Legea Morala

8/17/2019 Legea Morala

1/11

http://www.crestinortodox.ro/morala/morala-crestina-etica-filosofica-70838.html http://orice.info/religie/criteriile-de-apreciere-a-faptelor-morale-fapte-morale-indiferente/http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/invatatura-credinta-ortodoxa/despre-constiinta-morala-80576.html

Contentstica filosofica..................................................................................................................................................!"espre dragostea crestina............................................................................................................................... ..3#ega morala.......................................................................................................................................................$

!% #egile "umne&eiesti.............................................................................................................................$'.!% legea vesnica................................................................................................................................$'.'% legea morala fireasca...................................................................................................................5'.3% #egea morala po&itiva..................................................................................................................5

"espre constiinta morala...................................................................................................................................5(riteriile de apreciere a faptelor morale. fapte morale indiferente..................................................................6#i)ertatea voin*ei +n savir,irea faptelor morale. temeiuri din sf+nta scriptura ,i sf+nta tradi*ie.......................8

Etica filosofica

tica: tudiul reflexiv a ceea ce este )un sau rau in aceasta parte a conduitei umane de care omul este maimult sau mai putin responsa)il in mod personaleflexiunile filosofice antice asupra principiilor generale ale moralei.1ro)lema centrala a teoriei etice antice si medievale era: cum poate omul sa a2unga la fericire"ar in 4orala crestina nu este de a2uns atat. ntervine iu)irea crestina 2ertfelnica daruitoare care se cereimplinita deci accent pe cele dinlauntru pe interiorul omului.

1. Asemanari intre etica filosofica si Morala crestin

- in preocuparile si o)servatiile lor se afla omul si manifestarile sale morale atingerea scopului:

fericirea pe pamant cu mi2loace umane vs. fericirea desavarsirea sfintirea de pe pamant invesnicie prin harul divin.- m)ele domenii intreprind aceleasi cercetari asupra realitatii factorului moral asupra legilor

actiunii morale si asupra manifestarilor morale generale.- tica filosofica pune accent pe ratiunea umana ca fundament al moralitatii 4orala crestina

tre)uie sa cuprinda si faptele omului.- aportand lumea creaturilor la (reatorul acestora si la scopul urmarit de l prin creatie se

poate vor)i de natura lucrurilor ca despre cea mai apropiata norma a moralitatii.- 4orala crestina si etica filosofica se afla in general intr-un raport de gradatiune si de calitate

nu de opo&itie.- 4orala crestina presupune pe cea filosofica in modul in care constiinta crestina presupune

stiinta moralei din fire a omului- totpre&enta lui "umne&eu in lume explica posi)ilitatea ratiunii noastre de a cunoaste chiar si

intr-o masura mica intelepciunea divina. n )a&a acestor considerente filosofii pagani au avutun impuls spre cunoasterea adevarului divin prin revelatia naturala.

- ocrate crestin inainte de vreme- cultivarea valorilor morale grupa aparte de valori care se infatisea&a in primul rand ca valori

ale persoanei- raportarea valorilor morale la li)ertatea fiintei umane si la ratiune calitati esential spirituale

cu care a fost creata de "umne&eu.- mperativele morale care exprima valori morale sunt categorice nu ipotetice deoarece

valorile morale se infatisea&a constiintei cu caracter de a)solut in sensul ca urmarirea lor nu presupune alte scopuri care le-ar depasi si nu se legitimea&a prin elemente straine de ele.

- 9oate valorile morale se intemeia&a pe valoarea fundamentala a )inelui ca forme particulareale lui. ceasta nu inseamna ca el ar fi suma lor caci )inele repre&inta si un plus fata de

valorile pe care le fundamentea&a. l le stra)ate pe toate.- i 4orala crestina si etica filosofica pretind savarsirea )inelui si evitarea raului.

