Spionarea liderilor străini este un „principiu”

al serviciilor de informaţii

COMUNICAT DE PRESĂAstăzi, 29 octombrie, Partidul Popular Creştin Democrat a depus de-mersuri pe numele con-ducătorilor de prim rang ai ţării, în care se menţio-nează următoarele:

„Apelez la Dumneavoastră în le-gătură cu o problemă vitală pentru poporul şi pentru statul nostru. Este vorba de înţelegerile care urmează să fie semnate de exponenţii actua-lei puteri la Summitul de la Vilnius.

Întrucât textele acordurilor ce ur-mează să fie semnate nu sunt aduse la cunoştinţa opiniei publice, totul fiind acoperit de mister şi de vălul masiv de propagandă sterilă, dorim să precizăm o chestiune cu caracter economic de o importanţă funda-mentală pentru viitorul nostru. Este vorba de posibila asumare a angaja-mentului din partea autorităţilor Re-

publicii Moldova de a deschide piaţa funciară pentru investitorii străini. Se ştie că Uniunea Europeană a impus practic tuturor ţărilor care au dorit să obţină statut de asociat sau de membru al acestei structuri continentale să egaleze în drepturi cetăţenii propriei ţări şi companiile autohtone cu cetăţenii UE şi compa-niile din această uniune de state.

Pământul reprezintă cea mai im-portantă resursă economică a ţării, care, odată fiind cedată străinilor, va reduce ţara noastră la statutul de colonie economică a corporaţiilor transnaţionale. Dacă la ora actuală agenţii economici din agricultura noastră suportă efectele devasta-toare ale invaziei de mărfuri străine pe piaţa internă, atunci, în even-tualitatea adoptării unei decizii de deschidere a pieţei noastre funcia-re pentru străini, orice speranţă de concurenţă cu giganţii europeni va fi spulberată definitiv şi irevocabil. Se va produce nu doar marginaliza-

rea şi eliminarea rapidă a companii-lor autohtone, ci şi sporirea exodului în masă a populaţiei din zona rurală în străinătate. Ţăranii noştri aduşi la sapă de lemn prin politicile devas-tatoare ale puterii vor fi constrânşi să renunţe la propriile terenuri, fer-

mierii mai puternici nu vor rezista concurenţei, iar forţa umană autoh-tonă va fi substituită de tehnologiile înalte care au nevoie de un număr restrâns de angajaţi care să le deser-vească.

Continuare în pag. 6

2.11.2013

Noros, 7 17 0C

1.11.2013

Noros, 4 15 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................17.51341 Do lar ame ri can ............. 12.84121 Leu românesc ................. 3.94901 Ru blă ru sească ............... 0.3998

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“Caracterul e alcătuit din min-te şi din suflet. Aşa se întâm-plă că el depinde de educație

şi, prin urmare, poate fi îndreptat sau îmbunătățit”.

Giacomo Casanova

Cursul valutar 1.11.2013STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 1 noiembrie 2013BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Proroc Ioil; Sf. Mc. Uar şi Felix

(citiţi pag. 9) (citiţi pag. 6)

De la multiculturalism la neonazism

Tunelul care va face legătura dintre Asia şi Europa, o construcţie ambiţioasă de 4 miliarde de dolari

Patimi revoluţionare sau Back in the USSR

”Civilizaţia” în calitate de concept ideologic

8

9

3

4

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ANALIZĂ

EXTERNE

POLITIC

GEOPOLITIC

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 40 (917)

EDI|IA DE VINERI

FLUXSPECIAL

(citiţi pag. 5)

Vameşi reţinuţi, cu identitate protejată?

Nu vindeţi străinilor moşia strămoşilor

Oamenilor nu le pasă de oameni

Jucăriile care ucid

Declaraţia lui Vladi-mir Plahotniuc pri-vind demisia sa din Parlament şi intenţia de a plonja direct pe întinsurile patriei, în mijlocul poporului, au provocat diverse interpretări, au iscat comentarii şi supozi-ţii, toate conţinând o doză mai mică sau mai mare de adevăr.

Benevolă sau nu, această decizie nu este lipsită de logică, chiar dacă este surprinzătoare. Deşi l-am văzut zilele acestea pe încă deputatul Pla-hotniuc într-o delegaţie la Bruxelles, ar putea avea dreptate şi cei care afirmă că acest pas ar fi fost influen-ţat de unele instituţii europene şi ar avea oareşice legătură cu summitul de la Vilnius.

Continuare în pag. 2

Plahotniuc a plecat, dar nu de totPe Lupu îl lăsăm

în Parlament, da’ noi mergem să manipulăm

cetăţenii!

1 NOIEMBRIE 20132F L U X

Urmare din pag. 1Iar plimbarea prin cancelariile eu-

ropene ar fi o ultimă satisfacţie ofe-rită acestuia. În orice caz, ultimele evenimente, încercările autorităţilor de la noi de a face dovada unei lupte intransigente cu corupţia, ne suge-rează viabilitatea unei astfel de ipo-teze. Dar nu singura.

În actuala conjunctură, nu putem vorbi despre un singur motiv al ple-cării lui Plahotniuc, deocamdată doar din Legislativ, nu şi din politică. Mai degrabă, este vorba de câteva raţiuni care, adunate la un loc, l-au determinat să facă această mişcare. Inclusiv raţiunile invocate chiar de eroul acestui scurt, dar răsunător eveniment de presă.

Sondajele din ultima perioadă arată o scădere drastică a Partidului Democrat în intenţiile de vot ale ale-gătorilor, ca, de altfel, şi a celorlalte componente ale guvernării. Nu vom analiza acum de ce. În cazul PD, unele studii de opinie arată că formaţiunea riscă nici să nu ajungă în viitorul Par-lament. Bănuim că sondajele interne ale PD arată aceeaşi situaţie.

Imaginea lui Plahotniuc este şi mai proastă decât cea a partidului. Cu toate eforturile disperate ale in-stituţiilor de presă pe care le deţine de a i-o mai lustrui. Această imagine negativă se extrapolează, evident, asupra întregului partid. Ceea ce nu se prea leagă cu declaraţiile triumfa-liste ale capilor PD, pe la diverse în-truniri ale partidului, despre marea reformă care va transforma formaţiu-nea în cel mai de mare şi mai influent partid de centru-stânga. Reformă de care s-a declarat responsabil anume prim-vicepreşedintele PD, Vladimir Plahotniuc.

Prin urmare, nu par lipsite de te-mei nici presupunerile că asupra controversatului om de afaceri cu pretenţii de politician s-ar fi exercitat anumite presiuni din interiorul par-tidului. Cu toată faima de „sponsor principal” a oligarhului. Să nu uităm că, până la urmă, tot colegii de partid l-au determinat şi pe Marian Lupu să renunţe la calitatea de candidat unic şi fără de alternativă al tuturor ali-anţelor la şefia statului. Îndelunga-ta epopee cu alegerea sa în funcţia de preşedinte al ţării, cramponarea disperată şi ridicolă a acestuia de fotoliul prezidenţial i-a şifonat rău imaginea, prejudiciind-o şi pe cea a partidului. Astfel, Lupu a fost poftit de colegii de partid să-şi tempereze ambiţiile, care riscau să tragă la fund formaţiunea. Şeful PD ne-a zis atunci că a ţinut cont de „starea de spirit din Partidul Democrat”, pe care a ve-rificat-o chiar el, rezultatul fiind unul deloc încurajator.

Ce va face Plahotniuc în conti-nuare? Judecând după declaraţiile acestuia, va face tot politică, dar pe undeva, pe mai aproape de popor. „Plec din Parlament, ca să fiu mai aproape de oameni”, a declarat el în faţa presei. Declaraţia nu este nici sinceră, nici credibilă, din mai multe considerente. În calitatea sa actua-lă de simplu deputat, cu o prestaţie mai mult decât modestă, nu credem că munca de parlamentar îl solicită atât de mult, încât să nu-i mai lase loc pentru cea de partid. Unde, decât în respectiva funcţie, poţi să fii mai apropiat de popor, dacă acesta te-a ales să-l reprezinţi. Şi cine îl împiedi-că să se întâlnească cu alegătorii? Ba dimpotrivă.

Să se fi dezamăgit afaceristul, care anterior a făcut tot ce i-a stat în pu-tinţă pentru a ajunge în politica mare? Să considere acesta activita-tea în Legislativ atât de lipsită de im-portanţă? Redusă doar la privilegiile şi la imunitatea pe care le-o oferă ale-şilor? De care acum, iată, nu mai vrea să beneficieze. Ba mai mult, el crede că deputaţii nu ar trebui să beneficie-ze, în general, de imunitate. Şi, apro-po, această nouă iniţiativă legislativă privind anularea imunităţii deputaţi-lor nu este altceva decât o acţiune de imagine. Una foarte păguboasă. Pen-tru că, avem impresia, este vorba de o percepţie eronată, distorsionată a ceea ce presupune imunitatea parla-mentară. Care nu este dată pentru ca aleşii să poată fura în voie, să poată minţi, să se pună mai presus de lege. Imunitatea, în mod ideal, ar trebui să-i protejeze pe aceştia de orice fel de presiuni şi ameninţări care i-ar împiedica să-şi exercite mandatul, exclusiv în binele ţării şi a cetăţenilor.

În situaţia actuală, cu justiţia pe care o avem, cu toate „legăturile pri-mejdioase” dintre politicieni, jude-cători, procurori etc., Plahotniuc nu are de ce să se teamă că a rămas fără imunitate, nici că-i vor fi verificate averile.

Revenind la proaspăta demisie a prim-vicepreşedintelui PD, ne îndo-im că acesta se va dedica în continu-are exclusiv unor discuţii cu oamenii din popor. Pentru că altfel nu ar fi avut niciun rost să iasă la rampă, ma-rele şi atotputernicul anonim de pe vremea guvernării comuniste.

Tocmai se face un an de la prima tentativă, nereuşită, a deputaţilor comunişti de a-l debarca pe Vladimir Plahotniuc din funcţia de prim-vice-preşedinte al Parlamentului. În dis-cursul său de atunci, afaceristul cu vocaţie de politician şi-a exacerbat rolul istoric în instaurarea noii guver-nări, oferind (a spus el cu modestie) o nouă şansă Moldovei.

„Când comuniştii îţi cer demisia, înseamnă că recunosc că ai succe-se în domeniul în care activezi”, mai declara sentenţios Plahotniuc într-

un interviu. Afirmând că toate i se trag din sprijinul pe care l-a oferit la formarea AIE. Şi atunci, după atâta efort, să plece de bună voie şi fără gânduri ascunse „în popor”?

Ar mai fi o paranteză de deschis în legătură cu modestia exagerată a ex-deputatului. „Încă de la intrarea în po-litică mi-am dat seama de o greşeală pe care o fac partidele când vin la pu-tere: ele îşi trimit cei mai buni oameni în Guvern, în Parlament, dar în partid nu rămâne nimeni ca să-l dezvolte”, se confesa el recent. Mai rămâne în-doială că el este cel mai bun care se va ocupa de acum încolo de partid?

Nu sunt lipsite de interes nici pro-iectele sociale ale democratului, in-clusiv, deschiderea unor magazine sociale pentru nevoiaşi. Mai mulţi analişti s-au întrebat, de ce nu a fă-cut nimic Plahotniuc pentru aceste persoane vulnerabile în calitate de om de stat? Unde ar fi avut mai multe pârghii. Şi dacă aceste proiecte nu ar trebui percepute drept un fel de mită electorală camuflată?

Dincolo de aceasta însă, intenţia de a deschide magazine pentru să-raci nu este oare o recunoaştere a falimentului actualei guvernări. Asta să fie Moldova fără sărăcie pe care au promis-o? Oare oamenii au nevoie de pomeni, care se vor termina odată cu campania electorală, sau de o situa-ţie în care să-şi asigure ei înşişi un trai decent?

Plahotniuc nu a putut să nu joace şi el cartea anticomunismului, afir-mând că opoziţia vrea cu orice preţ să provoace o criză politică. „PCRM s-a activizat cu atâta disperare pentru că înțeleg că timpul se scurge în defavoa-rea lor, în Coaliție e linişte, iar şansele lor de a provoca alegeri anticipate sunt tot mai mici”, a declarat acesta într-un interviu. Adăugând că guvernarea tre-buie să fie „mai activă în comunicarea cu oamenii, să le prezentăm realitatea, ce putem face şi ce nu, să nu lăsăm doar opoziția să-şi desfăşoare campa-niile de manipulare”.

De unde ar trebui să înţelegem că Plahotniuc va merge în mase, pentru a-şi desfăşura propria „campanie de manipulare”. „Îmi voi dedica timpul întâlnirilor cu oamenii, ca ei să audă de la noi care sunt realizările (sic!) ac-tualei guvernări şi problemele ce ur-mează să le soluţionăm. Dacă îi vom lăsa doar pe comunişti să comunice cu cetăţenii, să-i mintă şi să-i mani-puleze, riscăm să avem oameni care nu vor avea nici măcar speranţa de viitor”, a mai afirmat democratul.

Ar mai fi de spus că în această cru-ciadă de „manipulare a cetăţenilor”, Vladimir Plahotniuc nu va merge singur, ci însoţit de preşedintele de onoare al partidului, Dumitru Dia-cov, care, în opinia lui, este un politi-cian experimentat, cu multe calități, principala fiind cea de „bun comuni-cator”. În acest scop, Diacov a cedat funcţia de şef al fracțiunii PD în Par-lament în favoarea lui Marian Lupu, intrat într-un iremediabil con de um-bră de când nu mai este spicher. Fără funcţie, Lupu a ajuns, practic, inutil în partid, nefiind bun nici măcar pe post de mascotă.

Onorabilul Dumitru Diacov a afişat de mai multe ori un punct de vedere diferit faţă de poziţia oficială a parti-dului. S-ar putea ca şi acest fapt să fi jucat un rol în transferul funcţiei. Pe de altă parte, în perspectivă electorală, Diacov va fi, incontestabil, mai eficient în teritoriu, pentru că acesta cunoaşte vechea nomenclatură, cunoaşte exact persoanele pe care se poate baza, este doct în arta manipulării.

Este de aşteptat că imediat după summitul de la Vilnius, „patimile” electorale se vor acutiza, iar preocu-pările guvernanţilor nu vor avea altă ţintă decât cea electorală. Şi anume în acest context ar trebui analizate mişcările politicienilor, inclusiv cele declarate absolut dezinteresate, al-truiste şi fără gânduri ascunse. Până la urmă însă, populaţia ar putea să se aleagă cu unele beneficii în anul care vine, pentru că partidele, liderii poli-tici vor trebui să se prezinte cu ceva în faţa electoratului. Totul este cu ce se va rămâne după.

Ioana FLOREA, FLUX

Actual

ŞEVCIUK: Moldova şi

Transnistria trebuie “să divorţeze”

în mod civilizat Premierul Iurie Leancă şi liderul regiunii transnis-trene Evgheni Șevciuk s-au întâlnit, miercuri, 30 octombrie, la Landshut, Germania. Întrunirea a avut loc în cadrul conferinţei „Măsurile de consolidare a încrederii în procesul de reglementare a conflictului transnistrean”.

Liderul transnistrean a declarat că cheia reglementării conflic-tului transnistrean stă în oficiali-zarea unui divorţ civilizat dintre cele două părţi, scrie nr2.ru.

“Acest lucru ar trebui făcut după modelul Cehiei şi Slovaci-ei sau Serbiei şi Muntenegrului. Recunoaşterea internaţională a Transnistriei va aduce numai avantaje, având în vedere că ast-fel va fi stabilizată situaţia în regi-une”, a precizat Şevciuk în cadrul conferinţei de la Landshut.

De cealaltă parte, Iurie Leancă a ţinut să menţioneze în discursul său că pentru Guvern este prin-cipial să asigure comerţul liber pentru toate întreprinderile din stânga Nistrului, inclusiv cu ţări-le din Uniunea Europeană. „Bu-sinessul şi oamenii nu trebuie să sufere din considerente politice”, a subliniat Leancă. Totodată, pre-mierul a constatat înrăutăţirea si-tuaţiei în Zona de Securitate şi a cerut cu insistenţă participanţilor la negocierile în formatul 5+2 să desfăşoare fără întârziere o misi-une internaţională de monitori-zare a situaţiei pentru a identifica şi înlătura focarele de tensiune.

Actorii internaţionali au îndem-nat autorităţile de la Tiraspol să ţină cont de evoluţiile din regiu-ne, astfel încât Transnistria să nu derive în autoizolare.

Aceasta este cea de-a doua întâlnire Leancă-Şevciuk. La în-trevederea dintre Iurie Leancă şi Evgheni Şevciuk au participat preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Leonid Cojara, şi minis-trul de stat în Ministerul Federal de Externe al Germaniei, Michael Link.

Pentru prima dată cei doi s-au întâlnit la Tiraspol pe 23 sep-tembrie curent. Cu prilejul acelei întâlniri, Iurie Leancă şi Evgheni Şevciuk au semnat o decizie pro-tocolară cu privire la prelungirea, pentru 15 luni, a mecanismului ce reglementează transportul fe-roviar de mărfuri prin regiunea transnistreană.

Sursa: deschide.md

Plahotniuc a plecat, dar nu de tot

Plahotniuc a plecat din politică

1 NOIEMBRIE 2013 3 F L U XPolitic

Modificările şi completă-rile la poli-tica buge-tar-fiscală pentru anul 2014 sunt în spiritul politicilor „punitive”, bazate pe sancţionarea

şi penalizarea agenţilor economici. În consecinţă, obiectivele autorită-ţilor de a diminua ponderea econo-miei tenebre şi lupta cu corupţia nu sunt atinse. Cel puţin asta consideră reprezentanţii mediului de afaceri, care sunt de părere că Ministerul Fi-nanţelor mimează o deschidere faţă de propunerile venite din partea oamenilor de afaceri, continuând să ducă o politică în detrimentul dezvoltării businessului.

„Politica bugetar-fiscală şi vamală pentru anul 2014 este ruptă de obiectivele sale de simplificare a administrării fiscale şi vamale, care ar duce la relaxarea activităţii economi-ce şi de diminuare a proporţiilor de evaziune fiscală şi vamală, cât şi eficientizarea utilizării resurselor financiare publice”, consideră Ion Tornea, expert IDIS Viitorul, membrul unui grup de lucru format din experţi economici şi reprezentanţi ai mediului de afaceri reuniţi în cadrul Agendei Naţionale de Business (ANB).

Amenzi mai mari, şpăgi mai mari Amenzile rămân în continuare una dintre

principalele surse de acumulare de resurse la bugetul de stat. „Atunci când bugetul de stat se confruntă cu situaţii grele, banii sunt storşi din businessul privat”, susţine Raisa Bejan,

preşedintele Uniunii producătorilor de zahăr, membru ANB. Astfel, ceea ce pe termen scurt este o soluţie de redresare a deficitului în bu-zunarul public, pe termen lung încurajează corupţia, consideră reprezentanţii businessu-lui privat.

„Legea este gândită în aşa fel încât sunt ca-zuri în care la un control de rutină să fie apli-cate mai multe amenzi. În consecinţă, sumele pe care agentul economic trebuie să le achite la stat sub formă de amenzi sunt de ordinul zecilor de mii de lei, ceea ce duce deseori la fa-limentarea agentului economic”, susţine Tatia-na Grinic, membru al Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti, coordonatoarea gru-pului de lucru al ANB. De exemplu, în cazul în care agentul economic nu are aparat de casă, amenda poate constitui nu 20 de mii de lei, conform alin. (1), ci 50 de mii de lei, conform alin. (1), (2), (3) şi (4).

De aceeaşi părere este şi Eugen Daţco, pre-şedintele Uniunii Transportatorilor şi Druma-rilor. „Amenzile exagerate încurajează corup-ţia”, adaugă Daţco.

Funcţionarii greşesc, agenţii economici plătescPotrivit politicii bugetar-fiscale, răspunde-

rea pentru calitatea proastă a controalelor fiscale sau acţiunile ilegale ale funcţionarilor care efectuează controlul fiscal o poartă con-tribuabilii. Există situaţii în care la un control repetat sunt depistate greşeli la calcularea impozitului, greşeală care nu a fost depistată însă la un control anterior. Cu toate acestea, agentul economic este amendat şi penalizat.

„În opinia noastră, această propunere re-prezintă din nou o încercare de rezolvare a problemelor organelor fiscale pe seama busi-nessului, precum şi un motiv suplimentar de amendare a companiilor având ca scop spo-rirea veniturilor bugetare din amenzi”, consi-deră Grinic. „De asemenea, deseori, amenzile şi penalităţile cu caracter fiscal depăşesc cu mult prejudiciul real cauzat la bugetul de stat”, adaugă Raisa Bejan.

Bâta fiscală a Ministerului Finanţelor Politica fiscală propusă pentru anul 2014

prevede, în esenţă, majorarea amenzilor şi penalităţilor aplicate pentru diferite tipuri de încălcări fiscale, în special a celor pentru neu-tilizarea maşinilor de casă şi control.

Proiectul de lege mai prevede introducerea unor amenzi pentru noi tipuri de încălcări, toate fără vreo legătură cauzală cu existenţa intenţiei de a săvârşi infracţiunea fiscală sau corespundere cu prejudiciul real cauzat, consi-deră reprezentanţii mediului de afaceri. Toate aceste prevederi legale sunt motivate de in-tenţia autorităţilor de „a creşte nivelul de con-formare fiscală şi educare a contribuabililor”.

„Considerăm că atitudinile represive în ra-port cu mediul de afaceri, cu accente chiar mai mari în propunerile de politică fiscală pentru anul 2014, manifestate prin majorarea valorii amenzilor şi a cazurilor în care astfel de amenzi pot fi aplicate, nu pot contribui în niciun fel la atingerea scopurilor declarate de „simplificare a administrării fiscale şi vamale, relaxare a agenţilor economici în aspect de desfăşurare a activităţii economice, diminuare a proporţiilor de evaziune fiscală şi vamală”, susţine Ion Tornea.

Vama, ca şi Fiscul, la fel de neprietenoasăPotrivit datelor Curţii de Conturi, în prezent

Serviciul Vamal se află în litigiu cu mai mulţi agenţi economici, valoarea litigiilor fiind de ordinul zecilor şi miilor de lei. „Adevărul e că acest organ, ca şi în cazul organelor fiscale, utilizează proceduri mai puţin „prietenoase” faţă de mediul de afaceri”, consideră autorii raportului de intervenţie pe marginea politicii bugetar-fiscale.

De regulă, aceste acţiuni „neprietenoase”, cum ar fi amenzile şi majorarea valorii mărfuri-lor în vamă, sunt contestate în instanţă, în con-diţiile în care apelarea în instanţă reprezintă practic singura posibilitate a agenţilor econo-

mici de a se apăra în faţa acţiunilor organelor vamale sau fiscale.

„Până la apariţia altor instrumente eficiente de rezolvare prejudiciară a litigiilor vamale şi fiscale (medierea fiscală, avocaţi fiscali etc.), orice instrumente de executare silită puse la dispoziţia organelor fiscale sau vamale repre-zintă presiuni suplimentare asupra businessu-lui, care nu stimulează dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova, ci servesc doar intere-sului îngust şi momentan, menite să sporeas-că veniturile la bugetul de stat”, se arată în raport.

„Vrem o mai mare deschidere din partea au-torităţilor în combaterea schemelor de corup-ţie la vamă, scheme care, de facto, aduc cele mai mari prejudicii la bugetul de stat”, accen-tuează Natalia Lipscaia, Asociaţia expeditori-lor şi brokerilor vamali.

În 7-8 ani, unele ramuri ale economiei riscă să disparăAceasta este una din temerile reprezentan-

ţilor ramurilor agroalimentare din Republica Moldova, în contextul semnării Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană. „Fără o susţinere financiară şi o politică fiscală adec-vată şi fără o conştientizare clară a faptului că sectorul agroalimentar este unul strategic pentru Republica Moldova, există riscul ca în 7-8 ani unele ramuri ca: zootehnia, fructe şi legume, pur şi simplu să dispară”, susţine Ale-xandru Sliusari, preşedintele Uniunii Asociaţi-ilor Producătorilor Agricoli.

„În prezent nu există niciun proiect euro-pean de susţinere a agriculturii, iar susţinerea din partea statului a producătorilor agricoli este neînsemnată, chiar mizeră”, adaugă Ca-rolina Linte, Asociaţia producătorilor de lapte.

În acest context, în următorii ani, producă-torii locali vor fi necompetitivi atât pe piaţa externă, cât şi pe cea internă, consideră repre-zentanţii mediului de afaceri. „În loc să ne aju-te, statul înăspreşte politica bugetar-fiscală”, conchide Sliusari.

Olga CEAGLEI, sursa: eco.md

Oamenii de afaceri, departe de a fi auziţi de Ministerul Finanţelor

„Ampla manifestare” cu zâmbetul pe buze inventată de către aceştia, a ajuns o mare dambla naţională. În bunele tradiţii, liderii coaliţiei „viabi-le şi unite” au decretat că ideea aces-tei acţiuni vine chiar de „jos”, direct din popor.

„Nu noi am cerut această acţiune, ci oamenii din teritoriu”, ne aburea cu modestie Marian Lupu. Doar că solicitantul, adică poporul, nu mai are pace şi somn de când i s-a spus că va manifesta liber şi nesilit de ni-meni „sub tricolorul naţional şi fla-mura Uniunii Europene”.

Doleanţa guvernării ca la acţi-unea de susţinere a „parcursului său european” să participe cât mai multă lume, nu doar membri şi simpatizanți ai partidelor de la pu-tere, a fost percepută, evident, ca

un imperativ. Activiştii zeloşi de prin toată ţara s-au pus serios pe treabă pentru ca numărul susţinătorilor zâmbăreţi să nu-i dezamăgească pe potentaţii zilei. Care, aşa cum ne sugera liberalul nereformat Mihai Ghimpu, trebuie iubită „cu toată co-rupţia, hoţiile şi mârşăviile pe care le-au făcut”.

Şi tot în spiritul tradiţiilor de tris-tă pomină, zilele acestea au curs din toate părţile declaraţii de sprijin şi îndemnuri la „unitatea forţelor pro-europene din Republica Moldova”, au fost întocmite liste ale susţinăto-rilor acţiunii din 3 noiembrie.

Uniunea Scriitorilor bate alarma şi ne îndeamnă să punem intere-sul naţional mai presus de viziunile şi divergenţele politice, pentru că „guvernarea proeuropeană are ne-

voie ca niciodată de sprijinul ferm al majorităţii electoratului”. După cum observăm, lucrurile sunt spuse pe şleau, fără ocolişuri – sprijinul elec-toratului şi nu pur şi simplu al popu-laţiei. Adică, apelul scriitorilor este cu bătaie lungă şi ţinteşte viitoarele alegeri parlamentare. Prin urmare, nu „parcursul european” are nevoie de sprijin, ci guvernarea compromi-să şi coruptă, care a pierdut iremedi-abil încrederea cetăţenilor.

Veteranii conflictului de pe Nistru au anunţat şi ei că se vor ridica „în apărarea viitorului nostru comun în Europa”, pentru a le da o ripostă „duşmanilor integrării europene a Republicii Moldova”. Şi asta în pofi-da faptului că politicienii au decla-rat spăsiţi că nu au în vedere o con-tramanifestaţie, o acţiune împotriva cuiva, ci una în susţinerea „viitorului acestei ţări”. Numai cu bătaie de n-ar ieşi.

Asociaţia „Parlamentul 90” a fost şi ea prezentă la apel, chemând cetăţenii să spună „un „Nu” hotărât trecutului şi un „Da” la fel de hotărât viitorului european al ţării noastre!”

Şi Academia de Ştiinţe a Moldovei va susţine acţiunea din 3 noiembrie, ca, de altfel, şi alte instituţii ale statu-lui. Chiar dacă multe dintre acestea nu-şi declară deschis participarea. Majoritatea funcţionarilor însă au fost practic obligaţi să facă act de prezenţă pe data de 3 noiembrie, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, dân-

du-li-se de înţeles că lipsa lor de la manifestare ar putea fi calificată drept lipsă nemotivată de la serviciu.

Isteria a pus stăpânire peste tot. Astfel de informaţii le-am auzit de la mai mulţi angajaţi ai instituţiilor de stat. Ele au fost confirmate, ieri, în Parlament şi de deputatul neafi-liat Mihai Godea, care a atenţionat că angajaţii bugetari sunt impuşi de şefi să participe la mitingul din 3 no-iembrie, întocmind chiar şi liste de prezenţă.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în te-ritoriu, unde oamenii sunt obligaţi să vină ca să-i aplaude şi să le zâm-bească lui Filat, Lupu, Hadârcă, Pla-hotniuc şi celorlalţi, în caz contrar

riscând să zboare din funcţiile, mai mari sau mai mici, pe care le deţin. Directorii de întreprinderi, şefii de instituţii au „cote de participare” pe care trebuie să le onoreze.

Astfel, acţiunea „benevolă” din 3 noiembrie este menită să confere legitimitate guvernării înglodate în corupţie, să le menajeze orgoliile oligarhilor şi hoţilor de la putere. Po-vestea cu vectorul european nu este decât un pretext, un ultim atu al gu-vernării, care nu mai are cu ce veni în faţa alegătorilor. Iar manifestaţia din 3 noiembrie este şi un fel de testare preelectorală. Dar poate fi şi un test de maturitate a electoratului.

Ioana FLOREA, FLUX

Patimi revoluţionare sau Back in the USSRGuvernanţii se debarasează greu (dacă se debarasează) de ticurile de nomenclaturişti sovietici, pentru că acestea par să le fi intrat în sânge la nivel de cod genetic. Periodic, cei care au apucat respectivele timpuri, care au mărşăluit încolonaţi prin faţa iubiţilor conducători, au fost mânaţi cu turma pe la tot felul de mitinguri de condamnare sau, după caz, de aprobare, au fost impuşi să semneze în tot felul de liste, din convingeri intime, pentru a blama sau a se solidariza, au tot mai des senzaţia de revenire în timp. Actualii (la fel de iubiţi) conducători, relativ tineri, cu pretenţii de elite, cu vederi profund europene, democraţi până în măduva oaselor şi şcoliţi prin capitale europene, dau dovadă de o ramoleală caracteristică secretarilor generali din ultima perioadă a fostului imperiul.

1 NOIEMBRIE 20134F L U X Geopolitic

Necesitatea unei definiţii mai exacteÎn cercurile intelectuale, ştiinţifice,

ca şi în cele ale opiniei publice nu există vreun consens asupra noţiunii de ”civilizaţie”. Ca, de altfel, şi asupra altor termeni fundamentali. Asta decurge din sensul fundamental al epocii noastre, una de tranziţie de la Modernitate la Postmodernitate, ceea ce afectează în mod substanţial câm-purile semantice şi formele lingvisti-ce. În plus, aşa cum ne aflăm anume într-un stadiu de tranziţie care încă nu s-a încheiat, conceptele sunt domina-te de o inimaginabilă confuzie; unii interpretează termenii obişnuiţi pe vechi; alţii, simţind nevoia unor muta-ţii semantice, deja privesc spre viitor (care încă n-a sosit); cineva se dedă fanteziilor (posibil, apropiind viitorul sau, pur şi simplu, căzând în nişte ha-lucinaţii individualiste irelevante); alt-cineva s-a încurcat definitiv.

Oricum ar fi, pentru o corectă utili-zare a termenilor, în special, a terme-nilor-cheie, de care ţine, neîndoios, şi noţiunea de civilizaţie, astăzi este necesar de a se recurge la o decon-strucţie, fie şi elementară, care ar ri-dica semnificaţiile la contextul istoric şi de a urmări principalele mutaţii se-mantice.

”Civilizaţia” ca fază de dezvoltare a societăţilorTermenul ”civilizaţie” a căpătat o

largă circulaţie în epoca dezvoltării vertiginoase a teoriei progresului. Această teorie decurge din două paradigme de bază ale Modernităţii: caracterul progresiv şi unidirecţional de dezvoltare a umanităţii (dinspre minus spre plus) şi universalitatea omului ca fenomen. În acest context, ”civilizaţia”, potrivit americanului L. H. Morgan1, determină stadiul în care intră ”umanitatea” (în sec. XIX toată lumea fără excepţie credea de o manieră non-critică în existenţa evidentă a conceptului de ”umani-tate”), după stadiul de ”barbarie”, care, la rândul ei, este înlocuită de stadiul ”stării de sălbăticie”. O aseme-nea interpretare a civilizaţiei a fost acceptată cu uşurinţă de către mar-xişti, înscriind-o în teoria succesiunii formaţiunilor economice. Potrivit lui Morgan, Taylor şi Engels2, ”starea de sălbăticie” caracterizează triburile care practică culesul şi formele primi-tive de vânătoare. ”Barbaria” se referă la societăţile fără scris, care practică

cele mai simple forme ale agriculturii şi creşterii de animale, fără o diviziu-ne clară a muncii şi fără instituţii soci-al-politice dezvoltate. ”Civilizaţia” de-semnează stadiul apariţiei scrisului, a instituţiilor social-politice, a oraşelor, a meseriilor, a ameliorărilor tehnice, a stratificării societăţii în clase, a apari-ţiei unor sisteme teologice şi religioa-se dezvoltate. ”Civilizaţiile” erau con-siderate ca fiind stabile istoric şi se puteau păstra, dezvoltându-se, dar păstrându-şi neschimbate trăsăturile de bază timp de milenii (civilizaţiile mesopotamiană, egipteană, hindusă, chineză, romană).

”Civilizaţia” şi ”imperiul”Însă, alături de semnificaţia de pură

fază istorică, noţiunea de ”civilizaţie” capătă – deşi de o manieră mai puţin explicită – şi sensul teritorial. O civili-zaţie presupunea un areal destul de vast de răspândire, adică, alături de volumul temporal considerabil, se presupunea şi o largă difuzare spa-ţială. În acest sens, teritorial, limitele termenului ”civilizaţie” coincideau parţial cu semnificaţia cuvântului ”imperiu”, ”putere mondială”. ”Impe-riul”, în această accepţie civilizaţiona-lă, indica nu un mod anume de orga-nizare politică sau administrativă, ci faptul răspândirii active şi intense a influenţelor, care ieşeau din căminele civilizaţiilor spre teritoriile învecinate, populate prezumtiv de ”barbari” sau ”sălbatici”. Altfel zis, putem distinge în însăşi noţiunea de ”civilizaţie” caracte-rul ei expansiv şi de export al influen-ţei, caracteristice imperiilor (antice şi contemporane).

”Civilizaţia” şi tipul universal”Civilizaţia” elabora un nou tip uni-

versal, calitativ diferit faţă de modele-le unor societăţi ”barbare” sau ”sălba-tice”. De cele mai multe ori, acest tip era construit pe ”globalizarea” acelui nucleu etnotribal şi/sau religios ce stătea la originile acelei civilizaţii. Însă pe parcursul acestei ”globalizări”, adi-că prin ajustarea unui model etnic, sociopolitic şi religios concret la un ”etalon universal”, se producea un important proces de transcendere a etniei însăşi, de transferare a tradiţiei sale naturale şi organice, care, de cele mai dese ori, se transmitea, în mod in-conştient, la rangul unui sistem creat de mâna omului şi conştientizat raţi-onal. Un cetăţean al Romei, chiar şi la primele etape ale imperiului, deja se

distingea substanţial de un locuitor mediu al Laţiei (Latium), iar diversi-tatea de musulmani care se rugau în arabă a ieşit departe de limitele tribu-rilor de beduini din Arabia şi a urmaşi-lor săi etnici direcţi.

Astfel, în momentul trecerii la ”ci-vilizaţie” se schimba la nivel calitativ antropologia socială: omul, care ţinea de ”civilizaţie”, poseda o identitate colectivă, înscrisă în corpusul fixat al culturii spirituale, pe care era obligat să-l însuşească într-o anumită măsu-ră. ”Civilizaţia” presupunea un efort raţional şi volitiv din partea omului (ceea ce începând cu sec. XVII, după Descartes, filozofii au început să nu-mească ”subiect”). Dar necesitatea unui astfel de efort şi existenţa unui model abstract fixat în cultură până la un punct îi puneau pe picior de egali-tate pe reprezentanţii nucleului etnic (religios), care sta la baza ”civilizaţiei”, cu cei care ajungeau în această zonă de influenţă din alte contexte etnice. Era calitativ mai simplu să fie asimila-te fundamentele civilizaţiei decât să se producă admiterea în cadrul tribu-lui, deoarece pentru asta era necesar nu doar să fie asimilate în mod orga-nic giganticele straturi ale arhetipuri-lor inconştiente, ci să fie efectuat un anumit număr de operaţiuni logice raţionale.

”Civilizaţia” şi culturaÎn anumite contexte (în funcţie de

ţară sau autor aparte), în sec. XIX con-ceptul de ”civilizaţie” se identifica cu cel de ”cultură”. În alte cazuri, între ele se stabileau raporturi ierarhice, cultu-ra fiind considerată de cele mai dese ori drept conţinut spiritual al civiliza-ţiei, în timp ce civilizaţia propriu-zisă desemna structura formală a societă-ţii, răspunzând punctelor fundamen-tale ale definiţiei.

Oswald Spengler, în cartea sa ce-lebră ”Declinul Occidentului”, chiar contrapunea ”civilizaţia” şi ”cultura”, considerând-o pe cea de-a doua drept expresie organică a spiritului în limitele mecanice şi pur tehnolo-gice3. Potrivit lui Spengler, civilizaţia este produsul morţii culturale. Totuşi, o astfel de observaţie fină, care inter-pretează corect unele trăsături ale ci-vilizaţiei occidentale contemporane, n-a cunoscut o recunoaştere genera-lă, astăzi termenii ”civilizaţie” şi ”cul-tură” fiind folosiţi ca sinonime. Deşi fiecare cercetător poate avea propria sa opinie asupra acestui subiect.

Postmodernitatea şi înţelegerea sincronică a civilizaţieiChiar şi cea mai fugară studiere a

semnificaţiei termenului ”civilizaţie” arată că avem de a face cu un concept impregnat cu spiritul Iluminismului, progresismului, istorismului, caracte-ristic epocii Modernităţii în stadiul ei necritic, adică până la reinterpretarea fundamentală din sec. XX. Credinţa în dezvoltarea progresivă a istoriei, în universalitatea căii umanităţii potri-vit logicii comune de dezvoltare de la starea de sălbăticie spre civilizaţie era o trăsătură caracteristică a sec. XIX. Dar odată cu Nietzsche şi Freud, numiţi ”filozofi ai suspiciunii”, aceas-tă axiomă optimistă a început să fie supusă îndoielii. Iar pe parcursul se-colului XX, Heidegger, existenţialiştii, tradiţionaliştii, structuraliştii şi, în fine,

postmoderniştii, au distrus complet această axiomă.

În postmodernitate, critica opti-mismului istoric, a universalismului şi a istorismului a căpătat un caracter sistematic şi a creat premisele doctri-nare în vederea unei revizuiri totale a aparatului conceptual al filozofiei Eu-ropei occidentale. Această revizie nu e realizată până la capăt, dar şi ceea ce a fost făcut (Lévi-Strauss, Barthes, Ricœur, Foucault, Deleuze, Derri-da etc.) e deja suficient pentru a ne convinge de imposibilitatea utilizării dicţionarului Modernităţii fără decon-struirea lui atentă şi scrupuloasă.

Paul Ricœur, generalizând teza ”fi-lozofiei suspiciunii”, creionează urmă-torul tablou. Omul şi societatea uma-nă sunt alcătuite din componenta raţional-conştientă (”kerigma”, după Bultman; ”suprastructura” lui Marx, ”egoul” lui Freud) şi cea iraţională (”structura” propriu-zisă, în accepţia structuralistă; ”baza”; ”voinţa de pu-tere” a lui Nietzsche, ”subconştien-tul”)4. Şi cu toate că la nivel exterior se pare că însăşi calea omului merge dinspre captivitatea inconştientu-lui spre domnia raţiunii, anume asta reprezentând progresul şi conţinu-tul istoriei, în realitate, la o studiere mai atentă, iese la iveală faptul că inconştientul (”mitul”) se dovedeş-te mult mai puternic şi continuă să predetermine în mod substanţial funcţionarea raţiunii. Mai mult, ra-ţiunea însăşi, ca şi activitatea logică conştientă, aproape întotdeauna nu e altceva decât o activitate gigantică de reprimare a impulsurilor inconşti-ente; altfel zis, expresia complexelor, strategii de deplasare şi înlocuire a proiecţiei etc. La Marx, în calitate de inconştient, apar ”forţele de produc-ţie” şi ”relaţiile de producţie”5.

În consecinţă, civilizaţia nu doar că nu anulează ”starea de sălbăticie” şi ”barbaria”, depăşindu-le complet, ci ea însăşi se întemeiază pe princi-pii ”sălbatice” şi ”barbare”, care trec în zona inconştientului, dar, în felul acesta, nu doar că nu dispar, ci, dim-potrivă, capătă o putere nelimitată asupra umanităţii – în mare măsură deoarece sunt considerate ”depăşi-te” şi deja ”inexistente”. Asta explică discrepanţa izbitoare între practica istorică a popoarelor şi societăţilor, pline de războaie, violenţă, cruzime, de ravagii ale pasiunilor, ce abundă în patologii psihice care se agravea-ză, şi pretenţiile raţiunii la o existenţă armonioasă, paşnică şi prosperă sub semnul progresului şi al dezvoltării. În acest sens, Timpurile noi nu, pur

şi simplu, constituie o excepţie, ci re-prezintă însuşi vârful acutizării acestei discordanţe între pretenţiile raţiunii şi realitatea sângeroasă a războaielor mondiale, a purificărilor etnice, a unor genociduri fără precedent în istorie împotriva unor rase şi popoare între-gi. Pe deasupra, pentru satisfacerea ”sălbăticiei” sunt folosite cele mai per-fecţionate mijloace tehnice, inventate de ”civilizaţie”, până la armele de dis-trugere în masă.

Aşadar, tradiţia critică, structuralis-mul şi filozofia Postmodernităţii ne obligă să trecem de la o interpretare esenţialmente diacronică (stadială) a civilizaţiei, ceea ce constituia o nor-mă în sec. XIX şi continuă să circule din inerţie într-o largă utilizare, spre o interpretare sincronică. Sincronismul presupune că ”civilizaţia” apare nu în locul ”sălbăticiei” şi ”barbariei”, nu după ele, ci odată cu ele, continuând să coexiste cu ele. Am putea să ne în-chipuim ”civilizaţia” ca numărător, iar ”starea de sălbăticie”-”barbarie” – ca numitor al unei fracţii convenţiona-le. ”Civilizaţia” afectează conştiinţa, dar inconştientul – prin intermediul ”lucrării viselor” (S. Freud)6, care nu încetează nici pentru o clipă – me-reu reinterpretează totul în favoa-rea sa. ”Starea de sălbăticie” este cea care explică ”civilizaţia”, ea constituie însăşi cheia acesteia. Reiese că uma-nitatea s-a grăbit să proclame ”civili-zaţia” ca pe ceva ce deja s-a produs, în timp ce asta rămâne nu mai mult decât un plan neîmplinit, care suferă eşec în permanenţă în faţa ofensivei energiilor perfide ale inconştientului (indiferent cum îl înţelegem, de o ma-nieră nietzscheană, ca pe o ”voinţă de putere” sau în mod psihanalitic). Din cartea lui Aleksandr DUGHIN

„A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

___________________1 Морган Л. Г. Древнее общество или

исследование линий человеческого прогресса от дикости через варвар-ство к цивилизации. Л.: Изд-во Инсти-тута народов Севера ЦИК СССР, 1934.

2 Энгельс Ф. Происхождение семьи, частной собственности и государ-ства: В связи с исследованиями Лью-иса Г. Моргана. М.: Либроком, 2007.

3 Шпенглер О. Закат Европы. Очерки морфологии мировой истории: В 2 т. М.: Айрис-пресс, 2006.

4 Рикёр П. Герменевтика и психоанализ. Религия и вера. М.: Искусство, 1996.

5 Маркс К. Капитал. Критика политиче-ской экономии. М.: Политиздат, 1953.

6 Фрейд З. Толкование сновидений. СПб.: Алетейя, 1998.

”Civilizaţia” în calitate de concept ideologic

1 NOIEMBRIE 2013 5 F L U XScandalos

Fostul premier Ion Sturza con-sideră că după reuniunea de la Vilnius, instituţiile europene vor impune condiţii mai dure pen-tru Republica Moldova. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă acesta afirmă că „condi-ţionalităţile vor fi schimbate” pentru că populaţia se va între-ba, ce înseamnă concret, pe plan intern, integrarea europeană. Și oamenii ar putea ajunge la con-cluzia că nu se schimbă nimic, conchide Sturza.

„După câte înţeleg eu, atitudinea instituţi-ilor europene şi a capitalelor europene faţă de Republica Moldova se va schimba, destul de mult. Vor fi scoase în prim-plan proble-mele-cheie ale Republicii Moldova, şi anume corupţia. Condiţionalităţile, inclusiv pentru semnarea finală a Acordului de Asociere, - nu

mai vorbesc despre Acordul de Liber Schimb sau de abolirea vizelor, - vor fi extrem de dure. Când spun dure, nu mă refer numai la decla-raţiile de luptă cu corupţia, dar la lucruri foar-te concrete. Aşa cum s-a întâmplat şi cu alte state, va fi un plan concret, indicându-se chiar

câţi oameni trebuie să meargă la puşcărie, pentru acte de corupţie, la toate nivelurile”, a opinat ex-premierul.

„Deci, de la Bruxelles va veni un fax în care va fi scris: trebuie să puneţi la puşcărie atâţia foşti prim-miniştri, atâţia miniştri, atâţia depu-taţi, atâţia vameşi. Aceasta se va cere, nu se va cere să venim cu declaraţii, cum că, noi facem reformă...”, a explicat Sturza în continuare.

În opinia lui, prognozele optimiste privind liberalizarea regimului de vize din 2014 sunt exagerate, pentru că subiectul este unul sen-sibil pentru europeni: „Ca să fim corecţi, mi se pare că astăzi guvernarea de la Chişinău un pic exagerează, atunci când stârneşte unele aşteptări legate de liberalizarea regimului de vize. Prognoza mea este că liberalizarea, în condiţiile când vor fi respectate toate cerin-ţele, va fi, mai degrabă, în anul 2016, decât în anul viitor. Europenii sunt foarte sensibili la această temă din două considerente. În primul rând, pentru că este un element de etică şi de morală, profund înrădăcinată în conştiinţa eu-ropenilor şi, în al doilea rând, o ţară coruptă

nu poate să gestioneze un sistem eficient de control al graniţei şi emigraţiei… Atunci când corupţia este la toate nivelele, de la funcţiona-rii mici până la nivelul înalt, este foarte greu să dai garanţii că, în condiţiile de liberă circulaţie, nu vor fi abuzuri şi nu vor fi tot felul de lucruri incorecte.”

Referindu-se la recenta operaţiune de la Vama Leuşeni-Albiţa, Sturza a apreciat că acesta este un lucru infim, „în comparaţie cu ceea ce ne aşteaptă”. În opinia lui, acţiunile care vor urma nu vor afecta doar „peştişorii”.

„Bineînţeles că peştişorii mici sunt prima verigă în corupţia mare. Zilele acestea s-au strecurat multe informaţii că, de fapt, banii se colectează într-un sistem de piramidă şi ajung până la vârf. A propos, vreau să vă spun că aceasta e marea problemă a celor din Repu-blica Moldova: în această schemă de corupe-re sunt implicaţi foarte mulţi oameni, când se colectează sumele importante de bani. Şi aici nu poţi să faci lucrurile pe ascuns sau să le tăi-nuieşti”, a concluzionat Ion Sturza.

FLUX

Afirmăm acest lucru pentru că în România, unde Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a pus sub acu-zare, în cadrul aceleiaşi operaţiuni comune, mai mulţi angajaţi ai Punc-tului de Trecere a Frontierei Albiţa, numele acestora au fost cunoscute imediat.

De exemplu, „Ziarul de Iaşi” infor-ma chiar a doua zi că „printre cei săl-taţi ieri de „mascaţi“ şi puşi sub învi-nuire se numără şi fosta şefă a Vămii Iaşi, Cristina Gânju, în prezent şefă de tură printre vameşii de la Albiţa. Gânju a fost adusă ieri la Iaşi pentru a participa la percheziţiile pe care anchetatorii le-au efectuat în casa sa de aici. O altă învinuită din dosar este şi Magdalena Maria Coşniţă, cu-mătra unui deputat PSD”.

Acelaşi ziar publică marţi, 29 oc-tombrie, un amplu material în care vine cu detalii despre modul în care se desfăşura activitatea la Vama Al-biţa şi despre corupţia generalizată de acolo. Sunt interesante şi deta-liile privind investigatorul sub aco-perire cu identitate protejată, Igor Caraman. Potrivit surselor judiciare, ofiţerul din Republica Moldova ar fi solicitat expres să fie infiltrat pentru a demonstra corupţia de la vamă. Un detaliu interesant însă este acela că în 2012, Caraman însuşi ar fi fost prins cu ţigări de contrabandă nede-clarate în Vama Albiţa. Prin urmare, avocaţii inculpaţilor declară acum că probele adunate de către acesta nu ar fi atât de relevante, pentru că el ar fi putut acţiona „din răzbunare“.

În cele ce urmează, vă propunem articolul integral publicat de Ziarul de Iaşi.

Pelerinajul șpăgilor: un întreg schimb de tură de la cea mai mare vamă terestră a ţării Fosta şefă a Vămii Iaşi, actuala şefă

de tură Cristina Gânju, aflată printre acuzaţi, a făcut declaraţii incendiare în faţa judecătorilor despre filierele mitei şi despre corupţia generalizată din acest serviciu. Anchetatorii spun că unii vameşi negociau „atenţii-le“ ca la piaţă, dând chiar şi rest, în timp ce alţii închideau lumina când primeau mita. În casa unuia dintre vameşi au fost găsiţi bani în şase va-lute diferite. Toţi cei 17 reţinuţi vor rămâne după gratii în continuare, au decis ieri judecătorii ieşeni.

Trei dube ale „mascaţilor“ din Vas-lui au ajuns ieri, la prânz, la Curtea de Apel Iaşi, acolo unde un complet condus de magistratul Dan Anton a judecat recursul la arestarea preven-tivă pentru cei 17 vameşi de la Albiţa (judeţul Vaslui). În ciuda pledoariilor avocaţilor inculpaţilor sau a proble-melor de sănătate invocate de unii dintre aceştia, magistraţii au respins toate recursurile vameşilor, aceştia urmând să fie cercetaţi în continuare în stare de arest preventiv.

Detalii incredibileÎn propunerea de arestare preven-

tivă emisă de procurori pe numele inculpaţilor apar detalii incredibile despre modul în care se desfăşura activitatea în Vama Albiţa. De pildă, din declaraţiile investigatorului sub acoperire infiltrat acolo, un ofiţer ba-

sarabean pe nume Igor Caraman, re-iese că în aproximativ jumătate de an de filaj nu a existat trecere prin vamă fără ca investigatorului să nu i se pre-tindă mită. Tot în baza probelor adu-nate de Caraman, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au concluzio-nat că în Vama Albiţa era două tipuri de inspectori vamali corupţi. Cei care se fereau să ceară direct „atenţii“ şi cei care nu se temeau să spună direct şo-ferilor că trebuie să dea bani pentru a trece frontiera. „Urmare probabil a acţiunii DNA din anul 2011 (ce i-a vi-zat exclusiv pe poliţiştii de frontieră), lucrătorii vamali şi poliţiştii din Vama Albiţa s-au manifestat cu prudenţă în a-i pretinde în mod explicit sume de bani cu titlu de mită, adoptând un comportament disimulat pentru a-şi exprima pretenţiile băneşti: ges-tică, mimică, folosirea de expresii cu subînţeles, notarea sumelor de bani solicitate pe coli de hârtie, stingerea luminii în momentul remiterii bani-lor“, au mai spus anchetatorii în docu-mentul citat. Despre ceilalţi vameşi, care cereau bani fără ocolişuri, pro-curorii spun că „sfidau orice mijloc de autoprotecţie“ şi că negociau şpăgile „ca la piaţă“, dând şi rest atunci când era nevoie.

Fosta şefă a Vămii Iaşi i-a ajutat pe anchetatoriÎn încheierea Tribunalului Vaslui

prin care s-a dispus arestarea pre-ventivă se arată că printre vameşii care au detaliat cum se lua mită în Vama Albiţa se numără şi Cristina Gânju, fosta şefă a Direcţiei Vamale Iaşi. „Din declaraţiile inculpatelor Coşniţă Maria Magdalena, Gânju Cristina şi Tiron Lenuţa rezultă că în cadrul acestui punct vamal există cutuma, unanim cunoscută şi ac-ceptată de către lucrătorii vamali, să fie pretinse şi primite diferite sume de la persoanele care efectuau acti-vităţi de transport colete dinspre şi spre Republica Moldova, sumă de bani care era primită de lucrătorul vamal ce trebuia să realizeze contro-lul, iar la sfârşitul fiecărei ture suma de bani astfel obţinută era împărţită cu ceilalţi colegi de echipă, iar o par-te din suma adunată pe parcursul programului de lucru era înmânată

şefului de tură“, se arată în docu-mentul citat. În ceea ce o priveşte pe Cristina Gânju, aceasta ar fi luat mită de trei ori, suma totală astfel obţinu-tă fiind de 210 euro. Procurorii vor-besc şi despre o „lăcomie“ a angaja-ţilor de la Albiţa care erau dispuşi şi pentru sume modice să controleze formal coletele ce treceau graniţa. „Inculpaţii efectuau formal sau nu efectuau niciun fel de control vamal, creând astfel posibilitatea scoaterii din ţară a unor bunuri furate sau de patrimoniu ori a introducerii în ţară de bunuri periculoase sau interzise la deţinere, comportament motivat exclusiv de considerente de lăcomie şi îmbogăţire facilă (notorii în rân-dul acestei categorii profesionale)“, se arată în propunerea de arestare preventivă a procurorilor.

Schimb valutar la casa unuia dintre vameşiÎn documentul citat se mai arată

că, iniţial, la Vama Albiţa au fost in-filtraţi doi investigatori sub acope-rire cu identitate protejată. Ulterior, procurorii arată că au constatat că infiltrarea celor doi a fost o „eroare de ordin tactic”, întrucât vameşii au fost reticenţi în a le da mită, având suspiciuni că ar putea fi intercep-taţi. Mai mult decât atât, „la data de 11.06.2013, cu ocazia trecerii frontierei în punctul vamal Leuşeni, Republica Moldova, investigatorul cu identitate protejată Paraschiv Marian a fost abordat de vameşul de serviciu moldovean Grozavu Andrei, care i-a reproşat acestuia că efectu-ează înregistrări video în punctul

vamal cu aparatură disimulată, însă la controlul corporal aparatura nu a fost depistată“, se arată în propune-rea de arestare.

Ulterior, pe 1 iulie, a fost infiltrat investigatorul Igor Caraman, care până pe 22 octombrie a trecut prin vamă de câte două ori pe săptămâ-nă, susţinând că face activităţi de transport pe traseul Republica Mol-dova–Braşov. Oamenii legii spun că în perioada amintită lui Caraman i s-ar fi cerut de fiecare dată mită. Sur-se juridice au precizat că ofiţerul ba-sarabean ar fi fost prins cu ţigări de contrabandă nedeclarate în Vama Albiţa, în 2012, solicitând acum ex-pres să fie infiltrat pentru a demon-stra corupţia de acolo. Caraman fusese amendat atunci cu 5.000 de lei. De altfel, avocaţii inculpaţilor au speculat faptul că probele adunate de Caraman nu ar fi atât de relevan-te întrucât acesta ar fi putut acţiona „din răzbunare“.

Un alt detaliu picant din propune-rea de arestare este cel referitor la sumele descoperite la casa vameşu-lui Fănel Ciobanu. Aici s-ar fi desco-perit bani în şase valute diferite, în timp ce în cea a lui Eugen Cristescu, adjunctul şefului de la Vama Albi-ţa, s-au găsit 42.240 de euro, 40 de lire sterline şi 3.047 de dolari, „sume considerabile, ce ridică semne de întrebare cu privire la provenienţa licită a lor“, au mai spus procurorii.

Între timp, în Vama Albiţa, arestă-rile vameşilor au provocat un deficit de personal, conducerea Vămii fiind nevoită să detaşeze opt angajaţi de la Stânca Costeşti, Direcţia Vamală Vaslui şi Aeroportul Iaşi.

FLUX

Vameşi reţinuţi, cu identitate protejată?Săptămâna trecută, după descinderea spectaculoasă de la Vama Leuşeni, izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie deve-nise neîncăpător, potrivit afirmaţiilor şefului Direcţiei urmărire penală a CNA, Bogdan Zumbreanu. Acesta chiar presupunea că numărul persoanelor reţinute ar putea creşte, astfel încât să fie necesară repartizarea „în izolatorul de detenţie preventivă al MAI”. Dacă în privinţa numărului de persoane reţinute situaţia a fost mai mult sau mai puţin clară (32 de vameşi şi poliţişti de frontieră, 28 dintre care puşi sub învinuire), autorităţile au fost mai secretoase atunci când a venit vorba despre identitatea acestora. De prin diverse surse, în presă au apărut câteva nume care nu au fost confirmate însă de structurile autorizate. Ceea ce ne face să credem că s-a jucat, mai degrabă, un spectacol bine regizat, „dedicat” Summitului de la Vilnius şi oficialilor europeni care cer insistent rezultate palpabile în lupta cu corupţia.

În schemele piramidale, mita colectată ajunge la „vârfuri”

1 NOIEMBRIE 20136F L U X Anchet=

Ambele tabere îşi urmăresc pro-priile interese şi pe 3 noiembrie o să vedem care dintre ele a reuşit să obţină mai multe dividende politi-ce şi care dintre ele îşi are muşchii mai umflaţi. Nu trebuie să ne mire acest spectacol de prost gust, dacă nu chiar abject. Este îngrijorător altceva, şi anume faptul că societa-tea noastră este total acaparată de aceste focuri de artificii ale puterii şi opoziţiei şi nu este în stare să mai vadă nimic altceva decât lupta pen-tru putere dintre partidele politice. Dar, în afară de aceasta, în Republica Moldova se întâmplă lucruri grave, la care societatea nu are nicio reac-ţie, dar care o afectează profund.

Să vă dau un exemplu. În perioa-da 21-27 octombrie, în ţara noastră s-au desfăşurat un şir de acţiuni în cadrul Săptămânii Securităţii Chi-mice în Moldova. Între acestea, câteva organizaţii neguvernamen-tale locale şi internaţionale (merită să le dăm numele: Reţeaua Inter-naţională pentru Eliminarea POP (poluanţilor organici persistenţi), Eco – Acord, EcoWaster Coalition şi Uniunea Republicană a Asociaţiilor producătorilor Agricoli din Moldo-va) au efectuat un studiu în baza căruia au publicat şi un raport care are titlul ”Substanţe chimice toxice în produse pentru copii: testarea ju-căriilor plasate pe piaţă în Republica Moldova”. Studiul, care, de fapt, a în-semnat analiza compoziţiei chimice a jucăriilor, a confirmat că până la 30 la sută din jucăriile testate sunt absolut nocive pentru copii, ele de-

păşesc de zeci de ori, iar uneori şi de sute de ori concentraţiile admisibile de metale grele, care sunt extrem de periculoase pentru micuţi.

Merită să dăm câteva detalii pri-vind modul în care a fost efectuat acest studiu. Experţii au procurat 50 de jucării din centrele comerci-ale, pieţele angro şi gheretele din Chişinău. Piesele au fost selectate astfel încât ele să cuprindă toate categoriile de jucării destinate copi-ilor după vârstă şi după ţara în care ele au fost produse. Asta pentru că în Republica Moldova se importă jucării produse în ţările UE (Franţa, Germania, Polonia, Cehia, România etc.), China, Rusia, Bielorusia, Turcia, Ucraina, Malaysia, SUA. Şi, în special, este de remarcat că cele mai multe jucării sunt de origine chineză sau

sunt produse de întreprinderi euro-pene care îşi au locaţia în China (în total cam 80 la sută). Iar cota de ju-cării de producţie autohtonă plasată pe piaţă este neînsemnată.

Concluzia experţilor este că jucă-riile testate conţin cantităţi excesive de plumb, antimoniu (stibiu), mer-cur, arsen, cadmiu, crom şi bariu. Şi anume testele au arătat că 90 la sută din jucăriile care au un conţinut sporit de metale sunt de proveni-enţă chineză. Dar au fost depistate concentraţii sporite de metale şi în jucăriile produse în Ucraina, Rusia şi Moldova. Din cele 57 de jucării tes-tate, concentraţii sporite de metale care depăşesc concentraţia maximă admisibilă a poluanţilor în sol au fost depistate în 17 jucării, iar în 10 jucării aceste depăşiri sunt de zeci şi sute de ori.

Autorii studiului nu doar că au cer-cetat compoziţia chimică a jucăriilor şi au constatat care sunt nocive şi cât de nocive, dar au indicat şi locul de unde le-au procurat.

Câteva exemple: - un set de jucării-insecte (ţara de

origine China), extrem de nociv, a fost procurat de la o tarabă stradală din sectorul Ciocana, Chişinău;

- set de jucării-indieni, la fel de pe-riculos (ţara de origine China), pro-curat dintr-un magazin angro din preajma Pieţei Centrale din capitală;

- avion militar de culoare roşie (ţara de origine China), procurat la magazinul angro din centrul capi-talei;

- set acuarelă din 16 culori pentru copii (ţara de origine China), procu-rat de la o tarabă din Piaţa Centrală din capitală;

- Cubul „Rubik” (ţara de origine China), procurat la o tarabă din Piaţa Centrală din Chişinău;

- jucării moi (produse în Moldova), procurate dintr-un centru comercial din Chişinău;

- piramidă din cercuri din mase plastice, procurată într-un centru comercial din Chişinău;

- automobil (ţara de origine Chi-na), procurat din magazinul angro de jucării de lângă Piaţa Centrală din Chişinău;

- set de mărgele pentru brodat (ţara de origine Ucraina), procurat din magazinul angro de jucării de lângă Piaţa Centrală din Chişinău;

- automobil (ţara de origine Chi-na), procurat din magazinul angro de jucării de lângă Piaţa Centrală din Chişinău.

Chiar dacă această informaţie a fost făcută publică, au fost difuzate informaţii la mai multe televiziuni, autorităţile nu au reacţionat în ni-ciun fel. Deşi, în mod normal, a doua zi poliţia trebuia să pună sechestru şi să ridice loturile de jucării toxice. Organizaţiile neguvernamentale, care înghit sute de mii de euro ca să apere drepturile omului, trebuiau să iasă la acţiuni de protest, să sară în apărarea sănătăţii şi a vieţii copiilor. Producătorii autohtoni trebuiau şi ei să protesteze, să ceară insistent interzicerea importului de jucării de peste hotare pentru că sunt toxice şi pentru că, în felul acesta, îşi pot lărgi şi ei businessul. Şi, în sfârşit, părinţii trebuiau să protesteze, vehement, violent chiar, pentru că e vorba de odraslele lor. Nimic din toate aces-tea nu s-a întâmplat. Lumea este absolut indiferentă, nimic nu o mai interesează. Se pare că nici soarta propriilor copii.

Lipsa de reacţie a societăţii la şti-rea despre jucăriile de pe rafturi care ucid arată clar că în Republica Mol-dova nu există societate civilă, dacă, în general, aceasta există pe undeva. Iar poporul nostru îşi merită soarta. Îşi merită conducătorii pe care îi are astăzi şi care îl jefuiesc.

Să vedeţi că pe 3 noiembrie, unii vor ieşi să-i sprijine pe guvernanţi ca aceştia să nu cadă, să-i poată fura în continuare. Iar alţii vor ieşi să-i sprijine pe comunişti, ca aceştia să se ridice de unde au căzut şi, ajunşi din nou la guvernare, să-şi vadă ia-răşi de interesele lor. Dar nu a ieşit şi nu va ieşi nimeni ca să-i apere pe copii. Oamenii nu vor ieşi să se ajute pe ei înşişi. Oamenilor nu le pasă de oameni.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Jucăriile care ucidOamenilor nu le pasă de oameniSuntem într-o perioadă în care clasa politică este antre-nată într-o competiţie a desfăşurării acţiunilor de stra-dă, un fel de culturism politic. Puterea, reprezentată de trei formaţiuni politice, PLDM, PD şi liberalii reformatori ai lui Ion Hadârcă, îşi va arăta muşchii pe 3 noiembrie, când va organiza un miting în susţinerea aderării Repu-blicii Moldova la UE. De fapt, mitingul va fi în susţinerea puterii, adică guvernanţii vor ieşi să manifesteze, să-şi încordeze bicepşii, în susţinerea lor. O stupiditate, în fond, dacă ţinem cont de faptul că guvernanţii au toa-te pârghiile politice, administrative şi economice ca să schimbe lucrurile în ţară după cum găsesc ei de cuviinţă. Protestul este instrumentul opoziţiei. Pe de altă parte, opoziţia comunistă, care de mai mult timp ameninţă să organizeze o revoluţie, şi în câteva rânduri deja şi-a scos toboşarii în stradă, declară că pe 3 noiembrie va organi-za o contramanifestaţie la cea anunţată de autorităţi. În fond, tot o demonstraţie de forţă.

Urmare din pag. 1Orice om cu un nivel minim de alfabetizare

în domeniul politicilor agresive ale capitalis-mului de tip corporatist înţelege ce consecinţe nefaste poate avea o astfel de hotărâre de vân-zare a moşiei strămoşeşti străinilor. E suficient să vedem ce se întâmplă în acest domeniu în România pentru a înţelege în ce capcană ris-căm să fim împinşi de către birocraţia europea-nă aflată în serviciul marelui capital de tip spe-culativ şi a corporaţiilor transnaţionale. Într-o asemenea perspectivă nefastă vom ajunge o republică bananieră a Uniunii Europene, unde marii jucători internaţionali vor exploata pă-mânturile noastre şi ţăranii care se vor pomeni în postura de gasterbaiteri în propria ţară pen-tru a-şi stoarce supraprofiturile.

Dincolo de propaganda triumfalistă ca pe timpurile vechiului regim sovietic despre „par-cursul european”, se poate ascunde o mină cu efecte fatale pentru neamul nostru. În condiţi-ile unei crize alimentare globale tot mai acute, lupta pentru terenurile arabile de pe glob a devenit tot mai acerbă. Apa potabilă şi pro-dusele agricole sunt cele mai de preţ resurse pentru care se poartă o bătălie lesne de deslu-şit pentru cei care au viziune şi simţul datoriei pentru interesele naţionale ale ţării pe care o conduc. Nici petrolul, nici gazele naturale, nici diamantele sau aurul nu se ridică la valoarea pe care o are pământul, care ne hrăneşte şi pe care vrem să dăinuim şi după încheierea man-datului actualei puteri.

Ştim bine că Legea cu privire la petiţionare,

art. 8, vă oferă dreptul de a ne răspunde în ter-men de treizeci de zile. Dar aşa cum până la Summitul de la Vilnius a rămas mai puţin de o lună, Vă rugăm respectuos să ne daţi un răs-puns cât mai curând posibil.

În eventualitatea foarte probabilă că deja v-aţi angajat să cedaţi pământul ţării ca urmare a înţelegerilor prealabile cu exponenţii biro-craţiei europene, Vă sugerăm o modalitate de a evita să împingeţi ţara în această capcană mortală. Întrucât este vorba nu pur şi simplu de o chestiune sensibilă sau de interes public major, ci de o problemă vitală pentru societa-tea noastră, Vă sugerăm să le spuneţi parte-nerilor Dumneavoastră europeni că pentru a evita conflicte şi tulburări majore în societate, se impune organizarea unui referendum naţi-

onal, în care poporul ţării să se pronunţe pro sau contra vânzării pământului străinilor.

Sperăm să manifestaţi patriotism şi maturita-te politică şi să ne răspundeţi în timp util şi uni-voc, prin DA sau NU, se pune la cale sau nu des-chiderea pieţei noastre funciare pentru străini.

Cu respect, Victor CIOBANU,

Preşedinte PPCD”Scrisorile au fost depuse pe numele Preşe-

dintelui RM, Nicolae Timofti, Preşedintelui Parlamentului, Igor Corman, Prim-ministrului RM, Iurie Leancă, Viceprim-ministrului Valeriu Lazăr, Viceprim-ministrului Natalia Gherman, Ministrului Agriculturii şi Industriei Alimen-tare, Vasile Bumacov, precum şi preşedinţilor fracţiunilor parlamentare.

Nu vindeţi străinilor moşia strămoşilor

1 NOIEMBRIE 2013 7 F L U X

Dar de ce şi cum s-a ajuns la acest nou moment zero al demnității şi al suveranității româneşti? Cum de şi-a permis Victor Ponta să accepte, în numele României, atât de contro-versatele proiecte Roşia Montană şi Chevron, precum şi statalitatea ne-legitimă a provinciei sârbe Kosovo şi Metohia?

În opinia mea, slugărnicia cu care Victor Ponta a renegociat la Washin-gton aşa-zisul parteneriat strategic dintre SUA şi România nu se dato-rează doar evidentei lipse de scru-pule a tânărului premier. Nu, nici vorbă de aşa ceva. Victor Ponta nu a negociat de capul lui la Washington. În opinia mea, recenta vizită în SUA a lui Victor Ponta a avut drept scop reconfirmarea statutului său de pre-mier de către oficialitățile de la Casa Albă. Un statut care implică nu doar OK-ul Casei Albe, dar mai ales al unor grupuri oligarhice care au monopo-lizat de câțiva ani managementul instituțiilor politice româneşti. Iar această monopolizare de tip pluto-cratic a puterii politice nu ar fi fost posibilă dacă România nu ar fi deve-nit - în doar câțiva ani - o țară săracă, depopulată şi resemnată.

Contrar aparențelor, perioada 2004-2012, o perioadă marcată mai ales de admiterea în UE, nu a fost o poveste de succes pentru România. Dimpotrivă, intrarea României în UE a generat grave disfuncții econo-mice şi sociale. Datele prezentate în continuare reflectă faptul că im-pactul preaderării şi aderării Româ-niei la UE a fost pozitiv doar în ceea ce priveşte creşterea economică din perioada 2004-2008. Dar acest output s-a dovedit a fi nesustena-

bil datorită următoarelor disfuncții critice:

- acumularea unor împrumuturi publice şi private nefezabile;

- colapsul productivității resurse-lor materiale consumate la nivel ma-croeconomic.

Cu alte cuvinte, creşterea eco-nomică explozivă a economiei Ro-mâniei din perioada 2004–2008, o creştere urmată de recesiunea cro-nică din perioada 2008–2012, re-flectă cu claritate tipologia prepon-derent extensivă a acestui proces, un proces bazat pe multiplicarea nesustenabilă a importurilor inuti-le, a muncii necalificate şi a consu-mului ineficient de resurse materia-le. (Figura I)

În opinia mea, datele precedente reflectă cu claritate eşecurile eco-nomiei româneşti din ultimii 8 ani: creşterea cu mult sub aşteptări a PIB, creşterea explozivă a datoriei externe şi a celei publice, depreci-erea sistematică a productivității factorilor de producție. Ori, aceste contraperformanțe reprezintă simp-tome specifice subdezvoltării şi nu ale dezvoltării economice. Evident, creşterea economică bazată pe ma-sificarea muncii necalificate, precum şi pe consumarea ineficientă a resur-selor materiale şi a capitalului impli-că în mod inevitabil riscuri de țară enorme: colaps economic, sărăcie endemică, depopulare şi inechități sociale alarmante. Iar România, după două decenii pierdute, a ajuns într-o asemenea situație.

Cu toate că autoritățile de la Bucureşti şi cele de la Bruxelles vor-besc foarte rar despre sărăcia en-

demică din România, acest flagel a generat multă suferință şi frustrare în ultimii ani. Oricum am privi lucru-rile, admiterea la pachet a României şi a Bulgariei în UE reprezintă un ex-periment ratat. După aproape 7 ani de la aderarea la UE, nici România şi nici Bulgaria nu au reuşit să-şi ame-lioreze semnificativ performanțele economice precare din perioada de preaderare. Astfel, la fel ca şi în mo-mentul aderării, aceste țări ocupau în anul 2010 ultimele locuri într-un clasament al statelor din UE alcătu-it în funcție de valoarea produsului intern brut în prețuri standard (PPS) raportată la numărul de locuitori. Mai grav, în cazul Bulgariei valoarea PPS per locuitor reprezenta în 2010 doar 47%, iar în cazul României doar 49% din media UE. Ori, dacă valoa-rea indicatorului menționat dintr-o țară oarecare a UE este mai mică de-cât 60% din media UE, atunci acea țară este o țară săracă, potrivit nor-melor Comisiei Europene. (Figura II)

În acest context, este de subliniat că în cazul României amploarea şi efectele nefaste ale sărăciei au fost cauzate atât de productivitatea pre-cară a factorilor de producție, cât şi de flagrantele discrepanțe din ultimul deceniu în ceea ce priveşte gradul de dezvoltare economică a județelor. Astfel, Bucureştiul, Ilfo-vul şi Timişul erau în 2010 singurele entități administrative care înre-gistrau niveluri ale PPS per locuitor mai mari decât 60% din media UE. În acelaşi an, doar şase județe (Cluj, Braşov, Sibiu, Argeş, Arad şi Gorj) înregistrau valori ale PPS per locui-tor mai mari decât media națională, dar mai mici decât 60% din media UE, în timp ce 33 de județe înregis-trau niveluri ale aceluiaşi indicator mai mici decât media națională. În sfârşit, județele Neamț, Vaslui şi Botoşani - alături de regiunile Sliven şi Montana din Bulgaria - erau în 2010 cele mai sărace entități admi-nistrative din UE datorită nivelului incredibil de scăzut al PPS per locu-itor (1,2).

Fără îndoială, depopularea masivă a României din ultimele două dece-nii reprezintă o problemă a proble-

melor. De ce? Pentru că diminuarea dras-tică a numărului de locuitori constituie un fenomen fără prece-dent în istoria recentă a României. România a fost afectată în ulti-mul secol de implozii demografice doar în perioadele în care s-au derulat cele două mari conflagrații mondiale. Dacă subdezvoltarea economică şi segrega-

rea accentuată a bogăției şi a sărăci-ei reprezintă disfuncții tradiționale, colapsul demografic din ultimele două decenii reprezintă o nefericită premieră în ultimul secol de isto-rie românească. Oricum am judeca lucrurile, copiii nu mai sunt doriți în România de azi la fel de mult ca şi în trecut. Mutațiile culturale din ultimele decenii au afectat negativ dorința tinerilor din România de a-şi întemeia familii şi de a avea copii. Iar dacă ținem cont şi de numeroa-sele probleme existențiale cu care se confruntă locuitorii României în aceste vremuri dificile, atunci pu-tem înțelege mai bine cauzele care au determinat - în doar două decenii - implozia natalității, îmbătrânirea populației şi descreşterea cu 13,4% a populației României. (Figura III)

Din cele prezentate rezul-tă că în ultimii ani, situația eco-nomică, socială şi politică a Ro-mâniei s-a deteriorat în mod dramatic. Oligarhizarea instituțiilor politice, corupția generalizată, deci-ziile arbitrare ale autorităților, imo-ralitatea şi incompetența politicie-nilor, inechitățile sociale flagrante, condițiile îngrozitoare în care sunt constrânşi să supraviețuiască cei peste 8 milioane de cetățeni inu-man de săraci ai României, şomajul persistent, exodul spre Vest al tine-rilor şi al forței de muncă calificate, haosul legislativ şi administrativ, recrudescența analfabetismului, nu-mărul tot mai mic de copii, depopu-larea masivă a tuturor regiunilor şi a localităților, precaritatea rețelelor de transport, degradarea calității învățământului şi condițiile de viață tot mai greu de suportat reprezintă, fără îndoială, consecințe recurente ale democratizării României sub pa-tronajul Casei Albe şi al Bruxellesu-lui. Nici mai mult, dar nici mai puțin. Drept urmare, în acest moment – la fel ca şi în 1989 - aproape nimic nu mai funcționează în România con-form unor standarde minime de eficiență şi de eficacitate.

Desigur, există multiple responsabilități interne şi externe

în ceea ce priveşte modul irespon-sabil în care a fost guvernată Româ-nia în ultimii ani. Dar în România nu există, din păcate, obiceiul de a evalua şi de a sancționa conducăto-rii de orice fel în funcție rezultatele obținute şi de conduita acestora. Chiar dacă a existat mai demult un asemenea obicei, acum el a fost uitat sau abandonat. Această ne-firească toleranță a românilor față de abuzurile sau de incompetența conducătorilor reprezintă, în opi-nia mea, o imensă problemă. Incompetența, abuzurile de tot fe-lul, reaua credință, demagogia, po-pulismul, vulgaritatea, impostura şi multe alte defecte ale politicieni-lor şi ale managerilor care au adus România la sapă de lemn au fost şi sunt acceptate cu o resemnare mio-ritică de majoritatea românilor.

Spre deosebire, în Ungaria reacția societății civile în împrejurări simila-re a fost cu totul alta. Politicienii care au adus Ungaria în pragul falimen-tului au fost destituiți, iar în locul lor au fost promovați lideri capabili şi dispuşi să se sacrifice pentru bi-nele comun. Într-o anumită măsură, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Bul-garia. Dar de ce în România reacția societății civile este, în acelaşi con-text, atât de inconsistentă? De ce nu urmează România exemplul Un-gariei sau măcar al Bulgariei? Sunt cumva românii un popor vegetal aşa cum crede Ana Blandiana?

Surse de date:1. Eurostat, National accounts,

GDP and main components.2. Eurostat, Regional economic

accounts.Nicolae ŢĂRAN

Timișoara, 28 octombrie 2013

Sursa: http://romanian.ruvr.ru

Notă: Toate informaţiile prezenta-te în articol aparţin autorului. Postul de radio Vocea Rusiei nu răspunde pentru ele.

Aşa cum era de aşteptat, recenta vizită în SUA a şefului Executivului de la Bucureşti a confirmat faptul că România este în momentul de faţă o țară săracă, depopulată şi re-semnată. În acest context, oficialul român s-a comportat la Washin-gton la fel ca şi predecesorii săi fanarioți atunci când îşi cumpărau de la Istanbul dreptul de a jefui nestingheriți Valahia sau Moldova.

Opinii

De ce nu urmează România exemplul Ungariei?

Figura III. 3 Sursa datelor: Eurostat,

Population and social condition,

Demographic balance and crude rate.

Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2013_10_29/

De-ce-nu-urmeaza-Romania-exemplul-

Ungariei-3662/

Figura I. 1. PIB – produsul intern brut; EN – exporturi nete (exporturi minus importuri); DE - datoria externă totală; DP - datoria publică; PR –

productivitatea resurselor materiale calculată ca un raport între produsul intern brut în prețuri constante și cantitatea de resurse materiale consumate

la nivel macroeconimic. Surse de date: 1. Eurostat, National accounts, GDP and main components; 2. Eurostat, Macroeconomic Imbalance Procedure;

3. Eurostat, Sustainable Devlopment Indicators; 4. Banca Națională a României, Datoria externă.

Figura II. 2. PPS – valoarea produsul intern brut estimată în prețuri standard (euro). Sursa datelor: Eurostat, National accounts, GDP and main components.

Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2013_10_29/De-ce-nu-urmeaza-Romania- exemplul-Ungariei-3662/

1 NOIEMBRIE 20138F L U X

În Marea Britanie, încă în 2010, 58% din respondenţi declaraseră că asociază islamul cu extremismul, dar şi cu terorismul. Întrebaţi dacă musulmanii au un impact pozitiv asupra societăţii britanice, patru din zece britanici au răspuns negativ, în timp ce şapte din zece au apreci-at că religia încurajează reprimarea femeilor [I]. Creşte numărul con-flictelor rasiale, inclusiv în şcoli. În perioada anilor 2007-2011 au fost înregistrate oficial peste 87.000 de conflicte rasiale în şcolile britanice şi incidenţa acestora sporeşte anual [II]. După violenţele din august 2011 din Londra, sociologii au semnalat o creştere signifiantă a sentimentelor de frică, anxietate şi o resuscitare a prejudecăţilor rasiale în rândul cetăţenilor britanici [III]. Corespun-zător, s-au activat mişcările neona-ziste britanice, au început să apară organizaţii patriotice care cer fie expulzarea musulmanilor din ţară, fie schimbări radicale în modul de integrare şi de viaţă al acestora. Una dintre organizaţiile radicale cele mai cunoscute, Liga Engleză de Apărare (English Defence League), este deo-sebit de activă în organizarea mar-şurilor de protest şi în promovarea ideii de a închide moscheile şi a-i expulza pe musulmani din Marea Britanie [IV]. Tot mai influent devine Partidul Naţional Britanic, condus

de Nick Griffin, cu viziuni neofascis-te şi antiislamice pronunţate, care în 2009 a obţinut două mandate în Parlamentul European. An de an, scorul electoral al acestei formaţiuni în alegerile din Marea Britanie spo-reşte [V].

Norvegia a şocat lumea întreagă într-un mod pe cât de terifiant, pe atât de paradoxal. Anders Behring Breivik, un militant norvegian de extremă dreaptă, devine, la 22 iulie

2011, protagonistul celui mai teribil măcel din istoria Norvegiei. După ce organizează explozia unei bom-be lângă instituţiile guvernului din Oslo, unde mor opt oameni, Brei-vik se îndreaptă spre insula Utoya, unde omoară cu foc de armă 69 (!) de tineri, membri ai mişcării de ti-neret a partidului aflat la guvernare. Ulterior, ucigaşul declară că a omo-rât cetăţenii norvegieni în semn de protest faţă de politica tolerantă a guvernului în raport cu imigranţii musulmani. Aici e şi elementul teri-fiant, şi cel paradoxal: a omorât câ-teva zeci de norvegieni ca un mod de a lupta împotriva islamizării Nor-vegiei. Breivik a publicat şi o Decla-raţie Europeană de Independenţă, un fel de model de constituţie în care înşiră o sumă de idei, de fapt o compilaţie de pasaje din diverşi autori, cu privire la cum ar trebui să fie arhitectura identitară şi cultu-rală a Europei, pentru ca aceasta să supravieţuiască imigraţiei şi multi-culturalismului vicios, să evite trans-formarea în “Eurabia” şi să rămână o Europă creştină [VI]. Breivik însuşi s-a autoetichetat drept “războinic al creştinismului” (“christian warrior”) şi, în ciuda gestului său abominabil, este considerat erou şi martir de unii simpatizanţi ai mişcărilor rasiste şi neonaziste europene.

În Italia, care se confruntă cu cele mai mari valuri de imigranţi ilegali după revoluţiile din 2011, din nor-

dul Africii, sentimentele naţionaliste şi xenofobe sunt foarte pronunţate. Pe insula Lampedusa, locul de sosi-re a imigranţilor tunisieni şi libieni, s-au produs ciocniri violente cu lo-calnicii şi cu poliţia, italienii fiind ne-voiţi să-şi adăpostească copiii pen-tru o mai mare siguranţă. În rezultat, italienii îşi exprimă tot mai des furia din cauza permeabilităţii graniţelor în faţa imigraţiei ilegale. În context, mai multe formaţiuni – dintre care Liga Nordului a lui Umberto Bossi este cea mai reprezentativă –, con-centrează în revendicările lor politi-ce nemulţumirile italienilor faţă de islamizarea ţării. Pe lângă lupta radi-cală împotriva islamizării, Liga Nor-dului promovează atât proiectul se-paratist de federalizare a Italiei, cât şi euroscepticismul [VII]. În decem-brie 2011, media internaţionale au relatat despre un caz mai deosebit, în contextul conflictelor interrasiale – un scriitor italian, Gianluca Casseri, a ucis în Florenţa doi imigranţi sene-galezi şi a rănit grav alţi patru, înain-te de a se sinucide, când s-a văzut în-conjurat de forţele de ordine. Cazul le-a amintit italienilor istoria cu An-ders Breivik, petrecută în acelaşi an în Norvegia şi i-a făcut să analizeze o dată în plus realităţile imigraţiei şi a convieţuirii interrasiale pe termen lung în Italia [VIII].

În Grecia, în parlamentarele din mai 2012, s-a produs un precedent important pentru politica din aceas-tă regiune – pentru prima dată o formaţiune neonazistă, Zorii Aurii (Chryssi Avghi), a acces în Parlament; asta după ce în scrutinul din 2009 respectivul partid obţinuse sub 0,3% din voturi [IX]. Liderii acestei formaţiuni au declarat că dacă vor avea suficientă putere politică, vor efectua raiduri în spitale şi grădiniţe, pentru a-i alunga de acolo în stradă pe imigranţi şi copiii acestora, eli-berând locurile pentru grecii nativi [X]. Trendul neonazismului în Grecia vorbeşte de la sine despre starea spiritelor în această ţară. Fenome-ne analogice se produc, la o diferită anvergură, aproape pretutindeni în Europa. Pe continent se produce o

cotitură ideologică surprinzătoare şi primejdioasă – trecerea de la valo-rile multiculturalismului, la cele ale ultranaţionalismului virulent.

(Va urma.)

