1

1. Care este rolul contabilittii?

Contabilitatea financiar are ca scop principal, determinarea periodic, de regul la nchiderea exerciiului financiar a situaiei patrimoniului i al rezultatului exerciiului.

2. Care sunt funtiile contabilitatii financiare?

- functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii

- functia de comunicare financiara externa

- functia de instrument de verificare

- functia de instrument de gestiune interna

- functie de satisfacere a cerintelor informatiilor3. ntre contabilitatea financiar si contabilitatea de gestiune exist vreo legtur? Argumentati.Contabilitatea financiar furnizeaz informaii utile att utilizatorilor interni (managerii ntreprinderii), ct i celor externi. n marea categorie a utilizatorilor externi sunt inclui investitorii actuali i poteniali, finanatorii bancari i ali creditori, ageniile guvernamentale (puterea public), consilierii privind investiiile i analitii financiari, partenerii comerciali, salariaii i, la modul general, marele public.

Contabilitatea de gestiune i atinge obiectivele sale prin: determinarea costurilor pe produse, servicii, activiti, centre de responsabilitate etc; determinarea marjelor i rezultatelor analitice pe produse i activiti;

furnizarea informaiilor necesare ntocmirii tablourilor de bord; furnizarea informaiilor utilizate pentru msurarea performanelor la nivelul diferitelor structuri ale ntreprinderii4.

Informaia contabil este produsul final al sistemului contabilitii ntreprinderii, care i gsete locul n:

Contabilitatea financiar prin documentele de sintez i raportare contabil

i contabilitatea de gestiune prin deciziile curente de conducere a ntreprinderii.4. Capitalul propriu: definitie, dobandire, componenta.Capitalul propriu reprezinta sumele nedatorate in momentul inchiderii exercitiului care apartin proprietarului sau interesului rezidual al actionarilor in activele firmelor dupa deducerea valorilor.

Capitalul propriu este dobandit prin: (aportul proprietarilor

( autofinantarea

( alte surse financiareCapitalul propriu se identifica cu aporturile de capital sau capital social, primele de capital,rezervele, rezultatul reportat sau exercitiul rezultat.

5. Provizioanele: definitie.

Provizioanele sunt rezerve destinate acoperirii de riscuri i cheltuieli pe care evenimentele survenite sau n curs de desfurare le fac probabile, dar a cror realizare este nesigur.

6. mprumuturi si datorii asimilate: definitie, structur.

Capitalul strin este acela care provine de la alte persoane fizice sau juridice i care este rambursabil, adic devine exigibil la un anumit termen, care poate fi termen lung (de peste un an) sau termen scurt.

El cuprinde toate datoriile fa de teri pe termen mediu sau lung, acestea reprezentnd orice datorie care nu ndeplinete condiiile datoriilor curente. O datorie este curent atunci cnd se ateapt s fie decontat n cursul normal al ciclului de exploatare al ntreprinderii sau este exigibil n termen de 12 luni de la data bilanului.

Datoriile pe termen mediu i lung se identific cu mprumuturile din emisiunea de obligaiuni, creditele bancare pe termen mediu i lung, datoriile legate de participarea n cadrul ntreprinderilor n participaie sau asociative, datorii privind concesiunile i locaiile de gestiune, alte mprumuturi i datorii asimilate (credite de la alte ntreprinderi sau instituii financiare etc.) precum i dobnzile aferente datoriilor pe termen lung i mijlociu.

Datoriile sunt considerate pe termen mediu dac durata de finanare este pn la cinci ani i pe termen lung dac durat de finanare este de peste cinci ani.

Capitalul are un caracter stabil, n sensul c asigur finanarea activitii agentului economic pe o perioad mai mare de un an.

8. Factori care influenteaz mrimea capitalului propriu.Pentru a organiza contabilitatea capitalurilor, este necesar s se in seama de urmtorii factori specifici:- tipul de unitate patrimonial- forma de organizare juridic a unitilor patrimoniale i, ndeosebi, a societilor comerciale.9. Capitalul social: definitie, surse de constituire, determinare, structur.

Capitalul social reprezinta sursa principala de finanatare cu caracter stabil ce caracterizeaza obiectiv activitatea autorizata de lege prin documentele de constituire, organizare si functionare a firmei.Nivelul cap social este determinat de sursele sale de constituire, respectiv:

Aportul actionarilor/asociatilor

Subscriptie publica a actiunilor de societatea nou constituita sau preexistentain baza unui prospect de emisiune

Pentru ca intre subscriere si depunerea efectiva a capitalului promis poate exista un anumit decalaj in timp, capitalul social imbraca doua forme:

( capital subscris nevarsat;

(capital subscris varsat.10. Prezentati particularitile legate de constituirea i vrsarea capitalului social la SNC, SRL, SA.Constituirea capitalului social se face prin subscriere de aport social de catre asociati sau actionari. Prin actiunea de subscriere, asociatii sau actionarii se angajeaza in actul de constituire la o contributie in bani sau in natura, in vederea infiintarii sau dezvoltarii unei societati comerciale. Pentru ca intre subscriere si depunerea efectiva a capitalului promis poate exista un anumit decalaj in timp, capitalul social imbraca doua forme: capital subscris nevarsat, capital subscris varsat.La constituirea societatilor pe actiuni trebuie varsat cel putin 30% din capitalul subscris. Restul de capital se va varsa in termen de 12 luni de la inmatriculare.In cazul societatilor cu raspundere limitata, capitalul social subscris se varsa, de regula, integral inainte de inceperea formalitatilor de constituire.Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. Daca societatea comerciala are asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate11. Prezentaii coninutul economic, funciile contabile a contului a contului 101 Capital; 456 Decontrii cu acionarii sau asociaii.Contul 101 ''Capital'' Cu ajutorul acestui cont se ine evidena capitalului subscris, vrsat i nevrsat, n natur i/sau numerar, de ctre acionarii/asociaii unei entiti, precum i a majorrii sau reducerii capitalului, potrivit legii. n funcie de forma juridic a entitii se nscrie: capitalul social, patrimoniul regiei etc. Contabilitatea analitic a capitalului se ine pe acionari/asociai, evideniindu-se numrul i valoarea nominal a aciunilor/prilor sociale subscrise sau vrsate. Referitor la patrimoniul public, se vor avea n vedere prevederile legale n acest sens. Contul 101 ''Capital'' este un cont de pasiv.

Contul 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu actionarii si asociatii privind capitalul.

Contul 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" este un cont de activ.

In debitul contului 456 se inregistreaza:

- capitalul subscris de actionari sau asociati- valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital- sumele achitate asociatilor

- diferentele favorabile de curs valutar

In creditul contului 456 se inregistreaza:

- aportul in natura la capitalul social- sumele depuse ca aport in numerar- imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertite in actiuni- capitalul social retras de actionari sau asociati- diferentele nefavorabile de curs valutarSoldul contului reprezinta aportul la capital subscris si nevarsat.

12. Cum se organizeaz contabilitatea analitic a capitalului social?

Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand numarul si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale subscrise si varsate.Contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale se organizeaza si conduce pe fiecare obiect de evidenta.

Aceasta se realizeaza practic dupa urmatoarele 2 modalitati:

Cu ajutorul documentelor (Registru numerelor de inventar si a Fisei imobilizarilor corporale

(registrul pt conabilitatea analitik a imobilizarilor corporale

13. Care este coninutul principiului fixitii capitalului.

Atta timp ct ntreprinderea funcioneaz, capitalul constituie un post de pasiv neexigibil reprezentnd garania pe care o ofer ntreprinderea creditorilor si. Se poate vorbi, deci, de principiul fixitii capitalului, ceea ce nseamn c acest element patrimonial, constituind gajul creditorilor si sociali, marcheaz limita responsabilitii societii fa de ei i care nu poate fi modificat prin operaiile curente ale societii: din acelai motiv capitolul social trebuie integral subscris. n schimb, capitalul poate fi modificat printr-un act de voin expres, exprimat n documentaia de constituire a societii (statut, contract de societate) sau printr-un act adiional acesteia.

Astfel, capitalul social se poate majora, prin ncorporarea rezervelor a primelor legate de capitol sau a beneficiilor din exerciiile financiare precedente, respectiv a celor din perioada curent i se poate diminua prin acoperirea pierderilor din perioada precedent, a celor realizate n exerciiul financiar curent sau prin alte operaii.14. Prezentai succint cazurile de reducere a capitalui social.O societate poate fi determinat s-i reduc capitalul, n situaia n care nregistreaz pierderi importante i durabile pe care va ncerca s le acopere prin reducerea de capital, dect s le pstreze n bilan.Reducerea capitalului social poate interveni chiar n situaia n care societatea este prosper, dar capitalul su depete necesarul de resurse pentru realizarea obiectului su de activitate.

Reducerea capitalului social poate avea loc n urmtoarele situaii:

(Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor are loc numai n cazul n care nu exist alte modaliti de finanare .(Reducerea capitalului social prin rambursarea ctre asociai sau acionari

Operaiunea de reducere a capitalului nu este motivat doar prin pierdere ci i prin constatarea c dimensiunea societii i volumul su de activitate nu justific valoarea capitalului.

Situaiile n care se apeleaz la aceast modalitate de reducere a capitalului sunt:

- n cazul n care capitalul este supraproporionat fa de activitatea ntreprinderii;

- atunci cnd se reduc investiiile dintr-un sector de activitate;

- cnd se decide realizarea (vnzarea) unei pri din activul societii care nu este necesar activitii sale;

- n cazul restructurrii activitii societii;

- cnd resursele financiare nu sunt folosite intensiv;

- sau cnd profitul realizat este redus i nu poate remunera satisfctor capitalul investit.

Indiferent de tratamentul adoptat, fiecare acionar primete o fraciune din capitalul social calculat proporional cu numrul de aciuni deinute nainte de reducere.

n funcie de prevederile statutare i de hotrrile luate, se poate proceda la o reducere de capital prin rambursarea unei pri din aporturile acionarilor, sub form de bani.15. Enumerai opraiile care se nregistreaz n contabilitate cu privire la reducerea capitalului social.Operatiile care se inreg. in contab. cu privire la reducerea cap social sunt:

Reducerea nr de actiuni/parti sociale

Diminuarea valorii nominale a acestora

Rascumpararea actiunilor

Acoperirea pierderilor din anii precedenti

Alte operatiuni potrivit legii

16. Enumerai cile de majorare a capitalului social.cai, prevazute de lege si anume: marirea capitalului social prin noi aporturi; marirea capitalului social prin incorporarea rezervelor; marirea capitalului social prin incorporarea beneficiilor sau a primelor de emisiune; Marirea capitalului social al firmei se poate face prin mai multe marirea capitalului social prin compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia;

marirea capitalului social prin reevaluarea patrimoniului societatii.17. Definii: DS, DA, rolul lor, cum se determin valoarea acestora.

Dreptul de subscriere este titlul de valoare negociabil care reprezinta pierderea de valoare nregistrata de o actiune veche n cazul emisiunii de actiuni noi pentru aport n numerar la un pret de emisiune inferior valorii contabile anterioare.Dreptul de atribuire este un titlu de valoare negociabil care reprezinta pierderea

de valoare nregistrata de o actiune veche n cazul cresterii de capital prin operatiuni interne.Un drept de atribuire se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica contabila inainte de majorare si valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa majorare.

18. La ce se refer procedura de amorizare a capitalului social?

Operatia nu pp. dimiuarea cap social, pt ca se realizeaza prin utilizarea unei parti din profitul realizat, utilizarea rezervelor atunci cand acesta depaseste limita minima prevazuta de lege.19. Definii primele de capital i care sunt structura lor.

Primele legate de capital reprezint elemente ale capitalului propriu care rezult ca urmare a majorrii capitalului social prin emisiunea de aciuni, transformarea datoriilor n aciuni i fuziunea cu alte societi.20. Prezentai cele 4 categorii de prime de capital.

n funcie de modul de constituire, primele legate de capital se grupeaz astfel:

Prime de emisiune;

Prime de fuziune; Prime de aport; Prime de conversie a obligaiunilor n aciuni.21. Rezervele din reevaluare: definiie, determinare.

Rezervele din reevaluare reprezint plusul/minusul de valoare stabilit cu ocazia reevalurii activelor

imobilizate de natura imobilizrilor corporale i financiare.

Rezervele din reevaluare sunt incluse n categoria capitalurilor proprii i apar atunci cnd, cu ocazia reevalurilor imobilizrilor corporale i financiare se constat diferene ntre valoarea actual (valoare just) i valoarea contabil (valoarea contabil net).22. Definii rezervele i prezentai succint structura acestora.

Rezervele, fiind elementele componente ale capitalului propriu, reprezint beneficiile capitalizate n mod durabil de ntreprindere pn la o decizie contrar a organelor autorizate. Sursa de constituire o reprezint astfel, profitul i alte elemente asimilate capitalului propriu, dar n mod excepional, rezervele se mai pot constitui i din alte resurse ca rezervele din reevaluare i primele de capital.

Din punct de vedere financiar-contabil, s-au creat urmtoarele structuri :1. Rezerve legale (1061)

2. Rezerve statutare sau contractuale (1063)

3. Rezerve din valoarea just (1064)

4. Rezerve reprezentnd surplusul realizat din rezerve din reevaluare (1065)

5. Alte rezerve (1068).

23. Definii interesele minoritare.Interesele minoritare reprezinta parti de capital propriu si de rezultate ce revin altor actionari in raport cu ponderea participarii detinuta la capitalul social al filialelor atunci cand consolodarea conturilor se face dupa motoda integrarii globale24. Rezultatul reportat: definiie, componen.Rezultatul sau parte din rezultatul exercitiilor precedente a cror decizie de repartizare a fost amnat de AGA.Entitatea economica isi poate determina rezultatul fie pe parcursul exercitiului dinanciar, fie la sfarsitul acestuia, rezultatul putand imbraca forma profitului sau a pierderii.In categoria rezultatelor reportate sunt incluse:

Rezultate aferente exercitiului curent . dar transferate in exercitiile financiare urmatoare Rezultatele aferente exercitiilor fin precedente, preluate de exercitiul financiar curent Rezultatele aparute din corectarea erorilor contabile25. Rezultatul exercitiului financiar: definitie.Rezultatul exercitiului financiar reperzinta diferenta intre veniturile si cheltuielile unui exercitiu putand fi favorabila (profit) sau nefavorabila (pierdere).

26. Prezentai funciunea contabil a contului 121.Contul 121 ''Profit sau pierdere'' Cu ajutorul acestui cont se ine evidena profitului sau pierderii realizate n exerciiul financiar curent. Contul 121 ''Profit sau pierdere'' este un cont bifuncional. n creditul contului 121 se nregistreaz: - la sfritul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7- pierderile contabile realizate n exerciiul financiar ncheiat, transferate la nceputul exerciiului financiar urmtor .n debitul contului 121 se nregistreaz: - la sfritul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli - profitul net realizat n exerciiul financiar ncheiat, care a fost repartizat la rezerve- profitul net realizat n exerciiul financiar ncheiat, evideniat la nceputul exerciiului financiar urmtor n rezultatul reportat Soldul creditor reprezint profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizat.27. Definii subveniile, structura subveniilor.Subveniile pentru investiii reprezint sume pentru acordarea crora principala condiie este ca persoana

juridic beneficiar s cumpere, construiasc sau achiziioneze active cu ciclu lung de fabricaie.Contabilitatea sintetic a subveniilor pentru investiii se realizeaz cu ajutorul urmtoarelor conturi

sintetice de gradul I:

- 131 Subvenii guvernamentale pentru investiii

- 132 mprumuturi nerambursabile cu caracter de subvenii pentru investiii

- 133 Donaii pentru investiii

- 134 Plusuri de inventar de natura imobilizrilor

- 138 Alte sume primite ca subvenii pentru investiii28. Provizioane: definiie, grupare .Provizionele reprezinta rezerve contand pe seama cheltuielilor ptr acoperirea unor pierderi viitoare care la data inchiderii exerxitiului financiar sunt posibile.Pentru contabilizarea provizioanelor s-a instituit contul de gradul I 151 Provizioane dezvoltat n

urmtoarele conturi sintetice de gradul II:

1511 Provizioane pentru litigii

1512 Provizioane pentru garanii acordate clienilor

1514 Provizioane pentru restructurare

1515 Provizioane pentru pensii i obligaii similare

1516 Provizioane pentru impozite

1518 Alte provizioane

30. Prezentai funciile conatabile a contului 151 Provizioane.

Contul 151 ''Provizioane'' este un cont de pasiv. n creditul contului 151 se nregistreaz: - valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor (681); - costurile estimate iniial cu demontarea i mutarea imobilizrii corporale, precum i cele cu restaurarea amplasamentului pe care este poziionat imobilizarea (212, 213). n debitul contului 151 se nregistreaz: - sumele reprezentnd diminuarea sau anularea provizioanelor, inclusiv a celor constituite pentru demontarea i mutarea imobilizrii corporale, precum i cele cu restaurarea amplasamentului (781). Soldul contului reprezint provizioanele constituite.31. Prezentai mprumuturile din emisiuni de obligaiuni.

Potrivit Legii nr. 31/l990, cu modificrile ulterioare, societile pe aciunii pot emite obligaiuni la purttor sau nominative, pentru o sum care s nu depeasc trei ptrimi din capitalul vrsat i existent, conform celui din urm bilan contabil aprobat. Valoarea nominal a unei obligaiuni nu poate fi mai mic de 2,5 RON. Obligaiunile din aceeai emisiune trebuie s fie de o valoare egal i acord posesorilor lor drepturi egale. Obligaiunile pot fi emise n form material, pe suport hrtie, sau n forma dematerializat, prin nscriere n cont .

Obligaiunile se ramburseaz de societatea emitent la scaden. nainte de scaden, obligaiunile din

aceeai emisiune i cu aceeai valoare pot fi rambursate, prin tragere la sori, la o sum superioar valorii lor nominale, stabilit de societate i anunat public cu cel puin 15 zile nainte de data tragerii la sori. Obligaiunile convertibile pot fi preschimbate n aciuni ale societii emitente, n condiiile stabilite n prospectul de ofert

public .32. Definii activele conform cadrului IASB.IASB (International Accounting Standards Board) standardelor internationale un activ reprezinta o resursa controlata de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare.33. Activele imobilizate: caracterizare, structur.Patrimonial, imobilizrile sunt reprezentate de bunuri sau valori destinate s deserveasc o perioadndelungat activitatea unei ntreprinderi, regii autonome sau instituie public, fiind caracterizate prin:

a) durata de utilizare este mai mare de un an;

b) nu se consum i nu se nlocuiesc la prima utilizare;

c) nu i schimb forma pe parcursul utilizrii;

d) nu sunt de obicei destinate vnzrii.

1. Dup natura economico-financiar a activelor imobilizate putem deosebim:

a) imobilizri necorporale;

b) imobilizri corporale;

c) imobilizri n curs (necorporale i corporale);

d) imobilizri financiare.

2. Dup coninutul acestora, distingem:

a) imobilizri de natur financiar, cum ar fi: investiiile financiare;

b) imobilizri nefinanciare, cum ar fi: imobilizrile necorporale, cele corporale sau cele n curs, necorporale

i corporale.

3. Dup destinaia imobilizrilor, deosebim:

a) imobilizri profesionale, cum sunt imobilizrile care particip la realizarea obiectivelor de baz ale

activitii unei ntreprinderi;

b) imobilizri neprofesionale care particip la ndeplinirea altor funcii ale unei ntreprinderi sau regii

autonome.

4. Dup modul cum sunt prezentate imobilizrile n situaiile financiare, deosebim:

a) n bilan, imobilizrile sunt prezentate la valori substractive.b) n notele explicative la situaiile financiare, activele imobilizate sunt prezentate n valori brute.34. Categorii de ajustri de valoare n legtur cu imobilizrile.

Categoriile de ajustari sunt: ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale sau necorporale; ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie; ajustari pentru deprecierea creantelor; ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie .35. Definii imobilizrile necorporale, structura lor.Imobilizrile necorporale (numite i active intangibile sau active nemateriale) sunt active care se prezint sub forma unor bunuri fr materialitate.

n structura imobilizrilor necorporale sunt incluse:

- cheltuieli de constituire,

- cheltuieli de dezvoltare,

- concesiuni, brevete, licene, mrci, drepturi i valori similare i alte imobilizri necorporale,

- fondul comercial i

- avansuri i imobilizri necorporale n curs de execuie.36. Definiti cheltuielile de constituire, concesiunea, brevete, licenata.Concesiunea, brevete, licenata reprezinta aportul achizitionate sau dobandite pe alte cai, se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale la valoarea de aport sau costul de achizitie.Cheltuielile de constituire sunt cheltuieli ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei entitati.

37. Imobilizrile corporale:definiie, componen, structur.Imobilizrile corporale reprezint active care sunt deinute de o entitate pentru a fi utilizate n producia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi nchiriate terilor sau pentru a fi folosite n scopuri administrative care sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

n structura imobilizrilor corporale se includ

- terenuri i construcii,

- instalaii tehnice i maini,

- alte instalaii, utilaje i mobilier i

- avansuri i imobilizri corporale n curs de execuie.

39. Dai exemple de imobilizri corporale care nu se supun deprecierii.

Din categoria imobilizarilor corporale, nu se uzeaza terenurile,deoarece potentialul lor de reproducere este considerat infinitiv.41. Imobilizrile financiare: definiie, caracterizare, evaluare.Imobilizarile financiare reprezinta plasamente ale capitalului sau ale altor resurse pe timp indelungat in titluri de valoare sau creante. Ele mai poarta numele de investitii financiare pe termen lung sau instrumente financiare.

Imobilizrile financiare prezint urmtoarele caracteristici: nu au structur material;

reprezint sume bneti imobilizate pe termen lung n afara entitii;

genereaz venituri financiare sub forma dividendelor, dobnzilor etc.

nu se amortizeaz pentru c nu sufer deprecieri ireversibile;

Evaluarea imobilizarilor financiareIn cele ce urmeaza, prezentam elementele de care trebuie sa se tina cont la evaluarea titlurilor imobilizate.

Valoarea de intrare Valoarea de inventar Valoarea justa Valoarea bilantiera Valoarea pierderii Valoarea contabila42. Instrumente financiare: definiie.Un instrument financiar reprezint orice contract ce genereaz simultan un activ financiar pentru o entitate i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt entitate.

43. Definii activul financiar; datoria financiar.

Un activ financiar este un drept, in cele mai dese cazuri materializat intr-un titlu, privind perceperea viitoare a unei sume sau a mai multor sume de bani. Activele financiare sunt tranzactionate in cadrul pietei financiare.O datorie financiara este orice datorie care reprezinta:(o obligatie contractuala de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati sau de a schimba active sau datorii financiare cu o alta entitate in conditii care sunt potential nefavorabile pentru entitate(un contract care va fi sau poate va fi decomtat in propriile intrumente44. Definii creanele imobilizate.

Valori de incasat specifice imprumuturilor pe termen lung, garantiilor platite, depozitelor etc.Creantele imobilizate includ creantele legate de participatii, imprumuturi acordate pe termen lung si alte creante imobilizate de natura depozitelor, garantiilor si cautiunilor platite.

Creanele imobilizate sunt reprezentate de:

sumele datorate de filiale imprumuturile acordate pe termen lung creanele aferente contractelor de leasing financiar;

alte creane imobilizate: garanii, depozite bancare, cauiuni etc.

dobnzi aferente creanelor imobilizate.45. Prezentai aspectele sub care poate fi analizat amortizarea imobilizrilor:-amortizarea ca operaiune de repartizare a costurilor imobilizrilor asupra cheltuielilorentitii;- amortizarea ca operaiune de corectare a valorii contabilitii iniiale a amortizrilor;- amortizarea sub aspectul financiar;- amortizarea fiscal.

46. Regimuri de amortizare.Recuperarea valorii de intrare a mijloacelor fixe, pe calea amortizarii, se face utilizand unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare, care se aproba la data punerii in functiune: amortizarea liniara;

amortizarea degresiva;

amortizarea accelerata.48. n ce const: amortizarea liniar, amortizarea accelerat, amortizarea degresiv.Metoda liniar se realizeaz prin includerea uniform n cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, proporional cu numrul de ani ai duratei normale de utilizare a imobilizrii corporale.

Metoda amortizrii degresive const n practicarea unor amortizri mai mari n primii ani de utilizare a bunului, asigurnd astfel ntreprinderii un avantaj fiscal prin amnarea de la plata impozitului pe profit.

Metoda amortizrii accelerate, aplicat n Romnia, const n nregistrarea unor amortizri de pn la

50% din valoarea de intrare n primul an de funcionare, dup care se trece la sistemul liniar.49. Ce categorii de imobilizri nu se supune amortizrii? Argumentai.Terenurile nu se amortizeaz deoarece se consider c acestea, prin utilizare, nu

sufer deprecieri ireversibile ale valorii lor. Se amortizeaz ns amenajrile de terenuri ntr-o perioad de 10 ani.50. Prezentai coninutul economic i funciunea contabil a contului: 281, 212, 121, 101.

Contul 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta amortizarii imobilizarilor corporale.

Contul 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale" este un cont de pasiv.

In creditul contului 281 se inregistreaza:

- cheltuielile aferente amortizarii imobilizarilor corporale

- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu chirie si restituite proprietarului

- valoarea amortizarii imobilizarilor utilizate in operatii de participatie

In debitul contului 281 se inregistreaza:

- valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din evidentaSoldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale.Contul 212 "Constructii"- cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii constructiilor.Contul 212 "Constructii" este un cont de activ.

In debitul contului 212 "Constructii" se inregistreaza:

- valoarea constructiilor achizitionate, realizate din productie proprie, primite cu titlu gratuit- valoarea cresterii rezultate din reevaluarea constructiilor

- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasiIn creditul contului 212 "Constructii" se inregistreaza:

- valoarea constructiilor cedate sau scoase din evidenta

- valoarea constructiilor distruse de calamitati

- valoarea constructiilor aportate si retrase

- valoarea constructiilor cedate in regim de leasing financiar

- valoarea descresterii rezultate din reevaluarea constructiilor

Soldul contului reprezinta valoarea constructiilor existente.

Contul 121 "Profit si pierdere"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderii realizate in cursul exercitiului.

Contul 121 "Profit si pierdere" este un cont bifunctional.

In creditul contului 121 "Profit si pierdere" se inregistreaza:

- la sfarsitul perioadei (luna), soldul creditor al conturilor din clasa 7- pierderea contabila reportata

In debitul contului 121 "Profit si pierdere" se inregistreaza:

- la sfarsitul perioadei (luna), soldul debitor al conturilor de cheltuieli

- profitul net realizat in exercitiul precedent si nerepartizat

- profitul net realizat in exercitiul precedent, care a fost repartizat pe destinatii

Soldul creditor reprezinta profitul realizat, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor, pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile.

Contul 101 "Capital" este un cont de pasiv.

In creditul acestui cont se inregistreaza:

- capitalul subscris de actionari sau- rezervele destinate majorarii capitalului

- primele legate de capital, incorporate in acesta

In debitul contului se inregistreaza:

- capitalul retras de actionari sau asociati precum si capitalul social lichidat cu ocazia fuziunii sau lichidarii persoanelor juridice

- pierderile realizate in exercitiile precedente, care reduc capitalul

- reducerea capitalului ca urmare a anularii actiunilor proprii rascumparate

Soldul contului reprezinta capitalul subscris, varsat/nevarsat.

51. Definii ajustrile pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizrilor.

Prin calcul si inregistrarea ajustarilor pt deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor se cuantifica uzura (deprecierea) sau pierderea de valoare reversibila (temporara) a acestor imobilizari, facand aplicarea cerintei impuse informatiei contabile de a oferi o imagine clara, sincere, fidela si completa, in toate aspectele esentiale, asupra patrimoniului52. Definii un activ circulant. Definii stocurile.Stocurile sunt bunuri sau servicii care, n mod normal, se transforma n disponibilitati banesti n decurs de un an, avnd, din acest punct de vedere, atributul de active circulante. De exemplu, marfurile cumparate se transforma prin vnzare n disponibilitati banesti ntr-o perioada de mai putin de un an.

Activele circulante apar atunci cand este achizitionat un produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului.Stocurile = bunuri materiale destinate a fi consumate sau vandute.

53. Cum se determin costul de achiziie a stocurilor cumprate?

Costul de achiziie este format din preul de facturare al furnizorului, taxele i ambalajele nerecuperabile,cheltuielile de transport, aprovizionare i alte cheltuieli incluse n factura furnizorului. Costul de achiziie poate fi considerat cost istoric i poate fi luat n considerare la eliberarea stocurilor respective de la locurile de depozitare.

54. Prezentai metodele de evaluare a stocurilor la ieirea din gestiune.

Evaluarea la ieirea din entitate: se utilizeaz una din metodele urmtoarele:- metoda FIFO (prima intrare - prima ieire);- metoda LIFO (ultima intrare - prima ieire);- metoda CMP (costul mediu ponderat).Metoda primului intrat, primului ieit FIFO First in, first out, are la baz ideea c primele loturi de bunuri cumprate sunt primele care se dau n consum sau sunt vndute la valoarea de intrare a primei intrri aferente unui lot. Ca urmare, bunurile ieite din gestiune se evalueaz la valoarea de intrare a primei intrri aferente unui lot.

Metoda ultimul intrat, primul ieit (LIFO) Last in, first out. Presupune c, elementele din stoc se vor contabiliza ca ieiri din stoc n ordinea celor mai recente intrri. Pe msur epuizrii succesive a fiecrui lot, stocurile ieite din gestiune se evalueaz la costul lotului anterior. Metoda costului mediu ponderat, se poate aplica n activitatea practic n doi versiuni, i anume:

- metoda costului mediu ponderat al ultimei intrri(CMPUI)

- metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrrilor dintr-o perioad (CMPTI).55. Prezentai succint metodele de organizare a contabilitii sintetice a stocurilor.

Metoda inventarului permanent se utilizeaz de ctre unitile mari i const n folosirea conturilor de

stocuri (materii prime, materiale consumabile, mrfuri). Prin utilizarea acestei metode se pot urmri n

permanen stocurile scriptice dup fiecare operaie de intrare sau ieire.Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de uniti patrimoniale mici i mijlocii i se

caracterizeaz prin faptul c n contabilitatea sintetic nu se urmresc stocurile intrate i ieite n cursul perioadei de gestiune.56. Prezentai succint metodele de organizare a contabilitii analitice a stocurilor.

Metoda cantitativ valoric pe fie de cont analitic, potrivit creia la locurile de depozitare se ine o eviden cantitativ cu ajutorul formularului Fia de magazie pe fiecare sortiment, iar la contabilitate se ine o eviden cantitativ-valoric cu ajutorul formularului Fia de cont analitic pentru valori materiale, tot pe fiecare sortiment.

Metoda operativ contabil sau pe solduri, se bazeaz pe suprimarea fielor de conturi analitice pentru valori materiale de la compartimentul financiar - contabil i nlocuirea ei cu fie centralizatoare a micrilor valorice pe grupe de bunuri. Aceast metod presupune evidena micrii stocurilor la contabilitatea materialelor numai n expresie valoric pe gestiuni, conturi de stocuri i grupe de bunuri. Metoda global valoric presupune inerea evidenei valorice att la nivelul gestiunii, ct i n contabilitate.57. Definii: materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, produsele finite, mrfurile.

- materiile prime reprezint substana principal a produselor finite, fiind bunurile care particip direct la fabricarea produselor i care se regsesc integral sau parial n produsul finit, fie n forma

lor iniial, fie transformate;

- materialele consumabile - sunt bunurile care particip ori ajut la procesul de fabricaie sau de exploatare, fr a se regsi, de regul, n produsul finit (materialele auxiliare, combustibili, material pentru ambalat, piese de schimb, semine i materiale de plantat, furaje i alte material consumabile);

- materialele de natura obiectelor de inventar fiind bunurile a cror valoare este mai mic dect limita prevzut de lege pentru a fi considerate imobilizri corporale, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durat de folosin mai mic de un an.-produsele sunt elementele patrimoniale de natura bunurilor, lucrrilor i serviciilor realizate n urma procesului de exploatare, avnd ca principal destinaie livrarea ctre teri, asemenea active circulante materiale, fiind reprezentate de semifabricate, produse finite i produsele reziduale.-mrfurile sunt bunurile pe care unitatea patrimonial le cumpr n vederea vinderii n aceeai stare sau dup prelucrri neeseniale, precum i acele produse care sunt predate spre vnzare magazinelor proprii.58. Prezentai coninutul economic i funcia contabil a contului 308, 378.

Contul 378 Diferente de pret la marfuri"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial (marja comerciantului) aferent marfurilor din unitatile comerciale.

Contul 378 Diferente de pret la marfuri" este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a marfurilor.

In creditul contului 378 se inregistreaza:

- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiuneIn debitul contului 378 se inregistreaza:

- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiuneSoldul contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei.

Contul 308 Diferente de pret la materii prime si materiale" este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.

In debitul contului 308 Diferente de pret la materii prime si materiale" se inregistreaza:

- diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune

In creditul contului 308 se inregistreaza:

- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate

- diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune59. Cum se determin coeficientul de repartizare a diferenelor de pre i la ce folosete acesta?Repartizarea diferenelor de pre se face asupra bunurilor ieite i asupra stocurilor cu ajutorul unui

coeficient care se calculeaz astfel:

Soldul iniial al diferenelor de pre +Diferene de pre aferente intrrilor n cursul anului

Coeficient de repartizare =Soldul iniial al stocurilor la pre standard +Valoarea intrat la pre standard

Coeficientul astfel determinat se pondereaz cu valoarea bunurilor ieite, la pre standard.

60. Ce semnific: Sfd, Sfc 378.

Contul 378 Diferene de pre la mrfuri este, dup coninutul economic un cont rectificativ al valorii de nregistrare a mrfurilor, iar dup funcia contabil este un cont de pasiv. n situaia utilizrii inventarului permanent, se crediteaz cu valoarea adaosului comercial aferent mrfurilor intrate i se debiteaz cu valoarea adaosului comercial aferent mrfurilor ieite din gestiune. Soldul creditor al contului reprezint valoarea adaosului comercial aferent mrfurilor existente n stoc.n cazul utilizrii inventarului intermitent, acest cont se crediteaz (numai) la sfritul lunii cu valoarea adaosului comercial aferent mrfurilor existente n stoc i se debiteaz la nceputul lunii cu valoarea adaosului comercial aferent mrfurilor existente n stoc la sfritul lunii precedente.

61. Definii datoria. Definii creana.

Datoriile (obligaiile) ntreprinderii reprezint surse strine atrase de la creditori. Existena lor este

generat de decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice i cel al livrrii unui echivalent valoric sau a unei contraprestaii pe msur. Agenii economici care au avansat valorile economice poart denumirea de creditori.Creanele ntreprinderii reprezint drepturile generate de existena unui decalaj ntre momentul livrrii

unor bunuri economice sau prestrii unor servicii i cel al decontrii, adic a primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestaii pe msur. Agenii economici care au beneficiat de bunurile i valorile avansate, poart denumirea de debitori.62. Cum se organizeaz contabilitatea datoriilor i creanelor?

Datoriile i creanele se pot grupa astfel:

- datorii i creane comerciale fa de furnizori i clieni;

- datorii i creane fa de salariai;

- datorii i creane fa de bugetul de asigurri sociale;

- datorii i creane fa de bugetul statului;

- datorii i creane fa de asociai;

- datorii i creane fa de diveri creditori, respectiv debitori.

Evaluarea datoriilor i creanelor se face n momentul apariiei lor la valoarea nominal consemnat n

documente, adic a sumelor datorate, respectiv a sumelor de ncasat sau de decontat.

Datoriile i creanele exprimate n devize se nregistreaz n contabilitate n lei, la cursul de schimb

existent la data efecturii operaiilor care le-au generat.

63. Definii creditul comercial clasic. Definii creditul comercial cambial.

- creditul comercial clasic care presupune existena unui interval de timp pn la decontarea facturii, moment n care se utilizeaz instrumentele clasice (ordin de plat, cec, chitan);

- creditul comercial cambial care are la baz existena unui efect comercial (bilet la ordin sau cambie) prin care se amna plata unei datorii, stipulndu-se n el, printre altele, suma de plat, scadena i banca la care se va face decontarea.

64. Prezentai reducerile de pre de natur comercial.

- reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul;

Rabatul reprezint reducerea aplicat de ctre furnizor asupra preului de vnzare pentru calitatea

inferioar a bunurilor livrate.

Remiza reprezint reducerea pe care furnizorul o acord pentru importana cumprtorului n clientela

vnztorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.

Risturnul este o reducere ce poate fi acordat pentru depirea unui plafon valoric anual al cumprrilor

stabilit prin contract.

65. Prezentai reducerile de pre de natur financiar.

- reduceri financiare: scontul.

Scontul este reducerea financiar de care poate beneficia clientul, dac acesta i pltete nainte de

scaden datoria.

66. Definii furnizorul; clientul.

Furnizorii (vnztorii) nregistreaz n contabilitate valoarea creanelor fa de clieni privind livrrile de bunuri i serviciile executate precum i datoriile pentru avansurile primite de la clieni.

Clienii (cumprtorii) nregistreaz n contabilitate valoarea datoriilor fa de furnizori privind livrrile de bunuri i serviciile executate precum i creanele pentru avansurile acordate furnizorilor.

67. Cum se ine contabilitatea furnizorilor? Dar a clienilor?

n contabilitatea analitic, furnizorii i clienii se grupeaz astfel: interni i externi, iar n cadrul lor pe

termene de plat respectiv de ncasare, precum i pe fiecare persoan fizic sau juridic. Documentul aferent este Situaia ncasrii achitrii facturilor utilizat pentru evidena analitic a clienilor, respectiv a furnizorilor; el se ntocmete lunar sau pe msura efecturii operaiilor, fie pentru toi clienii sau furnizorii, fie separat pe feluri de clieni sau de furnizori. Servete ca jurnal auxiliar pentru inerea contabilitii analitice a clienilor sau furnizorilor la unitile care aplic forma de nregistrare pe jurnale respectiv, pentru prezentarea situaiei soldurilor contului 4111 Clieni sau a contului 401 Furnizori. Acest document nu circul, arhivndu-se la compartimentul financiar contabil.68. Ce este un contract de lohn?

Contract de lohn este acel contract prin care un producator (executant) se obliga sa execute un produs la comanda unui beneficiar (ordonator), in schimbul unei renumeratii si pe baza documentatiei tehnice pusa la dispozitie de ordonator.69. Ce sunt efectele de comer? Exemplificai.

Efectele de comert sunt instrumente de plata si credit prin care se reglementeaza achitarea unor creante provenite din operatii comerciale.Ca structura efectele de comert cuprind ( trata

( biletul la ordin

(cecul.70. Definii cambia i enumerai funciile acesteia.Cambia este un inscris prin care creditorul (tragator) da ordin unei alte persoane (tras) sa plateasca o suma determinata la vedere sau la termen intr-un anumit loc unei terte persoane (beneficiar).

Cambia indeplineste 3 functii principale:-functia de instrument de incasare-functia de instrument de credit-functia de instrument de plata (andosare)71. Definii biletul la ordin.

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana (debitor) se angajeaza sa plateasca la o anumita data o suma unei alte persoane (beneficiar).72. Definii cecul i enumerai formele sale.

Cecul este un instrument de plat utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil

corespunztor n aceste conturi, fie prin depozit bancar, fie din operatiuni de ncasri sau prin

acordarea unui credit bancar.Exista mai multe modele de cecuri- cecul barat- cecul de calatorie- cecul de decontare- cecul de dispozitie- cecul documentar- cecul fara acoperire- cecul in alb

- cecul prin corespondenta73. Care este structura salariului?SB - Salariul brut (lunar);FSB Fondul lunar brut de salarii;

Sb - Salariul de baza brut (lunar)

IS - Impozit pe (venitul din) salariu

SN - Salariul net ca diferenta intre salariul brut, pe de o parte, si contributiile sociale individuale (retinerile) la care se adauga impozitul pe salariu, pe de alta parte;

CSI - Contributii sociale individuale (retineri din salariu);

CSC - Contributii sociale colective (contributiile unitatii);

CAS contributia pentru asigurari sociale (de stat);

CASJ contributia de asigurari sociale impotriva riscului de somaj;

CASS contributia pentru asigurari sociale de sanatate;

CAMBP contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;

CCIS contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate;

FGCS Fondul pentru garantarea creantelor salariale;

ITM1 (0,75%) si ITM2 (0,25%) comisioane

74. Care sunt contribuiile suportate de angajator?

Contributia la asigurrile sociale (CAS)

Contributia la asigurrile sociale de sntate(CASS)

Contribuia unitii la fondul de omaj (CFS)

Contribuia pentru fondul naional de accidente i boli profesionale

Comision datorat Inspeciei Teritoriale a Muncii75. Care sunt contribuiile suportate de angajat?

Reinerile din salarii suportate de ctre angajai sunt urmtoarele:

- contribuia personalului la asigurrile sociale - se determin prin aplicarea cotei de 9,5%- contribuia personalului la fondul de omaj - care se determin prin aplicarea procentului de 1% asupra salariului de ncadrare- contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate - care se determin prin aplicarea procentului de 6,5% asupra fondului brut de salarii76. Cum se calculeaz profitul impozabil?Calculul i determinarea impozitului pe profit se realizeaz trimestrial, PRIN urmtoarele etape:

- determinarea rezultatului contabil, cumulat de la nceputul anului (RCC) astfel:

RCC = total venituri cumulate - total cheltuieli cumulate

- calcularea rezultatului impozabil, cumulat de la nceputul anului (RIC) astfel:

RIC = RCC + cheltuielile nedeductibile fiscal - deducerile fiscale pierderea fiscal din anii

precedeni

- determinarea impozitului pe profitul datorat, cumulat de la nceputul anului pn la finele trimestrului

pentru care se face calculul (IPC):

IPC = RIC cota de impozit pe profit

- determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul (IPT):

IPT = IPC - impozit pe profit datorat pe cumulat la finele trimestrului precedent

77. Ce sunt cheltuielile deductibile? Dai 5 exemple.Exemple:

cheltuielile de protocol

cheltuielile sociale

cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori

cheltuielile cu taxele i cotizaiile ctre organizaiile neguvernamentale

cheltuielile cu provizioane i rezerve78. Dai 5 exemple de cheltuieli nedeductibile.

Cheltuielile nedeductibile la determinarea impozitului pe profit sunt:

- cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat

- amenzile, dobnzile, majorrile de ntrziere- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale- cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor acordate salariailor- cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor

- cheltuielile nregistrate n contabilitate- cheltuielile nregistrate de societile agricole

79. Ce este TVA i care sunt cotele practicate?

Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect care se datoreaz bugetului de stat. TVA acioneaz pe principiul deductibilitii.

Cota standard a taxei pe valoarea adugat este de 19% i se aplic asupra bazei de impozitare pentru orice operaiune impozabil care nu este scutit de taxa pe valoarea adugat sau care nu este supus cotei reduse a taxei pe valoarea adugat.

Cota redus a taxei pe valoarea adugat este de 9% i se aplic asupra bazei de impozitare pentru

urmtoarele prestri de servicii i/sau livrri de bunuri:

- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectur i

arheologice, grdini .zoologice i botanice, trguri, expoziii; livrarea de manuale colare, cri, ziare i

reviste, cu excepia celor destinate exclusiv publicitii;

- livrrile de proteze de orice fel i accesoriile acestora, cu excepia protezelor dentare;

- livrrile de produse ortopedice;

- medicamente de uz uman i veterinar;

80. Cum se determin PRO-RATA?

Pro-rata se determin ca raport ntre: veniturile obinute din operaiuni care dau drept de deducere, inclusiv subveniile legate direct de preul acestora, la numrtor, iar la numitor veniturile de la numrtor plus veniturile obinute din operaiuni care nu dau drept de deducere.

81. Cnd se nregistreaz TVA de plat? Cnd se nregistreaz TVA de recuperat?

Contul 4423 T.V.A. de plat este utilizat pentru a ine evidena taxei pe valoarea adugat de pltit la bugetul statului. Dup coninutul economic, un cont de datorii fiscale, iar dup funcia contabil, un cont de pasiv. Se crediteaz cu diferena dintre T.V.A. colectat mai mare i T.V.A. deductibil mai mic. Se debiteaz cu ocazia achitrii sau compensrii T.V.A. de plat. Soldul creditor reprezint T.V.A. de plat, datorat bugetului.Contul 4424 T.V.A. de recuperat este utilizat pentru a ine evidena taxei pe valoarea adugat de recuperate de la bugetul statului. Dup coninutul economic, un cont de creane fiscale, iar dup funcia contabil, un cont de activ. Se debiteaz cu diferena dintre T.V.A. deductibil mai mare i T.V.A. colectat mai mic. Se crediteaz cu ocazia compensrii sau a rambursrii T.V.A. de recuperat. Soldul debitor reprezint T.V.A. de recuperat de la buget.

82. Prezentai coninutul economic i funciunea contabil a conturilor: 4426, 4427, 4424, 4423.

Contul 4423 "Taxa pe valoarea adaugata de plata"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de platit la bugetul statului.

Contul 4423 "Taxa pe valoarea adaugata de plata" este un cont de pasiv.

In creditul contului 4423 se inregistreaza:

- diferentele rezultate la tinele perioadei intre taxa pe valoarea adaugata colectata mai mare si taxa pe valoarea adaugata deductibila

In debitul contului 4423 se inregistreaza:- platile efectuate catre bugetul statului, reprezentand taxa pe valoarea adaugata

- taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata

- datorii anulateSoldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de plata.

Contul 4424 "Taxa pe valoarea adaugata de recuperat"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4424 "Taxa pe valoarea adaugata de recuperat" este un cont de activ.

In debitul contului 4424 se inregistreaza:

- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila mai mare si taxa pe valoarea adaugata colectata

In creditul contului 4424 se inregistreaza:

- taxa pe valoarea adaugata incasata de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adaugata de recuperat compensata in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea adaugata de plataSoldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului.Contul 4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibila potrivit legii.

Contul 4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila" este un cont de activ.

In debitul contului 4426 se inregistreaza:

- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila potrivit legii

- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata evidentiata anterior ca amanata la plata

In creditul contului 4426 se inregistreaza:

- sumele compensate din taxa pe valoarea adaugata colectata- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila si taxa pe valoarea adaugata colectata (4424);

- prorata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita nedeductibila (635).

La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

Contul 4427 "Taxa pe valoarea adaugata colectata"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata colectata.

Contul 4427 "Taxa pe valoarea adaugata colectata" este un cont de pasiv.

In creditul contului 4427 se inregistreaza:

- taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta vanzarilor de bunuri, lucrarilor executate si serviciilor prestate

- taxa pe valoarea adaugata aferenta lipsurilor imputate- taxa pe valoarea adaugata neexigibila devenita exigibila- taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor utilizate pentru consumul propriu- taxa pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasateIn debitul contului 4427 se inregistreaza:

- taxa pe valoarea adaugata de plata, datorata bugetului statului- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila, potrivit legii

- taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna execute a lucrarilor- decontarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate

La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

83. Definii accizele, impozitul pe dividende, taxele vamale, fondurile speciale.

Impozitul pe dividende- deinerea titlurilor de participare n capitalurile altor entiti d dreptul la obinerea de dividende din repartizarea profitului net la finele exerciiului.Accizele reprezint taxe speciale de consumaie care se datoreaz bugetului de stat pentru anumite produse autohtone sau din import, cum ar fi: bere, vinuri, buturi fermentate, altele dect bere i vinuri, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale i electricitate.Taxe vamale- reprezint un impozit perceput de ctre stat n momentul trecerii mrfurilor peste graniele vamale ale rii respective i se calculeaz pentru toate mrfurile prevzute n tariful vamal de import provenite din rile cu care se practic acest regim de impozitare.Fondurile speciale se constituie prin contribuii ale diferitelor categorii de contribuabili, n scopul finanrii unor activiti specifice.84. Ce includem n categoria altor datorii si creante cu bugetul statului?

Decontarile intreprinderii cu bugetul statului pot sa cuprinda:- salarii neridicate si precise;

- amenzi si penalitati datorate bugetului de stat;

- sume incasate de la buget;

- alte datorii sau creante cu bugetul statului.85. Definii participaia.Participaia este asocierea, pe termen determinat, a dou sau mai multe entiti economice, numite coparticipante, pentru desfurarea unor activiti cu caracter productiv sau comercial, n baza normelor de drept comercial, economic i civil.86. Ce sunt debitorii/creditorii diveri?

Debitorii diveri reflect creanele entitii fa de persoanele fizice i juridice externe ntreprinderii i rezultate din relaii ce nu au legtur cu activitatea de exploatare normal a entitii/.

Creditorii diveri reflect datoriile entitii fa de persoanele fizice i juridice externe ntreprinderii i rezultate din relaii ce nu au legtur cu activitatea de exploatare normal a entitii.Contabilitatea se ine cu ajutorul conturilor:

- 461 Debitori diveri

- 462 Creditori diveri87. Ce presupun operaiunile de regularizare?

Operaiunile de regularizare presupun reflectarea temporar n contabilitate, n conturi distincte, a unor operaiuni economice care, sunt anulate ulterior sau repartizate ctre alte conturi.88. Ce presupun operaiunile n curs de clarificare?

Operaiuni n curs de clarificare sunt operaiuni care nu pot fi nregistrate n conturile de cheltuieli, venituri sau rezultate, ntruct necesit cercetri care s stabileasc cauze i responsabilitile precise(amenzi, locaii, cheltuieli de judecat, operaii pentru care nu exist documente, lipsuri n gestiune care nu pot fi soluionate n momentul constatrii lor etc.).89. Prezentai coninutul economic i funciunea contabil a conturilor 472, 471.

Contul 471 "Cheltuieli inregistrate in avans"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor efectuate in avans care urmeaza a se suporta esalonat pe cheltuieli pe baza unui scadentar, in peridoadele/exercitiile viitoare.

Contul 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" este un cont de activ.

In debitul contului 471 se inregistreaza:

- sumele reprezentand abonamentele, chiriile si alte cheltuieli efectuate anticipat- valoarea dobanzilor aferente contractelor de leasing financiar, potrivit prevederilor contractuale

In creditul contului 471 se inregistreaza:

- sumele repartizate in perioadele/exercitiile financiare urmatoare pe cheltuieli, conform scadentarelor Soldul contului reflecta cheltuielile efectuate in avans.

Contul 472 "Venituri inregistrate in avans"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor inregistrate in avans.

Contul 472 "Venituri inregistrate in avans" este un cont de pasiv.

In creditul contului 472 se inregistreaza :- veniturile inregistrate in avans, aferente perioadelor/exercitiilor financiare urmatoare, cum sunt: sumele facturate sau incasate din chirii, abonamente, asigurari etc.

- dobanda aferenta bunurilor cedate in regim de leasing financiar

In debitul contului 472 se inregistreaza:

- veniturile inregistrate in avans si aferente perioadei curente sau exercitiului financiar in curs

Soldul contului reprezinta veniturile inregistrate in avans.

90. Ce reprezint trezoreria entitii.

Trezoreria entitii reprezint puntea de legtur ntre cele trei activiti delimitate mai sus i joac rolul unui filtru de reglare a fluxurilor n cadrul relaiei fundamentale: bani - marf - bani91. Definii conceptul de trezorerie din punct de vedere organizatoric. Definii conceptul de trezorerie din punct de vedere structural.

Organizatoric. Trezoreria reprezint parte din organigrama unei entiti, cu sarcini i atribuii precis delimitate. Funciile acestei structuri administrative sunt operaionale i sunt legate de gestiunea lichiditilor i a riscurilor financiare n asigurarea echilibrului financiar pe termen scurt i lung.92. Definii investiiile financiare pe termen scurt.

Investiiile financiare pe termen scurt reprezint titluri de valoare achiziionate de pe piaa financiar n vederea realizrii unui profit pe termen scurt, n momentul revnzrii lor.93. Conturile deschise la bnci pot fi?

Conturi de disponibil (conturi de activ)Conturi de credite bancare de trezorerie (conturi de pasiv)Conturi curente (conturi bifuncionale)94. Prezentai coninutul economic i funciunea conturilor 5121, 5311.

Contul 512 "Conturi curente la banci" -cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor in lei si valuta aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de decontarc, precum si a miscarii acestora.Contul 512 "Conturi curente la banci" este un cont bifunctional.

In debitul contului 512 sc inregistreaza:

- sumele depuse sau virate in cont rezultate din incasarile in numerar, din cecuri

- valoarea subventiilor primite si incasate- creditele bancare pe termen lung si scurt incasate- sumele incasate de la societatile comerciale ce detin titluri de participare ale unitatii- sume incasate reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate

- valoarea creantelor imobilizate si a dobanzilor aferente incasate, precum si a garantiilor restituite

- sumele incasate de la clienti- sumele recuperate din debite ale personalului

- taxa pe valoarea adaugata de recuperat, incasate de la bugetul statului

- primele depuse in cont de catre asociati

- sumele depuse ca aport in numerar la capitalul social

- sumele primite ca rezultat al operatiilor in participatie

- sumele incasate de la debitori diversi- sumele incasate si necuvenite unitatii- sumele incasate reprezentand redevente, locatii de gestiune si chirii

- sumele incasate reprezentand dobanzile aferente disponibilitatilor in conturi la banci

- sumele incasate reprezentand subventiile acordate

- sumele incasate reprezentand alte venituri din exploatare

- sumele incasate reprezentand dividendele pentru participatiile la capitalul altor societati

- sumele incasate reprezentand dobanzile aferente creantelor imobilizate

- sumele incasate din investitiile financiare cedate

- diferentele favorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor la banca, in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului

- valoarea sconturilor incasate de la furnizori sau alti creditori- sumele incasate reprezentand venituri extraordinare

In creditul contului 512 se inregistreaza:

- sumele ridicate in numerar din cont sau virate in alt cont de trezorerie

- sumele platite reprezentand imprumuturile din emisiuni de obligatiuni rambursate

- creditele pe termen lung si scurt rambursate

- sumele platite reprezentand rambursarea altor imprumuturi si datorii asimilate

- valoarea de achizitie a investitiilor financiare cumparate

- sumele achitate reprezentand interese de participare

- sumele achitate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operatiilor in coparticipatie

- suma dobanzilor platite

- platile efectuate reprezentand avansuri acordate furnizorilor de imobilizari

- valoarea imprumuturilor acordate pe termen lung

- platile efectuate catre furnitori de bunuri si servicii

- platile efectuate catre personalul unitatii

- sumele achitate tertilor, reprezentand retineri sau popriri din salarii

- sumele achitate creditorilor diversi

- restituirea sumelor aflate in curs de clarificare

- platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati

- valoarea serviciilor bancare platite

Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul creditor, creditele primite.

Contul 531 "Casa"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii, precum si a miscarii acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.

Contul 531 "Casa" este un cont de activ.

In debitul contului 531 "Casa" se inregistreaza:

- sumele ridicate de la banci

- sumele incasate de la clienti

- sumele incasate de la asociati

- sumele incasate reprezentand aport la capitalul social

- sumele incasate de la debitori

- sumele incasate de la creditori diversi

- sumele incasate reprezentand venituri anticipate

- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate

- sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate

- sumele incasate din prestari servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati

- sume incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare

- difenretele favorabile de curs valular aferente disponibililatilor in valuta la incheierea exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta

In creditul contului 531 "Casa" se inregistreaza:

- depunerile de numerar la banci

- costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar- platile efectuate catre furnizori

- valoarea avansurilor acordate penlru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari

- sumele achitate personalului

- sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din remuneratii

- sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare

- sumele restituite asociatilor- dividendele platite actionarilor sau asociatilor

- sumele achitate diversilor creditori

- platile efectuate reprezenand sume transferate intre unitate si subunitati

- avansurile de trezorerie acordate

Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie.

95. Ce este un acreditiv, dar avansurile de trezorerie?

Acreditivele reprezint mijloacele bneti rezervate la banc ntr-un cont distinct, la dispoziia unui furnizor, din care se fac pli pe msura efecturii livrrilor, executrii lucrrilor sau prestrii serviciilor cu respectarea anumitor condiii.

Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziia administratorilor sau altor persoane mputernicite de unitate, n vederea efecturii unor pli n favoarea acesteia.

96. Ce sunt ajustrile pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie?

Ajustrilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie reprezint o constatare a diminurii valorii unor conturi de trezorerie, n condiiile n care natura ajustrii este clar precizat, dar incert n ceea ce privete mrimea sau realizarea sa, pe care evenimentele survenite sau n curs o fac previzibil la data stabilirii situaiilor din conturi.97. Definii cheltuielile i veniturile?

Veniturile constitiuie creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de intrri sau creteri ale activelor ori descreteri ale datoriilor, i care se concretizeaz n creteri ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din contribuii ale acionarilor.

Cheltuielile constituie diminuri ale beneficiilor economice, pe parcursul perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor ori creteri ale datoriilor i care se concretizeaz n reduceri ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari.

98. Ce intra n categoria cheltuielilor? Dar a veniturilor?

In categoria cheltuielilor intr:- cheltuieli care apar n cursul activitilor curente (costul vnzrilor, salarii, amortizare)

- pierderile- pierderi realizate: din dezastre, inundaii, ieirea activelor pe termen lung;

- pierderi nerealizateIn categoria veniturilor intr:-venituri din activitile curente- ctigurile- ctiguri realizate

- ctiguri nerealizate99. Cum se clasific cheltuielile/veniturile dup natura lor?

Dupa natura si , respectiv , dupa continutul lor economic cheltuielile se clasifica in cheltuieli cu munca materializata si cheltuieli cu munca vie .Cheltuielile cu munca materializata sunt cele referitoare la : consumurile de materie prima si materiale consumabile , consumurile de obiecte de inventar , consumurile de energie si apa , amortizarea imobilizarilor .Cheltuielile cu munca vie sunt cele cu : salariile , impozitele , si contributiile la asigurarile si protectia sociala suportate de intreprindere .Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup natura lor, astfel:a) venituri din exploatare;b) venituri financiare;c) venituri extraordinare.100.Cum funcioneaz conturile din clasa 6 cheltuieli? Dar cele din clasa 7 venituri?Clasa 6 CONTURI DE CHELTUIELI, structurat n grupe de conturi, pe naturi relativ omogene al II-lea pentru fiecare element de cheltuial n parte.Toate conturile apartinand clasei 6 sunt conturi de activ. Ele pot fi creditate in cursul perioadei, pentru operatiile in participatie, cu sumele transmise pe baza de decont. La sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere (121).

Clasa 7 CONTURI DE VENITURI, structurat n grupe de conturi, pe naturi relativ omogene de venituri, iar n cadrul fiecrei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gradul I i, eventual, de gradul al Iilea pentru fiecare element de venit n parte.Toate conturile apartinand clasei 7 sunt conturi de pasiv (exceptie face contul 711 care este bifunctional). soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere (121)101.Ce sunt cheltuielile/veniturile de exploatare/financiare/extraordinare?Cheltuielile de exploatare sunt cheltuielile efectuate de entitate n vederea realizrii obiectului de activitate.Cheltuielile financiare sunt cheltuielile efectuate de entitate n scopul obinerii de venituri financiare.Cheltuielile extraordinare sunt cheltuielile ntmpltoare, nelegate de activitatea curent, normal a entitii.Veniturile financiare sunt veniturile obinute de entitate din activitatea financiarVeniturile extraordinare sunt veniturile ntmpltoare, nelegate de activitatea curent, normal a entitii.

Veniturile din exploatare sunt veniturile obinute de entitate n conformitate cu obiectul de activitate

102.Care este coninutul economic i funciunea contului 711?

Contul 711 "Variatia stocurilor"- Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta costului de productie al productiei stocate, precum si variatia acesteia.In creditul contului 711 se inregistreaza:

- la sfarsitul perioadei (lunar) costul produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor- costul de productie sau pretul de inregistrare al animalelor si pasarilor obtinute din productie proprie

In debitul contului 711 se inregistreaza:

- reluarea produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie, la inceputul perioadei- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor si pasarilor vandute, constatate lipsa la inventariere, precum si diferentele de pret aferente ;103.Ce reflect/prezint bilanul contabil?Bilanul este documentul oficial de sintez al tuturor unitilor patrimoniale. Bilanul contabil contribuie s dea o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei financiare i asupra rezultatelor obinute de unitatea patrimonial, care presupune:-respectarea cu bun credin a regulilor privind evaluarea patrimoniului;- respectarea principiilor: prudenei, permanenei metodelor, continuitatea activitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, a noncompensrii;- posturile nscrise n bilan trebuie s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu inventarul.104.Ce reflect/prezint contul de profit i pierdere?Contul de Profit si Pierdere (CPP) reprezinta o situatie financiara intocmita de o companie in diferite momente ale anului sau financiar - de obicei la inceputul si sfarsitul exercitiului financiar, si uneori interimar la trimestrele I, II si III. CPP reflecta veniturile, cheltuielile si profitul obtinut de o entitate in perioada de timp la care se refera raportul106.Care este coninutul unui set complet de situaii financiare anuale.

Coninutul unui raport financiar interimar IAS 1 definete un set complet de situaii financiare ca incluznd urmtoarele componente: - bilan; - cont de profit si pierdere; - situaia ce arat fie (i) toate modificrile capitalurilor proprii, fie (ii) modificrile capitalurilor proprii, altele dect cele rezultate din tranzaciile de capital cu proprietarii i din distribuirile ctre acetia; - situaia fluxurilor de numerar: - politici contabile i notele explicative.107.Care sunt lucrrile premergtoare ntocmirii bilanului contabil?

La intocmirea bilantului exista o serie intreaga de reguli foarte precise, fiind obligatorie parcurgerea unor lucrari premergatoare a caror executare se desfasoara intr-o ordine logica, si anume:1. Inregistrarea in conturi a tuturor operatiilor economice si financiare ale unitatii 2. verificarea exactitatii rulajelor si soldurilor inregistrate in conturile sintetice ale contabilitatii generale.3. Inventarierea generala a patrimoniului administrat4. Stabilirea rezultatelor financiare, a profitului brut, a profitului net obtinute de societatea comerciala5. A doua verificare a datelor contabilitatii in scopul asigurarii exactitatii inregistrarii in conturi a tuturor operatiilor economice6. Pe baza datelor evidentiate in conturi si in ultima balanta de verificare, se procedeaza apoi la intocmirea propriu zisa a bilantului, adica la completaarea formularelor de bilant dupa o macheta unica pentru toti agentii economici.

108.Prezentai caracteristicile calitative ale situaiilor financiare anuale.

Caracteristicile calitative ale situaiilor finaciare:Sunt atributele care determin utilizarea informaiei oferite de situaiile financiare; acestea sunt:

- Ineligibilitatea

- Relevana

- Credibilitatea

- Comparabilitatea

109.Prezentai utilizatorii informaiilor furnizate de contabilitate

Utilizatorii situaiilor financiare:

- Investitorii

- Angajaii

- Creditorii financiari

- Furnizorii i creditorii comerciali

- Clienii

- Guvernul i instituiile sale

- Publicul111.Care sunt obiectivele situaiilor financiare?PAGE 1