!

http://www.crestinortodox.ro/morala/morala-crestina-etica-filosofica-70838.htmlhttp://orice.info/religie/criteriile-de-apreciere-a-faptelor-morale-fapte-morale-indiferente/http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/invatatura-credinta-ortodoxa/despre-constiinta-morala-80576.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/invatatura-credinta-ortodoxa/despre-constiinta-morala-80576.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/morala/morala-crestina-etica-filosofica-70838.htmlhttp://orice.info/religie/criteriile-de-apreciere-a-faptelor-morale-fapte-morale-indiferente/http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/invatatura-credinta-ortodoxa/despre-constiinta-morala-80576.htmlhttp://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/invatatura-credinta-ortodoxa/despre-constiinta-morala-80576.html


2/11

- i 4orala crestina si etica filosofica intreprind cultivarea adevarului.- 1laton pune adevarul in legatura cu )inele el spune ca principiul existentei al adevarului si al

frumosului este insusi )inele.- ntre 4orala crestina si etica filosofica exista unele puncte comune si in privinta notiunii de

frumos care constituie una din eternele aspiratii si pro)leme ale sufletului omenesc.2. Deosebiri intre Morala crestina si etica filosofica

- ;iata crestina autentica este viata traita pe toate planurile in conformitate cu invatatura


3/11

ca model de vietuire ci si ca i&vor de putere in viata crestina si sociala.- 4orala crestina are esentiala relatia omului cu "umne&eu si relatia cu semenii ca marturie

concreta a primei. pecificul 4oralei crestine si forta ideii morale consta in acel tre)uie cumtre)uie si in ce scop sa fac o fapta sau alta o actiune sau alta privind atat desavarsirea simantuirea proprie cat si slu2irea spre mantuire a semenilor.

- n 4orala crestina )inele adevarul frumosul dreptatea sfintenia nu sunt simple idei si nici

valori impersonale ci intrupate in (el ce este adevarul insusi.

Despre dragostea crestinaste a treia si cea mai mare virtute teologica.1rin credinta credinciosul primeste si-si insuseste adevarurile mantuitoare descoperite de "umne&eu si

propovaduite de sfanta noastra


4/11

5% Cdrasleste mantuirea sufletului: a iu)esti pe "omnul "umne&eul tau din toata inima ta si din totsufletul tau si din toata puterea ta si din tot cugetul tau iar pe aproapele tau ca pe tine insuti. ar li-a &is: "rept ai raspuns fa aceasta si vei trai #uca !0 '5-'8%

mi$loacele prin care crestinul isi poate intari si inmulti dragostea

!% (ugetarea asupra dragostei nemarginite a lui "umne&eu fata de lume pentru mantuirea careia i-a 2ertfit pe Dnicul au Biu

'% (unoasterea cat mai temeinica a invataturii crestine

3% ugaciunea staruitoare si fier)inte catre "umne&eu

$% mpartasirea cu fintele 9aine

5% avna de a implini voia lui "umne&eu si a se feri de pacat

6% (unoasterea si urmarea vietii 4antuitorului (are prin viata a pamanteasca a dat ceamai mareata pilda de dragoste

7% #upta impotriva iu)irii semete de sine si impotriva alipirii patimase de )unurile pamantesti

8% Bacerea de )ine fata de aproapele

acatele impotriva dragostei crestine!

0% fiecare pacat este indreptat impotriva dragostei fiindca aceasta virtute este temeliavietii crestine si porunca cea mai de seama pentru crestin

!% Dra fata de "umne&eu adica impotrivirea cu dusmanie fata de invatatura a si fata deranduielile )isericesti socotindu-# pe l ra&)unatorul nedrept al faradelegilor si

ur&itorul nenorocirilor

'% impietrirea inimii fata de primirea mi2loacelor puse la indemana crestinului pentrumantuirea sa

3% 1i&ma fata de aproapele care staruie in ascultarea de poruncile lui "umne&eu

$% Batarnicia prin care cineva se arata ca iu)este pe "umne&eu dar numai cu vor)a nusi cu inima si fapta

5% u)irea de sine peste masura egoismul% din care se nasc multe alte pacate

6% lipirea patimasa de )unurile pamantesti: (a radacina tuturor relelor este iu)irea deargint

Lega morala"ragostea crestina F avarsirea faptelor )une F implinirea voii lui "umne&eu(unoasca voii lui "umne&eu F cunoasterea si implinirea legilor #egile sunt dupa i&vorul lor de doua feluri:

!% #egi dumne&eiesti!.!%#egea vesnica!.'%#egea morala fireasca

!.3%#egea morala po&itiva data omului prin descoperirea dumne&eiasca a ;echiului 9estament sia Eoului 9estament.

