18.01.2013

Noros, -1 2 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................16.27791 Do lar ame ri can ............. 12.18091 Leu românesc ................. 3.75761 Ru blă ru sească ............... 0.40271Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“A fi curajos nu înseamnă a te arunca înainte în orice

primejdie cu orice risc, ci a fi hotărât să fi i întotdeauna de

partea adevărului.” Plutarch

Cursul valutar 18.01.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 18 ianuarie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

19.01.2013

Noros, 1 1 0C

Sf. Mc. Teopemt și Teona. (Ajunul Bobotezei, post.)

Liturghia Sf. Vasile cel Mare

Fondat în 1995 Nr. 2 (878)

EDI|IA DE VINERIEDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 4-5)(citiţi pag. 4-5)

CMYK

CMYK

Gunoiştile Chişinăului – „arhivele” unde constructorii depozitează istoria oraşului

Vânătoare sau reglare

1010

22

PAGINA

PAGINA

INTERVIU

POLITIC

VIVE LA VIVE LA FRANCE! FRANCE! VIVE LA VIVE LA

FAMILLE!FAMILLE!

Poşta Moldovei ABONAREA 20131 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2013ABONAREA 2013

SPECIAL

IURIE ROŞCA VĂ INVITĂ LA CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE

Universitatea Populară continuă înscrierea la cursuri de formare a unei noi elite intelectuale.

Conceptul de instruire se întemeiază pe o perspectivă creștină și tradiţională.

Studiile sunt din două părţi: Viziune și Abilităţi Practice.

Durata perioadei de instruire este trei luni, de două ori pe săptămână, câte trei ore academice.

Doritorii urmează să depună o cerere și să semneze un contract în valoare de 1500 de lei.

Contact:079 77 44 80, 022 238 635 – Valentina Șerpu, director executiv, e-mail: v_serpu@yahoo.com

079 77 44 44, 069 10 11 11 – Iurie Roșca – președinte, e-mail: roscaiurieppcd@gmail.com

Clasa politică falimentară pune Clasa politică falimentară pune statul de drept „pe butuci”statul de drept „pe butuci”

Mai mult de nevoie, decât de voie, autorităţile statului, demnitarii implicaţi în inciden-tul din Pădurea Domnească, au fost nevoiţi, în cele din urmă, să iasă la rampă, să ia atitudine și să dea niște explicaţii. Explica-ţiile au fost contradictorii și nu prea convingătoare. Mult prea tardivă a fost reacţia venită din partea Președinţiei. Democraţii au fost ca și inexistenţi pe par-cursul câtorva zile (ceea ce nu înseamnă că nu au tras sfori). În cele din urmă, de Sfântul Vasile, mai-marele acestora, spicherul Marian Lupu, a convocat un briefi ng, pentru a ne asigura că nu a știut nici cu spatele despre vânătoarea cu procurori și jude-cători și că a afl at tot din presă despre tragicul incident. Totuși, presa e mare lucru. Altfel, de unde s-ar informa guvernanţii?

Continuare în pag. 3

(citiţi pag. 8-9)(citiţi pag. 8-9)

Tot mai multe construcţii neautorizate şi „terenuri private” în Parcul „Valea Morilor”

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

18 IANUARIE 201322F L U XF L U X Politic

În ciuda legislaţiei confuze, eco-logiști și chiar vânători spun că vânatul de către nespecialiști în rezervaţii naturale este ilegal.

Cazul Sorin Paciu, omul de afaceri care a decedat după o vânătoare, în decembrie, în Pădurea Domnească, se schimbă încet, dar sigur, dintr-o crimă la vânătoare într-un delict ecologic. Combinat cu faptul că, se pare, vâ-nătorii ar fi folosit și gloanţe interzise în Repu-blica Moldova.

Cu un simplu carnet de vânător nu poţi participa la o vânătoare de selecţie – noţiune invocată în comunicatul de presă al Agenţiei ,,Moldsilva”, susţine Oleg Ciocoi, președintele Societăţii Vânătorilor din R. Moldova. În opi-nia lui, vânătoarea din Pădurea Domnească nu poate fi numită selectivă întrucât aceasta se permite doar în unele rezervaţii naturale și la ea participă specialiști care pot recunoaște animalele bolnave și nicidecum demnitari de rang înalt:

“- Asta a fost o vânătoare, dar nu a fost selec-tare. Și, cu atât mai mult, ce, juristul, procurorul sau judecătorul, ei sunt specialiști în domeniu, ei pot să aprecieze? Specialist în domeniu în-seamnă om care a absolvit studii speciale, care își cunoaște lucrul la perfecţie și numai cei care sunt angajaţi la Asociaţia vânătorilor sunt spe-cialiști în domeniu. La „Moldsilva” sunt silvicul-tori.

- Și atunci, cât de legală a fost această vâ-

nătoare, în opinia dumneavoastră?

- Ilegală, sigur că. Braconaj, putem să spunem așa, deschis.”

I-am adresat aceeași întrebare academi-

cianului Ion Dediu. Specialistul în ecologie

spune că în rezervaţiile naturale, omul poate

interveni doar cu cercetări știinţifi ce și nicide-

cum pentru a vâna:

“- Este un fel de explicaţie post-factum că, chi-purile, s-au dus la vânătoare – nelegală absolut – în rezervaţie, pentru a face vânătoare de se-lecţie. Nu este corect. Au mai avut loc vânători

de acestea și în trecut, tot efectuate de către șefi mari. Nu se permite intervenţia omului în niciun caz. Altfel, ce rost are rezervaţia, dacă noi încer-căm a face acolo selecţii, vânători, așa cum se fac în rezervaţiile noastre? Este un dezastru.”

Pe de altă parte, Alecu Reniţă, preșe-dintele Mișcării Ecologiste, afi r-mă că există multă confuzie în legislaţie, întrucât unele prevederi no-tează drept in-terzis vânatul în rezervaţiile naturale, iar al-tele permit ca prin vânat să se regleze numă-rul animalelor:

“- Nu există un regulament clar pentru vâ-nătoarea selectivă, ce înseamnă vânătoarea selectivă, cine are dreptul să o facă, unde? Cred că acest lucru nu este întâmplător, fi indcă sub paravanul vânătorii selective cred că au be-

nefi ciat foarte mulţi amatori care deţin posturi înalte și care habar nu au de vânătoarea selectivă. Este un gol în legislaţie și cred că acest gol trebuie urgent de acoperit cu un re-gulament clar prin care să nu se mai permită abuzuri.”

În opinia specialiștilor, exemple de vânătoare de selecţie ar putea fi urmărite doar în ţările civilizate și mai puţin în Republica Moldova. Acolo se adună grupuri specializa-te pentru a testa animalele, le ve-rifi că dacă nu sunt bolnave, după care le dau drumul înapoi în me-diul natural.

Tamara GREJDEANUSursa: europalibera.org

Vom prezenta lapidar doar câteva din argumentele poliţiei.

Vânătoarea de mistreţi a fost orga-nizată chiar în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, și anume pe teritoriul cantonului nr. 4 al Sectoru-lui Călinești al acesteia. Dar, precum se arată în comunicatul de presă al poliţiei, conform anexei nr. 1 a Legii nr. 1538 din 25.02.1998 privind fon-dul ariilor naturale protejate de stat, „Pădurea Domnească” reprezintă Rezervaţie Naturală, unde, potri-vit prevederilor art. 26, lit. e) a legii menţionate și pct. 7 al Regulamen-tului gospodăriei cinegetice, apro-bat prin Legea regnului animal (nr. 439, din 27.04.1995), vânatul este

interzis. Totodată, în conformitate cu art. 25, lit. d) a Legii nr. 1538 din 25.02.1998, în rezervaţia știinţifi că se permite reglarea selectivă a nu-mărului de animale pentru menţi-nerea echilibrului ecologic, care se efectuează de către specialiști sau vânători experimentaţi.

Bineînţeles, cei care au participat la vânătoarea din „Pădurea Dom-nească” nu erau nici „specialiști în reglarea numărului animalelor” și nici vânători experimentaţi (unii participând a doua sau a treia oară la vânătoare), ci ei aveau doar calita-tea de mari granguri în statul Repu-blica Moldova și, mai ales, slugi cre-dincioase ale miliardarului Vladimir

Plahotniuc. Deci, poliţia constată pe bună dreptate că vânătoarea s-a desfășurat cu încălcarea fl agrantă a reglementărilor din domeniu, adică în mod ilegal.

Și încă un argument care confi rmă că vânătoarea s-a desfășurat ilegal. În urma examinării plăgii cauza-tă prin împușcătură celui decedat, preventiv s-a stabilit că la vânătoa-re au fost folosite cartușe cu preșe (carteci), care sunt interzise pentru vânătoare la mistreţi, fapt confi rmat prin ordinul „Agenţiei Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012 cu privire la des-chiderea vânătorii la mistreţi în anul 2012. Așadar, nici muniţia nu era co-respunzătoare unei vânători legale de mistreţi.

Pornind de la aceste constatări, Departamentul Urmăririi Penale al Ministerului Afacerilor Interne a ini-ţiat cauza penală nr. 2013990001, în baza prevederilor articolului 233 al Codului Penal „Vânatul ilegal” și art. 235 „Încălcarea regimului de admi-nistrare și protecţie a fondului ariilor naturale protejate de stat”.

Dar iată că ministrul adjunct al Mediului, Lazăr Chirică, declară la un post de televiziune care îi lus-truiește imaginea lui Plahotniuc că „vânătoarea organizată pe 23 de-cembrie 2012, în Rezervaţia „Pădu-rea Domnească”, a fost totuși legală”. Iată ce spune acest Chirică: „Există o hotărâre a Guvernului care permite reglarea numerică sau de selecţie a indivizilor, pe ariile naturale proteja-te”. Deci, potrivit vajnicului ministru adjunct al Mediului, Zubco, Pleșca, Creţu și ceilalţi nu erau la o vânătoa-re, la o distracţie care înseamnă vâ-natul mistreţilor, frigărui, băutură și, probabil, vreo saună cu gagici, ci „la reglarea numerică sau de selecţie a indivizilor”, „indivizii” fi ind mistre-ţii. Mai lipsea puţin ca Lazăr Chirică să afi rme că Zubco, Pleșca, Creţu și compania se ocupau cu cercetarea știinţifi că în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, nu cu vână-toarea, și că victima, Sorin Paciu, nu a fost împușcată din armă, ci a fost accidentat în timp ce „savanţii” efec-tuau un experiment știinţifi c.

Se pare că acest tragic incident din „Pădurea Domnească” îi afectează grav interesele oligarhului Vladimir Plahotniuc, dacă presa controlată de el, oamenii lui din Guvern și din

Parlament, în frunte cu Marian Lupu,

încearcă din răsputeri să mușamali-

zeze cazul, inclusiv prin lansarea

inepţiei că în rezervaţia naturală nu

a avut loc o vânătoare, ci o reglare

numerică sau de selecţie a mistreţi-

lor. Asta pentru că la acea vânătoare

s-au întrunit oamenii prin care Pla-

hotniuc controlează Justiţia, dar și o

bună parte din business și politică.

Prin acest nefericit și tragic accident

a fost posibilă scoaterea la iveală a

unei părţi a caracatiţei criminale în

fruntea căreia se afl ă Vladimir Pla-

hotniuc. Portalul enews.md a făcut

publică lista persoanelor care au

participat la vânătoarea din „Pădu-

rea Domnească”, în care se regăsesc

judecători, procurori, deputaţi, con-

silieri municipali, oameni de afaceri,

reprezentanţi ai „Moldsilva”. O pu-

blicăm și noi mai jos cu menţiunea

că această listă nu este completă.

Adică tentaculele caracatiţei Pla-

hotniuc sunt mult mai multe și mult

mai mari. S-ar putea ca într-o zi să le

avem pe toate.

1. Valeriu Zubco, procurorul gene-

ral al Republicii Moldova;

2. Ion Pleșca, președintele Curţii

de Apel Chișinău;

3. Gheorghe Creţu, vicepreședin-

tele Curţii de Apel Chișinău;

4. Constantin Damaschin, judecă-

tor;

5. Ion Stepanchevici, pădurar;

6. Sorin Paciu, om de afaceri;

7. Pavel Cibotaru, procuror Glo-

deni;

8. Ghenadie Guriţanu, procuror

Glodeni (a venit la invitaţia lui Zub-

co, informaţia este în curs de verifi -

care);

9. Gheorghe Macdil (sau fratele

său Serghei), Glodeni-Zahăr SA;

10. Iurie Podolean, SA Cereale;

11. Ghenadie Sajin, director Fin-

par Invest SRL;

12. Ion Lupu, director Moldsilva;

13. Boris Buga, fi liala locală Tirex-

Petrol;

14. Valeri Svistun, inginer în rezer-

vaţia „Pădurea Domnească”;

15. Valeriu Guzun, vânător din Fă-

lești;

16. Denis Eremciuc, directorul re-

zervaţiei „Pădurea Domnească”;

17. Iurie Nastas, consilier PL în

Consiliul Municipal Chișinău;

18. Valeriu Guma, deputat PD (in-

formaţia este în curs de verifi care).

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Vânătoare sau reglareVânătoare sau reglareAșa cum era de așteptat, poliţia a deschis un dosar pe-nal pe faptul vânătorii din 23 decembrie 2012, care s-a desfășurat în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domneas-că”, la care au participat un șir de demnitari, în frunte cu procurorul general Valeriu Zubco, și care s-a soldat cu moartea unui om. Printr-un comunicat de presă, poliţia anunţă că a înaintat demersuri Ministerului Mediului, Agenţiei „Moldsilva” și Societăţii Vânătorilor și Pesca-rilor din Moldova în vederea stabilirii dacă vânătoarea s-a desfășurat în mod legal sau ilegal. Și pentru că este evident că o vânătoare nu poate fi organizată într-o rezervaţie naturală, poliţia a constatat că vânătoarea, la care a participat procurorul general Valeriu Zubco și președintele Curţii de Apel Chișinău, Ion Pleșca, s-a desfășurat în mod ilegal.

Lista ofi cială a tuturor persoanelor care au participat

la vânătoarea din 23 decembrie 2012 din Rezervaţia

Naturală „Pădurea Domnească”, unde a fost rănit

mortal omul de afaceri Sorin Paciu, făcută publică de

Agenţia “Moldsilva”.

Grupul 1Vânători: Valeriu Svistun (inginer silvic), Gheorghe Creţu (judecător),

Ghenadie Sajin (director Finpar Invest SRL), Valeriu Guzun (vânător), Bo-

ris Buga (șeful fi lialei Tirex Petrol), Ion Croitoru, Gheorghe Praf, Victor Ca-

pestru, Nicolae Jardan și Mihail Praf.

Gonași: Ion Iftodi, Vasile Gherman, Sorin Paciu (om de afaceri), Gheor-

ghe Capestru, Marin Grosu, Serghei Grosu, Anatol Ceban.

Grupul 2Vânători: Ion Pleșca (președintele Curţii de Apel Chișinău), Valeriu Zub-

co (procurorul general al Republicii Moldova), Serghei Răilean, Ion Lupu

(director Moldsilva), Serghei Latiș, Iurie Nastas (consilier liberal la Consi-

liul Municipal Chișinău).

Gonași: Ghenadie Zalevschi, Mihail Mamai, Victor Tutcanu, Ion Anton,

Alexandru Iftodi, Oleg Guzun și Denis Irimciuc (directorul rezervaţiei).

Noi nu vânăm, ci reglăm Noi nu vânăm, ci reglăm (mistreţi sau oameni)(mistreţi sau oameni)

Cum devine o crimă un delict ecologic

18 IANUARIE 2013 33 F L U XF L U X

Urmare din pag. 1Briefi ngul trebuia să anticipeze și

să dea tonul ședinţei Consiliului AIE, care s-a întrunit câteva ore mai târziu. Totul într-o încercare disperată, dacă nu chiar prostească a capilor PD de a-și salva procurorul. Convocarea de urgenţă a Consiliului Alianţei a fost cerută de democraţi, pentru că, li s-a părut lor, cazul respectiv ar fi foarte politizat, iar în spatele acestei politi-zări ar putea sta „și alte intenţii, even-tual ascunse, eventualele noi coaliţii și reformatarea guvernării”. Dar îl întrebăm pe Adrian Candu, care a ex-primat această profundă îngrijorare pentru soarta guvernării, cum ar mai putea fi politizat acest caz, în situa-ţia în care el este unul eminamente politic? S-au adunat niște procurori, judecători, tot felul de alţi demnitari și oameni de afaceri la un chiolhan vânătoresc, într-o rezervaţie natura-lă, a fost omorât un om, au încercat să ascundă această tragedie, au folosit în acest scop structurile statului? Și, întâmplător, toată această cinstită adunare a fost alcătuită din persoane apropiate democraţilor și prietenilor lor liberali, din demnitari instalaţi de către aceștia în funcţii.

Prin urmare, alta a fost grija demo-craţilor care au dorit să tragă de timp și să evite convocarea unei ședinţe speciale a Parlamentului. De aceea, nici liberalilor nu le-a surâs ideea în-trunirii cât mai grabnice a Legislativu-lui, motivând că așteaptă să le revină liderul din vacanţa prelungită și plă-cută din toate punctele de vedere. Se presupune, deci, că Mihai Ghimpu ar avea un cuvânt greu de spus în toată această afacere. Deocamdată, acesta nu se grăbește și continuă să-și pos-teze impresiile de călătorie, nepoliti-zate, pe reţelele de socializare.

Zubco, autosuspendat în concediuDupă ce a studiat subiectul „din

mass-media”, Marian Lupu a stat, chipurile, de vorbă și cu procurorul general, pentru a avea și „versiunea domniei sale”. Informaţia lui Valeriu Zubco, care „și-a asumat plenar res-ponsabilitatea” pentru modul defec-tuos în care s-a comunicat pe caz, i s-au părut spicherului sufi cient de re-levantă și pe deplin credibilă. „Versiu-nea” lui Lupu a fost că procurorul tre-buie să se „autosuspende” pe durata anchetei. Procurorul a fost extrem de receptiv și s-a executat imediat. Adi-că, așa ne-a spus el că a făcut. Doar că ne-a tras iarăși pe sfoară, pentru că procedura de autosuspendare nu este prevăzută în cazul procurorului

general. Astfel că a fost înlocuită cu o măsură mai „soft”, sub forma câtorva săptămâni de concediu plătit.

La Consiliul Alianţei, liderii partide-lor de la guvernare au decis să consti-tuie o comisie parlamentară care să ancheteze circumstanţele tragediei din Pădurea Domnească. Când va fi formată comisia, nu se știe, deoarece și pentru asta este ne-cesară convocarea ședinţei Par-lamentului. Pe care democraţii și liberalii o vor cât mai târziu cu putinţă. Pentru că, inevitabil, va fi pusă în discuţie demiterea procurorului general. Și atunci toată lumea va trebui să joa-ce cu cărţile pe faţă.

Cu ce argumente își vor mai apăra democraţii pro-curorul cu imaginea „cristali-nă”, vorba lui Marian Lupu, în situaţia în care acesta a comis un abuz grav în serviciu și a subminat autoritatea instituţiei pe care o conduce? Vor scote iarăși de prin sertarele Procura-turii „dosare admi-nistrative și penale cu privire la afaceri ilicite, trafi c de infl u-enţă, contrabandă”, așa cum au procedat la precedenta tentativă de demitere a lui Zubco? În situaţia actuală, efectul ar fi tocmai invers. Pentru că Marian Lupu, care a venit atunci cu sugestii preţioase pentru procuror (Lupu în-totdeauna doar sugerează, nu impune) despre întocmirea unui raport cu privire la respectivele dosa-re, care să fi e „distribuit societăţii”, ar putea fi întrebat ce s-a întâmplat între timp cu acele dosare despre care po-menea, de ce nu au fost derulate și de ce afl ăm de existenţa dosarelor doar în contextul unor reglări de conturi? De ce zac acestea neclintite pe timp de pace? Oare nu pentru că procuro-rul este angajatul politic al formaţiu-nii conduse de Marian Lupu, pentru că răspunde la comanda politică a democraţilor și acţionează doar în in-teresul acestora? Iar toate aceste con-cluzii nu-l recomandă deloc pe Zubco pentru funcţia pe care o deţine.

Procurorul general, un bun pierdut?Democraţii și-ar șifona și mai grav

imaginea, dacă s-ar pronunţa împo-triva demiterii procurorului general, în situaţia în care și societatea, dar, mai ales, partenerii occidentali vor-

besc explicit despre confl ict de inte-rese și solicită să se facă o investigaţie minuţioasă și completă. Adică, Mari-an Lupu, care ne-a asigurat de la înăl-ţimea staturii sale de om de stat, că vrea o investigare corectă a inciden-tului de la Fălești, că vrea să fi e trase la răspundere persoanele vinovate nu doar de moartea lui Sorin Paciu, ci și de gestionarea defectuoasă a situ-aţiei de după tragicul eveniment, in-diferent dacă sunt procurori, miniștri sau deputaţi, ar trebui să facă dovada acestui fapt.

Din ceea ce am observat până acum, adevăratele intenţii sunt cu totul altele. Principalul scop al demo-craţilor este neadmiterea redistribui-rii sferelor de infl uenţă și diminuarea pierderilor de imagine inerente unor astfel de situaţii. Iată de ce, Marian Lupu a încercat, crede el, subtil, să „distribuie” simetric vina pentru acest scandal la vârfuri. Pentru că dânsul a „sesizat din relatările mass-media” că s-a atestat aceeași problemă și în ca-

drul organelor MAI. Fără îndoială, nici organele de Interne nu și-au făcut cum se cuvine datoria, doar că sime-tria ni se pare ușor exagerată.

Șeful democraţilor și-a amintit, în-tâmplător, și despre tirul cu ţigări de contrabandă, despre care s-a infor-mat tot din mass-media și încă din cea românească, încercând să sugere-ze că cele două situaţii ar fi oarecum similare.

De asemenea, analiștii de serviciu, independenţi și imparţiali, au adus vorba de dosarele împotriva unor politicieni, care se prăfuiesc la Procu-ratură și care ar fi adevăratul motiv al „persecutării” lui Zubco. Instituţii de presă cu pronunţate simpatii pentru „democraţie” trudesc din greu la in-ventarea unor subiecte de importan-ţă naţională, la legitimarea tragicului incident de la Fălești și a ceea ce ur-mat ulterior, deplasând accentele și substituind sensurile.

Mai mult, Consiliul Superior al Pro-curorilor a salutat entuziasmat de-cizia lui Valeriu Zubco (de a pleca în

concediu) și a condamnat modul în care s-a politizat acest caz și „pre-siunile pe care anumiţi politicieni le-au făcut asupra Procuraturii Generale și a procurorilor care an-

chetează acest caz”. Nu încape îndoială că la elabora-

rea acestor tactici și strategii trudesc din greu armate de consilieri de ima-gine, minţi juridice luminate care în-cearcă să mai albească imaginea par-ticipanţilor la bairamul corporativ. Iar noi vom asista în continuare la lupta „care pe care”, luptă care nu are nimic în comun nici cu reformele promise, nici cu statul de drept, nici cu bunul-simţ.

Demiterea procurorului sau depolitizarea Procuraturii?Nu-l putem suspecta de prea multă

sinceritate nici pe premierul Vladimir Filat, care speră să se revanșeze pen-tru eșecul suportat în faţa „păpușaru-lui” la prima tentativă de demitere a procurorului general. Chiar dacă aces-ta a făcut un apel către politicienii din Republica Moldova, sugerându-le să facă abstracţie de interesele politice pe care le au și să se concentreze asu-pra reformării Procuraturii Generale, ne îndoim că demersul primului mi-nistru este lipsit cu totul de populism. Iar reforma Procuraturii nu înseamnă doar demiterea actualului procuror general, a cărui soartă, oricum, este pecetluită. Contează dacă această instituţie, ca, de altfel, și alte instituţii

de ocrotire a normelor de drept, vor fi depolitizate, așa cum o cer normele legale în vigoare.

Deocamdată, nici nu adie a vânt de schimbare în Danemarca noastră putredă. Pentru că treburile statu-lui sunt puse la cale la o saună, la un frigărui, la o partidă de vânătoare. O mână spală pe alta, un corupt îl aco-peră pe altul, micile mizerii și marile matrapazlâcuri sunt mușamalizate de minţile luminate ale juriștilor de for-ţă. Iar situaţia este considerată drept una fi rească de către demnitari.

Cu procurorul la vânătoare? Nicio problemă!„Nu pot să le reproșez nimic celor

care merg la pescuit sau la vânătoa-re”, ne-a mai spus șeful democraţilor, care, probabil, nu este nici el străin de astfel de distracţii în sânul natu-rii. „Nu văd o problemă, pentru că ei merg acolo ca persoane fi zice”, a mai explicat Lupu.

Adică, potrivit spicherului, acești înalţi demnitari au fost la vânătoare în calitate de persoane private. Înţe-legem și noi că nu s-au afl at în exer-ciţiul funcţiunii. Doar că ne îndoim că orice persoană fi zică poate merge la o partidă de vânătoare într-o rezer-vaţie naturală. Purtându-se acolo ca niște mari feudali veniţi să se relaxeze pe domeniile lor, cu alai și personal de deservire?

Adică, chiar nu contează funcţia? Sau vorbim totuși de o gașcă în care se regăsesc judecătorii, procurorii și politicieni, care între o halcă de car-ne și o cană de izvar mai pun la cale o afacere, mai discută despre un dosar, mai decid pe cine să miluiască și pes-te cine să-și reverse spiritul justiţiar.

Tragica întâmplare din Pădurea Domnească este o consecinţă logică a tuturor ilegalităţilor la care s-a de-dat până acum puterea, este preţul pentru compromisurile nejustifi cate și șmecheriile cu ajutorul cărora au înţeles să se menţină la putere. Po-tentaţii zilei ne-au demonstrat acum că sunt în stare de orice, că instituţiile statului sunt, într-adevăr, doar niște pârghii cu ajutorul cărora își satisfac interesele personale și de partid, își consolidează poziţiile și sferele de infl uenţă. De aceea, este greu de cre-zut că puterea se va schimba peste noapte, că va accepta o investigare corectă a cazului, că va renunţa la aranjamentele de culise, la trișări și manipulări. Chiar cu riscul de a pier-de puterea într-un viitor nu prea în-depărtat.

Ioana FLOREA, FLUX

Analiz=

Clasa politică falimentară pune statul de drept „pe butuci”Clasa politică falimentară pune statul de drept „pe butuci”

- De ce credeți că s-au intensifi cat în ultimele zile solicitările de demisie a demnitarilor? - Este de mult evident că în cadrul coaliţiei de

guvernământ are loc un război în toată regula, ca între gangsteri și oligarhi. Sau, dacă doriţi, între Gangster și Oligarh, e totuna. Ei privesc ţara ca pe o pradă și guvernarea ca pe un pri-lej de jaf, de aia nu încap doi într-o șa. Al trei-lea, liberalul belicos, nu e decât parte a jocului Oligarhului, ca și alţi pioni care fac fi guraţie în Parlament pe post de independenţi.

Cazul cu omorul de la vânătoare a servit doar drept catalizator al confl ictelor ireconciliabile din sânul guvernării. În toată această tărășenie cu Alianţa nu există personaje pozitive și ne-gative, toţi sunt la fel. Iar sarabanda revendi-

cărilor încrucișate de demisie este doar parte

a jocului de datul jos unul pe altul în favoarea

unor bandiţi și în defavoarea altor escroci.

- Dar totuși, există responsabili concreţi pen-tru ce s-a întâmplat în Pădurea Domnească? - Desigur. Moda asta boierească cu vânători

e ca un ospăţ în timpul ciumei. Nici nu ne pu-

tem aștepta la altceva sub o guvernare cinică,

a ohlocraţiei sau a elementelor declasate, care

și-au agăţat cravate și papioane la gât ca să

pară mai domni decât pe vremea când se ocu-

pau de trafi c de fete sau de ţigări.

Toţi cei prezenţi la vânătoarea respectivă

trebuie să-și dea demisia. Iar odată cu ei și cei

care îi protejează.

- Ce credeţi că se va întâmpla la sesiunea extraordinară care urmează să aibă loc marți?- E greu de prezis cu exactitate.

Dar orice s-ar întâmpla, cred și sper ca din acea zi să fi e marcat începutul sfârșitului rapid și ireversibil al actualei guver-nări.

Bineînțeles, fi ecare ca-ută să atragă petarde mediatice în direcția sa pentru a atrage atenția.

Sursa: noi.md

Iurie ROŞCA: Ei privesc ţara ca pe o pradă şi guvernarea ca pe un prilej de jaf

18 IANUARIE 201344F L U XF L U X Atitudini

Potrivit presei internaţionale, prin-tre organizatorii protestului s-a nu-mărat și cunoscuta actriţă franceză, de origine română, Rona Hartner, care a urcat pe scena amplasată în preajma Turnului Eiff el și a declamat în faţa ce-lor peste 800 de mii de francezi: „Sunt româncă, franco-româncă, și nu sunt de acord cu această lege”.

„Am venit pentru a apăra copilul, pentru ca el să aibă dreptul la o mamă și un tată”, a declarat unul din protes-tatari, sosit la Paris tocmai de la Lyon. „Sper ca guvernul să dea înapoi sau să recurgă la un referendum pe acest su-biect”, a spus un alt protestatar.

Ideea organizării unui plebiscit pe tema legalizării căsătoriilor dintre homosexuali și adopţiile de copii de către aceste cupluri a fost lansată încă acum câteva luni, dar a fost respinsă în repetate rânduri de socialiștii afl aţi la putere. „Nu! Nu va fi referendum”, a declarat ministrul Justiţiei, Christiane Taubira. Potrivit acesteia, proiectul de lege va intra în dezbaterea parlamen-tului pe 29 ianuarie, așa cum a fost prevăzut. „Constituţia precizează strict domeniile în care e posibil un referen-dum. Or, în această situaţie, nu e cazul. Guvernul aude, constată mobilizarea oamenilor, dar dezbaterea parlamen-tară este cea care va clarifi ca lucrurile”, a punctat Christiane Taubira.

Schimbarea, comentează Le Nouvel Observateur, deși simbolică, e majoră și marchează o ruptură cu tradiţia mi-lenară, fi ecare putându-se întreba pe bună dreptate asupra consecinţelor sociale sau psihologice, în special pen-tru copiii viitoarelor cupluri homose-xuale căsătorite.

Subiectul căsătoriilor între persoa-nele de același sex, precum și adopţiile de către cuplurile dintre persoane de

același sex a constituit unul dintre cele mai dezbătute subiecte în ultima ju-mătate de an. Ideea de a acorda drep-turi totale homosexualilor în Franţa aparţine președintelui socialist Fran-cois Hollande și a constituit unul din-tre principalele sale mesaje electorale în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din Franţa, care au avut loc în vara anului trecut.

Reacţie în lanţ în Europa după protestul din Paris?În mod cert, protestul masiv al crești-

nilor și reprezentanţilor celorlalte culte din Franţa nu poate trece fără urmări. Să nu uităm totuși că Franţa deţine, pe bună dreptate, una dintre poziţiile de lider în Uniunea Europeană și a de-terminat, de multe ori, apariţia noilor tendinţe în Europa. Este evident că pe lângă acel milion de persoane care au ieșit în stradă duminică mai sunt și alte câteva milioane de cetăţeni, care, deși nu au fost prezenţi nemijlocit la ma-nifestaţie, susţin și încurajează aceste acţiuni. Experţii din domeniul socio-logic, atunci când calculează efectele unor acţiuni publice, se raportează nu doar la numărul celor care au par-ticipat direct la respectivele acţiuni, ci înmulţesc această cifră la 5, ce presu-pune numărul celor care au participat indirect, adică al celor care susţin în mod categoric acţiunea, dar nu au pu-tut fi prezenţi nemijlocit. Pornind de la această logică sociologică, observăm că peste 5 milioane de francezi susţin public, sus și tare, că actualele tendinţe de dezinstituţionalizare a Familiei tra-diţionale, precum și adopţiile homose-xuale sunt periculoase pentru societa-te și vor afecta grav viitorul copiilor.

Mai mult decât atât, de obicei, atunci când nemulţumirea populaţiei evoluează în proteste deschise, aceas-ta captează atenţia celor care, până în acel moment, au manifestat fi e indife-renţă sau neutralitate faţă de subiectul afl at în dezbatere, fi e nedorinţă de a se implica. Or, ţinând cont de amploarea evenimentului de duminică, putem deduce că numărul celor care optează deschis în favoarea familiei tradiţiona-le și a valorilor tradiţionale și creștine va crește considerabil, iar acţiunile activiștilor profamilie ar putea lua o asemenea amploare, astfel încât va putea să zdruncine din temelii actu-alul sistem politic și ideologic care se dorește a fi aplicat în Europa, în lume și în Franţa implicit.

Acum rămâne de văzut dacă france-zii care au ieșit duminică în stradă vor continua acest demers. Or, dacă aceste proteste vor continua cu aceeași forţă, ne putem aștepta la o reacţie în lanţ în Europa, ceea ce ar putea readuce bă-trânul continent pe făgașul normalită-ţii și revenirea la fundamentul creștin care a stat la baza civilizaţiei europe-ne.

Republica Moldova cunoaște pe propria piele cât e de greu să te opui expansiunii desfrâului, care apare astăzi deghizat în tot felul de așa-zi-se drepturi ale omului. Da, ne-a fost băgată cu de-a sila pe gât o lege care le acordă drepturi suplimentare ho-mosexualilor și altor deviaţi de la normalitate, care, alături de anumite grupuri oculte din Occident, și-au pro-pus să distrugă moralul colectiv și să ne slăbească credinţa în Dumnezeu. Cu toate acestea, faptul că au obţinut protecţie legală nu înseamnă automat că oamenii sunt dispuși să recunoască și să accepte desfrâul ca fi ind normali-tate. Este nevoie de o scânteie care să aprindă spiritele celor nemulţumiţi de această situaţie jenantă.

În Franţa a licărit această scânteie. Să vedem dacă va lua foc.

Dacă va fi așa, înseamnă că sfârșitul omenirii se amână.

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Titlul acesta a rezonat cu regularita-te în multe cotidiene occidentale în ultimele zile. Motivul e binecunoscut: duminică, undeva între 340 000 și un milion de cetăţeni francezi, din toate grupurile etnice, rasiale și religioase ale Republicii Franceze, au inundat străzile Parisului pledând pentru căsătoria și familia naturală și împotriva planurilor socialiștilor francezi de legalizare a căsătoriilor și adopţiilor homosexua-le. Poliţia franceză a estimat numărul participanţilor, doar în Paris, la 340 de mii, iar organizatorii – la 800 de mii. Iar alţi observatori au declarat chiar un număr și mai ridicat, între 1,3 și 1,5 milioane de participanţi. Veniţi cu trenul, mașina, autobuzul, metroul, sute de mii de francezi s-au întâlnit la Paris pentru scopul comun de a pleda integritatea familiei naturale. A fost cea mai mare demonstraţie în Franţa din 1984 încoace. Cu adevărat remarcabil, uimitor, magnifi c!

Un eveniment unicFără îndoială cifrele acestea sunt exagerate și

de o parte, și de alta, dar un lucru e cert: niciodată în istoria omenirii nu s-au mai raliat atât de multe persoane, într-un singur loc, pentru scopul unic de a insista ca societatea civilă și statul să pro-

tejeze căsătoria și familia naturală, iar pe de altă parte, să protesteze împotriva celui mai radical experiment social din istoria umanităţii – institu-irea căsătoriilor homosexuale. Dacă adăugăm și implicarea multor altor grupuri din alte orașe ale Franţei, iar apoi Roma, Barcelona, Madrid, Varșo-via, Ierusalim, Liberia, Belgia, Londra, Moscova, Tokyo, Quebec și teritoriile dependente ale Fran-ţei (Cayenne în Guiana Franceză), unde au avut loc manifestări similare în solidaritate cu marșul profamilie de la Paris, e de înţeles că, duminică, s-a produs ceva istoric nu doar la Paris ori în Eu-ropa, ci în întreaga lume. Pe toate continentele, oameni de buna-credinţă au manifestat pentru familia tradiţională.

Rolul şi implicarea creştinilor Fără îndoială, acest eveniment, petrecut în

Franţa laică, seculară și secularizată, surprinde. În mai 2012, când Francois Hollande a anunţat intenţia socialiștilor de a legaliza căsătoriile ho-mosexuale, opinia publică sprijinea acest proiect cu o majoritate de 65%. Deci, adoptarea iniţiati-vei legislative părea asigurată. La sfârșitul anu-lui însă, procentajul a scăzut la 50% și încă e în scădere. Cum se explică acest veritabil miracol francez și cui i se datorează? În primul rând, im-plicării Bisericii și a creștinilor francezi. Secole la rând, marginalizate și discreditate de lumea aca-demică și autorităţile seculare franceze, religia și, în special, creștinismul au fost declarate moarte

și lipsite de infl uenţă în societatea seculară fran-ceză. Și, în mare măsură, asemenea afi rmaţii erau bine fondate. Spre deosebire de Statele Unite ori Marea Britanie, unde creștinii s-au opus și se opun secularizării forţate a societăţii, în Franţa, creștinii au rămas mai în întregime indiferenţi faţă de fl agelele care distrug societatea: avortul, divorţul, contraceptivele, concubinajul, agresivi-tatea ateismului, laicismul impus de autorităţi, educaţia sexuală. E clar însă că nu acceptă ceea ce majoritatea observatorilor credeau că va fi inevitabil și în Franţa: redefi nirea căsătoriei și a familiei.

În vară, Biserica Catolică franceză a chemat creștinii Franţei la zile de post și rugăciune pen-tru ţara lor și împotriva legalizării căsătoriilor și adopţiilor homosexuale. Catolicii francezi au răspuns cu entuziasm. Lor li s-au alăturat pro-testanţii și evanghelicii Franţei, aceștia din urmă fi ind într-o creștere numerică fără precedent în Franţa laică. În primăvara anului trecut, Le Mon-de a publicat un articol extensiv care denotă că, la fi ecare 10 zile, o nouă congregaţie evanghelică se formează în Franţa, fi ind constituite majoritar din imigranţi africani ori din insulele Caraibe. Numărul lor se apropie de jumătate de milion. În plus, comunitatea musulmană s-a alăturat și ea opoziţiei la fel ca și comunitatea evreiască și ortodoxă. Neobișnuit însă, chiar grupuri homo-sexuale s-au alăturat opoziţiei, înţelegând că așa-numitele familii „homoparentale” dăunează sănătăţii emoţionale și creșterii copiilor. Asta de-notă că chiar și o societate secularizată, Franţa fi -

Se trezeşte Europa din „somnul cel de moarte”?Se trezeşte Europa din „somnul cel de moarte”?Franţa protestează masiv împotriva adopţiilor homosexuale

Aproape 1 milion de persoane, din toate colţurile Franţei, au protes-tat duminică, 13 ianuarie, la Paris, împotriva intenţiei președintelui francez Francois Hollande de a legaliza adopţiile de copii de către cu-plurile de homosexuali. Manifestanţii au mărșăluit pe trei trasee dife-rite, adunându-se cu toţii pe Champs de Mars, în zona Turnului Eiff el. Protestul lor a fost susţinut de Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă și alte culte care activează pe teritoriul Franţei, precum și de partidele de dreapta afl ate în opoziţie faţă de guvernul socialist de la Paris.

VIVE LA FRANCE! VIVE LA FAMILLE!

18 IANUARIE 2013 55 F L U XF L U XScandalos

ind una dintre cele mai secularizate, recunoaște pericolele pe care căsătoriile homosexuale le au pentru libertate, societate, copii și familie. Fran-ţa are o lungă tradiţie profamilie. Iar francezii înţeleg că dacă nu pot trage linia acuma și aici, nu vor mai putea spune NU poligamiei, adopţii-lor homosexuale, procreării artifi ciale ori asista-te și la o mulţime de alte doleanţe nerealiste și nesfârșite ale grupurilor sexuale radicale. [Nota AFR: recent, lidera mișcării feministe suedeze a lansat ideea legalizării poligamiei în Suedia.]

Mişcarea profamilie Să fi e oare Franţa ultimul bastion în Europa

împotriva dezinstituţionalizării căsătoriei și fa-miliei? Întrebarea e justă, având în vedere că Franţa e înconjurată de ţări care deja au legife-rat căsătoriile homosexuale: Belgia și Olanda la nord, Spania și Portugalia la sud. Evenimentul de duminică a fost un val puternic care a izbit co-munitatea politică franceză cu putere și prin sur-prindere. Pentru că politicienilor de stânga li se pare chique demolarea instituţiilor tradiţionale. Așa, zic ei, dau impresia ca sunt trendy, inova-tori, progresiști, privind spre viitor și încercând să capteze voturile generaţiei tinere plictisite de valorile tradiţionale ale părinţilor lor.

Duminică, francezii au dovedit că mișcarea profamilie din Europa nu este o anomalie. Dim-potrivă, este o mișcare necesară, relevantă și dinamică. În Spania, Biserica Catolică continuă să ralieze cetăţenii ţării împotriva avortului, a

divorţului și a promiscuităţii sexuale. Creștinii englezi fac și ei la fel și se împotrivesc tenace planurilor guvernului Cameron de legalizare a căsătoriilor homosexuale în Marea Britanie. În 2011, au strâns peste 600 de mii de semnături în sprijinul unei petiţii online împotriva căsătoriilor homosexuale. Musulmanii britanici, până recent pasivi faţă de evoluţia morală a Marii Britanii, devin și ei tot mai vociferi împotriva căsătoriilor homosexuale.

Europa și europenii preferă căsătoria și familia tradiţională. În ţările care au legalizat căsătoriile homosexuale rata căsătoriilor a scăzut vertigi-nos în doar o generaţie de oameni, procentajul adulţilor care trăiesc în concubinaj a crescut la fel de vertiginos, iar numărul copiilor născuţi în familii din care lipsește un părinte a crescut la fel de vertiginos și alarmant. Căsătoriile ho-mosexuale au subminat cultura procăsătorie și profamilie a Europei și contribuie la descrește-rea interesului generaţiei tinere în căsătorie și viaţa de familie. Europa și civilizaţiile ei au fost clădite pe familia și căsătoria creștină. Fără fami-lii și căsătorii puternice Europa și civilizaţia ei vor dispare. Politicienii au promovat destrămarea căsătoriei și au ridicat căsătoriile homosexuale la rang de platformă ofi cială. Au făcut-o fără să se gândească la consecinţele lor nefaste pentru societate, copii și libertăţile cetăţenești. E însă vorba de o chestiune fundamentală pentru so-cietate, a cărei soartă trebuie decisă de cetăţeni nu de parlamentari.

Cum era de așteptat însă, intelectualii de stânga au luat în derâdere acest eveniment cu totul remarcabil. Au folosit prilejul să denunţe din nou Biserica, religia, oamenii de bună-cre-dinţă, acuzându-i pe cei care doresc copii să-nătoși născuţi și crescuţi în familii sănătoase de faptul că doresc reîntoarcerea Franţei în Evul Mediu. Au ignorat efectele dăunătoare generate de destrămarea instituţiei căsătoriei. Nici adopţiile homosexuale, nici căsătoriile ho-mosexuale, afi rmă ei, nu ameninţă coeziunea societăţii, ci, dimpotrivă, adaugă ei, înseam-nă intoleranţă. Însă ceea ce nu înţeleg ei este că interesele supreme ale copiilor și societăţii

sunt la mijloc: drepturile copiilor la o mamă și un tată, nu dreptul adulţilor la copii.

Dar România? AFR s-a născut din lupta pentru căsătoria și familia creștină. Din 2006, luptăm pentru integritatea lor și intenţionăm să conti-nuăm să o facem și în viitor. Dar nu o putem face singuri. O putem face doar cu ajutorul dumnea-voastră. Ne-aţi sprijinit de mai multe ori demer-surile profamilie, din 2006 încoace, și nădăjduim să ne putem baza pe sprijinul dumneavoastră și în viitor, pentru promovarea unei culturi profa-milie și procăsătorie în societatea românească.

Alianţa Familiilor din România

Chiar dacă multe dintre aceste con-strucţii demarează cu grave abateri de la legislaţie și în lipsa unor auto-rizaţii de construcţie, iar autorităţile locale se grozăvesc să ia măsurile de rigoare, proprietarii acestora își văd de treabă, deoarece sunt siguri că nu vor purta nicio răspundere.

Grupul „Salvați Chișinăul Verde” a informat zilele acestea presa despre începerea unor lucrări de construcţie în zona Parcului „Valea Morilor”, pe strada Timiș, din preajma Teatrului de Vară. Terenul îngrădit are o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pătraţi, iar teritoriul a fost defrișat aproape în totalitate.

Reprezentanţii Primăriei Chișinău au declarat iniţial că nu știau nimic despre demararea lucrărilor. În scurt timp însă, Direcţia Relaţii Publice a instituţiei a remis un comunicat în care a făcut câteva precizări. Astfel, autorităţile menţionează că terenul respectiv este privat și este situat în afara hotarelor Parcului „Valea Mo-rilor”.Terenul este amplasat în zona rezidenţială din sectorul Centru al capitalei, cu destinaţia locativ, se mai spune în comunicat.

