Ps Microbiologie

Click here to load reader

  • date post

    18-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    270
  • download

    4

Embed Size (px)

description

dgfgh

Transcript of Ps Microbiologie

ANTIFUNGIGRAMA1.1. Informaii generaleFrecventa infectiilor fungice si in particular a celor cu levuri a cresut considerabil in ultimii ani. Levurile sunt agenti oportunisti.Cei mai multi sunt saprofiti dar pot sa devina patogeni, atunci cand exista conditii favorabile de inmultire.In principal acesteconditii sunt: - factori fiziologici: nou-nascuti, batrani, - factori patologici: insificienta imunitara, tulburari metabolice, boli neoplazice;- factori iatrogeni: antibioterapie, contraceptive, imunosupresoare, radiatii ionizante, interventii chirurgicale, - factori locali: ulceratii, macerareablourilecliniceprovocatedeacestelevuri sunt foartevariate: atingeri cutanate!intertrigo", mucoase!vaginita, colita,esofagita", atige viscerale si septicemiile.Cresterea numarului de produse antifungice si aparitia micozei rezistente la tratament #ustifica determinarea antifungigramei.3.1. Reactivi (prelucrare, conditii de pastrare, stabilitatea)- ulei de parafina- cultura izolata de pe mediul $abouraud cu cloramfenicol%entru trusa Candifast:- &' ( mediu semi-gelozat tamponat pentru identificare si dilutie, gata preparat, stabil pana la data expirarii la )-*+C- &) ( mediu lichid pentru testul de rezistenta, gata preparat, stabil pana la data expirarii la )-*+C- C - flacon de control al turbiditatii ( sulfat de bariu, gata preparat, stabil pana la data expirarii la )-*+C%entru trusa Integral $,stem -east %lus:- ) fiole cu ser fiziologic steril pentru realizarea dilutiilor in vederea identificarii si testarii rezistentei la antifungice, stabil pana la data expirarii la )-*+C- microcomprimate de .,loza, stabil pana la data expirarii la )-*+C3.2. Principiul Metodei rusa !andifast"Identificarea levurii se bazeaza pe: - sensibilitatea sau nu a susei la actidiona, vizualizata prin virarea in galben , galben-orange sau fuxina a indicatorului deculoare;- studiul fermentarii celor / zaharuri vizualizata prin virarea in galben sau galben orange a indicatorului de culoare data deacidifierea mediului;- punerea in evidenta a activitatii ureazice care alcalinizeaza mediul si vireaza indicatorul de culoare in culoarea fuxinei#eterminarea re$istentei % sensibilitatii levurilor la antifungice se bazeaza pe cresterea sau nu a levurilor in prezenta diferitelor antifungice. 0ceasta crestere se vizualizeaza prin schimbarea culorii mediului:- fermentarea glucozei de catre levuri antreneaza o acidifiere a mediului care face sa vireze rosu-fenol prezent in mediu in galben;- hidroliza ureei de catre levurile ureazo-pozitive, elibereaza amoniac, care alcalinizeaza mediul si vireaza rosu-fenol in roz-fuxina.rusa Integral &'stem (east Plus"Identificarea levurii se bazeaza pe metabolizarea diverselor zaharuricu schimbarea in consecinta a p1-ului mediului dincupule, care duce la o schimbare de culoare astfel: - $chimbarea culorii de la violet la galben sau gri indica pozitivarea reactiei- Culoarea violeta neschimbata inseamna reactie negativaInterpretareaseface prin examinareaschimbarilor deculoare alecupulelorde la '-2L3 la ')-43L. 4in combinatiiledereactii pozitive si negative se poate calcula un cod numeric si identificarea levurii se face prin compararea acestui cod cucele furnizate in cartea de coduri aflata in cadrul instructiunilor de lucru cu trusa respectiva.2odeul special nr. '5-C1& ofera un cod suplimentar de culori pentru diferentierea speciilor Candida albicans !culoare verde"si Candida tropicalis !culoare violeta".