Ziarul Flux, Ed. 30 (906)

În Republica Moldova, numărul refugiaţilor este în creştere

24.08.2013

Soare, 15 28 0C

23.08.2013

Soare, 14 28 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................17.02041 Do lar ame ri can ............. 12.78521 Leu românesc ................. 3.83401 Ru blă ru sească ............... 0.3851

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“Cei vechi au avut muzica prin care se clădeau de la sine

zidurile Tebei, modernii au născocit pe aceea care ar fi în stare să dărâme piramidele”.

Nicolae Iorga

Cursul valutar 23.08.2013STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 23 august 2013BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Lavrentie Arhidiaco-nul, Hist şi Ipolit

Admiterea în universităţi s-a încheiat

Germania introduce opţiunea „gen nedeterminat” pe certificatele de naştere

Leo BUTNARUŞLEFUITORUL DE LENTILE(Pagini de jurnal)

7

8

11

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SOCIAL

EXTERNE

CULTURĂ

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 30 (907)

EDI|IA DE VINERI

FLUXSPECIAL

CONSULTAŢII JURIDICE

Radu Buşilăpreşedinte al Asociaţiei

Juriştilor Creştin-Democraţi

078 488 488str. N. Iorga, 8

or. Chişinău

22 de ani de Independenţă – un bilanţ, mai degrabă, trist decât optimist

Leancă îşi menajează şeful de partid sau îi sugerează că steaua sa a apus?

Republica Moldova: De la independenţa politică spre independenţa economică

(citiţi pag. 4-6)(Partea a II-a)

(citiţi pag. 3)

Cum îşi bate joc BNM de economie,

ţară şi popor

(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 8)

(citiţi pag. 9)

Oficialii de rang înalt din Rusia, inclusiv rudele

apropiate, nu mai au voie să deţină conturi bancare

în străinătate

23 AUGUST 20132F L U X Eveniment

Ce a reuşit Republica Moldova în cei 22 de ani de existenţă? Nimic. Poate doar un singur lucru: a reuşit, cu mare greu, să se menţină ca stat, să nu se descompună. Mai bine zis, să nu se descompună definitiv. Pen-tru că Republica Moldova se află în plin proces de dezagregare. Nu teri-torială sau încă nu la această etapă se află în proces de dezagregare te-ritorială. Ci de descompunere a soci-etăţii moldoveneşti, prin decăderea moravurilor, prin îndepărtare de la tradiţiile creştin-ortodoxe, dar şi de la cele naţionale, prin nomadismul care a cuprins toată societatea, dar, în special, tineretul. Şi această des-compunere a societăţii nu este mai puţin gravă decât dezmembrarea teritorială a statului, pentru că „ţara” nu este numai teritoriu, dar şi oame-nii care o populează, şi poate, în pri-mul rând, oamenii.

Avem o clasă politică ticăloasă, coruptă, care a reuşit performanţa să ticăloşească şi să corupă şi popo-rul. Politicienii moldoveni au ajuns în poziţia în care se află astăzi, adi-că cu bani şi putere, prin hoţii, dare de mită şi altfel de crime. Dar iată că ei i-au molipsit şi pe alegători de această boală, i-au învăţat să ia mită, să-şi vândă votul. Şi dacă s-a ajuns ca alegătorul să accepte să fie mitu-it, atunci îmi vine greu să cred că lu-crurile ar putea fi schimbate într-un viitor previzibil.

Nu vrem să cobim acum, când săr-bătorim ziua de naştere a Republicii Moldova. Dar lucrurile sunt cu ade-vărat grave şi, dacă nu o să le luăm ca atare, nu cred că avem şanse să ne salvăm. Pentru asta este necesar ca măcar o parte, un segment al socie-tăţii moldoveneşti, să fie conştient de ceea ce se întâmplă.

De sărbătoarea Independenţei,

deja în mod tradiţional, autorităţile organizează tot felul de manifesta-ţii, la care încearcă să exalte spiritul patriotic al cetăţenilor şi, totodată, să-şi lustruiască niţel imaginea. Ca cetăţenii, cu spiritul patriotic exal-tat, să nu poată să spună că cei care îi conduc se ţin doar de furat, ci le oferă şi ceva distracţii. Din această categorie de evenimente face par-te şi tabăra de vară organizată de autorităţi la Vadul lui Vodă pentru copiii care s-au stabilit, împreu-nă cu părinţii lor, în străinătate, iar acum se află, timp de câteva zile, la o tabără de odihnă din ţară. Copiii s-au întâlnit miercuri, 21 august, la Guvern, cu premierul Iurie Leancă, căruia i-au spus deschis că nu sunt încântaţi de ideea de a se întoarce în Moldova. Taberei de vară i s-a spus sentenţios „Diaspora. Origini. Reve-nire”. Şi, bineînţeles, ea nu se putea desfăşura fără ca premierul Iurie Leancă să nu aibă o întrevedere la Guvern cu aceşti copii, în faţa came-relor de luat vederi. Şi ce credeţi că s-a întâmplat la această întâlnire în faţa obiectivelor. Unii ar spune că nimic deosebit. Noi însă conside-răm că ceva foarte grav. Aceşti copii, care sunt consângenii noştri şi care au fost invitaţi să se odihnească în Republica Moldova, i-au spus verde în ochi premierului că ei nu intenţi-onează să revină acasă pentru că nu le place Republica Moldova. Sau că ar reveni dacă s-ar îndeplini nişte condiţii. Adică ei iubesc condiţionat ţara lor. O iubesc doar dacă aceas-ta poate să le garanteze un anumit confort.

Sinistru. Suntem în drept să ne aşteptăm la un alt mesaj din partea acestor copiii. Măcar ceva de genul: „Nu ştim dacă vom reveni acasă, ne este mai bine acolo, dar oricum

vă susţinem. Suntem acelaşi neam, acelaşi sânge, sunteţi rudele noas-tre. Nu o să uităm niciodată că de aici am plecat, că patria noastră este Republica Moldova, pe care o iubim nu pentru că este bogată, mare şi curată, ci pentru că este a noastră, a strămoşilor noştri, de care încercăm şi noi să fim vrednici”.

De fapt, vina nu este a copiilor, ei poate nici nu sunt conştienţi de ceea ce au afirmat în discuţia cu premierul Leancă. Vina este a părinţilor lor. Nici nu este vorba despre o vină. Acesta este, de fapt, spiritul epocii. Un spirit bolnav, bineînţeles.

Din păcate, premierul Iurie Leancă s-a pliat pe logica infantilă şi mai pu-ţin responsabilă a acestor copii, care încă nu au realizat nimic, dar deja ştiu să formuleze pretenţii în faţa primului ministru. În loc să-i invite pe aceşti copii să revină acasă ca îm-preună să construim Republica Mol-dova, Iurie Leancă a încercat stân-gaci să se dezvinovăţească în faţa lor. „Sigur că cel mai important este să modernizăm Republica Moldova şi atunci când dânşii vor vedea că condiţiile de muncă şi de trai, calita-tea vieţii, este valabilă cu cea pe care o au ei în ţările în care se află acum,

această motivaţie va fi una mult mai convingătoare”, a spus premierul.

Ba mai mult decât atât, ceva timp în urmă, premierul însuşi s-a lăudat că odraslele sale, care studiază în străi-nătate, nu au de gând să se întoarcă acasă după terminarea studiilor.

„Cel mai mare a absolvit Facultatea de Drept aici, la Chişinău, şi urmează să facă masteratul în una dintre ţă-rile europene. Cel mic este în Marea Britanie, unde îşi continuă şcoala. Eu mi-aş dori ca ei să îşi facă studi-ile în străinătate, iar după aceasta să revină şi să activeze în ţară. Dar, până acum, cel mai mic a fost destul de categoric şi mi-a spus că va reveni aici doar dacă se vor schimba reali-tăţile. Acest lucru mă mobilizează şi pe mine, într-o anumită măsură, să fiu mai bun în activitatea mea”, a de-clarat Leancă.

Deci, însuşi premierul Iurie Lean-că este purtătorul unei înţelegeri şi a unei abordări deformate dintre cetăţean şi stat. Iar această aborda-re a premierului Leancă spune mul-te, foarte multe despre realizările şi succesele obţinute de Republica Moldova în cei 22 de ani de Inde-pendenţă.

FLUX

22 de ani de Independenţă – un bilanţ, mai degrabă, trist decât optimist

Pe 27 august vom sărbători 22 de ani de la decla-rarea Independenţei Republicii Moldova. În mod normal, cu această ocazie ar trebui să facem un bilanţ pozitiv al celor întâmplate în cei 22 de ani de independenţă, să contabilizăm toate realizările tânărului nostru stat. Ar trebui, dar nu avem cum, pentru că, pur şi simplu, nu e nimic de raportat la acest capitol.

Mitropolia reacţionează la informaţia privind

deschiderea unei mitropolii în stânga Nistrului

Mitropolia Moldovei neagă speculațiile potrivit cărora, vizita Patriarhului Kiril ar duce la crearea unei noi mitropolii în stânga Nis-trului.

Într-un comunicat de presă, Mi-tropolia notează că Episcopia de Tiraspol şi Dubăsari este şi rămâne parte componentă a Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove, „iar zvonurile cu caracter secesio-nist nu au nicio acoperire”.

Anterior presa a scris că, în urma vizitei în Moldova a Patriarhului Kiril al Moscovei, ar putea fi pusă în discuţie înfiinţarea unei noi mi-tropolii, cea a Transnistriei, separa-tă de cea a Moldovei. Amintim că Patriarhul Kiril va vizita Republica Moldova în perioada 7-9 septem-brie 2013, pentru a participa la festivitățile prilejuite de aniversa-rea a două sute de ani de la crearea Eparhiei de Chişinău.

Sursa: noi.md

Gata de plecare!

Vă înţeleg perfect, copii. Eu, care

sunt prim-ministru în această ţară şi nu o duc atât de rău, dacă

aş pleca din Moldova, tot nu m-aş mai întoarce.

Programul maxim şi pe termen lung al Guvernului este

să-i ajutăm pe toţi moldovenii să plece în Occident. Astfel ca peste încă 22 de ani, adică la 44 de ani de la

Declaraţia de Independenţă, în Moldova să nu mai fie niciun moldovean! Atunci ne vom putea integra

liber în Uniunea Europeană!

23 AUGUST 2013 3 F L U XPolitic

Nu ştim dacă aceste acţiuni şeful PLDM şi le inventează singur sau îi sunt sugerate de sfătuitorii săi. Ace-iaşi, probabil, care l-au convins la 13 februarie curent să-i dea lovitura de graţie lui Plahotniuc, denunţând Acordul de constituire a AIE 2. Cât de consecvent a fost Filat după asta şi ce s-a ales din politicianul nr.1, cel care până mai adineauri a fost singurul care a muncit şi a guvernat în solitudine o ţară, am văzut deja. Încercările disperate şi ridicole de a se menţine în atenţia publicului, vizitele „de lucru” pe la şantiere, în-treprinderi, ferme, reflectate copios pe reţelele de socializare, numeroa-sele poze pe care şi le face alături de oameni simpli, din popor, vor să creeze iluzia că acesta se mai află în vâltoarea evenimentelor şi în aten-ţia publicului, că electoratul nu mai poate de dragul lui şi abia aşteaptă să-l vadă înscăunat iarăşi într-un fo-toliu de mare demnitar. (Poate chiar de şef de stat, de ce nu?) Această ilu-zie pare să persiste însă doar în capul politicianului.

Şeful liberal-democraţilor, cu ticuri de nomenclaturist sovietic, constată cu satisfacţie, în cadrul acestor vizite, că avem întreprinderi care dau pro-ducţie bună, că toată ţara „este un şantier”, că agricultorii au adunat o roadă bogată, care este pusă „la bor-can”, cu mult spor, pe la fabricile de conserve. Iar toate aceste „poveşti de succes”, pe care le contabilizează astăzi ex-premierul, se datorează gu-vernării sale înţelepte de până acum şi efortului său personal. Altfel, de ce ar mai umbla cu inspectatul?

În afară de preocuparea de a de-monstra ostentativ că nu este afec-tat de exilarea sa la partid şi că nu tânjeşte după fotoliul de premier, Fi-lat mai are o grijă constantă şi aproa-pe obsesivă. Cu siguranţă, el nu şi-a revenit după marea ţeapă pe care a luat-o de la democraţi şi, mai ales, după cacealmaua cu scuze şi iertări, chiar dacă ulterior a fost nevoit să bată iarăşi pal-ma cu aceş-

tia şi să coabiteze în cadrul unei noi coaliţii. Însă de atunci şi până acum, fostul potentat, infatuat şi vanitos, nu conteneşte să demonstreze că al-bul este negru, că cedările nu au fost cedări, iar scuzele nu au fost scuze.

Fostul demnitar chiar a dezvoltat o întreagă teorie, aducând o contri-buţie inestimabilă la terminologia de specialitate, despre „personali-zarea în politică”, pe care a expus-o în numeroase interviuri, pe la toate posturile de televiziune pe unde a fost invitat şi la care a revenit cu o insistenţă de invidiat.

Gestul lui Filat de împăcare cu de-mocraţii, care îl lăudau că a ajuns „alt om” şi îi promiteau să-l facă premier, scuzele prezentate cu această oca-zie celui pe care l-a numit păpuşar, raider şi mafiot, au dezgustat multă lume, rărind rândurile susţinătorilor săi. (Rândurile s-au rărit, evident, nu doar din acest motiv. Nemaifiind acum în vârful treburilor, cei care se îndeletnicesc cu cântatul osanale-lor s-au cam mutat acum pe la alte curţi.) Încercând să-şi aline frustrări-le, Filat a pus toate pe seama „inter-pretărilor” şi a prostului său obicei de a „personaliza excesiv”.

Nevoit să recunoască până la urmă că scuzele au fost o condiţie pentru a fi votat în funcţia de premier, aces-ta a explicat repetat şi confuz că „...a fost o condiţie, numai că eu nu mi-am cerut scuze. Este adevărat că s-a înţe-les altceva. Eu vorbeam despre perso-nalizarea excesivă în politică”. Şi chiar promitea să se concentreze pe viitor „pe procese şi fenomene, dar nu pe persoane”.

„Nu este corect să personalizezi lup-ta politică ori să aduci acuzaţii nepro-bate. Eu nu mă feresc să-mi recunosc greşelile. Am făcut şi eu astfel de gre-şeli, voi avea grijă ca pe viitor să nu le repet”, se pocăia, la cerinţa aliaţilor, şeful liberal-democraţilor.

Acesta mai preciza că nu are de ce să se împace cu Plahotniuc, pen-tru că nici nu s-au certat, afirmând

împăciuitor că: „Noi avem deseori puncte diferite

de vedere, divergenţe cu domnul Plahot-niuc, însă aceasta nu înseamnă că nu

putem găsi compro-mis, identifica meca-

nisme consensuale de luare a deciziilor”.

„ D i v e r g e n ţ e l e”, amintim, au fost exprimate în decla-raţii incendiare şi

patetice despre sacrificarea statului „din cauza interesului unei persoane obscure”. Despre personajul obscur care a construit „un sistem criminal”, a cumpărat alegătorii, a monopolizat presa şi şi-a subordonat instituţii de drept. Este degradant pentru un po-litician care vine cu astfel de învinuiri şi invective să afirme apoi că acestea nu au fost decât „acuzaţii neprobate” şi banale divergenţe.

Filat nu poate să nu recunoască, cel puţin în forul său interior, că, de dra-gul funcţiei, i-a cerut lui Plahotniuc iertarea păcatelor în cel mai umilitor mod. Chiar dacă s-a dedat ulterior la divagaţii despre compromisul în numele interesului naţional, a stabi-

lităţii şi viitorului european al Repu-blicii Moldova. De aici şi delirantele explicaţii despre cum nu ar trebui să „personalizăm” în politică.

Trebuie să recunoaştem totuşi că nu doar Vladimir Filat şi-a făcut mea culpa, ci şi adversarul său, Vladimir Plahotniuc, a exprimat oareşice re-grete, s-a jurat că nu ţine nicio supă-rare şi chiar a spus câteva cuvinte de laudă în adresa acestuia. Care însă nu trebuie luate ca atare. „Aceste laude reciproce nu le luaţi ca laude. Aces-tea trebuiau să fie ca nişte garanţii”, a explicat ulterior şi mai-marele demo-craţilor, Marian Lupu, care uneori are obiceiul să discute în contradictoriu cu el însuşi, motiv din care a luptat din greu cu propria conştiinţă atunci când a trebuit să-i aducă niscaiva elogii-garanţii lui Vladimir Filat.

A turnat gaz pe foc şi liderul co-muniştilor Vladimir Voronin, care a dezvăluit ceva mai târziu că PLDM şi PCRM au negociat până în ultimul moment în vederea declanşării ale-

gerilor anticipate, Filat renunţând doar la insistenţa şi argumentele ofi-cialilor europeni.

Chiar dacă a precizat că nu a fost în situaţia de a ceda, ci de a alege, libe-ral-democratul nu a putut nega dis-cuţiile avute cu comuniştii, neconsi-derându-le totuşi negocieri: „Dacă era să aleg în interesul meu personal aş fi mers în alegeri anticipate. Este cam mult spus negocieri. S-a discutat eventualitatea petrecerii alegerilor anticipate. Nu s-a mers din simplul motiv că s-a găsit compromisul rezo-nabil”.

Filat, dar şi demnitarii învestiţi în înalte funcţii după „găsirea compro-misului rezonabil”, ar vrea să uite ca de un vis urât şi de criza pe care au declanşat-o, de propria ticăloşie şi perfidie, de iresponsabilitatea cu care au subminat instituţiile statului şi au comis ilegalităţi.

Într-un recent interviu, actua-lul premier Iurie Leancă reco-manda insistent să fie date trecutului evenimentele politice care au precedat în-vestirea Cabinetului pe care-l conduce, acestea urmând să fie lăsate pe seama istoricilor şi analiştilor.

„Pe noi trebuie să ne preocupe situația existentă în momentul de față şi să căutăm soluții pentru numeroasele probleme cu care se confruntă țara noastră”, a

opinat Leancă. Acesta a mai menţi-onat că, în pofida situaţiilor de cri-ză de care am avut parte din 2009, „multe lucruri bune au fost începute de premierul Filat”, aceste momente pozitive urmând să fie identificate şi continuate.

Deşi, aparent, prim-ministrul a încercat să-l menajeze pe şeful său de partid, rămas acum fără funcţie, acesta pare să-i sugereze, mai de-grabă, să se resemneze, pentru că, în viziunea lui, acum s-a ajuns la „un echilibru sănătos”, cu Filat la sediul PLDM şi cu el în fruntea Guvernu-lui. Nu ştim însă dacă acest echilibru este benefic şi pentru sănătatea fos-tului premier.

Mai mult decât atât, Leancă este de părerea că în cariera politică a lui Filat a survenit acum o stare de re-flux. Problema este cât va dura acest reflux şi dacă mai este posibilă o as-censiune după.

„Nu văd nicio situație dramatică. El e un om tânăr, mai tânăr decât mine, care înțelege bine că în cariera unui politician există perioade de flux şi reflux”, a apreciat situaţia fostul subaltern al lui Filat, menţionând, totodată, că, la momentul respectiv, acesta a pus mai presus interesele ţării decât ambițiile personale.

S-ar putea totuşi ca doleanţa lui Leancă (şi, probabil, nu doar a aces-tuia) de a-l vedea pe Filat preocupat doar de treburile partidului să nu co-incidă întocmai cu ceea ce-şi doreşte şeful PLDM. Zilele acestea s-a zvo-nit că cei „doi Vlazi” au trecut peste supărări şi resentimente şi şi-au dat

întâlnire într-un hotel ce aparţi-ne oligarhului de la Grozeşti.

Semn că am putea asista la o nouă redistribuire a do-meniilor şi sferelor de in-fluenţă. Comentatorii ar

fi de părerea că cei doi s-au întâlnit pentru

a pune la cale anu-mite înţelegeri le-

gate de împărţi-rea unor bunuri importante ale statului, pasi-bile acum pri-vatizării. Adi-

că, în vederea atingerii unui

„echilibru sănă-tos” şi benefic din

toate punctele de vedere.

Ioana FLOREA, FLUX

Leancă îşi menajează şeful de partid sau îi sugerează că steaua sa a apus?Menţionam şi cu alte ocazii că pierderea funcţiei de premier şi, mai ales, condiţiile umilitoare care au prece-dat debarcarea sa din funcţie, l-au marcat profund şi, se pare, iremediabil pe Vladimir Filat. Din starea de inimă albastră pe el îl mai pot scoate doar vizitele în teritoriu, când se crede din nou important om de stat, adulat şi respectat de popor. Acţiunile de imagine stângace şi de-a dreptul jenante pe care le întreprinde acesta în ul-timul timp nu au cum să-i aducă un plus de popularita-te, punându-l, dimpotrivă, într-o lumină defavorabilă.

