și nici nu erau așa scumpe. Tata era profesor. Cumpăra produse împreună cu vecinii – unul era șofer, altul pompier. Și ei aveau bani pentru delicatese. Sigur, era strict. Nu aveai voie să-l în-juri pe Stalin sau să spui ban-curi despre el. Dar de ce trebuia să facem așa – ca să distrugem autoritatea conducătorului și a guvernului?…

Nici nu se gândește la re-presiunile în masă, la miile de oameni uciși în timpul tătucu-lui. Spune doar că la Ivanov au suferit doar câţiva oameni. Iar când vine vorba despre soarta clerului, care a încasat tot pro-gramul crudului conducător, părintele o dă pe fi lozofi e.

- Da, Stalin a pus presiune pe biserică, dar popii se plimbau li-niștiţi pe uliţă. Noi, băieţii, arun-cam cu pietre după ei. Dar asta era prostia noastră, nu politică. Odată, preoţii ne-au dat bom-boane și noi nu i-am mai lovit.

Mai mult, Evstafi i consideră că Stalin era un om credincios și avea legături strânse cu pa-triarhii.

Părintele Evstafi i nu e foarte bogat. Nu are pensie ofi cială, nu a păstrat nimic din ce se dă pentru preoţi și nici bani de la înmormântări. Ceștile pe care le pune pe masă pentru musa-fi ri le-a găsit la gunoi. Toţi banii pe care i-a primit îi dă la biseri-că sau la… prostituate. “Fluturii de noapte”, care vor să-l întoar-că pe drumul cel bun, au rămas singura lui slăbiciune.

- Îmi place foarte mult să le salvez, recunoaște bătrâne-lul. Multe au ajuns așa fi indcă nu au avut altă opţiune. Ca să meargă la facultate, taxa pe se-

mestru este de 46.000 de ruble. De unde să iei atâţia bani?…

E adevărat că, recent, părin-tele a suferit și el o frustrare: una din fetișoare, pe care el a ajutat-o, l-a bătut la cap un an întreg să-i dea bani și l-a păcă-lit. I-a spus că vrea să înveţe să se facă coafeză, i-a luat banii și s-a dus, după care a recunoscut că a minţit și ducea aceeași via-ţă murdară.

Și va fi mereu la fel fi indcă și ea este om cu slăbiciuni. Dar părintele Evstafi i a salvat cinci fetișoare și se mândrește cu asta.

În timpul liber, părintele cântă la orgă și citește proză de Eduard Limonov.

Acum, părintele Evstafi i este ocupat cu mutatul la noul loc de slujbă. Ziaristul l-a întrebat dacă va lua acolo și icoana lui Stalin și bătrânelul clatină în-cet din cap. Și a spus că, atunci când toţi antistaliniștii vor ple-ca din ţară, va atârna din nou icoana undeva.

Ziaristul a surprins foarte bine personajul care atestă o anume stare de spirit în Rusia: există ruși care îl consideră erou naţional pe Stalin! Deși nu era rus și a dus milioane de ruși pe lumea cealaltă.

O anumită mitomanie totali-tară a perpetuat chiar și această imagine: Stalin însuși a venit la Sfânta Matrona ca s-o întrebe ce să facă în faţa falangelor lui Hitler. Iar el a făcut întocmai cum a spus sfânta de la Mosco-va: a rezistat și a salvat patria! Un adevăr este aici: fără mâna forte a lui Stalin și fără ajutorul americanilor, rușii erau pierduţi în faţa celei mai disciplinate ar-mate din istorie. Iată de ce pă-rintele Evstafi i nu este un exem-plar năuc prin ţara lui Putin.

Sfânta Matrona, ocrotitoarea Moscovei, s-a născut în 1881, în gubernia Tula, într-o familie de ţărani săraci. Mama se gândea s-o abandoneze la orfelinatul contelui Goliţin, dar copilul i s-a arătat în vis ca o pasăre albă cu

chip de om și cu ochii închiși.

Și, într-adevăr, fetiţa s-a născut

oarbă. Au botezat-o Matrona,

după Cuvioasa Matrona a Con-

stantinopolului. (A se vedea și

aici modelul celei de-a doua

Rome pentru Moscova.). Avea

darul clarviziunii, vindeca bol-

navi și făcea minuni. Matrona a

prevăzut venirea bolșevicilor.

Pe 2 mai 1999, Patriarhul

Alexei al II-lea a sanctifi cat-o.

Este însă cel puţin bizară

această relaţie a lui Stalin cu Bi-

serica Ortodoxă Rusă. El, care a

distrus cele mai multe lăcașe de

cult din istorie sau le-a transfor-

mat în grajduri. Chiar dacă avea

oarecare pregătire teologică.

Tradiţia spune că mama lui

ar fi venit în vizită la un moment

dat, să vadă unde robotește

feciorul. A văzut ea Kremlinul,

după care i-a spus gânditoare:

“Dragul mamei, tot mai bine

era dacă te făceai popă…”

Viorel PATRICHI, Arena.md

Sursa: roncea.ro

FLUX a publicat în numărul trecut o amplă informaţie privind necesitatea scoaterii din mausoleu și înhumării lui Vladimir Ilici Ulianov (Lenin). Întrucât subiectul este unul de mare interes în întreg spaţiul ex-comunist și este dez-bătut pe parcursul ultimelor decenii, publicăm astăzi un fragment din lu-crarea lui Vladimir Volkoff „Treimea ră-ului. Rechizitoriu în procesul postum al lui LENIN, TROŢKI și STALIN”, pasaj în care autorul vorbește despre modul în care trebuie înmormântată mumia din Piaţa Roșie. Lucrarea lui Vladimir Volkoff a apărut în 1991 la editura pa-riziană L’ Age d’ Homme, în anul 1991, iar versiunea română a văzut lumina tiparului în 1996, la editura Anastasia din București.

PeroraţieMă uit din nou la portretele care

m-au inspirat. „Revoluţia permanen-tă”. „Viaţa a devenit mai veselă”. „Cine pe cine va mânca?”. Gurile celor trei nu vor mai rosti niciodată cuvintele lor favorite.

Nu mai știu în ce sens se zice că se mișcă pendulul radiosteziștilor deasu-pra fotografi ei unui mort, dar nici n-am nevoie de pendul. Cei trei au dat, cum se zice, ortul popii. Cel mai tânăr dintre ei ar fi avut, dacă trăia și azi, 114 ani. Ceea ce nici unul din dușmanii lor nu a reușit – și câţi dintre noi nu și-ar fi dat bucuroși viaţa pentru a i-o lua unuia dintre ei! – s-a petrecut. Morile lui Dum-nezeu, îi plăcea lui Churchill să spună, macină încet, dar și foarte mărunt.

Recunosc că e oarecum frivol și in-decent să presupui ce se petrece după moarte. Să nu fi e nimic? Să fi e ceva? Ce anume? Bisericile au greșit poate oferindu-ne prea multe detalii pe care ne e greu să le credem. Intuim însă că va veni o zi a Judecăţii, indiferent în ce credem sau în ce nu credem. Ea e, ori-cum, din voia lui Dumnezeu, dincolo de puterile noastre.

Ar mai fi rămășiţele pământești. Ar trebui ca un rechizitoriu postum să se adreseze acestor rămășiţe.

Din Leiba, nu rămâne decât o urnă plină de cenușă, undeva în Mexic. Îi e bine acolo. Să te incinerezi, atunci când aparţii tradiţiei iudaice sau creștine, înseamnă să renegi această tradiţie în mod explicit, și fi ecare are dreptul la renegare. Să ne ferim totuși să deschidem urna și să împrăștiem cenușa în lume. Cine știe, s-ar putea ca ea să fi e încă nefastă.

Iosif a fost îmbălsămat, dar de 37 de ani se odihnește în pământul Ru-siei, pe ai cărei fi i i-a chinuit atât de mult. E de crezut că timpul și viermii și-au făcut treaba și că scheletul Vul-turului munţilor și al Celui Mai Bun Prieten al copiilor se albește pe zi ce trece. Dacă există o șansă de mântu-ire pentru el, ea atârnă de mama sa, cea care nu s-a mângâiat niciodată cu gândul că micuţul ei Soso n-a devenit preot: e sigur că lacrimile sărmanei fe-mei vor cântări mai mult în ziua Jude-

căţii decât rugăciunile sau blestemele noastre.

Vladimir... (Oh!, cât mă întristează faptul că prenumele celui care a creș-tinat Rusia, al primului său mare Prinţ, al prea-iubitului meu sfânt patron a fost și al lui!)... Vladimir odihnește încă, la ora când scriu, într-un sicriu de cristal, în penumbra Mausoleului de porfi r, păzit de soldaţi ce defi lează cu pași mărunţi.

Așa ceva nu se poate, nu trebuie să continue. Nu se mai poate ca mii de mujici, cărora li s-a spălat creierul și li s-au zdrobit bojocii, să stea ore în șir la coadă ca să venereze relicvele „sfântului” Lenin – ultima și cea mai insuportabilă maimuţăreală sovietică – în timp ce Occidentul se prăpădește de râs contemplând pretinsa cădere a comunismului.

E necesar ca scârnava mumie, ce sugerează deopotrivă revolta împotri-va morţii – cea care ne așteaptă pe toţi – și un soi de necrofi lie colectivă, un soi de oribilă pietate a disperării, este necesar ca acest manechin umfl at cu balsamuri desicative și antiseptice să fi e smuls din monstruosul său cocon de moar, să fi e scos din sarcofag și din umbra protectoare și adus la orbitoa-rea lumină a Domnului, pe caldarâmul Pieţei Roșii, adică în inima Rusiei, cea care a văzut deja atâtea suplicii, meri-tate sau nemeritate.

E necesar ca, pentru câteva clipe, cadavrul dezarticulat al lui Lenin să fi e expus acolo, pe roata istoriei, el fi ind rusul care, la urma urmei, a făcut cel mai mult rău Rusiei și a împins-o să facă la rându-i atâta rău lumii. Came-rele televiziunii, surprinzând sub ma-chiajul obscen lividitatea cadaverică. vor trebui să anunţe întregii omeniri:

– Vlăstarul înfi orător pe care l-ai zămislit e mort. El a murit de cea de-a doua sa moarte. Coșmarul s-a termi-nat. Trezește-te.

Nu e însă de ajuns.E necesar ca Patriarhul întregii Ru-

sii să pășească apoi urmat de episco-pii, arhimandriţii și arhidiaconii săi, de preoţi, diaconi și cântăreţi, cu toţii tăcuţi și gravi, cu cădelniţele lor din aur, abia legănate și fumegând către ceruri.

– Acum, va zice Patriarhul cu în-crâncenare, iar diamantele îi vor stră-luci pe mitră – el e la Domnul.

Oameni în negru vor purta mumia redevenită trup omenesc în Biserica Adormirii Maicii Domnului și sub icoa-nele ce transfi gurează pereţii, Patri-arhul va ofi cia slujba înmormântării. Cântările bisericești se vor înălţa până la turlă și vor coborî transfi gurate. No-rișorii de tămâie vor îndepărta încetul cu încetul mirosul de formol. Iar rămă-șiţele celui mai mare ateu pe care l-a cunoscut pământul vor zace neputin-cioase acolo.

Oricât de uluitor ar părea, Patriar-hul și Biserica sa martirizată, întreg poporul și, dacă se poate, întreaga lume se vor ruga pentru odihna su-fl etului celui decedat. Da, o vor face, pentru ca Dumnezeul creștinilor, în nemeritata sa milă, să-l ierte chiar pe el mai ales pe el.

Fie ca El să ne ierte și pe noi, cei care nu izbutim să ne rugăm din tot sufl etul, ci doar murmurăm:

– De astă dată, Doamne, nu-mi da ascultare decât dacă aceasta e, cu adevărat, voia Ta.

