1 EURO..............................15.68351 Do lar ame ri can ............. 11.81301 Leu românesc ................ 3.58141 Ru blă ru sească ............... 0.4021Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Marile realizări sunt atinse nu prin putere, ci prin

perseverenţă.”

Samuel Johnson

Cursul valutar 30.03.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Vineri, 30 martie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

30.03.2012

Ploi, 2 12 0C

31.03.2012

Ploi, 3 13 0C

Cuv. Alexei, omul lui Dumnezeu; Sf. Mc. Marin

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură

PCRM vrea să provoace un război civil?

Vladimir Socor: Numirea domnului Rogozin semnalizează faptul că Rusia este hotărâtă să blocheze reglementarea conflictului din Transnistria

Leo Butnaru: În memoria „falnicului derviş”: un autograf de acum 28 de ani

4-74-7

22

99

88

PAGINI

PAGINA

PAGINA

PAGINA

DOCUMENT

OPINII

INTERVIU

CULTURĂ

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 130TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 12 (840)

EDI|IA DE VINERI

PCRM în capcană sau încotro se îndreaptă PCRM în capcană sau încotro se îndreaptă nesupunerea civică a comuniştilor? nesupunerea civică a comuniştilor?

Lansarea iniţiativei de creare a Congresului Civic

de către comuniști mi-a trezit o serie de întrebări,

la care nu am găsit un răspuns mulţumitor până în

prezent. Modul de organizare a acestei structuri, ca

și retorica propagandistică în jurul ei, a lăsat impre-

sia că ar exista intenţia nedeclarată de a reacţiona

la abuzurile, nelegiuirile și încălcările sistematice

comise de exponenţii puterii, grupaţi în cadrul AIE,

într-o manieră care expune Partidul Comuniștilor

unor riscuri reale de a se pomeni în afara legii.

Continuare în pag. 3

Imediat după alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de pre-ședinte al Republicii Moldova, șeful liberalilor Mihai Ghimpu a declarat că nu mai pretinde la funcţia de spicher, care ar trebui să-i revină PL-ului potrivit Acordului de constituire a AIE, dar a cerut în schimb funcţia de procuror general. “Da, nu am ce ascunde, am dori conducerea Procuraturii Generale. Nu pentru că am fi nedreptăţiţi, ci pentru că ar fi corect așa, noi ne-am asumat actul guvernării”, a precizat Mihai Ghimpu într-un interviu. În accep-ţia liberalului, funcţiile nu sunt altceva decât niște pârghii prin intermediul cărora politicienii își consolidează poziţiile și își exerci-tă infl uenţa în structurile statului. “Asta e realitatea – funcţia este o pârghie. La sfârșit de mandat, va trebui să raportăm alegătorului rezultatele noastre”, a precizat Mihai Ghimpu.

Mai multe ONG-uri din ţară au lansat zilele acestea un Apel public către politicieni, exprimân-du-și îngrijorarea în legătură cu respectivele declaraţii ale liderului liberal și atenţionând asupra peri-colelor pe care le comportă acest gen de solicitări.

Recent, reprezentanţi ai for-ţelor politice au făcut declaraţii publice despre dorinţa de a „ob-ţine” funcţia de procuror general, ca recompensă pentru că ar fi „renunţat la funcţii ce le reveneau potrivit angajamentelor politice anterioare”, se menţionează în Apelul semnat de Ambasada Drepturilor Omului, Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Centrul de Analiză și Prevenire a Corupţiei, Asociaţia Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice.

Potrivit Constituţiei și legii, Procuratura trebuie să fi e inde-pendentă de Executiv și Legislativ.

Totuși, în Republica Moldova Pro-curatura a fost și încă este acuzată de manifestarea unei atenţii exce-sive faţă de realităţile politice, iar această percepţie se datorează, într-o mare măsură, modului de alegere a procurorului general al Republicii Moldova. Din acest mo-tiv, în Programul de Activitate al actualului Guvern este prevăzută drept activitate prioritară modi-ficarea procedurii de numire și destituire a procurorului general, prin excluderea posibilităţii de nu-mire și de destituire a acestuia pe criterii politice. O prioritate simi-lară este prevăzută și în Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011-2016.

Suntem convinși că doar o Procuratură independentă de politic poate apăra adecvat intere-sele societăţii. Fără o Procuratură efi cientă, sistemul de justiţie nu poate progresa. De funcţia de procuror general depinde, în cea

mai mare măsură, cum activează și care este imaginea Procuraturii. Experienţa anterioară a Republicii Moldova de numire a conducerii Procuraturii Generale pe criterii politice a știrbit mult din efi cienţa Procuraturii și a redus încrederea societăţii în această instituţie. Mai mult, astfel de iniţiative sunt incompatibile cu Programul de Activitate al Guvernului și Stra-tegia de Reformare a Sectorului Justiţiei.

Asociaţiile semnatare își expri-mă profunda îngrijorare în legătu-ră cu declaraţiile menţionate mai sus și solicită clasei politice din Republica Moldova să se abţină de la nominalizări în Procuratură pe criterii politice și să modifi ce cât mai rapid procedura de numire și de destituire a procurorului gene-ral, prin excluderea posibilităţii de numire și de destituire a acestuia pe criterii politice.

FLUX

Conducerea raionului Floreşti a fost schimbată

Miercuri, 28 martie, comunistul Mihail Rusu a

fost demis din funcţia de președinte al raionu-

lui Florești. În locul acestuia a fost ales Ștefan

Paniș, șeful fracţiunii PDM din Consiliul raio-

nal Florești. De asemenea, au fost demiși și cei

trei vicepreședinţi.

Noul președinte a fost ales cu votul a 19 consilieri locali. În func-ţiile de vicepreședinţi ai raionului Florești au fost aleși Vitalie Ungu-reanu, din partea PLDM, și Alexei Postolachi, de la PL. Unul dintre cei doi vicepreședinţi, Alexei Postolachi, este cumnat cu președintele ţării, Nicolae Timofti. Acesta a declarat însă pentru Publika TV că șeful statului nu are nici o legătură cu numirea sa în această funcţie. „Eu am drumul meu, iar cumnatul niciodată nu m-a împiedicat și nici nu m-a ajutat în activitatea mea”, a declarat Postolachi.

În ajun, deputaţii comuniști l-au învinuit pe Timofti că își promo-vează rudele în funcţii de conducere. În cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii PCRM i-au acuzat pe consilierii AIE din Florești că intenţionează să demită ilegal conducerea raionului.

„Președintele face un prim-pas strâmb. Este un atac asupra auto-rităţilor publice locale ale raionului Florești. Se încearcă înlăturarea conducerii raionului pentru a elibera locul pentru cumnatul lui Timofti”, a declarat comunistul Artur Reșetnicov.

Deputatul comunist crede că în această răsturnare de putere este implicat și deputatul PLDM, Iurie Ţap, fostul primar al orașu-lui Florești. Unul dintre vicepreședinţii demiși, Anatol Cărbune, atenţiona în cadrul aceleiași conferinţe de presă că la Florești s-ar putea instaura un sistem oligarhic, la fel ca și cel afl at la conducerea Republicii Moldova.

FLUX

Săptămâna aceasta, șeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chișinău, Dirk Schuebel, a făcut două declaraţii de-a dreptul uluitoare. În cadrul primei sale întrevederi cu președintele nou-ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, acesta i-a spus clar și răspicat că Republica Moldova va benefi cia de regim liberalizat de vize doar în cazul în care va adopta legea anti-discriminare. Mai mult decât atât, la fi nele întrevederii, Dirk Schuebel și-a exprimat simpa-tia faţă de noul președinte al ţării noastre într-un limbaj prea puţin specifi c celui diploma-tic: „Nicolae Timofti este dră-guţ…”(?!)

Ofi cialul european i-a spus lui Nicolae Timofti că, pentru a trece la o nouă etapă privind liberalizarea regimului de vize, Parlamentul Republicii Mol-dova trebuie să voteze Legea antidiscriminare, reiterând „poziţia UE faţă de această pro-blemă”. Totodată, el s-a declarat optimist în acest sens, suge-rând că de asta depinde dacă și când moldovenii vor circula liber în UE.

„Negocierile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană se afl ă la sfârșitul primei faze, iar pentru a trece la următoarea, trebuie de completat unele lacune din legislaţie. Este vorba de Legea

antidiscriminare, care trebuie adoptată de Parlament. Mulţi sunt critici, dar oamenii nu în-ţeleg că nu e atât de dramatic”,

a punctat Schuebel. Diplomatul european a reamintit că Re-publica Moldova și-a asumat mai multe condiţii faţă de UE, menţionând că este convins de faptul că, după ce Legea An-tidiscriminare va fi votată de par-

lamentari, negocierile privind li-beralizarea regimului de vize vor avansa.

„Pentru Moldova au fost stipu-late condiţii pe care le-a accep-tat. Eu cred că Moldova trebuie să aprobe Legea la un anumit moment, pentru ca sistemul de liberalizare a vizelor să lucreze. Această Lege este în interesul cetăţenilor, și nu în detrimentul lor”, a mai adăugat ofi cialul.

„Nicolae Timofti este drăguţ și am văzut că este gata să-și ia asupra sa mari responsabilităţi. A spus că este gata să continue procesul de integrare europea-nă. Să sperăm că va menţine dialogul și cu ceilalţi parteneri externi ca Rusia sau Ucraina. Am vorbim și despre reformele în Justiţie și sperăm că le va conti-nua”, a declarat Shuebel.

Amintim că proiectul Legii Antidiscriminare, aprobat de Guvern în februarie 2011, a îm-părţit societatea în două. Re-prezentanţii Bisericii, dar și unii politicieni au spus că adoptarea Legii ar duce la o explozie a ho-mosexualităţii. Guvernul a fost nevoit să retragă proiectul din Parlament.

Partidul Popular Creștin Democrat îi cere președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, să intervină pentru a opri escaladarea confl ictului între cetăţeni legat de problema identitară, care ia amploare în ultima perioadă.

Reprezentanţii PPCD au pre-gătit și un proiect de declaraţie, pornind de la divergenţele de ordin identitar și lingvistic, pe care șeful statului ar urma să-l propună spre adop-tare Parlamentului Republicii Moldova.

În document se menţionează că „vechile con-fruntări care divizau societatea și spectrul politic în tabere beligerante, axate pe viziunea diferită asupra unor evenimente istorice și asupra nume-lui etnic al majorităţii populaţiei, trebuie să rămâ-nă în trecut” și că „astăzi este nevoie de reconcilie-re istorică și de toleranţă reciprocă”.

„Într-o societate democratică, principalul su-biect este cetăţeanul, care este liber să-și asume propriul profi l identitar în funcţie de convingeri și tradiţia familială, ca și în funcţie de universul cul-tural care îi formează personalitatea”, se spune în proiectul de declaraţie elaborat de PPCD.

Găsiţi în pag. 3 textele Scrisorii deschise adresa-te președintelui Nicolae Timofti și proiectului de declaraţie propus Parlamentului spre adoptare.

Posibilitatea numirii procurorului general pe criterii politice trebuie exclusă

PPCD se arată îngrijorat de escaladarea confl ictului de ordin identitar şi îi cere preşedintelui Timofti să intervină

UE: Legalizaţi pederastia şi veţi circula liber în EuropaȘeful Delegaţiei UE la Chișinău i-a spus președintelui Timofti că este „drăguţ” și l-a îndemnat să promoveze legea homosexualilorȘeful Delegaţiei UE la Chișinău i-a spus președintelui Timofti că este „drăguţ” și l-a îndemnat să promoveze legea homosexualilor

Really?!!!Really?!!!

Vai, ce Vai, ce drăguţ sunteţi, dom-drăguţ sunteţi, dom-

nule președinte! Am toată nule președinte! Am toată încrederea că veţi adopta Le-încrederea că veţi adopta Le-

gea antidiscriminare!gea antidiscriminare!

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

30 MARTIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

PCRM vrea să provoace un război civil?

Comuniștii au adoptat o strategie destul de periculoasă – provocarea intenţionată a unor acţiuni represive legale din partea puterii, pentru a justifi ca o reacţiune „re-voluţionară” a simpatizanţilor comuniști. În acest scop, sunt utilizate autori-

tăţile publice locale, care riscă să porneas-că pe linia separatismului teritorial.

Într-o anumită măsură, aceste scenarii se asea-mănă cu provocările din stânga Nistrului din anii 89-92, când grupul de deputaţi nemulţumiţi de politica Chișinăului, au incitat autorităţile raio-nale să nu se supună centrului sau chiar să ia cu asalt instituţiile subordonate Republicii Moldova, provocând, în cele din urmă, intervenţia poliţiei moldovenești.

Am văzut deja fl uturând drapelul transnistrean în centrul Chișinăului când moldoveniștii au în-cercat să provoace violenţe de stradă la marșul unioniștilor, precum și așa-numitul „drapelul isto-ric al Moldovei”, care numai istoric nu este. Toate aceste atribute sunt utilizate deja, în mod sfi dător, în calitate de simboluri opuse simbolurilor ofi ciale ale Republicii Moldova. Astfel, steagul inventat de activiștii PCRM a fost arborat în faţa clădirii Guvernului, precum și în unele centre raionale unde PCRM deţine majoritatea în consilii (Soroca, Edineţ, Cimișlia, Bălţi, Dondușeni). Aici deja nu este vorba de o luptă dintre niște formaţiuni politice, ci de o luptă deschisă a unui grup politic împotriva suveranităţii și unităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Desigur, jocurile comuniștilor ar putea fi doar un set de măsuri care ar avea drept scop intimidarea actualei guvernări, însă există o limită legală pe care odată ce o vor depăși, nu vor avea cale de întoarcere. Dincolo de limită va fi doar sânge și cătușele de fi er.

În primul rând, la aceste lucruri ar trebui să re-fl ecte îndelung reprezentanţii autorităţilor locale, pentru că în urma spectacolelor politice organizate de PCRM, anume ei vor avea de suferit în cele din urmă.

Octavian RACUSursa: http://vox.publika.md

Iurie Roșca a făcut aceste declaraţii în

cadrul unor dezbateri la un post privat

de televiziune, în ziua de 27 martie 2012,

atunci când s-au împlinit 94 de ani de la

Unirea Basarabiei cu România din 1918.

„Eu consider că Vitalia Pavlicenco și

Partidul Naţional Liberal (Iurie Roșca îi are

în vedere, de fapt, pe toţi organizatorii și

participanţii la marșul Unirii – n.n.) au tot

dreptul să practice libertatea întrunirilor

și libertatea de exprimare. Faptul că eu

nu sunt de acord cu acest punct de ve-

dere este cu totul altceva. Dar un om de

bun-simţ niciodată nu va mobiliza o altă

mulţime împotriva celor care demonstrea-

ză, în acest fel, atitudinea lor personală.

Constituţia Republicii Moldova prevede

că noi suntem un stat pluralist, fiecare

este liber să declare orice, cu excepţia

îndemnurilor la război, la ură interetni-

că, la violenţă, la răsturnarea puterii de

stat prin forţa armelor. […] Autorităţile

Republicii Moldova trebuie să-i asigure

fi ecărui cetăţean dreptul la expresie. Vine

aici domnul Andrievschi și spune că statul

trebuie să interzică. Iar cu interziceri? […]

Eu consider că PNL are o platformă care

nu este realizabilă. Dar este dreptul lor la

platformă și la opinie politică. De ce trebu-

ie să sărim în capul oamenilor aceștia?” a

declarat Iurie Roșca.

În Declaraţia de Independenţă este scris „limba română” Referindu-se la disputa privind limba

vorbită în Republica Moldova: moldove-

nească sau română, Iurie Roșca a susţinut

că dezbaterile pe această temă sunt ab-

solut sterile și contraproductive, dat fi ind

faptul că cele mai importante documente ale statului, Declaraţia de Independenţă, documentul fondator al Republicii Mol-dova, și Constituţia, legiferează ambele denumiri, în fapt fiind vorba despre o singură limbă. Iurie Roșca a amintit că preambulul Constituţiei face trimitere și își asumă documentul prin care a fost procla-mată independenţa Republicii Moldova. „De altfel, Declaraţia de Independenţă este singurul document peren, imuabil, pe care nu-l poate schimba nimeni și ni-ciodată, este actul fondator al statului. În acel document este scris limba română”, a declarat Iurie Roșca.

Nevoia unei reconcilieri istorice între fraţi În același context, ex-președintele

PPCD a declarat că toate aceste acţiuni fac parte din războiul identitar, care este alimentat în mod artifi cial, în special, din exterior, și care are ca scop subordonarea Republicii Moldova unor interese străine. „Acest război identitar dă multă satis-facţie morală ambelor părţi, uneori dă și satisfacţie electorală, dar este contra-productiv. Problema noastră este că noi acum nu avem o autoritate în Republica Moldova sau nu am avut-o până acum, cine știe poate că acum domnul Timofti își va asuma acest rol, care să spună: fraţilor, este cazul ca după 20 de ani de discordie în chestiunea identitară, să ne gândim la o reconciliere istorică între fraţi. Unul se consideră moldovean, altul se consideră român. Cel care se consideră moldovean are neapărat obsesia că România este dușmanul extern al Republicii Moldova. Cel care se consideră român deseori consideră că singura soluţie, cum spune

doamna Vitalia Pavlicenco, este să ne unim cu România și, bineînţeles, Federaţia Rusă este dușmanul extern. […]

Spuneam că poate domnul președinte Nicolae Timofti va avea înţelepciunea, pentru că dreptul legal îl are, să contribuie la reconcilierea istorică a tuturor cetăţeni-lor Republicii Moldova pentru că Republi-ca Moldova este patria comună a tuturor. Consider că dispute gen Igor Dodon versus Vitalia Pavlicenco, Mihai Ghimpu versus Victor Șelin, care sunt exclusiviste, care neagă dreptul celuilalt la propria vi-ziune asupra propriei identităţi naţionale, sunt foarte periculoase. Și aceste dispute nu au nimic cu adevărul știinţifi c pe care îl cunosc cei de la Academia de Știinţe și copiii care învaţă la școală la obiectul de istorie sau de limbă și literatură română.

Noi vorbim despre ceea ce dezbatem în spaţiul public, cum ne privim unii pe alţii și în ce măsură înţelegem că Repu-

blica Moldova are de pierdut din toate punctele de vedere, în primul rând, ce-tăţenii ei, prin aceste confruntări sterile, contraproductive. 1812 – ocupaţie sau eliberare? 1918 – ocupaţie sau eliberare? 1940 – ocupaţie sau eliberare? Domnule, asta este preocuparea unor președinţi de partide, a unor oameni de stat? Există instituţii abilitate care dau răspunsuri academice la acest întrebări. Oamenii care se învârt în spaţiul public și aspiră să obţină voturile cetăţenilor și să obţină funcţii publice au de rezolvat probleme politice, instituţionale, economice, sociale, de toate felurile. Nimeni nu împiedică un cetăţean al Republicii Moldova care se consideră moldovean să-și declare această identitate etnică. Nimeni nu împiedică un cetăţean al Republicii Moldova care se consideră român, nefi ind cetăţean al României, să aibă această identitate pro-tejată, inclusiv, prin actul de naștere.

Este sufi cient să tot luptăm pentru trecut, a venit timpul să luptăm pentru viitor Mie mi se pare că acum, noul președin-

te al Republicii Moldova poate să contri-

buie la reechilibrarea dialogului public în

aceste subiecte. Eu cred că este sufi cient să

luptăm pentru trecut, noi suntem maeștri

în lupta pentru trecut. Dar de ce n-am

lupta pentru viitor? O luptă pentru viitorul

nostru comun în care fi ecare cetăţean al

Republicii Moldova să se simtă la fel de

confortabil în propria lui ţară, indiferent

de ce crede el despre sine însuși, despre

identitatea lui etnică sau despre trecutul

istoric al Republicii Moldova”, a declarat

Iurie Roșca.

FLUX

Iurie Roşca despre Marşul Unirii şi „Patrioţii Moldovei” Iurie Roşca despre Marşul Unirii şi „Patrioţii Moldovei” Ex-președintele Partidului Popular Creștin Democrat, Iurie Roșca, spune că, deși el consideră că Unirea Republicii Moldova cu România nu este un proiect realizabil, participanţii la marșul Unirii, care a fost organizat pe 25 martie la Chișinău de Platfor-ma civică „Acţiunea 2012”, au fost în drept să manifesteze, să-și exprime liber punctul de vedere. Totodată, Iurie Roșca declară că reprezentanţii Partidului „Patrioţii Moldovei”, care au organizat o contramanifestaţie, ce a dus la ciocniri între cele două tabere, au acţionat de o manieră nedemocratică, încălcând dreptul la exprimare și la întrunire a oponenţilor lor politici.

Pe data de 16 martie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis că interdicţia de adopţie de către perechile necăsă-torite nu constituie o discriminare, întrucât se aplică atât perechilor heterosexuale, cât și celor homose-xuale, relatează Life Site News.

De asemenea, Curtea a decis că realizarea unei „căsătorii” homosexuale nu reprezintă un drept conform Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Decizia confi rmă poziţia Franţei, care nu acordă statut de „căsătorie” perechilor homosexuale și nu permite pere-chilor necăsătorite să adopte copii.

Judecătorii au luat această decizie la fi nalul unui proces în care un cuplu de les-biene (Valérie Gas și Nathalie Dubois) din Franţa, care sunt într-un parteneriat civil, au depus o plângere împotriva Curţii de Justiţie franceze. Ele s-au plâns că legislaţia franceză nu i-a permis uneia dintre femei să adopte copilul în vârstă de 11 ani al ce-leilalte femei.

Dubois a conceput un copil prin insemi-nare artifi cială, cu un donator anonim în 2000, și perechea a crescut copilul împre-ună. Gas a încercat să adopte copilul prin recurs la diferite instanţe, însă cazul i-a fost respins și la Curtea de Casaţie. Curtea Eu-ropeană a Drepturilor Omului a confi rmat acum decizia.

Avocaţii celor 2 femei au acuzat statul francez de discriminare pe baza orientării sexuale. Cu toate acestea, judecătorii de la Strasbourg au respins argumentele acuzării, întrucât au stabilit că nu a avut loc nici o discriminare pe motive de orientare sexuală. Curtea a constatat că Franţa nu a încălcat

articolul 14 (cu privire la discriminare) și articolul 8 (cu privire la dreptul respectării vieţii private și de familie), din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

„Cu privire la cuplurile căsătorite, Curtea consideră că – în lumina consecinţelor socia-le, personale și legale ale căsătoriei – situaţia legală a cuplului de faţă nu este comparabilă cu cea a cuplurilor căsătorite”, se arată în decizia CEDO.

În plus, cei 7 judecători au folosit și deci-zia luată într-un proces din anul 2010, atunci când CEDO a decis că ţările Uniunii Europe-ne nu sunt obligate să legalizeze căsătoria religioasă a cuplurilor homosexuale. Atunci, CEDO a emis o decizie fundamentală privind căsătoria și familia.

Decizia luată la Strasbourg a fost pri-mită cu bucurie de opozanţii căsătoriilor homosexuale. „Prea multă vreme, susţină-

torii au folosit drepturile omului cu scopul de a încerca să adauge forţă morală unor obiceiuri care ţin de plăcerea personală. În multe cazuri, susţinătorii (căsătoriilor gay) au evitat procedura democratică și au avut succes în a-și impune opiniile prin puterea legii”, a declarat Normal Wells de la Family Education Trust.

Cele mai multe critici faţă de hotărârea luată de CEDO vin din Marea Britanie, unde hotărârea are implicaţii profunde. Lynne Featherstone, politician britanic, a declarat pentru Daily Mail: „Pe scurt, nu este corect ca unui cuplu în care partenerii se iubesc și vor să-și legalizeze angajamentul să îi fi e negat dreptul de a se căsători”.

Opoziţia din Marea Britanie vine pe fon-dul numeroaselor discuţii determinate de consultarea publică ce are loc în prezent cu privire la redefi nirea căsătoriei, redefi nire ce ar permite cuplurilor unite într-un partene-riat civil să fi e și căsătorite religios.

Cu privire la aceasta, avocatul Neil Addi-son, specialist în legislaţia pe probleme de discriminare din Marea Britanie, a declarat că, în cazul în care cuplurile homosexuale vor avea dreptul legal de a se căsători, va fi ilegal ca guvernul să interzică cuplurilor să se căsătorească în orice biserică doresc. Ast-fel, promisiunile coaliţiei guvernamentale britanice – care au decis că bisericile nu vor fi obligate să realizeze căsătorii homosexu-ale – devin nule.

Curtea face parte din mecanismul de protecţie al drepturilor omului creat de Consiliul Europei, care promovează demo-craţia și statul de drept în rândul celor 47 de state membre ale Consiliului. Hotărârile sale sunt obligatorii pentru membrii Consiliului, deoarece aceștia au semnat Convenţia Eu-ropeană a Drepturilor Omului.

Adoptată în 1950, Convenţia e în vigoare în cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. CEDO este autoritatea supremă în interpretarea Convenţiei, iar deciziile ei, în mare parte, pot deveni obligatorii pentru toate ţările din Consiliul Europei.

Rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului este acela de a decide în acele cazuri care fac obiectul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, la care sunt parte 47 de state europene. În cazul în care o ţară este

acuzată de faptul că a decis incorect într-o problemă, iar CEDO a dat câștig de cauză părţii adverse, ţara este obligată să execute decizia luată de Curte.

În fiecare stat european, Convenţia și protocoalele ei adiţionale au devenit parte integrantă a dreptului intern, având prio-ritate faţă de acesta. Altfel spus, CEDO și protocoalele adiţionale au devenit izvor de drept intern obligatoriu și prioritar, ceea ce, în plan naţional, are drept consecinţă imedi-ată aplicarea convenţiei și protocoalelor de către instanţele judecătorești române, iar în plan internaţional acceptarea controlului prevăzut de CEDO cu privire la hotărârile judecătorești naţionale. (Sursa: antimedia.info cu referire la Semnele Timpului)

David Cameron propune reformarea CEDOPremierul britanic David Cameron aver-

tizează că noţiunea de drepturi ale omului este distorsionată sau chiar discreditată de unele decizii ale Curţii Europene a Dreptu-rilor Omului (CEDO). Într-un discurs ţinut în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei la Strasbourg, șeful executivului britanic a propus o reformă a Curţii, care să reducă intervenţia CEDO în deciziile instan-ţelor naţionale.

Chiar înaintea discursului, președintele CEDO, britanicul Sir Nicholas Bratza, decla-rase că este dezamăgitor că unii politicieni britanici cedează tentaţiei de a face pe placul tabloidelor care nu înţeleg rolul curţii europene.

David Cameron a anunţat că dorește reforme precum schimbarea modului de desemnare a judecătorilor la CEDO și consolidarea principiului subsidiarităţii, în sensul adoptării, acolo unde este posibil, a deciziei fi nale la nivelul curţilor naţionale. Orice schimbare a procedurii necesită însă consensul celor 47 de state membre ale Consiliului Europei, ceea ce este foarte greu de obţinut.

Amintim că premierul britanic David Cameron s-a pronunţat, în repetate rânduri, în favoarea homosexualilor, lesbienelor și transexualilor, insistând asupra necesităţii adoptării unui șir întreg de norme legisla-

tive prin care să le fi e oferite cât mai multe drepturi. Chiar la finele anului trecut, în octombrie 2011, acesta a ameninţat ţările care nu recunosc drepturile homosexualilor că vor fi excluse din programele de ajutor ale Regatului Unit. „Regatul Unit este unul din cele mai importante state donatoare din lume. Vrem ca ţările care benefi ciază de acest ajutor să respecte drepturile omului, iar acest lucru include și tratamentul rezer-vat homosexualilor”, a subliniat Cameron într-un interviu acordat BBC, în fi nalul unui summit al statelor din Commonwealth.

Termenele „mamă şi tată”, precum şi „soţ şi soţie”, interzise în Marea BritaniePrecizăm, în context, că autorităţile Marii

Britanii au decis să înlocuiască cuvintele „soţ și soţie” („husband and wife”) din documen-tele ofi ciale cu niște termeni neutri, cum ar fi „parteneri” („partners”).

Înlocuirea cuvintelor „incorecte politic” cu cele neutre are loc în cadrul campaniei pentru legalizarea căsătoriilor persoanelor de același sex. Activiștii mișcării care pro-movează interesele minorităţilor sexuale vorbesc și despre introducerea unor mo-difi cări în procedura de desfi inţare a unei familii (divorţ). Potrivit lor, există situaţii în care este nepermisă utilizarea cuvintelor „soţ și soţie”.

De asemenea, potrivit publicaţiei, ur-mează a fi interzise expresiile „mama și tata” în documentele oficiale. Potrivit datelor ofi ciale, actualele blancuri ale documen-telor urmează a fi nimicite și înlocuite cu modele noi, ceea ce va necesita cheltuieli suplimentare.

Tendinţa de înlocuire a termenilor cu sinonime „corecte politic” persistă în Europa de mai mult timp. În special, în anul 2009, în Parlamentul European a fost interzisă utilizarea cuvintelor „doamnă” și „domn”, deoarece, în opinia unor așa-ziși apărători ai drepturilor omului, această formulă de adresare jignește demnitatea femeii. Pentru același motiv, în Franţa a fost interzisă utili-zarea termenului de „domnișoară”.

Dragostea şi vegetarianismul, pe lista tulburărilor psihice a OMS.

Homosexualitatea – stare de normalitateOrganizaţia Mondială a Sănătăţii a pu-

blicat o listă extinsă cu tulburări și afecţiuni psihice de natură să fi e tratate de medicul psihiatru, incluzând la categoria afecţiuni dieta cu alimente crude și vegetarianis-mul, relatează portalul MedVesti, potrivit Agerpres.

Unul din argumentele care au dus la decizia de a clasifica dieta cu alimente crude ca afecţiune a fost cazul unei familii din orașul Malaga (Spania), care se hrănea doar cu alimente netratate termic și și-a adus copiii în stare de comă. Micuţii au putut fi salvaţi doar datorită vecinilor care au chemat la timp salvarea.

Părinţii copiilor au fost trimiși la trata-ment obligatoriu într-o clinică psihiatrică și le-a fost interzis să-și mai vadă copiii.

Cu toate acestea, Asociaţia americană a nutriţioniștilor nu împărtășește poziţia radicală a OMS privitor la hrana vegetariană. În condiţiile unui regim alimentar bine echilibrat, vegetarianismul poate aduce benefi cii pentru sănătate și poate asigura organismul cu toate elementele necesare.

Anul trecut, pe lista afecţiunilor care pot fi tratate pe cale medicală, OMS a inclus iubirea. În schimb, a eliminat homosexualitatea de pe lista cu tulburări psihice.

Sursa: cotidianul.ro

Grigore Policinschi – noul

vicepreşedinte al Camerei

Regiunilor din cadrul CPLRE

Președinte-le raionului Dubăsari, Grigore PO-LICINSCHI, în calitate de membru al delegaţiei Republicii Moldova la Congresul Autorităţilor Publice Locale și Regionale, pe lângă Consiliul Eu-ropei (CPLRE), a participat, împre-ună cu delegaţia ţării noastre, la cea de-a 22-a Sesiune, care a avut loc în orașul Strasbourg, Franţa, în perioada 19-22 martie curent.

În cadrul ședinţei Congresului din 21 martie, la iniţiativa și cu susţinerea în unanimitate a membrilor Grupului Socialiștilor, în funcţia de vicepreședinte al Camerei Regiunilor a fost ales un membru al delegaţiei Republicii Moldova, și anume domnul Grigore Policinschi. Candidatu-ra dumnealui la înaltul post a fost propusă, în special, de reprezentanţii României, Federaţiei Ruse, Turciei și Germaniei.

Astfel, pentru prima dată, reprezentantul Moldovei va reprezenta ţara noastră la un asemenea nivel de conducere al acestui forum important, ce reprezintă interesele autorităţilor locale și regionale din ţările membre ale Consi-liului Europei – 47 de state.

Această încredere este o responsabilitate enormă, dar și un eveniment important pen-tru promovarea procesului de descentralizare administrativă din Republica Moldova. Este o apreciere a măsurilor ce se întreprind la nivelul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, o aprofundare a autonomiei și democraţiei locale din Moldova, cât și o întărire a autorităţilor locale și regionale din ţara noastră.

