Despre ce au discutat politicienii vara şi nu s-au înţeles toamna

1 EURO..............................16.02241 Do lar ame ri can ............. 12.41611 Leu românesc ................ 3.55481 Ru blă ru sească ............... 0.3951Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Gândirea logică și viaţa reală nu sunt două orbite separate. Logica

este singurul mijloc al omului pen-tru a stăpâni problemele realităţii”.

Ludwig von Mieses

Cursul valutar 14.09.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 14 septembrie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

14.09.2012

Soare, 16 27 0C

15.09.2012

Soare, 16 31 0C

Cuv. Simeon Stâlpnicul și mama sa Marta (Începutul

anului nou bisericesc)

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Oferta Rusiei, preţul la gaz şi relaţia Moldovei cu UE

Plahotniuc şi datoriile angelicului Serafim

Corlăţean despre Marşul Unirii: Sper că nu vor exista confruntări

Barroso: Europa trebuie să devină o FEDERAŢIE DE STATE-NAŢIUNE

22

77

55

66

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

ANALIZĂ

IMPORTANT

EXTERN

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2234TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPFEDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 Nr. 33 (861)

Rusia îi cere Republicii Moldova să

renunţe la cooperarea energetică cu

Uniunea Europeană, dacă vrea preţuri

mai mici la gazele naturale importate

din Rusia. De asemenea, ţara noastră

s-ar bucura de o mai mare receptivita-

te din partea Federaţiei Ruse dacă va

accepta să adere la Uniunea vamală

Rusia-Belarus-Kazahstan. Cel puţin

acestea sunt concluziile care se impun,

după vizita la Moscova a premierului

Vladimir Filat.

Problema livrării gazului rusesc în Republica Moldova

a fost principala temă pe ordinea de zi a întrevederii de

marţi, 11 septembrie, a premierului rus Dmitri Medve-

dev cu omologul său de la Chișinău, Vladimir Filat, dar

nu s-a ajuns la un rezultat.

Dmitri Medvedev a anunţat în cadrul unei conferinţe

de presă, după întrevederea celor două delegaţii, că a

făcut „o propunere complexă” colegilor de la Chișinău și

a expus toate argumentele, inclusiv ce ţin de pachetele

energetice ale Uniunii Europene.

Republica Moldova negociază cu partea rusă încheie-

rea unui nou contract de livrare a gazelor de aproximativ

un an, vechiul contract expirând la 1 ianuarie curent. Cei

doi premieri au discutat și despre îmbunătăţirea logis-

ticii livrării vinurilor moldovenești în Federaţia Rusă.

Dmitri Medvedev a declarat că a dat indicaţii personale

în acest sens, menţionând că în prezent nu există proble-

me în privinţa calităţii vinurilor moldovenești. Referitor

la semnarea contractului pentru livrarea gazului, Dmitri

Medvedev a menţionat că nu există contradicţii, ci doar

viziuni diferite.

Continuare în pag. 2

Negocierile cu ruşii au eşuat: „Renunţaţi la UE dacă vreţi gaz ieftin”Negocierile cu ruşii au eşuat: „Renunţaţi la UE dacă vreţi gaz ieftin”

Pâinea, mai scumpă Pâinea, mai scumpă la Orhei cu 10%la Orhei cu 10%

Până la fi nele săptămânii, în raionul Orhei pâi-nea se va scumpi cu circa 10%. Cel puţin doi agenţi economici preconizează să majoreze preţurile la pâine.

Directorul Fa-bricii de pâine din Orhei, Andrei Roșca, a declarat pentru Radio Or-hei că pâinea va fi vândută mai scump cu 18 bani începând de vi-neri, 14 septem-brie. Directorul unei alte fabrici de pâine, Ion Bro-deţchi, a declarat că roada mică de grâu din acest an condiţionează o creștere a preţu-rilor în limita de 10%.

De menţionat că zilele trecute, în mai multe localităţi din ţară, a fost majorat preţul la pâine. Este vorba de raioanele Telenești, Ungheni, Călărași, Ceadâr-Lunga și Sângerei.

După seceta din acest an, bursele internaţionale au afi șat preţuri record la cereale. Grâul s-a scumpit, în medie, cu 20%. În Republica Moldova, preţul la grâu a crescut cu circa 50 de bani.

Sursa: noi.md

Limba şi jocul geopolitic

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Cu ce se ocupă preşedintele, atunci când nu împarte

distincţii de stat?

Marşurile „unioniştilor” – CUI PRODEST?

Iurie ROŞCA: Dezintegrarea teritorială a Republicii Moldova se poate produce

rapid, ireversibil şi defi nitiv(Câteva refl ecţii exprimate în cadrul unei emisiuni televizate de Iurie Roșca pe marginea

preconizatelor manifestaţii din 16 septembrie) (citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

Mitropolia Moldovei este împotriva înregistrării legale a cultului satanist

Biserica Ortodoxă din Moldova își exprimă îngrijorarea vizavi de intenția unui grup de tineri de a înregistra cultul satanist la Minis-terul Justiției al RM.

Considerăm că nici într-un fel de circumstanțe nu trebuie legalizat un cult distructiv pre-cum este cel satanist, care ar putea duce la grave tulburări sociale, mai ales în țara noastră, unde majoritatea covârșitoare a populației se declară creștin-ortodoxă.

Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove condamnă dur această inițiativă și speră că Ministerul Justiției nu îi va da curs, acționând în conformitate cu legislația Republicii Mol-dova.

Sursa: mitropolia.md

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

14 SEPTEMBRIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Urmare din pag. 1

Medvedev: Vrem relaţii bune cu UE, dar acţiunile sale lovesc în interesul Federaţiei Ruse„Eu am înaintat un pachet de

propuneri partenerilor noștri și am discutat intens acest subiect, aducând toate argumentele, inclusiv asupra pachetelor ener-getice. Am spus că avem relaţii bune cu UE, circuit comercial mare, vrem regim liberalizat de vize, dar avem și viziuni diferite, inclusiv în ceea ce ţine de pa-chetele energetice. Din păcate, modul cum sunt formulate și se implementează lovesc în intere-sul Rusiei și al companiilor ruse, inclusiv al „Gazprom”. Din acest motiv, suntem nevoiţi să ţinem cont și de statutul de membru al unor asemenea organizaţii, inclusiv de participarea în Co-munitatea Energetică. Am făcut propunerile pentru viitor și sper că partenerii moldoveni le vor aprecia și își vor prezenta viziu-nea lor”, a spus Dmitri Medvedev, citat de karadeniz-press.ro.

Premierul Vladimir Filat a spus că ar fi fost foarte simplu dacă problema respectivă era discutată doar prin prisma coo-perării economice, menţionând că nu este o problemă difi cilă, dar este nevoie de o abordare complexă. Filat s-a referit aici la condiţiile de livrare, precum și la situaţia din acest dome-niu din stânga Nistrului. „Este important ca noi să discutăm și sper că ne vom apropia de momentul când vom conveni asupra principiilor și vom semna Acordul interguvernamental în domeniul energetic, care va sta la baza livrărilor de gaz din Federaţia Rusă, dar și la baza soluţionării problemelor ce vizează domeniul energetic”, a spus Vladimir Filat.

Premierul moldovean a avut marţi, la Moscova, o întrevedere cu prim-ministrul Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev. Cei doi oficiali au avut o întrevedere tête-à-tête, care a fost urmată de o întrevedere în plen a de-legaţiilor. În cadrul acesteia s-a discutat despre relaţiile dintre cele două state la etapa actuală

și importanţa menţinerii în con-tinuare a unei dinamici pozitive pe toate dimensiunile. După în-trevederea celor două delegaţii, a avut loc ceremonia de semnare a Acordului de cooperare între Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova și Ministerul de Interne din Federaţia Rusă, a Acordului de cooperare între Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor din Republica Moldova și Ministerul Dezvoltă-rii Regionale din Federaţia Rusă, precum și a Regulamentului privind crearea unei comisii formată din istorici moldoveni și ruși. Ulterior, Vladimir Filat și Dmitri Medvedev au susţinut o conferinţă de presă.

Moldova trebuie să renunţe la integrarea energetică cu UE, dacă vrea gaze mai ieftine„Credem că Moldova va tre-

bui întâi de toate să denunţe protocolul privind aderarea la Carta Energetică a UE, după care putem discuta un preţ mai mic la gaze”, a spus ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, citat de Europa Liberă. El a adăugat că un alt obstacol este datoria is-torică a Republicii Moldova faţă de „Gazprom”, cifrată la peste 4 miliarde de dolari.

Novak a mai spus că Moldo-va ar vrea o reducere de 30% din preţul actual pentru gaze. Declaraţia ofi cialului rus a fost făcută la Soci, unde premierul moldovean Vladimir Filat s-a întâlnit cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Republica Moldova nu a reu-șit să semneze un nou contract cu „Gazprom” după expirarea precedentului la sfârșitul anului trecut, care a fost prelungit până la 31 martie 2012, iar ulterior pentru încă un trimestru și, într-un fi nal, până la sfârșitul anului. „Gazprom” a întrerupt negocie-rile cu Republica Moldova după ce autorităţile și-au anunţat intenţia de a adera la Pachetul energetic trei al UE ce vizează di-vizarea companiile energetice, inclusiv din domeniul gazului, în două întreprinderi distincte, de distribuţie și de transport.

Filat nu vrea să comenteze declaraţiile lui Novak: „În discuţiile pe care le-am avut nu au existat condiţionări”La revenirea în ţară, premi-

erul Vladimir Filat a declarat că nu este la curent cu declaraţiile ministrului Energeticii de la Moscova, privind eventualele condiţii în care Rusia ar putea accepta reducerea tarifelor la livrarea de gaze naturale către Republica Moldova, de către concernul „Gazprom”.

„Eu nu comentez ceea ce a scris presa rusă și nici nu știu ce a declarat ministrul Energe-ticii. Eu am avut întrevederi cu președintele Dumei de Stat, cu prim-ministrul și cu președin-tele Vladimir Putin. Vreau să vă spun că în nici un moment al discuţiei nu au existat condiţi-onări de acest gen”, a declarat, citat de Publika TV, premierul Filat, în cadrul unui briefi ng or-ganizat la sosirea în Aeroportul Chișinău.

Lupu nu vrea să renunţe la acordurile semnate cu UE în domeniul energeticPreședintele Parlamentului,

Marian Lupu, susţine că Repu-blica Moldova nu trebuie să denunţe acordurile în domeniul energetic, semnate cu Uniunea Europeană, așa cum dorește Ministerul Energeticii de la Mos-cova. Acest pas, consideră Lupu, ar reprezenta un regres vizibil în relaţiile Moldovei cu UE.

„Dacă am denunţa Protocolul cu privire la acordul de coo-perare energetică cu Uniunea Europeană, ar reprezenta nu un pas, ci zece pași înapoi, pe calea integrării europene. Nici nu se pune această întrebare. Vom avea o întrevedere cu toţi colegii de Alianţă, pentru a discuta toa-te subiectele care au fost puse în discuţie la Moscova”, a declarat Marian Lupu.

Valeriu Lazăr: „Nimeni, în afară de noi, nu poate soluţiona problemele energetice ale Republicii Moldova”Negocierile Republicii Mol-

dova cu Moscova privind con-tractul de livrare a gazului de-pind într-o mare măsură de tonalitatea discuţiilor pe axa Moscova–Bruxelles. Însă nimeni altul, cu mandatul nostru, nu va soluţiona problemele energe-tice ale Republicii Moldova, a declarat Valeriu Lazăr.

„Ne aflăm în negocieri, iar ceea ce a apărut în presă, în mare parte, sunt adevăruri și falsuri. Noi am mers la Moscova

cu poziţia noastră, iar preţul nu este cel mai important detaliu în discuţiile cu Federaţia Rusă”, a mai spus Lazăr.

„Pe ruși îi îngrijorează soarta

investiţiilor pe care le au în Repu-

blica Moldova în urma implemen-

tării Pachetului Energetic III la

care Moldova urmează să adere”,

a mai precizat Valeriu Lazăr.„Colaborarea noastră ener-

getică nu se limitează doar la

livrarea gazului, avem în Repu-blica Moldova o investiţie de generare a energiei electrice în-tr-o conjunctură regională care este marcată printr-un defi cit de energie electrică. Noi am propus Federaţiei Ruse un parteneriat pe domeniul energiei electrice care ne-ar permite nu doar să rezolvăm problemele existente, dar să ajungem la un alt nivel de cooperare care ar ţine cont de in-teresele Republicii Moldova, dar și de cele ale Federaţiei Ruse”, a mai spus ministrul Economiei, citat de 24h.md.

Europenii, îngrijoraţi de atitudinea ruşilor: este un ultimatum care va spori tensiunilePresa europeană se arată

îngrijorată de declaraţia de ieri a ministrului Energeticii de la Moscova, Aleksandr Novak, pri-vind condiţiile în care Moscova ar putea accepta reducerea tari-felor la livrarea de gaze naturale către Republica Moldova, de către concernul rus „Gazprom”, transmite 24h.md.

„Un ultimatum adresat unei ţări de tranzit al gazelor rusești va provoca alarme în Europa”,

notează agenţia de știri Reu-ters, citată de Europa Liberă. „Ultimatumul public adresat Moldovei va spori tensiunea dintre Moscova și Uniunea Eu-ropeană”, precizează și francezii de la AFP.

Reamintim, în context, că Aleksandr Novak, ministrul Energeticii din Federaţia Rusă, a declarat că Republica Moldova dacă vrea să obţină o reducere de 30% la preţul gazului impor-tat de la „Gazprom”, trebuie să renunţe la pachetele energetice ale UE.

„Renunţarea de către Re-publica Moldova la Pachetul Energetic va contribui și la so-luţionarea datoriei istorice de 4,1 miliarde USD, și la încheierea contractului”, a mai precizat No-vak, potrivit sursei citate.

Menţionăm că preţul gazului procurat de Republica Moldova de la „Gazprom” a crescut cu 2%, la 389,8 USD pe mia de metri cubi, în trimestrul doi din 2012, faţă de trimestrul precedent. În primul trimestru din 2011, pre-ţul gazului importat de Republi-ca Moldova a constituit 288,71 USD pe mia de metri cubi, în trimestrul doi – 316,71 USD, iar ultimele două trimestre – 361,17 USD și, respectiv, 395,75 USD pe mia de metri cubi.

Olesea ŢERNA, FLUX

Kommersant: Moldova a devenit primul

„ostatic” al noii scheme geopolitice a Rusiei

Moscova aplică o nouă schemă de presiune geopolitică în care un rol important îl joacă și preţul la gaz. De această părere este directo-rul Institutului de cercetări în domeniul ener-getic, Dmitri Marunici, transmite UNIMEDIA cu referire la un text din publicaţia ucraineană Kommersant.

Potrivit lui Marunici, „Gazprom”-ul a devenit, de facto, un instrument geopolitic al Rusiei. Expertul rus consideră că, „fă-când exerciţii cu Moldova” cu ajutorul preţului la gaz, Moscova va aplica o schemă similară în Ucraina.

„Dar atâta timp cât la Kiev se va afl a regimul actual este pu-ţin probabil că Ucraina va îndeplini aceste cerinţe”, a declarat Marunici.

Moscova a cerut Republicii Moldova să denunţe protocolul ce prevede aderarea la pachetului energetic al UE, în schimbul unor preţuri mai mici la gazele rusești. „Astfel, autorităţile ruse au început să arate cum va infl uenţa preţul gazului în sistemul de negocieri cu consumatorii externi. Pe de o parte, „Gazprom”-ul prin contraagenţii săi declară că ar putea accepta reduceri pentru gazul livrat, între timp guvernul rus va insista asupra concesiilor politice serioase. Primul „ostatic” a fost Republica Moldova. Experţii se așteaptă că Moscova va acţiona mai deschis și în Ucraina”, mai spune sursa.

Juristul Baroului de avocaţi „Muranov, Cerniakov și Asociaţii”, Dmitri Cerniakov, a declarat că Republica Moldova poate unila-teral rezilia acordul cu UE. Pentru aceasta este necesar acordul organului competent, de exemplu, al Parlamentului. Renunţarea la un acord nu va avea consecinţe juridice pentru ţară, consideră Cerniakov. Cu toate acestea, în cazul în care, potrivit condiţiilor acordului, Republica Moldova a primit careva concesii economice din partea UE, este rezonabil să se aștepte că va trebui cumva să le compenseze.

Potrivit unei surse din „Gazprom”, citată de Kommersant, Chiși-năul ar dori să reducă preţul la gazul rusesc la circa 250 de dolari și, în același timp, să nu propună nimic în schimb. Această situaţie nu-i convine monopolistului rus. Totodată, datoria pentru gazele livrate Transnistriei este de 3,5 miliarde de dolari, iar a Republicii Moldova de circa 600 de milioane de dolari. „Aceste datorii ar putea fi schimbate pentru o parte a cotei Guvernului Republicii Moldova în „Moldovagaz”, însă oferta nu vine”, a declarat sursa.

Sursa: unimedia.md

Negocierile cu ruşii au eşuat: Negocierile cu ruşii au eşuat: „Renunţaţi la UE dacă vreţi gaz ieftin”„Renunţaţi la UE dacă vreţi gaz ieftin”

Dar să revenim la oferta Rusiei. Aici sunt câteva lucruri de care e bine să ţinem cont.

1) În mai 2010, Ucraina a semnat acordurile de la Kharkiv, prin care Rusia îi oferea Ucrainei o reducere de 100 USD la mia de metri cubi de gaz natural (fără a schimba formula de preţ la gaz) în schim-bul prelungirii prezenţei militare ruse din Crimeea până în 2042. Ucraina credea că, prin semnarea acordurilor, și-a rezolvat problemele și cu Rusia, și cu gazul. Nici pe departe. De atunci, problemele Ucrainei au crescut. Nu știu cum a negociat Ucrai-na, dar ei plătesc pentru gaz cam tot atât cât Moldova (adică 400 USD) DUPĂ ce se aplică reducerea de 100 USD. Repet. După acordul de la Kharkiv, și după ce ucrainenii primesc reducerea de 100 USD, ei plătesc tot atâta cât Moldova – 400 USD. Iar Rusia îi oferă noi reduceri Ucrainei dacă aceasta aderă la Uniunea Eurasiatică. Cam așa Rusia s-a ales și cu capra sătulă (baza mi-litară), și cu varza întreagă (preţul de 400 USD), iar Ucraina – și fl ămândă (plătind 400 USD), și fără varză (dreptul de a le spune adio trupelor rusești).

2) Dacă ţinem cont de experienţa Ucrainei, nu m-aș mira dacă, în linii mari, calculul Rusiei e aproximativ următorul. Moldova primește reducerea de 30%, dar prin retragerea din Comunitatea energe-tică europeană. Întreg demersul euro-pean al Moldovei are de suferit. Treptat, Moldova devine ceva mai izolată de UE și mai vulnerabilă faţă de Rusia. În 3-4-5 ani, Rusia poate ameninţa să ridice din nou preţul la gaz. Iar dacă Moldova vrea să-și păstreze reducerile, atunci, evident, acest lucru i se poate oferi în schimbul aderării la Uniunea Eurasiatică.

3) Retragerea din Comunitatea Ener-getică și renunţarea la angajamentele pe care Moldova și le-a asumat faţă de UE ar avea efecte negative pentru integrarea europeana a Moldovei pe toate dosarele, nu doar pe relaţia energetică. Or, integra-

rea europeană presupune angajamente pe întreg spectrul de subiecte care de-termină funcţionarea unui stat – de la antidiscriminare la comerţ și de la energie, la standardele în abatoare. Cu integrarea nu poţi să alegi ce-ţi place și să renunţi la ce nu-ţi place. Trebuie să-ţi asumi întreb pachetul de obligaţii.

4) Gazpromul e asediat cam pe toate fronturile în UE. Dezvoltarea gazului de șist (shale gas). Comisia Europeană s-a pus serios pe capul Gazpromului pentru practici anticompetitive. Comisia nu a pierdut nici un caz împotriva practicilor monopoliste din 1958. Și investigaţia anti-Gazprom va avea consecinţe serioase – amenzi mari și, probabil, impunerea mo-difi cării formulei de calculare al preţului la gaz (formula e bazată pe preţul la petrol). Partenerii Gazpromului din UE îl atacă în arbitraj pentru a renegocia preţurile la gaz. Lituania expropriază Gazpromul. Dezvoltarea zăcămintelor de gaz Shtok-man a fost îngheţată, după ce partenerii francezi (TOTAL) și norvegieni (STATOIL) s-au retras din proiect. Cu alte cuvinte, Gazpromul e în defensivă, dar încearcă să-și sape tranșee pe unde poate. Inclusiv în Moldova. Dar, până la urmă, ideea e că, în vreo 5-10 ani, vor exista mult mai multe alternative la gazul rusesc în UE, Rusia își pierde deja poziţia cvasimonopolistă pe mai multe pieţe energetice est-europene, inclusiv în Moldova.

Cu alte cuvinte, Moldova nu-și poate permite să accepte oferta Rusiei. Preţul și riscurile politice ar fi prea mari. Dar nici nu-și poate permite să ignore Rusia. Deci, parametrii unui „deal” cu rușii ar putea presupune amânarea implementării pa-chetului 3 până în 2020 (dacă acest lucru este acceptabil pentru UE), în schimbul unor concesii pe dosarul energetic și din partea Rusiei.

Nicu POPESCU

Sursa: npopescu.yam.md

Oferta Rusiei, preţul la gaz şi relaţia Moldovei cu UE

Rusia oferă reducere de 30% din preţul la gaz dacă Moldova se re-trage din Comunitatea Energetică Europeană și renunţă la imple-mentarea pachetului energetic 3, care va lovi în interesele Gaz-prom/MoldovaGaz în Moldova. Actualmente, Moldova și-a asu-mat implementarea prevederilor pachetului 3 până în 2015, deși, probabil, acest lucru va dura ceva mai mult. Atâta timp cât Moldova nu are acces la resurse energetice alternative, implementarea prevederilor pachetului 3 arată bine pe hârtie, dar e cam greu de realizat în practică.

Igor Boţan: Igor Boţan:

Nu poţi merge pe calea integrării europene şi, în acelaşi timp, să ai reduceri de la Rusia

Republica Moldova vrea să culeagă benefi cii și de la UE, și de la Rusia. Dar rușii știu a calcula foarte bine și au zis: nu, fraţilor. Rezultatul cu care s-a întors Filat și echipa sa de la Moscova nu cred că e unul

negativ. Situaţia Republicii Moldova e clară: noi am ales calea spre UE și trebuie să avansăm, dar, totodată, trebuie să plătim și preţurile în relaţiile cu Rusia. Noi suntem cei care am ales să fi m trataţi pe picior de egalitate. Dar există o nuanţă: preţul la gaz îl achită cetăţenii, iar banii de la UE vin la guvernare și cum se cheltuiește, numai Dumnezeu știe. Știu din alte surse, de la oameni competenţi, că pe cei de la Gazprom îi interesează în RM tranzitul, pentru că e ţeava care duce spre Balcani.

Bogdan Ţîrdea: Bogdan Ţîrdea:

Ce ne oferă UE în această situaţie în care ne afl ăm acum?Dacă UE nu ne oferă soluţii

clare de etapizare a integrării, în condiţiile în care Rusia e primul partener economic, ecuaţia e foarte simplă: ce ne oferă UE în această situaţie în care ne afl ăm acum, ne va asigura ea securitatea ener-getică? Avem o situaţie foarte complicată, pe de o parte, Gazprom, care e exportatorul, și pe de alta – Moldovagaz, care e distribuitorul, același Gazprom, de fapt. Integrarea europeană tot înseamnă multe cedări și sacrifi cii. Era clar că problemele ce ţin de sfera energetică, a reglementării confl ictului transnistrean și cea a migraţiei și șederii cetăţenilor RM pe teritoriul Rusiei nu sunt posibile.

Cu toate acestea, am observat câteva realizări în urma acestei vizite, cum ar fi posibilitatea unor investiţii rusești în sectorul energetic al RM, posibilitatea promovării exporturilor moldove-nești. De asemenea, a fost punctată ideea necesităţii deschiderii celui de-al treilea terminal.

Valeriu Ostalep: Valeriu Ostalep:

După trei ani, Filat nu ştia care e poziţia Federaţiei Ruse?Filat a avut la dispoziţie

trei ani pentru a se pregăti. Însă el a mers acolo parcă i-ar fi văzut pentru prima dată pe acești oameni. Ei (delegaţia moldoveană – n.n.) trebuiau nu să „abor-deze”, ci să propună solu-ţii. Mandatul e limitat, cu partenerul strategic nu te întâlnești o dată la trei ani. Dacă e să analizăm această vizită la rece, întrebăm: cu ce s-a întors Filat de acolo? Nu am văzut să aibă idei gândite, echilibrate, pe care să le prezinte la Moscova. Dacă după trei ani se duce pentru prima dată la Moscova și nu hotărăște nimic, când vor fi rezultate?

Federaţia Rusă nu aspiră la noi, ea are interese, practic, în toată lumea. Și le realizează, iar acest lucru este vizibil. UE a recunoscut vreodată că noi ne integrăm sau cineva se joacă cu cuvintele? Integrarea europeană înseamnă cu totul altceva, iar noi nu participăm la acest proces.

Viorel Cibotaru: Viorel Cibotaru:

Federaţia Rusă nu se târguieşte cu UE aşa de simplu în ceea ce crede că îi aparţineIntegrarea europeană

nu înseamnă comerci-alizarea unor mărfuri, preţuri. Sunt lucruri di-ferite de ceea ce propu-ne Rusia. Ucrainei i s-au promis reduceri cu 100 de dolari. A semnat acorduri, dar cum a plătit 400 de dolari, la fel ca Republica Moldova, așa și plătește. Federaţia Rusă nu se târguiește cu UE așa de simplu în ceea ce crede că îi aparţine. Nu cred că trebuie să ne grăbim azi să punem niște verdicte la niște lucruri fragmentare. Anumite explicaţii neapărat vor urma.

După Publika TV

Analiştii politici: R. Moldova şi-a ales calea spre UE şi era clar din start că ruşilor nu o să le convinăCâţiva analiști politici și experţi au discutat, miercuri, 12 septembrie, în cadrul emisiunii Fa-brika de la Publika TV, despre rezultatele vizitei lui Vladimir Filat la Moscova. Vă prezentăm câteva dintre concluziile la care au ajuns aceștia.

„Moldovatransgaz” a admis cheltuieli

nejustifi cate de 58 de milioane de lei

În perioada anilor 2008-2011, în-treprinderea „Moldovatransgaz” a admis cheltuieli nejustifi cate în valoare de circa 58 de milioane de lei, drept urmare a achiziţiilor de bunuri prin intermediari, in-clusiv din zone off -shore. Aceste date au fost făcute publice de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), care a efectuat un control la întreprindere.

Potrivit ANRE, este vorba despre procurările de contoare casnice de gaze, care nu au fost contractate direct de la producător sau de la dealerul ofi cial în Republica Moldova, dar prin doi intermediari care au majorat costul cu 45,3 milioane de lei. În plus, prin organizarea unui concurs formal, s-a procurat tehnică speciali-zată (automacarale, excavatoare, autobuze și automobile specializate) de la un intermediar din Republica Moldova cu 15,7 milioane de lei, pe când costul achitat de către intermediar pentru aceste mijloace de transport a fost de doar 8,7 milioane de lei. Ca urmare, „Moldova-transgaz” a suportat cheltuieli suplimentare de 7 milioane de lei.

Astfel, în 2008, „Moldovatransgaz” a procurat o automacara pentru care a achitat circa 1,7 mi-lioane de lei, dintre care preţul producătorului și expeditorului mărfi i, declarat în vama din Ucraina, a fost de circa 1 milion de lei, restul banilor fi ind achitaţi unui intermediar, rezident al zonei off -shore Cipru.

În anul 2010, a fost admis și un confl ict de interese prin procurarea unor bunuri de la o întreprindere nou-creată, al cărui unic fondator este feciorul unui responsabil de achiziţii din cadrul „Moldovatransgaz”, anunţă ANRE. Astfel, la achitarea unor bunuri de 9,2 milioane de lei, adaosul comercial a constituit 120% de la preţul de procurare. În toată perioada de activitate, acest intermediar a înregistrat livrări numai în adresa „Moldovatransgaz”, fapt care denotă că scopul creării acestuia a fost obţinerea ve-niturilor din operaţiunile de intermediere la procurările acestei companii.

Consiliul de administraţie al ANRE a decis că aceste cheltuieli inefi ciente vor fi excluse din tariful la gazele naturale și a obligat conducerea „Moldovatransgaz” să prezinte în termen de o lună un plan de acţiuni pentru înlăturarea aba-terilor. Hotărârea ANRE și raportul de control vor fi remise pentru informare Parlamentului și Guvernului, precum și Procuraturii Generale pentru examinare după competenţă.

Sursa: noi.md

14 SEPTEMBRIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Avântul procesului de renaș-tere naţională, soldat cu obţine-rea limbii de stat, cu revenirea la alfabetul latin, cu recuperarea adevărului istoric, adoptarea drapelului de stat și, în defi nitiv, cu obţinerea Independenţei, au reprezentat niște procese fi rești și absolut necesare în contextul prăbușirii sistemului sovietic și al constituirii noului stat. Însă după mai bine de două decenii de existenţă a Republicii Mol-dova, timp în care societatea noastră a făcut un salt intelec-tual major, când realităţile de azi impun renunţarea la abor-dările naive din trecut ale celor două tabere beligerante, una pledând pentru unirea cu Româ-nia, cealaltă pentru menţinerea URRS (ulterior substituind acest slogan cu apropierea până la contopire cu Rusia), regândirea paradigmei de dezvoltare a ţării noastre reprezintă dezideratul major pe agenda publică.

