Ziarul Flux, Ed. 7 (883)

222.02.2013

Noros, -2 2 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................16.07361 Do lar ame ri can ............. 12.06131 Leu românesc ................. 3.66541 Ru blă ru sească ............... 0.3997Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„O dată pentru totdeauna: multe lucruri nu vreau să le

știu. – Înţelepciunea trasează și cunoașterii limite”.

Friedrich Nietzsche

Cursul valutar 22.02.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 22 februarie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

23.02.2013

Noros, -1 1 0C

Sf. Mc. Nichifor; Episcopii Marcel și Pangratie

(citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

Banca de Economii, Filat şi Voronin sau de ce Gurău adie că ar vrea să plece de la PCRM

Unde sunteţi acum, REVOLUŢIONARI de la 7 aprilie?

Nicolae Timofti – ostaticul defunctei AIE

Filat a făcut din Fisco filială a PLDM

Interceptările telefonice – o probă suficientă pentru a-i îmbrăca premierului brăţări de oţel

22

44

55

66

88

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SCANDALOS

INVESTIGAŢII

ATITUDINI

ACTUAL

ZI CĂ NU!

Chetraru – Chetraru – persona non grata persona non grata

la Guvern. Filat la Guvern. Filat se teme să nu fi e se teme să nu fi e săltat chiar el?săltat chiar el?

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 7 (883)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

De ce ne laudă europenii?

Marea Britanie, Polonia, Suedia și Letonia îndeamnă Republica Mol-dova să continue implementarea reformelor și pro-mit că vor acorda sprijin ţării noastre în ceea ce privește semnarea Acordu-lui de Asociere și

cel de Liber schimb cu Uniunea Europea-nă, în cadrul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Miniștrii de Externe ai Marii Britanii, Poloniei și Suediei au efectuat o vizită în comun de două zile în Republica Moldova, în cadrul căreia au avut întrevederi ofi ciale cu re-prezentanţii conducerii de vârf a ţării noastre, printre care președintele Nicolae Timofti, premierul Vladimir Filat, spi-cherul Marian Lupu și liderul PCRM, Vladimir Voronin.

După vizita celor trei ofi ciali europeni, în Republica Moldova a venit, de asemenea, într-o vizită de două zile, și prim-ministrul Letoniei, Valdis Dombrovskis. Ofi cialul leton s-a afl at la Chișinău pe 20 și 21 februarie. Acesta a avut și el întrevederi cu reprezentanţii conducerii de vârf a ţării noastre și a prezidat, alături de premierul Vladimir Filat, o ședinţă a delegaţiilor guvernamentale ale celor două state.

Continuare în pag. 9

Război total, cu sfârşit imprevizibil


Filat, Ghimpu, Şalaru şi vaca sfântă


Moldova fără Filat, Moldova fără PLDM!Moldova fără Filat, Moldova fără PLDM!


22 FEBRUARIE 201322F L U XF L U X

Da, la interceptările telefonice ale șefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol, mă refer. În spe-cial, la discuţiile lui cu premierul Filat, în care acesta dă indicaţii directe pe care agent economic să-l amendeze, pe care să-l scutească de amenzi și de controale și pe care, pur și simplu, să-l distrugă.

Să reproducem câteva dintre discu-ţiile telefonice ale primului ministru cu șeful fi scului. Mai întâi, Filat îi cere lui Vicol ca fi scul să nu se atingă de fi rma Multival de la Alexăndreni (dacă am reprodus corect numele localităţii). Vi-col nu-l scoate pe Filat din „șefu’ ”, „să trăiţi, șefu’… ”, „am înţeles, șefu’… ”, de parcă ar discuta un gangster cu unul dintre locotenenţii săi, nu șeful fi scu-lui cu premierul. După care are loc o a doua discuţie, deoarece Vicol nu a re-zolvat problema:

„Filat: – Eu am vorbit cu tine de fi r-ma asta „Multival” sau nu?

Vicol: – Da, totul îi în regulă.Filat: – Cum îi în regulă, uăi, dacă ei

stau aici și spun că-i și mai rău decât o fost?

Vicol: – Eu am sunat șefa de acolo …

Filat: – Eu îţi mai spun încă o dată, fără ca să vorbesc de 10 ori același lu-cru: mâine dimineaţă îmi raportezi că s-a rezolvat. Eu ţie îţi spun: nu-mi cre-aţi voi mie probleme că eu și așa am sufi ciente”.

Deci, în acest caz premierul a inter-venit în mod abuziv în favoarea unui agent economic. Iată însă un alt caz în care Filat îi cere șefului de la fi sc să distrugă un agent economic. Și, dacă în primul caz a fost vorba doar des-pre un abuz, în cel de al doilea este vorba deja despre o crimă, fi e ea și economică:

„Filat: – Da’ eu cu Găgăuzia ce ţi-am spus?

Vicol: – Totu-i în regulă, actul este

de 1,5 milioane și acum urmează al doilea.

Filat: – Și conturile, dar de ce aţi de-blocat conturile?

Vicol: – Pentru că o depus cerere în judecată…

Filat: – Și ce-i dacă o depus cerere în judecată?

Vicol: – Și noi acum am întreprins măsuri iar să blocăm conturile. Al doi-lea act e de 9 milioane.

Filat: – Când îi blocaţi conturile?Vicol: – Mâine.Filat: – Mâine să-mi raportezi că ai

blocat conturile.Vicol: – Am înţeles!”Premierul Filat se vrea în ţara asta și

procuror, și judecător. El îi dă indicaţii exacte lui Vicol ce amendă să aplice fi r-mei germane Draexlmaier. Și când îi dă aceste indicaţii șefului fi scului, el nu-l apelează cu „domnul” sau „domnule Vicol”, cum ar fi politicos să te adresezi celui care aplică politica fi scală a ţării în care tu ești prim-ministru, și nu-i spune nici măcar „măi”, ci „uăi”:

„Filat: – Nicolae!Vicol: – Să trăiţi, bună ziua!Filat: – Ce mai faci tu, uăi?Vicol: – Muncesc. Eram într-o ședin-

ţă cu reprezentanţii de la (se bâlbâie – n.n.) banca … de la Asociaţia Băncilor …

Filat: – Nicolae, eu am nevoie de ad-ministrare fi scală, am nevoie de regu-lă, dar am nevoie ca lucrurile acestea să fi e făcute inteligent, nu cu bâta. Iată experienţa asta cu Draexlmaier, ţi-am spus să fi i mai atent, dar tu ai fost așa de atent încât (aici sunetul este indes-cifrabil – n.n.)...

Vicol: – Am înţeles.Filat: – Nu că ai înţeles, dar tu ce vrei

numaidecât să le pui amenda asta de 500 de mii de lei și așa mai departe?

Vicol: – De 500 000 de lei?Filat: – Da. Eu ţi-am spus să depășești

toate chestiile astea (urmează o înjură-tură rusească în care premierul invocă organul sexual masculin). Eu înţeleg că tu ești principial, dar tu… Ţi-am mai spus o dată: acestea-s lucruri…

Vicol: – Bun, am înţeles, șefu’.Filat: – Cum ai înţeles dacă…Vicol: – Noi am stabilit că excludem

cu medicina de la ajutorul material și rămâne cu activul de capital. Și o fost

astăzi la mine Draexlmaier. Am dis-cutat cu ei, în principiu nu… au fost astăzi la ora 9. Și, în principiu, nu au obiecţii în continuare.

Filat: – Ei, nu au obiecţii. Am vorbit și eu cu dânșii.

Vicol: – S-au expus negativ, iarăși?Filat: –Nu că negativ … tu nu vezi că

problema asta s-a ridicat la un așa ni-vel încât noi avem… Și nemţii mă sună de la ambasadă, și…

Vicol: – Bun, șefu’. Eu îi mai invit o dată pe ei…

Filat: – Nu-i mai invita tu pe dânșii de o sută de ori. Ia și-i fă actul acela, pune o amendă de 20 de mii de lei, cât sunt acolo și […] Și atenţie cu agenţii economici mari, cu investitorii mari și așa mai departe... mai prudent. Dacă trebuie, discutăm de la caz la caz. […] Și cu exportul de mere, cu exportul de nuci, mai atent un pic […]”.

Deci, atenţie cu agenţii economici mari, iar pe cei mici, fi scul îi poate căl-ca în picioare. Și atenţie la investiţiile germane, de la nemţi vine susţinerea pentru Filat, iar pe pârliţii de găgăuzi, de moldoveni, în general, nimiciţi-i, puneţi-le amenzi, blocaţi-le conturile, într-un cuvânt stârpiţii. Numai vedeţi să nu fi e afacerea unei rude de-a pre-mierului că aţi păţit-o. Iată asta este adevărata libertate economică, pia-ţă liberă, iniţiativă economică liberă, concurenţă loială, exact cum prevede constituţia unei ţări de succes.

Și nu doar primul ministru îi dă in-dicaţii șefului de la fi sc pe care agenţi economici să-i amendeze și pe care să-i scutească de amenzi. Acest lucru îl face și ministrul de Interne, Dorin Recean. Acesta chiar urlă la șeful fi scu-lui pentru că Vicol a dispus efectuarea unui control frontal la un agent econo-mic. Cum a îndrăznit acest nenorocit de Vicol să se bage dacă respectivul business este protejat chiar de minis-trul de Interne. Vedeţi, la prima vede-re, Recean pare un strâns cu ușa, dar când este ameninţat interesul lui eco-nomic, știe omul și să se răţoiască, să facă pe grozavul.

Nu încape îndoială că aceste înre-gistrări ale discuţiilor purtate cu șeful fi scului constituie o probă sufi cientă pentru a-i îmbrăca premierului brăţări de oţel. Într-o ţară europeană, darea în vileag a astfel de discuţii ar duce imediat la demisia premierului și la că-derea guvernului. După care ar urma anchetarea și judecarea lui. La noi asta însă nu se va întâmpla.

Ba mai mult, dacă nu era războiul dintre oligarhi, adică dintre Filat și Plahotniuc, sunt sigur că nici aceste discuţii nu ieșeau la iveală. Și, în mod sigur, interceptări de acestea sunt încă multe. Fie că sunt efectuate legal, fi e ilegal, dar ele ar putea servi, probabil, ca probă pentru întemniţarea întregu-lui Cabinet de Miniștri.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Nu contează de cine au fost făcute. Nu contează dacă au fost efectuate le-gal sau ilegal, cu sau fără autorizaţia procurorilor, a judecătorilor. Contea-ză doar că există, că au fost făcute publice, că sunt autentice și consti-tuie o probă imbatabilă că PLDM-ul lui Vladimir Filat este o grupare mai mult economico-mafi otă decât politică.

Scandalos

Interceptările telefonice – o probă sufi cientă Interceptările telefonice – o probă sufi cientă pentru a-i îmbrăca premierului brăţări de oţelpentru a-i îmbrăca premierului brăţări de oţel

Șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, s-a întâlnit

miercuri, 20 februarie, cu Ambasadorul Repu-

blicii Federale Germania în Republica Moldova,

Matthias Meyer. Nu știm exact dacă liberalul a

solicitat întrevederea. Cert este că acesta a do-

rit să-i prezinte ambasadorului german propria

viziune privind situaţia politică din Republica

Moldova, funcţionarea instituţiilor democrati-

ce, mersul reformelor, lupta cu corupţia etc.

Într-un comunicat al formaţiunii se spune că Mihai Ghimpu i-a solicitat ambasadorului german sprijin în identifi carea unei soluţii care ar permite depășirea cri-zei din AIE. Și chiar i-a sugerat acestuia care ar fi soluţia: demisia tuturor persoanelor implicate în scandalul din ultima perioadă. De asemenea, liberalul a condamnat metodele de guvernare și management al instituţiilor pe care le reprezintă respectivele persoane.

De fapt, liberalul i-a spus ambasadorului că vrea de-misia premierului Filat. Într-o declaraţie a Partidului Liberal din aceeași zi, cu privire la ultimele evenimente politice (inclusiv cele din ședinţa Guvernului, când pre-mierul nu a acceptat candidaturile liberalilor la „Mold-silva” și la Ministerul Tineretului), se menţionează ur-mătoarele: „Demisia de onoare a tuturor funcţionarilor implicaţi, inclusiv a prim-ministrului, este iminentă în

asemenea cazuri, iar PLDM trebuie să înainteze altă candidatură”. Același lucru l-a cerut și Ghimpu în ca-drul unui briefi ng.

În acest context, ne întrebăm ce a așteptat, de fapt, Ghimpu să audă de la Matthias Meyer? Că îi condamnă și el pe acești politicieni implicaţi în scandal? Și că îi va chema „la covor” să le ceară demisia? Se pare că Ghim-pu nu are habar de rigorile pe care le impune statutul de ambasador și de uzanţele diplomatice. Cum s-ar putea implica ambasadorul Germaniei în confl ictul din interiorul puterii de la Chișinău și, mai ales, cum ar putea să se pronunţe în privinţa demisiei unor demni-tari de prim rang de la noi, ca soluţie pentru depășirea crizei?

Dar liberalul este atât de supărat pe unul dintre Vla-zii pe care nu vrea „să-l vadă în ochi”, încât a pierdut simţul realităţii și chiar discernământul. Nu grija pen-tru realizarea angajamentelor europene îl macină pe Mihai Ghimpu, ci faptul că ar putea pierde „pârghiile” în cazul unei reconfi gurări a puterii. De aici și dispera-rea cu care se agaţă de defuncta AIE și încercările dez-nădăjduite de reanimare a acesteia.

Iar Matthias Meyer ce putea să-i spună, decât că „va susţine și în continuare Republica Moldova pe calea integrării europene”.

Ioana FLOREA, FLUX

Ghimpu vrea susţinerea ambasadorului german în demiterea lui Filat

22 FEBRUARIE 2013 33 F L U XF L U XPolitic

Chiar dacă nu pot fi comparate ca amploare și impact, protestele din România, din iarna anului 2011, care ulterior au determinat votul zdro-bitor anti Băsescu la referendumul privind demiterea acestuia și apoi schimbarea clasei politice de la pu-tere, au fost declanșate, practic, de un simplu apel telefonic, de un atac dur al lui Traian Băsescu, la un post de televiziune, la adresa lui Raed Arafat, medicul care a înfi inţat cel mai performant sistem de urgenţă din România și se bucură de un mare respect în societate.

Un chef „la nivel înalt” a spulberat o Alianţă-betonCine ar fi putut crede că o banală

partidă de vânătoare, care trebuia să culmineze cu un chiolhan „la nivel înalt”, un fel de recompensă de sfâr-șit de an pentru un cerc de apropiaţi ai unui personaj politic controversat, se va solda cu urmări dezastruoase și chiar va dezintegra betonul Alian-ţei, care, deși fragil și fi surat, promi-tea totuși să ţină până la următoa-rele alegeri parlamentare. Iată însă că dispreţul faţă de lege, predilecţia pentru intrigi, șantaj și aranjamente, pare să-i fi adus pe acești salvatori ai neamului, sufi cienţi și cu orgolii ne-măsurate, în pragul unui război to-tal, cu sfârșit imprevizibil atât pen-tru ei, cât și pentru ţară.

Dar fără îndoială, ciocnirile și bă-lăcăreala din Alianţă au și partea lor bună. Pentru că, iată, autorităţile au pornit parcă să lupte cu corupţia. În doar câteva zile, am avut parte și de descinderi spectaculoase pe la insti-tuţii de stat, și de percheziţii, și de interceptări de convorbiri telefonice, și de reţineri, și de puneri sub acuza-re a unor înalţi demnitari, iar dosare-le au curs ca din cornul abundenţei. Dar succesiunea galopantă a atâtor evenimente ar pute avea, pentru un stat mic cum este al nostru, efectul devastator al unei „primăveri arabe”.

Toate bune și frumoase, dacă nu ar exista bănuiala (sau chiar certitu-dinea) că aceste dosare au fost scoa-

se la lumina zilei deloc întâmplător anume acum, că acţiunile Centrului Naţional Anticorupţie au fost sin-cronizate perfect cu anumite eve-nimente de pe scena politică, ceea ce ne face mai puţin încrezători în faptul că se dorește o luptă reală cu corupţia și că aceste dosare vor avea fi nalitate.

Luptă până la capăt, în loc de schimbare până la capătSituaţia actuală nu este una inedi-

tă. În momente de criză, de tensiune între partenerii de la guvernare, se făceau des aluzii la dosarele de la Procuratură și CNA în care ar fi fost vizaţi membri și apropiaţi ai anumi-tor partide. Marian Lupu, pe care îl cam lasă nervii în situaţii difi cile, invoca „datele interesante” pe care le deţinea procurorul de sufl et al democraţilor, Valeriu Zubco. Șeful fostului CCCEC și actualului CNA se plângea de presiunile politice exer-citate asupra sa și de faptul că subal-ternii săi execută comenzile liderilor de partide și adună materiale com-promiţătoare la sugestia acestora. Adică, structurile statului, împărţite pe feude de partide, nu au fost nici-odată prea preocupate de lupta cu corupţia, ci cu adunarea dosarelor pentru cazurile de forţă majoră. Doar că acum, se pare, miza acestor dosa-re nu mai este doar șantajul politic, ci răzbunarea și distrugerea „până la capăt” a adversarului politic.

Faptul că dosarele respective pu-teau să adune praf în continuare, dacă Filat se purta frumos și nu-l zgândărea pe Plahotniuc, l-a confi r-mat și Mihai Ghimpu, pe care îl ia tot mai des gura pe dinainte. „Dacă Fi-lat nu folosea tragedia din Pădurea Domnească, nici informaţia cu dosa-rele împotriva lui Usatâi și Negruţă nu apărea. S-a început războiul”, a spus el la un post de televiziune.

Asta nu înseamnă deloc că dosare-le nu sunt întemeiate și că respecti-vii funcţionari nu s-au îmbogăţit pe căi ilicite. O dovedește și panica ce a pus stăpânire pe liberal-democraţi,

și incoerenţa acestora, care, în doar câteva zile, au reușit să exprime vot de neîncredere conducerii CNA, să-l cheme pe Viorel Chetraru la șe-dinţă la sediul PLDM și să-l declare pe acesta, dar și întreaga instituţie condusă de el, persona non grata la Guvern.

Fără îndoială, corupţia în instituţii-le statului a atins cote inimaginabile. Funcţionari cu salarii de câteva mii de lei pe lună, au case de milioane și mașini de zeci de mii de euro. Func-ţiile sunt folosite în interes personal și de partid. Întrebarea este dacă s-ar fi vorbit despre corupţie la nivel înalt, în cazul în care situaţia din Ali-anţă nu ar fi degenerat, dacă nu ar fi fost atinse atât de grav interesele, dar și funcţia lui Plahotniuc, dacă cei doi oligarhi de la putere nu ar fi de-cis că în Republica Moldova este loc doar pentru unul singur? Pentru că a tot încercat să ne convingă liberalul Mihai Ghimpu că nu există la noi co-rupţie la nivel înalt. Corupţia există acolo unde este sărăcie.

„Impresiile amare” ale lui Dumitru DiacovAr putea spune cineva că suntem

părtinitori, pentru că ne îndoim de bunele intenţii ale CNA. Dar iată că și unii reprezentanţi ai puterii sunt bântuiţi de bănuieli. Și nu unul oa-recare, ci chiar din partidul despre care se spune că ar dirija acest marș triumfal al luptătorilor cu corupţia. „Nu pot să neg că lasă și o impresie amară de campanie”, a spus despre

spectaculoasele acţiuni anticorup-ţie Dumitru Diacov, președintele de onoare al PD, la Europa Liberă.

Și nu am vrea să credem că este vorba doar de faptul că acest război a făcut „victime” colaterale chiar în rândul democraţilor. În opinia lui Diacov, faptul că și ministrul Cultu-rii, Boris Focșa (fi nul de cununie al procurorului Chișinăului, Ion Diacov, fratele liderului democrat), s-a ales cu un dosar penal, ar confi rma că se mimează o luptă intransigentă cu co-rupţia: „Aceasta vine din trecut, încă de la fostul procuror. Chiar faptul că au apărut miniștri de la două partide și de la PD, pentru a demonstra că, uite, hai că noi luptăm și cu ai noștri”.

Președintele de onoare al demo-craţilor a mai afi rmat că știa și de exis-tenţa a vreo doi miniștri PL în lista lui Zubco, despre care acum nu se știe dacă sunt sau nu mai sunt. Prin urma-re, Diacov nu lasă să se înţeleagă doar că acţiunile Centrului ar putea fi infl u-enţate de factorul politic, ci confi rmă faptul, știut de toţi, că fostul procuror general Valeriu Zubco acţiona la co-manda stăpânilor săi politici și chiar ne spune că acesta ar fi avut o listă a potenţialelor „victime”.

De ce nu sunt dosare în care ar fi vizaţi și miniștrii PL a explicat Mihai Ghimpu. Liberalii au stat cuminţi și nu au stârnit războaie.

Pe când şi alte dosare?Pentru a demonstra acum că nu

au acţionat la comandă politică și nu s-au implicat în reglările de con-

turi dintre partide, PG și CNA ar tre-

bui să pună pe masă și alte dosare,

de exemplu, cu privire la atacurile

raider de acum doi ani, dar și mai

recente, cu privire la suspiciunile de

corupţie din cadrul Ministerului Eco-

logiei, la situaţia de la Metal Feros

și multe altele. Altfel, s-ar putea ca

doar Marian Lupu să creadă că „asis-

tăm la un proces de luptă cu marea

corupţie”. Noi, ceilalţi, am putea cre-

de cu totul altceva. De exemplu, că

sunt anihilaţi niște corupţi, pentru

ca alţi corupţi să poată fura în voie.

