BIBLIOTECA PENTRU toti

VASILE CONTA

Incercări de Metafisică

MATERIALIST Ă

BUCUREŞTI -

EOITU'RA L1B'RA'RIEI LEQN ALCALAY No. 37, Calea Victoriei. No. 37

www.dacoromanica.ro

YASILE CONTA(1845 1882)

7

-

www.dacoromanica.ro

VASILE CONTA

Din galeria scriitorilor romani, vechi $i mo-derni, pe cari ,,Biblioteca pentru toti" $i-a facut odatorie din a-i pune la indemana marelui publicin editii ingrijite $i eftine, nu putea lipsi VasileConta, aceasta glorie a cugetarei romane$ti.

Nascut la 15 Noembrie 1845 in satul Ghidaoanidin judetul Neamt, sat invecinat de Humule$tiilui Creanga, Vasile Conta a murit la 21 Aprilie1882, prin urmare in varsta abia de 37 de ani.Intr'o viata atat de scurta insa, Conta a produsrelativ destul de mult, $i sistemul lui de filoso-fie, despre care s'a vorbit toarte mult pe vremuriin publicatiile speciale din strainatate, i$i va avedlocul sail in istoria cugetarei filozofice.

Viata lui Conta a fost destul de zbuciumata.Dupa ce urma cursurile primare in Targu-Neam-tului, obtinii o bursa la Academia Mihdileand,dar o pierda in curand. Catva timp, renuntandla $coala, trai ca actor, dar mai apoi revine §i-$itrece examenele. Dupa bacalaureat e trimis deo societate filantropica la Anvers unde faceinstitutul superior de comert. In acela$i timp ia$i doctoratul in drept.

www.dacoromanica.ro

VI

Intors in tarA, ocupâ tirin concurs catedra dedrept civil la Universitatea din Iasi, si incepe sacolaboreze la Convorbiri Literare.

In anul 1879 intra in miscarea politica si sealege deputat la Iasi, pe baza unui program incare locul Intaiu 11 ocupa lupta contra dareidrepturilor la evrei. In anul 1880 il vedem mi-nistru al instructiunei publice, dar dupa catevahmi se retrage din cauza opozitiei pe care ostarneste proectul au de lege asupra invatA-rnantului.

Bolnav de ftizie, Contn nu mai traeste mult,boala rapunandu-1 la 21 Aprilie 1882.

Sctierile filosofice ale lui Conta stint: Teoriaondulatiunii aniversale (Cony, lit. 106-1878),Teoria fatalismului (Cony. lit. 1877-79, lacer-earl de metafisied materialistd (Corm lit.1879-80).

De la el au mai ramas si douà lucrari pos-tume, Premiers principes composant le monde,i Bazele metafisicei publicata in frantuzete in

editura Alcan, tradusa de d. Rosetti Tescanu.Conta a mai lasat si cateva versuri cum si nu-meroase si foarte adanci cugethri.

Moartea l'a rapit prea de timpuriu si nu Ladat vrernea sa-si desavarseasca. opera. Bazelemetafisicei a ramas neterminath : din aceastalucrare, se vede planul grandios de lucrupe care si-1 propusese si pe care nu l'a realizatcleat in parte. Atat cat a scris insa, a fost deajuns pentru a-limpune admiratiei noastre si astrainatMei,

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE ISTORICA

Inainte de a expune sistemul meu demetafisica, voiu aratà in trasituri maricalea ce au urmat ideile metafisice de lainceputul omenirii TATA in zilele noastre ;qi voiu dovedi ca cele mai adanci sistememetafisice ale filosofilor de astazi deriva,prin evolutiune inceatä 0 continua, dincele intai i cele mai grosolane credinteale omului primitiv.

Sub nume de idei i credinte metafisiceinteleg pe acele cari raspund la intrebarilecele mai inalte qi mai adanci pe carile pune ornul, atat in privinta lui insu0,cat 0 in privinta lumii. Se intelege ca in-trebarile i raspunsurile metafisice nu aufost in toate timpurile deopotrivii inalteadanci omul primitiv avand o minte foarte

ei

pi

www.dacoromanica.ro

Vasile Conto

marginita, nu se putea Intinde cu gandireacleat Intfo sfera foarte mica ; insa cu tim-pul, puterea de cugetare a omului a cres-cut din ce In ce mai mult, qi sfera ideilorsale metafisice a devenit asemenea din ceIn ce mai largfi.

La Inceput, 0 multi vreme mai tarziu,ideile metafisice au format cu sentitnentulreligios un singur corp, sub numire de ore-dinte religioase. De aceea prin expunereasistemelor metafisice primitive voiu face Inacela0 timp istoria religiunilor. Dar mailnainte de a pa0 la aceasta, sá vedem ceeste sentimentul religios, qi pentru ce seunWe eI la Inceput numai decat cu ideilem etafisice.

S'a zis ca sentimentul religios caracte-rizeaza numai pe om. 1124 dupa cum vomvedea, el exista in germene 0 la animalelesuperioare. Fara indoeala cã acest senti-ment in evolutiunea sa se modifica 0 secomplica, cu cat ne suim pe scara vietiiorganice ; ap. fel Ca el nu mai este acela0nici chiar la om, dacá comparam de-o parteomul primitiv, 0 de alta omul civilizat deastazi ; dar aceastä transformare In cursultimpului se aplica la toate facultatile suile-te§ti; 0 precum, de exemplu, ideile omuluicivilizat de astazi sunt o urmare 0 un re-zultat al evolutiunii ideilor rudimentare

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisica materialistà 9

formate Inca de pe când omul era animalinferior, tot ap, sentimentul sdu religiosde astdzi este o urmare a sentimentuluicorespunator tot din timpul acela.

Instinctul conservator dd. na§tere 0 di-rectiune la toate emotiunile animaluluila toate mi§cdrile trupului determinate dedânsele. Insd, emotiunea cea mai eficacepentru conservarea animalului este frica,aceasta silind pe animal a face tot ce-i stâprin putinta pentru a scapd de primejdiilece ameninti buna stare 0 existenta sa. A-ceastd emotie este mult mai frequenta laanimalele i la oamenii salbateci decdt laoamenii civilizati, pentru cuvdntul ca.' i pri-mejdiile sunt pentru ddn0i mult mai nume-roase cleat pentru ace0ia. Pentru anima-lele de tot inferioare frica este calitativ adceea0 in fata tuturor primejdiilor ; fiindc-toate aceste le sunt deopotriva necunos-cute. Dar animalele superioare, in urmaexperientelor acumulate, incep deja a facedeosebire intre primejdiile, a cdrora intin-dere le este cunoscutd i acele, a cdroraintindere nu o pot de loc aprecid. Fricace simtesc in fata celor intdi este deose-bad de aceea pe care o simtesc in fatacelor al doilea. .Aa de ex. un lup tie capoate fi omord.t de cdinii de la &Una'. §ideaoeea are fried de ei ; dar cdrld trIt417

i

www.dacoromanica.ro

10 Vasile Conta

nWe unul sau mai multi din acWia, el,dei cuprins de oare-care frici, tie, cu a-jutorul experientei trecute, s. apreciezeintinderea puterii lor dupa numarul i talialor ; i daca se bizue ca va birui, se re-pede la ei, fara a ?fleet& de a aveh care-care frica, potrivita cu mica primejdie lacare se expune ; iara daca nu se bizue,atunci fuge de-o putere, pe care a masu-rat-o qi pe care qtie cum s'o eviteze. Daracest lup, care are curagiul sa infrunte pu-terea mai multor alai, se sperie cumplitde un singur chibrit ce i s'ar aprindenoaptea inainte, i fuge plin de-o fricá co-vi4itoare, fiindca, nu 9tie din experientilphna unde se poate intinde puterea

ce i s'arata. Inaintea canilor lupul sim-te frica de canoscat, iar inaintea chibri-tului frica de necanosca Aceastá din urmafrica este simtita de allele care latra laumbrele ce se miFa noaptea pe luná inain-tea lui, de boii cari mugesc cu spaim5. Inmomentul unui mare cutremur de pámant,etc. Aceastá fried este alevaratul senti-ment religios ; iar actiunile determinatede ea, precum laratul camilor la umbre,mugetul i fuga boilor, etc.., sunt cele in-tai forme ale cultului religios.

Dintru inceput omul nu se deosebeqtede animalele superigare, 41' dup4 cum

flack"-rii

www.dacoromanica.ro

My'Incercki de metafisicii materialist5 11

Atom vedeâ, in intaia perioadd a ideilor me-tafisice, omul ajunge sa. creada, nu numaiea oamenii au suflete, dar ca. sufletele ce-lor morti haladuesc in toate lucrurileprin toate locurile din lume, facand fel defel de ispravi; a§a ca tot ce el nu poate

esplice altfel, este atribuit vointei a-cestor suflete. Dar omul primitiv nu poate

explice aproape nimic in mod natural ;deaceea el atribue vointei sufletelor maitoate fenomenele naturei, 0 in special maitoate relele ate i se intampla. Sufleteleacestea sunt chiar considerate ca esentialrautacioase, stand numai la panda in toatelocurile, ca sa intampine pe oameni cu totfelul de nenorociri. Fiind ca la fie-care pasovul primitiv este expus la rele de acelepe cari el le atribue sufletelor de morti,deaceea, pe de o parte, el este aproapenecontenit cuprins de frica de suflete ; iarpe de aka parte, in mintea lui niciodatdnu se infdti§eazd ideia de suflet de mort,fdrd set fie intovdreifitd de sentimental fri-cei de necunoscut. Aceasta idee insa estecea mai Thalia idee metafisica a omuluiprimitiv, i dupa cum vedem, ea este dela inceput nedespartita de frica de necu-noscut, care nu e alta ceva cleat senti-mentul religios in intaia fez& a desvoltariisale. Este de observat ca sufletele mortilor

sa-0

sd-ei

www.dacoromanica.ro

12 Vasile Conta

nu sunt considerate In aceasta perioada cumult mai puternice decat omul ; de aceeaacesta tot indrazne0e a lupta. contra 'Llorcu ajutorul diferitelor viclepguri.

In a doua perioada a ideilor metafisice, candsufletele eroilor deveniti regi sunt prefacutein zei, omul crede ca ace0i zei sunt ne-masurat mai puternici cleat sufletele

oameni morti. Aceti zei inspira o-mului o adevaratá groaza : caci pe laugh'ca sunt rautacio0 i rasbunatori ca i su-fletele ordinare ale mortilor, apoi suntabsolut invincibili de oameni; aa ea, pentrua imblanzi mania lor, se simte trebuinfa dea le (là sa manance ca jertfe mu i zecide mii de oameni ; i de multe ori niciaceste jertfe nu-i imblanzesc, i nu-i oprescde a chinui pe oameni cu boale, cu foamete,cu inundatii, cu pthbu0turi de pamant, etc.Temerea religioasa ce se unWe aici cuideea metafisica de zei este mai mare inaceasta perioada deal in toate celelalte ;

cu toate aceste, chiar in aceasta perioadatemerea de necunoscut incepe a se corn-plica cu alte sentimente accesorii mai dulci.§i in adevar, eroul devenit rege pe cattimp se afla Inca In viata, este teribil pentrusupu0i sai, asupra carora are o putere ne-marginita pe care o intrebuinteazá cu multicruzime ; dar In ace1a0 timp el este apa-

ce-lorlalti

si

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisicA matetialista 13

ratnrul sAu contra popoarelor strAine,totodatä este generos cu acei a arora de-votament i supunere care dansul suntabsolute. De aceea el inspira supusilor sáigroazd in cel mai mare grad si totodatá ooarecare iubire amestecata cu recunostint5.

devotament. Sentimentul barbarului cese aflä in fata unui astfel de rege este decio amestecaurá de groazd, de iubire si deadmiratiune, ceea ce in altä ordine de ideise numeste impresia sublimului. and eroulmoare, sufletul säu devine si mai teribil,fiindcã sufletul, despártindu .se de trup, de-vine totdeodat5. mai puternic ; dar intea-celasi timp el devine un zeu protector alpoporului sau, pe care II ajutâ in ra'sboaelece acesta are cu popoarele straine, luptândel insusi contra zeilor protectori ai acestorpopoare. De aici urmeazá cá zeul inspiraaceleasi sentimente, insá amplificate, pe carile inspir5. eroul devenit rege in viata fiind.Regii scoborätori ai celui intaiu erou de-venit rege, chiar dacá nu sunt asa de va-lorosi ca trAmosul lor, sunt considerati cácu ajutorul acestuia pot dispune de toateputerile lumii nevazute ; dupá aceea pentruputerea lor sunt zeificati dupá moartea lor

astfel numárul zeilor teribili creste ne-contenit.

In a treia perioadá a ideilor metafisice,

si

pi

pi

www.dacoromanica.ro

Conta

cand se fixeaza un numar hot5.rat de zeistabili i cand societatile incep a fi car:muite dupa legi elaborate, legislatorii, car1sunt regi sau preuti, i prin urmare in co-municare directa cu zeii, de la cari seinspira, pretind a spune poporului vointazeilor ; astfel Ca pazirea regulelor stabilitepentru purtarea in societate se confundaca pazirea vointei zeilor. Din acest momentpracticarea religioasa face un singur corpcu morala, in sensul cel mai larg al cuvan-tului morala, despre care omul nici n'avu-sese Inca pan& atunci idee. Dar tot dinacest moment incepe a se mai slabi temereade necunoscut caci omul, cunoscand acumcare anume sunt poruncile zeilor, ei tie celputin ce sä faca pentru a evita cu oarecare sigurantã mania acestora.

In perioada monoteismului omul crede capeste toata lumea este un singur stapan,D-zeu, atat de puternic, incat lumea in-treaga nu i-ar putea sta irnpotriva ; deaceeaomul nici nu poate 2d se gandeasca la D-zeufara a simti o temere adanca intovara0tade sentimental j de convictiunea celei maicomplecte nirnicnicii a sale in comparatiecu puterea nemarginita a lui D-zeu. Cu toateaceste, fiindca in aceasta perioada societa-tile ajung prin desvoltarea instinctului con-servator a-0 da legi i institutiuni, dupa

14 Vasile

;

www.dacoromanica.ro

Incerc5ri de rnetafisicá rnaterialistà 15

cari omul este tinut a face numai bine,fiindcã acest bine este considerat a fi po-runcit chiar de D-zeu ; de aceea, pe de-oparte omul incepe a considera pe D-zeu cabun si generos, iar pe de alta parte, in-cepe a avea mai putina temere de dansul,fiindea, din nenumaratele legi socialeprecepte morale, el cunoaste mai cu dea-manuntul vointa lui, pe care o poate urmacu mai multa usurinta, si fiindca el tie cãare a face cu o flint& generoasa. De aceeaideea de D-zeu incepe a inspira, afara detemere care tot ramane fundamentul sen-tirnentului religios, un fel de supunere pia-cuta, de respect, de admiratiune si de iubire

amestecata cu o clulce speranta la orasplatire parinteasca, fie in lumea aceasta,fie in alta. Temerea de necunoscut se ga-seste deci modificata intru catva de altesentimente laturalnice, nascute Tulsa totdintr'insa. Aceste sentimente sunt apoi a-jutate in desválirea lor si sustinute de cre-dinta in nemurirea sufletului si in raiu,credinta care satisface asa de bine aspi-ratiunile, ce se nasc din instinctul conser-vator. Temerea de necunoscut, modificatain catva prin sentimentele de mai sus, estenumita chiar de care teologi frica de D-zeu,conform sfintelor scripturi care spun cáfrica de D-zeu este inceputul intelepciu-

filial, .

pi

pi

www.dacoromanica.ro

16 Vasile Conta

nei." Frica de D-zeu este deci sentimentulreligios marturisit de credinciosii cei maicivilizati de astazi ; si acest sentiment estenedespartit la monoteisti de ideea de D-zeu,care pentru dansii este cea mai inalta ideemetafisica, D-zeu fiind cauza cauzelor.

In perioada panteismului temerea de ne-cunoscut se slabeste Inca si mai tare pentruratiuni analoage celor de mai sus.

Am zis ca sentimentul religios este Inesenta sa temerea de necunoscut. Mi seva obiecta poate, ea omul avand in toateperioadel desvoltarii sale religioase o ideefoarte lamurita, desi poate gresita, desprespiritele, cari sunt cauza tuturor lucrurilor,el nu se teme de necunoscut, ci de fiintefoarte cunoscute. La aceasta voiu raspundec5. toate spiritele, de la sufletele ordinaresi pada la D-zeu, sunt considerate a fi nunumai foarte puternice si aplecate a facerau omului, dar si inzestrate cu vointaberA; asa ca necunoscutul, de care seteme omul, nu este propriu vorbind fiintade la care poate proveni raul, ci efectuareaMalta ci intinderea Int, lucruri cari nu sepot de loc prevede a, fiindca atarna decapriciul spiritelor. Tot intr'o astfel de po-zitiune se and, de exemplu, si lupul carevede noaptea un chibrit aprins inaintea lui ;el are o idee 14murita, cej pLtir1 cies14e

www.dacoromanica.ro

IncercAri de rnetafisieh materialista 17

forma i coloarea flacarei ce vede, §i §tieca din partea acestei flacari §i nu de aiureapoate sa vie raul de care se teme ; dar elruge fiindca nu tie nici dacá flacara il vacruth sau nu, nici pana unde se va intinderiul ce i-1 va face. A.§a dar temerea denecunoscut este in esenta., acei4, de la a-ninale pana la omul civilizat.

SI se observe cá temerea de necunoscutcreqte la inceput in proportie cu putereace se atribue spiritelor, pana in perioda adoua, ande ajunge la rnaximul intensitatiisale ; fiiadca atunci, pe de-o parte, zeii suntfoarte piternici ; iard, pe de alta parte,voinVa Ica nu are nici un frau, sau cel pu-tin este ct, totul necunoscuta. De aici incolo, vointa spiritelor superioare fiind dince in ce mai cunoscuta §i, pentru a ziceastfel, mai rcgularnentata, temerea de ne-cunoscut desQ-We din ce In ce mai mult.La aceasta dewrWere contribue 0 pro-gresul cunqtintielor experimentale, cari pezi ce merge rapesc de la atot puterniciaspiritelor ate un fenomen natural recu-noscut ca produc du-se totdeauna dupalegi fixe.

Cu progresul tiintelor positive omul a-junge in timpurile d'In urma la convinge-rea cá toate fenomenele se produc con-form unor legi fix.e qi necesare. De aici In

www.dacoromanica.ro

18 Vast le Conta

nolo omul nu mai are nimic de temut' saude a§teptat de la vointa liberl a nici uneifiinte inchipuite, posibile. Cu toate acestease observi cá sentimentul religios existiInca, deqi intr'un grad foarte slab, chiarinvatati de acei care se cred cu tolulemancipati de credintele religioase. Acewtase tntampli prin lipsa unei convingeri GM11-plecte i prin efectul ereditatii. Cad aceaparte a creerului care serve§te ca organal sentimentului religios a ajuns do sigurla o foarte mare desvoltare §i a caotigat omare consistent5, in urma unui lurg exer-citiu de functionare, urmat in multe mfi deani ; astfel ci, de9i acest organ se aflá demult in decadent5., totui generatiile acts-ale au mo§tenit cu dansul o predispozitieorganicá pentru sentitnentul religios, carenu va disp5rea pe deplin cicat cand or-ganul respectiv va fi cu tctul atrofiat inurma unei lungi neintrebaintári. Pe cattimp aceasta. predispozitie existd Inca, o-mul e dispus a admite cu uprintä existen-ta lui Dumnezeu, lard ni.ñ o trebuinta me-tafisicá, ci nurnai pentru a da un obiectinteligibil temerii ereditare pe care o simte.Pe cat timp el nu di un obiect determinatsentimentului religios, acesta se manifestdca o \raga i slab& temere de necunoscut.

Aceastá temere inspird 1 4 unii Invatati

www.dacoromanica.ro

IncercAri de rnetafisica rnaterialistA 19

pretinsie mancipati de credintele religioase,rationamentul urmator, care nu e nici o-data marturisit Lumea este, pe cdt o cu-noaqtem not, carmuita de legi fixe i tre-'auitoare ; dar cunostintele noastre nu seWind mai departe de oare-cari margini;

dincolo de aceste margini este un ne-culioscut nesfarsit, in care poate foarte bineintm posibilitatea existentei unui D-zeurazbunator, Daca din Intamplaracest D-zeuexista, atunci pentru cá nu 1-am cunoscut,el ar pltea sa ma pedepseasca, fie pe lu-mea aceasta, fie pe aka lume, a careiaexistenta iarasi este posibila In nesfarsitulnecunoscut De aceea, pentru toate even-tualitatile, e prudent ca sä admit existentalui D-zeu." Acest rationament, pe care euInsu-mi mi-I ficeam cu cati-va ani In urma,este facut de acei cari nu sunt Inca con-vinsi adanc de ?.devarul ca, nimic in lamenu atdrnd de libeml arbitru al nindirui,,ca totul se face conform unor legi absolutfixe i necesare. Insi acest adevar castigadin ce In ce mai mult teren, nu cat §tiin-tele pozitive fac progres ; i va veni o zi,cand toata lumea va fi pe deplin convinsade el. Din acea zi temerea de necunoscut,precum i ori ce alte urme ale sentimen-tului religios, vor fi disparute cu totul sipentru totdeauna.

ai

ni

www.dacoromanica.ro

20 Vasile Conta

Dacg punem de-o parte sentimentul re-ligios care, dupa cum am vazut, este des-tinat a disparea cu totul, 9i sentimentelemorale cari au inceput de mult a se eman-cipa de vointa diviná, atunci nu mai ra-man din toate religiunile decat ni9te ideimetafisice ; 9i in acest inteles se poate z:ceea religiunile sunt sistemele metafisice aleomului in primele perioade ale desvoltarli sale;precum cele mai inalte generalizari siste-matizate ale 9tiintelor pozitive conKituesc,sau vor constitui, sistemele metafisice pen-tru timpurile ulterioare. De aici tezulta cáeste falsa opiniunea d-lui H. Spencer, dupácare religiunea i 9tiinta ar avea pentrucdularea adeveirului, domenii distincte §icoexistente, cea dintai ocuOndu-se cu in-cognoscibilul i cea de-a doua cu cognos-cibilul. A zice cä religiunea poate coexista

prin urmare, poate fi conciliata cu 9ti-inta, este tot a9a de abssrd ca 9i a zice cdpot coexistet (loud forme succesive ale ace-

lucru ; ca 9i a rice, de exemplu, case poate concilia astronomia veche, carezicei cá soarele se invarte9te imprejurulpgmantului, cu astronomia moderna, caregiee cá pamantul se invarte9te imprejurulsoarelui. Metafisica religioasa este destinatia pieri 9i nu a coexistà cu metafisica 9tiin-tificg, pentru motivul ca ea se transformg

I

§i,

1uia0

www.dacoromanica.ro

IncereAri de metafisicA materia1ist5 21

pentru a da nWere acesteia din urrna. Esteinvederat eh' in timpul de tranzitiune, me-tafisica qtintificá crescând, coexistá cu me-tafisica religioasá descrescanda ; dar ceea cevoesc sã afirm este ca aceste douà formede cugetare nu pot sa.' se desvoltemeargd paralel inteaceea0 direcOune sui-toare sau scoboratoare.

Aceste fiind zise, p4im la istoria ideilormetafisice.

Din cercetarile §tiintifice fácute in tim-purile din urma, rezultá cA noi am trecut,in privinta ideilor, ca i in celelalte privinti,prin toate gradele intermediare cari se aflaintre noi si popoarele cele mai salbatice.Ram5§ite din toate credintele stramo§ilorno§tri se afla. cu Imbel§ugare in limbile,pove§tile, baladele, superstitiunile, obiceiu-rile civilizate de astázi ; qi dinaceste ram4ite se constat 5. noi amavut odinioard aproape intocmai acelea§icredinte pe cari le au astázi popoarele sat-batece i cele barbare. De aceea, cu cre-dintele popoarelor sdlbatece de asta'zi $i curama§itele ce conservam inca din vechilenoastre credinte, putem reconstitui ideilemetafisice pe cari le-am avut succesiv, dela inceputul omenirii pana. acuma.

Transformarea ideilor metafisice de la in-ceputul omenirii paná acuma s'a Pacut Incet,

i sä

popoarelorc.

www.dacoromanica.ro

22 Vasile Co nta

pe nesimtite 0 neintrerupt ; na theft e cuneputintá a gasi o deosebire radicalá intreideile corespunzaoare la cloud epoce des-partite prin un interval, nu numai de cativaani, dar chiar de cateva veacuri. Cu toateaceste, fiindca deosebirea este foate mareintre credintele cari corespund la epocefoarte indepártate una de alta, 0 totodat5.pentru a fi mai metodic in expunere, voiuimpárti istoria ideilor metafisice in mai multeperioade mari, mai mult sau mai putin arti-ficiale, caracterizate prin sisteme metafisicedestul de deosebite.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA I.

PERIOADA FETI§ISKULIJ1

Puterea intelectuala i sfera de gandirecresc treptat, cu cat ne suim pe scara carese intinde Intre animalele cele mai inferi-oare 0 oamenii cei mai civilisati. Daca. neoprim la animalele nemijlocit inferioare o-mului, precum sunt canii, elefantii, maimu-tele, vedem ea, de§i ele gandesc, totu0 aten0-unea lor nu este atrasa. decat de an foarte micnum& de obiecte, cari se MIA relativ foarteaproape de dansele, §i arnintirile precum cipreviziunile lor nu se rapoarta decat la unfoarte rnic spatia de timp. Cu alte cuvinte,gandirea acestor animale se InvartWe In-teo foarte mica sfera de spatiu, timp ci.materie. Aceste animale primesc impresi-unea cbiectelgr ce se afla In apropiere ae

www.dacoromanica.ro

24 Vasile Conta

dansele, dar gandirea lor Inca nu este lm-pinsa. spre cauza acestor obiecte. ObiecteleIndepartate, precum sunt soarele, stelele,nourii, cerul, sunt percepute de aceste a-nimale ca obiecte apropiate, 0 de multeori nu sunt percepute de loc.

and animalul devine om, el mai largqtesfera sa de gandire ; dar pe la Inceput eltot nu cugeta la causa lucrurilor ce-1 in-conjura. Sunt i astazi oameni salbatecifoarte stupizi cad, fiind intrebati asupracausei lucrurilor celor mai simple, ei ramanuimiti 0 nu inteleg intrebarea, fiindca eanu le-a trecut nici odata. prin minte. SuntaFi salbaceci, desigur mai superiori, carifiind intrebati eine face ca buruiana sãcreasca, ca 6.'111 sa curga, ca vantul sa bata,ei raspund ca. nimeni, i cf toate acesteyin aa de la sine. AcWi oameni nu auInca nici o religiune, nici o idee met4sicapropriu zisa.

Dar de aici in colo omul incepe a-si face oidee despre cauza lucrurilor celor mai a-propiate de dansul, i apoi treptat desprecauza lucrurilor din ce in ce mai departatede dansul. Iata cutn ajunge el la aceasta.

Omul compara in mintea sa, chiar farasa vrea, imaginile obiectelor simtite, 0 con-cepe, prin urrnare, un raport de asemanaresp.0 de neasem4nare Intre dansele. Pisa;

www.dacoromanica.ro

Incerari dc metafisidi materialista 25

omul primitiv, avand creerul foarte putindiferentiat, percepe foarte putine imaginicari sá fie deosebite unele de altele ; ceeace insemneath 9á multe obiecte deosebitepentrti un creer mai diferentiat produc a-ceea0 impresiune inteun creer rudimentar,cum este acel al omului primitiv. Ceea cese intamplá, cu imaginile lucrurilor exteri-care, se intampla, pentru acelas motiv, §icu elementele imaginilor, adicá cu ideileabstracte, generale sau particulare, carireprezint5, propriet5tile si calitatile lucruri--lor exterioare. De aceea omul primitiv areputine idei, i fie-care din aceste represintala un loc mai multe feluri de calitati pecari omul primitiv nu le poate Inca distinge ;insá pe o treaptá mai inalta a civilizatiei,omul recunoa§te c5. fie-care din ideile cre-zute odatá simple se poate analiza si des-compune in alte idei mai elementare, re-presentand subdiviziuni de ale ca1itati cre-zute odatá ireductibi15. Din toate acesteresulta. ci omul primitiv considera ca egalesau ca asemánátoare lucruri de acele, pecari, in urma diferentierii creerului i a a-nalizárii din ce in ce mai adânci a lucru-rilor In decursul veacurilor, omul mai inain--tat le gasWe cá sunt neegale sau chiarcu totul doosebite. Dacá pe langa acestevom rnai addoga cã, dup5, o lege funda-

www.dacoromanica.ro

26 Vasile Con la

mentalA a cugetArii, omul este totdeauna/lupins a conchide, prin inductiune i ana-logie, la asernAnarea lucrurilor necunoscutesau putin cunoscute cu acele despre cariel are cunostinta cea mai lAmuritA ; si dacAvom mai adAoga cA stint foarte putine lu-crurile Famurit cunoscute din Carl omulprimitiv are a trage concluziunile sale :atunci vom Intelege usor, pentru ce omulprimitiv confund si pune pe aceeasi linielucruri din cari, pentru noi, unele suntreale si altele Inchipuite, sau, unele posibile

altele imposibile. De altmintere, distinc-tiunile acestea atAina cu totul de gradul dediferentiare al creerului ; si e probabil cadeacum peste cAleva mii de ani coboratoriinostri vor gas'. CA i noi am fAcut confuzieIntre lucruri deosebite, precum gAsim noiastAzi cA au fAcut oamenii primitivi.

Findca omul conchide In mod trebuincios,prin inductiune i analogie, de la lucrurilecunoscute la cele necunoscute sau putincunoscute, deaceea e interesant a se sticari sunt cele Inti i cele mai lAmuritecunostinti pe cari le-a cApAtat omul pri-mitiv i cari i-au servit ca punct de plecarea meditatiilor sale.

Atentiunea omului primitiv fiind atrasA a-proape exclusiv de trebuintele trupului sàusi de miscArile ce el face pentru satisfacerea

www.dacoromanica.ro

Incerchri de metafisicá rnaterialistà 27

acelor trebuinte, cele Intai cunostinte vagice el capdtá se rapoartA la persoana sa ;si aceste cunostinte devin apoi din ce In cemai lamurite, si stint In tot timpul viitorcele mai lAmurite din toate, fiindcA rezultAtotdeauna din cea mai mare suma de ex-perienta ce face omul veodatd. Cunostintade sine fiind cea dintAi format& si cea maiIhmuritä in urmA, de vine baza de compa-ratiune si punctul de plecare pentru toatecelelalte cunostinti ; de aceea omul atribue,prin analogie si inductiune, caracterele sale,mai intAi celorlalti oameni, apoi animalelorsi Insfarsit tuturor lucrurilor din lume. A-ceastA tendinta a omului de a Imprumutatuturor lucrurilor chipul si asemAnarea sa,se numeste antropomorfism si s'a manifestatnecontenit si pretutindeni de la Inceputulomenirii si pinA astazi.

SA vedem acum, conform acestor prin.cipii, ce idei metafisice au putut sA se for-meze In capul oamenilor primitivi.

Voiu imparti aceste idei in douA categorii,din cari una se rap cart& la prevestiri sialta la spirite.

§. /. PrevestirileCea mai IndepArtatA origine a ideei de

cauzA o gAsim in asociatiunea necesarA aimaginilor corespunzAtoare obiectelor cari

www.dacoromanica.ro

28 Vasile Conta

au fost percepute nemijlocit unul dupO altul.Ap, de exemplu, cand omul primitiv per-cepe pe rand, mai intai apunerea soarelui0 dupa aceea noaptea, 0 mai cu seatnacand aceasta s'a repetat mai de multe ori,atunci, ori de caste ori vede soarele apuind,imaginea noptii se infa.t*azá in mintea lui0 se Weaptá a o vedeh in realitate. AceastOasteptare existá §i in mintea animalelor su-perioare, i dacd ea nu dO. Inca na§tere laceea ce numim noi, propriu vorbind, ideede eau* ea produce insá ceva analog, cares'ar putea, numi o idee \raga de succesiunenecesard.

