1 EURO..............................16.06111 Do lar ame ri can ............. 12.29511 Leu românesc ................. 3.53571 Ru blă ru sească ............... 0.3985

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“Gândirea logică și viaţa reală nu sunt două orbite separate.

Logica este singurul mijloc al omului pentru a stăpâni

problemele realităţii”.

Ludwig von Mieses

Cursul valutar 7.12.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 7 decembrie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

7.12.2012

Noros, -6 -1 0C

8.12.2012

Noros, -6 -1 0C

Sf. Mc. Clement, Ep. Romei, și Petru al Alexandriei FLUX

GPF

Fondat în 1995 Nr. 45 (873)

EDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

CMYK

CMYK

Cornel CIUREA:UE doreşte să revigoreze elanul proeuropean în Republica Moldova

Barroso îl ridică pe Filat şi-l coboară pe Lupu?

ALEGERI PARLAMENTARE ÎN ROMÂNIA:19 secţii de votare pentru cetăţenii români din Republica Moldova

Curtea Constituţională constată, funcţionarii îşi văd de ale lor

22

33

55

88

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

POLITIC

ALEGERI

RAPORT

Câteva Câteva RECTIFICĂRI pe RECTIFICĂRI pe

marginea articolului marginea articolului „POLITICĂ, BUSINESS, „POLITICĂ, BUSINESS,

MAFIE ŞI CANALIA MAFIE ŞI CANALIA LIBERALĂ”LIBERALĂ”

Au demarat cursurile Universităţii PopulareAu demarat cursurile Universităţii Populare

Ion Muruianu:

Hotărârea CSM este neîntemeiată, ilegală şi periclitează fundamentele societăţii democratice

Miercuri, 5 decem-

brie, a avut loc prima

lecţie din cadrul cur-

surilor Universităţii

Populare, proiect de

formare a tineretului

iniţiat de politicianul

Iurie Roșca. Prima

lecţie a fost prezidată

chiar de fondatorul

Universităţii Popula-

re, Iurie Roșca, care a

făcut o introducere în

temele care urmea-

ză să fi e abordate pe

parcursul următoare-

lor trei luni de zile.

Piaţa farmaceutică – contradicţii legislative şi reglementări excesive

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

Deputaţii comuniști vor să știe din ce surse sunt fi nan-ţate călătoriile „pe linie Parlamentară” ale deputaţilor din fracţiunea PD. În ședinţa parlamentului de joi, 6 decembrie, deputatul Grigore Petrenco a solicitat expli-caţii cu privire deplasările peste hotare ale conducerii Parlamentului la care participă cu precădere deputaţii democraţi.

„Vrem să știm cine achită cheltuielile pentru așa-numitele vizite de lucru și de ce delegaţiile parlamentare zboară cu rute charter și avioane private”, s-a interesat reprezentantul PCRM.

Petrenco i-a avut în vedere, fără îndoială, pe spicherul Marian Lupu și, în special, pe prim-vicepreședintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc, care au întreprins în ultima perioadă mai multe deplasări peste hotare, însoţiţi de colegii lor de partid din Parlament.

Comuniștii au solicitat informaţii publice cu privire la rezultatele acestor vizite, dar și a banilor care au fost cheltuiţi în acest scop. Lupu le-a răspuns că pot afl a toată informaţia cu privire la cheltuielile pentru deplasări la Se-cretariatul Parlamentului.

Totodată, președintele Parlamentului i-a replicat deputatului comunist că, de fapt, el ar fi liderul la capitolul călătorii peste hotare. Iar democraţii se vor deplasa de atâtea ori, de câte va fi necesar pentru rezolvarea probleme-lor prioritare. Mai mult decât atât, Marian Lupu a sugerat că unii colegi de-ai săi se deplasează și din banii proprii: „În cazurile unor vizite parlamentare avem colegi care merg pe cont propriu și eu mă bucur că pe această cale se face economie de resurse fi nanciare”.

FLUX

Cine fi nanţează deplasările peste hotare ale deputaţilor?

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

7 DECEMBRIE 2012 22F L U XF L U X Actual

Interviu cu analistul politic Cornel CIUREA, expert în cadrul Institutului pentru Dezvol-tare și Iniţiative Sociale „Viitorul”

- Domnule Cornel Ciurea, ce semnifi caţie are, în opinia dum-neavoastră, vizita la Chișinău a președintelui Comisiei Euro-pene, domnul Jose Manuel Barroso, și în ce măsură există le-gătură cu cealaltă vizită care a urmat imediat, a președintelui Poloniei, domnul Bronislaw Komorowski?- Eu nu cred că există o legătură directă între aceste două vi-

zite. Însă ambele, în special cea a domnului Barroso, au semnifi -caţia de a menţine elanul proeuropean în Republica Moldova și de a încuraja implementarea reformelor. Aceste mesaje de încu-rajare vin și în contextul în care în Republica Moldova procesul integraţionist se bucură de o susţinere din ce în ce mai slabă. Într-o astfel de situaţie, vizitele înalţilor demnitari europeni au menirea să menţină aprinsă fl acăra eurointegrării.

- Credeţi că șansele Republicii Moldova de aderare la UE au crescut în urma acestor vizite?- Nu cred că șansele de integrare europeană cresc în urma

unor asemenea vizite. Însă este important ca susţinerea europe-nilor să fi e menţionată de către ei, adică să arate că și Uniunea Europeană își asumă niște angajamente. Altfel spus, în urma unor asemenea vizite, Republica Moldova angajează mai mult factorii de decizie europeni în intenţia sa de aderare la UE. Deci, aceste vizite nu vor grăbi procesul de integrare europeană, însă cel puţin factorii de decizie europeni nu vor uita de Republica Moldova.

- Unii comentatori s-au grăbit să afi rme că vizitele celor doi înalţi ofi ciali europeni reprezintă, într-un fel, și o replică la adresa Rusiei. Credeţi că a existat și un mesaj subtil adresat Federaţiei Ruse, pornind și de la ultimele neînţelegeri care au apărut în dialogul Chișinău-Moscova?- Nu cred că a existat un astfel de mesaj. Am auzit și eu ase-

menea afi rmaţii, însă eu nu cred că vizita lui Barroso poate să ţintească, într-o formă sau alta, Rusia. Și asta deoarece discursul birocraţilor europeni, iar Barroso este totuși șeful birocraţilor europeni, este lipsit întotdeauna de conotaţii geopolitice. Acest gen de discurs vizează întotdeauna procesele interne dintr-o ţară sau alta.

- De această dată, în special dacă e să facem o comparaţie cu vizita la Chișinău a cancelarului german Angela Merkel, problema transnistreană nu a mai reprezentat o prioritate în mesajele transmise de cei doi ofi ciali europeni. Anterior, unele voci importante din Europa menţionau că în lipsa unei solu-ţii viabile în problematica transnistreană, șansele Republicii Moldova de integrare în UE sunt minime. Credeţi că, de aceas-tă dată, UE și-a arătat disponibilitatea de a admite repetarea situaţiei Ciprului și în cazul Republicii Moldova?

- De mult timp, o asemenea idee (de integrare a Republicii Moldova în UE fără o soluţionare a diferendului transnistrean – n.n.) este admisă la nivel teoretic în Uniunea Europeană. Eu totuși înclin să cred că va fi foarte complicat să obţinem statut de membru al Uniunii Europene, având un asemenea confl ict pe teritoriul nostru. Într-adevăr, în cadrul vizitei la Chișinău a domnului Barroso, s-a făcut abstracţie, în mare măsură, de pro-blema transnistreană. Și asta deoarece, deocamdată, nu există o soluţie clar exprimată privind modul în care această regiune va fi inclusă în negocierile privind acordul de comerţ liber și libe-ralizarea regimului de vize. Întrucât soluţiile nu sunt încă iden-tifi cate, politicienii au decis să nu abordeze acest subiect. Este vorba de niște discuţii tehnice. Or, vizita lui Merkel presupunea o soluţie politică generală a problemei respective. Anume din această cauză, vizita cancelarului Germaniei în Republica Mol-dova a fost privită cu mai mult interes. În cazul vizitei lui Barro-so putem vorbi doar despre niște soluţii tehnice de integrare a spaţiului transnistrean în acordul de liber schimb și în dialogul privind liberalizarea regimului de vize. Deocamdată, după cum am mai spus, asemenea soluţii nu există.

- Care sunt pașii imediaţi pe care trebuie să-i întreprindă gu-vernanţii de la Chișinău în sensul integrării europene, în urma acestor vizite?- Obiectivele au fost trasate foarte clar: să încheie, în anul

2013, negocierile privind acordul de liber schimb, în același timp, să semneze acordul de asociere la UE și să aștepte când statele europene vor fi dispuse să liberalizeze regimul de vize cu Uniunea Europeană, proces care ar putea să întârzie. Deci, iată pe aceste direcţii trebuie să fi e înregistrate succese.

- Vă mulţumesc.

A consemnat Nicolae FEDERIUC, FLUX

CORNEL CIUREA:

UE doreşte să revigoreze elanul proeuropean în Republica Moldova

PREŞEDINTELE METAFORIC

sau Dumnezeu dă, dar în traistă nu pune

Suntem un stat agrar. Plus la toate, mai sun-tem și mioritici, ba chiar mistici.

Când pe un șef de guvern sau de stat din Moldova îl întrebi, cum va fi roada la anul, răspunsul, de regulă, e unul tradiţional: ne vom ruga lui Dumnezeu să plouă… Adică, nu vom moderniza agricultu-ra, nu vom instala sisteme de irigare, nu vom aduce tehnică perfor-mantă. Ne vom ruga. Mai știi, poate Domnul ne va ajuta cu ceva, că pe noi nu ne duce capul.

Atunci când vine vreun oaspete important, el, în mod obligatoriu, ne aduce lumină, ploaie sau roadă bună. Cel puţin așa comentea-ză înalţii demnitari moldoveni evenimentele, stârnind, de fi ecare dată, zâmbetul jurnaliștilor străini. Aș mai înţelege dacă asemenea metafore s-ar utiliza la adresa unor mitropoliţi, patriarhi, episcopi. Dar utilizarea acestor construcţii elogioase la adresa unor politici-eni, sună pe cât de rural și anacronic, pe atât și de comic.

Nu a fost o excepţie nici vizita președintelui Poloniei. Președin-tele Moldovei, Nicolae Timofti, întrebat despre semnifi caţia aces-tei vizite, a punctat următorul gând magistral: „Barroso ne-a adus soarele, Komorowski – ploaia. E un semn bun că la anul vom avea roadă”.

Am crezut și eu, că așa și este. Va fi ploaie, deci vom avea roadă, locuri de muncă, salarii decente. Din păcate, ploaia mai aduce și vânt. Deja seara, am afl at stupefi at de la știri că 89 de localităţi din Moldova au rămas fără curent, din cauza vântului puternic. Refuz să cred că vijelia a lăsat fără acoperiș școala și grădiniţa, primăria, fer-ma de păsări și fabrica de vin din satul Valea Perjei, raionul Taraclia. Potrivit datelor operative ale Serviciului Situaţii Excepţionale, loca-lităţile rămase fără curent sunt din raioanele Criuleni, Anenii Noi, Căușeni, Ștefan-Vodă, Hâncești, Ialoveni, Cantemir, Cimișlia, UTA Găgăuzia și Cahul. Adică, jumate de ţară s-a scufundat în beznă.

Komorowski prin defi niţie nu putea aduce vijelie. Este o diversi-une clară a Moscovei, pentru a compromite semnifi caţia istorică a acestei vizite, valenţele ei simbolice și efectele climaterice.

M-a iritat la culme și faptul că, chiar a doua zi după vizita lui B. Komorowski, Asociaţiile de agricultori din Moldova („UniAgroPro-tect”) ameninţaseră Guvernul cu proteste de amploare, fi ind in-dignate de faptul că autorităţile nu ţin cont de doleanţele lor, evită discuţiile și întâlnirile.

Cum așa? Oare n-au văzut ei profeţiile președintelui? Chiar nu au înţeles semnifi caţia profundă a vizitei lui Komorowski? Chiar nu conștientizează că ploaia le va oferi oricum roadă din belșug, și sta-tul, cum nu s-ar înverșuna, nu va putea compromite acest proces? Îmi pare rău, dar acești fermieri chiar confundă sula cu prefectura. Răbdaţi, fraţilor, și veţi avea de toate. Și ploaie, și roadă, și subvenţii la paște. Chiar dacă e vorba de paștele cailor…Oricum, fi neţea me-taforei contează. Nu doar cu pâine omul e sătul.

P.S.: Dacă e să vorbim la modul serios, poate ar fi cazul, ca și con-silierii președintelui să mai selecteze metaforele, să evite construc-ţiile „climaterice”. Poate nu aș avea dreptate, dar cu așa un instru-mentar comunicaţional, ne compromitem nu doar pe noi, dar și pe înalţii oaspeţi.

Bogdan ŢÂRDEA, sursa: vox.publika.md

În cadrul vizitei efectuate la

Chișinău săptămâna trecută,

președintele Comisiei Euro-

pene, Jose Manuel Barroso,

a făcut mai multe declaraţii

foarte directe, unele încura-

jatoare, altele, dojenitoare,

notează Deutsche Welle în

ediţia electronică.

Sursa citată menţionează că, pe de o parte, președintele Comisiei Europene a încurajat autorităţile moldovene să continue reformele, iar pe de altă parte, a cerut ca banii europeni să nu fi e furaţi, ci să fi e cheltuiţi în benefi ciul ţării și al cetăţenilor, „pentru a nu discredita ide-ea de democraţie”. Potrivit ofi cialului european, în 2012, Republica Moldova a primit din partea UE 122 de milioane de euro – cea mai mare sumă de care a benefi ciat vreodată un stat din apropi-erea UE. „Aceasta înseamnă 41 de euro pe cap de locuitor”, a explicat Barroso și a promis că Moldova va benefi cia în continuare de tot sprijinul UE în imple-mentarea programelor de dezvoltare.

În cadrul vizitei, au fost semnate două acorduri de fi nanţare: unul de sporire cu 6 milioane de euro a asis-tenţei pentru modernizarea sistemu-lui de sănătate publică din Moldova și

un alt document cu valoare de trans-fer, de 5 milioane de euro, ca suport în educaţia vocaţională și instruirea profesională.

2013 – an decisiv pentru Moldova„Cea mai bună opţiune pentru

Moldova este asocierea politică și integrarea economică în UE. Eu pri-vesc Moldova ca pe o ţară europea-nă, iar pentru mine moldovenii sunt europeni”, a menţionat Jose Manuel Barroso. El a precizat că „ceea ce face Uniunea Europeană în Moldova este pentru binele întregii ţări, nu pentru anumite partide. Am intrat în cea de-a doua fază (și ultima) în ceea ce priveș-te liberalizarea regimului de vize, iar în cazul în care vor fi rezultate la etapa de implementare, ne-am propus ca punct de reper pentru defi nitivarea discuţii-lor și emiterea unei decizii, summitul de la Vilnius din noiembrie 2013”, a spus președintele Comisiei Europene.

El a accentuat că „perspectiva de inte-grare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană nu trebuie privită ca un tabu”. (...) „Mai bine ar fi să ne concentrăm asu-pra fi nalizării negocierilor privind acor-durile de Asociere și a celui de Liber-Schimb, precum și pe fi nalizarea celei

de-a doua etape a Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize”. De asemenea, demnitarul european a atenţionat autorităţile moldovene asu-pra necesităţii continuării reformelor economice, susţinerii investitorilor și a tras un semnal de alarmă în privinţa fenomenului corupţiei, care a căpătat dimensiuni alarmante în Moldova.

Discuţie contondentă cu Lupu?Jose Manuel Barroso s-a întâlnit la

Chișinău cu șeful statului, Nicolae Ti-mofti, premierul Vlad Filat, președinte-le Parlamentului, Marian Lupu, și cu li-derii grupurilor parlamentare. Cel mai crispat de la întrevedere a ieșit liderul PD, Marian Lupu. Acesta a recunos-cut că discuţia cu ofi cialul european a fost una constructivă, dar „deloc în culori roz”. El nu a dat detalii, dar se presupune că între Barroso și Lupu au avut loc discuţii contondente pe tema corupţiei, Lupu fi ind liderul partidu-lui al cărui prim-vicepreședinte este Vlad Plahotniuc – unul dintre cei mai controversaţi politicieni moldoveni, al cărui nume a apărut aproape în toate scandalurile despre atacurile de tip raider și care, potrivit presei, este mo-nitorizat de Interpol.

Filat: „Noi am decis: Mergem spre UE!”„Moldova a făcut alegerea. Ea nu

are altă alternativă decât UE”, a de-clarat, după întrevedere, premierul moldovean Vlad Filat. „Cetăţenii Mol-dovei sunt europeni și ţara noastră va continua să muncească pentru a se transforma din partener al Uniunii Eu-ropene în parte componentă a Uniunii Europene”, a spus Filat.

Opoziţia a boicotat vizitaComuniștii din opoziţie au boicotat

întâlnirea cu președintele Comisiei Europene. Liderul comunist, Vladimir

Voronin, l-a acuzat pe Barroso că „a ve-nit în Moldova să „amnistieze” regimul antidemocratic instaurat la Chișinău”, iar unii deputaţi comuniști au dat foc invitaţiei la discursul public ţinut de Barroso și au postat poze pe reţelele de socializare.

La fi nalul vizitei, Jose Manuel Barro-so le-a mulţumit moldovenilor pentru ospitalitate. El a spus că a înţeles, fără traducător, chiar și discursul pe care l-a ţinut premierul Vlad Filat și i-a mul-ţumit, în limba română, pentru primi-rea călduroasă. “Limba de origine la-tină, vinul foarte gustos și cina foarte bună, m-au făcut să mă simt ca acasă”, a menţionat Jose Manuel Barroso.

După www.dw.de

Deutsche Welle: Barroso a lăudat şi a biciuit guvernarea de la ChişinăuDeutsche Welle: Barroso a lăudat şi a biciuit guvernarea de la Chişinău

7 DECEMBRIE 2012 33 F L U XF L U XPolitic

Pe 6 martie 2009, Publicaţia

Periodică „FLUX European”

a publicat în ediţia cu nu-

mărul 200917 (versiunea

electronică) și numărul 8

(693) (versiunea pe suport

de hârtie) articolul „POLI-

TICĂ, BUSINESS, MAFIE ȘI

CANALIA LIBERALĂ”, sem-

nat de directorul acestei

ediţii periodice, Sergiu

Praporșcic.

În acel articol se conţineau un șir

de constatări cu privire la activitatea

Societăţii pe Acţiuni „ASCOM-GRUP”

și a președintelui acestei companii,

Anatol Stati, bazate pe unele infor-

maţii provenite din surse care în acel

moment inspirau încredere, iar infor-

maţiile păreau verosimile. În urma unei analize mai detaliate și a unei verifi cări mai amănunţite a faptelor, în special, în urma examinării unui șir de documente puse la dispoziţie de S.A. „ASCOM-GRUP” în cadrul proce-sului judiciar desfășurat, Publicaţia Periodică „FLUX European” și auto-rul articolului „POLITICĂ, BUSINESS, MAFIE ȘI CANALIA LIBERALĂ”, Sergiu Praporșcic, au ajuns la concluzia că șirul menţionat de constatări și in-formaţii din respectivul articol nu corespund realităţii, sunt neadevă-rate, iar concluziile autorului au fost pe alocuri eronate sau exagerate.

La constatările și informaţiile nea-devărate, ce nu corespund realităţii, se referă afi rmaţiile potrivit cărora creditele bancare obţinute de S.A. „ASCOM-GRUP” sub garanţia statu-

lui nu ar fi fost rambursate, că S.A. „ASCOM-GRUP” și Anatol Stati ar fi fost implicaţi în activităţi de spionaj tehnologic și comercial, că colabora-rea contractuală dintre S.A. „ASCOM-GRUP” și PETROM, precum și între S.A. „ASCOM-GRUP” și UPETROM ar fi fost sistată la intervenţia unor ge-nerali din cadrul serviciilor de secu-ritate, că S.A. „ASCOM-GRUP” a avut deschise reprezentanţe în Cipru și Iugoslavia și că a avut afaceri cu produse petroliere în Iugoslavia, in-clusiv pe durata embargoului impus de ONU în perioada 1994-1995. Tot-odată, nu este adevărat că Statul ar fi răscumpărat unele datorii pe care S.A. „ASCOM-GRUP” le-ar fi avut faţă de KELME și nici faptul că Statul și-ar fi subordonat fabrica de la Orhei.

În baza acestor informaţii neade-

vărate, autorul a tras unele conclu-zii care sunt eronate sau exagerate. Printre acestea vom enumera: că S.A. „ASCOM-GRUP” reprezintă o in-stituţie transnaţională de tip mafi ot, că Anatol Stati ar fi fost supus unei cercetări penale în România și că managerul acestei companii ar fi dat 200 000 de dolari pentru încetarea acestei urmăriri penale, că S.A. „AS-COM-GRUP” și Anatol Stati ar dispu-ne de conexiuni în lumea interlopă și de prietenii strânse cu reprezen-tanţii fostei securităţi ceaușiste și ai fostului KGB sovietic. Totodată, sunt eronate și concluziile, conform cărora, S.A. „ASCOM-GRUP” sau Pre-ședintele acesteia, Anatol Stati, ar reprezenta sau ar constitui un clan, și că S.A. „ASCOM-GRUP” sau Preșe-dintele acesteia, Anatol Stati, și-a

subordonat Partidul Liberal intere-selor sale.

Atât Publicaţia Periodică „FLUX European”, cât și directorul acesteia, Sergiu Praporșcic, regretă faptul că sursele consultate la documentarea materialului au difuzat informaţiile eronate cu privire la activitatea S.A. „ASCOM-GRUP” și a Președintelui acestei companii, Anatol Stati, și, ca rezultat, șirul de neadevăruri men-ţionat și-a găsit loc în respectivul articol.

Pe cale de consecinţă, Publicaţia Periodică „FLUX European”, cât și di-rectorul acesteia, Sergiu Praporșcic, exprimă companiei S.A. „ASCOM-GRUP” și Președintelui acesteia, Anatol Stati, scuzele de rigoare.

Sergiu PRAPORŞCIC, director PP „FLUX European”

Câteva RECTIFICĂRI pe marginea articolului Câteva RECTIFICĂRI pe marginea articolului „POLITICĂ, BUSINESS, MAFIE ŞI CANALIA LIBERALĂ”„POLITICĂ, BUSINESS, MAFIE ŞI CANALIA LIBERALĂ”

Vizita lui Jose Manuel Barro-so la Chișinău a urmărit câteva scopuri.

Primul scop era de a da un semnal clar rușilor că RM intră în sfera de in-fl uenţă a UE și orice șantaj, promisiuni, jocuri de culise nu-și vor avea efectul.

În al doilea rând, președintele CE a transmis un semnal populaţiei că RM are șanse, fi e și nebuloase, de perspectivă euro-peană, invocând cu acest prilej și sumele oferite în ultimii ani (25 mln de euro în 2006, 125 mln de euro în 2012).

În al treilea rând, Barroso, intenţionat sau acciden-tal, a ierarhizat politicienii din Republica Moldova. Acest lucru s-a observat ușor prin timpul acordat po-liticienilor moldoveni, conţinutul mesajelor și oferte-lor politice.

Desigur, cel mai mult a avut de câștigat V. Filat. Acesta l-a invitat pe președintele CE în RM, l-a întâl-nit la aeroport, l-a acompaniat la Cricova, a ţinut un discurs alături de Barroso la Palatul Naţional, iar spre fi nele zilei, a plecat cu el la summitul PPE din Erevan. Însuși președintele Comisiei Europene, pentru a eli-mina orice dubii vizavi de simpatiile Bruxellesului, a oferit 2 granturi în valoare de 11 mln de euro, pentru dezvoltarea medicinii și educaţiei (segmente contro-late de PLDM). De fapt, astfel Barroso a transmis un mesaj clar și acelor indivizi care cu grijă încearcă să-l asocieze pe premier cu Kremlinul. E clar că mesajul acestora astfel este dat peste cap.

Apoi, Barroso s-a afi șat la o conferinţă de presă cu președintele ţării N. Timofti, neglijând cu desăvârșire să apară alături de Marian Lupu, a treia persoană în stat. Gestul era mai mult decât simbolic. Astfel, func-ţionarul european își arăta atitudinea rezervată, dacă nu chiar dispreţuitoare faţă de Marian Ilici. Marian Lupu a fost nevoit să vorbească singur despre discu-ţia avută cu ofi cialul european. Culmea e că în loc să se ţină cu demnitate, acesta nu a ratat ocazia să mai arunce, fi e și indirect, niște critici în adresa lui Filat, care a anunţat că faza a doua de negocieri a Acordu-lui cu privire la regimul de vize s-ar putea încheia în noiembrie 2013.

„Trebuie să muncim mai mult și să vorbim mai pu-ţin. Potrivit principiului aplicat în cadrul Parteneria-tului Estic „More for more”, poate ne vom apropia de momentul când vom avea regim liberalizat de vize, dar fără a fi declarat un termen anumit. Eu aș spune într-o perspectivă de câţiva ani de zile o asemenea

decizie pozitivă ar putea veni din partea UE”, a spus Lupu.

Apropo, cele 4 posturi de televiziune controlate de PD nu au prezentat discursul premierului, oferind o mostră clasică a „libertăţii mediatice” în RM. Dacă s-a ajuns la faza că este cenzurat prim-ministrul, atunci ce să mai vorbim despre ceilalţi?

Surse demne de încredere susţin că Barroso l-ar fi în-trebat pe Lupu despre activitatea lui Plahotniuc, fapt ce l-a debusolat defi nitiv pe spicherul moldovean. Vi-zibil iritat, acesta, încălcând eticheta diplomatică, nu s-a prezentat la recepţia festivă de la Palatul Naţional, fapt remarcat de mai mulţi observatori politici, dar și de diplomaţi. Un asemenea afront public adus Bru-xellesului, nu a fost trecut cu vederea. Prin asemenea gesturi, Lupu s-a compromis la superlativ. Consecin-ţele se vor face vizibile în viitor.

Culmea impertinenţei democraţilor s-a remarcat însă la 30 noiembrie. În ziua în care Barroso își ţinea discursul la Palatul Naţional, iar Filat îl asigura despre itinerarul european, ca neavând alternativă, PDM a votat, alături de PCRM, în Adunarea Populară a Găgă-uziei, proiectul de lege ce prevede desfășurarea refe-rendumului de aderare la Uniunea Vamală. Referen-dumul trebuia să se desfășoare la 3 februarie 2013.

Amintim că APG e controlată integral de PD, spi-cherul fi ind oligarhul D. Constantinov, membru PD.

Acest demers al PD a iritat la culme funcţionarii eu-ropeni. Conducerea PD, și Lupu personal, a primit a doua zi șuturi zdravene în fund. Șuturile se pare că și-au demonstrat efi cienţa, fi indcă deja luni, deputaţii PD din UTAG jurau pe cruce că nu ar fi votat așa ceva. Din păcate pentru ei, există înregistrări video, care probează contrariul.

Vizita lui Barroso a demonstrat că Lupu devine ne-glijat nu doar de înalţii ofi ciali din Rusia, dar și din UE. Ce-i rămâne acestuia? Doar întâlnirile cu spicheri și funcţionari incolori.

De fapt, e limpede: PLDM e susţinut de UE și SUA, PL – de România, PCRM și PSRM – de ruși, iar PDM – de nimeni. Barroso, ca și Merkel, și Biden, a dat de înţeles că liderul AIE este Filat. Cu toate minusurile pe care le are premierul, dar anume cu el se negociază, sub răspunderea lui se oferă credite, de la el cer rezultate și raporturi. Ceilalţi sunt percepuţi ca aliaţi, dar nu și factori de decizie.

Deci, situaţia PD devine una incertă. Fără susţine-re externă angajată, perspectivele acestei formaţi-uni par a fi tot mai nebuloase. Mai devreme sau mai târziu, vor ieși la iveală dosarele din Cipru, Londra, informaţiile legate de Interpol. Și atunci – cemodan, vokzal…

P.S.: Și totuși, domnule Lupu, ce v-a spus Barroso la întâlnirea bilaterală?

Bogdan ŢÂRDEASursa: bogdantsirdea.eu

Barroso îl ridică pe Filat şi-l coboară pe Lupu?

Pretinşii lideri de la Tiraspol, în război cu şcolile cu predare în limba română pe FacebookPredarea limbii române în școlile transnistrene a ajuns subiect de comen-

tat pe reţelele de socializare pentru așa-numiţii lideri de la Tiraspol. În urma apariţiilor unor materiale de presă în care directorii unor licee cu predare în limba română din regiunea transnistreană se plâng că sunt supuși unor pre-siuni din partea autorităţilor, șefa pretinsei diplomaţii de peste Nistru, Nina Ștanski, a scris săptămâna trecută pe Facebook că problemele semnalate de directoarea unuia dintre liceele cu predare în limba română de peste Nistru sunt „frustrări și porniri împotriva a tot ce este transnistrean și rusesc”.

La comentarii s-a abonat nimeni altul decât liderul Evgheni Șevciuk. „Școlile nu sunt guvernamentale și nici municipale, cu toate acestea plăţile comunale se efectuează la un preţ mai jos de preţul de cost. Dar trebuie să fi e efectuată procedura de înregistrare a școlilor, pentru ca aceste școli să nu devină un focar al extremismului (exemplu – cazul profesorului de la Bălţi)”, a menţionat Șevciuk. Mai mult de atât, liderul transnistrean le-a recomandat activiștilor din cercurile de la Chișinău să asigure condiţii decente în aceste școli. „Cert este că o serie din aceste școli au fost fi nanţate prin intermediul granturilor internaţionale, însă mulţi au pretenţia că noi facem acolo tot ce vrem și că suntem obligaţi să oferim spaţiu și condiţii asemănătoare cu celelalte școli din Transnistria. E o abordare destul de ciudată. Respectând opinia partene-rilor noștri, am dori să fi e înţeles faptul că avem propria opinie. În Transnis-tria școlile cu studiere în grafi a chirilică funcţionează liber, în conformitate cu legea”, a mai afi rmat Șevciuk. El a mai spus că această problemă a fost prea mult mediatizată. „Subiectul a fost politizat intenţionat, iar acum se creează impresia că această temă mai este abordată doar de dragul discuţiilor, igno-rându-se problemele importante”, a adăugat Șevciuk.

La masa tratativelor, nu pe reţelele de socializarePreședintele Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, susţine că liderul transnis-

trean trebuie să soluţioneze problemele existente altfel decât prin discuţii pe reţelele de socializare: „Domnul Șevciuk, în calitatea sa de conducător al administraţiei regionale, ar trebui să discute problema direct cu directorii, colectivele de profesori, elevi sau părinţii acestora. Așa ar fi mai corect, deoa-rece ei locuiesc în acest teritoriu, achită taxe, impozite etc. Respectiv, acești oameni au niște drepturi elementare și fundamentale”. ”Iar dacă vorbim de drepturi, vrea Șevciuk sau nu, îi place sau nu, există o decizie a CEDO votată de 16 judecători, care stabilește foarte clar că drepturile celor 170 de per-soane au fost grav încălcate. O astfel de decizie nu mai poate fi comentată. Urmează să fi e respectată de toată lumea, inclusiv de administraţia de la Tira-spol”, a comentat Ion Manole pentru portalul moldova.org.

Karadeniz-press.ro

7 DECEMBRIE 2012 44F L U XF L U X

Pentru mine este deosebit de important să elimin o confuzie. Universitatea Populară nu este o instituţie de învăţământ în sensul cla-sic al cuvântului. Este un centru de formare continuă, de șlefuire intelectuală și spirituală, este o încercare de a ajuta tânăra generaţie să-și lărgească orizonturile, să vadă lucrurile dintr-un alt unghi, pe care să-l formăm, să-l dezbatem, să-l șlefuim împreună, pe parcur-sul acestor ore.

Sunt foarte bucuros că printre cei care doresc să studieze la instituţia noastră sunt oameni cu vocaţie de intelectuali. Eu sunt cu-noscut mai mult în calitate de persoană pu-blică care practică politica și gazetăria. Iată că acest nou rol social pe care mi-l asum astăzi este, de fapt, o continuare a eforturilor de mai mulţi ani de zile de instruire și educaţie a tineretului, pe care am practicat-o la univer-sităţi de vară, la seminare, la traininguri, cu diverse ocazii. Și, având o anumită experien-ţă de viaţă și intelectuală, am zis că această experienţă trebuie să se transforme într-o listă disciplinată de teme, de cursuri, de preo-cupări, de direcţii de gândire, care să permită o altă abordare. Unghiul de vedere pe care îl pun la baza acestor cursuri este unul creș-tin, tradiţionalist, conservator, de dreapta, în sensul în care, astăzi, această necesitate pre-santă este explicată foarte simplu – din păca-te, învăţământul nostru general este, dacă nu eminamente ateu, atunci cu precădere laic, secularizat și prezintă o variantă, mai mult sau mai puţin, axată pe ce se întâmplă în spa-ţiul european în formarea tehnică, în forma-rea unor abilităţi practice, în formarea unor specialităţi înguste. Prin urmare, invitaţia mea este să încercăm împreună să depășim anumite clișee de gândire, anumite prejude-căţi intelectuale, anumite credinţe sub aspect sociologic, anumite interpretări arbitrare, pe care noi le luăm drept adevăruri în ultimă in-stanţă.

Este o nevoie presantă de a avea această abordare, pentru că, de regulă, noi consu-măm foarte mult timp și foarte multă litera-tură în aproximarea unor adevăruri mai mult sau mai puţin corect interpretate știinţifi c, dar ne lipsește un sistem de referinţă la care să ne raportăm în așa fel, încât interpretarea reali-

tăţilor din jur, a propriei noastre identităţi, a fenomenelor nu ne permit să avem o viziune coerentă, clară, limpede, profundă, imuabi-lă, astfel încât sistemul nostru să fi e unul de ajutor pentru a ne cultiva atitudini, viziuni, concepţii, dar și comportamente, care să ne permită să devenim oameni de caracter, să devenim mai puternici.

De aceea, pe lângă setul de teme pe care-l vom discuta împreună, ce ţine de viziune, al doilea compartiment este cel care ţine de abilităţile practice. O serie de teme sunt cu-noscute de alţi prieteni de-ai mei care se ocu-pă de activităţi universitare sau de formare și ţin de liderism, de administrarea timpului, de crearea echipei, a reţelelor, de persuasiune, comunicare, de rezolvarea confl ictelor, nego-ciere etc. Toate aceste subiecte vor fi prezen-te și în cadrul dezbaterilor noastre. Singura deosebire de esenţă este că aceste teme vor fi trecute printr-o viziune profund creștină. Pentru că abordarea pozitivistă este, după mine, una fragmentară, insufi cientă, incom-pletă, cu profunde lacune de interpretare, inclusiv a acestor aspecte ce ţin de încercarea noastră de a atinge excelenţa, de a ne dezvol-ta personal.

La baza acestor teme de abilităţi practice stă o serie întreagă de lucrări de excepţie în domeniu, care au fost elaborate, în special, de autori americani, începând cu anul 1970, și care se înscriu în conceptul de liderism

creștin. Când spunem lider nu ne referim nea-părat la cineva care practică politica sau care conduce o organizaţie neguvernamentală, sindicat sau oricare tip de organizare socială. Fiecare dintre noi vrea să se autoadministreze mult mai reușit decât se prezintă la ora actu-ală. Insatisfacţia fi rească pe care o avem din când în când, din cauza stângăciilor noastre, a limitărilor, ne face să tindem spre o perfec-ţionare continuă. De aceea, această abordare este una extrem de ușor de însușit.

În fond, ceea ce vom dezbate aici nu re-prezintă adevăruri absolut noi. Totul este să adunăm acest puzzle, aceste bucăţi ale reali-tăţilor, astfel încât să fi m coerenţi, organici, să fi m axaţi pe un sistem de gândire, care să ne permită să adunăm laolaltă cioburile realită-ţilor într-o viziune profund organică asupra a ceea ce se întâmplă.

Universitatea Populară își propune să in-vite tinerii să renunţe la clișee, la inerţia de gândire, la prejudecăţi, la lucrurile comune, la fi xaţiile intelectuale pe care le îmbrăţișăm de multe ori, din cauza felului în care suntem instruiţi în școală sau a felului în care consu-măm mass-media sau cultura de masă. Aces-te aspecte enumerate de mine reprezintă, de fapt, lucruri care nu interesează omul de rând, omul comun, din mijlocul mulţimii. Noi însă suntem printre cei care nu dorim să ne înseriem. Iată și din această perspectivă vom aborda și subiectul care se cheamă persona-

lism biblic. În interpretarea ortodoxă este și această latură extraordinară a gândirii creș-tine care arată excepţionalitatea persoanei umane, capacitatea omului de a se autode-păși continuu. Și fuga de platitudine, de limi-te, depășirea inerţiilor reprezintă o provoca-re extraordinară a spiritului uman, de aceea, Universitatea Populară este proiectul care, sunt sigur, va căpăta amploare.

Eveniment

În cadrul primului ciclu de studii s-au înscris 20 de tineri, majoritatea studenţi la diverse universităţi, care și-au propus să-și lărgească orizon-tul de gândire și să-și aprofundeze cunoștinţele în domenii care nu fac parte din curriculumul de studii al instituţiilor la care sunt studenţi.

Amintim că programul de instrui-re al Universităţii Populare cuprinde două compartimente: VIZIUNE și ABILITĂŢI PRACTICE. Cursurile sunt distribuite pe o durată de trei luni, două ori pe săptămână, a câte trei ore academice.

Potrivit organizatorilor, în cadrul Universităţii Populare, tinerii ur-

mează să primească răspunsuri la

următoarele întrebări:

* Cine am fost, Cine suntem, Cine

vrem să fi m? Ce viziune strategică

avem asupra viitorului nostru co-

mun? Cum ni-l vom construi?

* Ce identitate colectivă ne asu-

măm? Cum împăcăm confl ictul

identitar și geopolitic? Сum concep-

tualizăm o nouă paradigmă pentru

Republica Moldova – Patria noastră

comună?

* Ce economie construim în condi-

ţiile globalizării și ale capitalismului

speculativ?

* Ce fel de creștini suntem? De ce o

ţară cu peste nouăzeci la sută de or-

todocși nu se poate împăca cu Dum-

nezeu nici în legislaţie, nici în econo-

mie, nici în educaţie, nici în cultură,

nici în relaţiile dintre oameni?

* Cum înţelegem comunismul, li-

beralismul și alte ideologii perima-

te?

De asemenea, tinerii vor învăţa ce

reprezintă „înţelepciunea practică”,

abordând subiecte cum ar fi : Cum

să devii lider, Atitudinea, Succesul,

Motivarea, Administrarea Timpului,

Comunicarea etc.

FLUX

Au demarat cursurile Universităţii PopulareAu demarat cursurile Universităţii PopulareMiercuri, 5 decembrie, a avut loc prima lecţie din cadrul cursurilor Universităţii Populare, proiect de formare a tineretului iniţiat de politicianul Iurie Roșca. Prima lecţie a fost prezidată chiar de fondatorul Universităţii Populare, Iurie Roșca, care a făcut o introducere în temele care urmea-ză să fie abordate pe parcursul următoarelor trei luni de zile.

IURIE ROŞCA:

Învăţământul în Republica Moldova este, dacă nu eminamente ateu, atunci cu precădere laic. Noi vom aborda lucrurile din perspectivă creştină

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR

CREȘTIN–DEMOCRAȚI

oferă următoarele servicii juridice:

- consultații juridice;- întocmirea actelor

juridice;- înregistrarea asociațiilor obștești;- reprezentarea în instituțiile statului;- asistență juridică în accidentele auto.

Președinte: Radu Bușilă

tel./fax: 022 23 40 15

mob: 0 78 488 488

e-mail: busilaradu@gmail.comblog: radubusila.mdAdresa: str. A. Corobceanu, 17,

or. Chișinău

7 DECEMBRIE 2012 55 F L U XF L U XAlegeri

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament

Iași. Apartament 3

camere pe Mircea

cel Bătrân. Supra-

faţa 70 de metri

pătraţi. Apă, gaz

autonom, termo-

pan, etaj 6 din 10.

Clădirea e termoi-

zolată în exterior.

Telefon de contact:

069995040.

Universitatea Populară, o abordare nouă a realităţii

Marina Marina ARTENEARTENE::

Domnul Iurie Roşca are o abordare creştină şi, totodată, realistă a lucrurilor Am venit la Universitatea Popula-

ră la invitaţia domnului Iurie Roșca. Dânsul mi-a fost profesor la univer-sitate, la Facultatea de Jurnalism. Am venit aici pentru că domnul Iurie Roș-ca este un profesor deosebit, cunoaș-te foarte multe lucruri și a înfi inţat Universitatea Populară cu scopul de a împărtăși această experienţă tinerilor. Apreciez modul de gândire al domnului Roșca, apreciez efortul pe care îl depune în sensul educării ti-nerilor, astfel încât aceștia să-și dezvolte un viitor, să fi e raţionali. Am ve-nit aici pentru că îmi place această abordare creștină și, totodată, realistă a lucrurilor, care coincide cu abordarea pe care o am și eu. Așteptările mele de la această Universitate Populară sunt însușirea a cât mai multor cunoștinţe. Temele propuse sunt foarte interesante, m-au captivat și aș-tept un răspuns la ele.

Victoria Victoria IZBAȘIZBAȘ::

Vreau să rămân în Republica Moldova şi să contribui la progresul acestei ţări

Sunt studentă în anul III la Univer-sitatea Liberă Internaţională din Mol-dova, la Facultatea de Jurnalism. Am venit aici, în primul rând, pentru că fac parte din tânăra generaţie și vreau să cred că sunt una dintre tinerii intelec-tuali care vor să schimbe lucrurile în ţara noastră. Care nu și-au propus să

plece peste hotare, ci să rămână aici și să facă lucruri frumoase. Din pă-cate, mulţi tineri din Republica Moldova se confruntă cu o mare dilemă, pentru că, de multe ori, după terminarea studiilor, constată că nu găsesc nicio oportunitate, nicio ieșire din situaţia în care ne afl ăm și nu văd solu-ţii pentru progresul acestei ţări. Eu vreau să rămân în Republica Moldova, vreau să contribui la progresul acestei ţări. Datorită acestui fapt, am venit aici, în speranţa că voi afl a cât mai multe lucruri interesante și utile care mă vor ajuta în acest sens.

Tatiana Tatiana CEBOTARICEBOTARI::

M-am înscris la Universitatea Populară pentru că am fost intrigată de subiectele puse în dezbatereSunt studentă la Universitatea de

Stat din Moldova, Facultatea de Jur-nalism. Am venit la Universitatea Po-pulară la îndemnul unui prieten. Ul-terior, am asistat la câteva seminare, care mi-au plăcut extrem de mult. Am fost intrigată de subiectele puse în dezbatere și, ca urmare a acestui fapt, m-am înscris și eu la cursurile Universităţii Populare. Așteptarea mea este să-mi îmbogăţesc cultura generală, să cunosc cât mai multe lucruri noi, să înţeleg mai bine actualitatea din Republica Moldova.

Nicolae Nicolae RANGARANGA::

Sunt convins că temele pe care urmează să le însuşesc aici îmi vor fi benefi ce în activitatea mea ulterioară

Sunt student la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova. M-am înscris la Universitatea Popula-ră în speranţa acumulării unui bagaj de cunoștinţe, altul decât cel pe care îl însușim la universitate. Este un proces educaţional mai mult informal, care ne

oferă posibilitatea de a ne dezvolta și o altă opinie decât cea a maselor. De altfel, unele teme chiar m-au intrigat și pe care nu le găsesc la universitatea la care învăţ. Ţinând cont de faptul că studiez dreptul, nu am posibilitatea să însușesc teme ca teoria creaţionistă, teoria evoluţionistă sau time mana-gement. De asemenea, la facultate nu studiem nici arta oratorică, care mi se pare extrem de importantă. Sunt convins că aceste teme pe care urmea-ză să le însușesc aici îmi vor fi benefi ce în activitatea mea ulterioară.

Duminică, 9 decem-brie, cetăţenii români sunt așteptaţi la urne pentru a alege o nouă componenţă a Parla-mentului de la Bu-curești pentru urmă-torii patru ani. Noua confi guraţie politică a Legislativului de la Bu-curești va fi decisă atât de electorii din ţară, cât și de cei de peste hotare pentru care, de această dată, au fost deschise mult mai multe secţii de votare. Dacă la celelalte scru-tine cetăţenii români din Republica Moldova puteau vota doar la ambasade și la ofi ciile consulare, de aceas-tă dată persoanele care deţin cetăţenie română, pe lângă cea moldovenească, își vor putea exercita dreptul la vot la 19 secţii de votare, dintre care patru la Chișinău, iar restul în alte câteva centre raionale.

La Chișinău, două secţii de votare vor funcţiona în sediul secţiei consulare de pe strada Grigore Ureche și câte una la Liceul „Gheorghe Asachi” (sectorul Centru) și la Liceul „Gaudeamus” (sectorul Ciocana).

Alte 15 secţii vor fi deschise la:Ialoveni (Casa raională de cultură),

Orhei (Școala de muzică),

Nisporeni (Școala muzicală),

Căușeni (Casa Limbii Române),

Hâncești (Primăria),

Călărași (Primăria),

Bălţi (Consulatul General),

Ungheni (Biroul Consular),

Soroca (Palatul Culturii),

Cahul (Consulatul General),

Cimișlia (Casa de Cultură),

Cantemir (Casa de Cultură),

Telenești (sediul Consiliului raional),

Drochia (sediul Consiliului raional),

Ștefan-Vodă (Liceul teoretic Ștefan Vodă).

Potrivit ambasadorului României la Chișinău, Marius Lazurca, alegătorii români din Republica Moldova pot suna și la un call-center unde vor afl a informaţiile nece-sare despre alegeri. De asemenea, a fost creată și o adre-să electronică: alegeri2012@ambasadaromaniei.md.

Marius Lazurca a declarat că la scrutinul de duminică la urne sunt așteptaţi peste 10 000 de alegători.

Precizăm că Republica Moldova face parte din Cole-giul uninominal 2 pentru străinătate pentru Camera De-putaţilor și Colegiul uninominal 1 pentru Senat.

Cetăţenii români pot vota în Republica Moldova Cetăţenii români pot vota în Republica Moldova cu următoarele documente:cu următoarele documente:

- Cu pașaport românesc cu domiciliul în Republica Moldova;

- Cu pașaport românesc cu domiciliul în România, în-soţit de buletinul de identitate moldovenesc și ane-xa care atestă domiciliul în R. Moldova;

- Cu pașaportul românesc cu domiciliul în România, însoţit de permisul de ședere în Republica Moldova.

ATENŢIE! Nu pot vota în Republica Moldova cetăţenii români, posesori ai pașapoartelor în care este trecută menţiunea „cu domiciliul în România”, afl aţi în tranzit în Republica Moldova (afaceri, turism, vizită etc.). Nu se poate vota cu cartea de identitate românească.

Se votează pe două Buletine de vot:Se votează pe două Buletine de vot:- Buletinul de vot – „Circumscripţia electorală nr. 43,

Colegiul nr. 1” – în care sunt înscriși candidaţii pen-tru Senat și buletinul de vot pentru Colegiul nr. 2 – în care sunt înscriși candidaţii pentru Camera Deputa-ţilor.

Scurtă prezentare a candidaţilor la funcţia de depu-tat și senator în circumscripţia care cuprinde Republica Moldova

În circumscripţia care cuprinde Republica Moldova pentru alegerile parlamentare din România s-au înscris șase candidaţi pentru Camera Deputaţilor și alţi șase – pentru Senatul României.

Astfel, cetăţenii români din Republica Moldova vor putea alege pentru Camera Deputaţilor între Victor Alexeev (Uniunea Social Liberală), Eugen Tomac (Alian-ţa România Dreaptă), Gheorghe Viţă (Partidul Popular Dan Diaconescu), Richard Kovacs (Uniunea Democrată Maghiară), Alexandru Daniel (Partidul Ecologist Român) și Natalia Emciuc (Partidul România Mare).

Totodată, locuitorii din Republica Moldova cu cetă-ţenie română vor vota unul dintre următorii candidaţi pentru Senat: Cristian David (USL), Viorel Badea (ARD), Eugen Mihalache (PPDD), Hantz Peter Bella (Partidul Po-pular Maghiar din Transilvania), Mihaela Neagu (PRM) și Nagz Zoltan Levente (UDMR).

ALEGERI PARLAMENTARE ÎN ROMÂNIA

19 secţii de votare pentru cetăţenii 19 secţii de votare pentru cetăţenii români din Republica Moldovaromâni din Republica Moldova

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

B U C O V I N A

Na terea Domnului (Cr ciunul) la M n.PUTNA a Sf.Voievod tefan cel Mare 22-25 decembrie 2012 (4 zile / 3 nop i)

Grup: 7/18 pers. Pre : 100/90 eur/pers. Plecarea: Sâmb t , 22 decembrie, ora 7. Sosirea: Mar i, 25 decembrie, ora 22. Traseu: Chi in u – Leu eni – Ia i – Probata – Baia - Suceava – Dragomirna – Humor – Vorone – Moldovi a – Sucevi a – Putna – R d u i - Ia i – Leu eni - Chi in u.

M O L D O V A Iarn de poveste la Castelul Sturdza - Micleu eni

Tab r pentru copii în vacan a de iarn 3-9 ianuarie 2013 (7 zile / 7 nop i)

Grup: 7 pers. Pre : 200 eur/pers. (nu include transportul aferent sosirii i plec rii din tabar ) Cazare: 6 nopti în camer dubl sau tripl cu baie proprie / 3 mese pe zi

Plecarea: Joi, 3 ianuarie, ora 8.. Sosirea: Miercuri, 9 ianuarie, ora 21. Traseu: Chisin u - Ia i – Tg.Frumos - Micleu eni – Neam – Humule ti - Sihastria – Secu – Sihla – Chi in u.

Program educativ de dezvoltare a abilit ilor de comunicare i socializare /Excursie de o zi în zona Neam ului / Vizit interactiv la atelierile M n stirii Micleu eni (pictur , broderia i încondeiere ou ) / Concursuri de perspicacitate, drume ii i jocuri împreun cu animatorii / S niu i plimb ri cu sania tras de cai / Tradi ii de Boboteaz la M n stirea Micleu eni (crucea de ghea , agheasma mare) / Foc de tabar ;

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

7 DECEMBRIE 2012 66F L U XF L U X Reac\ie

Potrivit Legii adoptate de Parla-ment în data de 5 iulie 2012, pentru modifi carea și completarea unor acte legislative, a fost redus numărul de posturi de judecător la Curtea Supre-mă de Justiţie, de la 49 la 33. Actual-mente, în cadrul CSJ activează 41 de judecători, 8 posturi fi ind vacante.

Poalelungi a informat, iar CSM a hotărâtÎn luna octombrie, CSM a aprobat

Regulamentul privind criteriile și procedura transferului judecători-lor în cazul redistribuirii posturilor de judecător, reorganizării sau di-zolvării instanţei judecătorești. În Hotărârea CSM din 20 noiembrie se menţionează că, potrivit art. 20, alin. (5) din Legea cu privire la statutul ju-decătorului, în cazul reorganizării sau dizolvării instanţei judecătorești, ju-decătorul este transferat, cu consim-ţământul lui, în temeiul legii, la altă instanţă judecătorească. Dacă refuză transferul la altă instanţă, judecăto-rul are dreptul la demisie în condiţiile art. 26 din legea respectivă.

Totodată, în Hotărâre se precizează că decizia de transferare a celor șapte judecători a fost luată în baza infor-maţiei prezentate de președintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, cu privire la „experienţa judecătorilor Curţii, capacitatea și volumul de mun-că efectuat, nivelul de profesionalism, imaginea și integritatea personală, în societate și în rândurile colegilor, a fi -ecărui judecător în parte”. Analizând aceste informaţii, Consiliul a ajuns la concluzia că judecătorii Curţii Supre-me de Justiţie Valentin Barbă, Ion Mu-ruianu, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi nu se încadrează perfect în criteriile expuse și a propus transfera-rea lor la curţile de apel și judecătorii sau, după caz, depunerea cererii de demisie onorabilă din funcţie.

Apreciere obiectivă ori răfuială politică?Într-o discuţie cu noi, avocatul Pa-

vel Midrigan a opinat că decizia de a-l transfera pe Ion Muruianu este, mai degrabă, o răfuială politică. Pentru că, în opinia lui, nu sunt clare criteriile de selectare a judecătorilor: „După ce criterii sunt aleși cei mai buni care vor rămâne în continuare la Curte? Sunt oare aceste șapte persoane cele mai incompetente? În comparaţie cu cele care au rămas? Eu am mari dubii.”

Amintim că anterior, în perioada în care Ion Muruianu deţinea funcţia de președinte al CSJ, Parlamentul a în-treprins două tentative de demitere a acestuia din funcţie, cu încălcarea procedurilor legale. În ambele cazuri, Curtea Constituţională a califi cat ho-tărârile Legislativului drept necon-stituţionale și a decis restabilirea în funcţie a lui Ion Muruianu.

Preocuparea pentru demiterea pre-ședintelui CSJ a fost una permanentă, dacă nu chiar obsesivă a lui Mihai Ghimpu, la prima încercare liberalul deţinând chiar interimatul funcţiei de președinte al ţării. De nerăbdarea acestuia a fost contaminată și coaliţia majoritară din Parlament, astfel că deputaţii nici nu s-au mai sinchisit de respectarea procedurilor.

Mai mult decât atât, în acest joc a fost atras și Consiliul Superior al Ma-gistraturii. În iulie 2011, Muruianu a fost demis la propunerea CSM, avoca-tul Pavel Midrigan afi rmând că a fost vorba de o încălcare fl agrantă din partea Consiliului, fapt demonstrat și în instanţa de judecată, și la Curtea Constituţională.

Este posibil să fi dat greș și de această dată Consiliul Superior al Magistraturii? Ion Muruianu a con-testat Hotărârea CSM, menţionând că aceasta este „absolut arbitrară, vădit neîntemeiată și categoric ilegală, fi ind adoptată cu încălcarea normelor de drept material și procedural”. Magis-tratul a solicitat anularea hotărârii CSM cu privire la transferul judecă-torilor Curţii Supreme de Justiţie în funcţiile vacante de judecător în alte instanţe judecătorești, în ceea ce pri-vește iniţierea procedurii de transfer, precum și propunerea de transferare a sa de la Curtea Supremă de Justiţie către curţile de apel sau judecătorii.

Modifi cări legislative care au limitat accesul la justiţie al magistraţilorÎn cererea de chemare în judecată,

Ion Muruianu face trimitere la pre-vederile normative care se referă la exercitarea dreptului de atac asupra hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, accentuând dreptul constituţional al judecătorului de a contesta aceste hotărâri atât pentru motivul admiterii abaterilor proce-durale, cât și pentru transgresarea normelor dreptului material sau ne-temeinicie.

În opinia judecătorului CSJ, art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Supe-rior al Magistraturii, în redacţia Legii nr. 153 din 05.07.2012, contravine prevederilor constituţionale consa-crate în art. 20 din Constituţia RM. Po-trivit articolului respectiv, „hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate, la Curtea Supremă de Justiţie, de orice persoană intere-sată, în termen de 15 zile de la data comunicării, doar în partea ce se refe-ră la procedura de emitere/adoptare”.

Textul de lege criticat limitează, în modul cel mai serios, accesul la justi-ţie al magistraţilor, aducând atingere esenţei garanţiei dreptului la un pro-ces echitabil, consideră Ion Muruia-nu. Magistratul atenţionează asupra inconsecvenţei admise de legiuitor care, pe de o parte, a stipulat în ar-

ticolul 14 din Legea cu privire la sta-tutul judecătorului (cu modifi cările introduse prin Legea din 05.07.2012) dreptul judecătorilor de a benefi cia de drepturile și libertăţile consacrate în Constituţia și legislaţia Republicii Moldova, de a benefi cia, în proce-sul înfăptuirii justiţiei, de drepturile procesuale stabilite de legislaţia pro-cesuală. Pe de altă parte, prin noul text al art. 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, a limitat dreptul judecătorilor de a contesta hotărârile CSM, blocând re-alizarea dreptului magistraţilor la un recurs efectiv împotriva actelor ce le violează drepturile. Prin aceasta, dreptul garantat de a ataca în instan-ţă hotărârile CSM a fost transformat în unul iluzoriu, deoarece persoanele interesate, se pare, vor putea contes-ta aceste hotărâri doar în partea ce se referă la procedura emiterii/adoptării (votării), fără să poată invoca în faţa instanţei judecătorești competente că actul contestat este emis contrar prevederilor legii materiale sau în re-zultatul aprecierii greșite și arbitrare a circumstanţelor de fapt și de drept.

A fost încălcat principiul inamovibilităţii judecătoruluiMagistratul invocă și încălcarea

principiului inamovibilităţii judecă-torului. Legea din iulie 2012 prevede că judecătorilor CSJ le va fi propus transferul, cu consimţământul lor, în funcţiile vacante de judecător în alte instanţe judecătorești, în modul stabilit de lege și „conform criteriilor aprobate de Consiliul Superior al Ma-gistraturii.” Însă norma constituţiona-lă stipulează că judecătorii sunt ina-movibili „potrivit legii”, prin urmare, orice excepţie de la principiul inamo-vibilităţii, inclusiv condiţiile și crite-riile transferării judecătorilor de la o instanţă de judecată la alta, în ipote-za reformării sistemului judecătoresc, urmează a fi reglementate exclusiv prin lege, adoptată de către Parla-mentul Republicii Moldova. Așadar, criteriile de selectare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie cărora le va fi propus transferul în alte instanţe judecătorești pot fi stabilite doar prin lege, și în niciun caz prin regulament elaborat de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Aceasta ar însemna că hotărârea CSM prin care s-a dispus iniţierea pro-cedurii de transfer și li s-a propus ma-gistraţilor Curţii Supreme de Justiţie, selectaţi potrivit criteriilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, să accepte transferul în instanţele ierar-hic inferioare sau să depună cererea de demisie din funcţia de judecător, a fost adoptată prin aplicarea unor norme neconstituţionale și încalcă inamovibilitatea magistratului. Iar si-guranţa mandatului și inamovibilita-tea magistraţilor constituie elemente indispensabile pentru asigurarea in-dependenţei judecătorilor.

În afară de aceasta, potrivit punctu-lui 3 al Hotărârii CSM din 16 octombrie 2012, prin care a fost aprobat Regula-mentul privind criteriile și procedura transferului judecătorilor, s-a dispus ca Hotărârea să fi e publicată în Mo-nitorul Ofi cial al Republicii Moldova. Însă la data de 20 noiembrie 2012, nici

Hotărârea CSM și nici Regulamentul nu au fost publicate în Monitor și, respec-tiv, aceste acte se consideră inexisten-te, fără forţă juridică și care nu pot da naștere niciunei consecinţe de drept.

Hotărâre adoptată cu încălcări de procedură?În cererea de chemare în judecată

se mai menţionează că au fost admi-se un șir de încălcări în procedura de adoptare/emitere a hotărârii CSM din 20 noiembrie 2012. Astfel, în ședinţa CSM nu a fost invitat niciunul dintre judecătorii Curţii Supreme de Justi-ţie, în a căror privinţă a fost iniţiată procedura de transfer în instanţele ierarhic inferioare, așa cum prevede articolul 15 al Legii cu privire la Con-siliul Superior al Magistraturii. În felul acesta, magistraţilor nu li s-a acordat dreptul de a recuza membrii Consi-liului în cazul întrunirii împrejurărilor prevăzute prin lege, de a lua cunoștin-ţă de materialele ce urmau a fi puse la baza emiterii hotărârii, de a oferi ex-plicaţii, a face obiecţii și de a prezenta probe. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii s-a bazat doar pe in-formaţia verbală a președintelui CSJ, neexistând informaţii scrise cu privire la activitatea magistraţilor propuși spre transfer. De asemenea, pentru transferul judecătorilor nu s-a cerut și nu a existat recomandarea Colegiului pentru selecţia și cariera judecătoru-lui, așa cum prevede legea. De altfel, Colegiul nici nu era înfi inţat la mo-mentul emiterii hotărârii respective. Totodată, CSM și-a încălcat obligaţia de motivare a hotărârii adoptate.

Textul aceluiași art. 17 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Ma-gistraturii prezumă existenţa unor documente și materiale studiate de către membrul CSM împuternicit cu prezentarea raportului, la fel se indică asupra cercetării respective-lor materiale în ședinţa Consiliului. Aceasta deoarece legiuitorul a por-nit de la ideea că fi ecare hotărâre a CSM urmează a fi fundamentată pe o cercetare multilaterală și completă a problemei, ale cărei rezultate să fi e refl ectate într-o informaţie scrisă.

Însă pentru adoptarea hotărârii contestate privind transferul judecă-torilor Curţii Supreme de Justiţie în

instanţe ierarhic inferioare, Aparatul CSM nu a efectuat cercetări și nu a pregătit pentru membrii Consiliului informaţii și materiale scrise, care să cuprindă date și statistici cu privire la efi cienţa și calitatea activităţii ma-gistraţilor CSJ, în al căror temei să fi e determinaţi judecătorii ce nu se înca-drează în criteriile enunţate de CSM, la baza adoptării hotărârii CSM fi ind plasată doar informaţia verbală a pre-ședintelui CSJ.

În opinia reclamantului, hotărârea contestată nu conţine temeiurile de fapt și de drept pentru iniţierea pro-cedurii de transfer anume în privinţa celor șapte magistraţi indicaţi în actul CSM, or, această hotărâre nu prezintă motivele care să justifi ce concluziile privind neîncadrarea judecătorilor vi-zaţi în criteriile stabilite de CSM.

În actul contestat, nu au fost indi-cate metodele prin care organul de autoadministrare judecătorească a acumulat și a cercetat informaţii în al căror temei a comparat efi cienţa și calitatea activităţii tuturor magistra-ţilor CSJ, pentru ca, în fi nal, să selec-teze anume judecătorii menţionaţi în hotărâre. Or, nu s-a făcut referire la vreo anchetă echidistantă între-prinsă de către CSM, respectiv, nu au fost administrate niciun fel de probe care să fundamenteze concluzia pri-vind selectarea acestor magistraţi, nu s-au specifi cat faptele, în a căror bază s-a constatat că judecătorii vizaţi nu corespund criteriilor de apreciere de care trebuia să ţină cont CSM.

Așadar, procesul de selectare a ma-gistraţilor nu a fost transparent, nu s-a bazat pe o evaluare a performan-ţelor judecătorilor, deși legiuitorul a prevăzut asemenea garanţii.

În opinia lui Ion Muruianu, hotărâ-rea CSM sfi dează principiile și valorile fundamentale, unanim recunoscute de comunitatea internaţională, pri-vind organizarea și activitatea puterii judecătorești într-o societate demo-cratică bazată pe drept și abaterea de la aceste principii, comisă de CSM la data de 20.11.2012, este inadmisibilă și inacceptabilă, indiferent de persoa-nele pe care le vizează și de scopul ur-mărit. Cred că acesta este adevărul ju-ridic trist la care urmează să răspundă instanţa supremă de justiţie din stat.

Ioana FLOREA, ELUX

ION MURUIANU:

Hotărârea CSM este neîntemeiată, ilegală şi Hotărârea CSM este neîntemeiată, ilegală şi periclitează fundamentele societăţii democraticepericlitează fundamentele societăţii democraticeDupă cum v-am informat și anterior, la 20 noiembrie curent, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat Hotărâ-rea cu privire la transferul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) în funcţiile vacante din alte instanţe judecăto-rești. Șapte magistraţi, printre care și Ion Muruianu, fostul președinte al CSJ, urmează să fi e transferaţi în urma reorga-nizării instituţiei. Cererile de transfer sau de demisie onora-bilă ar trebui depuse la CSM până la data de 20 decembrie 2012, cu indicarea instanţei în care se solicită transferul.

7 DECEMBRIE 2012 77 F L U XF L U XImportant

Procuratura Generală a trimis în Marea Britanie o solicitare cu privire la ex-trădarea fostului propri-etar al băncii falimentare UniversalBank, Gherman Gorbunţov, suspectat de implicarea într-o serie de acţiuni ilegale, inclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, informează UNIMEDIA cu referire la agenţia de presă rusă Rosbalt.

Potrivit presei ruse, solicitarea pri-vind extrădarea bancherului rus a fost trimisă săptămâna trecută.

Rosbalt scrie că Gorbunţov ar fi hotărât să-l elimine pe Usatâi, iar pentru asta s-a adresat lui Ion Stra-tulat, fost angajat al Ministerului de Interne (ucis în centrul Chișinăului pe 19 septembrie 2011). Sursa scrie că Stratulat ar fi căutat persoane care să execute ordinul, planifi cat pentru toamna 2011.

UNIMEDIA amintește că Gherman Gorbunţov controla UniversalBank din 2008. În luna august 2011, un

mesaj anonim anunţa redacţia UNI-

MEDIA despre faptul că la Univer-

salBank a avut loc o tranzacţie cu

78% din acţiunile acesteia la secţia

de tranzacţii directe a bursei. Gor-

bunţov a organizat o conferinţă de

presă spunând că este victima unui

atac raider.

La câteva zile, Renat Usatâi, noul

acţionar majoritar, a organizat o

conferinţă de presă. Acesta l-a acu-

zat atunci pe Gorbunţov că pe tim-

pul șefi ei sale la UniversalBank, prin

această bancă se spălau zilnic circa

5-10 milioane de dolari. Potrivit lui

Usatâi, acesta ar fi intrat legal în po-

sesia celor 78% de acţiuni.

La începutul acestui an, Procura-

tura moldovenească anunţa că mili-

onarul rus Gherman Gorbunţov, ac-

ţionarul majoritar al UniversalBank,

este anunţat în căutare generală de

către autorităţile din Republica Mol-

dova.

La 23 martie, presa engleză a

anunţat că fostul șef al băncii comer-

ciale UniversalBank a fost împușcat

și rănit grav la Londra. Ulterior, aces-

ta a fost luat sub protecţie.

Gorbunţov: Persoanele care au încercat să mă omoare stau în spatele atacurilor raider din Rusia şi Moldova„Tentativa de asasinat asupra mea

a fost organizată de același grup de

oameni care acum patru ani a stat în

spatele unui atac raider asupra acti-

velor mele din Federaţia Rusă. Nu cu-

nosc pe nimeni altcineva care ar vrea

să-mi dorească moartea”. Declaraţii-

le aparţin fostului bancher rus Gher-

man Gorbunţov, care a supravieţuit

unei tentative de asasinat la Londra.

După ce a ieșit din comă, miliarda-

rul a dat primele depoziţii poliţiei în

care a dezvăluit o versiune cu privi-

re la posibilele motive ale lichidării sale. Gorbunţov a numit și patru nume, care însă nu au fost făcute pu-blice, se știe doar că sunt foști parte-neri ai săi de afaceri, iar unul dintre ei este bine cunoscut cu premierul rus Vladimir Putin.

Gherman Gorbunţov a declarat pentru Daily Mail că a încercat să-și întoarcă activele furate și să-și apere reputaţia. Asta după ce acum patru ani, acești oameni l-au învinuit de dispariţia banilor pe care tot ei i-au furat și continuă să fure.

„Ei m-au ameninţat pe mine și familia mea și au desfășurat o cam-panie de prejudiciere a reputaţiei mele. Timp de patru ani am încercat să găsesc dreptate. În tot acest timp, acești oameni m-au urmărit. Vara trecută ei au fi nanţat un atac raider asupra băncii mele din Republica Moldova și au comandat un dosar penal împotriva mea”, spune victima tentativei de asasinat.

În cadrul acelorași depoziţii, ban-cherul a declarat că nu a văzut faţa asasinului. Ulterior, cei patru foști parteneri numiţi de Gorbunţov au negat vehement declaraţiile făcute de acesta.

Sursa: unimedia.md

Șefa biroului național Interpol, Valen-tina Litvinov, îndeplinește o comandă politică în cazul legat de prim-vicepreșe-dintele Parlamentului, Vlad Plahotniuc. Declarația vine din partea deputatului PLDM, Ion Butmalai.

Potrivit lui Butmalai, ieri, la ședința comisiei parla-mentare pentru securitate națională, Litvinova a venit nepregătită, fără să prezinte vreun document sau vreo dovadă la solicitările deputaților.

„Nu au avut documente să ne prezinte. Nu am văzut temei ca această ședință să fi e închisă. Procurorul gene-ral a fost obraznic, a răspuns tranșant la întrebările mele personale, dacă cunoaște despre încălcările care au loc în țară. Doamna Litvinov, împreună cu Zubco, îndepli-nesc o comandă politică a lui Plahotniuc. Nu mă tem s-o spun. Sunt acte în care fi gurează clar numele lui Plahot-niuc”, a declarat liberal-democratul Butmalai, pentru Jurnal TV.

Mai mult, deputatul a asigurat că în viitorul apropi-at va veni cu dovezi. „Am făcut legătură cu instituțiile internaționale, cu presa internațională, se cunosc multe lucruri, care în timpul apropiat ne vor fi furnizate”, a mai spus Butmalai.

Totodată, Butmalai a spus că regretă și își cere scuze de la cetățeni că a votat pentru numirea lui Zubco în

funcția de procuror general. „Nu îl cunoșteam atunci,

îmi pare foarte rău că am votat și aș sugera colegilor mei

deputați ca această persoană să fi e cât mai repede de-

misă din funcție. Sunt lucruri foarte grave care se întâm-

plă”, a menționat deputatul PLDM.

Amintim că ieri a avut loc ședința comisiei parlamen-

tare pentru securitate, unde au fost audiați șefa biroului

național Interpol, Valentina Litvinov, și procurorul gene-

ral, Valeriu Zubco, în legătură cu acuzațiile comuniștilor

precum că Vlad Plahotniuc este urmărit de Interpolul

din Italia. Cei doi au insistat ca ședința să aibă loc fără ac-

cesul presei, iar după ședință șefa de la Interpol a plecat

în grabă, fără să confi rme, dar și fără să nege informația,

iar Plahotniuc a asigurat că informația nu este veridică.

Sursa: jurnal.md

Victorie pentru PCRM.

Curtea Constituțională a

declarat neconstituțională

modifi carea la Codul Au-

diovizualului care preve-

de executarea imediată a

deciziilor Consiliului Co-

ordonator al Audiovizua-

lului privind suspendarea

și retragerea licenței de

emisie a radiodifuzorilor.

Cel puțin așa a declarat pentru

UNIMEDIA juristul PCRM, Sergiu

Sârbu.

„Curtea Costituțională a admis

sesizarea noastră și ne-a dat drep-

tate. Aceasta înseamnă o victorie

importantă pentru PCRM. Astfel, pe viitor, activitatea radiodifuzorilor va fi suspendată doar după decizia irevocabilă a instanței de judecată și nu cum a fost în cazul postului de televiziune NIT, când a fost exe-cutată imediat decizia CCA. Așa se procedează la noi, când un post TV este incomod pentru guvernare”, a menționat Sârbu.

UNIMEDIA amintește că pe 5 apri-lie curent, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a retras licența pos-tului NIT, în urma examinării unui raport de monitorizare a buletinelor informative ale mai multor posturi tv din țară. Această decizie a fost luată cu votul a 8 din 9 membri CCA prezenți la ședință. Licența a fost retrasă în urma mai multor încălcări ale legislației, comise de NIT, inclusiv pentru lipsa pluralismului de opinii.

Modifi cările la Codul Audiovizu-alului, la care se face referire în de-cizia Curții Constituționale, au fost operate în luna mai. Astfel, pe viitor, deciziile CCA se vor executa abia după decizia irevocabilă a instanței de judecată.

Sursa: unimedia.md

Agricultorii ameninţă cu acţiuni de protest

Asociaţiile de agricultori din Moldova ameninţă cu proteste de amploare, fi ind indignate de faptul că autorităţile nu ţin cont de doleanţele lor.

Solicitat de Agenţia “Infotag”, președintele Uniunii Republicane a Aso-ciaţiilor Producătorilor Agricoli “UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a de-clarat că, deși miercuri, 5 decembrie, a expirat termenul de 7 zile rezervat guvernanţilor pentru o întrevedere cu agricultorii, până la moment nici premierul Vlad Filat, nici președintele Parlamentului, Marian Lupu, sau ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, nu au invitat fermierii la discuţii pe marginea politicii fi scale pentru anul 2013.

“După ce am trimis scrisori conducerii ţării, am fost convinși că, chiar a doua zi, vom fi invitaţi la discuţii, însă, după cum se vede, nimănui nu îi pasă de problemele agricultorilor. Înţeleg că premierul a fost ocupat cu vizita în Moldova a președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barro-so, dar securitatea alimentară a ţării și bugetul de stat îl asigurăm noi, fer-mierii, așa că era oportun să ne invite la discuţii. Dacă nici în următoarele trei zile autorităţile nu vor organiza dezbateri cu agricultorii referitor la politica fi scală pentru anul viitor, săptămâna viitoare ar putea fi organiza-te proteste masive de sensibilizare a opiniei publice”, a spus Slusari.

Pe data de 27 noiembrie curent a avut loc ședinţa consiliului de con-ducere al “UniAgroProtect”, la care au participat conducătorii asociaţiilor producătorilor și exportatorilor de fructe “Moldova Fruct”, ale producă-torilor de sfeclă de zahăr și producătorilor și exportatorilor de produse cerealiere. În ședinţă, agricultorii și-au exprimat nemulţumirea faţă de politica fi scală pentru anul 2013 și acţiunile Ministerului Finanţelor, în special, faptul că ministerul nu dorește să substituie mecanismul de re-stituire parţială a TVA pentru produsele agricole, renunţă la instituirea impozitului consolidat în agricultură în anul 2013, blochează timp de aproximativ două luni proiectul modifi cărilor la Legea privind piaţa pro-duselor petroliere.

În luna august, producătorii agricoli au organizat în mai multe raioane din Moldova acţiuni de protest faţă de politica fi scală pentru anul 2013.

Sursa: noi.md

PG a cerut extrădarea lui Gorbunţov din Marea BritaniePG a cerut extrădarea lui Gorbunţov din Marea Britanie

Butmalai: Şefa Interpol execută comanda politică a lui Plahotniuc

Curtea Constituţională le-a dat dreptate comuniştilor

7 DECEMBRIE 2012 88F L U XF L U X Raport

CMYK

CMYK

Neregulile din instituţiile publice generează clientelism şi satisfac interese de grupPotrivit expertului, cele mai gra-

ve nereguli menţionate în hotărâri-le Curţii de Conturi, care blochează procesul de modernizare a sectorului public, dar și a întregii economii, ţin de caracterul formalist al cadrului regulator și lipsa de instrumente efi -ciente pentru evaluarea performan-ţelor utilizării resurselor alocate. Din acest motiv, nu se implementează un sistem bine defi nit de alocare a re-surselor bugetare în funcţie de rezul-tatele obţinute. De asemenea, este consemnată lipsa unui control intern efi cient în privinţa monitorizării alo-cării și utilizării resurselor bugetare.

Analiza rapoartelor de audit pri-vind gestionarea patrimoniului public și a performanţelor în unele instituţii publice duce la concluzia că denaturările consemnate de CC creează un mediu propice pentru existenţa clientelismului și satisfa-cerea intereselor „înguste” ale unor grupuri de interese, mai cu seamă în întreprinderile cu cote de stat. Cazurile analizate scot în evidenţă defi cienţele cadrului instituţional și perpetuarea comportamentelor ne-sănătoase din punct de vedere soci-al prin politicile publice inefi ciente. În urma verifi cărilor au fost consta-tate mai multe abateri care se referă la modul de remunerare și perfor-manţa reprezentantului statului în întreprinderile cu cotă de stat.

Remunerări substanţiale, fără a se ţine cont de performanţeContrar prevederilor legale, la

două societăţi comerciale – S.A. „Franzeluţa” și „Banca de Economii” – membri ai consiliului societăţii au fost numiţi directorii acestora, fi ind remuneraţi suplimentar cu 197,5 mii de lei. Mai mult decât atât, con-siliile a două societăţi comerciale au acceptat includerea în contractele individuale și colective de muncă a unor clauze privind achitarea com-pensaţiilor unice la demisionarea directorului general (în mărime

de 5 milioane de lei la S.A. ,, Tu-tun-CTC” și de 800 de mii de lei - la S.A.,,Moldtelecom”). Lipsa unor pro-ceduri de control intern în cadrul autorităţilor abilitate, ce vizează procesul revocării și încetării împu-ternicirilor reprezentanţilor statului, a generat achitarea indemnizaţiilor lunare și a recompenselor anuale nejustifi cate în valoare de 1,2 mili-oane de lei din partea întreprinde-rilor cu cotă de stat către reprezen-tanţii statului. În același timp, la cele 20 de societăţi comerciale auditate, profi tul net obţinut în anul 2011 s-a redus semnifi cativ faţă de anul 2008, de circa 6 ori (cu 2,1 miliarde de lei).

Prin urmare, concluzionează Ex-pert-Grup, conform observaţiilor echipei de audit, nivelul de remu-nerare al reprezentanţilor statului în întreprinderile cu capital de stat nu este nicidecum legat de perfor-manţa acestora și nu este corelat cu variaţiile indicatorilor economico-fi -nanciari relevanţi pentru societăţile comerciale. Iresponsabilitatea con-siliilor întreprinderilor vizate (din consiliu fac parte și reprezentanţi ai ministerelor de resort), precum și lipsa unui cadru instituţional de control, sunt factorii care explică acest derapaj.

Guvernul transmite spaţii pe gratis şi mai achită şi serviciile comunaleMaterialele prezentate de Curtea

de Conturi relevă numeroase defi -cienţe și lipsa unor mecanisme efi -ciente de gestionare a patrimoniului public. Astfel, Ministerul Economiei a înregistrat în registrul de evidenţă a contractelor de locaţiune pe anii 2008-2011 numai 147 de contracte de locaţiune, pe când, conform in-formaţiei solicitate de către echipa de audit, numai în anii 2009-2011, instituţiile din subordinea acestuia au administrat 1695 de contracte. În lipsa unui prag maxim al costului chiriei, preluat de la sectorul privat de către entităţile publice, relaţiile de locaţiune sunt negociate la dis-creţia părţilor.

De exemplu, în lipsa unor rapor-turi contractuale, unui agent eco-nomic i-au fost transmise gratuit, în clădirea Guvernului, spaţii la nivelul etajelor I, IV și la nivelul de subsol, cu suprafaţa totală de 867,7 m2. Mai

mult decât atât, potrivit echipei de audit a CC, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului achită și costurile serviciilor comu-nale. Mărimea venitului ratat, pre-cum și costurile serviciilor comunale suportate nejustifi cat, constituie cir-ca 2,1 milioane de lei.

S.A. „Banca de Economii” a trans-mis în locaţiune suprafeţe neutili-zate la preţul de 1 m2 de până la 75 de lei pe lună. În același timp, pen-tru unele încăperi luate în locaţiune plata lunară a constituit până la 850 de lei.

Bani cheltuiţi în van, proiecte implementate doar parţialUn alt aspect analizat în studiul

realizat de Expert-Grup se referă la modul de implementare a unor reforme și programe de interes pu-blic, concluziile echipei de audit in-dicând asupra lipsei unor rezultate ori benefi cii semnifi cative până în prezent. Constatarea se referă la cele trei hotărâri ale CC, publicate în trimestrul III al anului 2012, cu privire la realizările și defi cienţele în implementarea reformelor în do-meniul managementului fi nanţelor publice, cu privire la realizările în procesul de reabilitare și construcţie a sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare și cea privind implementarea agendei de e-trans-formare a guvernării.

Obiectivele Proiectului naţional de aprovizionare cu apă și canaliza-re, de exemplu, sunt realizate parţi-al, din cauza numeroaselor proble-me. Echipa de audit a constatat că nu există un program sectorial în baza căruia să fi e stabilite investiţi-ile prioritare, iar Ministerul Mediului și Agenţia „Apele Moldovei” nici nu deţin informaţii despre starea teh-nică și lucrările de reabilitare care se efectuează în fi ecare localitate din Republica Moldova.

La Academia de Știinţe a Moldovei, funcţia de asigurare a interacţiunii între procesul de elaborare a politi-cilor sectoriale și procesul bugetar nici nu se regăsește. Deși AȘM este responsabilă de realizarea politicii în sfera cercetării, dezvoltării și ino-

vării, aceasta nu are elaborată o stra-tegie de dezvoltare a sferei respec-tive sau un alt document de politici, activând în baza direcţiilor strategi-ce elaborate pentru anii 2006-2010 (extinse până în anul 2013).

În urma analizei rapoartelor și hotărârilor Curţii de Conturi publi-cate în trimestrul III al anului 2012, expertul a elaborat și un top al in-stituţiilor cu cele mai considerabile prejudicii sau riscuri de prejudiciu. În top se regăsesc Academia de Ști-inţe a Moldovei, Banca de Economii și factorii de decizie din cadrul între-prinderilor cu cotă de stat.

Avem prejudicii, dar nu avem persoane sancţionate pentru aceste prejudiciiÎn documentul prezentat de Ex-

pert-Grup sunt analizate concluziile și constatările CC privind executarea hotărârilor sale precedente. Deși denaturările depistate sunt prezen-tate în Plenul Curţii de Conturi și sunt transmise autorităţilor vizate precum și Guvernului, iar în unele cazuri și Parlamentului, recoman-dările sunt ignorate în majoritatea cazurilor.

Potrivit autorului, este necesar ca instituţiile ierarhic superioare să reacţioneze la rezultatele acestor controale și să acţioneze pârghiile necesare pentru sporirea nivelu-lui de executare a recomandărilor Curţii. Sunt necesare, de asemenea, mecanisme ce ar descuraja ex ante comportamentele ce contravin inte-resului public.

Solicitat de noi, expertul Dumitru Budianschi, a menţionat că situaţia nu ar trebui generalizată. Potrivit lui, o bună parte din recomandări se execută, altele se pot afl a în dispută, în cazul în care instituţiile vizate nu sunt de acord cu unele concluzii ale Curţii. Există însă domenii impor-tante în care lucrurile nu evoluează. Chiar dacă se dau niște răspunsuri cu privire la executarea recomandă-rilor Curţii, efecte vizibile nu sunt, această stare de lucruri constituie un efect al sistemului existent.

Potrivit expertului, cauzele nive-lului sporit de neexecutare a reco-

mandărilor Curţii ţin de implicarea insufi cientă a instituţiilor ierarhic superioare în implementarea reco-mandărilor transmise de CC insti-tuţiilor din subordine, implicarea insufi cientă și/sau tardivă a Guver-nului și lipsa totală a implicării Parla-mentului în supervizarea activităţii instituţiilor centrale. De asemenea, practicile și reglementările existente nu sunt sufi ciente în ceea ce priveș-te evaluarea rezultatelor instituţiilor publice de către instituţiile ierarhic superioare și, dacă e cazul, aplicarea sancţiunilor corespunzătoare faţă de conducerea acestora.

Pentru sporirea nivelului de exe-cutare a recomandărilor CC, dar și pentru asigurarea aplicării sancţiu-nilor faţă de cei care au cauzat pre-judicii, expertul recomandă crearea unei comisii parlamentare perma-nente care ar avea în vizor subiectul auditului în instituţiile publice din Republica Moldova. Parlamentul trebuie să reacţioneze foarte rapid și foarte dur în cazurile în care nu se iau în considerare recomandările CC, este de părere Dumitru Budian-schi. Deocamdată, noi nu avem o instituţie care să-și asume respon-sabilitatea și să asigure o fi nalitate privind executarea recomandărilor și sancţionarea neconformităţii cu cerinţele Curţii, dar și a responsabili-lor pentru prejudiciile depistate.

Pe de altă parte, neexecutarea ho-tărârilor CC este determinată și de lipsa unei reacţii adecvate din par-tea autorităţilor de drept, chiar dacă în rapoartele CC sunt semnalate multiple cazuri de prejudicii sem-nifi cative. Acest fapt amplifi că sen-timentul de impunitate în rândul funcţionarilor publici cu responsa-bilităţi înalte, dar și capacităţi sem-nifi cative de exploatare a resurselor de interes public.

După cum menţiona și autorul studiului, deși rapoartele Curţii sunt expediate și organelor de drept, de-ocamdată nu există niciun caz de sancţionare efectivă a vreunui res-ponsabil, pentru că nu a implemen-tat recomandările CC, sau de sancţi-onare a celor vinovaţi de cheltuirea nejustifi cată a banilor publici.

FLUX, cu referire la expert-grup.org

Curtea Constituţională constată, funcţionarii îşi văd de ale lor

Experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” au prezentat luni, 3 decembrie, studiul „Despre cum se pierd banii publici: Sinteza rapoartelor Curţii de Conturi publicate în trimestrul III, anul 2012”. În opinia autorului documentului, Rustam Romaniuc, o problemă constantă rămâne neexecutarea reco-mandărilor formulate de către misiunile anterioare de audit extern, aceasta fiind, mai degrabă, o regulă decât o excepţie. Situaţia dată minimizează impactul activităţii Curţii și reduce perspectivele atingerii unei buni guvernări în instituţiile publice.

7 DECEMBRIE 2012 99 F L U XF L U XEconomic

CMYK

CMYK

Dialogul autorităţilor cu reprezentanţii

mediului de afaceri este mai mult formal

Agenda Naţională de Business (ANB) a prezentat recent un Raport de monitorizare și implementare a priorităţilor mediului de afaceri de către autorităţi. Evenimentul a avut loc în cadrul Mesei Rotunde ”Dialo-gul public-privat în Moldova în con-textul monitorizării implementării priorităţilor ANB”. La el au participat reprezentanţi ai celor 30 de asociaţii de business membre ANB, reprezen-tanţi ai ministerelor și experţi inter-naţionali.

A fost monitorizată punerea în aplicare a reco-mandărilor ANB în domeniile fi scal și vamal, pre-cum și în patru sectoare ale economiei naţionale: tehnologia informaţiei și comunicaţiilor (TIC); afa-cerile agricole și industria vinului; transporturile și construcţiile.

Totodată, a fost analizat Dialogul public-privat (DPP) în Republica Moldova și etapele de interven-ţie a mediului de afaceri în procesul decizional.

Reprezentanţii mediului de afaceri consideră că dialogul public-privat este mai mult formal și mai puţin efi cient, iar recomandările pe care le propun nu se regăsesc pe agenda autorităţilor. Această lip-să de dialog duce la extinderea sectorului informal al economiei și, implicit, la reducerea veniturilor bugetului de stat.

„Noi nu vrem să punem condiţii, dar faptul că propunerile mediului de afaceri sunt respinse de către autorităţi nu este ceva normal. Insistăm asupra unui dialog public-privat real. Autorităţile trebuie să înţeleagă că agenţii economici nu sunt dușmanii autorităţilor”, a precizat Alexandru Slu-sari, președintele UniAgroProtect, membru ANB.

Calitatea scăzută a dialogului dintre autorităţi și mediul de afaceri, consideră experţii ANB, și-a pus amprenta în mod direct asupra gradului de imple-mentare a priorităţilor ANB. „Acest fapt este confi r-mat și de discrepanţa enormă care există între cele două agende monitorizate: agenda autorităţilor și cea a ANB. Astfel, în Planul de Acţiuni al Guvernu-lui se regăsesc doar trei dintre cele 13 priorităţi ale ANB 2012-2013, în domeniile fi scal și vamal”, a ex-plicat Tatiana Lariușin, coordonator ANB.

Ceva mai mare este numărul priorităţilor sectori-ale ale ANB care se regăsesc pe agenda autorităţi-lor, însă acest lucru este valabil doar pentru secto-rul TIC și sectorul businessului agricol și industriei vinului. Pentru moment, priorităţile mediului de afaceri din sectorul transporturilor se regăsesc în-tr-o măsură foarte mică pe agenda guvernamen-tală.

Cât despre modul în care acestea sunt imple-mentate, experţii au menţionat că dintre cele 13 priorităţi ANB în domeniile fi scal și vamal, doar trei au fost considerate de reprezentanţii ANB ca fi ind realizate parţial, inclusiv în proces de realiza-re. În privinţa altor șapte nu a fost constatată nicio schimbare, iar în legătură cu alte trei priorităţi a fost semnalat chiar un regres.

Agenda Naţională de Business reprezintă o plat-formă comună a peste 30 dintre cele mai reprezen-tative asociaţii de business și camere de comerţ și industrie (CCI) din Moldova, reunite în cadrul re-ţelei cu scopul de a infl uenţa politicile și practicile autorităţilor publice din domeniul reglementării activităţii de afaceri. Scopul acestor eforturi este edifi carea unui mediu de afaceri echitabil și com-petitiv, care să stimuleze dezvoltarea afacerilor din Republica Moldova. ANB a fost lansată în noiem-brie 2007 de IDIS „Viitorul”.

FLUX

Dezvoltarea pieţei farmaceuti-ce din R. Moldova este încetini-tă de contradicţiile legislative și de reglementările excesive, este concluzia la care au ajuns autorii studiului „Analiza trans-parenţei și efi cienţei reglemen-tărilor pe piaţa farmaceutică”, elaborat la iniţiativa și cu susţi-nerea fi nanciară a Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova, de către ex-perţii Institutului Economiei de Piaţă.

În opinia acestora, ponderea cea mai mare în structura preţului de comercializare cu amănuntul a medicamentelor pe piaţa Republicii Moldova este deţinută de preţul cu ridicata a medicamentelor, care se poate majora chiar și de patru ori faţă de nivelul aprobat de autorităţi. Deși pe piaţă activea-ză un număr important de actori, primele cinci companii de pe segmentele de comer-cializare cu ridicata și cu amănuntul a me-dicamentelor sunt în măsură să controleze piaţa, fi ind atestate situaţii când o farmacie se aprovizionează în pondere medie de 78% de la un singur depozit de medicamente.

Autorii studiului și-au propus să analize-ze transparenţa și efi cienţa implementării politicii de stat în domeniul medicamentu-lui, impactul reglementărilor pe piaţa far-maceutică asupra accesibilităţii, siguranţei și calităţii produselor farmaceutice, dar și să evidenţieze blocajele și contradicţiile exis-tente în legislaţia curentă. Una dintre con-tradicţii se referă la amplasarea farmaciilor conform criteriului demografi c. Potrivit po-liticii de stat în domeniul medicamentului, aceste prevederi se referă doar la farmaciile de stat. Realitatea arată însă că normativele de amplasare a farmaciilor sunt impuse și farmaciilor private. Mai mult, în subordinea Ministerului Sănătăţii activează doar o sin-

gură farmacie de stat, amplasată în munici-piul Chișinău. În același timp, în mediul rural activează doar 262 de farmacii, din cele 981 de farmacii existente în total. Ţinând cont de această stare de fapt, autorii raportului re-comandă dezvoltarea reţelei farmaciilor de stat în localităţile rura-le, având calitatea de bun public oferit cetă-ţenilor.

Analiza remarcă și anumite distorsiuni pe piaţa farmaceutică, create de reglementarea excesivă și lipsa mecanismelor funcţionale, care pot deter-mina monopolizarea segmentului de im-port al produselor farmaceutice. Sarcinile Ministerului Sănătăţii și ale Ministerului Economiei ţin de promovarea conceptelor de reducere a cheltuielilor, aplicarea adao-surilor comerciale diferenţiate și alte măsuri similare menite să diminueze preţurile la medicamente. Însă, din toate măsurile pro-puse, se recurge practic doar la aprobarea pe cale administrativă a preţurilor de pro-ducător la medicamente, fapt ce contravine principiilor unei economii de piaţă.

Încercările de limitare a preţurilor la me-dicamente exclusiv pe cale administrativă, precum și intervenţia excesivă a autorită-ţilor în funcţionarea mecanismelor econo-miei de piaţă reușesc doar să condiţioneze majorarea exagerată a preţurilor achitate de consumatorii fi nali. În acest sens, este propusă înlocuirea acestei practici cu decla-rarea și înregistrarea liberă a preţurilor de import în Catalogul naţional de preţuri la medicamente. Totodată, se remarcă necesi-tatea elaborării unor prevederi transparen-te de acordare a autorizaţiilor de import al medicamentelor, care să contribuie la ma-jorarea numărului importatorilor de medi-

camente pentru a reduce preţurile fi nale la medicamente pe piaţa autohtonă.

Asigurarea populaţiei generale cu preţuri accesibile la medicamente poate fi realizată și prin dezvoltarea sectorului autohton de producere a medicamentelor. Modifi carea legislaţiei ce restricţionează marja de pro-fi t a producătorilor autohtoni; scutirea de taxe vamale și TVA pentru importul de uti-laje destinate producerii de medicamente; subvenţionarea domeniului farmaceutic, precum și stabilirea unor facilităţi fi scale conform volumului investiţiilor suportate de agenţii economici – sunt câteva dintre măsurile pe care autorităţile ar putea să le implementeze pentru a stimula producă-torii produselor farmaceutice de pe piaţa locală.

Pentru a evita situaţiile de insufi cienţă de medicamente, experţii propun clasifi carea medicamentelor după metoda de analiză VEN propusă de Organizaţia Mondială a Să-nătăţii. În acest fel, va fi asigurată o eviden-ţă strictă a medicamentelor livrate pe piaţă, creată rezerva de stat pentru medicamente-le de necesitate vitală, dar și reducerea pre-ţurilor la medicamente prin stabilirea cote-lor TVA și a taxelor vamale conform grupei din care fac parte medicamentele.

Sursa: soros.md

Organizaţia „Transparency

International” și-a publicat

noul raport despre percep-

ţia corupţiei în ţările lumii.

Considerat, în general, cel

mai credibil barometru

al corupţiei, clasamentul

aduce anul acesta câteva

surprize în regiunea Repu-

blicii Moldova.

Dacă în anii trecuţi România și Bulgaria se clasau fără greș pe ultimele trepte ale corupţiei între ţările UE, anul acesta situ-aţia de la coada clasamentului european arată puţin altfel: ţara cea mai coruptă dintre cele 27 ale UE este Grecia, urmată de

Bulgaria, de Italia și abia apoi de România, care, plasată pe locul 66, s-a apropiat ca scor de ţările central-europene, fi ind consi-derată puţin mai coruptă decât Slovacia.

Republica Moldova se clasea-ză pe locul 94 ca nivel de corup-ţie, la egalitate cu ţări ca Grecia, Benin, Columbia, Djibouti, India și Mongolia. Printre fostele sale colege de Uniune Sovietică, Re-publica Moldova este mai co-ruptă decât ţările baltice, acum membre în UE, decât Georgia, dar are o situaţie mult mai bună decât vecina ei Ucraina, care se afl ă spre coada clasamentului mondial, pe locul 144, la egalita-

te cu Congo, Bangladeș, Came-run, Republica Central-Africană și Siria.

Rusia stă ceva mai bine decât Ucraina, afl ându-se însă tot în ultima treime a ţărilor lumii, pe locul 133, la fel de coruptă ca Guyana, Honduras și Iran.

Ca în fi ecare an, ţările din nordul Europei sunt prezente in corpore în plutonul fruntaș, care arată astfel: Danemarca, Finlanda, Noua Zeelandă, Sue-dia, Singapore, Elveţia, Austra-lia, Norvegia, Canada, Olanda și Islanda.

Ţările UE sunt aproape toate în prima parte a clasamentu-lui mondial, dar câteva dintre ele nu au depășit scorul de 50 de puncte considerat de auto-rii studiului un fel de piatră de hotar a corupţiei. În urma aces-tei borne se afl ă Cehia, Letonia, Slovacia, România, Italia, Bulga-ria și Grecia.

În coada clasamentului mon-dial sunt la egalitate Afganistan, Coreea de Nord și Somalia.

În concluziile noului raport, organizaţia „Transparency Inter-national” spune că datele cen-tralizate arată limpede cât de

gravă rămâne problema corup-ţiei la scară planetară și observă că 2/3 din ţările lumii au un scor mai mic de 50 de puncte din o sută posibile, adică sunt, mai degrabă, corupte.

„Corupţia – spun autorii stu-diului – se traduce în suferinţă umană. Familiile sărace trebuie să plătească mită pentru a avea acces la doctor sau la apă pota-bilă. Corupţia compromite siste-mele fundamentale ale sănătăţii și educaţiei și întârzie edifi carea unor infrastructuri decente, pentru că ofi cialii bagă banii în buzunarul propriu.”

„Transparency International” recomandă guvernelor lumii să integreze preocuparea an-ticorupţie în toate deciziile pe care le iau, să impună reguli mai bune pentru activitatea de lob-by și pentru fi nanţarea politică, să facă mai transparente chel-tuielile publice și achiziţiile și să facă structurile publice mai ușor de verifi cat de către societate.

Mircea ŢICUDEANSursa: europalibera.org

Piaţa farmaceutică – contradicţii Piaţa farmaceutică – contradicţii legislative şi reglementări excesivelegislative şi reglementări excesive

Percepţia corupţiei în lume – un ultim raport Transparency International

7 DECEMBRIE 2012 1010F L U XF L U X Externe

Tot mai mulţi greci merg în pelerinaj la

mormântul unui călugăr foarte respec-

tat, care ar fi prezis în urmă cu aproape

trei decenii că Grecia va trece în viitor

printr-o “mare distrugere și confuzie”,

urmată de foamete și tulburări politi-

ce, scrie Wall Street Journal (WSJ).

Credincioșii afi rmă că viziunea sumbră a asce-

tului Paisios cel Bătrân se referea la difi cultăţile

prin care trece în prezent Grecia încărcată de da-

torii. Interesul pentru călugăr a crescut în ultima

perioadă, în contextul încercărilor populaţiei de a

înţelege criza severă prin care trece ţara.

Paisios cel Bătrân și-a petrecut cea mai mare

parte a vieţii la Muntele Athos, un centru al creș-

tinismului ortodox din nord-estul Greciei, unde a

murit în 1994, la vârsta de 70 de ani.

În zilele de sâmbătă, sute de pelerini așteaptă

la rând pentru a se ruga la crucea de lemn de la

mormântul călugărului. Credincioșii cer ajutor

pentru găsirea unui loc de muncă, plata facturilor

și pentru a trece cu bine peste tulburările sociale

care le-au dat viaţa peste cap.

„Paisios a prezis multe lucruri, iar profeţiile

sale se adeveresc. A prevestit criza. Dar a spus că

lucrurile se vor îmbunătăţi, că vom trece peste și

prosperitatea va reveni. A ajutat mulţi oameni”, a

afi rmat Costas Katsaounis, un ofi ţer de 41 de ani,

afl at în vizită la mormântul călugărului.

Faima lui Paisios cel Bătrân este asemănătoare, în anumite moduri, cu cea a lui Michel de Notre-dame, cunoscut ca Nostradamus, un farmacist în Franţa în secolul XVI despre care se afi rmă că ar fi prezis toate evenimentele importante, de la as-censiunea lui Hitler la atacurile teroriste de la 11 septembrie.

„Figurile precum Paisios reprezintă șamanul, magicianul tribului. Sunt încarnarea unei puteri invizibile”, spune Alexandra Koronaiou, sociolog la Universitatea de Știinţe Sociale și Politice din Atena.

Cu economia în al cincilea an de recesiune, un șomaj ce trece de 25% și cu difi cultăţi la asigura-rea hranei chiar și în rândul familiilor din clasa de mijloc, mulţi greci au senzaţia că societatea lor se afl ă pe marginea abisului și caută astfel consola-re.

„Când se produce un eveniment care aduce o întreagă ţară în genunchi, oamenii caută o expli-caţie religioasă. Caută sprijin din zona supranatu-ralului”, a afi rmat Vasilios Makrides, profesor de studii religioase și specialist pentru creștinătatea ortodoxă la Universitatea Erfurt din Germania.

Interesul puternic al grecilor a condus la o ex-plozie a orice este legat de călugăr. Figura acestu-ia apare pe pliante cu mesaje și alte materiale. De asemenea, librăriile au la vânzare zeci de titluri în legătură cu Paisios cel Bătrân, de la învăţăturile spirituale ale acestuia la comentarii despre orice, de la venirea apocalipsei la recucerirea de către

Grecia a orașului Constantinopole (actualul Istan-bul), în trecut capitala Imperiului Bizantin.

„Se vând ca pâinea caldă. Chiar și ateii încep să le citească. Dă oamenilor curaj să reziste difi cultă-ţilor care urmează”, a arătat Ionnis Aivaliotis, an-gajat la o librărie cu tematică religioasă în centrul Atenei.

Există chiar și un ghid de dietă - călugărul a fost foarte slab - și o carte pentru copii, „Odată ca niciodată, copii, a fost Paisios cel Bătrân”.

În ultimii doi ani, cotidianul conservator Dimo-kratia a vândut 350.000 de copii ale unor titluri tratând subiecte legate de călugăr, de la compi-laţii ale profeţiilor la opinii referitoare la educaţie. Alte publicaţii au scris despre miracolele acestu-ia.

Paisios cel Bătrân s-a născut în 1924 în Anatolia (Turcia), numele său înainte de a se călugări fi ind Arsenios Eznepedis. Chiar și în timpul vieţii era bine cunoscut în cercurile religioase, atrăgând credincioși la Muntele Athos pentru sfaturi și în-drumare spirituală.

Recentul interes al grecilor a declanșat însă și o reacţie a scepticilor și avertismente din partea unor conducători ai Bisericii Ortodoxe a Greciei.

„Oamenii caută un sprijin, dar unii reacţionea-ză exagerat. Îl transformă într-un fel de profet. Nu înseamnă că tot ce a spus este corect”, a afi rmat Vasilios Havatzas, șeful activităţilor caritabile din Atena ale Bisericii.

Sursa: antena3.ro

„Contestarea nu a luat sfârșit, ea a trecut de la o fază explozivă la o fază cronică”, apreciază scrii-torul Boris Akunin, unul dintre animatorii acţiu-nii.

În mod surprinzător, mii de mos-coviţi au manifestat la 5 decembrie 2011 împotriva fraudelor de la ale-gerile legislative, câștigate cu o zi înainte cu aproape 50% din sufragii de partidul lui Putin.

Până la acel moment, opoziţia mobiliza de obicei doar câteva sute de manifestanţi, care erau dispersaţi imediat sau reţinuţi de către forţele de ordine.

La 24 decembrie, aproximativ 100.000 de persoane au manifestat împotriva lui Putin, pe atunci premi-er, reunindu-se la cea mai mare ma-nifestaţie organizată la Moscova de la începutul anilor ‘90. Pentru prima dată, opoziţia părea să constituie o ameninţare pentru Kremlin.

Un an mai târziu, euforia s-a risi-pit și ultimele manifestaţii au adu-nat mai puţini contestatari.

„Cel mai important este că foarte mulţi oameni au înţeles că politica îi vizează direct. Este ceva nou pentru Rusia, unde nimic asemănător nu a mai avut loc de la începutul anilor ‘90”, spune calm jurnalistul contes-tatar Serghei Parhomenko.

„Lucrurile vor avea nevoie de timp și se vor dezvolta lent, dar au-toritarismul în Rusia este condam-nat”, adaugă Boris Akunin.

În opinia politologului Leonid Radzihovski, mult mai critic, „con-testarea a revenit la punctul de ple-care, pe internet, și opoziţia nu este capabilă să se folosească de nemul-ţumirea populară”.

Opoziţia, în cadrul căreia coabi-tează extrema dreaptă, liberali și ex-trema stângă, este adeseori criticată pentru caracterul său eterogen și in-capacitatea de a adopta un adevărat program politic.

La rândul lor, autorităţile au reac-ţionat cu fermitate faţă de contes-tatari. Sute de manifestanţi au fost reţinuţi, zeci arestaţi și încarceraţi, unii dintre ei riscând mai mulţi ani de închisoare pentru „participare la tulburări masive”.

În prezent, trei lideri ai opoziţiei

sunt ameninţaţi: fostul campion al lumii la șah, Gary Kasparov, acuzat că a mușcat un poliţist, este pasibil de cinci ani de închisoare, liderul Frontului de Stânga, Serghei Udal-ţov, învinuit pentru „pregătirea și organizarea unor tulburări masive”, riscă zece ani de închisoare, și avo-catul anticorupţie Aleksei Navalnâi, acuzat de „deturnare de fonduri”, ris-că aceeași pedeapsă.

Unul dintre puţinii deputaţi din Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului) care a participat la manifestaţii, Ghennadi Gudkov, a fost privat de mandat în septembrie, din cauza unor „activităţi comerciale incompatibile cu statutul său”.

În plus, Parlamentul a adoptat în cursul ultimelor luni mai multe legi denunţate de opoziţie. O lege obligă ONG-urile care benefi ciază de sub-venţii străine să se declare „agenţi străini”, alta extinde în manieră vagă noţiunile de trădare și spionaj, în timp ce o a treia lege consolidează sancţiunile în caz de incidente în timpul manifestaţiilor.

În ultimele luni, numeroși opo-

zanţi au fugit din Rusia și au cerut azil politic în Estonia, Ucraina sau Olanda.

Unul dintre ei, Leonid Razvozjaev, în prezent afl at în detenţie la Mosco-va, a afi rmat că a fost răpit la Kiev, unde a venit cu scopul de a cere azil politic, și dus cu forţa în Rusia, după ce a fost torturat și ameninţat cu moartea.

„Puterea a arătat că manifestaţii-le legale din stradă erau inefi ciente. Oamenii vor trebui să găsească alte forme de exprimare: nesupunere, extremism sau strategii noi”, preve-de politologul Dmitri Oreșkin.

Vladimir Putin, care a acuzat opo-ziţia că este fi nanţată din străinătate și pregătește înlăturarea prin forţă a regimului, a fost reales președinte în martie pentru un mandat de șase ani. El ar putea participa și la alege-rile din 2018 și să rămână astfel la putere până în 2024.

În perioada 2000-2008, Putin a efectuat deja două mandate de pre-ședinte, apoi a ocupat postul de pre-mier timp de patru ani.

Sursa: mediafax.ro

România, la mijloc: Rusia şi NATO au divergenţe cu privire

la SCUTUL ANTIRACHETĂ

Ministrul rus de Exter-ne, Serghei Lavrov, a declarat marţi, 5 de-cembrie, la Bruxelles, în timpul unei confe-rinţe de presă, că între Rusia și NATO există în continuare „opinii divergente” cu privire la scutul antirachetă, potrivit site-ului Minis-terului rus de Externe.

Marţi seara, după încheierea lucrărilor Consiliului NATO-Rusia, Serghei Lavrov a susţinut o con-ferinţă de presă în care a prezen-tat principalele puncte de discuţii cu partenerii din NATO. Deși, pe unele teme (combaterea teroris-mului, trafi cul de droguri sau pi-rateria) NATO și Rusia au puncte de vedere comune, în privinţa altora există în continuare diver-genţe, a admis diplomatul rus. Un subiect sensibil, care preocupă în mod esenţial ambele părţi și pe marginea căruia sunt consta-tate divergenţe, este amplasarea scutului antirachetă în Europa. „Am discutat și problema scu-tului antirachetă”, a menţionat Lavrov, care a afi rmat în continu-are că, în prezent, între Rusia și NATO există „opinii divergente”, mai ales că partea rusă este in-teresată „să efectueze o analiză comună cu privire la riscurile sis-temului de apărare antirachetă” și era pregătită pentru o aseme-nea analiză după summitul de la Lisabona din noiembrie 2010, dar NATO pare că a renunţat la acest demers. „Ne-am înţeles că în tim-pul adecvat vom avea consultări și ne vom strădui să obţinem un răspuns la această întrebare”, a precizat Lavrov.

Totodată, un alt subiect care preocupă Rusia este extinderea NATO. Șeful diplomaţiei de la Moscova a precizat că este „drep-tul fi ecărui stat suveran” să alea-gă între „uniuni și alianţe” și nu are nicio obiecţie în acest sens, dar în noul secol, așa cum este „stabilit în mod clar și explicit” în documentele NATO-Rusia, „secu-ritatea este indivizibilă și nimeni nu trebuie să își consolideze se-curitatea (proprie) în detrimentul securităţii altora”, a încheiat mi-nistrul rus.

Sursa: realitatea.net

La un an după marile manifestaţii împotriva La un an după marile manifestaţii împotriva lui Putin, opoziţia din Rusia pare asfi xiatălui Putin, opoziţia din Rusia pare asfi xiată

WALL STREET JOURNAL:

Grecii îşi pun speranţele într-un călugăr care ar fi prezis acum trei decenii criza ţării

7 DECEMBRIE 2012 1111 F L U XF L U XCultur=

CALEIDOSCOP

7 decembrie EvenimenteEvenimente1742: A fost inaugurată Opera Regală din

Berlin, actuala Operă de Stat; inau-gurarea Operei Regale a avut loc cu spectacolul “Cezar și Cleopatra” de Karl Heinrich Graun

1787: Delaware devine primul stat care a ratifi cat Constituţia Statelor Unite ale Americii

1881: A fost întemeiată “Societatea Politehnică din România”; primul președinte a fost Dimitrie Frunză

1842: “New York Philharmonic Society” a susținut primul concert

1941: Al Doilea Război Mondial: Atacul masiv al aviației japoneze asupra fl otei SUA de la Pearl Harbor

1972: Începe ultima misiune lunară a lui Apollo 17

1992: A fost inaugurat, la Iași, Centrul cultural francez

2001: Consiliul Miniștrilor de Justiție și de Interne ai Uniunii Europene decid ridicarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, începând cu 1 ianuarie 2002

NașteriNașteri967: Abū-Sa’īd Abul-Khair, poet persan (d.

1049)1598: Gian Lorenzo Bernini, arhitect, sculptor

și pictor, reprezentant de seamă al baro-cului italian (d. 1680)

1724: Louise, regină a Danemarcei și Norve-giei, soția regelui Frederic al V-lea al Danemarcei (d. 1751)

1861: Henri Mathias Berthelot, general, șeful misiunii militare franceze la București în timpul primul război mondial, partici-pant activ la elaborarea planurilor de luptă din vara lui 1917 (d. 1931)

1863: Pietro Mascagni, compozitor și dirijor italian, creator al verisimului (d. 1945)

1987: Aaron Carter, cântăreț american de muzică pop

DeceseDecese43 î.Hr.: Cicero, omul politic, fi lozof, scriitor și

mare orator roman1815: Michel Ney, general și mareșal francez

(n. 1769)1894: Ferdinand de Lesseps, diplomat francez,

arhitectul Canalului Suez (n. 1805)1947: Tristan Bernard, dramaturg și prozator

francez (n. 1866)1960: Clara Haskil, pianistă de origine română

(n. 1895)1975: Thornton Wilder, scriitor american (n.

1897)1989: Kató Ács (Márta Körmendi), scrii-

toare, jurnalistă și activistă comunistă maghiară (n. 1917)

1997: Ion Larian Postolache, poet, traducător din lirica sanscrită și egipteană veche (n. 18 nov. 1916)

1998: Martin Rodbell, chimist, laureat al Pre-miului Nobel pentru medicină pe anul 1994 (n. 1 dec. 1925)

SărbătoriSărbătoriZiua internaţională a Aviaţiei Civile

20.I.198620.I.1986Contrar indicaţiilor de acum două zile (-

7), termometrul a urcat la plus opt grade.

Plouă.

La piaţa din Cernăuţi – mic spectacol din

generalul theatrum mundi. Un bărbat zdra-

văn, în cojoc din piele de oaie, vinde mere.

Se apropie un cumpărător.

– Cum dai merele, bre muntene?

– Una jumătate. Da de ce zici „bre”, ce, am

tăiat la pădure amândoi?

– Așa o venit vorba. Nu te supăra. Da me-

rele nu le lași cu o rublă?

– Nu.

– Lasă-le, muntene, că altfel tocmai la pri-

măvară le termini de vândut.

– Nu e treaba ta, bre jidane, când dau eu

merele și cum le dau. Și nici muntean nu-s.

– De ce mă numești jidan și nu ovrei? Și-

apoi și tu îmi zici „bre”, da eu nu mă supăr. Eu

vreau să cumpăr un kilogram de mere.

– Cumpără. Una și jumătate pe tejghea,

și ia.

– Eu îţi dau una, și zi mulţumesc.

– Ţie mulţumesc, jidane?

– Iar îmi zici nu ovreu.

– Iar.

– Da tu, bre, știi ce înseamnă kiș man tu-has?

– Nu pricep eu la păsăreasca voastră.

– Da de unde ești tu, de nu pricepi?

– De la Pătrăuţi.

– Ce, pe acolo pe la voi nu sunt ovrei, de la

care să fi învăţat ce înseamnă kiș man tuhas?

– Nu prea.

– Apoi iată, eu îţi spun ţie kiș man tuhas, da

tu o să întrebi de la un alt ovrei ce înseamnă

asta. Ţine minte: kiș man tuhas, și să-l întrebi,

auzi? Că eu nu-s prost să-ţi spun ce-i asta, că

voi, românii, sunteţi nebuni și răi.

Vânzătorul ia de pe cântar un coșcogea

măr și mai să-l repeadă în cumpărătorul gu-

raliv.

– Vezi, n-am zis eu că sunteţi cum sunteţi?

Șezi cuminte, nu da, pune mărul la loc, că

chem ordinea. – Apoi, în ucraineană/ rusă: –

Liudi dobrâe!… (Oameni buni!)

Se retrage grăbit.

21.I.198621.I.1986Cernăuţiul are atâtea amintiri, cât, toate

împreună, alte zece orașe, fi e ele și mai „bă-

trâne”. Aici am scris relativ multe versuri, din

care, la reevaluarea la rece, trebuie să rămâ-

nă strictul necesar, al valorii. Problema con-

stă în desimea sitei; o sită din aspru și abun-

dent cetiniș de brad. Adică, o sită care nu

numai cerne, ci și te înţeapă, atenţionându-

te atunci, când îţi scade veghea, exigenţa.

(„Strictul necesar” – posibil titlu de car-

te.)

Propunerea lui Sică Tărâţeanu să facem

un interviu pentru radio Kiev. Tema: poeţii

tineri și pacea. Știu eu… O să vină și vedem.

Dicto(fonul) alege… Dar să nu… dicteze…

Vasile Leviţchi mai vorbea cu dezolantă

tristeţe, că răvășește notele, însemnările din

anii trecuţi. Aruncă la coș. Unele ar putea

intra în anumite lucrări, dar… Tace brusc. In-

tuiesc sfâșietorul regret că nu crede să-i mai

ajungă timp și puteri. Totuși, eu consider că,

chiar la 65 de ani, colegul s-a resemnat prea

devreme.

După-amiază, m-a vizitat Vasilică. Am im-

primat interviul pentru radio Kiev, redacţia

ce emite pentru străinătate. După – o agapă

cu verb lung și o fl acără de lumânare, mare,

cam de-o… șchioapă. Impresii care, deo-

camdată, nu se pretează la sinteze, concluzii.

Concluziile noastre, a celor mereu urmăriţi,

supravegheaţi de… ciclopul… „P”(uterii).

Vasile povestește despre dorul unei tine-

re de a-și vedea tatăl, plecat pe când ea nici

nu se născuse încă. În sfârșit, ajunge dinco-

lo, în România. Peripeţii. Și întâlnirea (după

20 de ani!). La un moment dat, în glumă, ta-

tăl zice: „Ești cam mărunţică, parcă neamul

nostru e mai mășcat”. Expres, fi ica găsește

răspunsul: „Apoi, tată, eu am crescut numai

partea mamei…”.

Unii îţi fac ostentativ complimente, în sub-

text vrând să spună: „Hai, bătrâne, încetează

să o mai faci pe nepriceputul, dacă nu chiar

pe prostul. Iată, tu ești așa și pe dincolo, dol-

dora de calităţi și posibilităţi! A venit vremea

să faci și tu ceva pentru mine: unde pui o vor-

bă, unde pui o pilă, hai, pricepe-te, maestre,

talentatule, frumosule, neînfricatule”. Bale de

viperă. Însă la USM astea plac, șefi i le adoră,

„le pun în ceai”. Cam în același context: fi i mai

precaut cu, fi e și maliţioasa, comparaţie „bu-

ricul pământului” (de parcă ar fi cineva). Să

observaţi că ombilicul omului seamănă mult

cu confi guraţia dorsală a găinilor…

Excepţional! Pavese, în jurnal, 18.II.1949:

„Nu este interzisă măreţia, e interzisă măre-

ţia fără sancţiunea clasei hegemonice”. No-

menclatura – clasă? „Нельзя!” (Nu se poa-

te!).

Ca scop. Să citești zilnic câte ceva cu glas

tare. E foarte rău că nu ai făcut acest lucru

până acum. Cititul cu voce tare te face să

simţi mai bine ritmul frazei. Obișnuinţa te va

ajuta să tai colţurile în proza pe care, sigur,

ai s-o scrii; „să tai” colţuri și în publicistică,

eseistică. Chiar în jurnal.

Am încheiat „Meseria de a trăi” a lui Pa-

vese. O simfonie a cunoașterii de lume și de

sine, a devenirii „exterioare” și autodefi nirii.

O permanentă luptă cu sincoparea existen-

ţei, o îndârjită căutare a unităţii, ansamblu-

lui. Atingerea unei concepţii; în special, sin-

tezele asupra naturii și importanţei copilăriei

în întreg destinul omului, aproape clare, ca

o linie de subiect în romanele de construcţie

clasică. Momente de tragism, rămase ca niș-

te săpături în pereţii unei mari și admirabile

clădiri, săpături în care au fost fi xate grinzile

schelelor, pe care au muncit constructorii.

Totul e fi nisat, dar ca niște guri strigătoare

rămân totuși „necicatrizate” aceste săpături

în muri. În destin de om și de artist.

Plimbarea cotidiană, obișnuită, ca un ri-

tual. Mi-am abătut pasul, cu multă negrabă,

pe strada Fedkovici – locul viselor spumei

pestriţe a Cernăuţiului de odinioară, spumă

cu refracţiile cromatice ale multor drape-

le burgheze de cândva. Aici se lăfăiau bo-

gătanii adunaţi la confl uenţe de imperii și

ambiţii. (Bogătanii – …„nomenclatura”…

burgheziei…) Arhitectura fantezistă a sal-

belor de vile nu se supune niciunei defi niţii:

domină romantismul formelor, în amestec

cu baroc, gotic și clasicism; în amestec și în

miniatură.

Constat că, precum atelierele „de modă”,

Cernăuţiul are și multe farmacii, de aseme-

nea – frizerii. Probabil, și aceasta explică

specifi cul unui oraș afl at în preajma munţi-

lor, unde populaţia „de sus” găsește cele ne-

cesare – la poale.

În prezentul registru cernăuţian, proba-

bil rămân mai mult jurnalist. Sau un scriitor

„însoţit” de un jurnalist obiectiv, rar întâlnit

astăzi, în vremuri de mistifi cări.

În războiul din Afganistan, unui tânăr bu-

covinean, Vasile, i s-a întâmplat o tragedie.

Un camarad consătean a adus vestea de

lângă Kabul, că… picioarele… și-a pierdut

picioarele! Iar comandantul unităţii milita-

re le trimite părinţilor lui Vasile un răvaș de

consolare: totul e bine. Curând scrie și Va-

silică, tot întru calmare. Dar deja din Kușka

(cel mai de sud punct al fostei URSS, L.B.), nu

din ţară străină. Speranţa este iarba de leac

a ceea ce suntem: trup și aer. Jertfe. Carne

de tun.

23.I.198623.I.1986Am trecut pe la redacţia „Zorile Bucovi-

nei”. I-am văzut pe Crigan, pe Chilaru. Ca-

racteristicile anticipate, pe care le-au făcut

băieţii, mai mult decât ample, s-au dovedit a

fi obiective. Crigan – cam excesiv în atenţie,

distrat, maleabil – iarbă ce se pătulește și

atunci când nu bate vântul. Însă un adjunct

trebuie să fi e totuși mai… personalitate.

Chilaru îmi propune să prezint un grupaj

de versuri. Mâine urmează să precizăm, pen-

tru când aș avea la dispoziţie mașina pentru

o escapadă în munţi.

Din rarele perle toponimice una se afl ă pe

moșiile Negurenilor noștri de baștină – Le-

bedina! La cotul Răutului dinspre Ţânţăreni.

Chiar dacă deja de mulţi ani nu s-au mai

văzut pe acolo lebede. Lebedina e una din

fremătătoarele taine ce s-au lipit de limba

copilăriei mele. Mă joc de-a versurile dez-

mierdătoare:

Sânul tău se pierde.

Cine să-l dezmierde?

Gâtul lebedin

Pot să-l mai alin?

24.I.198624.I.1986Noaptea a plouat. Prin întuneric, venind

de la izvor, iarna alunecă și varsă găleţile cu

apă de la capetele cobiliţei. Dimineaţa: +7

grade.

Aici lângă Carpaţi mă simt și eu din…

munţi! După mamă, sunt din neamul Mun-

teanu. Deci, aș fi putut semna Butnaru-Mun-

teanu.

Mă conving din nou că Liviu Damian avea

dreptate când îmi mărturisea, încă la „Tine-

rimea Moldovei”, când împărţeam același

birou de redacţie, că dimineaţa se ia doar

cu gândurile și sentimentele-i proprii. „La

această vreme, niciodată nu am dispoziţia

de a face lecturi, pentru că sufl etul meu

nu ar putea primi vizitele atât de timpurii

ale altor sufl ete, fi e acestea și ale geniilor”.

Sufl etul vrea să-și simtă propria frăgezime,

propria neprihănire reîntoarsă lui de odihna

de peste noapte.

Prea desele autocontemplări din acest jur-

nal nu ar putea duce la narcisism? Nu, dacă

rămâne lucid principiul căutării de adevăr,

dacă rămâne fi del sincerităţii. Pe când Nar-

cis nu jinduia nici adevărul, nici sinceritatea,

fi ind orbit de propria autoîncântare otrăvi-

tă de orgoliul excesiv. Astfel că adevărul și

sinceritatea, în strânsă interdependenţă lu-

me-eu, eu-lume, ajunge, delicat și cu discre-

tă ironie, să ne treacă sinele pe planul doi.

Sinele – ca un fundal pe care se conturează

anume adevărul și onestitatea despre lume,

despre tine.

Până să se fi extins asupra adevărului, fi -

lozofi a a început dintr-o stare de sinceritate

„brută”. Ca ceea ce s-ar putea numi fulgura-

ţia primară a îndeletnicirii, numită mai apoi:

fi lozofi e.

Leo BUTNARU

EPISOADE DIN THEATRUM MUNDI(Pagini de jurnal)

„Între caractere şi inteligenţe n-ar trebui să existe alegere. Inteligenţe se găsesc foarte adesea, caracterul foarte rar”.

Mihai EMINESCU

G`ndul s=pt=m`nii

7 DECEMBRIE 2012 1212F L U XF L U X Cultur=

“Anotimpurile”, o expoziţie de foto-grafi i, realizate de cunoscutul artist fotograf Mihai Vengher, a fost verni-sată marţi, 4 decembrie, la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei.

Expoziţia cuprinde 30 de lucrări de artă foto-grafi că realizate de autor între anii 1991 și 2012 și va fi accesibilă publicului larg până la 16 decem-brie.

„Anotimpurile” lui Mihai Vengher este o ex-poziţie jubiliară, despre care autorul consideră: “Lucrările sunt o retrospectivă a evenimentelor pe care le-am trăit și care vin să bucure ochiul cu-noscătorilor de frumos. Sunt un click pe clipă, fără prelucrare tehnică și falsuri”.

Mihai Vengher s-a născut la 2 decembrie 1962 în satul Colicăuţi, Briceni. Între anii 1984 și 1989 a studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Fa-cultatea Ziaristică. În 1991-1995 a activat la Agen-ţia Informaţională de Stat ”Moldpres” în calitate de fotoreporter, iar din 1995 până în prezent este șef serviciu ”FotoMoldpres” în cadrul aceleiași agen-ţii. A organizat expoziţii personale: în anul 1992 - “Veșnicia luminii”, Chișinău, salonul EuroFotoArt, în 2010 - expoziţie consacrată Zilei Mondiale a Populaţiei, salonul EuroFotoArt. Este participant al mai multor expoziţii de grup: “Ochiul magic”, salonul EuroFotoArt, Chișinău, Expoziţia Uniunii Artiștilor Fotografi din Republica Moldova, Salo-nul Artiștilor Fotografi Români de pretutindeni, Oradea, România, Salonul de arte vizuale, Bucu-rești, “Apa e viaţă”, Bacu, Republica Azerbaidjan, “Traversând hotarele”, Chișinău, Odesa, Strasbo-urg, Salonul Artiștilor Fotografi , Suceava, “Războ-iul de pe Nistru”, Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei.

Recomandarea, unul dintre argumentele ca să nu ratăm această expoziţie, dar și o notă de apre-ciere pentru acest artist, conferă dr. habilitat în studiul artelor, Tudor Stăvilă. “Mihai Vengher este binecunoscut în rândul celor care practică jurna-

listica. De mai bine de 20 de ani, presa locală și cea internaţională benefi ciază de reportajele sale fotografi ce. Afl at în permanenţă la locul potrivit în momentul potrivit, autorul imaginilor din pa-ginile ziarelor și ale revistelor a însușit de minune profesia de fotograf al clipelor, care odată publi-cate, devin istorie. Fotografi a de presă a însemnat viaţa sa, ea devenind dintr-o pasiune o meserie și dintr-o meserie a devenit o viaţă. ...Toate imagi-nile prezente în cadrul expoziţiei personale sunt inspirate, în cazul reportajului fotografi c, de sen-timente și evenimente reale, privite echidistant, iar în cazul vederilor panoramice, oferă o aură po-etică și lirică a covorului basarabean, a clipei, care devine, prin imaginea sa, o ilustraţie a veșniciei. ...Mihai Vengher preferă tonalităţile apropiate, în-rudite ale peisajului, integrate în culori pastelate, fără culori pure și efecte fascinante, specifi ce ce-lor tentaţi pentru arta fotografi că. Unele imagini încântă privirea prin succesiunea contrastelor de vișiniu, negru și verde, altele prin armonia aurului de toamnă sau alb-negrul culorilor de iarnă. Este o artă sinceră, fără falsuri, emoţionantă și directă, care conţine mesajele nedisimulate ale unei arte fotografi ce originale și expresive”, consideră criti-cul de artă.

„Anonimul Veneţian” s-a jucat la Chișinău acum 10 ani. Pe atunci, spectaco-lul se regăsea în reper-toriul Teatrului „Eugene Ionesco”, care împărţea aceeași scenă cu Teatrul „Ginta Latină”, iar din distribuţia spectacolu-lui făceau parte actorii Andrei Porubin și Angela Sochircă.

Peste zece ani, acest spectacol a revenit în atenţia publicului, el se re-găsește concomitent în repertoriul a două teatre: Naţionalul „Mihai Emi-nescu” din Chișinău și Teatrul „Ve-niamin Apostol” din Soroca. O altă schimbare ar fi cea legată de distri-buţie. De data aceasta, în rolul Ei, o regăsim pe actriţa Margareta Pân-tea. În rest, echipa de creaţie a spec-tacolului a rămas intactă: El – Andrei Porubin, regie – Sandu Cozub, sce-nografi e – Iurie Matei, selecţie muzi-cală – Alexandru Târșu.

La Chișinău, spectacolul se joacă la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, în Sala Studio „Valeriu Cupcea”.

„Anonimul Veneţian” este spec-tacolul care, fără exagerări, merită văzut de fi ecare dintre noi măcar o singură dată. De ce? Pentru că fi e-care om, vorba poetului, este dator cu o moarte. Și bine ar fi să ne facem procese de conștiinţă mai des, nu

doar atunci când afl ăm, Doamne-ferește, că unul dintre cei implicaţi în această complicată ecuaţie suferă de o boală incurabilă. Pentru că fi e-care dintre noi am iubit, iubim, ne-am despărţit, ne despărţim, ne pu-nem întrebări și căutăm răspunsuri și, pentru moment, suntem siguri că procedăm corect. Văzută dintr-o parte, povestea noastră, povestea oricui, nu mai pare la fel precum cre-dem că am aranjat-o noi din interior să pară pe dinafară.

Pe lângă subiectul piesei, unul în aparenţă simplu, banal, previzibil, dar care te răscolește și te copleșeș-te totalmente, reușita spectacolului se datorează, fără îndoială, celor doi actori, care știu, cu multă subtilitate, să ne facă să ne regăsim în fi ecare gest și vorbă a lor, și care transmit acest emoţionant mesaj cu multă sensibilitate și bun-simţ.

„Anonimul Veneţian” ne prezintă la început două personaje misteri-oase pe care ajungi să le descoperi treptat. Spectacolul deconspiră o poveste de iubire adevărată, o luptă între viaţă și moarte, ambiţii, igno-ranţă și amintiri.

În baza acestui text al lui Giuseppe Berto, cunoscutul regizor italian En-rico Maria Salerno a realizat în 1971 și un fi lm, o capodoperă a cinemato-grafi ei internaţionale. Filmul descrie povestea unui muzician vienez, din “La Fenice Theatre “, cântăreţ la oboi, Enrico interpretat de Tony Musante, care realizează că suferă de o boală

incurabilă. Deși despărţit de fosta soţie Valeria - Florinda Bolkan, el o cheamă în Veneţia pentru a-i povesti ceea ce i se întâmplă. Odată sosită în Veneţia, ei retrăiesc clipele anterioa-re despărţirii, se plimbă prin locurile cunoscute, unde beau vin și mănân-că spaghete, ea îl ascultă cântând trist din oboi, se iubesc ca într-o scu-ză “vroiam să sufere cineva odată cu mine”, îi spune el, în mod egoist, dar ea realizează că încă îl iubește și că i se acordă încă o șansă să-i fi e alături.

Asta se întâmplă în fi lm. În spec-tacolul lui Sandu Cozub însă, eroii nu au nume, este un El și o Ea. Dacă vreţi, insist pe afi rmaţia de mai sus că astfel regizorul ne îndeamnă să ne regăsim fi ecare dintre noi în acest spectacol, cu tot cu cunoscuta/ne-cunoscută din propria noastră ecu-aţie. Este o împletire între dragoste și moarte, care, în cazul acestui spec-tacol, nu pot fi evitate. Fiecare frază rostită de un personaj este asemeni unui pumn de sare pe o rană deschi-să. Actorii se contopesc cu spectato-rii, cei din scenă joacă, cei din sală re-trăiesc jocul actorilor ca pe propriile lor drame, pentru că totul pare atât de real, dureros de adevărat. Este un spectacol deosebit de sensibil și emoţionant, după care înţelegi că dacă trecutul nu mai poate fi schim-bat, cel puţin prezentul merită trăit astfel de parcă în fi ecare clipă ai pu-tea să-l pierzi pe cel de lângă tine și s-ar putea să nu reușești să-i spune cel mai important.

Referindu-se la acest subiect, două personalităţi marcante din critica de teatru și fi lm românească aveau să aprecieze „Anonimul Vene-ţian” în felul următor: “De vreme ce el moare, de vreme ce Veneţia moa-re, de vreme ce ea, iubita lui, este pierdută pentru dânsul - compozi-torul veneţian se va pierde și el în lumea anonimă a morţilor... O scurtă întâlnire de-a lungul unei Veneţii tot atât de frumoase ca iubirea și moar-tea” – astfel caracteriza, în 1972, D. I. Suchianu (în „România literară”).

În 2002, alt critic cunoscut român, Tudor Caranfi l, avea să remarce des-pre această piesă că este: „Poveste despre iubire și moarte, de un răsco-litor rafi nament plastic”.

Recomand cu multă insistenţă

acest spectacol, pe care personal

l-am văzut, în ambele montări, de

mai multe ori și pe care îl redescopăr

de fi ecare dată. Nu atât mesajul pie-

sei mă aduce din nou în sală de fi eca-

re dată, ci felul actorilor de a găsi noi

și subtile modalităţi de a transmite

acest mesaj. Jocul lor e ca o arie mu-

zicală, ori de câte ori este interpreta-

tă și în oricâte concerte, nu ne plicti-

sim să o auzim din nou, pentru că de

fi ecare dată are un alt impact asupra

noastră. În „Anonimul Veneţian” și

micile exagerări actoricești, poticneli

neînsemnate, par să fi e justifi cate, îi

apropie și mai mult de noi pe prota-

goniști, îi ajută să ne privească mai

îndeaproape în sufl et.

Liliana POPUŞOI, FLUX

TEATRU

„Anonimul Veneţian” – o răscolitoare poveste despre iubire şi moarte„Anonimul Veneţian” – o răscolitoare poveste despre iubire şi moarte

EXPOZIŢIE

Mihai Vengher, fotograful clipelorAgenţia spaţială americană a avertizat

recent publicul în privinţa unui pericol real legat de zvonurile despre presupusul „sfâr-șit al lumii” în luna decembrie a acestui an: aceste zvonuri fac un mare rău persoane-lor mai sensibile și, în special, copiilor și adolescenţilor predispuși la depresie.

Ipotezele fanteziste privind cauza așa-zisei „Apocalipse” din 21 decembrie 2012 se întemeiază pe o interpretare eronată a unui calendar mayaș, care se întrerupe brusc la data menţionată. Deși cei mai mul-ţi consideră totul drept un zvon și un prilej de amuzament, există și persoane care iau în serios presupusa ameninţare și sunt real-mente tulburate din această cauză, a expli-cat David Morrison, astrobiolog la Centrul de Cercetări Ames din cadrul NASA.

În cursul unei conferinţe ţinute miercu-rea trecută, el a declarat că NASA primește un mare număr de mesaje email și scrisori de la diverse persoane care își exprimă teama și îngrijorarea, iar marea majorita-te a acestor persoane sunt copii și adoles-cenţi. Unii dintre aceștia mărturisesc că nu mai pot să mănânce și să doarmă normal, iar alţii vorbesc chiar despre sinucidere.

Morrison a afi rmat că propagarea aces-tor zvonuri alarmante pe internet pentru a speria oamenii este, pur și simplu, diabo-lică și, vorbind despre presupusul sfârșit al lumii, a spus că „în vreme ce pentru unii este o glumă, iar pentru alţii un mister, există și un număr de oameni care sunt cu adevărat îngrijoraţi.”

NASA a înfi inţat recent, pe website-ul său, o pagină specială destinată informă-rii publicului, pentru combaterea acestor zvonuri care afectează grav starea de spirit a unei părţi a populaţiei și chiar sănătatea mentală a unor persoane mai sensibile. Pe pagina web respectivă, specialiștii NASA explică de ce lumea nu se va sfârși pe 21 decembrie 2012.

Zvonurile care au pornit de la inter-prearea eronată a calendarului mayaș au

fost amplifi cate de discuţiile privind cauza concretă care va determina sfârșitul lumii. Cel mai des se fac referiri la o misterioasă planetă (numită de cei mai mulţi Nibiru), descoperită de sumerieni și care va izbi Pă-mântul pe 21 decembrie 2012, distrugând întreaga omenire. La originea acestui zvon ar putea sta lucrările unui autor american de origine azeră, numit Zecharia Sitchin (1920-2010), care a scris în 1976 că ar fi tradus documente sumeriene străvechi care vorbeau despre această planetă.

Însă această planetă nu există, spun specialiștii NASA. Dacă un corp ceresc de mărimea unei planete s-ar fi apropiat de Pământ în ultimele decenii, astronomii l-ar fi identifi cat de mult, iar astăzi o astfel de planetă ar trebui să fi e vizibilă cu ochiul liber; or, nimeni n-a văzut-o. Alte zvonuri vorbesc despre o „inversare subită a câm-pului magnetic terestru” sau despre fap-tul că Pământul se îndreaptă spre o gaură neagră din centrul galaxiei, care îl va în-ghiţi. Aceste zvonuri au fost, de asemenea, discutate și respinse de specialiștii NASA la conferinţa de miercuri.

Se mai vorbește despre o misterioa-să și funestă aliniere a planetelor, despre furtuni solare de o intensitate nemaivăzu-tă sau despre iminenta cionire cu un me-teorit, ca posibile cauze ale pieirii lumii. Dar toate aceste zvonuri, spun astronomii și astrofi zicienii, nu au absolut nicio bază reală și nu fac decât să alimenteze spaima oamenilor - cel mai rău efect al „fenome-nului 2012”.

ISTERIA CARE PUNE ÎN PERICOL VIEŢILE OAMENILORZvonurile despre presupusul sfârşit al lumii le

dă gânduri sinucigaşe copiilor şi adolescenţilor

7 DECEMBRIE 2012 1313 F L U XF L U X

Anul trecut, cartea “Battle Hymn of the Tiger Mother”, scrisă de Amy Chua, profe-soară la Yale, a făcut furori în rândul părinţilor și a stârnit numeroase controverse.

Savanta povestea cum copiii ei sunt forţaţi să ia lecţii de pian și să înveţe fel de fel de alte activităţi, fără măcar o pauză la baie. Mai mult, micuţilor le era interzis să iasă afară la joacă și să doarmă la prietenii lor.

Amy Chua susţine că orice mic com-promis și orice abatere de la regulile casei poate duce la pierderea autori-tăţii parentale. Ca o consecinţă, copiii vor deveni răsfăţaţi și greu de contro-lat, asta putând să afecteze procesul educaţional.

Desiree Baolian Qin, o colegă de catedră a profesoarei Chua, asisten-tă a secţiei de Dezvoltare Umană și Studii Familiale de la Michigan State University, susţine că savanta nu are deloc dreptate și că părinţii ar trebui

să-și lase copiii să fi e copii. “Fericirea este cel mai important lucru pentru copii! Degeaba îi educi și îi transformi în niște roboţi. Vei reuși să creezi fi inţe disfuncţionale social”, consideră pro-fesoara Baolin.

Copiii ai căror părinţi urlau la ei pentru că aveau eșecuri școlare și care erau mult prea stricţi ajung să fi e frus-traţi și nefericiţi în adolescenţă. De multe ori, ei vor alege căi neortodoxe pentru a se răzbuna pe părinţii auto-ritari.

Mai mult, părinţii stricţi au tendin-ţa de a-și compara copiii cu alţi elevi. Acest lucru poate duce la complexe de inferioritate și la probleme cu în-crederea în sine. În timp, asta va crea premisele depresiei și va pune bazele tulburărilor de anxietate.

Profesoara Baolian își bazează ob-servaţiile pe o mulţime de studii efec-tuate de-a lungul timpului. Acestea par să confi rme faptul că stricteţea nu este cea mai bună metodă de educaţie

și că micuţii noștri ar trebui trataţi cu mai multă consideraţie.

“Copilul nu este un instrument care poate fi manipulat pentru a atinge anumite rezultate. El este o fi inţă vie care are nevoie, înainte de toate, de

dragoste. Dacă îl tratezi ca pe un tro-feu prin care încerci să îţi dovedești aptitudinile parentale, nu vei face de-cât să obţii un depresiv sau un nevro-tic”, a completat savanta.

Bebelu.ro

Ce efect are stresul asupra

creieruluiStresul cotidian poa-te duce la micșorarea unor părţi importante ale creierului, potrivit unui studiu recent citat de CBS.

Cercetătorii de la Universita-tea Yale au observat micșorări ale materiei cenușii în zone ale cre-ierului care controlează funcţiile psihologice și emoţionale în ca-zul persoanelor care sunt foarte stresate.

La studiul celor de la Yale au participat 100 de persoane, care nu aveau probleme de sănătate, acesta bazându-se pe realizarea unor analize de tip RMN în timp ce indivizii respectivi răspundeau la întrebări legate de evenimen-te din viaţa lor care ar fi putut fi considerate traumatizate, printre acestea numărându-se pierderea unei persoane iubite, dar și pier-derea locului de muncă sau a lo-cuinţei.

Emily Ansell, cea care a condus echipa de cercetători, susţine, de asemenea, că o creștere a nu-mărului de evenimente stresan-te din viaţa unei persoane poate avea un impact și asupra capa-cităţii acesteia de a face faţă pe viitor altor evenimente de același tip.

Rezultatele studiului s-ar pu-tea dovedi importante pentru că prin intermediul lor ar putea fi găsite unele modalităţi prin care oamenii să se confrunte într-o manieră adecvată cu stresul.

Diverse

Părinţii prea autoritari, un adevărat Părinţii prea autoritari, un adevărat pericol pentru copiii sensibilipericol pentru copiii sensibili

Există o serie de alimente al căror benefi ciu pentru sănătate este considerat incontestabil, însă medicii sunt de părere că anumite astfel de produse nu funcţionează așa cum ar trebui, sugerând eliminarea lor din alimentaţie, informează Daily Mail.

Margarina care reduce Margarina care reduce colesterolulcolesterolul

Margarina care pretinde că diminu-ează colesterolul ar putea avea un efect marginal asupra colesterolului, dar nu s-a stabilit niciodată dacă acest aspect ar avea vreun benefi ciu medical în ceea ce privește reducerea riscului de atac cardiac. Doctorul Malhotra, cardiolog șef la Forumul Naţional de Obezitate, a adăugat că le recomandă pacienţilor săi să aleagă untul în locul margarinei, “în mod evident cu moderaţie”. Numeroase date extrase din studii arată că grăsimea saturată din produsele lactate naturale pot fi benefi ce pentru reducerea atacu-rilor cardiace, motivul fi ind vitaminele esenţiale pe care le conţin, de exemplu A și D, precum și nutrienţii elementari pre-cum calciu și fosfor, studiile sugerând că acestea reduc riscul de boli ale inimii și de infarct.

MorcoviiMorcoviiShamina Asif, membu în consiliul Co-

legiului de Optometriști, demontează mitul conform căruia morcovii ar ajuta la sănătatea ochilor, spunând că nu sunt de vreun folos pentru ochii noștri mai mult decât orice altă legumă. Asif preci-zează că oamenii ar trebui să consume, de fapt, legume cu frunze pentru sănă-tatea ochilor, precum spanacul și napii. Acestea conţin luteină și zeaxanthină, care ajută la protecţia împotriva dege-nerescenţei maculare legate de vârstă (DMLV), cea mai frecventă cauză pentru orbire în Marea Britanie.

Băuturile “smoothie”Băuturile “smoothie”Acestea sunt sucuri de fructe sau le-

gume, combinate cu lapte, brânză dulce de vaci sau smântână, cu adaosuri de mi-rodenii, zahăr sau miere. Zaharurile natu-rale din fructele afl ate în cantitate mare reprezintă un raport de sute de calorii în plus. Deși băuturile “smoothie” sunt, fără îndoială, mai bune decât băuturile acidulate, benefi ciile pentru sănătate sunt îndoielnice, avertizează Helen Bond, un dietetician britanic. Potrivit ei, multe dintre “smoothie”-urile cumpărate din magazine și supermarketuri au un nivel foarte ridicat de calorii, conţinând canti-tăţi suplimentare de iaurt, siropuri, zahăr, chiar și unt de arahide și ciocolată.

Caloriile nu provin doar din adao-surile din comerț, ci și din zaharurile naturale din fructe. În plus, fructele își pierd din fi bre în procesul de stoarcere, însemnând că unii nutrienţi prezenţi de obicei în fructele sau legumele întregi sunt eliminaţi și că senzaţia de saţietate durează, astfel, mai puţin.

Uleiul din fi cat de codUleiul din fi cat de codDeși considerat bun pentru osteoar-

trită, nu există nicio dovadă convingă-toare că acest tip de ulei ar avea vreun benefi ciu, a spus Dr Christine Haseler, consilier în medicină generală al centru-lui de caritate Arthritis Care din Marea Britanie. “Sfatul nostru este să ne con-centrăm, mai degrabă, pe ceea ce știm că funcţionează - exerciţiul”, este de pă-rere Haseler. “Cercetările arată că acesta este, de fapt, cel mai efi cient tratament care să nu se bazeze pe medicamente pentru reducerea durerii și îmbunătăţi-rea mișcării. Este și un mod excelent de a preveni osteoartrita de la bun început. Deci, renunţaţi la uleiul din fi cat de cod și apucaţi-vă de mișcare.”

Printre activităţile sportive recoman-date pentru cei bolnavi de osteoartrită se numără yoga, exerciţiile de rezistenţă sau aerobice, precum mersul, înotul sau ciclismul, benefi ce pentru întărirea ini-mii și a plămânilor.

Stafi dele acoperite în iaurtStafi dele acoperite în iaurtAcestea sunt un alt exemplu de ali-

mente care arată sănătos, dar sunt, în re-alitate, pline de calorii, avertizează Vic-toria Taylor, un dietetician senior pentru sănătatea inimii de la British Heart Foun-dation. Principalele ingrediente ale “ia-urtului” din stafi dele și nucile acoperite în iaurt sunt zahărul și grăsimea.

Iaurtul lipsește, astfel, cu desăvârșire, fi ind vorba de un înveliș constând mai ales în zahăr, ulei, lapte praf și pudră de iaurt. Dieteticianul britanic recomandă ca o alternativă un iaurt redus în grăsimi cu stafi de naturale sau fructe proaspete.

Fructele de pădureFructele de pădureVehiculata putere a fructelor sălba-

tice de a preveni sau a opri demenţa nu este tocmai un adevăr, explică Dr. Simon Ridley, șeful departamentului de cerce-tare la Centrul pentru Alzheimer din Ma-rea Britanie. Într-adevăr, spune acesta, a fost descoperit că o porţie de astfel de fructe ar putea ajuta la încetinirea decli-nului mental legat de vârstă și, în plus, consumul de fructe este bun în general. Dar este complet neadevărat că dacă mă-nânci în fi ecare zi castroane de căpșuni și afi ne, ești în afara oricărui pericol.

Studiile s-au concentrat pe faptul că anumite fructe sălbatice sunt bogate în chimicale cu proprietăţi antioxidante an-

tiinfl amatoare puternice, dar Ridley atra-ge atenţia că asocierea nu trebuie con-fundată cu procesul cauză-efect, “deci doar pentru că mănânci astfel de fructe și nu suferi de demenţă nu înseamnă că una dintre acestea duce la alta”.

Sucul de portocaleSucul de portocale“Am pierdut șirul oamenilor care cred

că sucul de portocale e bun pentru pro-bleme respiratorii și cele cu inima”, a spus Sammy Margo, fi zioterapeut și purtător de cuvânt al Societăţii Atestate de Fizio-terapie, fi ind de părere că este absurd să crezi că sucul va furniza vitamina C atât de necesară pentru deblocarea plămâ-nilor. “Din lucrul cu pacienţii bolnavi de fi broză chistică, știm că poate duce, de fapt, la înrăutăţirea situaţiei”, a precizat Margo, explicând în continuare: “Sucul de portocale (mă refer la cel procesat, mai degrabă, decât la cel proaspăt stors) formează mucus, provocând secreţii din ce în ce mai groase. Pentru fi zioterapiștii care încearcă să regleze sistemele res-piratorii ale oamenilor, acesta este un coșmar – ca și cum ai încerca să scoţi ket-chup de roși dintr-o sticlă”.

Mediafax.ro

Clorul din apa de la robinet predispune la apariţia alergiilor alimentare, potrivit unui studiu publicat în jurnalul American Colle-ge of Allergy, Asthma and Immunology.

Cercetătorii americani susţin că substanţele chi-mice folosite pentru a face apa potabilă, care se mai găsesc însă și în pesticide sau în produse de curăţe-nie, creează intoleranţă alimentară la anumiţi indi-vizi, scrie Daily Mail.

Oamenii de știinţă au constatat că persoanele care aveau un nivel ridicat de diclorofenol, o sub-

stanţă derivată din clor, prezentau un risc cu 80% mai mare de a suferi de o alergie alimentară. Specia-liștii avertizează că substanţele chimice folosite mai ales în industria alimentară predispun la apariţia di-feritelor forme de alergii, nu doar alimentare.

Pentru a ajunge la această concluzie, specialiștii au analizat, în laborator, probe de urină provenite de la un grup de 2.211 persoane adulte. Rezultate-le obţinute în urma acestor teste au arătat că toţi voluntarii implicaţi în cercetare prezentau urme de chimicale în urină. În plus, datele studiului mai ara-tă că 411 dintre participanţi erau alergici la diferite alimente, în timp ce 1.016 sufereau de diferite alte alergii.

Daily Mail scrie că în ultimii ani, numărul persoa-nelor care acuză intoleranţă la anumite alimente,

printre care se numără lapte sau muștar, a ajuns la zece milioane numai în Regatul Unit.

În plus, studiile de specialitate arată că, la nivel global, 4% dintre copii suferă de alergie alimenta-ră. Laptele de vacă, ouăle, arahidele și peștele sunt principalele alimente răspunzătoare pentru apariţia alergiilor. În cazul persoanelor alergice, la contactul cu proteinele din aceste alimente, organismul de-clanșează mecanisme de autoapărare și, astfel, pot apărea mâncărimi, erupţii cutanate, edem (umfl ătu-ră) ale buzelor, feţei și membrelor, difi cultăţi de respi-raţie, crampe abdominale, diaree, greaţă, vărsături, dar și ameţeli. În cazuri grave se poate ajunge până la șoc anafi lactic. Evitarea alergenului este principala măsură care trebuie luată de aceste persoane.

Gandul.info

SPECIALIŞTII AVERTIZEAZĂ

Clorul din apa de la robinet predispune la alergii alimentare

MITURILE DESPRE ALIMENTELE “BUNE” PENTRU SĂNĂTATE, DESFIINŢATE

De ce nu sunt sănătoase sucul de portocale, margarina sau morcovii

7 DECEMBRIE 2012 1414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00, 16.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.30

Reporter de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu.

12.00 Vedete la bis. 13.10 Documentar pentru copii. “Bebelușii de

la zoo”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.25

Fotbal non-stop. 18.00 Documentar. “Almanah cinematografic”.

18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 19.00 MESAGER

(rom.). 19.30, 4.15 Gala Premiilor ONU. Transmisiune în direct. 20.30

Profi l de savant. Academicianul Andrei Ursu. 20.40 Povestea. 21.25

Dor. Program muzical. 22.20 Templul muzicii. 23.00 Documentar.

“Ariane Mnouchkine și Teatrul Soarelui”. 0.25 Documentar. “25 de

zile în Europa”. 1.00 TVMi. 3.50 În ritm de dans. 5.15 Music Mania.

5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30

Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30

Film artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Doamne de poveste (r) 07:30 Teles-

hopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:15

Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:15

Teleshopping 09:45 Film serial: Lara (r) (AP)

(romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teles-

hopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45

Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15

Reţeta de acasă 15:30 Doamne de poveste 16:30 Poveștiri adevărate

(AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) Cu:

Silvia Navarro, Cristian de la Fuente, Leticia Calderón, Flavio Medina,

Rene Strickler, Jose Elias Moreno, Fernanda Castillo, Yolanda Ventura,

Laura Carmine, Alex Sirvent, Eddy Vilard, María Sorté, Jose Carlos Ruiz,

Valentino Lanus, Lorena del Castillo, Alan Estrada, Magda Guzman

18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial:

Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (roman-

ce) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r)

(AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) 02:30 Doamne de

poveste (r) 03:30 Cancan TV (r) 05:30 Acasă în bucătărie (r)

07:00 Știrile ProTv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Film: Marele Gatsby 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 ApropoTv (r) 15:00

Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4383 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.25,26, anul III 01:00

Serial: Fringe, ep.12, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r)

02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с

Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

Премьера. “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20

“Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера.

Леонид Бичевин, Андрей Мерзликин, Алексей Серебряков,

Екатерина Климова в многосерийном фильме “Синдром

Дракона” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10

“Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 02:05 Ночные

новости 02:20 “Prima Oră” (R) 04:10 “Primele știri” (rom) (R) 05:00

Профилактика

7.00, 14.00, 20.00, 3.35 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10,

14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.20 Seriale. 10.20, 11.10, 16.45, 17.50, 2.35,

6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

0.00 Ora de business. 2.40 Garantat 100 de procente. 4.25 În grădina

Danei. 4.55 Meseria, brăţară de aur. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTER-

NATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-

MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34 1X5 - DES

ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:02 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:30

NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30

PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 AL DENTE 13:16 AL DENTE

13:37 UNE TROP BRUYANTE ADOLESCENCE, PORTRAIT D’UNE ESCLAVE

MODERNE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 AVENTURE EN INDOCHINE

1946-1954 16:34 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:35 TRAFICS 20:25 TRAFICS 21:21 FLASH INFO 21:27 Y A DU MONDE À

DUBAÏ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 LE

VILLAGE PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JO-

URNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 0:58 Y A DU MONDE À DUBAÏ 1:02 FOOT ! 1:56 LA FAUSSE

SUIVANTE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 NORTE CHICO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00,

4.00 - ȘTIRI. 6.10, 17.15 Serial. “SE-

CRETARUL” (Columbia, 2011). 7.10,

8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI

(rus.). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică. 18.00 Gagauz ogea. 18.30

Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 19.00 MESAGER

(rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25

Dialog social. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA

ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Profi l de

savant. Academicianul Andrei Ursu. 5.15 La curţile dorului.

5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile

Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un

show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dra-

mă) 07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta

de acasă (r) 08:15 Film serial: Dragoste

și luptă (r) 09:15 Teleshopping (r) 09:45

Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film

serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15

Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshop-

ping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 15:15

Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance)

16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre

viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru

(AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (roman-

ce) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30

Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul

pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment)

00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial:

Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna

(r) (AP) (divertisment) 03:30 Cancan TV (r) (15) (divertisment)

05:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore?

� Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-

ping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00

Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv

13:45 Teleshopping 14:00 Film: Cursa pentru fermă 17:00

Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Vocea

României 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Vocea

României 23:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 00:00 Serial:

Fringe, ep.13, an 4 01:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r)

01:30 Vocea României (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

(r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим

извинения за перерыв в вещании с 05.00

до 16.00 в связи с профилактическими

р а б ота м и 1 6 : 0 0 “ Уб о й н а я с и л а ”.

Многосерийный фильм 17:05 “Неравный брак”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus)

18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай

поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Леонид Бичевин,

Андрей Мерзликин, Алексей Серебряков, Екатерина

Климова в многосерийном фильме “Синдром Дракона”

00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15

Ночные новости 01:30 “Городские пижоны”. “Обитель лжи”

01:55 “Городские пижоны”. “Калифрения”. Новые серии

02:25 “Prima Oră” (R) 04:15 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 -17.00 Revizie teh-

nică. 17.00, 19.00, 23.30,

6.30 Reporter. 17.20,

19.30 Zoo show. 17.50, 0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 18.00,

20.30, 0.45, 5.20 Seriale. 20.00, 3.45 Telejurnal. 2.30 Dănutz

SRL. 3.20 lumea modei. 3.30 Sport. 4.35 Rom European. 5.00

Meseria, brăţară de aur. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34

LES JARDINS DE FLORIDE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉ-

TOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00

FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37

LE QI, HISTOIRE D’UNE IMPOSTURE 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:03 TRAFICS 15:53 TRAFICS 16:44 FLASH INFO

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES GRANDES PERSONNES 20:56 LÀ

OÙ JE PENSE 21:08 FLASH INFO 21:10 C’EST À DIEU QU’IL

FAUT LE DIRE 21:27 Y A DU MONDE À DUBAÏ 21:30 LE JOUR-

NAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 HIVER ROUGE

23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JO-

URNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 Y A DU MONDE À

DUBAÏ 1:02 THALASSA 2:52 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:08 VERDICT-L’AFFAIRE COSTA

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.10 Gagauz ogea. 6.40 Respiro.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia,

2011). 10.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.30

Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin

agricol. 12.45 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 13.10, 18.30

Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 14.05 Serial. “A DOUA

ȘANSĂ”. 15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25

Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 18.00 Russkii mir.

19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct.

21.25 Portrete în timp. Aureliu Busuioc, scriitor. 22.20, 5.20 Festivalul

“Tamara Ciobanu”. Gala laureaţilor. 22.55 Alternative. Discriminarea

pe înţelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi.

1.15 Erudit-cafe. 3.50 Descoperă Moldova. 5.15 Lucrări picturale.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs

autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.30 Divertisment. Te pui cu blondele 20.30 Știrile Euro TV 21.15

Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă

(r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r)

09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial:

Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r)

(AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii

(r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și

înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna

(AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale

despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP)

(dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film

serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul

(AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance)

22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r)

(AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance)

02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:30 Cancan TV (r) (15)

(divertisment) 05:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? �

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Cursa pentru

fermă (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping

14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 13:45 Film: Îngerul - pereche

16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4385 17:00

Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile

Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român

de Comedie 21:45 Serial: Tanti Florica, ep.10 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.14, an 4 00:00 Știrile Pro Tv

cu Anișoara Loghin (r) 00:30 Știrile Pro Tv din sport 00:45 Serviciul

Român de Comedie (r) 01:30 Serial: Tanti Florica (r) 02:30 Știrile Pro

Tv (r) 03:30 România, te iubesc! (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

(r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с

Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

Премьера. “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20

“Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера.

Леонид Бичевин, Андрей Мерзликин, Алексей Серебряков,

Екатерина Климова в многосерийном фильме “Синдром Дракона”

00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15 Ночные

новости 01:30 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые

серии 02:10 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.10 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10,

14.35, 18.00, 20.30, 0.20, 5.25 Seriale. 10.20, 11.50, 16.45, 17.50, 0.00,

2.05, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 6.30

Reporter. 11.10 Olimpiada veselă. 3.20 Dănutz SRL. 5.00 Meseria,

brăţară de aur. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08

À LA DI STASIO 10:38 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO

11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RICARDO

13:37 L’ADN, NOS ANCÊTRES ET NOUS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

L’HORLOGER DE SAINT-PAUL 16:45 SURFEURS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS

À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:34 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:23 UN VILLAGE FRANÇAIS

21:17 FLASH INFO 21:27 Y A DU MONDE À DUBAÏ 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 IL N’Y A PAS DE KENNEDY HEUREUX

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 Y A DU MONDE

À DUBAÏ 1:02 TRAFICS 1:52 TRAFICS 2:44 TEMPS PRÉSENT 3:37 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:04 MA GRANDEUR DE LA FRANCE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Russkii mir. 6.45 Documentar.

“Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 2.15

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “25 de

zile în Europa”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul

de la fermă”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00

MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50

Super-loto “5” din “35”. 21.25, 5.05 Festivalul “Tamara Ciobanu”. Gala

laureaţilor. 22.20, 5.35 Reporter de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă”

cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.20

Evantai folcloric. 3.50 Medalion muzical. A.Mârzenco.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele 09.00 Film

artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru

fi ul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul

meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00Acces

direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00

Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

07:30 Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă

(r) 08:15 Film serial: Dragoste și luptă (r)

09:15 Teleshopping (r) 09:45 Film serial:

Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r)

(AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii

(r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon

și înger (AP) (romance) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial:

Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu

povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și

Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP)

(romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30

Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii

(AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri

adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP)

(romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (15) (divertisment) 03:30

Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? �

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Îngerul -

pereche (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping

14:00 Film: Dorinţe de adolescent 16:00 Teleshopping 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4386 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.10, an II 22:45 Serial: Spitalul

de demenţă, ep.11 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film:

Asediu la mall 01:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 Știrile

Pro Tv din sport 01:45 După 20 de ani (r) 02:30 Film: Asediu la mall (r)

04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 România, te iubesc! (r)

05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито”

с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять.

Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 Премьера. “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым

16:20 “Убойная сила”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный

брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 “Давай поженимся!”

20:10 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 Премьера. Леонид Бичевин, Андрей Мерзликин, Алексей

Серебряков, Екатерина Климова в многосерийном фильме

“Синдром Дракона” 00:35 “Primele știri” (rus) 00:50 Кубок Первого

канала по хоккею. Сборная России - сборная Швеции. 02:45

“Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.05 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.30, 5.30 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50,

0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30

Reporter. 11.10, 2.30 Dănutz SRL. 3.25 Interes general. 3.50 Sport.

4.55 Filmoteca veselă. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN PAYS DE... 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH

INFO 10:08 AL DENTE 10:22 AL DENTE 10:37 JARDINS & LOISIRS 11:00

FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA

LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE

LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:36 IRRÉCUPÉRABLES ?

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:52 UN

VILLAGE FRANÇAIS 16:46 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33

HIVER ROUGE 21:07 FLASH INFO 21:27 Y A DU MONDE À DUBAÏ 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:01 COUP D’ÉCLAT

23:28 CIRAGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 0:58 Y A DU MONDE À DUBAÏ 1:01 LA GRANDE LIBRAIRIE

1:56 DOCUMENTAIRE 2:50 QUESTIONS À LA UNE 3:43 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:06 L’ADN, NOS ANCÊTRES ET NOUS

10 DECEMBRIE 11 DECEMBRIE 12 DECEMBRIE 13 DECEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

7 DECEMBRIE 2012 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecPragmatismul e dominant și va trebui să te pui pe treabă, fi e că îţi place sau nu. Atenţie la ten-dinţa de a respinge orice fel de sugestie venită de la apropiaţi.

TaurRelaţiile cu cei dragi pot fi pro-blematice, din cauza lipsei unei comunicări adevărate, pe care nimeni nu a vrut să o creeze, dar căreia toţi îi simt lipsa.

GemeniO perioadă plină de complica-ţii: mai întâi - din cauza lipsei de înţelegere a celor din antu-raj; ulterior - din cauza proble-melor din familie.

RacSe anunţă încâlceli și intrigi dintre cele mai ciudate și mai greu de suportat la serviciu, în culise, nu pe faţă, unde fi ecare zâmbește celor din jur.

LeuCauţi un refugiu unde poţi găsi valorile pe care le preţuiești, seriozitatea, maturitatea și co-rectitudinea. Mediul profesio-nal ţi se pare cel mai potrivit.

FecioarăDin cauza tensiunii psihice, poţi avea scăpări grave, care îţi vor afecta imaginea. Bine ar fi să vorbești cât mai puţin, deși va fi foarte greu să te abţii.

BalanţăO grămadă de fapte bune sunt date uitării din cauza unor re-plici încărcate de resentimen-te, ceea ce nu e corect, dar nu poţi remedia situaţia.

ScorpionAcum apar reacţii la deciziile pe care le-ai luat anterior. Sunt posibile pierderi, inclusiv fi -nanciare, din cauza impruden-ţei unor apropiaţi de-ai tăi.

SăgetătorO perioadă difi cilă de la înce-put până la sfârșit, complicaţii și ramifi caţii ale altor proble-me apărând de la un moment la altul. Ai mare nevoie de pa-cea minţii!

CapricornAcum ai de ales între a conti-nua să întreţii un car de griji, acumulate în mintea și în sufl e-tul tău în ultima vreme, și a le lăsa pe toate deoparte, ca să te calmezi.

VărsătorSunt posibile unele probleme cu cei dragi, mai ales copiii. Su-părări ai putea avea și din par-tea rudelor sau a prietenilor pe care îi simţi cel mai aproape.

PeştiTensiunile care se acumulează în familie nu pot fi discutate pentru că apropiaţii transfor-mă dialogul în demonstraţii ale puterii lor personale asu-pra ta.

7-14 decembrie7-14 decembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI

(rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial

în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.30 Vector european. 11.00

Moldova în direct. 12.00 Evantai folcloric. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu

Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”.

13.40 Russkii mir. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.45, 1.25 Portrete în

timp. Aureliu Busuioc, scriitor. 16.15 Documentar. “Aventuri la grădina

zoologică”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40

Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25

Documentar. “Global 3000”. 22.20 Festivalul Voluntarilor 2012. 23.20

Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 0.20 Muzică de W.A. Mozart. 1.00 TVMi. 1.55

Descoperă Moldova. 3.50 Chișinăul de ieri și de azi. 5.15 Music Mania.

5.25 Vector european.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00

Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model

by Cătălin Botezatu 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs

autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00

Concert 05.00 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu 06.30

Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30

Teleshopping 09:00 Reţeta de acasă (r) 08:15

Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance)

09:15 Teleshopping 09:45 Film serial: Dragoste

la indigo (r) (AP) (romance) 10:45 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance)

11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance)

13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Demon și înger (AP) (romance)

15:15 Reţeta de acasă 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30

Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată

de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial:

Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP)

(romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial:

Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertis-

ment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial:

Însărcinată la 16 ani (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP)

(dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film

serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film

serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la

16 ani (r) (AP) (divertisment) 05:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul

care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dorinţe de adoles-

cent (r) 13:00 Știrile ProTv (r) 13:45 Teleshopping

14:00 Film: O lume uitată în timp 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4387 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film:

Spartanul 22:45 Film: Domnul Brooks 01:00 Explore Midnight 01:30 Film:

Asediu la mall (r) 03:30 Film: O lume uitată în timp (r) 05:30 Happy Hour

(r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră”

09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:50

“Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00

“Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время

обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:25 Премьера. “Доброго здоровьица!” с

Геннадием Малаховым 16:10 “Убойная сила”. Многосерийный фильм

16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “ДОстояние РЕспублики:

Гарик Сукачев” 00:35 “Primele știri” (rus) 00:50 “Вечерний Ургант”

01:40 Премьера сезона. “После школы” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:20

“Primele știri” (rom) (R) 04:50 Сериал “Связь”

7.00, 14.00, 20.00, 4.05 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10,

14.35, 18.00, 20.30, 0.25, 5.20 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 0.00, 6.15

Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 O dată’n viaţă. 2.25 Stele de 5 stele. 4.50 Călător pe viaţă. 6.55

Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

TOURNÉE GÉNÉRALE 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-

MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30

NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:35 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:04 HIVER ROUGE 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:32 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:02 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58

VENDÉE GLOBE 22:01 TRAFICS 22:51 TRAFICS 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOUR-

NAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 A.S.D - ACTIONS SPECIALES

DOUANES 1:52 A.S.D - ACTIONS SPECIALES DOUANES 2:53 MISE AU POINT 3:43

TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 LOUIS XVII, QUERELLES POUR UN TRÔNE

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Festivalul “Mă-

rul de aur”. Interpreţi în recital. 7.10 Documentar.

“Marie Curie, dincolo de mit”. 8.05 Vedete la bis.

9.05 Documentar. “Pagini din istoria modei”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30

Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 “Păcală”.

Spectacol al Teatrului “Ţăndărică” din București. 13.05 “Doinele mi-s sus la

stele”. Nicolae Sulac. Concert. 15.05 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul

Persiei”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale.

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio “Art Plus” (rus.) 17.50 “Un sfert

de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35

Povestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Film.

“HOTELUL DE UN MILION DE DOLARI”. 0.30 Muzică de W.A. Mozart. 1.05

TVMi. 1.35 Profi l de savant. E.Vatamanu. 1.50 Medalion muzical. 2.15 Fuego

la Chișinău. Spectacol muzical. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15

Mireasă pentru fi ul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs au-

tohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping

16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Te cunosc de undeva 18.45

Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Comedy Kishinew

21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00

Concert 05.30 Film artistic

06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30

Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:30

Film serial: Dragoste și luptă (r) (AP) (romance)

09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Dragoste

la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance)

12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00

Teleshopping 14:30 Film serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Poveștiri

adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Ma-

ria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP)

(romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul

pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30

Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16

ani: Viaţa dupa naștere- Reuniunea mamelor (AP) (romance) 00:30 Poveștiri

adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Un colţ de rai (r) (AP)

(romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r)

(AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:30

Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping

13:20 Film: Acasă, în inima mea 15:45 Teleshopping 16:00 Film: Atacul grifo-

nului 18:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Singur acasă II - Pierdut în New York 23:00 Serial:

Detectiv fără voie 01:00 Film: Singur acasă 2 - Pierdut în New York (r) 03:00

Știrile ProTv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Вячеслав

Тихонов, Леонид Филатов в детективе “Европейская

история” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00

“Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:00 Премьера. “Игорь

Угольников. Шутить изволите?” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15

“Абракадабра” 13:40 Премьера. Наталья Вдовина, Виктор Раков, Галина

Польских, Татьяна Догилева в многосерийном фильме Василия Пичула

“Фарфоровая свадьба” 16:00 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная

России - Сборная Чехии. В перерыве - Новости (с субтитрами) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “Человек и закон” с Алексеем

Пимановым 19:15 “Минута славы шагает по стране” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

23:30 “Что? Где? Когда?” 00:35 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок

Холмс. “Элементарно” 01:35 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная

Финляндии - Сборная Швеции 03:25 Полина Кутепова, Валерий Николаев,

Евгений Леонов, Александр Абдулов в фильме “Настя” 04:50 Сериал

“Связь”

7.00, 15.20, 1.30 O dată’n viaţă.

9.00, 18.00, 20.30 Seriale. 13.20

Bebe magia. 14.00, 20.00, 3.30

Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter.

Buletin informaţional. 0.00, 6.25 Teleenciclopedia. 1.15 Profesioniștii. 3.15

Sport. 4.20 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

SHERPAS, LES VRAIS HÉROS DE

L’EVEREST 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE

PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06

FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:24

LES SAUVENATURE 10:36 LÉONARD 10:45 CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL

ET BERNIE 11:09 STELLINA 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:06 7 JOURS SUR LA

PLANÈTE 12:33 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:36 1X5 - DES ESPACES ET

DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:33

FALÒ 14:03 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE POPULISME AU

FÉMININ 15:56 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 16:19 PROZAC - LA MA-

LADIE DU BONHEUR 16:41 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:00 UN SOIR DE FÊTE

AU CANADA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CHABADA 1:41 COMMENT ILS ONT

FAIT FORTUNE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 7 JOURS SUR LA PLANÈTE

4:32 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar.

“Pagini din istoria modei”. 7.05 Legendele

muzicii. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul

muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul

Persiei”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie - spre victorie!

Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de

pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Drumeţii”. 13.35

Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45

Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 La noi în sat. 15.40 Cultura azi. 16.30 La

mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Prietenii

muzicii”. Muzica din fi lmele hollywoodiene. Transmisiune în direct de la Casa

Radio. 18.30 Documentar. “Enigmele antichităţii”. 18.40 Loteria “Milioane

pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete

la bis. 21.20, 4.50 Săptămâna sportivă. 22.20 Fotbal în sală. Campionatul

RM. “Lex Max” - “Elpasso”. 23.30 Documentar. “Euromaxx”. 0.10 Erudit-cafe.

1.00 TVMi. 2.15 Gh. Gheorgiu. “Destine literare”. 3.00 Festivalul Voluntarilor

2012. 4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45

Teleshopping 16.00 Divertisment. Te cunosc de undeva

18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de

elită 20.00 Divertisment. Te pui cu blondele ? 22.30 Lumea. Emisiune de

sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment. Te cunosc de undeva

06:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 07:30

Teleshopping 08:00 Reţeta de acasă (r) 08:30

Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 09:30 Teles-

hopping 10:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance)

11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film

serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film

serial: Un colţ de rai (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Film

serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30

Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15)

(divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film

serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r)

01:30 Film serial : Un colţ de rai (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte

(r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial:

Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 06:00

Reţeta de acasă (r)

07:00 Știrile ProTv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Atacul

Grifonului (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping

13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 Vocea

României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Firewall: Program de protecţie

00:00 Film: Nonconformiștii 02:30 ApropoTv (r) 03:15 România, te iubesc!

(r) 04:00 Film: Firewall: Program de protecţie (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Двух судеб линия одна”.

Владимир Наумов и Наталья Белохвостикова 07:00

Александр Михайлов, Наталья Белохвостикова в

детективе “Змеелов” 08:30 “Армейский магазин”

09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые

заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда”

12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. Среда обитания. “Все

до лампочки” 13:20 “Мадагаскар”. Новогодний выпуск 13:45 “Кунг-фу

Панда: Секреты неистовой пятерки” 14:15 “Большие гонки. Братство

колец” 16:00 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная России -

Сборная Финляндии. В перерыве - Новости (с субтитрами) 18:30 “Repli-

ca” 20:00 “Женщины в поисках счастья” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom)

21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа

22:50 Илья Носков, Марина Неелова, Сергей Безруков в детективе

“Азазель” 01:35 “Мульт личности” 02:00 “Yesterday live” 02:55 Кубок

Первого канала по хоккею. Сборная Чехии - Сборная Швеции

7.00, 1.35 Filmoteca veselă.

7.25 Să mă aștepţi... 9.00-

13.00, 17.30, 20.30 Seriale.

14.00, 17.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau

nu? 16.00 Tezaur folcloric. 17.00, 0.40, 6.15 Teleenciclopedia. 19.00, 6.35

Reporter. 22.45 O dată’n viaţă. 2.10 Crucea roșie. 2.30 Moștenirea clandes-

tină. 4.10 Pelerin. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:32 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS

DE L’EVEREST 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:23 AFRIK’ART 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE

LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:40 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO

10:18 PETIT LAPIN BLANC 10:22 LES SAUVENATURE 10:34 LÉONARD

10:43 CORNEIL ET BERNIE 10:54 CORNEIL ET BERNIE 11:06 STELLINA

11:31 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:07 LE CODE CHASTENAY 12:33

AMERIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RIDING ZONE 14:03 ÉPICERIE

FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:31

FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24

COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO

18:03 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES

20:02 LA FRANCE SAUVAGE 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT

EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 LA CUISINE AU BEURRE 23:25

FAIS CROQUER 23:49 LE MIROIR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10

LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56

COUP D’ÉCLAT 2:24 LÀ OÙ JE PENSE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 DEVENIR UNE FEMME AU ZANSKAR

14 DECEMBRIE 15 DECEMBRIE 16 DECEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 2693TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

7 DECEMBRIE 2012 1616F L U XF L U X

- Nicolae, mulţumim pentru că ai acceptat invitaţia noastră de a acorda un interviu. Pentru înce-put vreau să te întreb ce faci în prezent. Cu ce te ocupi? - Vă mulţumesc și eu. Acum am

mai multe activităţi, dar mă axez pe două proiecte concepute individual încă de anul trecut. Sper să le duc la bun sfârșit cu ajutorul Domnului și să savurez plăcerea lucrului împli-nit.

- Știu că ești pasionat de fol-clor. Spune-ne mai multe despre această pasiune a ta. - Da, am îndrăgit muzica popula-

ră pe când eram copil. La gimnaziul unde mi-am făcut studiile nu am avut posibilitatea să-mi dezvolt abi-lităţile sau să capăt un pic de expe-rienţă. Nu exista, din păcate, niciun cerc artistic și nicio persoană care să mă ghideze. Ieșeam de sărbători, la diferite serate, pe scena de la școa-lă, din proprie iniţiativă, cu propriile numere artistice. Mai târziu, în ca-drul facultăţii de aici, de la Chișinău, am activat o perioadă în trupa Tea-trului de Etnografi e și Folclor „Ion Creangă”. Acolo am reușit să învăţ foarte multe și să mă îndrăgostesc cu adevărat de valorile și cultura muzical-folclorică a neamului nos-tru. Aici am reușit să prind mai mult fi rul artei frumosului, moștenită de la străbunii noștri, și cu această oca-zie vreau să-i mulţumesc directoru-lui teatrului, dl Valeriu Chiper, un adevărat promotor al folclorului din Basarabia.

- Cânţi la instrumente populare, nu? Ești doar amator sau participi la concerte, serate? - Da, știu să cânt la mai multe in-

strumente, dar cel de bază rămâne acordeonul. Cu el am crescut și tot el m-a motivat să am încredere în tot ceea ce vine din inimă. În ultimul timp nu prea am ieșit pe scenă, din motive proprii. Însă, în general, am participat la numeroase manifestări culturale mai mici și mai mari, atât locale, cât și naţionale.

- De ce tinerii neglijează, de cele mai multe ori, valorile noastre care ne defi nesc ca popor? Ce pu-tem face pentru a redresa situa-ţia? - Cu părere de rău, majoritatea

tinerilor de la noi rătăcesc într-o cul-tură modernă care, de fapt, nu exis-tă. Sunt, mai degrabă, subculturi sau curente care nu duc nicăieri. Tinerii nici nu reușesc să-și cunoască iden-titatea și apelează la falsitatea care ne este impusă direct și indirect, mutilându-ne astfel moralitatea. În primul rând, sunt de vină cei șapte ani de acasă. Părinţii au cel mai mare rol în educarea corectă și morală a copiilor lor. Starea pe care o creează muzica autohtonă naţională și cea internaţională nu are continuitate. Se încadrează în curentul comercial. Se ascultă azi, dar mâine nu, pentru că nu mai e la modă. În cazul tău ca muzician, nu te poţi numi artist, ci, mai degrabă, vânzător de nimicuri.

Suntem un popor mioritic, avem o cultură extraordinar de frumoasă. Limba, neamul, biserica, familia, tra-diţiile și obiceiurile moștenite de la străbunii noștri, aceștia sunt pilonii de bază care menţin echilibrul nea-mului nostru românesc. Este nevoie de o atitudine serioasă, în primul rând, la nivel de conducere, de școa-lă, de familie. Se lasă totul baltă, pe nimeni nu mai interesează cultura noastră românească.

- De unde vine această dragoste pentru muzică? Ai moștenit-o de la apropiaţii tăi? - Da, pot spune asta. Tatăl meu

cântă la acordeon. De la el am moș-tenit acest dar. El m-a inspirat, el m-a învăţat zborul cântului! Și acum îmi aduc aminte că tata mă învăţa cu multă răbdare și cu multă dragoste până am deprins prima melodie.

- Ce studii ai făcut? - În 2009 am absolvit Facultatea

de Arte Dramatice și Management Artistic de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

- Ce te leagă de Noua Generaţie? - Noua Generaţie mi-a oferit sus-

ţinere și încurajare, dar și educaţia intelectuală de care aveam nevoie la acea vreme. Oamenii deosebiţi din organizaţie, dar și din PPCD, m-au motivat să evoluez. Noua Generaţie a fost sprijinul familial în condiţiile în care eram departe de casă.

- De cât timp activezi și cum ai afl at de această organizaţie poli-tică de tineret?- În 2005, pe când eram în anul

întâi de facultate, mă afl am la ţară, în localitatea mea natală. Acolo am avut posibilitatea să-l cunosc pe Ion Duminică într-o campanie electo-rală. La invitaţia lui am participat la prima mea conferinţă organizată de Noua Generaţie.

- Presupun că ai participat la mul-tiple seminare, traininguri de for-mare, școli de vară. Ce ai învăţat de la acele activităţi? - Da, într-adevăr. Seminarele, trai-

ningurile de formare m-au ajutat să cunosc mai multe, să cresc intelectu-al. Ele constituie o alternativă serioa-să studiilor de la facultăţile din ţară.

- Care este rolul unui tânăr creș-tin-democrat în viaţa publică din Republica Moldova?

- Tânărul care are aceste valori este unul moral și niciodată nu-și va permite să se comporte urât. Noi de astfel de tineri avem nevoie ca de aer. Ei trebuie să devină modele de conduită, de atitudine și de bun-simţ. Doar astfel, prin oameni cu sentimentul demnităţii și al morali-tăţii, am putea revitaliza societatea noastră.

- Știu că ai activat mult timp în AS-COR. Spune-ne mai multe despre această organizaţie. Cu siguran-ţă ai amintiri deosebite și ai văzut multe locuri sfi nte. - Da, e adevărat. Asociaţia Stu-

denţilor Creștin Ortodocși Români mi-a oferit posibilitatea de a fi mai aproape de Dumnezeu, de a cu-noaște tineri extraordinari. Eram student și simţeam nevoia de a mă implica într-un cerc de oameni buni și motivaţi. Ce să zic?! ASCOR m-a inspirat, m-a motivat și m-a îndru-mat să merg pe calea cea dreaptă. Participând la diferite acţiuni naţi-onale și internaţionale, alături de ascoriștii basarabeni, am vizitat numeroase locuri sfi nte din Mol-dova, dar și din Moldova de peste Prut. A fost o experienţă deosebită. Prin intermediul acestei organiza-ţii de tineri creștin-ortodocși, am avut posibilitatea să vizitez toate ctitoriile din România ale Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Primirea

călduroasă de către monahi, liniș-tea de acolo, slujbele de la mănăs-tire sunt de nedescris, iar cântările călugărilor se aseamănă cu un cor îngeresc. Discuţiile cu ei inspiră dragoste.

- Ai fost de nenumărate ori la Mă-năstirea Putna. Acolo se respiră altfel, nu?

- Putna rămâne un loc de trăire interioară și cuprinde o fi lă deose-bită din viaţa mea. În starea aceea de autoregăsire, simţi că trăiești. Frumuseţea și simplitatea care te înconjoară îţi oferă senzaţii și trăiri rar întâlnite. Trăiești parcă într-o altă

lume, într-o lume unde te bucuri de orice moment și de orice creaţie a lui Dumnezeu. Mi-e dor de Putna. Mi-e dor de părinţii de acolo. Mi-e dor de slujbele ţinute acolo. Mi-e dor de liniștea de acolo. Mi-e dor de pacea care îmi învăluie sufl etul când mă afl u acolo și care mă face să-mi uit toate grijile. Mi-e dor și abia aș-tept să revin.

- De unde ești originar? - Vin din sudul Moldovei, dintr-o

localitate mică și pitorească pe care o port cu mine în inimă. Mereu îi duc dorul satului meu Câietu din raionul Cantemir.

- Ce planuri ai pentru viitor? Având studii în teatrologie, îţi vezi viitorul legat de acest dome-niu? Te întreb pentru că știu că ai activat și în calitate de profesor de arte teatrale la un liceu. - După ce absolvisem facultatea,

chiar nu mi-am propus niciodată să activez în domeniul pedagogiei. Însă asta s-a întâmplat și zic eu că a fost o experienţă foarte bună. Mai târziu am conștientizat că acest domeniu nu este pentru mine. Nu am observat ni-cio perspectivă de a mă manifesta, de a crește pe plan profesional. Consider că un bărbat trebuie să fi e mereu în acţiune, în creare, în elaborare. După mine, această profesie i se potrivește mai bine unei femei. Viitorul meu nu-l văd legat nici de teatru. Dar cine știe? Viaţa uneori îţi oferă surprize.

- Ce preferi să faci atunci când ai timp liber? - Timpul liber încerc să nu-l irosesc

în zadar. Îmi place să fac ceva util.

- Mulţumim. Doamne ajută!- Vă mulţumesc și eu. Și dacă tot

suntem în preajma sărbătorilor, vă doresc tuturor să aveţi parte de săr-bători fericite în sufl et și în familie. La Mulţi Ani și Doamne ajută!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Interviu

CMYK

CMYK

GENERAŢIA 2002

Nicolae Mititelu: „Majoritatea tinerilor de la noi rătăcesc Nicolae Mititelu: „Majoritatea tinerilor de la noi rătăcesc într-o „cultură” modernă care, de fapt, nu există”într-o „cultură” modernă care, de fapt, nu există”

Vă invit să-l cunoașteţi pe Nicolae Mititelu, tânărul din Noua Generaţie care este îndrăgostit de folclor și care încearcă de fi ecare dată să promoveze valorile noastre naţionale. A fost profesor de arte teatrale, cântă la mai multe instrumente muzicale și nu uită niciodată de satul și de părinţii săi.