Cum să ne integrăm Cum să ne integrăm în Europa cu KGB-ul în Europa cu KGB-ul în braţe?în braţe?

1 EURO..............................16.56061 Do lar ame ri can ............. 11.64391 Leu românesc ................ 3.91951 Ru blă ru sească ............... 0.4138Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Bunul-simţ este un instinct al adevărului.”

Max Jacob

Cursul valutar 24.06.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 24 iunie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

24.06.2011

Soare, 18 33 0C

25.06.2011

Ploi, 12 19 0C

Sf. Ap. Bartolomeu și Varnava

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana MunteanDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Demitere spectaculoasă sau ipocrizie ordinară?

Liberal-democraţii văd o legătură între declaraţia PD, Vlad Plahotniuc şi scandalul de la „Franzeluţa”

Nevoia unui nou discurs publicistic

66

22

44

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLEMICI

ACTUAL

ATITUDINI

de Sergiu PRAPORŞCICPunct de vedere

Ridicarea vizelor pentru moldoveni, dacă nu la calendele greceşti, atunci, sigur, la paştele cailor

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 1225TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 23 (803)

EDI|IA DE VINERI

Joi, 23 iunie 2011, Direcţia comunicare și relaţii cu presa a Guvernului ne-a anunţat sen-tenţios, printr-un comunicat de presă, care conţine și remarca imperativă „pentru difuzare ime-diată”, că, în aceeași zi, falnicul nostru premier Vladimir Filat a avut, la Bruxelles, o întrevedere cu Cecilia Malmstrom, comisar pentru Afaceri Interne al Uniu-nii Europene, cu care a abordat eterna problemă a Chișinăului: ridicarea regimului de vize.

Chiar din primele alineate, comunicatul de presă al Guver-nului dă impresia că ar fi un pasaj dintr-un roman de dragoste, ce

imortalizează momentul revede-rii dintre doi îndrăgostiţi pătimași, despărţiţi o perioadă îndelungată de circumstanţe ce nu ţin de voinţa lor. Ia vedeţi și dumnea-voastră: „În debutul întâlnirii, Cecilia Malmstrom a spus că se bucură să-l revadă pe Vlad Filat la Bruxelles, precizând că ultima dată s-au văzut la Chișinău, în luna ianuarie a anului curent”. Dacă admirăm și fotografi ile expediate de Direcţia comuni-care și relaţii cu presa a Guvernu-lui, atunci constatăm că bucuria doamnei comisar european de a-l revedea pe premierul moldovean a fost, cu adevărat, mare și nu mai

mică a fost și bucuria domnului Vladimir Filat, care i-a prins braţul doamnei comisar în mâinile sale mai că nu de la cot. Problema e că nu prea înţelegem de ce se bucură cei doi, căci nu au nici un motiv, decât poate unul mai personal, dar care însă nu vizează sub nici o formă interesul naţional, public din Republica Moldova. Pentru că, de fapt, ce s-a întâmplat de la ultima întrevedere a celor doi (24-25 ianuarie 2011)? Nimic. Nu s-a înregistrat nici un progres pe calea ridicării regimului de vize pentru moldoveni, doar au urmat niște formalităţi, fără însă a fi întreprinse și acţiuni concrete.

Este adevărat că, în cadrul întrevederii, Cecilia Malmstrom „a felicitat echipa guvernamentală pentru elaborarea și prezenta-rea primului raport de progres pe marginea liberalizării regimu-lui de vize, precizând că acesta demonstrează eforturile depuse de ţara noastră în acest sens”. Tot așa cum jumătate de an în urmă, comisarul european declara la Chișinău că „Republica Moldova a reușit să obţină niște reali-zări fantastice într-o perioadă destul de scurtă…”, că „Guvernul Republicii Moldova deja a obţi-nut realizări substanţiale…” și că Republica Moldova ar fi deja „o ţară de succes”. Doar că ieri, la Bruxelles, ca și acum jumătate de an la Chișinău, Cecilia Malmstrom nu a putut să spună când Uniu-nea Europeană va ridica regimul de vize pentru Republica Mol-dova, în care an, în care deceniu, în care secol?

Din comunicatul de presă de la Guvern reiese clar că, din cele declarate de doamna comisar, vizele pentru moldoveni vor fi ridicate dacă nu la calendele gre-cești, atunci, în mod sigur, la paș-tele cailor: „Cecilia Malmstrom a spus că Moldova a demonstrat un dinamism impresionant în ceea ce privește implementarea condiţiilor din prima fază pri-vind liberalizarea regimului de

vize. Comisarul a specifi cat că Comisia Europeană la momen-tul de faţă evaluează informaţia prezentată și, pe parcursul lunii septembrie, va defi nitiva un raport în acest sens. Potrivit spu-selor sale, imediat după publica-rea raportului, va fi organizată a treia Reuniune a înalţilor ofi ciali în cadrul dialogului pe marginea liberalizării regimului de vize, unde se va discuta despre urmă-torii pași necesari să fi e între-

prinși de Republica Moldova”. Aţi înţeles? După care vor urma alţi pași și încă mulţi alţii, pentru că oricum nimic nu se schimbă, pentru că Guvernul bate pasul pe loc.

A, sigur, Uniunea Europeană nu ne poate spune răspicat când vor fi ridicate vizele pentru că asta depinde de mersul reformelor în Republica Moldova, care însă, din păcate, nu merg, ci trenează. Din această cauză, nici demnitarii de

la Bruxelles nu pot să numească o dată concretă. Dar dacă e așa, de ce atunci mult stimaţii demnitari europeni acceptă să facă jocul ipocrit al premierului Filat, dând impresia că lucrurile merg strună, că dacă nu azi, atunci mâine vom fi acceptaţi în Uniunea Euro-peană?

Prin declaraţiile făcute la întrevederea cu Filat, doamna comisar a fost chiar nostimă. „Este important ca deja la acest

moment cetăţenii Republicii Moldova să fi e informaţi despre benefi ciile pe care le vor avea, dar și despre obligaţiile ce le vor reveni în cadrul unui regim libe-ralizat de vize cu Uniunea Euro-peană, pentru ca la intrarea lui în vigoare să fi e bine pregătiţi”, a spus ea. Dar crede cumva doamna Cecilia Malmstrom că cetăţe-nii moldoveni nu știu și trebuie informaţi cu privire la „benefi ci-ile pe care le vor avea în cadrul unui regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeană”? Ba știu foarte bine. Ei vor benefi cia într-un sigur mod: fugind din propria ţară, unde mor de foame, unde premierul Filat nu le poate asi-gura, cel puţin, un loc de muncă măcar și prost plătit. Asta este, de fapt, „soluţia” lui Filat pentru situ-aţia dezastruoasă a celor pe care el îi guvernează. Să plece toţi, să nu-l mai sâcâie nimeni la cap cu tot felul de probleme economice, sociale, politice, să-și poată vedea el liniștit de treburile lui, de ceea ce îi place să facă mai mult, cum ar fi , spre exemplu, contrabanda cu ţigări.

Iată, cum nu dai, când scrii despre premierul Filat, tot la con-trabanda cu ţigări ajungi. Acesta însă este un subiect mult prea vast, așa că îl lăsăm pentru ediţia viitoare.

CCCEC s-a autosesizat la investigaţia privind contrabanda cu ţigări publicată de FLUX

Noul vechiul primar, love forever?

Cine vor fi învingătorii şi învinşii din AIE?

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Verdictul Verdictul Comisiei de Comisiei de la Veneţiala Veneţia

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

24 IUNIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Primarul Chișinăului, care a obţinut un nou mandat în urma scru-tinului de duminică, spune că se aștepta la un rezultat strâns, la fel ca la preziden-ţialele din România. Liberalul Dorin Chir-toacă a câștigat turul al doilea al alegerilor pentru funcţia de primar al Chișinău-lui, învingându-l, la o diferenţă de nici 5.000 de voturi, pe candidatul comunist Igor Dodon. Astfel, Chirtoacă a obţinut 50,6% din sufragii (186.916 voturi), iar Dodon - 49,4% (182.494 voturi).

„A fost o luptă foarte strânsă,

la care, de fapt, ne așteptam.

După alegerile prezidenţiale

din România, din 2009, mai în

glumă, mai în serios, la o ședin-

ţă pe care am avut-o cu staff ul

meu am și spus: în anul 2011

ne așteaptă o luptă la fel de

strânsă și, poate, un scor la fel de

strâns. Și iată că s-a dovedit să

fi e adevărat”, a declarat primarul

capitalei Republicii Moldova,

într-un interviu pentru „Jurnal

de Chișinău”.

La turul al doilea al alegeri-

lor prezidenţiale din România,

desfășurat pe 6 decembrie 2009,

Traian Băsescu și Mircea Geoană

au obţinut cam aceleași pro-

cente ca Dorin Chirtoacă și Igor

Dodon, Astfel, Băsescu a primit

50,33% din sufragii, sufi ciente

pentru a-l învinge pe candidatul

PSD (49,66%).

Revenire după turul întâi Turul întâi al alegerilor pen-

tru Primăria Chișinău a fost

câștigat de Dodon, iar Chirtoa-

că a avut o explicaţie pentru

rezultatul bun al candidatu-

lui comunist. „A obţinut mai

mult pentru că era candidatul

stângii și era unul singur”, în

condiţiile în care dreapta pro-

europeană de la Chișinău a

avut 14 candidaţi, a subliniat

Dorin Chirtoacă.

„Dacă adunăm voturile acu-

mulate de cel puţin trei dintre

candidaţii aripii democratice ne

ducem mult peste voturile acu-

mulate de comunist”, a conchis

primarul.

Electorat polarizat Rezultatul alegerilor din mu-

nicipiul Chișinău și victoria la

limită a lui Dorin Chirtoacă, precum și împărţirea în două ta-bere, practic egale, a Consiliului municipal denotă polarizarea excesivă a societăţii în Chișinău, precum și nemulţumirea faţă de Alianţa pentru Integrare Europeană, consideră analiștii politici din Republica Moldova, citaţi de Agerpres.

Alegătorii s-au împărţit în două tabere mari și victoria nu aparţine nici uneia dintre acestea, conside-ră analistul Corneliu Gurin. Situa-

ţia nu este simplă nici în Consiliul municipal (unde comuniștii au obţinut 26 de mandate, iar cele trei partide din Alianţa pentru Integrare Europeană - 25), ceea ce înseamnă că antagonismul va continua, a precizat Gurin.

La rândul său, analistul Ar-cadie Barbăroșie avertizează că lupta politică va continua în Consiliul Municipal Chișinău, care are altă culoare politică decât primarul Chirtoacă.

Sursa: evz.ro

O viaţă închinată respectării drepturilor şi a demnităţii omului

La dispariţia Elenei Bonner (1923-2011) Cunoscuta disidentă rusă Elena Bonner a mu-rit sâmbătă, 18 iunie, în Statele Unite. După o slujbă de comemorare în America, Elena Bon-ner va fi înmormântată la Moscova, alături de soţul ei, renumitul fi zician Andrei Saharov, și de părinţi. Bonner avea 88 de ani.

O voce cunoscută ascultătorilor postului de radio Libertatea, în limba rusă, Elena Bonner critica în decembrie anul trecut decizia Rusiei de a boicota ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo. A fost și ultima ei contribuţie pentru Radio Svoboda.

Elena Bonner s-a născut în 1923, în Turkmenistan, într-o fami-lie de comuniști. Părinţii ei au fost victimele marii terori staliniste din 1937. La 18 ani, Elena Bonner a plecat pe front, ca soră de caritate, a scăpat din asediul de la Stalingrad, în care a murit bunica ei, iar după război a început să studieze medicina.

A fost exmatriculată pentru că a protestat împotriva așa-numitului complot al medicilor (înscenat de Stalin unor medici evrei). Și-a reluat studiile după moartea lui Stalin.

În 1965 a devenit membră a Partidului Comunist, cum ar fi mărturisit ulterior, cea mai mare greșeală din viaţa ei.

Dar a ieșit din partid în 1972, când și-a început munca de activist pentru drepturile omului. În același an, s-a măritat cu renumitul fi zician Andrei Saharov, altă fi gură emblematică a luptei pentru drepturile omului din era sovietică.

Elena Bonner a participat la scoaterea în Occident a jurnalului lui Eduard Kuzneţov, motiv pentru care în 1973 a fost anchetată, de repetate ori. În același an, a creat o fundaţie pentru copiii deţinuţilor politici, fi nanţată cu banii pe care Saharov îi primise odată cu premiul Cina Del Duca.

În 1975 a primit, în numele soţului ei, Premiul Nobel pentru Pace și un an mai târziu s-a numărat printre fondatorii Grupului Helsinki pentru Drepturile Omului. La începutul anilor 80 a urmat exilul intern la Gorki, alături de Saharov, de unde s-a întors în 1986, după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov.

A continuat să lupte activ pentru drepturile omului și după destrămarea Uniunii Sovietice. În 1994 a acceptat să facă parte din comisia prezidenţială pentru drepturile omului, comisie din care s-a retras pentru că, a declarat Elena Bonner, nu a vrut să lucreze pentru un regim care conducerea un război în Cecenia.

În ultimii ani ai vieţii, petrecuţi în Statele Unite, a condus Fundaţia Saharov. A rămas mereu interesată și preocupată de situaţia din Rusia și s-a numărat printre criticii de primă ora ai președintelui și, ulterior, ai premierului Vladimir Putin.

La începutul lui martie 2010 a fost prima care a semnat petiţia opoziţiei ruse, intitulată simplu „Putin trebuie să plece”. Ludmila Alexeeva, actuala președintă a Grupului Helsinki, crede că Elena Bonner a dus o viaţă de invidiat, o viaţă plină, activă. A fost res-pectată și admirată pentru că s-a implicat, pentru faptul că mereu a apărat cauza justă, este de părere Ludmila Alexeeva.

Ileana GIURCHESCU

Sursa: europalibera.org

Deși campania electorală a luat sfârșit, noi panouri ale lui Igor Dodon și-au făcut apariţia pe străzile din Chi-șinău. Dodon le mulţumeș-te chișinăuienilor pentru încredere. Comunistul a scăpat însă două elemente: a omis simbolul partidului și a greșit pluralul cuvântu-lui “chișinăuian”, uitând că acesta se scrie cu ”i”.

”Stimaţi chișinăueni, va mulţumesc

pentru încredere”. Acesta este textul care

se regăsește pe panourile lui Igor Dodon.

Ceea ce lipsește de pe billboard-uri este

sigla PCRM, secera și ciocanul.

Amintim că Vlad Filat a declarat ante-

rior că PCRM nu l-a susţinut sufi cient pe

Igor Dodon în alegerile locale. Chiar la

începutul campaniei, au existat zvonuri

potrivit cărora Vladimir Voronin nu ar fi

dorit iniţial candidatura lui Igor Dodon

pentru funcţia de primar al capitalei.

Întrebat atunci pe chat-ul site-ului inpro-

funzime.md cum l-a convins pe Vladimir

Voronin, Igor Dodon a răspuns: ”per as-pera ad astra” (prin greutăţi spre stele).

Sursa: inprofunzime.md

Voronin: PCRM cere alegeri repetate în Capitală şi acuză guvernarea de

falsifi carea alegerilorPartidul Comuniștilor nu recunoaște înfrângerea în municipiul Chișinău și cere alegeri repetate în Capita-lă. Mai mult, comuniștii acuză actuala guvernare de falsifi carea alegerilor, prin votare multiplă și scoaterea buletinelor în afara secţiilor de votare. Declaraţii în acest sens a făcut liderul PCRM, Vladimir Voronin, acum câteva minute în cadrul unui briefi ng.

În opinia acestuia, scrutinul local reprezintă o etapă în degra-darea sistemului democrat din Republica Moldova.

Voronin spune că guvernarea a lipsit alegătorii de votare se-cretă, prin scoaterea draperiei de la cabina de vot, iar acest lucru s-a făcut la solicitarea președintelui liberal Mihai Ghimpu.

„Draperia a fost scoasă la solicitarea lui Ghimpu, căruia CEC i s-a subordonat. Pentru a face pe plac lui Ghimpu, CEC a scuipat pe decizia Curţii Supreme de Justiţie”, a menţionat Vladimir Voronin.

Președintele comunist a mai declarat că va solicita în instanţă anularea rezultatelor alegerilor, iar fracţiunea sa va boicota șe-dinţele Parlamentului până în momentul în care judecata nu va adopta decizii bazate pe lege.

Amintim că în urma turul II de scrutin, din 19 iunie, liberalul Dorin Chirtoacă a câștigat alegerile cu 50,6%, în faţa comunistului Igor Dodon, care a acumulat 49,4% din voturi.

Publika.md

Alegerile din municipiul Chişinău – victoria sau înfrângerea AIE?Să ne amintim că Dorin Chirtoacă

a devenit primar general în 2007, acumulând în turul doi de scrutin 61,17% din voturile alegătorilor și înregistrând o victorie categorică asupra candidatului comunist care „avea ceva în plus”. Această susţinere masivă semnifi ca atunci că locuitorii capitalei și-au legat de numele lui Dorin Chirtoacă speranţele într-o schimbare benefi că pentru Chișinău, aceasta însemnând anihilarea biro-craţiei și a corupţiei din primărie, o administrare efi cientă a municipiului,

eliminarea neprofesionalismului, înlăturarea profitorilor și a vechii clientele politice. Din păcate pentru fostul și actualul primar, pe parcur-sul acestor patru ani de afl are a sa în fruntea primăriei, el a risipit, în mod lamentabil, această încredere, demonstrând o totală incapacitate atât în administrarea Chișinăului, cât și în lupta cu birocraţia și corupţia. Vechea clientelă a fost înlocuită cu una nouă, dar și funcţionarii moște-niţi de la Urechean au rămas la locul lor, urmând să învârtă tot ei treburile orașului. Astfel că votul pe care i l-au acordat lui Chirtoacă chișinăuienii nu a fost un vot de încredere pentru el, ci unul dat împotriva candidatului comunist, iar victoria o datorează atât lipsei unei alternative acceptabile,

cât și gafelor comise de candidatul PCRM, care, în cea mai bună tradiţie comunistă, a evitat dezbaterile, a pedalat la nesfârșit și nu se știe cât de corect pe subiectul troleibuzelor și a respins o parte din potenţialii săi votanţi, în special, dezamăgiţi de guvernarea dezastruoasă a edilului Chirtoacă, axându-și campania elec-torală pe promovarea moldovenis-mului primitiv.

Unchiul a trudit din greu la demolarea nepotuluiAceastă pierdere a popularităţii a

fost cauzată, în mare măsură, și de către distinsul unchi al primarului, care i-a spulberat o parte din votanţi prin comportamentul său de bădă-ran (iar stilul acestuia a fost preluat, în mod inexplicabil, de mai spilcuitul și școlitul nepot), prin declaraţiile nechibzuite care au respins o bună parte din electorat, prin show-urile ieftine, dar și prin incompetenţa pe care a demonstrat-o în perioada în care a deţinut două dintre cele mai înalte funcţii în stat. Toate acestea l-au făcut vulnerabil nu doar pe primarul Chirtoacă, ci au redus simţitor și popularitatea partidului condus de Mihai Ghimpu. Iată de ce s-a agitat peste măsură șeful liberalilor după primul tur de scru-tin: a strigat că i s-au furat voturile, a cerut renumărarea acestora, s-a războit cu perdelele de la cabinele de vot, a căutat peste tot vinovaţii pentru eșecul lui Chirtoacă. Obţine-rea funcţiei de primar a fost extrem

de importantă pentru Alianţă, dar pentru PL era chiar crucială, pentru că îi oferea șansa de a se menţine pe linia de plutire.

Majoritatea în CMC – o chestiune de timp şi de tehnicăContează, evident, și cine va de-

ţine majoritatea în CMC, dar, din moment ce a fost câștigată funcţia de primar, obţinerea majorităţii devine doar o chestiune de tehnică. Și nu o majoritate la limită, de un singur vot, ci una destul de confortabilă. Un vot ar putea veni după renumărare, pen-tru că liberalii par să fi e siguri de ob-ţinerea lui. De ce, asta-i altă poveste. Ar putea avea loc și migrări ale unor consilieri comuniști către partidele alianţei, cel mai probabil, către PLDM sau PDM. Motive ar putea fi destule – de la interese pecuniare, până la „pete” în biografi e sau schelete prin dulapuri. Pentru că ar putea fi găsiţi și alţi aleși, nu doar Anatolie Tofan, cu o biografi e nu tocmai imaculată, lucrul acesta fi ind valabil și pentru alte partide, de altfel.

Cernei zicea că ştie ce va face TofanApropo de controversatul Tofan,

a cărei prezenţă pe lista de consilieri a Partidului Comuniștilor l-a costat extrem de scump pe Dodon, chiar dacă, mai mult ca probabil, candida-tul comunist nici nu avea cunoștinţă de acea filă neagră din biografia respectivului. Dar lipsa unei reacţii prompte și univoce i-a jucat festa.

Puţină lume a remarcat o precizare pe care a făcut-o, chiar în seara de după alegeri, la un post de televiziune, cel mai fi del și obedient dintre mai noii liberali achiziţionaţi de PL, Oleg Cernei. Acesta s-a grăbit să afi rme că Partidul Comuniștilor nu mai are majoritatea, pentru că Anatolie Tofan urmează să fi e exclus din fracţiunea comuniștilor, dar că acesta nu-și va depune mandatul de consilier, astfel că, automat, comuniștii rămân fără de un mandat în CMC. De unde atâta si-guranţă, doar el (și poate încă cineva) știe. Și s-ar putea într-adevăr să știe ceva, dacă luăm de bune zvonurile cum că informaţia despre Tofan le-a venit liberalilor chiar din interiorul PCRM. Cu adevărat, gura prostului adevăr grăiește. Cernei nu a precizat dacă ideea respectivă i-a venit doar lui în cap sau a fost o străfulgerare colectivă. Poate că mișcarea libera-lilor, să recunoaștem, de mare efect, nu a urmărit doar compromiterea și diabolizarea lui Dodon, ci și lipsirea comuniștilor de votul decisiv în CMC. Scopul scuză mijloacele, mai ales că scopul este unul nobil! Chiar dacă noul primar a dat asigurări că vor fi găsite posibilităţi pentru a-l face pe Tofan să renunţe la calitatea de consilier, iar ulterior acesta a și făcut gestul respectiv, declarând că renun-ţă la mandat, este clar că Cernei, dar poate și alţii, au avut alte planuri în legătură cu acesta.

Vor reuși liberalii și democraţii să profi te de șansa pe care le-au dat-o ia-răși alegătorii, vor purcede, în sfârșit, la realizarea reformelor promise sau vor continua să facă doar schimbări

de conjunctură, în propriul benefi ciu

și a mâncăilor din anturaj? Vor încerca

să conlucreze în benefi ciul celor care

i-au adus la guvernare sau se vor pier-

de iarăși în intrigi și lupte intestine

pentru putere? Greu de spus, pentru

că și actualii, ca și foștii guvernanţi,

sunt ahtiaţi de putere și sunt parte

al aceluiași sistem de „valori și prin-

cipii”, oricât de mult ar încerca să ne

convingă de contrariu.

Ioana FLOREA, FLUX

Noul vechiul primar, love forever?Noul vechiul primar, love forever?Cele trei partide de la guvernare au smuls, printr-un efort comun, o victorie chinuită, cu un avantaj minim, pentru Dorin Chirtoacă, candidatul comun al AIE la funcţia de primar general al capitalei. Acest câștig la limită, pentru care au fost puse la bătaie și întregul arsenal al resurselor administrative, și elemente dure de PR negru, și banii lui Filat (asta a spus-o Filat însuși), și acţiuni la limita legalităţii (cum ar fi transportarea gratuită a alegătorilor la secţiile de votare), și ajustarea legislaţiei la nevoile candida-tului, demonstrează totuși că electoratul a fost dez-amăgit de prestaţia primarului liberal și, implicit, a Alianţei de guvernământ. Asta chiar dacă premierul a afi rmat după alegeri că vom avea „forever” o capi-tală liberal-democrată. Dar dacă lucrurile vor evolua în continuare pe același făgaș, capitala ar putea să le zică „never” la următoarele alegeri.

Chirtoacă a câştigat în 2011 ca Traian Băsescu în 2009

Păruiala postelectorală din AIE a început mai repede decât ne-am fi așteptat. PDM și PLDM par să se fi angajat iarăși într-un război „fra-tricid”. Comunicatul remis către presă de democraţi, în care liberal-democraţii au fost acuzaţi de coalizare cu comuniștii în Consiliul orășe-nesc Cricova, i-a scandalizat rău pe cei din partidul premi-erului, care au și organizat o conferinţă de presă.

„Calificăm acuzaţiile Partidului Democrat din Moldova ca fi ind o ma-nipulare grosolană, prin care încearcă să ascundă negocierile pe care le-au demarat deja în teritorii cu comuniștii. Aceste negocieri au început, de altfel, încă înainte de turul doi al alegerilor, când în mai multe localităţi Partidul Democrat a susţinut candidaţii comu-niști împotriva candidaţilor liberal-de-mocraţi”, a declarat Victor Bodiu, fost candidat la funcţia de primar general al municipiului Chișinău. Acesta este de părerea că respectivele mișcări sunt

dirijate de către vicepreședintele PD, Vlad Plahotniuc, și vor să mascheze relele intenţii ale democraţilor de formare a coaliţiilor cu comuniștii. Manipulare, a confi rmat și primarul de Cricova, Valentin Guţan.

Totodată, Bodiu i-a învinuit pe de-mocraţi de implicare în confl ictul de la combinatul de panifi caţie, afi rmând că toate aceste acţiuni au și rolul de a dis-trage atenţia opiniei publice de la unele probleme grave din societate, cum ar fi scandalul de la SA „Franzeluţa”.

FLUX

Noi panouri de la Igor Dodon, scrise cu greşeli, fără simbolul PCRM

Liberal-democraţii văd o legătură între declaraţia PD, Vlad Plahotniuc şi scandalul de la „Franzeluţa”

24 IUNIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Atitudini

Șeful Partidului Liberal De-mocrat, Vladimir Filat, a declarat că este mândru de faptul că AIE are numărul necesar de voturi pentru a forma coaliţii la nivel local. Aceasta după ce s-a mândrit și mai mult cu faptul că a câștigat alegerile în Republi-ca Moldova „la numărul de primari”. Filat s-a mândrit cu toate acestea în cadrul unui briefi ng organizat după turul doi al alegerilor locale.

Filat are presimţiri sumbre?Dar mândria și bucuria premierului libe-

ral-democrat par să fi e adumbrite ușor de niște premoniţii mai sumbre legate de împărţeala comândului care abia urmează să se producă. Și are de ce să se îngrijo-reze, pentru că ţinem și noi minte ciomă-geala pentru valori și principii care a urmat după alegerile parlamentare anticipate din toamnă. Premierul a decis să apuce prăjina și să transmită un semnal către partenerii din coaliţia de guvernământ. Acesta a făcut legă-mânt cu „opinia publică”, afi rmând solemn că partidul său exclude orice posibilitate de a se alia politic cu Partidul Comuniștilor. Iar orice iniţiativă de acest gen din partea colegilor din Alianţă ar duce la destrămarea AIE, și-a prevenit el partenerii de la guver-nare. Mesaje, pur și simplu, eu nu lansez, a precizat Filat ceva mai târziu, în cadrul unui talk-show televizat. Asta ca să fi e clar că nu e vorba de digresiuni lirice. Chiar dacă ulterior, în cadrul aceleiași emisiuni, șeful PLDM s-a mirat și s-a minunat de faptul că ziariștii au evidenţiat anume acest aspect din discursul său. „Eu de atâtea ori mă mir, cum dintr-un context atât de larg reușiţi să scoa-teţi doar ceea ce reprezintă problema. Eu am vorbit despre atâtea lucruri bune și atâtea lucruri frumoase”, le-a reproșat Filat ziariștilor. Este o mai veche nostalgie a premierului, care visează la o presă care să-i contabilizeze doar momentele de glorie și lucrurile frumoase. Dar s-ar putea ca unii și alţii să perceapă frumosul în mod diferit.

Luptă la sânge pentru infl uenţă în teritoriiDe ce a ţinut totuși Vladimir Filat să le

transmită acest mesaj colegilor săi din Alianţă? Deși alegerile s-au încheiat cu un scor relativ bun pentru AIE, bătălia pentru infl uenţă în teritoriu a componentelor AIE abia începe și în luptă fi ecare se va lansa pe cont propriu. Judecând după experienţele

anterioare, aceasta va fi crâncenă, cu tras de sfori (atenţie la păpușar!), șantaj și lovituri sub centură. Acum, când alegerile s-au con-sumat și cei trei nu mai sunt obligaţi să facă o mină bună în faţa electoratului, vechile rivalităţi, nemulţumiri și ostilităţi vor reveni cu aceeași intensitate. În lipsa dușmanu-lui comun – Partidul Comuniștilor – liderii Alianţei se vor război înde ei pentru funcţiile din Consiliile locale și președinţi de raioane. Avertismentul pe care l-a transmis șeful peledemist partenerilor din coaliţie este unul cât se poate de univoc, chiar dacă cel care l-a lansat neagă că acesta ar fi un aver-tisment. Și aici este vorba doar în parte de niște eventuale pactizări cu comuniștii. Filat este îngrijorat, poate în mai mare măsură, de coalizarea celor doi parteneri ai săi de la guvernare, care se înţeleg de minune încă de la constituirea Alianţei (nu vom intra în detalii privind raţiunile acestei înţelegeri).

Prietenii, mai periculoşi decât duşmanii?Deși, aparent, mesajul ar viza eventuale

coalizări cu comuniștii, Vladimir Filat a fost total explicit în cadrul respectivei emisiuni. Vizibil iritat de insistenţa moderatoarei de a afl a dacă ar exista semnale despre even-tuale discuţii la nivel local privind crearea unor coaliţii dintre celelalte două partide, Filat a spus clar că mesajul nu este adresat oamenilor din teritorii, ci partenerilor săi, cărora a vrut să le transmită că mărinimia de care a dat dovadă de-a lungul timpului are limite. „Dacă cineva va încerca să jus-tifi ce o declaraţie sau alta a organizaţiei teritoriale prin faptul că nu au reușit să asigure o coordonare corectă și să fi e în conformitate cu declaraţiile și poziţia par-tidului la nivel central, eu n-o să cred în astfel de afi rmaţii”, a precizat el. În opinia șefului PLDM, dacă la nivel central există această coaliţie, ea trebuie să se extindă și la nivel local. Încercările de a devia de la aceste principii ar putea duce direct la distrugerea Alianţei la nivel central, consideră Filat. „Ar fi prea ușor și prea frumos pentru unii să asigure guvernarea la nivel central în cadrul unei alianţe, iar pentru a prelua conducerea într-un raion sau altul, să facă alte alianţe, pentru a-și asigura funcţiile, cu orice alte partide”, a mai punctat Filat. Toate aceste avertismente nu au fost făcute fără nici un temei, de dragul vorbelor, așa cum încearcă să ne convingă liderul PLDM. Chiar dacă el a decretat cu infatuare că își poate permite niște previziuni asupra unor evenimente, iar aceste previziuni ar deriva din istoria noastră plină de surprize, supo-ziţiile lui Filat par să se bazeze totuși pe niște realităţi mai de actualitate. Or, acesta știe exact la ce s-ar putea aștepta de la onorabi-lul Diacov, de exemplu, și cum își „negociază”

acesta funcţiile. Este conștient Vladimir Filat și de frustrările lui Mihai Ghimpu, chiar dacă acesta i-a mulţumit printre dinţi pentru retra-gerea lui Bodiu din cursa pentru primărie și-i arde inima de bucurie la vederea lui Filat.

