Microbiologie - LP

download Microbiologie - LP

of 23

  • date post

    02-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    2.257
  • download

    2

Embed Size (px)

Transcript of Microbiologie - LP

_STERILIZAREA_ Sterilizarea este procedeul prin care sunt indepartate sau distruse toate microorganismele vii de pe suprafata si din interiorul unor obiecte. Dezinfectie distrugerea unor grupe de microorganisme, mai ales patogene, prin metode chimice. Asepsia ansamblul masurilor luate prin care prevenim contaminarea unor materiale si organisme, in primul rand omul, cu microorganisme. I. Sterilizarea prin caldura Caldura uscata: 1. Incalzirea la incandescenta; 2. Flambarea; 3. Sterilizarea cu aer supraincalzit (cuptorul Pasteur); Caldura umeda: 1. Fierberea; 2. Pasteurizarea; 3. Tindalizarea; 4. Sterilizarea cu vapori curenti (100); 5. Sterilizarea prin vapori sub presiune 6. Autoclavare; Metode de sterilizare prin caldura uscata: 1. Incalzirea la incandescenta este mentinerea obiectului in flacara pana devine rosu, dupa care se lasa sa se racoreasca la temperatura camerei. Se aplica pentru ansa bacteriologica inainte si dupa fiecare folosire. Prin aceasta metoda de sterilizare microorganismele sunt carbonizate. 2. Flambarea este trecerea repetata, rapida a obiectelor sau a unor parti a obiectelor prin flacara. Astfel se sterilizeaza pipetele, orificiul baloanelor si eprubetelor, inainte si dupa utilizare. Nu se flambeaza obiectele de metal. 3. Sterilizarea cu aer supraincalzit se face in cuptorul Pasteur (cuptor cu aer cald sau Poupinel), care este o cutie paralelipipedica cu pereti dubli de metal intre care circula aerul cald, avand in interior rafturi. Este incalzit electric, in care caz are un termoreglator, fixat pentru 180. Printr-un orificiu pe partea superioara se introduce un termometru. Tot in partea superioara se afla si sistemul de ventilatie. Sterilizarea se face la 180 timp de o ora. Aceasta sterilizare se aplica unor obiecte de sticla si portelan. Metode de sterilizare prin caldura umeda: 1. Fierberea este o sterilizare incompleta deoarece nu are actiune asupra tuturor sporilor. 2. Pasteurizarea este tot o metoda imperfecta de sterilizare, fiind distruse doar formele vegetative prin coagularea proteinelor la temperaturi sub 100 C. 3. Tindalizarea este o sterilizare fractionata sau discontinua. Consta in incalzirea produselor in baia de apa consecutiv 3-8 zile, timp de 1-3 ore intre 60-100 C. Intre incalziri materialul este pastrat la temperatura camerei, iar dupa ultima incalzire, la 4C. Intre doua incalziri sporii trec in forme vegetative pe care noua incalzire le distruge prin coagularea proteinelor. 4. Sterilizarea prin vapori curenti se realizeaza in oala lui Koch sau in autoclave cu robinetul deschis. Este o metoda imperfecta, deoarece distruge numai formele vegetative. Se aplica la lichidele care peste 100C sunt alterate. 5. Sterilizarea prin vapori de apa sub presiune se realizeaza in autoclave. Caldura umeda sub presiune fiind mai penetranta, reprezinta cea mai sigura metoda de sterilizare. Se realizeaza o temperatura de 120 C care in 30 minute distruge atat formele vegetative cati si sporii. 6. Autoclavul este compus dintr-un cazan de fier cu peretii dubli, grosi si rezistenti, avand un capac care se inchide ermetic cu ajutorul unor suruburi mari si a unei garnituri de azbest sau cauciuc. Capacul are trei dispozitive: manometru, robinet de vapori pentru evacuarea aerului si vaporilor de apa si supapa de siguranta. Lateral, cazanul are un robinet de scurgere. In 1

ineriorul autoclavului este un gratar mobil, pe care se aseaza obiectele mari, cele mici fiind asezate in cosuri de sarma. Incalzirea cazanului se face cu gaz, electric etc Se introduce in cazan apa distilata putin sub nivelul gratarului. Obiectele se aseaza pe gratar in asa fel ca sa fie asigurata circulatia vaporilor de apa si se acopera cu hartie, pentru ca dopurile de vata sa nu se umezeasca de apa de condensie. Se inchide capacul strangand suruburile doua cate doua diametral opuse. Robinetul de vapori se deschide si se porneste sursa de caldura. Un jet continu de vapori de apa indica momentul cand aerul a fost evacuat in intregime. Acest moment e important pentru ca urmele de aer denatureaza valorile indicate de manometru si sterilizarea nu e corecta. Se inchide robinetul de vapori. Se lasa sa se ridice presiunea la o atmosfera si se regleaza sursa de caldura ca sa se mentina aceasta presiune timp de 30 minute. Se inlatura apoi sursa de caldura, se asteapta ca acul manometrului sa cada la zero, se deschide capacul si se scot obiectele sterilizate. Deschiderea capacului inainte ca presiunea sa fi scazut la zero poate produce accidente. De asemenea din cauza diferentei de presiune pot sari dopurile, compromitand sterilitatea. Daca obiectele se lasa in autoclav mai mult timp, dopurile se vor uda datorita apei de condensie. In mod obisnuit o sterilizare buna se realizeaza la 120 C(1 atmosfera vapori de apa) timp de 30 minute. In autoclav se sterilizeaza medii de cultura, material infectios, obiecte de cauciuc, aparate de filtrat, casetele cu material chirurgical, etc. Nu se sterilizeaza lichide alterabile peste 100 C. Controlul sterilizarii se face prin teste chimice, teste biologice si termometre inregistratoare. _STUDIUL MORFOLOGIEI BACTERIENE__PREPARATE MICROSCOPICE_

Examinarile bacteriologice urmaresc evidentierea si identificarea bacteriilor din produsele patologice. Bacteriile avand dimensiuni de ordinul micrometrilor nu pot fi vazute cu ochiul liber, de aceea examinarea lor se efectueaza cu ajutorul microscopului. Examenul microscopic se executa fie direct din produsele patologice (examen microscopic direct), fie din culturi pure. Preparatele microscopice sunt de doua feluri: - preparat nativ, cu germeni vii; - frontiu sau preparat colorat, cu germeni omorati; Examenul microscopic al unui preparat nativ reprezinta examinarea directa intre lama si lamela a unei suspensii de germeni vii intr-o picatura de solutie salina fiziologica, sau mediu de cultura lichid, precum si a produsului patologic (sange, sediment urinar,etc). Pentru executarea preparatului nativ dintr-un produs patologic lichid sau din cultura in mediu lichid, se ia cu pipeta Pasteur o picatura din produsul respectiv, se depune pe mijlocul lamei si se acopera cu o lamela. Din cultura obtinuta pe mediul solid, se ia cu ansa sterila o cantitate mica dintr-o colonie izolata si se suspenda omogen intr-o picatura de solutie salina fiziologica depusa pe mijlocul lamei. Se acopera cu o lamela. Examinarea la microscopul optic se face cu ajutorul unor obiective uscate. Se coboara condensatorul si se diafragmeaza in asa fel incat campul microscopic nu sa fie luminat prea puternic, obtinandu-se astfel un contrast mare. Punerea la punct a imaginii se realizeaza in trei timpi: - ne apropiem cu obiectivul de preparat cu ajutorul vizei macrometrice privind lateral; - privim prin ocular si ridicam obiectivul cu ajutorul vizei macrometrice, pana cand apare campul microscopic; 2

- realizam obtinerea detaliilor in campul microscopic cu ajutorul vizei micrometrice; Examenul microscopic al unui preparat colorat (frontiu). Proprietatile morfotinctoriale ale bacteriilor pot fi studiate mai detaliat pe preparate fixate si colorate, cu germeni omorati. Obtinerea unui preparat colorat se executa in mai multi timpi: timpi pregatitori: etalarea, uscarea, fixarea; timpi terminali: colorarea, spalarea, uscarea; Etalarea (intinderea frontiului). In acest scop se folosesc lame perfect curate si degresate. Daca frotiul se face dintr-un lichid, se depune cu ansa, sau pipete Pasteur o picatura foarte mica pe mijlocul lamei. Daca frotiul se face dintrun produs semisolid, sau dintr-o cultura pe mediu solid, se depune pe lama o picatura de solutie salina fiziologica in care se suspenda cu ansa sterilizata in prealabil, o cantitate mica de produs, se omogenizeaza bine, apoi se intinde cu grija. Un frotiu corect etalat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie intins subtire si uniform pe suprafata lamei, lasand de la marginile lamei un spatiu liber de 1-2 cm. Uscarea se face lent, lasand lama la temperatura camerei ferita de praf, curenti de aer etc. Fixarea se face prin procedee fizice si chimice. Procedeul fizic cel mai utilizat este fixarea prin incalzire si consta prin trecerea rapida a lamei cu preparatul uscat, de cel putin trei ori, prin flacara unui bec de gaz, pana cand primeste o temperatura suportata de partea dorsala a mainii. Pentru scopuri speciale se folosesc procedee chimice, care constau in tratarea frotiului uscat cu alcool metilic, etilic, amestec de acloolo-eter. Scopul fixarii este multiplu. Microorganismele sunt omorate si deci preparatul nu mai este infectios. Printr-o fixare corecta preparatul adera mai bine pe lama si nu se detaseaza in timpul operatiilor de colorare si spalare. Prin omorarea microorganismelor se mareste permeabilitatea peretelui celular si se produc modificari ale citoplasmei, care cresc afinitatea fata de unii coloranti. Colorarea Dupa scopul urmarit se pot utiliza mai multe tipuri de coloratii: - coloratia simpla, care se executa cu un singur colorant; - coloratia combinata, care se realizeaza prin actiunea succesiva sau simultana a mai multor coloranti, fiecare colorant actionand independent si fixandu-se pe anumite elemente; - coloratii speciale, pentru formatiuni morfologice celulare si extracelulare: corpusculi, cili, spori, capsula. Spalarea frotiului colorat se realizeaza cu apa de robinet, sau cu apa distilata, pana la indepartarea completa a procesului de colorant de pe lama. Uscarea frotiului colorat se face la temperatura camerei. Examinarea microscopica a frotiului colorat se face cu ajutorul microscopului optic, intotdeauna cu obiectivul de imersie. Metode de colorare folosite in microbiologie: Coloratia simpla Frotiul fixat este acoperit complet cu un singur colorant, de obicei albastru de metilen, sau fuxina diluata, timp de 1-2 minute, apoi se spala cu apa curenta si se usuca. In coloratia cu albastru de metilen toate elementele se coloreaza in albastru, iar in cea cu fuxina, toate elementele s