Potrivit autorităţilor, la data de 30.12.2011, Primăria municipiului Chișinău a eliberat Certifi catul de Ur-banism pentru proiectarea unei case de locuit individuale, în conformitate cu schiţa de proiect aprobată. Potri-vit Certifi catului de Urbanism, până la demararea lucrărilor de construire proprietarul urma să obţină avizul și autorizaţia necesară pentru defrișa-rea arborilor multianuali existenţi în

limita terenului. Lucrările au demarat în lipsa autorizaţiei de construire.

Primăria municipiului Chișinău promite să sesizeze Inspecţia de Stat în Construcţii asupra acestui caz și să convoace proprietarul într-o ședinţă de lucru, pentru a examina situaţia creată.

Nu credem că se va întâmpla mare lucru în urma acestor acţiuni. Poate că proprietarul va fi impus să achite o amendă simbolică. În rest, autorită-ţile ne asigură că totul este legal, că terenul de la marginea parcului este situat în afara hotarelor parcului. În-trebarea este, de când a devenit pri-vat acest teritoriu, cine l-a privatizat și cine a permis privatizarea. Menţi-onăm că, până nu demult, acolo era una dintre intrările în Parcul „Valea Morilor”, cu o alee care duce până la Teatrul de Vară. Ceva mai la o parte era amplasată (scuzaţi pentru detalii) și o toaletă publică, demolată cu ceva timp în urmă. Să nu le dea la nas noi-lor proprietari de prin preajmă.

Oricât am dori, ne vine greu să cre-dem că funcţionarii responsabili din Primărie nu au știut despre începerea lucrărilor de construcţie și, în special, de defrișare. Primii arbori au fost tă-iaţi încă acum câteva luni. Iar cei de la marginea drumului, care demarcau zona parcului, au fost doborâţi și mai demult. Trunchiurile, apropo, pot fi văzute și astăzi.

Pe de altă parte, reprezentanţii Agenţiei de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Mol-dova au comentat situaţia pe pagina de facebook. Agenţia precizează că

municipalitatea nu avea voie să avi-

zeze construcţii în zona de protecţie

a parcului, care are statut de zonă

protejată. Or, Parcul „Valea Morilor”

este inclus în Registrul monumen-

telor Republicii Moldova ocrotite de

stat.

Reprezentanţii Agenţiei fac trimi-

tere la Hotărârea de Guvern din 5

octombrie 2000, despre aprobarea

Regulamentului privind zonele pro-

tejate naturale și construite. Regu-

lamentul stipulează că, până la defi -

nitivarea studiilor de fundamentare

a zonelor protejate, incluse în docu-

mentaţiile de urbanism și amenajare

a teritoriului, documentaţia pentru

eliberarea certifi catului de urbanism

în vederea proiectării lucrărilor de

construcţie, modifi care sau recon-

strucţie pe o rază de 100 m în locali-

tăţile urbane faţă de limita exterioară

a teritoriilor aferente monumentelor

de nivel naţional, se va elabora în co-

ordonare cu Ministerul Mediului și

Amenajării Teritoriului.

De asemenea, dimensiunile zone-

lor naturale protejate și procedura

de delimitare, precum și competen-

ţele de avizare a obiectivelor și com-

plexelor din fondul ariilor naturale

protejate sunt stabilite de legislaţia

și actele normative privind patrimo-

niul natural.

Pentru autorizarea executării lu-

crărilor la obiectivele incluse în patri-

moniul natural și construit și în zone-

le pentru care s-a instituit un anumit

regim de protecţie prevăzut de pla-

nurile urbanistice și de amenajare a

teritoriului aprobate, solicitantul au-

torizaţiei de construire va obţine:

a) în ansamblurile de arhitectură,

rezervaţiile de arhitectură și urba-

nism, în cazul siturilor arheologice,

parcurilor și grădinilor-monumente

istorice, nucleul istoric al orașului Chi-

șinău și monumentele de importanţă

naţională și zonele lor de protecţie –

avizul comisiei pentru monumente și

zone protejate a Ministerului Mediu-

lui și Amenajării Teritoriului și Minis-

terului Culturii;

b) în parcurile naţionale și în re-

zervaţiile naturale, precum și în alte

arii naturale protejate și zonele lor

de protecţie – avizul Ministerului

Mediului și Amenajării Teritoriului.

(Amintim, fără nicio aluzie, că minis-

trul Mediului a fost numit în funcţie

de Partidul Liberal.)

Documentul mai precizează că

Comisia pentru monumente și zone

protejate este un organ comun al

Ministerului Mediului și Amenajării Teritoriului și Ministerului Culturii și are funcţii de consultare și avizare în domeniul protecţiei, conservării și punerii în valoare a patrimoniului de importanţă naţională și zonelor aferente.

Primăria ar trebui să mai vină cu un comunicat în care să precizeze dacă proprietarul dispune de respectivele avize. Dar poate și în cazul altor con-strucţii din centrul istoric al capitalei și a demolărilor ilegale. Dacă lucrările au demarat fără autorizaţie de con-strucţie, este evident că proprietarul nu are avizele la care face referire Regulamentul. Însă nici nu știm dacă vor fi solicitate aceste avize. Pentru că ocolirea prevederilor legale la noi nu este o problemă. Amintim că recent Agenţia de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Mol-dova a acuzat Primăria municipiului Chișinău și Ministerul Culturii de co-rupţie și falsifi carea documentelor, fapte ce au permis demolarea unor clădiri cu titlu de monumente arhi-tecturale.

Și, apropo, majoritatea construcţi-ilor din Parcul „Valea Morilor” se afl ă într-o stare avansată de degradare.

Ioana FLOREA, FLUX

Tot mai multe construcţii neautorizate şi Tot mai multe construcţii neautorizate şi „terenuri private” în Parcul „Valea Morilor”„terenuri private” în Parcul „Valea Morilor”

Promisiunea electorală a liberalilor de a face schimbarea până la ca-păt ar putea să ne coste destul de scump. Mai ales, capitala riscă să se schimbe cu desăvârșire, devenind de nerecunoscut în următorii câţiva ani, din cauza ritmului alert în care sunt distruse și supuse de-gradării clădirile cu statut de monument arhitectural, dar și pentru că autorităţile locale, în frunte cu primarul liberal, permit realizarea unor construcţii de valoare îndoielnică ce afectează iremediabil cen-trul istoric al Chișinăului. La fel de atractive sunt parcurile și zonele verzi ale orașului, unde persoanele cu posibilităţi materiale mult peste media statistică preferă să-și edifi ce „cuiburile” familiale.

18 IANUARIE 201366F L U XF L U X Social

În 2013, Bumacov promite o investiţie de circa 460 de

milioane de lei în agricultură Anul acesta, sprijinul fi -nanciar preconizat pentru agricultură se estimează la 460 de milioane de lei, cu 60 de milioane mai mult comparativ cu anul trecut, transmite Info-Prim Neo.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, a men-ţionat, într-o conferinţă de presă, că 60 de milioane sunt alocate din fondurile Comisiei Europene. Anul acesta, în premieră vor fi fi nanţate trei măsuri noi de subvenţionare: agricultorii vor primi ajutor fi nan-

ciar pentru consolidarea terenurilor agricole, pentru defrișarea viilor și a livezilor, dar și pentru cheltuielile la pomparea apei și irigare.

La fel în premieră în acest an, tinerii fermieri, cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, vor benefi cia de un adaos de 10 la sută la subvenţia acordată de stat. Potrivit ministrului, tinerii din domeniul agricol vor fi susţinuţi fi nanciar din ce în ce mai mult. De asemenea, ministrul a spus că în dome-niul zootehnic se vor investi mai mulţi bani.

Regulamentul de subvenţii în agricultură pentru 2013 urmează să fi e aprobat în decurs de două săptămâni. În anul 2012, agricultorii au fost subvenţionaţi cu 400 de milioane de lei. Cei mai mulţi bani din totalul subvenţiilor prevăzute, circa 165 de milioane de lei, au fost pentru procu-rarea tehnicii și utilajului agricol.

Sursa: info-prim.md

Republica Moldova va înregistra o creș-tere economică de 3,1 la sută în 2013, sub media anticipată pe regiune, de 3,6%, potrivit raportului „Global Econo-mic Prospects 2013” al Băncii Mondiale (BM), notează bizmedia.md.

Potrivit sursei, economia moldovenească își va reve-ni în următorii trei ani, după încetinirea semnifi cativă din 2012, când, potrivit autorilor raportului, aceasta va stagna la cota estimată de 0%. Experţii Băncii Mondiale prognozează un avans economic de 4% în 2014 și de 5% în 2015, peste media regiunii Europa și Asia Centrală, care va înregistra o creștere economică de 2,4% în 2014 și de 4,3% în 2015.

Potrivit sursei citate, defi citul contului curent al Repu-blicii Moldova va continua să scadă de la un nivel esti-mat de 10,8% din PIB în 2012, la 8,9% din PIB în 2014 și de 8,4% din PIB în 2015.

Potrivit raportului Băncii Mondiale, perspectivele în regiune depind de riscurile la nivel global și regional: criza din zona euro, evoluţia economiei Chinei, nivelul ridicat al creditelor neperformante în regiune.

Federaţia Rusă va înregistra o creștere economică de 3,6% în anul 2013, 3,9% în 2014 și 3,8% în 2015, în timp ce avansul economic în Ucraina va fi mai mic, respectiv 2,2% în 2013, 3,2% în 2014 și 3,5% în 2015, potrivit ra-

portului Băncii Mondiale. Prognozele de creștere a eco-nomiei României sunt de 1,6% în 2013, 2,2% în 2014 și 3% în 2015.

„Prognoza arată că PIB-ul real al Republicii Moldova va reveni la nivelul de 4% în anul 2013, datorită reme-dierii situaţiei în agricultură și îmbunătăţirii treptate a situaţiei pe pieţele externe”, constata, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, misiunea Fondului Monetar Internaţional. Și Guvernul se așteaptă la un avans econo-mic de 4%. BERD și Centrul Analitic Independent „Expert Grup” anticipează o creștere a economiei moldovenești cu 3,5% în anul 2013, potrivit bizmedia.md.

Potrivit Birou-lui Naţional de Statistică, în luna decembrie infl aţia a fost de 0,5 la sută. Pentru infor-maţie, în anul 2011, indexul preţurilor de consum a crescut cu 7,8 la sută, inclusiv în luna decembrie 2011 acesta a fost de 0,2 la sută.

În ianuarie-decembrie 2012, preţurile la pro-dusele alimentare în Moldova au crescut cu 5,4 la sută, la cele nealimentare – cu 3,6 la sută. Tarifele la servicii au crescut cu 3 la sută. Luna decembrie 2012 s-a caracterizat prin majorarea preţurilor la produsele alimentare – cu 1,1 la sută, a mărfurilor nealimentare – cu 0,3 la sută și a serviciilor presta-te populaţiei – cu 0,1 la sută.

Potrivit statisticilor ofi ciale, în 2012 printre pro-dusele alimentare cel mai mult s-au scumpit: le-gumele proaspete (22,7%), ouăle (19,5%), fructele proaspete (11,4%), carnea și produsele din carne și conserve (8,4%), uleiul (8,1%), laptele și produsele din lapte (4,8%), pâinea (3,8%), zahărul (2,8%).

Dintre produsele nealimentare cel mai mult s-au scumpit: combustibilii (5,1%), îmbrăcămintea (4,3%), încălţămintea (3,4%), materialele de con-strucţie (2,9%), medicamentele (1,4%).

În ceea ce ţine de servicii, cele mai mari scumpiri au fost atestate la aprovizionarea cu apă și cana-lizare (15,2%), alimentarea cu energie electrică (7,3%), catering (3,9%), locuinţe și servicii comu-nale (3,6 %), transportul de pasageri (1,8%).

Sursa citată susţine că în luna decembrie 2012 faţă de noiembrie 2012 au crescut preţurile la une-le produse alimentare: legume proaspete – cu 7,9% (inclusiv: ardei grași – cu 14,3%, roșii proaspete – cu 15,8%, castraveţi – cu 10,5%, sfeclă roșie – cu 9,4%, ceapă uscată – cu 4,4%, morcov – cu 3,2%, usturoi

– cu 2,9%), struguri proaspeţi – cu 2,1%, slănină ne-prelucrată – cu 6,0%, lapte integral, făină de grâu, calitatea superioară, pește proaspăt și congelat – cu câte 1,7% și brânză de vaci – cu 1,1%.

La mărfurile nealimentare au fost marcate majo-rări de preţuri la: confecţii – cu 0,5%, încălţăminte total – cu 0,2% (inclusiv: cizme, cizmuliţe, ghete de iarnă pentru femei și bărbaţi – cu câte 0,7%, pentru copii – cu 0,9%) și ţigări – cu 0,7%.

Totodată, este de menţionat, că în perioada de raport au scăzut neesenţial preţurile la: citrice – cu 1,3%, carne de porc – cu 1%, carne de bovine și votcă – cu câte 0,8%, fructe exotice – cu 0,5%, carburanţi – cu 0,7%, gaz natural ambalat în butelii – cu 0,3%, încălţăminte de vară pentru bărbaţi, fe-mei și copii, obiecte electrice de uz casnic de folo-sinţă îndelungată (frigidere, congelatoare, mașini de spălat, aspiratoare) și mărfuri chimice de uz cas-nic – de la 0,1% până la 0,4%.

La serviciile prestate populaţiei în luna decem-brie a fost înregistrată o majorare a tarifelor medii lunare la serviciile poștale – cu 9,9% și serviciile transportului de pasageri - cu 0,3%. În același timp, s-a redus plata pentru întreţinerea copiilor în gră-diniţe și creșe – cu 1,5 la sută.

Amintim că anterior BNM a majorat prognozele sale pentru infl aţia din anul trecut de la 3,9 la 4,1 la sută, iar pentru anul curent – de la 3,9 la 5,3 la sută.

Sursa: InfoMarket

BANCA MONDIALĂ:

Economia moldovenească îşi Economia moldovenească îşi va reveni în următorii trei aniva reveni în următorii trei ani

Şi din nou comuniştii Că Voronin va reveni la putere nu am nicio îndoială, dar nicio pă-rere de rău. Din punctul meu de vedere, Moldova a pierdut mult de când cei trei crai și-au împăr-ţit ţara în sfere de infl uenţă. Tu iei primăria, tu procuratura și televiziunea, tu iei vama și fi scul și așa mai departe… Dar gata. Atât a fost jocul de-a democraţia, stimabililor, înapoi la pumnul de fi er al domnului Voronin. Desi-gur, atât cât îl mai ţin baierele pe bătrân.

Alianţa s-a discreditat în toate cele 7 părţi ale lumii. Sunt o glumă de alianţă, iar astăzi îmi vine greu să realizez câtă dreptate avea bătrânul general Voronin când vorbea de acești căpcăuni fl ămânzi, care vor rupe Moldova în bucăţele, când ne spunea des-pre ce amploare va lua contrabanda cu ţigări, când promitea revenirea grupărilor criminale pe meleaguri moldovenești… Un adevărat Nostradamus, acest Vladimir Voronin. Uite că toate s-au întâmplat cu vârf și îndesat. Am văzut cum este și cu așa-numiţii democraţi? Da, am văzut. Ei bine, acum să ne pregătim de reîntoarcerea comunistului Voronin. Eu nu sunt Nostradamus, dar lucrurile sunt deja puse pe o direcţie clară.

Poate că Voronin nu vine de unul singur la putere, ca în vremurile lui bune. Poate reușește să-i aburească pe unii dintre membrii Alianţei și face o coaliţie, care dracu’ știe cum s-o numi. Contează doar că va reveni. Avantaje? Hoţii în lege vor fi iar cu capul sub papuc ori Papuc. Împușcăturile din păduri vor viza doar mistreţii. Cine va deveni brusc mai hrăpăreţ i se va tăia din porţie. Dezavantaje? În ceea ce mă priveș-te, relaţia cu România. Cred sincer, dacă Voronin era mai deștept în legăturile cu ţara vecină și soră, era cel mai bun președinte pe care l-a avut Moldova.

Nu-mi pare rău că vine Voronin înapoi. Repet, sunt sigur de asta. Cu adevărat îmi pare rău de faptul că după aproape 4 ani de când ne conduce racul, broasca și știuca, am ajuns să-l regretăm pe acest tiran bătrân. Tare mult rău aţi mai făcut Moldovioarei, fraţilor Filat, Lupu și Ghimpu! Nu o să vă regret dacă dispăreţi în meandrele istoriei. Filat nu a știut decât să-și mătrășească cei mai buni prieteni din jurul său, a adunat sub sine multă putere, i s-a urcat la cap, nu mai are cine să-l sfătuiască, este înconjurat doar de lingăi, iar în prostia lui trage și ţara la fund. În schimb, Lupu stă la fundul vice-președintelui său. A ajuns să fi e controlat și dirijat ca o păpușă de doi metri. Domnul Lupu nu are sânge în sistem ca să fi e tranșant, să aibă o părere. El se scaldă în mai multe ape doar ca să rămână la suprafaţă. În schimb, proprietarul dânsului este un animal feroce, care din bârlogul său a ajuns să controleze aproape tot ce mișcă sau face bani în ţară. Cât despre domnul Ghimpu, ce să vă spun? Îmi face o deosebită neplăcere faptul că acest om mi-a fost președinte. Ţara arde, iar el se piaptănă desco-perind România și scriind prostii pe facebook. Culmea, prostiile acestea au valoarea unei compuneri de clasa a 2-a, care abia ar lua o notă de trecere. O singură rugăminte am faţă de domnul Ghimpu: să rămână unde este plecat. Dacă vrea, poate scrie in-epţii tâmpite pe facebook. Sunt sigur că ar exista sufi cienţi moldoveni care ar fi de acord să-i plătească vizita prin România, prin lume, numai să-și prelungească această călătoria până la sfârșitul vieţii sale. La revedere, domnule Ghimpu, Lupu și Filat.

Vitalie COJOCARI, sursa: cojocari.ro

În 2012, infl aţia în Moldova a fost de 4,1 la sută

18 IANUARIE 2013 77 F L U XF L U XExterne

Fratele lui Barack Obama vrea să fi e şi el preşedinte. În Kenya

Fratele vitreg al președintelui american Barack Oba-ma va candida la alegerile prezidenţiale din Kenya, dacă va câștiga alegerile pentru locale pentru un post de guvernator, care vor avea loc în luna martie.

În cazul în care va deveni guvernator, el are de gând să candideze la președinţie, la următoarele alegeri generale, care vor avea loc în anul 2018.

Malik Obama, care a fost cavalerul de onoare la nunta președintelui american, a spus că realizările fratelui său vitreg, în ciuda opoziţiilor, l-au determinat să candideze independent la alegerile locale din Kenya, no-tează The Telegraph, citat de Ziare.com.

Cei doi au același tată, însă mame diferite. Ei s-au întâlnit pentru pri-ma oară în anul 1985, rămânând foarte apropiaţi de atunci. „Au fost mulţi oameni care mi-au cerut să candidez la președinţie (a Kenyei - n. red.), de data aceasta însă, am spus: „Nu, lăsaţi-mă întâi să-mi tocesc dinţii cu politicienii locali și apoi, la alegerile următoare, cu siguranţă voi candi-da pentru funcţia supremă”, a spus Malik Obama, care vrea și să ajute la „schimbarea vieţii oamenilor”.

În vârstă de 54 de ani, acesta este de profesie contabil și a promis să combată sărăcia în ţinutul său natal, Siaya, din vestul ţării. Malik Obama a afi rmat că a vorbit cu fratele său vitreg, la scurt timp după câștigarea ale-gerilor prezidenţiale din 6 noiembrie, acesta încurajându-l să candideze.

Posibilul candidat la președinţia Kenyei a mărturisit însă că nu va cere o aprobare directă din partea liderului de la Casa Albă.

Sursa: realitatea.net

Unul dintre principalii capi mafi oţi ai Rusiei, As-lan Usoian, a fost asasi-nat, miercuri, 16 ianuarie, în plin centrul Moscovei, a anunţat poliţia locală citată de agenţiile in-ternaţionale de presă. Usoian, alias Ded Hasan (Bunicul Hasan), a fost împușcat la ieșirea din-tr-un restaurant, la ora 14:30, și a murit la spital în urma rănilor.

Un lunetist a tras șase focuri de armă spre Usoian, de pe acoperișul unei case din apropiere, în timp ce acesta ieșea de la un restaurant din cartierul moscovit Arbat. Gărzile sale de corp nu au reușit să-l apere la timp, mafi otul murind în drum spre spital din cauza rănilor suferite, precizează Russia Today. Reprezen-tanţii organelor de forţă au precizat că arma crimei a fost găsită la locul din care s-a tras.

O femei care ieșea de la restau-rant în același timp cu Usoian a fost rănită grav, în urma unui ricoșeu și a fost transportată la spital. Femeia era o angajată a restaurantului „Ka-retnâi Dvor” din strada Povarskaia,

care a ieșit să-l conducă pe Usoian, precizează agenţia newsru. Deși a suferit răni grave și a fost internată la terapie intensivă, viaţa femeii este în afara oricărui pericol, mai menţio-nează sursa.

“Bunicul Hasan”, un georgian de origine armeană, a reușit să su-pravieţuiască cel puţin altor două tentative de asasinat. Un criminal a ratat ţinta la Soci, în 1998, altul l-a rănit grav pe Usoian și pe bodygu-ardul său, în 2010, într-un atac la Moscova.

Acesta devenise, în ultima vreme, o ţintă în războiul dintre clanurile criminale, au declarat poliţiștii, care au făcut o legătură între tentativele de asasinat și un confl ict existent între membri ai „elitei criminale”. Atacurile din 2010 și cel de miercuri se pare că sunt legate și că ar fi fost puse la cale de aceleași persoane, au declarat surse din poliţie.

Potrivit unei surse poliţienești ci-tate de agenţia Interfax, Usoian se ocupa de trafi cul cu droguri, vânză-rile de arme, extracţia de minereuri și jocurile ilegale.

Usoian și-a început cariera de asa-sin în Georgia, unde a intrat pentru prima dată la închisoare pentru că s-a bătut cu poliţiștii, la vârsta de 19 ani. În timp ce se afl a la închisoare, între 1966 și 1968, a fost recunoscut

ca membru al „elitei” lumii interlope sovietice.

Mafi otul, în vârstă de 75 de ani, avea rangul de „vor v zakone” (hoţ în lege), cel mai înalt în ierarhia crimei organizate a fostei URSS și era consi-derat drept cel mai infl uent lider ma-fi ot din întregul spaţiu fost sovietic, deși nu era urmărit de justiţia rusă.