23 AUGUST 20134F L U X Important

(Partea a II-a)

8. Lecţia lui Friedrich List, integrarea europeană şi globalizareaEntuziaştii locali, care exaltă inte-

grarea ţării noastre în spaţii econo-mice largi, fără bariere vamale şi alte instrumente de protecţie a econo-miei naţionale, ar fi bine să însuşeas-că lecţia la care a ajuns Friedrich List după ce a studiat aplicarea în practi-că a teoriei liberale. El a descoperit următoarea legitate: „Instaurarea pretutindeni şi totală a principiului comerţului liber, reducerea maxi-mă a taxelor vamale şi stimularea liberalizării totale a pieţei în prac-tică întăreşte acea societate care înaintează de mult şi cu succes pe calea pieţei, dar, în acelaşi timp, slăbeşte, subminează politic şi eco-nomic acea societate care a avut o altă istorie de gospodărire şi intră în relaţii de piaţă cu ţări mult mai dezvoltate în momentul când piaţa ei internă se află în stare incipien-tă” (А. Дугин, „Конец экономики»). Formula de faţă cuprinde în mod exhaustiv cazul Republicii Moldova, care, prin politicile economice apli-cate în ultimele două decenii, şi, mai ales, în ultimii ani, îşi rezervă rolul de perdant etern în raport cu economi-ile mai dezvoltate. O astfel de piaţă deschisă, în care este invitată ţara noastră, este un instrument care funcţionează după principiul îmbo-găţirii celui deja bogat şi a sărăcirii celui sărac, a întăririi celui puternic şi a slăbirii celui slab.

Republica Moldova s-a pome-nit într-un context internaţional dominat de o serie de ţări bogate conduse de SUA şi de extensiunile acestora, Fondul Monetar Interna-ţional (FMI), Banca Mondială (BM) şi Organizaţia Mondială a Comer-ţului (OMC), care au impus agenda neoliberală. Întreaga politică de ajutor financiar şi promisiunile de acces pe pieţele vestice sunt folosite doar ca momeală pentru a convinge ţări ca a noastră să adopte politicile neoliberale. Ca rezultat se creează un avantaj pentru invazia bunurilor şi a capitalurilor străine pe piaţa in-ternă. Aceleaşi structuri mondiale, în special OMC, impun crearea unor reguli de comerţ care favorizează li-berul schimb. Supremaţia pe care o au FMI, BM, OMC şi ţările bogate în dictarea regulilor economice glo-bale şi constrângerea ţărilor mai sărace să adopte politici speciale prin care îşi condiţionează ajutorul financiar modelează în întregime actul guvernamental al acestora. Asta se întâmplă inclusiv în dome-nii cum ar fi politica bugetară, re-glementarea industrială, stabilirea preţurilor în agricultură, a cotelor inflaţiei, reglementarea pieţei de muncă, privatizarea unor ramuri şi întreprinderi strategice, indepen-denţa băncii naţionale în raport cu guvernul etc. Respectivele instituţii au în slujba lor o întreagă armată de ideologi, care instruiesc şi dirijează atât factorii de decizie din ţările ex-comuniste, cât şi opinia publică. În aceste condiţii, Republicii Moldova îi lipsesc resursele intelectuale şi voinţa de autoguvernare pentru a discuta la un nivel adecvat cu struc-turile respective. Este de presupus

că chiar dacă există o minimă înţe-legere la vârfuri a dezavantajelor enorme pe care le provoacă adop-tarea oarbă a unor astfel de politici, este vorba de o anume complicitate a birocraţiei locale corupte cu aceste cercuri de influenţă din exterior.

Observăm cu toţii cum în ultimii ani guvernanţii noştri se laudă cu contractarea permanentă a unor credite astronomice, pe care le pre-zintă ca dovadă a propriilor merite şi ca pe o recunoaştere a ţării noastre de către „partenerii de dezvoltare”, împinse într-o „poveste de succes” care s-a dovedit a fi una de coşmar. De fapt, însă, exponenţii neoco-lonialismului economic practică metode verificate încă în timpurile colonialismului clasic. Numai că în loc de mărgele de sticlă şi „apă de foc” aborigenii de azi primesc cre-dite de la FMI şi BM, plus SUA şi UE, cedând în schimbul acestora aurul nostru – independenţa economică şi viitorul. Formula folosită de noii coloniаlişti este simplă – să încura-jeze finanţarea dezvoltării în baza creditelor externe. Jocul fiind odată acceptat, FMI şi BM aplică vechea zi-cală: „Cine plăteşte, acela comandă muzica”.

Urmează indicaţiile către guvern de restructurare a economiei, ca să se asigure creditorilor rambursarea creditelor: „Deschideţi porţile pen-tru liberul schimb, ca să vă inundăm cu bunurile şi capitalurile noastre! Reduceţi cheltuielile sociale, sa-crificând bătrânii, invalizii, copiii, şcolile, sănătatea! Privatizaţi acti-vele şi serviciile publice! Deschideţi piaţa funciară pentru investitorii străini! Reduceţi deficitul bugetar cu orice preţ! Menţineţi inflaţia cât mai jos! Iar dacă veţi fi ascultători, vă vom permite tuturora să lucraţi pe pieţele noastre la negru într-un regim de vize liberalizat şi să trimi-teţi bani acasă ca rudele voastre să poată cumpăra produsele noastre”. Această spirală a datoriilor externe în creştere galopantă anulează orice speranţă de renaştere economică a ţării şi transformă Republica Moldo-va dintr-un stat independent într-un obiect de manipulare din partea marilor capitaluri.

Aşa cum arată renumitul cercetă-tor american William Greider în car-tea sa „One World, Ready or Not. The Manic Logic of Global Capitalism”, „credinţa larg răspândită în pieţe-le în stare să se autoregleze este o iluzie periculoasă”. Iar în continua-re, Greider, care deconspiră ceea ce el numeşte în mod magistral „logica maniacală a capitalismului global”, subliniază: „Pentru a scăpa de aces-te şi alte pericole, naţiunile vor tre-bui să aibă curajul de a revendica controlul în faţa liberei circulaţii a capitalului. Asta va cere o afirmare a puterii guvernante ce se situează mult înaintea imaginaţiei politice sau a voinţei zilei de azi. Opinia respectabilă este aservită acum de credinţa seculară pe care economis-tul austriac Karl Polanyi a descris-o încă demult ca pe un „efort utopic” de a instaura un sistem de pieţe care s-ar autoregla. Astăzi există aceeaşi larg răspândită convinge-re precum că piaţa poate rezolva pentru noi vaste probleme publice mai bine decât ar putea-o face ori-ce muritor. Această credinţă practic a ajuns să fie o certitudine religioa-să, cel puţin printre anumite elite

guvernante. Dar, aşa cum explică Polanyi, este vorba de o ideologie care a condus la începutul secolului douăzeci la o suferinţă de masă a depresiunii globale şi la ascensiu-nea fascismului violent. Atâta timp cât domneşte în mod incontestabil dogma, această revoluţie va conti-nua să înainteze vertiginos, în mod fatal, în afara oricărui control”.

9. Cine împinge scara de sub picioarele noastre după ce el însuşi a urcat pe ea?Ajunşi aici, să ne întrebăm, câţi

dintre exponenţii guvernărilor noas-tre, cea de azi, ca şi cele de ieri, câţi dintre cei care-şi revendică titlul de experţi au reuşit să iasă din mrejele noii religii, câţi au reuşit să însuşeas-că lecţia istorică, asupra căreia se re-vine doar după ce dezastrul îşi atin-ge ultimele sale consecinţe? Şi, mai ales, cine dintre actualii guvernanţi ar avea înţelepciunea şi curajul să revendice controlul asupra liberei circulaţii a capitalului? Cu regret, deocamdată, nimeni. De ce? Din na-ivitate, din laşitate sau din comodi-tate? Oricare ar fi răspunsul, conse-cinţele sunt la fel de deplorabile.

Altfel zis, Republica Moldova s-a pomenit într-o situaţie similară de-scrisă de economistul german Frie-drich List, care critica Marea Britanie pentru promovarea liberului schimb în raport cu alte ţări, după ce ea în-săşi îşi obţinuse supremaţia econo-mică prin măsuri protecţioniste dure şi subvenţii extinse. El îi acuza pe britanici că „împing scara” pe care au urcat ei înşişi pentru a atinge poziţia de sus în economia mondială: „Este un gest foarte inteligent ca atunci când cineva a ajuns în vârf să îm-pingă scara pe care a urcat, pentru a-i lipsi pe ceilalţi de mijlocul de a urca după el”. Artizanii globali de as-tăzi nu diferă câtuşi de puţin de pre-decesorii lor, ţinta reală fiind doar acapararea pieţelor şi împiedicarea apariţiei unor noi concurenţi.

10. Alte lecţii istorice de o stringentă actualitate (după Ha Joon Chang)Pentru a reuşi să depăşească im-

pasul economic, Republica Moldova trebuie să urmeze exemplul altor state, dar şi să-l adapteze la condiţi-ile zilei de azi. Aducem doar câteva exemple. Marea Britanie, SUA în sec. XIX, Rusia la cumpăna secolelor XIX-XX sub mandatul ministrului de Finanţe, Serghei Witte (1892-1903), Japonia şi Coreea de Sud la mijlocul sec. XX, China de la Deng-Xiaoping încoace, India au practicat politici de afirmare a suveranităţii econo-mice. Adică, ţara noastră trebuie să promoveze o politică vamală pro-tecţionistă, să limiteze investiţiile străine, să impună plafoane pentru proprietatea străină şi să oblige in-vestitorii străini să-şi direcţioneze investiţiile doar în domeniile sta-bilite de guvern, să aibă ca parte-neri furnizori de produse locale, să utilizeze forţa de muncă locală etc. Altminteri, se ignorează un adevăr evident care arată că practic toate economiile de succes au atins per-formanţe deosebite prin aplicarea de măsuri care să sporească inde-

pendenţa lor economică, urmate de o integrare lentă, selectivă şi eta-pizată în economia lumii.

Să mai stăruim asupra exem-plelor din care s-ar putea inspira ţara noastră. Prima ţară care a re-curs, încă la mijlocul sec. XVIII, la politici tarifare protecţioniste şi la subvenţii a fost Marea Britanie, care se proteja în acest fel de Ţările de Jos (Belgia şi Olanda de azi). Ea a adoptat comerţul liber abia pe la mijlocul sec. XIX, doar atunci când a atins o domi-

naţie industrială totală. Exact la fel au procedat, ulterior, Statele Unite, care s-au protejat în faţa fostei metropole. Japonia postbelică avea taxe vama-le mai permisive pentru importul de produse industriale, dar acestea erau puternic condiţionate prin controlul guvernului asupra valutei. În acelaşi timp, erau promovate exporturile pentru a permite acumularea de va-lută necesară procurării de tehnolo-gii înalte (unelte sau licenţe). Erau ca-nalizate credite în sectoarele-cheie, iar investiţiile străine au fost interzise în majoritatea industriilor-cheie. Însă şi atunci când penetrarea capitalului străin era permisă, existau plafoane stricte cu privire la proprietatea stră-ină, care se ridicau la maximum 49%, limitare care s-a menţinut până în 1963. Companiile străine erau obli-gate să transfere tehnologia şi să procure produsele necesare pe piaţa locală.

Politici similare au aplicat în peri-oada postbelică şi ţări ca Finlanda, Italia, Norvegia şi Austria, acestea fiind necesare pentru dezvoltarea propriilor industrii. Măsurile protec-ţioniste au fost aplicate de ele până în anii şaizeci, iar în cazul Finlandei – o perioadă şi mai îndelungată. Pen-tru a-şi ridica industriile, ele au fo-losit pe larg întreprinderile de stat. Finlanda, care era una dintre cele mai sărace economii la începutul sec. XX, a introdus în anii treizeci o legislaţie care trata orice afacere cu capital străin de peste 20% drept „periculoasă”. Abia în 1987 această normă a fost relaxată, plafonul pro-prietăţii străine fiind ridicat până la 40%. Liberalizarea generală a in-vestiţiilor străine a survenit abia în 1993, şi asta ca măsură de pregăti-re a ţării de aderarea la UE în 1995. Pentru comparaţie, putem vedea că dacă Finlanda a avut parte de pes-te o jumătate de secol de politici protecţioniste pentru a se pregăti de aderarea la UE, Republicii Mol-dova i se propune să accepte în orb şi în alb, absolut nepregătită, cu o economie aflată în ruină, regulile neoliberale ale acestei organizaţii. În lumina acestei simple comparaţii, nesăbuinţa, ignoranţa şi iresponsa-bilitatea guvernanţilor noştri, care ne împing în braţele sufocante ale UE, sunt absolut izbitoare. Ca urma-re a acestor acţiuni se produce un amplu proces de subminare a inde-pendenţei noastre, pe care îl putem numi pe drept cuvânt proces de de-suveranizare a ţării.

Prin urmare, astfel de politici cu taxe vamale care apără piaţa inter-nă, cu subvenţii şi restricţii de ordin comercial sunt absolut indispensa-bile pentru ridicarea unor industrii noi în ţara noastră. Desigur, măsurile protecţioniste nu garantează în mod automat dezvoltarea. Dar lipsa aces-tora garantează eşecul. Iată de ce îmbinarea măsurilor protecţioniste cu cele de comerţ deschis în condi-ţiile actuale sunt vitale pentru statul nostru. Toate aceste măsuri impun ca element absolut indispensabil o guvernare patriotică, excelent instruită şi capabilă să-şi negocie-ze cu marii jucători internaţionali statutul său economic special. Un astfel de statut ar fi necesar pentru o perioadă limitată de timp de cel puţin douăzeci de ani.

Astfel, aparentele pierderi pe ter-men scurt se vor transforma în avan-taje strategice, bazate pe activităţi economice competitive şi complexe pe teritoriul ţării. Investiţiile străine trebuie condiţionate prin participa-rea în firme mixte cu capital prepon-derent autohton, prin contribuţia cu tehnologii avansate şi prin ridicarea calificării forţei de muncă autoh-tone. În condiţiile în care pe piaţa globală există resurse financiare enorme care sunt în căutarea unor nişe investiţionale, o astfel de poli-tică guvernamentală s-ar justifica pe deplin.

11. Privatizarea ca element sacrosant al religiei neoliberalismuluiUn alt mit promovat de apostolii

neoliberalismului în spaţiul ex-co-munist a fost cel al privatizării ma-sive ca soluţie salvatoare pentru economie. Fără a nega importanţa proprietăţii private, trebuie totuşi să remarcăm că practic pretutindeni unde s-a recurs la o privatizare cva-sitotală şi nechibzuită, de la Rusia până la România şi Republica Mol-dova, de cele mai multe ori efectele economice şi sociale au fost devas-tatoare. Şi asta deoarece chiar dacă formele de proprietate contează cu adevărat, totuşi diferenţa critică nu este între proprietatea de stat şi cea privată, ci între proprietatea concentrată şi proprietatea disper-sată. Altminteri, diferenţa între un sistem comunist şi unul neoliberal este nesemnificativă, gradul de li-bertate a unui om fiind legat direct

REPUBLICA MOLDOVA: DE LA INDEPENDENŢA POLITICĂ SPRE INDEPENDENŢA ECONOMICĂ

23 AUGUST 2013 5 F L U X

de măsura în care acesta posedă o proprietate. Adică, distribuirea pro-prietăţii, demonopolizarea ei prin măsuri regulatorii drastice este sin-gura cale de a evita pauperizarea absolutei majorităţi a cetăţenilor în favoarea unor oligarhii locale sau transnaţionale.

12. Criza balanţei de plăţi – o altă capcană neoliberalăPrintre capcanele privite de gu-

vernele ţărilor sărace ca binefaceri sunt şi soluţiile oferite de FMI, urmat de BM şi de alţi donatori, sunt şi cele care ţin de aşa-numita criză a balan-ţei de plăţi. Semnarea unor astfel de acorduri e privită ca garanţie că ţara respectivă va renunţa la măsuri risipitoare şi va fi una „bună de pla-tă”. Dar astfel de acorduri impun şi o serie de condiţii care cuprind o gamă largă de politici economice, inclusiv liberalizarea comerţului, legi permisive cu privire la societă-ţile comerciale, reducerea deficitu-lui bugetar şi a alocaţiilor sociale, dar, mai ales, politici macroecono-mice. Aceste politici macroecono-mice, prezentate pe un ton sforăitor de către exponenţii respectivelor structuri internaţionale guvernelor aborigene, vizează politica moneta-ră şi cea fiscală. Însă, aşa cum arată istoria unor astfel de cooperări in-ternaţionale, „mâna de fier” a FMI, care se crede că este cea care asigu-ră stabilitatea economică şi promo-vează astfel creşterea economică, produce exact efectul invers.

13. Controlul riguros asupra inflaţiei – o condiţie optimă pentru capitalul nomadUna dintre măsurile sacrosante

impuse ţărilor ca Republica Moldo-va este menţinerea sub un control strict a inflaţiei. Însă Ha Joon Chang deconspiră în mod strălucit esenţa acestei politici. El arată, bazându-se pe experienţă internaţională, că dacă o inflaţie galopantă poate fi dezastruoasă, o inflaţie moderată de până la 40% nu este neapărat dăunătoare, ci chiar poate fi compa-tibilă cu o creştere economică rapi-dă şi cu crearea de locuri de muncă. Totuşi,economiştii pieţei libere in-sistă că stabilitatea economică, pri-vită de ei ca inflaţie foarte scăzută, trebuie obţinută cu orice preţ, deoa-rece inflaţia ar face rău economiei. De regulă, rata inflaţiei recomanda-tă de ei ar trebui să oscileze între 1%

şi 3%. Însă, de fapt, nu există nicio dovadă că o inflaţie la niveluri mici ar fi benefică economiei. Dimpotri-vă, practica internaţională arată că măsurile antiinflaţioniste excesive pot chiar dăuna economiei. Politici-le orientate spre reducerea inflaţiei determină o reducere a investiţiilor şi, implicit, a creşterii economice. În plus, experienţa arată că astfel de politici nu doar au stânjenit inves-tiţiile şi dezvoltarea, ele nici măcar nu au reuşit să atingă scopul urmă-rit, şi anume creşterea stabilităţii economice.

Referindu-se la ideile celebru-lui economist John Kenyes despre efectele benefice ale inflaţiei, Alek-sandr Dughin subliniază următoa-rele: „Faimoasa afirmaţie keynesiană despre funcţia pozitivă a procesu-lui inflaţionist pentru dezvoltarea sectorului real al producţiei este o versiune diminuată a „banilor liberi” a lui Gesell. O inflaţie treptată şi ne-semnificativă a valutei stimulează investirea banilor în mărfuri şi con-tribuie la dezvoltarea sectorului real al economiei” .

În condiţiile unui capitalism mo-netar sau speculativ, în care ca-pitalul a devenit nomad şi vaga-bondează pretutindeni în căutarea extragerii unor supraprofituri rapi-de şi evitându-se ciclul producţiei cu toate implicaţiile lui sociale, singurii câştigători din acest joc sunt „pira-ţii” marilor grupuri financiare. Im-plicit, pe post de perdanţi se pome-nesc ţările cu guverne credule, care îmbrăţişează astfel de politici. Situa-ţia se agravează în asemenea cazuri şi prin faptul că o politică monetară prea strictă scade investiţiile în sec-torul real, redirecţionându-le spre afaceri speculative, ceea ce atrage după sine încetinirea creşterii eco-nomice şi împiedică crearea de lo-curi de muncă.

În acest context, amintim că în scopul impunerii unei politici mo-netare stricte, încă din momentul creării Băncii Naţionale, ţării noas-tre i s-a sugerat că soluţia optimă este acordarea independenţei aces-tei instituţii în raport cu Guvernul. Scopul principal declarat a fost cel de exercitare nestingherită a unui control asupra inflaţiei. Dar ieşind de sub controlul Guvernului, Ban-ca Naţională nu a devenit una in-dependentă decât în raport cu au-torităţile de stat, de fapt trecând în subordinea FMI şi BM. Astfel, s-a produs fortificarea unor politici ma-croeconomice monetariste, extrem de nepotrivite pentru ţări cu un nivel de dezvoltare ca cel al Repu-blicii Moldova. Aici ar mai fi de re-ţinut următoarele. Nu există nicio

dovadă că independenţa Băncii Naţionale determină scăderea ra-tei inflaţiei şi nici că ar contribui la creşterea economică şi la scăderea ratei şomajului. Separarea BNM de Guvern şi de corpul de legiu-itori îngreunează aplicarea unor politici economice coerente care să permită o dezvoltare stabilă în avantajul întregii societăţi.

O realitate nouă, care scapă ochiu-lui comun, ţine de schimbarea de paradigmă, care a afectat însăşi esenţa capitalismului tradiţional, axat pe producţie, în care banii reprezentau doar un element au-xiliar, chiar dacă indispensabil, ce determina prosperitatea. Noul tip de capitalism financiar a inversat relaţia tradiţională între producţie şi capital. Şi chiar dacă acest nou tip de capitalism a provocat în ultima perioadă crize financiare cu efecte globale devastatoare, apostolii mo-netarismului caută să ne convingă că ar fi vorba doar despre nişte mici disfuncţii, nu de o criză profundă de sistem determinată de însăşi esenţa lui. Se ştie, de pildă, că sectorul fi-nanciar a devenit mult mai eficient în generarea de profituri pe termen scurt, acestea fiind mult mai vaste decât cele provenind din economia reală. Capitalul financiar fiind mult mai lichid decât cel industrial. Prin urmare, primul este indispensabil pentru dezvoltarea economică, însă doar în condiţii reglementate cu stricteţe. Altminteri, dintr-un fac-tor stimulativ capitalul financiar devine unul distructiv, devastator pentru economia naţională. Altfel zis, aşa cum arată Ha Joon Chang, se înregistrează o diferenţă de viteză considerabilă de circulaţie a capita-lului între sectorul financiar şi eco-nomia reală. Prin urmare, această diferenţă de viteză trebuie redusă prin politici regulatorii ferme.

