22.06.2013

Soare, 20 32 0C

21.06.2013

Soare, 18 30 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................16.51741 Do lar ame ri can ............. 12.39251 Leu românesc ................. 3.69411 Ru blă ru sească ............... 0.3864Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“Pe măsură ce creștem desco-perim că până și persoana care nu trebuia să te dezamăgească vreodată, probabil, o va face”.

Octavian Paler

Cursul valutar 21.06.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 21 iunie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Aduc. moașt. Sf. Mc. Teodor Stratilat; Cuv. Melania; Sf. Mc.

Marcian și Nicandru din Durosto-rum (Odovania Înălţării)

(citiţi pag. 11)(citiţi pag. 11)

Ce a văzut Leancă şi nu a observat Filat?

Marinuţa recurge la o provocare sau Chişinăul renunţă la Transnistria?

Târgurile de haine, din ce în ce mai populare

22

33

44

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

POLITIC

REPORTAJ

Leo BUTNARU:

PROVIDENŢA E CU NOI.

DAR SĂ ŞTIM A O AJUTA

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 23 (900)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Cunoscutul fi lozof, soci-olog și geopolitician rus Aleksandr Dughin, care este fondatorul și promo-torul curentului eurasia-tic în Federaţia Rusă, s-a afl at într-o primă vizită în Republica Moldova. Venit la Chișinău la invitaţia lui Iurie Roșca și a Univer-sităţii Populare, pe care fostul lider creștin-de-mocrat o patronează, în dimineaţa zilei de luni,17 iunie, Aleksandr Dughin a avut o întâlnire, la sediul PPCD, cu un grup de tineri care reprezintă cercuri tradiţionaliste, conservatoare, creștin-ortodoxe, precum și cu liderii organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”.

Continuare în pag. 5

Aleksandr Dughin la ChişinăuAleksandr Dughin la Chişinău

Aleksandr Dughin, ideea eurasiatică, România,

Moldova şi Rusia

Aleksandr Dughin despre Cea de-a patra

teorie politică

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 10)(citiţi pag. 10)

(citiţi pag. 6-7)(citiţi pag. 6-7)

Iurie Roşca:Dughin la Chişinău sau Reabilitarea discursului tradiţionalist

Un interviu cu fi -lozoful Constantin Barbu, realizat de jurnalista Loreta Popa, de la ziarul Lumina

A revenit vremea lui Eminescu

(citiţi pag. 8-9)(citiţi pag. 8-9)

21 IUNIE 201322F L U XF L U X Actual

Zilele acestea, prin me-diile de informare au fost vehiculate zvonuri privind posibilele rema-nieri în cadrul Guvernului Leancă. O agenţie de știri a lansat informaţia cum că ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean, și vicepremierul respon-sabil de reintegrarea ţării, Eugen Carpov, ar fi dispuși să renunţe la funcţiile deţinute, op-tând pentru o carieră în diplomaţie.

Astfel, s-a spus că Eugen Carpov ar putea fi numit ambasador al Re-publicii Moldova în Qatar, unde ţara noastră ar urma să-și deschidă o mi-siune diplomatică. Drept argument pentru această supoziţie a fost in-vocat și faptul că, anterior, Carpov a condus delegaţia guvernamentală care a întreprins o vizită de lucru în statul respectiv.

Potrivit aceleiași surse, în cadrul instituţiei conduse de Recean s-ar vorbi, de asemenea, de mai mult timp despre faptul că acesta ar in-tenţiona să renunţe la fotoliul de mi-nistru, pentru a conduce una dintre misiunile diplomatice ale Republicii Moldova de peste hotare. După cum e la modă în ultima perioadă, minis-trul a clarifi cat situaţia pe o reţea de socializare. „Răspunsul este nu”, a scris Recean pe pagina sa de face-book. Dar, cine știe, dacă patria o va cere, ministrul ar putea da, până la urmă, și un răspuns afi rmativ.

Și dacă despre aceste schimbări se discută doar la nivel de zvonuri, re-venirea la Guvern a fostului premier Ion Sturza pare să fi e o certitudine. Marţi, 19 iunie, șeful Cabinetului de Miniștri a anunţat că Sturza a acceptat să conducă Consiliul Eco-nomic de pe lângă prim-ministru, organul respectiv urmând să fi e lan-

sat cu susţinerea Băncii Europene pentru Reconstrucţie și Dezvoltare. Membrii Consiliului vor fi numiți de premier, din el făcând parte experţi economici, reprezentanţi ai mediu-lui de afaceri și asociaţiilor de busi-ness, ai organizaţiilor internaţionale care activează în domeniul reformă-rii mediului de afaceri și a instituţii-lor statului.

Consiliul Economic ar urma să atragă investiții străine, să contribu-ie la crearea unui climat mai propice pentru mediul de afaceri, să spo-rească competitivitatea producăto-rilor autohtoni, să creeze noi locuri de muncă, să contribuie la înlesnirea activităţilor comerciale, la îmbună-tăţirea infrastructurii etc., ceea ce ar trebui să ducă, în cele din urmă, la ameliorarea situaţiei economice a Republicii Moldova.

„Nu pot fi miracole într-o perioadă foarte scurtă de timp, dar, totodată, suntem optimiști. Prin crearea unui mediu de afaceri mult mai liber, cu constrângeri mai puține, cu presiu-nea mai mică din partea instituțiilor statului, cu diminuarea barierelor care există în calea investitorilor, va fi posibilă crearea de noi locuri de

muncă, aceasta fi ind o prioritate a Guvernului”, a punctat prim-minis-trul.

Ion Sturza a precizat și el că a ac-ceptat, în principiu, propunerea lui Iurie Leancă, urmând să fi e puse la punct detaliile, inclusiv cele ce ţin de delimitarea competenţelor.

Consiliul, de fapt, nu este o nou-tate. Respectivul organ consultativ a fost instituit încă în august 2011 printr-o hotărâre a Guvernului Filat și își propunea realizarea unor pla-nuri măreţe. Consiliul Economic tre-buia să faciliteze dialogul între re-prezentanţii comunităţii de afaceri și formatorii de politici, în scopul dezvoltării unui climat socioecono-mic prielnic, a unui mediu de afaceri transparent, nediscriminatoriu și fa-vorabil investiţiilor. În ciuda acestor declaraţii solemne, organismul nu a fost funcţional și a sucombat din fașă, iar obiectivele propuse au ră-mas doar la nivel de intenţie.

Iurie Leancă a mărturisit că din perspectiva de prim-ministru, lu-crurile din cadrul guvernării se văd complet altfel: “Am afl at multe lu-cruri noi și interesante. Totodată, m-am convins de faptul că sunt

interese ascunse, că funcţionarii urmăresc anumite scopuri atunci când iau decizii. Sper foarte mult că intensifi carea luptei contra corupţiei și reforma justiţiei ne vor permite să depășim aceste fenomene negative și să putem crea o economie efi cien-tă și competitivă”.

Putem califi ca această declaraţie drept o primă săgeată, ușor otrăvită, a noului prim-ministru îndreptată în direcţia șefului său de partid. Pentru că, în acest context, apare inevitabi-la întrebare: de ce nu i s-a arătat, în trei ani, lui Vladimir Filat situaţia așa cum a văzut-o Leancă în doar câteva săptămâni? Cum de nu a observat șeful PLDM „lucrurile interesante și interesele ascunse” din cadrul gu-vernării?

Va avea Consiliul reanimat, prezi-dat de Ion Sturza, mai mulţi sorţi de izbândă? Va reuși, așa cum își doreș-te premierul, să creeze un mediu de afaceri „mult mai liber, cu constrân-geri mai puţine, cu presiunea mai mică din partea instituţiilor statului, cu diminuarea barierelor care există în calea investitorilor” sau va avea soarta celui instituit de Filat? Și prin ce l-a cucerit pe Sturza oferta lui

Leancă și de ce a decis anume acum

să se implice în politica de pe „malul

Bâcului”?

Într-un interviu de acum aproape

un an, ex-premierul Ion Sturza afi r-

ma următoarele: „Economia R. Mol-

dova a fost întotdeauna pe butuci.

Ea nici nu s-a ridicat de pe butucii

ceia. Și trebuie să o spunem abso-

lut sincer. Ea, din ultimele răsputeri,

exploatează resursele care mai sunt:

fi e ele resursele pământului, fi e ele

resursele industriei (rămășiţele), fi e

banii gastarbaiterilor. Din păcate,

Moldova nu are combustibilul ne-

cesar, ca să facă acea creștere eco-

nomică, care ne-ar permite nouă să

soluţionăm și problemele sociale”.

Combustibil, în opinia lui Sturza, în-

semnând investiţii și inteligenţă. A

identifi cat cumva Sturza, între timp,

sursa „combustibilului”? Și crede el

că va reuși, în scurta perioadă care

a mai rămas până la capătul aces-

tei guvernări, să ridice ţara de pe

butuci? Sau există și alte resorturi

pentru implicarea sa în politica de

la Chișinău și sprijinirea Cabinetului

condus de Iurie Leancă?

Ioana FLOREA, FLUX

Ziua „uşilor deschise” în Parlament

Show în Parlament. Deputații din fracțiunea Partidului Comuniștilor, în frunte cu Iurie Muntean, au întrerupt ședința închisă de ieri în care era discutată problematica transnistreană și au chemat presa, care aștepta pe holuri-le Palatului Republicii, să se alăture deputaților în sala de ședințe.

Comuniștii s-au arătat indignați de faptul că în sala de ședințe asistau niște persoane necunos-cute, în timp ce presa și consilierii deputaților au fost rugați să părăsească sala de ședințe.

Deputatul Iurie Mun-tean a ieșit din sală, în-demnând jurnaliștii și ca-meramanii să fi lmeze ce se întâmplă în cadrul au-dierilor. Comuniștii Alek-sandr Petkov, Grigore Petrenco, Mihail Poleanschi, Igor Vremea au deschis sala de ședințe, au forțat angajații din cadrul Serviciului de Pază și Protecție de Stat, bruscându-i și silindu-i să permită accesul presei.

De cealaltă parte, deputaţii Valeriu Saharneanu și Chiril Lucinschi au îndemnat reprezentanții instituțiilor mass-media să nu se lase provocați și să nu încalce Re-gulamentul Parlamentului.

Ședința a fost reluată, la fel, cu ușile închise, după mai bine de 20 de minute de scandal.

Sursa: unimedia.info

Președintele Comitetului de conducere al BC “Moldova-Agro-indbank”, Natalia Vrabie, și-a dat demisia. Informaţia a fost confi r-mată pentru Publika TV de pre-ședintele Consiliului de Adminis-traţie al MAIB, Victor Miculeţ.

Cererea de demisie a fost depusă de către Natalia Vrabie marţi, 19 iunie. În locul acesteia ar putea fi numit prim-vicepreședintele Comi-tetului de conducere MAIB, Serghei Cebotari. Candidatura acestuia a fost propusă de către un grup de acţionari.

La începutul acestei luni, proprietarii a 26,5% din acțiunile “Moldova-Agroindbank” (MAIB) au cerut schimbarea conducerii și, în special, a președintei. Aceștia au distribuit presei o scrisoare deschisă în care cereau convoca-rea de urgență a Adunării Generale Extraordinare a acționarilor băncii, pentru a alege o nouă condu-cere. Ulterior, Consiliul “Moldova-Agroindbank” a adoptat decizia de a convoca acţionarii băncii pen-tru ziua de 22 octombrie 2013.

Amintim că, la sfârșitul lunii mai, conducerea MAIB a anunţat că banca a devenit ţinta unui nou atac raider din partea unui grup de persoane, care acţionează concertat, fi ind susţinut de către unele persoane cu funcţii de răspundere din stat.

Unul dintre noii acţionari ai “Moldova-Agroind-bank” a dezmint ulterior acuzaţiile administraţiei instituţiei bancare, potrivit cărora aproape 30 la sută din acţiuni ar fi fost cumpărate în condiţii fra-uduloase.

Reprezentantul companiei Diarstamia Manage-ment afi rma că speculaţiile pe tema pretinsului atac raider sunt nefondate, iar președintele băncii urmă-rește împiedicarea noilor acţionari în exercitarea drepturilor.

După publika.md

Ce a văzut Leancă şi nu a observat Filat?Ce a văzut Leancă şi nu a observat Filat?

Natalia Vrabie şi-a dat demisia din fruntea “Moldova-Agroindbank”

Foto: adevarul.mdFoto: adevarul.md

21 IUNIE 2013 33 F L U XF L U XPolitic

„Eu sunt ferm convins că nu sunt

premise pentru un confl ict militar,

asta pentru că potenţialul, atât al

așa-numitelor forţe transnistrene,

cât și al contingentului rus din re-

giunea transnistreană a Republicii

Moldova, nu permite declanșarea

unui confl ict militar. Nici chiar inte-

resele, necesităţile lor, la momentul

actual, nu sunt în favoarea unui con-

fl ict militar. […] Armata Naţională

are capabilităţile necesare pentru

a-și îndeplini misiunile constituţio-

nale și alte misiuni care stau în faţa

ei. Vreau să explic de ce atât eu, dar

și analiștii Armatei Naţionale, consi-

derăm că situaţia nu poate degene-

ra într-un confl ict militar. Provocări,

altele decât cele de ordin militar,

sunt convins că vor fi , intensitatea

lor va spori pe parcursul verii și, în

special, la toamnă, dar excludem

provocările cu caracter militar. Să

vă spun de ce. În primul rând, poten-

ţialul armatei nistrene nu le permite

declanșarea unui confl ict militar și,

mai ales, nu permite continuarea

acestei acţiuni, de unii singuri. Pe

de altă parte, nu cred că Federaţia

Rusă are interes, la moment, să sus-

ţină un astfel de confl ict, pentru că

pierderile pe plan internaţional ar fi

mai mari decât un eventual câștig,

de o parte sau de alta. Mai mult, re-

sursele de mobilizare ale regimului

separatist, cât și susţinerea aces-

tui regim din partea populaţiei din

stânga Nistrului, nu mai sunt așa

cum au fost în 1992. Și, nu în ulti-

mul rând, Federaţia Rusă deţine în

regiune un contingent foarte mic,

incapabil să ducă la bun sfârșit un

eventual atac militar. O eventuală

suplinire a forţelor este împiedicată

de Ucraina, care deţine președinţia

OSCE”.

Deci, prin declaraţia sa, ministrul nu face nimic altceva decât să-i pro-voace atât pe transnistreni, cât și pe ruși, susţinând că primii nu au un potenţial militar sufi cient pentru a lupta cu forţele Armatei Naţionale, iar militarii ruși sunt prea puţini în Transnistria pentru a obţine o vic-torie și că, în caz de război, Ucraina nu va permite Moscovei să-și aducă trupe proaspete.

Am putea presupune că Marinuţa este un provocator ordinar, care și-a pus drept scop să provoace un răz-boi cu rușii, care nu are cum să aibă un fi nal fericit pentru Republica Moldova, ci va duce ţara noastră la dezastru. Și lucrul acesta îl înţelege orișicine, chiar și un simplu soldat, pentru asta nu e necesar să fi i ge-neral. Este sufi cient să faci o privire retrospectivă asupra confl ictului ruso-georgian din 2008 ca să înţe-legi ce ni se poate întâmpla și nouă. Un război cu rușii la Nistru ar avea asupra Republicii Moldova un dez-nodământ mult mai nefast decât l-a avut confl ictul armat din 2008 asupra Georgiei, mai ales că moldo-venii nu au armata pe care o aveau georgienii.

Dacă Marinuţa nu este un provo-cator, atunci el este un inconștient, un tip incapabil să înţeleagă care pot fi efectele declaraţiilor făcute de el. Un ministru al Apărării cu scaun la cap ar fi înţeles că nu poate face astfel de declaraţii, pentru că ele nu contribuie la soluţionarea în favoa-rea Republicii Moldova a confl ictului transnistrean, ci dimpotrivă, compli-că situaţia Chișinăului în procesul de negocieri. Poate lui Marinuţa îi place să o facă pe teribilistul, să se dea în spectacol, să se joace de-a războiul? S-ar putea, doar că, în acest caz, el

nu înţelege că unii dintre cetăţenii Republicii Moldova, atât din dreap-ta, cât și din stânga Nistrului, ar pu-tea să plătească extrem de scump pentru gestul său războinic. Adică, cu viaţa sau sănătatea lor.

Deci, cum am spus mai sus, Ma-rinuţa este ori provocator, ori in-conștient. Eu mă tem că ministrul nostru al Apărării, chiar dacă nu poate fi bănuit că ar fi peste măsu-ră de sprinţar la minte, oricum, și-a dat seama de consecinţele pe care le poate provoca gestul său. Adică, a făcut premeditat aceste declara-ţii belicoase. Mai ales că el nu este singurul care încearcă cu tot dina-dinsul să-i provoace pe ruși, dacă nu la acţiuni militare, cel puţin, să-i de-termine să nu coopereze în vederea retragerii tehnicii militare și a muni-ţiilor din Transnistria.

În perioada în care proaspătul pre-mier Iurie Leancă se afl a în prima sa vizită la Bruxelles, serviciul de presă al Guvernului ne-a remis un comu-nicat de presă în care eram anunţaţi că Leancă a avut, pe 14 iunie 2013, o întrevedere cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen. Din respectivul comunicat afl ăm că „Rasmussen a

salutat oferta Republicii Moldova

de a contribui la operaţiunea de-

rulată de NATO cu mandat ONU în

Kosovo”.De ce Republica Moldova trebuie

să contribuie la operaţiunea NATO din Kosovo, dacă Kosovo este o regi-une separatistă din Serbia exact cum Transnistria este o regiune separa-tistă la noi? Occidentul recunoaște independenţa regiunii Kosovo faţă de Serbia contrar Federaţiei Ruse, care susţine integritatea teritorială a Serbiei. Occidentul are calculele sale în această afacere, tot așa cum le au și rușii, dar ce are de câștigat Chișinăul de se implică în operaţiu-nea NATO din Kosovo? Nimic, dim-potrivă. Îi irită în mod gratuit pe ruși și contribuie la recunoașterea regi-unii Kosovo, ca, într-o bună zi, rușii, dar și occidentalii, să recunoască in-dependenţa Transnistriei.

Exact acest lucru îl afi rmă (cre-dem, deloc întâmplător) și directo-rul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, în cadrul unui interviu pentru ziare.com. „Eventuala recunoaștere a indepen-denţei Transnistriei de către Moldo-va și România are o legătură directă cu recunoașterea provinciei Koso-vo, de către Serbia, în schimbul unei poziţii mai confortabile în angrena-jul euroatlantic”, spune Dungaciu.

Totodată, el susține că în momen-

tul în care Kosovo va deveni inde-

pendentă, iar Serbia va dobândi

un statut mai apropiat în parcursul

euroatlantic decât are în acest mo-

ment, tocmai ca urmare a recunoaș-

terii cedării Kosovo, atunci sigur se

va pune întrebarea: dacă sârbii au

renunţat la o provincie pe care ori-

cum nu o controlau pentru a obţine

ceva mai bun în schimb, de ce n-ar

face-o și Republica Moldova?

„Senzaţia mea este că în momen-

tul în care se va recunoaște Kosovo,

cu sau fără voia României, întreba-

rea care s-a pus, „cedarea de terito-

rii pe care nu le controlezi în schim-

bul dobândirii a ceva mai bun?” se

va pune și la Chișinău”, consideră

Dan Dungaciu.

În același interviu, Dan Dunga-

ciu, care este un expert iniţiat și avi-

zat în chestiunea transnistreană,

afi rmă că, de ceva timp, „Chișinăul

nu mai ridică problema retragerii

trupelor rusești din Transnistria”.

Păi, dacă e așa, atunci totul este

cât se poate de clar, inclusiv de ce

ministrul Marinuţa s-a răstit către

ruși și de ce Republica Moldova

va participa la misiunea NATO din

Kosovo.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Ong-ul EUREKA din Bulga-ria, în parteneriat cu Primă-ria orașului Eforie și Primăria satului Negrea din Republi-ca Moldova, a organizat, în perioada 13-16 iunie 2013, în Albena-Balchik, Bulgaria, Grupul de lucru și Schimb de experienţă în turism din cadrul proiectului „Tradiţie, Originalitate, Unicitate și Bogăţie pentru realizarea unei Strategii Inovatoare în

vederea dezvoltării turismu-lui în regiunea Mării Negre – TOURIST”, fi nanţat de către Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Co-mun de Cooperare în bazi-nul Mării Negre 2007-2013, proiect pentru iniţierea unui parteneriat strategic pentru susţinerea dezvoltării eco-nomice durabile în Bazinul Mării Negre, prin valorifi ca-rea, într-o manieră integra-

tă, a potenţialului turistic al regiunii.

Acţiunea s-a adresat agenţiilor de turism, organi-zaţiilor din turism, facilităţi-lor de cazare, de distracţie, restaurantelor, instituţiilor și autorităţilor publice cu competenţe în sectorul tu-ristic.

