Ziarul Flux, Ed. 15 (795)

1 EURO..............................16.91491 Do lar ame ri can ............. 11.57371 Leu românesc ................ 4.13601 Ru blă ru sească ............... 0.4154

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Dragostea este singurul dar pe care Dumnezeu l-a dat

lumii din rai.”

W. Scott

Cursul valutar 22.04.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 22 aprilie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

22.04.2011

Soare, 5 16 0C

23.04.2011

Soare, 5 18 0C

Vinerea cea Mare. Sf. Mc. Dimi-trie diaconul din Sirmium.

Sf. Mc. Eupsihie; Cuv. Vadim

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Pastorale la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos

Ungaria, jos pălăria!

99

33

PAGINA

PAGINA

FiatLUX

ACTUAL

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 689TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 15 (795)

EDI|IA DE VINERI

Duminică, 24 aprilie, creștinii din lumea

întreagă cinstesc cea mai mare sărbătoare

a creștinătăţii: Învierea din morţi a Dom-

nului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos

sau Sfi ntele Paști. Această zi importantă

reprezintă un prilej de bucurie pentru toţi

cei care înţeleg și apreciază Jertfa pe care

a adus-o Hristos pentru întreaga omenire.

An de an, în zilele de Paști creștinii cinstesc

Învierea Domnului prin frumoase și diverse

tradiţii locale, ceea ce îi conferă o frumuse-

ţe aparte acestei Sfi nte Sărbători.

Învierea Domnului ne îndeamnă, o dată în

plus, să fi m mai buni, mai iertători și iubitori

de oameni, așa cum ne-a învăţat Mântuito-

rul, care a murit pe cruce pentru ca noi, cei

păcătoși, să primim iertarea păcatelor.

Fie ca această Sfântă Zi să vă alunge din

inimi tristeţea, durerea sau necazul și să vă

umple sufl etele și casa cu lumină binecu-

vântată.

Bucuraţi-vă, oameni, pentru că Hristos a

Înviat!

Redacţia FLUX

Hristos a Hristos a }}nviat!nviat!

Tinerii din PPCD s-au lansat în lupta pentru capitală

Radu Bușilă, candidatul creștin-demo-

craţilor la funcţia de primar general al

municipiului Chișinău, s-a înscris ofi ci-

al în cursa electorală pentru alegerile

locale din 5 iunie. Totodată, PPCD și-a

depus la CEC și lista candidaţilor pen-

tru funcţiile de consilieri municipali.

Și de această dată, creștin-democraţii

deţin întâietatea în ceea ce privește

vârsta candidaţilor, primii 10 din cei

prezenţi pe lista electorală fi ind tineri

cu vârsta medie de 30 de ani.

Președintele PPCD, Victor Ciobanu, se re-găsește pe locul 2 în lista consilierilor creș-tin-democraţi, fi ind urmat de secretarul general al formaţiunii, Dinu Ţurcanu. Atât Iurie Roșca, cât și alţi fondatori ai PPCD, sunt prezenţi pe lista formaţiunii, însă pe locurile din spate, cei „din faţă” fi ind, în cea mai mare parte, tineri din „Noua Generaţie”.

Radu Bușilă spune că nu intenţionează să se certe sau să-i ponegrească pe ceilalţi competitori, precizând că oponenţii săi sunt multiplele probleme cu care se confruntă locuitorii capitalei.

Continuare în pag. 3

Toate s-au amestecat în casa liberal-demo-craţilor – și conser-vele de fasole ale lui Urechean despre care vorbea odată Victor Osipov, și treuca pu-terii de la care fusese înlăturat, printr-un concurs nefast de împrejurări, fostul amenist-șef, și frun-zele (verzi) de stejar pe care urmează să le numere acesta.

Ziceam anterior că, deși Se-rafi m Urechean i s-a dat (a fost constrâns să i se dea!) lui Vladi-mir Filat, cu tot cu partid, tot fără nimic a rămas. Dar, după cum decurg lucrurile, constatăm că Filat ar putea fi cel care să ajun-gă gol-goluţ, după ce a insistat cu atâta ardoare și uitare de sine să rezolve problema plasării lui Urechean în câmpul muncii. Și ce mai câmp! Hectare întregi,

unde să tot ari și să aduni roade-le. Să-și fi pierdut Filat instinctul autoconservării sau poate senti-mentele pe care le nutrește faţă de mai noul său amic sunt mai puternice chiar și decât instinc-tele? O fi el de nepreţuit vechiul nomenclaturist sovietic, dar, în-tre timp, rândurile partidului pe care acesta i l-a închinat nașului mare par să se mai fi rărit, pen-tru că nu toţi foștii săi subalterni s-au repezit să-l urmeze.

Chiar dacă la recentul con-gres al PLDM lui Urechean nu i-a picat nimic, iată că răsplata, după merit, a accentuat premi-erul nostru cu vederi și apucă-turi profund europene, avea să-l ajungă din urmă. Și nu nu-mai pe el, dar și pe cei mai fi deli ciraci ai săi. Filat și-a ales chiar și un consilier de nepreţuit din rândul defunctului partid.

Minune nu alta, dar am afl at chiar zilele acestea de la Vla-dimir Filat că fostul activist, absolvent al vestitelor Școli Superioare sovietice de Partid (pe unde o fi învăţat, probabil,

și cum se controlează fi nanţele statului), a reprezentat „vârful de lance în opoziţia comunistă din anii precedenţi”. Fostul șef AMN a făcut foarte mult pentru Alianţa de guvernare și va avea și în continuare „o contribuţie substanţială către statul Repu-blica Moldova”, l-a lăudat pe acesta noul său șef.

Că Filat consideră fi rească și potrivită promovarea lui Ure-chean în înalta funcţie, nu avem nici o îndoială. Dar iată că a reu-șit să-și convingă, prin metode doar de el știute, și colegii din AIE de faptul că noul său prie-ten este de neînlocuit la postul respectiv. Deși iniţial au cabrat niţel, mai mult de ochii lumii de-cât din convingeri intime, aliaţii au capitulat rapid și fără regre-te. Astfel, mai întâi reprezentan-ţii Alianţei din Comisia parla-mentară juridică pentru numiri și imunităţi au dat aviz pozitiv pentru candidatura acestuia. Iar joi, 21 aprilie, inevitabilul s-a produs. Parlamentul l-a ales pe Urechean, cu majoritate de vo-

turi, în funcţia de președinte al Curţii de Conturi.

Numai că toate aceste mane-vre descalifi cante ar putea sem-nifi ca începutul declinului lui Filat. Alegătorii le înghit ei pe toate, dar s-ar putea dezgusta totuși de la un timp. Și atunci, nu doar Serafi că s-ar pomeni fără nică, ci și carismaticul nos-tru premier. Adică, nu chiar fără

nică, pentru că se vor avea unul pe celălalt. Iar ei doi se merită din plin.

Citiţi în paginile 4, 5 și 6 ale săptămânalului nostru un grupaj de materiale la aceeași temă, cu menţiunea că acestea au fost scrise înainte de numi-rea lui Urechean în funcţia de președinte al Curţii de Conturi.

Ioana FLOREA, FLUX

Curtea de Conturi, pe mâna lui Urechean

Dragi chișinăuieni,Dragi chișinăuieni,Din toată inima vă urez ca sărbătorile de Paști să vă aducă pace în sufl et, în casă și în gând, împăcare și regăsirea înţelepciunii în sânul familiei. Hristos cel Înviat să vă aibă în paza Sa și să vă dea putere pentru realizarea tuturor gânduri-lor frumoase. Lumina blân-dă a Învierii să ne facă pe toţi mai buni și să ne umple inima de speranţă.

Paște luminos și fericit!

Radu BUŞILĂ

Cupă germană cu capac rusesc

Trişorul Chirtoacă Trişorul Chirtoacă şi impostorii şi impostorii din PLDMdin PLDM

(citiţi pag. 4-5-6)(citiţi pag. 4-5-6)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3) (citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Amarul zis dulce sau Otravă curată pentru românii noştri

(citiţi pag. 10)(citiţi pag. 10)

ANUNŢDragi cititori,

Vă anunţăm că următoarea ediţie a ziarului FLUX va apă-rea după sărbătorile pascale, pe data de 6 mai 2011.

Sărbători fericite!

22 APRILIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Demilitarizare, demilitarizare, demilitarizare...Apropiindu-ne de miezul pro-

blemei, vom observa ce anume provoacă alergia Berlinului (ca și a Moscovei) faţă de Legea noastră din 22 iulie 2005. Este vorba de alinea-tul 2 al articolului 1 al respectivei legi, care prevede consecutivitatea pașilor procesului de reglementare a diferendului moldo-rus din Trans-nistria. Să vedem ce spune expres acest alineat: „(2) După îndeplinirea condiţiilor privind demilitarizarea, stipulate în Hotărârea Parlamen-tului nr.117-XVI din 10 iunie 2005, în special a celor referitoare la onorarea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate la Summitul OSCE de la Istanbul (1999) privind evacuarea integrală, urgentă și transparentă a trupelor și arma-mentului de pe teritoriul Republi-cii Moldova, și după formarea, în Transnistria, a unui sistem al puterii alese în mod democratic, procesul de negocieri se desfășoară pentru elaborarea în comun și adoptarea Legii organice a Republicii Mol-dova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei”. Buba sau durerea de cap a Moscovei și a Berli-nului este anume aici. Legea noastră spune cât se poate de clar: mai întâi demilitarizare și democratizare și apoi acordarea de statut special. Pe când Moscova, susţinută deschis de Berlin, ar dori și insistă să începem cu sfârșitul. Adică prin a negocia cu Smirnov un statut special înain-tea evacuării armatei și serviciilor rusești din regiune. Astfel încât noul statut special să poată fi invocat pentru menţinerea pe termen neli-mitat în estul ţării noastre a armatei și serviciilor secrete străine. Iată de ce Berlinul îl îndeamnă pe Vladimir Filat să se aibă de bine cu Smirnov, adică cu omul Moscovei, iar Mos-cova își îndeamnă protejatul, adică pe Igor Smirnov, să-l laude public pe Filat și să-l tot invite la negocieri „ofi -ciale” în zona de răsărit a ţării con-trolată de armata și serviciile secrete ruse. Cine se îndoiește de asta, ar face bine să citească cu multă luare aminte ultimele declaraţii ofi ciale ale ministrului rus de Externe, Ser-ghei Lavrov, pe marginea diferen-dului moldo-rus din Transnistria.

Vom aminti, de asemenea, că alineatele (2) și 4 ale Legii din 22 iulie 205 mai prevăd, între altele, că: „Pregătirea și desfășurarea alegeri-lor în Consiliul Suprem al Transnis-triei de legislatura I-a se vor face, cu acordul OSCE, de către Comi-sia Electorală Internaţională sub mandatul OSCE, cu monitorizarea Consiliului Europei și în conformi-tate cu legislaţia Republicii Mol-dova. Temei pentru desfășurarea alegerilor libere și democratice îl constituie realizarea condiţiilor privind democratizarea și demili-tarizarea Transnistriei, adoptate prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 117-XVI din 10 iunie 2005”, și că: „Legea fundamentală a Transnistriei, modifi cările și completările ope-rate în ea nu pot contraveni Con-stituţiei Republicii Moldova”.

Condiţiile pe care Berlinul vrea să le anulămEste fi resc să ne întrebăm, în

acest context, care sunt condiţiile privind democratizarea și demi-litarizarea Transnistriei, adoptate

prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova din 10 iunie

2005. Iată textul în vigoare: „Bazându-se pe

această prevedere constituţională,

precum și fi ind convins de

i n t e r e s u l d e o s e b i t al comu-n i t ă ţ i i

internaţio-nale pentru

soluţionarea cât mai grabnică a confl ictului t ransnistrean,

Parlamentul Republicii Moldova stabilește următoarele condiţii indispensabile pentru demilitari-zarea zonei transnistrene:

1. Federaţia Rusă va încheia, până la sfârșitul anului 2005, retra-gerea și lichidarea arsenalului militar rus, precum și retragerea forţelor militare ruse de pe terito-riul Republicii Moldova.

2. Federaţia Rusă și Republica Moldova vor recunoaște faptul că unităţile militare, dislocate, în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, în zona de securitate a Republicii Moldova, și-au atins scopurile prevăzute, urmând să fi e reduse treptat și retrase în totalitate de pe teri-toriul ţării până la 31 decembrie 2006. Concomitent, în termenul menţionat, în urma unui demers al Republicii Moldova către OSCE, se va realiza transformarea trep-tată și deplină a operaţiunii de pacifi care existente într-un meca-nism internaţional de observatori militari și civili, care va acţiona cu mandatul OSCE, Acordul moldo-rus din 21 iulie 1992 pierzându-și actualitatea. Misiunea Interna-ţională de Observatori Militari și Civili cu mandatul OSCE își va desfășura activitatea în Repu-blica Moldova până la reglemen-tarea politică deplină a confl ictu-lui transnistrean.

3. Republica Moldova își asumă obligaţia să propună, în cadrul Programului NATO „Parteneriat pentru Pace”, și să realizeze, prin intermediul Misiunii Internaţio-nale de Observatori Militari și Civili în Moldova, dizolvarea formaţiu-nilor militare din zonă, casarea armamentului și tehnicii militare, precum și reabilitarea socială și recalifi carea persoanelor care fac parte din efectivul așa-numi-telor formaţiuni militare trans-nistrene.

4. La rândul său, după îndepli-nirea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate, în cadrul Summitului OSCE de la Istanbul (1999), privind retragerea com-pletă, neîntârziată și transpa-rentă a armatei și a armamen-tului de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a contingentu-lui și armamentului care cad sub incidenţa Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, Parlamentul Republicii Moldova își exprimă disponibilitatea de a ratifi ca Tra-tatul adaptat cu privire la forţele armate convenţionale în Europa, care reprezintă un element fun-damental al securităţii euro-pene”.

Din cauza acestor prevederi Berlinul sprijină Rusia într-un demers și un interes nelegitim, în loc să sprijine Republica Moldova într-un demers și un interes legi-tim. Nu de alta, dar prietenii noștri de la Berlin lasă impresia că, după ei, Republica Moldova ar fi agresat Federaţia Rusă și trebuie acum să cedeze ceea ce nu i-ar aparţine de drept. Ori lucrurile nu stau în rea-litate așa, ci tocmai invers: Repu-blica Moldova este victima agresi-unii rusești, Moscova fi ind obligată să se retragă în graniţele ei.

Constituţia, bat-o vina...În plus, Constituţia Republicii

Moldova deranjează prin faptul că interzice prezenţa armatelor stră-ine în cuprinsul său. Articolul 11 (Republica Moldova, stat neutru) din Legea noastră fundamentală

prevede: „1. Republica Moldova proclamă neutralitatea sa per-manentă. 2. Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe terito-riul său”. Prietenii noștri germani, ca și prietenii noștri ruși înţeleg perfect că în condiţiile unei aseme-nea Constituţii, oricâtă autonomie li s-ar acorda localităţilor de peste Nistru, armata rusă nu are cum căpăta drept de staţionare așa cum a obţinut în Ucraina (Crimeea), Armenia, Bielorusia, Azerbaidjan sau, bunăoară, în Kârgâzstan. De aceea, ni se sugerează aproape răspicat, nemţește, să ne luăm gândul de la actuala Constituţie

și să-l invităm pe cetăţeanul rus Igor Smirnov să ne facă alta, fede-rală, așa cum îi poftește lui inima și interesul de serviciu (secret). Iată că mult discutata noastră neutrali-tate pe hârtie ne poate servi acum la ceva bun și asta irită Moscova și Berlinul în egală măsură.

Am fi aşteptat un alt mesaj de la BerlinAm spus-o cu diverse ocazii și

o repetăm: diferendul moldo-rus din Transnistria nu este unul nici de natură etnică, nici lingvistică, nici religioasă, nici socială, ci unul eminamente geopolitic și militar. Simpla retragere necondiţionată a trupelor militare și a serviciilor secrete ruse din Republica Mol-dova, precum și încetarea fi nanţării masive de către Kremlin a regimu-lui marionetă de la Tiraspol ar lipsi diferendul de orice obiect, creând premise reale și realiste pentru o reglementare defi nitivă, echitabilă și durabilă a problemei. Regimul cetăţeanului rus Igor Smirnov este unul născut, fi nanţat și protejat de Moscova, iar nemţii cunosc prea bine raţiunile geopolitice și geoe-conomice de care se conduc rușii în sprijinirea separatismului din regiune.

Există prea mult loc pentru decepţie la Chișinău. Dacă doamna cancelar federal Angela Merkel le-ar fi cerut ofi cial măcar o dată partenerilor săi de la Moscova să înceteze fi nanţarea regimului ban-ditesc de la Tiraspol și să-și ono-reze obligaţiunile internaţionale de retragere a trupelor din ţara noastră, dacă același lucru l-ar fi auzit ofi cialii moldoveni din gura altor înalţi ofi ciali de la Berlin, am fi avut temei să credem că Germania nu are o agendă comună secretă cu Rusia împotriva Republicii Moldova. Așa însă, e mai difi cil să tratăm cu încredere sfaturile pe care, vădit interesat și în complici-tate cu Moscova, ni le dă Berlinul cu o insistenţă demnă de o cauză mai bună.

Cupă cu capac, capac cu cupăSubiectul va suscita un viu

interes în perioada următoare, de aceea vom reveni, cu siguranţă, asupra lui în ediţiile viitoare. Până atunci însă, să nu ratăm meciul de hochei de la Tiraspol, acolo unde cupa premierului Filat își va găsi capacul unui bandit de lux ca Smirnov.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Post-scriprum: La încheierea ediţiei am primit știrea că Ghenadi Nemirovski, director al Patinoarului „Snejinka” de la Tiraspol, a anunţat anularea competiţiei de hochei a echipelor de juniori pentru Cupa prim-ministrului Republicii Moldova. „Problema e că patinoarul nu cores-punde parametrilor pentru desfășu-rarea unor asemenea meciuri. S-a discutat ceva… Dar deocamdată nu am încheiat nici un contract… Despre faptul că vor veni aici nu mai știu care reprezentanţi ai statului nu s-a discutat. Competiţia nu va avea loc, întrucât noi ne situăm în afara politicii. Dacă se implică politica în competiţie, refuzăm să desfășurăm această acţiune. Aceasta înseamnă că respectiva competiţie interna-ţională nu va avea loc”, a declarat Nemirovski pentru televiziunea de la Tiraspol.

Vladimir Vasilievici merge la Igor NikolaeviciPrezent recent la o dezbatere

cu tema „Are Moldova un viitor în UE?”, organizată de Asociaţia Jur-naliștilor Europeni, secţiunea fran-ceză (Association des Journalistes Européens, section France) în colaborare cu Centrul Presei Stră-ine (Centre d’ Accueil de la Presse Etrangère) de la Paris, Vladimir Filat a confi rmat că se va întâlni cu căpetenia separatistă Igor Smir-nov.

Răspunzând unei întrebări for-mulate de jurnaliști (În ce condiţii aţi intra în contact direct cu așa-zisul guvern de la Tiraspol?), Filat a declarat: „Transnistria... este evi-dent, acest confl ict urmează să fi e rezolvat pe cale pașnică, cu partici-parea directă a partenerilor noștri externi. Componenta comunicare va trebui asociată componentei negociere. Ne place sau nu ne place, partea transnistreană este și ea implicată în acest proces. A guverna nu înseamnă mereu a lua deciziile care ne convin, ci și asumarea unor decizii mai compli-cate, care nu ne plac. Mie nu mi-a făcut plăcere să merg la Tiraspol trecând prin așa-zisele puncte de control. Însă am folosit acest prilej de două ori pentru a merge la meciuri de fotbal și a discuta. A discuta nu pentru a rezolva totul, ci de a rezolva probleme utile vieţii de zi cu zi: reluarea circulaţiei tre-nurilor spre Odesa, care trec prin Transnistria, reluarea trenurilor de marfă, rezolvarea acestei situaţii absurde care fac ca atunci când dai un telefon dincolo de Nistru să fi i obligat să faci tot felul de pre-fi xe internaţionale, să treci prin alte ţări. Pe 15 mai va începe însă Cupa premierului Republicii Mol-dova de hochei, la Tiraspol. Deci, se poate...” Da, se poate, de vreme ce premierului Filat îi plac atât de mult sporturile, cum le plac și ban-diţilor de la Tiraspol. Numai că, în cazul de faţă, așa începe obișnui-rea cu “Federaţia”. Mai la un meci de fotbal cu Smirnov și Antiufeev, că doar avem o Federaţie Mol-dovenească de Fotbal, mai la un meci de hochei alături de aceeași gradaţi ruși, că doar premierul ne prorocește și o Federaţie Mol-dovenească de Hochei, ca, până la urmă, să rămânem doar cu o “Federaţie Moldovenească”, pur și simplu.

Smirnov şi Filat – piese ale aceluiaşi joc, văzuţi ca artizani ai federalizării noastreNu că am fi fost noi profeţi, dar

am scris în FLUX, încă la 6 aprilie, că Filat, dincolo de cochetările cu presa cum că merge în Transnis-tria ca la el acasă, convenise tele-fonic cu Smirnov ca acesta să-i

trimită o invitaţie „ofi cială” pe care o va onora. Jocurile au fost făcute dinainte de 5 aprilie, când E.T. Carpov a primit invitaţia din mâi-nile lui V.V. Iastrebceak. A mai venit și faza cu lăudarea lui Vladimir Filat de către cetăţeanul rus Igor Smir-nov, în cadrul întâlnirii din 8 aprilie cu ambasadorul propriei sale ţări, Valeri Kuzmin, în Republica Mol-dova.

Cei care au făcut aranjamen-tele sunt niște prieteni mai vechi ai Republicii Moldova: prietenii noștri ruși și prietenii noștri ger-mani. Asta se vede de la o poștă, dacă urmărim agenda ofi cialilor de la Moscova și a celor de la Berlin. Și cum Igor Nikolaevici Smirnov este favoritul Moscovei, Vladimir Vasili-evici Filat este favoritul Berlinului. Fiecare dintre cei doi primește sugestiile amicale din capitala care l-a adoptat într-un fel sau altul. Vizitele domnului Filat la Berlin și întâlnirile lui cu ofi cialii germani au cam aceeași regularitate ca și cele ale lui Igor Smirnov la Moscova și întâlnirile lui cu ofi cialii ruși.

Ambasadorul Patricia Flor are recomandări în numele guvernului german…Sursele noastre diplomatice

de la Berlin și de la Bruxelles con-fi rmă că rușii și nemţii au ajuns la înţelegeri privind federalizarea Republicii Moldova, impunerea unei noi Constituţii, legalizarea prezenţei militare ruse, vetoul Tira-spolului asupra politicii externe și de securitate a Chișinăului și trecerea noului stat federal sub protectorat efectiv ruso-german. Pentru a spulbera impresia că ne-am lăsa luaţi de valul intuiţii-lor de moment sau al frustrărilor istorice, vom arăta pentru cititorii noștri că o doamnă respectabilă, pe numele său Patricia Flor, în grad de Ambasador, responsabil pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Cen-trală în cadrul Ministerului federal german al Afacerilor Externe, este unul dintre mai mulţii ofi ciali ger-mani care s-au dedat, în ultimul timp, unor delicate, dar explicite și insistente presiuni asupra Chișină-ului, urmărind achiesarea de către acesta la proiectul ruso-german de federalizare a ţării noastre.

Doamna Ambasador Patricia Flor le-a sugerat reprezentanţilor ofi ciali ai Republicii Moldova să accepte câteva lucruri: 1. distan-ţarea (până la suspendare sau anulare) de legea din 2005 despre prevederile de bază ale statutului special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria); 2. înlocu-irea actualei Constituţii care con-sacră caracterul unitar și integru al statului cu alta, elaborată împre-ună cu Tiraspolul, care să consacre caracterul federal al statului; 3. debarasarea de „fobia federalis-mului” și purcederea la procesul de federalizare efectivă a ţării noas-

tre; 4. constituirea unui format de consultări moldo-germane în pro-blematica transnistreană (după modelul consultărilor Moscovei cu Tiraspolul); 5. luarea în calcul, ca fi ind plauzibil în accepţie ger-mană, a unui format de negocieri directe 1+1 (Chișinău-Tiraspol).

Drept artizani ai federalizării sunt văzuţi, la Moscova și la Berlin, anume Vladimir Filat și Igor Smir-nov.

Politică ruso-germană la unisonFaptul că Berlinul merge pe

mâna Moscovei este evident. Scriam acum doi ani de zile în FLUX despre un caz asemănător cu cel al doamnei Ambasador Patricia Flor, caz produs tot la Ministerul federal de Externe de la Berlin și la care am fost de faţă. Să ne împros-pătăm acel caz în memorie: „Îmi amintesc aici, bunăoară, cu câtă îndârjire încerca să mă convingă acum câteva luni, la Ministerul de Externe de la Berlin, un înalt func-ţionar al diplomaţiei germane că în Republica Moldova se vorbește „Moldauische Sprache” și în nici un caz (horribile dictu!) Rumä-nische Sprache. Neamţul acesta, om instruit, de altfel, cunoștea adevărul, dar raţiuni geopolitice evidente îl reţineau să se mani-feste cel puţin cu tact, compărând astfel, în ochii celor câţiva basa-rabeni ajunși în biroul său, ca un adevărat urmaș al lui Joachim von Ribbentrop. „Trebuie să-i facem pe cei de la Moscova să-și dorească în Moldova aceleași lucruri pe care și le dorește Uniunea Euro-peană (recte Germania)”, spunea același funcţionar german, ca să ne confi rme concluzia că între Berlin și Moscova ar mai fi posibile înţelegeri în privinţa noastră și peste capul nostru. Am adus acest episod în atenţie întrucât, istoric vorbind, tocmai din cauza doririi acelorași lucruri la Berlin și Mos-cova în privinţa noastră trăim până astăzi un frustrant sentiment al abandonării și un acut sentiment al frontierei (ex-sovietice și euro-pene)”. Am evitat să indicăm până acum numele respectivului ofi -cial german. O facem acum când vedem că presupunerile noastre despre înţelegerile ruso-germane în privinţa noastră se adeveresc. Acel funcţionar federal se numește Ernst Reichel și deţinea funcţia de șef al Direcţiei Rusia, Ucraina, Bie-lorusia, Moldova și CSI în cadrul Ministerului federal de Externe, iar discuţia noastră a avut loc în decembrie 2008.

Domnul Ernst Reichel confi rmă existenţa consensului ruso-germanDomnul Reichel ne-a transmis

câteva idei privind ţara noastră. Apelând acum la notiţele luate cu acribie germană după expunerea domnului Reichel, găsim potrivit să redăm câteva dintre ele aici: 1. Germania va accepta ceea ce vor conveni părţile interesate (adică Tiraspolul și Chișinăul); 2. Germa-nia dorește ca părţile afl ate în con-fl ict să vorbească direct între ele

(formatul 1+1); 3. Înlocuirea trupe-lor ruse din Transnistria cu un con-tingent al Uniunii Europene este nerealistă; 4. Trupele ruse se vor retrage din Transnistria abia după soluţionarea defi nitivă a confl ic-tului; 5. Medvedev dorește o arhi-tectură comună de securitate cu UE; 6. Trebuie să ajungem (adică germanii trebuie să ajungă) la un anumit grad de încredere cu rușii. 7. Republica Moldova trebuie să promoveze reformele pentru a fi mai atractivă pentru Transnistria.

Acest punct de vedere ne-a părut unul cât se poate de sincer, expus cu sufi cientă convingere personală, pe alocuri chiar apăsat.

Este adevărat că după acest mesaj îngrijorător de la Ministe-rul federal de Externe, am primit o serie de lămuriri, cu mult mai nuanţate, la Cancelaria federală. Directorul adjunct pentru Relaţii bilaterale, Christoph Israng, ne-a asigurat că Berlinul vede Trans-nistria ca parte a Republicii Mol-dova, a cărei integritate teritorială este în afara oricărei îndoieli. De asemenea, contrazicându-l pe reprezentantul Ministerului fede-ral de Externe, Christoph Israng a opinat că Tiraspolul nu poate fi un partener egal și valabil al Chi-șinăului și că doar formatul 5+2 reprezintă cadrul valabil de nego-cieri. Domnul Christoph Israng a mai specifi cat că nu este treaba funcţionarilor germani să ne indice cum să ne numim limba în care vorbim, atâta doar că amba-sadorul Republicii Moldova din acea vreme (actualul deputat PD, Igor Corman, președinte al Comi-siei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană) folosește sintagma „limba moldo-venească” și insistă în corespon-denţa cu autorităţile germane ca și acestea să folosească doar această sintagmă. Am avut atunci impre-sia că se încearcă o scuză discretă și o reparaţie a celor declarate cu o dezarmantă francheţe de directo-rul Ernst Reichel.

Ceea ce observăm este că punc-tul de vedere exprimat acum de doamna Ambasador Patricia Flor este, practic, identic cu cel expus acum mai bine de doi ani de către domnul director Ernst Reichel și îl contrazice în mare parte pe cel formulat, ca scuză de moment, de

către reprezentantul Cancelariei federale, Christoph Israng.

De ce nu-i convine Germaniei Constituţia şi legislaţia noastră?Să revenim însă la fondul pro-

blemei. Aici se impun câteva între-bări. De ce dorește și ne cere răspi-cat Germania, la unison cu Rusia, o distanţare de Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), din 22 iulie 2005? De ce ni se sugerează chiar

o posibilă anulare a ei? De ce nu le convine Berlinului și Moscovei actuala Constituţie a Republicii Moldova?

Germania nu vrea ca armata şi serviciile secrete ruse să plece imediat din Republica MoldovaOricât ar părea de neașteptat și

șocant pentru unii, trebuie să recu-noaștem că anume acesta este efectul urmărit sau scopul real pe care și-l pune în faţă Berlinul când ne cere anularea actualei noastre Constituţii în favoarea uneia fede-rale și distanţarea până la suspen-dare și anulare a Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria) nr. 173-XVI din 22 iulie 2005. Factorii de la Berlin, ca și partenerii lor stra-tegici de la Moscova, înţeleg că Legea din 22 iulie 2005 se sprijină pe Constituţia în vigoare și se limi-tează la cadrul acesteia. Dacă ar fi implementată, Legea din 22 iulie 2005 ar conduce la „întărirea uni-tăţii poporului, restabilirea inte-grităţii teritoriale a statului, crea-rea spaţiilor juridic, economic, de apărare, social, vamal, umanitar și a altor spaţii unice, precum și la asigurarea păcii civice, încrederii, înţelegerii reciproce și concordiei în societate, stabilităţii, securi-tăţii și dezvoltării democratice a statului”, acestea fi ind scopurile declarate ale legii.

Scandalos

Cupă germană cu capac rusescCupă germană cu capac rusescEste adevărat și sigur. Filat va merge la Tira-spol, pentru a onora invitaţia lui Smirnov. Vladimir Vasili-evici se va întâl-ni cu Igor Ni-

kolaevici, în Transnistria, cel mai probabil la mijlocul lunii mai.

Raporturile dintre Rusia și Abhazia nu sunt nici pe departe idilice sau ideale. În pofi da fap-tului că 80% din locuitorii Ab-haziei deţin pașapoarte rusești, asistăm la o creștere continuă a tensiunilor dintre Suhumi și Moscova, la doar doi ani de când autoproclamata independenţă a Abhaziei a fost recunoscută de Federaţia Rusă, singurul său ali-at strategic împotriva Georgiei.

Cererea Kremlinului de a-i transmite 16 kilometri pătraţi din raionul Gagra, în regiunea localităţii Aigba din apropierea lacului Riţa ar putea arunca în aer relaţiile ruso-abhaze. Moscova își motivează pre-tenţiile teritoriale prin raţiuni de securi-tate în legătură cu olimpiada de iarnă, de anul acesta, de la Soci.

Acestui factor de tensiune i se adaugă și cel legat de proprietăţile ruse din Abha-zia. La sfârșitul anului 2010, premierul rus Vladimir Putin i-a dat indicaţii Ministerului de Externe de la Moscova să încheie cu administraţia de la Suhumi un acord de transmitere gratuită în proprietate a trei obiective balneare și turistice importante, cu o suprafaţă de peste 600 de hectare: staţiunea balneară „Mussera” din cadrul rezervaţiei Mussera în raionul Gudauti, staţiune care cuprinde, între altele, fostele vile ale lui Iosif Stalin și Mihail Gorbaciov, precum și vile ale fostei direcţii curativ-sa-natoriale a Ministerului sovietic al Sănătă-ţii; staţiunea balneară „Piţunda” cu vila lui Nikita Hrușciov; fostul complex de vile ale lui Lavrenti Beria „Tatra” din zona Gagra. Opinia publică abhază a fost uluită să afl e că aceste obiective balnear-turistice au fost deja transmise în proprietate rusă.

Tensiunile din raporturile ruso-abhaze sunt generate și de faptul că întreaga con-ducere a armatei și a organelor de securi-tate este constituită exclusiv din militari ruși și reprezentanţi ai serviciilor secrete ruse. Astfel, șeful cartierului general al armatei abhaze este generalul Vladimir Vasilcenko, transferat la Suhumi din dis-trictul militar al Siberiei. În plus, Moscova menţine puternica sa bază militară de la Gudauti. Limba rusă este singura folosită în armata abhază.

Un al treilea factor care menţine rela-ţiile ruso-abhaze în încordare este ches-tiunea cercheză. Cerchezii sunt un popor înrudit etnic cu abhazii, ambele popoare făcând parte din grupul adâg. Așa cum se cunoaște, Moscova refuză să recunoască genocidul popoarelor adâgheie care au populat în mod tradiţional teritoriul din regiunea orașului Soci, actualul ţinut Krasnodar. Chestiunea datează din seco-lul XIX. La 21 mai 1864, dată considerată a marca sfârșitul războiului caucazian, a fost înfrântă rezistenţa cerchezo-abhază în faţa armatelor ruse. După acea dată, peste 400 de mii de cerchezi și abhazi au fost constrânși să se strămute în Impe-riul Otoman, stabilindu-se la periferiile acestuia, în special în Iordania de astăzi. Teritoriile depopulate de cerchezi au fost colonizate, în special, cu ruși, dar și cu ucraineni, români, greci, armeni. Cerchezii și abhazii care doresc să revină în spaţiul lor etnogenetic nu o pot face, întrucât nu deţin cetăţenie rusă.

Vicepreședintele parlamentului ab-haz, Irina Agrba, a declarat recent pentru agenţia de stat „Apsânpress” că Rusia trebuie să respecte frontierele adminis-trative ale fostei Republici Autonome Abhaze din fosta RSS Georgiană. „Este

vorba despre un examen al raporturilor noastre de prietenie și de încredere cu Rusia, raporturi care trebuie să treacă cu bine acest examen într-o chestiune atât de importantă”. Clasa politică și popula-ţia din Abhazia resping orice pretenţie teritorială a Rusiei, formulând tot mai des proteste ofi ciale. Și asta în pofi da faptului că bugetul Abhaziei constă în proporţie de 70% din subvenţii din bugetul de stat al Federaţiei Ruse.

La rândul lor, autorităţile de la Tbilisi au luat atitudine ofi cială faţă de acest diferend teritorial. Ministerul georgian de

Externe a declarat că nu poate exista nici un fel de frontieră ruso-abhază, întrucât este vorba de frontiera ruso-georgiană care este recunoscută internaţional și nu necesită a fi nici delimitată, nici de-marcată.

Abhazia și așa-zisa „republică moldo-venească nistreană” se recunosc reciproc și au făcut schimb de „reprezentanţi co-merciali și diplomatici”.