Vladimir VOLKOFF

Ruşii se închină la icoana “Sfântului” Stalin. Imaginea Bisericii Ruşii se închină la icoana “Sfântului” Stalin. Imaginea Bisericii Ortodoxe Ruse: „amestec de păgânism şi stranie devoţiune laicizată”Ortodoxe Ruse: „amestec de păgânism şi stranie devoţiune laicizată”

Cadavrul lui Lenin trebuie înhumatBăsescu, huiduit de mii de oameni la Iaşi şi la Focşani

PATRIARHUL DANIEL:

Unirea Principatelor Române a fost „Unirea de bază” şi nu „Unirea Mică”

28 IANUARIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

AperitiveAperitive

Diverse

Cartofi umpluţi cu şuncă şi caşcaval

Ingrediente: 1 kilogram de cartofi , 2 ouă fi erte, de compoziţie tare, 2 felii mari de șuncă, 50 de grame de măsline fără sâmburi, 30 de grame de unt, 60 de grame de telemea, 60 de grame de cașcaval, câteva frunze de rozmarin sau pătrunjel, smântână pentru servit.

Mod de preparare: Spălăm cartofi i și îi dăm la cup-tor. Îi vom coace fără să îi decojim. Cât timp se coc cartofi i, tăiem ouăle, măslinele și șunca, iar brânza și cașcavalul le radem. După ce s-au copt cartofi i îi tăiem pe jumătate și scobim miezul cu o lingură. Um-plem cartofi i cu șuncă, ouă și măsline și acoperim to-tul cu un amestec din cele două feluri de brânză.

Dăm la cuptor cartofi i până se topește cașcavalul. Îi servim calzi, cu smântână și rozmarin sau pătrunjel verde.

Ciuperci cu sos şi legumeIngrediente: 15

ciuperci, 2 ardei, 1 ceapă, 1 lingură de făină, puţină nucșoară, 150 de mililitri de apă, 1/2 linguriţe de delikat, 2 cubule-ţe de brânză to-pită, sare, piper,

100 de grame de margarină.

Mod de preparare: Se curăţă și se spală legumele. Ardeii se taie mărunt, ceapa și codiţele de la ciuperci și se înăbușă cu 50 de grame de margarină, piper, sare și puţină apă. Într-o cratiţă se topesc 25 de gra-me de margarină, apoi adăugăm făina și se amestecă bine. Se adaugă apa și delikatul și lăsăm să se forme-ze o cremă. Se pune apoi nucșoară, brânză topită și puţină sare.

Se unge o tavă și se așază pălărioarele de ciuperci în care se pune puţină margarină în fi ecare și se dă la cuptor până se înmoaie, apoi adăugăm peste legu-me puţin sos și se dau la cuptor pentru 15 minute.

Sandwich cu salată de vineteIngrediente: câteva felii de pâine, salată de vinete,

gogoșari muraţi, ou fi ert, măsline, verdeaţă.

Mod de preparare: Pe feliile de pâine puneţi sala-tă de vinete din belșug, felii de ou, felii de gogoșar,

măsline și verdeaţă. Puteţi decora cum doriţi, în funcţie de imaginaţie.

Gogoşele cu caşcavalIngrediente: 200 de mililitri de lapte, 30 de grame

de unt, 100 de grame de făină, 150 de grame de caș-caval (sau brânză de burduf), 3 ouă.

Mod de preparare: Într-o cratiţă punem laptele îm-preună cu untul să dea un clocot, apoi luăm de pe foc și punem făina, amestecând bine până se desprinde compoziţia de pe pereţii cratiţei. Lăsăm puţin să se răcească, apoi punem pe rând câte un ou ameste-când până se încorporează. Ungem cu puţin ulei o tavă și punem hârtia de copt. Cu o linguriţă punem câte o grămăjoară din compoziţie și dăm la cuptor.

Melcişori din foietajIngrediente: foietaj, 1 ou, 1 lingură de lapte, pastă

de tomate, oregano, sare, piper.

Mod de preparare: Separăm gălbenușul de albuș. Gălbenușul se amestecă cu o lingură de lapte, iar albușul se bate ușor cu o furculiţă numai cât să se desprindă un pic. Tăiem foaia de foietaj în două părţi pe lungime, apoi întindem pasta de tomate și condi-mentăm cu oregano, sare și piper. Începem să rulăm cu grijă aluatul, iar marginea fi ecărei părţi o ungem cu albuș de ou ca să nu se desprindă la copt. Începem să tăiem feliuţe din cele 2 rulade pe care le punem în tava tapetată cu hârtie de copt, le ungem cu gălbe-nuș și lapte și le coacem la foc moderat.

Orez spaniolIngrediente:

2 linguri de ulei, 1 cană de orez cu bobul lung, 1/2 cană de apă, 1 ceapă tăiată mărunt, 1 ardei verde tăiat cubuleţe, 2 căţei de us-turoi tăiaţi mărunt, 1 morcov ras sau tăiat mărunt, 2 linguri de pastă de tomate, câteva fi re de șofran, sare, piper.

Mod de preparare: Se călește ceapa în ulei. Se adau-gă morcovul, usturoiul, ardeiul verde, pasta de toma-te și apoi orezul. Se amestecă, se toarnă apa, sarea, piperul și șofranul. Se dă la foc mare, se lasă să dea un clocot, apoi se face focul mic și se ţine acoperit 20 de minute. Se ia de pe foc și se lasă deoparte 10 minute înainte de a fi servit.

Chifteluţe la cuptorIngrediente: 700

de grame de carne tocată, 1 ceapă, ju-mătate de căpăţână de usturoi, 2 felii de pâine, 1 cartof, sare, piper, pătrunjel ver-de, 2 ouă.

Mod de preparare: Curăţăm ceapa și o dăm prin ma-șina de tocat sau prin răzătoare. Curăţăm apoi ustu-roiul și îl pisăm. Pâinea o înmuiem în puţină apă. Car-toful îl curăţăm, și îl dăm prin răzătoarea cu ochiuri mici. Carnea tocată o punem într-un bol, peste care punem ceapa, usturoiul, cartofi i și pâinea înmuiată și sfărâmată. Tocăm pătrunjel verde și condimen-tăm cu sare și piper. La urmă adăugăm și cele două ouă, după care amestecăm bine toate ingredientele. Luăm o tavă de cuptor și așezăm pe ea niște hârtie de copt. Formăm chifteluţe și le așezăm în tavă. Dăm tava în cuptorul încins cam 35-40 minute.

Omletă gustoasăIngrediente: 4 ouă, 2 felii de șuncă, o bucăţică de

cașcaval ras, o crenguţă de pătrunjel verde, un sfert dintr-o ceapă mică, o jumătate de gogoșar murat, sare după gust, puţin ulei pentru prăjit.

Mod de preparare: Se bat bine ouăle cu sare. Ra-dem cașcavalul prin răzătoarea mică. Șunca și gogo-șarul se taie cubuleţe. Ceapa se taie bucăţele mici. Pătrunjelul se toacă mărunt. Se amestecă toate in-gredientele și se prăjește frumos pe ambele părţi în ulei, până se rumenește.

Hamburger/ CheeseburgerI n g r e d i e n t e :

câteva chifl e, 200 de grame de carne tocată de porc, 100 de grame de carne tocată de vită, 1ou, sare, piper, oregano, boia dulce, 150 de grame de varză albă (pregătită pentru salată cu ulei, oţet și sare), 2 ciuperci, 4-5 felii de cașcaval, rondele de ceapă, felii de roșie, sos de maioneză cu usturoi și verdeaţă, ketchup.

Mod de preparare: Se fac mai întâi chifl ele. Se ames-tecă carnea cu oul și condimentele. Chifl ele se mode-lează (de preferat mai late pentru că se mai strâng la copt) și se așază pe grill-ul uns cu ulei. Se rumenesc bine pe ambele părţi și se pun pe un șerveţel. Roșiile și ciupercile se taie felii subţiri și se coc puţin pe grill. Pentru hamburgeri se taie chifl ele și se umplu cu câte o chiftea, salată de varză, felii de ciuperci și de roșii, rondele de ceapă, ketchup și maioneză. Pentru cheeseburgeri se adaugă la cele de mai sus și câte o felie de cașcaval.

Conopidă gratinată

Ingrediente: 1 conopidă mijlocie, sare, piper, 50 de grame de pesmet, 2 ouă, 1 borcan cu iaurt, 1 borcan cu smântână, 100 de grame de cașcaval, 50 de grame de unt.

Mod de preparare: Conopida se curăţă și se spală. Între timp, punem la fi ert apă cu puţină sare. Când apa a clocotit, se pune conopida la foc mic și se lasă să fi arbă circa 20 de minute. Când este gata se lasă la rece. Apoi se dă prin pesmet și separat se bat ouăle cu iaurtul și se pun peste conopidă. Se unge un vas cu unt și se așază conopida. Peste ea se rade cașcaval. Se dă la cuptorul preîncălzit la o temperatură de 200 de grade Celsius și se lasă aproximativ pentru 30 de minute. Depinde de cuptorul fi ecăruia, dar se scoate când este rumenă. Se servește cu smântână.

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIE

Vrei un cuptor în care să prepari cele mai bune mâncăruri, dar oscilezi între cele pe gaz, cele elec-trice sau cu microunde? Noi te ajutăm să-l alegi pe cel mai bun.

Ca să nu dai greș în alegerea cuptorului electric, ai grijă să fi e dotat cu cronometru, care să te anun-ţe atunci când bucatele sunt gata.

Friptura va ieși rumenită dacă alegi un cuptor cu o putere mai mare de 800 W. Poţi achiziţiona, de asemenea, și un cuptor pe gaze, însă preţul este un pic mai mare.

Dacă te hotărăști să cumperi un cuptor cu mi-crounde, cea mai bună alegere este un model cu grătar și cu grill (are atât funcţii de decongelare, de încălzire, cât și de fi erbere și de coacere, dar nu cozonaci sau alte mâncăruri complicate).

Ai grijă, de asemenea, ca recipientul din interio-rul cuptorului să fi e confecţionat din sticlă termo-rezistentă.

Soluţii pentru înnoirea gresiei şi faianţei

Folia adezivă, cea mai comodă variantăFolia adezivă, cea mai comodă variantăDacă vrei să dai o altă culoare faianţei, ai la dis-

poziţie o metodă foarte simplă: folia adezivă. Se poate lipi pe întreaga suprafaţă sau se poate tăia în diferite modele.

Înlocuiește plăcile ciobiteÎnlocuiește plăcile ciobiteO altă soluţie este să înlocuiești doar plăcile cio-

bite de gresie și de faianţă. Dacă nu poţi face asta, lipește plăci noi peste cele vechi. Ca să nu existe probleme în jurul prizelor, folosește plăci subţiri.

Vopseaua, o soluţie durabilăVopseaua, o soluţie durabilăO altă variantă este vopsirea plăcilor de faianţă

sau de gresie. Aplică un strat de grund, lasă-l să se usuce, apoi aplică stratul de vopsea.

Reţine că este nevoie de mai multe straturi, dacă aplici vopsea de culoare deschisă peste fa-ianţă mai închisă.

Vopseaua acrilică prinde pe plăcile lucioase de faianţă. Este indicat să dai la fi nal și un strat de lac transparent, pentru rezistenţă.

Așa pregătești frontul de lucruAșa pregătești frontul de lucruÎnainte de a face aceste schimbări, trebuie să te

asiguri că ai curăţat bine gresia și faianţa.Întâi, suprafaţa se spală foarte bine de resturile

de grăsime, calcar, praf și detergenţi, căci acestea distrug aspectul lacului sau al foliei.

Ai nevoie de un detergent special, care se găseș-te în comerţ.

SfatSfatPe faianţă se aplică vopsele speciale, pe bază de

rășină.

Culorile ne atrag, ne încântă sau ne cre-ează o stare de neli-niște. Și nu există nici urmă de îndoială că au capacitatea de a ne infl uenţa compor-tamentul. Iată cum le putem folosi în locu-inţă în deplină cunoș-tinţă de cauză.