Pe 22 martie a fost discutat raportul Comi-tetului de Monitorizare privind situaţia auto-nomiei locale din Republica Moldova. Însăși faptul participării conducerii raionului în cadrul delegaţiei CPLRE, nemaivorbind despre înain-tarea dumnealui la această funcţie înaltă din cadrul Congresului, atestă rolul, importanţa, cât și profesionalismul, și capacităţile președintelui raionului care au fost luate în consideraţie și de raportorii din această sesiune de primăvară privind situaţia democraţiei și autonomiei locale din Moldova.

Astfel, dumnealui încă o dată a demonstrat întregii ţări, locuitorilor și susţinătorilor din raio-nul Dubăsari și, desigur, tuturor statelor membre ale Consiliului Europei că este o personalitate cunoscută și stimată, cu capacităţi oratorice deosebite, abilităţi diplomatice și, respectiv, un profesionist în domeniul administraţiei publice locale.

Îl felicităm cu noua funcţie deţinută în ca-drul Congresului Autorităţilor Publice Locale și Regionale, dorindu-i succes în promovarea și în continuare a procesului de descentralizare administrativă din Republica Moldova.

Serviciul relaţii cu publicul din cadrul Consiliului raional Dubăsari

Europa cedează în faţa expansiunii homosexuale. CEDO – singura instituţie care (încă) mai rezistă

CEDO a decis: căsătoriile homosexuale nu fac parte din drepturile omului

30 MARTIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Urmare din pag. 1

Nesupunerea civică – o enigmă care îşi aşteaptă dezlegareaCampania meticuloasă și bine

pusă la punct sub aspect orga-nizatoric de creare a structurilor locale ale Congresului Civic pe întreg teritoriul ţării, cu delegaţi din partea fi ecărei localităţi, ară-ta la început doar ca un efort de consolidare a acestei formaţiuni politice în perspectiva unor alegeri parlamentare anticipate. Însă, în momentul în care între-gul efort organizatoric al PCRM a fost însoţit de sloganul „nesu-punere civică”, s-a lăsat impresia că opoziţia parlamentară, fi ind nemulţumită faţă de sfidarea ordinii constituţionale de către putere, a decis să reacţioneze prin măsuri care riscă să alunece în afara legalităţii. Radicalizarea mesajului acestui partid nu m-a deranjat deloc prin poziţia, pe care o împărtășesc și eu, că puterea de stat în Republica Moldova a fost uzurpată de către AIE și nici prin afi rmaţiile, după mine pe deplin justifi cate, că ţara este condusă de clanuri de tip mafiot, că regimul AIE este dominat de oligarhi și că am ajuns să fi m un stat captiv, în care toate instituţiile statului au fost subordonate unor interese de grup, ostile binelui comun și principiilor statului de drept.

Întrebarea la care societatea nu a primit un răspuns este: ce înseamnă, în accepţia comuniș-tilor, „nesupunere civică”? Cum se manifestă aceasta? Ce trebuie să facă adepţii acestui partid ca să urmeze acest îndemn? Să nu mai respecte legislaţia, să nu mai plătească impozitele, să nu mai meargă la serviciu, să nu mai respecte regulile de circulaţie ru-tieră? Dacă nu, atunci ce anume? Cadrul legal al ţării nu prevede o astfel de formă de protest, iar nerecunoașterea legalităţii regimului Lupu-Ghimpu-Filat nu presupune recurgerea la astfel de măsuri radicale. Atâta timp cât comuniștii își manifestă dezacor-dul prin întruniri, declaraţii, sesi-zări la Curtea Constituţională etc., Totul e în perfectă conformitate cu logica statului de drept. Însă, din moment ce se fac apeluri la nesupunere civică și se constituie o nouă entitate numită Congre-sul Civic, impresia e că se merge pe muchie de cuţit, iar până la declararea „dualităţii puterii de stat”, inspirate de experienţa de tristă faimă a bolșevicilor, nu este decât un pas. Orice s-ar spune, dar trimiterile istorice se impun de la sine: structurile locale ale Congresului Civic amintesc, în

mod izbitor, de „sovietele” create în 1917, iar atitudinea PCRM faţă de Parlament amintește, în mod fl agrant, de poziţia bolșevicilor faţă de Adunarea Constituantă. Iar de aici și până la lozinca „Toată puterea – sovietelor!” nu este decât un pas. O astfel de logică nu poate conduce decât spre un singur deznodământ: izgonirea Adunării Constituante sau Dumei de Stat, dacă doriţi, în cazul nos-tru, a Parlamentului, prin metode revoluţionare și proclamarea încheierii perioadei de „dualitate a puterii de stat” prin trecerea acesteia în mâinile „sovietelor”, numite astăzi Congres Civic. Nu aducem învinuiri gratuite, ci doar analizăm o situaţie care nu a fost limpezită până la capăt de autorii acestor iniţiative, care, oricum ai întoarce-o, lasă impresia că ar as-cunde intenţia de a crea structuri paralele celor ofi ciale.

O putere nelegitimă trebuie contestată doar cu metode legitimeDacă puterea de stat în ţara

noastră este uzurpată, în cali-tatea noastră de cetăţeni avem toate pârghiile legale pentru a o contesta. Am făcut-o la iniţia-tiva Comitetului pentru Apăra-rea Constituţiei și Democraţiei (CACD) prin acţiuni stradale, o formă de protest la care a recurs ceva mai târziu și PCRM. E ade-vărat că puterea a comis toate abuzurile posibile pentru a le împiedica și zădărnici, făcând uz de aparatul represiv și scoţând la înaintare un grup de provo-catori, care erau pe punctul să provoace confruntări violente și vărsări de sânge.

La 29 februarie a. c., CACD a depus la Procuratura Generală o Scrisoare Deschisă prin care a cerut ca cei trei conducători ai AIE să fi e trași la răspundere penală în temeiul articolului 339 al Codului Penal, iar la 26 martie curent am depus la aceeași instituţie un demers pe 23 de pagini, în care aducem multiple argumente în sprijinul declanșării acestei proceduri legale. Evident, știm bine cui îi este subordonată Procuratura și cum funcţionează justiţia sub dominaţia acestui regim. În același timp, înţelegem că orice ilegalitate a puterii trebuie com-bătută doar pe căi legale.

Cert este un lucru. Oricât de grave ar fi abuzurile puterii, nu putem fi de acord cu faptul că nelegiuirile guvernanţilor să ge-nereze simetric alte nelegiuiri, ale opoziţiei. Lupta trebuie să se dea doar în cadrul constituţi-onal. Altfel opoziţia comunistă riscă să se pomenească victimă

a propriei imprudenţe sau a tentaţiei de a replica cu aceeași monedă puterii și de a oferi temeiuri acesteia de a o scoate în afara legii.

16 martie – o victorie a AIE şi un eşec al comuniştilorZiua de 16 martie, când a

fost organizată farsa alegerii președintelui, a arătat că tac-tica perfidă a puterii i-a prins pe picior greșit pe comuniști. După ce guvernanţii au decis în ultima clipă să convoace ședinţa Parlamentului la ora opt dimi-neaţa, singura replică credibilă a opoziţiei comuniste ar fi fost o demonstraţie de proporţii, care să se extindă mult peste perimetrul Pieţei Marii Adunări Naţionale. Însă întrunirea care a urmat în după-amiaza acelei zile a fost una mult sub așteptările atât ale guvernanţilor, cât și ale adversarilor acestora. Mitingul organizat de comuniști a fost ceva mai numeros decât în zilele de sâmbătă de până atunci. În-trebarea este: de ce cel mai mare partid din ţară, cu un potenţial organizatoric major, nu și-a mo-bilizat oamenii din structurile locale și nu a organizat un mi-ting care să fi e măcar la nivelul celui de acum un an cu prilejul alegerilor locale din capitală? Poate că acţiunea anunţată pentru 1 mai va fi cea care să constituie o demonstraţie de forţă a PCRM? Până atunci însă, nedumerirea persistă, iar frus-trarea adepţilor acestui partid este în creștere, mai ales după ce totuși președintele a fost ales, iar comunitatea internaţională s-a grăbit să îl recunoască.

Abandonarea tribunei Parlamentului – o altă gafă a comuniştilor sau cum PCRM a devenit un partid extraparlamentar O altă decizie care a împins

acest partid spre automargina-lizare a fost cea luată la ultimul for al acestuia de a părăsi Parla-mentul până la iarnă. Astfel, a fost abandonată cea mai importantă arenă de lupte politice, cea mai autorizată tribună a ţării. Vocea opoziţiei a dispărut din Forul legiuitor. Iar, între timp, puterea continuă să ia măsuri abuzive pentru constrângerea deputa-ţilor comuniști care nu frecven-tează ședinţele Parlamentului, sancţiunile fi nanciare urmărind

destrămarea grupului parlamen-tar respectiv. Se știe că deputatul nu are alte venituri legale decât salariul, iar în grupul parlamentar al comuniștilor majoritatea nu au afaceri sau alte venituri. Ce va urma? Evadarea în masă, prelua-rea unei părţi a acestora de către grupul condus de Dodon? Vom vedea. Cert este însă că această decizie este una defensivă și creează dezavantaje majore comuniștilor înșiși. Nimeni nu ar fi împiedicat comuniștii să folo-sească tribuna Forului legiuitor pentru a declara că puterea este ilegală, că este nevoie să fi e anun-ţate alegeri parlamentare antici-pate, să bombardeze majoritatea parlamentară cu proiecte de legi și alte iniţiative, valorifi când astfel toate avantajele oferite de statutul de singură formaţiune parlamentară de opoziţie. De ce comuniștii au preferat postura de outsideri, rămâne de văzut.

Drapelul de stat versus drapelul de partid sau „Războiul stindardelor” ca element de confruntare politică După ce au părăsit Parla-

mentul, comuniștii au adoptat o tactică, a cărei finalitate ne scapă din nou. Sarabanda de hotărâri ale consiliilor locale dominate de PCRM, soldate cu arborarea bicolorului roșu-al-bastru, cu zimbrul de rigoare pe el, se pretinde a fi ca o acţiune de recuperare a valorilor istorice, drept pretext pentru această aventură servind și de această dată mult pătimitul nume al lui Ștefan cel Mare și Sfânt.

(Măreţul voievod a avut și mai are atâta de tras din cauza ur-mașilor săi ingraţi din Republica Moldova de azi, încât, probabil, se răsucește rău de tot în locul veșnicei lui odihne de la Mă-năstirea Putna, care – horribile dictu! - este dincolo de Prut. Am observat cu toţii cum de-a lun-gul a două decenii de devenire contradictorie a statului nostru s-au plodit atâţia urmași ai fal-nicului voievod, încât oricine are restanţe la capitolul echilibru identitar se grăbesc să îl ia în braţe și să-l transforme ba în fetiș al antiromânismului păgubos, ba în stindard de partid.)

Atât timp cât acest drapel era prezent la mitingurile comuniști-lor, nu exista nici un temei de cri-tici și, cu atât mai puţin, pretexte de atac din partea guvernării sau tentaţii de a recurge la măsuri coercitive. Însă odată ce acest

război al simbolurilor este parte a regretabilului război identitar, care consumă inutil atâtea ener-gii sociale pe parcursul ultimelor decenii, bicolorul comuniștilor apare ca o scânteie într-un butoi cu pulbere. Din momentul în care PCRM a decis să arboreze acest drapel de partid pe sediile clădirilor ofi ciale ale autorităţilor locale dominate numeric de el, devine clar că se întreprinde în mod conștient o amplă acţiune de exacerbare a confl ictului între puterea centrală și respectivele consilii. Se știe că fi eful comu-niștilor, cu mici excepţii, este nordul ţării. Anume acolo se pare că s-a retras întregul dispozitiv de luptă al PCRM, iar capitala lor nu mai este Chișinăul, cu tot cu instituţiile centrale ale puterii de stat, ci Bălţii. Așadar, de la războiul imagologic s-a trecut la un atac asupra Con-stituţiei. După douăzeci de ani de independenţă, Drapelul de stat, adoptat la 7 aprilie 1990 de către primul Parlament al ţării și confi rmat prin Constituţie în 1994, ar fi trebuit să devină de mult un simbol îmbrăţișat de toţi cetăţenii ţării. Cu atât mai mult de către un partid care a deţinut puterea opt ani de zile, iar frun-tașii acestuia au jurat credinţă ţării, sărutând Tricolorul. Criza de identitate, cultivarea fobiilor antiromânești, ca, de altfel, și ale celor antirusești, recursul abuziv la istorie și exaltarea fi e a perioadei interbelice, fie a celei sovietice în detrimentul unui prezent și viitor mai bun pentru Patria noastră comună, reprezintă acel material infl ama-bil de care face uz și abuz astăzi Partidul Comuniștilor, urmat de alte câteva partide mai mici, dornice să se întreacă în obsesii identitare și exerciţii de patrio-tism de paradă.

PCRM vrea să fi e scos în afara legii sau se îndreaptă involuntar într-acolo?Acest demers sfidător, or-

chestrat de PCRM prin autori-tăţile locale dominate de el, va determina reacţii adecvate sau poate disproporţionate din par-tea guvernanţilor. Acum aceștia vor avea tot temeiul să-și reali-zeze visul de aur de scoatere în afara legii a acestei formaţiuni politice. Dar de această dată nu pentru că este vorba de un partid de factură comunistă și nu făcând trimitere la retorica de acum doi ani a lui Ghimpu, ci la normele constituţionale, la legile care apără simbolurile statului, la ordinea de drept și la nevoia de a face uz de toate măsurile coercitive aflate la dispoziţia puterii. A se vedea, în acest sens, câteva norme le-gale, pe care le cităm din Legea privind partidele politice.

Articolul 3. Restricţii vizând activitatea partidelor politice

(1) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, pro-gramul și/sau activitatea lor, militează împotriva suveranită-ţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice și ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei.

Articolul 9. Declararea nuli-tăţii deciziei de înregistrare a partidului politic

Decizia de înregistrare a par-tidului politic poate fi declarată nulă prin hotărâre a instanţei judecătorești competente.

Astfel, Ministerul Justiţiei

va avea libertatea să apeleze la Curtea de Apel ca să dizolve partidul respectiv, iar Curtea Supremă de Justiţie, care se știe la cheremul cui se afl ă, va men-ţine fără nici o problemă decizia instanţei ierarhic inferioare. Iar acum atenţie la prevederile din alineatul (1) al articolul 22 al aceleiași legi, „Încetarea acti-vităţii partidelor politice”, care stabilește că „Partidul politic își încetează activitatea prin:

c) dizolvarea prin hotărârea defi nitivă a Curţii de Apel Chi-șinău, la cererea Ministerului Justiţiei;

d) declarare a neconstituţio-nalităţii partidului prin Hotărâ-rea Curţii Constituţionale.”

Este oare atât de greu să fi e anticipată decizia Curţii de Apel, sub bagheta lui Ion Pleșca? Dar a Curţii Supreme de Justi-ţie, sub conducerea lui Mihai Poalelungi? Dar a Curţii Con-stituţionale, sub oblăduirea lui Alexandru Tănase? Nu? Atunci să ne întrebăm, cui servește această politică sinucigașă a PCRM? Evident, numai nu lui însuși. Sunt conștienţi oare conducătorii acestui partid de riscurile la care își expun propria formaţiune politică? O fac din neștiinţă sau își conduc armata în mod deliberat spre dispariţie? Personal nu am un răspuns uni-voc la aceste întrebări.

Scindarea teritorială pe principiul apartenenţei de partid a consilierilor locali – o iminenţă?Ce va urma după această

aventură de proporţii a PCRM? Degradarea și destabilizarea si-

tuaţiei politice la scară naţională cu consecinţe greu de anticipat? E foarte posibil. Și dacă dispariţia de pe arena politică a acestui par-tid poate da satisfacţie tuturor oponenţilor săi, care va fi preţul unei astfel de evoluţii a lucrurilor, care pare a fi de neevitat? Una dintre consecinţe ar fi o situaţie fără precedent, când deja, nu doar de facto, ci și de jure, Legis-lativul ţării va activa în lipsa unei opoziţii parlamentare. Și atunci să vedeţi ce câmp infi nit de manevră se va deschide pentru oligarhii și corupţii de la putere!

Urmând logica respectivă, autorităţile sub mandatul AIE se vor vedea nevoite sau vor proceda cu plăcere la dizolva-rea acelor consilii locale care au arborat un drapel pe sediile ofi ciale contrar normelor legale. Și ce poate urma după asta? Nu putem exclude că se va produce un proces de autoproclamare a unei „republici nordice” la un eventual Congres Civic în capi-tala nordică a ţării, municipiul Bălţi. De această dată, riscurile unei secesiuni teritoriale ar marca harta ţării în funcţie de mandatele consilierilor locali comuniști în consiliile respecti-ve. Cum va reacţiona Chișinăul în cazul unei astfel de turnuri? Dar Comratul? Dar Tiraspolul? Dar Moscova, Minskul și Astana? Precedentul georgian din 2008 planează puternic de această dată asupra Moldovei.

Partidul Comuniștilor mai are timp să se oprească. În acest par-tid sunt foarte mulţi oameni de valoare, patrioţi adevăraţi ai ţării noastre. Confruntările politice trebuie să se desfășoare în limite rezonabile și legale. Altminteri, pericolele descrise mai sus chiar vor fi greu de evitat.

Iurie ROŞCA

29 martie 2012

PCRM în capcană sau încotro se îndreaptă nesupunerea PCRM în capcană sau încotro se îndreaptă nesupunerea civică a comuniştilor? civică a comuniştilor?

Asumându-ne plenar trecutul istoric

dramatic al poporului nostru,

fi ind conștienţi de faptul că tragediile

și frământările care au marcat de-a lungul

timpului înaintașii noștri și au impus pe-

cetea lor în mentalitatea colectivă,

înţelegând că disputele dintre marile

puteri au produs schimbări geopolitice

și modifi cări teritoriale cu efecte dure-

roase asupra destinelor locuitorilor din

acest spaţiu,

luând act de dezbaterile publice și

confruntările de ordin politic, uneori

deosebit de tensionate,

pornind de la nevoia de a depăși defi -

nitiv controversele asupra unor subiecte

care ţin de trecutul istoric și de înţele-

gerea diferită a caracterului identitar al majorităţii populaţiei,

bazându-ne pe Constituţia Republicii Moldova, normele de drept internaţi-onal, principiile democratice universal recunoscute și spiritul de toleranţă, de libertate și responsabilitate,

respectând dreptul fi ecărei persoane umane la opinie, viziune asupra lumii, la autoidentifi care naţională, culturală, lingvistică și religioasă, potrivit propriilor convingeri, fără nici un fel de presiuni sau constrângeri din partea statului sau a factorilor politici,

fiind determinat să asigure o pace civică și o stabilitate politică durabilă, să contribuie la depășirea bătăliilor con-traproductive pentru trecut în favoarea

unei bătălii solidare și pozitive pentru un viitor stabil și prosper, în consens deplin cu aspiraţiile tuturor cetăţenilor,

Parlamentul Republicii Moldova de-clară următoarele:

În spiritul parteneriatului politic și al convergenţei opţiunilor partidelor par-lamentare în problema construcţiei unui stat democratic, deputaţii Parlamentu-lui Republicii Moldova, reprezentând formaţiuni politice diferite, își declară solidaritatea asupra necesităţii de a renunţa la contrapunerea etnonimelor de moldovean și român, precum și a glotonimelor limba moldovenească și limba română.

Trecutul zbuciumat al poporului nostru a impus viziuni diferite asupra

aceluiași fenomen etnoling-vistic. Însă astăzi este nevoie de reconciliere istorică și de toleranţă reciprocă. În-tr-o societate democrati-că principalul subiect este cetăţeanul, care este liber să-și asume propriul profi l identitar în funcţie de con-vingeri și tradiţia familială, ca și în funcţie de universul cultural care îi formează personalitatea.

Republica Moldova este o naţiune politică modernă în sensul civic al termenului. Din această perspectivă și în conformitate cu normele dreptului internaţional toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt moldoveni. Identitatea naţională, religioasă sau de alt gen este un drept inalie-nabil al fi ecărui membru al societăţii, fiecare cetăţean

asumându-și numele etnic care consideră că îl exprimă, fără nici o discriminare sau constrângere din partea statului.

Abordarea etnico-istorică și teritorială, uneori exclusivistă, care a marcat în mod confl ictual discursul politic al ultimilor ani trebuie să facă loc unei abordări complementare, convergente și destinse a problematicii de ordin etnocultural.

Declaraţia de Independenţă a Re-publicii Moldova consacră glotonimul „limbă română”, iar în Constituţia ţării este prezentă sintagma „limbă moldove-nească”. Astfel, același fenomen lingvistic cunoaște două nume, care trebuie privite ca fi ind complementare și semnifi când identitatea indiscutabilă a unei singure limbi. Această realitate este recunoscută prin Legea cu privire la limba de stat, adoptată la 31 august 1989.

Astăzi vechile confruntări care divizau societatea și spectrul politic în tabere beligerante, axate pe viziunea diferită asupra unor evenimente istorice și asu-pra numelui etnic al majorităţii popula-ţiei, trebuie să rămână în trecut. Având răspunderea politică și morală pentru dezvoltarea armonioasă și durabilă a statului și pentru continuarea reforme-lor fundamentale în domeniul politic, economic și social, deputaţii Paramen-tului Republicii Moldova fac apel către toţi cetăţenii să manifeste solidaritate, toleranţă și voinţă de a participa la rea-lizarea proiectului naţional de succes al ţării noastre.

Afi rmarea Republicii Moldova ca stat independent, democratic și prosper, ca Patrie comună a tuturor cetăţenilor, tre-buie să reprezinte normalitatea pe care avem obligaţia s-o construim cu efortul întregii societăţi.

Preşedintele Parlamentului

Stimate Stimate domnule domnule

Președinte,Președinte,Evenimentele

de ultimă oră ne-au determinat să apelăm public la Dumneavoastră cu îndemnul să faceţi uz de auto-ritatea de șef al statului pentru a contribui la sta-bilizarea situaţiei politice și la evi-

tarea unor eventuale confruntări de proporţii între cetăţenii ţării care împărtășesc opţiuni politice diametral opuse.

Așa cum cunoașteţi, la 25 martie curent centrul capitalei a devenit un câmp de confrun-tare între concetăţenii noștri care se declară promotori ai unor ideologii exclusiviste și își dispută dreptul de a impune concepte etniciste, izvorâte din înţelegerea unilaterală a trecutului nostru istoric și din nostalgiile fi e după perioada interbelică, fi e după trecutul sovietic. Fără a știrbi sub nici o formă dreptul fundamental la libera exprimare și la întruniri, trebuie să remarcăm că dezvoltarea unor astfel de retorici conduce la intoleranţă, agresivitate și violenţe.

După mai bine de douăzeci de ani de inde-pendenţă, a venit momentul când societatea trebuie să depășească sindromul de periferie geopolitică și culturală și să se îndrepte pe făgașul unor abordări constructive, bazate pe priorităţile reale de pe agenda politică a ţării, cum ar fi consolidarea instituţiilor statului de drept și a practicilor democratice, dialogul, redresarea economică și rezolvarea celor mai acute probleme de ordin social.

Considerăm că în calitatea Dumneavoastră de președinte nou ales aveţi obligaţia morală și datoria constituţională să contribuiţi în mod direct și nemijlocit la demontarea baricadelor

ideologice și la consolidarea unităţii poporului nostru.

Ultimele evenimente, alimentate de retorica incendiară a unei serii de lideri de opinie, riscă să împingă climatul politic din ţara noastră spre o degradare vertiginoasă cu efecte explozive și urmări deosebit de grave. Sarabanda de de-claraţii publice agresive a căpătat o amploare periculoasă, iar negarea reciprocă între actorii politici afl aţi în confl ict împinge societatea spre dinamitarea ireversibilă a păcii civice. Această competiţie contraproductivă a patriotismului de paradă în scopul captării simpatiilor electorale trebuie oprită. Altminteri, Republica Moldova se poate pomeni în postura de monedă de schimb în jocul marilor puteri, devenind o ţară-ţintă pentru unele state vecine, care privesc Repu-blica Moldova ca pe un teritoriu recuperabil în benefi ciul unei sau altei părţi.

În această situaţie, anume Dumneavoastră aveţi șansa istorică să deveniţi un factor de echilibru, un mediator între partidele politice care practică un limbaj excesiv, incitând la ură și respingere a tuturor celor care nu împărtășesc viziunile lor dogmatice.

În acest context, vă solicităm să faceţi uz de art. 84, alin. (2) al Constituţiei și să prezentaţi în faţa Parlamentului un mesaj care să contribuie, în mod substanţial, la stabilizarea situaţiei po-litice, dar și la reechilibrarea politicii externe a statului nostru. Scopul unui astfel de mesaj ar urma să fi e adoptarea unui document politic de către forul legiuitor printr-un larg consens al tuturor fracţiunilor parlamentare.

Considerăm binevenit să faceţi uz de dreptul Dumneavoastră la iniţiativa legislativă și să de-puneţi în Parlament un proiect de declaraţie Cu privire la identitatea naţională a Republicii Mol-dova și libertatea asumării identităţii etnice. Vă prezentăm alăturat textul acestui document.

Cu respect,

Victor CIOBANU,

Preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat

Această competiţie contraproductivă a patriotismului de paradă în scopul captării

simpatiilor electorale trebuie oprită Domnului Nicolae TIMOFTI, Președinte al Republicii MoldovaDomnului Nicolae TIMOFTI, Președinte al Republicii Moldova

SCRISOARE DESCHISĂSCRISOARE DESCHISĂ

Este nevoie de reconciliere istorică şi de toleranţă reciprocă

PROIECT DE DECLARAŢIE A PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVACu privire la identitatea naţională a Republicii Moldova și libertatea asumării identităţii etniceCu privire la identitatea naţională a Republicii Moldova și libertatea asumării identităţii etnice

30 MARTIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIDocument

Stimată doamnă procuror Stimată doamnă procuror Lucreţia Zaharia, Lucreţia Zaharia,

Așa cum cunoașteţi din Scri-soarea deschisă adresată procu-rorului general Valeriu Zubco la 29 februarie 2012, am solicitat să fi e iniţiate procedurile legale cu privire la punerea sub urmărire penală a conducătorilor coaliţiei de guvernământ Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu. În opinia noastră, aceștia se fac vinovaţi de uzurparea puterii de stat. Numiţii au elaborat și au pus în aplicare, cu intenţie și în mod metodic, un plan de subordonare a tuturor instituţiilor autonome și independente puterii interese-lor de cartel ale acestei grupări și au încălcat în mod grosolan procedura de alegere a șefului statului.

În completarea celor afi rmate la acea dată, prezentăm mai jos o serie de dovezi care confi rmă faptul că există temeiuri serioase pentru aplicarea prevederilor articolului 339 al Codului Penal „Uzurparea puterii de stat”.

Procesul de subordonare abu-zivă a unui șir de demnitari și in-stituţii, acţiuni ce reprezintă latura obiectivă a infracţiunii, a demarat încă în anul 2009 după formarea majorităţii parlamentare a AIE. Aducem doar câteva exemple de modifi cări legislative, operate pe parcursul anului 2009.

I. La 15 octombrie 2009, depu-taţii AIE au adoptat modifi cări la Legea cu privire la funcţia publică și statutul funcţionarului public și Legea cu privire la Guvern. Urmare a acestor modificări, viceminiștrii au încetat să fie funcţionari publici selectaţi pe bază de concurs, care se bucură de stabilitatea în funcţie, ei pu-tând fi înlocuiţi în mod arbitrar de către miniștri. Astfel, ca efect, un număr mare de funcţionari și-au pierdut locurile de muncă, aceștia fi ind înlocuiţi cu persoane obediente politic partidelor din arcul guvernamental.

II. Tot în ziua de 15 octombrie 2009, deputaţii AIE au schimbat procedura de numire a mem-brilor Consiliului Coordonator al Audiovizualului și a membrilor Consiliului de Observatori al Companiei “Teleradio-Moldova” de la trei cincimi (61 mandate) la simpla majoritate (cel puţin 26 de deputaţi din 51). Aceste modifi cări au urmărit în mod ex-clusiv adaptarea normei legale la numărul de mandate deţinut de coaliţia de guvernământ. Astfel, cele două instituţii și-au pierdut independenţa și au căzut în rela-ţie de subordonare politică faţă de putere.

III. La 20 octombrie 2009, ma-joritatea parlamentară a operat modifi cări la Legea despre sta-tutul deputatului în Parlament, iar la 22 octombrie 2009 a votat Hotărârea nr. 47-XVIII privind cu-mularea unor funcţii cu mandatul de deputat în Parlament, prin care termenul de afl are în stare de incompatibilitate a deputatului a fost extins de la 30 de zile la șase luni, astfel încălcându-se artico-lul 6 din Constituţia Republicii Moldova și principiile legalităţii și neadmiterii conflictului de interese prevăzute de Legea Fundamentală, articolul 70 „In-compatibilităţi și imunităţi”, care stabilește prin alin. (1) „calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice și știinţifi ce”, precum și de tratatele internaţionale la care ţara noastră este parte. Aceste schimbări vizau orice demnitate publică, inclusiv procurori, jude-cători, aleși locali (de ex. primarul mun. Chișinău – Dorin Chirtoacă, primarul or. Florești – Iurie Ţap) etc. Astfel, din cei 17 membri ai Guvernului, 14 au deţinut în mod anticonstituţional și funcţia de deputat. Atunci s-a creat o situa-ţie unică, printre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei.

Curtea Constituţională, prin Ho-tărârea nr.9 din 08.04.2010, a declarat aceste modifi cări drept anticonstituţionale.

IV. La data de 22 octombrie 2009 a fost modifi cată Legea cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova, fiind introduse norme noi, cu scopul de a evita în mod abuziv dizolvarea Parlamentului, chiar dacă acesta nu alege timp de un an șeful statului.

În acest context sunt relevan-te și constatările din Hotărârea Curţii Constituţionale pentru interpretarea prevederilor art.78 din Constituţia Republicii Mol-dova nr. 17 din 20 septembrie 2011: „…Curtea reţine că nere-glementarea de către Parlament a termenului de desfășurare a alegerilor prezidenţiale în cadrul exercitării interimatului funcţiei de Președinte, inclusiv în cadrul inte-rimatului succesiv, nu presupune nerealizarea de către Președinte a dispoziţiei constituţionale privind dizolvarea Parlamentului după un an de la ultima dizolvare în cazul în care nu este ales șeful statului”; “…neparticiparea deputaţilor la alegerea șefului statului constituie nu numai o încălcare a art.84, alin.(1) din Regulamentul Parlamentu-lui, dar și o încălcare a art.68, alin.(1) din Constituţie, care stipulează expres că în exercitarea mandatu-lui deputaţii în Parlament trebuie să acţioneze numai în serviciul poporului. Curtea a subliniat că dreptul constituţional al Președin-telui de a dizolva Parlamentul în asemenea circumstanţe reprezintă o modalitate de a reacţiona la obstrucţionarea alegerilor preșe-dinţiale repetate. În acest caz, șeful statului nu numai că este în drept să dizolve Parlamentul, dar, potrivit Legii Supreme, are obligaţia de a proceda astfel.”

În felul acesta, au fost depășite normele prevăzute de alin. (3), (4) și (5) ale art. 78 din Constituţie, care stabilesc doar două tururi de scrutin și o singură posibilitate de a organiza alegeri repetate. Astfel, alin. (3) stabilește că „este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputa-ţilor aleși. Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur”. Alin.(4) al aceluiași articol prevede: ”Dacă și în turul al doilea nici un candidat nu va întruni numărul necesar de voturi, se organizează alegeri repetate”. Alin. (5): “Dacă și după alegerile repetate Președintele Republicii Moldova nu va fi ales, Președintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul și stabilește data alegerilor în noul Parlament”.

De asemenea, a fost introdusă prevederea care permite extinde-rea cu până la un an a termenului pentru dizolvarea Parlamentului. În mod evident, schimbările respective au fost operate cu rea-credinţă și urmăreau menţi-nerea forţată a puterii prin aceste tertipuri juridice și depășiri ale normelor constituţionale.