Evenimentul a avut o du-rată de 4 zile cu următoarea agendă:

- prezentarea principalelor teme de discuţii și familiari-zarea participanţilor;

- stabilirea principalelor produse și destinaţii turistice ce urmează a fi promovate prin includerea acestora în Traseul turistic ce va fi parte componentă din strategia comună de dezvoltare a celor 3 zone vizate prin proiect;

- identifi carea unor soluţii la problemele ridicate de că-

tre lucrătorii din sectorul tu-ristic de-a lungul întâlnirilor anterioare;

- defi nitivarea unor aspec-te ce urmează a fi incluse în Strategia de dezvoltare co-mună pentru cele 3 regiuni.

La eveniment au fost pre-zenţi reprezentanţi din cele 3 regiuni-ţintă din cadrul pro-iectului – Republica Moldova, judeţul Constanţa și regiunea Dobrich –, precum și reprezen-

tanţi din sectorul turistic din zonele menţionate anterior.

Toate aceste activităţi au avut în vedere creșterea coo-perării între actorii-cheie din sectorul turistic pentru depă-șirea decalajelor economice prin intermediul unui cadru strategic, dezvoltarea comu-nă și promovarea produselor turistice și creșterea intere-sului turiștilor pentru produ-sele din această zonă.

Marinuţa recurge la o provocare Marinuţa recurge la o provocare sau Chişinăul renunţă la Transnistria? sau Chişinăul renunţă la Transnistria?

În mod sigur, ministrul Apă-rării, Vitalie Marinuţa, a sărit calul atunci când a făcut decla-raţiile privind disponibilitatea Armatei Naţionale de a purta un război victorios atât împo-triva forţelor armate ale regi-mului separatist transnistrean, cât și a forţelor militare ruse afl ate în regiune. Iată doar câ-teva din afi rmaţiile ministrului, făcute într-un interviu pentru un portal de peste hotare:

Grup de lucru şi schimb de experienţă în sectorul turistic, în cadrul Proiectului „TOURIST”

Ce spui, Ce spui, soldat, n-aveţi gloanţe, soldat, n-aveţi gloanţe,

vi-i frig, n-aţi mâncat nimic vi-i frig, n-aţi mâncat nimic astăzi? Ei, lăsaţi, îi batem pe ruși astăzi? Ei, lăsaţi, îi batem pe ruși

și pe urmă vă dăm și noi o și pe urmă vă dăm și noi o ciorbă! ciorbă!

21 IUNIE 201344F L U XF L U X Reportaj

La 13 ani de la înfi inţarea singurei companii româ-nești private de aviaţie care a rezistat pe piaţă, pilotul de MIG devenit manager, Nicolae Petrov, renunţă la conceptul de hub care făcuse din Ti-mișoara al doilea cel mai important nod de trafi c aerian după București. Unde zboară Carpatair?

“AȘEZAREA HUB-ULUI LA TIMI-ȘOARA A FOST IDEEA GENIALĂ CARE NE-A PLASAT PE PIAŢĂ”, spu-nea Nicolae Petrov, într-un articol de copertă publicat în Business Ma-gazin în urmă cu cinci ani, când po-vestea în premieră istoria Carpatair. Nicolae Petrov a înfi inţat compania Carpatair în 2000. A fost al doilea transportator aerian lansat de pilo-tul Petrov, care în vara anului 1994 încercase și piaţa de peste Prut cu Moldavian Airlines. Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins ușor să intre în acţionariatul unei compa-nii start-up de la Timișoara – erau Moritz Suter și tot grupul de in-vestitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fon-datorul Ikea, Michael Pieper, șeful holdingului Franke, avocaţii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr și

Robert Briner, alături de banca de investiţii Lombard Odier & Cie din Geneva.

Astăzi, Petrov, altădată acţionar majoritar, mai deţine doar 5,7% din Carpatair. Compania a anunţat re-cent că își va majora capitalul social cu cinci milioane de euro, pentru a-și fi nanţa programul de restructurare și modernizare a fl otei de avioane. Acţionarii elveţieni ai companiei, care deţin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul compani-ei – Nicolae Petrov, nu va participa la majorare. „Decizia acţionarilor Carpatair privind această infuzie de capital a fost condiţionată de redu-cerea numărului de zboruri de pe aeroportul din Timișoara”, a spus Pe-trov, președinte și CEO al Carpatair.

Regulile din aviaţia românească nu mai seamănă în 2013 cu ce se întâmpla în urmă cu un deceniu și jumătate. În momentul în care se lansa Carpatair, piaţa transportului aerian era una cu totul diferită, iar drepturile de trafi c erau limitate de acordurile aeriene bilaterale între state. Doar zborurile din București existau atunci, preponderent către capitalele economice și politice eu-ropene. Piaţa de nișă lipsea, cu toate că cererea în acest sens se manifesta deja. Astfel, în 2000 Carpatair punea bazele conceptului de nod aerian la Timișoara, orientându-se pe oferirea

unor zboruri pe destinaţii de nișă din piaţa românească și cea europeană.

„Conceptul a fost unul de succes și a dus la revigorarea multor aeropor-turi din România”, spune Paula Ar-delean, vicepreședintele Carpatair. Printre acestea, aeroportul din Ti-mișoara, care avea să devină a doua poartă aeriană a ţării ca număr de pasageri transportaţi, de destinaţii și frecvenţe de zbor. În 2008, Timi-șoara avea legături prin curse regu-late zilnice cu 31 de destinaţii: nouă în Italia, patru în Germania, una în Franţa, două în Grecia, unsprezece în România, trei în Ucraina și una în Republica Moldova. Numărul pasa-gerilor transportaţi prin aeroportul Timișoara a ajuns de la 100.000 de pasageri în 2000 la aproape un mi-lion în 2008.

Potrivit ofi cialilor Carpatair, pro-blemele pentru modelul de hub de la Timișoara au început când, la sfâr-șitul anului 2008, conducerea aero-portului a decis să favorizeze zbo-rurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii”.

Tarifele de aeroport au devenit de cinci ori mai mari pentru Carpatair faţă de concurentul principal, iar o mare parte a trafi cului companiei a fost transferată – „prin mijloace ilegale și anticoncurenţiale” – către Wizz Air, care continuă să benefi ci-eze de preţuri de patru ori mai mici

și în prezent. Carpatair obţinea la

fi nele anului trecut o decizie irevoca-

bilă a Curţii de Apel de la Pitești de

anulare a ajutorului de stat acordat

companiei Wizz Air de aeroportul

„Traian Vuia”, care confi rma sentinţa

anterioară a Tribunalului Timiș, prin

care se constata caracterul de ajutor

de stat ilegal al măsurii de discount

global pentru aeronavele de peste

70 de tone cu care operează compa-

nia low-cost. De cealaltă parte, Wizz

Air saluta la începutul anului decizia

Tribunalului București de a respin-

ge una dintre reclamaţiile făcute de

Carpatair împotriva aeroportului.

„Poate acum Carpatair va accepta

faptul că forul potrivit pentru aceste

situaţii este Comisia Europeană, că-

tre care Wizz Air a înaintat toate ana-

lizele economice, dovedind că toate

acordurile încheiate între Wizz Air

și aeroportul din Timișoara îndepli-

nesc principiul investitorului de pia-

ţă și au adus benefi cii substanţiale și

creșteri semnifi cative ale numărului

de pasageri pe aeroport”, spunea la

începutul anului Daniel de Carvalho,

directorul de comunicare al Wizz Air.

Sursa: businessmagazin.ro

Petrov şi Timişoara – sfârşitul unei mari iubiri Carpatair pleacă de pe aeroportul pe care îl numea “acasă”

Tot în una dintre edițiile an-terioare, am scris despre cei șapte copii din satul Măgurele, raionul Ungheni, care trăiesc la limita sărăciei. Și pentru ei, chiar de Ziua Internațională a Copiilor, a fost organizat un târg de caritate.

Iată că și duminica trecu-tă, pe 16 iunie, Diana Maftei, animatoarea acțiunilor de binefacere de care am po-menit mai sus, a invitat toate doritoarele la un nou târg de haine. De data aceasta, eveni-mentul a avut un caracter mai mult comercial, însă nu s-a ui-tat nici de aspectul caritabil. „Iată că sezonul estival este în plină desfășurare și am zis că ar fi bine să ne mai schimbăm un pic garderoba. Am scos la vânzare haine bune, ce se afl ă într-o stare perfectă, dar pe care nu le mai purtăm. Astfel, din banii adunați din vânzări,

putem să achiziționăm alte piese vestimentare. La „Jolie femme”(așa am numit târgul) toate femeile își pot găsi haine, încălțăminte și accesorii după bunul lor plac. Chiar și mămi-cile pot găsi haine pentru copiii lor. Avem și o tejghea cu lucruri croșetate. Banii adunați din vânzările acestora vor fi donați familiei cu șapte copii”, a spus Diana Maftei.

Toți cei care au venit la târg au fost serviți cu șampanie și cu ciocolate. „Am observat că târgurile de haine și de ac-cesorii devin din ce în ce mai populare în capitală. Prețurile accesibile fac ca fl uxul de cum-părători să fi e unul destul de mare. Aceste evenimente repre-zintă și o bună posibilitate de a ne cunoaște și de a mai discuta ca între noi, fetele. Ne propu-nem să le organizăm mai des”, a mai spus organizatoarea.

Doamna Viorica Corceac a vândut la târg mai multe acce-sorii artizanale. Ea spune că pa-siunea pentru confecționarea bijuteriilor îi aduce multă bucurie și satisfacție: „La târg am venit cu bijuterii făcute de mine din argilă polimerică, din textile și, de asemenea, cu niște accesorii pe care le aveam acasă și pe care nu le purtam. În mare parte, mate-rialele din care confecționez

aceste obiecte sunt din State-le Unite, din Franța, din Chi-na și din Republica Moldova. Achiziționez materia primă, după care fac bijuteriile. Pentru prima oară am participat la un târg ce a avut loc la Moldexpo, la expoziția „Beauty”. Au ur-mat târgurile de la Baby Hall. Recent, am devenit membră a organizației „Hand made mas-ter”. Aceasta oferă posibilitatea tinerilor talente să participe la

asemenea evenimente, dar și să se lanseze pe piața noastră naţională. „Bijoux val” este un brand personal, pe care încerc să-l promovez. La târgul „Jolie femme” am venit datorită Dia-nei Maftei. Ea m-a invitat.

Lucrez în calitate de lector universitar la Facultatea de Limbi străine de la Academia de Poliție, dar acord timp și pentru această pasiune. Este deosebit să vezi când cineva poartă bi-juteriile făcute de tine”.

La eveniment am întâlnit-o și pe Anastasia Bârcă, doamna care face jucării, unele cu as-pect de dulciuri, din… haine pentru copii:

„Avem aici mai multe lu-cruri interesante făcute din hăinuțe pentru copii. De exem-plu, această acadea e făcută din câteva perechi de șosete. Cornulețul de înghețată este confecționat dintr-un scutec body pentru un băiețel de șase ani. Fac înghețate și din bentițe pentru fetițe, din șosete.

M-am inspirat dintr-un fi lm

documentar, în perioada când eram însărcinată. Am văzut cum o mămică a primit în dar un buchețel de fl ori pentru maternitate, făcut din hăinuțe pentru copii. Chiar îmi doream și eu să primesc un astfel de cadou. Și, întrucât nimeni nu avea o asemenea îndeletnicire, am zis că ar fi o idee excelentă să fac eu asta. Sunt niște chestii utile, practice, frumoase și ori-ginale.

Am lansat și un site de pre-zentare: beoriginal.md. Acolo oferim cadouri, nu produse. Lu-mea este interesată, curioasă, uimită chiar. Mă bucur că deja am mai multe solicitări. Sunt și persoane care vin cu ideile lor proprii, pe care le punem în practică. Încercăm să-i facem pe plac fi ecărui client.”

Atât comercianţii, cât și cum-părătorii au rămas mulțumiţi de buna desfășurare a târgu-lui „Jolie femme” și au hotărât că vor organiza mai des astfel de activități.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Târgurile de haine, din ce în ce mai populareTârgurile de haine, din ce în ce mai populareVă prezentam în edițiile precedente câteva reportaje de la târgul de haine organizat pentru a salva viața lui Stanislav, băiatul bolnav de leucemie. În urma eveni-mentului, desfășurat la Universitatea Populară, s-au acumulat 15 888 de lei.

21 IUNIE 2013 55 F L U XF L U X

În alocuţiunea ţinută luni, 17

iunie 2013, la sediul PPCD din

Chișinău, fi lozoful și geopoliti-

cianul rus Aleksandr Dughin a

făcut următoarea afi rmaţie:

„Purtătorii culturii românești, care este una minunată, sunt ostaticii unei civilizaţii absolut străine lor. Noi tre-buie să eliberăm România de oligarhia liberală, antiromânească, antinaţiona-lă, cosmopolită și hegemonică. Și nu să ne alipim la ei (să intrăm în subor-donarea acestei oligarhii) și împreună să suferim.

Moldova are (o misiune – n.n.), pen-tru că Răsăritul, partea de răsărit a unui popor, este purtător de duh. Și

iată de ce partea de răsărit a poporului român – Moldova, trebuie să elibere-ze partea de vest a poporului român. Asta este o idee eurasiatică. Și ea nu contrazice nici orientarea româneas-că spre renaștere identitară și nicio alianţă cu Rusia. Există și o altă Rusie. Nu cu Rusia lui Abramovici și Ciubais, eu însumi mă afl u în opoziţie faţă de o asemenea Rusie. Există o Rusie care este antirusească. Tot așa cum există și o Românie antiromânească. Și eu cred că există și o Moldovă antimoldove-nească.

Păi, iată, sarcina Rusiei rusești, a Ro-mâniei românești, a Moldovei moldo-venești este să se unească, pentru că pe noi nimic nu ne desparte. Cel puţin,

astăzi nimic nu ne desparte. Noi nu suntem purtătorii unei ideologii tota-litare. Nu vrem să impunem ceva. Și re-zultatele eforturilor noastre conjugate nu se vor aduna, ci se vor înmulţi. Iată cum poate fi aplicată cea de-a patra teorie politică, ideea eurasiatică în ca-zul dintre România și Moldova”.

În alt context, la Universitatea Popu-lară, acolo unde a prezentat cartea sa – “Cea de-a patra teorie politică”, Alek-sandr Dughin a mai făcut următoarea declaraţie: “Sunt multe popoare mici care au arătat că au un duh mare, ca, de exemplu, românii. Eu cred că un nu-măr atât de mare de intelectuali cât a avut România în anii ’30-’40 ai secolu-lui trecut, intelectuali de calibru mon-

dial, nu a mai avut nicio altă ţară eu-ropeană. Aceștia au fost oameni mari care au depășit hotarele României: Eliade, Cioran, Lupașcu cu fi zica alter-nativă, Nae Ionescu și, mai ales, Lucian

Blaga, care îmi este atât de drag mie. Este colosal, după asta nimeni nu se mai uită că sunt mari sau mici hotarele României, toţi se uită cât de mare este duhul acestui popor”.

Eveniment

Urmare din pag. 1În debutul întâlnirii, Iurie Roșca a declarat

că acesta este un eveniment cu totul special. „I-am recunoscut domnului Dughin la Mos-cova că nu speram să-l întâlnesc în această viaţă, așa cum spuneam acum 25 de ani, la București, celor mai mari personalităţi de pes-te Prut pe care am apucat să le văd și să mă împrietenesc. Vreau să vă anunţ că deja ne-am înţeles cu domnul Dughin, și pentru mine este o mare onoare să traduc din limba rusă cartea sa – „Cea de-a patra teorie politică”. Va fi o edi-ţie bilingvă, rusă și română, cu o prefaţă făcută de mine. Sper că după aceasta va urma o altă carte – „Teoria lumii multipolare”. Acestea sunt niște lucrări fundamentale și eu aș fi vrut ca cititorii din Republica Moldova, atât de limbă română, cât și de limbă rusă, să poată citi aces-te cărţi”, a declarat Iurie Roșca.

Politicianul și jurnalistul Iurie Roșca a spus că vizita lui Aleksandr Dughin la Chișinău va da startul unei colaborări de durată. „Astăzi punem temelia unei colaborări academice foarte importante dintre elitele intelectuale din Federaţia Rusă și din Republica Moldova. Ne afl ăm într-o perioadă istorică foarte confu-ză, de tranzit, de schimbare, când înţelegem că ne îndreptăm pe o cale care duce spre nicăieri. Noi am depășit stereotipurile perioadei sovie-tice, acum însă trebuie să depășim stereotipu-rile liberale. Și, cu ajutorul a asemenea oameni ca Aleksandr Dughin, să revenim la tradiţie, la conservatorism, la valorile creștin-ortodoxe.

Dughin este unul dintre cei mai importanţi, dacă nu chiar cel mai important, sociolog, fi lo-zof și geopolitician din Rusia, el face parte din echipa celor mai iluminate minţi din Europa și din întreaga lume, el este un exemplu impor-tant pentru noi de comunicare culturală”, a mai spus Iurie Roșca, declarând că oaspetele

său este și un bun cunoscător al culturii și, în special, al fi lozofi ei românești.

Aleksandr Dughin: Sunt foarte multe lucruri care mă leagă de România. În special, de spiritualitatea româneascăÎn debutul alocuţiunii sale, Aleksandr Du-

ghin a ţinut să confi rme că este un admirator al culturii românești: „Cu adevărat, mie îmi place foarte mult cultura românească. Trebuie să vă spun că pe mine niciodată nu mă dezamăgesc autorii români. De la pagină la pagină, fi lozo-ful român devine tot mai complex și mai im-previzibil. Unul dintre cei mai preferaţi fi lozofi ai mei este Lucian Blaga. Pur și simplu, sunt încântat de scrierile sale. Eu l-am descoperit recent, dar deja mi-am comandat din Franţa toate cărţile lui în franceză și, cu creionul în mână, le-am citit din scoarţă-n scoarţă.

Un alt mare fi lozof român, Mircea Eliade, este pentru mine cel mai important autor pen-tru a înţelege secolul XX. Dar și alţii, precum Petru Culianu, Mihai Vâlsan, Vasile Lovinescu și, fi rește, Nae Ionescu.

Și trebuie să vă spun că eu am cunoscut mulţi oameni în Occident, persoane notorii apropiate curentului tradiţionalist, dar dintre toţi, cel mai bun prieten al meu a devenit un român – Jean Parvulesco (Ion Pârvulescu), care mi-a rămas cel mai bun prieten până în ziua morţii sale. Sunt foarte multe lucruri care mă leagă de România. În special, de spiritualitatea românească.

Un alt bun prieten de-al meu este italianul Claudio Mutti, care este un mare pasionat al culturii române. Apropo, el a editat cea mai completă ediţie în limba italiană a cântecelor legionare”.

Aleksandr Dughin: Republica Moldova este o parte a lumii româneşti care are ieşire spre RusiaAleksandr Dughin consideră că

Republica Moldova constituie un sol fertil pentru instituirea unui di-alog efi cient între elitele culturale. „Deci, de România mă leagă foarte multe lucruri. Și îi sunt foarte bu-curos și recunoscător lui Iurie Roș-ca pentru că, datorită lui, mă afl u acum în Republica Moldova. Aici este locul unde poţi întâlni oameni care, pe de o parte, aparţin de cul-tura rusă, iar pe de altă parte, sunt deschiși și spre cultura română, care este una profundă, tradiţionalistă. În general, Republi-ca Moldova capătă o nouă faţă geopolitică, o nouă destinaţie pe harta geografi ei sacrale. Deci, Republica Moldova este o parte a lumii românești care are ieșire spre Rusia și, toto-dată, este o parte a lumii eurasiatice, a lumii ruse, pentru că moldovenii, în mod sigur, sunt și consumatori ai culturii ruse.

Iată de ce această vizită este atât de im-portantă pentru mine. Este o redescoperire a Moldovei pe harta geografi ei sacrale. Nu e vorba de Moldova de suprafaţă, de Moldova liberală, Moldova îndoctrinată, euroatlantică, ci de Moldova profundă, Moldova identitară, de o Moldova în care ceea ce este românesc și rusesc nu se afl ă în stare de confruntare, ci de armonie și completare reciprocă”, a declarat fi lozoful și geopoliticianul rus.

Aleksandr Dughin a vorbit și despre Rusia profundă, care este alta decât cea de supra-

faţă. „Avem nevoie de comunicare, de dialog intercultural între elite. După asta vin relaţiile bilaterale comerciale, economice. Dacă vom ajunge ca elitele noastre intelectuale să se în-ţeleagă reciproc, atunci vom putea dezvolta o relaţie armonioasă și în celelalte domenii.

Iată că noi am descoperit astăzi Moldova au-tentică, profundă. Există și o Rusie altfel decât cum se vede, una eurasiatică, sacrală, una care e în căutarea propriei identităţi, a identităţii spirituale, ortodoxe. Eu cred că redescoperirea unei astfel de Rusii prezintă interes și pentru societatea moldovenească.

