Filat se ţine de putere ca râia de om

Chiar dacă a fost demis de Parlament prin moţiune de cenzură din funcţia de prim-ministru, chiar dacă i s-a interzis prin hotărârea Curţii Constituţionale să deţină interimatul acestei funcţii, liderul PLDM, Vladimir Filat, se comportă astfel de parcă el ar fi în continuare șeful Execu-tivului. El merge în toate deplasările de lucru și participă la toate ceremoniile ofi ciale alături de premierul interimar Iurie Leancă. Chestiunea a devenit deja ridicolă și agasan-tă, dând impresia că cea mai importantă funcţie de stat în Republica Moldova este cea de președinte al PLDM, și nu cea de prim-ministru.

Continuare în pag. 5

Strălucirea şi căderea lui Vladimir Filat

4.04.2013

Soare, 16 29 0C

3.04.2013

Soare, 14 29 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................16.15541 Do lar ame ri can ............. 12.26921 Leu românesc ................. 3.73371 Ru blă ru sească ............... 0.3921

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Credinţa face ceea ce omul și legea nu pot face”.

Sfântul Ioan Gură de Aur

Cursul valutar 3.04.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 3 mai 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Vinerea cea Mare. Sf. Teotim, Ep. Tomisului; Cuv. Teodor

Trihina: Sf. Ap. Zaheu; Sf. Mc. Atanasie

Unu mai, unu mai, asta-i viaţă, ăsta-i trai?

Ambasadorul american critică decizia Curţii Constituţionale, sărind în apărarea unui hoţ şi contrabandist

Iurie Roşca a lansat o nouă carte

Părintele Vlad Mihăilă:„Învierea Mântuitorului este şi garantul învierii noastre”

44

55

66

77

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

OPINII

EVENIMENT

INTERVIU

Despre Ideea Naţională ca forţă unificatoare

UNIVERSITATEA POPULARĂ

AnunţAnunţÎn legătură cu sărbătorile În legătură cu sărbătorile pascale, redacţia ziarului pascale, redacţia ziarului

FLUX își ia o scurtă vacanţă. FLUX își ia o scurtă vacanţă. Următorul număr al Următorul număr al

săptămânalului nostru săptămânalului nostru va apărea pe data de va apărea pe data de

17 mai. Vă dorim tuturor 17 mai. Vă dorim tuturor sărbători fericite.sărbători fericite.

HRISTOS A ÎNVIAT!HRISTOS A ÎNVIAT!

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 17 (894)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Noi aranjamente și angajamente

în Parlament. Ședinţa în plen de

ieri s-a încheiat înainte să încea-

pă. Președintele PCRM, Vladimir

Voronin, a solicitat o pauză până

astăzi, timp în care fracţiunile

parlamentare să se întrunească și

să identifi ce candidaturile potri-

vite pentru funcţia de spicher.

Astfel, dacă va fi găsit candidatul

care să întrunească voturile unei

majorităţi parlamentare, Legisla-

tivul s-ar putea alege cu un preșe-

dinte cu drepturi depline.

Ex-președintele Voronin s-a arătat îngrijorat de si-

tuaţia în care s-au pomenit organele de guvernământ

din ţară, menţionând că este prea grav ca după demi-

terea Guvernului, să fi e lăsat și Parlamentul cu un pre-

ședinte interimar.

Chiar dacă fracţiunea PCRM a votat atât pentru de-

miterea lui Marian Lupu, cât și pentru instituirea interi-

matului funcţiei de spicher, Voronin a opinat că au fost

inventate prea multe „funcţii de interimat”, în actuala

situaţie Parlamentul nefi ind în stare să-și îndeplineas-

că atribuţiile.

Continuare în pag. 4

Comuniştii nu mai vor alegeri anticipate?Comuniştii nu mai vor alegeri anticipate?

(citiţi pag. 2-3)(citiţi pag. 2-3)

Pastorale la Slăvitul Praznic al Învierii Domnului nostru

Iisus Hristos (citiţi pag. 8-9)(citiţi pag. 8-9)

3 MAI 201322F L U XF L U X Bilan\

Îi datorăm ex-premierului acest laudatio și pentru faptul că s-a afl at destul de mult timp în funcţie, dar, mai ales, pentru că, s-o spunem pe șleau, doar el a muncit și, „pe alo-curi”, a avut „de guvernat o ţară”.

Căderea premierului Filat (căde-rea întregului Guvern fi ind doar consecinţa inevitabilă a debarcării acestuia) a avut drept motiv nu doar eternul confl ict dintre cei doi oli-garhi din politica moldovenească, încercările permanente ale lui Filat de a-și măsura puterile cu Plahot-niuc și lupta pentru redistribuirea sferelor de interese. Foștii aliaţi și parteneri de guvernare au fost iritaţi și scoși din fi re de aroganţa exagera-tă a acestuia, de exclusivismul afi șat și desconsiderarea ostentativă a ce-lor din jur, de încercările constante de a-și atribui sieși toate meritele guvernării, de acţiunile de imagine agasante și jocul demonstrativ pen-tru public, de încercările mai puţin oneste de a-i da în gât, atunci când se așteptau mai puţin.

Mai degrabă, anume acestea au fost adevăratele motive ale înlătu-rării de la putere a șefului liberal-de-mocraţilor, chiar dacă foștii săi colegi de Alianţă l-au acuzat de corupţie, contrabandă și abuz de putere. Com-portamentul sfi dător și dispreţuitor au determinat relaţia confl ictuală a lui Filat cu foștii lideri AIE, mai mult decât faptul că și-a numit persoane obediente, parteneri de business, foști administratori ai afacerilor per-sonale în funcţii-cheie, că a intervenit în mod abuziv și nepermis în activi-tatea instituţiilor statului. Pentru că, până la urmă, și ceilalţi lideri de parti-de de la putere au procedat întocmai: au cumpărat funcţii, au pus oameni nepotriviţi să gestioneze instituţii ale statului, și-au instalat nașii, fi nii, cu-metrii și prietenii în fotolii importan-te, s-au luptat pentru pârghii și func-ţii lucrative. Și aceștia au dat indicaţii la telefon, au tăiat și au spânzurat în

instituţiile care le-au revenit în urma partajului. Ar fi sufi cient să ne referim doar la fostul procuror general Zubco, la relaţia mai „specială” a acestuia cu democraţii, la comenzile politice pe care le primea și le executa, existând suspiciunea, niciodată dezminţită cu argumente, că funcţia a fost cumpă-rată cu bani grei. Să ne amintim și de interimatul lui Ghimpu, când acesta admonesta miniștrii și le dădea indi-caţii la telefon, chiar în faţa camerelor de luat vederi.

Un politician neînfricat sau totuşi laş?În toţi acești aproape patru ani de

guvernare, Filat a făcut pe durul, pe neînfricatul, pe justiţiarul și intransi-gentul, dar până la un punct, pentru că frica, lașitatea, dar și dorinţa de mărire, de parvenire, au fost întot-deauna mai puternice și l-au făcut să dea înapoi, să accepte umilinţele, să-i trădeze pe cei care au investit în el speranţe.

Venit la putere pe valul proteste-lor din 7 aprilie, Vladimir Filat nu și-a asumat niciodată responsabilita-tea pentru organizarea acestora și, mai cu seamă, pentru consecinţele devastatoare cu care s-au soldat, chiar dacă anume PLDM a depus la primăria capitalei cererea prin care a anunţat autorităţile despre or-ganizarea acţiunilor de protest de contestare a rezultatelor alegerilor (atunci când CEC nici nu făcuse pu-blice rezultatele fi nale ale alegerilor și nu existau dovezi privind frauda-rea acestora, dovezi care, de fapt, nu au mai fost prezentate niciodată). Cu o zi înainte de declanșarea ma-nifestaţiilor violente care au dus la devastarea și incendierea Parlamen-tului și Președinţiei, șeful liberal-de-mocraţilor și-a rostit memorabilul discurs în care, între altele, a decla-rat pe un ton ameninţător: „Cei care

astăzi beau șampanie prea devreme au început să bea. Cei care se consi-deră învingători, foarte curând, zile numărate, vor deveni învinși”.

Dar curajosul lider, ca de altfel și ceilalţi conducători de partide care au instigat mulţimea la proteste, au dat bir cu fugiţii și și-au declinat orice responsabilitate, atunci când acţiu-nile au degenerat și situaţia a scăpat de sub control. Cine l-a urmărit pe șeful PLDM, în seara zilei de 7 apri-lie 2009, la un post de televiziune, a văzut un Filat jalnic, care încerca să se justifi ce, cu vocea tremurândă și sugrumată de frică, să se delimiteze de cei pe care i-a scos în stradă, obli-gându-se să asigure ordinea și buna desfășurare a întrunirii și să pună pe seama altora consecinţele devasta-toare ale protestelor.

L-am văzut iarăși pe Filat, peste patru ani, aproape la fel de confuz și încurcat, explicând minute în șir, de ce scuzele și umilirea sa în faţa lui Plahotniuc nu au fost, de fapt, ceea ce ni se pare nouă. De ce nu ar trebui să se simtă iarăși trădaţi cei care au luat de bune și au crezut cu sinceritate în declaraţiile sale din 13 februarie, despre campania de sacri-fi care a statului de către unii care vor „să cumpere o ţară”, în intenţia sa de a scoase Procuratura Generală, Cen-trul Naţional Anticorupţie, instanţe-le de judecată de sub infl uenţa poli-ticului și a intereselor economice, de a-i pedepsi pe cei care au mușama-lizat crima din Pădurea Domnească, de a lupta cu monopolizarea presei, coruperea alegătorilor, fabricarea

dosarelor la comandă etc. Ex-pre-mierul își relua, iarăși și iar, ideile dezlânate despre inadmisibilitatea personalizării în procesul politic, asigurând telespectatorii că a greșit și el, personalizând, și că va avea gri-jă să nu personalizeze în continuare. Jenant de insistent, el a repetat că a vorbit în interviul cu pricina despre personalizare în general, și că nu ar fi fost vorba despre un gest reveren-ţios către democratul Vladimir Pla-hotniuc, promiţând să se pronunţe în continuare doar despre „fenome-ne și procese politice”, nu despre „un politician sau altul”.

Premierul şi naţiuneaTotuși, lumea a înţeles corect me-

sajul și pașii pe care i-au făcut libe-ral-democraţii, de dragul rămânerii „șăfului” la putere. Mai ales că Filat și-a făcut o obișnuinţă din a renun-ţa la acuzaţiile pe care le face și a-și exprima profundele regrete pentru afi rmaţiile scăpate „la fi erbinţeală”.

Filat a avut o predilecţie aparte pentru „adresările către naţiune” (ul-timul discurs fi indu-i fatal, se pare). Naţiunea a fost informată cu regula-ritate despre lupta sa pe viaţă și pe moarte cu cei care vor să distrugă ţara. A fost avertizată despre perico-lul mafi otizării, mai mare decât cel al comunizării. Naţiunea a fost pusă la curent în privinţa atacurilor raider și benefi ciarilor acestora și i s-a promis solemn că cei care au comis crimele vor fi pedepsiţi „până la ultimul”.

Naţiunea consternată a afl at cine este „păpușarul” care nu vrea să se

liniștească și-și impune propriile re-guli, încercând „să își păstreze sfera de infl uenţă avută încă de pe timpul guvernării comuniste”. Dar s-a bucu-rat atunci când Filat i-a promis că nu va tolera această situaţie. Naţiunea a așteptat cu sufl etul la gură să vadă cu ce se va termina epopeea demi-terii procurorului (nu cea de acum, ci din 2011) și a remanierilor în Gu-vern.

Speranţe şi dezamăgiriApoi, invariabil, naţiunea a urmă-

rit cum scade elanul premierului în intensitate, reducându-se la zero. Nici demisia procurorului nu a mai fost o prioritate, nici remanierile nu au mai fost o urgenţă, nici atacurile raider nu au mai fost atât de grave, nici păpușarul nu a mai fost păpușar. („Am spus-o în contextul unor eve-nimente tensionate. Nu trebuia să-l numesc așa”, s-a pocăit Filat în ajunul sărbătorilor creștine din decembrie 2011.) Nu că s-ar fi schimbat și s-ar fi liniștit Filat. Nici vorbă. Acesta răma-se la fel de tânăr și neliniștit, doar că l-au năvălit alte griji și priorităţi.

Filat a avut o relaţie armonioasă și aproape perfectă cu presa în perioa-da afl ării sale în opoziţie, a curtat-o intens și i-a promis iubire veșnică, dar nu a mai fost la fel de galant și amabil după accederea la putere, când unii jurnaliști și-au permis ati-tudini mai critice. Deosebit de recep-tiv la laude, el le-a reproșat atunci când aceștia nu i-au mai contabili-zat, așa cum ar fi vrut, „succesele” și realizările, întrebându-l mai mult despre gafe, eșecuri și promisiuni neonorate. Ca om de stat conștient de propria valoare, Filat le-a cerut ziariștilor să vină doar cu întrebări pe măsură: „Am o rugăminte, la pre-mier adresaţi întrebări ce ţin de prin-cipii și lucruri importante, nu căutaţi la mine știri tari”.

Mimetismul, ca stil de guvernare şi de existenţăMăcinat de complexe, Vladimir

Filat a încercat să pară dezinvolt și natural recurgând la mimetism (imitându-l, cu precădere, pe Vladi-mir Putin, dar și pe ex-președintele Voronin). Declarând pentru presă

Strălucirea şi căderea lui Vladimir FilatStrălucirea şi căderea lui Vladimir FilatLa plecarea din funcţie a celor doi președinţi interimari, Mihai Ghimpu și Marian Lupu, publicaţia noastră le-a consacrat câte un articol în care am încercat să reme-morăm cele mai remarcabile momente și cele mai vred-nice de luat în seamă isprăvi ale înalţilor și distinșilor demnitari de stat, să apreciem la justa valoare contribu-ţia inestimabilă pe care au avut-o aceștia la cârmuirea ţării. Atunci când a fost demis Vladimir Filat din funcţia de premier, am evitat să-i facem un panegiric, pentru că exista posibilitatea reinstalării lui în același fotoliu, în cazul unor negocieri abile pe „principii, valori și crite-rii”. Astăzi, după ce Curtea Constituţională a spulberat această șansă, iar desemnarea sa de către președintele Timofti nu mai este posibilă, am zis că este cazul să dăm Cezarului ce-i al Cezarului.

3 MAI 2013 33 F L U XF L U XBilan\

că, pe atunci șeful Guvernului rus, Vladimir Putin este pentru el un mo-del printre politicienii din lume, Filat a încercat și el să facă pe durul, așa cum a văzut că este idolul său.

Sigur, Filat l-a imitat, dar păstrând proporţiile. Fostul nostru premier nu a putut să facă și el o demonstra-ţie de judo ca Putin, dar a probat, în schimb, niște mănuși de box și și-a agitat pumnii, cât să aibă ce scrie presa. A mai făcut niște genufl exi-uni în sala de forţă, a dat cu tacul în sala de biliard, a încercat (fără prea mare succes) să se salte la bară, a tras cu arma (dar cam pe alături de ţintă) și ne-a convins că este aproa-pe ca Putin.

Sigur că Moldova este o ţară mică și Filat nu are un lac Baikal ca să facă scufundări la mare adâncime, nu avem tigri de tranchilizat, nu avem avioane de luptă, pe care să le pilo-teze premierul. Dar un avion mai mic s-a găsit totuși și pentru el. Și un tanc în care să urce. Ba și o șalupă i-au dat grănicerii, ca să facă, în mare viteză, cu vântul în faţă și părul în bătaia lui, o plimbare de inspectare a barajului de la Costești-Stânca.

Imaginea lui Filat cu skijet-ul pe Nistru, „la bustul gol”, a făcut ravagii printre consumatoarele de You Tube. Aceasta a apărut, iarăși, după ce Vladimir Putin și-a demonstrat tor-sul viguros în faţa ziariștilor. Totuși, trebuie să recunoaștem, înainte de Putin, bustul gol al lui Marian Lupu era deja de notorietate pe reţelele de socializare. Dar dacă Lupu a ales pentru fi lmări propria cadă, lui Filat i-a trebuit chiar albia Nistrului. Ce-i drept, spre deosebire de imaginea ușor narcisistă a președintelui de-mocrat, bustul lui Putin ne trimitea cu gândul la un macho pus pe cuce-riri și fapte eroice. Adică, o imagine mai aproape de spiritul și ambiţiile fostului prim-ministru.

Patria lui Filat, văzută din avionPremierul nostru a arătat impre-

sionant și eroic în cabina unui avi-on de acrobaţie (atâta am avut), cu ochelari întunecaţi de James Bond la datorie. Nu chiar ca Putin, care a pilotat un avion de luptă superso-nic, Tu-160, dar mult mai spectacu-los decât Ghimpu, care s-a băgat într-un avion cam vechișor, de fapt, o epavă, pe care l-a comparat cu o colibă dacică.

Filat și-a privit Patria de sus. Și a ră-mas relativ mulţumit. A constatat că nu-i chiar atât de mică. Pentru că nu poate el să guverneze peste o Patrie mică. „În cuvinte e cam complicat să explic, dar a fost frumos. Am mai zburat, dar cu un avion de acrobaţie este pentru prima dată. Să spunem direct, câteodată avem nevoie și de senzaţii tari”, a declarat Filat copleșit de emoţii.

Aceeași sete de zbor l-a dus și la inaugurarea primei aeronave de tip Boeing 747, care urma să opereze

zboruri sub pavilion moldovenesc. Filat s-a așezat pe scaunul pilotului, i-a întrebat pe piloţi despre butoane și aparate, doar că, slavă Domnului, nu a încercat să decoleze.

„Un secretar de partid din perioada sovietică”Chiar dacă nu a recunoscut vre-

odată acest lucru, și personalita-tea lui Vladimir Voronin l-a marcat profund și iremediabil pe Vladimir Filat. Criticându-l și blamându-l pe acesta, în forul său interior el pare să-i fi admirat tăria de caracter și i-a urmat întocmai comportamentul. Uneori chiar cu exces de zel, încât însuși fostul președinte comunist l-a luat în zefl emea, afi rmând că vizite-le premierului pe la ministere și prin raioane amintesc de vizitele “unui secretar de partid din perioada so-vietică, pe la colhozuri, sovhozuri și ferme”.

Noul conducător proeuropean s-a pliat imediat și perfect pe vechile clișee, a preluat ticurile verbale și comportamentale ale vechilor con-ducători, devenind copie palidă a celor pe care i-a criticat și i-a etiche-tat drept dictatori.

Cu ceva timp în urmă, premierul făcea frecvent escapade prin ţara pe care o guverna. Să vadă cum sunt crescuţi porcii, să drămăluiască găi-nile, să aprecieze, ca un cunoscător, dacă sunt bune de adunat boabele de grâu, să fi e fi lmat în combină, să dea și cu sapa la nevoie.

Ca și Voronin, Filat a vizitat zim-brii, în rezervaţia naturală Pădurea Domnească (pe atunci, doar o sim-plă rezervaţie), unde se născuse cel de-al cincilea pui de zimbru. (Minu-ne - exact în ziua de naștere a pre-mierului.)

Ajuns la Ceadâr-Lunga, Filat nu a rezistat tentaţiei de a se plimba căla-re pe calul Wolfram, dăruit de autori-tăţile găgăuze lui Vladimir Voronin, pe când acesta era președinte.

Deși nu se consideră un vânător înrăit (acum chiar nu se mai cade să vorbești de vânătoare), Filat nu a lip-sit nici de la inaugurarea primei ediţii a Festivalului vânătorilor și pesca-rilor „Ceaunul și grătarul”. Ceea ce a

declarat fostul premier vara trecută la evenimentul organizat de Asoci-aţia vânătorilor, are acum o cu totul altă semnifi caţie: „Nu pot să spun că sunt vânător înrăit, dar îmi place să merg la vânătoare și la pescuit. În mod deosebit îmi place atmosfera care se creează în asemenea situaţie (și ce mai atmosferă, judecând după ceea ce am afl at ulterior despre parti-dele de vânătoare ale sus-pușilor). În acest an voi merge la vânătoare. Încă nu am decis când și unde, dar sigur voi merge”. Acum nu știm dacă a mai apucat Vladimir Filat să ajungă la vâ-nătoare. Și dacă a fost, atunci când, unde și, cel mai important, cu cine?

Cu lopata şi mistriaAcţiunile de PR ale carismaticului

premier au cunoscut o dimensiune aparte în satele din raionul Hâncești, afectate de inundaţii. Acolo am vă-zut un premier cu „faţă umană” care a salvat de la înec un câine. Păcat doar că bietul și nepriceputul ani-mal nu a fost în stare să conștienti-zeze importanţa momentului.

Premierul a făcut personal vizite de inspectare pe șantier. Îmbrăcat în cămașă de un alb sclipitor, cu în-călţări de sute de euro, Vladimir Filat le-a acordat un ajutor de nepreţuit constructorilor de la Cotul Morii – a muncit la instalarea fundamentului unei școli, a dat cu mistria la tencu-itul pereţilor. Apoi le-a arătat oame-nilor cum se bagă vreascurile pe foc

și a stat cu ei de vorbă, la gura sobei,

cât să reușească presa să imortalize-

ze momentul.

Premierul-patron, prin excelenţă romantic Fără îndoială, premierul nostru

proeuropean s-a tras întotdeauna la

cultură. Până la obsesie. Premieru-

lui nu-i scăpa nicio acţiune care ar fi

avut o tangenţă cât de cât sesizabilă

cu cultura. Sau cu ceea ce înţelege

el că este cultură. Pentru a-și potoli

această sete mistuitoare de cultură,

premierul a patronat respectivele

evenimente.

De la instaurarea actualei guver-nări, nimic nu a mai fost lăsat la voia întâmplării: niciun festival, concert ori altă acţiune, care l-ar fi putut pla-sa și pe el în atenţia publicului și a mediilor de informare. O vreme, Fi-lat i-a încredinţat și nevestei să mai patroneze câte ceva, pentru că nu-i ușor să guvernezi de unul singur o ţară și să mai faci și pe patronul. Dar om vrednic fi ind, Filat a dus pe ume-rii săi și această povară.

Romantic incurabil, la evenimen-tele patronate de el, dar nu numai, premierul a fost prezent cu nelipsitul și imensul braţ de trandafi ri albi, pe care l-a depus la picioarele artiștilor, pentru că provincialismul înnăscut nu i-a permis niciodată să se limite-ze la un buchet decent.

Presa a avut și câteva nelămuriri, dacă nu chiar enigme, în legătură cu Vladimir Filat, nelămuriri care au iscat discuţii aprinse, interpretări și presu-puneri de tot felul. Una dintre acestea a fost legată de podoaba capilară a premierului. Adică au fost sau nu ră-sădite niște fi re de păr pe capul aces-tuia, care avuse anterior chica mai rară și mai rebelă. Dar aici nu ne bă-găm, că-i treaba personală a omului.

Apoi, lumea a tot încercat să des-lușească, din imaginile video cam neclare, dacă i-a pupat sau nu Filat mâna lui Julio Iglesias. Dar și asta-i o chestiune minoră.