14. Sistemul bancar – o frână în dezvoltarea economiei naţionale Faptul că în Republica Moldova în-

tregul sistem bancar, în loc să fie un instrument de stimulare a economi-ei, s-a transformat în unul parazitar, care frânează spiritul întreprinzător şi paralizează dezvoltarea, este la în-demâna oricui. Dobânzile exagerate, termenele şi condiţiile de restituire a creditelor excesiv de împovărătoare sunt o realitate deprimantă. În aces-

te condiţii, principala autoritate regulatorie, Banca Naţională a Mol-dovei, nu-şi îndeplineşte principala funcţie de supraveghere şi dirijare a sectorului bancar, iar Guvernul şi Parlamentul, având competenţe restrânse din cauza statutului in-dependent al BNM, se dovedesc a fi neputincioase de a schimba radical situaţia. În plus, concreşterea dem-nitarilor de prim rang de la Guvern şi Parlament, precum şi a funcţiona-rilor din BNM cu grupurile financiare dominante, face iluzorie orice spe-ranţă de relansare a economiei na-ţionale printr-un sistem de creditare accesibil, atractiv şi stimulatoriu.

Astfel, concentrarea marilor ca-pitaluri în mâinile câtorva jucători financiari din umbră reduce întrea-ga economie naţională la postura de ostatic al acestora. În consecinţă, statul s-a transformat în unul de tip mafiot, controlat de oligarhi, iar instituţiile menite să exercite actul decizional în interesul public, orga-nele de drept şi justiţia au devenit instrumente de manipulare pentru clanurile financiare. O consecinţă directă a concentrării excesive de capital este şi anexarea partidelor dominante la interesele de culise ale prădătorilor pieţei financiare. O altă realitate care derivă de aici este acapararea principalelor instituţii media, dar şi coruperea unei cohor-te întregi de analişti politici, dirijaţi de către aceleaşi grupuri financia-re. Republica Moldova a devenit un „stat captiv”, scandalurile de atacuri raider în sistemul bancar se ţin lanţ, iar sfârşitul acestei situaţii dezastru-oase nu se întrevede.

Faptul că guvernele care s-au pe-rindat în ultimii cincisprezece ani au ratat şansa de a folosi singura bancă cu capital majoritar de stat, Banca de Economii a Moldovei (BEM), pen-tru a stimula producătorul autohton este un exemplu elocvent al lipsei de viziune şi de interes al acestora. Dezastrul în care a fost adusă BEM prin acordarea de credite neperfor-mante arată caracterul criminal al acestor politici, iar fondurile astro-nomice deturnate din această bancă anulează orice speranţă de finaliza-re a acestor cazuri în sistemul nostru de justiţie corupt până în măduva oaselor. Şi în aceste condiţii, în loc să se recurgă la consolidarea aces-tei bănci, înalţii oficiali de la Guvern şi de la BNM, ghidaţi de instructorii din instituţiile financiar-creditare in-

ternaţionale, îşi anunţă intenţia de a o privatiza. Aici corupţia şi prejude-căţile de factură neoliberală sunt, în mod evident, complementare.

Dată fiind situaţia intolerabilă din sistemul bancar al ţării, autorităţile statului trebuie să întreprindă o re-formă vastă şi radicală a acestuia. Printre măsurile ce se impun cu ne-cesitate ar fi următoarele:

1) Minimalizarea pieţei de capital şi instituirea unui control de stat di-rect asupra sistemului bancar.

2) Reducerea dobânzilor până la nivelul care să asigure profitabili-tatea pentru proprietarii băncilor şi accesibilitatea creditelor pentru întreprinzătorii autohtoni.

3) Licenţele de activitate în sec-torul bancar trebuie eliberate doar cetăţenilor Republicii Moldova.

4) Calitatea de proprietari ai băn-cilor sau de coproprietari trebuie să o deţină doar cetăţenii Republi-cii Moldova.

5) Cota de participare a unui ce-tăţean la capitalul statutar trebuie strict limitată în vederea neadmite-rii instituirii de monopoluri şi câr-dăşii de cartel.

6) Nu se va admite existenţa unor proprietari anonimi în sistemul bancar, ascunşi în spatele unor fir-me off-shore.

7) Statul va încuraja descentra-lizarea activităţii bancare, crearea unor instituţii financiare regionale cooperatiste, orientate spre dez-voltarea sectorului de producere din acele regiuni.

8) Statul va interzice exportul profiturilor obţinute din activităţi bancare şi va încuraja direcţiona-rea acestora în sfera de producere, în proiecte sociale şi de infrastruc-tură.

9) Toate operaţiunile bancare efectuate de către instituţiile publi-ce, de întreprinderile de stat sau cu capital majoritar de stat, precum şi de plăţile pentru serviciile comu-nale, serviciile publice locale, nota-riale, de avocat, judecătoreşti, ale executorilor judecătoreşti şi altele de acest gen se vor efectua doar prin băncile de stat.

10) În caz de necesitate, statul va recurge la măsuri coercitive cum ar fi lichidarea unor bănci, care pe-riclitează securitatea financiară a ţării.

Important


23 AUGUST 20136F L U X Important

Esenţa acestei reforme va consta în reorientarea economiei naţio-nale de la capitalismul de tip spe-culativ spre cel de tip productiv, de la concentrarea de proprietăţi şi capitaluri în interesul îngust al unor clanuri spre distribuţia largă a proprietăţii.

15. Schimbul valutar, din sectorul privat – în sectorul public În Republica Moldova se vede

cu ochiul liber că operaţiunile de schimb valutar au devenit afaceri extrem de profitabile pentru o vastă reţea de afacerişti. Spre deosebire de practica internaţională, numărul de case de schimb valutar în ţara noastră a devenit atât de mare, încât poate concura cu numărul de frizerii şi farmacii. Pentru a face ordine în acest domeniu şi pentru a-şi spori capacitatea financiară, Guvernul trebuie să urmeze exemplul ţărilor care au realizat adevărate miracole economice şi să ia sub controlul său această activitate. Din veniturile obţinute în urma operaţiunilor de schimb valutar statul trebuie să-şi consolideze capacitatea bugetară, să onoreze datoria externă, să pro-cure tehnologii înalte, să subvenţio-neze sectorul de producere, să pre-steze obligaţiile sociale.

16. Cinci atribute de bază ale capitalului în concepţia distributistăPentru a arăta ce caracteristici ar

trebui să posede capitalul aflat în serviciul comunităţii, voi apela la definiţia dată de Adam K. Webb, ci-tată în cartea lui Ovidiu Hurduzeu „Economia Libertăţii”, o lucrare-ma-nifest al distributiştilor:

„Distributiştii subliniază impor-tanţa largii distribuiri a proprietă-ţii în contrast cu permanenta con-centrare a puterii din capitalism şi socialism. Este tot de o importanţă crucială, deşi întrucâtva mai puţin vizibilă, necesitatea de a supune pu-terea de decizie economică standar-delor etice (...) În orice model eco-nomic alternativ, capitalul trebuie să aibă cinci atribute. Trebuie:

să crească în mod fructuos, în sen-sul de a fi productiv, capabil să susţi-

nă dezvoltarea economică necesară pentru a eradica sărăcia şi a schimba peisajul economic;

să fie independent de intervenţiile de sus, să permită atât demnitatea şi autonomia economică, cât şi flexibi-litatea şi temeritatea în modul de a aborda oportunităţile economice;

să fie distribuit aşa încât să con-solideze proprietatea, atât în scopul distribuirii în mod echitabil a profi-turilor, cât şi în cel al dispersării pu-terii decizionale;

să fie diversificat – investit în mul-tiple sectoare şi locuri pentru a per-mite persoanelor individuale şi în-treprinderilor o mai mare securitate financiară şi acces la fonduri;

administrat potrivit standardelor etice care iau în considerare profi-tabilitatea, trecând însă dincolo de aceasta”.

17. Antagonismul între oligarhi şi businessul mic şi mijlociu trebuie rezolvat de Guvern Dacă până mai ieri dezbaterea

publică de la noi se axa pe confrun-tarea taberei liberale cu cea comu-nistă, astăzi conflictul de bază este între businessul oligarhic, pe de o parte, şi businessul mic şi mijlociu, pe de altă parte. Întrucât marile grupuri de afaceri au concrescut cu statul, competiţia pe piaţă a devenit practic imposibilă, ceea ce blochea-ză dezvoltarea economică în ansam-blu. În acest conflict major dintre „rechinii” lumii afacerilor şi între-prinzătorii mici şi mijlocii, statul trebuie să se alieze cu ultimii împo-triva primilor. Adică, avem nevoie de o altă guvernare, patriotică, res-ponsabilă şi curajoasă, care să expri-me interesele propriului poporul şi să elibereze economia naţională din îmbrăţişarea sufocantă a oligarhilor. Fireşte, aici este vorba de o luptă politică majoră cu un oponent pu-ternic, care deţine pârghii uriaşe şi care nu va capitula de bună voie. Ea poate fi câştigată doar printr-un an-gajament moral fără rest din partea celor care înţeleg întreaga adâncime a prăpastiei în care s-a pomenit ţara noastră şi sunt decişi să o ridice din ruină. Şi aici nu mai e loc pentru ve-chile animozităţi politice sau pentru

lupte interpartinice intestine. Ideea Naţională a Republicii Moldova, iz-vorâtă de instinctul autoconservă-rii colective şi a perpetuării noastre pe acest pământ, trebuie să ne so-lidarizeze. Renaşterea economică a ţării este cauza celor mulţi, care au datoria să înlăture dictatura mino-rităţii perverse şi rapace.

Pentru a înţelege mai bine origi-nea marilor capitaluri de la noi, să apelăm la diagnosticul stabilit de Aleksandr Dughin în cazul Rusiei, cazul Moldovei fiind unul identic. El relevă trei componente ale marelui capital:

1) Linia politică de orientare spre Occident, spre ideologia liberală; de fapt, a fost vorba de o revolu-ţie ideologică liberală, camuflată în parte de procesele democratice. Marele capital privat a fost creat ca o continuare economică a unei direc-tive ideologice.

2) Elementul criminal era singu-rul segment existent la apusul so-cietăţii sovietice, care avea experi-enţa iniţiativei private. Tocmai de aceea, anume mediul criminal a de-venit expresia capitalismului rusesc. Reabilitarea ideologică a iniţiativei private a atras după sine criminali-zarea economiei. Marele business privat rusesc poartă stigmatul origi-nii sale criminale (tenebroase) – de la metodele de acumulare a capita-lului iniţial până la regulile de ordin etic, metode, garanţii de respectare a angajamentelor comerciale şi re-zolvare a unor probleme litigioase.

3) Corupţia birocraţiei reprezin-tă a treia trăsătură fundamentală a actualului capitalism rusesc. Ma-rele capital privat în Rusia de as-tăzi a apărut genetic din procesul de privatizare, la care au participat două părţi – birocraţii de stat, care au transmis în mâini private ramuri întregi, şi înşişi privatizatorii (cu o componentă substanţială de comu-nităţi criminale organizate). Întregul mecanism de privatizare a fost un proces de corupţie totală. De aici şi situaţia în care s-a pomenit după căderea URSS atât Rusia, cât şi Repu-blica Moldova: stat slab – oligarhi puternici. Iar în cazul nostru această formulă a devenit de-a dreptul izbi-toare în ultimii ani. Această stare de lucruri reclamă necesitatea strin-gentă de renaştere a unui „etatism”

viguros sau, altfel zis, impune ne-voia de adevăraţi statalişti la cârma ţării. Altminteri, cei învinşi rămân statul şi poporul, iar cei victorioşi vor fi tot profitorii tranziţiei.

Un sector prosper şi dinamic al businessului mic şi mijlociu poate fi doar produsul unui stat puternic, care să impună reguli dure. O au-toritate statală puternică va avea misiunea să creeze clasa medie. În caz contrar, Republica Moldova va rămâne o democraţie imitativă, o parodie a modelului occidental, dominată de marele capital de ori-gine tenebroasă. Problema se pune în mod radical: sau „stat captiv” la cheremul oligarhilor, sau stat pu-ternic în serviciul poporului.

18. Mitul egoismului ca motor al progresului O prejudecată inoculată în men-

talul colectiv asupra esenţei capi-talismului este cea, potrivit căreia, motorul de bază al economiei de piaţă ar fi egoismul naturii umane, simpla lăcomie care o determină să râvnească acumularea de bogăţie. Anume acest defect este ridicat pe piedestal de către şcoala economi-că dominantă. El a devenit un loc comun practic pentru întreaga so-cietate. Aici întrebarea e cum însuşi păcatul de bază, din care derivă toa-te celelalte păcate, poate fi conver-tit în virtute şi transformat într-un principiu de prosperare a unei soci-etăţi întregi, şi nu doar al unui grup restrâns, dornic de căpătuire? În rea-litate, însă, cu toate că egoismul sau simpla preocupare pentru prosperi-tatea personală rămâne a fi un sti-mulent important, totuşi oamenilor şi societăţilor nu le sunt mai puţin caracteristice solidaritatea, compa-siunea, preocuparea pentru binele comun, cinstea, patriotismul şi alte virtuţi. Iar statul are căderea să ser-vească drept mecanism de echili-brare a proceselor economice, care să nu permită triumful egoismului în defavoarea societăţii. Altfel zis, la baza economiei întotdeauna stă un set de valori morale, filozofice, politice şi ideologice, ea nefiind un domeniu autonom în raport cu an-samblul unei vieţi comunitare.

În aceste condiţii, noului colonia-

lism care ni se impune de către sis-temul mondial corporatist, numit şi plutocraţie, Republica Moldova tre-buie să i se opună prin crearea unui capitalism popular, care să permită distribuţia echilibrată a bunurilor. Aşa cum sugerează David C. Kor-ten, fundamentalismului ştiinţific al economiştilor neoliberali, care sacralizează rapacitatea, egoismul şi creşterea abisală a inegalităţii, ţara noastră trebuie să-i răspundă printr-o abordare de sistem, baza-tă pe valorile morale, cele ale coo-perării, ale dezvoltării economice locale şi regionale, ale păstrării fa-miliei. În definitiv, pieţele reprezintă o instituţie esenţială, care poate şi trebuie să aibă efecte benefice. Însă funcţionarea lor eficientă depinde de exercitarea de către participanţi a unui simţ de răspundere la adre-sa ansamblului. Pieţele au nevoie de reguli aplicate imparţial, care să garanteze tranzacţii cinstite, să echi-libreze interesele publice şi private, să ofere o infrastructură şi servicii publice, să asigure condiţiile unei competiţii corecte şi să garanteze o distribuţie echitabilă a proprietăţii şi a veniturilor.

O economie sănătoasă nu se poa-te baza pe prădătorii individuali şi nici pe companii orientate spre stoarcerea de supraprofituri pen-tru patroni. Într-o economie săra-că în resurse, cum este cea a ţării noastre, cu cât e mai mare capaci-tatea sistemului economic de a se adapta la condiţiile locale specifi-ce, cu atât va deveni mai eficientă folosirea resurselor, prin urmare, va creşte prosperitatea de ansam-blu. Această capacitate de adaptare devine maximă atunci când fiecare comunitate trăieşte după posibili-tăţile ei, luarea deciziilor se face la nivel local, iar schimburile dintre co-munităţi sunt cinstite şi echilibrate. Aceste condiţii măresc controlul şi responsabilitatea democratică, re-strâng capacitatea piraţilor econo-mici de a coborî valoarea de vânzare a muncii, sănătăţii, siguranţei şi a standardelor ecologice şi preîntâm-pină acumularea de datorii externe destabilizatoare.

(Va urma.)Iurie ROŞCA


23 AUGUST 2013 7 F L U XEconomic

Situația legată de cur-sul de schimb al leului moldovenesc poartă un caracter absolut specu-lativ şi este bine dirijată de BNM, nu în folosul economiei naționale şi a populației.

BNM – provocator valutarÎn linii mari, leul MD copie (re-

flectă ca în oglindă) cursul valutar EUR/USD de pe piețele valutare internaționale. În ultimele luni, acest curs a luat-o razna şi nu se mai supune niciunei legități economi-ce. Comportamentul leului moldo-venesc față de euro şi dolarul SUA este provocat artificial. Presupun că principalul ”provocator” este Ban-ca Națională a Moldovei, care pro-cedează după placul său sau după placul celor care dirijează din umbră BNM, a cărei conducere este loială politic.

Situația de pe piața valutară din Moldova este una deosebită față de țările vecine şi cele îndepărtate. Moldova nu produce nimic, sectorul energetic este dependent în propor-ţie de 99 % de resursele străine. Re-surse, bogății şi rezerve naturale nu avem, de aceea leul moldovenesc (moneda națională) poate fi com-parat cu hârtia igienică, care joacă rolul de instrument convențional de schimb în toate sferele.

Ce face BNM?Banca Națională a Moldovei îşi

bate joc de leul moldovenesc în fel şi chip. Cursul de schimb for-mează prețurile la toate celea în Moldova, ține în suspans piața cre-ditară şi rata dobânzii la credite, îi îmbogățeşte pe unii şi îi sărăceşte pe alții, permite exportul de valu-tă în condiții foarte avantajoase pentru unii etc. De aceea, cursul de schimb a căpătat amprentă politică. În ultimele luni, BNM acționează contrar oricăror legi ale pieței. Amintesc, orice autoritate monetară națională a unei țări are rolul principal de a stabiliza şi asi-gura creşterea economică. În țările cu conducere normală şi economie de piață, băncile lor centrale in-tervin pe piață, atunci când există riscuri. În Moldova se face invers, BNM aruncă lei moldoveneşti pe piață cu vagoanele şi sterilizează piața de euro şi dolari SUA în volu-me exagerate, contrar legii pieței, chiar contrar sarcinilor sale.

De ce se procedează așa?Acum este sezonul de export al

legumelor şi fructelor. Şi aceasta, până când Federația Rusă nu s-a dezmetecit şi nu a închis porțile pentru Moldova, aşa cum a proce-dat cu ucrainenii. Cineva dintre cei care dețin monopolul la exportul de legume şi fructe se foloseşte in-tensiv de situație şi obține bani grei din aceste operațiuni. Nu se exclude

faptul că, având omul său la BNM, i-a ordonat să formeze un curs cât mai mare, pentru a vinde valuta proveni-tă din export cât mai convenabil.

Acţiunile BNMAstfel, în ultimele luni această

Bancă Naţională a Moldovei a cum-părat, la cursul cel mai înalt, valută străină în volum de aproximativ 140 de milioane de dolari SUA şi a vân-dut valută, la un curs mic, un volum de aproximativ 43 de milioane de dolari. Pentru cei care nu sunt prea inițiați în operațiuni valutare, aceas-ta înseamnă că, atunci când trebuie să cumperi valută şi să obții venituri se acționează invers şi, respectiv, când trebuie să vinzi valută ca să obții profit se face din nou invers. Adică, se aduc artificial prejudicii. Nu se exclude că BNM face exact aşa cum nu ar trebui de procedat.

Cursul leului moldovenesc nu se formează de piață, ci se stabileşte semiconfidențial de către BNM, iar toți actorii de pe piață, în mod or-ganizat şi ascultători, se conformea-ză cerințelor acesteia. Majoritatea operațiunilor de cumpărare-vânza-re a valutei de către BNM, presupun, s-ar face prin anumite bănci comer-ciale, loiale unor oligarhi, ei şi factori de decizie politică, ei şi stăpânii reali din umbră.

Prognoze valutareÎn perioadele următoare, când

cei care au acumulat volume foarte mari de lei MD, vor da ordin să se întreprindă acțiuni de reducere a

cursului MDL. Aceasta le va permite celor care dețin monopolul asupra exporturilor de legume şi fructe să treacă la importul masiv de produse alimentare pentru popor. Manifes-tând griji față de ultimul.

Respectiv, pentru ca să efectu-eze importuri mari de mărfuri, cei ce dețin monopolul asupra impor-turilor de produse alimentare (car-ne, peşte, citrice, conserve etc.) vor procura valuta străină la un curs de schimb mult mai mic decât în pre-zent. Acest curs va fi asigurat de că-tre aceeaşi BNM, indiferent de fap-tul că va aduce prejudicii financiare considerabile statului prin acțiunile sale.

În aşa fel, în următoarele luni ne vom aştepta la o reducere a mone-

dei euro până la 15,90-15,55 lei, iar a dolarului până la 12,05-11,85 lei.

Persoanele fizice şi juridice ale că-ror scadență la credite în valută bate la uşă, vor suferi enorm din punct de vedere economic şi financiar, iar BNM nu-şi face grijă de aceştia. Prin-cipalul este să asigure procesele in-verse faţă de cele normale.

Cât priveşte dezvoltarea şi creşterea economică a statului şi bu-năstării populației, habar de grijă nu are această BNM. Şefii acesteia au sa-larii bune, sunt asigurați şi protejați social de către stat, iar politic - de către şefii lor.

Înainte Moldova, înainte era mai bine!...

Gheorghe CONSTANDACHISursa: constandachi.eu

Avem cel mai mic salariu mediu din Europa. Cel mai mare este

de 4.200 de euro pe lunăRepublica Moldova este ţara în care se înregis-trează cel mai mic sala-riu mediu din Europa, 263 de dolari net lunar. Potrivit unei analize realizate de Wikipedia, la acest capitol am fost întrecuţi chiar şi de Albania, deşi doar cu un dolar, urmată de Ucrai-na. România se află pe locul şase în topul state-lor europene cu cel mai mic salariu mediu, după Bulgaria şi Macedonia.