$


5/11

'% #egi omenesti'.!%legi )isericesti'.'%legi civile

a. Legile Dumnezeiesti

1.1) legea vesnica#egea vesnica este:

!% de neaparata tre)uinta fiindca "umne&eu (are este Biinta desavarsita nu poate sa cree&efapturile si sa le dea si un scop fara sa le randuiasca pe toate spre indeplinirea acelui scop

'% neschim)atoare fiindca neschim)ator este "umne&eu in hotararile voii ale3% universala adica ea cuprinde toate fapturile intreg universul.

legea vesnica este i&vorul tuturor legilor din univers: al celor fi&ice pentru lumea materiala si pentrufapturile necuvantatoare si al celor morale pentru fapturile in&estrate cu 2udecata si voie li)era.#egile date pentru om se numesc legi morale fiindca se indeplinesc cu voia personala a omului adica cucunostinta si li)ertate pe cand legile fi&ice se indeplinesc de la sine. "eci voia lui "umne&eu cuprinsa in

legea vesnica se face cunoscuta prin legile fi&ice si prin legea morala care este de doua feluri: fireasca sisuprafireasca.

1.2) legea morala freasca#egea intiparita de "umne&eu in inima omului odata cu crearea lui si care poate fi descoperita prin luminafireasca a mintii omenesti.(and paganii care nu au lege din fire fac ale legii arata fapta legii scrisa in inimile lor prin marturiaconstiintei lor si prin 2udecatile lor care ii invinovatesc sau ii apara om. ' !$-!5%u legea morala scrisa in inimile lor de care ei daca voiesc asculta iar daca nu voiesc nu asculta.fantul oan >ura de ur: "umne&eu a dat omului o constiinta si cunostinta neinvatata a )inelui si araului asa ca noi nu mai tre)uie sa invatam ca desfranarea este ceva rau si cumpatarea ceva )un aceasta ostim de mai inainte.

#egea morala fireasca se poate intuneca prin pacate dar ea nu se sterge niciodata cu totul din inima."e aceea "umne&eu in nemarginita a dragoste voind indreptarea omului i-a venit in a2utor dandu-i pecalea "escoperirii dumne&eiesti legea din afara legea po&itiva.

1.3) Legea morala pozitiva#egea ;echiului 9estament cuprinde porunci morale ceremoniale si civile date cu scopul de a intretinecomuniunea dintre credincios si "umne&eu si a pregati pe credinciosi pentru rascumpararea lor prin=ristos.1oruncile ceremoniale au incetat odata cu venirea 4antuitorului.1oruncile civile au incetat odata cu cucerirea poporului evreu de catre romani.u ramas insa poruncile morale legea mo&aica cuprinsa pe scurt in cele !0 porunci dumne&eiesti -"ecalogul - descoperite de "umne&eu lui 4oise pe muntele inai. "e vrei sa intri in viata pa&este

poruncile 4atei !G !7%. ntelegerea )una a celor !0 porunci se poate castiga insa numai privindu-le inlumina desavarsita a Eoului 9estament =ristos prin care se aduce la cunostinta credinciosului in chipdesavarsit voia lui "umne&eu.#egea ;echiului 9estament este sfanta si dreapta si )una om. 7 !'% dar numai calau&a spre =ristos>al. 3 '$%.

!% #egea Eoului 9estament prin 2ertfa 4antuitorului de pe (ruce a adus omenirii mantuirea pe carelegea ;echiului 9estament numai a pregatit-o

'% cheama la mantuire toate popoarele pamantului: Eu mai este iudeu nici elin... pentru ca voi totiuna sunteti intru =ristos isus >al. 3 '8%

3% duce porunca dragostei celei mai desavarsite.$% 1e temelia dragostei legea Eoului 9estament sta)ileste intre credincios si "umne&eu legatura

dintre fiu si parinte inlaturand starea de frica ce stapanea in legea ;echiului 9estament

5% #egea Eoului 9estament cere ca aprecierea faptelor sa nu se faca dupa partea lor exterioara ci sidupa gandul din care pornesc ele.

5


6/11

6% #egea Eoului 9estament cere ca aprecierea faptelor sa nu se faca dupa partea lor exterioara ci sidupa gandul din care pornesc ele.

7% #egea Eoului 9estament desavarseste legea ;echiului 9estament si prin sfaturile evanghelice8% #egea Eoului 9estament este vesnica

#egea lui "umne&eu tre)uie implinita in intregime cu toata )ucuria cu a2utorul "omnului nostru isus=ristos.-uprinsul legii Noului +estament

- a iu)esti pe "omnul "umne&eu tau cu toata inima ta cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau.ceasta este marea si intaia porunca. ar a doua la fel ca aceasta: a iu)esti pe aproapele tauca pe tine insuti.