Dar iata cum ideea de cauzá este ajutatOin formarea ei i Intáritá prin antropomor-fism :

Cunqtinta de sine este la inceput foarte\raga 0 nu cuprinde deocarndatá cleat con-§tiinta tTebuintelor trupe0 0 aceea a sa-tisfacerii lor. Mai tarziu ea cuprinde i oidee vagá clespre raportul ce existá intre otrebuinta 9i satisfacerea ei, i care nu esteal-a ceva decat ideea de vointa sau cauzd.Vointa sau cauza atribuitd mai intai celor-lalti oameni §i animalelor nu se observa inacWia decat ca o succesinne a doua fapte :a celui prin care se manifestd trebuinta §ia celui prin z,sare se aratá satisfacerea ei. Dinaceste omul conchide mai thrziu priu ana-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA

logie, nand atentiunea lui este atrasa 0 dealte lucruri, ca ori ce succesiune de lucrurie o succesiune de cauza qi efect. Aceastaconcluziune este confirmata de cea maimare parte din faptele ce se observa innatura : adica de toate acele, cari se re-peteaza in aceea0 ordine. De alta parte,omul salbatec nu are creerul destul de di-ferentiat prin experienta i nu are obser-vatiunea destul de atenta pentru a facedistinctiuni intre diferitele succesiuni defapte, i a recunoWe ca numai unele faptese succedeaza totdeauna in aceea0 ordine,.0. cã chiar printre aceste sunt unele carise succedeaza fara a fi respectiv cauzeefecte propriu zise. Salbatecul, neputandInca concepe cleat o singura idee pentrutoate succesiunile, nu are deck o singuracredinta, anume ca totdeauna lucrul urmatoreste -produs din cel care a precedat. Astfel,and vede curcubeul i dupa aceea impr4-tierea nourilor, el crede ca aceqtia au fostsperiati sau alungati de curcubeu ; candvede o stea cazand i dupa aceea un ommurind, crede cá evenimentul dintai aprodus pe cel de-al doilea ; and intalnWein cale-i cutare animal 0 dupã aceea i seintampla o nenorocire, el crede cä acelanimal i-a pregatit nenorocirea ; and ple-cand la vanat intalnWe in drum cutare sau

99

si

www.dacoromanica.ro

30 Vasile Conta

cutare paseri §i dupA aceea prinde vAnatmult, el crede ch.. acea pasere i-a scos vA-natul inainte si asa mai departe. De aceea,cand cu altA ocazie el vede una din acestepresupuse cauze, el crede CA va urma sipresupusul efect respectiv. DacA insA seintamplA ca presupusul efect sä nu urmeze,atunci el atribue aceasta la o cauzA sauvoina contrail celei dintAi, lush' tot denatura acesteia. De exemplu, dacA mergandla vAnat omul primitiv Intalneste in cale-ipasArea ce-i prevesteste un vanat imbel-sugat, si dupA aceea sau tot in acel timpmai intAlneste si alte lucruri mai mult saumai /Min neobicinuite, atunci el crede ca,des'i pasarea favorabilA i-a scos vanatulinainte, insä unul din celelalte lucruri ce amai intalnit in cale 1-a alungat. De aceeatoata. stradania filozoficA a omului primitivconsistA in a cerceta cAruia din lucrurileintAlnite mai dinainte se datoreste intAm-plarea mai din urmA. DupA experiente deveacuri se hotArAste insfaxsit ce urmaretrebue sa, aibA intAlnirea ori intAmplareacutArui sau cutarui lucru ; si fiindcA toatelucrurile sunt privite mai cu seamA dinpunctul de vedere al binelui sau al rAuluice ele pot sã cauzeze omului, de aceeatoate lucrurile ajung a fi clasificate in lu-cruri de bun augur si de rAu augur, fie care

www.dacoromanica.ro

Inctrari de metafisicA thaterialistA 1

din aceste prevestind un bine sau un rauspecial: Cand mai tarziu aceste idei secombinä cu acele despre spirit; omul credeca in fie-care lucru ce preveste0e rau seafla un spirit ce-1 du0nane0e ; de aceea elcauta a impiedica pe acest spirit de a-0realiza planurile rele, rugandu-1, amenin-tandu-1, amagindu-1 cu fagaduinti, 0 la ne-voe chiar paralizandu-i fortele cu ajutoruIunui alt dub, invocat pentru aceasta, saucu alte mijloace vrajitore0i. Cu chipul a-cesta omul ajunge a gasi leac pentru maitoate prevestirile rele. Un leac de felul a-cesta intrebuinteazi. taranii in Romaniacand asvarl un manunchiu de pae dupdpopa ce-au intalnit la drum, aceasta intal-fire fiind totdeauna socotita de ei ca derau augur.

Din aceste idei primitive asupra cauzeilucrurilor s'au nascut toate credintele pri-vitoare la prevestiri precum 0 arta de aprevesti. Aceste credinte 0 aceasta artas'au desvoltat 0 s'au complicat mai tarziu,din ce in ce mai mult. Ele au existat in di-ferite grade de perfectionare la toate po-poarele vechi i noua 0 se afia Inca in pu-tere in clasele de jos ale popoarelor celormai civilizate de astazi ; ba, ce e mai mult,ele nu au disparut inca cu totul nici chiardin clasele culte ale acestor popoare. Pen-

www.dacoromanica.ro

32 Vasile Conta

tru a dovedi aceasta e destul a aminti su-perstitia privitoare la zilele nefaste in carinu se poate incepe o intreprindere, super-stitia privitoare la numarul 13 si mai cuseamá superstitiile jucdtorilor la noroc, .aricred cu tot dinadinsul c5. norocul lor a-taxa. de locul ce-1 ocupä la masa de joc,de vecinitatea cutirei sau cutdrei persoane,de menirea ce o face in gand, etc.

§ 2 Sulletele*)

Credinta in suflete este nascutä din an-tropomorfism .0 din neputinta In care seglsea omul primitiv de a deosebi ceea cenoi numim cu drept sau fail drept, realul,de inchipuit, §i posibilul de imposibil.

Visurile, umbrele §i imaginatiunile re-flectate de apa i de corpurile lucii aufost de sigur cele intai 0 cele mai fre-quente fenomene amagitoare cari au a-tras atentiunea omului primitiv, când el aajuns sfi fie capabil de oare-care reflexiune.

Se §tie cá animalele superioare 0 copiii

1 Cele mai multe fapte din ate sunt rezu-mate in acest paragraf si in sectia urmkoare,precum st unele din interpretarile lor sunt luatedin artile urmatoare : Principles of Sociologyde H. Spencer. Primitive Culture 9! Ed. Tylor,Origin of Civilisation de Sir John Lubbock.

www.dacoromanica.ro

Incerc?ir de metafisich materia1ist5

mici cred cä vad fiinte reale in dosul oglinziiin care se uith ; ch ei cauth sh prindh umbrelecari se miFh ; i ch copiii mici, cari auvfizut tn vis vr'un monstru Inspa.'imantitor,nu se cred in siguranth dupa. ce s'au tre-zit din somn, decht gramadindu-se la shnulmamei lor, pentru a fi aparati de clansa.Aceste fapte ar fi singure de ajuns pentrua dovedi ca omul primitiv, a chruia inte-ligenth nu era la inceput mai mare dechtaceea a fiintelor de mai sus, a trebuit shfie arnagit ca i aceste de catra ace1ea0fenomene. Dealmintrelea sunt chiar astázishlbateci, precum sunt locuitorii din Noua-Zelandh, cari cred in realitatea obiectivda visurilor lor, i cari atribuesc un fel detrup i o existen t5. deusebith umbrelor i i-maginilor reflectate de corpurile ,lucii.

Sá presupunern ch un om shlbatec, careincepe a fi capabil de oare-care reflexiune,viseazá ch se duce la vanat, eh in phdurese inthlnWe cu cutare om, eh impreunicu el face un ospât imbel§ugat... child deo-data, la un stright al vecinului sau, se fre-zWe. El povestWe vecinului ch. in reali-tate el a fost la vhnat i la ospat. Vecinullush ii asigurá eh nu 1-a vázut in tot tim-pul somnrNui miFându-se din locul undes'a culcat. e poate conchide de aici. sal-batecul nostru ? El nu poate conchide de-

2

II

www.dacoromanica.ro

Vasite Conta

sigur cleat ca persoana sa este compusidin douá flinti identice : una care este cul-cati In timpul somnului, si alta care totIn acel timp se desparte de cea dintdi,pentru a umbli singurá incoace si incolo,reintorcindu-se repede la locul sill, ori deunde ar fi, Indati ce este chematd. Aceastddin urmi fiinti este aceea ce se nume§temai tirziu suflet. Si se observe &á sufle-tul, care mai tirziu este considerat din cein ce mai transparent, mai aerian, mai in-apucabil, la inceput n'a putut fi consideratdecit ca un simplu duplicat al trupului, a-vind aceeasi consistenti, aceleasi trebuintesi aceleasi satisfactiuni ca acesta.

Silbatecul intilneste -In vis nu numai lu-cruri de acele cari sunt Inca in fiinti, darsi oameni cari au murit, animale cari aupierit, lucruri nemiscatoare cari au foststricate sau nimicite. De aici el conchidecä toate aceste flinti si lucruri nu pot fidecit duple de matura lor, si ci el n'avizut In vis cleat sufletele lor, de oareceel stie ci trupurile lor au fost desffintate.Asa dar silbatecul se intilneste in vis cusufletele lucrurilor ce nu mai existá precurnsi cu lucrurile ce existd sau cu sufleteleaceStora.

Credinta In suflete este intiriti prin re-flexiunea ce omul primitiv face asupra urn-

34

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistà 35

brelor. Ce poate fi umbra, care se tine deom, care merge 0 se opreste cu dansul, careimiteaza toate mi§carile lui 0 care saman5.a§a de mult cu dansul ? Ea nu poate fi,i§i zice salbatecul, decat sufletul, care setine nedespartit de om, pe cat timp acesta eviu, 0 se desparte de dansul, cand acestae mort. Aceasta concluziune este confir-mata §i de imprejurarea ca, precum nu poatecineva apucà cu mana sufletul care iesedin omul adormit spre a se duce dupa a-venturi proprii, tot a§â nu poate apucaumbra, care se ia dupa om.

Dar, precum oamenii au umbre, tot a§aau 0 animalele, §i plantele, 0 muntii, 0 pie-trele 0 toate lucrurile din lume. A§a dar,fie-care lucru din lume are ate un suflet.

Ceea ce s'a zis despre umbre se aplica0 la imaginele lucrurilor reflectate in apa.

Sunt astazi popoare salbatece, nu de totinapoiate, cari cred ca omul are dotia su-flete. Dupa, aceasta eredinta, cand omuldoarme, unul din sufletele sale iese dintrup pentru a umbla incoace 0 in colo, pe candcelalt ,ramane sa pazeasca trupul 0 mani-festeaza prezenta sa prin respirare ; iarcand omul moare, atunci amandoua sufle-tele sale se due 0 respirarea inceteaza.Fiindca respirarea este semnul dupa carese cunoa§te ci. unul §au amandoua sufletele

www.dacoromanica.ro

36 Vasile Ceuta

se afla in trup, de aceea sufletul si-a pri-mit numirea la toate popoarele si in toatelimbele de la cuvintele ce insemneath avilla, a respith. Este de observat ca' la po-poarele vechi precum la Indieni, la Greci,la Romani, sufletele mnrtilor se mai nu-meau i umbre. Toate aceste numiri, insá,confirmi teoria ce sustinem In privinta o-riginei credintelor in suflete.

Sunt unele popoare indigene in India, caricred cá omul are trei suflete. E probabil cãin toate locurile omul a ajuns la aceastá cre-dintd, and a simtit trebuinta sa-si ex-plice cum si pentru ce el poate avea in a-celasi timp o umbra, o imagine reflectatáde api, si trupul insufletit de putereavointa obicinuità. Aceste trei suflete suntinsä asa de strans legate intre clansele, in-cat ele nu se despktesc niciodatd, afaránumai decat pentru mici momente ; i c'andeste ca omul sá moara, ele pkisesc toateimpreuna cu trupul acestuia. Cu alte cuvinte,cele trei suflete ale omului nu formeathdeck unul singur, care se poate divide ac-cidental si momentan in trei parti. Esteprobabil cd din ideea acestei treimi nedes-partite a sufletului omenesc s'a nascut maithrziu ideea treimei nedespartite a sufletuluilumii, a lui Dumnezeu, In religiile brahma-nismului, a budhismului 9i a crestinismului.

si

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA rnaterialistA 37

La inceput sufletele nu sunt nemuritoare.*i, in adevar, omul primitiv, nu poate sacreada ca traiesc decat acele suflete pecan el le vede In vis sau altfel. Insa, din-tre lucrurile 0 fiintele can au pierit, nu-ise mai arata. lui in vis decat acele cariau pierit de curand i despre can el pas-treazi amintire. A.a dar toti stramo0i i

toate lucrurile de alta data can nu se maiarata in vis, au pierit cu suflet cu tot. Deaci urmeaza ca. sufletul poate sa moara o-data cu trupul, dar obicinuit el traWeInca multi ani dupa moartea acestuia; §idaca sunt mai multe suflete, ele pot Munideodata sau pe rand. Conform acestor cre-dinte, la toate popoarele salbatece se Intre-buinteaza diferite mijloace sigure pentrua ucide sufletele mortilor.

La inceput sufletele mortilor nu au unraiu sou un iad, unde sa traiasca. Ele um-brà pe parnant cam pe locurile unde urn-blau trupurile and erau in viata. Fiindmush% ca lucrurile 0 fiintele din lume, atatcele can traesc trupqte, cat 0 cele cariau pierit, sunt nenumarate, 0 fiindca fiecaredin aceste are unul, doua 0 chiar trei su-flete,de aceea omul primitiv crede ea nue loc in lume In care sa nu se gaseascásuflete cu gramada. Aceste suflete lima nustau binipr : cele can au pierdut trupu-

www.dacoromanica.ro

38 Vast le Conta

rile lor cauta sa intre pe furi§ in trupuristreine, pe cand sufletele acestora suntplecate momentan, sau intra cu putere pestealte suflete De cari le dau afara ; de altaparte chiar sufletele cu trupuri au ate o-data fantazia de a trece in alte trupuristreine. Sufletele mai au puterea de a setransfigura, 0 de a lua propoqiuni colosalesau de tot mici ; toate aceste le vede sal-batecul cu propriii sai ochi, cand viseaza,sau cand se afla singur in intunerec. Fi-indca sufletele se afla cu gramada pretu-tindeni 0 au astfel de puteri, de aceea nue nici o miFare sau lucrare in lume pecare omul primitiv sa nu o atribue unuisuflet. Astfel, o creanga se clatina, este unsuflet care o scutura; o piatra se rosto-go1e0e de pe munte, este un suflet carea impins-o ; cand salbatecul chiue in pa-dure 04 raspunde un ecou, este un sufletcare 11 ingana; 0 aa mai departe.

Salbatecul crede bucuros ca. binele carei se intampla vine ap de la sine , in timpce toate nenorocirile sale le atribue sufle-telor. Sufletele mortilor se deosibesc maicu seama prin rautatea lor. Salbatecul estebolnav din cauza. Ca unul din aceste sufleteii inteapá inima cu spini, ii pune carbuniaprin0 pe tample, ii strange intestinele, 0aqa mai departe, dupa organul efectat 0

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisicA materialista 39

dupa felul de dureri ce simte. El este indelir, sau intr'un acces de nebunie ori deepilepsie din cauza ca un suflet de mort,sau chiar o multime de aceste suflete, auintrat in trupul sau, dup5. ce au alungatsufletul acestuia, 0 V. chinuesc numai dinplacerea de a face tau. Moartea chiar, a-dica despallirea fare: voie a trupului de su-fletul sau, este atribuita sufletelor mortilor,cand ea nu este determinatá prin violenteleoamenilor in viata. Tot in felul acesta seexplica toate nenorocirile omului. Dar dece sufletele sunt a§a de rautacioase ? Iatade ce : salbatecul este in luSta continuanu numai cu natura, dar cu oamenii dinfel de fel de triburi du0nane din cad elnu face parte, 0 chiar cu tovari0i sai detoate zilele. El nu e sigur de o imbucaturade mancare, de raul tuturor acestora, de-cat numai daca face 0 el intrebuintare catmai multa de pumni i de ciomag. Mai totioamenii Bind in timpul vietii for du§maniisalbatecului, sufletele lor continua, firWe,dupa moarte, a face ran acestuia. Cu chi-pul acesta salbatecul are pe capul sail cadu§mani 0 pe vii i pe morti. El trebuedeci sä lupte pentru existenta sa cutoti ace§ti dusmani. Armele 0 artificiile, pecari el le intrebuinteaza in lupta sa cu

www.dacoromanica.ro

40 Vasiie Conth

mortii, se pot Irnparti in urmatoarele eapteclase :

i. Bdtaia ordinard. In timpul zilei stifle-tele mortilor nu sunt tocmai puternbe ;atunci ele sunt upr invinse cu armele or-dinare. Astfel, de exemplu; cand salbateculvede un vartej de \Taut i de colb carepentru dansul este un suflet de mort cialarepe \rant, el cm cat poate cu pumnul, cuciomagul, cu toporul in vartej, pana candacesta inceteaza, adica. pana cand sufletulde mort, cu coastele rupte de bataie, des-caleca de pe vant §i fuge. Dar noapteasufletele mortilor sunt mult mai puternice,

atunci bataia ordinara nu are efect con-tra lor.

2. Uciderea sufletelor. Pentru a ucide su-fletul unui om viu odata cu trupul sau, sal-batecul n'are decat sa arda sau sa manancepe ace'. orn. Daca II manancd, atunci sufle-tul mortului find mancat de sufletul sari,el c4tiga toate calitatile omului ucis. De a-ceea salbatecul cauta sã mánance pe duq-manii sai cei mai curaj4. 9i mai ghibaci,pentru a deveni el singur curajos i ghi-baciu. ate odata e de ajuns pentru acestscop de a manch numai inima dqmanului,curajul sari find presupus ca sta in inima.Cand salbatecul voe§te sa ucida sufletulunui mort, care 11 nacaje§te noaptea qi pe

.

ai

al

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicd materialista. 41

care-1 recunoaste, atunci el desgroaph tru-pul acestuia ziva i 11 arde ; sau Ii scoatenumai inima i i-o tae, i-o hnpunge, i-o frige,pana când nu mai rämâne nimica dintr'insa.Cu chipul acesta el crede ca. a ornorasufletul mortului, care e presupus eh zivasth ascuns in inima acestuia. Se intelegeeh el, avhnd credinta adanc5. c5. sufletul apierit, nu-1 mai vede nici aivea, nici in visDacà lush se Inthmpld sh mai vadd mortulin vis, atunci el crede cá acesta a avutmai multe suflete, din cari tot i-a mai rd-mas unul sau:dou5.; de aceea el cauth, prindiferite vraji, sã afle unde e culcupl lor,pentru a le omori i pe acele. Ca ram5.-0te din aceste credinte la thranii nqtriputem cith superstitiunile privitoare la stri-goi 0 la modul de a-i ucide.

3. Jertfele. Omul primitiv nu poate presu-pune cá sufletele au altfel de trebuintede pldceri decht acele pe care le au 0 oa-menii in viath. Deaceea, pentru a impach

Imblanzi. sufletele, el le duce ce are maibun de mâncare 0 de bhut, acolo unde elese aflá obi3inuit ziva, adich pe la mormin-tele trupurilor din cari au ie0t. Este ade-v5.rat cá bucatele i bhuturile duse ramAnneatinse, dar se crede ch sufletele masna.nch0 beau numai partea spiritualh a acestorufrande, adich sufletul lor, 15.sand trupul

pi

pi

pi

www.dacoromanica.ro

42 Vasile Conta

pentru cei vii. Ca rannasita din aceste obi-ceiuri putem cita praznicele ce se dau decrestini pentru sufletele mortilor.Fiinddsufletele sunt nenumdrate i pretutindeni,deaceia se introduce obiceiul cá omul dintotr ce mAnand asvarle o bucAticA in aer,0 din tot ce bea vars5. mai intaiu o leacãpentru sufletele cari se afla prin prejurullui. Este cunoscut ca. acest obiceiu a exis-tat la toate popoarele vechi i existA siastAzi la tAranii nostri.Sunt multe popoarebarbare la cari existA credinta ca sufletelese due in zile anumite pe la casele rudelorlor in viatA. In acele zile este obiceiu sise pregAteascA bucate bune, cari se punpe masa i apoi se lasA deschise toate bor-ticelele i crApAturile de la usi si ferestrepentru ca sufletele dorite sã poata, intrapentru a sedea la masa'.

4. Fetisqii. Credinta in fetisi se naste cevamai tarziu ; deaceea ea caracterizeazá po-poare relativ inaintate ca acelea cari lo-cuesc astAzi in centrul Africei si al Asiei.IatA cum s'a nAscut aceastA credintA:

La inceput, cand familia nu existd deloc, sAlbaticul este pArAsit de mama sa Incadin copilarie, si de aici incolo toti oameniisunt deopotrivA strAini pentru dansul ; asafel cA el trAeste in aceeasi dusmAnie cupArintii i rudele sale, pe cari altrninterea

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicii materialistA 43

nici nu-i cunoaste, ca si cu ceilalti oameni.Toti oamenii in viata find dusmanii sii,toate sufletele de morti nu pot fi decatrautacioase in privinta lui. Dar cu timpulse stabilesc si raporturi de bunavointa maitrainice intre oameni : iubirea sexuala inloc de a fi totdeauna momentana, di nas-tere la o iubire mai indelungata intre ace-le* persoane : prietenia devine o legituramai durabila intre dou5, sau mai multe per-soane, iubirea si ingrijirea de mama seprelungeste pani la o vat-sea mai inaintataa copiilor ; legaturi si simpatii de rudeniibleep a se forma. Toti acei cari stint inastfel de legaturi cu salbatecul incep a ftconsiderati de clansul ca binevoitori maimult sau mai putin statornici ai lui, in o-pozitie cu toti ceilalti oameni cari ii sunttotdeauna rauvoitori. E natural ca intocmaiaceastä distinctiune sá inceapa a se facesi intre sufletele mortilor, aceste fiind con-siderate ca bune sau rele, dupi cum provinde la oameni ce in viata au fost buni saurai pentru salbatec. Fiindca salbatecul poatechemi in ajutorul sau la nevoe pe acelcare in viata fiind se afla in legaturi debuna vointa cu dansul ; si fiindca pana laun punct poate chiar sa-i comancle; dea-ceea el crede cf tot aceasta purtare poate

www.dacoromanica.ro

44 Vasile Conta

s'o aiba, i cu sufletele binevoitorilor ce aumurit

Omul primitiv recunoscand In sufletelemortilor o putere din ce In ce mai maredecat a sa, simte cá nu mai poate luptacu succes contra sufletelor diqmane, decatcu ajutorul unuia sau a mai multor sufletebinevoitoare. 111Weugul insa este de apune maim, pe un suflet binevoitor §i de a-Isill sa Lea slujba, pentru care este cautat.Este admis deja, ca sufletul omului dupamoarte, mai ales cand trupul sau a fostdistrus, se Ara In trupul unui obiect, cumam zice noi, neorganic. Cu timpul chiar seinradacineaza credinta ca mai toate lucru-rile din lume sunt haladuite §i insufietitede suflete omene0. Aceasta fiind admis,acel care dore§te sa pue maina pe un su-flet bun n'are decat sa. observe In cari o-biecte se Intrupeaza obicinuit sufletele defelul acesta. In tärile calde din centrulAfricei sunt multime de §erpi cari intrafat-A sfiala In bordeele Negrilor i se culcaprin unghere, pentru a se racori. Negrulcrede ca ace.5ti erpi nu pot fi decat stile-tele intrupate ale rudelor sau amicilor morticari yin acum sa-1 viziteze. De aceea el lepregate§te culcu§uri bane, ti hrane§te, vor-bWe cu dan§ii i se inchinã lor, rugandu-isa lupte voinicWe contra duqmanilor sai.

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisic5 materiatistil 45

Ace§ti §erpi stint feti0 in intelesul propriual cuvantului. In alte tari sunt a1e0 cafeti0 liliacii cari sboara seara pe sub aco-peramantul bordeelor, i cari pentru acestmotiv sunt orezuti a fi sufletele intrupateale rudelor moarte. In regula generala, a-nimalele alese ca feti0 sunt tocmai acelecari, fará a fi vatamatoare, se aft', dupe:tari §i dupa timpuri, in comunicatiunea ceamai strinsa cu omul i locuinta hii, precumstint §erpii, liliacii, boii, etc.

Omul primitiv mai crede cL sufletul unuimort se duce in tot momentul sã vada o-biectele cari i-au apartinut in viata, i ea'el se intrupeaza chiar ate odata in aceleobiecte. Cel care voe0e sa provoace cuguranta intruparea sufletului in unul din a.ceste obiecte pe cari a pus mai dinaintestapanire, n'are cleat sä cheme sufletul pename, rugAndu-I sa vie, 0 atunci acesta vineori de unde ar fi, pentru a intra in obiec-tul pregatit. In casul acesta sufletul esteevocat; iara chnd este chemat in ajutor,atunci se zice ca este invocat... Ins5. atatevocatiunea cat §i invocatiunea n'au e-fect daca nu contin numele sufletului, a-dicá omului care a avut acest su-fiet inainte de a muri. Pe baza acestei cre-dinte, feti0stul se ingrije0e sa ail3â in casasau la ansul o §uvitá de par, o unghie

si-

numele

www.dacoromanica.ro

46 Vasi le Conta

un osu§or sau altd-ceva din trup'ul uneirude sau unui prieten mort, crezand cá arecu chipul acesta la dispozitia sa sufletulaceluia, al cdrui obiect a fost pastrat defeti§ist. Acest obiect devine astfel pentrufeti§ist un feti i un talisman in acela§timp.Fiindcd intre lucrurile ce au apar-tinut mortului chipul siu este cel mai decdpetenie ; de aceea mai tarziu se na§teideea de a reproduce chipul mortului inpiatrd, etc., 0 astfel a sill sufletul aces-tuia, prin evocatiune sau invocatiune, a seintrupa in bucata de lemn sau de piatráce-i seamaná la chip. Dupd cum vom vedehmai departe, din aceastd credintd combi-nata cu altele s'a nascut mai tarziu idola-tria. Figurile mortilor reproduse in mi-niaturd pe bucatele de lemn sau piatrdconstituesc asemenea talismane portative.Se §-tie cd obiceiul de a purta talismanea existat la toate p000arele ; i cd iconi-tele §i cruciulitele pe cari cre§tinii le poarta.la gat sunt asemenea ni§te talismane.

Este de observat cd feti§ii nu au multdconsideratie la adoratorii bor. Ace§tia iauca s5. zic a§a, pe feti§i in slujbd la danqii,ca sd le facd treabá ; Ii infig pe la hotare,dacà sunt de lemn ori de piatrd, pentruca sd le pdzeasci tarinele; Ii tin In Ca-sá pentru a pazi familia de toate re-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisica materialistà 47

lele ; i asa mai departe. Feti0i sunt ado-rati, hraniti, adapati, cocoliti, pe catavreme fac treaba ; de unde nu, manancabatae, 0 la nevoe sunt chiar svarliti calucruri netrebnice i inlocuiti cu alti fe-ti0, mai vrednici. Respectul pentru feti0nu este cu mult mai mare, chiar la acelgrad de cultura, cand feti0smul este a-proape transformat in idolatrie propriuzisa. Astfel dupa relatiunea ucui calatorenglez, citata de Sir Lubbock, oamenii dinpopor din China, cari de fapt sunt

cand au de Inceput o intreprinderese due mai intaiu de se maga pentru suc-ces la idolii lor. Daca insa intreprindereanu isbuteqte, çu toata rngáciunea facuta,atunci Chinezul se intoarce manios la ido-lul sau, care e o statueta mica de lemn,

pe cand Ii da cat poate cu pumnul, Iivorbe0e in felul acesta : Hei cane de spi-rit ce e§ti Noi iti dam locuinta inteuntemplu minunat, te poleim frumos cu aur,te hranim, te tamaem ; i cu toata ingri-jirea noastra tu esti asa de ing-rat incatne refuzi ceea ce-ti cerem. Atunci el leagaidolul de gat cu o franghie, 11 smunce0ejos pe locul unde sta, II tirie dealun-gul ulitelor prin glod i mocirle pentru casa-0 intoarca cheltueala ce a facut cu ta-maia i cu alte parfumuri 9e-a stTicat

1

cq

feti-pisti,

si

www.dacoromanica.ro

48 Vasile Conta

dAnsul. DacA dup5, aceasta se intAmpla easã reu§eascã intreprinderea pentru care inzadar fácuse rugaciuni la inceput, atunciel spald idolul cu ingrijire, 11 duce iar latemplu cu mare ceremonie §i 11 a§eafä lalocul lui ; dupá aceea cade in genunchi i-naintea lui scuzându-se in felul acesta : InadevAr eu m'am grAbit prea mult, dupAcum i tu ai intArziat cam prea mult inacordarea favorurilor tale. Pentru ce m'aifAcut trag bataia pe care ai man-

? Dar ceea ce-a fost s'a trecut ; deaceea sá nu ue mai gAndim la asta. DacA tu,,vei uità ceea ce ti-am fAcut, sA tii cA tepoleiesc din nou."

5. Exorcismul. Acel care e in delir, sauintr'un acces de nebunie sau de epilepsiee considerat cA are in trupul sdu unul saumai multe suflete de morti cari au intratpeste sufletul propriu al lui, sau chiar dupãce au dat afarà pe acesta, Pentru a alunghaceste suflete rAutAcioase, mai multi sal-bateci armati cu ciomege, cu topoare, cufranghii, cu táciuni aprin0, se adunA Im-prejurul bolnavului i poruncesc sufletelorsä iasá din trupul acestuia, amenintandu-leprin vociferári i rAstiri c5. la caz contrarau sA le bata, sA le lege, sA le tae, sä lefrigA, sA le manance etc. p5nA cAnd sufle-tele se sperie 0 fug. Dac5. Inca, ele uu fug-

sa-ticat-o

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA 49

degraba, bolnavul este cu tot dinadinsul2a.tut si chinuit, pentru ca cu chipul a-cesta sa. sufere 0 sufletele rantacioased'aiteinsul. Celelalte boale fiind asemeneaatribuite suffetelor rautácioase cari pun st5.-patire pe o parte sau pe totalitatea tru-pulti bolnavului, sunt tamaduite cu mij-loace analoage celor de mai sus. Chiar a-devaratele medicamente ce se intrebuin-teaza', odata cu amenintárile de mai susnu sunt privite cleat ca niste specificesau spLietori proprii a alungh sufletelerele. Amenintári asemanatoare celor caritamaduesc boalele sunt intrebuintate pentrua curati de sufletele rele casele, bucatele,bduturile, etc. Cuvintele amenintatoare siprocearile intrebuintate pentru a alun-gh sufletele rele constituesc aceea cese numeste un exorcism sau un descdntec.Mai thrziu exorcismurile sunt practicate dedescantatori de meserie cari ounosc anu-me formele de amenintari si proceddripentru alungarea fie-ckui fel de sufleterele.Credintele privitoare la exorcismeau existat la toate popoarele si s'au con-tinuat pada la popoarele Europei de as-ta'zi. In adevar se stie OA astazi chiar preo-tii crestini exorcizeaza pe bolnavi prin ce-tirea de molitfe si prin alte formalitati. Ne-burdlor in special li se citesc molitfele Sf Orn,

www.dacoromanica.ro

50 Vasile Conta

tului Vasile, cari nu sunt alt-ceva deckun 9ir de amenintdri la adresa draculuicare se afla. in trupul bolnavului, prin car/i se spune ea de nu va e0 curand are szfie batut cu toate grozaviile in0rate in mo-litfä. Se §tie asemenea ca preotii cre0iiiiexorcizeaza apa, sarea, mancarea, caselenoua sau acele cari au fost pustii, biseri-cile din nou zidite, fantanele spurcate, etc.prin binecavemtdri proprii a curati toateaceste lucruri de draci sau de influentedracWi §i a introduce in locul lor spirituldumnezeesc. Ca rama0te din credintelevechi mai putem iard0 cita la noi des-cantecele practicate de babele de la -OaToate descantecele nu sunt decat formulade exorcism continand amenintari la a-dresa boalelor, acestea fiind ni0e eazmesau duhuri necurate. Ap., de exemplu, pen-tru a alunga durerea de cap, baba porun-ce0e boalei sa fuga degraba in pustii deunde a venit, ca de nu, are sa vie ursulcu gura sa o apuce, in labe s'o rupa, 0aa mai departe.