S-ar părea că atunci când spui „rușii” totul e clar. Dar, de fapt, rușii sunt niște fi ri foarte enigmatice, noi înșine nu ne înţelegem și toa-tă istoria noastră nu e decât un paradox supra-pus pe un alt paradox”, a menţionat Aleksan-dr Dughin, în alocuţiunea sa ţinută la sediul PPCD.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Aleksandr Dughin la ChişinăuAleksandr Dughin la Chişinău

Aleksandr Dughin, ideea eurasiatică, România, Moldova şi Rusia

21 IUNIE 201366F L U XF L U X Geopolitic=

3 ideologii politice ale epocii moderne şi lupta pentru dreptul de a da sens istoriei Există trei ideologii politice sau te-

orii politice ale epocii moderne: libe-ralismul, socialismul (în sensul larg, care include și comunismul) și naţi-onalismul (care include fascismul, nazismul sau naţional-socialismul). Sunt, de fapt, nu trei ideologii, ci trei grupuri de ideologii. Am putut să observăm că în secolul XX, acestea au constituit esenţa istoriei. Încă în secolul XIX, Friedrich Nietzsche spu-nea: „Va veni acea vreme când oa-menii vor muri pentru idei”. Și dacă vom arunca o privire retrospectivă în secolul XX, vom constata că toţi s-au luptat pentru idei, nu pentru resurse, nu pentru infl uenţă, nu pen-tru acces la anumite bunuri. Aceste trei ideologii au determinat, în mare măsură, cele două războaie mondi-ale și Războiul Rece. Ţările liberale ale Occidentului s-au contrapus ţă-rilor Europei Centrale, care au mers pe calea a treia, naţionalistă. Și, pe de altă parte, a fost lagărul sovietic, care reprezenta cea de-a doua teorie politică. În secolul XX s-a produs dez-nodământul luptei dintre aceste trei ideologii ale modernismului, care au fost concepute încă în secolul XIX. A fost, de fapt, lupta pentru dreptul de a da sens istoriei, pentru a da sens epocii moderne. Fiecare dintre cele trei ideologii pretindea că este ade-vărata expresie a modernităţii.

Liberalii afi rmau că individul este culmea civilizaţiei umane. Iar deba-rasarea de toate formele identităţii colective este cea mai înaltă treaptă de dezvoltare a omenirii. Aceasta este ideologia liberală a progresu-lui – ideologia individualismului. În replică, comuniștii declarau: nu, noi suntem purtătorii spiritului moder-nităţii. Noi vom succeda capitalismul

și liberalismul. Iar fasciștii spuneau că: nu, noi, reprezentanţii unei rase sau ai unui stat, suntem purtătorii viitorului, noi vom construi cel de-al treilea Reich, care va arăta lumii în-tregi calea spre adevăr.

Al Doilea Război Mondial – moartea celei de-a treia teorii politice Și iată că lupta pentru modernita-

te, care a fost cel de-al Doilea Război Mondial, a arătat că prima ideologie (liberală) și cea de-a doua (socialist-comunistă) s-au coalizat împotriva celei de-a treia (naţionalist-nazistă) și au distrus-o. După Al Doilea Răz-boi Mondial, fascismul a dispărut. Au mai rămas niște ecouri vagi, care nu sunt substanţiale. Dar odată cu căderea regimului lui Saddam Hus-sein și Gaddafi , s-a terminat cu calea (ideologia) a treia.

Sfârşitul Războiului Rece şi triumful liberalismului Deci, după Al Doilea Război Mon-

dial au rămas două ideologii: cea liberală și cea socialistă. Și iată ajun-gem în anul 1991. Cade Uniunea Sovietică. Cade lagărul socialist (so-vietic) și rămâne o singură ideologie – cea liberală, care susţine că noi am luptat pentru a da un sens epocii moderne, noi am arătat că cea de-a doua ideologie politică – comunis-mul, nu e viitorul, ci trecutul, că nu e nici prezentul, ci, mai degrabă, o deviere de la prezent. Așa că acum existăm doar noi, liberalii, și noi am obţinut o victorie globală.

Sfârşitul istoriei În 1992, Francis Fukuyama scrie

lucrarea „Sfârșitul Istoriei”. Libera-lismul a biruit și aici s-a terminat istoria. Nu mai există politică, locul

ei este preluat de economie, nu mai există state, ele sunt înlocuite de lu-mea globală. Rămâne numai indivi-dul.

Și trebuie să recunoaștem că, într-un anumit sens, noi trăim într-o astfel de realitate. Avem o lume unipolară. Avem ideologia liberală cu protocoa-lele ei. Și care sunt acestea? În primul rând, drepturile omului. Dar prin om se înţelege individul în conceptul occidental. Societatea de piaţă și dominaţia fundamentalismului de piaţă, a monetarismului, care sunt impuse, practic, prin decret, întregii lumi și sub supravegherea Fondu-lui Monetar Internaţional și a Băncii Mondiale. Aceste instituţii urmăresc ca monetarismul, politica liberală în domeniul economic să domine peste tot, iar zona pe care nu o controlează este declarată drept anomalie. Drept urmare, ni se spune: aveţi o insufi -cienţă de democraţie, noi zburăm către voi. Respectiv, democraţia libe-rală este o normă și regimurilor care nu o recunosc și nu o implementează li se refuză orice drept de către Uni-unea Europeană. Pentru că în toate

actele sale, UE menţionează că nu întreţine niciun fel de relaţii cu regi-murile „nedemocratice”.

Acesta este liberalismul învingă-tor, noi trăim în această teorie po-litică care chiar astăzi cunoaște o schimbare esenţială. Rămasă fără dușmani, ea a ieșit din sfera ideo-logiei formale, teoretice, intrând în sfera lucrurilor reale. Astăzi libera-lismul nu mai este o opţiune, nu mai este o alegere, liberalismul este toa-tă lumea. Lumea este liberală. Nimic nu e posibil fără liberalism. În afara liberalismului, vă pierdeţi dreptul de a vă numi om, nu respectaţi dreptu-rile omului și, drept consecinţă, tre-buie să fi ţi pedepsit.

Lupta cu identităţile naţionale şi religioase Are loc o mutaţie a liberalismului.

Atunci când se contrapunea totalita-rismului, el avea conţinut. El atunci pleda pentru libertate și împotriva socialismului, socialismul fi ind o ide-ologie totalitară. Libertate, dar nu naţionalism, nu nazism, nu fascism.

Totul era foarte clar. Și foarte mulţi oameni alegeau libertatea. Dar as-tăzi liberalismul spune: libertate, dar nu… Și constatăm că cea de a doua parte a dihotomiei s-a pierdut. Și atunci liberalismul revine la rădă-cinile sale.

În ce consta liberalismul iniţial? Eliberarea individului de toate for-mele de identitate colectivă. Acesta era sensul liberalismului. Dar care sunt aceste forme de identitate co-lectivă? În primul rând, naţională și religioasă.

Religioasă. Asta înseamnă că tu poţi să te închini lui Dumnezeu, însă doar în calitate de individ. Drept consecinţă, Biserica a fost lipsită de dimensiunea socială, politică. De aici a pornit și procesul secularizării.

Naţională. Tu trebuie să te eli-berezi de apartenenţa naţională, tu ești om, ești cosmopolit, să treci orice hotar și să trăiești oriunde. Și te reprezinţi doar pe tine, dar nu re-prezinţi poporul tău. Deci, sunt înlă-turate toate identităţile colective și te eliberăm de identitatea colectivă a naţiunii.

Lupta cu comunismul îl eliberează pe om de identitatea socială. Atât: nu ești nici proletar, nici burghez. Tu ești doar un individ.

Familia, ca un nou Osventium, un nou GulagToate aceste dezgoliri de identi-

tate au fost deja puse în aplicare. Și totuși, au mai rămas anumite forme ale identităţii colective în epoca li-beralismului învingător? Da, identi-tatea colectivă de gen. Asta pentru că a fi bărbat sau femeie înseamnă să aparţii unei colectivităţi. Nu poţi fi bărbat sau femeie în mod indivi-dual, pentru că mai există și alţi băr-baţi, și alte femei. Deci, spun ideolo-gii liberali, aceasta este totalitarism și individul trebuie eliberat de iden-titatea colectivă de gen. Liberalii au descoperit noul fascism: familia! Fa-milia este noul socialism, este noul Osventium, noul Gulag. Familia tre-buie eliberată de sistemul dur al pe-rechilor. Nu mai avem tată și mamă, ci părintele 1 și părintele 2 și acești

Aleksandr Dughin despre Cea de-a patra teorie politicăAleksandr Dughin despre Cea de-a patra teorie politicăFragment din discursul ţinut de

Aleksandr Dughin la Universitatea Populară din Chişinău, pe 17 iunie 2013,

despre Cea de-a patra teorie politică. Traducere liberă din limba rusă

21 IUNIE 2013 77 F L U XF L U Xdoi părinţi pot chiar să meargă la judecată pentru a stabili care este primul și care al doilea. Deci, genul devine opţional.

Uniunea Europeană, fi delă ideo-logiei liberale, cere distrugerea fa-miliei, pentru că aceasta ar constitui o instituţie nazistă sau comunistă totalitară.

Şi omul e o manifestare fascistă Dar debarasarea de identitatea

colectivă nu se oprește aici. Omul e tot o identitate colectivă. Nu poţi fi doar tu, de unul singur, om. Mai sunt și alţi oameni, deci există o colectivi-tate. Prin urmare, spun liberalii, tre-buie inventat ceva care ar fi post-om. Aici se recurge la ingineria genetică. Pentru început, instalarea unei pro-teze, să zicem, a unui ochi care mer-ge mai bine decât cel uman. Sau să se umble la creier, ca să gândească mai bine, ca să-i crească memoria cu ajutorul unui hard disk. Nu mai târziu decât mâine omul va fi recu-noscut drept o manifestare fascistă. Individul contează, el trebuie să fi e liber. Iată în ce direcţie se îndreaptă liberalismul rămas fără concurenţa altor doctrine politice.

Criza liberalismului învingător Asta, de fapt, duce la criza libe-

ralismului care a învins, nu care a pierdut, deci la criza liberalismului învingător în plan global.

Iată că cea de-a patra teorie politi-că nu este nimic altceva decât o invi-taţie de a construi o alternativă poli-tică acestui nou liberalism, dar fără a face un pas înapoi, fără a recurge la comunism sau la fascism. Asta este a patra teorie politică.

Deci, este o invitaţie la gândirea și elaborarea unui model politic care ar constitui o alternativă liberalis-mului, dar care nu are, deocamdată, identifi cat un conţinut. Este clar doar faptul că noua ideologie trebuie să fi e contrară liberalismului, inclusiv rădăcinilor lui, ceea ce înseamnă contrară modernităţii. Și, așa cum am spus, să nu recurgă nici la comu-nism, nici la naţionalism și nici mă-car la o formulă care le-ar combina pe cele două.

Acestea sunt condiţiile de la care trebuie să pornim la realizarea celei de-a patra teorii politice. Și cred că asta este partea cea mai tare a celei de-a patra teorii politice, dar și cea mai slabă. Asta pentru că, pe de o parte, teoria defi nește exact ce tre-buie să facem, dar, pe de altă parte, încă nu s-a făcut nimic pentru realiza-rea ei. Este ușor să spui unde trebuie să te îndrepţi, dar cum să faci lucrul acesta, deocamdată, nu știm. Noi, în cartea pe care am scris-o, nu avem un răspuns la respectiva întrebare. Și

nu doar noi, ci un grup întreg de gân-ditori, din toate colţurile lumii, care muncesc în această direcţie. Însă tre-buie să vă spun că această carte, „Cea de-a patra teorie politică”, deja a fost tradusă în peste 20 de limbi ale lumii: greacă, iraniană, portugheză, engle-ză, franceză, germană, spaniolă, itali-ană, sârbă, arabă ș.a.

Și ce e interesant, multe cercuri intelectuale au acceptat invitaţia de a participa la defi nitivarea celei de-a patra teorii politice și au găsit-o ca fi ind foarte oportună, foarte actuală. Asta pentru că liberalismul care îna-intează peste noi este monstruos și pentru ţările în care el este oarecum la el acasă, acolo unde el a fost plă-mădit, dar și pentru ţările în care a fost exportat, impus, care au devenit niște colonii ale lumii liberale, cum e lumea a treia. Dar, așa cum am spus, chiar și occidentalii sunt îngroziţi de ceea ce reprezintă liberalismul în formele lui actuale.

Protestele profamilie din Franţa – o manifestare de proporţii a celei de-a patra teorii Eu am participat la manifestaţi-

ile profamilie din Franţa. La Paris au iești în stradă multe milioane de oameni. Și – culmea! – aceste mili-oane de protestatari nu aveau nicio lozincă politică. Aceste milioane de manifestanţi pledau împotriva libe-ralismului, respingeau liberalismul și ca teorie politică, și ca practică, dar fără ca să propună altceva în loc. Protestatarii francezi aveau refl ecţii foarte profunde, ei respingeau pre-tinsa esenţă individualistă a omului, ei demonstrau că omul nu e doar un individ, ci o fi inţă socială, care se re-găsește în cadrul familiei, a comuni-tăţilor din care face parte. Cu toate acestea, ei nu au putut articula un alt concept politic cu care liberalismul ar trebui înlocuit. Deci, aceasta era, de fapt, o manifestare de proporţii a celei de-a patra teorii politice. Și cea de-a patra teorie politică își trasează drept sarcină să articuleze, să defi -nitiveze această poziţie antiliberală atât pentru ţările în care liberalismul a fost exportat, cât și pentru cele occidentale, vest-europene și ame-ricane, acolo unde liberalismul con-stituie o etapă în dezvoltarea lor, dar unde a luat o formă înfricoșătoare chiar pentru societăţile respective.

Subiectul celei de-a patra teorii – Dasein-ul, o categorie heideggeriană Noi am făcut câţiva pași în dez-

voltarea acestei teorii politice. Deja am determinat cine este subiectul

celei de-a patra teorii politice. Dacă subiectul primei teorii politice (li-beralismul) este individul, al celei de-a doua (socialismul) este clasa, al celei de-a treia (naţionalismul, fas-cismul) – naţiunea, rasa sau statul, în calitate de subiect al celei de-a patra teorii politice noi am propus „Dasein”-ul. (Acesta este o noţiune formată din două cuvinte germane care literalmente înseamnă „a fi aici” (da – aici; sein – a fi ). De fapt, este un concept al fi lozofi ei existenţialiste a lui Martin Heidegger. Acest Dasein poate fi înţeles ca popor, ca prezen-ţă spirituală. Respectivul concept a fost elaborat și dezvoltat în prima jumătate a secolului XX. Este o ca-tegorie existenţială, nu este o abs-tracţiune, pe baza lui s-a dezvoltat întreaga fi lozofi e occidentală din ultima perioadă. Deci, ideea Dase-in-ului este subiectul celei de-a pa-tra teorii politice. Ba mai mult, cea de-a patra teorie politică afi rmă că Dasein-uri sunt sau pot fi mai multe. Dasein-urile ţin de cultură, ele există într-un spaţiu cultural concret. Așa că Dasein-ul românesc este unul, altul este cel rusesc, altul e cel ger-man, cel nipon ș.a.m.d. În felul aces-ta, cea de-a patra teorie politică nu mai este una universală, dar devine proprie, ţine de fi ecare mediu cul-tural luat în parte. Și asta deja face parte din fi lozofi a eurasiatică, care afi rma că în diferite locuri ale lumii se formează și se dezvoltă diferite centre cu particularităţi culturale și antropologice diferite.

„Spaţiul mioritic”, defi nit de Blaga – Dasein-ul românesc Iată marele fi lozof român Lucian

Blaga vorbește despre „spaţiul mio-ritic” pentru români. „Spaţiul miori-tic” înseamnă și o anumită atitudi-ne, o anumită percepţie a morţii de către etnia (neamul) românesc. Iar atitudinea faţă de moarte, raporta-rea la moarte, percepţia ei, este una dintre principalele categorii existen-ţiale ale Dasein-ului. Spaniolul Fede-rico García Lorca defi nește specifi cul spaniol de raportare la moarte prin teoria “duende”. “Duende” este o sta-re specifi că care cuprinde fi inţa spa-niolului, spre exemplu pe dansatoa-rele de fl amengo înainte de a începe dansul sau pe toreadori înainte ca taurul să se năpustească asupra lor. În acel moment, potrivit lui Federi-co García Lorca, domnul Morţii pă-trunde în ei și acesta este, probabil, Dasein-ul spaniol. Rușii au, la rândul lor, o altă percepţie a morţii. Nemţii, spre exemplu, au o percepţie eroică, sufl etul neamţului e ca un cavaler care privește moartea drept în ochi.

De la Dasein la sisteme politice şi la lumea multipolară În fi ne, pornind de la aceste per-

cepţii adânci și specifi ce ale fi ecărui neam, se vor defi ni, se vor crea siste-me politice diferite. Ca rezultat, vom obţine o lume formată din diferite culturi, o lume multipolară, o lume bogată, și nu una uniformizantă. La baza acestor sisteme politice nu va sta nici individul, nici democraţia, nici liberalismul, nici capitalismul, nimic nu e obligatoriu. Ci vom avea un șir de construcţii economice, so-ciale, politice care pornesc din speci-fi cul cultural local al fi ecărui neam.

Iată că astăzi tot ce am povestit eu devine nu doar o elaborare teoreti-că, ea deja începe să fi e implemen-tată.

Ce e Uniunea Eurasiatică a lui Putin?Ce e Uniunea Eurasiatică a lui Pu-

tin? Astăzi aceasta este doar un mo-del economic, pentru că se urmăreș-te construcţia unei uniuni vamale. Să ţinem cont că de la constituirea uniunii vamale a început și construc-ţia Marelui Imperiu German.

Dacă vorbim de Uniunea Eura-siatică și ţinem cont de conţinutul celei de-a patra teorii politice și de teoria lumii multipolare, obţinem implementarea principiilor eurasi-atice. Asta înseamnă că ne opunem hegemoniei americane și îi refuzăm modelului liberal-occidental preten-ţia de a fi universal. Atenţie, noi nu îi contestăm dreptul de a exista, ci doar calitatea de a fi universal. Noi nu suntem împotriva valorilor ame-ricane, împotriva valorilor europe-ne. Nu, noi vrem doar ca Europa să fi e pentru europeni, America pentru americani, Asia pentru asiatici, lu-

mea musulmană pentru musulmani, America Latină pentru latino-ameri-cani și Eurasia pentru eurasiatici. Și fi ecare dintre aceste civilizaţii își cre-ează sistemul său de valori, de cri-terii, caută să se apropie, să se inte-greze cu cei care îi sunt compatibili, spre exemplu, pe principiu religios. Să luăm lumea ortodoxă. Oare hota-rul lumii ortodoxe se suprapune pe cel dintre NATO și CSI? Sigur că nu. Lumea ortodoxă este o parte a Euro-pei, a unei părţi a Europei care astăzi se simte destul de inconfortabil în Uniunea Europeană. Cum poţi să îm-paci mentalitatea conservatoare, or-todoxă greacă cu obligativitatea că-sătoriilor dintre persoane de același sex? Cum poate fi împăcată aparte-nenţa la NATO a grecilor, a bulgari-lor, a românilor, care sunt ortodocși, cu faptul că sunt de aceeași credinţă cu rușii. De ce lumea ortodoxă s-a pomenit pe diferite baricade? Asta, în mod sigur, este o anomalie.

Pentru consemnare, Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Geopolitic=

21 IUNIE 201388F L U XF L U X Reflec\ii

CMYK

Prezenţa lui Dughin la Chișinău, în vizită privată la invitaţia unei mo-deste iniţiative academice cum este Universitatea Populară, pe care am pus-o pe picioare relativ recent, este și o dovadă a recunoașterii internaţi-onale a efortului nostru de readuce-re în circuitul public a valorilor creș-tine, tradiţionale și conservatoare. În timp ce Moldova e dominată de două paradigme depășite, comunis-tă și liberală, iar dezbaterea publi-că se reduce la exaltarea virtuţilor unei Europe afl ate într-un proces vertiginos de dezagregare spiritu-ală, instituţională și economică, iar pe de altă parte, la cultivarea unor nostalgii după defuncta URSS, cei care pricep că ambele proiecte sunt moarte în egală măsură pot fi numă-raţi pe degete. Este adevărat, URSS își are actul de deces eliberat încă acum două decenii, iar UE este doar în așteptarea lui. Dar, privite dintr-o perspectivă istorică mai largă, cele două versiuni ale omului promete-ic, ale determinismului economic, ale ideologiilor ridicate la rang de religie sunt condamnate, în egală măsură, la dispariţie. Între trecutul sovietic și viitorul european, cei care au un sistem de referinţă profund spiritual și au vocaţia să deslușească sensul istoriei aleg o altă cale. Este calea revenirii la Tradiţie, la origini-le noastre creștine, la interpretarea spirituală a acestor deviaţii care ne împing în zone devastatoare pentru societăţile noastre. Experimentul co-munist a eșuat mai repede decât cel liberal. Printre motivele de bază ale acestui eșec sunt utilizarea terorii, a constrângerilor ideologice și a lipsu-rilor materiale. Proiectul simetric și complementar comunismului – libe-ralismul, acţionează mai subtil, prin seducţie, prin înlăturarea oricăror li-

mite, prin dulcea otravă a consumis-mului și prin sacralizarea banilor.