- 9oate cate voiti sa va faca voua oamenii asemenea si voi faceti lor - a va iu)iti unul pe altul precum v-am iu)it u

b. Legile omenesti

2.1) Poruncile bisericesti !. a ascultam cu evlavie fanta #iturghie in fiecare duminica si sar)atoare.

'. a tinem toate posturile de peste an.3. a cinstim pe slu2itorii )isericesti.$. a ne spovedim si sa ne impartasim in fiecare dintre cele patru posturi mari de peste an sau daca

nu putem cel putin o data pe an in postul fintelor 1asti.5. a ne rugam pentru ocarmuitorii nostri.6. a tinem posturile pe care le-ar orandui episcopul sau mitropolitul locului in vreme de prime2dii

de )oli sau de neca&uri.7. a nu citim cartile ereticilor.8. a nu instrainam nici sa folosim spre scopuri straine lucrurile )isericesti sau averea


7/11

moralitH*ii +l formea&H numai faptele sale con,tiente ,i li)ere celelalte ca instinctele reflexele ,i alteleautomate neput+nd constitui o)iectul acesteia. +n acest +n*eles mai larg toate faptele li)ere ,i con,tiente alesale se numesc fapte morale deoarece ele constituie o)iectul moralitH*ii prin raportarea lor la legeamoralH.9re)uie sH remarcHm de asemenea cH faptele care constituie o)iectul moralitH*ii nu s+nt totdeauna acteexterne ceea ce de regulH numim fapte ci adeseori ele rHm+n numai porniri interne deci nu se sHv+r,esc +n

chip exterior. stfel: a da milostenie a posti s+nt acte externe pe c+nd a pi&mui a avea pofte pHcHtoase adori rHul cuiva chiar c+nd rHm+n acte curat interne ele totu,i constituie o)iectul moralitH*ii ,i ca atare s+ntfapte morale.Baptele morale. "e,i +n +n*eles mai larg toate faptele li)ere ,i con,tiente ale credinciosului pot ficonsiderate fapte morale prin raportarea lor la legea moralH adicH fapte ce constituie o)iectul moralitH*iitotu,i no*iunea faptelor morale are ,i un +n*eles mai restr+ns. +n acest +n*eles dacH o faptH este +nconformitate cu legea moralH atunci ea e numitH faptH )unH iar dacH e +mpotriva ei ea e numitH faptH rea.,adar +n acest +n*eles faptele care constituie o)iectul moralitH*ii s+nt de douH feluri ,i anume : faptemoral-)une sau simplu fapte )une ,i fapte moral-rele sau fapte rele. deseori +nsH faptele )une se numescsimplu fapte morale iar cele rele se numesc fapte imorale.xamin+nd acum faptele morale considerate +n +n*eles mai restr+ns constatHm cH ele pot fi privite din douH

puncte de vedere -,i anume: dintr-un punct de vedere su)iectiv ,i unul o)iectiv. stfel c+nd avem +n vedere

raportul dintre voin*a celui ce sHv+r,e,te fapta ,i scopul urmHrit de el prin fapta respectivH )unHoarHcineva face milostenie dar nu pentru a a2uta pe aproapele ci spre a fi lHudat% atunci moralitatea faptei este privitH din punct de vedere su)iectiv iar c+nd avem +n vedere raportul dintre fapta +n sine J faptadesprinsH de inten*ia ,i voin*a fHptuitorului J ,i legea moralH )unHoarH privim actul de milostenie numai+n raport cu legea moralH% atunci moralitatea faptei este privitH din punct de vedere o)iectiv."esigur pentru a ne putea pronun*a +n mod deplin asupra moralitH*ii unei fapte e necesar sH cercetHmam+ndouH aspectele ei : su)iectiv ,i o)iectiv adicH at+t raportul dintre faptH ,i inten*ia ,i voin*afHptuitorului c+t ,i raportul dintre fapta +n sine ,i legea moralH.(riteriile de apreciere a faptelor morale. +m)in+nd cele douH puncte de vedere su) care pot fi privite faptelemorale ,i cHut+nd un principiu unitar la aare ele sH poatH fi raportate spre a le preci&a +n mod exactmoralitatea putem sta)ili trei factori elemente semne i&voare% dupH oare poate fi apreciatH sau 2udecatHmoralitatea oricHrei fapte omene,ti ,i anume: o)iectul scopul ,i +mpre2urHrile.