FLUX va urmări evoluţia diferendului teritorial din Abhazia și vă va informa asupra lui.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Tensiuni în creştere în relaţiile ruso-abhaze

CUPA FEDERAŢIEICUPA FEDERAŢIEI

FILAT–SMIRNOVFILAT–SMIRNOV

КУПА ФЕДЕРАЦИЕЙ КУПА ФЕДЕРАЦИЕЙ

ФИЛАТ–СМИРНОВФИЛАТ–СМИРНОВ

КУБОК ФЕДЕРАЦИИ КУБОК ФЕДЕРАЦИИ

ФИЛАТ–СМИРНОВФИЛАТ–СМИРНОВ

Despre un confl ict îngheţat, un meci geopolitic de hochei sau despre apropiata reîntâlnire dintre Filat şi Smirnov la Tiraspol

22 APRILIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Actual

Chișinăul are nevoie de un gospodar înţelept și la locul lui, nedemagog, care va transforma orașul într-o adevărată capi-tală europeană, a menţionat Vladimir Voronin. „Consider că propunerea noastră pentru funcţia de primar al Chișinăului este cea mai bună, iar candida-tul nostru este cel mai potrivit în acest sens”, a subliniat liderul PCRM.

Vladimir Voronin a ţinut să remarce că administrarea competentă a municipiului are o importanţă deosebită pentru întreaga republică: „Chișinăul nu este doar capitala statului, aici este concentrat potenţialul

intelectual și știinţifi c, și anume aici începe dezvoltarea întregii ţări. Cum va fi Chișinăul, așa va deveni și Moldova”.

Igor Dodon le-a mulţumit colegilor de partid pentru încre-derea acordată și a promis că, împreună cu echipa sa, va de-pune eforturi susţinute pentru îndreptăţirea acestei încrederi și pentru a transforma Chișinăul într-un oraș modern, cu care să ne putem mândri: „Chișinăul nostru trebuie să fi e curat în fi -ece dimineaţă, și nu doar o dată în patru ani, înaintea alegerilor. Capitala noastră trebuie să fi e pentru noi un motiv de mândrie și nu unul de rușine”.

El a remarcat caracterul sim-bolic al prezentării echipei sale anume în Joia Mare, zi în care creștinii ortodocși își curăţă nu doar casele de gunoiul adunat peste iarnă, dar și sufletele de greșeli și păcate. „Începem campania noastră electora-lă – o campanie curată într-o curată zi de Joia Mare – pentru a transforma orașul nostru în unul curat și prosper. Așa să ne ajute Dumnezeu în faptele și năzuinţele noastre!”

Igor Dodon a promis că echipa lui va construi, nu va distruge, va munci, nu va pă-lăvrăgi: „Vom face astfel încât căldura să nu fi e deconectată

pe timp de iarnă, iar apa să nu fie oprită pe timp de ca-niculă. Vom face astfel încât ascensoarele să funcţioneze permanent, iar acoperișurile blocurilor să fi e reparate. Vom face astfel încât străzile capita-lei să nu mai fi e pline de gropi ca după bombardamente. Ti-neretul nostru trebuie să aibă posibilitatea de a închiria sau procura locuinţe confortabile la un preţ accesibil și să nu mai fi e nevoit să plece peste hota-re. Oamenii săraci din orașul nostru trebuie să primească sprijinul de care au nevoie, dar nu majorări umilitoare a preţurilor și tarifelor”.

Igor Dodon a precizat că echipa sa are o viziune clară asupra modului de rezolvare a problemelor stringente ale capitalei: „Primarul este dator să știe cum să gestioneze corect bugetul municipal, trebuie să aibă capacitatea de a dialoga și de a se pune de acord cu cetă-ţenii, cu oamenii de afaceri, de a găsi limbaj comun cu toate verigele puterii, să poată munci în echipă, să fie un bun con-ducător și să obţină rezultatul scontat. Chișinăul are nevoie de un asemenea primar. Și eu voi deveni un asemenea primar. Fiţi siguri de asta.”

Candidatul la funcţia de pri-

mar general al Chișinăului și-a prezentat echipa de candidaţi în Consiliul municipal, precum și programul electoral intitulat „Soluţii pentru Chișinău”. El a remarcat că programul său cuprinde 8 capitole consacrate soluţionării problemelor strin-gente ale Chișinăului în sfera socială, în domeniului securi-tăţii, infrastructurii și sectorului locativ-comunal, în domeniul tineretului, artelor, culturii și turismului, administraţiei mu-nicipale, a localităţilor din raza municipiului, a problemelor de ordin economic și fi nanciar.

Adriana IEPURE, FLUX

Pentru un oraş curat, de Joia Mare!Pentru un oraş curat, de Joia Mare!

În ziua de 21 aprilie, Partidul

Comuniștilor a desfășurat o

acţiune de salubrizare a unei

porţiuni a parcului forestier din

sectorul Ciocana. În cadrul aces-

tei acţiuni, liderul partidului,

Vladimir Voronin, l-a prezentat,

în faţa fruntașilor comuniști și a

locuitorilor, pe Igor Dodon, can-

didat la postul de primar gene-

ral al municipiului Chișinău.

Recent, în cadrul unei emisiuni televizate, la care au participat primarul Chișinăului, Dorin Chir-toacă, care candidează pentru un nou mandat la alegerile din 5 iunie, și Victor Bodiu, candidatul PLDM pentru aceeași funcţie, om „de casă” al premierului Filat, cei doi s-au întrecut în a-și aduce acuzaţii reciproce acide.

Dorin Chirtoacă l-a acuzat pe Bodiu că, în perioada când Vladimir Filat ocupa func-ţia de șef al Departamentului Privatizării și Administrării Proprietăţii de Stat, acesta era consilierul lui Filat în cadrul aceleiași institu-ţii și, implicit, că ar fi complicele actualului prim-ministru la însușirea ilegală a bunuri-lor publice, aducând astfel prejudicii consi-derabile statului. El i-a „amintit”, în context, candidatului liberal-democrat că, atunci, l-ar fi ajutat pe Vladimir Filat să-și atribuie ilegal mai multe bunuri afl ate în proprieta-tea statului, inclusiv clădirea ,,IPTEH” de pe bulevardul Ștefan cel Mare, la intersecţia cu strada Ismail.

Neavând sufi ciente probe pentru a se apăra, Victor Bodiu l-a acuzat în replică pe Dorin Chirtoacă de faptul că se ocupă de probleme politice, în detrimentul celor ce ţin de administrarea efi cientă a Primăriei municipiului Chișinău.

Iată un fragment din dezbaterea dintre cei doi contracandidaţi la funcţia de primar al capitalei, tot ei fruntași ai partidelor care, de circa doi ani, guvernează în comun Repu-blica Moldova.

„Dorin Chirtoacă: - La noi este o vorbă: pofta vine mâncând. Sau cine a furat un ou mâine… va fura mai mult. Cine a fost implicat în lucruri mai puţin ortodoxe, în privatizări, de exemplu, nu la locul lor, după aceea, s-ar putea să-și dorească din nou aceleași lucruri. Mă refer la clasa poli-tică din Republica Moldova, care a rupt bucată, cu bucată, proprietatea tuturor cetăţenilor și a pus-o prin buzunare. Cred că se poate vedea fi ecare ce a făcut.

Victor Bodiu: - Văd că domnul primar general este și în calitate de procuror pentru clasa politică din Republica Mol-dova.

Dorin Chirtoacă: - Domnul Bodiu a uitat să spună că în anii 1999-2000 a fost con-silier al domnului Filat la Departamentul de Privatizare, când domnul Filat era șeful acestui departament, iar după aceea a fost și șeful comisiei de privatizare a clădi-rii IPTEH, la intersecţia străzilor Ștefan cel Mare și Ismail, care a devenit proprietatea domnului Fiat când acesta nu mai era în funcţie.

Victor Bodiu: - Fals, domnule Chirtoacă. Dar vreau să mă întrebaţi și cum am ajuns în funcţia de consilier al domnului Filat la Departamentul de Privatizare. Patru ani de zile am lucrat în proiecte internaţionale care acordau asistenţă în domeniul priva-tizării. Și era absolut logic să mă regăsesc în administraţia Ministerului Privatizării în acea perioadă…

Dorin Chirtoacă: - …Și, respectiv, să-l ajutaţi (pe Vladimir Filat – n.n.) să priva-tizeze una dintre cele mai mari clădiri din centrul Chișinăului.

Victor Bodiu: - Aceasta este interpreta-rea dumneavoastră pe care v-o asumaţi și pe care o cunoașteţi în cea de-a doua

calitate a dumneavoastră, de procuror. Iar oamenii sunt induși în eroare de domnul primar care se ocupă de poli-tică, în loc să se ocupe de găurile din municipiul Chișinău.

Dorin Chirtoacă: - Cetăţenii asta cunosc…

Victor Bodiu: - Dar eu nu am ascuns nimic, domnule Chir-toacă.

Dorin Chirtoacă: - Și de ce nu aţi spus mai devreme?

Victor Bodiu: - Că nu am fost întrebat și nu am spus. Să vă întreb și eu biogra-fi a dumneavoastră și cum nu sunteţi în stare să reparaţi o groapă în municipiul Chișinău? Despre asta tre-buie să vorbim, domnule primar.

Dorin Chirtoacă: - Nu deviaţi de la ceea ce nu vă convine...

Victor Bodiu: - Faceţi drumuri de unică folo-sinţă, despre asta nu vreţi să vorbim? Haideţi să vorbim despre proble-mele municipiului Chiși-nău.

Dorin Chirtoacă: - Văd că vă deran-jează privatizarea, domnule Bodiu.

Victor Bodiu: - Nu, trecutul meu în Departamentul Privatizării este la supra-faţă.

Dorin Chirtoacă: - La noi, privatizările nu au fost tocmai transparente…

Victor Bodiu: - La voi, în Primărie, într-adevăr, privatizările nu au fost trans-parente. Eu vreau să spun că am fost în Departamentul Privatizării când a venit Union Fenosa în Republica Moldova…

Dorin Chirtoacă: - Ia uitaţi-vă ce s-a iritat domnul Bodiu…

Victor Bodiu: - Nu m-am iritat, vreau să vă dau o explicaţie, domnule Chirtoacă. Dar haideţi să vedem ce facem cu gropile din municipiul Chișinău.”

De ce Chirtoacă repetă abia acum ceea ce spunea Roşca încă acum trei ani? Simplu. Pentru că abia acum îi convine În urmă cu aproape trei ani, Iurie Roșca,

pe atunci președinte al PPCD și vicepreșe-dinte al Parlamentului Republicii Moldova, scotea la lumina tiparului două volume care i-au scandalizat atunci pe cei care în lunga perioadă de tranziţie prin care a trecut Repu-blica Moldova s-au îmbogăţit peste măsură, în timp ce poporul a ajuns la limita sără-ciei. Volumele cu genericul „Cartea verde a corupţiei” și „Cartea galbenă a corupţiei” îi vizau pe o serie de politicieni, afl aţi în opozi-ţie la acea dată, și conţineau un grupaj întreg de investigaţii jurnalistice, extrem de bine documentate, despre marile mașinaţii și fraude în proporţii deosebit de mari comise

de aceștia în perioada anilor 90, și care pozau, de această dată, în (im)postura de mari anticomuniști și promotori

ai valorilor democratice și europene.

Amintim că Iurie Roșca a demonstrat, cu lux de

amănunte, că „tânărul” politician Vladimir

Filat, devenit între timp proaspăt lider de partid și critic vehement al comuniștilor, este un vechi exponent al rău famatului regim Lucin-schi și s-a remarcat, în

special, prin calitatea de erou al rapoartelor Curţii de Conturi, pentru însușirea banilor publici și o serie de privatizări frauduloase pe care le-a comis pe vremea când ocupa funcţia de șef al Departamentului Privati-zării și Administrării Proprietăţii de Stat. Și, întrucât „tânărul” politician Filat are o bio-grafi e pe cât de dubioasă, pe atât de bogată, „Cartea verde a corupţiei”, cu titlul „Vladimir Filat, un gangster al tranziţiei care a prădat ţara”, i-a fost dedicată în exclusivitate.

Celălalt volum, numit generic „Cartea galbenă a corupţiei”, poartă titlul „Dinozaurii regimului sovietic, tartorii corupţiei moldo-venești” și îi vizează pe o parte dintre princi-palii exponenţi ai defunctului AMN, condus de Serafi m Urechean, absorbit recent de partidul „verde” al premierului Filat.

Nu ne vom opri acum asupra conţinutu-lui acestor cărţi, întrucât ele pot fi accesate ușor pe internet în varianta electronică sau pot fi găsite în variantă scrisă la sediul cen-tral și la sediile locale ale Partidului Popular Creștin Democrat.

Cartea despre matrapazlâcurile lui Filat, interzisă în 2008 de edilul ChirtoacăCeea ce am remarcat atunci a fost faptul

că dezvăluirile făcute de Iurie Roșca au răsu-nat ca o voce în pustiu. Nimeni dintre politi-cienii „prodemocratici și proeuropeni”, inclu-siv tânărul și promiţătorul (la acea vreme) primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, nu au schiţat vreun gest de solidaritate cu Iurie

Roșca împotriva marilor corupţi ai anilor 90, care au jefuit ţara și care, în 2008-2009, încercau din răsputeri să revină la treuca puterii pe care au pierdut-o în 2001, odată cu venirea comuniștilor la guvernare. Au tăcut atunci complice și toată presa autoin-titulată „independentă și prodemocratică”, și ONG-urile care pretindeau că luptă cu corupţia și care, chipurile, își doreau un par-lament din care să facă parte doar oameni necorupţi.

Mai mult decât atât, tânărul edil Chir-toacă, într-un stil total impardonabil, a dispus abuziv interzicerea lansării cărţii „Vladimir Filat – gangsterul tranziţiei care a prădat ţara” în sediul Bibliotecii municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, afl ată în sub-ordinea Primăriei, volumul respectiv repre-zentând astfel prima apariţie editorială în istoria Republicii Moldova a cărei lansare a fost interzisă de autorităţi.

Or, astfel, gestul de atunci al lui Dorin Chirtoacă a fost, nici mai mult, nici mai puţin, unul de complicitate cu întreaga gamă de ilegalităţi comise de Vladimir Filat de-a lungul anilor, inclusiv privati-zările ilegale, în urma cărora Filat a ajuns unul dintre cei mai bogaţi oameni din Moldova, și deturnările de fonduri sau abuzurile comise de acesta în perioada când deţinea postul de ministru de Stat sau șef al Departamentului Privatizării.

Chirtoacă „luptă cu corupţia” doar de dragul fotoliului de primar

De ce am făcut această scurtă incur-siune în istoria recentă? Pentru că astăzi,

la distanţă de nici trei ani de zile de la acele evenimente, cei care îl blamau atunci pe Iurie Roșca, promovându-i, în schimb, pe Vladimir Filat și pe alţi mari corupţi ai vremii, ajunși, între timp, în „capul mesei”, și-au „amintit” brusc că astfel de oameni nu tre-buie să deţină funcţii publice, ci, dimpo-trivă, ar trebui să răspundă pentru faptele comise.

Iar Dorin Chirtoacă, a cărui popularitate a scăzut dramatic din cauza incapacităţii sale de a administra treburile capitalei, se erijează astăzi în mare luptător împotriva corupţilor. Or, atât timp cât fotoliul său de primar al capitalei nu era ameninţat, iar PL, al cărui prim-vicepreședinte este, deţinea cele mai importante funcţii în stat, Chir-toacă nu a schiţat nici cel mai mic gest de dezacord faţă de marele jaf numit privati-zare, gestionat cu abilitate de colegul său de alianţă – Vladimir Filat și compania.

Ceea ce a spus sau, mai bine zis, a insi-nuat Dorin Chirtoacă în cadrul emisiunii respective este adevăr fără putinţă de tăgadă: Și Bodiu, și Filat, și alţi exponenţi ai actualei guvernări au un trecut îndoielnic și, prin urmare, nu au dreptul să pretindă a mai ocupa funcţii de conducere în statul pe care l-au prejudiciat. Însă faptul că aceste acuza-ţii răsună în ajunul alegerilor locale gene-rale, când Dorin Chirtoacă riscă să-și piardă fotoliul moale de primar, face ca aceste pre-tinse dezvăluiri ale sale să semene mai mult a simple speculaţii electorale disperate, în lipsă de argumente pentru rămânerea sa în fruntea primăriei.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Luni, 18 aprilie 2011, Parlamentul uni-cameral al Ungariei, condus de Laszlo Kover, a adoptat o nouă Constituţie a ţării. Din 307 deputaţi prezenţi la ședin-ţă, 262 au votat pentru, 44 – contra și 1 s-a abţinut. Noua Constituţie, iniţiată de Guvernul premierului Viktor Orban, va fi semnată de președintele maghiar Pal Schmitt a doua zi de Paști, 25 aprilie, și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2012, când vechea Constituţie comunistă din 1949, modifi cată în 1990, va fi abrogată.

Noua Constituţie a Ungariei nu este pe placul Uniunii Europene și nici pe placul Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) sau al unor gu-verne, remarcându-se cel al Germaniei, care s-au scandalizat și au criticat dur textul noii Legi fun-damentale maghiare. Acestora li s-au alăturat un șir de organizaţii neguvernamentale cunoscute ca Human Rights Watch, Amnesty International și Comitetul Helsinki, care au califi cat la unison noua Constituţie ca „anacronică”, „ultraconservatoare” și „naţionalistă”, constituind „o ameninţare la adresa valorilor europene”.

Prin ce i-a iritat atât de mult noua Constituţie a Ungariei pe factorii europeni și pe reprezentanţii altor state în frunte cu Germania? Care sunt valorile europene atât de ameninţate de textul constituţi-onal maghiar?

Cauzele furiei europene sunt cinci.Prima dintre cauze constă în referirile pe care

Constituţia maghiară le face, în Preambulul său, la Dumnezeu, ca factor de coeziune a naţiunii. După cum se cunoaște, autorii proiectului Constituţiei europene nu au tolerat nici un fel de referire la Dumnezeu în documentul elaborat și promovat de ei, fără succes, întrucât proiectul lor a fost, deo-camdată, respins. Constituţia Ungariei face, astfel, notă distinctă în peisajul european și creează un precedent interesant care ar putea fi urmat de alte state de pe continent. Criticii noii Constituţii susţin că referirea la Dumnezeu ar constitui o discriminare a ateilor.

A doua cauză ţine de referirile, tot în Preambulul Constituţiei, la rolul creștinismului în păstrarea naţiunii maghiare. În plus, parlamentarii ungari au mers până într-acolo că s-au referit la identitatea spirituală a întregului continent, folosind sintagma „Europa Creștină”. „Recunoaștem rolul creștinismu-lui în păstrarea naţiunii noastre. Apreciem diferitele tradiţii religioase din ţara noastră”, spune textul noii Constituţii maghiare. „Noi, membri ai naţiunii maghiare la începutul unui nou mileniu, purtând responsabilitatea pentru toţi maghiarii, declarăm aici că: [...] Suntem mândri că Regele nostru Sf. Ștefan a fondat statul maghiar pe baze solide cu o mie de ani în urmă și că a făcut ţara noastră parte a Europei Creștine”, se mai spune în Preambulul Constituţiei.

A treia cauză ţine de referirile la familia tradi-ţională, constituită benevol de bărbat și femeie. Binele familiei este considerat drept bază pentru supravieţuirea naţiunii. Articolul consacrat familiei spune: „(1) Ungaria protejează instituţia căsătoriei între un bărbat și o femeie, relaţie matrimonială stabilită voluntar, la fel ca și binele familiei ca bază pentru supravieţuirea naţiunii. (2) Ungaria sprijină maternitatea. (3) Protejarea familiei este reglemen-tată prin lege specială”.

A patra cauză ţine de protejarea vieţii de la concepere până la moartea naturală. „Demnitatea umană este inviolabilă. Oricine are dreptul la viaţă și demnitate; viaţa fătului va fi protejată de la con-cepţie”, spune textul noii Constituţii.

A cincea cauză ţine de consângenii de peste hotare și răspunderea pe care și-o asumă faţă de ei Statul Ungar, astfel încât să fi e păstrată „unita-tea spirituală și intelectuală” a naţiunii maghiare, „ruptă în mai multe părţi în timpul furtunilor isto-riei”. Referirile la etnicii maghiari de peste hotare au determinat îngrijorări de înţeles în România, Slovacia și Serbia, unde există importante comu-nităţi maghiare care nutresc aspiraţii autonomiste în detrimentul unităţii administrativ-teritoriale a celor trei state.


Ungaria, jos pălăria!Trişorul Chirtoacă şi impostorii din PLDM„Cartea verde a corupţiei” – principala sursă de informare

a lui Dorin Chirtoacă în actuala competiţie electorală

Urmare din pag. 1„Oponenţii mei cu care am de

gând să mă confrunt sunt min-ciuna, lipsa de transparenţă, bi-rocraţia, corupţia, nedorinţa de a lucra, lipsa de corectitudine. Voi face o campanie de la om la om, de la inimă la inimă. Voi discuta cu oamenii în mod deschis, mă voi uita în ochii lor. Pentru că eu n-am furat, n-am minţit. Eu am încercat să rezolv problemele oa-menilor care trăiesc în Chișinău și am fost corect cu fi ecare dintre ei”, a declarat presei candidatul creștin-democrat.

Întrebat care vor fi principalele trei probleme pe care intenţionea-ză să le soluţioneze dacă va câști-ga fotoliul de primar, Radu Bușilă le-a ierarhizat în felul următor:

„1. Voi micșora tarifele la ser-viciile municipale, iar preţul va fi stabilit în funcţie de costul real de producţie. Acest lucru se poa-te face printr-un management transparent și efi cient în cadrul instituţiilor care prestează astfel de servicii.

2. Vom implementa o tehno-logie modernă, europeană de

reparaţie a străzilor. Vom cheltui efi cient și transparent bugetul din cadrul fondului rutier, iar în-treprinderile care vor verifi ca din punct de vedere tehnic reparaţia străzilor vor fi altele decât cele din cadrul Direcţiei transport, căi și comunicaţii.

3. Vom aborda la modul serios problema legată de ecologie în municipiul Chișinău. Și aici mă refer la deșeuri, staţia de epura-re și salubrizarea municipiului. Considerăm că deșeurile trebuie colectate, sortate și reintroduse în circuitul economic și nu de-pozitate la Ţânţăreni sau arse la marginea Chișinăului.”

Amintim că, până acum, 8 can-didaţi și-au depus actele la Con-siliul Electoral de Circumscripţie Chișinău pentru a se înregistra în cursa electorală. Astfel, în urma tragerii la sorţi, ordinea în buleti-nul de vot a candidaţilor la func-ţia de primar este următoarea:

1. Sergiu Coropceanu, candi-datul Partidului Social Democrat

2. Victor Bodiu, candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova

3. Radu Bușilă, candidatul Par-tidului Popular Creștin Demo-crat

4. Valentin Krâlov, candidatul Partidului Socialiștilor „Patria-Rodina”

5. Oleg Onișcenco, candidatul partidului „Casa Noastră – Mol-dova”

6. Igor Dodon, candidatul Par-tidului Comuniștilor din Republi-ca Moldova

7. Valeri Klimenko, candidatul Mișcării „Ravnopravie”

8. Vitalia Pavlicenco, candida-tul Partidului Naţional Liberal.

Totodată, conform tragerii la sorţi, a fost stabilită și ordinea concurenţilor în buletinul de vot pentru Consiliul Municipal Chiși-nău:

1. PCRM2. PL3. PLDM4. PPCD5. PNL6. Mișcarea “Ravnopravie”7. Partidul „Casa Noastră –

Moldova”Nicolae FEDERIUC, FLUX

Tinerii din PPCD s-au lansat în lupta pentru capitală

22 APRILIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIScandalos

Urechean, şef la Curtea de Conturi ca lupul paznic la stână Ironia sorţii, atât Urechean,

cât și Filat au fost vizaţi în zeci de rapoarte ale Curţii de Conturi, primul pentru matrapazlâcurile făcute în funcţia de primar al orașului Chișinău, iar al doilea pentru pungășiile săvârșite în perioada în care era director la Privatizare, ambii fi ind suspec-taţi de deturnarea banului public în proporţii mari și deosebit de mari. Cei doi nu au ajuns pe banca acuzaţilor doar pentru că la noi, justiţia se face la telefon, iar ei, având buzunarele pline, au știut cum și pe cine să sune. Acum am ajuns să o vedem și pe asta: Filat îl desemnează pe Ure-chean drept candidat la funcţia de președinte al Curţii de Con-turi. Adică, un reprezentant al PLDM va controla cum cheltu-iește banul public premierul și miniștrii PLDM! Buuună treabă! Dacă acest plan cusut cu aţă albă și mustind de interese mai mult decât îndoielnice va reuși, atunci va fi vai și amar de fi nan-ţele publice. Corupţia și hoţia va înfl ori și mai mult în Republica Moldova, la fel ca și sărăcia. Dar, pe de altă parte, asta va însemna începutul sfârșitului partidului

lui Filat, PLDM. După numirea lui Urechean la Curtea de Conturi, PLDM va merge pe urmele PD și, mai ales, pe cele ale PL, ca într-un fi nal AIE să se prăbușească iremediabil. Pentru că și răbda-rea moldovenilor are un capăt.

Așa cum am spus, deocam-dată Parlamentul nu a luat o deci-zie privind numirea sau nenumi-rea lui Urechean în funcţia de președinte al Curţii de Conturi. Este de presupus că unii depu-taţi mai tinerei, care nu au avut cum să urmărească activitatea politică, dar și cea infracţională, din deceniile trecute din Repu-blica Moldova, nu au cum să știe ce a constatat Curtea de Conturi despre modul în care Urechean a risipit banii publici. De aceea, ne-am propus să facem o trecere în revistă a principalelor hotărâri ale Curţii de Conturi în care este vizat candidatul PLDM la funcţia de președinte al Curţii.

Mai întâi de toate, trebuie să remarcăm că unul dintre cei mai atenţi cititori ai rapoartelor Curţii de Conturi, de la declararea inde-pendenţei Republicii Moldova până în prezent, este fostul lider PPCD, jurnalistul Iurie Roșca. El este autorul cărţii „Dinozaurii regimului sovietic, tartorii corup-ţiei moldovenești”, care a văzut lumina tiparului încă în anul 2008. Această carte cuprinde mai multe investigaţii jurnalis-tice făcute de Iurie Roșca, între care și „Serafi m Urechean, tarto-rul corupţiei ca triplu impostor”, care a fost publicat și în FLUX pe 25 iulie 2008. În această investi-gaţie autorul face o prezentare a 8 hotărâri ale Curţii de Conturi care vizează acţiunile oneroase ale lui Urechean. Volumul respec-tivului articol este imens, nu ne-ar ajunge nici 3 pagini de ziar pentru a le reproduce, de aceea ne-am produs să-l sintetizăm, prezentându-l doar telegrafi c. Cei care vor să ia cunoștinţă de varianta originală a textului lui

Roșca nu au decât să ridice cartea galbenă a corupţiei sau să ridice arhiva ziarului FLUX din luna iulie 2008. Acest text este dispo-nibil și pe internet: http://www.fl ux.md/articole/4035/ și http://www.flux.md/editii/2008134/articole/4036/.

I. Primarul Urechean repartizează nelegitim diferitor demnitari şi copiilor acestora loturi de pământ pe strada Colina Puşkin, 30 Prima hotărâre a Curţii de

Conturi despre care ne rela-tează Iurie Roșca este cea din 14 decembrie 1997 (numărul 47), publicată în Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, nr.36-37/13, pe 23 aprilie 1998 și se numește Hotărârea privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-fi nanciare a Minis-terului Comunicaţiilor și Infor-maticii al Republicii Moldova și a unor întreprinderi din sub-ordine.

Curtea de Conturi, examinând materialele controlului asupra activităţii economico-fi nanciare a Ministerului Comunicaţiilor și Informaticii (MCI) și a unor între-prinderi din subordine, în peri-oada anilor 1994-1996, constată că primarul Serafi m Urechean se face vinovat de înstrăinarea fra-

uduloasă a terenurilor din pro-prietatea municipală:

“Primăria mun. Chiși-nău, în pofi da controlu-

lui efectuat de Curtea de Con-turi și indi-

cării mul-tiplelor încălcări

la repartizarea loturilor pentru

construcţia c a s e -

lor particulare pe terenul de pe Colina Pușkin 30, la 27.02.97, prin decizia nr. 6/20-15, reparti-zează pe acest teren, cu încălcări fl agrante, 9 loturi pentru con-strucţia caselor particulare fără indicarea benefi ciarilor concreţi și fără a controla necesitatea acestei repartizări Firmei SRL “Extremum” a Centrului comer-cial “Calea Basarabiei”.

Dar aceasta nu este singura infracţiune comisă de primarul Urechean cu loturile de pământ din moșia municipiului consta-tată în această hotărâre a Curţii de Conturi. Sunt și altele.

“Risipirea de terenuri care aparţin municipiului Chișinău, prin intermediul ministerului, are loc și în alte cazuri. La demer-sul ministerului, prin hotărârea Primăriei din 03.03.92, a fost repartizat un lot de 0,2 ha pe strada Vlaicu Pârcălab, pentru construirea unei staţii telefo-nice cu 20 mii de numere. Ulte-rior, după demolarea clădirilor, pregătirea acestui lot pentru construcţie și îngrădirea lui, pentru care Î.S. “Moldtelecom” a suportat cheltuieli în sumă de 65,0 mii lei, Primăria mun. Chișinău, cu consimţământul Ministerului Comunicaţiilor și Informaticii, își anulează deci-ziile luate anterior și transmite acest lot de pământ în arendă structurii comerciale “Mol-davian Mobile Telephon”. În așa mod, Î.S. “Moldtelecom” a suportat fără restituire sau includerea în fondul statutar al SRL “MMT” a cheltuielilor neîn-temeiate în mărime de 65,0 mii lei”, constată raportul Curţii de Conturi.

În aceeași hotărâre, Curtea de Conturi a dispus informarea Guvernului Republicii Moldova, pentru o posibilă luare de atitu-dine, privind “încălcările comise de Primăria mun. Chișinău (dl S. Urechean) la repartizarea loturilor de pământ pe strada

Colina Pușkin, 30, pentru con-strucţia de case individuale de locuit, nelegitim repartizate pentru construcţia caselor diferitor demnitari de stat și copiilor acestora, structurilor comerciale”.

Și tot acolo a propus Guver-nului “suspendarea și contesta-rea hotărârilor Primăriei mun. Chișinău privind repartizarea loturilor de pământ pentru construcţia caselor individu-ale persoanelor fi zice pe str. Colina Pușkin, 30, precum și FȘP “Extremum” SRL pe aceeași adresă (9 loturi), acestea fi ind luate cu încălcarea prevederilor actelor normative în vigoare”.

II. Urechean şi matrapazlâcurile de la „Termocom” O altă hotărâre a CC (nr. 58

din 04.10.2000, Monitorul Ofi cial al R.Moldova nr.152-153/39 din 07.12.2000) se referă la rezulta-tele controlului efectuat asupra unor aspecte ale activităţii eco-

nomico-fi nanciare a S.A. “Ter-mocom” pe anii 1994-1999. Iată care a fost povestea descrisă în hotărârea CC: „În aprilie 1999, S.A. “Termocom” a fost inclusă în Programul de privatizare, însă conducerea societăţii nu a corelat datele vizând fondul social în corespundere cu acti-vele societăţii, încălcând preve-derile punctului 3.1 din Instruc-ţiunea Ministerului Finanţelor cu privire la ordinea ţinerii evi-denţei contabile în societăţile pe acţiuni din 16.11.94. Dispu-nând de active în valoare de 905 mln lei și primind indicaţia Departamentului Privatizării și Administrării Proprietăţii de Stat (DPAPS) de a înregis-tra fondul social în mărime de 439,2 mln lei, conducerea soci-etăţii a înregistrat la Camera Înregistrării de Stat mărimea fondului social în valoare de numai 32,4 milioane de lei.

Dl V. Știrbu, deţinând pe parcursul anilor 1994-2000 funcţia de director general al S.A. “Termocom”, n-a asigurat respectarea prevederilor Legii privind societăţile pe acţiuni, Legii vânzării de mărfuri, Legii contabilităţii, Hotărârii Guver-nului Republicii Moldova nr.337 din 25.05.95, Hotărârii Comisiei guvernamentale pentru redre-sarea situaţiei critice în comple-xul energetic nr.2 din 31.12.98.

Aceste și alte încălcări ale actelor legislative în vigoare, care au pricinuit statului pier-deri irecuperabile de proporţii esenţiale, mărturisesc despre imposibilitatea afl ării dlui V. Știrbu în funcţia pe care o deţine”.

Atunci Curtea de Conturi i-a cerut lui Serafi m Urechean să-l destituie pe V. Știrbu din funcţia de director general al S. A. „Ter-mocom”, dat fi ind că aceasta era o întreprindere municipală. Și primarul de atunci al municipiu-lui Chișinău, Serafi m Urechean, într-adevăr l-a destituit pe dl V. Știrbu din funcţia de director general al “Termocom” S. A., dar nu l-a dat pe mâna Procuratu-rii, ci l-a numit președinte al Consiliului de Administraţie al Băncii municipale „Chiși-nău” S.A. De ce Urechean nu a urmat indicaţiile Curţii de Conturi, oare nu pentru că a avut și el un interes la dimi-nuarea mărimii fondului social al acestei întreprin-deri municipale?

III. Urechean şi „afacerea” apometrelor de la „Apă-Canal Chişinău”O altă afacere prin

care s-a scos din buzunarele chiși-năuienilor vreo 10 milioane de lei și au intrat în buzu-narele unor infrac-tori este cea de la „Apă-Canal Chi-șinău”. Să vedem

ce ne spune Curtea de Conturi în hotărârea sa privind rezultatele controlului asupra executării de către conducerea S.A. “Apă-Canal Chișinău” și S.A. “Termocom” din mun. Chișinău a Hotărârii Guver-nului Republicii Moldova nr. 337 din 25.05.95 “Cu privire la conto-rizarea apei și a energiei termice consumate de populaţie, institu-ţii publice și agenţi economici” (nr.14 din 25.01.2001, Monitorul Ofi cial al R. Moldova nr.21-24/18 din 27.02.2001):

“În scopul utilizării efi ciente a apei și a energiei termice, evidenţei și distribuirii juste a acestor resurse, stabilirii unor raporturi corecte între furnizori și consumatori, Guvernul Repu-blicii Moldova, prin Hotărârea nr. 337 din 25.05.95, a cerut de la ministere, departamente, organele administraţiei publice locale, agenţii economici să asi-gure în anii 1995-1997 insta-larea aparatelor de evidenţă a consumului de energie termică

și apă la toate obiectele ce le aparţin sau le administrează.

Contrar prevederilor pct. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 337 din 25.05.95, din vina MSCEFL (dl M. Severovan) și a Primăriei (dl S. Urechean), în mun. Chiși-nău n-a fost asigurată în anii 1995-1997 instalarea aparate-lor de evidenţă a consumului de energie termică și apă la toate obiectele administrate de Pri-mărie. La situaţia din 1.01.2000, nivelul contorizării consumului de apă a constituit: la edifi ciile instituţiilor bugetare - 89,7 la sută, la blocurile locative - 69,7 la sută, iar contorizarea consu-mului de energie termică, con-trar stipulărilor expuse în pct. 7 al Hotărârii Guvernului nr. 337 din 25.05.95, a fost trecută pe contul consumatorilor.