6. Farmecele fi vrdjile. Omul primitivcrede ca sufletul unui om se afia, sau poatesa fie silit prin evocatiune ori invocatiunea se afla, in toate lucrurile cari au apar-tinut acelui om. Aceasta se aplica 0 lamorei 0 la yii. .A.m yazut cum sufletul unui

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisia materialista 51

om mort poate fi sifit sa stea cu acelacare pastreaz5. o pvita de par sau un cio-

na de-al mortului. Tot in felul acesta sepoate face cineva stapan pe sufletul unuiorn viu, pentru a-i face rau, sau pentrua-i impune cutare sau cutare sentiment.Iata cum se procede la aceasta printre sal-bateci 0 barbari. and cineva voe0e sa-0razbune contra unui dtqman in viata, cautade-0 procura o pvita de par, o unghiesau chiar un petec din haina acelui dri-man ; dupa aceea pronunta ateva vorbeanume intocmite prin care chiama la sinecu amageli sufletul du0nanului, ca el sase aeze cu totul in obiectul ce provinede la dansul ; apoi acest obiect este inve-lit in ceara 0 pus pe carbuni aprin0. Pecand totul arde 0 sMrie pe cárbuni, ope-ratorul zice cam in felul acesta : precumceara aceasta se tope0e aca sa se topeas-ca 0 viata ta, cliqmane ; precum acest o-biect al tau se praface in cenuã aca sate prefaci tu In pulbere. i in adevar,daca dqmanul in chestiune aude din unii0 altii cã a fost vrajit, el e cuprins de ofrica ap de grozava, incAt peste doua, treizile moare numai decat. Mortile de felulacesta sunt foarte frequente printre sal-bateci 0 barbari. Ba pe une locuri, ajungchiar la credinta ea totdeauna, ca.nd un

www.dacoromanica.ro

52 'Vas! le Conta

om se imbolnaveste sau mdare, a trebuitsa fie vrajit de cineva.Lucrul esential infiecare vraja este evocatiunea, adica che-marea pe nume a dusmanului insotita decate-va cavinte ademenitoare, pentru a fa-ce ca sufletul acestuia sa vie ori de undear fi si sa se aseze in obiectul ce i-a apar-tinut. and cineva nu stie numele dasma-nului, nu poate sa-1 vrajeasca, fiindca evo-catiunea fara nume nu are efect. De a-ceea s5.1batecii in genere tin secrete ade-v5.ratele !or nume, pentru ca sa nu le afledusmanii lor, dandu-si in turtle nume false,sau niste porecle.Pintre popoarele sal-batece i barbare se formeaza cu timpuloameni de meserie numiti vrajitori sau fer-mecatori, cari cunosc proceduri sigureformule de evocatiune cari nu dau greyDentru tot felul de ispravi vrajitoresti. Vra-jitorul cateodata Ii procura un ciolanas dede la un om mort care a fost vestit derautacios. Cu chipul acesta el se face sta.-pan pe un suflet rautacios pe care il poatetrimite in toate p5rtile sa faca toate rau-tatile ce i se poruncesc. Vr5.jitorul poate55. se serveasca si de un suflet de ocaziepe care il scoate numai cand are nevoedintr'un iliac, dintr'un sarpe, sau alte lu-ciuri halacluite de suflete de morti. Cu a-jutorul sufletului ce are in slujba i cu a-

i

www.dacoromanica.ro

1ncercriri de metafisidi materialistil

jutorul formulelor de exorcism §i de evo-catiune, vrajitorul poate face fel de fel deminuni : el poate sa inchege apa, sá o-preasca ploaea, sa prefaca pe oameni indohitoace, sa faca cuiva de dragoste sau deurat, sa faca pe oameni sä alerge calarepe prajina acolo unde sunt chemati, sausa-i faca sa se arunce in mare, od intr'ofantana, etc.Se tie ca toate aceste ere-dinte i me0quguri subsista. Inca, cii care-care varatiuni, la taranii popoarelor civili-zate de astazi.

Ca rama0t5. din vechile credinte, dupacare cineva se poate face stapan pe su-fletul unui om viu, putem cith la taraniinoWi credinta ca, daca cineva másoaraumbra unui om cu o trestie pe .care opune intr'un zid ce se c1ade0e, atunci a-cel om moare fiindca umbra lui, adica su-fletul lui, va trebui sa se desparta de trupspre a se preface in stafie, adica in sufle-tul insarcinat cu paza i conservarea cla-dirii in al cdreia zid a fost pusa trestia. 0-mul caruia i s'a luat umbra moare Indeob0ecate-va zile dupa ce a luat cuno9tinta deop eratiunea facuta.

7. Inspiratiunea. Sufletele bune pot saintre in trupul unui om pentru a-i facebine, intocmai precum sufletele rele potsa intre pentru a-i face rau. Indivizii cad,

51

www.dacoromanica.ro

54 Vasile Conta

fara. a face rau nimarui, au o cuno0intasau o putere extraordinara, precum suntnebunii i vizionarii, sunt considerati ca po-sedati sau inspirati de suflete bune. Maitarziu se atribue inspiratilor o putere dince in ce mai mare, cu cat i sufletele mor-tilor, intre cari se cuprind i acele ce in-spira, sunt considerate mai puternice ; deoare-ce inspiratul nu este decat interme-diarul, organul, prin care vorbe0e i lu-creaza sufletul inspirator. Cu chipul acestainspiratii pot s5, prooroceasca, sa vada ceeace se petrece la o mare distanta, sa vor-beasca cu sufletele cele mai puternice, saconceapa i sa faca lucruri de geniu ; cuun cuvant, ei pot s5. tie i sa fac5. lucruricari nu sunt in putinta celorlalti muritori. Dinaceste credinte s'au nascut mai tarziu toateacele privitoare la oraculi, la oameni inte-ligenti inspirati de geniuri sau de muze,etc. Acel care e favorizat de un sufletbun poate s5. fie inspirat de dansul chiarfárá voie ; dar inspiratiunea se poate ase-menea provoca In mod artificial. Cel carevoe§te sa fie inspirat Ii curata mai Intaitrupul prin diferite mijloace 0 mai cu seamaprin post, pentru ca sufletul chemat sá in-tre cu placere intr'un trup curat; pe urmael invocci sufletul, chemandu-1 pe numerugandu-1 sa-I inspire. Se §tie Ca postul

ei

www.dacoromanica.ro

Incerc5ri de metafisica materialista 55

prelungit (abtinerea complectä de a man*provoaca extazuri si halucinatii. De aceeael a fost intrebuinVat ca mijloc sigur pentrua provoca, inspiratiunea sibilelor din anti-chitate, a cuvio0lor brahmani, bud4ti, ma-homedani sau cre0ini, 0 a tuturor vazato-rilor 0 spuitorilor de lucruri de pe ceealume cari au fost de la inceputul omeniriipana acuma. Acel care este deja inspiratsau care crede ca are la dispozitia sa unsuflet bun, poate sa introduca o parte sautotalitatea acestui suflet intr'un alt individsau intr'un obiect oare-care, sufland asupraacestuia de cate-va ori in Or, suflarea fiindconsiderata cã este insu0 sufletul, sau ma-car conducatorul cel mai sigur al sufletului.Aceasta credinta a facut ca suflarea sa fieadmisa ca o formalitate trebuincioasa lafacerea exorcismelor 0 bine-cuvantarilorsau sfiatirilor practicate in toate religiunile,la facerea botezului cre0ini1or, asupra ca.,rora preotul &Ala sfantul duh dupa ce Ie-acuratit trupul cu apa, etc.

In rezumat perioada feti0smu1ui este ca-racterizata prin credinta ca lumea este lo-cuita de nenumdrate suflete aproape tot unade puternice, cari insufletesc toate corpu-rile 0 cari sunt cauza a tot ce se intam-pla 0 ce se face. Aceste suflete, abstrac-Iiune facand de neje ale oarneniler in viat4,

www.dacoromanica.ro

56 Vasile Conta

sunt, pe la sfax0tu1 acestei perioade, con-siderate ca provenind de la oameni dejamorti ; ele sunt muritoare, traesc in aceia0lume cu oamenii in viati., i sunt concu-rentii i du0nanii acestora. Omul in viat5.lupta. prin diferite mijloace pentru existentasa contra sufletelor ; i aceasta luptd, subtoate formele sale, constitue cultul religiosin intaia sa faza. Nu este, deci, in aceastdperioada nici nemurirea sufletului, nici raiu,nici iad, nici Dumnezeu, in intelesul religi-unilor ulterioare.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA IL

PERIOADA IDOLATRIEL

,In intaia perioada a ideilor metafisice su-fletele mortilor sunt toate independentesi de putere aproape egala, pentrucaoamenii la inceput, nefiind constituiti in so-cietate cu graduri ierarhice, sunt toti in-dependenti i aproape egali in puterea dea se inrauri unul pe altul. Dar aceasta si-tuatiune se schimba cu cat se desvalestein om instinctul sociabilitatii, care nu edecat o modalitate a instinctului de con-servare.

Desele lupte Intre triburi silesc pe acesteaaleagä capi, cari sa-i conduca la

lupta. Insa o bunä conducere din parteacapilor cere numai decat o supunere corn-plecta din partea trupel or de lupfatori. A-

sa-i

www.dacoromanica.ro

88 Vasile Conta

ceasta trebuintA simtitá din ce in ce maimult, i freguenta cea mare a luptelor pri-mitive, deprinde pe luptAtori la o supuneredin ce in ce mai complectã care capii lor,si totodatá necesiteazã permanenta aces-tora. Capul unui trib mic devine apoi princuceriri capul a mai multor triburi caridau nastere unui singur popor, in cari in-divizii din tribul biruitor aunt stipani si ceidin triburile biruite robi. Capul unui popormic devine, -la rândul sãu, prin cucerire,capul mai multor popoare mici cari con-stituesc un singur popor mare, compus maiadese din atate caste sau macar clase ie-rarchice de indivizi câte popoare constitu-ente sunt Cu chipul acesta ajungem treptatpana la constituirea de regaturi puternice,In cari poporul a ajuns prin educatiunearazboinica din trecut pâná la supunereacea mai complecta care rege. Se intelegeea' trecerea de la triburile primitive pand. laaceste regaturi s'a facut pe nesimtite incurgerea a mai multor mii de ani, si catot asa de pe nesimtite au crescut si de-osibirile de grad ierarhic intre indivizi. SeIntelege asemenea cã conceptiunea desprespirite, despre distinctiune i erarhia lor,s'a modificat treptat i paralel cu concep-tiunea despre oameni in tot timpul acesteitransitiuni. Dar fara a mai insist& asupra

www.dacoromanica.ro

Incercgri de metafisicd materialistA 59

acestor modificári treptate pe cari upr 0le poate inchipui cineva, sa. venim de-adreptul la epoca constituirii celor intdi re-gaturi mari.

Un mare erou, care prin cucerire une§tesub stdpanirea sa milioane de oameni, decari poate dispune dupd capriciul sdu, esteconsiderat a fi singur mai tare decht totiace0ia la un loc, sau prin puterea extra-ordinard a muFhilor SA sau prin ajutorulce-i dau spiritele nevdzute, asupra cdrorael are o putere misterioasd. Cand eroulmoare, sufletul sdu este prin analogie nunumai mai puternic decat toate sufletele laun loc ale supu0lor sai morti, dar Inca leare 0 pe aceste a la ordinele sale. 'Acestsuflet este ceea ce se nume§te un zeu, 0temerea ce inspird este in raport cu pute-rea ce i se atribue.

Fiindcd. pe la epoca aceasta legáturilede familie sunt ajunse la un grad relativmare de desvoltare, fiul eroului este consi-derat cd are in cat-va la dispozitiunea saputerea nevazut5. a parintelui sdu mort, decdtre care nu ineeteazd de a fi. iubit 0protejat. Astfel fiind, fiul eroului de vinerege In locul parintelui sau, nu in putereadreptului de mWenire care nu exista Incala aceastd epoch', dar pentruca din toti in-divizii poporului el dispune de cea mai mare

www.dacoromanica.ro

60 Vasile Conta

putere vazuta sau nevazuta i inspirá ceamai mare frica ; de aceia el este in timpulvietii temut 0 adorat aproape ca 0 sufle-tul parintelui Am, 0 apoi dupa moarte este0 el pe deplin zeificat. Cu chipul acestazeii se succedeaza din tata in fiu, fiind unuldupa altul zeificati 0. inspirand din ce ince mai multi temere. Este de observat cátemerea de regi, care la inceput este cauzazefficarii lor, este mai pe urma la randulsau maritá prin credinta cä regii sunt fiide zei. and un popor se amesteca cu unaltul in urma unei cuceriri sau a unei sim-ple migratiuni, el nu paraseqte zeii sai pro-prii, ci pe lang5. acWia mai adaoga 0 peacei ai poporului celuilalt ; caci, chiar dacarezultatul unui razboiu dovedWe ca zeii unuipopor sunt poate mai slabi decat ai celui-lalt popor, aceasta nu impiedica ca ei sa fiemult mai tari decat oamenii in viata, iprin urmare foarte temuti de aceqtia. Mul-timea regilor zeificati de un singur popor,0 imprumutul de zei ce-0 fac popoarele cese intalnesc, fac, pe deoparte, ca zeii sa senumere cu sutele 0 cu miile la acelaq po-por, 0 pe de alta parte ca. aceia0 zei &áfie cate-odata admi0 de toate popoarele ceyin in contact. Pe lameá regi can i. devinzei de intaiul rang, toti oamenii insemnatiprecum generalii, preotii, legislatorii, vra-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistà 61

jitorii vestiti, capdtá dupd moarte un ranginsemriat in lumea nevdzutã si devin astfelsemi-zei.

Inca din perioada fetisismului este admiseã sufletele mortilor se intrupeazd obicinuitin fiintele si lucrurile lumii vdzute. Zeii sisemizeii nu fac esceptie la reguld ; insd eise intrupeazd in lucruri potrivite cm rangulsi puterea lor. Asa pdrintele regelui dom-nitor, sau cate-odata eroul care a fundatdinstia domnitoare, este intrupat in soare ;de aceea regele actual este considerat a fifiul soarelui ; si precum soarele domnesteprin inrdurirea sa asupra atmosferei si asuprafetei pdmantului, tot astfel zeul res-pectiv domneste asupra tuturor spiritelorce se afld in atmosferd si deasupra pdman-tului. Un alt zeu este intrupat in ocean siare la ordinele sale toate sufletele ce lo-cuesc sau ratdcesc prin ocean ; un altul in-sufleteste o pddure sau un rnunte si po-runceste la toate sufletele ordinare intru-pate in lucrurile ce se afld in pddure sauin munte ; si asa mai departe. Cu chipulacesta stdphnirea lumii este impartita intrenenumárati zei si semizei de diferite gra-duri de putere si mai mult sau mai putinindependenti, .

Credintele proprii acestei perioade suntadaose la a:;ele ale perioadei fetisismului care

www.dacoromanica.ro

62 Vasile Conta

sunt conservate Inca in intregime atAt nu-mai ca temerea i atentiunea omului suntacum indreptate mai cu seama din parteazeilor i a semi-zeilor ; fiindca acWia suntacuma cea mai inalta cauza a lucrurilor.Lupta omului contra acestora se face, afarade cateva modificari i perfectionari potri-vite cu npua situatiune, prin acelea0 mijloaceca i lupta contra sufletelor ordinare dem orti.

In timpul constituirii celor Intâi popoarebarbare este obiceiu cá individul ce moarese ingroapa in casa in care a trait. Totastfel se urmeaza cu regii. Fiind insa Casufletul mortului viziteaza foarte des casain care a trait trupul 0 mai cu, sama mor-mântul in care zace cadavrul ; de aceeasufletul regelui este presupus ca vine desprin fosta sa locuinta in care i se aflamormantul. Pentru a-I face 0 mai malt savie cand este chemat, se pune pe mormântchipul regelui facut de peatra sau iemn, incare sufletul se intrupeaza cand este invo-cat. Acest chip este ceea ce se numeteun idol. Barbarii cari au nevoe sa se roagesau sa aduca jertfe sufletului regal vin inpelerinagiu la locuinta acestuia unde eisunt siguri sa-1 gaseasca. Cu chipul acestacasa in care a trait 0 a murit regele de-vine templu, mormântul lui devine altar,

1

i

pi

pi

www.dacoromanica.ro

Incerc5ri de metafisic5 materialist5 63

dignitarii sau servitorii lui favoriti devinIngrijitorii si preotii templului ; iar repe-tirea pentru aducere aminte a ceremonieifunebre a regelui di nastere la ceremoniareligioasã obicinuit5. ce se oficiaz5. In tern-plu. Toate aceste se fac pentru toti mortiizeificati, si astfel templurile ajung a se nu-mara cu sutele si miile ca si zeii si semi-zeii pentru cari sunt facute.

Preotii sunt cei intE vrajitori, fermecaori0 descantatori ai poporului, pentru cd ei,prin intimitatea lor cu zeii, cunosc mai binedecht ori cine dorinta si vointa acestora,si stiu prin ce mijloace se poate cápâtafavoarea lor. Functiunea principald a preo-tilor consista in a ingriji ca idolii sá aibatotdeauna de mancat, de taut, si toate celetrebuincioase vietii trupesti cu imbelsugare ;de aceea ei spun credinciosilor ce sa aducala templu pentru a Impaca mania zeilor.Fiindca la inceput ospatul favorit si de ri-goare al vitejilor este facut din carnea dus-manilor lor Invinsi, de aceea 0 zeilor, carisunt vitejii vitejilor, li se jertfesc oamenidin cari preotii pregatesc ospatul cel maifavorit al zeilor. Se zice cã pe cand s'adescoperit America preotii templelor dinMexico sacrificau pentru acest scop pan&la 20,000 de oameni pe an. Ffindc'a zeiisunt presupusi Ca au aceleasi placeri ca si

www.dacoromanica.ro

64 Vasile Conta

oamenii, de aceea, cand inceteaza eu totulantropofagia nu se mai sacrifica zeilor de-cat vitei, miei, porumbi, etc... Atat oameniicat i animalele aduse spre sacrificiu suntinjunghiate i fripte de preoti pe altar.Este adevarat ca fripturile aceste tot preo-tii le mananca ; !Lisa ei pretind cã manancanumai partea materiala a fripturilor care aramas de la masa idolului, dupa ce acestaa mancat partea spirituala a lor, adicã su-fletele fiintelor sacrificate. Tot astfel se fo-losesc preotii de partea materiala a bail-turilor 0 a banilor adu0 idolului ca ofrande.Fiindea zeii sunt presupu0 ca au i tre-buinti sexuale, de aceia se sacrifica lor latemple virginitatea fetelor celor mai fru-moase. Se intelege cã zeii se multurnescnumai cu partea spirituala a lucrului, lasandpartea materiald pe sama preotilor. Candmai tarziu preotii inceteaza in religiunileulterioare de a iulocui pe zei in partea ma-teriala a tuturor lucrurilor, ofrandele devaloare aduse zeilor servesc in parte 0pentru intretinerea saracilor : iar fecioa-rele sacrificate pentru placerile sexuale alezeilor devin simple vestale sau calugarite.Din aceste fecioare se nasc obicinuit in pe-rioadele urmatoare fiii de zeu.

D. H. Spencer precum i alti invatatisustin cä credinta In zei i cultul lor sunt

www.dacoromanica.ro

tncercAri de metafisidi materialistA 65

nAscute din cultul stramo01or. Aceasta nueste adevarat decat in parte. Se §tie cáinainte de constituirea regaturilor fie caretrib recunoa0e in genere un stramo§ co-mun, din cauza ca mai fie care trib estecompus din scoboratorii unui singur om.Daca la moartea acestui stramo§ s'a crezutcA. sufletul sáu s'a Intrupat de exemplaintr'un urs, se transmite la scoboratori cre-dinta ca ei se trag dinteuu om-urs,chiar se crede mai tarziu cà ei sunt creatide un urs-animal. Sunt i astazi chiarmulte triburi salbatece cari cred ca stra-mopl lor este un urs sau un lup sau altanimal ; i indivizii aceluia trib, mai cusama daca nu sunt antropofagi, se ferescin genere de a manca came din animalulrespectiv, de teama ca &A. nu manance dinstramo§ul lor ; dar aici se margineqte totrespectul pentru acesta. Stramopl este inadevar recunoscut ea creator ; dar fiindcala inceput nu exista drept de proprietate,

fiindca stapanirea asupra unui lucru nueste a acelui ce 1-a facut, ci a acelui maitare, de aceea stapanirea asupra tribuluio are In yiata i dupa moarte eroul deve-nit rege, chiar cand este recunoscut cá a-cest erou se scoboarA din acela stramoqcomun. 0 proba Indirecta despre aceastao avem in fabula, zeilor la Greci qi Romani.

3

§i.

3i

www.dacoromanica.ro

66 Vasile Conta

Jupiter este zeul suprem care imparte0estapanirea lumii cu fratii sái, NeptunPluton, dand oare.care putere asupra in-mu i fiilor sal. Ace 0i zei punand stapa-fire pe lume prin puterea lor sunt singuritemuti i adorati de oameni, in timp ceUranus, care e stramopl tuturor zeilor, nusa bucura de nici un cult din partea oa-menilor, fiindca nu are nici o putere asu-pra lumii, de0 este creatorul ei. Este deobservat asemenea ca mai tarziu, cand mo-notei0ii atribuese unui singur Dumnezeu

creatiunea i stapanirea lumei, acel Dum-nezeu este o transformatiune a acelui maiputernic din zeii polite4tilor, precum arfi Jupiter.

Adevaratul cult al stramo01or nu existade cat atunci cand legaturile de familiesunt foarte stranse ; i aceasta nu se intam-pia cleat cand regatele sunt formate,fiindca cohesiunea familiei merge la ince-put paralel cu coheziunea statului. La in-ceput de0 parintele poate sa dispue cudreptul fortei de copiii sal mici ; Ins . numai poate avea nici o stapanire asuprabur indata ce ace0ia au capatat cu varstaputerea trebuincioasa pentru se aparachiar contra parintelui lor ; afar& de aceastachiar stapanirea asupra copiilor mici poate

if

pi

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA 67

fi disputata de un altul mai tare decat pa-rintele acestora. Mai tarziu frisk cand so-cietatea este solid constituita si cand senaste ideea dreptului de proprietate, pa-rintele capata asupra copiilor sai un dreptabsolut care dureaza cat si viata acestorasi care este garantat de societate, adicade moravurile formate prin ideea dreptuluide proprietate si mai tarziu de legi. Fiul,deprinzandu-se a vedea totdeauna in pa-rintele sau nu numai un protector binevoi-tor, dar i un stapan absolut, care poateon cancl sa-1 nimiceasca, are o temere a-danca de dansul, care nu inceteaza cumoartea acestuia, de vreme ce sufletul o-mului continua dupa moarte relatiunile sa-le cu cei vii. Aceasta credinta a dat nas-ere la cultul zeilor de casa care era in

floare la Greci si la Romani. Insa aceastacredinta dupa toate probabilitatile, e for-mata in urma credintei in zeii superioricaH au aparut odata cu cei Mai eroinaintea constituirii familiei.

In rezumat, perioada idolatriei este ca-racterizata prin credinta ca sufletele mor-tilor se deosebese prin putere si rang ie-rarhic intocmai ca i oamenii in viata carisunt deja constituiti In societati vastesi organizate. Sufletele cele mai puternice

www.dacoromanica.ro

68 Vasite Conta

sunt zei, i numarul acestora merge cres-cand ca i nurnarul oamenilor mari ce mor.Insá aceste suflete continua Inca de a fimuritoare ca i sufletele ordinare.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA III.

PERIOADA POLITEISKULIJI.

Templurile sunt la inceput casele in careau locuit i s'au inmormantat regii 0 in carelocuesc sufletele lor zeificate. Cu progresularchitecturei casele regale 0 prin urmaretemplurile devin din ce 3n ce mai solide0 mai trainice. Insa, cand omul Incepe aobservá ca acela idol continua a faceminuni prin preotii sai, In acela0 templu intimpul mai multor generatii, fara ca templuls5. dea semn de ruina 0 idolul semn deslabiciune, atunci el incepe a crede ci zeulrespectiv trebue sa fie nemuritor. Nemu-rirea atribuita mai intai zeilor mai puternici,adica regilor zeificati, este acordata treptatzeilor de toate gradele. Zeii superiori de-veniti nemuritori nu se mai schimbi, 0 nu-

www.dacoromanica.ro

70 Vasile Conta

marul lor nu mai cre§te ; cici, stapanirealumei intregi fiind imp5.rtita intre dan0iei existand totdeauna, orce nou venit nuar mai gasi ce sa stapaneasca. Pentru ra-tiuni analoage zeii inferiori care ocupa toatefunctiunile din imparatiile zeilor superiorinu se mai schimba nici ei, indata ce devinnemuritori. Din acest moment nici regii,nict alti oameni mari nu mai devin zei pro-priu

De aci in colo regii incep a fi favoritiireprezentantii zeilor pe pamant. La in-

ceput regele, scoborandu-se in adevar din-tr'un rege zeificat, se considera a fi sco-boratorul unui zeu care odata a luat trupde om pentru a invata pe oameni diferitearte 0 a fonda un regat puternic pe careapoi, dupa intoarcerea sa la cer, 1-a lasatmqtenire copiilor ce a Mout pe pamantcu o frumoasa muritoare. Cate odata. regeleeste fructul amorului dintre mama sa unzeu atras numai pentru un moment degratiile acqtia. In deob§te fiii pamânte§ti aizeilor sunt gratificati cu nemurirea. In sfar0tori-care ar fi origina regelui, el este favo-vitul zeilor de la care a primit regatulin deplina propietate, 0 el este reprezen-tantul i organul prin care zeii vorbesc po-porului. Regele este de fapt cel dintai preotal zeilor cu care sta chiar la convorbire

zipi.

pi

pi

www.dacoromanica.ro

Incerc5ri de metafisicä materialistà 71

ateva ceasuri ate zilei. Pentru intelegerealimbei zeilor, cu care sta la sfat 0 de lacare se inspir5, regele se ajuta de inter-preti, adicá de preotii propriu zii ai zeilor.Preotii fiind deci formulatorii dorintei zeilor

ai vointei regelui, impártesc de fapt cuacesta puterea regalf, daca regele insusinu este preot ; si astfel guvernul regatuluieste ha ori-ce caz teocratic pur. Toate le-gile find facute de regi si preoti sunt con-siderate a li expresiunea, vointei zeilor.Asa dar autoritatea guvernantilor i. legilelor sunt sanctionate prin mania zeilor caree gata sâ cadá asupra neascultftorilor.

Oamenii care au ranguri mari sociale numai sant in genere zeificati, dar totusi eisunt considerati a fi din o rash' de fiinticare se apropie mai mult de zei decAt deoamenii ordinari ; deaceea ei nu se con-fundf cu acestia nici chiar dupá moarte.Pentru a da satisfactiune acestei idei secrede cä viata socialá de pe pamant secontinua intocmai dincolo de mormant ;asa c5 eine e rege aci ramAne regedincolo de mormant, cine e sclav ramanesclav, si asa mai departe. Fiind cã ins& lo-cul pe care se afli omul in viat5, este o-cupat de acesta, i nu mai poate cuprindenenumárate regaturi de morti care semultesc la fie-care generatiuni ce moare,

In-

hi

www.dacoromanica.ro

72 Vasile conta

deaceea se crede ca este o alta regiunefoarte frumoasa i intinsa, unde numai stifletele mortilor se pot duce pentru a con-tinua viata de pe p5mant. Acea regiune secrede la inceput a fi o continuare a feteip5mantu1ui in partea despre ras5rit, dincauzd ca popoarele pistreaz5. o amintire\raga despre regiuni pe cari le-au pa-rasit prin emigratiuni, toate migratiunilefacandu-se indeob0e de la ras5rit la apus.Regiunea in care locuesc mortii nu se de-osibqte la inceput de aceea in care trd-esc cei vii de cat prin aceea ca acolo seaflã cu mai multa imbel§ugare toate celetrebuincioase vietii, precum vanat, fructe,etc. Credinta in continuarea vieii pe cea-lalta lume este atat de puternica la bar-bari, incat abia se poate compara cu cre-dinta respectivä. a cre0inilor de astazi. Ast-fel in Japonia §i in India, zice sir Lubbock,se fac in toate zilele imprumuturi de bani,cu conditie ca sa se plateasca pe ceea lume.Tribunalele engleze din India au constatatun fapt foarte curios : o femee batrana,fiind pradata de cinci franci de catre unindivid, care indatã dupd aceea a murit, arugat pe fiul sad' ca sa o ucida cu un to-por, pentru ca sa se poata duce degrabape ceea lume, sá prinda hotul inainte dea se ascunde i sá-1 dea pe mana judeca-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistà 73

torilor de acolo. In regatul Dahomei dinAfrica, zice ace1a0 autor, regele cheam5.din cand In cand cate un soldat caruia Iida porunca &á se duca pe ceea lume saspuna Tegelui care a murit cutare noutatede pe lurnea aceasta ; i dupa aceea omoarasolul pentru ca sufletul sãu sa poata plechunde e trimis. Cand regele din Dahomeimoare, numeroasele sale femei, prietenii, slu-gile sale, se gramadesc care de care sa fiemai intaiu Ingropat de viu alaturi de regepentru a-I servi Intai i a-i *path fa-vorul pe ceea lume. Cu toate acesteasufletele nu au Inca pe ceea lume viatavepica. Inca din perioadele anterioare seadmite ca, afara de oare-cari esceptiuni,sufletul unui individ tráqte dupa moarteatat timp cat exista cadavrul sau, sau ma-car o parte din acest cadavru ; i ca acestsuflet poate fi ucis chiar de la inceputprin arderea sau mancarea cadavrului.Se pareca aceasta credinta a determinat pe Egip-teni ca sa momifice cadavrele oamenilorsa le pue la loc de siguranta, pentru caacestea sa existe infinit, 0 tot atat satraiasca i sufletele respective pe ceealume. Egiptenii au momificat asemenea ca-davre de animale, intre cari se afla maicu seama qerpi i crocodili. E probabilca EOptenii au momifieat . 4oele iiimb

si

www.dacoromanica.ro

74 Vasile Ceuta

care in viata erau presupuse Ca sunt in-truparea unor suflete de oameni morti, acáror cadavre nu fuseseri. ingropate 0 sepierduserä. Tot acestor credinte cred cáse datorqte i ingrijirea cea mare cu cares'au conservat In morminte solid claditela toate popoarele vechi sau cadavre in-tregi ale omenilor sau cenua lor, aceastafiind consideratá ca esenta cadavrelor.Fiindcá cadavrul lisat in voia lui sau chiarpregatit In ori-ce alt chip se descompune

dispare curand, de aceea toate popoarelepoliteiste adopteaza pentru asigurarea vietiisufletelor sau sistemul egiptean de a mo-mifica cadavrele, sau acela de a le arde0 a conserva centqa lor. InsA conservareaindefinita a cadavrelor ajunge a face sä secreada, cá sufletele tuturor mortilor sunt ne-muritoare, dupá cum existenta indefinita.templelor 0 a idollior ajunsese mai inainte asuggera credinta in nemurirea zeilor.