Conform datelor din 2011, pre-zentate de Wikipedia, cele mai mari salarii medii din Europa se înregis-trează în Elveţia, 5.600 de dolari net pe lună, Luxemburg, cu un salariu mediu net de 4.230 de dolari pe lună, şi Irlanda, cu 4.028 dolari pe lună.

Cele mai mici salarii medii din Europa se înregistrează în Moldova, 263 de dolari net lunar, Albania, 264 de dolari net, şi Ucraina, 303 dolari. Ro-mânia rămâne în continuare una dintre ţările cu cele mai ieftine costuri ale forţei de muncă din Europa, salariul mediu al unui angajat român fi-ind de 474 de dolari net, se arată în analiza citată de Ziarul Financiar.

Analiza realizată de Wikipedia ia în calcul salariile medii nete şi brute din statele europene, calculate atât în monedele naţionale ale fiecărui stat, precum şi în dolari. Pentru Monaco şi San Marino nu există date în analiza celor de la Wikipedia.

Salariul mediu este unul dintre cei mai importanţi indicatori ai unei economii, acesta fiind unul dintre principalii factori luaţi în considerare de investitori care vor să-şi deschidă facilităţi de producţie sau centre de servicii în diferite ţări.

În plus, salariul mediu pe economie are o importanţă majoră pentru că evoluţia acestuia este luată în considerare atunci când se calculează pensiile, mai precizează sursa.

FLUX

Cum îşi bate joc BNM de economie, ţară şi popor

Ministerul Educaţiei a făcut publice rezultate-le celei de a doua etape de admitere la studii superioare de licenţă. Pentru sesiunea repetată, instituţiile de învăţământ de stat au propus 787 de locuri la buget şi 3 878 de locuri prin con-tract, cu achitarea taxei de studii. Însă şi după sesiunea suplimentară, majoritatea acestora au rămas vacante. Astfel, în universităţile de stat au rămas neacoperite 4 342 de locuri, dintre care 466 de locuri cu finanţare de la buget şi 3 876 de locuri prin contract.

Ca şi în anii precedenţi, cele mai solicitate specialităţi au fost dreptul, medicina şi contabilitatea. Potrivit Mi-nisterului Educaţiei, cele mai multe cereri, în raport cu numărul de locuri oferite, au fost depuse la Universita-tea de Stat din Moldova – 4.921, Universitatea Tehnică a Moldovei – 4.181, Academia de Studii Economice din Moldova – 4.053, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu” – 1.813 şi altele.

Şi după sesiunea repetată de admitere au rămas nea-coperite locuri la domeniile generale de studii. La Ştiințe ale educației au rămas nesolicitate 587 de locuri, dintre care 203 la buget şi 384 prin contract. În cadrul acestui domeniu nu a fost întrunit numărul necesar de studenţi la fizică, unde au rămas vacante 44 de locuri, la limbi şi literaturi – 36 de locuri, la educația tehnologică – 26 şi 17 locuri la matematică.

Un alt domeniu la care au rămas 476 de locuri vacante este Ingineria şi activitățile inginereşti, urmată de Ştiințe economice – 286 de locuri, ştiințe exacte – 191 de locuri şi Ştiințe ale naturii – 172 de locuri.

Viceministrul Educației, Loretta Handrabura, menţio-na într-un interviu pentru radio Europa Liberă că cei mai mulţi dintre candidaţi îşi aleg viitoarea specialitate por-nind de la prestigiul acesteia, de la mărimea salariului pe care ar putea, ipotetic, să-l obţină, de la tradiţia din familie, corelându-şi mai puţin dorinţele şi năzuinţele cu propriile cunoştinţe şi capacităţi.

„Ne dă în continuare de gândit şi observăm că sub-venţiile pe care le-am dat noi în domeniul pedagogiei, diferite stimulente chiar şi în timpul studiilor, pentru stu-denţii de la facultăţile domeniului Ştiinţe ale Educaţiei, nu conduc la o acoperire şi la o cerere din partea tineri-lor pentru specialităţile de pedagog, pe diverse materii”, constata Gandrabura. În contextul în care persistă ten-dinţa de acoperire cantitativă a locurilor din universităţi, în detrimentul calităţii, viceministrul consideră că este firesc să ne întrebăm, cum ar putea un viitor pedagog, care a fost admis cu media şase, să pregătească elevi de nota opt, nouă şi zece?

În sesiunea de admitere 2013, universitățile de stat au propus, în total, 16 895 de locuri, dintre care 6755 cu finanţare de la buget şi 10 140 prin contract. În urma celor două etape de admitere, au fost acoperite în total 13617 locuri (80,6%), dintre care 6289 la buget (93,1%) şi 7328 (72,3%) – la contract.

În 2012, rata de acoperire a locurilor propuse de către instituţiile de învăţământ superior a fost de 96 la sută.

FLUX

Admiterea în universităţi s-a încheiat

23 AUGUST 20138F L U X Social

CMYK

SUA vor să închidă unul dintre sistemele sale de con-trol asupra spaţiului din apropierea Terrei, care mo-nitorizează deşeurile de pe orbită. Acest lucru poate face zborurile sateliţilor şi activitatea SSI mai riscante.

Sistemul de supraveghere spaţială al Forţelor Aeriene ale SUA (Air Force Space Surveillance System) este numit pe scurt Space Fence sau „gard spaţial”. Este vorba despre trei radare gigantice în sudul SUA, care urmăresc obiecte-le din apropierea Terrei încă de la începutul anilor ’60.

Comandamentul Forţelor Aeriene nu prelungeşte con-tractul cu firma care s-a ocupat în ultimii patru ani de funcţionarea Space Fence. Începând cu 1 octombrie, ra-darele urmează să fie dezactivate. Deşi încă nu se pune problema demontării „gardului”, soarta sa nu se cunoaş-te.

Aceste radare văd orice obiecte de pe orbită de dimen-siuni mai mari de 10 centimetri, care prezintă pericol pentru sateliţi şi, în primul rând, pentru Staţia Spaţială Internaţională. Primind avertismente de pe Terra, staţia face manevrele necesare pentru a evita coliziunea. Iuri Karaş, membru al Academiei Ruse de Cosmonautică, este

de părere că, după închiderea Space Fence, riscul pentru echipajul de la SSI nu va creşte, deoarece vor monitoriza deşeurile alte sisteme.

„Rusia are sistemul Okno (Fereastra), care este ampla-sat în Asia Centrală. De aceea, închiderea sistemului ame-rican nu prezintă un risc pentru echipajul SSI”.

Igor Afanasiev, redactor al revistei Noutăţile Cosmo-nauticii, a atras atenţia asupra specificului „gardului” re-spectiv: „Principalul avantaj al sistemului american Space Fence este că el urmăreşte obiectele la o înălţime de până la 24 de mii de kilometri. Iar SSI zboară mult mai jos. Cele-lalte dispozitive şi sisteme supraveghează spaţiul de lân-gă Terra, până la o mie de kilometri. Cred că nu va creşte riscul”.

Dar nu toţi experţii sunt de aceeaşi părere. Mike Colet-ta, fondatorul site-ului http://www.satwatch.org/ şi spe-cialist în domeniul sateliţilor, a remarcat încă o caracteris-tică a Space Fence. Acest sistem nu trebuie dirijat special într-o direcţie sau alta, el cuprinde totul, radarele funcţio-nează non-stop. În mare, datorită acestui sistem s-a reuşit să se localizeze fragmentele unei arme antisatelit, testată de China în 2007, şi coliziunea a două aparate american şi rusesc în 2009. Aşadar, de acum va fi mai dificil să se pre-conizeze deplasarea deşeurilor, inclusiv în zona SSI.

Forţele Aeriene ale SUA declară că închiderea radare-lor are drept scop economisirea de mijloace financiare. Pentru funcţionarea lor se folosesc anual 14 milioane de dolari.

Potrivit unor analişti americani, discuţiile legate de în-chiderea Space Fence nu sunt altceva decât o formă de presiune asupra Pentagonului şi Congresului. Scopul este să se aprobe cât mai rapid de către Congres alocarea de bani pentru construirea unui sistem de generaţie nouă, pentru care sunt necesare în jur de 3 miliarde de dolari.

Sursa: Vocea Rusiei

Fugari, vulnerabili, practicanți ai altei religii, victime ale unor repre-siuni politice, religioase, rasiale – cam acesta este portretul refugiaților care-şi caută azil dincolo de granițele propriei țări.

Cu hainele de pe ei, cu o sumă de bani aproape neînsemnată şi cu câ-teva fotografii, aceştia se ascund de drama ce au trăit-o acasă.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Refugi-atului, la Centrul „Gaudeamus” din Chişinău a avut loc premiera docu-mentarului „Ziduri noi: femei refugi-ate în Europa de Est”, proiecția filmu-lui fiind organizată de Biroul Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) în Republica Moldova şi Asociația pentru Abilitarea Copilului şi a Familiei „Ave Copiii”.

Filmul, proiectat în cadrul Festivu-lui „Cronograf”, este produs de cana-lul „Al Jazeera” şi filmat în Ucraina, Belarus şi Republica Moldova.

Documentarul relatează poves-tea a şase femei refugiate din țări precum Afganistan, Congo, Iran, Uzbekistan şi Rusia. Victimele sunt forțate să fugă într-o țară în care întâlnesc noi piedici, noi ziduri, după cum ar spune regizorul.

La eveniment au participat Nicola Harrington-Buhay, coordonator rezi-dent ONU, Oldrich Andrysek, repre-zentant regional al UNHCR pentru

Belarus, Moldova şi Ucraina, Ingrid Tersman, ambasadorul Regatului Suediei la Chişinău, Silvia Radu, con-sul onorific al Regatului Spaniei, şi Olga Poalelungi, directorul Biroului Migrație şi Azil al MAI.

De asemenea, a fost prezentă şi Paula Palacios, regizor şi director al filmului, cea care în anul 2006 şi-a deschis la Paris propria companie de producție – „Palacios Films”. În 2012, „Palacios Films”, în colaborare cu Canalul Documentar Al-Jazeera, a produs trilogia despre tribul Hadza-be din Tanzania, „The Last Hunter”. Tot în acea perioadă a fost regizat şi filmul documentar de lung metraj ce a fost prezentat la Chişinău. Pelicula a fost realizată în colaborare cu În-altul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Fundația Spaniolă pentru Femei şi Sănătate şi Ambasa-da Regatului Norvegiei în Ucraina.

Noul documentar de durată Ali`ens (Somalis in Transit), produs de Canalul Documentar Al-Jazeerra cu susținerea UNCHCR, dar şi do-cumentarul despre Revoluția din Zanzibar, urmează a fi prezentate în curând la Chişinău.

La eveniment au fost vernisate şi două expoziții de fotografii. Una este dedicată activității lui Fridtjof Nansen, primul înalt comisar al Li-gii Națiunilor, oferită de Ambasada Norvegiei la Kiev, alta reflectă gra-dul de integrare a refugiaților în țara noastră.

În Republica Moldova, numărul

refugiaților este în creştere. Con-form datelor Biroului Migrație şi Azil (BMA), în aprilie 2013 erau înregistrați 214 refugiați şi şase solicitanți de azil, originari din pes-te 30 de țări ale lumii, cei mai mulți fiind din Siria, Armenia şi Afganis-tan. Situația lor este determinată, în mare parte, de conflictele militare ce au loc în aceste state.

La dispoziția refugiaților sunt puse trei soluții, la a căror aplicare UNHCR poate interveni: repatri-erea benevolă, integrarea locală şi reinstalarea într-o țară terță în cazul în care întoarcerea în țara de origine sau rămânerea în țara-gazdă sunt imposibile pentru per-soana dată.

Refugiații pot obține cetățenia Re-publicii Moldova dacă locuiesc aici cel puțin opt ani sau o pot obține pe parcursul a trei ani în cazul în care sunt căsătoriți legal cu un cetățean moldovean.

În lume, pe parcursul anului 2012, peste 45,2 milioane de oameni au fost strămutați forțat. Cauza domi-nantă rămâne războiul, 55% dintre refugiați provenind din doar 5 țări: Afganistan, Somalia, Irak, Siria şi Sudan. Peste 80% din refugiați lo-cuiesc în țări în curs de dezvoltare, aproape jumătate au sub 18 ani, iar din aceştia 28,8 milioane au fost forțate să se refugieze în interiorul granițelor propriilor țări.

Lucia CUJBĂ, FLUX

În Republica Moldova, numărul refugiaţilor este în creştere

Germania introduce opţiunea „gen nedeterminat”

pe certificatele de naştereGermania va de-veni primul stat european care va introduce un al treilea gen – „ne-determinat”, pe certificatele de naştere, o iniţia-tivă condusă de UE pentru oprirea discriminării în statele europene, potrivit ediţiei onli-ne a publicaţiei germane Spiegel.

Legea care va intra în vigoare în luna noiembrie a acestui an permite părinţilor să nu completeze câmpul referitor la sexul bebeluşilor, astfel încât copiii care se nasc cu malformaţii genitale, având caracteristici ale ambele sexe, masculin şi feminin, să poată decidă mai târziu dacă vor de-veni femei sau bărbaţi.

Germania este prima ţară din Europa care introduce o astfel de măsură, ziarul german „Süddeutsche Zeitung” numind această schimbare “o revo-luţie în legislaţie”.

Rămâne însă neclar cum va afecta această măsură celelalte documen-te personale oficiale, ca paşapoartele, unde persoanele pot alege pentru categoria sex doar între feminin şi masculin.

Legea a fost acceptată în mai, însă a fost făcută publică recent, la şase săptămâni după ce Australia a devenit prima ţară din lume în care s-a recunoscut în documentele oficiale o a treia categorie de sex pentru per-soanele care au recurs la operaţii de schimbare de sex.

Sursa: Ziarul Financiar

Problema deşeurilor spaţiale se agravează?

23 AUGUST 2013 9 F L U XExterne

CMYK

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ E M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

B U C O V I N A şi M O L D O V A Mănăstirea Putna a Sf.Voievod Ştefan cel Mare (participarea la Hramul Adormirea

Maicii Domnului) / Arhipelagul Mănăstiresc din Bucovina 15 – 18 august 2013 (4 zile / 3 nopţi)

Grup: 7 pers Preţul: 110 euro/pers Plecarea: Miercuri, 14 august, ora 19. Sosirea: Duminică, 18 august, ora 7. Mănăstiri: Bogdana, Putna, Sihăstria Putnei, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor, Dragomirna, Sf.Gheorghe: Moaştele Sf.Ioan cel Nou de la Suceava – ocrotitorul Moldovei, Sf.Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza. Chilia-peşteră: Sf.Daniil Sihastrul. Biserici: Dragoş Vodă, Mirăuţi, Sf.Dimitrie, Sf.Nicolae. SUCEAVA: Muzeul de Istorie, Curtea Domnească şi Cetatea de Scaun. Iaşi: Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Moaştele Sf.Cuv.Paraschiva – ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii şi Monumentul lui Ştefan cel Mare. Oraşe: Rădăuţi, Suceava, Iaşi.

D O B R O G E A Peştera Sf.Ap.Andrei cel întâi chemat – Apostolul Românilor / Pe urmele Sf.Ioan

Casian / Închinare la mormântul păr.Arsenie Papacioc / Croazieră în Delta Dunării 29 august – 1 septembrie 2013 (4 zile / 3 nopţi)

Grup: 7 pers Preţul: 110 eur/pers Plecare: Miercuri, 28 august, ora 21 Sosirea: Duminică, 1 septembrie, ora 24. Mănăstiri: Cocoş: Moaştele Sfinţilor de la Niculiţel, Celic-Dere, Sf.Ioan Casian, Sf.Maria-Techerghiol, Peştera Sf.Ap.Andrei, Dervent, Sf.Voievozi, Vladimireşti, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Adamclisi: Monumentul Tropaemum Traiani. Constanţa: Catedrala Sf.Apotoli Petru şi Pavel. Oraşe: Galaţi-Ostrov: trecerea Dunării cu bacul, Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Slobozia.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md [email protected]

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ E M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

B U C O V I N A şi M O L D O V A Mănăstirea Putna a Sf.Voievod Ştefan cel Mare (participarea la Hramul Adormirea

Maicii Domnului) / Arhipelagul Mănăstiresc din Bucovina 15 – 18 august 2013 (4 zile / 3 nopţi)

Grup: 7 pers Preţul: 110 euro/pers Plecarea: Miercuri, 14 august, ora 19. Sosirea: Duminică, 18 august, ora 7. Mănăstiri: Bogdana, Putna, Sihăstria Putnei, Suceviţa, Moldoviţa, Voroneţ, Humor, Dragomirna, Sf.Gheorghe: Moaştele Sf.Ioan cel Nou de la Suceava – ocrotitorul Moldovei, Sf.Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza. Chilia-peşteră: Sf.Daniil Sihastrul. Biserici: Dragoş Vodă, Mirăuţi, Sf.Dimitrie, Sf.Nicolae. SUCEAVA: Muzeul de Istorie, Curtea Domnească şi Cetatea de Scaun. Iaşi: Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Moaştele Sf.Cuv.Paraschiva – ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii şi Monumentul lui Ştefan cel Mare. Oraşe: Rădăuţi, Suceava, Iaşi.

D O B R O G E A Peştera Sf.Ap.Andrei cel întâi chemat – Apostolul Românilor / Pe urmele Sf.Ioan

Casian / Închinare la mormântul păr.Arsenie Papacioc / Croazieră în Delta Dunării 29 august – 1 septembrie 2013 (4 zile / 3 nopţi)

Grup: 7 pers Preţul: 110 eur/pers Plecare: Miercuri, 28 august, ora 21 Sosirea: Duminică, 1 septembrie, ora 24. Mănăstiri: Cocoş: Moaştele Sfinţilor de la Niculiţel, Celic-Dere, Sf.Ioan Casian, Sf.Maria-Techerghiol, Peştera Sf.Ap.Andrei, Dervent, Sf.Voievozi, Vladimireşti, Polovragi, Tismana, Vişina, Lainici, Locurele, Poiana Schimnicului, Prislop. Biserica Densuş. Adamclisi: Monumentul Tropaemum Traiani. Constanţa: Catedrala Sf.Apotoli Petru şi Pavel. Oraşe: Galaţi-Ostrov: trecerea Dunării cu bacul, Tulcea, Constanţa, Călăraşi, Slobozia.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md [email protected]

Oficialii de rang înalt din Rusia, între care parla-mentarii, judecătorii şi şefii companiilor de stat, precum şi soţiile, şi copiii minori ai acestora nu mai au voie să deţină conturi bancare sau instrumente financiare în străinătate, relatează RIA Novosti.

Legea, iniţiată de Kremlin pentru a „naţionaliza elita” şi a combate corup-ţia, prevedea iniţial interzicerea orică-ror active în străinătate, dar ulterior a fost modificată astfel încât să permită deţinerea de proprietăţi imobili-are în afara Rusiei.

Reglementarea a intrat în vigoare la începutul lunii mai, dar oficialii au avut la dispoziţie trei luni să scape de activele respective sau să demisioneze.

Singura pedeapsă în cazul încălcării acestei legi este că oficialii respectivi îşi pierd posturile.

„Numai parlamentarii şi oficialii retardaţi vor fi împie-dicaţi de această lege”, a scris Dmitri Gudkov, membru în Camera inferioară a Parlamentului, pe blogul său per-sonal.

Gudkov, membru al partidului de stânga Rusia Dreap-tă, a menţionat pe blog mai multe căi de a ocoli interdic-ţia, cum ar fi prin intermediul unor fonduri sau compa-nii-paravan offshore, sau prin înregistrarea deţinerilor pe numele unor rude mai îndepărtate.

Legea se aplică parlamentarilor, membrilor Guvernu-lui, guvernatorilor regiunilor, primarilor, procurorului general, preşedintelui ţării şi şefilor companiilor de stat.

Mai mulţi senatori din Camera superioară a Parlamen-

tului (Consiliul Federaţiei) au preferat să demisioneze. Serviciul de presă al Camerei inferioare (Duma) a anunţat însă că niciun deputat nu a demisionat din acest motiv.

Potrivit unor informaţii anterioare, nouă din 166 de senatori, între care Nikolai Olşanski, care figurează în to-pul Forbes al celor mai bogaţi ruşi, şi alţi circa 15 din cei 450 de deputaţi, au scăpat de activele din străinătate.

Miliardarul Roman Abramovici a demisionat din Parla-mentul regiunii Ciukotka, iar Anatoli Ciubais, şeful com-paniei de nanotehnologie Rusnano, deţinută de stat, şi-a transferat toţi banii din străinătate într-o bancă din Rusia.

Oficialii şi parlamentarii ruşi sunt obligaţi prin lege să îşi declare averile, dar nu şi provenienţa lor, fapt consi-derat drept un mare minus, de către activiştii anticorup-ţie.

Rusia se află pe locul 133 din 174 de ţări în indicele privind percepţia corupţiei, calculat de Transparency In-ternational.

Sursa: Ziarul Financiar

Premierul egiptean a aver-tizat marţi, 20 august, Sta-tele Unite că vor comite o eroare dacă vor suspenda ajutorul militar anual de 1,3 miliarde de dolari, afirmând că ţara se poate descurca şi fără acesta.

Dacă Washingtonul va îngheţa sau va tăia asistenţa militară acor-dată Egiptului, „acesta ar fi un sem-nal nefavorabil şi ar afecta armata o perioadă”, a declarat premierul inte-rimar, Hazem Beblawi, într-un inter-viu acordat televiziunii americane ABC News.

Dar „să nu uităm că Egiptul a trăit cu susţinerea militară a Rusiei şi că am supravieţuit. Nu ar fi sfârşitul lu-mii şi noi putem trăi în circumstanţe diferite”, a avertizat el.

Egiptul este de mai multe dece-nii un aliat al Statelor Unite, care îi acordă anual 1,3 miliarde de dolari ajutor militar şi 250 de milioane de dolari asistenţă economică.

Aceste declaraţii au loc în plină campanie de lobby parlamentar şi al ONG-urilor în Statele Unite pen-tru ca administraţia Barack Obama să înceteze ajutorul acordat auto-rităţilor egiptene din cauza repri-mării sângeroase a manifestanţilor susţinătorilor fostului preşedinte

destituit de armată, Mohamed Morsi.

Administraţia americană a dez-minţit formal, marţi, că a suspendat asistenţa, dar preşedintele Obama şi-a reunit echipa pentru a discuta despre consecinţele tulburărilor ci-vile soldate cu 900 de morţi în de-curs de o săptămână.

Beblawi a declarat că regretă tensiunile actuale dintre ţara sa şi Washington, care a condamnat re-presiunea desfăşurată de forţele de securitate egiptene. „Sunt multe lucruri de neînţeles şi sunt sigur că timpul va trece şi va fi benefic” pen-tru Egipt şi pentru Statele Unite, a declarat oficialul citat.

Ca şi diplomaţia americană, care refuză să vorbească despre un „răz-boi civil” în Egipt, premierul egip-tean a asigurat „că nu se teme de un război civil” în ţara sa, care avansea-ză „în direcţia bună”.

Sursa: mediafax.ro

Iordania vrea să unească Marea Roşie cu Marea Moartă

Autorităţile iordaniene şi-au anunţat intenţia de a realiza un proiect ce prevede devi-erea apei din Marea Roşie în Marea Moartă, ale cărui cos-turi se ridică la aproximativ 1 miliard de dolari, relatează marţi, 20 august, BBC în limba rusă.

Prin acest proiect, după cum a subliniat guvernul iordanian, Regatul Haşemit speră să obţină până la 100 de milioane de metri cubi de apă desalinizată pe an.

Iordania, la fel ca multe alte zone din Orientul Mijlociu, suferă de lip-să acută de apă potabilă. Potrivit experţilor, Marea Moartă ar putea seca până în 2050.

Cu toate acestea, ecologiştii se tem că afluxul de apă dintr-o altă mare ar putea submina în mod grav ecosistemul unic al Mării Moarte, mare continentală, fără scurgere spre ocean, situată la graniţa dintre Iordania şi Israel.

Sursa: agerpres.ro

Autorităţile egiptene au ordonat arestul la domiciliu pentru Hosni

Mubarak, în caz de eliberare

Autorităţile militare egiptene au ordonat, miercuri, 21 august, ca fostul preşedinte Hosni Mubarak să fie plasat în arest la domiciliu dacă va fi eliberat din în-chisoare, în aşteptarea verdictului în procesul său de crimă şi corupţie, a anunţat Guvernul, citat de AFP.

“În cadrul legii privind starea de urgenţă, (puterea militară) a ordonat ca Mubarak să fie plasat în arest la domiciliu”, a anunţat un comunicat al Guvernului instaurat de armată după destituirea, la 3 iulie, a succesorului lui Mubarak, islamistul Mohamed Morsi.

Preşedintele interimar Adly Mansour a decretat stare de urgenţă, ofe-rindu-le forţelor de securitate competenţe extinse pentru cel puţin o lună, după dispersarea taberelor susţinătorilor lui Morsi la Cairo, ceea ce a provocat sute de morţi.

Un tribunal a ordonat miercuri, în cel de-al patrulea dosar, privind îm-bogăţirea sa ilegală, eliberarea lui Hosni Mubarak, care a depăşit durata maximă a detenţiei preventive în trei dosare în care este acuzat.

Procesul său pentru crimă şi corupţie este în desfăşurare, iar o nouă au-diere este prevăzută pentru duminică, dar în teorie el ar putea să compa-ră liber, cu excepţia situaţiei în care Parchetul formulează noi acuzaţii, aşa cum a fost cazul până în prezent, pentru a-l menţine în arest preventiv.

Sursa: mediafax.ro

PREMIERUL EGIPTEAN AVERTIZEAZĂ:

„SUA vor comite o eroare dacă vor suspenda ajutorul militar”

Oficialii de rang înalt din Rusia, inclusiv rudele apropiate, nu mai au voie să

deţină conturi bancare în străinătate

23 AUGUST 201310F L U X Cultur=

INIŢIATIVE«Simbolurile Naţionale ale RM» vor ajunge în bibliotecile săteşti

Către ziua Independenței Republicii Moldova urmea-ză să fie editat volumul enciclopedic „Simbolurile Naționale ale Republicii Moldova”, într-un tiraj de 3000 de exemplare, decizie aprobată de Guvern pri-vind alocarea din Fondul de rezervă al Executivului a unei finanțări de 250 de mii de lei în acest scop.

Președintele Academiei de Știinţe a Moldovei, Gheorghe Duca, a spus că această lucrare importantă a fost elaborată și editată de Institutul de Studii Enciclopedice al Academiei. Autorii lucrării, care sunt savanți de notorietate în domeniul heraldicii, și-au propus identificarea simbolu-rilor naționale care reprezintă Republica Moldova. Primele trei capitole descriu și reproduc grafic simbolurile statale – Stema de Stat, Drapelul de Stat și Imnul de Stat al Republicii Moldova. În următoarele capitole sunt expuse informații despre alte simboluri și derivate din acestea, precum și informații ce se referă la heraldica regională. Această lucrare a fost decla-rată Cartea anului 2011 la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău. În 2012, la inițiativa premierului pe atunci Vlad Filat, au fost tipărite 1500 de exemplare și transmise instituțiilor de învățământ, câte un exemplar.

„Acele 3000 de exemplare ce vor fi tipărite în anul curent ar putea să fie repartizate bibliotecilor sătești și în consiliile locale, aducând o contribuție concretă la educarea cetățenilor, cultivarea sentimentului de devotament față de statul Republica Moldova”, a relevat Gheorghe Duca.

Suntem cel mai vechi popor din Europa! O spun participanţii la cel de-al 14-lea Congres Interna-ţional de Dacologie, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Buzău. Ipoteza de lucru a dacologilor sosiţi la Buzău are la bază, spun promotorii ei, recente studii genetice realizate la universităţi din Europa și Statele Unite. De par-tea cealaltă, istoricii au rezerve în acest sens.

Cel mai recent argument, cel genetic, de care daco-logii se leagă în susţinerea teoriei că strămoșii noștri re-prezintă cea mai veche populaţie din Europa, este una dintre temele congresului din week-end-ul trecut, pe care o propune spre dezbateri Napoleon Săvescu, fon-datorul organizaţiei «Dacia Revival International Socie-ty». „De fapt cine suntem noi? Probabil cel mai vechi popor din Europa. Nu o spunem noi, o spun geneticienii din Europa, în special cei americani. Grupul Y1b a dat naștere la majoritatea populaţiei europene. Sigur că avem influenţe de peste 22 la sută slave și alte influenţe ale popoarelor care au trecut pe meleagurile noastre”, spune Napoleon Săvescu.

Istoricii sunt și ei tentaţi să discute pe marginea no-ului argumentul genetic, propus de dacologi, despre originile poporului român. „Aceste descoperiri vin să susţină această teorie a ascendenţei neamului getic în Europa și cercetările sunt făcute în Germania. Or, în mo-mentul în care spui acest lucru sau în momentul în care citești în limba germană un asemenea studiu trebuie să cauţi adânc și foarte serios niște argumente împotriva acestui curent genetic”, este de părere istoricul Marius Constantinescu, invitat și el la congresul de la Buzău.

Curentul susţinut de dacologi promovează teoria cum că românii nu sunt descendenţii coloniștilor ro-mani, întrucât aceștia nu ar fi avut timp suficient să asi-mileze populaţia băștinașă. De asemenea, convingerea membrilor acestei mișcări este că strămoșii noștri, dacii, vorbeau o limbă foarte apropiată de Latina. Teoriile da-cologilor sunt privite cu mare rezervă de istorici.

„Deocamdată, nu avem o limbă dacică, în afara celor 165 de cuvinte pe care le știe toată lumea, care au fost consemnate în documente istorice. Nu putem să spu-nem că sigur acesta este un cuvânt dacic. Aceste lucruri trebuie cercetate cu seriozitate”, spune istoricul buzoian

Marius Constantinescu. Buzăul a găzduit cea de-a XIV-a

ediţie a Congresului Internaţional de Dacologie, eveniment organizat de Dacia Revival International Soci-ety, la care au participat peste 180 de invitaţi din opt ţări. Manifestarea a debutat pe 17 august cu o întâlnire a tuturor invitaţilor la Obeliscul din Parcul Crâng, monument care sim-bolizează continuitatea poporului roman pe aceste meleaguri. În cele trei secţiuni ale congresului au fost prezentate 120 de comunicări ale experţilor dacologi din România, SUA, Elveţia, Italia, Franţa, Republi-ca Moldova.

Monumentul domnitorului Dimitrie Cantemir va fi instalat la MoscovaMonumentul domnitorului Dimitrie Cantemir va fi instalat pe teritoriul Muzeului-rezervaţie de Stat „Ţa-riţino” din orașul Moscova, Rusia. Despre acest lucru au discutat ministrul Culturii, Monica Babuc, care a avut o întrevedere cu ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Farit Mukhametshin.Părţile s-au angajat să depu-

nă toate eforturile pentru fina-lizarea acestui proiect până la sfârșitul anului în curs.

Monumentul din bronz al domnitorului Moldovei, ilustru savant și om politic Dimitrie Cantemir, va fi instalat pe terito-riul Muzeului-rezervație de stat «Țarițino», la sud de Moscova, în 2013. Acesta va fi instalat pe un sector de 15 metri pătrați în partea de nord-est a zonei centrale a Muzeului-rezervație «Țarițino».

Sculptura din bronz cu înălțimea de 3,65 metri va fi instalată pe un postament de granit cu înălțimea de 1,1 metri. Autorii monumentului sunt sculptorul K. Konstantinov și arhitectul V. Buhaev.

Proiectul prevede iluminatul artistic al monumentului și amenajarea teritoriului și a zonelor verzi, cu instalarea de forme arhitecturale mici. Lângă sculptură va fi instalată o plăcuță de bronz, iar teritoriul adiacent va fi pavat cu granit.

Dimitrie Cantemir a fost sfetnicul avizat al lui Petru cel Mare, iar fiul său, poetul și diplomatul Antioh Cantemir, a avut o influență semnifica-tivă asupra dezvoltării literaturii ruse. Pentru meritele militare și diplo-matice deosebite față de Rusia, Petru cel Mare i-a dăruit lui Dimitrie Can-temir moșia Ciornaia Greazi, mai târziu redenumită de țarina Ecaterina a II-a în Țarițino.

Un alt subiect discutat la întâlnirea celor doi miniștri ai Culturii s-a re-ferit la organizarea Zilelor Culturii Federaţiei Ruse în Republica Moldo-va (sfârșitul lunii octombrie 2013), precum și a Zilelor Culturii Republicii Moldova în Federaţia Rusă (aprilie-mai 2014). În acest sens, Monica Ba-buc a propus instituirea unor grupuri de lucru comune responsabile de organizarea acestor evenimente culturale.

Pe Nicoleta Nucă am prezentat-o în paginile ziarului FLUX când abia împlinise opt ani. A fost primul interviu din viața tinerei și talentatei interprete. Nicoleta este stabilită de mai mulţi ani în

Italia și recent a câștigat trofeul la concursul de talente ”VarTalent”, potrivit site-ului donnissi-ma.it. În cadrul aceluiași concurs, interpreta s-a mai învrednicit de premiile ”Cel mai bun look feminin» și «Cea mai bună performanţă live fe-minină».

Finalista celei de-a XIII-a ediții spune că nu i-a fost ușor să se afirme într-o țară străină, să se încadreze într-o societate care gândește diferit.

Dar cel mai dificil i-a fost să reînceapă orele de canto cu un profesor italian, asta deși cunoștea limba italiană.

”VarTalent” este un show italian de talente care implică mai multe probe de concurs, printre care înregistrarea unei piese în studio și evoluția live în centrul orașului Trento. Însă tânăra din Republica Moldova a fost scutită de aceste probe, posibilitate oferită de juriu după audiția unui video live a interpretei.

În marea finală, care a avut loc la 26 iulie, au fost promovați doar zece concurenți.

Bravo, Nicoleta! Îți dorim mult suc-ces în continuare.

TALENTELE NOASTRE RECUNOSCUTE PESTE HOTARE

Nicoleta Nucă a luat trofeul unui show de talente în Italia

DACOLOGI VERSUS ISTORICI

Suntem cel mai vechi popor din Europa?

23 AUGUST 2013 11 F L U XCultur=

18.X.1991 La editură, Teo Chiriac îmi arată câteva

volume colective de versuri dedicate marelui conducător lenin (toate calificativele astea trebuiau scrise cu majusculă). „Să văd, nu ești prezent și tu la sindrofia logoreică?” zice co-legul, pe care-l asigur că nicidecum nu pot fi găsit în neghioabele selecţii de inepţii lozin-carde. „Dar să știi că până și Lari este…” Nu știu ce a putut scrie Leonida la o atare temă.

Dar, odată ce veni vorba de controversata colegă, în „Glasul naţiunii” ea a inserat o re-cenzie foarte elogioasă la volumul meu de proză „De ce tocmai mâine-poimâine?”. Con-fuză situaţie…

Printre altele, acolo, Vasile Nastasiu spu-ne: „Scrise într-un limbaj corect (sic! Trebuie să nu fie… corect? Ei, astăzi, atare accent e de înţeles. L.B.), plastic și viu, însoţite de subti-litate, afecţiune și o ironie inteligentă, nuve-lele sale, axate și pe un suport autobiografic, descoperă și o interesantă, aproape o nebă-nuită lume a satului moldovenesc de azi… Leo Butnaru scrie o proză «ţărănească» de bună calitate care, de cele mai multe ori, are, în cazul ei, niște originale caractere intelectu-alizate. Și aceasta în ciuda mediului rural din care provin. Și chiar în pofida faptului că pro-zatorul își alege modelele din evenimentele cotidianului.

…Începând, de cele mai multe ori, să su-gereze ceea ce se află dincolo de faptul în sine, prozatorul ne îndeamnă să descifrăm nu atât drama neînţelegerii unor sensuri ale existenţei, cât mimetismul celor ce transfor-mă sensurile în convenţii”; „…nuvele ţesute armonios cu metafore, imagini și comparaţii de un inedit aparte”.

I-am făcut o vizită lui Mitică P., ministru ad-junct la comerţ. Nu mă poate ajuta, în mare. Doar câte ceva, și nu tocmai cele necesare astăzi, când totul e deficitar, când suntem tot mai departe de ritmul unei existenţe civiliza-te. Bișniţa face ravagii.

19.X.1991O sintagmă a lui Umberto Eco din „Pen-

dulul lui Foucault” – „lucrând cu furie, ca un intoxicat” – mi-e înţeleasă până în nuanţe: a fost și realitatea mea, pe când scriam „Șlefui-torul de lentile”. Poate din teama de atare in-tensitate și obsesie, care m-au ţinut încleștat zeci de zile, încă nu pot reveni asupra manus-crisului, pentru a-l definitiva. Dar, încetul cu încetul, în locul ei reapare apetitul de a relua în forţă subiectele celor peste 250 de pagini de manuscris.

Reproduceam cazul cu soţia care și-a în-junghiat soţul, căruia este nimerit să i-l alătur cel care a avut loc pe palierul nostru: vecinul M. Cor. a luat și el un cuţit în… fesă! Nevastă-sa, cam zurlie la ale ei, l-a înţepat cât ai zice pește. Dar s-au împăcat…

După multe săptămâni de scânteieri răzle-ţe, poezia s-a organizat în fascicole coerente. Astăzi am definitivat câteva lucrări concepu-te mai demult: „Nefiresc?”, „Roentgen serafic”, „După spectacolul Ulysses”, „Seară de poezie”, „Titlu tremurător”, „Antieseu”…

Mă pregătesc să merg la spectacolul „Cân-tăreaţa cheală” de la Teatrul „Eugen Ionesco”.

Într-o revistă a presei din „Tribuna” clujea-nă, nr. 39, sunt și următoarele aprecieri: „În alt număr (31 august 1991) Tineretul Moldovei ne mijlocește o plăcută întâlnire cu poetul Leo Butnaru în calitate de prozator. Cele trei subiecte din grupajul «Caractere» se citesc cu interes, sunt scrise cu concizie și rafinament,

cu o subtil disimulată ironie și cu un gust vizi-bil pentru parabolă și sugestie subtextuală”.

Romanul lui Umberto Eco este prima lu-crare de acest gen procurată la Chișinău cu un preţ foarte mare: 25 de ruble. Dar, ca substanţă, el depășește sumele oricât de fa-buloase ale rublei „date peste cap”, devalori-zate, pare-se, până la preţul hârtiei din care este fabricată.

Am citit câteva capitole ce-mi procură o delectare ca în cazul lecturii lui Borges. Mare noroc să studiezi o atare operă eseistică, en-ciclopedică, de o inventivitate nu că specta-culoasă, ci intern-complexă (zic, negăsind un termen mai potrivit).

Îmi amintesc că, încă în studenţie, am schimbat nu știu ce carte cu mult mai puţin valoroasă pe „Opera deschisă” a lui Umberto Eco. Partenerul de schimb a fost Costică Ma-cari, care era relativ puţin iniţiat în estetica de valoare. „Opera aperta” trebuie recitită. Dă-mi, Doamne, înţelepciunea de a putea folosi gospodărește timpul vieţii de după borna 40 a destinului…

23.X.1991Îmi doream o masă de scris mai încăpătoa-

re: la cea pe care o am, manuscrisele, fișele, cărţile, dicţionarele, mașina de dactilografiat uneori… „îi dau peste margini”… Deci, merg la piaţă, la consignaţia de mobilă. Văd o masă care nu mi-ar displace. Lemn galben spre brun cu ceva aplicaţii decorative simple. Dar preţul… dar preţul: 4 mii de ruble! Nici mai mult, nici mai puţin, onorariul pentru o carte de versuri de 3 coli, care carte – cine nu știe? – nu se scrie într-un an, doi. Nu cunosc vreun coleg care ar fi gata să-și slăbească portmo-neul până la distrofie…

Iar în luciul de lac al mesei mele nu prea mari se oglindesc păsări în zbor, când trec prin dreptul ferestrei cu deschidere spre Râș-cani. Câte vreo aripă de porumbel sau gaiţă „se lovește” de vreo zgârietură rămasă pe po-leiala mesei, însă zborul nu se frânge…

Ce mai! E o prăpastie financiară între cele 75 de ruble, cât m-a costat masa de scris pe care o am, și cele 7 mii de ruble solicitate pen-tru cea de la consignaţie. Oricum, regretele nu mă răpun, inspiraţia nu-mi dispare.

26.X.1991Mai demult, mi se părea că ei formează o

familie dacă nu ideală, cel puţin bună de dat drept exemplu. El, bărbat înalt, inteligent, calm și, fără îndoială, fidel ca în basmele pen-tru copii. Ea – simpatică, aproape frumoasă. Apoi am prins a-mi da seama că dânsa e o ne-cioplită sadea, guralivă, cârcotașă și cu ochii pe alţi bărbaţi. La Cluj, noi mergem cu toţii la Blaj și Alba Iulia, la superbe manifestări culturale, dânsa însă rămâne la hotel. Când revenim, din întâmplare, A. S. o surprinde în cameră stând în compania flecușteţului Berta, ambii ciupiţi de-a binelea. Pe drumul spre București debita prăpăstii de grosolănii de mahalagioaică, ţâfnoasă ba de una, ba de alta. Împreună cu Suceveanu am intervenit, punând-o cât de cât la punct

Simţeam până și în discreţia de husar a dânsului neliniște, apăsare și durere. Presu-puneam că el știe de foametea erotomană a doamnei sale aflate la vârsta climaxului.

Și iată că azi, dis-de-dimineaţă, mă trezesc telefonat de ea. Nici una, nici alta, mă pune la curent că o să se ducă la liga femeilor și la… Ma., să se plângă pe el, soţul, că nu-i aduce salariul, nu-i aduce găini și alte feluri de bu-cate, că vine nopţile beat, că uită ușa deschi-să, că i-a aruncat hainele în mijlocul casei, că fiicei lor i-au căzut genele de atâta nervozi-tate ce le bântuie casa, că feciorul lor a stat trei săptămâni la București numai cu ceai și cu pâine, în vreme ce fata lui Ma. și nu mai știu a cui au burse suplimentare, că acum, la 50 de ani, o ameninţă cu bătaia, că gata, se duce chiar astăzi să depună cerere de divorţ, că… Ei, câte nu le debitează o femeie doar în 10 minute? Discuţia, mai bine zis monologul ei, s-a întrerupt brusc: se vede că s-a apropi-at el și a închis cu forţa. Neplăcută situaţie…

Parcă eram eu cel indicat a fi pus la curent cu dezastrul (cred, provizoriu) din familia lor?