Ţi se întâmplă cumva să te simţi bine într-o cameră și să nu-ţi găsești locul în alta? Poţi să crezi că este „vina” culori-lor în care este zugrăvită? Este normal să fi e așa, căci fi ecare avem culorile noastre prefera-te. Unele ne atrag, altele ne în-cântă și ne înveselesc, iar altele ne fac irascibili și nervoși. Este ca atunci când porţi o bluză pentru că îţi place foarte mult. Faptul că te simţi în largul tău când o îmbraci se poate datora culorii sale.

Culorile au un efect puter-nic asupra psihicului nostru, iar această idee nu este deloc nouă. Popoarele orientale cu-noșteau din vechime efectul lor și se foloseau de el pentru a infl uenţa în mod pozitiv psi-hicul celor care locuiau în casă. Cel puţin în teorie, culorile te pot ajuta să obţii orice stare do-rești: melancolie, veselie, calm, creativitate sau inspiraţie. Și cum în casa în care locuim este foarte important să ne simţim în largul nostru, iată un mic ghid al culorilor și cum ar trebui ele folosite.

Roșul reprezintă acţiunea Roșul reprezintă acţiunea și forţași forţa

Dacă vrei să te energizezi, adaugă un strop de roșu în în-căperea în care muncești. Evită orice exces, căci prea mult roșu face decorul obositor și iritant. Tonurile „atenuate” de roșu,

portocaliu sau roz, pot fi ale-geri la fel de bune. Camerele în care își are locul culoarea roșie sunt biroul, zonele de studiu sau camera de zi. Pentru că ro-șul este culoarea pasiunii și a energiei sexuale, dă foarte bine în dormitor. Ţine cont totuși de această regulă: folosește-l în doze mici. Neindicate sunt tonurile foarte închise de roșu (de exemplu, grena), care induc o stare de agitaţie. Iar dacă te enervezi prea des, cu siguranţă este prea mult roșu în zonă.

Portocaliul are o acţiune Portocaliul are o acţiune mai blândămai blândă

El simbolizează bogăţia și se-ducţia, este o culoare energică și revigorantă, care induce en-tuziasm, optimism și vitalitate. De asemenea, stimulează pofta de mâncare. Culoarea nu este deloc potrivită în birou, pentru că nu te lasă să te concentrezi și te duce cu gândul la distracţie. Merge bine în schimb în sufra-gerie, în hol sau în partea de sud a locuinţei.

Galbenul este odihnitor și Galbenul este odihnitor și induce o stare de linișteinduce o stare de linișteCuloarea poate fi folosită în

încăperile în care te relaxezi, căci are capacitatea de a absor-bi tensiunile. Culoarea veseliei, a fericirii și a creativităţii, gal-benul se folosește în mod tra-diţional în partea de nord-est a casei. Este perfectă pentru su-fragerii și holuri și induce ime-diat buna dispoziţie.

Verdele, asociat cu Verdele, asociat cu primăvara, înseamnă primăvara, înseamnă

vitalitatevitalitateDacă ai nevoie să-ţi recapeţi

încrederea în tine sau în forţe-le tale, nu ezita să zugrăvești o cameră în nuanţe de verde. De asemenea, verdele crește ener-gia pozitivă. Dacă nu vrei să zugrăvești nimic în verde, alege ghivece cu plante ornamentale

naturale. Efec-tul este ace-lași. Turcoazul are cam același efect, însă de câteva ori mai puternic.

Tonurile de Tonurile de albastru albastru

(bleu, (bleu, bleumarin, bleumarin,

violet și violet și indigo) au indigo) au darul de a darul de a

calmacalmaAceste culori

de apă te scot din încurcă-tură când nu mai știi cum să rezolvi confl ic-tele cu familia, nu te înţelegi cu colegii de serviciu sau nu ai timp să ter-mini toate lucrurile pe care le ai de făcut într-o zi.

Culoarea luxului și a Culoarea luxului și a prosperităţii, violetul prosperităţii, violetul

este un remediu pentru este un remediu pentru nervozitate și favorizează nervozitate și favorizează

stările de meditaţiestările de meditaţieSimbol al pasiunii, violetul se

folosește în zonele de sud-est, nord sau sud ale livingului pen-tru a atrage banii.

Albul transmite energie Albul transmite energie și mobilizează, întărește și mobilizează, întărește voinţa și îţi dă forţa de a voinţa și îţi dă forţa de a

rezolva oricerezolva oriceAceastă culoare te poate aju-

ta și să-ţi impui punctul de ve-dere și să-i infl uenţezi pozitiv pe cei din jur. Este bine de știut că tonurile de bej, gri sau ivoriu nu au același efect benefi c.

Așa cum era de așteptat, negrul este exact contrarul al-bului. El are capacitatea de a calma și de a reduce totul la tă-cere. Denotă profunzime, inde-pendenţă, stabilitate, protecţie și reprezintă banii și puterea.

Folosit în exces, induce stări de melancolie, tristeţe sau de-presie. Dacă mobilierul este ne-gru, obligatoriu pereţii trebuie să fi e zugrăviţi într-o culoare deschisă. Totodată, negrul nu are ce căuta în camera copilu-lui, dar nici în baie, dacă ai copii mici. Se folosește în camerele situate înspre nord, dar în doze mici.

Ce culoare e potrivită în Ce culoare e potrivită în dormitor?dormitor?

În dormitor merg bine culo-rile albastru, verde, bleu, lila,

violet, dar și tonurile calde de piersică, nuanţe de bej sau roz pal. Deși este considerată o cu-loare rece, albastrul calmează și relaxează, fi ind ideal pentru dormitorul matrimonial. Ver-dele este o culoare elegantă și sănătoasă. Are, de asemenea, un efect relaxant. Bleu este o culoare rece, ideală pentru dor-mitoarele copiilor super activi. Lila și violet sunt nuanţe ideale pentru camerele fi rilor artistice căci creează emoţii interioare puternice. Aceste două tonuri nu sunt bune dacă suferi de mi-grene, dar te pot ajuta să te eli-berezi de tensiune. Romanticul roz transmite pace și blândeţe.

Știai că...Știai că...Vibraţiile pe care fi ecare cu-

loare le emite sunt percepute de corpul tău atât fi zic, cât și emoţional?

Fiecare om percepe altfel cu-lorile? Așa se explică și atracţia noastră pentru unele dintre ele și faptul că unele nu ne plac de-loc.

Cele mai „zgomotoase” Cele mai „zgomotoase” culori sunt galbenul, culori sunt galbenul, portocaliul și roșul, portocaliul și roșul,

iar cele mai „liniștite” iar cele mai „liniștite” sunt albastrul cobalt și sunt albastrul cobalt și

ultramarinul?ultramarinul?Chinezii credeau că există o

legătură între gustul preferat și culori. Conform teoriei, celor care preferă culoarea albastră le plac mâncărurile sărate, ce-lor ce preferă verdele le plac dulciurile, iar celor ce preferă violetul le plac gustările amare. Celor care au roșul ca și culoa-re preferată le place mâncarea picantă.

Ţelina, leguma banală folosită de gospodine pentru îmbunătăţirea gustului mâncării, are adevărate proprietăţi curative. Ţelina conţi-ne vitamina A, B, C, potasiu, zinc, calciu, magneziu, fosfor și multe alte substanţe care ne pot ajuta organismul în lupta cu numeroase afecţiuni.

Ţelina scade tensiunea arterialăŢelina scade tensiunea arterialăÎncă din Antichitate, ţelina a fost folosită

drept remediu natural împotriva hipertensi-unii. Atât în China, cât și în Imperiul Roman, oamenii consumau ţelină datorită propri-etăţilor de combatere a creșterii tensiunii. Recent, un studiu de la Universitatea din Chicago a demonstrat știinţifi c ceea ce era cunoscut drept leac băbesc: ţelina conţine o substanţă numită butilfatalidă, care reduce tensiunea arterială, relaxând vasele de sân-ge și înlesnind circulaţia sângelui.

Ţelina întărește sistemul imunitarŢelina întărește sistemul imunitarConsumul regulat de ţelină întărește sis-

temul imunitar, apărându-ne împotriva bo-lilor. Conţinutul bogat de vitamina C ajută la creșterea rezistenţei la infecţii și îmbolnăviri. Astfel, poţi evita apariţia răcelilor și a gripei.

Ţelina detoxifi că organismulŢelina detoxifi că organismulDacă dorești să te eliberezi de toxine și

de substanţele nocive din organism, adop-

tă o cură cu ţelină. Este indicat, în acest caz, să consumi atât partea rădăcinoasă, cât și frunzele. Ideal ar fi să recurgi la prepararea a cât mai multor salate cu ţelină în stare cru-dă. Organismul tău se va întări, cunoscând un efect tonic și fortifi ant, datorită stimulă-rii glandelor renale, reducerii hormonului de stres și înlesnirii circulaţiei sângelui prin vase. Totodată, conţinutul de calciu, magne-ziu și potasiu ajută la tratarea anemiei. Ţeli-na este foarte utilă și în reglarea nivelului de colesterol în sânge.

Ţelina, remediu împotriva Ţelina, remediu împotriva disfuncţiilor hormonaledisfuncţiilor hormonale

Conform unor studii efectuate în ţări pre-cum Japonia, Rusia sau China, ţelina are ca-pacităţi de reglare hormonală, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaţilor. Substan-ţele din compoziţia ţelinei ajută la estompa-rea durerilor menstruale, contribuie în lupta împotriva infertilităţii și facilitează trecerea peste perioada menopauzei, diminuând efectele produse de tulburările din această perioadă.

Tot în perioada Antichităţii, ţelina era con-siderată unul dintre cele mai importante afrodiziace. Sucul de ţelină combate afec-ţiuni de ordin sexual, precum frigiditatea și impotenţa.

Ţelina, un bun cicatrizantŢelina, un bun cicatrizantPoţi folosi ţelina și în cazul unor leziuni

produse la nivelul pielii, datorită faptului că

are excelente proprietăţi cicatrizante. Poţi folosi suc de ţelină, pe care, cu ajutorul unei comprese, să îl aplici la nivelul zgârieturii sau al rănii.

Ţelina tratează afecţiunile renaleŢelina tratează afecţiunile renaleDincolo de toate proprietăţile enumerate

mai sus, ţelina este și un foarte bun diure-tic. Poate fi folosită, așadar, în tratarea unor afecţiuni renale precum litiaza sau colica bi-liară. Poţi utiliza cu încredere ţelina și în ca-zul în care suferi de retenţie urinară.

Alte proprietăţi curativeAlte proprietăţi curativeŢelina poate avea efecte benefi ce și pen-

tru cei care suferă de artrită, unele infl amaţii, tuse, edeme cardiace sau lipsă de mâncare. Printre multe alte calităţi, ţelina are și poten-ţial hipoglicemic, putând reduce valoarea glicemiei în sânge.

Folosește corect Folosește corect detergenţiidetergenţii

Poate și se pare o cheltuială în plus să cumperi detergent special pentru albituri, pentru rufe colorate și pentru cele ne-gre, dar vei vedea că, folosind corect detergenţii, hainele tale vor arăta ca noi multă vreme. Detergentul pentru lucruri albe permite o spălare efi cientă și la 30 de grade, deci vei face econo-mie și la energie electrică.

Citește cu atenţie etichetaCitește cu atenţie etichetaToate articolele de îmbrăcă-

minte au o etichetă pe care vei găsi compoziţia materialului și instrucţiuni de spălare: la ce temperatură se spală, dacă se curăţă chimic sau nu, dacă se calcă, la ce temperatură, dacă se centrifughează sau nu. Res-pectă-le și nu vei avea surprize neplăcute. Materialele fi ne nu se storc la turaţia maximă a mașinii de spălat.

Rufele negre, mai Rufele negre, mai pretenţioasepretenţioase

Hainele în culori închise se spa-lă pe dos, cu detergent pentru haine negre, de preferat lichid. Este recomandat un program

scurt de spălare, la 30 de grade. Și un pont: adaugă la clătire ½ pahar de oţet din vin alb (pentru mașinile de spălat automate, în sertarul pentru balsam).