Un interes mult mai mare au sus-citat desele pretinse vacanţe ale premierului, cu familia, în Elveţia, când parcă nici timpul potrivit pen-tru odihnă nu era (amintim că acele vacanţe se produceau în momente deosebit de tensionate pe scena po-litică autohtonă). De aceea, lumea se întreba dacă, într-adevăr, a fost atât de obosit premierul sau alte griji l-au tot chemat pe acesta în frumoasa și prospera ţară europeană.

În rest, premier curajos am avut, priceput la toate - de asemenea, har-nic – așijderea, frumos – nici nu mai încape vorbă. Încât nu ne rămâne decât să ne mirăm și să ne întrebăm, de ce nu le-o fi convenit și nu le-o fi fost pe plac foștilor săi amici și fraţi întru guvernare?

Ioana FLOREA, FLUX

3 MAI 201344F L U XF L U X Actual

Comuniştii nu mai vor alegeri anticipate?Urmare din pag. 1

„Noi inventăm diferite modele, iniţiative, ce ţin mai mult de interimar, decât de orga-nul respectiv, împuternicit cu toate misiunile de a conduce Legislativul”, a precizat el. Șe-ful comuniștilor consideră că prin iniţierea procedurii de numire a noului președinte, lucrurile ar putea să revină la normalitate.

Această schimbare de tactică pare cu atât mai surprinzătoare, cu cât miercuri, în ca-drul unui miting consacrat zilei de 1 mai, „normalitatea” părea să fi e doar declanșa-rea cu orice preţ a alegerilor anticipate. Vla-dimir Voronin a declarat că PCRM va lupta cu cei care au uzurpat puterea în stat, prin minciună și lozinci false, promiţând să re-dea această putere poporului.

„Partidul Comuniștilor consideră că ale-gerile anticipate nu sunt un moft, ci o ne-cesitate stringentă”, a specifi cat Voronin. Necesitate dictată de nevoia de a scăpa de toţi cei care au acaparat guvernarea pen-tru a o folosi în scopuri personale. Și atunci, de unde această grijă pentru consolidarea structurilor statului, inclusiv cu ajutorul ce-lor care l-au acaparat abuziv?

Chiar dacă au afi rmat că propunerea co-muniștilor „conţine un element de surpriză”, liberal-democraţii cred că alegerea unui nou șef al Legislativului i-ar putea reda ţării „stabilitatea de care are nevoie”.

Liderul fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a promis să discute chestiunea la partid, pre-cizând că dacă va fi identifi cat candidatul agreat de cei mai mulţi dintre deputaţi, am putea asista la constituirea unei noi majori-tăţi parlamentare. „Putem asista la crearea unei majorităţi parlamentare care ulterior ar putea propune președintelui o candidatură pentru funcţia de prim-ministru și să parti-cipe la votarea Guvernului și a Programului de Guvernare”, a opinat Streleţ.

Iniţiativa comuniștilor a iscat semne de întrebare și diverse presupuneri, inclusiv presupunerea privind posibilitatea unei în-ţelegeri între PCRM și PD. Nu ar fi nimic de mirare, pentru că în ultima perioadă, opo-ziţia comunistă a votat când cu o tabără, când cu alta, dându-le foștilor aliaţi „o mână frăţească de ajutor” în a se debarca reciproc din funcţii și a instaura haosul în procesul de guvernare.

Ce se ascunde totuși în dosul acestei iniţia-

tive sonorizate de liderul PCRM? Să fi e vorba

de anumite înţelegeri legate de unele modi-

fi cări legislative solicitate de comuniști. Să

fi primit opoziţia o propunere pe care nu a

putut-o refuza? Sau totuși, comuniștilor, ca

de altfel și celorlalte partide parlamentare,

le este frică de alegerile anticipate?

Când i-am văzut pe comuniștii lui Voro-nin și pe socialiștii lui Dodon mărșăluind de 1 mai pe străzile Chi-șinăului, mi-am adus aminte de un celebru banc din perioada so-vietică. Bancul e scurt, simplu, dar exhaustiv, ca metafora în poezie.

Mai întâi, să povestesc bancul, chiar dacă sunt sigur că mulţi din-tre cititorii noștri îl cunosc. De-monstraţie de Unu Mai în Chiși-năul sovietic. Crainicul urlă voios în microfoane: „Unu Mai, Unu Mai, asta-i viaţă, ăsta-i trai!”. Iţic, cople-șit de griji și de nevoi, de undeva din mijlocul coloanei de manifes-tanţi, îl îngână cu voce stinsă: „Unu mai, unu mai, asta-i viaţă, ăsta-i trai???”.

La manifestaţiile de unu mai de alaltăieri din Chișinău, pe post de crainici fericiţi și zglobii au fost Vladimir Voronin, Igor Dodon și ortacii prosperi și burduhoși din jurul lor. Atât liderul comunist, cât și cel socialist au scos pe străzile capitalei câteva mii de manifes-tanţi care au interpretat rolul lui Iţic. Cu o singură deosebire, Iţic era

conștient de situaţia lui amărâtă, pe când ăștia – nu.

Deci, de ziua solidarităţii oame-nilor muncii, liderul comunist și miliardarul Vladimir Voronin, în-conjuraţi de alţi miliardari și multi-milionari, cum ar fi , spre exemplu, Oleg Reidman, scoate câteva mii de pensionari și câteva zeci de mun-citori în stradă, defi lează și scan-dează copios, împreună cu ei, Jos alianţa! Frumos. Toată lumea vede că bătrânul comunist încă este în formă, iar PCRM încă mai este în stare să organizeze o manifestaţie de protest. Voronin și tovarășii săi sunt bucuroși, chiar fericiţi. Iar ca fericirea să fi e defi nitivă, după ma-nifestaţie, aceștia se îngășcuiesc și merg care la iarbă verde, la frigă-rui, mici și bere, iar cei mai boieroși – în cele mai luxoase restaurante. Și consumă, și povestesc cum au mobilizat ei, miliardarii și miliona-rii, clasa muncitoare la o manifes-taţie de protest, de ziua solidarită-ţii oamenilor muncii. Iar oamenii muncii, de fapt, foști oameni ai muncii, acum, mai degrabă, pensi-onari, merg acasă unde nu au nici măcar o bucată de pâine pe masă, nu mai vorbim de o bucată de car-ne. Cei care au avut carne au mers direct la iarbă verde să facă frigă-rui, nu au avut ei grija marșului de protest al lui Voronin.

În tabăra socialistă a lui Dodon,

situaţia e ca și trasă la indigo: în faţa coloanei – milionarii (dar poa-te sunt printre ei și miliardari) cu megafoanele în mâini, în spate – clasa muncitoare muritoare de foame. Și la mitingul lui Dodon e frumos! Chiar dacă o fi mai puţini manifestanţi decât la mitingul co-muniștilor, oricum e bine. Socia-liștii sunt a doua forţă politică de stânga după comuniști, alţii nu au mai fost în stare să mobilizeze lu-mea să iasă în stradă. Iar Dodon îi calcă pe urme lui Voronin, și când moșul se va retrage din politică, dar liderul socialist speră că lu-crul acesta se va întâmpla foarte curând, atunci el poate va reuși să pună laba pe electoratul comunist, căci Voronin nu are un succesor la fel de carismatic ca liderul Parti-dului Socialiștilor. Și afacerile nu-i merg prost lui Dodon, așa că aces-ta deja se visează în postura de li-der unic și incontestabil al stângii.

Și manifestanţii socialiști, la fel ca cei comuniști, au scandat lozinci muncitorești, au cerut demisia AIE, după care, cu maţele ghiorăind, au mers acasă, unde nu aveau a găsi pe masă nici pâine, nici carne. Pe când liderii socialiști, ca și cei co-muniști, s-au împrăștiat care la pic-nic, care în restaurante luxoase.

Curios, paradoxal, dar adevărat: în fruntea partidelor de stânga, comuniste și socialiste, din Repu-

blica Moldova se afl ă mari capita-

liști. Și nu e vorba doar de Voronin

și Dodon. Celălalt lider socialist,

Victor Șelin, tot e putred de bo-

gat. El, ca și Voronin și Dodon,

are miliarde, el doar alegători nu

are, el nu poate scoate lumea în

stradă.

Asta-i toată povestea de 1 mai.

Ar mai fi de adăugat și mesajul

de felicitare adresat poporului de

premierul interimar Iurie Leancă.

„Poporul Republicii Moldova este

muncitor și harnic!” asta a spus

Leancă. Bună consolare de ziua

oamenilor muncii pentru un po-

por care este nevoit să plece pes-

te hotare în căutarea unui loc de

muncă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Unu mai, unu mai, asta-i viaţă, ăsta-i trai?Unu mai, unu mai, asta-i viaţă, ăsta-i trai?

3 MAI 2013 55 F L U XF L U X

Al doilea aspect din care ambasa-

dorul american nu avea dreptul, cel

puţin, moral să ia atitudinea pe care a

luat-o este unul și mai delicat. Să pre-

cizăm că prin decizia sa din 22 aprilie,

Curtea Constituţională a declarat ne-

constituţional decretul președintelui

Nicolae Timofti prin care Vladimir Fi-

lat a fost desemnat candidat la func-

ţia de prim-ministru. Curtea a stabilit

că este contrară principiilor statului

de drept numirea în funcţii de condu-

cere a persoanelor asupra cărora pla-

nează dubii de integritate sau care au

fost demise pentru motive de corup-

ţie. Totodată, Curtea a stabilit că, în

cazul demiterii Guvernului prin mo-

ţiune de cenzură pentru suspiciuni

de corupţie, președintele Republicii

Moldova are obligaţia constituţio-

nală de a desemna un prim-ministru

interimar dintre membrii Guvernului

integritatea cărora nu a fost afectată.

Altfel spus, decizia Curţii stabilește

clar că odată ce Parlamentul a demis

Guvernul Filat prin moţiune de cenzu-

ră pentru că îl suspectează de acte de

corupţie, premierul Filat nu poate nici

să deţină interimatul acestei funcţii și

nici să mai fi e desemnat la funcţia de

prim-ministru. Decizia Înaltei Curţi

este pe cât de logică, pe atât și de per-

tinentă și, mai ales, legală, fapt con-

fi rmat de numeroși specialiști notorii

în domeniul dreptului constituţional.

Iată însă că acest lucru nu este clar și

pentru șeful misiunii diplomatice a

SUA, care recurge la un sofi sm pentru

a demonstra că laptele e negru sau că

Filat e imaculat și neprihănit. William

Moser susţine că acuzaţiile precum că

Vladimir Filat ar fi corupt ar constitui

„afi rmaţii nefondate și zvonuri”. Fiind

întrebat, în cadrul unui interviu rea-

lizat de site-ul Moldova Curată, „care este reacţia Ambasadei SUA la decizia Curţii Constituționale din 22 aprilie curent?” William Moser declară: „Într-o societate democratică se presupu-ne ca instituţiile publice să acţioneze într-un mod transparent și în interes public. Decizia în felul în care a fost emisă ridică semne de întrebare pri-vitor la integritatea și independenţa sistemului judiciar din Moldova și puterea acelei instituţii democratice. Statele Unite sunt îngrijorate de orice decizie judecătorească care pare să se bazeze pe afi rmaţii nefondate și zvonuri în examinarea sesizărilor pre-zentate în faţa acesteia. Plus la aceas-ta, decizia Curţii Constituţionale lasă deschisă posibilitatea ca Curtea să judece integritatea altor nominali-zări și altor funcţionari bazându-se pe informație nefondată. Acest fapt nu este compatibil cu principiile unui stat de drept în societăţile democra-tice, care se bazează pe un proces echitabil”.

Vedem că domnul ambasador Mo-ser s-a angajat pe post de avocat al ex-premierului Filat, implicându-se, în felul acesta, în confruntarea dintre principalele grupări politico-oligar-hice de la Chișinău. Gestul ambasa-dorului american ar avea o minimă justifi care dacă liderul PLDM ar fi o persoană cu o reputaţie ireproșabilă, care nu a băgat niciodată mâna în bu-zunarul statului. Dar așa însă, domnul William Moser sare în apărarea unui hoţ, a unui contrabandist notoriu care a ajuns prim-ministru prin pute-rea banilor pe care i-a furat acum câţi-va ani, când era șef la Privatizare.

William Moser se comportă astfel de parcă Republica Moldova s-ar afl a sub protectoratul Statelor Unite,

exact așa cum s-a comportat până mai deunăzi ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schue-bel. De dragul adevărului trebuie să remarcăm că asemenea gesturi nu-și permite nici măcar ambasadorul Federaţiei Ruse. Rușii recurg la alt fel de porcării, cum ar fi incidentul de la Varniţa, dar cel puţin nu-și permit să critice deciziile Curţii Constituţiona-le sau să pledeze cauza homosexua-lilor, așa cum a făcut-o Moser, dar și Schuebel.

Apropo de legea egalităţii de șan-se, prin care, de fapt, a fost legaliza-tă pederastia în Republica Moldova. Atunci când îi convingea pe mol-doveni că această lege păcătoasă trebuie adoptată, Dirk Schuebel pretindea că altfel nu este posibilă ridicarea regimului de vize cu Uniu-nea Europeană pe 1 ianuarie 2013. Iată că legea a fost adoptată, 1 ianu-arie a trecut, dar regimul de vize cu UE nu a fost abolit. De ce oare?

Dar asta e o altă chestiune, la care merită să revenim cu altă ocazie. Acum să lămurim chestia atacului la care s-a dedat William Moser asupra Curţii Constituţio-nale de la Chișinău. Că acest gest este totalmente nedemocratic și nediplomatic, am arătat-o mai sus. Acum rămâne să vedem doar de ce a făcut-o. Și răspunsul este simplu: pentru că americanii, ca și europe-nii, au mizat pe Vladimir Filat și nu-mai pe Vladimir Filat. Au pus toate ouăle într-un singur coș, în coșul li-derului PLDM, care acum se prăbu-șește și odată cu el va strivi și ouăle occidentalilor. Fiind în disperare de cauză, atât americanii, cât și euro-penii încearcă să readucă cumva la viaţă proiectul politic Vladimir Filat. De aici și această ieșire scandaloa-să a ambasadorului William Moser împotriva Curţii Constituţionale. Și asta e tot.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Opinii

Ambasadorul american critică decizia Curţii Constituţionale, Ambasadorul american critică decizia Curţii Constituţionale, sărind în apărarea unui hoţ şi contrabandistsărind în apărarea unui hoţ şi contrabandist

Am ajuns să o vedem și pe asta: ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, William Moser, critică și chiar contestă public decizia Curţii Constituţionale din 22 aprilie curent privind constitu-ţionalitatea decretului preșe-dintelui Timofti prin care Filat a fost nominalizat la funcţia de prim-ministru. Gestul diploma-tului american este unul sfi dător din două considerente. În primul rând, domnul Moser, în calita-

tea sa de diplomat, nu are căderea să se implice în chestiunile de politică internă ale Republicii Moldova, și, în special, să critice o hotărâre a Curţii Constituţionale, în condiţiile în care, potrivit Legii cu privire la Curtea Constituţională, actele pronunţate de această instituţie „sunt defi nitive, nu sunt supuse niciunei căi de atac” și, mai ales, „sunt ofi ciale și executorii pe întreg teritoriul ţării, pentru toate autorităţile publice și pentru toate persoanele juridice și fi zi-ce”. Cel puţin, etica diplomatică ar fi trebuit să-l reţină pe domnul William Moser de la acest gest.

Urmare din pag. 1Spre exemplu, de Ziua Tricolorului, Filat a

colindat regiunea de codru, arborând drapelul naţional într-un sat, de parcă acesta nu putea fi arborat în absenţa lui. Iar marţi, 30 aprilie, Filat chiar a sărit peste cal. În acea zi a avut loc ceremonia ofi cială de transmitere a unui lot de tehnică și echipament special Poliţiei de Fron-tieră și Serviciului Vamal al Republicii Moldo-va de către Departamentul Apărării al Statelor Unite ale Americii. Conform unui comunicat de presă al Guvernului, americanii au donat moldovenilor 110 autoturisme, 105 quadro-ciclete (ATV), binocluri, termovizoare și alte echipamente utilizate la securizarea frontierei de stat. La eveniment au participat premierul interimar Leancă, ministrul în exerciţiu al Afa-cerilor Interne, Recean, șeful Poliţiei de fronti-eră, Purice, ambasadorul american Moser, dar și liderul PLDM, Filat. Și nu doar că a participat, ci a și cuvântat. De fapt, nu a spus nimic, a pro-nunţat doar niște banalităţi, dar asta nici nu contează. Important este doar că a participat la eveniment, și asta din două motive.

Primul. Omul este bolnav, Filat a devenit dependent de fotoliul de prim-ministru ca toxicomanul de heroină. Filat nu poate să se comporte ca un om normal, el nu poate ieși din rol, se crede în continuare „nacialnik”, nu vrea să accepte că deja este un om obișnuit, și nu șeful Cabinetului de Miniștri. Se ţine de putere ca râia de om.

Al doilea. Filat ia în calcul eventualitatea alegerilor parlamentare anticipate. Și de ace-ea are grijă să apară în fi ecare zi pe sticlă, să defi leze în faţa camerelor de luat vederi, să-și

asigure zilnic porţia de pu-blicitate pe care înainte i-o asigura funcţia de prim-ministru. Fără camerele de luat vederi, fără sticlă, Filat este un nimeni. Adi-că doar un hoţ ordinar, un sforar, un panglicar, un contrabandist. Filat este gol pe dinăuntru, este un individ lipsit de conţinut, de personalitate, de aceea este necesar ca să i se ţină în permanenţă imaginea la vedere, ca plebea să nu-i uite mutra fardată cu un strat gros de pudră, care-i ascunde lipsa de substan-ţă.

De fapt, și în perioada în care era prim-ministru, Filat a fost preocupat doar de două lucruri: de sporirea averii perso-nale și de lustruirea propriei imagini. Dacă s-ar fi preocupat cât de cât și de administrarea tre-buirilor de stat, atunci Republica Moldova nu ar fi ajuns în situaţia în care se afl ă astăzi.

Pentru că am pomenit mai sus că la eveni-ment a participat și ambasadorul american William Moser, trebuie să facem câteva pre-cizări. Și de această dată, domnul Moser s-a manifestat mai mult ca lustruitor de imagine a lui Filat, decât ca reprezentant al diplomaţiei americane la Chișinău. Când urmăream eveni-mentul la TV, aveam impresia că cele 110 auto-turisme și de 105 quadrociclete au fost donate moldovenilor de americani nu pentru a susţi-

ne Poliţia de frontieră a Republicii Moldova, ci

pentru a salva cariera politică a lui Filat. Este

pentru prima dată când un șef de partid, care

nu mai este persoană ofi cială, participă la o

astfel de manifestaţie alături de ambasadorul

american.

Deocamdată, pentru mine nu e clar: este

vorba de o simpatie personală a domnului

Moser pentru contrabandistul Filat sau acest

gest este unul asumat de diplomaţia america-

nă. Dacă e prima variantă, nu ne rămâne decât

să regretăm acest, hai să-i zicem, „accident”,

iar dacă este a doua – chiar suntem îngrijoraţi.

Și asta pentru că, din păcate, imaginea SUA în

Republica Moldova ar putea fi identifi cată cu

cea a unui hoţ și contrabandist. Dacă lucrurile

vor continua astfel, am putea ajunge în situaţia în care majoritatea mol-dovenilor nu doar că îl va detesta pe Filat, dar va îmbrăţișa și viziuni și ati-tudini antiamericane.

William Moser calcă pe aceeași gre-blă pe care a călcat un alt diplomat american la Chișinău – Pamela Hyde Smith, care a susţinut deschis Planul Kozak de transnistrizare a Republicii Moldova. Până la urmă, Planul Kozak a fost dat peste cap și cu suportul consistent și energic al diplomaţiei americane, care în ceasul al doispre-zecelea s-a dumerit cum stau lucru-rile. Cu toate acestea, în memoria multor moldoveni a rămas întipărit faptul că la un moment dat, ameri-canii și-au dat mâna cu rușii pentru a distruge statul nostru.

Nu ne rămâne decât să sperăm că și de această dată, diplomaţia americană va ști să corecteze greșeala comisă de un diplomat, care, chiar dacă reprezintă cel mai puternic stat din lume, este totuși om și are dreptul la eroare. Dacă ne e permis să ne dăm cu păre-rea, îndrăznim să afi rmăm că imaginea State-lor Unite în Republica Moldova este mai im-portantă decât cariera politică a lui Filat, chiar dacă Moldova este o ţară mică, slabă și săracă. Mai ales că efortul domnului Moser este unul zadarnic, nu mai e nimic de salvat din cariera politică a lui Filat, indiferent de numărul de-plasărilor și ceremoniilor ofi ciale la care acesta va participa de acum încolo.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Filat se ţine de putere ca râia de piele

3 MAI 201366F L U XF L U X

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ E M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la M n stirile: Saharna sau Tipova/Priperceni-Curchi sau Curchi

26 mai 2013 (1 zile)

Grup 45/35 pers Pre 120/140 lei/pers Plecarea Duminica, 26 mai, ora 7. Sosirea ora 21.

U C R A I N A UCRAINA > Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov)

18 - 20 mai 2013 (3 zile / 3 nop i) Grup: 18/7 pers. Pre : 100 / 125 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 8 mai, ora 19.Sosirea: Sambata, 11 mai, ora 22. Traseu: Chisinau – Kiev – Cernigov – Kiev – Chisinau M n stiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Pocrov, Vovidenia, Lavra Pecersk, Catedrale> Sf.Sofia, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Cernobal, Miniaturilor. Ora e: Kiev, Cernigov.

M U N T E N I A Pelerinaj de Sfintele Manastiri Cernica si Antim / Biserica Draganesu /

BUCURESTI inchinare la moastele Sf.Cuvios Dimitrie cel Nou 25 – 27 mai 2013 (3 zile / 3 nop i)

Grup 7/18 pers Pre 110/100 eur/per Plecare Vineri, 24 mai, ora 19 Sosirea Luni, 27 mai, ora 22 M n stiri: Cernica, Pasarea, Antim, Darvari, Ciorogarla, Samurcasesti, Ghighiu, Dintr-un Lemn, Bistrita, Arnota, Hurezi, Polovragi, Tismana, Sf.Ana-Orsova Catedrala Patriarahala din Bucuresti. Ora e: Bucureti, Ploiesti.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

În drumul spre integrare

europeană, noi, moldovenii,

suntem pe cale să ne pierdem

identitatea proprie, care deja

este una ștearsă și provoacă

tot felul de controverse, și să

imităm un mod de viaţă străin

nouă.

Este la modă să ridici în slăvi și să

te mândrești cu tot ceea ce ţine de

Europa: călătorii în ţările UE, haine

procurate on-line etc. Altfel spus,

ne-am obișnuit să acordăm priorita-

te lucrurilor venite din afară și, mai

rău, să le ridicăm la rang de valori.