Împărţeală echitabilă sau corectă?Principiile pe care ar vrea Filat să se

bazeze discuţiile la nivel teritorial sunt pe cât de clare, pe atât de greu de realizat. Astfel, el vrea să se ţină cont de sprijinul pe care l-au acordat cetăţenii unui partid sau altul, de profesionalismul (am adăuga, și de calitatea morală) persoanelor înaintate la funcţii și de un echilibru, dar care să aibă, iarăși, la bază rezultatul votării. Numai că aceste principii (și valori) ar putea să nu coincidă cu principiile din teritorii, pentru că altfel se învârt lucrurile pe acolo și altele sunt relaţiile dintre oameni, iar ceea ce lui Filat, de exemplu, i s-ar părea profesio-nalism și calitate morală, celor de acolo li s-ar putea părea cu totul altceva. Și un fost comunist convertit în peledemist, pentru unii, tot comunist ar putea rămâne.

Cei trei capi ai Alianţei au declarat că în timpul apropiat va fi semnat un acord de constituire a AIE în teritorii, care va stabili principiile de formare a coaliţiilor în raioane și va consolida Alianţa la nivel local. Și dacă

Ghimpu și Lupu s-au declarat, în temei, de acord, cu principiile expuse de Filat, deta-liile contează, vorba liderului democrat. Pentru că Marian Lupu a precizat că vrea o abordare colegială, de parteneriat, în care să se ţină cont și de părerea unor parteneri care au rezultate mai mici decât alţii. „În AIE

trebuie să existe o abordare echitabilă și

nu doar din punct de vedere matematic”, a precizat șeful PDM. Una peste alta, Lupu a băgat în același context al formării coaliţiilor de nivel local și problema angajamentului privind alegerea șefului statului, care este durerea de cap fără leac a interimarului. Astfel că ideea lui Filat de a se face împăr-ţeala potrivit „mandatului pe care l-au

oferit cetăţenii” pare să nu fi prins rădăcini prin curţile lui Lupu și Ghimpu. Iar ciocnirile care vor urma în urma acestor contradicţii de idei pot fi la fel de zgomotoase ca și cele din noiembrie-decembrie trecut.

Principiile încă nu au fost formulate, dar deja sunt încălcatePrimele semnale au fost date deja.

Acordul încă nu a fost semnat, iar pe la ședinţele Consiliilor nou formate au și înce-put să sară scântei și să fi e lansate învinuiri. Astfel, democraţii au remis joi, 23 iunie, un

comunicat de presă în care atenţionează că la Cricova s-ar prefi gura deja o coaliţie PCRM–PLDM, consilierii respectivi votând împreună unele iniţiative privind forma-rea comisiilor de specialitate. „Aici nu ne conducem de principiile din centru, ci de interesele locale”, ar fi afi rmat aleșii liberal-democraţi.

Precizarea președintelui fracţiunii PLDM din Parlament, Valeriu Streleţ, vine să con-fi rme bănuiala că orice este posibil, atunci când este vorba de interese, iar „mărinimia” premierului, cu adevărat, are limite. „Atunci

când am discutat despre extinderea AIE,

noi ne-am pronunţat împotriva oricăror

alianţe cu Partidul Comuniștilor doar

în cele 26 de raioane unde Alianţa are

o majoritate sigură. În celelalte peste o

mie de unităţi administrative de nivelul

unu sunt posibile diferite confi guraţii”, a declarat acesta. De asemenea, la Bălţi nu a putut fi constituită, deocamdată, o fracţi-une a partidelor necomuniste.

S-a grăbit Filat să facă jurăminte antico-muniste, uitând de „never say never”, ori l-au înghesuit colegii de la guvernare? Cu una suntem de acord - neînţelegerile din terito-rii ar putea dinamita iremediabil relaţiile din Alianţă la centru, fără șanse ca aceasta să-și mai poată reveni vreodată.

Ioana FLOREA, FLUX

Filat pregăteşte decesul AIE-2?

Recent, în cadrul unei con-ferinţe de presă, Vladimir Filat a amenin-ţat cele două compo-nente ale

AIE – PL și PD – că în cazul în care la nivel local vor fi create alianţe cu PCRM, AIE-2 își va înceta existenţa.

Comparată cu situaţia reală din teritoriu, pretenţiile liderului liberal-democrat par fanteziste: la nivel local nu funcţionează politica de partid, iar logica alianţelor este absolut diferită decât cea de la nivel central. În fi ecare localitate există „personaje odioase” (care pot avea orice culoare politică – verde, roșie, albastră etc.) împotriva căreia se aliază celelalte grupuri politice.

Problema PLDM constă în faptul că o mare parte dintre structurile lui teritoriale au fost create în jurul a tot felul de persoane dubioase, care creează probleme la constituirea alian-ţelor, determinând chiar și Partidul Liberal să se alieze cu PCRM în unele localităţi, în pofi da „anticomunismului” său, și va fi pe deplin jus-tifi cat să facă acest lucru. Conform unor studii sociologice făcute la comanda Ambasadei SUA la Chișinău cu ceva ani în urmă, cel mai vulne-rabil punct al partidelor politice îl reprezintă oamenii din teritoriu. Aici e o problemă de cadre pe care verzii nu au cum să o evite.

Centrul nici nu are cum să le impună fi lia-lelor formula alianţelor locale, chiar dacă ar încerca să facă acest lucru, reacţiile ar putea fi destul de dure, absolut nedorite pentru cei de la centru. Firesc și corect ar fi ca liderii politici să lase formarea alianţelor pe seama aleșilor locali, iar politica de la nivel central să-și urmeze propria sa logică.

Mă îndoiesc că alianţele la nivel local ar infl uenţa funcţionalitatea AIE la nivel central, desigur, cu condiţia ca această problemă să nu fi e umfl ată artifi cial. Filat știe prea bine acest lucru. Alarma trasă de liderul PLDM este una falsă, urmărindu-se un cu totul alt scop decât menţinerea AIE-2 cu orice preţ.

Evocarea acum a unor astfel de probleme ar putea crea senzaţia că Filat nu face altceva de-cât să pregătească terenul pentru o eventuală desfi inţare a AIE-2. Sarcina verzilor, la această oră, constă în asigurarea unui divorţ cât mai civilizat, justifi cat în faţa opiniei publice.

Să avem puţintică răbdare. În curând vor fi înmânate mandatele de aleși locali și vor începe negocierile pentru crearea alianţelor în consiliile locale și raionale.

Octavian RACU, vox.publika.md

Cine vor fi învingătorii şi învinşii din AIE?Cine vor fi învingătorii şi învinşii din AIE?

Iată ce spune comunicatul de presă despre scrisoarea adresată în acest sens de Lupu lui Efrim:

“Președintele Marian Lupu menţionează că, la 27 august 2011, poporul Republicii Moldova va marca o zi însemnată din istoria sa – douăzeci de ani de la proclamarea independenţei. În acest context, conducându-se de principiile umanismu-lui, șeful statului consideră binevenită adoptarea unei legi privind amnistia. Legi similare au mai fost adoptate în legătură cu aniversările a V-a și a X-a de la proclamarea independenţei.

Dintre toate categoriile de condamnaţi pasibili de amnistiere, o atenţie deosebită urmează să fi e acordată atenuării pedepselor condamnatelor gravide și celor care au la întreţinere copii sau invalizi, celor de vârstă înaintată sau invalide, precum și altor categorii de condamnate care merită reducerea termenelor de pedeapsă”, se arată în comunicat.

Este adevărat că asemenea legi au mai fost adoptate și cu ocazia altor aniversări de la pro-clamarea Independenţei. Dar, dacă ne aducem bine aminte, aceste amnistieri s-au soldat, în foarte multe cazuri, cu eliberarea înainte de termen a unor criminali feroce, care au săvârșit crime deosebit de odioase și care și-au cumpărat eliberarea, umplând cu bani buzunarele celor care au întocmit listele amnistiaţilor. Totodată, au mai benefi ciat de respectivele amnistieri și un șir de reprezentanţi ai lumii criminale care se afl au în cârdășie cu guvernanţii de atunci.

Că între timp situaţia nu s-a schimbat prea mult o știu toţi. Pentru nimeni nu e un secret faptul că politicienii-oligarhi de astăzi sunt în strânsă legătură cu lumea interlopă, că o parte dintre reprezentanţii crimei organizate au ajuns la zdup sub regimul comunistului Voronin, iar guvernanţii de astăzi, dacă nu toţi, cel puţin o parte dintre ei, sunt preocupaţi la modul cel mai serios de eliberarea înainte de termen a tovarășilor lor. Unde mai pui că un șir de capi

ai lumii interlope le-au acordat guvernanţilor de astăzi sprijin deschis în campania electorală, iar acești capi interlopi, susţinători activi ai par-tidelor de guvernământ, au și ei prieteni care stau la răcoare și care nu pot fi abandonaţi să putrezească acolo, mai ales acum, când „brat-vaua” e la putere. Așa că printre condamnatele gravide, care au la întreţinere copii sau invalizi, de vârstă înaintată sau invalide s-ar putea să fi e amnistiate și alte categorii de condamnaţi, care nu sunt nici gravide, care nu au la întreţinere nici copii, nici invalizi, dar care sunt în relaţii deosebit de strânse cu puterea sau au buzunarele pline pentru a-și cumpăra libertatea.

Iată ca să nu se întâmple acest lucru ar fi corect, democratic și europenește ca Ministerul Justiţiei, înainte de a întocmi lista defi nitivă a amnistiaţilor, să facă publice numele și dosarele celor propuși spre amnistiere. Ca societatea ci-vilă, presa, întreaga opinie publică, să cunoască cui vor guvernanţii să le redea libertatea. Este corect ca anumite categorii de condamnaţi să fi e graţiaţi, mai ales cei care au fost judecaţi și încarceraţi pentru că au furat o bucată de pâine sau pentru că au săvârșit anumite infracţiuni fără premeditare. Dar în această categorie nu pot intra sub nici o formă exponenţii crimei organizate.

Pentru a se pune în afara oricărei suspiciuni că ar intenţiona să scoată de la zdup un șir de criminali care ar avea legătură cu el sau cu for-maţiunea politică pe care o reprezintă, ar fi bi-nevenit ca domnul președinte interimar să-i mai expedieze o scrisoare ministrului Justiţiei în care să-i ceară tranșant ca lista pe care o va întocmi în vederea amnistierii să fi e făcută publică măcar cu o lună înaintea confi rmării ei.

Altfel, noi ne vom vedea nevoiţi să-i anunţăm pe cititorii noștri să-și încuie mai vârtos ușile și să-și tragă mai apăsat obloanele pentru că, păzea, vine amnistia.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Păzea, vine amnistia!Printr-un comunicat de presă suntem informaţi că interimarul Marian Lupu i-a cerut ministrului Justiţiei, harnicului promotor al cauzei popo-narilor, Oleg Efrim, să elaboreze de urgenţă un proiect de lege privind amnistierea unui șir de categorii pe condamnaţi cu ocazia aniversării a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova.

Din păcate, lectura și analiza rapoartelor Biroului Naţional de Statistică (BNS) din Republica Moldova generează doar insa-tisfacţii și dezamăgiri. Și asta nu pentru că specialiștii de la respectivul Birou și-ar face prost meseria. Nu, cei care guvernea-ză această ţară își fac prost me-seria, ba chiar nu și-o fac deloc, de aici și realitatea refl ectată în statistici este una deprimantă, dacă nu chiar terifi antă.

Ultimul raport expediat redacţiei noastre de BNS ţine de veniturile și cheltuielile populaţiei în primul trimestru al anului 2011. Din respectivul raport afl ăm că „în trimestrul I al lui 2011, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie pe o persoană, pe lună, 1 352,2 lei, fi ind în creștere cu 10,6% faţă de anul precedent. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), veniturile populaţiei au înregistrat o creștere de 4,2%”.

Este aproape de imaginat că în „ţara de succes” Republica Moldova, unele persoane sunt obligate să supravieţuiască cu doar 1 352,2 lei (mai puţin de 100 de dolari) pe lună. Dar unii au venituri și mai mici, pentru că acești 1 352,2 de lei nu sunt decât o medie statistică.

Este interesant de urmărit și care este structura acestor venituri. Astfel, aceasta se constituie în felul următor: 48,8% din plăţile salariale, 16,5% - prestaţiile sociale, 10% - veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă, 4,3% - venituri obţinute din activitatea individuală non-agricolă și atenţie! 14,8 % din veniturile populaţiei le constituie transferurile bănești din afara ţării (remitenţele). Iată că aproape 15 la sută din veniturile populaţiei o constituie remitenţele. Procentajul este enorm și arată că populaţia ţării noastre se bălăcește în continuare într-o sărăcie lucie, lipsită de orice perspectivă de asanare economică, că mulţi dintre concetăţenii noștri nu-și găsesc nici un rost în interiorul hotarelor ţării. Și asta contrar promisiunilor actualilor guvernanţi, care acum 2 ani, când au venit la putere, au promis să-i aducă acasă pe poţi moldovenii care muncesc peste hotare, să le asigure locuri de muncă bine plătite, condiţii de trai decente, posibilitatea de a-și construi sau procura o locuinţă.

Din raportul BNS reiese clar că populaţia din mediul rural o duce mult mai prost decât cea din mediul urban: „În funcţie de mediul de reședinţă, veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 661,7 lei sau cu 61,8% mai mari decât ale populaţiei din mediul

rural. În mediul urban, principala sursă de formare a veniturilor este activitatea salariată, care a asigurat veniturile populaţiei în proporţie de 62,6% (spre comparaţie: 54,6% în trimestrul I 2010) și prestaţiile sociale – 12,9% (13,8% în trimestrul I 2010)

În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit este la fel activitatea salariată (32,2%), dar contribuţia acesteia este mai mică practic de 2 ori decât în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individuală agricolă au asigurat 20,6% din totalul veniturilor disponibile (este vorba de veniturile total disponibile din mediul rural – n.n.)”, se arată în raportul BNS.

Dat fi ind că veniturile în mediul rural sunt mult mai mici decât cele din mediul urban și, în consecinţă, populaţia de la sate fi ind și mult mai săracă decât cea de la orașe, dependenţa faţă de transferurile de peste hotare a celor care trăiesc în mediul rural este de două ori mai mare decât a celor din mediul urban: „Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fi ind de 20,4% faţă de 10,1% în cazul populaţiei din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populaţia rurală este caracteristică o pondere mai mare și pentru prestaţiile sociale, contribuţia acestora fi ind 20,8%, comparativ cu 12,9% în mediul urban”.

Raportul Biroului Naţional de Statistică ne arată că veniturile populaţiei pot fi divizate în două categorii: 88,2% - venituri bănești, 11,8% - în natură. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor bănești a însumat 1 192,8 lei lunar, în medie pe o persoană, iar cele în natură – 159,4 lei. Veniturile bănești constituie 96,5% din veniturile populaţiei din mediul urban, iar în cazul mediului rural, contribuţia acestora este de doar 78,3%.

Cheltuielile, mai mari decât veniturile Dacă în primul trimestru al anului

curent, veniturile lunare pentru o persoană au constituit 1 352,2 lei, atunci cheltuielile lunare pentru o persoană, conform raportului BNS, au fost mai mari, constituind 1 421,1%, fi ind în creștere faţă de aceeași perioadă a anului precedent cu 7,2%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 1,1% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Tabloul creionat de raportul BNS este terifi ant și la acest capitol. Probabil că nici într-o altă ţară a Europei, ponderea cheltuielilor pentru procurarea produselor alimentare nu constituie aproape jumătate din toate cheltuielile populaţiei. Iată ce ne spune raportul BNS: „Cea mai mare parte a cheltuielilor

tradiţional rămâne a fi destinată necesarului de consum alimentar - 42,9%. Pentru întreţinerea locuinţei o persoană în medie a alocat 17,0% din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte și încălţăminte – 10,0%. Celelalte cheltuieli au revenit pentru sănătate (6,1%), transport (6,1%), comunicaţii (4,6%), dotarea locuinţei (3,2%), învăţământ (1,2%)”.

În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban în total au constituit 1 716,7 lei pe o persoană lunar, respectiv cu 515,1 lei sau de 1,4 ori mai mult faţă de mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 40,5% din cheltuielile lunare de consum (39,8% în trimestrul I 2010), iar în mediul rural – 45,5% (47,9%). Populaţia urbană cheltuiește mai mult pentru întreţinerea locuinţei (19,2% faţă de 14,7% în mediul rural), servicii de comunicaţii (5,3% faţă de 3,8%), servicii de agrement (1,7% faţă de 1,0%) și pentru hoteluri, cafenele și restaurante (3,2% faţă de 0,8%).

Datele prezentate de Biroul Naţional de Statistică, în mod evident, nu refl ectă realitatea sută la sută. Drept exemplu servește și faptul că, potrivit acestora, cheltuielile sunt mai mari decât veniturile. Nu poate fi așa, bineînţeles, pur și simplu, există atât venituri, dar și cheltuieli care nu pot fi contabilizate sută la sută. De aici și acest decalaj. Cu toate acestea, raportul BNS refl ectă realitatea din ţara noastră. El este confi rmat de ceea ce vedem noi, de ceea ce concetăţenii noștri sunt nevoiţi să suporte zi de zi.

Minimul de existenţă mai mare decât veniturile disponibile Tot Biroul Naţional de Statistică

ne informează într-un alt raport că în primul trimestru al anului 2011, mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe o persoană 1471,3 lei, fi ind în creștere faţă de aceeași perioadă a anului trecut cu 9,6%. Dacă raportăm minimul de existenţă la veniturile disponibile ale populaţiei, care sunt de 1 352,2 de lei (tot pentru primul trimestru al anului 2011), constatăm că populaţia nu-și poate asigura nici măcar acest minim de existenţă. Și asta în condiţiile în care acest minim de existenţă calculat nu refl ectă nici pe departe cheltuielile reale, metodologia de calculare a lui fi ind destul de dubioasă și aproximativă, ea rămânând aproape intactă încă din perioada economiei socialiste.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Moldovenii, o naţiune stranie, au cheltuieli mai mari decât venituri. Şi totuşi, nu dispar defi nitiv de pe faţa pământului

Structura veniturilor disponibile totale, în trimestrul I 2011

Venit din activitatea salariat

48,8%

Venit din activitatea

individual non-agricol

4,3%

Venit din activitatea individual

agricol10,0%

Venit din proprietate

0,3% Presta ii sociale16,5%

Alte venituri 20,1% (inclusiv

transferuri de peste hotare 14,8%)

Structura cheltuielilor totale de consum ale gospod riilor în trimestrul I 2011

Produse alimentare 42,9%

B uturi alcoolice tutun; 1,6%

Înc l minte, îmbr c minte 10,0%Între inerea locuintei

17,0%Dotarea locuin ei

3,2%

S n tate 6,1%

Comunica ii 4,6%

Diverse 4,0%Hoteluri, restaurante 2,0%

Transport 6,1%

Înv mînt 1,2%Agrement 1,3%

24 IUNIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIPunct de vedere

Executivul chel-tuiește în secret bani din Fondul de rezervă. În primele cinci luni ale anu-lui curent, peste 80 la sută din ba-nii din acest fond au fost alocaţi, cu titlu confi denţial, Serviciului Protec-ţie și Pază de Stat. Experţii spun că Guvernul trebu-ie să cheltuiască banii în mod transparent. Date ale Ministerului Finanţelor arată că,

în perioada ianuarie-mai 2011, din Fondul de rezervă al Guvernului s-au cheltuit aproape 18 milioane de lei. Mai mult de 80 la sută din aceștia au ajuns la autoritatea care asigură paza înalţilor demnitari de stat.

Guvernul a adoptat, în secret, deciziile privind alocarea acestor bani. Experţii afi rmă că Execu-tivul a promis să administreze fi nanţele în mod transparent. “După plecarea comuniștilor de la guvernare, una din primele activităţi pe care le-a făcut Guvernul Filat de atunci a fost desecreti-zarea masivă a multor hotărâri de Guvern, care anume utiliza acest fond al Guvernului. Și atunci au făcut promisiuni că gestionarea Fondului de rezervă va fi una transparentă”, susține expertul economic Roman Chirică.

Expertul nu exclude că, prin aplicarea caracte-rului confi denţial, Guvernul încearcă să ascundă anumite fi nanţări care, dacă ar fi făcute publice, ar putea provoca nemulţumiri în societate. Pu-

blika TV a afl at cum a fost cheltuită o parte din suma alocată cu titlul “confi denţial”.

“8 automobile Wolkswagen Touareg au fost procurate de către serviciu. Ţinând cont de par-tida care a fost procurată, de statutul instituţiei noastre, uzina din Germania a făcut un discount foarte semnifi cativ. Așa că ne-a costat fi ecare unitate de transport 43 de mii de euro”, a explicat directorul Serviciului de Pază și Protecţie de Stat, Igor Bodorin.

Astfel, cele opt autoturisme au costat peste 5 milioane de lei. Acestea au fost cumpărate cu ocazia vizitei în Moldova a vicepreședintelui american Joe Biden. Conducerea Serviciului Pază și Protecţie de Stat spune că aceste mașini erau necesare pentru a asigura măsurile de se-curitate care se impuneau. Cu alte aproximativ 10 milioane de lei, Igor Bodorin spune că a fost achiziţionat alt echipament despre care, po-trivit legislaţiei, nu pot fi divulgate mai multe detalii.

Sursa: Publika TV

A V I Z

ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ŞI ARTE PLASTICEAnunţă concurs pentru Admiterea 2011

la toate FACULTĂŢILE

FACULTATEA “ARTE DRAMATICE ȘI MANAGEMENT FACULTATEA “ARTE DRAMATICE ȘI MANAGEMENT ARTISTIC” PROPUNE URMĂTOARELE SPECIALITĂŢI:ARTISTIC” PROPUNE URMĂTOARELE SPECIALITĂŢI:1. Actorie – teatru dramatic – grupă rusă, teatru cu păpuși – grupă română 2. Regie 3. Teatrologie 4. Multimedia, sunet, montaj (operatori)5. Scenografi e6. Coregrafi e7. Dans – secţia zi și cu frecvenţă redusă 8. Culturologie – secţia zi și cu frecvenţă redusă Admiterea se face în baza diplomei de bacalaureat.Studenţii vor fi înmatriculaţi la locuri bugetare și contra plată

(contract).Depunerea actelor, urmată de probele de aptitudini – în iulie

– începutul lui august. Informaţii la telefoanele:

23-81-36, 23-82-10, 92-52-15Adresa: Chișinău, str. Mateevici, 111.

Prim-ministrul Vlad Filat s-a supărat foc la ședinţa de miercuri, 22 iunie, a Executivului și i-a luat la întrebări pe miniștri în legătură cu incidentele care au avut loc în ziua respectivă la SA “Franzeluţa”. Acesta le-a solicitat lui Va-sile Bumacov, ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Oleg Efrim, mi-nistru al Justiţiei, precum și lui Alexei Roibu, ministru al Afacerilor Interne, să soluţioneze problema și să-l informeze despre acţiunile întreprinse.

“Directorul SA “Franzeluţa”, Eugen Bale-ca, a refuzat să prezinte acte Consiliului de Administrație, rapoartele arată 24 de milioa-ne de lei prejudiciu statului și acţionarilor. S-a întrunit Consiliul și a decis demiterea directorului. Acesta a refuzat să se confor-

meze deciziei organului superior, s-a dus la Judecătoria sectorului Botanica și a venit cu decizia instanţei de restabilire în funcţie. Angajaţii S.A. Franzeluţa sunt intimidaţi, nu li se permite să asiste la prezentarea noului director. Angajaţii sunt păziţi cu mitraliere. La moment sunt doi directori - cel nou, numit de Consiliul de administraţie, și cel vechi, restabilit de instanţa de judecată”, a precizat Bumacov.

“Aţi întins-o prea mult, domnule Roibu. Statutul dumneavoastră și atribuţiile pe care le aveţi vă permit să asiguraţi ordinea în ţara asta? Ce înseamnă să se umble cu mitraliere și automate, degrabă vor veni cu tancuri la Guvern. Cer să asiguraţi ordinea. Aștept informaţii până seara. Cineva confun-dă proprietatea statului cu cea personală. Declaraţiile făcute astăzi de Baleca, cum că

indiferent de Guvern, nu are de gând să se supună, reprezintă o sfi dare a Guvernului, a legii și a autorităţilor statului”, a declarat prim-ministrul Vlad Filat.

Șeful Cabinetului de Miniștri l-a întrebat pe ministrul Justiţiei “cum de a fost posibil ca decizia în cauză să fi e luată în decurs de 20 de minute, în condiţiile în care oamenii se judecă în decurs de zeci de ani”. Premierul a solicitat explicaţii de la subalterni.

Publika.md scrie că directorul general al SA “Franzeluţa” a fost demis marţi, 21 iunie, de către Consiliul de Administraţie pentru că ar fi prejudiciat întreprinderea cu 24 de milioane de lei. La mai puţin de 24 de ore însă, Eugen Baleca a revenit în funcţie, în baza unei hotărâri judecătorești prin care decizia Con-siliului de administraţie a fost suspendată. Hotărârea Judecătoriei Ciocana a fost atacată la Curtea de Apel de către Consiliu.

Miercuri, 22 iunie, urma să aibă loc o ședinţă a Consiliului de Administraţie al SA „Franzeluţa” la care să fi e discutată hotă-rârea judecăţii de repunere în funcţie a lui Baleca. Secretarul Consiliului de Adminis-traţie, Svetlana Hamuraru, a fost împiedi-cată să participe la ședinţă, fi ind încuiată în propriul birou, la indicaţia lui Eugen Baleca. “La ora 8 și 20 de minute mi s-a interzis să ies din blocul administrativ al Ministerului Agriculturii. Am fost eliberată la 10.30. Între timp, am sunat de două ori la poliţie. Nici poliţiei nu i s-a permis să intre în birou. Am fost eliberată de către șeful Serviciului de pază al companiei, la indicaţia lui Baleca. Am solicitat pază pentru că viaţa mea este în pericol, Baleca mă terorizează de vreo trei luni”, a explicat Hamuraru.

Procuratura sectorului Botanica a decis că nu va deschide dosar penal în cazul scan-dalului de la “Franzeluţa”, din “lipsa unor elemente de infracţiune”.

Sursa: unimedia.md

Am convingerea că se poate afi rma, fără nici un fel de rezer-ve ipocrite, că avem astăzi în Republica Moldova o presă mai interesantă și un jurnalism mai exer-sat decât în urmă cu, să zicem, 10-15 ani. Întrebarea e însă dacă avem exact ceea ce ne trebuie, adică ceea ce e solicitat de realităţile societăţii moldovenești actuale și de interesele cetă-ţenilor, mai precis, de nevoile lor. În confuzia generală ce ca-

racterizează discursul public de la noi pot fi detectate, cu un anumit efort, două atitudini ce-și revendică un statut mili-tant. Este, pe de o parte, o falsă pledoarie de stânga, pretins comunistă, care jurnalistic își găsește expresia în publicaţiile Comunist, Moldova Suverană, Nezavisimaia Moldova și în alte câteva, în general, editate sau cel puţin gândite în rusește. Realmente însă, întregul mesaj propagandistic exprimat prin intermediul acestor ziare nu are nimic în comun cu ceea ce se înţelege în mod obișnuit prin opţiunile de stânga, nu găsești în el nici o frântură de idee meritorie privind, de exemplu, implementarea unui judicios program social într-un mediu în care cea mai mare parte a populaţiei luptă eroic pentru

a supravieţui. De comunism nici nu face să vorbim, întrucât acesta a pierit de mult, inclusiv în formula degradantă în care se realizase în URSS. Singurul lucru real din acest mesaj sunt vechile și nedezminţitele sim-patii rusești și criptosovietice pe care reușește foarte prost să le camufl eze prin goale formule stângiste.

Pe de altă parte, ne confrun-tăm cu un anticomunism pur ideologic, fără pandant în rea-litate, exclusiv inerţial, lipsit de un obiectiv concret. De regulă, acesta este secondat de un naţi-onalism desuet, nemotivat și el și fără adresă precisă. Militanţii din această tabără luptă vârtos împotriva comunismului care nu există și afi șează un naţionalism strident și primitiv pe care, de fapt, nu-l pot exprima răspicat sub nici o formă, fi e în veșmânt teoretic sau prin anumite acţiuni practice. Profesat până la alune-carea în derizoriu, mai cu seamă la postul de radio Vocea Basara-biei și la Literatura și arta, mai puţin penibil la Timpul, Jurnal de Chișinău și la alte câteva publi-caţii, ce-și închipuie, cu toatele, că întruchipează o magistrală direcţie de opinie, acest discurs, autodeclarat patriotic și salvator de ţară și de neam, este, prin patetismul său infantil, fi e și bine intenţionat (nu există această siguranţă!), prin abaterea ne-voită a atenţiei cetăţenilor de la problemele reale ale societăţii, aproape tot atât de periculos ca și prorusismul și prosovietismul simpatizanţilor moscoviţi. Parti-zanii lui mai continuă și astăzi, la două decenii de la proclamarea independenţei Republicii Mol-

dova, să discute în contradicto-riu la modul foarte serios dacă moldovenii sunt români și vor-besc românește, dacă Basarabia e pământ românesc, dacă la 28 iunie 1940 a avut loc ocuparea ei de către sovietici și multe alte lucruri la fel de nostime. Istorici superpatrioţi, în loc să cerceteze trecutul acestui teritoriu, fac propagandă politică de doi bani, așa cum au fost învăţaţi în școala politico-ideologică a fostului imperiu comunist, dându-se în spectacol cu trubadurii locali ai regimului ţarist și ai expansio-nismului sovietic. Bineînţeles că spectacolul este inspirat și condus de importanţi factori de influenţă, cărora numai de soarta Basarabiei și de nevoile populaţiei acesteia nu le arde.