Astfel, la 1.01.2000 con-torizarea consumului de apă n-a fost îndeplinită la edifi ciile instituţiilor bugetare cu 10,3 la sută și la blocurile locative - cu 30,3 la sută.

Primăria mun. Chișinău (dl S. Urechean), prin decizia nr. 17/18 din 3.07.96, majorând tarifele la serviciile apeduct și canalizare, începând cu 1.07.96, a obligat Regia “Apă-Canal” (dl N. Vetrogon) să repartizeze mijloacele fi nan-ciare în sumă de 12,0 mln lei, prevăzute în tarifele în vigoare, pentru înfăptuirea lucrărilor de reparaţie și înlocuire a reţelelor de apă și canalizare, precum și pentru procurarea și instalarea aparatelor de evidenţă a apei, însă fără a specifi ca termenele și mărimea mijloacelor fi nanci-are necesare pentru procurarea și instalarea apometrelor. La rândul său, conducerea Regiei “Apă-Canal”, în mod arbitrar, din suma totală de 12,0 mln lei a distribuit pentru instalarea contoarelor numai 1,0 mln lei.

Deși pentru contorizarea apei, prin majorarea tarifelor, în anul 1996 au fost prevăzute mijloace fi nanciare în sumă de 1,0 mln lei pentru insta-larea a 1000 (una mie) de contoare, în realitate

Regia “Apă-Canal” a

montat 174 de contoare, fi ind valorifi cate 225,5 mii lei. Toto-dată, mijloacele în sumă de 1,0 mln lei, prevăzute doar pentru anul 1996, au fost utilizate pe parcursul a 4 ani (1996-1999), fi ind montate doar 747 con-toare. În perioada dată, din contul surselor, destinate pro-curării și instalării aparatelor de evidenţă a apei și prevăzute în tarif, 2238,7 mii lei au fost utilizaţi pentru reparaţia capi-tală și înlocuirea contoarelor”.

IV. Modul fraudulos în care a administrat Urechean mijloacele bugetare ale municipiului Chişinău în anul 2000 În 2001, Curtea de Conturi a

efectuat controlului asupra exe-cutării bugetului municipiului Chișinău pe anul 2000 și în hotă-rârea nr.57 din 14.06.2001, publi-cată în Monitorul Ofi cial nr.94-

96/51 din 10.08.2001, a constatat următoarele:

“Controlul asupra executării bugetului pe anul 2000 a depis-

tat un șir de neajunsuri și încălcări, care au infl u-

enţat negativ atât partea de venituri, cât și partea de

cheltuieli.În contradicţie cu art. 28 din

Legea nr. 491, veniturile în buge-tul municipiului în sumă totală de 55,8 mln lei au fost încasate direct la conturile bugetelor locale ale primăriilor și instituţi-ilor publice municipale, ocolind sistemul trezorerial.

La situaţia din 01.01.2001 agenţii economici amplasaţi pe teritoriul mun. Chișinău au înregistrat restanţe la plăţile în bugetul public naţional în sumă de 561142,0 mii lei, inclusiv: datoriile faţă de bugetul de stat - 385409,0 mii lei și faţă de buge-tul local - de 85766,0 mii lei.

Departamentele din cadrul Primăriei au fost create prin decizia acesteia și a Consiliului municipal nr.1/2 din 16.07.99, fapt neprevăzut de Legea pri-vind administraţia publică locală, Legea privind fi nanţele publice locale și Legea privind statutul municipiului Chișinău.

Cu încălcarea Legii nr.491, pe parcursul a.2000 executo-rii de buget au depășit limitele alocaţiilor aprobate, admiţând supracheltuieli în sumă de 96414,5 mii lei. Mai mult decât atât, instituţiile fi nanţate de la buget de diferite niveluri au format datorii creditoare în sumă de 44909,3 mii lei.

Datorii creditoare esenţi-ale au fost admise la achitarea contribuţiilor la bugetul asigu-rărilor sociale de stat, alcătuind suma de 62037,0 mii lei.

Nerespectându-se art. 18 (alin. 2) din Legea privind administraţia publică locală nr. 186-XIV din 06.11.98, n-au fost aprobate statele-tip, fapt ce a permis majorarea statelor din structura Primăriei mun. Chiși-nău cu 153 unităţi, cu un fond anual suplimentar de retribuire a muncii în sumă de circa 708,4 mii lei din bugetul municipal.

În anul 2000, în municipiu au fost majorate statele de per-sonal ale organelor executive și organelor administrative cu 251 unităţi, cheltuielile de întreţinere au sporit faţă de a.1999 cu 25,0 mln lei.

Încălcându-se art.18 din Legea nr. 491, n-a fost a p r o b a t

Regulamentul de utilizare a fondului de rezervă, care a constituit 2400 mii lei.

Încălcând art.14 din Legea nr. 491, Consiliul municipal, Pri-măria mun. Chișinău și Direcţia generală fi nanţe a Primăriei în a.2000 au angajat împrumuturi în sumă de 70,2 mln lei pentru achitarea salariilor, obligaţiu-nilor externe și serviciilor.

Admiterea supracheltuie-lilor a fost infl uenţată și de cheltuielile suplimentare efectuate la achitarea dife-renţei de curs unor fi rme în sumă totală de 3767,5 mii lei.

În rezultatul execu-tării lucrărilor, prestă-rii serviciilor contra plată, în a.2000 au fost încasate în bugetul muni-cipal mijloace speciale în sumă de 42606,3 mii lei (de 2,5 ori mai mult decât s-a aprobat în plan și de 1,9 ori - faţă de planul precizat). Instituţiile bugetare încasează mijloacele speciale direct pe contul lor bancar, bugetar, fi ind ulterior utilizate la executarea cheltuie-lilor, fapt ce contravine art. 5 și 28 din Legea nr.491.

La întreţinerea aparatului Primăriei mun. Chișinău și sub-diviziunilor sale au fost admise supracheltuieli în sumă de 18775,9 mii lei, din care pentru achitarea datoriilor creditoare formate la 01.01.2000 s-au uti-lizat 16265,8 mii lei, prin ce s-a încălcat art.6 din Legea nr. 491.

Controlul a depistat și alte încălcări și neajunsuri, care sunt o consecinţă a nerespec-tării de către ordonatorul prin-cipal de credite (dl S. Urechean) a legislaţiei și actelor norma-tive în vigoare, responsabili-tăţii și disciplinei scăzute, fapt ce a infl uenţat negativ asupra utilizării mijloacelor bugetare municipale”.

V. Fraudele de la Banca municipală „Chişinău” S.A. şi dosarul penal intentat pe acţiunile administraţiei oraşului Urmează hotărârea privind

rezultatele controlului asupra activităţii economico-fi nanci-are a Băncii municipale “Chiși-nău” S.A. (nr.114 din 19.12.2001, publicată în Monitorul Ofi cial nr.36-38/8 din 14.03.2002):

„Banca municipală “Chi-șinău” S.A. este succesorul în drepturi (din 28.09.98) al BCA “Moldova Nord Bancă”. Astfel, în baza deciziei Primă-riei mun. Chișinău (nr. 9/89 din 09.04.98), BCA “Moldova Nord Bancă” a fost confi rmată în calitate de bancă împuterni-cită a Primăriei, cu participarea (de la 29.10.98) a Primăriei ca acţionar al băncii și schimba-rea denumirii băncii în Banca municipală “Chișinău” S.A.

Întregul pachet de acţiuni în valoare de 11,0 mln lei (emisiile

a III-a și a IV-a) a fost procurat (cu încălca-rea actelor normative în vigoare) de către Primăria mun. Chiși-nău, aceasta deve-nind deţinătoarea unei cote substan-ţiale în capitalul statutar al băncii (la 01.01.99 - 53,1 la sută, iar la 01.02.2000 - 80,7 la sută).

Astfel, Pri-măria mun. Chișinău, în iulie 1998, a t r a n s f e r a t din contul mijloacelor b u g e t a r e 1,1 mln lei pentru pro-c u r a r e a acţiunilor b ă n c i i , e f e c t u -ând chel-

tuieli neefi ciente din bugetul municipal.

O altă parte din acţiunile băncii (emisia a III-a) în valoare de 1,9 mln lei a fost procurată de Primăria mun. Chișinău

din mijloacele bănești ale S.A. „Termocom”, fapt ce contravine Regulamentului cu privire la autorizarea băncilor, aprobat de CA al BNM (proces-verbal nr.37 din 15.08.96), prin care s-a stabilit că plata pentru acţi-uni se efectuează numai din mijloacele bănești proprii.

Primăria mun. Chișinău (dl S. Urechean), încălcând preve-derile art.18 din Legea privind administraţia publică locală nr.186-XIV din 06.11.98, în lipsa deciziei corespunzătoare a Consiliului municipal, a bene-fi ciat de un împrumut bănesc în sumă de 8,0 mln lei de la S.A. “Ascom-Grup”, din contul căruia au fost procurate acţiu-nile emisiei a IV-a ale băncii în suma indicată.

Astfel, Primăria mun. Chi-șinău a devenit deţinătoarea acţiunilor Băncii municipale “Chișinău” S.A. cu valoarea nominală de 12,9 mln lei.

Consiliul băncii (președinte - Primarul general al mun. Chi-șinău, dl S. Urechean), neexecu-tând funcţiile de supraveghere a activităţii BCA “Moldova Nord Bancă” (până a deveni Banca municipală “Chișinău” S.A.), a admis ca administraţia aces-teia să efectueze unele operaţi-uni fi nanciare nelegitime.

Astfel, în baza unui proces-verbal nelegitim al ședinţei Consiliului băncii (semnat doar de vicepreședintele Consiliului dl M. Baidacov), contabilul-șef a semnat în august 1998 un contract neraţional de procu-rare a tehnicii de calcul de la fi rma “Amza” (Moscova), în baza căruia celei din urmă i s-au transferat 2,9 mln lei.

Firma n-a livrat tehnică băncii, nerestituindu-i acesteia nici mijloacele bănești. La fi nele anului 1998, BNM a califi cat tranzacţia indicată drept credit compromis, acordat fi rmei “Amza”, la care a fost calculat fondul de risc.

Conform altui proces-verbal nelegitim din 11.06.98, semnat de dl V. Slovacevschi în calitate de vicepreședinte al Consiliu-lui băncii (în perioada indicată nu activa în această funcţie) și dl V. Baidacov, s-a decis ca mijloacele BCA “Moldova Nord Bancă” S.A., depozitate la BCA “Export-Import”, să servească ca garant la creditul în sumă de 2,6 mln lei, eliberat de către cea din urmă fi rmei “Strategy - XXI”. Conform procesului-verbal sus-menţionat, banca muni-cipală a încheiat un contract de garanţie (nr.1 din 12.06.98) cu BCA “Export-Import”, iar la 12.08.98 - un contract de gaj cu banca menţionată, conform cărora suma de 2,6 mln lei a fost gajată în contul creditului alocat fi rmei “Strategy - XXI”.

Deoarece fi rma respectivă nu și-a onorat obligaţiunile faţă de BCA “Export-Import”, depozitul BCA “Moldova Nord Bancă” în sumă de 2,6 mln lei a fost trecut în contul celei din urmă. Firma “Strategy-XXI”, la rândul său, a transferat suma de 2,6 mln lei fi rmei “Asco-invest” - Ment Corp (Panama), al cărei reprezentant a fost M. Baidacov, care deţinea și func-ţia de membru al Consiliului BCA “Moldova Nord Bancă”. La cererea BNM, în aprilie 1999 suma de 2,6 mln lei a fost cali-fi cată drept credit compromis, fi ind calculat fondul de risc.

Trecerea la pierderi a credi-telor compromise în mărime de 5,5 mln lei, acordate fi rmelor “Amza” și “Strategy-XXI”, ulte-rior a dus la decapitalizarea Băncii municipale “Chișinău” S.A. în proporţie de 68,8 la sută și la micșorarea activelor reale.

Conducerea băncii, ignorând art.22 din Legea instituţiilor fi nanciare și cerinţele BNM, n-a prezentat organelor de anchetă materialele privind creditele compromise acordate fi rme-lor “Amza” și “Strategy-XXI”. Numai din iniţiativa Departa-mentului pentru Combaterea Crimei Organizate și Corupţiei, la 22.01.2001 a fost intentat un dosar penal pe faptele expuse.

În scopul ameliorării situaţiei fi nanciare a băncii și restabilirii capitalului social, în septem-brie 1999 Primarul general al mun. Chișinău, dl S. Urechean, încălcând art.18 din Legea privind administraţia publică locală nr.186-XIV din 06.11.98, fără decizia corespunzătoare a Consiliului municipal, a semnat contractul de împrumut (ajutor fi nanciar cu termenul de ram-bursare în decembrie 2001) în sumă de 671,0 mii dolari de la S.A. “Ascom-Grup”, din care 620,0 mii dolari (6,8 mln lei) au fost alocaţi băncii de către Primărie ca ajutor fi nanciar cu titlu gratuit. Din suma indicată (6,8 mln lei) banca a acoperit pierderile suportate de la acor-darea creditelor compromise în sumă de 5,5 mln lei, precum și alte pierderi de bilanţ în sumă de 1,2 mln lei.

Contrar prevederilor art.8 și 15 din Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.95, împru-mutul în sumă de 6,8 mln lei, acordat ca ajutor fi nanciar băncii, n-a fost înregistrat în evidenţa contabilă a Primăriei, nefi ind refl ectat nici în darea de seamă privind executarea buge-tului municipal pe anul 1999.

Pentru asigurarea rambur-sării împrumutului de la S.A. “Ascom-Grup”, contrar preve-derilor pct.63 din Legea pri-vind Statutul mun. Chișinău nr.431-XIII din 19.04.95, dl S. Urechean, fără aprobarea Con-siliului municipal, a încheiat un contract de gaj cu societatea sus-menţionată, în conformi-tate cu care a fost gajată pro-prietatea municipală în sumă de 16,9 mln lei (construcţia nefi nisată a Complexului de ali-mentaţie publică, amplasat pe str. Pușkin).

În anii 1998-2000, Primăria mun. Chișinău a utilizat neefi ci-ent mijloace bănești în sumă de 11,0 mln lei pentru procurarea acţiunilor Băncii municipale “Chișinău” S.A. (nebenefi ciind de dividende) și în sumă de 6,8 mln lei pentru acordarea ajuto-rului fi nanciar gratuit, în același timp contractând împrumuturi de la banca respectivă în sumă de 4,8 mln lei, pentru deservirea cărora s-au achitat din bugetul municipal 1,8 mln lei.

Primarul general al mun. Chi-șinău, dl S. Urechean, încălcând art.2 din Legea cu privire la arendă nr.861-XII din 14.01.92, în septembrie 1998 a încheiat un contract de arendă cu Banca municipală “Chișinău” S.A., în baza căruia ultimei i-au fost transmise în folosinţă gratuită încăperi în clădirea Primăriei cu o suprafaţă de 633,3 mp. Pri-măria mun. Chișinău, neţinând

Ce spun rapoartele Curţii de Conturi despre Urechean sau lupul paznic la oi Deja este ofi cial: Vladimir Filat vrea să-l facă pe Serafi m Urechean șef la Curtea de Conturi. Vineri, 15 aprilie 2011, PLDM a făcut prima tentativă de a-l instala pe Urechean în fotoliul de președinte al Curţii de Conturi. Tentativa a eșuat, deoarece s-au opus deputaţii din PD. Dar asta încă nu înseamnă că Urechean a rămas fără șanse să devină șef la Curtea de Conturi. Cel mai probabil, Vladimir Filat va mai discuta, va mai negocia cu Vladimir Plahotniuc și s-ar putea ca, într-un fi nal, cei doi politicieni-miliardari să cadă la înţelegere, iar Urechean să ajungă a se așeza în fotoliul moale de șef al Curţii de Conturi.

22 APRILIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Scandalos

cont de prevederile art.38 din Legea bugetului pe anul 2000 nr.918-XIV din 11.04.2000, n-a calculat și n-a încasat de la bancă plata pentru arendă în sumă de 289,0 mii lei, prin ce bugetului local i-au fost cauzate pierderi în aceeași mărime.

Din contul mijloacelor fi nan-ciare ale băncii s-au procurat de la Î.M. “Solei” S.R.L. trei foi turistice în Antalya în sumă de 32,1 mii lei, care au fost refl ec-tate la cheltuielile băncii, în lipsa documentelor justifi ca-tive. În documentaţia băncii lipsește informaţia despre per-soanele care au participat la așa-numitul seminar privind problemele de creditare, orga-nizat în or. Antalya (Turcia).

Încălcările depistate în urma controlului sunt o consecinţă a nerespectării de către Primăria mun. Chișinău (primar general dl S. Urechean) a legislaţiei în vigoare la procurarea pachetu-lui de acţiuni de control al Băncii municipale “Chișinău” S.A. și la acordarea de ajutor fi nanciar acesteia, precum și a activităţii insufi ciente a Consiliului băncii și Comitetului administrativ la gestionarea activelor băncii”.

VI. În perioada 1998-2001, Urechean a prejudiciat bugetul municipal de multe milioane de lei În 2002, Curtea de Conturi a

efectuat un control asupra acti-vităţii economico-fi nanciare a Primăriei Chișinău din anii ante-riori, depistând un șir de încălcări grave. Iată ce constatau membrii Curţii în Hotărârea privind rezul-tatele controlului asupra activi-tăţii economico-fi nanciare a Pri-măriei municipiului Chișinău în perioada anilor 1998-2001 (nr.46 din 23.05.2002, publicată în Monitorul Ofi cial, nr.113-114/34 din 05.08.2002):

„Au fost supuși controlu-lui: Departamentul educaţie, știinţă, tineret și sport, Depar-tamentul sănătăţii, Departa-mentul construcţii, locuinţe și amenajare, Departamentul economie, reforme și relaţii patrimoniale, Departamentul comerţ, alimentaţie publică și prestări servicii, Departamen-tul arhitectură și urbanism, Întreprinderea municipală Direcţia locuinţe, Direcţia construcţii capitale și Direcţia generală fi nanţe, la care au fost depistate multe încălcări ale legislaţie în vigoare.

Îndeplinirea insufi cientă a funcţiilor de bază de către Direcţia generală fi nanţe, care sunt elaborarea și executarea bugetului, a infl uenţat negativ asupra executării în întregime a bugetului municipal.

În perioada menţionată au fost angajate împrumuturi în sumă totală de 139,6 mln lei și 1,3 mln dolari, pentru care s-au plătit dobânda de 39,3 mln lei și 125,8 mii dolari și penalităţi în sumă de 1,7 mln lei.

Din suma împrumuturi-lor angajate în anul 2000 în sumă de 65,6 mln lei și 170,0 mii dolari, Primăria a luat în plus circa 51,5 mln lei, prin ce a încălcat Legea privind fi nanţele publice locale nr.491-XIV din 09.07.99.

La întocmirea și încheie-rea contractelor de angajare a împrumuturilor Direcţia nu întreprinde măsuri sufi ciente

privind posibilitatea achitării acestora, în rezultat dezafec-tându-se mijloace suplimen-tare. Astfel, nefi ind îndeplinite condiţiile contractului încheiat cu fi rma „Școda Ostov”, de la care au fost procurate 9 trolei-buze „Școda 14 TRM” și piese de schimb la ele, fi rmei date i s-au plătit suplimentar 72,3 mii dolari (0,9 mln lei) și altor agenţi economici - 3,5 mln lei.

Analogic, din cauza lipsei de mijloace bugetare, Primăria n-a îndeplinit condiţiile contracte-lor încheiate cu BCA „Moldova-Agroindbank” la achitarea cu fi rma maghiară „Andre Central Europe” pentru livrarea a 50 de autobuze “Icarus”, astfel chel-tuindu-se adăugător mijloace bugetare în sumă de 66,4 mii lei.

O infl uenţă negativă asupra executării bugetului mun. Chi-șinău a avut și angajarea altor împrumuturi de la băncile comerciale.

În conformitate cu prevede-rile Hotărârilor Parlamentu-lui nr.1293-XIII din 23.07.97 și nr.1607-XIII din 17.03.98, Banca Naţională a Moldovei, prin intermediul BCA „Investprivat-bank”, BC „Moldindconbank”

S.A. și BCA „Banca Socială”, a acordat Primăriei mun. Chiși-nău împrumuturi în sumă de 40,0 mln lei sub garanţia Guver-nului, pentru achitarea datori-ilor de plată a gazului natural și altor resurse energetice, cu o rată a dobânzii care nu tre-buia să depășească cu mai mult de 5 puncte rata refi nanţării Băncii Naţionale a Moldovei la momentul creditării.

E necesar de menţionat că în rezultatul recurgerii la con-tractarea de împrumuturi în sumă de 40,0 mln lei, bugetul municipal Chișinău a suportat cheltuieli suplimentare, nepre-văzute, în sumă de 16,5 mln lei, din care 14,9 mln lei constituie plata dobânzilor bancare și 1,6 mln lei - penalităţile calculate pentru neachitarea în termen.

În timp ce Primăria mun. Chi-șinău angaja împrumuturi de la BCA “Banca Socială” (în lei - cu dobânda de 38 la sută, iar în dolari - cu 20-30 la sută), mij-loacele bugetare erau depozi-tate pe un termen de la 1-3 luni, cu o dobândă de 4 la sută.

Eludându-se art.14 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2001 nr.1400-XIV din 07.12.2000, Direcţia generală fi nanţe a pla-nifi cat și a achitat contribuţii la bugetul dat, respectiv, cu 5,1 mln lei și 13,1 mln lei mai puţin.

Ignorând legile bugetare anuale și legile bugetului asigu-rărilor sociale de stat, conduce-rea Direcţiei generale fi nanţe, pe parcursul mai multor ani, a micșorat defalcările în fondul asigurărilor sociale de stat, astfel la 01.01.2002 formându-se o datorie faţă de Fondul Social în mărime de circa 89,9 mln lei.

Contrar prevederilor art.28 din Legea nr. 491-XIV din 09.07.99, partea de cheltuieli a bugetului municipal a fost exe-cutată prin intermediul Direc-ţiei generale fi nanţe, dar nu prin sistemul trezorerial.

Contrar prevederilor Legii nr.491-XIV din 09.07.99 și legi-lor bugetare anuale, instituţiile de învăţământ au efectuat chel-tuieli fără a ţine cont de limita prevederilor și destinaţia lor. Ordonatorii de credite din sfera învăţământului în municipiul Chișinău n-au respectat devi-zele de cheltuieli și planurile de fi nanţare, admiţând suprachel-

tuieli în sumă totală de 46810,3 mii lei, inclusiv: 44169,0 mii lei - în anul 2000 și 2641,3 mii lei - în I semestru al anului 2001.

În mun. Chișinău nesatisfăcă-tor, cu încălcări ale legislaţiei în vigoare, se administrează spa-ţiile instituţiilor de învăţământ. N-au fost încheiate contracte de arendă și nu s-a calculat corect plata pentru arenda spaţiilor libere în sumă totală de 4,9 mln lei. Au fost depistate neachitări ale serviciilor comunale de către arendași în sumă totală de 1,3 mln lei, care au fost încasate în timpul controlului.

Departamentul și direcţiile din subordine n-au întreprins măsurile necesare pentru înre-gistrarea dreptului de proprie-tate asupra terenurilor aferente instituţiilor de învăţământ. Nelegitim au fost date în arendă loturi de pământ aferente insti-tuţiilor de învăţământ din sec-toarele Centru (3338 mp.) și Botanica (10885,3 mp.), ilegal s-a realizat un teren în sectorul Botanica (900 mp.) și nelegitim a fost ocupat un teren în secto-rul Râșcani (120 mp.).

Aceste încălcări și neajunsuri sunt o consecinţă a nerespectă-

rii de către conducerea Primă-riei mun. Chișinău (dl S. Ure-chean) și alte persoane cu func-ţii de răspundere a legislaţiei și actelor normative în vigoare, precum și a responsabilităţii și disciplinei scăzute, fapt ce a infl uenţat negativ asupra utilizării mijloacelor bugetare municipale”.

VII. Şi bugetul municipal pe anul 2002 Urechean l-a executat cu grave încălcări Deși Curtea l-a atenţionat

asupra executării defectuoase a bugetului municipal pe anul 2001, iată că Urechean admite încălcări la fel de grave și în exe-cutarea bugetului capitalei și pe anul 2002. Reproducem și de data aceasta cele mai importante concluzii din Hotărârea privind rezultatele controlului asupra elaborării și executării buge-tului municipiului Chișinău pe anul 2002 (nr.42 din 11.06.2003, Monitorul Ofi cial al R. Moldova nr.153-154/34 din 22.07.2003):

„Bugetul municipiului Chiși-nău a fost stabilit cu încălcarea prevederilor art.19, alin.(2), lit.(b) și art.25 din Legea privind fi nanţele publice locale nr.491-XIV din 09.07.99 (în continuare Legea nr.491-XIV).

Primăria mun. Chișinău (dl S. Urechean) n-a întreprins măsurile necesare întru înca-sarea tuturor plăţilor la buget. La 01.01.03, datoriile agenţi-lor economici faţă de buget la impozitul pe venitul din sala-riu au constituit 23805,0 mii lei, la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător - 25450,0 mii lei. Restanţele agenţilor economici din mun. Chișinău faţă de bugetul con-solidat la plăţile de bază au crescut cu 35649,0 mii lei și, la 01.01.03, constituiau 457905,0 mii lei, iar restan-ţele la penalităţi - 431770,0 mii lei, la sancţiuni - 510939,7 mii lei.

Primăria mun. Chișinău (dl S. Urechean) n-a respectat în măsură deplină prevederile Regulamentului organizării licitaţiilor funciare în mun. Chișinău, aprobat prin Deci-zia Consiliului municipal Chi-șinău nr.4/19 din 10.11.99

“Cu privire la organizarea și desfășurarea licitaţiilor funci-are în mun. Chișinău”. Nu toate terenurile, asupra cărora nu se extinde dreptul de folosinţă al terţilor, sînt trecute prin lici-taţie, pentru a fi obţinut drep-tul de arendare. În perioada ianuarie-mai 2002, conform deciziilor Primăriei mun. Chi-șinău, dreptul de arendare a terenurilor, fără desfășurarea licitaţiilor, le-a fost oferit la 21 de agenţi economici, suprafaţa loturilor arendate constituind 6,45 ha.

Conform Deciziei Consiliu-lui municipal Chișinău nr.7/12 din 20.12.01 „Cu privire la aprobarea bugetului orașului Chișinău pe anul 2002”, Depar-tamentului educaţie, știinţă, tineret și sport (DEȘTS) i-a fost alocată suma de 1500,0 mii lei la investiţii capitale în vederea realizării programului pentru tineret privind construirea fon-dului locativ. Din această sumă DEȘTS a primit 1300,0 mii lei, care au fost transferaţi Î.M. „Agenţia municipală de ipo-tecă din Chișinău” S.A. (AMIC) pentru construcţia spaţiului locativ. În lipsa deciziei Consi-liului municipal, numai în baza Deciziilor Primăriei mun. Chi-șinău nr.13/3 din 10.05.01 și nr.18/3 din 08.08.02, suma de 1300,0 mii lei a fost decontată de către DEȘTS la cheltuieli, iar 200,0 mii lei au fost transfe-raţi de către Direcţia generală fi nanţe direct Î.M. „AMIC” S.A., pentru acoperirea ratei ban-care la creditele comerciale ipotecare.

Î.M. „AMIC” S.A. în calculul prezentat spre achitare Pri-măriei mun. Chișinău a aplicat rata de 24 la sută, pe când în contractele investiţionale cu locatarii bugetari și nebugetari este indicată rata dobânzii în mărime de 8 la sută.

Neluând atitudine faţă de cerinţa din pct. 2 al Hotărârii Curţii de Conturi nr. 114 din 19.12.01, Consiliul municipal Chișinău, la 22.12.01, a adoptat Decizia nr. 7/30 privind alocarea mijloacelor bugetare în mărime de 22700,0 mii lei contabilităţii Primăriei mun. Chișinău, pentru procurarea acţiunilor și stabi-lizarea situaţiei fi nanciare a Băncii municipale, care n-a fost executată în anul bugetar 2001. La 28.03.02, Consiliul munici-pal Chișinău a adoptat Decizia nr.1/3, în baza căreia Primăria mun. Chișinău (dl V. Șarban, dna E. Ciumac) a transferat Băncii municipale Chișinău 6000,0 mii lei, pentru ameliorarea situaţiei fi nanciare a acesteia, ceea ce contravine prevederilor art.17 din Legea nr.491-XIV și art.36 din Legea bugetului de stat pe anul 2002. Cu această sumă Banca municipală a acoperit pierderile sale, care, la 31.12.01, constituiau 6543,9 mii lei. Mij-loacele nominalizate au fost plasate de către Banca munici-pală la contul de depozit în BCA „Businessbank” S.A.

Având datorii creditoare la începutul anului 2002 în sumă de 329067,7 mii lei, Primăria mun. Chișinău, Direcţia gene-rală fi nanţe în anul 2002 au con-tractat 7 împrumuturi în sumă de 53700,0 mii lei și 1317,5 mii dolari (17883,6 mii lei), în total - 71583,6 mii lei. Astfel, suma datoriilor sus-menţionate con-stituie 56,5 la sută din totalul veniturilor proprii prognozate, ceea ce depășește limita de 20 la sută prevăzută de art.15(5) din Legea nr.491-XIV. La 31.12.02, datoria bugetului municipal Chișinău la creditele acordate s-a majorat cu 21783,8 mii lei și a constituit 101924,5 mii lei.

Pentru procurarea a 10 troleibuze “Școda”, Pri-măria mun. Chișinău, Direcţia generală fi nanţe, Regia transport electric, în lipsa deciziei respective a Con-siliului munici-pal Chișinău, au încheiat cu BC “Moldind-conbank” S.A. două contracte de credit în valoare de 682,5

mii dolari și de 635,0 mii dolari, numai în baza Deciziei Consi-liului municipal Chișinău nr.2/7 din 24.05.02, care a aprobat doar condiţiile contractului de procurare a troleibuzelor, ceea ce contravine prevederilor art.18(e) din Legea nr.186-XIV din 06.11.98 și art.15(2) din Legea nr.491-XIV. Conform cla-uzelor contractuale, din buge-tul municipal au fost achitate comisioane în sumă de 720,2 mii lei și dobândă - de 430,3 mii lei. Prin decizia sa nr.5/2 din 24.04.03, Consiliul a dat con-simţământul la angajarea cre-ditelor nominalizate.

La procurarea de la fi rma “Friz Schafer GmbH” (Neukir-chen) Germania a containere-lor și mașinilor speciale pentru evacuarea deșeurilor, conform contractului VW/96. 1-2 din 04.10.96, a fost încălcat terme-nul de achitare a sumei de 591,1 mii DEM sau 2967,5 mii lei. Ca urmare, bugetul municipal a suportat cheltuieli ce ţin de aco-perirea diferenţei de curs valu-tar în sumă de 676,0 mii lei.

Primăria mun. Chișinău (dl I. Paladi), prin Deciziile nr.11/10-21 din 12.04.01, nr.22/9-19 din 26.09.02 și nr.28/22 din 18.12.02, a dat în arendă fi rmei S.R.L. “Tezed-S”, apoi a permis privatizarea terenului de pământ cu suprafaţa de 1,366 ha pe care erau amplasate fon-durile fi xe ale S.R.L. „Givas”, prin ce a încălcat art.64 din Legea nr.1217-XIII din 25.06.97.

Primăria mun. Chișinău n-a executat integral cerinţele pct. 1 din Hotărârea Curţii de Con-turi nr. 46 din 23.05.02.

Încălcările și neajunsurile depistate în cadrul controlului sunt o consecinţă a nerespectă-rii de către Primăria mun. Chiși-nău (dl S. Urechean) și a subdi-viziunilor din cadrul Primăriei a actelor legislative și normative în vigoare la elaborarea, apro-barea și executarea bugetului, la gestionarea și utilizarea mij-loacelor bugetare”.

VIII. Reparaţia bulevardului Mircea cel Bătrân de către Serafi m cel HapsânȘi, în sfârșit, am ajuns la ultima

hotărâre a Curţii de Conturi, cea de-a opta, în care este vizat în mod direct Serafi m Urechean. Aceasta a vizat modul în care Urechean a executat bugetul primăriei deja pe anul 2003. Să vedeţi că tabloul este aproape același ca și în 2001 și 2003, de parcă ar fi tras la indigo. Faptele constatete în Hotărârea Curţii privind rezultatele controlului asupra elaborării și executării bugetului municipiului Chiși-nău pe anul 2003 (nr. 44 din 02.07.2004, Monitorul Ofi cial al R. Moldova nr.163-167/26 din 03.09.2004) sunt atât de intere-sante încât merită efortul să le parcurgem, cel puţin, lapidar.

„La aprobarea bugetului pe anul 2003 Consiliul municipal a încălcat Legea privind fi nanţele publice locale nr.491-XIV din 09.07.99, depășind cu 27 de zile termenele prevăzute.

La executarea de casă a bugetelor unităţilor adminis-

trativ-teritoriale (bugetului municipiului Chișinău) se întoc-mesc două dări de seamă: una - de către Trezoreria teritorială și alta - de către Direcţia generală fi nanţe a Primăriei mun. Chi-șinău. Diferenţa dintre aceste dări de seamă pe anul 2003 a alcătuit la venituri suma de 3188,8 mii lei, iar la cheltuieli - 58552,4 mii lei.

Direcţia generală fi nanţe a Primăriei municipiului Chi-șinău, nerespectând cerinţele Hotărârii Guvernului nr.1312 din 31.10.03 “Privind repartiza-rea alocaţiilor pentru majora-rea salariilor în sfera bugetară”, a transferat suma de 7620,1 mii lei (transferuri cu destina-ţie specială pentru majorarea salariilor bugetelor de alt nivel) în lipsa deciziei Consiliului municipal Chișinău.

Mijloacele prevăzute pentru investiţii capitale în municipiu nu s-au utilizat în strictă con-formitate cu prevederile legis-laţiei în vigoare.

Contrar deciziei Consiliului municipal, Primăria mun. Chi-șinău a adoptat decizia „Cu pri-vire la reînceperea construirii bulevardului Mircea cel Bătrân”, prin care Departamentul trans-port public și căi de comunica-ţie a fost învestit cu dreptul de benefi ciar al lucrărilor.

Contractul de bază și acor-durile adiţionale privind recon-strucţia bulevardului Mircea cel Bătrân au fost încheiate cu S.A.”Edilitate” dintr-o singură sursă și înregistrate de către Agenţia Naţională pentru Achi-ziţii Publice contrar prevederi-lor Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări și servicii pentru nece-sităţile statului nr. 1166-XIII din 30.04.97, în lipsa ofertei și devizului general de lucrări. Acordurile adiţionale de lucrări au fost încheiate cu încălca-rea limitelor prevăzute de lege (cu 5307,0 mii lei mai mult de limita de 30%). Real, în anul 2003, Departamentul transport public și căi de comunicaţie a acceptat și a înregistrat acte de îndeplinire a lucrărilor la recon-strucţia bulevardului Mircea cel Bătrân în sumă de 27562,4 mii lei sau cu 10066,5 mii lei mai mult decât suma total contrac-tată. În total, la reconstrucţia bulevardului, în baza deciziilor Consiliului municipal, au fost executate lucrări în sumă de 35833,0 mii lei, din care 60,0 mii lei s-au utilizat contrar des-tinaţiei, astfel încălcându-se prevederile Legii nr.491-XIV din 09.07.99. În anul 2003, în legătură cu construcţia acestui obiect, la grupa principală de cheltuieli „gospodăria drumu-

rilor” au fost admise depă-șiri în sumă de 7480,1

mii lei.P a t r i m o n i u l

m u n i c i p i u l u i Chișinău este

gestionat cu abateri de la actele nor-mative în v i g o a r e .