Dar la liga femeilor cui să i se plângă? Le-dei, care și ea are o viaţă de familie e-he-he… Lui Ma.? Parcă el nu a avut festivaluri, pe când duduia sa era, cică, în relaţii cu un Sta. sau Po.?

Iartă-ne, Doamne, și potolește-ne ura, tot-odată dându-le mai multă minte celor care au nevoie de ea. Știu însă că pe muierea re-spectivă n-ai s-o poţi corija. Bietul coleg…

Fobia faţă de cultură, inteligenţă, subtili-tate estetică și tendinţa de a deveni exeget în disocierea artistică nu e caracteristică doar cine știe cui, ci – să vezi! – chiar și unora din cei ce pretind că ar fi scriitori buni. Iat-o pe clonţoasa L. I. făcând aluzii contra celor care știu mai multă carte decât necioplita de ea. Zice într-un interviu cu o altă sibilă foc de subţire la minte, N., care, ca inteligenţă, ar trebui să se numească… subjopescu: „…când nu mai poţi scrie literatură artistică, de ce să nu scrii filozofie sau critică literară? Unii con-fraţi de ai noștri, (virgula lor, L.B.) grozav mai pretind la un nivel aparte de cultură și atât de largă deschidere spre tezaurul gândirii uma-ne, încât cuprinși de certitudine că pot face la sigur filozofie de geniu”. (Nu e nicio greșeală din partea mea: exact așa e fraza în „Gl. Naţ.” – L. B.). Vai de capul nostru: dacă, după secole de aleasă cultură universală, mai suspectăm omul că vrea să fie în rând cu lumea, când e vorba de un nivel superior al conștiinţei ca forţă de cugetare și subtilitate, înseamnă că e încă mult, foarte mult până la împlinirea de ideal, oricare, inclusiv ideal naţional. Cei care nu au ochi buni pentru confratele lor care tinde spre carte aleasă nu vor nici unire, nici bună cunoaștere a limbii, literaturii și istoriei române, nici intrare în Europa, nici… nici…

Parcă pentru guraliva și hrăpăreaţa doam-nă poate servi de model și contraargument un Baudelaire care afirma că, mai devreme sau mai târziu, „toţi marii poeţi, în mod fatal, devin critici”, compătimindu-i pe acei creatori „nedesăvârșiţi, incompleţi”, care se conduc doar de instinct, aidoma clonţoasei de ea, ce va rămâne pe vecie departe de estetică? Par-că ar fi avut rost ca Juan Ramon Jimenes să-i spună unei Ea de tipul sus-amintitei: „Pentru mine nu există alte raţiuni în viaţă – și nici în moarte – decât raţiunile estetice” și ca auto-definire: „Cântăreţ liric și metafizic; prozator descriptiv și psiholog, aforist, filosof și critic” („Secolul 20”, 3-1969).

Despre alde d-na în cauză am scris în „Oglinda și lampa”, atacând tocmai lipsa de cultură, de discernământ estetic… Însă ai noștri se vor perfecţi prin… imperfecţiuni. Vor ei sau ba, însă, încetul cu încetul, timpul li se duce…

Să pretinzi că numai tu cunoști adevărata măsură a celor lumești și celor cerești; că ţie, alesului, îţi pune, epifanic, mâna pe creștet Atotputernicul; că ai descoperit locul unde se află suprema balanţă dintre bine și rău (ce aberaţii!); că… că… – Ei bine, să pretinzi astea și încă multe altele, estimp, în ziarul pe care îl diriguiești – te prostești să tipărești din con-fuziile tale un pretins articol despre electorat și zodia nefastă, a caprei (?), în care se vor desfășura alegerile (p.p.1-2), pe alte 5 pagini să-ţi oploșești câte 1-2-3 poezii, plus fotogra-fia, să admiţi ca în același număr să se insere-ze o recenzie barosană la o carte a ta, – dacă ai avea într-adevăr bunul-simţ și ai sta câteva clipe să te privești de la o parte, ce ai spune totuși despre tine? Dorești popularitate, însă, dacă ai ști ce gândește lumea despre rahitica ta grandomanie, ţi-ai vede în toată minuscu-la ei importanţă persoana rătăcită, arogantă și demnă de o colegială compătimire.

Îţi vei veni vreodată în fire? – întreb despre cel ce se vrea înger zburător, în realitate fiind jalnică fărâmă, ca să evit a spune… râmă…

Dumnezeu cu tine, colega: El te-a adus pe lume, El te-a pedepsit, precum face cu toţi cei care i se bagă obraznic în suflet. Amin.

CALEIDOSCOP

23 augustEvenimente1944: Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Țărănesc,

a purtat negocieri pentru ieșirea României din război și a colaborat cu regele pentru răsturnarea dictaturii antonesciene

1244: Mercenarii musulmani ocupă Ierusalimul, care a fost definitiv pierdut de creștini

1595: Bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene conduse de Mihai Viteazul

1821: Mexic își câștigă independența față de Spania1833: Sclavia este abolită în coloniile britanice1839: Hong-Kong-ul a fost anexat la Marea Britanie

(până la 1 iulie 1997)1881: Prin Decretul nr. 2134, regele Carol I autorizează

funcționarea în urbea Brăila a Muzeului științific (în prezent „Muzeul Brăilei”) și a bibliotecii publice, fondate din inițiativă privată

1914: Japonia declară război Germaniei și bombar-dează Qingdao, China

1921: Faisal I este încoronat rege al Iraqului1927: La Boston au fost executați anarhiștii itali-

eni Sacco și Vanzetti, în ciuda protestelor internaționale

1939: Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, al cărui protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între cele două puteri și a stat la baza declanșării celui de al Doilea Război Mondial

1944: Al Doilea Război Mondial: România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I al României și s-a format un guvern condus de Constantin Sănă-tescu

1944: Al Doilea Război Mondial: Marsilia este eliberată de aliați

1956: Înființarea Bibliotecii Centrale de Stat din București

1973: Ilie Năstase devine lider mondial al clasamentului ATP, poziție păstrată timp de 40 de săptămâni

1989: Aproximativ două milioane de oameni au demonstrat în Țările Baltice în favoarea independenței față de URSS dându-și mâinile și formând un lanț uman de 600 km de la Vilnius la Tallinn

1990: Proclamarea independenței Armeniei față de Uniunea Sovietică

Nașteri1754: Regele Ludovic al XVI-lea al Franței (d. 1792)1769: Georges Cuvier, naturalist francez (d. 1832)1836: Marie Henriette de Austria, soția regelui Leopold

al II-lea al Belgiei (d. 1902)1908: Arthur Adamov, dramaturg francez (d. 1970)1924: Paul Everac, dramaturg român (d. 2011)1931: Hamilton O. Smith, biolog american, laureat

Nobel1948: Andrei Pleșu, filosof, scriitor și eseist român1951: Ahmat Kadârov, politician cecen, primul

președinte al Republicii Cecene (d. 2004)1974: Konstantin Novosiolov, fizician britanic de ori-

gine rusă, laureat Nobel1976: Fuego, interpret român de muzică ușoară1986: Andra, interpretă românăDecese1498: Isabella, Prințesă de Asturia, regină consort a

Portugaliei (n. 1470)1628: George Villiers, Duce de Buckingham, om de stat

englez (n. 1592)1752: Grigore al II-lea Ghica, domn al Țării Moldovei

(1726–1748) și al Țării Românești (1733–1735 și 1748–1752)

1783: Johann Adolph Hasse, compozitor german (n. 1699)

1806: Charles Augustin de Coulomb, fizician francez (n. 1736)

1917: Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu” (n. 1894)SărbătoriSărbătoare câpenească de ziua națională a României

comuniste (23 august 1965, CAP Ungra)Ziua internațională a comemorării comerțului cu sclavi

și a abolirii acestuiaBulgaria: ziua armatei populare bulgare (marchează

începerea luptelor decisive în războiul ruso-turc din 1877–1878)

Leo BUTNARU

ŞLEFUITORUL DE LENTILE(Pagini de jurnal)

23 AUGUST 201312F L U X Magazin

Supă-crem de roşii

Ingrediente:1 litru de suc de roșii (sau roșii tre-

cute prin blender)4 linguri de unt2 linguri de făină250 ml lapte1 linguriţă oregano1 linguriţă busuiocsare, piperÎntr-un vas topim untul și încorpo-

răm făina. Apoi adăugăm încet sucul de roșii și-l lăsăm să dea în clocot, adă-ugăm sarea și piperul și amestecăm încet până devine o masă omogenă. Adăugăm oregano și busuioc. Redu-cem flacăra la minim, punem capacul și lăsăm să fiarbă 10 minute.

Scoatem capacul și adăugăm lap-tele, amestecând încontinuu câteva minute, dar nu lăsăm să fiarbă.

Servim supa caldă, deasupra pu-tem adăuga busuioc proaspăt, brânză sau smântână.

Döner kebap este, probabil, cel mai răspândit fast-food atât în Turcia, cât și în multe alte ţări de pe mapamond. Pe la noi îl întâlnim sub denumirea arabă, shaworma, iar la greci vom găsi același fel de mâncare sub numele gyro, toate fiind adaptări ale döner-ului turcesc.

Carnea folosită în mod tradiţional este cea de miel, dar, în funcţie de spe-cificul unei ţări sau alta, putea găsi di-ferite feluri de carne. Se poate servi în lipie, chiflă sau farfurie, iar ingredien-tele variază în funcţie de preferinţele clienţilor.

Noi vom încerca să facem un döner de casă, cu carne de pui.

Döner kebap

Ingrediente:1 lipie turcească (o putem înlocui

cu lavaș)1 piept de pui2-3 cartofi2 roșii1 ardei iute (marinat sau proaspăt)1 castravete (marinat sau proaspăt)verdeaţă proaspătă (pătrunjel, sa-

lată, busuioc etc.)ulei de măslinesuc de lămâiesare, piperPieptul de pui îl tăiem în fâșii subţiri

și îl prăjim pe tigaie. Cartofii îi tăiem felii cât mai subţiri și îi prăjim în mult ulei pentru a deveni crocanţi. Feliem roșiile, tăiem rondele castravetele și ardeiul, tocăm verdeaţa. Amestecăm uleiul de măsline cu sucul de lămâie, sare și piper.

Pregătim toate ingredientele pe masa de lucru. Întindem lipiile și le ungem cu sosul din ulei de măsline. În loc de ulei putem folosi sos pe bază de maioneză cu usturoi, dar eu am prefe-rat un sos mai ușor.

Adăugăm pe o parte a lipiei toate ingredientele pregătite, rulăm lipia, iar apoi o putem rumeni ușor pe tigaie (fără ulei) sau dacă avem, într-un apa-rat de făcut sandviciuri.

Menemen este o reţetă de ouă prăjite cu roșii și ardei, care ne aduce aminte ca aspect de scrobul nostru, însă cu multe legume, fiind astfel mai suculent. Această reţetă delicioasă și ușor de preparat o putem savura în special la micul dejun, dar poate fi gătită și pentru un prânz sau o cină ușoară.

Menemen

Ingrediente:4 ouă3 roșii1 ardeisare, piperÎntr-o tigaie încingem uleiul și adă-

ugăm ardeiul tăiat cubuleţe (ca să nu se ardă, putem adăuga o lingură de apă), punem un capac și lăsăm să se

înmoaie 3-4 minute, apoi adăugăm și roșiile tăiate cubuleţe. Spargem ouăle deasupra roșiilor și le amestecăm ușor cu o spatulă, apoi lăsăm sub capac 3-4 minute la foc mic. Amestecăm, din nou, ingredientele din tigaie, adău-găm sare și piper după gust și stingem focul.

Se poate servi cu verdeaţă proaspă-tă deasupra și brânză fărâmiţată.

Nu sunt o mare amatoare a clasi-cului orez cu lapte, pe care-l întâlnim pe la noi, dar reţeta următoare m-a surprins într-un mod deosebit. Sütlaç este o budincă de orez cu lapte, coap-tă la cuptor și are un gust incredibil. Deserturile turcești sunt, probabil, unele dintre cele mai gustoase și apre-ciate, iar această budincă este printre cele mai răspândite. Reţeta a apărut la palatele otomane, unde era aromati-zată cu apă de trandafiri, iar mai apoi s-a răspândit în toate bucătăriile.

Sütlaç

Ingrediente:1 cană orez2 căni apă4 căni lapte4 linguri amidon1 cană zahăr1 linguriţă esenţă de vanilieSpălăm bine orezul în 2-3 ape, apoi

îl fierbem cu 2 căni de apă, până o ab-soarbe pe toată.

Adăugăm laptele (lăsăm 50 g de lapte pentru a dizolva amidonul), za-hărul și esenţa de vanilie și amestecăm încet până se omogenizează, iar când începe să fiarbă, lăsăm 20 de minute cu capacul pus.

Dizolvăm amidonul în lapte și-l adăugăm peste orez, amestecăm timp de 4-5 minute, apoi stingem focul.

Punem orezul în vase termorezis-tente și-l dăm la cuptor, la foc mediu, pentru 10-15 minute.

Îl lăsăm să se răcească și-l savurăm apoi până la ultimul bob de orez.

Următoarea reţetă pe care o vom găti este un soi de pizza turcească sau, mai bine zis, o pită cu diverse ingre-

diente deasupra. De obicei, se pune carne tocată sau brânză, cașcaval, ver-deaţă și ou, existând însă și multe alte variaţii, în funcţie de imaginaţie și pof-te. Se numește pide, se prepară foarte rapid și poate fi servită atât ca aperitiv, cât și ca fel principal.

Pide

Ingrediente:Pentru aluat:500 g făină3 pahare lapte50 ml apă50 ml ulei30 g drojdie proaspătă (sau 1 plicu-

leţ uscată)sarePentru umplutură:250 g brânză de vaci200 g cașcaval3 ouăceapă verdesareSe dizolvă drojdia în apă și se lasă

10 minute. Se adaugă drojdia peste făină, se

încorporează, apoi adăugăm laptele, uleiul și sarea și frământăm bine până obţinem un aluat elastic. Acoperim aluatul cu un prosop și lăsăm să creas-că o oră.

Între timp pregătim umplutura: to-căm ceapa verde și o călim în 3 linguri de ulei de măsline, radem cașcavalul, amestecăm brânza de vaci cu sare, iar ouăle le batem ușor cu furculiţa.

Aluatul îl împărţim în aproximativ 10 părţi egale (în funcţie de cât de mari vom face pide-urile), luăm pe rând câte o bucată de aluat, îi dăm o formă ovală și-l întindem pe masa de lucru înfăinată, apoi răsucim ușor mar-ginile laterale, pentru a-i da o formă de bărcuţă. Punem brânză, cașcaval, ceapa verde, apoi așezăm bărcuţele într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și le dăm în cuptorul încins la 250 g pentru 5-6 minute. Le scoatem și pu-nem peste umplutură câte o lingură de ou bătut, apoi mai dăm pentru încă 2 minute la cuptor.

Ayranul este o băutură sănătoasă și răcoritoare, specific turcească, pe bază de iaurt, ușor sărată, care se servește rece și este ideală pentru zilele toride de vară. Această băutură își dispută în ultimii ani titlul de „băutură naţională” a Turciei, localnicii consumând chiar și 4-5 pahare de ayran la o singură masă. Ayran-ul este consumat atât de mult, încât lanţurile de fast-food (cum ar fi McDonald’s și Burger King) au decis să includă această băutură în meniurile lor din Turcia.

AyranIngrediente:

4 cutii de iaurt natural2 căni apă platăsareBatem bine iaurtul cu un tel, până

începe a face spumă. Adăugăm apoi apa și sarea și mai batem câteva mi-nute. Putem adăuga câteva cuburi de gheaţă, pentru a fi mai rece.

Servim preparatul rece, atât la o masă copioasă, cât și pe parcursul zi-lei, pentru a ne hidrata și răcori.

Iar pe final, desigur, nu poate să lipsească cafeaua preparată în stil turcesc. Cafeaua a fost preluată de la arabi la sfârșitul secolului XV, iar pe la 1640 este deschis la Istanbul primul local în care se servea cafea.

În Turcia vom găsi și o serie de obi-ceiuri ce implică servirea cafelei. Spre exemplu, atunci când doi tineri decid să se căsătorească, părinţii băiatului vor vizita familia fetei, iar aceasta va pregăti cafea, astfel demonstrându-și calităţile ei de gospodină, pentru ca părinţii băiatului să o accepte în fa-milia lor. Cu toate că în zilele noastre părinţii, de cele mai multe ori, nu de-cid cu cine se căsătorește tânărul, ce-remonia cafelei este respectată.

O altă tradiţie bine cunoscută și foarte răspândită în timpul savurării unei cești de cafea este ghicitul în ca-fea. Persoana care are „darul” și price-perea de a ghici, va lua paharul, după ce a fost băută toată cafeaua, și va „citi” în zaţul rămas pe marginile cănii.

Cafea turcească

Ingrediente:Cafea-boabeapăzahărPentru prepararea cafelei în stil tur-

cesc nu avem nevoie de un tip anume de cafea, ci o vom alege doar pe cea mai bună și mai aromată. Boabele le măcinăm înainte să preparăm cafea-ua.

Cafeaua turcească se face întot-deauna la ibric.

Punem 2 linguriţe de cafea și zahăr după gust în ibric, adăugăm apa și punem pe aragaz, la cel mai mic foc, amestecând. Atunci când începe să se umfle ușor, luăm cafeaua de pe foc și o lăsăm câteva secunde, repetăm proce-dura de 2 ori, dar nu mai amestecăm.

Luăm caimacul format deasupra și îl punem în ceașcă, iar apoi turnăm încet cafeaua. O servim fierbinte, înso-ţită întotdeauna de un păhăruţ mic de apă, alături de familie sau de prieteni.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

În acest voiaj culinar nu vom părăsi complet Asia, ci doar vom explora alte locuri, în dorinţa de a descoperi ţi-nuturi, tradiţii și bucătării noi. În drumul nostru prin lume ne oprim să vizităm și să ne lăsăm surprinși de fascinanta Turcie.

Pentru a descoperi aromele inconfundabile ale aceste-ia, ne oprim în Sultanahmet, cartierul istoric al Istanbu-lului, unde vom fi învăluiţi de mireasma condimentelor proaspăt măcinate, a narghilelei, a dulciurilor și a cafelei turcești.

Istanbulul este singurul oraș situat pe două continente (asiatic și european), impresionând prin diversitatea cul-turală, frumuseţea arhitecturală și grandoare.

În promenada noastră, cu siguranţă ne vom lăsa is-pitiţi de deliciile turcești ce ne vor ademeni cu aromele lor, îndemnându-ne la fiecare pas să intrăm în prăvăliile turcești de pe străduţele cochete ale Istanbulului, convin-gându-ne cu ușurinţă că Istanbulul merită a fi numit capi-tala culinară a ţării.

Din centrul istoric ne îndreptăm spre strâmtoarea Bosfor, care desparte cele două mări, Marea Neagră și Marea Marmara. Iar după ce am colindat în lung și-n lat printre palate și moschei, amintindu-ne de poveștile cu cadâne și sultani, vă invit să luăm un feribot și să mergem

pe una dintre insulele Prinţilor, aflate în largul Mării Mar-mara, în apropierea Istanbulului. În drumul nostru vom admira impresionanta panoramă a orașului ce se deschi-de în faţa noastră.

Odată ajunși pe una dintre insule, vom închiria o bi-cicletă și ne vom îndrepta spre culmile dealurilor pentru a explora insula, a admira delfinii ce se zbenguie nestin-gheriţi în apropierea ţărmului. Iar pe înserate pașii ne vor duce către unul dintre restaurantele de aici, pentru a sa-vura minunatele preparate ale bucătăriei turcești.

Gastronomia turcească este deosebit de bogată în re-ţete dintre cele mai diverse, dezvoltându-se cel mai mult în timpul expansiunii otomane și formând o fuziune inte-resantă între bucătăria veche turcească și cea a Asiei Cen-trale, a Orientului Mijlociu și a zonei Balcanilor.

Orice gurmand adevărat trebuie să ajungă măcar o dată în Turcia sau să aducă Turcia în bucătăria lui, pentru a-și îmbăta simţurile cu mâncarea înmiresmată și extrem de gustoasă.

Din meniurile turcești sunt nelipsite ciorbele (de fapt, cuvântul ciorbă este preluat din limba turcă: çorba), care sunt servite atât la prânz, cât și la cină. Supa-crem de ro-șii este o alegere perfectă pentru a începe o masă în stil turcesc.

MAPAMOND CULINAR„Destinaţia nu este niciodată un loc,

ci un nou mod de a vedea lucrurile.”

Henry Miller Delicii turceşti

23 AUGUST 2013 13 F L U XFRUMUSEŢE

Peelingul facial: cum te ajută?Peelingul facial este o cale sigură și ușoară de întinerire a tenului. Tuturor ne place un tratament de înfru-museţare ce conferă rezultate imediate.

Pentru fiecare dorinţă și tip de ten există și un peeling adaptat.

Iată despre ce este vorba!Ce este un peeling?

Peelingul este o metodă de ex-foliere, dar în locul folosirii unui exfoliant mecanic (pulberi gra-nulate) se utilizează unul chimic, sub formă de acid sau enzime, ce dizolvă celulele moarte de la su-prafaţa pielii.

Celulele epidermei au un ciclu de viaţă de 21 de zile. Prin pee-ling se accelerează înnoirea pielii și producerea de colagen, oferin-du-ţi un aspect mai tânăr.