Asasinarea lui Usoian le dă autori-tăţilor ruse sufi ciente motive de în-grijorare, deoarece s-ar putea solda cu o activizare a structurilor crimina-le și cu acutizarea confl ictelor dintre acestea.

În opinia fostului ministru al Apă-rării, Anatoli Kulikov, asasinarea lui Aslan Usoian ar putea avea legătură cu „un nou val de redistribuire a sfe-relor de infl uenţă în lumea crimina-lă”, comunică ITAR-TASS. „În anii ‘90 ai secolului trecut, mai mulţi crimi-nali au ajuns după gratii. Acum aceș-tia au ieșit din detenţie, dar locurile lor sunt deja ocupate”, a precizat ex-ministrul.

Un alt expert, fost adjunct al șefu-lui structurii de forţă care se ocupă de combaterea trafi cului de droguri, este de părere că, dimpotrivă, oda-tă cu asasinarea lui Usoian, luptele pentru redistribuirea infl uenţei pe piaţa drogurilor s-au încheiat. „Prea mult timp a fost vânat acesta. Nu cred că va urma o înrăutăţire a si-

tuaţiei criminogene”, a mai afi rmat

expertul.

Agenţia newsru menţionează

că după tentativa de asasinat din

2010, Bunicul Haisan a început să

se gândească serios la soarta impe-

riului său criminal, după ce va părăsi

această lume. El și-a pregătit un suc-

cesor, din rândul rudelor sale. Astfel,

el l-a ales drept moștenitor pe ne-

potul său Dmitri Cianturia, zis și Mi-

ron. Acesta s-a născut în Georgia, în

1981. Din 2010, el este iniţiat treptat

în toate afacerile „Bunicului”. Acesta

discută cu afaceriștii controlaţi de

clanul mafi ot, poartă tratative cu alţi

hoţi în lege etc.

Însă Usoian are și alţi oameni de

încredere, „repartizaţi” de el prin re-

giuni, care ar putea să-i facă concu-

renţă lui Miron.

FLUX

Peste 80 de persoane au fost ucise și 160 rănite într-o dublă explozie care a zguduit marţi, 15 ianuarie, sediul Universităţii din Alep, al doilea oraș din Siria, într-o zonă controlată de trupele guvernamentale, transmite AFP, citând surse ofi ciale și medicale.

Agenţia de presă ofi cială siriană SANA a afi rmat că două rachete trase de tero-riști au explodat la universitate marţi, în prima zi de examene. Conform primaru-lui din Alep, printre victimele atacului fi gurează, în principal, studenţi și refu-giaţi cazaţi în campusul universitar.

„Bilanţul atentatului terorist care i-a vizat pe studenţii noștri în prima zi de examene se ridică, deocamdată, la 82 de martiri și peste 160 de răniţi”, a declarat guverna-torul provinciei, Mohammad Wahid Akkad.

Rebelii și regimul sirian s-au acuzat reciproc de acest masacru.

Alep, situat în nordul Siriei, este divizat din luna iulie între cartierele afl ate în mâinile rebelilor și cele contro-late de armată. În pofi da luptelor, universitatea și-a des-chis porţile la mijlocul lunii octombrie.

La începutul iernii, mai multe ONG-uri au anunţat că aproximativ 30 de mii de refugiaţi din calea luptelor și-au găsit adăpost la Alep.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a califi cat atacul din Alep drept „o crimă de război’”. Departamen-tul de Stat al SUA a acuzat autorităţile siriene că ar fi autorul bombardamentelor aeriene asupra Universităţii din Alep. La rândul său, Rusia a denunţat ceea ce ea a nu-mit drept „o provocare sângeroasă’” și „un nou masacru în rândul unor persoane nevinovate din Siria”.

Violenţele în Siria s-au soldat cu peste 48.000 de mor-ţi, dintre care peste 33.000 de civili, de la declanșarea

mișcării de protest împotriva regimului lui Bashar al-As-

sad în urmă cu 22 de luni, potrivit Observatorului sirian

pentru drepturile omului (OSDH), relatează AFP.

Cel puţin 33.637 de civili și-au pierdut viaţa începând

din 15 martie 2011, a precizat organizaţia neguverna-

mentală, care îi consideră, de asemenea, civili și pe cei

care luptă împotriva trupelor regimului sirian.

Numărul soldaţilor uciși se ridică la 11.926 și cel al de-

zertorilor la 1.573, a precizat OSDH. „Trebuie adăugate

alte 968 de persoane ucise a căror identitate nu a putut

fi stabilită”, a mai menţionat directorul OSDH, Rami Ab-

del Rahmane, ceea ce crește numărul morţilor la 48.104

în decurs de 22 de luni. Acest bilanţ nu include miile de

persoane dispărute în detenţie și nici pe majoritatea

morţilor în rândul miliţiilor proregim.

OSDH nu i-a inclus în bilanţurile realizate pe comba-

tanţii străini uciși și care au fost anunţaţi în ţările lor.

Totalizând toate aceste categorii, numărul persoanelor

ucise în violenţele din Siria ar putea depăși 100.000, a

afi rmat Abdel Rahmane.

Sursa: AGERPRES

Regele mafi ei ruse a fost asasinat Regele mafi ei ruse a fost asasinat de un lunetist în centrul Moscoveide un lunetist în centrul Moscovei

Peste 48 de mii de morţi în Siria, în 22 de luni de violenţe

18 IANUARIE 201388F L U XF L U X Important

CMYK

CMYK

Răspunzând solicitărilor tinerilor care doresc să obţină informaţii su-plimentare despre ce anume se studiază în cadrul instituţiei noastre, publicăm mai jos o scurtă descriere a temelor. Așa cum am anunţat, primul compartiment cuprinde douăsprezece teme. Vom reveni cu prezentarea ce-lui de al doilea comparti-ment, „Abilităţi practice”, în numărul viitor.

CURSURILE UNIVERSITĂŢII POPULARE. ADNOTĂRI LA PRIMUL COMPARTIMENT – „VIZIUNE”

1. Ce este VIAŢA și сe este 1. Ce este VIAŢA și сe este SOCIETATEA? Creaţionism SOCIETATEA? Creaţionism

versus Evoluţionism versus Evoluţionism Așa cum am ieșit dintr-o socie-

tate atee, comunistă și am plonjat într-o altă societate atee, liberal-democratică, sistemul de învăţă-mânt continuă să inoculeze în so-cietate mitul modernităţii despre apariţia lumii și a omului ca efect al unei întâmplări. Big-Bang-ul, ca început al Universului, urmat de procesele evoluţioniste, descinde-rea omului din maimuţă și toate celelalte improvizaţii zis știinţifi ce, legate de numele lui Charles Dar-win, formează setul de prejudecăţi dominante în societatea noastră.

Universitatea Populară se înscrie pe linia tradiţională, creștină, con-servatoare de înţelegere a vieţii. Adică suntem creaţioniști, cei care știm că lumea și omul sunt creaţia lui Dumnezeu. Anume din această concepţie fundamentală derivă în-treaga noastră viziune asupra so-cietăţii. Altfel zis, formula comună „omul este un animal raţional” își are replica ei simetrică la care ad-erăm și noi: „omul este un animal religios”. Iar dacă nu e, el, dispu-nând de liberul-arbitru, cade mai jos decât animalele, care cel puţin sunt ghidate de instincte.

2. PARADIGME, CĂI DE 2. PARADIGME, CĂI DE GÂNDIRE, SISTEME DE GÂNDIRE, SISTEME DE REFERINŢĂ. Cum să ne REFERINŢĂ. Cum să ne

schimbăm PARADIGMA?schimbăm PARADIGMA?Optica noastră asupra vieţii este

dominată de setul de idei, izvorâte în cultura europeană începând cu Renașterea, urmată de Reformă și culminând cu Secolul Luminilor. Confl ictul dintre credinţă și știinţă, detronarea lui Dumnezeu și coco-ţarea omului pe tronul Creaţiei ca expresie fi losofi că a gândirii eu-ropene s-au încununat cu Revolu-ţia Franceză, privită ca o expresie politică majoră a acestei gândiri secularizate. Acest eveniment este revendicat ca fi ind unul pozitiv atât de democraţiile liberale, cât și de comunism.

De aici descind toate miturile fondatoare ale lumii moderne: re-publica, formarea puterii de jos în sus, ideologiile, contractul social, drepturile omului fără Dumnezeu,

determinismul economic, hedo-nismul, goana după confort, sub-stituirea eroului ca subiect-cheie în societate cu târgoveţul.

Noi plecăm de la nevoia de a re-abilita și aduna laolaltă viziunea mozaicală, atomizată, deformată asupra realităţii într-o optică orga-nică, închegată pe temeiul Adevă-rului revelat..

3. TRADIŢIONALISM, 3. TRADIŢIONALISM, MODERNISM, POST-MODERNISM, POST-

MODERNISM. Ce urmează?MODERNISM. Ce urmează?Societatea noastră, care a cu-

noscut atât experimentul comu-nist, cât și pe cel liberal, după ce a epuizat în mod tragic iluziile epo-cii anterioare, încă mai consumă cu entuziasm o nouă iluzie. Spe-ranţele noastre de occidentalizare, de modernizare, de construcţie a unei societăţi mai bune pe temeiul modelului vestic se izbesc dureros de realitatea din ce în ce mai de-primantă a unei tranziţii fără sfâr-șit, care produce din ce în ce mai multă sărăcie, nedreptate, corup-ţie și abuzuri. Euroentuziaștii ne asigură că la baza acestor eșecuri ar sta specifi cul nostru naţional și că foarte curând trenul nos-tru va ajunge în staţia terminus a „Paradisului terestru” – Uniunea Europeană. Și totuși, o privire de ansamblu, un studiu mai profund al realităţilor la scară mondială ne face să înţelegem mai bine dis-funcţiile sistemului.

De aici și preocuparea tot mai concentrată a unor intelectuali asupra originilor acestor maladii sociale cronice. Unde și când s-a produs ruptura? Ce înseamnă că-derea în istorie? Ce înseamnă Mo-dernitatea ca replică a Tradiţiei? Cum s-a întâmplat prăbușirea din sacru în profan și care sunt conse-cinţele acesteia? Cum s-ar putea reînnoda fi rul timpului cu Tradi-ţia? Cum înţelegem teocentrismul, hristocentrismul în raport cu an-tropocentrismul sau individualis-mul? Ne putem opri din căderea care capătă viteză accelerată în postmodernitate

4. SENSUL ISTORIEI, MITUL 4. SENSUL ISTORIEI, MITUL PROGRESULUI ȘI ROSTUL PROGRESULUI ȘI ROSTUL

FINAL AL VIEŢII FINAL AL VIEŢII Fiind învăţaţi la școala marxistă

să privim istoria ca pe o mișcare ascendentă, condiţionată de le-gităţile istoriei, să înţelegem Tim-pul ca pe o derulare lineară, care conduce în mod inexorabil spre o treaptă de dezvoltare economi-că generatoare de abundenţă și satisfacţii materiale, am intrat în capitalism fără a ne revizui radical viziunea. Am alunecat pe o pantă dulce de la dogmele comuniste la cele liberale, crezând că înlocuirea sistemului unipartidist cu unul plu-ripartidist reprezintă un salt hotă-râtor în asaltul nostru fi nal pentru ceea ce am crezut că înseamnă libertate și dreptate. Interogaţiile de genul de ce ne-am născut, de ce trăim și de ce vom muri rămân în afara preocupărilor noastre. Problemele existenţei au fost re-duse la dimensiunea lor materială. Omul de azi nu se mai întreabă DE CE trăiește, ci CUM trăiește.

Cei puţini care se apleacă asupra sensului istoriei sunt în afara me-diului educaţional, academic, poli-tic, jurnalistic, altfel zis, nu se prea regăsesc în „spaţiul public”. Grosul societăţii este furat de cotidian, bombardat cu senzaţii, evenimen-te, scandaluri și distracţii, care ţin loc cunoașterii și înţelegerii pro-funde a vieţii. Istoria are un sens în măsura în care este înţeleasă ca Plan Divin, care dă omului o mi-siune cu totul specială, o vocaţie superbă de fi inţă croită după chi-pul și asemănarea lui Dumnezeu. Iar cei pentru care astfel de lucruri sunt niște abstracţiuni străine de interesul lor riscă să orbecăiască în tenebre fără nicio noimă.

5. Ce este 5. Ce este GEOPOLITICAGEOPOLITICA??Geopolitica – iată o noţiune

nouă, intrată în uzul nostru în ul-timele două decenii, cu care ope-rează în permanenţă analiștii, jur-naliștii și politicienii. De cele mai multe ori, ea se reduce la atitudi-nea faţă de Rusia (pozitivă pentru

unii, negativă pentru alţii) și la concurenţa acesteia în regiune cu România, SUA, UE, NATO (entităţi privite și ele cu pasiuni diametral opuse). Relaţiile externe ale Repu-blicii Moldova sunt privite anume prin această prismă. De aici deri-vă și mai toate confl ictele politice majore.

Are geopolitica și o dimensiune metafi zică? Și dacă are, cum se proiectează aceasta asupra jocu-lui marilor entităţi statale, dar și al corporaţiilor, pe dimensiunea eco-nomică, civilizaţională, religioa-să, naţional-statală? Ce identitate își revendică Republica Moldova în acest joc de șah internaţional? Cum răspunde ea la riscurile de-suveranizării și dizolvării tuturor elementelor identitare fundamen-tale? Ce se întâmplă cu elementele constitutive de bază ale identităţii noastre în condiţiile actuale? Fa-milia, colectivităţile rurale, Bise-rica, tradiţiile, cultura, limba ar fi cele mai importante dintre aces-tea. Există o înţelegere a interesu-lui naţional din perspectiva strate-giei de supravieţuire și afi rmare a poporului nostru sau suntem doar consumatorii modelelor impuse din exterior?

6. Ce este ECONOMIA? 6. Ce este ECONOMIA? DETERMINISMUL ECONOMIC DETERMINISMUL ECONOMIC

versus MODERAŢIA și versus MODERAŢIA și RESPONSABILITATEARESPONSABILITATEA

Așa cum trăim în perioada do-minantă de homo economicus, discursul public al tuturor acto-rilor politici arată deprimant de uniformizat. Toată lumea așteaptă de la guvernările care se succed miracole în saltul economic, care se amână de la un ciclu electoral la altul. De ce nu reușește acesta și în ce măsură este vorba de incom-petenţa sau reaua-credinţă a gu-vernanţilor, indiferent de culoarea lor? Sau poate există cauze care le scapă deopotrivă și guvernanţilor, și experţilor?

Atunci când vorbim de indepen-denţă, de regulă ne gândim la ele-mentele simbolice ale statului: De-

claraţia de Independenţă, Imnul, Drapelul, Constituţia, exercitarea suveranităţii pe întregul teritoriu naţional. Corect. Dar cât valorea-ză toate acestea fără o minimă independenţă economică? Cum am putea proteja piaţa internă de invazia mărfurilor străine în condi-ţiile afl ării în OMC și a deschiderii către piaţa europeană și interna-ţională? Cele patru valori ale UE, libera circulaţie a persoanelor, a capitalurilor, a mărfurilor și servi-ciilor produc efecte binecunoscu-te. Moldovenii, neavând de lucru în ţară, practică „nomadismul de masă”, migrând spre UE, iar de acolo vin capitalurile, mărfurile și serviciile. Este acesta un schimb echivalent? Suntem conștienţi de statutul nostru de colonie econo-mică în devenire? Există măcar o voce distinctă printre economiști sau politicieni care nu ar practica exerciţii retorice axate pe iluzia că anume capitalul străin repre-zintă soluţia salvatoare pentru economia noastră? Ce elemente ale protecţionismului economic ar putea fi aplicate la noi fără a cădea în tentaţia edifi cării unui sistem autarhic? Ce pârghii vamale, cre-ditare și fi scale ar putea fi folosite pentru a se depăși dezastrul de azi? Între riscul de a deveni o ane-xă economică a marilor corporaţii internaţionale și cel de a deveni periferia unui megasistem eurasi-atic există un mijloc de aur?

7. BANII și PUTEREA. O 7. BANII și PUTEREA. O abordare creștină abordare creștină

Am putea spune și așa: puterea banilor. Sau sensul spiritual al ba-nilor. Sau banii ca paradigmă do-minantă a lumii moderne.

Banii sunt pentru noi un instru-ment sau noi suntem unealta ba-nilor? Cum decriptăm înţelesul maximei hristice că nu poţi sluji, în același timp, lui Dumnezeu și lui Mamona? Cine e personajul nevăzut care poartă și acest nume – Mamona? Cum înţelegem esenţa capitalismului, a pieţei libere, ce este plutocraţia, cum derivă din

CÂTEVA NOTE DESPRE LECŢIILE

18 IANUARIE 2013 99 F L U XF L U XImportant

CMYK

CMYK

puterea banului puterea politică? Cine pe cine posedă, noi pose-dăm banul sau banul ne posedă pe noi? De ce se pune într-un mod atât de tranșant, radical – prin ori-ori – relaţia omului cu Dumnezeu și cu Mamona? Cum administrăm relaţia noastă cu aceste realităţi spirituale, cărora nu ne putem sus-trage decât în mod iluzoriu? Mai avem capacitatea de a distinge cele două realităţi complementa-re, materială și spirituală? Cinicii, mulţumiţii de sine și opacii nu au decât să treacă ironic peste astfel de întrebări. Noi insistăm să le că-utăm răspunsurile.

8. CULTURA DE MASĂ, 8. CULTURA DE MASĂ, GÂNDIREA COMUNĂ GÂNDIREA COMUNĂ

și INDEPENDENŢA și INDEPENDENŢA INTELECTUALĂ. Cum să-ţi INTELECTUALĂ. Cum să-ţi

dezvolţi DISCERNĂMÂNTUL?dezvolţi DISCERNĂMÂNTUL?Așadar, cum să ne păstrăm inde-

pendenţa intelectuală sau, poate, cum să o căpătăm și să o dezvol-tăm – iată cărei încercări este su-pus omul în ziua de azi. Prin urma-re, pentru a ne scutura de inerţia de gândire se impune o minimă curiozitate intelectuală, o căutare permanentă, dureroasă și febrilă a sensurilor profunde ale existenţei. Omul, dacă e om și nu obiect, ani-mal social inconștient, este, cum spunea Pascal, o trestie gânditoa-re, este mereu chinuit de întrebări majore asupra condiţiei umane, asupra rosturilor profunde ale lu-mii și ale lui în această lume.

Mediul ne împinge într-o conti-nuă incapacitate de concentrare, prin TV, muzică, MTV, internet, fi l-me, jocuri electronice, facebook etc. Replica noastră trebuie să fi e deconectarea de la mediul tehnic, de la grupurile sociale și conecta-rea la sursa spirituală și intelec-tuală. Să consumăm dozat aceste splendori ale civilizaţiei moder-ne, să le posedăm noi pe ele, ca pe niște instrumente utile atunci când sunt folosite cu măsură și di-structive atunci când ajungem pri-zonierii lor. Numai așa putem ieși din capcana consumului excesiv de VIP-uri, de mode, de glamour, de showbiz, de entertainment, de norme, cutume, stiluri de viaţă in-sufl ate de cultura de masă. Adică, vă invit să practicăm ceea ce pen-tru omul comun ar însemna asu-marea unui „delict de opinie”.

Ne punem întrebări fundamen-tale, care ne ajută să alungăm cea-ţa din faţa ochilor, să deslușim mai bine lumea din jur. Din fi inţe do-minate devenim unele dominante intelectual și spiritual. Începem să luăm taurul de coarne sau să „călă-rim tigrul”, cum ar zice Julius Evola. Astăzi părăsirea stării de paralizie mentală, de înţepenire spirituală a devenit șansa celor puţini și aleși.

9. Modele pentru SOCIETATE 9. Modele pentru SOCIETATE și pentru PERSOANĂ. Pe CINE și pentru PERSOANĂ. Pe CINE

imităm? Cu CINE dorim să imităm? Cu CINE dorim să semănăm?semănăm?

Educaţia unui om și a unei so-cietăţi în ansamblu se axează pe preluarea de modele. Copilul în-vaţă prin mimetism. De la părinţi, școală, mediu. De la o vreme, pon-derea mediului a devenit una do-minantă. Cultura de masă ţine loc de educator-șef. Copilul nu mai vrea să semene neapărat cu tata, nici măcar cu Ștefan cel Mare.

Teologia apuseană a produs o vastă literatură cu genericul „imi-tatio Cristi”. Însă, încetul cu încetul, cultul sfi nţeniei, al sacrifi ciului, al eroismului a fost substituit cu cel al succesului. E vorba de succesul facil, inspirat din fi lmele america-ne, care aduce în mod miraculos satisfacţia materială. Iar atitudini-le, reacţiile, gesticulaţia, vestimen-taţia, tatuajele, așteptările, repre-zentările sunt împrumutate fără discernământ.

De la efortul devenirii, al clădirii propriei personalităţi, al asumării de sarcini majore omul alunecă spre postura de consumator pasiv a unor modele inoculate prin TV și Internet. Vedetele de cinema, animatorii TV, fotbaliștii sunt prin-cipalele surse de inspiraţie. Locul omului de caracter, dintr-o bucată, a fost luat de omul comod, căldi-cel, aplatizat, stins, fără orizonturi largi și viziune de anvergură. Tră-irea s-a transformat în vegetare, aspiraţia – în tentaţie, angajamen-tul – în dezangajare. De la condiţia de altă dată de stejar viguros, care servea drept metaforă pentru o personalitate puternică, alunecăm spre cea de frunză pe apă sau în bătaia vântului.

Șansa unei societăţi sunt carac-terele puternice. Cum învăţăm să obosim doar trupește, sufl etește – niciodată. Cum deprindem să le alimentăm bateriile spirituale de la o sursă inepuizabilă, dătătoare de elan, energie, vigoare. Asta ne propunem să cultivăm cursanţilor noștri.

10. Originile istorice comune 10. Originile istorice comune ale COMUNISMULUI ale COMUNISMULUI și LIBERALISMULUI. și LIBERALISMULUI.

Similitudini și diferenţeSimilitudini și diferenţeCa să nu existe nicio îndoială

asupra rădăcinilor istorice, fi losofi -ce sau intelectuale comune ale li-beralismului și comunismului, voi aminti doar un șir de coincidenţe fundamentale în cazul acestor doi fraţi gemeni ai „timpurilor noi”:

ANTROPOCENTRISMUL, adică în centrul lumii nu mai este Dum-nezeu, ci omul; el îl detronează pe Creatorul Universului și uzurpează locul de stăpân al vieţii și al mor-ţii;

SECULARISMUL sau separarea Bisericii de stat, în urma căreia Biserica își pierde autoritatea spi-rituală în faţa puterii de stat și a societăţii;

MATERIALISMUL, care reduce lumea la lucrurile văzute și neagă sursa ei divină;

RAŢIONALISMUL, ca absolutiza-re a procesului cunoașterii cu aju-torul raţiunii umane;

SCIENTISMUL, care recunoaște drept știinţe autentice doar știinţe-le naturale, matematica și absolu-tizează rolul acestora în domeniul culturii, în studierea și explicarea tuturor aspectelor vieţii societăţii;

EVOLUŢIONISMUL sau DAR-WINISMUL, ca teorie obligatorie, care substituie proveninţa divină a lumii și a omului, numită creaţi-onism;

REPUBLICANISMUL, adică con-damnarea monarhiei și a aristocra-ţiei și nivelarea formală a tuturor oamenilor;

DETERMINISMUL ECONOMIC, adică absolutizarea necesităţilor materiale ale societăţii și omului în

detrimentul nevoilor lui spirituale, religioase și morale;

DETERMINISMUL ISTORIC, adi-că acea concepţie, potrivit căreia, lumea s-ar dezvolta urmând niște etape istorice „obiective”, fatale, inevitabile. Respectivele etape sunt prezentate ca o mișcare pe o curbă ascendentă, ce conduce în mod inexorabil spre „stadiul su-prem” al procesului istoric – capi-talismul sau comunismul;

MITUL PROGRESULUI, adică ilu-zia că omenirea se mișcă neabă-tut pe o scară știinţifi că, politică și economică ascendentă, până la atingerea unei depline stări de fe-ricire terestră;

MORALA AUTONOMĂ sau mo-rala ca refl ecţie a unei ideologii dominante, iar nu ca urmare a poruncilor divine. În societăţile democratice, religia e substituită cu „drepturile omului”, iar în cele comuniste – cu codul constructo-rului comunismului;

PROMETEISMUL sau ideea fi xă de a cuceri lumea și universul, care nu au o altă menire decât să sati-sfacă nelimitatele pofte ale omului rămas faţă-n faţă cu sine însuși;

TEHNOLOGISMUL și MANIA CU-CERIRII COSMOSULUI;

CULTUL CORPULUI în detrimen-tul dezvoltării spirituale.

Ambele părţi ale aceleiași mo-nede a MODERNITĂŢII, liberalis-mul occidental și comunismul la fel de occidental, s-au îndepărtat de la percepţia VERTICALĂ a lumii spre cea ORIZONTALĂ. În ambele cazuri, omul a crezut că el își este propriul regizor, propriul stăpân, adică a început să se închine sie însuși.

Aceste paralele și coincidenţe ar putea fi continuate la nesfârșit. Din această perspectivă, deosebirile apar ca fi ind mai puţin importante.

11. Cum să construim o NOUĂ 11. Cum să construim o NOUĂ NAŢIUNE? Cine suntem: de la NAŢIUNE? Cine suntem: de la Trecutul românesc și sovietic Trecutul românesc și sovietic

spre un VIITOR MOLDOVENESCspre un VIITOR MOLDOVENESCDouă foste patrii-mamă istorice,

cu o egală și agasantă insistenţă,

nu se pot împăca cu gândul că pro-genitura ei, a fi ecăreia în parte, bu-căţică ruptă din ea, s-a maturizat și vrea să aibă o viaţă independentă. Un sentiment ciudat al maternită-ţii se transformă într-o idee obse-sivă de a acapara, de a subordona, de a dizolva în interiorul său, de a strânge la piept cu o îmbrăţișare mortală copilul scăpat din mână. Iar copilul colectiv, poporul unei ţări noi, în loc să decline cu recu-noștinţă și demnitate pretenţiile insistente ale bătrânelor, care sea-mănă, uneori, cu niște mame vitre-ge înrăite, visează ca și mai înainte să se întoarcă la vremea copilăriei de aur. Și o face cu un fel de încă-păţânare rectilinie, care nu vrea să se împace cu realitatea. Ca rezul-tat, certurile și ura progeniturilor celor două mame de ieri otrăvesc viaţa tuturor celor din jur cu o sa-tisfacţie demonică.

Moldova, care e dependentă din-tr-o parte de injecţiile fi nanciare ale Occidentului, iar din cealaltă parte – de gazul rusesc, e divizată în două tabere beligerante ireconciliabile. Ne afl ăm în faţa unei răspântii. Iar la orizont ne semnalează două fa-ruri de o simetrie bestială. Așadar, un far ne ademenește spre Uniunea Europeană (unde nu vom ajunge niciodată și slavă Domnului!), iar ce-lălalt tot emite semnale de chemare în Uniunea Vamală sau, altfel zis, în Uniunea Eurasiatică. Aceste sirene cu voci dulci și ademenitoare ne îm-bie cu voci încântătoare din ambele părţi, făgăduindu-ne fericire subită și Raiul economic (un alt Rai pentru ei nici nu există!).

Conștiinţa noastră colectivă despicată atrage după sine diviza-rea societăţii, iar după ele va urma (dacă nu ne vom opri la timp) dez-integrarea teritorială totală și nă-ruirea statului. Suntem bolnavi de o boală (geo)politică mortală. Noi iubim mai mult România sau Rusia (urând, în același timp, cu o sime-trie demonică rivalul ei geopoli-tic!), decât Moldova noastră. Sau iubim Moldova, dar ca pe o parte a României sau a Rusiei (cei doi

termeni sunt interșanjabili la do-rinţă). Sindromul de vasal, de sub-ordonat, de anexă, domină minţile și sufl etele noastre pustii. Într-o zi, am scris despre Moldova noastră astfel: Partea care a devenit întreg. Dar, se vede, m-am grăbit. Încă nu a devenit. Și va deveni oare, unul Dumnezeu știe. Ne-am pomenit independenţi doar formal juridic. Mental suntem încă un apendice.

12. Istoria recentă a Republicii 12. Istoria recentă a Republicii Moldova. Experienţa Moldova. Experienţa personală și colectivă personală și colectivă

Conceptualizarea destinului nostru colectiv, așa cum l-am trăit și înţeles preţ de un sfert de veac, reprezintă pentru mine o preocu-pare permanentă. Am fost în epi-centrul tuturor evenimentelor din momentul declanșării reformelor lui Gorbaciov. Perestroika, lupta pentru Limbă și Alfabet, obţinerea Independenţei, mitinguri, demon-straţii, tipărituri clandestine, acti-vitatea parlamentară, elaborarea legislaţiei și crearea noilor institu-ţii, combaterea corupţiei și practi-carea gazetăriei, acestea și atâtea alte activităţi și evenimente mi-au permis să acumulez o experienţă sufi cientă pentru a-mi crea o vi-ziune de ansamblu asupra celor întâmplate. Calea parcursă de Re-publica Moldova până în prezent, cu toate suișurile și coborâșurile ei, cu aspiraţii majore și deziluzii simetrice acestora, merită o ana-liză sistemică, dintr-o perspectivă sociologică și politologică profun-dă, care să depășească clișeele de interpretare și ticurile de gândire.

O astfel de abordare se impune nu doar ca un exerciţiu de memo-rie personal sau colectiv, ci și ca o necesitate stringentă de reevalua-re a etapei parcurse de Republica Moldova, de regândire a cauzelor profunde a nereușitelor noastre. Altfel zis, se impune un efort de radiografi ere a trecutului care să ne ajute să elaborăm anumite linii directorii pentru viitor.

Iurie ROŞCA

19.01.2013

CÂTEVA NOTE DESPRE LECŢIILE UNIVERSITĂŢII POPULARE UNIVERSITĂŢII POPULARE

18 IANUARIE 20131010F L U XF L U X Cultur=

- Vă rugăm să ne spuneţi cum a

fost pentru dvs. anul arheologic

2012, cu referire la nivel local.

- Dacă ar fi să facem o retros-pectivă a anului 2012, împreună cu colegii de la Secţia Arheologie a Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei am efectuat pa-tru investigaţii, diferite ca amploa-re, dar foarte importante în ceea ce privește acumularea de materiale documentare despre istoria noastră. Mă refer, în primul rând, la săpăturile efectuate la Piaţa Veche, lângă Bise-rica Armenească din Chișinău, unde echipa noastră a fost și sechestrată, fi ind ameninţată de constructori cu bătaia. A reacţionat prompt atunci societatea civilă și am reușit totuși să stopăm distrugerile și să salvăm câte ceva. Dar, din păcate, a fost un caz regretabil, constructorii au săpat fundaţia unui bloc de locuit și au dis-trus cea mai mare parte a straturilor culturale din Chișinăul vechi. În acel perimetru este exact locul istoric de unde a pornit Chișinăul ca târg, ca oraș. Pe urmă, a doua mare să-pătură s-a efectuat la Petreni, a fost un șantier arheologic internaţional moldo-german, deosebit ca valoare și importanţă. Ulterior, împreună cu cercetătorii de la Agenţia Naţională Arheologică, am făcut o săpătură de salvare pe strada Armenească, 110, și ultima investigare la care am par-ticipat a fost la Cetatea Sorocii, un proiect fi nanţat de Uniunea Euro-

peană, în vederea restaurării Cetăţii

Soroca. Iată, în ordinea în care s-au

desfășurat cele patru șantiere arhe-

ologice la care au participat activ

cercetătorii noștri.

- V-aș ruga să vă referiţi la săpă-

turile efectuate în raza orașului

Chișinău, pentru că ele sunt foar-

te importante și din considerentul

că arheologii nu reușesc să ţină

pasul cu constructorii.

- Cele două investigaţii efectu-

ate anul trecut la Chișinău au fost

ambele neplanifi cate, de salvare.

Am reușit să salvăm de distrugere

ceva material arheologic care ne dă

importante informaţii despre evo-

luţia târgului. În 2010, noi am făcut

săpături lângă Biserica Măzărache. Acolo am găsit resturile satului vechi, a satului Chișinău menţionat pentru prima dată în anul 1436. La Piaţa Veche 10 deja am făcut săpă-tură în centrul târgului Chișinău. Trebuie să menţionăm că un târg nu apare niciodată întâmplător, ci numai prin dispoziţia domnitoru-lui. Târgul Chișinău a fost format la marginea satului Chișinău, pe unde trecea un important drum comerci-al internaţional care venea dinspre Cetatea Albă și Chilia și ducea spre Suceava, iar de acolo spre Europa Centrală și ţările nordului. Acolo se afl a moșia satului Chișinău și moșia satului Buiucani, iar la hotarele din-tre aceste două sate a fost fondat târgul Chișinău. La Piaţa Veche am găsit toată stratigrafi a și dinamica evoluţiei Chișinăului, începând cu aproximativ mijlocul secolului XVII, nu se știe exact anul când a fost for-mat târgul, dar din izvoarele care s-au păstrat, reiese că el exista deja în 1665, 1666, 1667. Deci, putem presupune că pe la mijlocul sec. XVII a apărut târgul în calitate de centru economic și administrativ, care mai târziu a evoluat în oraș.

- Să înţeleg că, orientativ, cunoș-teaţi că acolo a fost cândva cen-trul Chișinăului, iar descoperirile făcute au demonstrat acest lucru.

- Orientativ se cunoaște locul de unde a început actualul municipiu Chișinău. Vatra sa se găsește în zona Bisericii Măzărache, pe colina Măză-rache și în apropiere de ea, și acum am găsit și vatra târgului Chișinău.

- Cum aţi afl at că se fac săpături în acea zonă, cine v-a informat?

- În primul rând, a reacţionat co-munitatea armenească, care a dat un semnal de alarmă că în zona Bi-sericii Armenești au început niște construcţii care pun în pericol clă-direa bisericii. Biserica Armenească este monument inclus în Registrul monumentelor protejate de stat, de categorie naţională, și când au înce-put săpăturile, acestea se efectuau la circa 20 de metri de biserică. Ei au alertat autorităţile că din cauza lu-crărilor de teren s-a fi surat un perete al bisericii. Apoi ne-au alertat și lo-calnicii din vecinătate, deranjaţi de faptul că în preajma lor au început săpături neautorizate. Dar astfel de lucrări se întâmplă zilnic, din păcate. Ne-am prezentat la locul faptei, a

fost și viceministrul Gheorghe Posti-că, care este și președinte al Comisi-ei Naţionale Arheologice, iar cei res-ponsabili de construcţie au încercat să ne demonstreze că ei au actele în regulă, că arheologii doar încurcă iţele și nu le permit să-și facă treaba. De parcă istoria ar fi numai a noas-tră, a arheologilor, și ar trebui să ne intereseze doar pe noi.

- Consideraţi că este vorba doar de neglijenţă sau și de rea-voin-ţă?

- Se creează impresia că prin mo-dul acesta barbar de a porni con-strucţii oriunde, fără a ţine cont de valenţele istoriei, ne tăiem accesul la istorie. Evident că apar suspi-ciuni atunci când încercăm să gă-sim răspuns la întrebarea de ce se înghesuie toate aceste clădiri din beton și sticlă în centrul orașului și distorsionează arhitectura lui. Să-pături arheologice în Chișinău au fost făcute foarte puţine. Noi chiar nu ne cunoaștem istoria orașului în care trăim și nu ni se permite să o descoperim. Toţi cei care doresc să construiască în centrul istoric al Chișinăului sunt obligaţi, conform legislaţiei, în primul rând să pre-zinte proiectul de construcţie la Ministerul Culturii, la Consiliul Naţi-onal al Monumentelor Istorice, care analizează oportunitatea lor și avi-zează aceste proiecte. Însă, de mul-te ori, mai întâi se sapă groapa de fundaţie, se distruge monumentul istoric și apoi se prezintă proiectul de construcţie spre avizare. Iar cei cu construcţiile preferă mai întâi să demoleze clădirile, apoi să se adreseze după autorizaţie de con-strucţie, exact cazul de pe strada Armenească, 110: întâi au distrus tot și au lăsat doar o bucată de pe-rete un metru pe un metru și ne-au spus: iată ce am găsit! Practic, acolo nu mai era nimic de găsit. Iar cei de la Piaţa Veche, de faţă cu noi, și-au exprimat regretul că nu s-au grăbit să sape groapa pentru fundaţie mai repede, ca să nu rămână nimic din ruine și să nu aibă de-a face cu noi.

- Ce importanţă istorică au obiec-tele găsite la șantierul de la Piaţa Veche?

- Chiar dacă muncitorii au dis-trus mult la Piaţa Veche, noi totuși am reușit să salvăm unele materi-

ale: am descoperit câteva locuinţe, mai multe unelte din fi er și bronz, monede, ghiulele din secolul XVIII, dar cel mai interesant este un ate-lier meșteșugăresc de prelucrare a metalelor. De asemenea, am găsit multă sticlă și foarte multă cerami-că. Cel mai important, dar și inte-resant din cele găsite este întreaga stratigrafi e a evoluţiei Chișinăului, de la mijlocul sec. XVII, până în sec. XX. Am descoperit trei sau patru ni-veluri de arsură, care refl ectă incen-diile, devastările prin care a trecut Chișinăul în perioada evoluţiei sale medievale și premoderne. După fi e-care strat de incendiu găsim straturi culturale care refl ectă o evoluţie și mai ambiţioasă a târgului nostru. Chișinăul își revenea, era reconstruit și iar se dezvolta. Cu părere de rău, spaţiul nu ne-a permis să ieșim în afara hotarelor de construcţie. Ast-fel, am găsit o locuinţă de suprafaţă, de la sfârșit de secol XVII, început de secol XVIII, o locuinţă a unui boier, probabil, în care am descoperit o sobă placată cu cahle, teracote. Și nu pur și simplu teracote, ci teracote cu imaginea vulturului bicefal bizantin, lucru întâlnit foarte rar la noi. În pro-cesul săpăturilor arheologice s-au găsit doar câteva case în care erau sobe placate cu cahle pe care era vulturul bicefal, cum ar fi la Sucea-va, Iași, Vaslui, în orașe în care exis-tau reședinţele domnești sau a unor înalţi demnitari, boieri, aristocraţi. Aceste cahle reprezintă elemente de lux, dar, totodată, refl ectă și anu-mite gusturi estetice și nu oricine își permitea să împodobească soba cu teracote, și, mai ales, să aibă pe ele imaginea vulturului bicefal bizantin. Până acum, cahle cu vulturul bicefal am găsit în locuinţa de lângă Biseri-ca “Adormirea Maicii Domnului” de la Căușeni, care pare să fi e una din reședinţele mitropolitului Proilavi-ei, cu centrul la Brăila, care păstorea și creștinii din raialele turcești din sudul și nordul spaţiului pruto-nis-trean.

- Dacă ar fi să generalizăm, lucru pe care l-aţi desfășurat împreu-nă cu colegii pe parcursul anului trecut, descoperirile pe care le-aţi făcut ne apropie oarecum, într-o măsură mai mare sau mai mică, de o cunoaștere mai profundă a istoriei orașului Chișinău?

De câţiva ani, Ion Tentiuc, doctor în știinţe istorice, șeful sectorului Arheologie de la Muzeul Naţional de Arhe-ologie și Istorie a Moldovei, împreună cu colegii săi, încearcă să dezlege misterele șantierelor care depozi-tează mărturii reale, documente veridice despre adevă-rata istorie a municipiului Chișinău, șantiere la care, din păcate, specialiștii au tot mai puţin acces.

Orașul Chișinău este asemeni unui furnicar. S-a trans-format într-un uriaș șantier. Capitala este într-o per-manentă reconstrucţie. Se construiește de zor viitorul luminos, spaţios, liberal și democrat al ţării noastre, iar capitala ţării trebuie să refl ecte aspiraţiile poporului.

Buldozerele, camioanele, macaralele lucrează fără încetare: în zgomote de petarde și artifi cii, în sunetul ciocnirilor cupelor de șampanie, alaiurilor de nuntă, discursurilor electorale, sărbătorilor naţionale, demon-tării pomilor de Crăciun...

După cortina asta de evenimente intens mediatizate și analizate există un alt Chișinău, care nu doarme și nu sărbătorește niciodată – cel al constructorilor și al investitorilor în domeniul spaţiului locativ. În accepţia constructorilor de viitor luminos și spaţios, care se pare că numai ei se grăbesc în Europa, Chișinăul trebuie să fi e un megapolis: cu zgârie nori din beton și termopa-ne, cu multă culoare.

Dușmanii înverșunaţi ai viitorului luminos, cei care ne împiedică să accelerăm în rând cu lumea sunt arheo-logii, acești încurcă-lume care încetinesc totul pentru că vor să scotocească în orice groapă după cioburi de ceramică de Cucuteni și oase de mamuţi, care se lamen-tează peste tot cu clădiri istorice, monumente de arhi-tectură și alte chestii din astea demodate și suspecte. Și nu-i de-a mirării că unii dintre ei au mai fost disciplinaţi cu perspectiva aterizării unei cărămizi în scăfârlie. Ce să-i faci, scopul scuză mijloacele!

A CĂZUT DOAR IMPERIUL SOVIETIC, NU ŞI PROPAGANDA LUI

Gunoiştile Chişinăului – „arhivele” unde Gunoiştile Chişinăului – „arhivele” unde constructorii depozitează istoria oraşuluiconstructorii depozitează istoria oraşului

18 IANUARIE 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

- Dacă e să comparăm cu situaţia de până la 2009-2010, când s-a făcut prima săpătură și a fost descope-rit situl cu rămășiţele mamuţilor la Valea Morilor, iar în 2010 la biserica Măzărache și în 2012 la Piaţa Veche, trebuie să vă spun că până la acea vreme, aproape că nu cunoșteam nimic. Istoriile orașului Chișinău existente erau realizate doar în baza unor mărturii sau a unor izvoare scri-se, care sunt foarte modeste în infor-maţii. În 1912 a fost publicată prima încercare, o culegere de articole la 100 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă, care conţine materiale privind istoria Chișinăului; apoi, în 1926, un volum a fost făcut de către Ștefan Ciobanu, iar în 1936 a apărut o istorie a Chișinăului de Gh. Bezviconi dedicată împlinirii a 500 de ani de la prima menţiune do-cumentară a urbei. Nu mai vorbesc despre volumul din anul 1966 în care istoria Chișinăului este refl ecta-tă doar din punct de vedere a luptei de clasă. După cum vorbeam, tot ce avem despre istoria Chișinăului până acum au fost făcute în baza unor iz-voare scrise, care sunt trunchiate, la-cunare. Ele nici într-un fel nu refl ectă viaţa cotidiană a orașului, evoluţia sa economică, socială, culturală, spiri-tuală, dacă vreţi. Dovezi exacte des-pre viaţa chișinăuienilor, începând cu prima lui menţiune, de la 1436, nu există. Doar în urma cercetărilor arheologice efectuate pe acest șan-tier s-a conturat o anumită imagine a evoluţiei Chișinăului medieval, chiar dacă am săpat doar câteva zeci de metri pătraţi. Asta este foarte puţin pentru a înţelege în toată complexi-tatea sa creșterea și evoluţia Chișină-ului în aceste câteva sute de ani de la apariţie.

- Lucrul dvs. este dat peste cap de ritmul în care se desfășoară lucrările de construcţii, spre de-osebire de cercetători, construc-torii au termene mai reale și mai exacte de prezentare a obiecte-lor.

- Chișinăul s-a dezvoltat vertigi-nos în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Cu părere de rău, nu a existat o concepţie de dezvoltare a Chișinăului care să ia în consideraţie partea veche a Chișinăului. Se privea la Chișinăul vechi ca la ceva retrograd, care tre-buie șters și deasupra de construit zgârie nori din sticlă și beton. (Spre regret, nu toţi au renunţat la aceas-tă viziune a evoluţiei urbei noastre.) Iar când au început construcţiile pe malul Bâcului a blocurilor de beton cu peste 20 de etaje, când s-a săpat fundamentul acestor clădiri, au fost distruse toate straturile culturale ale Chișinăului vechi. Pământul cu preţioase vestigii ale istoriei noas-te naţionale a fost vânturat în toate părţile. Când am descoperit materi-

alele de la Piaţa Veche, unul dintre constructori a spus: noi materiale din astea găsim la toate gunoiștile din oraș. Sigur că așa este, dacă ei le-au dus încolo, au aruncat pămân-tul săpat de excavatoare cu tot cu rămășiţele de activitate a strămo-șilor noștri, au dus la gunoi o parte din istoria noastră milenară.

- Periculoasă dorinţa asta a noastră de a scăpa de istorie ca de niște bulendre, fără să tragem învăţămintele din experienţele trecute.

- Este iresponsabil ceea ce se face, nimeni nu se gândește că, de fapt, aceste obiecte constituie tre-cutul nostru, al meu, al dvs., al copii-lor, al strămoșilor și nu e corect să-și asume cineva arbitrar responsabili-tatea, să decidă ce să facă cu acest trecut. Ei se gândesc doar să-și câș-tige banul într-un termen cât mai scurt și nu-l interesează ce va urma. O astfel de mentalitate este specifi -că păturilor sociale, societăţilor slab dezvoltate, cu un venit minim. Dar, cu părere de rău, o asemenea atitu-dine faţă de trecut o observăm și la casele mai mari de la noi. Nu există o minimă cultură istorică la noi și nici nu se dorește a exista. În fond, cine suntem noi ca popor, ca naţiu-ne, dacă nu avem dovada unui tre-cut? Ce a fost mai înainte aici? Cine au fost strămoșii noștri? Întrebaţi pe cineva dacă cunoaște mai mult despre familia lui decât pe bunelul, bunica și poate străbuneii. Pe când armenii, de exemplu, își cunosc îna-intașii lor de la zece și chiar până la 20 de generaţii. Mă refer acum con-cret la familie, nu la neam, în gene-ral. Dar totul pornește din familie, aici trebuie să i se educe copilului o anumită responsabilitate faţă de trecutul nostru. Se creează impresia că special ni se taie din rădăcini ca să ni se arate că noi suntem niște veniţi aici, practică preluată încă din perioada sovietică. Ipoteza care era vehiculată până prin anii ‘90 ai secolului trecut e că începând cu se-colele VI-X după Hristos, aici locuiau doar slavi și rămânea de neînţeles cum ulterior din aceștia apare statul medieval moldovenesc.

- Ce ar trebui să se schimbe acum ca să mai putem salva ceva?

- Noi ne-am obișnuit, încă din perioada sovietică, că trebuie să vină cineva de sus să ne îndrume, să ne rezolve problemele. Și preju-decata asta se păstrează și astăzi: noi i-am ales pe demnitari ca ei să rezolve problemele noastre. Și ni-meni nu mișcă nimic dacă nu i se spune de sus să facă ceva. Și, dacă mai persistă o asemenea mentali-tate, poate ar fi cazul să ni se spună de sus, de la președinte, prim-mi-nistru, Guvern, să ni se impună că trebuie să ne păstrăm istoria, să fi m grijulii faţă de istorie. Practic, în ul-timii un an-doi, cu foarte mari difi -cultăţi au fost convinși funcţionarii de la primărie să nu autorizeze con-strucţiile care distrug monumente-le de arhitectură din Centrul istoric al urbei. Lucrurile se mai schimbă, dar va dura încă mult până vom conștientiza cât e de important să facem aceste schimbări acum, pe urmă vom regreta, nu vom mai pu-tea întoarce nimic. Se mai vorbește că în soluţionarea acestei probleme banii joacă un rol foarte important, că anumite interese cântăresc mai mult decât monumentele de arhi-tectură sau de istorie, dar, până la urmă, dacă societatea civilă va fi la fel de activă cum începe să devină, și se vor sesiza și autorităţile, cum s-a întâmplat în ultimii ani, vom pu-tea stopa distrugerea istoriei noas-tre.

- Eu îmi exprim speranţa că mă-car în anii viitori, noi și copiii noștri vom avea acces la o istorie bazată nu pe legende și povești, ci documentată, argumentată cu cercetări știinţifi ce reale și că dvs. vi se va permite să vă exer-citaţi meseria pentru a ne oferi această istorie.

- Sper și eu că anume așa se va întâmpla. Trebuie să menţionez că pe teritoriul orașului Chișinău s-au putut realiza săpături arheologice și după anii ’40, dar infl uenţa poli-tică a fost majoră. De fi ecare dată se punea accentul pe ipoteza că în această zonă au fost cândva așe-zări de slavi. Se insista pe ideea că de aici au apărut primii slavi și s-au extins în lume. În toată perioada so-vietică asta a fost ideea care a stat la baza cercetărilor arheologice. Sub această presiune au activat toţi ar-heologii și istoricii medieviști în pe-rioada sovietică. După ’90 lucrurile s-au schimbat, au revenit în albia fi rească a interpretărilor obiective și se încearcă reconstituirea istoriei adevărate a noastră ca popor.

- Vă mulţumim că aţi acceptat in-vitaţia noastră și vă dorim mult succes în continuare în activita-tea pe care o desfășuraţi.

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

VERNISAJ

„Ada Zevin – 90 de ani de la naştere”

De Ziua Naţiona-lă a Culturii și de Ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu, pe 15 ianuarie, în in-cinta Muzeului Naţional de Artă al Moldovei a fost vernisată expoziţia retrospectivă cu lucrări de pictură, grafi că și desen „Ada Zevin – 90 de ani de la naștere”. Expoziţia poate fi admirată până la 10 februarie 2013.

Potrivit Ludmilei Toma, doctor în studiul artei, „Ada Zevin nu a făcut artă anga-jată și nici nu a fost adeptul realismului academic, de aceea opera sa nu se înscrie în contextul artei sovietice îndoctrinate. Pictoriţa s-a apropiat de tradiţiile artistice ale Europei Occidentale, iar lucrările sale sunt considerate și astăzi actuale, arta autentică fi ind atemporală în esenţa sa și oferindu-ne șansa descoperirii unor valenţe noi, ce corespund spiritualităţii moderne”.

Artista are studii serioase în domeniul artei plastice, talentul și cunoștin-ţele ei ajutând-o să se realizeze și să se facă remarcată atât pe tărâmul artei plastice, cât și în pedagogie artistică.

Ada Zevin s-a născut la 3 septembrie 1918 în Chișinău, într-o familie de pedagogi. Între 1938 și 1940 și-a făcut studiile la Academia de Arte Frumoa-se din București, la Facultatea de Pictură, avându-l ca profesor pe vestitul maestru român Francisc Șirato. Aici i-a cunoscut pe absolventul Academiei bucureștene Dimitrie Sevastian și studentul Mihai Grecu, care i-au devenit prieteni pentru mulţi ani.

În 1940, Ada Zevin a revenit la Chișinău și și-a continuat studiile la Școala Republicană de Arte Plastice, actualmente Colegiul „Alexandru Plămădea-lă”, la profesorul Moisei Gamburg. În 1947 a absolvit Școala Republicană de Arte Plastice, avându-i ca profesori pe Rodion Gabricov și Ivan Hazov. Între 1947 și 1949 a studiat la Institutul „V. Surikov” din Moscova, Facultatea de Pictură. În 1949 s-a transferat la Institutul „I. Repin” al Academiei de Arte din Leningrad (azi Sankt -Petersburg), Facultatea de Istoria și Teoria Artelor, iar în 1953 a obţinut diploma magna cum laude. În perioada anilor 1953-1975 a predat la Școala Republicană de Arte Plastice din Chișinău, îmbinând ca-riera de pedagog cu cea de cercetător știinţifi c; a publicat articole și studii din domeniul artelor plastice. În 1956 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici, iar în 1959 a debutat la o expoziţie republicană de arte plastice.

În 1998 a fost decorată cu Ordinul Republicii pentru înalta măiestrie artis-tică, pentru o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii artistice în Mol-dova și pentru o participare activă la formarea generaţiilor de tineri plasti-cieni.

Operele Adei Zevin sunt expuse în muzee, galerii și colecţii particulare din Moldova, Rusia, Ucraina, Bulgaria, România, Polonia, Suedia, Canada, SUA, Australia, Israel, Danemarca, Olanda.

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

D O B R O G E A, M U N T E N I A i M O L D O V A Pelerinaj în Sci ia Minor / Pe urmele Sfin ilor (Sf.Ap.Andrei, Sf.Ioan Casian i

Sf.Gherman din Dobrogea) / 28 februarie - zi de Hram 28 februarie - 3 martie 2013 (4 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 27 februarie, ora 19. Sosirea: Duminic , 3 martie, ora 22. M n stirile: Sf.Ioan Casian, Sf.Dionisie Exiguul, Sf.Maria-Techerghiol: Mormântul p r.Arsenie Papacioc, Pe tera Sf.Ap.Andrei, Sf.Arh.Voievozi, Negru Vod , Lacul S rat, Vladimire ti, Bujoreni, Schimbarea la Fa . Catedralele: Sf.Ap.Petru si Pavel din Costan a i Hu i. Ora ele: Constan a, C l ra i, Slobozia, Hu i. Monumentul Tropaemum Traiani de la Adamclisi.

U C R A I N A Lavra POCEAEV / Lacul Sf.Ana / Cern u i / M n. B nceni i Boian

/ Cetatea Hotin a lui tefan cel Mare i Sfânt 16 - 17 martie 2013 (2 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 850/700 lei/pers. Plecarea: Vineri, 15 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 18 martie, ora 6. M n stirile: Cremene , Poceaev, Sf.Duh, Sf.Ana, B nceni, Boian. Cetatea Hotin. Ora ul Cern u i

M O L D O V A Drume ie la M n stirile din mun ii Ceahl u i Rar u

/ S rb toarea Buneivestiri la m n stirea Dur u / 25 martie – zi de Hram 23 - 25 martie 2013 (3 zile / 3 nop i)

Grup: 7/16 pers. Pre : 110/100 eur/pers. Plecarea: Vineri, 22 martie, ora 21. Sosirea: Luni, 25 martie, ora 22. M n stirile: Vorone , Humor, Sih stria Rar u, Rar u, Dur u, Ceahl u, Petru Vod , Sih stria: chilia i mormântul p r.Cleopa Ilie, Secu, Sihla, Neam . Catedrala Mitropolitan din Ia i: Moa tele Sf.Cuv.Parascheva. Ora ele: Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Târgu Neam , Ia i.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

18 IANUARIE 20131212F L U XF L U XCALEIDOSCOP

18 ianuarie EvenimenteEvenimente

1733: A fost adus la o grădină zoologică din Boston primul urs polar prezentat public vreodată în SUA

1778: Exploratorul englez James Cook a ajuns aproape de Insulele Sandwich (Hawaii)

1799: Francezul Louis Robert primește brevetul pentru descoperirea sa din 1798, prima instalație de produs hârtie

1844: La Iași se joacă, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri “Iorgu de la Sadagura”, prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei românești

1847: Franz Liszt concertează la Iași, în casa vistiernicului Alecu Balș, unde face cunoștință cu Vasile Alecsandri, Gheor-ghe Asachi, Costache Negri

1878: Spiru Haret își ia doctoratul în matema-tici la Sorbona cu o teză de mecanică cerească devenită celebră

1879: La Teatrul Național din București are loc premiera comediei “O noapte furtunoasă”, de Ion Luca Caragiale. În distribuție: Grigore Manolescu, Ion Panu, Mihail Mateescu, Anicuța Popescu, Aristița Romanescu

1911: Americanul Elly, pilotând un avion “Curtis”, reușește prima aterizare pe o navă, cuira-satul “Pennsylvania”

1919: A fost fondată compania Bentley Motors1919: Delegația română formată din I.I.C.

Brătianu, Alexandru Vaida Voievod, C. Angelescu, Victor Antonescu participă la lucrările Conferinței de pace de la Paris

1941: În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă numele românești să fi e scrise cu grafi e maghiară

1968: Marin Sorescu publică piesa “Iona”1999: Peste 10 000 de mineri încep un marș

spre BucureștiNașteriNașteri

1689: Montesquieu, scriitor și fi losof reprezenta-tiv al iluminismului francez (d. 1755)

1795: Marea Ducesă Anna Pavlovna a Rusiei, soția regelui William al II-lea al Olandei (d. 1865)

1829: Ludvig Lorenz, fi zician și matematician danez (d. 1891)

1841: Emmanuel Chabrier, compozitor și pianist francez (d. 1894)

1848: Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memoria-list, dramaturg și gazetar român (d. 1925)

1880: Paul Ehrenfest, fi zician și matematician austriac (d. 1933)

1886: Ștefan Dimitrescu, pictor român (d. 1933)1892: Oliver Hardy, actor american (d. 1957)1904: Cary Grant, actor american de origine

engleză (d. 1986)1915: Paul C. Petrescu, fi zician român (d. 1977)1916: Silviu Brucan, politician român (d. 2006)1925: Gilles Deleuze, fi losof francez (d. 1995)1937: John Hume, politician nord-irlandez,

laureat al Premiului Nobel (1998)1955: Kevin Costner, actor și regizor american1961: Carmen Tănase, actriță româncă de teatru

și fi lmDeceseDecese

350: Constant, împărat roman (n. 320)1367: Regele Petru I al Portugaliei (n. 1320)1708: Mihály Ács (tatăl) (Aachs sau Aács), scriitor

ecleziastic maghiar (n. 1646 )1821: Alexandru Suțu, ultimul domn fanariot

din Țara Românească (n. 29 martie 1790)1862: John Tyler, cel de-al 10-lea președinte al

SUA (1841-1845) (n. 1790)1936: Rudyard Kipling, scriitor englez, laureat al

Premiului Nobel (n. 1865)1999: Marian Papahagi, fi lolog român, director

al Centrului Cultural Român de la Roma (n. 1948)

2009: Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1935)

2011: Cristian Pațurcă, cântăreț și compozitor român

30.III.198630.III.1986

Ieri, invitaţia lui Mihai Dolgan la con-certul „Contemporanului”. Prezenţi și Vodă, și Matcovschi, și Senic. Ultimul urcă pe scenă cu fl ori. Finalul – cel de discuţie: una din parodiile cu „amore, amore”. Sen-timente confuze…

Lăcrimează via curăţită. La peste opt-zeci de ani, bunica Ecaterina strângea această sevă și își dădea cu ea peste ochiul beteag. Să-i fi ajutat oare?

Astăzi am defi nitivat povestioara pen-tru copii „Punguţa cu patru bani”, pe care dorește să o scrie Gelu-de-trei-ani. Cu cinci bani – nu: argumentul – ar fi prea grea și n-ar putea-o duce cocoșul moșu-lui. O pregătesc pentru eventuala inclu-dere în volumul omagial dedicat lui Ion Creangă. M-a solicitat să colaborez Mihai Papuc. Să vedem ce vor decide cei de la editură.

1.IV.19861.IV.1986

Ieri, din nou iar la Strășeni. De data aceasta – ședinţă redacţională „LA” îm-preună cu pedagogii fi lologi din raion. Fără restricţii, instructivă. Întrunire de re-zonanţă. Câţiva pedagogi au vorbit foar-te bine: Ivanesi, Olga Nicolaevna, instruc-toarea în albastru, Luca… Participanţi: Senic, Dolgan, Anton, Cheianu, Zbârciog, Malaneţchi, Reniţă… Cam mulţi. Însă am vorbit doar trei: S – D – B.

13-19.IV.198613-19.IV.1986

Călătorie la Penza și prin respectiva regiune rusească. Posibil să scriu unele impresii în urma vizitelor la baștina lui Mihail Lermontov, Visarion Belinski. Înco-lo – note de blocnotes.

Pe când reveneam de la Penza, în ae-roportul Vnukovo din Moscova mă întâl-nesc cu Mitică Diacov. Ne amintim cum, acum câţiva ani, într-un decembrie, pe când ne întorceam din Siberia, de la BAM (Magistrala Baical–Amur), am dormit vreo două zile și nopţi în acest aeroport. Meteorologia!

Printre altele, îl întreb și de cazul lui Ba-bii. Acesta se amorezase lulea de cineva din Stavropol. Vine el la Merenișcev (îna-inte fusese soţie-sa) și-i spune secretaru-lui CC că nu mai poate de dragoste. „Cum, să lași tu doi copii?” se miră superiorul, care nu avea copii, dar atât de mult ar fi vrut să-i aibă. În jumătate de oră cazul a fost rezolvat, Babii ajungând ex-șef la CC al comsomolului…

Boţu se arată erou, nu glumă! După ce i-a lins laba atâţia ani acelui cu șpurul (co-pileţi de porumb, L.B.), acum, post-factum, îl hârâie. La adunarea de partid (deschisă, să putem participa și noi, necomuniștii), Ion Gheorghiţă i-a citit prohodul. Însă cam devreme. Măhărelul se mai ţine…

A plecat redactorul Valeriu Senic. Un altul nu avem. Cine știe ce poamă ni se va aduce… Îl pregătesc la CC…

Idei agitate, controversate, tulburi până la oboseală. Dar, dragii mei, istoria a dovedit-o de atâtea ori că, numai și nu-

mai prin reforme, aproape niciodată nu poate fi atins scopul propus. Sunt necesa-re măsuri radicale. Mai ales în extirparea putregaiului de aici.

25.IV.198625.IV.1986

Timpul remanierilor parţiale. Poate și frecvente, însă neesenţiale. Veveriţele și cercurile rămân aceleași. Doar că e trans-ferată vreo veveriţă dintr-un cerc în altul. Firește, e același și efectul: în continuare, veveriţele, precum le duce capul și ener-gia, învârt cercurile deșertăciunii. Vechea gardă nu cedează. Ci doar mimează pe-restroika. Inclusiv secretărașii de la US, unde se zice că „ideologul” e Arhi. Cibota-ru. Clovnerie, bizarerie!

28.IV.198628.IV.1986

Vineri, un festin, în condiţii „austere”, cu Vatamanu, Vodă, Suceveanu. Primul și al treilea – lecturi abundente din fi le re-cente.

În redacţie începe să se impună slu-garnicul Axentie (Vatamanu îi spune… Apsentie). Mărginit până la monstruozi-tate, se bagă cu telefoanele în urechile șefi lor, afi șându-și excesul de zel. Prostia totdeauna vrea să fi e la vedere. Și cât mai des.

23.V.198623.V.1986

Pre limba și în neliniștitul sufl et al tu-turora: dezastrul de la Cernobâl! Toată lumea urmărește îngrozită deplasarea norului radioactiv.

Sunt pe cale de a duce la bun sfârșit cartea pentru copii „Papuceii cu felinare”. În mare, am convenit cu Costică Dragomir – redactorul. Face-oi și eu ca Meniuc: zi-lele acestea am scris două poezii. Pentru copii. Pentru varianta „defi nitivă” a „Pa-puceilor…”, pe care trebuie să-i prezint în august.

Curând îmi apare proza în revista „Nis-tru”.

19.VI.198619.VI.1986

La adunarea scriitorilor, am abordat problemele legate de radio și televiziune ca prestaţie dezastruoasă.

Alaltăieri, pare-se, îmi telefonează Spi-ridon Vangheli. Zice că vrea să-i dau nuve-letele publicate în „Steluţa”: intenţionea-ză să elaboreze o antologie pentru copii. În afară de „Cuibul ciocârliei”. „Nu că ar fi slabă, îmi explică. Pentru unii ar fi prea bună, însă tu ai și mai subtile”. Mai plusez „Cum s-au desfrunzit brăduţii”, „Ceasorni-cul din măr” și „Punguţa cu patru bani”. Le las unde s-a cerut: la „computerul” Titus Știrbu.

Nr. 6, „Nistru”. Public patru nuvelete. La „LA”, în iulie, poate, „Mozaicul de gheaţă”.

La Rochefoucauld: „Oricât bine s-ar spune despre noi, nu găsim nimic nou în asta”.

Maxima însă nu e valabilă și pentru spi-ritele mediocre… Ca cele din nomencla-tura f. lăudată, fără să o merite.

Cât de schimbătoare în ţinută sunt chiar și personalităţile noastre (provinci-ale)… Acum două luni, după ce ne făcuse gafa, scoţând în ultimul moment intervi-ul din pagină, cășunându-ne destule ne-plăceri, Beșleagă mă privea cu un soi de spăsire dată spre cinism. Nu am reacţio-nat, ţinându-mă fi resc. Mai alaltăieri însă, se apropie radios, măgulitor, cu interes și, luându-mă amical de cot, îmi spune că avusese cu Cimpoi un dialog la radio și mă roagă să-l aduc de acolo în „LA”. Am ascultat acel dialog… Face-vom ceva… n-ai cum să rămâi fără personalităţi, fi e

ele și atât de nestatornice. De fapt, per-sonalităţile ar trebui să se caracterizeze tocmai prin statornicie și fermitate! Dar de unde!... Giruete…

21.VI.198621.VI.1986

Viaţă de oraș! Abia astăzi auzim pentru prima oară un cuc zgârcit la numărat, cu glas răgușit. De erbicide, probabil…

24.VI.198624.VI.1986

…Scriitori cărora poate că li se întâm-plă multe în viaţă, însă mai nimic nu li se întâmplă în literatură… Vezi lista US cu tot cu secretari…

1.VII.19861.VII.1986

Bășcălie chișinăuiană manifestată și la congresul scriitorilor din ţară: Prohin spu-ne că, în timp ce vorbea Boţu de la tribu-nă, câţiva membri ai delegaţiei de la noi îl ascultau cu casca la translaţie în limba… spaniolă. Clar: din mare respect. Și ce ar fi putut spune lunecosul de el?...

2.VII.19862.VII.1986

Fondarea revistei „Orizontul” a stat și sub semnele biliardului și fotbalului: i s-a oferit de sediu fosta sală de recepţie a US, zisă cu cămin, o sală de biliard și nu mai știu ce separeu, unde redacţia și-a plasat zece mese în sala mai mare, în una mai mică – toată conducerea. Masa de biliard rămăsese acolo, unde fusese. Băieţii lo-veau bilele, uitând de birou. Se întâmpla ca, fi ind chemaţi la redactor, ei intrau cu tot cu tac, pe care-l ţineau la picior pre-cum un scutier din Evul Mediu – suliţa. Apoi masa de biliard a fost invadată de gazete, reviste – dezordine infernală. În vastul cabinet stă una dactilografa. Băie-ţii, în schimb, joacă fotbal cu o minge de mărime medie. Șah, cafea și ţigări… Dis-tracţiile mai că prevalează asupra muncii. „Orizontul” are încă a-și depăși orizonu-rile cam înguste, deocamdată. La toate nivelele.

Nicolae Popa povestește cazul debu-tantei în ale poeziei Lo. Pe când era la Institutul de literatură „Gorki”. Unele tine-re naive, fl ămânde, fără bani, lăsate fără atenţie, se mai aruncau uneori de la etaj. Nu erau cazuri fatale, ci, mai curând, de atragere a atenţiei și „atestării” unei „stări artistice”, totuși.

În cămin, viitoarea noastră tânără po-etă se oploșise eminamente sub masă. Pusese o perdea între picioarele mesei, după care dormea. Fără nicio exagerare. La un revelion, rămăsese singură. Dure-re, disperare! Și ce se gândește ea? Hai să sară peste geam, de la etaj. Cică se urcase pe pervaz, se înălţă în vârful picioarelor și, când să sară, cineva – un coleg, deschi-de ușa, astfel că, năvălind din afară, cu-rentul de aer o izbește îndărăt în cameră. Mai curând, însăși protagonista, se vede, a vrut să fi e izbită tocmai așa. Ei, dar se dă alarma, din celelalte odăi, unde se pe-trecea de revelion, vin colegele, colegii. Încearcă să o liniștească, s-o mângâie pe biata nenorocită. O colegă îi ia capul pe genunchi, îi vorbește dulce, cu compasi-une. Poeta moldoveancă varsă lacrimi, suspină. Dar – culmea! La un moment dat, vede ciorapii roșii, frumoși de pe picioa-rele colegei care o mângâia. Și, printre lacrimi și sughiţuri de plâns, „reprezen-tanta noastră” o întreabă brusc pe sora ei de caritate: „Da cât… cât cos-tă… cior… ciorapii tăi?”

Poftim tragicomedie cu o mucoasă moldoveancă la Moscova.

Leo BUTNARU

CERNOBÂLUL ŞI CUCUL RĂGUŞIT DE ERBICIDE(Pagini de jurnal)

Cultur=

18 IANUARIE 2013 1313 F L U XF L U X

În ultimii 30 de ani s-a înregis-

trat o creștere a consumului de

carne de pui la nivel mondial.

Majoritatea oamenilor consi-

deră că includerea în mediul

zilnic a cărnii albe aduce mul-

tiple benefi cii. Adevărul este

însă altul.

În această perioadă, riscul dezvol-

tării obezităţii s-a amplifi cat foarte

mult, iar una dintre cauzele cele mai

importante se consideră a fi consu-

mul de carne de pui. În urma studi-

ilor s-a constatat că puiul crescut cu

actuala tehnologie, chiar și cel eco-

logic, vândut pentru consum uman,

oferă mai multă energie din grăsimi

decât din proteine. Aceasta este o

descoperire esențială, întrucât pu-

iul a fost considerat a fi una dintre

sursele principale de proteine, scrie

sfatulmedicului.ro.

Carnea de pui, mai grasă din cauza hormonilor de creşterePotrivit cercetărilor, între 1870

și 2004 conținutul de grăsime a

crescut de la 36Kcal/100g la 207

Kcal/100g. În această perioadă de

timp, nivelul de proteine a scăzut

de la 84kcal/100g la 64kcal/100g.

În urma rezultatelor s-a constatat că

puiul nu mai poate fi considerat un

tip de carne cu un conținut scăzut de

grăsimi.

Hormonii de creştere favorizează apariţia diferitelor afecţiuniPubertatea precoce la fete. Puber-

tatea precoce poate fi determinată

de hormonii de creștere care se re-

găsesc în carne și produsele lactate.

Este difi cil de stabilit care ar putea

fi impactul specifi c al hormonilor de

creștere din produsele alimentare

asupra dezvoltării tinerelor femei. Cu

toate acestea, unii cercetători con-

sideră că steroizii (în mod special),

declanșează pubertate prematură și

cresc riscul de cancer de sân, mai târ-

ziu, în viață. Persoanele preocupate

de acest potențial efect secundar ar

trebui să consume carne sau produse

lactate fără hormoni de creștere sau

să evite carnea și produsele lactate.

Risc crescut de cancer la sân. Cercetătorii și consumatorii sunt preocupați de faptul că riscul de cancer de sân poate crește ca urma-re a utilizării de hormoni de creștere în produsele alimentare. Potrivit experților, preocuparea este realis-tă, întrucât resturile hormonale din anumite alimente pot crește, într-adevăr riscul pentru dezvoltarea cancerului de sân. Cu toate acestea, în multe state, nu este permisă uti-lizarea hormonilor pentru creșterea porcilor, găinilor, curcanilor și a altor păsări.

Riscul crescut pentru cancerul de prostată. O altă preocupare a cercetătorilor și consumatorilor legată de hormonii de creștere din alimentație este că aceștia pot crește riscul apariției cancerului de prostată. În urma unor studii, s-a

constatat că evitarea anumitor hor-moni de creștere poate reduce riscul declanșării anumitor tipuri de can-cer, cum ar fi cancerul de prostată. Astfel, consumul de alimente care conțin reziduri hormonale poate predispune la producerea canceru-lui de prostată.

Bacteria din carnea de pui care provoacă infecţii grave la milioane de femeiCele aproximativ 8 milioane

de femei din Statele Unite care se îmbolnăvesc anual de infecţii ale vezicii urinare ar putea fi , de fapt, victimele unei bacterii devenite rezistente la antibiotice, bacterie prezentă în carnea de pui din ma-rile magazine, scrie descopera.ro. O tulpină a bacteriei Escherichia coli a fost descoperită în ADN-ul puilor de găină trataţi cu antibio-tice și oferiţi apoi spre consum în supermarketuri. Se pare că, la ora actuală, bacteria rezistentă la trata-mente se găsește în carnea de pui ce poate fi cumpărată de la orice magazin alimentar și se transmite mai ales femeilor, care ajungă să se îmbolnăvească în urma manipulării puilor înainte de a fi gătiţi sau prin contaminarea altor alimente cu bacterii din carnea de pui.

Realitatea.net

STUDIU Căsătoria este secretul unei vieţi mai lungi

Secretul unei vieţi mai lungi este căsă-toria, susţine un grup de cercetători, care a încercat să stabilească o legătură între riscul morţii premature și viaţa personală, scrie The Daily Mail.

Cercetarea realizată de exper-ţii centrului medical de la Univer-sitatea Duke arată că persoanele din generaţia ”Baby Boomer” (re-spectiv cele născute în perioada 1946-1964) care s-au căsătorit sau sunt într-un parteneriat de lungă durată prezintă un risc mult mai scăzut de a muri prematur.

Cei care nu s-au căsătorit sunt de două ori mai predispuși să moară prematur decât cei afl aţi într-o relaţie stabilă, de lungă du-rată.

Peste 4.800 de persoane năs-cute în sau imediat după anii 1940 au participat la studiu. Cercetăto-rii au fost interesaţi de persona-litatea celor care au participat, statutul socioeconomic și com-portamentele ce ar putea afecta sănătatea, precizează sursa.

Diverse

CARNEA DE PUI, BOMBĂ ALIMENTARĂ

Dezvăluiri ŞOCANTE despre hormonii Dezvăluiri ŞOCANTE despre hormonii de creştere din carnea albăde creştere din carnea albă

Doctorii britanici au emis o avertizare în privinţa riscului la care copiii sunt expuși din cauza părin-ţilor care îi lasă să petreacă prea mult timp stând jos, fi e uitându-se la televizor, fi e jucându-se la calculator sau navigând pe internet.

Doctorii avertizează și în privinţa riscului de obezitate, afecţiuni cardiace și diabet la care generaţii de tineri se ex-pun din cauza vieţii sedentare, informează Daily Mail.

Chiar și copiii care fac exerciţii fi zice în mod regulat sunt în pericol, pentru că tot au perioade lungi de inactivitate care duc la obezitate. Drept urmare, experţii îi sfătuiesc pe părinţi să limiteze perioadele din faţa televizoarelor sau calculatoa-relor ale copiilor la două ore pe zi.

Deși copiii fac exerciţii fi zice, explică Dr. Rachel Thomp-son, șeful departamentului de știinţă al Fundaţiei, ei pot dez-volta obiceiuri periculoase dacă li se permite să fi e inactivi timp de mai multe ore pe zi. “Suntem conștienţi că să fi i activ din punct de vedere fi zic în copilărie înseamnă o mai mare probabilitate că vei continua la fel ca adult”, a adăugat ea.

Potrivit agenţiei de cercetare Childwise, copiii pe-trec o medie de 5,9 ore pe zi în faţa te-levizorului, a consolei de jocuri sau a computerului. Mecanismul exact al felului în care sedentaritatea cauzează cancerul este încă relativ ne-cunoscut, dar se consideră că activitatea fi zică diminuează riscul de cancer prin reducerea infl amării din corp, care este legată de dezvoltarea bolii, a spus Dr. Thompson.

O viaţă activă reduce grăsimea corporală, dar crește și sensibilitatea la insulină, reducând astfel riscul de diabet. Pe de altă parte, persoanele supraponderale au un nivel crescut de anumiţi hormoni precum estrogenul, care a fost relaţio-nat cu riscul crescut pentru anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel de sân.

Alte instituţii de cercetare leagă lipsa activităţii fi zice de între 6 și 10 la sută din cazurile de afecţiuni cardiace, de dia-bet de tip 2 și de cancerul la sân și intestin.

Mediafax.ro

Ginsengul este folosit de secole de chinezi pentru proprietăţile sale afrodisiace, iar un studiu recent vine să confi rme faptul că această plantă are efecte bene-fi ce asupra vieţii sexuale.

Oamenii de știinţă din Coreea de Sud au descoperit că suplimentele pe bază de Ginseng sunt benefi ce împotriva dis-funcţiei erectile, boală cunoscută și sub numele de impotenţă. Specialiștii susţin că bărbaţii care au probleme cu erecţia își pot îmbunătăţi viaţa sexuală urmând

timp de opt săptămâni un tratament cu suplimente pe bază de Ginseng.

Acesta nu este primul studiu care demonstrează aceste efecte ale plantei, dar, spre deosebire de cele anterioare, care au fost realizate pe șoareci de labo-rator, subiecţii acestei cercetări au fost voluntari umani. Astfel, savanţii coreeni au testat efi cienţa Ginsengului pe un eșantion de peste 100 de bărbaţi care aveau probleme cu erecţia.

Voluntarii, care sufereau de disfunc-ţie erectilă de intensitate medie, au fost împărţiţi în două categorii. Bărbaţilor din prima categorie li se administrau zil-nic patru tablete pe bază de Ginseng, în timp ce participanţii din al doilea grup au primit un tratament placebo.

Rezultatele au arătat că voluntarii care au primit Ginseng au declarat că ac-tivitatea lor sexuală s-a îmbunătăţit.

În aceste condiţii, Ginsengul ar putea reprezenta o variantă de luat în calcul pen-tru pacienţii care nu răspund la tratamen-tul clasic. Cercetătorii susţin că această ră-dăcinoasă conţine substanţe care ajută la îmbunătăţirea calităţii vieţii sexuale.

Statisticile citate de Daily Mail arată că, numai în Marea Britanie, un bărbat din zece suferă de impotenţă. Cotidia-nul britanic mai scrie că tratamentele precum Viagra, Cialis și Levitra, medica-mente recomandate în cazul disfuncţii-lor erectile, nu au niciun efect asupra a 30% dintre bărbaţii care se confruntă cu această afecţiune.

SĂNĂTATEScapă de gripă cu ajutorul

vaccinurilor naturaleLeacurile din stup tonifi că Leacurile din stup tonifi că

organismulorganismul

Produsele apicole sunt un adevărat izvor de sănătate. În special polenul, propolisul sau lăptișorul de matcă te vor ajuta să nu iei vreo răceală. Pot fi con-sumate amestecate cu miere.

Uleiul de chimen negru are efect antialergicUleiul de chimen negru are efect antialergic

Un alt remediu care crește imunitatea și are și un efect antialergic este uleiul de chimen negru, care se găsește la magazinele cu produse naturale sub formă de capsule. Ar trebui luate 500 mg dimineaţa, iar seara se iau 1000 mg de echinaceea, plantă binecunoscută pentru calităţile ei imunostimula-toare. Aceasta poate fi folosită sub formă de ceai, pulbere sau tinctură.

Boabele Goji cresc imunitateaBoabele Goji cresc imunitatea

Cunoscute în China, boabele Goji sunt numite “super fructe” pentru că au un conţinut foarte mare de vitamine, minerale, uleiuri omega și alte substanţe benefi ce pentru corp.

Lucerna ajută la eliminarea toxinelorLucerna ajută la eliminarea toxinelor

Când auzi de lucernă, te gândești că este o plantă bună doar pentru animale, dar este benefi că și pentru sănătatea noastră. Mai ales germe-nele plantei este folosit ca aliment, în salate. Conţine vitamine care se asi-milează foarte repede. Are un efect benefi c mai ales în cazul persoanelor vârstnice, pe care le ajută să își recapete vitalitatea. Favorizează și elimi-narea toxinelor. Orzul verde te ajută și el să ai o sănătate de fi er. Bogat în vitamine (A, B, C, E, K), minerale (fi er, calciu, magneziu, zinc, cupru), revitalizează organismul și încetinește procesul de îmbătrânire. Este de foarte mare ajutor celor care au afecţiuni pulmonare, gastrice, hepatice, diabet zaharat și vor să prevină complicaţiile.

Cătina conţine multă vitamina CCătina conţine multă vitamina C

Fructele de cătină conţin o concentraţie foarte mare de vitamina C. Este și o sursă importantă de antioxidanţi, vitamina E, acid folic și calciu, magneziu și potasiu. Toate aceste ingrediente fac din cătină o armă redu-tabilă care te va ajuta să treci mai bine peste iarnă.

Unica.ro

CÂT DE NOCIV ESTE TELEVIZORUL SAU CALCULATORUL PENTRU COPII Doctorii avertizează în privinţa

legăturii dintre sedentarism şi cancer

Ginsengul, mai tare decât Viagra

18 IANUARIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 - 17.00 Revizie tehnică.

17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 18.00 Sub

același cer. 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova

în direct. 21.25 Documentar. “Drumeţii”. 22.20 Templul mu-

zicii. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.10, 5.10 Music

Mania. 1.15 Cultura azi. 3.50 Respiro. Program muzical. 5.25

Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Te-

leshopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova

19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00

Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r)

12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul

pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30

Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri

adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45

Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii 22:00

Cancan TV (prima ediţie din noul sezon) 00:30 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Abisul pasiunii

(r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Poveștiri adevărate (r) 06:00

Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, docto-

re? - Omul care aduce cartea 10:00 Teles-

hopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r)

11:00 Serial: Cu un pas înainte 13:00 Știrile

ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un poliţist cu explozie

întârziată 33 1/3 (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4405 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York ,

ep.1, an 7 00:00 Happy Hour (r) 01:00 Știrile ProTv cu Ani-

șoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 04:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Pri-

ma Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00

“Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00

Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:00 Премьера. “Ты

не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Метод Фрейда”.

Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20

Ночные новости 00:35 “Свобода и справедливость” с

Андреем Макаровым 01:25 Мистический триллер “Омен”

03:10 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.40

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Zoo show. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.20 Seriale. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă.

16.45, 17.50, 1.50, 6.15 Teleenciclopedia. 2.35 Garantat 100

de procente. 3.25 Sport. 4.30 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEO-

POLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOUR-

NAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40

AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN

10:34 COQUELICOTS ET CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:02

EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00

FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30

L’ALGÉRIE À L’ÉPREUVE DU POUVOIR 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DES

SOUCIS ET DES HOMMES 20:23 DES SOUCIS ET DES HOMMES

21:15 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59

VENDÉE GLOBE 22:02 STARTER ! 22:57 COUSINADES - D’UNE

JUNGLE À L’AUTRE 23:33 UN AN SUR LE FIL 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

1:00 MARIE-JO ET SES DEUX AMOURS 2:36 KIOSQUE 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 NIZWA, DANS LE SILLAGE DE

HENRY DE MONFREID

6.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Sub același cer. 6.45 Documentar.

“Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус).

9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.45,

1.00 Respiro. Program muzical. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Euromaxx”.

13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 14.10

Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.00 Ring Star. Concurs muzical.

18.00 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 Cul-

tura azi. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.15 Cuvintele

Credinţei. 5.10 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile Euro TV 21.10

În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos

03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r)

12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul

pasiunii (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30

Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri

adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45

Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Abisul pasiunii (ultimul

episod) 22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 03:00 Cancan TV

(r) 05:15 Poveștiri adevărate 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doc-

tore? - Omul care aduce cartea 10:00 Te-

leshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Robin și Marian 13:00 Știrile

ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Salvaţi-o pe Sarah !

16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4406

17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

20:30 Film: Copacul lui Joshua 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial:

CSI: New York , ep.2, an 7 00:30 Știrile Pro Tv din sport 01:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI: New York (r)

05:30 Apropo Tv (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Pri-

ma Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00

“Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00

Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16:00 Премьера. “Ты

не один” 16:30 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Метод Фрейда”.

Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20

Ночные новости 00:35 “Городские пижоны”. “Задиры”.

Новый сезон 01:30 Комедия “Идиократия” 02:50 “Prima

Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.40

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Zoo show. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.20 Seriale. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100

de procente. 16.45, 17.50, 1.55, 6.15 Teleenciclopedia. 2.30

Dănutz. S.R.L. 3.25 Sport. 4.30 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:29 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO 10:08 PAPILLES 10:34

MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:34

NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04

FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 LA LUNE ET LE

BANANIER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES SOU-

CIS ET DES HOMMES 15:51 DES SOUCIS ET DES HOMMES

16:55 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 8 FOIS DEBOUT

21:16 LA MÉCHANTE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59

VENDÉE GLOBE 22:02 LA SMALA S’EN MÊLE 23:33 ACOUSTIC

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS

0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:51 LE POINT 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:00 PENKOVSKY, ESPION POUR LA PAIX

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 5.10 Res-

piro. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.15

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen

animat. “Pocahontas”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina.

Magazin agricol. 12.45 Chișinăul de ieri și de azi. 13.10, 18.30

Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40 Sub același cer.

14.15 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25

Prin istorie - spre victorie! Concurs. 18.00 Русский мир. 19.00

MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct.

21.25, 5.25 Portrete în timp. Ion Paulencu, artist al poporului.

22.20 F. Mendelssohn. Concertul dublu pentru vioară, pian și

orchestră de cameră. 23.05, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.05

Music Mania. 1.15 Erudit-cafe.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs

autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Game

show. Cu banii jos 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film

artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00

Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:45 Serial: Dragoste și luptă 09:30

Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Abisul pasiunii (r)

(ultimul episod) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30

Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Poveștiri

adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45 Serial:

Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan (primul episod) 22:00

Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30

Serial: Inimă de ţigan (r) (primul episod) 03:00 Cancan TV (r)

05:15 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Salvaţi-o pe Sarah! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film:

Când soarele răsare 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4407 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30

Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 20:30 Film: Bun venit in junglă! 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI: New York , ep.3, an 7 00:00

Happy Hour (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro

Tv 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: CSI:

New York (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00

“Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00

Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с

Михаилом Ширвиндтом 16:00 Премьера. “Ты не один” 16:30

“Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный

брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus)

18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай

поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 Премьера. Дмитрий Певцов, Ольга

Дроздова многосерийном фильме “Ангел в сердце” 00:10

“Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 “Городские

пижоны”. “Гримм” 01:15 Комедия “Благодаря Винн-Дикси”

02:55 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.45

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Zoo show. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.25 Seriale. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.40 Dănutz.

S.R.L. 16.45, 17.50, 1.55, 6.15 Teleenciclopedia. 3.30 Sport.

4.35 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:06

FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE

11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COL-

LECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE

13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:36 MICHEL-ÉDOUARD

LECLERC, DE QUOI JE ME M.E.L.? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:03 DRÔLE DE DRAME 16:38 MONSIEUR LEROI 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FAIS PAS

CI, FAIS PAS ÇA 20:17 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 21:02 NOS ARCHIVES

SECRÈTES 21:13 NOS ARCHIVES SECRÈTES 21:26 FLASH INFO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:03 LE GRAND

TOUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

1:01 DES SOUCIS ET DES HOMMES 1:49 DES SOUCIS ET DES HOMMES

2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 PROJET N

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia,

2011). 10.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 10.30 Natura

în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 18.30 Desene animate. “Andersen povestitorul”. 13.40

Gagauz ogea. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.50 Părinţi și copii.

16.20 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto

“5” din “35”. 21.25 Nicolae Botgros la 60 de ani. Spectacol mu-

zical. Transmisiune în direct. 22.20 Documentar. “Shift - viaţa în

era digitală”. 23.35, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.05 La noi în

sat. 1.45 Profi l de savant. 5.10 Respiro. Program muzical. 5.15

Templul muzicii.

07.00 Game show. Cu banii jos 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul

meu 12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile

Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Se-

rial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste

la indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping

12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshop-

ping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial:

Stăpâna 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la

indigo 19:45 Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan

22:00 Cancan TV 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Cancan TV (r) 05:15 Poveștiri

adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Cand soarele răsare (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Film: Un mic detaliu numit crimă 16:00 Te-

leshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4408 17:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv

20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi,

ep.2, an II 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI:

New York , ep.4, an 7 00:00 Happy Hour (r) 01:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 04:30 Serial: CSI: New York (r) 05:30 După 20 de ani (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

16:00 Премьера. “Ты не один” 16:30 “Дешево и сердито” с

Дарьей Донцовой 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный

фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера.

Дмитрий Певцов, Ольга Дроздова многосерийном фильме

“Ангел в сердце” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные

новости 00:30 “На ночь глядя” 01:15 Стив Мартин в комедии

“Оптом дешевле” 02:45 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.45 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.25 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz. S.R.L. 16.45, 17.50,

1.55, 6.15 Teleenciclopedia. 2.50 Interes general. 3.15 Mari

români. 4.35 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 MAGAZINE 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-

NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06

FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:36 JARDINS

& LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33

NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 PAPILLES 13:35

HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS

PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:45 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:30 NOS

ARCHIVES SECRÈTES 16:41 NOS ARCHIVES SECRÈTES 16:57 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE

18:02 EN DIRECT DE L’UNIVERS 18:02 CHABADA 18:45 GEOPOLITIS

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:36 LA SMALA S’EN MÊLE 21:07 FLASH INFO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:04 LA LOI DE

MURPHY 23:27 MOLLEMENT, UN SAMEDI MATIN 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOUR-

NAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LA GRANDE

LIBRAIRIE 1:54 LA LUNE ET LE BANANIER 2:52 QUESTIONS À LA UNE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 RAPAYAN

21 IANUARIE 22 IANUARIE 23 IANUARIE 24 IANUARIE Luni Marţi Miercuri Joi

18 IANUARIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecAi tendinţa de a nega și de a ne-glija erorile trecutului, crezând că nu le vei mai face oricum, dar uiţi de inerţia uriașă care te-a făcut să le repeţi recent.

TaurSunt posibile confl icte destul de dure cu anturajul apropi-at, din cauza viziunilor diferite asupra viitorului comun sau al unei anumite persoane.

GemeniO perioadă complicată de re-sentimente și de regrete, cele mai multe provocate de pro-blemele fi nanciare pe care ţi le-ai produs cu bună știinţă, de multe ori.

RacEste posibilă o divergenţă cu un partener, dar procesul în sine e constructiv, pentru că poate aduce o clarifi care de mare importanţă pentru am-bele părţi.

LeuO deplasare necesară poate deveni un prilej de complica-ţii relaţionale, în cuplu sau cu o altă rudă. Replicile încărcate de asprime nu duc la nimic bun.

FecioarăPoate continua o dispută, lega-tă de bani, cu o persoană dra-gă, semn că cineva exagerează. Ori tu dai dovadă de severitate, ori celălalt cere prea mult.

BalanţăSituaţiile pe care nu le poţi ges-tiona, mai ales cele legate de familie, pot fi soluţionate mai ușor dacă le vei lăsa puţin deo-parte și te vei ocupa de altceva.

ScorpionTe simţi ca și cum te-ai fi trezit dintr-un somn lung și lumea îţi pare mai ușor de cucerit. Înain-te de a pleca la luptă, ţi-ar fi de mare folos să verifi ci motivaţiile.

SăgetătorTe poţi confrunta cu situaţii greu de suportat din cauza pro-blemelor pe care un apropiat le pune pe umerii tăi, ca și cum tu nu le-ai avea pe ale tale.

CapricornCeea ce încerci să faci e privit ca imposibil chiar și de cei care te cunosc și nu se lasă cuprinși de îndoială și nici nu te bănu-iesc de lipsă de curaj.

VărsătorAcum vezi partea difi cilă a pro-iectelor pe care te pregătești să le pui în aplicare. Cât de curând te vei concentra și pe partea de benefi ciu.

PeştiProblemele pe care le observi nu îţi aparţin. Anturajul e sursa lor și, ca de obicei, așteaptă să găsească măcar alinare, dacă nu rezolvare, apelând la tine.

18-25 ianuarie18-25 ianuarie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia,

2011). 10.00 Serial în desen animat. “Pocahontas”. 10.30, 5.25 Vector

european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene animate.

“Andersen povestitorul”. 13.40 Русский мир. 14.10 Serial. “A DOUA

ȘANSĂ”. 15.25 Portrete în timp. 16.00 Aniversări. Gheorghe Urschi la

65 de ani. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40

Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk show. 21.25, 1.35 Sportul în

viziunea presei. Ceremonia de premiere a laureaţilor concursului de

creaţie organizat de către APSM. 22.20 Fii tânăr! 23.05, 0.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 1.05 Orchestra “Mugurel”. Program muzical. 5.15

Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formu-

la sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Muzică 13.00

În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Acces direct

20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără

măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile

Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces

direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Se-

rial: Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping

09:45 Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la

indigo (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15

Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping

14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Demon și înger 15:30 Serial: Stăpâna

16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Reţeta de acasă (r) 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Dragoste la indigo 19:45

Serial: Patimile inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de

noapte 22:30 Serial: Teresa (primul episod) 23:30 Serial: Lara 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Serial: Inimă de ţigan

(r) 03:00 Poveștiri de noapte (r) 03:30 Serial: Teresa (r) 04:15 Lara (r)

05:15 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un mic

detaliu numit crimă (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 13:30 Film: A doua șansă 16:00 Teleshopping 16:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4409 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ochi de vultur 22:45 Film: Vacanţă în

Europa 00:30 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30

Videoclipuri Pro Tv 04:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять.

Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 Премьера. “Ты не один” 16:00 “Дешево и сердито” с Дарьей

Донцовой 16:40 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 К

юбилею Владимира Высоцкого. Большая премьера. “Высоцкий.

Спасибо, что живой” 00:35 “Primele știri” (rus) 00:45 “Высоцкий.

Последний год” 01:35 Юбилейный концерт Юрия Башмета 03:35

“Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.10, 5.25 Seriale. 11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10, 2.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50,

0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 3.10 e-Forum. 4.30 Mălăele de 5 stele.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS

OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETI-

TRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 MAGA-

ZINE 11:32 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02

ÉPICERIE FINE 13:35 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:03 LA SMALA S’EN MÊLE 16:33 LES GARDIENS DE LA

FORÊT 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:36 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:22 FLASH INFO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VENDÉE GLOBE 22:02 DES SOUCIS

ET DES HOMMES 22:50 DES SOUCIS ET DES HOMMES 0:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MON-

DE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00

L’AFFAIRE SALENGRO 2:50 MISE AU POINT 3:41 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:04 TERRE D’ACCUEIL, 30 ANS PLUS TARD

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “CLA-

SA ZBURĂTOARE” (Germania). 8.05 Vedete la

bis. 9.05 Serial în desen animat. “Pocahontas”.

10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30, 1.00

Dor. Nicolae Cibotaru. 12.00 “Maimuţa de pluș”. Spectacol al Teatrului

“Vasile Alecsandri” din Bălţi. 13.00 Documentar. “Global 3000”. 13.30,

2.15 Concert festiv dedicat Zilei Naţionale a Culturii. 15.05 Documentar.

“Eliot Ness împotriva lui Al Capone”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”.

16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус).

17.15 “Art-club” (рус). 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10

Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O seară

în familie. 21.25 World Stories. 22.20 Film. “CUM SĂ SPUI ADIO” (SUA,

1996). 0.10 Fii tânăr! 1.30 Știinţă și inovare. 3.45 Lucrări picturale. 5.10

Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Medeea 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula

sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping

16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 18.45 Te-

leshopping 19.00 Serial. Medeea 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea.

Emisiune de sinteză 21.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film

artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 Concert 05.30 Film artistic

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Serial:

Dragoste și luptă 09:30 Teleshopping 09:45

Videoclipuri 10:00 Serial: Dragoste la indigo

(r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri

12:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri

14:30 Serial: Un colţ de rai 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial:

Dragoste și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Patimile

inimii 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial:

Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 03:00 Poveștiri de noapte (r) 03:30 Serial:

Teresa (r) 04:15 Lara (r) 05:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiţi, vă rog! 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teles-

hopping 13:20 Film: Partenerul ideal 15:00 Teleshopping 15:15 Film:

Bun venit în Mooseport 17:15 Film: Păzea la minge! 19:00 Știrile Pro Tv

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Legea e lege 23:00

Film: Predator II 01:00 Știrile Pro Tv din sport 01:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 AutoExpert cu

Andrei Tabuică (r) 04:30 Film: Bun venit in Mooseport (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Новости 06:10 Александр Абдулов, Ирина

Алферова в фильме “Предчувствие любви” 07:15

Владимир Высоцкий, Маргарита Терехова в

фильме “Четвертый” 08:25 “Играй, гармонь

любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” К ЮБИЛЕЮ ВЛАДИМИРА

ВЫСОЦКОГО 11:05 “Владимир Высоцкий и Марина Влади. Последний

поцелуй” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Владимир Высоцкий

в фильме “Вертикаль” 13:30 “Живой Высоцкий” 14:15 Владимир

Высоцкий, Светлана Светличная в комедии “Стряпуха” 15:25

“Высоцкий. Последний год” 16:15 “Высоцкий. Спасибо, что живой”

18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Высоцкий. Спасибо,

что живой”. Продолжение 18:40 Премьера. “Владимир Высоцкий.

“Я не верю судьбе...” 19:35 “Своя колея” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

23:20 Владимир Высоцкий, Олег Янковский, Ролан Быков, Анатолий

Папанов, Николай Крючков в фильме “Служили два товарища”

01:05 Шон Коннери в приключенческом фильме “Лига выдающихся

джентльменов” 02:45 Роберт Де Ниро в остросюжетном фильме

“Игра в прятки” 04:20 Киану Ривз в комедии “Криминальная фишка

от Генри”

7.00 Zestrea românilor. 8.00,

15.20 Parteneri de week-end.

9.00 - 14.00, 18.00, 20.30

Seriale. 14.00, 20.00, 3.20

Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 16.00, 1.35 O dată’n viaţă. 17.00

Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00 Gh.

Zamfi r și orchestra. Concert. 0.40 Profesioniștii... 4.10 Viaţa satului. 6.15

Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

6:32 MEDITERRANEO 7:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-

MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:19 PETIT LAPIN

BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 CORNEIL

ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:11 STELLINA 11:34 C’EST PAS

SORCIER 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 HABITAT 07 - LES COM-

PAGNONS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO 13:04 LE JOURNAL DE LA

MÉDITERRANÉE 13:31 FALÒ 14:03 CURIEUX BÉGIN 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:03 BALI, ÎLE MYTHIQUE DE L’ASIE 16:02 TOUT SUR MOI 16:26

TOUT SUR MOI 16:52 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTA-

GE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:34 FAUT

PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 VENDÉE GLOBE 22:05

DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA 1:47 NOUVO

2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:01 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documen-

tar. “Eliot Ness împotriva lui Al Capone”. 7.05

Profi l de savant. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen animat.

“Pocahontas”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie -

spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.15 La datorie. 12.00,

1.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 1.00

Ansamblul de dansuri sportive “Codreanca”. 13.25 Chișinăul de ieri și

de azi. 13.40 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00 Baștina. Magazin

agricol. 14.45 Film. “CLASA ZBURĂTOARE” (Germania). 16.30 La mulţi

ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura

azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.20,

4.50 Fotbal non-stop. 22.20 Film. “ROMAN DE DRAGOSTE” (SUA).

23.50 Legendele muzicii. 0.10 Documentar. “Freddie Mercury - regele

magiei”. 3.15 Fii tânăr! 4.35 Music Mania. 5.25 “Un sfert de vorbă” cu

Ilona Spătaru. 5.45 Respiro. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert

14.00 Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Film ar-

tistic 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.45 Teleshopping

19.00 Serial. Crimă în societatea de elită 20.00 Comedy Kishinew 20.40

Game show. Cu banii jos 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film

artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de

sinteză. Reluare 04.00 Game show. Cu banii jos

07:00 Poveștiri adevărate (r) 07:45 Acasă în

bucătărie (r) 08:30 Serial: Dragoste și luptă(r)

09:30 Teleshopping 09:45 Videoclipuri 10:00

Serial: Dragoste la indigo (r) 11:00 Serial: Pati-

mile inimii (r) 12:00 Teleshopping 12:15 Videoclipuri 12:30 Serial: Inimă

de ţigan (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Un colţ

de rai 16:30 Doamne de poveste (redifuzare) 17:30 Serial: Dragoste

și luptă 18:30 Serial: Dragoste la indigo 19:30 Serial: Patimile inimii

20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial:

Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Serial:

Inimă de ţigan (r) 03:00 Poveștiri de noapte (r) 03:30 Serial: Teresa (r)

04:15 Lara (r) 05:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Serial: Vrăjitoarele din Oz 11:00

Film: Pazea la minge! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05

Teleshopping 13:20 Serviţi, vă rog! (r) 15:00 Teles-

hopping 15:15 Serviţi, vă rog! (r) 17:00 Film: Tăntălăul și gogomanul

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30

Film: Ziua Independenţei 23:15 Film: Un admirator fanatic 01:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00

Serviţi, vă rog! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40

Любовь Орлова, Николай Черкасов в фильме

“Весна” 08:25 “Армейский магазин” 08:55

“Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 “Пока все дома” 11:15 Премьера. “Эх, Серега! Жить бы

да жить...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Абракадабра”

14:05 Евгений Евстигнеев, Александр Панкратов-Черный,

Наталья Гундарева в фильме “Зимний вечер в Гаграх” 15:00

Новости (с субтитрами) 15:15 Фильм “Зимний вечер в Гаграх”.

Продолжение 15:50 Премьера. “Еда как лекарство” 16:45

Алексей Серебряков, Федор Бондарчук, Екатерина Вилкова в

фильме “ПираМММида” 18:30 “Replica” 20:00 “Рождественские

встречи” Аллы Пугачевой 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40

Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа

22:50 “Рождественские встречи” Аллы Пугачевой. Продолжение

00:40 Премьера. “Большая разница ТВ” 02:15 “Познер” 03:10

Приключенческий фильм “Фантастическая четверка”

7.00 Zestrea românilor. 7.25

Să mă aștepţi... 9.00-14.00,

18.00, 20.30 Seriale. 14.00,

17.00, 20.00 Telejurnal.

14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da sau nu? 16.00, 0.00 Nicolae Botgros

la 60 de ani. 19.00, 6.35 Reporter. 2.00, 6.20 Teleenciclopedia. 3.00

Garantat 100 de procente. 3.55 Sport. 4.10 Magazin mondial. 4.40

Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

6:30 À BON ENTENDEUR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:46 ET SI

VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE

LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:19 PETIT LAPIN

BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44

CORNEIL ET BERNIE 10:57 CORNEIL ET BERNIE 11:09 STELLINA 11:32

TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:06 SCIENCE OU FICTION 12:33

COQUELICOTS ET CANAPÉ 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY

13:48 VENDÉE GLOBE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:28 FLASH INFO 16:32 NEC PLUS

ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH

INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTER-

NATIONALES 19:59 LA FRANCE SAUVAGE 20:57 FLASH INFO 21:00

MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02

VENDÉE GLOBE 22:05 LE JOUR SE LÈVE 23:32 BYE BYE MAMAN 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA LOI DE MURPHY 2:20 TUURNGAIT 2:33

FOOT ! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 THIERRY MARX, LE CHEF

& LA 5E SAVEUR

25 IANUARIE 26 IANUARIE 27 IANUARIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 35TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

18 IANUARIE 20131616F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Alina, povestește-ne de ce ai ales să studiezi arta plastică și designul, a fost un vis din copilă-rie sau această decizie a ta a fost infl uenţată de alţi factori?

- Am ales să-mi urmez studii-le la Facultatea de Arte Plastice și Design pentru că mi-a plăcut încă din copilărie să fac schiţe, să impro-vizez, deci, pot spune că a fost un vis.

- Știm că în prezent te ocupi de design de interior, în special de draperii. Designul de interior este un domeniu foarte solici-tat acum în Republica Moldova, luând în calcul faptul că o bună parte din populaţia ţării este preocupată de obţinerea locuin-ţei de vis, apoi de amenajarea ei precum văd în revistele de speci-alitate. În aceste condiţii, te poţi manifesta ca artist sau trebuie doar să îndeplinești funcţia de croitoreasă, de executor al unui tipar?

- Variază de la caz la caz. Totul depinde de rezultatul pe care do-rește să-l obţină clientul. Pot spune însă că se ţine cont și de părerea mea atunci când se adresează cine-va pentru a realiza draperii pentru o anumită cameră sau pentru în-treaga casă și nu voi nega că mi se cere sfatul și părerea și există cazuri în care clientul se încrede în gustu-rile mele. Deci, aș putea spune că în această îndeletnicire nu mă simt exclusă ca artist.

- De unde îţi procuri materiale-le?

- Variază de comanda pe care o primesc, nu voi nega, unele materi-ale le cumpăr de la piaţă, dar pentru comenzi speciale procur stofe din străinătate, orientându-mă după anumite oferte din cataloagele ate-lierelor cu tradiţie în domeniu.

- Care sunt sursele tale de inspi-raţie și care este designerul pe care îl admiri?

- Fiecare stil are farmecul său, eu prefer să combin stilurile pentru a obţine combinaţii mai îndrăzneţe sau mai interesante. Prefer totuși stilul minimalist cu elemente din stilul clasic, consider că îmi confe-ră o mai mare libertate pentru de-săvârșirea unui design de interior rafi nat.

- Știu că împreună cu soţul aţi lo-cuit o perioadă în Italia. Nu v-aţi gândit să vă construiţi un viitor în altă ţară?

- Într-adevăr, am locuit o perioa-dă în Italia. De altfel, acolo mi-am cunoscut soţul. Italia este o ţară fru-moasă, care îţi oferă multe oportu-nităţi și nu neg că am avut și gânduri să ne stabilim acolo cu traiul. Însă, poate pare patetic, rămân totuși la ideea că nicăieri nu ne simţim mai în largul nostru ca acasă. De asta am revenit ambii acasă și am decis să ne punem viţa la cale aici.

- Ești tânără mămică, ai o fetiţă, te felicităm pe această cale și am

vrea să știm dacă tu i-ai ame-najat camera. Din punctul tău de vedere, cum ar trebui să ara-te camera unui copil pentru ca acesta să se simtă foarte bine și să își consume energia creativ.

- Da, am o fetiţă de un an și patru luni pe care o cheamă Arianna și de care sunt tare mândră. Evident, i-am amenajat împreună cu soţul camera. În linii mari, secretul ame-najării camerei copilului nu este unul foarte sofi sticat. Important este să se ţină cont că odaia micu-ţului e bine să fi e împărţită pe zone de activitate, precum locul unde doarme, locul unde se joacă, unde desfășoară anumite activităţi. Așa va fi și mai simplu să-l înveţi cum să pună lucrurile în ordine mai ușor după ce și-a încheiat activităţile. Culorile calde, liniștite, recoman-dabil de combinat două-trei culori, care să nu-l plictisească, dar nici să nu-l irite, îi vor stimula gândirea creativă a copilului.

- Dacă tot discutăm despre fa-milie, am vrea să știm cum ţi-ai cunoscut soţul?

- Precum remarcasem și mai sus, pe Roman l-am cunoscut în Italia. Ne-am întâlnit în Veneţia. A fost o întâlnire întâmplătoare, ieșisem la plimbare în oraș cu prietenii în-tr-o duminică frumoasă și caldă de vară. Așa s-a întâmplat că aveam prieteni comuni. Și uite că acea întâlnire întâmplătoare ne-a unit destinele și îi sunt recunoscătoare astăzi că îmi este alături, mă susţi-ne și mă încurajează în tot ceea ce îmi propun să realizez.

- Ce importanţă a avut pentru tine activitatea în rân-durile Organizaţiei de Tineret „Noua Generaţie”? De ce ai decis să aderi la această organizaţie de tineret?

- În primul rând, această perioadă a însemnat unul dintre cele mai frumoase ca-pitole din perioada adolescenţei mele. O mare importanţă pen-tru dezvoltarea mea au avut-o participările și stagiile la diverse universităţi de vară din Ro-mânia, fapt ce m-a ajutat să acumu-lez multă experienţă de viaţă. Iar scopul pentru care am decis să ader la „Noua Generaţie” a fost pentru că împărtășesc, alături de alţi colegi de ai mei, valorile creștin-democratice și mi se pare o experienţă foarte be-nefi că să faci schimb de experienţă și cunoștinţe cu persoane care simt și gândesc la fel.

- Care sunt planurile tale pentru viitorul apropiat?

- Pentru moment îmi doresc să-

mi pun bine pe roate atelierul și să

dezvolt în viitorul apropiat propria

mea afacere, care mi-ar permite să

lucrez și să trăiesc acasă. Îmi doresc

să am siguranţa viitorului acasă.

- Îţi mulţumim că ai acceptat in-

vitaţia noastră și îţi dorim mult

succes în continuare!

- Și eu vă mulţumesc mult și vă

doresc realizări frumoase în conti-

nuare.

Liliana POPUŞOI, FLUX

GENERAŢIA 2002

Alina Vlas: „Îmi doresc să am Alina Vlas: „Îmi doresc să am siguranţa viitorului acasă”siguranţa viitorului acasă”

Invitata rubricii de astăzi este tânărul designer de interior Alina Vlas, pe care vă propunem să o cunoaștem împreună.

Formaţia de muzică folk-rock Condorii Negri a pășit pe scena mare a muzicii autohtone, lan-sând primul videoclip al trupei. Potrivit „condorilor”, piesa, intitulată „Imnul lui Jianu”, im-plicit videoclipul, reprezintă un omagiu adus legendarului hai-duc român Iancu Jianu, cel care, la vremea lui, i-a făcut să tremure de frică pe toţi „ciocoii și păgânii” de pe întreg teritoriul românesc.

Lansarea videoclipului a avut loc pe data de

27 decembrie 2012 la un club din Chișinău, în

cadrul căreia, trupa a ţinut și un recital live, in-

terpretând atât piese proprii, cât și piese deja

consacrate ale acestui gen muzical.

Prezent la eveniment, regizorul Valeriu Je-

reghi s-a arătat impresionat de această nouă

producţie muzicală, menţionând că este ex-

trem de importantă revenirea la muzica folk,

în condiţiile în care piaţa este tot mai inundată

de genuri muzicale importate din alte părţi,

fi ind ignorat patrimoniul cultural al poporului

nostru. „În calitatea mea de regizor de fi lm, am

urmărit, bineînţeles, cu mare atenţie acest vi-

deoclip și vă declar că am fost plăcut surprins

de ceea ce am văzut. Cu toate acestea, ceea ce

m-a impresionat cel mai mult a fost muzica în

sine, care este extrem de calitativă, atât ca me-

saj și compoziţie, cât și la nivel de interpretare.

Vreau să le mulţumesc din sufl et Condorilor

Negri pentru invitaţia la acest minunat eve-

niment, dar, în primul rând, pentru muzica pe

care o fac”, a menţionat Valeriu Jereghi.

Directorul artistic al Filarmonicii Naţiona-

le „Serghei Lunchevici”, compozitorul Marian

Stârcea, s-a arătat, la rândul său, impresionat

de această nouă apariţie pe piaţa muzicală au-

tohtonă, menţionând că este bucuros pentru

faptul că, după mulţi ani, folk-rockul reapare în peisajul muzical autohton. „Ascultând această muzică, am trăit emoţii deosebite, pentru că mi-am amintit de cei mai frumoși ani din via-ţa mea, când ascultam asemenea melodii. Vă mulţumesc pentru această ocazie deosebită și aștept să organizaţi un concert la Filarmonica Naţională”, a spus Marian Stârcea.

Formaţia Condorii Negri a fost fondată la sfârșitul anului 2011. Între timp, componenţa formaţiei s-a modifi cat, ajungând astăzi să fi e constituită din 6 băieţi și o domnișoară: Ale-xandru Federiuc (voce/chitară), Nicolae Fede-riuc (voce/chitară), Marcela Graur (voce), Cătă-lin Vutcărău (nai), Ștefan Postoronca (chitară solo), Radu Chiruţă (bass) și Mihai Postoronca (tobe).

Într-o postare anterioară pe pagina lor ofi ci-ală de Facebook, Condorii Negri se prezentau în felul următor: „Avem ţară, avem eroi, avem istorie, avem oameni vrednici. Toate acestea ne inspiră. Noi nu facem politică, dar asta nu înseamnă că nu o înţelegem. Ceea ce facem noi se cheamă atitudine, nu împotriva cuiva, ci în întâmpinarea celor care au simţirea noastră. Noi vă cunoaștem bine, pentru că suntem de-ai voștri. Și voi, la rându-vă, ne veţi cunoaște în curând. Mai e încă puţin... de lucru”.

Precizăm că autorul melodiei și al textului „Imnul lui Jianu” este vocalistul Alexandru Fe-deriuc. Videoclipul a fost realizat de regizorul Andrei Cebotari.

FLUX

Omagiu adus haiducului Iancu Jianu. Condorii Negri şi-au lansat primul videoclip