BILET NR.1

1. Prelucrri prin DPR. Definire i clasificare general Prelucrarea prin deformare plastic este un procedeu tehnologic de realizare a formei i dimensiunilor unor corpuri solide, metalice sau nemetalice, n anumite condiii de precizie, calitate a suprafeei i productivitate, prin solicitare mecanic a materialului din care sunt executate, peste limita de curgere sau de rupere.Prelucr finalizate cu separare de material reprez op tehnologice numite taieri. Prelucr realizate fara separare de material reprez operatiile de matritare.In fct de temp pe care o au materialele in tp prelucr ,operatiile tehn de deform plastica se impart in:- de prelucrare la cald, cnd temperatura materialului este peste cea de recristalizare;- de prelucrare la semicald,temp este sub cea de recristalizare- de prelucrare la rece, cnd se execut la temperatura mediului ambiant;- de prelucrare sub zero grade, tinznd ctre 2730C, n cazul aplicrii criogeniei.Realiz starii dee tensiuni si deformatii necesara prelucr prin def plastica se asigura de masini-unelte sau utilaje specializate.acestea dispun de forta si lucrul mecanic necesare pt efect op tehnologice.Aplicarea sarcinilor mecanice exter asupra mat este realiz de masini sau instalatii utilizate in acest scop,cu ajut unor scule speciale.2. Stante cu coloane de ghidare,cu actiune simultanaColoanele asigura o ghidare suplimentara a partii mobile a stantelor in rap cu cea fixa. Ghidarea prin coloane in paralel cu ghidarea culisorului presei permit centrarea corecta a partii mobile in rap cu cea fixa si precizie mare de prelucrare.a-2 coloane amplasate in partea posterioara,b-2 coloane amplasate p diagonala,c-4 coloane,d-vedere de ansamnlu cu 4 coloane de ghidare,1-coloana de ghidare,2-placa de baza,3-bucsa de ghidare,4-placa de capat,5-bucsa distantier,6-pastila de pasla.Pt piese cu dimens mici si mijl se fol stante cu 2 coloane de ghidare.cand piesele au dimens mici,cele 2 coloane sunt amplasate in partea posterioara a stantei(a),pt piese cu dimens mai mari coloanele sunt amplasate in diagonala(b).pt piese cu dimens mari se fol stante cu 4 coloane de ghidare(c).Coloanele sunt asamblate in ajustaj presat in placa de baza si form ajustaj alunecator cu bucsele de ghidare presate in placa de capat.Bucsa distantier ajuta la reglarea pozitiei ansamblului superior si la sprijinirea acestuia pe cel inferior in timpul depozitarii.Pastila de pasla este un acumulator de lubrifiant care asigura pastrarea uleiului si ungerea in ajustajul alunecator.

BILENT NR. 2 I.Prelucrri prin DPR. Domenii de utilizare, avantaje, dezavantaje, tendine

domenii de utilizare : industr de automobile si tractoare, ind electrochimica si electrotehnica, ind de mecanica fina(aparataj,instrumente de masura si control etc), ind aparatelor de zbor, ind de armament, ind bunurilor de larg consum.avantaje : executarea unor corpuri complexe care prin alte procedee nu se obtin economic sau nu pot fi realizate, productivitate mare, permit realiz unor precizii ridicate,in cond unui nr mic de prelucrari,chiar o sg op tehnol, consumul redus de material, consum redus de energie, obtinerea unor piese cu rezistenta mecanica mare si fiabiliate ridicata.tendinte : inlocuirea prelucr prin aschiere cu cea prin deform plastica, extinderea prelucrarii prin deformare volumica, fabricarea unor echipamente mai performante, extinderea fabr echipamentelor specializate in locul celor universale, cresterea gradului de ergonomicitate prin reducerea efortului de deservire si a nivelului de zgomot.II. stanta cu placa de ghidare1-placa de baza, 2-placa activa, 3-rigle de ghidare, 4-placa de ghidare, 5-placa de sustinere, 6-opritor mobil, 7-arc lamela, 8-opritor lateral, 9-arc, 10-impingator, 11-arc lamelasubansamblul fix este compus dintr o placa de baza pe care se asambleaza placa taietoare(activa),riglele pt ghidarea benzii semifabricat si placa de ghidare a poansonului.placa de sustinere permite asezarea si introducerea benzii semifabricat in stanta.deplasarea benzii este controlata de opritorul mobil,actionat de arcul lamela,iar impingatorul lateral asigura deplasarea corecta a benzii,actionat de arcul lamela.