Din această perspectivă, cea mai dificilă sarcină care îi revine elitei naţionale este să contribuie la depășirea unor mentalităţi învechite, simpliste, unilaterale și, în același timp, contraproductive pentru fortifi -carea Moldovei ca stat indepen-dent, cu o perspectivă istorică previzibilă și stabilă. Iată de ce chestiunea denumirii limbii de stat rămâne a fi un subiect de o importanţă majoră. Asta pentru că orice сetăţean responsabil trebuie să râvnească prosperi-tate, pace civică și dezvoltare durabilă pentru propria ţară, iar confl ictualizarea subiectului de ordin lingvistic și identitar doar incendiază spiritele.

Orice om cu o minimă instru-ire, echilibrat și nepărtinitor, indiferent de apartenenţa etnică sau de limba pe care o vorbește acesta, nu poate să nu înţeleagă că în războiul identitar, cultivat cu mult zel atât de promotorii românismului, cât și de cei ai moldovenismului, nu pot exista învingători și învinși. Întrucât o parte a partidelor politice își asumă retorica identitară românească, iar oponenţii lor se revendică a fi moldoveniști, și pornind de la premisa că în-

tr-o societate democratică are loc succesiunea la guvernare, Moldova ar putea să se pome-nească, la fi ecare patru ani, cu o altă limbă de stat, aceasta fi ind numită când română, când mol-dovenească, în funcţie de faptul cine a învins la alegeri.

La fel, orice om cât de cât școlit nu poate să nu înţeleagă că, în urma binecunoscutelor circumstanţe istorice, în Repu-blica Moldova același fenomen lingvistic este denumit în două feluri de către purtătorii acele-iași limbi. Și asta în funcţie de nivelul de educaţie, de vârstă, de apartenenţă politică etc. Așadar, o singură limbă are două nume, unul academic, celălalt popular. Și este evident că impunerea în mod administrativ, decretarea de sus, constrângerea tuturora să o numească într-un singur fel este imposibilă.

Așa cum exaltarea românis-mului este apanajul celor care își zic de dreapta, liberalii lui Ghim-pu și alte grupuri apropiate de aceștia insistă ca articolul 13 din Constituţie să fi e schimbat urgent și cu orice preţ. Recent, liberalii au iniţiat un proiect de hotărâre prin care insistă ca sărbătoarea din 31 august să fi e redenumită „Limba noastră cea română”. Discursul monocord al acestora este explicabil. Ei nu au nici o idee despre reforma politi-că și economică, despre comba-terea corupţiei, despre aspecte de ordin social și alte probleme vitale pentru societatea noastră, dar nici nu au vreo dorinţă să se ocupe de chestiuni de acest fel. Așa cum era de așteptat, respectiva iniţiativă a stârnit reacţii ostile în tabăra stângii. Acum, sărind peste etape, ne putem imagina cu ușurinţă că, în eventualitatea adoptării acestui proiect de hotărâre, urmate de o victorie a stângii la viitoarele alegeri parlamentare, cu ocazia aceleiași sărbători vom fi obli-gaţi să îi zicem „limba noastră cea moldovenească”. Și tot așa riscăm să ne batem ca chiorii până la sfârșitul veacurilor, în-veninând la nesfârșit atmosfera în viaţa publică.

Ambele tabere beligerante

adoptă un ton ultimativ, senten-ţios, ireconciliabil și exclusivist. Adică, ori română, ori moldo-venească! Iar dacă cineva nu se înregimentează în una dintre armatele respective, este stig-matizat ca trădător al cauzei naţionale. Argumentele curg gârlă din ambele părţi. De cele mai multe ori, politicieni de du-zină, fără pic de lecturi cât de cât disciplinate, fac spume la gură, apelând, indiferent din ce tabără face parte, la istorie, la Ștefan cel Mare, la cronicari, la Eminescu, la buchea și la spiritul legii.

Româniștii îi învinuiesc pe moldoveniști că fac jocul Mosco-vei, iar moldoveniștii, respectiv, îi acuză pe româniști că fac jocul Bucureștiului. Și aici ambele grupuri de critici s-ar putea să aibă, în mare parte, dreptate. Și asta pentru că se știe: și la Moscova, și la București atitudi-nea faţă de Republica Moldova este una plină de nostalgii și

de preocuparea permanentă de a ne proteja de uneltirile ex-pansioniste ale celeilalte părţi. Adică, ambele capitale își vor Moldova sub propria tutelă, cât mai aproape și asta în detrimen-tul rivalului geopolitic, fi rește. Rusia și România au interpretări diferite, diametral opuse, asupra acelorași evenimente istorice, care au avut loc în regiunea noastră. Astfel, ambele părţi, simetric, consideră în contra-dictoriu că atunci când teritoriul nostru ajungea sub controlul uneia dintre părţi, evenimentul respectiv era eliberare pen-tru aceasta, dar, concomitent, ocupaţie pentru concurentul ei geopolitic. Adică, ceea ce pentru ruși era ocupaţie, pentru români era eliberare și viceversa.

De aici și atitudinea plină de gelozie reciprocă a Românei și a Rusiei faţă de problema ling-vistică din Republica Moldova. Jocul nu este terminologic, nici

de cuvinte, ci geopolitic. De aici și afi lierea grupurilor politice din interiorul ţării noastre la unul dintre cei doi poli sau la una dintre cele două metropole. Cei care îi zic limbii noastre română sunt neteziţi pe cap la București și priviţi cu suspiciune la Mosco-va. Și viceversa, acei care susţin că limba e moldovenească sunt luaţi în braţe la Moscova și huliţi la București. Așadar, denumirea limbii are importanţă nu doar în confruntările politice interne, ci și în cele de ordin extern, atunci când vine vorba despre infl uen-ţa uneia dintre cele două ţări în regiunea noastră.

Și totuși, un adevăr major scapă ambelor curente politice afl ate în confl ict. Cei încadraţi de o parte sau de alta a „confl ictului filologic” în egală măsură nu înţeleg că o astfel de confrun-tare nu poate fi rezolvată prin anihilarea celeilalte părţi. Iar continuarea ostilităţilor aruncă

în aer cu regularitate și din ce în ce mai grav fragila stabi-litate politică din ţară. Linia logică LIMBA ROMÂNĂ, ETNIA ROMÂNĂ, ROMÂNIA (ca staţie terminus) este la fel de iluzorie ca și replica ei simetrică – LIM-BA MOLDOVENEASCĂ, ETNIA MOLDOVENEASCĂ, RUSIA (ca destinaţie fi nală). Ceea ce nu vor sau nu pot să înţeleagă ambii actori politici colectivi este că nici strategii de la Moscova, nici cei de la București nu ne pot oferi reţete perfect potrivite pentru cazul nostru. Dimpotrivă, ambele tipuri de recomandări sau poziţii rămân a fi ostatici ai propriei versiuni a realităţii.

Așadar, dintr-o perspectivă obiectivă și nepărtinitoare se observă cu ușurinţă că simetria despre care am mai vorbit este prezentă în mentalitatea ambe-lor ţări-rivale. Istoria și-a lăsat o amprentă adâncă și în mentalul colectiv al societăţii noastre. Tocmai din acest motiv se impu-ne ca un imperativ naţional de primă importanţă abandonarea paradigmelor vechi, redimensi-onarea propriilor noastre hărţi mentale, renunţarea la abor-dările unilaterale și la optica paseistă.

În cazul Republicii Moldova, realităţile lingvistice se supra-pun peste cele (geo)politice. Și nimeni din exterior nu poate să rezolve acest confl ict etnopo-litic. Atât Rusia, cât și România își au propriile interese în regi-une. Cele două ţări ne pot ajuta (atunci când nu ne încurcă!), într-o măsură mai mare sau mai mică, să ne rezolvăm probleme-le. Dar nimeni din afară nu poate substitui golul din gândirea po-litică de la noi. Noi, moldovenii de diferite origini etnice, care formăm poporul Patriei noastre comune, trebuie să înţelegem în profunzime interesele celor două ţări în regiunea noastră, dar să urmărim propriul interes naţional. Uneori acesta poate coincide cu al celor două state, alteori – nu neapărat. Iată de ce, fără a dezvolta un discurs ostil sau agresiv în raport cu vreuna dintre cele două ţări, e nevoie să ne construim mai întâi la nivel conceptual și apoi la nivel prac-tic propriul stat. Avem nevoie de o nouă doctrină, de propria fi losofi e politică, de regândirea locului și rolului nostru în istorie și în lumea de azi.

Atâta timp cât politicienii de la noi vor reprezenta interesele altor state în ţara noastră, nici măcar nu vom bate pasul pe

loc, ci vom degrada vertiginos și iremediabil. Plierea pe discursul ofi cial al Moscovei sau al Bucu-reștiului, lesne de observat la majoritatea celor care se canto-nează în fauna politică, deseori este păguboasă pentru noi. Ul-timele două decenii au generat o mulţime de imitatori, în stare doar să preia slogane de-a gata, importate de pe aiurea, fără dis-cernământ și spirit critic. Dar a venit momentul când trebuie să ne oprim, să reevaluăm propriile neîmpliniri și să ne propunem schimbări cardinale, în primul rând în felul nostru de a înţelege realităţile care ne înconjoară.

Anume din acest unghi de vedere este necesar să fi e pri-vită și chestiunea limbii. Nu ca o abstracţiune academică, ci ca un subiect complex, delicat și chiar exploziv. Dezamorsarea înţeleaptă și responsabilă a acestei mine, care aduce atâta discordie în societatea noastră, este posibilă și necesară. Iar pentru asta se impune să re-nunţăm la opticile sectare și la atitudinile belicoase. Să trecem de la interpretarea exclusivistă la cea complementară a acestui fenomen lingvistic specifi c. Ade-vărul binecunoscut e că aceeași limbă a căpătat în spaţiul nostru două denumiri. Și este inutil să substituim munca istoricilor și a fi lologilor în dezghiocarea cauzelor acestei situaţii.

Abordarea pe care o propun se reduce, în mare, la argumente de ordin strict juridic și la cele de oportunitate politică.

Așadar, sub aspect juridic chestiunea lingvistică se prezin-tă în felul următor.

La 31 august 1989, când a fost adoptată legislaţia lingvistică, drept limbă de stat a fost recu-noscută limba moldovenească. În același timp, s-a recunoscut oficial că această limbă este identică cu româna.

La 27 august 1991 a fost adoptată Declaraţia de Inde-pendenţă a Republicii Moldova. Textul acestei Declaraţii este actul întemeietor al statului nostru. Acest document este singurul care nu poate fi mo-dificat niciodată și sub nici o formă, rămânând intact atâta timp cât va exista ţara noastră. Textul Declaraţiei de Indepen-denţă consacră în mod univoc și pentru totdeauna glotonimul limba română.

La 29 iulie 1994 a fost adopta-tă, iar la 27 august 1994 a intrat în vigoare Constituţia Republicii Moldova. Articolul 13 al Legii

Fundamentale stabilește că limba de stat este limba moldo-venească.

Prin urmare, legislaţia în vigoare utilizează ambele denu-miri. Dată fi ind această situaţie, avem tot temeiul să folosim nestingherit, în actele ofi ciale ca și în uzul curent, atât un glo-tonim, cât și altul. Concomitent e necesar să se renunţe pentru mulţi ani înainte la ispita de a schimba și a recroi în tot felul legislaţia lingvistică în partea care vizează denumirea. De-sigur, pentru asta e nevoie de înţelepciune, bunăvoinţă și îngăduinţă faţă de cei de o altă opinie și respect reciproc, dar mai presus de toate răspundere pentru soarta Patriei.

Ca oportunitate politică doar o astfel de abordare ar putea trece cele două denumiri din relaţia de adversitate la cea de complementaritate, iar pe vorbi-torii aceleiași limbi cu predilecţii glotonimice diferite, din relaţia de confl ict în cea de consens.

Iar pentru a ajunge la un astfel de rezultat pozitiv atât de necesar, este nevoie ca oamenii întregi la minte și la sufl et, care constituie majoritatea abso-lută a societăţii, să renunţe la schemele de gândire depășite, să prefere buna înţelegere în locul dușmăniei și să înţeleagă o dată și pentru totdeauna că nu poţi fi patriot al două ţări concomitent.

Edificarea statului nostru nu poate să se desfășoare cu succes pe temelii conceptua-le șubrede. Ideea naţională a Republicii Moldova se alimen-tează, în mare parte, din trecut, din istoria tragică a pământului nostru. Dar vechile antiteze trebuie răsplămădite în minţile și sufletele noastre și trans-formate în sinteze. Iar pentru aceasta, chestiunea lingvistică este printre primele care trebuie văzută azi anume dintr-o astfel de perspectivă.

Trebuie să privim edifi carea ideii naţionale și a statului ca pe o ascensiune pe un pisc înalt și abrupt. Făcând un efort co-mun plin de curaj și urcând pe creasta acestui munte spiritual, vom privi cu zâmbet și regret prejudecăţile noastre de azi. Și vom întinde mâna spre toţi fraţii noștri mai slabi, care încă nu au prins la puteri pentru a face faţă unui urcuș.

Și să ne ajute bunul Dumne-zeu în această lucrare sfântă.

7 septembrie 2012

Iurie ROȘCA

Limba şi jocul geopolitic Limba şi jocul geopolitic ROMÂNĂ SAU MOLDOVENEASCĂ?ADVERSITATE SAU COMPLEMENTARITATE?

CONFLICT SAU CONSENS?Războiul identitar, entolingvistic, confl ictele dintre istorici, tensiunile geopolitice legate de trecutul nostru, dar și de aspiraţiile fostelor metropole de a-și recuceri pământurile pierdute fi e după ultimul război mondial, fi e după des-trămarea URSS, reprezintă niște permanenţe grave ale realităţilor politice din Moldova preţ de peste două decenii.

Un sondaj IMAS, efectuat la coman-da PRO TV, a scos la iveală un fapt îm-bucurător și chiar dătător de speranţe. În sfârșit, moldove-nii au înţeles că au președinte și, cul-mea, chiar știu cum îl cheamă pe acesta.Doar puţin peste un procent dintre

respondenţi au rămas în urma noută-ţilor și mai cred că șeful statului ar fi Voronin, Filat ori Lupu. În schimb, 82 la sută știu precis că președintele ţării este Nicolae Timofti.

Dar, chiar dacă știu cine este preșe-dintele, foarte mulţi, 27 la sută, habar nu au cu ce se ocupă acesta,15% consideră că activitatea președintelui este complet inutilă, iar 17 la sută cred că președintele desfășoară o activita-te, mai degrabă, inutilă, decât utilă.

În privinţa autorităţii șefului statu-lui, situaţia este la fel de catastrofală: 20 la sută dintre cei intervievaţi con-sideră că președintele nu are deloc autoritate, 27 la sută cred că autori-tatea acestuia este destul de mică, iar pentru 28% aceasta nu este nici mare, nici mică. Adică, tot un fel de lipsă de autoritate. Un singur procent îl consti-tuie cei care cred că Nicolae Timofti se bucură de o autoritate foarte mare.

Mare dezamăgire pe cetăţenii care au dat crezare promisiunilor și au aș-teptat că după alegerea președintelui va veni stabilitatea și bunăstarea, că reformele se vor derula în ritm ameţitor, iar corupţia va dispărea fără urmă.

Și mai triști trebuie să fi e reprezen-tanţii unei instituţii care, lună de lună, ne prezintă topul celor mai infl uenţi politicieni din Republica Moldova. Potrivit sondajului făcut de aceștia, Nicolae Timofti ar fi urcat tocmai pe locul trei în acest clasament. Chiar ne întrebăm și noi, pentru ce performan-ţe. Acum am înţeles. Pur și simplu, moldovenii au afl at cum îl cheamă pe domnul președinte. Iar de aici și până la infl uenţă, nu este decât un pas.

Deocamdată, Nicolae Timofti nu a demonstrat decât că este președinte-le de buzunar al Alianţei și că-și știe locul pe care i l-au indicat capii AIE. Unii ne-ar reproșa că Timofti a spus din capul locului că nu are de gând să facă politică. Dar ce altceva trebuie să facă un președinte de ţară, decât politică. Sau președintele confundă politica cu jocurile politice?

Ce poate să facă preşedintelePentru cei care nu știu, dar chiar

vor să știe cu ce ar trebui să se ocupe șeful statului, enumerăm câteva din-tre atribuţiile principale ale președin-telui. Astfel, președintele are dreptul la iniţiativă legislativă, poate să trans-mită mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme ale naţiunii și poate să dizolve Parlamentul.

De asemenea, șeful statului are largi atribuţii în domeniul politicii externe, potrivit articolului 86 din Constituţie. Astfel, președintele „poartă tratative și ia parte la nego-cieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit de lege, spre ratifi care Parla-mentului; la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentan-ţii diplomatici ai Republicii Moldova și aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice”. (Și ne întrebăm, în con-text, de ce nu a insistat, de exemplu, Nicolae Timofti să fi e propus până acum candidatul pentru funcţia de ambasador în Federaţia Rusă. Sau de ce nu a cerut să-i fie prezentat candidat la șefi a SIS.)

Președintele mai are și alte atri-buţii, stipulate în articolul 88 din Constituţie, între care conferirea decoraţiilor și titlurilor de onoare, soluţionarea problemelor cetăţenilor Republicii Moldova, numirea în func-ţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordarea graţierii individuale. De asemenea, președintele îi poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voinţa asupra proble-melor de interes naţional și poate să suspende actele Guvernului, care contravin legislaţiei, până la adop-tarea hotărârii definitive a Curţii Constituţionale.

Preşedintele are atribuţii potrivit Constituţiei sau potrivit Acordului?Ce atribuţii are, în realitate, preșe-

dintele, știu doar liderii AIE. După un șir de întâlniri cu demnitari străini și

vizite peste hotare, imediat după în-vestire (deosebit de benefi ce pentru

ţară, după cum afirmau suporterii președintelui), în ultimul timp atri-

buţiile sale din domeniul politicii externe au fost restrânse serios. Pe

la „tratative și negocieri” îl vedem mai mult pe premierul Filat, inclusiv

în chestiunea transnistreană, unde acesta „tratează” atât oficial, cât și

neofi cial. Mai nou, abilităţi deosebite pentru fi neţuri de politică externă și-a

descoperit și Vladimir Plahotniuc. Președintelui i se dă peste mână

sau, mai exact, i se închide gura, chiar și atunci când încearcă să vorbească

cu presa. Marian Lupu l-a întrerupt fără jenă pe Nicolae Timofti, care

răspundea la o întrebare adresată de ziariști, după ceremoniile dedicate Zilei Independenţei. Haideţi să vă spun eu, le-a zis acesta fără a se sin-chisi de faptul că l-a lăsat pe Timofti cu propoziţia neterminată.

Astfel că, spaţiul de manevră al președintelui a fost îngustat la maxi-mum, acesta fi ind strict determinat de Acordul AIE, care, după cum ţinem minte, este mai presus decât Constituţia. Pentru că așa s-au făcut „aranjamentele” iniţiale.

Să nu uităm, Ghimpu s-a asigurat înainte de a-și da votul pentru pre-ședinte că nu-i vor fi atinși miniștrii, iar Lupu a spus clar că președintele Timofti nu vine să facă schimbări majore.

Prin urmare, dintre toate atribu-ţiile, președintele a ales-o pe cea mai inofensivă - cea de conferire a decoraţiilor și titlurilor onorifi ce. La acest capitol, șeful statului a excelat, fără îndoială. Un calcul simplu arată că, raportat la numărul de ani în care s-au afl at la putere, Nicolae Timofti își

întrece deja toţi predecesorii, interi-

mari și mai puţin interimari.

Guvernanţii îşi dau medalii, pentru merite deosebiteChiar la ora la care scriam acest

material, pe poșta redacţiei a mai

venit un comunicat de la Președinţie

cu o listă formată din zeci de cetăţeni

decoraţi cu diverse ordine și medalii.

Printre cei decoraţi cu cea mai înaltă

distincţie de stat „Ordinul Republicii”

se regăsește și pictorul Emil Chil-

descu, socrul prim-vcepreședintelui

Legislativului, Vladimir Plahotniuc.

Doar cu puţin timp în urmă, de

aceeași înaltă preţuire s-a bucurat și

șeful liberalilor, Mihai Ghimpu. Ceva

mai demult, președintele Timofti a

luat-o în seamă și pe soţia lui Ghimpu,

decorând-o cu ordinul “Gloria Mun-

cii”. Mult haz și nedumerire a provo-

cat și acordarea titlului de „Artist al

Poporului” interpretului Fuego din

România. Aici bănuim că ar putea fi

vorba chiar de preferinţele muzicale ale președintelui.

Prin urmare, cei care se mai în-treabă cu ce se ocupă președintele Timofti, pot fi liniștiţi. Acesta are cu ce-și umple timpul. Că, la urma urme-lor, nu scoate medaliile din buzunar. În schimb, dărnicia președintelui va costa statul în viitor, pentru că „Ordinul Republicii”, de exemplu, presupune un adaos lunar la pensie de 500 de lei.

Chiar dacă fostul președinte Voro-nin a fost criticat vehement pentru numărul de distincţii acordate, dar și pentru calitatea celor care s-au în-vrednicit de acestea, darea de mână a președinţilor „democraţi” a întrecut orice așteptări. De la interimatul lui Ghimpu, la președinţie s-a instaurat un soi de marasm ca pe timpul neui-tatului Leonid Ilici Brejnev.

Fără îndoială, dacă insistăm să păstrăm toate aceste distincţii venite încă din fosta URSS, există persoane care merită, indiscutabil această atenţie din partea statului. Cel puţin,

deocamdată, nu am auzit să fi refuzat cineva vreo distincţie, chiar și dintre cei care păreau mai puţin interesaţi și dependenţi de asemenea artifi cii. Dar, menţionam și cu referire la cei doi președinţi interimari, aceste cere-monii frecvente devin un bun pretext pentru a acorda distincţii de stat unor persoane mai puţin merituoase, dar care sunt amici, rude sau colegi de partid cu potentaţii zilei. Mai nou, guvernanţii au ajuns la performan-ţa de a se decora unii pe alţii, tot „pentru merite deosebite și muncă îndelungată”.

Prin urmare, ocupaţiile președinte-lui sunt puţine, dar importante. Atunci când nu sloboade iarăși gura la sacul cu medalii, mai face câte o călătorie peste hotarele ţării, mai participă la vreo festivitate, mai merge la un concert patronat de premierul Filat și multe altele de acest fel. Ne întrebăm dacă cei care îl sfătuiesc pe președin-tele Timofti chiar cred că îi va spori în felul acesta autoritatea și infl uenţa.

Ioana FLOREA, FLUX

Cu ce se ocupă preşedintele, atunci când nu îmoparte distincţii de sat?

14 SEPTEMBRIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAtitudini

După această discuţie, m-am gândit îndelung la si-tuaţia acestui prieten al meu. În special, la faptul că este de dincolo, din Transnistria, unde, se spune, lumea, din cauza unei perioade destul de îndelungate în care trăim izolaţi, și-a creat deja un alt tip de mentalitate, are alte valori și principii decât oamenii care au trăit, în tot acest răstimp, în partea dreaptă a Nistrului. Vreau să precizez, ca să fiu înţeles corect, că prietenul meu despre care vorbesc a avut, dintotdeauna, o abor-dare sănătoasă, echilibrată faţă de situaţia din Republica Moldova. Însă nu l-am văzut niciodată așa de entuziasmat, de categoric, de implicat. Avea o sclipire în priviri pe care nu am mai văzut-o până acum.

Am ajuns la concluzia că există o legătură directă între această nouă stare de spirit a sa și faptul că a obţinut de curând cetăţenia română. Am înţeles că, prin participare la „marșul unioniștilor”, el vrea să-și manifeste recunoștinţa. Faţă de România. Pentru că l-a acceptat printre ai săi. A început să creadă sincer că, din acel moment, el nu mai are dreptul moral să stea deopar-te, că este obligat să se implice, că trebuie să facă și el ceva… pentru România.

Dar sunt oare în interesul României aceste marșuri? Oare organizatorii acestor acţiuni stradale controversate acţi-onează în favoarea idealului unirii sau împotriva lui? Iată în-trebarea asupra căreia vă pro-pun să meditaţi. Convingerea mea este că nu România este partea interesată de aceste ac-ţiuni. Chiar dacă unii, inclusiv de peste Prut, cred contrariul, asemenea prietenului meu. Vă voi aduce un set de argumente în sprijinul acestei convingeri personale.

Timpul – arma secretă a românilor în confruntarea cu ruşiiPrivită dintr-un unghi neu-

tru, Republica Moldova arată ca un câmp de bătaie situat în-tre doi poli (geo)politici diame-tral opuși ca scopuri și interese, care luptă pentru sufl etele și minţile cetăţenilor moldoveni. Pe de o parte este Rusia, care pierde teren și, prin urmare, se manifestă din ce în ce mai frustrant și agresiv, de cealaltă parte stă România, care, încet, dar sigur, își consolidează po-ziţiile în regiune. Există și un al treilea pol de interese, SUA și Europa Occidentală, însă pre-zenţa acestora este prea puţin simţită în mentalul colectiv.

Timp de mai bine de 20 de ani, Republica Moldova se zbate să-și găsească un rost în lume. Populaţia de aici a fost supusă, la nivel de mentali-tate, unor mutaţii complicate

și greoaie care încă nu s-au fi nalizat.

Cu toate acestea, gândirea de tip sovietic aproape că nu se mai resimte, spiritul sovietic revanșard s-a stins de-a lungul anilor, încât astăzi, până și cei mai nonconformiști, cei care refuzau cu încăpăţânare să ac-cepte falimentul URSS ca pe un fapt împlinit, s-au resemnat, într-un fi nal.

Distanţa dintre Chișinău și Moscova devine tot mai mare, iar fosta metropolă începe să nu se mai deosebească cu nimic, în percepţia cetăţenilor moldoveni, de Roma, Paris, Madrid, Londra sau alte ca-pitale.

Limba rusă pierde teren, nemaifi ind atât de importantă cum era pe timpuri, copiii fi ind mult mai motivaţi să studieze engleza sau alte limbi de circu-laţie internaţională. Lucrurile vorbesc de la sine numai când vezi că tinerii de azi, inclusiv cei care au deja peste 20 de ani, nu mai înţeleg, deloc sau aproape deloc, limba rusă. Și nu mă refer doar la cei crescuţi la ţară (care dintotdeauna au vorbit rusa mai prost), căci nici cei care s-au născut și au crescut la Chișinău aproape că nu mai știu rusește.

Astăzi, tot mai mulţi oameni constată uimiţi că, atunci când privesc un film la televizor, citesc subtitrele în română, chiar dacă fi lmul e dublat în rusă. Și se simt deranjaţi atunci când textul scris dispare sau întârzie.

Vreau să amintesc, cu titlu de paranteză, de o decizie a Guvernului de a nu mai obliga funcţionarii publici să emită acte în română și în rusă, ci să se limiteze doar la limba de stat. Mulţi entuziaști au exclamat atunci de bucurie, împroșcând guvernarea cu laude pentru faptul că „a dat dovadă de curaj”. De cealaltă parte, partidele fi loruse („de stânga”) au început să facă tumbe, să se vaiete și să-i acu-ze pe guvernanţi de extremism și antirusism. Puţini însă au fost cei care au înţeles adevă-ratul motiv al acestei decizii. Tinerilor funcţionari de astăzi le vine foarte greu să scrie și să traducă în rusă, iar să angajezi câte un traducător și redactor de limbă rusă în cadrul fi ecărui departament din instituţiile publice presupune un efort fi nanciar considerabil. Mai ales că acest efort aproape că nu se mai justifi că.

Ce înseamnă pentru copiii de azi Pușkin, Gogol, Gaidar, Gorki și alţii? Aproape că nu-i mai cunoaște nimeni. La fel e și cu Vinni Puh, Ceburașka, Bura-tino, Leopold, Ivanușka, Baba Iaga, personaje de poveste care făceau parte din viaţa noastră când eram copii. Acești autori și personaje nu mai sunt „de-ai noștri” nici chiar pentru noi, cei care-i cunoaștem, nemaivorbind de cei care știu despre Uniunea Sovietică doar din cărţile de istorie.

Un alt aspect important este că limba română vorbită de oamenii de aici devine din ce în ce mai calitativă. Spre deosebire de perioada anilor ’90, când îi numărai pe degete pe cei care puteau închega un discurs cât de cât acceptabil în limba română, astăzi exprima-rea în română aproape că nu mai necesită efort pentru ma-joritatea cetăţenilor, inclusiv pentru cei alolingvi. Iar faptul că unii o numesc română, iar alţii – moldovenească, chiar nu mai contează. Cert este că toţi, fără excepţie, recunosc că este una și aceeași limbă și nimeni nu mai depune eforturi să arate că româna și moldove-

neasca sunt diferite, așa cum se întâmpla acum 10 ani.

Bucureştiul nu trebuie să facă nimic, pur şi simplu, să aştepteÎn același timp, un alt feno-

men care îi înspăimântă pe geostrategii ruși este dorinţa nestăvilită a moldovenilor de a obţine cetăţenie română. Câteva mici modificări în le-gislaţia României, referitoare la dreptul românilor din afara graniţelor de a-și redobândi cetăţenia „pe care au pierdut-o fără voia lor”, au fost sufi ciente pentru a declanșa aici o adevă-rată avalanșă.

Numărul moldovenilor cu dublă cetăţenie (în care cea de a doua este românească) crește ameţitor. Procesul de (re)dobândire a cetăţeniei ro-mâne capătă proporţii uriașe și nu mai poate fi oprit aici, în Re-publica Moldova, indiferent de cine ar veni la guvernare. Cine a trecut prin acest proces nu poate să nu fi e de acord: este sufi cient ca o singură persoană din familie să facă efortul de a pregăti dosarul pentru redo-bândirea cetăţeniei (să adune toate actele de stare civilă ale părinţilor și bunicilor), ca, mai departe, procesul să curgă de la sine. Același dosar este preluat de fraţi, surori, părinţi, rude, pentru care obţinerea cetăţeniei române nu mai reprezintă deja un efort prea mare. La ora actuală, cred că nu exagerez, majoritatea ab-solută a familiilor din Republi-ca Moldova au, cel puţin, câte un membru care fi e are deja cetăţenie română, fi e e pe cale să o obţină. Prin urmare, peri-oada în care și ceilalţi membri ai familiei vor solicita și vor obţine cetăţenia română este foarte ușor de estimat.