Departamentul transport public și căi de comunicaţie, contrar deciziei Primăriei muni-cipiului Chișinău “Cu privire la transmiterea unor mijloace tehnice și utilaje la balanţa Pri-măriei”, n-a transmis mijloacele fi xe în sumă de 4751,0 mii lei la balanţa Primăriei, ci fi rmei S.A. „Edilitate” pentru păstrare temporară.

Departamentul n-a supus inventarierii anuale toate mij-loacele fi xe, la bunurile în sumă de 119,5 mii lei fi ind efectuată inventarierea pe parcursul controlului, ceea ce contravine „Regulamentului privind dările de seamă contabile ale insti-tuţiilor publice. Inventarierea patrimoniului”, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.7 din 18.01.99.

În contul datoriilor istorice faţă de bugetul local, Primăria mun. Chișinău a procurat de la S.A. „Alfa” încăperi din str. Alba Iulia, 75, cu suprafaţa de 9690,8 m2, care ulterior au fost trans-mise întreprinderii „Business Incubator Alfa” S.A. cu valoarea de 3392,0 mii lei, drept cotă-parte în capitalul social, fără a lua la evidenţă valoarea acţi-unilor în aceeași mărime, prin ce au fost încălcate prevederile Legii nr.426-XIII din 04.04.95.

De menţionat că o parte din încălcările și neajunsurile depistate în urma controalelor anterioare n-au fost lichidate de către conducerea municipiu-lui Chișinău. Astfel, nu s-au exe-cutat cerinţele Hotărârii Curţii de Conturi nr.42 din 11.06.03 „Privind rezultatele controlului asupra elaborării și executării bugetului municipiului Chiși-nău în anul 2002”, în ce privește: elaborarea proiectului buge-tului anual în conformitate cu prevederile Legii nr.491-XIV din 09.07.99; excluderea prac-ticii de avansare a agenţilor economici de către ordonatorii de credite. Consiliul municipal Chișinău a ignorat recoman-dările din această hotărâre privind neadmiterea adoptării post-factum a deciziilor Con-siliului municipal pe acţiunile care au avut loc în perioadele precedente, aprobarea și modi-fi carea bugetului municipal în strictă conformitate cu legea menţionată, utilizarea mijloa-celor bugetare din fondul de rezervă. Nu s-a executat pct. 3, alin.8 din hotărârea nominali-zată privind activitatea Depar-tamentului relaţii cu publicul, determinarea structurii opti-male și a statelor de personal, alocarea mijloacelor fi nanci-are pentru întreţinerea aces-

tuia, reieșind din necesităţile stricte ale municipiului în serviciile mass-media.

Încălcările și neajunsu-rile depistate de control sunt

o consecinţă a nerespectării de către Primăria Chișinău (dl Urechean) și structurile subor-

donate a legislaţiei în vigoare, fapt ce a infl u-enţat negativ asupra formării părţii de veni-turi și executării buge-tului municipiului Chi-șinău”.

Numirea lui Urechean la Curtea de Conturi este totuna cu numirea unui ucigaş în serie în fruntea Curţii Supreme de JustiţieAici punem punct relatării

noastre, preluate din cartea gal-benă a corupţiei a lui Iurie Roșca, despre hotărârile Curţii de Con-turi în care era vizat Urechean ca vinovat, fără putinţă de tăgadă, de irosirea, nu fără interes, a mijloacelor publice municipale. Dar, ia să vezi minune. Se pare că premierul Vladimir Filat, cel care l-a propus pe Urechean la funcţia de președinte al Curţii de Conturi, nu a citit nici rapoar-tele Curţii, nici ziarul FLUX și nici cartea galbenă a corupţiei.

Într-o apariţie la un post de televiziune, care îi lustruiește imaginea lui Filat cu multă râvnă, deși este fi nanţat din banii publici, premierul moldovean a spus că decizia sa de a-l înainta pe Urechean la funcţia de pre-ședinte al CC este una „corectă și asumată”: „Domnul Urechean a fost cel care a reprezentat vârful de lance în opoziţia anti-comunistă din anii precedenţi. Atunci era greu, acum sunt mulţi anticomuniști. Vorba veche: puţini am fost, mulţi am rămas. Serafi m Urechean a jucat un rol foarte important și va avea și în continuare o contribuţie substanţială către statul Republica Moldova. Sunt sigur că va ocupa această func-ţie și își va face datoria în inte-resul Republicii Moldova”.

Asinus asinum fricat sau Filatus Urecheanum fricat Pe cât de anticomunist este

Urechean, fostul absolvent al școlii superioare de partid comu-nist din Leningrad, o știe toată lumea. Și chiar dacă am admite că Urechean a fost un anticomunist feroce, ce are aceasta cu funcţia de președinte al Curţii de Conturi. Ca să ocupi această funcţie trebuie să fi i competent și corect, cinstit. Urechean nu e nici corect, cinstit, și nici competent. Asta o probează chiar rapoartele Curţii de Conturi din anii precedenţi. Numirea lui Urechean în funcţia de președinte al CC este totuna cu numirea unui ucigaș în serie în funcţia de preșe-dinte al Curţii Supreme de Justiţie. Asta e clar pentru toată lumea, dar nu și pentru Filat. De ce oare? Oare nu pentru că Filat este o apă și un pământ cu Urechean, căci și el a fost vizat într-un șir de rapoarte ale Curţii de Conturi? „Asinus asinum fricat”, spuneau strămoșii noștri latini. Frumoasă zicală și se potrivește de minune pentru Ure-chean și Filat. În românește s-ar traduce în felul următor: măgarul de măgar se freacă sau măgarul pe măgar scarpină. Adică, Filat pe Urechean scarpină, punându-l șef la Curtea de Conturi. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Ce spun rapoartele Curţii de Conturi despre Urechean sau lupul paznic la oi despre Urechean sau lupul paznic la oi

22 APRILIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIReac\ii

Cu tot respectul faţă de meri-tele politice ale domnului Ure-chean, o analiză la rece a con-textului și implicaţiilor pe care le va avea o eventuală numire a sa în această funcţie arată că ideea PLDM este total neinspirată. În blogosfera moldovenească a fost deja plasată o analiză („De ce nu poate fi Urechean președintele Curţii de Conturi?” de Ana Sari-van – n.n.), care atestă că profi -lul profesional al candidatului nu este potrivit pentru funcţia dată. Împărtășim această opinie și regretăm că, în ultimul timp, în Republica Moldova tot mai des criteriile de profesionalism sunt ignorate, prioritate fi ind dată afi -lierilor politice. Totuși, pe lângă aspectul de profesionalism, mai sunt încă două laturi negative ale propunerii PLDM, una ţine de formă, alta de implicaţii.

Modalitatea improprie de numire a candidaturii …Conform Legii Curţii de Con-

turi (nr. 261-XVI din 05 decem-

brie 2008), președintele Curţii de Conturi trebuie să fi e numit de Parlament, dar candidatura acestuia este propusă de către

președintele Parlamentului după consultarea obligatorie a fracţiunilor parlamentare. Nu credem că domnul prim-ministru sau membrii fracţiunii PLDM nu ar cunoaște preve-derile legii, de aceea forţarea notei prin propunerea directă a candidaturii de către PLDM și comentariile caustice ale preșe-dintelui Parlamentului, Marian Lupu (președinte al PD), denotă tensiuni noi (sau reverberarea unora mai vechi) între PLDM și PD. Nu mai vorbim de faptul că fracţiunile parlamentare nu au fost consultate măcar formal. Dorește oare AIE să îmbrăţișeze același mod de operare pentru care criticau atât de vehe-ment guvernarea comunistă?

Apropos, unii dintre membrii AIE învinuiau PCRM-ul, afl at la guvernare până în 2009, de uti-lizarea Curţii de Conturi în cali-tate de instrument politic.

Riscurile de subminare a independenţei politice a Curţii de Conturi …Înţelegem că în AIE există

intenţia de revenire asupra can-didaturii domnului Urechean, doar ca data viitoare să fi e res-pectată procedura. Însă pe lângă partea formală, mai există un aspect politic extrem de impor-tant. Curtea de Conturi a Repu-

blicii Moldova este membră a Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Superioare de Con-trol a Finanţelor Publice (INTO-SAI – International Organization of Supreme Audit Institutions). În calitate de membru, Curtea a aderat la Declaraţia de la Mehico cu privire la independenţa insti-tuţiilor superioare de control a fi nanţelor publice. În preambu-lul Legii Curţii de Conturi, în mod expres, se confi rmă adeziunea Republicii Moldova la standar-dele internaţionale privind cele mai bune practici în domeniul auditului public. Principiul nr. 3 din Declaraţia de la Mehico stabilește că „personalul insti-tuţiilor superioare de control a fi nanţelor publice nu trebuie să dezvolte relaţii prea apropiate cu entităţile pe care ei le Supun auditului, rămânând astfel insti-tuţii obiective și păstrând ima-ginea de instituţii obiective”. Principiile de independenţă și obiectivitate în activitatea Curţii de Conturi sunt stipulate și în articolul 4 al legii menţio-nate. După aderarea in corpore a AMN la PLDM, este evident că domnul Urechean a dezvoltat o relaţie politică prea apropiată de PLDM și, implicit, de toate insti-tuţiile de stat controlate de acest partid. Având o imagine politică dominantă, domnul Urechean în calitate de președinte al Curţii de Conturi va proiecta această ima-gine asupra întregii instituţii. Iar aceasta reprezintă un risc enorm pentru exercitarea unor audituri independente și obiective de către Curtea de Conturi.

Valeriu PROHNIŢCHI18 aprilie 2011

Sursa: expert-grup.org

Mandatul președintelui Curţii de Conturi a expirat pe 22 decembrie 2010. Abia zilele astea, mai bine mai târziu decât deloc, a apărut un candidat pentru funcţia de președinte al Curţii: Serafi m Ure-chean - candidat ofi cial al PLDM, după cum ne anunţă presa.

Nu e un secret pentru nimeni că înaintarea candidaturii lui Urechean la această funcţie reprezintă rezultatul unui troc politic, realizat între fostul șef al AMN și Vlad Filat, șeful PLDM. Până aici, nimic nou sub soare.

Dar, conform legislaţiei, și anume a Legii Curţii de Conturi, nr.261-XVI din 05.12.2008, „candidat la funcţia de membru al Curţii de Conturi nu poate fi persoana care: a) a împlinit vârsta de pensionare pentru limita de vârstă specifi cată de legislaţie; b) în ultimii 2 ani, a fost membru al Guvernului, con-ducător al unei autorităţi publice centrale sau a deţinut o altă funcţie de răspundere al cărei mod de numire sau alegere este reglementat de Con-stituţia Republicii Moldova și de legile organice, învestit cu atribuţii de administrare a resurselor fi nanciare publice”.

Acum, revenind la candidat și calităţile pe care acesta trebuie să le întrunească, trebuie să men-ţionăm că Serafi m Urechean are abia 61 de ani. Deci, trece, ca prin urechile acului, de restricţiile prevăzute în articolul 17, alineatul 2, litera a din Legea nr. 261/2008, care prevede că pensiona-rea pentru „limită de vârstă” se face la 62 de ani pentru bărbaţi.

Însă, tot potrivit art.17 din Legea Curţii de Conturi, candidaţii la funcţia de membru al Curţii

de Conturi trebuie să aibă studii superioare în domeniul economic, fi nanciar sau juridic. Serafi m Urechean a absolvit Institutul Politehnic din Chi-șinău (facultatea Construcţii industriale și civile, specialitatea inginer-constructor). Nici pomină de economist, jurist sau expert fi nanciar în Ure-chean.

De asemenea, o persoană nu poate candida la funcţia de membru al Curţii de Conturi (cu atât mai mult, nu poate ocupa funcţia de președinte al Curţii) dacă în ultimii 2 ani a fost conducătorul unei autorităţi publice centrale sau a deţinut o altă funcţie de răspundere, învestită cu atribuţii de administrare a resurselor fi nanciare publice, așa cum prevede articolul 17, alineatul 2, litera b din Legea Curţii de Conturi.

Serafi m Urechean însă a deţinut, în perioada septembrie 2009 - noiembrie 2010, funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Iar, con-form Regulamentului Parlamentului, prim-vice-președintele Parlamentului, la solicitarea sau în absenţa președintelui, îndeplinește atribuţiile acestuia, inclusiv dispune de mijloacele bugetare ale Parlamentului și le administrează.

Astfel, analizând prevederile articolului 17 din Legea Curţii de Conturi și articolele 14 și 15 din Regulamentul Parlamentului, constatăm că Serafi m Urechean, candidatul propus de PLDM la funcţia de președinte al Curţii de Conturi, nu corespunde criteriilor legale stabilite pentru can-didaţii la funcţia de membru al Curţii. Numirea lui de către Parlament în funcţia de președinte al Curţii de Conturi ar putea avea loc... doar cu încălcarea legislaţiei.

Ana SARIVAN, vineri, 15 aprilie 2011

Sursa: anasarivan.blogspot.com

Stimate domnule Vlad Filat,Stimate domnule Vlad Filat,

Sper că urmăriţi cu atenţie toate știrile, evenimentele și, mai ales, opiniile cetăţenilor privind candida-tura dlui Serafi m Urechean la postul de președinte al Curţii de Conturi a Republicii Moldova și nu numai, și sper în continuare că veţi lua atitu-dine să vă schimbaţi părerea, mai cu seamă veţi schimba chiar și candida-tura propusă la această funcţie.

În caz contrar, sunt sigură că ale-gătorii vor tăia mult din voturile PLDM-ului nu doar la alegerile locale din 5 iunie 2011, dar și la cele par-lamentare care vor mai urma. Soci-etatea civilă se dezamăgește pe zi ce trece de PLDM, de liderul acestui partid, mai cu seamă de propunerea candidaturii dlui Serafi m Urechean la postul de președinte al Curţii de Con-turi a RM, care nu corespunde abso-lut deloc acestei funcţii.

Or, nu dvs. aţi declarat la 15.04.2011 că „Guvernul va veghea cu stricteţe respectarea normei legale în Repu-blica Moldova sub toate aspectele”? Or, nu dvs. reprezentaţi Guvernul RM? Sau toate acestea se întâmplă din lipsă de juriști competenţi care să cunoască normele legale?

Dacă răspunsul este „da”, atunci de ce se încalcă fl agrant Legea?

Cred că aţi reușit deja să faceţi cunoștinţă cu argumentările doam-nei Ana Sarivan de pe blogspot.com – De ce nu poate fi Urechean preșe-dintele Curţii de Conturi?

Posibil că la argumentările aduse de Ana Sarivan veţi spune că Legea Curţii de Conturi reglementează „Condiţiile pentru a candida la func-ţia de membru al Curţii de Conturi” și nu reglementează condiţiile pentru a candida la funcţia de președinte al Curţii de Conturi.

Să presupunem. Cu toate acestea, nu putem trece cu

vederea reglementările art. 8 și 27 din Legea cu privire la funcţia publică și statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008, care stipulează:

Articolul 8. Funcţionarii publici de conducere de nivel superior

(1) Funcţionarii publici de con-ducere de nivel superior realizează managementul nivelului superior în autorităţile publice.

(2) Categoria funcţionarilor publici de conducere de nivel superior include persoanele care sunt numite în una din următoarele funcţii publice de conducere de nivel superior:

[Lit. a), b) excluse prin Legea nr. 41-XVIII din 20.10.2009, în vigoare 22.10.2009]

c) Adjunct al conducătorului autorităţii administrative;

d) Conducător și adjunct al con-ducătorului aparatului autorităţii publice (Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Consiliul Supe-rior al Magistraturii, Curtea Consti-tuţională, Curtea Supremă de Justi-ţie, Procuratura Generală, Curtea de Conturi).

(3) Ocuparea funcţiei publice de conducere de nivel superior vacante se face prin concurs.

(4) Pentru a ocupa o funcţie publică de conducere de nivel superior, persoana trebuie să înde-plinească cumulativ următoarele cerinţe:

a) Să respecte condiţiile prevăzute la art. 27;

b) Să aibă studii superioare, absol-vite cu diplomă de licenţă sau echi-valentă;

c) Să aibă cel puţin 5 ani vechime în specialitatea/profi lul funcţiei publice respective.

(5) Numirea în funcţie a funcţio-narilor publici de conducere de nivel superior, modifi carea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu se fac, în condiţiile legii, de către:

a) Guvern, pentru funcţiile publice specifi cate la alin. (2), lit. c);

b) Conducătorii autorităţilor publice respective, pentru funcţiile publice specifi cate la alin. (2), lit. d).

(6) Pentru ocuparea prin concurs a funcţiilor prevăzute la alin. (2), lit. c) se instituie o comisie perma-nentă, formată din 7 membri speci-aliști notorii în administraţia publică desemnaţi de Guvern.

(7) Structura, criteriile de desem-nare a membrilor, atribuţiile și modul de organizare și funcţionare a comi-siei menţionate la alin. (6) se aprobă de Guvern în condiţiile prezentei legi.

(8) Pentru ocuparea prin concurs a funcţiilor prevăzute la alin. (2), lit. d) se instituie comisii de concurs, conform prevederilor actelor norma-tive adoptate de autorităţile publice respective.

Articolul 27. Condiţiile de bază pentru a candida la o funcţie publică

(1) La o funcţie publică poate candida persoana care îndeplinește următoarele condiţii:

a) Deţine cetăţenia Republicii Moldova;

b) Posedă limba moldovenească și limbile ofi ciale de comunicare inte-retnică vorbite în teritoriul respectiv în limitele stabilite de lege;

c) Are capacitate deplină de exer-ciţiu;

d) Nu a împlinit vârsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă;

e) Este aptă, din punct de vedere al stării sănătăţii, pentru exercitarea funcţiei publice, conform certifi ca-tului medical eliberat de instituţia medicală abilitată, dacă pentru func-ţia respectivă sunt stabilite cerinţe speciale de sănătate;

f ) Are studiile necesare prevăzute pentru funcţia publică respectivă;

g) Îndeplinește cerinţele specifi ce pentru ocuparea unor anumite func-ţii publice;

h) Nu are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârșite cu intenţie;

i) Nu este privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, ca pedeapsă de bază sau complemen-tară, ca urmare a sentinţei judecă-torești defi nitive prin care s-a dispus această interdicţie.

(2) Pentru ocuparea funcţiilor publice în autorităţile publice sunt necesare studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau echiva-lentă, cu excepţia funcţiilor publice de execuţie din autorităţile adminis-

traţiei publice locale de nivelul întâi în care, după caz, pot fi încadrate persoane cu studii medii de specia-litate absolvite cu diplomă.

[Art. 27 modifi cat prin Legea nr.127-XVIII din 23.12.2009, în vigoare 31.12.2009]

1. În primul rând, care sunt cau-zele inexistenţei acestui concurs?

Să fi e oare lipsa persoanelor competente în acest domeniu? Sunt sigură că, până la fuzionarea AMN și PLDM, existau candidaţi la această funcţie. Doar nu o fi fost lăsată această funcţie vacantă de la 22 decembrie 2010 până la 13 martie 2011, în așteptarea fuziunii acestor două partide, mai cu seamă a două persoane la PLDM – Bujor și Urechean, că cine alţii au mai rămas din AMN? (cunoaștem că majoritatea organizaţiilor teritoriale ale AMN au anunţat deja aderarea la alte partide (7 aprilie – OT Bălţi, OT Ștefan Vodă la PD, OT Căușeni a decis să adere la PL; 14 aprilie – OT Soroca, Ialoveni, Florești, Șoldănești la PD, acestea nu sunt toate, multe încă vor urma)).

Să fi e oare aceasta plata (funcţia de președinte la Curtea de Conturi) pentru fuzionare?

2. Sau poate dl Urechean este sin-gura persoană care întrunește toate condiţiile conform legii (să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă), însă are el studiile necesare prevăzute pentru funcţia publică respectivă?

Din câte cunoaștem cu toţii Sera-fi m Urechean a absolvit Institutul Politehnic din Chișinău (facultatea „Construcţii industriale și civile”, specialitatea inginer-constructor)… doctor habilitat în economie –

formal, ar avea și studii economice.

Numai că nică-ieri nu scrie în ce perioadă Ure-

chean a făcut doctoratul, la ce univer-sitate și în ce an a luat titlul de doctor habilitat. Faptul că Urechean a făcut facultatea de inginerie și construcţii, și, ulterior, a devenit doctor în eco-nomie, la fel scriind teza de doctor despre șantiere și cotileţi, nu îi oferă dreptul să conducă o instituţie care, în esenţă, se ocupă de verifi carea utilizării banilor publici. Deci, pentru funcţia de președinte al Curţii de Conturi nu este îndeajuns să cunoști Construcţiile industriale și civile.

3. Nu a împlinit vârsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă.

Hm… dar cât a mai rămas până la această vârstă onorabilă – 9 luni, în timp ce în funcţia respectivă se numește pentru 5 ani?!

Să treacă chiar atât de ușor Ure-chean prin urechile acului?

Aceeași Lege cu privire la func-ţia publică și statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 04.07.2008 prin art. 62, alin. 1, lit. d) reglemen-tează “Încetarea raporturilor de servi-ciu în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor”, și anume:

(1) Raporturile de serviciu înce-tează în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor:

d) La împlinirea de către funcţio-narul public a vârstei necesară obţi-nerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, cu excepţia situaţiei speci-fi cate la art. 42, alin. (5).

Articolul 42. Garanţiile sociale(5) După împlinirea vârstei nece-

sare obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, funcţionarul public poate fi numit, la decizia con-ducătorului, pe o perioadă deter-minată, dar nu mai mare de 3 ani, în aceeași funcţie publică, primind pensia și salariul conform legislaţiei.

Reiese că, potrivit reglementărilor articolului 62, alin. 1, lit. d, în cazul numirii în funcţia de președinte al

Curţii de Conturi a dlui Urechean, la 2 februarie 2012, raporturile de ser-viciu vor înceta și funcţia va deveni din nou vacantă. Urmând reglemen-tările art. 42, alin. 5, presupunem că la această dată (2.02.2012) funcţia de președinte al Curţii de Conturi va fi prelungită încă pentru 3 ani și ajungem la 02.02.2015, când func-

ţia respectivă iarăși devine vacantă. Ca mai apoi să fi e numită o altă per-soană pentru o perioadă de un an și două luni – până în aprilie 2016, ca apoi, după alegerile parlamentare ulterioare, să mai fi e confi rmată sau numită o altă persoană pentru un alt mandat de 5 ani.

Domnule Filat, nu credeţi oare că aţi ales o procedură destul de com-plicată numai pentru o singură per-soană, o singură funcţie, o singură instituţie? Oare puţine lucruri trebuie făcute în această ţară mică sau sunt puţine acte normative care trebuie aduse la situaţia zilei de astăzi? Oare Parlamentul nu are alte atribuţii mult mai importante?

Când PLDM va reuși să-și realizeze platforma electorală promisă alegă-torilor săi, dacă se va ocupa numai de numiri în funcţie? Ce vor realiza aceste persoane, dacă altă îngrijorare decât prelungirea mandatului său nu le vor frământa?

Oare nu este mult mai simplu, mai binevenit și mai ieftin pentru bugetul ţării, pentru populaţie, chiar și pentru păstrarea unei bune imagini a PLDM-ului în faţa alegătorului care v-a dat votul său de încredere – numirea unei persoane într-adevăr competente și fără atâtea cheltuieli și bătaie de cap?

Florentina CONDREA, licenţiat în drept

Email: fl [email protected]

De ce Urechean nu poate fi preşedinte al Curţii de Conturi Cum (nu) trebuie să fi e numit un Cum (nu) trebuie să fi e numit un

preşedinte al Curţii de Conturi?

Scrisoare deschisă adresată premierului Filat

Vineri, comu-nitatea analiș-tilor și cetă-ţenilor cărora le pasă de ce se întâmplă în această ţară a fost bulversată de o iniţiativă a Partidului Liberal Demo-

crat din Moldova, cea de a-l numi pe domnul Serafi m Urechean în calitate de președinte al Curţii de Conturi a Republicii Moldova.

22 APRILIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Actual

Sărbătoarea Învierii Domnu-lui, numită în popor și Sfi n-tele Paști sau Paștele, este cea mai mare sărbătoare a Bisericii Ortodoxe, fi ind con-siderată sărbătoarea sărbă-torilor, minunea minunilor, sărbătoarea triumfului veșnic al Învierii lui Iisus Hristos, fi ul lui Dumnezeu. Învierea lui Hristos este temelia credin-ţei noastre. Creștinii cred că Învierea lui Iisus înseamnă că și ei pot primi o nouă viaţă după moarte. Sfi ntele Paști e cea mai plină de bucurie și cea mai solemnă dintre toate sărbătorile creștine, aceasta se datorează și caracterului special al slujbelor biseri-cești care se petrec. Farmecul deosebit al sărbătorii constă atât în semnifi caţia religioa-să – întotdeauna mai există o șansă de mântuire –, cât și în frumoasele tradiţii pascale.

În Biserica Ortodoxă, oamenii se pregă-tesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Sfi ntele Paști prin Postul Paștelui, numit și Postul cel Mare, post care durează 48 de zile. Creștinii postesc, se spovedesc și se împărtășesc.

Sărbătoarea Paștelui începe în seara Sâmbetei Mari. Toată lumea merge la bi-serică pentru a asista la slujba de Înviere a Domnului, pentru a lua Lumina Învierii, anafura sfi nţită și fl ori, dintre cele care au fost duse în Vinerea Mare la biserică, pentru a le pune acasă la icoane. În zori, creștinii ies în curtea bisericii, se așază în formă de cerc, ţinând în mâini lumânările aprinse, în așteptarea preotului, care sfi n-ţește și binecuvântează bucatele din coșul pascal. În coș, tradiţional, se pune pască, ouă roșii, șuncă, carne de miel, bani, prăji-turi, fl ori ș. a. În unele localităţi se mai pun

și seminţe de mac (ce vor fi aruncate în râu pentru a alunga seceta), sare (care va fi păstrată pentru a aduce belșug), zahăr (folosit de câte ori vitele vor fi bolnave), făină (pentru ca grâul să rodească), ceapă și usturoi (cu rol de protecţie împotriva insectelor). După sfi nţirea coșului pascal, ritualul de Paști continuă în familie. Aca-să, toţi membrii familiei, înainte de a se așeza la masa festivă, se spală pe faţă cu apă dintr-un vas în care s-au pus dinainte un ou roșu și bănuţi (pe timpuri – un ban de aur sau de argint). Se crede că vor fi tot anul bogaţi, sănătoși și rumeni la faţă, pre-cum oul de Paști. În unele localităţi nistre-ne și nu numai, la acest ritual este nelipsit și un ou alb crud; se crede că el face ca tenul feţei să fi e alb și gingaș. Festivitatea este deschisă de cel mai vârstnic bărbat din familie, care, conform unui anumit ri-tual, ciocnește primul ou roșu cu soţia sa, apoi ciocnește ouă cu toţi ceilalţi, în timp ce rostește Hristos a Înviat! iar partenerul îi răspunde Adevărat a Înviat! Menţionăm că ouăle se ciocnesc în toate cele trei zile ale sărbătorii. Se crede că cei ce ciocnesc ouă roșii în zilele Paștelui se întâlnesc pe Lumea Cealaltă. Fiecare membru al fami-liei trebuie să mănânce mai întâi un ou sfi nţit, după care consumă din bucatele sfi nţite la biserică, doar după aceasta se poate servi din celelalte bucate, așezate din abundenţă la masa festivă. În prima zi e de dorit să stai acasă, nu se matură prin casă, nu se pregătește mâncare, iar masa stă pregătită timp de trei zile, cât ţine săr-bătoarea.

Dacă se întâmplă, dar acest lucru în aceste zile e frecvent întâlnit, ca cineva să treacă pragul unei case, atunci este nu-maidecât poftit la masă. Aceasta aduce prosperitate și belșug anul întreg. Doar în a doua zi, fi nii se duc în vizită la nași și co-piii merg la părinţi cu pască și ouă roșii.

În prima zi de Paști, copiii merg la prie-teni și la vecini să le anunţe Învierea Dom-nului, rostind Hristos a Înviat! iar gazda le răspunde Adevărat a Înviat! Fiecare urător primește un ou roșu și dulciuri. La plecare, copiii mulţumesc pentru daruri și urează gospodarilor Sărbători fericite! De Paște, pragul casei trebuie să fi e trecut

mai întâi de un băiat, ca să le meargă bine în gospodărie gazdelor.

E cunoscut faptul că de la Paște până la Ispas (Sărbătoarea Înălţării Domnului), timp de 40 de zile, lumea se salută spu-nând Hristos a Înviat! răspunsul fi ind Ade-vărat a Înviat!

Ouăle roșii simbolizează sângele vărsat de Iisus întru mântuirea Omenirii și mira-colul renașterii Sale, devenind elementul defi nitoriu al sărbătorii pascale. Legen-dele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Iisus. Se spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, acestea, la atingere, s-au transformat în ouă roșii. Și se mai spune că Sfânta Maria, venind să-și vadă Fiul răstignit, a adus niște ouă într-un coș, care s-au înroșit stând sub cruce. Se povestește că după ce Iisus a fost răstignit, rabinii farisei au făcut un ospăţ de bucurie. Unul dintre ei ar fi spus: “Când va învia cocoșul pe care-l mâncăm și ouăle fi erte vor deveni roșii, atunci va învia și Iisus”. Nici nu și-a terminat bine vorbele și ouăle s-au și făcut roșii, iar co-coșul a început să bată din aripi.

Se vopsesc ouăle nu numai în culoarea roșie, ci și în galben, verde, albastru, chiar și în negru (simbolizează patimile lui Ii-sus). Pe timpuri se foloseau culori vege-tale, preparate după reţete străvechi, cu o mare varietate de procedee și tehnici. Alexei Mateevici a descris în 1913 pe larg tehnica vopsirii și încondeierii ouălor în Basarabia în articolul Sărbătorile Moldo-venilor de la Paști până la Rusalii, publicat în revista Кишиневские Епархиальные Ведомости, reprodus mai târziu de Artur Gorovei în studiul său de folclor Ouăle de Paști (București, 1937, p. 69-71) și în alte studii și monografi i.

Ouăle colorate sau încondeiate, după ce se usucă bine culoarea de pe ele, se ung cu ulei, slănină sau untură de porc, apoi se șterg cu o bucată de pânză de in, ca să lu-cească. Această pânză nu se aruncă, ci se pune în coșul cu pască și ouă roșii, pregă-tit pentru sfi nţirea la biserică. Pânza, fi ind sfi nţită, se folosește pe parcursul anului ca leac, și anume, se afumă bolnavii de diferi-te boli: dureri de gât, de urechi, de măsele, la fel și pentru unele boli la vite.

Se mai cunosc foarte multe datini și cre-dinţe de Paște, vom enumera doar câteva dintre ele.

De Paște, oamenii se îmbracă cu haine noi, aceasta fi ind o semnifi caţie a prime-nirii trupului și a sufl etului; Nu e voie să iei sare cu mâna la Paște, deoarece tot anul îţi vor transpira mâinile; E bine să mâncăm ouăle roșii fără sare, să nu să se înroșească mâinile pe parcursul anului; În ziua de Paști nu se aruncă cojile de ouă roșii afară, că-ţi arunci norocul; Cojile de ouă roșii se aruncă și astăzi, ca pe timpuri, în apa unui râu, ca să ajungă la Blajini, să le ducă și lor vestea că a sosit Paștele; Se crede că ouăle de Paști sunt purtătoare de puteri miraculoase, că vindecă boli și protejează animalele din gospodărie; Există credinţa că între Paște și Rusalii ce-rurile sunt deschise. Cine se naște în acest timp va avea o viaţă frumoasă și îmbelșu-gată, iar cine moare ajunge direct în rai; Cei care fără motiv nu merg la biserică în noaptea Învierii, vor fi tot anul bolnavi și vor avea pagube; Lumânările aprinse cu care se întoarce lumea acasă după slujba din noaptea Învierii se păstrează cu mare sfi nţenie, deoarece sunt bune în mo-mentele grele, se aprind în caz de mare furtună, de grindină, de boală, necaz, se folosesc la farmece și descântece; Busuio-cul sfi nţit la Paște este folosit pentru vin-decarea durerilor de gât și la facerea far-mecelor, iar tămâia se pune pe foc când sunt furtuni mari; Pasca de Paște se coace în Joia Mare de o femeie curată, cernân-du-se făina printr-o sită fi nă, se pune în

cuptor doar cu mâna dreaptă și în tăvi cu

soţ (altfel îi moare femeii bărbatul în acel

an); Anafura și pasca sfi nţită la Paște nu

trebuie mâncate în întregime. Sunt bune

împotriva febrei, de dat la găini când sunt

bolnave și la vacă, pentru a face viţelușe,

nu viţei; Trebuie de avut grijă să nu ajun-

gă șoarecii la pască, se crede că dacă ei

mănâncă din ea – se transformă în lilieci;

Nu se doarme în ziua Paștelui, ca să fi i tot

anul foarte activ și să-ţi meargă bine; Ce-

lor ce dorm în ziua de Paște, li se va strica

fânul în polog din cauza ploilor; Cei care

mănâncă carne de miel, n-au voie să dea

oasele la câini, ci trebuie să le îngroape

sub un măr, pentru a fi până la Paștele

următor frumoși și sănătoși ca mărul; La

Paște, e de dorit ca cel care merge la bi-

serică să-și pună un ou roșu în sân, ca tot

anul să fi e rumen și frumos, iar fetele să

aibă peţitori; În zorii primei zile de Paște,

pe timpuri, era obiceiul ca fl ăcăii și fetele,

înainte de al treilea cântat al cocoșului, să

se scalde pe ascuns într-o apă curgătoa-

re, pentru a fi tot anul sprinteni, sănătoși,

harnici și voioși; Între Paște și Rusalii, pe

timpuri, erau montate scrâncioburi, în

care oamenii se dădeau pentru ca până

la următorul Paște s-o ţină doar într-o bu-

curie; În noaptea de Paște se credea că se

poate vedea focul comorilor ascunse, din

această cauză oamenii privegheau după

primul cântat al cocoșului, pentru a ve-

dea „fl ăcările albastre fără căldură”, care,

se credea, că joacă pe comori...

Raisa VASILACHE

Datini şi credinţe pascaleDatini şi credinţe pascale

UN PAŞTE FERICIT, BUNĂSTARE ŞI FERICIRE ÎN FAMILII!

Dragi concetăţeni!Dragi concetăţeni!

În vremuri grele, credinţa noastră În vremuri grele, credinţa noastră este cea care ne reunește, datorită este cea care ne reunește, datorită

ei ne simţim un popor unit, un ei ne simţim un popor unit, un popor care nu este divizat după popor care nu este divizat după

criteriile sociale sau etnice. Această criteriile sociale sau etnice. Această unitate este și mai evidentă în unitate este și mai evidentă în

perioada sfi ntelor sărbători perioada sfi ntelor sărbători de Paști. Credinţa în Învierea de Paști. Credinţa în Învierea

lui Hristos este cea pe care am lui Hristos este cea pe care am moștenit-o de la strămoșii noștri moștenit-o de la strămoșii noștri

și cea pe care o vom transmite, și cea pe care o vom transmite, la rândul nostru, generaţiilor la rândul nostru, generaţiilor

următoare. următoare.