Sufletele mortilor locuind acum in ceealume nu se mai aratA. pe parnânt decat incazuri cu totul esceptionale. Iasi, In pe-teri, in ruine, in prápástii, in hulboane, etc.se afld Inca in permanentd duhuri, care nulasá ocazia de a speria pe oameni 0 de ale face rau. Aceste duhuri trebue s5. fie 0ele nemuritoare, de oare-ce se afla totdea-pna la postul lor, Fentru a impach preseaca

si

www.dacoromanica.ro

Incercrtri de metafisicA materialistA 75

permanenta pe pamant a acestor duhuricu ederea permanenta a sufletelor mortilorIn ceea lume, se admite cä cele dintai,care odata fusese considerate ca sufletede morti, sunt de o natura deosebita de acelor din urma. Cu chipul acesta ajunge ase form& in aceasta perioda trei feluri defiinti spirituale 0 nemuritoare: zeii, duhurile0 sufletele oamenilor. Cat despre visuri,umbre 0 imagini reflectate, a carora fa0interpretare de alta data este adevaratageneratoare a tuturor acestor fiinti Inchi-puite, ele incep acum, dupa ce 0-au im-plinit rolul, a fi altfel interpretate : umbrele0 imaginile reflectate de corpurile luciiIncep a fi recunoscute ca simple efecte aleluminii ; iara visurile incep a fi considerateca prevestiri simbolice date oamenilor dezei sau de alte spirite ; de aceea interpre-tarea visurilor devine o arta pentru prezi-cerea viitorului ; i prin visurile oamenilormari se fac chiar cate odata adevarate re-volutiuni asupra adevarurilor religioase.

Pe la sfarOtul perioadei politeismului sferade cugetare a omului se large9te foartemult in urma progresului intelectual al a-cestuia ;, ceea ce Insemneaza cá marginilelumii reale cunoscute In intinderea spatiu-

www.dacoromanica.ro

76 Vast le Conta

lui, timpului i a materiei, sunt itnpinsefoarte departe de catre cunWintele experi-mentale c4tigate de om, i cá astfelmarginile lumii inchipuite pot fi impinsemai departe de puterea lui imaginativa ;caci, contrar opiniunilor admise, putereaimaginatha nu poate niciodata ajunge cucreaVunile sale cleat, ca sa zic aa, cati-vap4 mai departe de marginile la cari auajuns cunWintele expetimentale. lath.' a-cum in ce fel a inraurit largirea sferei decugetare asupra ideilor politeiste.

Fie-care popor, avand zeii sai, i toatepopoarele fiind la inceput mici i aproapeegale in putere, se crede cá zeii tuturorpopoarelor Ii impart cam deopotrivd sta-panirea lumii nevazute ; dar cand un popordevine foarte mare §i domina pe celelalte,sau cand un popor mare ocupa o intreagaregiune ,Inchisa cu margini naturale cariII impedeca de a ounoa$e prin contact pu-terea tot atat de mare a altor popoare,atunci acest popor crede ca zeii sai suntcei mai puternici din toti, cã ei sunt ade-varati stapani ai lumei intregi, q't ca zeiicelorlalte popoare nu sunt poate cleat nitesubalterni insubordon4 ai celor dintai. Maitarziu, dupa ce se admite ca aceiqi zei su-periori sapanesc toata lumea, incepe a secrede ca zeii diferiti ai popoarelor vecine

www.dacoromanica.ro

IncereAri de metafisicA materialistA 77

deopotriva puterniee, cari vin in contactnu pot fi cleat tot acei zei sub nume di-ferite., Aceasta a provocat paralelismul §iapoi contopirea zeiler de la toate popoa-rele antice de pe marginea marei medite-rane pe timpul Grecilor §i. al Romani lot.,Astfel, cu toata deosebirea de origine, s'auunificat Kronos al Grecilor cu Saturnus alRomanilor, Zeus al celor dintai cu Jupiteral celor din urma, §i. a§a mai departe. Insa,fiindca legenda fie-carui zeu este in reali-tate biografia denaturata a regelui sau e-roului respectiv care a fost zeificat In pe-rioada idolatriei, i fiindca legendele zeilorde la diferite popoare nu se potrivesc, deaceea prin unificarea zeilor acestor popoarelegenda aceluia zeu se infaçiqeazã cu maimulte variante ; sau daca nu are varianteatunci e plina de absurditati, findca esteun amalgam inform de mai multe legendecontradictorii.

Aceia0 zei fiind odata stapani pe intreagalume, puterea lor se mai marqte Inca, cucat lumea cunoscuta devine mai mare. Insa.cunqtintele geografice progresive largescimparatia zeilor pe pamant, cunqtinteleastronomice Imping departe astrele, i zeiia cAror locuinta obicinuita eth mai inaintepe varful unui munte, de unde se puteaface nurnai un pas pana la stele, acum se

www.dacoromanica.ro

78 Vasile Conta

ap.za in cer tocmai dincolo de stelele celeindepartate. Pentru ca s5. poata ei veghiàtocmai de acolo asupra intregei lor impa-ratii 0 a se scobori la nevoe inteo clip5.pe pamant, ei sunt Inchipuii, ca sa zicmai aeriani, mai invizibili, mai supranatu-rali decat inainte. Zeii se intrunesc In tim-pul de repaos in Olimpul lor din cer, darfiecare din ei avand stapanirea unei p5rtidin natura sau conducerea unui fel de fe-nomene In natura, se duce regulat la pos-tul sau. Astfel Apolon face in fie care zicalatoria sa obicinuita cu carul i caii saide foc pentru a lumina i incalzi lumea,Jupiter se ingrijWe de ploae pentru ferti-Iitatea pa.mantului, etc.

In intaile faze ale politeismului idolii auligura omeneasca combinata cu acea a vre-unui animal, sau chiar a vre-unui lucru ne-Insufletit. Astfel la Egipteni, Osiris are o-bicinuit trupul de om i capul de bou ; Hortrupul de om i capul de oiin sau vice-versa ; Isis trupul §i capul de femee purtandInsa pe cap coarne sau un disc represen-tand luna. Cam In felul acesta sunt facutitori la Egipteni, la Asirieni, la Fenicieni,etc. Este de observat Insa ca tori acWiidoli pot aveà i numai figura de om saunumai aceea de animal. Iata cum cred euca se pot esplica, toate aceste : am vazut

a§a,

www.dacoromanica.ro

IncereAri de inetafisica rnateilalista 79

cá inca din perioda fetiOsmului sufletul unuiom mort puteh fi gisit intr'un animal sauin alt lucru in care se intrupase singur, sauputea fi silit prin evocatiune sa se intru-peze in bucata de lemn sau piatra caresemana la chip cu omul mort respectiv. Amvazut apoi Ca in perioda idolatriei sufletulregelui zeificat, dei putea fi adorat in vre-un animal viu in care se intrupase provisor,dar nu puteh fi gasit cu sigurantd i la orice moment cleat in idolul de piatra saude lemn care il atragea cu asemanarea sa.Acest idol insa avea totdeauna figura deom, fiindca numai astfel putea, semana curegele zeificat care in privinta asemanareicel putin era considerat a fi tot om. Lainceputul periodei politeismului zeii deve-nind nemuritori qi de naturii cu totul deo-sebita de a omului, se crede ca ei, existandde mai nainte, numai cat s'au scoborat pepamant, i atunci an luat provizor figuraomeneasca, intocmai precum au luat dupaaceea i figura de animal sau de alt lucru,Toate figurile sub care s'a arAtat un zeula oameni fiind deopotriva provisorii, toatetrebue sa aiba aceea0 virtute de a-I atrage.De aceea este indiferent daca idolul re-produce chipul omenese sau chipul anima-lic al zeului. Elsa pentru ca acesta sa fieatras en indoite puteri, idolul este Mout

www.dacoromanica.ro

80 Vasile Conta

aa ca sa alba deodata toate figurile subcare zeul s'a aratat oamenilor. Cu chipulacesta idolii monstruo0 cu figura jumitateomeneasca, jumatate animalica, nu suntdecat expresiunea i rezultatul unei ghibaciirafinate a omului fata cu zeii sai. Aceastainterpretare este confirmata prin aceea caidolul nu reproduce niciodatà figura altuianimal sau lucru, ,decat al aceluia in carezeul, dupa spunerea legendei sale, s'a in-trupat odata. Astfel Osiris, Hor i Iris potfi reprezentati cu figurile zise mai sus, pen-truck dupá spusa legendei, cel dintai s'aintrupat dupa ce a murit ca om, In bou,cel de-al doilea in §oim §i cea de-a treiain vaca i apoi in lun5. Daca un zeu s'aintrupat succesiv in mai multe fiinti sau lu-cruri, idolul poate reproduce de odata fiq-u-rile tuturor acestora. Interpretarea de maisus mai este confirmata de imprejurarea

acela zeu nu este totdeauna represen-tat prin aceea0 combinatie de figuri, ceeace ar trebui sa fie daca in adevar idolular reprezenta chipul obicinuit al zeuluinu ar fi numai un instrument perfectionatpentru a atrage pe acesta. Astfel, Hor estereprezentat sau cu figura omeneasca, saucu figura de oim, sau cu trupul de omcapul de oim, sau cq trupul de yoimOapul de om.

ca.

si

si9i

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisid rnaterialistà 81

In fazele mai inaintate ale politeismului,child omul ajunge la oare-care grad dedesvoltare a sentimentelor sale esteticecand 10 face o idee mai inala 0 de na-tura sa proprie 0 de aceea a zeilor, el credeca ace§tia, de0 au avut i au puterea sãse inabrace cu ori-ce putere din lume, totu0figura lor obicinuita. 0 de predilectiune nupoate fi deal acea omeneasca, ca una ceeste cea mai frumoasá. ldolii deci, pentrua atrage pe zei, trebue sa reproduca chi-pul obicinuit, adicA omenesc al acestora ;

cu cat ei vor semana mai mult cu zeii,cu atat ei vor atrage mai puternic. Aceastadin urmd credintA nu a fost din cele cariau contribuit mai putin la inflorirea artelorplastice la Greci 0 Romani., Fiindcdfenomenele naturii sunt conduse de zei, a-cWia sunt inchipuiti .de ordinar in actiune,fiecare avand fireqte pe lAngl figura deom califatile qi accesoriile acele cari il facemai propriu pentru conducerea fenomene-lor cu cari este insárcinat. Astfel, Apoloncare lumineath, incalzeqte qi inveseleqte lu-mea, este frumos, radios 0 cáratore§te cucai 0 care de foc ; Mars care inspirà cu-raj luptatorilor, este el insu0 bray, 0 apoieste inarmat pentru a le puteà da ajutorefectiv la trebuint5. ; Minerva, spre a pu-te4 inspira. oamenilor intelepciunea, este e4

si

si

www.dacoromanica.ro

82 Vasile Conta

insapi inteleapta, serioasa i severa. ; Venusare tocmai calitatile pe care trebue sá lecornunice fent eilor pentru a atrage la dan-sele pe barbati pi a asigura perpetuareaspeciei; i apa mai departe cu toti zeii.. A-ceste forme particulare atribuite zeilor prinnecesitatea bunei conduceri a fenomenelornaturei au servit pi ele Incatva a modificape ici pe colea legendele zeilor, pi a leface &á continâ pi mai multe contraziceripi absurditati deck inainte. Din toate a-cestea resultá ca e falsa opiniunea aceloracare cred ca zeii anticitatii clasice eraunumai nipte personificari ale fortelor natu-rei i cd figurile sub care erau represen-tati erau numai nipte figuri alegorice, pecare vulgul le-a luat drept realitati. Nudin personificari i alegorii s'au ndscut zeiiantici ; ci ei au degenerat treptat fie a-tunci pi papa in zilele noastre In simplepersonificari ale fortelor naturale i In a-legorii. Ba chiar cred, ea alegoriile intre-buintate astázi, prin aceea chiar cá contintotdeauna figuri omenWi, nici nu au altáorigine decat credintele politeiste i ca, inlipsa acestora, ele nici nu ar fi fost inven-tate de om.

Ornul a putut de sigur, din cele Intaitimpuri, sa deosibeasda placutul de nepla-pwt2 fericire4 e nellorocire, binele de rau,

www.dacoromanica.ro

Incereari de thetafisicá materialistà 83

El a fost asemine din cele intai timpurideterminat de egoismul curat sau de sim-patie i antipatie a face altuia bine sauLiu. Dar el n'a simtit cleat foarte tarziutrebuinta curat moralä de a se ferl sa facarau altuid si de a-i face numai bine. Atrebuit pentru aceasta ca ideea binelui sa seunease& cu acea a datoriei. Insa aceastadin urma idee s'a format si s'a desvoltat laincepuf independent de cea dintai. Sen-timentul datoriei 10 trage originea dinsentimentul temerii care sileste pe omulprimitiv a face acte de propitiare pentrua evith mania 0 a castiga favoareaacelor care pot sa-i faca rau. Omulprimitiv se simte deci indatorit prinfrica pedepsei ce-1 asteapta, a face tot a-ceea ce face placere zeiIor, regilor i inunele cazuri sernenilor sai, fall a se ingrijide binele sau raul ce ar putea rezulta dinaceasta pentru un altul. Cand mai tarziu,In perioda idolatriei 0 mai cu seama in apoliteisrnului, puterea zeilor se intinde pre-tutindeni i aceea a omului nu insemneazamai nirnic, toate regulele de:purtare in so-cietate sunt considerate a fi expresiuneavointei zeilor ; de oare-ce legile sunt filcute

moravurile consfintite de aceia chiarcare sunt In comunicare directa cu zeiise inspira de la dansii. Vointa zeilor regu-

si

www.dacoromanica.ro

84 Vasite Conta

lamentand purtarea omului sub toate pri-vintele, morala, in Intelesul cel mai larg alcuvantului, cu notiunile de dreptate, dedatorie, de responsabilitate, de merit, seconfunda cu ascultarea de poruncile zeilor ;ceeea ce insemneaza Ca toate aceste no-tiuni n'au fost niciodata inainte deosebite,si nu sunt Inca la aceasta epoca diferenti-ate In capul omului. De alta parte, cu catinstinctul de conservare sociala se desve-leste, regulele de purt.are, conservand ca-racterul lor religios, obliga din ce In cemai mult pe indivizi a-si face bine unulaltuia si a se ajuta la nevoe. Cu chipul a-cesta, binele, care n'aveà inainte nimic aface cu morala, incepe a fi obiect al da-toriei, si tinde a deveni obiectul exclusival acesteia, si prin urmare 0 al moralei.Dar, ca cat binele castiga teren, ca obiectal moralei, cu atat zeii, de la cari emanaInca toate regulele de conduita, sunt con-siderati a fi bine voitori si generosi ; caciei trebue sa fie buni i iubitori de bine,de oare-ce poruncesc oamenilor sä-0 -Eacàbine unul altuia. Cu chipul acesta pe candzeii sunt considerati a fi din ce in ce maimaxi i mai puternici, ei sunt, pe de altaparte, socotiti din ce in ce mai buni pentruoameni. Zeii mai sunt si drepti, de oareceei rasplatesc cu bine faptele bune, adica

www.dacoromanica.ro

Incereari de metafisicii materialista 85

ascultarea poruncilor lor, 0 -cu rail faptelerele, adica nesupunerea care dan0i. FiindCA insa aceasta rasplatire nu se Intamplade fapt intotdeauna aici pe pamAnt, ea secontinua i se complecteath in lumea mor-tilor. Sfera de cugetare a omului fiind a-cum foarte largita 0 imaginatia lui trebu-ind acum sa. umple 0 spativile ce se aflasub pamant, s'a aezat In aceste spatiurilum ea mortilor, care este impartita, in douaregiuni, una destinata pentru locuinta su-fletelor celor drepti, 0 alta pentru cei ne-drepti, condamnati a fi pedepsiti.

Pe cand zeii superiori incep a fi consi-derati ca buni din cauza legilor umanitatece se fac in numele lor, duhurile cele midi,care cutreiera lumea noaptea, continua afi esential rautacioase, din cauza ca., in nu-mele lor nu ,s'a Mout niciodata ceva bunpentru om in genere. Din contra, pe lang5,rautatile ce fac din propria lor initiativa,aceste duhuri se pun la dispozitia tuturorcare vor sä faca rau altora, 0 mai cu sea-ma la dispozitia vrajitorilor 0 fermecato-rilor. Deosebirea spiritelor in bune 0rele in aceasta perioda abia incepe a seforma, cre§te treptat qi ajunge sa fie foartemare 0 de foarte mare importanta in pe-rioada monoteismului.

Toti oamenii, pan& §i regii, trebuind sa

www.dacoromanica.ro

86 Vasi le Conta

asculte de poruncile zeilor, sunt Impártitiin ascultatori i neasculatori ai acelor po-runci, adici in drepti si nedreti, si apoisunt trimii dupa faptele lor in câmpiileelizeeane, cum se zice la Roma, sau in Tar-tar. Aceastá impártire este cel dintai pasfácut spre egalitatea oamenilor. Este ade-varat cd la inceput fie-care se duce peceea lume cu rangul i puterea ce-a avutpe pgrnânt ; dar i deosebirile de rang siputere scad treptat pe ceea lume, cu catmoralitatea face progres, aceasta tinzanda deveni caracterul esential i esclusiv dedistinctit.the al oamenilor.

Micsurarea acestor deosebiri precumdiferentiarea dreptului de &are religiuneau lost favorisate la chte-va popoare poli-teiste prin imprejuthri cu totul escep%iona-nale.r Dacá Grecii i Romanii, cand au per-dut din o cauth oare-care vechile lor dinas-tii regale, ar fi fost cuceriti de regi stra-ini i puternici, acestia, ca scoboratorifavoriti ai zeilor dupd credintele de a-tunci, ar fi continuat a legiferà singuri sia mentine credinta Ca regulele de purtarein societate nu pot fi fäcute decat de zei,prin intermediarul representantilor lor. Ins5.Grecii si Romanii, in lipsd. de scoboritoridin zei, aleg ca sefi politici scoboratori dinoameni. Acesti sefi, fiind alesi pentru un

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Ineercki de metafisicA materialistá 87

timp determinat, dupá care ei redevin sim-pli cetáteni, nu pot fi considerati ca de na-turd deosebita de aceea a concetatenilorlor ; cu atat mai mult ca timpul zeificariiefilor este trecut de mult, i lumea are

deja zeii sai adica sta'panii sai fixati. Prinastfel de constituire a autoritatii sociale semicpreaza deosebirea enorma ce exist&mai inainte pe lumea aceasta i pe cea-lalta intre efii popoarelor i ceilalti indi-vizi. Pe de aka parte, actele de autoritate

legile care reguleazá interesele cetate-nilor facandu-se de acWia sau de manda-tarii lor, o mare parte din regulele de pur-tere in societate sunt scoase de sub au-toritatea zeilor ; i astfel incepe a se facedeosebirea intre. drept i morala religioag.Este adevárat cá chiar la Greci 0 la Ro-mani legile i actele publice se fac subinraurirea religiunii poate mai mult decatse crede ; ea la facerea lor se consultaaugurii i oracolii, gi se invoaca zeii pen-tru a inspirà pe cei care legifereaza saucomanda ; dar nu este mai putin adeváratcá aceasta slaba participare a zeilor la re-regularea intereselor cetatenilor nu poateimpedica formarea i consolidarea treptatáa credintii cá societatea poate fi condushmacar In parte i de voinIzt cetátenilor

pm

iq

www.dacoromanica.ro

88 Vasile Conta

dependenta de aceea a zeilor. E probabilcá progresul acestei credinte a fost 0 eluna din cauzele ireligiozitátii la care au a-juns Grecii §i Romanii In timpurile lor dinurmi.Toate aceste progrese sunt intax-ziate in tarile monarchice stApanite de di-nastii vechi nationale scobora.toare din zeiinationali sau de dinastii straine venite in urmacuceririlor §i pe care imaginatia popoare-lor le pune pe aceea0 linie, in privinta o-riginei, cu vechile dinastii nationale. Dar0 in aceste taxi monarchii, cari la Inceputsunt din sAnge dumnezeesc, devin in pe-rioadele urmdtoare simpli oameni favoritiai lui Dumnezeu, apoi reprezentantii aces-tuia pe pa.mânt, adici suverani cu dreptuldivin, §i In sfar0t mandatari ai poporului,precurn fusese §efii republicelor antice Incadin timpul politeizmului. Acest progres seface treptat, cu cat capAtá largime 0 con-sistentA ideile de autonomia omului in ra .port cu divinitatea 0 de egalitatea oame-nilor ?titre da,n0i,

In rezumat, ceea ce caracterizeaza peri-oada politeismului este : cá toate spiritele,adicã zeii, duhurile i sufletele oamenilor,sunt nemuritoare ; cá numárul zeilor, de-veniti acum mai puternici 0 mai bine-voi-tori cleat inainte, este limitat ; 0 c4 mo-

www.dacoromanica.ro

lncercAri de metafisic5 materialistA 89

rala propriu zis5. incepe a se desvolth caelement constitutiv al religiei, fArá a pu-tea Inca fi deosebita de aceasta, 0 avanddrept sanctiune pedepsele i resplatiriledin lumea aceasta 0 din cealalta.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA IV.

PERIOADA MONOTEISHULUI

In perioada fetisismului omul, neputAndInca percepe mai nici o legáturd Intre lu-crurile particulare din lume, crede cd fie-care din aceste are un suflet propriu cuvointa neatarnatd. In perioada urmátoare,când inteligenta sa are o mai mare puterede analizare 0 de generalizare, el gdsestecá lucrurile particulare se Impartesc firesteIn grupuri, si ca toate acele care consti-tuesc un singur grup sunt legate Intre dan-sele, sau prin o soared comuna, sau prin omiscare comund, Intocmai ca 0 cum elear fi conduse de un singur suflet. Astfelde grupuri sunt respectiv formate de toatelucrurile ce se af1ã pe un munte, de toateacele ce constituesc o pAdure, de toate

www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisicá rnaterialistà 91

earl se alla inteun lac sau Inteo mare,etc. Fiindcd lucrurile cari constituesc ungrup nu-0 pierd particularitatea lor, dea-ceea omul crede ca. sufletele acestor lucruri,fárá a-0 pierde individualitatea lor, ascultáde un suflet mai mare, Intocmai precumoamenii ce constituesc un trib sau un po-por, fdrá a pierde intreaga lor libertate devoint5, sunt condu0 de vointa unui singuref. Cu chipul acesta se admite cá un sin-

gur suflet domne§te peste toate acele carise af15. Inteo padure, ca un altul stapa-ne0e peste toate acele cari se gisescinteun lac, §i ap, mai departe. Am vazutprin ce analogie ajunge omul sä creadica sufletul ce domnete peste mai multealtele este acel al unui §ef omenesc ce amurit, 0 ca. sufletele Intrupate In lucrurileparticulare sunt acele ale oamenilor ordi-nari morti.In perioada politeismului, pute-rea de analizare 0 de generalizare a omu-lui fiind mai mare decat Inainte, se gasWe&á mai multe grupuri de lucruri particularesunt legate Intre dansele astfel Incat for-meaz5, un singur grup mai mare, care pa-re a fi condus de o singurá vointa ; 0 cuchipul acesta se admite eh' este un singurzeu care domnqte peste Intreaga atmos-feri, un altul peste toate márile, un altulpeste toatá suprafata pámântului 9i ap,

www.dacoromanica.ro

92 Vasile Conta

mai departe. Insfarsit, in perioada monote-ismului, omul, ajungand la un mare gradde desvoltare intelectuala, descopere ealumea intreaga formeaza un tot armonic,in care fie-care parte exista si se misca incorelatiune cu celelalte parti ; si pentru aesplica aceasta unitate in directiune el estenevoit a admite cá lumea intreaga estecondusa de vointa unui singur zeu. Aceas-ti credinta se formeaza &este treptat.Astfel, se admite la inceput ca in condu-cerea lumii prevaleaza vointa unuia singurdin zeii admisi de politeisti, Fara ca restulzeilor si pearda cu totul stapanirea asu-pra partilor respective din lume ; intocmaiprecum in conducerea unui stat cu orga-nizare feodala prevaleaza vointa regelui,fara ca seniorii vasali &á pearda cu totuldreptul de a dispune de provinciile lorrespective. Dar mai tarziu, lumea fiind con-ceputa ca o unitate din ce in ce maistrans& si atentiunea omului fiind atrasadin ce in ce mai mult de zeul principal simai putin de ceilalti zei, putereaa:ce se a-tribue celui dintai creste treptat, Oa ab-soarbe pe aceea a celorlaiti zei ; eara a-cestia se scoboarä. treptat din rangul siputerea lor, pan& ajung simpli ingeri, a-dica simpli agenti sau servitori ai stapa-nplui suprem ; Intocmai precum seniorii

www.dacoromanica.ro

Incercári de metafisica materialista 93

feodali ajung cu timpul a perde cu totuldreptul de a dispune de provinciile bor,devin simpli servitori priveligiai ai regelui.In aceastd dintdi fazd a monoteismului, im-pdratia lui Dumnezeu samAnd cu o monar-chie organizatá omeneascd, in care regeleare nevoe, pentru indeplinirea vointelor lui,de o sumd de agentizubalterni de diferiteranguri ierarchice.

Precum spiritele bune perd neatArnarealor pentru a se pune sub ascultarea unuiasingur din ele, a lui Dumnezeu, tot astfelspiritele rele sunt puse sub ordinele unuisingur sef. Printre aceste spirite se numárdsi zeii la caH se inchind necredinciosii, adiedacei ce nu cred in religia rnonoteistd dinpunctul de vedere al cdreia se rationeazd ;cáci, toti zeii caH cauti a trece in ochiioamenilor de stdpAni ai lumii fárd sd fie,nu pot fi decat niste rebeli, niste dusmaniai lui Dumnezeu cel adevdrat, singurul std-pan al lumii.

eful spiritelor bune, adicd Dumnezeu,este principiul binelui, pe cand seful spiri-telor rele este principiul ráului. Cel dinthicreazd lumea si este isvorul fericirii, al lu-minii, al vietii, cu un cuvânt a tot ce estefrumos si bun pe lume ; pe când cel de-aldoilea distruge lucrurile bune si este isvorulnenorocirii, al intunericului, al mortii si a

pi

www.dacoromanica.ro

94 Vasile Conta

tot ce este uri i rau pe lume. Omul esteindemnat la fapte bune de cel d'intai, qieste impins la fapte rele de celukle-al doilea.Principiul binelui i acel al raului se luptaastfel necontenit pe campul lumii exteri-care i pe acel al coWiintei omului ; dar,va veni un timp cand principiul binelui vafi pe deplin flaying-a...tor, i atunci lumea vainfra, Inteo era de fericire, care nu se vamai sfax0. Aceasta credined optimised sebazeaza atht pe instinctul de conservare alomului, din care se nWe nadejdea Inteofericire vecinica, cat 9i pe deprinderea, con-tractata Inca din timpul idolatriei, de aconsidera pe zeii superiori, din cari se na§teprincipiul binelui, cu mult mai puternicidecat duhurile mici, din cari se na9te pin-cipiul raului.

Deosebirea raolicald ce se face in aceasedperioadd Intre spiritele bune i cele releeste determinata de progresul relativ mare,la care au ajuns sentimentele morale aleomului. De alta parte Dumnezeu, care a de-venit atat de bun pentru adoratorii sai,incepe a avea oarecare buna-vointa 0 pen-tnt cei cari nu-I adoreazd ; caci, instinctulde conservare sociald al omului Incepe deasta data a da naqtere la iubirea de ome-nire, 9i prin urmare, la regule de purtarebine-voitoare care indivizii popoarelor stra-

www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisicA materialisth 95

Me ; ins& aceste regule de purtare catoate celelalte find inspirate i sanctionatede Dumnezeu, iubirea de toti oamenii tre-bue sá fie impArtA0t5. 0 de Dumnezeu. SAse observe insd c iubirea de omenire esteabia la inceputul desvoltArii sale ; 0 de a-ceea Dumnezeu, de0 nu este chiar durna-nul celor cari nu-1 adoreazA, este Insâ deo-camdatA foarte pArtinitor pentru adoratoriisAi. Ideile i sentimentele umanitare insAvor primi deplina lor desvoltare in ,fazeleurmatoare ale monoteismului i in perioadapanteismului. Tot iubirea de umanitate In-deamná pe credincio0 a converti la ade-vArata religie pe necredincio0, cari intranclodatà pe calea adevArului, sunt primiti deDumnezeu cel adevArat intocmit ca nitecopii perduti i regAsiti. A.qa dar religiilemonoteiste, in loc de a fi curat nationale

esclusiviste ca religiile idolatrice i po-liteiste, se adreseaz5. la omenirea intreagl;ceea ce stà in armonie cu ideea unui sin-gur Dumnezeu, stapan peste intreaga lume.Progresul moralitAtii introduce in cultuldivinitáii ca cel Intâi mijloc de propitiare,facerea de bine care aproapele, curateniainimei i lupta contra patimilor rele atatatede duhurile rele ; pe cand sacrifiiciile, carierau odatA cel ?nai mijloc de propitiare,perd importanta lor treptat, pAnA ajung sd

5i

www.dacoromanica.ro

96 Vasile Conta

fie ni00 simple simboluri de lubire i su-punere care divinitate. Insfdr0t, progresulmoralitAtii mai are de efect cd pe ceealume dispar orice alte deosebiri intre oa-meni, afara de acele ce rezultd din meritulsau demeritul faptelor lor.

Monoteismul, precum este descris maisus, este realizat mai cu seamd in religiu-nea persand fondatd de Zoroastru, uncleAgriman, principiul r5.ului, aproape contra-balanseaz5 pe Ormuzd, principiul binelui ;apoi in religiunile chinezd, mahometand,ovreeascd i crWin5, in care principiul bi-nelui este, infinit mai puternic .decat prici-piul ráului. Asupra acestor doud din urm5.religiuni voiu face oare-cari rezerve.