Starea de lucruri din ultima peri-

oadă ne duce la gândul că, de fapt,

Republica Moldova nici nu are gu-

vernare. Că există doar teri partide

care s-au unit într-o coaliţie pentru

a împărţi puterea. Fiecare dintre

aceste partide se consideră proprie-

tar și stăpân peste câteva ministere

și alte structuri de stat, pe care vrea

să le gestioneze în mod unilateral,

să le folosească pe post de pârghii.

Fiecare vrea să ia cât mai mult, dar

nu pentru că ar dori să promoveze

reformele, să demonteze sistemul

corupt și vechile scheme în care au

fost încadrate structurile statului, ci

pentru a și le însuși în propriul bene-

fi ciu și a dispune după bunul plac de

putere nelimitată.

În această situaţie, poate ar trebui

să acceptăm soluţia lui Mihai Ghim-

pu – să-i demitem pe toţi și să-i dăm

totul PL-ului. Pentru că Ghimpu nu

fură, nu trăsnește pe nimeni și nu

vrea nimic pentru sine. Doar pentru

popor.

Ioana FLOREA, FLUX

Război total, cu sfârşit imprevizibilRăzboi total, cu sfârşit imprevizibilÎncă o dată ne-am convins că uneori faptele aparent minore pot declanșa reacţii imprevizibile, pot produce evenimente neașteptate și chiar pot schimba cursul obișnuit al istoriei. Așa cum au pornit, de exemplu, revoltele în lumea arabă, de la un caz singular, de la un gest disperat al unui tânăr din Tunisia, care a fost bătut și umilit de poliţia la care a căutat dreptate. Sinucide-rea prin autoincendiere a lui Mohamed Bouazizi, din 17 decembrie 2010, a fost detonatorul care a făcut să explodeze lumea arabă și să cadă dictaturi care s-au menţinut zeci de ani la putere.

Democraţii vor și ei, ca și Mihai Ghim-pu, „totul de la zero”. Președintele PD, Marian Lupu, vede o singură cale posibilă pentru iniţierea unui dialog: demisia necondiţionată a premierului. După care ar urma să demisioneze și el din funcţia de spicher. Pentru că demo-craţii nu se ţin de funcţii. Și doar apoi ar putea începe discuţiile privind crearea unei noi alianţe democratice.

Șeful democraţilor nu vrea să lase loc de in-terpretări, de aceea a ţinut să puncteze clar situaţia: „Pasul întâi - demisia necondiţionată a prim-ministrului Vladimir Filat. Pasul doi – în același moment eu sunt disponibil să-mi prezint

demisia din funcţia de președinte al Parlamen-tului. Și doar după asta va apărea posibilitatea unor discuţii privind identifi carea soluţiilor de scoatere a ţării din criză”. Aducem situaţia la „faza zero” și doar apoi discutăm, a precizat de-mocratul ieri. Aceasta, în opinia lui Lupu, este singura șansă de a evita anticipatele.

Lupu l-a acuzat pe Filat, în cadrul unui brie-fi ng, de faptul că ar fi organizat „o campanie isterică de victimizare”, criticând „decizia ires-ponsabilă” a acestuia de a rupe acordul Alian-ţei. Filat nu-și mai poate asuma conducerea Guvernului în mod obiectiv și în deplină coe-renţă, consideră PD.

Democraţii au formulat un șir de propuneri, după ce au luat “act de situaţia creată odată cu

ruperea protocolului AIE de către PLDM și, im-plicit, destrămarea Alianţei, de formarea unei noi majorităţi conjuncturale PLDM-PCRM în Parlament, de incapacitatea premierului de a coordona activitatea Guvernului în această perioadă de profundă criză politică, de solici-tarea colegilor noștri privind demisia premie-rului, dar și de necesitatea de a reclădi o nouă alianţă democratică”.

Președintele PD, Marian Lupu, l-a somat pe premierul Vladimir Filat să revină imediat la dialog. Dacă nu vrea să revină în sânul familiei AIE, fi ului rătăcitor i se sugerează „responsa-bil” să demisioneze. În locul lui urmând să vină „un premier echilibrat, capabil să asigure o ac-tivitate echilibrată a Guvernului”.

Miercuri, 20 februarie, Mihai Ghimpu a de-clarat și el că cei vizaţi în interceptările telefo-nice, implicaţi în scheme de corupţie, trafi c de infl uenţă și abuz de serviciu, trebuie să demi-sioneze. „Demisia de onoare a tuturor funcţi-onarilor implicaţi, inclusiv a prim-ministrului, este eminentă în asemenea situaţie. PLDM trebuie să înainteze altă candidatură”, a con-cluzionat șeful PL.

Judecând după similitudinea formulărilor și cerinţelor, cele două formaţiuni par să-și fi concertat acţiunile. Urmează să vedem care va fi rezultatul.

La închiderea acestei ediţii, Vladimir Filat mai era șef al Guvernului Republicii Moldova. Dar nu vă putem spune până când. (FLUX)

Moldova fără Filat, Moldova fără PLDM!

22 FEBRUARIE 201344F L U XF L U X Investiga\ii

Nedumerirea mea era provocată de faptul că anume Victor Gurău a prezentat recent, într-o confe-rinţă de presă, o schemă din care reieșea că de la Banca de Economii s-au furat peste 1,5 miliarde de lei, după ce în fruntea Consiliului de Administraţie al BEM a fost numit omul lui Vladimir Filat, secretarul general al Guvernului, Victor Bo-diu. Impresia mea a fost că Gurău a prezentat această schemă și ca reprezentant al PCRM, el fi ind po-lemistul numărul unu al comuniști-lor. Și acum, na-ţi-o bună, tovarășii săi refuză să constituie o comisie parlamentară în problema fraude-lor de la BEM pe care Gurău le-a investigat și elucidat.

Acest paradox are totuși o expli-caţie pe care am ajuns să o deţin și eu după ce am luat cunoștinţă de o investigaţie făcută de un ziar românesc, de altfel foarte cunos-cut. Este vorba de România Liberă, care a publicat un material cu titlul „Banca de Economii a Moldovei, acuzată că a spălat banii ucigași-lor lui Serghei Magniţki”. România Liberă susţine că prin BEM s-au spălat bani încă în perioada în care ţara era guvernată de Voronin și că acesta ar avea o implicare directă în aceste scheme frauduloase.

Dar mai bine să cităm sursa: „Por-talul EU Observer a dezvăluit că Hermitage Capital, com-pania afl ată în centrul operaţiunii kaghe-bisto-mafi ote în urma căreia a fost ucis Serghei Magniţki, a de-pus în luna iunie

2012 o plângere la Procuratura din Chișinău în care acuza Banca de Economii că a spălat 53 de milioa-ne din banii mafi ei rusești în 2008. Pe 12 februarie 2013, premierul Vladimir Filat a solicitat autorită-ţilor să verifi ce scrisoarea unei alte fi rme britanice, care a acuzat BEM că a spălat, tot în 2008, 5,4 miliar-de de ruble (aproximativ 195 de milioane de dolari, la cel mai pu-ternic curs rublă/dolar înregistrat în 2008). În 2008, stăpân absolut la Chișinău era comunistul Vladimir Voronin”.

În continuare, România Libe-ră amintește povestea tristă a lui Magniţki și a Hermitage Capital, companie pentru care lucra acesta.

„În 2007, Hermitage Capital, companie cu sediul în Marea Bri-tanie, condusă de William Brow-der, era cel mai mare investitor de pe piaţa rusă. În acel moment, un grup mafi ot numit grupul Kluyev, alcătuit din foști ofi ţeri ai serviciu-lui de informaţii rus, FSB, fost KGB, poliţiști, procurori și membri puter-nici ai crimei organizate, au supus Hermitage unui atac criminal fără precedent. I-au confi scat câteva companii pe care le-au falimentat pentru a solicita din partea statului returnări de taxe în valoare de 230 de milioane de dolari. Autorităţile ruse au acuzat Hermitage de evazi-une fi scală și l-au declarat pe Brow-der persona non grata în Rusia.

Magniţki, avocat în cadrul unei companii de audit care

avea drept client Hermita-ge, a dezvăluit întreaga schemă și a acuzat de corupţie înalţi ofi ciali

guvernamentali, din poliţie și pro-curatură. Sfârșitul se știe. Magniţki a fost acuzat de evaziune fi scală împreună cu Hermitage, arestat, iar în noiembrie 2009, după un an de bătăi, torturi și refuz al celor mai elementare drepturi, Magniţki a murit din cauza rănilor, legat pe un pat de închisoare. Congresul Statelor Unite a adoptat o lege cu numele lui prin care a îngheţat conturile din băncile americane ale ofi cialilor ruși implicaţi în acest caz și le-a interzis să intre pe teri-toriul american, cazul devenind și un motiv de tensiune între Rusia și Uniunea Europeană. Iar Bill Brow-der caută dreptate inclusiv în Mol-dova, ţară care dorește să adere la Uniunea Europeană”.

Potrivit investigaţiei publicate de România Liberă, gruparea cri-minală rusească Kluyev, care a ata-cat compania Hermitage Capital din Marea Britanie, a făcut uz de serviciile Băncii de Economii din Moldova.

„Hermitage a intrat în posesia unor documente potrivit cărora grupul Kluyev a virat, în 2008, 53 de milioane de dolari dintr-un cont al băncii rusești Krainiy Sever în două conturi ale Băncii de Econo-mii a Moldovei.

Mai târziu, Banca de Economii a virat, la rândul ei, banii în mai multe conturi din Austria, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia și Litu-ania. Cipru este deosebit de rele-vant aici, pentru că, luna trecută, serviciile de informaţii germane au realizat un raport în care acu-zau băncile cipriote că spală banii mafi ei rusești. Cipru se afl ă, tot-odată, în căutarea a 16 miliarde de euro de la Uniunea Europea-nă pentru salvarea propriului sistem fi nanciar, iar Germania a invitat deschis Rusia să participe la această salvare alături de UE, date fi ind relaţiile strânse dintre cele două ţări.

Browder a declarat pentru EU Observer că „Moldova este un punct-cheie de tranzit pentru ba-nii spălaţi în cazul Magniţki, astfel încât o investigaţie autentică ar spori în mod exponenţial capacita-tea agenţiilor europene de aplica-re a legii de a-i aresta și a-i expune public pe oamenii care se afl ă în spatele acestor reţele mafi ote” și a avertizat că „ceea ce fac sau nu moldovenii ar putea fi un test dacă sunt sau nu un partener pe care să te poţi baza într-o viitoare include-re în structurile europene”. Drept pentru care Centrul Naţional An-ticorupţie a declanșat o anchetă, iar premierul moldovean Vladimir Filat a promis că va monitoriza per-sonal cazul”.

Deci, din materialul publicat de România Liberă ar reieși că Voro-nin nu are niciun interes să se facă lumină asupra activităţii BEM din 2008. Aceasta este, probabil, ex-plicaţia faptului că reprezentanţii PCRM în Biroul Permanent al Parla-mentului au refuzat să susţină înfi -inţarea unei comisii de anchetă pe acest caz. Pe de altă parte, Filat nu vrea înfi inţarea acestei comisii de

anchetă pentru că, se pare, anume omul său de nădejde, Bodiu, a pus pe brânci Banca de Economii.

Că situaţia băncii s-a înrăutăţit dramatic după ce Filat și-a delegat ortacul în fruntea Consiliului de administrare, Victor Bodiu, reiese cât se poate de clar și din rezul-tatele preliminare ale controlului complex efectuat de către Banca Naţională a Moldovei la Banca de Economii S.A. Astfel, în luna ianu-arie 2013 s-a constatat înrăutăţirea continuă a creditelor băncii, fapt ce va determina crearea, la data de 31 martie 2013, a provizioanelor adi-ţionale pentru pierderi la credite și alte active în mărime de aproxima-tiv 430 de milioane de lei. Aceasta va atrage după sine diminuarea ca-pitalului băncii până la minus 300 de milioane de lei și declanșarea automată a procedurii de lichidare a băncii în conformitate cu Legea Instituţiilor Financiare.

Dacă se va întâmpla asta, atunci consecinţele ar putea duce chiar la deprecierea valutei naţionale. Astfel, potrivit acelorași rezultate preliminare ale controlului efectu-at de către Banca Naţională, în ca-zul lichidării Băncii de Economii, există riscul de pierderi semnifi -cative ale tuturor depozitelor per-soanelor juridice (inclusiv mijloa-cele statului) de 1,386 de miliarde de lei. De asemenea, există riscul ca statul să fi e nevoit să susţină Fondul de garantare a depozitelor cu suma de 460 de milioane de lei pentru a returna depozitele ga-rantate din Banca de Economii, în sumă de 604 milioane de lei. Efec-

tele lichidării Băncii de Econo-mii vor fi resimţite de întregul sistem bancar, fi ind posibilă o retragere a depozitelor de cir-ca 20-30%, stoparea activită-ţii de creditare, presiuni de depreciere a monedei naţi-onale și riscul de faliment al altor bănci.

Vedeţi, situaţia riscă să de-vină dramatică. Așa că, după mine, Victor Gurău are tot te-meiul să plece din PCRM. Dar cine atunci îi va reprezenta pe comuniști în dezbaterile televi-zate, că toţi ceilalţi care au mai fost au cam plecat? Poate Iurie Muntean? Mă tem doar că el nu se prea pricepe la bănci.


Banca de Economii, Filat şi Voronin sau de ce Banca de Economii, Filat şi Voronin sau de ce Gurău adie că ar vrea să plece de la PCRMGurău adie că ar vrea să plece de la PCRM

Am avut un moment de ezitare când am citit pe face-book un fel de „aluzie” făcută de consilierul comunist din Consiliul Municipal Chișinău, Victor Gurău, că ar putea părăsi PCRM din cauza atitudinii adoptate de to-varășii săi de partid din Parlament în chestiunea Băncii de Economii din Moldova (BEM). Și anume: Victor Gurău se referea la faptul că, pe data de 14 februarie, în cadrul ședinţei Biroului Permanent al Parlamentului, reprezen-tanţii PCRM, alături de cei ai PLDM, au votat împotriva propunerii deputaţilor PL de a constitui o comisie parla-mentară de anchetă care ar examina cauzele degradării până aproape de faliment a situaţiei de la BEM.

22 FEBRUARIE 2013 55 F L U XF L U XAtitudini

Voi credeţi că n-aveţi nicio vină, că

aţi făcut tot ce aţi putut și acum nu

vă rămâne altceva decât să vă faceţi

bagajele și să plecaţi. Bine că puteţi

pleca. Dar cu părinţii voștri cum ră-

mâne? Dar cu sărmanii voștri bunici?

Cu ei ce faceţi, îi lăsaţi să putrezeas-

că aici, în mizeria de care încercaţi

voi acum să scăpaţi? Bineînţeles că

îi lăsaţi. Pentru că nu-i puteţi lua cu

voi, chiar dacă aţi vrea.

Noi v-am avertizat că așa o să se

întâmple. Încă din 2007 v-am tot ru-

gat să deschideţi ochii, să nu fi ţi na-

ivi, să nu vă lăsaţi manipulaţi, să vă

opuneţi. Nu ne-aţi ascultat și ne-aţi

mai și scuipat pe deasupra.

Am scris sute de pagini de ziar, am

stat zile în șir la televiziune, încer-

când ca proștii să vă convingem că

ceea ce faceţi e ridicol, e periculos,

că cei în care credeţi orbește vă folo-

sesc ca pe niște cârpe…

N-aţi știut că Filat e hoţ, contra-

bandist, demagog, trădător? Nu

puteţi afi rma asta pentru că voi aţi

știut. Noi suntem cei care v-am spus.

V-am adus sute de probe, v-am ară-

tat zeci de documente care demon-

strau, fără tăgadă, acest lucru. Aaa,

n-aţi vrut să ne credeţi. Păi, atunci

de ce vă tânguiţi?

N-aţi știut că Lupu e un maimuţoi

pudrat în rol de mascotă care nu va

face altceva decât să acopere aface-

rile criminale ale unor mafi oţi? Da,

poate n-aţi știut la început. Dar noi

v-am spus.

Aţi crezut că Ghimpu vă va face

dreptate, iar adevărul istoric va tri-

umfa. Cu cât entuziasm ne blamaţi

atunci! Pe noi, cei care cunoșteam

lecţia românismului pe dinafară.

V-am spus doar că e un mincinos,

un intrus, un demagog, un oportu-

nist care s-a pliat rapid pe discur-

suri patriotarde pentru că era…

favorabil contextul. Ce a făcut

Ghimpu pentru voi, români naivi?

V-a folosit și el și vă mai folosește,

chiar dacă vă e greu astăzi să recu-

noașteţi asta.

Să spun și de Urechean? Mai are rost? Și despre el atâtea am spus până acum! Ce sens mai are? Dacă n-aţi uitat, el e președinte acum la Curtea de Conturi. Da, exact. Insti-tuţia care are menirea de a verifi ca dacă nu (Doamne, ferește!) se fură banul public. Era vizat în 10 rapoarte despre acte de corupţie înainte de a ajunge în această funcţie. Rapoarte groase, scrise, rând cu rând, chiar de… Curtea de Conturi. Noi doar v-am spus și despre asta atunci.

Aţi vrut să scăpaţi de comuniști. Vă înţeleg, pentru că și eu am vrut. Nu mai aveam nici eu putere să-i mai suport. Și, recunosc, am avut anumite momente de slăbiciune în care mi-am spus: las’ să vină oricine, numai să plece odată. Dar reușeam totuși să mă trezesc. Spre deosebire de voi. Pentru că înţelegeam că cei pe care voi îi susţineaţi cu atâta zel erau la fel de răi. Poate chiar mai răi. Am greșit? Voi să-mi spuneţi.

Aţi vrut să-l daţi jos pe Voronin și l-aţi dat. Foarte bine. Dar pe cine i-aţi pus în locul lui, revoluţionarii lui Pește?

***Și voi, dragi colegi jurnaliști. Unde

eraţi când ne hărţuiau prin instan-ţe alde Platon, Pleșca, Stati și alţii? Când ne puneau sechestre pe case și pe bunuri, pentru că justiţia era, la fel ca și astăzi, în labele lor păroase? A ieșit măcar unul dintre voi să ne întindă o mână de ajutor, să ne sus-ţină. Nu cu bani. Cu un pic de solida-ritate. Doar avem atâtea ONG-uri de media care, conform statutului, au

obligaţia să-și apere colegii de abu-zurile politicienilor!

Noi doar sufeream pentru că am vorbit despre raideri, crime, hoţii, pe care ei le-au comis și despre care vorbiţi și voi… astăzi. Noi, pur și sim-plu, am spus asta ieri.

Nu, voi râdeaţi satisfăcuţi și îi aju-taţi. Pe ei – raiderii, criminalii, hoţii. Ca să ne distrugă pe noi.

Acum vă plângeţi că nu mai aveţi unde lucra, că și-au întins labele pes-te tot și sunteţi obligaţi să-i slujiţi. Altfel muriţi de foame. Vă înţeleg. Dar… voi aţi ales asta.

Și mie, la fel ca și vouă, mi-i scârbă de halul în care a ajuns mass-media din ţărișoara noastră. Și mie, la fel ca și vouă, îmi vine să arunc televizorul de la balcon, numai să nu-i mai văd

pe colegii mei, mulţi dintre care îmi sunt prieteni, cum se tot străduiesc să le spele papucii unor impostori cu mâinile pătate de sânge.

***Astăzi, s-a declanșat un război pe

viaţă și pe moarte între Filat–oligar-hul și Plahotniuc–oligarhul. Marele paradox este că ambii spun adevă-rul. Despre celălalt.

Fiţi siguri – procuratura lui Plahot-niuc are dreptate atunci când îi ares-tează pe ortacii lui Filat. Sunt abso-lut convins că există probe mai mult decât sufi ciente, astfel încât aceștia să fi e băgaţi la pârnaie pe cel puţin 100 de ani. Cu tot cu Filat al lor.

La fel, sunt convins că învinuirile aduse de Filat lui Plahotniuc sunt mai mult decât justifi cate și repre-zintă doar a mia parte din ceea ce i se poate incrimina rău famatului păpușar.

Ei și?Oricum, războiul e al lor, nu al nos-

tru. Nu este exclus ca din nou să se împace, cum au făcut-o de-atâtea ori. Noi însă, nu avem ce câștiga. Re-publica Moldova va pierde în conti-nuare. Pentru că toate alternativele au fost nimicite. Cu ajutorul vostru, implicit.

Vreţi acum soluţii? Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar nu există. Cel puţin, în momentul de faţă.

Noi nu mai avem ce spune. Am spus deja tot ce era de spus. Acum ne căutăm de treabă. Noapte bună, dragă ţărișoară.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Unde sunteţi acum, REVOLUŢIONARI de la 7 aprilie?Unde sunteţi acum, REVOLUŢIONARI de la 7 aprilie?Vă întreb unde sunteţi, pentru că, după cum vedeţi… e fi nita la commedia. A sosit vremea re-venirii la viaţa reală. E cam slută treaba, nu-i așa? Vă tot aud tân-guindu-vă, de la o vreme încoa-ce, și mă cuprinde un soi de amă-răciune amestecată cu dezgust. Și nu Filat e cel care-mi provoacă această stare, nici Plahotniuc, nici Lupu, nici Ghimpu…

Doamne, Dum-nezeule, dacă exiști, trăsnește-i, Doamne, pe toţi politicienii din Moldova. Dă-le, Doamne, câte un fulger după scă-fârlie, că noi nu mai avem ce să le facem. Noi ne-am pierdut încre-derea, speranţa că se mai poate schimba ceva.