Nimeni dintre marii intelectuali

nu a contestat niciodată benefi ciile

studierii în străinătate. Dimpotrivă,

oportunitatea de a face studii pes-

te hotare deschide noi orizonturi de

gândire și posibilitatea efectuării

comparaţiilor necesare care îți per-

mit să ai o privire critică, construc-

tivă asupra realităților din propria

țară. Deci, experienţa obţinută pe

parcursul studierii într-un alt sistem

educaţional este benefi că, însă doar

atâta timp cât nu îngăduim șterge-

rea identităţii și culturii noastre și

atât timp cât păstrăm în sufl et dorin-

ţa de a ne întoarce și de a contribui

la dezvoltarea ţării noastre.Uniunea Europeană este fonda-

tă pe principii ca: respectul pentru demnitatea umană, libertate, de-mocraţie, egalitate, stat de drept și respectarea drepturilor omului. În aceeași ordine de idei, Constituţia Republicii Moldova în art. 10 (2) sti-pulează: “Statul recunoaște și garan-tează dreptul tuturor cetăţenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la expri-marea identităţii lor etnice, cultura-le, lingvistice și religioase”.

În politicile sale, Uniunea Euro-peană foarte des folosește termenul “diversitate” atunci când este vorba despre cultură, limbă și tradiţii. Ba mai mult, UE încurajează respecta-rea valorilor care fac parte din diver-se culturi. Adică, pe hârtie UE ne res-pectă drepturile fundamentale, ba chiar le încurajează. În practică însă, politicile UE sunt puțin diferite. Oda-tă cu lansarea Politicii de Vecinătate, din care face parte și Moldova, a luat amploare principiul “more for more” (mai mult pentru mai mult), ceea ce ar însemna că UE acordă suport poli-tic și fi nanciar, în primul rând, ţărilor care își fac cel mai bine tema de aca-să prin implementarea mai multor reforme democratice. Dar problema e că realizarea acestor schimbări deseori vine în contradicție cu valo-rile noastre culturale și creștine.

Înfăptuirea transformărilor re-spective presupune conformarea la standardele și practicile europene. Însă în Republica Moldova cultura și mentalitatea sunt diferite, de aceea multe dintre aceste practici euro-pene nu sunt potrivite pentru soci-etatea noastră. Mai mult decât atât, încercarea de a îi imita pe europeni poate să ne conducă spre dezastru, să ajungem un fel de struţo-cămilă

sau nici cal, nici mă-gar. Cu alte cuvinte, în goana după in-tegrare europeană, pierdem și puţinul care a mai rămas din identitatea noas-tră, încercând s-o imităm pe cea eu-ropeană, care, pur și simplu, ne este im-proprie. Este bine să nu uităm înţeleptul proverb care spune “nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard”.

Tocmai din acest considerent, Re-publica Moldova și noi, cetăţenii ei, fi ecare în parte, intrând în cursa spre integrare europeană, nu trebuie să renunţăm la identitatea noastră în speranţa obţinerii unor benefi cii materiale de scurtă durată. Avem norocul și nenorocul de a ne afl a între două mari puteri economice și politice, cu care, fi rește, trebuie să cooperăm pentru dezvoltarea eco-nomică a ţării. Dar această situaţie nu trebuie să însemne că suntem obligaţi să cedăm și să risipim iden-titatea noastră sau să o înlocuim în schimbul unor promisiuni de ordin

politic sau economic. Numai noi în-șine trebuie să hotărâm care valori ar trebui împrumutate de la euro-peni și care ar trebui adaptate sau respinse de către societatea noastră. Destinul ţării dragi este în mâinile noastre. Republica Moldova meri-tă mai multă dragoste, dedicaţie și efort din partea tinerei generaţii. Să nu ne pierdem nici discernământul, nici elanul, nici simţul răspunderii pentru ea.

Personal am studiat în Occident și am revenit acasă. Ca să pun umărul la ridicarea ţării.

Maria VÂZDOAGĂ, cursantă la Universitatea Populară

PrefaţăTrăind o perioadă de turbulenţe politice de

o amploare și gravitate fără precedent, Moldo-va pare un câmp de luptă pe care se confrun-tă clanurile, care-și dispută puterea, și actorii geopolitici, afl aţi în competiţie pentru supre-maţia asupra acestui teritoriu. Spaţiul public e bântuit de idei și opinii lansate de o puzderie de aventurieri și de persoane fără viziune, vic-time ale unor modele și proiecte străine, peri-culoase pentru interesul naţional al ţării.

În această învălmășeală generalizată, când poziţiile și platformele anunţate public se pli-ază pe interese meschine, circumstanţiale și lipsite de viziune, Moldova are nevoie de lim-pezirea și înţelegerea profundă a propriului destin în istorie, a misiunii sale inconfundabile în lume.

Ca politician și jurnalist angajat în mod ple-nar de un sfert de veac în vâltoarea evenimen-

telor, am scris o mulţime de articole. Multe dintre ele se vor regăsi într-o carte mai volu-minoasă care urmează să apară. Acum un an, în mai 2012, am editat și lansat public o cule-gere de texte în două limbi, intitulată “Notele unui optimist creștin”. Au urmat câteva zeci de prezentări ale acestei cărţulii în majoritatea raioanelor ţării, la Bălţi și Chișinău. Am fost extrem de impresionat de interesul sporit pe care l-a suscitat această modestă producţie poligrafi că.

Oamenii ţării noastre sunt în căutarea unor soluţii temeinice de depășire a crizei în care ne scufundăm din ce în ce mai profund. Ei caută o viziune nouă, unifi catoare, de anvergură, la care să se raporteze. Am scris în acest răstimp mai multe articole, majoritatea dintre ele po-lemice, în care criticam puterea politică insta-lată după 2009. Însă în această ediţie am inclus doar acele texte care reprezintă viziunea mea asupra unor fenomene majore, care depășesc

bătăliile episodice între partide. Am păstrat doar ceea ce cred că ţine de aspecte funda-mentale de viziune. Am reluat și materialele inserate acum un an în volumașul precedent. Am găsit, de asemenea, necesar să includ aici și un articol al cunoscutului scriitor și publicist Boris Marian care mă vizează, deoarece el cu-prinde cele mai importante aspecte ale deve-nirii mele intelectuale din ultimele decenii.

Ca și culegerea precedentă, cartea de faţă apare în limbile română și rusă, ca să fi e acce-sibilă tuturor doritorilor. Unul dintre articole, la care ţin în mod special, deoarece el expri-mă atașamentul meu faţă de valorile creștine, apare inclusiv în limbile ucraineană, bulgară și engleză.

Am mai adăugat și câteva materiale care prezintă activitatea mea în cadrul Universităţii Populare, o instituţie de formare a noilor elite intelectuale.

Exprim sincere mulţumiri și pe această cale

colegilor de breaslă de la instituţiile media care au avut bunăvoinţa să-mi plaseze arti-colele. Jurnaliștii de la “Flux”(www.fl ux.md), www.noi.md, www.ava.md, www.enews.md, “Komsomolskaia Pravda”, “Kommersant Plus”, “Panorama”, “Moldova Suverană”, “Nezavisi-maia Moldova”, „Ria Novosti”, precum și tutu-ror celor care poate îmi scapă acum, inclusiv celor din presa locală și regională.

Precizez în fi nal că scriind articole, confe-renţiind la diverse universităţi, editând cărţi și participând la dezbateri televizate, nu uit pen-tru nicio clipă de principalul rol social pe care trebuie să-l onorez, cel de politician. Nu m-am retras, n-am obosit, nu renunţ la calea mea.

Iurie ROŞCA, 26 aprilie 2013

Eveniment

Despre Ideea Naţională ca forţă unificatoare

UNIVERSITATEA POPULARĂ

Iurie Roşca a lansat o nouă carte Iurie Roşca a lansat o nouă carte Ieri la sediul Universităţii Popu-lare de pe strada A. Corobceanu, 17, a avut loc prezentarea cărţii lui Iurie Roșca „Moldova – partea care a devenit întreg. Despre Ideea Naţională ca forţă unifi ca-toare”.

Este vorba despre o culegere de arti-

cole, care apare în două limbi (română

și rusă), și reprezintă o selecţie din ma-

terialele de presă ale autorului apărute

în ultimii ani. La eveniment au participat

cunoscuţi analiști politici, jurnaliști, oa-

meni de cultură și de știinţă.

Un reportaj de la acest eveniment vom

prezenta în ediţia următoare a ziarului

FLUX, care va apărea după perioada săr-

bătorilor pascale, adică nu pe 10 mai, ci

pe 17 mai. Acum însă vă prezentăm pre-

faţa acestei cărţi, care este semnată de

autor.

„Moldova – partea care a devenit întreg. Despre Ideea Naţională ca forţă unifi catoare”

Moldovenii, în căutarea propriei identităţi, pe calea spre Europa

3 MAI 2013 77 F L U XF L U XInterviu

- Părinte, iată că se apropie Sfi ntele Săr-bători de Paști. Știm că nevoile umane au devenit din ce în ce mai multe și mai sofi sticate, la fel ca și pretenţiile. Spun asta pentru că în această perioadă, co-mercianţii își atrag clienţii cu tot felul de promoţii, reduceri și oferte. Din păcate, observăm că pentru cei mai mulţi dintre noi Paștele se rezumă la întâlniri cu pri-etenii, relaxare și comerţ, devenind un prilej pentru mese copioase și consum de băuturi alcoolice. Nu consideraţi că s-a cam pierdut din semnifi caţia spirituală a Sfi ntelor Sărbători?

„Cel care va crede în Învierea Mântuitorului, va crede şi în învierea sa”- Nu aș fi atât de categoric. Sărbătoa-

rea Învierii este cea mai mare sărbătoare pe care o are creștinul, căci ea vine să ne îndemne pe fi ecare dintre noi să cinstim Învierea Mântuitorului Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, care, din mare dragoste pentru noi, S-a jertfi t pentru a ne salva pe noi din robia păcatului și a morţii. Ca sluji-tor al Bisericii Ortodoxe vă mărturisesc că văd mulţi credincioși care respectă tradiţi-ile și vin la biserică din îndemnul propriei conștiinţe, pentru a întâlni și trăi această Mare Sărbătoare a Învierii Domnului. Da, pentru cel mai puţin cunoscător, poate părea a fi o zi ordinară, însă nu este cazul să absolutizăm. Cel care va crede în Învi-erea Mântuitorului, va crede și în învierea sa. Pentru că așa cum spun și cântările bi-sericești, prin Învierea Mântuitorului s-a făcut începătură învierii noastre. Și Învie-rea Mântuitorului este și garantul învierii noastre. De aceea, cei care nu cred este doar spre pierzania lor.

După buna rânduială și iubire a lui Dum-nezeu, Învierea nu înseamnă numai resta-urarea omului, ci și reînvierea naturii. Aţi observat, probabil, că Sfi ntele Paști cad în-totdeauna primăvara, nicidecum în alt ano-timp. Întârzierea primăverii din anul acesta se explică prin întârzierea datei Paștelui. Nu este ceva întâmplător, ci este un semn de Sus.

„În lumea creştină a Occidentului au început să se pustiască bisericile”- Cum este în Occident? Se mai respectă dimensiunea spirituală a sărbătorii? - Am fost în toamna lui 2012 la Paris,

pentru vreo 10 zile, și am simţit o tristeţe nemărginită. În lumea creștină a Occiden-tului au început să se pustiască bisericile. Vedem biserici mari și frumoase sub aspect arhitectural, cu o istorie bogată, dar semi-pustii. Am văzut, în toată splendoarea lor, biserici cu o vechime de 1500 de ani, dar, din păcate, nu în toate se ofi ciază sfi ntele slujbe. Multe dintre ele sunt deschise doar pentru a fi vizitate ca monumente de artă. Deocamdată, nu au dispărut total urmele existenţei creștinismului, dar nu știm cum va fi pe viitor.

Cei care aderă la protestantism se numesc și ei creștini. Dar Ortodoxia înseamnă altce-va. Da, toţi suntem oameni care purtăm chi-pul lui Dumnezeu, dar pentru noi credinţa strămoșilor noștri, credinţa ortodoxă, este credinţa mântuitoare. Să păstrăm această

credinţă, să o trăim, așa cum ne-a învăţat Mântuitorul nostru Iisus Hristos, și să ară-tăm și altora prin faptele noastre că suntem adevăraţi creștini.

- Părinte Vlad, ce trebuie să aibă mereu în minte creștinul atunci când se gândește la Paști, având în faţă atât dimensiunea Vechiului Testament, cât și a Noului Tes-tament? - Da, în Vechiul Testament Paștele era

rânduit numai pentru evrei. Însuși terme-nul Paște înseamnă trecere (din ebraică „pesah”), iar acest nume ne duce cu gân-dul că Paștele simbolizează trecerea de la o stare existenţială la alta, atât din punct de vedere material, cât și din punct de ve-dere spiritual. Pentru prima dată, Paștele a fost sărbătorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. În această zi, evreii au părăsit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Evreii din antichitate își aminteau de faptul că Dum-nezeu i-a salvat din robia în care se afl au în Egipt. În ceea ce îi privește pe creștini, Dumnezeu a reînnoit legământul făcut cu israeliţii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul Său, Iisus Hristos. Legă-mântul cel nou nu mai este unul făcut doar cu evreii, ci cu toate popoarele care vor să primească iertarea păcatelor prin jertfa lui Iisus Hristos.

Așadar, trecerea din robia egipteană către regăsirea în unitatea iudaică a fost și este sensul Paștelui iudaic. Ideea este că doar prin unitate vom avea binecuvântarea Celui de Sus, iar trecerea la credinţa creștină este eliberarea de păcatul strămoșesc, accepta-rea pe Iisus Hristos ca Mântuitor și, în cele din urmă, dobândirea fericirii veșnice.

- Chipul lui Toma Necredinciosul este foar-te prezent în societatea noastră contem-porană, laicizată. Pentru mulţi oameni, nașterea, viaţa și moartea Mântuitorului Iisus Hristos nu reprezintă ceva neapărat real. Cum ar trebui un creștin să se apro-pie de cunoașterea faptelor lui Iisus Hris-tos? - Avem exemplul Sfântului Toma, care n-a

crezut în Înviere, căci nu era în Ierusalim. El le-a replicat celorlalţi ucenici: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor, și dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, și dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede”. Și, după opt zile, ucenicii Lui erau în casa cu ușile și cu ferestrele închise. Iisus a venit și a stat în mijlocul lor și a zis: „Pace vouă!”. Apoi i-a spus lui Toma: „Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mana ta și o pune în coasta Mea, și nu fi

necredincios, ci credincios”. Toma a răspuns: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”. Iisus i-a zis: „Pentru că M-ai văzut ai crezut. Fericiţi sunt cei ce n-au văzut și au crezut”!

A crede în Învierea lui Hristos, pe care noi nu am văzut-o cu ochii fi zici, dar o vedem cu ochii duhovniceşti, prin credinţă, este o fericireTrebuie să avem la inimă aceste cuvinte

ale Mântuitorului și să nu punem la îndo-ială Învierea Lui. Vedeţi ce spune Mântu-itorul, că cei care nu au văzut, dar cred, sunt fericiţi. De ce să nu fi m și noi fericiţi? A crede în Învierea lui Hristos, pe care noi nu am văzut-o cu ochii fi zici, dar o vedem cu ochii duhovnicești, prin credinţă, este o fericire. Învierea Mântuitorului este o măr-turie a existenţei vieţii veșnice. Și pentru ca veșnicia noastră să fi e una fericită, trebuie să fi m în comuniune cu Hristos și să credem în Învierea Lui. Cu alte cuvinte, cei care cred în Înviere sunt avantajaţi și în această lume, pentru că dau un sens vieţii lor, și sunt în câștig și după moarte, pentru că se bucură de fericirea veșnică. Și de ce să nu-l credem noi pe Toma, care, după ce s-a convins de În-viere, a strigat: „Domnul meu și Dumnezeul meu!”?

Nu dorim să supărăm pe nimeni, pentru că suntem în prag de cea mai mare sărbă-toare a creștinilor, dar aș vrea să amintesc o spusă a psalmistului: „Zis-a cel nebun în ini-ma sa: Nu este Dumnezeu”. Să fi m cu luare aminte și la aceste cuvinte. Cel luminat la minte să se bucure de Învierea Mântuitoru-lui, iar cel mai puţin luminat, care se îndo-iește, încă, de acest adevăr, să se roage ca Bunul Dumnezeu să-i lumineze mintea, cu Lumina lui Hristos care luminează tuturor.

- Părinte, ce le uraţi creștinilor în preajma Sărbătorilor de Paști? - Dragii mei, vă urez să aveţi parte de dra-

goste, să fi ţi buni creștini și să nu fi ţi indife-renţi faţă de fraţii noștri care sunt mai triști ca noi. Slăvitul Praznic al Învierii să ne facă mai buni, mai îngăduitori, mai darnici, mai iubitori de semeni. În orice împrejurare să manifestăm dragoste, căci omul este purtă-torul chipului lui Dumnezeu, care este dra-goste și doar atunci când iubim, justifi căm numele de creștin și ne asemănăm cu Dum-nezeu. Să fi ţi fericiţi, căci Hristos a Înviat!

Lucia CUJBĂ, FLUX

PĂRINTELE VLAD MIHĂILĂ:

„Învierea Mântuitorului este „Învierea Mântuitorului este şi garantul învierii noastre”şi garantul învierii noastre”

Interviu cu PC preot, consilier al Mitropoliei Basarabiei, Vlad Mihăilă, slujitor la biserica cu hramul ,,Sfânta Teodora de la Sihla” din Chişinău

Nicolae ROŞCA

PSALM PENTRU REÎNVIERE

Augurul Negru - negru prevestește,Iar zeii pică singuri din Olimp;Hristos ne demonstrează în ăstimpCă vremea noastră iarăși se sfârșește...

Uitaţi-vă la ea! Clepsidra-i goală,Cum nu fu niciodată... cum n-a fost!Și va începe dincolo de PostO infi nită criză generală.

Bătrânii ne-au vorbit de criza astaȘi ne-au rugat:„Nu vă jucaţi cu timpu’!Când boul de pe Stemă va semăna cu GhimpuÎn ţara noastră va veni năpasta...”

Și a venit!... Vampiri și vârcolaciŢin predici prin biserici și palateȘi ne învaţă multe și de toatePrin gurile a zeci de mii de draci.

Copiii noștri au fugit din ţarăAdemeniţi de fl autul păgân;Pe plaiuri doar bătrânii mai rămân,Și nu acceptă gândul că-au să moară.

Iată-l pe Noe - trist, dar resemnat,Luând bacșiș de la vicleanul IudaȘi-i dă în schimb, nedeghizându-și ciuda,Corabia din vârful Ararat...

Acum speranţa noastră este Iuda?Poporul meu viteaz și ortomanCu dânsul vrea s-ajungă la liman,Dând sufl etul din el și toată truda?

Îmi vine uneori să nu mă-ntorcÎn ţara mea iubită și natalăCu Prinţul semănând a matahalăȘi Procurorul deghizat în porc...

Dar n-am să plec nicicând de pe meleagSă las să vină-n locul meu străinul,Să ne batjocorească el destinulȘi să ne ia din gură graiul drag...

Veniţi și voi acasă mai devreme,Copii, plecaţi departe de iubiri;Scăpaţi de vârcolaci și de vampiriȘi readuceţi îngerii pe Steme.

Aprindeţi torţe și intraţi prin porţiÎn ţara noastră arsă și anhidră,Căci Timpul ni-l repune în Clepsidră,IISUS HRISTOS, REÎNVIAT DIN MORŢI!

CONSULTAŢII

JURIDICE

Radu Bușilăpreședinte al Asociaţiei Juriștilor

Creștin-Democraţi

078 488 488

str. N. Iorga, 8or. Chișinău

3 MAI 201388F L U XF L U X Pastorale

D A N I E LPRIN HARUL LUI DUMNEZEU

ARHIEPISCOP AL BUCUREȘTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ȘI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL

TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE

ROMÂNE Preacuviosului cin monahal,

preacucernicului cler și preaiubiţilor credincioși din Arhiepiscopia Bucureștilor,

har, milă și pace de la Hristos-Domnul nostru, iar de la noi părintești

binecuvântări„Crucii Tale ne închinăm, Hristoase,

și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim!”

(Din cântările Sfi ntelor Paşti)

Hristos a Înviat!Preacuvioși și Preacucernici Părinţi,Preacuvioși și Preacucernici Părinţi,

Iubiţi credincioși și credincioase,Iubiţi credincioși și credincioase,Taina Învierii Domnului este nedespărţită

de Taina Crucii Sale, deoarece Hristos Cel În-viat din morţi este Hristos Cel Răstignit.

Crucea Mântuitorului Hristos este semnul iubirii Sale atotputernice şi smerite, făcătoare de viaţă şi dătătoare de bucurie. În Sfânta Cru-ce este ascunsă puterea Învierii, iar lumina Învie-rii este slava Sfi ntei Cruci. Astfel, Sfânta Cruce nu este doar semn al jertfei şi al morţii, ci şi semn al Învierii şi al biruinţei.

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este biruinţa iubirii Lui smerite asupra păcatului, iadului şi morţii. Învierea lui Hristos este ridi-carea omului cel muritor, din cauza păcatului, la starea de făptură veşnic vie, creată după chipul lui Dumnezeu Cel veşnic viu (cf. Facerea 1, 26), pentru a se împărtăşi veşnic din iubirea divină a Preasfi ntei Treimi.

Prin Învierea lui Hristos Cel Răstignit se arată că iubirea omului faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni poate fi mai tare decât ura, violenţa şi moartea. Tăria puterii iubirii jertfelnice a lui Hristos se arată atât în Crucea Sa, ca smerenie, cât şi în Învierea Sa, ca slavă. De aceea, Biseri-ca Ortodoxă nu desparte niciodată Crucea de Înviere.

Invidiat şi urât de mulţi dintre cărturarii şi fariseii care pierduseră în mare parte capaci-tatea de a simţi prezenţa activă a lui Dumne-zeu în popor, desconsiderat şi umilit de auto-ritatea conducătoare romană, care pierduse simţul dreptăţii, trădat şi vândut de un ucenic robit de patima iubirii de arginţi, părăsit de prietenii prea fricoşi, uitat de mulţi cărora le-a făcut bine, Iisus, Fiul lui Dumnezeu, devenit Om din iubire de oameni, a fost condamnat, pe nedrept, la moarte şi răstignit pe Cruce, între doi tâlhari făcători de rele.

Pe de o parte, răstignirea lui Hristos pe Cruce este respin-gerea cea mai violentă a iubirii lui Dumnezeu de către omeni-rea păcătoasă şi înstrăinată de Dumnezeu. Pe de altă parte, jertfa Sa pe Cruce, îndurată în mod liber (cf. Ioan 10, 17-18), arată smerenia Sa, ca răbdare a suferinţei şi ca statornicie în iu-bire iertătoare, chiar şi faţă de duşmanii Săi („Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac”, Luca 23, 34).