!. biectul. 1rin o)iectul unei fapte se +n*elege ac*iunea respectivH sau fapta +n sine dupH cuprinsul sHu.stfel o)iectul furtului este +nsu,irea nedreaptH a )unurilor altuia iar o)iectul minciunii deformareainten*ionatH a adevHrului. Dnii +nsH +n*eleg prin o)iectul faptei o)iectul nemi2locit spre care ea se +ndreaptH.stfel dupH ei o)iectul furtului ar fi )unurile furate iar o)iectul minciunii ar fi adevHrul deformat prinminciunH deci con*inutul ei.1rivite dupH o)iectul lor unele fapte s+nt )une iar altele s+nt rele. stfel milostenia dreptatea smerenias+nt fapte )une dupH o)iectul lor +n timp ce furtul desfr+narea +n2urHtura s+nt fapte rele dupH o)iectul lor.#a sta)ilirea moralitH*ii faptelor noastre o)iectul lor are o importan*H foarte mare deoarece unele fapte +nmod ne+ndoielnic s+nt )une iar altele rele dupH o)iectul lor.


8/11

vrH2ma,ul tHu +ntr-o lipsH totalH. Baptele indiferente dupH o)iectul lor prin inten*ia ,i scopul cu care s+ntfHcute devin )une sau rele. stfel a te plim)a este +n sine o faptH indiferentH dar dacH te plim)i cu unanumit scop plim)area devine o faptH )unH ori rea. Bapta )unH dupH o)iect devine +nsH rea dacH scopul eieste rHu. ,a e )unHoarH cercetarea )isericii +n scopul de a spiona pe cineva sau milostenia fHcutH +nscopul de a fi lHudat de oameni.3. /mpre$ur0rile. +mpre2urHrile s+nt condi*iile sau caracteristicile particulare sau speciale +n care se

sHv+r,e,te o faptH ,i care +i dau acesteia un caracter specific prin care ea se deose)e,te de celelalte fapte deacela,i fel. ceste particularitH*i nu se referH +nsH numai la o)iectul faptei ci deopotrivH ,i la su)iectul ei

precum ,i la modul de desfH,urare ,i sHv+r,ire a faptei respective. "atoritH acestor +mpre2urHri se poateinfluen*a at+t asupra su)iectului sau o)iectului c+t ,i asupra scopului faptei cu toate cH unele din ele s+ntnumai particularitH*i accidentale ale faptei.Impre2urHrile care influen*ea&H asupra moralitH*ii unei fapte rHspund la urmHtoarele ,apte +ntre)Hri : cine ce unde prin ce mi2loace pentru ce cum c+nd Hspunsul la fiecare +ntre)are constituie o +mpre2urarecare aratH o particularitate sau o caracteristicH a faptei respective.Hspunsul la +ntre)area Kcine L ne dH lHmuriri cu privire la persoana fHptuitorului: dacH e t+nHr sau )Htr+n

preot laic ori monah cHsHtorit sau necHsHtorit etc.Hspunsul #a +ntre)area KceL se referH !a calitatea sau la cantitatea o)iectului faptei. +n ca& de furt semai adaugH +ntre)Hrile : )unul furat e un )un privat sau al


9/11

indiferente +n realitate +nsH primesc o pecete moralH de fapte )une sau rele dupH inten*ia sau dupH scopul+n vederea cHruia s-au fHcut. stfel a te plim)a sau a te recrea +ntr-un fel sau altul de,i par a fi fapteindiferente din momentul +n care te plim)i cu un anumit scop pentru a-*i +nviora organismul pentru a te+nt+lni cu cineva sau pentru a nu te gHsi cineva acasH etc.% plim)atul nu mai este o faptH indiferentH. "easemenea din momentul +n care practici un 2oc recreativ pentru a putea sta +n tovHrH,ia cuiva aceastaiarH,i nu mai e o faptH indiferentH cHci aceste fapte prin scopul la care se referH devin ori fapte )une ori

fapte rele. +n privin*a aceasta ne dH mHrturie f+ntul postolul 1avel care spune : K"e aceea ori de m+nca*iori de )e*i ori altceva de face*i toate spre mHrirea lui "umne&eu sH le face*iL (or. !0 3!% ceea ce+nseamnH cH orice cre,tin adevHrat atunci c+nd face orice faptH c+t de ne+nsemnatH tre)uie sH o raporte&etotdeauna la un scop moral cHci numai astfel lucrHm spre preamHrirea lui "umne&eu.,adar despre fapte indiferente din punct de vedere moral se poate vor)i numai +n +n*eles a)stract ,i numaiat+t timp c+t nu s+nt raportate la un scop cHci propriu-&is toate faptele s+mt raportate la un scop ,i ele devinori fapte )une ori fapte rele. 1retinsele fapte indiferente cel mult stau +n fa*a moralei doar cu fapte care nus+nt +ncH morale dar cu siguran*H ele devin fie fapte )une fie fapte rele.