#eterminareare$istentei levurilorlaantifungiceesteevaluataprincrestereasauinhibitiacresterii inprezentaunorantifungice si are loc in cupulele numerotate de la '6-7- la )5-FL3.$chimbarea culoarii de la rosu catre galben indica cresterea levurii !rezistenta la antifungicul respectiv"$chimbareaculoarii delarosucatreorangeindicaoslabacresteredeci inhibitiepartialaprinantifungic!sensibilitateintermediara"Culoarea rosie neschimbata indica inhibitia totala a cresterii prin antifungic !sensibilitate totala"3ltimul godeunumerotat )6-2ro8thestecontrolul pozitival cresterii si nucontineantifungic. %ozitivareasa!culoaregalbena" este obligatorie pentru validarea testarii. 3.). Rulareaprobelor.rusa !andifastIn prima $i, reactivii se aduc la temperatura camerei inainte de lucru.1. Prepararea inoculului- se preleveaza o colonie cu a#utorul unei anse si se introduce in flaconul cu &' si se omogenizeaza. - standardizarea inoculuiuli se realizeaza prin comparare cu flaconul C.4aca &' este prea clar !inocul insuficient" se reinsamanteaza flaconulpana se obtine o opacitate egala cu C. 4aca &' este prea tulbure !inocul prea bogat" se dilueaza cu a#utorul unui nou flacon de &' pana se obtineopacitatea corecta 2. Inoculare in galeria !*+#I,*&a" %entru identificare- se dezlipeste eticheta adeziva si apoi se distribuie in fiecare cele * cupule, cate '99 l &' si ) picaturi de ulei de parafina. - se acopera din nou cu eticheta adeziva.b". %entru testul de rezistentaIn primul rand se inoculati &) peste '99 l &' !insamanta si stadardizat" - se dezlipesteeticheta adeziva si se distribuie in fiecare locatie '99 l &) in prealabil insamantat si ) picaturi de ulei de parafina. - se acopera din nou cu eticheta adeziva.3. Incubarea - galeria se incubeaza la 5/Ctimp de )6 ore, si la nevoie 6*-/) ore, dupa care se citesc galeriile.In a doua $i se face citirea galeriilor pentru identificarea levurilor si pentru stabilirea rezistentei levurilor la antifungice si eliberarea rezultatului.7u se citeste galeria daca in cupula de control nu se observa o schimbare a culorii mediului: vira# in galben, galben-orange sau fuxina. Citirea atatpentru identificare cat si pentru testul de rezistenta se face folosind tabelele si plansele atasate :itului.rusa Integral &'stem (east Plus In prima $i, reactivii se aduc la temperatura camerei inainte de lucru.'. Prepararea inoculului pentru identificare- se numeroteaza cele ) fiole cu ser fiziologic steril cu nr. 1!va contine dilutia pentru identificarea levurii" sinr. 2!va contine dilutia pentrutestarea sensibilitatii la antifungice"- se preleveaza o colonie cu a#utorul unei anse, se introduce in fiola nr.'si se omogenizeaza. - pentru standardizarea inoculului se utiliizeaza densimatul cu a#utorul caruia se realizeaza o densitate optica de 9,; ?, al treilea sindrom @ntAlnit @n practica medical?.4eBi ma#oritatea pacien>ilor prezint? o infec>ie autolimitant?, exist? Bi forme severe, caracterizate prin scaune frecvente !5-69=zi", de consisten>? redus? !uneori apoas?", cu pierderi lichidiene mari, ce pot duce la dezechilibru hidroelectrolitic @nso>itde tulbur?ri hemodinamice grave !colaps cardiovascular" cauzatoare de deces.4tiologie"Para$itar5: 2iardia lamblia, Cr,ptosporidium parvum, Cntamoeba histol,tica6acterian5 aerob5" Cnterobateriaceae patogene: $almonella spp., $higella spp., Cscherichia coli enteropatogen, enterotoxigen, enterohemoragic, enteroinvaziv, enteroaderent, enteroagregativ, -ersinia enterocolitica- Cnterobacteriaceae condi>ionat patogene: Dlebsiella spp. !sindromul diareic al noului n?scut", $erratiamarcescens !Esindromul scutecului roBuF - prin colonizare anormal? cu aceast? bacterie la nou n?scu>i" - Gibrio cholerae, Gibrio parahaemoliticus- 0l>i bacili 2ram negativi:0eromonas, 0lcaligenes, %lesiomonas - Coci 2ram pozitivi: $taph,lococcus aureus6acterian5 anaerob5: Hacillus cereus, Clostridium difficile !enterocolit? pseudomembranoas? post antibioterapie", Clostridium perfringens, Clostridium botulinum.Microaerofil5: Camp,lobacter sppMicotic5: Candida albicans7iral5: &otavirus, 0denovirus, 7oro virus4inmateriilefecalemuco-sangvinolente, purulente!infrotiusunt prezenteleucocite"seizoleazamai frecventebacteriienteroinvazive: $higella, C. coli enteroinvaziv!CICC". 4inmaterii fecalelichide!pefrotiu, leucocitelesunt absente" seizoleaza mai frecvent bacterii enterotoxigene: C.coli enterotoxigen !CCC" si C. coli enterohemoragic !C1CC". In materiilefecalemucoase, muco-sangvinolente!pefrotiuprezentahematiilorsia mucusului"seizoleazamai frecvent: $almonellaspp., C. coli enteropatogen!C%CC",-ersiniaspp. 4intoxiinfectiilealimentare!anamneza" mai frecvent seizoleaza:$almonella spp, $taphilococcus aureus, Clostridium perfringens, Hacillus cereus. In diareeile postantibiotice !anamneza" seizoleazamai frecvent floraendogena: $taphilococcusaureus, Clostridiumdificile, levuri deCandidaspp. 4indiareeileinfectioase nebacteriene mai frecvent izolam paraziti, levuri. In laboratorul $,nevo in cadrul analizei coprocultura se testeaza principalii patogeni enterici $higella spp. $i $almonella spp, precum si patotipurile enteropatogene de Cscherichia coli la copii mai mici de ) ani. 4e asemenea la nou nascuti, sunt cautate si cele doua specii conditionat patogene: Dlebsiella spp. si $erratia marcescens.2. Recomandri pentru determinarea coproculturii- 4iaree cu stare generala alterata- 4iaree intr-un context epidemic !familie, cresa, scoala"- 4iareea turistilor- 4iaree febrila sau sangvinolenta- Control obligatoriu la personalul din alimentatie publica.3.1. Principiul Metodei Insamantarea probei pe doua medii de cultura, unul lactozat !esut Bi organ cu acumulare de puroi @n intersti>iile cutanate !pustule, hidrosadenit?, furuncule,abcese, gome", @n >esuturile musculo-scheletale !abcese, flegmoane, osteomielit?", @n ganglionii limfatici, @n viscere !abcese",@n cavit?>i preformate !sinusuri paranazale, meninge, peritoneu, sinovialele articulare".SnceeacepriveBterolul laboratorului demicrobiologie, [email protected]>aculturilor polimicrobiene,valoarea identific?rii Bi test?rii sensibilit?>ii unuia sau mai multor microorganisme.Informa>iile privind localizarea pl?gii, semnele clinice de infec>ie sau prezen>a necrozei asociat? cu miros specific, terapiaantimicrobian?, @l vor ghida pe microbiolog @n stabilirea unui diagnostic corect.Hacteriile cele mai frecvent izolate si identificate sunt: 5. in infectiile tegumentului si ale tesului subiacent acute se izoleaza mai frecvent specii de $taphilococcus si $treptococcus6. in infectiile postoperatorii, in functie de localizare, etiologia este diferita !ex. in chirurgia abdomenului inferior se izoleaza specii de Cnterobacteriaceae si Cnterococcus.;. plagile produse prin muscaturi si infectate au ca agenti etiologici specii de $taph,lococcus si $treptococcus.L. etiologia infectiilor ulcerului de gamba si cel de decubit este polimicrobiana, cel mai frecvent implicat fiind $taph,lococcus aureus in asociere cu specii de Cnterobacteriaceae si bacili 2ram negativi nonfermentativi./.8. Recomand5ri pentru determinare - in infec>iile tegumentului Bi ale >esutului subiacent unde sunt dominate de piodermitele stafilococice !furunculoz?, foliculit?, hidrosadenit?" Bi streptococice !erizipel, impetigo, pemfigus, celulit?". - in infec>iile postoperatorii,- in infec>iile din cadrul arsurilor,- in plagi produse prin muscaturi;- in infectii localizate profund care comunica cu exteriorul !fistule, abces fibrolizat"3.1. Principiul Metodei %rin insamantarea puroiului pe mediileenumerate cu incubare in aerobioza se obtin colonii bacteriene cu anumite caractere morfologice care permit izolarea primara a germenilor patogeni din proba recoltata.&tap3'lococcus aureus:iile infec>ioase !sinuzite, otite medii, mastoidite, adenite cervicale supurate, abces amigdalian, flegmon amigdalian,celulit?difuz?aplanBeului bucal (anginaLud8ig"Bi post infec>ioase!reumatismarticularacut, glomerulonefrit?acut?,cardit? reumatismala". Faringitele cu tulpini eritrotoxigene de $treptococcus p,ogenes se @nso>esc de scarlatin?. $treptococii O hemolitici grup C Bi 2 pot determina faringite a c?ror evolu>ie poate fi grav?. 0rcanobacterium haemol,ticum ( poate cauza, mai frecvent la adul>ii tineri, faringit? Bi abces periamigdalian. Faringitele,asem?n?toare celor streptococice se @nso>esc de erup>ie scarlatiniform? Bi=sau adenit? cervical? la circa ;9K din pacien>i.SntrucAt face parte din flora comensal?, doar creBterea predominant? @n placa de izolare are semnifica>ie clinic?. 7eisseria gonorrhoeae - faringita gonococic? apare dup? raporturi sexuale aberante Bi evolueaz? benign. Investiga>ia delaboratorsefacedoar lacerere expres?. ioasedinmicrobiota orofaringian?. 0sociereafuso-spirilara - infec>ie mixt?cubacteriianaerobe !Fusobacterium spp" Bispirochete, determin? stomatita Biangina%laut-Gincent. 4iagnosticul deangina%laut-Gincent sestabilestenumai pebazaexaminarii frotiului efectuat dinexudatul faringiansi colorat 2ramcarepuneinevidentaprezentabacililor2ramnegativi fusiformi si aspirochetelorincontextul unei reactii inflamatorii.1aemophilus influenzae !doar serotipul b are implica>ii @n patologie", $treptococcus pneumoniae Bi $taph,lococcus aureussuntmicroorganismecare,deBifrecventizolatedin exsudatul faringian Bisecre>ia nazal?,nuaufostconfirmate [email protected] $tatusul depurt?torpentruunul dintreacestemicroorganisme, caBi pentru7eisseriameningitidis poate avea semnifica>ie clinic? pentru anumi>i pacien>i sau contac>ii lor, implicarea in patologie fiind stabilita princolaborarea clinicienilor cu mediculde laborator.0sfel, $taph,lococcus aureus are o patogenitate evidentiata la copiimaimici de ) ani candseraporteaza ca atare.Incazul incareesteizolatlavarstemaimari in asocierecu$treptococcusp,ogenessementioneaza caporta# de$taphilococcusaureussi esteimportantaseluainconsiderareprezentasacagermen secretor de penicilinaza care poate inactiva tratamentul cu %enicilina pentru anihilarea $treptococcus p,ogenes.3n alt agentetiologic important alfaringitei cufalse membraneeste Cor,nebacteriumdiphteriae. 4ifteria este o boalafoarte grava dar datorita schemelor eficiente de vaccinare aplicate inca de la varsta de doua luni sugarilor, este o boala rarintalnita.Laboratorul $,nevo nu testeaza exsudatul faringian pentru depistarea Cor,nebacterium diphteriae, izolarea si identificareaacestuia necesitand medii speciale de cultura.3.). Principiul Metodei %rin cultura se realizeaza insamantarea exudatului faringian pe mediile enumerate cu incubare in aerobioza si atmosfera de;K CP), sise obtin coloniibacteriene cu anumite caractere morfologice care permit identificarea primara a germenilorconsiderati patogeni pentru sfera orofaringelui.&treptococii 9 3emolitici $treptococii O hemolitici 0, C, si 2 ( pe mediul Columbia cu ;K sange de berbec au coloniile incon#urate de o zona clara de hemoliza completa, cu diametrul variabil.Cxamenul microscopic pe frotiul din cultura evidentiaza coci 2ram pozitivi asezati in diplo si lanturi de diferite lungimi. 0cestanu este de folos decat in orientarea asupra morfologiei deoarece nu exista diferente in cadrul genului.Identificarea definitiva a streptococilor O hemolitici 0, C,si 2 trebuie bazata pe corelarea caracterelor culturale cu identificarea antigenica prin latexaglutinare si confirmare prin pozitivarea testului %-&.rusadeaglutinarepentrustreptococesteunDit pentruidentificareagrupelor destreptococ!test deaglutinarecuparticule de latex legate cu anticorpi specifici de grup 0,H,C,4,C,F,2"*rcanobacterium 3aemol'ticumCaractere microscopice: bacili scurti, subtiri, uneori cu capete maciucate si dispunere in EvF, neacidorezistenti , nu formeaza endospori.Caractere culturale: cultiva sarac pe agar nutritiv, dar cresterea este optima prin suplimentarea mediuluicu sange sau ser, siincubare in ;K CP).Coloniile ating diametrul de 9.; mm, sunt circulare, discoide, O hemolitice, usor opalescente, stralucitoare, untoase. 4upa indepartarea cu ansa sub colonie poate fi observata o denivelare cu opacifierea mediului.Identificarea se face pe baza caracterelor morfotinctoriale, caracterelor de cultivare pe mediul Columbia cu ;K sange de berbec, imobilitatii, catalaza negativ.+eisseria gonorr3oeae:7. gonorrhoeae se poate g?si la nivelul mucoaselor con#unctivale ale nou nascutilor contaminati in timpul travaliului de la mame infectate.Caractere morfotinctoriale: sunt coci gram-negativi, reniformi !cu fetele adiacente aplatizate; aspect de boab? de cafea". $unt dispusi @n diplo, si ocazional formeaz? tetrade. $unt imobili, @ncon#urati de o structur? capsular? comun?.Cultural 2onococul produce colonii de tip $, cu dimensiuni de 9,;-' mm sau colonii de tip ia porta#ul de durat? de cel tranzitor.W $treptococcus p,ogenesW $treptococcus pneumoniae W 1aemophilus influenzae W ia rhinoscleromului, form? rar? de infec>ie granulomatoas? cronic? asubmucoasei nasului Bi sinusurilor, faringelui Bi laringelui, rar a traheei.W Dlebsiella ozenae poate fi izolat? Bi ea de la nivelul tractului respirator superior. Cste agentul etiologic al ozenei, afec>iunecronic?, caracterizat? prin atrofia mucoasei nazale, abundent? secre>ie mucopurulent?, adesea cu miros fetid.1ipereozinofilia in secretia nazala este semnalata cand sunt prezente peste '9K eozinofile pe frotiu din secretie nazala.Frotiulnazalprezinta avanta#ulca recoltarea secretieieste usor de efectuat sipoate diferentia rinita alergica de celelalteforme de rinita, iar dezavanta#ul este riscul ridicat de obtinerea de rezultate fals negative daca frotiul nazal nu a fost efectualcorect.3.-. Recomand5ri pentru determinarea ;. depistarea porta#ului de germeni patogeni in caile respiratorii superioare iaevolueaz?inaparent. 7etratat?,gonoreea se cronicizeaz? Bi pot ap?rea complica>ii !prin propagare canalicular? Bi limfatic? la prostat? Bi epididim" Bisechele !stricturi uretrale". Infec>ia se poate generaliza pe cale sangvin? Bi pot ap?rea interes?ri articulare !localizaremetastatic?". 3retritelegonococicepot ap?reaBi @ncazul infec>iilor duble!ex. gonococQC. trachomatissau3.ureal,ticum", @n care perioada de incuba>ie a celeilalte infec>ii este mai mare decAt a celei gonococice. %e de alt? parte,pot ap?rea uretrite cu Cr,ptococcus neoformans, posibil favorizate de terapia cu tetracicline a gonoreei. Cxist? Bi cazuride reinfec>ii gonococice, eventual consecutive unui eBec terapeutic @n cazul tulpinilor de 7. gonorrhoeae secretoare debeta-lactamaz?. uretrite non-gonococice ( evolueaz? cu disurie mai pu>in intens? Bi se @nso>esc doar @n aproximativ 5*K din cazuri descurgere uretral?, care este arareori purulent?. Ctiologia este dominat? de C. trachomatis !;9K", urmat? de3reaplasma ureal,ticum, i ca agen>i etiologici la pacien>ii cu stricturi uretrale sau la cei cufimoz?. Sn cazuri rare sifilisul poate debuta cu Bancru uretral.1.2. Informaii generale3retramasculin?reprezint?caleaascendent?deaccesainfec>iei spretractul urinarinferiorBi tractul genital masculin.ractul genital masculin, alc?tuit din prostat?, canale e#aculatoare, vezicule seminale, canale deferente, epididim, testiculeeste, @n mod normal, steril. 0ceast? condi>ie este asigurat? prin ac>iunea mecanic? a mic>iunii Bi e#acul?rii, Bi mai ales prinac>iuneaantibacterian?aunui polipeptid!carecon>inezinc"eliminat prinsecre>iaprostatic?. Floracomensalaauretreianterioare este formata din stafilococulepidermidis, micrococi, streptococi grup 4 si cor,nebacterii.?retriteleSn func>ie de etiologie se @mpart @n: uretritegonococice(cumai multeformeclinice: @npeste/9Kdincazuri auevolu>ieacut?, cudisuriemarcat?Biscurgereuretral?frecvent purulent?, iar @naproximativ;('9Kdincazuri infec>iaevolueaz?inaparent. 7etratat?,gonoreea se cronicizeaz? Bi pot ap?rea complica>ii !prin propagare canalicular? Bi limfatic? la prostat? Bi epididim" Bisechele !stricturi uretrale". Infec>ia se poate generaliza pe cale sangvin? Bi pot ap?rea interes?ri articulare !localizaremetastatic?". 3retritelegonococicepot ap?reaBi @ncazul infec>iilor duble!ex. gonococQC. trachomatissau3.ureal,ticum", @n care perioada de incuba>ie a celeilalte infec>ii este mai mare decAt a celei gonococice. %e de alt? parte,pot ap?rea uretrite cu Cr,ptococcus neoformans, posibil favorizate de terapia cu tetracicline a gonoreei. Cxist? Bi cazuride reinfec>ii gonococice, eventual consecutive unui eBec terapeutic @n cazul tulpinilor de 7. gonorrhoeae secretoare debeta-lactamaz?. uretrite non-gonococice ( evolueaz? cu disurie mai pu>in intens? Bi se @nso>esc doar @n aproximativ 5*K din cazuri descurgere uretral?, care este arareori purulent?. Ctiologia este dominat? de C. trachomatis !;9K", urmat? de3reaplasma ureal,ticum, i ca agen>i etiologici la pacien>ii cu stricturi uretrale sau la cei cufimoz?. Sn cazuri rare sifilisul poate debuta cu Bancru uretral.Culturi farasemnificatiepatologicasunt considerateceleincareseizoleazacatevacolonii deenterobacterii, stafilococepidermidis,cor,nebacteriiaerobesau altebacterii consideratecafiindcomensale ale uretreianterioareinlipsareactieiinflamatorii la examenul microscopic pe frotiu.Cei mai frecventi germeni izolati sunt in functie de etiopatogenia bolii:- in uretrita acuta in care secreatia uretrala este purulenta si pacientul prezinta tulburari de mictiune mai frecvent se izoleaza 7eisseria gonorrhoeae si mai rar Cscherichia coli, $taphilococcus aureus, 1emophilus influenzae,- in uretrita subacuta, in care secretia este mucoasa si tulburarile de mictiune sunt discrete, mai frecvent se izoleaza Chlam,dia trachomatis, richomonas, 7eisseria gonorrhoeae.Levurile sunt responsabile de balanite, mai rar de uretrite, cel mai frecvent izolate fiind cele din genul Candida.+eisseria gonorr3oeae:7. gonorrhoeae se poate g?si la nivelul mucoaselor con#unctivale ale nou nascutilor contaminati in timpul travaliului de lamame infectate sau poate fi izolat din inflamatii uretrale acute adesea purulente.Caractere morfotinctoriale: sunt coci gram-negativi, reniformi !cu fetele adiacente aplatizate; aspect de boab? de cafea". $unt dispusi @n diplo, si ocazional formeaz? tetrade. $unt imobili, @ncon#urati de o structur? capsular? comun?.&treptococculagalactiae:ie cu vArsta, astfel:- prepubertar Bi postmenopauz?floraestedominat?destafilococi Bi corinebacterii !aceeaBi flor?pecareog?simpesuprafa>a epiteliului";- la femeile active sexual flora microbian? se modific?, fiind alc?tuit? din Cnterobacteriaceae, streptococi, stafilococi, bacteriianaerobe !lactobacili, bacili anaerobi nesporula>i, coci anaerobi". Lactobacilii reprezint? flora microbian? vaginal? normal? laaceste femei. $treptococul hemolitic grup H !$treptococcus agalactiae" este prezent @n flora vaginal? Bi poate fi transmis la nou - n?scu>i!cu apari>ia de complica>ii neonatale"Infec>iile genitale feminine reprezint? o cauz? frecvent? de consult ginecologic. Cle pot evolua ca:W infec>ii endogene, determinate de microorganisme din flora vaginal? normal?; W infec>ii exogene, cauzate @n special de microorganisme cu transmitere sexual?: - bacterii !7eisseria gonorrhoeae, Chlam,dia trachomatis - serotipurile 4-D, reponema pallidum"- virusuri !1erpes simplex - tip ), %apillomavirus"- protozoare !richomonas vaginalis".P alt? clasificare @mparte infec>iile de tract genital feminin @n: infec>ii genitale #oase - afecteaz? vulva, vaginul Bi cervixul - apar, de obicei, ca urmare a unui contact sexual infectantsau ca urmare a unui dezechilibru al florei genitale normale. infec>ii [email protected]?uterul, trompeleuterine, ovarele-apar frecvent caextindereainfec>iilorgenitale #oase. $e consider? ca microorganismele existente @n vagin Bi cervix p?trund @n cavitatea uterin? Bi pota#unge prin endometru la nivelul trompelor Bi al ovarelorCei mai frecventi germeni izolati sunt in functie de etiopatogenia bolii:'. infectiile genitale #oase de origine endogena se produce o exacerbare a virulentei germenilor comensali prin traumatisme, tulburari hormonale, leziuni de col, iritatii medicamentoase, iar vaginitele cele mei des intalnite sunt cu Candida si streptococ grup H; in infectiile de cauza exogena !transmitere sexuala" mai frecvente se izoleaza: paraziti !richomonas vaginalis", levuri !Candida albicans", bacterii !7eisseria gonorrhoeae, Chlam,dia trachomatis, 2ardnerella vaginalis", ). din infectiile genitale inalte mai frecvent se izoleaza 7eisseria gonorrhoeae, bacterii responsabile de infectii oportuniste !sterilet, chiureta#" 5. in ulceratii genitale mai frecvent izolam levuri si richomonas+eisseria gonorr3oeae:Caractere morfotinctoriale: sunt coci gram-negativi, reniformi !cu fetele adiacente aplatizate; aspect de boab? de cafea". $unt dispusi @n diplo, si ocazional formeaz? tetrade. $unt imobili, @ncon#urati de o structur? capsular? comun?.Cultural 2onococul produce colonii de tip $, cu dimensiuni de 9, ;-' mm sau colonii de tip ? a [email protected] mediulextern, Bi @n acelaBitimp stadiul infectant. %e m?sur? ce fluxulintestinalpoart? formelevegetative!rezultatedindechistareachisturilor ingerate" c?trepor>iunileterminalealeintestinului, @ncepeprocesul [email protected] Chisturile sunt eliminate odat? cu materiile fecale Bi sunt foarte rezistente @n condi>ii de temperatur? Bi umiditatesc?zute, precum Bi @n apa clorinat?. Infec>ia se realizeaz? pe cale digestiv? prin intermediul mAinilor murdare, a alimentelorBi apei contaminate.ionarea normal? a rinichilor Bi a c?ilor urinare.4up? localizare,I3 pot fi #oase, cAnd sunt afectateuretra Bi vezica urinar? Bi @nalte, cAndsunt cuprinse Bi uretereleBirinichii.4up? simptomatologie, I3 pot fi asimptomatice - bacteriurie f?r? simptomatologie clinic? Bi simptomatice - cAnd aparebacteriurie @nso>it? de reac>ie inflamatorie !piurie" Bi manifest?ri clinice.Sn mod normal tractul urinar este steril, exceptAnd uretra distal?, care este colonizat? cu bacterii provenite de pe tegumentulperineal, iar la femei Bi din vulv?. 0ceste bacterii contamineaz? accidental urina vezical? @n cazul unei recolt?ri inadecvate aprobei de urin?.I3 sunt favorizate de anomaliile structurale Bi neurologice care interfer? cu fluxul urinar Bi de bolile sistemice !de exempludiabetul Bi neoplaziile".La pacien>ii vArstnici, tara>i, imunodeprima>i Bi la copii I3 pot evolua asimptomatic sau nespecific !febr?, tulbur?ri digestive,sc?dere @n greutate".2ermenii cel mai frecvent @ntAlni>i @n etiologia I3 sunt: 0 bacili 2ram negativi glucozo-fermentativi !C.coli, Dlebsiella, %roteus, Cnterobacter, Citrobacter, ie sunt indivizii 1. p,lori pozitivi, iar contactul interuman, intrafamilial reprezint? cea maiimportant? cale de transmitere, @n principal @n prima copil?rie.Sn >?rile @n curs de dezvoltare pot interveni Bi alte c?i de transmitere, de exemplu prin intermediul apei.Infec>ia evolueaz? @n multe cazuri asimptomatic. 0tunci cAnd se @nso>eBte de manifest?ri clinice, pacien>ii prezint? @n modobiBnuit o simptomatologie de tip dispeptic cu: disconfort abdominal, dureri abdominale, grea>?, arsuri, regurgita>ii, senza>iede plenitudine dup? mese.Cxist? dou? categorii de metode diagnostice ale infec>iei:- invazive: prinendoscopiedigestiv?superioar?sunt prelevatemici por>iuni delanivelul mucoasei stomacului sauduodenului !biopsie". 4etec>ia microorganismului @n materialul bioptic se poate face prin examen microscopic, cultur? sauprin testul ureazei !prezen>a acestei enzime este un indicator al infec>iei cu 1. p,lori";- non-invazive: testul respirator cu uree Bi depistarea antigenului 1.p,lori @n materiile fecale.ilor, de aceea mul>i dintre aceBtiarefuz? endoscopia, mai alescea de control, la 6 s?pt?mAni dup? @ncheierea tratamentului.Forurileinterna>ionalerecomand?folosireami#loacelorneinvazivedediagnostic, caalternativ? lametodeleinvazive, lapacien>iisub 6; ani, f?r? simptome de Ealarm?F care s? impun? endoscopia !pierdere ponderal? ne#ustificat?, sAnger?ridigestive, v?rs?turi repetate, etc". estul respirator cu uree are un cost ridicat Bi este rareori disponibil. Sn laboratorul $,nevo, printr-o tehnica imuncromatografica se detecteaz? antigenul 1. p,lori eliminat @n materiile fecale.'.'. Rulareaprobelor$e respecta instructiunile din foaia de :it.Inainte de utilizare, testul este adus la o temperatura de ';-59I C.$e introduce o mica cantitate demateriile fecale in tubul cu diluent al trusei si se agita riguros tubul pentru omogenizare. $e scoate dispozitivul din ambala# si se utilizeaza cat mai rapid posibil.$e tine dispozitivul vertical si se rupe capacul tubului colector.$e transfera patru picaturi !sau '99 [L" in compartimentul !$ " apoi se porneste cronometrul.$e evita introducerea de bule de aer.&ezultatul se citeste la '9 minute.ALTE PRODUSE BIOLOGICE2. Informaii generaleInfectiile asociate cateterelor se dezvolta prin unul din urmatoarele doua mecanisme: