Recăpătarea identităţii noastre religioase şi regândirea paradigmei economice – două idei pe care trebuie să le şlefuim continuu

15.06.2013

Noros, 18 26 0C

14.06.2013

Noros, 17 27 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................16.51741 Do lar ame ri can ............. 12.39251 Leu românesc ................. 3.69411 Ru blă ru sească ............... 0.3864Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Tot ce se poate gândi despre lume încape într-o singură carte.”

Tudor Arghezi

Cursul valutar 14.06.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 14 iunie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Iustin Martirul și Filosoful; Sf. Firm

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

„Asumarea responsabilităţii” pe criterii de competenţă ori de obedienţă?

Când îl va „găsi” Interpolul pe deputatul Guma?

Tiraspolul recroieşte hotare pe trupul ţării. Chişinăul scânceşte

22

44

66

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

DOSAR

SCANDALOS

Aurelian LAVRIC:

Legea graniţei Legea graniţei „RMN”: o nouă „RMN”: o nouă

încercare încercare de acaparare de acaparare

teritorialăteritorială

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 22 (899)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Dumitru MATCOVSCHI

Bucuraţi-văEu mă grăbesc, tu te grăbești, el se grăbește.Îmbătrânesc, îmbătrânești, îmbătrânește.Ce am iubit? Ce n-am iubit? Ca în povestesimplă de tot, scurtă de totviaţa ne este.

Uite-o din nou trece pe drum fata zglobie.Uite-un băiat fl oare și-a pus la pălărie.Uite un prunc, râde în prag, ai, năzdrăvanul!Uite-un moșneag, tace-n toiag, alb ca troianul.

Muntele ieri ne-ademenea, astăzi ne doare.S-a împlinit, nu s-a-mplinit visul cel mare?Cine sunt eu, cine ești tu, cine e dânsul?Noi am știut zborul înalt, dorul și plânsul…

Zilele trec, zilele vin… Ce va rămâne?Sufl et de lut, necunoscut, sufl et de pâine?Toamnele cresc, grijile cresc, viaţa descrește.Eu mă grăbesc, tu te grăbești, el se grăbește.

Bucuraţi-vă, prieteni, de prieteni și de fraţi, Bucuraţi-vă de-un nume ce vi-i dat ca să-l purtaţi.Bucuraţi-vă de-un cântec, de-un amurg cu fl ori de tei, bucuraţi-vă o viaţăde lumina dragostei…

De azi încolo nu ne vom mai împunge, De azi încolo nu ne vom mai împunge, zgâria, mușca, scuipa în Parlament pentru că vom zgâria, mușca, scuipa în Parlament pentru că vom

avea un comisar de etică!avea un comisar de etică!

Deputaţii Deputaţii cu papion cu papion şi adecvaţi şi adecvaţi din toate din toate punctele punctele de vederede vedere

EMINESCU. 124 de ani de la omorârea lui (citiţi pag. 9)(citiţi pag. 9)

14 IUNIE 201322F L U XF L U X Actual

Noul ministru al Tineretului și Sportului, Octavian Bodișteanu, este acuzat de spălare de bani. Acuzaţiile vin din partea fostului ministru al Tineretului și Sportu-lui Octavian Ţâcu.

Acesta a afi rmat că în perioada în care Bodiș-

teanu ocupa funcţia de viceministru al Tinere-

tului și Sportului a spălat sume mari de bani,

împreună cu Octavian Bucătari, care era șef

al Direcţiei Sport de Performanţă. Ţâcu însă a

menţionat că fostul ministru Ion Ceban nu cu-

noștea despre schemele existente, deoarece

toate documentele erau semnate de Octavian

Bodișteanu.

Octavian Ţâcu a prezentat mai multe docu-

mente care ar demonstra acest lucru.

“Din 2012 a început această mașinărie co-

mună, în care sute de mii de lei erau spălaţi

prin intermediul anumitor ordine”, a declarat

fostul ministru.

Ţâcu a menţionat că spălarea de bani a avut

loc prin intermediul cantonamentelor care

erau organizate fără licitaţii, procurarea bile-telor de avion pentru sportivi, dar și a pregăti-rilor pentru Jocurile Olimpice.

În urma neregulilor depistate, Octavian Ţâcu a dispus iniţierea unui audit intern, cu susţine-rea Uniunii Europene.

“Auditorii s-au plâns că au avut acces difi -cil la documente contabile. Am fost nevoit să schimb lacătul, ca auditul să aibă posibilitatea să lucreze”, a mai precizat Ţâcu.

El a făcut un apel către Curtea de Conturi și Procuratura Generală pentru ca acestea să se autosesizeze.

Fostul ministru al Tineretului și Sportului a declarat că liderii actualei coaliţii de guvernă-mânt știau despre activitatea dubioasă a lui Octavian Bodișteanu la minister, atunci când l-au propus în funcţia de ministru.

Totodată, el a afi rmat că atunci când a prelu-at șefi a ministerului, premierul suspendat de atunci, Vlad Filat, i-a sugerat că Octavian Bo-dișteanu ar trebui să fi e demis, deoarece este implicat în scheme frauduloase.

Ulterior, în momentul în care premierul de-semnat Iurie Leancă a venit cu remanieri în

Guvern, Ţâcu a propus ca Bodișteanu să fi e

demis. Iurie Leancă însă i-a recomandat să aș-

tepte și i-a promis că se va documenta pe mar-

ginea acestui caz.

Fostul ministru a mai declarat că președin-

tele Comitetului Naţional Olimpic și deputat

PLDM, Nicolae Juravschi, a fost informat des-

pre faptele comise de Octavian Bodișteanu,

iar acesta urma să prezinte toată informaţia

colegilor din partid și deputaţilor.

Sursa: publika.md

Lucru explicabil în contextul în care alegerile parlamentare nu mai sunt atât de departe, iar pericolul anticipatelor nu a fost înlăturat în totalitate, rolul acestor instituţii (pârghii) devenind covârșitor.

Astfel, potrivit Acordului, aplica-rea principiului asumării totale a res-ponsabilităţii politice în cadrul insti-tuţiilor guvernamentale presupune dreptul conducătorului de a-și forma echipa și obligaţia lui de a asigura efi -cienţa acesteia. De asemenea, com-ponentele Coaliţiei s-au obligat să implementeze principiul neadmiterii subordonării instituţiilor statului in-tereselor personale și de partid.

Funcţiile de conducere în cadrul instituţiilor subordonate Guvernului vor fi asigurate și propuse de părţile semnatare în baza criteriilor de res-ponsabilitate, performanţe și profe-sionalism. Delimitarea responsabili-tăţilor pe domenii de activitate, prin asumarea conducerii instituţiilor re-spective de către părţile semnatare, fi ind stabilite în anexele Acordului.

La nivel declarativ, aceste angaja-mente sună frumos și dau bine atât pe interior, cât și pe exterior. Să ve-dem însă dacă sunt și realizabile și dacă politicienii chiar își doresc ceea ce declară.

Pornind de la prevederile formu-late în Acord, înţelegem că de-acum încolo, conducerea unei instituţii guvernamentale sau alta va fi asi-gurată exclusiv de reprezentanţii partidului care le-a obţinut în urma negocierilor și partajului. Ceea ce nu se leagă deloc cu “principiul nead-miterii subordonării instituţiilor sta-tului intereselor personale și de par-tid”, pentru că acum acestea vor fi în totalitate la cheremul partidelor. Po-trivit stipulărilor documentului de constituire a Coaliţiei, ministerele nu doar vor fi gestionate de către un singur partid (sau, mai degrabă, de către liderii acestuia), ci va fi exclus și orice amestec, critici ori sugestii “din afară”. Pentru că membrii Coa-liţiei vor trebui să coordoneze orice opinie exprimată public în legătură cu administrarea puterii de stat. În acest context, miniștrii și alţi repre-zentanţi ai puterii în autorităţile pu-blice „nu se vor expune prin luarea unor poziţii publice contradictorii și critice faţă de deciziile adoptate de partenerii de Coaliţie, în alte dome-nii de activitate decât cele asumate”. Altfel spus, nimeni nu va avea voie să se amestece în treburile ministe-relor pe care nu le gestionează, chiar dacă vor avea bănuiala că lucrurile

care se întâmplă acolo nu sunt toc-mai curate.

Nici criteriile de “responsabilitate, performanţe și profesionalism” nu au cum să fi e determinante, pentru că primordial este cel al apartenen-ţei de partid.

Este adevărat că ministrul își face echipa, dar marja de manevră a acestuia este strict limitată la expo-nenţii unui anumit partid, membrii echipei fi ind recomandaţi, bănuim, de liderii acestui partid. Iar acest lucru se întâmplă indiferent de faptul dacă un viceministru care a activat până acum în cadrul acestei structuri a demonstrat că are capa-cităţile și abilităţile necesare, dacă a înregistrat rezultate palpabile și dacă ar fi putut asigura continuita-tea invocată. Cum putem să credem că ministrul este cel care-și formea-ză echipa, dacă el a fost obligat să-i demită pe toţi viceminiștrii delegaţi de alte partide, chiar dacă, presu-punem, unii dintre aceștia și-au îndeplinit până acum în mod ono-rabil îndatoririle și dacă ministrul

și-ar fi dorit, poate, să colaboreze în continuare cu ei.

Și am văzut că remanierile care s-au operat zilele acestea în cadrul instituţiilor guvernamentale nu au însemnat altceva decât demiterea unor viceminiștri „de altă culoare” și înlocuirea lor cu alţii „de la partid”. Rămâne de văzut în ce măsură aceș-tia au fost aleși „pe gustul” miniștri-lor sau pe cel al șefi lor de partide.

Simptomatică în acest sens este declaraţia de ieri a fostului ministru al Tineretului și Sportului, Octavian Țâcu, care a afi rmat că ar fi putut să-și păstreze funcţia dacă accepta să adere, așa cum i s-a cerut, la Parti-dul Liberal Democrat: „Inițial, mi-au spus să mă distanțez de discursul liberalilor. Ulterior au spus că refor-matorii presează mult și că ei vor pe altcineva. În fi nal mi-au spus că ar fi bine să lucrez în echipa lor.”

Segmentarea ministerelor, sub-ordonarea acestora intereselor de partid și politizarea lor la nivel de vi-ceminiștri a fost realizată de actuala-fosta putere încă în octombrie 2009,

prin operarea unor modifi cări la Le-gea cu privire la Guvern și Legea cu privire la funcţia publică și statutul funcţionarului public. Guvernanţii au scos atunci funcţia de viceminis-tru din lista funcţionarilor publici de conducere de nivel superior, inclu-zând-o în lista celor care obţin funcţii cu demnitate publică prin numire.

Potrivit modifi cărilor operate la vremea respectivă, Guvernul “nu-mește și demite din funcţie vicemi-niștrii Republicii Moldova. Intrarea în funcţie a noului ministru are ca efect încetarea activităţii viceminis-trului, cu excepţia cazului în care acesta a fost reconfi rmat în funcţia respectivă de către Guvern la propu-nerea ministrului”.

Motivul acestor schimbări nu a fost nici pe departe unul de efi cien-tizare a activităţii ministerelor, ci de îndestulare a clientelei partidelor cu funcţii, de dobândire a cât mai mul-tor pârghii, în situaţia în care minis-terele nu înseamnă doar infl uenţă, dar și surse fi nanciare.

Ioana FLOREA, FLUX

„Asumarea responsabilităţii” pe criterii „Asumarea responsabilităţii” pe criterii de competenţă ori de obedienţă?de competenţă ori de obedienţă?

Noul Acord al Coaliţiei Proeuropene prevede o deli-mitare mai strictă a atribuţiilor și o gestionare mono-coloră a ministerelor de către componentele acesteia. Scopul declarat este efi cientizarea activităţii și asigura-rea continuităţii în cadrul ministerelor și agenţiilor gu-vernamentale. În realitate, dacă analizăm câteva dintre prevederile acestui document, înţelegem că este vorba, de fapt, de o politizare excesivă a instituţiilor de stat, în pofi da declaraţiilor solemne și patetice ale politicieni-lor. Așa-zisa „asumare a responsabilităţii” vrea să camu-fl eze interesele partidelor care au decis de data aceasta să nu mai admită niciun fel de amestec de pe aiurea și niciun „element” străin în instituţiile pe care au reușit să le obţină în urma unor negocieri obscure.

Noul ministru al Tineretului şi Sportului, acuzat de spălare de bani

Octavian Ţâcu, foto europaliberă.orgOctavian Ţâcu, foto europaliberă.org

14 IUNIE 2013 33 F L U XF L U XPolitic

Paradisul va pogorî în Parlament, dacă deputaţii vor accepta și vor adopta Codul de etică și conduită, propus de fracţiunea liberal-demo-crată. Potrivit proiectului, deputaţii ar urma să fi e monitorizaţi non-stop de către un comisar de etică. (Au ce au guvernanţii noștri cu comisarii!) Respectivul comisar, ales prin con-curs pentru un termen de cinci ani, le va împărţi sancţiuni legislatorilor care vor da dovadă de un compor-tament neadecvat. De unde putem deduce că aleșii noștri sunt uneori inadecvaţi. Noi, de fapt, am obser-vat asta mai demult, dar acum acest lucru ar putea fi recunoscut la nivel ofi cial.

Deputaţii nu vor mai avea voie să vorbească indecent, să înjure, să insulte, să ameninţe așa cum s-au obișnuit și, culmea, nici chiar să se îmbrâncească sau să-și aplice câte un pumn în fi gură. În felul acesta, viaţa în Parlament ar putea deveni destul de fadă și plictisitoare, mai ales că unii deputaţi nu au făcut alt-ceva până acum decât spectacole de circ.

În caz de nerespectare a regulilor prevăzute de Cod, sesizarea privind comportamentul „inadecvat” va ajunge la comisarul de etică, fi ind examinată ulterior de Comisia juri-dică, numiri și imunităţi. Aleșii vor trebui să se poarte frumos nu doar în Parlament, ci și în afara ședinţelor plenare și celor ale comisiilor per-manente, în ţară și peste hotarele acesteia, în cadrul dialogului cu par-tenerii internaţionali și în raporturi-le cu cetăţenii și mass-media.

De asemenea, legislatorii nu vor avea voie să solicite sau să accepte cadouri, să practice lobbysmul (cu ce se vor ocupa însă unii deputaţi, pentru care lobbysmul este activi-

tatea lor principală?) ori să lipsească nemotivat de la ședinţele în plen.

Mai mult decât atât, Codul îi va obliga pe deputaţi să se prezinte la locul de muncă doar în ţinută ofi ci-ală. Prin urmare, comisarul de etică i-ar putea întâmpina pe deputaţi la ușa Parlamentului, pentru a-i verifi -ca dacă sunt îmbrăcaţi decent, dacă și-au tăiat unghiile și și-au spălat ure-chile. Aici ar trebui să mai menţionăm că respectivul comisar va benefi cia de independenţă în activitate și va fi protejat de imunitate împotriva acţi-onării în judecată în legătură cu exer-citarea atribuţiilor sale de serviciu.

Proiectul liberal-democraţilor prevede mai multe sancţiuni pen-tru deputaţii care vor încălca Codul de etică, de la mustrare și aducere de scuze publice, până la pierderea dreptului la indemnizaţii, rambursa-rea profi turilor, avantajelor ilicite (nu știm însă dacă este vorba și despre cadouri pe care și le fac cu anumite ocazii deputaţii, cum ar fi , de exem-plu, „perlele” Anei Guţu) și chiar sus-pendarea temporară a participării la activităţile Parlamentului.

Rămâne de văzut dacă și ceilalţi deputaţi vor dori să se lase monito-rizaţi și cercetaţi de comisar. Însă și fără aceasta, activitatea deputaţilor, mai ales a majorităţii nou consti-tuite, va fi reglementată și limitată drastic, evident dacă aceștia vor res-pecta întocmai prescripţiile pentru care au semnat.

Dacă aruncăm o privire peste preve-derile Acordului de constituire a Coa-liţiei, constatăm că au fost luate toate măsurile pentru ca nimeni și nimic să nu împiedice puterea să ne „guverne-ze” cum știe ea mai bine și să-i pună în pericol afl area la cârma ţării.

După numeroasele fente pe care și le-au făcut reciproc până acum,

membrii Coaliţiei vor trebui să joa-ce în continuare după reguli clare. Astfel, aceștia s-au obligat să nu mai accepte trecerea unor membri de la un partid sau grup la altul. Semnatarii Acordului nu au voie să voteze în comun eventuale de-miteri sau să susţină proiectele promovate de opoziţia parlamen-tară, cu excepţia cazurilor în care acestea aduc o valoare importan-tă pentru societate, iar Consiliul Coaliţiei decide susţinerea lor. Dar „valoarea”, mai ales în cazul politi-cienilor, este o noţiune discutabi-lă. Adică, depinde cine va aprecia această valoare și în baza căror cri-terii. Însă toate aceste reguli ar pu-tea fi valabile doar până la o nouă confruntare de proporţii sau până când una dintre componente nu se va simţi prea înghesuită în limitele acestui Acord.

În cel mai scurt timp, „pentru a consolida încrederea între membrii coaliţiei și stabilirea unor mecanis-me efi ciente de cooperare în cadrul acesteia”, ar urma să fi e elaborată și aprobată o lege cu privire la coaliţi-ile de guvernare. De fapt însă, pro-iectul în cauză nu are nimic cu „con-solidarea încrederii”, pentru că nu există niciun fel de încredere, adică nu este ce consolida. Iar toate aceste iniţiative, legi, aranjamente și anga-jamente sunt expresia neîncrederii dintre parteneri și a dorinţei de a se limita reciproc în acţiuni.

După cum menţiona și noul spicher Igor Corman, legea trebuie să vină cu „mecanisme politice adiționale, care să nu mai permită actorilor poli-tici să se înfi erbânte și să treacă prin situațiile prin care am trecut acum”, referindu-se evident la recenta criză politică și instituţională.

Puterea actuală intenţionează să

adopte o lege pentru viitor, care să

reglementeze „confi guraţiile politice

coaliţionale”. „Proiectul pe care l-am

discutat privind coaliţiile trebuie

fi xat juridic nu doar pentru actuala

coaliţie, dar și pentru altele dacă vor

exista. Proiectul privind coaliţiile

trebuie să fi e și un argument juridic

solid”, a mai opinat președintele Par-

lamentului.

Doar că situaţia de criză nu a fost

generată de lipsa argumentelor sau

instrumentelor juridice, ci de inte-

resele meschine ale celor care au

acaparat puterea în ţară, de lupte-

le pentru redistribuirea sferelor de

infl uenţă. Și rămâne de văzut dacă

eventualele viitoare coaliţii vor dori

să accepte regulile pe care vrea să le

impună actuala putere.

Ioana FLOREA, FLUX

Legislativul este în pragul marilor schimbări, a unei asa-nări, morale și fi zice, fără precedent. Ordinea și pacea va domni de-acum încolo, curăţenia în cuget și în vorbe, decenţa, respectul, retorica profund intelectuală, dar și salubritatea fi zică vor caracteriza forul legislativ în speţă, dar și viaţa politică, în general.

Deputaţii cu papion şi adecvaţi din toate punctele de vedereDeputaţii cu papion şi adecvaţi din toate punctele de vedere

În cazul “Mol-dova-Agro-indbank” „nu avem de a face cu o preluare frauduloasă, ci cu o tranzac-ţie de vânza-re-preluare”, a declarat Dorin Drăguțanu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul unui in-terviu pentru postul de radio „Europa Liberă”.

El a menționat că „situa-

ţia actuală de la “Moldova-

Agroindbank” diferă de situ-

aţia din vara-toamna 2011.

În 2011 am avut de a face

cu o serie de decizii ilegale...

Anul acesta, același grup de

acţionari străini au vândut

acţiunile lor unui grup de

alte companii străine, 7 la

număr, prin urmare nu avem

de a face cu o preluare frau-

duloasă, ci cu o tranzacţie

de vânzare-preluare”.

Guvernatorul BNM a de-

clarat că legislația în proce-

dura de achiziționare a fost

respectată. „Dar, în același

timp, aceste 7 companii noi,

străine, au procurat fi eca-

re o cotă de participare de

sub 5 la sută din capitalul

social al “Moldova-Agroind-

bank”, ceea ce nu necesită

obţinerea unei permisiuni prealabile din partea Băn-cii Naţionale”, a spus Dorin Drăguțanu.

El a menționat că aceste 7 companii noi cumulativ controlează în jur de 30 la sută din capitalul social al

“Moldova-Agroindbank”, iar

BNM analizează informaţia

disponibilă pentru a deter-

mina dacă sunt motive pen-

tru a presupune dacă este o

acţiune concertată.