Sfântul Evanghelist Ioan, ucenicul iubit care L-a însoţit pe Iisus până lângă Crucea Sa, ne spune că: „Îna-inte de sărbătoarea Paștilor, știind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi cei din lume, până la sfâr-șit i-a iubit” (Ioan 13, 1). Iar Sfântul

Apostol Pavel, cel ce din mare prigonitor al Bisericii a devenit cel mai harnic Apostol al lui Hristos, tocmai pentru că L-a întâlnit pe Hristos Cel Înviat din morţi, într-o lumină copleșitoare pe drumul Damascului, a înţeles puterea iubi-rii jertfelnice a Crucii Lui. De aceea, în lumina Învierii lui Hristos, Sfântul Apostol Pavel scria creștinilor din Corint astfel:

„Cuvântul Crucii, pentru cei ce pier este ne-bunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu” (1 Corinteni 1, 18). În altă parte, același Sfânt Apostol al neamurilor arată că, prin puterea Crucii, Hristos a biruit du-hurile rele care răspândesc în lume ura faţă de Dumnezeu și faţă de oameni: „Dezbrăcând (de putere) începătoriile și stăpâniile, le-a dat de ocară în văzul tuturor, biruind asupra lor prin Cruce” (Coloseni 2, 15).

Pentru a rămâne ascultător și iubitor faţă de Dumnezeu-Tatăl până la moarte, Hris-tos-Domnul a îndurat de bunăvoie multe rele venite din partea oamenilor păcătoși și a demonilor vicleni, care Îl asaltau în pus-tie cu ispitele poftelor egoiste – adică ispitele lăcomiei materiale, ale puterii de stăpânire și ale slavei deșarte (cf. Matei 4, 1-11) –, iar în Săptămâna Sfi ntelor Pătimiri, cu ispitele sau în-cercările durerii sufl etești și trupești pricinuite de invidia cărturarilor și a fariseilor, de trădarea lui Iuda, de lepădarea lui Petru, de frica uceni-cilor care L-au părăsit, de aroganţa și viclenia lui Irod, de duplicitatea și lașitatea lui Pilat, de batjocura soldaţilor, de ignoranţa și rătăcirea mulţimilor învrăjbite, de ironia tâlharului ne-pocăit, de scuipări, de loviri cu palmele peste obraz, de loviri cu biciul pe trup, de cununa de spini de pe cap, de lovituri de cuie în palme și picioare, de răstignirea pe lemnul Crucii, de adăparea cu oţet, de străpungere cu lancea în coastă. De ce a îndurat Domnul toate aces-tea? Ne spune Sfântul Maxim Mărturisitorul, în cuvintele următoare: „Acesta a fost... scopul Domnului, ca, pe de o parte, să asculte de Ta-tăl până la moarte, ca om, pentru noi, păzind porunca iubirii, iar pe de altă parte, să biruias-că pe diavol pătimind de la el prin cărturarii și fariseii puși la lucru de el” (Vezi Sfântul Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, în Filocalia, vol. 2, Editura Institutului Biblic și de Misiune Orto-doxă, București, 2008, p. 35). Prin ascultare de Dumnezeu până la moarte, Hristos a ridicat din morţi pe Adam cel neascultător, iar prin smerenie a biruit pe diavolul cel orgolios și răzvrătitor.

Pentru a ne învăţa că puterea Învierii era as-cunsă în Cruce, adică în iubirea Lui smerită și îndelung-răbdătoare, Hristos-Domnul Cel Înviat din morţi poartă și după slăvita Sa Înviere sem-nele sau stigmatele Crucii pe trupul Său, adică în mâinile, în picioarele și în coasta Sa (cf. Ioan 21, 20 și 27). Hristos poartă stigmatele Crucii în

trupul Său înviat, nu ca să-Și aducă aminte de cei care L-au răstignit spre a se răzbuna pe ei, ci pentru că ele sunt semnele eterne ale iubirii Sale jertfelnice și smerite pentru toţi oamenii.

În Biserica Ortodoxă întâlnim o mulţime de simboluri, imagini, gesturi și expresii liturgice ale înţelegerii spirituale a legăturii interioare care există între Crucea și Învierea lui Hristos.

Mai întâi, în icoana ortodoxă a Răstignirii lui Hristos, chipul Său nu este crispat, ci paci-fi cat, însemnând pacea comuniunii omului cu Dumnezeu, adică starea în care Iisus rostește cuvintele: „Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul Meu!” (Luca 23, 46).

Apoi, icoana Învierii lui Hristos, în forma ei autentică, nu-L prezintă pe Hristos ieșind tri-umfător din mormânt, ci prezintă coborârea Sa la iad ca biruinţă asupra iadului și a morţii, ca arvună sau început al Învierii de obște (cf. 1 Corinteni 15, 20) și al Judecăţii de Apoi. Astfel, pentru Ortodoxie, puterea Învierii lui Hristos începe să lucreze din însuși momentul morţii lui Hristos pe Cruce și al coborârii Sale cu sufl etul la iad. De aceea, trupul Său din mormânt nu intră în descompunere și nici sufl etul Său nu rămâne în iad. Adesea, icoana coborârii la iad ne prezintă slava lui Hristos Cel Înviat ca fi ind străbătută și confi rmată de Crucea luminoasă, pentru că „Hristos S-a pogorât prin Cruce la iad”, după cum se spune în Liturghia Sfântului Vasi-le cel Mare.

Când este mărturisită și proclamată În-vierea Domnului Hristos, Crucea nu este uitată, ci unită cu lumânarea de Înviere. Pre-otul proclamă adevărul Învierii, zicând: „Hris-tos a înviat!” în timp ce înalţă Crucea în văzul tuturor, dar nu Crucea singură, ci însoţită de o lumânare aprinsă, care este lumina pascală a suferinţei transformate în biruinţă. Prin Înviere, Crucea devine lumină a iubirii eterne, a vieţii mai tari decât moartea.

În timpul Utreniei Sfi ntelor Paști și Utreniei din Duminici cântăm sau rostim acest imn: „În-vierea lui Hristos văzând, să ne închinăm Sfân-tului Domnului Iisus, Unuia Celui fără de păcat. Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o slăvim (...). Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea. Totdeau-na binecuvântând pe Domnul, lăudăm Învierea Lui, că răstignire răbdând pentru noi cu moartea pe moarte a stricat” (Canonul Învierii și Utrenia din Duminici).

Legătura interioară dintre Cruce și Învie-re este o dominantă a întregii spiritualităţi ortodoxe liturgice și fi localice, deoarece Or-todoxia este în același timp Biserica pocăinţei și a doxologiei, a postului și a bucuriei.

Întrucât, prin Crucea lui Hristos s-a arătat puterea iubirii mântuitoare a lui Dumnezeu (cf. 1 Corinteni 1, 18), noi, creștinii, cinstim Sfân-

ta Cruce și ne facem semnul ei când ne rugăm, dimineaţa, la prânz și seara, când începem un lucru și când îl terminăm, în vreme de necaz și în vreme de bucurie.

Legătura dintre Cruce și Înviere, dintre suferinţă și speranţă, osteneală și bucu-rie, luptă și biruinţă, se vede adesea în iubirea jertfelnică a părinţilor buni pentru co-piii lor, a părinţilor duhov-nicești pentru cei păstoriţi de ei, a oamenilor harnici și darnici pentru semenii lor afl aţi în nevoi, în iubirea jert-felnică a celor care lucrează și se luptă, permanent, pen-tru binele familiei și al soci-etăţii, al poporului și al pa-triei lor, al tuturor oamenilor pentru care Hristos Domnul a murit și a înviat ca să dă-ruiască tuturor mântuire și viaţă veșnică.

Iubiţi fraţi și surori în Domnul,Iubiţi fraţi și surori în Domnul,Anul acesta, 2013, este sărbătorit în Patriar-

hia Română ca „An omagial al Sfi nţilor Împăraţi Constantin și Elena”, la împlinirea a 1700 de ani de la proclamarea de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare a Edictului de libertate reli-gioasă de la Mediolanum (Milano), în anul 313.

De semnul Sfi ntei Cruci este legat un impor-tant moment din viaţa Sfântului Împărat Con-stantin cel Mare, care a condus ulterior la liber-tatea acordată creștinilor din Imperiul Roman și la botezul său.

Istoricii bisericești Eusebiu de Cezareea și Lactanţiu afi rmă că în ajunul bătăliei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, contra lui Maxenţiu, Împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasu-pra soarelui, cu inscripţia: „In hoc signo vinces” („Prin acest semn vei învinge”). Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul Hristos, cerându-i să pună pe scuturile și steagurile armatei sale Crucea, ca fi ind semn protector în lupte. Vic-toria minunată a armatei sale, mult inferioară numeric celei a lui Maxenţiu, a fost considerată de Împăratul Constantin ca ajutor primit de la Dumnezeu. Dovada acestei credinţe a lui Con-stantin în ajutorul divin este inscripţia de pe Arcul lui Constantin, din Roma, păstrată până astăzi, prin care mărturisește că a câștigat lup-ta „instinctu divinitatis”, „prin inspiraţie divină” (Vezi Acad. prof. univ. dr. Emilian Popescu, Stu-diu introductiv la Eusebiu de Cezareea – Viaţa Împăratului Constantin, în „Părinţi și Scriitori Bisericești” (PSB), Serie nouă, vol. 8, Editura BA-SILICA a Patriarhiei Române, București, 2012, p. 38).

Începând cu Edictul de libertate religioasă din anul 313, Sfântul Împărat Constantin cel Mare devine protector al creștinismului, iar apoi ia multe măsuri în favoarea Bisericii creștine, într-o perioadă în care lumea era divizată încă între păgânism și creștinism.

Astfel, el promovează, în demnităţi publice, creștini cu un comportament moral ireproșa-bil, emite monedă cu monograma creștină, în anul 317; generalizează duminica, sărbătoa-rea săptămânală a creștinilor, ca zi de odihnă în imperiu atât pentru creștini, cât și pentru păgâni, în anul 321; inaugurează o nouă capi-tală la Constantinopol (11 mai 330), simbol al renașterii și înnoirii religioase și social-politice a Imperiului Roman; preţuiește demnitatea preoţească prin scutirea clerului de impozite și de obligaţia îndeplinirii serviciilor municipale; înlătură din legile penale pedepsele contrare spiritului creștin (răstignirea, zdrobirea picioa-relor, stigmatizarea sau arderea cu fi erul roșu); protejează, prin lege, pe săraci, orfani și vădu-ve; modifi că legislaţia privind căsătoria; descu-rajează divorţul; pedepsește adulterul.

Din dorinţa de a ajuta Biserica să păstreze uni-tatea de credinţă, a convocat Sinodul I Ecu-menic de la Niceea, din anul 325, împotriva ereziei lui Arie, care nega dumnezeirea Fiului.

Învierea lui Hristos – Slava Sfi ntei CruciÎnvierea lui Hristos – Slava Sfi ntei Cruci

CMYK

3 MAI 2013 99 F L U XF L U XPastorale

CMYK

P E T R U DIN MILA LUI DUMNEZEU

ARHIEPISCOP AL CHIȘINĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI

ȘI EXARH AL PLAIURILORIubitului nostru cler, preacuviosului cin monahal și preaiubiţilor credincioși din Sfânta Mitropolie a

Basarabiei, har, milă și bucurie de la Domnul nostru Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, iar de la noi, Arhierești

binecuvântări „Acum toate s-au umplut de lumină, și cerul, și

pământul, și cele dedesubt“. (Canonul Învierii)

Hristos a Înviat!Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești,Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești,

Pe drept cuvânt Ziua aceasta a Învierii Domnului, atât de do-rită de creștinătate, este numită de preaînţelepţii alcătuitori de cântări bisericești „aleasă și sfântă sărbătoare a sărbătorilor”. Ea întrece în strălucire dumnezeiască orice altă sărbătoare, prin fru-museţea prăznuirii și prin bogăţia adevărurilor mântuitoare pe care ni le revarsă în sufl ete. Hristos Domnul, pătimind pe Cruce, murind și Înviind, a biruit moartea ca osândă a neamului ome-nesc pentru păcat. Această biruinţă a lui Hristos asupra morţii este singura biruinţă întru care se poate bucura întreaga lume, chiar de la începuturi până la sfârșit. Oricare altă biruinţă de pe pământ și lumească îi pune pe unii în superioritate, iar pe alţii în inferioritate. Învierea lui Hristos a pus întregului cer și pământ, rai și iad, cunună biruitoare asupra morţii și păcatului.

Cerul și pământul împreună se bucură astăzi, îngerii și oamenii se veselesc pentru că, sfărâmând porţile iadului, din mormânt a Înviat Hristos, și dușmanul cel mai mare al omului – moartea, a fost biruit.

Acest lucru și această învăţătură este lumina care pătrunde toa-te rugăciunile și cântările din această sărbătoare a sărbătorilor. Am cântat cu toţii la Canonul Învierii: „Prăznuim omorârea mor-ţii, sfărâmarea iadului și începătura altei vieţi veșnice și săltând lăudăm pre pricinuitorul, pre unul cel binecuvântat Dumnezeul părinţilor și preaslăvit” (Cântarea a 7-a, Canonul Învierii).

Înviind Iisus, Fiul lui Dumnezeu, nu a înviat pentru El Însuși, ci Se coboară la iad și Se ridică de acolo pentru a face cale spre Cer tuturor drepţilor Vechiului Testament și celor care vor crede în El.

Înviind Iisus Hristos, „pârga celor adormiţi” (I Corinteni 15, 20), am primit încredinţarea că și noi, împreună cu El, vom birui moar-tea și vom deveni părtași ai vieţii celei veșnice și ai Împărăţiei lui Dumnezeu. Această lucrare dumnezeiască poate fi acum în noi doar prin credinţă, iar în ziua ceea de apoi, la a doua venire a lui Iisus, se va arăta și în trupurile noastre, căci într-o clipă cei mor-ţi vor învia, iar cei vii se vor schimba și toţi vor fi asemenea lui Hristos cel Înviat din morţi. De aceea, cei ce cred în El și sunt fi i și fi ice ale Bisericii Sale, vor împărăţi împreună cu El în Slava lui Dumnezeu.

Învierea Domnului îi adună pe toţi fi ii Bisericii întru unitate, propovăduiește pacea la toată lumea, binecuvântează îmbelșu-garea roadelor pământului și-i mângâie pe cei necăjiţi și întristaţi, care au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu.

Dreptmăritori creștini,Dreptmăritori creștini,Întreaga noastră viaţă religioasă și toată lucrarea spirituală a Bi-

sericii noastre se bazează pe adevărul că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, iar noi suntem răscumpăraţi și mântuiţi prin moartea și Învierea Lui.

Despre fi rea dumnezeiască a lui Iisus Hristos adeveresc minu-nile de care vorbesc Evangheliile, profeţiile pe care le-a făcut și care s-au împlinit, învăţătura Sa admirabilă și viaţa Sa neprihăni-tă. Sfântul Apostol Pavel spune că Hristos a dovedit prin Înviere că este Fiul lui Dumnezeu (Rom. 1, 4).

Mântuitorul, după scularea Sa din morţi, S-a arătat multora, în repetate rânduri, arătări care sunt, de asemenea, dovezi incon-testabile ale Învierii Sale. Nălucă, cum au spus unii, nu a putut fi , deoarece ucenicii L-au văzut, au vorbit cu El, au umblat cu El, I-au pipăit rănile... Despre furarea Trupului Domnului, idee răspândi-tă de necredincioși, de asemenea, nu poate fi vorba, deoarece mormântul a fost pecetluit și păzit de ostași și străjuit cu mare grijă de căpeteniile iudeilor, dușmani declaraţi ai Mântuitorului. Înșelarea, o altă opinie vehiculată de cei care contestă Învierea, la fel, nu poate fi admisă, fi indcă pentru o minciună nimeni nu-și dă viaţa, așa cum au făcut-o apostolii și apoi cei care au crezut în El – mucenicii.

Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești,Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești,Anul 2013 este declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe

Române ca An omagial al Sfi nţilor Împăraţi Constantin și Elena. Proclamarea este motivată de împlinirea a 1700 de ani de când

Sfântul Constan-tin a emis Edic-tul de libertate religioasă de la Mediolan. Aceas-tă libertate acor-dată tuturor re-ligiilor a făcut ca și creștinii să nu mai fi e persecu-taţi, supuși la chi-nuri groaznice și omorâţi. Biruinţa lui Hristos asupra morţii și asupra păcatului s-a ară-tat și în această lucrare a Sfântu-lui Constantin și a mamei sale Ele-na, căci imperiul păgân, care a fost ostil credinţei creștine, prin lucrarea Bisericii s-a convertit la cre-dinţa în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Biruitorul morţii.

Iubiţi credincioși,Iubiţi credincioși,De peste două mii de ani, creștinii se închină lui Iisus Hristos ce-

lui Înviat. Numele lui Iisus este mai presus de orice nume lăudat și preamărit. El este Mântuitorul nostru și noi suntem poporul Lui, iar Biserica întemeiată de El este Maica noastră spirituală, care ne-a născut și ne hrănește cu pâinea cerească a adevărului. Iisus Hristos a ieșit biruitor din suferinţă și din moarte, iar prin aceasta ne-a făcut și pe noi părtași biruinţei Lui. Sfi nţii Părinţi, cuvântători de Dumnezeu, ne învaţă că în Iisus Hristos Cel Înviat se afl ă cen-trul, cheia înţelesului și sensul istoriei. El, prin jertfa și învăţătura Sa, luminează mersul istoriei, îi dă acesteia noutate și dinamism, ferind-o de monotonia repetării la nesfârșit a acelorași evenimen-te și o așază pe planul superior al existenţei, ajutând eforturile omului în urcușul său spre desăvârșire și îndumnezeire.

În evenimentul din seara zilei de joi, numit și Cina cea de Tai-nă, Iisus, împreună cu ucenicii Săi, săvârșește o taină nouă, un Paște nou, un Testament nou, când Domnul nostru Iisus Hristos binecuvântează pâinea, o frânge, o dă ucenicilor zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu”, și luând paharul și mulţumind, le-a dat spunând: „Beţi dintru acesta toţi, acesta este sângele Meu, al legii celei noi, care pentru voi și pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor” (Matei 26, 26-27). Slujirea pe care a făcut-o Iisus faţă de ucenicii Săi și faţă de întreg neamul omenesc ne este exemplu pentru a mărturisi credinţa noastră prin fapta de a fi aproapele celui în suferinţă și nevoi.

Fraţi creștini,Fraţi creștini,Una dintre greutăţile cu care se confruntă societatea noastră

astăzi este de ordin material. Prea mulţi dintre confraţii noștri trăiesc la limita sărăciei. În aceste zile de mare bucurie să fi m cu luare aminte la cei de lângă noi, la cei neajutoraţi, care își duc existenţa în lipsuri peste puterile lor. Să fi m generoși și să ducem bucuria Învierii în casele și sufl etele lor prin salutul pascal „Hristos a Înviat” și prin darurile noastre, fi e ele și mici, dar pline de dra-goste creștină. Să nu fi m indiferenţi. Hristos Cel Înviat din morţi și astăzi suferă în spitale, în azilurile pentru bătrâni, în orfelinate și în casele săracilor. Să alinăm aceste suferinţe prin faptele noastre de milostenie, înmulţind bucuria Învierii, aducându-le speranţă în ziua de mâine și arătându-le că nu sunt singuri și că cineva, și, în primul rând, Dumnezeu, îi iubește mult.

Iubiţii mei fraţi și surori în Domnul,Iubiţii mei fraţi și surori în Domnul,Păstrând cu credincioșie moștenirea noastră spirituală, să trăim

și să mărturisim adevărul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos și să vestim, în faţa lumii de astăzi, tot mai secularizată și înrobită de cele trecătoare, bunătăţile Celui ce ne-a chemat din întuneric la lumina Sa cea minunată (1 Petru 2, 9), la viaţa veșnică în Împărăţia lui Dumnezeu.

Cu părintească dragoste, poposind acum în mijlocul frăţiilor voastre, nu încetăm a vă pomeni în rugăciunile noastre, ca Tatăl Slavei celei adevărate, Cel ce a împodobit ziua cu lumina cereas-că, să strălucească în inimile noastre.

Îmbrăţișându-vă părintește, vă vestesc tuturor adevărul mân-tuitor:

Hristos a Înviat!Al vostru părinte duhovnicesc, pururi către Preasfânta Treime rugător,

† PETRUArhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor

Dată în reședinţa Noastră Mitropolitană din Chișinău cu prilejul Învierii Domnului nostru Iisus Hristos în binecuvântatul an 2013.

Sub infl uenţa Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a mărtu-risit și proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului ca fi ind: „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fi inţă cu Tatăl, prin care toate s-au fă-cut” (Simbolul Credinţei sau Crezul).

Înţelegând nevoia Bisericii creștine de a avea spaţii liturgi-ce corespunzătoare, Sfi nţii Împăraţi Constantin și Elena au fost mari ctitori de biserici pe întreg cuprinsul Imperiului Ro-man: la Constantinopol, Ierusalim, Nazaret, Antiohia, Tir, Nico-midia, Trier, Roma ș.a.; au ridicat biserici care au rămas în istorie ca un model pentru toţi împăraţii, regii și principii creștini.

De asemenea, Sfi nţii Împăraţi Constantin și Elena au fost promotori și sprijinitori ai pelerinajului creștin. Este bine-cunoscut pelerinajul împărătesei Elena la Ierusalim, în anul 326, pentru a căuta cinstitul lemn al Sfi ntei Cruci. După ce a afl at Sfânta Cruce, ea a încredinţat-o Episcopului Macarie al Ierusalimului, iar o parte din lemn a fost trimisă la Constanti-nopol. Împăratul Constantin cel Mare a efectuat un pelerinaj pentru a participa la sfi nţirea Bisericii „Sfi nţii Apostoli” din Con-stantinopol, în anul 330, și apoi un alt pelerinaj pentru a par-ticipa la sfi nţirea „Bisericii Învierii” din Ierusalim, în data de 13 septembrie 335, iar a doua zi, în data de 14 septembrie 335, pe amvonul acestei biserici, Episcopul Macarie al Ierusalimu-lui a înălţat Sfânta Cruce în faţa mulţimilor, întru pomenirea afl ării Sfi ntei Cruci, în anul 326. Sărbătoarea aceasta a deve-nit tradiţie înscrisă în calendar până în zilele noastre.

Importanţa Sfi nţilor Împăraţi Constantin și Elena pentru via-ţa și activitatea Bisericii este covârșitoare. Ei sunt apărători ai libertăţii creștinilor, ai unităţii Bisericii, ctitori de cetăţi creștine și lăcașuri sfi nte, apărători ai demnităţii umane și ajutători ai săracilor. Sfânta Elena este model pentru viaţa creștină a ma-melor, învăţătoare a credinţei creștine în familie și în societate, unind înţelepciunea cu evlavia și credinţa cu dărnicia.

Cinstirea Sfi nţilor Împăraţi Constantin și Elena de către Bi-serică se arată prin pomenirea lor, în fi ecare an, la data de 21 mai, fi ind numiţi Sfi nţi Mari Împăraţi și întocmai cu Apostolii.

În iconografi a noastră ortodoxă, Sfi nţii Împăraţi Con-stantin și Elena sunt reprezentaţi având Sfânta Cruce în-tre ei, întrucât Sfântul Împărat Constantin a descoperit Crucea, ca semn de lumină, pe cer, iar mama sa, Elena, a descoperit Crucea de lemn, în pământ, la Ierusalim. Ast-fel, înţelegem că Sfânta Cruce leagă cerul și pământul, prin iubirea nesfârșită și netrecătoare a lui Hristos pen-tru lume.