Judaismul judecat dupd c5rtile lui sfinteare toate caracterele unei religiuni polite-iste afard de unitatea Dumnezeirii. i in a-devdr, Dumnezeul Evreilor, fácdnd un pactcu Avram, Isac l Iacob in favoarea numaia scoborcitorilor acestora, este, intocfnai ca§i zeii politeitilor, un Dumnezeu national,care du§mAnWe pe toate natiile afard derasa evreeasci, pentru care pdstreazd toatefavorurile sale, un Dumnezeu care, departede a ordonà propagarea judaismului la altenatiuni, nu acordd mai nici o .favoare stri-inului importun care adopteazd aceastá reli-giune, pentru ratiunea cd. acest Dumnezeu

www.dacoromanica.ro

tucercki de metafisica materialist5 97_

nu iubqte pe acel ce umbra pe calea ade-várului §i. a virtutii aratate de dansul, ci peacel care este din sangele lui Israel. Ceeace caracterizeaza mai cu seama pe acestDumnezeu national este cã el fagádue§tesa supue intr'o zi toata lumea sub dorni-natiunea rasei evree§ti ce va ramane totesclusivistá '§i in capul areia se va gasi.atunci Mesia cel a§teptat. Aceastá concep-tiune strimba a caracterului moral al Dam-nezeului evreesc este desigur consecintaputinei desvoltari al sentimentelor umani-tare ale Evreilor ; 9i iudaismul va fi de-sigur reformat sau abandonat in ziva incare evreii vor simti in realitate dragosteade omenire pe care este bazat principiulsocial numit fraternitatea tuturor oameni-bor." Evreii practicand o morala ingusta itotodat5, avand o conceptiune metafisicainalta despre cauza lumii, adiCA concepti-unea unui singur Dumnezeu, par a deviade la legea empirica constatatá in istoriacelorlalte popoare, in virtutea careia pro-gresul ideilor 0 simtimintelor morale-mergealaturea §i treptat cu progresul ideilormetafisice. Cu toate aceste se poate caevreii sa' nu faca esceptiune la regula ;se poate ca conceptiunea lor metafisicas5. nu fie in principiu a§a de inalta pecat se pare ; cu un cuvant, se poate

4

www.dacoromanica.ro

98 Vasile Conia

ca Dumnezeul lor unic sa nu fie genera:.lizarea zeilor multipli din perioada polite-ismului (generalizare care ar implica, o des-voltare intelectuala normald si o inaltaretreptata si efectiva a ideilor metafisice), cisa fie un zeu particular ales din mai multizei ai unei religii politeiste. Iata conside-ratille care via in sprijinirea acestei

Cel mai vechiu fapt sigur ce se stiedin istoria Evreilor este ea ei au facut odataparte, ca rasã si clasa distincta, din popu-latia Egiptului. In aceasta calitate, si instarea lor de cultura in care erau inferioriEgiptenilor, Evreii nu erau decat cel multpoliteisti ca si Egiptenii. Se stie insa cã lapoliteisti fie-care oras, fie-care breasla demeseriasi si cate-odata fie-care clasa a so-cietatii se pune sub protectiunea mai spe-ciala a unui §ingur zeu, fara ca aceasta saimplice necunoasterea autoritatii celorlalti ;precum la crestini se obicinueste a se alegeca patron special un sfant oare-care. Evreii,constituincl o clash' oare-care foarte deose-bita in mijlocul populatiei Egiptului, au pu-tut i ei avea ca patron special pe unuldin numerosii zei Egipteni, sub protectia-caruia au emigrat din Egipet, i in numelecaruia Moisi a legiferat. Evreii s'au pututalipi du atat mai tare si mai esclusiv deacest singur zeu, cu cat ei erau mai cusucces persecutati de Egipteni i cu cat

iPo-teze

www.dacoromanica.ro

lncercari de metafisied materialist5 99

prin urmare toti ceilalti zei pártineau peaceqti persecutori. Nenorocirile de tot fe-lul, 0 mai cu samá starea de robie la stra-ini in ate-va randuri i persecutiunile ne-contenite suferite de Evrei in decurgereaveacurilor urmatoare au dvut asemenea deefect alipirea lor mai strams5. care Dum-nezeul Ion Dar de cate ori au avut partede liniqte 0 de bunul traiu, Evreii au fosttotcleauna ispititi, inaiintea impr4tierii lorprin lume, a adopth cu gramada zeii po-poarelor vecine politeiste, tocmai pentrucdinteligenta lor nu se ridicase efectiv panAla conceptiunea adeváratului monoteism.De la impr4tierea lor prin lume paná as-tazi, nenorocirile lor care Ii alipeau careDumnezeul lor de-o parte, 0 contactul lorcu popoare monoteiste de alta parte, i-auimpiedicat de a deveni franc politei0i, cuatat mai mult c5. ei, neaflandu-se in situa-tiunea primitiv5, in care alte popoare aucreat politeismul, nu puteau creà de ladanqii alti zei noi. Cu chipul acesta, prinefectul unei deprinderi intelectuale contrac-tate in decurgerea multor yeacuri i favo-rizata', de o oprire a desvoltarii sentimen-telor mcrale, s'a cristalizat la Evrei unmonoteism nominal sui generis. E probabilinsa ca un progres oarecare tot s'a facut,ca Evreii de astäzi au o conceptiune de Dum-nezeul lor ceva mai Ina lta.' decat aceea ce

www.dacoromanica.ro

100 Vasile Conta

rezultá din cirtile lor sfinte, si câ prin pro-gresul ce vor face in viitor in sentimenteleumanitare, vor fi §i ei condusi la concepti-unea celui mai inalt monoteism.

Pe cand judaismul este, ca sa zic asa,un monoteism nominal, avand aproapetoate caracterele politeismului, crestinismul,judecat dupa cartile lui sfinte (afara. devechiul testament) este un moneteism no-minal avand mai toate caracterele pante-ismului. Reservandu-ma a reveni asupracrestinismului in sectiunea urmatoare, voiusemnala aici principiile pe cari religia ores-tinilor le are in comun cu panteismul, siprin cari se deosebeste de celelalte reli-gii monoteiste. Mai intai, morala crestinis-mului este mai umanitara cleat a celorlaltimonoteisti, de oare-ce ea comanda iu-birea de aproapele fAra deosebire de na-tionalitate si de religiune. Apoi Dumne-zeul crestinilor ca si acel al panteistiloreste pretutindenea prezent si a toate §tiutor ;astfel ca nu numai faptele cele ascunse ale o-mului, dar si gandurile lui sunt cu sigu-ranta cunoscute de Dumnezeu si rdsplatitesau pedepsite dupa meritul sau demeritullor, pe cand Dumnezeul celorlalti mono-teisti si in special al Evreilor, fiind maiantropomorf decat acel al crestinilor, desipoate prin invizibilitatpa lni A. se afle fatá

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialised 101

a toate faptele pe cari omul cauta sa leascunda de fata lui, dar in realitate elpoate sa nu se afle fai5. la o fapta data;0 dei atentiunea lui este atras5. de ruga-ciunile sau blestemele facute cu larmat, 0in genere de toate manifestarile exterioareale omului, dar el nu cunoWe cu sigurantaintentiunile ascunse ale acestuia, cand elenu se tradeazä nici macar prin expresiu-nea figurei. De aceea simulatiunea, min-ciuna, fag5duintele mincinoase, pot fi in-trebuintate pana la oare-care punct fatacu Dumnezeul monote*ilor necrWini; ideaceea morala acestora recomanda aproa-pe numai faptele bune ce se pot vedea icunoWe ; pe cand morala creSina pretu-We mai mult curatenia inimei, bunele in-tentiuni 0 faptele bune ascunse ce se potface mai cu sama de pustnicii cari traescdeparte de privirea oamenilor. Se intelegeca aici e vorba de acea superioritate acre0inismului asupra celorlalte religii mo-noteiste care rezulta din invatamintele car-tilor sfinte respective, 0 din aplicarea ge-nerala a acestor invätaminte in decursulveacurilor de care credincio0i respectivi,fará a tine sarna de purtarea 0 credinteleparticulare ale cutarui individ sau ale cu-tdrei secte, precum 0 de abaterile mo-

www.dacoromanica.ro

102 Vasile Conta

mentane ale colectivitatilor de credincioside la preceptele religtunilor lor respective.

In rezumat, ordinea suitoare in care sepot insirà cele patru:religii principale mo-noteiste de mai sus este urmatoarea: ju-daismul, care e cel mai aproape de poli-teism, religia veche persana care repre-zinta tipul monoteismului in primele salefaze, islamismul, i apoi crestinismul carese apropie mai mult de panteism.

In fazele ulterioare ale monoteismului lacad nu a ajuns Inca. nicaeri masa popo-rului, dar in cari au intrat filosofiii popoa-relor monoteiste, unificarea divinitatii facetreptat progres pana. la punctul and dis-par tot felul de ?wed si demoni si numai raman pe lume de cat doua feluri despirite radical deosebite : Dumnezeu si su-fletele oamenilor. Pe la inceput sa admiseca Dumnezeu creatorul lumii este in fie-caremoment arbitrul absolut al ei ; dar maitarziu cand se observa permanenta legilornaturei, se admite ca Dumnezeu, cand acreiat lumea, a stabilit odata pentru tot-deauna normele, dupa cari el o va guverna.Sufletele oamenilor, desi atarnate de Duni.,nezeu, au o sfera proprie de actiune fibera ;si desi nu sunt fara inceput ca Dumnezeu,dar sunt ca dansul nemuritoare. Ins. ideea

www.dacoromanica.ro

IntercAri de metafisicA materiatista 101

despre felul vietii viitoare devine din cemai vagá, 0 credinta in nemurirea sufle-tului slabeqte treptat. Mora la ca 0 con-ceptiunea despre lume suntja aceastá epoch'mai inalte pentrucá 0 sfera de cugetarea omului este mai larga cleat inainte.

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA V.

PERIOADA PANTEISKULIJI

Cu toatá inteligenta i puterea sa ne-marginita, Dumnezeul monoteiqtilor este totaqa de antropomorf ca i zeii polite*ilor,ca 9i or ce spirit creiat de imaginaVia o-mului in perioadele pre3edente. El are ofigura omeneasca marginita in spatiu, lo-cuWe de preferinta intr'un anume loc a-semenea marginit, stapanWe lumea ca peun obiect exterior sie-0, 9i. realizeaza vointasa in privin0 ei prin aceea ca toate ele-mentele naturei se supun la poruncile saleintocmai ca nite agenti supui ai &Ai. Elsamana prin urmare cu un rege pamantesccare este in toate deosebit 0 desparVit desupqii pe care-i stapanWe, 0 a carui pu-tere consista mai mult In ascultarea aces-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA 105

tor supu0 de ordinele sale. Inteun cuvant,Dumnezeul monotei0ilor este in afara delume 0 lumea in afara de dansul. Aceastaconceptiune a dumnezeirii se schimba inperioada panteismului din cauza ca omul,avand acum o sfera de cugetare mai largadecat in toate timpurile trecute, incepea0 face o idee mai lamurita, pe cat a-ceasta este cu putinta, despre infinitateatimpului, a spatiului 0 a materiei raspan-dita in aceasta. TJniversul fiind acum con-ceput ca un tot ce se intinde pana la ne-sfai0t, este cu neputinta de a imagina.pentru Dumnezeu un loc in afara de uni-vers. De alta parte, regularitatea 0 con-cordanta fenomenelor naturale suggeranlideea ea universul este un organism ma-terial, in care toate m*arile au o unitatede directiune in tocmai ca m*arile unuitrup omenesc, 0 Dumnezeu fiind cauzatuturor miFarilor din univers, intocmai pre-cum sufletul unui om este cauza miFarilortrupului sau, se admite ca universul esteun trup material nesfar0t in spatiu 0 timp,iar Dumnezeu este sufletul acestui -trup.Cum, ca toate miFarile trupului omenescsunt cauzate de suflet, aceasta rezulta dinaceea cá el inceteaza complect, cand omulmoare, adica atunci cand sufletul acestuia§p desparte cu totul de trup. Dar substanla

www.dacoromanica.ro

106 Vasile Conta

sufletului omenesc, chiar dad ar avea centrulactivitatii sale in cutare sau cutare partea trupului, trebue sá fie rdspanditá pan&in cele mai mici particele ale acestuia, deoare ce miscarea organic& se observ& intoate aceste particele, Tot astfel i trupuluniversal trebue si fie pátruns in toate par-tile lui de substanta sufletului universal ;cu deosebire c5. universul fiind nesfarsitsi centrul salt neaflandu-se nicdiri sau maibine zis aflându-se in tot locul, sufletuluuiversului se afla deopotrivá ráspanclit sicu deopotriva putere in fiecare particidsi in fiecare punct al universului. FácândInca un pas pe calea generalizarii ajungemla conceptiunea ca Dumnezeu este o fiint&complecta cu trup i suflet, ce constituetout& existenta pAnd la nesfarsit. In acesteconditiuni Dumnezeu este far& inceput sisfarsit, nesfarsit de mare si pretutindeneprezent, nesfaisit de inteligent si a toatestiutor, nesfarsit de puternic si a toate-fâcátor sau mai bine zichnd a toate-schim-bator, de oare-ce in existenta universal&nu se pot face decat schimbiri. Din ca-litatile ce se esclud, omul atribue lui Dum-nezeu numai pe acele pe cari el insusi leiubeste ; i astfel Dumnezeu este conceputca fiind nesfArsit de bun, de just, de fru-mos, etc ; pe cand tot ce este r&u, ne.

www.dacoromanica.ro

IncercAri de rnetafisicA materialistA 107

drept, urAt pe lume, este accidental trecAtordestinat a face pe om sA aprecieze mai

bine perfectiunea divinA care care el trebuesA tindá. Individul omenesc, facand parte dinunivers, este o particicA din Dumnezeu in-dividualizatá pentru un scurt timp ; cAnd.el se nWe, o pArticicA preexistenti dintrupul i sufletul lui Dumnezeu ino.epe ateal pe contul sáu propriu ; cand el moare,trupul sail se recufundá in trupul nesfAr0tal lui Dumnezeu din care se despArtise,sufletul sa.0 se recontopWe cu sufletul ne-sfAr0t al lui Dumnezeu din care purcesese.Aa dar, trupul i sufletul omului sunt inesenta lor fãrá inceput i Vara sfar0t catrupul i sufletul lui Dumnezeu din careLc parte.

Singurul lucru accidental .0 trecAtor estestarea de individualizare a omului ; 0. nu-mai din aceastA stare rezultA ca pArti corn-ponente relele vietii omene0, precurn du-rerea, nedreptatea, uriciunea, ignoranta, etc..,care stint ca i viata individuald acciden-tale 0 trecAtoare. Cu alte cuvinte, viataindividuald este rdul insufi, de care omulnu poate scApA definitiv cleat recontopin-du-se prin moarte ou Dumnezeu care estebinele tnsui. Omul insA poate, chiar intimpul vietii individuale, &A se apropie in- .

cAtva de perfectiunea divinA prin practi-

ci

www.dacoromanica.ro

108 Vasile Conta

carea continua a virtutii (ceea ce-1 face sadevina din ce in ce mai bun), 0 prin cul-tivarea neintrerupta a 9tiinte1or 0 artelor(ceea ce-1 face sa mearga din ce in ce maimult spre cunoa$erea adevarului 0 gus-tarea frumosului). Dar pedeca cea mai marece intampina omul pe aceasta cale a pro-gresului este chiar trupul sau cu slabiciunile0 trebuintele lui materiale de tot momen-tul, cu poftele lui cele grosolane, care toatela un loc opresc sufletul din sborul sail ca0 cum l'ar tine inchis bite() =Fa. De a-ceea combaterea tuturor poftelor 9i slabi-ciunilor trupWi, subjugarea trupului la inal-tele cerinti sufletWi, 9i la nevoie chiarmortificarea lui, sunt cel mai sigur mijloc dea facilità apropierea de perfectiunea divina0 constituesc cea Intaiu datorie a omului.

Mai tArziu, când se face ifica un pas pecalea generalizarii, Dumnezeu, In care secuprinde toata existenta, este conceput cafiind constituit din o singura substanta. Nuse mai admite un trup 0 un suflet uni-versal, o substanta materiala 9i una spiri-tuala ; nu se admite deck o singura sub-stanta universala care se poate manifesthsub diferite forme, 0 mai cu searna sub for-ma de materie 0 sub aceea de spirit. A-ceasta substanta este fara inceput 0 farasfar0t : ceea ce se numqte ereatiune sau

www.dacoromanica.ro

tncerari de metafisicA materialistrt 109

peire a lumii nu pot fi decat modificari indispozitiunea substantei universale. Pentrua da o idee lamurita de aceste lucruri, fi-lozofii panteismului indian fac comparatiu-nea urmatoare : Brahm (Dumnezeul uni-versal) inainte de ce numim noi creatiunealumii este ca o bucat5. de stofá invalatu-cita ce s'a desvalatucit, i care cand-va seva putea iar4 invalatuci inteun fel sauintealtul." 1) Tot aceasta comparatiune arputea servi pentru a arata cum tot ace-ea0 substanta poate sa se prezinte in a-celq titnp sub diferite forme, cand esteperceputa cu ajutorul diferitelor facultatisensitive sau intelectuale ale omului, saucand este privita sub diferite aspecturi.Mai tarziu, and conceptiunea thspre uni-vers se unifica 0 mai mult, se ad.mite cãde0 substanta universala poate s5. se ma-nifeste sub diferite forme ; insa. ea nu poa-te sa aib5. decat o singura forma esentiala;§i dacâ este vorba sa alegem intre formanumitá spirit 0 acea numita materie, sa. nepronuntam pentru cea dintai ca una ce

1) Vezi in Revue Philosophique din 1 lunie1876 si urm. articolul d-nului Y. Regnaud Etu-des de philosophie indienne, din care reesA cApanteismul indian a trecut prin aceieasi gradede evolutiune prin cari a trecut mai tdrziu pan-teismul european.

www.dacoromanica.ro

110 Vasile Conta

este mai probabilá ; de oare-ce numai prinspirit, prin inteligenta, noi insine o putemcunoaste. Cu alte cuvinte substanta uni-versal5. este numai spirit, iar materia nueste decat un aspect secundar 0 neesen-Vial al substantei spirituale. Mai mult decatatata ; fiindca ideea ce ne facem de ab-solut, si fiindcá ma.teria nu ne este cu-noscutd cleat prin perceptiune sensitivacare se contrazice si se Insalà totdeauna,de aceea aspectul material al lumii nupoate fi de cat o iluziune trecátoare lacare suntem supusi ca la multe alte releIn timpul cat suntem individualizati. Asadar, materia nu exist& de loc ; ci minteanoastrá creazá de a Intregul imagini, pecare le credem a fi ale unor corpuri numitemateriale , sau in unele cazuri mintea noas-trA imbraca cu forme numite materialeniste lucruri spirituale ce exist& In reali-tate. Aceste idei dau nastere mai tarziula diferite sisteme filosofice idealiste.

Cel mai extravagant din aceste sistemeeste idealismul subiectiv pur, dupá carenu exist& pe lume nimica alta in afar& deeul cu ilusiunile lui. Acest idealism nu estemai putin un adevarat panteism ; cáci, azice &á pe lume nu exist& decat eul caree de naturd spirituald, este a afirm& cá lumeareal& Intreagá nu consist& decat din o sub-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisidi materialistA III

stanta spirituald universalá. De acest idea-lism ins5, putem s. inem sam4., i 0.-1considerdm ca un accident in desvoltareafilosofiei panteiste ; caci el a fost impar,thsit de foarte rari indivizi, dintre cari ceamai mare parte, ca si cum ar fi revenitin sine dui:a o boalá mentald, s'au grabita retract& ceea ce sustinuse mai inainte.Un alt idealism subiectiv, mai putin con,sequent decht cel de mai sus, este aceladupá care in afard de eu, mai existá eu-rile celorlalti oameni i Dumnezeu. In sarsit,du/A idealismul rationalist moderat, noi nuputem cunoaste cu siguranta decat eutimpresiunile ce acesta primeste de la, lumea exterioará; cast despre aceasta lume,stim numai atata ca nu existk dar nu pu-tem sti ce este ea in sine, desi este foarteprobabil ca ea s5, fie tot de naturd spiritu-ala ca si eul. Dar idealismul cel mai fas-pandit si care, prin urmare, poate fi pri-vit ca o fazá normal5, a panteismului, esteacela dupa, care atat lumea interioara. catsi cea exterioath sunt, constituite din osingurd substantd spirituald,toate fenomeneledin lume fiind numai . niste manifestatiuniale acesteia. Acest idealism este sustinutin fond si de acei sari cred ca Schellingcá realismul qi idealismul sunt identice inendirea aPsolotd", sau ca Hegel cd lumm

www.dacoromanica.ro

112 Vasile Conta

exterioard este ideea care in libertatea saabsolutd de a se hotdri a e,sit a fard dinsine insd.qi", sau ca Schopenhauer §i Hart-man ea vointa" dupa unul, sau incon#i-entul" dupa altul este principiul constitu-ent al lumii intregi."

Desf4urarea istorica descrisa 'Ana aiciin aceasta sectiune reprezinta in trasaturilargi toata. evolutiunea ideiIor metafisicedin Europa de la veacul de mijloc pand inzilele noastre. Filosofia scolastica din evulmediu, care la inceput era incorporata inteologia cre§tinar s'a despartit treptat deaceasta, pana a devenit cu totul neatar-

Continuatorii acestei filosofii au pu-rificat din ce In ce mai mult monoteisrnulpana la Descartes §i Leibnitz cari stintrepresentantii cei mai ilu§tri ai monoteis-mului in ultima lui fazd. Insa, deodata cuacWi filosofi, geniuri puternice ca Gior-dano Bruno §i Spinoza s'au ridicat de lamonoteizmul pur la panteizm. Deaici in-colo toate inteligentele mafi i independenten'au facut cleat sa adopte, sa modifice,sa dezvolte curentul panteistic al meta-fisicei ; i astfel au fost unul dupa altul laordinea zilei sistemele lui Locke, Berke-ley, Hume, Kant, Fichte, Schelling, Hegel,Schopenhauer, Hartmann, etc. Toti acq-

nata.

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisica materialistà 113

tia, cu toate protestatiunile unora dintredAnsii, apanin panteismului.

Prin descrierea de mai sus a desf4ur5.-rii ideilor metafisice am volt si arAt ca.monoteismul conduce in mod logic la pan-teism, §i cá de fapt aça s'a intAmplat inistoria filosofiei din Europa. Cu aceasta amvoit sA justific pentru ce am pus perioadapanteismului in ordine cronologicA dupáperioada monoteismului. Prin aceasta insAnu voiu sá sustin c5. or ce popor panteisttrebue sA fi trecut mai intAi prin perioadamonoteismului. Dincontra, este dovedit cApoliteizmul Grecilor si al Romanilor au datna0ere la o filosofie panteistA, panteis-mul indian a eqit deadreptul din politeizm0 cA Egiptul, care n'a apucat a e0. cu totuldin politeizm, aye& o tendinta manifest5.de a merge pe calea Indiei. Se qtie CA

popoarele panteiste care au trecut 0 acelecare n'au trecut prin monoteism au avutde la inceput in comun tendinta constantáde a generalith divinitatile 0 a le redueela unitate ; ata numai cd cele dintAi, fiindpredominate mai mult deal cele de-aldoilea de antropomorfism, au continuat cureducerea numArului zeilor pftná au ajuns launul singur, fArA a-i desbrAcà veodatá decaracterul lor omenesc 0 personal ; pecam:I popoarele Cele ge 1 4oilea, 4ind fa.

www.dacoromanica.ro

114 Vasile Conta

zestrate cu mai mult spirit filosofic, au In-ceput Inca de mult a generaliza divinita-tile, contopind cat mai multe in una sin-gura, i desbracandu-le treptat de carac-terele personalitatii. Acest mod de a re-duce numarul zeilor putem sa-1 numimmod panteistic.

Pentru a da o idee mai lamurita de a-cest mod sa presupunem cá la o epocadata a perioadei politeismului, se crede cain fie-care parte a cerului se afla intrupatate un zeu, adica cate uu suflet de al u-nui fost om mare pe pamant. and in ur-ma progresului intelectual i tiintific sedescopere cã toate fenomenele ceresti siatmosferice au o unitate de directiune, ea,de exemplu, corpurile ceresti se misca im-preuna in aceeasi directie, ca aceleasischimbari atmosferice schimba pentru pri-virea omului toata fata cerului, etc ; cand,zic, se descopere aceasta, atunci se admiteca tot ce se afla in cer si atmosfera estecondus de o singura vointa, de un singurzeu. Daca acest zeu este un fost rege pa-mantesc care a murit, pe cand toate cor-purile i partile cerului aveau deja zeii lorspeciali, atunci el, neavand un corp cerescvacant, In care sa se intrupeze i totodatafind comandantul tuturor zeilor ceresti, setncorporeaza cleoolata 14 toate corpurile si

www.dacoromanica.ro

Incerdri de metafisica materialista 115

partile cerului ; astfel cd toate aceste fiindinsufletite si conduse de un singur suflet,ca si cum ar fi un singur trup, vointaprin urmare personalitatea celorlalti zeiceresti se confunda in vointa si persoanazeului superior. Cu alte cuvinte cerul in-treg are un shigur suflet, zeul superior ;si fie care din zeii speciali ceresti, fail adispare chiar de la inceput, este conside-rat a fi o emanatiune specialf, i cate-o-data chiar o simplá manifestare specialaa zeului general. Mai thrziu insá zeii spe-ciali dispar cu totul, i atunci zeul generaleste considerat a fi deopotriva prezentactiv in toate partile cerului, intocmai pre-cum sufletul omului este rfspandit in toatepfrtile trupului sAu.Daca. nevoea de a re,cunoaste un zeu general ceresc se simtein timpuri cand nu se mai zeifica regii pa-mântesti, atunci se recunoaste ca sef su-prem al cerului pe unul din zeii intrupatideja in anumite corpuri ceresti. In acestcaz contopirea zeilor speciali in zeul gene-ral este o consequenta nurnai a confundi-rii vointei lor cu vointa acestuia ; din carecauza omul nu poate de sigur recunoasteaceasta contopire cleat in urma unei me-ditatiuni filosofice mai indelungate decAtin cazul de mai nainte.Precum toti zeiiinferiori se contopesc in cati-va zei supe-

si

si

www.dacoromanica.ro

116 Vasile Conta

riori, ca zeul cerului, zeul pámântului, zeuloceanului, etc.; tot astfel ace0ia se conto-pesc in un singur Dumnezeu universal,cand omul recunoqte armonia, concor-danta, unitatea de plan 0 de directiune atpt ce existá i ce se face .in universul in-treg. La rangul de Dumnezeu universaleste ridicat cel mai puternic din zeii su-periori, precum este Brahma la Indieni,sau se creazä ca la Egipteni un Dumne-zeu fárá nume din care se presupune c'aemaneaza toti vechii zei cu nume. De aiciIncolo zeii superiori bleep a fi numai ni§temanifestatiuni speciale ale Dumnezeului u-niversal ; i cu timpul dispar cu totul, ra-mânând pe lume numai Dumnezeul uni-versal care umple singur toate spatiurile

toate timpurile.Se intelege cA contopirea zeilor se face

pe nesimtite i treptat In curgerea unuifoarte lung timp. Aceasta se dovede0eintre altele cu mitologia vechilor Egipteni.Acqtia, in mai tot timpul mAririi lor, aucontinuat cu contopirea zeilor, fárã sáajunga veodati pAn5. In capát. Astfel, intot timpul acesta zeii Ammon, Imhotep,Phtah, Ra, Osiris, etc., au fost in deob0erecunoscuti ca zei cu totul deosebiti i in-dependenti unul de altul, pana la ap. grad

§i

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisicá materialista 117

ca fie-care noma a Egiptului recunostea cadivinitate nationala sau locala numai pe u-nul sau numai pe cati-va din acesti zei, ne-recunoscand de loc autoritatea celorlalti.Cu toate aceste, unii din acesti zei seconfundau pe une locuri unul cu altui, siatunci se dal:lea indiferent un nume sau unaltul la fie-care din zeii confundati, sau chiarse dadea un singur nume compus din toatenumele lor particulare pentru a design& osingura divinitate in care in realitate aceizei se contopisera. Astfel din Sevek §i RA.se facea un singur zeu Sevek-Ra ; Phtahse confunda cu Sokari sub numele dePhtah-Sokari ; si acesta impreuna cu O-siris constituià un singur zeu Phtah-So-kari-Osiris." Insfarsit, dupa opiniunea d-luiMaspero, toti zeii egipteni nu erau pentrufilosofii timpului decat un singur Dumnezeucare prima. nume deosebite dupa deose-bitele atributiuni. Astfel Dumnezeu, candda nastere lucrurilor si aduce la luminaforta latenta a cauzelor ascunse, se nu-meste Ammon; cand el este spiritul carerezuma in sine toate inteligentile, senumeste Imhotep ; cand este acel care«face lucrurile cu arta si adevar, se nu-meste Phtah; i cand este Dumnezeul,,cel bun si bine-facator, se numeste Osi-

www.dacoromanica.ro

118 Vasile Conta

ris" 1) Cu toate aceste insA nici-odatA re-ligiunea oficialA a Egiptenilor n'a ajuns laconcluziuni franc si definitiv panteiste.

Am -zis cA din politeismul Grecilor si alRomanilor s'a nAscut o filosofie panteistA.§i in adevAr idei panteiste erau acele pro-fesate de scoala Eleatilor care nu acordAnici o crezare sensurilor i experientei, re-ducAnd tot universul la o fiinta unicAimutabild acele profesate de scoala Stoi-cilor, care, desi sustinea cA toate ideilenoastre au originea lor in sensuri (nihil

1) Vezi Jamblicus, De mysteriis, citat de G.Maspero in cartea sa, Histoire ancienne, dincare am luat informatiunile privitoare la Egip-teni, (land insa' mitologiei acestora o interpretarecu totul alta decat acea admisa de d. Maspero.Ma indoesc insà foarte mult cà pasajul citatdin Jamblicus exprima credinta vechilor filo-sofi egipteni, si nu mai degraba credinta scoa-lei de Alexandria din care facea parte Jambli-cus ce traia pe la inceputul veacului al patrulea.E probabil ca aceasfá scoalk care a ajuns la unpanteism destul de pronuntat prin chiar efectulevolutiunii ideilor deja foarte inaintate a vechilorEgipteni si a Grecilor, s'a cercat sa interpretezedin punctul sAu de vedere mitologia vechilorEgipteni, precum s'a incercat sa dovedeasca Inmitologia Greco-Romanilor existenta unei trini-tati panteiste formate din Jupiter, Pluton si Nep-tun. Dealmintrele, pAcatul de a atribui timpuri-lor trecute ideile timpului prezent a fost comisde multe sea.

ai

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisic6 materialisa 119

est in intellectu quin prius fuerit in sensu),totti0 admite4 ca cel Intai adevár existentaunei- substante ignee universale numitäDumnezeu, care e rdspandita pretutindeni

animeaza toate lucrurile, diriguind totulprin providenta sa dupA legi rationale 0immutabile ; acele profesate de coala luiPlaton care nu acordà existenta reaiaabsolutà deal unor tipuri sau modeluriterne numite idei, car toate resideath InDumnezeu, acesta fiind substanta lor co-muna ; acele profesate de qcoala neo-pla-tonianA i misticA din Alexandria, etc. Esteadevärat cd acest panteism Inalt s'a formataproape fárd tranzitiuni din politeismul natio-nal ; Insá acest salt se datore0e unor marigenii filosofice cari ca toate geniile, s'auináltat dincolo de puterea de pricepere acontimporanilor lor si au anticipat mult a-supra viitorului ; §i apoi acest panteism nus'a Intins niciodatá dincolo de cercul res-trins al filosofilor, ace0ia fiind consideratiadmirati de concetatenii lor, nu pentru ade-várurile ce le sustineau, ci pentru arta cucare qtiau sá imagineze sisteme simetrice

frumoase asupra iumii. Tot prin putereageniului lor personal unii filosofi ca Demo-crit, Aristotel, Epicur, s'au ináltat n uneleprivinti chiar pana* dincolo de panteism.

Dar din toate tarile numai India singur4

e-

si

si

si

www.dacoromanica.ro

120 Vasile Conta

a fost aceea in care metafisica religioasapopulard i oficiala a propasit regulat panaaproape la cele din urma faze ale pante-ismului. In India unificarea zeilor, facutabine inteles in mod panteist, trece printoate gradele intermediare prin care treceaiurea unificarea in mod monoteist, panâcand toti zeii, si acei cari reprezinta prin-cipiul binelui si acei cari reprezinta prin-cipiul raului, sunt contopiti in trei zei :Brahma, Visnu i §iva. Acestia la randullor se contopesc in Brahma, care de astadata primeste numele de Brahm sau Para-Brahma (adica Brahma superior) reprezen-thud fiinta perfecta in care se coprindetot universul, i manifestandu-se sub treifete numite : Brahma, Visnu i §iva. Apoiin religia Buddhismului care este o refor-ma a Brahmanismului se sterge ori ce urmade zei particulari, ramanand pe lumeo singura substanta reala, universala i e-tern& numita. Budha, care nu este altà cevacleat ratiunea perfecta, inteligenta abso.luta. Dupa aceasta. doctrina lumea mate-riala nu este cleat o iluziune a simturilorsi un deaceea omul in care nimica nueste rau afara de sufletul sau, trebue sacaute a scapa de aceasta. lume peritoarepentru a ajunge la mantuire, la Nirvana,adic4 pentru a se pierde copfundOrnclule

riu

www.dacoromanica.ro

IncercAri de inetafisicA inaterialistA 121

in Budha cel absolut, indestructibil 9i etern.Mora la religiunilor panteiste ale Indiei estela ináltimea conceptiunilor metafisice. Eaeste caracterizat& prin datoria de a c,ultivatiinta pentru a cunoaste i a pricepe cat

mai mult pe Brahm sau pe Budha, prin da-toria de a mortifich trupul O. a infrangetoate poftele lui pentru a slabi at maitare lanturile rdult.i, care opresc pe omde a se In& lta cu sufletul pan& la Brahmsau Budha, 0 prin datoria de a iubi i aajuta pe toate fiintele din lume, pan& §i peanimale, fiinda toate sunt egale Inainteafib:1'0i supreme, i toate au sa aib& la urmaurmei acee4 soart& precum au avut ace-la§i Inceput. Ca consequent& a acestei e-galitati Budhismul, contrar Brahmanismului,nu face deosebiri de caste Intre oameni,O. admite in sanul sdu pe acee4 lithe petoti indivizii omenWi din toate treptelesociale §i din toate natiile din lume.Pen-tru a se putea da o dreapta rAsplitire saupedepsire a faptelor de pe lumea aceasta,se admite metempsicoza, adic& trecereasufletului omenesc, dup.& moarte, prin tru-purile a fel de fel de fiinte, pan& and a-juge a fi purificat cu totul pentru a putaintr.& in absolut. Se tie a. metempsicoza,(care e o r&m4it& din credinta fetiOstA,a un suflet poate s& se 1ntrupeze suc-

www.dacoromanica.ro

122 Vasile Conta ,

cesiv in mai multe lucruri) a fost admishsill) alte forme si de Egipteni, si de scoalalui Platon in Grecia, precum si de scoaladin Alexandria ; atht numai eh aceste dinurmä douh scoli nu adiniteau metempsicozadecht intre oameni, sustinand oh sufletulunui om a putut trái in trecut si va putehsà mai trhiasch dupd moarte in alte trupuri,Insh tot omenesti,

Dach. facem abstractiuni de credinta inmetempsicozh, vedem cá panteismul indiana trecut in timpul sau din urmh in toateprivintele prin intocmai aceleasi faze princari a trecut cu mult mai thrziu pante-ismul european de la Giordano Bruno siSpinoza pan& in zilele noastre ; astfel cádescrierea acuth la inceputul acestei sec-tiuni despre evolutiunea ideilor panteiste seaplich intocmai si la India antic& si la Eu-ropa modernh.