V. La 18 iunie 2010, deputaţii coaliţiei de guvernământ au ope-rat modifi cări în Codul Electoral prin care și-au subordonat politic Comisia Electorală Centrală. Ast-fel, a fost suprimată norma prevă-zută de art.16 al Codului Electoral „Constituirea Comisiei Electo-rale Centrale”, potrivit căreia, din cei 9 membri ai CEC 5 reveneau opoziţiei parlamentare, iar 4 – exponenţilor puterii, precum și caracterul inamovibil al acestora. Pentru exactitate, prezentăm mai jos redacţia art. 16 adoptată la 22 iulie 2005 și versiunea modifi cată la 18 iunie 2010:

Articolul 16. Constituirea Co-misiei Electorale Centrale, ali-neatele (2) și (3) în versiunea adoptată la 22.07.2005 și intrată în vigoare la 12.08.2005:

(2) Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de către Președintele Republicii Moldova, un membru - de către Guvern și 7 membri - de către Parlament, inclusiv 5 de către partidele de opoziţie, pro-porţional numărului de mandate deţinute de acestea. Membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot fi membri ai partidelor și ai altor organizaţii social-politice. Componenţa nominală a comi-siei se confi rmă prin hotărâre a Parlamentului cu votul majorităţii deputaţilor aleși.

(3) Membrii Comisiei Electo-rale Centrale sunt inamovibili. Vacanţa funcţiei de membru al acesteia poate interveni în caz de expirare a împuternicirilor, de demisie, de demitere sau de deces.

Articolul 16. Constituirea Co-misiei Electorale Centrale, alinea-tele (2) și (3) în versiunea Alianţei pentru Integrare Europeană, adoptat la 18.06.2010 și intrat în vigoare din 29.06.2010:

(2) Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de către Președintele Republicii Moldova, ceilalţi 8 sunt desemnaţi de către Parlament, cu respectarea reprezentării propor-ţionale a majorităţii și a opoziţiei. Componenţa nominală a comisiei se confi rmă prin hotărâre a Par-lamentului cu votul majorităţii deputaţilor aleși.

(3) După confi rmarea de către Parlament, membrii Comisiei Elec-torale Centrale depun în ședinţa în plen a Parlamentului următorul ju-rământ: „Jur să respect Constituţia și legile ţării, să apăr drepturile și libertăţile fundamentale ale cetă-ţenilor, să îndeplinesc cu onoare, conștiinţă și fără părtinire atribuţii-le ce îmi revin potrivit funcţiei, să nu fac declaraţii politice pe parcursul validităţii mandatului.”

În consecinţă, la 10 februarie 2011 majoritatea parlamentară a AIE a format o nouă componenţă a CEC, 6 dintre membrii acesteia fiind exponenţii puterii și doar 3 - ai opoziţiei. Președintele, vi-cepreședintele și secretarul CEC au devenit exponenţii puterii. Potrivit normei legale, hotărârile CEC se adoptă cu simpla majori-tate. Astfel, guvernarea a instituit un control total asupra proceselor electorale, iar membrii CEC care se bucurau până la acea dată de garanţii juridice de menţinere în funcţie au căpătat garanţii politi-ce din partea guvernării.

VI. MENŢINEREA VERTICALEI PUTERII

După accederea la guvernare în 2009 și, respectiv, 2010, AIE nu a demontat „verticala puterii” și nu a întreprins nimic pentru descentralizarea acesteia. Anti-reforma din 2003 în domeniul Administraţiei Publice Locale, operată de fosta guvernare co-munistă, a fost menţinută de către actuala putere în pofida multiplelor demersuri ale socie-tăţii civile, care cerea asigurarea unei autonomii reale a APL. Astfel, și alegerile locale din 6 iunie 2011 au produs o administraţie publică locală dependentă excesiv sub aspect administrativ și fi nanciar de autorităţile centrale, ceea ce contravine principiului autoadmi-nistrării colectivităţilor locale.

VII. REFERENDUMUL CON-STITUŢIONAL CA PROCEDEU ILEGAL DE MENŢINERE FORŢA-TĂ A PUTERII

La 7 iulie 2010, majoritatea parlamentară, urmărind scopul menţinerii forţate a puterii de stat prin evitarea unor alegeri antici-pate pe motivul nealegerii șefului statului, a hotărât organizarea unui referendum de modifi care a Constituţiei la 5 septembrie 2010, prin care se ţintea schimbarea modului de alegere a șefului statului de către Parlament prin alegeri directe. Această tenta-

tivă grosolană de „schimbare a regulilor de joc în timpul jocului” constituie o probă notorie a faptului că exponenţii guvernării puneau în aplicare, în mod meto-dic, planul de uzurpare a puterii de stat. Doar după ce această aventură politică a fost respinsă de cetăţenii Republicii Moldova, exponenţii AIE s-au văzut nevoiţi să consume procedurile legale de alegere a președintelui, după care să dizolve Parlamentul.

Menţionăm, în mod special, că intenţia de uzurpare a puterii de stat a devenit fl agrantă atât în perioada activităţii AIE-1, cât și în perioada activităţii AIE-2 ca urmare a înţelegerilor de tipul unor cârdășii de cartel, care aveau drept scop instalarea cu orice preţ în funcţia de șef al statului a lui Marian Lupu, și asta fără ca parti-dele componente ale Alianţei să deţină numărul minim de 61 de mandate. Pretenţia de a obţine funcţia de șef al statului prin manipulări juridice, corupere, constrângeri administrative și în-călcarea grosolană a Constituţiei intră în confl ict direct cu Articolul 2 al Constituţiei „Suveranitatea și puterea de stat”. Cităm în par-ticular alin. (1) al acestui articol, care prevede expres: „Suverani-tatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie”. Anume sfidarea repetată a procedurilor stabilite de Legea Fundamentală repre-zintă o încălcare fl agrantă a ceea ce Constituţia defi nește ca fi ind forme obligatorii de exercitare a puterii.

VIII. ACORDUL AIE-2 – O EXPRESIE A CARACTERULUI CRIMINAL AL ÎNŢELEGERILOR DINTRE CEI TREI

Însuși textul Acordului privind constituirea și funcţionarea AIE, semnat la 30 decembrie 2010 de către Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu, este o dovadă elocventă a faptului că cei trei conducători ai partidelor din coaliţia de guvernământ au uzurpat puterea de stat. Ci-tăm din compartimentul acestui Acord „Formarea organelor de conducere a statului”: „Urmând rezultatele alegerilor din noiembrie 2010, principalele funcţii ale statu-lui vor fi partajate în felul următor: PLDM – Prim-ministru (Vlad Filat), PD – Președinte (Marian Lupu), PL – Președinte al Parlamentului (Mihai Ghimpu). În baza acordului PL, PDM va deţine temporar funcţia de Președinte al Parlamentului până la alegerea șefului statului. Conse-cutivitatea formării organelor de conducere a statului este urmă-toarea: alegerea Președintelui Par-lamentului (M. Lupu), desemnarea candidaturii primului ministru (V. Filat) și învestirea Guvernului, alegerea Președintelui Republicii Moldova și alegerea Președintelui Parlamentului (M. Ghimpu)”. Anu-me din fragmentul citat decurge întregul proces de aprofundare a stării de uzurpare a puterii de stat prin jonglarea procedurilor de alegere a șefului statului care au culminat, în defi nitiv, cu instalarea lui Nicolae Timofti în această funcţie.

Prin același document a fost creat un mecanism anticonstitu-ţional de luare a deciziilor, care intră în contradicţie fl agrantă cu Articolul 1 al Constituţiei prin care se garantează că „Republica Moldova este un stat de drept și de-mocratic”, precum și cu Articolul 6 al Constituţiei, ce garantează se-paraţia puterilor în stat. Mai grav, acest organ ilegal, prin semnătura celor trei conducători, atentează la însuși actul decizional al autori-tăţilor puterii centrale, stabilit de Legea Fundamentală și legislaţia în vigoare. Această înţelegere de tip mafiot este descrisă în compartimentul intitulat „Con-siliul Alianţei pentru Integrare Europeană” și are pretenţia să

se plaseze deasupra cadrului legal și a instituţiilor statului de drept. Cităm:

„CAIE este format din 9 mem-bri: trei din partea PLDM, PD și PL. Din CAIE fac parte de drept (???) președinţii partidelor care formează alianţa de guvernare și un reprezentant al fracţiunilor parlamentare ale acestora, precum și un reprezentant din Guvern din partea fiecărui partid. Ședinţele CAIE sunt deliberative doar cu prezenţa reprezentanţilor tuturor componentelor AIE. La baza luării deciziilor în cadrul CAIE stă princi-piul consensualităţii (...)

CAIE adoptă decizii prin vot unanim (...)

În cadrul CAIE se vor discuta iniţiativele de dizolvare a Par-lamentului, de nepromulgare a legilor, suspendarea hotărârilor Guvernului, votul de neîncredere Guvernului și demiterea miniștri-lor și viceminiștrilor, hotărârile de angajare a răspunderii Guvernului, convocarea sesiunilor extraordina-re a Parlamentului, componenţa delegaţiilor permanente ale Par-lamentului.

Fără acordul prealabil al CAIE, fracţiunile parlamentare con-stituante ale AIE nu vor susţine proiectele de legi și hotărârile iniţiate de opoziţie, nu vor iniţia și nu vor susţine acordarea votului de neîncredere Guvernului, nu vor iniţia și nu vor susţine convocarea sesiunilor extraordinare ale Parla-mentului.

Ședinţa generală AIE cu partici-parea Președintelui ţării, Președin-telui Parlamentului, Prim-ministru-lui, deputaţilor și miniștrilor va fi convocată după necesitate, dar nu mai rar decât o dată la 3 luni”.

Prin instituirea acestui organ ad-hoc, capii coaliţiei de guvernă-mânt și-au arogat în mod criminal împuterniciri care aparţin, în mod exclusiv, unor autorităţi publice centrale, potrivit competenţelor acestora prevăzute de legislaţia în vigoare. Așa, de exemplu, din textul citat rezultă, în mod flagrant, că șeful statului este lipsit de drepturile sale consti-tuţionale fundamentale, cum ar fi : dizolvarea Parlamentului (art. 85), promulgarea legilor (art. 93), emiterea decretelor (art. 94), sus-pendarea hotărârilor Guvernului (art. 88, i). Președintele ţării este degradat până la relaţia de sub-ordine faţă de CAIE prin pretenţia semnatarilor respectivului Acord de a convoca șeful statului la ședinţele AIE. Prin prevederea re-spectivă s-a comis o imixtiune di-rectă în atribuţiile constituţionale

exclusive ale președintelui repu-blicii care, potrivit art. 77, alin.(2), „reprezintă statul și este garantul suveranităţii, independenţei naţi-onale, al unităţii și integrităţii teri-toriale a ţării”, dar și un atentat la statutul acestuia, stabilit prin alin.(1) al art. 87, potrivit căruia „Pre-ședintele Republicii Moldova este comandantul forţelor armate”. Pre-cizăm că legislaţia în vigoare nu oferă nici unei autorităţi publice legale, inclusiv Parlamentului sau Guvernului, dreptul de a convoca Președintele Republicii în mod imperativ. Implicit, un astfel de drept nu poate să rezulte dintr-un acord politic dubios, semnat de trei cetăţeni ai Republicii Moldova, care comit, prin Acordul respectiv, crima de exercitare a puterii de stat în nume propriu, prevăzută de alin.(2) din art. 2 al Constituţiei.

Prin sintagma „Convocarea sesiunilor extraordinare ale Par-lamentului”, cei trei președinţi de partide comit un atentat suplimentar asupra prerogati-velor șefului statului, precum și o imixtiune directă în activitatea forului legiuitor, a organelor de lucru ale acestuia, inclusiv a fracţiunilor parlamentare, dar și lezează în mod direct statu-tul deputatului, toate aceste prevederi fi ind stabilite în alin.(2) al art. 67 al Constituţiei, care stabilește: „Parlamentul se întru-nește în sesiuni extraordinare sau speciale, la cererea Președintelui Republicii Moldova, a Președintelui Parlamentului sau a unei treimi de deputaţi”. Restrângerea manda-tului de deputat comisă de către V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu încalcă în mod deliberat și cu rea-credinţă și art. 68 al Constituţiei „Mandatul reprezentativ”: „1. În exercitarea mandatului deputaţii sunt în serviciul poporului. 2. Orice mandat imperativ este nul”. Prin urmare, conducătorii celor trei partide parlamentare știrbesc, în mod grav, atribuţiile deputaţilor afl aţi în slujba poporului, și nu în subordinea șefi lor de partid.

În continuarea textului acelu-iași Acord al AIE, V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu pretind să blocheze în totalitate actul decizional al șefului statului și să îl coboare la nivelul unui simplu subaltern, care, înainte de emiterea oricărui decret, este obligat să ceară apro-barea prealabilă a CAIE.

Cităm integral compartimen-tul „Modul de pregătire a luării deciziilor”: „Președintele ţării va informa în prealabil membrii CAIE (prin intermediul secretariatului)

despre proiectul decretelor. Dacă în termen de cinci zile din momentul informării nu parvin obiecţii, Pre-ședintele adoptă decizia. În cazul apariţiei unor obiecţii din partea componentelor AIE – subiectul se discută în cadrul CAIE”.

Aceste formulări transformă, de fapt, Președintele republicii într-o marionetă a trei exponenţi ai puterii, care dovedesc prin semnături personale că urmăresc subordonarea șefului statului unor cârdășii de cartel, situaţie ce se încadrează perfect în prevede-rile art. 339 al Codului Penal.

Același Acord al AIE, semnat la 30 decembrie 2010, a instituit o suprastructură politică, prin care s-au încălcat, în mod grosolan, competenţele Guvernului stabili-te prin Constituţie, Legea cu privi-re al Guvern și alte acte legislative. Am demonstrat mai sus cum, prin semnătura celor trei, s-a recurs la subordonarea Președintelui republicii și a Parlamentului unui organ anticonstituţional numit CAIE. Vom demonstra mai jos că prin același document s-a produs și subordonarea Guvernului.

Cităm în continuare din docu-mentul semnat la 30 decembrie 2010 de cei trei complici la crima de uzurpare a puterii de stat, compartimentul „Reuniunile pregătitoare ale ședinţelor Gu-vernului”: „Ședinţele Executivului sunt precedate de ședinţele Prezi-diului Guvernului, în cadrul cărora se aprobă ordinea de zi a ședinţelor Guvernului în scopul elucidării situaţiilor confl ictuale, atunci când există divergenţe de opinii vizavi de proiectele afl ate în discuţii.

Deciziile în cadrul prezidiului Guvernului se iau prin consens. În cazul când nu este posibilă identi-fi carea unei soluţii consensuale pe marginea unui proiect de hotărâre, proiectul în cauză va fi retras de pe agenda ședinţei Guvernului, iar problema respectivă va fi pusă în discuţie la CAIE.”

În compartimentul numit „Dispoziţii finale”, semnatarii Acordului au hotărât să adapteze legislaţia la interesele lor de car-tel. Cităm: „Până la învestirea Gu-vernului vor fi operate modifi cări în legislaţie în vederea asigurării îndeplinirii prevederilor prezentului Acord”. Drept urmare directă a acestor înţelegeri a fost modifi cat art. 26 al Legii cu privire la Guvern. Astfel, varianta legii respective de până la operarea de modifi cări avea următorul conţinut: Art. 26. “Prezidiul Guvernului: „Pentru organizarea activităţii interne a Guvernului se formează Prezi-

diul Guvernului în componenţa Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniștrilor și ministrului Justiţiei”. Însă, în varianta modifi cată și completată la 04.05.10, același articol a fost adaptat integral Acordului AIE citat mai sus, Art.26. „Prezidiul Guvernului”: „Pentru coordonarea activităţii interne a Guvernului și în scopul aprobării proiectului ordinii de zi a ședinţelor Guvernului, se formează Prezidiul Guvernului din care fac parte Prim-ministrul și viceprim-miniștrii.

Ședinţa Prezidiului Guvernului se convoacă de Prim-ministru și se consideră deliberativă dacă la ea participă toţi membrii prezidiului. În cazul absenţei unui viceprim-ministru, acesta va delega pentru participare la ședinţă cu drepturi depline un alt membru al Guver-nului.

Deciziile în cadrul Prezidiului se adoptă prin consens”.

Prin norma legală instituită, cei trei complici au urmărit sub-ordonarea Guvernului ca organ colegial al puterii executive unei suprastructuri artifi ciale cu com-petenţe nelimitate, cu o formă de organizare și un mod de luare a deciziilor antidemocratic și nefuncţional (a se vedea, în acest sens, pretenţia ca la astfel de șe-dinţe să fi e prezenţi toţi membrii, ca și dreptul abuziv al viceprim-miniștrilor de a-și delega în locul lor alţi membri ai Guvernului la ședinţele Prezidiului, dar și meto-da antidemocratică și inaplicabilă de luare a deciziilor prin consens). Practic, normele respective au creat un blocaj instituţional și au transformat Guvernul într-un organ subordonat intereselor dubioase ale aceleiași structuri ilegale numite CAIE.

În concluzie, este absolut clar că semnatarii Acordului privind constituirea și funcţionarea Ali-anţei pentru Integrare Europeană au semnat un document politic prin care au comis un atac direct împotriva ordinii constituţionale și a legalităţii, prin subordonarea Președintelui republicii, a Parla-mentului și a Guvernului înţele-gerilor de tip criminal.

Este de notorietate publică faptul că în aceeași zi de 30 de-cembrie 2010, V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu au semnat patru ane-xe la Acordul privind constituirea și funcţionarea Alianţei pentru Integrare Europeană, prin care au fost partajate între cele trei parti-de din coaliţia de guvernământ funcţiile de conducere în orga-nele publice centrale ale puterii

Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură Procuratura Generală a Republicii Moldova, Doamnei procuror Lucreţia Zaharia,

Procuror al secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV a Procuraturii Generale

22 ianuarie 2012, PMAN22 ianuarie 2012, PMAN

30 MARTIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Document

de stat. Trei dintre aceste anexe au fost făcute publice de înșiși semnatarii documentului. Însă despre existenţa celei de-a patra anexe, care a purtat un caracter secret, opinia publică a afl at mult mai târziu. Ea a fost dezvăluită în urma scandalurilor iscate pe mar-ginea confl ictelor din interiorul AIE. Astfel, Mihai Ghimpu a făcut public acest document în cadrul emisiunii „Fabrika” a postului de televiziune „Publika” în data de 16 noiembrie 2011. Anume Anexa nr. 4 vădește, în mod special și fără echivoc, planul criminal al celor trei conducători de partide de a uzurpa puterea de stat prin partajarea între partidele din arcul guvernamental a unor in-stituţii publice, care prin norma constituţională și legile cadru sunt independente sau autono-me și nu admit ingerinţe de nici un fel din partea unor formaţiuni politice.

1 . C u r t e a d e C o n t u r i (PLDM)

În lista descrisă în Anexa 4, prima instituţie subordonată politic este Curtea de Conturi, atribuită PLDM. În felul acesta au fost încălcate în mod fl agrant, articolele 4 și 6 ale Legii Curţii de Conturi „Obiectivele și principiile fundamentale ale Curţii de Con-turi” și, respectiv, „Independenţa Curţii de Conturi”. Cităm: Art.4 (2) ”Activitatea Curţii de Conturi se ba-zează pe următoarele principii: a) legalitate; b) obiectivitate; c) inde-pendenţă; d) transparenţă”; Art.6 „(1) Curtea de Conturi dispune de independenţă organizaţională, funcţională, operaţională și fi nan-ciară conform prezentei legi. (2) În exercitarea atribuţiilor și împu-ternicirilor sale, Curtea de Conturi este independentă și nu poate fi direcţionată sau controlată de nici o persoană fi zică sau juridică. (3) Curtea de Conturi este apolitică, nu sprijină și nu acordă asistenţă nici unui partid politic”.

Ca urmare a acestor înţelegeri de tip criminal, la 21 aprilie 2011, prin Hotărârea Parlamentului nr.

83, la insistenţa publică repetată a lui Vladimir Filat, majoritatea parlamentară a AIE îl instalează la funcţia de președinte al Curţii de Conturi pe Serafi m Urechean, care a preluat această funcţie ca urmare directă a prevederi-lor Anexei secrete, ce atribuia autoritatea respectivă PLDM. Amintim că, în pofi da reţinerilor din partea celorlalte două partide din coaliţia de guvernământ și în ciuda criticilor aduse de opoziţia parlamentară și societatea civilă în legătură cu faptul că Serafi m Urechean nu întrunea condiţiile minime pentru a ocupa această funcţie, Vladimir Filat și-a obţinut, prin ameninţarea că va părăsi Alianţa, această poziţie-cheie pentru a-și plasa o persoană de încredere, care din poziţia de președinte al Curţii de Conturi să nu efectueze o activitate corectă și legală de verifi care a modului de utilizare a banilor publici de către Guvernul în fruntea căruia se afl ă președintele PLDM.

Astfel au fost încălcate, în mod grosolan prevederile art. 17. „Сondiţiile pentru a candida la funcţia de membru al Curţii de Conturi”, în speţă punctul (1) „b) are studii superioare în domeniul economic, fi nanciar sau juridic și a cărei calificare profesională și experienţă de lucru din ultimii 10 ani este corespunzătoare pentru exercitarea sarcinilor Curţii de Con-turi”. Precizăm că pagina ofi cială web a Curţii de Conturi indică la compartimentul „Conducerea / Președintele Curţii de Conturi”, secţiunea „Studii”, următoarele: „Universitatea Tehnică a Moldo-vei Chișinău, Republica Moldo-va, Diploma: inginer-constructor 1969-1974, Școala Superioară de Știinţe Politice Leningrad, Rusia, Diploma: politolog 1983-1985”. Așadar, Serafi m Urechean deţine diploma de inginer-constructor, mai fiind și absolvent al Școlii Superioare de Partid (comunist), autointitulându-se, în mod eufe-mistic, politolog.

Menţionăm, de asemenea, că prin numirea lui Serafi m Ure-chean, conducătorii AIE au încăl-cat un acord internaţional la care Republica Moldova este parte. Astfel, Curtea de Conturi este membră a organizaţiei internaţi-onale a Instituţiilor Superioare de Control a Finanţelor Publice (IN-TOSAI – International Organizati-on of Supreme Audit Institutions). În calitate de membru, Curtea de Conturi a aderat la Declaraţia de la Mexico cu privire la indepen-denţa instituţiilor superioare de control a finanţelor publice. În preambulul Legii Curţii de Con-turi este stipulată, în mod expres, adeziunea Republicii Moldova la standardele internaţionale privind cele mai bune practici în domeniul auditului public. Principiul nr. 3 din Declaraţia de la Mexico stabilește că „personalul instituţiilor superioare de control a fi nanţelor publice nu trebuie să dezvolte relaţii prea apropiate cu entităţile pe care ei le supun audi-tului, rămânând, astfel, instituţii

obiective și păstrând imaginea de instituţii obiective”. După aderarea in corpore a Alianţei Moldova Noastră, conduse de Serafim Urechean, la PLDM, fostul preșe-dinte AMN a dezvoltat o relaţie politică prea apropiată de PLDM și, implicit, de toate instituţiile de stat controlate de acest partid (sursa: expert-grup.org). În plus, întreaga opinie publică cunoaș-te foarte bine faptul că Serafi m Urechean personal, în calitate de Primar General al Chișinăului, a fost obiectul unor nenumărate rapoarte și hotărâri ale Curţii de Conturi, care au dovedit utilizarea frauduloasă și contrar destinaţiei a finanţelor publice pe care le avea în gestiune. A se vedea în acest sens pe pagina web a Curţii de Conturi următoarele hotărâri: 1. Hotărârea privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-fi nanciare a Ministerului Comunicaţiilor și In-formaticii al Republicii Moldova și a unor întreprinderi din subordine

(Nr.47 din 14.11.97, Monitorul Ofi -cial al R. Moldova nr.36-37/13 din 23.04.1998), 2. Hotărâre privind rezultatele controlului efectuat asupra unor aspecte ale activităţii economico-fi nanciare a S.A. “Ter-mocom” pe anii 1994-1999 (Nr.58 din 04.10.2000, Monitorul Ofi cial al R. Moldova nr.152-153/39 din 07.12.2000), 3. Hotărâre privind re-zultatele controlului asupra execu-tării de către conducerea S.A. “Apă-Canal Chișinău” și S.A. “Termocom” din mun. Chișinău a Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 337 din 25.05.95 “Cu privire la con-torizarea apei și a energiei termice consumate de populaţie, instituţii publice și agenţi economici” (Nr.14 din 25.01.2001, Monitorul Ofi cial al R. Moldova nr.21-24/18 din 27.02.2001), 4. Hotărâre privind rezultatele controlului asupra executării bugetului mun. Chișinău pe anul 2000 (Nr.57 din 14.06.2001, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.94-96/51 din 10.08.2001), 5. HCC 114/2001 Hotărâre privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-fi nanciare a Băncii municipale “Chișinău” S.A. (Nr.114 din 19.12.2001 Monitorul Oficial al R. Moldova nr.36-38/8 din 14.03.2002), 6. Hotărâre pri-vind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Primăriei mun. Chișinău în pe-rioada anilor 1998-2001 (Nr.46 din 23.05.2002, Monitorul Ofi cial al R. Moldova nr.113-114/34 din 05.08.2002), 7. Hotărâre privind rezultatele controlului asupra elaborării și executării bugetului municipiului Chișinău pe anul 2002 (Nr.42 din 11.06.2003, Monitorul Ofi cial al R. Moldova nr.153-154/34 din 22.07.2003), 8. Hotărâre pri-vind rezultatele controlului asupra elaborării și executării bugetului municipiului Chișinău pe anul 2003 (Nr. 44 din 02.07.2004, Monitorul Ofi cial al R. Moldova nr.163-167/26 din 03.09.2004).

2. Procuratura Generală (PDM)

La punctul 2 al Anexei secrete fi gurează Procuratura Generală,

instituţie repartizată de cei trei complici la crima de uzurpare a puterii de stat Partidului De-mocrat din Moldova, condus de Marian Lupu. În felul acesta a fost încălcat, în mod fl agrant, art. 124 al Constituţiei, care stabilește în punctul (1) că „Procuratura reprezintă interesele generale ale societăţii și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertăţile cetăţenilor”, și, în nici un caz, in-teresele unui grup de cetăţeni, a unui partid sau a unui grup de partide.

Anexa secretă violează în mod evident, și Legea cu privire la Pro-curatură, în particular art.1 și 2, care stabilesc următoarele: „Art. 1. Procuratura: “Procuratura este o instituţie autonomă în cadrul autorităţii judecătorești, care, în limitele atribuţiilor și competenţei, apără interesele generale ale soci-etăţii, ordinea de drept, drepturile și libertăţile cetăţenilor, conduce și exercită urmărirea penală, repre-zintă învinuirea în instanţele de

judecată, în condiţiile legii. Art.2 “Principiile de organizare a ac-tivităţii Procuraturii” (1) Procu-ratura își desfășoară activitatea pe principiul legalităţii. (2) Activitatea Procuraturii este transparentă și presupune garantarea accesului societăţii și al mijloacelor de infor-mare în masă la informaţiile despre această activitate, cu excepţia restricţiilor prevăzute de lege. (3) Principiul independenţei exclude posibilitatea de subordonare a Procuraturii autorităţii legislative și celei executive, precum și de in-fl uenţă sau de imixtiune a unor alte organe și autorităţi ale statului în activitatea Procuraturii.(4) Procu-rorul își organizează activitatea și o desfășoară pe principiul autono-miei, asigurat prin independenţă procesuală și control judecătoresc, care îi oferă posibilitatea de a lua de sine stătător decizii în cauzele și în cazurile pe care le examinea-ză. (5) În activitatea Procuraturii, controlul ierarhic intern și con-trolul judecătoresc sunt principii care asigură exercitarea dreptului procurorului ierarhic superior de a verifi ca legalitatea deciziilor emise de procurorul ierarhic inferior, precum și posibilitatea contestării în instanţă de judecată a deciziilor și a acţiunilor cu caracter procesual ale procurorului”.

Subordonarea Procuraturii Generale unui partid politic con-stituie și o lovitură principiului separaţiei puterilor în stat în Legislativă, Executivă și Judecăto-rească, întrucât Procuratura este parte a Justiţiei, iar Procurorul General face parte din Consiliul Superior al Magistraturii care, potrivit legislaţiei, este organ in-dependent de autoadministrare al puterii judecătorești. Cităm art.1 al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii „Con-siliul Superior al Magistraturii - organ de autoadministrare judecătorească”: „(1) Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării și funcţionării sistemului judecătoresc, și este

garantul independenţei autorităţii judecătorești. (2) Consiliul Supe-rior al Magistraturii exercită au-toadministrarea judecătorească”. Calitatea de membru al CSM este stabilită de art. 122, alin.(2) al Legii Supreme, care stabilește că „din Consiliul Superior al Magistra-turii fac parte de drept: Președintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și Procurorul General”.

3. Serviciul de Informaţii și Securitate (PL)

Punctul 3 al Anexei secrete a AIE atribuie Serviciul de In-formaţii și Securitate Partidului Liberal. Subordonarea conducerii SIS unui partid politic reprezintă un atentat direct la siguranţa naţională, precum și la drepturile și libertăţile fundamentale ale omului prin lipsirea acestei insti-tuţii de caracterul independent și nonpartizan. De asemenea, din Anexa secretă rezultă, în mod expres, că Serviciul de Informaţii și Securitate este subordonat în totalitate Partidului Liberal,

inclusiv conducerea și efectivul de ofi ţeri ai acestei instituţii. De menţionat că, potrivit art. 1 al Legii cu privire la Serviciul de Informaţii și Securitate „Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova”: „(2) Activi-tatea Serviciului este coordonată de către Președintele Republicii Moldova, în limitele competenţei sale, și este supusă controlului parlamentar”, iar în conformitate cu art.3 „Principiile de activi-tate a Serviciului”: “Serviciul își desfășoară activitatea conform principiilor: - nonpartidismului”. Atribuirea întregului efectiv de ofi ţeri PL-ului intră în contradicţie și cu art. 6 „Principiile și criteriile de bază în activitatea ofi ţerului de informaţii” al Legii privind statutul ofi ţerului de informaţii și securitate: „(1) Ofi ţerul de infor-maţii își subordonează conduita profesională exclusiv apărării și promovării valorilor și intereselor naţionale ale Republicii Moldova. (2) Atașamentul necondiţionat faţă de principiile și normele con-stituţionale, devotamentul faţă de Republica Moldova, competenţa, probitatea și efi cienţa profesională constituie criteriile de bază pentru selecţia, promovarea și menţinerea în activitate a ofi ţerului de infor-maţii”. Astfel, un ofi ţer al SIS este obligat să servească Republica Moldova, toţi cetăţenii ei, și, în nici un caz, doar un grup de cetă-ţeni asociaţi în cadrul unui partid politic cum este PL.

4. Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (PLDM)

Prin atribuirea acestei instituţii independente unui partid politic a fost adusă o atingere gravă competenţelor Parlamentului, prevăzute de alin.(1) al art. 60 al Constituţiei, potrivit căruia „Parla-mentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legis-lativă a statului”. Conform art.66, litera j) „Atribuţiile de bază” al Legii Fundamentale, Parlamen-tul „alege și numește persoanele ofi ciale de stat, în cazurile prevă-zute de lege”. Prin urmare, anume această autoritate este în drept să decidă asupra numirii conducerii instituţiei.

Astfel, art.22 al Legii-cadru „Conducerea Centrului” stabi-lește: „(1) Centrul este condus de un director, numit în funcţie de Parlament la propunerea Președin-telui Parlamentului, a unei fracţiuni parlamentare sau a unui grup de cel puţin 15 deputaţi, cu votul ma-jorităţii deputaţilor aleși, pentru un mandat de 5 ani. Persoana numită poate ocupa funcţia de director nu mai mult de două mandate consecutive”.

Subordonarea acestei instituţii PLDM încalcă, în mod făţiș, art. 28 al Constituţiei „Viaţa intimă, familială și privată”, care preve-de că „Statul respectă și ocrotește viaţa intimă, familială și privată”.

Acest abuz sfidează și norma legală stabilită prin Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. Cităm: art. „1. Scopul legii”: „Scopul prezentei legi este asigurarea protecţiei drepturilor și libertăţilor fundamentale ale persoanei fi zice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a dreptului la inviolabilitatea vieţii intime, fami-liale și private”.

5. Banca Naţională a Mol-dovei (PL)

Anexa secretă la Acordul AIE atribuie prin punctul 5 Banca Naţională a Moldovei Partidului Liberal, ceea ce contravine statu-tului acestei instituţii prevăzute de legea cu privire la Banca Naţi-onală a Moldovei, instituţie care este o persoană juridică publică autonomă responsabilă exclusiv în faţa Parlamentului și își exercită în mod independent atribuţiile sale. Respectiva lege-cadru sti-pulează în art.1 „Statutul juridic al Băncii Naţionale a Moldovei”, alin. (2) că „Banca Naţională este o persoană juridică publică au-tonomă și este responsabilă faţă de Parlament”. Art.6 al aceleiași legi, intitulat „Conlucrarea cu organele statului”, stabilește prin alin. (4) că „Banca Naţională este independentă în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute de lege și nu va solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate”. Or, este clar că prin Anexa secretă pomenită mai sus această instituţie a fost partajată politic și subordonată Partidului Liberal, ceea ce con-stituie încă un element obiectiv la crima de uzurpare a puterii de stat. De reţinut că este un fapt notoriu relaţia de rudenie între Președintele Partidului Liberal și Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu fiind nepotul lui Mihai Ghimpu.

6. Comisia Naţională a Pieţei Financiare (PDM)

Instituţia respectivă a fost subordonată prin pactul secret al AIE Partidului Democrat din Mol-dova. Aceasta contravine, în mod flagrant, normelor legale care definesc statutul ei, mai exact Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Legea-cadru în cauză prevede în art. 1, alin. (1) următoarele: „Comisia Naţională a Pieţei Financiare, denumită în continuare Comisia Naţională, este o autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, care reglementează și autorizează activitatea participanţilor la piaţa fi nanciară nebancară, precum și supraveghează respectarea le-gislaţiei de către ei. În acest scop, Comisia Naţională este învestită cu putere de decizie, de dispensă, de interdicţie, de intervenţie, de control și de sancţionare discipli-nară și administrativă, în limitele stabilite de legislaţie”. Iar art. 2, alin. (1) stabilește următoarele: „Comisia Naţională funcţionează

potrivit prevederilor Constituţiei, prezentei legi, altor acte legisla-tive, regulamentului propriu și este independentă în exercitarea funcţiilor sale”.

Menţionăm că Mihail Cibo-taru, care a deţinut succesiv 2 mandate de președinte al CNPF, în ambele cazuri a fost promovat la această demnitate de către Marian Lupu din poziţia acestuia de Președinte al Parlamentului în două legislaturi. De reţinut că Marian Lupu și Mihail Cibotaru se afl ă în relaţie de rudenie și pri-etenie de familie, ultimul fi indu-i naș la nunta lui Marian Lupu, iar acesta a devenit acum câţiva ani naș fi ului lui M. Cibotaru (a nu se confunda cu nașul de cununie a lui Marian Lupu, această ceremo-nie religioasă fi ind ofi ciată într-o localitate din România cu mult mai târziu decât căsătoria civilă). Subliniem că Mihail Cibotaru a fost numit pentru primul mandat la 20 iulie 2007, prin Hotărârea Parlamentului, iar cel de-al doi-lea mandat i-a revenit la 8 iulie 2011. Chiar dacă Mihail Cibotaru și-a dat demisia din funcţia pe care o deţinea la 17 octombrie 2011 ca urmare a scandalurilor legate de atacurile raider, acesta rămânând în continuare membru al Consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, este evident faptul că înţelegerile secrete din anexa la acordul respectiv și-au produs efectul și în cazul dat.

7. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (PL)

În baza aceluiași document se-cret, această instituţie autonomă i-a revenit Partidului Liberal, astfel fi ind comisă încă o imixtiune bru-tală în activitatea unei autorităţi care prin defi niţie trebuie să fi e echidistantă în raport cu orice partid politic, instituţie publi-că sau privată. Subliniem că în Capitolul 1 „Dispoziţii generale”, punctul (1) al Regulamentului ANRE este descris caracterul in-dependent al acesteia: „Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, denumită în con-tinuare Agenţia, este autoritatea permanentă cu statut de persoană juridică a administraţiei publice, nesubordonată altor autorităţi publice sau private...”.

Și în acest caz putem afi rma univoc faptul că Anexa secretă nr.4 constituie o dovadă elocven-tă a vinovăţiei celor trei semnatari de comiterea crimei de uzurpare a puterii de stat.

IX. SUPLIMENTUL LA ACOR-DUL PRIVIND CONSTITUIREA ALIANŢEI PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ

Așa cum se cunoaște, Acordul și cele 4 anexe la el, semnat la 30 decembrie 2010, și-a găsit continuare într-un alt document, semnat la 16 decembrie 2011, prin care semnatarii V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu au convenit,

în mod abuziv și anticonstituţio-nal, să reducă durata mandatului șefului statului prin ajustarea acesteia la perioada de activitate a Parlamentului de legislatura a XIX-a. Astfel, în punctul 5 al „Suplimentului” cei trei complici au căzut de acord asupra urmă-toarelor: „Durata mandatului președintelui Republicii Moldova, ales de Parlamentul de Legisla-tura a XIX-a, nu va depăși durata mandatului Parlamentului de Legislatura a XIX-a. Șeful statului își va prezenta benevol demisia în momentul expirării mandatului Parlamentului de Legislatura a XIX-a”. Această formulare este una contrară principiului statului de drept, al supremaţiei legii, le-zează mandatul și competenţele șefului statului, transformându-l pe acesta într-un părtaș la fără-delegile celor trei.

Chiar dacă documentul re-spectiv a fost semnat în pripă în ziua ultimei tentative eșuate de alegere a lui Marian Lupu în func-ţia de Președinte, acesta se con-sideră valabil până la încheierea activităţii actualului Parlament, situaţie descrisă în punctul 6 al „Suplimentului”: „Prezentul Supli-ment constituie parte integrantă a Acordului privind constituirea Alianţei de Guvernare – Alianţa pentru Integrare Europeană sem-nat la Chișinău la 30 decembrie 2010, intră în vigoare la momentul semnării și este valabil pe durata valabilităţii acordului”. De remar-cat că în declaraţiile lor legate de alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de Președinte al republicii, semnatarii acestor înţelegeri au pretins că ele oricum rămân în vigoare.

X. SUBORDONAREA CURŢII CONSTITUŢIONALE INTERESE-LOR DE CARTEL ALE CELOR TREI COMPLICI LA CRIMA DE UZUR-PARE A PUTERII DE STAT

Chiar dacă Curtea Constitu-ţională nu a fost obiectul unor înţelegeri scrise dintre V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu, care ar fi cunoscute în momentul de faţă opiniei publice, este evident că subordonarea ei s-a produs fi e ca urmare a unor înţelegeri verbale, fi e în temeiul unui alt document scris, care, eventual, ar putea servi drept obiect de investigaţie suplimentară a Procuraturii. Este bine cunoscut faptul că însăși numirea lui Alexandru Tănase în funcţia de judecător la Curtea Constituţională reprezintă o sfi -dare a legislaţiei, care stabilește statutul acestei instituţii în cadrul organelor puterii de stat.

Se știe că până la numirea acestuia în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, Ale-xandru Tănase a deţinut funcţia de prim-vicepreședinte al PLDM și cea de ministru al Justiţiei din partea aceluiași partid, condus de V. Filat. Ca urmare directă a relaţiilor pe linie de partid între cei doi, la 8 aprilie

Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură

29 ianuarie 2012, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt29 ianuarie 2012, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt

5 februarie 2012, PMAN5 februarie 2012, PMAN

5 februarie 2012, PMAN5 februarie 2012, PMAN

30 MARTIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIPolitic

2011, prin Hotărârea Guvernului nr. 257, Al. Tănase este numit în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, fapt care a tre-zit suspiciunea că acesta a fost expediat în instituţia respectivă pentru a face jocul actualei puteri. De altfel, drept dovadă a acţiunii premeditate de subordonare a Curţii Constituţionale de către alianţa de guvernământ poate fi considerată și destituirea dlui D. Pulbere din funcţia de președinte al acestei instituţii la 28 septem-brie 2012, pe care l-a succedat în funcţie Al. Tănase.

În plus, demiterea dlui D. Pul-bere a reprezentat și un caz scandalos de răfuială politică. Pretextul formal pentru demi-terea acestuia a fost faptul că domnia sa ar fi făcut, cităm> ”declaraţii publice incompatibile cu prevederile constituţionale”. De fapt, acest demnitar a fost înlătu-rat din funcţie doar pentru că a menţionat în cadrul unei emisiuni TV că Parlamentul avea obligaţia

să aleagă șeful statului până la 28 septembrie 2011, în caz contrar, acesta urmând să fi e dizolvat în conformitate cu normele con-stituţionale. Afirmaţia care i-a afectat cel mai mult pe cei care s-au răfuit cu D. Pulbere a fost cea potrivit căreia prelungirea man-datului actualului Parlament ar constitui o uzurpare a puterii de stat. De altfel, Alexandru Tănase, care l-a substituit pe D. Pulbere în funcţia de președinte al Curţii Constituţionale, a făcut în perma-nenţă declaraţii de ordin politic pe parcursul exercitării manda-tului său de judecător și condu-cător al acestei instituţii. Însuși modul de dobândire a voturilor majorităţii judecătorilor Curţii Constituţionale pentru obţinerea schimbării conducerii acestei instituţii trezește suspiciunea că ar fi vorba de infl uenţe de ordin politic sau chiar de corupere, fapt ce ar putea constitui obiec-tul unei investigaţii separate în cadrul dosarului de uzurpare a puterii de stat.

Amintim faptul că după farsa din 16 decembrie 2011, când deputaţii și-au arătat buletinele de vot în cadrul procedurii de alegere secretă a Președintelui republicii, Curtea Constituţională a adoptat scandaloasa Hotărâre din 12 ianuarie, care a demon-strat totala ei obedienţă politică faţă de putere. Menţionez că argumentele aduse de experţii în drept constituţional, ca și în opinia separată exprimată de către doamna judecător Elena Safaleru, subliniau că sesizarea făcută de deputatul Mihai Godea în privinţa verifi cării constituţio-nalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 nici măcar nu putea fi admisă pe rol din simplul motiv că Înalta Curte nu avea competenţa să examineze această hotărâre. Și asta mai întâi, deoarece, potri-vit articolului 135, alineatul (1), litera e) din Constituţie, Curtea Constituţională are competenţa doar să aprobe rezultatele ale-

gerii Președintelui republicii. Al doilea motiv constă în faptul că, potrivit art. 135, alin. (1), lit. (a) din Constituţie, art. 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4, alin. (3), art. 6, alin. (1) și alin. (2) din Codul Jurisdicţiei Consti-tuţionale, Curtea Constituţională examinează numai chestiuni ce ţin de competenţa sa, în exclu-sivitate probleme de drept, iar obiectul sesizării nu este atribuit prin lege la domeniul controlului constituţionalităţii.

Faptul că totuși în cadrul șe-dinţei publice a Curţii Constitu-ţionale, la insistenţa autorului sesizării, a fost admisă pe rol și examinarea Hotărârii Parlamen-tului nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei ale-gerilor repetate a Președintelui este de-a dreptul strigător la cer. Și asta pentru că această hotărâre nici măcar nu fusese publicată în „Monitorul Ofi cial”, prin urmare nici nu intrase în vigoare. Astfel, a devenit evident faptul că Mihai

Godea, singurul deputat care nu și-a demonstrat buletinul de vot în cadrul procedurii de alegere a președintelui la 16 decembrie 2011, iar ulterior a sesizat Cur-tea, face parte din același grup de conspiratori, al cărui rol a constat în declanșarea variantei de rezervă în cazul nealegerii lui Marian Lupu.

Întreaga operaţiune de amâ-nare la nesfârșit a procedurii de alegere a Președintelui republicii cu participarea nemijlocită a dlui Al. Tănase la extinderea nelegiti-mă a mandatului actualului Le-gislativ demonstrează existenţa unei complicităţi directe la crima de uzurpare a puterii de stat.

Punctul culminant care a do-vedit relaţia de subordine politică a Curţii Constituţionale faţă de actuala putere și, în special, a ce-lor trei semnatari ai Acordului de constituire a AIE l-a reprezentat Hotărârea de validare a domnului N. Timofti în funcţia de Președinte din 19 martie 2012.

XI. LIPSA DE TRANSPARENŢĂ ÎN ADMINISTRAREA SURSELOR DE FINANŢARE EXTERNĂ

O dovadă suplimentară a faptului că puterea de stat a fost uzurpată este și schema dubioasă care a fost creată de către premie-rul V. Filat, prin care a devenit po-sibilă gestionarea netransparentă a sumelor provenite din exterior. Amintim că în ultimii ani, Repu-blica Moldova a contractat sume importante de credite și granturi cu titlu de asistenţă financiară externă. Informaţia oficială a Ministerului Finanţelor indică pentru anul 2009 140.55 milioane USD, dintre care 99.36 milioane USD granturi și 41.19 credite, iar în 2010 365.41 milioane USD, dintre care 153.37 milioane USD granturi și, respectiv, 212.04 mi-lioane USD credite. Intrările de surse externe de fi nanţare în anul 2011 au constituit 96,82 milioane USD, iar în luna ianuarie 2012 – 6,09 milioane USD în formă de credite. Creditele contractate de Republica Moldova cumula-

tiv pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 31 ianuarie 2012 consti-tuie 356,14 milioane USD. La moment, soldul datoriei de stat externe a ţării noastre constituie 1 157,305 milioane USD.

Majoritatea resurselor fi nanci-are sunt direcţionate către secto-rul social, justiţie, buna guvernare și doar 10% revine sectorului real al economiei naţionale. De menţionat că actuala guvernare nu prezintă opiniei publice ex-plicaţii și argumente nici asupra oportunităţii contractării acestor resurse, nici asupra modului lor de gestionare. Lipsa de trans-parenţă la acest capitol lasă impresia fi e a unei incompetenţe profunde a factorilor de decizie, fie a existenţei unor interese oculte de deturnare a fondurilor externe.

Amintim că după ce Vladimir Filat a devenit Prim-ministru, Cancelaria de stat, condusă de exponentul PLDM, Victor Bodiu, în urma unei decizii dubioase, a

preluat competenţele de gesti-onare a asistenţei externe de la Ministerul Economiei, condus de Valeriu Lazăr, care este membru al unui alt partid politic din AIE, și anume din PDM.

În același timp, și Ministerul Finanţelor ca autoritate-cheie în domeniul administrării banilor publici este condus de membrul PLDM, Veaceslav Negruţa, iar Curtea de Conturi a revenit, de asemenea, PLDM prin Anexa secretă la Acordul de constituire a AIE, semnat la 30 decembrie 2010, funcţia de președinte fi ind ocupată de Serafi m Urechean. Prin urmare, și instituţia autono-mă care are menirea să verifi ce modul de utilizare a finanţelor publice este în cârdășie directă pe linie de partid și, probabil, de interes fi nanciar, cu Guvernul.

După venirea la guvernare a AIE și în urma înţelegerilor secrete dintre partidele ajunse la guvernare, Parlamentul a în-cetat să-și îndeplinească în mod efi cient una dintre atribuţiile de bază, stabilite de articolul 66 al Legii Fundamentale. Amintim că articolul 66, litera i) al Consti-tuţiei stabilește că Parlamentul: „exercită controlul asupra acordării împrumuturilor de stat, asupra aju-torului economic și de altă natură acordat unor state străine, asupra încheierii acordurilor privind îm-prumuturile și creditele de stat din surse străine”.

Dat fiind faptul că atât Pro-curatura Generală, cât și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei se afl ă, de asemenea, sub controlul abuziv al partidelor din coaliţia de guver-nământ, societatea s-a pomenit fără nici o instituţie a statului de drept în stare să facă lumină asupra felului cum sunt cheltuiţi banii publici, inclusiv fondurile primite de la donatorii externi. În aceste condiţii, planează sus-piciunea că au loc deturnări de fonduri în proporţii deosebit de mari în interesul exponenţilor actualei puteri.

Pentru clarificarea situaţiei legate de finanţarea externă a Republicii Moldova solicităm Procuraturii Generale efectuarea unor măsuri de investigaţii supli-mentare, care să verifi ce posibila implicare a unor demnitari de prim rang în gestionarea fraudu-loasă a acestor fonduri.

XII. TERGIVERSAREA ALEGE-RII PREȘEDINTELUI REPUBLICII DE CĂTRE AIE-1 ȘI AIE-2 CA ELEMENT-CHEIE DE UZURPARE A PUTERII DE STAT

Este cunoscut faptul că, deși după alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, partidele com-ponente ale AIE-1 au format o majoritate parlamentară care avea doar un număr de 53 de mandate, prin urmare un număr insufi cient de deputaţi pentru a alege Președintele republicii, în urma înţelegerilor dintre com-ponentele coaliţiei de guvernă-mânt, rolul de candidat la funcţia supremă în stat i-a fost atribuită lui Marian Lupu. Din acel moment a devenit evident faptul că păr-tașii la acea cârdășie politică au recurs la nenumărate încălcări ale Constituţiei, ale hotărârilor și adreselor Curţii Constituţionale, precum și la adaptarea întregii legislaţii la interesele de cartel ale acestui grup.

Astfel, prin Hotărârea Parla-mentului nr. 54-XVIII din 3 no-iembrie 2009, a fost stabilită data alegerilor Președintelui Republicii Moldova pentru 10 noiembrie 2009. Însă candidatura lui Mari-an Lupu nu a întrunit numărul minim de 61 de voturi pentru a fi ales în funcţia de șef de stat. La 27 noiembrie 2009, Parlamen-tul a stabilit, prin Hotărârea nr. 74-XVIII, data alegerilor repetate ale Președintelui pentru ziua de 7 decembrie 2009. Însă și de aceas-tă dată alegerea șefului statului a eșuat, situaţie care trebuia să determine, în mod obligatoriu, dizolvarea Parlamentului și nu-mirea datei alegerilor anticipate, în conformitate cu alin. (5) al art. 78 din Constituţie, însă după consumarea celor 2 tentative eșuate de alegere a Președintelui, conducătorii celor patru partide, care la acea oră constituiau AIE-1, V. Filat, M. Ghimpu, M. Lupu și S. Urechean, și-au menţinut înţele-gerile anticonstituţionale de a-l promova pe M. Lupu la funcţia supremă în stat contrar preve-derilor constituţionale. Această situaţie vădește, în mod izbitor, vina conducătorilor respectivi de a sfi da în mod conștient normele statului de drept, prevăzute de legislaţia în vigoare, prin evitarea dizolvării Parlamentului și menţi-nerea forţată a puterii cu ajutorul modifi cărilor legislative, care au dat o aparenţă legală actului de uzurpare a puterii de stat. Inten-ţiile criminale ale conducătorilor AIE de a pune înţelegerile din Acord mai presus de legislaţia în vigoare se confi rmă prin nenu-măratele declaraţii publice ale acestora, care s-au materializat în recroirea cadrului legislativ în funcţie de interesele lor de a men-ţine forţat puterea. În consecinţă este promovată modifi carea Legii nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 „Cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova”. Norma impusă de AIE-1 a stabilit că în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat doar o singură dată, următoarea dizolvare a Parlamentului ur-mând să intervină într-un termen rezonabil după expirarea unui an de la data ultimei dizolvări.

Consumând cele două tenta-tive legale de alegere a șefului statului și prelungind, în mod artifi cial, termenul de activitate a Parlamentului, cei patru con-ducători ai AIE-1 au pus la cale organizarea unui referendum constituţional, prin care urmă-reau același scop: menţinerea forţată a puterii de stat. Astfel, la 7 iulie 2010 deputaţii din coaliţia de guvernământ au hotărât orga-nizarea referendumului respectiv, prin care se intenţiona schimba-rea modului de alegere a șefului statului, și anume prin votul direct al cetăţenilor. Referendu-mul a fost stabilit pentru ziua de

5 septembrie 2010. Însă această aventură politică a eșuat. Poporul Republicii Moldova a exprimat un vot de blam puterii. În aceste condiţii, Președintele interimar al republicii s-a văzut constrâns să emită, la 28 septembrie 2010, un decret prin care dizolvă Par-lamentul și stabilește data ale-gerilor parlamentare anticipate pentru 28 noiembrie 2010.

La 28 decembrie 2010 a avut loc ședinţa de constituire a noului Parlament de Legislatura a XIX-a. Iar la 30 decembrie 2010, cei trei conducători de partide, V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu, au creat așa-numita AIE-2 și au semnat, în aceeași zi, Acordul de constituire a coaliţiei și anexele lui, descrise mai sus. Urmare a acestor înţele-geri anticonstituţionale, procesul de uzurpare a puterii de stat a luat amploare. Astfel, coaliţia de guvernământ a încălcat prevede-rile articolului 90 din Constituţie prin neîndeplinirea normei de iniţiere a procedurii de alegere a șefului statului în termen de două luni. Curtea Constituţională a evitat să ia o poziţie univocă asupra termenului de două luni, stabilit de alin. (4) al art. 90, mo-tivând că, în acest caz, ar fi vorba de competenţele exclusive ale Parlamentului. Cu toate acestea, Curtea Constituţională a emis o adresă, stabilind un termen de trei luni necesare pentru ca Par-lamentul să execute Hotărârea nr. 2 din 08.02.2011, Legislativul urmând să stabilească data-limi-tă de alegere a șefului statului. Prin urmare, în conformitate cu Adresa Curţii Constituţionale, termenul-limită de trei luni expira la 8 mai 2011. Dar și de această dată cei trei complici au încălcat Constituţia prin neexecutarea acestui act al Curţii Constituţi-onale, continuând procesul de uzurpare a puterii de stat. Și în acest caz, exponenţii coaliţiei de guvernământ au încălcat, în mod evident, articolul 140 al Consti-tuţiei, care stabilește în alin. (2) că „hotărârile Curţii Constituţionale sunt defi nitive și nu pot fi atacate”, prin urmare sunt obligatorii și trebuie executate.

Așa cum se cunoaște, la 28 sep-tembrie 2011 a expirat termenul de un an de la ultima dizolvare a Parlamentului, la 28 noiembrie 2011 a trecut un an de la ultimele alegeri parlamentare, iar la 28 decembrie 2011 s-a consumat un an de la ședinţa de constituire a Parlamentului. În aceste condiţii, oricât de arbitrară ar fi interpreta-rea termenului de un an de zile, este absolut clar că prin nedorinţa de a emite decretul de dizolvare a Parlamentului și de numire a da-tei pentru noi alegeri anticipate, cei trei complici au continuat să menţină puterea de stat.

La 20 octombrie 2011, Parla-mentul a adoptat Hotărârea nr. 199, care a stabilit o nouă dată a alegerii Președintelui pentru ziua de 18 noiembrie 2011. Însă, nea-vând siguranţa că Marian Lupu va acumula minimul necesar de voturi pentru a fi ales în funcţia de șef al statului, capii AIE au recurs la un nou tertip juridic și nu au înregistrat candidatura acestuia.

Ca urmare, procedura de alegere a șefului statului a fost anulată în mod arbitrar pe motivul lipsei de candidaţi, ceea ce a permis aces-tora să speculeze că a fost evitată începerea procedurii de alegere a Președintelui, făcând posibilă menţinerea în continuare a AIE la putere în mod abuziv.

Farsa din 18 noiembrie 2011, prin care s-a considerat nulă tentativa de alegere a șefului statului pe motivul inexistenţei unui candidat, sfi dează articolul 78 din Constituţie, precum și Ho-tărârea din 26 decembrie 2000, Avizul nr.4. Precizăm că respec-tivul act al Curţii Constituţionale arată că blocarea, boicotarea sau obstrucţionarea procedurii de alegere a șefului statului servesc drept temei pentru dizolvarea Parlamentului.

Însă cea mai gravă lovitură împotriva statului de drept și a democraţiei, garantate de alin. (3) al art. 1 al Constituţiei, a fost aplicată de cei trei complici V. Filat, M. Lupu, M. Ghimpu la 16 decembrie 2011. Amintim că pentru acea zi a fost stabilită din nou ziua alegerilor Președintelui. Este de notorietate publică crima de încălcare brutală a Consti-tuţiei săvârșită de Marian Lupu în calitatea lui de Președinte în exerciţiu prin îndemnul public și repetat de a obliga deputaţii să arate, cităm: „pe faţă și pe verso”, buletinele de vot după ieșirea din cabinele de vot și înainte de introducerea buletinelor în urnă. Cei trei complici la crima de uzurpare a puterii de stat și-au constrâns subalternii pe linie de partid să dea curs îndemnului criminal al lui Marian Lupu, toţi deputaţii AIE demonstrându-și, în mod sfi dător, buletinele în cadrul procedurii de vot secret. În felul acesta, Marian Lupu și complicii săi se fac vinovaţi de încălcarea alin.(1) al art. 78 ale Constituţiei, care stabilește că „Președintele Republicii Moldova este ales de Parlament prin vot secret”, precum și a Hotărârii Curţii Constituţio-nale nr. 39 din 04.12.2000 care prevede următoarele: „Sintagma „vot secret” din art. 79, alin.(1) din Constituţie exprimă un caracter al dreptului de vot și semnifică posibilitatea oferită deputaţilor în Parlament de a-și manifesta liber voinţa cu privire la candidaţii pro-puși pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova, în așa fel încât această voinţă să nu poată fi cunoscută de alţii”.

După consumarea farsei din 16 decembrie 2011, Curtea Con-stituţională sub președinţia lui Alexandru Tănase și-a confir-mat pe deplin statutul de organ subordonat politic coaliţiei de guvernământ. Astfel, prin Ho-tărârea sa din 12 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a declarat Hotărârea Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2001 cu privire la rezultatele alegerilor ordinare pentru funcţia de Președinte al Republicii Moldova și Hotărârea nr. 287 din 28 decembrie 2011 privind stabilirea datei alegerilor repetate a Președintelui Repu-blicii Moldova drept neconstitu-ţionale. Anume această hotărâre

anticonstituţională, luată de însăși instanţa menită să vegheze respectarea Legii Fundamentale de către toate autorităţile publice, a permis uzurpatorilor să recur-gă la o nouă acţiune împotriva statului de drept. Menţionăm că Curtea Constituţională și-a per-mis să examineze Hotărârea nr. 287 din 28 decembrie 2011 fără ca aceasta să fi intrat în vigoare prin publicarea ei în „Monitorul Ofi cial”. Această Hotărâre a fost publicată în „Monitorul Oficial” abia cu o zi mai târziu, la 13 ianu-arie 2012.

15 ianuarie 2012 – anunţarea unui nou referendum și întreru-perea arbitrară a procesului de alegere a Președintelui

La 15 ianuarie 2012, acţiunile premeditate de uzurpare a pu-terii de stat au intrat într-o nouă fază. Astfel, în dimineaţa zilei de duminică, 15 ianuarie 2012, cei trei complici la crima de uzurpare a puterii de stat, V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu, au aplicat o nouă lovitură ordinii constituţionale a statului nostru. Ei au organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia au anunţat că întrerup – a câta oară?! – procesul de alegere a șefului statului și că vor organi-za în acest scop un referendum pentru modifi carea Constituţiei. În Declaraţia Alianţei pentru Integrare Europeană „Cu privire la căile de soluţionare a crizei constituţionale și de asigurare a stabilităţii politice”, semnată de cei trei complici la crima de uzurpare a puterii de stat, aceș-tia afirmă următoarele: „2) Din cauzele expuse mai sus, va fi iniţiat un referendum pentru modifica-rea Constituţiei, în cadrul căruia cetăţenii vor avea posibilitatea să corecteze defi cienţele constituţio-nale care provoacă interminabile crize politice în Republica Moldova, prin democratizarea și simplifi-carea mecanismului de alegere a Președintelui republicii de către Parlament și transformarea sis-temului de guvernare în unul au-tentic parlamentar. Referendumul urmează să aibă loc nu mai târziu de luna aprilie; 3) Președintele Re-publicii Moldova va fi ales în decurs de o lună din momentul validării rezultatelor referendumului”.

Astfel, după ce în 2010, în lipsa unei majorităţi de trei cin-cimi de voturi necesare pentru alegerea în Parlament a șefului statului, uzurpatorii au recurs la organizarea unui referendum constituţional care să permită alegerea directă a șefului statului, de această dată aceiași demnitari au încercat să se menţină în mod anticonstituţional la putere prin reducerea numărului necesar de voturi pentru alegerea șefului statului de la trei cincimi (61) la 50 plus 1 (51) de deputaţi prin or-ganizarea unui nou referendum. Și această aventură politică a fost pusă la cale ca urmare directă a prevederilor ilegale din Acordul de constituire a AIE-2.

Prin afirmaţiile din punctul (3) al Declaraţiei din 15 ianuarie 2012, în care se spune, în mod imperativ, că șeful statului va fi ales la o lună de la validarea re-zultatelor referendumului, cei trei

complici comit încă un atentat împotriva statului de drept prin anticiparea rezultatelor acestui exerciţiu democratic. Or, se știe că orice referendum presupune exprimarea liberă a voinţei ale-gătorilor, care se pot pronunţa „pro” sau „contra”. În plus, însăși intenţia de a organiza un refe-rendum constituţional care să aibă efecte directe asupra modi-fi cărilor unor norme stabilite de Legea Fundamentală reprezintă în sine un atentat la ordinea constituţională. Asta întrucât alin. (1) al art. 143 stabilește, în mod univoc, procedura de modifi care a ei exclusiv prin votul deputa-ţilor. Cităm: „Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi”. Această normă a fost ignorată de cei trei complici tocmai din motivul că partidele pe care le conduc nu dispun de o majoritate parlamentară de două treimi de deputaţi.

Este bine cunoscut faptul că Declaraţia conducătorilor AIE din 15 ianuarie 2012, precum și Hotă-rârea Parlamentului nr. 1 adop-tată în aceeași zi au trezit revolta unei părţi importante a societăţii. Însăși apariţia Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Demo-craţiei, ca și valul de proteste stradale organizate de CACD, au fost o reacţie directă la șirul de nelegiuiri ale exponenţilor pute-rii, care culminase cu intenţia de a organiza un nou referendum și de a continua menţinerea ilegală a puterii.

Sub presiunea protestelor stradale și a exponenţilor socie-tăţii civile, la 10 februarie 2012 cei trei complici la uzurparea puterii de stat au anunţat că renunţă la ideea referendumului lansată de ei înșiși la 15 ianuarie a.c. Însă, în loc să revină în câmpul constitu-ţional, cei trei exponenţi ai AIE au promovat, la 7.03.2012, Hotărârea nr.38 a Parlamentului prin care au stabilit o nouă dată a alegerii Președintelui pentru 16 martie curent. Respectiv, la 16 martie a.c. s-a produs un simulacru al procedurii de alegere a Preșe-dintelui, în postura de șef de stat fi ind instalat Nicolae Timofti. În felul acesta, întreaga acţiune de uzurpare a puterii de stat, care s-a declanșat imediat după alegerile din 29 iulie 2009, și-a găsit fi nalul logic în promovarea exponentu-lui AIE la cea mai înaltă funcţie în stat. Au urmat două proceduri formale care au încheiat procesul de uzurpare a puterii de stat: Curtea Constituţională a validat la 19 martie 2012 candidatura lui Nicolae Timofti, iar la 23 martie a.c. Președintele a fost învestit.

În definitiv, alegerea lui N. Timofti nu a urmărit respectarea procedurilor constituţionale de alegere a șefului statului, ci doar menţinerea cu orice preţ la putere a uzurpatorilor. În con-cluzie putem afi rma că Republica Moldova a devenit un stat captiv, afl at la cheremul unor grupări de tip mafi ot, care și-au subordonat toate instituţiile puterii de stat unor interese dubioase.

Argumentele expuse mai sus arată fără putinţă de tăgadă că în condiţiile care s-au creat, puterea

Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură

19 februarie 2012, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt19 februarie 2012, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt

30 MARTIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

de stat este uzurpată și menţi-nută în mod forţat. Articolul 2 din Constituţie „Suveranitatea și puterea de stat” stabilește următoarele: „(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exer-cită în mod direct și prin organe-le sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. (2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obștească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”.