Sfi nţii Împăraţi Constantin și Elena ne îndeamnă să apărăm dreapta credinţă, să ne închinăm Sfi ntei Cruci și să o cinstim ca pe o armă de biruinţă, să vedem în semnul Crucii puterea iubirii jertfelnice și smerite a lui Hristos, care ne duce la învie-rea sufl etelor, din moartea păcatului, și la învierea trupului, din stricăciunea mormântului.

Astăzi mulţi oameni poartă crucea suferinţei din cauza în-mulţirii păcatelor, a patimilor egoiste și a relelor de tot felul, din cauza lăcomiei sau zgârceniei unora și a sărăciei altora, a violenţei în familie și în societate, a nedreptăţii și nepăsării, a bolilor și singurătăţii, a certurilor în familie și a divorţurilor, a părăsirii copiilor și bătrânilor ș.a. În această privinţă se ade-veresc cuvintele Mântuitorului Hristos că: „Din pricina înmul-ţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci” (Matei 24, 12).

De aceea, pentru a putea purta crucea multor încercări și a simţi ajutorul lui Hristos Cel Răstignit și Înviat este necesar să ne întărim în credinţă, să sporim rugăciunea și să săvârșim fapte de ajutorare a semenilor noștri, să fi m și noi pentru alţii un Simon de la Cirene, care a ajutat pe Iisus să poarte Crucea Sa pe drumul Golgotei (cf. Luca 23, 26). Așa după cum credincioșii care au purtat de bunăvoie crucea postului, ca înfrânare de la bucate de origine animală și de la orice păcat sufl etesc și trupesc, primesc lumina, bucuria și binecu-vântarea Sfi ntelor Paști, tot așa și cei care alină suferinţa se-menilor lor, prin rugăciune și cuvânt de încurajare, prin faptă bună și dărnicie, vor simţi lumina și bucuria Învierii lui Hristos în inimile lor și binecuvântarea Lui în viaţa și casele lor.

Prin urmare, mai ales în aceste zile, este bine să aducem bu-curia Sfi ntelor Paști în casele de copii orfani și bătrâni, la patul bolnavilor, dar și acolo unde este multă tristeţe, singurătate și deznădejde, în familiile sărace, îndoliate și îndurerate. Pretutin-deni unde putem face binele, să-l facem purtând, în sufl et și în fapte, lumina Crucii și bucuria Învierii! Orice osteneală sau orice jertfă, de acest fel, cuprinde în ea lumina pe care o vestește Bi-serica Ortodoxă în ziua de Paști și în fi ecare duminică de peste an, zicând: Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea!

Să cultivăm, prin rugăciune și cuvânt bun, în lumina aces-tei bucurii pascale, legătura fraternă cu românii care se afl ă în afara hotarelor României sau în diaspora română.

Cu prilejul Sfi ntelor Sărbători ale Sfi ntelor Paști, vă adre-săm tuturor părintești și frăţești doriri de sănătate și mântu-ire, de pace și bucurie, dimpreună cu salutul pascal: Hristos a înviat!

Al vostru către Hristos-Domnul rugător,

† D A N I E L

ARHIEPISCOP AL BUCUREȘTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ȘI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ȘI

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Învierea lui Hristos – biruinţă asupra morţii

3 MAI 20131010F L U XF L U X Externe

Regina Beatrix a Olandei a ab-dicat și prinţul moștenitor Willem-Alexander a devenit rege în urma ceremoniei de întronizare desfă-șurate marţi la Palatul Regal din Amsterdam, relatează agenţiile internaţionale de presă.

După un scurt discurs la palatul Regal din Amsterdam, Beatrix a

semnat declaraţia de abdicare în prezenţa președinţilor Senatului și Camerei reprezentanţilor, Con-siliului de Miniștri, guvernatorilor regatului și altor invitaţi.

„Astăzi las locul unei noi gene-raţii. Fiul meu își va asuma respon-sabilitatea acestei noi funcţii”, a apus regina.

Willem-Alexander, în vârstă de 46 de ani, este primul suveran european dintr-o nouă generaţie de monarhi europeni, a căror vâr-stă medie este de 71 de ani, care accede la tron. După 33 de ani de domnie, regina Beatrix a semnat actul de abdicare, predând ștafeta generaţiei tinere.

Viitorul monarh a anunţat deja că el și soţia sa de origine argenti-niană Maxima (41 de ani) nu sunt adepţi stricţi ai protocolului. Ast-fel, contrar mamei sale, el nu ţine neapărat să fi e numit cu apelativul „maiestate”. „Oamenii pot să-mi spună așa cum se simt ei mai con-fortabil”, a mai spus el, pretinzând că vrea să fi e un monarh al „seco-lului XXI”, care să reconcilieze tra-diţia cu modernitatea.

Rolul monarhului a evoluat de la crearea în 1815 a Regatului Ţă-rilor de Jos, care a fost înainte re-publică.

După 2012, suveranul nu mai este implicat în formarea guver-nului, parlamentului, ca înainte, dar semnează încă legi.

Willem-Alexander a asigurat că va accepta acest rol pur simbo-lic dacă parlamentul va decide în acest sens.

Willem-Alexander va fi primul

rege al Olandei de la moartea lui

Willem al III-lea în 1890. El urmea-

ză la tron unei suite de trei regine,

Beatrix, Juliana și Wilhelmina.

Noul monarh susţine că doreș-

te să construiască pornind de la

tradiţie și privind spre viitor. „În

primul rând vreau să fi u un rege

tradiţional, care să construiască

pe bazele oferite de tradiţia pre-

decesorilor mei, pentru stabilita-

tea și continuitatea ţării. În același

timp vreau să fi u și un rege al se-

colului XXI, care poate să uneas-

că, să reprezinte și să încurajeze societatea”, a spus el.

Exact același lucru își doresc și olandezii de la noul lor rege. „Nu are rost să reinventăm monarhia. Este o instituţie bună așa cum este”, a sus-ţinut Marleen Maat, o studentă în vârstă de 25 de ani din Amsterdam. „Politica este atât de instabilă încât este foarte bine să dispunem de o persoană centrală, care să unească, și nu să dezbine, și care să fi e șeful statului nostru”, a completat ea.

Sursa: AGERPRES.ro

Unde îşi ascund averile miliardarii Rusiei de

frica lui Vladimir PutinCei mai bogaţi 20 de oameni din Rusia se folosesc, pe scară largă, de o serie de holdin-guri străine pentru a-și ascunde și controla averile ce însumează 227 de miliarde de dolari, averi dobândite, în mare parte, în perioada instabilă de după căderea comunismului.

Practicile de genul acesta l-au înfuriat pe liderul de la Kremlin, care a declarat public că va face tot posibilul pentru a readuce în ţară banii obţi-nuţi pe căi nu tocmai legale de către oamenii de afaceri.

Anul trecut, Vladimir Putin a preluat controlul unui serviciu federal care are ca scop combaterea spălării banilor, iar parlamentul rus a intro-dus o serie de amendamente pentru a întări controlul asupra tranzacţiilor fi nanciare ale companiilor.

“Entităţile off shore sunt principalele instrumente ale oamenilor de afaceri ruși pentru protejarea activelor de autorităţi și rivali”, a declarat Valeri Tutikhin, avocat la fi rma John Tiner & Partners, din Geneva, specia-lizată în administrarea averii, citat de Bloomberg.

Spre exemplu, Alisher Usmanov, cel mai bogat om din Rusia, și-a trans-ferat anul trecut controlul averii de 20 de miliarde de dolari unui holding din Insulele Virgine Britanice.

Un alt important om de afaceri rus, Victor Vekselberg, își administrea-ză cea mai mare parte a averii sale de 14,8 miliarde de dolari prin Renova Holdings, înregistrat în Bahamas. Printre activele companiei se afl ă și o participaţie de 7% la United Co Rusal, cel mai mare producător de alumi-niu din lume.

Vladimir Lisin deţine prin intermediul unui holding din Cipru, Fletcher Group Holdings, 85% din OAO Novolipetsk Steel, cel mai valoros produ-cător de oţel din Rusia. Mikhail Fridman își controlează activele din sec-toarele bancar, telecom și retail prin intermediul Alfa Group, cu sediul la Moscova, dar deţinut de CTF Holdings, cu sediul în Gibraltar.

Insulele Virgine Britanice sunt preferate de miliardarii ruși datorită re-gimului legislativ mai favorabil decât cel din Rusia, în timp ce entităţile din Cipru le permit să profi te de taxele mai reduse, în baza unui acord de evitare a dublei taxări, încheiat de Rusia cu Cipru în 1998.

Sursa: EVZ.ro

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat, marţi, 30 aprilie, Ucraina în dosarul fostului premier Iulia Timoșenko. Judecătorii de la Strasbourg au condamnat Ucraina pentru patru în-călcări ale drepturilor fundamentale ale lui Timoșenko, dar au respins în schimb plângerea privind presupusele rele tra-tamente la care ar fi fost supusă aceasta.

Uniunea Europeană îndeamnă autorităţile ucrainene să reanalizeze situaţia Iuliei Timoșenko și să remedieze „viciile de procedură”, după decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

„Decizia CEDO confi rmă preocupările exprimate în mod constant de UE privind proceduri arbitrare în cazul Iuliei Timoșenko”, scriu, într-un comunicat, înaltul repre-zentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, și comisarul UE pentru Politici de vecinătate, Stefan Füle.

„Cerem autorităţilor ucrainene să reanalizeze în pro-funzime situaţia doamnei Timoșenko, liderul unuia din-tre cele mai importante partide de opoziţie”, adaugă cei doi demnitari UE.

Fiica fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko a apreciat marţi că hotărârea Curţii Europene a Dreptu-rilor Omului (CEDO), care a condamnat Ucraina pentru deţinerea „ilegală” a opozantei, este o „primă victorie”.

„Astăzi, credem că este o primă victorie, un prim pas către reabilitarea sa politică totală și eliberarea imedia-tă”, a declarat Evghenia, fi ica opozantei, în timpul unei conferinţe de presă, la Kiev.

„Bazându-se pe hotărârea Curţii, președintele (ucrai-nean) are posibilitatea să o elibereze pe mama mea. Noi sperăm că va lua această decizie umană cât mai repede posibil”, a continuat ea, adăugând că Iulia Timoșenko va „fi spălată de acuzaţii false și absurde” care i s-au adus.

CEDO i-a dat dreptate, marţi, Iuliei Timoșenko, apre-ciind în unanimitate drept „arbitrară și ilegală” plasarea sa în detenţie provizorie în 2011.

Judecătorii au constatat mai multe încălcări ale arti-colului 5 („Dreptul la libertate și la siguranţă”) și ale ar-ticolului 18 („Limitarea folosirii restrângerilor drepturi-lor”) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În schimb, ei au respins plângerea privind presupuse-le rele tratamente la care ar fi fost supusă opozanta.

Încarcerată din august 2011, Timoșenko a fost con-damnată, două luni mai târziu, la șapte ani de închisoare pentru abuz de putere. În prezent, ea este trimisă în ju-decată într-un dosar de fraudă fi scală și a fost inculpată pentru complicitate în asasinarea unui deputat în 1996.

Opozanta denunţă o răzbunare politică a fostului său rival, actualul președinte Victor Ianukovici.

Urmăririle penale la adresa sa au provocat o criză gra-vă între Ucraina și Uniunea Europeană. Cea din urmă a văzut motivaţii politice în aceste dosare judiciare și soli-cită eliberarea opozantei.

Fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko, afl ată în detenţie din 2011, s-a declarat „fericită” după decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care a cri-ticat Ucraina pentru deţinerea “ilegală” a sa.

„Este o zi importantă pentru mine. Sunt fericită că CEDO a recunoscut că deţinerea mea este ilegală”, a spus Iulia Timoșenko într-un comunicat.

„CEDO mă consideră deţinut politic. Nu știu cum va reacţiona președintele ucrainean Victor Ianukovici după această decizie. Dar, după această decizie a CEDO, eu mă simt liberă din punct de vedere moral”, a subliniat ea.

Președintele Ucrainei, Victor Ianukovici, declarase an-terior că este “imposibil” să o graţieze pe Iulia Timoșen-ko înainte de a fi judecată în alte două procese.

„Atât timp cât justiţia nu se va pronunţa în dosare-le Timoșenko, este imposibil să examinăm o eventuală graţiere”, a spus Ianukovici.

„În prezent, există două procese pe rol care o vizează pe Timoșenko. Cu cât se vor termina mai rapid, cu atât va fi analizată mai repede problema graţierii”, a explicat președintele.

Sursa: mediafax.ro

EVENIMENT ISTORIC ÎN OLANDA

Willem-Alexander a devenit cel mai tânăr suveran din EuropaWillem-Alexander a devenit cel mai tânăr suveran din EuropaÎn Olanda a avut loc marţi, 30 aprilie, ceremonia de urcare pe tron a Regelui Willem-Alexander, după abdi-carea Reginei Beatrix. Prinţul Willem-Alexander devine, la 46 de ani, cel mai tânăr suveran din Europa, un eveni-ment pe care olandezii l-au celebrat printr-o sărbătoare grandioasă, în nuanţe de portocaliu, culoarea naţională.

CEDO a condamnat Ucraina în cazul Iuliei Timoşenko

3 MAI 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

16.X.198916.X.1989Ieri, Ziua Poeziei. Lume multă. Poeţi

curajoși. Tricoloruri. M. Cimpoi, tradiţio-nalul prezentator, în mod… netradiţional îmi acordă cuvânt mie primul. Pe la 13.00, după un scurt interviu pentru postul de radio „Orizontul”, împreună cu Arcadie Suceveanu și Ion Vatamanu, plecăm la Nisporeni, de asemenea pentru a anima o sărbătoare a poeziei. Descoperim vizibila dezinenţă dintre sabotorii de la comitetul raional de partid și autorităţile executivu-lui local în frunte cu deputatul Constantin Oboroc. Lupta continuă făţiș. Nemernicii nu cedează.

Oboroc trezește simpatie: încă tânăr, ingenios, subtil, chiar dacă mai are până la inteligenţă. Oricum, modul analitic al să-teanului, înţelepciunea ţărănească îi sunt arme sigure în lupta noastră comună pen-tru democraţie. Graţie și lui s-au obţinut câteva victorii. Cazul cu aparatul de tradu-cere de la sesiunea a XIII-a a întors roata discuţiei. Observaţia subtilă i-a aparţinut lui Costică Oboroc.

Simpatici membrii familiei Bouroș, la care am fost invitaţi la „tradiţionala” aga-pă rustică. Gospodărie mare, frumoasă. Cu toate că sunt pedagogi, pentru a face faţă situaţiei și infl aţiei, ambii soţi, vara, au lu-crat trei săptămâni în Ucraina la sfecla de zahăr. Nu au câștigat rău.

Cu o zi înainte de Ziua Poeziei, la Tea-trul „Luceafărul” am vizionat spectacolul „Rinocerii”, după piesa lui Eugen Ionescu. Tânăra trupă – la nivel. Spectacol cutremu-rător, cu multe radiaţii spre situaţia noas-tră social-umană curentă. Absurditatea, pe care o avem destulă în timpul de azi, spul-beră absurditatea din textul piesei, făcând subiectul clar și instructiv; nu dramatic în general, ci dramatic pentru aici și acum, pentru noi. E una dintre cele mai onorabile realizări ale „Luceafărului”.

Cu alte două zile în urmă, pe 12 oct., la Casa Cineaștilor – un program de fi lme ale tinerilor regizori de la studioul „Phoenix M”. Lucrări de Prodan, Burduh, Mihăiescu și Tătaru. Băieţi înzestraţi, să le fi e șansele frumoase!

17.X.198917.X.1989Chiar dacă dușmanii nu ne doresc un vi-

itor demn, sunt sigur că teama și simţurile lor ni-l prevăd. Avem dușmani… vizionari. Și cozi de topor oarbe.

6.XI.19896.XI.1989Noi, băștinașii, nu ne putem aștepta ca

veneticii care ne-au potopit să aibă cura-jul și onestitatea psalmistului David, care zicea: „…dacă este fărădelege pe mâinile mele, dacă am răsplătit cu rău pe cel ce tră-ia în pace cu mine, și n-am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei, atunci să mă urmă-rească vrăjmașul și să mă ajungă, să-mi cal-ce viaţa în pământ, și slava mea în pulbere să mi-o arunce!”. Chit că găgăuzii au uitat cine i-a asuprit, azi făcând cu aceștia câr-dășie. Iar de slava (lor) nici vorbă nu poate fi . În orice caz, aici, pe pământurile noas-tre, veneticii au făptuit doar fărădelegi, răsplătindu-ne binele cu rău și ocară. Mus-calii-„reprezentanţi” îi aţâţă pe găgăuzi împotriva noastră. Păi tot David a zis: „Fă-i să cadă prin înseși sfaturile lor”. Cădea-vor dimpreună în cârdășia lor fariseică.

8.XI.19898.XI.1989Ieri, căile de acces spre centrul Chișină-

ului fuseseră blocate de miliţie și militari. Am răzbit abia spre str. Toma Ciorbă, lângă Institutul de Medicină. Mulţimea se aduna, însă nu era lăsată să pornească pe bulevar-dul Lenin spre monumentul lui Ștefan cel Mare. De-a curmezișul străzii, trotuarelor – blindate militare și camioane de mare tonaj. Însă, din minut în minut, presiunea creștea, încât, la un moment dat, am în-ceput să escaladăm acele îngrădituri, unii peste capote, care erau mai joase, alţii – chiar peste tab-uri și caroserii, ceilalţi – chiar pe sub mașini! Ce priveliște de asalt! Am fost opriţi lângă Teatrul de Operă, dar în spatele mulţimii rămăseseră tehnica mi-litară care era pregătită pentru paradă. Nu mai putea circula, blocată de zecile de mii de oameni. Unii dintre noi intrau în vorbă cu bieţii soldăţei ieșiţi până la brâu din tu-relele blindatelor. Ei – impasibili, evident fără dorinţa de a se supune vreunui ordin nechibzuit. Creștea presiunea mulţimii și între Teatrul de Operă și cinematograful „Patria”, pentru ca, până la urmă, mulţimea să rupă orice zăgaz și să o pornească trium-fător spre piaţa centrală. Mahării comuniști afl aţi în prezidiu la monumentul lui Lenin au șters-o! Mulţimea triumfa, tehnica mili-tară căuta căi ocolite, să se retragă. O ade-vărată revoluţie naţională la aniversarea revoluţiei bolșevice! (72 de ani).

9.XI.19899.XI.1989Ieri seară, mare bubuială la Ministerul

de Interne: mulţimea a atacat clădirea cu cocteiluri Molotov, chiar au incendiat o aripă a ei, cea dinspre str. Kotovski. Miliţi-enii, în valuri, respingeau pe o vreme mul-ţimea, aceasta, retrăgându-se, se regrupa, atacând din nou. A fost cineva înţelept sau doar fricos care nu a dat totuși ordin să se deschidă foc.

14.XI.198914.XI.1989Paul Valéry a defi nit excepţional tipul de

oameni din care fac parte „până la cruzime” și eu. Neavând nimic de adăugat, nu-mi ră-mâne decât să reproduc esenţa sintetizată de glacialul mare francez. Caiete, 1933: „Am un fel de «schizofrenie» intelectuală, pentru că, pe cât de sociabil sunt la supra-faţă și ușuratic în relaţiile sociale, pe atât de separatist în profunzime. Nu-mi înţeleg această înclinaţie spre duplicitate; unul din mine vrea să cuprindă orice; celălalt vrea să rămână singur, absolut singur…”.

15.XI.198915.XI.1989Demonstraţii consistente, mitinguri

vulcanice, atacuri pline de barbarie ale mi-liţiei asupra oamenilor pașnici, ca răspuns – zguduitoarea întâmplare cu ofensivele asupra clădirii Ministerului de Interne. Sânge, răni, strigăte, pietre, bastoane de cauciuc, mașini incendiate, deputaţi im-plorând masele…

Istorie a zilelor de astăzi – eterne dureri ale neamului…

Dar oare să fi avut dreptate Paul Va-léry când, la 1940, scria în jurnalul său: „Fraţilor, aveţi atâta tărie, încât să nu daţi importanţă evenimentelor exterioare care de obicei îi impresionează atât de mult pe oameni. Socotiţi, totodată, pierdut timpul pe care nu l-aţi folosit ca să meditaţi. Daţi-vă seama cât de lipsită de importanţă este parcurgerea istoriei, pentru că istoria nu are decât valoarea pe care voi i-o atribuiţi. Dacă vreţi să descoperiţi ceva într-adevăr valoros, atunci îndreptaţi-vă privirea spre cu totul altceva, decât spre istorie”?

Așa ar fi din punctul de vedere al cos-mopolitului. Dar noi, care trăim aici, într-o istorie concretă, putem fi pasivi doar în nu-mele superbei și înălţătoarei meditaţii?

He, diriguitorașii de astăzi ai Moldovei ar fi extrem de bucuroși ca românașii doar să mediteze, fără să dea „importanţă eve-nimentelor exterioare”.

Însă, în altă parte, Valéry pare să-și re-vadă concluziile de mai sus, constatând: „Eroarea metafi zică-tipică se afl ă în însăși atitudinea fi losofului. El stă de-o parte”.

Altă situaţie – altă atitudine.

3.XII.19893.XII.1989A scrie memorii înseamnă a crea sau re-

crea, pe lângă momentul real inventând, imaginând posibilul sau analogicul. „Remi-niscenţele noastre, atât cele de ordin cultu-ral, cât și cele personale, presupun anumi-te convenţii de accentuare, de prescurtare și omisiune. Peisajul constituit de timpul trecut, structurarea semantică a amintiri-lor este stilizată și codifi cată în mod diferit de diverse culturi” (George Steiner).

8.I.19908.I.1990În loc de răspuns la felicitările de Cră-

ciun trimise prietenului meu din Kiev, po-etului Vasili Moruga, primesc o veste cu-tremurătoare: mama sa mă anunţă că fi ul i-a decedat la 14 mai 1989 într-o catastrofă de automobil, pe când se întorcea din Bul-garia! Zguduitor! Biată viaţă de om, șubred destin de poet… Fie-ţi ţărâna ușoară, dra-gă prieten Vasili Moruga…

16.I.199016.I.1990Unul din principalele fundamente ale

existenţei noastre ar fi acela de a ne eli-bera de neogoitul sentiment al grabei și nerăbdării. Acest sentiment duce inevita-bil la superfi cialitatea și lipsa de înţelep-ciune a societăţii. El generează teama și instabilitatea, violenţa și necivilitatea în relaţiile dintre noi (ca să evit sintagma, și ea banalizată: dintre oameni). Ne-au slăbit dezastruos frânele morale. Dezechilibru sufl etesc, goană de vânt și enorma baloa-ne de orgoliu. Nu ne mai balonăm la bur-tă, ci la creier și inimă. De aici (și de aici!) frecventele „explozii”, bubuituri de baloa-ne interioare, explozii pe care medicina le defi nește ca „atacuri de cord” și „dezechi-libru mintal”. Politizarea excesivă a vieţii lumii cu nesfârșitele schimbări de guverne, regimuri și partide este mare și inevitabilă pacoste. Totul se face în numele unei mari speranţe la bine democratic, spiritual și la bunăstare existenţială. Să dea Domnul să se realizeze cât mai curând această neno-rocoasă și mult amânată nădăjduire.