Dorian FURTUNĂ

Sursa: vox.publika.md____________________[I] Jumătate din britanici asociază islamul

cu terorismul // 7 iun. 2010 / http://www.mediafax.ro/externe/jumatate-din-britanici-asociaza-islamul-cu-te-rorismul-6309552

[II] More than 87,000 racist incidents re-corded in schools // By Divya Talwar. BBC Asian Network. 23 May 2012 / http://www.bbc.co.uk/news/educati-on-18155255

[III] British public ‘are more prejudiced against minorities after riots’ // by Matthew Taylor. guardian.co.uk, Mon-day 5 September 2011 / http://www.guardian.co.uk/uk/2011/sep/05/british-public-prejudiced-minorities-riots

[IV] Scuffles break out at EDL protest in east London // BBC, 3 September 2011 / http://www.bbc.co.uk/news/uk-england-london-14775154

[V] British National Party // http://en.wikipedia.org/wiki/British_Natio-nal_Party

[VI] Anders Behring Breivik // http://en.wikipedia.org/wiki/Anders_Be-hring_Breivik

[VII] Лига Севера // http://right-world.net/countries/italy/ls

[VIII] Florence Shooter Gianluca Casseri and Europe’s Dangerous Extreme Right-Wing // By Daniel Tovrov. December 15, 2011 / http://www.ibti-mes.com/articles/267792/20111215/florence-shooter-gianluca-casseri-eu-rope-s-dangerous.htm

[IV] Greece election: rise of the far right // by Helena Smith, in Athens. The Gu-ardian. Tuesday, 1 May 2012 / http://www.guardian.co.uk/world/2012/may/01/greece-election-rise-far-right

[X] Nationaliştii eleni vor golirea grădinițelor şi spitalelor de IMIGRANȚI pentru a face loc grecilor // FrontPress. 13.06.2012 / http://www.frontpress.ro/2012/06/nationa-listii-eleni-vor-golirea-gradinitelor-si-spitalelor-de-imigranti-pentru-a-fa-ce-loc-grecilor.html

De la multiculturalism la neonazism(“Zorii Aurii” – un exemplu al ascensiunii neonazismului în Europa)

După ce multiculturalismul a falimentat în Europa, iar arhitecţii UE încă sunt în cău-tarea unei strategii privind coexistenţa identitară paş-nică pe continent, vacuumul ideologic este rapid umplut de viziunile ultranaţionaliste şi neonaziste. Am scris şi în alte câteva articole despre reanimarea curentelor ex-tremiste în ţările europene

(„Revenirea la naţional-socialism?” şi „Ultranaţionalis-mul – „Pasărea Phoenix” a Europei”). Ratingul deosebit de înalt înregistrat de Frontul Naţional francez în aceas-tă toamnă vorbeşte despre un trend evident al ascen-siunii forţelor de dreapta şi acest trend este valabil în mai toate ţările europene. Diversitatea etnorasială şi varietatea culturală şi religioasă nu mai sunt privite ca un simbol al civilizării şi armoniei, ci ca o ameninţare pentru identitatea autentică a populaţiei majoritare dintr-o ţară sau alta.

Numărul copiilor şi adolescenţilor americani care mor în urma rănilor provocate de arme de foc a crescut îngrijorător în ultimii 10 ani, se arată într-un studiu recent realizat în SUA şi prezentat în cadrul unei conferinţe a Academiei Pediatrice Americane, în Orlando, Florida.

Potrivit acestor date, peste 7500 de copii sunt spita-lizaţi anual după ce au fost răniţi de arme de foc, o cifră care a crescut cu 80% în perioada 1997-2009.

8 din 10 victime sunt atacate cu pistoale, susțin me-dicii de peste ocean, care spun că o dezbatere asupra folosirii armelor de asalt în incidente stradale este mai puţin relevantă.

Dr. Christopher Weldon şi Dr. Arin L. Madenci sunt doi dintre medicii care s-au ocupat de această statisti-

că cu rezultate înfiorătoare. Potrivit acestora, numărul copiilor şi adolescenţilor decedaţi în urma împuşcă-turilor a crescut extrem de mult. În 1997, 317 copii au pierit în acest fel, iar în 2009 numărul celor ucişi a atins pragul de 503.

Sursa: antena3.ro

SUA: Peste 500 de copii mor anual în incidente armate

CONSULTAŢII JURIDICERadu Buşilă

preşedinte al Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488or. Chișinău, str. N. Iorga, 8

Analiz=

CMYK

1 NOIEMBRIE 2013 9 F L U X

„Silicon Valley” rus, proiectul eşuat al lui Dmitri Medvedev?

Parchetul rus a anunţat miercuri, 30 octom-brie, deturnări masive de fonduri şi alte încăl-cări ale proiectului privind construcţia unui „Silicon Valley” rus, un proiect de suflet al ac-tualului prim-ministru Dmitri Medvedev, fost preşedinte în perioada 2008-2012. Prejudiciul s-ar putea ridica la aproximativ 3 miliarde de euro, relatează AFP.

„Au fost desco-perite încălcări grave ale legii la crearea centrului de inovare Skolko-vo”, în cadrul veri-ficărilor efectua-te de Parchet la fondul condus de miliardarul Viktor Vekselberg, a in-dicat Ministerul public într-un co-municat.

Suma acestor nereguli se ridică la circa 125 de miliarde de ruble (2,8 mi-liarde de euro), adaugă Parchetul, fără să precizeze dacă a fost deschisă o anchetă în acest caz.

S-au descoperit numeroase cazuri de subfacturare a serviciilor, iar alo-cări importante destinate unor proiecte ştiinţifice au fost, în realitate, de-turnate spre paradisuri fiscale, în baza unor scheme complexe.

În plus, membrii comisiei de acordare a subvenţiilor, inclusiv preşedin-tele fondului, au fost de acord cu alocarea a trei burse, a mai indicat par-chetul, menţionând că a solicitat responsabililor de fonduri să rambur-seze prejudiciile cauzate, să pună capăt neregulilor şi să aplice sancţiuni „administrative” faţă de cei vinovaţi, măsuri care au început să fie puse în aplicare.

Proiectul Skolkovo a fost lansat de Dmitri Medvedev, pe când era pre-şedinte, dorindu-se o vitrină a procesului de modernizare a Rusiei, care să-i atragă pe cei mai buni oameni de ştiinţă ruşi şi străini. Dar acest pro-iect nu pare să fi avut vânt în pupă de la revenirea la Kremlin a lui Vladimir Putin pentru al treilea mandat prezidenţial, în mai 2012.

În aprilie, Serviciul Federal de Securitate (FSB) a efectuat percheziţii la Skolkovo, în cadrul unei anchete deschise pentru deturnarea a 24 de mi-lioane de ruble (600.000 de euro) din fondurile publice alocate în vederea dezvoltării acestui centru de inovare.

Anchetatorii au acuzat Centrul de a fi instituit o filială care a primit fon-duri publice, fără a fi desfăşurat activităţi semnificative de la crearea sa în 2011.

Sursa: agerpres.ro

Cunoaşterea intenţiilor liderilor străini este un „principiu fundamental” pentru orice serviciu de informaţii, a apreciat marţi, 29 octombrie, directorul comunităţii serviciilor de informaţii din SUA (DNI), James Clapper, fără a evoca o eventuală interceptare a comunicaţiilor Angelei Merkel.

„Timp de 50 de ani de când lucrez în informaţii, a cunoaşte intenţiile li-derilor este un principiu fundamen-tal pentru ceea ce încercăm să co-lectăm şi să analizăm”, a recunoscut acesta în cadrul unei audieri în faţa comisiei de Informaţii din Camera Reprezentanţilor.

Este vorba, mai ales, de „a deter-mina dacă ceea ce spun corespunde cu ceea ce se întâmplă. Este indis-pensabil pentru noi să ştim încotro merge ţara, care le este politica,

cum are consecinţe asupra noastră într-o întreagă serie de domenii”, a explicat Clapper, care supervizează 16 agenţii de informaţii americane, printre care şi NSA, care se ocupă de interceptarea comunicaţiilor.

Întrebat de un ales dacă state „ali-ate” realizează sau au realizat acti-vităţi de spionaj la adresa Statelor Unite şi a liderilor săi, James Clapper şi directorul NSA, generalul Keith Alexander, au răspuns afirmativ.

Ca răspuns la o altă întrebare, Clapper a lăsat să se înţeleagă că membrii delegaţiei de europarla-mentari aflaţi în vizită la Washington pentru a cere socoteală administra-ţiei americane privind activităţile de

spionaj în Uniunea Europeană ar pu-tea să nu cunoască acţiunile servici-ilor de informaţii ale propriilor state.

„Deseori oamenii politici, care au fost şi care vor veni, nu sunt familiari cu modul exact în care operaţiunile de informaţii sunt executate. Şi aş adăuga că nu există nicio altă ţară în lume unde să existe acelaşi grad de supervizare a serviciilor de informa-ţii ca a noastră”, a declarat acesta în faţa parlamentarilor care se ocupă de controlul comunităţii de informa-ţii americane.

Mai mult decât atât, directorul NSA, Keith Alexander, a declarat că servicii secrete europene au efec-tuat interceptări în state europene şi au transmis informaţiile Agenţiei americane pentru Securitatea Naţi-

onală, afirmând că ipotezele prezen-tate de ziarele Le Monde, L’Espresso şi El Mundo sunt „total false”.

„Pentru a fi perfect clar, noi nu am colectat informaţii despre cetăţeni europeni; informaţiile au fost furni-zate NSA de parteneri europeni”, a explicat generalul Alexander în cur-sul audierilor în Comisia de Informa-ţii a Camerei Reprezentanţilor.

Noile dezvăluiri par să invalideze versiunea prezentată în ultimele zile de presa europeană privind amploa-

rea activităţilor serviciilor america-ne de spionaj.

Publicaţii europene au relatat, citând documente oferite de fostul consultant NSA, Edward Snowden, că serviciile americane de spionaj au interceptat zeci de milioane de conversaţii telefonice în ţări precum Franţa şi Spania, inclusiv comunica-ţiile unor lideri ai ţărilor europene, precum cancelarul german Angela Merkel.

După interfax.ro

Turcia a inaugurat marţi, 29 octombrie, un tunel de cale ferată construit pe sub Strâmtoarea Bosfor, care va face legătu-ra între două continente, Asia şi Europa. Proiectul a necesitat o investiţie totală de 4 miliarde de dolari, subliniază BBC.

Inaugurarea a avut loc la cea de-a 90-a aniversare a Republicii Turcia.

Primul ministru turc Recep Tayyip Erdogan promovea-ză de ani buni proiectul de inginerie submarin, conce-put pentru prima oară de un sultan otoman în 1860.

Construcţiile au început în 2004, dar au fost amânate de excavările arheologice.

Tunelul are o lungime totală de 13,6 kilometri, dintre care o secţiune subacvatică de 1,4 kilometri.

Proiectul poartă numele de Marmaray, ce provine de la Marea Marmara şi de la cuvântul “ray”, echivalentul în limba turcă a şinelor de cale ferată.

Guvernul turc speră ca noua legătură pe sub Bosfor să devină o rută comercială importantă, spune reporterul BBC, James Reynolds.

În teorie, ziua în care va fi posibil transportul cu trenul din Londra în Beijing prin Istanbul este tot mai aproape.

În cadrul proiectului Marmaray vor fi modernizate şi liniile de tramvai existente care fac legătura între partea sudică a oraşului prin Strâmtoarea Bosfor.

Istanbul este unul dintre cele mai mari oraşe din lume, cu aproape 16 milioane de locuitori. Aproximativ două milioane de persoane traversează în fiecare zi Bosforul pe cele două poduri existente, situaţie care duce deseori la ambuteiaje de amploare, conform agenţiei de presă AFP.

Noul tunel subteran este proiectat să transporte 75 de mii de oameni în fiecare oră în ambele direcţii.

“Crearea unei axe de transport între punctele estice şi vestice ale oraşului va rezolva problema” aglomerării traficului, spune primarul Istanbulului, Kadir Topbas.

Criticii proiectului patronat chiar de premierul Erdo-gan susţin că tunelul subteran nu reprezintă decât o am-biţie “faraonică” a actualului lider al executivului turc, alternative mult mai eficiente fiind, în opinia lor, un al treilea aeroport, un canal paralel sau un al treilea pod peste Bosfor.

Miercuri, la o zi după ceremonia de inaugurare, trans-

portul în tunelul feroviar Marmaray a fost întrerupt tem-porar, relata publicaţia turcă Hurriyet în ediţia electro-nică. Potrivit publicaţiei, transportul în tunelul feroviar, care asigură o legătură între zonele europeană şi asiati-că a Istanbulului, a fost oprit pentru o perioadă scurtă, în urma unei pene de electricitate care s-a produs în jurul orei locale 8.00.

Transportul în tunel a fost reluat după rezolvarea pro-blemei şi a continuat fără probleme, a adăugat aceeaşi sursă, fără să ofere alte precizări.

Proiectul a fost inaugurat marţi, în cadrul unei cere-monii la care au participat lideri turci, dar şi premierii japonez Shinzo Abe şi român Victor Ponta, preşedintele somalez Hasan Sheikh Mahmud şi numeroşi funcţionari publici străini. Deşi Guvernul turc şi municipalitatea Is-tanbulului şi-au exprimat încrederea puternică în Mar-maray, pe care l-au prezentat ca pe „proiectul secolului”, criticii au afirmat că tunelul a fost deschis în pripă, fără controale de securitate adecvate.

Camera Arhitecţilor şi Inginerilor (TMMOB) a sublini-at, într-un avertisment pe care l-a emis, că partea pro-iectului deschisă într-o primă etapă nu este dotată cu un sistem de siguranţă electronic activ. Potrivit organizaţi-ei, tuburile tunelului submarin riscă, totodată, „rupturi” ce pot conduce la infiltrări.

De asemenea, a fost criticată mai ales rezistenţa pro-iectului în eventualitatea unui cutremur, în contextul în care regiunea Marmara este o zonă majoră de cutremu-re.

După Ziarul Financiar şi MEDIAFAX

Directorul serviciilor secrete americane: Spionarea liderilor străini este un „principiu” al serviciilor de informaţii

Tunelul care va face legătura dintre Asia şi Europa, o construcţie ambiţioasă de 4 miliarde de dolari

Externe

CMYK

1 NOIEMBRIE 201310F L U X Cultur=

FILM FESTIVALSuedez

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Filmului Suedez se va desfășura la Chișinău în perioada 1-5 noiembrie. În cadrul festivalului vor fi proiec-tate cinci filme, realizate de cineaști suedezi, în perioada anilor 2011-2012.

Cinefilii vor putea urmări trei drame: «Mi-e dor de tine», «Final fericit» și «Stockholmul de Est», documentarul «Filmul «Palme» și comedia «Cockpit».

Toate proiecţiile vor fi prezentate în original, cu subtitrare în limba română.

Festivalul Filmului Suedez este organizat de Ambasada Suediei la Chișinău, în colaborare cu Centrul Cultural «Gaudeamus».

TurcescÎn perioada 30 octombrie – 3 noiembrie, la

Chișinău se va desfășura Festivalul Filmului Tur-cesc, ediţia a doua. Evenimentul este prilejuit de sărbătorirea Zilei Naționale a Turciei, care este marcată pe 29 octombrie.

Vor fi proiectate șase filme ale cineaștilor din Turcia - «Dragostea preferă coincidenţe», «Cutia Pandorei», «Internaţional», «Tată și fiu», «Două limbi și-un geamantan», «Basmaua roșie».

Peliculele vor fi prezentate la «Patria Multi-plex», «Shopping MallDova», în original, cu sub-titrare în limba rusă.

Intrarea la proiecțiile ambelor festivaluri este liberă.

Facebook poate prezice dacă te vei despărţi de persoana iubită, arată un studiu care dezvăluie secretul unei relaţii de durată.Mai nou, secretul unei relaţii romanti-

ce nu este scris în stele, ci în forma reţelei sociale a unei persoane. O nouă cercetare realizată de Jon Kleinberg, informatician la Universitatea Cornell, și Lars Backstrom, inginer la Facebook, dezvăluie că reţea-ua socială a unei persoane poate dezvălui identitatea partenerului romantic și poate chiar să prevestească dacă relaţia se apro-pie de sfârșit.

Cercetătorii au folosit datele a 1,3 mili-oane de utilizatori Facebook, selectaţi alea-toriu dintre toţi utilizatorii care îndeplineau următoarele condiţii: o vârstă mai mare de 20 de ani, cu 50-2.000 de prieteni și care in-cludeau numele partenerului în profilul lor. Volumul de date era uriaș: 379 de milioane de noduri și 8,6 miliarde de legături. Datele au fost folosite în mod anonim.

Principalul rezultat a fost faptul că nu-mărul total de prieteni comuni pe care îi au doi oameni dintr-un cuplu reprezintă un indicator slab al relaţiilor romantice. Cerce-tătorii au descoperit că un indicator mult mai bun era ceea ce specialiștii numesc „dispersiunea”. Acest termen desemnează atât prietenii comuni împărtășiţi de două persoane, cât și prietenii mai îndepărtaţi din reţeaua unei persoane. Un grad mare de dispersiune are loc atunci când prietenii comuni ai cuplului nu sunt conectaţi foarte bine între ei.

„Soţul/soţia sau partenerul romantic al unei persoane reprezintă un pod între dife-rite lumi sociale ale persoanei respective”, a explicat Kleinberg.

Algoritmul de dispersiune a putut iden-

tifica corect partenerul unui utilizator în 60% din cazuri. Deoarece toate persoane-le studiate aveau cel puţin 50 de prieteni, ghicitul ar fi dus la identificarea corectă a partenerului în doar 2% din cazuri. De ase-menea, algoritmul identifica în mod corect persoanele care se declarau a fi „într-o rela-ţie” într-o treime din cazuri — așadar, o rată de succes de 1 din 3 faţă de 1 din 50 în cazul ghicirii aleatorii.

Foarte interesant era faptul că atunci când algoritmul eșua, acest lucru sugera că relaţia romantică întâmpina probleme. Un cuplu care formează o relaţie declarată și care nu are o rată mare a dispersiunii pe Facebook este cu 50% mai predispus să se despartă în următoarele două luni decât un cuplu cu dispersiune mare, au descoperit cercetătorii.

Pentru Facebook, cercetarea face parte din eforturile sale automate de a analiza mai atent relaţiile dintre utilizatorii săi pen-tru a personaliza mai eficient conţinutul și

reclamele de pe site. Lars Backstrom, unul dintre cei doi autori ai studiului, este ingi-nerul care gestionează News Feed-ul Face-book, ce livrează conţinut de la prietenii utilizatorului.

Cu cât Facebook știe mai multe despre relaţiile unui utilizator, cu atât poate perso-naliza mai bine News Feed-ul. Spre exem-plu, vreţi să vedeţi pozele ce înfăţișează un copil luând lecţii de înot ieri? Probabil că da, dacă este copilul unui membru de fami-lie sau al unui coleg apropiat de la serviciu, însă probabil că nu dacă este cineva aflat la marginea reţelei dumneavoastră de 2.000 de „prieteni”.

Așadar, cercetarea Facebook pare să con-firme ceea ce știam deja: relaţiile care du-rează sunt cele în care cealaltă persoană ne oferă noi perspective asupra lumii. Cu toate acestea, este util ca acest lucru să fie confir-mat de un volum mare de date și de algo-ritmi. „Nu am mai avut această perspectivă până acum”, a concluzionat Kleinberg.

Persoanele fără adăpost din Stockholm au început să foloseas-că terminale de plată cu cardul pentru a primi donaţii, o premieră la nivel mondial, într-o economie unde banii cash sunt pe cale de dispariţie, aproape toate tranzac-ţiile fiind efectuate electronic.Persoanele fără adăpost care distribuie re-

vista «Situation Stockholm» sunt echipate înce-pând din luna septembrie cu cititoare de carduri bancare, potrivit Bloomberg.

«Tot mai mulţi dintre vânzătorii noștri recla-mau că oamenii nu mai au bani cash, ne spun asta de mult timp. Putea deveni frustrant, dar acum există posibilitatea de a vinde ziarul», a declarat pentru Bloomberg directorul general al Situation Stockholm, Pia Stolt.

Sistemul financiar stabil și o populaţie bine educată în ceea ce privește noile tehnologii au eliminat aproape în totalitate banii cash din eco-nomie. Bancnotele și monedele au fost folosite anul trecut în numai 2,7% din tranzacţiile din Suedia, faţă de o medie de 9,8% la nivelul zonei euro și 7,2% în Statele Unite, potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale.

Revista distribuită de persoanele fără adă-post din Stockholm costă 50 de coroane (5,7 euro), iar vânzătorii ambulanţi păstrează 50% din banii strânși. Publicaţia putea fi deja cumpă-rată prin sms.

Până acum, reacţia publicului și a vânzători-lor la noul sistem de plată cu cardul a fost «foarte pozitivă», a precizat Stolt.

“Situation Stockholm” este distribuită de 350 de vânzători ambulanţi.

“Înainte, toţi oamenii de pe stradă spuneau că nu au bani cash sau că nu pot plăti prin sms de-oarece folosesc un telefon de la companie. Acum nu mai au cum să scape. Accept carduri, plăţi prin sms și bani cash, chiar și dolari sau euro”, a declarat pentru Bloomberg Stefan Wikberg, care distribuie revista de 14 ani.

Unii retaileri și furnizori de servicii din Suedia nu mai acceptă cash. Potrivit datelor Federaţiei Suedeze a Comerţului, doar 30% dintre tranzac-ţiile retail din Suedia sunt efectuate în cash.

Nordea, SEB și Swedbank, cele mai mari bănci suedeze, au oprit operaţiunile cash în trei sfer-turi din sucursalele locale, pe măsură ce popu-laţia a trecut la carduri bancare, internet și plăţi prin intermediul telefonului mobil.

Cel mai celebru circ din lume, Cirque du Solei, va fi amendat, după ce o acrobată a murit în timpul unui spectacol din Las Vegas, din anul acesta.Autorităţile americane cer sancţiuni în

valoare de 25.000 de dolari pentru Cirque du Soleil. Potrivit Agenţiei pentru Sănătate și Siguranţa la Locul de Muncă din Nevada, echipamentele acrobatei erau inadecvate, iar sistemul de protecţie împotriva căderi-lor nu s-a potrivit cu standardele de sigu-ranţă.

Cirque du Solei a anunţat că va contesta amenzile. Un asemenea accident a avut loc pentru prima dată în istoria de trei decenii a circului.

Sarah Guyard-Guillot, de 31 de ani, in-terpreta alături de colegii săi această scenă de acrobaţie. Artista, mamă a doi copii, a căzut de la 15 metri înălţime în faţa spec-tatorilor, după ce s-a desprins de cablul de siguranţă.

După tragicul eveniment, într-un comu-nicat emis de Cirque du Soleil, reprezen-tanţii acestuia și-au exprimat durerea în legătură cu moartea artistei, menţionând importanţa fiecărui membru al echipei.

20 de artiști de stradă au înfiinţat, în 1984, Cirque du Soleil. De-a lungul tim-pului, au înregistrat un succes enorm. Cu

aproape 5.000 de salariaţi, dintre care 1.300 de artiști, firma a avut o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari în 2011. Spectacolele Cirque du Soleil au fost văzute de peste 100 de milioane de spectatori din 300 de orașe din întreaga lume.

Se pare că celebra companie belgiană a intrat într-o eră a ghinionului. La începu-tul anului în curs, circul a început să simtă efectele crizei financiare și a anunțat că va concedia 400 de angajați. Motivul oficial anunțat au fost problemele din cauza ra-tei de schimb a dolarului canadian, a crizei economice mondiale și a creșterii costurilor de producţie pentru spectacolele pe care le organizează circul.

Compania a anunţat că din 2011, trei spectacole au înregistrat mai puţin succes decât se prevedea. Anul trecut, firma ca-nadiană nu a obţinut profit, pentru prima dată în istoria Cirque du Soleil.

SPAŢIUL VIRTUAL PUNE CONTROL PE VIEŢILE OAMENILOR

Facebook pretinde că ştie dacă o relaţie romantică poate fi de durată sau nu

URMĂRIŢI DE GHINION

Cirque du Solei va fi amendat după ce o acrobată a murit în timpul spectacolului

ÎNTR-O SOCIETATE ÎN CARE BANII CASH SUNT PE CALE DE DISPARIŢIE

Oamenii străzii primesc mărunţiș pe card

1 NOIEMBRIE 2013 11 F L U XCultur=

2.VII.1992Discuţie dură la ultima ședinţă a Consiliului

USM referitor la subtila viclenie a unuia de a numi „LA” –„Săptămânal al scriitorilor din Mol-dova” în loc de, actuala denumire, – „Săptămâ-nalul Uniunii Scriitorilor din Moldova”. Argu-mente șfichiuitoare ca ripostă la tentativa de a submina organizaţia ai cărei membri n-au vrut să-l aleagă președinte. Până la urmă, deghizat și făţarnic, acesta repune pe foaia de titlu ceea ce fusese până la el.

Telefoane de la Matcovschi. Ideea, pornită de la Cimpoi, de a renunţa la titlul „Literatura și arta” în favoarea unuia nou, dar foarte… vechi: „Propășirea”.

Alt telefon de la Matcovschi – să introdu-că, în piesa „Ioan Vodă cel Cumplit”, un corifeu care dă anumite explicaţii referitoare la subti-lităţile acţiunii, corifeul nefiind altcineva decât Bogdan Petriceicu-Hasdeu. Zice Matcovschi: „Fiindcă mi-a spus cineva că și tu ai avut un dia-log în Sfatul Ţării – cu cine? – în care se vorbește despre istorie în felul acesta”… Îmi dau seama că se referă la discuţia mea cu I. C. Drăgan, la momentul în care interlocutorul meu spunea următoarele: „Pentru că pe scara destoiniciilor tuturor civilizaţiilor, istoria are cea mai înaltă valoare. Unele popoare ajung chiar s-o sacra-lizeze. Cine merge într-o sinagogă, aude, simte cum e citit un capitol din istoria unei anumite naţiuni. Dacă am face și noi, românii, același lucru în bisericile noastre, sunt sigur că am fi mult mai solidari și mai mândri de destinul orânduit nouă prin secole și secole”.

Altceva? Am scos de pe banda magnetică dialogurile cu Mircea Nedelciu și Sorin Preda. Mi se par interesante, cu semne „de altceva”, de altă generaţie, de altă deschidere spre lume și literatură.

Cretinii de la Tiraspol au blocat asigurarea cu energie electrică, după ce acum două săptă-mâni întrerupsese alimentarea cu gaz natural.

Alte evenimente tragice? Abundă presa de ele și un jurnal intim nu poate aduce spor de semnificaţii…

2.VIII.1992Dacă până și Gh. Ci., prin eforturile irespon-

sabile și conjuncturiste ale lui Borșevici și Cim-poi, ajunge a fi investit cu titlul de… „Maestru în artă”, dacă majoritatea scriitorilor au ambiţia să obţină atare titlu atât de devalorizat prin ri-sipirea lui în direcţia oricui, ar fi bine să-i sati-sfacem pe toţi, decretând Uniunea Scriitorilor drept… Măiastră în artă.

Apoi titlul de „scriitor al poporului”… Al cărui popor?... Moldovenesc?... Pentru că România nu are un atare titlu. Deci, acceptând această abe-rantă titulatură, unii „condeieri-patrioţi” locali acceptă că există… două popoare, două naţi-uni, moldovenească și română. Ah, patrioţii!!!

20.VIII.1992Boala vai-de-capul celor din jurul nostru: pe

ton de răsfăţ bovino-cinic proferează enormi-tăţi. Nu că nu ar avea timp, ci nu mai sunt încer-caţi de elementara dorinţă de a mai deschide și ei vreo carte… Ne invadează prostia! Nici Uli-se nu s-ar fi putut salva de sirenele astea blaza-te, cu lip pe creier. În această situaţie, a vorbi de demnitate naţională, de independenţă, de suveranitate e o impertinenţă. Chiar dacă sunt mulţi sau ceva mai mulţi – sunt totuși proști până la stupiditate. Halal!...

21.VIII.1992Ca de obicei, mai zilnic, intră în birou Mat-

covschi. Vine cu volumașul foaie-de-ţigară din caseta poeţilor ruși traduși în românește; deci, vine cu acel volumaș vișiniu al lui Esenin, pentru a-mi demonstra „cât de prost l-a tradus George Lesnea”. Îmi citește din original, apoi în versiune lesniană. Există „infidelităţi”, dar aceasta nu înseamnă tocmai ceea ce spune D. M.: „Ce-i cu românii iștia, bre? Trebuie să facem o discuţie cu ei…”. Înţeleg că hărţăgoșenia sa vine și ca urmare a groaznicului accident prin care a trecut acum doi ani.

Se miră că Lesnea a tradus „talianka” prin „armonică”, zicând că el, Matcovschi, a tradus prin „tilincă”. Îi dau cea mai simplă replică: instrumentul popular „rus” „garmoșka” e de provenienţă italiană; la începuturi, rușii așa i-au și zis: „(i)talianka”. Pe când tilinca, pardon, e cu totul altceva… În fine, îmi citește câteva traduceri de ale sale din Esenin. Realizate mai demult, dar bine, ceea ce însă nu înseamnă că Lesnea e așa și așa… Zice Matcovschi: „L-am întrebat pe Igor Creţu, dacă nu s-a întâlnit și a discutat cu George Lesnea despre arta tra-ducerii. Ba s-au întâlnit, iar când Creţu pusese nu știu ce întrebări, Lesnea zâmbi cinic-abătut, zicând: «Să lăsăm asta… Hai mai bine să mai mâncăm niște icre roșii…»”. Mă rog, nu este exclus să se fi întâmplat și așa ceva, însă nici aceasta nu dovedește că Lesnea nu a re-creat atmosfera liricii eseniene în românește…

Am încheiat primul volum din „Memorii, Jurnale” de Mircea Eliade. De fapt, în mare par-te, parcă le-aș fi recitit: cele transmise, pe tim-puri, la „Europa liberă”, cele citite în periodică, cele extrase din alte lucrări ale lui Eliade m-au făcut să citesc aceste pagini de memorialistică ceva cu mai puţin interes, fără a trăi bucuria noutăţii. Volumul doi e mai mic cu circa 150 de pagini. Am și parcurs deja primul capitol din el.

În legătură cu Zilele Blaga, am telefonat la Focșani, invitându-i pe Florin Muscalu și Trai-an Olteanu; la Galaţi – de asemenea, invitaţii, precum și Clujul, Alba Iulia, Bucureștiul… Vom avea circa 25-30 de invitaţi.

23.VIII.1992Un vis feroce. În nu știu ce situaţie, într-o

discuţie, S. Saka zice: „Ce să mai vorbim?... Eu sunt completamente distrus de moartea lui Suceveanu…”. Cum? Suceveanu?! Ce i s-a în-tâmplat? – întreb sacadat, ruinat de uimire. Ca ieri-alaltăieri trecuse pe la mine, cerând ceva ce lăsase înainte de a pleca în concediu…

Probabil, visul putea fi sugerat-insinuat de lectura memoriilor lui Eliade, de paginile în care vorbește despre o posibilă „moarte colec-tivă” (războiul).

Dar dea Domnul să se adeverească supozi-ţia populară că cel pe care îl visez la margine de mormânt are a trăi mult, foarte mult.

Eu, însă, constat că prind a reţine, când mă trezesc, subiecte și imagini din vise, ceea ce nu mi se mai întâmplase de mulţi ani.

25.VIII.1992Ies la Mircea B., invitat, conform tabieturilor

din ultima vreme, la cafeaua dintre 9 și 10. În-tre timp, telefonează Vasile Vasilache și o pune la curent pe Zinovia că a murit Andrei Lupan. Dumnezeu să-l ierte.

Telefon de la Alba Iulia. Mircea Cenușă mă pune la curent că vine la Zilele Lucian Blaga.

2.IX.1992Un rezumat după un clocotiș de evenimen-

te…În legătură cu funeraliile lui A. Lupan sun-

tem convocaţi la guvern, la cam cunoscutul pe timpul comuniștilor M. Platon. Asta e, chiar și la înmormântările „democratice” – tot ei diri-jează… Se întocmește o lungă și, în mare par-te, inutilă listă de persoane care să facă parte din comisia de funeralii. Să facă parte, dar să nu facă – mulţi – nimic, pentru că o înmormân-

tare este ceea ce este și nu spectacol, precum o doreau comuniștii. Problema necrologului, a preotului, pe care familia nu-l dorește la căpă-tâiul decedatului.

A doua zi, deja la prim-vicepreședintele Coșcodan, în faţa comisiei se citește necro-logul, încropit foarte agramat și a-stilistic de N. Pâslaru. Textul se încheia cu fraza cea mai obișnuită: „Dumnezeu să-l ierte”. Tatiana, fiica lui Andrei Lupan, zice că, respectând, parcă, o doleanţă a celui ce nu mai este să se pună în loc de fraza cu Dumnezeu o alta: „Fie-i amin-tirea luminoasă”. Bine, zic eu, dar poate acum încercaţi să-l împăcaţi cu Dumnezeu. Dar nu, Tatiana și alţii nu vor… Cimpoi zice că poate în textul necrologului să se înlocuiască sintagma „patriarh al literelor moldovenești” prin „deca-nul de vârstă”. Firește, argumentez eu, fiindcă termenul „patriarh” tot la Dumnezeu duce; la Cel cu care rudele nu vor să-l împace pe „scri-itorul, academicianul”…

În fine, la convocările de acest gen se vor-bește mai mult de dragul vorbitului și a pretin-sei gravităţi. Oricum, lucrurile sunt cu mult mai simple… A murit un ateu…

Apoi, ar fi fost creștinește să fie înmormân-tat pe 27 august, dar dat fiind că în această zi se sărbătorește Independenţa Republicii, funeraliile se transferă pe 28… În seara spre 28 mergem la priveghi. Bătrânul e schimbat mult… Dumnezeu să-l ierte…

A doua zi, împreună cu Suceveanu și Coles-nic, pornim spre vama de la Sculeni, să întâm-pinăm clujenii ce vin la Zilele Blaga. Dar ocolim mult, lungim distanţa, trecând pe la Dereneu, să luăm ceva vin. În fine, aproape de Sculeni, vedem autocarul TV în care presupunem că ar putea fi cei așteptaţi, însă ne derutează numerele de înmatriculare bucureștene… Ce să-i faci? Trecem unii pe lângă ceilalţi, noi spre vamă, de vedem jalnicul tablou al cozii de ma-șini și obrăznicia poliţiștilor neciopliţi, agresivi, ce umblă și deșurubează numerele de înma-triculare de la mașinile celor care, chipurile, nu respectă un semn al staţionării interzise… Aceeași brutalitate – pretutindeni, inclusiv la hotelul „Naţional”, la capitolul personal rămas destul de rusificat.

La întoarcere, trecem pe la Cornești, pe la nașii de cununie ai lui I. Colesnic. Frumos și bine, ospitalitate și bunăvoinţă. Un fel, altul de vin, ciuperci etc.

Seara – alarmă! Sunt telefonat pe la ora 23,00: Laurenţiu Ulici, Petre Stoica și Sergiu Adam au pană de motor undeva la 16 kilome-tri de vama Leușeni (spre Chișinău). Telefonez la restaurant, la hotel, unde mai rămăseseră cu oaspeţii Cimpoi și Suceveanu. Ghinion: „Au plecat acum câteva minute”.

În fine, dimineaţa îl văd pe Ulici la micul de-jun, el reușind să vină cu o mașină de ocazie. Supărat, și pe bună dreptate. Urc în „Volga” USM, mai iau un șofer, câteva sticle cu vin, apă minerală, gustări – și gonim spre satul Bujor, de unde să-i recuperăm pe Stoica și Adam. La volan fusese Ulici. Defectul: se spărsese chiu-lasa.

Cu scuzele de rigoare, cu dulceaţa vinului, repar cumva gafa. Stăm la umbră de nuc cam o oră jumătate. Pornim pe la 12,00. După un anumit număr de kilometri parcurși, se încăl-zește motorul „Volgii” cu care remorcăm „Da-cia”. Căldură infernală, aer fierbinte. Ne mișcăm anevoios, din popas în popas. Fierbe apa în ra-diator. În urma noastră oprește o altă „Volgă”, cu care este recuperată o altă limuzină. Şoferul ne strigă: „Voi ce faceţi, ceai sau cafea?!” Pentru că apa din radiator clocotește…

Apoi Zilele Blaga trec fără excese și „abateri grave”. Doamna Dorli Blaga nu produce mare impresie. De altfel, ca și Gabriel Bacovia. Ne-comunicativă, greu vorbitoare, pare ursuză și blazată.

Întâlnirea oaspeţilor la primăria Chișinăului (cu Coșanu). Escapadă la firma „Unda”, apoi la vinoteca de la Cojușna. Ce mai! Rai, dom’le!

CALEIDOSCOP

1 noiembrieEvenimente333 î.Hr.: Bătălia de la Issos, a douăsprezecea victorie a

lui Alexandru cel Mare asupra perșilor451: Încheierea Conciliului din Calcedon (al 4-lea

ecumenic)871: O diplomă a regelui Carol cel Pleșuv dă Bisericii din

Besançon dreptul de a bate monedă1179: Filip al II-lea este încoronat rege al Franței1295: Căsătoria regelui Iacob al II-lea de Aragon, zis cel

Drept cu Blanche d’Anjou1478: Cu bula Exigit sinceræ devotionis papa acordă

Regilor Catolici crearea Inchiziției spaniole1512: Opera lui Michelangelo de pe plafonul Capelei

Sixtine a fost arătată pentru prima dată publicului1520: Fernando Magellan descoperă Strâmtoarea

Magellan, denumită «Estreito de Todos los Santos»

1599: Intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul (1599-1600). Transilvania intră sub stăpânirea domnului muntean

1604: La Whitehall Palace din Londra este prezentată pentru prima dată tragedia Othello a lui William Shakespeare

1755: Puternic cutremur de pământ în Portugalia, soldat cu moartea a 30.000 de persoane și distru-gerea unei mari părți din orașul Lisabona

1834: A fost înființată prima școală de fete de la noi din țară. Fondatorul acestei instituții a fost Gheorghe Asachi

1835: A apărut, la București, prima revistă românească de teatru, „Gazeta Teatrului Național”, condusă de Ion Heliade Rădulescu

1848: Inaugurarea primei școli medicale din lume pentru instruirea femeilor (New England)

1894: Nicolae al II-lea devine noul Țar al Rusiei după ce tatăl său, Alexandru al III-lea, moare

1928: Inaugurarea Radio România1928: Reforma alfabetului turc prin adoptarea caracte-

relor latine1950: Tentativă de asasinat la adresa președintelui

american Harry Truman1952: SUA au detonat în Insulele Marshall prima bombă

cu hidrogen1960: John F. Kennedy l-a învins pe Richard Nixon în

competiția pentru funcția de președinte al SUA 1993: A luat ființă Uniunea Europeană, în urma Tratatu-

lui de la Maastricht2005: Astronomi ai NASA au anunțat că au descoperit

încă doi sateliți ai planetei PlutoNașteri846: Ludovic al II-lea al Franței (d. 879)1351: Leopold al III-lea, Duce de Austria (d. 1386)1339: Rudolf al IV-lea, duce de Habsburg (1358–1365)

(d. 1365)1549: Ana de Austria, a patra soție a regelui Filip al II-lea

al Spaniei (d. 1580)1815: Crawford Williamson Long, medic american,

primul american care a folosit eterul ca anestezic într-o operație (d. 1878)

1864: Prințesa Elisabeta de Hesse și de Rin (d. 1918)1871: Stephen Crane, scriitor american (d. 1900)1878: Carlos Saavedra Lamas, politician brazilian, lau-

reat Nobel (d. 1959)1943: Salvatore Adamo, muzician belgian, compozitor

și interpret1946: Ric Grech, vocalist și chitarist britanic (d. 1990)1950: Robert Betts Laughlin, fizician american, laureat

Nobel1962: Anthony Kiedis, cântăreț american (Red Hot Chili

Peppers)1973: Aishwarya Rai, model și actriță indiană, Miss

World 1994Decese955: Henric I de Bavaria (n. 921)1700: Carol al II-lea al Spaniei (n. 1661)1860: Charlotte a Prusiei, soția Țarului Nicolae I al Rusiei

(n. 1798)1888: Nikolai Mihailovici Prjevalski, geograf rus

(n. 1838)1894: Țarul Alexandru III al Rusiei (n. 1845)1972: Ezra Pound, poet american, fondatorul imagismu-

lui (n. 1885)1989: Mihaela Runceanu, solistă româncă de muzică

ușoară (n. 1955)1993: Severo Ochoa, biochimist spaniol, laureat Nobel

(n. 1905)

Leo BUTNARU

A MURIT UN ATEU…(Pagini de jurnal)

1 NOIEMBRIE 201312F L U X

Începem incursiunea în bucătăria columbiană cu o supă, pentru că aces-tea reprezintă o parte importantă a me-selor de zi cu zi. În Columbia vom găsi o largă varietate de supe în cele mai neobișnuite și delicioase combinații. Dacă vrem să savurăm cu adevărat aromele columbiene, nu vom da greș preparând o supă-crem de dovleac, așa cum o prepară columbienii la ei acasă.

Crema de Ahuyama o Calabaza

Ingrediente:400 g de dovleac1 ceapă3 căței de usturoi1 morcov1 ardei3 linguri de unt½ linguriță de scorțișoară½ linguriță de chimen1,5 litri de apă2 lingurițe de mieresare, piper½ cană de lapte½ cană de smântânăTopim untul în cratița în care vom

prepara supa. Adăugăm ceapa și us-turoiul tocate și le prăjim până când devin moi. Adăugăm morcovul și ar-deiul tăiați cuburi și lăsăm 5-7 minute, apoi punem scorțișoara, chimenul și amestecăm. Peste un minut adăugăm dovleacul curățat de semințe și coajă, tăiat cubuleţe, apoi mierea. Turnăm apa, adăugăm sarea și piperul și lăsăm să fiarbă timp de 25 de minute.

Cu ajutorul unui blender, pasăm legumele până obținem o pastă. Într-un vas, amestecăm cu ajutorul unui tel laptele, smântâna și 2 polonice de supă, apoi le turnăm peste restul su-pei și amestecăm. Punem cratița la foc pentru încă 5 minute și supa e gata de servire.

Nu putem vorbi de bucătăria sud-americană fără a menționa și a pune la loc de cinste preparatele pe bază de carne de vită. Iar motto-ul columbieni-lor pentru pregătirea acestor preparate este: „cu cât mai mult timp le coacem, cu atât sunt mai gustoase”.

Carne de res con hongos

Ingrediente:300 g de carne de vită1 ceapă¼ linguriță de scorțișoară1 linguriță de chimen4 căței de usturoi1 frunză de dafin150 g de ciuperci1 cană de vin3 linguri de ulei de măslinesare și piperTăiem carnea cubulețe și o prăjim 5

minute în uleiul de măsline, până capă-tă o culoare maronie. Scoatem carnea și prăjim în aceeași tigaie ceapa și usturo-iul tocate mărunt. Când ceapa și ustu-roiul au devenit moi, adăugăm ciuper-cile tăiate felii, chimenul, scorțișoara,

dafinul sarea și piperul. Amestecăm și lăsăm să fiarbă, cu capac, timp de 5 mi-nute, apoi ridicăm capacul și turnăm vi-nul, mai lăsând să fiarbă alte 3 minute.

Punem carnea într-un vas termore-zistent și turnăm peste ea ciupercile cu vin, acoperim și dăm la cuptor, la 180 de grade, timp de o oră jumătate-două. Servim cu orez fiert.

Tot prin rețetele columbiene am gă-sit această salată, ideală pentru zilele de toamnă, când avem mere și varză din abundență. Salata este pe cât de simplu de preparat, pe atât de savu-roasă, iar combinațiile de gusturi cu siguranță îți va surprinde simțurile.

Ensalada de Repollo Morado y Manzana

Ingrediente:½ varză roșie1 măr verde1 ceapă¼ cană de oțet de mere3 linguri de zahăr2 linguri de untsare, piperTocăm varza, o punem într-un bol și

turnăm peste ea apă fierbinte cât să o acopere. Acoperim vasul cu un capac și lăsăm timp de 15 minute, după care scurgem apa.

Într-o tigaie topim untul și adăugăm ceapa tocată mărunt și o călim. Adău-găm apoi merele și le prăjim împreună, timp de 3 minute, amestecând des. Adăugăm apoi varza, zahărul,oțetul, sarea și piperul, amestecăm bine, aco-perim cu un capac și mai lăsăm la foc 5

minute, dar nu mai mult, pentru ca var-za să rămână încă crocantă. Se poate servi atât rece, cât și caldă.

Pentru desert am ales o rețetă sim-plă, Bizcochuelo (sau tort-burete, nu-mit așa datorită faptului că este foarte ușor și aerat), similar pandișpanului nostru. Această prăjitură o putem sa-vura simplă, cu dulceață sau o putem însiropa și decora cu frișcă.

Bizcochuelo

Ingrediente:Blat:5 ouă1 ½ cană de zahăr½ linguriță esență de vanilie1 ½ cană de făină cernută1 cană de amidon de porumb cernut½ cană de suc de portocale½ pliculeț de praf de copt2 linguri de unt topitSirop:1 gutuie1 cană de apă5 linguri de zahăr2 linguri de untCremă:500 ml de frișcă lichidă pentru bătut4 linguri de zahăr50 g de fulgi de cocosSeparăm albușurile de gălbenușuri.

Amestecăm albușurile cu jumătate din cantitatea de zahăr și le batem cu mixe-rul până obținem o spumă tare.

Gălbenușurile le amestecăm cu cea-laltă jumătate de cantitate de zahăr, până se albesc. Apoi adăugăm esența de vanilie și sucul de portocale, omoge-nizăm. Punem făina, amidonul și praful de copt peste gălbenușuri și ameste-căm până obținem o masă uniformă.

Adăugăm 1/3 din albușuri peste compoziția de gălbenușuri și le încor-porăm încet, amestecând de jos în sus. Procedăm la fel cu încă 1/3 din albușuri, apoi și cu restul de albușuri. După ce le-am încorporat, adăugăm untul topit și omogenizăm cu grijă.

Turnăm compoziția într-o tavă ro-tundă, unsă cu unt și tapetată cu făină. Dăm la cuptor pentru 20-30 de minute, la 180 de grade.

Pregătim siropul în felul următor: Topim untul într-o tigaie, adăugăm

gutuia tăiată cubulețe și zahărul, ames-tecăm și turnăm apa. Lăsăm să fiarbă timp de 5 minute, iar apoi strecurăm compoziția.

Pentru cremă batem frișca cu mi-xerul, timp de câteva minute, la trepte mici, până începe să se întărească, apoi adăugăm zahărul și fulgii de nucă de cocos (aceștia fiind rumeniți în preala-bil, timp de câteva secunde, într-o tiga-ie fără ulei) și creștem treptat viteza mi-xerului. Batem frișca până se întărește complet, atenție însă să nu o batem prea mult, altfel se poate tăia.

Tăiem blatul răcit în două, însiropăm ambele părți, punem un strat de frișcă peste o jumătate de blat, acoperim cu cealaltă jumătate, peste care punem restul de frișcă. Savurăm alături de o ceașcă de cafea, preferabil columbiană.

În final, pentru a desăvârși masa noastră cu preparate columbiene, vă propun să pregătim o minunată bău-tură tradițională, pe care o veți îndrăgi de la prima înghiţitură și pe care vă veți dori să o preparați în special în zilele mai friguroase.

La MacanaIngrediente:

2 căni de lapte1 lingură de unt¼ cană de zahăr1 gălbenuș bătut½ cană de biscuiți graham sfărmațiscorțișoară

Punem la fiert 1 cană și jumătate de lapte, împreună cu zahărul și untul, și fierbem timp de 5 minute.

Restul de lapte îl amestecăm cu gălbenușul bătut și cu biscuiții și le mixăm în blender până obținem o pas-tă omogenă. Turnăm compoziția de gălbenușuri peste laptele de pe foc și amestecăm încet timp de 3-5 minute până se îngroașă ușor compoziția.

Turnăm băutura în căni, presărăm scorțișoară și o servim caldă.

Sper că aţi avut parte de un Halloween înfricoșător, dar cu bucate savuroase. Vă urez Buen Apetito! sau Poftă Mare! și am încălecat pe o mătură pentru a zbura spre noi destinații gas-tronomice.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Magazin

Această călătorie gastronomică promite a fi una deosebită, pentru că vom vizita continentul America de Sud, explorând frumoasa țară a cafelei: Columbia. Aici vom descoperi rețetele columbiene apreciate de gurmanzi, vom afla care este orașul columbian inclus în Lista UNESCO a Orașelor Creative pentru Gastronomie. Dar cel mai important, vom sărbători împreună Haloween-ul pe continentul unde a apărut ”mascota” sărbăto-rii: DOVLEACUL!

Lăsându-ne purtați de imaginație, ajungem în unul din-tre cele mai mari și mai dezvoltate orașe din America La-tină: Bogota, capitala Republicii Columbia. Multitudinea de universități, galerii de artă, muzee, teatre, monumente, poziționează Bogota ca fiind un important centru cultural.

Diversitatea culturală, îmbinările dintre arhitectura ul-tra modernă și clădirile istorice creează un amalgam plin de contraste, care te captivează, te prinde într-un ritm frenetic, nelăsându-ți răgaz nici măcar pentru o clipă.

Cartierul La Candelaria reprezintă orașul vechi, o zonă în-cărcată de istorie colonială spaniolă, reflectată și în arhitectu-ra care a fost păstrată aproape intactă. Cartierul, care apare deseori în filmele despre cartelurile mafiote de droguri, este, în realitate, plin de diverse atracții pentru turiștii dornici să viziteze muzee, galerii de artă, biserici vechi, librării sau care preferă să se plimbe pe străduțele pietonale pietruite.

Pentru a admira orașul în toată splendoarea lui, vom urca pe muntele Monseratte, de unde ni se deschide o splendidă panoramă. Aici descoperim, totodată, o veche biserică, un loc de pelerinaj pentru creștini: Cerro de Monseraatte, unde se află o statuie ce-l înfățișează pe Iisus, despre care se zice că este făcătoare de minuni.

Coborâm încet, contemplând priveliștea, și mergem spre Grădina Botanică Jose Celestino Mutis, unde ne putem ascun-de de forfota urbană, într-o oază de liniște, admirând flora întregii țări, aici fiind expuse flori, copaci, arbuști de pe întreg teritoriul Columbiei.

Pentru că tot am ajuns până în îndepărtata Columbie, e musai să dăm o fugă și în sud-vestul țării, pentru a vizita un oraș cu totul deosebit din punct de vedere culinar. Acesta a fost inclus în Lista UNESCO a Orașelor Creative pentru Gas-tronomie. Dacă vrem să avem parte de o experiență culinară sută la sută columbiană, trebuie să luăm masa în Popayan,

unde rețetele preparatelor tradiţionale au fost transmise din generație în generaţie, din gură în gură, ceea ce le conferă o autenticitate incontestabilă. Bucătăria columbiană este rezul-tatul combinației dintre rețetele indigenilor și tradițiile culi-nare ale colonizatorilor spanioli, acest fapt dându-i o savoare deosebită.

Nu întâmplător am ales să vizităm America de Sud, pen-tru că zilele acestea s-a sărbătorit Halloween-ul. Prin urmare, cea mai potrivită destinație era continentul de unde provine dovleacul, din care se pregătesc diverse preparate pentru Halloween, dar și este utilizat la crearea unor decorațiuni spe-cifice sărbătorii.

În Columbia, Haloween-ul sau, cum i se mai spune aici – No-che de Brujas (Noaptea vrăjitoarelor), a început să fie serbat în ultimii treizeci de ani, pe 31 octombrie, în ajunul sărbătorii ”Tuturor Sfinților”, care are loc la 1 noiembrie. Înainte să fie sărbătorit Halloween-ul, la 1 noiembrie toți copiii îmbrăcau costume de îngerași și mergeau pe la uși cerând bomboane și cântând: ”Îngeri suntem, veniți din ceruri, cerând milostenii pentru noi”. Între timp, costumele de îngerași au fost înlocu-ite cu cele ale spiritelor rele, iar cântecelul a fost înlocuit de celebrul ”Trick or Treat?” (Farse sau dulciuri?/Ne dați ori nu ne dați?), care e cântat în felul următor:

Triqui Triqui HalloweenQuiero dulces para miSi no hay dulces para mi Se le crece la nariz.(Farse, dulciuri de Halloween/ Vreau dulciuri pentru mine/

Dacă nu ai dulciuri pentru mine/ Nasul îți va crește mare.)De fapt, etimologia cuvântului Halloween provine de la o

variantă scoțiană a denumirii All-Hallows-Even („evening”), adică noaptea dinainte de „All Hallows” (Toți Sfinții). Iar în ve-chile credințe se considera că anume în această seară porțile dintre lumea noastră și cea de dincolo se deschid, spiritele malefice putând să treacă pe partea noastră. Astfel, pentru a alunga spiritele rele, oamenii se deghizau ei înșiși în duhuri rele, folosind diverse măști înfricoșătoare pentru a speria și alunga spiritele malefice ce trecuseră granița.

Acum însă haideți să ne deghizăm și noi în mumii, vrăji-toare sau cine știe ce alte lighioane și să dăm start petrecerii noastre culinare inspirate de Noche de Brujas.

MAPAMOND CULINAR”Nu-mi spune cât de educat ești, ci spune-mi cât de

mult ai călătorit.” Mohammed Desfătare gastronomică în Columbia

1 NOIEMBRIE 2013 13 F L U XDiverse

Păducelul, planta inimiiPăducelul, în tradiţia populară i se spune gherghinar, este una dintre cele mai reco-mandate plante în tra-tamentul afecţiunilor cardiace.

Fitoterapeuţii recomandă cea-iul, preparat atât din flori, cât și din fructe. Ceaiul are efect seda-tiv și vasodilatator, fiind de mare ajutor persoanelor care suferă de angină pectorală, hipertensiune sau nevroze. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă de flori sau fruc-te, peste care se toarnă o cană de apă fierbinte. Vasul se acoperă, se lasă la infuzat un sfert de oră, apoi se strecoară ceaiul și se bea.

Extractul de plantă este foarte bogat în antioxidanţi, care acţio-nează direct asupra mușchiului cardiac. Substanţele din păducel relaxează fibrele musculare și va-sele de sânge din jurul inimii, dar și capilarele aflate aproape de su-prafaţa pielii, scăzând presiunea arterială.

Fitoterapeuţii îl recomandă în insuficienţa cardiacă și tulbură-rile de ritm cardiac apărute din cauza stresului, restabilirea ten-siunii arteriale, fie în sensul creș-terii sau scăderii ei. Antioxidanţii din fructele roșii reduc riscul de degenerare a vaselor de sânge și sunt de mare ajutor persoanelor vârstnice, care au probleme de memorie.

Ziarulevenimentul.ro

Supraexpunerea la lumina artifici-ală poate duce la tulburări diverse, de la obezitate și diabet până la de-presie și chiar cancer, se arată într-un studiu publicat recent, la care au participat ca voluntari persoane care lucrează în ture de noapte.Un studiu recent realizat de cercetătorii de la

Universitatea din Connecticut, efectuat pe 2.000 de bărbaţi, a arătat că muncitorii din tura de noapte aveau un risc mai mare de a dezvolta can-cer de prostată. În alt studiu, femeile care lucrau în ture de noapte aveau un risc cu 60 % mai mare de a suferi de cancer la sân, dar riscul nu îi vizează doar pe cei care lucrează noaptea.

“Expunerea la lumină artificială în timpul nop-ţii ar putea fi asociată cu un risc crescut de cancer la sân și poate cauza insomnie, probleme gastro-intestinale, schimbări bruște de dispoziţie și boli

cardiovasculare”, se arată într-un raport știinţific, publicat în 2012 de Comisia Europeană.

Un factor de risc semnificativ este și culoarea luminii. Astfel, în cadrul unui experiment în care hamsterii au fost expuși în timpul nopţii la lumină albastră, s-a descoperit că aceștia deveneau din ce în ce mai deprimaţi. Cel mai mic impact asupra dispoziţiei l-a avut lumina roșie.

Această descoperire ar putea fi semnificativă pentru oameni, iar cercetătorii americani reco-mandă în acest sens folosirea luminii roșii în dor-mitor.

Totodată, acest lucru nu înseamnă că lumina artificială este un lucru rău în sine, ci că doar nu trebuie folosită în exces, iar oamenii de știinţă ex-plică de ce.

- Organismul nostru nu este obișnuit cu lumi-na artificială a becurilor. “Problema este că elec-tricitatea a intrat în viaţa noastră abia de curând, ceea ce poate crea confuzie pentru mecanismele interne ale corpului, afectând, mai ales, ceasul bi-

ologic”, explică epidemiologul Richard Stevens, de la Centrul de Sănătate al Universităţii din Con-necticut.

- Lumina artificială îngrașă. Ceasul biologic controlează, de asemenea, eliberarea unor hor-moni precum grelina, insulina și serotonina, care controlează pofta de mâncare, depunerea grăsi-milor și dispoziţia – motiv pentru care dereglarea acestui mecanism produce schimbări în greutate, diabet de tip 2 și depresie.

- Calculatoarele cauzează insomnie. “Studiile au arătat că tipurile de lumină prezente în casele oamenilor seara și radiaţiile emise de computere și de tablete scad secreţia de melanină”, acest pig-ment fiind responsabil cu inducerea somnului, se precizează într-un articol publicat în American Jo-urnal of Preventative Medicine.

Doctorulzilei.ro

Expunerea la lumina artificială poate cauza cancer

MODĂ & STILCum porţi roşu intens şi fucsia?

Vrei să atragi priviri admirati-ve? Ei bine, încearcă... roșu. Ori fucsia! Sau, de ce nu, poartă-le pe amândouă, împreună!Nu-ţi fie teamă de aceste culori puternice:

cu un mix de roșu cu fucsia vei obţine un out-fit care va surprinde pe toată lumea.

Pentru a varia poţi încerca să porţi chiar și piese cu un print în aceste culori.

Dacă nu ești sigură că aceste nuanţe ţi se potrivesc poţi încerca să porţi doar o singură piesă în aceste culori.

La birou poartă un sacou din catifea, peste un deux pièces. Trés, trés chic!

Glamourmagazine.ro

Există câțiva pași simpli pe care îi poți urma, pentru ca locuința ta să fie una echi-librată și relaxantă, în care dăinuie pacea și de care să te poți bucura atunci când te întorci de la serviciu.Omul modern a ajuns să petreacă

mai mult timp la birou și pe drumuri decât în propria locuință; ritmul de viață alert ne împiedică să ne odih-nim adecvat, iar o locuință în care domină haosul și energiile negative contribuie la acest lucru.

Un prim truc la care poți apela îl reprezintă florile. Acestea te vor liniști nu numai vizual, prin aspectul lor plăcut și paleta cromatică, ci și prin parfumul lor deosebit. Studiile

au arătat că acestea ne ajută să avem o viață mai liniștită.

Fără să realizăm, lumina joacă un rol extrem de impor-tant. Lumina naturală chiar face minuni asupra stării de spirit a unei persoane, mo-tiv pentru care specialiștii ne recomandă ca atunci când achiziționăm o locuință, să

alegem una cu ferestre cât mai mari. Ai în vedere ca draperiile să fie mereu trase și alege o perdea translucidă, care să permită soarelui să pătrundă în cantități cât mai mari.

Lumânările ajută și ele la crearea unei atmosfere liniștitoare. Alege unele albe, care redau senzația de calm și relaxare. Evită-le pe cele par-

fumate, care au un miros foarte puter-nic și care îți pot da dureri de cap.

Cele mai multe persoane știu deja că o influență puternică asupra stă-rii noastre de spirit o are culoarea pereților. Pentru o locuință liniștitoare și odihnitoare optează pentru nuanțe calde de albastru, verde și gri. Poți, de asemenea, alege și tonuri de alb și bej. Nuanțele luminoase sunt reco-mandate și în cazul mobilierului și al

materialelor textile. Ferește-te de culori-le aprinse, dacă dorești o atmosferă cal-mă și nu una energizantă.

Optează pentru o pardoseală din lemn și covoare moi – cele cu fir lung, în culori cal-de, sunt cele mai potrivite. Suprapunerile de texturi moi vor crea senzația de relaxare.

Kudika.ro

FRUMUSEŢEReguli pentru un

ten de invidiat ca să previi îmbătrânirea

prematură

Ritmul alert, îngrijirea incorectă, produse-le cosmetice, toate acestea influențează în mod evident aspectul pielii. Factorii majori care conduc la îmbătrânirea prematură a

tenului sunt țigările, lipsa odihnei, hidratarea insuficientă, alcoolul în exces, expunerea la un mediu poluant.

Modul în care arătăm și ne simțim este dictat în proporție de 80% de stilul de viață. Iată câteva moduri prin care pu-tem preveni îmbătrânirea prematură.

Demachiere dimineaţa şi seara. Fie că ne machiem sau nu, curăţarea tenului este necesară de două ori pe zi, dimi-neaţa și seara. Dacă nu te demachiezi, urmele de machiaj sau de praf pot bloca porii, iar datorită acumulării sebumu-lui, se pot forma punctele negre.

Renunţarea la fumat. Studiile arată că fumatul pe o peri-oadă lungă de timp te poate îmbătrâni cu 5 până la 10 ani. Fumul de țigară are un impact major asupra tenului tău, îm-piedicând circulația sangvină și este redusă producția cola-genului și a elastinei, iar pielea își va pierde elasticitatea și fermitatea.

Renunţă la solar. Expunerea la solar pe lângă riscul ridi-cat de cancer de piele, favorizează îmbătrânirea prematură, apariția ridurilor și pigmentarea pielii.

Dormi! În timpul somnului, pielea se regenerează și as-pectul ei se va îmbunătăţi considerabil. Somnul aduce nu-mai beneficii pentru pielea ta, de aceea trebuie să respecţi orele de somn și să eviţi pe cât posibil nopţile albe.

Foloseşte cosmetice pentru tipul tău de ten. Alege produ-se care sunt destinate tipului tău de ten. Există patru tipuri de ten: normal, gras, uscat și mixt. Dacă utilizezi creme și loţiuni care nu ţin cont de tipul de ten pot avea ca efect ad-vers asupra tenului tău producerea alergiilor, eczemelor, coșurilor și uscarea excesivă a pielii.

Romanialibera.ro

CASA TA

Cum să ai o locuinţă liniștitoare și relaxantă

1 NOIEMBRIE 201314F L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 1.20 - ŞTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00

- ŞTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 18.00 Cine vine la noi. Program de diver-tisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Magazinele FIFA. 22.50 Cultura azi. 23.35 Film. „CRIMINI” (Italia). 3.10 Rtno Jazz Festival. Joscho Stephan Trio (Germania). 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Tele-shopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00Mireasă pentru fiul meu 17.20Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Hristos

pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Doctorul casei (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Vide-

oclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Suflet de gheata (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 Promotor (r) 13:00 Ştirile PROTV

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4608 15:00 Masterchef - Proba celebrităţii (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Home-land: Reţeaua terorii ep.1, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Новости 06:10 „Все во имя любви” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Teleshopping 09:25 „Смак” 10:00

Новости (с субтитрами) 10:15 Легендарное кино в цвете. Василий Лановой, Георгий Юматов в фильме „Офицеры” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 Премьера. К 400-летию царской династии. „Романовы” 13:20 Вера Алентова, Алексей Баталов в фильме „Москва слезам не верит” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Фильм „Москва слезам не верит”. Продолжение 16:00 „Про доброе старое кино” 16:55 Премьера. Юрий Антонов, группа „Любэ”, Леонид Агутин, Анжелика Варум, Тото Кутуньо в праздничном концерте 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 „ДОстояние РЕспублики: Марк Бернес” 00:45 „Primele știri” (rus) 01:00 Премьера. Светлана Иванова, Кирилл Пирогов в фильме „Поклонница” 02:40 „Primele știri” (rom) (R) 03:10 Евгений Евстигнеев, Виктор Сергачев, Зоя Федорова в фильме „Скверный анекдот”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale.

10.00, 17.20, 19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 18.00 O dată-n viaţă. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 1.50 Întrebări și răspunsuri. 2.40 Vreau să fiu sănătos! 3.05 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSO-US DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JO-URNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:03 TO-URNÉE GÉNÉRALE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:36 HORS-CHAMP 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LES BEAUX MECS 20:24 LES BEAUX MECS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 BRODEUSES 2:23 L’AURORE BORÉALE 2:37 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.45 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.25 Săptămâna sportivă. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Legendele muzicii. 14.15, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 15.35 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În premieră! Prezentarea filmului „CINE SEAMĂNĂ”, a tinerei produ-cătoare Marcela Chistruga. 23.55 Festivalul Internaţional „Regina Vioară”. Selecţiuni. 1.00 World stories - lumea în reportaje. 4.30 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 5.30 Vector European.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Tele-shopping 11.00Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15

Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenove-lă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Dincolo de poveștiri (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheata (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Călătorul în timp 13:00 Ştirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4609 15:00 Film: Sunt plecat în oraș 17:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Masterchef - Proba celebrităţii 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii ep.2, an 1 00:30 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emi-siune muzicală 03:45 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Сын отца народов”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 Премьера. Владимир Познер и Иван Ургант в проекте „Германская головоломка” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:40 „ Жди меня”

7.00, 14.00, 20.00, 6.00 Te-lejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.50, 17.20, 19.25,

0.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.10 Reporter. 11.10 O dată-n viaţă. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 21.35 Fot-bal. Champions League. „Shakhtar Donetsk” - „Bayer Leverkusen”. 1.35 Interes general. 1.45 Sport. 2.00 - 6.00 Revizie tehnică.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV-5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 IL ÉTAIT UNE FOIS DANS L’EST 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES BEAUX MECS 15:57 LES BEAUX MECS 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LA CERISE SUR LE GÂTEAU 20:51 MOLLEMENT, UN SAMEDI MATIN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:47 UNITÉ 9 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 THALASSA 2:50 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15,

1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.50 Fii tânăr! 15.35 Documentar. „Almanah cinemato-grafic”. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 „Paul Goma, revine acasă”. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.35 Magazinele FIFA. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00

Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15

Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenove-lă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară per-fectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Friendzone (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheata (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ultimele ore ale Terrei 13:00 Ştirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4610 15:00 Film: Crima din casa mea 17:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.5 21:45 Tanti Florica, ep.6 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Reţeaua terorii, ep.3, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Сын отца народов”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 Премьера. Владимир Познер и Иван Ургант в проекте „Германская головоломка” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:40 „Давай поженимся!”

7.00 - 14.00 Revizie tehni-că. 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 14.35, 20.30

Seriale. 15.30 Duminica în familie. 16.30 Teleshopping. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 17.00, 19.00, 23.40, 0.55, 4.40, 5.30 Re-porter. 17.20, 19.25, 0.10, 4.15, 5.00 Divertisment. 18.00 Biziday. 21.35 Fotbal. Champions League. „Basel” - „Steaua București”. 1.10 Garantat 100%. 2.05 La vârf. 2.55 Parteneri de week-end.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN

HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:36 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOUR-NAL DE LA RTBF 15:03 L’OEIL DE L’ASTRONOME 16:33 HISTOIRE BELGE 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:44 GEOPOLITIS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LA MARQUISE DES OMBRES 20:51 VOU-LEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ET MAINTENANT... GILBERT BÉCAUD 23:34 VOULEZ-VOUS DANSER ? 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 CRIME D’ÉTAT 2:32 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Cinemateca uni-versală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 Vector European. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documen-tar. „Almanah cinematografic”. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. „LUMEA E MINUNATĂ” (Italia, 2005). 5.30 Art-club (рус).

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15

Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Serial: Friendzone (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheata (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crima din casa mea (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4611 15:00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă 17:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00 Film: Peștele ucigaș (arhiva) 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sori-na Obreja 23:00 Film: Semnul morţii 01:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Фильм „Высоцкий. Спасибо, что живой” 00:35 „Primele știri” (rus) 00:50 Премьера. Владимир Познер и Иван Ургант в проекте „Германская головоломка” 02:25 „Prima Oră” (R) 04:05 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00 Dis-tractis. 10.00, 17.20, 19.25,

23.55, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 15.30 Duminica în familie. 13.10 Mașini, teste și verdicte. 14.35, 20.30 Seriale. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Biziday. 1.55 Ora de business. 2.45 În grădina Danei. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 SAVOUREUSES

ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:35 LA DIFFÉRENCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA MARQUISE DES OMBRES 16:24 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUES-TIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 CRIME D’ÉTAT 21:05 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 MAMAN 23:27 ROCK N’BLED 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 BON BAISER DU CANADA 2:50 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

4 NOIEMBRIE 5 NOIEMBRIE 6 NOIEMBRIE 7 NOIEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

1 NOIEMBRIE 2013 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecVei avea ocazia de a rezolva mai multe probleme persona-le, asociate cu munca sau cu sănătatea. Se recomandă să nu complici lucrurile inutil.

TaurŞansa vine de la un apropiat care îţi dă o idee excelentă, cu ajutorul căreia vei sta departe de conflicte. Ești tentat(ă) să faci reproșuri altora.

GemeniO perioadă frumoasă, cu mul-te momente senine și plăcute în familie, în ciuda unor pro-bleme din cuplu. Poate veni o sumă de bani de la un membru al familiei.

RacProvocările de la serviciu se vor dovedi preţioase. Trebuie ac-ceptate și onorate, chiar dacă prima impresie va fi una nega-tivă și te vor deranja.

LeuO perioadă destul de bună, mai ales în plan financiar, iar norocul poate însemna o in-tuiţie de moment care te va proteja de o pierdere mare de bani.

FecioarăUna caldă, una rece, posibil de la aceeași persoană care te aju-tă într-o chestiune importantă, dar îţi cere ceva în schimb. Fii darnic(ă)! Merită!

BalanţăPoţi primi un bonus de la unul dintre șefii tăi, în semn de apreciere și chiar dacă tu con-sideri că meriţi, tot e bine să fii cumpătat(ă).

ScorpionNumeroase probleme pro-vocate de prieteni se risipesc acum doar printr-un efort de comunicare. Este o ocazie pe care ar fi bine să nu o ratezi.

SăgetătorDeși nu va fi deloc ușor să vezi dincolo de aparenţe, ar fi bine să privești solicitările care vin spre tine azi ca pe o invitaţie de a te perfecţiona.

CapricornDe obicei nu te împiedici de vorbe și probabil că nu vei face acest lucru nici acum, cu toate că vei fi tentat(ă). Ai oameni pe care te poţi baza și știi asta.

VărsătorÎţi permiţi libertăţi pe care unii dintre cei din jur nici nu și le imaginează, așa că nu trebuie să fii mirat de reacţiile pe care le poţi stârni cu replicile tale.

PeştiVei reuși să domolești mul-te dintre impulsurile negative care vor apărea pe parcursul zilei, mai ales când ești cu ochii pe ce fac partenerii de orice fel.

1-8 noiembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.40, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.50 Legendele muzicii. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 Poftiţi la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Documentar. „Dru-meţii”. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Se-rial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Cinemateca universală. 0.30 Natura în obiectiv. 1.00 Petalo romano. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mi-reasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30Mu-zică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15

Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduţi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheaţă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheata (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Căs-nicia, o afacere perfectă (r) 13:00 Ştirile PROTV

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4612 15:00 Film: Cruciada copiilor 17:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine 01:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Домработница”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:40 „Moldova are Talent” 23:25 „Универсальный артист” 01:15 „Primele știri” (rus) 01:25 „Вечерний Ургант” 02:10 Остросюжетный фильм „Чужой против хищников” 03:35 Наталья Кустинская, Валентин Смирнитский в фильме „Королевская регата”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20,

19.25, 23.55, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 0.35, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 Duminica în familie. 13.10, 18.00 Ora de business. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 0.55 O dată-n viaţă.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TOURNÉE GÉNÉRALE

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:08 FLASH INFO 10:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:33 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:34 GRANDEURS NATURE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 CRIME D’ÉTAT 16:38 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉ-CIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LES BEAUX MECS 22:54 LES BEAUX MECS 23:47 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LOUISE MICHEL 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Drumeţii”. 6.45 Film. „BĂIATUL ŞI MAREA” (Italia). 8.30 Documentar. „Euromaxx”.

9.00 Desene animate. „Andersen povestitorul”. 9.30 Film-copiilor. „ATLASUL LUMII ANIMALE”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Rugby. Campionatul European pe naţiuni. Moldova - Suedia. Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii. 13.45 Ştiri pozitive. 14.05 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.25 Cine vine la noi. Program de divertisment. 15.20 „Motanul încălţat”. Spectacol. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 ARTelier. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Profil de savant. Dumitru Noroc, doctor habilitat în medicină. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Film. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Film. „LUMEA E MINU-NATĂ” (Italia, 2005). 3.45 Tezaur. 4.30 Bună seara! Talk-show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără

măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Se-rial: Diamantul nopţii (r) 10:15 Videoclipuri

10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:15 Poveștiri adevărate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă(r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 10:35 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO

TV 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Căutătorii de mistere, ep.4, an 1 14:30 Dansez pentru tine (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 22:45 Film: Furtul perfect 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Promotor (r) 02:30 Film: Furtul perfect (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:35 Жанна Прохоренко, Александр Михайлов в фильме „Приезжая” 08:10 „Играй, гармонь

любимая!” 08:45 Teleshopping 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 „Moldova are Talent” (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:05 Кино в цвете. Фильм „Небесный тихоход” 14:30 Георгий Юматов, Василий Лановой в фильме „Петровка, 38” 16:00 Премьера. „Жизнь как сенсация” 17:00 „Куб” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 „Что? Где? Когда?” 00:35 Жаклин Биссет в фильме „Кейптаунская афера” 02:15 Музыкальная комедия „Табачный капитан” 03:35 Зинаида Кириенко, Игорь Ледогоров, Александр Фатюшин в фильме „Они были актерами” 05:05 „Поле чудес”

7.00, 14.30, 0.00 Divertis-ment. 8.00, 19.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV.

9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15, 18.00, 20.30 Seriale. 11.55 O dată-n viaţă. 14.00 Telejurnal. 15.10, 2.05, 2.50 Treizeci și șapte de grade. 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Distractis. 19.00, 5.30 Reporter. 0.40 Tezaur folcloric. 1.15 Profesioniștii. 2.45 Andonevralgicul de sâmbătă. 3.20 Viaţa satului. 6.00 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 ME-

DITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:20 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:05 FLASH INFO 10:07 MOUK 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:42 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:54 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:07 LE RANCH 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 TTC - TO-UTES TAXES COMPRISES 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 16:00 360° - GÉO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LA MAGIE DES ALL BLACKS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:25 FAUT PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE GRAND SHOW 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LES CHANSONS D’ABORD 1:49 NOUVO 2:03 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.40 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Documentar. „Global

3000”. 8.25 Profil de savant. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. „Monumente de arhitecură”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 „Paul Goma revine acasă”. 11.35 La datorie. 12.00 - 17.00 Telemaraton „Dăruiește-le o zi fără sufe-rinţă”. Campanie socială. Fundaţia Filantropică Hospice Angelus. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 World stories - lumea în reportaje. 20.20 Focus. Magazin TV. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 Anastasia Lazariuc. „Seară albastră”. Concert. 0.50 Serial. „SIMULATORII”. 1.50 Film. „BĂIATUL ŞI MAREA” (Italia). 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market

9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopţii (r) 10:15

Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Triumful dra-gostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopţii 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 21:30 Bingo România 22:30 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Bingo România (r) 02:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 05:15 Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă(r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Iubitul meu din viitor 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo TV

14:00 Serial: Merlin, ep.10, an 4 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Glonţ în cap 22:30 Film: Teleportaţi în adolescenţă 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Glonţ în cap (r) 03:30 Film: Teleportaţi în adolescenţă (r) 05:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 „Михаил Калашников. Человек и автомат” 07:05 Валерий Золотухин, Владимир Высоцкий в фильме

„Хозяин тайги” 08:30 „Служу Отчизне!” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. К 400-летию царской династии. „Романовы” 13:10 „Свадебный переполох” 14:05 Георгий Юматов, Василий Лановой в фильме „Огарева, 6” 15:35 Анна Снаткина, Игорь Верник в фильме „Процесс” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 Концерт к Дню сотрудника органов внутренних дел 01:15 Премьера сезона. „Повтори!” Пародийное шоу 03:15 Фильм Сергея Соловьева „Одноклассники”

7.00, 19.00, 5.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi... 8.20, 9.30 Preţuiește viaţa! 9.15,

13.45, 14.30 Teleshopping. 11.20 Treizeci și șapte de grade. 12.50, 14.45 Serial. 14.00, 20.00, 6.00 Telejurnal. 18.35, 0.15 Tezaur fol-cloric 19.25 Divertisment. 21.00 „Moldova are talent”. 23.00 „DA sau NU”. 0.45 Duminica în familie. 3.20 Parteneri de week-end. 3.45, 4.35 Universul credinţei. 4.30 Simbolica.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:22 À

BON ENTENDEUR 6:49 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:26 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:55 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:08 LE RANCH 11:32 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:05 RIDING ZONE 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 L’ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:37 LES CHANSONS D’ABORD 17:33 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:25 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 GRANDEURS NATURE 20:36 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 PIANO PANIER 23:36 L’AMOUR BÈGUE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 FOOT ! 1:27 FOOT ! 1:34 MAMAN 2:59 HISTOIRE BELGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQUE

8 NOIEMBRIE 9 NOIEMBRIE 10 NOIEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 1664TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

1 NOIEMBRIE 201316F L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Patricia, știu că activezi în cadrul unui club de dezbateri. Ce repre-zintă această activitate pentru tine, cum s-a născut ideea și cât de activ participă tinerii la eveni-mentele organizate de către clu-bul pe care-l conduci? - Primul club de dezbateri pe

care l-am coordonat a fost înfiinţat în cadrul Asociaţiei „Proplus”. Aco-lo am îmbinat postura de trainer și de antrenor. În prezent, coordonez activitatea clubului de dezbateri de la Liceul „Mircea Eliade” din capi-tală. Crearea unor astfel de cluburi nu reprezintă o inovaţie în sine. În toată lumea, de foarte mult timp deja, cluburile de acest gen au stat la baza unor comunităţi de oameni care vor să-și dezvolte spiritul critic, să fie convingători și informaţi pen-tru a putea face faţă provocărilor din viaţa de zi cu zi.

Prima societate de dezbateri a luat naștere, apropo, la Londra, la mijlocul secolului XVIII. În Repu-blica Moldova, dezbaterile au luat amploare în anul 1998, dar multe cluburi din întreaga ţară au încetat să mai funcţioneze peste ceva timp. Ceea ce am încercat să fac la „Pro-plus”, alături de colegele mele (Ve-ronica Vragaleva și Antonina Borș), și, în prezent, la LT „M. Eliade” e să „resuscitez” arta dezbaterilor. S-a dovedit a fi o adevărată provocare. Nu e neapărat greu să atragi lumea să vină la o întâlnire a clubului de dezbateri. Mai greu e să îi convingi să rămână acolo și să fie activi. Pu-ţini știu că o dezbatere de calitate este produsul unui efort intelectual impresionant de analiză și de sin-teză, săptămâni de cercetare și de studiu a moţiunii, lectură continuă, perfecţionarea constantă a dicţiei și a limbajului non-verbal, explora-rea abilităţilor de negociere, atunci când lucrezi în echipă. Îmi imaginez expresia feţei multor cititori care lecturează acum acest articol, dar, înainte ca aceștia să-și creeze o im-presie teribilă despre dezbateri, vreau să le spun că tot acest efort merită. Debaterii pe care îi cunosc sunt toţi lideri în domeniul în care

activează, au reușit performanţe extraordinare la nivel naţional și in-ternaţional și aplică tot ce au învă-ţat din dezbateri în sfera academi-că, profesională și personală. Partea bună a lucrurilor e că oricine poate fi debater, dacă muncește. Fiecare dintre noi are abilităţi de debater, iar la club încercăm doar să le des-coperim și să le explorăm la maxi-mum.

- Când ai descoperit pasiunea pentru dezbateri?- Când eram mică, dădeam replici

care îi puneau pe gânduri și pe cei maturi. Nu credeam că sunt des-tul de bună pentru dezbateri până când, în gimnaziu, profesoara mea de engleză, dna Margareta Dușce-ac, m-a convins de contrariu. Îmi amintesc foarte bine cum la prima competiţie de dezbateri la care am mers am pierdut revoltător. Dar asta m-a făcut să merg mai departe, să descopăr și să explorez abilităţile pe care le aveam. Astăzi, când sunt în-trebată de oamenii pe care abia i-am cunoscut dacă practic vreun sport, spun cu mândrie: „Da!”. Şi sportul se numește dezbateri.

- Ce reprezintă programul Closer 2Oxford? - Closer2Oxford este „copilul de

suflet” al colegei mele de la ospoon.eu, Paula Erizanu. Alături de colegii mei de la Asociaţia Română de Dez-bateri, Oratorie și Retorică (ARDOR, România) am încercat să creștem acest copil. Inspirat din proiectul care a avut un succes răsunător în România, Closer2Oxford Moldo-va este o platformă de dezvoltare a culturii dezbaterilor în Moldova. Proiectul, iniţiat în toamna anului 2012, a creat o comunitate de tineri debateri care au participat la campi-onate online de dezbateri, trainin-guri, seminare de lectură critică și de argumentare, dezbateri publice cu experţi și lideri de opinie. Prin toate aceste măsuri am încercat să aducem cultura dezbaterilor din Oc-cident în Republica Moldova, astfel încât tinerii de aici să devină persu-asivi, să aibă capacităţi de analiză

critică și, în sfârșit, să devină lideri și agenţi ai schimbării în comunitatea în care trăiesc.

- Te rog să ne spui mai multe des-pre competiţiile de dezbateri onli-ne pe care le desfășuraţi. - Mi-aș fi dorit ca acest interviu

să îl avem cu cel puţin o săptămână în urmă, pentru că pe 25 octom-brie a început cea de-a 10-a rundă de dezbateri Closer2Oxford. Tinerii dezbat, de această dată, o moţiune despre sistemul educaţional și piaţa muncii. Aceștia s-au înregistrat pe site-ul www.closer2oxford.ro, au in-vitat un coleg sau o colegă cu care să formeze o echipă, au aflat dacă sunt pro sau contra moţiunii și până pe 1 noiembrie participă la o bătălie in-telectuală de idei, în urma căreia vor avea șansa să câștige 4 eReaders.

- Care este motivaţia ta de a par-ticipa anume la activităţi de acest gen (oratorie, dezbateri)? - După cum am mai spus, dezba-

terile sunt un tip de sport, iar adre-nalina din timpul unui discurs în faţa unui public este o experienţă de neuitat. Eu am rămas oarecum dependentă de această senzaţie și, din această cauză, încerc să transmit aceeași pasiune pentru dezbateri și altora. Prin dezbateri reușești să înveţi foarte multe lucruri fără a fi li-mitat de mediul academic de astăzi. Este un proces de învăţare distractiv și eficient, lucru de care nu prea ai parte în Republica Moldova. În plus, cei care sunt activ implicaţi în dez-bateri și participă la competiţii, călă-

toresc mult și ajung să aibă prieteni în toate regiunile lumii.

- Aţi stabilit unele parteneriate de colaborare cu alte cluburi de dezbateri? Ce vă propuneţi să re-alizaţi prin activitatea pe care o desfășuraţi? - În prezent colaborăm cu Liga

Naţională de Dezbateri Preuniversi-tare și cu ARDOR România, care ne ajută să creăm și să organizăm com-petiţii pentru ca tinerii debateri să se poată afirma și să fie în continu-are interesaţi de lumea dezbaterilor.

- Ce subiecte dezbateţi și cât de importantă este gândirea critică pentru cei care participă la dez-bateri? - Subiectele pe care le abordăm

se referă la aspecte sociale, politice, de justiţie, educaţie, sănătate, me-diu etc. Nu există limite în dezbateri în ceea ce privește moţiunea pe care o dezbaţi atâta timp cât oferă spa-ţiu de argumentare pentru ambele echipe, pro și contra. Din păcate sau din fericire, în Republica Moldova există atât de multe subiecte con-troversate, încât nu cred că e posibil să rămânem fără teme de discuţii în timpul apropiat. Evident, orice dez-

batere, indiferent de complexitatea subiectului discutat, este anticipată de o perioadă de pregătire și cerce-tare, iar spiritul critic, analiza la rece a tuturor avantajelor și dezavanta-jelor și, mai important, găsirea unor soluţii în dezbateri are importanţă primordială. Repet însă, că acestea sunt abilităţi și competenţe care se dezvoltă pe parcurs și se cizelează odată cu experienţa.

- Te rog să ne spui cum pot tinerii să participe la activităţile clubu-lui de dezbateri. De unde se pot informa? - Toţi doritorii pot accesa site-uri-

le www.ospoon.eu, www.closer2o-xford.ro, paginile oficiale Closer2O-xford Moldova și Proplus Debate Club pe Facebook sau să ne contac-teze la adresa de email closer2ox-fordmoldova@gmail.com, iar eu le voi răspunde cu mare drag.

- Ești studentă la Facultatea de Drept, mai și muncești la Centrul de Informare și Documentare privind NATO, ești animatoare sau sufletul clubului de dezba-teri, ai fost învingătoare a olim-piadelor naţionale la discipline-le limba engleză, chimie și limba și literatura română. Curios, cu atâta activitate merituoasă și intensă, unde se vede Patricia Zghibarţă în materie de carieră profesională?- Sunt două lucruri pe care vreau

să le fac în această privinţă în viito-rul apropiat: să lucrez în cadrul unor proiecte umanitare internaţionale și să predau la universităţi cursuri în domeniul dreptului internaţional public și umanitar.

- Mulţumim. Multe realizări în continuare. - Eu vă mulţumesc pentru această

ocazie de a vorbi despre arta dezba-terilor și sper că tinerii din Republica Moldova, indiferent de domeniul care îi pasionează, vor îmbrăţișa ori-ce oportunitate de a învăţa și de a-și depăși propriile performanţe.

Lucia CUJBĂ, FLUX

PATRICIA ZGHIBARŢĂ:

„Dezbaterile sunt un tip de sport, iar adrenalina din timpul unui discurs în faţa unui public este o experienţă de neuitat” Pe Patricia am cunoscut-o acum câţiva ani, la una dintre ediţiile olimpiadelor republicane. Ulterior, am descope-rit că este pasionată de „sportul” argumentelor, adică de dezbateri. Continuă să-l „practice” cu entuziasm și cu dorinţa de a se depăși, fiind printre puţinii tineri de la noi care se avântă în astfel de activităţi.