Paștele este o sărbătoare a Paștele este o sărbătoare a triumfului dreptăţii, a victoriei triumfului dreptăţii, a victoriei vieţii asupra morţii, a binelui vieţii asupra morţii, a binelui

asupra răului, a credinţei asupra asupra răului, a credinţei asupra pesimismului. Această sărbătoare pesimismului. Această sărbătoare

este esenţa noastră. În ajunul este esenţa noastră. În ajunul Paștelui, încercăm să ne purifi căm Paștelui, încercăm să ne purifi căm

de egoism, de gândurile rele, de de egoism, de gândurile rele, de dorinţe și fapte greșite, și să începem un nou capitol în viaţă. dorinţe și fapte greșite, și să începem un nou capitol în viaţă.

Fie ca această sărbătoare să ne unească pe toţi într-un efort comun de a construi Fie ca această sărbătoare să ne unească pe toţi într-un efort comun de a construi o viaţă mai bună, în unitate și armonie pentru viitorul Republicii Moldova. Să se o viaţă mai bună, în unitate și armonie pentru viitorul Republicii Moldova. Să se

trezească nu doar pământul, dar și toate speranţele și așteptările noastre, dorinţa trezească nu doar pământul, dar și toate speranţele și așteptările noastre, dorinţa de a face bine, de a renaște tradiţiile naţionale și de a reconfi rma statalitatea de a face bine, de a renaște tradiţiile naţionale și de a reconfi rma statalitatea

poporului.poporului.

Hristos a Înviat! Căci din marea Lui milostenie reînvie și dăinuie credinţa în om.Hristos a Înviat! Căci din marea Lui milostenie reînvie și dăinuie credinţa în om.

Doresc din toată inima, fi ecăruia din noi, speranţă profundă și adevărată în puterile Doresc din toată inima, fi ecăruia din noi, speranţă profundă și adevărată în puterile noastre și ale lui Dumnezeu! noastre și ale lui Dumnezeu!

Fie ca Învierea lui Hristos să ne aducă fericire și sănătate, lumină și dragoste în Fie ca Învierea lui Hristos să ne aducă fericire și sănătate, lumină și dragoste în familiile noastre!familiile noastre!

Marian LUPU,

Preşedintele Partidului Democrat din Republica Moldova

În contextul Sfi ntelor Sărbători de Paști, dar și cu ocazia Zilei Internaţionale a Mo-numentelor și Situ-rilor, pe 18 aprilie, la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei a fost vernisată expoziţia „Mănăstiri rupestre din Basarabia”, care poartă semnătura fotografului și cine-astului Dan Barcea (Austria). De fapt, expoziţia face parte dintr-un proiect al Institutului „Fraţii Go-lescu” pentru relaţii cu românii din străi-nătate și reprezintă cea de-a V-a mani-festare consacrată bisericilor rupestre din Basarabia (Bucu-rești – 2008, Sulina – 2009, București 2010, Klosterneuburg-Aus-tria – 2010).

„Mănăstiri rupestre din Ba-sarabia” pune în circuit public 35 de imagini ale mănăstirilor rupestre de pe malul Nistrului, de la Butuceni, Saharna, Japca, Ţâpova și Soroca. Fotografii reprezintă biserici rupestre în

care mai există o formă de ac-tivitate sacerdotală și care au menirea să aducă la cunoștinţa publicului larg documente de atestare a unei continuităţi de vieţuire a creștinismului.

Dan Barcea a dat următoa-rea apreciere evenimentului: „Expoziţia de faţă o înţele-gem ca pe un omagiu adus numeroșilor anonimi, care au contribuit la prefacerea unor peșteri reci în locașuri sfi nte. Unele dintre ele mai funcţi-onează și azi și, probabil, vor funcţiona atâta timp cât va exista credinţa”.

Potrivit președintelui Insti-tutului „Fraţii Golescu”, Mihai Nicolae, expoziţia scoate în lumină și alte aspecte din viaţa locuitorilor, mai noi sau mai vechi, din Moldova, iar asta se referă, în primul rând, la creș-tinătatea noastră. „Am încercat să preluăm acele imagini, acele schituri rupestre care mai au într-adevăr un rol activ. Lăcașurile rupestre din Basa-rabia, de pe Nistru, au avut rolul lor de jucat în răspândi-rea creștinismului în spaţiul răsăritean”, a precizat MihaiNicolae.

În spaţiul românesc, feno-menul bisericilor rupestre este întâlnit în regiunea Mehedinţi, munţii Buzăului, Moldova și Dobrogea. În Basarabia au fost identifi cate mai mult de 42 de biserici rupestre situate în ma-rea lor majoritate pe malurile Nistrului, între vărsarea Răutu-lui la sud și cetatea Hotinului la nord. Le găsim pe malul drept, cu excepţia mănăstirii Roghi, aflată pe malul stâng, lângă Molovata. Deși se afl ă alăturea de Nistru, pe râul Răut, Orheiul Vechi a reprezentat pentru mult timp un adevărat „Athos

ruprestru” al Basarabiei. Unele

biserici sunt menţionate încă

din sec. al X-lea, când împă-

ratul Constantin Porfi rogene-

tul amintește în „De imperio

administrato” despre crucile

și semnele lapidare cioplite

pe stâncile din jurul orașelor

ruinate, afl ate pe malul drept

al Tyras-ului (Nistru).

Mănăstirile rupestre au ju-

cat un rol semnifi cativ în istoria

creștinismului de la miază-zi,

constituind vreme îndelungată

graniţa îndepărtată a Europei

creștine. Începând din secolul

al XIV-lea, mănăstirile rupestre

cunosc o renaștere sub infl u-

enţa Sfântului Grigorie Palama

și a teologiei isihaste, pe care

scrierile sale o legitimează.

Dan Barcea, cineast și fo-

tograf român, este stabilit în

Austria. A absolvit Academia

de Film și Televiziune din Vie-

na. Filmografi a sa cuprinde pe-

licule artistice, documentare

și publicitare, realizate atât în

România, cât și în Franţa, Italia,

Japonia și Statele Unite. În

prezent, colaborează cu televi-

ziuni din Austria și Germania.

A publicat (în colaborare cu

Mihai Nicolae) volumul „Româ-

nitatea răsăriteană. Biserici ru-

pestre din Basarabia”, Editura

Semne, București, 2006.

Expoziţia „Mănăstiri rupes-

tre din Basarabia” este deschi-

să pentru publicul larg până

la 4 mai.

EXPOZIŢIE

„Mănăstiri rupestre din Basarabia”

Grecia susține integrarea Republicii Moldova în structurile europene. Des-pre aceasta a declarat prim-vicepre-ședintele Parlamentului elen, Grigo-rios Niotis, în cadrul unei întrevederi cu omologul său de la Chișinău, Vlad Plahotniuc. ”Deși Grecia traversea-ză acum anumite difi cultăți, noi vom promova în continuare schimburile comercial-economice și vom stimula oamenii de afaceri să investească în Moldova”, a mai spus Grigorios Nio-tis.

Conform unui comunicat de presă al Parlamentului Republicii Moldova, în cadrul întrevederii, Vlad Plahotniuc a declarat că în viitorul apropiat urmea-ză să fi e reînnoit grupul parlamentar de prietenie cu Republica Elenă, ceea ce va conduce la întărirea legăturilor interparlamentare între cele două state.

Vlad Plahotniuc a înaintat un pro-iect de acord de colaborare parla-mentară moldo-elenă. Prim-vicepre-ședintele Parlamentului moldovean

s-a pronunțat pentru o colaborare mai strânsă în cadrul organizațiilor re-gionale și internaționale. Plahotniuc a exprimat gratitudine părții elene pentru sprijinul față de aspirațiile eu-ropene ale Republicii Moldova și re-formele democratice din țara noastră și a înaintat omologului său o invitație

de a vizita Republica Moldova, se mai menţionează în comunicat.

În perioada 19-20 aprilie 2011, o delegaţie a Parlamentului Republicii Moldova, condusă de prim-vicepre-ședintele Parlamentului, Vlad Plahot-niuc, a efectuat o vizită ofi cială la Par-lamentul Republicii Elene.

CALEIDOSCOP22 aprilie

EvenimenteEvenimente

1500: Navigatorul portughez Pedro Álvares Cabral a descoperit Brazilia

1509: Henric al VIII-lea a fost încoronat rege al Angliei

1529: Spania și Portugalia încheie un tratat la Zaragoza, prin care își împărţeau coloniile din emisfera estică

1866: A avut loc primul concert simfonic din București, la Teatrul cel Mare, sub conducerea lui Eduard Wachmann (în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn)

1913: “Pravda”, “vocea” Partidului Comunist al Uniu-nii Sovietice și-a făcut apariţia în Petersburg

1915: La această dată a avut loc primul atac cu gaze asfi xiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul primului război mondial (în 1917, în jurul localităţii belgiene Ypres, vor fi utilizate pentru prima oară gazele toxice, iperita luându-și numele de la acest oraș; la 13 ianuarie 1993, la Paris a fost semnată “Conven-ţia cu privire la interzicerea elaborării, produce-rii, depozitării și utilizării armamentului chimic și lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29 aprilie 1997)

1925: Eveniment în lumea automobilisticii: uzinele Ford, din Anvers, au fabricat 50.000 de mașini în serie

1990: După un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor din 20 mai), o parte dintre mani-festanţi se baricadează în Piaţa Universităţii din București (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat această zonă centrală a Capitalei; această acţiune social-po-litică a căpătat denumirea de “fenomenul Piaţa Universităţii”

1996: Consiliul Naţional Palestinian și-a deschis lucrările, după 32 de ani de exil

2005: Postul de televiziune Al-Jazeera a difuzat o înregistrare cu cei trei jurnaliști români răpiţi în Irak, postul susţinând că răpitorii cer retragerea trupelor române din Irak în patru zile, altfel vor ucide ostaticii

NașteriNașteri

1451: Isabella de Castilia (d. 1504)

1610: Papa Alexandru al VIII-lea (d. 1691)

1640: Mariana Alcoforado, călugăriţă, scriitoare portugheză (d. 1723)

1724: Immanuel Kant, fi losof german (d. 1804)

1766: Madame de Staël, autoare franceză (d. 1817)

1850: Veronica Micle, poetă româncă (d. 1889)

1870: Vladimir Ilici Lenin, politician rus (d. 1924)

1891: Nicola Sacco, anarhist american de origine italiană (d. 1927)

1894: Camil Petrescu, scriitor român, romancier, dramaturg, doctor în fi lozofi e, nuvelist și poet (d. 1957)

1899: Vladimir Nabokov, scriitor rus (d. 1977)

1904: Robert Oppenheimer, fi zician american (d. 1967)

1909: Rita Levi–Montalcini, neurobiolog, laureată a Premiului Nobel

1914: Constantin I. Gulian, fi losof român, membru al Academiei Române

1916: Yehudi Menuhin, violonist, elev al lui George Enescu (d. 1999)

1924: Ion Lucian, actor român de teatru și fi lm

1925: Aaron Spelling, producător american (d. 2006)

1935: Fiorenza Cossotto, mezzo-soprană italiană

1937: Jack Nicholson, actor american

1944: Jeanine Stavarache, actriţă româncă de teatru și fi lm

1951: Vladimir Spidla, premierul Cehiei (ales la 12 iulie 2002)

DeceseDecese

296: Papa Caius

1882: Vasile Conta, fi lozof român (n. 1845)

1897: Ion Ghica, om politic și economist român, președinte al Academiei Române (n. 1816)

1930: Jeppe Aakjær, scriitor danez (n. 1866)

1933: Frederick Henry Royce, constructor auto britanic, fondator al companiei Rolls-Royce (n. 1863)

1986: Mircea Eliade, scriitor român (n. 1907)

1994: Richard Nixon, om politic american, al 36-lea președinte al Statelor Unite (n. 1913)

1996: Mircea Ciobanu, prozator român (n. 1940)

SărbătoriSărbători

Ziua Planetei Pământ

Grecia susţine integrarea Moldovei în UE

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 11

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

Dragi pelerini! V felicit m cu ziua Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, dorindu-v un Pa te fericit, cu mult pace în inimi, lini te în suflete i s n tate.

Hristos a Înviat! Adev rat a Înviat!

MOLDOVA i ARDEAL Drume ie în Ceahl u – muntele sfânt al românilor

28 – 30 mai 2011 Plecarea din Chi in u spre Piatra Neam : Vineri, 27 mai, ora 19. Întoarcerea în Chi in u: Luni, 30 mai, orele 21-22.

Ziua 1, Sâmb t , 28 mai Piatra Neam : Biserica Sf.Ioan i Turnul lui tefan cel Mare, Biserica Sf.Treime, urcare în Mun i cu telegondola, Program liber în ora 1 or ; M n. Bistri a: Icoana f c toare de minuni a Sf. Ana - mama Maicii Domnului, monumentul i mormântul domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun, Muzeul; M n.Pâng ra i, Cheile Bicazului, Lacul Ro u, Barajul Izvorul Muntelui. Cazare: Bicaz / Lacul Ro u.

Ziua 2, Duminic , 29 mai M n.Dur u: Sf. Liturghie, Urcare/coborâre pe jos în mun ii Ceahl u spre varfurile Toaca i Panaghia (1905m alt.) cu un popas la cabanele Fântanele (1100 m alt.) i Dochia, Cascada Duruitoarea 30m, M n.Dur u: Vecernia. Cazare: M n.Dur u

Ziua 3, Luni, 30 mai M n.Petru Vod : Sf. Liturghie, sfaturi duhovnice ti de la m n stirii p rintele arhimandrit Iustin Pârvu, M n.Sihastria: Mormântul i chilia p rintelui Cleopa; Popasuri: Humule tii lui Ion Creang i IA I la Catedrala Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, închinare la moa tele Sf. Parascheva ocrotitoarea Moldovei, program liber în ora 1 or .

(+373.22) 226043, 331310, 597836 (+373) 68855440, 69336366, 67179501, 79707501, 79936366, 79776216

www.emaus.md [email protected]

Foto: timpul.mdFoto: timpul.md

22 APRILIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

- Recent aţi declarat că nu

este exclus să Vă implicaţi în

lansarea unui proiect politic

nou. În același timp, acum,

majoritatea preferă să se in-

tegreze în formaţiunile exis-

tente pentru a economisi bani și timp. Din ce cauză aţi preferat să mergeţi pe o altă cale politică?

- Cred că acum, până sau ime-diat după alegerile locale, este

unul dintre cele mai prielnice momente pentru lansarea unei noi formaţiuni politice. Știţi că am fost categoric împotriva ade-rării Alianţei Moldova Noastră la PLDM. Analiștii politici din start au afi rmat că din această fuziune vor avea de câștigat doar liberal-democraţii și nicidecum membrii AMN. Sigur că o parte din per-soanele care au purtat negocieri-le cu liderii PLDM se vor pricopsi cu unele funcţii, dar membrii de rând vor rămâne doar în calitate de infanterie. O bună parte din cei care au votat lichidarea AMN deja își dau seama de greșeala pe care au făcut-o. Analiza fi nală a acestei ”fuziuni” o voi aduce la cunoștință în timpul apropiat. Dar totuși, majoritatea dintre co-legii mei sunt lideri politici locali cu o experienţă de peste 10 ani și acest capital poate fi valorifi cat în orice moment pentru forma-rea rapidă a unei noi structuri politice. Mai mult decât atât, numărul persoanelor care se dezamăgesc de activitatea unor componente din Alianţa pentru Integrare Europeană este în con-tinuă creștere. Și acest potențial nu este de neglijat. Dar vreau să menţionez ceea ce am mai decla-rat și anterior: este posibil să mă implic, însă asta nu înseamnă că am decis deja să lansez o nouă formaţiune politică.

- Din ce cauză noile formaţi-uni sunt create doar în ajunul campaniilor electorale?

- Acesta este un indicator al scopului fi nal al formaţiunii. Dacă este creată o structură, a cărei menire este doar să fure voturi de la un oponent, ea apare cu o lună-două până la alegeri și membrii acesteia strigă în gura mare că un partid sau altul nu este demn de voturile alegătorilor. Cred că orice partid are nevoie de cel pu-ţin un ciclu electoral pentru a se maturiza. Chiar dacă voi accepta să lansez o formaţiune politică, desigur aceasta va fi lansată doar după alegerile locale și va fi un proiect de durată.

- Aţi spus despre potenţialul AMN. Dar această formaţiu-ne a demonstrat în ultimele campanii doar o descreștere a încrederii electoratului. Cu așa rezultate se va putea re-naște?

- Reducerea numărului de per-soane care au votat cu AMN în ultimele scrutine a reprezentat, cu regret, o scădere a încrederii faţă de liderul formaţiunii – Sera-fi m Urechean. Alegătorii care au votat pentru primari AMN în ju-mătate din raioanele Republicii Moldova au constatat că partidul și liderul său nu evoluează. Staff -ul de la Chișinău s-a transformat într-o structură închisă, amorfă, fără iniţiativă. AMN trebuia să fi e reformat și relansat din interior, în frunte cu un nou lider, imediat după primul scrutin în care a fost înregistrată o cădere, dar, cu părere de rău, s-a mers pe calea

cea mai ușoară și rușinoasă. Eu

într-adevăr apreciez rezultatul

efortului depus de PLDM pe par-

cursul ultimilor 2 ani în direcţia

asimilării AMN, care a fi nalizat

cu „fuziunea”, măcar din consi-

derentul că și până la alegerile

parlamentare din 28 noiembrie

tot PLDM a venit cu o ofertă des-

tul de generoasă pentru AMN de

participare pe liste comune în

scrutin, care a fost respinsă des-

tul de dur de liderul Urechean.

Decizia de „fuzionare” în ajunul

alegerilor locale este o trădare

pentru membrii de rând ai par-

tidului și a electoratului AMN din

partea conducerii partidului și a

celor care au votat „fuzionarea”.

Rezultatele deja le avem.

- Anterior mai mulţi oameni

de afaceri au declarat că ar

intra în politică, în special

Nicolae Ciornâi, familia Stati

etc. Crearea și gestionarea

unui partid sunt cheltuieli

esenţiale. Cine va fi nanţa

noua formaţiune?

- În cazul meu, evoluţia ideii e

un pic alta. Sunt de acord cu Dvs.

că pentru Moldova e tradiţiona-

lă schema când cineva cu bani

dorește un partid, alocă suma

și începe crearea partidului. În

cazul meu, iniţiativa a venit din

teritoriu, motivarea fi ind conso-

lidarea unei echipe de patrioți

ai Ţării, fără infl uenţă din afară,

care vor lupta pentru bunăstarea

și viitorul acestui popor.

Un volum-sinteză, „Amarele confesiuni”, semnat de Dumi-tru Matcovschi, a fost lansat pe 14 aprilie, în cadrul cenaclului literar-artistic „Sic Cogito” de la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din capitală, condus de criticul literar Vitalie Răileanu.

Volumul a fost editat de Institutul de Filologie al Academiei de Știinţe a Moldovei și Editura „Magna-Princeps”.

La eveniment au fost prezenţi poeţi, scriitori, critici literari, academicieni, personalităţi din diferite domenii ale vieţii publice, dar și liceeni. Prefaţată de criticul literar Theodor Codreanu, care îl caracterizează drept un Don Quijote al literaturii basarabene, cartea se încheie cu un eseu al autorului, intitulat sugestiv „Ambiţii naţionale”.

Întâlnirea a fost, în adevărat sens al cuvân-tului, una de sufl et. Dumitru Matcovschi este recunoscut pentru replicile sale tăioase, pentru „prostul obicei” de a spune adevărul verde în ochi fără înconjur și fără cosmetizări. Această calitate i-a adus mulţi dușmani, dar poetul nu s-a lăsat frânt, poate și din acest considerent autorităţile au evitat să se prezinte la lansarea cărţii.

În deschiderea ședinţei cenaclului, directorul Bibliotecii „B. P. Hasdeu”, Lidia Kulikovski, a men-ţionat: „Văd atâta lume bună în sală, adunată în jurul unei cărţi frumoase și unui autor pe care toată lumea îl știe, îl citește, îl adoră. „Amarele confesiuni” este o carte care include 157 de po-ezii. Vreau să spun că Dumitru Matcovschi este și cel mai cântat autor, din primul compartiment vedeţi versuri de-acum puse pe note. Și chiar m-am mirat să găsesc în această carte și versuri din 2011, deși mi s-au părut puţin mai pesimiste, autorul ne va spune de ce, în schimb, sunt fru-moase, sunt de sufl et”.

„La masa de scris mă simt puternic, pentru că fac ce vreau, lupt cu cine vreau, întotdeauna eu birui”Adresându-se celor prezenţi, poetul Dumitru

Matcovschi a expus o parte dintre problemele care îl fac să scrie poezii mai triste în ultima peri-oadă: „Nu avem azi nevoie de poezie. Societatea a fost bastardizată. Baștina a fost nesocotită. Sfântul altar – murdărit (...) Revoluţia noastră a dat atâta slobodă ticăloșilor, chiar și celor ce se vor minorităţi sexuale, un fel de gen ambigen. Lumea e numai nerv, lumea e numai zbatere avidă și de faimă, și de bani. Tot ce am avut sfânt în Basarabia, cătrănit cu dohot a fost... Înainte, în Basarabia, dar și în România, oamenii noștri, se întâmpla, de mult sufl et mureau. Nu mai mor azi. De neagră ură mor sau bătuţi de soartă, neîmpăcaţi sau umblând aiurea prin Europa, America, Oceania. Poetul încearcă să le aline durerea cu durerea lui.

Ce este poezia? Minţi luminate iar și iar se în-treabă. Profesori universitari, laureaţi ai Premiu-lui Nobel chiar. Eu nu mă întreb. Eu știu ce este. Viaţă, domnilor! Dacă nu e viaţă, nu e nimic. Să uităm de toate ismele moderne și postmoderne. Poeţii sunt buni și răi. Atât. Nici un postmodern, nici un clasic.

Am ajuns la vârsta solitudinii. Fiecare cum îi e felul vede lumea. Încerc să mă retrag din viaţa publică, dar tot la masa de scris rămân. Scriu, dar n-am unde publica, pun foaie peste foaie, din când în când mai editez câte un volum de poezie, când de publicistică. Adevărul după mine con-tează, poziţia scriitorului contează, morala scrii-

torului contează, etica. Omul nostru basarabean întotdeauna a preferat etica esteticii. O preţuiesc și eu. Tocmai de aceea, cartea mea începe cu o mărturisire. Literatura certată cu morala nu mai are nimic sfânt, nu poate avea. M-am săturat de atâta lustruială, de atâta bâlbâială, de atâta podi-um, de atâta statuie. Toţi mititeii urcă pe podium și se prefac în statui. Azi, aici și acum toţi își fac biografi i post-factum. Atunci, în anii dictaturii, morţi în popușoi erau, în cel mai bun caz. Ori unii au trădat, au denunţat la KGB, la Comitetul Central, au privatizat mai târziu obraznici lupta noastră, jertfa noastră, riscul nostru, durerile, chiar și cele 40 de intervenţii chirurgicale pe care le-am suportat în acești ultimi 20 de ani.

„Înainte, împrumuturile se mai numeau plagieri, azi nu se mai numesc?”Eu nu public în „Literatura și Arta” din 2008.

Unii dintre cititorii mei s-au întrebat de ce, m-au telefonat. Nu am putut să-i mint, pentru că merg înainte pe drumuri paralele sau, poate, cine știe, eu ori biruitorii mergem pe alături cu drumul. Cartea mea este, în fond, ca o provocare. Nu în-tâmplător, după fi ecare poem am pus anul când a fost publicat. Or, atunci, era greu să scrii și să publici. Azi e ușor. Theodor Codreanu vorbește despre poezia mea „Basarabia”, scrisă și publicată în 1986, în noiembrie. De atunci au mai apărut vreo șapte Basarabii, tot cântate și tot trecute prin foc și prin sabie. Și eu vă întreb: înainte împrumuturile astea se mai numeau plagieri, azi nu se mai numesc? Am mari pretenţii faţă de criticii literari, or, azi nu mai există literatură comparată, nu există critică. Tocmai de aceea am introdus în carte și un ciclu de cântece. Au apărut în Chișinău discuri cu cântecele mele care nu mai sunt ale mele. Chiar și „Bucuraţi-vă”, „Sărut, femeie, mâna ta” nu mai sunt ale mele, sunt ale lui Grigore Vieru! Și eu am spus asta o dată la televiziune, am spus a doua oară, a treia, cât se poate? Am avut o bucurie de la „Basarabia”. În 1987. Cântecul a fost interzis, dar Mihai Dolgan și-a luat curaj și l-a interpretat pe Stadionul Republican, la „Cireșar”. Și 10.000 de oameni cât erau pe stadion, au coborât pe gazon și au înge-nuncheat. Și după asta au tot apărut „Basarabii”. În România a apărut un disc și la piesa pe care o cântă Mirabela Dauer scrie – versuri și muzică populară. Așa s-a întâmplat și cu cântecul „Cele fete moldovene”. Pe de o parte, este frumos, eu mă bucur, dar, de fapt, în altă ordine de idei, omul negru își face mendrele și azi. Licheaua de altădată s-a europenizat, și unul, și altul se vor conducători, stâlpii naţiunii chiar.

„Noua nomenclatură cu diavolul roşu în sufl et trăieşte”Au apărut în ultimii ani o sumedenie de po-

eţi naţionali. Astfel, Uniunea Scriitorilor a fost compromisă, astfel din Uniunea Scriitorilor a fost izgonită poezia adevărată. Nu căutaţi vinovaţii. Viaţa noastră cea de toate zilele se duce din interese care și cum ar fi . Încerc să rezist, încerc să cobor în esenţe. Mă înspăimânt. Aici și acum există cenzură, există nepoţeii lui Ilici. Nimeni, dar nimeni nu are voie să-i stâlpuiască la stâlpul infamiei, nici măcar să le spună pe nume. Am avut o emisiune la televiziune și, ca și azi, cu probleme m-am prezentat, cu dureri, cu cânte-cele mele plagiate, furate. Nu se poate, mi s-a spus, dacă nu vă cenzurăm, vom fi plecaţi. Bine, am zis, dar eu nu am avut acces la microfon opt ani, erau vinovaţi comuniștii. Cine sunt vinovaţi astăzi? Așadar, noua nomenclatură cu diavolul

roșu în sufl et trăiește.Un blestem - scrisul, ca și atunci, dar poate și

mai dihai. Încearcă să nu fi i de acord cu piticul monumentalizat în fotoliu, alt autobuz vine peste tine, vei fi strivit. Nimic, dar nimic nu s-a schimbat în Basarabia. Are partea ei de vină și România. Cine au ajuns primii la București. Nu au ajuns luptătorii adevăraţi.

Multe dureri sunt, dar totuși poezia e frumoa-să, la masa de scris mă retrag. Acolo este locul unde mă simt bine și chiar mă simt puternic, pentru că fac ce vreau, lupt cu cine vreau, întot-deauna eu birui. Atâta doar că toate prin inimă trec și lasă urme”.

„Trebuie cineva să dea cu barda în relele timpului nostru...”Criticul literar Mihail Dolgan a făcut o sumară

analiză literară a volumului și a specificat: „E foarte bine că-l avem pe Dumitru Matcovschi, fi indcă trebuia să-l avem. În contextul atâtor cărţi de poezie lâncede, somnolente, această carte este ca un clopot al poetului luptător și marele îndrăgostit și de dragoste, și de plai, și de limbă... Dar poetul care simte mai profund durerea, zice el în această carte că: „în toate văd dor și dorul mă face să rezist”. Această carte îl prezintă multi-aspectual pe poetul Matcovschi, acel care a scris cele mai frumoase cântece. Am citit cu sufl etul la gură din punct de vedere estetic cântecele lui de o mare frumuseţe, structură, epitetul e la locul lui, metafora rară e la locul ei, parabola e la locul ei. O carte atât de bine structurată și lucrată, nu am mai citit în viaţa mea... Atâtea probleme acu-te, durute, crunte avem și toţi le tac. Matcovschi le rostește și crezi în ele, el le rostește într-un fel, le îndurerează, le sângerează chiar și aceste probleme le pune pe mal. Odată ce noi le vedem, parcă le ia de pe inima mea... Nu e vorba de un pesimism, e vorba că el până la rădăcini simte atâtea nedreptăţi ţipătoare la cer și le trece prin inima lui. Nici o nedreptate, nici o durere fără ca el, poetul, să n-o doară, să n-o sângereze. Te contopești în durerea poetului și ești de acord, te trezește la viaţă. Trebuie cineva să dea cu barda în relele timpului nostru...”

În cuvântul de încheiere, Dumitru Matcovschi a mulţumit tuturor pentru prezenţă și cuvinte frumoase, adăugând: „Nu este cea mai frumoasă carte a mea, am preferat etica esteticii. Vouă mă închin, celor care prea bine știţi că Mântuitorul cu Rugăciunea Universului pe buze din moarte a înviat”.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Important

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1989. Ceea ce m-a surprins și la prima venire în Chișinău, în 1992, și acum, e că aici se vorbește prea multă rusă. Unde te întorci – la magazine, în piaţă, în stradă – se vorbește mai mult rusește, și chiar între basarabeni. Nu știu dacă e bine aceasta întru apărarea identităţii limbii noastre. Ar trebui să se acorde mai multă atenţie acestui fenomen. Noi suntem în majoritate, iar în toată lumea minoritatea vorbește limba majorităţii, și nu invers, ca aici. Politicienii basarabeni, oamenii de cultură, scriitorii ar trebui să pună problema, în plan lingvistic, fără vrajbă și tendinţe șoviniste. Limba trebuie pusă la locul ei. Fiindcă ești român atâta timp cât vorbești limba română. N-o mai vorbești, nu ești român, iar când vin străinii aici și aud vorbindu-se numai rusește, e normal ca ei să creadă că se afl ă într-o ţară rusească.

Ion MILOȘ, scriitor român, din Suedia, într-un interviu acordat publicaţiei ”Flux”, 31 august 1999

1990. Limba este focul veghetor al Patriei, sufl a-rea ei caldă, sănătatea ei liber ziditoare de frumos. Limba este frumuseţea activă a Patriei.

Grigore VIERU

1991. Poliloghie – ăsta e cuvântul ce caracte-rizează ”vorbăraia frumoasă” a unor persoane sufi ciente, mulţumite și încântate de sine, care nu fac decât să justifi ce de ce nu există nici un rezultat concret al activităţii noii majorităţi parlamentare și a Guvernului, de ce nu se lichidează corupţia, de ce nu sunt trași la răspundere grangurii, mai ales fi ind vorba de foștii comuniști, ce au condus domenii de unde au furat milioane, însă acum nu se aude nimic despre ei, își dau demisia, așa cum și-au dat demisia sau cum au fost demiși atâţia miniștri de către Tarlev și Voronin, inclusiv pentru deturnări de fonduri publice, după care nici o pedeapsă nu a urmat!

Vitalia PAVLICENCO. Extras dintr-un blog publicat în ”Flux”, 12 februarie 2010

1992. Nu te poţi niciodată opri la jumătate de cale între adevăr și minciună.

Vlad CUBREACOV, în ”Flux”, 17 septembrie 2010

1993. Atenţie! Vin maniacii care vor să scoată ochii scrierii noastre latine!

Grigore VIERU, în LA, septembrie 20091994. Apăsaţi de groaza și întunericul ţarist,

fără libertăţi și fără lumină, aţi trăit Dumnezeu știe cum. De la sufl etul nostru la al vostru n-a putut trece nimic. Noi, cei slobozi în pământul românesc, priveam cu jale cum neamul nostru din Basarabia se întunecă și se stinge, fără să-i putem da un ajutor. În vremea din urmă durerea noastră a crescut, văzând cum dușmanii noștri au stăruit prin născociri mincinoase să samene vrajbă între noi, pentru ca apropierea să nu mai fi e cu putinţă nici chiar în sufl etele noastre. Dar a venit ziua slobozeniei. Peste apa cea blăstă-mată a Prutului s-a durat punte. A sosit ceasul cel mare, întru care atâta am nădăjduit, să ne întindem mâinile și să ne îmbrăţișăm. A sunat ceasul înfrăţirei, în care frate pe frate se caută. A fost împreună, odată, ţara lui Ștefan Voievod cel Mare și Sfânt. Am luptat și am suferit laolaltă prin veacuri. A venit, fraţilor, vremea ca neamul moldovenesc să nu mai cunoască hotar pentru dragostea lui, pentru limba noastră cea dulce. Cultura și școala noastră de acum trebuie să se unească pe veci și nedespărţiţi vom rămâne până la sfârșitul sfârșitului.

APEL apărut în ”Cuvânt Moldovenesc” (nr. 11 din 31 ian. 1918) sub semnătura condeieri-lor Mihail SADOVEANU, Ion AGÂRBICEANU, Ion MINULESCU, Mihail SORBUL ș.a., fi ind adresat românilor basarabeni cei ”apăsaţi de groaza și întunericul ţarist”

Valentin Mândâcanu

DUMITRU MATCOVSCHI, POETUL DE VEGHEDUMITRU MATCOVSCHI, POETUL DE VEGHE

ALEXANDRU OLEINIC:

„Mă voi implica, în continuare, în politică”„Mă voi implica, în continuare, în politică”

„Amarele confesiuni” ale poetului „intrat până la inimă în cuvânt”

Ministrul Boris Focșa a expri-mat acest punct de vedere în pro-blema protejării orașului istoric într-o scrisoare expediată consi-lierului municipal Chișinău din partea Partidului Popular Creștin Democrat, Alexandru Cordunea-nu, ca răspuns la un demers al consilierului adresat premierului Vladimir Filat.

Amintim că pe 22 martie 2011, consilierul municipal Chișinău din partea Partidului Popular Creștin Democrat, Alexandru Cordunea-nu, a expediat pe adresa premi-erului Vladimir Filat o scrisoare deschisă în care îi cere să intervi-nă pentru a pune capăt distrugerii sistematice și continue a monu-mentelor istorice din centrul ca-pitalei. În scrisoarea sa, Alexandru Corduneanu precizează că, deși Chișinăul este singurul oraș isto-ric protejat de stat în Republica Moldova, doar în perioada anilor 2006–2011 au fost șterse de pe faţa pământului 40 de monumen-te ocrotite de stat. Alte 17 edifi cii, declarate prin lege drept monu-ment, se ruinează pe zi ce trece.

Premierul Vladimir Filat a evi-tat să dea un răspuns, delegân-du-i această sarcină ministrului Culturii, care susţine propunerile lui Corduneanu privind salvarea patrimoniului arhitectural istoric din capitala ţării, menţionând că acestea “sunt conforme politicii de promovare în Republica Moldova a principiilor Consiliului Europei și UNESCO”. Amintim mai jos, pe scurt, care au fost propunerile în-aintate de Alexandru Corduneanu în vederea salvării Chișinăului is-toric.

“În opinia mea, situaţia limită în care se afl ă actualmente Chi-șinăul istoric, ne dictează urmă-toarele acţiuni:

– Instituirea, prin hotărâre de guvern, a unui moratoriu la mo-difi carea tramei stradale istorice și proiectarea și amplasarea con-strucţiilor noi, schimbarea confi -guraţiei și destinaţiei urbanistice a parcurilor și scuarurilor în zona protejată de categorie naţională a Chișinăului istoric cu amplasa-mentul cuprins între străzile Ale-xei Mateevici-Constantin Stere-Alexei Șciusev-Mihai Viteazu-Sf. Andrei-Ivan Zaichin-Albișoara-Ismail-Ștefan cel Mare și Sfânt-Ciufl ea-București-Lev Tolstoi-Is-mail, până la aprobarea Planului Urbanistic Zonal al Chișinăului istoric și Regulamentului urba-nistic pentru această zonă.