Libertatea voinţei în savirşirea faptelor morale.temeiuri din sfînta scriptura şi sfînta tradiţie

Eo*iunea li)ertH*ii voin*ei. 1entru ca omul sH poatH +mplini voia lui "umne&eu a fost +n&estrat din partea(reatorului sHu cu con,tiin*H ?,i li)ertate ceea ce +nseamnH cH el are putin*a ca +n acela,i timp sHcunoascH dar ,i sH +mplineascH legea moralH. ,adar stH +n puterea omului nu numai sH cunoascH )inele ,irHul datoritH con,tiin*ei morale din el precum ,i legilor morale% dar +n acela,i timp sH facH )inele ,i sHevite rHul ceea ce +nseamnH cH el +n aceastH privin*H are li)ertatea voin*ei. "ar ce se +n*elege mai precis

prin aceasta 1rin li)ertatea voin*ei se +n*elege +nsu,irea sau dispo&i*ia voin*ei noastre de a se putea hotHr+ea +nsH,i de la sine at+t spre a face sau a nu face o faptH c+t ,i spre a allege o alternativH din mai multe

posi)ile. +n ca&ul cH ea se hotHrH,te +ntre a face sau a nu face o faptH e vor)a de li)ertatea ac*iunii iar +nca&ul cH alege pe una clin mai multe alternative sau posi)ilitH*i atunci e vor)a de li)ertatea felului ac*iunii.#i)ertatea voin*ei este pentru noi o pro)lemH de o importan*H fundamentalH de aceea unii teologi au cHutatsH lHmureascH aceastH pro)lemH. l*ii au considerat-o re&olvatH de la sine +n sensul cH existen*a li)ertH*iivoin*ei nu se poate pune la +ndoialH deoarece dacH voin*a noastrH n-ar fi li)erH morala n-ar mai avea nici

un rost fiindcH ar fi de prisos orice +ncercare de a +ndruma purtarea noastrH."eterminism ,i indeterminism. (u toate cH +n favoarea li)ertH*ii voin*ei se pot aduce numeroase dove&i iar aceasta ne-o mHrturise,te +n mod nemi2locit propria noastrH con,tiin*H totu,i e necesarH o cercetare maiamHnun*itH a acestei pro)leme deoarece te&a cH voin*a omului este li)erH are numero,i adversari."e o)icei parti&anii te&ei cH voin*a este li)erH adicH parti&anii li)ertH*ii voin*ei se numesc li)er-ar)itri,tisau indetermini,ti +n timp ce acei ce neagH li)ertatea voin*ei se numesc determini,ti. "e aici vin apoinumirile de indeterminism ,i determinism numiri ce s-au dat celor douH concep*ii dintre care cea dint+isus*ine iar cea de a doua neagH li)ertatea voin*ei.;or)ind +nsH de indeterminism sH nu-,i +nchipuie cineva cH to*i parti&anii acestuia sus*in independen*atotalH a voin*ei fa*H de orice motive ,i impulsuri interioare cu alte cuvinte cH voin*a se hotHrH,te ,iac*ionea&H de la sine desconsider+nd orice motive ,i influen*e ce se exercitH asupra ei ,i cH deci voin*a ar fi li)erH +n mod a)solut +n toate ac*iunile ei. ceastH formH a indeterminismului care se nume,te