Articolele din lânăArticolele din lânăIndiferent cum le speli, la

mână sau la mașină, folosește

un detergent lichid special pentru lână sau șampon. Dacă le speli la ma-șină, pune pu-loverele într-o faţă de pernă. Apa trebuie să fi e la 30 de gra-de. Nu lăsa hai-nele la înmuiat mai mult de o jumătate de oră, stoarce-le ușor (la mașină, maximum 400 rotaţii/minut) și usucă-le pe un prosop, pe su-prafaţă plană. Dacă tricotajele s-au „împâslit”, clătește-le cu apă călduţă în care ai pus gli-

cerină (1 linguriţă la 1 l de apă).

Curăţatul chimic este toxicCurăţatul chimic este toxicSolvenţii folosiţi la curăţarea

hainelor rămân în ţesături și se evaporă treptat. Adică în șifonier sau când le purtăm. Pentru că nu putem renunţa la această meto-

dă de curăţare (nu poţi băga paltonul în mașina de spălat), soluţia este următoarea: după ce ai luat haina de la curăţătorie, las-o la aerisit 4-5 zile. Abia după aceea o pui într-o husă de plastic și o poţi așeza în șifonier.

Bine de știut!Bine de știut!Cum scoţi peteleCum scoţi petele

Petele de cerneală: se înmoa-ie cu puţin lapte, apoi se freacă bine cu un burete înmuiat în oţet de vin alb.

Petele de grăsime: se umezește zona, se aplică detergent pentru vase, se lasă câteva minute și se spală la mașină.

Petele de rugină: se pun câte-va picături de zeamă de lămâie, apoi se spală obișnuit.

Petele de sânge: se umezește porţiunea pătată,cu apă rece, se freacă cu o cârpă de bumbac în-muiată în aspirină pisată, dizol-vată în apă.

Petele de ciocolată: se tam-ponează cu o cârpă înmuiată în oţet.

Petele proaspete de vin: se pre-sară sare, care absoarbe lichidul, apoi se freacă bine cu săpun us-cat.

Puterea nebănuită a culorilor Trucuri care te vor ajuta să prelungeşti viaţa hainelor şi să le faci să arate impecabil

Ţelina – efecte curative

SFATURI UTILESFATURI UTILEAlegerea Alegerea

cuptorului cuptorului electricelectric

28 IANUARIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene ani-

mate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep.8,9

11.00 Telecinemateca. Constantin. Acţiune.

SUA 2005 13.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.

8 - 12 16.30 Concert18.30 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.8

Ep.20,21 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00 Desene

animate 22.00Telecinemateca. Seniorul războiului. Lord of war.

Acţiune. SUA 2005 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 - Teleshop-

ping 07:00 Film serial: Dragoste

nebună (AP) (romance) 08:00 -

Teleshopping 08:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance)

09:15 - Teleshopping 09:45 - Film serial: Paradisul blestemat

(AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul

blestemat (AP) (romance) 12:15 - Teleshopping 12:30 Film serial:

O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Iubire

cu chip rebel (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP)

(romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda

(AP) (romance) 17:30 Doamne de poveste 18:30 Film serial: O

mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit

(AP) (romance) 20:30 - Cinema ACASĂ: Eu și Prinţul 4: Vizita

regală (“Prince and Me 4”) (AP) (romance) 22:30 La naiba, să

poveștim! (prima ediţie din acest sezon) (12) (divertisment)

23:30 - Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc

(AP) (romance) 02:30 - Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba

să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte

(reluare de joi, 3 februarie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping

10:15 Film: Sydney White și cei șapte toci-

lari (r) 12:00 Serial: Legenda Căutătorului

(r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping

13:20 Serviţi, vă rog (reluare veche) 15:00 Teleshopping 15:15

Serviţi, vă rog (continuare) 17:00 Film: Pumnul de fi er 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film:

Armă mortală 4 23:00 Film: Viaţa ca un pariu 01:00 Știrile Pro

Tv din Sport 01:15 Film: Armă mortală 4 (r) 03:30 Film: Viaţa

ca un pariu (r) 05:30 Romania, te iubesc (r) 06:30 Știrile Pro Tv

cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Vreme trece,

vreme vine... Spec-

tacol muzical-lite-

rar. 8.30 Casa mea. 9.00 Film în desen animat. “Sandocan”. 9.25

“Fantezii”. Spectacol pentru copii. 10.00 Ring Star. Concurs

muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Abraziv. 12.00 NOVOSTI.

12.15 Focus. Magazin TV. 13.00 “Mai în glumă, mai în serios”

cu Gheorghe Urschi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Do-

cumentar. “Arts 21”. 15.00 ȘTIRI. 15.15 Cu noi la teatru. 15.45 La

mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.15 Miniserial. “TAXIMETRISTA”

(Italia). 17.55 Cinemateca universală. 18.10 La noi în sat. 19.00

MESAGER (rus.) 19.40 Vedete la bis. 20.30 O carte pentru tine.

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii

tânăr! 22.30 Lupte libere și greco-romane. Campionatul Repu-

blicii Moldova. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE

NOI” (Italia). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici

și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Abraziv.

3.00 Arsenie Botnaru la 60 de ani. Spectacol muzical. 4.30

Lucrări picturale. 4.45 Pro-percuţie. Program de muzică jazz.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40

Дмитрий Щербина, Николай Олялин в

детективе “Бег от смерти” 8.05 “Dimineaţa pe

Prime” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.10

“Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока

все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости 12.10 “Ванга. Мир

видимый и невидимый” 13.10 “КВН. 50 виртуальных игр”

14.00 “Мужские удовольствия” 14.55 Евгений Миронов,

Николай Фоменко в многосерийном фильме “Апостол”

18.05 Премьера. “Ролан Быков. “Я вас, дураков, не брошу...”

18.55 Премьера. Светлана Крючкова, Алексей Петренко,

Мария Шукшина в фильме “Похороните меня за плинтусом”

21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая

программа 22.00 “Большая разница” 23.00 Премьера. “Шоу

ни бе ни ме нехило” 23.30 “Познер” 0.25 Джулия Робертс,

Сьюзан Сэрэндон в фильме “Мачеха” 2.25 Анатолий

Кузнецов в комедии “Гость с Кубани” 3.35 Сериал “Жизнь

на Марсе”

7:10 Universul

credinţei . 9:00 Ca

la carte. (Reluare)

10:00 Desene ani-

mate Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55 Amintiri din istorie

(Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod 11:00 Europa mea. (Relu-

are) ediţie veche 11:30 Viaţa satului Prezintă George Robu 13:00

Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal

Sport (criptat)Meteo 14:20 Vedeta familiei Prezintă Mihai Răzuș

15:20 Tezaur folcloric 16:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket de

divertisment . Prima parte 17:00 Dănutz S.R.L. – Supermarket

de divertisment. Partea a doua 18:00 50 de minute cu Pleșu și

Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard

Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker,

Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo 21:10 Film

Fără onoare (THE FOUR FEATHERS- SUA, 2002) 23:25 Întâlnirile

JTI. 0:25 O carte pe săptămână. 0:30 ÎnTRECEREA ANILOR cu

Mircea Radu (I) (Reluare) 1:40 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea

Radu (II) (Reluare) 2:40 Ca la carte (Reluare) 3:30 Telejurnal

(Reluare) 4:05 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:25 Amintiri din

istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 1 episod (Reluare) 4:35

Universul credinţei (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 360°

- GEO / Documentaire La brousse en vélo-taxi 6:30 A BON ENTENDE-

UR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE

LA VERITE? 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH

10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE

- SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE -

TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40

TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55

TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS

11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 12:00 LE CODE CHASTENAY 12:30 LA VIE

EN VERT 13:00 FLASH 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35

LA PETITE VIE / Fiction Le Zèbre 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30

ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTERNATIONALES

20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres &

des Hommes” Ces voyageurs qui changent le monde 21:00 COUP

DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

TOTO LE HEROS / Cinéma 23:35 LE PÈRE DE MON PÈRE NE S’APPELAIT

PAS JIMMY CONNORS / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:50 LES MAGRITTE DU CINÉMA 2:55 KIOSQUE 3:45 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:05 MONTAUBAN-AGADEZ : LES ENFANTS DE L’AÏR

/ Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep.8,9 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.11,12 10.30 Telecinemateca.

Viaţa ca un pariu. Two for money. Dramă. SUA

2007 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare

18.00 Serial. Luna. Ep.97 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.8

Ep.17,18 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10

Telecinemateca. Prietenie absolută. The constant gardener. Thriller

.SUA 2005 23.10 Telecinemateca. Comoara din spatele carţilor 1. The

librarian 1. Acţiune .SUA 2004 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP)

(romance) 08:00 - Teleshopping 08:30

Doamne de poveste (reluare din 30 ianuarie) 09:30 - Teleshopping

10:00 - Film serial: Paradisul blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teles-

hopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30

Teleshopping 12:45 - Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance)

13:45 Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească fi lmată full

HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP)

(romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda

(AP) (romance) 17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de

pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance)

20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(12) (romance) 21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance)

22:30 - Poveștiri de noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon

și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30

Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (ro-

mance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri

de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Film: Moarte aranjată (r) 12:00 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45

Teleshopping 14:00 Film: Dansează la nunta mea 16:00 Teleshopping

16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3921 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia

Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Norbit 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:00 Film: Moștenirea, ep.48 00:00 Serial: Flashpoint,

ep.8, anul I 01:00 Film: Norbit (r) 02:45 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Știrile

Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:30 Film: Moștenirea, ep.48 (r) 04:15

Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy

Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6 . 0 5 D o c u m e n t a r.

“Berlin. După 20 de

ani”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “Acorduri pe portativul bunei

dispoziţii”. Spectacol de divertisment. 11.30 Svitanok. 12.00 Moldova

în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Luptătoa-

rele din Mexico”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Templul muzicii. 16.50 Documentar.

“Oman, trandafi rii deșertului”. 17.50 Cine iubește... Recital Geta Burlacu.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Vector european. 20.35 Super loto “5” din

“35”. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00

Moldova în direct. 22.40, 2.30 Reporterul de gardă. 23.00 Respiro.

Program muzical. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Filarmonica Naţională la 70 de ani.

Orchestra “Folclor”, dirijor Petre Neamţu. Partea a 2-a. 0.10 Documentar.

“Chile:între mină și foame”. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Grigore Vieru:

poezie și destin. 2.50 Music Mania. 4.30 Cu noi la teatru. 5.00 Lucrări

picturale. 5.10 Din depărtăti cu dor de casă... Program de concert. 5.45

Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!”

19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30

“Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 “Человек и закон” с

Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите сами” с

Максимом Шевченко 0.30 Брюс Уиллис в остросюжетном фильме

“На расстоянии удара” 2.10 Триллер “Женатый” 3.40 “Хочу знать” с

Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport (criptat)

Meteo (I) 8:00 Tele-

jurnal matinal Sport

(criptat)Meteo (II) 9:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare)

10:00 Garantat 100% (Reluare) ediţie veche 11:00 Pur și simplu delicios

(Reluare) 11:15 Ochiul magic Realitatea fi ltrată de obiectivul camerei de

luat vederi (Reluare) 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei

mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial (Reluare) Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 )Episodul 52 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii

de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia,

2007) 2 episoade 15:00 ÎnTRECEREA ANILOR (Reluare) cu Mircea Radu

(I) 16:00 ÎnTRECEREA ANILOR (Reluare) cu Mircea Radu (II) 17:00 Interes

general (Reluare) Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână

(Reluare) din 30 ianuarie 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și

Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul

53 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5

/40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational 21:00

Judecă tu ! Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial CSI-Crime și investigaţii

(CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 10 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film

Patimi mocnite (SLOW BURN - SUA, 2005) 0:50 Film (Reluare) Povestea

unui inel (CLOSING THE RING- SUA, 2007) 2:45 Interes general (Reluare)

Moderator Sorin Burtea 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo

(Reluare) 4:10 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 5:05 Serial

Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008)

Episodul 104 6:00 Istorii de buzunar (Reluare) Producător tv. Mihaela

Brumă 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare)

2 episoade 6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LE PLUS

GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00

FLASH 10:05 DESTINATIONS GOÛTS 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05

CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 TOUT

SUR MOI / Fiction Episode 10-SANTE! 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode

998 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 EN CAMPAGNE

- BELMONT-SUR-RANCE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA

COMMANDERIE / Fiction Jeu de dupes 15:50 LA COMMANDERIE / Fiction L’or des

Templiers 16:35 TERRES D’ECHANGES / Documentaire Argentine 17:00 TV5MON-

DE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 UNE HEURE SUR

TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO

19:35 NOTRE-DAME DES BARJOTS / Fiction 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

LE BRUIT DES GENS AUTOUR / Cinéma 23:45 TEMPUS FUGIT / Court métrage 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOUR-

NAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 ANDREE PUTMAN, UNE MAISON A

TANGER / Documentaire 2:40 LE DÉBAT TSR 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

VERDICT / Documentaire L’aff aire Brémand et Boulvais

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.7,8 9.00 Serial.