România aproape că nu trebuie să depună vreun efort. Procesul de românizare, cum spun rușii, dar care, de fapt, este unul de revenire la fi resc, respectiv, de derusifi care a ce-tăţenilor moldoveni, este atât de intens, încât, peste o peri-oadă nu foarte îndelungată, graniţa de pe Prut o să repre-zinte o chestiune pur formală, o să-și piardă, practic, sensul. Or, România nu are cum să nu observe aceste lucruri.

De aceea, îmi este foarte greu să cred că Bucureștiul, mai exact cei care doresc cu adevărat să-și apropie Repu-blica Moldova, în perspectiva

unei absorbţii ulteriore, și-au propus să riște, intervenind acum în acest proces, mai ales că timpul lucrează în favoarea lor.

Ruşii mai au încă şanse să câştige ceva. Acum ori niciodatăFederaţia Rusă nu mai are

cum să recâștige controlul to-tal asupra Republicii Moldova. O poate domina militar, econo-mic, însă nu mai poate contro-la minţile și inimile oamenilor. Iar acest aspect este extrem de important. Orice efort al ruși-lor de a se impune în această regiune este perceput de un număr tot mai important de oameni ca un act de agresiu-ne. Prin urmare, devin tot mai mulţi acei care sunt gata să se opună, în cazul în care rușii ar încerca să-și sporească infl uen-ţa în regiune.

Cu toate acestea, Moscova nu a pierdut încă totul. Deși nu mai poate controla întreaga Republică Moldova, ea mai are șanse să câștige bucăţi din ea. Aceste bucăţi le poţi vedea ușor pe harta Republicii Mol-dova. Ele reprezintă zone ge-ografi ce populate într-o pro-porţie mai mare de alolingvi, a căror limbă de comunicare rămâne, în continuare, rusa. Este vorba, în primul rând, de regiunea transnistreană, care se afl ă sub un control total al rușilor, urmată de autonomia găgăuză, care este controlată parţial de ruși. După care ur-mează regiuni mai mult sau mai puţin compacte, unde rusofonii încă sunt dominanţi și încă dispuși să reacţioneze, la o mobilizare efi cientă. Este vorba, în special, de o parte din satele din raioanele de nord, ale căror „centre de comandă” se afl ă la Bălţi și la Soroca. Mai există și alte mici „enclave” situate în „spatele frontului”, cum ar fi orășelele Vulcănești sau Anenii Noi. Nu trebuie să uităm nici de raionul Taraclia, populat preponderent de et-nici bulgari, care, în perioada sovietică, au fost supuși unui proces vertiginos de rusifi care, ca și găgăuzii, de altfel.

Insist asupra faptului că acest tablou este valabil pen-tru ziua de astăzi. Mâine sau poimâine, situaţia va arăta, în mod cert, cu totul altfel. Iar drept exemplu ne poate servi municipiul Bălţi, unde popu-laţia moldovenească (româ-nească) a depășit-o numeric

pe cea rusofonă, ajungând să constituie peste 60 la sută. Or, acum 10-15 ani, românofonii abia de atingeau 30 la sută la Bălţi.

Așteptaţi recensământul din 2014, comparaţi-l cu cel din 2004 și, bineînţeles, cu cel din 1994 și veţi înţelege ce zic.

„Pericolul unionist”, Bau-Baul ruşilor pentru propriii adepţiAcum haideţi să gândim lo-

gic. Dacă nu întreprind nimic, rușii vor pierde definitiv și aceste teritorii. Pentru că după cetăţenie română se înghesuie și cei din Transnistria, și cei din Găgăuzia, și cei din satele de alolingvi. Și chiar dacă o bună parte dintre ei fac acest lucru din interes pur personal, ego-ist, dacă vreţi, și nu din „avânt patriotic”, acest lucru contează mai puţin. Și știţi de ce? Doar simplul fapt că sunt cetăţeni ai României îi determină să-și schimbe optica în abordare, le temperează avântul antiromâ-nesc. Iar copiii lor, care obţin și ei, în mod automat, cetăţenie română, odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, vor crește români. Poate puţin mai altfel, mai diferiţi, dar vor fi români.

În momentul de faţă, ob-servăm că toţi adepţii reunirii, într-o formă sau alta, cu Rusia, au adoptat aceeași retorică. Nimeni nu mai vorbește de strategii politice proprii, care să-i facă să pară mai simpatici în faţa alegătorilor, în raport cu ceilalţi concurenţi politici care împărtășesc o ideologie similară. Toate aceste partide „de stânga” și-au concentrat eforturile într-o singură direc-ţie – de izolare a rusofi lilor de restul cetăţenilor. De fortifi ca-re a propriilor cetăţi, pentru a nu le permite românilor să le perforeze zidurile, să-i înghită. Ca, ulterior, să le poată detașa, in corpore, de restul teritoriu-lui. La asta se limitează sensul acestor organizaţii politice. Este stare „de război”, iar loc pentru fanfaronade politice nu prea mai este.

Rușii au înţeles că nu-și mai pot lăsa adepţii să se conto-pească cu restul moldovenilor, pentru că moldovenii (ro-mânii) în Republica Moldova sunt cu mult mai mulţi decât neromânii, or, această îmbră-ţișare, chiar dacă prietenească,

de acceptare, de convieţuire pașnică, le-ar putea fi fatală, ar putea să îi sufoce, metaforic vorbind.

De aceea, rușii trebuie să se mobilizeze, să-și reorganizeze simpatizanţii, să-i scuture, să le dea palme peste faţă, să-i trezească din această amor-ţeală mortală. Cum? apare întrebarea. Prin inventarea de pericole. Reale, palpabile, care să îi vizeze la modul direct, care să le afecteze interesele și valorile. Ce poate fi mai motivant pentru rușii de la Bălţi, de exemplu, sau cei de la Cahul, sau din altă parte, decât să vadă trecând prin faţa lor, în marșuri organizate, sute și chiar mii de persoane agresive, care scandează lo-zinci naţionaliste și rusofobe și care îi privesc în ochi (pe ruși, desigur) cu o ură profundă, pe care nici măcar nu încearcă să o ascundă?

În această situaţie, rusul, care era pe cale să se resem-neze și să-și accepte statutul de „minoritate etnică”, se tre-zește. Și reacţionează. Nu se lasă, pentru că așa e rusul. Și atunci el începe a „conștien-tiza” că Republica Moldova este ţara lui, și dacă nu-și poate apăra întreaga ţară, cel puţin orașul nu-l va ceda. Iar Moscova „nu-și lasă confraţii la ananghie”. Cazul Georgiei din 2008 probează, fără tăgadă, acest lucru.

Este capabilă Republica Moldova, chiar și cu spriji-nul direct al României, să se confrunte cu Rusia pe câmp deschis? Permiteţi-mi să am rezerve.

Așadar, toate aceste acţi-uni revoluţionare, marșuri și contramarșuri, toată această tensiune crescândă din socie-tatea noastră fac parte dintr-un plan bine-gândit, închegat, cu obiective clare – justifi carea unor noi rapturi teritoriale din trupul fragil al Republicii Moldova. Și nu cred că acest proiect aparţine Bucureștiu-lui. Este un plan rusesc, pus în practică și cu ajutorul unor ro-mâni naivi care își imaginează astăzi că fac gaură în cer.

Să dea Dumnezeu să n-am dreptate. Dar dacă se va în-tâmpla anume așa, știţi ce va face românul (îl am în vedere pe cel care se implică plenar în aceste acţiuni)? Se va așeza pe fund, va privi pierdut în părţi și va spune: „Am vrut să fac cum e mai bine, dar mi-a ieșit ca-ntotdeauna”.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

VOX POPULI

Politicienii nu au altă preocupare decât să se

ocupe cu prostii Ce părere aveţi despre marșul unioniștilor, care urmează să fi e organizat pe 16 septem-brie în Chișinău și, respectiv, faţă de mani-festaţiile antiunioniștilor, care ar urma să aibă loc în aceeași zi în capitală?

Cristian:Cristian:

Protestatarii sunt plătiţi, nu o fac din propria iniţiativăLe urez succes, dar sunt

sigur că vor ieși și comuniștii și vor organiza proteste. Șelin va veni la sigur cu compania lui și, cine știe, poate va ieși ceva mai serios decât un simplu protest, cum a fost și în Bălţi nu demult. Eu cred că acești protestatari sunt plătiţi pentru ceea ce fac, nu o fac din proprie iniţiativă, ci o fac la comanda celor de sus, a politicienilor.

Corina:Corina:

Nu trebuie să ne conducă alţii

E bine că se organizează acest marș, deși sunt avantaje și dezavantaje în cazul unirii cu România. Unul dintre be-nefi cii ar fi că Republica Mol-dova va avansa, se va ridica, atât economic, cât și fi nanciar. Toate chestiile negative vor fi ameliorate. Dezavantajul e că nu vom fi independenţi. Noi nu

trebuie să fi m puși sub alţii, să ne conducă alţii, noi trebuie să fi m puternici. Deja vom vedea ce va zice Guvernul. Cât despre antiunioniști nu văd nimic rău că și ei vor organiza un marș, pentru mine nu are importanţă. Eu sunt de acord și cu unii, și cu alţii.

Eugen:Eugen:

Antiunioniştii nu cunosc bine istoriaEu sunt de acord cu acest

marș. Cred că este o idee destul de bună și că nu ar trebui să fi m contra ei doar din cauza păreri-lor altora. Marșul antiunioniș-tilor poate nici să nu aibă loc, deoarece ei nu sunt atât de bine organizaţi și informaţi, ei nu cunosc bine istoria, deci, nu-și pot exprima cu succes părerile printr-un marș. Iar dacă totuși vor ieși, cred că ar putea cauza foarte multe proleme.

Alexei:Alexei:

Antiunioniştii trebuie să stea acasă

Nu îi împiedică nimeni, sunt liberi să organizeze aceste mar-șuri. Eu îi susţin, ei trebuie să arate că, acum 200 de ani, aici, în Basarabia, a avut loc un eve-niment care ne-a marcat de-a lungul timpului. Cât despre an-tiunioniști, aceștia trebuie să-și facă chestiile lor, să stea acasă. Marșul e pentru a reaminti un

eveniment important, nu pentru a-ţi face promovare.

Olga:Olga:

Marşurile vor arăta ce-şi doresc cele două tabereEste o idee bună de a organi-

za acest marș, de ce nu? Omenii se vor putea da cu părerea asupra multor lucruri. Atât marșul unioniștilor, cât și cel al antiunioniștilor va arăta care este poziţia ambelor tabere și care sunt interesele și obiec-tivele pe care acestea două se bazează.

Alexei:Alexei:

Politicienii nu au altă preocupare, decât să se ocupe cu prostii

Fiecare își iese din minţi cum poate, eu așa cred. Nu au ce face. E ca și cum eu aș dormi noaptea, aș visa ceva și dimi-neaţa adun mahalaua pentru a

face un marș, fi indcă vreau unire nu cu România, dar cu Ger-mania. Ar trebui să ne uităm ce avem în ţară, să ne dezvoltăm economia, nu să căutăm unire. Politicienii acum se preocupă doar de politică, în loc să se ocupe și de economie, și de lucruri cinstite. Tot de ce își bat capul este ce să mai facă ca să-i arate la televizor. Politicienii au ieșit de mult din cadrul normalităţii. Mâine, poimâine, o să apară și antifasciștii, și alţii. Fiecare își iese din minţi cum poate, sunt niște oameni care nu au cu ce se ocu-pa. Ei în loc să se gândească cum să scoată ţara din impas, cum să crească economia, să fi e sufi ciente locuri de muncă, cum să facă ca oamenii să nu plece peste hotare pentru a câștiga bani, ci aici, la noi în ţară, ei aduc instabilitate în societate.

Dacă ar avea o ocupaţie normală, un post de lucru, dacă s-ar ocupa cu chestii serioase, n-ar organiza marșuri. Dar așa, ei nu au ce face, de asta și le trăsnește să facă marșuri, protes-te, fi indcă unuia nu-i place cum vorbește Filat, altuia – cum vorbește Ghimpu. Ei nu au altă preocupare, decât să se ocupe cu prostii de acestea. Sunt oameni pierduţi. Asta nu e doar părerea mea, ci a multora.

A consemnat: Olesea ŢERNA, pentru FLUX

Marşurile „unioniştilor” – CUI PRODEST?Marşurile „unioniştilor” – CUI PRODEST?Zilele acestea m-am întâlnit cu un vechi prieten din Trans-nistria. După ce s-au consumat formalităţile de genul „Ce mai faci, cum îţi merge?...” aces-ta mi-a zis, cu o bu-curie greu de ascuns: „Mi-a venit”. „Ce?” îl întreb. „Cetăţenia”, mi-a răspuns încân-tat. Vorbea, bineîn-

ţeles, de cetăţenia română. L-am felicitat, am mai discutat puţin despre formalităţile pe care urmează să le facă, ca să devină cetăţean român cu acte în regulă, după care el a schimbat brusc subiectul și m-a întrebat: „Ce faci, vii pe 16?”. „Unde?” îl întreb nedumerit. „Cum unde? La marș…” îmi răspunde. Mi-am dat seama imediat că se referea la așa-zisul „marș al unioniștilor”, care urmează să fi e organizat la Chișinău pe data de 16 septembrie și la care, cică, vor parti-cipa peste 10 000 de persoane. „Nu sunt sigur că o să particip, dar voi urmări, neapărat, ce se va întâmpla”, i-am răspuns zâmbind…

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament Iași. Apartament 3 camere pe Mircea cel Bătrân. Supra-faţa 70 de metri pătraţi. Apă, gaz autonom, termo-pan, etaj 6 din 10. Clădirea e termoi-zolată în exterior. Telefon de contact: 069995040.

14 SEPTEMBRIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Important

Ministrul de Externe al Români-ei, Titus Corlăţean, speră că nu vor exista confruntări în timpul Marșului Unirii și contramani-festarea, anunţate pentru ziua de 16 septembrie. Declaraţia a fost făcută într-o conferinţă de presă, cu ocazia unei vizite de lucru la Chișinău. Titus Corlăţean a declarat că Marșul unioniștilor reprezintă o dinamică a societăţii civile din Republica Moldova și este o chestiune internă, motiv pentru care a refuzat să comente-ze ideile promovate de unioniști.

„Să sperăm că nu vor exista evenimente care să altereze această situaţie. Foarte des am auzit în media pronunţându-se cuvântul „confruntare”, care este ultimul

lucru de care are nevoie Republica Moldo-va. Este nevoie de calm. Cunosc dinamica politică din Moldova, dar și dezbaterea politică internă. Esenţialmente, este un eveniment care refl ectă poziţia societăţii civile și aici nu am ce să comentez aceste evoluţii din Republica Moldova. Există o așteptare legată de stabilitate”, a declarat Corlăţean.

Reprezentanţii Platformei Civice „Acţiu-nea 2012” au anunţat că pe 16 septembrie vor organiza un Marș al Unirii în Capitală. Totodată, și partidele de stânga au anun-ţat o contramanifestare în aceeași zi.

Ministrul Afacerilor Externe al Româ-niei, Titus Corlăţean, a efectuat joi prima vizită de lucru la Chișinău, la invitaţia ministrului Afacerilor Externe și Integră-rii Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă.

Sursa: trm.md

Situaţia este explozi-vă. Impresia mea, din ce în ce mai pronun-ţată, este că așa-zisa Acţiune 2012 și așa-zișii „patrioţi ai Mol-dovei” sunt dirijaţi de același păpușar, nu fac, neapărat, aluzie la Vlad Plahotniuc. Și o construcţie politică, și cealaltă construcţie sunt artifi ciale și com-plementare. Scopul lor este destabiliza-rea situaţiei politice.

Cine sunt ăștia de la „Patrioţii Moldovei”, care umblă cu cioara vopsită? Eu am fost la câteva dezbateri televizate la care au participat și ei. Domnule, ăștia nu au nici o idee în cap, decât: noi suntem moldoveni, Ștefan cel Mare, jos Unirea. Și atât. Cei-lalţi de la Acţiunea 2012 nu sunt satisfăcuţi de nivelul reformelor, sunt indignaţi de gradul înalt de corupţie și hai să ne unim cu Ro-mânia. Urmând această logică ar trebui să ne așteptăm ca orice

ţară care are insuccese econo-mice și probleme cu corupţia să se unească cu ţara vecină care este mai de succes.

Cine nu se simte confortabil în Republica Moldova are dreptul să plece în altă parteMulţi îmi amintesc acum că

eu am fost unionist. Am fost. Dar au trecut 20 și ceva de ani de când Republica Moldova se afi rmă ca stat independent. Noi ne aflăm într-o simetrie idioată între Rusia și România. Republica Moldova va avea succes nu dezvoltând retorici agresive împotriva României și a Rusiei. Cetăţenii Republicii Moldova trebuie să înţeleagă că ei nu pot să exerseze o dublă loialitate. Nu poţi iubi mai mult Rusia și după aceea Republica Moldova. Nu poţi iubi mai mult România și după aceea Republi-ca Moldova. Până la urmă, acest nod va trebui dezlegat, inclusiv constituţional, juridic și penal. Cine nu se simte confortabil în Republica Moldova are dreptul

să plece în altă parte. Dacă trea-ba asta destabilizează situaţia politică, înseamnă că trebuie făcute modifi cări la legislaţie. Să nu vă jucaţi: dezintegrarea teri-torială a Republicii Moldova se poate produce rapid, ireversibil și defi nitiv.

Nu vă jucaţi cu focul. Avem Consiliul municipal Bălţi care, încă de pe când Ghimpu era pre-ședinte în exerciţiu, a dat mesaje clare că va ieși din subordinea Republicii Moldova. Trebuie să înţelegem că regiuni întregi, felii întregi riscă să se dezintegreze din teritoriul Republicii Moldova cu o singură confruntare majoră la Chișinău.

La întrebarea cui îi servesc aceste proteste, putem să mer-gem prin metoda excluderii. Așa cum geografi c suntem între România și Ucraina, iar geopo-litic - între Rusia și România, ne gândim deodată la două ţări: Rusia și România, administra-ţii, servicii secrete, grupuri de influenţă, grupuri financiare, politice. Cel mai ușor ar fi de exclus din ecuaţie România, dacă președintele Băsescu, dacă ministrul de Externe, dacă factorii de decizie ar înţelege nevoia lansării unui mesaj clar și univoc în astfel de situaţii. Asta pentru că acest grup de presiune, Acţiunea 2012, pentru că nu e un partid politic sau o organizaţie neguvernamentală care și-ar propune să promoveze un mesaj prin metode mai mult sau mai puţin clasice. Este foarte interesantă abordarea acestui grup de presiune. Ei spun așa: domnilor, noi venim în centrul Chișinăului ca să provocăm spi-ritele, dar, vă rog, să ne asiguraţi protecţia și dreptul de a face această provocare.

De aceea spun că este necesar ca România, care întotdeauna a

fost și s-a arătat ca un partener

loial al Republicii Moldova, să

aibă un mesaj univoc, acum,

până la 16 septembrie. Bineîn-

ţeles, curentul unionist nu este

unul care trebuie anatemizat,

interzis, așa cum propune, de

pildă, domnul Dodon. Dar Ro-

mânia, prin factorii de decizie,

să dea un semnal clar și pozitiv

societăţii moldovenești, că nici

serviciile speciale, nici factorii

de decizie, nici Ministerul de Ex-

terne, nici președinţia, sub nici o

formă, nu stau în spatele unor

astfel de acţiuni. Cred că acest

lucru ar fi important, mai ales

că comunicarea între cele două

executive, comunicarea între

factorii de decizie de la Chișinău

și București este una perfectă și

Bucureștiul, ca partener loial al

Republicii Moldova, nu poate să

nu dorească stabilitate politică internă (a Republicii Moldova – n.n.) și stabilitatea regională în ansamblu.

Intenţia guvernului de a in-terzice prin lege astfel de mani-festaţii este una absolut legală. Noi nu vorbim despre abstrac-ţiuni, noi ne confruntăm cu o situaţie extrem de tensionată în mod artifi cial. Bomba trebuie dezamorsată. Partenerul nostru român trebuie să ne ajute.

Etnicizarea patriotismului moldovenesc, o prostie crasăPe de altă parte, etnicizarea

patriotismului moldovenesc este o prostie crasă. Moldove-nismul acesta de paradă … Vin

tot felul de papiţoi cu Ștefan cel

Mare pe piept care strigă: dom-

nule, eu sunt moldovan! Dar

pune-l să scrie cuvântul „mamă”

că face patru greșeli. Deci, noi

acum nu umblăm la examinarea

istoriei și nu facem exerciţii de

etnicitate. Nu suntem etnocraţi

și Republica Moldova nu este un

stat etnocentric. Într-o demo-

craţie, fi ecare se identifi că cum

vrea. Se simte confortabil să se

declare moldovean? Perfect. Se

simte confortabil să se declare

român? Perfect. Dar și unul și

altul trebuie să fi e loial Repu-

blicii Moldova. Despre aceasta

este vorba. Pentru că altfel ne

sfădim ca chirii până la sfârșitul

veacurilor.

Material îngrijit de Alina JALBĂ,

pentru FLUX

Cu toţii știm că evenimente de acest gen au mai fost organi-zate de nenumărate ori în trecut, chiar și în perioada guvernării PCRM, fără a trezi oarecare reacţii negative în masă, fără a provoca violenţe de stradă. Po-pulaţia noastră (chiar și oamenii cu sentimente procomuniste) a devenit într-atât de obișnuită cu felurite marșuri și proteste, încât nu ar mai fi crispată deloc și de un eventual marș al „unio-niștilor”. Chiar și la Bălţi marșul ar fi trecut neobservat, ca și cele anterioare, dacă „patrioţii” nu ar fi adus de pe aiurea autocare cu „cetăţeni revoltaţi”, creând un conflict artificial, în tentativa stângace de a-și acumula capital politic.

Totuși, de unde atâta isterie dintr-un fapt atât de minor? Se prea poate că de vină ar fi pro-vincialismul nostru, care nu este

obișnuit cu fenomenele care sunt acceptate în capitalele mari ale lumii. În pofi da faptului că suntem ofi cial un stat indepen-dent, mai continuăm să avem o mentalitate a unui târg minor. Și poate ar fi bine să rămânem în continuare așa, dacă unele personaje caricaturale din spa-ţiul public nu ar exagera cu niște contrareacţii disproporţionate.

Chiar dacă fi ecare își dă sea-ma de inconsistenţa panicii, se face foarte multă vâlvă în jurul unui eveniment care nici nu prea ar trebui să fi e în centrul unor discuţii la nivel înalt într-o socie-tate normală. Cei care provoacă „isterie în masă”, rămân a fi doar politicienii din toate taberele, dar și instituţiile media, pen-tru care astfel de evenimente reprezintă un adevărat deliciu. O bună parte a populaţiei fie nu are habar de acest marș, fi e

nu le pasă, întrucât acesta nu le va schimba viaţa în nici un fel. Prea multe marșuri s-au făcut în ultimii 23 de ani, inclusiv „mar-șuri sociale”, fără nici o fi nalitate clară, pentru a mai mira cu ceva cetăţenii noștri.

În plus, aș tinde să cred că toată această panică și isterie iluzorie este rodul incapacităţii societăţii de a pune în vizor problemele reale cu care se con-fruntă ţara. Atunci când cineva este incapabil de a rezolva pro-bleme serioase, își inventează probleme imaginare, justifi cân-du-și pasivitatea și impotenţa.

Sunt uimit cu câtă înfl ăcărare se discută un marș al unioniști-lor, dar se trece cu ușurinţă peste

închiderea școlilor, distrugerea

Chișinăului istoric, creșterea

preţurilor la benzină, la produ-

sele alimentare, la transportul

public de pasageri, majorarea

TVA pentru produsele alimen-

tare, dispariţia pieţelor agri-

cole și înflorirea businessului

intermediarilor, construcţiile

ilegale, corupţia birocraţilor –

toate acestea par a fi „minore”

pe lângă un „marș unionist”. E

un soi de boală psihică a întregii

societăţi care, fi e din debilitate

mintală, fi e din lene, preferă să

lupte cu niște stafii, decât cu

propriile vicii.

Octavian RACU

Sursa: octavianracu.wordpress.com

„Din start, vreau să le amintesc ce-lor care au uitat că Republica Moldova este un stat independent și suveran, care are Constituţie ce trebuie res-pectată. Obiectivul prioritar al ţării noastre este integrarea europeană, opţiune confi rmată de cetăţeni prin votul din cadrul ultimelor alegeri parlamentare din 2009 și din 2010. Realizarea acestui proiect naţional impune ample procese de transfor-mare, dar și o mare responsabilitate pentru asigurarea ordinii de drept și a stabilităţii în ţară”, a declarat Vladimir Filat, fi ind citat de serviciul de presă al Guvernului.

Premierul a precizat că Moldova ca niciodată are nevoie de stabilitate și sinergie pentru a fi acceptată în familia europeană.

„Moldova face istoria acum, iar sta-bilitatea și ordinea poate fi realizată doar prin respectarea drepturilor și obligaţiilor impuse de Constituţie și legislaţia în vigoare. Declaraţiile și acţiunile din ultimul timp ale diferitor grupări politice au scopul sfi dării ordi-nii de drept și să creeze o agendă falsă, fără suport din partea populaţiei”, a declarat Vladimir Filat.

Șeful Guvernului s-a referit la cam-paniile împotriva simbolisticii de stat și a Constituţiei prin acţiuni de nesupunere civică, de arborare a diferitor steaguri pe sediile instituţiilor de stat, de declanșare a referendumurilor cu încălcarea legislaţiei în vigoare, cât și la organizarea diferitor mar-șuri și a acţiunilor contra acestor marșuri.

Prim-ministrul a specificat că autorii campaniilor menţionate mai sus și organi-zatorii marșurilor, dar și antimanifestanţii fac jocul inamicilor integrării europene a Republicii Moldova. Or, acţiuni minorita-re, care au scopul destabilizării, pot pune

în pericol proiectul și interesul nostru naţional.

„Articolul 32 al Constituţiei Republicii Moldova oferă dreptul la libertatea opiniei și a exprimării, dar, în același timp, inter-zice contestarea și defăimarea statului și poporului. Consider că activitatea tuturor organizaţiilor de oricare orientare, vine în contradicţie fl agrantă cu prevederile con-stituţionale și legile speciale atunci când se trece de la declaraţii politice, făcute în contextul dreptului general la libertatea

opiniei și exprimării, la acţiuni de contestare a suveranităţii și inte-grităţii teritoriale a ţării. În așa caz se cere condamnarea politică a tuturor celor care contestă și sub-minează statul Republica Moldova. Respectarea Constituţiei înseamnă respectarea statului și respectarea proiectului naţional de integrare europeană”, a spus Vladimir Filat.

Prim-ministrul a menţionat că acţiunile de acest gen din ultimul timp, cât și cea planifi cată pentru 16 septembrie, au tensionat la maximum situaţia social-politică și reprezintă un real pericol pentru ordinea de drept.

În acest context, premierul a re-comandat iniţiatorilor acţiunilor, la care s-a referit mai sus, să renunţe la organizarea evenimentelor pre-conizate pentru 16 septembrie și a rugat cetăţenii să se abţină de la participarea la aceste evenimente, indiferent de care parte sunt și să nu fi e folosiţi de inamicii proiectu-lui de integrare europeană.

Vladimir Filat a solicitat Minis-terului Afacerilor Interne, Servi-ciului de Informaţii și Securitate și Procuraturii Generale să efectueze toate măsurile de prevenire și să

nu admită participarea provocatorilor sau ciocniri de orice gen.

De asemenea, prim-ministrul a cerut Ministerului Justiţiei să iniţieze revizuirea legislaţiei în vigoare astfel încât pe viitor să fi e excluse activităţile ce prejudiciază independenţa, suveranitatea și caracterul unitar al statului, defăimează simbolica sta-tală și contravin Constituţiei, se mai arată în comunicatul de presă al Guvernului.

Alina JALBĂ, pentru FLUX

Primăria îi desparte: „Unioniştii” la Buiucani,

„patrioţii” în sectorul RâşcaniFestivalul Etniilor va avea loc pe 15 septem-brie, nu pe 16, cum era preconizat. Și asta pentru că pe 16 septembrie va avea loc „mar-șul unioniștilor” și contramanifestaţii ale „sta-taliștilor”. Minorităţile naţionale au acceptat să desfășoare evenimentul cu o zi mai devre-me, având în vedere că nici „Acţiunea 2012”, nici Partidul „Patrioţii Moldovei” nu au vrut să dea înapoi, relatează UNIMEDIA.

Declaraţii în acest sens au fost făcute pentru Europa Liberă de către primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă.

„Reieșind din tot ceea ce s-a creat am propus următoarele: fes-tivalul etniilor să fi e strămutat pe 15, ceea ce s-a reușit; „Acţiunea 2012” să-și modifi ce traseul de la Academia de Știinţe a Moldovei nu spre Piaţa Marii Adunări Naţionale, dar spre Teatrul Verde, pe bulevardul Ștefan cel Mare, respectiv strada Ismail - strada Mateevici – Parcul Valea Morilor și Teatrul Verde, iar „Patrioţii Moldovei” să fi e strămutaţi nici în Piaţa Marii Adunări Naţionale, nici în scuar, ci tocmai în sectorul Râșcani, în scuarul Palatului Sindicatelor”, a menţionat edilul Capitalei.