Atunci când mai toată lumea de la noi încă mai era captiva iluziei co-muniste, am fost printre cei care am contestat-o energic. Și atunci eram privit ca un excentric, ca un teribilist, ca o persoană fără simţul realului și chiar fără instinctul autoconservării, de vreme ce mă expuneam riscului de a merge contra curentului ge-neral și contra regimului. Dacă e să mă întreb astăzi ce m-a făcut atunci să îmbrăţișez această cale și să mă opun pe faţă regimului și ideologiei dominante, aș putea spune că a fost șocul descoperirii că trăiesc într-o lume strâmbă, pe care am respins-o total, fără rest și fără a avea garanţia că, până la urmă, se va reuși înfrân-gerea puterii care părea invincibilă. Odată descoperind adevărul, am simţit nevoia acută să devin un con-testatar. Cuvântul „NU” a fost terme-nul-cheie care m-a ghidat. Am spus că așa nu se mai poate, că am rătăcit și am răbdat destul. Pe atunci sin-gura alternativă pentru noi era mo-delul occidental. Desigur, în măsura în care realizam ce înseamnă o de-mocraţie liberală, un stat de drept, o economie de piaţă, proprietate privată și drepturile omului. Reuni-unile noastre publice se desfășurau sub semnul occidentalizării, drumul îmbrăţișat era unul fără alternativă, modele demne de urmat erau SUA și UE. Procesul de renaștere naţio-nală se axa, în mod fi resc, pe redo-bândirea dreptului de a ne vorbi limba și de a ne recupera alfabetul latin. Însă, din cauza handicapuri-lor noastre moștenite din ateismul comunist, cultura ţinea loc de cult. Și chiar dacă în paralel se producea și renașterea noastră spirituală, în-văţam să rostim rugăciuni, să pur-

tăm icoane la mitingurile noastre și să reconstruim biserici, a trebuit să treacă douăzeci de ani ca să putem desluși adevărul că am plonjat dintr-un univers anticreștin în altul și mai potrivnic lui Dumnezeu.

Așadar, de la versiunea sovietică, care ne procurase „one way ticket” (bilet într-o singură direcţie) spre comunism pe calea devenirii istorice inexorabile, ne-am pomenit în versi-unea occidentală a drumului cu un singur sens, cel al liberalismului glo-balizant. Himera roșie s-a spulberat, dar a fost înlocuită fără întârziere de mirajul multicolor al „societăţii spec-tacolului”. Am fugit ca de ciumă de un sistem dizolvant, care ne oprima prin constrângere, și ne-am pome-nit în anticamera altui sistem, care-și propune să ne subjuge prin tentaţie și prin fascinaţia abundenţei mate-riale. Astăzi societatea noastră încă mai este dominată de curentul libe-ral, susţinut masiv dinspre Occident. Falsele elite care populează dens ierarhiile de stat, politice, economi-ce și mediatice sunt fericite în postu-ra de imitatori inconștienţi ai noului curent de opinie, devenit o dogmă obligatorie în discursul public. Ve-chea nomenclatură sovietică a fost succedată de alta, și mai venală, cea care astăzi profetizează un alt „Para-dis terestru” – o Uniune Europeană care ne-ar aștepta cu braţele deschi-se și o lume globalizată în care să ne realizăm destinul istoric. Subiectele mai profunde de ordin spiritual, fi lo-zofi c, geopolitic și etnosociologic, de cele mai multe ori, scapă exerciţiului intelectual destul de superfi cial al „directorilor de opinie”, cantonaţi în zona de confort psihologic, atât de gustat de cohorta de papagali fără discernământ din topul VIP-urilor locale. Într-o atmosferă de exaltare

cvazigenerală la vârfurile societăţii, pe motivul iminentei noastre inte-grări europene, și de disperare ge-nerală a majorităţii oamenilor simpli din cauza lipsurilor, nedreptăţilor și corupţiei, un discurs academic și pu-blicistic conservator pare a fi o cura-tă nebunie.

Dar anume asta insist să fac în cadrul Universităţii Populare. Caut să ajut tinerii mei cursanţi să deslu-șească mai bine ce ni se întâmplă și de ce, să le deschid un alt orizont de gândire, bazat pe opera celor mai de seamă gânditori români, ruși și occidentali. Depășirea inerţiei, a cli-șeelor, a interpretărilor superfi ciale ale realităţii, ieșirea din mrejele cul-turii de masă și ale gândirii comune, devenirea intelectuală și spirituală sunt ţintele cursului meu ce ţine de compartimentul „VIZIUNE”. Iar atunci când, așa cum se spune în arta co-municării, reușesc să obţin efectul „a-ha”, atunci când văd cum tinerii prind cu o viteză și o profunzime ui-mitoare subiecte de o complexitate deosebită, bucuria mea este una to-tală. Printre multitudinea de autori de primă mărime la care mă refer în lecţiile mele este și gânditorul rus Aleksandr Dughin. Nu credeam vreodată că voi apuca să îl cunosc personal, să mă împrietenesc cu el și să-l am drept oaspete drag chiar la Universitatea Populară. A fost sufi -cient să ajungă în mâinile lui ultima mea carte „Moldova – partea care a devenit întreg”, ce înmănunchează o serie de articole de presă, pentru a-i trezi interesul și curiozitatea intelec-tuală. Deschiderea lui pentru cineva care are preocupări similare l-a fă-cut să accepte dintr-o dată invitaţia mea. Aș putea compara satisfacţia descoperirii operei lui Dughin și apoi stabilirea unei relaţii personale

cu el doar cu bucuria pe care mi-a produs-o contactul cu opera unui alt mare sociolog și geopolitician, pro-fesorul român Ilie Bădescu, pe care, de asemenea, am avut onoarea să-l cunosc personal. Aș aminti că anu-me Bădescu este cel care a scris pre-faţa la renumita carte a lui Dughin, apărută acum câţiva ani la București, „Bazele Geopoliticii”, singurul volum al acestui autor editat până acum în limba română.

Roman Răileanu, coordonator pentru dezvoltarea tehnologiilor umanitare eurasiatice, care l-a înso-ţit pe Aleksandr Dughin la Chișinău, e de părerea că cercetările sociou-mane ale profesorului reprezintă o reconsiderare a realităţilor, care depășește clișeele de gândire obiș-nuite. Este o fi lozofi e care izvorăște din valorile societăţii tradiţionale, ce presupune dezvoltarea colectivită-ţilor în contextul religios, cultural și lingvistic, fără ruperea lor de rădăci-nile spirituale. Viaţa și soarta popoa-relor este un proces ce nu suportă intervenţii artifi ciale. Tradiţionalis-mul moldovenesc s-ar putea deo-sebi de conservatorismul rusesc sau românesc. Totodată, pentru fi ecare dintre aceste societăţi dezvoltarea spirituală va reprezenta întotdeau-na prioritatea vitală numărul unu, a cărei lipsă nu va putea fi compen-sată de nicio binefacere economică. Adevărata gândire eurasiatică repre-zintă o nouă conștientizare a lumii, în special pentru cei tineri, ea fi ind străină de înregimentarea în ideo-logiile materialiste ale trecutului. Iar conservatorismul luminat poate deveni în Moldova un element-che-ie de consolidare a societăţii, atât de răzleţite astăzi. Contradicţiile acute, ce marchează azi societatea moldovenească, vor rămâne doar ca un ecou al scurtei epoci liberale pe care o traversăm în prezent. I-am dat dreptate prietenului și conaţionalu-lui meu de la Moscova.

Ne afl ăm la sfârșit de ciclu istoric. Iar Istoria, atâta cât va îngădui Dum-nezeu, nu este una predeterminată. Creatorul ne-a înzestrat cu raţiune, cu libertate, cu voinţă, cu discernă-mânt și răspundere. Și așa cum s-a spulberat ca un coșmar „marșul tri-umfal al Puterii Sovietice”, tot astfel se va consuma și „marșul triumfal al globalismului liberal”. Desigur, dacă nu vom rămâne fataliști, indiferenţi și pasivi. Loc de manifestare pentru cei care gândesc, suferă și se dedi-că unor valori fundamentale este destul. Iar sub cerul Patriei „ca un patrafi r”, cum ar zice Radu Gyr, este loc pentru întregul nostru popor or-todox, indiferent de originea etnică sau limba în care vorbește unul sau altul dintre noi. Nu suntem o colec-tivitate de rataţi, avem inimă, minte și dorinţă de a ne împlini destinul. Ne simţim vocaţia mai acut tocmai acum, în vremurile de criză ce ne șle-fuiesc sensibilitatea și ne catalizează energiile.

Am convenit cu profesorul Alek-sandr Dughin că îi voi traduce în română și voi prefaţa lucrarea apă-rută deja într-o mulţime de limbi, „A patra teorie politică”. Iar după ea sper să urmeze și o lucrare com-plementară acesteia – „Teoria lumii multipolare”. Cititorii din Republica Moldova, atât de limbă română, cât și de limbă rusă, trebuie familiarizaţi

Dughin la Chişinău sau Reabilitarea Dughin la Chişinău sau Reabilitarea discursului tradiţionalist discursului tradiţionalist

La 17 iunie 2013, la Chișinău, s-a produs un eveniment de primă importanţă, de o anvergură cu totul excepţională pentru lumea academică și pentru viaţa publică a ţării noas-tre. Celebrul gânditor rus, fi lozoful, sociologul și geopoliti-cianul Aleksandr Dughin a fost oaspetele special al Univer-sităţii Populare. Cine a reușit să citească măcar unele lucrări ale acestui savant de calibru internaţional, realizează fără greutate că afl area lui Dughin la Chișinău poartă o încărcă-tură deosebită. Iar cine are măcar o cât de vagă închipuire asupra geografi ei culturale căreia îi aparţine, asupra volu-mului lucrărilor traduse în zeci de limbi, a multitudinii de conferinţe ţinute în cele mai diverse limbi peste tot în lume, asupra prestigiului intelectual al acestei personalităţi uria-șe, în mod cert înţelege că evenimentul de acum câteva zile este unul de o semnifi caţie cu totul aparte.

21 IUNIE 2013 99 F L U XF L U XReflec\ii

CMYK

cu ele. Ca, de altfel, și cei din Româ-nia. Astfel, începând cu ziua de 17 iunie, colaborarea academică dintre Universitatea Populară și profesorul Dughin și-a luat startul.

În această zi am avut patru apa-riţii publice comune: o întâlnire cu tineretul, la care au participat dis-cipolii mei din organizaţia „Noua Generaţie” și cursanţii Universităţii Populare, o discuţie la sediul uni-versităţii mele, cu prezenţa unor personalităţi marcante din lumea academică și universitară, feţe bise-ricești, politologi, jurnaliști și lideri regionali, precum și două apariţii televizate la „Jurnal TV” și la „Publika TV”. Transmisiunea în direct pe por-talul www.privesc.eu a întâlnirii de la ora 17.00, care a durat peste două ore, a acumulat un număr-record de peste 150 000 de accesări. Le aduc pe această cale tuturor participanţi-lor la aceste întâlniri, ca și colegilor din presă, sincere mulţumiri pentru interesul și deschiderea lor. Sunt fe-ricit că bucuria a fost reciprocă. Atât profesorul Dughin, cât și publicul au trăit momente de o aleasă satisfac-ţie. Apariţia lui în spaţiul public din ţara noastră a reușit să ridice ștache-ta dezbaterilor la un nivel intelectual deosebit de înalt. Este adevărat, unii comentatori de serviciu n-au scăpat prilejul să înţepe oaspetele meu. Cauzele acestor înţepături sunt la suprafaţă. Însăși raportarea la Du-ghin, chiar și critică, îi scoate cumva în prim-plan. Dar, în egală măsură, este adevărat și altceva. Inerţia de gândire și clișeele ideologice, ce le ţin loc de eșafodaj intelectual, nu le-a permis să facă un efort de depă-șire a propriilor prejudecăţi. Bălăci-rea într-un sistem de referinţă opac, fragmentar și autosufi cient, pliat pe dogmele în vogă ale discursului dominant al liberalismului prost în-ţeles, a apărut de această dată în-tr-un contrast izbitor cu anvergura academică a unei personalităţi de talie universală. Cine va face măcar un minim efort să parcurgă cel puţin lista monografi ilor și a manualelor acestuia, accesând Wikipedia, studi-ate azi în zeci de universităţi ale lu-mii, își va face o impresie mai bună despre calibrul acestui gânditor de primă mărime. Iar atunci când pro-fesorul operează cu autori ca Rene Guenon, Julius Evola, Mircea Eliade, Martin Heidegger, Jaques Ellul, Jean Baudrillard, Gilbert Durand, Alain de Benoist sau Claudio Mutti, a-i re-plica din perspectiva unor frustrări istorice, a unor naivităţi de ordin ge-opolitic sau din poziţia de simbriași ai unor instituţii occidentale fi nan-ţatoare de „(de)formatori de opinie” este deopotrivă descalifi cant și ridi-col. Cum ridicole și contraproductive sunt și isteriile antirusești, izvorâte din obsesiile noastre etnocentriste și din tragediile reale din trecut, care ghidează atâţia naivi de duzină să cultive în continuare imaginea „duș-manului extern” în persoana Rusiei și, simetric, al „amicului extern” în persoana UE și SUA. Toate aceste abordări paseiste menţin ochelarii de cai bine fi xaţi pe fi gurile patrioţi-lor de mucava și a prooccidentalilor înseriaţi. Se știe bine că, atunci când toţi gândesc la fel, de fapt, nimeni nu gândește. Iar a opera azi cu cate-gorii consumate în secolele XIX și XX și a lupta din răsputeri cu defunctele imperii, ţarist și sovietic, înseamnă a rămâne prizonier al unei optici expi-rate defi nitiv.

Cei care se ambiţionează să rămâ-nă în căruţa conceptuală de ieri poa-te ar înţelege un pic mai mult despre noile realităţi dacă s-ar întreba de ce azi Germania, Franţa sau Italia, de pildă, au cele mai bune relaţii politi-ce și economice cu Rusia. A ne com-place în continuare în rolul ingrat de parte a cordonului sanitar instalat de

americani în zona Europei Centrale și de Răsărit, care include și o parte a noilor state independente din fosta URSS, este cel puţin naiv, dar și pe-riculos pentru interesele noastre na-ţionale. Iar a nu vedea în birocraţia europeană și în grupurile de infl u-enţă fi nanciară, politică, mediatică și militară americane riscuri reale de desuveranizare a ţării, de colonizare economică, culturală și informaţio-nală, înseamnă a nu înţelege de ce suntem din ce în ce mai săraci cu tot cu „povestea de succes” inventată de comisarii europeni pentru uzul proștilor de la noi. Și a nu realiza cauzele reale ale „nomadismului în masă”, ce transformă ţara noastră într-o societate pe cale de dispariţie, înseamnă a accepta postura de victi-mă inconștientă care merge de bună voie în hăul ademenitor al noului cominternism. Câţi dintre cei care se înghesuie în spaţiul public și ne vrăjesc de la televizor în fi ecare sea-ră au auzit despre faptul că ceea ce reprezenta capitalismul de altă dată nu mai există, că acesta a devenit speculativ, că banii virtuali domină producţia, că liberul schimb e doar în favoarea marilor companii trans-naţionale? Și că statul social nu mai există nici în Occident, că sindicatele își pierd orice valoare în ţările tradi-ţional dezvoltate, că banii au deve-nit apatrizi și fl otanţi, că nu organis-mele internaţionale, ci corporaţiile transnaţionale conduc lumea, că în Europa și America ceea ce era clasa de mijloc se dezagreghează vertigi-nos, că fantastica concentrare de ca-pital îi transformă pe cei bogaţi în și mai bogaţi, iar pe cei săraci în și mai săraci. Câţi dintre actorii și comenta-torii politici (pentru că de gânditori politici nici vorbă nu poate fi pe la noi!) realizează că, prin ceea ce fac și prin ceea ce enunţă în spaţiul public, ei se transformă, de fapt, în niște „piloţi orbi”, ca să-l citez din nou pe Eliade? Prea puţini, în mod evident. Și dacă neștiinţa e o scuză pentru un om de rând, ea devine periculoasă atunci când este apanajul unei false elite, rupte de propriul popor, de tra-diţia, de religia și de nevoile ei. Ma-rele sociolog român Dimitrie Gusti numea această ruptură între mase și ierarhiile administrative „confl ictul dintre stat și naţiune”.

Cine nu vede că ţara noastră, ca, de altfel, și toate ţările din regiu-ne și majoritatea ţărilor lumii, este supusă unui masiv proces de desu-veranizare și de subordonare unor interese strategice, de ordin politic, economic și cultural de către grupu-rile de infl uenţă din SUA? Anume re-ţelele bazate în SUA se ambiţionea-ză să instituie o lume unipolară sub dominaţia lor, iar cel care ignorează acest adevăr ori e orb, ori tocmit de acestea. Să facem un exerciţiu de comparaţie. Așa cum bolșevicii so-vietici, artizanii URSS, au distrus și au subjugat mai întâi poporul rus și doar după aceea alte popoare, care s-au pomenit sub dominaţia unui regim antinaţional și opresiv, controlat de o clică de aventurieri dogmatici, astăzi poporul american a căzut sub dominaţia unor oligarhii și grupuri de interese, care recurg la subjugarea altor ţări și popoare. Sub comunism, instrumentele predilecte de înrobire erau cele militare, acum, de cele mai multe ori, nonmilitare. Astăzi, în locul baionetelor și al tan-curilor folosite de regimul bolșevic, sunt utilizate instrumentele capita-lismului cămătăresc, ale propagan-dei și ale înhămării elitelor corupte din ţările-ţintă la carul noului impe-rialism. Desigur, când e cazul, și for-ţa armată e aplicată din plin de că-tre colonizatori. Între colonialismul sovietic și cel american diferenţele sunt minime. Ele ţin de tipul de re-torici și de metode. Ţinta e aceeași –

subjugarea lumii sub pretextul unei ideologii mesianice universaliste. Iar principiul bolșevic „Cine nu e cu noi este împotriva noastră!” (iată o convertire diabolică a Cuvântului Mântuitorului la interesele servan-ţilor întunericului!) a trecut în mod fi resc și aproape pe neobservate din discursul comunist în cel globalist. Comunismul sovietic și globalismul american sunt, din acest punct de vedere, fraţi gemeni. Este vorba de două ideologii totalitare ce tind să cucerească lumea uzând teorii poli-tice parareligioase.

Comunismul sovietic a murit. Globalismul american încă nu. Am luptat împotriva primului. Astăzi e timpul să rezistăm în faţa celui de-al doilea. Pentru că și de această dată se ţintește în credinţa noastră, în cultura noastră, în tradiţiile noastre, în independenţa noastră, în familiile noastre, în viitorul nostru, dar, mai ales, în șansa noastră de a înţelege rosturile profunde ale omului și răs-punderea lui faţă de Dumnezeu. Iar Aleksandr Dughin și alte minţi lu-minoase de pretutindeni sunt aliaţii noștri în duh, în credinţă și în acţiu-ne. Pentru cei care mai au îndoieli că lucrurile stau anume așa și că realită-ţile din America și Europa sunt mult mai crude decât ne sunt prezentate, iar comparaţia pe care o fac între co-munismul sovietic și consumismul occidental e perfect valabilă, cred că ar fi util să facă niște lecturi în plus, parcurgând autori relevanţi în acest sens. Rușii Ivan Ilin, Aleksandr Solje-niţân și Aleksandr Dughin, america-nii Paul Gottfried, David C. Korten, William Greider și sud-coreeanul Ha Joon Chang ar fi doar câţiva din-tre cei care ar putea limpezi minţile multora dintre noi.

Orice abordare schematică, în alb și negru, este contraproductivă în-tr-un efort de analiză. Din această perspectivă, afl area lui Dughin la Chișinău este și ca o ședinţă de psi-hoterapie colectivă, ce ne poate aju-ta să depășim frustrările noastre mai vechi, românofobia și rusofobia. Dra-gostea lui pentru cultura româneas-că, cunoașterea profundă a fi lozofi ei românești, a lui Mircea Eliade, Nae

Ionescu, Lucian Blaga și a atâtor al-tora este semnifi cativă în acest sens. Pe de altă parte, cine, în loc să ţină la tradiţie și la adevărata cultură, apla-udă, alături de perversele grupuri de infl uenţă din exterior, căsătoriile unisex, homosexualitatea, paradele gay-lor și exhibiţiile ritualice ale gru-pului „Pusy Riots” în Catedrala „Hris-tos Mântuitorul” de la Moscova este liberal, iar cine le dezaprobă este un om normal. Presiunile din afară, tot mai perfi de și mai insistente, ne de-termină să căutăm confraţi de idei. Două fenomene mari, până la urmă, fac istoria: ideea și voinţa. Restul e deșertăciune.

Moldova are nevoie de fortifi carea unui nou curent de opinie: tradiţio-nalist, conservator, creștin. Iar cele două idei directorii – una metafi zică și cealaltă fi zică – sunt complemen-tare: credinţa religioasă și renașterea economică. Adică planul spiritual, ce primează întotdeauna, determină planul material. Dacă vom face or-dine în sufl etele noastre, în setul de valori pe care le împărtășim, vom re-uși să facem ordine și în gospodăria noastră, în economie. Independenţa noastră spirituală și intelectuală va determina independenţa noastră politică și economică. Iar cine are mentalitate de vasal, cine are sindro-mul de apendice al celor mari, cine caută să aștearnă interesele noastre naţionale sub picioarele unor struc-turi ciclopice din exterior, de la care așteaptă rezolvarea problemelor noastre, greșește amarnic. Cine se teme ori se frige de un dialog direct cu oameni de talia lui Dughin și vede în el un exponent al imperialismului rus, acela suferă de o acută cecitate intelectuală, dar și de o miopie geo-politică regretabilă.

Infl uenţa culturii române și a cul-turii ruse asupra Moldovei trebuie convertită într-un avantaj, într-o confl uenţă care să nu știrbească, ci să șlefuiască și să întărească profi -lul identitar al colectivităţii noastre. Contradicţiile și confruntările istori-ce dintre cele două ţări trebuie trans-formate în consonanţe spirituale și culturale, iar rivalităţile și geloziile reciproce de ordin geopolitic trebu-

ie redimensionate în complementa-rităţi de interese între cele trei ţări și naţiuni. Noi nu mai suntem nici peri-feria Imperiului ţarist, nici partea ră-săriteană a României Mari, nici repu-blică sovietică. Iar dacă din interior sau din cele două capitale, Moscova și București, pentru unii noi suntem doar o zonă recuperabilă, un terito-riu pierdut provizoriu și bun de rea-dus sub administraţia uneia dintre ele, noi înșine, prin performanţele noastre culturale, politice și econo-mice, prin diplomaţia și prin elitele noastre, avem datoria să arătăm că acest pământ este doar al nostru, al morţilor noștri, al celor născuţi aici, ca și al urmașilor noștri. Iar patriile noastre istorice, vitrege sau drepte, după caz, sunt privite astăzi de noi cu egal respect și consideraţie, dar și cu demnitate. Nu vom practica nici aroganţa, dar nici docilitatea, vom absorbi cu egală sete cele două cul-turi și vom produce noi înșine valori demne de remarcat atât acasă, cât și în ţările vecine. Splendoarea unui popor nu se măsoară în întinderi ge-ografi ce și nici în veleităţi imperiale, ci în contribuţia la valorile lumii. Iar cine are complexe de persoană care face parte dintr-un popor de mâna a doua, ba agresiv, ba obedient, nu face decât să dezavantajeze propria ţară.

Pe curând, dragă prietene Alek-sandr Dughin. Cred cu tărie în desti-nul ţării mele, în vocaţia ei unică și în locul ei de cinste într-o lume a simfo-niei dintre popoare, a polifoniei cul-turale și identitare, a complemen-tarităţii și echilibrului între naţiuni, care să se măsoare nu atât în cifre sau potenţial militar, cât în perfor-manţe ale minţii și ale creativităţii. Într-o lume unipolară există loc doar pentru un stăpân și mai mulţi lachei. Dar într-o lume multipolară e loc de cinste pentru fi ecare neam. Moldo-va poate și trebuie să participe la procesul global de reconfi gurare ge-opolitică a lumii. Ca un actor matur, demn și capabil să-și onoreze rolul său inconfundabil în interacţiune cu alte neamuri.

Iurie ROŞCA,

Chişinău, 19 iunie 2013

21 IUNIE 20131010F L U XF L U X Interviu

- Mihai Eminescu. Un nume pe care românii îl au în sufl et, dar îl cunosc atât de puţin. Din ce în ce mai mulţi tineri aproape că nu știu nicio poezie de-a poetu-lui nostru nepereche, dar să mai cunoască publicistica incredibilă a acestuia. Ne mai atinge astăzi Eminescu?

- Eminescu este înstructurat ro-mânităţii. Într-un fel, vorbim limba genială forjată de poet. Eu îl nu-mesc pe Eminescu scriitor historial, înţelegând prin historial scriitorul transgresor, adică are acel mental care traversează secolele istori-ei și în palierie, și în viitor. Faptul că magia lui Eminescu îi atinge pe români se poate explica prin geni-alitatea peceţii lui lingvistice, prin adevărul pe care l-a slujit (implicit fi inţa și realitatea – fi indcă ele sunt identice adevărului), prin codul pe care l-a ghicit (poetul vorbea des-pre “… a-nvăţaţilor ghicire”, despre „enigma vieţii”). Tinerii știu totuși, cel puţin, poeziile celebre ale lui Eminescu. Deja a revenit vremea lui Eminescu.

- Ce ar trebui să știe românii des-pre codul Mihai Eminescu?

- Dacă românii ar putea ști ceva esenţial despre Eminescu, acest esenţial este chiar codul lui Emi-nescu. Problema este extrem de difi cilă, dar în vorbe simple “codul” înseamnă gramatica ritual-nihilistă care a absorbit și adăpostește în ea tot ceea ce este abisal într-un om drept, bun, adevărat.

Eu am publicat o serie de 20 de volume (Codul invers. Arhiva înne-bunirii și a uciderii nihilistului Mihai Eminescu) în care am încercat să arăt cu documente, acte, înscrisuri tragedia desfășurată între 1883 și 1889. Eminescu a fost nu numai umilit, ci și martirizat. Din „omul sa-crifi cat”, Eminescu a devenit sacri-fi catorul nobil. De aceea am numit invers codul lui Eminescu, fi indcă poetul nostru genial și gânditorul historial a răsturnat drumul pe care i l-au așternut Maiorescu și Regele, turnându-le drumul în cap cu praf și pulbere cu tot.

Titus Livius Trifu, alias Maiorescu, s-a comportat aşa cum era, ca un agent dublu. Manolescu îi merge pe urme- Ce a însemnat Titu Maiorescu pentru Eminescu, din punctul dumneavoastră de vedere?

- Puţini mai știu că pe Titu Maio-rescu îl chema Trifu (pe grecește ar fi fost un nume mai frumos, păstrând urmele întreitei străluciri). Titus Livius a fost întotdeauna gelos pe supremaţia genială a lui Eminescu. Chiar în însemnările zilnice, când își povestea în nemţește excursiile, se autointitula Führer, conducător de excursie. Vă daţi seama ce era în capul lui când credea că va civi-liza poporul român cu formele fără fond. În unul din ultimele sale arti-cole, Eminescu își bate joc în chip

direct de teoria lui Maiorescu, ară-tând unde a dus civilizaţia română această ușoară teorie, compusă de un om superfi cial, dar orgolios pes-te margini…

Maiorescu s-a comportat așa cum era: ca un agent dublu. Pe de-o parte, își arăta faţa de protector al lui Eminescu, pe cealaltă parte, ac-ţiona ca un führeraș care îl bagă în cămașa de forţă și trimite poliţia ca să-l interneze la Caritatea lui Șuţu.

Lumea culturală românească nu este în stare să se dezmeticească, altfel ar vedea în textișoarele lui Maiorescu scrise despre Eminescu

niște banalităţi compuse de un simplu universitar ratat. Ca să fi m brusc contemporani, uitaţi-vă pes-te paginile din Istoria critică scrisă de Manolescu, un eminescolog necalifi cat (ca să ne distrăm, vă voi spune că o citează pe inexistibila Bot împotriva lui Iorga și Noica!). Nefi ind sufi cientă inexistibila Bot, se mai apucă și istoricul Boia să scrie enormităţi ieftine și triste care sună cam așa: “Cazul mai delicat este al lui Mihai Eminescu, „poetul naţional” și, mai mult decât atât, marele mit românesc, personali-tatea socotită drept culmea de ne-depășit a spiritualităţii autohtone. (…) Ceea ce se joacă acum e strict rămânerea lui – nesigură – în vâr-ful ierarhiei literare românești. Tot mai mulţi tineri nu vor să mai audă de o poezie care nu mai corespun-de sensibilităţii lor, iar în capitolul pe care Nicolae Manolescu îl con-sacră în Istoria critică a literaturii române (2008), rezervele, destul de severe, concurează cu aprecie-rile binevoitoare, și ar fi fost poa-te și mai nete, dacă subiectul ar fi fost cu adevărat “liber”…”. Numai că Manolescu nu se pricepe la ge-nii: pentru el nici Eminescu, nici Blaga, nici Noica nu sunt teribili. Plagiatorul Manolescu o ţine una și bună cu fl atulenţa inventată de

el pe nume Cărtărescu, alt plagia-tor. Ce să-i ceri lui Manolescu? Să-l citească pe Kant? L-am provocat public să scrie 20 de pagini des-pre Luceafărul lui Eminescu ca să vadă populaţia cât e de analfabet în materie de Eminescu. Veţi vedea că nu va scrie niciodată. Că e greu. Interpretarea supremă pe care a dat-o Manolescu Luceafărului lui Eminescu este aceasta: “Demiur-gul îi promite lui Hyperion marea cu sarea” (citez din memorie). Când zici Eminescu, spui Perpessicius (ca editor, continuatorul Petru Creţia fi ind plagiator și superfi cial, mai

mult mistifi cator al textelor emi-nesciene, permiţându-și nu numai o rară harababură în editarea tea-trului eminescian, ba chiar “facerea de versuri”…), spui G. Călinescu. În rest, nu mai sunt decât capitole în cinci-șase comentatori…

Săracii ipochimeni ca Zigu Ornea- A fost un student minuţios, in-credibil de dornic să cunoască, să înveţe, să acumuleze. Din păcate, nu a avut posibilităţi fi -nanciare să dea și doctoratul. De unde această dorinţă impetuoa-să de a i se denigra până și acea perioadă a vieţii?

- Eminescu a studiat la Viena și Berlin cu cei mai mari profesori eu-ropeni ai epocii. A avut posibilităţi fi nanciare pentru doctorat, dar fi rea lui “ticăită” (cuvântul îi aparţine) l-a făcut să viseze puţin prin Iași, lucru fatal. Poate și autoexigenţa teribilă l-a făcut să ezite să-și treacă doc-toratul. Puţini știu ce teribili erau profesorii lui Eminescu, ce carte știau! Cred că Eminescu și-a dorit un răgaz de pregătire (traducând din Kant), iar apoi a amânat și a tot amânat. Cred că nici traducerea din Leskien nu este străină de proiectul doctoratului.

Cât privește dorinţa de “denigra-re”, ea provine din analfabetismul denigratorilor. Eu recompun și tipă-resc Biblioteca lui Eminescu (după însemnările sale, deci după probe și documente) și această bibliotecă este absolut fenomenală. Cine va citi cărţile pe care le-a citit Eminescu va înţelege ce înseamnă să ai codul historial al spiritului indo-european (de ce nu învaţă Manolescu cu Bot și Boia limba sanscrită după Bopp, ca Eminescu? – simplu de răspuns: nu le-ar folosi la nimic!).

Un analfabet, ganeful Ornea, zi-cea, săracul, că Eminescu ar fi fost autodidact! Ce poţi să-i zici ipochi-menului decât că e ipochimen…

Cine erau agenţii anti-Eminescu- De ce această feroce încercare de înlăturare a sa de pe toate planurile, inclusiv cel fi zic?

- În 1883, Regele (speriat de po-sibilitatea detronării de către ruși) a semnat un Tratat secret cu Austro-Ungaria, și, din disperare, a accep-tat și un punct 2 (fatal: Regatul Ro-mân se angaja să nu treacă munţii în Transilvania). Eminescu cunoștea tratatul și a scris și împotriva Rege-lui, și a feloniei de la Viena. P.P. Carp (ambasadorul Regatului la Viena) s-a gândit că Eminescu trebuie “po-tolit” (este cuvântul său), Regele l-a “desemnat” (prin Mite Kremnitz) pe instrumentul Maiorescu să execute sacrifi ciul. Voi analiza în 12 volu-mașe care vor apărea lunar această tragedie sacrifi catoare. Nu degeaba scrie Nietzsche că: “Hohenzollernii sunt o rasă de criminali stacojii”. Chiar numele Împăratului Franz Josef apare pe rapoartele scrise de agenţii austro-ungari împotriva lui Eminescu (toţi cei nouă agenţi sunt evrei austrieci și evrei maghiari, de aici și falsifi catoarea acuză că Emi-nescu ar fi fost antisemit!). Astăzi se derulează o încercare de distrugere a “simboalelor”, cum ar fi spus pă-rintele Stăniloae. Dar numai proștii analfabeţi cred că un simbol poate fi distrus. Cine nu știe greacă veche, nu știe ce este simbolul și mănâncă degeaba banii “fi lantropului” Soros, ca să nu-l numesc…

Pe Eminescu îl iubeşti ca pe o Icoană- Până unde merge sinceritatea omagiului românilor astăzi?

- Sinceritatea omagiului români-lor, cum o numiţi dumneavoastră, dacă este sinceritate, dacă este oma-

giu (omagiul face parte din ritualul sacrifi cial indo-european, așadar este și cifru, și cod), și dacă românii sunt români merge de la inima lor până la inima lui Eminescu. Poţi să-l iubești pe Eminescu și doar cu gân-dul curat, nespunând niciun cuvânt. O iubire mutuală, simplă.

Agenţii anti-România l-ar sufoca azi pe Eminescu- A schimbat mentalităţi prin ar-

ticolele sale. A mai rămas ceva

din acea presă din care a făcut

parte Mihai Eminescu? Dacă ar

trăi acum, ar avea o șansă să mai

schimbe ceva prin articolele sale

Mihai Eminescu?

- După părerea mea, Eminescu încă nici n-a început să schimbe mentalitatea. Articolele sale politi-ce sunt necitite, iar puţinii care le-au răsfoit nu cunosc epoca în pro-funzime, așadar nu înţeleg aproape nimic (cred că numai Vatamaniuc face excepţie, un academician ro-mân pe care mediul știinţifi c de as-tăzi nu-l onorează cum ar merita). Dacă ar trăi acum și l-am percepe drept contemporan, Eminescu nu ar fi luat în seamă. Pe Eminescu îl luăm în seamă numai știind cine a fost Eminescu. Dacă Eminescu ar fi Eminescu azi, te-ai putea trezi cu orice derbedeu politic că-l învaţă carte și-i arată viziuni. Astăzi sun-tem sufocaţi de agenţi de infl uenţă plătiţi din afară (și dinăuntru) care oricând îţi pot compune o „lovitu-ră de stat” (dată chiar de popor), o imaginară aplecare către Rusia sau China (de parcă Dostoievski este ro-mancier american și hârtia a inven-tat-o Willi), astăzi suntem sufocaţi de falsifi catori și de proști (care te ameninţă că nu iubești Europa, de parcă ai putea să nu te iubești pe tine însuţi). Marile probleme ale Ro-mâniei sunt falsifi cările și minciuna care duc la distrugere și decădere, incorecta ierarhie, injustiţia care produce metastaza societăţii, încer-cările de distrugere a simbolurilor și miturilor naţionale (imbecilităţi spuse împotriva lui Eminescu și Mi-hai Viteazul, în ultima vreme nesim-ţindu-se bine nici Mircea cel Bătrân, nici Ștefan cel Mare, nici Blaga, nici Noica…), lipsa unui proiect de inte-grare reală a României în Uniunea Europeană, lipsa unui mare proiect de ţară. Vom trăi, ca să vedem!

- Vă mulţumesc pentru interviu și vă rog să publicaţi textul întreg.

Sursa: Ziaristi Online

Un interviu cu fi lozoful Constantin Barbu, realizat de jurnalista Loreta Popa, de la ziarul Lumina

A revenit vremea lui EminescuA revenit vremea lui Eminescu

21 IUNIE 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

3.XI.19903.XI.1990

Subscriu cu toate pixurile pe care le am și le voi avea la îndemână la mărturisirea ce urmează, una de alter ego. De altfel, și în alte interviuri, „ușor alintatul” Mircea Cărtărescu oferă lecţii de sinceritate pură. Oricum, e greu să presupui că ar cocheta…

„Corespondent: – …Spuneai așa (tran-scriu): «Întotdeauna am citit «vieţi» (confe-siuni, jurnale, corespondenţă). Mi s-a părut că viaţa e lăsată în umbră în raport cu scrisul popriu-zis». Ai putea vorbi mai mult pe tema asta?

Mircea Cărtărescu: – Oamenii, în general, mă plictisesc foarte tare. Abia dacă îi observ. N-am să fi u niciodată un bun prozator, în sen-sul clasic al cuvântului, pentru că simţul meu de observaţie a comportamentului uman e blocat de sentimentul inutilităţii. Marii proza-tori s-au interesat de omul umil, lipsit de des-tin, sortit să orbecăiască în subteranele exis-tenţei. Pe mine dramele gen Marmeladov mă lasă complet rece. Imediat tresar însă la drama gen Efi mov Artistul – toată viaţa lui vreau s-o cunosc în cele mai insignifi ante detalii. Oame-nii care nu citesc și nu scriu, care trăiesc în afa-ra unei conștiinţe a culturii îmi par realmente a trăi undeva sub pământ și mi se face groază uneori că aș fi putut fi unul dintre ei, așa cum noaptea, înainte să adorm, mă înnebunește gândul că m-aș fi putut naște o amibă sau o râmă și că aș murit fără să știu că trăiesc. Pe lângă acest gând terifi ant, simplul gând al morţii este aproape o consolare. Iar artiștii mă interesează în măsura în care mie însumi îmi place să mă cred unul dintre ei. Citesc cu pasi-une biografi ile lor ca să găsesc în ele detalii din biografi a mea. Compar anii când au debutat și când și-au scris operele principale cu aceleași date din viaţa mea. Îi invidiez pe cei care au trăit mult și mă uimesc cei care au murit mai tineri decât mine (la vârsta mea de acum) și totuși au dat o mare operă. Este un joc care poate părea naiv și grandoman, dar totul vine din admiraţia fără limite pentru câteva zeci de oameni care au reușit să-și stoarcă sufl etul și trupul ca să lase în urmă cochilia uscată și esenţială a unei opere mari. M-aș lăsa jupuit de viu ca să pătrund între ei. Citesc deci vieţile artiștilor, ca și mărturisirile lor directe din jur-nale sau scrisori pentru că mă interesează via-ţa mea individuală, pentru că eu însumi sunt pentru mine unicul obiect de studiu, iar ei îmi sunt dragi în măsura în care îmi seamănă. Din păcate, aceste comparaţii compulsive scot la iveală mai mult deosebirile, mai curând lenea și mediocritatea mea, mai degrabă lipsa unei reale nebunii (sau cenzurarea drastică a ei), atât de caracteristică artiștilor de rasă”.

12-19.XI.199012-19.XI.1990

O deplasare captivantă Iași–Bacău–Roman, împreună cu soţia Zinovia. În fosta capitală revăd oameni dragi sau buni. Ilisei, Ciucă mă așteptau cu întâiul meu onorariu de la radio: 1 mie de lei. Ilisei pleacă la Chișinău, la 60 de ani ai radioului de peste Prut. Cu Valentin pun la cale niște eventuale colaborări ale sale cu presa chișinăuiană. Cu regret, nu am putut să-l revăd la întoarcerea mea la Iași. Îi văd pe Dobrescu, Brumaru, Codruţ de la „Convorbiri literare”, unde mi-a fost publicat un grupaj de versuri. Pe Holban, care, ca orice redactor-șef, la „Cronica” are probleme grozave cu tipogra-fi a, hârtia, trecerea la economia de… bișniţă. Vizită la familia Dascălu. Dragul de Aurel se arată generos, dăruindu-ne un peisaj de bună calitate artistică.

Emoţionanta întâlnire la școala ieșeană nr. 36, clasa a patra. Versuri, ghicitori, întrebări și o… căpiţă de fl ori, zeci de sărutări cu picii care mi le oferă. Și iarăși cadou, un minunat goblen micuţ lucrat de acești meșterici-făurici. Școală excelent amenajată, curată, chiar dacă se înva-ţă în trei schimburi.

Spre Bacău, luăm trenul de Piatra Neamţ. Vagoane etajate, prost întreţinute. Staţionări frecvente, afl ux și refl ux de navetiști. Istorisi-rea domnului care a lucrat la amidon, apoi la fabrica de bere; sincera sa confesiune că nu se va putea lăsa de consumul lichidului blond: „I-am spus directorului: sunt om primitiv, dar am răspuns la orișicare întrebare”.

După 4 ore de semichin, la Bacău suntem întâmpinaţi de excepţionalul coleg și om Ser-giu Adam și de colegul său de redacţie Iacob Florea. Mai așteptăm un sfert de oră pe peron, sosește trenul de Suceava, din care coboară Marcel Mureșan.

La hotelul „Decebal” îl cunosc pe Laurenţiu Ulici, care își uimea confraţii băcăuani prin eru-diţia sa literaturologică. Aceștia alegeau, în mare discreţie, un scriitor pe care, după 15 întrebări la care se cerea a răspunde doar „da” sau „nu”, ori „nu știu”, Ulici identifi ca scriitorul. Se ghicise chiar și… pe sine! Băcăuanii insistă să fac și eu o alegere. O fac, spunându-i numele lui Adam. Ulici interoghează. Însă criticul eșuează! Nu l-a ghicit pe… A. E. Baconsky! Bucurie în rândul băcăuanilor. Ulici cam dezorientat. Prima sa „înfrângere”. Mă rog, joc de literaţi maturi.

Marea surpriză: la Centrul Internaţional „Gheorghe Apostu” sunt declarat unul dintre laureaţii premiului revistei „Ateneu” pentru poezie și publicistică. (Da, am apărut aici cu două eseuri și un grupaj de poeme.) Primesc distincţia împreună cu reputatul Zigu Ornea (premiul special), Eugen Uricaru (proză), Lau-renţiu Ulici (critică literară), Cristian Teodores-cu (autori tineri). Premiul mi-l înmână Eugen Simion. Tot aici îl cunosc pe Nicolae Manoles-cu, cu care, în aceeași zi, împreună cu Sergiu Adam, mergem la întâlnire cu elevii liceului „Bacovia”. Atmosferă excelentă. Adolescenţi bine instruiţi, curioși. Cineva citează din po-ezia… mea. Surprins. Flori și autografe. Ma-nolescu îmi solicită versuri pentru „România literară”, iar Ulici – pentru „Luceafărul”

La Teatrul Bacovia – un spectacol, ceva Alecsandri, ceva Caragiale. Trupă de bună ţinută. Vizită la generoasa – de asemenea! – familie Galben. Corneliu îmi oferă și onorariul pentru versurile publicate în „Deșteptarea”, la care este angajat.

Un om de mare sufl et și incontestabilă erudiţie – poetul Octavian Voicu (Pușculiţă) ne este ghid în drumul spre Tescani – locuri legate de destinul lui George Enescu. Facem popas la două vechi bijuterii de artă rurală: bisericuţele de lemn de la Luncani și Merișor. Admirabile!

La Tescani este și veșnic va fi prezent spiritul lui Enescu. Aici fusese exilat și actualul minis-tru al Culturii, Andrei Pleșu, vizităm și bibliote-ca pe care o îngrijea el, cu volume numerotate și ordonate de subtilul estetician-fi losof.

Domnul Voicu face tot posibilul să ajungem și la Valea Arinilor. Vizităm școala, biserica, sa-tul, casa directorului, dl Pruteanu. Moldovenii rămân moldoveni: generozitate, omenie, căl-dură sufl etească, simplifi care la maximum a etichetelor pretenţioase, inutile.

Bacăul – tradiţional târg moldav. Patria lui Alecsandri și Bacovia. Asistăm la deschiderea casei-muzeu a bardului de la… Bacău (fi rește, și de la Mircești). Întâlnim mulţi basarabeni: pedagogi de la Orhei, bibliotecari chișinăuieni, Pavel Savin de la Teatrul „Luceafărul (Chișinău), elevi, studenţi basarabeni ce învaţă aici.

Monumentul lui Bacovia, curios și… învio-rător. Expoziţia marelui nostru contemporan Horia Bernea.

Destăinuirile deloc plăcute ale lui Ulici la adresa lui V., L., D. etc. D. este iarăși înfrânt precum la Cotnari. Pavel Savin remarcă… re-marcabil! – „Cum să-l aibă la inimă, dacă el, D., vine la români cu ţinută de reprezentant al… Uniunii Sovietice?”. Firește, prea multă politi-

că, laudă plângăreaţă – în loc de artă, estetică, sentiment și gând ales. Aceasta îi supără pe Manolescu, Ulici, pe alţii care nu ţin la Pău-nescu. Alături de ai noștri, Ulici făcu praf din Ioan Alexandru… De, pluralism și tulburare de opinii… Să ne ascultăm…

Vizităm orașul. Biserici vechi, atelierul unde se confecţionează mobilier pentru lăcașele de cult.

Apoi, capitalul oraș Roman. Minunata fami-lie Agachi! Locul unde a fost decapitat Miron Cosin, bustul cronicarului. Renumita episcopie de Roman. La Iași ne aduce cu mașina draga de Coca Agachi. De la Iași – la Mogoșești. Familia Fluturel. Doamne, de atâta omenie, bunăvo-inţă și nedespărţire frăţească ne doare dulce, dulce, dulce inima. Cine ar putea să ne despar-tă? Providenţa e cu noi. Dar știm a o ajuta. Cred că viitorul ne aparţine. Prin reunire.

În seara de rămas bun, la Bacău l-am cu-noscut pe Nicolae Preda, fratele marelui Ma-rin Preda. Azi, la telefon, cineva îmi spune că preabunul bătrân mi-a expediat niște cărţi – sunt nerăbdător să văd acest dar ce-și sporeș-te înzecit valoarea datorită inimii din partea căreia vine.

27.XI.199027.XI.1990

Am citit „Rusoaica” lui Gib I. Mihăescu. Pro-ză 0:0, adică – pe lângă calităţile pe care le are, se aranjează tot atâtea sincope, păcate, elemente de prost gust, dezorientare etnică și naţională. Evident, autorul a fost unul dintre tragicii tributari ai obsesiilor sexuale bolnăvi-cioase. Mă rog, iese că sunt la curent și cu acest roman din care, de altfel, desprind și semnifi -caţia peiorativă a substantivului „Vasilache”: „…niciodată nu vei izbândi să joci… decât rolul unui Vasilache… Și tocmai pentru ca să nu rămân în ochii ei un biet Vasilache, bătui cu pumnul în masă…

– Jurământul de a nu te lăsa vreodată să fi i Vasilache… nici în ochii altora… nici în ai tăi…”.

Graţie întâmplătoarei întâlniri cu Ion Gh. Șvitchi, îl cunosc pe Mitropolitul Olteniei – Nestor Vornicescu (îl vizităm la etajul 19 al hotelului „Cosmos”). E basarabean de la Lozo-va/Vorniceni. Multă discuţie, câteva sticle de șampanie. Doct, informat. A mizat pe știinţa de carte, rămânând, în același timp, fi re sim-plă, dar forte de codrean. Are păreri destul de nefavorabile despre ardeleanul Bănulescu-Bodoni („lacheu ţarist”! – zice). Îmi dăruiește o superbă carte a sa – „Biruit-au gândul”, editată luxos. Și o alta, „Aethicus Histricus” – muncă de cercetător atent și meticulos (a fost biblio-tecar la mitropolia ieșeană).

Alte întâlniri/reîntâlniri: Radu Cârneci, Vasi-le Andru („Viaţa românească”), Ion Adam, Ar-cadie Donose, Gheorghe Popa (Bacău, Centrul Internaţional de Cultură „Aposu”), Octavian Ghibu, alţii.

Oricum, atare cunoștinţe vor fi mai frecven-te, deoarece am acceptat, în sfârșit, postul de șef la relaţii literare la US (funcţie de vicepre-ședinte).

30.XI.199030.XI.1990

Duminică plec la București: manifestări Perpessicius, Stănescu ș.a. la Muzeul Literatu-rii Române.

7.XII.19907.XII.1990

Bietul M.! Dumnezeu, făcând o minune (după groaznicul accident), i-a dat zile în con-tinuare. Trăiește trupește, însă se sinucide su-fl etește. Declarând la o plenară a comuniștilor că este mândru că este membru al partidului lui Lenin și că partidul trebuie să redevină stă-pân în ţară (!) – aberaţii publicate și în presă; colegul și-a dat cu barda în conștiinţă… La monumentul Marelui Ștefan stau jur-împre-juri lozinci anticomuniste, iar rătăcitul nostru coleg apără năluca ce bântuie malefi c prin Eu-ropa. Ce gafă!

Ion Dumeniuc, în „Tinerimea Moldovei”, face publică o opinie mai generală de nedu-merire faţă de cele declarate de M. Procesul abia începe. Revină-ţi, dragă M., la atitudinile pe care le-ai avut.

CALEIDOSCOP

21 iunie În 21 (respectiv, 20) iunie, în emisfera nordică soa-rele ajunge în zenit și nu mai apune la cercul polar. Această zi marchează solstițiu de vară în emisfera nordică și solstițiu de iarnă în emisfera sudică. Este ziua anului cu lumina zilei cea mai lungă în emi-sfera nordică, și cea mai scurtă în emisfera sudică

EvenimenteEvenimente

1607: Este instaurată prima Parohie Protestant Episco-pală din SUA, în Jamestown

1633: Omul de știință italian Galileo Galilei este găsit vinovat de către Inchiziție de „bănuită erezie“ pentru apărarea opiniei heliocentrice coperni-cane, în care se crede că Pământul și alte planete orbitează în jurul Soarelui. Deși a fost forțat în a renega public opinia heliocentrică, pedepsei sale i s-a adăugat și o perioadă nelimitată de arest la domiciliu

1848: În revista „Foaie pentru minte, inimă și litera-tură” a apărut poezia „Un răsunet”, de Andrei Mureșanu. Din data de 24 ianuarie 1990, această poezie, pe muzica lui Anton Pann, a devenit Imnul de Stat al României, cunoscut sub titlul „Deșteaptă-te, române!”

1940: Al Doilea Război Mondial: Franța capitulează în fața Germaniei

1941: Al Doilea Război Mondial: În noaptea de 21-22 iunie, ora 24.00, Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord de sub ocupația sovietică

1963: Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini este ales Papa Paul al VI-lea de către Colegiul Cardinalilor

1965: Trupa „The Byrds” lansează albumul Mr. Tambou-rine Man

1977: Elvis Presley susține ultimul său concert în Rapid City, Dakota de Sud

NașteriNașteri

1639: Increase Mather, teolog american (d. 1723)1732: Martha Washington, cea dintâi „Primă doamnă” a

Statelor Unite ale Americii (d. 1802)1774: Daniel D. Tompkins, al șaselea vicepreședinte

american (d. 1825)1821: Henry W. Baker, compozitor al „Hymns Ancient

and Modern”, cântec religios anglican neofi cial1850: Enrico Cecchetti, balerin german (d. 1928)1851: Daniel Carter Beard, organizatorul primei trupe

de cercetași din Statele Unite ale Americii1859: Henry Tanner, artist1882: Rockwell Kent, artist, pictor, grafi cian1884: Marcel Schlumberger, inginer francez (d. 1953)1891: Hermann Scherchen, dirijor (d. 1966)1892: Hilding Rosenberg, compozitor1903: Al Hirschfeld, caricaturist1905: Jean-Paul Sartre, romancier, dramaturg, fi lozof

francez (d. 1980)1906: Randolph Edward, jucător de baseball1912: Mary McCarthy, scriitor1918: Ed Lopat, jucător de baseball1921: Jane Russell, actriță1922: Judy Holliday, comediană, actriță1923: John Compton, actor1924: Wally Fawkes, caricaturist1925: Maureen Stapleton, actriță, câștigătoare a Pre-

miului Academiei1927: Carl Stokes, comentator TV1927: Elena Greculesi, pictoriță româncă1927: Judith Raskin, soprană1930: Gerald Kaufmann, politician britanic1935: Françoise Sagan, scriitoare franceză (d. 2004)1943: Andrei Șerban, regizor român de teatru și fi lm1953: Benazir Bhutto, politician pakistanez (d. 2007)1955: Michel Platini, fotbalist și antrenor francez,

președinte al UEFA1961: Manu Chao, muzicant francez1982: Prințul William de WalesDeceseDecese

1377: Regele Eduard III al Angliei (n. 1312)1527: Niccolo Machiavelli, istoric, scriitor, politician

italian (n. 1469)1922: Tache Ionescu, om politic român (n. 1858)1957: Johannes Stark, fi zician german (n. 1874)1978: Pál Auer, politician, scriitor, memorialist, jurnalist

și diplomat maghiar (n.1885)1988: George Ivașcu, istoric și critic literar român (n.

1911)

Leo BUTNARU

PROVIDENŢA E CU NOI. DAR SĂ ŞTIM A O AJUTA(Pagini de jurnal)

21 IUNIE 20131212F L U XF L U X

Sat în raionul Cahul, una dintre cele mai vechi localităţi din sudul republicii. Este situat pe o colină din stânga văii Prutului, cuprinsă între lunca râului Prut și o vale pe care localnicii o numesc Baraghina. Coordonate geografi ce: 45048’30” lat. N, 28010’ long. E. Suprafaţa te-ritoriului satului este de 54,6 km2. Gospodării individuale – 788. Po-pulaţia – 2980 de locuitori. Distan-ţe: 12 km până la Cahul, 187 km până la Chișinău.

Spre Manta duce unul dintre principalele trasee sudice, șoseaua Leova-Cantemir-Cahul-Giurgiulești. În vecinătatea localităţii se afl ă sate tot de mare vechime: Crihana Ve-che, Văleni, Colibași, Slobozia Mare, Câșliţa-Prut, Vadul lui Isac. De pe Dealul cel Mare al satului se văd ca în palmă bălţile și lacurile din lunca Prutului: Barcul, Bădelnicul, Dracile, Rătundul, Răcariul, Lișteavul, Bătcă-riile, Tinosul. Tot aici și-au găsit po-pas apele mai multor gârle și gârliţe: Bălacea, Ciortul, Surda. Pretutindeni stuhării de nepătruns, grinduri înier-bate, ostroave și popânzaci plutitori. Sunt deosebit de pitorești aceste lo-curi, încât nu-ţi obosesc privirea să le cuprinzi pe toate și să le admiri frumuseţea.

Încântat rămâi mai ales de semni-fi caţia denumirilor pe care le poartă și pe care sunt gata să ţi le tălmă-cească oricine, chiar și elevii de școa-lă: Barcul (barc ”lac mic; băltiţă”), Liș-teavul (lișteav ”lac cu apă limpede”), Răcariul (răcar “lac bogat în raci”), Bătcăria (bătcărie “lacul pelicanilor”, batcă “pelican”), Tinosul (tinos “lac noroios, glodos”). Mult grăitoare și pline de înţeles sunt și numele locu-rilor din câmp: Coșeriul, Lunga, Podi-șul, Scurta, Strâmba, Zăpodia, Zăvoiul, Valea Târgului. Unele denumiri însă te lasă mult să meditezi asupra pro-venienţei lor: Baraghina, Bădelnicul, Ciortul, Goghia, Privalul, Ușeina.

Îţi trezesc curiozitatea și unele cuvinte pe care le folosesc în mod obișnuit localnicii. Rostul și înţelesul lor le cunosc aici, de asemenea, și mic și mare: arcaci ”mică ramifi caţie a unei văi”, “vale închisă; hârtop”; bo-roscai “scai ghimpos cu fl ori mari de culoare violetă”; foltan ”loc crescut cu stuf”; japșă (japce) “gârlă sau lac cu stufării și păpuriș”, popânzac “in-suliţă plutitoare formată din rădă-cini de stuf și de ierburi amestecate cu nămol”. Cuvinte vechi-străvechi, păstrate din moși-strămoși.

Satul este vechi și el, având bo-gate tradiţii istorice. Este identifi cat

de unii cercetători cu Măneștii din sec. al XV-lea și cu Gocimăneștii din sec. al XVI-lea, fapt pus la îndoia-lă de istorici. Mai sigură pare să fi e informaţia documentară din 1502 și 1503 referitoare la un sat Seliștea lui Manea din ţinutul Tigheci, dăruit de Ștefan cel Mare mănăstirii Put-na, împreună cu alte moșii și sate, între care Boiștea, Fărcenii, Frumu-șiţa. Manea va fi fost un proprietar al moșiei după care a fost denumit vechiul sat.

Manta e denumirea de mai târziu a localităţii. Apare notată pe harta lui Dimitrie Cantemir din 1716 și, ulterior, în mai multe surse docu-mentare. Astfel, dintr-un act din 1733 afl ăm сă “sunt supuși la bir oa-menii casași din satul Grecenii și din alte sate, anume Baurcii, și Paicul, și Zărneștii, și Frumoasa, și Crihana, și Manta, și Isacul, și Pelineii”. La 18 ianuarie 1742 este emisă o “carte de volnicie” lui Manolache Costache vel spătar și lui Vasile Sturza vel stolnic, precum și lui Scărlătache Costache biv vel clucer “ca să stăpânească moșiile dumnealor sale Grecenii și Vadul Isacului, Manta și Cârhana (Crihana – n.n.), după hotărârea ce s-au făcut”. Satul e fi xat și pe harta lui Bawr din 1770 (1774).

Recensămintele din anii 1772-1773 și 1774 ne furnizează următoa-rele date despre Manta ca localitate rurală: Manta, sat în ţinutul Greceni, 58 de ogrăzi, 2 duhovnici, 1 mazil (Constantin a Preotesei), 2 slujitori ai serdarului Iamandi, moșia apar-ţinând proprietarului Gheorghe Costache (1772), în vecinătate fi ind atestate satele Vadul lui Isac, Coli-bași, Brânza, Văleni, Giurgiulești, Greceni, Frumoasa (acesta pe locul actualului oraș Cahul); Manta sat în același ţinut Greceni, cu 59 de case, dintre care 57 ale ţăranilor birnici și 2 ale rufetașilor (1 preot și 1 meseri-aș). Printre birnici sunt menţionaţi: Ion Goldur vornic, Marin vătăman, Vicol rotar, Albul ciubotar, Enache păcurar, Gavril văcar, Marin Pascal, Gavril Pascal, Mihai Vasilache, Iacob

Irimie, Tănase Corne, Ion Mihălache,

Toader Buga, Ioniţă Tofan, Nichifor

Sărăcilă, Constantin Broască, San-

du Butuc, Apostul Groza, Ion Gâscă,

Sandu Ghimpu, Constandache Voi-

ne, Grigoraș Forţu, Gavrilă Chiriac,

Bogdan Chiriman, Ostahi Luca ș.a.

În toate timpurile satul a avut o

populaţie sedentară și destul de nu-

meroasă, cu un potenţial economic

bine cotat. Câmpiile sudice ale Basa-

rabiei, din cele mai vechi timpuri și

în permanenţă, prin câmpurile sale

mănoase și prin bogatele pășuni, au

atras noi și noi valuri de locuitori,

porniţi de prin Carpaţi, precum și

din sudul Moldovei de peste Prut,

din Dobrogea și din sud-estul Mun-

teniei. Mocanii transilvăneni, ţăranii

moldoveni, munteni și dobrogeni,

precum și pescarii nord-pontici și

nord-dunăreni, s-au așezat în preaj-

ma Prutului și au întemeiat aici nu-

meroase așezări rurale, între care

și Manta, și celelalte sate: Colibași,

Giurgiulești, Brânza, Văleni, Crihana,

Frumoasa. Pe multe dintre acestea le

găsim menţionate în cele mai vechi

hrisoave domnești (sec. XV-XVI), mo-

șiile lor afl ându-se în stăpânire dom-

nească, a unor mănăstiri sau a unor

vechi proprietari de pământuri.

Dr. hab. Anatol EREMIA,

Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

Magazin

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

M A N T A

Lacul BădelniculLacul Bădelnicul

BătcăriaBătcăria Pescarii din Manta (1939)Pescarii din Manta (1939)

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei a vernisat marţi, 18 iunie, expoziţi-ile personale ale artiștilor Gabriele Lockstaedt, Germania – „ Între durere și speranţă” (pictură), și Rick Copsey, Marea Britanie – „PAINTSCAPES” (fotografi e). Evenimentul a fost or-ganizat de Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Ambasada Germaniei în Republica Moldova și Ambasada Marii Britanii în Republica Moldova.

Expoziţia „Între durere și speranţă” prezintă

circa 30 de lucrări realizate în ultimii ani, dar

și o serie de lucrări executate anume pentru

expoziţia din Chișinău. Gabriele Lockstaedt

propune privitorului o serie de motive fl orale

– atât lucrări abstracte de dimensiuni medii,

cât și unele dipticuri mai mari, preluate din

cunoscutul concept NEMESIS-PASIUNE. Ar-

tista folosește în lucrările sale tehnica mixtă,

utilizând acrilicul, pigmenţii, cerneala indiană.

O particularitate de bază în crearea lucrărilor

sale este utilizarea cenușii – o substanţă fi nă

care, în concepţia sa, este simbolul joncţiunii

între diferite etape ale vieţii umane.

Gabriele Lockstaedt locuiește și activează

în orașul Munich, Germania. Este membră a Asociaţiei Artiștilor Profesioniști de Arte Vizu-ale (BBK), Bavaria de Sus, membră a Asociaţi-ei Europene a Uniunilor de Creaţie (GEDOK). A absolvit Universitatea de Stat din Munich, Germania. A organizat numeroase expoziţii re-levante în Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Rusia. Lucrările artistei se regăsesc în colecţii private în Belgia, Elveţia, EAU, Finlanda, Fran-ţa, Germania, Irlanda, Rusia, SUA. Este Laurea-tă a Trofeului ARTMUSEUM în cadrul celei de-a treia ediţii a Bienalei Internaţionale de Pictură, Chișinău 2013, pentru opera „Arta Zborului”.

Expoziţia „Paintscapes” prezintă o serie de fotografi i create la hotarul dintre tehnologiile digitale și tehnicile tradiţionale ale picturii. În cadrul experimentului, autorul tinde să evi-denţieze esenţa procesului artistic. Tandemul dintre tehnologiile digitale și esenţa materială a culorilor în ulei creează o nouă imagine artis-tică, atribuindu-i un conţinut nou.

Rick Copsey locuiește și activează în orașul Manchester, Marea Britanie. Este pictor, cura-tor, teoretician al artei, profesor. Artistul s-a născut în 1964 în comitatul Durham, Marea Britanie. A studiat la Școala de arte din or. Fal-mouth, teza de master a susţinut-o la Univer-sitatea Manchester Metropolitan.

Actualmente este profesor de teorie a arte-

lor plastice la Școala de arte din cadrul Univer-

sităţii din Manchester. Lucrările sale sunt ex-

puse la diverse expoziţii și festivaluri în Marea

Britanie și în străinătate.

Expoziţiile vor rămâne deschise pentru pu-

blic în perioada 18 iunie – 14 iulie 2013.