24 hours. Sez.8 Ep.10,11 10.30 Telecinemateca.

Memoriile unei gheișe. Memoirs of a gheisha.

Dramă SUA 2005 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial.

MASH. Sez. 5 Ep.6,7 18.00 Serial. Luna. Ep.96 19.00 Serial. Dosarele X.

The X - fi les. Sez.8 Ep.16,17 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin

informativ 21.10 DEX juridic 22.10 Telecinemateca. Viaţa ca un pariu.

Two for money. Dramă. SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Dragoste nebună

(“Locura de Amor”), primul episod

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună (AP)

(romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP)

(romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul blestemat

(r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul

blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial: O

mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping 14:27 Poveștiri

adevărate partea I 14:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD:

Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:27 Poveștiri adevărate partea

a II-a 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de

ACASĂ 16:30 - Poveștiri adevărate Ediţie specială 18:30 Film serial: O

mare de pasiune (AP) (romance) 19:27 Poveștiri adevărate partea a III-a

19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:27 Poveștiri adevărate

partea a IV-a 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire

și onoare (12) (romance) 21:27 Poveștiri adevărate partea a V-a 21:30

Cinema ACASĂ: Dirty Dancing (“Dirty Dancing”) (12) (romance) 23:30

Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406

(AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubi-

re și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de

ACASĂ 04:00 Cinema ACASĂ: Dirty Dancing (r) (12) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Om sărac, om bogat, ep.111, 112

12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30

Film: Moarte aranjată 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.3920 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00

Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film:

Alien: Ultima șansă 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 Serial: Moștenirea, ep.47 00:00 Serial: Flashpoint, ep.7, anul I

01:00 Film: Alien: Ultima șansă (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45

Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.47

(r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30

Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6 .05 Documentar.

“Luptătoarele din Me-

xico”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Zona liberă. 9.40 Film. “TROIŢA”

(“Telefi lm-Chișinău”, 1990). 11.10 Film de scurt metraj. “MOȘ ION ÎN

COSMOS” (Studioul “Buciumul”, 1992). 11.30 Unda Bugiacului. 12.00

Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar.

“Kamtschatka, acolo unde pământul se cutremură”. 16.00 ȘTIRI. 16.10

Evantai folcloric. 16.50 Cu noi la teatru. 17.30 Documentar. “Berlin.

După 20 de ani”. 18.20 Svitanok. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Festivalul

de circ de la Monte Carlo. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00

MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.20 Filarmonica

Naţională la 70 de ani. Orchestra “Folclor”, dirijor Petre Neamţu. 23.10

ȘTIRI. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri.

1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Dor. Program muzical.

4.30 Film. “MIOARA” (“Telefi lm-Chișinău”, 1990). 5.35 Respiro. 5.45

Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50

“Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Доктор

Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 Среда обитания. “Сыр или

не сыр” 23.20 Ночные новости 23.40 “Обмани меня”. Новые серии

0.25 Билл Мюррей, Энди Макдауэлл в комедии “День сурка” 2.05

Детектив “Убийство в клубе “Чиппендейлс” 3.35 “Хочу знать” с

Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport (criptat)

Meteo (I) 8:00 Te-

lejurnal mati- nal Sport (criptat)

Meteo (II) 9:00 Teleenciclopedia 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă

(Reluare) din 28 ianuarie 11:00 Pur și simplu delicios (Reluare) 11:15

Vedeta familiei (Reluare) din 29 ianuarie 12:15 Desene animate Povești

cu lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial

(Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF

THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 51 14:00 Telejurnal Sport (criptat)

Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) Producător tv. Mihaela Brumă

14:50 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade

15:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (Reluare) 16:00 Viitorul Planetei

albastre. (Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) Prima parte

17:00 Generaţia contra Moderator Luciana Giurea 17:30 ONG Blitz.

Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 )Episodul 52 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin

informational 21:00 Cel ce gândește altfel. Episodul 6 (ultimul) 22:00

Eurovision 2011 22:15 Film Povestea unui inel (CLOSING THE RING- SUA,

2007) 0:20 Film (Reluare) Necazurile lui Gilbert Grape (WHAT’S EATING

GILBERT GRAPE? – SUA, 1993) 2:15 Cel ce gândește altfel Episodul 6

(Reluare) 3:05 Istorii de buzunar (Reluare) 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50

Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Teleenciclopedia 5:05 Serial Don Juan

îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul

103 6:00 Istorii de buzunar (Reluare) Producător tv. Mihaela Brumă 6:05

Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 2 episoade

6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 CHRO-

NIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH

10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05

LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 TOUT SUR MOI

/ Fiction Episode 09-RENCONTRE DU TROISIEME TYPE 12:30 PLUS BELLE

LA VIE / Fiction Episode 997 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE

13:30 LES SOMMETS DE LA SCIENCE / Documentaire St-Moritz, le luxe de

l’énergie propre 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN SINGE EN HIVER

/ Cinéma 16:45 SKHIZEIN / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE DÉBAT TSR 19:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LA

COMMANDERIE / Fiction Jeu de dupes 20:20 LA COMMANDERIE / Fiction

L’or des Templiers 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RESISTANCE /

Documentaire Quand il fallait sauver les juifs 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55

TRAUMA / Fiction Foi et néant (1) 1:45 TRAUMA / Fiction Foi et néant (2)

2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA MORT DU JUGE

D’INSTRUCTION... POUR QUELLE JUSTICE ? / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene ani-

mate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 6,7

9.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.9,10 10.30

Telecinemateca. Bîlciul deșertăciunilor.

Vanntty fair. Dragoste . 2004 12.00 Film indian 15.30 Desene

animate 17.00 Serial. MASH. Sez.5 Ep.5,6 18.00 Serial. Luna. Ep.95

19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.8 Ep.15,16 20.30 Desene

animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca.

Memoriile unei gheișe. Memoirs of a gheisha. Dramă SUA 2005

0.00 Închiderea staţiei

05:30 - Film serial: Umbrele trecu-

tului (AP) (romance) 06:30 – Teles-

hopping 07:00 Film serial: Umbrele

trecutului (sfârșitul serialului) (AP)

(romance) 08:00 - Teleshopping 08:30 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00 Film serial: Paradisul

blestemat (r) (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film

serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping

12:45 Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 -

Teleshopping 14:30 Prima telenovelă românească fi lmată full

HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 16:25 - Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial:

Esmeralda (AP) (romance) 17:30 - Poveștiri adevărate 18:30 Film

serial: O mare de pasiune (AP) (romance) 19:30 - Film serial:

Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă româneas-

că fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 - Film

serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de

noapte (12) (divertisment) 23:30 - Film serial: Demon și înger

(AP) (romance) 00:30 - Film serial: Clase 406 (AP) (romance)

01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și

onoare (r) (AP) (romance) 02:30 - Poveștiri adevărate (r) Vremea

de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30

Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea 10:00

Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r)

12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00

Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Promotor 14:45 O la

la (reluare veche) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.3919 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45

Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa 20:30 Film: Iceman Ultimul meci 22:25 Profi t

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei

Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.46 00:15 Serial: Flashpoint,

ep.6, anul I 01:00 Film: Iceman Ultimul meci (r) 02:30 Știrile Pro

Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15

Serial: Moștenirea, ep.46 (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar.

“Revoluţia culinară”.

6.45 Film de scurt

metraj. “LĂCATA” (Studioul “Buciumul”). 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI.

7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 “O noapte furtunoasă”. Spec-

tacol al Teatrului “Ginta Latină”. 11.00 Documentar. “Arts 21”.

11.30 Săptămâna sportivă. 12.00 Moldova în direct. 13.00

Bună dimineaţa! (reluare). 15.10, 1.15 Vedete la bis. 16.00 ȘTIRI.

16.10 Întâlniri de sărbători cu Elena Ter. Program muzical cu

participarea etniilor. 18.25 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER

(rus.). 19.40, 2.30 Zona liberă. 20.10 Respiro. Program muzical.

20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40,

3.00 Moldova în direct. 22.40, 23.25 Film. “CEI 13 PRIETENI AI

LUI OCEAN” (SUA-Australia, 2007). 23.10 ȘTIRI. 1.00 Programul

zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 4.30 ARTelier.

5.00 La curţile dorului. 5.25 Film de scurt metraj. “VECINII”. 5.45

Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости

9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить

здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20

“Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости

14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35

“Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное

кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный

судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15

“След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с

Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Доктор Тырса”.

Многосерийный фильм 22.20 “Борис Ельцин. Первый” 23.20

Ночные новости 23.40 “На ночь глядя” 0.30 Робин Уильямс

в фильме “Куда приводят мечты” 2.15 Евгений Леонов-

Гладышев в фильме “Взрослый сын” 3.40 “Хочу знать” с

Михаилом Ширвиндтом 4.05 “Давай поженимся!”

7 : 0 0 Te l e j u r n a l

matinal Sport (crip-

tat) Meteo (I) 8:00

Telejurnal matinal

Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 O dată’n viaţă . Partea a doua (Relu-

are) 10:00 Ca la carte (Reluare) din 30 ianuarie 11:00 Pur și simplu

delicios (Reluare) 11:15 Spune-mi ce te doare (Reluare) 11:45 Bebe

magia (Reluare) din 29 anuarie 12:15 Desene animate Povești cu

lipici pentru cei mici ( AUSTRALIA, 2005) 3 episoade 12:50 Serial

(Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE

OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 50 14:00 Telejurnal Sport

(criptat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din

istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 “Жди меня”

17:00 Atunci și acum Moderator Marian Voicu 17:30 Curier TV . Pre-

zintă Angela Avram 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 )Episodul 51 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter”

buletin informational 21:00 Cel ce gândește altfel. Episodul 5 22:00

Eurovision 2011 22:15 Telecinemateca Necazurile lui Gilbert Grape

(WHAT’S EATING GILBERT GRAPE? – SUA, 1993) 0:20 Papucul doamnei

(Reluare) 0:40 Curier TV (Reluare) Prezintă Angela Avram 1:00 Cel ce

gândește altfel Episodul 5 (Reluare) 2:00 REVIZIE TEHNICĂ 6:00 Istorii

de buzunar (Reluare) 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia,

2007) 2 episoade (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LITTO-

RAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH 10:05

MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 PASSION MAISONS 11:00 FLASH

11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 TOUT

SUR MOI / Fiction Episode 08-IL ETAIT UNE FOIS DANS LE WEST ISLAND

12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 996 13:00 FLASH 13:05 LES ES-

CAPADES DE PETITRENAUD 13:30 AMBASSADES & PALAIS DIPLOMATIQUES

/ Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 TRAUMA / Fiction Foi

et néant (1) 15:45 TRAUMA / Fiction Foi et néant (2) 16:35 VILLAGE EN VUE

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE

JOURNAL DE L’ECO 19:35 VOLEURS DE CHEVAUX / Cinéma 21:00 LE VACANT

/ Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NOTRE-DAME DES

BARJOTS / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR

0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 THALASSA 2:45 LE POINT 3:45

TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 TOUS A POILS ! / Documentaire

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate

9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 7,8 11.00

Telecinemateca. Armageddon. Acţiune 1998

13.30 Film indian 16.30 Telecinemateca. P. S Te

iubesc. P.S I love you. Romantic. 2007 18.30 Serial. Dosarele X. The

X - fi les. Sez.8 Ep.19,20 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale

21.00 Desene animate 22.15 Telecinemateca. Constantin. Acţiune.

SUA 200500.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 08:00 - Teleshopping

08:15 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:15 - Teles-

hopping 09:45 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance)

10:45 - Teleshopping 11:15 Film serial: Paradisul blestemat

(AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: O mare de

pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 Film serial: Iubire cu chip rebel

(AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25

- Vremea de ACASĂ 16:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance)

17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune

(AP) (romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance)

20:30 Cinema ACASĂ: Marie Antoinette (“Marie Antoinette”) (12)

(dramă) 23:00 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45

Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Film serial: Gheaţă

de foc (AP) (romance) 02:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de

ACASĂ 03:45 Poveștiri de noapte (reluare de luni, 31 ianuarie)

(12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 1

februarie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Aș vrea eu 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În

Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Romania, te iubesc (reluare veche)

14:15 Film: Legenda Căutătorului, ep.19 15:00 Teleshopping 15:15

Film: Admiratoarele din... ’60 17:00 Film: Sydney White și cei șapte

tocilari 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30

Film: Lunetistul 23:00 Film: Tentaţia seducţiei 3 00:30 Știrile Pro Tv

din Sport 00:45 Film: Lunetistul (r) 03:00 Film: Tentaţia seducţiei 3

(r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Documentar.