Scena publică, microfonul, presa și șu-bredele opinii ţipate oriunde și de orici-ne deteriorează în continuare energiile și menirea sufl etului omenesc. Păzea! De o mie de ori păzea în numele înţelepciunii ce vine doar graţie muncii interioare negrăbi-te, intense până la istovire de sine în urma căreia – numaidecât! – vine renașterea de sine.

Ieri, depunere de fl ori la bustul lui Emi-nescu de pe Aleea Clasicilor. Aici – și V. Cră-ciun, care a venit de la radioteleviziunea română să realizeze un fi lm despre mani-festările omagiale eminesciene din Basa-rabia. Operator – Emil Lungu, originar din Cernăuţi, unde va pleca să-și revadă tatăl.

Serata televizată din palatul „Octom-brie” – multă hălăciugă, însă publicul a fost entuziasmat, înghite ușor și cu plăcere „caramelele” politice aruncate uneori de poeţi mediocri (Jo., Stav., Agn. Ro., G. Cioc. etc.). Impresie penibilă, dar, repet, publicul nostru, puţin pregătit sau, mai bine zis, ori-entat la evenimentele politice ale zilei, n-a rămas dezamăgit.

Mitocănia unor scribi din Vaslui (doi): aghesmuiţi de-a binelea, agresivi, inculţi și puţin talentaţi. De ăștia avem și noi. Emi-nescu merită altceva.

CALEIDOSCOP

3 mai EvenimenteEvenimente1494: Cristofor Columb descoperă Jamaica.1720: Frederic I este încoronat rege al Suediei după ce soția lui,

Ulrica Eleonora, a abdicat.1847: La Iași, are loc premiera comediei „Piatra din casă”, de V.

Alecsandri.1848: Are loc Marea Adunare Națională de la Blaj, în cadrul căreia

românii ardeleni au adoptat programul Revoluției române din Transilvania, „Petițiunea Națională”.

1860: Carol al XV-lea al Suediei-Norvegiei este încoronat rege al Suediei.

1891: A fost înfi ințată “Fundația Universitară Carol I”, actuala Biblio-tecă Universitară din București.

1899: A fost înfi ințată Ferencvárosi Torna Club, cea mai titrat club din Ungaria.

1924: Echipa României de rugby câștigă prima medalie olimpică.1937: Romanul „Pe aripile vântului” al scriitoarei Margaret Mitchell

câștigă premiul Pulitzer.1975: La vârsta de 13 ani și jumătate, Nadia Comăneci devine

campioană absolută a Europei la gimnastică, precum și pe aparate (sărituri, paralele și bârnă).

1979: Margaret Thatcher a câștigat alegerile și a devenit prima femeie prim–ministru din istoria Marii Britanii. A deținut această funcție până la 22 noiembrie 1990.

1990: Demonstranții din Piața Universității primesc un mesaj de solidaritate din partea lui Eugen Ionescu, care se declara „academician golan”.

1991: Asociația mondială a ziarelor și Federația Internațională a Editorilor de Ziare adoptă ziua internațională a presei libere.

1997: Garry Kasparov începe partida de șah cu supercomputerul IBM Deep Blue.

NașteriNașteri612: Constantin III, împărat bizantin (d. 641)1415: Cecily Neville, mama lui Edward IV al Angliei și a lui Richard III

al Angliei (d. 1495)1446: Margareta de York, soția lui Carol Temerarul, Duce de Bur-

gundia (d. 1503)1469: Niccolò Machiavelli, scriitor, om politic și istoric italian, repre-

zentant ilustru al istoriografi ei renascentiste (d. 1527)1713: Alexis Clairaut, matematician francez (d. 1765)1761: August von Kotzebue, dramaturg german (d. 1819)1764: Prințesa Élisabeth Philippine Marie Hélène a Franței (d. 1794)1826: Regele Carol al XV-lea al Suediei și, totodată, Carol al IV-lea al

Norvegiei (d. 1872)1849: Bernhard von Bulow, om politic, cancelar al Reichului și

prim–ministru al Prusiei între 1900 și 1909 (d. 1929)1860: Vito Volterra, matematician italian (d. 1940)1870: Prințesa Elena Victoria de Schleswig-Holstein (d. 1948)1886: Marcel Dupré, compozitor și organist, profesor la Conserva-

torul din Paris (d. 1971)1892: Sir George Paget Thomson, fi zician englez, laureat al Premiu-

lui Nobel în 1937 (d. 1975)1893: Konstantine Gamsahurdia, scriitor georgian (d. 1975)1889: Trude Schullerus, pictor german (d. 1981)1889: Golda Meir, om politic evreu (d. 1978)1902: Alfred Kastler, fi zician francez, laureat al Premiului Nobel în

1966 (d. 1984)1907: Eugenia Cioculescu (Evghenia Safi rov), traducătoare, în

colaborare cu Radu Cioculescu, a operei lui Marcel Proust, „În căutarea timpului pierdut”

1928: James Brown, cântăreț american1928: Vasile Anestiadi, medic moldovean, patomorfologist1933: George Constantin, actor român de teatru și fi lm (d. 1994)1933: Steven Weinberg, fi zician american1936: Vladimir Zamfi rescu, pictor și desenator român1944: Eusebiu Ștefănescu, actor român de teatru și fi lm1956: Natalia Andreicenko, actriță rusă1975: Robert Turcescu, jurnalist român1976: Vanda Hădărean, gimnastă româncăDeceseDecese1152: Matilda de Boulogne, regină consort a Angliei (n. 1105)1270: Béla al IV-lea al Ungariei (n. 1206)1294: Ioan I, Duce de Brabant (n. 1252)1481: Mahomed al II-lea, sultan otoman (n. 1432)1758: Papa Benedict al XIV-lea (n. 1675)1845: Thomas Hood, poet englez (n. 1799)1856: Adolphe Adam, compozitor și critic muzical francez (n. 1971)1950: Mamed Said Orbubali, scriitor azer, fondator al romanului

istoric în literatura azerbaidjană1971: Sidonia Drăgușanu, scriitoare și publicistă româncă (n. 1908)1987: Elvira Bogdan (pseudonim pentru Maria Moldoveanu),

autoare a numeroase cărți pentru copii (n. 1904)1987: Dalida, cântăreață franceză (n. 1933)1995: Alfred Hoff man, muzicolog (n. 1929)1998: Erich Bergel, dirijor german născut în România (n. 1930)

Leo BUTNARU

RIPOSTĂ SABOTORILOR, COZILOR DE TOPOR

(Pagini de jurnal)

3 MAI 20131212F L U XF L U X Magazin

Sat, reședinţă de comună în rn. Sângerei, situat pe cursul inferior al râului Cubolta, afl uent pe stânga al Ră-utului. Coord. geogr.: 47º52΄30˝ lat. N, 28º02΄30˝ long. E. Suprafaţa – 33 km2. Gospodării individuale – 962. Popula-ţia – 2152 loc. (1989), 2100 loc. (2004), 2050 loc. (2010). Terenuri agricole – 3170. Întreprinderi și gospodării agri-cole. Liceul teoretic „P. Halippa”, spital, sanatoriu, grădiniţă de copii, casă de cultură, bibliotecă, ofi ciu poștal, unităţi de prestări servicii, magazine, stadion. Biserica Sf. Cuvioasa Elizaveta (1863). Din componenţa comunei face parte și s. Mărășești. Distanţe: 50 km până la Sângerei, 161 km până la Chișinău. Sta-ţii de cale ferată la Alexăndreni (10 km), Bălţi (21 km), Florești (30 km).

Sat vechi cu menţiuni documentare din sec. XVI-XVIII. Vestigiile arheologice însă probează în aceste locuri existen-ţa unor așezări foarte vechi. Aici a fost identifi cată vatra unui sat ce datează de prin anul 3500 î.Hr. Locuitorii aces-tei așezări erau agricultori și crescători de vite. În zonă au fost descoperite și obiecte casnice din eneolitic (mileniile IV-III î.Hr.). O nouă așezare a apărut în perioada romană. Satul a existat până la năvălirea hunilor în anul 376, când lo-calitatea a fost devastată și incendiată. Pe vatra acestui sat s-au găsit grămezi de lut ars și de cenușă. De asemenea, au fost colectate diferite obiecte, mai cu seamă fragmente de vase, din epoca romană (sec. II-IV).

Comuna și-a preluat denumirea de la râul Cubolta, la gura căruia este situat. Desemnarea satelor după nu-mele râurilor în preajma cărora au fost înfi inţate este un procedeu obișnuit de denominaţie în toponimia noastră. Să se compare numele de localităţi: Cahul, Căinari, Ciuluc, Ialpug, Larga, Lăpușna, Salcia, Sărata, Schinoasa. Originală și de mare vechime este microtoponimia sa-tului: Balta, Bulboaca, Creţoaia, Fantalul,

Fundoaia, Hârtopul, Stejării, Movila, Prisa-ca, Sărata, Toloacele, Valea Bănarului, Va-lea Hârtopului, Valea Morii, Zăvideanca.

Menţiuni documentare: 1742. Dom-nitorul Ţării Moldovei, Constantin Ma-vrocordat, emite o „carte de stăpânire medelniceresei Catrina, a lui Neculai Pârvu, pentru satele Măndâc și Cobolta din ţinutul Sorocii. 1800. A fost înălţată biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Lăcașul era construit din lemn, lipit cu lut și acoperit cu stuf. Veșminte, obiecte rituale și cărţi biserica avea în-deajuns. Preot era Ștefan Halippa, de 43 ani, fi u de preot, hirotonisit în 1800. Ștefan Halippa avea doi fi i: Ion de un an și Gheorghe de 5 ani. Fiul Ion este tatăl lui Ion Halippa, redactorul Comisiunii știinţifi ce a arhivelor. 1817. Conform catagrafi ei efectuate în acest an, satul Cubolta face parte din ocolul Răutului, ţinutul Soroca. Era un sat considerat înstărit. Avea 155 de gospodării ţără-nești. Moșia aparţinea camergherului Ioan Balș (90 de fălci de săliște, 500 de fălci de fânaţ, 600 de fălci de pământ arabil, 800 de fălci de imaș, o moară). 1824. Satul făcea parte din ţinutul Iași

și avea 159 de familii. 1830. Moșier la Cubolta era Iancu Balș, comis, consili-er colegial, nobil basarabean. Ulterior, proprietar al moșiei locale devine și Ștefan Leonard (1800-1864).

Informaţii documentare din a doua jumătate a sec. al XIX-lea: 1859. În sat erau 115 curţi, 514 locuitori (246 băr-baţi și 268 femei), o biserică. Localitatea făcea parte din plasa Cubolta, judeţul Soroca. 1867. Leonarzii stăpâneau la Cubolta 5.756 des. de pământ. 1870. Lo-calitatea făcea parte din plasa Nădușita, jud. Soroca. Avea 120 de case, 533 de locuitori (260 bărbaţi și 273 femei), 69 de cai, 640 de vite cornute mari, 926 de oi. 1878. Funcţiona biserica cu hramul Sf. Elisaveta, zidită în 1863 de proprieta-rul Șt. Leonard; 137 de gospodării (316 bărbaţi și 283 femei). Moșia aparţinea lui Pavel Leonard. 1888. A fost deschisă școala de o clasă, parohial-bisericească; învăţători – 1, elevi – 62.

Sursele documentare din sec al XX-lea ne informează asupra satului: 1902. Pavel Ștefan Leonard stăpânea la Cu-bolta și Stefanovca 4603 desetine de pământ, construcţii locative și gospo-

dărești, vie, pod plutitor peste Cubolta. 1906. Satul avea 1180 de locuitori, 118 copii de vârstă școlară (de 8-11 ani). 1922. Funcţiona biserica Sf. Elisaveta, zidită la 1863, din piatră, de proprieta-rul Ștefan Leonard. 1923. Sat cu 384 de clădiri locuite și 480 de menaje; 2444 de locuitori (1214 bărbaţi și 1230 fe-mei); cooperativă de credit, carieră de piatră, moară de apă, Cooperativa agri-colă „Ștefan cel Mare”; școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie. 1932. Sat de agricultori înstă-riţi: E. Comarov – 100 ha, E. Liubeniţchi – 100 ha, M. Bălășescu – 100 ha, C. Mârza – 50 ha, I. Soroceanu – 50 ha, N. Scobioală – 50 ha, Pan Halippa – 50 ha. Cooperativa Agricolă „Ștefan cel Mare”, mori, băcănii, tâmplari, cizmari, zidari. 1933. Populaţie școlară înscrisă în re-censământ (de 5-16 ani) – 482; elevi în-scriși în catalog – 284. Învăţători: Ștefan Corcinschi, Ecaterina Enache, Dumitru Boghianu, Ion Sicura.

„Dicţionarul statistic al Republicii Mol-dova” din 1994 ne pune la dispoziţie următoarele date informative: 962 de gospodării individuale, 2152 de locui-tori (971 bărbaţi și 1181 femei), dintre care 2140 români, 2 ucraineni, 8 ruși ș.a.; gospodăria agricolă „Scânteia”, 2863 ha de terenuri agricole (1971 ha de pământ arabil, 15 ha vii, 560 ha li-vezi) în sectorul obștesc și 307 ha în sectorul agricol individual; sanatoriu, spital, școală de cultură generală, gră-diniţă de copii, casă de cultură, biblio-tecă, ofi ciu de telecomunicaţii, magazi-ne, stadion.

Personalităţi: Iancu Balș, nobil ba-sarabean; dinastia Leonard (Ștefan, Pavel, Anastasia, Ecaterina ș.a.), foști proprietari de moșie în sec. XIX-XX; Pa-vel Leonardi (1837-1891), om de cultu-ră, scriitor, autor de lucrări știinţifi ce în istorie, fi lozofi e, sociologie, economie; Ion Halippa (1871-1941), teolog, isto-ric, arhivist, autor de studii știinţifi ce; Pantelimon Halippa (1883-1979), poet, publicist, editor, om politic și de stat; Ion Rusu-Mărăndeanu (1895-1947), lă-utar, viorist, clarinetist; Gheorghe Vifo-reanu (n. 1911), publicist basarabean, scriitor, autor de scrieri literare; Tudor Olaru (n. 1939), cercetător știinţifi c, specialist în horticultură, doctor în știinţe agricole; Sergiu Grossu (1920-2009), poet, publicist, editor; Gheorghe Hâncu (n. 1949), conferenţiar universi-tar, doctor în știinţe pedagogice, au-tor de studii știinţifi ce; Ion Vrednic (n. 1949), conferenţiar universitar, doctor în știinţe tehnice, autor de manuale și studii știinţifi co-metodice; Lucia Andri-eș (n. 1944), profesor universitar, doc-tor habilitat în medicină, membru al Academiei Internaţionale de Ecologie și Protecţia Omului, autor de lucrări știinţifi ce, manuale și îndrumare me-todice; Valentina Vrednic-Scutelnic (n. 1952), conferenţiar universitar, doctor în știinţe fi lologice, autor de lucrări ști-inţifi ce și didactice.

Dr. hab. Anatol EREMIA,

Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

C U B O L T A

Pantelimon HalippaPantelimon Halippa Sergiu GrossuSergiu Grossu

Un străvechi oraș egiptean ce s-a

scufundat în mare acum 1.200 de ani

începe să dezvăluie amănunte neștiute

despre viaţa în legendarul port Thonis-

Heracleion.

Timp de secole, oamenii au crezut că acest oraș a existat doar în legende. Homer menţiona acest port și bogăţiile sale extraordinare, descriind vi-zitele Elenei din Troia și ale lui Paris în Thonis-He-racleion, orașul ce avea să sfârșească sub valurile mării.

Acum un deceniu a ieșit la iveală că orașul Heracleion a existat cu adevărat, iar la 10 ani dis-tanţă de momentul în care scafandrii au început să descopere comorile acestui oraș, arheologii au reușit să înţeleagă cum era viaţa în acest oraș în era faraonilor.

Orașul, ce era cunoscut și sub numele de Tho-nis, a dispărut în apele Mediteranei acum aproxi-mativ 1.200 de ani și a fost redescoperit în timpul unei cercetări efectuate în apropierea ţărmului egiptean la începutul deceniului trecut.

Acum, cercetătorii înţeleg rolul crucial pe care acest oraș îl juca în comerţ în urmă cu mai bine de un mileniu. Oamenii de știinţă au ajuns la conclu-zie că Heracleion era principala vamă prin care toate vasele comerciale din Grecia și din alte zone ale Mării Mediterane intrau în Egipt.

Arheologii au descoperit rămășiţele a peste 64 de vase. De asemenea, au fost găsite monede de aur și greutăţi din bronz și din piatră, ce oferă indi-cii preţioase despre comerţul efectuat aici.

Cercetătorii au găsit statui uriașe, ce înfăţișau diferiţi zei, și câteva sute de statui mai mici ale unor zei mai puţin importanţi.

Arheologii au mai descoperit dale de piatră inscripţionate în greaca antică și în egipteană. Scafandrii au identifi cat zeci de sarcofage mici, despre care se crede că au conţinut cândva ani-male mumifi cate ce au fost sacrifi cate pentru a-i îmbuna pe zei.

„Excavăm un oraș major, iar situl prezintă condiţii extraordinare de conservare. Acum în-cepem să studiem zonele mai interesante, ce ne permit să înţelegem cum arăta viaţa în această metropolă. Descoperirile ne permit să avem o imagine bogată a comerţului care era desfășu-rat aici și despre natura economiei maritime în Perioada Târzie a Egiptului. Am descoperit măr-furi aduse din Grecia și de către fenicieni. De ase-menea, am găsit câteva sute de statuete ale ze-ilor, iar acum încercăm să identifi căm templele acestor zei în oraș. Vasele descoperite sunt foar-te interesante, fi ind vorba despre cel mai mare număr de vase antice descoperite într-un singur loc. Până acum am găsit peste 700 de ancore”, explică dr. Damian Robinson, directorul Oxford Centre for Maritime Archaeology din cadrul Uni-versităţii Oxford.

Cercetătorii au lucrat alături de realizatorii unui documentar pentru a crea o reconstrucţie tridimensională a orașului.

De aici pornea o reţea vastă de canale, aceasta permiţând orașului să devină cel mai important port din Marea Mediterană în acea vreme.

„Era cel mai important port comercial al Egip-tului în acea perioadă. Aici se aplicau taxele pe importuri și pe exporturi, acest aspect fi ind ges-tionat de templul principal”, a explicat doctorul Robinson.

Scufundat sub 50 de metri de apă, situl se gă-sește acum în Golful Aboukir. În secolul al VIII-lea î.e.n., atunci când se crede a fost construit acest oraș, el s-ar fi afl at la gura de vărsare a Nilului în Marea Mediterană.

Oamenii de știinţă nu știu încă motivele care au făcut ca orașul să dispară în apă 1.000 de ani mai târziu, dar se crede că o creștere treptată a nivelului mării și prăbușirea subită a sedimentu-lui instabil pe care era construit orașul au făcut ca zona să se scufunde cu aproximativ 4 metri.

Cu timpul, orașul a dispărut din amintiri, iar existenţa sa a rămas menţionată doar în câteva texte antice.

Arheologul francez dr. Franck Goddio a fost prima persoană care a redescoperit orașul în timp ce efectua cercetări în zonă, încercând să identi-fi ce vasele franceze scufundate acolo în timpul secolului al XVIII-lea.

Atunci când scafandrii au început să cearnă straturile groase de nisip și nămol, nu au putut să creadă ceea ce văd cu ochii.

„Descoperirile subliniază importanţa acestui oraș. Suntem abia la începuturile cercetărilor. Pro-babil că va fi nevoie să muncim încă 200 de ani astfel încât Thonis-Heracleion să fi e pe deplin des-coperit și înţeles”, a concluzionat Goddio.

A MAI EXISTAT O „VENEŢIE”

Un oraş pierdut, despre care se credea că e doar Un oraş pierdut, despre care se credea că e doar o legendă, îşi dezvăluie secreteleo legendă, îşi dezvăluie secretele

3 MAI 2013 1313 F L U XF L U XDiverse

Paștele este, alături de Nașterea Domnului, Crăciunul, una dintre cele mai importan-te sărbători creștine, plină de tradiții și semnifi cații stră-vechi, mult mai vechi decât sărbătoarea în sine.

Ziua de Sâmbătă Mare este un mo-ment tensionat în fi ecare casă, mo-mentul în care toate gospodinele au multe de pregătit pentru ca pe masa din prima zi de Paști să se găsească toate preparatele tradiționale: ouă roșii, pască și carne de miel.

Pe masa de Paști trebuie neapărat să existe ouă roșii, obicei transmis din timpuri străvechi, cu 2000 de ani îna-inte de nașterea lui Iisus Hristos. Ouăle se ciocnesc din prima zi de Paști până la Înălțare și se rosteste cu bucurie for-mula tradițională “Hristos a înviat!” la care cealaltă persoană răspunde, cu sufl etul pătruns de dragoste și respect față de evenimentul sărbătorit, “Ade-vărat a înviat!”.

Se crede că mielul de Paști este bine să fi e sacrifi cat în Vinerea Mare, făcându-se, în acest fel, o apropiere între sacrifi ciul lui Hristos, care este

răstignit, și cel al mielului, care este unul din simbolurile sub care, îna-inte de instituirea ofi cială a religiei creștine, era reprezentat Domnul Ii-sus Hristos. Friptura de miel și dropul sunt feluri de mâncare care trebuie să se găsească pe masa de Paști a tuturor creștinilor.

Pasca, alt simbol al Paștelui și În-vierii, vorbește prin forma ei și prin ingredientele folosite, de ceea ce în-seamnă trupului lui Hristos. Pasca are întotdeauna forma rotundă, care o leagă de discul solar, cel ce este me-nit să crească și să dea vigoare întegii vegetații și oamenilor. De jur împrejur se face din aluat o funie, o împletitură în două care întruchipează neamurile care se succed. Pe mijloc se afl ă crucea răstignirii, făcută din două șuvițe de aluat, iar în cele patru locuri se pune brânză.

Sambătă seara, în ținută de sărbă-toare, îmbrăcați cu haine noi, așa cum cere tradiția, oamenii merg la slujba de Înviere.

Lumânarea, poate cel mai impor-tant simbol al Învierii, reprezintă bi-ruinţa vieţii asupra morţii și a binelui asupra răului. Tradiţia spune că, după

slujbă, lumânarea trebuie adusă acasă aprinsă. Lumânarea de la Înviere nu se aruncă, ci este păstrată cu sfi nțenie pentru a fi aprinsă la necazuri. Con-form credinței populare, lumânarea de Înviere se aprinde în fața unei icoa-ne în caz de primejdie sau necazuri mari, la cutremure și vreme rea.

Dimineata, în ziua de Paște, toți ai ca-sei, ca să fi e sănătoși și să aibă spor în tot ceea ce fac, trebuie să se spele pe față cu apă dintr-o cană în care s-au pus un ou roșu și un ban de argint. De regulă, cel mai mic al casei sau cel care se spală ulti-mul ia banul și oul după ce se spală.