Cele două forme de discurs atârnă ca două pietre de moară de gâtul conștiinţei publice moldovenești, ţinând-o prizo-nieră în trecut și lipsind-o de posibilitatea de a cunoaște ce se întâmplă realmente în actu-ala societate moldovenească și în lume. Încă o dată, această situaţie nu este întâmplătoare, ea este provocată și întreţinută de acele elemente și de acele grupări pentru care este extrem de important ca opinia publică să se bălăcească în confruntări mizerabile de mahala, departe de problemele mari ale socie-tăţii, cum ar fi gravele restanţe economico-sociale, becisnicia factorilor politici, scandaloasele afaceri politico-fi nanciare, rava-giile corupţiei în sferele puterii și organelor de drept, războiul dintre facţiunile mafiote care pe alocuri dă naștere la mari scandaluri publice etc.,etc.

Poate cel mai relevant exem-plu al carenţelor opiniei publice moldovenești este faptul că în cea mai săracă ţară din Europa, discursul de stânga lipsește cu desăvârșire. În debandada politică din timpul campani-ilor electorale și uneori chiar în acalmia relativă dintre ele, poţi auzi tot soiul de angajări populiste, care de care mai deșucheate, dar nimeni nu a formulat vreodată măcar o idee clară, realistă, care să arate cum ar fi posibil ca această ţară să fi e scoasă la liman și populaţia ei să fi e salvată de spectrul perma-nent al dezastrului. Viaţa politi-că în R.M. este cel mai autentic teatru al absurdului: pe scena ei partidele mai infl uente, cele deţinătoare ale puterii, sunt conduse de oameni de afaceri, direct sau prin interpuși, multe din celelalte sunt și ele diriguite de simbriașii unor factori cu mulţi bani și cu mari interese în zona puterii. Evident că toate aceste înjghebări ale liderilor ghiftuiţi, numite impropriu partide, nu pot avea nici un interes, în afara celui electoral, faţă de cetăţeni, mai precis, faţă de populaţia săracă. Anume din acest motiv, adică tocmai pentru că sfera politicii practice a fost acaparată de interesele de afaceri, afl ate, de regulă, în confl ict cu legea, nu există nici o formaţiune politică de care ar putea să-și lege speranţele lor într-un viitor mai bun masele numeroase de ţărani, intelec-tuali, cetăţeni afl aţi la muncă în străinătate, tineret, ceea ce ar putea însemna probabil mult peste 80 la sută din populaţia ţării.

Asistăm în ultima vreme la drama autodistrugerii sistemu-lui de drept al Republicii Mol-dova. Chiar structurile acestuia, prin ceea ce fac ele la modul real, ne oferă dovezi mult prea convingătoare că, având datoria primele să stârpească ilegalităţi-le, în fapt, tocmai ele au fost cele dintâi și cele mai active care au contribuit cel mai mult la dez-lănţuirea fărădelegilor. Aceste fapte au devenit cunoscute nu pentru că ar fi fost descoperite de instituţiile corespunzătoare ale statului, ci din cauza că de mai mulţi ani în însăși interiorul organelor de drept cocea un buboi, buboiul setei de înavuţi-re, al iresponsabilităţii absolute în faţa statului și a societăţii, al sfi dării grosolane a legilor și a bunului-simţ. Acum se pare că buboiul a ajuns în faza critică, a început să crape și puroiul lui pestilenţial ameninţă să infec-teze tot ce a mai rămas sănătos în această societate. Dar, repet, nenorocirea aceasta s-a făcut cunoscută de la sine, ea însăși a dat de știre societăţii despre ce a ajuns să fi e. Nici factorii politici și nici presa nu au avut vreun rol în această descoperire. Factorii politici sunt așa cum sunt, nu ar fi deloc cuminte să ne închipu-im că aceștia se vor înzdrăveni foarte curând, ajungând să aibă ca primă grijă interesele cetă-ţenilor, inclusiv informarea lor operativă și corectă. Dar presa nu are cum scăpa de această datorie, mai devreme sau mai târziu ea trebuie să se pună efec-tiv în slujba cetăţenilor, dacă va voi să fi e luată în seamă.

Ion ŢURCANU

Distincţia a fost instituită de fostul președinte co-munist Vladimir Voronin, cu oca-zia controversatei „aniversări a 650-a a statalităţii moldo-venești”.Mitropolitul Moldovei și al

Întregii Moldove, Vladimir, a devenit cel de-al doilea cavaler al Ordinului „Bogdan Întemeie-torul” din Republica Moldova. Decretul semnat de președinte-le interimar Marian Lupu spune că distincţia i-a fost conferită „pentru merite deosebite în opera de renaștere spirituală și morală a societăţii, contribuţie la promovarea valorilor creș-tin-ortodoxe și la restaurarea obiectivelor de cult”.

Este primul ordin de acest fel oferit de Marian Lupu, după ce aproape doi ani aceste distincţii, instituite de fostul președinte comunist Vladimir Voronin, au stat neîntrebuinţate într-un safeu la Banca Naţională a Moldovei. Voronin apucase să-l decoreze doar pe scriitorul Ion Druţă, în septembrie 2009,

cu două zile înainte de a lăsa pentru totdeauna fotoliul pre-zidenţial.

Fostul șef interimar al statului Mihai Ghimpu a refuzat catego-ric să ofere vreun Ordin „Bogdan Întemeietorul”. „N-am semnat și nici nu voi semna vreun decret de conferire a acestei distincţii «politizate» de comuniști. Să nu ne batem joc de istorie și stră-moși!”, declara atunci Ghimpu.

Aniversare contestatăVorba e că ordinul a fost insti-

tuit cu ocazia a „650 de ani de la întemeierea Ţării Moldovei», ani-versare ce urma să fi e marcată cu mult fast în 2009, dar care a fost contestată de mai mulţi istorici, ca tentativă de falsifi care și politi-zare a adevărului istoric de către guvernarea comunistă și adepţii

așa-numitului „curent statalist». Or, aceștia încercau astfel să ino-culeze ideea că Moldova ar avea o statalitate de veacuri (care por-nește de la domnitorul Bogdan I) și nu ar fi un teritoriu românesc. Evenimentele postelectorale din aprilie 2009 și schimbarea Puterii în urma alegerilor anticipate au dat peste cap programul aniver-sar al comuniștilor. Astfel, au ră-mas neconferite atât cele 500 de

ordine „Bogdan Întemeietorul», cât și 2.000 de medalii jubiliare „650 de ani de la întemeierea Ţării Moldovei».

Istoricul Andrei Eșanu nu vede o problemă în a utiliza ordinele. „Fanfaronada «650 de ani» a eșuat, de ce n-am trece peste și n-am folosi aceste ordi-ne, dacă tot au fost instituite?”, spune istoricul. Șefului Secţiei distincţii și heraldică de la Preșe-dinţie, Vladimir Bogdan, a spus că Marian Lupu ar putea oferi astfel de ordine la 27 august, cu ocazia aniversării a 20 de ani de la declararea Independenţei.

3.000 de lei un „Bogdan”500 de ordine „Bogdan În-

temeietorul», comandate în martie 2009 la Monetăria din Moscova, au costat Bugetul de stat 1,5 milioane de lei, 3000 de lei fi ecare, fi ind confecţionate din argint, aur și pietre semi-preţioase. După evenimentele din aprilie 2009, acestea au fost transmise pentru păstrare la Banca Naţională. Ca importanţă, este a treia distincţie supremă de stat, după Ordinul Republicii și Ordinul „Ștefan cel Mare».

Sursa: adevărul.md

Moldova – ultima în clasamentul bunăstării

Global Finance a realizat un top al celor mai bogate ţări din lume, iar potrivit acestuia, Moldova este mai săracă decât Uzbekistan sau Vietnam și mai „bogată” decât Pakistan sau Ni-caragua.

Cu un PIB pe cap de locuitor de 2 mii 937 de dolari calculaţi la o rată de schimb ajustată în 2010, Moldova ocupă

locul 131 în clasamentul bunăstării. Dintre statele din Europa, ţara noastră este ultima în clasament.

Topul Global Finance arată că Uzbekistanul o duce mai bine decât noi, cu 3 mii 016 dolari pe cap de locuitor. Moldova este urmată de Solomon Islands – cu 2 mii 854 de dolari pe cap de lo-cuitor și Nicaragua – cu 2 mii 636 de dolari pe cap de locuitor.

Dintre statele postsovietice, un PIB pe cap de locuitor mai mic decât Republica Moldova au doar Kârgâzstan și Tadjikistan. Cel mai mare PIB din spaţiul ex-sovietic îl are Estonia – 18 mii 275 de dolari pe fi ecare locuitor, care ocupă locul 47 în topul celor mai bogate ţări din lume.

Primul loc în topul Global Finance este ocupat de Qatar, cu un PIB de 90 de mii 149 de dolari pe cap de locuitor, în timp ce SUA se situează doar pe locul sase, cu 47 de mii 700 de dolari pe cap de locuitor.

Cel mai bogat stat din Europa este Luxemburg, cu 79 de mii 411 dolari pe cap de locuitor. Vecinii noștri ocupă locul 68 în top. Astfel, cu un PIB de 12 mii 131 de dolari, România este sub Panama și înaintea Bulgariei. Ultima are un PIB pe cap de locuitor de 12 mii 067 de dolari.

Sursa: Ştirea Zilei

Nevoia unui nou discurs publicisticNevoia unui nou discurs publicistic

P.S.: Afi rmaţiile făcute de domnul Ion Ţurcanu sunt dureroase, dar adevărate. Iată de ce nu am putut refuza publicarea acestui articol, care, admitem, ar putea să-i nemulţumească pe unii dintre colegii noștri de presă. Nu dorim ca acest punct de vedere al domnului Ţurcanu să declan-șeze un război între colegii de breaslă, pentru că acesta, ca regulă, nu are învinși și învingători și este păgubos atât pentru jurnaliști, cât și pen-

tru cititorii. Dar subiectul abordat de istoricul și publicistul Ion Ţurcanu, privind rolul presei, corectitudinea și profesionalismul jurnaliștilor, merită să fie dezbătut pe larg în societatea noastră cu mult tact, bunăvoinţă, onestitate și profesionism. Credem că materialul semnat de Ion Ţurcanu este un bun început pentru declan-șarea acestei dezbateri.

Redacţia FLUX

Peste 80% din Fondul de rezervă al Guvernului a fost cheltuit în SECRET Interimarul Lupu îl decorează pe mitropolitul Vladimir

Însemn „statalist“ pentru mitropolit. Înaltpreasfi nţitul Vladimir, decorat de Marian Lupu cu Ordinul „Bogdan Întemeietorul“, contestat anterior de istorici

Scandal cu mitraliere la „Franzeluţa”

24 IUNIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Investiga\ii

„Stimaţi colegi, CCCEC s-a autosesizat la

articolul publicat de FLUX, „Contrabanda cu ţigări – prin-cipala sursă de venit a proiec-tului PLDM?”. În acest sens, urmează să demarăm inves-tigaţii asupra celor expuse în materialul vizat, fapt despre care vă vom informa supli-mentar”.

Ne bucură mult reacţia promptă a responsabililor din cadrul CCCEC și decizia aces-tora de a investiga informaţi-ile din materialul publicat pe 17 iunie. Autosesizându-se pe acest caz, CCCEC a acţionat nu doar în conformitate cu norma legală, ci și în spiritul valorilor democratice și europene, spe-cifi ce unei societăţi deschise, în care informaţiile, investi-gaţiile din presă cu privire la presupuse acte de corupţie din unele instituţii ale statului nu sunt considerare apriori drept un gest dușmănos, îndrep-tat cu premeditare împotriva cuiva, ci, dimpotrivă, - un efort

ce urmărește asanarea situa-ţiei din respectivele instituţii în numele binelui întregii soci-etăţi. Mai ales că faptele „încri-minate” în acest material ţin de contrabanda cu ţigări, pe care toţi, de la experţii străini și locali și până la șeful interimar al statului, o recunosc drept una dintre cele mai grave pro-bleme cu care se confruntă statul nostru și instituţiile lui.

Așa cum am anunţat ante-rior, investigaţia publicată în ediţia din vinerea trecută a zia-rului FLUX nu ne aparţine, iar persoana sau persoanele care ne-au trimis-o nu și-au dez-văluit identitatea, din motive lesne de înţeles. Dar pentru că, mai menţionăm o dată, ea abor-dează un subiect de maxim interes public, toate faptele consemnate în respectivul text trebuie neapărat verifi cate. Singurele care au împuternici-rile și competenţa să efectueze o verifi care profesionistă sunt organele de control. Un ziar nu poate face mai mult decât am

făcut noi, publicând articolul „Contrabanda cu ţigări – prin-cipala sursă de venit a proiec-tului PLDM?”. Decizia CCCEC de a se autosesiza ne dă senzaţia că gestul nostru nu este unul zadarnic, că vocea noastră nu va răsuna în gol. De aceea, le exprimăm responsabililor de la CCCEC gratitudinea noastră.

Dar iată că nu doar CCCEC a reacţionat la publicarea arti-colului „Contrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?”, dar și unul dintre personajele vizate în respectivul text. Este vorba de Ion Grecu, care ne-a trimis la redacţie o cerere prin care ne solicită să dezminţim faptul că

el ar avea vreo implicare în acţi-unile de contrabandă cu ţigări.

Pentru că, așa cum am spus, investigaţia nu ne aparţine, nu suntem în măsură să confi r-măm sau să dezminţim even-tuala implicare sau neimplicare a domnului Ion Grecu în presu-pusele acţiuni de corupţie. Ce putem noi să facem, pornind

de la normele deontologice și legale, este să anunţăm că Ion Grecu respinge că ar avea vreo implicare în schemele frauduloase de contrabandă cu ţigări, prezentate publicu-lui larg în articolul publicat de FLUX. Ba mai mult, pentru că ţinem mult la asemenea valori, cum sunt pluralismul de

opinii, libertatea de exprimare, dreptul la replică, și pentru că admitem că Ion Grecu ar putea fi absolut nevinovat, reprodu-cem integral în facsimil cererea pe care acesta ne-a expediat-o la redacţie, satisfăcând în acest fel solicitarea lui.

Totodată, ne exprimăm con-vingerea că elucidarea cazului

de către organele competente, inclusiv CCCEC, care deja s-a autosesizat, va face lumină asupra implicării sau neimpli-cării în scheme de corupţie a tuturor persoanelor vizate în articolul „Contrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?”.

Redacţia FLUX

Anul acesta ţara noastră va marca douăzeci de ani de la proclamarea Independenţei. În acest răstimp, mul-te s-au schimbat la noi. Noi legi, noi realităţi economice, noi instituţii. Însă există o corporaţie care s-a conservat perfect, protejându-și oamenii și perpetuându-se în funcţii. Numele ei este odiosul, monstruosul, înfricoșă-torul KGB. După ce acum douăzeci de ani rușii, susţinuţi de trădătorii locali, ca generalul KGB, Fiodor Leontievici Botnaru, au furat arhivele acestui organ represiv, a devenit clar că va fi , practic, imposibil ca și în Moldova să se facă curăţenie în instituţiile puterii de stat, în partidele politice, în justi-ţie și în presă. Legea lustraţiei a fost posibilă în Polonia, Cehia, Estonia, Letonia etc., dar la noi – nu. De ce? Pentru că foștii ofi ţeri KGB îi contro-lează prin șantaj pe mulţi politicieni și demnitari. Foștii turnători rămân pe poziţii și își slujesc cu zel stăpânii, care i-au racolat.

De pildă, actualul președinte interi-mar a fost racolat ca agent al KGB încă pe vremea URSS de ofi ţerul pe nume Constantin Cotorobai. Însă după ce Lupu a intrat în cârdășie cu cei care au preluat puterea în 2009, prima lui grijă a fost să șteargă toate urmele

care mai erau pe la Securitate. Așa a dispărut originalul Angajamentului de a deveni agent sub acoperire, scris de mână personal de M. Lupu. În această situaţie, are Lupu vreun interes să pledeze pentru dekaghebi-zarea societăţii? Evident, nu. Ar fi un gest sinucigaș pentru el. Vladimir Filat, se știe, a avut și el parte de contacte speciale cu KGB-ul încă de pe când făcea armata în trupele de grăniceri sovietici. A și fost trimis la o școală a KGB de lângă Moscova. Despre asta presa a mai scris. Așa că nici premie-rul nu are cum să se pronunţe pentru reforme radicale în serviciile noastre secrete și, cu atât mai puţin, să ceară Legea lustraţiei. Și Mihai Ghimpu are un „călcâi al lui Ahile”, care îl face mai prudent în subiectul respectiv. Este vorba despre faptul că fratele lui dece-dat, Gheorghe Ghimpu, a fost turnător cu acte în regulă. În lagărul unde a fost închis acesta făcea parte dintr-o structură specială, formată din acei deţinuţi care s-au lăsat „reeducaţi”, cunoscută sub forma prescurtată de КВЧ (KVC), care se descifrează drept Культурно-Воспитательная Часть (Unitatea Cultural-Educativă). Re-centa vizită a șefului administraţiei președintelui Rusiei, Serghei Narâșkin

a avut o semnifi caţie aparte pentru președintele interimar de atunci, Mi-hai Ghimpu. Demnitarul rus i-a zis pe șleau lui Ghimpu că dacă se va purta urât, rușii vor da publicităţii dosarul de turnător al lui Gheorghe Ghimpu, pe care Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă caută să îl prezinte ca erou și disident. Intraţi pe internet, stimaţi cititori, și uitaţi-vă la mina aiurită a lui Ghimpu în momentul încheierii întrevederii cu Narâșkin. Omul arată de-a dreptul năucit. Iată de ce și Ghimpu este ne-voit să ţină capul la cutiuţă când vine vorba de lustraţie sau de relaţia cu foștii și actualii kaghebiști. Vă amintim că anume Mihai Ghimpu l-a numit prin decret prezidenţial pe vechiul kaghebist Gheorghe Mihai în fruntea SIS. Tot M. Ghimpu l-a ridicat în rang de general, l-a numit prin decret pre-zidenţial prim-adjunct al directorului SIS pe un alt vechi KGB-ist, Valentin Dediu. De altfel, acest Valentin Dediu este văr drept cu fruntașa liberală Co-rina Fusu, numele de fată al căreia este Dediu, tatăl ei fi ind academicianul Ion Dediu, fratele tatălui lui Valentin De-diu. Iar Valentin îi este și nepot, și fi n de cununie lui Ion Dediu. Astfel stând lucrurile, și M. Ghimpu e cu botul pe labe când vine vorba de KGB.

Alianţa pentru Integrare Europea-nă se pretinde ca fiind alternativa pozitivă a comuniștilor, cu care ar lupta nu din cauza treucii puterii și ciolanului demnitarilor, ci pe motive ideologice. Dacă ar fi așa, cei ajunși la guvernare de doi ani de zile ar fi făcut în jumătate de an toate reformele de bază. În justiţie, poliţie, procuratură, administraţia locală, dar și în sistemul securităţii de stat. Însă fi ind incapabili, lași și hapsâni, fi ind puși pe furat și ne-având viziune strategică, guvernanţii de azi nu au nici timp, nici dorinţă, nici pricepere să se ocupe, așa cum s-ar cuveni unor demnitari de prim rang, de consolidarea sistemului serviciilor speciale și a siguranţei naţionale în ansamblu. Ca să vă convingeţi cu toţi că avem niște oameni făţarnici și fără nici un fel de „principii și valori”, care nu au nimic în comun cu adevăraţii militanţi pentru libertate și democraţie din spaţiul ex-comunist, ci, mai degra-bă, cu crima organizată, cu corupţia și cu capitalismul de tip oligarhic, vom prezenta mai jos doar câteva nume ale ofi ţerilor superiori învechiţi în rele încă de pe vremea sovieticilor, care contro-lează și astăzi Serviciul de Informaţii și Securitate, dar și, în mare măsură, pe cei care azi sunt la putere.

Lista de mai jos include Lista de mai jos include principalii conducători ai SIS principalii conducători ai SIS care au PATRU caracteristici care au PATRU caracteristici

comune:comune:

I. Au absolvit Școala Superioară a KGB, unii la Moscova, alţii la Minsk, iar alţii la Tașkent.

II. Au lucrat zeci de ani în odiosul organ represiv al regimului comunist – KGB.

III. Au fost membri a Partidului Co-munist al Uniunii Sovietice.

IV. Au plecat din SIS la pensie sau pe motive de sănătate, dar s-au reîntors la serviciu și au acaparat toată conduce-rea instituţiei după ce Mihai Ghimpu i-a numit prin decret în fruntea sistemului pe vechii KGB-iști.

Iată cine sunt ei:Iată cine sunt ei:

1. Gheorghe MIHAI, general, direc-torul Serviciului de Informaţii. A activat în KGB din 1978.

2. Valentin DEDIU, general, director adjunct al SIS. A activat în KGB din 1977.

3. Valeriu FURDUI, colonel, director adjunct al SIS. A activat în KGB din 1982.

4. Simion RUSU, colonel, consilierul directorului SIS.

5. Alexandru POPESCU, colonel, șeful Departamentului combaterea crimelor economice.

6. Nicolai VISNEVSKI, colonel, șeful Direcţiei operativ-tehnice (specializate în interceptările convorbirilor telefoni-ce etc.).

7. Alexandru DULGHER, colonel, șeful Direcţiei filaj (rus “narujnoie nabliudenie”, în limbajul profesional – “narujka”).

8. Tihon ZARAF, colonel, ofi ţer sub acoperire la Întreprinderea de Stat „REGISTRU”.

9. Polina BEZNOSIUK, veteran KGB, peste 30 de ani vechime, căpitan, Di-recţia personal.

Am vrea să știm ce crede, de exem-plu, Dirk Shuebel, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, des-pre această situaţie. Dar John McCain, senatorul american care ne-a vizitat recent? Dar prietenii dlui Vladimir Filat din Europa? Pentru asta au ieșit tineri în stradă și au dat jos comunismul la 7 aprilie 2009, ca cei pe care ei i-au adus la putere să îi pună în capul mesei pe cei mai josnici servitori ai regimului sovietic, care au terorizat o mulţime de oameni? Americanii și europenii îi tot laudă pe cei din actuala guvernare? Oare să le placă de la un timp încoa-ce occidentalilor KGB-ul? Oare s-au schimbat criteriile de aderare la UE și criteriile de apreciere politică și morală a politicienilor din spaţiul ex-comunist de către cei din Occident? Oare trebuie să revină comuniștii la putere ca să facă ordine în SIS?

În încheiere facem un apel către deputaţi, jurnaliști și diplomaţi. Adre-saţi-vă ofi cial la SIS și cereţi informaţii asupra listei pe care am publicat-o mai sus ca să vă convingeţi de autenticita-tea ei. Întrebaţi-i pe Marian Lupu ce crede despre toate acestea. Este foarte interesant de amintit că anume Lupu a propus-o pe Ala Popescu în calitate de președinte al Curţii de Conturi. Iar deunăzi, după ce Vladimir Filat și l-a promovat pe ortacul său, Serafi m Urechean, în fruntea CC, ex-președinta acestei instituţii a fost numită subit de către președintele ad-interim M. Lupu în funcţia de șefă a Aparatului prezi-denţial. Secretul acestei avansări re-petate este foarte simplu. Ala Popescu este nimeni alta decât soţia colonelului SIS, Alexandru Popescu, unul dintre cei mai controversaţi securiști, cu vaste ramifi caţii în lumea criminală, cu infl uenţă majoră în mediul de afaceri, în justiţie și în politică. Să nu uităm că cel mai bun prieten al acestuia este vicepremierul și ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, care s-a lăudat și public cu faptul că a fost mulţi ani ofi ţer sub acoperire, el, ca și ceilalţi, fi ind racolat de KGB încă de pe timpul sovieticilor.

Știu că securiștilor nu le place să se scrie despre ei. Mai ales critic. Ei sunt perverși, răzbunători, primitivi și peri-culoși. De aceea, nu îmi dezvălui iden-titatea. Chiar sunt curios să văd dacă vreo instituţie media va avea curajul să preia materialul meu. Tot ce e scris aici e ușor de verifi cat. Iar eu nu cer onorariu pentru articol. Rămân anonim. Mă voi distra grozav știind cum își frământă minţile lor kaghebiste cei vizaţi în arti-col, cum vor da ordin copoilor de teren să răscolească totul, să intercepteze și să fi leze tot ce mișcă. Scopul? Descoperirea și neutralizarea autorului, pentru evita-rea unor alte scurgeri de informaţii din interiorul sistemului către presă. Spor la muncă, tovarăși kaghebiști.

Omul Invizibil

Așa cum a ajuns prin poșta electronică la zeci și poate chiar sute de jurnaliști din Chișinău și din toată Republica Moldova, tot în felul acesta a ajuns și la noi textul pe care îl publicăm aici, inti-tulat „Cum să ne integrăm în Europa cu KGB-ul în braţe?”. Constatăm că toţi cei care l-au primit, cu o singură excepţie, au decis să nu-l publice sau, deocamdată, nu au luat o hotărâre în acest sens. Asta pentru că autorul lui, care nu și-a dezvăluit identitatea, arată care sunt legăturile primelor persoane în stat cu odiosul KGB sovietic, dar și cu reminiscenţele lui de astăzi din lumea interlopă, business, politică și administraţie. Acest fapt ne permite să tragem următoarea concluzie: ori cole-gii noștri de breaslă nu au nici un pic de încredere în Justiţie și de aceea au decis să nu-i supere pe cei din vârful piramidei statale și pe foștii ștabi KGB-iști, care și astăzi deţin poziţii infl uente în societatea noastră, o bună parte a presei este aservită totalmente puterii și foștilor ștabi KGB și nu are cum să publice un material care, pur și simplu, deconspiră întreaga clasă guvernantă sau, cel puţin, are intenţia să facă acest lucru.

Am spus că un singur ziar a publicat respec-tivul text. Este vorba de „Moldova Suverană”. Ce paradox totuși: „Moldova Suverană”, care este un ziar apropiat Partidului Comuniștilor, a publicat o investigaţie care dezvăluie legăturile conducă-torilor liberali și democraţi, mari anticomuniști ai Republicii Moldova, cu KGB-ul sovietic din perioada dictaturii comuniste, iar publicaţiile care se declară liberale și democrate, care pretind că servesc „principiile și valorile” liberale și democra-te, nu vor să dea în vileag complicitatea liderilor liberali și democraţi cu KGB-ul. E straniu, nu?

Dar să revenim la subiectul nostru. După o lectu-ră îndelungată și atentă a acestui text, noi am decis să-l publicăm, pentru că avem părerea că, dacă nu în totalitate, atunci, cel puţin, în mare parte, acesta redă adevărul. Și mai mult, societatea noastră are dreptul să cunoască care sunt relaţiile celor care o conduc cu organul poliţiei politice din perioada ocupaţiei sovietice. Acesta este un subiect de in-teres public, dar când e vorba de interesul public, nu că merită, ci chiar ești obligat să-ţi asumi orice risc. Așa înţelegem noi să facem presă.

Dacă am fi refuzat publicarea acestui text, asta ar fi însemnat că ne autocenzurăm, că ne limităm libertatea editorială. Dar dacă nu dispui de libertate editorială, de ce fel de libertate a presei mai poate fi vorba? Libertatea editorială este componenta esenţială a libertăţii presei și este clar garantată prin Articolul 10 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Iar jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prevede că, atunci când este vorba de chestiuni de interes public, există dreptul de a exprima sau răspândi și judecăţi de valoare care deranjează, șochează sau ofensează, precum și dreptul de a recurge la o doză de exagerare de provocare.

În afară de aceasta, textul publicat de noi con-ţine critici la adresa unui șir de persoane publice, demnitari sau funcţionari înalţi. Iar jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prevede: critica politică este în mod vădit o chestiune de interes public, iar critica politicienilor și a Gu-vernului reprezintă cele mai protejate forme de liberă exprimare, garantate prin Articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

CCCEC s-a autosesizat la investigaţia privind CCCEC s-a autosesizat la investigaţia privind contrabanda cu ţigări publicată de FLUX

După ce vinerea trecută, 17 iunie 2011, ziarul FLUX a publicat articolul „Contrabanda cu ţigări – principala sursă de venit a proiectului PLDM?”, purtătorul de cuvânt al Centrului pentru Com-baterea Crimelor Economice și Corupţiei, Ange-la Starinschi, ne-a anunţat că CCCEC va verifi ca informaţiile conţinute în acesta. Iată care este mesajul ce ne-a parvenit în format electronic de la CCCEC:

Cum să ne integrăm în Europa cu KGB-ul în braţe?Ne vedem obligaţi să vă informăm

24 IUNIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIPolemici

Săptămâna aceasta s-a consumat o nouă farsă caracteristică moravurilor ce guver-nează oaza de demo-craţie prooccidentală de pe malurile fl uviu-lui Bâc.

La 15 iunie 2011, în regim de urgenţă și „conspiraţie ma-ximă” a fost destituit directorul general al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, ge-neral-maiorul de justiţie Vadim Cojocaru. Destituirea a avut loc în faţa întregului efectiv de ofi ţeri ai Departamentului, încercându-se a se imita un soi de descindere.

Pentru a „pregăti” opinia publică, demiterea a fost pre-cedată de tirajarea în presa proguvernamentală a unor așa-numite „dezvăluiri”, ce se refereau, de fapt, la evenimen-te care au avut loc mai bine de un an în urmă. Adevărul este că protagoniștii acestor „dez-văluiri” au fost demiși cu un an în urmă, iar o parte dintre ei se afl ă pe banca acuzaţilor. Bineînţeles că despre acest detaliu „neimportant” s-a uitat să se menţioneze, și nici opinia Departamentului Instituţiilor Penitenciare nu a fost solici-tată, deși a fost distribuit un comunicat ofi cial în acest sens. Nici despre faptul că anume actualul ministru al Justiţiei era responsabil de sistemul penitenciar în perioada când aceste fapte au avut loc nu s-a sufl at nici o vorbă.

Pentru a crea aparenţa „lup-tei cu ilegalităţile” din sistemul penitenciar, a fost creat un vid de informaţii ofi ciale. Ordinul de demisie nu a fost făcut public, iar comunicatul ofi cial al Misterului Justiţiei nu oferă nici un detaliu în acest sens (http://www.justice.gov.md/ro/news-ministr/10788/).

Ca de obicei, am afl at de la televizor care sunt „motivele” acestei demisii:

1. Numirea dlui V. Cojocaru ar fi avut loc cu încălcarea procedurii legale (prin ordinul Ministrului Justiţiei, și nu de către Colegiul Ministerului Justiţiei).

2. Ridicarea pensiei și a in-demnizaţiei de concediere de către dl V. Cojocaru.

Actualul ministru al Justiţiei, într-o manieră transparentă, a lăsat să se înţeleagă că anume eu, în calitate de ministru al Justiţiei la acea vreme, am comis „ilegalitatea” de reanga-jare a dlui V. Cojocaru.