“Umbrele ocnei”.

6 .55 Cinemateca

universală. 7.10 Festivalul folcloric “De la lume adunate”. Selecţi-

uni. 8.30 Portrete în timp. Valeriu Gagiu, scenarist, regizor de fi lm.

9.00 Film ân desen animat. “Sandocan”. 9.30 Dor. Program muzical.

10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Gheorghe Zamfi r la Chișinău.

Spectacol muzical cu orchestra “Creator ART Iurie Borș”. 12.00 ȘTIRI.

12.15 Documentar. “Euromaxx”. 12.45, 3.00 Arsenie Botnaru la 60

de ani. Spectacol muzical. 14.15 Lumina adevărului. 15.00 ȘTIRI.

15.10 ARTelier. 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.15 Desene

animate. 16.30 Festivalul violoniștilor “Filip Toderașcu 2010”.

Secţiunea maturi. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Erudit-cafe. 20.20

Respiro. Program muzical. 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00,

4.00 MESAGER. 21.40 Handbal. Campionatul Republicii Moldova.

“USEFS” - “USM”. 22.50, 23.25 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia).

23.10 ȘTIRI. 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Focus. Magazin TV.

2.30 Miracolul dansului. 4.30 Portrete în timp. 5.00 Ai noștri Tineri.

Victoria Nichitcenco. 5.40 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 Комедия “Спеши строить

дом” 7.15 Вера Глаголева, Родион Нахапетов

в фильме “Прости нас, первая любовь” 8.20

“Dimineaţa pe Prime” 9.20 “Умницы и умники”

10.00 Новости 10.10 “Смак” 10.45 Премьера. “Вкус жизни”

12.00 Новости 12.10 Среда обитания. “Ни рыба ни мясо” 13.05

“Моя родословная. Леонид Парфенов” 13.50 “Побег” 17.20

“Первая любовь” 18.15 Екатерина Гусева в фильме “Платки”

19.55 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”.

Продолжение 22.00 “Прожекторперисхилтон” 22.35 “Детектор

лжи” 23.35 Джонни Депп, Вайнона Райдер в фильме Тима

Бартона “Эдвард-Руки-ножницы” 1.20 Олег Фомин, Ирина

Розанова в боевике “Убить лицедея” 2.35 Игорь Кваша,

Анастасия Вертинская в фильме “Преждевременный человек”

4.15 Сериал “Жизнь на Марсе” 5.35 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом

7:00 Ferma ecolo-

gică. (Der Bauer

und Das Liebe Vien

- Austria, 2009 )

8:00 Semne 8:30 Arca lui Noe. Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe ma-

gia Prezintă Camelia Csiki 9:30 Serial Hannah Montana(HANNAH

MONTANA-SUA, 2006)Sez.II. Episodul 11 10:00 Desene animate

Clubul Disney (SUA) 2 episoade 10:55 România turistică Bisericile

pictate ale Bucovinei . Partea a treia (ultima) 11:35 Iubiri dincolo

de ecran (RED CARPET ROMANCE, SUA, 2009)Episoadele 11,12

12:00 Vizor monden cu Liviu și Ela (Reluare) din 4 februarie 12:30

Pro patria. 13:00 Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00

Telejurnal Sport (criptat)Meteo 14:20 Călător pe viaţă 14:45 Circ

internaţional 15:15 Ne vedem la TVR 16:40 O dată’n viaţă. Prima

parte (Reluare) 17:40 O dată’n viaţă. Partea a doua (Reluare) 18:40

Teleenciclopedia Albrecht Dürer Poveștile dansurilor Catedrala

din Wells Leoparzii zăpezilor 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40

Tema zilei Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I)

22:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) 23:20 Campania

Ovidiu Rom 23:30 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă 0:30 Filme șoc

Confesiunea unui anonim (MAN WHO WASN’T THERE- SUA, 2001)

2:20 Ferma ecologică (Der Bauer und Das Liebe Vien - Austria,

2009 ) (Reluare) 3:15 Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo

(Reluare) 4:10 România turistică Bisericile pictate ale Bucovinei

(Reluare) .Partea a treia 4:45 Iubiri dincolo de ecran (RED CARPET

ROMANCE, SUA, 2009)Episodul 11 (Reluare) 4:55 Viaţa satului

(Reluare) din 30 ianuarie 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LA HA-

UTE ROUTE CHAMONIX-ZERMATT / Documentaire Episode 5/5 : L’ivresse

des cimes 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE

PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC -

TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH 10:05 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY

ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25

TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE

10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55

TiVi5MONDE - LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30

TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30

ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 13:55 COUP DE POUCE

POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Expédition au Spitzberg 16:00 ADN,

ACCELERATEUR DE NEURONES 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:45

GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE

19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE

L’UNIVERS 3:05 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO /

Documentaire Le secret des montres suisses

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene ani-

mate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 13 Ep 9,10

9.00 Serial. 24 hours. Sez.8 Ep.12,13 10.30

Telecinemateca. Prietenie absolută. The con-

stant gardener. Thriller .SUA 2005 13.00Film indian 15.30 Desene

animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna. Ep.98

19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.8 Ep.18,19 20.30 Desene

animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca.

Armageddon. Acţiune 1998 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Dragoste nebună

(AP) (romance) 06:30 – Teleshop-

ping 07:00 Film serial: Dragoste

nebună (AP) (romance) 08:00 -

Teleshopping 08:30 - Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance)

09:30 - Teleshopping 10:00 - Film serial: Paradisul blestemat

(AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul

blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 - Film serial:

O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30

Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r)

(AP) (romance) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25

- Vremea de ACASĂ 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance)

17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune

(AP) (romance) 19:30 - Film serial: Fructul oprit (AP) (romance)

20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film

serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406

(AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance)

03:45 - Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 04:30 Doamne

de poveste (reluare din 30 ianuarie)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? � Omul care aduce cartea 10:00

Teleshopping 10:15 Film: Dansează

la nunta mea (r) 12:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film:

Pe urmele lui Marilyn Monroe 16:00 Teleshopping 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.3922 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Chep-

tene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Crank: Răzbunare

și adrenalină 22:15 Film: Corupţie în cartierul chinezesc 00:15

Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 După 20 de ani (r) 02:00 Film: Corupţie în cartierul

chinezesc (r) 04:00 O la la (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.05 Documentar.

“Chile: între mină și

foame”. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 1.10 Vector european.

10.00 Documentar. “Kamtschatka, acolo unde pământul se

cutremură”. 10.55 Teatrul “Satiricus” la 20 de ani. Gala Premiilor

“Satiricus-2010”. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună diminea-

ţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Euromaxx”. 15.30 ARTelier.

16.00 ȘTIRI. 16.10 Mai în glumă, mai în serios. 17.15 Festivalul

violoniștilor “Filip Toderașcu 2010”. Gala recitalurilor. 18.15

Respiro. Legendele muzicii. 18.25, 5.15 Ghidul sănătăţii tale.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Moldovenii de pretutindeni. 20.10

Documentar. “Drumeţii”. 20.35 Joker plus. 20.40 Povestea de

seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 23.25 Film. “MEMORILE

UNEI GHEIȘE” (SUA, 2005). 23.10 ȘTIRI. 0.15 Documentar. “Cân-

tecul napoletan”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova:

aici și acum. Știri. 4.30 Perpetuum mobile. 5.00 Musci Mania.

5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости

9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить

здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20

“Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости

14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35

“Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное

кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья”

18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес”

19.05 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Церемония вручения

народной премии “Золотой граммофон” 0.15 Брэд Питт в

комедии Гая Ричи “Большой куш” 2.00 Тони Кертис в комедии

“Кто была та леди?” 3.50 Вера Глаголева в фильме “На край

света...” 5.20 Сериал “Жизнь на Марсе”

7:00 Telejurnal

m a t i n a l S p o r t

(criptat) Meteo

(I) 8:00 Telejurnal

matinal Sport (criptat) Meteo (II) 9:00 Viitorul Planetei albastre.

(Future Earth, Marea Britanie, 2009) (Reluare) Prima parte 10:10

ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) din 29 ianuarie

11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) din

29 ianuarie 12:50 Serial (Reluare) Legendele palatului:prinţul

Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 )

Episodul 53 14:00 Telejurnal Sport (criptat) Meteo 14:45 Istorii de

buzunar (Reluare) Producător tv. Mihaela Brumă 14:50 Amintiri

din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 Ca la

carte. (Reluare) 16:30 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu

(Reluare) din 30 ianuarie 17:00 Meseria brăţară de aur (Relu-

are) ediţie veche 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (Reluare)

ediţie veche 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele

palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND

–Coreea, 2007 )Episodul 54 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40

“Reporter” buletin informational 21:00 O dată’n viaţă . Prima

parte 22:00 O dată’n viaţă. Partea a doua 23:00 Eurovision 2011

23:15 Film O nouă iubire (COME EARLY MORNING- SUA, 2006)

1:00 Film (Reluare) Patimi mocnite (SLOW BURN - SUA, 2005) 2:30

Garantat 100% (Reluare) 3:20 Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei

Meteo (Reluare) 9:00 Viitorul Planetei albastre. (Future Earth,

Marea Britanie, 2009) (Reluare) Prima parte 5:10 Serial Don

Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008)

Episodul 105 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia,

2007) 2 episoade (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 DES-

TINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS

OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU

MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Episode

11-RICHARD FRECHETTE, ARTISTE PEINTRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE /

Fiction Episode 999 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU

CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Les énergies

du changement 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 NOTRE-DAME DES

BARJOTS / Fiction 16:35 TERRES D’ECHANGES / Documentaire Italie 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA / Fiction Foi et néant (1) 22:45 TRAUMA /

Fiction Foi et néant (2) 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA COMMANDERIE /

Fiction Jeu de dupes 1:40 LA COMMANDERIE / Fiction L’or des Templiers

2:30 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO

/ Documentaire La brousse en vélo-taxi

6.59 Deschiderea staţiei 7.00Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez. 13 Ep.5,6 9.00 Serial. 24

hours. Sez.8 Ep.8,9 10.30 Telecinemateca. Detectiv

de voie de nevoie. Blue streak Comedie SUA 1999

13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH . Sez. 5 Ep.4,5

18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor

Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30

Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les.