Chirtoacă consideră că, cu cât mai departe vor fi unii de alţii, cu atât mai bine. „Cu cât mai puţine șanse au să se întâlnească și, respectiv, să aibă loc ciocniri și violenţe. În momentul în care nu am găsit înţelegere la etapa la care le-am propus amânare și, respectiv, rezolvarea lucrurilor de o manieră mai corectă pentru situaţia în care ne afl ăm, am decis ca în centrul Chișinăului să nu aibă loc nici un fel de manifestare de acest gen și să fi e strămutaţi unii într-un sector, alţii – în alt sector, având în vedere motive de securitate, ceea ce s-a întâmplat la Bălţi și la Cahul”, a subliniat sursa citată.

Dacă „unioniștii” au acceptat modifi carea traseului, atunci „patrioţii” se arată împotrivă. Edilul se arată convins că contrama-nifestanţii urmăresc doar un singur scop: să-i atace pe unioniști. „Acum urmează să vedem în ce măsură vor respecta și unii, și alţii și în ce măsură sunt serioși. Doar că lucrurile se vor tranșa până la urmă în instanţele de judecată”, a conchis primarul.

UNIMEDIA amintește că premierul Filat, primarul Dorin Chirtoacă, dar și liderul PL, Mihai Ghimpu, au recomandat uni-oniștilor să amâne manifestaţia din 16 septembrie. În același timp, membrii Platformei Civice „Acţiunea 2012” anunţă că sunt gata în orice moment să schimbe traseul pentru a nu perturba liniștea publică. De cealaltă parte, Partidul „Patrioţii Moldovei” au fost de neclintit.

Sursa: unimedia.md

Iurie ROŞCA:

Dezintegrarea teritorială a Republicii Moldova Dezintegrarea teritorială a Republicii Moldova se poate produce rapid, ireversibil şi defi nitivse poate produce rapid, ireversibil şi defi nitiv

(Câteva refl ecţii exprimate în cadrul unei emisiuni televizate de Iurie Roșca pe (Câteva refl ecţii exprimate în cadrul unei emisiuni televizate de Iurie Roșca pe marginea preconizatelor manifestaţii din 16 septembrie)marginea preconizatelor manifestaţii din 16 septembrie)

Apelul premieru-lui Vladimir Filat către cele două tabere beligerante, unioniști și antiu-nioniști, care și-au programat să se încaiere pe 16 sep-tembrie în centrul Chișinăului, este unul logic și opor-tun.

Primul ministru și-a făcut da-toria, somându-i pe organizatori, Acţiunea 2012 și PNL-ul Vitaliei Pavlicenco, pe de o parte, și așa-zișii „patrioţi ai Moldovei” și ortacii lui Șelin, pe de altă parte, să nu destabilizeze situaţia soci-al-politică și să pună în pericol ordinea de drept.

Afirmaţiile premierului pre-cum că acţiunile unioniștilor și antiunioniștilor ar periclita in-tegrarea europeană a Republicii Moldova sunt niţel exagerate.

Dar asta nu înseamnă că aceste acţiuni nu ar constitui un pericol major, ci pentru că integrarea europeană despre care vorbește Filat este una mai mult iluzorie, care nu poate fi periclitată pentru că ea, practic, nu există.

Premierul ar fi fost mai corect și mai exact dacă ar fi spus că cioc-nirile stradale planifi cate pentru 16 septembrie ameninţă nu in-tegrarea europeană a Republicii Moldova, ci însăși existenţa ca stat a Republicii Moldova. Dacă

ciocnirile din centrul capitalei

vor produce victime, atunci există

pericolul ca ele să se extindă pe

întreg teritoriul ţării, transfor-

mând Republica Moldova într-o

baie de sânge. Consecinţele

acestor acţiuni pot fi tragice nu

doar pentru oricare dintre cetă-

ţenii moldoveni, ci chiar și pentru

statul nostru, care, sub presiunea

unor factori externi, ai Federaţiei

Ruse, spre exemplu, ar putea, pur

și simplu, să se descompună.

PRIM-MINISTRUL VLADIMIR FILAT:

Acţiunile planifi cate pentru 16 septembrie reprezintă un real pericol pentru ordinea de drept

Greşeala premierului Filat: nu integrarea europeană este pusă în pericol, ci însăşi existenţa ca stat a Republicii Moldova

Corlăţean despre Marşul Unirii: Sper că nu vor exista confruntări

Despre marş, fără panică şi isterieDe ce un banal marș trezește atâtea dispute la Chișinău? Vedem în fi ecare zi cum tot felul de analiști și politicieni se grăbesc să lanseze diverse teorii ale con-spiraţiei, să descrie tot felul de scenarii maca-bre, unul mai îngrozitor decât altul, îndemnând

apoi organele de forţă „să ia măsuri” împotriva acestor produse ale propriei imaginaţii.

14 SEPTEMBRIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIExtern

Europa trebuie să evolueze către o “federaţie de state-naţiune”, a declarat miercuri, 12 septem-brie, președintele Co-misiei Europene, Jose Manuel Barroso, în discursul său privind starea Uniunii, rostit în faţa Parlamentului European.

“Avem nevoie să evoluăm către o federaţie de state-naţiu-ne. De acest lucru avem nevoie, acesta este orizontul nostru politic”, a afi rmat Jose Manuel Barroso la Strasbourg.

În opinia oficialului euro-pean, criza fi nanciară din Uni-unea Europeană “alimentează populismul și extremismul” din Europa.

Jose Manuel Barroso a sub-liniat, totodată, faptul că ţările din Uniunea Europeană trebuie

să realizeze faptul că se afl ă îm-preună în această criză și trebuie să depună eforturi împreună pentru a ieși din ea.

“Europa are nevoie de o nouă direcţie”, a mai spus Bar-roso, adăugând că “ideile vechi nu vor mai funcţiona și o uniune politică mai strânsă este ne-cesară pentru a salva moneda euro”.

Modifi carea Tratatului UE Crearea acestei federaţii a

statelor-naţiune va cere, în fi nal, un nou Tratat, ceea ce nu este ușor, dar o uniune monetară, economică și politică poate fi începută sub tratatele actuale, dar poate fi dusă la bun sfârșit numai cu o schimbare a tratate-lor, a spus ofi cialul european.

Pe de altă parte, el consi-deră că e nevoie de un set de instrumente mai bune pentru combaterea situaţiilor de încăl-care a regulilor statului de drept,

“constatate în ultimele luni în

anumite state UE”.

“În ultimele luni am asistat la

ameninţări împotriva cadrului

legal și democratic în anumite

state europene. PE și Comisia

Europeană au fost primele care

s-au sesizat și au tras alarma și

au jucat un rol decisiv pentru ca

aceste evoluţii îngrijorătoare să

fi e aduse sub control. Dar aceste

situaţii au dezvăluit și unele

limite pentru cadrul nostru insti-

tuţional. Trebuie să dezvoltăm

un set mai bun de instrumente

pentru aceste situaţii, nu doar

alternativa dintre «puterea soft»

a persuasiunii politice și opţi-

unea nucleară de la Articolul 7

al Tratatului nostru”, a declarat

Barroso, în discursul susţinut în

plenul Parlamentului European,

fără a face referire clară la o anu-

mită ţară membră.

Articolul 7 al Tratatului Uni-

unii Europene oferă Consiliului

European, la propunerea Comi-

siei și cu consultarea Parlamen-

tului European, posibilitatea de a suspenda anumite drepturi ale unui stat membru, printre care și dreptul de vot în cadrul Consiliului.

Taxa pe tranzacţii fi nanciare Potrivit șefului executivului

european, Comisia va urmări în continuare să implementeze taxa pe tranzacţiile fi nanciare, astfel încât contribuabilii să poată benefi cia de industria ser-viciilor fi nanciare, în loc ca doar sectorul fi nanciar să benefi cieze de pe urma contribuabililor.

Jose Manuel Barroso a afi rmat, totodată, că Uniunea Europeană ar trebui să aibă capacitatea de a interveni militar în conflicte atunci când va fi nevoie.

Europa nu are nevoie de o „federaţie de state-naţiuni, ci de o uniune federală”, a decla-rat liderul fracţiunii liberale din Parlamentul European, fostul premier belgian Guy Verhofsta-

dt, comentând discursul preșe-dintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, privind viitorul Europei, scrie Agerpres.

„Europa ca uniune de naţiuni este ceea ce avem azi. Un Consi-liu European care demonstrează incapacitate de a contracara criza”, a declarat Verhofstadt. În opinia sa, „Europa are nevoie nu de o uniune de naţiuni, ci de o uniune a cetăţenilor europeni”.

România, critici voalate Sintagma stat-naţiune este

un termen uzual în limbajul european și se referă la statele comunitare în sine, a declarat pentru EVZ Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene.

“Ceea ce Barroso vrea este un transfer de puteri dinspre palierul interguvernamental către cel federal”, a explicat acesta. Președintele Comisiei Europene a vorbit despre nevoia

unei “federaţii de state-naţiune”

fără a da mai multe informaţii,

invocând doar această idee și

promiţând detalii în viitor, a

declarat și europarlamentarul

PDL, Cristian Preda.

Propunerea de modifi care a

Tratatului va deveni însă princi-

pala temă electorală în perspec-

tiva alegerilor pentru Parlamen-

tului European din 2014.

În discursul său, Barroso a vor-

bit și despre nevoia unor instru-

mente mai bune de combatere a

încălcărilor statului de drept, “con-

statate în ultimele luni în anumite

state UE”, aluzie la România.

Sursa: EVZ.ro

Barroso: Europa trebuie să devină o FEDERAŢIE DE STATE-NAŢIUNEBarroso: Europa trebuie să devină o FEDERAŢIE DE STATE-NAŢIUNE

O nouă carte, “Nașa”, scrisă de un membru

al Uniunii Creștin Democrate (CDU) germa-

ne, susţine că Angela Merkel s-a transfor-

mat în echivalentul feminin al liderului

mafi ot Don Corleone din The Godfather

(Nașul), devenind obsedată de putere, re-

latează The Independent, în ediţia online.

Cartea, intitulată “Nașa: Cum reconstruiește Angela Merkel Germania”, este scrisă de Gertrud Höhler, în vârstă de 71 de ani, o veterană a creștin-democraţilor germani care i-a fost consilier fostului cancelar Helmut Kohl.

Aceasta o acuză pe Merkel că ruinează euro, că este obsedată de putere și că instaurează un regim autocrat la limita totalitarismului.

Höhler susţine că, dat fi ind că Merkel a crescut în Germania de Est comunistă, ea nu înţelege cu adevărat democraţia și este convinsă că cel mai im-portant lucru este să rămână la putere. Ca urmare, afi rmă ea, Merkel și-a redus la tăcere toţi criticii și s-a dispensat de adversarii politici, înlăturându-i fără milă și înjunghiindu-i în spate.

“Această femeie”, a afi rmat Höhler la o conferinţă de presă susţinută la lansarea cărţii sale săptămâna trecută, “a instalat deja un regim autocratic”.

Höhler susţine că obsesia lui Merkel pentru pute-re a determinat-o pe aceasta să ignore convingerile

politice și principiile pentru a-și garanta propria supravieţuire politică. Ea afi rmă că, în calitate de fi ică a unui pastor protestant din Germania de Est, Merkel a învăţat rapid că cel mai bine este să nu devină un disident și să nu lupte pentru un princi-piu care i-ar fi putut prejudicia cariera. În noaptea în care a căzut Zidul Berlinului, în 1989, Merkel “a mers la saună”, amintește autoarea.

Activităţile disidente ale actualului cancelar german în statul comunist au fost minime, adaugă ea. Una dintre cele mai dure critici ale acesteia la adresa regimului totalitar pare să fi e cea exprimată în faţa soţiei unui coleg al tatălui ei: “lucrul care m-a deranjat cel mai mult în legătură cu Germania de Est a fost că nu puteai cumpăra iaurt acceptabil”.

Höhler susţine că deși Merkel se vede ca o “Regină a Europei”, în realitatea ea ruinează euro. “Nimeni nu o poate acuza pe maestra economisirii că este risipitoare”, scrie ea. “Dar economisirile for-ţate reprezintă o încălcare a principiilor economiei de piaţă. Creșterea economică necesită venit și consumatori”, insistă ea.

Cartea a generat controverse în Germania după ce au fost publicate primele extrase, dar pentru moment, comentează cotidianul britanic, nimeni nu pare să intenţioneze să o înlocuiască pe “Nașă”, indiferent cât de autocratic ar fi regimul ei.

Sursa: mediafax.ro

Curtea Constituţională ger-mană a autorizat miercuri, 12 septembrie, adoptarea de către Berlin a ultimelor mecanisme de salvare a zo-nei euro, înlăturând astfel o incertitudine majoră privind gestionarea crizei fi nancia-re, relatează agenţiile inter-naţionale de presă.

Cu această decizie, foarte așteptată, cei opt judecători ai Curţii i-au dat ‘’undă verde’’ președintelui german, Joachim Gauck, să semneze textele de lege pri-vind Mecanismul European de Stabilitate /MES/ și Tratatul privind Stabilitatea, Co-ordonarea și Guvernanţa /TSCG/ în cadrul Uniunii Economice și Monetare, adoptate de către Parlamentul de la Berlin, dar împotriva cărora fuseseră depuse mai multe plângeri.

Totodată, Curtea a stabilit o limită privind implicarea financiară a Ger-maniei în finanţarea MES, stipulând că ea nu trebuie să depășească partea sa de capital la fond, respectiv 190 de miliarde de euro. O creștere a acestei sume nu va fi posibilă decât cu apro-barea Parlamentului german, au pre-cizat judecătorii, cerând ca cele două camere - Bundestag și Bundesrat - să fi e pe deplin informate în legătură cu toate discuţiile.

Cancelarul Angela Merkel, comen-tează Reuters, a dat dovadă de calm în timp ce Curtea i-a ţinut ca pe spini luni de zile pe factorii de decizie politică, dar și pieţele fi nanciare, amânându-și decizia în legătură cu constituţionalitatea MES și a TSCG.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, afi rma săptămâna trecută că este sigur în ce privește victoria împotri-va opozanţilor, inclusiv din cadrul Uniunii Creștin-Democrate /CDU, conservatoare, partidul dnei Merkel/ și al stângii radicale

Die Linke, faţă de ratifi carea celor două documente.

Dacă cei opt judecători ai Curţii ar fi înșelat așteptările, aceasta ar fi avut, spun unii, un efect devastator asupra pieţelor și ar fi aruncat zona euro în incertitu-dine, privând-o de fondurile necesare supravieţuirii unor state din sud greu îndatorate.

În opinia unui profesor de drept de la Universitatea Liberă din Berlin, Tanja Boerzel, un ‘’nu’’ din partea Curţii ‘’n-ar fi avut chiar un efect fatal pentru euro, ci ar fi provocat o criză constituţională, având în vedere că cele două camere ale Parlamentului federal german - Bundes-tag /inferioară/ și Bundesrat /superioară/ - au ratifi cat MES și TSCG cu majorităţi constituţionale’’.

Marţi, Curtea a respins recursul înain-

tat de Peter Gauweiler, deputat al Uniunii Creștin-Sociale /CSU/, ramura bavareză a CDU/, pentru a determina instanţa din Karlsruhe să-și amâne decizia, din cauza anunţului survenit joia trecută privind un nou plan de cumpărare de obligaţiuni de stat de către Banca Centrală Europeană

/BCE/. În opinia lui Gauweiler, anunţul

BCE a provocat ‘’o situaţie complet nouă’’,

care justifică, în opinia sa, amânarea

deciziei judecătorilor Curţii. Curtea Con-

stituţională nu are însă competenţe în ce

privește BCE, dar ea ar putea determina

ieșirea Germaniei din euro dacă BCE

eșuează în ce privește obligaţia sa de a fi independentă și de a se concentra pe o monedă stabilă.

MES este viitorul instrument de sal-vare a zonei euro. Intrarea sa în vigoare, suspendată până la luarea unei decizii de către Curtea din Karlsruhe, este crucială pentru viitorul Uniunii Europene. El tre-buia să intre în vigoare la 1 iulie 2012 și să coexiste până în vara lui 2013 cu pre-decesorul său, Fondul European de Sta-bilitate Financiară /FESF/. Dar plângerile la Curtea din Karlsruhe vizând blocarea ratifi cării sale au întârziat calendarul.

După decizia Curţii, MES, cu o capaci-tate de împrumut de 500 de miliarde de euro, faţă de 440 de miliarde de euro, cât avea iniţial FESF, ar urma să intre în vigoa-re de la începutul lui octombrie. TSCG a fost adoptat de către liderii politici euro-peni în ianuarie a.c. El vizează întărirea disciplinei comune, introducând înde-osebi ‘’reguli de aur’’ privind echilibrul conturilor. La acesta, liderii europeni au decis să adauge un pact privind creșterea economică și locurile de muncă în valoare de circa 120 de miliarde de euro.

Sursa: agerpres.ro

Merkel, varianta feminină a lui Don Corleone?

Curtea Constituţională germană autorizează mecanismele de salvare a euro

Protestele împotriva unui fi lm considerat jignitor la adresa islamului au cuprins joi, 13 septembrie, tot mai multe ţări musulmane: manifestanţi fu-rioși au invadat pentru scur-tă vreme Ambasada SUA la Sanaa, unde s-au înregistrat victime, iar la Cairo poliţia a intervenit în forţă provocând zeci de răniţi, relatează AFP.

După violenţele produse marţi seara la Benghazi (estul Libiei), sol-date cu moartea a patru funcţionari americani, între care ambasadorul SUA în Libia, Cris Stevenson, ma-nifestaţii de protest faţă de un fi lm produs în SUA și postat pe internet se înregistrau în Yemen, Iran, Irak, Maroc, Tunisia și Sudan.

În Afganistan, președintele Hamid Karzai și-a amânat un turneu regio-nal și a decis măsuri sporite de secu-ritate în jurul misiunilor diplomatice americane la Kabul. El a criticat fi lmul realizat în SUA de un cineast care s-a prezentat drept un american de

origine israeliană și a decis blocarea difuzării filmului pe YouTube. Aceeași măsură a fost cerută și în Indonezia, cea mai numeroasă ţară mu-sulmană de pe mapamond.

La Cairo, unităţi speciale ale poliţiei egiptene au in-tervenit în forţă pentru a-i împrăștia pe protestatari, rănind zeci de persoane. Organizaţia Fraţii Musul-mani, prima forţă politică în Egipt din care provine și noul

președinte Mohamed Morsi, a chemat la manifestaţii de pro-test faţă de fi lmul considerat un atac grosolan la adresa isla-mului. Conducerea egipteană a dat, totodată, asigurări că vor fi instalate dispozitive sporite de securitate în jurul intereselor americane în regiune.

La Sanaa, un yemenit a fost ucis și cinci răniţi de tiruri ale poliţiștilor, care au respins joi, în jurul prânzului, pentru a doua oară o mulţime de protes-tatari care încerca să ia cu asalt Ambasada SUA în Yemen.

În Irak, infl uentul lider religios Moqtada Sadr i-a cerut guvernului să interzică acce-sul oricărui cetăţean american pe teritoriul ţării și a făcut apel la Parlament să voteze o lege care să interzică orice relaţii între Irak și ţări unde “sunt insultaţi profetul și islamul”.

În Iran, inamic declarat al Statelor Unite ale Americii și Israelului, aproximativ 500 de persoane au manifestat în faţa Amba-sadei Elveţiei la Teheran, care reprezintă interesele americanilor în Iran.

Încă de miercuri, fi lmul ‘’Innocence of Muslims /Inocenţa musulmanilor/” a pro-vocat manifestaţii de protest la Casablanca, Tunis și Khartoum.

Sursa: AGERPRES

Protestele împotriva unui controversat fi lm antiislam cuprind tot mai multe ţări musulmane

Cris StevensonCris Stevenson

Am să încerc să explic puţin și să demon-strez această afi rma-ţie. Pentru început să vedem dintre toate atitudinile omenești, care dintre ele doare cel mai tare?

Cea mai multă suferinţă o aduce pe pământ nepăsarea oamenilor sau indiferenţa. Sunt semeni de-ai noștri cărora nu le pasă de nimeni, indiferenţa lor fi ind semnul unui perfect ego-ism. Alteori, este semnul unui orgoliu infi nit, precum poate fi și manifestarea celei mai pure nesimţiri.

Toate aceste stări și atitudini provoacă nenumărate supărări și răni celor din jur, care sunt nevoiţi să suporte consecinţele indiferenţei noastre.

Să ne amintim fi ecare, cât de mult am fost răniţi vreodată de indiferenţa celor pe care i-am iubit, nepăsarea celor cu care vreodată am avut relaţii de prietenie sau de care am fost îndrăgostiţi și care ne-au întors spatele după ce le-am pus inima în palmă.

Nu cred ca este rană mai mare decât această indiferenţă, care poate să pună stăpânire pe un suflet, pe o relaţie, de oricare natură ar fi ea.

Chiar și în ceea ce privește atitudinea noastră faţă de Dum-nezeu, nu cred că este durere mai mare pe care să o fi avut

Mântuitorul pe Cruce, decât ace-ea a nepăsării oamenilor faţă de jertfa Sa de pe Cruce. De aceea, la judecata particulară fi ecăruia dintre noi ni se vor arăta aceste semne de pe trupul lui Hristos, care sunt semnele nepăsării, ale indiferenţei dusă până la cruzime.

Cea mai pură cruzime este indiferenţa, este una din armele cele mai atroce, care străpung sufletele și inimile ca și suliţa care a străpuns coasta lui Iisus, ca și cuiele care au străpuns mâinile și picioarele.

Oamenii L-au pironit pe Fiul lui Dumnezeu din nepăsare: n-au vrut să fi e îmbrăţișaţi de El și i-au bătut cuiele în mâini, n-au vrut să Îl mai vadă pe Dumnezeu pășind alături de ei pe pământul lor și i-au ţintuit picioarele pe lemn. Câtă cruzime a indiferenţei!

Indiferenţa înseamnă un uni-vers al nimicului, în care nimeni nu este bine primit, în care iubi-rea de aproapele este nicăieri, unde niciunde nu întâlnești un om căruia să-i pese. Indiferentul este orb și trăiește în întuneric deoarece el nu vede chipuri, nu trăiește în comuniune; este un singuratic.

Indiferenţa se poate manifes-ta în chip divers pe foarte multe planuri: social, religios, familiar, politic etc. A fi indiferent este tot una cu a trăi într-o stare de nesimţire. Celui stăpânit de in-diferenţa nu-i pasa de poporul său, de cine conduce și cum

conduce ţara, nu-i pasă când bat clopotele la Biserică, nu-i pasă când Dumnezeu îi bate la ușă, nu-l doare de aproapele său, rămâne rece la rugăminţile prietenilor, rămâne nemișcat la îndemnurile cele bune ale părin-ţilor, nu-i este dor de cei dragi, poate să plece fără să se uite în urmă, părăsește fără remușcări pe cei care i-au arătat iubire.

Într-un cuvânt, indiferentul nu se vede decât pe sine, nu are ochi pentru ceilalţi, nu ţine cont de nimeni; aș putea spune că, indiferentul, cu adevărat, nu are sufl et, nu are inimă, nu are sentimente...

Cred că neputinţa indiferen-ţilor de a iubi și de a se atașa de persoane este o formă patolo-gică de vieţuire incapabilă de convieţuire. Este o stare para-noidă în care se zbate un sufl et fără simţire, un sufl et mort, cu o inimă care bolește.

Mulţi părinţi ai Bisericii au zis că iadul este „iubirea refuzată”;

acolo sunt oamenii cărora nu le-a păsat de mântuirea lor, care au fost indiferenţi faţă de iubirea lui Dumnezeu, care au fost indiferenţi faţă de iubirea aproapelui, care au fost pur și simplu, ...indiferenţi...

Pedeapsa lor este aceea că acolo simt și ei nepăsarea tu-turor în modul cel mai acut cu putinţă; acolo ești singur, părăsit de toţi și uitat de toţi. Acolo in-diferenţii își trăiesc într-un mod dureros propria indiferenţă.

De aceea iubirea este și o mare suferinţă, pentru ca în-seamnă să-ţi pese și de cei indiferenţi, care te rănesc cu nepăsarea lor, dar care vor plăti preţul nepăsării lor, care este tot indiferenţa, însă a celor pe care vor ajunge să-i iubească vreodată, dacă vor izbuti, fără a se împărtăși de iubirea lor, pe care nu o mai merită...

Pr. Alin-Cristian PREOTU

Sursa: crestinortodox.ro

INDIFERENŢA

Eu cred că indiferenţa este cel mai mare păcat de pe pământ!

14 SEPTEMBRIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Analiz=

Politicienii şi pasiunea lor fără leac pentru reformeAparent, toată lumea este

pusă pe reforme, este interesată de stabilitatea economică și so-cială a ţării și nu muncește decât pentru binele cetăţenilor. Prim-vicepreședintele democraţilor, Vladimir Plahotniuc, ne trans-mite zilnic, deja de vreo două săptămâni, mesaje unul mai în-curajator decât altul din periplul său american. Astfel, potrivit comunicatelor transmise, nu doar noi, ci și ofi cialii americani ar fi observat că Plahotnuic a făcut o adevărată „pasiune” pentru reforme. Fondul Monetar Internaţional a fost înduioșat de intenţia acestuia de a asigura independenţa Băncii Naţionale a Moldovei și întreaga Americă a fost încântată de proiectul de iniţiativă a prim-vicespicherului privind introducerea votului uninominal. Și șeful democraţi-lor, Marian Lupu, a vorbit despre reformele pe care vrea să le facă în domeniile economic și social tocmai pe meleaguri sud-africa-ne. Doar că la noi, lucrurile nu se prea mișcă din loc.

Premierul Vladimir Filat are și el o agendă încărcată, fi ind-preocupat să rezolve proble-mele ţării de unul singur, pentru că, afi rma el recent, în Alianţa pentru Integrare Europeană ar exista disensiuni majore, de principiu, în ceea ce ţine de exercitarea actului guvernării. Iar în situaţia în care Alianţa nu

va mai fi funcţională, s-ar putea ajunge la alegeri. „Dacă nu ne vom înţelege, înseamnă că va trebui să mergem la alegeri. Orice încercare de a schimba formatul coaliţiei, înseamnă schimbarea acţiunilor de pro-gram”, a declarat Filat la un post de televiziune.

„Este un mesaj destul de prost și descurajator pentru electorat”, l-a contrazis pe Filat colegul său de la guvernare, Marian Lupu. El i-a mai amintit acestuia că discursurile pe crea le-au purtat în iunie-iulie aveau „alt conţinut și alte accente” și transmiteau un mesaj de consolidare a AIE. Marian Lupu a promis să discute în Alianţă despre aceste lucruri care „se dau peste cap”.

Evaluăm, dar nu remaniemAmintim că discuţiile pe care

le invocă șeful democraţilor se refereau, inclusiv, la necesitatea remanierilor în Guvern. Premi-erul le-a solicitat, în repetate rânduri, colegilor săi de Alianţă să facă o evaluare a activităţii conducătorilor unor instituţii pe care aceștia i-au numit în funcţie și să vină cu propuneri de remanieri. Discuţiile în acest sens au devenit mai insistente acum mai bine de un an, când premierul s-a adresat către popor și i-a explicat acestuia de ce nu poate guverna în pace și de ce are nevoie de schimbări și remanieri.

„La aproape doi ani de la gu-vernare e cazul să vedem dacă cei pe care i-am numit în funcţii își fac bine treaba”, puncta atunci

șeful Executivului. Vara aceasta, Filat a dat și un exemplu în acest sens, schimbându-i pe miniștrii de la Interne și Educaţie, propuși în funcţii de PLDM. Măsura a fost oarecum dictată de împrejurări, pentru că disfuncţiile din cadrul celor două instituţii erau prea evidente.

Revenind la discuţiile din lunile iunie-iulie, pomenite de Marian Lupu, amintim că demo-craţii, inclusiv șeful acestora, se arătau destul de cooperanţi și promiteau să-i prezinte premi-erului lista cu remanieri, în cel mai scurt timp. Mai mult chiar, Lupu declara, la un post de televiziune, că evaluarea nu va avea în vedere doar miniștrii și viceminiștrii, dar și președinţii comisiilor parlamentare.

„Premierul are tot dreptul să ceară de la miniștri efi cienţă și să le dea și note. Vom lua decizia la o ședinţă a executivului politic și vom prezenta lista cu nume și premierului, și public”, a pro-mis atunci spicherul, cerându-i, totodată, să facă publică o listă a persoanelor înaintate de PLDM, care nu-și au locul în fotoliile pe

care le ocupă și care ar urma să fi e înlocuite.

Și tot atunci, Marian Lupu chiar i-a dat ușor, prietenește, în obraz bunului său prieten Mihai Ghimpu, care, ca întotdeauna, s-a declarat mulţumit peste poate de activitatea miniștrilor instalaţi de PL: „Eu niciodată, chiar dacă aș fi avut 10 miniștri ideali, nu aș fi declarat tranșant acest lucru. Trebuie să-i privești rezervat”.

Dar toropeala verii a trecut și acum, pe răcoare, altfel li se arată lucrurile, aliaţii fiind tot mai puţin dispuși să vină cu propuneri de remanieri. Adică, evaluări, chipurile, se fac, doar că rezultatul acestora demon-strează clar că miniștrii propuși de PD sunt cu toţii buni și la locul lor. „Suntem pe ultima sută de metri în exerciţiul de evaluări. În cazul Partidului Democrat, nu trebuie să vă așteptaţi la remanieri masive. Miniștrii no-minalizaţi de PD s-au manifestat ca profesioniști și oameni foarte responsabili”, a declarat recent liderul PD, într-un interviu pen-tru Europa Liberă.

Miniştrii buni, pentru că nu furăÎn ceea ce-l privește pe șeful

liberalilor, acesta a fost întot-deauna consecvent și și-a apărat miniștrii, cerând garanţii chiar și de la șeful statului că nu-i va clinti de la locurile lor. Încă acum un an, Mihai Ghimpu i-a explicat clar lui Vladimir Filat cât este de îndreptăţit să ceară remanieri: „Lasă să ceară demiteri. Nu el decide. Nu hotărăște Filat cu co-muniștii pe cine să demită. Aici nu este cum vrea domnul Filat”. Liberalul i-a reproșat premieru-lui că habar nu are ce înseamnă actul guvernării și i-a spus că nu are propuneri de remanieri.

Nu au propuneri la acest capi-tol liberalii nici acum, chiar dacă miniștrii numiţi de PL urmează să fi e audiaţi în luna noiembrie, după cum afi rmă Ghimpu. Dar nu pentru a fi schimbaţi. Pentru că, în opinia șefului liberalilor, aceștia ar avea un singur, dar decisiv, avantaj – nu fură. Iar problemele nu se rezolvă, pen-tru că sunt alocaţi prea puţini bani.

Lucrul acesta îl mulţumește pe deplin. Chiar dacă nu au mari performanţe, bine că rezistă să nu fure și să nu ia mită. Cel puţin, de asta încearcă să ne convingă Mihai Ghimpu. Cel mai vesel dintre politicieni, așa cum îl dau sondajele, a dezvoltat o întrea-gă teorie în această chestiune, opinând că este preferabil un ministru cinstit, dar mai puţin experimentat, decât unul cu experienţă, dar care fură. Prin urmare, Ghimpu nici nu admite că ar putea exista persoane care să posede ambele calităţi. De aceea, el este mulţumit de miniștrii săi care „nu fură și chel-tuiesc corect banul public”. Atât. În rest, Dumnezeu cu mila.

„De ce să schimbăm miniș-trii? Avem un plan trimestrial? Domnul prim-ministru, dacă a hotărât să demită unii miniștri, este problema lui. Dacă este nemulţumit de ceva, să spună”, a declarat Ghimpu într-o emisiune la PRO TV.

Adică, e treaba lui cu miniștrii lui. Pentru că el, Mihai Ghim-pu, așa înţelege să guverneze: fiecare cu structurile lui și cu

partea lui de responsabilitate. Liberalii, a mai spus el, nu-și asumă responsabilitatea pen-tru ministerele care nu sunt conduse de exponenţii PL. Prin urmare, responsabilitatea este direct proporţională cu numă-rul de funcţii pe care le deţine formaţiunea.

Din tot acest ping-pong al de-claraţiilor, o singură certitudine putem desprinde cu siguranţă: politicienii trișează atunci când vorbesc despre reforme și des-pre schimbare. Schimbări nu putem face, pentru că nu avem sufi cienţi bani pentru asta. Cu corupţia nu luptăm, pentru că, de fapt, nici nu avem corupţie la nivel înalt (corupţii sunt doar printre cei săraci, ne spunea recent același Ghimpu). Reforme nu facem, pentru că fi ecare își asumă doar parţial responsabi-litatea și trebuie să ţină cu dinţii de instituţiile-pârghii în care și-a plasat oamenii.

Experţii despre reversul mai puţin aspectuos al reformelorAsociaţia pentru Democraţie

Participativă (ADEPT) și Centrul Analitic Expert-Grup au prezen-tat recent rezultatele raportului trimestrial Euromonitor, în care s-au referit, inclusiv, la lipsa de performanţe în promovarea reformelor.

Un motiv din care acţiunile de combatere a corupţiei nu sunt implementate eficient îl constituie, în opinia directoru-lui executiv ADEPT, Igor Boţan, politizarea instituţiilor publice din Republica Moldova. Iar această problemă nu poate fi rezolvată, pentru că nu există voinţă politică.

Din aceleași motive sunt tergiversate și reformele în jus-tiţie. „Toate aceste lucruri care se întâmplă în reformarea justiţiei seamănă mai degrabă cu schim-barea mobilei în apartament. Angajamentele pe care le-a avut Republica Moldova în cadrul acestei reforme sunt lucruri care au fost planificate, dar nu au fost realizate. Apar semne de întrebare legate de independenţa

sistemului judecătoresc. Sunt semnale jenante, precum cele de la adunarea conducerii statului cu corpul judecătoresc. Am văzut acolo anumite altercaţii, după care judecători care au avut curajul să-și expună un punct de vedere, care nu coincidea cu cel al premierului și președintelui, au avut ulterior surpriza de a fi supuși unor sancţiuni disciplinare și chiar penale. Lucrurile sunt foarte și foarte îngrijorătoare și arată că această faţadă frumoa-să a reformelor are și partea ei de revers”, a constatat Boţan.

Lucrurile nu au evoluat așa

cum trebuie din cauza intere-

selor de clan, de grup ale celor

care sunt la guvernare, crede ex-

pertul, iar noţiunea „Republica

Moldova – poveste de succes” a

ajuns doar pretext de ironii: „Aș-teptările noastre au fost foarte mari, mai ales după alegerile din noiembrie 2010. Dar, ulterior, am ajuns doar să ironizăm pe seama acestei noţiuni care a avut o în-cărcătură pozitivă foarte mare. Din punctul de vedere al biro-craţilor de la Bruxelles, această poveste există. Pentru noi, care am avut încredere în cei ce ne-au cerșit votul, povestea de succes a căpătat o conotaţie peiorativă”.

„Din punct de vedere diplo-matic, Moldova a înregistrat o formidabilă poveste de succes. Realitatea economică este mai tristă. Poveștile, și folclorice, și diplomatice au obișnuinţa să se termine, doar că cele folclorice se sfârșesc întotdeauna cu bine, iar cele diplomatice pot să se termine în diferite feluri”, a constatat și

directorul executiv Expert-Grup,

Valeriu Prohniţchi.

Povestea noastră nu pare

să aibă un fi nal prea fericit, cu

o guvernare asumată parţial și

reforme realizate parţial. Toam-

na abia a început, prin urmare,

surprizele sunt încă înainte. Dar

politicienii sunt deja pe poziţii.

Iar tonul discuţiilor dau un

semnal clar că un compromis

în chestiunile sensibile și cu

adevărat importante va fi greu

de găsit.

Ioana FLOREA, FLUX

Cazul fostului deputat al AMN, Vea-ceslav Platon, este unul care argumen-tează îngrijorările societăţii civile și ale comentatorilor politici la această temă.

Presa moldavă l-a numit pe Platon „raiderul numărul unu al spaţiului CSI”, iar domnia sa, în cadrul unei emisiuni la Publika TV, a recunoscut că e adevărat, că se ocupă de afaceri: „Sunt manager. Eu gestionez banii străini. Pentru aceasta sunt plătit”. Ex-deputatul AMN a fost primul oligarh care a dezvăluit public că în politica moldavă curg bani murdari. El a spus că, în campania pentru alegerile parlamentare din anul 2009, a fi nanţat Alianţa Moldova Noastră cu mai multe milioane de dolari. „Am investit milioane de dolari în Alianţa Moldova Noastră. Dar m-am dezamăgit… în partide, în politicieni și în Serafi m Urechean, inclu-siv”. Într-un calculat puseu de sinceritate, Platon a subliniat că partidul condus de Urechean nu a fost fi nanţat în mod ofi -cial. Și tot în spaţiul public a recunoscut că da, are convorbiri telefonice cu Vlad Plahotniuc, de câteva ori pe lună.

Ar părea că apariţia în public a lui Platon i-ar fi creat necazuri, căci decla-raţia prin care recunoștea fi nanţarea din umbră a partidului condus de Urechean iar fi adus o audiere la CCCEC. De unde fi nanţatorul a ieșit bine-mersi. Dar tot dezamăgit. Dezamăgirea faţă de domnul Urechean își are rostul ei, odată ce între investiţia fi nanciară și profi tul economic sau politic, există o legătură directă.

Putem doar presupune că, în urma rezultatului învestirii guvernului AIE, dar și a împărţirii ministerelor și al in-stituţiilor de forţă, Platon și-ar fi cerut, de la Urechean, cota parte din profi tul obţinut. Refuzul angelicului șef al Curţii de Conturi l-ar fi determinat pe fostul

deputat să facă declaraţiile referitoare la fi nanţarea ilicită a AMN-ului.

Totul spre binele presei moldave, căci, în urma declaraţiei făcute de Pla-ton, s-a afl at că prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, și-ar fi vândut pachetul de 26,75% din ac-ţiunile Victoriabank, pachet controlat prin intermediul firmei OTIV Prime Financial B.V. din Olanda. Benefi ciar ar fi fost Veaceslav Platon. Potrivit unei note publicate de jurnal.md și care face referire la documente din registrele comerciale olandeze, la sfârșitul anului 2011 și începutul lui 2012, OTIV Prime Financial B.V. a fost scos din holdingul OTIV Prime și și-a schimbat denumirea

în Generashon Financial B.V. Ultima are un singur acţionar – Iuri Kontievski, care deţine un pachet de 4,4% din capitalul băncii Moldindconbank. Coincidenţă, Iurie Kontievski este cumnatul lui Vea-ceslav Platon.

Logica ne spune că sinceritatea arătată de Platon la Publika TV a fost, de fapt, o subtilă formă de presiune la adresa fostului șef de partid. Dar… unde dai și unde crapă? Lovitura aplicată de Platon a dus la aceea că altcineva a plătit pentru datoriile lui Urechean. Care să fi e, oare, legătura care îl leagă pe Serafi m Urechean de Victoriabank?

„Banii nu aduc fericirea”, spune un vechi cântec. Se pare că nici schimbarea proprietarilor pachetelor de acţiuni nu a rămas însă fără urmări. Presa, la 23 iulie 2012, a afl at că anchetatorii de la Procu-ratura Anticorupţie și ofi ţerii din cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei au efectuat percheziţii în ofi ciile mai multor fi rme afl ate pe strada 31 august 1989 nr. 151, fi rme care fac parte din trustul condus de Veaceslav Platon.

Într-o declaraţie pentru publicaţia „Adevărul”, șeful interimar al Procura-turii Anticorupţie, Viorel Morari, declara că percheziţiile au continuat două zile și că „este un volum foarte mare de lu-cru”. Procurorul a mai spus presei că „e vorba despre o tentativă de însușire a bunurilor în proporţii deosebit de mari și pe acest caz a fost iniţiată o urmărire penală”. Procurorii afi rmau că au ridicat de la sediul fi rmelor lui Platon aproxi-mativ 150 de kg de documente și peste 15 calculatoare de mare performanţă în care se afl a informaţie necesară pentru desfășurarea anchetei. Să fi e oare atacul asupra fi rmelor gestionate de către Pla-ton iniţiat din umbră de fostul proprietar

al celor 26,75 % al pachetelor de acţiuni de la Victoriabank? Nu știm, putem doar presupune.

Cert este că surda bătălie a fi nanţa-torilor de partid are continuare. Zilele trecute, publicaţia „Adevărul” nota că „raiderul numărul unu al CSI” ar fi fost salvat. Judecătorul de instrucţie Ghe-nadie Morozan, de la sectorul Râșcani din municipiul Chișinău, ar fi emis o încheiere prin care a obligat Procuratura Anticorupţie să întoarcă proprietarilor toate documentele și calculatoarele, pe care anchetatorii le-au ridicat în cadrul percheziţiei efectuate la 23 și 24 iulie, în ofi ciile mai multor fi rme afl ate pe strada 31 august 1989 nr. 151. Publicaţia scrie că judecătorul ar fi invocat încălcări de procedură la efectuarea percheziţiilor și la ridicarea documentelor de către anchetatori. Să fi fumat pipa păcii cei doi mari oligarhi moldoveni?

Cert este că judecătorul Ghenadie Morozan este cunoscut opiniei publice pentru faptul că, anul trecut, a emis o încheiere prin care îl obliga pe procuro-rul general al Republicii Moldova să-și

decline competenţa pentru efectuarea urmăririi penale și să fi e transmise către Procuratura Generală a Federaţiei Ruse cauzele penale în privinţa lui Grigore Ka-ramalak. Pentru această faptă, Morozan s-a ales cu o sancţiune disciplinară de la Consiliul Superior al Magistraturii. Sur-sele din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii afi rmă că, în apărarea lui, ar fi intervenit primul vicepreședinte al Parlamentului.

Persistă însă o întrebare: și-a plătit fostul lider al AMN datoriile faţă de Platon ori nu?

Victor NICHITUŞ

Sursa: vox.publika.md

Primăria Eforie a organizat în perioada 20-23 august 2012, în sala de conferinţe a Hotelu-lui Felix din Eforie Nord, Grupul de lucru și schimb de experi-enţă în turism din cadrul pro-iectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Ino-vatoare în vederea dezvoltării turismului în regiunea Mării Negre - TOURIST”, finanţat de către Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Comun de Cooperare în ba-zinul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării econo-mice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorifi carea, într-o manieră integrată, a potenţia-lului turistic al regiunii.

Evenimentul s-a adresat agenţiilor de turism, organi-zaţiilor din turism, facilităţilor de cazare, de distracţie, resta-urantelor, instituţiilor și autori-tăţilor publice cu competenţe în sectorul turistic.

Evenimentul a avut o durată de 4 zile cu urmă-toarea agendă:

- prezentarea principalelor teme de discuţii și familiarizarea participanţilor;

- prezentarea principalelor obiective turistice din Republica Moldova, districtul Dobrich și ju-deţul Constanţa; prezentarea diferitelor tipuri de turism practicat în cele 3 regiuni, urmată de stabilirea asemănărilor și deosebirilor;

- discuţii despre calitatea serviciilor și produ-selor din sectorul turistic și necesitatea imple-mentării de standarde de calitate similare;

- concluzii ale grupului de lucru și schimb de experienţă. Propunerea de trasee turistice

comune pentru cele 3 regiuni. Formularea te-melor ce vor fi abordate în viitorul schimb de experienţă. Propunerea de teme adiţionale.

La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi din cele 3 regiuni ţintă din cadrul proiectului - Republica Moldova, judeţul Constanta și regiunea Dobrich și reprezentanţi din sectorul turistic din zonele menţionate anterior.

Toate aceste activităţi au în vedere creșterea cooperării între actorii-cheie din sectorul turistic pentru depășirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comună și promovarea produselor turistice și creșterea interesului turiștilor pentru produsele din această zonă.

Despre ce au discutat politicienii vara şi nu s-au înţeles toamnaDespre ce au discutat politicienii vara şi nu s-au înţeles toamnaPe parcursul verii, poate din cauza caniculei, politicienii ne-au tot promis, când mai deschis, când mai aluziv, că vom avea în toamnă tot felul de surprize și mișcări spectaculoase pe scena politică. Declaraţiile și acţiunile la care asistăm acum par doar să anticipeze respectivele pro-misiuni. Deocamdată, la împlinirea a trei ani de guvernare, componentele Alianţei se străduiesc să ne demonstreze că aceasta încă mai este „fresh” și „cool”, în timp ce își aplică lovituri per-fi de de după colţ. În realitate, fi ecare își urmă-rește doar propria agendă, fără a se intersecta într-un spaţiu al intereselor comune care ar viza “actul guvernării”.

Plahotniuc şi datoriile angelicului Serafi mObservatorii fenomenu-lui politic moldovenesc vorbesc despre nece-sitatea apariţiei unei legi care ar reglementa fi nanţarea partidelor po-litice din Republica Mol-dova. Diferenţa dintre sumele cheltuite în tim-pul campaniei electorale și cele declarate de către liderii formaţiunilor politice moldave duc cu

gândul la faptul că, dincolo de interesul corporatist legitim al partidelor politice, ar mai exista și interesele ascunse ale fi nanţatorilor din umbră. Într-un articol publicat de „Jurnal de Chișinău” se arăta că, de fapt, „fi nanţatorii investesc, de obicei, prin intermediul liderilor, iar partidele din Republica Moldova se afl ă, de facto, în proprietatea acestora. Lipsa de democraţie internă costă societatea moldavă foarte scump, căci liderii de partid pun adeseori în prim-plan interesul și ambiţiile personale și nu interesul comun al echipei din care face parte”.

Grup de lucru şi schimb de experienţă în sectorul turistic

în cadrul Proiectului „TOURIST”

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505e mail: ajcdbusila@gmail.comsite: www.juristi.md

adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chi in u

ASOCIA IA JURI TILORCRE TIN DEMOCRA I

14 SEPTEMBRIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

„Educaţia este cea mai bună provizie pe care o poţi face pentru bătrâneţe”.

Aristotel

G`ndul s=pt=m`nii

IMPRESII POSTLECTURĂIMPRESII POSTLECTURĂCALEIDOSCOP

14 septembrie EvenimenteEvenimente1472: Domnul Moldovei, Ștefan cel Mare

(1457-1504), s-a căsătorit cu Maria de Mangop, a treia soție a domnitorului

1515: Confederația Helvetică adoptă statutul de „neutralitate pentru totdeauna”

1658: Sfârșitul domniei lui Gheorghe Rakoczi al II-lea, principele Transilvaniei

1829: A fost semnat Tratatul de la Edirne, care prevedea încheierea Războiului ruso-turc din 1828-1829

1861: La Buda se deschide teatrul Népszinház (Teatrul Popular)

1895: Inaugurarea podului peste Dunăre între Fetești și Cernavodă (proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny), care era la acea vreme cel mai lung pod (4.088 m) din Europa Continentală și al treilea pod din lume.

1908: A fost înfi ințată compania General Motors, în Detroit, Michigan

1922: Jean-Francois Champollion, orientalist, a descifrat o inscripție egipteană din epoca lui Ramses al II-lea, rămânând în istorie ca cel care a reușit să descifreze scrierea hieroglifi că

1926: Terminarea primei locomotive cu aburi, construită la Reșița

1928: A fost inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul primului război mondial, construit între anii 1926 și 1928, din inițiativa Reginei Maria

1940: A început guvernarea Ion Antonescu. Generalul Antonescu este conducătorul Statului român și președinte al Consi-liului de Miniștri. Horia Sima este numit ministru secretar de Stat, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Prin decret regal, România este proclamată „Stat național-legionar”

1955: Konrad Adenauer, cancelarul Republicii Federale Germania, încheie un acord cu Uniunea Sovietică , prin care se reiau legăturile diplomatice între cele două state

1958: Președintele Charles de Gaulle și cance-larul federal Konrad Adenauer hotărăsc, la sfârșitul primei lor întrevederi, să pună capăt dușmăniei istorice între Franța și Germania

1960: S-a constituit Organizația Statelor Expor-tatoare de Petrol (OPEC); organizația are, în prezent, 11 state membre (sediul, din 1965, la Viena)

1996: La Târgu Jiu a avut loc, sub auspiciile „Fundațiilor Internaționale Constantin Brâncuși”, solemnitatea deschiderii șantierului de dezasamblare a „Coloanei fără sfârșit”, prin demontarea primelor două module

NașteriNașteri1760: Luigi Cherubini, compozitor italian (d.

1842)1769: Alexander von Humboldt, naturalist,

arheolog, explorator și geograf german (d. 1859)

1778: Costache Conachi, scriitor român (d. 1849)

1848: Adolf Albin, șahist și teoretician român1849: Ivan Pavlov, fi ziolog rus, laureat al Pre-

miului Nobel pentru Medicină pe 1904 (d. 1936)

1864: Robert Cecil, politician și diplomat brita-nic, laureat al Premiului Nobel

1910: Rolf Liebermann, compozitor elvețian, director al Operei din Hamburg (d. 1999)

1920: Mario Benedetti, scriitor uruguayan (d. 2009)

1926: Michel Butor, poet, romancier și eseist francez

1929: Hans Clarin, actor german (d. 2005)1947: Dida Drăgan, interpretă româncă de

muzică ușoară1959: Morten Harket, cântăreț norvegianDeceseDecese407: Ioan Gură de Aur, scriitor creștin și patri-

arh de Constantinopol775: Constantin V, împărat bizantin (n. 718)891: Papa Ștefan al V-lea1321: Dante Alighieri, dramaturg italian1523: Papa Adrian al VI-lea, ultimul papă neita-

lian înainte de Ioan Paul al II-lea1607: Simion Movilă, domnitor al Moldovei1712: Giovanni Domenico Cassini, astronom și

matematician italiano-francez1851: James Fenimore Cooper, scriitor ameri-

can (n. 1789)1901: William McKinley, președintele Statelor

Unite ale Americii (n.1843)1916: José Echegaray, scriitor și inginer spa-

niol, laureat al Premiului Nobel (n. 1832)1927: Isadora Duncan, dansatoare americană

(n. 1877)1937: Tomáš Garrigue Masaryk, om politic și

fi losof, primul președinte al Republicii Cehoslovace (n. 1850)

1966: Nikolai Cerkasov, actor rus de teatru și fi lm (n. 1903)

1982: Grace Kelly, actriță americană, prințesă de Monaco (d. 1929)

1984: Paul Sterian, poet român (n. 1904)1993: Geo Bogza, poet, prozator și ziarist

român (n. 1908)2002: Eugeniu Coșeriu, fi lolog român (n. 1921)2006: Silviu Brucan, politician român (n. 1916)2008: Ștefan Iordache, actor român de teatru și

fi lm (n. 1941)2009: Patrick Swayze, actor american, dansator

și compozitor (n. 1952)

Aplauze publice pentru Ion Ciocanu şi Cărţile din noi Aplauze publice pentru Ion Ciocanu şi Cărţile din noi

18.III.198518.III.1985Leonida Lari publică placheta „Mitul

trandafi rului”. Astăzi, trandafi rul e o no-ţiune foarte frecventă în poezia noastră. Numai că, sub oricare aspecte simbolice l-am cerceta, trebuie să ţinem cont de clasicismul acestei fl ori în literatura lumii, cel puţin să ne amintim de extraordinarele versuri ale lui Juan Ramón Jiménez, printre care – „Bucură-te că ești contemporan cu trandafi rul” și de ingeniosul, mult-suges-tivul titlu al lui Umberto Eco – Il nome della rosa – Numele trandafirului. Prin urmare, nu ar însemna că dacă rostești un nume, spunând „trandafi r”, dai și o… ingenioasă „enigmă” poetică.

22.III.198522.III.1985Valeriu Senic scrie o recenzie la „Clo-

potnţa” lui Ion Druţă și, fi re… romantică fi ind, i-o dă lui Mihail Dolgan, membru al colegiului redacţional, să afl e părerea. Și iat-o: criticul să nu vorbească prea mult despre Baltă, personaj obtuz, deoarece la Academie se știe (Iu-ha-ha!) că, plăsmuind acest personaj, Druţă l-a avut de prototip pe… S. S. Cibotaru. Incredibile surprize în literatura noastră… Dar și în… mentali-tatea moldovenească (academică). Senic cedează.

25.III.198525.III.1985Seara (sâmbătă, 23) de omagiere a lui

Liviu Damian. Am fost printre invitaţi, deci – printre cei agreaţi. Astăzi, pe cât de serios, pe atât de șugubăţ, dar insistent, și, ca pe vremuri, L. D. mă întreabă: „Spune,

nu te-a obijduit nimeni?... Că tata îi pune

la punct…”. Mă rog, imprevizibilă e reacţia omului. În fond, seara – cumpănită, cu

îngândurări, mărturisiri, dar și cu multe

replici pline de spirit, ad-hoc. Comunicat cu

Ion C. Ciobanu, Argentina Cupcea Josu, Ana

Lupan, Ion Mânăscurtă, câte ceva – cu Pavel

Boţu și alţii pe care-i mai avui în preajmă.

Prezent și Vasilică Tărâţeanu, sosit de la

Cernăuţi. Pe strada Berzarin, Zinovia zice:

„Vezi ce fl ori frumoase a găsit omul acesta”.

Iar omul acela era… Arhip Cibotaru.

După modul de insistenţă în teatre, lui Malarciuc i se spune: Molierciuc.

La Călărași, Ion Ciocanu spunea că din

critic literar a devenit lăudător literar. Cam

așa e.

26.III.198526.III.1985Telefonează Petru Cărare. Insinuări

mărunte. Mă întreabă cam în funcţie de

câţi dinţi de aur se oferă o pagină în „LA” la

jubilee. Face aluzie la cele spuse de Grigore

Vieru despre Liviu Damian. La rândul meu, îl rog pe Petrică să se intereseze de răspuns

în „sânul propriei generaţii”, deoarece a

noastră încă nu a ajuns la omagieri și nu

am de unde ști.

27.III.198527.III.1985Descifrez banda magnetică de la Călă-

rași. În prima parte – mai puţin consistentă

decât cea de la Orhei. În a doua, cea a

mărturisirilor, întrebărilor și răspunsurilor

– mai vioaie. Gheorghe Malarciuc recită o

epigramă, fără a da numele autorului:Unii sunt celebri-n viaţă,

Alţii sunt după ce mor.

Eu aș vrea, v-o spun pe faţă,

Să am soarta ambilor.

Ion Ciocanu enunţă teza că un critic lite-

rar este interesant nu numai din punctul

de vedere despre cine scrie, ci și despre

cine nu scrie.

Ciocanu este întrebat:

– Aţi nimerit, critic ce sunteţi, cumva pe

scaunul celor criticaţi?– Eu niciodată nu m-am ridicat de pe

acest scaun.

28.III.198528.III.1985Cam pe la ora 20, salcâmii Chișinăului –

doldora de vrăbii. Ciucuri, ciucuri, nu alta! Ca niște mușuroaie… aeriene – furnicare de păsări!

Știam de André Chénier care, înainte de a-și pleca gâtul sub securea călăului, duse degetul la cap, zicând: „Și totuși, am avut ceva în el!” Și iată un alt caz: cică, urcând pe eșafod, un condamnat îi spune călăului: „Bagă de seamă, am gâtul scurt, ochește bine…”.

1.IV.19851.IV.1985Sâmbătă, am tradus pentru „LA” un

articol al lui P. Boţu, apărut în „Sovietskaia kultura”. Mă rog, a fost ideea tatii, dar cam provincială. Protagonistul, adică autorul, zice să clarifi ce la… CC, dacă trebuie sau nu tradus! V. Senic primește lumină verde. Ego – să-l traduc, ceilalţi… parcă nu s-ar descurca în… splendori imprimate la mag-netofon. (Nu a fost scris, ci rostit.)

Ieri, la Orhei, cenaclul de la ziarul raional. În discuţie – versurile învăţătoarei V. Tihon. (Să vedem dacă e un nume ce va rămânea.) Duminica poeziei, precum poezia însăși este duminica literaturii, – am zis, – de-oarece, aproape incredibil, ca într-o zi de duminică, la ora zece dimineaţa, undeva, în altă parte a Moldovei, să se fi întrunit vreun alt cenaclu literar. De obicei, ele se ţin miercuri-joi.

Apoi, cu mașina redacţiei, Vlad Pascaru ne duce la Piatra (Lazo). Vizităm muzeul. Directorul – Vlad Darie, băiat bun, compe-tent. Apoi – directorul sovhozului, Samson, și președintele sovietului sătesc (seamănă leit cu Nicolae Sulac). Vreo două partide de biliard la casa de cultură, unde afl ăm că actorul Dorel Ţarină pregătește pentru concursul ingenioșilor echipa din localitate. Mai e cu noi și Viorel Mihail.

Zi splendidă, mult soare cu adevărat primăvăratic. Impresionantă biserica ce se vede pe malul drept al Răutului – e cam la un kilometru depărtare de satul Păhărni-ceni. Nu am văzut în altă parte o biserică atât de îndepărtată de localitatea căreia îi

aparţine. Cine știe ce intenţii au premers fundaţiei ei.

2.IV.19852.IV.1985Ieri – seară de 1 aprilie. Dialog. Public

dublu numeros decât poate adăposti sala, adică – scaunele din ea. Faptul că Gheorghe Urschi și-a adus la „Teatrul de miniaturi” și consoarta, și copiii, îl face pe V. Beșleagă să reboteze în: „teatrul de miniaturschi”. Tot Beșleagă, printr-o parafrază luată pe depar-te, agaţă medicii ce iau mită, transformând proverbul: „Nici în clin, nici în mânecă” în: „N-ai în mânecă, n-ai nici în clinică”.

4.IV.19854.IV.1985Ian Toporovski intră la Aureliu Busuioc,

secretar la USM, să i se jeluie că la editură i se tot amână apariţia cărţii. Busuioc încear-că să-l consoleze cumva, așa, la general.

– Da, – zice Ian, – dar viaţa trece…Busuioc:– Ian, dragă! Viaţa zici? Trec secole,

milenii!...Ce alt răspuns mai descurajant și, conco-

mitent, mai împăciuitor cu… veșnicia?...La CC – discuţie despre limba ziarelor.

Poate fi ceva spre bine?... Numai nu aplica-rea „cunoștinţelor” lui Pavel Petric (secretar cu ideologia), care spune că, chipurile, tre-buie să acceptăm doar verbul „a șuiera”, nu și varianta… „a fl uiera”! Adică, am șuierat din… fl uier, pentru ca să nu mă confund cu… cine? Precum în cazul cu, doar, cușmă, nu și căciulă, după care un alt proverb ar avea varianta: Cu musca pe… cușmă! Prostii partinice…

S-a vorbit despre școală, dicţionare. Ion Mocreac – despre: „Un serviciu lingvistic, la care, direct sau telefonic, ar putea apela oricine, să afl e cum se scrie corect pre limba noastră cutare sau cutare noţiune”. Vis?... Naivităţi?... Posibil de realizat așa ceva?...

11.IV.198511.IV.1985O bună parte din vina declanșării (și în-

treţinerii) seismelor morale între oameni o purtăm și noi, mai tinerii. Dar cel mai trist e faptul că s-au înmulţit cei care, la 50-55-60 de ani, nu mai sunt înţelepţi, nu mai sunt

personalităţi (judec după scriitori…). Ne-

spus de mulţi sunt lipsiţi de cumsecădenie,

sunt egocentriști, cârcotași, porniţi contra

mai tinerilor, indiferenţi la necazurile co-

legului. Cei trei de sus, la USM, în primul

rând și în cel mai înalt grad. Unul dintre ei,

la discuţia prilejuită de fi lmul despre Vlad

Ioviţă (regizor Iacob Burghiu) se cerea și

el… pe ecran! Adică, de ce nu a ţinut minte

regizorul să-l includă și pe el printre prota-

goniști… Gheorghe Malarciuc dă replica:

„Dacă mai dorește cineva să fi e fi lmat, eu

îi cedez locul. Să mă scoată din cadru”. Ion

Gheorghiţă o dă și mai spre crâncen: cică,

gândindu-se la jubileul său de 50 de ani,

regretatul coleg Ioviţă își schiţa o listă a

celor mai apropiaţi oameni și el crede că

Burghiu i-a adus pe ecran anume pe cei

mai dragi (foști) lui Vlad. Dă replică și Ion

Vatamanu. Proaspătul înmedaliat nu s-a

așteptat la o atare întorsătură. El, invidiosul,

setosul de autoritate… pălmuit în public.

Și va mai fi … Cam face rău altor colegi.

Cota-i morală – zero. Și vom mai fi martorii

ruinării sale. În primul rând, îl vor „surpa”

cei din generaţia sa, pe care el a trădat-o

pentru străluciri iluzorii, orbit de o stupidă

și necontrolată vanitate.

Din câte se spunea despre Vlad Ioviţă – și

pe pereţii cămăruţei sale erau scrijelite cu

cuiul, scrise cu cărbune cuvinte noi, pe care

le însușea, maxime întru ţinere de minte

(revenise din Leningrad, de la școala de

coregrafi e, unde studiase și unde vorbise

doar rusește). Plus lista de datorii… De

pe acei pereţi s-ar fi putut aduna o carte

întreagă, un neobișnuit jurnal „intim” al

autorului în tinereţe.

14.IV.198514.IV.1985Îmi amintesc, cum cântau Mihai Dolgan

cu Liduţa parodia la „Amore, amore” (…

Omore, omore – și „text”, și muzică). E o

replică a lui D. Matcovschi – bună! – la

acest procedeu primitiv de a „italieniza” pe

malul Bâcului. Trivialităţi: Amore – Omore

(arta!).

Leo BUTNARU

CUVINTE SCRIJELITE PE PEREŢI(Pagini de jurnal)

Ion Ciocanu este prin-tre distinșii intelectuali care n-a plătit tribut comunismelor, pășu-nismelor, aderenţelor transmodernismului, partinizărilor-enclaviză-rilor (chișinăuisme, băl-ţisme, alte anormalităţi tiraspolisme, comratis-me…).

A urmat destinul său literar, etic și estetic conform canonului propriu. ...De aveam noi prin anii șaptezeci mai mulţi comuniști alde Ion Ciocanu, cine știe, poate că nici n-ar fi trebuit astăzi să ne restructurăm – rezuma dr. Grigore Cincilei. Jumătate de secol de salahorie pedantă și profundă – conservată-n cele 37 de cărţi și circa 2000 de articole – sunt argu-mentul indiscutabil și defi nitoriu, cardiogramele intelectuale sociale – prin care domina și chiar a domnit suveran, independent și autoritar Ion Ciocanu (Caractere și confl icte (1968), Articole și cronici literare (1969), Itinerar critic (1973), Unele probleme de estetică (1973), Dialog continuu (1977), Podurile vieţii și ale creaţiei (1978), Clipa de graţie (1980), Pașii lui Vladimir Curbet (1982), Permanenţe (1983), Argu-mentul de rigoare (1985), Dreptul la critică (1993). Refl ecţii și atitudini (1992), Dincolo de literă (2001, Lite-ratura română contemporană din Republica Moldova (1998), Rigorile și splendorile prozei rurale (2000), Scriitori de ieri și de azi (2004), Atât de drag... Microeseuri de dragoste pentru cuvânt (1995), Zborul frânt al limbii române (1999), Realitatea în cuvânt și cuvântul în realitate (2002), Conștientizarea greșelii (2003), Temelia nemuririi noastre (2005), Efortul salvator (2006), Nevoia de vase comunicante (2006), Darul lui Dumnezeu… (2009), Noi și cuvintele noastre (2011) etc.).

Scriitorul din Iași, Nicolae Busu-ioc, a apreciat valoarea singulară, stilul inedit al creaţiei colegului său: Ușurinţa cu care se mișcă în lite-ratură, cu toate resorturile ei văzute și nevăzute, demonstrează că Ion Ciocanu este un profund cunoscător al istoriei literare din spaţiul românesc, dar mai ales din cel al Basarabiei. În cartea „Nevoia de vase comunicante”, conștientizez încă o dată că savoarea cuvântului rostit în pagini de text rămâne o plăcere greu de egalat de altceva. Gândurile sale despre scrii-tori și cărţi conduc coerent și viguros spre concluzii axiologice demne de reţinut… Dumnealui apreciază la justa valoare și un alt aspect al investigaţiilor: Comunicarea între

scriitor și cititor trebuie să funcţioneze ireproșabil, altfel „lichidul din vasele comunicante” va suporta presiuni ex-terioare de toate genurile... În această idee, cartea nu trăiește în simpla ei materialitate, ea există atât timp cât spiritul ei zboară de la om la om, de la sufl et la sufl et... Atunci cartea este vie, ca și omul care o citește. Ion Ciocanu pledează pentru lectură, o face cu vervă, într-un stil nuanţat și cu simţul valorii, cu distincţie intelectuală și cu forţa criticului literar de vocaţie.

La actualul Salon Internaţional de Carte, Ion Ciocanu s-a prezentat cu volumul intitulat captivant Cărţi-le din noi – dedicat inepuizabilului și venerabilului domeniu cartologic naţional, apărut la Editura Pontos. Din „O destăinuire ocazională în loc de prefaţă” afl ăm că Ion Ciocanu – în copilărie – a citit tot ce oferea biblioteca sătească din Tabani, toate după-amiezile le petrecea la bibliotecă, primarul avertizându-l într-o zi că-l va spune „la mama” că „pierde” timpul la bibliotecă... Actualmente recunoaște că a citit „un vagon de literatură (mai exact maculatură)”, iar Alexandru Burlacu l-a defi nit emblematic: Mașina de citit și de scris… Prin cartea dată-și continuă salahoria asumată în 1965, iar cărţile din noi, ele fi ind ale autorilor, devin oarecum și ale noastre, le interiorizăm, arhivăm în memoria noastră. Exegetul speră argumentat și inspirat că perso-nalităţi ca a lui Alexandru Cristea, autor al muzicii pentru textul Limba noastră de Alexei Mateevici, a lui Daniel Ciugureanu, basarabean de pe meleaguri unghenene, ajuns odinioară membru în patru gu-verne ale României, a lui Victor Teleucă, Vladimir Beșleagă, Nicolae Esinencu, Dumitru Matcovschi, Petru Cărare, Efi m Tarlapan și ale altor scriitori care ne-au „cucerit” pe noi și să nu acceptaţi modul în care le-am înţeles și le-am prezentat aici. Dorinţa noastră supremă e ca prezenta carte să devină apropiată sufl etului și minţii fi ecăruia dintre acei care se vor apleca asupra ei. S-o poată lectura și, eventual, preţui în măsura în care am găsit noi necesar să punem în atenţia publicului numeros aceste refl ecţii asupra unor texte pe care le-am trecut prin simţirea și înţelegerea noastră, până să le considerăm niște cărţi scoase din fi inţa noastră spirituală în care iniţial le-am făcut loc în urma unei cugetări orientate spre nevoile spirituale de azi ale culturii noastre.

Tirajul integral al cărţii a fost dis-tribuit de Ministerul Culturii bibli-otecilor afl ate în administrarea lui, iar unele materiale din studiu pot fi citite pe blogul dedicat domnu-

lui Ion Ciocanu (www.ionciocanu.blogspot.com), graţie străduinţelor fi icei Argentina.

Trebuie remarcat adevărul incon-testabil: opinia publică cunoaște și apreciază foarte bine acest fapt, inclusiv socializările prin publicaţiile săptămânalului Literatura și arta din 28 aprilie 2011 (dr. Ion Melniciuc), iar Mircea V. Ciobanu decreta la 12 au-gust 2012 în Jurnal de Chișinău: Uni-unea Scriitorilor își înaintează, pentru a doua oară, candidaţii la Premiul Naţio-nal. Un an în urmă, a învins, la puncte, Ion Ciocanu. Distinsul critic (având și mica sa disidenţă), atlet al luptei pentru „limbă și alfabet”, merita premiul… De asemenea, neconferirea Premiului de Stat doi ani consecutiv (ori a titlului de academician, fapt despre care a fost scris în ziarul Viaţa satului încă în 1996) – subestimează inadmisibil autoritatea lui valorică. Dumnealui a intrat public în posesia acestor titluri – indiferent de nominaliză-rile reparatorii rutinare ofi ciale. În special ar fi un act profund justiţiar și uman decernarea Premiului de Stat, reabilitând prestanţa lui socială. Consecinţele publice injustiţiare sunt incomensurabile în cazul dat, deoarece – precum testamentar afi r-ma M. Eminescu – “Fiecare literatură naţională formează focarul spiritului naţional, unde concurg toate razele din toate direcţiunile vieţii spirituale, ea arată nivelul vieţii publice spirituale”.

Epopeea sociolingvistică, lite-rară și social-politică semiseculară ciocaniană a fost apreciată elogios de către proeminente personalităţi ale culturii noastre: Ion Ciocanu și-a elaborat o metodă proprie de analiză literară. În primul rând, el citește foarte atent cărţile pentru a aduna material concret, apoi își demonstrează părerile pe baza acestuia. Autorul evită apreci-erile bombastice, practicate de critica amatoare de incertitudini… vorbește concret despre calităţi și neajunsuri, iar acest fapt contribuie la înţelegerea ponderii reale a posibilităţilor creatoa-re ale scriitorilor (Vasile Coroban, 1977); ...Activitatea de cultivator al limbii, susţinută de Ion Ciocanu cu o perseverenţă de invidiat, este una de apostolat, în sensul acţiunilor culturale ale marelui preot și poet Alexei Mate-evici... A RĂMAS CINSTIT ȘI ÎN ÎMPRE-JURĂRILE CÂND DOMNEA NECINSTEA. „CIOCANUL“ A CONTINUAT SĂ BATĂ IN-SISTENT ȘI PE ILĂUL DEFORMAT, SURD ȘI „STATIC“ AL NEADEVĂRULUI (acad. Mihai Cimpoi, 2001); Ion Ciocanu a fost și rămâne un cetăţean fi del al culturii și știinţei strămoșești, pe care le apără cu toate forţele intelectuale de care dispune, aplicând principiul formulat de el însuși. Azi serbăm fără să jubilăm, ci angajându-ne și luptând (acad. Nicolae Corlăteanu, 1999); De la 1970 încoace, Ion Ciocanu a tot

fost dat afară: ba de la catedră, ba de la editură, ba de la publicaţii, ba de la Uniunea Scriitorilor, ba de la Depar-tamentul de Stat al Limbilor, ba de la Departamentul Relaţii Interetnice, dar nimeni niciodată n-a putut să-l dea afară din conștiinţa cititorului (Nico-lae Dabija); Prin creaţia sa de o viaţă, demonstrează că limba și literatura română sunt pentru Domnia sa alfa și omega unei condiţii clasice proprii și fi gurate, socioumane și naţionale, metaforice și dialectice, mereu actuale și permanente, critica și istoria literară, poezia și proza, publicistica pe teme de lingvistică și sociopolitice fi ind modu-rile lui de a fi în cuvânt, în literatura română, în idiostilul ei dintotdeauna (Tudor Paladi); Dacă Vasile Coroban – patriarhul criticii moldovenești – este un realist, iar Mihai Cimpoi – un critic romantic, – Ion Ciocanu se impune ca un critic total (Mihai Prepeliţă, 1980); Ion Ciocanu... a manifestat de-a lungul deceniilor o conștiinţă clară, exprimată subtextual în anii de dominaţie a ideologiei comuniste și „cu text deschis” încă de prin 1985, a fi inţei noastre românești și a necesităţii de a o apăra cu dăruire de sine, per-manent... El a promovat cu insistenţă ideea unei limbi curate și corecte, cerea pe faţă combaterea intransigentă a rusismelor din vorbirea și scrierea conaţionalilor... (Gheorghe Ghimpu, 2002); Fiind printre personalităţile notorii ale elitei culturale basarabene, care în ultimul deceniu au luptat cu ab-

negaţie pentru renașterea conștiinţei naţionale a românilor moldoveni și pentru transformările democratice, Ion Ciocanu a contribuit activ la ela-borarea legislaţiei lingvistice și la im-plementarea ei în viaţă, argumentând convingător că fără funcţionarea reală a limbii de stat (române) în toate do-meniile de activitate nu poate fi vorba despre o independenţă reală statală a Republicii Moldova (prof. Ion Buga, 2000); Dl Ciocanu este unul dintre puţinii care pun diagnostic prompt la noile apariţii editoriale. Sigur că asta presupune și un mare risc, Domnia sa are însă în spate un bogat palmares, un șir de ani de exerciţiu critic, pe care l-a practicat cu har și hărnicie (Adrian Dinu Rachieru, 2002); Nu e nici o sociolingvistică stricto-sensu, care face sondaje știinţifi ce conform unor reguli obligatorii, ci este, mai degrabă, o publicistică lingvistică (pe teme de lingvistică), pagini întregi ale cărţii lui Ion Ciocanu fiind deosebit de atrăgătoare datorită anume origi-nalităţii exprimării, instrumentarului literar-artistic utilizat de autor (acad. Silviu Berejan, 2002); În literatura noastră nu există practic scriitori și teme “nevizitate” de Ion Ciocanu. A probat pe rând toate speciile – articole, portrete de creaţie, eseuri, studii până la monografi a savant... Caracter sang-vinic, a participat la toate “bătăliile” canonice și teoretice. Fără orgoliile sale polemice, care au susţinut tot ce era sănătos naţional, literatura noastră

ar fi arătat azi altfel (Eugen Lungu, 2004) etc.

Chintesenţa valorilor cărora a slujit și pentru care a muncit cu pietate Ion Ciocanu a sintetizat-o aforistic în titlurile cărţilor sale – poeme testamentare și dăinuitoare: Darul lui Dumnezeu , Temelia nemuririi noastre, Zborul frânt al limbii române, Atât de drag, Dincolo de literă, Dreptul la critică… E apostolatul spiritual ionciocanian de peste 50 de ani, vocaţia de protector și promotor al supremei valori umane – onorabila misiune a iluminiștilor din toate veacurile...

Grigore GRIGORESCU

PS: După aplauzele de la lan-sarea volumului, Dumitru Gabu-ra, personalitate protectoare și promotoare a valorilor culturale naţionale, surprins de afi rmaţiile că n-avem pe cine-l alege viitor președinte al USM (cineva chiar propunea să anunţăm un concurs internaţional), rezuma judicios: Ion Ciocanu a demonstrat prin statutul său moral, social și literar echilibru și discernământ. Dumnealui poate fi un bun președinte literat – resta-uratorul prestigiului scriitoricesc de cândva, iar pe parcurs va avea posibilitatea să selecteze și să cultive noua elită managerială a USM. Indiferent cum vor evolua evenimentele, dumnealui rămâne președintele onorifi c al USM.

„O, sfi ntele mele cărţi... cât vă datorez că sunt om adevărat, …imn, peste marginile morţii cui v-a scris, acelui mare şi nobil

sfânt, martir totdeauna, care e idealul uman!” (Nicolae Iorga)

14 SEPTEMBRIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Când lumea întreagă se luptă pentru egalitatea tuturor și în toate, în familie, acest leagăn al iubirii în lumea ce-și pierde mintea, trebuie menţinută ierar-hia. Doar inegalitatea a fost binecuvân-tată de Însuși Dumnezeu.Societatea umană este o structură complexă. Și ca ori-

ce lucru complex, ca să-și menţină viabilitatea, trebuie să existe în interiorul ei un sistem de subordonare și conexi-une între părţile existente. Aceste legături complexe și se numesc ierarhie.

Din limba greacă acest cuvânt ar putea fi tradus „pute-rea sacră”. Există ierarhie în armată, cu titlurile sale, sem-nele de distincţie, îndeplinirea necondiţionată a ordine-lor. Desigur, puterea statului este ierarhică, având ca scop să pedepsească și să încurajeze, să ia decizii și să le ducă la îndeplinire. Ierarhic este și orice magazin, cu directorul, contabilul, vânzătorii și paznicul său. Orice întreprindere este, de asemenea, ierarhică. Pe o navă nu poate exista democraţie.

Din copilărie suntem înconjuraţi cu semnele vizibi-le ale puterii, ne confruntăm cu ele la orice pas. Acestea sunt plăcile de pe birouri și secretarele din holuri, sem-năturile și ștampilele pe cereri, rapoartele și chitanţele de plată. Toată existenţa umană complexă este pătrunsă de ierarhie și inegalitate, dar numai datorită acestei inegali-tăţi ea continuă să existe, fără a aluneca în haos și război a tuturor împotriva tuturor. Anume de aceea ierarhia și se traduce ca „puterea sacră”. Sacru în ea este faptul că me-reu avem nevoie de ea. Absenţa ei este dezastruoasă: căci anume după perioadele de anarhie la conducere se ridi-că dictatorii. Epuizaţi și lipsiţi de orientare, oamenii sunt gata să primească orice despotism. Chiar și acesta le pare că este miere, deoarece conducerea este în natura lucruri-lor, și anarhia nicidecum.

Inevitabil fi ind prezentă la fabrici, la bordul navei și în ofi ciu, puterea ca sistem ierarhic de autoritate și respon-sabilitate trebuie să fi e prezentă și în familie. Ar fi foarte ciudat ca în toate comunităţile și uniunile umane să fi e necesară subordonarea, iar în cea mai veche și mai iubită de Dumnezeu – familia – să existe o egalitate și lipsă de conducător. Desigur și familia este ierarhică, cimentată de relaţii complexe de subordonare reciprocă.

Există printre mulţimea legilor fi zice și morale și așa o lege, formulată de apostolul Pavel: Hristos este capul oricărui bărbat, iar capul femeii este bărbatul (1 Corinteni 11:3). O linie verticală trasează gândul Apostolului Pavel – verticală, ca trunchiul unui copac înalt. Acest copac va avea și laturi orizontale – copiii. Ele înfrumuseţând trun-chiul, vor pleca în diverse părţi. Dar principalul sunt ră-dăcinile puternice, pornind de jos în sus către trunchiul puternic. Soţia este supusă soţului ei, soţul este supus lui Hristos. Acest lucru este o normă, care este minunată, indiferent de cât de urât nu stau de-a lungul pământului familiile reale de arbori pitici.

Puterea oricărui lanţ este echivalentă cu puterea la cea mai slabă verigă a acestuia. Valoarea cea mai mare o are prima verigă “Hristos – soţul – soţia”, prezentând cea mai mare putere. Hristos este puternic, prezentând viaţa în-săși. Dar poţi și să nu crezi în El! Atunci se rupe veriga cea mai de sus, fără vina a însuși lanţului. Soţul nu se teme de Dumnezeu, nu ascultă de Hristos. Cum de așa un soţ să dea ascultare soţia? De fapt, este difi cil să fi e el numit și tată. El este părinte, pentru că a dat naștere copiilor săi. Dar tată nu poţi fi decât conștientizând supremaţia Tată-lui Ceresc. În literatura clasică poate fi găsit citatul: “Ce fel de colonel sunt eu, dacă nu există Dumnezeu?” Astfel re-acţionau oamenii înţelepţi la replicile ateiste din secolele trecute. Care pot fi diferenţele valorilor pentru oameni, dacă însăși Esenţa acestora este dată la o parte?

Greutatea lumii se afl ă pe umerii bărbaţilor. Dacă băr-baţii nu mai sunt în stare să ducă această povară, lumea alunecă, fi ind ameninţată de cădere. Pot să se simtă ofen-sate feministele și toţi acei care luptă pentru egalitate. Egalitate în lume nu există, dar sunt responsabilităţile atribuite de către Dumnezeu pentru fi ecare. Șotul trebuie să-L cunoască pe Dumnezeu și să conducă în continuare, partea umană a lanţului. Atunci va fi pentru soţia sa „al doilea dumnezeu”, și ascultarea ei nu va fi o povară.

Acest sistem ierarhic este complicat, dar nu și pentru femei. Nu pentru o femeie adevărată. Sistemul dat este difi cil anume pentru bărbaţi. Iar pentru ca să fi e un băr-bat care să poată fi acest cap al familiei, el ar trebui să fi e educat corect. Nu sub aripa mamei, nu un papă-lapte și egoist, dar un viitor bărbat. Aparent, e timpul să-și muște coatele, nu numai liberalii și feministele, dar și mămicile care-și educă fi ul spre durerea și lacrimile viitoarei lui so-ţii, dar și a întregii omeniri. Căci anume de aici, de la edu-caţia incompetentă și prea drăgăstoasă, cresc persoanele slabe și fără de voinţă, după ai cărui umeri nu se vor as-cunde nici soţia, nici copiii.

Colonelul a fugit de pe câmpul de luptă, în locul lui se vor ridica un sergent sau locotenent. Dacă bărbatul e unul de nimic – locul său îl va ocupa femeia nefericită. Uneori – și în afaceri, dacă va avea noroc. Dar cel mai des la condu-cerea mașinii de asfaltat, la întreprinderi și chiar la colec-tarea sticlelor goale în anii amari de pensie singuratică.

Concluzia este transparentă – trebuie crescuţi și edu-caţi bărbaţii adevăraţi, puternici, responsabili. În caz con-trar, interesele lor vor fi doar berea, fotbalul, șezutul pe canapea și glumele indecente. Cel mai mult vor avea de suferit acelea care reprezintă a treia verigă a acestui lanţ – femeile. Ele nu vor avea de cine asculta, și nici după ume-

rii cui se ascunde. Vor încerca în continuare să pară pentru lumea din jur fericite, de fapt dorindu-și o cu totul altă viaţă. Doar cea mai bună prietenă, preotul la mărturisire, și perna sărată de atâtea lacrimi vor cunoaște adevărata stare a lucrurilor. Bărbaţii totuși sunt persoane care-și pot găsi echilibrul și fără o altă persoană alături. Un bărbat fără de femeie este un om fără o coastă. O femeie fără de bărbat este o coastă fără de om. Cred că diferenţa este destul de vizibilă.

Deci, am putea recapitula: Hristos este capul oricărui bărbat, iar capul femeii este bărbatul. Este un ideal pentru care trebuie să aspirăm. Este un ton stabilit pentru întrea-ga cântare. Și noi ar trebui, glasurile noastre slabe și ne-îndemânatice, să le conducem după tonul ceresc. Trebuie să-i educăm pe băieţii noștri, pregătindu-i pentru greu-tăţile vieţii de adult. Femeile nu trebuie să lupte pentru contestarea supremaţiei soţului în familie, dar benevol să i se supună, sprijinindu-l în misiunea de a fi cap al famili-ei. Dar cea mai mare responsabilitate o poartă bărbaţii. Ei sunt întruchiparea imaginii lui Hristos în familie, iar în cazul în care viaţa lor nu este una demnă – reprezintă ima-ginea lui antihrist.

Sursa: omiliya.org

Traducere: Natalia LOZAN

Alarmant

Un documentar realizat în urmă cu aproape 40 de ani pre-zintă o ipoteză uluitoare, po-trivit căreia cancerul ar putea fi tratat extrem de ușor, cu aju-torul vitaminei B17. Conform dezvăluirilor prezentate în material, crunta boală, pe care nimeni și nimic nu reușește să o combată de zeci de ani, nu ar reprezenta decât „o boală a de-fi cienţei”, ce apare la persoane-le al căror organism suferă de o lipsă a amigdalinei (vitamina B17). Deși o asemenea desco-perire ar duce la salvarea a mili-oane de vieţi anual, realizatorii fi lmului susţin că asociaţiile medicale și companiile farma-ceutice ţin secret acest lucru și resping cu orice preţ promova-rea acestui leac, care le-ar atra-ge, practic, falimentul.

Pentru a dovedi această ipo-teză, documentarul realizat de către americanul G. Edward Gri-ffi n, în 1974, prezintă mai multe cazuri de persoane bolnave de cancer care s-au vindecat după ce au urmat un tratament cu amigdalină, precum și mărturii ale unor medici care au folosit această metodă pentru trata-rea bolnavilor.

Companiile farmaceutice au blocat “elixirul”Instituţiile medicale și farma-

ceutice au numit fi lmul drept

o fraudă și o șarlatanie, dar, în ciuda acestui fapt, medicii au continuat să utilizeze noul “eli-xir”, dovedind utilitatea medi-camentului. S-a trecut imediat la intimidarea curanţilor, s-au confi scat fi lme și cărţi ce pro-movau noul leac și chiar au fost arestate persoanele care organizau manifestaţii publice pentru promovarea miraculo-sului medicament. Acest tip de tratament a fost astfel abando-nat de către majoritatea medi-cilor. Cu toate acestea, deși în multe locuri este considerată o metodă neconvenţională, vin-decarea cancerului cu vitamina B17 este posibilă în prezent în clinici din ţări precum Marea Britanie, Germania, Mexic sau Elveţia.

Descoperire veche de 5000 de aniPotrivit documentarului,

cancerul apare la persoanele cu defi cit de amigdalină (vitami-na B17), fi ind asemănător, din acest punct de vedere, bolilor precum scorbutul (defi cit de vi-tamina C), sau pellagra (defi cit de vitamina B3). Vitamina B17 este o vitamină mai puţin cu-noscută la ora actuală, însă ea a fost descoperită cu mai bine de 5000 de ani în urmă, fi ind folosită de către egipteni și de către locuitorii Chinei Antice, care au numit-o amigdalină de-oarece era extrasă din migda-

lele amare. Elixirurile făcute pe baza amigdalinei erau consu-mate în special pentru menţi-nerea sănătăţii, fi ind cunoscute efectele detoxifi ante ale aces-teia. Amigdalina a fost folosită ulterior de greci și romani în scopuri terapeutice, iar în zi-lele noastre, unele triburi de indieni își prepară diverse bău-turi din sâmburi de fructe care conţin amigdalină. Ca structură chimică, vitamina B17 este o combinaţie a două molecule de glucoză, una de benzaldehidă și una de acid cianhidric, iar în reţetele medicale amigdalina e cunoscută sub numele de nitri-lozidă. Vitamina poate fi folosi-tă și în scop terapeutic, nu doar profi lactic.

Cum poate ajuta vitamina B17Potrivit medicilor, carenţa

de vitamină B17 poate cauza depresie și insomnie, anorexie, oboseală și uscarea pielii. De asemenea, excesul de vitamina B17 poate duce la intoxicaţii. Astfel, se recomandă folosirea acesteia în doze optime, de 50-100 de mg pe zi în cazul copii-lor, 50-200 mg pentru adulţi și între 1 și 2 grame zilnic în cazul bolnavilor de cancer. În natură, vitamina B17 se găsește în sâm-burii de caise, cireșe, migdale, piersici, prune, în seminţele merelor, perelor și gutuilor, în legume precum mazărea, faso-

lea, conopida, varza, broccoli,

spanac, ceapă sau vinete. De

asemenea, vitamina mai poa-

te fi găsită în stare naturală în

cereale, în scoarţa de mălin sau

în frunze de gutui, prun, cais,

cireș, vișin sau piersic. Sâmbu-

rii de caise conţin cea mai mare

cantitate de amigdalină. Doza

recomandată este de doar 8-9

sâmburi pe zi, deoarece, în can-

titate mai mare, pot deveni to-

xici pentru organism. Pe de altă

parte, consumul de antibiotice,

alcoolul și cafeaua, reduc foar-

te mult acţiunile amigdalinei în

organism.

Sursa: gandeste.org

DIN NOU INDUSTRIA PHARMA

Tot ce afectează vânzarea produselor Tot ce afectează vânzarea produselor este considerat “o fraudă, o şarlatanie”este considerat “o fraudă, o şarlatanie”

ANALFABETISMUL ÎN EUROPA:

O criză ascunsă, în vremuri de criză

Mai mulţi tineri întâmpină difi cultăţi în scris și lectură în Europa decât în SUA sau Japonia.

„Pentru un european din cinci lumea e greu de citit”... Sub acest slogan, Comisia Europeană și-a făcut public raportul privind analfabe-tismul în Europa. Raport ale cărui concluzii sunt, cum o subliniază autorii - un grup multinaţional de experţi - un „semnal de alarmă”.

„Trăim un paradox”, spu-ne raportul: „În vreme ce

era digitală cere o sofi sticare culturală din ce în ce mai mare, milioane de europeni de toate vârstele trăiesc sub pragul ac-ceptabil al alfabetizării.”

Raportul ajunge la concluzia alarmantă că un european din cinci nu are sufi ciente cunoștinţe de scris și citit pentru a func-ţiona în societatea modernă. Ţările UE luate laolaltă au cel mai ridicat prag al analfabetismului - total sau parţial - din lumea industrializată. Proporţional, mai multe persoane întâmpină di-fi cultăţi în scris și lectură în Europa decât în SUA sau Japonia.

Când se calculează procentul tinerilor sub 18 ani care întâm-pină difi cultăţi la citit și scris, procentul e de 20% în UE, faţă de 18% în SUA, 14% în Japonia, 10% în Canada și numai 6% în Co-reea.

Aceasta este însă o medie europeană. Când se calculează pe ţări, procentul merge de la 8% în Finlanda, până la peste 40% în România și Bulgaria din tinerii care studiază și care au rezultate mediocre în lectură și scris.

Raportul subliniază două alte mari probleme. Prima este aceea a fracturii dintre sexe în domeniul educaţiei. Peste tot în Europa fetele sunt, în medie mai, educate decât băieţii, având, în medie, un avans de un an în educaţia de bază. România este ţara în care fractura dintre băieţi și fete e cea mai largă.

A doua problemă este aceea a fracturii digitale: nu numai că săracii și cei slab alfabetizaţi folosesc mai puţin Internetul, dar când o fac e mai degrabă pentru amuzament, decât pentru a se instrui.

Comisia Europeană își propune să coboare procentul de ti-neri cu probleme de citit și scris de la 20% acum, la 15 % până în 2020, plan care poate părea prea ambiţios și care înseamnă că procentul va rămâne oricum mai ridicat în Europa decât în Canada sau Japonia.

Tot așa, procentul de europeni de peste 55 de ani care nu au folosit niciodată Internetul depășește 70%, asta în condiţiile în care peste tot în Europa cetăţenii se văd nevoiţi să muncească ani suplimentari până la pensie.

Dan ALEXE, sursa: europalibera.org

Cancerul și-ar putea găsi leacul în consumarea unor alimente care conţin amigdalină. Vitamina B17 nu doar că previne apariţia bolii, ci chiar ajută la tratarea pacienţilor suferinzi. Cu toate acestea, indus-tria farmaceutică, direct interesată să-și vândă produsele, continuă să nege calităţile vindecătoare ale amigdalinei.

Mă întreb, ce se va întâmpla cu încăperile școlilor închise? Vor rămâne în ruine? În mod normal, ceea ce statul pretinde că nu poate fi nanţa, ar trebui transmis în mâna celor care vor ști să facă acest lucru. De ce părinţii sau comunităţile locale nu au fost întrebaţi dacă ar dori să preia parţial sau în totalitate fi nan-ţarea propriilor instituţii de învăţământ? Se prea poate ca în unele localităţi părinţii să fi preferat o școală de calitate, întreţinută din contribuţiile sale anuale, decât o școală de calitate proastă, înghesuită și la o distanţă mare de casă. Nu este pentru nimeni un se-cret că o bună parte a liceelor din Moldova sunt sponsorizate, în mare parte, de părinţi (reparaţia școlii, manuale, salariile profesori-lor). În unele state, spre exemplu, funcţionea-ză școlile private fi nanţate de cooperative – modifi carea legislaţiei în sfera cooperaţiei, ar putea soluţiona această problemă. Apropo, anul 2012 a fost declarat un an al COOPERA-ŢIEI, model care devine o alternativă tot mai populară în ţările atinse de criza mondială – păcat că toate acestea trec neobservate pe lângă noi.

De ce până în prezent nu s-a luat în discuţii oportunitatea legalizării “educaţiei la domi-ciliu” („homeschooling”), care există în SUA și în multe state europene? Există diferite modele, care ţin de specifi cul fi ecărei ţări, de nivelul educaţiei și a nivelului de trai. Dacă s-ar efectua un studiu în acest domeniu, pro-babil s-ar putea identifi ca un model adecvat și pentru societatea noastră. Actuala lege cu privire la învăţământ nici nu permite „educa-

ţia la domiciliu”. Mă îndoiesc foarte mult că în noul Cod al Educaţiei va exista o astfel de prevedere.

Păcatul cel mai mare este că Guvernul nici nu s-a grăbit să propună alternative de „op-timizare”, să poarte discuţii publice în aceste probleme. Totul s-a făcut în duhul „verticalei puterii” – „ordinile nu se discută, ci se execu-tă”. De când mă tot ţin minte, guvernul redu-ce, taie, elimină ceva din sistemul educaţiei naţionale cu o plăcere sadică. Ce-i drept, din când în când, mai adaugă niște obiecte „exo-tice”, tot la ordinul „fi nanţatorilor externi”. Mă întreb, până unde va dura toată această „optimizare” continuă? Până vom ajunge la „standardele africane”?

Guvernul a procedat ca un chirurg tur-mentat, care nefi ind capabil de judecată, taie în dreapta și în stânga, când e nevoie și când nu este nevoie. Educaţia a devenit pentru Ca-binetul Miniștrilor un soi de „durere de cap”, de care trebuie scăpat cu orice preţ. Mulţi din părinţi și elevi au afl at despre „măsurile chirurgicale” abia în momentul când au pu-pat ușa școlii. Societatea, pur și simplu, a fost pusă în faţa faptului împlinit, când nimic nu mai poate fi recuperat. Chiar a fost tăierea în carne vie? Învăţământul nu e singura vic-timă, așa se procedează în toate domeniile. De ce să ne mai mirăm că populaţia nu mai are încredere în instituţiile statului? Este greu să fi i patriot când statul te scuipă de sus și te calcă în picioare.

Octavian RACUSursa: vox.publika.md

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

M O L D O V A Pe urmele Sf.Vasile de la Poiana M rului / Pelerinaj la m n stirile din zona Buz ului

6-8 octombrie 2012 (3 zile / 3 nop i) Grup: 7/18 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Sâmb t , 6 octombrie, ora 6. Sosirea: Luni, 8 octombrie, ora 22. Traseu: Chisin u - Leu eni - Hu i - Moreni - Bujoreni - M r e ti - Brazi - Mera - D lh u i – Cote ti – R te ti - Ciolanu – Berca – Bisoca – Poiana_M rului – Gavanu – Recea - Chi in u.

M O L D O V A La IA I de Hramul Sf. Cuv. Parascheva – ocrotitoarea Moldovei

12-14 octombrie 2012 (3 zile / 3 nop i)

Grup: 7/18 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Joi, 11 octombrie, ora 22. Sosirea: Duminic , 14 octombrie, ora 22. Traseu: Chi in u - Leu eni - Vladimire ti – Moreni – Bujoreni – Pârve ti – Hu i - Hadâmbu – Bucium – Bârnova – Piatra_Sfânt – Dobrov – Podul_Înalt – Ia i (paricipare la Hram i închinare la moa tele Sf.Parascheva, Sf.Trei Iearhi, Golia, Galata, Cet uia, Hlincea, Vl diceni) – Leu eni - Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

Ar fi fost posibile alte variante de „optimizare” a sistemului de învăţământ?

Reforma în educaţie, așa cum a devenit tradiţie în Republica Moldova, a fost elaborată „din topor”. De altfel, ca și alte măsuri implementate pornind de la cerinţele „fi nanţatorilor externi” și nu de la problemele populaţiei. Mi-ar fi interesant să știu dacă reducerea instituţiilor de învăţământ a fost singura variantă a „optimizării” sau au existat și alte planuri? Însă, după cum s-a purces la realizarea acestei politici, se pare că alternative nici nu au existat.

Ierarhia în familie – nu există loc pentru democraţie

14 SEPTEMBRIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

STUDIU:

Ştirile negative provoacă boli psihice. Televizorul, principalul VINOVAT

Salată de fasole roşie

Ingrediente: 400 g fasole roșie, 4 roșii, 300 g porumb boabe, 2 legătură pătrun-jel, 1 ceapă roșie, 4 felie busuioc, 3 lingu-riţe ulei de porumb, oţet aromatic, sare grunjoasă, piper roșu măcinat, 1 baghetă aromată cu unt și busuioc măcinat

Mod de preparare: Fasolea se alege, se spală și se lasă să se înmoaie în apă căldu-ţă cu 4-5 ore înainte de a se prepara salata sau chiar de seara până dimineaţa. Apoi se scurge și se pune să fi arbă în 3-4 ape, până se elimină toxinele. După ce s-a fi ert fasolea, se scoate, se scurge și se ames-tecă cu porumbul scurs în prealabil. Se curăţă ceapa roșie și se toacă mărunt. Se amestecă cu porumbul și cu fasolea și se lasă la rece. Roșiile și verdeaţa se taie mă-runt și se amestecă cu porumbul, ceapa și fasolea și se condimentează cu sare și piper roșu. Se adaugă uleiul și oţetul aro-matic și se amestecă. Se taie bagheta felii, care se stropesc cu untul topit și cu busu-iocul măcinat. Se pun în tavă și se bagă în cuptorul încălzit în prealabil. După ce s-au rumenit, se scot și se servesc cu salata.

Cartofi copţi cu tzatzikiIngrediente: 4 cartofi mari, 8 castraveţi,

1 legătură mărar, 6 căţei de usturoi, 2 lin-

guri ulei de măsline, 300 g iaurt grecesc, sare, 50 g unt

Mod de preparare: Se spală cartofi i și se fi erb în coajă în apă cu sare. Se scot și se taie pe jumătate. Se ung cu unt și se pre-sară cu sare. Se așază în tava tapetată cu folie de aluminiu și se dau la cuptor 30 de minute. Se spală castraveţii, se curăţă și se taie mărunt. Se storc de suc și se ames-tecă cu sare și usturoi pisat. Într-un bol, se amestecă iaurtul cu 2 linguri de ulei de

măsline, sare și mărar. Se adaugă și cas-traveţii și se lasă la rece. Se scot cartofi i și se servesc cu sosul tzatziki.

Rulouri de vinete şi dovlecei la cuptorIngrediente: 1 vânătă mai mare (cca 350

g), 1 dovlecel (cca 250 g), 2 roșii uscate conservate în ulei, 500 g cremă de brân-ză (sau brânză de vaci), 2 gălbenușuri, 1 căţel de usturoi, 1 lingură oţet din orez, 1 lingură ulei cu aromă de rozmarin, sare, piper, 6-7 măsline tăiate felii

Mod de preparare: Mai întâi se pregă-tesc legumele: se curăţă dovlecelul și vânăta și se taie felii subţiri, pe lung. Pe grătarul încins, se pun feliile de dovlecel și de vânătă cât să prindă culoare și să se înmoaie puţin. Se scot și se lasă să se

răcească. Între timp, se pregătește um-plutura. Crema de brânză se amestecă cu gălbenușurile, roșiile tăiate cubuleţe, usturoiul tocat mărunt, oţetul și uleiul și se condimentează cu sare și piper, după care se omogenizează compoziţia. Feliile de dovlecel și de vânătă se ung cu un strat subţire de cremă, se pun câte 3-4 feliuţe de măsline, apoi se rulează și se așază în-tr-o formă rotundă termorezistentă, unsă cu ulei. Rulourile se coc în cuptorul preîn-călzit la 200° C, timp de 20-25 de minute. Când sunt gata, se ornează cu rozmarin proaspăt și se servesc cu restul de cremă de brânză.

Cotlet de porc cu mangoIngrediente: 400 g cotlet de porc fără

os, 2-3 mango, 400 g roșii cherry, 1 ceapă mare roșie, 1 lime, 2-3 linguri ulei de măs-line, sare grunjoasă, piper, oţet balsamic, 1 legătură pătrunjel

Mod de preparare: Ceapa roșie se spală și se taie solzișori. Se freacă cu sare grun-joasă și puţin ulei. Se curăţă mango, se spală și se taie cubuleţe. Se amestecă cu roșiile tăiate mărunt și cu ceapa frecată cu sare și ulei. Se amestecă ușor, ca să nu

se zdrobească. Se pun între timp cotletele pe grătarul încins și se rumenesc uniform. Salata se pregătește cu sos de oţet și ulei de măsline. La fi nal, se stropește cu zea-ma de la o lămâie verde și se ornează cu frunzuliţe de pătrunjel.

Prăjitură cu mac şi pruneIngrediente: 220 g unt, 220 g zahăr, 3

ouă, 350 g făină, 1/2 plic praf de copt, 1 pachet zahăr vanilat, 400 ml lapte, 220 g zahăr, 400 g seminţe de mac, 1 lingură scorţișoară, 1 pachet budincă de vanilie, 300 g prune, 100 g unt, 50 g zahăr, 1 ou, 150 g făină

Mod de preparare: Se freacă untul cu zahărul spumă. Se încorporează ouăle, se adaugă făina amestecată cu praful de copt și zahărul vanilat și se frământă un aluat moale. În 300 ml lapte se pun za-

hărul, seminţele de mac și scorţișoara și se fi erbe 3 minute. Se dizolvă praful de budincă de vanilie în restul de lapte și se toarnă înăuntru. Se mai fi erbe 1 minut. Se freacă untul topit cu zahărul. Se adaugă oul și făina și se obţine un aluat. Prunele se taie bucăţele, apoi se încorporează în aluat. Se dă la frigider 30 de minute. Se întinde aluatul și umplutura de prune și mac. Se pune în cuptor și se coace 40 de minute.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL VITAMINELOR

Vitamina B3Vitamina B3 se mai numește vitamina PP sau vitamina antipelagroasă, sau niacină, sau nicotinamidă. Este o vitamină

hidrosolubilă, este rezistentă la lumină și la căldură.

Vitamina B3 este rapid absorbită din intesti-nul subţire. Se depozitează în cantitate limitată și poate fi sintetizată în organism plecând de la triptofan (aminoacid). Lipsa sau carenţa de vitamina PP duce la apariţia pelagrei, boală ca-racterizată prin asocierea leziunilor cutanate cu tulburări digestive și nervoase.

Doza de vitamina B3Doza de vitamina B3Variază în

funcţie de vârstă, la co-pilul până la 9 ani doza zilnică re-c o m a n d a t ă este între 2 și 8 mg, la vârsta de 9-13 ani doza este de 12 mg, peste 14 ani se recomandă 14-16 mg, femeile care alăptează au nevoie de 17 mg pe zi, iar gra-videle de 18 mg zilnic.

Surse de vitamina B3Surse de vitamina B3Vitamina B3 se găsește în carnea albă, în car-

nea de viţei și vacă, în pește, fi cat, smochine, curmale, migdale, ciuperci proaspete, pâine integrală.

Poate fi sintetizată în organism din triptofan, un aminoacid.

Rolul vitaminei B3Rolul vitaminei B3- participă la metabolismul glucidic și lipidic;- scade colesterolul “rău” (LDL colesterolul) și

îl crește pe cel “bun” (HDL colesterolul), scade nivelul trigliceridelor din sânge, având astfel rol în scăderea riscului de apariţie a tulburărilor cardiovasculare, aterosclerozei și a hipertensiu-nii arteriale. Cercetătorii americani au făcut un studiu din care reiese că vitamina B3 protejează împotriva bolii Arzheimer;

- înlesnește asimilarea fi erului;- previne apariţia diareii.

Carenţa de vitamina B3Carenţa de vitamina B3Carenţa vitaminei B3 (PP) atrage pelagra, care

se manifestă mai întâi prin oboseală, insomnii, după care apar tulburări digestive, pete la nive-lul feţei, mâinilor și picioarelor, uscăciunea pie-lii, tulburări nervoase și, în fi nal, nebunia pela-grică precedând moartea. Pelagra este o boală rară care apare în zonele în care alimentaţia se bazează pe porumb sau orez, fi ind favorizată de tulburări intestinale (diaree cronică, boli in-fl amatorii cronice, colon iritabil).

Excesul de vitamina B3Excesul de vitamina B3Nu se cunosc efectele toxice în doze de până

la 2000 mg pe zi. În hipervitaminoză poate să apară o purpură tranzitorie.

Important de reţinutImportant de reţinutSe recomandă consumul de vitamina B3 după

masa principală.Persoanele care consumă în exces zaharuri

rafi nate sau alcool, cei care urmează tratament cu antibiotice și cei care suferă de tulburări gas-trointestinale pot avea carenţă de vitamina B3.

Atunci când un pacient (frecvent cu hiperco-lesterolemie) are inclusă în tratament vitamina B3 în doza de 1 gram, se recomandă ca acesta să fi e urmărit îndeaproape de medic. În cazul în care regimul alimentar conţine o cantitate sufi cientă de proteine, nu există nici un risc de îmbolnăvire.

CASA TACăldură şi culoare

în designul interior al toamnei

Pentru zilele răcoroase de toam-nă sunt binevenite obiectele în cu-lori calde, dar și mixuri îndrăzneţe de culori, imprimeuri și materiale. În plus, îmbinarea dintre obiectele vintage și cele moderne reprezintă o tendinţă importantă în designul interior al sezonului ce urmează.

Culorile calde – ocru, auriu, ară-miu, combinate cu verdele măslin conferă casei confortul visat și dau senzaţia de căldură atât de necesa-ră sezonului rece. În plus, veiozele care oferă lumină intimă, galbenă sau portocalie, contribuie la crea-rea unei atmosfere primitoare.

Pentru adepţii culorilor intense, un twist în designul locuinţei poa-te fi adus prin folosirea nuanţelor de roșu. Regăsită în obiecte deco-rative sau accesorii, culoarea roșie, în combinaţie cu o paletă de culori solare, emană energie și aduce o notă de individualitate casei.

Eleganţa se face simţită prin de-coraţiuni din sticlă sau ceramică, însă fără ca acestea să fi e folosite în exces. Un mix de modern și vin-tage aduce ineditul în interiorul locuinţei – o canapea simplă, cu tăieturi drepte, alături de câteva scaune lucrate în detaliu, din lemn masiv, cu siguranţă se vor încadra perfect în tendinţele sezonului.

Kudika.ro

Pentru sezonul toamnă/iarnă 2012-2013, designe-rii ne propun tendinţe în materie de accesorii spec-taculoase, afl ate uneori în-tr-o opoziţie voită cu restul ţinutei, pentru a se eviden-ţia și a marca o declaraţie de stil.

Deși iniţial poţi rămâne confuză la prima vedere a modelelor pe podium, plănuita discrepanţă dintre materia-lele accesoriilor și cele folosite pentru ţinute nu este întâmplătoare. Meca-nismul prin care designerii aleg să în-coroneze două dintre cele mai puter-nice tendinţe ale sezonului toamnă/iarnă 2012 este pe cât de isteţ, pe atât de izbitor.

Lupta dintre blană și piele continuă, așadar, și în noul sezon rece, iar faptul că atât de mulţi designeri au dorit să incorporeze elemente din ambele ma-teriale în ţinutele prezentate este ar-gumentul cel mai puternic pentru a nu te feri să porţi măcar unul dintre cele două elemente.

În spatele tendinţelorÎn spatele tendinţelorRelaţia dintre fragilitate și virilitate

este expusă atât metaforic, prin com-binaţia sezonului blană vs piele, cât și direct, printr-o clară abordare a stilului androgin. Masculinul este efeminizat, iar sexul frumos îmbrăţișează tăria ti-pic bărbătească.

Ca rezultat, fl uiditatea eșarfelor este

compensată de șaluri și fulare XXL, ciz-mele practice înlocuiesc botinele, iar bijuteriile aproape dispar din peisaj, pentru a face loc cataramelor masive, mănușilor lungi din piele și modelelor de genţi toamnă/iarnă 2012.

Cromatic, tendinţele în materie de accesorii se învârt în jurul preferinţelor vizibile în fi ecare an. Nuanţe închise și opace, precum negru, brun, cenușiu sau kaki sunt subtil scoase din ano-nimat prin pete de culoare – grena, portocaliu, bleumarin, alb sau accente metalice.

Singurele elemente care se diferen-ţiază de restul sunt genţile și mănuși-le, unde pielea colorată este aproape singura opţiune pentru a rămâne în tendinţe.

Imprimeurile își fac simţită prezenţa pe podiumurile prezentărilor de modă, singurele accente încă acceptate fi ind printul geometric și pielea de piton. Fularele și hainele de blană prezintă petice sau mixuri din mai multe nuan-ţe, pentru un efect vizual aparte.

Accesorii din pieleAccesorii din pieleMănuși lungi

din piele neagră sau scurte și co-lorate, curele fo-losite pe post de cordon și aproa-pe toate mode-lele de genţi din prezentările de modă respectă cu stricteţe una dintre cele mai edgy tendinţe – pielea.

Reptile print – imprimeuri exotice Reptile print – imprimeuri exotice din regatul reptilelordin regatul reptilelor

Regnul animalelor a fost inspiraţia în modă pentru mai bine de doi ani și a cunoscut o popularizare instantă graţie printului leopard sau tigru. În acest sezon, reptilele vor invada me-diul urban.

Blana, somptuozitatea în Blana, somptuozitatea în tendinţele toamnă/iarnă 2012tendinţele toamnă/iarnă 2012Chic, dar

și practică, blană este și va fi în conti-nuare în ten-dinţe în se-zonul rece. Blana arăta bine în orice combinaţie – de la hai-ne și genţi r e a l i z a t e cu mixuri și patch-uri de blană în diverse nuanţe, până la gulere purtate cu nonșalantă la BCBG sau captușală din blană albă, precum la J. Mendel.

Pălării, șepci sau fesuri?Pălării, șepci sau fesuri?Sezonul pălăriilor s-a întors în forţă

anul acesta, mulţi dintre designeri fo-

losindu-se de aceste articole pentru a între-gi ţinutele.

Ochelari de Ochelari de soaresoare

Mai prezenţi acum decât în sezonul cald, ochelarii de soare purtaţi de modelele Diane von Furstenberg,

Jason Wu sau Prabal Gurung sunt realmente s p e c t a c u l o ș i . Opacitatea este de preferat, atunci când ale-gem să purtăm ochelari în se-zonul rece.

One.ro

Informaţiile media, în special, știrile televizate în care se arată evenimente neplăcute și înfrico-șătoare, au pe termen lung efecte adverse asupra stării psihice a unei persoane, potrivit The Daily Mail, citat de Agerpres.

Potrivit unui studiu al unei echipe de cerce-tători de la Universitatea California, difuzarea repetată a unor scene de violenţă în contextul unor atacuri teroriste, precum și a scenelor sângeroase din zonele de confl ict crește pro-centul de boli fi zice și psihice în rândul tele-spectatorilor.

Conducătorul echipei de cercetători, Roxane Cohen Silver, a semnalat că știrile negative pot provoca o traumă colectivă în rândul populaţi-ei. “Este important să cunoaștem ce se întâm-plă în lume. Nu pledez pentru introducerea cenzurii, dar trebuie înţeles care sunt consecin-ţele expunerii constante la imagini capabile să provoace frică”, a explicat cercetătoarea.

În cadrul acestui studiu au fost incluse și re-zultatele unui sondaj în rândul a peste 1000 de persoane înainte și după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, precum și în debutul intervenţiei anglo-americane în 2003

în Irak. Experţii au evaluat atât răspunsul la

stres, cât și impactul mass-media. A rezultat că

persoanele care au vizionat mai mult de patru

ore pe zi reportaje despre atentate teroriste

și război, aveau mai multe simptome de stres

acut și stres posttraumatic. De asemenea, în

cazul acestora erau mai răspândite anomaliile

fi zice.

TRUCURI

Unghii mai rezistente şi mai sănătoase

Te-ai întrebat de ce unghiile tale sunt subţiri și se rup? Ce le face să se exfolieze atât de ușor și de ce îţi cresc atât de greu?

Răspunsul este unul sin-gur: nepăsarea ta! Și, dacă mai adăugăm produsele chimice cu care unghiile tale intră în contact, dieta săracă în vitamine și mine-rale, deshidratarea, putem înţelege de ce nu ai niște unghii perfecte. Unghiile sănătoase sunt tari, netede și de culoare roz.

Dieta, foarte importantă pentru unghiile taleRezistenţa unghiilor tale depinde, în foarte mare măsură, de

dieta ta. O alimentaţie corectă, bogată în vitamine și minerale te va ajuta să ai acele unghii perfecte la care visezi. Include în meniul tău alimente bogate în proteine, calciu, vitamina A, C sau E. Mai exact, consumă carne slabă, pește, fructe de mare, ouă, lapte, fructe uscate, fi cat, cereale integrale, legume cu frunze verzi, fasole, mazăre, linte. Nu uita de suplimentele de vitamine.

Fereşte-le de produsele chimiceDetergentul de vase, dizolvanţii, soluţiile de curăţenie și alte

produse chimice îţi atacă de fi ecare dată unghiile. Aceste soluţii îţi fac unghiile mai subţiri și, astfel, se rup mult mai ușor. Încear-că să folosești, mai ales când faci curăţenie prin casă, mănuși care să-ţi protejeze mâinile. De asemenea, și băile lungi și fi er-binţi îţi afectează sănătatea unghiilor.

Vitamina E, aliatul unghiilor sănătoaseÎn fi ecare seară, înainte de culcare, unge fi ecare unghie cu vi-

tamina E. Desfă o capsulă de vitamina E și masează unghiile cu uleiul din capsulă. Astfel, vei obţine niște unghii mai rezistente și mai hidratate.

Nu-ţi mai folosi unghiile pe post de “unelte” Foarte multe dintre noi avem prostul obicei să ne folosim de

unghii atunci când vrem să desfacem ceva, să rupem sau să dez-lipim. Pentru astfel de lucruri există unelte speciale ca foarfeca sau cuţitul. Așa că încetaţi să vă mai folosiţi de unghii atunci când vreţi să rezolvaţi ceva.

Uleiul de argan îţi întăreşte unghiileAmestecă părţi egale de ulei de argan și zeamă de lămâie într-

un bol. Lasă unghiile la înmuiat în această soluţie circa 15 minu-te. După, clătește bine cu apă călduţă fără să folosești săpunul. Încearcă să aplici acest amestec măcar o dată pe săptămână.

Eva.ro

Pielea fi nă în mod natural este, fără îndoială, o chestiune genetică. Însă se poate obţine un ten fi n și dacă se adoptă o serie de decizii bune. Iată câteva sfaturi.

Produsele de îngrijire trebuie să fi e adaptate tipului de pieleCel mai important lucru este stabilirea tipului de piele – sensibilă, uscată, mix-

tă, grasă.

Se preferă machiajul ușorSe preferă machiajul ușorPielea trebuie lăsată să respire. Machiaţi-vă cu moderaţie și alegeţi produse

de bună calitate.

Atenţie la alimentaţieAtenţie la alimentaţieAlimentele prăjite și grăsimile pot provoca apariţia coșurilor și a altor imper-

fecţiuni. Alegeţi fructe și legume proaspete, ceai verde, bogat în antioxidanţi – inamicii pielii ridate.

Mersul la culcare devremeMersul la culcare devremeOpt ore de somn reprezintă garanţia unui ten frumos – alungă oboseala, cear-

cănele, pungile de sub ochi, stresul, pe scurt, celulele epidermei se regenerează.

Igiena vieţiiIgiena vieţiiTutunul contribuie la apariţia aspectului tern și a ridurilor. Sportul este bene-

fi c pentru circulaţia sangvină și ajută la eliminarea toxinelor.

FRUMUSEŢE

Sfaturi pentru a avea pielea fi nă ca mătasea

MODĂ & STIL

Preferinţe în sezonul rece

14 SEPTEMBRIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6 .00, 21.00, 0 .00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Do-cumentar. “Evoluţia.

Stomacul”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. “Adevărata putere a Vatica-nului”. 9.00 Chișinăul de ieri și de azi. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. 11.00 Documentar. “Euromaxx”. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00, 2.35 Portrete în timp. Valentina Saviţchi, artistă a po-porului. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Ana Blandiana la Chișinău. 13.35, 2.15 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00, 5.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Fes-tivalul-concurs “La izvorul Osoiencelor”. 15.45 Acasă la Dumitru Matcovschi. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Mi-lioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50 Vedete la bis. 21.20, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. “RINO GAETANO”. Episodul 2. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.05 Concert “Limba noastră”. 5.45 La curţile dorului.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La alti-tudine. Reluare 12.15 Film

artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisi-une de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Diver-tisment. Te cunosc de undeva

06:30 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (drama) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Lara

(r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teles-hopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (prima emisiune din acest sezon) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertis-ment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Demon și înger (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:45 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Magica legendă a spiri-

dușilor (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.1,2, anul III (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Iubesc pe cine nu trebuie (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Omul cu un pantof roșu 17:00 Film: Bandiţele (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Spionul din vecini 22:30 Film: Se-ducătorul fără chip 00:45 Film: Spionul din vecini (r) 02:30 Stirile ProTv (r) 04:00 Film: Seducătorul fără chip (r) 06:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:15 Среда обитания. “Во всем виноват управдом”

07:20 Игорь Ясулович, Александр Демьяненко, Леонид Куравлев в комедии “По улицам комод водили” 08:30 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дм. Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. “Опережая выстрел”. Многосерийный фильм 16:40 Премьера сезона. “Большие гонки. Братство колец” 18:30 “Replica” 20:00 “Александр Белявский. Уйти, не прощаясь” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 “Большая разница” в Одессе. Фестиваль пародий 00:40 Андрей Миронов в комедии “Невероятные приключения итальянцев в России “ 02:15 “Sinteza săptămânii” (R) 02:45 Премьера. Джефф Бриджес, Колин Фаррелл в фильме “Сумасшедшее сердце”

7.00 Bebe m a g i a . 7 . 2 5 S ă

mă aștepţi... 9.00-14.00, 17.20, 20.30 Seriale. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.10 Teleen-ciclopedia. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 22.45 O dată-n viaţă. 0.40 Gala Crucea Roșie. 5.55 Pelerin. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:31 DOCUMENTAIRE 6:29 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:54 REFLETS SUD 8:45 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:18 WOOFY 10:24 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:35 LÉONARD 10:44 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:10 GALACTIK FOOTBALL 11:34 TACTIK 12:06 SCIENCE OU FICTION 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:02 JOUR DE RUGBY 13:47 NOUVO 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 DANS LES PAS DE KATIA 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:27 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 INSPECTEUR LAVARDIN 23:38 DANCING 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 QU’UN SEUL TIENNE ET LES AUTRES SUIVRONT 2:51 KIOSQUE 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok

6.45, 15.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Documentar. “Artă și mit. Fecioara de Prusia care se poate deschi-de”. 10.10 Doru-i dor. Program muzical 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40 Unda Bugiacului. 14.10 Serial. “DORA”. 16.00 Documentar. “Dezvăluiri din istoria Iranului”. 17.40 Chișinăul de ieri și de azi. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Mol-dova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Documentar. “Marea artă. Tiziano”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 La noi în sat. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcă-tos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (drama) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Un

colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teles-hopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshop-ping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (roman-ce) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:45 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teles-hopping 14:00 Film: Lava ucigașă 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neli-niștit, ep.4329 17:00 Știrile Pro Tv cu Na-talia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Pariu cu viaţa, ep.1,2, anul III (r) 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Film: Dragoste și un glonţ 01:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile Pro Tv din sport 02:00 Film: Dragoste și un glonţ (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 România, te iubesc! (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

0 5 : 0 0 Т е л е к а н а л “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Pri-

mele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:20 “Хранимые судьбой”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Кармадон. 10 лет спустя” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Подземный переход”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:35 Премьера. “Гримм” 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.40 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.50 Punctul pe istorii.. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:35 LES ÂGES DÉBOUSSOLÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 GEORGE ET FANCHETTE 16:31 FLASH INFO 16:34 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FRACTURE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QU’UN SEUL TIENNE ET LES AUTRES SUIVRONT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 DOCUMENTAI-RE 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugiacului.

6.45, 12.45 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Documentar. “Fotografi a suprarealis-tă”. 10.05 Documentar. “Drumeţii”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40 Sub același cer. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Videoteca copiilor. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Magazinul copiilor. 17.40 Filler. Mănăstirea Călărășeuca. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Po-vestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Documentar. “Artă și mit. Fecioara de Prusia care se poate deschide”. 22.20 Portrete în timp. 22.50 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Fii tânăr! 3.50, 5.15 Music Mania. 5.25 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teles-hopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00

În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Poveștiri adevăra-te (r) (AP) (drama) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de rai (r)

(AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Te-leshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (ultimul episod) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Po-veștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:45 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Te-leshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Amintiri din întuneric (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Viaţa în Africa, ep.5,6, an 3 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4328 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Tango și Cash 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.7, an 4 00:00 Film: Tango și Cash (r) 02:00 Totul des-pre poker (r) 02:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:10 “Контрольная закупка” 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:20 “Хранимые судьбой”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. Среда обитания. “Во всем виноват управдом” 18:00 “Pri-mele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Подземный переход”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “ В еч е р н и й Ур га н т ” 0 0 : 5 5 Н оч н ы е новости 01:10 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:35 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии 02:25 “Prima Oră” (R) 04:15 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 procente. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.25 Vedeta familiei. 4.15 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5 M O N D E

LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉ-MATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLA-SH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:35 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 POULET AU VINAIGRE 16:49 FLASH INFO 16:52 CHRISTINE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTI-ONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 GEORGE ET FANCHETTE 21:01 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FORTIER 1:45 FORTIER 2:34 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Sub același cer.

6.40, 17.40 Respiro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.35 Documentar. “Artă și mit. Totemul clanului Broasteu”. 10.05 Documentar. “Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 ARTelier. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.35 Orchestra de muzică populară “Rapsozii Moldovei”. 14.10 Serial. “DORA”. 15.45 Do-cumentar. “Minunile lumii”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Docu-mentar. “Fotografia suprarealistă”. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.15 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Baștina. 3.50 Music Mania. 5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teles-hopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără

măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Poveștiri adevăra-te (r) (AP) (drama) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Un colţ de

rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasi-unii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Can-can TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:45 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshop-ping 14:00 Film: Amintiri din întuneric 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniș-tit, ep.4327 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: În spatele liniilor inamice 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Au-toExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.6, an 4 00:30 Film: În spatele liniilor inamice (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:10 “Контрольная закупка” 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:20 “Хранимые судьбой”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Народная медицина” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Подземный переход”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 “Городские пижоны”. “Без свидете лей” 01:40 Премьера. Дон Чидл в многосерийном фильме “Обитель лжи” 02:10 Дэвид Духовны в многосерийном фильме “Калифрения”. Новые серии 02:40 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Rezistenţa prin cultură. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 3.00 Rom European. 4.30 Avocaţii schimbării. 4.40 Punctul pe istorii. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMA-TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 AWA O GBÉ, UNE AVENTURE HUMAINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER 16:33 FLASH INFO 16:36 ON EST TOUS DANS LE CHAMP ! 17:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA JOURNÉE DE LA JUPE 21:06 FLASH INFO 21:11 LA TRAGÉDIE DE MICHEL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 FRACTURE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 THALASSA 2:47 LE POINT 3:40 TV5MON-DE LE JOURNAL 4:03 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Docu-mentar. “Dezvăluiri

din istoria Iranului”. 7.10 Documentar. “Euromaxx”. 8.05 Vedete la bis. 9.05 Docu-mentar. “Evoluţia. Stomacul”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV. 12.00, 2.15 “Un abecedar bizar”. Spectacol al Tea-trului “Ginta Latină”. 13.00 “Bâza-bâzâita”. Poveste muzicală. 13.40 Documentar. “Global 3000”. 14.10 Congresul Mondial al Eminescologilor. Academicianul Mihai Cimpoi la 70 de ani. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio “Art plus” (rus.) 17.50, 1.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10, 3.15 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.15 O seară în familie. 20.50 Respiro. Program muzical. 21.25 “La fântâna măicuţei mele”. Nadia Crăiţămândră. Program muzical. 22.20 Film. “RINO GAETANO”. Episodul 1. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Descoperă Moldova. 1.35 Selecţiuni muzicale. 5.15 La obiect. 5.25 Concert “Limba noastră”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film

artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mi-reasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Un

colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Te-leshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teles-hopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (ro-mance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film se-rial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film seri-al: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:00 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:45 Doamne de poveste (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâm-biţi, vă rog! 11:00 AutoEx-

pert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzi-me cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: O ameri-cancă la Tokio 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Călătoria 17:00 Film: Iubesc pe cine nu trebuie 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Bandiţele 22:30 Film: Reţeaua 00:45 Totul despre poker, ep.11 01:15 Stirile ProTv (r) 02:45 Film: Reţeaua (r) 04:45 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новос ти 06:15 “Кармадон. 10 лет спустя” 07:25 Татьяна Догилева,

Юрий Богатырев, Галина Польских в фильме “Нежданно-негаданно” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 “Сергей Бодров. Где ты, брат?” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Абракадабра” 17:10 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 1 8 : 1 5 “ Х и р о м а н т. Л и н и и с уд е б ”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 “Да ладно!” 19:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Сандра Баллок в комедии “Проблески надежды” 01:30 Сэмюэль Л. Джексон в комедии “Большой белый обман” 02:55 “Primele știri” (rom) (R) 03:10 Евгений Леонов, Вячеслав Невинный в комедии “За спичками” 04:45 “Поле чудес”

7 . 0 0 Ve -deta fami-liei . 9.00 - 1 4 . 0 0 ,

18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30 Teleen-ciclopedia. 15.50 Vrei să fi i milionar? 17.00 Tema săptămânii. 20.00, 6.30 Reporter. Bu-letin informaţional. 23.50 Teleenciclopedia. 0.50 Festivalul “Cântecele Munţilor”. 3.45 Interviurile Jurnalului. 4.00 Europa mea. 4.25 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:29 DOCUMENTAIRE 6:28 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:04 FLASH INFO 10:06 SAMSAM 10:14 LES VO-YAGES DE BALTHAZAR 10:19 WOOFY 10:25 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:37 LÉONARD 10:46 MON AMI GROMPF 10:59 MON AMI GROMPF 11:12 GALACTIK FOOTBALL 11:36 C’EST PAS SOR-CIER 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:31 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 36,9° 14:01 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 16:00 CHABOTTE ET FILLE 16:23 CHABOTTE ET FILLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 ARTE REPORTAGE 18:02 ARTE REPORTAGE 18:46 LE DESSOUS DES CARTES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES STARS DU RIRE S’AMUSENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 CHABADA 1:45 NOUVO 1:59 EN DIRECT DE L’UNIVERS 2:59 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 DOCUMENTAIRE

6 . 0 0 , 7 . 0 0 , 8 . 0 0 , 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cu-

vintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.30, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 10.00 Documentar. “Marea artă. Tiziano”. 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40, 3.20 “Un sfert de vorbă” cu Ilo-na Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.35 Svitanok. 14.05 Serial. “DORA”. 15.35, 1.15 Portrete în timp. 16.05 Documentar. “Adevărata putere a Vaticanului”. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Accente economice. 19.00 MESA-GER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Documentar. “Lucian Freud”. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 1.45 La obiect. 3.40 Selecţiuni muzicale. 5.15 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (drama) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Un

colţ de rai (r) (AP) (romance) 09:00 Teles-hopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshop-ping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dra-ma) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 03:30 Poveștiri de noapte (r) 04:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 05:45 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Lava ucigașă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Tarzan, omul-maimuţă 16:00 Teleshopping 16:15 Seri-al: Tânăr și neliniștit, ep.4330 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Focul din adâncuri 22:45 Film: Înfruntarea 01:15 Film: Focul din adâncuri(r) 03:15 Film: Tarzan, omul - maimuţă (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

0 5 : 0 0 Т е л е к а н а л “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Pri-

mele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Понять. Простить” 16:00 “ЖКХ” 16:50 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Клуб Веселых и Находчивых”. Летний кубок в Сочи 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 01:05 Премьера. “Сенна” 03:15 “Prima Oră” (R) 05:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.30, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Vedeta familiei. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnalul TVR. 2.35 Avocaţii schimbării. 3.45 Jurnal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:35 DANS LES PAS DE KATIA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 FRACTURE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:16 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FORTIER 22:45 FORTIER 0:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:45 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:37 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina.

Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANS+”. 10.20 Respiro. Program muzical. 10.35 Reporter de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Serial. “DORA”. 16.00 Documentar. “Global 3000”. 16.25 Săptă-mâna sportivă. 17.40 Videoteca copiilor. 18.00 Sub același cer. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Mol-dova în direct. 21.25 Documentar. “Artă și mit. Totemul clanului Broasteu”. 22.20 Dor. In memoriam. Veronica Garștea. 22.50 Profil de savant. Constantin Ga-indric, informatician. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Relua-

re 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Ști-rile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Te-leshopping 07:45 Film

serial: Lara (r) (AP) (romance) 08:45 Teles-hopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teles-hopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri ade-vărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Un colţ de rai (primul episod) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (prima ediţie a emisiunii) (15) (divertis-ment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Fructul oprit (r) (15) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:45 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Al șase-lea jucător (r) 13:00 Stirile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Jumanji (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4326 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.1,2, anul III 01:00 The Mentalist - În mintea criminalului, ep.5, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 03:30 Serial: Pariu cu viaţa (r) 05:00 Serial: În mintea criminalului (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

0 5 : 0 0 Т е л е к а н а л “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Pri-

mele știri” (rom) 09:10 “Контрольная закупка” 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 Премьера сезона. “Время обедать!” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. “Абракадабра” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Фурцева”. Многосерийный фильм 16:20 “Хранимые судьбой”. Многосерийный фильм 17:10 Премьера. “Деревенская магия” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Подземный переход”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:15 “Городские пижоны”. “Без свидетелей” 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jur-nal mati-nal. 8.00,

17.20 Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.40, 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10 Tezaur folkloric. 14.00, 18.55, 3.35 Jurnalul TVR. 3.35 Punctul pe istorii. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTER-NATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:35 APOCALYPSE, LA 2E GUERRE MONDIALE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTIER 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA RUÉE VERS L’OR 22:44 COUSINADES - SPECIMEN 23:37 MONSIEUR DICTIONNAIRE 23:38 LECOUPLE.TV 23:43 LECOUPLE.TV 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 FOOT ! 1:51 LE CHEVAL D’ORGUEIL 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 21 SEPTEMBRIE 22 SEPTEMBRIE 23 SEPTEMBRIE 20 SEPTEMBRIE 17 SEPTEMBRIE 18 SEPTEMBRIE Luni 19 SEPTEMBRIE

Miercuri

14 SEPTEMBRIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Sergiu, știu că ai o pasiune mai deosebită. Despre ce este vorba?

- Da, într-adevăr, sunt pa-sionat de sculptură, de artă, în general. Simt eu că această predilecţie pentru domeniile enunţate vor construi, în mare parte, viitorul meu. Pe lângă sculptură, mă pasionează și olăritul. Îmi doresc foarte mult să fac obiecte din lut, să dau „viaţă” unei bucăţi de argilă. Cu ceva timp în urmă, pasiunea mea cea mare era designul in-terior. Nu știam prea multe des-pre acest domeniu. Poate părea hazliu, dar îmi plăcea de multe ori să schimb locul mobilei prin casă, să inventez tot felul de combinaţii, de aranjamente. Camera de fi ecare dată arată mai bine. Ce să spun? Am mai multe pasiuni, poate pentru că pun dragoste și sufl et în tot ceea ce fac.

- Talentul, bănuiesc, că-l ai de la naștere. Însă cine te-a motivat să-ţi dezvolţi abilităţile? Cine îţi dă câte un sfat când trece pe lângă vreo lucrare de a ta?

- Nu știu dacă m-am născut cu acest talent. Știu doar că pa-siunea mea pentru frumos mi-a schimbat viaţa. Mai bine spus, m-a îndreptat spre un drum al libertăţii, al răbdării, al muncii și al rugăciunii. În mare parte, motivaţia a venit de la mine. Însă nu pot să nu amintesc de primul meu profesor de design – Valeri Ciornâi, specialist în domeniul sculpturii și al arhi-tecturii. Pe când frecventam cercul de design de la centrul ARCTICO, dumnealui m-a sfă-tuit să aleg sculptura. Și nu am făcut o alegere greșită, zic eu. În rest, primesc multe sfaturi de la profesori, de la colegii din grupele mai mari sau mai mici. Părerea fi ecăruia contea-ză, oricare ar fi ea, chiar dacă e negativă. Eu vreau să învăţ și critica este constructivă de cele mai multe ori. În artă trebuie să conștientizezi că n-ai cum să scapi de reacţii negative. Cei care „consumă” frumosul, pot

aprecia, dar pot și critica dur o lucrare. Nu voiam să spun, însă totuși vreau să accentuez că societatea noastră este una ignorantă. Nu apreciază arta. Și e mare păcat.

- Vrei să devii un artist pro-fesionist, presupun. Ce faci pentru a crește?

- Da, cu ajutorul Domnu-lui... Îmi doresc foarte mult să devin un profesionist. Pentru a căpăta cunoștinţe, abilităţi citesc cărţi, mă informez de pe internet. Aceasta este partea teoretică. Însă este și partea practică: desenez, modelez în lut, sculptez în lemn, în piatră. Chiar dacă nu sunt axate ne-mijlocit pe sculptură, cursurile pe care le avem la facultate mă ajută să mă dezvolt. Un profe-sor de-al meu zice că nici un curs nu a fost introdus în zadar. Și e adevărat.

- Ai amintit ceva de faculta-te. Care este domeniul tău de studiu?

- Sunt student la UTM, Fa-cultatea de Urbanism și Arhi-tectură.

- Interesant. Crezi că ceea ce faci e de perspectivă în Re-publica Moldova?

- Poate că părerea mea nu va coincide cu a altora, însă eu spun cu hotărâre că ceea ce fac e de perspectivă în ţara noastră. Dacă nu trăiești cu sentimentul dezamăgirii, dacă treci peste obstacole și dacă faci cu pasiune ceea ce faci, atunci reușești să-ţi vezi visul împlinit.

- Să revenim la sculptură și la desen. Sunt curioasă să știu care a fost prima ta lu-crare. Îţi mai aduci aminte?

- Când aveam vârsta de 8 sau 11 ani (nu-mi aduc aminte exact) am încercat să sculptez în lemn o fi gură de om în mi-niatură. Pe la vreo 13 ani mi-a venit ideea să fac ierbare din crengi de copac.

Sculptura nu e doar un mo-nument, ea poate fi cinetică, modernă, clasică etc. Cea mo-

dernă este formată din fi guri geometrice, fi guri de oameni sau animale stilizate. Așa că și ierbarul meu era un fel de sculptură. Pot să zic că încercă-rile din copilărie m-au motivat, de atunci am simţit această atracţie faţă de domeniul care acum mă preocupă în cel mai serios mod.

- Spre ce stil tinzi? Vrei să adopţi stilul cuiva dintre ar-tiștii consacraţi?

- Vreau să deprind niște teh-nici mai moderne, dar și de cele clasice nu pot să uit. Nu știu dacă-mi doresc să adopt stilul vreunui artist cu renume. Nu mă conduc după șabloane. Aș vrea să-mi descopăr sau să-mi formez un stil propriu pentru a crea lucruri noi și originale. Îmi plac sculpturile executate de Michelangelo în marmură albă și ale sculptorului român Constantin Brâncuși. Mai încerc să învăţ de la ei. Sper să-mi reușească ceva.

- Și totuși, cum rămâne cu arta adevărată în Republica Moldova?

- Abia se încearcă să se schi-ţeze adevăratul profi l al artei. Mai avem mult de muncit. Eu consider că un rol decisiv în

aceasta îl au tinerii. Întotdeau-na ei au fost cei care au adus elementul noului, au promovat idei și au încercat să schimbe paradigmele de gândire, de acţiune. Cert este că și arta are nevoie de tineri. Cu regret, semenii mei nu sunt interesaţi de aceasta. Spuneam mai sus că sunt student la Urbanism și Arhitectură. Iată un domeniu foarte interesant pentru tineri. Ei sunt creativi, inovatori. Vreau să cred că orașul Chișinău va arăta mai bine peste câţiva ani. De ce nu și întreaga Moldovă?! Dacă cutreierăm ţara noastră-n lung și-n lat, vom întâlni câţiva meșteri populari, olari, meseria fi ind transmisă din generaţie în generaţie. Mai sunt sculptori care lucrează în piatră, pictori, arhitecţi, designeri, meșteri în vestimentaţia populară etc. Cred că avem cu ce și cu cine reprezenta arta noastră tradi-ţională.

- Știu că pleci foarte des în pelerinaje. Ce reprezintă ele pentru tine?

- Nu atât de des pe cât mi-aș dori. Plec în pelerinaj o dată sau de două ori pe an. Sunt atras de frumuseţea și sfi nţenia mănăstirilor și a bisericilor din Moldova și România. În timpu-

rile acestea destul de difi cile, Sfânta Liturghie mă ajută să înţeleg mult mai bine lucru-rile, iar preoţii îmi dau sfaturi duhovnicești. Acolo îmi “încarc bateriile” pentru a mă menţine treaz și cu Hristos în inimă.

- Care a fost cel mai impre-sionant moment pe care l-ai trăit în timpul unui peleri-naj? Care sunt destinaţiile tale preferate?

- Mă impresionează fru-museţea naturii, a bisericilor și starea duhovnicească care persistă în acele locuri. Trăiesc clipe minunate alături de oa-menii pe care-i întâlnesc acolo, deschiși, calzi și buni la sufl et. De cele mai multe ori, îmi place să merg la mănăstirea Putna. Acest lăcaș sfânt, zidit de Ștefan cel Mare, nu ne lasă în suferinţă. El ne pecetluiește speranţă, nădejde și iubire.

- Chiar vara asta ai fost la Putna, nu? Cu ce impresii te-ai întors?

- M-am întors cu impresii dintre cele mai bune. Cele două luni, cât am stat acolo, au fost adevărate momente de reve-laţie. Stând la mănăstire vezi altfel lucrurile ce se întâmplă în lume. Am început deja să în-ţeleg viaţa călugărilor. Precum spun fraţii de mănăstire, viaţa călugărilor e grea. Însă tot ei spun că pe cât este de grea, pe atât e de frumoasă. Poate cine-va dintre cititori, citind aceste rânduri, și-a făcut impresia că aș dori să devin călugăr. Nu e așa, eu doar susţin credinţa ortodoxă și slujitorii ei. Am învăţat multe și voi învăţa și de acum încolo.

- Vreau să-mi spui, după pă-rerea ta, ce mai reprezintă

azi, într-o lume puternic lai-

cizată, pelerinajul. Cine mai

participă la el?

- Este o cale bună pentru

a-l „cunoaște” pe Mântuitorul

nostru Iisus Hristos. Tineretul

de azi este prea mult infl uenţat

de mass-media, publicitate,

reviste, posturi TV. Se face doar

„spălare de creieri” cu emisiuni

de doi bani și filme de prost

gust produse prin Europa și

SUA. Ele ne formează o altă

realitate, nu realitatea în care

trăim. Nu aș vrea să spun că în

Europa sau America nu sunt

lucruri frumoase. Sunt, dar, din

păcate, noi preluăm mai mult

lucruri urâte și negative.

- Care este motivaţia de a

dedica timp și energie pen-

tru activităţile de la organi-

zaţia de tineret?

- Noua Generaţie este o or-

ganizaţie cu viitor mare, în care

cresc și se dezvoltă tineri cu o

viziune deosebită. Pentru mine

personal, echipa creștin-demo-

crată este o echipă cu valori și

moralitate. Am ceva timp de

când sunt parte a acestui grup.

Motivaţia vine din interiorul

meu. Îmi place să cunosc per-

soane noi, interesante,vreau

să contribui cumva la prospe-

rarea societăţii noastre, vreau

să perseverez și să-mi susţin

ţara cu ce pot. Și acţiunile de

la Noua Generaţie sunt menite

să formeze caractere, spirite

puternice, cu frică de Dumnezei

și cu iubire faţă de oameni. În

fond, noi, tinerii, nu putem sta

cu mâinile în sân. Trebuie să

avem o poziţie civică, căci dacă

nu noi, atunci cine?!

- Doamne ajută, Sergiu!

Lucia CUJBĂ, FLUX

BerbecOrgoliul te poate împiedica să iei decizii inspirate. Relaţiile devin un teren de lup-tă și, dacă refuzi comunicarea, te poţi tre-zi cu numeroase complicaţii.

TaurCasa și familia te interesează, dar nu ca de obicei, ci doar pentru a-ţi regăsi acel sentiment de siguranţă și încrederea în faptul că ești util.

GemeniTrebuie să dai dovadă că înţelegi foarte clar faptul că fi ecare persoană are pro-blemele sale, pe care le consideră mai importante, mai urgente.

RacFaptul că dorești să recuperezi anumite sume pierdute din imprudenţă sau din neglijenţă contează, dar trebuie să înţe-legi mai întâi cauzele.

LeuPentru că urmează o perioadă în care vei avea o predispoziţie puternică spre exa-gerări, ar fi bine să te abţii să găsești de-fecte celor din jur sau proiectelor în care sunt implicaţi.

FecioarăPe lângă greutăţile zilei, mai vine și o do-rinţă de a căuta vinovaţi pentru proble-mele tale, ceea ce nu face decât să spo-rească tensiunea.

BalanţăDe la prieteni vrei dovezi de preţuire, de la copii vrei rezultate deosebite, iar de la membrii familiei ai dori să obţii promisi-unea că se vor schimba.

ScorpionEste o perioadă tensionată, în special în familie și la serviciu. Nu găsești înţelege-re nici de o parte, nici de cealaltă, ceea ce va duce la confl icte.

SăgetătorPentru cei care au programate întâlniri este o perioadă care marchează începu-tul unei colaborări fructuoase, deocam-dată doar în planul ideilor.

CapricornVei intra într-un dialog cu o persoană la care ai acces mai rar. Nu este o întâlnire obișnuită, dar vei rezolva o problemă ex-trem de importantă.

VărsătorSe anunţă numeroase evenimente, de mică sau mare amploare, care îţi vor in-fl uenţa situaţia fi nanciară, stima de sine și scara de valori.

PeştiDeși vezi în jur persoane derutate sau cu-prinse de pesimism, nu reușești să înţe-legi de unde li se trage, pentru că tu te simţi foarte bine.

14-21 septembrie14-21 septembrie

GENERAŢIA 2002

Sergiu Racu: „Pasiunea mea Sergiu Racu: „Pasiunea mea pentru frumos mi-a schimbat viaţa”pentru frumos mi-a schimbat viaţa”

Pasiune și credinţă. Aceste două cuvinte îl caracte-rizează perfect pe Sergiu Racu, un tânăr talentat care face parte din echipa tinerilor de la Noua Generaţie. Pasiunea lui cea mare este sculptura. Îi place să se exprime într-o bucată de lemn sau de piatră. Este inspirat să creeze, să redea lucruri fru-moase pentru că, spune el, asta îi modelează viaţa.

DIVERSIUNE?

Soţia fostului preşedinte german dă în judecată compania Google

Bettina Wulff afi rmă, într-o carte care a fost lansată miercuri (12 septembrie), că nu a fost ni-ciodată prostituată, dezminţind astfel zvonurile apărute în ultimii ani în Germania.

“Nu am lucrat niciodată ca damă de companie. Acestea sunt niște prostii absolute”, spune soţia fostului președin-te german Christian Wulff , în cartea ei intitulată “Dincolo de protocol”. Într-un capitol denumit “zvonuri”, ea consa-cră opt pagini pentru a vorbi despre diversele zvonuri ce au circulat pe seama ei în ultimii ani.

Christian Wulff a demisionat la mijlocul lunii februarie din funcţia de președinte al Germaniei, după ce a fost bănuit de corupţie.

Potrivit acuzatorilor săi, Bettina Wulff , în vârstă de 38 de ani, ar fi lucrat în trecut sub pseudonimul “Lady Vic-toria” într-un stabiliment numit “Château Osnabrück” și într-o casă de toleranţă berlineză denumită “Artemis”.

Totodată, Bettina Wulff a depus plângere în justiţie împotriva companiei Google, pe care o acuză că a con-tribuit la răspândirea zvonurilor despre trecutul ei. La rândul lor, reprezentanţii Google au spus că vor “lăsa justiţia să se pronunţe”.

Motorul de căutare Google propune în mod automat cuvintele “prostituată” și “escortă” atunci când utilizatorul tastează numele Bettinei Wulff . Un purtător de cuvânt al Google, Kay Oberbeck, a spus că fi rma americană a făcut faţă cu bine în trecut altor cinci plângeri similare în Ger-mania, iar toate acele plângeri au fost respinse.

Cuvintele asociate numelor de persoane nu sunt alese de Google, ci apar în funcţie de frecvenţa căutărilor aso-ciate cu acele nume efectuate de ceilalţi utilizatori din spaţiul virtual, a subliniat el.

Bettina Wulff este cea de-a doua soţie a fostului pre-ședinte german și mama fi ului acestuia.

Christian Wulff , care a fost cel mai tânăr președinte al Germaniei, avea imaginea unui conservator modern, cu un trecut fără pată, până în momentul în care mai multe scandaluri de presă l-au propulsat pe scena mediatică și l-au obligat să demisioneze.

Christian Wulff a fost acuzat că a profi tat de poziţia sa de conducător al landului Saxonia Inferioară în perioada 2003-2010 pentru a obţine diverse avantaje fi nanciare. În cartea ei, Bettina Wulff respinge și aceste acuzaţii de corupţie formulate la adresa soţului ei.

Visul oricărui violonist este de a cânta la una din viorile Stradi-varius create în timpul secolelor XVII- XVIII și care, datorită unei anumite reacţii biologice ale lemnului din care sunt făcute, produc sunete de cea mai înaltă calitate. Acum, un nou studiu susţine că fungii ar putea ajuta la crearea unor viori capabile să re-producă sunete identice cu cele emise de o Stradivarius.

Profesorul Francis W. M. R. Schwarze a desco-perit o modalitate prin care poate trata cu fungi două dintre cele mai comune tipuri de lemn utilizat în confecţionarea viorilor, astfel încât să poată crea instrumente muzicale la fel de bune ca și cele ale lui Antonio Stradivari.

Specialistul a găsit două specii de fungi (Physisporinus vitreus și Xylaria longipes), care supun cele două tipuri de lemn (molid și paltin de Norvegia) la o descompunere ce ajută la îm-bunătăţirea calităţii tonale.

„În mod normal, fungii reduc densitatea lem-nului, dar, din nefericire, ei diminuează viteza cu care călătoresc undele sonore prin lemn. Carac-teristica unică a acestor tipuri de fungi este că ei degradează treptat pereţii celulari, astfel încât produc o subţiere a lemnului. Dar, chiar și în stadiile tardive ale descompunerii lemnului, tot rămâne o structură rigidă prin care sunetul poate

călători direct”, a explicat cercetătorul. Mai mult, nici moleculele care oferă elasticitate lemnului nu sunt compromise, lemnul rămânând la fel de rezistent, precum era înainte de tratamentul cu fungi.

Un lemn potrivit pentru creatorii de viori este acela care are o densitate scăzută, un nivel crescut de elasticitate și care oferă viteză mare de propagare a sunetului. Acest proces redă același efect pe care îl avea tratamentul lui Antonio Stra-

divari asupra lemnului din care confecţiona viori. Cercetări anterioare care au durat ani la rând, au încercat zadarnic să afl e cum sau de ce lemnul utilizat de Stradivari oferea o structură atât de bună pentru viori. Uimitor este faptul că atunci când Schwarze a realizat un test orb, în care spe-cialiștii trebuiau să identifi ce dacă sunetele sunt sau nu emise de o vioară Stradivari, audienţa a crezut că vioara, al cărei lemn fusese tratat cu fungi, este o Stradivarius.

CIUPERCILE CARE ADUC MUZICA

Vioara Stradivarius s-ar putea pricopsi cu o rivalăCURIOS

Fluviul Albastru s-a colorat în roşu

Localnicii, turiștii și oamenii de știinţă din mu-nicipiul Chongqing, China, au parte în aceste zile de o priveliște ieșită din comun: fl uviul Yangtze (în chineză albastru) a devenit roșu, scrie publicaţia Chinahush.

Cea mai lungă apă curgătoare din China și a treia ca debit din lume (după Amazon și Congo), Yangtze a căpătat această nuanţă doar în dreptul orașului Chongquing, autorităţile punând feno-menul, la prima vedere, pe seama sezonului de inundaţii care e posibil să fi adus o cantitate mare de nisip în zonă.

Până acum nu s-au găsit indicii ale unui efect de poluare, precum scurgeri ale canalizării, spun specialiștii, care fac inves-tigaţii în continuare.