EXPOZIŢII

Pasiuni artistice într-un cadru Pasiuni artistice într-un cadru multicultural la Muzeul Naţional de Artă multicultural la Muzeul Naţional de Artă

21 IUNIE 2013 1313 F L U XF L U XDiverse

Efectele benefi ce ale mersului

pe jos în prevenirea anumitor

maladii precum cele cardio-

vasculare au fost demonstrate

în numeroase studii, însă

recent cercetătorii au dovedit

că plimbarea ajută și la îmbu-

nătăţirea stării psihice, scrie

cotidianul Le Figaro.

Potrivit sursei citate, un studiu re-alizat de specialiștii Universităţii Stir-ling din Scoţia a arătat că cinci ședinţe a câte 30-40 minute de mers atenuea-ză sentimentele negative și agitaţia mentală. O formidabilă terapie, deci, simplă, accesibilă tuturor și puţin cos-tisitoare, după cum a caracterizat-o psihiatrul Boris Cyrulnik.

„Acţiunea, afecţiunea și mentaliza-

rea (procesul prin care emoţiile noas-tre sunt transformate în gânduri) sunt tranchilizantele naturale” de care avem parte în timpul mersului, a spus el.

„Când un adult se plimbă singur, el merge, de fapt, cu un altul decât el-în-suși și leagă un dialog interior”, explică psihiatrul Daniel Marcelli. Forţa mer-sului ar fi , deci, potrivit specialistului, aceea de a avea timpul să regăsești acest dialog interior și să poţi, avan-sând în ritmul propriu, să faci asoci-eri, să emiţi ipoteze, să judeci binele și răul în cazul unei decizii, să dai frâu liber gândurilor, pentru ca acestea să se poată multiplica.

Unii psihoterapeuţi nu s-au îndoit asupra acestui lucru, având în vede-re că în SUA terapiile „walk and talk” există de mai mulţi ani. Astfel, la New

York, numeroși terapeuţi își duc paci-

entul la o plimbare de 40 de minute

în plin Central Park, ceea ce îl ajută pe

pacient să „decoleze” atunci când evo-

că situaţiile difi cile în care s-a blocat. El este încurajat la acţiune, privind în altă parte și lărgindu-și orizontul.

AGERPRES.ro

Teiul, planta de viaţă lungă

Dacă doriţi sănătate, fru-museţe ori o viaţă cât mai lungă aveţi la dispoziţie un remediu naturist foarte la îndemână – fl orile de tei, frumoase, aromate și leacuri pentru foarte multe afecţiuni. Fitoterapeuţii ne-au atras atenţia asupra ceaiului, care, consumat în mod periodic, ne va prelungi viaţa și ne va da o stare excelentă de sănătate.

Leac pentru boliLeac pentru boli

Fiindcă tot este perioada verii și multe persoane urmează diete pentru slăbit, este bine de știut că infuzia de tei elimină toxinele din corp, prin efectele diuretice ale fl o-rilor parfumare. Înlătură migrenele și sunt un ajutor foarte bun în caz de insomnie. De fapt, ceaiul de tei este cel mai recomandat persoane-lor cu tulburări de somn.

Asociat cu mușeţelul și menta, ceaiul de tei ușurează digestia, iar în amestec cu bicarbonat de sodiu, poate fi utilizat pentru gargară în caz de infl amaţii a amigdalelor.

Ceaiul din fl ori de tei se poate consuma două căni pe zi, îndulci-te cu miere sau zahăr. Cei care au insomnii trebuie să bea o cană de ceai cu o jumătate de oră înainte de a adormi.

Ajutor în frumuseţeAjutor în frumuseţe

Teiul este foarte bun și în trata-mentele cosmetice. Infuzia prepa-rată dintr-un amestec cu albăstre-le reduce cearcănele de sub ochi. Masca din fl ori de tei împrospă-tează tenurile palide. Avem nevoie doar de o ceașcă de infuzie de tei, o linguriţă de lapte praf și una de tărâţe de grâu, din care vom prepa-ra o mască pe care o vom aplica pe faţă. După un sfert de oră se spală tenul cu infuzie de tei.

Ziarulevenimentul.ro

Mersul pe jos este benefi c şi pentru Mersul pe jos este benefi c şi pentru psihic, nu doar pentru forma fi zicăpsihic, nu doar pentru forma fi zică

SERVICII POLIGRAFICE1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor;

2. Executarea cărţilor de vizită;

3. Tipărirea de pliante, fl uturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certifi ca-te, plicuri etc.;

4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare;

5. Servicii de laminare;

6. Imprimare foto de înaltă calitate;

7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Executăm rapid şi calitativ!Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 067 440 556e-mail: rodionservice@gmail.com

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG)

Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei

Laminare – de la 3 lei/pag.

Carnea roşie creşte riscul de diabet

Oamenii care mănâncă multă carne roșie prezintă un risc dublu de a face diabet de tip II decât cei care o aleg cu moderaţie, se arată într-un nou studiu.

Potrivit oamenilor de știinţă, cei care cresc consumul de carne roșie își amplifi că șansele de a se îmbolnăvi de diabet de tip II. Concluziile medicilor au fost formulate după ce au fost monitorizaţi aproximativ 150.000 de americani.

Potrivit Live Science, cei care au redus cantitatea de carne roșie consumată au prezentat cu 14% mai puţine șanse de a face diabet de tip II.

“Rezultatele reprezintă confi rmarea faptului că re-ducerea consumului de carne roșie ajută la prevenirea diabetului de tip II”, au concluzionat cercetătorii.

EVZ.ro

COSMETICĂ Afl ă totul despre

apa fl orală!Nu multă lume știe că, în urma procesului de obţinere a uleiuri-lor esenţiale, ia naștere și un alt produs, secundar, dar la fel de preţios: apa fl orală. Substanţele active din aceste ape binefăcătoa-re le recomandă pentru utilizarea în cosmetică și nu numai.

Procesul de obţinere e relativ simplu: în timpul distilării, aburii se transformă în par-ticule de apă care se îmbină cu particulele de ulei esenţial. Rezultatul: un lichid incolor, cu o aromă asemănătoare plantei din care a fost distilat. Deși au o concentraţie mai redusă decât uleiurile esenţiale, aceste ape binefăcătoare se dovedesc la fel efi ciente, având însă un efect mai blând asupra pielii.

La ce folosește apa fl oralăLa ce folosește apa fl orală

1. Tonifi ere. Albăstrele, ceai verde, mu-șeţel roman, rozmarin... Există foarte multe sortimente, așa că nu-i de mirare că și mo-dul de întrebuinţare a acestor produse este extrem de variat. De exemplu, poţi folosi apa fl orală pentru tonifi erea pielii, după de-machiere. Ideală este, în acest sens, apa de verbină, pe care o poate folosi chiar și par-tenerul tău, în locul loţiunii de bărbierit.

2. Antirid și antiacneic. O altă variantă ar fi să adaugi câteva picături în cremele antirid, pentru a le spori efectul. La acest capitol, îţi recomandăm apa de imortele, cea de trandafi ri sau de morcov sălbatic. Cremele antiacneice pot fi îmbogăţite cu apă de ceai verde.

3. Relaxare. Ai stat prea mult în faţa calculatorului? Compresele cu apă de al-băstrele sau tei sunt ideale pentru ochii obosiţi.

4. Împrospătare. Aroma proaspătă a plantelor folosite face din aceste ape fl ora-le un adevărat deliciu olfactiv. Vara, le poţi folosi în locul parfumului sau pentru a îm-prospăta aerul din cameră.

Important: apa fl orală se Important: apa fl orală se păstrează la rece!păstrează la rece!

Optează pentru acele produse microfi l-trate și 100% pure și naturale, fără aditivi sau conservanţi. Când vine vorba despre depozitare, trebuie să respecţi câteva re-guli: după deschiderea fl aconului, apele fl orale urmează a fi ţinute în frigider și fo-losite în maximum 30 de zile.

Unica.ro

Fluorul poate afecta oasele

Fluorul este un mineral extrem de impor-tant pentru sănătate, dar, în același timp, periculos. Există obiceiul de a administra fl uor, mai ales în copilărie, pentru a preveni cariile dentare, dar, luat în exces, poate provoca o mulţime de afecţiuni, potrivit digi24.ro.

Fluoroza este cea mai frecventă intoxicaţie cu fl u-or. Aceasta afectează oasele și astfel pot apărea așa-numitele ciocuri, la nivelul coloanei sau călcâielor.

Organismul are nevoie de fl uor, însă dacă aveţi o alimentaţie corectă, nu trebuie să vă faceţi griji. Acesta se găsește în mod natural în cereale, carne, ceai, unele fructe și legume, dar și în apă.

Așadar, nu trebuie să folosiţi neapărat pastă de dinţi cu fl uor. De altfel, în cazul copiilor, medicii chiar o contraindică, pentru că cei mici o pot înghiţi.

Cotidianul.ro

Un doctor dermatolog din Marea Britanie a so-licitat ca pachetele de vopsea de păr să con-ţină avertismente pri-vind reacţiile alergice grave, potenţial fatale, pe care le pot provoca substanţele chimice conţinute, după ce un raport al Comisiei Euro-pene a descoperit că 36 de chimicale prezente în vopselele de păr nu prezintă siguranţă.

Cel mai mare potenţial de a provoca ast-fel de reacţii este prezent în cazul chimica-lelor “permanente” folosite la colorarea pă-rului în nuanţe de maro sau negru pentru până la șase săptămâni. Reacţiile alergice la aceste substanţe includ senzaţii de arsu-ră, senzaţii de mâncărime în zona scalpu-lui, exfolierea pielii și iritaţii. În cazuri rare pot duce la infl amarea feţei, pierderea pă-rului și chiar probleme de respiraţie.

Din noiembrie 2011, o ordonanţă a Uni-unii Europene a forţat producătorii să ata-șeze avertismente la cutiile de vopsea de

păr, care să recomande teste alergologice înaintea fi ecărei vopsiri a părului.

Dar aceste avertismente nu sunt destul de evidente, consideră doctorul Ian Whi-te. “Noul avertisment este în lateral. Nu îţi sare în faţă asemenea avertismentelor de pe pachetele de ţigări. Trebuie să facem semnalizările mai explicite. Consumatorii nu sunt protejaţi atât de efi cient pe cât ar trebui”.

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, între 50 și 100 de persoane care folosesc vopsele de păr suferă de o reacţie alergică la un moment dat.

Realitatea.net

VOPSEAUA de PĂR, bombă cu ceas pentru femei! Ce PERICOLE ascunde

21 IUNIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.25, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10,

8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00,

22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii.

“Atlasul lumii animale”. 9.40 ARTelier. 10.10 “World stories” - lumea

în reportaje. 10.40 Reporterul de gardă. 11.10 Portrete în timp.

Mihai Caftanat. 11.40 Gala Premiilor Literare 2013. 13.10 Docu-

mentar. “Drumul spre independență”. 14.00 Documentar. “Orașele

portuare ale lumii. Bangkok”. 15.00 Avangaraj. 16.00 Săptămâna

sportivă. 16.35 Magazinele FIFA. 17.45 Petalo romano. 18.15 Absol-

ventul 2013. Un scop în viață. 18.30 Desene animate. “Sandocan”.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Documentar. “Arts 21”. 22.20 In memoriam. Anatol Ciocanu.

23.05 “Hoțul cinstit”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din

Bălți. 0.35 Documentar. “Veteranii”. 1.05 Descoperă Moldova. 1.15

Cultura azi. 3.50 Respiro. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.10

Chișinăul de ieri și de azi. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshop-

ping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune

de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30

Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile

Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:50 Serial: Eva Luna (r) 09:45 Videocli-

puri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie

(r) 12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri

vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Serial: Dragostea învinge

15:25 Doamne de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna

16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial:

Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte

22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste -

minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r)

03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55

Doamne de poveste - minibiografi e 05:00 Poveștiri de noapte (r)

05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Film: Greystoke: Legenda lui Tarzan (r)

13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4514 15:00 Film: Un bărbat multiplicat

17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Ști-

rile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime

cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial:

Ţinta umană, ep.4, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza

(r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

“Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25

Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский

доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 Премьера. Анатолий Белый, Екатерина Волкова, Ольга

Арнтгольц в многосерийном фильме “Пандора” 00:15 “Primele

știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Познер” 01:50 Ночные

новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.25, 0.00, 2.30, 5.10, 6.00

Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20,

16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.35,

6.35 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 3.20, 6.25

Teleenciclopedia. 3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:31 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEO-

POLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOUR-

NAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 CURIEUX BÉGIN

10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:04 LES BELGES

DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA

VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE

13:36 FASHION ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 DES

RACINES & DES AILES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DUO 20:25 DUO 21:20

FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FICTION

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS

0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 0:59 LE PARFUM D’YVONNE 2:26 SI TU VEUX

REVOIR TA MÈRE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 3:59 COUSINADES - BYE BYE LA SUISSE 2

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45, 5.10 Profi l

de savant. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar

pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Magazinele FIFA. 10.05

Medalion muzical. Sergiu Băluțel. 10.30 Accente economice. 11.00

Moldova în direct. 12.00 In memoriam. Anatol Ciocanu. 12.45

Absolventul 2013. Un scop în viață. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine

la noi? Magazin TV. 14.15 “Hoțul cinstit”. Spectacol al Teatrului

“Vasile Alecsandri” din Bălți. 15.35 Știri pozitive. 15.55 Hai să ne

distrăm. Program muzical. 17.45 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER

(rom). 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 22.20 Documentar.

“Almanah cinematografi c”. 22.50 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ

SOCIETATE” (Germania). Episodul 1. 0.30 “Appassionata”. Ludwig

van Beethoven. Program muzical. 1.00 Tezaur. 1.15 Cuvintele

Credinței. 3.50 Music Mania. Selecțiuni muzicale. 4.10 Moldova

în direct. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul

meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertis-

ment. Te pui cu blondele ? 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare

23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV.

Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 04.30 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videocli-

puri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r)

12:30 Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate

(r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea

învinge 15:25 Doamne de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva

Luna 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45

Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noap-

te 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste

- minibiografi e 00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r)

03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55

Doamne de poveste - minibiografi e 05:00 Poveștiri de noapte (r)

05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un

bărbat multiplicat (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4515 15:00 Film:

În spatele inocenţei 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30

Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa

20:45 Film: Capcana viitorului 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 Serial: Ţinta umană, ep.5, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fa-

bricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Serial: Ţinta umană (r)

03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00

Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

“Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25

Teleshopping 15:40 “Я подаю на развод” 16:25 “Женский

доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Проспект Бразилии”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 Премьера. Анатолий Белый, Екатерина Волкова, Ольга

Арнтгольц в многосерийном фильме “Пандора” 00:15 “Pri-

mele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “На ночь глядя”

01:40 Ночные новости 01:55 “Prima Oră” (R) 03:45 “Primele știri”

(rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.25, 0.00, 2.30, 5.10 Di-

vertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20,

16.35 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 6.35

Reporter. 11.10, 3.30 Ne vedem la TVR. 16.50, 17.50, 6.25 Teleen-

ciclopedia. 3.20 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:27 LITTORAL 6:02 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO

10:09 À TABLE ! 10:34 ÉCHO-LOGIS 10:48 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH

INFO 11:04 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE

13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37

LA LÉGENDE DU CHEVAL CANADIEN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:04 DUO 15:54 DUO 16:48 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:03 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ

19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ÊTRE ET AVOIR 21:21 LA

LARME DU FANTÔME 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UNE

VIE FRANÇAISE 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10

LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:36 LE POINT 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LES PETITS PRINCES DE L’OLYMPE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Absolventul

2013. Un scop în viață. 7.10, 8.15, 2.15

Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Artiștii în afara

scenei. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baștina. Magazin agricol. 11.30

Evantai folcloric. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin

TV. 14.15 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). Episo-

dul 1. 15.45 Videoteca copiilor. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Prin

istorie - spre victorie! Concurs. 17.45 Русский мир. 19.00 MESAGER

(rom). 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp.

Mihai Caftanat. 22.20 Avangaraj. 23.20 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ

SOCIETATE” (Germania). 23.50 Legendele muzicii. 0.10 Documentar.

“Uriașul și râul”. 1.00 Music Mania. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 3.50

Respiro. 4.10 Destine de colecții. 4.40 In memoriam. Anatol Ciocanu.

5.25 Știință și inovare.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele ? 09.00 Film

artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Eca-

terina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Divertisment. Next Star 20.30

Știrile Euro TV 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30

Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50

Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito

amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30

Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00

Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25

Doamne de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Vide-

oclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri vinovate

20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00

Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografi e 00:05 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri

de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00

Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografi e 05:00

Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: În spatele

inocenţei (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshop-

ping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4516 15:00 Film: Cocosatul

din campus 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Nu

te pune cu Zohan 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial:

Ţinta umană, ep.6, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 03:00 Serial: Ţinta umană (r) 03:45 Știrile Pro Tv

(r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время

обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40

“Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный

фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм

18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Анатолий Белый,

Екатерина Волкова, Ольга Арнтгольц в многосерийном фильме

“Пандора” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55

“Свобода и справедливость” с Андреем Макаровым 01:50 Ночные

новости 02:05 Дневник 35-го Московского международного

кинофестиваля 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.25,

0.00, 2.30, 5.10, 6.00 Diver-

tisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30

Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.35, 6.25

Reporter. 11.10 O dată’n viață. 16.45, 17.50, 6.50 Teleenciclopedia.

3.15 Sport. 4.20 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05

ÉPICERIE FINE 10:06 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE

11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COL-

LECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE

LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX BÉGIN 13:37 BERNARD

HINAULT, DERNIER ROI DU VÉLO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

L’AFFAIRE MARCORELLE 16:36 LE DRAP ÉCARLATE 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN

20:19 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 21:03 MYSTÈRES

MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:01 MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:00 LES PETITS MEURTRES D’AGATHA CHRISTIE 2:37

TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 ANNE LAUVER-

GEON, L’ART DE DIRE NON

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Absolventul

2013. Un scop în viață. 7.10, 8.15, 2.15

Bună dimineața! 9.00, 17.00, 23.30, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15

Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.35 Muguri din

tezaurul neamului. Program muzical. 11.00 Tezaur. 11.15 O seară

în familie. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? Magazin TV.

14.15 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 15.45

Părinți și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Vector European.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 20.50 Super-loto “5” din “35”.

21.25 “Cu melodia în sufl et”. Sergiu Cuciuc. 22.20, 5.30 Reporterul de

gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Mini-

serial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 0.45 “Sonata lunii”.

Ludwig van Beethoven. 1.00 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat.

3.50 Muzică clasică. 4.10 Avangaraj. 5.10 Music Mania.

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu

12.00 Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV

21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00

Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50

Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito

amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30

Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00

Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge

15:25 Doamne de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna

16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri

vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.

ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografi e

00:05 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina

(r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial:

Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de

poveste - minibiografi e 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.

ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Cocoșatul

din campus (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4517 15:00 Film: Enigma

vrăjitoarei 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film:

Mărturie mortală 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial:

Ţinta umană ep.7, an 1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 03:00 Serial: Ţinta umană (r) 03:45 Știrile Pro Tv

(r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время

обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40

“Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный

фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм

18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Анатолий Белый,

Екатерина Волкова, Ольга Арнтгольц в многосерийном фильме

“Пандора” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55

“Политика” 01:50 Ночные новости 02:05 “Prima Oră” (R) 03:55

“Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.25,

23.55, 2.25, 5.05, 5.55 Di-

vertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20,

16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00,

5.30, 6.30 Reporter. 11.10 O dată’n viață. 16.45, 17.50, 3.15, 6.20

Teleenciclopedia. 4.15 Prim plan.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 DESTINATION WEEK-END

6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH

INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00

FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA

COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE

LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:35 UNE RÉSIDENCE PAS SI

SECONDAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LES HAUTS ET LES BAS

DE SOPHIE PAQUIN 15:48 LES HAUTS ET LES BAS DE SOPHIE PAQUIN 16:33

ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ENVOYÉ

SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 UNE VIE FRANÇAISE

21:05 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:23 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:00 TOUS LES SOLEILS 23:48 UNE LEÇON PARTICULIÈRE 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 FASHION ! 1:53

MANGE, CUISINE, AIME 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT

RTS 3:29 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LA SAGA DES HALLES DE PARIS

24 IUNIE 25 IUNIE 26 IUNIE 27 IUNIE Luni Marţi Miercuri Joi

21 IUNIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFSergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecVrei să fi i amabil(ă) cu toţi, dar nu reușești întrucât cei din jur au atitudini revoltătoare, deși situaţiile nu sunt deloc ieșite din comun și ai putea să faci faţă.

TaurApar probleme la serviciu, ne-prevăzute, și din acest motiv mulţi își vor pierde cumpătul. Însă trebuie să fi e și cineva care își păstrează mintea limpede.

GemeniAi un chef de vorbă care va în-vinge și cele mai bune intenţii ale tale. Este necesar un auto-control, dar ai impresia că poţi rezolva mai multe vorbind de-cât muncind.

RacAjung și la tine frânturi de in-formaţii care au ieșit la lumină în cadrul unor întâlniri. Te aju-tă să te orientezi mai bine de acum înainte, dar nu îţi sunt utile în prezent.