Sez.8 Ep.14,15 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ

21.10 Telecinemateca. Bîlciul deșertăciunilor. Vanntty fair. Dragoste .

2004 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 - Teleshopping

07:00 Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 Teleshopping

08:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 09:30 - Teleshopping 10:00

Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 11:00 - Teleshopping 11:30

Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45

Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:45 - Teleshopping

14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance)

16:25 - Vremea de Acasă 16:30 - Film serial: Esmeralda (AP) (romance)

17:30 Poveștiri adevărate 18:30 Film serial: O mare de pasiune (AP)

(romance) 19:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 Prima

telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance)

21:30 - Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 - Poveștiri de

noapte (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (roman-

ce) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30

- Poveștiri adevărate (r) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r)

(12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD:

Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:00 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshop-

ping 14:00 Film: Zathura O aventură spaţială (r) 16:00 Teleshopping 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3918 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profi t 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.45 00:00

Serial: Flashpoint, ep.5, anul I 01:00 Film: Speed 2: Croazieră infernală

03:00 Știrile Pro Tv din Sport 03:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

03:45 Serial: Moștenirea, ep.45 (r) 04:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:50

Omul care aduce cartea (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30

Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Sa-

crifi caţi pe 11 septem-

brie”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 5.15 Baștina. Magazin agricol.

9.40 Reporterul de gardă. 10.05 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia).

Episodul 1. 11.40 Serghei Rahmaninov. Concertul nr.1 pentru pian

și orchestră. 12.35 Documentar. “Euromaxx”. 13.00 Bună dimineaţa!

(reluare). 15.10 Evantai folcloric. Melodii pe versurile lui Grigore Vieru.

16.00 ȘTIRI. 16.10 Erudit-cafe. 16.55 Documentar. “Revoluţia culinară”.

17.45 Respiro. Program muzical. 17.55 Festivalul de circ de la Monte Carlo.

19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Perpetuum mobile. 20.10 Documentar. “25

de zile ân Europa”. 20.40 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.40 Din culisele “Eurovision”-ului. 21.45, 3.00 Moldova ân direct. 22.45,

4.30 Săptămâna sportivă. 23.15 ȘTIRI. 23.30 Film. “TROIŢA” (“Telefi lm-

Chișinău”, 1990). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și

acum. Știri. 1.15 Evantai folcloric. 2.30 La datorie. 2.50 Music Mania. 5.00

Respiro. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор”

13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”

15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм

16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами)

18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Жди меня” 21.00

“Время” 21.30 “Доктор Тырса”. Многосерийный фильм 22.20 К

100-летию великой прорицательницы. “Ванга. Мир видимый и

невидимый” 23.20 Ночные новости 23.40 “Подпольная империя”.

Заключительная серия 0.40 Алек Болдуин, Мэг Райан в комедии

“Прелюдия к поцелую” 2.25 Комедия “В тюрьму!” 3.45 “Хочу знать”

с Михаилом Ширвиндтом 4.10 “Давай поженимся!”

7:00 Telejurnal ma-

tinal Sport (criptat)

Meteo(I) 8:00 Tele-

jurnal matinal Sport

(criptat) Meteo(II) 9:00 O dată’n viaţă. Prima parte (Reluare) 9:50 Istorii

de buzunar (Reluare) 10:00 Dănutz S.R.L.– Supermarket de divertisment.

Prima parte (Reluare) din 30 ianuarie Coproducţie Mondofi lm și TVR 1.

11:00 Pur și simplu delicios (Reluare) 11:15 Dănutz S.R.L. – Supermarket

de divertisment. Partea a doua (Reluare) din 30 ianuarie 12:50 Serial

(Reluare) Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF

THE LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 49 14:00 Telejurnal Sport (crip-

tat) Meteo 14:45 Istorii de buzunar (Reluare) 14:50 Amintiri din istorie

(Flashbacks – Australia, 2007) 2 episoade 15:00 Viaţa satului Prezintă

George Robu (Reluare) 16:30 Bebe magia (Reluare) Prezintă Camelia

Csiki 17:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 17:30 Papucul

doamnei (Reluare) Prezintă Laura Nureldin 18:00 Telejurnal Meteo 18:30

Serial Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE

LEGEND –Coreea, 2007 )Episodul 50 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40

“Reporter” buletin informational 21:00 Prim plan Moderator Livia Dilă

22:00 Serial Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA, 2008-2009)

Sezonul VI. Episodul 13 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Îngeri de

zăpadă (SNOW ANGELS – SUA, 2007) 1:00 Nocturne. Moderator Marina

Constantinescu 2:00 Ne vedem la TVR (Reluare) din 29 ianuarie 3:15

Telejurnal (Reluare) 3:50 Tema zilei Meteo (Reluare) 4:15 Nocturne.

Moderator Marina Constantinescu (Reluare) 5:10 Serial Don Juan

îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul

102 6:05 Amintiri din istorie (Flashbacks – Australia, 2007) (Reluare) 2

episoade 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TÉLÉ-

TOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC

? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35

CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOUTS 11:35 PLUS BELLE

LA VIE / Fiction Episode 995 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction 12:30 NEC PLUS

ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 DESTINATIONS GOUTS 13:05

L’EPICERIE 13:30 HISTOIRE DU LOOK / Documentaire 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:05 LA RESISTANCE / Documentaire Vivre libre ou mourir

16:35 VILLAGE EN VUE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 TRAUMA / Fiction Foi et néant (1) 20:20 TRAUMA / Fiction Foi

et néant (2) 21:00 LES PLUS BEAUX PALACES DU MONDE Un week-end au

Park Hyatt (Shanghaï) 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00

360° - GEO / Documentaire Idjwi, l’île oubliée d’Afrique 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:50 L’OEIL DU MONOCLE / Cinéma 2:35 LE GRAND MOMENT

DE SOLITUDE / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:00 KASKO MONTE À PARIS / Documentaire

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 4 FEBRUARIE 5 FEBRUARIE 6 FEBRUARIE 3 FEBRUARIE 31 IANUARIE 1 FEBRUARIE Luni 2 FEBRUARIE

Miercuri

ANUNŢContabil-cumul

Tel.: 83-05-44mob. 069120253

SERVICII:Predarea limbii engleze

Tel.: 43-04-86, 067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi

pentru rute internaţionale,

cunoașterea limbilor engleză și franceză

este obligatorie. CV pe e-mail:

hotinat2@gmail.com

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publici-tate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imba-tabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 079707440

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

Prin prezenta se anunţă că în data de 16.02.2011, ora 11.00, în vederea îndeplinirii deciziilor emise de execu-torul judecătoresc, va avea loc licitaţia publică privind vânzarea automobilului Toyota Yaris, număr de înmatriculare CR AO 140, anul de fabricaţie 1999, care îi aparţine cu drept de proprietate debito-rului SRL „Alfaspirit”.

Preţul iniţial de vânzare a bunului licitat

constituie 48 275,83 lei sau 2 960 euro. Dorito-

rii de a participa la licitaţie prezintă următoa-

rele documente:

1. Cererea de participare la licitaţie, cu in-dicarea preţului propus pentru bunul scos la licitaţie;

2. Copia documentului de plată care con-fi rmă depunerea acontului de 5% din valoa-rea bunului și a taxei de participare, pe con-tul executorului judecătoresc, cont bancar 225141950, cod fi scal 43267010, codul băncii MOLDMD2X319, deservit de BC „Moldincom-bank” SA fi liala Onest Chișinău și documentul de identitate înregistrat;

3. Declaraţia despre lipsa interdicţiilor de participare la licitaţie, conform art. 131 al Co-dului de Executare.

Primirea cererilor de participare la licitaţie și a documentelor se încheie cu o zi înaintea datei licitaţiei.

Înregistrarea participanţilor la licitaţie și eli-berarea biletelor de participare vor avea loc în ziua desfășurării licitaţiei, între orele 10.00 și 10.50. Participanţii care vor întârzia, nu vor fi admiși la licitaţie.

Licitaţia va avea loc la sediul executorului judecătoresc Evelina Marianciuc din strada Bucuriei nr. 12 a, birou 108, municipiul Chiși-nău.

Telefoane de contact ale executorului judecătoresc: tel 75 04 81, 0690384890.

Publicăm gratuit anunţuri de mică publicitate. Puteţi trimite anunţurile dumneavoastră pe adresa electronică: publicitate@fl ux.md.

Telefoane de contact: 235091, 079707440.Departamentul publicitate

ANUNŢ

28 IANUARIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

BerbecO perioadă intensă, cu emoţii puternice, provenite din mai multe surse, inclusiv în legătură cu deciziile cuiva din familia par-tenerului sau cu evenimentele legate de o astfel de persoană.

TaurSe poate rupe un contract sau o înţelege-re cu unul dintre șefi . Atenţie la deciziile pe care le luaţi numai din dorinţa de a plăti cui-va pentru un rău pe care vi l-a făcut!

GemeniEste o săptămână periculoasă pentru cei care au deja divergenţe la locul de muncă. Potenţialul de confl ict e mare și cu persoa-nele afl ate în străinătate.

RacE posibil să se contureze un confl ict în fa-milia partenerului ori în relaţia cu cei dragi vouă. Mare atenţie la activităţile fi zice impu-se de profesie sau făcute doar din plăcere!

LeuPerioada se anunţă tensionată în familie și în contactul cu partenerii de afaceri sau cu persoana dragă. Riscul este legat de un ex-ces de autoritate, care poate porni de la voi sau de la un alt apropiat.

FecioarăE bine să evitaţi deplasările de orice fel, dis-cuţiile pe un ton ridicat sau revendicările, chiar dacă sunt binemeritate cererile voas-tre. Riscaţi să ajungeţi la un confl ict cu o rudă.

BalanţăS-ar putea să ieșiţi în pierdere dacă mer-geţi acum la cumpărături, în ciuda faptului că apropiaţii vă sfătuiesc să nu faceţi acest lucru.

ScorpionStarea de încordare cu care vine această perioadă se poate observa de la începutul săptămânii viitoare. Cu cât o sesizaţi mai de-vreme, cu atât veţi lua măsuri pentru a nu pune paie pe foc.

SăgetătorAr fi mai indicat să nu plecaţi la drum acum, iar dacă nu se poate altfel, înarmaţi-vă cu multă răbdare și calm și încercaţi să vă pro-puneţi să vedeţi și partea bună a oamenilor pe care îi veţi întâlni.

CapricornRecomandările pentru această săptămână sunt legate de cercul de prieteni. Ar fi bine, pentru echilibrul vostru, să nu daţi bani cu împrumut și să fi ţi atenţi la tot ce este legat de fi nanţe.

VărsătorO perioadă neplăcută, mai ales pentru cei care nu au reușit să își construiască relaţii solide cu superiorii sau nu au putut. E po-sibil ca unii să vă bârfească pentru că vă in-vidiază.

PeştiCeva din interiorul vostru vă îndeamnă să vă luaţi măsuri de protecţie împotriva agresiu-nilor din exterior, mai ales a acelora care vin din familie sau de la prieteni pretenţioși.

28 ianuarie - 4 februarie28 ianuarie - 4 februarie

Dan Bălan vrea să şteargă de pe YouTube

„episodul Hramul Chişinăului”Dan Bălan vrea să șteargă orice amin-tire legată de scan-dalul de Hramul Orașului și a decis să închidă subiectul defi nitiv prin nimi-cirea înregistrărilor din timpul concer-tului.

De acest lucru se poa-te convinge oricine care

încearcă să acceseze imagini video postate pe YouTube după concertul de la 14 octombrie 2010.

”Materialele au fost dezactivate ca urmate a unei notifi -cări din partea lui Dan Bălan, care susține că acest material este o încălcare”. Acesta este mesajul care apare în locul imaginilor video de la concert (http://www.youtube.com/watch?v=XJXrjFsMSVc).

Vă reamintim că în urma show-ului de pe 14 octombrie 2010, eveniment intens mediatizat de autorităţile publice locale înainte de Ziua Orașului, Dan Bălan a fost învinuit că ar fi urcat beat pe scenă.