Este de observat 6', mai toate doctrinelepanteiste admit o trinitate indiso1ubi1A adivinitatii universale ; si numai dupá ce treepeste aceasth fazh ajung a stabill unitateaperfecta a divinitatii. Aceasta se datorestede sigur analogiei ce se crede ch existh/litre sufletul individului omenesc si Dum-nezeu care, din punct de vedere panteistic,este sufletul universului. Se stie ch inch dinperioada fetisismului se crede ch individul

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistg 123

omenesc are obicinuif trei suflete, din cariunul se manifesta ca umbra, altul ca ima-gine reflectata de corpurile lucii, §i altreilea ca respiratiune ce sustine viata tru-pului, aceste suflete putand sa se manifeste_sau pe rand sau toate deodata. Aceastatrinitate este mai thrziu confirmata prin unfel de analiza ce se face suftetului omenesc.Cand omul e nebun, Ii lipseste mintea,adica unul din cele trei suflete ; cand doarme,ti lipseste i cuvantul, adica un at doileasuflet ; cand moare, perde si respiratia, adicacel de pe urrna suflet, si cel mai important,fiindca acesta este baza celorlalte. Divizi-unea sufletului in respiratie, cuvant i minteeste admisa in genere sub o forma sau altade toate popoarele barbare. Apoi diviziuneatripartita a lui Platon in suflet rationabil,suflet concupiscibil i suflet irascibil, aceaa lui Aristotel in suflet rational, sensitivvegetativ, acea moclerna in sensibilitate. in-teligentd i vointei, etc., nu sunt decal atateaforme diferite ale trinitatii sufletului admis5.Inca din timpul fetisismului.Sufletul uni-versului trebuind si el sa fie trip artit, casufletul omului, este reprezentat la Indienide Brahma, Visnu i ,$iva, fie care din a-cestia reprezentand un atribut distinct allui Para-Brahma si lucrand ca persoanadistincta, i cu toate aceste tori la un loc

§i

www.dacoromanica.ro

124 Vasile Conta

constituind o sin guri, persoaná indiviza Para-Brahma. Cel dintai este puterea, cel de-aldoilea cuvantul, cel de-al treilea spiritul sauinteligenta universului ; cel dintaiu esteprincipiul creator, cel de al doilea princi-piul conservator, cel de al treilea principiuldestructor sau modificator al universului ; celd'intai este bunatatea, cel de-al doilea intelep-ciunea, cel de-al treilea dreptatea rásbund-toare; cel dintai este trecutul, cel de-al doileaprezentul, cel de-al treilea viitorul, etc. Ceamai simplá linie are doua' capete i un mijloc ;cea mai simpla forma de suprafata are treilaturi i trei unghiuri ; fie-care corp are treidimensiuni th spatiu. Toate aceste confirmacá cea mai simplä expresiune a fiintei uni-versale nu poateji decat trinitatea. Singurafigura prin care omul poate si. reprezintechipul cel nepdtruns al lui Para-Brahma esteun cerc cuprins intr'un triunghiu. Inventiu-nea acestei figuri pentru a reprezenta pefiinta suprema i universalá va rárnanea desigur pentru Indieni un titlu de glorie, laimatimea caruia nu s'a suit Inca nici unpopor din lume atath de dan0i.

Cu aceastá ocaziune voiu reveni asupraCrWinismului pentru a arbith cat de multdatoreqte el Brahmanismului qi Buddhis-mului, lath a se fi putut ridich pani la in-naltimea acestora.

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicá materialistg 125

Pe rand s'a ngscut CrWinismul, lumeadin imperiul roman perduse mult din ta-ria credintei In religiile politeiste 0 a-yea nevoe de o credintd nou5. Aceasta ne-voe nu putea fi satisfacutd de doctrinelefilosofice ale timpului care erau prea va-riate, prea abstracte 0 prea Inalte pentrumasa poporului, de0 aceasta mash' &A alt-mintrelea inclinatá care panteism, atat dincauza directiunii de transfdrmare nesimtitáa politeismului sub influenta unui mareprogres al culturei generale, cat 0 dincauza unei oare-care influente a filosofieitimpului, cel putin asupra claselor luminate.Necesitatea unei credinte nou5. a fácut pelumea romana s'a "Imbrat*ze Crqtinismul,In lipsd de alta religiune populará, ca peun expedient al momentului; iar inclinati-unea atre panteism a facut pe lumea ro-maná s5. amalgameze CreOinismul cu mul-time de invataturi practice 0 principii me-tafisice de ale panteismului indian care ergpe atunci predicat In toata Asia, paná laportile Europei, gásind pretutinderi pri-mirea bun5, mai cu seamfi pentru aceleparti din doctrind cari erau accesibile inte-ligentei poporului. In special InvataturileBuddhismului find esential umanitare 0 e-galitare, erau inbratipte cu caldurá de mul-timea cea mare de asupriti 0 nenorociti

'

www.dacoromanica.ro

126 Vast le Conta

ai imperitilui roman. Aceasta multime, caredin cauza culturei generale de atunci ca-patase ea ins.* sentimente umanitareegalitare, s a devotat cu toat5. inima lavataturilor panteiste ; fiind-ca voia sa faca prinele o reforma socialf compleca, i sa res-tabileasca dreptatea i pe lumea aceasta

pe cealalta. Cu un cuvant erau pe a-tunci necesitati, aspiratiuni, dispositiuni a-naloage cu acele cari astazi se renasc subdenumirea de socialism. In astfel de dis-pozitiuni ale spiritelor din lumea romana,ideile crestine, .cari desigur au fost foarteinguste cand au esit din Palestina, aufost Iargite de apostoli neisraeliti ca sf. Pa-vel, de acei cari in cele dintE trei_vea-curi dupa Christos au facut evangheliile,de teologi ca Origen, Tertualian, Au-gustin, cari erau adapati_ in ideile pante-iste ale filosofiei pagane de pe atunci,de nenurnarati predicatori i neofiti, cari cutotii erau patrunsi de ideile budhiste cariformau boala morala a timpului de atunci.Dupá o munca de cateva veacuri, in carenenumarate secte se formau i dispareau,se divizau si se recontopeau pe fie-care zi(munca caracteristica ori-carei societaticare a perdut credintele vechi i cauta al-tele noua)s'a stabilit insfarsit Crestinismulpe bazele solide cari dureaza de cincispre-

www.dacoromanica.ro

1nterári de metatisica inaterialista 127

zece veacuri. Daca Cre0inismul astfel pre-cum s'a constituit definitiv nu corespundecu aspiratiunile exaltate ale celor Intai cre9-tini, 0 nu se afla la aceea0 inaltime la careeste Budhismul, el totu0 a fost foarte poltrivit pentru gradul de cultura generala aEuropei de pana acums Este adevarat cagradul de cultura a fost In unele tari aleEuropei i In unele timpuri foarte jos, multmai jos chiar decat In Imparatia romana,pe cand s'a stabilit intai Cre0inismu1. DarIn acele tan i In acele timpuri adevaratulCre0inism nu era decat nominal, toti cre--tinii aceia fiind imbuibati In realitate nu .mai de idei politeiste, idolatrice i chiarfetisiste.

Din Iudaism Cre0inismul a Imprumutatmai cu sama pe Dumnezeu, fiinta unica,personala, despartita de lume, cu figura 0caractere omene0i, atribuindu-i Ins. iubireade omenire, omniprezenta i omniqtiintapanteista. Acestui Dumnezeu Insa i-a aplicatInteun mod cam nepotrivit trinitatea brah-manica, tatal, fiul i duhul sfant, cari nusunt aka ceva cleat Brahma, VipuEste de insemnat ca. Durnnezeu este repre-zentat pana qi astazi, mai cu sama pe fron-tispiciurile qi boltile bisericilor cre0ine dinorient, ca an ochiu care in loc de pleoape

are imprejur an triunghiu incunjurat de razes

si §iva.

www.dacoromanica.ro

1.28 Vasile Conta

Acesta este; zic cretinii, ochiul neadormital lui Dumnezeu, care vede toate. In rea-litate Ins& este chipul brahmanic al intrei-tului Dumnezeu unitersal, un cerc intr'untriunghiu, chip care a fost scobora de laindltimea abstractiunii indiane pentru a fiinteles de mintea mai putin filosofica acretinilor. Tot din religiile panteiste aleIndiei au Imprumutat cre*tinii legenda luiCrist, mai multe invát5.turi, pe cari le-autrecut In evangelii i mai cu sama moralaumanitarl 9i egalitará, care n'a fost nicio-data pe deplin aplicatá, apoi schivniciacalugaria cu mortificarea trupului, etc.

Intr'un cuvânt crqtinismul este panteis-mul indian hultuit pe monoteismul judaic

alimentat cu reminiscence politeiste.

pi

pi

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA VI.

PERIOADA 111ATERIALIS1IULUI

Cel mai inalt panteism filosofic se pre-face treptat In nfaterialism. Un exemplu decum se face aceasta prefacere treptatapoate fi luat din istoria modernd a filoso-fiei germane. De la Kant, care o\rde9teIntru catva In afirmatiunile sale, pand laHartmann, toti idea14tii germani admit cãatat eul cat 9i lumea exterioard sunt con-stituiti de o singura substanta, aceasta fiindde naturd spirituald ; dar, ideea celi facacqti filosofi despre aceasta substanta semodified treptat 9i pe nesimtite. Mai IntaiuSchelling, filosoful identiteitii absolute, con-siderd substanta universald ca un intregpretutindeni compus din toate principiilemorale 9i. intelectuale. Dar fiindcd analizasufletului omenesc a dat Inca de mult la

5

www.dacoromanica.ro

13O V asile Conte

ivealã mai multe facultati i poate mai multesubstante, mai multe principii spirituale,fiindca. trebuinta unificdrii universale cereca unul singur din aceste principii se.' fiegeneratorul i esenta celorlalte,de aceeaHegel, filosoful panlogismului, crezand calumea internd este ideea aflatd in sine insdqi

lumea externd este ideea qitd afarddin sine ins4i, admite In realitate ci. pelume nu exista decat principiul inteligenteicu diferitele manifestatiuni. Mai thrziu Scho-penhauer, cu mai multa perspicacitate decatpredecesorii sai, descoper5. ca. principiulfundamental al sufletului omenesc este vo-inta, 0 de aceea el admite, pentru trebuintaunificarii metafizice, ea' vointa este prin-cipiul unic, lucrul In sine, esenta universuluiIntreg, cu toate ci. formele sub cari el semanifestA. pot sa varieze pana. la nesfar0t.In timpurile din urine', Hartmann, observand.ca". vointa, adica" determinarea conqtiutá, estenumai o mica parte din determinarea Intregeiactivitdti a omului, i prin urmare o partenesfagit de mice: din determinarea Intregeiactivitati a universului, se razima pe o in-ductiune mult mai bine justificata. decataceea a, liii Schopenhauer i adrnite ca. in-con#ientul, adicá principiul activ ce se de-termina in mod necon0iut, este principiuluniversului intreg, desI acest principiu poate

si cA

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisica materialistã 131

accidental &A se manifesteze sub formadeterminárii coWiute.Prin aceasta d. Hart-mann pretinde cd uneqte prin o vastäsinteza idealismul optimist al lui Hegel cudinamismul pesimist al lui Schopenhauer ;cáci, pentru dOnsul universul Intreg, adicAfiinta absolutd, nu este nici numai inteli-genta, nici numai vointi, ci un compusdin aceste douá facultáti, un ce care In-truneqte Intelepciunea perfecta i con-tiinta perfecta. Dar In realitate Hart-mann nu face decOt sa admita. principiuluniversal al lui Schopenhauer preficandu-Idin conftient in inconftient. Este de obser-vat, de altá parte, CA vointa a fost treptatdespoiatá de libertatea i spontaneitatea sade catre cei din urmá filosofi, pftná canda ajuns &á fie o adevárati determinare fa-tald. Mai este de observat apoi ca. cei pa-tru filosofi cari s'au succedat dela Schel-ling pOnd la Hartmann inclusiv au fostunul dupe: altul favoritii aproape esclusiviai clasei culte din Germania ; ceea ce In-semneazá ca ideile metafisice ale acesteiclase au trecut efectiv prin gradele de e-volutiune Insemnate la cei patru filosofi.Dar de la teoria lui Hartmann, care esteastazi aproape cea mai favorita in Germa-nia, pOna la materialismul pur, nu mai estedecht un pas de ficut. i in adevar, forta

www.dacoromanica.ro

132 Vasile Conta

universalá care, dupá Hartmann, deter-mini in mod necesar i neconstiut toatiactivitatea universald, nu se deosebWeesentiaI de forta materiald adthisO de a-cei ce cred c5. exista. pe lume cleatsubstanti materiald. Apoi se qtie ca ma-terialitii mai inaintati nu admitei decat un singur principiu pentru toatáexistenta i anume forta; cáci, materia nueste dupá dOn0i cleat un nume ce se cidfortei, când se manifesta simturilor noastreexterioare. i in adevdr, aceea ce se nu-mWe un corp material nu se manifestAnota cleat prin rezistenta ce el opune sfor-tarilor i miFárilor noastre, precum i prinimpresiunea ce el face simturilor noastre,adicá prin ceea ce el imprimd moleculelorce compun organele acestor simtiri ; astfelca% noi nu cunoa0em in realitate cleatfortele unui corp material ; i aceasta neautorizi. a crede c5. corpul insu0 nu estenimic alta cleat un complex de forte de-terminate. Materialismul pur ajuns la acestpunct admite ca principiul i esenta lumiiintregi este forta, aceasta putând sA va-rieze in manifestatiunile sale 'Ana la nesfOr0t.

Din cele de mai sus se vede cá idea-lismul spiritualist, care constitue cea dinurmA fazá a panteismului, este destinat a

cei 3i

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA 1:43

se transformà in materialism. Dar materia-lismul se formeazi pe une locuri prin trans-formarea celei inthi faze a panteismului,adicã a acelei faze in care se admite &ásubstanta materiali este trupul universului,iar substanta spiritualk sau _Dumnezeu,este sufletul universului. In acest caz, tre-buinta unificarii waivers* in loc sa deci-dd pe filosofi a admite numai existentasubstantei spirituale, ii decide pe une lo-curi sà recunoasá numai existenta substanteimateriale. In sfax0t materialismul actualdin Europa este format deadreptul printransformarea monoteismului, fará sá maifi trecut prin fazele panteismului. Dar a-ceastu nu impedica de a fi bine justificatiordinea cronologic5, ce am adoptat in a-cest studiu, punand perioada panteismuluiinaintea perioadei materialismului.

Ca.nd materialismul ia nWere prin trans-formarea monoteismului, atunci el are capunct de plecare credinta cd sunt pe lumedouä substante deosebite, spiritul 0 mate-ria. Dacd imprejurarile fac ca omul sä fiesilit a se dedà mai mult la ocupatiuni prac-tice, la lupta cu natura, 0 prin urmare lastudiul 9tiintelor experimentale, atunci elcaqtiga convingeri mai puternice 0 mai nu-meroase in privinta materiei cleat in pril,vista spiritului, ceea ce-1 decide, cu timpu-

www.dacoromanica.ro

334 Vasile Conta

a admite materia ca substant& universal&unici, Intocmai precum Imprejurari con-trare acestor de mai sus decid, cu timpul,pe om a admite spiritul ca substanti uni-versal& unicà. Inc& de cand Incepe a se a-profunda ,studiul tiintelor experimentale serecunoqte ca. materia are o fort& a ei pro-prie, care lucreaza dupá n*e legi neschim-bâtoare, pe cand pentru aceea ce se nu-meSe spirit, tocmai pentrucá nu este apde bine studiat 9i cunoscut, nu se constataleg-i ap de fixe dupe: cari el s& lucreze.Cu chipul acesta Inc& de pe la Inceputulqtiintelor naturei se face o deosebire radi-cal& intre materie i spirit ; cea dintai findtotdeauna accesibild simfarilor 0 supusala legi fatale, cel putin atunci cand nu estetulburata prin actiunea vr'unui spirit, iarsubstanta spiritual& fiind totdeauna netan-gibild gi nesupusd la legi fatale. Odata a-ceased deosebire fg.cut5., domeniul lumiimateriale merge treptat crescand In pa-guba domeniului lumei spirituale, cu cattiintele experimentale fac mai mult pro-

gres. Astronotnia, fisica, chimia, alunga trep-tat spiritul din lumea anorganick nel&s&ndpentru Dumnezeu cleat cel mult rolul decreator al acestei lumi inteun singur mo-ment din trecut ; dupd, aceea spiritul este1-reptat alungat din lumea organic& de ca-

www.dacoromanica.ro

tncercari de metaRsica materialika 135

tre stiintele biologice, phnd chnd abia magaseste un ultim refugiu in creerul omului;ins& mai thrziu, el este alungat si din a-cest refugiu de filosofia deterministd, aju-tatá de progresele fisiologice, a psico-fisi-cei 0 a sociologiei cu chipul acesta ajun-ge un moment, cand stiintele, chiar dacAnu pot esplich materialiceste toate fenome-nele numite spirituale, insA lash a se intre-vedeà posibilitatea unei astfel de esplicari;si atunci, trebuinta unificArii universului de-oparte, si numárul covht*tor al lenomene-lor esplicate materialiceste de altA parte,ne silesc a admite prin inductiune ch. ma-teria este substanta universalA unicá carese miscA si se transformd prin forta saproprie in spatiul i timpul nesfhrsit.

SA se observe eh materia, spatiul i tim-pul, cari mai inainte erau considerate eaneatarnate unul de altul, sunt din ce in cemai solid impreunate in mintea materia-

Astfel in privinta materiei este dede mult admis cá ea nu poate existh de-cat in spatiu i timp. In privinta spatiului,pe de-o parte, este de mult admis ea e-xistA. necesar in timp, iarA pe de altA parte,stiintele experimentale tind din ce in cemai mult a dovedi cá nu existA spatiu cutotul desert de materie. In sfhrsit, timpulnu poate fi efectiv separat de materie si

:

listilor.

www.dacoromanica.ro

136 Vasile Conta

de spatiu prin aceea chiar ca aceste dinurma sunt socotite fdra inceput si fara sfar-sit. Cu chipul acesta materia, spatiultimpul, incep a constitui o adevarata tri-nitate materialista.Mai tarziu materialis-tii cauta a unifica si mai mult aceasta tri-nitate. Am vazut mai sus ratiunea pentrucare se admite Ca materia nu este decatun nume special ce se da fortei, cand a-ceasta se manifesta simturilor noastre ex-terioare. Tot astfel se descopere ca ideeade spatiu este. forma-Ca, in ultima analizapsicologica, de impresiunea multipld exer-citata asupra simturilor eXterioare de maimatte forte deodatd, 0 c5. ideea de timpeste formata de impresiunea simpld i re-petatd produsa de o singurd fortd; ceeace insemneaza ca spatiul este In ultima a-naliza forta multipld, iar timpul forta re-petatd in actiunea sa. Acest rezultat al a-nalizei psicologice sileste pe materialisti aadmite ca materia, spatiul i timpul nu suntdecat trei manifestatiuni deosebite ale u-nui singur principiu, a fortei, Intocmai pre-cum pentru panteistii indieni Brahma, Vis-nu si iva nu sunt de cat trei manifesta-tiuni deosebite ale lui Para-Brahma. Dealta parte, materialistii nu pot Inca sa rea-lizeze In mintea lor ideea ca materia, spa-tiul si timpul nu exist& in realitate ca etr-

pi

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA 137

titati deosebite ; ceea ce-i hotirdste sd ad-mita' cá forta, cu toatá unitatea sa, este deo naturd tripld, intocmai precum Para-Brahma este pentru Indieni in acelasi timpunic i triplu. Aceste cloud afirmári contra-dictorii, cari stint totodatá necesare si ne-dumeritoare, sunt la materialisti, ca i labrahmanisti, efectul stárii de tranzitiune dela trialism la monism. Se pare deci cá ma-terialismul, care se formeazd direct printransformarea monoteismului sau acelor in-tad faze ale panteismului, trebue* sá se des-volte asa fel incdt si. treacd prin un sirde faze analoage cu toate fazele panteis-mului. Deac'eea este de prevazut cd, unviitor mai mult sau mai putin apropiat,materialistii vor putea realiza in mintea lorunitatea perfectd a tortei, i atunci for lava deveni pentru dansii ceea ce Buddha,de exemplu, a devenit la urnid pentru pan-teistii indieni, adici substanta universala. u-nicd. Aceastd transformare in conceptiu-nea fortei materiale universale se va efec-tuà poate in Europa in acelas timp candideaIitii spiritualisti vor ajunge si ei a pre-face definitiv principiul lor universal inforta universald ; i atunci, dupá ce se vafi ajuns la acelas rezultat pe doud cdi deo-sebite, se va stabili pentru toti invatatii ometafisicd proprie a civilisaliunii noastre? ale

www.dacoromanica.ro

138 Vasile Conta

carei faze ulterioare nu putem fi in starea le prevedeh.

Bazele metafisicei materialiste s.unt as-tázi preghtite mai cu samh de positivisti.Este adevárat ch acestia renegh in gene-re ori ce metafisich i pretind ch adevárulnu se poate gäsi decht In domeniul res-trills al stiintelor speciale, dincolo de careori ce cercetare este declarath de dhnsiizadarnich. Ei nu observá Insi cA, dach esteo necesitate a spiritului ornenesc acea careIi sileste pe dhnsii chiar a generalizh Indomeniul unei tllni speciale si a gási pen-tru mai multe fapte o idee generald 9i olege comunk tot acea necesitate, pe careei In zadar si-o disimuleazh, sileste pe oma generalizà in domeniul stiintei universalesi a concepe pentru toate rezultatele sain-telor speciale un singur principiu, sau celputin un complex de principii universale.Insh metafisica nu este decht stiinta carese ocuph cu aceste principii universale. Dealtmintrele pozitivitii elaboreazA cu maimulth soliditate cleat ori-care altii mate-rialul primar din care metafisicii materia-listi au a construi sistetnele lor. Unul din a-cesti metafisici, i cel mai insemnat pAnaacuma din veacul nostru, este fdra. indoialhSpencer.

Existenta scoalei curat positiyiste se eS.

www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisica materialista 139

plica foarte upr. Imprejurarile i gradul.civilizatiei noastre deoparte, i desvoltareaextraordinara a §tiintelor speciale de altaparte, sunt cauza cá invatatii nWri, in locde a poseda ca invatatii de aka data toate

abia pot dovedl sa exploreze Intoata viata lor ate un domeniu foarte mar-ginit al unei tiini speciale. Prin aceastaactivitatea generalizatoare a spiritului loreste toata ocupata cu ate o tiinta spe-cialk neramanandu-le timpul de a se ocupàcii complexul tuturor qtiintelor ; i astfeltendinta spiritului de a generaliza totali-tatea cunWintilor este In cat-va disimulata.De altmintrele fie-care invatat din zilelenoastre uzeaza de facultatea sa generaliza-toare In domeniul qtiintei speciale in carese consacra cu aceea0 libertate cu careinvatatii de alta data iizau In domeniul peatunci restrans al 0iintei universale. In ast-fel de conditiuni este lezne de inteles Cainvatatii ce se dedau la 0iinte1e specialenu pot sa conceapa in ceasurile lor de loi-sir cleat o filosofie ca aceea care se nu-mqte astazi pozitiva.

Morala este In perioada materialismuluicu totul despartita de ideile metafisice. Inainte lima de aceastä perioada, morala afost pe une locuri unita In totalitate cumetafisica pana pe la sfar0tu1 perioadei

gtiintele,

www.dacoromanica.ro

140 Vasile Conta

panteismului. Astfel a fost in India. In altelocuri insa morala a inceput a se despartide ideile metafisice inca din perioada po-liteismului, Astfel am vazut ca la Grecila Romani, unde cetatenii faceau ei sin-guri legile cari regulau interesele lor pa-manteqti, au inceput a se face deosebireintre regulele de purtare ce provin din vo-inta zeilor i acele cari provin numai dinvointa omului. Mai tarziu, cu cat intere-sele oamenilor au devenit mai numeroase

mai complicate prin efectul civilizatiunii,cu atat s'au Mout legi mai numeroase,cu atat regulele de purtare ce provin dinvointa omului s'au inmultit in paguba ce-lor cari provin din vointa divina. Cu chi-pul acesta, in tot timpul cat civilizatiuneaa gout progres de la Romani pana in zi-lele noastre, legislatiunea parnanteascamoravurile au scos din domeniul divin unacate una toate regulele de purtare ca-re intereseaza direct conservarea social&sanctionandu-le cu pedepse §i recompensepamante§ti. Complexul acestor regule con-stitue ceea ce se numWe dreptul. Cat des-pre putinele regule de purtare ramase indomeniul divin, ele au trecut de acolo trep-tat in ceea ce se nume§te domeniul con-tiintei morale ; astfel Ca ideile metafisice

au intrat In perioada materialismului libere

§i

0

i

ci

www.dacoromanica.ro

Incerc5r1 de metafisidi materialist5 141

de ori ce solidarirate cu morala ca si cutemerea de necunoscut. Aceasta nu impe-died insa ca morala sa aiba fundamentesolide in natura omului i sa constituepentru investigatiunile tiintifice o discipli-plinfi deosebita 0 de sine statatoare.

Mora la in genere, se imparte de mate-rialiqti ca 0. de multi spiritua14ti In drept,care are o sanctiune socialfi, i morala pro-priu zisa, care nu are aceasta sanctiune.Fundamentul moralei in genere este, dupaunii materialiqti, interesul bine bite les sauegoismul rafinat, dupa altii simpatia i in-teresul general. Cred insa ca este mai §ti-intific a crede ca fundamentul moralei esteun instinct inascut de conservare ant In-dividuala cat i sociala, instinct perfectibil0 tot atat de puternic 0 de eficace caori-care alt instinct.

Morala, facand un progres paralel cudeile metafisice, este mai pura, mai 1-nalta i mai puternica in perioada mate-rialismului decat in toate celelalte perioadeanterioare. Acest adevar este confirmat detendinta ce manifesta astazi popoarele celemai civilizate, prin agitatiunile lor socia-liste, de a face ca in societate sa dom-neasca o moralitate mai inalta decat Ina-inte, fara ajutorul nici unei credinti meta-fisice spiritualiste.

www.dacoromanica.ro

ECTIUNEA VII

OBSERITATIUNI GENERALE

Hegel a sustinut cu multi dreptate cAaceleasi legi ale logicei cari prezideath laforntarea ideilor In mintea unui individ,prezideath asemenea si la formarea ideilorunui popor sau a omenirei Intregi in cur-sul veacurilor. Acest adevar este confirmatsi de istoria ideilor metafisice.

Mai inthiu necesitatea intelectualA care si-leste pe individ a reduce cat mai mult launitate ounostintele sale, adicA a gruph maimulte fapte sub o singuth idee generalkapoi a intruni mai multe de aceste ideisub o singurd idee si mai generalk i asamai departe, aceastA necesitate intelec-tualA, zic, sileste pe omenirea Intreag5.unifica din ce in ce mai mult in cursulveacurilor ideile sale metafisice. Asa, la in-ceput, omul fiind fetisist, crede cA lumeaeste computh din nenumArate fiinte, avand

a

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA 143

fie care trup i suflet deosebit, i fiind cutotul neatarnate unele de altele, Dupa a-ceea, in periodele urmatoare, el itnpartelumea inteun numAr din ce in ce mai miede stapaniri deosebite, pana ajunge a cre-de ca peste lumea intreaga este un sta.pan cu mai multi subalterni. Mai tarziu, inperioada panteismului, omul crede cá lumeaintreaga constitue o singura fiinta cu trup

suflet deosebit, ceea ce implicA existen-ta a doua substante universale. In sfar0t,in ultima faza a panteismului i mai cu sa-ma in perioada materialismului, omul ajungea crede cã lumea intreaga este compusadintr'o singura substanta care se conducein lucrarile i manifestdrile. sale dupã unsingur principiu. Cu chipul acesta, in perioa-da materialimului, s'a ajuns la unificareacea mai complect5. care s'a putut da panaacuma ideilor metafisice.

In sectiunile precedente am mai vazutca toate ideile metafisice se formeaza inmod perfect logic, §i cá ideile ce ,_-,aracte-rizeazA o perioada sunt efectul evolutiuniideilor ce caracterizeazA perioada preceden-

Aceasta nu Insemneaza insa numai decatca omul a rationat la fie-care perioada, pen-tru stabill ideile sale metafisice, intoc-mai precum am rationat eu mai sus lasecfunea respectiva.

tA.

0

a-si

www.dacoromanica.ro

144 Vasile Conta

A rationa insemneazi propriu zis a aveacon0iint5. atat despre concluziune cat 0despre premizele din cari se trage con-cluziunea. Ins 5. experienta dovede0e, dupd.cum am aritat-o aiurea (Teoria, fatalismu-lui), ca rationamentul se face cate-odatain mod necon§tiut, a9a fel cá un individgise§te cate-odati ca prin inspiratiune oidee, care nu este in realitate decat conse-cinta logica a altor idei precedente, con-secinti despre care individul sau nu-0 dimina niciodati, sau Ii di samã tocmaimai tarziu. De altá parte, am arátat aiure(Teoria fatalismului) cá con0iinta care lu-mineazi, mare parte din actele psihiceale omului civilizat de astizi, este din cein ce mai intunecati i Intováriqe§te dince in ce mai putine acte psichice, cu catomul se afld pe o treaptd mai jos a pro-gresului.

Daci tinem samâ de aceste imprejuriri,atunci intelegem upr 7A, cu cat omul afost mai primitiv, cu atat el a trebuitformeze ideile sale metafisice in mod mainecoWiut, adici mai instinctiv, fárá ca for-marea acelor idei sa fi incetat veodatãde a fi perfect logicd. Cat despre noi, oa-menii civilizati cari avem o con0iinta multmai largi i luminoasi decat strámo0i

putem mai bine si ne 4p sami. nu

s5.-9i

nap-tei,

www.dacoromanica.ro

Incerc5ri de metafisica materialista 145

numai de formarea propriilor noastre idemetafisice, dar 0 de formarea ideilor stra-mo§ilor noa§tri, despre cari ace§tia nu§i-au dat ei singuri sama. Cu alte cuvinteomenirea i§i da astazi mai bine sama deceea ce a gandit §i a facut in trecut, In-tocmai precum un individ ajuns la maturi-tate i§i da mai bine sama de ratiunea en-getarilor 0 a faptelor sale din timpul co-pilariei 0 al junetei.

Cat despre ideile destinate a se formain viitor, omul nu poate in genere nicimacar sa le prevadL. Daca puterea nor-mala a inteligentei omene§ti ar fi aceea§iin toate timpurile, precum cred neevolu-tioni§tii, atunci un om care s'ar afla de e-xemplu in perioada fetisismului ar putea,prin meditatiune i prin argumentatiunilogice, sa ajunga repede pana la concep-tiunea ideilor metafisice cari .carecterisea-za de exemplu perioada monoteismului. Darincercarile zadarnice ale misionarilor creq-tini de a inculca idei monoteistice in ca-pul oamenilor salbateci, precum i multealte experiente de felul acesta, au doveditc5. aceasta este cu neputint5. Aceasta im-posibilitate Irish' se esplica foarte u§or. In-teligenta fiind o functionare a creerului,puterea sa de a concepe idei este deter-rninata 0 strict limitata de .-radul de per-

www.dacoromanica.ro

146 Vasile Conta

fectionare a creerului, Ins& creerul care amers treptat perfectionAndu-se, prin dife-rentiare, de la animalele inferioare pan&la om, continua a se perfection& treptatsi la acesta pe cat timp omenirea mergeprogres&nd. Asa dar omul, de la apari-tiunea lui pe lume pan& astazi, a trebuits5. treacA prin diferite grade de diferen-tiara a creerului sat', si prin urmare prindiferite grade de putere a inteligentei sa-le ; i la fiecare grad a trebuit sa fie olimitA, peste care puterea sa de a concepeidei, inductiunile si deductiunile sale logice,n'au putut trece. Ideile omenirii intregi autrebuit deci sA treac& in evolutiunea lorprin faze si perioade lungi, prin cari nu auputut trece ideile unui singur individ.

Se stie c& in ori-ce societate bmeneascAindivizii se deosebesc foarte mult intresii in privinta puterii intelectuale i prinurmare si Inprivinta puterii de a coucepeidei metafisice. De alt5. parte experientadovedeste c& in aceeasi societate cam a-ceeasi distant& separd pe indivizii cei maiinteligenti de cei mai putin inteligenti, fieca societatea progrezeaz&, fie ca ea retro-gradeath. De aici urmeazA c& ideile meta-fisice trebue totdeauna sd se afle deodat&in diferite faze a desvoltdrii lor la diferi-tele glase ale societAlii, menlinandu-se tot-

dan-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialist& 147

deauna cam aceea0 distanti Intre gradulde desvoltare la care au ajuns ideile claseicelei mai inteligente 0 gradul la care auajuns ideile clasei celei mai putin inteli-gente din societate. Aqa, de exemplu, cândEuropa civilizatá din timpul Grecilor 0 Ro-manilor intrase definitiv In perioada polite-ismului, numai clasele cele mai culte alesocietatii aveau credinti curat politeiste, pecand poporul de jos era Inca fetiOst 0 i-dolatru propriu zis. and dupá aceea Eu-ropa devenise monoteista prin introduce-rea creqtinismului, numai oamenii cei mailuminati din ea aveau idei monoteiste pro-priu zise, pe cand oamenii de rand con-servau In intregime credintele politeiste,0 in mare parte credintele feti00e 0 ido-latrice. Insfar0t, in perioadele urmátoare,indivizii cei mai inteligenti din Europa de-vin panteigi 0 apoi materiali0i, pe candpoporul conserva in toatá intregimea ere-dintele monoteiste, in mare parte celepoliteiste, 0 multe din credintele 0 maivechi.

Este adevárat ea In ori ce moment al is-toriei un popor se infatipaza in aparentacu un singur sistem de credinti metafisicepentru toti indivizii. Astfel pe tin popor11 gásim In intregime mahometan, pe unaltul budhist, pe un. al treilea cre9tin, 0

www.dacoromanica.ro

148 Vasite Conta

ap mai departe. Aceast5 unitate ins5. decredinti este numai nominalá ; caci in rea-litate sistemul, ca sã zic aa, oficial deidei metafisice este conceput de fie carein divid sub forma pe care o au ideile me-tafisice in faza corespunzatoare cu gradulde inteligentá al individului.

Pentru a ne convinge de aceasta nu a-vem cleat si. observdm ceea ce se pe-trece inteo societate zis5 crWina. din Eu-ropa de astázi.

Pe treapta cea mai de jos gásim indi-vizii cei mai inculti i mai marginiti la min-te, cari cred Inca in strigoi, in stafii, invraji, etc., i cari inteleg toate elementelecre§tinismului dup5. maniera fetiitilor. Ast-fel ei nu atribue o adeváratá valoare de-cat formelor exterioare ale crWinismuluiprecum icoanelor i crucilor, pe care leconsiderá ca nite adevárati fetii, formu-lelor sacramentale cari se pronunta la di-ferite ocazii, etc.Pe o treaptd mai susgasim crWini mai deqtepti cari, in medi-tatiunile lor metafisice, gandesc mai multla Christos, la Maica Domnului, la ingeri§i la sfinti ; dar ei nu-§i inchipuesc pe totiacWia cleat in felul in care politeiqtii iiinchipuiau pe zeii §i semi zeii lor ; cu altecuvinte credintele politeistice ale acestororWini au primit simple denumiri creqti-

www.dacoromanica.ro

Inceregri de metafisica materialtstet 149

nesti. Acesti crestini gandesc asemenea, desimai putin dec'at crestinii cei mai marginiti,la stafii, strigoi, etc ; dar ei boteazá toateaceste duhuri cu nurnele crestinesc dedraci, si se tern de .dânsele mai putin cle-at de ingeri si de sfinti, Mai departesuindu-ne pe treptele intelectuale ale so-cietatii crestine, vedem cá credintele feti-siste si politeiste se slabesc, iar cele mo-noteiste se intiiresc din ce in ce, pana a-jungem la doctorii crestinisrnului, la teologi,a cAror glndire rnetafisicá este ocupatáaproape esclusiv de Durnnezeu i foarteputin de celelalte spirite.Pe o treapti su-perioarA se af15. filosofii rnonoteisti, cariadmit pentru lumea spiritualA numai exis-tenta lui Durnnezeu si a sufletelor omenesti;si apoi deasupra acestora se afii panteistii

in fine materialistii. Este de observat cáchiar acesti filosofii sunt Inca in leg-Railcu cr -stinismul prin respectarea din par-tea lor a o rnultime de forme crestine ca-re sunt intrate in moravurile poporului,precum sunt acele privitoare la nasteri, lainmormantari, la sárbAtori, etc.

Din cele de mai sus rezultd ca in fie-caresocietate se pdstreasä ca in niste paturisuperpuse toate credintele metafisice pecare le-au avut veodatá stra.mosii indivizi-lor din societate.

si

www.dacoromanica.ro

150 Vasile Conta

Atat numai ea, cu cat credintele ce sepastreaza sunt mai vechi pentru societa-tea pe care o consideram, cu atat ele suntmai denaturate 0 mai decazute din autori-tatea lor de alti data. Astfel in societateanoastra se pastreaza numai sub forma defabule, adica de vane inchipuiri, convor-birile dintre animale, plante 0 lucruri ne-insufletite, convorbiri in a carora realitatecredeau stramoqii nqtri in perioada feti-9ismului, precum cred salbatecii fetiOstide astazi. Istorisirile despre intamplarile0 ispravile zeilor 0 ale semi-zeilor pe caristramo0i noqtri le credeau de adevarateIn perioada idolatriei 0 in aceea a politeis-mului, au perdut treptat caracterul ade-varului, parka au ajuns la noi sub forma depovefli, adica de pure creatiuni ale imagi-natiunii. Credintele crWine0i fiind relativrecente pentru societatea noastra n'au a-juns Inca in starea de pove0i ; dar putem's5, observam mersul lor zilnic spre aceastastare. Astfel, pe zi ce merge, cre0inii ceiinteligenti scot din domeniul adevaruluicate una din legendele privitoare pe sfinti,pe ingeri 0 chiar pe Christos, fara ca ei sainceteze veodata de a se considerL ca foartebuni creqtini. Aceasta purificare 0 simpli-ficare continua a traditiunilor cre0ine0i fa-cuta chiar de cará cei ce se cred adeva-

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA 151

rati cre0ini, 0 de alt5. parte, trecerea cese observá zilnic a unui numár din ce inca mai mare de crWini la panteism i lamaterialism, va sfar0 Inteo zi prin a scoatecu totul din domeniul adevárului toate tra-ditiunile cre0ine0i 0 a le trece ln dome-niul basmelor.In sfAr0t credintele mono-teistice-pure, precum 0 acele curat pan-teistice 0 materialiste, cari sunt cele mairecente, sunt 0 cele mai indepârtate destarea basmelor ; astfel eh' ele, de0 suntsupuse zilnic indoelei 0 criticei, dar suntsupuse cu respectul ce se datorWe ade-vdrului ; §i chiar aceea ce se descopere afi o eroare, se considerá ca o nereu0ta aincercárii sincere de a af14 adevkul, iar nuca o purá creatiune a imaginatiunii.

Am vázut pând aici ca ideile metafisice seafla, la diferite grade de progres ln dife-ritele clase de indivizi ai aceleia0 socie-t4 ; de unde rezulta cd pentru a puteàurrnki calea progresivA facutá de ideilemetafisice de la inceputul omenirii pAnäastazi, trebue sa urmárim progresul inte-lectual al ace1eia0 dime de indivizi din so-cietate. Se intelege cã progresul intelec-tual al clasei celei mai inteligente 0 maiculte este cel mai upr de urmárit, i tot-odatá cel mai util de studiat, fiindca el an-ticipeazá asupra progresului tuturu oeIor,

www.dacoromanica.ro

152 Vasile Conta

lalte. Deaceea i eu in studiul de fata amavut In vedere mai cu sama progresul in-telectual al acestei clase.

Se crede obicinuit, ca sistemele de ideimetafisice, 0 mai cu sama acele ce se nu-mese propriu vorbinci religiuni, nu fac pro-grese zilnice i necontenite, ci se schimbadeodata prin autoritatea unor oameni mari,pentru a. ramanea apoi stationare In timpde seculi. Am vazut lima mai sus ca a-ceasta opiniune este falqa 0 ca. chiar a-tunci cand ideile metafisice ale unui poporconserva In timp de seculi o singura denu-mire, ca acea de mahomedanism, etc., to-tu0 indivizii schimba zilnic felul In care eiconcep tocmai acele idei cari sunt cu-prinse sub denumirea traditionala ce du-reaza secoli, pana and Inteo zi se desco-pere cá ideile sunt prea schimbate pen-tru a mai corespunde cu vechia lordenumire ; i atunci li se da o alta denu-mire 0 o aka forma exterioara mai apro-piata continutului lor, crezandu-se, pe ne-dreptul, ca prin aceasta se opereaza oschimbare brusca i radicala a ideilor me-tafizice curente.

Aa dar, ideile metafisice au facut unprogres lent 0 pe nesimtite de la incepu-tul omenirii pana astazi, i impartirea aces-tai proves in perioade distincte, nu QsW

www.dacoromanica.ro

Incercari de meiafisicd mAterialistd 153

justificata cleat numai prin marea schim-bare ce se constata la ace1ea9i idei ale a-celeia9i succesiuni de indivizi dupa un foar-te lung timp. Deaici urmeaza ca ideilecaracterizeaza o singura perioada, se nascdin ideile perioadelor precedente, crese 9ise desvoltd pe nesimtite in paguba a-celor idei, i apoi, la randul lor, descrescpe nesimtite i dispar dupa ce au dat na9-tere ideilor din perioada urmatoare.

Pentru a da o idee de felul in care sedesvolta pe nesimtite ideile ce caracteri-zeaza o perioada. oare care, voiu descrie,ca exemplu, desvoltarea perioadei materia-lismului observata la clasele cele mai inte-ligente ale societatilor omene9ti.

La inceput toate mi9carile pe cari leobservá omul in natura le atribue vointeispiritelor. Dar cu cat experienta lui cre9te,cu atat el poate sa-9i esplice mai multedin anste mi9cari, f4ra a presupune inter-venirea spiritelor. Cel intaiu fenomen pe ca-re el poate esplice in felul acestaeste de sigur caderea corpurilor ce se a-fla in apropierea lui. Inca din timpurile celemai vechi omul reu9e9te, dup5. oare-caree%.perienta, a-9i da esplicatiunea aceastaII Daca iau o piatra. in mama i apoi Ii d.au

s5.

se

www.dacoromanica.ro

154 Vasile Conta

drumul de sus, ea cade jos, pentru cA mA-na mea nu o mai tine sus," Este adeviratcá aceastA esplicatiune nu este tocmai sa-tisfAcatoare ; dar ceea ce voesc sA constateste a omul 4.0 poate esplicA, bine sau rAu,caderea unui corp far& intervenirea spiti-telor. Tot in chipul acesta esplicandu-si, o-mul descopere treptat, cA stAnca se rosto-goleste de pe rnunte pentru cA cade desus in jos, c5. parAul curge pentrucA vinede la deal la vale, etc. Se Intelege cA toatefenomenele cari nu se pot incA esplica infelul acesta continua a se esplicâ tot prinintervenirea directA a spiritelor. Iar pro-gresul cunostintelor experimentale scoatede sub domnirea indirectà a spiritelor fe-nomene din ce in ce mai numeroase sidin ne in ce mai depArtate de om. AstfeldupA ce omul ajunge treptat da samAIn mod natural de mai toate fenomenelede pe pAmAnt can Ii atrag mai mult aten-tiunea, el descopere cd nourii de pe cersunt de aceeasi naturA si se .formeazd Inacelas chip ca i aburii ce ies dintr'o oalAce fierbe la foc, el descopere insfarsit cásoarele, luna i stelele sunt corpuri nelnsu-fletite, cari sunt puse in miscare de ace-easi putere, care face ca o piatr5. sA cadAjos cind e lAsatA din mAnA. Este de ob-servat nä precum omul admite la Inceput

1

www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisica materialista 155

existenta spiritelor pentru aii esplica maiintai lucrurile cele mai apropiate de dan-sul, 0 apoi treptat lucrurile din ce- in cemai indepártate, pana ajunge a recunoWestapanirea spiritelor peste universul intreg;tot a9a, la un grad mai inaintat de civili-zatiune, omul incepe ali esplica in modnatural mai intai fenomenele privitoare lalucrurile cele mai apropiate de dansul, 9iapoi treptat fenomenele privitoare la lucru-rile din ce in ce mai departate, pana a-junge a isgoni cu totul spiritele din lume.Cu alte cuvinte, conceptiunea materiei a-cuma, ca i conceptiunea spiritului altadata, cuprinde la inceput o foarte micasfera al carei centru este omul, 0 apoise inalta i se largWe treptat pana cu-prinde in sine universul intreg.

Precum spiritul este putin cate putin a-lungat din lumea ce se afla in afara deom, tot astfel este, de0 mult mai greu, a-lungat din trupul omului. Se 0ie ca la in-ceput toate fenomenele cari au loc in tru-pul omului sunt atribuite vointei sufletului.Functiunile organice insa ale trupului sunt.una cate una esplicate in mod natural, 0sufletul este dislocuit treptat din diferiteleorgane ale trupului, pana cand nu mai ra-mane nici un loc pentru dansul.

Daca examinam miFarea 9tiintifica din

www.dacoromanica.ro

156 Vasile Conta

Europa moderna, vedem ca toti invatatiicari au cultivat stiintele positive si caris'au succedat de la Bacon incoace, n'aufacut cleat sa largeasca treptat sfera es-plicatiunii materialiste a lumii, in pagubaesplicatiunii spiritualiste. Este de observatcá acesti Invatati au fost dualisti sau ec-lectici, adica spiritualisti cari admiteau inacelasi timp existenta spiritului si a mate-riei ; cäci, pe cata vreme ramaneau Incafenomene ce nu se puteau esplica in modnatural, ramanea asemenea un loc pentruspirit; iar aeest loc a fost treptat redusin mod neconstiut de care chiar acei carise credeau caldurosi aparatori ai spiritua-lism ului.

Astazi lucrurile sunt ajunse in Europala asa punct, incat spiritualistii eclecticirecunosc cá lumea intreaga este guvernatade legi fixe inerente materiei, rezervandins& pentru Dumnezeu,rolul de creator, sipentru sufletul omului sentimentele, lute-ligenta i vointa. Aceste rezerve sunt fa-cute numai pentruca nu s'au putut Inca daesplicatiuni materialiste satisfacatoare Inprivinta creatiunii lumii, si mai cu samain privinta facultatilor psichice. Dar acestechestiuni grele sunt acum obiectul uneivii discutiuni intre materialistii puri de-oparte, si acei cari continua inch de a fi

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA 157

spirituali0 eclectici do altA parte. Aceas-td discutiune este fructuoasA, pentrucA areloc intre adversari cari se pot intelege,de oare ce ei au ca punct de plecare co-mun un mare fond de principii admise deamAndoud pArtile. Cât despre rezultatul fi-nal al acestei discutiuni, este u§or ds pre-vázut cA el va fi in avantagiul materialiq-tilor puri.

Voiu reproduce aici din aceastA discu-tiune, numai ca exemple, unele din argu-mentele prin cari materialiOi se 1ncearc5a dovedi, cá i facultatile psichice, cdroranu s'a putut Inca da o esplicatiune mate-rialista satisfAcatoare, nu pot fi altä cevadecat tot forte de ale materiei, i cd, prinurmare, nu existA suflet In Intelesul ce sedA acestui cuvant de care spiritualiqti.

SA presupunem pentru un moment, zicmateriali§tii, cA omul are in trupul sAu unsuflet aqa precum II inteleg spiritualiqtii. Setie insd cA facultAtile sufletWi nu sunt

tot una la toti oamenii. Sunt oameni cuinteligenta foarte puternicd §i liberA, cusentimente foarte delicate, insfAr§it cu unsuflet foarte pronuntat. In* dacA de la a-ce§ti oarneni ne scoboram treptat in josgasim de cei cari au facultati psichice dince in ce mai putin desvoltate, pAnA ajun-gem la imbecili §i idioti, la cari aceste fa-

www.dacoromanica.ro

158 Vasile Conta

cultiiti sunt foarte slabe. Este insä admiscA oamenii imbecili au suflet ca si cei in-teligenti. DacA acum comparAm un om im-becil cu un ane sau cu un elefant inteli-gent, vedem cá deosebirea in privinta in-teligentii este intre dansii cu mult mai micacleat intre un om foarte inteligent si unulfoarte imbecil. Pentru ratiunea, darA, pentrucare se admite cA omul imbecil are sufletca si cel inteligent, trebue sA se admitA cAsi cAnele ori elefantul inteligent are sufletca -si omul imbecil. DacA de la cane 0 e-lefant ne scoborain gradat in jos pe scarafiintelor organice, facand la fie-care gradrationamentul de mai sus, ajungem sA re-cunoastem cA trebue si aibA suflet panAsi polipii, panA si plantele, panA si mone-rele. Monera insA, care dupA unii, se nasteprin generatiune spontanee din apa mArii,este gthbulet omogen quasi-liquid caremai nu se deosebeste de apa in care trA-este. DacA se atribue facultAti sufletestipAnd 0 acestei fiinti, atunci nu este vr'oratiune de a nu le atribui si apei. InsA dacAapa are suflet, atunci trebue s5, aibA si ce.lelalte corpuri neorganice. Dar miscArileacestor corpuri sunt ele oare produse devointA, de inteligentA, de sentimente ? Cando piatrA cade la pAm&nt, fiindcA-i dau dru-mul din mai* este oare aceastA cadere

www.dacoromanica.ro

Incerari de metafisicA materialistA 159

un efect al vointei petrei ? Spiritualistii zicnu. Piatra cade, zic ei, pentru ca. e atrasade pamant, si aceasta atractiune este oputere curat materiala, precum de altmin-trelea sunt toate puterile cari pun in mis-care corpurile neorganice lasate In voialor. Dar daca toate aceste corpuri sunt puseIn miscare de puteri materiale, atunci totastfel trebue sa fie si cu monerele cari sedeosebesc foarte putin de aceste corpuri.i daca. monerele trdesc nurnai cu puteri

materiale, tot asa trebue sa traiasca si fi-intele cari sunt numai cu un grad mai su-perioare, precum stint celulele organice.Dacá de la aceste celule ne suim gra-dat pe scara vietii organice, facand la fie-care grad rationamentul de mai sus, ajun-gem sa. recunoastem cgt tot numai- de puterimateriale trebue sa fie produse si miscarilechnilor si ale elefantilor, si acele ale oa-menilor imbecili si In sfarsit acele chiarale oamenilor inteligenti. Asa dar puterilecari pun In miscare omul nu se deosebescradical de puterile cari pun In miscarecelelalte corpuri din natura, de oare ce in-tre aceste puteri este numai o deosebirede grad. Cu alte cuvinte, aceea ce se nu-meste suflet ornenesc nu este decat o combinatiune speciala, un joc complect de fortemateriale.

Este adevarat ca la prima vedere newww.dacoromanica.ro

161i Vasile Conta

pare inexpicabil cum aceste admirabile fa-cultati sufleteqti ale omului sa fie ni§tdsimple forte materiale. and Insa ne adu-cem aminte Ca noi Inine putem sa reali--zam cu maqinile noastre mirarile cele:maicomplicate i sa producem efectele celemai diferite, numai prin aceea cä, intoc-mind in mod diferif:partile componente alediferitelor maini, combinam i diriguim inmod diferit acelea0 cateva forte simple deale corpurilor. inorganice ; cand ne aducemaminte, zic, de toate aceste, atunci Intele-gem ca nu e cu neputinta ca acelea§i ca-teva forte simple, fiind diriguite de meca-nismul cel mai complicat ce ar putea vr'odata avea o ma§ina, sa dea na§tere la m4-carile cele mai extra ordinare, i prin ur-mare la fortele derivate cele mai deosebitein aparenti de fortele simple din cari s'aunascut. In aceasti ordine de idei putempresupune ca miqcárile i fortele corpurilorinorganice sunt relativ simple, nu..iai pen-truca constitutiunea moleculara i mecanis-mul acestor corpuri sunt asemenea relativsimple. Insa cand aceeaqi materie care con-stitue corpurile inorganice se aranjeaza inimprejurari date, ap, fel !neat constitue me-canismuri mai complicate, ca monerele, cacelulele organice, ca plantele, etc. atunciea di nWere la mi9cari mai complicate

www.dacoromanica.ro

IncereAri de thetafIsicri materialista 161

care constituesc forte derivate deosebiteIn aparent5. de fortele corpurile inorganice,Astfel, monerele, celulele organice, plan-tele, etc., se nasc, se hránesc, cresc, dege-nereaz5, ; iar fortele derivate cari dauna0ere la aceste fenomene se numesc fi-siologice, i par a fi de natura deosebitade fortele fisice i chimice din cari suntderivate. Dac5, apoi ne suim treptat pescara fiintelor organice, vedem cã fenome-nele fisiologice devin la rândul lor din cein ce mai complicate, pentruca rezultd din-tr'un mecanism (dintr'un organism) din cein ce mai Gomplicat. In special, mecanismulsistemului nervos ajunge la ap grad decomplicatiune la animalele superioare, inchtunele m*dri de tot complicate, la cari eldá na§tere, ne par a fi ni§te forte cu totuldeosebite de chiar aceea ce am numit pa.n6.acuma forte fisiologice. Acele forte suntsimtireax idecata, vointa 0 se numescpsichit pentru a fi deosebite de cele fisi-ologice. Fortele psichice sunt ajunse la celmai mare grad de desvoltare la om, pen-truca. §i mecanismul creerului omemesc esteajuns la cel mai mare grad de complicati-une. Aa dar Intre fortele fizice, chimice,fiziologice §i psichice poate s5. nu fieo deosebire radicalá, ci o simplá deo-sebire de gradut de complicatiune meca-

6

'

www.dacoromanica.ro

162 Vasile Conta

nica al miFarilor respective. Aceasta ipo-teza este sprijinita de imprejurarea cá for--tele vietii organice se dezvolta treptat

pe nesimtite de la fiintele organice celemai inferioare pana la cele mai superioare ;in ap fel ca este cu neputinta a fixa pescara fiintelor organice punctul la care in-cepe a se arata cutare forta psichica, saucutare forta fisiologica, precum este ase-menea cu neputinta de a gasi o aa liniede demarcaliune intre diferitele feluri defenomene organice, in cat sa nu fie nici unfenomen pentru care sa stain la indoiala,dace: trebue sa-1 numaram intre fenomenelechimice sau intre cele fisiologice, ori pealtul intre fenomenele fiziologice sau intrecele psichice. Dupa ipoteza de mai sustoate fortele din lurne se reduc la o sin-guri fond care, in definitiv, este acela0 lu-cru cu m4carea, intocmai precum i toatefelurile de materii din lume se reduc la osingura substanta. Dar miscarea sau forta,fiind o simplá proprietate a materiei, estenu numai nedespartita de aceasta, ci su-fere Inca i trebue sa sufere transformaricorespunzatoare cu transformarile materiei.De aceea fortele fizice i chimice cari suntnedespartite de materia ce constituia uncorp inorganic se prefac in forte psichicecand aceea0 materie se intocme0e a0t In-cat constitue un creer de cm. Aa dar, fe-

pi

www.dacoromanica.ro

Incereari de metafisica materialista 163

nomenele psichice al caror complex se nu-meste suflet nu sunt decat miscari mate-riale produse de organizmul sau mecaniz-mul foarte complicat al corpului materialce se numeste creer. Aceste miscari, dacale observam cu atentiune, vedem ea suntsupuse la legi necesare i fixe ca i toatecelelalte miscari a1 materiei, asa fel cánici dip acest punct de vedere flu gasimo deosebire radicala intre suflet i celelalteforie din natura.

La toate cele de mai sus spiritualistii o-biecteaza ca desi este asemanare intremiscarile celorlalte corpuri din lumea exte-rioara, totusi nu este nici o asemanare in-tre toate aceste miscari aflate pe cale o-biectiva i puterile sufletesti cari se des-copal- numai pe cale subiectiva, adica. nu -mai prin observatiune interna. De aici re-zulta ca chiar dacá activitatea sufleteascaa .omului poate fi, sau este, in corelatiunecu oare cari miseari ale creerului sau, sauale trupului sau intreg, totusi este o deo-sebire radicala intre aceste doua ordine defen omene.

La aceasta obiectiune un filosof materi-alist ar puteh raspunde precum urmeaz5.

Omul are un simt interior numit con-ftiinfd care este poate subdivizat in maimulte siMturi particulare, i cu care simte

www.dacoromanica.ro

164 Vasile Conta

aceea ce se petrece in sufletul sau &findeste in activitate ; apoi mai are un simtexterior, subdivizat in mai multe simturiparticulare, cu care simte aceea ce se a-fiá se petreee in afard de sufletul sau.Acum, pentru a puteh compnra doua saumai multe lucruri i a puteh afla raportulia care ele se afla, tiebue numai cleat catoate aceste lucruri sa fie supuse la per-ceptiunea ace1uiai simt, intocmai precumpentru a afia, de exemplu, raportul demaritne intre doua sau mai multe lucruri,trebue a aplica tuturor aceea§i unitate demasura. Insa cu simtul meu interior imieste cu neputintai ole a afla un raport, deasemanare, chiar daca asemanarea exista,intre activitatea mea sufleteasca i activi-tatea interioara a unei plante sau a uneipietre, pentru ratiunea c. activitatea aces-tor corpuri nu poate fi nici macar perce-puta, dar- necum comparata cu alte activi-tati, de catre simtul meu interior. Mai multdecat atata. Eu nu pot §ti numai prin sim-tul meu interior nici macar dacà ceilaltioameni au o activitate sufleteasca camine ; caci eu nu ma pot transporth cusimtul meu interior in capul celorlaiti oa-meni pentru a constath aceasta. Este ade-várat ca prin mijlocul simtirei exterioare,

prin diferite mijloace indirecte i foarte

si

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisica materialista 165

me§tepgite, ceilalti oameni pot sa-mi co-munice ca' §i ei au activtate sufleteasca ;

eu cred prin analogie, cã acea activitateeste intocmai ca a mea, numai flindca subtoate celelalte raporturi simtul meu exte-rior rn'a facut sa coustat o asemanarecomplecta intre ceilalti oameni i mine.Dar, de alta parte, dacä zic abstractie deanalogia mai stransa ce existá intre mine

ceilalti oameni, en nu .tiu cu sigurantadad. chiar plantele i petrele nu mi arspune ca. au 0 ele o activitate sufleteascacand s'ar puteà ele pune In comunicarestransa ca mine ca oameni.Aa dar sim-tulmeu interior nu ma poate face sa cu-nosc nici asemanarea, nici neasernanareace poate sa existe intre natura facultatilormele sufletWi i natura celorlalte forte dinnatura. A pretinde ca prin observatiuneainterioara se pot cal:lath cunWinti positive,

asupra naturei sufletului, ca sepoate adica afla raportul ce exista intresuflet i trup sau intre suflet §i ,celelalteforte din natura, este tot aa de absurd ea0 a pretinde, de exemplu, ca se poatefla raportul dintre greutatea i lumina cor-purilor, masurand amandoua aceste fortecu cantarul.

Cu totul altfel se petrec lucrurile, candcaut a ma instrui ou ajutorul simtului meu ex-

9tiintifice,

pi

pi

a-

www.dacoromanica.ro

166 Vasile Conta

terior. Dacá pun inaintea acestei simt opeatr5., o plant5., un animal inferior si unom, atunci pot &á fac o dreapta. compara-tie Intre aceste patru obiecte, fiindca' tus-patru sunt perceptibile de acelasi simt.Dacã aceste patru obiecte fac asupra sim-tului meu exterior, in oare-care privint5,aceeasi impresiune, atunci sunt in drept aconchicle cá trebue sã fie o forth' identicasau daca, voiti, o cauz5. identicd In tus-pa-tru obiectele, pentru ca acestea sá produc5.asupra mea acelasi efect. Itisa% dupd multeobservatiuni si comparatiuni s'a constatatca, toate fortele corpurilor susceptibile dea fi percepute cu simtul exterior se reducla urma urmei la miscare, adica la str5.mu-tarea succesiva.' a corpurilor sau a partilorlor din un loc in altul. De altá parte s'aconstatat c5. toate miscárile sunt supuse lalegi fixe i necesare. Cea mai principaladin aceste legi este cá miscarea nici nuse naste, nici nu dispare, ci ea se schim-bá numai In modalitatile sale, conservândastfel acelasi echivalent cantitativ. Deaceeade ate ori vedem ca o piatrk o plant5.,un animal, se misca', aceasth miscare esteefectul unei impulsiuni anterioare date a-cestor corpuri, adic5. a unei miscari ante-rioare care a incetat prin aceea cá s'atransformat In miscarea actuald a acestor

www.dacoromanica.ro

Incercari de metafisicA materialistil 167

corpuri. Omul considerat obiecti nu faceesceptiune la aceasti regulá. De oath orilucrurile exterioare dau o impulsiune oare-care sistemului nervos al omului prin ca-nalul organelor sensitive, de atatea ori seproduce o mirare interioara sau exterioar&a trupului sau a unei parti a trupului o-menesc ; §i vice-versa, de oath ori trupulomului executa o mirare materialá oare-care, de atatea ori el a primit o impul-siune materialá prin canalul simturilor saualtfel. Toate mirárile ce se executa in §iprin sistemul nervos se reduc la ceea cese nume§te actiuni reflexe; o impulsiunese produce in capatul nervului sensitiv, a-ceastd impulsiune cid na§tere la o mirarecare transformandu-se pnate de o multimede ori, percurge nervul sensitiv, celuleleinternervale, nervul motoriu, pentru a e§1apoi prin capatul acestui nerv sub formade mirare a unui organ oare-care al tru-pului. 1) Toatá activitatea sufleteasc& a o-mului se reduce deci pentru simtul meuexterior la o mirare moleculath a siste-mului nervos de aceia§i naturd cu mira-rea molecular& a celorlalte corpuri din

cum a§ puteà eu sa concep alt-

1) Pentru mai multá Iämurire vezi intre alteleTeoria fatalismului".

lu-me.i

www.dacoromanica.ro

168 Vasile Conta

feI sufletul unui om pe care nu-I .cunoscdeceit prin ajutorul simtului meu exterior,0 care imi face prin canalul acestui simtaceict.y impresiune in privinta fortelor saleca i ori-care alt corp material din natura?Este adevarat cá prin simtul meu interiormai capat o cuno§tinta de aka natura. des-pre sufletul meu, dar aceasta cuno§tintase raporta numai la sufletul men, §i. nuo pot intinde qi la sufletele celorlalti oa-meni decat pe calea analogiei. Ins& caleaanalogiei este, mai cu sarna in aceasta ma-terie, a§a Lde putin sigura, incit prin eaa§ puted cam cu aceia0 dreptate, atribuituturor corpurilor materiale din lume o ac-tivitate sufleteasca unita cu con§tiinta.