Am ascultat cu multă atenţie înregistrările discuţiilor dintre mai-marii noștri și pentru moment mi s-a făcut negru în faţa ochilor. Tu-vă’n gură de troglodiţi nenorociţi! Niște je-goși ordinari, niște coţcari de doi bani! Cum, Doamne iartă-mă, să fi i așa? Cum îţi permiţi să dai astfel de indicaţii? Cum să te uiţi în ochii alegătorilor și să le mai ceri voturi? Auzi la ei,

“mai ușor cu companiile mari”. Păi, nefericiţi-

lor, cum rămâne cu amărășteanul care are și

el o mică afacere? Pe acest nevinovat îl amen-

daţi, îl presaţi până lasă tot, își ia lumea în cap

și pleacă din ţară. Doaaaamne! Vă urăsc. Pe

toţi vă urăsc. Aţi transformat Moldova într-un

teritoriu al hoţiei statalizate. Ura clocotește în

mine, mai ales când mă gândesc la toţi tinerii

care vor un loc de muncă, tineri deștepţi, cu fa-

cultăţi, cu ambiţie, incoruptibili, iar vagabon-

zii de la putere își împart funcţiile pe criterii

de rudenie. Nenorociţilor buni de spânzurat,

cum să nu ne plece creierii când voi susţineţi

în funcţii surorile unor primari de prin Bălţi?

Dar, în acest moment, lucrurile îmi sunt cla-

re. Filat trebuie să plece! Vocea este a lui, in-

tendenţii săi au recunoscut asta ofi cial. Gata.

S-a terminat, nene Filat. În orice ţară norma-

lă, cu cetăţeni care pot gândi, tu îţi depuneai

deja demisia! Între timp, Parlamentul trebuia

să discute o nouă candidatură. În aceeași ţară

normală, Filat era acum cu cătușe la mâini. Un

exemplu, România, deși este departe de a fi

o ţară normală, totuși fostul premier Năstase

se răcorește în prezent. La răcorică trebuie să

ajungă și Filat. Știţi de ce? În primul rând, pen-

tru trafi c de infl uenţă, pentru că și-ar fi permis

să se pună de-a curmezișul anchetelor institu-

ţiilor publice. În al doilea rând, pentru că Filat

este un politician prost și își merită soarta.

Unde s-a pomenit ca un premier să se coboare

atât de jos încât să sune, să intervină pentru

una, pentru alta. Oare acest om nu știe că tele-

foanele mobile pot fi interceptate ușor? Dacă

nu știi să fi i discret, să păstrezi legalitatea vor-

belor și deciziilor tale, ești bun de închisoare.

Prostia se plătește!

Nu sunt un fan al lui Plahotniuc – de fapt, nu

sunt un fan al niciunui politician din Moldova

– însă, o s-o spun deschis, în războiul Filat–Pla-

hotniuc, ultimul a ieșit câștigător. Plahotniuc a

putut demonstra cu subiect și predicat ce în-

seamnă Filat pentru Moldova. Am ascultat cu

mare atenţie fi șierele audio. Nu cred că sunt

o făcătură. Pe de altă parte, PLDM susţine că

e vorba de un colaj audio și, mai spun ei, deși

vocile sunt ale PLDM-iștilor respectivi, aceștia

nu ar fi spus acele orori criminale. Cică s-a scos

din context, s-a editat, iar apoi s-a turnat și în

presă. Repet, am ascultat atent, de mai multe

ori și cred că nu sunt trucate. Este greu, spre

imposibil să pui cap la cap toate cuvintele

acelea astfel încât să-ţi iasă lucrurile coerent

pe care le-am auzit. Dar e o părere personală

și nu trebuie să mă credeţi pe cuvânt. De fapt,

până la urmă, PLDM poate demonstra tuturor

că este o făcătură. Este atât de simplu. Aces-

te convorbiri există. Ele au fost stocate pe un

server: la Orange, la Moldcell, la Procuratură,

la poliţie, la CNA. Tot ce ar trebui să facă, este

să ia discuţia toată și să ne-o arate în întreaga

ei splendoare. Să ne arate originalul, ca să ne

convingem că ceea ce ni s-a prezentat iniţial

nu a fost decât o mizerie de montaj. Până la

proba contrarie, Filat pare să fi e corupt, pare

să fi e cel mai mare rău, un cancer al Moldovei.

Să fi e extirpat, la pușcărie și atât.

Vitalie COJOCARISursa: cojocari.ro

Filat a pierdut în lupta cu Plahotniuc şi trebuie să meargă la puşcărie!

22 FEBRUARIE 201366F L U XF L U X Actual

Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova (CpDOM) consideră că evolu-ţia tuberculozei în Republica Moldova a căpătat un caracter epidemic.

Într-un comunicat remis de avocatul parlamen-tar Anatolie Munteanu se menţionează că depis-tarea recentă a unui nou caz de tuberculoză la Școala-internat din Crihana Veche, raionul Cahul, confi rmă inefi cienţa acţiunilor întreprinse de au-torităţile locale, instituţiile medicale specializate și de Ministerul Sănătăţii în vederea lichidării fo-carului de TBC în raionul afectat și a combaterii maladiei. Munteanu regretă faptul că recoman-dările CpDOM cu privire la măsurile de lichidare a focarelor și la profi laxia acestei boli nu au fost îndeplinite deplin și în mod responsabil.

Avocatul parlamentar consideră că autorităţile publice locale din raionul Cahul, persoanele cu funcţii de răspundere, au neglijat riscurile iminen-te pentru sănătatea cetăţenilor, ceea ce a făcut po-sibil ca maladia să revină. Pornind de la impactul social major al maladiei, el i-a solicitat procurorului general să intervină pentru efectuarea investigaţi-ilor în vederea tragerii la răspundere a vinovaţilor.

Situaţia gravă a determinat stabilirea acestui subiect drept prioritate pe agenda de lucru a avocaţilor parlamentari în anii 2011 și 2012, în contextul respectării dreptului constituţional la ocrotirea sănătăţii. Astfel, CpDOM a monitori-zat realizarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015, acumu-lând informaţia privind măsurile întreprinse de autorităţile responsabile în scopul combaterii și profi laxiei TBC. Concluziile au fost expuse într-un raport tematic care a fost dat publicităţii la înce-putul lunii februarie curent și vizează perioada 2011 - 6 luni ale anului 2012.

Raportul menţionat s-a referit la cazurile de infectare cu TBC din raionul Cahul, satul Crihana Veche, raionul Dondușeni, raionul Comrat, dar a luat în calcul și adresările petiţionarilor cu referi-re la situaţia privind combaterea TBC și profi laxia acestei maladii în ansamblu pe ţară.

În urma monitorizării situaţiei la acest capitol,

Centrul pentru Drepturile Omului a constatat că tuberculoza rămâne una dintre problemele majore de sănătate publică, care, în pofi da fap-tului că autorităţile raportează despre măsurile întreprinse în combaterea acesteia, a înregistrat o dinamică alarmantă. De asemenea, s-a ajuns la concluzia că, atât la nivel central, cât și local, autorităţile publice responsabile intervin cu în-târziere în cazurile și problemele ce ţin de com-baterea și profi laxia TB.

Potrivit raportului, în Republica Moldova 10 persoane sunt diagnosticate zilnic cu tubercu-loză, fi ecare al zecelea caz fi ind de tuberculoză multidrogrezistentă și tot zilnic decedează o persoană bolnavă de TBC. La aceasta se adaugă creșterea alarmată a tuberculozei multidrogre-zistente primare și secundare.

Potrivit datelor invocate în Raport, incidenţa globală prin tuberculoză a înregistrat în anul 2011 o rată de 114,3 la 100.000 de persoane, determi-nând o creștere de 1% faţă de perioada anului 2010. Către fi nele anului 2011 au fost notifi cate 3833 de cazuri noi sau 93,8 la 100.000 de popula-ţie, ceea ce constituie o majorare cu 2,3% faţă de numărul de cazuri noi înregistrate în anul 2010.

În primele 4 luni ale anului 2012 s-au înregis-trat 1684 de cazuri noi și recidive (41,2 la 100.000 de populaţie), cu 3,9% mai puţin decât în primele 4 luni ale anului 2011 și 1433 de cazuri noi (35,1 la 100.000 de populaţie), cu 3,7% mai mult decât în primele 4 luni ale anului 2011.

După tipul de localizare, cea mai răspândită, dar și cea mai contagioasă, este tuberculoza pul-monară, cu un impact major din punct de vedere epidemiologic. Trezește îngrijorare și faptul că mai mult de o treime din cazurile de tuberculoză pulmonară revin celor mai contagioase forme de TBC, și anume: aproximativ 37 la sută sunt cazuri cu spută pozitivă și cam tot atâtea cazuri cu for-me distructive.

Cele mai multe cazuri de forme distructive au fost înregistrate pe parcursul anului 2011 în ra-ioanele: Ceadâr-Lunga – 61,8%; Orhei – 54,5%; Fălești -53,7%; Ștefan-Vodă – 52,8%; Telenești – 50,0%.

Din numărul total de cazuri noi în-registrate pe parcursul anului 2011, 4,8% revin cazurilor de tuberculoză la copii. Astfel, către fi nele anului 2011 s-au înregistrat 225 de cazuri noi la copii sau 26,4 la 100.000 de populaţie, determinând o creștere cu 11,1% faţă de perioada anului 2010.

Dintre cei 1273 de pacienţi di-agnosticaţi pentru prima dată cu tuberculoză pulmonară cu spută pozitivă în anul 2011, doar 689 de pacienţi au încheiat tratamentul cu succes. Astfel, rata de succes înregis-trată pentru pacienţii TBC constitu-ie 54,3%, faţă de obiectivul Programului Naţio-nal de Control și Profi laxie a Tuberculozei pentru anul 2011, de 61,4%. E de menţionat că rata de succes recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii este de 82,5%.

Este alarmant și faptul că mai mult de o treime (33,8%) din contingentul bolnavilor cu tubercu-loză activă au forma multidrogrezistentă (date pentru anul 2011).

Raportul CpDOM constată defi cienţe grave în ceea ce privește combaterea maladiei, mai ales în raioanele de sud ale ţării. Analiza informaţii-lor acumulate demonstrează că sudul republicii se confruntă cu insufi cienţă de paturi pentru tratamentul bolnavilor cu TB, fapt ce determină răspândirea focarelor de tuberculoză în regiune. Relevante în acest sens sunt cazurile de îmbol-năvire cu tuberculoză de la Crihana Veche, Cahul, grădiniţa de copii de la Comrat etc.

Prin urmare, se impune crearea unor instituţii publice de profi l ftiziopneumologic în sudul ţă-rii.

La solicitarea avocaţilor parlamentari, majori-tatea autorităţilor locale au menţionat că acordă în limita posibilităţilor ajutoare materiale famili-ilor vulnerabile în care există persoane depistate cu TBC. Totodată, din aceste răspunsuri rezultă accesul redus al persoanelor bolnave la suportul material pe parcursul tratamentului, în special al

pacienţilor care fac parte din categoriile social-mente vulnerabile ale populaţiei. Pe parcursul anilor 2008–2011 circa 75% dintre bolnavii de tuberculoză ce necesitau suport social nu au be-nefi ciat de el. O altă problemă este nivelul redus de trai al bolnavilor, peste 85% dintre aceștia nu sunt angajaţi în câmpul muncii.

În urma monitorizării efectuate, Centrul pen-tru Drepturile Omului a identifi cat mai multe probleme în activitatea de combatere și profi -laxie a tuberculozei: insufi cienţa de cadre me-dicale în instituţiile medico-sanitare, implicarea nesatisfăcătoare a autorităţilor publice locale în soluţionarea problemelor medico-sanitare, echi-pamentul medical pentru investigaţii uzat sau lipsa acestuia, insufi cienţa medicamentelor, a paturilor pentru tratamentul bolnavilor cu TBC, lipsa transportului pentru deplasări, lipsa mijloa-celor pentru reparaţia capitală a cabinetelor de boli contagioase și centrelor de microscopie.

Creșterea morbidităţii cu tuberculoză este ca-uzată și de neglijenţa populaţiei, adresarea tar-divă la medic. Din păcate, mobilizarea socială nu a atins nivelul la care toate resursele și capacită-ţile să fi e antrenate în lupta cu tuberculoza, iar informarea pacienţilor, prestatorilor de servicii de sănătate și a publicului încă nu sunt conside-rate activităţi de importanţă majoră.

FLUX

Ne confruntăm cu o epidemie de tuberculoză?

Mircea Snegur Petru Lucinschi Vladimir Voronin Nicolae Timofti

Preşedinţii Republicii Moldova (1991–2013)Președintele Timofti este un om fericit. Pentru că, spre deosebire de noi toţi, dânsul consideră că ceea ce se întâm-plă acum în ţară este un „pro-ces fi resc” și democratic. Așa cum ne-a mai spus și anterior, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, „o asemenea situaţie este fi rească pentru o societate democratică”. Ce au aceste reglări de conturi între clanurile oligarhice de la pute-re cu democraţia este greu de înţeles. Dar președintelui i se arată mai bine.

Constatam cu puţin timp în urmă că șeful statului nu vrea să apară în faţa cetăţenilor ţării pentru că nu prea are ce să le spună, iar dacă ar spune ceea ce trebuie, și i-ar pune în cap pe cei care l-au instalat în funcţie. Pentru că nu el face jocul și pentru că în acest joc al „durilor” de la putere, rolul său este strict delimi-tat de aranjamentele și înţelegerile iniţiale. Și, apropo, capul liberali-lor, care a recunoscut recent că el l-a propus pe Timofti în funcţie, i-a și cerut deja să respecte „condiţiile contractului”. „Ne-aţi promis și vă rog să vă ţineţi de cuvânt!” l-a somat Mihai Ghimpu, în contextul în care devenise iminent pericolul demiterii unor miniștri PL.

„Vă amintesc, domnule președin-te, că atunci când am acceptat să votăm candidatura dumneavoastră, ne-aţi promis că dacă apar diver-genţe în Alianţă și Filat va încerca să schimbe unii miniștri, fără voia partidului care i-a delegat, nu veţi

semna decretul”, a punctat liberalul. Că juristul de forţă al AIE a putut să-i ceară șefului statului asemenea an-gajamente, nu ne miră. Mai grav ar fi dacă un alt jurist, care pretindea să ajungă șef de ţară, ar fi acceptat într-adevăr condiţia. Am vrea să credem totuși că Ghimpu a dat dezirabilul drept certitudine.

Zilele acestea, după ce am tot afl at despre îngrijorările și dolean-ţele președintelui de la purtătorul său de cuvânt, Vlad Ţurcanu, iar mai mulţi comentatori și politicieni l-au îndemnat insistent pe acesta să-și spună punctul de vedere în faţa societăţii, Nicolae Timofti a ieșit la rampă. Chiar dacă între timp situaţia a degradat și mai mult, dacă reglări-le de conturi dintre grupările oligar-hice de la putere riscă să desfi inţeze defi nitiv statul de drept, șeful statu-lui a fost la fel de evaziv și nu a spus nimic mai mult decât a spus anterior purtătorul său de cuvânt.

Timofti a promis să aibă grijă, în calitatea sa de președinte, ca aceas-tă confruntare să se poarte în cadrul legal, în spaţiul constituţional. De asemenea, el consideră important ca instituţiile statului, în primul rând cele chemate să menţină ordinea constituţională, să nu fi e antrenate în luptele politice: „Orice alt mod de funcţionare a acestor instituţii și a conducătorilor lor va fi sancţionat”. Întrebarea este cine și în ce mod îi va sancţiona. Pentru că președintele nu dă impresia că ar controla situa-ţia. Mai degrabă, că este depășit de situaţie.

Șeful statului promite să intervină mai energic în soluţionarea crizei

Nicolae Timofti – ostaticul defunctei AIENicolae Timofti – ostaticul defunctei AIE

politice, urmând să aibă o întâlnire cu toţi liderii AIE. Când va avea loc această întrunire și poate aceasta să aibă loc, în contextul în care AIE nu mai e? În orice caz, decizia dacă se vor întâlni sau ba, nu depinde, în niciun fel, de Timofti, ci exclusiv de dorinţa sau nedorinţa liderilor fos-tei coaliţii de guvernământ. Și dacă aceștia nu vor dori? Cum crede pre-ședintele că ar putea să intervină, să sancţioneze, să nu permită? Cum ar putea să aducă pacea în AIE și în so-cietate în condiţiile actuale?

Nu știm ce așteaptă de la Nicolae Timofti cei care îi cer acestuia să de-vină „arbitrul moral”, mediatorul în confl ict și să pună capăt tensiunilor politice. Nu credem că acum pre-ședintele ar mai putea infl uenţa în vreun fel situaţia. Timpul când pre-ședintele ar fi trebuit să încerce să

se impună a fost pierdut. Dacă pre-ședintele a dorit într-adevăr să se impună ori s-a mulţumit din start cu un rol decorativ.

Bănuim că președintele ţării se simte acum trădat și minţit. Pentru că atunci când i-au propus să-l facă șef de stat, aliaţii i-o fi promis viaţă liniștită, plină de onoruri și îndelet-niciri mai mult sau mai puţin plăcute – întâlniri cu înalţi demnitari, vizite peste hotare, câte un discurs oca-zional, bine întocmit de purtătorul de cuvânt. Că de guvernat ţara avea cine. Și Timofti chiar i-a crezut. A crezut că el este cel care ne-a scăpat de criză, că a adus stabilitatea, că el este întruchiparea acestei stabilităţi și că, de fapt, am avut criză, pentru că nu am avut președinte.

Avem criză din alte motive. Chiar Nicolae Timofti se confesa în faţa

presei, pe la începutul carierei sale prezidenţiale, că în sânul puterii „există interese politice concrete, ale partidelor, grupurilor, ale oamenilor concreţi, care vor să-și promoveze interesele prin intermediul partidu-lui, Parlamentului, Guvernului”.

Cu atât mai inexplicabil optimis-mul președintelui care crede că li-derii politici sunt capabili să se pă-trundă de „importanţa momentului istoric pe care îl parcurgem” și să se ridice „la nivelul așteptărilor popo-rului nostru”.

Am atenţionat de mai multe ori că este mult prea frumos să se creadă că prin alegerea președintelui s-a pus capăt crizei politice. Această mare „realizare” a Alianţei a marcat doar o nouă etapă în „criza politică prelungită”.

Ioana FLOREA, FLUX

22 FEBRUARIE 2013 77 F L U XF L U XSocial

Tabere de vară în ţară pentru copiii moldoveni

născuţi peste hotare O iniţiativă în acest sens a venit din partea Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, care a lansat discuţiile pri-vind dezvoltarea conceptului Programului Birthright în Republica Moldova, transmite glasul.md.

Potrivit sursei citate, graţie acestui program, copiii din diasporă, care nu și-au văzut niciodată sau de foarte mult timp ţara de origine, vor avea șansa de a vizita Moldova.

Șeful BRD, Victor Lutenco, spune că ideea de a lansa programul în Mol-dova a apărut în urma întâlnirilor pe care le-a avut cu diaspora. „La fel de sugestive sunt și momentele în care copiii, care participă la diverse evenimente ale diasporei, atunci când recită sau cântă în română, deja au un pronunţat accent local. Sau situaţiile în care părinţii vorbesc cu copi-ii în română, iar cei din urmă răspund în italiană, portugheză, franceză”, declară ofi cialul.

Mai exact, Biroul își propune să organizeze, în ţară, mai multe tabere de vară și de iarnă, în cadrul cărora copiii din diasporă vor avea posibilitatea să înveţe despre Moldova, despre cultura, limba, sportul și arta de la noi.

Glasul.md informează că programul a mai fost implementat în Israel, Armenia, Filipine, Cipru, Taiwan, India, Islanda. Lansarea Programului Birthright în Republica Moldova s-a făcut, de asemenea, la insistenţa re-prezentanţilor diasporei. Programul va fi pilotat în 2013 în baza surselor bugetare și asistenţei externe, iar din 2014 va fi propus Guvernului ca program de durată.

Economia moldovenească a înregistrat o des-creștere semnifi cativă în 2012 faţă de anul 2011. Biroul Naţional de Statistică a prezentat situaţia la capitolul comerţ și prestări servicii pentru luna decembrie a anului trecut, comparând-o cu luna noiembrie 2012, cât și cu aceeași perioadă a anului 2011.

Deși se observă o ușoară tendinţă de creștere faţă de lunile precedente, comparativ cu anul 2011, situaţia ara-tă alarmant.

Astfel, potrivit BNS, în luna decembrie 2012 volumul cifrei de afaceri la comerţul cu amănuntul a înregistrat o scădere de 12,4 %, comparativ cu luna decembrie 2011, și o creștere de 7,1% (în preţuri comparabile) faţă de luna precedentă.

În anul 2012, volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul s-a diminuat cu 0,5% (în preţuri comparabi-le) faţă de anul precedent.

În luna decembrie 2012, volumul cifrei de afaceri la în-treprinderile care prestează servicii populaţiei a fost în scădere cu 1,2% comparativ cu luna decembrie 2011 și în creștere cu 9,2% faţă de luna noiembrie a anului trecut.