Peelingul blândMajoritatea saloanelor de cos-

metică oferă peeling blând, cu alfa-hidroxiacizi (AHA), adesea încorporaţi într-o cremă de în-grijire. Aceștia pregătesc pielea pentru a absorbi maximum din ingredienţii activi ai cremei, prin îndepărtarea celulelor moarte de la suprafaţă.

Peelingul mediuDisponibil în clinicile cosmeti-

ce și în saloanele cosmetice spe-cializate, peelingul mediu oferă rezultate excelente aproape in-stantaneu. Pielea se poate înroși și inflama, însă timpul de recupe-rare este minim.

Ele.ro

Diverse

Oricât de inspirată ar fi alegerea vestimentară, oricât de sexy ar fi panto-fii sau oricât de corect e machiajul, dacă părul tău nu arată îngrijit, fresh, luminos, totul e în van.Pentru că nu ai mereu timp să îl

îngrijești printr-un proces complex, găsește câteva trucuri la fel de efi-ciente, dar care te vor scuti de mult timp de care ai nevoie pentru alte responsabilităţi.

1. Uscarea rapidă a păruluiDacă îţi place să faci duș diminea-

ţa, dar procesul de uscare a părului te incomodează pentru că durează prea mult, ai următoarele opţiuni: tamponează părul cu prosoape de hârtie.

După ce lași părul să respire între 5 și 10 minute, folosește produse de protejare împotriva căldurii, care, în plus, au rolul de a accelera uscarea.2. Îngrijește părul gras eficient

și fără prea mari eforturiDespre părul care se îngrașă foar-

te repede se spune că este un păcat al frumuseţii, ce are nevoie de mai multe soluţii, pe termen lung, pen-tru a arăta impecabil.

Pe termen lung trebuie să nu îl speli foarte des, să minimizezi periajul, să folosești un șampon special pentru acest tip și o mască cu același rol.

În zilele în care nu dispui de tot acest timp necesar, alege un șam-pon uscat, pulverizează-l în zonele cu probleme, distribuie-l cu degete-le, iar excesul îndepărtează-l cu pe-ria peste 5-10 minute.

3. Părul uscat – o altă perspectivă

Ca să nu îl tunzi constant, foloseș-te o dată pe săptămână o mască de recondiţionare și un spray cu aceeași proprietate.

4. Bucle rapideDacă ai spălat părul seara, răsu-

cește-l într-un coc și agită-l când te trezești – părul tău va cădea în valuri lejere, care, în mod normal, ţi-ar fi luat ore întregi pentru a arăta perfect.

5. Eternul cocOri de câte ori părul tău nu se

așază așa cum ai vrea sau pare totuși neîngrijit, fă-ţi o coadă de cal, răsu-cește-l la bază și fixează-l cu agrafe și cu fixativ. Este cea mai rapidă al-ternativă a “cocului șosetă”.

One.ro

SERVICII POLIGRAFICE1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor;2. Executarea cărţilor de vizită;3. Tipărirea de pliante, fluturași, foi cu antet, formulare,

cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certifica-te, plicuri etc.;

4. Servicii de imprimare rapidă în tiraj mare;5. Servicii de laminare;6. Imprimare foto de înaltă calitate;7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Executăm rapid şi calitativ!Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 067 440 556e-mail: [email protected]

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG)Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 leiLaminare – de la 3 lei/pag.

Îngrijeşte-ţi părul cât ai clipi – trucuri rapide

FARMACIA NATURIIHameiul, eficient

împotriva insomnieiPotrivit unor studii realizate recent de etno-botanistul britanic James Wong, hameiul, unul dintre ingredientele indispensabile fabricării berii, poate contribui și la tratarea insomniei.

Eficienţa hameiului a fost testată pe pacienţi care nu reușeau să doarmă deloc noaptea. Experimentul a con-stat în „tratarea” lor, cu o cantitate moderată de bere, îna-inte de somn. Majoritatea participanţilor la experiment au declarat că după ce au încercat acest remediu au ador-mit mult mai ușor, având un somn mai profund.

Sută la sută natural Hameiul este 100% natural și nu are niciun efect se-

cundar, iar cercetătorii au arătat că eliberează o substanţă numită carbonil dimetilvinil, cunoscută pentru efectul se-dativ și de relaxare. În plus, vitamina B2 și acidul nicotinic din bere, care se alătură hameiului, ajută ca somnul să se instaleze mai repede.

Pentru toamna ce stă să vină, designerii marilor case de modă ne-au pregătit colecţii pline de culoare, glamour, materiale preţioase și elemente feminine și senzuale.

Lux: În această toamnă se poartă luxul. Și parcă nicio casă de modă nu a pus mai mult accentul pe această ten-dinţă ca Dolce&Gabbana. Rochii din dantelă, bijuterii extravagante, atmosferă tipic siciliană.

Glamour: Rochii și fuste din mătase, haine din blană, piese vestimentare paietate, acce-sorii opulente, toate te duc cu gândul la atmosfera tipic Hol-lywoodiană a anilor ‘20-‘30, când eleganţa era un must.

Cu lenjeria la vedere: O altă

tendinţă care vine să sublinie-ze linia extrem de feminină a colecţiilor din această toamnă sunt materialele transparente prin care se întrezăresc piese de lenjerie intimă foarte sen-zuale.

Auriu: O culoare pe care nu o poţi trece cu vederea, din simplul motiv că se regăsește în mai toate colecţiile toam-nei. Așa că, hainele “pline de strălucire” nu trebuie să-ţi lip-sească.

Masculin: În contradicţie cu principalele tendinţe ale acestui sezon sunt sacourile și paltoanele de inspiraţie mas-culină pe care ni le-a propus Stella McCartney sau Comme de Garcons.

Eva.ro

În mod tradiţional, obloanele nu au ce cău-ta în interiorul unei locuinţe, scopul lor fiind acela de a proteja ferestrele la exterior și de a regla lumina care intră în casă.

Însă tendinţele se schimbă de la an la an și anumite obiecte capătă noi înţelesuri și ajung să deservească altor scopuri. De exemplu, montate pe partea din interior a ferestrelor, obloanelor schimbă complet atmosfera. Mai mult, acestea își păstrează rolul de reglare a luminii ce pătrunde în locuinţă, oferind, toto-dată, un strop de eleganţă camerei.

În funcţie de stilul de amenajare, dar și de destinaţia lor (zona în care vor fi instalate), obloanelor pot avea diferite culori și mode-

le. De pildă, în bucătărie sau zona de dining, lumina naturală este dorită mai mult decât în living sau în dormitor. De aceea, puteţi opta pentru semiobloane care acoperă doar partea inferioară a ferestrelor sau pentru modele cu panourile mai late. Panourile pot fi din lemn, metal sau chiar plastic, însă cele din lemn sunt fără nicio îndoială cele mai frumoase.

Albul este cel mai des întâlnit în cazul obloanelor, fiind cel mai apropiat de finisajele de la nivelul pereţilor, dar și de culoarea feres-trei propriu-zise. Cu toate acestea, obloanele colorate sau chiar negre formează un contrast deosebit cu restul camerei și sunt foarte bine scoase în evidenţă.

Casamea.ro

Obloanele – un nou trend în domeniul amenajărilor interioare

MODĂ

Principalele tendinţe pentru toamnă. Pregăteşte-ţi garderoba!

23 AUGUST 201314F L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 16.45,

22.30, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 18.00 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 9.40 Stil nou. 10.10 World stories - lumea în reportaje. 10.40 Reporter de gardă. 11.05 Documentar. “Drumeţii”. 11.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.00, 5.05 V. Dragomir. Mi-e dor de tine”. Serată de creaţie. 13.10, 1.15 Cultura azi. 14.00 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.30, 20.20 Augustul Libertăţii Noastre. 15.40 Săptămâna sportivă. 16.15 Magazinele FIFA. 17.00, 21.25 Adunarea solemnă și concertul festiv consacrat celor 22 de ani de la proclamarea Independenţei. Transmisiune în direct. 18.25 Petalo romano. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 CEDO condamnă Moldova. 20.30, 5.05 “Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical. 22.50 Ion Druţă. “Maria Cantemir - ultima dragoste a lui Petru cel Mare”. Spectacol. 0.45 Documentar. “Shift - viaţa în era digitală”. 1.00 Tezaur. 3.55 Descoperă Moldova. 4.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshop-ping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30

Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 07:45 Triumful dragostei (r) 08:50 Triumful dragostei (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de povești celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Film: Speed Racer - Curse de stradă 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4559 15:00 Film: Steaua căzătoare 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Film: De-aș da timpul înapoi 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Oamenii viitorului 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI Miami, ep.4, anul 8 00:05 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Știrile Pro Tv 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 Serial: CSI Miami (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00

“Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:20 Надежда Румянцева в комедии “Девчата” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. Премьера. Жан Рено в многосерийном фильме “Джо” 01:05 Мег Райан, Дензел Вашингтон в остросюжетном фильме “Мужество в бою” 02:55 Квентин Тарантино, Наоми Кэмпбелл в фильме “Девушка номер 6”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Telejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de

business. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.55, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 2.20, 6.20 Teleenciclopedia. 18.00 Muzici și tradiţii în Ciș-migiu. 2.30 Exclusiv în România. 3.05 Descoperă Europa ta. 3.35 În grădina Danei. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 LES

CARNETS DU BOURLINGUEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:33 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:31 BOMBES À RETARDEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 COMME UN CHEF ! 16:30 FLA-SH INFO 16:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 LE POINT 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CAÏN 20:31 CAÏN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES RESCAPÉS 22:45 LES RESCAPÉS 23:33 ÉPICERIE FINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 SATIN ROUGE 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LES MAINS NOIRES

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 20.30, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45, 10.50, 14.40, 17.15 Augustul Libertăţii Noastre.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00 Ediţie specială. Transmisiune în direct de la monumentul lui Ștefan cel Mare. 9.30 Inaugurarea Sărbătorii Naţionale “Ziua Independenţei RM”. Transmisiune în direct din PMAN. 11.00 Dor. Program muzical. 11.30 Documentar. “Dimensiunea diplomatică”. 12.20 Moldova, ţară de vis. Program muzical. 13.00 Ediţie specială. Lansarea construcţiei gazoductului Iași-Ungheni. Transmisiune în direct. 13.40, 4.10 Documentar. “Clopotul reînvierii”. 14.50 CEDO condamnă Moldova. 15.15 Retro hit. Program muzical. 16.15 Documentar. “Drumul spre independenţă”. 17.00, 22.10, 2.00 - ȘTIRI (rus). 17.30, 19.30, 20.45, 22.25 Ziua Independenţei RM. Transmisiune în direct din PMAN. 19.00 MESAGER (rom). 0.10 Ion Druţă. “Maria Cantemir - ultima dragoste a lui Petru cel Mare”. Spectacol. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.55 Descoperă Moldova. 5.05 “Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshop-ping 11.00Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Divertisment. Te pui cu blon-

dele? 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 07:45 Triumful dragostei (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de povești celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Steaua cazatoare (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4560 15:00 Film: Amintiri șterse 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Film: Moondance Alexander 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI Miami, ep.5, anul 8 00:05 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serviţi, vă rog! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Serial: CSI: Miami (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)


“Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. Премьера. Жан Рено в многосерийном фильме “Джо” 01:05 Фильм “Американский пирог: Свадьба” 02:35 Валентина Теличкина, Владимир Сафронов в фильме “Осенние свадьбы” 03:50 “Давай поженимся!”


business. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50, 2.40, 3.50, 6.20 Teleenciclopedia. 3.00 Tezaur folcloric. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES PLUS BELLES ÎLES

DU LITTORAL FRANÇAIS 5:45 LES VILLAGES DE FRANCE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:32 ÉCHO-LOGIS 10:46 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:27 LES POINGS DE LA FIERTÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 CAÏN 15:58 CAÏN 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PORTS D’ATTACHE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LA FILLE DE MONACO 21:06 MUSIQUE DE CHAMBRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN CRIME OUBLIÉ 23:32 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 LES RESCAPÉS 1:44 LES RESCAPÉS 2:37 PORTS D’ATTACHE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 OUEST QU’ON PARLE FRANÇAIS?

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45, 1.00 Tot cu dansul mă mângâi. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Adormirea Maicii Domnului”. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Dom-nului” din Chișinău. 9.30, 17.15 Documentar pentru copii. “Atlasul lumii animale”. 10.00 Popasuri în provincie. Selecţiuni. 11.00 Natura în obiectiv. 11.30 Evantai folcloric. 12.15 Aniversări. Plasticianul Pavel Guţu la 60 de ani. 13.10 Cine vine la noi? Magazin TV. 14.10 Augustul Libertăţii Noastre. 14.25 Documentar. “Euromaxx”. 14.55 Copii “cuminţi” cu vedete părinţi. Spectacol muzical. 16.15 Magazi-nul copiilor. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus). 17.45 Ruskii dom. 18.15, 3.20 Maria Codreanu. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Retrospectiva Festivalului “Sax-Story”. 21.25 Dialog social. 21.45 Adagio pentru corzi. Interpretează Orchestra de Cameră a Sălii cu Orgă. 22.20 Documentar. “Dan Bălan. Între fenomen și realitate”. 0.30 Documentar. “Kino”. 1.15 Erudit-cafe. Concurs. 4.10 Documentar. “Drumul spre independenţă”. 4.55 Moldovenii de pretutindeni. 5.25 Poftiţi la masă.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs au-tohton 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30

Divertisment. Burlacul 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Chep-tene (r) 07:45 Triumful dragostei (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 13:50 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de povești celebre 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Amintiri șterse (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4561 15:00 Film: Vapaia din adâncuri 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviţi, vă rog! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI Miami, ep.6, anul 8 00:05 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serviţi, vă rog! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Serial: CSI: Miami (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 23:15 “Первая любовь” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. Премьера. Жан Рено в многосерийном фильме “Джо” 01:05 Михаил Козаков в фильме “Комедия ошибок” 03:15 Комедия “Поездка через город”


business. 9.50, 17.20, 19.25, 0.00, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.30, 6.35 Reporter. 11.10, 2.25 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Mașini, teste și verdicte. 16.45, 17.50, 3.45, 6.45 Teleenciclopedia. 3.15 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 11:18 LES VILLAGES DE FRANCE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 VOYAGE DANS LE POTAGE 13:30 LA ROUTE DES OLIVIERS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MERCI POUR LE CHOCOLAT 16:40 MUSIQUE DE CHAMBRE 17:03 TV-5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MÉDECIN-CHEF À LA SANTÉ 21:00 FLASH INFO 21:03 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOUR-NAL DE FRANCE 2 22:02 DEVOIR D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 CAÏN 1:56 CAÏN 2:53 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 LA RUÉE VERS L’OR

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Ruskii dom. 6.45, 1.00 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.05, 2.00 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. “Teoria improbabilităţii”. 9.40 Chișinău Youth Orchestra. 10.40 Cinemateca universală. 10.55 O seară în familie. 11.55, 13.10 Ion Druţă. “Clopotniţa”. Spectacol al Teatrului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 14.15 Copilărie, vis cu pălărie. 15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Tot cu dansul mă mângâi. 17.55 Aniversări. Nicolae Dabija. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Festivalul folcloric “Nistrule, cu apă rece”. Selecţiuni. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25, 4.10 Dor. Program muzical. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.15 Evantai folcloric. 3.55 Descoperă Moldova. 4.40 Documentar. “Dimensiunea diplomatică”.

07.00 Divertisment. Burlacul 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 La altitudine 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.20Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică

18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Serial 21.30 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Chepte-ne (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Vide-oclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Que bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videocli-puri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de povești celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Cancan.ro 23:00 Serial: Teresa 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Poveștiri de noapte (r) 02:45 Cancan.ro (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Poveștiri de noapte (r) 05:30 Cancan.ro (r) 06:00 Serial: Teresa (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Văpaia din adâncuri (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4562 15:00 Film: Dragoste în ape tulburi 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ruslan - silit să ucidă 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI Miami, ep.7, anul 8 00:05 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Serial: CSI: Miami (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)


“Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:15 “Однолюбы”. Многосерийный фильм 17:10 “Первая любовь” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Джейн Фонда в комедии “С девяти до пяти” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 “Городские пижоны”. Премьера. Жан Рено в многосерийном фильме “Джо” 01:05 Рене Зеллвегер, Хью Грант, Колин Ферт в комедии “Дневник Бриджит Джонс” 02:35 Фантастическая комедия “Кокон”


business. 9.50, 17.20, 19.25, 23.55, 5.05, 5.55 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.00, 5.30, 6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 13.10, 18.00 Muzici și tradiţii în Cișmigiu. 16.45, 17.50, 3.50, 6.20 Teleenciclopedia. 2.30 Patriotul. 3.20 Scenart. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 PEUPLES DU MON-

DE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:34 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:30 HABITATS INSOLITES : UN NOUVEAU MARCHÉ IM-MOBILIER ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MÉDECIN-CHEF À LA SANTÉ 16:30 FLASH INFO 16:32 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN CRIME OUBLIÉ 21:07 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 L’ÉLÈVE DUCOBU 23:37 LA MAISON VIDE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 CONCERT ANNIVERSAIRE CHRISTOPH ESCHENBACH 1:59 BRIGITTE ENGERER 3:30 TV5MON-DE LE JOURNAL 4:02 LA RUÉE VERS L’OR

26 AUGUST 27 AUGUST 28 AUGUST 29 AUGUST Luni Marţi Miercuri Joi

23 AUGUST 2013 15 F L U XPrograme

GRUPULDEPRESĂFLUXRE DAC TOR-ŞEFSergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: [email protected]

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecEste o perioadă foarte impor-tantă pentru liniștea ta sufle-tească și ar fi bine să o folosești pentru a te regăsi. Este nevo-ie să fii sincer(ă) cu tine și cu apropiaţii.

TaurNu mai înţelegi mare lucru din ce spun, decid sau fac cei din jur. Ar fi bine să nu intervii în treburile lor, încercând să le impui tu cum să acţioneze.

GemeniCineva din anturaj îţi deschide ochii asupra unor erori pe care le tot repeţi. E un moment de graţie, care poate duce la re-zolvări importante.

RacAr fi bine să ţii cont de intuiţia care te tot îndeamnă să nu in-tervii brutal în existenţa celor dragi, să nu mai încerci să de-cizi tu pe ce drum trebuie să apuce.

LeuEste o săptămână a sincerită-ţii, chiar și sub forma ei bruta-lă. Cei dragi fac doar ce le trece prin cap, fără să te consulte și asta te poate irita peste măsu-ră.

FecioarăNu ai niciun chef să asculţi re-proșurile celorlalţi și alegi să îţi petreci timpul cu cei care spun ce îţi place să auzi, riscând să îţi complici viaţa și mai mult.

BalanţăDe la un prieten vine o infor-maţie vitală, pe care va trebui să o prinzi din zbor, ca să îi în-ţelegi importanţa chiar din pri-mul moment.

ScorpionDai impresia că, odată pornit(ă) pe un drum, nu te mai intere-sează ce sacrifici pentru a ob-ţine ce dorești. Puţini știu câte griji îţi faci în tot acest timp.

SăgetătorEști plin(ă) de viaţă și dornic(ă) să interacţionezi cu toţi cei care îţi ies în cale. Aceștia vor fi în câștig pentru că spui adevă-rul fără teamă sau reţinere.

CapricornTe întorci la planurile tale taini-ce, vizând sporirea averii per-sonale sau a întregii familii, în cazul în care i-ai luat și pe cei-lalţi sub aripa ta protectoare.

VărsătorEști nevoit(ă) să dai dreptate unor apropiaţi care au fost sin-ceri cu tine în momente dificile și faci asta chiar cu riscul de a-ţi supăra partenerul de cuplu.

PeştiO perioadă excelentă pen-tru imaginea ta. Ești privit(ă) cu admiraţie, apreciat(ă) și recomandat(ă) și altora care ar putea avea nevoie de servicii-le tale.

23-30 august

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: [email protected] sa in ter net: www.flux.md E-mail: [email protected]

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.05 - ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. “Teoria improbabili-tăţii”. 9.40, 12.00 Cântăm, dansăm. Program muzical cu “Lollipops”. 10.40 Poftiţi la masă! 11.10 Destine de colecţie. 11.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10 Europa în concert. Mariza (Portugalia). 14.00 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.30 Documentar. “Drumeţii”. 16.05 Desene animate. “Sandocan”. 17.45 Accente economice. 18.15 Chișinău Youth Orchestra. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55 Festivalul Iei. Selecţiuni. 21.25 “Cântec, Dor și Omenie”. Program muzical. 22.20 Documentar. “A doua Mare Adunare Naţională”. 23.45 Cinemateca universală. 0.10 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 1.00, 4.10 Ion Druţă. “Clopotniţa”. Spectacol. 5.10 Aniversări. Plasticianul Pavel Guţu la 60 de ani.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Serial 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.30 Plasa de stele

20.30 Serial 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Film artistic 01.00 Film artistic 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Plasa de stele

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que

bonito amor (r) 11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de povesti celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 04:55 Doamne de poveste - minibiografie 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dragoste în ape tulburi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4563 15:00 Film: Heidi 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 Serviţi, vă rog! (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Film: Liga 22:45 Film: Curaj în linia întâi 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:15 Film: Curaj în linia întâi (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!” 13:20 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Женский доктор”. Многосерийный фильм 16:30 Комедия Леонида Гайдая “Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:10 “Время” 21:45 Футбол. Суперкубок УЕФА (UEFA Super Cup). Бавария (Мюнхен) - Челси (Лондон). Прямая трансляция 23:55 “Один в один!” На бис! 02:35 “Городские пижоны”. Премьера. “Рок-н-ролл в объективе: Фотографии Боба Груэна” 04:20 Детектив “Прощальная гастроль “Артиста”

7.00, 14.00, 20.00, 4.15 Te-lejurnal. 8.00, 14.35, 20.30 Seriale. 9.00 Ora de busine-

ss. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 5.05, 6.20 Reporter. 11.10, 13.10 Mașini, teste și verdicte. 12.05, 18.00 Muzici și tradiţii în Cișmigiu. 16.45, 17.50, 2.30, 6.45 Teleenciclopedia. 17.20, 19.25, 0.00, 5.30 Divertisment. 3.00 Europa mea. 3.30 Zestrea românilor. 4.00 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:46

EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ATOUT 5 9:55 NINI PATALO 10:02 L’ÎLE À LILI 10:15 MAGIC 10:35 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 ROXY 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:07 UN CRIME OUBLIÉ 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PARTIR AUTREMENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 SECRETS D’HISTOIRE 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 CAÏN 22:55 CAÏN 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 JUSTE UN PEU D’AMOUR 2:37 MA CARAVANE AU QUÉBEC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA RUÉE VERS L’OR

6.00, 20.30, 0.00, 3.45 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “O zi perfectă pe pământ”. 7.05 Film-copiilor. “CUVÂNTUL REGELUI”. 8.40 Un copil o floare.

Program muzical. 9.00 Magazinul copiilor. 9.30 Părinţi și copii. 10.00 Ediţie specială. Transmisiune în direct de la monumentul lui Ștefan cel Mare 10.15 Omagiu Limbii Române. Transmisiune în direct din Grădina Publică “Ștefan cel Mare”. 12.00 Casa mea. 12.30, 3.35 Profil de savant. Academicianul Simion Toma. 12.45 Documentar. “Limba noastră”. 13.40 Cântă ansamblul folkloric “Ţărăncuţa”. 14.20 Documentar. “Orașele por-tuare ale lumii”. 15.05 Desene animate. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 Dor. Program muzical. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus.) 17.50 Tot cu dansul mă mângâi. 18.00, 19.25, 20.45, 22.15 Spectacol dedicat Sărbătorii Limbii Române. Transmisiune în direct din PMAN. 19.00 MESAGER (rom). 0.10 Europa în concert. Mike and The Mechanics (Marea Britanie). 1.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 1.20 Chișinău Youth Orchestra. 2.15 Documentar. “A doua Mare Adunare Naţională”. 3.55 Documentar. “Dan Bălan. Între fenomen și realitate”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Divertisment. Te pui cu

blondele? 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Muzică 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r)

11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Serial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de povești celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 16:30 Poveștiri adevărate 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Poveștiri adevărate (r) 05:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Heidi (r) 12:00 Serial: She-ena, prinţesa junglei ep.18, an 1 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Călătoria 15:00 Film:

Flirt la 40 de ani 17:00 Film: Panică la hotel Majestic 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Asasini 23:15 Film: RocknRolla 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Flirt la 40 de ani (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Комедия Леонида Гайдая “Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика” 07:40 Нина Русланова, Леонид Куравлев

в комедии “Берегите мужчин!” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Наталья Гундарева. Запомните меня такой...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Синие ночи”. Многосерийный фильм 15:00 Иннокентий Смоктуновский в комедии “Берегись автомобиля” 16:40 “Свадебный переполох” 17:35 “Желаю Вам…” К юбилею Роберта Рождественского 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 “Желаю Вам…” К юбилею Роберта Рождественского. Продолжение 19:25 Премьера. “Певцы на час” 20:25 “Угадай мелодию” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Наталья Гундарева, Александр Михайлов в лирической комедии “Одиноким предоставляется общежитие” 01:00 “Городские пижоны”. Премьера. Стивен Спилберг и Стивен Кинг представляют: “Под куполом” 01:45 Роберт Редфорд, Хелен Миррен в фильме “Расчет” 03:15 Юлия Борисова в фильме “Посол Советского Союза” 04:40 Фильм “Поляна сказок”

7.00, 14.30, 0.00, 6.10 Diver-tisment. 8.00, 19.25 “100 de moldoveni au zis”. Show TV.

9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 3.20 Telejurnal. 15.10 Dimineaţa zurli. 16.00, 1.15 Nicolae Botgros. Con-cert aniversar. 19.00, 6.35 Reporter. 2.55 Teleenciclopedia. 3.05 Sport. 4.10 Viaţa satului.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LA RUÉE VERS L’OR 6:15

SAUVETEURS DES MERS 6:33 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:24 WARI 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:18 LABO GENIUS 10:20 LABO GENIUS 10:22 PETIT LAPIN BLANC 10:26 LULU VROUMETTE 10:39 SAMSON ET NÉON 10:46 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:58 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:11 LE RANCH 11:37 C’EST PAS SORCIER 12:05 AMÉRIKOLOGIE 12:33 FERMIER URBAIN 13:00 FLASH INFO 13:03 LA TÉLÉ DE A @ Z 13:33 PORTS D’ATTACHE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VU SUR TERRE 16:00 MA CARAVANE AU QUÉBEC 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 BALI, ÎLE MYTHIQUE DE L’ASIE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:33 FORT BOYARD 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 TARATATA 2:29 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 SUR LES TRACES DE MARGUERITE YOURCENAR

6.00, 21.00, 23.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Adagio pentru corzi. Interpretează Orchestra de Cameră a Sălii cu Orgă. 6.20 Documentar.

“Orașele portuare ale lumii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Chișinău Yo-uth Orchestra. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiţi la masă. 9.30 Documentar. “Drumul mătăsii”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 “Luceafărul”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși “Licurici”. 11.35, 4.40 La datorie. 12.00, 2.15 Portrete în timp. Valeriu Calancea. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “O zi perfectă pe pământ”. 14.00 Baștina. 14.45 Tezaur. 15.00 Film-copiilor. “CUVÂNTUL REGELUI”. 16.30, 4.10 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom). 19.35 Povestea. 19.50 Aniversări. Iurie Colesnic. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20, 23.45 “M-am născut de ziua mea”. Spectacol muzical. 1.00 Aniversări. Nicolae Dabija. 2.45 Festivalul Iei. Selecţiuni. 3.45 Legendele muzicii. 5.00 Documentar. “Limba noastră”. 5.50 Descoperă Moldova.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La alti-tudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Divertisment. Burlacul 18.00 Zoo cu Ana Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial

20.00 Formula sănătății 20.20 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 07:45 Serial: Triumful dragostei (r) 08:50 Poveștiri adevărate (r) 09:45 Videoclipuri 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Que bonito amor (r)

11:15 Videoclipuri 11:30 Serial: Maricruz (r) 12:30 Teleshopping 12:45 Se-rial: Iubiri vinovate (r) 13:45 Videoclipuri 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Dragostea învinge 15:15 100 de povești celebre 15:30 Serial: Triumful dragostei 17:30 Serial: Que bonito amor 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Iubiri vinovate 20:30 Serial: Regina 22:00 Bingo România 23:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r) 00:00 100 de povești celebre (r) 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Regina (r) 02:15 Bingo România (r) 03:15 Serial: Iubiri vinovate (r) 04:00 Reţeta de acasă (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Îţi ordon să mă iubești! (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Panica la hotel Majestic (r) 12:00 Serial: Sheena, prinţesa junglei ep.19, an 1 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Film:

Orașul fantomelor 15:00 Film: Pădurea nebunilor 17:00 Film: Legile atracţiei 19:00 Știrile ProTv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Masca lui Zorro 23:15 Film: Spânzurătoarea 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Film: Spânzurătoarea (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Вячеслав Зайцев. Всегда в моде” 06:55 Жанна Прохоренко в фильме “А если это любовь?” 08:35 “Служу Отчизне!” 09:00

“Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Олег Фомин, Анастасия Макеева в детективном сериале “Шантаж” 15:40 Евгений Леонов, Михаил Кононов, Александр Збруев, Светлана Крючкова, Савелий Крамаров, Наталья Гвоздикова в фильме “Большая перемена” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 “Время” 22:00 Комедия Леонида Гайдая “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 23:40 “Клуб Веселых и Находчивых”. Специальный выпуск 01:00 Закрытый показ. Премьера. Богдан Ступка в фильме Кшиштофа Занусси “Сердце на ладони” 03:35 Брендон Ли в остросюжетном фильме “Беглый огонь”

7.00, 19.00, 6.30 Reporter. 7.25 Să mă aștepţi... 8.20 Dimineaţa zurli. 9.10, 13.45,

14.30 Teleshopping. 9.25 Festivalul muzical “Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării”. 11.25, 16.00 Dănutz SRL. 13.05, 0.20 Mașini, teste și verdicte. 13.35, 14.45, 18.00, 6.15 Teleenciclopedia. 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 15.00, 19.25, 23.30 Divertisment. 17.10, 21.00 Seriale. 0.55 Olimpiada veseliei. 1.35 Tezaur folcloric. 2.25 Profesioniștii. 3.15 Dispăruţi fără urmă. 4.35 Universul credinţei.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:33 À

BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:22 AFRIK'ART 8:02 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 LABO GENIUS 10:20 LABO GENIUS 10:22 PETIT LAPIN BLANC 10:26 LULU VROUMETTE 10:39 SAMSON ET NÉON 10:46 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:59 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:11 LE RANCH 11:37 TACTIK 12:01 PAROLES DE CLIP 12:08 LE CODE CHASTENAY 12:32 GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:02 FORT BOYARD - L'INSTANT FORT 13:03 JOUR DE RUGBY 13:44 SAUVETEURS DES MERS 14:00 L'ÉPICERIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMAN-CHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 LES CARNETS DE JULIE 18:56 VESTIAIRES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:32 MÉTRO-NOME 20:23 NATURE INVISIBLE 21:15 LES PEUPLES DES MONTAGNES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 Y'EN AURA PAS DE FACILE 23:38 QUELQUES ECCHYMOSES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 FOOT ! 1:30 FOOT ! 1:40 L'ÉLÈVE DUCOBU 3:14 LA MAISON VIDE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LES CARNETS DE JULIE

30 AUGUST 31 AUGUST 1 SEPTEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 1428TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

23 AUGUST 201316F L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Andrei, știu că ești un bucătar bun și pentru faptul că pregătești niște delicatese originale. Este vorba de mâncare japoneză. De unde pa-siunea aceasta pentru bucătăria niponă? - Să fi prevestit cineva că voi lucra în calitate

de bucătar de sushi, nu era să cred, dar iată că viaţa ne pregătește multe surprize, plăcute și mai puţin plăcute. Nu pot spune că experienţa cu sushi este una neplăcută. Am încercat ceva nou și, în plus, câștig și niște bani din activitatea aceasta. Chiar dacă domeniul culinar e foarte departe de studiile pe care le-am făcut și nu au nicio tangenţă cu bucătăria, darămite cu cea ni-ponă, eu sunt flexibil și mă adaptez ușor. Adică fac faţă greutăţilor.

- De unde ai învăţat să gătești preparate japo-neze? Lucrezi sub îndrumarea vreunui bucă-tar nipon? - Da, am învăţat să fac sushi de la un bucătar.

Nu era nipon, ci cunoștea foarte bine bucătăria acestui popor.

- Ți-a luat mult timp pentru a te perfecţiona în domeniul culinar și pentru a deveni un profe-sionist? - Loc pentru mai bine întotdeauna există, bi-

neînţeles. Istoria cu sushi este exact ca în basme-le românești: unii învaţă în două luni, alţii într-o

lună sau în trei săptămâni, dar, în cazul meu, a fost necesar de doar două săptămâni.

- Care sunt principalele ingrediente și unde pot fi găsite acestea pentru a pregăti sushi? - Bucătăria niponă e foarte vastă. Nici chiar

eu nu cunosc toate ingredientele. Însă pot să vă spun care sunt cele mai întâlnite: orezul (special pentru sushi); nori (foile de alge marine uscate și presate, folosite la prepararea rulourilor de sushi); wasabi (pasta picantă de culoare verde, cu gust asemănător hreanului); ghimbir marinat (poate fi servit ca o garnitură la sushi); shoyul (sos de soia); oţet de orez; somon (pește); ton (pește); anghilă afumată (pește); sos unaghi; cre-veţi; castraveţi; ardei dulci și altele. Toate acestea pot fi găsite în supermarket-urile din capitală.

- Activitatea ta în bucătăria japoneză se des-fășoară într-un restaurant. Ce fel de clienţi aveţi și cât scot aceștia din buzunar pentru a mânca o porţie delicioasă de sushi? Totuși, este un aliment sofisticat…- Nu este un restaurant, ci, mai degrabă, un

local de noapte. Avem clienţi diferiţi, dar, în mare parte, băieţi și domnișoare. De cele mai mul-te ori, fetele comandă sushi, ele fiind cele care preferă cel mai mult aceste delicatese sofistica-te. Preţurile variază între 40 și 95 de lei pentru o

porţie de sushi.

- Ce bucate mai faci în afară de sushi?

- În afară de sushi îmi place să experimentez acasă, în bucătă-rie. Se spune că bărbaţii gătesc cel mai gustos. Nu știu dacă e adevărat, căci sunt și femei care fac mâncare bună, bună. Mie îmi place să gătesc mâncare tradiţio-nală, așa că ceva mai neobișnuit pentru bucătăria noastră, în afară de sushi, nu fac.

- Cum pot fi preparate sushi în condiţii de casă? Ai putea să le oferi cititorilor FLUX niște secrete din bucătăria japoneză?

- Cu puţină îndemânare și cu

un pic de arsenal culinar, se poate de făcut sushi în condiţii de casă, adică ca la mama acasă. Avan-tajul este că veţi învăţa ceva nou și distractiv, iar sushi-ul preparat acasă va fi mult mai ieftin de-cât cel mâncat la restaurant. Reţete sunt multe și acestea pot fi găsite pe internet. Putem face sushi din ceea ce avem acasă, fără a neglija însă, ingredientele indispensabile. Așadar, principalul ingredient este orezul. Dacă avem orez japonez, e perfect, dacă nu – ne putem descurca și cu orez tipic din magazine. Important este să-l spălăm bine, de vreo 5-6 ori. Dacă nu aveţi un aparat spe-cial de gătit orezul, nu e o tragedie, puteţi utiliza și un ceaun. În rest, veţi găsi toate detaliile, dar și imaginile pe site-urile culinare. Poate, cu o altă ocazie, vom face și o demonstraţie pentru citito-rii FLUX cum Andrei Samoilă face sushi.

- Însă ustensilele unde pot fi găsite? - Covorașul din bambus, dar și beţișoarele

pentru sushi se găsesc în supermarket-urile din capitală.

- Bănuiesc că prietenii tăi te tot bat la cap să le faci sushi. Nu te-ai gândit că ai putea să ai afacerea ta personală în domeniul gastrono-mic? Te vezi și în continuare activând în ace-lași domeniu? - La un moment dat voiam chiar să deschid

un local, dar, deocamdată, mai reflectez asupra acestei idei.

- Este sau nu bucătăria japoneză una sănătoa-să? - Da, bucătăria japoneză este considerată

foarte sănătoasă. Practic, din meniul japonez nu trebuie să lipsească peștele, legumele de sezon și orezul. Toate mâncărurile lor sunt foarte ușor de preparat și au un gust extraordinar. De ase-menea, la niponi, mâncatul este un ritual: sunt atenţi la porţia servită și la modul în care este servită, își fac timp pentru a savura aroma mân-cării.

- Cu ce te mai ocupi în afară de pregătirea deli-cateselor pentru clienţii pofticioși?- Mai lucrez la un proiect împreună cu încă doi

prieteni. Sper că din toamnă să-l punem pe pi-cioare. Deocamdată, nu dau detalii.

- Spuneai că studiile tale nu au nicio legătu-ră cu bucătăria japoneză. În ce domeniu ești licenţiat?

- Am urmat studiile Facultăţii de Drept de la Universitatea Modernă Umanistă.

- La final, te rugăm să împărtășești cu noi o reţetă pe care s-o putem pregăti fiecare în bu-cătăriile noastre. - Eu, totuși, sunt mai conservator din fire, așa

că vă voi propune o reţetă mai „de-a noastră”. Îmi place cel mai mult să pregătesc „tartă cu mere”. Pentru asta aveţi nevoie de:

- 2 ouă- 1 pahar de zahăr (200 g)- 1 pahar de smântână (200 g)- 1 lingură de mac sau de miez de nucă- 1 lingură de sodă alimentară, stinsă cu puţin

oţet- 2 pahare de făină (400 g)- mereOuăle se bat bine și apoi se adaugă, pe rând,

ingredientele, după cum au fost enumerate mai sus. Merele se taie felii și se adaugă atunci când turnăm aluatul în tavă. Se lasă la foc încet pen-tru 30-45 de min. După ce îl scoatem din cuptor, presărăm deasupra zahărul pudră. Se servește alături de prieteni, cu ceai făcut din ierburi. Poftă mare!

- Mulţumim. La mai multe reţete delicioase în continuare. - Și eu vă mulţumesc pentru această frumoasă

ocazie de a împărtăși experienţa mea de bucătar de sushi cu toţi cei care doresc să facă așa ceva acasă.

Lucia CUJBĂ, FLUX

Istorii cu sushi delicioase de la Andrei SamoilăPe Andrei îl cunoșteam mai de mult, însă nu știam că este bucătar de sushi. Mi s-a părut o activitate tare interesantă și am zis să-i acord câteva întrebări pentru a des-coperi unele secrete din bucătăria japoneză. Ce a ieșit, citiţi în interviul de mai jos.

Publicaţia franceză „Le Mon-de” a dedicat în ediţia sa de săptămâna trecută un articol elogios Muzeului Ţăranului Român din București, material care face parte dintr-o serie in-titulată «Improbables musées» («Muzee improbabile»).

Seria de articole «Improbables musées» a cotidianului „Le Monde” are ca scop prezentarea a 12 instituţii de gen europene marcate de originalita-te. Articolul dedicat Muzeului Ţăranu-lui Român din București este al doilea din această serie, fiind precedat de unul despre Le Palais Bénédictine din Fécamp, Franţa. Următorul articol pre-zintă muzeul dedicat umoristului Alp-honse Allais, din Honfleur, Franţa.

Autorul articolului despre Muzeul Ţăranului, Jean-Jacques Larrochelle, scrie că, pentru unii, numele muzeu-lui – «un spaţiu al memoriei riguros și derutant» – poate provoca zâmbete. «Străinii ne întreabă frecvent de ce s-a ales acest nume», spunea etnolo-gul român Irina Nicolau (1946-2002), care a participat la crearea Muzeului Ţăranului Român din București, citată de jurnalistul francez, ce precizează că

termenul «ţăran» poate suna «peiora-tiv, limitativ, anacronic».

Jurnalistul francez mai menţionea-ză că, în timpul unei conferinţe care a avut loc în octombrie 2012, la Cité de l'architecture et du patrimoine din Paris, istoricul de artă Jean-François Chevrier a plasat această instituţie în «panteonul reușitelor muzeografice», alături de cea a lui Carlo Scarpa la Mu-seo civico di Castelvecchio din Verona (Italia) și de cea a Linei Bo Bardi la Mu-zeul de artă din Sao Paulo (Brazilia). El mai spune și că, în 1996, Muzeul Ţăra-nului Român a obţinut titlul de Euro-pean Museum of the Year Award.

Larrochelle mai scrie că pictorul Horia Bernea, fost director al Muzeului Ţăranului, caracteriza instituţia, «care include un laborator de antropologie culturală», drept «un antimuzeu».

În același articol, jurnalistul fran-cez face o scurtă prezentare istorică a muzeului, vorbind și despre patrimo-niul acestuia, și despre clădirea care îl găzduiește. El vorbește despre modul de expunere a obiectelor găzduite de muzeu – veșminte, unelte, obiecte de cult, covoare, cruci, vase, icoane, cea-suri, vitrine etc. – care formează o co-lecţie eclectică.

«Recurgerea, uneori, la construcţii sumare, fragile sau brute, seamănă mai mult cu instalaţiile artistice efe-mere decât cu expunerea pe termen lung. Pentru a înţelege sensul acestui ansamblu riguros și derutant, nu e ne-voie de prea multe explicaţii, decât în scurte prezentări, unele prinse cu cuie sau lipite chiar pe perete», scrie Larro-chelle, vorbind despre «un stil volun-tar și naiv, care amintește de latura rudimentară a vieţii ţărănești».

În încheiere, jurnalistul scrie des-pre site-ul Muzeului Ţăranului Român, care «propune o impecabilă vizită la 360˚. Desţărănire garantată».

Muzeul Ţăranului Român a fost înfi-inţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub de-numirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă și Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaș, director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fos-tei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea «neoromâ-nească» a Muzeului de la Șosea – cum îl vor alinta multă vreme bucureștenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului și conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budești, strălucit reprezentant al școlii au-tohtone de arhitectură, care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului și directorului Alexandru Tzigara-Sa-murcaș, trebuia să înalţe «un palat al artei pământene», dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârșite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţișarea actualului monument de arhitectură, sediul Mu-zeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleșu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit tro-feul EMYA – European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţules-cu, președintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).

Sursa: mediafax.ro

PATRIMONIUL ROMÂNESC ÎN LUME

Le Monde elogiază Muzeul Ţăranului Român, de o «irezistibilă atracţie poetică»

Ziarul Flux, Ed. 30 (906)

Documents

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 30 (906)