– Crearea de către guvern a Fondului de revitalizare a Chiși-năului istoric.

– Susţinerea ofi cială pentru „Carta reabilitării integrate a Chișinăului istoric”, propusă de Comitetul „Chișinău 2011”, în vederea păstrării vii a moștenirii culturale a capitalei Republicii Moldova.

– Constituirea, în cadrul ad-ministraţiei publice municipale Chișinău, a Serviciului municipal al monumentelor, structură res-ponsabilă de elaborarea și pro-movarea politicilor de conserva-re și restaurare a patrimoniului istoric.

– Corectarea Planului Urba-nistic General al municipiului Chișinău, planifi cată pentru anul 2011, se va face în mod obligato-riu cu participarea specialiștilor din ţările Uniunii Europene.

– Instituirea poliţiei de patri-moniu.

– Iniţierea unei anchete publi-ce în cadrul structurilor adminis-traţiei publice centrale și locale, a Procuraturii Generale și muni-cipale pe cazurile de neglijenţă, abatere și încălcare a prevede-rilor legislaţiei în vigoare în ma-terie de conservare a Chișinăului istoric. Cei găsiţi vinovaţi vor fi e trași la răspundere administrati-vă și penală.

– Elaborarea unui set de legi euroconforme în materie de con-servare a patrimoniului istoric, cultural, arhitectural naţional, inclusiv a Strategiei naţionale a patrimoniului cultural.

– Organizarea unui grup de lucru interinstituţional perma-nent pe probleme de conservare a Chișinăului istoric format din reprezentanţi ai Ministerului Culturii, Primăriei municipiului Chișinău, Academiei de Știinţe și ai societăţii civile.

– Punerea în aplicare a mas-ter-planului elaborat de echipa multidisciplinară internaţională de dezvoltare a teritoriului ur-ban de-a lungul râului Bâc”.

Iată care este răspunsul dat de ministrul Culturii, Boris Focșa, Consiliului Municipal Chișinău din partea PPCD, Alexandru Cordu-neanu.

„Stimate domnule consilier municipal,

Referitor la demersul nr. 17, din 22 martie 2011, adresat prim-ministrului Republicii Mol-dova, domnului Vladimir Filat, comunicăm următoarele.

Demersul se referă la o pro-blemă care ţine de păstrarea identităţii culturale a capitalei noastre, dar se referă, în modul cel mai direct, și la păstrarea identităţii culturale a ţării noas-tre, în general. Este vorba de protejarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural și urbanistic al Chișinăului, care din anul 1993, prin decizie de parlament, este luat sub protec-ţia ofi cială a statului și care, prin gestiune defectuoasă, este me-todic distrus.

Problema distrugerii patri-moniului cultural al Chișinăului a apărut încă în secolul trecut, intensifi cându-se substanţial în ultimul deceniu. Tendinţele de-molatoare existente la Chișinău sunt refl ectate de Planul Urba-nistic General al municipiului, adoptat în anul 2007, cu ignora-rea totală a avizelor negative ale Ministerului Culturii și Academi-ei de Știinţe a Moldovei. Planul respectiv reprezintă o sfi dare deschisă a legislaţiei în vigoare în domeniul protejării patrimo-niului cultural, dar și a tuturor Convenţiilor de specialitate ale Consiliului Europei și UNESCO ra-tifi cate de ţara noastră. Precum însă se știe, aplicarea adecvată a Convenţiilor constituie un punct distinct al procesului de monito-rizare a Republicii Moldova din partea structurilor europene.

Planul Urbanistic prevede de-molări masive ale cartierelor și clădirilor istorice prin lărgire de străzi și construire de bulevarde noi. În fi ecare lună, orașul este lipsit de câteva edifi cii istorice protejate de stat sau afl ate în zone construite protejate, cu în-călcarea fl agrantă a prevederi-lor legale în vigoare. Republica Moldova este unica ţară euro-peană unde practica juridică nu conţine precedente de condam-nare pentru încălcarea legisla-ţiei în domeniul monumentelor, nici o persoană fi zică/juridică, deocamdată, nu a fost trasă la răspundere (nici măcar formal) pentru deteriorarea sau demo-larea vreunui imobil cu statut de monument.

Acţiunile propuse în demers de creare a structurilor și condiţiilor necesare pentru implementarea și respectarea statutului juridic de monument de categorie na-ţională a centrului Chișinăului sunt conforme politicii de pro-movare în Republica Moldova a principiilor Consiliului Europei și UNESCO, iar implementarea lor va face posibilă crearea con-diţiilor minime necesare stopării distrugerii Chișinăului istoric.

În această ordine de idei, con-siderăm importantă realizarea următoarelor măsuri:

– Declanșarea procesului de corectare a Planului Urbanistic General al Chișinăului în sensul aducerii prevederilor acestuia pentru partea istorică centrală a orașului în conformitate cu sta-tutul ei de zonă construită pro-tejată de categorie naţională, cu implicarea obligatorie a spe-cialiștilor Ministerului Culturii și Academiei de Știinţe, eventual și a partenerilor noștri de la Consi-liul Europei și UNESCO;

– Interzicerea prin hotărâ-re de guvern a intervenţiilor de construcţie în Centrul istoric (în afara celor de reparaţie și întreţi-nere curentă) până la corectarea Planului Urbanistic General al Chișinăului (moratoriul instituit luna trecută de Primăria Chiși-nău fi ind inefi cient)”, se arată în scrisoarea ministrului Culturii, Bo-ris Focșa.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Ministrul Focşa cere interzicerea oricăror

construcţii şi demolări în Centrul istoric al Chişinăului

Ministrul Culturii, Boris Focșa, se pronunţă pentru interzice-rea prin hotărâre de guvern a demolărilor, construcţiilor și reconstrucţiilor clădirilor din Centrul istoric al Chișinăului, până la corectarea Planului Urbanistic General al Chișinăului, care, aprobat încă în 2007 de Consiliul Municipal Chișinău, prevede demolări masive ale cartierelor și clădirilor istorice.

22 APRILIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

Preacuvioși și Preacucernici Preacuvioși și Preacucernici Părinţi,Părinţi,

Iubiţi credincioși și Iubiţi credincioși și credincioase,credincioase,

Sfântul Sinod al Bisericii Orto-doxe Române a hotărât ca anul acesta 2011 să fi e „Anul omagial al Sfântului Botez și al Sfi ntei Cununii” în Patriarhia Română.

Sfi nţii Apostoli și Sfi nţii Părinţi ai Bisericii ne învaţă că între Taina Morţii și Învierii lui Hristos și Taina Botezului creștinilor este o legătură spirituală sfântă și de viaţă făcă-toare. Lumina și puterea Învierii lui Hristos sunt lumina și puterea Sfân-tului Botez. De aceea, în Biserica primelor veacuri, Botezul crești-nilor adulţi se săvârșea în noaptea de Paști, fi ind numit și „luminare”, iar cei botezaţi se numeau „lumi-naţi” (Notă: Cf. A.-G. HAMMAN, Le Baptème d’après les Pères de l’Église, Éditions Migne, Paris 1995, p. 19-20); ei purtau haine albe în toată săptămâna de după Paști, numită și „Săptămâna luminată”.

Taina Botezului, în dimensiu-nea sa pascală, a fost prefi gurată în Vechiul Testament atât prin Noe, care a fost salvat de potop folosind corabia-prefi gurare a Bi-sericii (cf. Facere cap. 6-9; 1 Petru 3, 20-21), cât și prin ieșirea poporu-lui ales din robia Egiptului, trece-rea prin Marea Roșie (cf. Ieșirea 12, 1-51 și 13, 1-16; 1 Corinteni 10, 1-2) iar apoi trecerea prin Iordan (cf.

Iosua 4, 1-10) și intrarea în Ţara Fă-găduinţei. (Notă: Despre interpre-tarea patristică a acestor simboluri vezi Lothar HEISER, Die Taufe in der orthodoxen Kirche, Paulinus-Ver-lag Trier, 1987, p. 143-199)

Înţelesul adânc și tainic al Botezului creștin ca moarte și înviere împreună cu Hristos este temeiul întregii vieţi creștine.

Moartea a venit în lume ca urmare a păcatului neascultării lui Adam faţă de Dumnezeu, izvorul vieţii și al nemuririi (cf. Romani 5, 17-19). Omul însă nu a căzut în păcat din proprie iniţiativă, ci pentru că a fost înșelat de diavolul (cf. Facere 3, 1-6, 13, 24; 2 Corinteni 11, 3; Ioan 8, 44). De aceea, Hristos, Noul Adam, îndată după botezul Său în Iordan, Se luptă cu ispite-le lăcomiei care vin de la diavol: ispita de a înlocui pe Dumnezeu cu lumea materială, ca și când omul ar fi doar o fi inţă biologică, nu și spirituală; ispita de a stăpâni lumea exterioară, pierzându-și însă liber-tatea interioară a sufl etului care vine din comuniunea omului cu Dumnezeu; și ispita slavei deșarte sau a afi rmării omului prin orgoliu (cf. Matei 4, 1-11; Marcu 1, 13; Luca 4, 2-13).

Iar în partea fi nală a vieţii Sale pământești, Hristos, Noul Adam, respinge ispitele durerii, pregătite de puterile diavolești ascunse în oamenii care Îl urau pe nedrept pe Hristos și încercau să-L ducă la neascultare faţă de Dumnezeu și la ură faţă de oameni. Însă, prin smerită ascultare faţă de Dumne-zeu până la moarte (cf. Luca 23, 46; Filipeni 2, 4-10; Romani 5, 19) și prin iertarea greșelilor dușma-nilor Săi (cf. Luca 23, 34), Hristos Domnul a biruit puterile demoni-ce, și „le-a dat de ocară în văzul tu-turor, biruind asupra lor prin cruce” (Coloseni 2, 15), transformând

astfel moartea ca plată (pedeap-să) a păcatului neascultării în moarte ca iubire faţă de Dumne-zeu prin ascultare de El și iubire faţă de oameni prin iertarea lor. Iar pentru că iubirea smerită a lui Hristos ca om a fost mai tare decât păcatul și moartea, Dumnezeu L-a înviat din morţi și I-a dăruit viaţă și slavă veșnică (cf. Filipeni 2, 4-10). Iubirea aceasta smerită și preaslăvi-tă a lui Hristos Cel Răstignit și Înviat se dăruiește omului prin harul Sfân-tului Botez, pentru ca omul care se unește cu Hristos să poată birui păcatul și răutatea demonilor și să dobândească viaţa veșnică în slava Preasfi ntei Treimi. Astfel, Botezul este Taina prin care ne lepădăm de Satana și ne unim cu Hristos. De aceea, cel ce dorește să se boteze este întrebat: „Te lepezi de Satana?”, „Te unești cu Hristos?” Iar el răspun-de: „Mă lepăd de Satana!” și „Mă unesc cu Hristos!” Acest legământ de la Botez sau acest vot baptismal devine programul duhovnicesc sau lupta creștinului cu păcatul în toată viaţa sa pe pământ. Prin mărturisirea dreptei credinţe și prin Sfântul Botez se iartă omului pă-catul strămoșesc și toate păcatele făcute până la Botez, se dăruiește harul înfi erii și arvuna învierii în-trucât el trece de la existenţa fără Hristos, la viaţa cu Hristos și în Hristos, Care a zis: „Cel ce crede în Mine chiar dacă va muri (cu trupul) viu va fi (cu sufl etul)” (Ioan 11, 25).

Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești, Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești,

Întrucât la Botezul Domnului în apele Iordanului, S-a arătat Sfânta Treime, adică Tatăl a mărturisit că Iisus Hristos, Dumnezeu–Omul, este Fiul Său Cel iubit, iar Duhul Sfânt a întărit acest cuvânt ade-vărat al Tatălui (cf. Matei 3, 13-17), Botezul creștin se săvârșește în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Astfel, prin Botezul în apă și în Duh omul credincios reface legătura sa de viaţă și iubire eternă cu Sfânta Treime, deoarece a fost creat după chipul Preasfi n-tei Treimi când Dumnezeu a zis: „Să facem om după chipul și ase-mănarea Noastră” (Facere 1, 26).

Prin Botezul în apă și în Duhul Sfânt noi ne unim cu întreaga Sfântă Treime. În acest sens, Părin-tele Stăniloae zice:

„Botezul pune pe primitorul lui în relaţie intimă nu numai cu Hristos, ci cu întreaga Sfântă Treime, căci Hristos este Fiul Tatălui și ne face și pe noi, în Sine, fi i ai Tatălui, elibe-rându-ne de robia stihiilor imper-sonale și a patimilor”. (Notă: Preot prof. dr. Dumitru STĂNILOAE, Teo-logia Dogmatică Ortodoxă, ediţia a II-a, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București 1997, vol. III, p. 42)

Prin Botezul în apă și în Duhul Sfânt ca unire cu Hristos Cel Răs-tignit și Înviat, primim nu numai iertarea păcatelor, ci și harul înfi -erii, întrucât „celor câţi L-au primit (pe Hristos), care cred în Numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fi i ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumne-zeu s-au născut” (Ioan 1, 12-13).

Apa Botezului a fost numită de unii Sfi nţi Părinţi nu numai icoană a mormântului lui Hristos, ci și „sânul maternal” al Bisericii, din

care se nasc fi ii ei duhovnicești, după chipul maternităţii Fecioarei Maria. (Notă: Vezi SFÂNTUL CHRIL AL IERUSALIMULUI, Cateheza 20, 4; DIDIM CEL ORB, Despre Sfânta Treime, II, 13; cf. A. HAMMAN, art. „Baptème”, în: Dictionnaire ency-clopédique du Christianisme anci-ent, Paris, Cerf, 1990, p. 333)

„În Botez, zice Teodor de Mop-suestia, apa devine un sân pentru cel care se naște, iar harul Duhului (Sfânt) formează pe cel care este botezat pentru a doua naștere.” (Notă: TEODOR DE MOPSUESTIA, Omilii catehetice, 14, 9; cf. Olivier CLÉMENT, Sources. Les mystiques chrétiens des origines. Textes et commentaries, Paris, Stock, 1992, p. 95)

Cei care, în Biserică, lucrează prin harul Duhului Sfânt la for-marea de fi i și fi ice duhovnicești devin părinţi duhovnicești. Aceștia sunt în primul rând preo-ţii însoţiţi de nașii care botează, precum și toţi duhovnicii sau învă-ţătorii duhovnicești care înţeleg că înfi erea baptismală are ca scop mântuirea omului, adică învie-rea omului din păcat și pregătirea lui pentru învierea cea de obște și pentru viaţa veșnică. De aceea, la sfârșitul Simbolului credinţei, rostit de trei ori înainte de Botez, se spune: „Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor și aștept învi-erea morţilor și viaţa veacului ce va să fi e.”

Întrucât Sfântul Botez este în-ceputul mântuirii omului și arvuna vieţii veșnice trăite în iubirea Prea-sfi ntei Treimi, fericiţi sunt părinţii care dau naștere la copii și apoi îi botează ca să devină în Hristos fi i ai lui Dumnezeu după har și fi i duhovnicești ai Bisericii, pentru ca în Duhul Sfânt să poată numi Tată pe Dumnezeul Cel ceresc (cf. Romani 8, 16; Galateni 4, 6) și să trăiască pururea bucuria pas-cală de a simţi în viaţa lor cum lucrează „harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumne-zeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh” (2 Corinteni 13, 13).

Astfel, viaţa creștină devine o cultivare și o rodire permanentă a darurilor Duhului Sfânt primite la Botez, și pecetluite cu Sfântul și Marele Mir de preot zicând: „pece-tea darurilor Duhului Sfânt”.

Prin mărturisirea dreptei cre-dinţe și prin harul Sfântului Duh primit la Sfântul Botez, Hristos locuiește în inimile celor botezaţi (cf. Efeseni 3, 17-18) și îi pregăteș-te pentru învierea cea de obște și pentru viaţa veșnică (cf. Romani 6, 22-23; Ioan 6, 40 și 47).

Iubiţi fraţi și surori în Iubiţi fraţi și surori în Domnul,Domnul,

Precum odinioară, astăzi Mân-tuitorul Iisus Hristos ne îndeamnă zicând: „lăsaţi copiii să vină la Mine și nu-i opriţi” (Matei 19, 14; Marcu 10, 14; Luca 18, 15).

Credinţa copiilor este inspirată și susţinută de credinţa și iubirea părinţilor pentru ei. Credinţa copi-ilor este unită cu dorinţa lor de a fi iubiţi și de a iubi. Când Biserica le arată copiilor iubirea lui Hristos pentru ei, aceștia iubesc Biserica și devin icoane de nevinovăţie și bu-nătate care îi orientează pe adulţi spre Împărăţia cerurilor (cf. Matei 18, 3; 19, 14; Luca 18, 16).

Părinţii care nu botează copiii îi lipsesc de harul înfi erii du-hovnicești și de bucuria de-a se împărtăși de unirea cu Hristos Cel Înviat și de slava Preasfi ntei Treimi.

De asemenea, părinţii și nașii care botează copiii, dar nu-i cresc sau nu-i educă în credinţă, nu-i iubesc cu adevărat, deoarece numai copiii botezaţi și crescuţi în credinţă și vieţuire creștină pot deveni buni cetăţeni ai Patriei pă-mântești și cetăţeni ai Patriei ce-rești, adică ai Împărăţiei Cerurilor.

Astăzi este nevoie să cunoaș-tem mai mult și mai bine ce în-seamnă a fi botezat, adică a fi creștin sau a purta numele lui

Hristos, într-o lume confruntată

cu fenomenul secularizării, cu

pluralismul și sincretismul reli-

gios.Slujba Sfântului Botez trebuie

citită de către noi în fi ecare an, ca să înţelegem ce au spus nașii pentru noi când am fost botezaţi, copii fi ind; atunci când s-a rugat preo-tul împreună cu Biserica pentru fi ecare primitor al Botezului: „ca să fi e vrednic de împărăţia cea nestri-căcioasă”, „să se arate el fi u al lumi-nii și moștenitor al veșnicelor bună-tăţi”, „să se facă el împreună sădit și părtaș morţii și învierii lui Hristos”, „să-și păzească el haina botezului și logodirea Duhului neîntinată și fără prihană în ziua cea înfricoșă-toare a lui Hristos”, „să se facă lui apa aceasta haină a nașterii de-a doua spre iertarea păcatelor și spre îmbrăcăminte în nestricăciune” (Notă: Slujba Sfântului Botez, ec-tenia mare, în: Moliftelnic, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucu-rești, 1998, p. 27).

Să ne rugăm, așadar, Domnu-lui nostru Iisus Hristos cel Înviat, să ne ajute să trăim în toată viaţa noastră bucuria Botezului ca bu-curie a învierii sufl etului nostru din moartea păcatului și să facem rodi-toare darurile Sfântului Duh primite în Sfântul Botez. Iar roadele Sfântu-lui Duh sunt: „dragostea, bucuria,

pacea, îndelunga răbdare, bună-

tatea, facerea de bine, credinţa,

blândeţea, înfrânarea, curăţia; împotriva unora ca acestea nu este lege” – zice Sfântul Apostol Pavel (Galateni 5, 22).

Să înmulţim prin rugăciune și fapte bune aceste roade ale Sfântului Botez! Să aducem bucu-rie acolo unde este întristare! Să ajutăm pe cei căzuţi să se ridice! Să întărim pe cei slabi! Să hrănim pe cei fl ămânzi material și spiri-tual! Să ajutăm mai mult familiile creștine care au mulţi copii! Să preţuim pe fi ecare om ca fi ind o făclie de Paști, iubită de Dumne-zeu Părintele luminilor, Care ne cheamă la pacea, bucuria și slava Împărăţiei Cerurilor.

De Sfânta și Marea Sărbătoare a Învierii Domnului, vă adresăm tuturor părintești doriri de sănăta-te și mântuire, de pace și bucurie, dimpreună cu salutul pascal: „Hris-tos a înviat!”

„Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu-

Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fi e cu voi cu toţi!”

(II Corinteni 13, 13)

Al vostru către Hristos-Domnul

rugător,

† D A N I E L

ARHIEPISCOP AL BUCUREȘTILOR,

MITROPOLIT AL MUNTENIEI ȘI

DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI

CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI PATRIARHUL

BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești,Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești,

Timp de șapte săptămâni ale Sfântului și Marelui Post ne-am rugat fi erbinte ca Domnul îndură-rilor să ne ajute în „lupta cea bună” (II Tim. 4,7) să biruim păcatul, să ne curăţim simţurile ca fără osân-dă să ajungem în această Sfântă și Slăvită Zi a celui mai Strălucit Praz-nic al credinţei noastre - Învierea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Și Bunul Dumnezeu ne-a ascultat rugăciunea. Aceasta este „ziua care a făcut-o Domnul să ne luminăm și să ne veselim într-însa” (Ps. 117, 24). Suntem marto-rii celei mai mari minuni.

Hristos a Înviat și „toate s-au umplut de lumină și cerul și pă-mântul și cele dedesubt”. „Iată, a venit la noi praznicul cel dorit și mântuitor, ziua Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, temeiul pă-cii, pricina împăcării, îndepărta-rea războaielor, nimicirea morţii, înfrângerea diavolului”, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. Și tot el adaugă: „Astăzi oamenii s-au amestecat cu îngerii, iar cei îmbră-caţi cu trup, înalţă împreună cu cei fără de trupuri cântări de laudă. Astăzi surpată este tirania diavolu-lui; astăzi s-au dezlegat legăturile morţii și biruinţa iadului a dispărut; astăzi este iarăși vreme potrivită să rostim acel cuvânt profetic: „Unde-ţi este, moarte, boldul? Unde-ţi este, iadule, biruinţa?” Astăzi porţile cele de aramă le-a sfărâmat Stăpânul nostru Hristos și a pierdut iarăși faţa morţii… Ai văzut cât de strălucită este biruinţa Învierii. Din pricina învierii ni s-au dat mii de bunătăţi; din pricina învierii a fost surpată înșelăciunea demonilor; din pricina învierii ne batem joc de moarte; din pricina învierii dis-preţuim viaţa de aici; din pricina învierii ne silim către dorinţa celor viitoare; din pricina învierii, deși îm-brăcaţi în trupuri, dacă vom voi, nu suntem cu nimic mai prejos decât cei fără de trupuri. Astăzi s-au făcut biruinţele cele strălucite ale noas-tre, astăzi Stăpânul nostru, după ce a biruit moartea, după ce a surpat tirania diavolului, ne-a dăruit prin Înviere, drumul spre mântuire. Așa-dar toţi să ne bucurăm, să săltăm, să ne veselim. Că deși numai Stăpâ-nul a biruit și a înălţat trofeul de bi-ruinţă, totuși veselia și bucuria este și nouă comună. Căci toate s-au săvârșit în vederea mântuirii noas-tre”.1 Prin Înviere omul și-a recăpă-tat locul pe care îl avea cândva.

Dreptmăritori creștini, Dreptmăritori creștini,

De mai bine de 2000 de ani, în fi ecare primăvară Biserica ne amintește că marele eveniment al Învierii Mântuitorului a avut într-adevăr loc ca o încununare a operei de salvare a neamului omenesc, demonstrând că este Dumnezeu și că are stăpânire asupra vieţii și asupra morţii. În-vierea lui Hristos este garantul că viaţa va continua. Spune Mântui-torul: „Eu sunt învierea și viaţa. Cel ce crede întru Mine, de va și muri, viu va fi ” (Ioan 11, 25). Mormântul nu este ultima realitate, este doar o ușă prin care trecem din viaţă la viaţă. Apostolul Pavel ne asigură că „precum în Adam toţi mor, așa și în Hristos toţi vor învia” (I Cor. 15, 22). Acum nu ne mai temem de moarte. Cei care cred în Învie-re sunt nemuritori. Viaţa noastră este veșnică, pentru că este darul lui Dumnezeu.

Prin Învierea Sa de-a treia zi, Mântuitorul Hristos se face „în-

cepătura învierii celor adormiţi” (I Cor. 15, 20). „Boldul morţii” a fost frânt, porţile iadului au fost zdro-bite, eliberând din temniţele lui pe cei robiţi, iar ușa Raiului a fost deschisă. Moartea și-a pierdut pu-terea. Este neputincioasă în faţa creștinilor. De aceea zicem împre-ună cu același Sfânt Ioan Gură de Aur: „Înviat-a Hristos și moartea a fost nimicită. Sculatu-S-a și au căzut diavolii. Înviat-a Hristos și se bucură îngerii. Înviat-a Hristos și viaţa stăpânește. Înviat-a Hristos și nici un mort nu este în groapă; că Hristos, sculându-Se din morţi, în-cepătură celor adormiţi S-a făcut”2. „Moartea a fost înghiţită de biruin-ţă” (I Cor. 15, 54). Prin puterea Învi-erii Domnului Iisus Hristos va învia fi ecare creștin care în viaţa sa L-a mărturisit pe Mântuitorul ca Fiu al lui Dumnezeu. Învierea Domnului este temelia credinţei în propria noastră înviere. A înviat Hristos și noi vom învia. Modul în care vom învia ni-l descrie prorocul Iezechil: „Iată s-a făcut un sunet și o mișcare și oasele au început să se apropie, fi ecare os la încheietura lui… Și am privit și eu și iată, erau pe ele vine și carne, crescuse și pielea pe dea-supra… și a intrat în ei duhul și au înviat, și mulţime multă foarte de oameni s-au ridicat pe picioarele lor” (Iezechil 37, 7-8, 10).

Iubiţi fi i și fi ice sufl etești,Iubiţi fi i și fi ice sufl etești,

Primul cuvânt rostit de Mântu-itorul după Înviere este „Bucuraţi-vă”. Noi nu mai suntem singuri. Înviind, Mântuitorul rămâne cu noi, așa cum ne asigură chiar El: „Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul veacurilor” (Mat. 28,20). Sensul vieţii noastre este Iisus cel Înviat.

Ziua Învierii este Ziua Bucuriei, pentru că în această zi, omul a primit răspuns la marile întrebări care îl frământa: existenţa lumii, setea de viaţă și veșnicia noastră. De aceea, în această zi au-zim îndemnul: „unul pe altul să ne îmbrăţișăm”, „să zicem „fraţilor” și „celor ce ne urăsc pe noi” și „să iertăm toate pentru înviere”, căci sun-tem fi ii aceluiași Tată Ceresc, iar fraţii trebuie să trăiască în dragoste și bună înţelegere. Este Ziua Bucuriei pentru că „Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viaţă dă-ruindu-le”.

Această bucurie a sufl etului nostru, nedescrisă de cuvintele omenești, se transformă în salut și răspuns timp de 40 de zile după vechea tradiţie a primilor creș-tini. Cuvintele „Hristos a Înviat” și „Adevărat a Înviat” devin o măr-turisire a credinţei noastre celei adevărate, lucru bineplăcut și în-curajat de Dumnezeu: „Tot cel ce Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor, pe acela și Fiul Omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu” (Luca 12, 8). Să mărtu-risim credinţa în Înviere „cu timp și fără timp”, luând exemplu de la apostoli, care până la Înviere erau timizi, neîncrezători și fricoși, iar după Înviere au devenit curajoși și hotărâţi, răspândind credinţa în diferite părţi ale lumii, acceptând diverse jertfe și lipsuri, până la jertfa supremă.

Fraţi creștini,Fraţi creștini,

Auzim tot mai des de multele încercări prin care trece omeni-rea: cutremure, tsunami, tornado, inundaţii, incendii, epidemii a di-feritor boli necunoscute până în prezent ș. a. Întreg globul pămân-tesc este cuprins ca într-o pânză de păianjen. Nu există parte a lumii care să nu fi fost încercată de anumite calamităţi naturale, provocând mari pagube materi-ale, suferinţă și durere. Imaginile difuzate de media ne-au amintit cât de slab și de neputincios este omul în faţa acestor stihii. Indife-rent cât de sofi sticată ar fi tehnica, pe care o posedă omul, nu-l poa-te ajuta în faţa dezlănţuirii forţe-lor naturii. Nimeni nu poate conta pe propriile puteri. Tot ajutorul omului este de la Dumnezeu, Cel care a făcut cerul și pământul și de care ascultă și vântul, și furtu-na, și apele, așa cum am văzut în Evanghelie, când Mântuitorul a li-niștit marea tulburată, salvându-i pe apostolii de pe corabie, ame-ninţaţi cu un mare pericol. Aceste încercări, care au o pedagogie a lor, pot ajuta omenirea să conști-entizeze ce înseamnă prezenţa lui Dumnezeu în lume și care sunt

consecinţele când omul se înde-părtează de Creator. Fără Dumne-zeu nu putem face nimic.

Una dintre problemele sociale abordate des în ultima perioadă este sărăcia crescândă a popula-ţiei. Adevăr incontestabil. Dar au fost timpuri și mai grele. Generaţii-le mai în vârstă au trăit în mai mul-tă sărăcie decât cea din prezent. Sărăcia cu care se confruntă astăzi societatea este însă de ordin spi-ritual. Înregistrăm o sărăcie a dra-gostei faţă de semeni, o sărăcie a faptelor bune, o sărăcie a recunoș-tinţei, o sărăcie a răbdării, o sărăcie a respectului, o sărăcie a toleranţei ș.a.m.d. Între sărăcia materială și cea spirituală este o legătură de interdependenţă. Sărăcia spiritua-lă este mai gravă decât cea materi-ală, pentru că ne îndepărtează de semeni și de Dumnezeu.

Iubiţi credincioși, Iubiţi credincioși,

Anul 2011 a fost rânduit de Sfântul Sinod al Bisericii Orto-doxe Române ca An omagial al Sfântului Botez și al Sfi ntei Cunu-nii. Biserica ne îndeamnă să ne cercetăm fi ecare cu multă aten-ţie și să vedem în ce măsură mai „suntem uniţi cu Hristos” și „slujim Lui ca unui Împărat și Dumnezeu”, așa cum am declarat noi sau nașii noștri la Botez. „Prin Botez ne-am îngropat împreună cu Hristos în moarte, ca precum Hristos S-a scu-lat din morţi prin slava Tatălui, așa și noi întru înnoirea vieţii să um-blăm”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola sa către Romani 6,4. În acest An omagial suntem îndem-naţi să vedem cât de mult am re-ușit „să ne înnoim viaţa” noastră. Iar „înnoirea vieţii” înseamnă să murim păcatului (Rom. 6,2 și 10) și să petrecem întru virtute, să facem să rodească în noi „roada Duhului”, care este „dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credin-

ţa, blândeţea, înfrânarea poftelor” (Gal. 5,22-23). Înnoirea vieţii mai înseamnă să „răstignim”, în noi, pe „omul cel vechi” supus păcatului și să ne îmbrăcăm cu „omul cel nou”, omul virtuţii, „chipul Celui ce l-a zidit pe el” (Col. 3,10) și să-L iubim pe Dumnezeu și pe semenii noștri ca pe noi înșine.

Niciodată familia nu a fost atât de puternic ameninţată ca în pre-zent. Având rădăcini în Rai, binecu-vântată și sfi nţită de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, familia este, în ultimul timp, tot mai des ata-cată de cei care doresc să schim-be legile lui Dumnezeu. Astfel, în acest an, în mod special, suntem chemaţi să-i redescoperim rolul și locul ei în societate. De sănătatea morală a familiei depinde sănă-tatea societăţii. Preoţii noștri prin predici, lecţii, conferinţe, întâlniri duhovnicești, vor scoate în evi-denţă semnifi caţiile botezului și valoarea instituţiei fundamentale a societăţii – familia.

Iubiţi credincioși și Iubiţi credincioși și credincioase, credincioase,

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creștinătă-ţii. Praznicul praznicelor și sărbă-toarea sărbătorilor. Cu sfi nţenie să

prăznuim această zi sfântă, stră-duindu-ne să nu o transformăm într-o banală petrecere pămân-tească. Cumpătarea și măsura să ne însoţească în toate. Să reţinem în sufl etele noastre fascinaţia acestui praznic, încercând să tră-im acest fi or și în celelalte zile din an. Fiecare zi este ziua Domnului, de aceea suntem chemaţi să o trăim ca pe o zi de Paști.

La fel cum ducem în Noaptea Învierii lumânările aprinse pe la casele noastre, să căutăm ca în fi -ecare zi să fi m adevărate făclii de Paști, care răspândesc lumina lui Hristos în lume prin viaţa și fap-tele noastre, ca văzând oamenii credinţa noastră să-L slăvească pe Tatăl nostru Cel din ceruri. Cel ce propovăduiește pe Hristos, Lumi-na lumii, lumină va găsi.

Împărtășindu-vă aceste gân-duri, Îl rugăm pe Părintele ceresc să vă ajute să petreceţi această sărbătoare cu pace, sănătate și bucurie, dobândind toate daruri-le Lui cele îmbelșugate.

Cu părintească dragoste în-drept către frăţiile Voastre, creș-tineasca și strămoșeasca salutare de Paști:

Hristos a Înviat!„Harul Domnului nostru Iisus

Hristos, dragostea lui Dumnezeu-Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fi e cu voi cu toţi!” (II Corinteni 13, 13).

Al vostru către Hristos-Domnul

rugător,

† PETRU

Arhiepiscop al Chișinăului,

Mitropolit al Basarabiei și Exarh

al Plaiurilor

1. Sfântul Ioan Hrisostom, Cuvânt la Sfi ntele Paști.

2. Cuvânt de învăţătură al celui între sfi nţi Părintelui nostru Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, în Sfânta și Luminata Zi a Măritei și Mântuitoarei Învieri a lui Hristos, Dumnezeul nostru.

Pastorale la Învierea Domnului nostru Iisus HristosPastorale la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos D A N I E L

PRIN HARUL LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL BUCUREȘTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ȘI

DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI PATRIARHUL BISERICII

ORTODOXE ROMÂNE Preacucernicului cler, preacuviosului cin monahal și preaiubiţilor

credincioși din Arhiepiscopia Bucureștilor, har, milă și pace de la Hristos-Domnul nostru, iar de la noi părintești binecuvântări

„Aștept învierea morţilor și viaţa veacului ce va să fi e”

(Crezul ortodox)

HRISTOS A ÎNVIAT!

P E T R U DIN MILA LUI DUMNEZEU

ARHIEPISCOP AL CHIȘINĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI

ȘI EXARH AL PLAIURILORIubitorului de Hristos cler, preacuviosului cin monahal și prea

iubiţilor fi i duhovnicești din Sfânta și de Dumnezeu păzită Mitropolie a Basarabiei, Har, milă și pace de la Domnul nostru

Iisus Hristos cel Înviat, iar de la Noi arhierești binecuvântări!

„Înviind Iisus din mormânt, precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veșnică și mare milă”

(Din Catavasiile Paștilor)

HRISTOS A ÎNVIAT!

22 APRILIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAtitudini

Zilele acestea am avut pri-lejuri de mare amuzament. În disperare de cauză, niște oameni teleghidaţi și cu capul în nori s-au așternut pe glume geopolitice și s-au apucat de zor de construcţia identităţii etnice „moldovenești”, uitând că epoca sovietică a apus de mult cu tot cu instrumenta-rul ei represiv, iar cine se pune în poară cu Dumnezeu este din pornire sortit eșecului.