LeuEști considerat(ă) sursa de con-fl ict cu cei din jur. Dacă taci, ţi se reproșează, dacă vorbești, ţi se poate imputa și asta. Așa că mai bine îţi vezi de treburi.

FecioarăObservi că sunt destule pro-bleme în cercul de prieteni, dar nu te amesteci pentru că nu ai soluţii pentru complicaţii atât de mari și atât de vechi.

BalanţăAi nevoie de un plan bine pus la punct pentru a repara rela-ţiile care nu mai funcţionează. Graba nu te ajută, nici soluţiile de pe o zi pe alta nu mai merg.

ScorpionLași impresia că te afectează confl ictul acut cu unul dintre colegi. De fapt, te ajută să te retragi dintr-o situaţie compli-cată, plină de erori și fără nicio strategie.

SăgetătorAr fi bine să nu discuţi proble-mele fi nanciare cu apropiaţii, indiferent cât de bine te înţe-legi cu ei. Oricum nu te vor aju-ta și tot singur(ă) va trebui să te descurci.

CapricornAi nevoie de sentimentul acela nepreţuit că faci parte din via-ţa cuiva. Asta te poate ajuta să treci peste neajunsurile relaţiei de cuplu și să o consolidezi.

VărsătorComunicaţi foarte bine și aveţi o putere de convingere care vă ajută mult pe plan social. Dacă intenţionaţi să faceţi schimbări în casă trebuie să ţineţi cont și de ideile partenerului de viaţă.

PeştiWeek-endul este potrivit pen-tru a reface legătura de sufl et cu cei dragi. Ţi-ar prinde bine să petreci mai mult timp cu ei.

21-28 iunie21-28 iunie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.30,

2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii

animale”. 9.40 G.Verdi. “Rigoletto”. Spectacol de operă. 10.45, 5.25

Vector European. 11.15 Destine de colecție. Maria Mocanu. 11.55 “Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la

noi? Magazin TV. Program de divertisment. 14.15 Miniserial. “CRIMĂ

ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 15.50, 4.10 Festivalul Internațional

de Artă “Plai natal”. Ediția a IX-a. 16.50, 5.10 Documentar. “Râul care

desparte frați”. 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom).

19.40 Povestea. 21.25 Portrete în timp. Iacob Burghiu. 22.20 Fii tânăr!

23.05, 0.10 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 0.40

“Patetica”. Ludwig van Beethoven. Program muzical. 1.00 “Mi-e dor de

tine”. V. Dragomir. Spectacol muzical. 3.50 Selecțiuni muzicale.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății

09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mirea-

să pentru fi ul meu 12.00 Muzică 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele 20.30 Știrile

Euro TV 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30

Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50

Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito

amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30

Teleshopping 12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00

Teleshopping 14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge

15:25 Doamne de poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna

16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducție 19:45 Serial: Iubiri

vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești!

23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografi e 00:05

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15

Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri

adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografi e 05:00 Serial:

Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Enigma vră-

jitoarei (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4518 15:00 Film: Dickie Roberts:

Copilul vedetă 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy

Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45

Film: Alien vs. Predator 22:30 Film: Singura scăpare 00:15 Știrile Pro

Tv (r) 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:15 Happy Hour (r) 06:15

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время

обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40

“Я подаю на развод” 16:25 “Женский доктор”. Многосерийный

фильм 17:10 “Проспект Бразилии”. Многосерийный фильм 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55

“Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Один в один”. На бис!

01:10 “Primele știri” (rus) 01:20 Эштон Катчер в приключенческой

комедии “Киллеры” 02:50 Комедия Мела Брукса “Страх высоты”

04:20 “Prima Oră” (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.30 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.25,

0.00, 2.30, 5.20 Divertis-

ment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Te-

leshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.55, 6.30 Reporter.

11.10, 3.15 O dată’n viață. 16.45, 17.50, 6.10 Teleenciclopedia. 2.25

Olimpiada veseliei. 2.45 Finanțe și afaceri.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

LES BELGES DU BOUT DU MONDE

6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉ-

MATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO

10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00

FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS ULTRA 12:00

FLASH INFO 12:02 TOUT SUR MOI 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO

13:02 ÉPICERIE FINE 13:37 J’AI VU CHANGER LA TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:03 UNE VIE FRANÇAISE 16:32 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 16:52 FLASH

INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:03 DUO 22:53 DUO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

1:01 DOUCE FRANCE 2:32 MISE AU POINT / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCTEUR SAN ANTONIO ET MISTER DARD

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 G.Verdi. “Ri-

goletto”. Spectacol de operă. 7.15 Documentar.

“Euromaxx”. 7.40 Miniserial. “CRIMĂ ÎN ÎNALTĂ

SOCIETATE” (Germania). 9.05 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale

lumii”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30

Stil nou. 12.00 Chișinăul de ieri și de azi. 12.20, 13.20 Cine vine la noi?

Magazin TV. 13.00 Știri pozitive. 14.20 Documentar. “Orașele portuare ale

lumii. Cape Town”. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar.

“Euroboxx”. 16.30 Documentar. “Drumul mătăsii”. Episodul 6. 17.00, 22.00,

2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Cinemateca universală. 18.10

Erudit-cafe. Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50, 4.10 O

seară în familie. 21.25 Dor. Program muzical. 22.20 Miniserial. “CRIMĂ ÎN

ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 23.50 Prin ani cu “Dor”. 0.10 Fii tânăr! 1.00

Music Mania. 1.30 Portrete în timp. 2.15 Muguri din tezaurul neamului.

Program muzical. 3.40 Descoperă Moldova. 5.10 Medalion muzical. Ștefan

Petrache. 5.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică

14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping

16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui

cu blondele ? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00

Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic

23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La

altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:50

Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00

Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r)

11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping

12:45 Videoclipuri 13:00 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping

14:15 Videoclipuri 14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de

poveste - minibiografi e 15:30 Serial: Eva Luna 16:30 Poveștiri adevărate

17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial:

Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești!

23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de poveste - minibiografi e 00:05 O sea-

ră perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne

de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r)

05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Dickie Roberts: Copilul vedeta (r) 11:45 În Profun-

zime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05

Teleshopping 13:20 Film: Călătoria 2: Rătăciţi în San

Francisco 15:00 Film: Liceenele din Beverly Hills 17:00 Film: Idilă pentru o

piatră preţioasă 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheicea-

nu 20:45 Film: Pasărea Phoenix 22:45 Film: Liniște apăsătoare 00:45 Știrile

Pro Tv (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 04:45 Serial: Sheena, prinţesa junglei 05:30

După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Татьяна Васильева. Я умею

держать удар” 07:00 Марина Ладынина в фильме

“Испытание верности” 08:55 Teleshopping 09:10

“Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15

Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Алсу. “Я - не принцесса”

12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05

“Абракадабра” 15:05 Александр Балуев в многосерийном фильме

“Наследство” 17:00 Премьера. “Звездная родня” 18:00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:15 “Угадай мелодию” 18:45 “Форт Боярд”

20:00 Премьера. “Невероятный Гудвин” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35

“Городские пижоны”. Сверхновый Шерлок Холмс. “Элементарно”

00:30 Премьера. “Дети Третьего рейха”. Фильм 2-й 01:25 Дневник

35-го Московского международного кинофестиваля 01:35 Джордж

Клуни, Джон Траволта, Шон Пенн в остросюжетном фильме “Тонкая

красная линия” 04:15 “Primele știri” (rom) (R) 04:30 Молодежная

комедия “Где моя тачка, чувак?”

7.00, 14.30, 0.00, 6.15 Diver-

tisment. 8.00, 19.25 “100 de

moldoveni au zis”. Show TV.

9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-

13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10 O dată’n viață.

17.00 Tema săptămânii. 19.00, 1.10, 6.35 Reporter. 1.30 Teleenciclopedia.

1.40 Ne vedem la TVR. 4.10 Viața satului.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:28 COUSINADES - BYE

BYE LA SUISSE 2 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 7:25 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08

MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU VROUMETTE 10:37

SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD 10:57 SALLY BOL-

LYWOOD 11:10 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:04 MAGA-

ZINE / DOCUMENTAIRE 13:00 FLASH INFO 13:05 LE JOURNAL DE

LA MÉDITERRANÉE 13:32 FALÒ 14:00 À TABLE ! 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 360° - GÉO 15:54 LES BOYS 16:15 LES BOYS

16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32

THALASSA 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:03 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

1:01 CHABADA 1:46 NOUVO 2:00 360° - GÉO 3:00 ACOUSTIC 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Respi-

ro. Program muzical. 6.20 Documentar.

“Orașele portuare ale lumii. Cape Town”.

7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Ion și Anișoara Negură. Recital. 8.45

Dialog social. 9.05 Desene animate. “Sandocan”. 9.55 Ring Star.

Superfi nală. 11.00 Prin istorie - spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La

datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00 Documentar. “Cele mai frumoase insule ale lumii”. 14.00

Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Miniserial. “CRIMĂ ÎN

ÎNALTĂ SOCIETATE” (Germania). 16.30, 5.00 “World stories” - lumea

în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00

Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 18.50,

20.50 Prin ani cu “Dor”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50

Cine vine la noi? Magazin TV. 21.20, 4.10 Săptămâna sportivă. 22.20

“Acorduri de asociere”. Concert simfonic din creații ale compozitoru-

lui Gh. Ciobanu. 23.20 Mit teatral. Anatol Răciulă. 0.10 Erudit-cafe.

Concurs. 1.00 Avangaraj. 2.15 E.Ionescu. “Regele moare”. Spectacol.

3.35, 5.30 Music Mania. 4.45 Respiro.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert

14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00

Film artistic 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Mu-

zică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.40 Film artistic 22.30

Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic

02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30

Film artistic 05.00 Film artistic

06:45 Serial: Dragostea învinge (r) 07:45 Se-

rial: Eva Luna (r) 08:50 Poveștiri adevărate

(r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Que bonito amor (r) 11:15

Videoclipuri 11:30 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:30 Teleshopping

12:45 Videoclipuri 13:00 Doamne de poveste - minibiografi e 13:05

Serial: Iubiri vinovate (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Videoclipuri

14:30 Serial: Dragostea învinge 15:25 Doamne de poveste - minibi-

ografi e 15:30 Serial: Eva Luna 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30

Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial:

Regina 22:00 Bingo România 23:00 Serial: Teresa 00:00 Doamne de

poveste - minibiografi e 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo România

(r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţeta de acasă (r) 05:00

Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Prinţesa și sol-

datul (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei

ep.4, an 1 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping

13:20 Film: Vacanţă pe cinste 15:00 Film: Un băiat de milioane 17:00

Film: Air America 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Paul, mare poliţist la mall 22:30 Film: Dom-

nul Brooks 01:00 Știrile ProTv (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45

Apropo Tv (r) 05:30 Româbia, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Инна Ульянова.

Слабости сильной женщины” 07:05 Анна

Каменкова в фильме “Молодая жена” 08:40

Teleshopping 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока

все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20

“Жизнь и приключения Мишки Япончика”. Многосерийный

фильм 15:00 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига

17:00 “Вышка” 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis”

21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”.

Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера.

“Универсальный артист” 00:40 Церемония закрытия 35-го

Московского международного кинофестиваля 01:25 Жан

Дюжарден в фильме “Балкон с видом на море” 03:05 Комедия

“Школа выживания выпускников”

7.00, 19.00, 6.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20,

0.40 O dată’n viață. 9.10,

13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-13.45, 17.10, 21.00 Seriale. 14.00,

20.00, 3.15 Telejurnal. 14.45, 3.10, 4.30, 6.20 Teleenciclopedia.

15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 16.00 Pro Vest. 16.50, 4.05 Par-

teneri de week-end. 4.40 Universul credinței.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:28 COUSINADES - BYE BYE

LA SUISSE 2 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 AFRIK’ART 7:58 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06

FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LULU

VROUMETTE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:45 SALLY BOLLYWOOD

10:57 SALLY BOLLYWOOD 11:10 WAKFU 11:32 TACTIK 12:04 LE

CODE CHASTENAY 12:33 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:05

RIDING ZONE 13:59 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:04 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:33 NEC PLUS

ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 ACOUSTIC 17:57 FLASH

INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTER-

NATIONALES 20:02 J’AI VU CHANGER LA TERRE 20:57 FLASH INFO

21:00 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TE-

CHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE ZÈBRE 23:33 FAIS

CROQUER 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:47 TOUS

LES SOLEILS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

28 IUNIE 29 IUNIE 30 IUNIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 1158TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

21 IUNIE 20131616F L U XF L U X Interviu

Actorul american James Gandolfi ni,

celebru prin rolul Tony Soprano în seri-

alul HBO “Clanul Soprano”, a decedat la

vârsta de 51 de ani, în Italia, a anunţat

miercuri, 19 iunie, presa americană.

Actorul a murit în urma unei crize cardiace, potrivit site-urilor Variety și TMZ. Potrivit bbc.co.uk, Gandolfi ni se afl a în Italia pentru a partici-pa la un festival de fi lm organizat în Sicilia.

James Gandolfi ni a devenit celebru cu rolul “nașului” din “Clanul Soprano”, care a rulat pe micile ecrane timp de opt ani, iar ultimul episod al acestei saga a unei familii de mafi oţi din New Jersey, difuzat în Statele Unite pe 11 iunie 2007, a fost urmărit de mai multe milioane de spec-tatori. Pentru că ultimul episod al serialului nu a dat lămuriri exacte despre destinul “nașului”, mulţi au speculat că va urma un lungmetraj, însă producătorii au negat acest lucru.

Califi cat de New York Times ca, “poate, cea mai mare operă a culturii americane din ultimii 25 de ani”, serialul “Clanul Soprano” a obţinut, de la crearea sa în 1999, 126 de nominalizări și 21 de premii Emmy, dar și cinci Globuri de Aur.

Gandolfi ni a câștigat pentru rolul lui Tony Sopra-no 3 premii Emmy și un Glob de Aur. La începu-tul lunii iunie, “Clanul Soprano” a fost desemnat serialul cu cel mai bun scenariu din istoria tele-viziunii americane, într-un top alcătuit de Sin-dicatul scenariștilor americani (Writers Guild of America).

După serialul “Clanul Soprano”, James Gan-dolfi ni a jucat pe Broadway, în piesa “God of Car-nage”, fi ind elogiat de critica de specialitate. El a mai jucat pe Broadway în 1995, în piesa “On The Waterfront”.

James Gandolfi ni a mai jucat în fi lme precum “Iubire adevărată/ True Romance” (1993), “Fami-lie în stil italian/ Italian Movie” (1993), “Un mafi -ot la Hollywood/ Get Shorty” (1995), “12 oameni furioși/ 12 angry men” (1997), “Mexicanul/ The Mexican” (2001), “Toţi oamenii regelui/ All the king’s men” (2006), “Ucide-i cu tandreţe/ Killing them softly” (2012).

Gandolfi ni a produs, în 2007, documentarul “Alive Day Memories: Home from Iraq”, în care a intervievat 10 veterani ai războiului din Irak. Al doilea său documentar a fost lansat în 2010 – “Wartorn: 1861-2010”, ce analizează impactul

stresului posttraumatic asupra soldaţilor care au

participat la diferite războaie din istoria Americii

și asupra familiilor acestora.

MOARTEA SUBITĂ A UNEI LEGENDE

„Tony Soprano” a plecat spre eternitate

CMYK

CMYK

- Dumitru, te rugăm să ne spui despre mese-

ria și despre pasiunea ta.

- Meseria mea este cadrul în care pasiunea

întâlnește vocaţia. Eu consider că am fost cre-

at pentru a face design industrial și sunt foarte

mulţumit de faptul că am reușit să îmbin per-

fect aceste două dimensiuni.

- Probabil, ai absolvit o facultate în acest

domeniu.

- Am avut fericita ocazie să absolvesc Facul-

tatea de Inginerie și Management în Construc-

ţia de Mașini a Universităţii Tehnice din Moldo-

va, specializarea Design industrial. Vreau să le

mulţumesc profesorilor care au avut răbdarea

și perseverenţa de a ne iniţia în acest dome-

niu. Mulţumiri deosebite și șefului de Catedră,

profesorului Valeriu Podborschi.

- Să fi i designer nu înseamnă doar să fi ab-

solvit o facultate de profi l. Ce mai presupu-

ne să fi i designer?

- Ca și un muzician, care tinde să creeze me-

lodia desăvârșită, designerul are misiunea să

dezvolte spiritul de observaţie în faţa imagi-

nii de ansamblu, prin detaliile componente,

pentru a valorifi ca echilibrul și frumuseţea lu-mii înconjurătoare în lucrările sale. Apoi, mai înseamnă mult bun-gust, creativitate, docu-mentare, individualitate și perseverenţă pen-tru a duce proiectele la bun sfârșit.

- Când ţi-ai dat seama că vrei să lucrezi în acest domeniu?

- Predispoziţia pentru desen o am încă din copilărie. Este rezultatul unei infl uenţe din partea părinţilor mei, a tatălui Anton Cosni-cean, Dumnezeu să-l odihnească în pace, care a fost inginer constructor și arhitect, și a ma-mei mele – Efi mia Cosnicean, care este profe-soară de matematică și de fi zică. Având acces la laboratorul din școala în care preda mama, eram fascinat de construcţia fi gurilor și de complexitatea machetelor folosite în procesul de predare. Iar mai apoi, cu ajutorul fantezi-ei, încercam să reproduc pe hârtie iluzia unei lumi tridimensionale. Am rămas consecvent în pornirile mele și după absolvirea liceului.

- Ce părere ai despre evoluţia mentalităţii moldovenilor în materie de amenajări inte-rioare?

- Este o evoluţie evidentă. În primul rând, se apelează mult mai des la un specialist. De asemenea, s-a schimbat și nivelul de așteptare al cli-enţilor. Aceștia sunt mai in-formaţi și, de cele mai multe ori, știu ce vor să schimbe în casa lor. Bine, fi ecare din noi are simţul estetic mai mult sau mai puţin dezvoltat, însă eu zic că moldovenii stau bine la acest capitol.

- Consideri că ai deja un stil de amena-jare pe care îl păstrezi în proiectele pe care le realizezi?

- Nu pot trasa niște limite exacte vi-zavi de stilul sau de concepţia folosită în lucru. Mie îmi place să păstrez cadrul natural, cu toate varietăţile lui de formă, de structură și de culoare, pentru a nu ex-clude omul din ambianţa lui fi rească.

- Există „trend” în domeniul designu-lui industrial? Sau „să fi i la modă” e o chestiune relativă?

- Evident că există, însă, după părerea mea, nu toate trendurile corespund ne-cesităţilor obiective ale oamenilor. Într-o ambianţă mereu schimbătoare, trendul sau moda se pierde în spatele unor as-pecte economice. Este, mai degrabă, o chestiune relativă. Important este să gă-sești ceva intim, ceva care să te reprezin-te. Nu e neapărat să te ţii de modă.

- Cum arată casa visurilor tale?

- Casa visurilor mele este copilăria.

- Care sunt sursele tale de inspiraţie?

- Ele sunt diverse. Natura, simbolismul, ar-hitectura clasică, revistele de specialitate, ex-poziţiile de profi l. De asemenea, soţia mea, Sil-via, este o muză incontestabilă pentru mine. De fapt, este nu doar o sursă de inspiraţie, ci și un critic cu simţul estetic deosebit.

- Ai studiat activitatea marilor designeri care, să zicem, au revoluţionat arta desig-nului industrial?

- Revoluţia designului industrial a început odată cu fondarea școlii de Arte ,,Bauhaus”

din Germania, care a dezvol-tat un curent artistic extrem de infl uent în a r h i t e c t u ră , design, foto-grafi e, mobi-lier și în deco-rări interioare în perioada sec. XX. Bine-înţeles că am studiat activi-tatea marilor

designeri, dar prefer să-mi dezvolt un stil al meu.

- Ești și absolvent al Universităţii Populare.

Te rugăm să ne împărtășești câteva impre-

sii despre acest curs.

- Mi-a plăcut foarte mult acest proiect. Deja îi simt lipsa. M-am simţit, cu adevărat, minu-nat. Am obţinut informaţia pe care o așteptam și mă bucur că am luat decizia corectă de a merge la cursuri. A fost o provocare chiar de la prima întâlnire. Este locul unde exersezi tot ceea ce urmează să faci după încheierea trai-ningului.

În urmă cu câteva săptămâni am devenit și eu absolvent și pot spune că Universitatea Po-pulară face oamenii mai buni, mai bine pregă-tiţi. Și, cu această ocazie, vreau să-i mulţumesc profesorului Iurie Roșca, precum și doamnei director executiv Valentina Șerpu.

- Ce preferi să faci în timpul liber?

- Prefer să nu am timp liber.

- Mulţumim. Multă creativitate și inspira-

ţie.

- Și eu vă mulţumesc. Sper ca sursa noastră comună de inspiraţie să fi e dragostea de oa-meni. Dumnezeu să ne ajute!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Îmi place să păstrez cadrul natural, cu toate Îmi place să păstrez cadrul natural, cu toate varietăţile lui de formă, de structură şi de culoare, varietăţile lui de formă, de structură şi de culoare,

pentru a nu exclude omul din ambianţa lui fi reascăpentru a nu exclude omul din ambianţa lui fi reascăInterviu cu Dumitru Cosnicean, designer interior