BILET NR 31. Curba caracteristic a deformriiCorpurile metalice supuse la solicitri de ntindere, se deformeaz plastic . Reprezentnd grafic relaia dintre fora de ntindere F i alungirea l pentru o epruvet dat, se obine o diagram . Pe diagram apare fora Fc de la care ncepe materialul sa se deformeaz, n continuare, fr s mai creasc semnificativ. Aceast for marcheaz momentul din care ncepe deformarea plastic. Apare Fmax la care se produce ruperea materialului.

Graficul dependenei dintre for i deformare la metaleL0 lungimea epruvetei supusa la intindere cu forta FA0 aria sectiunii initialecurb caracteristic, permite evidenierea unor mrimi importante utilizate n tehnica de prelucrare a metalelor.

= f() (Asta nu a invatat-o)Curba caracteristica pt un material metalicp limita de proportionalitate OA- zona de proportionalitate

legea lui Hooke , E-modulul de elasticitate

Curba caracteristica a unui mat la care nu se identifica limita de curgere

n,E0 -constante ce depind de material

B3/2

Fig. 1.11. Curba caracteristic a unor materiale greu deformabile plastic

II. tan cu coloane de ghidare, cu aciune simultan1.- plac de baz; 2.- urub de reinere; 3.- plac de asamblare; 4.- poanson-plac tietoare; 5.- opritor mobil; 6.- eliminator inferior; 7.- plac eliminare; 8.- plac activ superioar; 9.- plac extractor;10.-poanson;11.-tij_eliminare; 12.- plac port-poanson; 13.- plac de presiune;14.- buc de ghidare; 15.- coloan de ghidare; 16.- plac mobil; 17.- cep de fixare pe culisor; 18.- tij de acionare. Fol pt executarea unei saibe.Supraf cilindrica exter a saibei si cea inter se obt simultan prin taiere, prin decupare respectiv perforare. Supraf laterala exter a saibei se obt prin actiunea de taiere a lui 8 si a lui 4. supraf later inter rezulta prin taiere de catre 10 mobil si 4. eliminarea benzii de pe 4 se realiz de 7 prin forta unor arcuri ce actioneaza 6. eliminareasaibei din intre lui 8 se face cu ajut lui 9 actionat de trei 11 actionate la randul lor de 16 impinsa in jos de 18 at cand se ridica culisorul. 15 sunt presate in 1 si formeaza ajustaj alunec cu 14 presate in placa de capat.

BILET NR 4 Prelucrri prin tiere: clasificare, proces. Tierea cu cuite cu muchiile active paraleleOperatiile de taiere toate prelucrarile executate cu separare de material.Taierile pot fi executate:-simultan pe tot conturul supraf ce va fi obtinuta-succesiv-continuu pana la separarea completa a mat-succesiv pe portiuni discreteClasificarea op de taiereDupa precizia de prelucr si calit supraf obtinute: normala , de precizie(fina)Dupa modul de executare al operatiilor: pe contur deschis , pe contur inchisTaierea p contur deschis poate fi realiz pe foarfece cu ajut cutitelor sau pe prese utilizand stante.Paierea pe contur inchis se executa cu stante, pe prese.Prrocesul de taiere cu cutite cupr urmat faze:-faza elastica- in sectiunea in care se prod taierea se dezv o stare de tensiuni, dupa taiere rezultand o zona lucioasa continua.-faza plastica- apare dupa ce muchia mobila patrunde in mat pe o adancime mai mare,apare starea de tensiuni printr o zona lucioasa cu mici intreruperi.-faza de forfecare- starea de tensiuni apare in sectiunea de taiere, depaseste limita de rupere si se produce separarea de material,reprez printr o zona rugoasa,de culoare inchisa cu mici portiuni lucioase.