Date fi ind circumstanţele de-scrise mai sus considerăm că Procuratura Generală are toate temeiurile legale de a iniţia un dosar de urmărire penală împo-triva celor trei cetăţeni: Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghim-pu în baza articolului 339 al Co-dului Penal „Uzurparea puterii de stat”, care prevede următoarele: „(1) Acţiunile săvârșite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Re-publicii Moldova se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 de ani. (2) Aceleași acţiuni care au provocat: - a) schimbarea prin violenţă a orânduirii constitu-ţionale a Republicii Moldova; b) decesul unei persoane; c) alte urmări grave – se pedepsesc cu închisoare de la 12 la 20 de ani.”

Neexecutarea hotărârilor și adreselor Curţii Constituţiona-le – o probă elocventă a stării de uzurpare a puterii de stat

Potrivit Hotărârii Curţii Con-stituţionale, pentru aprobarea Raportului cu privire la exerci-tarea jurisdicţiei constituţionale

în anul 2010 nr.1 din 24.01.2011, organele centrale ale puterii de stat nu au executat patru adrese și trei hotărâri. Cităm mai jos lista actelor ofi ciale obligatorii ale Cur-ţii Constituţionale neexecutate de actuala putere:

Adrese:1. Adresă la Hotărârea nr.17 din

12.07.2010 pentru controlul con-stituţionalităţii Decretului privind declararea zilei de 28.06.1940 Zi a ocupaţiei sovietice nr.376-V din 24.06.2010;

2. Adresă la Hotărârea nr.22 din 23.09.2010 cu privire la confi rma-rea rezultatelor referendumului republican constituţional din 05.09.2010;

3. Adresă la Hotărârea nr.29 din 21.12.2010 pentru controlul constituţionalităţii Legii nr.95 din 21.05.2010 „Pentru modifi-carea și completarea unor acte legislative”;

4. Adresă la Hotărârea nr.30 din 23.12.2010 pentru controlul constituţionalităţii art.16, alin.(1), lit. g) din Legea nr. 1453-XV din 08.11.2002 „Cu privire la notariat”.

Hotărâri:1. Hotărârea nr.10 din 2 iunie

2009, prin care au fost declarate neconstituţionale sintagma “cu excepţia cazurilor expuse la alin. (2) și (3)” cuprinsă în alin.(1), art.

53 și prevederile alin. (2) și alin.(3), art.53 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoa-nelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 în redacţia Legii nr. 94-XVI din 8 mai 2008;

2. Hotărârea nr.9 din 08.04.2010, fi ind declarate neconstituţionale Legea nr.44-XVIII din 20 octom-brie 2009 pentru modifi carea art. 4 din Legea nr. 39-XIII din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament;

3. Hotărârea Parlamentului nr.47-XVIII din 22 octombrie 2009 privind cumularea unor funcţii cu mandatul de deputat în Parlament.

Potrivit Hotărârii Curţii Con-stituţionale nr. 2 din 24 ianu-arie 2012 pentru aprobarea Raportului privind exercitarea jurisdicţiei constituţionale în anul 2011, prezentat în baza art. 10 al Legii cu privire la Curtea Constituţională nr. 317-XIII din 13.12.1994 și art.80 al Codului jurisdicţiei constituţionale nr. 502-XIII din 16.06.1995, organe-le centrale ale puterii de stat nu au executat nouă adrese și două hotărâri. Cităm mai jos lista ac-telor ofi ciale obligatorii ale Curţii Constituţionale neexecutate de actuala putere:

Adrese:1. Adresă la Hotărârea din 8

februarie 2011 privind interpreta-rea art.90, alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova

2. Adresă la Hotărârea din 5 aprilie 2011 pentru controlul con-stituţionalităţii prevederilor art.8, lit. g) și art.11, alin.(4) din Legea nr.269-XIII din 9 noiembrie 1994 cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova, art.64 din Codul de executare al Republicii

Moldova nr.443 din 24 decembrie 2004 în redacţia Legii nr.143 din 2 iulie 2010;

3. Adresă la Hotărârea din 31 mai 2011, prin care Curtea a re-cunoscut constituţionale preve-derile alin. (1), art. 111 din Codul muncii: „În Republica Moldova, zile de sărbătoare nelucrătoare, cu plata salariului mediu (pentru salariaţii care sunt remuneraţi în acord sau pe unitate de timp), sunt...” în redacţia Legii nr.168 „Pentru modifi carea și comple-tarea Codului muncii al Republicii Moldova”;

4. Adresă la Hotărârea din 7 iulie 2011, prin care Curtea a recunoscut drept constituţională Hotărârea Parlamentului nr.83 din 21 aprilie 2011 „Privind numirea în funcţia de Președinte al Curţii de Conturi”;

5. Adresă la Hotărârea din 13 septembrie 2011, prin care Cur-tea a declarat neconstituţională sintagma „La expirarea acestui termen [3 ani], absolventul nu mai poate participa la concurs în baza mediei generale obţinute la examenele de absolvire a Institu-tului.” de la alineatul (3) al artico-lului 18 din Legea nr.152-XVI din 8 iunie 2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei;

6. Adresă la Hotărârea din 4 octombrie 2011, prin care Cur-

tea a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr.122 din 5 iulie 2011 privind eliberarea din funcţie a Președintelui Curţii Supreme de Justiţie;

7. Adresă la Decizia din 8 de-cembrie 2011, prin care Curtea a sistat procesul pentru controlul constituţionalităţii pct. 3 din Ane-xa nr.5 la Hotărârea Guvernului nr.667 din 8 iulie 2005 cu privire la măsurile de realizare a Legii nr. 283- XV din 4 iulie 2003 privind activitatea particulară de detectiv și de pază;

8. Adresă la Hotărârea din 8 decembrie 2011, prin care Cur-tea Constituţională a recunoscut drept constituţionale prevederile art. 25, alin. (1), 26 și 27 pct. 1) și 7) din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, care reglementează formarea și activi-tatea Prezidiului Guvernului;

9. Adresă la Hotărârea din 22 decembrie 2011, prin care Cur-tea a declarat neconstituţională Legea nr. 184 din 27 august 2011 privind modifi carea și completa-rea unor acte legislative.

Hotărâri:1. Prin Hotărârea din 7 iunie

2011 Curtea a declarat neconsti-tuţională prevederea art. 22, alin.(1), lit. p) din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 „Cu privire la statutul judecătorului”, în redacţia Legii nr.152 din 8 iulie 2010 „Pentru modifi carea și completarea unor acte legislative”;

2. Hotărârea din 20 decembrie 2011, prin care au fost declarate neconstituţionale normele con-testate ale legilor nr.100 și nr.56, care stabilesc stagiul general de cotizare pentru pensionare de 35 de ani pentru femei și care modifi că unele garanţii sociale ale judecătorilor.

Așadar, neexecutarea intenţi-

onată și repetată a actelor Curţii Constituţionale de către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldo-va, conduse de exponenţii AIE, reprezintă un element obiectiv de exercitare a puterii de stat în nume propriu și o sfi dare directă a ordinii constituţionale.

Subordonarea JustiţieiSubliniem aici că aceeași ac-

ţiune perfi dă de subordonare a justiţiei a fost comisă de actualul regim prin preluarea controlului asupra Consiliului Superior al Magistraturii ca organ de autoad-ministrare a puterii judecătorești. Astfel, prin reforma adoptată de Parlament prin consens la 22 iulie 2005 din cei 12 membri ai CSM erau aleși prin vot secret din rândurile judecătorilor la Aduna-rea Generală a Judecătorilor, iar 2 profesori titulari erau aleși de Parlament, unul reprezentând majoritatea, celălalt opoziţia parlamentară, ambii fiind con-fi rmaţi cu votul a cel puţin trei cincimi de deputaţi. Ceilalţi 3 membri ai CSM, și anume Procu-rorul General, Ministrul Justiţiei și președintele Curţii Supreme de Justiţie deţin calitatea de mem-bri din oficiu prin prevederile Constituţiei. Prin urmare, refor-ma realizată în Justiţie anterior permitea scoaterea CSM de sub controlul politic al puterii. Însă

aceste norme legislative au fost amputate. La ora actuală, Adu-narea Generală a Judecătorilor nu mai poate alege 7, ci doar 5 membri ai CSM, iar majoritatea parlamentară numește nu 2, ci 4 profesori titulari, și nu cu trei cincimi, ci cu simpla majoritate de voturi, toţi 4 fi ind propuși exclusiv de către putere.

Este binecunoscut faptul că procesul de subordonare al CSM a fost realizat, în mod metodic, de actuala putere prin numirea a patru profesori titulari de către majoritatea parlamentară, alege-rea a doar 5 judecători la Aduna-rea Generală a Judecătorilor, dar și prin instalarea în fruntea Curţii Supreme de Justiţie a lui Mihai Poalelungi, o persoană docilă actualei puteri. Prin acţiunile re-spective practic a fost suprimat principiul separaţiei puterilor în stat și cel al independenţei justiţiei.

Modifi cări la Codul Electoral care au permis menţinerea for-ţată la putere a uzurpatorilor

Actuala putere, sub mandatul AIE-1, a modifi cat normele Codu-lui Electoral, care stabilesc meto-dele de numărare și repartizare a mandatelor obţinute de con-curenţii electorali la alegeri. Prin urmare, alianţa de guvernământ a modificat regulile jocului în timpul jocului, ceea ce contravine valorilor democratice și bunelor practici în materie de alegeri universal recunoscute.

În acest context, Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice și Drepturile Omului, în Raportul nr.1 interimar al observării ale-gerilor în Republica Moldova pentru perioada 21-31 octombrie 2010 a indicat că amendamentele adoptate la Codul Electoral în septembrie sunt dubioase. Mo-

dalitatea de repartizare a man-datelor a fost modifi cată în așa fel, încât fi ecărui partid ajuns în Parlament, indiferent de procen-tajul obţinut, îi revine un număr egal de mandate provenite din voturile în favoarea partidelor care nu au trecut pragul electoral. Această modifi care a fost operată în avantajul partidelor AIE, fapt care le-a permis ca după alegerile din 2010 voturile să fi e calculate în așa fel, încât să permită crearea unei majorităţi parlamentare postelectorale anume compo-nentelor AIE. Modifi carea Codului Electoral în ajunul alegerilor con-travine recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Aceste modifi cări trezesc o îngrijorare deosebită mai ales atunci când sunt adop-tate fără un larg consens și pot oferi prioritate unor concurenţi electorali, în cazul nostru fiind vorba chiar de partidele din arcul guvernamental.

Au suferit modificări și nor-mele Codului Electoral care re-glementează organizarea de referendumuri. Amintim că până la adoptarea Legii nr.119, con-form articolului 171 din Codul Electoral, Comisia Electorală Cen-trală avea dreptul să recunoască drept nevalabil referendumul republican în cazul participării a unui număr de mai puţin de trei

cincimi din numărul total al per-soanelor cu drept de vot înscrise în listele electorale. Urmărind câștigarea referendumului, Alian-ţa pentru Integrare Europeană a redus pragul minim de validare a acestuia până la o treime.

În același scop a fost modifi cat și articolul 168 din Codul Elec-toral. Amintim că anterior acest articol stabilea faptul că hotărâ-rea se considera adoptată prin referendum dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. Iar dacă unui referendum naţional era supusă o lege constituţională, aceasta se considera aprobată dacă pentru ea au votat cel pu-ţin jumătate din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale.

Pentru a-și crea avantaje în cadrul referendumului anunţat, AIE a operat schimbări la Codul Electoral prin care a lăsat obliga-tivitatea existenţei unei majorităţi din numărul total al persoanelor înscrise în listele electorale doar pentru cazurile de supunere refe-rendumului a unor legi constitu-ţionale, care ar viza modifi carea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent, unitar și neutru al statului.

Ignorarea angajamentu-lui internaţional al Republicii Moldova de a solicita avize prealabile Consiliului Europei la proiectele de legi care vi-zează funcţionarea instituţiilor democratice

Menţionăm în mod special faptul că din momentul accederii la guvernare a AIE-1 și AIE-2, nici un proiect de modifi care și com-pletare a legislaţiei care vizează funcţionarea instituţiilor demo-cratice, cum ar fi dreptul electoral, statutul justiţiei, libertatea de exprimare, reglementările privind domeniul audiovizualului etc., nu a fost expediat la Consiliul Euro-pei pentru avizare prealabilă. Se cunoaște că Republica Moldova, ca ţară afl ată sub monitorizarea Consiliului Europei, are obligaţia de a opera astfel de modifi cări doar cu acordul acestui for inter-naţional.

Comentariile ofi ciale la Co-dul Penal confirmă vinovăţia celor trei complici

Așa cum se cunoaște, intra-rea în vigoare a noii versiuni a Codului Penal a fost urmată de elaborarea unor ample comen-tarii făcute de cei mai de seamă specialiști în materie penală din ţara noastră. Anume de ele se ghidează colaboratorii organelor de anchetă și judecătorii în activi-tatea pe marginea unor cazuri de săvârșire a crimelor.

O examinare atentă a comen-tariului la articolul 339 al CP arată, în mod univoc, vinovăţia lui Vla-dimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu de comiterea premedi-tată și cu rea-credinţă a acestei crime. Vom prezenta mai jos ver-

siunea integrală a comentariului experţilor, însoţită de menţiunile noastre la cazul concret vizat de către noi. Remarcile noastre vor fi făcute prin sublinieri și între paranteze cu specifi carea “nota noastră”.

“Articolul 339. UZURPAREA PUTERII DE STAT

(1) Acţiunile săvârșite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea pre-vederilor Constituţiei Republicii Moldova se pedepsesc cu închi-soare de la 12 la 20 de ani.

(2) Aceleași acţiuni care au provocat:

a) schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale a Republicii Moldova;

b) decesul unei persoane; c) alte urmări gravese pedepsesc cu închisoare de

la 20 la 25 de ani sau cu detenţi-une pe viaţă.

1. Articolul dat prevede res-ponsabilitatea pentru acţiunile orientate spre: a) uzurparea forţa-tă a puterii de stat; b) menţinerea forţată a puterii cu încălcarea prevederilor CRM.

(Autorii utilizează această abreviere pentru sintagma Con-stituţia Republicii Moldova – nota noastră. )

Aceste acţiuni ilegale constitu-ie latura obiectivă a infracţiunii.

În conformitate cu Constituţia, puterea de stat în RM se divizează în legislativă, executivă și judicia-ră (art.6 CRM). Puterea de stat este exercitată de Președintele RM, Parlamentul RM, Guvernul RM, instanţele judecătorești ale RM.

2. Conform prevederilor art.2 CRM, uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.

3. Uzurparea forţată a puterii în-seamnă însușirea forţată a puterii de stat de către persoane, grupări, organizaţii, cărora aceasta nu le-a aparţinut pe bază legală.

Menţinerea forţată a puterii înseamnă păstrarea puterii pe cale forţată, cu încălcarea preve-derilor CRM de către persoane cărora această putere anterior le-a aparţinut conform legii.

(De reţinut că sintagma „păs-trarea puterii pe cale forţată, cu încălcarea prevederilor Consti-tuţiei” nu trebuie confundată cu întreprinderea de acţiuni violente. Legiuitorul și experţii arată, în mod univoc, esenţa acestei infracţiuni, comise de „persoane cărora această putere le-a aparţinut conform legii”. A nu se confunda cu răsturnarea sau preluarea prin forţă armată a puterii și nici cu exercitarea ei prin metode represive violente. Însăși încălcarea sistematică și premedi-tată a prevederilor Constituţiei în scopul menţinerii puterii de stat constituie un aspect evident al laturii obiective a infracţiunii de uzurpare a puterii de stat – nota noastră.)

4. Alin. 2 al articolului comen-

tat prevede responsabilitatea infractorilor conform circumstan-ţelor agravante nominalizate.

5. Schimbarea prin violenţă a orânduirii constituţionale presu-pune subrogarea ei totală sau mo-difi cări parţiale (desfi inţarea sau introducerea neconstituţională a unor noi institute în sistemul puterii de stat, în organizarea de stat, în raporturile de proprietate etc.) pe cale forţată, cu încălcarea prevederilor CRM.

(Considerăm că însăși crearea așa-numitului Consiliu al AIE cu atribuţiile pe care și le-a arogat acest organ anticonstituţional, prin semnăturile celor trei, care limitează în mod grav compe-tenţele Președintelui republicii, a Parlamentului și a Guvernului, prin Anexa secretă nr.4, prin subordonarea unor instituţii care sunt independente sau autono-me în sistemul organelor puterii de stat ale ţării noastre, prin tergiversarea cu rea-credinţă și în mod repetat timp de aproape trei ani de zile a procedurii de alegere a șefului statului, prin evitarea dizolvării Parlamentului și anunţării de alegeri parlamen-tare anticipate, prin neexecutarea unei multitudini de hotărâri și adrese ale Curţii Constituţionale, prin subordonarea Justiţiei și suprimarea de facto a principiului separaţiei puterilor în stat, prin adaptarea legislaţiei la interesele de tip criminal ale conducătorilor celor trei partide, prin neexpe-dierea spre avizare prealabilă la Consiliul Europei a proiectelor de legi respective în conformitate cu angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova, prin gestio-narea netransparentă a surselor provenite din fi nanţarea externă a ţării, precum și prin alte acţiuni contrare ordinii constituţionale, respectivii cetăţeni se încadrea-ză pe deplin în interpretarea făcută în punctele 3 și 5 de către experţii în materie penală – nota noastră.)

Prin orânduire constituţională se înţelege orânduirea de stat și socială, consfi nţită prin CRM.

6. Când acţiunile prevăzute de alin.1 al prezentului articol duc la decesul cel puţin a unei persoane, ele trebuie calificate conform prevederilor alin.2.

7. Urmările grave care pot avea loc în urma acţiunilor menţionate în articolul comentat trebuie apreciate după caz, conform circumstanţelor concrete. Însă aceste urmări grave pot pre-judicia statul, societatea, și nu persoanele concrete. Prejudiciul poate fi material sau moral.

(Din întreaga argumentaţie prezentată mai sus în demersul nostru rezultă în mod clar că exis-tă nenumărate temeiuri pentru a aprecia că urmările acţiunilor cri-minale ale celor trei sunt deosebit de grave, prejudiciază statul și societatea în ansamblu, sfi dează principiile statului de drept și

ordinea constituţională, lezează drepturile și libertăţile funda-mentale garantate de Legea Supremă, cauzează atât prejudicii materiale, cât și morale întregii societăţi – nota noastră.)

8. Latura subiectiva a infracţiu-nii se caracterizează prin intenţie directă. Inculpatul își dă seama că săvârșește acţiunile indicate în articolul menţionat și dorește aceasta.

(Pornind de la prezumţia că cei trei cetăţeni se afl ă în depli-nătatea facultăţilor mentale, po-sedă discernământ în gândire și realizează ce fapte întreprind, nu încape nici o îndoială că toate ac-ţiunile săvârșite de aceștia vădesc intenţia lor directă de a exercita puterea în nume propriu, adică a o uzurpa cu rea-credinţă, făcând uz de statutul de demnitari de prim rang în ierarhia statală, ceea ce constituie o circumstanţă agravantă pentru ei. Faptul că V. Filat, M. Lupu și M. Ghimpu și-au dat seama că săvârșesc acţiunile indicate în articolul menţionat și au dorit cu tot dinadinsul să le realizeze rezultă nu doar din pre-zumţia că este vorba de un grup de complici valizi mental, ci și de abilitatea și perfi dia cu care au ac-ţionat. În mod evident, este vorba de un plan criminal, confi rmat și prin Acordul de constituire a AIE și anexele acestuia, ca și prin tot lanţul logic al acţiunilor săvârșite din 2009 și până în prezent. Din conţinutul articolului 339 al CP și din comentariul specialiștilor la el rezultă, în mod univoc, faptul că singura circumstanţă care, eventual, i-ar putea scuti de pedeapsa penală ar fi existenţa unor certifi cate medicale, întoc-mite fi e la solicitarea celor trei, fi e ca urmare a unor demersuri ale Procuraturii către instanţele medical abilitate, care ar dovedi în mod legal faptul că în cazul dat este vorba de niște persoane lipsite de discernământ.

Dacă în eventualitatea de-clanșării unor acţiuni penale contra celor trei cetăţeni, pentru a exclude orice dubii în acest sens, Procuratura va considera necesar să recurgă la aceste expertize medicale, o astfel de ipoteză ar putea fi epuizată definitiv. Noi însă, pornim de la premisa că este vorba de niște persoane pe deplin responsabile pentru faptele pe care le comit – nota noastră.)

În concluzie, solicităm Pro-curaturii Generale să dea curs demersului nostru prin iniţierea unui dosar penal în temeiul art. 339 al CP împotriva cetăţenilor Vladimir Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu. Considerăm că pentru o examinare obiectivă a cazului este necesar audierea cetăţenilor Alexandru Tănase, Dumitru Pulbere, Iurie Ciocan, Se-rafi m Urechean, Nicolae Timofti.

Cu respect, Iurie ROŞCA

Punct de vedere

Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură Probele prezentate de Iurie Roşca la Procuratură

22 ianuarie 2012, PMAN22 ianuarie 2012, PMAN

30 MARTIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

OMAGIUOMAGIUCALEIDOSCOP

30 martie EvenimenteEvenimente1392: Prima atestare documentară a orașului

Roman în timpul lui Roman I Mușat al Moldovei

1821: Întâlnirea dintre Tudor Vladimirescu, conducător al revoluției din Țara Româ-nească, și Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei. În ciuda unor grave divergențe, cei doi ajung la un acord, în urma căruia județele dinspre munte trec sub autori-tatea lui Ipsilanti, iar Oltenia și județele de câmpie sub cea a lui Tudor

1830: S-au încheiat lucrările de redactare a Regulamentelor Organice, considerate primele acte constituționale de pe teri-toriul României

1842: Anestezia a fost utilizată pentru prima dată într-o intervenție chirurgicală

1856: A fost semnat Tratatul de la Paris; sfârșitul Războiului din Crimeea

1858: Americanul Hyman Lipman din Philade-phia înregistrează patentul creionului cu gumă de șters, la 88 de ani după ce ingi-nerul englez Edward Nairne l-a realizat pentru prima dată

1867: SUA au cumpărat Alaska și insulele Aleu-tine de la Rusia cu 7,2 mil. de dolari

1879: A fost înfi ințată Academia Română1889: A fost înfi ințată prima agenție de presă

românească, Agenția Telegrafi că a României (astăzi, Agenția Națională de Presă ROMPRES)

1899: George Bacovia debutează în revista “Literatorul” din București cu poezia “Și toate”, sub semnătura V. George

1945: Al Doilea Război Mondial: Forțele sovie-tice invadează Austria

1946: A fost înfi ințată Opera de Stat din Timișoara

1951: UNIVAC 1 (Universal Automatic Compu-ter 1), primul computer comercial din lume, este livrat de fi rma Remington Rand (autori J. Eckert și J. Mauchly) Ofi ciului de Recensământ al SUA

1981: Președintele Ronald Reagan este împușcat în piept, în afara unui hotel din Washington, D.C., de către un vaga-bond cu probleme psihice, numit John Hinckley Jr.

1983: Președintele american Ronald Reagan face cunoscută propunerea adresată sovieticilor, potrivit căreia SUA și-ar limita instalarea de rachete de croazieră Pershing dacă URSS ar face o mișcare asemănătoare

1987: Tabloul “Floarea-soarelui “ al lui Vincent Van Gogh a fost vândut cu 39,85 mili-oane de lire sterline

2005: La televiziunea Al Jazzira a apărut o înregistrare cu cei trei români răpiți în Irak. Lângă ei apăreau două persoane mascate cu mitraliere. Marie Jeanne Ion a spus în engleză că răpitorii nu doresc nimic în schimbul lor. Toți analiștii au dedus că este vorba despre o situație atipică de răpire

NașteriNașteri1135: Moise Maimonide, fi losof, învățat evreu

din Evul Mediu (d. 1204)1326: Ivan al II-lea al Rusiei, Mare Duce al Mos-

covei (d. 1359)1432: Mahomed al II-lea, sultan otoman (d.

1481)1633: Miron Costin, cronicar moldovean, cea

mai însemnată personalitate a literaturii românești din Moldova secolului al XVII-lea (d. 1691)

1739: Maria Josepha de Bavaria, soția lui Iosif al II-lea, împărat roman (d. 1767)

1746: Francisco de Goya, pictor spaniol (d. 1828)

1837: Alexandru Șuțu, medic psihiatru român (d. 1919)

1844: Paul Verlaine, poet francez (d. 1896)1853: Vincent Van Gogh, pictor olandez (d.

1890)1874: Nicolae Rădescu, prim–ministru al

României (1944-1945) (d. 1953)1894: Serghei Iliușin, constructor rus de avi-

oane (d. 1977)1895: Nikolai Bulganin, premier al Uniunii

Sovietice (d. 1975)1901: Grigore Scorpan, fi lolog și istoric literar

român (d. 1953)1913: Marcu Botzan, inginer agronom român1914: George Hanganu, istoric literar și compa-

ratist român (d. 1994)1923: Viorel Cosma, muzicolog, critic muzical și

lexicograf român1929: Magda Ianculescu, soprană româncă (d.

1995)1937: Warren Beatty, actor, regizor, scenarist și

producător american1938: Tudor Ghideanu, fi losof și eseist român1945: Eric Clapton, chitarist, vocalist și compo-

zitor britanic1950: Robbie Coltrane, actor britanic1956: Theo Breuer, scriitor german1964: Carmen Poenaru, pictoriță româncă1964: Tracy Chapman, cântăreță americană1968: Céline Dion, cântăreață canadiană,

solistă vocală pop-rock1973: Jan Koller, fotbalist ceh1976: Mark McClelland, fondatorul trupei

Snow Patrol1979: Norah Jones, vocalistă și compozitoare

americană1979: Simon Webbe, membru al trupei Blue1984: Mario Ančić, tenismen croat1986: Sergio Ramos, fotbalist spaniolDeceseDecese1486: Thomas Bourchier, Arhiepiscop de

Canterbury1559: Adam Ries, matematician german.1912: Karl May, scriitor german (n. 1842)1925: Rudolf Steiner, fi losof austriac (n. 1861)1928: Ion Gorun, prozator, poet și traducător

(n. 1863)1945: Victor Ion Popa, dramaturg, prozator,

publicist și eseist (n. 1895)1949: Friedrich Bergius, chimist german (n.

1884)1989: Nicolae Steinhardt, eseist și prozator

român de origine evreiască (n. 1912)1993: Edgar Papu, specialist în literatură com-

parată, fi losof al culturii (n. 1908)2000: Rudolf Kirchschlaeger, președinte al

Austriei

Sâmbătă, 24 martie, la Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină” a fost inaugurată o nouă sală de teatru. Este vorba de scena mică a Teatrului „Ginta Latină”, care va purta numele actorului și regizorului Ion Sandri Șcurea, fondatorul aces-tei instituţii. Evenimen-tul are loc la șapte ani de la moartea artistului.

În prezent, în Republica Moldova mai există patru săli de teatru, pe lângă scenele mari, care aduc un omagiu personalităţilor care au activat sau activează în teatrele respective, este vorba de sala mică „Valeriu Cupcea” de la Teatrul Naţi-onal „Mihai Eminescu”, sala „Nelly Camenev” de la Teatrul Rus „A. P. Cehov”, sala „Mihai Volontir” de la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi și sala „Ion Sandri Șcurea” de la „Ginta Latină”.

Dorel Ţărnă, directorul Teatru-lui „Ginta Latină”, a menţionat că

această sală este pentru „întâlnirile de suflet”: recitaluri de muzică, poezie și teatru, spectacole pentru scena mică, lecturi, ateliere de cre-aţie și discuţii.

Cu ocazia inaugurării acestei săli, un sobor de preoţi de la Catedrala „Preacuvioasa Sf. Theodora de la Sihla”, în frunte cu protoiereul Ioan Ciuntu, a ţinut o slujbă de pomenire și a sfi nţit sediul teatrului.

După ceremonia religioasă, cei adunaţi la eveniment, printre ei colegi de breaslă, rude și prieteni ai regretatului artist, au asistat la un recital de muzică și teatru, oferit de actorii trupei „Ginta Latină”. A fost prezentat și un fragment din spectacolul „Horia” de Ion Druţă, pe care l-a montat în 1990 Ion Sandri Șcurea la „Ginta Latină”. Scena i-a avut protagoniști pe tinerii actori ai teatrului, dar și pe Ion Munteanu în rolul lui Horia, actorul care a jucat și în spectacolul montat de Șcurea.

De asemenea, la lansare au fost prezenţi soţia lui Ion Sandri Șcurea, actriţa Raisa Ene, și colegul său de studii și scenă, actorul și profesorul Grigore Rusu. Printre cei care au venit să-i cinstească memoria s-a

afl at și actriţa Paulina Zavtoni, care a mărturisit că Șcurea i-a marcat în-treaga activitate teatrală, deoarece a jucat alături de el în spectacole, iar regizorul a distribuit-o în toate spectacolele montate la Teatrul „Luceafărul”.

Ion Sandri Șcurea, alături de Dumitru Caraciobanu, Vladimir Zaiciuc, Grigore Rotăraș, Grigore Rusu, Anatol Rusu, Pavel Iaţcovschi, Anatol Pogolșa, Ion Gore, Ilie To-dorov, Dumitru Fusu, Maria Bălan, Valentina Izbeșciuc, Nina Mocreac, Nina Doni, Ecaterina Malcoci, Eu-genia Todorașcu, Vera Grigorieva, Vasile Constantin, a fost unul dintre fondatorii Teatrului Republican „Luceafărul”.

Ion Sandri Șcurea s-a născut la 14 noiembrie 1935, în satul Vadul lui Isac din raionul Cahul. În anul 1955 a absolvit Școala de Muzică “Ștefan Neagu” din Chișinău, la clasa de dirijor de cor, după care a urmat studii de teatru și film la Școala teatrală “B.Sciukin” din Moscova. După absolvirea Școlii de teatru de la Moscova, a fost angajat, în anul 1960, ca actor la Teatrul “Lu-ceafărul” din Chișinău, făcându-se

remarcat ca interpret al personaje-lor de comedie și tragico-lirice. De asemenea, a regizat cu mult succes spectacolul “Chirița în provincie” de Vasile Alecsandri. În anul 1970 devine director artistic al Teatrului “Luceafărul”. Este numit apoi di-rector la Teatrul “Ginta Latină” din Chișinău. A interpretat roluri care l-au plasat printre actorii de frunte ai filmului moldovenesc, printre care Mircea Lascu din “Așteptați-ne în zori”, Nicolai din “Ultima noap-te în rai” și baronul ungur Antal Siladi din filmul „Șatra”. A primit titlul de Artist al poporului din RSS Moldovenească, Premiul Național, precum și Ordinul Republicii în grad de cavaler.

A încetat din viață la 12 august 2005, în municipiul Chișinău, la vârsta de aproape 70 de ani.

Instituţia teatral-concertistică CCA „Ginta Latină” a fost fondată în anul 1989 prin Ordinul nr. 261 al Mi-nisterului Culturii ca Teatru Muzical pentru copii de Ion Sandri Șcurea în baza grupului de tineri actori, absolvenţi ai Conservatorului de Stat și a actorilor cu experienţă din teatrele chișinăuiene. Denumirea de „Ginta Latină” i se acordă teatru-lui în anul 1990.

După ce a activat timp de un an în spaţii improvizate pe scenele teatrelor din capitală, Teatrul „Ginta Latină” a trecut în sediul de pe stra-da Sfatul Ţării, 18. Prin Hotărârea Guvernului nr. 553 din 4.10.91, sediul de pe str. Sfatul Ţării, 18, a fost trecut la balanţa Ministerului Culturii și repartizat teatrelor „Ginta Latină” și „Alexei Mateevici”, primul având dreptul de gestionare a între-gului edifi ciu. Până în 1995, Teatrul muzical „GL” se impune în mediul teatral ca o instituţie de prestigiu prin unicitatea genului abordat. După incendiul care a mistuit sala de spectacole la 7 martie 1995, teatrul a fost trecut în regim de autogestiune (Ordinul Ministerului Culturii cu nr. 78 din 26.05.1995) și reorganizat în Centru de Cultură și Artă (Ordinul nr.79 din 26.05.1995).

Colectivul își întrerupe activitatea

repertorială, iar trupa se împrăștie.

Încercarea de a reanima activitatea

teatrului s-a soldat cu realizarea

unui proiect, care a avut ca rezultat

montarea spectacolului „Ciubăr

Vodă”, cu premiera acestuia în sala

avariată a sediului, înregistrând

5 reprezentaţii pentru public. În

următorii ani (1996-2000), direcţia

s-a concentrat în plan organizatoric

și fi nanciar asupra reparaţiei și dării

în exploatare a sălii de spectacole,

eveniment care a avut loc la 1

decembrie 2001, din acel moment

Teatrul „Ginta Latină” activează în

regim normal, jucând spectacole

dramatice și de revistă pentru copii

și adulţi.

Liliana POPUŞOI, FLUX

O sală de spectacole din capitală va purta numele O sală de spectacole din capitală va purta numele actorului şi regizorului Ion Sandri Şcureaactorului şi regizorului Ion Sandri Şcurea

Luni, 26 martie, în sala Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” a avut loc Gala Premiilor UNITEM, o serată în cadrul căreia au fost făcute totalizările muncii depuse de teatrali și instituţi-ile teatrale profesioniste din Republica Moldova în perioada februarie 2011 - februarie 2012.

Evenimentul a avut loc în ajunul Zilei Mondiale a Teatrului, sărbătorită anual la 27 martie.

Un juriu de preselecţie, format din Anatol Durbală, actor, regizor, prezentator tv (preșe-dintele juriului), Val Butnaru, dramaturg, jur-nalist, Mihai Fusu, actor, regizor, prezentator tv, Adrian Suruceanu, scenograf și pictor de costume, Liliana Popușoi, jurnalist, critic de teatru, a urmărit toate spectacolele montate până la 27 februarie și a desemnat nomina-lizările pentru Gală. Câștigătorii au fost desemnaţi de juriul fi nal, format din Andrei Burac, președintele juriului, dramaturg, Mariana Bahnaru, actriţă, artistă a poporului, Vsevolod Gavrilov, actor, maestru în artă.

În premieră, anul acesta câștigătorii au fost desem-naţi în seara în care a avut loc Gala UNITEM, într-o sală amplasată alături de scenă, în paralel cu ceremonia de premiere, care a fost transmisă în emisie directă de postul public de televiziune.

Astfel, juriul fi nal a decis să desemneze spectacolul „Ţara asta a uitat de noi…” de Constantin Cheianu, regia Alexandru Grecu, artist al poporului, Teatrul Na-ţional „Satiricus I. L. Caragiale”, Cel mai bun spectacol dramatic.

Premiul Special al Juriului Galei Premiilor UNI-TEM-2012 a revenit spectacolului „Orchestra” de Jean Anouilh, regia Dumitru Griciuc, maestru în artă, Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi.

Premiul pentru Cea mai bună lucrare regizorală i-a revenit lui Dumitru Griciuc, maestru în artă, pentru spectacolul „Orchestra” de Jean Anouilh, Teatrul Naţi-onal „Vasile Alecsandri” din Bălţi.

Premiul pentru Cel mai bun rol feminin de prim-plan i-a fost desemnat Ludmilei Colohina, maestru în artă, pentru rolul Anna Petrovna sau „Niura Ceapai”, specta-colul „Niura Ceapai” de N. Coleada, regia Iu. Harmelin, Teatrul Dramatic pentru Tineret „S uliţî roz”.

Lui Constantin Haret, maestru în artă, i-a revenit premiul pentru Cel mai bun rol masculin de prim-plan, pentru rolul Șarikov Poligraf Poligrafovici, „Inimă de câine” de M. Bulgakov, regia P. Hadârcă, Teatrul Dra-matic Rus de Stat „A. P. Cehov”.

Premiul pentru întreaga activitate le-a fost acordat lui Mihai Volontir, Artist al poporului, actor la Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi, și lui Ion Bordi-anu, regizor.

Eugen Doga, compozitor, Artist al Poporului, Laure-at al Premiului de Stat, și Florin Piersic, actor (România), s-au învrednicit de Premiul de Excelenţă.

Premiul pentru Cel mai bun spectacol în teatrul de păpuși a revenit spectacolului „Motanul încălţat”

de Charles Perrault, regia Valentin Dobrescu, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”.

De premiul pentru Cel mai bun spectacol pentru copii s-a învrednicit spectacolul „Fata babei și fata moș-neagului” după I.Creangă, regia Stela Focșa, maestru în artă, Teatrul Republican „Luceafărul”.

Premiul pentru Cel mai bun rol secundar masculin l-a primit Viorel Cornescu, artist emerit, pentru rolul Serghei, Profesorul, spectacolul „Ţara asta a uitat de noi…” de Constantin Cheianu, regia Alexandru Grecu, Teatrul Naţional „Satiricus I. L. Caragiale”.

Galina Lazarenco, artistă emerită, a primit premiul pentru Cel mai bun rol secundar feminin pentru rolul Berta în spectacolul „Boeing-Boeing” după Marc Ca-moletti, regia Mihai Ţărnă, Teatrul de revistă „Ginta Latină”.

Premiul pentru Cel mai bun rol în teatrul de păpuși l-au împărţit Inga Marcu-Rementov, artistă emerită, pentru rolul Rândunica din spectacolul „Pădurea de argint” de V. Boldișor, Teatrul Municipal de Pă-puși „Guguţă”, și Arcadie STRUNGARU, pentru rolul Lupul, spectacolul „A venit primăvara” de G.Oster, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”.

Stelei Verebceanu i-a revenit premiul pentru Cele mai bune costume teatrale, pentru spectacolele „Câi-nele grădinarului” de Lope de Vega, și „Fata babei și fata moșneagului” după I.Creangă, ambele montate la Teatrul Republican „Luceafărul”.

Adrian Suruceanu a ridicat premiul pentru Cea mai bună scenografi e, spectacolul „Boeing-Boeing” după Marc Camoletti, Teatrul de revistă „Ginta Latină”, și spectacolul „Fata babei și fata moșneagului” după I.Creangă, Teatrul Republican „Luceafărul”.

Premiul pentru Cea mai bună coregrafi e și expresie corporală a mers în acest an la Tiraspol, revenindu-i lui Dmitri Ahmadiev, pentru spectacolul „Ciornâi kvadrat” de L.Andreev, Teatrul de Dramă și Comedie „N. Aroneţkaia”.

Alex Calancea și Marc Oselschi au primit premiul pentru Cea mai bună creaţie muzicală, spectacolul „Jack Făromână sau istoria unui contrabasist” de Ste-

fano Benni, Teatrul USA, Casa Actorului, UNITEM.

Premiul pentru debut i-a revenit ac-torului Laurenţiu Vutcărău, pentru rolul Regele Ignaţiu din spectacolul „Principesa Ivona” de Witold Gombrowicz, regia Vlad Ciobanu, Teatrul „Eugene Ionesco”.

Pe lângă premiile acordate de juriul desemnat de UNITEM, au fost oferite și o serie de premii din partea unor organizaţii cu profi l artistic, dar și comercial, precum și medalii în numele unor personalităţi care, prin activitatea lor, au contribuit la perpetuarea și dezvoltarea artei teatrale în Republica Moldova. Astfel, medalia „Eugeniu Ureche” a revenit echipei de creaţie a spectacolului „MANON” de J. Massenet, Teatrul Naţional de Operă și Balet (Sandu Vasilachi, Iurie Matei, Marin Balan).

Medalia „Veniamin Apostol” i-a fost acordată lui Igor Mitreanu, artist emerit,

actor la Teatrul Naţional Satiricus „I. L. Caragiale”.Medalia „Sandri Ion Șcurea” a revenit actriţelor de

la Teatrul „Luceafărul” Stela Focșa, maestru în artă, și Raisa Ene.

Anatol Durbală, maestru în artă, actor, regizor, a primit medalia „Constantin Constantinov”.

Ion Puiu, maestru în artă, pictor-scenograf la Tea-trul Republican de Păpuși „Licurici”, s-a învrednicit de medalia „Anatol Pânzaru”, iar Angela Ciobanu, artistă emerită, actriţă la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, a primit medalia „Victor Ciutac”.

Medalia „Nelly Camenev” i-a revenit lui Mihail Mi-licov, artist emerit, actor la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A.P. Cehov”.

Iulian Filip a primit Premiul pentru dramaturgie 2012 cu piesa „Pălăriuţa oranj și lupul din râpă”.

Premiul pentru critică „Leonid Cemortan” le-a reve-nit în acest an criticilor de teatru Dina Ghimpu și Olga Bejenaru, iar premiul pentru cel mai bun manager de teatru în numele lui „Alexandru Fedico” le-a revenit lui Anatol Răcilă, artist al poporului, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, și Ion Grosu, om emerit, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu.

Alexandru Grecu, președintele UNITEM, a acordat cinci premii: Petru Hadârcă, actor, regizor, Vlad Cio-banu, actor, regizor, Leo Rudenco, artist emerit, actor la Teatrul Naţional „M. Eminescu”, Sergiu Plângău, artist emerit, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”, Vitalie Jacotă, artist emerit, actor la Teatrul de revistă „Ginta Latină”.

Pentru prima dată, Uniunea Teatrală din Republica Moldova a decis să acorde premiul „Omul din culise”, care în acest an le-a fost acordate lui Iacob Șișov, șef secţie operatori scenă, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Iurie Odobescu, tâmplar-șef, Teatrul Re-publican „Luceafărul”, Vasile Gaisiuc, șef secţie mon-tări, Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”, și Nina Pomană, costumier-șef la Teatrul Naţional Satiricus „I. L. Caragiale”.

Și la ediţia din acest an a Galei UNITEM, cele mai re-prezentative premii au fost înmânate de politicieni.

În memoria „falnicului derviş”:

un autograf de acum 28 de ani

Ieri – deplasare la Bălţi, să oglindesc [pentru Literatura și Arta] manifestările din cadrul zilelor lit. sovietice. În grup [Ghevorg] Emin [Armenia], [Oljas] Suleimenov [Kazahstan], Veaceslav Kuprianov [Rusia], Sianuș Ahmed-Zade, Muhammad Ali [Uzbekistan], David Samoilov [Rusia], alţii. De la noi – Ion C. Cio-banu, [Vladimir] Beșleagă, [Aureliu] Busuioc.

Într-un fel, ne-am împrietenit cu Kuprianov. Am luat de la el câteva poeme pentru eventuale tradu-ceri. Îi vine greu – versul liber încă nu are libertate în poezia rusă contemporană. Mi-a dăruit cu autograf cartea pe care a tradus-o din [creaţia lituanianului] Vytautas Karalius.

La librăria „Prometeu”, cineva găsește un exem-plar din volumul lui Nichita Stănescu, tradus în rusește. Ghevorg Emin se întristează – nu găsește și el unul. Zice că traduce din poezia lui Nichita, pe care îl numește „derviș falnic”. Ţin minte că s-au cunoscut în ’76, la precedentele zile ale lit. sovietice în Moldova. Dimineaţă, îi telefonez, spunându-i că i-am adus exemplarul dorit. Îmi mulţumește, dăru-indu-mi, la rându-i, cărţulia sa de versuri, apărută în ’77 în colecţia [revistei] „Ogoniok” (…)

Da, la Bălţi, Emin cântă, face o mică slujbă religi-oasă în fosta biserică armeană, actualmente – sală de expoziţii. Sianuș repetă des că Busuioc trebuia să se facă actor de cinema, iar Emin – slujitor al bisericii.

Oljas Suleimenov – discret, sobru, dar, se simte, neliniștit, oarecum agresiv, însă relativ bine camu-fl at. Nu pare a fi din cei predispuși prieteniilor.

* * *Autograful e următorul: „Lui Leo Butnaru - această

carte în schimbul unui cărţi bune de Stănescu. 1984.VIII.23, Chișinău”.

Leo BUTNARU

(Din Jurnal)

23.08.1984

GALA UNITEM 2012

Teatralii au luat premii şi medalii în ajunul zilei lor profesionale

30 MARTIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Interviu

ASOCIA IA JURI TILORCRE TIN DEMOCRA I

ofer urm toarele servicii juridice:consulta ii juridiceîntocmirea actelor juridiceînregistrarea asocia iilor ob te tireprezentarea în institu iile statuluiasisten juridic în accidentele auto

pre edinte: Radu Bu ilpersoan de contact: Alexandru Pârlog

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505e mail: ajcdbusila@gmail.comsite: www.juristi.md

adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chi in u

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E IPP EE LL EE RR II NN AA JJ EE 22 00 11 22

M N STIRI SCHITURI BISERICI ICOANE F C TOARE DE MINUNI SFINTE MOA TE

ISRAEL Pelerinaj în ara Sfânt 29 aprilie – 6 mai 2012 (7 zile / 8 nop i)

Grup: 30/20 pers. Pre : 700/750 EURO/pers. (toate taxele incluse) Plecarea din Chi in u > Duminic , 29 aprilie, ora 17. SSosirea la Chi in u > Duminic , 6 mai, ora 12. Deplasarea (tur/retur) > Chi in u–Bucure ti (microbuz), Bucure ti–Tel Aviv (avion)

Traseu > Chi in u, Bucure ti, Tel Aviv, Haifa, Caesarea, Mt.Tabor, Cana Galilei, Nazareth, Iordan, Mt.Fericirilor, Tabgha, Capernaum, Nazareth, Ierihon, Qumran, Marea Moart , Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel Aviv, Bucure ti, Chi in u

MUNTENIA Bucure ti Pelerinaj la mormintele lui Gurie Grosu – Mitropolitul Basarabiei i Mihai Eminescu

24-26 martie 2012 (3 zile / 4 nop i) Grup: 18 pers. Pret: 100 EURO/pers. Transport: microbuz

Plecarea din Chi in u : Vineri, 23 martie, ora 19. SSosirea lla Chi in u: Mar i, 27 martie, ora 6.

Traseu > Chi in u, BUCURE TI: Catedrala i paraclisul Patriarhal (Darvari), Cimitirul Bellu (MMormântul lui Mihai Eminescu), Muzeul Satului, M n stirile: Plumbuita, Radu Vod , Antim, Pas rea, Cernica (mmormântul lui Gurie Grosu - mitropolitul Basarabiei), Samurc se ti, ig ne ti, Ghighiu, Pissiota, Snagov, C ldur ani, Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

- Credeţi că Moscova tratea-ză dosarul transnistrean de pe poziţie de forţă? - Bineînţeles. Așa a fost tratat

de Moscova din 1992 încoace. Moscova a dorit să prelungeas-că situaţia actuală de separare, dar, în același timp, să ţină în rezervă posibilitatea de a reuni-fi ca Transnistria cu Moldova pe o bază care i-ar da Transnistriei puteri maxime în interiorul sta-tului reunifi cat Republica Mol-dova și i-ar conferi Rusiei rolul de arbitru al acestei reglemen-tări odată ce ea este semnată.

Kremlinul a iniţiat o fază de reunifi care a Republicii Mol-dova începând cu anul 2009 și cu Memorandumul Meseberg dintre cancelarul german An-gela Merkel și președintele rus Dmitri Medvedev. Începând cu anul 2009, Rusia a început din nou să recunoască, pe hârtie, nu în practică, integritatea te-ritorială a Republicii Moldova și să încerce o reglementare a problemei, care, cum am spus adineauri, să-i confere puteri maxime Transnistriei în cadrul Republicii Moldova reunifi ca-te, așa-numita transnistrizare a Moldovei, și s-iă confere Rusiei rolul de arbitru, inclusiv cu tru-pe pe teren. Această fază pare că se încheie acum, odată cu numirea domnului Rogozin în posturile respective.

Domnul Rogozin e cunos-cut ca un politician cu viziuni velicoruse, dânsul dorește, în modul cel mai deschis, să re-staureze imperiul, nu ascunde niciodată acest lucru și are un stil de negociere deosebit de personal, un stil deosebit de agresiv și de insultător la adre-sa partenerilor de negocieri. Deci, numirea dânsului arată că Rusia ori va bloca mai puternic decât până acum orice regle-mentare, ori va cere un preţ in-acceptabil pentru Moldova sau pentru Occident.

- Care poate fi acest preţ, despre care spuneţi Dum-neavoastră?

- Da, preţul este doar pe o discuţie pur teoretică, pentru că Moldova nu va accepta ni-ciodată un asemenea preţ și nici Uniunea Europeană. Pre-ţul este reunifi carea Republicii Moldova pe baze federale, cu putere de veto a liderilor din Tiraspol, care vorbesc în nume-le Transnistriei. Putere de veto asupra deciziilor Chișinăului în politica internă și externă și cu rămânerea unor trupe rusești pe teren, și cu rolul Rusiei de pretins garant al acestei regle-mentări. Toate aceste elemente ar scoate Moldova din Europa și ar introduce-o îndărăt în Eur-asia.

- Dacă Chișinăul nu acceptă această ofertă, ce se întâm-plă?- Nu se întâmplă nimic. Mol-

dova își va continua calea euro-peană, contextul internaţional este foarte nefavorabil în pe-rioada actuală pentru o regle-mentare care ar fi conformă cu interesele Republicii Moldova. Dar domnul Rogozin mai poar-tă o pălărie, dânsul este repre-zentantul președintelui Rusiei la negocierile asupra scutului antirachetă, negocieri purtate de Rusia cu Statele Unite și cu NATO.

În ultimul timp, diplomaţia rusă a încercat să stabilească o conexiune între prezenţa mili-tară rusă în Transnistria și am-plasarea scutului antirachetă de către Statele Unite pe teri-toriul României. Rusia propagă ideea potrivit căreia Rusia are un motiv să-și menţină trupele în Transnistria ca un fel de repli-că la staţionarea Scutului anti-rachetă american în România. Moscova sugerează că ar putea să aibă loc un fel de schimb în această privinţă, o tranzacţie.

Rusia insinuează că, posibil, trupele din Transnistria ar pu-tea fi negociate ca un fel de car-te de joc în jocul mult mai mare, care include și tratatul privitor la forţele convenţionale, și scu-tul american antirachetă de pe

teritoriul României. Va să zică domnul Rogozin concentrează în mâinile sale toate aceste iţe, dânsul va trage toate aceste sfori, pe care le ţine în mână. De aceea, numirea sa multiplă în toate aceste posturi e foarte semnifi cativă.

Mai rămâne de adăugat fap-tul că supravegherea din partea Rusiei a procesului de negocieri pare-se că trece de la Consiliul securităţii naţionale a Rusiei la Guvern, și anume la domnul Rogozin, deși nominal subor-donat primului ministru, care ar putea să fi e Dimitri Medvedev, domnul Rogozin va raporta di-rect președintelui Putin în ceea ce privește problema Transnis-triei, problema relaţiei cu Repu-blica Moldova și, de asemenea, problema Scutului antirachetă.

- Și totuși, se zice că Kremli-nul ar pune piciorul în prag în cazul numirii lui Rogo-zin, el urmează să protejeze drepturile cetăţenilor ruși în regiunea de est a Moldovei.- Da, aici trebuie să aducem

un contraargument, că cetăţe-nii Federaţiei Ruse cu domiciliul în Transnistria au aproape cu si-guranţă multiple pașapoarte în buzunar. Atâta lume din Trans-nistria are două sau chiar trei pașapoarte în buzunar – rusesc, ucrainean, moldovenesc, și unii chiar românesc, poate chiar pa-tru pașapoarte, încât această situaţie subminează sau chiar compromite total argumentul Rusiei, potrivit căruia Rusia își protejează proprii cetăţeni în Transnistria. Acest argument nu a fost valabil niciodată, deoare-ce Rusia a pașaportizat o parte a locuitorilor din Transnistria, fără acordul statului suveran re-cunoscut în mod legal, care este Republica Moldova. Pașaporti-zarea a fost ilegală din capul lo-cului. Dar e cu atât mai ridicolă, cu cât pretinșii cetăţeni ai Fede-raţiei Ruse, care ar avea dreptul la protecţie, au mai multe pașa-poarte în buzunar.

- Domnule Socor, eu văzu-sem un comunicat de presă al diplomaţiei ruse, de unde reţinusem că domnul Rogo-zin urmează să consolide-ze relaţiile dintre regiunea transnistreană cu diferite regiuni ale Federaţiei Ruse. Și chiar se lăsase să se înţe-leagă că obiectivul principal este stabilizarea situaţiei social-economice a regiunii transnistrene și asigurarea unui trai decent pentru po-pulaţia de acolo.- Da, nu mă miră. Duma

rusă a votat recent o subvenţie de 150 de milioane de dolari pentru Transnistria, recent mai votase 50 de milioane și Trans-nistria are datorii de aproape trei miliarde de dolari pentru gazul rusesc, datorii pe care Gazpromul, și e vorba de acţi-onarii Gazpromului, nu fac nici o încercare să le încaseze. Deci, acţionarii Gazpromului pierd vreo trei miliarde de dolari la data actuală. Nu mă miră acest lucru. Mai semnifi cativ este faptul că în același timp cu nu-mirea domnului Rogozin, Med-vedev a numit și reprezentanţi prezidenţiali ai Rusiei pentru Abhazia și, respectiv, Osetia de Sud.

- Exact.- În acest triunghi, Transnis-

tria este pusă pe același plan cu Abhazia și Osetia de Sud, enti-tăţi recunoscute de către Rusia. Transnistria este puţin ridicată ca statut, deși nu este recunos-cută de către Rusia, e puţin ridi-cată ca statut prin asocierea cu Abhazia și Osetia de Sud. Inten-ţii cât se poate de negative din partea Rusiei, intenţii deosebit de agresive.

Nu în ultimul rând trebuie evocată personalitatea domnu-lui Rogozin cu stilul său perso-nal de a-i jigni pe partenerii de negocieri. Domnul Rogozin are un joc întreg, este un teatru, pe care dânsul l-a regizat cu mult succes, trebuie să recunosc, la NATO în cei patru ani cât a fost ambasador la NATO și în alte forumuri internaţionale. Dân-sul are tehnica de a stabili pro-pria superioritate psihologică în orice negociere sau în orice convorbire, începând prin a-și jigni interlocutorul sau parte-nerul de discuţie. Dânsul face acest lucru atât în mod direct, împotriva protocolului diplo-matic, dar și prin Facebook și Twitter, unde dânsul postează diferite polemici împotriva in-terlocutorilor și partenerilor de discuţie.

Pe Facebook și Twitter dân-sul, probabil, consideră că nu este limitat de protocolul di-plomatic, așa că își permite să-și bată joc, pur și simplu, de cei cu care ar trebui să nego-cieze. Și, din păcate, mulţi di-plomaţi internaţionali se simt intimidaţi de această tehnică. Nu numai că nu ripostează, dar

adoptă o poziţie defensivă, in-hibată în discuţiile cu domnul Rogozin.

- Cum trebuie să se comporte Chișinăul în acest caz, pentru că urmează o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2?- Negocierile de la Dublin

au eșuat complet. Aici eu am o îngrijorare. Anume din cauza că negocierile de la Dublin, ca și cele anterioare de la Vilnius, au eșuat și, de fapt, negocierile nici nu au început, încă se dis-cută despre probleme proce-durale. Negocierile trebuiau să fi început la Vilnius, la sfârșitul lunii noiembrie, acum suntem la sfârșitul lunii martie și ne-gocierile nu au început. Se în-tâlnesc diplomaţii în formatul 5+2, dar nu se negociază nimic. În cadrul discuţiilor despre pro-cedurile viitoarelor negocieri, Tiraspolul cere extinderea prin-cipiului egalităţii părţilor.

- Ceea ce nu acceptă Chiși-năul.- Ceea ce nu acceptă Chiși-

năul, deocamdată. Sper foar-te mult ca Chișinăul să se ţină ferm. Asupra Chișinăului știu că se exercită presiuni din par-tea OSCE-ului, dar OSCE nu are nici un mijloc real de presiu-ne. Se exercită presiune și din partea Germaniei, care nu face parte din formatul 5+2, dar în-cearcă să infl uenţeze și, după părerea mea, chiar să distor-sioneze procesul din formatul 5+2, din care Germania nu are nici un rol și nu are căderea să se amestece.

- Domnule Socor, dar credeţi că este o înţelegere între Germania și Rusia referitor la identifi carea unei soluţii pentru problema transnis-treană?- Nu, nu cred acest lucru,

mai ales că am discutat cu di-plomaţi germani, nu există nici o înţelegere între Germania și Rusia. Există o încercare din partea Germaniei de a demon-stra Uniunii Europene că Rusia poate avea un rol constructiv, de a demonstra că rezolvarea confl ictului din Transnistria poate deveni un test sau, mai bine zis, un caz de laborator pentru a demonstra că Rusia este capabilă să rezolve împre-ună cu Germania acest caz, o problemă de securitate euro-peană, ceea ce în viziunea Ger-maniei i-ar da Rusiei dreptul să participe la decizii comune cu Uniunea Europeană în proble-mele de securitate europeană. Ideea aceasta germană se con-formează ideologiei germane, potrivit căreia Rusia trebuie să aibă un rol, o voce în cadrul procesului de decizii din Uniu-nea Europeană.

Germania vrea să introducă Rusia pe ușa din dos în cadrul procesului european de decizii. E o ideologie a politicii externe germane. Și biletul de intrare al

Rusiei în procesele decizionale ale Uniunii Europene ar fi rezol-varea problemei din Transnis-tria. Succesul acestei iniţiative germane ar conduce la mar-ginalizarea NATO și, desigur, marginalizarea Statelor Unite din procesul deciziilor asupra securităţii europene, pentru că ideea este că problemele de securitate în Europa să fi e so-luţionate bilateral de Uniunea Europeană cu Rusia, fără NATO, fără Statele Unite. Deci, aceasta este ideea Germaniei.

Ideea aceasta nu are susţi-nerea ofi cială a Uniunii Euro-pene. Eu nu cunosc nici o ţară din Uniunea Europeană care să fi susţinut această iniţiativă germană. Pe de altă parte, ni-meni nu a împiedicat iniţiativa germană. Atât autorităţile Uni-unii Europene din Bruxelles, cât și diferitele guverne ale ţărilor membre au așteptat să vadă ce roade ar putea să dea iniţiativa bilateralei Germaniei cu Rusia de aproape trei ani, Memoran-dumul semnat de doamna Mer-kel și domnul Medvedev. N-au avut nici un rezultat și numirea lui Rogozin îndepărtează, și eu cred că deraiază, ba chiar com-promite ceea ce s-a dorit a fi procesul Meseberg, proces care nici nu a început.

A început procesul 5+2 și aici mă tem eu că intervenţiile Ger-maniei din afara cadrului 5+2 fac presiuni asupra Chișinăului pentru concesii în cadrul 5+2, și anume acceptarea principiului egalităţii părţilor extins. În loc să fi e vorba ca până acum des-pre egalitatea părţilor la masa negocierilor, acum ar fi vorba despre egalitatea părţilor în adoptarea și implementarea deciziilor, odată ce aceste deci-zii ar fi luate. Ce înseamnă ega-litate în adoptarea deciziilor? Este o procedură care ar condu-ce la o reglementare bazată pe egalitatea celor două părţi ale Republicii Moldova. Deci, cre-ează baza pentru federalizarea Republicii Moldova, dorită în continuare de Rusia și încuraja-tă de Germania.

- Moldova rămâne de una singură acum?- Nu, nu rămâne de una sin-

gură, pentru că Uniunea Eu-ropeană și Statele Unite nu sprijină nici extinderea princi-piului egalităţii părţilor și nici alte poziţii rusești. Dar Uniunea Europeană și Statele Unite, în procesul negocierilor și într-o oarecare măsură și Ucraina, pot avea rolul de a bloca iniţiative dușmănoase nouă venite din partea Rusiei, dar nu pot urni din loc un proces pozitiv din multiple motive, din cauza pre-ocupărilor Uniunii Europene și americane pe cu totul alte fron-turi decât frontul diplomatic transnistrean.

- Kievul va fi de partea Chiși-năului? Sau de partea Mos-covei?- Deocamdată, eu sunt foar-

te încurajat de poziţia Kievului. Am observat evoluţii foarte în-curajatoare în poziţia Kievului. Ucraina permanent accentuea-ză integritatea teritorială a Re-publicii Moldova, chiar atunci când alte părţi din procesul negocierilor se prefac a uita despre principiul integrităţii teritoriale.

- Alte părţi fi ind Moscova?- Nu numai.

- Cine încă?- Ar trebui să mă întorc la

negocierile pregătitoare din vara lui 2011, în care s-a pregă-tit relansarea negocierilor din formatul 5+2 și în documentele care serveau drept bază pentru

relansarea procesului, docu-mentele OSCE, Statelor Unite și Uniunii Europene nu mai făceau nici o referire la integritatea te-ritorială a Republicii Moldova, dorind cu orice preţ ca Rusia și Transnistria să consimtă la re-lansarea negocierilor.

Este vechiul sindrom pe care îl cunoaștem de atâta amar de ani la diplomaţia occidentală, procesul negocierilor contează mai mult decât direcţia negoci-erilor sau rezultatul negocieri-lor. Negociem de dragul proce-sului negocierilor, negociem de dragul negocierilor.

- Fără fi nalitate...- Da, exact. Dar asta a fost

o fază de anul trecut și sper că nu se va mai repeta. Dar poziţia Ucrainei, repet, la unison cu Re-publica Moldova, Ucraina cere transformarea operaţiunii pre-tinse de pacifi care într-o opera-ţiune internaţională cu caracter civil. Așa încât poziţia Ucrainei este foarte bună pentru Re-publica Moldova. Dar poziţia Ucrainei nu poate fi considera-tă defi nitivă, deoarece Ucrai-na are propriile ei interese cu Rusia, mai ales vulnerabilităţi, dintre care problema gazului și nu putem exclude posibilitatea că Ucraina ar putea să facă une-le concesii în problema Trans-nistriei de dragul de a obţine cine știe ce concesii din partea Rusiei. Nu prevăd că așa se va întâmpla, dar s-ar putea să se întâmple așa și, din acest motiv, trebuie de acţionat, mai ales, la Bruxelles și la Washington.

Sursa: europalibera.org

Sincer vorbind, deja mă irită toţi acei care îl criti-că pe noul șef al statului. Ei nu pot avea dreptate măcar din considerentul că nu gândesc la fel ca Noi, cei care susţinem Alianţa. Să fi e clar: AIE este Calea, Adevărul și Viaţa. Acordul AIE este mai presus decât Constituţia, Democraţia și chiar Omenia. Și am termi-nat discuţiile.

În general, încotro se uită Procura-tura, CCCEC, poliţia. De ce nu iau mă-suri, de ce nu le pun botniţa la gură, nu le coase râtul, în numele democraţiei și Drepturilor Omului?

Vreau aici să invoc mai multe argu-mente, pentru a spulbera aceste critici veninoase și gratuite la adresa șefului statului. Să le luăm pe rând.

Dacă primul președinte al ţării avea 50 de ani, al doilea – 56, al treilea – 60 de ani, apoi al patrulea președinte – toţi 63! Acesta este un progres vizibil. Menţinem continuitatea, trendul as-cendent. Vârsta președintelui refl ec-tă dorinţa AIE de a face reformă, de a aduce oameni noi, cu mentalitate nouă, cu aspiraţii europene, care nu au nici o legătură cu trecutul sovietic.

Dacă primul președinte a fost de la popor, al doilea de la Parlament, al treilea ni l-a dat PCRM, atunci pe al pa-trulea, cum au recunoscut unii lideri ai alianţei, ni l-a dat Dumnezeu (chiar dacă Sturza încearcă cu tot dinadinsul să ne convingă că ni l-a oferit Ghimpu – eu unul nu-l cred!).

Dacă primul președinte a fost ales de 98,17% din alegători, al doilea – de 54,02%, al treilea – de 73 deputaţi (în 2005 – de 75), atunci al patrulea pre-ședinte a acumulat 62 de voturi! Acest lucru iarăși se înscrie în logica trendu-lui general, ceea ce ne permite să con-servăm tradiţia, să le îngăduim doar deputaţilor să aleagă șeful statului, fi indcă ei știu mai bine ca Noi ce vrem Noi. În plus, pentru a deveni președin-te era nevoie de 61 de voturi. Faptul că al patrulea președinte a acumulat cu un vot mai mult, adică 62, demon-strează cu elocvenţă și fără drept de apel popularitatea acestuia, autorita-tea incontestabilă, sprijinul general al întregii societăţi.

Dacă primul președinte promitea

că ne va uni cu România, al doilea – cu Transnistria, al treilea – cu Rusia-Bela-rus, al patrulea promite că ne va inte-gra în UE. Sunt sigur că și aici vom păs-tra tradiţia, și vom ajunge tot acolo…

Ceea ce mă face optimist e și faptul că este consecvent, principial, intran-sigent. A trecut testul statalităţii lui Dodon despre independenţa, limba moldovenească, neutralitate etc. Da, este adevărat că peste 4 zile după ce a devenit președinte a declarat că limba e română, că nu-l interesează testările lui Dodon etc. Acest lucru mă bucură: păstrăm iarăși tradiţia, când de dragul funcţiei se spune una, se crede alta, se face a treia, apoi se jură pe cruce că nu s-a spus…

Este unicul președinte care a promis că va fi președintele tuturor. Și asta e bine. Avem nevoie de o personalitate, care va fi un președinte al tuturor: al mafi ei și al antimafi ei, al raiderilor și antiraiderilor, al killerilor și antikilleri-lor, al unioniștilor și antiunioniștilor… Un tată pentru toţi, care-i va împăca, îi va așeza la o masă.

Cred în viitor…Sunt sigur că după ce a fost ales

președintele, progresul va fi fulgeră-tor. Deja se observă cu ochiul neînar-mat. Astfel, cum a fost ales președin-tele, au revenit gerurile, concomitent fi ind deconectată și căldura în capi-tală. S-a scumpit carnea, chiar dacă e Postul Mare. Nu a fost ușor, dar AIE i-a reușit să menţină tempoul galopant

al infl aţiei. Primarul general i-a lipsit pe pedagogi, începând cu data de 26 martie, de adaosul de 130 de lei la sa-lariu. Îmi trezește un profund respect faptul că edilul capitalei a rezistat până la învestire, fi indcă exista riscul să nu fi e ales președintele. În acest caz, reveneau comuniștii la putere. Or, pri-marul a urmărit atent și abia după ce a fost ales președintele și riscul anticipa-telor a dispărut, le-a dat pedagogilor un pumn după cap, lipsindu-i de ada-os. Vorba primarului: пацан сказал, пацан сделал!

Aștept cu nerăbdare când prima-rul va majora, cum a promis, și preţul călătoriei la microbuze de la 3 la 5 lei. Știu că e consecvent și nu cred că o face doar pentru faptul că pe lista de consilieri a PL-ului se afl ă și directorul fi rmei de microbuze Ruta Prim.

Degrabă se poate scumpi și energia electrică, ceea ce iarăși mă bucură ne-spus de mult. Ajungem la standardele europene, cel puţin la capitolul pre-ţuri!!! Ura! Ura! Ura!

Se observă deja și pacea civică, cum a și promis președintele. Unio-niștii s-au încăierat duminică cu an-tiunioniștii, dându-și pumni generoși peste cap, urechi, ceafă, și alte organe strategice! Dar să recunoaștem: au făcut-o în numele interesului naţio-nal și în conformitate cu standardele europene. Am plâns de bucurie, vă-zând că din 10 șuturi, 9 nimereau în ţintă, producând și impact sub formă

de urlete, ţipete și zbierături pline de principii și valori.

Peste un an, cel mult doi, babele din sate se vor plimba pe jaguaruri, pen-sionarii pe jeep-uri, iar pedagogii nu vor avea loc de parcare pentru Merce-desurile proprii în ogrăzile școlilor, din cauza numărului revoltător de mare de BMW-uri deţinute de elevi. Văd cum tinerii în doi ani vor renunţa la servicii de 3000 de dolari, cerând 5000 și secretare, cu aceleași principii și va-lori ca și unii lideri ai Alianţei! Către 2013, Programul de castrare a câinilor, iniţiat de primar, și a pedofi lilor, iniţiat de AIE, va fi dus la bun sfârșit. Gurile rele spun că, după aceasta, va urma și campania de castrare sau optimizare a cetăţenilor, dar în Alianţă încă nu exis-tă consens deplin la acest subiect.

Și visurile mele au temei. Din 2007, Chișinăul a devenit deja capitală euro-peană. Avem metrou, tramvai, linie de troleibuz până la Ghidighici, cum s-a pro-mis. Avem o Moldovă fără sărăcie, cum a promis PLDM, prosperare și respect, cum a promis PD, și libertate, cum a promis PL. Cel puţin, așa zic Viorel și Victor Ţopa.

De aceea, cred, lupt și aștept cu ne-răbdare noi schimbări spre bine. Mă-car pentru deputaţi. Și faptul că acum ei discută proiectul de lege prin care își vor majora pensiile mă face să pri-vesc încrezător spre viitor.

Bogdan ŢÎRDEA

Sursa: vox.publika.md

TRANSNISTRIA ESTE PUSĂ PE ACELAŞI PLAN CU ABHAZIA ŞI OSETIA DE SUD

Vladimir Socor: Numirea domnului Rogozin semnalizează faptul că Rusia este hotărâtă să

blocheze reglementarea confl ictului dintre Rusia și Republica Moldova în Transnistria. Rusia încearcă să trateze Transnistria și restul Republicii Moldova ca două entităţi

diferite, separate. Mandatul de ne-gociator al domnului Rogozin se

aplică Transnistriei. Mandatul dânsului de președinte din

partea Rusiei al Comisiei ruso-moldave intergu-

vernamentale se aplică părţii drepte a Nistrului. Deci, Rusia semnalizea-ză că ea tratează cele două părţi ale Repu-

blicii Moldova ca două entităţi separate, chiar dacă în persoana unuia și

aceluiași ofi cial.

Analistul politic Vladimir Socor răspunde întrebărilor Valentinei Ursu despre numirea lui Dimitri Rogozin ca emisar al preşedintelui rus pentru Transnistria

Vladimir Socor: Numirea domnului Rogozin semnalizează faptul că Rusia Vladimir Socor: Numirea domnului Rogozin semnalizează faptul că Rusia este hotărâtă să blocheze reglementarea confl ictului din Transnistriaeste hotărâtă să blocheze reglementarea confl ictului din Transnistria

MOLDOVAN DREAM – 2

30 MARTIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Fasole cu legume şi ardei iuteIngrediente: 1 lingură ulei de măsline,

1 căţel de usturoi, tocat fi n, 1 bucată de ghimbir, tocată fi n, 1 ceapă mare, tocată, 2 dovlecei zucchini, tăiaţi cubuleţe, 1 ar-

dei gras roșu, curăţat de seminţe și tocat, 1 ardei gras galben, curăţat de seminţe și tocat, 1 lingură pudră de ardei iute, 100g de linte roșie, spălată și scursă, 1 lingură pastă de tomate, 2 conserve a câte 400g de roșii tocate, 195g porumb dulce de la conservă, scurs, 420g fasole albă de la conservă, scursă, 400g fasole roșie de la conservă, scursă

Mod de preparare: Se încinge uleiul în-tr-o cratiţă. Se călesc usturoiul, ghimbirul, ceapa, dovleceii și ardeii grași cam 5 mi-nute, până încep să se înmoaie. Se adau-gă pudra de ardei iute și se mai călește 1

minut. Se adaugă lintea, pasta de roșii, ro-șiile și 250ml de apă. Se aduce la punctul de fi erbere și se călește 15-20 de minute. Se adaugă porumbul dulce și fasolea și se mai fi erbe 10 minute.

Caponată sicilianăIngrediente: 2 vinete nu prea mari, ore-

gano uscat, 3 căţei de usturoi, tocaţi mă-runt, 2 cepe roșii, tocate mărunt, 3 tije de ţelină Apio, tocate mărunt, 4 roșii, scurse de zeamă, tăiate cubuleţe, 1 ardei roșu, tăiat cubuleţe, 1 mână de măsline verzi feliate, 1 mână de stafi de, 2 linguri de ca-pere, scurse bine, 1 lingură de zahăr, 2-3 linguri de oţet de vin, pătrunjel, tocat mă-runt, sare și piper proaspăt măcinat, ulei de măsline extravirgin

Mod de preparare: Se presară vinetele cu oregano, sare și piper și apoi se rume-nesc în 2-3 linguri de ulei de măsline, 3-4 minute, până prind culoare. Se adaugă ceapa, usturoiul și tulpinile de ţelină to-cate. Se lasă să transpire 5-6 minute la foc mic și apoi se adaugă roșiile și ardeiul roșu, măslinele, stafi dele, zahărul și oţe-tul. Se lasă la foc mic 10 minute, până se întrepătrund toate aromele. Se mai pun sare, piper, oţet, un pic de zahăr, după

gust. Se presară cu pătrunjel tocat mă-runt. Se servește cu pâine prăjită sau pe post de garnitură lângă pui la grătar.

Salată de conopidă caldăIngrediente: 1 conopidă desfăcută în

bucheţele, 2 linguri ulei de măsline, 1 cea-pă roșie, feliată subţire, 3 linguriţe oţet de Xeres, 1 lingură și jumătate de miere, 3 linguri de stafi de, 1 legătură mică de mărar tocat, 3 linguri de fulgi de migdale, prăjiţi, 50g de spanac tânăr

Mod de preparare: Se încălzește cupto-rul la 180° C. Se amestecă conopida cu ule-iul de măsline, se asezonează și se coace timp de 15 minute. Se adaugă ceapa și se coace timp de încă 15-20 de minute, până ce se frăgezește. În timp ce conopida se coace, se amestecă oţetul, mierea și sta-fi dele cu sare și piper. După ce conopida este gata, se adaugă dressingul, mărarul, migdalele și spanacul, și se servește.

Dovlecei umpluţi cu legumeIngrediente: 2 dovlecei, 2 fi re ceapă ver-

de, 200 g legume (morcov, fasole verde, broccoli, porumb, mazăre, ardei gras), mărar, pătrunjel, busuioc, 1 roșie, brânză tofu, sare, piper, 5 linguri ulei.

Mod de preparare: Dovleceii se cură-ţă de coajă, se taie în două pe lungime, apoi li se scoate miezul cu ajutorul unei linguriţe. Ceapa tocată mărunt se înăbu-șă în 2 linguri ulei, se adaugă miezul scos de la dovlecei – tocat mărunt și legumele – spălate, curăţate și tăiate în bucăţi mai mici. Se lasă la călit până se înmoaie toa-te. Se adaugă mărar, pătrunjel, busuioc și se condimentează cu sare și piper după gust. Se umplu dovleceii cu amestecul de legume. Deasupra fi ecăruia se rade brân-za tofu și se pun felii de roșii. Se așază apoi, într-un vas termorezistent, împreu-nă cu 100 ml apă, 3 linguri ulei și un praf de sare. Se acoperă cu un capac sau cu fo-lie de aluminiu și se dau la cuptor pentru 25 minute. Se îndepărtează capacul și se mai lasă la cuptor încă 15-20 minute.

Panna cotta cu fi sticIngrediente: 100ml lapte de soia, 200ml

lapte de cocos, 3 linguri de zahăr, 500g fi stic crud, mărunţit, 1 păstaie de vanilie, 1 lg pu-dră agar Fructe de pădure sau alte fructe

Mod de preparare: Turnaţi într-o oală potrivită pentru aragaz cele două feluri

de lapte și vanilia. Puneţi la foc potrivit și aduceţi până la punctul de fi erbere, mes-tecând încontinuu, ca pentru budincă. Adăugaţi pudra agar dizolvată în puţină apă și miezul de fi stic mărunţit, după care mai lăsaţi pe foc încă un minut.

Turnaţi conţinutul astfel obţinut în două pahare sau forme speciale de bu-dincă sau panna cotta și lăsaţi să se ră-cească pentru 30 minute, după care o oră în frigider. Chiar înainte de servire panna cotta se scoate din forme și se decorează cu fructe proaspete sau sos de fructe.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELORRozmarinul

Deși rozmarinul este nativ din zona mediteraniană, actualmente crește în mai toate regiunile cu climă temperată din Europa și America. Este utilizat de secole ca plantă aromatică pentru mâncă-ruri și medicament natural. Ulte-rior, rozmarinul a fost folosit ca plantă decorativă și ingredient de seamă în industria parfumurilor.

În antichitate, rozmarinul era foarte popular, întrucât se consideră că stimulează și îmbună-tăţește memoria. În Grecia Antică, studenţii își puneau crenguţe de rozmarin în păr, atunci când învăţau pentru examene. Uleiul de rozma-rin a fost extras pentru prima dată în secolul al XIV-lea și imediat a început utilizarea lui în in-dustria cosmeticelor. Abia în secolele al XVI-lea și al XVII-lea rozmarinul a început să fi e popula-rizat și pentru proprietăţile sale alimentare care aduc benefi cii organismului.

Benefi cii interne:Protejează împotriva canceruluiProtejează împotriva cancerului

Prin conţinutul de antioxidanţi (fl avonoizi ș.a.), rozmarinul protejează celulele organis-mului de efectul devastator al radicalilor liberi. Este, de asemenea, bogat în vitamina E – recu-noscută pentru efectul său antioxidant.

Îmbunătăţește activitatea cerebralăÎmbunătăţește activitatea cerebralăRozmarinul este un excelent tonic cerebral.

Stimulează activitatea mentală și constituie un remediu foarte bun împotriva depresiei, obose-lii psihice și a memoriei defi citare.

Combate indigestiaCombate indigestiaFrunzele de rozmarin sunt deseori folosite în

mâncare pentru a îmbunătăţi digestia (mai ales a cărnii de porc, miel sau oaie) și pentru a com-bate fl atulenţa și crampele abdominale.

Normalizează secreţia de estrogenNormalizează secreţia de estrogenExtractul de rozmarin s-a dovedit util în di-

minuarea nivelului de estrogen prin activa-rea unui anumit grup de enzime responsabile pentru “deactivarea” estrogenului în exces. Prin aceasta, se consideră că rozmarinul are un po-tenţial imens în diminuarea riscului de cancer mamar.

Benefi cii externe:* Aplicat pe piele, uleiul de rozmarin ajută la

întărirea vaselor capilare și are un efect reju-venator. Acesta e motivul pentru care uleiul de rozmarin este un produs deseori utilizat în solu-ţiile tonice, creme, săpunuri și produsele pentru îngrijirea părului.

* Îngrijirea gurii: uleiul esenţial de rozmarin este un bun dezinfectat, putând fi utilizat ca apă de gură. De asemenea, contribuie la înde-părtarea respiraţiei urât mirositoare.

* Efecte analgezice: durerile de cap, muscula-re, reumatice și chiar cele provocate de artrite pot fi diminuate, dacă zonele afectate sunt ma-sate cu ulei de rozmarin.

* Probleme respiratorii: vaporii de rozmarin au efecte benefi ce împotriva congestiilor căilor respiratorii, fi ind utilizat în tratarea alergiilor respiratorii, a răcelilor și a gripei. De asemenea, datorită proprietăţilor antispasmodice, uleiul de rozmarin este utilizat împotriva astmului bronșic.

Bijuteriile ieftine – un pericol pentru sănătate

Majoritatea dintre noi dezvoltăm o adevărată obsesie pentru acceso-rii. O bijuterie sau un accesoriu colorat, bine amplasat, poate scoate o ţinută din anonimat.

Colorate, cu inimioare, cu inscripţii sau poate doar sim-ple, sunt câteva dintre va-riantele de accesorii la care apelăm. Schimbarea look-ului unei femei în urma purtării unui astfel de accesoriu nu trece neobservată.

De asemenea, este la fel de adevărat că din cauza bugetului limitat nu ne permitem să cumpărăm bijuterii originale, dar te-ai gândit vreodată că bijuteriile ieftine, existente în majoritatea magazinelor pe care suntem obișnuite să le frecventăm, sunt un pericol pentru sănătate?

Un studiu realizat de către o organi-zaţie non-profi t „Ecology Center” din Statele Unite a concluzionat că „biju-teriile” care se adresează femeilor cu venituri mici și medii au în compoziţie un conţinut ridicat de metale grele.

Pentru efectuarea acestui studiu, aceștia au ales la întâmplare 99 de accesorii care se găsesc în magazine, depistând în compoziția lor metale considerate periculoase pentru or-ganismul uman, mai ales în cantităţi mari: plumb, cadmiu, crom, mercur și arsenic.

Printre problemele de sănătate care sunt asociate cu meta-lele enumerate mai sus se afl ă alergiile acute, malformaţiile congenitale, tulburările de învăţare, toxicitatea hepatică, chiar și cancerul.

Toxicitatea lor diferă de la piesă la piesă, însă și mărimea fi e-căreia are un cuvânt de spus în această ecuaţie.

„Aceste metale sunt folosite în realizarea bijuteriilor, deoare-ce pot fi vândute ieftin”, susţine doctorul Weidenhamer, colabo-rator la realizarea acestui studiu.

Morala? O investiţie în câteva bijuterii de calitate, fabricate din metale nobile, pe lângă faptul că vor adăuga stil ţinutei tale, te vor feri de posibile probleme de sănătate în viitor.

Sursa: Daily Mail

UN GRUP DE OAMENI DE ŞTIINŢĂ:

Popcornul conţine de cinci ori mai mulţi antioxidanţi decât fructele şi legumele

Popcornul ar trebui inclus în dieta zilni-că, deoarece oferă rapid senzaţia de saţietate și are un conţinut scăzut de kilocalorii. Aceasta este recomanda-rea unui grup de oameni de știinţă, care au constatat că fl oricelele de porumb au un conţinut ridicat de antioxi-danţi.

Pe parcursul cercetării, realizată de savanţii de la Universita-tea din Scranton, Pennsylvania, s-a observat că acest aliment conţine de cinci ori mai mulţi antioxidanţi decât fructele și le-gumele, informează Daily Mail.

Rezultatele obţinute în laborator au arătat că o porţie de fl o-ricele de porumb conţine în jur de 300 de miligrame de antio-xidanţi, substanţe necesare organismului de a lupta împotriva radicalilor liberi și care oferă organismului numeroase benefi cii și protejează deteriorarea celulelor din organism.

Pe lângă antioxidanţi, popcornul mai reprezintă și o sursă im-portantă de fi bre.

Cu toate acestea, nutriţioniștii, citaţi de cotidianul britanic, spun că din dieta zilnică nu ar trebui ca cele cinci porţii de fruc-te și legume, recomandate zilnic, să fi e înlocuite cu fl oricele de porumb. Medicii spun că popcornul este bogat în antioxidanţi, dar sărac în vitamine și minerale, substanţe nutritive care se gă-sesc în fructe și legume.

Nutriţioniștii precizează că fl oricele pot reprezenta o gustare ideală, ţinând cont de faptul că au un conţinut scăzut de kiloca-lorii. Aceștia spun că alimentul își păstrează calităţile atât timp cât sunt preparate fără sare și grăsime. Specialiștii avertizează că prin prăjirea în ulei, fl oricelele își dublează valoarea calorică, transformându-le într-un dușman al siluetei.

Infl uenţele pe care Franţa le are asupra întregii lumi, atât în domeniul modei, cât și în cel de amenajări este unul extraordinar. Stilul franţuzesc, ce se identifi că cu Parisul haus-smannian, se asociază cu o eleganţă deosebită, dar care apelează, în același timp, la accente rustice, detaliile dintr-o încăpere amenajată într-un ase-menea stil decorativ fi ind imperios de importante.

Stilul franţuzesc se remarcă, în primul rând, prin romantism. Aces-ta pune accent pe intimitate și con-turează un decor relaxat. Tocmai din aceste motive, stilul franţuzesc este potrivit pentru amenajarea dormitorului.

MobilierPentru a obţine un dormitor fran-

ţuzesc, ca materiale, folosește piese de mobilier voluminoase, cu forme rotunjite, ce amintesc de interioa-rele regale. Acestea sunt masive și pot avea un aspect vintage. De asemenea, poţi opta pentru un mo-

bilier pictat, însă îţi recomandăm să eviţi decoraţiile excesive. Alege un pat cu tăblie impu-nătoare – poate fi din lemn, tapisată sau chiar din fi er forjat, atent lucrat însă. Noptierele trebuie să păstreze aceleași linii curbe, de infl uenţă baro-că, iar dulapul este voluminos. Piesa de rezistenţă dintr-un dormitor fran-ţuzesc o constituie comoda. Optează pentru una în culori

pale, care să devi-nă, astfel, punctul focal din încăpe-re. Dacă spaţiul îţi permite, poţi am-plasa la capătul patului o dormeză sau o banchetă ori un cufăr.

CuloriPaleta cromati-

că specifi că este compusă din cu-lori neutre, care sunt combinate cu cele pastelate. Fo-losește, așadar, culori de pământ, nuanţe de crem, auriu, roz pal, roz prăfuit, griuri, alb, ivory, bleu. Mo-bilierul este de preferat să fi e în tonuri de alb și pentru a căpăta un aspect deosebit, poate avea detalii aurii.

FinisajeStilul franţuzesc pune accent pe

lemn. Pardoseala poate fi din lemn masiv sau dușumea, cu aspect în-vechit. Decorează pereţii cu anca-dramente sau folosește un tapet cu motive fl orale. De asemenea, poţi opta pentru un tapet în dungi ver-ticale, în nuanţe de crem. Nu uita să folosești plinte albe, înalte, care dau un plus de eleganţă încăperii.

Accesorii decorativeÎn dormitorul franţuzesc, acce-

soriile sunt cele care creează at-mosfera feerică și dramatică. În primul rând, folosește un cande-labru, pentru iluminarea încăperii. Veiozele cu linii clasice nu trebuie să lipsească nici ele, iar sfeșnicele metalice, argintii sau aurii comple-tează imaginea de ansamblu speci-fi că. Reazemă de perete o oglindă supradimensionată, cu ramă sculp-tată, aurie sau argintie. Tablourile trebuie să aibă același tip de ramă, iar draperiile grele, impozante lea-gă-le cu șnururi cu ciucuri sau cu inele speciale.

Condo.ro

Deoarece, de-a lungul timpului, organismul nostru acumulează o cantitate mare de substanţe toxice și reziduuri, o detoxifi ere a acestuia, de câteva ori pe an, este întotdeauna indicată. Cu si-guranţă ai auzit despre multitu-dinea de metode de detoxifi ere existente, dar poate ţi-a scăpat metoda cea mai simplă pe care o poţi prepara acasă, chiar și după o zi lungă de muncă: baia de detoxifi ere.

Nu cred că există femeie căreia să nu îi placă să stea în cadă timp de câteva minute și să se desprindă de realitate. Prin urmare, poţi transforma orice baie normală într-o baie de detoxifi ere, dacă ai reţetele cu cele mai bune ingrediente.

Pentru început, este nevoie să știi că este destul de ușor să pregătești o astfel de baie. Ai nevoie de o combinaţie de esenţe, uleiuri, săruri și de melodi-ile tale preferate în surdină. Ideea acestor băi este să elimini toxinele prezente în organismul tău prin porii pielii.

În continuare vă propunem 3 reţete extrem de po-pulare pentru o baie de detoxifi ere:

1. Baie cu ghimbirGhimbirul este

un condiment cunoscut atât pentru aroma sa puternică, cât și pentru proprie-tăţile sale terape-utice: stimulează circulaţia sang-vină, detoxifi că organismul, ad-juvant în raceală, astm, indigestie sau reumatism. Folosit în apa de baie, are aproape aceleași efecte ca și cel ingerat.

Pentru a pregăti această baie, ai nevoie de un sfert de cană de ghimbir proaspăt ras. În cazul în care nu ai ghimbir proaspăt, poţi folosi două linguriţe de praf de ghimbir. Dacă folosești ingredientul ras, pu-ne-l într-un săculeţ de muselină, iar dacă folosești praf, presară-l în cantităţi egale în cadă. Apoi, poţi savura acest moment de relaxare timp de patruzeci de minute. Nu uita să adaugi apă caldă în permanen-ţă pentru a menţine apa potrivită!

2. Baie cu sare Epsom şi bicarbonat de sodiuSarea Epsom sau sarea amară este utilizată de se-

cole pentru detoxifi erea organismului. Pentru baia în cadă folosim două cupe de bicarbonat de sodiu la o cană de sare Epsom. Datorită acestor două ingre-diente bogate în minerale, te vei bucura de o piele netedă și catifelată. Poţi adăuga și puţină glicerină în mixt, deoarece este posibil ca sarea să aibă un efect de uscare asupra pielii. De asemenea, pentru un miros plăcut poţi adăuga uleiuri esenţiale.

3. Baie cu lapteBaia cu lapte este una dintre cele mai bune reţete

create pentru tratamentul de detoxifi ere. Atât feme-ile, cât și bărbaţii, preferă o astfel de baie. Ai nevoie de două sau mai multe căni de lapte praf combinate cu o cană de amidon de porumb. Amestecă aceste două ingrediente, apoi adaugă-le în cada plină cu apă. Pentru a avea un miros plăcut, adaugă câteva picături de ulei parfumat.

Intrefete.ro

SĂNĂTATE De ce e bine să stăm mai mult la soare.

Vezi consecinţele defi cienţei de vitamina DLipsa vitaminei D din organism este cauzată de faptul că nu ne ex-punem îndeajuns de mult la soare, arată un studiu recent al cerce-tătorilor britanici, citat de Daily Mail.

CASA TA

Cum amenajezi un dormitor în stilul franţuzesc

Medicii recomandă copiilor, femeilor însărcinate și pensio-narilor să ia suplimente. Persoa-nele cu tenul închis care nu stau mult la soare riscă, de asemenea, să aibă defi cit de vitamina D.

Lipsa vitaminei D din corp poate duce la rahitism (în cazul copiilor) și poate cauza osteo-malacie persoanelor mai în vâr-stă. Aceasta se manifestă prin oase fragile și dureroase.

Cu toate acestea, cercetările arată că lipsa vitaminei D poate fi cauzată și de alte probleme de sănătate, cum ar fi bolile de ini-mă, diabetul sau cancerul de sân.

Aproape 90% din vitamina D se formea-ză în piele, sub infl uenţa razelor solare. Ele transformă colesterolul din celulele pielii în vitamina D.

Mici cantităţi de vitamina D se găsesc și în alimente precum carnea, peștele uleios și, mai puţin, în ouă.

Chiar și în anotimpurile călduroase, oa-menii riscă să nu aibă îndeajuns de multă vitamină D în organism. Principalele moti-ve pentru care aceștia nu petrec mult timp la soare sunt orele prea lungi petrecute la muncă și, totodată, dorinţa de a evita can-cerul de piele.

Cercetătorii britanici ne avertizează că defi citul de vitamina D poate cauza o slabă funcţionare a mușchilor și un risc ridicat al fracturilor.

“Vitamina D este importantă pentru că asigură o dezvoltare sănătoasă a organis-mului, o bună funcţionare a mușchilor și un sistem de imunitate rezistent”, explică Dr. William Marshall, biochimist și director al Clinicii de Patologie din Londra. “Ajută cor-pul să folosească calciul și fosforul obţinute

din alimente și reglează separarea celulelor, contribuind astfel la prevenirea diverselor tipuri de cancer”, adaugă el.

Specialiștii cred că trupul poate depozi-ta cantităţi de vitamină D, fapt pentru care este recomandat să obţinem cât mai multă pe timpul verii. “În general, soarele este pu-ternic îndeajuns pentru a putea produce vi-tamina D începând cu sfârșitul lunii martie și până în septembrie”, spune Dr. Marshall. “Ar fi bine să ieșim afară în amiaza mare, spre exemplu în pauza de masă, și să ne expunem faţa și mâinile la soare pentru 20 de minute, de 3 ori pe săptămână, fără să folosim cremă protectoare”, completează biochimistul.

Cât despre frica de a face cancer de piele, Dr. Marshall spune: “E o mare diferenţă între timpul pe care îl petrecem la soare pentru a obţine vitamina D și cel care poate cauza arsuri și poate accentua riscul de cancer”.

Majoritatea oamenilor nu sunt conștienţi de defi citul de vitamină D din organismul lor, însă acest lucru se refl ectă în difi cultatea cu care își revin în urma unei căzături sau a unei simple răceli.

FRUMUSEŢE

Băi de detoxifi ere, reţete pentru acasă

30 MARTIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.20 Desene animate. “Ruy, micul

cavaler”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Intrarea Domnului în Ierusalim”. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Nicolae Testimiţeanu. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Cinemateca universală. 13.20, 5.15 De sărbători cu orchestra “Plai Moldovenesc”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Film. “HATHI” (India, 2000). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00, 3.15 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 Film. “IDILĂ CU DĂDACA MEA” (SUA, 2009). 0.10 Eru-dit-cafe. 1.00 TVMi. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 2.15, 3.00, 5.00 Descoperă Moldova. 2.20 Documentar. “UN loc pe acest pământ - Crasna”.

7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshoping 11.15 La altitu-dine. Reluare 12.15 Te pui

cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.45 Teleshoping 16.00 Serial. Lale 17.30 Film artistic 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în

fl ăcări (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshop-ping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Es-meralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 9/17) 17:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film se-rial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Înge-rul păzitor (r) 13:00 Știrile

Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apro-poTv 14:00 MasterChef (r) 16:00 Teleshop-ping 16:15 Serial: Pariu cu viaţa (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Pasărea Phoenix 22:45 Film: Firma 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 ApropoTv (r) 03:15 Film: Firma (r) 06:00 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новос ти 06:10 “ О с т р о в о ш и б о к ”. Мультипликационный

фильм 06:50 Алексей Баталов в фильме “Девять дней одного года” 08:40 “Служу Отчизне!” 09:05 Премьера. “Смешарики. Пин-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confi denţe” 13:10 Александр Демьяненко, Георгий Вицин, Евгений Моргунов, Юрий Никулин в комедии “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 14:45 Премьера. Владислав Галкин в многосерийном фильме “Петровка, 38. Команда Семенова” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milio-nar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:30 “Fabrica de Staruri”, Ediţie Inter-naţională 23:30 “Минута славы. Мечты сбываются!” 01:15 “Большая разница” 02:10 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 02:40 Филипп Сеймур Хофман в фильме “Дети Сэвиджа”

7.00, 3.00 Bebe ma-gia. 7.25

Să mă aștepţi... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTU-NĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.30 Jurnal TVR. 14.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 15.30, 22.00 Zona euro. 17.00, 23.30 O dată’n viaţă. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţio-nal. 20.30 Serial. 0.55 Tezaur folcloric. 1.55 Garantat 100%. 4.35 Universul Credinţei. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:28 360° - GÉO 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 7:31 CONTINENT NOIR 7:59 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:14 LE QUIZ DE ZACK 10:18 WOOFY 10:24 RAYMOND 10:31 RAYMOND 10:38 LÉONARD 10:46 GERONIMO STILTON 11:10 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 LE CODE CHASTENAY 12:33 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:02 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:57 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 JE SUIS LE SEIGNEUR DU CHÂTEAU 23:26 LES CYBERNAUTES RÊVENT-ILS D’AMOURS DIGITALES ? 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 LA FEMME DE MA VIE 2:36 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 SUITE NOIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Respiro.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Unda Bugeacului. 14.05 Documentar. “Acceptare”. 14.45 Film. “PIŢIGOIOUL ÎN PICAJ” (“Telefi lm-Chișinău”, 1989). 15.55 Mihai Toderașcu. Itinerar de creaţie. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 0.45 Cinemateca universală. 1.00 TVMi. 1.15 La noi în sat. 3.50 Music Mania. 5.05 Muzica și natura.

7.00 Serial. Saga: afacere de fa-milie. Columbia 2004 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic

12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire bles-temată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din tre-

cut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâm-plă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Corrina, Corrina (r) 12:00

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Crimele din Midsomer - Când se-ntoarce roata 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4215 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.5 21:30 Film: Condamnaţii 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Film: Roman de dragoste 01:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Știrile Pro Tv din Sport 02:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:45 Omul care aduce cartea (r) 03:00 Film: Condamnaţii (r) 04:30 După 20 de ani (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная

закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshop-ping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabri-cii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Игорь Петренко, Андрей Смоляков, Кристина Кузьмина, Андрей Панин, Елена Лядова, Игорь Скляр в многосерийном фильме “Отрыв” 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 “На ночь глядя” 01:35 Алла Демидова, Василий Лановой в фильме “Незримый путешественник” 03:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Отрыв”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal matinal. 8.00 Zoo show.

8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Garantat 100%. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.10 TVR 55. 4.30 Jurnal plus. 5.05 Serial. “SECRE-TELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 ALLER SIMPLE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:35 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS UL-TRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:36 BYE BYE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA COUR DES GRANDS 15:56 LA COUR DES GRANDS 16:50 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 MIROIR, MON BEAU MI-ROIR 21:03 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:12 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA FEMME DE MA VIE 23:42 KHOUYA 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 2:39 QUESTIONS À LA UNE 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 A LA RECHERCHE DE MICHEL VIEUCHANGE

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 7.10,

8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30, 5.25 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Videoteca copiilor. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.40 Docu-mentar. “25 de zile în Europa”. 14.1 “De dragul tău”. Spectacol muzical. 15.55 Magazinul copiilor. 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.40 Legendele muzicii. 23.50 Fot-bal. Rezumatele meciurilor. 0.20 Documentar. “Acceptare”. 1.00 TVMi. 1.05 Respiro. Program muzical. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Profi l de savant. Diomid Gherman.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pen-tru fiul meu 11.20 Film artistic

12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mirea-să pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Plasa de stele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Ca-bral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv Р Ce se întâmplă, doctore? Р Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Lois și

Clark (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Auto-Expert cu Andrei Tabuică (r) 14:15 Film: Corina, Corina 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4214 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Ser-viciul Român de Comedie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Academia de poliţie 5 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Serviciul Român de Comedie (r) 02:30 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Acade-mia de poliţie 5 (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

“Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Pri-mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Игорь Петренко, Андрей Смоляков, Кристина Кузьмина, Андрей Панин, Елена Лядова, Игорь Скляр в многосерийном фильме “Отрыв” 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 “В контексте” 01:35 Лидия Смирнова, Олег Ефремов в фильме “Рудин” 03:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Отрыв”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10, 4.20 Prim plan. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 5.05 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMA-TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLA-SH INFO 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:29 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 EN VOYAGE ! 13:35 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UNE FOLLE ENVIE 16:24 SA VIE À L’ATTENDRE 16:49 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUES-TIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA COUR DES GRANDS 20:31 LA COUR DES GRANDS 21:24 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FRANCE 2012 23:33 DES CAMIONS ET DES HOMMES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 JE, FRANÇOIS VILLON, VOLEUR, ASSASSIN, POÈTE... 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Pădurea

tropicală umedă”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Respiro. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Dor. Program muzical. 14.05 Magazinele UEFA. 14.30 Film. “MICA VRĂJITOARE” (Germania, 2009). 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Unda Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.35 Fotbal. Liga Campinilor. În pauză: ȘTIRI (rus.). 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.20 Re-porterul de gardă. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 5.10 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 5.25 Natura în obiectiv.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pen-tru fi ul meu 11.20 Film artistic

12.45 Teleshoping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00Film artistic 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshop-ping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertis-ment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv Р Ce se întâmplă, doctore? Р Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Pariu cu

viaţa (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.3, 4 anul II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4213 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.10, anul I 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 MasterChef (r) 02:45 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: Spartacus: Nisip însângerat (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00

до 18.00 в связи с профилактическими работами 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Игорь Петренко, Андрей Смоляков, Кристина Кузьмина, Андрей Панин, Елена Лядова, Игорь Скляр в многосерийном фильме “Отрыв” 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 Ночные новости 00:50 К 80-летию режиссера. Премьера. “Жертвоприношения Андрея Тарковского” 01:45 Маргарита Терехова, Анатолий Солоницын в фильме Андрея Тарковского “Зеркало” 03:30 “Primele știri” (rom) (R) 04:10 “Отрыв”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Repor-ter. Buletin informaţional. 11.10 Cu ochii’n 4. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45 TVR 55. 3.20-6.55 Revizie tehnică. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 LITTORAL 5:57 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:34 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COL-LECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:33 LA VALLÉE DES UTOPIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’HOMME À L’ENVERS 16:30 FLASH INFO 16:33 DES CAMIONS ET DES HOMMES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 LA FILLE DE QUINZE ANS 20:55 FLASH INFO 20:57 HYMEN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 MIROIR, MON BEAU MIROIR 23:32 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:41 LE POINT 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”

(Italia, 1999). 7.45 Documentar. “Descoperi-rile antichităţii”. 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Bunavestire”. Transmisiune de la Biserica “Sf. Lazăr” din Chișinău. 9.30 Portrete în timp. Victor Ștefaniuc, actor și regizor. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30, 1.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV 12.00, 2.15 Irina Nechit. “Corido-rul morţii”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alec-sandri” din Bălţi. 13.10 Documentar. “Arts 21”. 13.40 Fotbal în sală. “Eldorado” - “Lexmax”. 15.05 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Art-Club-Afi șa (rus.) 17.45 Reporterul de gardă. 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 3.30 In memoriam. Ion Aldea-Teodorovici. 22.20 Festivalul de romanţe “Crizantema de Argint”. Gala recitalurilor. 23.15 Documentar. “Capcana”. 0.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.15 Res-piro. 3.20 Descoperă Moldova. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

7.00 Desene animate 8.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Telesho-ping 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film artistic 13.00

Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshoping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Burlacul 18.45 Teleshoping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Secrete din tre-

cut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa desti-nului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisement) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de po-veste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Р Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ști-rile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Legenda căutătorului, ep.15, anul II 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Îngerul păzitor 16:00 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Motivat să ucidă 22:45 Film: Osta-ticul 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Motivat să ucidă (r) 02:45 Film: Ostaticul (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Ști-rile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Иннокентий Смоктуновский в фильме

“Високосный год” 08:10 “Играй, гармонь любимая!” 08:50 Премьера. “Смешарики. Пин-код” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Te-leshopping” 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Осторожно, Нагиев!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. Поединки. “Похищение бомбы” 13:45 “Две звезды” 15:15 Премьера. Сергей Горобченко в фильме “Вышел ежик из тумана...” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм “Вышел ежик из тумана...” Продолжение 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:35 “Время” 22:00 “Что? Где? Когда?” 23:10 “Закрытый показ”. Премьера. Фильм Андрея Смирнова “Жила-была одна баба” 02:50 “Primele știri” (rom) (R) 03:05 Максим Аверин в комедии “Любовь зла...” 04:20 Марина Неелова в фильме “Слово для защиты”

7.00, 3.20 Ca la carte. 7.40 Tezaur

folcloric. 9.00 - 13.20 Serial. “DONA BARBA-RA” (SUA, 2008). 13.20 Bebe magia. 14.00, 18.55 Jurnal TVR. 14.30, 22.00 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 1.00 Teleenciclopedia. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 20.30 Serial. 23.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 1.20 O dată’n viaţă. 3.50 Pelerin. 4.15 Viaţa satului. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:24 360° - GÉO 6:28 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COM-PRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:14 LE QUIZ DE ZACK 10:18 WOOFY 10:24 RAYMOND 10:31 RAYMOND 10:38 LÉONARD 10:46 GERONIMO STILTON 11:10 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:29 36,9° 13:56 À TABLE ! 14:23 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:56 LES ÉTOILES FILANTES 16:19 LES ÉTOILES FILANTES 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:21 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTIS-SEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOUR-NAL AFRIQUE 0:57 CHABADA 1:45 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 SUITE NOIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credin-

ţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEA-UTY”. 13.35 Svitanok. 14.10 Legendele mu-zicii. 14.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 15.55 “Surprizele primăverii”. Concert de binefacere. 17.15 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 “Bună seara!” Talk-show. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 1999). 1.00 TVMi. 1.05, 5.10 Respiro. 1.15 Documentar. “Capcana”. 3.50 Music Mania.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu

11.20 Film artistic 12.45 Teleshoping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Con-cert 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (ro-mance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa destinului (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv Р Ce se întâmplă, doctore? Р Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film:

Crimele din Midsomer - Când se-ntoarce roata (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Andre 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4216 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 23:15 Film: Moulin Rouge 01:45 Știrile Pro Tv din Sport 02:00 Film: Andre (r) 03:45 Film: Moulin Rouge (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Pri-mele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fa-bricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Две звезды” 23:55 “Прожекторперисхилтон” 00:30 “Primele știri” (rus) 00:40 Тьерри Монфрей, Мария Голубкина в фильме “Француз” 02:20 Хамфри Богарт в фильме “Левая рука Бога” 03:45 “Primele știri” (rom) (R) 04:15 Александр Абдулов в комедии “Страховой агент”

7.00 Jur-nal mati-nal. 8 .00

Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.30 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.30 Jurnal plus. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 VISITE LIBRE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:38 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIROIR, MON BEAU MIROIR 16:32 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 16:42 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:04 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 L’HOMME À L’ENVERS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 UN CRIME TRES POPULAIRE 2:36 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES BEYS DE TUNIS

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agri-

col. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.15 - 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. “DORA” (Co-lumbia, 2004). 18.00 Magazinele UEFA. 18.30 Serial pentru copii. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 22.20 Templul muzicii. 23.00 Handbal. Cupa Ţărilor Independente. “Olimpus” - “HC Vaslui”. 0.25 Săptămâna sportivă. 1.00 TVMi. 1.15 Cultura azi. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Filler. Chișinăul de ieri și de azi. 5.25 Accente economice.

7.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 8.00 Concert 9.00 Film artistic 10.45 Teleshoping 11.00 Film artis-tic 12.45 Teleshoping 13.00

Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 17.45 Teleshoping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Recital 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în fl ăcări

(AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forţa destinului (r) (AP) (romance) 14:15 Teleshopping 14:30 Doamne de poveste (r) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forţa desti-nului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Acasă în bucătărie (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile ProTv Р Ce se întâmplă, doctore? Р Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Secrete

de familie (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Apropo Tv (r) 14:30 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4212 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.17, 18, anul II 01:00 Serial: Spartacus: Nisip însângerat, ep.9, anul I 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Apropo Tv (r) 03:30 Serial: Spartacus: Nisip însânge-rat (r) 04:30 Serviciul Român de Comedie (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 10:45 “Teleshopping” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Криминальные хроники” 13:00 “Право на защиту” 14:00 “Другие новости” 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 17:05 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Игорь Петренко, Андрей Смоляков, Кристина Кузьмина, Андрей Панин, Елена Лядова, Игорь Скляр в многосерийном фильме “Отрыв” 23:25 “Краткий курс счастливой жизни” 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Познер” 01:25 Ночные новости 01:40 “Городские пижоны”. “Белый воротничок” 02:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:15 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 04:10 “Отрыв”. Многосерийный фильм

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8 . 0 0 Z o o

show. 8.30, 10.15, 14.30, 16.35 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. 11.10 Presă și putere. 12.15, 18.00, 0.55 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.40 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 2.25 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Concert. 3.15, 6.15 TVR 55. 4.20 Prim plan. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:35 LA VIE EN VERT 11:00 FLASH INFO 11:03 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PENTHOUSE 5-0 12:29 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 À LA DI STASIO 13:33 FBI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES TROIS GLORIEUSES 16:26 DES CAMIONS ET DES HOMMES 16:53 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAM-PION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33 L’HOMME À L’ENVERS 21:00 FLASH INFO 21:03 DES CAMIONS ET DES HOMMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 FOOT ! 23:00 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 L’AMANT DE LADY CHATTERLEY 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 360° - GÉO

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 6 APRILIE 7 APRILIE 8 APRILIE 5 APRILIE 2 APRILIE 3 APRILIE Luni 4 APRILIE

Miercuri

30 MARTIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Ești membru al Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie” din 2005. Care a fost motivul tău să aderi la această orga-nizaţie?

- Când am venit pentru prima dată la sediul organizaţiei m-a cucerit atmosfera și anturajul care domnea în echipa acelor tineri ingenioși și plini de iniţi-ativă. Convingerile, principiile care îi unea, atitudinea, spiritul naţional pe care îl împărtășeau, m-au făcut să simt o chemare interioară de a adera imediat și necondiţionat la această or-ganizaţie de tineret unică prin puritatea intenţiilor tinerilor și divinitatea scopurilor ei. Prin urmare, aderarea mea la Noua Generaţie avea să fi e inevitabilă, dat fi ind faptul că vroiam foarte mult să contribui la promovarea valorilor naţionale în societate, deci simţeam că este nevoie de mine, de implicarea fiecăruia dintre noi în realizarea acestui scop.

- Cum s-a schimbat viaţa ta în acest răstimp și ce abilităţi ai obţinut care ţi-ar fi de fo-los mai departe în viaţă?

- Activând în cadrul Noii Ge-neraţii pe parcursul anilor, mi-am făcut mulţi prieteni din toate colţurile republicii, precum și din ţările europene și SUA, deoarece Noua Generaţie, fi ind membru al mai multor organizaţii inter-naţionale, participam la diferite traninguri și schimb de expe-rienţă unde am învăţat multe lucruri și am deprins abilităţi de lider, comunicare, negociere, pertinenţă și alte lucruri utile. În general, activitatea în Noua Ge-neraţie este o experienţă unică, unde se învaţă lucruri care nu se întâlnesc la universitate, co-legiu sau alte centre academice. Aici am învăţat să fi u solidar cu aproapele, să lucrez în echipă, să pricep oamenii în câteva clipe, să citesc printre rânduri, precum și să deslușesc adevărul din neadevărurile difuzate de presa de astăzi.

- Ce facultate ai absolvit? Îţi permite meseria să activezi în Republica Moldova, să ob-

ţii satisfacţii profesionale și să îţi întreţii familia?

- Am absolvit Facultatea de Economie, specialitatea Con-tabilitate și Audit. Meseria, evident, că îmi permite, și cred că nu este vorba de meserie, dar și de dorinţa de a activa în domeniu. Dacă e să vorbim de satisfacţiile profesionale, atunci eu le leg strâns cu predispoziţia de a face o meserie sau alta și an-turajul în care se afl ă omul, fapt de care sunt foarte mulţumit.

- Zece, șapte ani în urmă, ti-nerii ieșeau în stradă pentru a apăra valorile naţionale. Duminică, 25 martie, mulţi tineri au participat la acţi-unile de intimidare a celor care sărbătoreau Marea Unire. Mai mult chiar, de câţiva ani urmărim tineri și adolescenţi sărbătorind la bustul lui Lenin pe 22 aprilie și 9 mai. Cum crezi, de ce se întâmplă asta acum, când a căzut supremaţia unui sin-gur partid, când avem acces la informaţie, când istoricii nu mai sunt opriţi să ne spu-nă adevărul, când putem găsi în biblioteci și librării cărţi și tratate de istorie, e din cauza unor răsturnări de valori, dezamăgiri?

- Cred că fi liera leninistă din societatea noastră se îngustează pe zi ce trece și tocmai din acest motiv militanţii acestui tip de organizaţii devin mai agresivi și disperaţi de faptul că pierd teren și adevărul istoric tinde tot mai mult să le acopere obraznica intenţie de a afi rma că terito-riul basarabean nu aparţine imensului spaţiu românesc. În același timp, aceste organizaţii au deplina susţinere dinspre Ră-sărit, precum și a oamenilor de afaceri autohtoni care împărtă-șesc aceleași idei. Este greșit să credem că odată cu schimbarea guvernanţilor se va face lumină cu privire la adevărul istoric, transparenţa în puterile statului, accesul la informaţie și calitatea moralităţii în ţară, deoarece actuala putere colorată, având chipul blând și intenţia perfi dă,

a direcţionat vectorul interesu-lui naţional spre cel personal, totodată, fiind receptivi către cei interesaţi de a subjuga acest teritoriu contra cost. De fapt, cetăţenii au fost duși de nas, ca ulterior să afl e marea deza-măgire căreia au căzut pradă, dar iarăși, cetăţeanul informat nu poate fi manipulat, așa că, dragi concetăţeni, vă îndemn să fi ţi mai perseverenţi spre a vă informa din cât mai multe surse posibile.

- Tinerii din Republica Mol-dova încearcă să-și rezolve singuri problemele, alegând să meargă la lucru peste ho-tare în căutarea unei vieţi mai bune. Este asta o soluţie sau o lipsă de curaj din par-tea tinerilor că nu insistă să li se dea dreptul la un viitor acasă?

- De fapt, în ultimul timp, această problemă are cauze psihologice și nu economice, fi indcă cunosc foarte mulţi tineri care sunt îndestulaţi pe deplin cu cele necesare pentru trai, însă oricum pleacă spre viaţa din afa-ră, spre anumite libertăţi ce nu sunt deloc benefi ce sufl etului. Sunt și tineri care pleacă pen-tru a-și face o bază fi nanciară și neavând insistenţa și inventivi-tatea de a dezvolta ceva la noi în ţară deprind simţul robiei și se pierd printre străini. Pe de altă parte, statul acordă foarte puţine șanse tinerilor și micilor întreprinzători, năvălindu-i cu controale și sancţiuni imense chiar din start, ocrotindu-i, în schimb, pe giganţii cu capital străin ce intră pe piaţa noastră. La noi, statul nu investește până la capăt în cetăţean, acordându-i educaţie la grădiniţă, liceu, uni-versitate și fără să facă efort să-i dea de muncă. Atunci omul gata crescut și educat pleacă, aici este marea pierdere.

- Tinerii de astăzi sunt în avantaj faţă de generaţiile anterioare din considerentul că socializează foarte mult, au acces la tehnologii, sunt racordaţi la viteza globală a schimbării, sunt deschiși spre culturi noi prin cunoaș-terea limbilor străine și prin accesul la burse și schimburi academice, nu sunt educaţi într-un sistem totalitar și nici nu sunt supravegheaţi de administratorii sovietici. Dar au ei șanse și capacităţi să schimbe sistemul existent în Republica Moldova?

- Din păcate, toate aceste avantaje pe care le-aţi enume-rat mai sus sunt benefi ce doar în forma dozată și astăzi, sunt avantajaţi de ele doar acei tineri care reușesc să ia tot ce este mai bun, neadâncindu-se la infi nit pe reţelele de socializare spre a pierde timpul preţios și de a nu schimba virtualul cu realul. Evident că tinerii de astăzi sunt mult mai avantajaţi spre a atin-ge noi orizonturi, promovarea noilor invenţii și perfecţionarea lor, posibilitatea de a galopa mai rapid spre o viaţă mai bună, dar, în aceeași măsură, sunt expuși riscului de a aluneca în cazanul mondial al globalizării spre a-și pierde identitatea, precum și se întâmplă, de altfel. Sunt foarte optimist în privinţa schimbării sistemului existent, chiar și de către tineri, însă este nevoie de a restabili moralitatea, de a rea-duce mândria naţională, să nu căutăm binele și oamenii care să ne facă dreptate prin alte ţări, că noi avem destui, trebuie doar să-i valorifi căm.

- Să ne referim acum la via-ţa ta personală. Știm că ai cunoscut-o pe soţia ta prin intermediul Noii Generaţii. Ce anume te-a atras la Nătă-liţa? Și, la modul general, ce admiri la femeia modernă și cu ce nu ești de acord?

- Ca și orice bărbat, căutân-du-mi negrăbit ursita vieţii prin diferite medii sociale cum ar fi universitatea, căminele stu-denţești, cluburile de noapte, rude ș.a. am ajuns la concluzia că eu îmi voi găsi jumătatea nu în cluburi, pe la onomastici, prin intermediul rudelor, ci cunos-când-o în timp și pe îndelete într-un mediu comun unde ne vom afl a concomitent mai mult timp. În așa fel am rămas dator pe viaţă Noii Generaţii pentru faptul că mi-a oferit spaţiu de a-mi cunoaște încetul cu încetul viitoarea mea soţie cu tot cu arealul ei de calităţi feminine căutate de mine de mult timp și cu mare râvnă. Așa cum Nătăliţa muncea mult la organizaţie, am avut marea plăcere să fiu atras de hărnicia și simplitatea ei, de modul de a interacţiona cu fi ecare și, mai ales, cu mine, de tandreţea nemaiîntâlnită de mine până atunci, mi-a plăcut foarte mult că știa perfect să îmbine școala cu activitatea organizaţiei, precum și distrac-ţia într-un mod civilizat. Ei, și dacă anterior nu-mi imaginam portretul exact al viitoarei mele

soţii, atunci, cunoscând-o pe Nătăliţa, am afl at cu exactitate și misteriosul portret al soţiei mele. Așa cum femeia este latura frumoasă a umanităţii, despre ea putem vorbi la nesfârșit și, în mare parte, plasând-o într-o formă pozitivă, căci avansând în vremurile contemporaneităţii, ea, femeia, devine din ce în ce mai elegantă, rafi nată, participă tot mai activ în viaţa publică, ocupând anumite poziţii sociale pe care anume ea le exercită mai efectiv, și societatea devine mai bine structurată, dar iarăși, ne întoarcem la dozare, pentru că unele femei, adâncindu-se prea mult în formarea carierei, lasă în urmă misiunea de a-și lărgi familia și a lăsa mai mulţi urmași prin nașterea de prunci și educarea lor, sau alte femei, în general, nu iubesc copiii, ceea ce este foarte periculos pentru societatea noastră, deoarece astfel avem marea șansă de a dispărea ca naţiune.

- Care sunt, după părerea ta, capcanele moderne în care cad cel mai des familiile ti-nere și cum pot fi ele evitate pentru a păstra intact cămi-nul familial?

- În vremurile de astăzi sunt atât de multe capcane încât ţi-ar părea că este vânată anume familia. Lipsa unei strategii din partea statului de a acorda tine-

relor familii un loc de muncă și de trai, nestimularea de a naște cât mai mulţi copii în familie, în-depărtarea tinerilor de biserică și infectarea lor cu diferite desfătări personale și individualiste, pro-movarea diferitor grupuri sociale amorale și antiumane, demorali-zarea societăţii sunt doar câteva dintre capcanele moderne, iar lista lor poate continua la infi nit. Așa că nouă, tinerelor familii, nu ne rămâne decât să ne regăsim în învăţăturile bisericii, să par-ticipăm cu frecvenţă maximă la slujbele bisericești, să avem Sfânta Scriptură drept carte de căpătâi, căci Ea ne este apărătorul suprem, învăţându-ne răbdarea, permanenta comunicare între soţi, iertarea și iubirea neîn-cetată, toleranţa și încrederea reciprocă. Desigur că unde sunt mai mulţi copii în familie este mai multă dragoste, armonie, bucurie și continuitate. Eu, de asemenea, am marea dorinţă de a avea mulţi copii și nu există zi în care să nu-mi vină în cap un nume de fetiţă sau băieţel care s-ar potrivi unui copil de-al meu. Sper că acest vis al meu să devină realitate.

- Să vă ajute Dumnezeu. Îţi mulţumim că ai acceptat in-vitaţia noastră!

- Și eu vă mulţumesc. Doam-ne ajută!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

BerbecModifi ci adevărul, fi e ca să eviţi confl ictele verbale, fi e ca să nu prelungești un dialog stresant. E o perioadă delicată și minciuna nu rezolvă absolut nimic. Doar provoacă amără-ciune.TaurAi sentimentul că nu ești apreciat și că ba-nii câștigaţi nu sunt pe măsura meritelor și a eforturilor tale. Aceste trăiri te pot face să crezi că trebuie să restabilești ordinea prin forţă, dar e greșit.GemeniÎncrederea în tine s-ar putea diminua. Moti-vul îndoielilor poate fi fals, dar dacă tu crezi în el, nimeni nu te poate opri să te simţi dez-amăgit. Ai vrut să obţii multe, într-un timp prea scurt.RacNeliniștile din anumite momente provin din acumulările anterioare, așa că nu le mai cău-ta explicaţie. Vezi doar de ce apar acum la su-prafaţă temerile de care credeai că ai scăpat.LeuDialogurile la care participi la locul de muncă sunt plăcute dacă nu se abordează subiecte delicate. Altfel, pot apărea și tensiuni. Poţi in-terveni doar dacă ești un mediator cu mănuși de catifea.FecioarăTe-ai putea simţi ameninţat de concurenţă și de felul în care aceasta obţine aprecierile șe-fi lor. Nesiguranţa se vede în tot ce faci și spui, chiar dacă vrei să o ascunzi. Uită de teamă!BalanţăVrei să închei socotelile cu anumite persoane și situaţii din trecutul apropiat, dar e impor-tant cum vei trece peste aceste experienţe. Vei ierta sau doar vei dori să uiţi de stres. Gân-dește la rece.ScorpionMulte se spun și mai multe rămân nespuse, dar îţi place când plutește ceva în atmosferă, pentru că așa toţi cei implicaţi se vor gândi la altceva, dezmorţindu-și imaginaţia.SăgetătorPoţi alege cum să reacţionezi faţă de gestu-rile sau replicile ciudate ale partenerului de cuplu. Ori te enervezi, ori nu dai importanţă lucrurilor trecătoare. Procedează la fel cu tot ce te stresează!CapricornÎn jurul tău, lucrurile par în ordine, iar difi cul-tăţile sunt în limite fi rești. Te frământă însă unele informaţii nelămurite. Este cel mai bine să discuţi între patru ochi cu cei pe care îi ai în vedere.VărsătorÎn această perioadă, poţi avea surprize din partea unor apropiaţi, rude sau prieteni, care vin neinvitaţi sau te cheamă undeva. Te des-curci oricum, iar surprizele te fac să te simţi vioi și generos.PeştiCei din familie te enervează cu insistenţele, planifi cările și cheful lor de vorbă. Pui capăt rapid acestor pierderi de energie, dar tot ei îţi reproșează că îi împiedici în loc să îi ajuţi.

30 martie - 6 aprilie30 martie - 6 aprilie

GENERAŢIA 2002

Alexei Juravschi: „Filiera leninistă din societatea noastră Alexei Juravschi: „Filiera leninistă din societatea noastră se îngustează pe zi ce trece şi tocmai din acest motiv se îngustează pe zi ce trece şi tocmai din acest motiv

militanţii acestui tip de organizaţii devin mai agresivi”militanţii acestui tip de organizaţii devin mai agresivi”Invitatul rubricii de astăzi este Alexei Juravschi, membru al Organizaţiei de Tineret „Noua Gene-raţie”. Înainte însă de a vă propune să citiţi inter-viul cu acest tânăr economist, profi t de ocazie și felicit Noua Generaţie cu ocazia împlinirii a 17 ani de la creare, vârstă pe care a aniversat-o pe 27 martie, dorindu-i viaţă lungă, succes și multe realizări frumoase în continuare.

GLUMA SE ÎNGROAŞĂ

Videoclipurile interpreţilor

moldoveni, blocate pe YouTube

Mai mulți interpreți din Republica Mol-dova au descoperit zilele trecute că vide-oclipurile plasate de aceștia pe YouTube au fost blocate de „o compania fantomă”. Potrivit unei notifi cări, o oarecare fi rmă - UniMax S.D.N Company Electra Music - și-a revendicat dreptul de autor/propri-etate asupra imaginilor video.

Ca rezultat, afi șarea videoclipurilor a fost blocată. Asta în contextul în care compania vizată nu are nimic în comun cu dreptul de autor/proprietate asupra cli-purilor la care se face referire.

Deocamdată, detalii despre UniMax S.D.N Company Electra Music, care s-a ocupat de „curățarea” YouTube-ului de clipuri moldovenești, nu sunt de găsit. Aceasta nu are un website, un e-mail sau un număr de contact în rețeaua Internet.

YouTube blochează automat contul utilizatorului unde se afl ă imaginile video dacă primește trei notifi -cări privind încălcarea dreptului de autor.

Pentru a soluţiona problema cu care se confruntă, interpreţii noștri au ajuns miercuri, 28 martie, la Pro-curatură. Pentru că nu au reușit să identifi ce făptașul cu forţe proprii, artiștii cer ajutorul procurorilor.

Primul care a avut de suferit a fost Ionel Istrati. Pe rând au fost blocate și alte clipuri – inclusiv ale forma-ţiei Akord și ale interpreţilor Nelly Ciobanu, Dianna Rotaru, Cristina Croitoru și Adrian Ursu.

Încercarea de a descoperi adresa de pe care s-a acţionat și, eventual, făptașul, a fost zădarnică. Acum de acest caz se va ocupa Procuratura Generală.

Reprezentanţii unor case de discuri din Moldova susţin că o soluţie pentru a evita asemenea incidente ar fi crearea unei companii care ar deţine drepturile de autor și ar contracta site-ul YouTube. În prezent, în Moldova o astfel de companie nu există.

Teatrul La Huchette din Paris, scena unde de 55 de ani se joacă fără întrerupere două piese ale lui Eugen Ionesco - “Cântăreaţa chea-lă” și “Lecţia” -, record înregistrat în Guinness Book, este în pericol de a fi desfi inţat, potrivit RFI.

Teatrul La Huchette este un adevărat mit al scenei teatrale pariziene, un monument al patrimoniului francez, fiind celebru și menţionat în ghidurile turistice din toată lumea.

Înfiinţat la puţin timp după cel de-Al Doilea Război Mondial, teatrul este cunos-cut mai ales pentru că, din 1957 până în prezent, se joacă în aceleași costume și în aceeași punere în scenă două piese care l-au făcut pe Eugen Ionesco să intre în istoria dramaturgiei: “Lecţia” și “Cântăreaţa cheală”. Fiecare dintre cele două piese a fost jucată de peste 17.000 de ori și împreună au adu-nat peste două milioane de spectatori.

“Un record de longevitate și de frecven-tare, care s-ar putea întrerupe”, a declarat

pentru RFI Jean-Noel Hazemann, directorul instituţiei culturale. “Teatrul La Huchette este un teatru mic de 90 de locuri. Este un teatru pentru care nu putem mări la infi nit preţul biletelor, dar nici capacitatea sălii. Cum însă restul cresc, taxele, chiria - ţinând cont că suntem în cartierul latin -, avem probleme tot mai mari de trezorerie”, a mai spus acesta.

În prezent, preţul unui bilet este de 22 de euro, studenţii având la dispoziţie bi-lete reduse, de 16 euro. Publicul este însă cel mai adesea format din studenţi - două treimi - familii și turiști, iar încasările zilnice de 1.500 de euro nu compensează creșterile de cheltuieli permanente, mai ales chiria, care în ultimii 15 ani s-a dublat, ajungând în prezent la circa 4.500 de euro lunar.

“Am ajuns la o înţelegere cu proprietarul, care este un tip șarmant și înţelegător, care ne-a lăsat să încălcăm puţin regulile privind plata chiriilor. El rămâne totuși proprietar și a fost nevoit să ne ceară toţi banii. Tribuna-lul a fost și el înţelegător cu noi și ne-a lăsat să ne eșalonăm chiriile, dar acum nu mai

putem întârzia, suntem deci într-o situaţie tot mai precară”, a mai spus Hazemann.

În octombrie anul trecut, teatrul a fost pe punctul de a fi închis și trupa concediată. Pericolul încă există și soluţii sunt puţine, a adăugat directorul teatrului La Huchette.

“Facem parte din teatrele private pari-ziene - cele 54 de săli existente în capitală - și suntem cel mai mic dintre aceste teatre private. Toţi actorii noștri sunt însă plătiţi de fi ecare dată - obicei care nu-i valabil peste tot -, e adevărat, cu salariul minim, toate taxele sunt plătite și nici măcar nu avem vreo datorie socială”, a explicat acesta, adă-ugând: “Făcând parte din teatrele private, nu avem dreptul la nici o subvenţie, nici de la municipalitate, nici de la Ministerul Culturii. Există doar niște sume care sunt vărsate într-o pușculiţă comună numită Fondul de sprijin al teatrului privat și de acolo ni se revarsă o cotă parte, dar doar pentru creaţii noi”.

În lipsă de alţi bani, teatrul supravie-ţuiește pe bază de mecenat. Directorul instituţiei de spectacole spune că, pentru a

“supravieţui, teatrul are nevoie de o sumă anuală de 70-80.000 de euro.

Cum piesele lui Eugen Ionesco au făcut teatrul celebru, Jean-Noel Hazemann a fost întrebat de RFI dacă a intrat în contact cu eventuali sponsori români sau cu autorităţi culturale din România.

“Am avut plăcerea să mergem să jucăm

«Cântăreaţa cheală» și «Lecţia» la Teatrul Odeon din București, în 2006, cu ocazia sommet-ului francofoniei. Eu ador România, am fost acolo în turnee cu trupe, înainte să devin director de teatru la Paris. Nu am intrat însă în contact acum cu cineva din Ro-mânia ca să vorbim despre soarta Teatrului La Huchette”, a răspuns acesta.

UN RECORD DE LONGEVITATE ÎN PERICOL

Teatrul în care se joacă de 55 de ani neîntrerupt două piese a lui Eugene Ionesco ar putea fi închis