Enrique Iglesias va deveni tată în curând

Cântăreţul Enrique Iglesias și iubita sa, fosta tenismenă Anna Kournikova, vor deveni părinţi peste câteva luni. Potrivit “X17online.com”, cei doi îndrăgostiţi le-ar fi spus unor prieteni din Miami că vor avea un co-pil. Reprezentanţii de presă ai celor două vedete au re-fuzat să comente-ze aceste zvonuri. Enrique Iglesias, în vârstă de 35 de ani, și Anna Kourniko-va, în vârstă de 30 de ani, au o relaţie din anul 2001.

Cel mai îndrăgit cuplu de

actori spanioli, care au

cunoscut celebritatea și

la Hollywood: Penelope

Cruz și Javier Bardem, au

devenit părinţi sâmbătă,

22 ianuarie, dar presa a

afl at despre asta abia pe

25 ianuarie.

Zvonurile despre sarcina actriţei circulau încă de la căsătoria secretă a acesteia cu Javier Bardem, celebrată în luna iulie 2010. În septembrie, agentul de presă al actriţei spaniole a pus capăt speculaţiilor, anunţând că aceasta este însărcinată în patru luni și jumătate.

Primul copil al actorilor spanioli Pe-nelope Cruz, câștigătoarea unui premiu Oscar, și Javier Bardem este un băieţel. “Primul lor copil s-a născut la clinica Ce-dars Sinai din Los Angeles, unde cuplul

a dorit să-i fi e respectată intimitatea cât se poate de mult”, se afi rmă pe site-ul cotidianului „El Pais”.

Pentru Javier, nașterea copilului a venit odată cu nominalizarea la Oscar, la categoria cel mai bun actor, pentru rolul lui din drama spaniolă „Biutiful”.

Cei doi actori sunt prieteni buni de 12 ani, însă au devenit iubiţi după ce au lucrat împreună, în 2007, la „Vicky Cristina Barcelona”. S-au căsătorit în Bahamas în 2010.

“Oscar și Zmeura” ar pu-tea fi titlul unei producţii cinematografi ce, dar nu și acum, când ne-am propus să vă anunţăm despre nomi-nalizările pentru cele mai reușite producţii cinemato-grafi ce – Premiile Academiei Americane de Film, cunos-cute drept premiile Oscar și Zmeura de Aur, care, potri-vit organizatorilor, “dezono-rează cu mândrie cele mai proaste realizări din indus-tria cinematografi că”.

Bucurie mare pentru producă-torii peliculei “The King’s Speech”, fi lmul obţinând nu mai puţin de 12 nominalizări la ediţia din acest an a premiilor Oscar, inclusiv la categoria Cea mai bună peliculă, Cea mai bună regie și Cel mai bun actor în rolul principal.

Pelicula “Black Swan” a fost nominalizată la categoria cel mai bun film, iar Natalie Portamn este favorită în cursa premiului pentru Cea mai bună actriţă în rol principal. Javier Bardem a devenit primul actor nominalizat pentru rolul principal într-o interpretare integral în altă limbă decât engleza („Biutiful”), iar Christian Bale s-a ales cu o primă nominalizare la categoria Cel mai bun actor în rol secundar.

Pelicula “The Social Network”, care a câștigat până acum premiul pentru Cel mai bun fi lm la Golden

Globe și Critics Choice Awards, este cotată cu mari șanse și la câștigarea premiului Oscar.

Decernarea premiilor Oscar se va desfășura pe 27 februarie, în Los Angeles.

Reversul medalieiFilmele “Ultimul războinic al ae-

rului/ The Last Airbender” și “Saga Amurg: Eclipsa/ The Twilight Saga: Eclipse” au primit câte nouă nomi-nalizări la premiile Zmeura de Aur, acordate celor mai proaste fi lme sau prestaţii actoricești, informea-ză hollywoodreporter.com.

Cineastul M. Night Shyamalan, regizorul fi lmului “Ultimul război-nic al aerului/ The Last Airbender”, a fost nominalizat la categoria “cel mai prost regizor”. Filmul său a mai fost nominalizat, printre altele, la categoriile “cel mai prost fi lm al anului 2010”, “cel mai prost remake”, “cel mai prost scenariu” și “cel mai prost cuplu de pe ecran/ cea mai proastă distribuţie”. Filmul “The Last Airbender” va concura și la o nouă secţiune, inclusă de organizatori începând de acest an, denumită “cea mai proastă utiliza-re a tehnologiei 3D”.

“Saga Amurg: Eclipsa”, cel mai recent fi lm din celebra franciză cu vampiri, reprezintă un concurent puternic pentru “The Last Airben-der”, fi ecare dintre actorii principali din distribuţie - Robert Pattinson,

Taylor Lautner și Kristen Stewart - fi ind nominalizat la categoria “cel mai prost actor”. Întreaga distribu-ţie a fi lmului a fost nominalizată la categoria “cel mai prost cuplu de pe ecran/ cea mai proastă distri-buţie”, iar fi lmul în sine va concura la categoria “cel mai prost fi lm al anului 2010”.

Celelalte trei pelicule care vor concura la categoria “cel mai prost fi lm al anului 2010” sunt lungme-trajele “Vampires Suck”, “Totul despre sex 2/ Sex and the City 2” și “Recompensă cu bucluc/ The Bounty Hunter”.

La categoria “cel mai prost re-gizor al anului” vor concura Jason Friedberg și Aaron Seltzer (“Vam-pires Suck”), Michael Patrick King (“Totul despre sex 2”), M. Night Sh-yamalan (“Ultimul războinic al ae-rului”), David Slade (“Saga Amurg: Eclipsa”) și Sylvester Stallone (“Eroi de sacrifi ciu/ The Expendables”).

La categoria “cel mai prost actor al anului 2010” au fost nominalizaţi Jack Black (“Călătoriile lui Gulliver/ Gulliver’s Travels), Gerard Butler (Recompensă cu bucluc/ The Boun-ty Hunter”), Ashton Kutcher (“Un cuplu mortal/ Killers” și “Ziua îndră-gostiţilor/ Valentine’s Day”), Taylor Lautner (“Saga Amurg: Eclipsa”) și Robert Pattinson (“Amintește-ţi de mine/ Remember Me” și “Saga Amurg: Eclipsa”).

Actriţele Jennifer Aniston (“Re-

compensă cu bucluc/ The Bounty Hunter” și “Schimbul/ The Switch”), Mylie Cyrus (“Ultimul cântec/ The Last Song”), Sarah Jessica Parker, Kim Cattrall, Kristin Davis și Cyn-thia Nixon (“Totul despre sex 2”), Megan Fox (“Jonah Hex”) și Kristen Stewart (“Saga Amurg: Eclipsa”) au fost nominalizate la categoria “cea mai proastă actriţă a anului 2010”.

Premiile Zmeura de Aur au fost create în 1980, de John Wilson, un cinefi l împătimit.

Câștigătorii - deciși în urma voturilor celor 687 de membri ai Fundaţiei Zmeura de Aur - primesc un trofeu, care valorează câţiva dolari, format dintr-o zmeură aurie, pusă pe o peliculă de 8 mm ciopârţită.

Cea de-a 31-a gală a premiilor Zmeura de Aur (Razzie Awards) va avea loc la Barnsdall Gallery Thea-tre din Hollywood pe 26 februarie, cu o zi înainte de gala premiilor Oscar.

Numărul doritorilor de a se face cu-

noscuţi prin intermediul concursului

Eurovision a crescut simţitor de la

ediţie la ediţie în Republica Moldo-

va. Participarea în concurs și, mai cu

seamă, evoluarea în cadrul show-

urilor televizate, a fost o rampă de

lansare pentru mai mulţi interpreţi

sau doritori de a nimeri pe piaţa

muzicală.

Preselecţia din acest an n-a fost o excepţie. 93 de trupe și interpreţi moldoveni și-au anun-ţat dorinţa de a participa la etapa naţională Eurovision de anul acesta. Sâmbătă, 22 ianua-rie, 33 dintre ei au părăsit cursa. În consecinţă, juriul a selectat 60 de piese pentru runda a doua a Selecției Naţionale Eurovision 2011.

Prima etapă, jurizarea materialului audio, a avut loc în lipsa interpreţilor. Piesele au fost alese de un juriu format din nouă persoane, selectate la recomandarea Grupului de lucru pentru pregătirea Eurovision 2011 de la TRM, în următoarea componență: Geta Burlacu, interpretă, reprezentanta Republicii Moldova la Eurovision 2009, Aura, interpretă, producă-toarea concursului “Șlagărul anului”, Anatol Chiriac, compozitor, Victoria Melnic, rector Academia de Arte, Andrei Sava, compozitor, Liviu Știrbu, compozitor, Sorina Ștefârţă, re-prezentantă a mass-media, Valentin Beleaev, președintele Uniunii Compozitorilor, Silvia

Cărăuș, critic muzical, reprezentant al Companiei “Teleradio-Moldova”.

Cea de-a doua etapă a Selecţiei Naţionale va avea loc pe data de 29 ianuarie.

În Finala Naţională, care va avea loc pe data de 26 februarie, vor participa 25 de interpreţi și/sau formaţii.

E de remarcat faptul că și în acest an, la etapa naţională Eurovision participă tineri și formaţii de care publicul afl ă pentru prima dată. Alţi interpreţi, trupe, compozitori nu ratează nici o șansă de a se face remarcaţi în cadrul acestui con-curs. E și cazul lui Alex Brașoveanu, care anul acesta semnează muzică și aranja-mente muzicale pentru cinci concurenţi de la Fabrica de Staruri (toţi admiși la etapa din 29 ianuarie): Dyma, Ionel Istrati, Danu Boian, Elena Condurache și Sergiu Căruntu. De asemenea, Alex a făcut aranjamentele pentru piesele lui Pasha Parfeni și Mariana Mihăilă.

Numele lui Alex Brașoveanu a devenit cunoscut în 2007. Autorul piesei „Fight”, cu care Natalia Barbu s-a clasat pe locul 10 la Eurovision 2007 în Finlanda, a deve-nit cel mai tânăr compozitor la concursul internaţional din acel an și, ulterior, cel mai scump compozitor din Republica Moldova. Brașoveanu are 23 de ani.

Zdob și Zdub, Natalia Barbu, Karizma, Pasha Parfeni, Cristina Croitor și Boris Covali și, evident, Millenium, campioana naţională la contestaţii – sunt numele din concurs pe care se pune cea mai mare miză la ediţia naţională 2011. S-ar putea ca și în acest an Alex să aibă o piesă în concurs la Festivalul Muzical care își propune să lanseze o piesă pentru Europa. Juriul și telespectatorii vor fi cei care vor decide cine ne va reprezenta în luna mai la acest concurs. Până atunci însă, la Chișinău, se va desfășura Finala Naţională, care va avea loc pe 26 fe-bruarie. Câștigătorul va fi desemnat în baza unei decizii

a juriului și a televotingului. Semifi nalele „Eurovision 2011” vor avea loc în Germania, pe 10 și 12 mai, iar Marea Finală - pe 14 mai. Republica Moldova va evolua în semifi nală, la Dusseldorf, împreună cu România, pe data de 12 mai. Ţara noastră participă pentru a șaptea oară consecutiv la Eurovision Song Contest.

Iar noi nu avem cum să ratăm subiectul, pentru că este unul de interes general, așa că urmăriţi-ne în continuare, vă vom ţine la curent cu toate amănuntele legate de acest eveniment.

L. P., FLUX

EUROVISION, ETAPA NAŢIONALĂ

33 de concurenţi se pot pregăti deja să încerce şi la anul care vine33 de concurenţi se pot pregăti deja să încerce şi la anul care vine

A VENIT BARZA!

Penelope Cruz a născut un băieţel

CELE MAI REUŞITE, DAR ŞI MAI PROASTE REALIZĂRI CINEMATOGRAFICE

Oscar şi Zmeura