Ziare.com

Cum să reduci consumul de

zahăr de Paşti

Când vin sărbătorile, mulţi dintre noi uită de alimentaţia sănătoasă. Și cele mai mari ispite sunt dulciurile: iepu-rași de ciocolată, bomboane de ciocolată, prăjituri, tor-turi, cozonaci, pască. Toate frumos aranjate și decorate. Este destul de greu să păs-trezi normele alimentaţiei să-nătoase cu care te-ai obișnuit până acum. Și mult mai greu este pentru copii.

Iată ce ar trebui făcut pentru a nu te abate de la regulile alimen-taţiei sănătoase și pentru a limita la maximum consumul de zahăr în timpul sărbătorilor de Paști.

1. Cumpără pentru cadouri jucării, cărţi, CD-uri cu fi lme sau desene animate pentru copii în loc de iepurași de ciocolată și alte dulciuri.

2. Dacă totuși vrei ciocolată, cumpără ciocolată neagră și oco-lește variantele cu lapte, fructe etc.

3. Jeleurile pot fi și ele o opţi-une, însă atenţie la etichetă. Au mai puţin zahăr și sunt mai pu-ţin dăunătoare. De exemplu, 41 de jeleuri conţin echivalentul a 170 de calorii și 31 de grame de zahăr.

4. Fondantele și bezelele te pot ajuta să reduci consumul de zahăr. Cu condiţia să le cumperi pe cele mai mici și să iei puţine. Sunt oricum mai „sănătoase” de-cât ouăle de ciocolată.

Aceste sfaturi sunt menite pentru a te ajuta atunci când faci cumpărăturile. Însă, ca să fi i sigur că ai control asupra cantităţilor de zahăr și grăsimi utilizate în procesul de fabricaţie, pregătește dulciurile în casă.

Sfatulparintilor.ro

Paştele la români – tradiţii, obiceiuri, superstiţiiPaştele la români – tradiţii, obiceiuri, superstiţii

SERVICII POLIGRAFICE1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor;

2. Executarea cărţilor de vizită;

3. Tipărirea de pliante, fl uturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certifi ca-te, plicuri etc.;

4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare;

5. Servicii de laminare;

6. Imprimare foto de înaltă calitate;

7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Executăm rapid şi calitativ!Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 067 440 556e-mail: rodionservice@gmail.com

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG)

Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei

Laminare – de la 3 lei/pag.

Pască cu brânză dulce și stafi dePască cu brânză dulce și stafi deIngrediente: Pentru aluat: 300 g făină, 60 ml lapte,

200 g zahăr, 2 gălbenușuri, 200 g unt, 25 g drojdie, coajă de lămâie și portocală. Pentru umplutură: 1 kg brânză de vaci, 2 linguri smântână, 2 linguri făină, 4 ouă, 250 g zahăr, 200 g stafi de, 2 pliculeţe zahăr vanilat, coajă de lămâie și de portocală, un praf de sare

Mod de preparare: Într-un bol se pune făina, se face un gol la mijloc și se adaugă ouăle, maia-ua pregătită din drojdie, lapte și puţin zahăr și se

frământă, adăugându-se toate ingredientele. Se obţine un aluat de cozonac și se lasă să crească. Se-parat, în alt bol, se pun: brânza de vaci, smântână, zahărul, coajă de lămâie și de portocală, un praf de sare, făina, zahărul vanilat și ouăle. Toate acestea se amestecă cu mixerul, iar la sfârșit se adaugă sta-fi dele. Foaia de aluat, după ce a crescut, se așază în tava unsă cu unt. Apoi se formează un sul răsucit și se taie în două din care se face o împletitură și se aranjează în jurul foii de aluat. Din alte două bu-căţi de aluat se face iarăși o împletitură, care se taie în două jumătăţi și se așază pe mijloc, în formă de cruce. În cele patru locuri din tavă se pune brân-ză. Apoi pasca se unge cu ou și se bagă în cuptor la o temperatură potrivită, aceeași de la început până la sfârșit.

Friptură de mielFriptură de mielIngrediente: 2 kg de carne de miel, 2-3 legături de

ceapă verde, rozmarin, maghiran, 200 ml de vin alb, 200 ml de apă, sare, piper.

Mod de preparare: Pentru a găti friptura de miel, mai întâi trebuie să spălaţi bine carnea. Apoi, con-dimentaţi cu sare și piper carnea și așezaţi-o într-o tavă. Curăţaţi ceapa și tăiaţi-o în bucăţele de 2-3 cm și presarăţi peste carne. Adăugaţi puţin rozmarin și maghiran.

Trebuie să stropiţi cu vin alb carnea de miel, după care adăugaţi o cană de apă și apoi băgaţi tava la cuptor, mai întâi la foc mic – preţ de o oră, după care măriţi focul ca să se rumenească frumos.

Din când în când, deschideţi cuptorul și stropiţi. Întoarceţi carnea pe ambele părţi să se rumenească. Apoi, scoateţi friptura din tavă, porţionaţi-o și așe-zaţi-o pe un platou. Cu zeama care a rămas, se face un sos. Strecuraţi ce a rămas în tavă, adăugaţi un pahar de apă, un pahar de vin alb și 2-3 linguri de bulion și este gata și sosul pentru friptură.

Pacienţii care cred în Dumnezeu răspund mai bine la tratamentele psihiatrice pe termen scurt, con-form unui nou studiu coordonat de David Rosmarin, profesor de psihi-atrie la Harvard Medical School din Boston, informează LiveScience.com.

“Am descoperit că pacienţii mai cre-dincioși aveau rezultate mai bune în urma tratamentelor, simţindu-se mai bine cu propria persoană și suferind mai puţin de depresii și stări de anxietate”, a precizat Rosmarin.

În cadrul studiului au fost monitorizaţi 159 de pacienţi. Acești pacienţi primeau tratament pentru diferite afecţiuni de ordin psihiatric, printre care și depresia, și anxie-tatea, iar durata medie în care au participat la acest program a fost de 2 săptămâni.

Rezultatele acestui studiu nu pot demon-stra însă explicit o relaţie de cauză-efect în-tre credinţă și efi cienţa tratamentelor psihi-

atrice, ci, mai degrabă, o tendinţă, conform autorilor.

Participanţii la studiu au fost rugaţi să-și cuantifi ce credinţa în Dumnezeu și așteptă-rile pe care le au cu privire la efi cienţa tra-tamentului primit pe o scară cu 5 grade. La începutul și la încheierea programului, cer-cetătorii au evaluat starea de bine a fi ecărui pacient – stare defi nită prin nivelurile înre-

gistrate de depresie, anxietate și tendinţe autodistructive.

Concluzia este că pacienţii care au susţi-nut că au mai mult decât “o mică” credinţă în Dumnezeu aveau o șansă de două ori mai mare de a răspunde pozitiv la tratamentul administrat, conform lui Rosmarin.

“Încrederea în Dumnezeu poate facili-ta încrederea în tratament. Pacienţii care aveau mai multă credinţă într-o forţă supe-rioară, aveau și mai multă credinţă în efec-tele tratamentului. Ei au fost de la început optimiști cu privire la tratament și au crezut că îi va ajuta”, a subliniat Rosmarin.

Deși noul studiu nu s-a axat în mod spe-cifi c asupra legăturilor dintre tipul credin-ţelor de ordin spiritual, tipul afecţiunilor psihiatrice și rezultatele tratamentelor, Ros-marin este convins că în terapie un rol im-portant este jucat de credinţă. Dacă medicii vor înţelege mai bine impactul spiritualită-ţii asupra diferitelor tratamente, ar putea fi dezvoltate noi tratamente, mai efi ciente, care să răspundă nevoilor pacienţilor.

Reţete tradiţionale de Paşti

STUDIU

Pacienţii care cred în Dumnezeu răspund mai bine la tratamentele psihiatrice de scurtă durată

3 MAI 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15,

4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin

agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimi-

neaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Din fondul

TV Moldova-1. “Hristos a înviat!”. Poezii pascale. 9.35 Do-

cumentar. “Mănăstirea Saharna “Grădina Maicii Domnului”.

10.25, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 11.10,

18.30 În drum spre Eurovision. 11.35, 1.15 Cultura azi. 12.25

Săptămâna sportivă. 13.00 Concert festiv de Ziua Televi-

ziunii. 18.00 Documentar. “Noaptea de Înviere la Putna”.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 “La masa

de sărbătoare”. Program de muzică populară cu orchestra

“Mugurel”. 21.25 Dor. Gheorghe Urschi. 22.20 Ludwig van

Beethoven. Concertul nr.4. Program muzical. 23.00, 0.10 Se-

rial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.45 Legendele

muzicii. 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 Icoane și semnifi caţii.

5.10 Accente economice. 5.10 Cinemateca universală.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Te-

leshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00

Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00

Concert 20.30 Serial 21.10 Film artistic 23.30 Film artistic

01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshop-

ping 09:45 Serial: Que bonito amor

(r) 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie

(r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Cinema

“Acasă”: Pasărea Spin: Continuarea (partea a III-a) (r) 13:30

Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta

de acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografi e 15:30

Celebrităţile anului 2012 (Los rostros del 2012) 17:30 Serial:

Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial:

Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cinema

“Acasă”: Pasărea Spin: Continuarea (partea a IV-a) 23:00

Concert Loredana 01:10 Doamne de poveste - minibiografi e

01:15 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:30 Celebrităţile anului

2012 (Los rostros del 2012) (r) 04:00 Serial: Rosa diamante

(r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografi e (r) 05:00 Con-

cert Loredana (r)

07:45 Film: Pasaport pentru Paris 09:30

Teleshopping 09:45 Film: O altă cenușă-

reasă modernă 11:30 Film: Insula din vis

(r) 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Puterea

imaginaţiei 15:45 Film: Brigada pestriţă 17:30 Happy Hour

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45

Masterchef 22:30 Film: Povestea noastră 00:30 Masterchef

(r) 02:30 Film: Povestea noastră (r) 04:30 Serial: Spitalul de

demenţă (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00

Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить

здорово!” 10:55 “Модный приговор”

12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время

обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять.

Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”.

Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно”

17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55

“Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 Премьера. “Наркомовский обоз”. Многосерийный

фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости

00:35 Премьера. Роберт Паттинсон, Ума Турман в фильме

“Милый друг” 02:10 Леонид Ярмольник, Анна Легчилова

в фильме “Перекресток” 03:55 Новости 04:00 “Primele

știri” (rom) (R) 05:00 Профилактика

7.00 De la a la infinit.

8.00, 17.20, 19.25, 0.00,

2.30, 4.40, 5.30 Divertis-

ment. 8.30 O dată’n viaţă. 9.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30

Seriale. 10.20, 16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 11.10 Parteneri

de week-end. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.35 La masa de

paște. 16.50, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia.

p 5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEO-

POLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE

PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN

PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 LES BELGES DU BOUT DU MONDE

11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04

FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES

P’TITS PLATS DE BABETTE 13:34 LA RELÈVE DU DINOSAURE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE GRAND TOUR 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 SOS 18

20:27 SOS 18 21:17 FLASH INFO 21:28 OTTO 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES - LE SEXE AUTOUR DU MONDE

22:54 LA BOÎTE À CLICHÉS 22:56 COUSINADES - BYE BYE LA

SUISSE 2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 0:59 NOUS IRONS TOUS AU PARADIS 2:45 ARTE

REPORTAGE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 360° - GÉO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00,

4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Uri-

așul și râul”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 15.45, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Un nor pe acoperișul lumii”. 10.55 Film. “MOARA” (“Te-

lefi lm-Chișinău”, 1990). 12.00 Accente economice. 12.30

“World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 5.30 În drum

spre Eurovision. 13.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”

(Italia, 2005). 15.15 Unda Bugeacului. 16.00 “Pascala 2013”.

Festivalul Naţional al Cântecului și Colindei populare pas-

cale. Transmisiune de la Casa Radio. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog

social. 21.45, 3.50 Portret de creaţie. Elena Iliaș, regizor.

22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE

NOI” (Italia, 2005). 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele Credinţei.

5.10 Știri pozitive.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film ar-

tistic 17.45 Teleshopping 18.00 Talent show.

România dansează 20.30 Serial 21.10 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stra-

tan. Reluare 04.30 Talent show. România dansează

07:00 Celebrităţile anului 2012 (r)

09:00 Videoclipuri 09:30 Teleshopping

09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45

Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi

și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30

Cinema “Acasă”: Pasărea Spin: Continuarea (partea a IV a)

(r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15

Reţeta de Acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografi e

15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri

adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante

20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30

Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste -

minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte

(r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00

Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibi-

ografi e (r) 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r)

06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, docto-

re? - Omul care aduce cartea 10:00 Teles-

hopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

11:00 Film: Puterea imaginaţiei (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4480 15:00

Film: Brigada pestriţă (r) 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Lo-

ghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30

Serial: Dexter, ep.11, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим

извинения за перерыв в вещании с 05.00

до 17.00 в связи с профилактическими

работами 17:00 “Торговый центр”. Многосерийный

фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15

Премьера. “Наркомовский обоз”. Многосерийный

фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости

00:35 Томи Ли Джонс в фильме “Вулкан” 02:10 Фильм

“Далеко по соседству” 03:40 Новости 03:45 “Primele

știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.25, 0.00, 2.30, 3.15,

4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00,

20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00,

17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 11.10 La

masa de paște. 16.45, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia.

p 5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:29 LITTORAL

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-

MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:09 À

TABLE ! 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO 11:03

TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE

13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

13:33 LE VACCIN SELON BILL GATES 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:04 SOS 18 15:56 SOS 18 16:46 FLASH INFO

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LE DOUBLE DE MA MOITIÉ

21:09 FLASH INFO 21:11 TENNIS ELBOW 21:28 OTTO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA BAIE D’ALGER 23:32

ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:37 LE POINT

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 FBI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Program

de muzică corală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar.

“Mănăstirea Marta și Maria “O candelă plină cu mir”. 10.00 Docu-

mentar. “Frumuseţea lumii animalelor”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.15 Documentar. “Un nor pe

acoperișul lumii”. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia,

2005). 15.55 Program de muzică corală. 16.25 Prin istorie - spre

victorie! Concurs. 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

18.00 Русский мир. 18.30, 5.30 În drum spre Eurovision. 19.00

MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25 Moldovenii de pretutindeni. 22.20 Din fondul TV Moldova-1.

Ștefan Petrache. 23.05 Tenis. Retrospectiva FED CUP. 23.20, 0.10

Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.05, 5.10 Descoperă

Moldova. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Respiro.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshop-

ping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Muzică

13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin

Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu

16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Te-

leshopping 18.00 Divertisment. Next Star 20.30 Serial 21.30 Film

artistic 23.00Muzică 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.30

Concert 05.00 Film artistic

07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping

09:45 Serial: Que bonito amor (r) 10:45

Teleshopping 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri

12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Serial: Rosa diamante (r) 13:30

Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de

Acasă 15:25 Doamne de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva

Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45

Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri

de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de

poveste - minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45

Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevă-

rate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografi e (r) 05:00 Poveștiri

de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Un prieten de nădejde 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4481 15:00 Film:

Vulcanul 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour

19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45

Serviciul Român de Comedie 21:30 Serial: Pariu cu viata, ep.9, an

4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.12,

an 7 00:00 Serviciul Român de Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время

обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping

15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30 “Пока

еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri”

(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Поле чудес”.

Праздничный выпуск 19:45 Марина Александрова, Александр

Лазарев в фильме “Снайпер 2. Тунгус” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:40 “Время” 22:10 “Снайпер 2. Тунгус”. Продолжение

00:00 “Primele știri” (rus) 00:10 Олег Даль в фильме “Хроника

пикирующего бомбардировщика” 01:25 “Prima Oră” (R) 03:10

“Primele știri” (rom) (R) 03:40 Борис Галкин в приключенческом

фильме “Ожидание полковника Шалыгина”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.25, 0.00, 2.30, 4.40 Di-

vertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20,

16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15,

5.30, 6.20 Reporter. 11.10 La masa de paște. 16.45, 17.50, 3.20,

6.45 Teleenciclopedia.

p 5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN

13:33 JACQUES ATTALI - « DÉRAISONS D’ÊTRE » 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:03 LES DIABOLIQUES 17:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:05 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:20 LES HAUTS

ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:05 FLASH INFO 21:28 OTTO

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VISA POUR L’AVENTURE :

DANS L’ENFER DU BENGALE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 FURIEUSE 2:37 TEMPS PRÉSENT

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 FBI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15, 17.15 Serial. “SECRETARUL”

(Columbia, 2011). 7.10, 8.15, 2.20 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 9.15 Focus. Magazin

TV. 9.45 Ziua Comemorării și reconcilierii, în memoria celor căzuţi în

timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Transmisiune în direct de

la Complexul Memorial “Eternitate”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O

seară în familie. 13.10, 18.30, 5.30 În drum spre Eurovision. 13.40 Unda

Bugeacului. 14.10 Documentar. “Churchill - eroul tragic al războiului

al doilea mondial”. 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs.

18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55

Documentar. “De Ziua Europei. Tezaurul României la Moscova”. 20.50

Super-loto “5” din “35”. 21.25, 1.05 Documentar. “Chilia Cucuvino - o

rugăciune pentru Moldova”. 22.20, 5.05 Reporterul de gardă. 22.45 “Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Tenis. Retrospectiva FED CUP.

23.20, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.25 La noi

în sat. 3.50 Respiro. 4.10 Program de muzică corală. 4.20 Documentar.

“Mănăstirea “Frumoasa”.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 12.00

Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Muzică 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chiri-

lov 19.00 Concert 20.30Serial 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos

03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30

Concert 05.00 Film artistic

07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri

adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial:

Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de acasă (r)

11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping

12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă

de ţigan (r) 15:15 Reţeta de Acasă 15:25 Doamne de poveste - minibio-

grafi e 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevă-

rate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și

seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00

Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne

de poveste - minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45

Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Poveștiri adevărate

(r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografi e (r) 05:00 Poveștiri de

noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Vulcanul (r) 13:00

Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4482 15:00 Film: E ușor să ucizi 17:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.10, an 3 22:00

Serial: Spitalul de demenţă, ep.10, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 Film: Luptă dublă 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro

Tv 03:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

0 5 : 0 0 Н о в о с т и 0 5 : 1 0 “ Д е н ь П о б е д ы ”.

Праздничный канал 06:00 Новости 06:10 “День

Победы”. Праздничный канал 07:00 “Prima

Oră” 09:00 Москва. Красная площадь. Парад, посвященный Дню

Победы 10:00 Новости (с субтитрами) 10:10 Владислав Галкин,

Владимир Меньшов, Михаил Ефремов в фильме “Диверсант.

Конец войны” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Диверсант. Конец

войны. Продолжение 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:25 Диверсант. Конец войны. Продолжение 17:55

“Светлой памяти павших в борьбе против фашизма”. Минута

молчания 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:25 Диверсант. Конец войны. Окончание 20:05

“Песни Победы. День Победы” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40

“Время” 22:15 Легендарное кино в цвете. “В бой идут одни

“cтарики” 23:55 Премьера. “Протоколы войны” 00:50 “Primele știri”

(rus) 01:00 Татьяна Самойлова, Алексей Баталов в фильме “Летят

журавли” 02:35 Алексей Булдаков в остросюжетном фильме “В

двух шагах от “Рая” 03:55 Анатолий Солоницын в приключенческом

фильме “Один шанс из тысячи” 05:15 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.25,

23.55, 2.25, 4.45, 6.00 Di-

vertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30

Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 4.15,

5.05, 6.30 Reporter. 11.10 La masa de paște. 16.45, 17.50, 3.15, 6.25

Teleenciclopedia.

p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:29 DESTINATION WEEK-END 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MON-

DE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS

DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN

HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:34 DES POUBELLES

EN OR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE

PAQUIN 15:47 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:30 FLASH INFO 16:32

ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA

SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LA BAIE D’ALGER 21:10 FLASH INFO 21:28

OTTO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 COPACABANA 23:44 CE N’EST PAS

UN FILM DE COWBOY 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS

0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA

GRANDE LIBRAIRIE 1:57 JACQUES ATTALI - « DÉRAISONS D’ÊTRE » 2:50 QUESTIONS

À LA UNE / LE DÉBAT RTS 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 FBI

6 MAI 7 MAI 8 MAI 9 MAI Luni Marţi Miercuri Joi

3 MAI 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFSergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecGândurile devin mai clare, emoţiile pot fi controlate mai ușor, iar dispoziţia ta, mai seni-nă, chiar dacă nu este atât de luminoasă pe cât ţi-ai dori.

TaurDe puţine ori în viaţa ta te-ai simţit mai dat peste cap ca acum și de aceea se recoman-dă să fi i înţelept în vorbă și măsurat în fapte, indiferent cu cine colaborezi.

GemeniExistă un risc major de confl ic-te cu prietenii sau cu rudele, din motive foarte greu de înţe-les. Soluţia ar fi să eviţi, pe cât posibil, discuţiile în contradic-toriu.

RacCeva se rupe, se distruge ire-mediabil sau se desface într-o clipă. Poate fi o relaţie de par-teneriat, o colaborare sau un proiect afl at în faza de discuţii.

LeuAr fi bine să fi i atent la tot ce e legat de călătorii pe distanţe lungi, examene sau întâlniri cu persoane importante. Riscurile sunt mai mari decât de obicei.

FecioarăAr trebui limitat efortul fi zic de orice fel, orice formă de sport periculoasă sau deplasarea cu mijloace de transport. Atenţia îţi poate fi distrasă foarte ușor acum.

BalanţăPoate fi o perioadă destul de întunecată din istoria perso-nală, mai ales dacă ai de gând să clarifi ci unele probleme cu partenerul și nu mai poţi răbda până nu discutaţi.

ScorpionNu mai ești la fel de combativ, dar nici nu te lași ușor convins de cei cu care discuţi sau nego-ciezi ceva. Ai nevoie de sprijin, dar îi selectezi pe cei care ţi-l vor oferi.

SăgetătorSituaţiile sunt atât de compli-cate și la serviciu, și în anturaj, încât simţi nevoia să întrerupi această sursă de stres, plecând într-o deplasare mai lungă.

CapricornEști stăpân pe situaţie, ceea ce îţi permite să descoperi unde s-au strecurat unele erori și de ce relaţiile cu apropiaţii sunt atât de difi cile.

VărsătorS-ar putea să fi i martor la con-fl ictele unor apropiaţi care vor dori să te implice și pe tine. E de la sine înţeles că ar trebui să stai cât mai departe de așa ceva.

PeştiSe conturează o problemă le-gată de bani, fi e pentru că re-turnezi o sumă primită, fi e pen-tru că nu ţi se mai dă ceva ce ţi s-a promis la un moment dat.

3-10 mai3-10 mai

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15,

2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00, 4.55 Natura în obiectiv. 10.30, 5.25 Vector European. 11.05

Documentar. “Revanșa tocilarilor”. 12.00 La noi în sat. 12.40, 1.35 “Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 În drum spre Eurovision.

13.40 Русский мир. 14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.40 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 16.15 “Victoria 68”. Secvenţe

din Festivalul cântecelor lirico-patriotice. 18.00 Accente economice.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Focus. Magazin TV.