indeterminism a)solut are prea pu*ini adep*i. 4a2oritatea parti&anilor li)ertH*ii voin*ei s+nt adep*iiindeterminismului relativ care sus*ine cH de,i voin*a poate fi influen*atH de diferite motive care facadeseori ca ea sH se hotHrascH +n mod necesar pentru o faptH sau alta existH totu,i li)ertatea voin*ei. BaptulcH diferite motive exercitH o influen*H asupra voin*ei cH ele cautH sH o hotHrascH sau sH o m+ne +ntr-odirec*ie sau alta este indiscuta)il."e altfel aceasta e o urmare a faptului cH omul este o fiin*H ra*ionalH cugetHtoare av+nd putin*a sHc+ntHreascH diferitele motive ,i mimai +n urma acestui fapt el se hotHrH,te +ntr-un fel sau altul.+ntre)area ce se pune +n legHturH cu aceasta este dacH aceastH influen*H a motivelor este sau nu esteconstr+ngHtoare pentru voin*H +nc+t ea +n mod necesar sH lucre&e +n direc*ia respectivH sau dacH cu toatHaceastH influen*H voin*a are dispo&i*ia sau puterea necesarH de a se hotHr+ ,i altfel.ndeterminismul relativ recunoa,te cH anumite +nclinHri impulsuri ,i motive diferite ce e drept m+nH ,imi,cH voin*a spre anumite hotHr+ri ,i ac*iuni dar acestea nu o pot constringe sH lucre&e cu necesitate +ndirec*ia lor adicH ele nu +nlHturH li)ertatea voin*ei +n timp ce determinismul sus*ine cH acestea+i ridicH voin*ei orice li)ertate constr+ng+nd-o sH lucre&e +ntotdeauna +n mod necesar +n direc*ia lor.1o&i*ia determinismului fa*H de indeterminism +n*eles +n sensul de mai sus este foarte plastic lHmuritH prin

G


10/11

urmHtorul exemplu al teologului ortodox =r. ndru*os : H ne +nchipuim J &ice el J cH o persoanH are+nclinare spre furt. "acH aceastH +nclinare va fi tre&itH sau activatH +n el de alte douH cau&e ,i anume pe deo parte de repre&entarea cH furtul este posi)il iar pe de altH parte de sentimentul valorii pe care el oacordH o)iectului ce ar putea fi furat dupH determini,ti aceastH persoanH va fura +n mod a)solut sigur pec+nd dupH indetermini,ti s-ar putea sH fure dar s-ar putea ,i sH nu fure.ste de la sine +n*eles cH at+t indetermini,tii c+t ,i determini,tii aduc +n spri2inul te&ei pe care o sus*in

numeroase dove&i. M"intre dove&ile ce pledea&H in favoarea li)ertH*ii voin*ei cele mai +nsemnate s+nt urmHtoarele :!. "acH noi n-am avea li)ertatea voin*ei la ce ne-ar mai folosi toatH strHduin*a de a urma calea )inelui de ane desHv+r,i deoarece nu depinde de noi sH facem aceasta. "e g+ndirea noastrH se leagH +n mod necesar ,ili)ertatea voin*ei deoarece a g+ndi +nseamnH a prevedea scopuri ,i a gHsi mi2loace pentru reali&area lor. CrfHrH li)ertatea voin*ei cum s-ar putea a2unge la aceasta iar dacH nu se poate a2unge la +mplinirea celor ce*i-ai propus la ce sH-*i irose,ti +n &adar mintea '. entimentul responsa)ilitH*ii pentru faptele pe care le-am sHv+r,it pledea&H +n favoarea li)ertH*ii voin*einoastre fiindcH altfel noi nu ne-am lua rHspunderea faptelor sHv+r,ite ,i +ncH ,i a celor rele% dacH nu am ficonvin,i cH atunci c+nd le-am sHv+r,it ne-am hotHr+t singuri +n mod li)er. "e asemenea sentimentulremu,cHrii ori cHin*a pentru faptele rele sHv+r,ite nu pot fi +n*elese dacH nu am fi convin,i cH atunci c+ndam sHv+r,it aceste fapte ne-am hotHr+t +n mod li)er sH le facem.

3. Eegarea lli)ertH*ii voin*ei +n sHv+r,irea unor fapte aduce cu sine nimicirea no*iunilor fundamentale alemoralei +nse,i: o)liga*ia moralH meritul sanc*iunea etc.$. (on,tiin*a proprie ne dH mHrturie cH atunci c+nd facem ceva nu lucrHm su) porunca unei necesitH*i cinoi singuri alegem sau am ales calea pe care am voit-o. InvH*Htura cre,tinH cu privire la li)ertatea voin*eiaratH cH omul a fost creat de "umne&eu ca fiin*H li)erH dar dupH cHderea +n pHcat li)ertatea voin*ei luide,i nu s-a distrus totu,i a slH)it deoarece firea lui era acum +nclinatH mai mult spre rHu cf. om. 7 !8%."atoritH acestui fapt dupH pHcatul strHmo,esc el nu mai este cu totul li)er din punct de vedere moral deaceea are nevoie de redo)+ndirea harului divin pierdut. (u a2utorul harului redo)+ndit prin isus =ristoscre,tinul se poate ridica la o stare moralH superioarH +n care +,i redo)+nde,te li)ertatea pe care omul o avea+nainte de pHcatul originar.ceastH stare de desHv+r,ire moralH este li)ertatea moralH +n +n*eles propriu sau li)ertatea harului datoritHcHreia el se poate hotHr+ +n mod con,tient ,i li)er sH sHv+r,eascH numai )inele adicH voin*a lui are

capacitatea ca +ntre )ine ,i rHu sH aleagH totdeauna )inele. a este rodul harului HscumpHrHrii prin isus=ristos cf. om. 7 '3 ,.u.%."ar forma cea mai desHv+r,itH a li)ertH*ii morale este libertatea de a nu mai putea p0c0tui li)ertateagloriei sau a mHririi care este identicH cu imposi)ilitatea de a pHcHtui.#a aceastH stare de desHv+r,ire moralH pe care au do)+ndit-o mai +nt+i +ngerii oamenii nu pot a2unge +naceastH via*H ci numai +n via*a de dincolo cf. om. 8 '!%. MatH acum temeiurile din f+nta cripturH ,i din f+nta 9radi*ie +n spri2inul li)ertH*ii voin*ei.t+t +n cHr*ile ;echiului 9estament c+t ,i +n cele ale Eoului 9estament pHcHto,ii s+nt mustra*i pentrufHrHdelegile lor."in felul +n care li se imputH faptele re&ultH cH ei singuri s+nt vinova*i de aceasta ceea ce +nseamnH cH eiau fost li)eri c+nd le-au sHv+r,it. e gHsesc +nsH ,i numeroase locuri +n care se vor)e,te +n mod direct despreli)ertatea voin*ei.stfel "umne&eu roste,te cHtre srael : Ku am pus +naintea ta via*a ,i moartea )inecuv+ntarea ,i

)lestemul alege deci via*aL "eut. 30 !G%. 4ustr+nd poporul osua grHie,te astfel: Kar dacH nu gHsi*i cucale sH slu2i*i "omnului atunci alege*i-vH astH&i pe cine voi*i sH slu2i*iL osua '$ !5%. "omnul prin gura

psalmistului &ice : K"ar poporul 4eu n-a ascultat glasul 4eu ,i srael n-a voit ce am voit uL 1s. 80 !0%"e asemenea prin gura profetului saia &ice : K9o*i ace,tia ,i-au ales cHi nelegiuite ,i +ntru minciunile lor sufletul lor se desfHtea&HL saia 66 3%.+n Eoul 9estament 4+ntuitorul spune t+nHrului : K"e voie,ti sH fii desHv+r,it mergi vinde-*i averile tale ,ile +mparte sHracilorOL 4atei !G '!% iar adres+ndu-se locuitorilor erusalimului &ice : Kerusalimeerusalime.. de c+te ori am voit sH adun pe fiii tHi dupH cum adunH clo,ca puii sHi su) aripi dar nu a*ivrutL 4atei '3 37%. +nvH*+nd +n 9emplu la sHr)Htoarea corturilor isus spune : K"e vrea cineva sH facHvoia #ui 9atHlui% va cunoa,te despre aceastH +nvH*HturHOL oan 7 !7% iar f+ntul postol 1avel &ice:K;oin*a este +n mine dar a sHv+r,i )inele nuL om. 7 !8%.In f+nta 9radi*ie avem de asemenea mHrturii numeroase la 1Hrin*ii )iserice,ti: ustin 4artirul 9eofiil de

ntiohia (lement lexandrinul (hiril al erusalimului ;asile cel 4are oan >urH de ur Bericitulugustin oan "amaschinul etc. f+ntul (hiril al erusalimului &ice : KH ,tii cH tu ai +n suflet o voin*H

!0


11/11

li)erH prin care ai putin*a de a face cum voie,tiL iar f+ntul oan "amaschinul se ocupH +n mod maiamHnun*it de li)ertatea voin*ei spun+nd cH aceasta este legatH de +nsu,i chipul lui "umne&eu +n om.

!!

Legea Morala

Documents

Transcript of Legea Morala