Deoarece am fost vizat ne-mijlocit, iar problema dată este una de interes public, sunt obligat să vin cu unele precizări asupra adevăratelor motive de destituire a direc-torului DIP.

Ce este Colegiul Ministerului Justiţiei şi care sunt competenţele acestuia?Colegiul Ministerului Justiţi-

ei este o entitate facultativă și nu obligatorie. Actul normativ care reglementează existenţa și inexistenţa Colegiului Mi-nisterului Justiţiei este Hotă-rârea Guvernului nr. 129 din 15 februarie 2000 cu privire la Ministerul Justiţiei al Re-publicii Moldova. Punctul 3 al acestui act normativ prevede următoarele:

„3. Se permite Ministerului Justiţiei să aibă 2 viceminiștri și un colegiu compus din 9 persoane.”

Observăm că nu este o obli-gaţie, ci un drept al ministrului Justiţiei de a institui o aseme-nea entitate. În perioada cât am deţinut funcţia de ministru al Justiţiei, eu nu am constituit și nici nu am convocat Colegiul Ministerului, deoarece am considerat și rămân la ideea că așa-numitele „colegii” sunt reminiscenţe ale modelului administrativ sovietic, care nu au nimic în comun cu de-mocraţia sau cu administrarea modernă.

Colegiile erau folosite pen-tru a dilua responsabilitatea pentru o decizie individuală a ministrului cu o așa-numită „decizie” colectivă. În ciuda aparenţelor, în realitate, decizi-ile colegiilor sunt absolut indi-viduale, deoarece Colegiul este condus de ministru, iar membri sunt subalternii ministrului. Este greu de imaginat o deci-zie a Colegiului care ar merge împotriva voinţei ministrului. Cel puţin, în istoria Colegiului Ministerului Justiţiei nu a exis-tat nici un astfel de caz.

În mandatul meu de minis-tru al Justiţiei, nu am convocat

așa-numitul colegiu, deoarece nu poate o structură cu un statut juridic reglementat prin regulamentul ministerului și competenţe consultative să limiteze mandatul unui mem-bru al Guvernului, învestit de Parlament și responsabil în faţa acestuia, cu atât mai pu-ţin să cenzureze actele unui ministru.

Articolul 21 din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern stabilește expres că ministerele sunt organele cen-trale de specialitate ale statu-lui și nu colegiile ministerelor. Același articol prevede expres că ministerele sunt conduse de miniștri, care poartă răspunde-re personală pentru îndepli-nirea sarcinilor puse în seama lor. Despre rolul colegiilor nu se spune nici un cuvânt.

Poziţia mea referitoare la caracterul facultativ al „cole-giilor” o știa atât prim-minis-trul, cât și cei doi viceminiștri cu care am lucrat. Anume de aceasta, nimeni nu a pus nicio-dată în discuţie oportunitatea constituirii/convocării așa-nu-mitului Colegiu al Ministerului Justiţiei.

Pentru informare: Ultima dată componenţa Colegiului Ministerului Justiţiei a fost aprobată la 15.02.2005 de către Guvernul Tarlev.

Cine are dreptul să angajeze directorul Departamentului Instituţiilor Penitenciare?Voi trata acest subiect fără

a recurge la „dreptul moral”, „dreptul canonic” sau „dreptul istoric” și mă voi sprijini, în principal, pe normele dreptu-lui muncii și actelor normative referitoare la activitatea siste-mului penitenciar.

Articolul 1 din Codul Mun-cii prevede expres că poate avea calitatea de angajator – persoana juridică (unitate) sau persoana fizică care an-gajează salariaţi în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor Codului.

Colegiul Ministerului Justi-ţiei nu are statut de persoană juridică și, prin urmare, el a priori nu poate avea calita-tea de „angajator”. În situaţia dată, unicul care poate avea calitatea de „angajator” este ministrul Justiţiei.

Urmând spiritul Codului Muncii, Hotărârea Guvernului nr. 129 din 15 februarie 2000 cu privire la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova vine cu următoarele reglementări la articolul 12, punctele 8 și 11:

„12. Ministrul Justiţiei:8) angajează în serviciu și

eliberează din funcţie con-ducătorii de departamente, direcţii și secţii, alţi colabora-tori ai ministerului și cadre de conducere ale instituţiilor din subordine;

11) angajează în serviciu, înaintează în grad, retrage din grad și trece în rezervă prin ordin efectivul militar al Departamentului instituţiilor penitenciare”.

Exact aceleași prevederi și aceeași logică o găsim și în Ho-tărârea Guvernului nr. 1310 din 24 noiembrie 2008 cu privire la

Departamentul Instituţiilor Penitenciare. Articolul 10 al acestui act normativ prevede expres următoarele:

„10. Departamentul este condus de directorul general, numit în funcţie prin ordinul ministrului Justiţiei în condi-ţiile legii cu privire la sistemul penitenciar.”

Toţi miniștrii Justiţiei din ul-timii 15 ani s-au condus de ace-leași prevederi legale și, prin urmare, toţi foștii conducători ai Departamentului Instituţii-lor Penitenciare (inclusiv dl Va-dim Cojocaru) au fost numiţi în funcţie prin ordinul ministrului Justiţiei și nu de către Colegiul Ministerului Justiţiei.

Dacă tot suntem în zona dreptului muncii, cred că se mai cer unele precizări. Să admitem, prin absurd, că sub-semnatul și ceilalţi miniștri ai Justiţiei care au fost până la mine au fost niște ignoranţi, iar șefi i de la resurse umane au fost analfabeţi și au numit directorii de la DIP cu pretinse încălcări de procedură. Există un principiu fundamental al răspunderii în dreptul muncii: angajatul nu trebuie să supor-te consecinţele eventualelor încălcări imputabile angaja-torului. Cel puţin, asta m-a în-văţat pe mine prof. Gheorghe

Filip la anul IV de facultate. Urmând acest principiu, Codul Muncii nu conţine un aseme-nea temei de demisie cum ar fi: „încălcarea procedurii de angajare de către angajator”. Cine vrea să se convingă poate consulta prevederile articolu-lui 86 din Codul Muncii (Con-cedierea).

Dacă tot avem progrese ful-minante pe calea integrării eu-ropene, pentru cei pentru care prevederile Codului Muncii nu sunt sufi ciente, le recomand să consulte și articolul 24 al Cărţii Sociale Europene, care impune statelor obligaţia să garanteze dreptul lucrătorilor de a nu fi concediaţi fără un motiv valabil legat de aptitudi-nea sau conduita acestora, sau de cerinţele de funcţionare a întreprinderii, a instituţiei sau a serviciului.

O pretinsă „ilegalitate” se acoperă cu o ilegalitate veritabilăVă propun să mai rămânem

puţin în zona supoziţiilor. Dacă, cu adevărat, s-ar fi con-

statat un viciu de procedură la numirea în funcţie a dlui V. Cojocaru, acesta putea fi rezol-vat prin convocarea Colegiului, care să discute dacă dl V. Cojo-caru corespunde funcţiei. Dacă se insistă că acest Colegiu are forţă superioară ministrului, de ce nu a fost convocat pentru a discuta situaţia și a decide reîncadrarea sau demisia lui V. Cojocaru?

Și în acest caz, pentru a argumenta cele spuse mai sus, voi recurge la prevederile Codului Muncii. Articolul 84 al Codului Muncii prevede cum trebuie de procedat în cazul nerespectării oricărei dintre condiţiile stabilite de Cod pentru încheierea contractului individual de muncă ce atrage nulitatea acestuia:

„(2) Constatarea nulităţii contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor.

(3) Nulitatea contractului individual de muncă poate fi înlăturată prin îndeplinirea condiţiilor corespunzătoare impuse de prezentul cod.

(5) Nulitatea contractului individual de muncă se con-stată prin hotărâre a instanţei de judecată.”

Cum s-ar zice – no com-ment.

Cât de legală a fost numirea directorului interimar?Numirea imediată a unui

director interimar care nici nu este angajat în sistem ridică, de asemenea, mai multe sem-ne de întrebare. Regulamentul Departamentului stabilește că în cazul lipsei directorului general, funcţiile acestuia sunt îndeplinite de adjunct. De asemenea, dacă se dorea demiterea dlui V. Cojocaru pe motivul pensionării, el însuși ar fi putut exercita mandatul până la numirea unui nou director, fără necesitatea in-stituirii interimatului.

În orice caz, orice numire, chiar și a unui interimar, pre-supune respectarea acelorași cerinţe ca pentru numirea în funcţie cu titlu permanent. În cazul sistemului penitenciar, aceasta înseamnă, cel puţin, controale medicale complexe și avizele instituţiilor de forţă, inclusiv SIS.

Numirea unei persoane care nu întrunește aceste cerinţe, chiar și cu titlu provizoriu, este gravă și absolut ilegală.

Dreptul moral versus dreptul constituţionalPentru a justifi ca demisia lui

V. Cojocaru și promovarea unei persoane comode, s-a invocat faptul că acesta s-a pensionat și ulterior a fost reangajat ca civil. Și în acest caz, decizia de a accepta pensionarea dlui V. Cojocaru a fost adoptată în baza legii. Articolul 13 al Legii privind sistemul penitenciar garantează dreptul la pensie pentru vechime în serviciu pentru:

„a) militarii care au satis-făcut serviciu prin contract, persoanele din corpul de co-mandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o ve-chime în serviciu de cel puţin 20 de ani”.

Nimeni, nici chiar ministrul Justiţiei, nu are dreptul de a refuza pensionarea unei per-soane, la fel cum nimeni nu poate condiţiona reangajarea unei persoane cu renunţarea la pensia cuvenită. În acest sens, recomand specialiștilor în „drept moral” să consulte Hotărârea Curţii Constituţi-onale nr.10 din 2 iunie 2009. Acolo vor găsi următoarea constatare a Curţii:

„Prevederile legale prin care persoanelor reîncadrate li se micșorează sau li se sis-tează pensia cuvenită vin în contradicţie cu prevederile art.47 din Constituţie și cu normele actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.”

Curtea Constituţională are o jurisprudenţă deja consacrată care relevă dreptul persoanei pensionate de a beneficia de pensie și de salariu în ca-zul reîncadrării, acestea fi ind drepturi distincte. Prin urmare, este ilegal (și neconstituţional) să obligi o persoană să aleagă între aceste drepturi din mo-ment ce legea și Constituţia îi permite să beneficieze de ambele, așa cum nu este nici legal, nici constituţional să concediezi pe cineva din acest motiv.

Este bine ca specialiștii în moralitate să fi e sinceri până la capăt și să spună oamenilor că actualul și foștii miniștri de Interne benefi ciază de pensii și salarii concomitent. Peste o sută de ofiţeri superiori din MAI sunt exact în aceeași condiţie, primind salariu pen-tru munca prestată și pensie pentru anii care i-au muncit. Nimănui nu i-a trecut prin cap să-i demită pe acest motiv, de-oarece nu există nimic criminal în această practică.

În altă ordine de idei, ca cetăţean al acestei ţări, aș dori să aud o explicaţie plauzibilă cât este de moral să-i ceri cuiva să renunţe la un drept obţinut prin muncă și garantat de Constituţie?

Despre „imoralitatea” încasării de către V. Cojocaru a indemnizaţiei unice de pensionarePentru a clarifica și acest

aspect, vă propun să ne clari-fi căm mai întâi cu prevederile legale, ce permit unui ofiţer care se pensionează să be-neficieze de o indemnizaţie unică. Articolul 28 (23) al Legii privind sistemul penitenciar stabilește următoarele drep-turi pentru colaboratorii siste-mului penitenciar la asigurare materială:

„(5) În cazul eliberării din sistemul penitenciar în temeiul prevăzut la art. 20, pct.1)-5) din prezenta lege, colabora-torilor sistemului penitenciar li se acordă o indemnizaţie unică, al cărei cuantum variază în funcţie de vechimea calen-

daristică pentru stabilirea pen-siei, după cum urmează:

a) până la 5 ani calendaris-tici – 3 salarii lunare;

b) de la 5 până la 10 ani ca-lendaristici – 6 salarii lunare;

c) de la 10 până la 15 ani ca-lendaristici – 8 salarii lunare;

d) de la 15 până la 20 de ani calendaristici – 10 salarii lunare;

e) de la 20 până la 25 de ani calendaristici – 14 salarii lunare;

f ) de la 25 până la 30 de ani calendaristici – 16 salarii lunare;

g) de la 30 și mai mulţi ani calendaristici – 18 salarii lunare.”

Dl V. Cojocaru are o carieră militară de aproape 23 de ani, ajungând în gradul de general-maior de justiţie. În baza acestor prevederi legale, dumnealui a beneficiat de plata unei indemnizaţii unice în mărime de 14 salarii.

Trebuie să menţionăm că de indemnizaţii unice la con-cediere benefi ciază mai multe categorii de funcţionari. Există funcţionari de nivel mult mai jos care, încheindu-și fructuoa-sa activitate în Guvernul Filat I, au fost reangajaţi în Guvernul Filat II, în aceleași poziţii, ace-leași birouri și funcţii, și care au încasat indemnizaţii unice de 6 salarii de funcţie (deși guver-nul a avut un mandat deplin de aproximativ 1 an).

Stranie logică. „Dreptul mo-ral” este opozabil unui ofi ţer în grad de general, care a muncit pentru această ţară aproape un sfert de veac și care a bene-fi ciat de 14 salarii de funcţie la pensionare, în schimb nu este opozabil unor inși care timp de un an n-au făcut altceva decât să poarte bârfele dintr-un birou în altul de la etajul 5 al Casei Guvernului și care au benefi ciat de o indemnizaţie de 6 salarii pentru o activitate de 1 an de zile.

Și în cadrul Ministerului Jus-tiţiei există persoane care, oda-tă cu demisia mea din funcţia de ministru, au benefi ciat de plata a 6 salarii de funcţie cu titlu de indemnizaţie de conce-diere, fi ind reangajaţi de noul ministru în aceeași zi, în același birou și în aceeași poziţie. Nici în acest caz, „dreptul moral” nu a fost invocat.

Pretextul pentru a realiza subtextulToată această aventură des-

califi cantă pentru o persoană integră a urmărit, în realitate, două scopuri care nu au nimic în comun cu reforma sau de-mocraţia. Primul scop a fost de a executa indicaţia lui șefu’ de a „găsi ilegalităţile” comise în perioada în care Tănase a fost ministru. Al doilea scop a fost plasarea de facto a sistemu-lui penitenciar sub controlul MAI.

În ceea ce privește proas-păt numitul interimar de la DIP. Pentru prima dată mi

s-a sugerat substituirea lui V. Cojocaru cu V. Ceban cu doi ani în urmă. Am refuzat acest lucru deoarece am considerat că sistemul penitenciar trebuie ţinut cât mai departe de MAI. Esenţa reformei penitenciare a fost de a exclude controlul MAI asupra penitenciarelor.

Eu nu-l cunosc personal pe dl V. Ceban, deși știu că el mă cunoaște foarte bine pe mine și pe mulţi din foștii mei colegi de partid. Mult mai bine decât mi-aș fi dorit. Ne cunoaș-te în virtutea funcţiei de șef al Direcţiei Misiuni Speciale (DMS) din cadrul MAI, pe care a deţinut-o în perioada când la cârma MAI era Gh. Papuc. (Din câte îmi amintesc, a fost numit în această funcţie imedi-at după arestarea lui Corneliu Savca.) Această structură a MAI, în realitate, era poliţia politică care se ocupa de par-tidele de opoziţie și oponenţii personali ai regimului Voronin. DMS era responsabilă de fi lajul conducerii PLDM, intercepta-rea convorbirilor telefonice, supravegheri etc. DMS a jucat un rol cheie în atrocităţile comise în evenimentele din 7 aprilie 2009.

În calitate de ministru al Justiţiei am considerat că este greșit din punct de vedere politic ca în fruntea sistemu-lui penitenciar să fi e numită o persoană cu un asemenea background.

De ce am decis să-i iau apărarea lui V. Cojocaru?Din start, vreau să se cu-

noască că generalul V. Cojoca-ru nu îmi este nănaș, cumătru, rudă, fin de cununie sau de botez. Nu l-am adus eu în funcţia de director al DIP, ci a fost angajat cu un an înainte de venirea mea la Ministerul Justiţiei.

Am decis să-i iau apărarea din câteva motive. Este greșit să stai de-o parte atunci când se comite o ilegalitate care nu te privește nemijlocit, în speranţa că ţie nu ţi se va întâmpla ceva similar. Vreau să amintesc ce scria pastorul protestant Martin Niemöller după ce a fost arestat de Ges-tapo în 1938:

“În Germania, au venit mai întâi să-i ridice pe comuniști și nu am luat atitudine, pentru că nu eram comunist. Apoi au venit după evrei și nu am luat atitudine, pentru că nu eram evreu. Apoi au venit după membrii de sindicat și nu am luat atitudine, pentru că nu eram membru în nici un sindi-cat. Apoi au venit după catolici și nu am luat atitudine, pentru că eram protestant. Apoi au venit după mine, dar, în acel moment, nu mai rămăsese nimeni care să ia atitudine pentru mine.”

Cu 200 de ani în urmă, cele-brul pictor spaniol Francisco Goya lansa un avertisment care a marcat istoria umanită-ţii: „somnul raţiunii naște mon-ștri”. Nu știu câţi ani trebuie

să treacă ca acest lucru să fi e înţeles și la noi.

Există și alte motive pentru care am decis să scriu aceste rânduri și să iau atitudine faţă de demisia ilegală a lui Vadim Cojocaru.

În primul rând, consider că este descalifi cant și absolut ne-justifi cat să înjosești absolut ne-meritat un comandant, în grad de general, în faţa propriilor ofi ţeri. Este dreptul ministrului de a decide cu ce echipă dorește să lucreze. Chiar dacă se dorea înlocuirea lui, există modalităţi civilizate de a face acest lucru.

La fel ca și actualul ministru, am lucrat cot la cot cu acești oa-meni, trecând prin situaţii dife-rite. Cât timp am deţinut funcţia de ministru, le-am sărit în apă-rare colegilor mei ori de câte ori a fost necesar. Nu m-am ascuns în spatele funcţiei de ministru și am ieșit public ori de câte ori a fost necesar, chiar cu riscul de a pierde din propria imagine. Nu mi-ar fi trecut prin cap niciodată să-mi lovesc mișelește în spate propriii colegi, „aranjând” arti-cole de presă pentru a discredita pe cineva și a-mi crește propria imagine. Vorba lui Bulgakov – Я московский студент, а не Шариков!

În loc de epilogAm fost întrebat de un jur-

nalist de ce persoana pe care am promovat-o încearcă să mă compromită, atacându-mă impardonabil, insinuând că am adoptat decizii ilegale. I-am răspuns cu o altă între-bare: Ce face moldovanul în primul rând când ajunge la putere? – Îl bagă pe taică-său la pușcărie.

Pentru a câta oară mă con-ving că nu-i este dat oricui să treacă testul puterii. Chiar dacă șefu’ a dat indicaţii, o persoană integră știe să spună „nu” atunci când i se cere să facă ceva ce vine în contradic-ţie cu propriile valori morale. Dacă asemenea valori există, bineînţeles. Din păcate, încă nu a fost inventat transplant de obraz și nici perfuzie de bun-simţ.

Urmărind cum am fost acu-zat că am comis o ilegalitate, mi-am amintit de un personaj pe nume Gheorghe Gorincioi, care a fost alături de Voronin mulţi ani, iar odată cu schim-barea puterii a devenit cel mai mare democrat, încercând să intre în graţia noilor stăpâni. Și acum îmi sună în urechi califi ca-tivul pe care l-a utilizat V. Voro-nin faţă de acest personaj.

P.S. Un detaliu mai puţin cu-noscut opiniei publice: Datori-tă poziţiei pe care a avut-o con-ducerea Ministerului Justiţiei de la acea vreme și V. Cojocaru, nici un ofi ţer din subordinea sa nu a fost implicat în atroci-tăţile din 7 aprilie 2009. Spre deosebire de MAI, nici o per-soană deţinută în instituţiile penitenciare ale Ministerului Justiţiei nu a fost maltratată și nu a avut de suferit.

Alexandru TĂNASE

Sursa: tanase.md

Demitere spectaculoasă sau ipocrizie ordinară?Demitere spectaculoasă sau ipocrizie ordinară?

Alexandru TănaseAlexandru Tănase

Oleg EfrimOleg Efrim

Alexandru Tănase și Vadim CojocaruAlexandru Tănase și Vadim Cojocaru

24 IUNIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Actual

Adrian Nichifor a fost condamnat la 17 ani de închisoare pen-tru omor intenționat și huliganism. Decizia a fost anunțată luni, 20 iunie, de Judecătoria sectorului Ciocana. Totodată, Judecătoria l-a achitat pe verișorul acestuia, Trofi m Nichifor, care era învinuit de păstrarea armelor fără autorizare și favo-rizarea infracțiunii.

Maria Vieru, purtător de cuvânt al Procuraturii Generale, a declarat pentru UNIME-DIA că Nichifor va putea contesta hotărârea la Curtea de Apel.

Potrivit sursei, procurorii au solicitat pedeapsă cu închisoare pe viață pentru con-troversatul om de afaceri din Chișinău.

Amintim că la 11 aprilie 2010, ora 03:45, afl ându-se în incinta barului „Miram” din satul Grozești, Nisporeni, în stare de ebrietate alcoolică, Adrian Nichifor s-a adresat cu cuvinte necenzurate în adresa fraţilor Iurie și Lilian Pârlici, pe motiv că aceștia și-au parcat automobilul lângă autoturismul său.

Ulterior, Adrian Nichifor i-a solicitat prin telefon verișorului său, Trofi m Nichifor, să-i aducă o armă cu glonţ. După care a tras cinci împușcături în direcția lui Lilian Pârlici, în rezultatul cărora victima a decedat pe loc.

Sursa: UNIMEDIA

Asociaţia „Euroconcept” Botoșani organizează în lunile mai și iunie 2011, în parteneriat cu consiliile ra-ionale din Glodeni, Râșcani, Fălești, Edineţ și Drochia, o sesiune de traininguri sub titulatura „Dezvoltarea coo-perării transfrontaliere pe baza parteneriatului din-tre administraţiile publice locale, instituţii și organi-zaţii non-guvernamentale din România și Republica Moldova”.

Activităţile au avut deja loc în raioanele Glodeni (31 mai), Râșcani (1 iunie), Drochia (15 iunie) și Edineţ (16 iunie) și urmează să se mai desfășoare în această lună la Fălești și la Botoșani – locaţie fi nală, unde vor participa invitaţi din toate orașele menţionate din Re-publica Moldova.

Cunoștinţele transmise în cadrul training-urilor sunt destinate să dezvolte capacitatea societăţii de peste Prut de a benefi cia de par-teneriate transfrontaliere, ca etapă câștigată pe parcursul european al Republicii Moldova. În prezent, activitatea de atragere a fondurilor comunitare în cadrul Programului Operaţional Comun România – Ucraina – Republica Moldo-va este defi citară, deși acesta, prin cele aproxi-mativ 137 de milioane de euro oferite, vizează dezvoltarea economică și socială, protecţia mediului, pregătirea pentru situaţii de urgenţă, investiţii în infrastructura de transport, ener-gie, furnizarea de apă potabilă, precum și ac-ţiuni ale comunităţilor locale care promovează schimburile educaţionale, culturale și sportive, dezvoltarea societăţii civile.

Scopul activităţilor derulate de către Asoci-aţia „Euroconcept” din Botoșani și care vor fi promovate în continuare, în cursul lunii iunie, îl constituie:

oferirea de consultanţă specializată reprezentanţilor administraţiilor publice și persoanelor interesate în domeniul accesării fondurilor europene în cadrul Programului Operaţional Comun România – Ucraina – Re-publica Moldova;

prezentarea de modele de bune practici în domeniul accesării, utilizării și valorifi cării efi ciente a granturilor comunitare;

organizarea de ateliere de lucru, în sco-pul perfecţionării instruirii participanţilor cu privire la modalităţile de întocmire a unor proiecte cu fi nanţare europeană, precum și soluţionarea tehnică a unor aspecte ce ţin de modul de redactare a documentelor fi nanciar-contabile;

dezvoltarea cooperării interinstituţio-nale la nivel regional în baza parteneriatelor existente;

valorificarea oportunităţilor oferite de fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, în cadrul unor viitoare activităţi transfrontaliere menite a dezvolta infrastruc-tura regională.

Persoana de contact: CIOBANU Persoana de contact: CIOBANU GHEORGHEGHEORGHE

Tel: 0040 0741200304Tel: 0040 0741200304e-mail: euroconcept_botosani@yahoo.ro

Cea de-a treia rundă de consultări informa-le în formatul „5+2” privind reglementarea confl ictului transnis-trean, care a avut loc marţi, 21 iunie, la Mos-cova, a eșuat.

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, „poziţia infl e-xibilă a delegaţiei de la Tiraspol nu a permis adoptarea unei decizii privind reluarea negocierilor ofi ciale în formatul ”5+2”. Astfel, participanţii au convenit să suspende runda de la Moscova pentru a purta consultări adiţionale și pentru a reveni la discuţii în capitala rusă într-o perioadă apropiată.

În declaraţie se subliniază că poziţia Republicii Moldova de a relua necondiţionat negocierile

ofi ciale a fost susţinută unanim de mediatorii și observatorii în procesul de reglementare.

„Delegaţia Republicii Moldova a reiterat că obiectivul principal al procesului de negocieri în format ofi cial îl constituie elaborarea statutului juridic special pentru regiunea transnistreană cu respectarea suveranităţii și integrităţii terito-riale a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor recunoscute în plan internaţional. Abordarea în cauză este împărtășită de către toţi partenerii internaţionali implicaţi în procesul de reglemen-tare - Rusia, Ucraina, OSCE, Uniunea Europeană și SUA”.

UNIMEDIA precizează că negocierile ofi ciale în formatul 5+2 privind soluţionarea confl ic-tului transnistrean au fost întrerupte în 2007. De atunci, întrunirile poartă caracter informal. Reuniunea din 21 iunie este a treia de acest gen de la începutul anului. Ultima întrevedere în formatul respectiv a avut loc la 4-5 aprilie, la Viena. Atunci, părţile participante au convenit să revină la subiectul relansării necondiţionate a procesului de negocieri politice în formatul 5+2 la reuniunea următoare. Marţi urma să fi e luată o decizie în acest sens.

Sursa: UNIMEDIA

Pentru a relua procesul de negocieri în format “5+2”, liderul administraţiei de la Tiraspol trebuie să fi e schimbat, scrie kommersant.ru. Moscova crede că noua conducere ar putea fi mai ușor de convins asupra necesităţii reglementă-rii confl ictului transnistrean.

Potrivit site-ului rus, autorităţile de la Moscova s-au

și gândit unde îl vor trimite pe liderul de la Tiraspol, în

cazul în care acesta renunţă la fotoliu. Moscova i-ar fi

promis lui Smirnov că îi asigură securitatea lui și a fa-

miliei sale, dacă renunţă să participe la alegerile pentru

președintele administraţiei de la Tiraspol.

Publicaţia mai scrie că autorităţile ruse i-ar fi promis

lui Smirnov că-i va proteja și afacerile dacă acesta se

decide să nu candideze.

Deocamdată, Igor Smirnov nu a răspuns în nici un fel

la propunerile Moscovei.

Marţi, 21 iunie, la Moscova urma să aibă loc consul-

tări în format „5+2” privind reglementarea confl ictului

transnistrean. Tiraspolul însă s-a opus împotriva deciziei

de a relua negocierile, întrerupte acum cinci ani.

stireazilei.md

Răspunsul Comisiei de la Veneţia vine ca urmare a unei solicitări ofi ciale a Curţii Con-stituţionale a Republicii Moldo-va din 19 aprilie 2011. Curtea Constituţională de la Chișinău a dorit să afl e punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia asupra a trei chestiuni: 1) Ar putea fi di-zolvat Parlamentul în mod repe-tat, din cauza aceluiași motiv, și anume nealegerii președintelui? 2) Trebuie să fi e aplicată în mod repetat procedura de alegere a Președintelui Republicii Mol-dova, după alegerile anticipate ale noului Parlament, dizolvat din cauza imposibilităţii de ale-gere a șefului statului? 3) Poate adopta Parlamentul, prin lege organică, un mecanism care ar instituţionaliza o procedură

aptă să asigure alegerea șefului statului și să nu admită dizolva-rea repetată a Parlamentului?

Memoriul Comisiei de la Ve-neţia a fost redactat în baza observaţiilor a patru experţi în drept constituţional, și anume: Sergio Bartole (membru suple-ant, Italia), Jean-Claude Schol-sem (membru supleant, Bel-gia), Evgheni Tancev (membru deplin, Bulgaria) și Kaarlo Tuori (membru deplin, Finlanda). Structura Memoriului este una simplă: Introducere, Contextul, Cele trei chestiuni, Concluzii.

Pe scurt, Comisia de la Vene-ţia a opinat, ca și în avizele sale anterioare, că: 1) Parlamentul trebuie dizolvat în cazul imposi-bilităţii alegerii șefului statului; 2) Constituţia trebuie respectată

în litera ei până la o eventuală modificare a ei; 3) O reformă constituţională este necesară în Republica Moldova; 4. Acordul (sau consensul) politic pentru alegerea șefului statului sau pentru modifi carea Constituţiei sunt căi de preferat în actuala situaţie.

Dat fi ind că presa de la Chi-șinău s-a dedat, fi e și în nuanţe, distorsionării sensurilor pe care Comisia de la Veneţia le-a pus în Memoriul său, considerăm potrivit și util să prezentăm mai jos Concluziile la care a ajuns Comisia:

„Comisia de la Veneţia este „Comisia de la Veneţia este de părere că:de părere că:

- Articolul 78.5 permite dizol-varea repetată a Parlamentului dacă acesta se dovedește a fi incapabil să aleagă noul preșe-dinte al ţării;

- Este posibil, și chiar de dorit, pentru facilitarea alegerii noului președinte, să se clarifi ce unele aspecte de procedură ale alege-rii printr-o lege organică.

Astfel, este vorba de două luni de la data vacantării postu-lui de președinte.

Cât despre nevoia reală a unei majorităţi de trei cincimi pentru noile alegeri ale președintelui, organizate după dizolvare din cauza eșuării alegerii preșe-

dintelui, Comisia consideră că soluţia cea mai potrivită este să se modifi ce dispoziţiile con-stituţionale în mod explicit, în concordanţă cu dispoziţiile „Ti-tlului VI” al Constituţiei sau să se găsească un compromis politic în cadrul Parlamentului pentru un candidat potrivit la funcţia de președinte. Comisia de la Veneţia poate susţine oricare dintre aceste două soluţii.

Depinde de Curtea Constituţi-onală a Moldovei să decidă dacă este justifi cat, în circumstanţele actuale din ţară, pe care Curtea Constituţională a Republicii Moldova le-a considerat unice, să continue pe baza unei inter-pretări textuale a Articolului 78 sau să urmeze, bazându-se pe experienţa comparativă a altor ţări, o interpretare funcţională a Constituţiei, pentru a evita criza constituţională care continuă.

Comisia de la Veneţia încu-rajează partidele politice din Moldova să-și asume responsa-bilitatea actului guvernării și să găsească o cale pentru a cădea la un acord în privinţa alegerilor prezidenţiale.

45. Comisia de la Veneţia ră-mâne la dispoziţia autorităţilor moldovene pentru orice alt aju-tor ulterior de care ar putea avea nevoie în această chestiune”.

Vom aminti că anul trecut,

mai exact la 12 martie 2010, Comisia de la Veneţia a adoptat, în legătură cu aceeași chesti-une, un alt document, intitu-lat „Memoriul Amicus Curiae pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova privind interpretarea articolelor 78.5 și 85.3 ale Constituţiei Republicii Moldova”, prin care a opinat:

„Comisia de la Veneţia „Comisia de la Veneţia formulează următorul formulează următorul

aviz:aviz:- Articolul 85.3 al Constituţiei

se aplică situaţiilor prevăzute de articolul 78.5 al Constituţiei;

- Cuvintele „în cursul unui an” care fi gurează în articolul 85.3 trebuie interpretate ca semnificând un an din mo-mentul ultimei dizolvări a par-lamentului;

- Președintele Republicii va trebui să dizolve parlamentul la expirarea unui an din momentul ultimei dizolvări a parlamen-tului.

Ţinând cont de situaţia din Republica Moldova, Comisia de la Veneţia este de părere că o reformă constituţională este necesară pentru evitarea noilor impasuri politice pe viitor. Frec-ventele dizolvări ale parlamen-tului care urmează la intervale de doar câteva luni constituie, de asemenea, de fiecare dată

obstacole pentru negocierile politice necesare unei reforme constituţionale încununate de succes. Comisia de la Veneţia amintește Raportul său privind amendamentul constituţional (CDL-AD(2010)001), adoptat în decembrie 2009, Raport în care subliniază că amendamentele constituţionale trebuie să ur-meze procedurile enunţate în Constituţia în vigoare”.

Astfel, Curtea Constituţională se afl ă în difi cultate. Aici se va testa gradul ei de competenţă și probitate. Comisia de la Veneţia nu ne-a spus nimic nou din ceea ce știam cu toţii: sau se merge pe linia trasată de Constituţia în vigoare, ajungându-se în Parlament la un acord politic privind alegerea șefului statului și se evită astfel alegerile parla-mentare anticipate, inevitabile în caz contrar, sau se ajunge la un acord politic privind modi-

fi carea Constituţiei în vigoare. De reţinut că onorata Comisie de la Veneţia arată clar că o lege organică nu poate nici modifi ca și nici răstălmăci prevederile constituţionale despre alegerea șefului statului. Trucul la care s-au gândit să recurgă capii coaliţiei de guvernământ nu va trece.

Se pare că Republica Mol-dova și clasa ei politică nu au de ales. Pe ordinea zilei revin aceleași două aspecte majore

care se exclud reciproc și care ţin, în definitiv, de interesul naţional: ori clasa politică (Pu-terea și opoziţia) cooperează, ori se complace și stăruie în confruntare sterilă și, pe cale de consecinţă, în nesfârșite alegeri parlamentare.

Așadar, ce va alege Chișină-ul: o strângere de mână între guvernanţi și opozanţi sau ba-ricadele cu care ne-am obișnuit periculos de mult?

Vlad CUBREACOV, FLUX

Verdictul Comisiei de la VeneţiaVerdictul Comisiei de la VeneţiaVești bune din Occident. Comisia de la Veneţia (Comisia pentru Democraţie prin Drept), struc-tură specializată a Consiliului Europei, a apro-bat un „Memoriu Amicus Curiae privind inter-pretarea articolului 78 al Constituţiei Republicii Moldova”. Documentul are menirea de a clarifi ca situaţia simplă, dar considerată de mare difi -cultate de către factorii politici de la Chișinău, determinată de imposibilitatea alegerii șefului statului de către deputaţii din coaliţia de guver-nământ. Memoriul a fost făcut public la 20 iunie și a fost aprobat în cadrul celei de a 87-a sesiuni plenare a Comisiei, din 17-18 iunie 2011.

Indiferent dacă se va găsi un compromis politic în problema transnistreană sau nu, regiu-nea este o problemă econo-mică. Deși, aparent, în econo-miile de pe cele două maluri ale Nistrului sunt o serie de asemănări, remarcă analistul economic Iurie Gotișan într-o discuție cu Vasile Botnaru:

Iurie Gotișan: „Dacă ar fi să comparăm economiile de pe cele două maluri ale Nistrului - mă refer aici la nivelul PIB pe cap de locuitor, la nivelul de creștere economică, nivelul infl aţiei - am putea conchide că, mai mult sau mai puţin, acestea sunt similare. Spre exemplu, PIB per capita în Moldova este în jur de 1900 de dolari, pe când în Transnistria, potrivit datelor băncii centrale, este de 1750 de dolari.

La fel ca și în cazul Moldovei din partea dreaptă a Nistrului, mai mult de 1/3 din populaţia regiunii transnistrene mun-cește peste hotare. Astfel, o bună parte a sistemului economic din zonă se menţine pe banii celor din afară, care sunt direcţi-onaţi preponderent în consum.

Ponderea mare a comerţului extern în PIB, în proporţie de sută la sută, este, de asemenea, un factor similar ce leagă cele două maluri ale Nistrului. Ambele economii sunt destul de vulnerabile la tot felul de șocuri din exterior. Totuși, dacă e să luăm în calcul criza economică declanșată în 2009, efectele acesteia asu-pra regiunii transnistrene sunt mult mai pronunţate, dovadă sunt datele statistice din această zonă, care indică o recesiune economică chiar până în prezent.”

Europa Liberă: Economia din par-tea dreaptă a Nistrului a benefi ciat de un colac de salvare din partea europenilor, dar și stânga Nistrului benefi ciază de subvenţii din partea Rusiei, deci și aici există o similitu-dine.Iurie Gotișan: „Fără îndoială, dacă

regiunea n-ar fi fost subvenţionată di-rect și indirect de către Federaţia Rusă, în particular prin ajutoare fi nanciare directe, privatizări privilegiate a mai multor întreprinderi locale în schimbul unor favoruri pentru agenţii economici de acolo pe piaţa din Rusia, economia, care avea un potenţial industrial de peste 40 la sută pe timpurile sovietice,

constituind 11% din teritoriul Moldo-vei, ar fi falimentat de mult.

Gazele naturale furnizate Transnistriei constituie un exemplu mai mult decât elocvent de subvenţionare a regiunii. Aparent, actualmente gazele naturale furnizate Transnistriei sunt achiziţionate la un preţ de 90 de dolari pentru 1000 de metri cubi, chiar mai mic decât sunt livra-te consumatorilor din Federaţia Rusă. Pe când, pentru partea dreaptă a Nistrului, acestea sunt livrate la un preţ de 360 de dolari pentru mia de metri cubi.

Tiraspolul, practic, nu plătește pentru gazele rusești și continuă să acumuleze datorii imense. Potrivit datelor „Moldova-Gaz”, în 2010, Transnistria a achitat doar

4% din cele 505 milioane de dolari pentru gazele rusești consumate. În plus, gazul natural este comercializat în regiune la preţuri cu mult mai mari decât cele de achiziţie, iar mijloacele parvenite de la populaţie pentru acesta sunt utilizate în mare parte de către autorităţile locale în alte scopuri, cum ar fi pentru acoperirea deficitului bugetar și implementarea programelor sociale etc.

Deseori, mai mulţi observatori menţi-onează că sistemul fi scal din Transnistria este destul de lejer și că percepe niște taxe modice, de altfel nu se poate explica de ce bugetul cu greu face faţă plăţilor bugetare și sociale. Or, importul auto-mobilelor prin regiunea transnistreană și înregistrarea acestora la niște tarife simbolice, vorbește o dată în plus despre capacitatea de funcţionare a acestuia.

Probabil că prezenţa unor grupuri eco-nomice de interese și marea evaziune fi s-cală sunt ca la ele acasă. Deseori am fost martorii unor situaţii când Federaţia Rusă a acordat tranșe fi nanciare Transnistriei pentru onorarea unor obligaţiuni sociale faţă de populaţie, pensii, indemnizaţii sau salarii.

Nu mai spunem despre faptul că investiţiile străine sunt în cea mai mare parte pe seama oamenilor de afaceri ruși sau a unor companii și fi rme în care capitalul rusesc este majoritar sau de-ţine o cotă destul de mare. Investiţiile rusești în Transnistria constituie peste 85 la sută din totalul acestora, oamenii de afaceri din Rusia achiziţionând o se-rie de întreprinderi din industria textilă, metalurgică, constructoare de mașini și așa mai departe.”

Sursa: europalibera.org

Regiunea transnistreană ca problemă economică

Să învăţăm să accesăm fonduri europene – seminarii în Republica Moldova

Negocierile în formatul „5+2” au eşuat

Moscova îl trimite pe Smirnov la pensie

Adrian Nichifor, condamnat la 17 ani de închisoare

24 IUNIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

2040. Când apare un adevărat geniu în lume, poţi să-l recunoști după acest semn: toţi ignoranţii se unesc împotriva lui...

Jonathan SWIFT, scriitor irlan-dez (1667-1745)

2041. Tulburătorul eseu ”Veș-mântul fi inţei noastre” al lui Valen-tin Mândâcanu, apărut în cele mai importante momente ale luptei pentru dezrobirea naţională, se înscrie de pe acum în letopiseţul dramaticei noastre istorii alături de cel mai frumos poem închinat Limbii Române, semnat de Matee-vici. Merită să suporţi toate calami-tăţile timpului pentru o asemenea pagină.

Grigore VIERU, în ”Flux”, 28 iulie 2000

2042. Un bun creștin m-a în-trebat ce nume să dea vacii care a văzut lumina zilei într-o sfântă duminică. Răspund: Dumana. Iată toate numele care se dau tradiţional: Lunica, Mărţica, Mier-cana, Joiana, Vinerica, Sâmbotina și Dumana.

2043. ...Cum minţitu-m-ai, strâmb dascăl,Scrisul meu că mi-e străin!Și din gură și din carteCum minţitu-m-ai mereu, Cum urâtu-m-ai de moarteCând afl ai că-i scrisul meu!Grigore VIERU, Cântare scri-

sului latinNotă. În aceeași poezie găsim

intuiţia unei primejdii de moarte:Cine-ntâi îţi fură scrisul,Celelalte-ţi ia apoi!2044. Vasile Romanciuc e un

poet de excepţie al literaturii din Basarabia și al literaturii române în general. Hipersensibil în poezie și în viaţă, blajin, de o bunătate și modestie proverbiale, V. Romanciuc poate fi și este, în anumite situaţii, dur ca oţelul de Damasc, atunci când e vorba de atitudinile în ceea ce privește valorile vieţii și valorile noastre naţionale.

Arcadie SUCEVEANU, în ”Jur-nal de Chișinău”, 25 decembrie 2007

Notă. La împlinirea vârstei de 60 de ani, veșnic tânărul și inspiratul poet Vasile Romanciuc a ascultat condescendent toate urările și elogiile ce i s-au adus, iar la sfârșitul serbării a rostit cuvinte care-l înfrumuseţează și mai mult:

Sunt fericit pentru că Dumnezeu mi-a dat o familie, mulţi prieteni și multe cărţi!

2045. Partidul comuniștilor din Rep. Moldova e ca o gloabă ani-mată de spiritul gregar al oricărei turme, o biomasă cu un singur cap care (crede el că gândește, cap ales parcă anume pentru a împărţi și a domina – politicește vorbind – în-treaga populaţie.

Aureliu BUSUIOC. Idei fixe. ”Jurnal de Chișinău”, 13 mai 2009

Notă. Meritele cunoscutului scriitor Aureliu Busuioc în dez-voltarea culturii românești sunt incontestabile. La Congresul III al scriitorilor din RSSM – scrie Iulian FILIP în cartea sa ”Poeţi contem-porani din Basarabia” – A. Busuioc pledează pentru revenirea limbii și literaturii la statutul lor fi resc, la grafi a latină și denumirea corectă, fapt care-i provoacă destule ne-plăceri și o imagine aparte printre scriitorii basarabeni confruntaţi cu binecunoscutele libertăţi de gândi-re și de vorbire.

Aureliu Busuioc e cunoscut și ca dramaturg. La Teatrul ”Lucea-fărul” s-a jucat piesa lui ”Radu Ștefan, întâiul și ultimul”. A trezit discuţii aprinse (și puerile!) un personaj cu numele de ”căpitanul SĂMĂCHIȘĂ”. Discuţii de prisos, întrucât autorul, excelent cunos-cător al limbii române, s-a oprit special asupra numelui de plantă sămăchișă, pe care l-a folosit ca nume de personaj teatral!

2046. Precum istoria ne ade-verește, atunci a înfl orit un neam, când a ajuns în fl oare și graiul său.

Gheorghe ASACHI2047.Am izvodit cuvinte dintr-o adâncă rană,Ca să le plâng de milă că n-am cui să le spun...Nichifor CRAINIC. ”Fântâna-

rul”2048. Vremurile ne-au învăţat că

numai cine se recunoaște biruit în lupta pentru dreptate pierde lupta odată cu credinţa. Cine-și păstrează credinţa în Dumnezeu și în cauza lui cea dreaptă, nu poate fi biruit!

Grigore NANDRIȘ. Unirea ţări-lor românești. În Calendarul ilustrat al românilor americani – 1963

2049. Limba, vorbită sau scrisă, este un bun comun al tuturor fi ilor unui popor, un tezaur adunat de mi-lenii, a cărui păstrare este încredin-ţată fi ecărui cetăţean – scria Mihai EMINESCU, poetul laudei sublime aduse înaintașilor care ne-au lăsat ”o limbă ca un fagure de miere” – Limba, alegerea și cursivitatea espresiunii în espunerea vorbită sau scrisă e un element esenţial, ba chiar un criteriu al culturii.

Valentin Mândâcanu

Având în vedere faptul

că Japonia s-a ţinut atât

de îndelungat și atât

de îndârjit departe de

tot ceea ce este străin și

văzând ceea ce s-a făcut

timp de doar 10-15 ani

pe calea preluărilor de

la străini, merită să te

uimești în faţa poporu-

lui nipon.

După ce în anii 50 statele străi-

ne au constrâns guvernul Japoni-

ei să ţină cu ele legături comercia-

le și de alt fel, japonezii i-au privit

mai întâi pe barbarii străini cu

multă bănuială, acum însă, încet-încet, începe să se destrame tea-ma că străinii vor pune stăpânire pe Japonia. Trebuie să te afl i aici ca să vezi și să crezi cu câtă sete nestinsă se avântă tineretul local să însușească limbi străine, mai cu seamă engleza, pe care o învaţă, pur și simplu, cântând. Înstrăina-rea Japoniei de altădată, până la sfârșitul anilor 50, de tot ceea ce este străin a făcut ca până în acea vreme să rămână într-o completă necunoaștere a condiţiilor vieţii sociale și politice din străinătate, necunoscând marile cuceriri de ultimă oră ale știinţei, iată de ce străinii care au adus cu ei în ţară noile minuni ale știinţei – vapoa-

re, telegraful, căile ferate etc., etc. – le-au atras îndată atenţia japonezilor, care sunt isteţi de la natură. Ceea ce dovedește că în-străinarea dinainte vreme a fost una silnică și că japonezii înșiși au rămas într-o mare pierdere. Atât febrila activitate de astăzi a gu-vernului, cât și cea a persoanelor particulare este o dovadă că aceș-tia parcă ar vrea cu tot dinadinsul să recupereze ceea ce au pierdut.

Înrâuriţi de cunoașterea a ceea ce le-a fost necunoscut mai îna-inte, ei au început să dea uitării temerile lor și se prea poate că multora le trece doar fugitiv prin minte să compare sosirea de as-tăzi a străinilor în ţară cu sosirea

străinilor de acum trei veacuri. Și, într-adevăr, ce diferenţă uriașă este între apariţia industriașilor olandezi și a regimentului de mi-sionari catolici în Japonia secolu-lui al XVI-lea și apariţia actuală a străinilor de toate naţionalităţile, care aduc în ţară victorioasele instrumente ale noii civilizaţii la care nici nu puteau visa! Se vede că japonezii au preţuit cum se cuvine această diferenţă, cu toa-te că, bineînţeles, un timp oare-care ei nu vor fi încă în stare de o apreciere corectă și nu vor putea deosebi valorile adevărate de fal-sele valori aduse de străini. Atâ-ta doar că asemenea experienţe costă scump. În această privinţă

americanii exploatează în chip deosebit ignoranţa oamenilor din ţară. Merită să atragem atenţia asupra unui simplu fapt, anume că japonezii au faţă de străini o cu totul altă atitudine decât chinezii. Aceștia, în pofi da unei cu mult mai vechi cunoașteri a europeni-lor și a unor cu mult mai vechi le-gături cu ei, rămân a fi până astăzi doar niște negustori destul de pri-cepuţi în ţara lor și în ţările veci-ne, fi ind evreii acelor locuri. Toate acestea spun cât se poate de mul-te în sprijinul faptului că în 30-40 de ani, Japonia va fi în stare ca în multe privinţe să apară fără ruși-ne în familia popoarelor instruite de peste hotare. Va fi nevoie, bi-

neînţeles, de multe prefaceri și de înlăturarea multor piedici, dar ja-ponezii sunt un popor a mirării de priceput când văd un folos și când se încredinţează de nevoia sacrifi -ciului. Ei au făcut deja sacrifi cii și fac încă multe, mai cu seamă în faţa americanilor, după cum am băgat de seamă mai sus. Astăzi ja-ponezii au propriul lor doc, în care își construiesc singuri vapoare ci-vile și de război.

Ieromonahul Anatolie [Tihai], (misionar ortodox român în

Japonia secolului XIX)

Text apărut în revista „Missioner” (Misionarul) din

anul 1874. Traducere din rusă de Vlad CUBREACOV

PREMIERĂ ABSOLUTĂ!

Cuviosul Român Anatolie Tihai: Tendinţa japonezilor către educaţie

– Dle Plahotniuc, sunteţi mulţumit de rezultatele PDM în alegerile locale și cui credeţi că se dato-rează ele, candidaţilor din fi ecare localitate sau echipei de campanie?– Mi-aţi pus o întrebare

aproape tradiţională. Și răspunsul nu va fi prea ori-ginal, dar, înţeleg subtextul și o să încerc să-l clarifi c.

Mă bucur, desigur, pen-tru cazurile în care avem rezultate bune. Îi felicit din sufl et pe colegii care au fost aleși. Da, sunt nemulţumit în celelalte situaţii. Dar ţin să-i felicit și pe acei candi-daţi din partea PDM cărora le-a mers mai puţin. Pentru noi toţi această campanie a fost încă o școală și un pas înainte. Mulţi au pierdut la limită în turul doi, dar aceasta înseamnă că au consolidat puternic imagi-nea partidului acolo unde au concurat, au pus o bază bună pentru viitor. În alte cazuri, cum sunt cele din municipiile mari, candidaţii noștri, în pofi da faptului că au fost de calitate și au avut o prestaţie foarte bună, au suportat consecinţele unei polarizări fără precedent a electoratului.

Alegerile locale sunt spe-cifi ce, căci se spune că se aleg oamenii, nu partidele. Dar lucrurile, mai ales în campania care s-a încheiat, au fost mult mai complica-te și au contrazis în multe cazuri această teză. Ceea ce ar trebui să menţionez, la general, este faptul că partidul și staff ul electoral central au oferit sprijinul maximal și egal pentru toţi cei aflaţi pe prima linie a

confruntării electorale – candidaţii PDM. Acolo unde și celelalte circumstanţe au fost favorabile, avem suc-cese, dar nu s-a întâmplat pretutindeni.

Toată lumea acum se uită pe statisticile alegerilor și se minunează, cum spun moldovenii. Partidul De-mocrat are cea mai mare creștere între componente-le AIE faţă de precedentele alegeri parlamentare, dar și cel mai bun rezultat la alegerile locale din istoria formaţiunii, dacă nu gre-șesc. Avem 220 de primari, 226 de consilieri de nivelul doi și 2263 de nivelul unu. Dacă mai facem ordine în statistici, poate că sunt chiar mai mulţi, căci deja după alegeri mulţi primari independenţi și consilieri și-au manifestat dorinţa de a veni sub umbrela PDM. Eu prietenesc cu cifrele, care sunt un argument im-batabil, dar aș vrea să vă spun că mă interesează mai mult capacitatea Partidului Democrat de a se dezvolta și de a-și perfecţiona instru-mentele de activitate politi-că. Pentru că de ele depinde să avem un rezultat politic și electoral constant și să fim capabili să realizăm angajamentele noastre faţă de cetăţeni, atât ca aleși în organele de con-ducere de toate nivelurile, cât și ca partid în general. Ca manager cu o oarecare experienţă, care încearcă să-și aplice cunoștinţele în plan politic, pot spune că am reușit câte ceva, dar mai avem de lucru, de învăţat, de preluat modele și prac-tici de succes.

– A fost o decizie grea, să vă asumaţi conduce-rea campaniei electora-le la nici un an de când aţi intrat în activitatea politică, în Partidul De-mocrat?– Dacă stau să-mi amin-

tesc a fost o decizie fi rească, fără multe ezitări. Sunt un om al acţiunii și al echipei. Pe de o parte, dacă mă im-plic într-un proiect o fac la modul absolut, iar susţinerea Partidului Democrat și apoi venirea în rândurile lui este anume ceea ce mi-a marcat viaţa în ultimii ani. Pe de altă parte, atunci când colegii și-au exprimat încrederea în capacitatea mea de a condu-ce echipa electorală și mi-au propus acest lucru, totul a fost ca și decis. Într-adevăr, m-am bazat pe experienţa mea de administrare și pe cea acumulată în campania parlamentară precedentă, dar și pe cunoștinţele politi-ce mult mai vaste ale colegi-lor de partid.

Un semn de încurajare pentru mine, după înce-perea campaniei, a fost și acela că unii concurenţi politici au început a avea emoţii și chiar au încercat

să-mi atace din nou imagi-nea. Înseamnă că, așa nou cum sunt eu în politică, de-ranjez actorii mai vechi din alte tabere. Era o chestiune de principiu ca răspunsul la „înţepături” să fi e dat prin rezultatul electoral al PDM – e încă o mică satisfacţie pentru un conducător de campanie.

– Cum aţi construit stra-tegia, tactica, mesajele de campanie, mai ales că e destul de complicat să găsești modalitatea de a îmbina elementele ge-nerale cu cele particula-re, din fi ecare localitate? Aţi apelat la tehnologi electorali consacraţi de peste hotare?– Poate părea de puţin

ajutor, dar eu cred că a con-tat fi losofi a care a dominat lucrul echipei și a tuturor colegilor din teritoriu – Partidul Democrat a făcut o campanie axată pe succes: îndrăzneaţă, cu un brand-ing modern, dar orientată spre grijile cetăţenilor obiș-nuiţi din satele și orașele Moldovei! Este mai comod să atragi în asemenea situ-aţii echipe specializate, care

știu să facă de la cap la coa-

dă tot ceea ce aţi menţionat

în întrebare. Dar, de această

dată, ne-am bazat practic

pe resurse proprii și pe

consultanţă autohtonă, de

aici, din Moldova, care au

reușit într-un regim alert să

elaboreze și să implemente-

ze elementele de bază ale

campaniei.

Campania a fost gândită

pe toate palierele, de la

implicarea liderului PDM

cu suport de imagine pen-

tru candidaţii noștri, până

la microcampaniile locale,

realizate la nivelul presei și

al altor canale de comuni-

care din teritoriu. Desigur,

alegerile fiind cu mii de

candidaţi în toată ţara, a

trebuit să revenim la sigla

cu abrevierea denumirii

partidului. Domnul preșe-

dinte Lupu, în schimb, a fost

protagonistul principal al

spoturilor televizate, cel din

primul tur fi ind unul chiar

foarte puternic ca mesaj. De

această dată am utilizat mai

decent outdoor-ul, adică

panourile publicitare, dar

ele au fost sufi cient de pre-

zente în Chișinău și în toate

centrele raionale, prezen-

tând candidaţii PDM.

Era mai difi cil de elabo-rat un slogan nou, care să fie puternic, ușor de me-morizat, dar și de aplicat într-o varietate de contex-te. E timpul! – cred că este un slogan care răspunde unei așteptări de mulţi ani din partea cetăţenilor de a vedea progrese reale în dezvoltarea ţării, în re-zolvarea problemelor cu care se confruntă în viaţa cotidiană. Deși au trecut, iată, deja 20 de ani de când Republica Moldova este stat independent, situaţia în cele mai multe domenii arată astfel de parcă încă nu ne-ar fi ajuns timp să ne ocupăm de ea la modul serios. Acest slogan are și semnificaţia că oamenii nu vor aștepta mult ca noi, politicienii, administraţia de stat centrală și locală, să arătăm rezultate. Într-adevăr, ni s-a dat o șansă și urmează să îndreptăţim așteptările, altfel timpul va trece fără rost și vom avea de pierdut cu toţii. Dacă vreţi, e și un mesaj pentru cei aleși, un apel la respon-sabilitate!

Pentru consemnare, Irina GÂSCĂ

VLAD PLAHOTNIUC A CONDUS STAFFUL ELECTORAL AL PDM

Campania noastră s-a axat pe succes!Campania noastră s-a axat pe succes!Vicepreședintele Partidului Demo-crat, Vlad Plahotniuc, deși poate fi considerat încă nou în politică, și-a asumat un rol responsabil în ale-gerile locale generale, cel de con-ducător al campaniei electorale. În interviul ce urmează vedeţi cum apreciază el rezultatele scrutinu-lui, lucrul staff urilor electorale și obiectivele partidului și ale noilor aleși locali.

Valentina Naforniță a reușit să înfrunte bătălia cu cei peste 600 de candidați la Concursul Mondial de Canto din Cardiff, câștigând marele premiu „Singer of the Wor-ld 2011”, precum și premiul de popularitate al publicului. Tânăra de 24 de ani din satul Cuhnești spune că și-a împlinit cel mai mare vis, fi ind mândră că a dus vestea țării noastre pe cele mai înalte scene ale lumii.

După „De la 5 la 10” din Glodeni, primul concurs „ofi cial” din viaţa ei, Valentina a știut că trebuie să se facă artistă. A urmat cursuri de vioară și dans, a cântat în corul bisericii din sat, apoi a studiat la școala muzicală din Glodeni.

„Când am mai crescut, vroiam să urmez o carieră în muzica ușoară, așa că mi-am făcut bagajele și am mers la Chișinău, la Colegiul „Ștefan Neaga”, iar la mai puțin de o lună mi-am dat seama că vreau să fac operă. M-am concentrat și am vrut să fi u foarte serioasă în această meserie”, povestește, în exclusivitate pentru „Adevărul”, tânăra soprană. A izbutit să fi e cea mai bună, chiar dacă uneori era bârfi tă de colege că ar fi prea studioasă. „Îmi ziceau că sunt prea focusată pe lecții, eu însă n-am fost o tocilară, doar îmi știam drumul”, remarcă fosta elevă de la „Ștefan Neaga”.

În tot acest timp, părinții i-au fost alături,

chiar dacă la depărtare. „Valentina e leit mai-

că-sa, o fi re artistică. De mică a visat să ajun-

gă sus, e doar meritul ei victoria de duminică

(19 iunie - n. red.). Noi am avut emoții mai

mari ca ea, de trei săptămâni nu am închis

un ochi. Îi urmăream prestațiile pe internet,

ne mândream. Iar acum suntem nerăbdă-

tori să o vedem acasă”, a mărturisit, vădit

emoționat, Boris Naforniță, tatăl fetei.

Avea o „sămânţă” de cântăreaţă în eaFosta profesoară de canto, artista po-

porului Margareta Ivanuș, își amintește cu

drag perioada în care Valentina era „un copil

ambițios, dar, în același timp, un lider, o in-

dividualitate”. Iată ce nota Margareta Ivanuș

despre Valentina Naforniță într-o agendă pe

care o păstrează și astăzi cu sfi nțenie: „Are o

voce înaltă, curată, un timbru foarte plăcut.

E foarte ușor să lucrez cu ea și o ascult de

fi ecare dată cu plăcere. Am văzut în Valen-

tina, încă de la prima vedere, o „sămânță”

de cântăreață”.

Dascălul mărturisește că n-a rămas uimită

de succesul Valentinei la Cardiff , știind cât

talent are. „A muncit extrem de mult, nu i-a fost niciodată frică să se dedice cu toată fi ința muzicii. M-am bucurat din tot sufl etul de acest succes al ei, știu cât de mult și-a dorit să fi e prima pe treapta mondială”.

Astăzi, Valentina este masterandă în ultimul an la Universitatea Națională de Mu-zică din București, unde și-a făcut studiile îndată după susținerea bacalaureatului la Chișinău.

Acum o lună s-a căsătorit cu fostul coleg de la „Ștefan Neaga” Mihai Dogotari, cel care o ține de mână înainte de fiecare concert. În septembrie, tâ-năra soprană va merge în Austria, unde a câștigat o bursă de un an de zile la Opera de Stat din Viena.

Soprana Valentina Naforniţă din Glodeni și-a împărtășit cu „Adevărul“ emoţiile trăite pe scena Concursului Mondial de Canto de la Cardiff

Valentina Naforniţă: Am rămas şocată când mi-am auzit numele

- Cum ai hotărât să participi la Concur-sul Mondial de Canto din Cardiff ?- Prin noiembrie anul trecut a fost o

audiție la București. Nu am mers cu un scop, eram doar curioasă să încerc, pentru că de mică urmăream acest festival. Abia după două luni am primit un telefon din Anglia: „Vei reprezenta Republica Moldova”. Nu-mi

venea să cred, eram fericită, aveam să cânt împreună cu cele mai buni voci ale lumii.

- Cât a durat competiția, prin câte etape ai trecut?- Jumătate de an, cu 600 de pretendenţi,

cu pregătiri serioase, timp în care am susținut patru concerte, până am ajuns în

semifinală, alături de reprezentanți din 20 de țări.

- Cum a fost marea fi -nală? Ai intuit că vei câștiga?

- Eram mulțumită că am ajuns până acolo, fi ind o mare realizare pentru mine. După atâ-tea nopți nedormite, eram foarte obosită și nu-mi doream decât să cânt foarte bine, mai ales că eram cea care închidea concertul. Aveam în fața mea un public numeros, for-mat din profesioniști din întreaga lume.

- Cum ai reacționat când ți-ai auzit nu-mele, la premiere?- Mai întâi am luat premiul publicului.

Eram atât de fericită și mă relaxasem complet. În capul meu suna numele unui alt concurent, așteptam prezentatorii să-l rostească. Am rămas șocată când am auzit „Valentina Naforniță”, credeam că a fost o eroare. Nici nu cred că am zâmbit, parcă eram speriată, în special pentru că nicioda-tă, în cei 28 de ani din istoria concursului, premiul publicului nu a coincis cu premiul juriului. Acest trofeu era pentru mine un vis de neatins.

- Ce ai făcut în următoarele zece minu-te, pe cine i-ai anunțat primii?- Nici n-am apucat să sun pe cineva, pen-

tru că au urmat multe interviuri. Apoi, când mi-am luat telefonul, era plin de apeluri și mesaje de felicitare. Toată lumea știa de victoria mea, părinții plângeau de fericire.

- Cum vei cheltui cele 17.000 de lire?- Acești bani erau bineveniți, la început

de drum. Nu-mi voi cumpăra nimic acum, îi păstrez pentru viitor, vreau să-i investesc în cariera mea.

Sursa: adevarul.ro/moldova/

„Trofeul era un vis de neatins”

24 IUNIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

Sfi nţii – eroi ai credinţeiLa 19 iunie, Înaltpreasfi nţitul Petru, Arhie-piscop al Chișinăului, Mitropolit al Basara-biei și Exarh al Plaiurilor, a ofi ciat, împreună cu un sobor de preoţi și diaconi, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la biserica „Tuturor Sfi nţilor”(Biserica Deportaţilor) din Chișinău, cu ocazia sărbătoririi hramului (preot paroh protoiereu Ion Baltag).

Cu binecuvântarea ÎPS Petru, PC Preot Ioan Barbău, proto-pop de Chișinău, a rostit un cuvânt de învăţătură.

În predica sa, Înaltpreasfi nţitul Mitropolit și Exarh Petru s-a referit la diferitele categorii de sfi nţi care „s-au ostenit, respec-tând voia lui Dumnezeu, și au câștigat Împărăţia lui Dumnezeu”. „Astăzi îi cinstim pe toţi sfi nţii, pe apostoli, pe martiri, pe mu-cenici, pe mărturisitori, pe cuvioși și pe ierarhi, pe toţi cei care au urmat sfatul Mântuitorului, care a spus: „Învăţaţi de la Mine că sunt blând și smerit cu inima și veţi găsi odihnă sufl etelor voastre”. Sfi nţii au respectat îndemnul Mântuitorului și au afl at Împărăţia Cerurilor. Pentru mărturisirea lor jertfelnică și exem-plară a dreptei credinţe, sfi nţii au fost numiţi eroi ai credinţei”, a mai spus Înaltpreasfi nţitul Petru.

„Să urmăm și noi îndemnul Mântuitorului și să nu uităm cele spuse de Apostolul Pavel: „uitaţi-vă la mai-marii noștri care v-au propovăduit vouă cuvântul lui Dumnezeu și băgând de seamă felul în care și-au încheiat viaţa, urmaţi-le credinţa”. Să luăm pil-dă de la sfi nţi și să mărturisim, cu timp și fără timp, dreapta cre-dinţă, îndeosebi în aceste zile când ne confruntăm cu un proze-litism sectar nemaiîntâlnit pe meleagurile noastre”, a îndemnat Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei.

În cadrul Sfi ntei Liturghii, tânărul teolog Claudiu Mujdei-Plă-mădeală a fost hirotonit în diacon.

Biserica Deportaţilor a fost înregistrată la Serviciul de stat pentru problemele cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova la 7 decembrie 2004. Primăria capitalei, în 2006, după aproximativ 2 ani de demersuri, a alocat un teren pentru con-strucţia bisericii în apropierea Gării Feroviare, unde în 1941 și 1949, 1950-1951 victimele deportărilor au fost încărcate în va-goane de vite cu destinaţia Siberia și Kazahstan. În 2006 a fost pusă prima piatră de temelie de către Înaltpreasfi nţitul Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, și instalată o Troiţă, iar la 31 mai 2008 a fost sfi nţit sfântul lăcaș tot de Întâistătătorul Mitropoliei Basarabiei și ofi -ciată prima Sfântă Liturghie.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

ORTODOXIA CARE NE UNEŞTE

Tradiţie şi continuitate în relaţiile dintre poporul

român şi cel georgianÎn ziua de 20 iunie 2011, la Reședinţa patri-arhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit în vizită de rămas bun pe Excelenţa Sa domnul Levan Metreveli, ambasadorul Repu-blicii Georgia în România și Republica Moldo-va, cu prilejul încheierii misiunii sale diploma-tice la București.

După mai bine de trei ani de activitate diplomatică în ţara noastră, domnul ambasador al Republicii Georgia se consideră un prieten al românilor și a dorit să mulţumească pentru buna cooperare cu Patriarhia Română. În acest sens, Excelenţa Sa a rememorat, ca o experienţă deosebită, participarea la hramul mănăstirii Antim din București, ctitorie a Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, originar din Georgia.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat relaţiile tra-diţionale dintre cele două popoare cu o bogată și îndelungată tradiţie creștină ortodoxă, exprimându-și speranţa că legăturile culturale și religioase dintre cele două ţări și Biserici Ortodoxe vor continua prin intensifi carea schimburilor de studenţi între școlile de teologie din cele două ţări și prin organizarea de pe-lerinaje la locuri sfi nte din Georgia și România. Patriarhul Ro-mâniei a transmis un salut fratern Preafericitului Părinte Ilie al II-lea, Patriarhul Catolicos al Georgiei, și a urat succes domnului Levan Metreveli în noua sa misiune diplomatică.

Biroul de presă al Patriarhiei Române

Istoria Bisericii noastre în imaginiIstoria Bisericii noastre în imaginiŞcoala monahală de la Mănăstirea Dobruşa

Poate puţini se gândesc cum o ceremonie de la un praznic bisericesc poate căpăta com-ponente politice atât de importante, încât, la prima vedere, nu sunt detectabile.

Marele Praznic al Bobotezei din anul 1940 din capitala Basarabiei a avut o mare compo-nentă politică, deoarece prin ritualul religios combinat cu cel strict militar, regele Carol al II-lea a fost asemănat cu voievozii Moldovei, precum Ștefan cel Mare sau Petru Rareș, în fapt întreaga desfășurare de forţe având ca obiectiv cultivarea încrederii în sufl etele ba-sarabenilor că fruntariile ţării nu vor fi atinse de trupele Rusiei bolșevice.

Semnarea pactului Ribbentrop-Molotov în august 1939, începutul celui de-al Doilea Răz-boi Mondial și ocuparea unor teritorii străine de către Uniunea Sovietică creaseră o mare în-grijorare pe scena noastră politică. Iar politica românească în această perioadă era dictată de însuși regele Carol al II-lea, care își exercita autoritatea prin „Frontul Renașterii Naţionale”. Carol era conștient că pe măsură ce Germania reușește tot mai mult să se impună politic și militar în Europa, iar concretizarea sprijinului franco-englez întârzia, atunci soarta ţării pe care o conducea devenea tot mai problema-tică. Dar evoluţia militară din Europa era tot mai îngrijorătoare, iar în culisele serviciilor secrete românești se lucra în direcţia unei ali-anţe politico-militare cu Germania. Cu toate acestea, regele Carol al II-lea mai spera la păs-trarea unui echilibru în această parte a Euro-pei, evitând cu orice preţ o atitudine categori-că la adresa vreunei puteri militare. Monarhul spera în păstrarea graniţelor, dar știa tot mai mult că Rusia sovietică dorește ţinutul dinspre Prut și Nistru, la fel cum nu-i erau străine nici presiunile exercitate de Ungaria horthystă în problema Ardealului.

În acest context geopolitic, monarhul a declanșat o campanie de vizitare, împreună cu demnitarii săi, a ţinuturilor de peste Prut în speranţa păstrării ordinii interne, întăririi autorităţii regimului său și pentru cultiva-rea încrederii în sufl etele basarabenilor că fruntariile ţării nu vor fi atinse de cotropitorii străini. Astfel, după aproape cinci ani de la episodul litigios cu mitropolitul Gurie Gro-su, regele Carol al II-lea participa din nou la o slujbă religioasă ofi ciată în catedrala Chiși-năului. Evenimentul a fost prezentat pe larg în presa scrisă, toate momentele fi ind redate ca într-un tablou al vremurilor voievodale. Conform articolelor de presă, ceremoniile căpătaseră o aureolă menită să omagieze persoana monarhului afl ată în căutarea echi-librului politic atât de necesar ţării pe care o conducea.

Regele Carol al II-lea, îmbrăcat în unifor-ma de general de cavalerie, însoţit de Marele Voievod Mihai, în uniforma de sublocotenent al vânătorilor de munte, sosea la ora 10:00, la Chișinău, cu „trenul domnesc”. Suita regală a fost primită de prim-ministrul Gheorghe Tătă-rescu, alţi membri ai guvernului și ofi cialităţi civile și militare. Deplasarea spre catedrală s-a făcut cu „automobilul regal” pe bulevardele fl ancate de pancarte care aveau înscrisuri pre-cum: „Trăiască Regele plugarilor” sau „Veghem și apărăm cu energie graniţele ţării”. Ajuns în faţa catedralei, în bătaia clopotelor, regele a

fost întâmpinat de arhiereul Efrem Tighinea-nu, locţiitor de arhiepiscop al Chișinăului și de mitropolit al Basarabiei, cu Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce, pe care „le-au sărutat smerit și Suveranul, și Marele Voievod”.

În biserică, monarhul era așteptat de cle-rici și demnitari ai statului român în frunte cu prim-ministrul, ofi cialităţi civile și militare și membri ai Ordinului „Mihai Viteazul”. Servi-ciul divin a fost săvârșit de un sobor de 50 de preoţi și diaconi în frunte cu arhiereul Efrem Tighineanu, monarhul asistând în strana îm-părătească.

După slujbă, în bătaia clopotelor și detună-turile bateriilor din apropierea orașului, cleri-cii cu prapuri, „icoanele sfi nţite la muntele Athos” și ripide au pornit într-un cortegiu spre crucea de marmură din faţa clopotniţei cate-dralei, pentru săvârșirea sfi nţirii apelor. Cleri-cii au fost urmaţi de suita regală și demnitarii statului. În dreptul crucii, „regele apărător de ţară și de credinţă a azvârlit în apa albă cru-cea de chiparos adusă de la Sfântul Munte - și din nou crește nimb de atlet al creștinătăţii în jurul Domnului dăruit cu moștenirea Sucevei”. Acest limbaj specifi c cultului personalităţii de-venea patetic în presa centrală, când se relie-fa chiar o mistică în jurul acestui eveniment: „Regele României Mari a azvârlit în apa sfi nţi-tă crucea Mântuitorului, a sărutat apoi smerit lemnul Răstignirii, iar norodul ivit din cătune-le Basarabiei a înţeles că acolo unde este stra-ja hotarnică este și chezășia ocrotirii altarelor străbune”.

După acest moment, în aclamaţiile mul-ţimilor, a urmat intonarea imnului regal și defi larea unităţilor militare în dreptul estra-dei regale din faţa catedralei. După unităţile militare, a urmat marșul primarilor satelor basarabene, „cu pieptarele FRN peste suma-ne”. Ulterior, pe traseul către Comandamentul Corpului de Armată, regele a făcut o „baie de mulţime”, după cum se consemna în presa vre-mii: „Braţul Suveranului, între două fl uturări de salut, se întinde din când în când ocrotitor spre câte o femeie din mulţime care, îngenun-chind în calea Regelui, îi înmânează smerite câte un plic cu o rugă-o jalbă cu destăinuiri de necazuri”.

La comandamentul militar s-a desfășurat recepţia în cadrul căreia regele a primit ofi cia-lităţile locale, s-au ţinut discursuri, iar în jurul

orei 13:30 suita regală a părăsit Chișinăul, în-torcându-se la București cu trenul regal.

Evenimentul de la Chișinău a fost amplu me-diatizat, atât în presa scrisă, cât mai ales prin jurnalele de știri cinematografi ce. Prin impor-tanţa și semnifi caţia care se dădea unor astfel de evenimente, nimeni nu mai putea să creadă că fruntariile ţării vor cădea, cum s-a întâmplat în vara aceluiași an, iar regele, atât de aclamat și de autoritar, câteva luni mai târziu avea să fi e obligat să părăsească ţara în focurile de armă ale celor care urmau să ajungă la guvernare.

În fapt, manifestările de la Chișinău repre-zentau un mijloc efi cace de propagandă în fa-voarea regimului carlist, mijloc care avea să fi e utilizat mai mult de către regimul comunist. Factorul politic se folosea încă o dată de cere-monialul bisericesc în speranţa scoaterii ţării din criza prin care trecea, eludând categoric rolul pe care Biserica îl putea avea ca instituţie autonomă în statul român.

Relaţiile dintre Biserica-ma-mă a Noii Rome și Patriarhia Română erau tot mai intense la mijlocul anilor ’30, în contextul discuţiilor care se purtau asu-pra marilor probleme pe care le cunoștea lumea ortodoxă. În fapt, cele două Biserici su-rori erau cele mai importante și infl uente în dialogul interor-todox, dar mai ales în lumea creștină, unde se remarcau o Biserică catolică, mereu cu pla-

nuri de prozelitism, sau una anglicană, afl ată în obţinerea recunoașterii rădăcinilor sale apostolice.

De asemenea, noua confi gu-raţie geopolitică apărută după Primul Război Mondial și ceea ce se prefi gura prin diplomaţia agresivă susţinută de o Germa-nie nazistă, o Italie fascistă sau o Rusie bolșevică dădea de gân-dit mai ales întâistătătorilor or-todocși. În acest context, repre-

zentanţii Patriarhiei Ecumenice vizitau Mitropolia Moldovei în aprilie 1936, atunci când a fost făcută și fotografi a de epocă, în faţa catedralei din Iași, în care fi gurează: mitropoliţii Nicodim al Moldovei, Gherman de Sar-deon, Dorotei de Laodiceea și Visarion al Bucovinei, arhiere-ul Grigorie Leu, preotul Vasile Vasilache și Constantin Morai-takis, aprocrisiarhul Patriarhiei Ecumenice.

Sfârşitul mitropolitului Gurie al Basarabiei interbelice

Încă din vre-mea stăpânirii ţariste, ieromo-nahul Gurie Gro-su luptase pen-tru drepturile religioase ale ro-mânilor din Ba-sarabia. Luptase pentru realipirea pământului stră-bun la Patria-Ma-mă. După marea unire, basara-benii l-au ales ca mitropolit, Biserica l-a înăl-ţat în treapta de întâistătător al ţinutului dintre Prut și Nistru, dar politicienii liberali l-au re-fuzat. În conse-cinţă, aceștia au fost cei care i-au înscenat o jude-cată. La sfârșitul anilor ’30, justiţia i-a dat dreptate. Urma să fi e repus în drep-turi, după cum Sfântul Sinod o cerea, dar tulburările interne din 1938-1940 i-au luat această șansă mitropolitului. După elibera-rea Basarabiei în iulie 1940, mitropolitul credea în reîntoarcerea pe scaunul arhieresc al Chișinăului. A insistat la autorităţi. Aces-tea nu au răspuns, deoarece aveau în vedere chiar desfi inţarea Mitropoliei Basarabiei. La 4 august 1941, mitropolitul se adresa autorităţilor printr-o scrisoare deschisă prin care cerea repune-rea sa în drepturi și evanghelizarea ţinutului de peste Nistru. O lună mai târziu, Mareșalul a reacţionat extrem de dur la gestul ierarhului: “Dacă dl Gurie nu se astâmpără, în 24 de ore intră în lagăr. Dacă nu se încadrează în noua noţiune de stat, îl bag în la-găr”. În consecinţă, mitropolitul rămânea suspendat în funcţie, iar doi ani mai târziu trecea la cele veșnice.

După instalarea sa ca epar-hiot la Bălţi, Visarion Puiu a evaluat situaţia pregătirii sluji-torilor din episcopia pe care o conducea. Lipsa unei arhipăs-toriri mai îndeaproape asupra acestui ţinut a condus inevita-bil la o activitate pastoral-mi-sionară scăzută. Printre altele, noul ierarh se confrunta cu ele-mentul monahal neștiutor de carte sau cu absenţa cântărilor

bisericești canonice la sfi ntele slujbe. În acest sens, încă din 1923 Visarion Puiu a înfi inţat o școală monahală și de cân-tăreţi bisericești în chiliile Mă-năstirii Dobrușa, jud. Soroca. Director a fost numit ierodia-conul Eugen Laiu, licenţiat în teologie la Cernăuţi, iar cei 22 de elevi au fost selecţionaţi de însuși episcopul Visarion din-tr-un număr de 47. Programa

școlară, cu o durată de patru ani, era cu mult diferită de cea a celorlalte școli de profi l, dar mult apreciată de autorităţile statului, mai ales pentru rezul-tatele obţinute.

De asemenea, în 1931 au fost înscriși 10 elevi proveniţi din Albania, care își întemeia propria biserică ortodoxă. În 1933, numărul elevilor ajunse-se la 132.

Aprilie 1936: Vizita reprezentanţilor Patriarhiei Ecumenice în Moldova

Carol al II-lea a mers peste Prut pentru a ridica moralul basarabenilor: Boboteaza anului 1940 la Chişinău

S-a născut în 1893 în Zăvoienii Vâlcei. De tânăr a in-trat în obștea monahală de la Frăsinei. A parcurs toate treptele monahale, fi ind călugărit la Stănișoara, cu nu-mele de Efrem, apoi vieţuind la Cozia. A studiat la Se-minarul Central din București, după care a funcţionat la Seminarul Teologic vâlcean, apoi ca stareţ la Cozia și director al școlii de cântăreţi din această mănăstire.

Și-a continuat studiile de teologie la facultatea din Bu-curești, apoi la Montpellier. Întors în ţară, a funcţionat ca profesor, apoi ca director al Seminarului Teologic vâlcean și exarh al mănăstirilor din Eparhia Râmnicu-lui. A fost remarcat de patriarhul Miron Cristea, pentru care l-a ridicat în treapta de arhiereu vicar, în contex-tul suspendării mitropolitului Gurie Grosu al Basarabi-

ei. Din februarie 1938, arhiereul Efrem a ocupat postul de locţii-tor al Chișinăului, funcţionând în această stare de provizorat până în ianuarie 1944, când a fost ales mitropolit al Basarabiei. A stat în scaun numai câteva săptămâni, fi ind nevoit să se refugieze în ţară. Patriarhul Nicodim a încer-cat să-l reabiliteze în faţa noilor autorităţi politice, numindu-l spiritual al Internatului Teolo-gic din București. Dar regimul comunist l-a condamnat la pen-sionare, până la sfârșitul vieţii mitropolitul Efrem vieţuind la Mănăstirea Cernica.

Materiale de Adrian Nicolae PETCU, sursa: ziarullumina.ro

Mitropolitul Efrem Enăchescu al Basarabiei

Șeful interimar al statului și liderul PDM, Marian Lupu, a apreci-at pozitiv rezultatele alegerilor locale, atât în turul întâi, cât și în turul doi. Partidul Democrat are cea mai spectaculoasă creștere între componentele AIE în comparaţie cu ultimele alegeri par-lamentare, dar și cu rezultatele localelor de acum patru ani.

Domnul Lupu a făcut primele comentarii la această temă pe 21 iunie, după ședinţa Alianţei pen-tru Integrare Europeană. Princi-pala lui concluzie politică a fost că „cetăţenii Republicii Moldova nu mai sunt sub capacul unor in-fl uenţe ale unui partid sau altul, noi mergem pe calea dezvoltării societăţii, ca o societate plura-listă și dezvoltarea unui sistem politic pluripartidist”, a declarat Lupu după ședinţa AIE, conform înregistrării de pe site-ul www.privesc.eu.

În același context, Marian Lupu a specifi cat faptul că acest rezul-tat, atât pe ţară, cât și la nivelul

municipiului Chișinău, vine să consolideze un echilibru foarte necesar, politic, să contribuie la consolidarea stabilităţii ulterioa-re în Republica Moldova.

Referindu-se la ședinţa pro-priu-zisă, care lansează ofi cial procesele postelectorale între componentele actualei guver-nări, liderul Partidului Demo-crat din Moldova a spus că cele trei componente ale coaliţiei de guvernare au decis să-și conso-lideze forţele și la nivel local. În același timp, ele au reluat discu-ţiile pentru alegerea șefului sta-tului. „Astăzi am pus în discuţie și problema privind angajamentul

nostru, al celor trei componente ale Alianţei, pentru alegerea șe-fului statului și ne-am înţeles cu toţii să găsim orice formulă potri-vită, legală. Alegerea șefului sta-tului va încheia criza politică care devine deja una de durată, și pe această cale se vor evita alegerile anticipate, care nu sunt benefi ce pentru ţară”.

Fiind întrebat cum califi că răs-punsul Comisiei de la Veneţia la acest subiect, Lupu a spus că exis-tă mai multe subiecte și dacă se face referinţă la unul, trebuie să se facă referinţă la toate, inclusiv și la concluziile de ordin juridic. „Este foarte clar indicat că ţine de

dreptul suveran al Curţii Consti-tuţionale, a unui stat suveran, de a găsi o soluţie ţinând cont, voi încerca să citez, de circumstanţe-le particulare care s-au format în ţară, pentru depășirea crizei poli-tice. Deci, este un document care oferă un coridor de fl exibilitate și în ultimă instanţă este Curtea Constituţională a Republicii Mol-dova, care urmează să dea ver-dictul”, a explicat Lupu.

Liderul PD a mai spus că dacă nu va fi această cale, „vom găsi alte căi legale, important este ca orice soluţie să se încadreze în reperele legislative ale ţării și să ducă la rezultatul scontat”.

Marian Lupu: „Moldova a scăpat de dominaţia unui singur partid”Marian Lupu: „Moldova a scăpat de dominaţia unui singur partid”

24 IUNIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

La clătite, înainte!La clătite, înainte!

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELOR

Ceapa

Ceapa este consumată atât proaspătă, cât și congelată, conservată, murată sau măcinată (sub formă de pulbere). Această legumă poate fi folosită, de regulă, tocată sau mărunţită în orice tip de mâncare: în salata crudă sau gătită în diverse feluri. Ceapa murată în oţet este consumată ca gustare sau ca garnitură la mâncărurile de pește. În India, ceapa este un aliment fundamental în bucă-tăria tradiţională, fi ind utilizată ca bază pentru curry.

Benefi cii: Benefi cii: * Afecţiuni respiratorii – Ceapa aduce o vari-

etate de benefi cii sănătăţii organismului. Și-a dovedit efi cacitatea în tratarea răceli-lor, tusei sau a astmului. Medicina chineză utilizează ceapa pentru a trata anghina, tusea, infecţii bacteriene și diverse proble-me respiratorii, această legumă fi ind recu-noscută pentru capacitatea sa de a reduce spasmele bronhiilor.

* Anorexie, arteroscleroză – Ceapa este, de asemenea, utilă în tratarea apetitului scă-zut și pentru prevenirea arterosclerozei

* Afecţiuni cardiovasculare – Prin conţinutul de sulfi de, ceapa poate scădea lipidele din sânge și presiunea arterială. Este un anti-coagulant natural, proprietate corelată cu prezenţa sulfului în conţinutul cepei.

* Cancer – Un studiu realizat de cercetătorii italieni asupra populaţiilor din sudul Euro-pei arată că există o proporţie inversă între frecvenţa utilizării cepei în alimentaţie și riscul de apariţie al mai multor forme de cancer: bucal, esofagian, colo-rectal, larin-gian, de sân, ovarian, de prostată, renal. La fel ca usturoiul și prazul, ceapa prezintă capacitatea de a acumula seleniu din sol, o substanţă protectoare împotriva apariţiei cancerului. Consumul de ceapă (cel puţin jumătate de ceapă crudă pe zi) a fost aso-ciat, într-un alt studiu francez, cu o reduce-re de cel puţin 50% a riscului de apariţie a cancerului de stomac, dar și cu o reducere semnifi cativă a incidenţei cancerului de sân. De asemenea, reduce riscul dezvoltării cancerului de colon, întrucât este bogată într-un tip de oligomeri care stimulează creșterea unei bifi dobacteria sănătoase și inhibă dezvoltarea unor bacterii potenţial nocive în colon.

* Litiază renală cu uraţi – Este foarte bine preve-nit de consumul zilnic al unei salate de cea-pă (120 grame), asezonată cu suc de lămâie. Substanţele active din ceapă dizolvă calculii cu uraţi și previne formarea altora noi.

* Diabet – Două studii independente făcute de spitalele universitare ale unor facultăţi de medicină din India arată că un consum zilnic semnifi cativ de ceapă crudă (140 de grame pe zi) scade glicemia, prevenind și chiar tratând diabetul. Interesant este că în același studii s-a pus în evidenţă un alt fapt remarcabil: ceapa NU reduce nivelul glice-miei la cei care nu suferă de diabet.

* Îmbătrânire prematură – Un studiu făcut de o echipă de medici de la Novi Sad, Serbia, arată că ceapa crudă consumată zilnic are efecte bune de combatere a afecţiunilor cardiovasculare și a îmbătrânirii, datorita neutralizării radicalilor liberi de către sub-stanţele antioxidante din ceapă.

* Constipaţie – Ceapa poate funcţiona ca un laxativ ușor.

Alte afecţiuni ce pot fi ameliorate cu ajutorul cepei: tuberculoza, insomnia, pneumonia, obe-zitatea, infl amaţii, colesterol ridicat, viermi in-testinali și alţi paraziţi.

Neajunsuri: Utilizată în cantităţi ridicate, ceapa poate provoca dureri stomacale și irita-ţie gastrointestinală, conducând la greaţă și diaree.

Gundel palacsinta – clătite ungureştiIngrediente: Pentru clătite: 2 ouă, un pa-

har de făină, un pahar de lapte, un pahar de apă, un strop de sare

Umplutura: un pahar de nucă pisată, ¼ de pahar de stafi de, ¼ de pahar de coajă de portocală rasă, ½ de pahar de zahăr pudră, ½ de pahar de smântână dulce, ¼ pahar de rom, scorţișoară după gust

Sosul de ciocolată: ½ de pahar de frișcă, o ciocolată neagră, rom și zahăr vanilat după gust

Mod de preparare: Clătitele: ouăle cu laptele, apa, făina și sare se amestecă în-tr-un castron până ce capătă consistenţa unei smântâni. Pe tigaia încinsă se varsă aluatul cu o lingură mare și se întinde pe toată suprafaţa tigăii, după ce se rume-nește pe o parte se întoarce clătita. Clăti-tele se așază pe o farfurie una peste alta – așa se vor menţine calde mai mult timp.

Umplutura: Încălzim crema, adăugăm toate ingrediente și amestecăm bine. Este preferabil dacă cu o zi înainte să facem clătitele, se lasă la macerat în rom stafi de-le și coaja de portocală cu zahăr, aceasta va da o aromă deosebită umpluturii.

Sosul de ciocolată: Crema se încălzește pe foc mic adăugând bucăţele de ciocola-tă și zahăr vanilat până se dizolvă totul și se omogenizează. La fi nal se adaugă 2-3 linguri de rom și se amestecă bine.

Fiecare clătită trebuie să fi e unsă cu umplutură și rulată sau împăturită. Se pune pe o farfurie și se adaugă sosul de ciocolată. Se poate orna cu frișca, o frun-ze de busuioc sau de mentă.

Poffertjes - clătite olandezeIngrediente: 250 g făină, 50 g unt sau

margarină, 400 ml lapte, 10 g drojdie, 5 g sare

Mod de preparare: Se încălzește laptele. Se amestecă sarea cu făină și se face în mijloc o adâncitură. Se amestecă o can-titate mică de lapte cald cu drojdie și se pune în adâncitură, împreună cu 2/3 din laptele rămas. Se amestecă până se obţi-ne un aluat cu consistenţă unitară, netedă și pufoasă. Se adaugă restul de lapte cald, continuând să frământaţi. Se acoperă alu-

atul cu un prosop umed și se lasă la loc cald, de exemplu pe plită o oră. Se unge tigaia specială de poff ertjes cu unt sau margarină. Se umple fi ecare din adânci-turile tigăii cu aluat și se prăjește pe am-bele părţi până prinde o coajă aurie.

Blintzes - clătite evreieşti cu umpluturăIngrediente: Aluat pentru clătite: 3 ouă,

un pahar de apă, 0,5 pahar lapte, ¼ pahar zahăr (pentru clătite cu umplutură dulce), un vârf de cuţit de sare, 1,5 lingură ulei, 1,5 pahar făină

Umplutură de brânză: 400 g brânză de vacă, 3 gălbenușuri, 2 linguri zahăr, ½ lin-guriţă zahăr vanilat, 0,5 pahar stafi de

Umplutură de ciuperci: 500 g ciuperci proaspete, 1,5 pahar ceapă tocată, un pa-har de apă, 4 linguri făină, 4 linguri mar-garină, sare, piper

Mod de preparare: Aluat: Într-un vas mare se toarnă apa și laptele. Se sparg ouăle și se amestecă bine. Se adaugă za-hărul (în caz de umplutură dulce), sarea și uleiul. Se amestecă bine. Treptat se adaugă făina și se amestecă până când obţinem o masă omogenă cu consistenţa de smântână. Se prăjesc într-o tigaie cu ulei încins. În tigaie se toarnă atât aluat cât să acopere toată suprafaţa. Clătitele se întorc atunci când prima parte capătă o culoare aurie/maro.

Umplutură de brânză: Toate ingredien-tele, în afară de stafi de, se amestecă în mixer până obţinem o pastă omogenă. Se scot pastele, se adaugă stafi dele, totul se amestecă. Se umple fi ecare clătită cu 4 linguri din această compoziţie.

Umplutura de ciuperci: Se topește mar-garina într-o tigaie. Se prăjește ceapa până când capătă un aspect sticlos. Ciu-percile se taie julienne și se înăbușă cu ceapa. Se adaugă făina și se amestecă până când devine o masă omogenă. Trep-tat se adaugă apa. Se adaugă sarea și pi-perul pentru gust. Se înăbușă până când compoziţia devine mai tare. Se umple fi e-care clătită cu 2 linguri de compoziţie.

Pancakes – clătite americane cu iaurt şi căpşuniIngrediente: Aluat: 2 ouă, 50 g margari-

nă, 250 g iaurt natural, 150 g făină, 2 lg lapte, 3 lg zahăr, 1 linguriţă bicarbonate, zeamă de lămâie, vanilie

Topping: 150 g iaurt, 2 lg frișcă lichidă, 6-7 căpșuni, 2 lg zahăr/miere

Mod de preparare: Ouăle se separă; al-bușurile se bat spumă cu un praf de sare și se lasă deoparte. Gălbenușurile se bat cu zahărul până obţinem o compoziţie cremoasă, apoi adăugăm margarină par-ţial topită și laptele și se omogenizează. Iaurtul se încorporează și el, apoi făina și bicarbonatul stins în zeama de lămâie. Albușurile se amestecă în aluatul obţinut,

cu o lingură pentru a nu se lăsa spuma. O tigaie se unge unt/ulei și se încinge, apoi se pune în mijloc aluat și se întinde ușor. Se coc clătitele până apar găuri deasupra, apoi se întorc și pe cealaltă parte pentru 30-40 secunde. Pentru a păstra tempera-tura clătitele se așază una peste alta.

Topping: Iaurtul se amestecă cu zahărul până se topește, apoi se adaugă căpșunile tocate și zdrobite puţin și frișca lichidă și se amestecă. Sosul se toarnă peste clătite!

Blinî – clătite ruseşti

Ingrediente: 250 gr făină, sare, 3 ouă, 30 gr unt sau margarină topit(ă), 70 ml lap-te, 25 gr drojdie dizolvată în 90 ml lapte cald

Mod de preparare: Se cerne într-un vas făina cu sarea. Se adaugă ouăle, untul/margarina topit(ă) și 70 ml lapte și se amestecă. Se adaugă drojdia dizolvată în 90 ml lapte cald (aprox. 10-15 minute) și se amestecă până se obţine un aluat mai gros decât cel clasic de clătite. Se lasă aluatul să se odihnească 30 de minute. Se periază tigaia cu unt/margarină și se încinge la foc potrivit. Se prăjesc clătitele în tigaie, periind din când în când tigaia cu unt. Pentru o clătită se pun 2 linguri. Se servesc calde cu miere, gem.

Colindând virtual prin bucătăria lumii am descoperit că pe întreg mapamondul se mănâncă clătite. Unele sunt făcute din făină de grâu, altele din cartofi , unele sunt dulci, altele sunt sărate, unele se prepară pe vechi pietre de copt, în stil medie-val, altele au ajuns a fi preparate pe dispozitive electrice special concepute. Ele sunt delicioase în orice combinaţie și pentru că clătitele au fost, sunt și vor fi mereu unul dintre cele mai iubite deserturi vă propunem și noi câteva reţete.

Apa de la robinet şi sursele alternative

Apa, fără de care nu pu-tem supravieţui mai mult de câteva zile, poate de-veni, dacă nu avem grijă, un dușman redutabil

Pentru a ajunge la noi în pahar, apa are de străbătut un drum foarte lung, traversând nenumărate ţevi și umplând bazine și lacuri. Numai că în ultima vreme nivelul din ce în ce mai mare al poluării reclamă trata-rea apei cu diferite substanţe care îi alterează puritatea și pot dăuna sănătăţii.

Bidoane cu dispenserBidoane cu dispenserExistă foarte multe persoane care

nu folosesc pentru băut și gătit apă de la robinet, ci doar apă îmbutelia-tă, din comerţ. Desigur, este o solu-ţie, dar destul de costisitoare și pre-supune efortul de a transporta de la magazin zeci de litri de apă pe lună.

O altă soluţie des întâlnită sunt bi-doanele de 10, 20 sau 30 de litri cu apă, care se așază într-un suport cu robinet. Acest tip de dispenser, des întâlnit în birouri, sedii de autorităţi locale, farmacii, are trei avantaje: benefi ciezi de transport la domiciliu odată ce ai contractat serviciul, bu-toaiele cu apă fi ind aduse de furni-zor sigilate, instalaţia este igienizată periodic, iar cele mai multe dispo-zitive sunt prevăzute cu două robi-nete, unul de apă caldă și unul de apă rece. Vara, când apa rece este la mare căutare, și iarna, când un ceai fi erbinte ne poate dezmorţi, acest dispenser se dovedește foarte util.

Filtre de apăFiltre de apăO altă soluţie ar fi instalarea unui

fi ltru de apă pe ţeava care alimen-tează apartamentul cu apă. Acest fi l-tru, care se înlocuiește periodic, are calitatea de a reţine impurităţile din apă întocmai ca și o sită deasă. Pro-ducătorii susţin că acest fi ltru, de-numit fi ltru profesional multistadic, compus dintr-o coloană ceramică argintată la interior, cărbune activ, schimbători de ioni și rășină pen-ta iodată, este efi cient în obţinerea unei ape curate chiar și dacă sursa este foarte poluată, cu ţevile vechi și deteriorate.

Un alt tip de fi ltru este cel care fo-losește o sursă de unde ultraviolete în distrugerea bacteriilor și virusuri-lor existente în apă.

Scoateţi în evidenţă cu ajutorul candelabrelor sau al lustrelor partea glamo-ur a locuinţei dvs. Acestea conferă încăperii o strălucire opulentă și un accent sofi s-ticat. Lustrele pot fi simplis-te și minione sau rafi nate și somptuoase, moderne sau clasice. Accesoriile din sticlă, pietre preţioase sau semipreţioase, dar și materi-alele sintetice fac lumina să primească o strălucire și un farmec aparte.

Primele lustre sau candelabre au împodobit biserici și palate, fi ind lu-minate cu lumânări groase. În secolul al XVII-lea s-a dezvoltat arta făuririi sticlei, astfel erau tot mai dese can-delabrele împodobite cu elemente frumos șlefuite din cristal sau sticlă. Acestea aveau un caracter reprezen-tativ, simbolizând în sălile festive ale palatelor în care erau așezate puterea și bogăţia.

Candelabrele: ce mărime se Candelabrele: ce mărime se potrivește încăperii?potrivește încăperii?

Candelabrul stă întotdeauna în cen-trul atenţiei, atrăgând privirile asupra părţii superioare a încăperii. Din acest motiv, acestea trebuie alese cu grijă și așezate într-un spaţiu adecvat.

Candelabrele ies frumos în eviden-ţă în camerele cu tavane înalte, astfel

au un aspect fastuos și plăcut în același timp. Chiar și în încăperile mici se potrivește un astfel de accesoriu de-corativ. În acest caz tre-buie alese modele mai mici, care arată bine chiar dacă tavanul în-căperii este mai jos.

Cu ajutorul urmă-toarei formule poate fi calculată mărimea potrivită a unui cande-labru într-un anumit spaţiu:

Lungimea + lăţimea spaţiului x 10 = diametrul candelabrului în cm. Înălţimea unui candelabru ar trebui să fi e aproxi-mativ un sfert din înălţimea încăperii.

Îngrijire și curăţareÎngrijire și curăţarePentru ca elementele din cristal ale

lustrelor și ale candelabrelor să strălu-cească așa cum se cuvine în razele de lumină, vă vom divulga câteva trucuri folositoare. Atunci când dorim să le cu-răţăm există două metode: cea uscată și cea umedă.

În cazul celei dintâi se utilizează o câr-pă din microfi bre, care îndepărtează și reţine praful. Varianta umedă de curăţa-re este, de asemenea, foarte simplă: se înmoaie o lavetă în apă călduţă cu puţin detergent și se șterg încet toate elemen-tele candelabrului.

InCasa.ro

Dacă faceţi sport în aer liber pe timp de vară, sunteţi pre-dispuși să vă îmbolnăviţi din cauza căldurii. Cel mai frec-vente sunt cazurile de insola-ţie, dar poate fi vorba și de o oboseală acută.

Este important de știut că bolile cauzate de căldura prea puternică pot reprezenta un pericol chiar la adresa vieţii, dacă nu sunt luate în serios. Cele mai multe dintre bolile cauzate de căldură pot fi pre-venite, dacă luaţi în considera-re câteva reguli simple și iden-tifi caţi simptomele.

Există trei feluri de proble-me de sănătate cauzate de căl-dură, fi ecare dintre ele având

simptome diferite, dar și tratamente diferite:

Crampele cau-zate de căldură pot apărea, în general, după exerciţii intense sau în urma unei activităţi în aer li-ber. Simptomele includ dureri foar-te mari și crampe la nivelul picioarelor și abdo-menului, senzaţie de leșin sau ameţeală, transpiraţie acută și o stare de slăbiciune.

Extenuarea din cauza căl-durii apare atunci când un in-divid este expus la o căldură

prea mare pentru un timp îndelungat. Organismul poate fi copleșit de căldu-ră atunci când mecanismul de răcire (transpiraţia) ce-dează. Simptomele includ greaţă, ameţeală, slăbiciu-ne, dureri de cap, o pielea palidă și umedă, puls slab și confuzie.

Insolaţia, spre deosebi-re de epuizarea din cauza căldurii, lovește pe ne-pregătite, fără avertizări. Când sistemul de răcire al organismului nu mai face faţă, temperatura corpu-lui crește rapid. Insolaţia poate fi foarte gravă, chiar

mortală! Semnele insolaţiei in-clud o temperatură ridicată a corpului, o piele caldă și usca-tă, lipsa transpiraţiei, un puls rapid, confuzie și chiar leșin.

Cum să preveniţi bolile căl-durii:

- evitaţi exerciţiile intense în perioada cea mai călduroasă a zilei; cel mai bine vă antrenaţi la răsărit sau la apus de soare;

- purtaţi haine ușoare, largi, ca transpiraţia să se poată eva-pora;

- folosiţi creme pentru a vă proteja de soare;

- purtaţi pălărie sau șapcă, un batic;

- beţi multă apă pentru a vă păstra un nivel optim de hidra-tare;

- renunţaţi la cafea sau bău-turi pe bază de alcool înainte de a face mișcare, ele vă vor deshidrata.

socialdiva.ro

Zmeura este unul dintre fructele care te menţin sănătoasă, fără doar și poate. Aceasta are proprietăţi anticancerigene și antimicrobiene și este o sursă impor-tantă de vitamina C, magneziu, cupru și calciu.

Zmeura este slab calorică, având 120 de calorii la 250 de grame de fruct. Dar cel mai important lucru este că te poate ajuta să previi și să tratezi până la opt afecţiuni.

1. Luptă împotriva cancerului1. Luptă împotriva canceruluiCercetătorii susţin că zmeura este indicată pentru opri-

rea dezvoltării celulelor canceroase și a unor tumori la ni-velul diverselor organe ale corpului, inclusiv colon. Studi-ile efectuate arată că persoanele care consumă frecvent zmeură au un risc mai scăzut de apariţie a cancerului de-cât persoanele care nu consumă aceste fructe. Mai mult, cei care au consumat în fi ecare sezon zmeură și au ajuns totuși să se îmbolnăvească de cancer, au șanse mult mai mari de supravieţuire.

2. Previne problemele cardiovasculare 2. Previne problemele cardiovasculare la diabeticila diabetici

Poate fi consumată în doze de 150-200 de grame zilnic de către persoanele cu diabet, deoarece conţine foarte puţine zaharuri, care nu duc la creșteri notabile ale glice-miei. Mai mult, curele lungi cu zmeură stabilizează glice-mia și stimulează pancreasul. Tratamentul cu zmeură este foarte efi cient, mai ales pentru prevenirea complicaţiilor cardiovasculare ale diabetului.

3. Tinereţe fără bătrâneţe...3. Tinereţe fără bătrâneţe...Cercetările știinţifi ce arată că zmeura este extrem de

bogată în substanţe cu efect antioxidant, fi ind chiar cel mai puternic fruct în acest sens. Antioxidanţii din zme-ură protejează organismul de radicalii liberi care duc la

apariţia îmbătrânirii premature a ţesuturilor, degenera-rea ADN-ului și apariţia diverselor afecţiuni caracteristice vârstei a treia. Așadar, pentru a-ţi menţine cât mai mult timp tinereţea, consumă în perioada verii cel puţin 150 de grame de zmeură pe zi.

4. Combate obezitatea 4. Combate obezitatea Cu efecte diuretice, laxative și depurative, zmeura

proaspătă, consumată fără adaos de zahăr, timp de două zile pe săptămână, la toate mesele de peste zi, te ajuta în curele de slăbire. Ea produce același efect de pierdere a kilogramelor ca și merele: patru kilograme pe lună. Con-sumată în cantităţi mari (peste 200 de grame la o masă), zmeura scade pofta de mâncare, reduce secreţiile gastri-ce și inhibă foamea, inclusiv pofta de dulciuri.

5. Normalizează tensiunea arterială5. Normalizează tensiunea arterialăZmeura conţine cantităţi importante de potasiu, man-

gan, cupru, fi er și magneziu, potasiul fi ind o componentă importantă a celulelor și a fl uidelor din organism, care ajută la controlul tensiunii arteriale și al pulsului cardiac.

Conţinutul bogat de fi bre și de vitamina C ajută la scă-derea colesterolului și la reducerea apariţiei bolilor car-diace.

6. Adjuvant în reumatism6. Adjuvant în reumatismPersoanele care suferă de reumatism ar trebui să ţină o

cură cu zmeură de 12 zile, timp în care să consume zilnic cel puţin 300 de grame. Fenolii și acidul salicilic din zmeu-ră reduc infl amaţiile articulare, calmează durerile și ajută la îmbunătăţirea mobilităţii articulare. Având un conţinut bogat de vitamina C, zmeura previne riscul apariţiei reu-matismului.

7. Efi cientă în cazul virozelor respiratorii7. Efi cientă în cazul virozelor respiratoriiDacă vei consuma minimum 400 de grame de zmeură

pe zi, timp de două săptămâni, vei asigura organismului 110% din doza zilnică de vitamina C. Această „suprado-ză” șoc este extrem de efi cientă în diverse afecţiuni, astm, alergie, viroză respiratorie, stare febrilă.

8. Previne apariţia degenerescenţei maculare8. Previne apariţia degenerescenţei macularePrin conţinutul bogat de antociani și vitamine, zmeu-

ra este recomandată pentru prevenirea apariţiei dege-nerscenţei maculare (boală oftalmologică în urma căreia apare distrugerea vederii centrale la vârsta înaintată). Studiile arată că persoanele care consumă zmeură de cel puţin cinci ori pe săptămână au un risc mai scăzut cu 36% de a face degenerescenţă maculară, faţă de persoanele care consumă mai rar sau deloc aceste fructe.

Dacă ai pietre la rinichi, Dacă ai pietre la rinichi, nu este indicat consumul de zmeură!nu este indicat consumul de zmeură!

Zmeura conţine oxalaţi, substanţe care se găsesc în mod natural în organismul uman. Când cantitatea de oxa-laţi devine prea mare, aceștia se cristalizează, provocând probleme de sănătate. Astfel, persoanele care au pietre la rinichi sau la fi ere netratate, trebuie să evite consumul de zmeură.

Zmeura, fructul cu opt benefi cii

Sfaturi pentru sport pe timp de vară Decoraţiuni pline de strălucire: candelabrul

17 IUNIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00 Documentar. “Global 3000”. 6.30 Serial. “AN-CHETA FAMILIEI”. 8.10

Erudit-cafe. 9.00 Legendele muzicii. 9.10 Desene animate. “Fantaghiro”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.30 Portrete în timp. Iacob Burghiu. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelectual. 12.35 Miniserial. “AVENTURIEL LUI HUCKLEBERRY FINN”. 13.30 Documentar. “Arts 21”. 14.00 Baști-na. Magazin agricol. 15.00 Film. “DISTRACŢIE CU DICK ȘI JANE” (SUA, 2005). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 3.00 Vedete la bis. 20.35 Cinemateca universală. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Film. “ULTIMUL ZBOR” (Italia). Episodul 1. 23.20 ȘTIRI. 23.30 O seară în familie. 0.40 Respiro. Program muzical. 1.00 TVMi. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 2.30 Abraziv. 4.30 Sus cortina! Sergiu Finiti. 5.30 Music Mania. 5.50 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Desene ani-mate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Seri-al. Canan – Destin furat. Ep.8,9.

Turcia 2011 20.00 Film artistic 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00In puii mei 00.00 Film artistic 02.00 Serial 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovelă românească: Numai iu-birea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Triunghiul dragostei (“The Edge of Love”) (12) (romance) 22:45 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:45 Doamne de poveste (reluare din 29 mai) 01:30 Prima telenovelă românească: Nu-mai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Serial: Cu un pas înainte, ep.5, anul II 11:00 Teleshopping 11:15 Film:

Croazieră cu peripeţii (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Cartea junglei II (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Miss naufragiu 17:00 Film: Clubul de noapte 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Parteneri neobișnuiţi 22:45 Film: Stiletto 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Parteneri neobișnuiţi (r) 03:00 Film: Stiletto (r) 04:30 Film: Miss naufragiu (r) 06:00 Serial: Cu un pas înainte (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00 Новости 6.10 Фильм “Футбол нашего детства” 7.00 Алексей Булдаков в фильме “Хотите - любите,

хотите - нет” 8.10 “Смак” 8.45 “Армейский магазин” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме “Семейный дом” 14.50 Среда обитания. “Ядовитая посуда” 15.45 Ольга Красько в лирической комедии “Маша и море” 17.20 “Белая птица”. Концерт Елены Ваенги 19.10 Валерий Золотухин, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме “При загадочных обстоятельствах” 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 “Что? Где? Когда?” Финал 23.35 “Yesterday live” 0.30 Дневник 33-го Московского Международного кинофестиваля 0.40 Приключенческий фильм “Голубой Макс” 3.10 Комедия “Любители истории”

7.00, 8.00, 4 . 3 5 U n i -versul cre-dinţei. 7.30

Locuri de pelerinaj. 9.00 Ca la carte. 9.30, 16.00 Teleenciclopedia. 10.20 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.30 Bebe magia. 15.00, 6.15 TVR 55. 17.00 Dănutz S.R.L. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 3.15 Sport. 21.10 Gala Crucea Roșie 2011. 23.35 Garantat 100%. 0.00 Salutare, naţiune! 1.35 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:25 360° - GÉO 6:20 SUR MESURES 6:35 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 PARDONNEZ-MOI 7:50 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 CHANGER D’INTÉRIEURS 9:35 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi-5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi-5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GE-NERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PA-ROLES DE CLIP 12:03 MATIERE GRISE 12:30 LA VIE EN VERT 12:50 LES AVENTURIERS DE L’EXTREME 13:00 FLASH INFO 13:02 MAGAZINE 13:30 SUR MESURE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 CHABADA 15:45 LES GRANDS EXPLORATEURS 16:00 LE COEUR A SES RAISONS 16:25 FLASH INFO 16:30 MERCI PROFESSEUR ! 16:30 LE COEUR A SES RAISONS 16:55 ET DIEU CRÉA... LAFLAQUE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:03 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:55 FLASH INFO 21:00 DES CAMIONS ET DES HOMMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES FÉLINS 23:40 OPALE PLAGE 0:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DIRTY MONEY, L’INFILTRÉ 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6.00 Documentar. “Pic-torul din Xinjiang”. 6.30 Studio “Art plus” (rus.)

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MIS-TERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 “O seară în familie”. 11.20 Respiro. Program muzical. 11.30 Gagauz ogea. 12.00 Natura în obiectiv. 12.30 Docu-mentar. “Dunărea, râu european”. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Film. “CĂSĂTORIE ÎN STIL ITALIAN”. 17.00 ȘTIRI. 17.40 Dansaţi cu mine. Program muzical. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.05, 5.10 Reporterul de gardă. 20.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 20.50 Super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “PENNY SERENADE” (SUA). 23.45 ȘTIRI. 23.55 Sus cortina! Sergiu Finiti. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 2.30 Gheorghe Zamfi r la Chișinău. Program de con-cert. 4.30 Focus TV. 5.30 Muzica și natura. 5.50 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial.

Hercule Ep.8 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 16.20 Serial. Canan – Destin furat. Ep.7. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.8. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Ști-rile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshop-ping 09:30 Prima telenovela românească: Nu-mai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iu-birea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Zero absolut

(r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Dragoste cu aprobare 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4020 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Răfuială în Seattle 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.13, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.12, anul IV 01:00 Film: Răfuială în Seattle (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Chepte-ne (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Т е л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 Остросюжетный фильм “Хеллбой: Парень из пекла” 1.40 Владимир Заманский в приключенческом фильме “Человек без паспорта” 3.00 Новости 3.05 Приключенческий фильм “Человек без паспорта”. Продолжение 3.20 Сериал “Спасите Грейс” 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Tele -jurnal ma-tinal. 8.50, 4.15 Serial.

“GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00 Cu ochii’n pa-tru. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 1.35 Interes general. 15.15, 21.10 Perechea potrivită. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 0.10 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 22.10, 5.20 Salutare, naţiune! 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 LE BBQ DE LOUIS 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1102 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 LES FRAN-CAIS D’AOÛT / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le traître 15:50 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Règlements de comptes 17:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 TENIR TÊTE / Fiction 20:35 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Le petit fût 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIRTY MONEY, L’INFILTRÉ / Cinéma 23:45 LE PROBLÈME C’EST QUE... 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 PARIS FAIT SA COMEDIE / Documentaire 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05 Respiro. 6.20 La noi în sat. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20

Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Film. “ZĂPEZILE DE PE KILIMANJARO” (SUA). 12.00 Petalo romano. 12.30 Documentar. “Dunărea, râu european”. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Ghidul sănătăţii tale. 14.05 Cultura azi. 14.50 Focus TV. 17.00 ȘTIRI. 17.35 Documentar. “Drumeţii”. 18.00 Svitanok. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.05 Respiro. Program muzical. 20.25, 4.30 Portrete în timp. Ion Ungureanu. 21.00, 2.00, 4.00 MESA-GER. 21.40 Film. “CĂSĂTORIE ÎN STIL ITALIAN”. 23.25 ȘTIRI. 23.35 Gheorghe Mustea. Concert de muzică de cameră. 0.30 Documentar. “Artele marţiale chineze”. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 2.30 Music, Arts and Drama. 2.50 Păstraţi iubirea. Creaţii de E.Doga. 5.00 Erudit-cafe. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial. Hercule Ep.7

SUA 1995 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 16.20 Serial. Canan – Destin furat. Ep.6. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.7. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Ști-rile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iu-birea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dra-ma) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dra-ma) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv * Ce se întâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 AutoExpert cu

Andrei Tabuică (r) 10:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:15 Serial: Cu un pas înainte (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Zero absolut 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4019 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Comorile pierdute din Marele Canyon 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.12, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.11, anul IV 01:00 Film: Comorile pierdute din Marele Canion (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc (r) 04:00 Serial: Mesaje de dincolo (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Прос тить” 15.00 Новос ти (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Скидка как наживка” 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45 “Белый воротничок” 0.25 “Калифрения”. Новый сезон 0.55 Дженнифер Гарнер в комедии “Из 13 в 30” 2.30 Приключенческий фильм “Флика” 3.00 Новости 3.05 Приключенческий фильм “Флика”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 8.50, 4.15

Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 17.20, 5.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 15.00, 21.10, 2.00 Perechea potrivită. 16.00, 6.15 VIP confi denţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.05 Sport. 22.10 Salutare, naţiune! 23.50 O dată’n viaţă. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COL-LECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1101 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 PLAGES DES 60’S / Documentaire Saint-Tropez : la révolution BB 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MÉLO / Cinéma 16:50 TRAGÉDIE GROUICK / Court métrage 17:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JO-URNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Le traître 20:25 UN VILLAGE FRANÇAIS / Fiction Règlements de comptes 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NOS ANCÊTRES LES GAULOISES / Documentaire 0:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 VERITES ASSASSINES / Fiction 1re partie 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 20.05 Cinemateca universală. 6.20 Evantai folcloric. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.10, 17.10 Serial în desen animat. “Sando-can”. 10.00 Accente economice. 10.30 Respiro. Program muzical. 10.50 Moldova în direct 12.00 Portrete în timp. Ghenadie Ciobanu, compozitor. 12.30 Documentar. “Dunărea, râu european”. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Videoteca copiilor. 13.50 Film. “STRADA FELINARELOR STINSE” (“Moldova-fi lm”, 1991). 17.00 ȘTIRI. 17.35 Documentar. “Euromaxx”. 18.00 Gagauz ogea. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.25 Dor. Program muzical. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “ZĂPEZILE DE PE KI-LIMANJARO” (SUA). 23.40 ȘTIRI. 23.50 Gheorge Mustea. Concert de muzică de cameră. 0.50 Respiro. Program muzical. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 2.30 Ziua Internaţională Olimpică. Cursa Olimpică. 2.50 Păstraţi iubirea. Creaţii de E.Doga. 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.15 Natura în obiectiv. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Hercule Ep.6 SUA 1995

12.00 Recital 13.00 Film artistic 15.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 16.20 Serial. Canan – Destin furat. Ep.5. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Recital 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.6. Turcia 2011 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshop-ping 09:30 Prima telenovela românească: Nu-mai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iu-birea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:00 Știrile Pro Tv * Ce se întâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Apropo TV (r)

11:00 România, te iubesc (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-hopping 14:00 Serial: Legenda Căutătorului, ep.3, 4 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4018 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Doctor Dolittle 2 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: CSI New York, ep.11, anul VI 00:15 Serial: Mesaje de dincolo, ep.10, anul IV 01:00 Film: Doctor Dolittle 2 (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Promotor (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Т е л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.30 “Свидетели” 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45 “Безумцы” 1.20 Расселл Кроу в фильме “Хороший год” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Хороший год”. Продолжение 3.15 Сериал “Спасите Грейс” 3.55 “Давай поженимся!”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.50,

4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 22.10, 2.05 Perechea potrivită. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 1.40 Finanţe și afaceri. 15.15 Așteaptă-mă! 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 21.10 VIP confi denţe. 23.20, 5.20 ÎnTrecerea anilor. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1100 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LA FABULEUSE HISTOIRE DE… / Documentaire La 2 CV l’amour toujours 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MOI, LOUIS, ENFANT DE LA MINE - COURRIERES 1906 / Documentaire 17:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 SE SOUVENIR DES BELLES CHOSES / Cinéma 21:15 FLASH INFO 21:20 SUPER OR-DINAIRE / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TENIR TÊTE / Fiction 23:00 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Le petit fût 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05 Documentar. “Euro-maxx”. 7.05 Film. “PENNY SERENADE” (SUA). 9.05

Miniserial. “AVENTURIEL LUI HUCKLEBERRY FINN”. Episodul 1. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Casa mea. 12.00 Desene animate.”Fantaghiro”. 12.50 Cuvintele Credinţei. 13.40 “Oltea, mama lui Ștefan cel Mare”. Specta-col. 15.30 Recital Marcel Pavel. 16.00 Studio “Art plus” (rus.) 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Templul muzicii. 17.50 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 2.50 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 “Copii cuminţi” cu vedete părinţi. Spectacol muzical. 23.05 ȘTIRI. 23.15 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Focus TV. 2.30 Music Mania. 5.00 Fii tânăr! 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.00 Desene ani-mate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00

Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.6,7. Turcia 2011 20.00 Film artistic 21.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 22.30 Film artistic 00.00 Serial 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Film serial: Im-postoarea (AP) (romance)

07:15 Teleshopping 08:00- Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00- Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 02:00 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Cu un pas înainte, ep.4, anul II (r)

11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Prinţul deșertului, partea a II-a 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Croazieră cu peripeţii 17:00 Film: Cartea junglei II 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Planeta maimuţelor 23:00 Box: Wladimir Klitschko vs. David Haye 01:15 Film: Planeta maimuţelor (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:15 Știrile Pro Tv din Sport 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6 . 0 0 Н о в о с т и 6 . 1 0 Ф и л ь м “ З а п а д н я ” 7 . 1 0 Ос тросюжетный фильм “Муж собаки Баскервилей”

8.20 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.40 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.45 “Вкус жизни” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Виктория Толстоганова, Андрей Мерзликин, Валентин Гафт, Светлана Крючкова в многосерийном фильме “Семейный дом” 14.55 “Ералаш” 15.10 Светлана Светличная в комедии “Стряпуха” 16.20 “Группа счастья”. Многосерийный фильм 18.10 Комедия “Уроки обольщения” 19.50 “Минута славы” 21.00 “Время” 21.15 “Минута славы”. Продолжение 22.50 “КВН”. Премьер-лига 0.15 Дневник 33-го Московского Международного кинофестиваля 0.25 Церемония закрытия 33-го Московского Международного кинофестиваля 1.15 Николь Кидман в романтической комедии “Колдунья” 2.55 Беатрис Даль в фильме “В твоих мечтах” 4.30 Георгий Бурков, Татьяна Васильева в комедии “Добряки”

7.10 Omul și t impul. 8.35, 14.30 B e b e m a -

gia. 10.10 Televiziunea copiilor. 11.30 Pro Patria. 12.00 Eurovision 2011. 13.00 Travelling circular. 14.00, 20.00, 2.50 Telejurnal. 15.00, 23.10 O dată’n viaţă. 17.00 Spectacol de circ internaţi-onal. 17.35 Teleenciclopedia. 19.45, 2.35 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 1.15 Ne vedem la TVR. 3.45 Tezaur folcloric. 4.35 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:25 360° - GÉO 6:20 SUR MESURES 6:30 LA TÉLÉ DE A @ Z 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 QUOI DE NEUF DOC ? 7:35 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 8:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 QUE SERA DEMAIN ? ANIMAL 9:30 AFRIK’ART 9:55 UN LIVRE TOUJOURS 10:00 FLASH INFO 10:02 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi-5MONDE - OZIE BOO ! PROTEGE TA PLANETE 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MON-DE - LES MINIJUSTICIERS 10:35 TiVi5MONDE - LES DALTON 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 KAAMELOTT 12:00 KAAMELOTT 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:25 36,9 ° 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 360° - GÉO 15:50 A NOS AMOURS 16:05 PORTS D’ATTACHE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 21:02 FLASH INFO 21:05 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES CHEFS ! 22:50 LES CHEFS ! 23:35 LES CHÉRIS D’ANNE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JO-URNAL AFRIQUE 0:55 TARATATA 2:50 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 INÈS DE LA FRESSANGE, EN AVANT, CALME ET DROIT !

6.00 Documentar. “Eu-romaxx”. 6.30 Natura în obiectiv. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20 Bună dimineaţa! 9.10, 19.40 Serial. “INSULA MISTERIOASĂ”. 9.35, 13.15, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Documentar. “Revenirea maestrului”. 11.30 Svitanok. 12.00 Moldo-venii de pretutindeni. 12.30 Documentar. “Dunărea, râu european”. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Videoteca copiilor. 13.50 ARTelier. 14.20 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.00 Accente economice. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 20.10 Focus TV. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.30 Cultura azi. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Film. “DISTRACŢIE CU DICK ȘI JANE” (SUA, 2005). 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 2.30 Floare de tristeţe, fl oare de noroc. Muzi-că folc. 3.00, 4.50 “Oltea, mama lui Ștefan cel Mare”. Spectacol. 3.55 Descoperă Moldova. 4.30 Film. “Moartea lui Ștefan cel Mare”. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 11.15 Serial.

Hercule Ep.9 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Fără măști 23.30Film artistic 01.50 Se-rial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (ro-mance) 06:15 Film se-rial: Impostoarea (AP)

(romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teles-hopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiu-ne cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Film serial: Aurora (AP) (romance) 00:00 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 02:00 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 04:15 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv * Ce se în-tâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Dragoste cu

aprobare (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Erou din întâmplare 16:00 Teleshop-ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4021 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Gamer - Jocul supravieţuirii 22:45 Film: Ultima șansă 00:45 Film: Gamer - Jocul supra-vieţuirii (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:45 Film: Ultima șansă (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 1 5 . 3 0 “ Х о ч у з н а т ь” с М и х а и л о м Ш и р в и н дто м 1 6 . 0 0 “ О б ру ч а л ь н о е кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.20 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм. Заключительная серия 22.30 “Принцесса Диана. Последний день в Париже” 0.05 Стив Карелл в комедии “Маленькая мисс Счастье” 1.45 Комедия “Идеальный мужчина” 3.20 Валерий Гаркалин, Елена Сафонова в криминальном фильме “Катала” 4.35 Сериал “Спасите Грейс”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.50,

5.20 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.15 Televiziunea copiilor. 11.40 Teleenciclopedia. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 4.05 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15 Perechea potrivită. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 17.20, 3.00, 6.05 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 21.55 Campania Crucea Roșie. 23.10 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20

CARNETS DE ROUTE 5:30 À TABLE ! 5:55 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 TOUS EGO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CHACUN SA TERRE 7:30 TELEMATIN 7:55 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TELEMATIN 8:25 FENÊTRES SUR LE MONDE 8:30 TELEMATIN 8:45 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 9:30 COULEURS OUTREMERS 9:55 BIENVENUE À LA MAISON 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 10:55 L’ÉPICERIE, LE TRUC 11:00 FLASH INFO 11:03 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 11:55 LE COURT DU JOUR - HISTOIRES DES SAVOIRS 12:00 LES ETOILES FILANTES 12:20 KAAMELOTT 12:25 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:55 LE MEILLEUR D’ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 LE BBQ DE LOUIS 13:25 FENÊTRES SUR LE MONDE 13:30 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:25 CHACUN SA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 TENIR TÊTE 16:00 CHEZ MAUPASSANT 16:25 FLASH INFO 16:30 J’Y SUIS, J’Y RESTE ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:20 BALADES URBAINES 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DÎNER À LA FERME 18:45 LECONS DE STYLE 18:55 UN LIVRE UN JOUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:20 LES AVENTURIERS DE L’EXTREME 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MOI, LOUIS, ENFANT DE LA MINE - COURRIERES 1906 23:30 PEUPLES DU MONDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:40 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:50 DÎNER À LA FERME 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 4:45 DESIGNsuisse

6.00 Respiro. 6.15 Fo-cus TV. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15, 15.20

Bună dimineaţa! 9.10 Magazinul copiilor. 9.40, 13.10, 17.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.05, 2.30 Reporterul de gar-dă. 10.30 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Documentar. “Parcul Yianmingyuan”. 12.30 Documentar. “Dunărea, râu european”. 13.00 ȘTIRI. 13.35 Film. “DIVORŢ ÎN STIL ITALIAN” (Italia). 17.00 ȘTIRI. 17.35, 4.30 Portrete în timp. Anatol Neamţu. 18.00 Petalo romano. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 2.50 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Film. “POVESTEA UNUI CAVALER” (SUA, 2001). 23.50 ȘTIRI. 0.00 Erudit-cafe. 0.45 Legendele muzicii. 1.00 TVMi. Știri. 1.15 Film-spectacol. “Afaceri matrimoniale”. 5.00 Descoperă Moldova. 5.15 Baștina. 5.45 Calendarul zilei.

6.00 Film artistic 8.30 Neat-za cu Razvan și Dani 10.30 În gura presei 11.15 Serial. Hercule Ep.5 SUA 1995 12.00 Recital 13.00 Lumea. Emisiune

de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 16.20 Serial. Canan – Destin furat. Ep.4. Turcia 2011 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Să te prezint părinţilor 23.00 Serial. Canan – Destin furat. Ep.5. Turcia 2011 00.00 Film artistic 01.40 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Inimă sălbatică (r) (AP) (ro-mance) 06:15 Film se-rial: Impostoarea (AP)

(romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) (r) 09:00 Teleshopping 09:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 13:45 Teles-hopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Impostoarea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiu-ne cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) • Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Inimă sălbatică (AP) (romance) 18:30 Film serial: Suflet rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Aurora (“Aurora”) (AP) (romance) 23:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) • Vremea de ACASĂ 01:30 Prima telenovelă românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 04:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv * Ce se întâmplă, doctore? * Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Film: Hud-

son Hawk (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un tătic grozav (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4017 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York, ep.10, anul VI 00:00 Serial: Mesaje de dincolo, ep.9, anul IV 01:00 Film: Prădătorul din mlaștină 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 După 20 de ani (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 1 5 . 3 0 “ Х о ч у з н а т ь” с М и х а и л о м Ш и р в и н дто м 1 6 . 0 0 “ О б ру ч а л ь н о е кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Серафима Прекрасная”. Многосерийный фильм 22.30 “Наследник любой ценой” 23.20 Ночные новости * * * “Городские пижоны” 23.45 “Борджиа” 0 . 4 0 Д н е в н и к 3 3 - го М о с к о в с к о го Международного кинофестиваля 0.50 Комедия “Кошки-мышки” 2.40 Владлен Давыдов, Наталья Фатеева в музыкальной комедии “Табачный капитан” 3.00 Новости 3.05 Музыкальная комедия “Табачный капитан”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.50,

4.15 Serial. “GIUVAIERUL PALATULUI”. 10.00, 22.55 Replay. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDE-LE PALATULUI: KIM SURO, REGELE DE FIER”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.45, 1.35 Curier TV. 15.15, 22.00 Tezaur folcloric. 16.30 Zestrea românilor. 17.00, 20.40 Re-porter. Buletin informaţional. 17.20 TVR 55. 19.45, 3.05 Sport. 21.00, 2.00 Prim plan. 5.20 Dănutz S.R.L. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNA-TIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 À TABLE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 LES ÉTOILES FILANTES / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1099 13:00 FLASH INFO 13:05 LE BBQ DE LOUIS 13:30 B... COMME BABYLONE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 MOI, LOUIS, ENFANT DE LA MINE - COURRIERES 1906 / Documentaire 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Chiens, graines de champions 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JO-URNAL AFRIQUE 0:50 L’AMOUR À MORT / Docu-mentaire 2:40 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 1 IULIE 2 IULIE 3 IULIE 30 IUNIE 27 IUNIE 28 IUNIE Luni 29 IUNIE

Miercuri

MICA PUBLICITATEÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, ÎCS Synevo angajează pe durată determinată: zugravi, tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori tencuitori, montatori de ghips, electricieni, instalatori

sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat. sanitare, încălzire centrală, climatizare și aer condiţionat. CV pe adresa: offi ce@consultgrup.euCV pe adresa: offi ce@consultgrup.eu

24 IUNIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Varia

BerbecObţineţi acordul șefi lor pentru schimbările pe care le doriţi, fi ind convins că toată lumea va avea de câștigat. Acum însă, au pretenţii mai mari de la dvs.

TaurSunteţi invitat pe neașteptate la o petrecere și pentru moment nu găsiţi motive credibi-le pentru un refuz amabil. Veţi fi încurajaţi de colegi.

GemeniInauguraţi debutul unei activităţi care vă ofe-ră posibilitatea de a visa și de a avea noi spe-ranţe pentru cei dragi. Fiţi mai deschiși cu co-legii de muncă.

RacBombardaţi persoana iubită cu declaraţii de dragoste și speraţi că astfel nu vă va mai în-treba ce aveţi de gând să faceţi. Decizii dras-tice.

LeuEste bine să fi ţi prevăzător, mai ales dacă șe-fi i vă impun să semnaţi acte (îndeosebi cele care prevăd penalităţi). Primiţi vizite lungi de la rude îndepărtate.

FecioarăRelaţiile familiale se tensionează în momen-tul în care anunţaţi că plecaţi singur la drum lung. Multe controverse și reproșuri din par-tea familiei.

BalanţăÎncep să apară primele recompense pentru contractele pe care le-aţi acceptat și par-că viaţa devine brusc mai frumoasă. Sunteţi mulţumiţi de dvs.

ScorpionSunteţi mai amabil decât de obicei (de „vină” pot fi și sentimentele de afecţiune de care vă lăsaţi cucerit). Sunteţi cuprins de sentimen-talism.

SăgetătorNeînţelegerile cu ceilalţi membri ai familiei tind să se accentueze și aveţi momente când aţi pleca în lumea largă. Uneori, vă vine să vă mutaţi departe de toţi.

CapricornVă consideraţi cel mai norocos om de pe pă-mânt, doar pentru că sunteţi băgat în seamă și lăudat de către șefi i direcţi. Nu mai fi ţi așa emotiv!

VărsătorMicile nerealizări profesionale sunt compen-sate de reușitele sentimentale nocturne. Fi-nalizări amânate la nesfârșit pentru o întâlni-re pasională.

PeştiNu vreţi să amânaţi nimic și preferaţi să ră-mâneţi peste program, sperând că veţi pu-tea să plecaţi mai devreme. Eforturile vor fi recompensate.

24 iunie - 1 iulie24 iunie - 1 iulie

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 11

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

BUCOVINA i MOLDOVA M n stirea PUTNA

Sf. Mare Voievod tefan al Moldovei 1 - 3 iulie 2011

P lecarea spre Suceava: Joi, 30 iunie, ora 19. Sosirea la Chi in u: Duminic , 3 iulie, ora 23.

Ziua 1, Vineri, 11 iulie Hramul Sf. Leontie de la R d u i (M n. Bogdana) SUCEAVA: M n. Sf. IOAN cel Nou, moa tele Sf. IOAN cel Nou de la Suceava, Bis. Mir u i, Cetatea de Scaun i Monumentul lui tefan cel Mare, muzeul de istorie - Sala tronului, R D U I: Catedrala, M n. Bogdana (participarea la Hram): moa tele Sf. LEONTIE, Mormântul i monumentul lui BOGDAN I – întemeietorul Moldovei, M n. PUTNA: Mormântul Sf. Mare Voievod TEFAN al Moldovei. Cazare: Putna.

Ziua 2, Sâmb t , 22 iulie Hramul Sf. Mare Voievod tefan al Moldovei M n.PUTNA: participare la Sf. Liturghie de Hram, Muzeul, Bis. Drago Vod , Dealul Crucii, Chilia Sf. DANIIL Sihastrul; M n. SIH STRIA PUTNEI; M n. SUCEVI A, mun ii CARPA I: pasul Ciumârna (1100 m.alt.) - popas, M n. MOLDOVI A: muzeul, M n. VORONE : Mormântul Sf. DANIIL Sihastrul, râul MOLDOVA - popas, M n. HUMOR - participare la Vecernie. Cazare: Gura Humorului sau Suceava.

Ziua 3, Duminic , 33 iulie M n. DRAGOMIRNA: participare la Sf. Liturghie, IA I: Catedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, moa tele Sf. PARASCHEVA, M n. Sf. TREI IERARHI: mormintele Domnitorilor Vasile LUPU, Dimitrie CANTEMIR i Alexandru Ioan CUZA, Palatul Culturii, Monumentul lui TEFAN cel Mare i Sfânt.

(+373.22) 22.60.43, 33.13.10, 59.78.36 (+373) 68.855.440, 69.336.366, 67.179.501, 79.707.501, 79.336.366, 79.776.216

www.emaus.md office@emaus.md

CALEIDOSCOP

24 iunie EvenimenteEvenimente

1441: A fost fondat Colegiul Eton - școală pu-blică pentru băieţi, localizată în Anglia

1497: John Cabot declară Canada de Est drept proprietate a Angliei

1509: Henry VIII este încoronat ca Rege al Angliei

1711: Petru I, ţarul Rusiei, sosește la Iași, unde se întâlnește cu domnul Moldovei, Dimi-trie Cantemir

1812: Armata lui Napoleon invadează Rusia1901: Prima expoziţie de pictură a spaniolului

Pablo Picasso, la Paris1910: Japonia invadează Coreea1918: A fost inaugurată prima cursă poșta-

lă, pe calea aerului, între Montreal și Toronto

1941: Al doilea Război Mondial: 2.000 prizo-nieri polonezi sunt evacuaţi din închi-soarea Wilejka de către mai multe sute de colaboratori și de NKVD. Prizonierii sunt împușcaţi și trași în baionetă de către escortele lor și atacaţi apoi de către avioanele germane. Aproximativ 547 de prizonieri lipsesc cinci zile mai târziu.

1948: Blocada Berlinului; reforma monetară, ce urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocu-paţie, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici care au întrerupt complet comunicaţiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă; din data de 26 iunie 1948, pentru aprovizio-narea orașului, a început să funcţioneze un “pod aerian” american; blocada a fost ridicată la 11 mai 1949

1983: Yasser Arafat este expulzat din Damasc, Siria

1999: Chitara cu care Eric Clapton a înregistrat Layla a fost vândută pentru $497.500

NașteriNașteri

1400: Johann Gutenberg, inventator german al tiparului cu litere mobile din metal (d. 1468)

1700: Ioan Inochentie Micu Clain (Klein), iluminist român, episcop al Bisericii Ro-mâne Unite cu Roma (greco-catolică) din Transilvania, militant pentru drepturile românilor ardeleni (d. 1768)

1854: Konstantin Jireček, politician, diplomat, istoric și slavist ceh

1939: Sânziana Pop, prozatoare română, director al revistei Formula As

DeceseDecese

1915: Matilda Coxe Evans, etnolog american (n. 1849)

Contrabanda cu ţigări e în această parte de lume o adevărată mană ce-rească pentru mulţi moldoveni.

E greu să trăiești în cea mai săracă ţară din Europa? E com-plicat să-ţi întreţii aici familia și să supravieţuiești? În fond, e difi cil. Dar dacă ești fl ăcău ener-gic, inventiv, tenace, te descurci binișor. Și poţi să reușești fără să fi i mare politician sau fără să pleci pe alte meridiane în chip de gastarbeiter. Poţi chiar să te îmbogăţești fără o afacere legală. Cum? Simplu ca bună ziua. Îmbrăţișezi temeinic con-trabanda cu ţigări – o îndelet-nicire frecventă în Republica Moldova - și kapika începe a curge gârlă în buzunarul tău.

La ce bun să te mocoșești cu afaceri legale, să plătești impozite, cu riscul de a fi torpi-lat de vreun controlor nărăvaș sau de un concurent pilos? Mai bine cari ţigări de contrabandă în România vecină și viaţa ţi se

transformă într-un parc de distracţii!

Firește, ocupaţia asta bănoasă presupune și anumite riscuri. Iată, bunăoară, câte un vameș vigi-lent din cale-afară poate une-ori să-ţi găsească ţigările pitite în tavanul microbuzului. Dar asta e fl oare la ureche. E doar partea vizibilă a aisbergului. E un accident rarisim. Și chiar dacă, ferească Dumnezeu, te prinde vameșul cu mâţa-n sac, reușești să-ţi rezolvi pro-blemele și să revii la unelte, dacă îţi pui inventivitatea la contribuţie.

Iar dacă ești băiat cu ade-vărat isteţ și clarvăzător, poţi lesne evita vămile. Cum? Sim-plu cum simplă e ecuaţia ele-mentară. Găsești un deltaplan și zbori lejer peste frontieră încolo și înapoi și faci bani cu ciocanul. E adevărat că acum o lună un individ cu deltaplanul ticsit cu ţigări s-a prăbușit lân-gă Galaţi și a murit tragic. Însă acel accident s-a produs doar pentru că individul a zburat noaptea și a fost un aviator

neexperimentat. Prin urmare, e nevoie să te antrenezi bine mai întâi. Firește, se mai întâmplă să fi e prinși oamenii înainte să decoleze cu deltaplanul. Așa cum au fost prinși deunăzi doi chișinăuieni care încărcaseră într-un motodeltaplan de lân-gă frontieră 2 500 pachete de ţigări. Dar accidentul ăsta e iarăși o consecinţă a lipsei de experienţă și a naivităţii. Dacă organizezi totul cu cap, cu migală, dacă găsești locșorul potrivit din care să decolezi, totul va fi OK.

Contrabanda cu ţigări e în această parte de lume o ade-vărată mană cerească pentru mulţi moldoveni. E o afacere care merge ani de zile, în ciu-da unor mici sincope. Așa că băieţii inventivi și harnici se descurcă!

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

Avalanșa informaţiona-lă generată de apariţia mijloacelor moderne de comunicare nu putea să ocolească una dintre cele mai importante teme de refl ecţie din istoria omeni-rii: misterul din jurul morţii pe cruce a Mântuitorului și Învierea Lui. Cele mai acce-sibile prezentări pe scară largă ale vieţii Domnului, fi lmele „Iisus din Nazaret”, al lui Franco Zefi relli, dar, în special, „Patimile”, în regia lui Mell Gibson, au iscat po-lemici serioase, atât legate de respectarea adevărului istoric, cât și de ordin etic, scenele crude din cea de-a doua producţie video fi ind con-siderate exagerate și menite să pună într-o falsă lumină adevărul despre supliciul de pe Dealul Golgotei.

Hristos a căzut în leşin?Învierea lui Iisus Hristos a fost contestată adeseori,

ateii socotind-o produsul nălucirilor ucenicilor Lui sau ale mironosiţelor. Până la Reforma protestantă, învierea Mântuitorului a fost mărturisită unanim în Biserică și contestată doar de câţiva eretici. Începând cu secolele XVII-XVIII, numărul celor care spuneau că Învierea nu a fost posibilă a crescut semnifi cativ. Unii teologi pro-testanţi, reprezentanţi ai curentului „raţionalist-critic”, au socotit Învierea drept o legendă. Ei au formulat mai multe idei care prezintă învierea ca un fals. Mai importante sunt trei ipoteze: cea a înșelăciunii, a morţii aparente și a viziunilor.

Prima susţine că „învierea” a fost o înșelăciune, re-spectiv Iisus Hristos a murit cu adevărat, dar Apostolii i-au furat noaptea trupul, pe când soldaţii dormeau, apoi au spus că Mântuitorul a înviat. Credinţa creștină s-a întemeiat ulterior, pe naivitatea celor convinși atunci de Apostoli. De cealaltă parte se afl ă susţinătorii Învierii lui Iisus, care cred că ucenicii nu ar fi furat trupul, deoarece mormântul era păzit de strajă puternică, iar conducătorii evrei au luat toate măsurile pentru păzirea lui, pecetluind și piatra. Soldaţii n-ar fi putut adormi cu toţii, pentru că pedeapsa era extrem de grea. Starea psihologică a Apostolilor, îngroziţi și deprimaţi, nu le-ar fi permis să lupte cu o strajă romană. Bieţii de ei nu îndrăzneau nici să iasă din casa încuiată. O altă ipoteză, cea a morţii aparente, susţine că Iisus Hristos n-a murit cu adevărat, ci pe cruce ar fi căzut numai în leșin sau moarte clinică, din care s-a trezit, acest fapt fi ind interpretat ca o înviere. Unii cred că trezirea a fost provocată de împungerea cu suliţa și coborârea de pe cruce. Revenindu-și din leșin, Iisus cică ar fi dat piatra la o parte de pe mormânt și s-a arătat Ucenicilor, care au crezut că a înviat. Ipoteza se dovedește neadevăra-tă. Pentru a i se constata moartea, la coborârea de pe cruce Mântuitorul a fost împuns adânc, de un soldat roman, cu suliţa în coastă. Din rana produsă a curs sânge și apă, ca semn sigur al morţii. Apoi, Pilat nu le-ar fi permis lui Iosif și lui Nicodim să ia trupul, dacă n-ar fi

fost sigur că Iisus era mort. Chiar și în cazul unei morţi clinice, e de necrezut ca, după asemenea suferinţe atroce, hemoragii interne și colapsuri, Mântuitorul ar mai fi supravieţuit, ba mai mult, ar fi reușit să dea și ditamai bolovanul la o parte, de unul singur. Teologii creștini-ortodocși consideră că singurele izvoare ale relatării Învierii Domnului sunt Evangheliile canoni-ce, declarate autentice prin hotărârile autorizate ale Bisericii, sinoade și Părinţi bisericești. Ele povestesc Învierea Domnului nu istorisind misterul acesteia, ci aducând probele Învierii Mântuitorului, adică găsirea mormântului gol de către mironosiţe, arătarea Domnu-lui Hristos acelorași femei, Apostolilor și unor ucenici în mai multe rânduri, până la înălţarea Sa la cer.

Mântuitorul a murit în anul 33, de Paştele Evreiesc, într-o zi de vineri, la ora 15.00Unii cercetători au mers mai departe, încercând să

calculeze data și ora exacte la care Iisus Hristos a fost răstignit, a murit și a înviat din morţi. Este cazul eco-nomistului Vasile Turcu, din Sebeș, Alba, care, după ce a studiat poziţia stelelor de acum 2000 de ani, dar și Sfânta Scriptură, a ajuns la concluzia că Mântuitorul a murit în anul 33, de Paștele Evreiesc, într-o zi de vineri, la ora 15.00. „Am dedus că acest eveniment nu se putea petrece mai târziu de anul 36, deoarece Caiafa a fost mare preot între anii 18 și 36, a explicat Vasile Turcu. Totodată, Pilat din Pont, reprezentantul Imperiului Ro-man, a fost prezent în Iudeea între anii 26 și 36, așadar, intervalul de timp în care Iisus a fost crucifi cat s-a redus la 10 ani: 26-36. Pe baza versetelor din Biblie, potrivit cărora în timpul răstignirii cerul s-a întunecat, am de-terminat că, în acel moment, ar fi avut loc o eclipsă de soare. Când Mântuitorul a murit pe cruce s-a produs și un puternic cutremur. Atunci, catapeteasma Templului s-a sfâșiat în două. Probabilitatea maximă de a se pro-duce un cutremur e în timpul fazelor de Lună Nouă și Lună Plină. Iisus a fost crucifi cat exact pe Lună Plină.” Vasile Turcu a început să adune hărţi vechi ale Ierusa-limului, să studieze documente astrologice și sute de cărţi religioase încă din anii ‘80. A cerut apoi sprijinul cercetătorilor de la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca pentru a putea reconstitui harta cerului din vremea Noului Testament. Este membru al Academiei de Știinţe din New York.

Andrei Cristian MATEESCU, Q Magazine

Bazin de cinci stele și plajă ca în Baywatch pentru ţă-ranii din comuna Pădureni, din judeţul Vaslui. Un mod ingenios de a face bani într-o localitate rurală.

Pentru că e la doar cinci minute de mers cu mașina de la Huși, comuna Pă dureni, Vaslui, tinde să devină un fel de Saint Tropez al frumosului și co chetului oraș de la graniţa de est a ţării. Un Baywatch de Moldova, pentru că există o piscină de cinci stele, do tată cu fi ltre, vestiare, dușuri și tot ce trebuie. Aici vin hușenii să facă pla jă nu numai în week-end-uri, ci și în tim pul săptămânii, de zici că micuţa co -mună vasluiană e staţiune, și nu un cătun al României. Multe dintre bă trânele satului aproape că s-au obiș nuit cu tineri care um-blă pe uli ţe și prin magazine în slip ori cu o sim plă aţă atârnându-le la spate.

Am ajuns la Pădureni de la Huși în fi x cinci minute, parcurgând cei 4 kilometri ce despart comuna de oraș ca pe auto-stradă. Drumul e asfaltat nu de mult timp. Duminica, limuzinele ur că încărcate de tineri dealurile îm ple tite cu rânduri de vii. La intersecţia prin cipală a satului te întâmpină câ te va indicatoare nou-nouţe. Spre pis ci nă, centru cultural, parcare. În week-end, de la ora 17:00 nu mai ai un de să parchezi, atât de mulţi turiști vin. La o astfel de răscruce o întâlnesc spri jinită în toiag pe bătrâna Tanţa Heler. O întreb cum ajung la piscină. Ea știe de bazinul cu prici-na ca fi ind “la ștreang”. Chiar așa i-a spus, “la ștreang”, vrând să-i zică ștrand bazi nu-lui de cinci stele. Spune că s-a obiș nuit cu apariţiile despuiate pe la col ţuri de uliţă, însă la început i-a fost mai greu. Acum nu se sfi ește dacă unui băietan îi atârnă un pic slipul. “Dacă se dau în stambă tinerii?

Eh, nu mai pot de bine. Mai sunt și bă trâni care sunt mai destrăbălăţei”, spu ne femeia, făcând aluzie la vârst ni cii care preferă să servească o bere la terasa de la piscină, unde e mai aglome rat decât în celelalte cârciumoare. La ștrand, atmosfera e gratis. Plus că aco lo poţi să faci și un duș dacă ţi-a că zut rău de la vreo tărie. Și ai ocazie să ad-miri tot tacâmul, inclusiv cu fe mei care fac plajă topless. Ptiu, drace, fă ceau bătrânii în urmă cu doi ani, dar acum s-au învăţat. Mitică Cozma e un fel de paznic neofi cial. El e omul pri marului, cel care dă cu pâra. “Eu fac baie doar seara. Dacă e lume mul tă, nu pot să mă bag: nu mă pot uita la fe mei, că mi-e rușine. Dar mai pri vesc așa, prin gard, din când în când, să-mi clă tesc ochii. Mai sunt fete fără su tien sau cu chiloţi din aceia subţiri. Eu nu fac nici un rău, fac doar ăștia care beau. Făceau și dragoste în apă, hu li ga nii, făceau și pe undeva prin spa te, ca să nu îi vadă nimeni. Vin mulţi de la Huși cu mașina, și bogaţi cu Mer ce desuri, se dau cu creme. Poar tă lanţuri mari de aur la gât”, spu ne Mi tică Cozma (46 de ani).

Mătușa Zavastia, de 86 de ani, toc mai a venit de la prășit. Cristache Nuţă (51 de ani) poartă în braţe o sti clă mare, cu doi litri de bere. A lăsat coa sa și vrea să meargă la piscină. Îl în so ţește fi ul său de 20 de ani, Cosmin, care nu lipsește în nici o zi. Cris ta che nici nu concepe să nu facă o ba ie și un duș la “litoralul”, așa îi zice, de peste drum. Lasă sapa în grajd, își trage pe el “șlipul” și merge la piscină. Da că nu face baie, măcar admiră fe te le și ascultă o muzică populară, că ai ci nu e voie cu manele. Dacă ascultă așa ceva sau dacă fac răutăţi, distru geri, primarul îi pedepsește, ară tându-le cartonașe galbene și roșii prin care li se interzice intrarea la ștrand sau la al te activităţi. Urc pe te ra sa din lemn ca un podium, special ame najată pentru plajă, încărcată de șez longuri și um brele

de plastic. În spa tele foișorului pentru plajă de vi za vi se zăresc pe tarla oamenii cum zo resc la muncă cu uneltele de lucru în mână. Strâng fâ nul de pe câmp. Cei doi cosași se opresc din când în când și privesc îns pre piscină. Se mai scar pină în cea fă, își fac puţin vânt cu pălăria, iar după ce mai aruncă câ te va priviri că tre fetele despuiate se apu că parcă mai cu spor de munca câmpului.

Alături de „plaja” cu iarbă irigată sea ra din plin de primar se afl ă un iaz. Primăria Pădureni a transformat o mlaștină ne-norocită într-un fain lac de agrement cu debarcader unde e agăţată barca Titanic.

Oamenii pot pes cui aici, au și câteva grătare, totul se desfășoară civilizat. Pri-marul Te mis tocle Diaconu i-a învăţat pe pă du renii săi nu numai în spiritul mun cii și unităţii grupului, ci și al res pec tului fa ţă de bunuri. Stricăciuni fac mai mult cei din Huși, nu sătenii din Pă du reni. “Eu merg des și la disco te că, stau de vorbă cu tinerii, beau un șpriţ, o cafea. Unii erau indignaţi de faptul că alţii au un comportament ina -dec vat, distrug câte ceva, un robinet sau agresează o persoană. Și atunci am glumit: dacă ai făcut o gafă mi că, ai cartonașul gal-ben! Celor cu car to naș roșu oamenii de or-dine nu le mai permit accesul. Unii au venit

cu familia la mine acasă să-și ceară scu ze și am întrebat: ești sigur că nu re peţi gestul prin care să distrugi bu nuri? Bunurile nu aparţin primarului Diaconu, ci tuturor oamenilor din co mu nă, și ei pot fi atât de iritaţi, încât să te linșeze. Așa am reușit să îi câștig de partea mea pe oameni. Avertis-men tul meu a contat mai mult decât o amendă dată de Poliţie”, spune Te mis tocle Diaconu, care povestește cum a reușit să le construiască să te ni lor o piscină de cinci stele: “Piscina e la standarde europene. Pe mal exis tă vestiare, dușuri, grup sanitar, chiu vete. În toată această treabă ne-au costat doar bazinul și armătura. Be to nul a fost turnat de o societate spe cializată din Huși și a costat în jur de un miliard de lei vechi. Totul s-a construit prin voluntariatul oameni lor, în regie proprie, cum se zice”. In ves ti ţia făcută acum doi ani aproa pe că s-a amortizat, întrucât încasările de la piscină pe sezon se apropie de 500 de mi-lioane de lei. Un bilet de in trare este 5 lei, iar copiii plătesc 3 lei. “Cu înca sările și de la o fi rmă care des fa ce bere și alte bunuri, deja ne-am scos ba nii”, spune Diaconu, care ac cep tă că în week-end tinerii iau cu asalt Pă du reniul. “Deja avem hușeni care ca u tă locuri de casă, pentru că în 4 mi nu te ajungi aici pe drumul moderni zat”, spune primarul. Mulţi ajung la pis cină ca să vadă și fetele: “Astă-vară, une le au făcut topless. Se bronzează, se dau cu creme. Iar cei mai hâtri vin să își clătească ochii. Vin pentru o bere la bar numai să se uite pe «litoral», cum zic ei.”

Cristinel C. POPASursa: Jurnalul.ro

Moldovenii admiră femei goale la “ştreang”Moldovenii admiră femei goale la “ştreang”

REALITATEA CU AMĂNUNTUL

Băieţi energici Un român a calculat ora la care a fost răstignit Iisus