Microbiologie Rez

download Microbiologie Rez

of 119

  • date post

    31-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    349
  • download

    3

Embed Size (px)

Transcript of Microbiologie Rez

AgO = lant O din LPZ Ag R = miez PZ din LPZ Ag K = capsula Ag H = flagel Ag F = pili 1. Microbiologia. Obiectul de studiu. Disciplinile microbiologice si obiectele de studiu. Etapele istorice de dezvoltare a microbiologiei. Rolul savantilor A. Leeuwenhoek, L. Pasteur, R. Koch, I.Mecinicov in dezvoltarea microbiologiei. Obiectul de studiu: 1. mi/o si activitatea lor vitala (forma, structura, metabolism, crestere si multiplicare) identificare 2. relatiile mi/o cu mediul ambiant si cu organismul-gazda Scopurile studierii mi/o: 1) patogene, oportuniste = prevenire maladii infectioase 2) utile, inofensive = productie AB, medicamente prin ADNrec (streptokinaza, insulina), alimente (unt, brinza) 3) insecticide biologice 4) fabricare plastic biodegradabil ??? 5) decompunere deseuri, metan Disciplini microbiologice: particularitati biologice mi/o bacteriologie virologie protozoologie micologie, etc habitat mi/o microbiologia solului ... marina ... cosmica implicatii in activitatea umana microbiologia medicala ... veterinara ... alimentara, etc Genetica microbiana Ecologia microbiana Microbiologia medicala studiaza: a) relatia mi/o-gazda umana b) capacitatile patogene mi/o c) capacitatile antiinfectioase organism uman d) metode de diagnostic etiologic al bolilor infectioase e) metode de terapie/profilaxie antimicrobiana Etape istorice in dezvoltarea microbiologiei: I. empirica (pina in sec. 15) II. morfologica (sec. 16-18) A. von Leewenhoek: 1673 prima observare si descriere a mi/o III. fiziologica (sec. 19) L. Pasteur: prepararea vaccinurilor contra antraxului, turbarii, holerei; sustine necesitatea sterilizarii instrumentelor, bandajelor R. Koch: introducerea mediilor de cultura solide; izolare agent antrax, tbc; elaborare teorie despre rolul etiologic al mi/o in bolile infectioase (postulatele lui Koch) I. Mecinicov: argumentare rolul florei intestinale (antagonism); descoperire fagocitoza si rolul antimicrobian al inflamatiei 2. Tipurile de laboratoare microbiologice si sarcinile lor. Regimul si regulile de lucru in laboratorul microbiologic. Clasificarea laboratoarelor in functie de exigenta sigurantei antiinfectioase.

1

Notiune de microorganisme. Categoriile taxonomice, tipuri acelulare si celulare. Deosebirile dintre microorganismele procariote si eucariote. Mi/o = organisme microscopice (micro-nano- metri) + alge, protozoare, virusuri, agenti subvirali (prioni), cipuerci microscopice (fungi, micete) Clasificari mi/o: fenotipica (prima tentativa Carl von Linne) genotipica filogenetica (bazata pe studiul fosilelor sau al HLA) Grupe taxonomice: domeniu regn increngatura clasa ordin familie gen specie Taxoni infraspecifici din cadrul speciei, care prezinta anumite diferente: biovar (activitate biochimica/fiziologica) serovar (structura Ag) patovar (grad de patogenitate) lizovar (sensibilitate la bacteriofagi) antibiovar (sensibilitate la AB) Rolul taxonilor infraspecifici: markeri epidemiologici! Clasificare mi/o: forme acelulare (virusuri, viroizi, prioni) forme celulare: bacteria = procariote, eubct 1) G2) G+ 3) micoplasme (lipsite de PC) archaea = procariote, PC fara peptidoglican, habitat in conditii extremale eucarya = eucariote (fungi, protozoare) 4. Metodele microbiologice de diagnostic si esenta lor. Metoda microscopica in diagnosticul bolilor infectioase. Tipurile de microscoape, utilizarea practica, particularitatile si rolul uleiului de emersie. Metode microbiologice de diagnostic: diagnostic direct (detectare agent patogen sau a produselor lui) 1. microscopic (orientativ) prezenta bct, nr, forma, structura 2. bacteriologic izolare culturi pure de bct, identificare si testare la AB 3. biologic (experimental) inoculare produs patologic la animale de laborator, provocare maladie tipica 4. depistare Ag mi/o in lichide biologice 5. identificare AN mi/o prin tehnici de biologie moleculara diagnostic indirect (imunologic) 1. serodiagnostic detectare si titrare Ac specifici in serul bolnavului 2. intradermoreactie introducere alergen microbian epidermal/intradermal; reactie pozitiva = aparitie eritem hipersensibilitate specifica (intilnire repetata cu Ag) 5. Morfologia bacteriilor. Grupurile morfologice de bacterii. De desenat. Caracterele tinctoriale ale bacteriilor. Colorantii de baza utilizati in microbiologie. Metodele de colorare. Aplicarea practica. Bct = mi/o, unicelular, procariot, autonom Grupe morfologice de bct: coci: 1. micro 2. diplo (neisseria=bob de cafea, pneumococi=lanceolati) 3. tetra 4. strepto (lant) + enterococcus, lactococcus 5. stafilo (gramezi) 6. sarcine (pachete 8-16-32 coci) bastonase 1. bacterium capete rotunjite, nu formeaza spori (ex. E. coli) 2. bacillus capete retezate, formeaza spori ce nu depasesc diametrul celulei (ex. B. anthracis); posibilitate formare lanturi = streptobacili 2

3.

3. clostridium capete rotunjite, formeaza spori ce depasesc diametrul celulei (ex. C. perfringens) spiralate/incurbate 1. vibrio (ex. V. cholarae) 2. campylo-/helico- bacter = 2 apire. aspect de pasare in zbor (ex. C. jejuni) 3. spirillum = cel. spiralate rigide 4. spirochaeta = cel. spiralate flexibile, 5-25 spire (ex. Treponema, Leptospira, Borrelia) polimorfe (Actinomyces, Rickettsia, Chlamydia, Mycoplasma) 6. Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturile bacteriene crescute pe medii lichide. Tehnica de pregatire a frotiurilor din biosubstrate: sputa si frotiuri amprente. Metodele de fixare. Pregatirea frotiurilor examen microscopic Etape in pregatirea frotiului: 1) etalare material microbian 2) uscare 3) fixare oamoara bct, mareste afinitatea pt colorant 4) colorare asigura contrast intre mi/o si fundal 5) examinare (microscop optic cu imersie) Caracter tinctorial = capacitatea mi/o de a fixa colorantul 7. Etapele si tehnica de pregatire a frotiurilor din culturile bacteriene crescute pe medii solide. Tehnica de pregatire a frotiurilor din biosubstrate: singe, puroi. Metodele de fixare. 8. Structura celulei bacteriene. Enumerati elementele permanente (obligatorii) si nepermanente (neobligatorii) de structura. Membrana citoplasmatica si citoplasma. Structura, compozitia chimica si functiile biologice. Metodele de evidentiere. Elemente permanente: 1. PC 2. MCt 3. Ct 4. nucleoid 5. ribosomi 6. mezosomi G+ (E, citocromi) Elemente nepermanente: 1. capsula 2. spor 3. flageli 4. fimbrii 5. plasmide 6. incluziuni celulare MCt: mozeic fluid Singer lipsa colesterol, contin sterol-like molecules hopanoizi mai bogata in prot. decit eucariotele fctii multiple (la eucariote indeplinite de organite) PBP catalizare transpeptidare si sinteza PC permeaze transport prot. sist. de secretie receptori E lant respirator Rol MCt: 1. Bariera semipermeabila, selectiva difuziune simpla, facilitata 2. Permeaze transport activ 3. E activitate metabolica 4. Metabolism energetic 3

5. Participa la diviziunea celulara 6. Sinteza PG si fosfolipidelor 7. Chemotaxis (R specifici) Mezozomi: cresc S MCt cresc activitatea metabolica, energetica Ct: Lipsesc organitele Prezenta: ribozomi, nucleoid, inclusiuni, plasmide pH acid Rol Ct: sediul proceselor metabolice 9. Peretele celular bacterian, functiile. Particularitatile de structura ale peretelui celular al bacteriilor gram pozitive. Coloratia Gram. Tehnica si mecanismul de colorare. Importanta practica. Exemple de bacterii gram pozitive. PC = invelis rigid ceinconjoara protoplastul; e constituit din PG. PG = mureina = heteropolimer macromolecular, format din 2 parti: Partea glicanica (PZ) = catene liniare paralele: NAG + NAM Partea peptidica = peptide 4*aa (izoforme D si L) legate de NAM protectie de proteaze G-: tetrapeptidele unite direct (bidimensional) G+: tetrapeptidele unite prin punti interpeptidice 5*Gly (tridimensional) Structuri prezente doar la procariote: 1. ac. diaminopimelic (tetrapeptid, la G+) 2. izoforma D aa 3. NAM Fragmente solubile de mureina (PG) interactiune cu toll-likeR/CD14R de pe macrofage secretie citokine soc septic! Rol PC: 1. Protectie de liza osmotica 2. Forma 3. Factor de patogenitate (soc septic) 4. Protectie contra subst. toxice (AgO, E din spatiul periplasmatic) 5. Tinta de atac a unor substante: Lizozim scindare legaturi din catena glicanica (intre NAG si NAM) AB inhibitie proces de transpeptidare PC G+: Componente: PG (tridimensional) 40-80% ac. teichoici (fixati de NAG), ac. lipoteichoici (fixati de MCt) = polimeri de ribitol, glicerol-fosfat; o sarcina electrica negativa o transfer de ioni o fctie Ag o activare complement pe cale alternativa o stimulare secretie citokine o adeziune intercelulara prot. asociate PC o Streptococcus pyogenes = prot. M o Staphylococcus aureus = prot. A (clumping factor), prot. fixatoare de fibronectina Uniform Grosime 80 nm 10. Peretele celular bacterian, functiile. Particularitatile de structura ale peretelui celular al bacteriilor gram negative. Coloratia Gram. Tehnica si mecanismul de colorare. Importanta practica. Exemple de bacterii gram negative. PC G-: Componente: 4

PG (bidimensional) 1-10% MEx: existenta situsuri de comuniune intre MEx si MCt rol in transport o Prot. majore: porine, receptori (pili, fagi) o Prot. minore: E de captare si transport a subst. LP Braun = uneste Mex si PG stabilizare MEx LPZ (cel mai neobisnuit component) stabilizare MEx o Lipid A localizat in MEx; endotoxina (stimuleaza secretia citokinelor) o Miex PZ transport unele subst.; AgR specificitate de gen o Lant O (OZ) sarcina negativa, impiedica fagocitoza; AgO specificitate de specie N.B. Bct au capacitatea de a modifica structura AgO capacitate de a amagi apararea imuna Neomogen Grosime 12 nm Spatiul periplasmatic: E si prot. fixate de MCt Rol e: hidroliza, sinteza PC, detoxifiere (ex. Beta-lactamaze) Coloratia GRAM 1. Violet de gentiana Ct violeta 2. Spalare cu apa, tratare cu sol. Lugol (iodin) formare complex insolubil violet-iodin fixare colorant in celule