Gluma-i glumă, dar ne-am interesat mai îndeaproape de „megaproiectul moldovenist”. Chișinăul este totuși un oraș mic și oricine poate lesne obţine detalii despre un proiect ca acesta. După cum am afl at din surse bine informate și docu-mentate, importante fonduri fi nanciare le-au fost alocate unor agenţi de infl uenţă de la Chiși-nău pentru reanimarea curen-tului moldovenist de sorginte antiromânească. Dacă anterior aceste fi nanţări se limitau la elaborarea și tipărirea unor ciu-dăţenii editoriale ca „Dicţiona-rul moldovenesc-românesc” și a tot felul de „istorii” sau fi ţuici de presă de două parale, de această dată fi nanţările vizează spaţiul virtual.

Un nou site a apărut pe inter-net: moldovenii.md. Fel de fel de securiști, mai vechi și mai noi, de la Chișinău, dar mai ales de la Tira-spol, îi tot fac reclamă pe reţelele de socializare. În plus, sponsorii generoși (și de peste hotare) ai proiectului au scos sume grase din buzunar și, drept urmare, capitala noastră a fost împânzită, cu aprobare scrisă de la primăria domnului Chirtoacă (încotro se uită domnul Băsescu?), de sute de panouri publicitare, de toate dimensiunile, ale respectivu-lui site. Mai mult, portaluri de internet precum unimedia.md s-au apucat să-i facă publicitate din greu, conta cost, evident, căci aceiași sponsori nu se zgâr-cesc la bani, bugetul fi ind unul pe potriva mizelor și a iluziilor nutrite. Judecând după amploa-rea propagandei și a mijloace-lor tehnice de care se servește, putem deduce că acestea sunt acoperite de mai multe milioane bune de euro veniţi din afara ţării.

Autorii proiectului moldove-nii.md stau, deocamdată, pitulaţi cu mult curaj în umbra anonima-tului și nu fac altceva decât să gâdile, de-a oarba, de te apucă râsul-plânsul, orgoliile regionale ale moldovenilor dintre Prut și Nistru, poate-poate li se ridică lor, sărmăneilor, poftă să nu mai fi e ceea ce i-a făcut Dumnezeu, adică etnici români. „Proiectul nostru – este începutul aces-tei lupte. Nu căutaţi autorul – sîntem mulţi, site-ul acesta-i sufl etul moldovenilor, trecutul nostru, prezentul și o puternică proiecţie spre viitor a unui popor deocamdată sărac material, dar bogat spiritual. Nu căutaţi auto-rii dintr-o curiozitate inutilă, la toate întrebările Vă va răspunde site-ul și reprezentanţii noștri, stu-diaţi materialele site-ului și veţi găsi ceea, ce are o valoare reală. Vă veţi regăsi, și împreună cu noi, fi ecare la locul său, veţi întra în rîndurile celor, care intenţio-nează hotărît să plaseze poporul și ţara noastră printre naţiunile și popoarele de frunte ale lumii în cel mai apropiat timp”, spune cu ace-lași aplomb și „curaj moldovan” o numeroasă liotă de simbriași

anonimi și, precum se vede, destul de agramaţi ai străinilor.

Proiectul despre care vorbim vine să întregească un peisaj mai larg, în care au apărut alte pro-iecte și concepte complementare ca cel al „Moldovei Mari”, relansat de Igor Dodon (spre subţierea șanselor lui electorale în locale), al combaterii „iredentismului” românesc de către Marian Lupu (spre limpezirea imaginii sale de rusofi l), al organizării la Iași și Vaslui, pe principii „etnice”, a unei „Comunităţi a Moldovenilor din România” (spre developarea unor reţele și tentacule securistice întinse peste Prut), al ideii naţio-nale moldovenești (în sens etnic), îmbrăţișate de Nicolae Chirtoacă (spre confi rmarea că cine a fost deconspirat o dată va mai fi ), al „pericolului românizării”, fl uturat de Igor Smirnov (spre nedezmin-ţirea banditului geopolitic), al interzicerii alfabetului românesc „subversiv” în școlile noastre de

peste Nistru (spre necazul celor peste 50 de mii de elevi de ori-gine etnică română) sau al inclu-derii „întregii Moldove”, de către Patriarhia Moscovei și a întregii Rusii, în Lumea Rusă, concept vehiculat tot mai des înaintea inspecţiei canonice a patriarhului Kiril la Chișinău, din octombrie anul curent (spre eterna aducere aminte că unii sunt mai mult slu-jitori ai stăpânirilor lumești decât ai lui Dumnezeu, dar și spre bucu-ria fi ască a ambasadorului Româ-niei la Chișinău, Marius Lazurca, un preaplecat credincios al Bise-ricii ruse).

Sub aspect grafi c, site-ul lasă impresia că a fost gândit și rea-lizat de profesioniști. Aceștia au lucrat cu metodă și sistematic, prezentând orice manifestare culturală și spirituală românească din spaţiul Republicii Moldova ca fi ind moldovenească și doar moldovenească, fără vreo tan-genţă cu (horribile dictu!) ceilalţi români, cu România și cu Lumea Românească în ansamblul ei.

Fiind redactate în limbile română (ortografi a cu î din i) și

rusă, textele abundă voit de con-fuzii între Republica Moldova de azi și Moldova istorică, sunt pline de falsuri și preiau, într-o formă ceva mai șlefuită, spre amuzamentul cititorilor, vechile clișee ale propagandei sovietice privind „ocupaţia românească”,

„diferenţele” dintre etnicii români din stânga și din dreapta Prutului etc., etc.

Compartimentele și subcom-partimentele site-ului sunt: Noi, moldovenii (etnogeneza mol-dovenilor, despre limba moldo-venească, apartenenţa la Naţi-une, contribuţia moldovenilor la crearea României, rolul culturii moldovenești la crearea cultu-rii României, De ce nu suntem români? Dicţionarul rus-moldo/român), Catehismul (Ţara și naţi-unea, Tineretul și politica, Mediul de trai, Familia), Istoria (Retros-pectiva civilizaţiilor antice, Isto-ria Moldovei din cele mai vechi timpuri până în prezent, Dom-nitori și conducători, Simbolurile Moldovei istorice, Forţa spiri-tuală a Statului Moldovenesc), Cultura (Costumul popular, Muzica, Literatura, Teatrul, Arhi-tectura, Artele plastice, Meșteșu-guri populare, Cinematografi a, Ornamentul naţional, Sărbători și obiceiuri), Strategia de dez-voltare, Muzica (Dansul moldo-venesc, Muzica moldovenească, Compozitori, interpreţi, formaţii

muzicale, Partituri și manuale de muzică, Concursuri, festiva-luri, proiecte muzicale, Karaoke), Bucătăria (Alimentaţia tradiţi-onală, Reţete culinare, Bucate de sărbătoare, Bucate mănăsti-rești, Bucate de post, Conserve de casă, Secretele bucătăriei),

Natura și turismul (Zonele geo-grafi ce ale Moldovei, Rezervaţii, Resurse acvatice, Flora și fauna Moldovei, Monumente ale natu-rii, Turismul în Moldova), Bibli-oteca (Audio, Video, Fotografi i, Publicaţii).

Cine va avea răbdarea să par-curgă năstrușniciile de pe site-ul cu pricina, va descoperi o groază de clișee ale propagandei sovie-tice despre moldovenii care provin de la volohi, care volohi, la rândul lor, provin de la daci, care daci ar fi fost un fel de slavi, despre faptul că nu avem nimic în comun cu Roma, dar avem prea multe legături cu Moscova, despre întemeierea Republicii Moldova „în anul 1359”, despre „limba moldovenească”, „limba valahă” și „limba vlahă”, despre „ocupaţia română” a Republicii Moldova create în 1359, despre „de ce nu suntem români” și de ce trebuie să ne izolăm de români și să ne aruncăm în bra-ţele confraţilor slavi de răsărit, despre faptul că tricolorul roș-galben-albastru nu este drapelul nostru, iar stema de stat a Repu-

blicii Moldova ar fi o stemă stră-ină și despre atâtea și atâtea alte trăsnăi gândite drept platformă a moldovenismului exclusivist, isteric, paranoic și agresiv.

Nu ne vom pune mintea cu acești lefegii ai străinilor care s-au angajat să creeze un trib al moldovenilor care să practice canibalismul, mâncându-se între ei și mâncându-și consângenii de dincolo de Prut, pe criteriul numelui generic sau local. Am vorbit altădată pe larg în FLUX despre numele de Român și Moldovean, subliniind sinoni-mia dintre etnonimul „Român” și infranimul „Moldovean”, precum și deosebirea dintre ele ca poli-tonime. Rezumând cele afi rmate anterior în acest subiect, trebuie să arătăm din nou că, sub aspect etnic, „Român” și „Moldovean” înseamnă același lucru: Nu toţi românii sunt moldoveni, dar toţi moldovenii sunt români. Spunând moldovean, spui român, așa cum

spunând maghiar spui ungur, spunând german spui neamţ, spunând rom spui ţigan, spunând gruzin spui georgian, spunând elen spui grec și tot așa…

Ne limităm acum la a sesiza existenţa unor noi tentative bine plătite de resuscitare a tri-balismului moldovenesc, de derutare identitară a majorităţii etnice românești din Republica Moldova, de înlesnire a asimilării românilor din Ucraina, de provo-care (până la încercări de desta-bilizare) a României, dar, mai ales, de oferire de „argumente” pentru propaganda separatistă de la Tiraspol care atâta și așteaptă să i se vorbească despre frontiera de răsărit a… Republicii Mol-dova de la 1359, care frontieră nu depășea linia Nistrului.

Sângele apă nu se face. Nu am ales noi să fi m români, ne-a făcut Dumnezeu așa. Nu este un merit și nici nu este o ocară. Este un dat identitar pe care îl primim cu recunoștinţă, fără a ne certa cu Cel de Sus. Nu ne-am pierdut conștiinţa etnică timp de un secol sub ţarii ruși, nu ne-am pierdut-o timp de jumătate de secol sub soviete, iar acum cu atât mai mult nu ne-o vom pierde. Suntem moldoveni, fi i ai vechii Moldove, dar suntem și români, fi i ai Neamului Româ-nesc. Suntem etnici români, dar suntem și cetăţeni ai Republicii Moldova. Identităţile multiple ca și dubla loialitate sunt posibile. Exclusivismul confl ictual nu este partea noastră, ci, dimpotrivă, suntem adepţii inclusivismului conciliant. Cine ridică stindar-dul antiromânismului sapă la rădăcina Republicii Moldova, punându-i securitatea și viitorul în primejdie. Este evident că tri-balizarea nu va trece, oricât s-ar opinti anonimii de la „moldove-nii.md” și stăpânii lor din afara micii și tinerei noastre Republici Moldova.

În încheiere, nu ne putem abţine să vă prezentăm frag-mente din Manifestul afi șat de anonimii autori ai site-ului. Vă servim copios câteva pasaje pline de năzdrăvănii moldove-niste, destinate naivilor sau, cum se spune pe la noi, pentru proști, categorie din care cititorii noștri nu fac parte, de bună seamă.


Amarul zis dulce sau Otravă curată pentru românii noştriAmarul zis dulce sau Otravă curată pentru românii noştri„Vai de cei ce zic răului bine și binelui

rău; care numesc lumina întuneric

și întunericul lumină; care socotesc

amarul dulce și dulcele amar!”

Isaia 5:20Republica Moldova, „statul nostru (…) întemeiat în 1359”„Nimeni nu știe de cînd există cuvintele „Mol-

dova”, „Moldoveni”. La fel, nimeni nu cunoaște originea acestor cuvinte. Posibil, este unul dintre toponimele (denumirea orașului, așezării) geto-dacilor, numele orașelor și cetăţilor cărora se ter-minau cu „dava” - Argidava, Buridava, Petrodava, Rusidava ... Moldava. Posibil este numele unuia dintre triburile indo-europene antice, care mii de ani în urmă s-au stabilit cu traiul între Car-paţi și Nistru sau o parte a teritoriului, ocupată de aceste triburi. Evident, că acești termeni au o origine mult mai veche decît a statului nostru, care, conform surselor scrise cunoscute, a fost întemeiat în 1359”.

Naţiune etnică şi politică…„Numele străvechi al poporului nostru, a

ţării noastre și a limbii ne mîngîie auzul, ne este drag și aproape inimilor noastre, acest nume l-am moștenit de la strămoșii ce au făurit istoria glo-rioasă a statului, mulţi dintre care și-au dat viaţa pentru ţară cu numele-i pe buze. Acest nume e în sîngele și sufl etele noastre. Acest nume ne ajuta să evităm asimilarea de către popoarele mai numeroase, să ne creăm cultura noastră remar-cabilă, să ne păstrăm simbolurile, istoria, limba și memoria strămoșilor noștri celebri. Acest nume este strîns legat de pămîntul nostru, pe care-l iubim, datorită acestui nume sîntem printre cele 200 de naţiuni, care-și au propria statalitate”.

Popoarele „moldovean şi valah”, cărora valahii „experimentaţi în intrigile politice” le-au impus un nume străin – „români” şi numele statului „România”„Reprezentanţii intelectualităţii și militarilor

noștri, dispuși romantic, au jucat un rol decisiv în unirea Moldovei și Valahiei. Anume moldo-venii, care concepeau importanţa unirii a două popoare frăţești într-un stat unic, ca condiţie necesară pentru păstrarea lor, au contribuit hotă-rîtor la asigurarea ideologică, politică și militară a acestei uniri. Din nefericire, realizînd aceste scopuri, actuale la timpul lor, înaintașii noștri nu au atras atenţia cuvenită importanţei respectării acordurilor internaţionale privind numele statu-lui și a poporului, apărut în urma acestei uniri. Ei nu au observat, pasionaţi de procesul unirii propriu-zis, că au fost devansaţi de valahii mai puţin romantici, dar mai experimentaţi în intri-gile politice, mai numeroși, mai pragmatici și energici, care le-au impus popoarelor noastre un nume străin – „români” și numele statului „România”. Înaintașii noștri celebri, avînd cele mai bune intenţii, au fost prinși în capcana, din care așa și nu au reușit să scape, trăgînd după sine o bună parte a poporului moldovenesc. Și aici ar fi potrivit citatul din clasicul literaturii moldovenești Alecu Russo din anii 50 ai secolu-lui al XIX-lea: „…Săracu Ștefan-vodă, unde-i să vadă…? Nu mai sîntem moldoveni, ci români... Mi-e teamă că în ziua de pe urmă, cînd trîmbiţa cerească ne va chema la Judecata cea mare, nu ne vom putea înţelege cu strămoșii noștri, nici în limbă, nici în idee...”.”

“Savanţii nepărtinitori concep că noi, la sigur, nu suntem urmaşii Romei”„Timp de 150 de ani, savanţii din Moldova,

România și alte ţări au cules o cantitate enormă de date și artefacte, care demonstrează clar: populaţia, care locuiește astăzi în Moldova și România contemporană are rădăcini adînci, seculare pe acest teritoriu, justifi cate de izvoarele arheologice, antropologice, genetice, lingvistice și culturale. Astăzi savanţii nepărtinitori concep, că noi, la sigur, nu sîntem urmașii Romei, avem propria istorie și cultură bogată, mult mai veche decît a Romei, care vin din adîncul vea-curilor și care s-au format nu pe undeva, ci pe pămîntul nostru – în spaţiul Nistreano-Car-pato-Dunărean”.

Iarăşi despre… „ocupaţia română”„Spre nefericire, unii dintre compatrioţii noștri

– politicieni, reprezentanţi ai știinţei istorice, intelectualităţii de creaţie și pedagogice, fără a face eforturi pentru studierea istoriei poporului său, caută să repete evenimentele secolului al XIX-lea, care s-au petrecut în Moldova de peste Prut și cele de la începutului anului 1918, cînd teritoriul contemporan al Republicii Moldova a fost anexat forţat României. Indiferent de exis-tenţa unui strat enorm de informaţie și de fapte demonstrate, noi, moldovenii, sîntem supuși încercărilor de a fi lipsiţi de numele nostru, de istorie și de memoria istorică. Sîntem impuși să ne făurim un viitor bazat pe o cultură străină în baza unor condiţii străine, de a ne lipsi de noi înșine, respectiv se dorește să se procedeze cu noi la fel, cum s-a procedat cu fraţii noștri – moldovenii de peste Prut 150 de ani în urmă. S-a ajuns pînă într-atît, încît se numesc străzi, localităţi, vinuri și chiar copii cu numele împă-raţilor romani, care cu puterea întregului lor imperiu au distrus statul străvechi al strămoșilor noștri – geto-dacii”.

Paranoia la ea acasă…„Nu căutăm dușmani, sîntem plini de dra-

goste și o atitudine pozitivă faţă de alte popoare și interesele lor, îi considerăm fraţi pe băștinașii României – cu care avem o limbă (cu unele excepţii) și o cultură identice. Nu pledăm contra cuiva, pledăm pentru noi, copiii și părinţii noștri, pentru poporul nostru, care a avut mult de suferit.

Nouă, unui popor cu propria cultură, limbă și istorie bogată, se încearcă să ni se taie rădăcinile, propunîndu-ne să devenim urmași ai populaţiei Imperiului Roman - poliglote, multinaţionale, dornice de „pîine și spectacole”, care, chipurile, distrugînd toţi geto-dacii a pus temelia etno-genezei moldovenilor și celor, care se numesc azi români. Poate oare un popor cu o cultură spirituală atît de bogată, cu tradiţii și obiceiuri, genetic și antropologic omogen, să provină de la legionari și coloniști de diferite etnii (începînd

cu originarii din Africa de nord și semiţii pînă la iberici și gali), care ocupaseră o parte neînsem-nată a teritoriului Daciei? Este o eroare enormă, o greșeală istorică, care cere să fi e corectată odată și pentru totdeauna în interesul moldo-venilor, inclusiv și a moldovenilor sau a tuturor locuitorilor României. Ni se spune – nu abordaţi tema, acum este timpul soluţionării problemelor economice și sociale, dar voi veniţi cu denumi-rea poporului, rădăcini ... Oare nu-i tot una? Acel, care spune așa ceva, fi e nu înţelege despre ce vorbește fi e încearcă să ne sustragă de la esenţa problemei care vizează renașterea poporului nostru și a statului. Cum este posibilă renașterea unui stat cu un sistem fi nanciar și o economie slabă, unde se distruge sistemul de învăţîmînt, degradează cultura și tineretul, iar majoritatea populaţiei apte de muncă a plecat în străină-tate? ... ... Răspunsul este clar – trezindu-ne con-știinţa naţională, consolidînd propriul nume în conștiinţa poporului, a rădăcinilor, a istoriei sale, a simbolurilor și eroilor, mîndrindu-ne cu istoria, cultura, statul și poporul nostru. Pornind de la sentimentul că sîntem un tot întreg, uniţi pentru a făuri un viitor mai bun”.

Iaca şi ideea naţională…„Noi nu putem aștepta pînă politicienii

noștri își vor aduce aminte despre dragostea lor faţă de ţară și popor și vor începe să ela-boreze ideea naţională și programe strategice de calitate privind dezvoltarea ţării. Politicienii noștri sînt foarte ocupaţi. Ei sînt antrenaţi în campanii electorale fără de sfîrșit, sînt ocupaţi de crearea și desfacerea coaliţiilor, împărţirea posturilor, discută în contradictoriu subiecte de importanţă minoră furnizate de mass media. Cineva i-a îndepărtat foarte abil pe politicienii noștri de problemele de bază ale ţării și popo-rului. Politicienii noștri sînt ocupaţi. Din această cauză, noi, fără a pretinde la poziţia și posturile lor, am lucrat și vom lucra pentru Dvs., compatri-oţi și pentru ei, politicienii noștri. Dumneavoas-tră, dragi compatrioţi, veţi judeca cît de efi cient un politician sau altul s-a integrat în programul de dezvoltare a poporului și a contribuit la reali-zarea lui. Dumneavoastră îi veţi alege pe cei mai buni dintre ei”.

Proiectul „Moldovan etnic”…„Dragi compatrioţi și oaspeţi, proiectul

nostru conţine o cantitate enormă de informa-ţie diversă despre istoria spaţiului, în care este situată Moldova, despre etnogeneza poporului nostru, a limbii lui, istoriei formării poporului și a statului, informaţie despre cine se poate numi moldovan etnic, despre cultura și arta extrem de bogată a poporului nostru, despre obiceiu-rile noastre, sărbătorile tradiţionale, bucătăria și meșterii populari, despre prezentul și viitorul proiectat al ţării noastre, la fel și multe altele, care pot trezi interesul unui număr mare de mol-doveni și a prietenilor poporului nostru”.

Bineînţeles că într-o societate puternic tra-umată identitar și cultural în timpul ocupaţiei sovietice este de mare interes să vedem că spun autorii cei mulţi și bine fi nanţaţi ai „Proiectului” despre limba noastră, pe care ei o numesc „limba moldovenească”. Haideţi să ne mai punem puţin răbdarea la încercare:

Limbile originale… „moldovenească”, „vlahă”, „valahă” şi „moldoromână”„Despre limba moldovenească. Limba mol-

dovenească, alături de vlahă (în nord-ves-tul Bulgariei și în Voievodina), de cea valahă (rebotezată ofi cial „română” în jumătatea a două a veacului al XIX-lea, astăzi fi ind limba de stat a României), de cea dalmată (a dispărut în veacul al XIX-lea) etc., alcătuiesc un grup original de limbi.

Limba moldovenească și cea română sînt aceeași limbă, dar pe parcursul existenţei statu-lui România în această limbă au fost introduse, adesea nejustifi cat, cuvinte din alte limbi. Există și alte deosebiri care vor fi menţionate în cele ce urmează. Această situație este ilustrată de dicţi-onarul ruso-moldo/românesc care va fi publicat pe site-ul www.moldovenii.md

Dicţionarul conţine cuvinte moldovenești vechi, excluse total nemotivat din limba mol-doromână pe care noi le recomandăm să fi e uti-lizate. Sperăm că cele mai multe dintre cuvintele tradiţionale moldovenești, cu timpul își vor recă-păta locul binemeritat în limba moldovenească vorbită și literară.

În elaborarea textelor autorii proiectului www.moldovenii.md, au utilizat nu doar cuvin-tele cuprinse în dicţionar dar și alte cuvinte care, în viziunea noastră, vor facilita perceperea mate-rialelor expuse de majoritatea potenţialilor vizi-tatori ai site-lui.

Limba moldovenească, moldava lingua, молдавский язык, este idiomul despre care s-a scris de acum în veacul al XVII-lea (Gr. Ureche, Miron Costin) și la începutul secolului al XVIII-lea (Dimitrie Cantemir). Astăzi limba moldove-nească, limba naţională a poporului moldove-nesc, este limba de stat a Republicii Moldova.”

„Limba moldovenească”… de la sud de Dunăre!„Limba moldovenească este cea mai veche,

ca glotonim, dintre idiomurile de la sud de Dunăre, de la sud și de la Est de Carpaţi. În limba moldovenească s-au făcut primele traduceri de acum în veacul XVI, au fost scrise texte desfășu-rate: istorii ale Moldovei, lucrări știinţifi ce etc. Ea este singura din grupul său lingvistic, căreia i-au fost consacrate studii știinţifi ce Pentru limba noastră moldovenească (Gr.Ureche, 1635; M.Costin, 1677). Limba moldovenească este unica, vocabularul căreia este tîlcuit în alte limbi din secolul al XVII-lea: Dicţionarul grecesc-slavon-moldovenesc-latin de Nicolae Milescu-Spataru (1672), Vocabulario italiano-moldavo (1719) de Silvestro Amelio.

În aspect sociolingvistic limba moldove-nească este de sine stătătoare – în sensul func-ţionării libere și independente – limbă a naţiunii moldovenești, avînd o structură tipică oricărei limbi naţionale dezvoltate, adică dispunînd de un standard propriu literar și scris, de o formă specifi că a vorbirii literar-colocviale, în corelare cu formele cotidiene de vorbire și cu graiurile ariei naţionale moldovenești”.

Citiţi şi vă cruciţi!

22 APRILIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Desene animate 13.30 Film artistic 16.00 Superbingo Me-tropolis 18.00 Serial. Narcisa

sălbatică 20.20 Plasa de stele 21.45 In puii mei 23.35 Film artistic 02.00 Serial. Fami-lia Bundy 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (roman-ce) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă

de foc (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Re-ţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film se-rial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Camerista (“Maid în Manhattan”) (12) (comedie/dramă/romance) 22:45 La naiba, să poveștim! - emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 După 20 de ani 11:00 Teles-hopping 11:15 Film: Tootsie

13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Românii au talent (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Monstruos 00:45 Știrile Pro Tv (r) 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Românii au talent (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r)

6 . 0 0 F i l m . “ J O H N N Y E N G L I S H ”

(SUA). 7.30 O seară în familie. 8.45 Junior Eurovision Song Contest - Minsk 2010. 9.35 Film în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 12.20, 5.10 În drum spre “Eurovision”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Cuvintele Credinţei. 14.00 Baș-tina. Magazin agricol. 14.30, 2.30 Portrete în timp. Ecaterina Malcoci. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Serial. “LEONE” (Italia). 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00, 3.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.40, 21.35 Campio-natul Mondial de Dans Sportiv. Transmisiune în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.40 “Scrisoare către alt tărâm”. 4.30 Dor. In memoriam. 5.00 Istoria trece, imaginile rămân. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Как сохранить любовь” 7.00 Евгений Матвеев, Зинаида

Кириенко в фильме “Любовь земная” 8.35 Александр Збруев в детективе “Кольцо из Амстердама” 10.00 Новости 10.10 “Как лисы с курами подружились”. Мультипликационный фильм 10.30 Галина Польских, Николай Караченцов в комедии “Белые росы” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Надежда Румянцева в комедии “Королева бензоколонки” 13.50 Елена Корикова, Дмитрий Щербина, Леонид Куравлев, Василий Лановой в фильме “Барышня-крестьянка” 15.40 “Большая разница” в Одессе. Фестиваль пародий 19.15 Премьера. “Только ты...” Концерт Стаса Михайлова 21.00 “Время” 21.15 “Какие наши годы! 1975” 22.35 Премьера. Рэйчел Уайз в приключенческом фильме “Агора” 0.40 Джулианна Мур в триллере “Психоз” 2.20 Геннадий Хазанов в комедии “Маленький гигант большого секса” 3.40 Евгения Симонова в музыкальной комедии “Под крышами Монмартра”

7.00, 14.30 D e s e n e a n i m a t e .

“Clubul Disney”. 7.30, 8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.30 Te-lejurnal. 15.00 TVR 55. 16.00 Dănutz S.R.L. 18.00, 2.20 “50 de minute” cu Pleșu și Liicea-nu. 19.00 Lozul cel mare. 19.40, 3.10 Sport. 21.10 Film. “AGORA”. 23.20 Garantat 100%. 0.20 O carte pe săptămână. 0.25 ÎnTrecerea anilor. 4.25 Amintiri din istorie. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 URGENCES VÉTO / Documen-taire C’est la rentrée ! 6:30 A BON ENTENDE-UR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGU-ES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MON-DE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:35 LE COEUR A SES RAISONS / Fiction Episode 6 : A la recherche de Brett 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACO-USTIC 18:00 FLASH INFO 18:05 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:15 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire «Des Terres & des Hommes» Louisiane 21:00 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN ROMAN POLICIER / Cinéma 23:30 CARON / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FRANCE BOUTIQUE / Cinéma 2:30 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 L’AUTRE 8 MAI 1945 / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan si Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan si Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Air America 13.00

Concert 14.00 Fotbal. Dinamo vs Gloria 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Nar-cisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Relure 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (“El Rostro de Analia”), primul episod (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Retela de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: De-mon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Film: Focul pasiunii (r) 12:00 Teleshopping

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: William și Kate 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3975 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Străinul 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.93 00:00 Serial: Fringe, ep.23, anul II 01:00 Film: Străinul (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.93 (r) 04:00 Știrile Pro Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.05 Documen-tar. “Drumeţii”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 20.40, 2.50 De Ziua Televiziunii. Istoria trece, imaginile (TV) rămân. 9.20, 17.15, 5.05 În drum spre “Eu-rovision”. 10.00 Documentar. “Album de familie”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La datorie. 12.20 Legendele muzicii. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Templul muzicii. 15.30 Fii tânăr! 16.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 18.00, 1.20 Vector european. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.45, 5.00 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Votul tău (rus). 22.00, 2.30 Repor-terul de gardă. 22.20 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.40 Film. “FRUMOSUL ANTONIO” (Italia). Episodul 1. 0.25 ȘTIRI. 0.35 Documentar. “Arts 21”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 4.30 Știinţă și inovare. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Баллада о бомбере”. Многосерийный фильм 22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 Ночные новости 23.45 “Судите сами” с Максимом Шевченко 0.35 Пирс Броснан в приключенческом фильме “Пик Данте” 2.15 Триллер “Преступные мысли” 3.00 Новости 3.05 Триллер “Преступные мысли”. Продолжение 3.50 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9 . 0 0 V i p

confidenţe. 10.00 Garantat 100%. 11.00, 1.45 Documentar. “Drumul hârtiei”. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.45 Interes general. 15.15 Teleenciclo-pedia. 16.25 Circ internaţional. 17.00, 20.40 Repor-ter. Buletin informaţional. 19.45 Sport. 21.00, 2.35 Judecă tu! 22.10 Film. “CA ȘI MORT” (SUA, 2010). 23.10 Serial. “CSI: CRIME ȘI INVESTIGA|II”. 0.45 Top of the Pops Collection. 3.25 Eurovision-2011. 3.30 Documentar. “Minunile lumii”. 4.30 Perechea potrivită. 5.25 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRA-NEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 34 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1058 13:00 FLASH INFO 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 CAMPING, LE SYNDROME DE L’ESCARGOT / Documentaire Camping sauvage 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA MAIS-ON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison des tourments 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LA RIVALE / Fiction Afrique 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FRANCE BOUTIQUE / Cinéma 23:35 MATHILDE ET JU-LIETTE / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOUR-NAL AFRIQUE 0:55 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 PROJET POUR UN ANNIVERSAIRE / Documentaire En revoyant « Lire c’est vivre » 2:50 QUESTIONS À LA UNE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 EXPEDITION KACHGAR, SUR LES TRACES DE L’OR BLEU / Documentaire 4:35 TERRES D’ÉCHANGES / Documentaire Pérou

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan si Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan si Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Air America 13.30 Film

artistic 15.00 Cîștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert


(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 09:30 Teles-hopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi l-mată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (ro-mance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACA-SĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 AutoExpert cu An-drei Tabuică (r) 10:30 Film: 39 de

trepte 12:00 Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Focul pasiunii 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3974 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Răfuială în micul Tokyo 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.92 00:00 Serial: Fringe, ep.22, anul II 01:00 Film: Răfuială în micul Tokyo (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.92 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Palatele Parisului”. 6.15

Documentar. “Dooglas Kennedy, elogiul evadării”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 20.50, 5.00 De Ziua Televiziunii, poporul vor-bește! 9.15 Program muzical. 9.30 Știinţă și inovare. 10.00 Manifestări consacrate Zilei Drapelului de Stat al Republicii Moldova. Transmisiune din Piaţa Marii Adunări Naţionale. 12.40 Reporterul de gardă. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Almanah cinematografic”. 15.20 Mihail Bulgakov. “Moliere”. Spectacol al Teatrului Municipal “Satiricus”. 17.00 ȘTIRI. 17.15, 5.05 În drum spre “Eurovision”. 18.00 Gagauz ogea. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.40, 2.50 De Ziua Televiziunii. Istoria trece, imaginile (TV) rămân. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Cam-pionilor. Semifi nală. “Real” (Madrid) - “Barcelona”. În pauză: ȘTIRI. 23.40 Documentar. “Centrale atomice: pro sau contra”. 0.40 Cinemateca universală. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 Respiro. 4.30 Focus TV. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Баллада о бомбере”. Многосерийный фильм 22.30 Среда обитания. “Чем пахнет масло?” 23.20 Ночные новости 23.45 “Белый воротничок” 0.40 Бен Стиллер в комедии “Девушка моих кошмаров” 2.20 Дональд Сазерленд в комедии “Взломщики” 3.00 Новости 3.05 Комедия “Взломщики”. Продолжение 3.55 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00, 15.00,

4.30 Perechea potrivită. 10.00 Profesioniștii. 11.00, 1.40 Documentar. “Drumul hârtiei”. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 16.00 Vip confi denţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.20 Sport. 21.05 21.05 Fabrica de Staruri-2. Selecţiuni. 0.40 Top of the Pops Collection. 2.55 Oameni ca noi. 5.25 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELE-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 33 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1057 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 QUAND INTERNET FAIT DES BULLES / Documentaire 2e partie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MURIEL OU LE TEMPS D’UN RE-TOUR / Cinéma 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:30 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison des tourments 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RIEN À JETER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Profanation 1:45 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Cible mouvante 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 EXPEDITION KACHGAR, SUR LES TRACES DE L’OR BLEU / Do-cumentaire 4:30 EXPEDITION KACHGAR, SUR LES TRACES DE L’OR BLEU / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan si Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan si Dani 10.30 Concert 13.30 Film artistic 15.00 Film artistic 16.30

Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Cîștigi în 60 de secunde 23.00Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshop-ping 06:45 Doamne de poveste (reluare din 27

martie) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teles-hopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (ro-mance) 12:30 Teleshopping 12:45 Kate și Will - O iubire ca-n povești (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (ro-mance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Film: Angel Deverell

13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Paulie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3973 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profit 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Mărturie mortală 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.91 00:15 Serial: Fringe, ep.21, anul II 01:00 Film: Mărturie mortală (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.91 (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Centrale atomice: pro

sau contra”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 20.40, 2.50 De Ziua Televiziunii. Istoria trece, imaginile (TV) rămân. 9.20 Accente economice. 9.50 Unda Bugeacului. 10.20, 5.05 În drum spre “Eurovision”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Manifestaţii consacrate Zilei comemorării victimelor catastrofei de la Centrala atomo-elec-trică de la Cernobâl. Transmisiune în direct de la Complexul Memorial al victimelor catastrofei de la Cernobâl. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50, 4.30 ARTelier. Pictoriţa Eleonora Romanescu, artist plastic al poporului. 15.20 Russkii mir. 15.50 ȘTIRI. 16.00 Pascala-2011. Transmisiune de la Casa Radio. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.50, 5.00 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Cam-pionilor. Semifinală. “Schalke” - “Manchester United”. În pauză: ȘTIRI. 23.35 Film. “DE-AȘ FI HARAP ALB” (România, 1965). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Баллада о бомбере”. Многосерийный фильм 22.30 К 25-летию Чернобыльской катастрофы. Закрытый показ. Премьера. Фильм Александра Миндадзе “В субботу” 1.10 Роб Шнайдер в фильме “Скамейка запасных” 2.30 Фильм “Обвинение дочери” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Обвинение дочери”. Продолжение 4.05 “Давай поженимся!”

7.00 Tele -jurnal ma-tinal. 9.00 P e r e c h e a

potrivită. 10.10 Film. “MARIA-MIRABELA ÎN TANZISTORIE”. 11.25 Circ internaţional. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 15.15 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.05 Fabrica de Staruri-2. Selecţiuni. 0.40 Top of the Pops Collection. 1.40 Film. “ECATERINA CEA MARE”. Partea a II-a. 4.25 Teleenciclopedia. 5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:00 TÉLÉ-TOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 32 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1056 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 TRADERS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Profanation 15:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Cible mouvante 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLA-SH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ERREUR DE LA BANQUE EN VOTRE FAVEUR / Cinéma 21:10 RECRUED’ESSENCE / Court métrage 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RIVALE / Fiction Afrique 23:35 TERRES D’ÉCHANGES / Documentaire Pérou 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THA-LASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 EXPEDITION KACHGAR, SUR LES TRACES DE L’OR BLEU / Documentaire 4:25 EXPEDITION KACHGAR, SUR LES TRACES DE L’OR BLEU / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Concert 17.00Film artistic 19.00 Serial.