21.20, 1.05 Documentar. “Chilia Cucuvino - o rugăciune pentru Mol-

dova”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Tenis. Retrospectiva FED CUP. 23.20, 0.10

Film. “POETUL” (Canada, 2007). 3.50 Recital de muzică populară.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății

09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Mireasă pentru fiul meu 12.00 Muzică 13.00 În

oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de stele 20.30

Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Muzică 23.30

Film artistic 03.00 Muzică 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

05.00 Plasa de stele

07:00 Serial: Eva Luna (r) 07:45 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri

adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45

Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de

acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15

Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping

13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de Acasă 15:25 Doamne

de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri

17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00

Serial: Lara 00:00 Doamne de poveste - minibiografi e 00:05 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15

Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Serial:

Lara (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografi e diamante (r) 05:00

Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Eva Luna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: E ușor să

ucizi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4483 15:00 Film: Amelia Earhart:

Ultimul zbor 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45

Românii au talent 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Videoclipuri Pro Tv

03:15 Masterchef (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)

06:00 Новости 06:10 “Игорь Кириллов. Жизнь

в прямом эфире” 07:00 “Prima Oră” 09:00

“Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40

“Песни Весны и Победы” 10:00 Новости 10:15 Евгений Леонов,

Анатолий Папанов, Всеволод Сафонов, Нина Ургант в фильме

“Белорусский вокзал” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости

(с субтитрами) 12:30 Великая война. “Битва за Берлин” 13:25

Фильм “В бой идут одни старики” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 “Ялта-45”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus)

18:10 “Ялта-45”. Многосерийный фильм. Продолжение 18:30

Премьера. “Марина Влади. “Я несла свою беду...” 19:25 Анатолий

Кузнецов, Павел Луспекаев в фильме “Белое солнце пустыни”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:05 Премьера. Сергей

Безруков, Елизавета Боярская в фильме “Матч” 00:15 “Primele

știri” (rus) 00:25 Приключенческий фильм “Двойной форсаж”

02:00 Хью Грант в комедии “Голубоглазый Микки” 03:35 Геннадий

Хазанов, Вячеслав Невинный в комедии “Полицейские и воры”

05:10 Cериал “Гримм”

7.00, 14.00, 20.00, 4.20 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.25,

0.00, 2.30, 5.35 Divertis-

ment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30

Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 3.45, 5.10,

6.30 Reporter. 11.10 Dependenţi de comedie. 16.45, 17.50, 4.10,

6.05 Teleenciclopedia.

p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:29 LES BELGES DU BOUT DU

MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-

NADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH

INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00

FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH

INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE

FINE 13:35 LES ALPES VUES DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA BAIE

D’ALGER 16:34 FLASH INFO 16:36 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 18:47 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ

SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:28 OTTO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56

RUGBY - TOP 14 22:57 RUGBY - TOP 14 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 1:00 LES AMANTS DE LA DENT BLANCHE 2:38 MISE AU POINT

/ LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 FBI

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Film.

“POETUL” (Canada, 2007). 7.50 În drum

spre Eurovision. 8.30 Portrete în timp. Va-

sile Tăbârţă. 9.05 Documentar. “Frumuseţea lumii animalelor”. 10.00

Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor.

In memoria marilor artiști. 12.00 “Clopotniţa”. Spectacol al Teatrului

“Vasile Alecsandri” din Bălţi. 14.10 Program de muzică corală. 14.25,

1.05 Documentar. “Chilia Cucuvino - o rugăciune pentru Moldova”.

15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 În drum spre Eurovision. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15

Art-club (рус). 17.50 Știri pozitive. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00

MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25

“World stories” - lumea în reportaje. 22.20 Documentar. “Churchill -

eroul tragic al războiului al doilea mondial”. 23.55 Tenis. Retrospectiva

FED CUP. 0.20 Fii tânăr! 1.40 Muzică bisericească. 2.45 Cântă îngerii

cu noi. Program muzical. 3.30 Dor. Program muzical. 5.10 Baștina.

Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula

sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping

16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00

Serial 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză

21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film

artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00

Concert 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri

adevărate (r) 09:30 Teleshopping 09:45

Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de

acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15

Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping

13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă (r) 15:25 Doamne

de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri

17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor 18:45 Serial:

Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa diamante 22:00 Serial: Îţi ordon

să mă iubești! 23:00 Serial: Lara (sfârșitul serialului) 00:00 Doamne de

poveste - minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15

Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Serial: Lara (r) (sfârșitul serialului) 05:00

Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Eva Luna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 Serial: Pariu cu

viaţa (r) 12:30 Serial: Spitalul de demenţă (r) 13:00

Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Infernul

22:30 Film: Godzilla 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

02:45 Videoclipuri Pro Tv 04:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:45

Știrile Pro Tv (r) 05:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:25 Владимир Ивашов в

фильме “Баллада о солдате” 08:00 Teleshop-

ping 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00

“Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Te-

leshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Идеальный ремонт” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра” 14:25 “Ералаш” 15:00

Новости (с субтитрами) 15:10 “Александр Домогаров. Исповедь

одинокого мужчины” 15:50 Александр Домогаров в фильме “Белая

ночь, нежная ночь...” 17:30 “Угадай мелодию” 18:00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:15 Премьера. “Клан Запашных. Свои

среди хищников” 19:05 “ДОстояние РЕспублики: Анна Герман”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером”

с Андреем Малаховым 23:30 “Yesterday live” 00:35 “Городские

пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно” 01:15 Роуэн

Аткинсон в комедии “Агент Джонни Инглиш” 02:35 Клэр Дэйнс в

приключенческом фильме “Разрушенный дворец” 04:10 “Primele

știri” (rom) (R) 04:25 “Поле чудес”. Праздничный выпуск

7.00, 14.30, 0.00, 3.45 Di-

vertisment. 8.00, 19.25 “100

de moldoveni au zis”. Show

TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 20.30 Seriale. 14.00,

4.10 Telejurnal. 15.10 Ne vedem la TVR. 17.00 Tema săptămânii. 18.00

O dată’n viaţă. 19.00, 1.40, 6.30 Reporter. 2.05 Ne vedem la TVR. 5.00

Viaţa satului. 6.20 Teleenciclopedia.

p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:31 360° - GÉO 6:30 MEDITER-

RANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:29 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMA-

TIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08

MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON

ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:59 COMMANDANT CLARK 11:12

WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 LA

VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE

13:29 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:11 PEUPLES

DU MONDE 15:41 RUGBY - TOP 14 16:31 FLASH INFO 16:42 RUGBY - TOP

14 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE

REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE

19:32 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES ANNEES

BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 EN

DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55

7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:23 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Docu-

mentar. “Revanșa tocilarilor”. 7.15 Cuvin-

tele Credinţei. 8.00 “Scrisoare către celălalt

tărâm”. Autor Gheorghe Urschi. 8.15 Concert simfonic. 8.40 Dialog

social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. Concurs

muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La da-

torie. 12.00 Portrete în timp. Tudor Tătaru. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Documentar. “Descoperă Europa ta. Pâinea pe vatră”. 13.30

Profi l de savant. 13.45 Chișinăul de ieri și de azi. 14.00 Baștina. Maga-

zin agricol. 14.45 Rezaur. Tradiţia confecţionării straielor naţionale.

15.00 Documentar. “Ctitoria Ţigănești”. 15.40, 22.20 In memoriam.

Mihai Dolgan. “Cântă un artist”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15

Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru

Moldova”. 18.50, 21.20, 1.55 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”.

19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Aniversări. Petru

Hadârcă la ceas jubiliar. 21.20, 4.30 Săptămâna sportivă. 0.10 Eru-

dit-cafe. Concurs. 1.00 Moldovenii de pretutindeni. 1.30 Știinţă și

inovare. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Portrete în timp. Victor Cuzneţov. 5.05

Respiro. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert

14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa

de stele 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial

20.00 Formula sănătății 20.40 Talent show. România dansează 22.30

Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic

02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film

artistic 05.00 Talent show. România dansează

07:00 Serial: Lara (r) (sfârșitul serialului)

08:00 Poveștiri adevărate (r) 08:45 Acasă

în bucătărie (r) 09:30 Teleshopping 09:45

Serial: Que bonito amor (r) 10:45 Reţeta de

acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15

Teleshopping 12:30 Serial: Rosa diamante (r) 13:30 Teleshopping

13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de Acasă 15:25 Doamne

de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Doamne de

poveste 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie

19:30 Serial: Serial: Rosa diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00

Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de

poveste (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Doamne de poveste

(r) 03:15 Serial: Rosa diamante (r) 04:00 Reţeta de Acasă (r) 05:00

Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Nebunia zeilor II 13:00 Știrile ProTv 13:05

Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 MasterChef

(r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: 22:30 Film: Kill Bill: Volumul 1

01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri

Pro Tv 04:00 Film: Kill Bill: Volumul 1 (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cris-

tina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:25 Всеволод Санаев,

Влад ис лав Дворжецкий в дете к тиве

“Возвращение “Святого Луки” 08:05 Teleshop-

ping 08:25 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15

Teleshopping 10:30 “Пока все дома” 11:15 “Андрей Вознесенский.

Ностальгия по настоящему” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:20 Среда обитания. “Ремонт как стихийное бедствие” 13:10

Александр Михайлов в фильме “Мужики!..” 14:50 “Перевал

Дятлова. Отчислены по случаю смерти” 15:45 “Перевал Дятлова.

“Пусть говорят”” 17:20 “Один в один!” 20:00 “100 de moldoveni

au zis” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 Валерий

Гаркалин, Вера Алентова, Инна Чурикова, Игорь Угольников

в комедии “Ширли-мырли” 00:10 Премьера. Романтическая

комедия “Слишком крутая для тебя” 02:00 Валентин Смирнитский

в фильме “Королевская регата” 03:25 Легендарное кино в цвете.

Любовь Орлова, Сергей Столяров в фильме “Цирк”

7.00, 19.00, 3.25, 4.10, 6.30

Reporter. 7.25 Să mă aș-

tepţi... 8.20, 15.00, 19.25,

23.30, 3.00 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-

13.45, 17.10, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.15

Teleenciclopedia. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 0.20

O dată’n viaţă. 4.35 Universul credinţei.

p 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:31 360° - GÉO 6:30 À BON EN-

TENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 AFRIK’ART 7:53 REFLETS

SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE

10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU

VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK

10:59 COMMANDANT CLARK 11:10 WAKFU 11:33 TACTIK 11:58 PAROLES

DE CLIP 12:08 SCIENCE OU FICTION 12:34 GARDEN PARTY 13:00 FLASH

INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:46 SAUVETEURS DES MERS 13:58 ÉPI-

CERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 VIVEMENT DIMANCHE

16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:01 LES ALPES VUES DU CIEL

20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES

NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 EXILS 23:41

MON DERNIER RÔLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:02 FOOT ! 1:38 FOOT !

1:48 COPACABANA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

10 MAI 11 MAI 12 MAI Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 973TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

3 MAI 20131616F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

Cinema-ul de la Bollywood, invitat de onoare la Cannes cu ocazia centenarului său, rămâne foarte «tânăr», deși anumiţi critici, în India, îl acu-ză că produce fi lme care «bat câmpii» și care ignoră cu dispreţ realităţile sociale.

Bollywod-ul va fi prezent pe Croazetă cu ocazia celei de-a 66-a ediţii a Festivalului de Film de la Cannes (15-26 mai) - unde India are statutul de invitat de onoare -, în special prin pro-iecţia a două fi lme: «Bombay Talkies», o serie de patru scurt-metraje, și «Bollywood, The Greatest Love Story Ever Told», un lungmetraj ce va fi prezen-tat în afara competiţiei.

Înainte de Cannes, orașul New Delhi își deschide cine-matografele și muzeele pentru a celebra «acest cinema care a contribuit la înfi inţarea iden-tităţii Indiei în lume și care a făcut din Bollywood una dintre

capitalele mondiale ale istoriei cinematografi ce», afi rmă orga-nizatorii festivalului.

Potrivit producătorului de fi lm Skhekhar Kapoor, «fi e că Bollwyood-ul are ceva de arier-gardă, fi e că are ceva defi nitiv modern (...), la noi se spune că el este singurul tip de cultură care este capabil să îi unească pe toţi indienii».

Bollywood-ul nu a dus-o niciodată atât de bine: India a produs aproape 1.500 de fi lme în 2012, iar industria cinemato-

grafi că va obţine încasări de 3,6 miliarde de dolari peste cinci ani. În 2012, încasările industri-ei de fi lm indiene au fost de 2 miliarde de dolari, potrivit cabi-netului de expertiză KPMG.

Bollywood («B» de la Bom-bay) este mai întâi un cinema popular în limba hindi, cele mai multe dintre aceste fi lme fi ind musicaluri în care se cântă și se dansează într-un decor colorat și înfl orat, pe ritmuri dezlănţuite.

Însă pentru puriștii și criticii care provin din clasa medie,

Bollywood-ul ignoră total evo-luţiile sociale care au marcat și marchează intrarea Indiei în cel de-al treilea mileniu din era noastră.

«Există tendinţa de a face rabat în ceea ce privește conţi-nutul. Cred că suferim de ceea ce se numește criză narativă», afi rmă regizorul și producăto-rul Mahesh Bhatt.

Actul de naștere al Bollywo-od-ului este datat 3 mai 1913. Cinema-ul, pe atunci, era mut. «Părintele» său, Dhundiraj Go-vind Phalke, a adaptat pentru marele ecran «Mahabharata», o epopee sanscrită din mitologia hindusă.

Filmul său, «Raja Harishchan-dra», se bucură de un succes ră-sunător, chiar dacă personajele feminine sunt interpretate de bărbaţi - cinema-ul era o profe-sie interzisă femeilor.

Dhundiraj Govind Phalke a făcut aproximativ 100 de fi lme înainte de a fi îndepărtat de ci-nema-ul vorbit, apărut în anii '30.

Pentru mulţi, anii '50 au con-stituit «epoca de aur» a cinema-

ului indian, prin apariţia mari-lor regizori ai vremii, precum Satyajit Ray, considerat cel mai mare cineast indian, originar nu din Mumbai (Bombay), ci din studiourile concurente din Bengalul occidental.

India, proaspăt independen-tă (1948), își căuta un «liant», o identitate postcolonială.

În anii 1970 și 1980, acest sector de activitate a câști-gat în profesionalism, dar și în producţii mai comerciale. Era epoca «masala», acele fi lme aproape facile, care combinau romantismul cu scenele de acţi-une, cântec și melodramă, până la inevitabilul «happy end».

La limită, regizorii au abor-dat stilul cinema-ului realist, precum «Arth», de Mahesh Bhatt (1982), care prezintă o legătură adulteră și în care se evidenţiază rolurile unor femei cu caractere puternice.

Cinema-ul indian a traversat apoi un deceniu difi cil: televi-zorul color, pirateria online și dependenţa de banii unor ma-fi oţi i-au periclitat avântul.

Apoi, economia indiană a

început să se deschidă la în-ceputul anilor '90. Sursele de fi nanţare s-au diversifi cat. Stu-diourile Fox și Disney și-au des-chis fi liale la Mumbai. Zece ani mai târziu, cinema-ul indian era o industrie.

Bogat, popular, el trebuie de acum să se diversifi ce, să iasă de pe făgașul american pe care îl urmase puţin cam prea facil, afi rmă anumiţi critici.

Clasa medie, care trăiește la oraș și călătorește în străinăta-te, «vrea să vadă altceva decât aceste inepţii care plac pose-sorilor de ricșe», spune actorul Rishi Kapoor.

Cineaști inovatori încep să își facă un nume în industria mon-dială, precum Anurag Kashyap, al cărui fi lm «Hindi indie» face în prezent turul marilor festiva-luri din lume.

Potrivit lui Raj Nidimoru, coregizor al fi lmului «Go Goa Gone», unul dintre primele fi l-me indiene cu zombie, cinema-ul alternativ din India se afl ă abia la primii lui pași: «Acum, e doar o undă, dar în curând va deveni un val».

- Marcel, te rugăm să ne spui cu ce te ocupi, unde muncești și cum îţi câș-tigi existenţa pentru tine și pentru familia ta? - În prezent muncesc în cadrul com-

paniilor „Vinăria din Vale” și „Ceteronis ST” în calitate de director comercial. Compania noastră este unul dintre principalii exportatori de vin în vrac. Chiar anul acesta, la începutul lunii iu-nie, va fi lansat ofi cial pe piaţa Moldo-vei brandul companiei Vinăria din Vale.

- E complicat să fi i specialist tânăr în Republica Moldova? - Sincer vorbind este complicat, de-

oarece este foarte greu să găsești un loc de muncă bine plătit și cu posibilita-te de ascensiune profesională. Este difi -cil să-ţi lansezi propria afacere, fi indcă mereu apar diverse impedimente.

Pentru o familie tânără, cu un copil mic este și mai greu. Soţia este studen-tă, nu avem niciun ajutor de nicăieri, iar serviciile depășesc deseori veniturile și necesităţile.

- Spuneai că ai contribuit la lansarea unui brand vinicol. Cum s-a întâm-plat aceasta? - În 2012, compania noastră a luat

decizia de a lansa pe piaţa autohtonă un nou brand de vinuri de clasa Premium. Este vorba de vinurile selecte și vinurile de calitate matur. Respectiv, a fost im-plementat un plan de acţiuni ce viza crearea noului brand, logoul, etichete-le, stilul corporativ și toate elementele de design necesare pentru promovarea acestui produs, atât pe piaţa locală, cât și pe cea internaţională. Ne-am propus să oferim consumatorului adevărata ca-litate a vinurilor din clasa Premium.

- Ai lucrat și în calitate de manager pentru asigurarea calităţii și șef sec-ţie export la Mileștii Mici. Cum a fost această experienţă?

- Am avut deosebita plăcere de a activa în cadrul colectivului compani-ei Mileștii Mici. A fost o experienţă de neuitat. Am întâlnit oameni deosebiţi, precum domnul director Mihail Măciu-ca, un adevărat specialist și un mana-ger extraordinar. Le sunt recunoscător tuturor celor care au contribuit la dez-voltarea mea profesională.

- Care sunt șansele Republicii Mol-dova de a reveni pe piaţa vinicolă internaţională? - Moldova are șanse mari la acest

capitol, deoarece vinurile de calitate superioară ale unor companii din Mol-dova nu sunt mai proaste decât vinu-rile altor ţări ce se clasifi că în topurile mondiale. Iar acţiunile întreprinse pri-vind crearea noului brand naţional vor asigura promovarea noastră pe pieţele externe.

Cât despre consumatorii locali, trep-tat se va dezvolta cultura consumului de vinuri de calitate superioară, iar numărul vânzărilor pe piaţa locală va crește.

- Te vezi muncind și în continuare în această sferă? - Da, pentru că doresc să facem cu-

noscut produsul nostru. Totuși, princi-palul scop și vis rămâne deschiderea propriei afaceri.

- De unde ești originar? - Sunt originar din comuna Gangu-

ra, raionul Ialoveni. Întrucât tatăl meu a fost pe timpuri președinte de colhoz, eu am fost ,,nevoit” să fi u un exemplu. Tot în localitatea natală am obţinut pri-mele cunoștinţe și mi-am făcut primii prieteni.

- Acolo ești și consilier local. Ce pro-iecte aţi reușit să implementaţi și cum e să contribui la dezvoltarea localităţii natale?

- Da, sunt consilier local și președin-tele comisiei fi nanciare. Am reușit să implementăm mai multe proiecte. Prin noua politică de gestionare a fi nanţelor am economisit, în primul an, peste 200 000 de lei. Aceștia vor fi utilizaţi pentru renovarea grădiniţei. La fel, am contri-buit la repararea stadionului din locali-tate și la construcţia unui teren de mi-nifotbal la școală. În plus, pentru prima oară după mai mult timp, au fost alo-cate resurse din bugetul local pentru asistenţa socială. Cu părere de rău, încă există intrigi și interese personale ce nu permit dezvoltarea și desfășurarea mai multor iniţiative de-ale noastre.

- Chișinăul te-a absorbit repede? - Da, aici am cunoscut un alt mod de

viaţă. Alte obiective, alte scopuri. Însă, zic eu, am reușit să mă încadrez perfect. Deja de 11 ani locuiesc aici.

- Unde ţi-ai făcut studiile? Pentru ce ai optat? - Am ales ASEM-ul, specializarea Bu-

siness și administrare. Masteratul l-am făcut la specializarea Administrarea afacerilor, iar studiile de doctorat le ter-min în toamna acestui an.

- Muncești conform califi cării obţi-nute la universitate? - Da, din fericire, am muncit și mun-

cesc în conformitate cu specializarea. Cunoștinţele teoretice pe care le-am obţinut le folosesc zi de zi în practică.

- Ai obţinut, cu ceva timp în urmă, locul I la Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători. În ce a constat, mai exact, această realizare? - Am reușit să obţin acest premiu în

anul 2011. Am prezentat o comunica-re cu tema „Implementarea sistemelor de management operaţional pe timp de criză în cadrul companiilor vitevi-nicole”.

- Când s-a produs cel mai important eveniment în viaţa ta?- Sunt două, de fapt. În mai 2010

m-am căsătorit, iar în ianuarie 2011 s-a născut un îngeraș de fetiţă. Familia re-prezintă totul pentru mine.

- Ai o fetiţă. Cum o cheamă și cui îi seamănă? - O cheamă Cătălina și e cea mai dul-

ce și bravo. Cred că îmi seamănă mai mult mie. Sunt tare fericit.

- Cum s-a produs „întâlnirea” ta cu echipa PPCD? - În perioada anilor de liceu s-a

produs contactul. Colaborarea mea cu echipa PPCD a fost una foar-te importantă și benefi că pentru dezvoltarea mea. Aici am căpătat primele cunoștinţe din domeniul politicii și al doctrinei creștin-de-mocrate. De asemenea, am cunos-cut o serie de persoane care au fă-cut și fac istorie.

- Îţi amintești ceva din activităţile cu Noua Generaţie? Probabil au fost multe momente plăcute și in-structive. - De Noua Generaţie mă leagă prie-

tenii și oameni extraordinari. Îmi amin-tesc și acum pelerinajul din vara anului 2008 de la Mănăstirea Putna. Nu pot uita nici de universităţile de vară de la Orhei și de pe malului râului Nistru, iar protestele împotriva planului Kozak m-au călit și mi-au dat și mai multă în-credere în forţele proprii.

- Ce preferi să faci în timpul liber? - Îmi place să joc fotbal, baschet, să

merg cu prietenii la frigărui, la pescuit.

- Mulţumim, Marcel, pentru acest interviu. - Și eu vă mulţumesc pentru această

oportunitate de a răsfoi prin memorie evenimente deosebite din viaţa mea. Sărbători luminate.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Marcel Bobeica: „Treptat se va dezvolta cultura consumului de vinuri Marcel Bobeica: „Treptat se va dezvolta cultura consumului de vinuri de calitate superioară, iar numărul vânzărilor pe piaţa locală va creşte”de calitate superioară, iar numărul vânzărilor pe piaţa locală va creşte”

Interviu cu Marcel Bobeica, director comercial al companiei „Vinăria din Vale”

O SUBCULTURĂ CARE A FĂCUT ISTORIE

Bollywood-ul, invitat de onoare la Cannes