În anul 2012, volumul cifrei de afaceri la întreprinde-rile de prestări servicii s-a majorat cu 3,1% faţă de anul anterior.

În luna decembrie 2012, valoarea cifrei de afaceri la întreprinderile a căror domeniu principal de activita-te este comerţul cu ridicata a înregistrat o scădere de 14,6%, comparativ cu luna decembrie 2011, și o ușoară creștere de 1,2% faţă de luna precedentă.

În Republica Moldova, lipsa de cadre didactice este acută, mai ales în școlile de la sate. În cele 1 400 de școli existente în momentul de faţă acti-vează aproximativ 40 de mii de profesori, dintre care 25 la sută sunt pen-sionari.

Începând cu anul de studii 2012-2013, au primit adeverinţe de plasa-re în câmpul muncii, repartizate de către Ministerul Educaţiei, 671 de absolvenţi, dintre care 547 cu studii superioare și alţi 124 – cu studii me-dii de specialitate.

Cu toate acestea, cifra respectivă nu constituie nici a patra parte din totalul absolvenţilor de instituţii cu profi l pedagogic, ci doar 22 la sută din numărul total al absolvenţilor instituţiilor de profi l – peste 3170 de persoane. Tinerii absolvenţi au acoperit locurile vacante la limba ro-mână, limbi moderne, informatică, istorie, biologie, chimie, geografi e, arte plastice, clasele primare etc. Vacante au rămas 37 de posturi de învăţător de matematică, 3 locuri – de informatică/matematică, 18 lo-curi – de fi zică, 19 locuri – de fi zică/matematică.

Pentru a-i motiva pe tinerii speci-aliști să meargă să predea în școlile de la sate, Guvernul Republicii Mol-dova le oferă acestora un suport fi -

nanciar iniţial de 30 de mii de lei și un metru cub de lemne. Conform regulamentului Fondului pentru susţinerea cadrelor didactice tinere din mediul rural, tinerii specialiști care vor merge să predea în sate vor benefi cia de o indemnizaţie unică în mărime de 30 de mii de lei, dacă au absolvit o universitate. Absolvenţii colegiilor cu profi l pedagogic vor primi de câte 24 000 de lei dacă aleg să predea într-o școală de la sat. De asemenea, profesorii tineri vor be-nefi cia de o compensare lunară pen-tru energia electrică (30 kw) și vor fi asiguraţi anual cu un metru cub de lemne și o tonă de cărbuni.

Sergiu Opaieţ, învăţător, Sergiu Opaieţ, învăţător, satul Teleșeu, Orhei: satul Teleșeu, Orhei:

Mă străduiesc să pun în valoare întregul potenţial al copiilor„Activez de 3 ani la Gimnaziul „Ion

Creangă” din satul Teleșeu, raionul Orhei, în calitate de învăţător la cla-sele primare. Am absolvit Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Orhei, iar motivaţia de a lucra, chiar și la sat, a fost alimentată de dorinţa de a face o schimbare și de a găsi un tărâm unde cunoștinţele acumulate ar da roade. Activând ca pedagog, mă străduiesc să pun în valoare întregul potenţial al copiilor. Susţin ideea învăţătorului efi cient, care, înainte de toate, e dis-cipolul elevilor săi, care încearcă să înveţe în permanenţă de la ei, pen-

tru a ţine pasul cu aceștia și pentru a putea să discute orice subiect care le este necunoscut. Desigur, ţinând cont de particularităţile de vârstă.

Recunosc, drumul pe la început nu a fost ușor, însă cu multă răbdare și perseverenţă, am reușit să progresez și să obţin gradul didactic II. Am un salariu lunar de 2 859 lei (25 de acte didactice/săptămână). Mai cu întâr-ziere, mai cu amânare, dar adminis-traţia localităţii s-a ţinut de cuvânt și tranșele promise în Program au fost alocate, cu toate că situaţia este des-tul de difi cilă, întrucât autorităţile lo-cale nu au resurse fi nanciare pentru a acoperi toate cheltuielile.”

Cristina Nicoară, Cristina Nicoară, învăţătoare la Liceul Teoretic învăţătoare la Liceul Teoretic

„Vasile Anestiade”, „Vasile Anestiade”, Sărătenii Vechi, Telenești:Sărătenii Vechi, Telenești:

Nu pot spune că munca mea este una remuneratăCu același optimism a mers să pre-

dea la sat și Cristina Nicoară, însă sa-lariul nu s-a dovedit a fi la fel de mo-tivant. „De un an și jumătate activez în calitate de învăţător la Liceul Teo-retic „Vasile Anestiade” din Sărătenii Vechi, raionul Telenești. Pot spune că alături de micuţii mei din clasa în-tâi, am făcut primii pași pe tărâmul pedagogiei. Împreună ne-au tremu-rat glăscioarele la citirea cuvintelor buclucașe, ne-au tremurat mânuţe-le la scrierea întortocheatelor litere și ni s-au luminat minţile la exerciţii de adunare și scădere. Nu pot spu-

ne că munca este una remunerată. Am un salariu de 1938 de lei, iar cu toate promisiunile guvernanţilor, luna trecută, salariul mi-a fost redus la 1700 de lei. Este difi cil pentru un tânăr specialist să se descurce, dar ochii plini de dragoste și curiozita-te ai copiilor, colectivul pedagogic, te motivează să aștepţi vremuri mai bune”, ne-a spus învăţătoarea.

Olesea Cojocaru, învăţătoare Olesea Cojocaru, învăţătoare la Gimnaziul „Ion și Doina la Gimnaziul „Ion și Doina

Aldea-Teodorovici” din Orhei:Aldea-Teodorovici” din Orhei:

Statul nu apreciază munca tinerilor specialiştiMai puţin îmbucurătoare este si-

tuaţia tinerilor pedagogi de la ora-șe, unde suportul autorităţilor este redus la zero. Desigur, este oferit su-

port informaţional și metodic pentru o activitate pedagogică fructuoasă, dar acesta nu poate concura cu chel-tuielile lunare pentru gazdă, servicii, transport etc., ce transformă salariul lunar într-un simplu transfer din bu-zunarul unuia în buzunarul altuia, numai nu al tânărului specialist.

„Pedagogia îmi este aproape de sufl et și sunt mândră de fi ecare dată, văzând rezultatele muncii mele în re-ușitele fi ecărui copil. Activez de trei ani la Gimnaziul „Ion și Doina Aldea-Teodorovici”, unde am înţeles ce în-seamnă prietenia adevărată, ajuto-rul reciproc și motivaţia de a evolua. Cu părere de rău, statul nu apreciază munca tinerilor specialiști, oferindu-le salarii care abia ating 2000 de lei, dar la oraș cu un astfel de salariu nu poţi să exiști. Este regretabil, pentru că foarte mulţi colegi au decis să apuce calea străinătăţii”, ne-a spus Olesea Cojocaru.

În loc de concluziiÎn fi ecare an, în Republica Moldo-

va dispare câte un sat. În fi ecare an, în Republica Moldova se închid zeci de școli. În fi ecare an, zeci de tineri specialiști aleg calea străinătăţii. Este timpul ca autorităţile să ia ati-tudine și să acţioneze. Nu ne dorim o societate analfabetă. Avem nevo-ie de tineri competenţi, motivaţi să muncească sârguincios și conștiin-cios acasă.

Nina UNGUREANU, pentru FLUX

A patra parte dintre învăţătorii din R. Moldova sunt pensionariA patra parte dintre învăţătorii din R. Moldova sunt pensionari

Economia moldovenească – din rău, în mai rău

22 FEBRUARIE 201388F L U XF L U X Zi c= nu!

CMYK

CMYK

Discuţia lui Vicol cu șeful Inspecto-ratului de Stat Hâncești, Anatolie Lo-ghin, este edifi catoare, în acest sens. Iată ce-i ordonă Vicol lui Loghin, des-pre care spune că îi este neam și mai multe decât neam: „Trebuie de lucrat ca să fi e toată republica verde. Pentru asta eu chem toată lumea la mine. Eu pe toţi care îi întăresc îi pun să scrie cerere de demisie din proprie iniţiativă pe numele meu. Toţi trebuie să scrie ce-rere de demisie, dar să lucreze. Atunci când ei au să facă ceva… au să ia ruble (adică mită – n.n.), îi pui de la partid și ei merg prin raioane și încep a strânge bani. Eu îi întăresc în funcţie, dar ei să-mi scrie cerere de demisie din proprie iniţiativă și să lucreze”.

Deci, Vicol îi cere lui Loghin ca toţi angajaţii Inspectoratului Fiscal de Stat din Hâncești să scrie cereri de demisie din proprie iniţiativă, fără însă ca să fi -xeze data, ele urmând a fi păstrate la Vicol. Asta pentru că vine campania electorală, iar inspectorii fi scali ur-mează să facă propagandă electorală în rândul agenţilor economici pentru

PLDM, ca „toată republica să fi e verde”. Dacă însă vreun inspector va refuza să facă acest lucru sau va încerca să co-lecteze bani de la agenţii economici, chipurile pentru campania electorală a PLDM, dar, de fapt, va pune banii în buzunar, atunci Vicol va ridica cererea inspectorului neascultător, va fi xa el data și respectivul este ca și demis, fără posibilitatea de a se adresa în instanţă, pentru că există o cerere de demisie din proprie iniţiativă.

Cum vi se pare mecanismul? Legal, nu? Acum ce spune Vladimir Filat, au existat sau nu probe ca mascaţii să-l umfl e pe Vicol? Este vorba de o răfuia-lă politică sau de o infracţiune?

Dar să trecem la altă discuţie inter-ceptată, una purtată de Vicol cu șeful fracţiunii parlamentare a PLDM, Vale-riu Streleţ. Deci, Streleţ îl sună pe Vi-col, dat fi ind faptul că acesta a demis-o pe șefa IFS Râșcani, care este membră a PL. Iată ce spune Streleţ: „Înainte de a acţiona cu demiterea celor care nu sunt de-ai noștri, te rog, foarte mult, să discutăm fi ecare caz în parte. Acum,

noi avem probleme, trebuie să votăm Bugetul și numai ce (corect: de curând – n.n.) mi-a sunat Ghimpu și mi-o sărit în cap cu Râșcani, că tu ai impus-o (pe șefa de la fi sc de la Râșcani – n.n.) să scrie cerere (de demisie – n.n.). Ea s-a dus la sediul partidului, la Chișinău (sediul PL – n.n.) și stă în faţa lui și bo-cește că, iată, o venit și au impus-o să scrie cerere, cu toate că indicatorii de activitate nu erau cei mai răi”.

O altă concluzie pe care o putem face, pornind de la această discuţie te-lefonică: Vicol opera la Fisc epurări de cadre pe criterii politice, cine nu e de la PLDM este impus să se concedieze. Lu-crul acesta îl recunoaște însuși Streleţ și chiar el aduce un exemplu concret. Însă epurarea cadrelor pe criterii po-litice constituie sau nu o infracţiune? Și-a meritat sau nu Vicol cătușele?

O altă discuţie extrem de interesan-tă este cea purtată de Vicol cu „doam-na Valentina de la Ocniţa”, care este șefa fi scului de acolo, dar și, surpriză, președintele fi lialei raionale a PLDM. Aceasta îl sună pe Vicol ca să-l între-be dacă este sau nu cazul să accepte funcţia de președinte al raionului și, în special, dacă i se va păstra postul de șef al fi scului local după ce nu va mai fi președinte de raion. Iată ce răspunde Vicol: „Eu cred că trebuie să vă duceţi (să accepte funcţia de președinte al ra-ionului Ocniţa – n.n.) pentru că perioa-da ulterioară o să fi e foarte grea, noi o să trebuiască să ne implicăm foarte activ în alegeri. Să fi m de-ai noștri ca noi să câștigăm”.

Nu încape îndoială că acest Vicol, protejat de Filat, este corupt până-n măduva oaselor, de altfel, ca și stăpâ-nul (șefu’) său. Dacă nu ar fi fost corupt, din ce resurse și-ar fi construit palatul în care locuiește? Sau cu ce bani și-ar fi procurat limuzina în care s-a plimbat până mai ieri, când era la libertate? Și încă ce limuzină, iată cum o laudă el, în-tr-o altă convorbire telefonică, de ase-menea, interceptată, purtată cu nașul său de cununie, care, se pare, este de peste Prut. Nicolae Vicol îl întreabă pe nașul său ce crede despre Mercedesul pe care și l-a luat: „Ia zi, e bună alege-rea care am făcut-o cu mașina. În spate știi ce scaune mi-am luat – cu bordul prelungit din spate până în faţă… Cu frigider și monitoare în spate… E tare. E negru tot, piele, tavan cu geam, e miș-to rău. Am să te zăpăcesc când o vezi, pe cuvântul meu. E mai mare ca a ta. E beton. Tot ce vrei mi-am pus pe ea”.

Dacă a venit vorba de mașina lui Vicol, trebuie să mai facem niște pre-cizări. În dimineaţa zilei de 18 februa-rie, avocata lui Nicolae Vicol și soţia acestuia, Tamara Vicol, au susţinut o conferinţă de presă. În cadrul acesteia, cele două l-au acuzat direct pe Plahot-niuc de dosarul instrumentat șefului

Fisc. Postul ProTV a reușit să surprindă mașina cu care a venit soţia lui Nicolae Vicol – un Mercedes E Class. Aceasta a spus că automobilul îi aparţine unei rude afl ate peste hotare. „Aparţine unei rude, care, mai mult, se afl ă peste hotare. Când vine, de câteva ori pe an, îl folosește. Noi ca rude îl folosim tem-porar. Dacă vom avea posibilitatea să-l procurăm, o să o facem. Automo-bilul dat nu știu cine l-a evaluat la sute de mii de euro. Din câte știu, acesta ar costa maxim 25 de mii de euro”, a spus soţia lui Vicol.

Ha-ha-ha, să mori de râs, nu alta. Vai, ce darnică este lumea cu șeful Fis-cului nostru: unii îi construiesc un pa-lat în care să locuiască, alţii îi procură o mașină luxoasă care valorează sute de mii de euro!

Ce paradox, în cea mai săracă ţară a Europei, șeful Fiscului locuiește într-un palat care valorează câteva milioane de lei și se plimbă cu o limuzină care costă tot vreo două milioane de lei. Și acest șef al Fiscului nu este corupt nici măcar cât e negru sub unghie, pentru că însuși premierul Filat îi sare în apă-rare. Dar nici premierul nu e corupt, e curat și el ca lacrima.


Filat a făcut din Fisc o fi lială a PLDMFilat a făcut din Fisc o fi lială a PLDMInterceptarea și răspândirea pe internet a convorbiri-lor telefonice pe care le-a purtat șeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol (în imagine), cu diverse persoane, demnitari și funcţionari, probează faptul că premierul Vladimir Filat a transformat Inspec-toratul Fiscal într-o fi lială a PLDM, care are ca primă preocupare nu acumularea impozitelor la buget și implementarea politicii fi scale a statului, ci efectuarea propagandei electorale în favoarea verzilor.

Casa și limuzina lui Nicolae VicolCasa și limuzina lui Nicolae Vicol

Agenţii secreţi ai fi rmei „OU” ne-au relatat că recent a avut loc o întâlnire secretă dintre Vladimir Filat și Mihai Ghimpu. La acea întrevedere au mai participat ministrul de Externe, Iurie Leancă, și ministrul Trans-porturilor, Anatol Șalaru. Întrevederea secretă a avut loc la insistenţa lui Mihai Ghimpu, care este extrem de afectat de perspectiva căderii Guvernului și, mai ales, de intenţiile premierului de a demite miniștri PD și PL, care nu ţin partea lui Filat, ci a lui Plahotniuc.

Ghimpu a cerut cu lacrimi în ochi și cu vocea sugrumată de du-rere ca Filat, dintre toţi miniștrii liberali, să-l păstreze în post măcar pe Anatol Șalaru, pentru că la Ministerul Transporturilor se deru-lează proiecte mănoase și acolo „mulţi bani pică printre degete”. Iar Ghimpu, de când este la putere, s-a deprins să culeagă ceea ce pică printre degete.

Premierul Filat, care de mult râvnește Ministerul Transporturilor pentru PLDM, căci și la liberal-democraţi sunt foarte, foarte mulţi ohotnici de a ciuguli ceea ce pică printre degete, i-a spus că nu poate să-l menţină pe Șalaru în funcţie pentru că acesta niciodată nu și-a îndeplinit obligaţiunile de serviciu, drumurile din Republi-ca Moldova fi ind în permanenţă pline de gropi. Atunci a sărit Șala-ru și i-a promis solemn premierului că în doar câteva săptămâni va plomba toate, toate drumurile din ţară, astfel că nu va mai exista nicio groapă. Premierul Filat s-a arătat neîncrezător și atunci Ana-tol Șalaru i-a dezvăluit planul secret pe care îl are.

Ministrul Transporturilor a declarat că în doar câteva zile va im-plementa o nouă tehnologie, extrem de avansată, de plombare a drumurilor. Și anume, va procura o vacă! Da, da, o vacă, dar nu una oarecare, ci una sfântă, una care este aproape la fel de sfântă cum a fost și AIE. Vaca asta chiar face minuni, a pretins Șalaru. Îi dai să rumege ciocleji moldovenești și ea se balegă bitum de ca-

litate germană. Agenţii fi rmei „OU” au precizat că Șalaru a refuzat să divulge numele vânzătorului și preţul la care va fi achiziţionată vaca, acestea constituind un mare secret comercial. După ce va fi procurată vaca, drumarilor nu le rămâne decât să o ia, să o ducă pe o șosea plină de gropi, să o hrănească cu ciocleji și să o ţină exact deasupra porţiunii afectate, ca vaca să se balige drept în groapă. Șalaru a promis că din intestinul gros al vacii va ieși bitum de cea mai înaltă calitate, cu un termen de garanţie de 100 de ani!

Agenţii „OU” ne-au spus că Filat a amânat luarea unei decizii în privinţa demiterii ministrului Șalaru. El a promis să ia o decizie

doar după ce va testa cu mâna lui calitatea baligii-bitum defecate de vacă, ca să se încredinţeze că aceasta, cu adevărat, va rezista 100 de ani pe drumurile din Republica Moldova. Așa că, ne spun agenţii „OU”, dacă în curând vom vedea pe drumurile naţionale o vacă care este dusă de coarne de drumari și care se baligă în gro-pile de pe învelișul șoselei, să știm că Șalaru și-a păstrat funcţia de ministru al Transporturilor.

Vă asigurăm că toate corespondenţele agenţilor secreţi ai „OU”-ului corespund întru totul adevărului.

Pentru conformitate, Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Filat, Ghimpu, Şalaru şi vaca sfântăO nouă corespondenţă de la Firma „Ochi şi Urechi” (a nu se confunda cu fi rma lui Mihai Balan, care e chioară şi surdă)

22 FEBRUARIE 2013 99 F L U XF L U XApropo

CMYK

CMYK

Urmare din pag. 1

Laude, promisiuni şi… cam atâtDupă cum ne-am obișnuit deja, cei patru

ofi ciali europeni, prezenţi la Chișinău, au fost generoși în a acorda laude AIE, arătându-se extrem de mulţumiţi de „succesele” înregistra-te de actuala guvernare pe parcursul ultimilor ani.

Ministrul de Externe a Regatului Unit al Ma-rii Britanii și Irlandei de Nord, William Hague, a anunţat că este pentru prima dată când un ministru de Externe al ţării sale efectuează o vizită în Republica Moldova, menţionând că acesta este un semnal de sprijin în procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Eu-ropeană. „Noi sprijinim programul de reforme iniţiat de Guvernului Republicii Moldova. Este un program ambiţios. Important este ca toate domeniile să lucreze în conformitate cu norma legală”, a specifi cat William Hague.

Șeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Si-korski, a reiterat sprijinul Uniunii Europene în semnarea Acordului de Asociere. „Prima dată când am vizitat Republica Moldova vă afl aţi în perioada după turbulenţele stradale. Sin-cer credeam că vă îndreptaţi spre un viitor de stat ratat. Acum, Republica Moldova se mișcă cu pași siguri spre aderarea la Uniunea Euro-peană. Acum negociem un acord ambiţios. Republica Moldova a realizat cele mai rapide progrese în comparaţie cu toate celelalte state incluse în Parteneriatul Estic. Ne apropiem de fi nal. Eu sunt încrezător că la Summitul de la

Vilnius vom pune ștampila de aprobare pentru

această apropiere de UE”, a declarat Radoslaw

Sikorski.

La rândul său, ministrul de Externe al Suediei,

Carl Bildt, a dat asigurări că Uniunea Europeană

sprijină ferm Republica Moldova. „Vreau să vă

felicit cu aceste progrese. Sperăm că veţi men-

ţine această orientare strategică a politicilor

dumneavoastră ca să cimentaţi același succes.

Pot să vă promitem că noi o să facem tot posi-

bilul să urgentăm ratifi carea acestui Acord. Este

un semnal bun”, a declarat ministrul suedez de

Externe.

Ofi cial – laie, neofi cial – bălaieAici ar fi de notat că vizitele înalţilor demni-

tari europeni s-au produs în paralel cu mai mul-

te luări de atitudine din afară, oarecum scepti-

ce, vizavi de șansele Republicii Moldova de a

semna la Vilnius Acordul de asociere cu UE.

O asemenea atitudine a exprimat, acum câte-

va zile, chiar șeful diplomaţiei poloneze, Rados-

law Sikorski, care a declarat, pentru un post de

radio, că Ucraina este cea care are șanse reale să

semneze acest acord și nu Republica Moldova.