Schema tierii la foarfece cu cuite avnd muchii active paralele1.-cuit_mobil;2.-cuit_fix;3.-opritor; 4. - travers de strngereMrimea jocului : j = (g hP) tg , hp- adncimea de ptrundere a cuitului mobil pn la nceputul apariiei fisurilor de forfecare unghiul dintre suprafaa obinut prin tiere i direcia de deplasare a cuitului mobil>j, Q>Ft

II. tan combinat cu aciune simultan1.- poanson de ambutisare-plac de perforare; 2.- extractor inferior; 3.- plac activ de decupare; 4.- poanson de decupare-plac de ambutisare; 5.- eliminator superior; 6.- poanson pentru perforare; 7.- plac de extracie a benzii; 8.- opritor fixTaierea conturului exter se produce intre muchia activa a lui 4 si muchia taietoare a lui 3. elem activ 1 are funct de puanson pt oper de ambutisare si de placa taietoare pt oper de perforare. Perfor este executata de 6. scoaterea benzii semifabricat de pe 4 se produce ca urmare a existentei placii fixe 7 asamblata pe 3. elimin piesei din partea super a stantei este realiz de elem mobil 5 iar la scoaterea de pe puansonul de ambutisare este asig de 2, actionat prin tije de catre o perna pneumatica sau hidraulica. 8 permite pozitionarea benzii in vederea taierii din acesta a materialului din care urmeaza sa se execute piesa.

BILET NR 5I. Moduri de deformare plastic a metalelor i efecte ale deformrii plastice Metalele sunt corpuri cu struct cristalina. Atunci cand energia potentiala a atomilor din struct corpului actionat de forte sau momente exterioare atinge o val limita,se produce scoaterea atomilor din starea de echilibru initiala si trecerea lor in alta stare de echilibru, adica corpul se deformeaza plastic.Deformare plastic se produce prin:- alunecarea sau translare, avnd caracteristic deplasarea relativ a diferitelor pri ale cristalului dup planele de alunecare specifice- maclare sau njumtire, cnd o parte a cristalului ce se deformeaz trece ntr-o poziie simetric n raport cu cealalt parte fa de un plan numit plan de njumtireEfecte ale deformrii plastice a metalelor- modificarea formei monocristalelor (grunilor);- reorientarea grunilor i formarea unei anumite structuri a materialului prelucrat (deformat) cu att mai evidente cu ct deformaiile sunt mai mari;- creterea rezistenei la deformare a materialului prelucrat, datorit ecruisrii acestuia;- modificarea integritii intercristaline i intracristaline a grunilor i a marginilor cristalelor;- apariia tensiunilor interne ca urmare a modificrii integrale a formei i poziiei reciproce a grunilor i a structurii neuniforme a materialului metalic supus prelucrrii prin deformare plastic.Efectele deformrii plastice se manifest prin modificri ale parametrilor fizico-mecanici ai materialelor ce se prelucreaz prin acest procedeu tehnologic.Ecruisarea, ca form de manifestare a procesului de deformare plastic, mrete duritatea materialului, limita de curgere i rezistena la rupere. n acelai timp reduce alungirea i gtuirea relativ.Tensiunile remanente din materialele prelucrate prin deformare plastic sunt duntoare. Peste anumite limite valorice ele pot provoca apariia fisurilor n corpuri chiar i atunci cnd acestea nu sunt solicitate.Redobndirea proprietilor fizico-mecanice iniiale ale materialelor se poate obine prin aplicarea unor tratamente (termice) speciale. Prin recoacerea de recristalizare, se refac forma i mrimea cristalelor.

II. tan cu aciune simultan-succesiv1.poanson pentru perforare; 2. poanson de decupare; 3. cep de cutare; 4. plac de strngere; 5. - opritorPt realiz piesei, o saiba in cazul de fata la fiecare post de lucru se executa cate o sg oper. Cu 1 la postul I se executa perforarea cu diametrul d1. dupa executarea perforarii se face avansul benzii cu un pas pana la 5 a.i. axa alezajului perforat sa ajunga in axa postului II. La cea de a doua cursa activa a culisorului in timp ce I se executa o noua perforare cu 1, la II se executa cu 2 decuparea din banda a piesei de diametru d2 si in acest mod se realiz supraf exter a saibei. 3 asigura pozitionarea benzii semifabricat pe directia de inaintare a acesteia iar 4 strange materialul inainte de taiere sub act unor arcuri.

BILET NR 61. Ipoteze de plasticitate

Ipoteza tensiunilor tangeniale maxime constante. Deformaia plastic a unui corp metalic se produce prin alunecarea ce apare de-a lungul unor plane cristalografice. Alunecarea se produce cnd n aceste plane apar eforturi tangeniale cu valoare maxim. Valoarea eforturilor tangeniale maxime :

n cazul strii de tensiune monoaxiale, 2 = 3 = 0, iar 1 = c :

Conditia de plasticitate Dac studiul comportrii plastice se face n raport cu un sistem de axe oarecare, condiia de plasticitate :

,iar tensiunile normale principale:

Ipoteza energetic de plasticitate. Starea plastic apare atunci cnd energia potenial acumulat ntr-un corp sub influena solicitrilor exterioare, atinge o valoare limit.Energia acumulata: Wa = Wv + Wf En potenial a unui corp n care acioneaz tensiunile 1, 2, 3 i care sufer deformaiile 1 , 2 , 3:

V-coef lui Poisson

Energia necesar pentru modificarea volumului se poate calcula cu relaia:V/V este variaia specific a volumului

V/V = 1 + 2 + 3 =3med

Cond energetic de plasticitateDeoarece utilizarea relaiei n forma obinut este anevoioas, uneori, n practic se folosete o alt form simplificat a acesteia, exprimat prin:

II. PERFORARE CU POANSON AVAND MUCHII TAIETOARE INCLINATE poanson, 2-placa active, 3-placa de strangere, 4-arcDin figura rezulta ca pt executarea unei perforari dreptunghiulare cu supraf in limitele abcd materialul este strans mai intai intre 3 si 2 prin forta arcurilor. Datorita inclinarii muchiilor taietoare ale lui 1 acesta nu va incepe taierea simultan pe tot conturul, ci numai pe portiunile da=bc=l1 si pe patru supraf triunghiulare aferente colturilor dreptunghiului.

BILET NR 71. Legi ale deformrii plasticeLegea coexistenei deformaiilor Conform cele prezentate, pe curba caracteristic lungirea specific total t existent n timpul aciunii sarcinii exterioare este rezultatul sumei deformrii plastice p i elastic e. Revenirea materialului la starea dinaintea aplicrii sarcinii exterioare nu se face dup dreapta CE, ci dup dreapta nclinat CE paralel cu OA. Deci n timpul aciunii sarcinii exterioare n metalul supus deformrii se dezvolt att deformaii plastice, ct i elasticeLegea rezistenei minime la deformareDeformaia maxim a corpului se produce pe direcia n care rezistena la deformare a acestuia este minim. Pe aceast direcie se va deplasa cea mai mare cantitate a materialului supus prelucrriiLegea volumelor constanteMaterialele supuse prelucrrilor prin deformare plastic la rece sunt obinute prin laminare. Aceste materiale se caracterizeaz prin proprietatea de a nu-i modifica volumul n timpul prelucrrii prin deformare plastic la rece, respectndu-se relaia potrivit creia volumul nainte de deformare este egal cu cel de dup deformare: Vd.d = V.def..Pentru un volum elementar de material de dimensiuni x, y, z, nainte de prelucrare i x1, y1, z1 dup prelucrare, din condiia de constan a volumelor rezult:x1y1z1 = xyz x + y + z = 0 -- expresia matematic a legii volumelor constante

II. DISPOZITIV DE DEBITARE PIESE DIN BARE CU STRANGERE CAPATULUI LIBER AL BAREI SEMIFABRICAT SI MULTIPLICAREA FORTEI DE TAIEREDispoz se compune dintr-un subansamblu fix A si un subans oscilant B. A are in structura o placa de baza 1 pe care este fixat corpul principal 2 in care este montat cutitul tubular fix 3. B contine corpul oscilant 4 articulat in 2 prin boltul 5. in 4 este montat cutitul profilat 6. de capatul lui 4 este articulata o parghie 7 prin boltul 8 in care este montat cutitul profilat deschis 9. mentinerea lui B in pozitie ridicata, deschisa, se asigura prin arcul elicoidal de compresiune 10, iar limita cursei acestuia pe verticala se face prin placa 11 fixata de 2. avansarea bazei de debitat 12 se face mecanic. La coborarea culisorului presei acesta actioneaza direct sau prin intermediul unui dorn 13 asupra lui 7 aceasta rotindu-se solidar cu 4 spre stanga pana ce 6 ajunge sa se rezeme pe 12

BILET 8I .Tierea cu foarfece cu cuite nclinateTierile cu cuite nclinate sunt folosite frecvent pentru prelucrarea tablelor cu grosimi de 3 ... 20 mm.Trstura principal a tierii cu cuite nclinate const n aceea c forfecarea se produce treptat ncepnd de la una din marginile semifabricatului. Tierea se produce ntre dou cuite: cuitul fix 1 avnd muchia tietoare nenclinat i cuitul mobil 2, cu muchia tietoare nclinat cu unghiul .

Schema tierii cu foarfece avnd cuit nclinat1.- cuitul fix, cu ti drept; 2.- cuitul mobil nclinatFora maxima necesara: Cursa total: h = btg + g

, unghiul de inclinare a cutitului mobilb latimea mat de prelucrat

II. Elementele specifice ale unei matrie pentru extrudare direct1.- extractor; 2.- buc limitatoare; 3.- arc de susinere; 4.- poanson inferior fix; 5.- matri mobil; 6.- corp; 7.- poanson superior mobil Semifabric asezat in locasul placii active(mobile) este presat intre capatul inferior al lui 7 si cel superior a lui 4 pana ce materialul de extrudat ajunge in stare de curgere plastica. Curgerea se va produce prin spatiul dintre peretele exter al partii active, al poansonului fix si cel inter al placii de extrudare mobil. dupa parcurgerea cursei hd de catre 7 materialul din semifaric a curs formand peretii piesei ce treb obtinuta. Eliminarea din matrita a piesei extrudate este posibila cu ajut lui 1, iar mentinerea placii active in pozitie dinaintea inceperii extrudarii este realizata de 3. limitarea deplasarii in jos a lui 5 se asigura de catre 2. toate elem compon ale partii inferioare a matritei sunt asamblate in 6.

BILET NR 9 ndoirea liber n V i ndoirea liber n U

ndoirea liber n V.

bratul de indoire l :

Fora maxim necesar pentru ndoirea n V, cu calibrare :A - aria suprafeei de sub poanson a piesei de prelucrat, iar q - presiunea de calibrareCalculul forei de ndoire liber n U. ndoirea n U poate fi aproximat ca fiind identic cu dou ndoiri simultane n consol.

pentru ndoirea liber: pentru ndoirea cu calibrare: Variaia forei de ndoire. (a-indoire libera , b-indoire cu calibrare)

II. Fazele obinerii unei piese prin ambutisare i lrgirea.- fazele de ambutisare i tierea prii posterioare; b.- schema de executare a lrgiriisemifabric plan se transf succesiv prin ambutisare, in fazele I-IV intr-o piesa cava cu pereti inalti. In faza V se executa taierea fundului piesei obtinandu-se astfel un tub in inter caruia urmeaza sa se execute largirea. Obt formei finale a piesei faza VI se realiz cu ajut unei matrite speciale (b). In semifabric de forma tubulara asezat in partea infer 4 a placii active este introdus elem elastic din cauciuc 6 care sub act poansonului actionat de culisorul presei se deformeaza si solicita semifabric largindu-l in zona centrala. Placa activa este alc din: placa infer 4 si placa super 3. eliminarea elem elastic se asg prin extractorul 5 actionat de un mecanism al presei.

BILET 101. Ambutisarea. Definire, clasificare, utilizare. Schema executrii ambutisriiAmbutisarea - operaia de prelucrare mecanic prin deform plastic prin care unui semifabricat plan din tabl i se da o form cav, sau unui semifabricat cav i se da o form cu cavitate mai mare.Dup tipul mediului prin care se transmite fora de prelucr de la scul la semifabr ambutisarea poate fi:- cu transmiterea forei prin elemente rigide continue (poanson i plac de ambutisare din oel sau font); - ambutisare cu metale plastice cu Pb;- cu materiale nemetalice elastice cu cauciuc .a.;- cu fluide ambutisare hidraulic i ambutisare cu destindere de gaze;- cu materiale pulverulente ambutisarea cu explozivi.Pot fi ambutisate mat metalice sau nemetalice, la cald, la semicald i la temp mediului ambiant. n stadiul cercetrilor de laborator sunt nregistrate progrese asupra ambutisrii sub zero grade criogenic la care temperatura de prelucrare este ntre -90C-130C. Prin ambutisare pot fi exec piese din tabl, simetrice sau nesimetrice, cu dimens de la civa mm pn la 1500 mm 2500 mm. Schema executrii ambutisrii

Schema executrii unei piese simetrice prin ambutisare fr subierea voit a pereilor1.- placa de ambutisare; 2.- placa de reinere a materialului de ambutisat; 3.- poansonulAmbutisarea se poate executa fr reinerea marginilor semifabricatului sau cu reinerea lor. D-diam semifabr, g-grosimea semifabr, hm locasul de adancime, H-cursaAmbutisarea fr reinerea marginilor semifabricatului se poate aplica numai pentru piese de dimensiuni mici, care nu necesit un grad mare de deformare. Pentru ambutisarea adnc a pieselor ce necesit grad mare de deformare este necesar reinerea marginilor semifabricatuluiII. Comparaie ntre modul de lucru pe presele cu simpl aciune i cele cu dubl aciunea.- cu simpl aciune; 1.- pern de aer; 2.- plac de eliminare; 3.- plac de ambutisare; 4.- eliminator; 5.- poanson; 6.- tije eliminatoare; 7.- masa presei; 8.- plac; 9.- corp intermediar; 10.- culisor; 11.- arcuri;b.- cu dubl aciune; 1.- perna de aer; 2.- plac de reinere; 3.- plac de ambutisare; 4.- plac mobil pt eliminare; 5.- poanson; 6.- tije pentru eliminare; 7.- masa presei; 8.- plac intermediar; 9.- culisorul interior; 10 culisorul exterior. Semifabric de grosime g este retinut de placa 2 actionata de tijele 6 ce transmit forta de lucru la 1 si 3. in timpul coborarii lui 10 impreuna cu 9 si 3 se realiz atat retinerea marginilor cat si oper pr-zisa. Semifabric ambutisat este eliminat din partea super a matritei de catre 4 actionata de 11. 5 este fixat de 8 care asigura asezarea matritei pe 7. in cazul b marginile semifabric sunt retinute intre fata frontala a lui 3 si 2 antrenata de 10. 5 actionat de 9 executa ambutisarea numai dupa retinere marginilor semifabric. 1 plasata sub 7 serveste la actionarea prin 6 a lui 4 pt eliminarea piesei ambutisate. 8 serveste numai ca elem de reglare.

BILET 111. Extrudarea. Definire, aplicare, avantaje, moduri de extrudareExtrudarea este operaia tehnologic de prelucrare mecanic prin deformare plastic, pe baza solicitrii materialului pn la aducerea lui n stare de curgere plastic n ntreaga mas.Poate fi executat la cald, cnd temp mat de prelucrat este peste o anumit limit, sau la rece,(la temp mediului ambiant). Se experimenteaz i extrudarea criogenic executat sub -100C, temperatur la care plasticitatea materialului este mult mai bun, comparativ cu cea efectuat la temperatura mediului ambiant. Cea mai extins n industrie este extrudarea la rece. Extrud se aplica pt prelucr otelurilor cu continut redus de carbon, a unor oteluri aliatesi a unor metale neferoase si aliajele lor.Extrud e o prelucr f avantajoasa dpdv economic,mai ales pt prod de masa si serie mare.Moduri de extrudare:- extrudare direct, caracterizat prin curgerea materialului transferat n sensul deplasrii poansonului;- extrudare indirect (sau invers, la care materialul extrudat curge n sens opus celui n care se deplaseaz poansonul;- combinat, unde o parte din materialul dislocat curge n sensul deplasrii poansonului iar o alt parte curge n sens opus.Extrude directa se fol pt piese de tip bucsa si tubular cu diametrul mic. Extrud indirecta pr obt pieselor cilindrice si prismatice si tubulare. Extrud combinata pt obt pieselor cu forma complicate.

II. SCHEME ALE UNOR MATRITE DE AMBUTISARE CU ELEM ACTIVE NEMETALICE-CU POANSON DIN POLIURETANEliminarea piesei prelucrate din placa de ambutisare se realizeaza cu ajut unui element elastic arc,tamponde cauciuc-existent in partea inf a matritei. Cu astfel de matrite pot fi executate piese din aluminiu,alama cupru sau din tabla de otel moale.pot fi ambutisate table din al cu grosime de pana la 4 mmcu coef de ambutisare de 0,45pana la 0.5

BILET 12I . Decuparea de precizie cu presolicitarea materialului

Decuparea de precizie cu presolicitarea materialului are cea mai larg arie de aplicare. Ea asigur precizii n clasa 7 ISO.Acest tip de prelucrare const n: crearea unei puternice stri de tensiuni n zona de tiere prin aplicarea unor solicitri de compresiune; controlarea vitezei de desprindere a materialului ce constituie partea detaat.

Solicitarea materialului in zona de taiere se realiz cu ajut unei placi de prestrangere speciala,actionata de mecanismele presei.Placa de prestrangere tensioneaza mat prin comprimare pe placa activa inaite de inceperea taierii.Ea mentine tensiunea pe toata durata taierii.Controlul vit de desprindere a mat este realiz de contrapoanson.Acesta este simetric cu poansonul si se asambleaza in deschiderea placii taietoare.Forta contrapoansonului se opune fortei poansonului, si o aplica p toata durata taierii.Param tehnologici:presiunea de strangere a mat in zona de taiere , presiunea contrapoansonului , viteza de taiere.Param geometrici:raza de rotunjire a muchiei taietoare a placii active , inaltimea si geometria nervurii de blocare , dist de la muchia taietoare pana la nervura de blocare , jocul dintre poanson si placa activa.Ungerea favorizeaza procesul de taiere.

II. Construcia unei matrie de ambutisare la care piesa se elimin prin partea inferioar1.-poanson; 2.-inel de eliminare; 3.-placa de ambutisare; 4.- placa de reinere

Semifabric s de grosime g ale carui margini sunt retinute de placa de strangere 1 este tras treptat in placa de ambutisare 2 . dupa ce s-a realiz ambutisarea completa si s-a obtinut piesa in forma cava definitiva aceasta este impinsa de poansonul 5 in continuare prin placa activa pana ce marginea super ajunge sub inelul elastic 3. dupa depasirea inelului acesta sub actiunea ercului 5 isi va micsora diametrul cuprinzand circumferential poansonul. Cand poansonul se retrage impreuna cu culisorul inter al presei, piesa va fi eliminata de pe el de catre inelul elastic si va cadea sub masa presei.