Pe data de 10 iunie 2013

a expirat termenul limită

pus de BNM până la care

acționarii “Moldova-Agro-

indbank” trebuiau să depu-

nă toate actele despre ac-

tivitatea lor. Toți acționarii

vizați au îndeplinit solicita-

rea BNM.

Mai mult decât atât, ei și-

au exprimat public nedu-

merirea de poziția conduce-

rii “Moldova-Agroindbank”

și învinuirile de preluări ile-

gale aduse unor investitori

străini. Unii acționari au soli-

citat de la conducerea “Mol-

dova-Agroindbank” probe

concrete sau retragerea acuzațiilor. “Moldova-Agro-indbank” a evitat să comen-teze aceste declarații.

Recent, acționarii “Moldo-va-Agroindbank” au anunțat organizarea adunării extra-ordinare a acționarilor aces-tei bănci pentru sfârșitul lunii iunie, pe a cărei ordine de zi este inclusă chestiunea privind demiterea actualei conduceri a “Moldova-Agro-indbank”.

Sursa: moldova.org

N. B. Citiţi în pagina 10 un grupaj de materiale privind situaţia de la “Moldova-Agroindbank”. Precizăm că materialele au fost puse în pagină până în momentul în care guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a făcut declaraţia de mai sus.

ULTIMA ORĂ

Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei susţine că în cazul “Moldova-Agroindbank” a fost o simplă tranzacţie de cumpărare-vânzare cu acţiuni

Deputaţii și-au ales și un Deputaţii și-au ales și un comisar de etică, asta înseamnă comisar de etică, asta înseamnă

că de acum încolo vor fura în că de acum încolo vor fura în mod etic, civilizat!mod etic, civilizat!

14 IUNIE 201344F L U XF L U X

Comerţul exterior al Republicii Moldova este caracterizat în continuare de prevalarea impor-turilor asupra exporturilor. Decalajul conside-rabil în evoluţia exporturilor și importurilor a determinat acumularea în ianuarie-aprilie 2013 a unui defi cit al balanţei comerciale în valoare de 955,6 milioane de dolari, cu 11,2 milioane (+1,2%) mai mult decât în perioada corespunză-toare din anul 2012.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, expor-turile de mărfuri realizate în luna aprilie 2013 s-au cifrat la 191,2 milioane de dolari, cu 13,7% mai puţin faţă de luna precedentă și cu 5,2% mai mult comparativ cu luna aprilie 2012.

În ianuarie-aprilie 2013, exporturile de mărfuri au totalizat 773,6 milioane de dolari, volum su-perior celui realizat în perioada similară din anul 2012 cu 12,7%.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 531,4 milioane de dolari (68,7% din totalul ex-porturilor), înregistrând o creștere de 35,2% faţă de ianuarie-aprilie 2012.

Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 242,2 milioane de dolari, care echivalează cu o

cotă de 31,3% în totalul exporturilor. Comparativ cu ianuarie-aprilie 2012, reexporturile de mărfuri s-au diminuat cu 17,4%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniu-nii Europene au însumat 349,4 milioane de dolari (cu 3,8% mai mult faţă de ianuarie-aprilie 2012).

Ţările CSI au fost prezente în exporturile Mol-dovei cu o pondere de 41,0% (în ianuarie-apri-lie 2012 – 40,6%), ce corespunde unei valori de 317,3 milioane de dolari.

Datele statistice arată că importurile de măr-furi realizate în luna aprilie 2013 au însumat 486,1 milioane de dolari, cu 0,4% mai puţin faţă de luna anterioară și cu 13,9% mai mult compa-rativ cu luna aprilie 2012.

În ianuarie-aprilie 2013, importurile au totali-zat 1 miliard 729,2 milioane de dolari, volum su-perior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2012 cu 6 la sută.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 740,4 milioane de dolari (cu 11,1% mai mult decât în ianuarie-aprilie 2012), deţinând o pondere de 42,8% în totalul importurilor (40,9% – în ianuarie-aprilie 2012).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI

au avut o valoare de 564,1 milioane de dolari (cu

1,5% mai puţin decât în ianuarie-aprilie 2012),

care echivalează cu o cotă de 32,6% în total im-porturi (35,1% – în ianuarie-aprilie 2012).

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

Așa cum menţionau autorităţile abilitate din România, după decizia instanţei și eliberarea mandatului de executare a pedepsei, poliţiștii Serviciului Urmăriri l-au căutat pe Valeriu Guma la mai multe adrese, în special în București și Bacău. „Întru-cât, conform procedurii, în procesul de punere în aplicare a mandatului de executare a pedepsei cu închisoa-rea, persoana condamnată nu a fost găsită la domiciliul său sau în alte locuri cunoscute ca fi ind frecventate de către acesta, organele de urmă-rire penală au solicitat instanţelor competente emiterea unui mandat european de arestare, respectiv a unui mandat de urmărire internaţio-nală”, a precizat Inspectoratul Gene-ral al Poliţiei Române.

Actualmente, sunt așteptate in-formaţiile de la Interpol, pentru ca ulterior organele de resort să deci-dă asupra procedurii de executare a pedepsei. Afl at recent într-o vizită la Chișinău, ministrul român al Justi-ţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că este vorba de o procedură în derula-re prin Interpol și doar prin această instituţie poate fi pusă în executare decizia respectivă: „În momentul în care România va primi o informaţie cu privire la locaţia în care se afl ă persoana dată în urmărire internaţi-onală, va sesiza instanţa de judeca-tă. Practic, instanţa judecătorească este cea care decide procedura de urmat atunci când o persoană dată în urmărire internaţională este iden-tifi cată într-un anumit loc”.

În lipsa unei solicitări ofi ciale a părţii române, autorităţile noastre nu au iniţiat procedurile de recu-noaștere a sentinţei pronunţate de

instanţa de la București. Deputatul democrat declara după pronunţarea sentinţei că se consideră nevinovat: „Sunt nevinovat și voi ataca Româ-nia la Curtea Europeană a Drepturi-lor Omului“.

Potrivit Constituţiei, Republica Moldova nu-și extrădează cetăţenii, iar în lipsa unui acord de extrădare România ar putea cere ca deputa-tul Valeriu Guma să-și ispășească pedeapsa într-un penitenciar de la noi. Procedura va fi însă destul de complicată. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, declara anterior că în cazul în care va veni o solicitare în acest sens, „autorităţile naţionale vor tre-bui să pornească procedurile de re-cunoaștere a sentinţei și să o pună în aplicare”. Însă judecătorii moldoveni vor verifi ca mai întâi dacă nu au fost încălcate procedurile judiciare de către instanţa din România.

Decizia instanţei va fi greu de pus în aplicare, pentru că deputatul Va-leriu Guma benefi ciază de imunitate parlamentară. Procurorul general este cel care poate cere lipsirea unui deputat de imunitate, iar aceasta poate fi ridicată cu votul a 51 de de-putaţi din Parlament.

Însă ne îndoim de faptul că de-mocraţii își vor da colegul de partid pe mâna justiţiei. Chiar dacă în noul Acord al coaliţiei de guvernământ se spune că nu va fi admisă „numirea sau menţinerea în funcţii de răs-pundere a persoanelor condamnate pentru fapte de corupţie”, în același document se precizează că dacă vor

exista asemenea cazuri pe parcursul

guvernării, “confi rmate prin decizii

sau acţiuni ale instanţelor de drept”,

ele nu vor fi utilizate în scopul unor

atacuri politice între parteneri, ci se

vor lua în mod solidar măsuri. Care

vor fi însă aceste măsuri „solidare”?

Pentru că și protejarea persoanelor

condamnate este tot o „măsură”. Iar

semnatarii Acordului au fost obligaţi

să ia apă-n gură și să nu pună în dis-

cuţie asemenea subiecte „sensibile”.

Democraţii au pus din start la

îndoială decizia instanţelor de ju-

decată din ţara vecină, afi rmând că

așteaptă ca Valeriu Guma să epuize-

ze toate căile de atac. Președintele

de onoare al PD, Dumitru Diacov,

afi rma recent în Parlament că se ju-

decă, deocamdată, doar în baza in-formaţiilor vehiculate în presă. “Nu cunoaștem nimic, nu am văzut vre-un dosar”, declara el. Mai mult decât atât, Diacov consideră că Guma a fost condamnat doar pentru că in-stanţa română ar fi dorit să aibă ce raporta la Consiliul Europei „despre diferite cazuri”. În acest context, ne putem da seama cam ce măsuri vor fi luate.

Amintim că Valeriu Guma a fost deferit justiţiei, în 2 iulie 2008, fi ind acuzat că l-a mituit pe directorul ge-neral al Direcţiei Juridice din AVAS, pentru a-i determina pe funcţionari să aprobe o convenţie de menţinere în vigoare a contractului de privati-zare la o fi rmă la care era acţionar.

Pe data de 3 noiembrie 2011, Tri-bunalul București l-a condamnat la doi ani de închisoare cu suspenda-re. Valeriu Guma a fost condamnat atunci pentru cumpărare de infl u-enţă și la câte doi ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită și complicitate la dare de mită. Tri-bunalul a decis ca Valeriu Guma să execute pedeapsa cea mai grea, re-spectiv cea de doi ani de închisoare, și a suspendat efectuarea acesteia, stabilind un termen de încercare de patru ani.

Decizia a fost contestată la Cur-tea de Apel București, care a decis ca Guma să execute patru ani de închisoare, respingând ca nefundat recursul acestuia.

FLUX

Dosar

Când îl va „găsi” Interpolul pe deputatul Guma?Când îl va „găsi” Interpolul pe deputatul Guma?Deputatul democrat Valeriu Guma, condamnat la patru ani de închisoare de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie de la București, printr-o sentinţă defi nitivă pronunţată la 17 aprilie curent, nu își va ispăși prea curând pedeap-sa. Dacă o va ispăși, în general. Deocamdată, Poliţia Ro-mână încă nu a adresat autorităţilor Republicii Moldova o solicitare ofi cială de extrădare, așteptând mai întâi informaţii de la Interpol. Deputatul moldovean, acuzat de trafi c de infl uenţă și complicitate la luare și dare de mită, a fost anunţat în căutare internaţională pentru a executa pedeapsa cu închisoarea.

Moldova importă în continuare de peste două ori mai mult decât exportă

14 IUNIE 2013 55 F L U XF L U XAlarmant

Poliţia Română a fost anunţată de

Interpol Moscova cu privire la reţine-

rea lui Vitalie Proca în data de 7 fe-

bruarie curent. El a fost dat în urmă-

rire internaţională prin intermediul

Biroului Naţional Interpol București.

Pentru prinderea lui, Poliţia Română a

colaborat, prin intermediul Centrului

de Cooperare Poliţienească Interna-

ţională, cu poliţiștii din Rusia, Italia,

Moldova și Marea Britanie.

Pentru identifi carea lui Proca drept

principal suspect, a fost constituit un

colectiv de procurori condus de prim-

procurorul Parchetului de pe lângă

Tribunalul București, care a coordo-

nat întreaga activitate desfășurată. La

identifi carea și localizarea acestuia,

Poliţia Română a pus la dispoziţie re-

surse importante, atât din punct de

vedere al structurilor specializate ale

Poliţiei Române, respectiv Institutul

Naţional de Criminalistică, Direcţia

Operaţiuni Speciale, Direcţia de In-

vestigaţii Criminale, Direcţia de Com-

batere a Criminalităţii Organizate și

Centrul de Cooperare Poliţienească

Internaţională, cât și a efectivelor im-

plicate, precizează IGPR. Potrivit Poli-

ţiei Române, în acest caz, o contribuţie

importantă a avut-o și colaborarea cu

Serviciul Român de Informaţii (SRI).

Vitalie Proca este acuzat de tentativă

de omor califi cat și nerespectarea re-

gimului armelor și muniţiilor, după ce,

în 26 noiembrie 2012, pe o stradă din

cartierul Vitan, București, l-a împușcat

în cap și în piept, cu un automat Kalaș-

nikov și un pistol Makarov, pe Răzvan

Isăilă, în vârstă de 26 de ani, pe care l-a

confundat cu Dumitru „Puiu” Mirones-

cu. Isăilă a fost dus atunci la Spitalul

Clinic de Urgenţă Floreasca, unde a

fost salvat după ce a fost supus unei intervenţii chirurgicale.

Anchetatorii au stabilit că Vitalie Proca a fost plătit de fraţii Bogdan și Răzvan Mararu ca acesta să-l ucidă pe Mironescu, din motiv de răzbunare pentru asasinarea lui Gheorghiţă Ma-raru, lider al lumii interlope nemţene, la 14 noiembrie 2010. Aceștia i-au dat

lui Proca bani, un autoturism marca Audi A6, folosit la comiterea faptei, și i-au oferit elementele necesare pen-tru identifi carea lui Puiu Mironescu, ţinând permanent legătura cu acesta, prin intermediari, înainte și după co-miterea faptei.

Proca a fost prins la 6 februarie, la Moscova, în baza unui mandat emis în 18 ianuarie de Tribunalul București. Acesta era căutat și de Scotland Yard, suspectat de tentativă de omor asupra bancherului rus German Gorbunţov, proprietar al Universalbank din Mol-dova, în martie 2012. Bancherul a fost împușcat de șase ori chiar în pragul reședinţei sale de pe malul Tamisei, în timp ce încerca să intre în casă. Gor-bunţov și-a revenit după șapte luni de la atentat, timp în care salonul în care fusese internat a fost păzit non-stop de poliţia londoneză.

Vitalie Proca a comis mai multe in-fracţiuni în Republica Moldova, între care jafuri și chiar omoruri. În anul 1998 el a fost condamnat la detenţie pe viaţă. În 1997, la vârsta de doar 17 ani, acesta, împreună cu alte trei per-soane, a comis un jaf în satul Măgdă-cești, Criuleni, bătând și torturând cu bestialitate trei femei, una dintre care fi ind stăpâna casei, în prezenţa unui copil de doar 2 ani. În urma loviturilor aplicate cu o ţeavă metalică, două din-tre victime au decedat.

Însă cu eforturile avocaţilor, el a fost scos de după gratii. Fiindcă la momen-tul comiterii crimei Proca nu atinsese încă vârsta majoratului, apărarea a obţinut reducerea pedepsei până la 25 de ani de pușcărie. Ulterior, după operarea unor modifi cări la Codul Penal și prin aplicarea legii amnistiei, termenul de detenţie i-a mai fost re-dus cu încă 8 ani. Mai mult decât atât, printr-o decizie controversată a Jude-cătoriei Rezina, Vitalie Proca a ieșit din închisoare cu 5 ani mai devreme, fi ind eliberat condiţionat, cu un termen de probă de 4 ani.

Deși a fost eliberat condiţionat, Pro-ca a reușit să obţină în scurt timp livret militar, apoi și pașaport internaţional. Este inexplicabil cum a putut să obţi-nă o persoană cu antecedente penale, având interdicţie de ieșire din ţară, ca-zier judiciar și apoi pașaport.

Solicitat de presă, Alexandru Olei-nic, pe atunci ministru al Tehnologiei

Informaţiei și Comunicaţiilor, a decla-

rat că este exclus ca subalternii săi să

fi falsifi cat ceva. „Dacă avea interdicţie

de ieșire din ţară, nu avea cum să obţi-

nă pașaport. Doar dacă falsul s-a pro-

dus în altă parte și persoana apărea la

noi cu un cazier curat“, a precizat el.

Nici ministrul de Interne, Dorin Re-

cean, nu poate explica la ce etapă s-au

comis ilegalităţile, precizând că De-

partamentul de Informare și Evidenţă

Operativă a MAI a prezentat iniţial o

informaţie corectă la Registru, iar apoi

una incorectă.

Cu pașaportul la mână, Vitalie Pro-

ca întreprinde mai multe călătorii în

afara hotarelor ţării. Potrivit ziarului

„Adevărul”, în 2011 el a fost de mai

multe ori în Ucraina și România, dar și

în Turcia. Conform aceleiași surse, la

începutul lunii martie 2012, Proca s-a

deplasat cu autocarul în România, re-

venind însă cu avionul din Italia peste

trei săptămâni, la două zile de la tenta-

tiva eșuată de asasinare a lui Gherman

Gorbunţov la Londra.

Ministerul de Interne anunţa că a

fost demarată o anchetă pentru a afl a

cum a fost posibilă eliberarea înainte

de termen a lui Proca și obţinerea pa-

șaportului de către acesta. Dar, deși

autorităţile au promis să facă lumină

în acest caz și să găsească vinovaţii,

deocamdată nu au fost făcute publice

niciun fel de informaţii în acest sens.

FLUX

Moscova promite extrădarea lui ProcaMoscova promite extrădarea lui ProcaChişinăul nu a explicat, deocamdată, cum a ajuns acesta să fi e eliberat înainte de termen din detenţie

Cetăţeanul moldovean Vitalie Proca, acuzat în cazul atacului armat produs în noiembrie 2012 în cartierul bucureștean Vitan, va fi extrădat în România, după ce Interpol Moscova a anunţat marţi, 10 iunie, admiterea solicitării făcute de autorităţile de la București, informează Poliţia Română. Potrivit agenţiei de știri interfax.ro, Proca, suspectat de comiterea infracţiunilor de tentativă de omor și nerespectarea regimului armelor și muniţiilor, are emise pe nu-mele său, din data de 18 ianuarie, mandat de arestare preventivă, mandat european de arestare și mandat de urmărire internaţio-nală. Autorităţile române au demarat procedurile judiciare pentru extrădarea suspectului. Acesta urmează să fi e adus zilele acestea în România de o escortă care se va deplasa în Federaţia Rusă.

Imagini incredibile cu asasinul Vitalie Proca, reţinut la Moscova și cercetat în România pentru tentativă de omor.

Proca a fost surprins de camerele de supraveghere chiar în momentul în care împușca un bancher rus la Londra. În replică,

presa de la Moscova relatează că atacatorul cu Kalașnikov, care a împușcat anul trecut un om în cartierul Vitan din București, a comis primele crime când avea doar 17 ani.

Sursa: cugetliber.ro

Stéphane Richard, directorul companiei fran-ceze de telecomunicaţii Orange, a fost reţinut de poliţie, săptămâna trecută, în legătură cu o anchetă judiciară privind o afacere con-troversată făcută de omul de afaceri francez Bernard Tapie, potrivit France24, citat de rtv.net.

Stéphane Richard a fost acuzat în acest dosar de arbitraj că l-a favorizat pe Bernard Tapie, în cadrul anchetei privind cesi-unea Adidas.

Richard era, la momentul respectiv, șeful de personal al mi-nistrului de Finanţe de atunci, Christine Lagarde, care conduce astăzi FMI.

Actualul director al FMI, Christine Lagarde, este verifi cată în cadrul unei anchete privind niște plăţi compensatorii despre care se crede că au fost acordate ilegal de către Lagarde lui Bernard Tapie, susţinător al fostului președinte francez Nicolas Sarkozy.

Ancheta vizează o tranzacţie din 2008, în care omul de afa-ceri Bernard Tapie ar fi primit aceste compensaţii de la Lagarde, care era în vremea aceea ministru de Finanţe. În această anche-tă, Lagarde este bănuită că ar fi procedat ilegal aprobându-i lui Tapie suma de 285 de milioane de euro pentru un arbitraj privind vânzarea Credit Lyonnais Adidas.

Este vorba despre un proces care a început între Tapie și sta-tul francez și a durat 19 ani. Lagarde a intervenit apoi ca minis-tru al Finanţelor și a cerut trecerea la procedura extrajudiciară de arbitraj. Judecătorii care compuneau panelul de arbitraj au decis ca statul francez să plătească respectivele compensaţii.

Lagarde a fost acuzată de deturnare de fonduri publice și de complicitate la fals, potrivit surselor franceze. Ea a negat însă toate aceste acuzaţii. „Această anchetă va ajuta la descoperi-rea adevărului, exonerând-o pe clienta mea de orice acuzaţie”, a spus avocatul lui Lagarde, Yves Repiquet.

Miercuri, 11 iunie, Stéphane Richard a fost inculpat în cadrul respectivei anchete, după cum a anunţat parchetul din Paris, citat de AFP, „pentru escrocherie în grup organizat”. Actuala di-rectoare a FMI, Christine Lagarde, a fost audiată la sfârșitul lu-

nii mai, ea având calitatea de martor asistat, statut intermediar între cel de martor și cel de inculpat.

Acuzaţia formulată la adresa lui Stéphane Richard se poate solda cu o pedeapsă de zece ani de închisoare și cu o amendă de un milion de euro, informează agerpres.ro.

Consiliul de administraţie al grupului Orange, la care statul este principalul acţionar, se va reuni „în zilele următoare” pen-tru a analiza situaţia și a lua o decizie, au afi rmat surse din an-turajul primului ministru.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

Directorul Orange, inculpat în cadrul unei anchete ce o vizează pe şefa FMI, Christine Lagarde

14 IUNIE 201366F L U XF L U X Scandalos

Pe 10 iunie, liderul se-paratist transnistrean Evgheni Șevciuk a sem-nat o lege, votată ante-rior de legislativul local de la Tiraspol, prin care stabilește „graniţa de stat” a enclavei transnis-trene.

Potrivit mai multor surse de infor-mare, legea cu privire la ”frontiera de stat a republicii moldovenești nistrene”, care urmează să intre în vigoare peste 14 zile de la publicare, „consfi nţește”, de jure, limitele “sta-tului suveran republica moldove-nească nistreană”, deși enclava din stânga Nistrului nu a fost recunos-cută pe plan internaţional.

Conform documentului separa-tiștilor, „frontiera de stat nu poate fi schimbată de către ţările vecine în mod unilateral”, protecţia fronti-erei de stat „se efectuează de către organele abilitate ale regiunii”, iar „legislaţia privind frontiera de stat este bazată pe Constituţia Republi-cii Moldovenești Nistrene, precum și pe tratatele internaţionale la care aceasta este parte”.

Pretinsa lege, care a fost publi-cată pe site-ul ofi cial al lui Șevciuk, conţine și ameninţări la adresa Chi-șinăului: „Republica Moldoveneas-că Nistreană, până în momentul recunoașterii suveranităţii și inde-pendenţei sale de către alte state, își rezervă dreptul, în cazul unui pericol la adresa securităţii statului, să întreprindă acţiuni de apărare a frontierei sale de stat”.

Totodată, în actul citat, se contu-rează și hotarele teritoriului afl at sub suveranitatea “republicii mol-dovenești nistrene”, care include următoarele structuri administrativ-teritoriale, unele dintre care se afl ă sub jurisdicţia administraţiei de la Chișinău (Varniţa): raionul Camenca și raionul Dubăsari (partea stângă a Nistrului), precum și raioanele Gri-goriopol, Slobozia, Dubăsari, Râb-niţa, orașele Bender (inclusiv satele

Varnița, Gâsca și Proteagailovca), Tiraspol și Dnestrovsk.

În același timp, „Republica Mol-dovenească Nistreană” își stabilește frontiera de stat și cu Ucraina, „în limitele graniţei administrative cu unităţile administrativ-teritoriale ale fostei Republici Sovietice Socia-liste Ucrainene”.

Chişinăul, cu o reacţie tardivă şi anemică Este de remarcat faptul că autori-

tăţile de la Chișinău au avut o reacţie întârziată, dacă nu chiar tardivă, la acţiunile sfi dătoare și obraznice în-treprinse de liderii separatiști. În loc ca autorităţile legale ale statului să anunţe imediat care vor fi acţiunile prin care vor pedepsi această ieșire provocatoare a Tiraspolului și cum îl vor aduce imediat în albia dialogu-lui în vederea soluţionării problemei transnistrene, acestea au luat apă în gură timp de două zile, după care au apărut câteva declaraţii timide ale ofi cialilor de la Chișinău.

Primul a ieșit la rampă ministrul adjunct pentru Reintegrare, Eugen Carpov. De parcă ar fi fost strâns cu ușa, acesta a declarat că acţiunile Tiraspolului pot fi imprevizibile. „Re-publica Moldova este un stat terito-rial integru și suveran, cu frontiera cunoscută în baza acordurilor bila-terale cu Ucraina și România. De-a lungul Nistrului este o linie admi-nistrativă temporară, ce a apărut ca o consecinţă a războiului din 1992. În cazul acestei așa-numite „legi”, nu a existat niciun fel de consultări și discuţii în prealabil. Este o decizie adoptată unilateral, care nu poate fi considerată constructivă și nu va contribui sub nicio formă la îmbu-nătăţirea climatului de încredere”, a declarat Eugen Carpov.

El a mai spus: „Ne vom întâlni în formatul 5+2 pentru a interveni nu doar în monitorizarea situaţiei, ci pentru a stopa aceste procese. Con-secinţele unor asemenea acţiuni ar putea fi imprevizibile. Este o insta-

bilitate și o tensionare care ar putea degenera în consecinţe nedorite. A fost un apel să oprească aceste ac-ţiuni. Vom veni cu un mesaj comun după aceste consultări. Dar, evident, niciun fel de recunoaștere a acţiuni-lor din stânga Nistrului nu vor avea loc. Nu vom accepta ca aceste acţi-uni să fi e implementate”.

Deci, Carpov face apeluri, vine cu mesaje, cu rugăminţi, acestea sunt instrumentele de care poate el să dispună în dialogul cu separatiștii. Și nu doar el, ci întreg Cabinetul de Miniștri al premierului Iurie Leancă, care a difuzat un comunicat de pre-să prin care își exprimă „marea îngri-jorarea că, în pofi da documentelor și înţelegerilor existente, în ultima perioadă, Tiraspolul a decis să mear-gă pe calea acţiunilor unilaterale și a confruntărilor, ignorând deschis principiile și mecanismele din Zona de Securitate”. Și culmea, în comuni-catul de presă al Guvernului se face trimitere și la „partenerii internaţi-onali” în problema transnistreană: „O asemenea poziţie reprezintă o sfi dare deschisă la adresa eforturi-lor Chișinăului și a partenerilor in-ternaţionali în vederea menţinerii dialogului într-o albie constructivă, în spiritul consolidării climatului de încredere”.

Filat şi Şevciuk, prieteni la cataramă Dragi cititori, vă mai aduceţi

aminte că Vladimir Filat, atunci când era prim-ministru, umbla la braţ cu Evgheni Șevciuk, umăr la umăr, șold la șold, și ne povesteau nouă și partenerilor noștri internaţionali ce buni prieteni sunt ei și câte pro-bleme vor rezolva împreună, cât de bine va fi să trăim într-o ţară reîntre-gită. Mai că nu ne promiteau că pe Nistru nu va mai curge apă, ci lapte, iar malurile râului, atât cel drept, cât și cel stâng, vor fi nu de lut, ci de miere.

Și partenerii internaţionali, cei care se gândesc doar la noi, care își frământă minţile zi și noapte cum

să integreze Republica Moldova în Uniunea Europeană, aplaudau la bis marea prietenie dintre Filat și Șevciuk. Dacă nu ne credeţi, să dăm un exemplu, citând din declaraţia din 20 septembrie 2012 a reprezen-tantului președintelui în exerciţiu al OSCE, Lucinda Creighton, ministru de Stat pentru Afaceri Europene al Irlandei, care ne asigura că relația apropiată dintre prim-ministrul Vlad Filat și liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, ar putea servi drept o cheie pentru soluționarea confl ictului transnistrean: „Relația dintre domnul Șevciuk și prim-mi-nistrul Filat este foarte apropiată. Dorința și deschiderea dânșilor de a lucra împreună și de a obține progres, cred că este cheia spre suc-ces. Pașii sunt făcuți într-o direcție corectă. Îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului va duce, în cele din urmă, și la soluționarea confl ic-tului. Politica pașilor mici este cheia spre succes”.

Poate Leancă nu se înţelege cu Şevciuk la preţ? Iată că ultimele acţiuni provo-

catoare întreprinse de Șevciuk în adresa Chișinăului vin să confi rme

o ipoteză mai veche că întrevederi-

le pe care le avea acesta cu Filat nu

urmăreau soluţionarea confl ictului,

ci o banală înţelegere și coordonare

a acţiunilor în vederea realizării cu

succes a contrabandei peste Nistru.

Și aceste întrevederi dintre Șevciuk

și Filat se desfășurau în aplauzele

„partenerilor externi”, care, proba-

bil, aveau și ei cota lor în această

trebușoară.

Acum însă Filat nu mai este prim-

ministru. Și Șevciuk își face de cap,

îi face necazuri noului premier Iurie

Leancă. De ce oare? Poate că Lean-

că nu mai vrea să coopereze cu Șe-

vciuk, așa cum o făcea Filat, în rea-

lizarea contrabandei peste Nistru.

Sau poate că Leancă vrea, dar în alte

condiţii, pe care nu le acceptă Șev-

ciuk? Poate nu se înţeleg la preţ, la

cota-parte?

În curând vom avea răspunsuri la

aceste întrebări. Acum putem doar

să constatăm că Guvernul Leancă nu

a făcut faţă acestei prime confrun-

tări cu regimul Șevciuk. Premierul

Leancă este anemic atunci când este

chemat să apere interesul naţional.

Dar s-ar putea să fi e foarte energic

atunci când va veni momentul să-și

apere propriile interese. Exact așa

cum era și ex-premierul Filat.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Tiraspolul recroieşte hotare pe Tiraspolul recroieşte hotare pe trupul ţării. Chişinăul scânceştetrupul ţării. Chişinăul scânceşte

Foto: europaliberă.orgFoto: europaliberă.org

14 IUNIE 2013 77 F L U XF L U XTransnistria

Șeful administrației de la Tira-spol, Evgheni Șevciuk, a semnat Legea „Despre frontiera de stat a Republicii Moldovenești Nistrene”, adoptată pe 23 mai de către So-vietul Suprem. În comunicatul de presă al „Președinției” de la Tiras-pol se menționează: „Специалисты отмечают, что закон позволяет зафиксировать пределы терри-тории, на которую распространя-ется государственный суверени-тет ПМР”/„Specialiștii notează că legea permite stabilirea limitelor teritoriului asupra căruia se extinde suveranitatea RMN”. Din această re-marcă rezultă clar scopul urmărit de funcționarul de la Tiraspol: prelua-rea sub controlul administrației „nis-trene”, fi nanțate și sprijinite militar de Federația Rusă, a unor localități asupra cărora în prezent nu „se ex-tinde suveranitatea RMN”, dar care au fost incluse în granițele fâșiei nis-trene, în pofi da dezacordului vehe-ment al populației acelora. În „lege” s-a făcut trimitere la alte documen-te referitoare la frontiere, inclusiv la „Constituția RMN”, respectiv se specifi că faptul că teritoriul „RMN” include raionul Dubăsari („partea de pe malul stâng” – deci cele șase sate afl ate sub jurisdicția Republicii Mol-dova), de asemenea, orașul Bender (cu satul Varnița). Pe harta ofi cială editată de autoritățile de la Tiras-pol, în teritoriul RMN mai este inclus satul Copanca, de pe malul drept al Nistrului, care, după nistreni, face parte din raionul Slobozia.

Faptul că autoritățile nistrene vor să instituie în teren starea de lucruri din hărțile și mințile lor, cu privire la granița „RMN”, este notoriu. De fapt, războiul din 1992 – atât violențele de pe malul stâng – pe platoul Coșnița, cât și cele de pe malul drept – din orașul Bender, au avut drept cauză intenția administrației nistrene de a-și impune controlul – „suverani-tatea” asupra Benderului și satelor

raionului Dubăsari, de pe malul stâng al Nistrului, prin expulzarea instituțiilor statului moldovenesc. Dacă actualul confl ict înghețat va fi reluat într-o formă violentă, cauza unei asemenea evoluții nu poate fi alta decât reluarea de către con-ducerea de la Tiraspol a acțiunilor de stabilire a frontierei așa cum vor ei, în mod arbitrar, fapt recunoscut chiar în „legea despre frontiera de stat”: „Государственная граница до согласования с сопредельны-ми государствами и закрепления в международных договорах с ними устанавливается Придне-стровской Молдавской Республи-кой в одностороннем порядке” („Până la realizarea unor acorduri cu statele limitrofe și reglementarea în tratate internaționale, frontiera de stat este stabilită de RMN unilate-ral”).

Până în prezent, autoritățile Repu-blicii Moldova nu au declarat nimic cu privire la această nouă tentativă evidentă de escaladare a situației în zona de confl ict și nu au anunțat că au informat ONU și participanții în formatul de negocieri 5+2: OSCE, UE, SUA, Ucraina (care deține președinția

OSCE) și Rusia. De ce demnitarii mol-doveni sunt permanent depășiți de acțiunile administrației de la Tiras-pol? Printre altele, din cauza lipsei profesionalismului angajaților în structurile de stat responsabile de gestionarea confl ictului. Demnitarii cu pricina au fost numiți în posturi-le respective pe baza apartenenței la partidele de guvernământ și nu după criterii privind competența. Recent un blogger a relatat despre întâlnirea pe care a avut-o cu mi-nistrul Reintegrării, Eugen Carpov. Printre ideile ministrului, bloggerul a consemnat-o și pe aceasta: „Medi-atorii (OSCE, SUA, UE) trebuie să-și stabilească o poziție comună privind negocierile soluționării problemelor nistrene”. Dacă e să acordăm încre-dere bloggerului în ceea ce privește autenticitatea reproducerii ideii lui Carpov (ministrul nu l-a dezmințit pe blogger), se pare că Eugen Car-pov nu știe că mediatorii nu trebuie să aibă nicio poziție. Părțile au fi e-care poziția sa și negociază pornind de la poziții, interese și necesități. Dacă mediatorii au o poziție (sepa-rată sau comună), înseamnă că ei trebuie să devină părți în negocieri

și trebuie căutați alți mediatori – neutri, imparțiali și credibili pentru părțile în confl ict. Dacă observatorii (UE și SUA) și mediatorii (OSCE, Ru-sia și Ucraina) au fi ecare o poziție, înseamnă că negocierile în formatul 5+2 sunt un simulacru, o farsă, la fel ca și concursurile organizate de ac-tuala/fosta guvernare pentru dife-rite funcții de stat – inclusiv pentru cele din CCA.

Evgheni Șevciuk a promulgat „legea despre frontieră” după ce recent mass-media a informat că „autorităţile ucrainene au început să construiască un gard din sârmă pe segmentul transnistrean al ho-tarului moldo-ucrainean. Gardul este instalat în scopul de a combate contrabanda cu mărfuri”. Personal am susținut punctul de vedere po-trivit căruia Republica Moldova ar trebui să instituie un control riguros pe linia de demarcare din zona de securitate, iar concesiile pe care le-a făcut în cadrul „politicii pașilor mici”, promovată de Șevciuk și prin care a reușit să păcălească demnitarii mol-doveni, ar fi trebuit să urmărească obținerea recunoașterii de către con-ducerea de la Tiraspol a jurisdicției moldovenești asupra Varniței, Co-

pancăi și a satelor de pe malul stâng al Nistrului, ai căror locuitori au lup-tat pentru a-și apăra independența și apartenența la Republica Moldova. Autoritățile moldovenești au avut însă o abordare „globală”, nu una concretă – pe fi ecare localitate, deci au vrut totul și nu au obținut nimic. În timp ce autoritățile moldovenești nu au o viziune, respectiv nu știu ce au de făcut, administrația de la Ti-raspol acționează clar, realizându-și obiectivele. Cu demnitari moldo-veni care au pregătirea profesională și capacitățile de care au dat dova-dă, nimeni nu îi poate împiedica pe nistreni să-și atingă obiectivele.

Într-un interviu recent acordat postului Radio Europa Liberă, în-trebat dacă „sunt perspective clare ale unei soluții” pentru confl ictul privind zona nistreană, premierul Iurie Leancă a spus: „Nu cred că as-tăzi cineva raţional și cu judecată responsabilă s-ar aventura să facă anumite prognoze”. Întrebarea nu viza prognoze sau ghicitul în cafea, ci dorința de a afl a de la prim-mi-nistru dacă Guvernul are o viziune și va acționa în vederea implemen-tării ei. Din păcate, din răspunsurile premierului a reieșit că Executivul nu are nici viziune, nici politică, nici

strategie cu privire la soluționarea confl ictului, ca și în celelalte dome-nii. Tot ceea ce are este, probabil, așteptarea ca mediatorii și observa-torii să adopte „o poziție comună” și să rezolve problema. Reportera i-a spus premierului că „politica pașilor mici este criticată mai mult decât salutată”. Iurie Leancă a răspuns: „În momentul în care voi vedea că exis-tă propuneri de pași mari, dar nu la nivel de teorie, deseori utopică, ci la nivel de pași cu capacitate de a fi realizaţi și să vedem exact atunci cum se apropie orizontul de noi, voi spune: „Felicitări!” și voi insista să i se ofere Premiul Nobel pentru Pace. Deocamdată, nu văd astfel de posi-bilităţi”.

Prim-ministrul nu le vede (pro-punerile) pentru că nu le solicită din partea mediului academic – a specialiștilor în domeniu. O caracte-ristică comună a celor incompetenți este că sunt autosufi cienți, nu au ne-voie de sfaturi de la alții. Pe de altă parte, cei care pot formula soluții la problemele de rezolvarea cărora se ocupă, întotdeauna vor căuta sfa-turi și idei la alții, în primul rând, la specialiști.

Aurelian LAVRICSursa: moldova.org

Legea graniţei „RMN”: o nouă Legea graniţei „RMN”: o nouă încercare de acaparare teritorialăîncercare de acaparare teritorială

E M A U S

R e p u b l i c a M O L D O V A

Duminic , 2 iunie 2013 (1 zile)

Grup Pre Plecarea . Sosirea

U C R A I N A

12 – 17 iunie 2013 (6 zile / 6 nop i) Grup Pre : Plecarea: . SosireaTraseu:

M n stiri:Moa tele întregi ale

Sfin ilor din Simferopol: Luca al Crimeii, Gurie al Tauridei; din Odesa: Gavriil Atonitul, Kuk a, Iona i Inochentie. Catedrale

MuzeeOra e:

M O L D O V A i B U C O V I N A 100 ani de la na terea Sf.Cuv.Ioan Iacob de la Neam – Hozevitul

M n.Putna – Mormântul Sf.Voievod tefan cel Mare / Acas la Mihai Eminescu 22 – 24 iunie 2013 (3 zile / 3 nop i)

Grup 7/18 pers Pre 100/90 eur/pers. Plecarea Vineri, 21 iunie, ora 19. Sosirea Luni, 24 iunie, orele 22-24. M n stiri: Agafton, Sf.Ioan cel Nou, Bogdana, Putna, Sih stria Putnei, Sucevi a, Moldovi a, Vorone , Dragomirna, Neam , Vovidenia, Mina, Sf.Trei Ierarhi. Catedrala Mitropolitan din Ia i. Ipote ti: Casa muzeu Mihai Eminescu. Cr iniceni: Casa muzeu MSf.Ioan Iacob. Ora e: Boto ani, Suceava, R d u i, Ia i.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

R e p u b l i c a M O L D O V A

Duminic , 2 iunie 2013 (1 zile)

Grup Pre Plecarea . Sosirea

U C R A I N A

12 – 17 iunie 2013 (6 zile / 6 nop i) Grup Pre : Plecarea: . SosireaTraseu:

M n stiri:Moa tele întregi ale

Sfin ilor din Simferopol: Luca al Crimeii, Gurie al Tauridei; din Odesa: Gavriil Atonitul, Kuk a, Iona i Inochentie. Catedrale

MuzeeOra e:

M O L D O V A i B U C O V I N A

22 – 24 iunie 2013 (3 zile / 3 nop i) Grup Pre Plecarea SosireaM n stiri:

Catedrala Mitropolitan din Ia i. Ipote ti: Cr iniceni: Ora e:

CONSULTAŢII JURIDICE

Radu Bușilăpreședinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi

078 488 488

or. Chișinău, str. N. Iorga, 8

14 IUNIE 201388F L U XF L U X Important

CMYK

S-a întâmplat așa că despărţirea de iluzii a însemnat, în mod automat, ab-sorbţia altor iluzii. Pentru noi, alterna-tiva regimului comunist era modelul occidental. Sloganul sau direcţia era occidentalizarea Republicii Moldova cu tot dichisul: democraţie constitu-ţională, stat de drept, liberalizarea economiei, proprietate privată. Și de fi ecare dată, când vedeam că apar tot felul de disfuncţii în funcţionarea sta-tului de drept, în distribuţia proprietă-ţii, în reforma economică, în protecţia socială, noi dădeam vina pe factorul uman. Este adevărat, oamenii sunt coruptibili, sunt slabi, mulţi dintre cei care sar peste trepte ameţesc din cauza propriei importanţe. Toţi aceș-ti factori subiectivi și omenești sunt prezenţi în lanţul de eșecuri pe care l-a acumulat Republica Moldova în ulti-mii 20 de ani.

Și iată aici este momentul cel mai delicat, mai greu de interpretat, pen-tru că mulţi dintre cei care contestă evoluţiile din ultimii 20 de ani se can-tonează în zona nostalgiei sovietice.

Efortul de reevaluare pe care eu în-cerc să-l fac și pe care cred că trebuie să-l facem împreună este să înţelegem, întâi noi, în profunzime, prin efort per-sonal, prin analiză critică, ce înseamnă liberalismul zilei de azi, ce înseamnă globalismul, dominaţia corporaţiilor, capitalismul speculativ, banii care au devenit marfă, societatea de con-sum, relaţia noastră cu FMI, cu Banca Mondială, cu Organizaţia Mondială a Comerţului, cu Uniunea Europeană și cu alte instituţii. Liberul schimb, co-merţul liber, concentrarea excesivă de capital transformă tot ce înseamnă instituţii ale statului în jucăriile celor care deţin capitalurile, iar pe electori – într-o masă de manevră, mai mult sau mai puţin inconștientă de ceea ce i se întâmplă.

Toate aceste lucruri reprezintă pen-tru mine un efort de dezmeticire în ul-timii vreo cinci ani de zile. Doar într-un târziu am înţeles că treburile nu merg atât de bine, în special când am înce-put să studiez dinamica economică a ţărilor care au aderat la UE.

Am devenit consumatorii mitologiei liberale şi ai societăţii de consum la modul cel mai inconştientDin păcate, am devenit consumato-

rii mitologiei liberale și ai societăţii de consum la modul cel mai inconștient. De aceea, în articolele pe care le scriu și în ceea ce caut să vorbesc în public fac această similitudine. Eu ţin minte foarte bine, personal și acut, cât de generală, cât de cvasitotală era iluzia comunistă aici, la Chișinău. Acum toa-tă lumea se bate cu cărămida în piept, dar puteai să-i dai palme, să-i dai cu agheasmă, s-o baţi cu capul de pereţi, să urli, s-o rogi, să vociferezi, să îi dai documente istorice. Oamenii nu au-zeau, erau toţi într-o stare de ebrietate colectivă. A fost nevoie de un efort su-praomenesc a multora dintre cei care erau mai îndrăzneţi, până au reușit să adune mici grupuri care au început să recunoască deschis că ceva nu merge în URSS. Comunismul s-a construit prin teroare, asasinate, deportări, li-mitări materiale, inaniţie. Aici este de-osebirea dintre generaţia de azi și cea din perioada respectivă. Atunci puteai să invoci teroarea roșie și toate ne-dreptăţile, plus suprimarea libertăţii, a conștiinţei religioase, libertatea de exprimare, a întrunirilor. În plus, eram susţinuţi masiv, politic și propagandis-tic, de ţările occidentale. Este vorba, în primul rând, de posturile de radio Europa Liberă, Vocea Americii și BBC. Toată lumea sub sovietici, ca și sub Ceaușescu, avea acasă tranzistoare mari. Toată lumea asculta, chiar dacă se mai bruia.

Am plonjat dintr-o societate atee în una şi mai atee Dacă atunci, sub universul comunist,

oamenii care încercau să gândească se simţeau într-o stare de încordare, sim-ţeau disconfortul acesta interior, as-tăzi propaganda liberală, globalizan-tă, dizolvantă, nimicitoare a noastră ca creștini și ca și comunităţi familiale,

rurale, regionale și naţionale este mult mai perfi dă, pentru că este o treabă dulce. No limits: Coca-Cola, pop-corn, fotbal, Michael Jackson, Hollywood…

Am plonjat dintr-o societate atee în una și mai atee. Acum, asasinarea fi zi-că este înlocuită cu asasinarea morală și intelectuală. Este mult mai perfi d. Nimeni nu îţi dă în cap cu bâta, trebuie să fi i foarte periculos ca să ai „șansa” să fi i otrăvit ori asasinat în alt mod. Mai mult decât atât, prin dominaţia asupra culturii, a învăţământului și a mass-media se impune o anumită matriţă, un anumit tip de gândire. Mintea ta este potrivită, reglată într-un anumit fel și tu nu poţi interpreta în alt mod realitatea. În asta și constă capcana pusă pe minţile și sufl etele noastre, pentru că ea este invizibilă, dulce, plă-cută.

Locul constrângerii a fost luat de seducţieLocul constrângerii a fost luat de se-

ducţie, de obsesia înavuţirii, de prag-matismul nostru, de individualismul inoculat cu atâta abilitate în societă-ţile noastre tradiţionale. Pentru că, iarăși, presiunea regimului sovietic, confl ictul dintre stat și naţiune con-serva foarte multe dintre obiceiurile și relaţiile interumane. Acum nimeni nu te prigonește prin constrângere și prin violenţă, ci ţi se propune abundenţa și inconștienţa. Nu de ce să trăiești, ci cum să trăiești, nu fi nalitatea mistică, ci satisfacerea imediată a cât mai mul-

te pofte materiale. De fapt, eu cred că noi suntem ultima generaţie de consumatori de iluzii pe care o putem numi a primatului economicului sau a determinismului economic.

Știţi cum e, Dumnezeu lucrează pe căi nebănuite. Nu știm cine dintre noi se învrednicește să fi e o unealtă demnă a lui Hristos. Nădejdea, spiritul justiţiar, care este unul nativ, ne mobi-lizează, ne determină să reacţionăm, să ne opunem, să strigăm adevărul nostru. Nu se poate merge într-o lup-tă, care este o luptă spirituală, doar din perspectiva că voi învinge neapă-rat. Noi trebuie să servim o cauză ce depășește importanţa noastră fi zică, dar care nu poate anula identitatea noastră spirituală. Nimeni nu știe dacă noi suntem acum în ultima fază a uma-nităţii. Știm însă că, atâta cât pătrun-de mintea și sufl etul nostru, suntem constrânși de un sistem de gândire, de administrare, de organizare economi-că potrivnice interesului și identităţii noastre de creștini.

Ţinta noastră fi nală este mântuireaŢinta noastră fi nală este mântuirea.

Șansa celor care doresc să se înregi-menteze în armata lui Hristos este să-și păstreze și să-și alimenteze în permanenţă speranţa. Reţineţi, fără speranţă nimic nu reușești în viaţă. Să nu ne lăsăm într-o tentaţie caracteris-tică multora dintre intelectuali: obse-sia unei conspiraţii generalizate ce te paralizează ca voinţă și ca efort. Există masonerie? Da. Există conspiraţie in-ternaţională? Da. Există curentul New Age? Da. Există vigoare fi nanciară, mediatică, politică a acestor grupuri de interese care-l servesc pe Mamo-na? Da. Însă Hristos e mai puternic și lucrează în mod nebănuit, mistic.

Revenind la experienţa mea perso-nală și a colectivităţii din Republica Moldova, trebuie să reţinem ideea că noi suntem supuși unui genocid pla-nifi cat fără precedent în istorie. Nicio calamitate nu este comparabilă cu proporţiile dezastrului de astăzi. Lu-crurile trebuie privite într-o dinamică dramatică pentru noi.

Să reţinem că instinctul autocon-servării colective ne poate salva. La un moment dat, din subconștientul colectiv, s-ar putea să ţâșnească la suprafaţă un puternic sentiment al autoconservării naţionale mult mai vi-guros, de jos în sus. Dar cineva trebuie să înceapă să emită aceste semnale coerent, explicit, clar, profund, adevă-

rat, fără să îi fi e frică de faptul că va fi blamat, ridiculizat, marginalizat, scos din circuitul public. Anume asta e plă-cerea nonconformiștilor, a oamenilor care trăiesc la limită viaţa.

Revin la principiul liderismului: ai o sarcină de rezolvat foarte grea; dacă încerci, poţi să câștigi, dacă nu încerci, vei pierde sigur. Adică, îndrăzneala, curajul, nesăbuinţa, pariul cu tine în-suţi, până la urmă, este dătător de rost, de sentiment al împlinirii și al onoarei. Asta contează mai mult decât orice. Noi trebuie să ne spunem în perma-nenţă: „Nu vreau să fi u insectă socială, nu vreau să fi u ca toată lumea, nu pen-tru a epata, nu pentru a face fi gură dis-tinctă, nu pentru a fi extravagant, nu pentru a impresiona cu exteriorul sau cu jongleriile și exhibiţiile personale”. Este un efort intelectual și volitiv fără precedent. E adevărat că la ora actua-lă suntem în acest curent de gândire foarte puţini, chiar singularităţi.

Este foarte importantă debarasarea de sindromul de margine de lume, de apendice al altcuiva, de oameni de mâna a doua, de neputincioşi, de agramaţiO reevaluare a experienţei noastre

istorice trebuie să ajute două categorii diferite de cetăţeni ai Republicii Mol-dova să se debaraseze de două tipuri de iluzii: nostalgia pentru regimul sovietic suprapusă pe ideea naivă că Rusia va rezolva toate problemele ţă-rii noastre și aspiraţia spre o integrare europeană care ţine loc de gândire. Trebuie să ne descotorosim rapid de complexele noastre de inferioritate. Este foarte importantă debarasarea de sindromul de margine de lume, de apendice al altcuiva, de oameni de mâna a doua, de neputincioși, de agramaţi. Depășirea complexelor de inferioritate înseamnă însușirea și practicarea modestiei. Dragostea este cea care servește, cea care dă putere. Numai introspecţia, starea de veghe permanentă, raportarea la modele su-perioare religioase, istorice, culturale ne poate scuti de această alunecare. Iată principala gimnastică spirituală pe care trebuie s-o practicăm zilnic pentru a putea să ne menţinem vigu-rozitatea intelectuală și spirituală. Este cazul să ieșim de sub vraja noii mitolo-gii, a noii parareligii. Să fi m conștienţi că generaţia pe care o reprezentaţi voi și care a rămas acasă trebuie să se manifeste și pentru cei care nu sunt acasă.

În defi nitiv, eu cred că avem două idei fundamentale pe care trebuie să le șlefuim și să le cristalizăm continuu: recăpătarea identităţii noastre religi-oase, adică ideea creștină sau crești-nismul ortodox, și regândirea paradig-mei economice în care se dezvoltă ţara noastră. Dacă suntem trup și sufl et, su-fl etul este conectat la credinţa noastră religioasă, iar trupul e legat de econo-mie. Altfel zis, ne preocupă deopotrivă planul metafi zic și cel fi zic, spiritual și material. Aici, renunţarea la dogmele liberalismului va reprezenta un efort eroic pentru cei care înţeleg despre ce este vorba. Noi trebuie să participăm la încropirea unui nou curent de opi-nie: tradiţionalist, conservator, un nou curent de referinţă pentru oamenii care sunt acum debusolaţi.

Pentru FLUX, Denis BORTNIC,

Lucia CUJBĂ, cursanţi ai Universităţii Populare

Recăpătarea identităţii noastre religioase şi regândirea paradigmei Recăpătarea identităţii noastre religioase şi regândirea paradigmei economice – două idei pe care trebuie să le şlefuim continuueconomice – două idei pe care trebuie să le şlefuim continuu

Întrucât conceptualizarea destinului nostru colectiv reprezintă

o preocupare permanentă pentru jurnalistul și politicianul Iurie

Roșca, am considerat necesar ca în ediţia de astăzi să prezen-

tăm unele fragmente din cadrul lecţiilor de curs de la Universi-

tatea Populară.

Vorbind despre istoria recentă a Republicii Moldova, lectorul

Iurie Roșca a expus cursanţilor câteva gânduri în legătură cu

devenirea ţării noastre ca stat independent.

14 IUNIE 2013 99 F L U XF L U XOmagiu

CMYK

“Eminescu este poetul naţional al României. Eminescu nu este numai atât. La 23 de ani de la momentul 1989, când s-au împlinit 100 de ani de la uciderea “românului absolut”– cum îi spunea Ţuţea –, iată, putem dezvălui public mult mai multe despre necunoscutele „Dosa-rului Eminescu”, despre războiul nevăzut dus de militantul Mihai Eminescu pentru visul său, facerea „Daciei Mari”, sub semnul lui „J(esus) CH(ristus) D(aco) Romanorum” (cf. manuscri-sului 2292, f.38.r).

La 123 de ani de la anul eliminării fi zice a gânditorului naţional – după ce, deja, la 33 de ani, fusese ucis civil: arestat, băgat la nebuni și interzis – un grup de cercetători și ziariști refac, pas cu pas, misterele vieţii și morţii lui Eminescu, ale războiului nevăzut dus, neînce-tat, pentru idealurile naţionale.

Puţină lume știe, chiar și azi, că militan-tul Mihai Eminescu, membru al societăţii cu caracter secret „Carpaţii”, constituită, poate nu întâmplător, într-o zi de 24 ianuarie, era urmărit pas cu pas de agenţii Imperiului aus-tro-ungar, pentru care devenise „periculos”. “Carpaţii” milita pentru Unirea Transilvaniei cu ţara și Eminescu deranja. Atât de mult încât P.P. Carp îi scrie de la Viena lui T. Maiorescu ce-lebra sentinţă: „Și mai potoliţi-l pe Eminescu!”. Maiorescu era agent al imperiului, după cum o dovedesc astăzi istoricii eminescologi. În “Car-paţii”, pentru a-i supraveghea activităţile lui Eminescu, este introdus Slavici, la rândul său spion al Vienei, care îi dă rapoarte amănunţite lui Maiorescu. „Controlorul” Slavici îl și găzdu-ia. Soţia lui Slavici, Ecaterina Szoke Magya-rosy, este cea care invoca prima „nebunia” lui Eminescu, în depeșa pe care i-o trimite lui Ma-iorescu în fatidica zi de 28 iunie 1883, soldata cu internarea jurnalistului: „Domnu Eminescu a înnebunit. Vă rog faceţi ceva să mă scap de el, că e foarte reu”. Deja Eminescu i se confe-sase lui Creangă privind revolverul pe care îl

purta asupra sa: “Îmi este frică să nu mă ucidă cineva”.

“Argus!” îi strigase Eminescu lui Maiorescu, pe peronul gării, în timp ce era băgat într-un tren cu destinaţia Viena, la o zi după ce fusese scos de la nebuni și tot la o zi după ce România semnase Tratatul de „neagresiune” cu Imperiul lui Franz Iosef. Același împărat care își pusese apostila pe o Notă informativă din 1882 pri-vind o întrunire secretă a societăţii „Carpaţii”, livrată de Baronul von Mayr, ambasadorul său la București, în care se arăta: „Eminescu, re-dactorul șef al ziarului <> a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţiune română, care umblă pe la școlile de aici pentru învăţă-tură, să li se încredinţeze pe timpul vacanţei lor acasă ca să lucreze pentru pregătirea pu-blicului în favoarea unei Dacii Mari”. România Mare.

La fel de puţină lume știe cum a fost ucis Eminescu, în urma cu 123 de ani: cântând „De-șteaptă-te române!”.

Confesiunea martorului ocular care a asistat la momentul morţii lui Eminescu, frizerul său, a fost descoperită de profesorul Nae Georges-cu și introdusă în volumul „Boala și moartea lui Mihai Eminescu”: „Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbăm și să te învăţ să cânţi Deșteaptă-te române!”(…) Și a înce-put să cânte Deșteaptă-te române!, și eu după el. Cânta frumos, avea voce. Cum mergeam amândoi, unul lângă altul, vine odată pe la spate un alt bolnav d’acolo, unu’ furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova și, pe la spate, îi da lui Eminescu în cap cu o cărămidă pe care o avea în mână. Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului sfărâmat și cu sângele șiruindu-i pe haine, spunându-mi: „…Ăsta m-a omorât!”. „Această „afacere”, în care au participat împăraţi, regi, amici, dame, informatori, trădători, plagiatori, homosexuali, agenţi multipli etc., devine des-

cifratoare pentru istoria României și, un strop, pentru istoria Europei. Descifrările și dezvălu-irile ne vor ajuta să înţelegem de ce și atunci, și astăzi a fost așa și nu altfel”, scrie fi losoful Constantin Barbu în preambulul uriașei sale lucrări în 10 volume, de 7000 de pagini, „Codul invers.”

Așadar, Eminescu e poetul naţional și expre-sia integrală a sufl etului românesc pentru că

ne-a dat de lucru pentru sute de ani, până va

secătui mitul său viu, odată cu dispariţia nea-

mului românesc”, spune eminescologul The-

odor Codreanu. Legea lui Eminescu, care ne

rămâne, e simplă: “Oare n-am uitat cumva că

iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a ţărâ-

nei, ci iubirea trecutului?”.

Sursa: carteromaneasca.wordpress.com

EMINESCU. 124 de ani de la omorârea luiEMINESCU. 124 de ani de la omorârea luiAcest text este preluat de pe carteromaneasca.wordpress.com, unde a fost publicat exact cu un an în urmă, atunci când se împli-neau 123 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Titlul original al textului este „EMINESCU – +15 iunie 1889 + De ziua trecerii lui în veșnicie -123 de ani de la omorârea lui”.

Mihai Eminescu

Rugăciune

Nadejde și-ntărire

și zid de mântuire

pe tine câștigându-te,

îngenunchem rugându-te:

de chinuri ce ne bântuie,

Marie, tu ne mântuie!

O, Sfântă Marie!

Tu, maica durerilor,

regina tăriilor,

tăria soliilor,

izvoru-ndurărilor

luceafăr al mărilor,

îndură-te, pleacă-te,

nădejdea corabiei,

învingerea sabiei,

limanul sărmanilor

și soarele anilor,

balsamul răniţilor,

norocul iubiţilor,

o, dă-ne tărie,

Sfântă Marie!

Iisuse Hristoase,

de oameni iubitorule,

Mântuitorule,

izvor mântuirilor,

de acum și pururea

și-n vecii vecilor!

Doina (varianta necenzurată):De la Nistru pân’ la Tisa

Tot Românul plânsu-mi-s-a

Că nu mai poate străbate

De-atâta străinătate.

Din Hotin și pân’ la Mare

Vin Muscalii de-a călare,

De la Mare la Hotin

Mereu calea ne-o aţin;

Din Boian la Vatra Dornii

Au umplut omida cornii

Și străinul te tot paște,

De nu te mai poţi cunoaște.

Sus la munte, jos la vale

Și-au făcut dușmanii cale;

Din Satmar până ‘n Săcele

Numai vaduri ca acele.

Vai de biet Român sărăcul,

Îndărat tot dă ca racul,

Nici îi merge, nici se ‘ndeamnă,

Nici îi este toamna toamnă,

Nici e vară vara lui

Și-i străin în ţara lui.

Dela Turnu ‘n Dorohoiu

Curg dușmanii în puhoiu

Și s-așează pe la noi;

Și cum vin cu drum de fi er,

Toate cântecele pier,

Sboară paserile toate

De neagra străinătate.

Numai umbra spinului

La ușa creștinului.

Își desbracă ţara sânul,

Codrul – frate cu Românul -

De secure se tot pleacă

Și isvoarele îi seacă

Sărac în ţară săracă!

Cine-au îndrăgit străinii

Mânca-i-ar inima cânii,

Mânca-i-ar casa pustia

Și neamul nemernicia.

Ștefane, Măria Ta,

Tu la Putna nu mai sta,

Las’ Arhimandritului

Toată grija schitului,

Lasă grija Sfi nţilor

În sama părinţilor,

Clopotele să le tragă

Ziua ‘ntreagă, noaptea ‘ntreagă,

Doar s-a ‘ndura Dumnezeu

Ca să-ţi mântui neamul tău!

Tu te ‘nalţă din mormânt

Să te-aud din corn sunând

Și Moldova adunând.

De-i suna din corn odată,

Ai s-aduni Moldova toată,

De-i suna de două ori

Îţi vin codri ‘n ajutor,

De-i suna a treia oară

Toţi dușmanii or să piară

Din hotară în hotară,

Îndrăgi-i-ar ciorile

Și spânzurătorile!

Cine ne-au adus Jidanii

Nu mai vază zi cu anii,

Ci să-i scoată ochii corbii

Să rămâe ‘n drum cu orbii,

Cine ne-au adus pe Greci

N’ar mai putrezi în veci,

Cine ne-au adus Muscalii

Prăpădi-l-ar focul jalei,

Să-l arză, să-l dogorească

Neamul să i-l prăpădească.

Cine ţine cu străinii

Mânca-i-ar inima cânii,

Mânca-i-ar casa pustia

Și neamul nemernicia

Răsai asupra meaRăsai asupra mea lumină lină,Ca-n visul meu ceresc de-odinioară;O, Maică Sfântă, pururea Fecioară,În noaptea gândurilor mele vină!

Speranţa mea tu n-o lăsa să moarăDeși al meu e un noian de vină;Privirea ta, de milă caldă plină,Îndurătoare-asupra mea coboară.

Străin de toţi, pierdut în suferinţăAdâncă a nimicniciei mele,Eu nu mai cred nimic și n-am tărie

Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţaȘi reapari din cercul tău de steleCa să-te-ador de-acum pe vecie, Marie!

14 IUNIE 20131010F L U XF L U X Economic

Timofti despre situaţia de la „Moldova-Agroindbank”După ședinţa Consiliului, preșe-

dintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, care este și președintele CSS, a declarat pentru presă că, deși există anumite nereguli, situaţia nu a degradat într-atât încât să nu poa-tă fi redresată. Din înregistrările vi-deo date de posturile de televiziune nu este prea clar cine, în opinia pre-ședintelui, a comis aceste nereguli.

„Am aprobat o hotărâre ca toate instituţiile statului să ţină în perma-nentă atenţie problemele referitoa-re la sistemul bancar, care este un domeniu foarte important pentru orice stat. Am discutat și sub aspec-tul cadrului legal. Au fost înaintate anumite propuneri care ar regle-menta problemele din acest sistem care ar stopa acţiunile ce pun în pe-ricol securitatea sistemului bancar”, a declarat Nicolae Timofti.

Acţionarii MAIB salută implicarea conducerii ţării în confl ictul de la MAIBAcţionarii MAIB care cer demite-

rea Nataliei Vrabie din fruntea aces-tei instituţii au salutat implicarea conducerii statului în problemele din interiorul băncii.

Potrivit portalului moldova.org, reprezentantul Companiei „Diarsta-

mia Management Limited”, Vitali Chebanu, a declarat pentru presă: „salut implicarea conducerii de vârf a ţării în confl ictul de la MAIB, pe care îl consider creat artifi cial. Re-ieșind din practica juridică, faptul că președintele este garantul Con-stituţiei, sper că această situaţie va fi examinată reieșind din legislaţia în vigoare, respectarea drepturilor fundamentale, în special, cel la pro-prietate, și nu pe emoţiile și invenţi-ile cuiva”.

Vitali Chebanu a mai menţionat: „ne-am conformat tuturor solicitări-lor BNM și respectăm cu stricteţe în continuare legislaţia internaţiona-lă și a Republicii Moldova. Suntem deschiși opiniei publice și oricăror instituţii de stat, ceea ce nu se poate spune și despre administraţia băn-cii”.

Și Benyamin Rosenberg, un alt acţionar al MAIB, care este din Ger-mania și care se afl ă în confl ict cu administraţia băncii, și-a exprimat speranţa că după implicarea orga-nelor de stat, situaţia de la bancă se va detensiona: „Sper foarte mult că, după controlul BNM, conducerea MAIB va înceta să genereze emoţii și campanii mediatice cu scopul de a destabiliza situaţia în jurul instituţi-ei pe care o gestionează”.

Investitorul german s-a întâlnit cu Natalia VrabieDe notat că tot marţi, serviciul de

presă al lui Benyamin Rosenberg a

anunţat că a avut o întrevedere cu

președintele MAIB, Natalia Vrabie,

asta după ce timp îndelungat i-a

fost refuzată respectiva întrevedere

și chiar accesul în incinta MAIB.

După întrevedere, investitorul

german a făcut un șir de declaraţii

destinate presei din Chișinău. Po-

trivit ziarului Timpul, Benyamin Ro-

senberg apreciază situaţia creată

în jurul MAIB drept rezultatul unei „opinii subiective a unei persoane fi zice” și un „scenariu raider” creat în mod artifi cial.

“Sunt în Moldova deja de 6 ani. Însă o asemenea panică creată pe loc gol văd prima dată... Cine sunt acești raideri? Nimeni nu dă nicio explicaţie. Niciuna! Ieri (luni – n.n.), când, în sfârșit, am avut ocazia să mă întâlnesc cu dna Vrabie, am în-trebat-o „despre ce este vorba în această poveste – raideri, emoţii, cu-vinte goale???”. Dumneaei nu mi-a dat nicio explicaţie, niciun detaliu!!! Am întrebat-o: „Sunt eu raiderul?” „- Nu...” „- Deci?” a declarat pentru presă Benyamin Rosenberg.

El a mai afi rmat că este „absolut sigur că această istorie este doar o poveste subiectivă a unei persoane fi zice”. „Nu e bine ca o ţară democra-tică să-și rezolve interesele perso-nale prin intimidarea investitorilor reali care aduc bani reali în afacere. Cine va mai investi în sectorul ban-car din Moldova, dacă statul va sus-ţine crearea panicii pentru satisfa-cerea unor interese personale. Sunt într-adevăr extrem de îngrijorat de acest „scenariu raider” creat în mod artifi cial. Și sper foarte mult ca au-torităţile Republicii Moldova să dea dovadă de bun-simţ, să fi e raţionale și să-și păstreze calmul”, a mai decla-rat Benyamin Rosenberg.

Acţionarul german a mai afi rmat că a investigat situaţia în cauză prin intermediul avocaţilor săi. El a con-statat că toate tranzacţiile cu acţiu-nile MAIB și din UE, și din Republica Moldova sunt doar niște tranzacţii de afaceri, dar nu este vorba des-

pre o încercare de preluare ilegală a unei bănci.

Administraţia MAIB iarăşi taceAdministraţia MAIB nu a comen-

tat, deocamdată, în niciun fel decla-raţiile acţionarului său german.

Amintim că recent, un grup de acţionari ai MAIB a anunţat organi-zarea unei adunări generale extra-ordinare a acţionarilor pe data de 28 iulie 2013 pentru a schimba condu-cerea băncii. În scrisoarea adresată de acţionarii MAIB guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, se spune că “în legătură cu informaţiile dezvăluite referitor la numeroasele cazuri de abuz și corupţie comise de către conduce-rea MAIB, noi, acţionarii MAIB, vă rugăm să interveniţi imediat în situ-aţia creată pentru a preveni furturile de la bancă și devalorizarea acţio-nară”. „Conducerea MAIB evită să dea explicaţii acţionarilor, ignorând cerinţele legitime de transparenţă în principiile și metodele de condu-cere actuale și strategice. Potrivit informaţiilor noastre, banca este im-plicată în mod sistematic în acte de spălare de bani în volume destul de mari, fapt ce pune în pericol reputa-ţia instituţiei și imaginea sa pe piaţa internaţională.

De asemenea, Vă rugăm să lu-aţi măsuri interne pentru a preveni încercările conducerii MAIB să in-fl uenţeze persoanele responsabile din cadrul BNM prin intermediul ameninţărilor, mitei și altor metode „murdare” și ilegale. Dispunem de informaţii despre numeroase cazuri de negocieri și încercări de corupere a ofi cialilor din cadrul BNM cu scopul realizării intereselor exclusiv per-sonale ale președintelui MAIB, dna Natalia Vrabie”, se mai spune în adre-sarea către guvernatorul Băncii Naţi-onale a Moldovei, Dorin Drăguţanu.

Pentru a face lumină în acest caz, BNM a solicitat ca, până pe data de 10 iunie 2013, acţionarii care recent au procurat acţiuni MAIB să depună toate informaţiile privind activitatea companiilor lor. Până la expirarea termenului limită, toţi deţinătorii de acţiuni vizaţi au executat solicitarea BNM. Banca Naţională examinează respectivele documente, după care va veni, probabil, cu concluzii și, eventual, decizii.

Aliona TAMÂZLÂCARI, pentru FLUX

Situaţia de la „Moldova-Agroindbank”, în Situaţia de la „Moldova-Agroindbank”, în vizorul Consiliului Superior de Securitatevizorul Consiliului Superior de Securitate

Confl ictul dintre administraţia „Moldova-Agroindbank” și o parte dintre acţionarii acestei instituţii, care cer de-miterea președintelui băncii, Natalia Vrabie, pe motive de corupţie, a ajuns în atenţia Consiliului Suprem de Securitate. Acesta s-a întrunit marţi, 11 iunie, în ședinţă și a examinat situaţia de la MAIB, probabil pornind și de la faptul că președintele MAIB, Natalia Vrabie, i-a acu-zat public pe acţionarii care vor să o demită că doresc să preia controlul asupra MAIB.

Peste 160 de milioane de lei va plăti „Moldova-Agroindbank” (MAIB) la con-cedierea președintelui său, care acum are, pe lângă bonusuri anuale, salarii de circa 4 milioane de lei.

Salariul președintelui MAIB, Natalia Vrabie, consti-tuie peste 320 de mii de lei pe lună sau de 100 de ori mai mult decât salariul mediu pe economie, sau atât cât, în mediu, primește pe lună tot colectivul unei școli de capacitate medie din Chișinău, susţine, într-o pos-tare pe blogul său, ziaristul economic Oleg Cosâh, citat de hotnews.md.

În plus, ziaristul afi rmă că la concediere, președin-tele MAIB va primi de la acţionari 10 milioane de euro, „lucru care i-a deranjat foarte mult pe cei de la BERD atunci când aceștia erau acţionari la MAIB”, mai preci-zează autorul.

„Veniturile unei bănci se formează din banii clien-ţilor ei, persoane fi zice și juridice. Aceste categorii de clienţi acoperă dobânzile la credite… Din această cau-ză un mecanism transparent de formare a cheltuielilor unei bănci este garanţia unor costuri argumentate ale creditului”, susţine Oleg Cosâh.

Aceste informaţii vin pe fundalul unui confl ict în-tre președintele acestei instituţii, Natalia Vrabie, și un

grup de acţionari de la MAIB. Aceștia au solicitat re-cent organizarea unei adunări generale extraordinare pentru a schimba conducerea băncii.

Peste 160 de milioane de lei pentru preşedintele MAIB, Natalia Vrabie, în caz că va fi concediată

14 IUNIE 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

23.X.199023.X.1990Ca un element indispensabil al vieţuirii

noastre aici, la Ciocana chișinăuiană, la împă-durita margine de oraș: potricălirea sonoră, în surdină, a liniștii de tragerile din pistol la poligonul miliţienilor – de la geamurile noas-tre, în vale, pe malurile unuia din cele trei la-curi.

Și o impresie: dat fi ind situaţia sociopoli-tică tot mai încordată aici, în Interriverania, pare-se că se înteţesc și exerciţiile de tragere. Oare miliţia se pregătește pentru înrăutăţi-rea situaţiei?

24-28.X.199024-28.X.1990O nouă călătorie dincolo, la Zilele Sado-

veanu (110 ani de la naștere). Nou, în raport cu celelalte vizite: Casa-muzeu „Sadoveanu” din Iași, o instituţie „N. Iorga” din Botoșani (din mersul autocarului), popas la Ipoteștii lui Eminescu (strângem nuci, unii ca aminti-re, iar alţii folosindu-le pentru destinaţia lor directă. Nu e un păcat, nu?).

Din nou în comuna Fundul Moldovei. În-tâlnire regală: gazdele pe cai focoși. Caleido-scop de nobil port bucovinean. Alocuţiuni din pridvorul Muzeului Satului. Inimoasa familie Andronicescu. Evoluăm la palatul de cultură. Surpriză: drept cadou de la doamna pictoriţă Elena Lucău-Dănilă o icoană pe sti-clă (din nou Maica Domnului cu Pruncul, ceea ce înseamnă că în apartamentul nostru avem deja o colecţie din 4 asemenea subiecte-icoa-ne: pe lemn, pe sticlă, în metal, pirogravură).

A doua zi, la biserică – pomenirea celor tre-cuţi din viaţă. Lume de pe lume, bucovineni evlavioși și păstrători de sacră memorie.

Spre Iași trecem pe la Voroneţ. O prelege-re mai detaliată a ghidului-părinte mă edifi -că asupra lucrurilor care mi-au scăpat dăţile precedente. Cu Ruxandra Mihăilă depunem, la început de înnoptare, șase lumânări la mormântul lui Petre Comarnescu, încărcat de simbol și sens fi losofi c.

La Iași trec pe la „Convorbiri literare” și „Cronica”. Dobrescu îmi solicită ajutorul ca să adune materiale pentru un număr special al „CL”, elaborat cu concursul basarabenilor. Holban s-a întors din Franţa.

La Chișinău, procur bilet în prealabil pen-tru 11 noiembrie: plec la festivalul Alecsandri la Bacău.

Și, ca un chenar constrângător de sufl et, stupidele evenimente puse la cale de călăii de la sud. Suprabombardamentul de infor-maţii neliniștite. Voluntari. Armată de ocu-paţie. Perfi die etc. Agresiunile, penuria de tot felul, ruinările, prostia și generala lipsă de cultură, primitivismul existenţial și durităţi-le imperiale ne vor ţine încă multă vreme în provincialism, efemer și neizbândă.

În pofi da a toate: meditaţia, lectura, scris și distanţare de cotidianul obsesiv până la agresivitate!

Da, în graba înșiruirii acestor impresii am încălcat ordinea cronologică a câtorva mo-mente importante. La Palatul Tineretului din Iași fac nemijlocit cunoștinţă cu regina cânte-cului popular Sofi a Vicoveanca. A venit de la Suceava pentru a evolua în programul artistic dedicat Zilelor Sadoveanu (onorariu: 2 mii de lei). Îi dăruiesc cartea de proză, îi ofer cartea de vizită. Îmi zice: „Domnule Butnaru, soţul meu e ziarist la Suceava și rogu-vă scrieţi un

gând oarecare ca să-l plaseze în publicaţia la care colaborează”. Ce soaţă grijulie! Pe lângă atâtea ale ei, nu uită și de bunul nume al so-ţului.

Mai fac cunoștinţă cu poeţii „antagoniști” Emil Brumaru (basarabean de la Bahmut), Horia Zilieru și Emilian Marcu. Toţi vor să vină în Basarabia, însă – păzea! – în companii care le convin, nu cu X sau Y. Noi ar trebui să știm cine și cu cine sunt compatibili, în ce relaţii se afl ă… Tristeţi românești… De pretutindeni.

La „Convorbiri literare” îl cunosc și pe Mihai Ursachi: adusese vreo trei pagini cu rânduri (observ de la distanţă) tipărite rar, ca niște adagii, fraze, proverbe. Brumaru ia legătură cu tipografi a și cere să se caute loc pentru textul adus de renumitul poet.

Vine vorba (cum?) despre Nichita Stă-nescu. „Poetul de rahat”, zice Mihai Ursachi. „Mi-a fost prieten, n-am avut nimic cu el, dar, ca valoare, e un poet de rahat”, mai adaugă. Zice că, acum zece ani, cei de la „Timpul” i-au publicat cam „dosit” textul despre poezia lui Nichita. „Îmi aparţine, a circulat în manuscris, a fost cunoscut și de ce să mă dezic de el?”, face Ursachi.

Din 31 octombrie – angajat șef al secţiei „Dialog” prin transfer de la colegiul pentru traduceri.

1.XI.19901.XI.1990Eugen Ionescu, într-un interviu:„– Sunt constrâns să cred în D-zeu, pentru

că nu am altă explicaţie a lumii.–…Eu sunt precum cel care se roagă în

fi ecare dimineaţă lui Dumnezeu: Doamne, fă-mă să cred în tine. Din neputinţă, omul crede în Dumnezeu” (R. literară, nr. 42, 1990).

Interviul cu Ionescu e foarte interesant; mai extrag:

„Cor: – Dar prin metafi zică omul își pune întrebări la care nu afl ă răspuns.

Eugen Ionescu: – Un om, un om adevărat, trebuie totdeauna să se întrebe, să-și pună întrebări ca Becket în «Așteptându-l pe Go-dot», cu toate că nu aștepta un răspuns”.

Nota bene! Un moment în care Eugen Io-nescu parcă s-ar referi la situaţia de la noi, din Moldova Estică: „Orice mișcare ideologi-că este însoţită de o explozie de cuvinte, care vehiculează cele mai absurde lozinci și care paralizează individualitatea spiritului critic”.

Ce să zici, vecinii noștri cosmici sunt foar-te… apropiaţi! Proxima Centauri, cea mai apropiată stea de Pământ, nu e decât, colea, la cca 4 ani lumină depărtare, alias – 40 de miliarde de kilometri.

De la Soare la Pământ lumina ajunge în 8 mii de minute!

2.XI.19902.XI.1990Ieșenii, care ani la rând au fot puși de bu-

cureșteni pe o treaptă inferioară de aprecie-re, acum, văzându-se liberi de a spune ceva, parcă vrând, parcă nevrând, își caută „jertfe” ce le-ar fi , la rândul lor, inferioare. Să nu vor-bim de un oarecare ins S. și să depistăm aro-ganţa lui Val Condurache, care, în „România literară”, apreciază astfel literatura ce se scrie în stânga Prutului (titlul: „Limbaj de tranzi-ţie”): „Literatura produsă în Basarabia este privită de către unii (eu cred – și de Val Con-durache – L.B.) cu oarecare condescendenţă. Poeţii, mai ales ei, sunt așezaţi în descenden-ţa «mesianicilor pozitivi». Aceasta în două privinţe: resurecţia naţională e compatibilă cu aceea de dinaintea primei uniri și, în al doilea rând, limbajul de tranziţie e raporta-bil la lirica preeminesciană. Greșeala e istori-că (urmează un exemplu atenuant, însă mai departe Val este cel care este, L.B.). Limbajul de tranziţie se explică prin izolarea politică în spaţiul slav”; „Deschiderea către neologisme, marcată în poezia basarabeană, este și ea atinsă de «traducere»: rușii nu importă cuvin-te, ei le adaptează la situaţia lor lingvistică”; „Limbajul, foarte încrezător în puterea lui de

a semnifi ca, folosind în aparenţă (de ce în aparenţă? – L.B.) aceleași cuvinte, produce o limbă artifi cială, de laborator, experimentală, la mijloc e o dramă. Poeţii din Basarabia con-tinuă să scrie în grai, având cu toţii voinţa de a scrie în limba naţională. Această literatură este pe calea de a se articula (…) Cineva va trebui să reformuleze limbajul poetic al po-eţilor din Basarabia, așa cum Eminescu (con-fuzie tipologică) (…); „Refuzul istoricităţii (de unde a luat-o? – L.B.) duce la improprietate”… ș.a.m.d.

Dar cine va încerca să se edifi ce în haosul pseudopoetic al atâtor autorași care umplu cu nemiluita miile de pagini „postrevoluţio-nare”, dar încă „predemocratice” din dreapta Prutului? Val Condurache are prea puţin cu-raj, dacă spune ceea ce spune despre basara-beni și tace mâlc despre regăţeni.

„Omul este prea mic, aproape nimic. Însă misiunea omului este foarte mare, este aproape cât universul”, scria grecul Oanaïotis Kanellopoulos, întrecându-l chiar și pe Pascal în îngroșarea umbrei unui optimism tragic, totuși. Astăzi lumea nu mai știe ce să creadă despre om, deci – despre ea. E un haos al ne-putinţei și deznădejdii.

Contra sinuciderii, Dickens recomanda un pahar de vin, o bucată de pâine și alta de brânză, plus o pipă cu tutun. Parcă ar fi fost român!... (De ce român? Pur și simplu, un om în toată fi rea.)

3.XI.19903.XI.1990Primele ciocniri violente. Sânge la capătul

de pod ce duce spre Dubăsari. Perfi dia impe-rială, alias rusească, e tot mai vizibilă. Se pune în joc și în foc totul. Ţarismul renaște în spiri-te abrutizate, dezrădăcinate și, ca totdeauna, de o crasă sălbăticie de stepă. Tragism impre-vizibil în dezvăluirea-i de mai departe. Și o frază de W. S. Auden, care-i privește pe mulţi venetici autoproclamaţi lideri și pe unii „de-ai noștri”, alde Ș.: „În ţările semialfabetizate demagogii îi lingușesc pe cei tineri”.

Mihai Cimpoi, noul președinte la US, mă tot îndeamnă să vin pe post de vicepreședin-te (unul din cei doi; împreună cu Suceveanu). I-am tot spus că nu-mi doresc asta, el însă re-vine. Deocamdată, mă ţin bine! Chiar de zice că are de gând să mă pună în salariu. Însă la „Dialog” mă simt mult mai în apele și libertă-ţile mele, fără bâzâieli și… bârfeli „colegiale”.

23.XI.199023.XI.1990Ne afl ăm la Roman, în piaţa unde a fost

decapitat Miron Costin. Turiști sovietici în pli-nă acţiune: bișniţă, bișniţă, bișniţă!

27.XI.199027.XI.1990La Chișinău – Petre Stoica și Anghel Dum-

brăveanu. Veniţi la invitaţia Centrului de Artă și Cultură, unde se afl ă și un reprezen-tant al României. „Centrul și reprezentantul” se comportă mișelește, „uitând” de invitaţi. Aceștia ajung, fi rește, la Uniunea Scriitorilor. Și bine fac. Stăm la taclale. Stoica e un poet bun, dar un vorbitor non-stop, cu reluări și repetări ușor senile. Pe alocuri, neinteresant. Probabil, din cauza oboselii și alcoolului. E până peste cap în politică minoră, cotidiană și tulbure. Scrie, zice, mult pentru presa răs-pândită abitir și pestriţă la maţe. El, care, mai zice, în viaţă nu a prea făcut publicistică, ţără-nist și aproape de 60 de ani.

Anghel Dumbrăveanu e cu fi gură de ascul-tător care își ispășește anumite „ceaușisme”. Anul trecut, la 12 decembrie, l-am cunoscut aici, la noi. Era împreună cu Dumitru Radu Popescu și Mircea Radu Iacoban, veneau de la Moscova.

Primesc o invitaţie de a participa, împre-ună cu soţia, la 30 noiembrie a.c., la recepţia de la ambasada română din Moscova. Re-gret, însă e prea aiurea de departe. Se vede că domnul Ioncu Râpan a reţinut numele și casa noastră, unde l-am avut de oaspete.

CALEIDOSCOP

14 iunie Evenimente Evenimente 1574: Ioan Vodă cel Viteaz este înfrânt și apoi ucis de

turci la Reușeni1800: Bătălia de la Marengo. Armata austriacă a fost

înfrântă de armata franceză comandată de Napo-leon I, împărat al Franței (1804-1814 și 1815)

1848: Unirea guvernelor constituite la Islaz și București și formarea Guvernului provizoriu al Revoluției de la 1848

Vasile Alecsandri a publicat, în revista brașoveană „Foaie pentru minte, inimă și literatură», poezia „Hora Ardealului»

1900: Hawaii devine teritoriu al Statelor Unite1905: Răscoala marinarilor de pe crucișătorul „Pote-

mkin” (14-24)1940: Al Doilea Război Mondial: Armata germană intră

în Paris, declarat „oraș deschis”1941: Al Doilea Război Mondial: A patra deportare

majoră a polonezilor către Siberia: 300.000 dintre aceia care evitaseră deportările precedente și copiii din taberele de vară și orfelinate

1962: Înfi ințarea Agenției Spațiale Vest-Europene1967: China testează prima sa bombă cu hidrogen1982: Forțele militare argentiniene s-au predat

unităților britanice din Insulele Falkland1985: Semnarea Tratatului de la Schengen, privitor la

suprimarea controalelor la frontierele europene1990: Urmare a evenimentelor din 13 iunie, circa 10.000

de mineri din Valea Jiului au descins în București pentru a „restabili ordinea”. Au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora, facultăți, studenți (14-15 iunie 1990)

1991: La intrarea în Parcul Libertății din București a fost ridicată o cruce în memoria victimelor din 13-15 iunie 1990

2005: Salvamontistul sibian Teodor Tulpan, cel de-al doilea român care a ajuns pe Everest, începe expediția pe cel mai înalt vârf din Peru, Huasca-ran

Nașteri Nașteri 1736: Charles Augustin Coulomb, fi zician francez

(d. 1806)1811: Harriet Beecher Stowe, scriitoare americană

(d. 1896)1832: Nikolaus August Otto, inventator german

(d. 1891)1835: Nikolai Rubinstein, pianist și compozitor rus

(d. 1881)1864: Alois Alzheimer, medic psihiatru german (d. 1915)1868: Karl Landsteiner, medic austriac, laureat al Pre-

miului Nobel (d. 1943)1870: Sofi a a Prusiei, regină a Greciei, soția regelui Con-

stantin I al Greciei (d. 1932)1899: George Călinescu, scriitor, critic literar român

(d. 1965)1910: Rudolf Kempe, dirijor german (d. 1976)1918: T.M. Aluko, scriitor nigerian1929: Che Guevara, revoluționar argentinian(d. 1967)1941: Vasile Vasilache Junior , compozitor și pianist

român1969: Steffi Graf, jucătoare germană de tenis1974: Viorel Burlacu, interpret, compozitor, muzician

român din Basarabia

Decese Decese 1594: Orlando di Lasso, compozitor fl amand (n. 1530

sau 1532)1746: Colin MacLaurin, matematician scoțian (n. 1698)1837: Giacomo Leopardi, poet italian (n. 1798)1903: Carl Gegenbaur, anatomist german (n. 1826)1911: Johan Svendsen, compozitor norvegian (n. 1840)1920: Max Weber, fi losof și sociolog german (n. 1864)1926: Mary Cassatt, pictoriță americană (n. 1844)1927: Jerome K. Jerome, scriitor englez (n. 1859)1932: Nicolae Vermont, pictor român (n. 1866)1936: Maxim Gorki, romancier și dramaturg rus

(n. 1868)1946: John Logie Baird, inginer și inventator scoțian

(n. 1888)1968: Salvadore Quasimodo, poet italian, laureat al

Premiului Nobel (n. 1901)1970: Nifon Criveanu, mitropolit al Olteniei (n. 1889)1986: Jorges Luis Borges, scriitor argentinian (n. 1899)1995: Rory Gallagher, chitarist și cântăreț irlandez

(n. 1949)

Leo BUTNARU

SÂNGE LA CAPĂT DE POD(Pagini de jurnal)

14 IUNIE 20131212F L U XF L U X

Astăzi în oraș activează 2665 de agenţi economici, inclusiv 44 în indus-trie, 37 în construcţii, 67 în transport, 1690 în comerţ, 650 în agricultură. Una dintre cele mai mari întreprinderi industriale este SA „Tricon”. Această fabrică produce articole de confecţii și tricotate, care sunt comercializate atât pe piaţa internă, cât și pe cea externă. Este distinsă cu premii și menţiuni in-ternaţionale, participă la numeroase expoziţii-târguri din diverse orașe europene. Alte mari întreprinderi: SA “Combinatul de Panifi caţie”, cu capa-citatea de 39 de tone de produse de panifi caţie în 24 de ore; SA “Fabrica de conserve Provit”, cu capacitatea de 119 mln de borcane convenţionale pe an; SA “Agrofi rma Cahul”, cu capa-citatea de prelucrare de 20 de mii de tone de struguri pe an; SA “Fabrica de Brânzeturi”, cu capacitatea de 69 de tone de produse lactate în 24 de ore; SA “Zidarul”, cu capacitatea de produ-cere de 3500 m2 de locuinţe pe an ș.a.

Din patrimoniul cultural al orașului fac parte 35 de instituţii de învăţă-mânt: 2 universităţi, 4 licee, 10 școli de cultură generală, 2 școli polivalente, 1 colegiu de medicină, 11 instituţii pre-școlare etc. O intensă activitate cultu-rală desfășoară Palatul de Cultură, Tea-trul muzical-dramatic “B.P. Hasdeu”, Muzeul de Istorie, 5 biblioteci publice.

Orașul dispune de un complex sportiv modern, cu școală și cluburi sportive, cu o sală de jocuri sportive și o sală de gimnastică, 2 bazine de înot. Activea-ză cu succes Ansamblul popular de dansuri și cântece “Izvoraș”. Alte mani-festări importante: Festivalul Interna-ţional Folcloric “Nufărul alb”, Festivalul de muzică ușoară “Cântecele tinereţii noastre”, Festivalul obiceiurilor și tra-diţiilor de iarnă “Florile dalbe”.

Universitatea de Stat “B. P. Has-deu”. A fost fondată prin decizia Gu-vernului Republicii Moldova din 3 iulie 1999. În cadrul universităţii funcţio-nează 4 facultăţi la principalele speci-alităţi: fi lologie, istorie, economie și matematică, drept și administraţie pu-blică. Din 1994 până în 2004 aici a ac-tivat extensiunea Universităţii de Stat “Dunărea de Jos” din Galaţi (România). În cadrul universităţii funcţionează, de asemenea, Colegiul de pedagogie și arte. În anii de învăţământ 2010-2012 aici și-au făcut studiile circa 700 de studenţi. Corpul didactic universitar întrunește peste 100 de profesori, ma-joritatea cu titluri și grade știinţifi ce.

Liceul teoretic “Ioan Vodă”. A fost înfi inţat în anul 1913 ca instituţie de învăţământ secundar. La întemeierea acestei instituţii a contribuit unul din-tre marii latifundiari locali Alexe Cara-vasile, pe atunci deputat în Duma de

Stat, precum și ministrul Instrucţiunii Publice al Rusiei, L. Casso, originar din Basarabia. Director al liceului a fost nu-mit Petru Draganov, reputat pedagog și savant fi lolog, etnograf și istoric, cu studii superioare obţinute la universi-tăţile din Harkov și Sankt-Petersburg.

În primii 4-5 ani de după Marea Uni-re din 1918 are loc reorganizarea Lice-ului din Cahul pe bază de noi principii: se trece la limba română de predare și examinare a elevilor; sunt revăzute programele de instruire în spiritul învă-ţământului naţional românesc; corpul didactic se completează cu profesori transferaţi de la liceele din România; este fondată noua bibliotecă a liceu-lui, pentru care sunt procurate circa 2400 de cărţi în limba română; toate laboratoarele sunt înzestrate cu re-chizite și materiale didactice necesare procesului de învăţământ; liceului i se conferă numele legendarului domni-tor – “Ion Voievod”. În anul 2004, Școa-la medie-internat nr. 1 din Cahul a fost transformată în liceu teoretic, căruia i s-a conferit numele “Ioan Vodă”.

Școala pedagogică din Cahul (azi Colegiul de pedagogie și arte, afi liat Universităţii de Stat “B. P. Hasdeu”). A fost înfi inţată în toamna anului 1945. Pe atunci clădirea școlii dispunea doar de trei săli de clase, la care în 1952-1953 s-au mai adăugat o aripă a se-

diului fostei Prefecturi și câteva clădiri ale proprietarilor cahuleni refugiaţi peste Prut. În 1954 are loc fuzionarea Școlii pedagogice din Tiraspol cu cea din Cahul, noua instituţie având sediul permanent în or. Cahul. În 1957 școala este trecută într-o nouă clădire cu trei niveluri, prin anii 1980-1990 dispu-nând deja de un întreg ansamblu edi-litar instructiv-educaţional: un bloc de studii cu suprafaţa de 3620 m2, 3 că-mine cu suprafaţa de 4658 m2, cantină pentru 200 de locuri, bibliotecă cu un fond de peste 120 de mii de cărţi. Cor-pul didactic al școlii, de la înfi inţare și până în 2000, la cele 2 secţii cu studii de zi și fără frecvenţă, includea circa 150 de profesori titulari și netitulari.

Muzeul de Istorie din Cahul. Mu-zeul, fondat în anul 1958, dispune de circa 15 mii de piese ce ţin de istorie naturală, arheologie, etnografi e, artă.

Este amplasat într-un edifi ciu istoric, construit pe la mijlocul sec. al XIX-lea, pe timpuri reședinţă a tribunalului ju-deţean. Aici, în 1858, în calitate de ju-decător a activat istoricul, fi lologul și scriitorul Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Colecţia naturală a muzeului con-ţine exponate ce reprezintă fl ora și fa-una a trei ecosisteme, specifi ce zonei de sud a Moldovei: câmpie, pădure, baltă. Colecţia istorică prezintă expo-nate ce provin din siturile arheologice din zonă. Uneltele din piatră, bronz și fi er, ceramica, fragmentele de statue-te, bijuteria, monedele etc. ilustrează evoluţia culturii materiale și a mo-dului de viaţă a omului din paleolitic până în epoca modernă. Una dintre săli adăpostește expoziţia ambulantă “Șcheia-Frumoasa-Cahul”, aceasta re-dând istoria localităţii de pe râuleţul Frumoasa, începând din cele mai vechi timpuri până în prezent.

Complexul muzeistic “Gospodăria ţărănească” include o casă, un șopron și o fi erărie de la fi nele sec. al XIX-lea - începutul sec. al XX-lea specifi ce zonei. Aici sunt expuse piese unice: covoare, îmbrăcăminte, obiecte casnice – opere de artă populară de valoare indubita-bilă.

Dr. hab. Anatol EREMIA,

Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Magazin

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

C A H U L (3)

Clădirea Univerităţii în a. 2000Clădirea Univerităţii în a. 2000

PrefecturaPrefectura Conacul familiei CaravasileConacul familiei Caravasile

APELE ÎNCĂ NU S-AU LIMPEZIT

Continuă neînţelegerile în legătură cu Institutul Cultural Român

Premierul român Victor Ponta a cerut miniștrilor Culturii și Afa-cerilor Externe ca, împreună cu membrii comisiei de specialitate a Senatului, să analizeze activitatea Institutului Cultural Român (ICR) și să se propună măsuri, inclusiv politice, deoarece «lucru-rile nu merg bine» la această instituţie.

"O să vă rog ca, împre-ună cu comisia de specia-litate de la Senat, să faceţi o analiză, împreună cu ministrul de Externe. Cred că, din păcate, situaţia la ICR nu merge așa cum ne-am dori și vreau să ne propuneţi, și politic, și Se-natului, toate măsurile care sunt necesare ca ICR-ul, deși nu e în subordinea Guvernului, dar colaborează cu Ministerul Culturii și Ministerul de Externe, să redevină, totuși, o instituţie care să ne ajute în promovarea culturii noastre în străinătate. Nu cred că lucrurile merg bine", i-a spus Ponta, miercuri, 12 iunie, ministrului Culturii, Daniel Barbu, la începutul ședinţei de Guvern.

Premierul român a precizat că a discutat deja în acest sens cu președintele Comisiei de Cultură a Senatului și că dorește rapid o analiză și luarea tuturor măsurilor care se impun.

Andrei Marga a fost numit la conducerea Institutului Cultural Român pe 11 septembrie 2012, prin vot în plenul Senatului.

Conducerea ICR s-a schimbat după ce, pe 2 august 2012, la câteva zile de la decizia Curţii Constituţionale din România de a declara drept constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 27/ 2012, prin care Institutul Cultural Român (ICR) trecea din subordinea Președinţiei în cea a Senatului, președin-tele de atunci al Institutului, Horia-Roman Patapievici, și foștii vicepreședinţii Tania Radu și Mircea Mihăieș și-au anunţat demisia.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie 2012, Ordonanţa de Urgenţă prin care ICR trece de sub autoritatea președintelui în subordinea Senatului, care numește atât conducerea operativă a institutului, cât și membri ai consiliului de con-ducere. Conducerea operativă a ICR este asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, asistat de doi vicepreședinţi, cu rang de subsecretari de stat, numiţi și revocaţi din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

Este ceva obișnuit pentru toţi ca atunci când ni se face rău și avem nevoie de asistenţa medicului, formăm numă-rul cunoscut – 903, și chemăm Serviciul Salvării. Imediat în-cepem a număra nerăbdători și alarmaţi minutele care s-au scurs de la apelul telefonic până când medicul ajunge la ușa casei noastre. Văzându-l pe medic, toată nădejdea ne-o punem în el, implorându-l să ne ajute cât mai repede cu pu-tinţă. Apoi, după ce ni s-a acordat ajutorul mult așteptat, trăim o pace și o mulţumire de nedescris că am trecut cu bine peste o ameninţare a vieţii noastre. Medicul a plecat, deseori nereţinându-i nici numele, ca să ne rugăm pentru el Domnului. Și, la scurt timp, se întâmplă să uităm că cine-va ne-a ajutat. Urmează iar cotidianul obișnuit. Nu ne mai aducem aminte de oamenii care, zi și noapte, cu mult sacri-fi ciu, stau de veghe ca să ne vină în ajutor când vom avea nevoie decât atunci când ni se face iarăși rău.

Ne-am întrebat, oare, vreodată ce vom face, cum vom proceda, când ni se va cere și nouă, la rândul nostru, să aju-tăm un medic când acesta va ajunge la necaz? Dacă nu ne-am pus această întrebare să ne-o punem acum.

O situaţie tragică ne oferă ocazia să verifi căm câtă soli-daritate umană, câtă dragoste creștină, câtă recunoștinţă avem în inimile noastre. Doamna medic Tamara Cernov este cea care are nevoie de ajutorul nostru. Pe data de 25 martie 2013, afl ându-se la datorie, mașina Serviciului Sal-vării, cu care se deplasa din Chișinău spre satul Costești, raionul Ialoveni, la chemarea unui pacient, a fost implicată într-un grav accident rutier, în urma căruia mașina a luat

foc, iar dna medic Cernov s-a ales cu arsuri de gradele I, II, III și IV pe 60% din suprafaţa corpului (dintre care de gradul III și IV sunt pe 40 % din suprafaţa corpului). Mai bine de două luni dna medic se afl ă internată în Secţia de Reanimare a Centrului Republican de Leziuni Termice al Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie din Chișinău unde mai mul-ţi medici se luptă pentru sănătatea ei. Tratamentul va mai dura încă mult timp, iar recuperarea va fi îndelungată.

În aceste clipe grele din viaţa acestui medic, să dăm do-vadă de compasiune și solidaritate și să întindem o mână de ajutor. Pentru cei cu inimă bună și darnică anunţăm con-tul bancar deschis pe numele fi ului doamnei Tamara Cer-nov – Chiril Cernov:

Cont bancar: 2252802213Cod fi scal: 2005001030294Cod bancar: MoldMD2X302

Tel.: (373 22) 28 01 17Să nu fi m indiferenţi faţă de aproapele nostru, pentru că

nu știm ce ne poate rezerva ziua de mâine.

Mai multe informaţii despre această tragedie găsiţi pe:

http://www.publika.md/accident-in-capitala--o-ambulan-ta-s-a-ciocnit-cu-un-automobil-si-a-luat-foc_1320121.html

http://www.jurnaltv.md/ro/news/captivi-in-ambulanta-aprinsa-7852775/#

Să ajutăm un medic!Să ajutăm un medic!

14 IUNIE 2013 1313 F L U XF L U XDiverse

Cremele împotriva soarelui ajută la protejarea de razele ultraviolete, care pot duce la o îmbătrânire prematură a pielii sau chiar la cancer. Ele trebuie alese cu multă grijă, altfel pu-tând face mai mult rău decât bine, scrie 7sur7.be, citat de AGERPRES.

În primul rând, trebuie aleasă o cre-mă care protejează atât de razele UVB, cât și UVA ale soarelui. Dermatologii avertizează împotriva unor mici gre-șeli care pot fi evitate.

Crema împotriva razelor solare nu se folosește de la un sezon la altul. Valabilitatea este primordială pentru o protecţie optimă. În plus, un fl acon deschis este mai sensibil la bacterii, conservanţilor scăzându-le efi cienţa odată cu trecerea timpului.

Este recomandabil un machiaj cu protecţie solară integrată. Fondul de ten protector este un produs practic,

însă nu funcţionează la fel de efi cient ca o cremă în plină vară. În timpul zi-lei, machiajul se strică, încetând să mai asigure o protecţie adecvată.

Uneori nu se aplică destulă cremă. Trebuie acoperită toată pielea expusă la soare, operaţiunea putându-se re-peta în cursul zilei.

O altă greșeală care se face la apli-carea cremei împotriva soarelui este că se pune doar dimineaţa. La expunerea la soare, este bine ca operaţiunea să se repete, în medie, din două în două ore. La contactul cu apa sau la transpiraţie, efectul agenţilor activi din loţiune tre-ce mai repede, așa încât se recomandă repetarea operaţiunii.

Oamenii, în general, au prea multă încredere în indicaţia ”rezistent la apă”. La mare sau la piscină, protecţia solară rezistentă la apă este indispensabilă. La ieșirea din apă, gradul de protecţie scade totuși, crema fi ind efi cientă între 40 și 80 de minute. Ca atare, trebuie în-tinsă din nou cremă pe piele.

Majoritatea utilizatorilor de cremă împotriva soarelui o folosesc doar în zilele însorite, dar cerul acoperit poate înșela. Razele UVA pot traversa stratul de nori și refl ecta în sticlă, nisip sau apă.

Un studiu realizat de cercetători australieni a demonstrat ceea ce

dermatologii știu de multă vreme. Pe lângă că protejează împotriva razelor UV ale soarelui, crema apli-cată zilnic pe faţă încetinește îm-bătrânirea tenului. Femeile care își dau în fi ecare zi cu astfel de cremă au o piele mai tânără și mai sănă-toasă.

STUDIUBenefi ciile ascunse

într-o ceaşcă de cafea sau ceai

Persoanele care beau ceai sau cafea prezintă un risc scăzut să facă un atac vascular cerebral. Cel puţin asta susţin oamenii de știin-ţă de la Centrul Naţional de Cardi-ologie din Osaka, Japonia.

Concluzia a apărut după un studiu desfășurat de-a lungul a 13 ani, în care au fost implicaţi 83.000 de adulţi japonezi. O mare cantitate de informaţii despre bă-uturile consumate în mod obiș-nuit, fumat, activitate fi zică, re-gim alimentar, indicele de masă corporală (IMC) au fost analizate de echipa de cercetători, iar date-le au fost confruntate cu cazuri de atacuri vasculare cerebrale (AVC).

La modul general, arată au-torii cercetării „cu cât consumul de ceai sau cafea este mai mare, cu atât riscurile de AVC sunt mai mici”. La una sau două cești de cafea pe zi, riscul scade cu 20%, arată rezultatele cercetării.

Același lucru se întâmplă la un consum de două-trei cești de ceai verde pe zi. Cine bea cel puţin o ceașcă de cafea și două cești de ceai zilnic prezintă un risc mai mic cu 34% să facă un AVC.

Mecanismele acestui efect protector nu sunt pe deplin stabi-lite, adaugă Le Quotidien du Me-decin. În orice caz, sunt implicate catehinele din ceaiul verde, cu proprietăţile lor antioxidante și antiinfl amatoare, și anumiţi com-puși ai cafelei printre care se nu-mără acidul clorogenic, care are tot acţiune antioxidantă.

Agerpres.ro

Cremele împotriva soarelui trebuie Cremele împotriva soarelui trebuie aplicate corect pentru efect maximaplicate corect pentru efect maxim

SERVICII POLIGRAFICE1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor;

2. Executarea cărţilor de vizită;

3. Tipărirea de pliante, fl uturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certifi ca-te, plicuri etc.;

4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare;

5. Servicii de laminare;

6. Imprimare foto de înaltă calitate;

7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Executăm rapid şi calitativ!Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 067 440 556e-mail: rodionservice@gmail.com

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG)

Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei

Laminare – de la 3 lei/pag.

Conţinutul mare de apă din castravete

(peste 98%) face din această legumă sau,

mai bine spus, fruct, un aliment ideal de

consumat în zilele toride de vară, în care

hidratarea este esenţială pentru a ne

menţine energia și buna dispoziţie. Însă,

pe lângă acest benefi ciu esenţial adus

corpului, castravetele prezintă multe alte

avantaje.

Printre efectele benefi ce ale castraveţilor pu-tem enumera:

Remediu rapid împotriva celulitei – castravete-le conţine fi tochimicale, substanţe recunoscute pentru efectul lor protector asupra celulelor. O felie de castravete frecat de piele poate acţiona asupra nivelului de colagen din ţesuturi, care ast-fel va determina strângerea și tonifi erea pielii și reducerea aspectului de coajă de portocală. Mer-ge de minune și în cazul ridurilor.

Energizant natural – oboseala resimţită în a doua parte a zilei poate fi îndepărtată cu ajutorul unei cafele sau a unui… castravete.

Împiedică ciuguleala de seară – dacă poftele de dulce și sărat nu-ţi dau pace spre sfârșitul zilei, castravetele este cel care te poate ajuta să scapi de aceste tentaţii și prin care îţi poţi menţine gre-utatea în limite normale.

Baie cu aburi de castravete împotriva stresului – substanţele nutritive din castravete sunt elibe-rate în momentul fi erberii și induc o stare de rela-xare, calm și o aromă îmbietoare și curată în aerul din casă.

Adio, cearcăne! Bun venit, prospeţime și lumi-nozitate – ai nevoie de 2 felii de castravete și 10

minute la dispoziţie. Întinde-te și relaxează-te în timp ce vitaminele din castraveţi acţionează asu-pra acelor pete negre și urâcioase de sub ochi nu-mite cearcăne.

Reîmprospătează respiraţia – fi tochimicalele din castravete distrug bacteriile care cauzează respiraţia neplăcută.

Mască de faţă pentru tenul gras pe bază de cas-traveţi – dă prin blender un castravete și adaugă o lingură de apă de trandafi ri. Se lasă să acţioneze pentru 15 minute.

Pe lângă efectele spectaculoase asupra pielii, castravetele consumat în salate sau ca atare poa-te preveni cancerul, reglează tensiunea arterială, este benefi c în cazul persoanelor cu probleme ale gingiilor sau dinţilor, favorizează digestia, tratea-ză gastrita și arsurile stomacului.

Este un bun remediu împotriva constipaţiei și a viermilor intestinali, protejează articulaţiile, reduce nivelul de colesterol din organism și are efect diuretic, fi ind de mare folos celor care do-resc să scape de câteva kilograme.

Csid.ro

Pentru a ucide microbii care se

adăpostesc pe mâinile noastre, me-

dicii dermatologi recomandă să ne

spălăm între 15 și 20 de secunde.

În plus, pentru o igienă efi cientă

este indicat ca gestul să fi e repetat

o dată la trei ore. În plus, specia-

liștii recomandă să ne spălăm pe

mâini înainte de fi ecare masă, când

intrăm în casă și după ce folosim

toaleta.

Cu toate acestea, un studiu recent ara-tă că puţine persoane respectă recoman-dările de mai sus. Potrivit datelor unui studiu publicat de Huffi ngton Post, obiș-nuim să acordăm obiceiului de a ne spăla pe mâini doar 6 secunde.

Aceste rezultate au fost obţinute în urma unui sondaj realizat pe un grup de 3.749 de persoane, care au fost rugate să răspundă unui set de întrebări, care cuprindeau întrebări despre cât de des obișnuiesc să se spele și cât timp acordă acestui obicei, mai notează sursa citată.

Datele studiului arată că 33% dintre

respondenţi au menţionat că nici măcar

nu folosesc săpunul atunci când se spală,

în timp ce 15% dintre bărbaţi și 7% din-

tre femei au menţionat că nu prea obiș-

nuiesc să se spele pe mâini pe parcursul

unei zile.

Mâinile noastre ascund până la peste 4.700 de tipuri de microorganismeMedicii spun că oamenii trebuie să în-

ţeleagă faptul că acest gest banal oferă

cel mai sigur mijloc de prevenire a unor

boli infecţioase digestive și respiratorii,

dar și a Hepatitei A și a gripei. “Hepatita

A este cunoscută ca boala mâinilor mur-

dare. La fel și multe boli diareice. Gripa se

transmite și prin lipsa de igienă. Un me-

dic se spală și de 40 de ori pe zi. Pentru

restul, este sufi cient spălatul înainte de

masă, după folosirea toaletei și de câte

ori venim în contact cu persoane bolnave

sau copii mici”, a declarat medicul chirurg

plastician Dana Jianu.

În plus, femeile, datorită ph-ului dife-

rit decât cel al bărbaţilor, “adună” peste

4.700 de tipuri de microorganisme, iar

acest lucru este cauzat și de faptul că

acestea folosesc creme. Specialistul com-

pletează că un spălat pe mâini corespun-

zător ar trebui să dureze un minut, dar

mulţi dintre noi nu acordăm nici 30 de se-

cunde acestui ritual. “Un spălat pe mâini

adecvat ţine la distanţă microbii timp de

două ore”, adaugă dr. Jianu.

Gandul.info

Benefi ciile surprinzătoare ale castraveţilor pentru organism

Cât timp trebuie să te speli pe mâini pentru a omorî microbii

14 IUNIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru

copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Desene animate. “Andersen

povestitorul”. 10.10 “World stories” - lumea în reportaje. 10.40

Reporterul de gardă. 11.10 Moldovenii de pretutindeni. 11.40

Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 12.00 Documentar.

“Grecia - insula Folegandros”. 13.15, 1.15 Cultura azi. 14.05 Film.

“MĂREŢUL”. (Marea Britanie). 15.55 Săptămâna sportivă. 16.30

Magazinele FIFA. 17.45 Sub același cer. 18.15 Absolventul 2013.

Un scop în viaţă. 18.30 Desene animate. “Sandocan”. 19.00 ME-

SAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dor.

Program muzical. 22.20 Aniversări. Plasticianul Pavel Guţu la 60

de ani. 23.05, 0.10 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 0.50

Legendele muzicii. 1.00 Descoperă Moldova. 3.50 Respiro. 4.10

Raisa Bârnaz și discipolii ei. Spectacol muzical. 5.10 Chișinăul de

ieri și de azi. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshop-

ping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune

de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30

Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ști-

rile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30

Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare

03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:50 Serial: Eva Luna (r) 09:45 Videocli-

puri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie

(r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri

vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial:

Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografi e

15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și

seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00

Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00

Doamne de poveste - minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de

noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r)

04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - mini-

biografi e 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00

Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ai

grijă ce-ţi dorești! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4509 15:00 Film:

Dallas: Ultima confruntare 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Tanti Florica, ep.3, 4, an 1

00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00

«Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom)

09:15 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!»

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод”

16:25 Премьера. “Женский доктор 2”. Многосерийный фильм

17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Pri-

mele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55

“Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 “Защита свидетелей”. Многосерийный

фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55

“Познер” 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55

“Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.25, 0.00, 2.30, 5.10, 6.00

Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20,

16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.35,

6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.25

Teleenciclopedia. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:31 TÉLÉTOURISME 6:00 INTER-

NATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN

10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:03 LES BELGES DU BOUT

DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03

LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:36 LES ANGLAIS DANS LA RÉSISTANCE

- UNE GUERRE IRRÉGULIÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES

RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MON-

DE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36

DUO 20:23 DUO 21:20 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

FICTION 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:04

J’INVENTE RIEN 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

4:01 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45, 5.10

Absolventul 2013. Un scop în viaţă. 7.10,

8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус).

9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”.

9.40 Magazinele UEFA. 10.05 Documentar. “Vieţile posibile ale

lui Christian Boltanski”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Docu-

mentar. “Global 3000”. 12.30 Portrete în timp. Elena Răcilă. 13.10

Documentar. “Euromaxx”. 13.35 “Hanuma”. Spectacol al Teatrului

Naţional “M. Eminescu”. 15.35 Copilărie, vis cu pălărie. 17.45 Unda

Bugeacului. 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV. Program

de divertisment. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 21.25

Dialog social. 21.50 Prin ani cu “Dor”. 22.20 Documentar. “Motor

DRIVE”. 22.50 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 23.05,

0.10 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.00 Tezaur. 1.15

Cuvintele Credinţei. 3.50 Selecţiuni muzicale. 4.10 Moldova în

direct. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul

meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertis-

ment. Te pui cu blondele ? 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare

23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV.

Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Vide-

oclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și se-

ducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri

vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial:

Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografi e 15:30

Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seduc-

ţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri

de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de

poveste - minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Can-

can.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate

(r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografi e 05:00 Poveștiri de

noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Dallas: Ultima confruntare (r) 13:00 Știrile Pro

Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4510

15:00 Film: Jurăminte fatale 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 20:45 Film: Jumper: Oriunde, oricând 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană, ep.1, an 1 23:45 Serial:

CSI: New York, ep.18, an 8 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: CSI New York (r) 04:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время

обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping

15:40 “Я подаю на развод” 16:25 Премьера. “Женский доктор

2”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Защита

свидетелей”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus)

00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “На ночь глядя” 01:40 Ночные

новости 01:55 “Prima Oră” (R) 03:45 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.25, 0.00, 2.30, 5.10 Di-

vertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20,

16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 6.35

Reporter. 11.10, 3.30 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.25

Teleenciclopedia. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:31 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART

10:06 FLASH INFO 10:09 À TABLE ! 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:48 ÉCHO-

LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS

ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 13:35 PARADIS BLANC 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:03 DUO 15:50 DUO 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LE BAL DES

MENTEURS - LE PROCÈS CLEARSTREAM 21:31 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:59 VALPARAISO 23:37 ACOUSTIC 0:03 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:13 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOUR-

NAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 THALASSA

2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 COUSINADES

- BYE BYE LA SUISSE 2

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Ludwig

van Beethoven. “Sonata lunii”. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Documentar.

“Euromaxx”. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baștina. Magazin agricol.

11.30 La noi în sat. 12.15, 13.10, 18.15 Cine vine la noi? Magazin TV.

Program de divertisment. 14.10, 4.40 Aniversări. Plasticianul Pavel

Guţu la 60 de ani. 14.55 Din fondul TV Moldova-1. Galina Gherman.

“Două decenii de cântec”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin isto-

rie - spre victorie! Concurs. 17.45 Свiтанок. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 ARTelier. Bienala

Internaţională de Pictură. 22.20 Avangaraj. Suicidul printre tineri.

23.20, 0.10 Documentar. “Revenirea maestrului”. 1.05 Music Mania.

1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50 Respiro. 4.10 Dor. Program muzical.

5.25 Știinţă și inovare.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele ? 09.00 Film

artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru

fi ul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autoh-

ton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment.

Next Star 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile

Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50

Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bo-

nito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r)

12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate

(r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea

învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva

Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45

Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte

22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste -

minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r)

03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55

Doamne de poveste - minibiografi e 05:00 Poveștiri de noapte (r)

05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Jurăminte fatale (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4511 15:00 Film:

Vise plăcute 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45

Film: Intervenţie în forţă 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00

Serial: Ţinta umană, ep.2, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

“Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Te-

leshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 Премьера. “Женский

доктор 2”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Защита

свидетелей”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus)

00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Свобода и справедливость” с

Андреем Макаровым 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră”

(R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.25,

0.00, 2.30, 5.10, 6.00 Diver-

tisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30

Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.35, 6.25

Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.20, 6.50 Teleenciclo-

pedia. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RA-

DIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 ÉPICERIE

FINE 10:06 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00

FLASH INFO 11:04 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:37 DOCTEUR SAN ANTONIO

ET MISTER DARD 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LE MARI DE

LA COIFFEUSE 16:24 THE END 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS

À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET

LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE

PAQUIN 21:04 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02 LES PETITS

MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:01 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Absolventul 2013.

Un scop în viaţă. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimi-

neaţa! 9.00, 17.00, 23.30, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar

pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Documentar. “Unde se

nasc fl uturii”. 10.30 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 10.45

Știinţă și inovare. 11.15 O seară în familie. 12.15, 18.15, 19.55 Cine

vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 13.10 Moldova

în direct. 14.15 ARTelier. 14.45 “Fata babei și fata moșneagului”.

Spectacol. 15.35 Părinţi și copii. 16.05 Erudit-cafe. Concurs. 17.45

Vector European. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.50

Super-loto “5” din “35”. 21.25 Gheorghe Mustea și lumea muzicii.

Spectacol muzical. 23.45, 5.30 Reporterul de gardă. 0.20 Documentar.

“Drumeţii”. 1.00 Știri pozitive. 1.20 La noi în sat. 3.50 Muzică clasică.

4.10 Program de concert.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu

12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV

21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00

Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50

Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito

amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30

Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00

Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge

15:25 Doamne de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna

16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Iubiri

vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.

ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografi e

00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina

(r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial:

Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de

poveste - minibiografi e 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.

ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Vise plăcute

(r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4512 15:00 Film: August negru 17:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro

Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Armă mortală 2

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Ţinta umană ep.3,

an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

“Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Te-

leshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 Премьера. “Женский

доктор 2”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Защита

свидетелей”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus)

00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Жизнь под каблуком” 01:50

Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom)

(R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.25,

23.55, 2.25, 5.05, 5.55 Di-

vertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20,

16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00,

5.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20

Teleenciclopedia. 4.15 Prim-plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 DESTINATION WEEK-END

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO

10:06 FLASH INFO 10:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS

& LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:38 MANGE,

CUISINE, AIME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES

BAS DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN

16:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:05 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35

VALPARAISO 21:13 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:28 FLASH INFO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ÊTRE ET AVOIR 23:49 LA LARME DU

FANTÔME 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:02

DOCTEUR SAN ANTONIO ET MISTER DARD 1:55 MANGE, CUISINE, AIME

2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:33 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:05 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

17 IUNIE 18 IUNIE 19 IUNIE 20 IUNIE Luni Marţi Miercuri Joi

14 IUNIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFSergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecPornești la drum fără chef, dar pe măsură ce înaintezi, îți vine și energia, și determinarea ne-cesară. Este o perioadă care poate provoca tensiuni în rela-ţiile cu apropiaţii.

TaurSe anunţă numeroase motive de dispută cu rudele care, pur și simplu, refuză să se confor-meze recomandărilor tale. Este esenţial să mai lași de la tine.

GemeniAi ajuns la capătul răbdării și nici nu mai ai energia necesară ca să te descurci cu probleme-le bănești. Ai ajuns aici pentru că nu te-ai bazat doar pe tine.

RacSe blochează o înţelegere pe care ai obţinut-o cu mari efor-turi și asta te poate afecta. Este nevoie de multă răbdare ca să nu strici și mai mult situaţia.

LeuNu îţi place ce se petrece în ju-rul tău, respingi problemele ce-lorlalţi, pe motiv că le ai și tu pe ale tale. Există și un preţ pentru asta, și anume singurătatea.

FecioarăUnii apropiaţi fac planuri fără să te consulte și vei reacţiona cum crezi de cuviinţă. Ar fi mai bine să faci o concesie, în loc să încerci să îi blochezi de tot.

BalanţăPoţi pierde un bun prieten din cauza orgoliului. Te îndepărtezi singur de cei care sunt sinceri, fără să îţi dai seama, și când vei înţelege va fi cam târziu.

ScorpionUnii te încurajează, alţii te bla-mează, iar ţie ţi-e total indife-rent ce fac ceilalţi. Ai atâtea idei bune pe care vrei să le vezi realizate, încât nimic nu te su-pără.

SăgetătorOscilezi între curaj și reţinere, în chestiunile legate de viito-rul tău. Dacă ai examene, se pot dovedi mai difi cile decât ai crezut, dar rezultatele te vor consola.

CapricornPoţi pierde un bun sau o sumă de bani, din cauza neatenţiei sau a unui apropiat. Vei ţine minte acest moment, ca să nu se repete, indiferent a cui e vina.

VărsătorSe conturează numeroase mo-tive de confl ict cu partene-rii. Oricât te-ar surprinde, nu apar din senin, sunt acumulări pe care le-ai ignorat de mult timp.

PeştiMuncești pentru că nu ai înco-tro, ceea ce ţi-ar putea afecta și imaginea, și efi cienţa. Benefi ci-ile nu întârzie și asta te va aju-ta să îţi schimbi atitudinea faţă de efort.

14-21 iunie14-21 iunie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.30, 2.00 - ȘTIRI

(рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35

Documentar. “Coranul, originile cărţii”. 10.30 Documentar. “Shift - viaţa

în era digitală”. 10.45, 5.25 Vector European. 11.15 Dor. Program muzical.

11.45 Legendele muzicii. 11.55 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.15,

13.10, 18.15 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 14.10

Documentar. “Istoria scate-ului”. 15.05 “O poveste de dragoste”. Adrian

Ursu. Spectacol muzical. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom).

19.40, 4.10 Dor de Eugen Doga. Lansare de carte. 21.25 Dor de Eugen

Doga. Prezentarea fi lmului documentar. 22.50 TVC. Umor studenţesc. 0.10

Documentar. “Vieţile posibile ale lui Christian Boltanski”. 1.05 ARTelier.

1.35 Medalion muzical. 3.50 Selecţiuni muzicale.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00

Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru

fi ul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile Euro TV 21.30 Produs

autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic

03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50 Poveștiri

adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshop-

ping 10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15

Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45

Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15

Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste

- minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri

adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi

și seducţie 19:45 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial:

Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste -

minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r)

04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografi e

05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: August negru (r)

13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4513 15:00 Film: Surplus de bagaje 17:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Alien vs. Predator 22:30 Film:

Singura scăpare 00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:15

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 În Profunzime cu Lorena

Bogza (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră”

09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping

09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор”

12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!”

13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод”

16:25 Премьера. “Женский доктор 2”. Многосерийный фильм 17:10

“Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri”

(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и закон”

с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 “Один в один”. На бис! 01:10 “Primele știri” (rus)

01:20 Открытие 35-го Московского международного кинофестиваля

02:00 Кейт Хадсон в романтической комедии “Жених напрокат” 03:45

“Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.25,

0.00, 2.30, 5.35 Divertisment.

8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping.

11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.10, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n

viaţă. 16.45, 17.50, 6.25 Teleenciclopedia. 2.25 Olimpiada veseliei. 3.15

Sport. 4.20 Tezaur folcloric.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 LES BELGES DU

BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMA-

TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE

! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:34 NEC

PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS

BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:35 J’AI

VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04

VALPARAISO 16:42 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 16:55 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 BORIS VIAN, SWING A SAINT-

GERMAIN-DES-PRES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05

FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 FÊTE DE LA

MUSIQUE 0:31 TV5MONDE LE JOURNAL 0:41 LE JOURNAL DE LA

RTS 1:07 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:20 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:25 LE COEUR DU SUJET 2:59 BORIS VIAN, SWING

A SAINT-GERMAIN-DES-PRES 3:54 TV5MONDE LE JOURNAL 4:16

COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

6.00, 21.00, 0.00, 4.15 - ȘTIRI. 6.10 Documen-

tar. “Revenirea maestrului”. 7.35 ARTelier.

8.05 Documentar. “Global 3000”. 8.30 “A fost

odată...”. Vitalie Rusu. 9.10 Documentar. “Orașele portuare ale lumii.

Bangkok”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa

mea. Design interior. 11.30 Stil nou. 12.00 Chișinăul de ieri și de azi.

12.20 Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 13.00

Știri pozitive. 13.20 Gala Premiilor Literare 2013. 14.40 Medalion

muzical. Sergiu Băluţel. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00

Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Documentar. “Drumul mătăsii”.

Episodul 5. 17.00, 22.00, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50

Cinemateca universală. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER

(rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.25 O seară în familie. 21.25 Destine

de colecţie. Maria Mocanu. 22.20 “Nopţile de vară la Schoenbrunn”.

Concert. 0.10 Documentar. “Coranul, originile cărţii”. 1.15 Portrete în

timp. 1.45, 5.25 Descoperă Moldova. 2.15 Gheorghe Mustea și lumea

muzicii. 5.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănă-

tăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30

Muzică 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshop-

ping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te

pui cu blondele ? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică

21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film

artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew

03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50

Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito

amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30

Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00

Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge

15:25 Doamne de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna 16:30

Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Que bonito amor

18:45 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial:

Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 23:00 Serial: Teresa 00:00

Doamne de poveste - minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15

Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi

ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Film: Surplus de bagaje (r) 11:45 În Profun-

zime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05

Teleshopping 13:20 Film: Pierdut familie 15:00

Film: Doc Hollywood 17:00 Film: Camerista 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ultima cruciadă a lui

Indiana Jones 23:00 Film: Dosarul Pelican 01:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

04:30 Serial: Sheena, printesa junglei (r) 05:30 După 20 de ani (r) 06:30

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Евгений Самойлов,

Марина Ладынина в фильме “В 6 часов вечера

после войны” 07:40 “Играй, гармонь любимая!”

08:20 Teleshopping 08:40 “Умницы и умники”. Финал 09:45 “Слово

пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Великая война. “Барбаросса” 12:00

Новости (с субтитрами) 12:20 Павел Деревянко, Андрей Мерзликин

в фильме “Крепость” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 Teles-

hopping 15:35 Евгений Миронов, Александр Панкратов-Черный

в фильме “Перед рассветом” 17:05 Сергей Безруков в фильме “В

июне 41-го” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм “В

июне 41-го”. Продолжение 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время”

21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 “Что? Где?

Когда?” 00:40 “Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс.

“Элементарно” 01:30 Премьера. Джеймс Франко в фильме Дэнни

Бойла “127 часов” 02:55 Мэрилин Монро в комедии “Джентльмены

предпочитают блондинок” 04:25 “Primele știri” (rom) (R) 04:40

“Поле чудес”

7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Di-

vertisment. 8.00, 19.25 “100

de moldoveni au zis”. Show

TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale.

14.00, 2.55 Telejurnal. 15.10 O dată’n viaţă. 17.00 Tema săptămânii.

19.00, 1.30, 6.35 Reporter. 1.50 Teleenciclopedia. 2.00 Profesioniștii.

3.45 Zestrea românilor. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:29 COUSINADES - BYE BYE

LA SUISSE 2 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:20

AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES

COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23

LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57

SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS

SUR LA PLANÈTE 12:34 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:02 LE JOURNAL

DE LA MÉDITERRANÉE 13:29 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:04 360° - GÉO 15:54 LES BOYS 16:16 LES BOYS 16:38 LES BOYS 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:11 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:01 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 CHABADA

1:46 NOUVO 2:07 360° - GÉO 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

3:55 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:29 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.25, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Docu-

mentar. “Istoria scate-ului”. 7.15 Cuvintele

Credinţei. 8.05 Dialog social. 8.30 Dom-

nului să ne rugăm! Liturghie la “Duminica Mare”. Transmisiune în

direct. 9.30 Desene animate. “Sandocan”. 10.00 Hai să ne distrăm!

11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie.

12.00 Portrete în timp. Mihai Caftanat, Artist al Poporului. 12.30

Natura în obiectiv. 13.05 Profi l de savant. 13.20 Absolventul 2013.

Un scop în viaţă. 13.40 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00

Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.05, 2.20 “Muguri din

tezaurul neamului”. Concert. 16.30 “World stories” - lumea în re-

portaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Documentar. “Drumul

spre independenţă”. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane

pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50

Cine vine la noi? Magazin TV. Program de divertisment. 21.20, 4.10

Săptămâna sportivă. 22.20 G.Verdi. “Rigoletto”. Spectacol de ope-

ră. 0.35 Documentar. “Euromaxx”. 1.05 Avangaraj. 3.45 Descoperă

Moldova. 4.45 Dor de Eugen Doga. 5.45 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert

14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film

artistic 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică

19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.40 Film artistic 22.30

Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic

02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30

Film artistic 05.00 Film artistic

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Vide-

oclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și

seducţie (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial:

Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30

Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibio-

grafi e 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30

Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial:

Regina 22:00 Bingo Romania 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne

de poveste - minibiografi e 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo

Romania (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţeta de acasă

(r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Camerista (r)

12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.2, an

1 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45

Film: Greystoke: Legenda lui Tarzan 16:15 Film: Ultima cruciadă a

lui Indiana Jones (r) 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cris-

tina Gheiceanu 20:45 Film: Paul, mare poliţist la mall 22:30 Film:

Atracţie explozivă 00:30 Știrile ProTv (r) 01:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:00

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Serial: Tanti Florica

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Наталья Кустинская.

Королева разбитых сердец” 07:00 Владимир

Зельдин, Ирина Муравьева в музыкальной

комедии “Дуэнья” 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье”

10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки”

с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда”

12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Teleshopping 12:40 “Жизнь

и приключения Мишки Япончика”. Многосерийный фильм

16:30 “Фаина Раневская. “Красота - страшная сила” 17:30 “Клуб

Веселых и Находчивых”. Специальный выпуск 19:00 “Replica”

20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom)

21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая

программа 22:50 Премьера. “Универсальный артист” 00:40

“Вышка” 02:15 Премьера. “Дети Третьего рейха”. Фильм 1-й

03:05 Фильм “Огненные колесницы”

7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepţi... 8.20,

2.00 O dată’n viaţă. 9.10,

13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-13.45, 17.10, 21.00 Seriale. 14.00,

20.00 Telejurnal. 14.45, 0.40, 6.25 Teleenciclopedia. 15.00, 19.25,

23.30 Divertisment. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end.

1.10 Ne vedem la TVR. 4.30 Sport. 4.45 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 COUSINADES - BYE BYE LA

SUISSE 2 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

AFRIK’ART 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA

VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JO-

URNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT

LAPIN BLANC 10:24 LULU VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45

SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:32

TACTIK 12:04 LE CODE CHASTENAY 12:33 GARDEN PARTY 13:00 FLASH

INFO 13:04 RIDING ZONE 13:59 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS

ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH

INFO 18:04 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNA-

TIONALES 20:00 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:57 FLASH INFO 21:00

MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’AFFAIRE MARCORELLE 23:34

LE DRAP ÉCARLATE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:45 ÊTRE

ET AVOIR 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

21 IUNIE 22 IUNIE 23 IUNIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 1158TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

14 IUNIE 20131616F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Dragă Aliona, într-un timp relativ scurt ai reușit să-ţi faci o reputaţie foarte bună, datorită pasiunii tale pentru accesorii artizanat. Poves-tește-ne, te rugăm, cum a început povestea asta cu gulerașele deta-șabile?- Din copilărie am fost pasionată

de lucrurile mici, care presupun mul-tă concentrare, muncă, migală. Încle-iam, coseam, desenam… Am studiat și pictura, mă pierdeam în lucruri care presupun multă imaginaţie și concen-trare. Pentru început, mă pasiona bro-deria și croșetarea. Eram încă elevă, prin clasa a cincea, a șasea când mă ocupam cu astfel de lucruri.

- Ai deprins dragostea pentru meș-teșugărit din familie?- Bunica ţesea covoare, broda, avea

mâini de aur, ca toate fetele de pe vre-mea ei, care nu se măritau dacă nu ști-au a meșteșugări. Mie însă îmi plăcea senzaţia pe care o ai atunci când îţi ad-miri lucrul pe care tocmai l-ai făcut. Fie și mic, dar știi că pe fi ecare milimetru pătrat au lucrat mâinile tale și totul a ieșit frumos, armonios, ai făcut ceva de la început până la sfârșit. Pentru mine, lucrul fi nisat era o ilustrare a timpului pe care l-am utilizat pentru a duce la bun sfârșit acel obiect, o de-monstraţie că acest timp nu a fost iro-sit, ci folosit raţional. Acum, când rea-lizez un guleraș, mă încearcă aceleași senzaţii. Disciplina mea preferată la școală era munca/educaţia tehnologi-că, unde eram prima la orice temă. Cu trecerea anilor însă, elanul acesta s-a mai potolit. Și în ultima perioadă sim-ţeam că îmi lipsește ceva, trăiam sen-timentul că îmi pierd timpul. Iar anul trecut, deja prin luna septembrie, am început să mă gândesc la cadourile de Crăciun. Chibzuind ce aș putea face, am început să confecţionez iconiţe din mărgelușe de nisip. Și mi-a plăcut atât de mult noua îndeletnicire, că mă în-torceam de la facultate și nici nu mân-cam, începeam imediat să lucrez. Iarna am fost plecată pentru o lună în Italia și acolo dispuneam de mult timp liber.

Ca să-l umplu, mi-am cumpărat lână și andrele și am început să tricotez căciu-liţe. Dar îmi doream foarte mult un gu-leraș, iar în Italia gulerașele erau scum-pe și am început să le găsesc cusururi. Mă uitam la ele și mă gândeam că aș putea să fac și eu ceva asemănător, și poate chiar mai bine, mai calitativ, mai pe placul meu, mai inspirat. Pentru că unui lucru care este gata făcut trebuie să i te adaptezi, spre deosebire de un obiect pe care îl creezi pentru tine. Pe urmă m-am întors acasă, iar gândurile îmi erau la gulerașe. După ce am văzut preţurile la care se vând la noi aceste accesorii, am decis să investighez piaţa și să afl u cât ar costa furnitura pentru un guleraș. Am cumpărat fetru, măr-gelușe, panglică și materia primă m-a costat până la 50 de lei. Într-o oră am făcut primul meu guleraș. Eram atât de entuziasmată că n-am cuvinte să vă spun. Și m-am dus cu el la facultate, unde am primit foarte multe compli-mente de la colegele mele, care au fost și mai mirate să afl e că e creaţia mea, nici nu le venea a crede. Evident, toate mi-au cerut să le fac și lor câte unul. De la ele a pornit și ideea „afacerii mele”, mi-au sugerat să transform îndemâ-narea mea în ceva mai mult decât o simplă pasiune. Și așa am ajuns să fac un grup pe o reţea de socializare, unde am pus câteva fotografi i cu lucrările mele. Acum mă bucur nu doar eu de aceste gulerașe, ci și cei care își doresc ceva asemănător.

- Cine sunt preponderent clientele tale?- Să începem cu colegele mele de la

facultate, eu sunt anul II la Jurnalism. Nu m-am așteptat că aceste accesorii se vor bucura de atâta succes, dar li s-a dus vestea gulerașelor și acum am mai multe solicitări decât aș fi sperat.

- Ai numărat câte gulerașe ai făcut deja? - Am făcut mai mult de 80.

- Și de când ai început? - Din februarie.

- Gulerașele detașabile sunt în ten-dinţe deja de mai mult de un an. Te-ai gândit ce vei face dacă peste un timp acestea nu vor mai fi în vogă? - Eu mă strădui să fi u la curent cu

toate noutăţile în materie de accesorii și am afl at că în Brazilia se dă startul unei noi tendinţe – maxi collar. Ceea ce port eu acum este prima încercare în această direcţie și prima bijuterie pe care am creat-o special pentru mine. Mă documentez mai mult despre aces-te bijuterii și nu-i exclus să le acord mai multă atenţie. Doar că am observat că fetele din anturajul meu încă nu sunt tentate să poarte așa ceva, ele sunt in-teresate de gulerașe.

- Poate nu au curajul să fi e excen-trice și se mulţumesc cu tendinţele general-acceptate?- Ar putea fi și acesta un motiv, am

observat că, în general, clientele mele sunt ceva mai reticente în ceea ce pri-vește formele, ideile mai noi. Cele cla-sice se bucură de mai multă atenţie.

- Te-ai gândit să faci și alte acceso-rii?- Da, dar, deocamdată, aproximativ

tot ce câștig, investesc în materia pri-mă pentru gulerașe. Nu pot să-mi ima-ginez că și-ar dori cineva un guleraș și eu nu aș avea pe loc furnitura necesară pentru a purcede la realizarea lui. De asemenea, îmi doresc să-mi pot cum-păra cât mai degrabă o mașină de cu-sut. Am încercat însă să confecţionez și brăţări, pe care le poartă cu plăcere, pe toate odată, sora mea.

- Poţi spune că această îndeletnicire este o sursă de venit pentru tine?- Pot spune că sunt dependentă de

această pasiune. De când am început să mă îndeletnicesc cu această ocupa-ţie, am dăruit foarte multe gulerașe detașabile. Să vă mai spun ce așteaptă de la mine toate prietenele de ziua lor de naștere? Nu a fost și nu este pen-tru mine un scop să agonisesc. Dar pot spune că îndeletnicirea pe care o practic îmi aduce un spor fi nanciar. Gulerașele mele rar depășesc suma de 100 de lei și niciodată nu costă mai mult de 120 de lei, depinde de mate-ria primă și timpul cât am lucrat la ele. Sunt studentă și știu cât își pot permi-te colegele mele să achite pentru un obiect care le-ar ajuta să-și reinvente-ze o ţinută. Cel mai mult lucrez la un guleraș cinci ore. Când primesc laude și aprecieri din partea celor care îmi cumpără lucrurile, îmi cresc aripi și am noi motive, noi surse de inspiraţie să mai creez ceva.

- Nu-ţi încurcă această pasiune la meseria de bază?- Nu, nu-mi încurcă. Mie îmi place

foarte mult să scriu, în copilărie mă re-fugiam în lecturi, jurnalismul l-am ales mai mult din dragostea mea pentru

scris. O pasiune nu încurcă alteia și nu neglijez pe niciuna, ca să mă mustre conștiinţa. S-ar putea ca pe viitor aces-te două pasiuni ale mele să meargă mână în mână, să se completeze.

- Cum te vezi după absolvirea facul-tăţii? - Timpul va arăta. Acum mă simt

bine cu ceea ce am, ceea ce fac. Ceea ce pot spune e că pasiunea mea pen-tru meșteșugărit îmi este foarte priel-nică, mă ajută să-mi pun gândurile în ordine, să fi u mai selectivă, îmi dezvol-tă imaginaţia.

- Cum crezi, pentru femeile noastre contează stilul, simţul estetic, ţin ele cont de aceste detalii? - Poate o să vă dezamăgesc, dar mie

nu-mi place să am o atitudine critică, sunt conștientă că uneori pot comite și eu greșelile pe care le comit multe fe-mei în ceea ce ţine de alegerea corec-tă a vestimentaţiei, a accesoriilor. Mă bucură că femeile noastre manifestă interes pentru accesorii, chiar dacă unele cumpără obiecte pe care încă nu le poartă, dar dacă ești interesat de accesorii, înseamnă că nu mai ești banal că, cel puţin, intenţionezi să te deosebești, să-ţi personalizezi stilul.

- Ce sau cine te inspiră?- Fiecare guleraș, colier pe care îl

realizez, mai întâi îl încep și îl fi nisez în gând. Nu exclud, se mai întâmplă une-ori să gândesc un accesoriu într-un fel și la fi nisare să iasă cu totul altceva decât am planifi cat iniţial. Altele însă, rămân neschimbate, nu se deosebesc de cele din imaginaţia mea. Cele mai multe idei îmi apar înainte de somn și așa se în-tâmplă că dimineaţa mă trezesc cu mai multe schiţe gata realizate în gând.

- Cum arată, în accepţia ta, o femeie rafi nată?- Simplă. Modestă. O femeie tre-

buie să fi e frumoasă. Frumuseţea se și moștenește, dar adevărata frumu-seţe se educă cu anii, vine din sufl et, din atitudine. Îmi plac femeile care se îmbracă simplu, îngrijit și știu să-și

scoată în evidenţă personalitatea, fără să recurgă la tot felul de trucuri iefti-ne. Nu hainele și nici măcar accesoriile ne deosebesc, ci felul în care știm să le alegem, să le purtăm noi pe ele și nu ele pe noi. Nu pot să nu trag cenușă la turta mea – spun ce se știe deja – acce-soriile scot orice femeie din anonimat. Îmi plac femeile care știu să aleagă și să poarte corect accesoriile. O femeie rafi nată este expresia armoniei: stilul este refl ectarea frumuseţii și inteli-genţei unei femei.

- De ce accesorii By Anoila?- De mică îmi plăcea să inversez

cuvintele. Mă jucam în mintea mea cu ele. Exersam și îmi reușea de minune să rearanjez literele în diferite moduri, foarte repede. Faptul că îmi plăcea să citesc mult, îmi era de mare folos. În clasa a 11-a m-am transferat la alt liceu și pasiunea mea pentru cuvinte s-a manifestat atunci mai pregnant. Așa au afl at colegii că îmi place să le inver-sez. În pauzele dintre lecţii se adunau în jurul meu, îmi spuneau un cuvânt și eu îl rosteam imediat inversat. Iar pe site-urile de socializare, ca să mă de-osebesc de alte persoane care purtau același nume, am decis ca profi lul meu să poarte numele Anoila.

- Ce spun părinţii de îndeletnicirea ta?- Se bucură că m-am regăsit într-o

lume a mea, că am o ocupaţie care mă face fericită. Mama mă lasă să lucrez și când termin de făcut ceva, vine să se bucure împreună cu mine. Această pasiune îmi conferă o anumită stabili-tate fi nanciară. Nu-mi place să cheltui banii pe nimicuri, faptul că eu îi câștig, mă ajută să fi u mai cumpătată, să am și niscaiva economii. Știu că banii ăș-tia ar putea să mi-i dea și părinţii, dar e mult mai mare satisfacţia să știu că îi câștig eu.

- Noi îţi dorim mult succes și inspira-ţie în continuare.- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

ALIONA MIRON, DEPENDENTĂ DE PASIUNE:

„Banii ăştia ar putea să mi-i dea „Banii ăştia ar putea să mi-i dea şi părinţii, dar e mult mai mare şi părinţii, dar e mult mai mare

satisfacţia să ştiu că îi câştig eu”satisfacţia să ştiu că îi câştig eu”Aliona Miron este un exemplu bun pentru tinerele de vârsta ei. Este o fi re modestă, responsabilă, muncitoare și care, deși trăiește într-o lume plină de vise, nu-și precupeţește forţele să-și clădească cu propriile mâini decorul din lumea spre care aspiră.

La 20 de ani, Aliona conștientizează că valoarea intelectului nu se măsoară doar în analizele și concluziile pe care ţi le poţi face în baza cunoștinţelor acumulate, ci și în măsura în care acestea te pot ajuta să-ţi pui în practică nu doar cultura generală, ci și îndemâna-rea. Ea știe deja să-și câștige banii și, nu mai puţin important, știe să-i cheltuie.

Studenta la jurnalism a devenit una dintre cele mai căutate mește-riţe ale capitalei noastre boeme datorită gulerașelor detașabile pe care le confecţionează. Îndemânarea, modestia, talentul și bogata imaginaţie de care dă dovadă prin intermediul accesoriilor pe care le confecţionează, au devenit cartea ei de vizită.

Vă invităm astăzi s-o cunoașteţi pe Aliona Miron.