„Acest lucru nu este posibil din punct de vede-

re tehnic, deoarece textul Acordului cu Ucraina

a fost deja convenit. Unele traduceri sunt gata

sau aproape gata. Deci, potrivit criteriilor tehni-

ce, în curând vom fi pregătiţi să semnăm Acor-

dul cu Ucraina. Cât despre alte ţări ale Partene-

riatului Estic trebuie să fi e fi nalizate negocierile

și după aceea să fi e parafat Acordul”, a declarat

Sikorski într-un interviu pentru „Polskie Radio”.

O atitudine similară a exprimat și directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Interna-ţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu (ex-consilier prezidenţial pe vremea interima-tului lui Mihai Ghimpu), care crede că Republi-ca Moldova a ratat competiţia cu Ucraina și nu va reuși semnarea acestor acorduri în toamna anului curent. „Eu cred că Republica Moldova nu s-a califi cat pentru că Uniunea Europeană e puţin obosită de atâta integrare. Republica Moldova și-a asumat mult mai mult decât ar fi putut duce, și asta, după părerea mea, a fost o greșeală de negociere, o greșeală diplomatică majoră. Republica Moldova nu e atât de impor-tantă precum Ucraina în această bătălie. S-ar putea să ne așteptăm ca la Vilnius, deși Repu-blica Moldova este considerată povestea de succes a Parteneriatului Estic, ea să nu obţină nimic, iar Ucraina să semneze totuși câte ceva, adică să fi e mai bine valorizată”, a mai spus so-ciologul de la București.

UE, complice la dezastrul în care s-a pomenit Republica MoldovaAm spus și cu alte ocazii că laudele exagerate la

adresa actualei guvernări de la Chișinău, pe care le împart cu nemiluita înalţi reprezentanţi din Uniunea Europeană, pe parcursul ultimilor trei ani, nu au făcut decât rău Republicii Moldova.

Nu putem crede că cei de la Bruxelles și din alte capitale occidentale sunt orbi sau duși cu pluta să nu vadă ceea ce se întâmplă, deja de o bună habă de vreme, în Republica Moldova. Ei n-au cum să nu înţeleagă că ceea ce se produce

aici nu poate fi , nici pe departe, interpretat ca un succes.

De ce atunci îi laudă? De ce ne mint pe noi, cetăţenii acestei ţări, alimentându-ne iluzia de-șartă că, foarte curând, după ce vom adera la „marea familie europeană”, vom avea raiul pe pământ?

Cetăţenii Republicii Moldova sunt speriaţi. Haosul și dezastrul în care se scufundă ţara noastră pare să nu mai aibă capăt. Oamenii au ajuns să-și dea cu toporul în cap pentru 50 de lei, deoarece sărăcia este atât de cruntă, încât raţiunea și morala aproape că nu-și mai găsesc loc în societate. Majoritatea celor tineri este decisă să părăsească defi nitiv această ţară. Cei mai în vârstă nu mai pot dormi nopţile din ca-uza incertitudinii zilei de mâine. Copii aproape că nu se mai nasc. Satele dispar, unul câte unul. Nu avem justiţie funcţională, nu avem școli nor-male, nu avem spitale în care să ne putem trata. Tot ce ne-a mai rămas este o gașcă de mafi oţi nesătui care sunt gata să ne sacrifi ce pe toţi de dragul afacerilor lor criminale.

Alo, Europa! Voi asta nu vedeţi? Cât mai pu-teţi să vă bateţi joc de noi, spunându-ne povești despre succese și viitor luminos? Voi sunteţi cei care aţi compromis ideea europeană, pentru că, în toată această perioadă aţi fost preocupaţi de bunăstarea și confortul ticăloșilor care ne conduc și nu de interesul nostru, al oamenilor care întreţin prin sudoarea lor acest stat.

Votul de blam împotriva AIE va fi , în egală măsură, un vot de blam acordat europenilor. Și ar cam fi timpul ca ei, europenii, să înţeleagă asta.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Știţi de ce premierul Filat i-a

interzis lui Chetraru și altor

ofi ţeri de la Centrul Naţional

Anticorupţie să pătrundă în

incinta Guvernului? Pentru că

are temerea ca băieţii lui Che-

traru să nu salte vreun ministru

corupt, mai ales că acolo toţi

sunt corupţi și, probabil, CNA

are câte un dosar-două pentru

fi ecare. Și, mai ales, pentru

propria persoană se teme Filat.

În general, premierul Filat și depu-taţii din partidul lui s-au bâlbâit rău în ping-pongul purtat cu CNA. După percheziţiile de la Guvern și de la Fisc și reţinerea lui Vicol, PLDM i-a declarat conducerii CNA vot de neîncredere, de parcă un partid politic poate declara vot de neîncredere unui organ de con-trol și anchetă. După care l-a invitat pe Chetraru la ședinţa fracţiunii, iar când acesta a refuzat, motivând că nu poate fi audiat de către un grup parlamen-tar, acest lucru fi ind, de fapt, ilegal, deputaţii PLDM s-au oferit să meargă ei în vizită la directorul CNA, ceea ce, iarăși, constituie o imixtiune brutală în activitatea unei instituţii responsabile de lupta cu corupţia. Ca în fi nal să-i interzică lui Chetraru sau altui repre-zentant CNA să participe la ședinţa Guvernului.

Ba mai mult, secretarul general al Guvernului, Victor Bodiu, a dat indi-caţii, atenţie!, Serviciului de Protecţie și Pază de Stat să nu permită accesul lui Chetraru sau al altor colaboratori ai CNA în sediul Guvernului. Deci, guver-nanţii admit chiar confruntarea dintre două instituţii de forţă, doar ca să se protejeze pe ei înșiși, să evite reţinerea și încarcerarea pentru actele de corup-ţie pe care le-au comis.

Dar să revenim la atitudinea mani-festată de PLDM și de premierul Filat faţă de CNA. Atâta timp cât CNA nu a atins în vreun fel interesele lui Filat și

a ortacilor lui, cât Chetraru declara cu text deschis că este gata să dea la bot tuturor celor care îi vor intersecta calea premierului (inclusiv la „toată Moldova” – vezi declaraţia lui Chetra-ru de acum doi ani), nimeni nu avea nici cea mai mică pretenţie faţă de acesta. Dar, îndată ce ofi ţerii CNA l-au reţinut pentru acte de corupţie pe șeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol, care este omul apropiat al premierului Filat, gata – PLDM a început războiul. Deja pentru Filat CNA nu mai este bun, chiar dacă deputaţii lui au votat reorganizarea acestei instituţii „după standardele europene”, chiar dacă l-au confi rmat cu mâna ridicată pe Chetraru în func-ţia de director.

CNA era minunat, nu deranja pe nimeni atât timp cât prindea cu luare de mită un doctor sau un învăţător amărât, dar de îndată ce a început să efectueze percheziţii pe la Guvern și

Inspectoratul Fiscal, adică de îndată ce a început să-și ia în serios misiunea, gata, nu mai este bun, este antidemo-cratic, ilegal.

Premierul nu are nici cel mai mic drept să critice, să intervină în activi-tatea acestei instituţii. Există procu-rori, judecători care au dreptul legal să facă asta, dar nu premierul. Însă Filat își permite să critice, să atace CNA, ceea ce înseamnă că, pur și simplu, atentează la statul de drept. Nu Filat este cel care decide dacă Vicol este sau nu vinovat, ci instanţa de judecată. Erijarea premierului pe post de avocat al directorului de la Fisc, nu face decât să-l compromită și mai mult pe șeful liberal-democraţilor.

Doar că Filat uită de toate, și de stat de drept, și de lege, când îi sunt puse în joc interesele lui criminale. Și aici am pus punct, nu mai e nimic de adă-ugat.


Chetraru – persona non grata la Guvern. Filat se teme să nu fi e săltat chiar el?Chetraru – persona non grata la Guvern. Filat se teme să nu fi e săltat chiar el?

Șefu’, promitem să nu vă lăsăm, luptăm până la ultimul cartuș, Șefu’, promitem să nu vă lăsăm, luptăm până la ultimul cartuș, mai ales că nu avem așa de multe. Nu vă lăsăm, că dacă mai ales că nu avem așa de multe. Nu vă lăsăm, că dacă

vă bagă Chetraru la pârnaie pentru contrabanda cu ţigări, vă bagă Chetraru la pârnaie pentru contrabanda cu ţigări, nici peste 25 de ani nu mai ieșiţi de acolonici peste 25 de ani nu mai ieșiţi de acolo

Igor Bodorin: – Șefu’, trupa este obosită, sleită de puteri, nu știm Igor Bodorin: – Șefu’, trupa este obosită, sleită de puteri, nu știm dacă ne putem opune celor de la CNA. Ofi ţerii și mascaţii lui Chetraru dacă ne putem opune celor de la CNA. Ofi ţerii și mascaţii lui Chetraru

au fost hrăniţi și înarmaţi bine, dar noi am cheltuit tot bugetul au fost hrăniţi și înarmaţi bine, dar noi am cheltuit tot bugetul serviciului pe cele 3 mașini blindate pentru matale, Lupu și Timoftiserviciului pe cele 3 mașini blindate pentru matale, Lupu și Timofti

Filat: – Uăi, Igoraș (Igor Bodorin, directorul SPPS – nota redacţiei), Filat: – Uăi, Igoraș (Igor Bodorin, directorul SPPS – nota redacţiei), toată speranţa mea e la tine. Deși are o armată de poliţiști, toată speranţa mea e la tine. Deși are o armată de poliţiști,

Recean e o mămăligă, un fricos. El doar se grozăvește că dă lumea Recean e o mămăligă, un fricos. El doar se grozăvește că dă lumea cu capul de asfalt, dar când aude de Chetraru îi tremură genunchiicu capul de asfalt, dar când aude de Chetraru îi tremură genunchii

De ce ne laudă europenii?

22 FEBRUARIE 20131010F L U XF L U X România

Ideea de a institui această nouă sărbătoare a fost promovată de ac-tualul deputatul din partea PD-L, Eugen Tomac, încă acum doi ani, când acesta deţinea funcţia de șef al Departamentului pentru Româ-

nii de Pretutindeni, și de fostul și de actualul senator PD-L, Viorel Badea.

În anul 2011, senatorul Viorel Badea a iniţiat, împreună cu alţi 166 de parlamentari, proiectul de

lege care prevede proclamarea zi-lei de 31 august drept ,,Ziua limbii române” pentru a-i sprijini pe ro-mânii din afara graniţelor să-și păs-treze cultura și identitatea naţiona-lă. Legea prevede ca „autorităţile și celelalte instituţii publice, inclusiv reprezentanţele diplomatice și in-stituţiile culturale ale României, precum și alte instituţii românești din străinătate să organizeze pro-grame și manifestări cultural-edu-cative, cu caracter evocator sau ști-inţifi c, consacrate limbii române”.

Potrivit lui Eugen Tomac, în Came-ra Deputaţilor, proiectul a fost susţi-nut de deputaţi din toate partidele parlamentare. „Astăzi, Parlamentul României, în Camera Deputaţilor a votat cu 312 voturi pentru institui-rea zilei de 31 august drept ziua lim-bii române în România. Proiectul a fost promovat la iniţiativa unui grup de parlamentari aparţinând tuturor partidelor politice. Începând din acest an, pe 31 august, în România și în toate comunităţile românești vor fi organizate festivităţi de ani-versare a zilei limbii române”, a de-clarat presei Eugen Tomac.

Precizăm că, în Republica Mol-dova, sărbătoarea a început să fi e celebrată începând cu 1990, la un an după ce Sovietul Suprem de la Chișinău a decretat, la 31 august

1989, sub presiunea Marii Adunări Naţionale, limba română drept lim-bă ofi cială pe teritoriul fostei RSSM și a adoptat alfabetul latin.

Iniţial, această sărbătoare a apă-rut sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii româ-ne”. În 1994, guvernul agrarian de la Chișinău a decis schimbarea de-numirii iniţiale în „Limba noastră”, modifi care determinată de preve-derile art. 13 din Constituţia Repu-

blicii Moldova, care spune că limba ofi cială a statului este cea „moldo-venească”. În 2004, Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenţei, care așa și nu s-a mai produs. După ce comuniștii au pierdut puterea, iniţial în Chișinău, odată cu venirea, în 2007, lui Dorin Chirtoacă în fruntea capitalei, ulte-rior și la nivel de ţară, în 2009, sărbă-toarea și-a reintrat în drepturi, recă-pătându-și numele de odinioară.

Ziua Limbii Române va fi sărbătorită ofi cial pe Ziua Limbii Române va fi sărbătorită ofi cial pe ambele maluri ale Prutuluiambele maluri ale Prutului

Parlamentul de la București a adoptat marţi, 19 februa-rie, un proiect de lege care stabilește o nouă sărbătoare naţională, 31 august, când va serbată ofi cial „Ziua Lim-bii Române”. Până acum, în România nu a existat o săr-bătoare dedicată limbii române, iar ziua de 31 august a fost aleasă pornind de la faptul că pe această dată „Ziua Limbii Române” este sărbătorită în Republica Moldova.

Angajamentul Republicii Moldo-va faţă de aderarea la UE nu s-a diminuat, în ciuda ultimelor evo-luţii de la Chișinău, dar raţiunea trebuie să prevaleze și negocie-rile să poată duce la o reconfi gu-rare a structurii AIE și la evitarea alegerilor anticipate care ar genera o întârziere în traseul european al ţării, a declarat luni, 18 februarie, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, după reuniunea Consiliului Afacerilor Externe (CAE) de la Bruxelles, transmite Agerpres.

Sursa citează un comunicat al MAE de la București unde se spune că șeful diplomaţiei române a anunţat luni, 18 februarie, la Bruxelles, organizarea ur-mătoarei reuniuni a Grupului de sprijin pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM), care ar urma să aibă loc la 11 martie, în marja Consiliului Afacerilor Externe, la care sunt invitaţi toţi miniștrii de Externe ai statelor membre UE.

Corlăţean a abordat acest subiect la reuniunea miniș-trilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE, care s-a desfășurat la Bruxelles, informează MAE român într-un comunicat de presă.

Agenda discuţiilor s-a concentrat asupra vecinătăţii estice și sudice a UE. În acest sens, miniștrii au avut un schimb de opinii privind Parteneriatul Estic, în pregăti-rea Summitului din noiembrie 2013 de la Vilnius și au analizat ultimele evoluţii din Mali, Siria și Irak, precum și perspectivele Procesului de Pace din Orientul Mijlociu.

În cadrul discuţiei pe tema vecinătăţii estice a UE, mi-nistrul Titus Corlăţean a exprimat susţinerea fermă a Ro-mâniei pentru obiectivele cuprinse în Foaia de parcurs a Parteneriatului Estic până la Summitul de la Vilnius (noiembrie 2013).

„România dorește un summit de succes, care să adu-că rezultate de substanţă”, a spus șeful diplomaţiei de la București. El a arătat că este esenţială menţinerea unui ritm accelerat de negociere a Acordurilor de Asociere și a celor privind Zonele Cuprinzătoare de Comerţ Liber, în vederea parcurgerii cât mai multor etape până la Sum-mit (în funcţie de progresele fi ecărui stat partener), pre-cum și realizarea de progrese pe linia mobilităţii.

„Ministrul de Externe a subliniat că progresele înre-gistrate până acum de Chișinău merită recunoaștere din partea UE și o abordare care să vizeze obiective strate-gice, prin oferirea unei perspective europene clare R. Moldova, precum și celorlalţi parteneri care doresc și au capacitatea de a se alinia valorilor și standardelor euro-pene.

Cu această ocazie, ministrul român de Externe a anunţat organizarea, împreună cu Franţa, a următoarei reuniuni a Grupului de sprijin pentru Acţiunea Europea-nă a Republicii Moldova (GAERM), în marja Consiliului Afacerilor Externe din 11 martie, la care sunt invitaţi toţi miniștrii de Externe ai statelor membre UE”, se mai spu-ne în comunicatul Ministerului român de Externe.

România îndeamnă autorităţile de la Chişinău să evite anticipatele

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

D O B R O G E A, M U N T E N I A i M O L D O V A Pelerinaj în Sci ia Minor / Pe urmele Sfin ilor (Sf.Ap.Andrei, Sf.Ioan Casian i

Sf.Gherman din Dobrogea) / 28 februarie - zi de Hram 28 februarie - 3 martie 2013 (4 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 27 februarie, ora 19. Sosirea: Duminic , 3 martie, ora 22. M n stirile: Sf.Ioan Casian, Sf.Dionisie Exiguul, Sf.Maria-Techerghiol: Mormântul p r.Arsenie Papacioc, Pe tera Sf.Ap.Andrei, Sf.Arh.Voievozi, Negru Vod , Lacul S rat, Vladimire ti, Bujoreni, Schimbarea la Fa . Catedralele: Sf.Ap.Petru si Pavel din Costan a i Hu i. Ora ele: Constan a, C l ra i, Slobozia, Hu i. Monumentul Tropaemum Traiani de la Adamclisi.

U C R A I N A Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / Cern u i / M n. B nceni i Boian

/ Cetatea Hotin a lui tefan cel Mare i Sfânt 16 - 17 martie 2013 (2 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6. M n stirile: Cremene , Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, B nceni, Boian. Cetatea Hotin. Ora ul Cern u i

M O L D O V A Drume ie la M n stirile din mun ii Ceahl u i Rar u

/ S rb toarea Buneivestiri la m n stirea Dur u / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22. M n stirile: Vorone , Humor, Sih stria Rar u, Rar u, Dur u, Ceahl u, Petru Vod , Sih stria: chilia i mormântul p r.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, Neam . Catedrala Mitropolitan din Ia i: Moa tele Sf.Cuv.Parascheva. Ora ele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu Neam , Ia i.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md [email protected]

XEROX, PRINTER, SCANER, COPERTARE

ŞI ALTE SERVICII POLIGRAFICE

Contacte:str. N. Iorga, 5, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 022 23 33 56e-mail: [email protected]

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – 4 lei/pagină

Scanare: 1 leu/pagină

Laminare – preţ negociabil

Copertare (cu spirale): 200 pagini – 25 lei 150 pagini – 20 lei 100 pagini – 15 lei

22 FEBRUARIE 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

3.II.19873.II.1987Cu o sâmbătă în urmă – interviu cu Ion

Suruceanu. Am descărcat pelicula vorbă-reţii sale inspiraţii (nu pun aici nici pic de ironie…). Alegem noi ce trebuie. Coman-dat de revista „Moldova”.

14-20.II.198714-20.II.1987Deplasare la Cernăuţi. Sărbătorirea lui

Ion Chilaru. Călătorie la Hotin. Fortărea-ţă semeaţă, ici-acolo cu orgoliul potolit de ruinare. Am contemplat-o îndelung, ascultând explicaţiile dubioase ale bă-trânelului ghid pre nume Snegur, rapor-tându-le la adevărul adevărat. De altfel, asemănător cu ce ni se întâmplase acum câţiva ani la Cetatea Albă. Asta e, mulţi încă nu ţin cont de ceea ce se spune as-tăzi, că emiterea jumătăţii de adevăr e mai rea decât minciuna.

Vizite la Chilaru, Zegrea, Tărâţeanu, Crigan, Leviţchi. Ultimul a primit aparta-ment nou. Aici și auzim, la telefon, de la Lutic, cutremurătoarea veste a sinucide-rii lui Pavel Boţu. Presupuneri, versiuni, nedumeriri… Pe la trei-patru de noapte îmi telefonează Andrei Burac, bântuit de insomnie. Discutăm cazul, persistă starea de descumpănire.

Interviu pentru radioul Kiev, imprimări versuri pentru radioul regional și cel ce emite pentru străinătate. Promenade prin oraș. Universitatea, cu stema zim-brului, cimitirul cu mormântul lui Aron Pumnul. De altfel, dacă mă gândesc la ceea ce văzusem anul trecut, cimitirul e tot mai în delăsare, norii de ciori pângă-resc absolut totul… Se vede că adminis-traţia municipală e departe de orice grijă faţă de memoria trecuţilor din viaţă, faţă de atâta istorie jalonată de cripte și dol-mene… Dezolantă nepăsare.

Întâlniri cu cititorii la Hotin: Leviţchi, Chilaru și subsemnatul. În „Istoria litera-turii…” afl u câteva însemnări ale lui Geo Bogza despre Hotin și Bălţi.

De data aceasta, băieţii ceva mai uniţi, ceva mai îngăduitori unul faţă de toţi cei-lalţi. Imperativul înţelepciunii pare să fi început a-i secunda.

La librărie aleg cărţi.Ceaţă deasă. Autobuzul înaintează

anevoios, întârziind cu vreo două ore. Au-togările produc impresii neplăcute: prost amenajate, prost întreţinute, departe, foarte departe de a fi curate.

22.II.198722.II.1987An. Ciocanu îmi reproduce cuvintele

ce le-a spus la funeraliile lui Boţu preșe-dintele sovietului sătesc din Prioziornoe, Munteanu: „Pavele, ai fost ca un luceafăr al satului nostru…”. Dar ce a fost totuși cu sinuciderea? Probabil, lașitate…

Ultima discuţie pe care am avut-o cu P. Boţu: început de ianuarie, la întru-nirea colegiului redacţional. Prezenţi și Gh. Vodă, E. Botezatu, șefi i de secţii, alţii. Am propus, și am fost susţinut, să nu mai publicăm fragmente de romane, care nu oferă revelaţii, plăcerea lecturii, ci mai cu-rând duc la confuzie, nedumerire.

Trec pe la cimitirul central. Boţu a fost înhumat alături de Em. Bucov. Neîmpă-

caţi în viaţă, aici s-au împăcat… Ambilor: Sit tibi terra levis.

23.II.198723.II.1987Să amintesc și de acest lucru? Că S.,

chișinăuianul, publică în „Zorile Bucovi-nei” semnând cu mai multe pseudonime. Dar cum să te ascunzi, având niște versuri atât de rectilinii? Ultimul său pseudonim e luat de la un prozator: Constantin Mun-teanu.

T. Știrbu îmi spune că de la revista „Pla-mea” („Flacăra”) din Bulgaria au solicitat câteva note bibliografi ce și fotografi a mea. Titi zice că le-a expediat. Probabil, o fi ajuns acolo unele traduceri din poezia mea.

De ziua armatei, colegele de redacţie ne oferă câte un mărţișor și câte o… lu-mânare. „Când nu se va urca temperatura în termometru, să apropiaţi de mercurul lui fl acăra lumânării”. Asta e cu încălzirea în apartamente…

24.II.198724.II.1987Dimineaţa, transcriu două rânduri de

la miezul nopţii: – Un jurnal intim nu este în exclusivi-

tate argumentul vieţii posesorului, scrii-torului său, ci înfăţișează inevitabil argu-mentele existenţei mai multor oameni, a unei comunităţi – în ultimă instanţă.

– Un scriitor de jurnal se caracterizează și autocaracterizează prin ceea ce selec-tează, prin ceea ce-i pare interesant, demn de atenţie pentru a fi cules din zile și tran-scris sub o dată sau alta cronologică.

25.II.198725.II.1987La Ministerul Culturii – totalurile con-

cursului orchestrelor de muzică popula-ră. Prezenţi – Iovu, Crăciun, Blajinu, Ţibul-schi, Sobieţchi ș.a. Trec cu privirea prin texte: valoare modestă. Am înţeles din aprecierile altora – muzica e mai la înăl-ţime. Premii – cu duiumul.

La un moment dat, Ion-Gheorghe Șvitchi ne arată, mie și Ludmilei, o fi șă de contract. „A cui e semnătura aceasta?” întreabă. Nu mă dumiresc ad-hoc. Întorc fi șa pe cealaltă parte. La punctul autorul: Boţu P. P. Nimic mai mult, decât această semnătură. Pentru ce și sub ce e pusă – nu e clar. Situaţie și aceasta…

Am luat de la editură pentru tradus patru nuvelete din literatura georgiană pentru copii. Dar nu le-am dus la capăt pe cele ale lui V. Golâșkin. Încă vreo zi-do-uă de criză și, neavând încotro, mă înfi g serios și bosumfl at în texte. Din rezulta-tele cu traducerea: a apărut ediţia a doua a „Primei dragoste”, volum în care am tra-dus Bunin („Dragostea lui Mitea”), Turge-niev („Asea”), Iskander („Scrisoarea”)…

Astăzi mi-am luat (prin comandă par-ticulară) un nou caiet pentru jurnal. Pre-zentul a fost început în ultima zi din ia-nuarie 1985. Când va veni timpul recitirii lui? Al lansării editoriale? Poate, parţial, selectiv, cu precauţie de a nu ofensa.

Care ar fi ultima notă ca sfârșit și înce-put de drum? Poate spicuiesc – din urmă – ceea ce-și notase Pavese în jurnal (15.II.1938, adică tot în februarie): „De reum-plut rezervoarele interne cu sevă”.

Deci, în loc de epilog – un epigraf.25.II.198725.II.1987

La cimitirul din Cernăuţi – impresio-nant mormântul lui Ion G. Sbiera, în chi-pul a ceea ce ilustrează „Trunchiatul”. Anul trecut știam mai puţine. De data aceasta afl ai mai multe. Sbiera a trăit în anii 1836-1916. Moare în suferinţe groaznice (de elucidat). A studiat la Gimnaziul superi-or din Cernăuţi, unde era profesor Aron Pumnul. După studii la Viena, la Cernăuţi îl are elev pe M. Eminescu, notându-l cu

foarte bine la limba română. Este cel care editează „Lăcrimioarele învăţăceilor”, la decesul lui Aron Pumnul, unde apare și prima poezie tipărită a lui Eminescu. E unul din fondatorul bibliotecii gimnaziș-tilor conaţionali din Cernăuţi, bibliotecă în care lucrează un timp și Eminescu. În 1875, este unul din fondatorii societăţii studenţești „Arboroasa”, mai apoi inter-zisă de stăpânirea habsburgică. Primul editor al „Codicelui de la Voroneţ”. Mor-mântul său, lângă gardul cimitirului, se fală la vreo 40-50 de metri de cel al lui Aron Pumnul. Este impresionant trun-chiul de arbore viguros strâns în lanţuri – aceasta e simbolica monumentului fu-nerar. În fond, Sbiera avusese confl icte cu habsburgii, se opunea colonialismului acestora.

27.II.198727.II.1987Visez că vreau să mă trezesc. Irezisti-

bil, vreau să mă trezesc. Însă dorinţa mea este intuită, sesizată. Și apare o doamnă-birocrată cu un registru în mână. Mi se spune că mă voi putea rupe din somn abia după ce voi semna în acea condică. În caz contrar, dorinţa-mi va rămânea în-cătușată. N-am încotro, semnez. De cum fulger semnătura neagră în registru, mă și trezesc, revin la plinătatea conștiinţei, la înţelegerea clară a faptului că exist. Pa-radoxală și derutantă această necesitate de a semna cine știe ce document, pen-tru ca să poţi evada din mrejele somnu-lui. Adică, am pus o semnătură pentru re-venirea mea la conștiinţa deplină. Ce o fi fost – amanet, asigurare acea semnătură? Sau, poate curând, refl exele în subconști-ent a tot mai marii birocratizări a existen-ţei noastre?

28.II.198728.II.1987Ora 22. Indic timpul cu precizie aproa-

pe astronomică, pentru a sesiza mai acut că nu au mai rămas decât… 2 ore de iarnă. Mâine e întâi de primăvară, zi cu alb-roșu de mărţișoare. Matricea vechii și nobilei tradiţii se vede luminată în con-știinţa și sufl etul nostru. Din ghiocul ulti-melor palme de zăpadă se ivesc ghioceii – acești mielușei ai lumii vegetale. În jurul lor, deja urmele mielușeilor ce ţin de fau-nă, aburind cu gura caldă lângă primele petale vineţii, de frig, încă, și de emoţiile regenerării. Fie-ne luminoasă și blândă primăvara!

Acum două ore am revenit de la ateli-erele pictorilor. Împreună cu Andrei – vi-zită la maestrul Sainciuc.

Pictorul Mihail Petric – atent la interlo-cutor. Blajin, delicat, domol la vorbă. Așa că facem schimb de… bunăvoinţe. Sus, în atelierul Lenuţei, ceai și varii discuţii. Vorbim despre precaritatea vieţii ome-nești. Dar și despre marea minune care este viaţa, însăși șansa de a-ţi fi dat să trăiești, mai bine, fi e și dezolat. Dar unic și irepetabil, să știm a-l preţui… tovarășe Boţu… Să nu fi m lași în faţa vieţii… (Dar, la urma urmei, fi ecare face ce dorește cu propria viaţă…)

2.III.19872.III.1987În ianuarie, la Cernăuţi, scriam despre

simbolul celor două făclii, cu fl acăra spre ţărână, de pe mormântul lui Aron Pumnul. Se vede că e de circulaţie veche și extinsă ca spaţiu cultural. Se referă la el și Nicolai Costenco, în „Odă iubirii”: „Întorc facla-n ţărână…”. Ce-i drept, aici nu e vorba de un deznodământ fatal, de stingere, adică, a vieţii-faclă, ci de cunoaștere, perseveren-ţă în difi cila muncă de cunoaștere: „Întorc facla-n ţărână… În semiobscuritate/ Să-și modeleze visul poetul nu mai poate,/ Din stâncă fără formă am să o fac ivită…”.

CALEIDOSCOP

22 februarie EvenimenteEvenimente1295 î.Hr.: Are loc încoronarea faraonului Ramses al II-lea1281: Martin IV devine papă1288: Nicolae IV devine papă1632: Galileo Galilei publică „Dialog despre cele două mari

sisteme ale lumii”1708: Antim Ivireanul este ales mitropolit al Ungro-Vlahiei, după

moartea predecesorului său, Teodosie, la recomandarea și cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu

1821: Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei, a trecut Prutul, intrând în Moldova, unde a încercat să-și găsească noi adepți pentru mișcarea sa

1882: Serbia se proclamă regat. Milan Obrenovic devine primul rege al Serbiei moderne, sub numele de Milan I (1882-1889)

1900: Prima audiție, la Paris, a “Sonatei nr. 2 pentru vioară și pian” de George Enescu (la pian – George Enescu)

1905: A fost înfi ințat primul sindicat muncitoresc din România, sindicatul lucrătorilor tâmplari, în frunte cu I.C. Frimu și Voicu Andreescu-Râureanu, urmat la 13 și 20 martie de înfi ințarea sindicatului strungarilor și, respectiv, al lucrăto-rilor din fabricile de încălțăminte

1907: Încep mișcările țărănești în județele Dorohoi și Iași1943: Membrii grupării de rezistență “Die Weiße Rose” (Trandafi -

rul alb) sunt executați în Germania nazistă1949: Scriitorul Adrian Marino a fost arestat pentru participa-

rea la încercarea de reorganizare a tineretului național-ţărănist din facultăți. La 12 octombrie 1950, a fost condamnat la 10 ani temniță grea. Între 1957 și 1963, scriitorul a avut domiciliu obligatoriu, iar în 1968 a fost reabilitat

1979: Proclamarea independenței de stat în Santa Lucia1979: Decorarea drapelului de luptă al Diviziei “Mărășești”, cu

prilejul împlinirii a 100 de ani de la înfi ințare1997: Boxerul Mihai Leu a câștigat primul titlul de campion

mondial la box profesionist pentru România

NașteriNașteri1403: Regele Charles al VII-lea al Franței (d. 1461)1732: George Washington, primul președinte american (d. 1799)1788: Arthur Schopenhauer, fi losof german (d. 1860)1796: Adolphe Quetelet, matematician belgian (d. 1874)1814: Grigore Alexandrescu, poet și prozator român (d. 1885)1817: Carl Wilhelm Borchardt, matematician german (d. 1880)1819: James Russell Lowell, poet și eseist american (d. 1891)1824: Pierre Janssen, astronom francez (d. 1907)1832: Gerzson Ádám, scriitor, și istoric literar maghiar (d. 1906)1849: Nikolay Yakovlevich Sonin, matematician rus (d. 1915)1857: Heinrich Rudolf Hertz, fi zician german (d. 1894)1864: Jules Renard, romancier și dramaturg francez (d. 1910)1900: Luis Buñuel, regizor spaniol (d. 1983)1903: Tudor Mușatescu, poet, prozator, dramaturg și publicist

român (d. 1970)1904: Nagy István, scriitor român (d. 1977)1910: Kovács György, actor român (d. 1977)1914: Karl Otto Götz, pictor german1915: Eugen Popescu, memorialist român (d. 1998)1921: Giulietta Anna Masina, actriță italiană de fi lm (d. 1994)1923: Zephi Alșec, actor român (d.1992)1949: Niki Lauda, pilot austriac de curse (Formula 1)1950: Miou-Miou (Sylvette Hery), actriță franceză1961: Cristina Anghelescu, violonistă româncă1962: Steve Irwin, naturalist australian și personalitate TV (d.

2006)1967: Dragan Đilas, politician sârb, primar al Belgradului1975: Drew Barrymore, actriță americană

DeceseDecese1071: Arnulf al III-lea de Flandra (n. c. 1055)1371: Regele David al II-lea al Scoției (n. 1324)1512: Amerigo Vespucci, explorator italian (n. 1454)1636: Santorio Santorio, de asemenea, numit Santorio Santorii,

Sanctorius din Padova, este un medic italian, celebru pentru experimentele sale asupra metabolismului (n. 1561)

1674: Jean Chapelain, scriitor francez (n. 1595)1875: Jean-Baptiste Camille Corot, pictor francez (n. 1796)1942: Stefan Zweig, poet, prozator, dramaturg austriac (n. 1881)1980: Oskar Kokoschka, pictor și poet englez de origine austri-

acă (n. 1886)1987: Andy Warhol, grafi cian și pictor american (n. 1928)2002: Chuck Jones, creator de desene animate american (n.

1912)

Leo BUTNARU

TERMOMETRUL ŞI LUMÂNAREA(Pagini de jurnal)

22 FEBRUARIE 20131212F L U XF L U X Cultur=

Localităţile noastre, ora-șele și satele basarabene, sunt locuri de sălășluire a străbunilor noștri, sunt vetre de permanentă și activă viaţă umană pe parcurs de secole și milenii. Istoria neamului, istoria ţinuturilor noastre se compune și din mici is-torii ale constelaţiilor de așezări urbane și rurale care merită și trebuie să fi e studiate și cunoscute. În acest scop inaugurăm rubrica de faţă.

Orașul Anenii Noi este situat în Câmpia Bâcului Inferior, pe partea dreaptă a văii râului Bâc. Coordo-nate geografi ce: 46053’ lat. N, 29013’ long. E. Localitatea este traversată de drumul naţional ce face legătura între Chișinău și orașele sudice: Ben-der, Tiraspol, Slobozia, Căușeni, Ște-fan-Vodă. În vecinătate se afl ă loca-lităţile subordonate administrativ, precum și satele de pe aceeași vale: Chirca, Ţânţăreni, Bulboaca, Roșcani, Calfa ș.a. Localităţi subordonate ora-șului: Albiniţa, Beriozchi, Hârbovăţul Nou, Ruseni, Socoleni. Distanţe: 32 km până la Chișinău, 32 km până la Tighina, 75 km până la Tiraspol.

Zona de așezare a orașului repre-zintă o câmpie colinară cu înălţimi

de până la 200 m deasupra nivelului mării, cu văi întinse, nu tocmai adân-ci, însoţite pe de lături de numeroa-se vâlcele, zăvoaie, hârtoape. Pe vre-muri aceste locuri erau acoperite cu păduri seculare ce făceau parte din codrii Bâcului de Jos. Erau păduri, erau și multe izvoare care alimentau din belșug cu apă râurile, râuleţele și pâraiele. Bâcul, după cum ne mărtu-risesc sursele documentare, era na-vigabil până la Chișinău. La pieţele și iarmaroacele din oraș cerealele și zarzavaturile erau transportate cu luntrile și plutele. În apele râu-lui se pescuia mai toate soiurile de pește cunoscute în regiune: crapul, carasul, știuca, plătica, baboiul. Pe acest râu se afl au instalate mori de apă, velniţe (mici fabrici de rachiu și spirt), șteze (pive pentru împâslirea ţesăturilor de lână).

Valea Bâcului sălășluia renumite-le grădinării sau cum le mai spuneau localnicii bulgării, pentru că vestiţi în creșterea zarzavaturilor erau anu-me bulgarii. Au fost tăiate pădurile, lemnul fi ind folosit pentru construc-ţii sau pentru fabricarea cărbunelui de lemn (a mangalului) și a silitrei, aceasta întrebuinţată ca materie în producerea prafului de pușcă și ca îngrășăminte în agricultură, dar, în mare parte, transportat peste hotare. Din această cauză au secat izvoarele și fântânile, a scăzut debitul de apă în râuri și râuleţe, s-au rărit grădinile de legume. Au dispărut crângurile și

dumbrăvile, rămășiţele lor făcându-se observate astăzi doar prin preaj-ma satelor Geamăna și Hârbovăţ.

Reminiscenţe ale unei străvechi vieţi omenești pe aceste meleaguri sunt vestigiile arheologice. Cercetă-torii așezărilor umane de altă dată au descoperit în preajma orașului urme de sălașe și bordeie, de case construite din bârne de lemn și îm-pletituri de nuiele lipite cu lut, vechi de câteva secole sau milenii. Din perioada geto-dacică și daco-româ-nă datează vasele și fragmentele de vase din lut ars, obiectele de uz casnic, uneltele de muncă, armele rudimentare de luptă. Specialiștii susţin că pe locul actualului oraș s-au suprapus vetrele a câtorva sate medievale. Cele câteva movile din vecinătate, faimoasele morminte tumulare, locurile de veci ale beilor și hanilor de hoarde asiatice, sunt o dovadă a crâncenelor bătălii pe care băștinașii le-au purtat cu barbarii năvălitori și din care ei au ieșit de multe și multe ori învingători.

Biruitori au ieșit și în luptele cu turcii și tătarii, care, ocupând Bu-geacul încă din sec. al XVI-lea, și-au întins stăpânirea până dincoace de Tighina și Anenii Noi. Vorba e că, în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea, domnitorii Moldovei, printr-o înţele-gere cu Poarta Otomană, obţinuseră delimitarea unei zone de separare între tătarii nogai și băștinașii mol-doveni. Această zonă se măsura în

ore de mers pe jos – 32 de ceasuri în

lungime, de la Prut la Nistru, și 2 cea-

suri în lăţime, de la linia de demar-

caţie Prut–Nistru spre sud. De aici se

trage și denumirea istorică a terito-

riului delimitat – cele două ceasuri

(un ceas de mers echivala aproxima-

tiv cu 6 km distanţă). La hotarul de

est al zonei, pe râul Bâc, se afl a și un

sat Pașcani, ultimul din cele câteva

așezări umane existenţe cândva pe

locul actualului oraș Anenii Noi.

Vitregă a fost soarta Pașcanilor de

altă dată. Peste sat năvăleau hoar-

dele tătarilor nogai, care adesea o

jefuiau, dând foc caselor, prădând

avutul locuitorilor. Ţăranilor băști-

nași le veneau în ajutor de multe ori

călărașii din ceata serdarului lăpuș-

nean Mihalcea Hâncu, care aveau în

grija lor paza ţinuturilor de margine.

În cele din urmă, totuși satul a fost

complet distrus, locuitorii văzându-

se nevoiţi să-l părăsească și să se

adăpostească în satele de codru. Do-

cumentele vechi îl atestă până spre

sfârșitul sec. al XVIII-lea.

După războiul ruso-turc din 1806-

1812, nogaicii au fost evacuaţi din

Bugeac, iar turcii și ei izgoniţi defi -

nitiv din Basarabia. Pășcănenii însă

nu s-au mai întors pe la vetrele lor.

Pe harta topografi că militară rusă

din anul 1817 (corectată în 1820)

fi gurează localităţile din vecinăta-

te: Luţeni (azi Ţânţăreni), Geamăna,

Hârbovăţ, Bulboaca, lipsește însă

Pașcanii. Nu-l găsim nici printre sate-

le incluse în materialele recensămin-

telor din 1817, 1859, 1870, 1897.

(Va urma.)Anatol EREMIA,

Lilia STEGĂRESCU, pentru FLUX

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

Anenii Noi

Îndrăgita și apreciata actriţă de teatru

și fi lm Stela Popescu s-a afl at săptă-

mâna asta într-o vizită la Chișinău, la in-

vitaţia Clubului Nostru, un club pentru

femei care aduce lunar personalităţi din

România pentru întâlniri de sufl et.

Timp de mai bine de jumătate de veac, Stela Popescu, doamna en-titre a teatrului de revis-tă, reușește să se menţină în topul celor mai iu-biţi actori ai scenei românești. Din 2011, actriţa are o stea pe Aleea Celebrităţilor din România.

Deși nu este la prima întâlnire cu publicul basarabean, reuniunea din 20 februarie a fost una deosebită, în primul rând, cunoscuta ac-triţă nu a fost însoţită de nelipsitul ei partener de scenă, Alexandru Arșinel, iar întâlnirea a decurs sub forma unui interviu public, în care aproape 200 de femei au avut ocazia s-o as-culte și să-i adreseze întrebări despre copilăria ei, despre experienţa înfi erii, cea a unui divorţ, despre relaţiile bărbat și femeie, părinţi-copii, bunică-nepoată, relaţia cu colegii de breaslă, rolurile din teatru și fi lm, partenerii ei de scenă Mihai Bănică și Alexandru Arșinel, despre cum s-a resemnat cu despărţirea de omul drag care s-a stins de cancer acum 14 ani (într-un interviu spunea că ar fi preferat ca Mihai Maximilian să fi plecat cu o fată în lume, decât să moară)... S-a adresat publicului cu multă căldură, sincerita-te, iar la fi nal a acordat chiar premii unor parti-cipante mai active la discuţii, „preferatelor” ei.

Timp de trei ore, actriţa născută în 1935, într-o familie de profesori, la Slobozia-Hodo-rogea, de prin părţile Orheiului, și care și-a pe-trecut prima parte a copilăriei în Basarabia, la Chiperceni, a depănat amintiri legate de fami-lia ei. Fiecare vizită a Stelei Popescu în Basara-bia îi răscolește sufl etul, pentru că i se asociază nu doar cu primele ei impresii despre lume, ci mai cu seamă cu dezbinarea familiei.

Tatăl actriţei a fost deportat în Siberia pe când aceasta nu împlinise nici cinci ani. Cu toa-te acestea, Stela Popescu spune că își aminteș-

te în detaliu cum s-au petrecut lucrurile. Peste doi ani, din cauza greutăţilor, dar și pentru că nu avea nicio veste de la soţul ei, mama vii-toarei actriţe decide să plece împreună cu fi ica peste Prut. Și a venit până la Chișinău cu căru-ţa spitalului din Orhei, care se refugia și el, iar de la Chișinău au plecat cu trenul marfar, „cu bovagonul”, cum își amintește Stela Popescu. Iniţial au locuit la Sibiu, într-o familie de sași, ca pe urmă să se mute cu traiul la Brașov, unde Stela Popescu avea să studieze la liceu și să se îndrăgostească de teatru.

19 ani nu au avut nicio veste de la tatăl său, resemnându-se cu gândul că acesta nu mai este în viaţă. Între timp, după ce intelectualul Popes-cu își ispășise prin muncă silnică în Vladivostok pedeapsa pentru faptul că era un dușman de clasă, a mai făcut un an de domiciliu forţat și a revenit la Orhei, unde nu și-a mai găsit familia și s-a recăsătorit. Mama actriţei s-a recăsătorit și ea la Brașov, mai mult de convenienţă, cum spune Stela Popescu, pentru că, în caz contrar, exista riscul să fi e expulzată din România, po-trivit unei ordonanţe de guvern, și se spunea că cei care erau trimiși înapoi în Basarabia nu mai ajungeau acasă, ci tot în Siberia.

Despre reîntâlnirea cu tatăl său, Stela Po-pescu își amintește: ”Prin 1958, mama a primit o veste de la bunica că s-a întors tata. Sigur, atunci nu putea veni nimeni din Basarabia la București și nici cei din România în Basarabia, decât în cadrul unor excursii ONT: veneam la Chișinău, stăteam trei ore, plecam la Kiev, apoi la Moscova și apoi iar la Chișinău, și la întoarce-re puteam sta aici trei zile. La început și-a luat o excursie ONT mama și după câteva luni de zile mi-a luat și mie o excursie și am venit la Chiși-nău să mă întâlnesc cu tata. Mama mi-a spus că el mă va aștepta în gară. Și eu am întrebat-o: „Dar cum o să-l recunosc?” Mai aveam niște amintiri vagi din copilărie despre el, dar trecu-seră 20 de ani de când nu ne mai văzusem. Iar mama mi-a răspuns: „Steluţa, o să-l recunoști, pentru că el e tata”. În amintirile mele, tata era

un bărbat voinic. Când am venit însă cu trenul, la miezul nopţii, la Chișinău, pe peron erau trei oameni. Doi domni și o doamnă. Tata era slab și avea faţa atât de ridată ca pământul vara când e secetă... Dar l-am recunoscut din prima. Eu știam că tata are ochi căprui. Iar când a ve-nit, avea ochii albaștri. L-am întrebat: „De ce ai ochii albaștri?” Și el mi-a răspuns: „De plâns”... Așa l-am văzut eu prima oară pe tata. Pe urmă am avut ocazia să-l chem de două ori la Bucu-rești. Iar în 1977, în anul în care tata ieșea la pensie, am reușit să-l aduc de tot la București, pentru asta a trebuit să demonstrez că nu are pe nimeni care să-l întreţină la bătrâneţe. Și atunci am făcut o cerere la Marea Adunare din România, una la Marea Adunare de la Moscova și în 1977 l-am luat pe tata la București și s-a recăsătorit cu mama, după 38 de ani de zile! Între timp, ambii parteneri de viaţă ai părinţi-

lor mei se stinseseră... Și eu le-am luat o căsuţă cu curte în București, unde au trăit împreună până la urmă. Mama a murit la vârsta de 83 de ani de cancer la sân, iar tata la – 91 de ani”, își amintește îndrăgita actriţă.

Întâlnirea cu Stela Popescu s-a încheiat miercuri, 20 februarie, după ora 21. Superba actriţă era însă în formă maximă, având puteri și energie să vorbească cu fi ecare dintre invita-te, să facă poze și chiar să realizeze o ședinţă foto pentru coperta unei reviste din Republica Moldova. Secretul ei? A răsunat de câteva ori pe parcursul serii: să-ţi placă ceea ce faci, să iu-bești oamenii și să nu te iei după gura lumii.

Iar pofta molipsitoare de viaţă a Stelei Po-pescu, dragostea ei pentru oameni este răsplă-tită tot cu multă dragoste, respect și admiraţie din partea publicului.

Liliana POPUŞOI, FLUX

DOAMNA TEATRULUI DE REVISTĂ DIN ROMÂNIA

Stela Popescu a făcut confi denţe la ChişinăuStela Popescu a făcut confi denţe la Chişinău

22 FEBRUARIE 2013 1313 F L U XF L U XDiverse

Odorizantele nu sunt

altceva decât un rezervor

plin cu substanţe chimice.

Aceste produse sunt dă-

unătoare pentru omenire

în mai multe feluri, în spe-

cial pentru cei care suferă

de o serie de afecţiuni

respiratorii. Iată o listă

a substanţelor chimice,

descoperită de cercetăto-

rii de la EWG, Grupul de

Muncă Ecologică.

În raportul prezentat de EWG, în

produsul testat au fost identifi cate

87 de substanţe chimice și apă. Din-

tre aceste ingrediente, doar trei au

fost prezentate pe etichete, cu de-

numirile lor proprii. Celelalte ingre-

diente erau etichetate sub numele

generic de „ingrediente privind con-

trolul calităţii” sau „parfumuri”, ceea

ce înseamnă că identitatea lor a fost

ascunsă faţă de ochii publicului.

În multe ţări producătoare de

odorizante, pentru ca o substanţă

chimică să fi e adăugată într-un pro-

dus, nu trebuie dovedită siguranţa

acesteia pentru sănătatea umană.

De asemenea, mai există și legile

privind “secretul comercial”, potrivit

cărora, companiile nu sunt obligate

să dezvăluie ingredientele produse-

lor de linie pe etichetă. Așadar, acest

lucru ajută corporaţiile să ascundă

publicului realitatea a ceea ce con-

sumă și inhalează.

Substanţa care blochează căile respiratoriiAcetaldehidă. Aceasta este o sub-

stanţă chimică specifi că senzaţiei

de mahmureală, resimţită după un

consum excesiv de alcool. Substan-

ţa este asociată cu riscul pentru

dezvoltarea de cancer al tractului

superior digestiv. În ceea ce privește

prezenţa sa în produsele cu parfum

artifi cial, principalul efect al acetal-

dehidei este cel de obstrucţionare a căilor respiratorii.

Leziuni la nivelul rinichilorAcetat de benzil. Această substan-

ţă chimică produce iritaţii ale tractu-lui respirator. Expunerea continuă la nivelurile ambientale ale acestui compus la 50 de părţi per milion va provoca leziuni la nivelul rinichilor. Pisicile au murit din cauza acestei substanţe, la 180 de părţi per milion. Potrivit Universităţii Berkley, aceta-tul de benzil este asociat cu cancerul la pancreas, pe lângă faptul că este o substanţă care irită căile respira-torii.

Inspiri alcool şi otravăAlcool denaturat. Această sub-

stanţă este etanol amestecat cu un aditiv otrăvitor care face ca alcoolul să nu poată fi consumat fără efecte extreme asupra sănătăţii. Iniţial era 10% metanol. Astăzi, alcoolul dena-turat ar putea conţine benzoat de denatoniu de metil, cetonă izobutil de metil, cetonă de etil, acetonă, benzoat de denatoniu. Producătorii Procter&Gamble se gândesc la efec-te atunci când pulverizează în casele oamenilor această compoziţie de substanţe dăunătoare?

Realitatea.net

STUDIUPlimbările sunt mai bune decât mersul la sală

Cercetătorii susţin că mersul pe jos, în reprize periodice, este mai bun pentru sănătate decât un program intensiv de mișcare.

Potrivit unui studiu publicat în jurnalul “PLOS ONE”, mersul pe jos determină scăderea nivelului glicemiei și reglează tensiunea arterială mai bine decât o oră de exerciţii intensive.

Boli precum diabetul și obe-zitatea sunt ţinute departe, iar buna dispoziţie este asigurată.

Oamenii de știinţă de la Uni-versitatea Maastricht din Olanda au împărţit mai mulţi tineri cu vârste cuprinse între 19 și 24 de ani în trei grupuri. Unii petreceau 14 ore pe zi fără a face mișcare, alţii stăteau 13 ore, după care lu-crau intensiv la sala timp de o oră, iar ultimii stăteau 6 ore, se plim-bau patru, după care mai stăteau alte două ore.

Rezultatele au arătat că, deși nivelul de energie era aproxima-tiv similar pentru toţi, colestero-lul și nivelul de lipide din sânge erau mult mai bune pentru cei care mergeau pe jos.

“O oră de exerciţii pe zi nu poa-te compensa pentru inactivitatea din rest”, a concluzionat liderul echipei care a realizat studiul, doctorul Hans Savelberg de la universitatea olandeză.

Evz.ro

Dieta pe care o urmăm are

un impact considerabil

asupra aspectului pielii,

avertizează medicii. Po-

trivit acestora, un regim

zilnic echilibrat ajută la

prevenirea ridurilor, cu o

singură condiţie: să mân-

căm alimente bogate în

grăsimi bune, care ajută

la menţinerea colagenului

natural al pielii.

Mai mult, „o dietă echilibrată va ajuta și la menţinerea sistemului imunitar”, potrivit dr. Booby Buka, medic dermatolog din New York.

Sarea joacă un rol important în apariţia pungilor de sub ochi. Medi-cii recomandă să consumăm zilnic maxim 5 grame de sare pe zi, dar în realitate organismul nostru asimi-lează o doză de până la trei ori mai mare decât necesarul zilnic.

Specialiștii spun că toate alimen-tele conţin sare, inclusiv dulciuri-le. Astfel, pentru a evita excesul de sare, medicii recomandă ca mânca-rea consumată să fi e nesărată, de-oarece organismul va asimila acest ingredient din alte surse.

Creveţii, crabul, homarul, dar și legumele cu frunze verzi, precum algele marine și spanacul trebuie mâncate cu moderaţie. Acestea sunt alimente bogate în iod, substanţă care consumată în exces poate duce la apariţia acneei. Specialiștii reco-mandă să consumăm aceste alimen-te maximum de două ori pe săptă-mână. Ideal al fi să nu le mâncăm pe toate la aceeași masă.

Lactatele pot fi responsabile de apariţia unor probleme derma-tologice. Eczemele reprezintă afec-ţiunea cea mai des întâlnită din ca-

uza acestor alimente. Mai mult, un

studiu realizat în anul 2005 arată că

persoanele care beau foarte mult

lapte prezintă un risc ridicat de apa-

riţie a acneei. Lactatele sunt respon-

sabile, în special, de apariţia acneei

rozacee.

Pâinea, pastele și prăjiturile ar

trebui mâncate cu moderaţie. Aces-

te alimente au un indice glicemic

ridicat, provocând, de asemenea,

acnee.

Zahărul nu este doar inamicul

numărul 1 al siluetei, ci predispune

la apariţia afecţiunilor dermatologi-

ce. Specialiștii recomandă evitarea

alimentelor bogate în zahăr, deoa-

rece distrug și fi brele de colagen și

elastină responsabile pentru o piele

fermă și proaspătă.

Gandul.info

La ce pericol se expun bărbaţii care petrec mult timp în faţa televizorului

Bărbaţii care petrec peste 20 de ore pe săptămână în faţa televizorului au o calitate a spermei inferioară aceleia a bărbaţilor care se uită mai puţin timp la programele prezentate pe micile ecrane, afi rmă autorii unui studiu american, publicat marţi, 19 februarie.

Cercetătorii americani de la Harvard School of Public Health din Bos-ton au analizat eșantioane de spermă recoltate de la 189 de bărbaţi tineri (18-22 ani), cărora le-au adresat câteva întrebări precise despre stilurile lor de viaţă (exerciţii fi zice, alimentaţie, televiziune).

Bărbaţii care petreceau mai mult de 20 de ore pe săptămână în faţa te-levizorului prezentau o concentraţie a spermatozoizilor cu 44% mai mică decât aceea a bărbaţilor care petreceau mai puţin timp în faţa micului ecran.

Un alt factor important este reprezentat de exerciţiile fi zice practicate de bărbaţi, afi rmă autorii acestui studiu, publicat marţi în British Journal of Sports Medicine.

Bărbaţii care fac mai mult de 15 ore de sport pe săptămână prezintă o concentraţie a spermatozoizilor cu 73% mai mare decât aceea a bărbaţi-lor care fac mai puţin de cinci ore de sport pe săptămână.

Totuși, în toate cazurile analizate, concentraţiile de spermatozoizi au fost sufi cient de mari pentru a permite conceperea unui copil, au precizat savanţii americani.

Calitatea spermei pare să urmeze o curbă descendentă de mai multe decenii în câteva ţări occidentale, însă motivele din spatele acestei situa-ţii nu sunt cunoscute cu certitudine.

Oamenii de știinţă bănuiesc că stilul de viaţă sedentar și absenţa exer-ciţiilor fi zice sunt parţial responsabile de acest declin.

Mediafax.ro

Hameiul, un ingredient-cheie al berii, este considerat un remediu în lupta cu efectele trecerii timpului asupra organismului uman. Potrivit unor studii derulate de cer-cetători din Austria și Cehia, berea consumată în cantități moderate poate avea proprietăți antiinfl amatorii ce au drept efect încetinirea procesului de îmbătrânire, scrie Libertatea.ro.

În studiul publicat de revista International Immu-nopharmacology, cercetătorii de la Innsbruck Medical University din Austria au dezvăluit că hameiul utilizat la

fabricarea berii poate infl uența producția de neopteri-nă, un marker al proceselor infl amatorii, ca și nivelul de triptofan, aminoacid esențial al cărui nivel scăzut pare să se asocieze cu intensitatea crescută a infl amațiilor.

Sprijinind descoperirile cercetătorilor austrieci, oa-menii de știință din Republica Cehă au adus, la rândul lor, în atenția publicului rezultatele unui studiu care de-monstrează că un consum moderat de bere încetinește procesul de îmbătrânire și, mai mult, reduce posibilita-tea producerii unui atac de cord în rândul bărbaților.

SPECIALIŞTII AU DEZVĂLUIT SECRETUL COMERCIAL AL ODORIZANTULUI DE CAMERĂ

INSPIRI ALCOOL ŞI OTRAVĂ INSPIRI ALCOOL ŞI OTRAVĂ

TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE

Cercetătorii au descoperit un remediu nebănuit împotriva îmbătrânirii

Alimentele care îţi pot DISTRUGE tenul

22 FEBRUARIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETA-

RUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30

Reporterul de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show. 12.00

Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la

fermă”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 Picături de “Dor”. Program

muzical. 14.45 L.Pirandello. “Astă seară se improvizează”. Spec-

tacol TV. 15.45 Brahms. Cvintet pentru pian. 16.30 Săptămâna

sportivă. 18.00 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom). 19.40

Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.20, 3.55 Eurovision

2013. 21.25 Dor. Elena Iliaș, regizor. 22.20 Templul muzicii.

23.00, 0.10 Film. “BATE TOBA” (Africa de Sud - SUA, 2003).

1.05 Cinemateca universală. 5.10 Music Mania. 5.25 Accente

economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emi-

siune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert

20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile

Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Doamne de poveste (r) 09:30 Teleshop-

ping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial:

Dragoste și luptă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante

(r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de

ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30

Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45

Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de

poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:30 Film:

Mama vitregă 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4430 15:00 Film:

Cursa din Hazzard (r) 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI New York,

ep.4, anul 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro

Tv 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты

не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера сезона.

“Страсти по Чапаю”. Многосерийный фильм 00:05 “Primele

știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости

00:55 Марк Уолберг, Кристиан Бэйл в фильме “Боец” 02:45

“Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Divertisment. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30

Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter.

11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 1.50, 6.00 Teleenciclopedia.

2.20 Garantat 100 de procente. 3.10 Sport. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEO-

POLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOUR-

NAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN

10:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02 EN

VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH

INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO

13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:37 POUR MON PÈRE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES

/ UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAM-

PION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:35 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 20:26 LES

BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 21:20 FLASH INFO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COUSINADES 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 TOUS

LES MATINS DU MONDE 2:50 ARTE REPORTAGE 3:44 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Petalo romano. 6.45 Documentar.

“Egalitate de gen”. 7.10, 8.15, 2.20

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10,

17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Docu-

mentar. “Adolescenţii la Hollywood”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 “World stories” - lumea în

reportaje. 13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la

fermă”. 13.40 Documentar. “Euromaxx”. 14.10 Alexandru

Lozanciuc. Concert de binefacere. 15.25 Documentar. “Global

3000”. 15.55 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Gagauz ogea.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova

în direct. 21.20, 3.55 Eurovision 2013. 21.25 Dialog social.

22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10 Film. “FATA DIN PARC”. 1.00

Picături de “Dor”. 1.20 Cuvintele Credinţei. 5.10 Music Mania.

5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-

show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare

23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro

TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin

Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară


Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshop-




(r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă

de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate

17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Di-

amante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă

de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r)

06:00 Doamne de poveste (r)


- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-

ping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00

Film: Gargantua 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4431 15:00

Film: Secretul vecinilor 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 20:30 Film: Medalionul 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30

Serial: CSI New York, ep.5, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)






здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты

не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера сезона.

“Страсти по Чапаю”. Многосерийный фильм 00:05 “Primele

știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости

00:55 “Городские пижоны”. “Задиры”. Новый сезон 01:55

“Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30


19.30 Diver tisment.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.10 Seriale.

10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30,

6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 16.45, 17.50,

1.50, 6.20 Teleenciclopedia. 2.25 Nocturne. 3.15 Sport. 4.20

Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-

NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH

INFO 10:08 PAPILLES 10:34 FERMIER URBAIN 11:00 FLASH INFO

11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00

FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH

INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 ABDERRAH-

MANE SISSAKO (UNE FENÊTRE SUR LE MONDE) 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:04 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 15:55

LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 16:43 FLASH INFO 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35

UN AIR DE FAMILLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 L’ÉTÉ

DES LIP 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:51 LE POINT 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Picături de

“Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRE-

TARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Lumea culorilor”.

11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45

Profi l de savant. Valeriu Rudic. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Petalo romano. 14.10 Alexandru

Lozanciuc. Concert de binefacere. 15.25 Documentar. “Global

3000”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victo-

rie! Concurs. 18.00 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40

Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.20, 3.55 Eurovision

2013. 21.25, 5.25 Focus. Magazin TV. 22.20 Festivalul Doinei.

Retrospectivă. 23.05, 0.10 Serial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.00

Music Mania. 1.15 Erudit-cafe. 5.10 Medalion muzical.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 12.00

Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul

meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game show. Cu banii

jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos

03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic

06.30 Știrile Euro TV. Reluare



Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshop-




(r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de

ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30

Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45

Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de

poveste (r)



10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 10:30 Film:

Secretul vecinilor (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Se-

rial: Tânăr și neliniștit, ep.4432 15:15 Film: Dragoste fără preaviz

17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Un

om periculos 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial:

CSI New York, ep.6, an 7 00:00 Știrile Pro Tv din sport 00:30

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:00 Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: CSI

New York (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy

Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)






здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости

14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не

один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10

“Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele

știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55

“Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера сезона. “Страсти по

Чапаю”. Многосерийный фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15

“Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 “Городские

пижоны”. “Гримм” 01:40 “Prima Oră” (R) 03:35 “Primele știri”

(rom) (R) 04:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

7.00, 14.00, 20.00, 3.25



12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30


11.10 Mărie, Mărie Lie Ciocârlie. Maria Ciobanu. 16.45, 17.50,

1.50, 3.00, 6.15 Teleenciclopedia. 2.10 Dănutz. S.R.L. 3.10 Sport.

4.15 Prim plan.


NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN

HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-

MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN

13:35 PHILIPPE LABRO, ENTRE OMBRE ET LUMIÈRE 14:30 LE JO-

URNAL DE LA RTBF 15:03 UNE VIE DE CHAT 16:06 JE SENS LE BEAT

QUI MONTE EN MOI 16:38 LE SYNDROME DU CORNICHON 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:35 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 20:28 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:27

FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES

& DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE / DOCUMENTAIRE / MA

TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 1:03 VILLA JASMIN 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.10 Русский мир. 6.40 Picături de

“Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRE-

TARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Euromaxx”. 10.30

Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în

familie. 13.10 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40

Gagauz ogea. 14.10 Serial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 15.45 Părinţi

și copii. 16.15 Erudit-cafe. 18.00 Vector European. 18.30 Desene

animate. “Farhat”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55,

4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.20, 3.55

Eurovision 2013. 21.25 ARTelier. Sculptorul Ion Zderciuc, autorul

bustului lui A.Vartic. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45

“Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “TAXI-

METRISTA” (Italia). 1.00 Profi l de savant. 1.15 Festivalul Doinei.

Retrospectivă. 5.05 Music Mania.

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul meu

12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV

21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00

Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare



Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste și

luptă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15

Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial:

Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Patimile inimii

19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00

Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30

Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Cancan TV (r) 05:00 Poveștiri ade-

vărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?


10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Dragoste fără preaviz (r) 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4433 15:00

Film: Prima iubire 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30

Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinţi, ep.1, an 3 21:45 Serial: Spitalul

de demenţă, ep.1, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 Film: Blestemul comorii 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00

Videoclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)






здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости

14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” 16:00 “Ты не один”

16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный

брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 Премьера сезона. “Страсти по Чапаю”. Многосерийный

фильм 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45

Ночные новости 01:00 “Ирония судьбы Сергея Безрукова”

01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30



12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.15, 5.10 Seriale. 10.20, 16.30


11.10 “Sub grumazul ceterii”. Grupul “Iza”. 16.45, 17.50, 0.00,

6.20 Teleenciclopedia. 2.15 Interes general. 2.40 Dănutz. S.R.L.

4.20 Prim plan.


NAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-

NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ÉPICERIE FINE 10:06

MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:06 FLASH INFO 10:34

JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN

HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03

PAPILLES 13:36 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:05 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:58 FAIS PAS CI, FAIS

PAS ÇA 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 EN-

VOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:35 L’ÉTÉ DES LIP 21:15 C’EST ÇA L’EUROPE ?! 21:43 LE JOUR-

NAL DE FRANCE 2 22:15 SAMBA TRAORÉ 23:43 POURQUOI MOI

? 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS

0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:53 ABDERRAHMANE

SISSAKO (UNE FENÊTRE SUR LE MONDE) 2:48 QUESTIONS À LA

UNE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DOCUMENTAIRE

25 FEBRUARIE 26 FEBRUARIE 27 FEBRUARIE 28 FEBRUARIE Luni Marţi Miercuri Joi

22 FEBRUARIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecO perioadă complicată, care poate provoca destul de mul-tă confuzie în anturajul tău. Te contrazici, negi ce ai concluzio-nat anterior, procedând greșit.

TaurMarea ta slăbiciune pentru câștiguri, pentru senzaţia că ai controlul asupra situaţiilor care ţi-ar putea ameninţa confortul iese acum la iveală.

GemeniO săptămână în care ar fi de dorit să eviţi dialogurile de-licate, declaraţiile războinice sau întâlnirile despre care știi dinainte că s-ar putea sfârși prost.

RacAdversarii îţi caută puncte-le sensibile, crezând că dacă le vor exploata vei deveni vulnerabil(ă). Fii atent(ă) la im-pactul emoţional al informaţi-ilor.

LeuAi putea fi atras(ă), din neaten-ţie, în confl icte cu care nu ai nicio legătură și nici nu le poţi soluţiona. Simţi o anume ame-ninţare în acest context.

FecioarăCu mare greutate vei putea în-lătura o anumită acuzaţie, de exemplu o reclamaţie a cuiva care urmărește să te discredi-teze în faţa superiorilor.

BalanţăPăstrezi o iluzie la care ţii foarte mult și respingi adevărul pen-tru că nu corespunde aspiraţi-ilor tale. E un lucru fi resc dacă nu devine singurul tău reper.

ScorpionTe simţi expus(ă) din cauza unor informaţii care sunt cu-noscute de prea multă lume. Această postură pare să te slă-bească, dar te va întări.

SăgetătorTe așteaptă o săptămână difi ci-lă și cu probleme, mai ales din cauza atmosferei otrăvite din cuplu sau din familie. Cei din jur spun tot ce nu le convine și îţi cer socoteală.

CapricornChiar dacă tentaţia e mare, ar fi bine să nu te amesteci în dis-cuţii care nu te privesc și nici să nu spui ce afl i acum. Ai nevoie de asta ca să te protejezi.

VărsătorMici supărări, cu potenţial ex-ploziv, legate de cei dragi, pot deveni acum pietricica de care să te împiedici. Vei discuta des-pre aceste nimicuri.

PeştiAfl i acum despre chestiuni per-sonale ale celor apropiaţi, în care nu poţi interveni. Asta nu justifi că însă senzaţia de dis-confort pe care o poţi trăi.

22-28 februarie22-28 februarie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.45, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI

(рус). 9.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Euromaxx”. 10.30, 5.25 Vector European. 11.00 Moldova în direct.

12.00, 1.00 Evantai folcloric. 12.40, 1.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona

Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate. “Farhat”. 13.40 Русский мир.

14.10 Moldovenii de pretutindeni. 14.45 Serial. “TAXIMETRISTA” (Italia).

16.25 Documentar. “Arts 21”. 17.15 Accente economice. 18.00 Concertul

de inaugurare a Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2013”.

Transmisiune în direct de la Palatul Naţional “Nicolae Sulac”. 20.20, 4.10

Dor. Eugen Doga. Program muzical. 21.00 MESAGER (rom). 21.30, 3.55

Eurovision 2013. 21.40 Chișinăul de ieri și de azi. 22.20 Fii tânăr! 23.05,

0.10 Serial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 0.45 Respiro. Program muzical. 4.40

Cântă îngerii cu noi. Program muzical.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Muzică 13.00 În

oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele

20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără

măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro

TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele

06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevă-

rate (r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri

10:00 Serial: Dragoste și luptă (r) 11:00 Serial:

Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial:

Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30

Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00

Serial: Patimile inimii 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă

de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara

00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de

ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara

(r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Prima iubire (r) 13:00

Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4434 15:00 Film: Cel mai scurt drum spre fericire 17:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro

Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Românii au talent 23:00

Film: Romeo și Julieta 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 03:30

În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră”

09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping

09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор”

12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

“Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00

“Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать”

16:00 “Ты не один” 16:30 “Ералаш” 16:45 “Жди меня” 18:00 “Primele

știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и

закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri”

(rom) 21:40 “Время” 22:15 Ирина Купченко в фильме “Дворянское

гнездо” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Михаил Ульянов, Ия Саввина,

Татьяна Догилева в фильме “Частная жизнь” 01:55 Евгений

Евстигнеев, Виктор Сергачев, Зоя Федорова в фильме “Скверный

анекдот” 03:30 “Prima Oră” (R) 05:25 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Divertisment. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 1.55 Personalităţi

ale folcloristicii românești. 16.45, 17.50, 3.50, 6.15 Teleenciclopedia.

3.00 Tezaur folcloric. 4.00 Sport.


5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06

FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE,

ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32

NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE

LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:30 ARTISANS DU

CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’ÉTÉ DES LIP

16:43 NOS ARCHIVES SECRÈTES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HE-

URE SUR TERRE 18:47 NOUVO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL

21:27 Y A DU MONDE À OUAGADOUGOU 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:02 LES BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 22:53 LES

BLEUS, PREMIERS PAS DANS LA POLICE 23:47 LE DESSOUS DES CAR-

TES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

0:58 Y A DU MONDE À OUAGADOUGOU 1:00 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA

1:55 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:42 UNE HEURE SUR TERRE 3:28 NOUVO

3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documen-

tar. “Arts 21”. 6.35 Serial. “TAXIMETRISTA”

(Italia). 8.05 Vedete la bis. 9.05 Documentar.

“Lumea culorilor”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.05

Film. “JACK HUNTER. MORMÂNTUL LUI AKHENATON” (SUA, 2008). 12.40

Film-spectacol. “Repeţiţia”. Regia N.Scorpan. 13.15 Mihai Ciobanu la 60

de ani. Concert aniversar. 15.05 Serial în desen animat. “Pocahontas”.

16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.35 Știri pozitive. 17.00, 22.00, 2.05

- ȘTIRI (рус). 17.15, 1.00 Documentar. “Războiul de pe Nistru”. 18.15

Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.25 O seară

în familie. 21.20, 4.20 Eurovision 2013. 21.25 “World stories” - lumea în

reportaje. 22.20 Cinemateca universală. 22.35 Film. “LUNA ȘI LACUL”

(Italia, 2006). 0.15 Fii tânăr! 2.15 “Ziua de argint”. Constantin Moscovici.

Spectacol muzical. 5.25 Respiro. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mi-

reasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără

măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial 20.00

Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză

21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film

artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 4.00

Concert 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate

(r) 09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri

10:00 Serial: Dragoste și luptă (r) 11:00 Serial:

Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial:

Rosa Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Inimă de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate

17:30 Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial:

Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte

22:30 Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte

(r) 03:15 Serial: Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r)

06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teles-

hopping 13:20 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:00 Film: Aventurile lui

Brisco County Jr. 15:45 Românii au talent (r) 18:00 Serial: Las Fierbinţi

(r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30

Film: Beverly Hills Ninja 22:15 Film: Un ghem de minciuni 01:00 Explore

midnight 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Video-

clipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Serial: Las

Fierbinţi (r) 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40

Андрей Миронов, Ирина Купченко, Александр

Калягин в фильме “Назначение” 08:20 “Играй,

гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники”

09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30

“Смак” 11:05 “Фанаты и поклонники” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:15 Премьера. “Кабачок “13 стульев”. Рождение легенды” 13:10

“Кабачок 13 стульев”. Собрание сочинений” 18:00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:10 Юрий Никулин, Евгений Евстигнеев,

Ольга Аросева в фильме “Старики-разбойники” 19:35 Премьера.

“Две звезды” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45

“Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 Премьера. Дензел

Вашингтон в остросюжетном фильме “Неуправляемый” 01:05

“Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно”

01:45 Юрий Богатырев в фильме “Свой среди чужих, чужой среди

своих” 03:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:35 “Фанаты и поклонники”

04:25 Фильм “Вий”

7.00 Zestrea românilor. 8.10,

0.00, 3.40 Parteneri de week-

end. 8.45, 13.20 Teleshop-

ping. 9.00, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.30,

19.30 Divertisment. 15.15 Dănutz. S.R.L. 17.00 Tema săptămânii. 19.00,

6.30 Reporter. 0.40 Ne vedem la TVR. 2.00 Tezaur folcloric. 4.15 Viaţa

satului. 6.20 Teleenciclopedia.


5:31 LE CRÉPUSCULE DES CI-

VILISATIONS 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23

AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES

TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT

LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44

CORNEIL ET BERNIE 10:58 CORNEIL ET BERNIE 11:11 WAKFU 11:34 C’EST

PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES

COMPAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOUR-

NAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 36,9° 14:01 CURIEUX BÉGIN 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:54 LES BOYS 16:15 LES

BOYS 16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 CÉLINE DION, LE GRAND SHOW

23:38 SALLES DE SPECTACLE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00

CHABADA 1:46 NOUVO 2:01 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:03 ACOUSTIC

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:27

PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Docu-

mentar. “Adolescenţii la Hollywood”. 7.15

Cuvintele Credinţei. 8.00 W.A. Mozzart.

Cvintet pentru clarinet, 2 viori și violoncel. 8.45 Dialog social. 9.05

Serial în desen animat. “Pocahontas”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00

Portrete în timp. Valeria Grosu, scriitoare. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Cântă îngerii cu noi. Program muzical. 13.40 Parteneriate pentru

fi ecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Baschet. Campiona-

tul RM. “Donbaschet” (USM Chișinău) - “Gama” (Cahul). Transmisiune

în direct. 16.15, 1.00 Profi l de savant. Gheorghe Duca. 16.30 Orchestra

“Barbu Lăutaru”. Program muzical. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15

Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20,

4.10 Eurovision 2013. 21.25, 4.55 Săptămâna sportivă. 22.20, 1.20

Legendele muzicii. 22.30 Film. “JACK HUNTER. COMOARA PIERDUT+

A REGATULUI UGARIT” (SUA, 2008). 0.15 Erudit-cafe. 1.15 Respiro.

Program muzical. 1.30 Moldovenii de pretutindeni. 2.15 Vedete la bis.

3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.25 Portrete în timp.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La

altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00

Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele

18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 19.00 Serial 20.00 Come-

dy Kishinew 20.40 Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune

de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00

Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game

show. Cu banii jos

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 Acasă în bucă-

tărie (r) 08:30 Poveștiri adevărate (r) 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00 Serial:

Dragoste și luptă (r) 11:00 Serial: Patimile

inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Rosa

Diamante (r) 13:30 Videoclipuri 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Inimă

de ţigan (r) 15:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Doamne de poveste 17:30

Serial: Dragoste și luptă 18:30 Serial: Patimile inimii 19:30 Serial: Rosa

Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30

Serial: Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30

Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Serial:

Teresa (r) 04:00 Lara (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial:

Un colţ de rai (r)


10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Aventurile lui Brisco County Jr. (r) 13:00

Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv

14:00 Film: În tandem 16:00 Film: Sejur cu surprize 18:00 România, te

iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:30 Film: Curierul 22:30 Film: Camera de refugiu 00:30 România,

te iubesc! (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30

Videoclipuri Pro Tv 04:00 Românii au talent (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Римма Маркова. Характер

не сахар, душа - рафинад” 07:05 Владимир

Высоцкий в прик люченческом фильме

“Опасные гастроли” 08:35 “Служу Отчизне!”

09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Пока

все дома” 11:10 Премьера. “Вячеслав Зайцев. Всегда в моде” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. Среда обитания. “Красота

дороже денег” 13:10 “Две звезды” 14:30 Премьера. “Борислав

Брондуков. Комик с печальными глазами” 15:25 Леонид Куравлев,

Борислав Брондуков, Евгения Симонова, Евгений Леонов в фильме

“Афоня” 16:55 Премьера сезона. “Форд Боярд” 18:20 Премьера

сезона. “Один в один!” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40

Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа

22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 01:00 “Познер”

01:55 Джордж Клуни в фильме “Мне бы в небо” 03:35 Комедия

“Доктор Дулиттл: Ребята на миллион долларов”

7.00 Zestrea românilor. 7.25

Să mă aștepţi... 9.00-13.25,

17.00, 20.30 Seriale. 13.25

Teleshopping. 14.00, 17.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 14.30, 19.30 Di-

vertisment. 16.00 Tezaur folcloric. 19.00, 6.35 Reporter. 23.00 Cu drag

de Dragobete. 23.55 Dănutz. S.R.L. 1.35 Ne vedem la TVR. 2.55, 6.15

Teleenciclopedia. 3.30 Sport. 4.35 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

LE CRÉPUSCULE DES CIVILISATI-

ONS 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53

REFLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH

INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE

10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT

CLARK 11:11 WAKFU 11:34 TACTIK 11:58 PAROLES DE CLIP 12:06 SCIENCE OU

FICTION 12:33 COQUELICOT & CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY

13:43 PATRIMOINE ET ÉNIGMES DU MONDE MARIN 13:59 ÉPICERIE FINE 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34

NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH

INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES

20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:58 FLASH INFO 21:00 MAGHREB-ORIENT

EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 22:00 OUAGA SAGA 23:29 CIRAGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOUR-

NAL DE LA RTS 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 FOOT ! 1:28 FOOT

! 1:38 SAMBA TRAORÉ 3:00 POURQUOI MOI ? 3:13 LE DEUIL DE LA CIGOGNE

JOYEUSE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

1 MARTIE 2 MARTIE 3 MARTIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 386TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

22 FEBRUARIE 20131616F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Aliona, pentru început vreau să ne spui cu ce te ocupi în prezent. - Muncesc în cadrul unei companii de

construcţii private. Și, în rest, nu mă pierd printre tipare negativiste, gândesc pozitiv și mă bucur de viaţă. Îmi place să văd par-tea plină a paharului. Nu sunt genul de om care se obișnuiește cu eșecul. Nu renunţ așa ușor la visurile mele.

- Știu că ai lucrat la Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcţiilor. Ce făceai, mai exact, acolo, care erau sarcinile tale?- Da, este adevărat. Am lucrat într-o insti-

tuţie subordonată Ministerului Construcţi-ilor, dar care a fost lichidată. Eu am activat în Direcţia juridică.

- Cum ai obţinut postul de muncă respec-tiv sau de ce ai optat pentru acesta? Intu-iesc că-ţi place ceea ce faci. Sau greșesc? - Da, sunt mulţumită de ceea ce fac. Mun-

cesc cu oameni deosebiţi și nu mă confrunt cu rutina. Asta e cel mai important. Păi, lo-cul de muncă l-am obţinut prin concurs și sunt tare mândră de acest lucru.

- Lucrezi în conformitate cu diploma ob-ţinută la facultate? Ce studii ai?- Am studii juridice și, spre marele meu

noroc, activez în conformitate cu diploma de la facultate. Se întâmplă cam rar asta în Republica Moldova, nu?

- Ești originară din Verejeni, Telenești. Cât de des mergi acasă? - Da, exact. Din păcate, nu atât de des pe

cât mi-aș dori. Însă de fi ecare dată când am timp liber, merg să-mi văd familia.

- Care este experienţa ta cu Noua Gene-raţie și cu PPCD? Când și în ce circum-stanţe te-ai alăturat echipei? - M-am alăturat echipei de la Noua Ge-

neraţie în anul 2006, perioada în care am acumulat o vastă experienţă în domeniul politic și social, mi-am dezvoltat aptitudini de comunicare și de socializare. Însă cel mai de preţ trofeu pe care mi l-a oferit PPCD a fost spiritul de echipă. Extraordinar cât de uniţi și de solidari eram. De ceva timp nu mai sunt la fel de activă, însă tot cu sufl etul acolo am rămas.

- Povestește-ne unele momente mai haioase din activităţile pe care le desfă-șuraţi.

- Pai, cred că o bună parte din colegii și prietenii de la Noua Generaţie vor fi de acord că cele mai haioase momente se pro-duceau la școlile de vară organizate în afa-ra orașului, când nopţile deveneau lungi, iar dimineţile foarte scurte.

- Cum au fost anii tăi de studenţie? Ai îmbinat, probabil, munca de la partid cu cea de la universitate, nu? - Da, așa a fost. A fost o perioadă extraor-

dinară. Am depus eforturi, am făcut și une-le sacrifi cii, dar am și savurat din plin toate aventurile studenţești și multe alte eveni-mente pe care ţi le pot oferi doar acești ani. Mai exact, am îmbinat utilul cu plăcutul și asta mă motiva să mă trezesc dimineaţa în zori și să ajung acasă seara târziu.

- Cum te-au modelat in-teracţiunile cu oamenii din echipa creștin-de-mocrată?- A fost o experienţă de

neuitat, pentru că am reu-șit să văd lumea de „cea-laltă parte”.

- Presupun că ai legat prietenii trainice la par-tid. E adevărat? - Da, am legat prietenii

adevărate. Consider că energia emoţională pozi-tivă este esenţa prieteniei. Așa că spiritului de echipă prezent la Noua Generaţie a fost foarte important.

Interesele durabile nu au putut exista aici. Eu mă bucur că am oameni de încredere. Atât.

- Ce pasiuni ai? Îţi faci timp și pentru mi-cile plăceri? - Da, sunt genul de om care nu-și refuză

plăcerile. Nu de mult timp am început să descopăr un joc, după mine foarte intere-sant, și anume biliardul. De asemenea, îmi plac nespus de mult plimbările pe role. Însă dimineţile la sat sunt incomparabi-le. Ce poate fi mai frumos decât să mergi dimineaţa, pe timp de vară, desculţ prin rouă?! Așa că aștept cu mare nerăbdare să vină vara.

- Acum, doar între noi fetele, cum arată, după tine, bărbatul pe care l-ai vrea ală-turi?- La aspectele acestea mă gândesc și eu

deseori. Nu cred că mi-am conturat un ti-par. Însă mi-ar plăcea să fi e sincer, hotărât, să fi e energic și cu idei creative, mereu în căutare de aventuri. Îmi plac oamenii dina-mici, proactivi și deschiși.

- Ți-ai planifi cat deja ce vei face pe vii-tor? - Viitorul pentru mine e mai mult pre-

zent. Cariera este deja parte din viaţa mea, de aceea îmi doresc o familie și, bineînţeles, ca orice femeie, îmi doresc să fi u mamă.

- Sunt curioasă să afl u care este pentru tine cea mai mare provocare. Și, în gene-ral, ești adepta provocărilor? - Da, îmi plac provocările. Acestea dez-

voltă caracterul și capacitatea de reacţie. Nu știu exact care ar fi cea mai mare provo-care, însă ceea ce mi-a venit în minte acum este testarea unei mașini sport. Viteza ar fi cea care ar conta.

- Îmi spuneai că ești tipul de om imprevi-zibil. Faci ceea ce gândești la moment. Îţi place să-ţi trăiești viaţa din plin. Care a

fost cea mai rapidă și imprevizibilă deci-zie pe care ai luat-o?- Da, este adevărat, îmi plac lucrurile im-

previzibile și deciziile spontane. Le prefer pe astea care sunt, bineînţeles, în măsura decenţei.

Decizia cea mai spontană pe care am luat-o a fost legată de vacanţa mea. Îmi amintesc că era vară și era foarte cald. Mă îndreptam spre birou și, întâmplător, în maxi-taxi la radio se difuza o piesă foarte ritmată legată de vacanţe. Mie nu mi-a tre-buit mult. Până în seară am și făcut rost de bilet, iar dimineaţa eram deja pe plajă, un-deva prin Turcia.

- Mulţumim. Multă perseverenţă în con-tinuare. - Mulţumesc mult. Succese echipei FLUX.

Lucia CUJBĂ, FLUX

GENERAŢIA 2002

Aliona Cazacu: „Nu mă pierd printre tipare Aliona Cazacu: „Nu mă pierd printre tipare negativiste, gândesc pozitiv şi mă bucur de viaţă”negativiste, gândesc pozitiv şi mă bucur de viaţă”

Aliona Cazacu este tipul de om proactiv, dinamic, mereu în căutare de provocări și de impresii de neuitat. Spune că experienţa de la Noua Ge-neraţie a modelat-o și i-a oferit noi posibilităţi de a se dezvolta, și, cel mai important, i-a scos în cale prieteni buni. Muncește în cadrul unei companii de construcţii private și este mulţumită de ceea ce face.

Vă invit să citiţi interviul de mai jos.

Ziarul Flux, Ed. 7 (883)

Documents

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 7 (883)