Narcisa sălbatică 20.20 In puii mei 22.00 Film artistic 00.00 Serial. Familia Bundy 01.00 Film artistic 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert


(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (ro-mance) 20:30 Cinema ACASĂ: Diana, povestea adevărată (“Diana: Her True Story”) (Partea a II-a) (AP) (dramă) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 27 aprilie) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 28 aprilie) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se în-tâmplă, doctore? 10:00 Teles-hopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu

Andrei Tabuică (r) 11:30 Zâmbiţi, vă rog! 12:00 Promotor 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshop-ping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.17, anul III 14:00 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv de weekend 20:30 Film: Lacrimi din soare 23:00 Film: Răscumpărarea 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Film: Lacrimi din soare (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York (r) 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 06:30 Știrile Pro Tv de weekend (r)

6.00 Program muzical cu for-maţia “Plai” și

Ștefan Petrache. 6.25 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 7.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBU-NILOR”. 8.00 Bună dimineaţa! Ediţie specială de Ziua Televiziunii. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldovenii de pretu-tindeni. 11.30 Dor. De Ziua Televiziunii. 12.00, 13.15 De Ziua Televiziunii. Transmisiune în di-rect. 12.20, 5.10 În drum spre “Eurovision”. 13.00 ȘTIRI. 15.50 Rugby. Preliminariile Campionatului European. Moldova - Olanda. 16.50, 17.45, 5.00 De Ziua Televiziunii. Istoria trece, imaginile (TV) rămân. 17.00 ȘTIRI. 17.15 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35, 2.45 O seară în familie. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Film. “JOHNNY ENGLISH” (SUA). 23.15 Campionatul Mondial de Dans Sportiv. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 2.30 Music Mania. 4.30 Dor. Program muzical. 5.50 Calen-darul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Молодые и богатые” 7.00 Владимир Басов, Евгений Евстигнеев, Михаил Пуговкин в комедии

“Нейлон 100%” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Принц и Золушка. Уильям и Кейт” 11.15 “Смак” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Пилите, Шура, пилите...” 13.05 Олег Янковский, Галина Беляева, Леонид Марков в фильме “Мой ласковый и нежный зверь” 14.50 Легендарное кино в цвете. “Волга-Волга” 16.35 Джеймс Белуши в комедии “К-9: Собачья работа” 18.15 “Общая терапия”. Многосерийный фильм 20.00 “Фабрика звезд. Возвращение” 21.00 “Время” 21.15 “Фабрика звезд. Возвращение” 22.30 “Прожекторперисхилтон” 23.05 Премьера. Светлана Рябова в фильме “Право на Надежду” 0.45 Джон Туртурро в комедии “Бартон Финк” 2.40 Фильм “Невероятное пари, или Истинное происшествие, благополучно завершившееся сто лет назад” 4.00 Андрей Соколов, Сергей Шкаликов в музыкальной комедии “Наш человек в Сан-Ремо”

7.10 Omul și t impul. 8.30, 4.05

Zestrea românilor. 9.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 9.30 Bebe magia. 10.00 Serial. “HANNAH MONTANA”. 10.35 Televiziunea copi-ilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 2.55 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 17.00 Ne vedem la TVR. 18.45 Teleenciclopedia. 19.45, 2.40 Sport. 21.00, 22.00 ÎnTrecerea anilor. 21.55 Campania Ovidiu Rom. 23.00 Profesioniștii. 0.10 Film. “BUENOS AIRES KM 100”. 1.50 Tezaur folcloric. 3.50 Docu-mentar. “Minunile lumii”. 4.00 Eurovision-2011. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.


JOURNAL 5:25 DOCUMENTAIRE 6:35 MEDI-TERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 AFRIQUE PRESSE 7:50 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 9:30 A BON ENTENDEUR 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi-5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERA-TION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SOR-CIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Scilly, îles aux narcisses 16:00 ADN 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLA-SH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 18:45 GEO-POLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MARGEM ATLÂNTICA / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Razvan si Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Razvan si Dani 10.30 In gura presei, cu Mircea Badea 11.30 Serial. Air

America 13.00 Film artistic 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Film artistic 00.00 Film artistic 01.50Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV.Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert


(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (ro-mance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisi-unea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (reluare din 3 apri-lie) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (reluare) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (r) (reluare) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Land of Jokes

(r) 11:00 Știrile Pro Tv - ediţie specială 15:15 Apropo TV (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3976 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Dansez pentru tine (r) 04:45 Apropo TV (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6 . 0 0 D o c u -mentar. “25 de zile în Europa”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună diminea-ţa! 9.10, 20.40, 2.50 De Ziua Televiziunii. Istoria trece, imaginile (TV) rămân. 9.20, 17.15, 5.05 În drum spre “Eurovision”. 10.00 Moldovenii de pretutindeni. 10.30 Focus TV. 11.00 Casa mea. 11.30 Studio “Art plus” (rus.) 12.00 Nunta Prinţului britanic William. Transmisiune în direct. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Respiro. Program de muzică populară. 15.10, 2.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.35 Respiro. 15.50 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 18.00, 4.30 Accente economi-ce. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Evantai folcloric. 20.25 Legendele muzicii. Edith Piaf. 20.50, 5.00 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Fii tânăr! 22.40 Serial. “LEONE” (Italia). 0.15 ȘTIRI. 0.25 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Cultura azi. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е у т р о ”. П р о д о л ж е н и е

9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Федеральный судья” 17.00 Премьера. “Принц и Золушка. Уильям и Кейт” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.00 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “ДОстояние РЕспублики: Андрей Макаревич” 23.40 Премьера. Фильм “Молодая Виктория” 1.20 Михаил Ножкин, Александр Фатюшин в боевике “Одиночное плавание” 2.55 Валентин Гафт, Борис Иванов, Николай Олялин в фильме “Бешеное золото” 4.15 Михаил Светин, Андрей Мягков в комедии “Не было бы счастья...” 5.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 9.00,

4.35 Teleenciclopedia. 10.10 ÎnTrecerea anilor. 12.00 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15 Circ internaţional. 16.00 Documentar. “Ca-feaua”. 16.50 Eurovision-2011. 17.00 La vie en rose. 19.45 Sport. 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 O dată’n viaţă. 23.10 Film. “MESAGERUL” (SUA, 2009). 1.10 Film. “CONFESIUNI DUREROASE”. 3.00 Film. “CA ȘI MORT...” (SUA, 2010). 5.45 Rom european. 6.55 Imnul României.


JOURNAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RA-DIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1059 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ETATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Californie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA RIVALE / Fiction Afrique 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Profanation 22:55 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Cible mouvante 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MON-DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison des tourments 2:30 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 AUTOUR DU FLEUVE / Documentaire

6.00 Film artistic 8.30 Neat-za cu Razvan si Dani 10.30 Concert 11.30 Plasa de stele. Reluare 13.30 Splendoare de sărbătoare 15.00 Film artistic

16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Chef cu Nae și Vasile 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00Serial. Narcisa săl-batică 00.00 Film artistic 01.40Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic.Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc

(AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva săptămânii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima teleno-vela românească: Numai iubirea (r) (AP) (ro-mance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:00 Premiile Grammy 2011 (r) 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film se-rial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACAS: Diana, povestea adevărată („Diana: Her True Story”) (partea I) (AP) (dramă) 22:30 Kate și Will - O iubire ca-n povești (“Kate and Wills - A Royal Love Story”) 23:30 World Mu-sic Awards: Cele mai bune momente (“The Best of The World Music Awards, 2010”) 01:30 Reţeta de ACASĂ (r) 01:45 Doamne de poveste (reluare din 20 martie) 02:45 Cinema ACASĂ: Diana, povestea adevărată (partea I) (r) (AP) (dramă) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 20 aprilie) (15) (divertisment)

07:15 Film: Lemony Snick-et - O serie de evenimen-te nefericite (r) 09:30 Film: Salvaţi bufniţele 11:30 Te-

leshopping 11:45 Film: Mexicanul 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Garfi eld (r) 15:45 Teleshopping 16:00 Film: Paulie 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Românii au talent (fi nala) 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Film: Mexicanul (r) 02:30 Românii au talent (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.05 Serial. “CHEMAREA S T R Ă B U N I -

LOR”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Constelaţia graţiilor. Spec-tacol coregrafi c. 9.40 Retro hit. 10.40 Film. “DE-AȘ FI HARAP ALB” (România, 1965). 12.00, 3.00 De Paști cu orchestra “Plai Moldo-venesc”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Respiro. Cântece pascale. 15.05 “Orașul meu alb”. Creaţii de Eugen Doga. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Magazinele UEFA. 17.30, 5.05 În drum spre “Eurovision”. 18.10 Unda Bugeacului. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Moldova în di-rect. 20.40, 2.50 De Ziua Televiziunii. Istoria trece, imaginile (TV) rămân. 20.50, 5.00 De Ziua Televiziunii, poporul vorbește! 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Votul tău. 22.00 Film. “DISTRAC|IE CU DICK ȘI JANE” (SUA, 2005). 23.30, 4.30 Săptă-mâna sportivă. 0.00 ȘTIRI. 0.10 Documentar. “Dooglas Kennedy, elogiul evadării”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.55 Evantai folcloric. 2.30 La datorie. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Те л е к а н а л “ Д о б р о е

утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. “Баллада о бомбере”. Многосерийный фильм 22.25 “Ядерное цунами” 23.20 Ночные новости 23.45 “На ночь глядя” 0.25 Дженнифер Лопес, Бен Эффлек в приключенческом фильме “Джильи” 2.25 Фильм “Что, если бы Бог был солнцем?” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Что, если бы Бог был солнцем?” Продолжение 4.00 “Давай поженимся!”

7.00 Dese-ne anima-te. “Clubul

Disney”. 7.30 Televiziunea copiilor. 8.55 Euro-vision-2011. 9.00, 16.00 Perechea potrivită. 10.10 Film. “MARIA-MIRABELA”. 11.20, 2.45 Circ internaţional. 12.00, 17.20, 4.30 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.20, 2.15 Fac ce-mi spune inima. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.20 Sport. 21.10 Film. “TAXI-4”. 22.45 Serial. “ANATOMIA LUI GRAY”. 23.35 Concert. Mika la Paris. 0.40 Film. “ECATERINA CEA MARE”. Partea I. 5.25 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOS-TIT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOUR-NAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction Episode 31 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1055 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 HIS-TOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire Le grand malentendu (1981-1989) 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:30 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Profanation 20:25 ENQUÊTES RÉSERVÉES / Fiction Cible mouvante 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Docu-mentaire Nomades du Kirghizstan 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LIBERTÉ-OLÉRON / Cinéma 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MUSULMANS DE FRANCE / Documentaire Français, 1981-2009

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 29 APRILIE 30 APRILIE 1 MAI 28 APRILIE 25 APRILIE 26 APRILIE Luni 27 APRILIE

Miercuri

22 APRILIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: [email protected]; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Zi c= nu!

CO

NC

UR

SC

ON

CU

RS

Câştigă un abonament Câştigă un abonament la ziarul FLUXla ziarul FLUX

NumePrenumeAdresa

Telefon

Recunoaşteţi personajul?Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Dragi cititori,Dragi cititori,

Redacţia FLUX continuă con-

cursul care constă în identifi -

carea unor personaje publice

după siluetele pe care le pu-

blicăm în ziar. Vă reamintim

că cei care doresc să participe

la concurs trebuie să decupe-

ze talonul, să-l completeze,

să indice răspunsul corect și

să-l expedieze prin poștă la

adresa: Redacţia FLUX, stra-

da Nicolae Iorga, 8, Chișinău,

Republica Moldova.

Concursul se desfășoară pe

o perioadă de trei luni, iar

câștigătorii vor fi desemnaţi

în funcţie de numărul de răs-

punsuri corecte. Învingătorii

vor avea parte de surprize

plăcute și vor câștiga și un

abonament la ziarul FLUX.

Deja timp de câteva săp-

tămâni, la redacţie ne-au

venit zeci de scrisori, atât

cu răspunsuri corecte, cât

și cu răspunsuri greșite.

Vedeţi alăturat numele celor

care, până în momentul de

faţă, ne-au trimis răspun-

suri corecte. În următoarele

ediţii vom anunţa numele

celor care au dat răspunsuri

corecte, ajunse, între timp, la

redacţie. Deci, fi ţi cu ochii pe

noi, pentru a vedea cine sunt

câștigătorii. Și continuaţi să

decupaţi taloanele din ziar,

să identifi caţi personajul și

să-l expediaţi la redacţie.

Succes!

Redacţia FLUX

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?

Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL” continuă. Până în acest moment au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adre-sa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fi deli (în ordinea alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (3 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (2 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei, Telenești (3 răspunsuri); BEZMAN Tatiana din Chișinău (1 răspuns); BO-TEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (3 răspunsuri); CIUBARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răspuns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (3 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (1 răs-puns); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); GABATIUC Maria din Baimaclia,

Cantemir (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDACOV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (3 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiștelniţa, Telenești (1 răs-puns); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (3 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (2 răspunsuri); MARI-AȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATEICIUC Anatol din Chișinău (2 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculi-na din Cristești, Nisporeni (2 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (2 răspun-suri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (3 răspunsuri); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (2 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (4 răspunsuri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău

(3 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (2 răs-punsuri); SEMENCIUC Victoria din Arionești, Dondușeni (2 răspunsuri); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (3 răspun-suri); UZUN Ion din Colibași, Ca-hul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VERBIŢCHI Alexandru din Un-gheni (1 răspuns); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (1 răspuns).

Aceștia sunt doar partici-panţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răs-punsuri corecte, cât și răspun-suri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răs-punsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigă-torilor. Vă încurajăm să partici-paţi în continuare la concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câștigaţi împre-ună cu FLUX!

Redacţia FLUX

Politicienii susţin că nimic nu-i poate face mai fericiţi, decât posibilitatea de a avea grijă de popor și de a-l sluji, așa cum știu ei mai bine. De dragul acestei supreme satisfacţii sufl etești, în preajma campaniilor electorale, politicienii devin ușor excentrici și au un comportament mai puţin adecvat, iar datul în spectacol capătă caracter epidemic. De ce se întâmplă aceasta? Poate pentru că noi suntem prea receptivi și ne lăsăm ușor impresionaţi de aceste reprezentaţii de circ, ca să ne plângem apoi că iarăși ne-au tras pe sfoară, că iarăși i-am crezut, iar ei ne-au dus de nas.

Maimuţăreala ca stil de comportament electoral Din lipsă de imaginaţie, actorii politici

își axează pe mimetism spectacolele ridi-cole și grotești, maimuţărindu-se unii pe alţii mai ceva ca reprezentanţii regnului animal. Filat îi imită pe Putin și Voronin, Chirtoacă îl maimuţărește pe Filat. Dacă premierul a făcut show alături de Marina, fetiţa de la un centru de plasament din Chișinău, „domnul Dorin” a mers pe ace-eași cale bătătorită și i-a arătat și el biroul său (de unde au fost adunate în grabă toate recipientele golite la cheful din ajun). Dacă Filat a mers cu tancul, pentru că așa a văzut el că face Putin, de ce să nu se plimbe cu tancul și primărașul nostru vesel? Păcat că i s-a încheiat unchiului Ghimpu interimatul, că poate ajungea să-i piloteze și avionul prezidenţial.

Totuși, premierul se ţine acum ceva mai în umbră, pentru a nu-și eclipsa candidatul la Primăria capitalei. Printre ultimele icnituri ale acestuia au fost exerciţiile la bară (a nu se confunda cu bara de dans din cluburile de noapte) de la Comrat. Exerciţiile au ieșit cam prost (bara a fost de vină), dar Filat a reușit să smulgă totuși niște aplauze. Replica lui Chirtoacă mai întârzie, dar până la vară mai este.

Actorii au ieşit în stradăPoliticienii ies la rampă care și cu ce

poate și cu ce are. Sigur că în acest sens, recuzita lui Chirtoacă este cea mai bo-gată: troleibuze, autospeciale, biciclete, iazuri și tot ce se găsește pe la Piaţa Cen-trală. Mai puţin se apelează la drumurile cu gropi, clădirile istorice demolate și străzile insalubre. Chirtoacă – șofer de troleibuz, Chirtoacă – măturător de stra-dă, Chirtoacă – muncitor necalifi cat, Chir-toacă – tanchist... acestea sunt imaginile de ultimă oră ale edilului-șef.

Actualul primar promite plajă ca în Bulgaria la iazul din Valea Morilor, deși anterior zicea că zona va deveni un Dubai în miniatură. Venit să inspecteze șantierul, Chirtoacă a dat și el cu hârleţul, alături de muncitori, ca să-l vadă orășenii ce harnic este. Chit că cele câteva televi-ziuni erau din întâmplare pe acolo. Tot Chirtoacă a fost la Minsk, să ne aducă troleibuzele, meritul pentru procurarea cărora și-l mai dispută și acum cu pre-mierul Filat. Apoi, tot el a dat o mână de ajutor la asamblarea acestora. A urcat și pe troleibuz, încât șeful Regiei Transport Electric îl implora să se dea jos de acolo,

ca să nu cadă cumva în cap. Cum să nu-l apuce invidia pe candidatul de la PLDM? Și doar a spus prim-ministrul la televizor că 5 troleibuze au fost procurate din banii Guvernului. Da parcă Chirtoacă i-a dat vreunul lui Bodiu?

Cine promite mai mult?Și candidatul PLDM a ieșit în lume cu ce

are el mai bun: cu mult tupeu și aroganţă, așa cum a învăţat de la șeful. Victor Bodiu, care s-a declarat „un tehnocrat desăvârșit”, a spus că vine la Primărie nu s-o conducă, ci s-o administreze. Bodiu, în calitatea sa de secretar general al Guvernului, a con-siderat că el este cel care trebuie să iasă în faţa benefi ciarilor de compensaţii la căl-dură și să-i îndemne să nu se îmbulzească, pentru ca să înţeleagă toată lumea din ce buzunar și prin a cui bunăvoinţă vin aceste milostenii. Tot el, cu de la sine putere, le-a promis celor 56 de familii ale veteranilor războiului de pe Nistru și din Afganistan, care au acaparat cu forţa, acum zece ani, un bloc de locuinţe destinat deputaţilor, că vor deveni proprietari ai apartamente-lor. Declaraţia l-a supărat rău pe spicherul Marian Lupu, care a replicat că aceste apartamente sunt o proprietate a Parla-

mentului. „Ce se va întâmpla cu acest bloc de locuit decide Parlamentul și nu este de competenţa lui Bodiu”, a spus Lupu, care, poate, ar fi vrut și el să facă pe generosul în campania electorală.

Dar nici Chirtoacă nu se lasă mai prejos și dă și el cât poate. Un pui, un kilogram de orez, unul de zahăr, ulei și o pască vor primi cei 60 de mii de pensionari din mu-nicipiul Chișinău, înaintea sărbătorilor de Paști. Câţiva bătrâni și-au luat deja puiul și orezul, chiar din mâna darnică a prima-rului, care s-a jurat că gestul său nu este nici pe departe electoral. Ei bine, dar cu ce este mai bun puiul lui Chirtoacă, decât macaroanele comuniștilor, invocate de unchiul Ghimpu? Aceasta-i întrebarea.

Să contabilizăm însă în continuare benefi ciile actualei campanii electorale. Pensionarii și nevoiașii se vor pricopsi cu ceva fărâme de la masa bogaţilor. Lupu ne va da pașapoarte biometrice mai ieftine. Filat, ca să nu rămână în urmă, a promis să ieftinească toate actele de identitate. Dacă mai vin și anticipatele, poate ne alegem cu toate actele pe gratis. Poliţiștilor munici-pali li s-au promis, chiar zilele acestea, 20 de unităţi de transport noi și vestimentaţie nouă. Bodiu, mai bisericos de felul său, ne va aduce Focul Sfânt de la Ierusalim în seara Învierii. Idilă, nu altceva!

Acum stau și mă întreb: de ce ne cer nouă occidentalii să soluţionăm criza po-litică și s-o încheiem cu alegerile? Ce știu ei, niște străini, despre alegerile noastre? Poate că unii dintre noi le așteaptă ca pe mană cerească. Macaroane, bani, mate-riale de construcţie, toate prind bine la casa omului. Și când se mai lucrează la noi, decât în ajun de alegeri? Pentru că în restul timpului toţi doar guvernează. Așa însă, candidaţii strâng gunoaiele de prin oraș, în Valea Morilor se lucrează astăzi cât nu s-a lucrat în patru ani de zile, gropile de pe drumuri au început să fi e cârpite, oamenii din zona afectată de inundaţii s-ar putea alege cu casele terminate până în vară. Așa că, să mai zică cineva că moldovenii au obosit de alegeri și că nu am avea nevoie de anticipate!

Ioana FLOREA, FLUX

Respectivele imagini și, mai ales, amploarea cu care ele au fost reproduse de alte mass-media i-au deranjat rău pe cei de la PL. Aceștia au înţeles că apari-ţia în public a unor fotografi i de la o beţie organizată de primar în biroul său de serviciu, în com-pania unor fătuci vesele și, mai ales, a unor băieţași în pantaloni scurţi, nu are cum să sporească șansele electorale ale lui Dorin Chirtoacă la alegerile locale din 5 iunie 2011. Iată de ce, fi ind solicitat de presă să comenteze pozele apărute în FLUX, purtă-torul de cuvânt al primarului general, Vadim Brânzaniuc, a făcut următoarea declaraţie: „Fotografi ile datează tocmai din anul 2008, când primarul a aniversat 30 de ani. Atunci mai mulţi colegi au venit să-l felicite la birou, așa cum se obișnu-iește. S-a întâmplat după ora de muncă. Fotografi ile nu au fost ţinute în secret și nu cred că este un gest corect din partea instituţiilor media care le-au dat publicităţii într-un astfel de context”.

Ce mare brânză e la primărie? Că cei din gașca strânsă în

jurul lui Chirtoacă și Ghimpu

sunt niște nesimţiţi, o știam de mai de mult. Dar nu am crezut că nesimţirea unora dintre ei poate ajunge atât de departe. Deci, potrivit acestui Brânzaniuc, este incorect să dai publicităţii niște poze făcute în biroul primarului general, dar să folosești imobilul Primăriei pentru a-ţi sărbători ziua de naștere într-o atmosferă de o decenţă îndoielnică este foarte corect. El nu știe că în alte ţări, în cele europene și demo-cratice, cum le place liberalilor să spună, un asemenea scandal s-ar fi soldat cu demisia imedi-ată a edilului și cu renunţarea la intenţia de a mai lupta pentru un nou mandat. Ei, nesimţiţii, poate nu cunosc, dar un demnitar din Occident nu se duce acasă cu mașina de serviciu dacă s-a reţi-nut la lucru peste program, dar nu că să mai folosească biroul de lucru pentru a organiza ospeţe bahice și cupidonice. Dar iată că democraţii și europenii noștri nici măcar nu conștientizează gravitatea gestului lui Chirtoacă. Ei nu înţeleg că dacă primarului i-a venit cheful să bea, să joace bughi cu niște fetișcane zburdal-nice și băieţași zglobii, să învâr-tească între degete sticlele cu rachiu, trebuia să meargă la o dis-cotecă, așa cum a făcut unchiu-

său Ghimpu, sau să arendeze un local privat. E simplu, nu?

Voronin despre năzdrăvăniile primarului Este interesant să observăm

că scandalul legat de cheful din biroul primarului general nu a trecut neobservat și de unii lideri politici. Spre exemplu, lide-rul comunist Vladimir Voronin a declarat că el știa de mult timp că petrecerile și chefurile sunt ocupaţiile lui Chirtoacă. „Noi despre aceste petreceri și despre aceste evenimente în Primăria Chișinău știm de mult. Și despre apartamentul din spate pe care și l-a făcut actualul primar, noi tot cunoaștem și ce se petrece acolo, în acest apartament. Un apartament conectat chiar de blocul acesta, unde la el este anticamera, unde este sediul ofi cial al lui și mai departe, în prelungire. Și cum se nimerește în acest apartament și așa mai departe”, a declarat Vladimir Voronin, referindu-se la post-camera biroului lui Chirtoacă.

Întrebat de jurnaliști dacă a fost mirat de acest comporta-ment al primarului de Chișinău, Voronin a răspuns: „Nu m-am mai mirat. Dar cu ce se poate să se mai ocupe acest individum (în traducere din latină: individ – n.n.) dacă nu cu asta. La ce îl mai duce pe dânsul capul? Ce capacităţi are el? Aceste capa-cităţi poate să le descopere numai Lorena Bogza, altcineva nu poate nimeni”.

Nu știm ce a vrut să spună Vladimir Voronin vorbind despre „capacităţile lui Chir-

toacă pe care numai Lorena Bogza le poate descoperi”. Pe noi ne interesează mai puţin acest subiect, mult mai demn de atenţia cititorilor noștri ni se pare replica venită în ajutorul lui Chirtoacă de la unchiul său, Mihai Ghimpu, liderul PL: „Eu cunosc cabinetul de odihnă a primarului general, care este o bibliotecă care este plină cu cărţi, literatură și un singur pat încape acolo și un fotoliu. Și cunosc cabinetul de odihnă a ex-președintelui Voronin, fi indcă l-am avut și eu, unde are sufragerie, bibliotecă și cabinet foarte mare, și duș cu masaj din toate părţile. Așa că vorba rusească: ciia bî korova mâceala” (cine ar zice – cam așa ar fi în traducere sensul acestei zicale rusești – n.n.).

Voronin e bătrân, dar Ghimpu – chiar senil Și Ghimpu se referă la post-

camera cabinetului preziden-ţial. De fapt, Ghimpu a vrut să spună că post-camera președin-telui ţării este mai „bine dotată” decât cea a primarului general al municipiului Chișinău. Și ce e din asta? Această apreciere a lui Ghimpu este nu doar ridicolă, ci penibilă, chiar stupidă. Și ce dacă post-camera președintelui ţării, care are sufragerie, bibli-otecă și cabinet foarte mare, și duș cu masaj din toate părţile”, în care și-a muiat și Ghimpu cio-lanele, este mai bine amenajată decât cea a primarului general al municipiului Chișinău? Ghimpu ori e prost, ori face pe prostul. Asemenea post-camere există

peste tot, ele fi ind menite să asigure un confort maxim mari-lor demnitari, conducătorilor de întreprinderi mari și importante, ca aceștia să dea un randament maxim în timpul orelor de muncă și să poată să rămână la birou ca să muncească și peste program. Voronin, când a vorbit despre post-camera lui Chirtoacă, nu a condamnat însuși faptul că acesta are post-cameră, ci acti-vităţile pe care ex-președintele le bănuiește că primarul general le desfășoară acolo, odată ce în biroul de lucru acesta organi-zează dansuri și beţii.

Şi Chirtoacă face pe prostul La fel de bătut în cap ca și

Ghimpu este și Chirtoacă. Astfel, fi ind solicitat să răspundă acu-zaţiilor lui Voronin, el a declarat: „Eu apartament nu am nici în

spatele Primăriei, în curtea Pri-

măriei, nici în altă parte. Închi-

riez un apartament în prezent”. Dar ce treabă are apartamentul în care locuiește primarul gene-ral cu post-camera lui de la locul de muncă?

Culmea stupizeniei o repre-zintă însă replica dată de purtă-torul de cuvânt al edilului, Vadim Brânzaniuc, care a trântit-o în felul următor: „Sunt niște abera-

ţii. Domnul Chirtoacă, de fi ecare

dată, și-a prezentat declaraţi-

ile pe venit. Este regretabil că

domnul Voronin, în calitate de

fost președinte de stat, recurge

la așa ceva. Sunt niște afi rmaţii

cu tentă vădit electorală, nimic

mai mult”. Este regretabilă puţi-nătatea facultăţilor comprehen-sive ale angajaţilor Primăriei și

ale primarului general, inclusiv, asta, cu adevărat, e regretabil, domnule Vadim Brânzaniuc.

Ce face totuşi Chirtoacă în post-camera sa? Dacă parcurgem cu aten-

ţie declaraţiile liderilor liberali, vedem că aceștia se contrazic: Ghimpu spune că nepotu-său are post-cameră, iar acesta, ca și purtătorul său de cuvânt, susţine că nu are. Corect ar fi ca Chir-toacă să invite presa în biroul său ca toată lumea să poată vedea ce anticameră, ce birou și ce post-cameră are primarul general al municipiului Chișinău. Că prima-rul are o post-cameră, este evi-dent. Dar noi nu-l condamnăm pentru asta. Suntem îngădui-tori, înţelegem că această post-cameră este foarte necesară pri-marului după beţiile pe care le

trage până după miezul nopţii. Are și el nevoie să se întindă undeva, să se odihnească puţin. Și nu doar el. Dar și băieţașii în pantaloni scurţi, fetișcanele cu care se hârjonește până noaptea târziu. Mai ales că o fi fi ind fără bani, sărmanii, și nu au de unde da 50 de lei pe taxi.

Bulă păleşte pe lângă anecdoticul Ghimpu Vedem că Mihai Ghimpu a

inventat un termen nou: „duș cu masaj din toate părţile”. Chiar din toate părţile, domnule Ghimpu? Dar poate că așa e, din toate părţile, dumneavoastră știţi mai bine, pentru că, în peri-oada în care aţi fost interimar, aţi populat respectivul birou și aţi făcut și duș cu masaj din toate părţile. Acest „duș cu masaj din toate părţile” al lui Ghimpu amin-

tește de un banc foarte popular cu Bulă. Bancul este scurt, dar plin de semnifi caţii, ca și dușul cu masaj din toate părţile al lui Ghimpu.

CUR-CU-DUŞ!Învăţătoarea îi cere clasei lui

Bulă să vină a doua zi costumaţi în fructe. A doua zi, toţi colegii lui Bulă vin costumaţi, numai el vine gol pușcă cu o ţeavă de duș în fund. Învăţătoarea îl întreabă:

- Bulă, de ce nu ai venit îmbră-cat într-un fruct?

Însă el îi răspunde mirat:- Cum adică, nu sunt îmbrăcat

într-un fruct!? Sunt îmbrăcat în CURCUDUȘ!

Cu acest banc punem punct aici. Poate mai revenim la subiec-tul poz(n)elor lui Chirtoacă. Să vedem ce reacţii mai apar. Pa!

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Dragi participanţi la concurs,La 5 iunie 2011 vor avea loc alege-rile locale generale în urma cărora vor fi aleși primarii, consilierii sătești și orășenești, consilierii raionali. De această dată, votul nostru este mult mai responsabil, întrucât hotărâm soarta localităţii noastre pentru viitorii 4 ani.

De persoana care ne va reprezenta în calitate de primar al orașului Orhei, de echipa care va participa la procesul de luare a deciziilor va depinde:

- dacă vom avea, în sfârșit, parte de o administrare efi cientă;

- dacă va exista transparenţă sau ne vom confrunta în continuare cu birocraţia și corupţia care există astăzi în administraţiile de toate nivelele;

- dacă vom avea oameni interesaţi și competenţi care să rezolve problemele orașului în interesul locuitorilor sau vor rămâne cei care luptă în interes propriu și de partid;

- dacă vom avea sau nu drumuri bune; - dacă vom avea sau nu servicii de cali-

tate la preţuri accesibile;- dacă vom avea sau nu condiţii nor-

male de educaţie în școlile și grădiniţele noastre.

Alegerile din 5 iunie reprezintă un pas important și, totodată,o provocare. Locuitorii orașului Orhei speră că va veni un om tânăr,

corect, aproape de oameni, care să dea dova-dă de pricepere și competenţă, să aibă studii în domeniu, să fi e locuitor al orașului Orhei.

Candidatul PPCD, Ghenadie Brădescu, merită să-i reprezinte pe locuitorii din Or-hei la funcţia de primar al orașului, pentru că s-a remarcat de-a lungul timpului prin tenacitate, perseverenţă și dorinţă de a schimba lucrurile în bine.

Ghenadie Brădescu a decis să candideze la funcţia de primar pentru că își dorește ca orașul Orhei să redevină un centru ad-ministrativ, economic, cultural de renume în Republica Moldova. Lupta cu corupţia și deconspirarea jocurilor murdare care se fac astăzi în interiorul administraţiei orășenești sunt primii pași care îi va întreprinde în calitatea sa de viitor primar.

Totodată, Ghenadie Brădescu își propu-ne ca, în perioada imediat următoare, să demareze mai multe proiecte investiţionale în benefi ciul locuitorilor orașului:

1. Construcţia unui complex sportiv cu săli de sport, bazin de înot, teren de tenis;

2. Amenajarea unui parc de distracţii pentru copii;

3. Construcţia unui cinematograf; 4. Reparaţia drumurilor și renovarea

integrală a sistemului de canalizare;5. Iluminarea străzilor;6. Deschiderea unei universităţi pe

baza Colegiului Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei;

7. Amenajarea unei gunoiști, astfel încât să nu fi e afectat mediul ambiant și sănăta-tea locuitorilor orașului.

Acestea sunt doar câteva dintre obiec-tivele echipei lui Ghenadie Brădescu

pentru modernizarea orașului Orhei în următorii 4 ani, obiective ce vor fi realizate prin multă sârguinţă, dăruire și motivaţie de a lucra pentru fi ecare locuitor al ora-șului Orhei.

„Biblioteca” lui Chirtoacă şi „duşul cu masaj din toate părţile” al lui Ghimpu „Biblioteca” lui Chirtoacă şi „duşul cu masaj din toate părţile” al lui Ghimpu Fotoreportajul de la chiolhanul din biroul de serviciu al primarului Chirtoacă, publicat în ediţia din vinerea trecută a ziarului FLUX, a provocat discuţii dintre cele mai diferite. Cum era și de așteptat, simpatizan-ţii Partidului Liberal au sărit în apărarea primarului general al municipiului Chișinău, ceilalţi, care împăr-tășesc alte viziuni politice sau, pur și simplu, au puţin bun simţ, dimpotrivă, și-au exprimat dezacordul faţă de modul în care edilul-șef al capitalei folosește un imobil public în scopuri eminamente personale.

Cu tancul şi găina, la Primăria capitalei

Mesaj pentru alegătorii din OrheiGhenadie Brădescu s-a năs-

cut în orașul Orhei la 5 mai 1978. A copilărit și a studiat în localitatea de baștină. Fiind pasionat de mic copil de sport, în 1990, s-a înscris la Liceul Re-publican cu Profi l Sportiv din municipiul Chișinău, la secţia lupte Greco-Romane. A obţinut titlul de campion european și s-a plasat pe locul 10 în lume. Ulterior, Ghenadie Brădescu a devenit student la Academia de Studii Economice din Moldova, absolvind Facultatea Manage-ment Economic. După fi naliza-rea studiilor a activat în calitate de inspector de stat în cadrul Inspectoratului fi scal judeţean Orhei, controlor de stat la Cur-tea de Conturi, secţia teritorială Orhei, specialist de creditare la SA „Corporaţia de fi nanţare Rurală”, ofi ciul regional Orhei, manager în activitate creditară la BC „Moldova-Agroindbank” SA, fi liala Orhei. Ghenadie Brădescu Ghenadie Brădescu

Ziarul Flux, Ed. 15 (795)

Documents

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 15 (795)