Dar daca." este vorba sa argumentam nu-mai decat cu analogii, atunci iati unamult mai bine fondata, cu care se poateda o esplicatiune mai §tiintifica cuno§tin-tei subiective a sufletului.

Se §tie ca orbul din na§tere care capitavederea la o virsta mai inaintata in urmaunei operatiuni chirurgicale, cind vedepentru prima cará un object, pe care nu-1atinge cu mina dar pe care il cunoa§tefoarte bine prin experienta simtului pipai-rii, nu poate sa recunoasca obiectul numaicu vederea. Mai mult decât atita. El nupoate sa gaseasca nici chiar cea mai mica

www.dacoromanica.ro

Incercári de metafisicA materialist-a 169

asemánare intre imaginea obiectului for-ma:a de organul optic i imaginea formatide organul pipairii ; ap. câ el are convin-gerea ca aceste cloud impresiuni yin de ladoui lucruri cu totul deosebite prin natu-ra lor. Aceastá convingere nu inceteazádeact când el privWe i pipde in acelcqitimp obiectul ; i numai dupa. ce se stabi-lqte prin experientd asociatiunea acestordouã feluri de sensatiuni el poate cunoqtein genere calitatile optice ale unui obiectprin simpla lui pipAire, sau calitatile-i tac-tice prin simpla lui privire.

Prin analogiel) trebue sá admitem, ci,simtul interior al omului se aflá in modpermanent fata cu simtuf exterior, In a-ceea§i situatie in care se afla simtul pipa-irii fata cu simtul vederei la orbul operat,in cele . dintal momente când el [privWeobiectele din jurul sau. CunoSintele sim-tului interior nu pot fi identificate cu cu-nqtintele simtului exterior, precum la or-bul operat cuno§tintele c4tigate prin simtulpipAirii nu pot fi identificate cu acelec4tigate prin simtul vederii. 0 idee deexemplu, nu poate fi identificata. cu o

1) Taine a relevat pe cat stiu cel intai a-ceasta analogie intr'un articol publicat in Revuephilosophique din 1877

www.dacoromanica.ro

170 Vasile Conta

miscare a oare caror molecule din creer,precum la orbul operat forma unui paharsirntita cu pipaitul nu poate fi identifi-cata cu imaginea luminoasa a 'acelui pa-har simtita cu vederea. Intre o idee 9i omiscare moleculara este un abis ce nu sepoate trece, precum este la orbul operatintre paharul pipait i paharul privit. Omulcrede cá ideea este o putere cu totul de-osebitá de miscarea unei molecule cerebrale

ca ea trebue sa purceada de la o sub-stanta cu totul alta de cat aceea care con-stitue o molecula cerebrala, intocmai pre-cum 0 orbul operat crede ca paharul sim-tit cu pipaitul e cu totul altul de cat pa-harul simtit cu vederea. Omul continua intoatei viala lui a crede Ca o idee este altaceva cleat o miscare moleculara si cá esteun abis intre aceste &ma lucruri, pentruea in toata viata lui nu se intampla o sin-gura data ca, in aceleqi limp in care ideease formeaza sau subsista in capul sail, elsa vada i sa pipae moleculele respectiveale creerului sau, facand diferite experi-mente concordante ; intocmai precum or-bul operat, pe cata vreme paharul n'a fostInca pipait i vazut in acelasi, timp dedansul, continua a crede cã paharul pipaiteste altul decat cel privit.

Din toate rezulta ca. creerul cu mirdrile

0.

www.dacoromanica.ro

1neercAri de metafisica materialist5 171

lui ci sufletul sunt unul i acelasi lucru, pecare insd ni-1 reprezintarn in cloud feluri de-osebite, pentru ca-I cunoactem prin inter-mediarul a cloud simturi deosebite ce suntimpregonate de dansul in mod deosebit.

Cu argumente de felul acesta materialictiisunt pe cale de a izbuti sá dea o explica-tiune materialista facultatilor suflete0i, cia starpi prin aceasta din filosofie credintain acea fiinti sau substanta de natura ne-materiala', pe care spirituali0ii inchipu-esc cand intrebuinteazá cuvantul suflet sauspirit.

Cu mai multi uprinta par a izbuti ma-terialictii in a da o explicatiune inateria-lista creatiunii lumii, 0 in a desradacinaprin aceasta credinta in Dumnezeu. Laacest rezultat contribuesc mai cu samdtransformi0ii prin lucrarile lor. Este ade--41-at ca multi transformi0i sunt Inca teicidar aceasta nu-i opre0e de a pregati faravoia lor viitorul ateismului.

In rezumat progresul materialismului sepoate descrie din punctul de vedere al ma-teriali0ilor in modul urmátor :

A fost un timp cand omul nu puteaexplice in mod natural nimic.De aceea elatribuia totul vointei unor fiinte inchipuitepe cari le numea suflete, spirite, zei, etc.De la un timp el a inCeput sfi-§i explice

§i-o

www.dacoromanica.ro

172 Vasile Conta

in mod natural unele lucruri, cari prin a-ceia insu0 deveneau propriu vorbind cu-noscute. Cu progresul civilizatiunii numArullucrurilor cunoscute s'a márit din ce in cein paguba numdrului lucrurilor necunoscutecari continuau a fi puse tot pe seama spi-ritelor. Spiritul deci n'a fost de cat o inchi-puire destinatã a masca ignoranta omuluiin privinta lucrurilor necunoscute Inca. Cualte cuvinte spiritul n'a fost dhcat o nem-noscutd, un x a carui valoare ramane deaflat. Acest x nu se mai raportã astázi, Inurma progresului facq, decat la activitateapsichicá a omului 0 la creatiunea lumii,primind denumirile respective de sufletDumnezeu. Dar in curand activitatea psi-chica çi creatiunea vor fi pe deplin expli-cate materialicqte, i atunci vor dispdreadin filosofie i inchipuirile numite astazisuflet i Dumnezeu.

Am aratat felul in care s'au desvoltatideile metafisice ale perioadei materialis-mului, ceea ce ne di o ideie lamuritadespre felul in care s'au desvoltat ideilemetafisice ale fie-careia din perioadele pre-cedente. Pe urma. am reprodus ca exem-ple cAteva argumentatiuni de ale materia-14ti1or asupra puhctelor ce nu sunt Inca

qi

si

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisic5 materialista 173

definitiv c4tigate de dan§ii. Din acesteargumentatiuni se vede intre altele cd atatmateriali§tii cat §i spiritualiOi de toate spe-ciile consider& conceptiunea fortei materi-ale, care -este principiul universal pentrucei dintai, ca diametral opus cu concep-tiunea spiritului care e principiul universalpentru cei de-al doilea. Cu toate acestea atatforta pentru materiali§ti, cat i spiritul pen-tru spiritua4ti reprezintd cauza prima a lu-crurilor, punctul cel de pe urma, la careau ajuns cercetarile noastre, acel cevacare nu se mai poate analiza, §i care tre-bue A, fie admis In tiin ca un simpluarticol de credinta. Acee4 dificultate pecare o incearca materialistul cand voe§te adefini forta, o incearca i spiritualistul cevoe§te A defini spiritul. Mai mult de catatata. Materialistul i§i inchipuqte la urmaurmei forta in mintea sa cam in ace14 felin care spiritualistul cel mai inaintat Ii in-chipue ceea ce nume§te el substanta spi-rituala. Toate acestea dovedesc ca deose-birea dintre materialism §i spiritualism nueste a§a de radical& pe cat §i-o inchipuescpartizanii respectivi ai acestor sisteme, §iea lupta dintre acqti adversari este abiaceva mai mult de cat o simpla sfada pen-tru cuvinte.

Daca observam cu atentiune nenumara-

www.dacoromanica.ro

174 Vasile Conta

tele sisteme metafisice, cate au fost propusedin timpurile cele mai vechi pana in zilelenoastre, vedem ca cea mai mare parte dinele sunt identice in fond 0 nu se deose-besc decat prin cuvintele intrebuintate, a9afel cã daca partizanii respeotivi ai acestorsisteme s'ar intelege bine asupra intelesu-lui cuvintelor intrebuintate de dan0i, eis'ar gasi de acord in fond. Daca dam de-oparte sistennele ce se deosebesc numai prin.cuvinte, /Imam celelalte mai putine la nu-mar, cari in adevar se deosebesc in fond,de0 bine inteles, cu mult mai putin cleat10 inchipuesc obicinuit partizanii lor. Deo-sebirile reale ce exista intre aceste dinurma sisteme se raporta numai la aspectulprincipiilor metafisice universale 0 la nth-rimea sferei acestor principii. Ma explic.

Ideile metafisice, ca ori-care altele, findscoase prin abstractiune din imaginelelucrurilor ce cunoatem prin experienta,conserva ceva din aspectul acestor lucruri.Astfel din timpurile cele mai vechi pan&la o epoci relativ recenta omul concepespiritul (sufletele, zeii, etc.), adica cauza tu-turor lucrurilor, sub o forma omeneasca,pentruca in tot timpul acesta obiectulproape esclusiv al atentiunii, al cercetarilor

al cunotintelor experimentale ale omu-lui este omul ca persoana. Spiritual4tii cei

a-

pi

www.dacoromanica.ro

Incercári de wietafisica materialisa 175

mai Inaintati din timpurile din urma con-cep spiritul ca o substanta netangibild, ne-definita, fall forma 0 fail intindere, pentruratiunea ca ace0i spiritua1i0i t§i indreaptatoata atentiunea lor la facultätile psichicepe cari le stucliaza in mod esclusiv prinobservatiunea interna, neluand in bagarede seama trupul, 0 cu atat mai putin for-ma lui. Pe canct escesul observatiunii in-terne 0 al meditatiunii lipsite de experientaexterioara face pe spiritua1i0i sa conceapaspiritul ca o substanta fara intindere, faraforma 0 netangibila, escesul observatiuniiexterioare i studiul aproape esclusiv alcorpurilor fac pe materia1i0i sa conceapaforta ca ceva rezistent, tangibil 0 raspan-dit in spatiu, ca ceva Insfar0t a careiaforma aminte0e pe acea a corpurilor.Din aceste se vede ca aspectul pe carecineva il da principiilor metafisice univer-sale este acel ce rezulta prin generalizaredin aspectul lucrurilor, care cari cineva aindreptat mai mult atentiunea sa, 0 a ca-rora observare internd sau externa i-a pro-curat cele mai multe din cuno0intele sale.De aici rezultd ca afara de aspecturile des-crise mai sus, principiul metafisic al cauzeiprime poate ave a. o multime de alte aspectemai mult sau mai putin deosebite, acesteavariind 1 a fiecare popor i chiar la fie-care

www.dacoromanica.ro

176 Vasile Conta

individ cu genul de viata, de ocupatiune§i. prin urtnare de cunWinti experimentaleale fie-caruia.

Trec acum. la deosebirea cea mai impor-tanta, adica la deosebirea de intindere asferei principiilor metafisice.

Omul primitiv, fiind, foarte marginit, nupoate cunoWe i nici cuprinde cu minteasa decat un foarte mic numar de lucruripe cari le raporteaza la un foarte mic spa-tiu i la un foarte scurt timp, Cu alte cu-vinte, sfera in care cugetarea omului pri-mitiv se poate invarti cu privire la cantitateamateriei, a spatiului §i a timpului, este foartemica. De aici rezulta Irish' ca. §i. principiilemetafisice, cari prin natura lor se raportala totalitatea lucrurilor cunoscute sau chiarimaginabile, au la omul primitiv o sferffoarte mica. Dar sfera de cugetare, i prinurmare §i sfera principiilor metafisice, selargesc treptat cu cat omul inainteaza pecalea civilizatiunii, cu cat cunoOntele saleexperimentale se inmultesc i inteligentasa se desvolta prin diferentiarea organelorcerebrale. Acest progres se face treptatde la perioada feti§ismului pana la perioadamaterialismului, in aceasta din urma omulputand cuprinde cu mintea sa o mai marecantitate decat totdeauna de materie, despatiu i de thnp,

www.dacoromanica.ro

Incerari de metafisicá materialistà 177

Prin sfera de cugetare inteleg aceea carecuprinde, nu numai lucrurile positiv cunos-cute, dar i acele cari se pot macar ima-gina. De aceea perioada materialismuluieste caracterizatá nu numai prin un numarmai mare decat totdeauna de cuno0intipezitive, dar i prin puterea imaginatiuniide a patrunde mai departe decat tutdea-una in infinitatea spatiului, timpului 0 amateriei. S'ar puteA obiecta Ca omul a avutin totdeauna idee de infinit, i oá imagi-natiunea a gasit In acest infinit totdeaunaacelasi camp liber pentru creatiunile sale.Este insa de observat cà infinitul, de0 pur-tând in totdeauna ace1a0 nume, n'a fost intoate timpurile conceput tot intr'un fel : eln'a fost, daca ai putea zice ask tot unade mare pentru mintea omului in toatetimpurile. Si apoi ideea infinitului nu estein ultima analiza, dupd cum am aratat a-iurea (Theoria fatalismului), decat ideea ne-putintei noastre de a trece chiar cu ima-ginatiunea dincolo de oare-cari limite decantitate ; asa fel cá in realitate campul ii-ber al imaginatiunii nu este infinitul in In-telesul säu obicinuit, ci o parte limitatadinteinsul. Ins5, limitele de cantitate a ma-teriei, a spatiului §i a timpului, paná la cariimaginatia poate ajunge, nu au fost acelea0in -tQata perioaaele iIei10 met4sice, IS-

www.dacoromanica.ro

178 Vasile Conta

ceasta se poate dovedi prin progresul ce afácut omul In facultatea de a numka., deoare-ce numkul este ideea abstracta, a can-titátii relative, 0 numkarea este operatiunea.intelectuald, prin care cineva Inainteaza cuconceptiunea treptat pe calea infinitului demare 0 pe acea a infinitului de mic.

Se vtie cá sunt j astázi oameni sáia-ted cari nu pot numárà deck pe degete,0 Inca numai pana la numkul cinci, din-colo de care ei nu §tiu se; i.cd deck multi.

aceasta nu li se Intamplá pentrm ca nu-au cuvinte cu cari sd exprime numere maimari, ci pentru cd nu pot sa realizeze ast-fel de numere In con0linta lor. Mai Intaiu einu concep chiar un numar ce nu trece pestecinci deck vazand sau Inchipuindu-0 cavad degetele respectiVe. Cat pentru nu-merele mai mari, ei nu pot sa le concea-pa In mod abstract, pentru ca nu pot sapriveascd deodata 3n imaginatia lor maimulte degete sau alte unitati deck cinci;

chiar dacá \Tad In realitate mai multe o-biecte decat cinci, ei Ii fac o idee con-fuzá despre numkul lor, de aceia0 natur4cu ideia pe care ne-o facem noi la primavedere a unei banite de fire de nisip.Dar cu cat omul inainteaza pe calea civi-lizatiunii, cu atat el poate realiza In min-tea, §4 11 um ere abstracte mai mari, In pe-

pi

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicA materialistA 179

rioada materialismului facultatea de a nu-mArà este ajuns5. la cel mai inalt grad dedesvoltare. SA nu se creadA insd cá in a-ceastA perioadA omul poate numArà panAla nesfAr0t pentru cA poate si in0re cifrenecontenit. Un numár este numai atuncirealizat in con0iintA cAnd toate unitatile luisunt oare cum distinct simtite. De aceeacAnd cineva voe0e sA-0 dea sam5. de unnumAr oare-care, i0 imagineazi incAtva unir de unitAti pe cafi le trece oare-cum

In revistA. Insá nu toate numerele expri-mate prin cifre sunt 0 realizate in con-0iinta. Pentru ca sAii poata cineva ima-gina, de exemplu, un numár de o sutA demii de soldati, este nevoit a-0 imaginh maiintAiu grupuri, de exemplu, ate o mie ocu-pAnd ale o cantitate cunoscutd de terenapoi a-si imaginh numArul mai mic al aces-tor grupuri ; 0 cu toate aceste artificiuri,se gAse0e mai totdeauna Ca ideea formatáprin meditatiune despre cantitatea de osutA de mfi de soldati, este deosebitA deaceea pe care i-o formeazA cineva, cAndvede cu ochii la un loc acest numAr desoldati. In reguli generalA un numAr preamare nu se poate realiza in cbn0iinta de-clt prin impirtirea lui in párti mai putinnumeroase decat unitatile primitive. Dar icu mijloace de aceste tot se ajunge la o

www.dacoromanica.ro

180 Vasile Conta

limita, peste care imaginatia nu poate tre-ce. Daca numarul este din cale afara mare,atunci ne facem o idee foarte vag5, des-pre dânsul numai prin numarul cifrelor ca-re-1 exprima.. Dar aceasta nu Insemneazaca cantitatea rear& este conceputa. InsfAr-§it s'a putut Intrebuinth la diferite gradede civilizatie expresiuni ca aceste: multeca nisipul marilor,i sau multe ca unitatileunui numar scris cu un §ir de cifre cares'ar intinde de la pimAnt pan& la luna".Dar aceste expresiuni nu dovedesc de locgradul aptitudinei de a numarà §i intinde-Tea sferei de cugetare, pentru ca ele e-nunta cantitati cari nu se pot Inca nici pedeparte realiza, in mintea omeneasca. A-ceste expresiuni au putut deci fi Intrebu-intate in toate timpurile, pentru cá In tot-deauna ele au fost deopotrivd fárá Intelesefectiv. Si apoi chiar i cu expresiuni )per-bolice cu aceste, tot nu poate sa meargacineva pan& la nesfarOt.

Imaginatiunea are ca punct de sprijinca punct de plecare cuno§tintele posi-

tive, i nu se departeazá de aceste cu crea-tiunile sale decAt la o distant& determinatS.0 comparatiune va lamuri aceia ce voescsa spun : daca presupunem ca globul pa-mantesc reprezenteaza sfera cunotintelorpositive, atunci atmosfera pamantului re-

pi

www.dacoromanica.ro

IncercAri de metafisicd rnaterialistA 181

prezenteaza. sf era pe care imaginatiuneao poate umple cu creatiunile sale. De a-ici se intelege ca cu cat sfera cunostinte-lor positive va fi mai mare, cu atat si.sfe-ra imaginatiunii se va intinde mai departe.Insa perioada materialismului fiind aceeain care omul are cel mai mare fond decunostinti positive, tot In aceasta perioadael are si imaginatiunea cea mai larga.

Din cele de mai sus se vede ca masuraintinderii sferei de cugetare este in ace-lai i cea mai dreaptá masura a gra-dului de desvoltare al ideilor matafisiceprin urmare al gradului de civilizatie al o-mului. fiindcalin practica sfera ima-ginatiunii este greu de apreciat, i fiindcadealmintrelea aceasta sfera se aflä intr'unraport constant cu sfera cunostintelor po-sitive, de aceea in practica este de ajunsa masurh pe aceasta din urma pentru a

aveh o idee de gradul de desvoltare alideilor . metafisice, si prin urmare de gra-dul civilizatiunii.

Am zis ca masura progresului ideilormetafisice este in acelasi timp masura gra,dului de civilizatie ; de oare-ce ideile me-tafisice se desvolta paralel cu toate ce-lelalte elemente ale civilizatiunii. §i in a-devar, iata Ge se poate constath, din is-

timp

a

InsP,

www.dacoromanica.ro

182 Vasile Conta

toria desvoltarii diferitelor elemente aldcivilizatiunii.

a) In domeniul adeudrului i al ftiintelor,domeniu explorat de inteligenta propriuzisa, vedem nu nurnai ca stiintele specialese inmultesc din ce In ce prin diferentiare,dar ca fie-care din a:!este stiinti marestedin ce In ce fondul cnnostintelor respec-tive, impingand din ce in ce mai departemarginele sferei sale proprii, pana cand a-jungem la perioada materialismului, undestiintele positive aunt si mai numeroase sicu sfere mai intinse decal totdeauna. Corn-plexul tuturor Sferelor stiintelor specialeconstitue sfera filozofiei positive, si este oo parte numai din sfera metafisicei, anu-me, acea parte solida pe care am compa-rat-o mai sus cu globul terestru.

b) In domeniul utilului sau al artelor utile,vedem ca, cu cat omul a inaintat in civi-lizatie, cu atat el si-a inmultit i i-a per-fectionat armele pentru lupta vietii, luptape care a purtat-o cu un succes din ce Ince mai mare si pe un camp din ce in cemai larg, astfel ea sfera pana la marginelecareia el poate patrunde cu armele salevictorioase este mai larga decat totdeaunaIn periOada materialismului.

c) ln domeniul binelui sau al moralei,domeniti prin excelenta al sentimentelor nas-

www.dacoromanica.ro

Incercki de metafisic5 materialistá 183

cute din instinctul de conservare sociali,vedem ca iubirea §i solidaritatea care leagimai multi indivizi la un loc, se intind maiintaiu la membrii acelei* familii, i apoitreptat i succesiv, cu cat omul se civili-zeazd, la membrii aceluia0 trib, la ai ace-1eia0 natiuni, la ai aceleia0 rase, 0 pand laai omenirii intregi. Astazi, cand gradul decivilizatie este mai inalt decat totdeauna,sentimentele umanitare i solidaritatea cerezulta din ele leaga pe toti inclivizii ome-nWi mai strans decat totdeauna. Sfera iu-birii omenWi s'a largit deci treptat, panga cuprins in ea pe toti indivizii omenWi,§i tinde a se largi Inca pentru a cuprindetreptat Inca §i alte fiinti organice.

d) In sfar§it, in domeniul frurnosului saua frumoaselor arte, domeniu prin escelentaal imaginatiunii §i al creatiunilor ei, vedemca, cu cat omul este mai civilizat, cu a-tat el gasWe frumuseti mai in adanoullucrurilor, fiind adicd impresionat de par-tile cele mai delicate, mai intimemai putin evidente ale acestora, i oilatat el se cufundd mai mult in infinit pen-tru a g'asi acolo sau, mai bine zicand, pen-tru a-§i creh acolo, in libertate, frumusetelea carora lipsa o simte i pe care nu legasWe in sfera cun4tinte1or positive. Dealta parte, cu cat omul in4intea.4 pe Qalea

www.dacoromanica.ro

184 Vasile Conte

eiviliza.tiunii, cu atht artele frumoase se In-multesc prin diferentiare, si cu atat fie-carearra special& largeste sfera conceptiunilorpe cari oa are a le intruph, a le sensi-biliz& ; asa fel ca sfera generala a concep-tiunilor Si a creatiunilor artistice se aflamai larga in perioada materialismului cleattotdeauna.

Se intelege ea ori-ce artist, fie el pictor,muzicant, literator, etc., care este la Thal-timea culturei generale din timpul in careträeste, da. ca baza lucrarilor sale artisticedatele stiintelor positive din acel timp, 0numai deasupra acestei baze, adica numaipentru ceea ce trece dincolo de sfera cu-nostintelor pozitive ale timpului, el cladestec,a creatiuni proprii de ale imaginatiuniisale. Este adevarat ca cei mai multii artistidin timpurile noastre, mai cu sama litera .tori si sculptori, se marginesc in a imitàmodelurile ramase de la Greci si Romani,adica a face opere cari ar fi potrivite pen-tru starea de cultur& a Grecilor si a Ro-manilor, dar nu pentru a noastra. Rutinariiinsi si imitatorii servili nu se pun la soco-teal& &and e vorba de a constath 0 a caracte-riza faza actual& prin care trece inteligentagenerala. Pe langa rutinari, cari dup& na-tura himurilor trebue sa fie mai numerosi,se all& si rtisti origtinali, cari se inspira

www.dacoromanica.ro

IneereRri do metafisica materialista 185

de fa epoca in care traesc i creiaza ope-re in conformitate cu cultura generalá a a-cestei epoce.

Aceste ate-va observatiuni pe cari lefac In treach.' t in privinta artelor frumoasepot sa path' nedrepte si pot sä fie chiarneintelese. Voiu aveh insa ocaziunea a lejustifica., a le complecta. a le desvoltâ si ale 15.muri intr'un studiu special.

Am zis mai sus ca sfera metafizicei cu-prinde pe langa. sfera filosofiei positive, pecare am comparat-o cu globul terestru,sfera creatiunilor imaginare, pe cari amcomparat-o cu atmosfera pamântului. Prinaceasta din urm.i sferd metafisicã se tinede frumoasele arte. 5i in adevar, metafi-sica are prin natura ei o parte cu totulläsatá maginatiunii. Metafisicul se comportucu aceastd parte ipoteticd, poate chiar fárlstirea lui, intocmai ca un artist : el o In-tocmeste, o sistematizeazd, o fasoneaza dupag-ustul si predilectiunea sa personald, sau,cum s'ar zice in limba artistilor, dupa ide-alul ce el a conceput.

Metafrsica deci, prin aceea ingsi ca. im-bratiseaza. irtreaga sfera a cugetarii ome-nesti, este In parte stiinta i In partearta.

SFARIT

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

IncercAri de MetafisicA materialistä.

Introducere istoricA 6

Sectiunea 1.Perioada fetisismului 23

§. 1. Prevestirile 27§. 2. Suflete _ 32

Sectiunea II.Perioada idolatriei 57

Sectiunea III.Perioada politeismului 69

Sectiunea IV.Perioada monoteismului 90

Sectiunea V.Perioada Panteismului 104

Sectiunea VI.Perioada materialismului 129

Sectiunea VII.Observatiuni generale 142

-0-000-c,-

. . . , .

www.dacoromanica.ro

SUPLIMENTLA CATALOGUL

BIBLIOTECEI PENTRU TOTI

BiografiiGh. Munfeanu. Costache Negri. Viata lui. Date

din viata marelui om politic ai literat, unul din flu-ritorii Romaniei. No. 700

Descrieri,, Geografie,G. Munteanu-Râmnic.Spre centrul pAmantului.

Admirabila lucrare de vulgarizare atiintifiel dupaneintrecutul roman al marelui Jules Verne.

No. 792-793

BasmeV. caraivan. Aliman Voinicul. No. 752

Poyesti (traduceri 5i adaptári)M. liegru. Povestiri orientale. No. 763Andersen. Povesti Alese. Sirena, Istoria unei maini

Potcovarul, 13radul, etc. No. 1Carte de chipuri Mra chipuri, volum instructiv.atr5g5tor i potrivu pentru educarea sufleteascl a copiilor.

No. 100GrAd;na Raiului. Povestiri frumoase i instructivepentru copii. No. 657-658

Cgatorif,

www.dacoromanica.ro

Catalogul Bibliotecei pentru toti 189

lstorie i moravuriViata sociala si culturalk

Ste Durnitrescu. Viata publica si privata la Ro-mani. o privire asupra obiceiurilor cani formeazAintreaga viata social A, cultural& §i politica a Roma-nilor. Textul, care e o bunA culegere din cei maimarl romanisti, e insotit de numeroase i interesanteilustratii. No. 795

Nuvele i Povesti istoriceScariat. Vorbe si anecdote despre oameni ce-

lebri. 0 interesantA culegere cu date prlvitoare lacei mai insemnati oameni din toate timpurile

No. 701

Legende i traditiiTutescu. Din vai si valcele. 0 interesantA cule-

gene de produetii poporane,poporului.

din care se poate vedeasufletul No. 702

Densusianu Ovid. Traditii i legendep opulare. No. 600

Aexandri V. Legende. Dan apitan de plaiVlad Tepes. etc. No. 193-1,40

Bolintineanti. Legende Istorice. DoamnaNeagoe, Han Tatar, Corvin i Stefan etc. No. 24

Gottfried Keller. Legende. Fecioara i C.lugarita, Credinciosul Vitalis, Eugenia etc. traducer

No. 683de St. 0. losif.Washington Povesti i Legende

Mostenirea Maurului, Guverpatorul Manco No. 484

Poeme-C. Moldovanu.Cantarea Cantarilor. No. 751

Irving.

www.dacoromanica.ro

190 Catalogul Bibliotecei pentru toti

Nuvele 0 sehitea) Din literatura .romAnit.

Negruzzi. Serghie Pavlov. No. 703Spir !don Popescu. Din povestirile unui Ira-

nátor de lupi. No. 708Al. Cazaban. Oameni cum se cade. No. 709

P. nghel. Triumful vietei. No. 711L. Daus. Satana. No. 732-733I. Slavic). Puisorii. No. 754Alexandrescu Porna. Popasuri. No. 774Traian Demetrescu. Privelisti din viatá.

No. 779-780D. P. Pätrascanu. Ce cere publicul dela un

deputat. No. 786Edg. Asian. Marieta, No. 800

b) Din literature francezA.Anatole Trance. Baltazar. No. 708Th. Gautier. Moarta inafnorata. No. 743-744E. Zola. Cheful dela Coqueville. No. 756). Richepin. Motti bizare. No. 759

Debuturile lui Cezar Borgia. No. 760-761

c) Din literatura rusA.L. Tolstoi. Cu ce trãesc oamenii. Povestire mis-

ticA,una din cele mai frumoase si mai vestite alemerelui cugetAtor rus. No. 705

L. Tolstoi. Trei morti si alte povestiri. No. 750W. Korolenho. Visul lui Macar, povestire iacutA

No. 758

www.dacoromanica.ro

Catalogul BiblioteCei pentru toti 191

d) Din alte literaturi.H. Sienkiewicz. Amintiri din viata de artist.

No. 719Bawr. Banul norocos. No. 757E. de Amicis. 0 moarte pe cárnpul de rázboi.

No. 77211. Kleist. Logodna din St. Domingo. No. 785K. Sienkiewicz. Nuvele. Traducere de W. Ghfil

No. 794Marc Twain. Drepturile femeii. Culegere din ceIe

mai frumoase schi(e ale neintrecuttllui umorist.No. 799

Romane

a) Originale.M. Teodorian-Carada. Maica Sofia. No. 749Pop-florantin. Horea. Roman istorie

si traditie. No. 797-798

b) Din literature francezà.B, Constant. Adolf. No. 767fr. Coppée. Vinovatul. Cu numeroase ilustratiuni.

No. 781-784p. Bourget. André Cornelis.Un admirabil roman

psihologiccu numeroase ilustratii. No. 789-791

c) Din alte literatuti:I. Turjheniev.Pärintii si copii. Roman din vtata

nihilistiler. No. 738-739Fr. Burnett. Mi 1.CU. 1 ri-or. Cu numeroase ilustratii.

No. 747-748

www.dacoromanica.ro

12 CataloguI Bibliotecei pentru toti

Literatur& dramatic&a) Piese originale.

H. Scurtescu. Rhea-Sylvia. o dr5g51a§A piesi, tucare se lace apologia intemeietorului Romei.

No. 704Hicolau si Simionescu. Fiul ei. Jucat5 pe scena

Teatrului National din Bucureoti. No. 710

c) Piese clasice moderne.$chiller.Conjuratia lui Fiesco la Geneva.

No. 736-737

d) Teatru modern.P. Hervieu.Goana tortelor. Piesa jucatS la Teatrul

National din Bucurelti. No. 706R. Browning.Mildred (tragedie). No. 712

B ernstein.Cheia de aur. Un act In versuri.No. 7,15

). Richepin.Martira. No. 762

Fabule in ver-suri si in proz&

G. Sion. Una suta una fabule. In versuri.No. 778

Culegere de Fabule din Tichindeal, AsachilCarp, Ralet, Eliade Radulescu, Stamati, HrisoverghiA. Pann, Gusty, V. Alexandrescu, Balacescg

No. 404Alexaudreseu Gr. Fabule. Proza ol ver-

suri No. 295-298Esop. Viata i pildele lui. ios Fabule No. 466Anneal Fabule, Biju i Griu, Melcul. Omida

§i Furnica, Calul de curse i calul de sack oi§o§onul i alte drägute fabule No. 303W

G.ICIP<C4

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro